ANUL xvn. No. 4128.
mOKlMFJţf'i Pentru Os^ală
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
——
?-'F* f|	y .	.
eutru un an	Lei 24
,	ţ4se luni ...	>12
flfc	,'jri-rJ
Pentru Districte
Pentru lin nn .	.	.
»	§ăse luni
»	trei luiil
Pentru Străinătate Pentru	ilu an .
«	ş6ne luni
»	trei luni
Abonamentele *c fac la 1 fi U> ul' fa' cărei luni.
Un nuintSr ?eoLiii '46 bani.
u 3U v 15 ,	3
Lei 4« . 2<> . 1»
Ediţia de dimineţii
Redacţiunea, Calea Uahoveî No. 36
Director politic. I. G, PUNDESCU
Ki.ivuuiti*] ob riimţjimA ___________________________________
SÂMBÂTĂ, 15 MARTE 1886
anunciur! şi RECLAME :
Anunciurl pe pag. IV, linia 25 bani
Reclame	pe pag.	DI	.	.	<.|	1	Ji C
»	pej g.	(1	.	.	8	lei.
»	pe pag.	1	.	.	.	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame, Reducţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză, articole nepublioate se ard.
In streinătate a se adresa :
Francia, Havas, Leffite, 8 place de la Bourse, Paris.
Jihkilitera, Eugene Micoud, 81 Fl"« l.treet, E. C- London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vvieu. ft Rose Ziolerstaecte, 2 Wien.
Ungari D. Moritz Wiest. în Duda-Pest, Servintemplats.
AdministraţAunea, (Jalea Rahoveî, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
(După ijiarele si iei ne)
“"•q	. ..
Pesta, 24 Marte.
O circulară a ministrului de comerciS prescrie ca ceitificatele de origină ale mărfurilor ce se esportă în România se fie făcute în limba ungara.
Viena, 24 Marte.
Refereudaril ungar şi austriac al ministerelor respective de comerciB aii început desbaterile asupra taxei pe petroleul brut; el pregătesc terenul pentru o conferinţă comună a miniştrilor, care se va ţine la slir-şitul săptămânal.
Lemlerg, 24 Marte.
Praeglond află, din Petersburg, că directorul sinodului rus pldcă în curend la Constantinopole, pentiu a vărifica sgotno-tele că Patriarhatul grec ai avea de g-uid să se alipăscă intr’o formă dre-cure bise-riceî catolice. Dacă sgomotele sunt adevărate, trămisul ţarului, în nnire cu ambasadorul rusesc, vor lucra diu toti puterile pentru a îndepărta acest pericol de la biserica ortodocsă.
Petersburg, <24 Murtw
Călătoria familiei imperiale va avea loc între 11 şi 18 Aprile. La Nowocorcavsc, principele moştenitor va fi presiutat cazacilor, al oăror hatman e; apoi întrega familie se va duce la Livadia, “unde va sta două săptămâni, Ea va visita şi Odesa, Nicolaiew şi Sevastopol; îu ac-ste două porturi din urmi, familia impei ala va a-sista la manevrele vaselor mari.
Pesta 2A Ma *e.
In şedinţa de a<jl a comisiunil regnico-lare croate, la care ati asistat banul He-dervary , ministrul croat Bedecovici şi preşedintele Camerei din Agram, s’a ales o sub-comisiune care se e lamineze tdte legile comune de la 1868 şi până aijî, îu comparaţiune cu concordatul ungaro-croat. Memoriul definitiv va fi gata peste câte-va 4ile.
Berlin, 24 Marte.
Comisiunea came el seniorilor ’şî-a terminat desbaterile asupra proiectului bisericesc. Epîăcopul Kopp, care e privit ca repre-sentant al Papei, esprimă doriuţa ca proiectul să fip ast-tel alcătuit, încât catolicii se nu fie nevoiţi a respinge întrega lege, care îmbu-nătâţesce real starea de lucruri actuală, din causa unor paragrafe. Poporul, dise Kopp, are nevoie de pacea internă. Ministrul cultelor declară că proiectul nu e din acele despre,ţîare se, ijice prendre ou laisser Guvernul e dispus să cerceteze ori-ce propuneri de îmbunătăţire a proiectului. O înţelegere prealabilă cu Papa n’a avut loc, a-dause d-nul Gossler, fiind că guvernul n’a voit să încătuşeze cât de puţiu libertatea parlamentului prusian.
— Din acesta declarafiune se conchide că d. de Bismarck e hotărît se facă legea chiar fără consimţimentul Papei, ca concesiune unilaterală.
Paris, 24 Marte.
Puterile par hotărîte s§ trecă peste opunerea principelui Alesandru pentru că, decă ar ţine sdma de densa/ discuţiunile abia sfârşite cu atâta greutate ar trebui redeschise şi, în acelaşi timp, s’ar da noul motive de resistenţăjGreoieî. Cât despre propunerea d’a se numi prinţul Alesandru fără termen, ea nu pdte fi luată în cercetare, fiind că înttmpină cea mal vie resistenţă din partea Sultanului.
Borna, 24 Marte.
Guvernu. e hotărît sa disolve parlamentul şi la acesta are aprobarea coronei. Termenul noilor alegeri se va ficsa căt mai tărdid, pentru că graba ar folosi numai republicanilor şi radicalilor. Se dice câ guvernul a propus oposiţiunil constituţionale o înţelegere în vederea alegerilor viitdre, dăt* propunerile aîî fost respinse.
Biege, 24 Marte.
Greva se întinde meretî ; trupele aii fost sporite. In oraş e linişte.
Agram, 24 Marte.
In biserica sfintei Caterina d’aci s’a întâmplat un mic scandat ale cărui urmări vor fi fdrte mari. Cu ocasiunea unei predici ţinqte în limba germană, câţ(-va studenţi de la drept aii părăsit biserica cu sgoinot, trântind uşa după el. Poliţia fiind înştiinţată, patru studenţi aă fost arestaţi şi daţi în judecată pentru turburarea eser ciţiulul cultului. Acesta procedare a autorităţilor a provocat o mare mişcare printre studenţii de la drept, în scopul d'a părăsi cridinţa catolică fa trece la orthodocsie Până acum 30 studenţi e’aB declarat, gata
Oi il	. n - i
la convertire fi s'au adresat principelui Nikita al Muntenegrulul se le servescă de naş Mişcarea se întinde şi îu afară de calcurile studcnţimii. Sey- vorbesce desDre o convertire in masă, şi chiar bătrânul Star-cevicl ar fi dispus să faeâ acest pas. Urmările acestei agitaţiuni sunt incalculabile.
Londra, 24 Marte.
D. Chamberlain se retrage definitiv. După Pali Mall, d. Bright nu se arată aşa de intransigent, dar şi el e departe d’a fi mulţumit cu proiec ele irlandeze. Se crede că d. GladAone va modifica radical proiectul agrar, aşa că depunerea lui în parlament e din nou amânată p’un timp nehbtărit.
A se veileu Ultime Scir! pe pagina HI
•z:'z*txrsx
Brâreştl, meri 14 Marte 1886
^	[ r h
Esistu o clasă de 6menl cari sh cred destoinici pentru tot, cari au ferma convingere câ fără el nu se p6te face nimic în ardstă lume. Ei se institne în atot sciutorî, în atot puternici, pentru câ in alte timpuri, când poporul era ignorant, ah domnit peste el, Tah lăsat s6-l esploa-teze şi se-1 subjuge. Acestă clasă de
M . i» |r it ns A
apte ch masele inculte ca se conducă destinele unei ţări, noi pretindem îuse că aceste clase cârmuitdre aB datoria d’a se preocupi», înainte ae tote, ao sorta mate na1» şi morală a maselor. De aceea, pe lângă cuveutul conservator, am adaus şi cuvântul democrat.
Noi ne-am dat multă ostendlă sb înţelegem ce a voit sb (Jică fdia tinerilor conservatori democraţi în aceste linii şi drept se spunem nu am găsit alt de cât că el voesc să fie conservatori democraţi fără a fi nici una nici alta.
Ce va s6 <jică conservator ? Dujfe adevăratul înţeles al cuvântului, conservator este acela care voiesce sS păstreze tdte instituţiunile esistente, s6 le consolideze şi să le ingrăddscâ de tdte garanţiele pentru viitor.
0a va sd <jică democrat? N’avetn de cât se deschidem Dicţionarul de conversaţiune şi se citim:
Democraţie (demos-kratia), guvernăment în care poporul esercită suveranitatea sea. Sooietate liberă, şi mal cu semă egalitară, în care elementul popular are influenţa pre-
dmenl în alfe ţdri 6 numerdsâ ; la ponderentă. Stare sooialâ care exclude ori
noi însâ e fdrte restrlnsă. Cu tdte acestea, cel din alte părţi tot ah un motiv d’a reclama drepturi şi privilegii, pentru că în tirspl de secol! ah luptat pentru mărirea şi splen-ddrea ţdreî 'or, ah dat gloria naţiunii lor.
Ce a făcut însd la noi acea clasă, ce au dat naţiunii române membrii elî
Nu ah făcut alt-ceva, mal cu semă de la un timp înedee, de cât să es-ploateze poporul, de cât să ’1 împileze. de cât să caute a’l lăsa în ignoranţă pentru ca să’l pdtă mal bine stăpâni. Nu ’l a dat nimic alt, de cât suferinţa, de cât degradarea.
Urmaşii membrilor acestei clase vin a<jl şi să institue în apărători a’l poporului, însă fără a uita nici ve-chiele pretenţiunl, nici vechiele tendinţe.
Organul unor vlăstar! al acestei clase, publică filele acestea un articol în care se declară conservatori democraţi, şi iah ca devisâ : tot pentru popor, nimic prin popor!
Clasele cele mal luminate, cele mal inteligente — 4ice fitia tinerilor din piaţa E-piscopiel, — sunt cele mal apte pentru a conduce destinele unei ţeri şi cele mal capabile d’a produce mărirea şi prosperitatea unei naţiuni.
Din acesta ideie se nasce o lege electorală complectă şi o mulţime de consecinţe ce formeză întreg sistemul conservator, în oposiţie cu sistemul liberal.
Acest sistem numit liberal, fără îndoială mal egalitar ca cel-l’alt, ddr câtuşi de puţin mai liberal, plecă de la principiB cu totul contrar. El în loc s8 admită că <5me-niî mal luminaţi sunt mai capabili d’a câr-mui un popor, îşi inrhipuiesce pe om ca o fiinţă abstractă, înzestrata de bun simţ şi de o inteligenţă mediocră, căruia, în schimbai acestui minimum de inteligen|ă-îî dă dreptul d’a conduce, cu o egală dibăcie, ca omul cel mal luminat, destinele unei ţeri. Pentru acest motiv el chiarnă la direcţiunea afacerilor publice pe toţi ome niî fără distincţiune şi pe fie care om în-tr’un mod egal.
Acest sistem sincer aplicat nu pfite produce de cât mediocritatea ; mai adesea ori însă el e viciat şi dă naştere despotismului.
De aceia conservatorii în loc se se a dreseze maselor şi numărului pentru cârmuirea unei teri, stabileşe acest principiu câ clasele luminate, având o educaţiune politică, sunt mal mult în stare se facă mărirea unul popor.
In truntea sistemului nostru fiind înscris acest adevăr, că clasele luminate sunt mal
■’ rta	*
ce aristocraţie constituită (nu înse şi monarhia). — Begim politic în care se fa-voriseză interesele maselor-
et
Conservatori nu pot se fie tinerii de la Epoca, căci cer sA ne întdrcem la timpurile acelea când domnea numai o clasă, şi Constituţia nhstră a Introdus o formă egalitaî â între toţi cetăţenii României, a inst cuit o stare de lucruri unde nu mal esistă de căt poporul român.
Democraţi erăşl nu pot s6 fie, căci, dupfi cum se vede diu citaţiu-nea de mal sus, îu democraţie numai poporul trebuie se eserseze suveranitatea sea contra ori cărei clase seu caste, fie ea cât de învhţatâ, căt de luminată.
Tinerii de la f6ia din piaţa Episcopiei n’au făcut deci decât sfe ia o etichetă, ea acel falsificatori de vinuri cari pan pe butiliele lor vin de DrâgâşianI, când în realitate este vin de cel mal ordinar. Et nu caută decât sh puie poporul la tutelă, adică sh lucreze el pentru densul, sh’l dea ei din mila lor ce vor voi.
Tot pentru popor, n mic prin popor. Acesta este devisa cea mal reacţionară, cea mai feudală şi ea nu pdte sh mal fie a^I admisă decât de câtre acel cari nu se r^zămâ pe popor, ci pe dreptul divin.
Ce <jic democraţii socialişti cari lucr^zâ la Epoca ? Se aliază el şi la aceste principii, cum s’ah aliat la altele cari nu sunt ale lor, d6r cel puţin ah o formă mai liberală ?
Nouă ne pare bine oă cel de Ja fdia din piaţa Episcopiei ’şl ah dat arama pe faciă. La grupul lor s’ah lipit mulţi tineri fii de cârciumarî, de meseriaşi, de popi cari prin nas-cere şi chiar prin crescere sunt democraţi, cari trebue «6 fie ast-fel, căci nu ah nici o legătură cu alte clase seh caste, nu pot avea nici o afinitate de vederi şi interese.
Negreşit că nu vorbim de renegaţi, căci aceia nu merită nici o a-tenţiune. Vorbim de tinerii cari ah amor proprih, demnitate şi onestitate politică.
Devisa lor treoue sb fie nu tot pentru popor gi nimic prin popor, ci nimic fără popor şi tot pentru popor, căci intr’o societate democratică poporul este clasa preponderentă, el dă mal mult pentru întreţinerea statului, el sacrifică mai mulţ sânge pentru apărarea patriei.
Atât pentru aeji. Vom reveni in alt
numbr asupra teorielor privitdre la domnia claselor luminate şi la con“ secinţeie acestei domnii.
Toţi radicalii fug de proiectele irlandeze ale d-lul Gladstone; nu numai Chamberlain şi Trevelyan, dai şi Bright, şi Morgan, şf Broadhurst, însuşi Morley, sunt nemulţumiţi.
Acbsta scire e atât de surprimjă-t6re, încât sbh nu e adevărata, sdă e falş tot ce s’a spus despre cuprinsul proiectului agrar al primului ministru engles. Cad faptul esproprieril landlonjilor irlandezi, cu despăgubire din partea statului, nu pdte speria pe radicali. Şi drâşl e imposibil sh se admită câ In proiectul d-lul Gladstone sunt lucruri absurde,- dis-posiţiunl pericoldse pentru esistenţi statului; ar fi înj-aiie sh se presu-puie acesta la un om bătrân, care de atât timp conduce afacerile unul stat mare.
E mal uşor de admis că acirea e neadevârată seh cel puţin esagerată.
In ce privesce justificarea purtării d-lul Chamberlain, s’a v&jut câ ea variază. La început s’a spus că şeful radicalilor nu se împacă cu ideia d’a încărca datoria publică cu suma necesară pentru săvârşirea reformoi; a-pol s’a vorbit de tbma ce ar fi având-o d. Chamberlain de furia patriotismului englez ; acum s’a găsit o nouă justificare. Cele cinci sute mii de ferme iriandese dah pe an o arendă de 90 milidne, sumă care nu represintă nici un capital de 2 miliarde, necum un capital de 3 miliarde cât propune Gladstone sfi se plâtescă, Acestâ dărnicie ar fi causa supârârţl d-lul Chamberlain.	•
Der ş acestâ a treia ipotesâ e ne-îndestulătdre, ca şi tdte trei la un loc. Şi pote ca prin buna învoială, In concurenţă liberă, pâmentul sb nu valoreze nici dou6 miliarde ; aci însă nu e vorba d’o vâu^are liberă, ci d o venijare silită. Şi lucrul e prea simplu pentru ca d. Chamberlain &6 nu-i inţelegâ.
De altmintrelea, aedstâ dărnicie va avea pdte darul sd atragă la reformă elementele moderate, de care, ori ce s’ar ijice, trebuie sb se ţie sbmâ la vot.
*
* -x
Cestiunea principilor nu se mal is-prăvesce, pilele aceste, în consiliul municipal al Parisului, do ui consilieri ah depus o moţiune îu cari îşi es-primâ dorinţa ca principii să fie daţi în judecată, er averea lor confiscată în folosul statului.
Acestă nouă agitaţiune a fost provocată de scirea ce se .respândjse prin Paris, că ambasadorii ah de gând să mdrgâ in corpore la contele de Paris şi s6-l felicite pentru căsătoria fiicei sdle cu moştenitorul tronului Portugaliei. Scirea a fost neesactâ, ce e drept, dar numai intru cât ambasadorii nu s’ah dus în corp, ci individual ; esemplul a fost dat de ambasadorul Spaniei.
Acest act neînţeles a produs mare emoţiune în rîndurile republicanilor; dar vina nu e decât a ambasadorilor, cari ah dat dovadă de lipsă de tact.
In acelaşi timp s’a petrecut la Pa ris o altă manifestnţiune în legături cu cestiunea principilor dar mult mal seridsă.
Publicistul Henri des Hous—cunoscut deja prin destăinuirile neplăcute asupra contelui pe Pat is, publicate în Matin— ţipă reşce îu acelaşi <jiar o co-muuicaţiune care nu pdte fi îndestul apreciată.
“ ’ 1	ml 1,1	' t ■
Legitimiştif, partisauil contelui de Chambord — <j ce d. des Hous — de la nujrtea acesthl pretendent consideră şi principiul monarhic ca mort. Nu mai e cine sfi domndscâ legitim asupra Francieî, prin urmare puterea rerina la popor. Mişcaţi d’a&dstă con-sideraţiune, legitimiştil întind franca-mente mâna Republice! şi sunt hotă rîţl sb alcătuiască o partidă repn-blicană-clericalâ.
Acestă scire, atât de simplă şi de liniştită, e menită să dea cea mal teribilă lovitură pretendenţilor de astăzi. Reaîisarea acestei idei dă Republice! cel mal puternic ajutor şi spulberă ultimele speranţe ale Orlea-niştilor. Er in viaţa politică a Francieî,. noua partidă e chemată la un rol important: acela d’a atrage tdte elementele care s’ah retras în cortul monarchist pentru credinţele lor re-ligldse.
.llu'OKil -vi ■
st:
* *
In ultimele scirl aduse asdră de Agenţia Havas, e una care merită se fie semnalată în deosebi.
ţliarul conservator Standard spune câ Rusia a propus puterilor — în cas când principele Alexandru n’ar yoi cu nici un preţ sâ cedeze în privinţa clausel de reîuoire —s6 lase reînoirea la discuţiunea Porţii, fără amestecul puterilor.
Dacă scii ca dată de Standard e a-devăratâ, atunci araugiamântul va fi în curând ratificat.
mPORMATIUNl
Astăzi Capitala e împodobită fcu steaguri tricolore.
Toţi românii serbdzâ aniversara proclamării regatului ş’a confirmării depline a independinţel ndstre.
Se vor face Te deumuri în tdtâ ţâra pentru serbătorirea aeestşl glo-ridse <jile.
Din piepturile întregii românimi isbucnesce acjî strigătul:
Trăiască regele Carol ? Trăiască România liberă ş. independentă !
X
Diare'e oposiţiunel anunţă că relaţiunile ndstre cu Austro-Ungaria sunt fdrte inepr-date. Organul ciocoiaşilor ia* organul ciocoilor L'Independance roumaine repetă, cum că Austro-Ungaria voiesce se aducă din noB cestiunea Dunărei cu scop de a face presiune asupra guvernului nostru. SS vede că decadenţa morală a cuprins aşa de eidetic unele diu redacţiunils ^ia'eior ndstre, că aceste pun pe socoteala străinilor dorinţele lor proprie.
X
Ieri seară comisiunea inginerilor Domeniilor s’a adunat sub preşedinţia d-luî secretar general R. Manolescu şi a lucrat in cestiunea pr^vjtore la parcelarea pământurilor pentru clăcaşî, după legea rurală de la 1864.
X
Aflăm că mal multe petiţiunl diu partea ţăranilor din judeţul Dolj sunt trimise corpurilor legiuitore.
In aceste petiţiunl, ţăranii să plâng de i&răgănelile ce să aduc de către ministeriuf domenielor în cestiunea studielor privitdre la moşiile puse tn vindare ţăranilor.
GONVENJIUNEA ^COMERCIALA
I 1 q r ---------- ;; ’. v )
Neue freie Presse de la 24 Marte publică căte-va linii in care constată deosebita bnnă-roinţă arătată de guvernul român pentru începerea negociărilor, şi relevă acusarfa fiarelor din Bucureşti că numai Austro-Ungaria e vinovată de amânare, fiind că guvernul vienez nu se pdte înţelege cu
^ V *U li, 1 iiO aj
X I
i<
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL - 15 MÂRTE 188ft
.. JVTt JTr//.
cel din Pesta. Nene freie Presse urmeza :
,E de cea mai urgentă necesitate ca guvernele celor doue părţi ale monarhiei să se hotărască asupra atitudinii de observat faţă cu România. Orî-ce amânare din partea Austro-Ungariel ar justifica presupunerea că monarhia ndstră, set! cel puţin o parte din ea, nu avea înţelegere cu România.
Apropiatele negociărî a provocat tn România [o agitaţiune pasionată, care irită spiritele contra Austriei. Foile române din oposiţiuno atacă violent cabinetul Bră-tianu, sub pretecstul că n’ar fi destul de energic faţă cu Austro-Ungaria."
Şi mal departe :
„Fapt important e că ministrul român do comorciu a declarat deja ambasadorului Mayr, că punctul capital al viitorelor negociărî îl formeză cesiunea esportului vitelor în Austrc-Ungaria. Situaţiunea e deci limpede, şi e datoria guvernelor austriace şi ungare să ia o posiţiune tot aşa de liotă rîtă faţă cu acesta cestiune.
„Trebuie sg se gândescă un chip pentru înţelegerea cu Botnânia, căci pentru amândouă statele e vorba de interese de cea mal mare însemnătate.u
0 OBSTIUHE COHSTimiOBAU
„Pote s4u nu un guvern s8 începă risboî seu sg facă aneesărî, fără 6 prealabilă consultare a parlamentului, ?u
Acesta e întrebarea pusâ nu de mult în Camera comunelor din Anglia. Deputatul Richard, subt impre-siunea resboiulul birman şi a anec-sârii urmate după acest râsbol, a depus In Cameră o moţiune care declară că guvernul nu are drept sâ declare râsbol fără consultarea parlamentului. Moţiunea a fost combătută de d. Gladstone, care observă că e nepractică : — un guvern pote fi pus în posiţiune se începă resboî fără să aibă putinţa d a consulta Camerele.
Camera comunelor ă" sancţionat acest principiii prin votul său , moţiunea Richard că<ju.
Cestiunea a fost mult timp desbâ-tută la noi ; oposiţiunea acuză de nenumărate ori guvernul că a tr&mis trupele peste Dunăre fără sâ consulte parlamentul, mulţumindu-se a-pol cu un bil de indemnitate.
In zadar am susţinut teoria profesată acum de d. Gladstone de pe tribuna celei ântâi Camere din Europa ; în zadar am observat că ţera are garanţii In responsabilitatea ministerială, că miniştrii nu sunt cel d'ân-t6K venit de pe stradă, că în stat constituţional ei sunt delegaţii parlamentului şi prin urmare ai ţârii, că aşa numitul bil de indemnitate era în regulă, nu un act de servilism, şi că el însemna din partea Camerei ca şi dintr’a guvernului respect pentru regimul parlamentar.
T6te observaţiunile ndstre au reni as zadarnice. Cu deosebită mulţumire luăm deci act de votul Camerei comunelor; răspunsurile ndstre de penă acum le întărim cu iscălitura d-lui Gladstone, care e astă-<Jl represintantul necontestat al liberalismului.
Am dori s6 seim ce autoritate politică pot s6 ne opuie adversarii noştri.
Orî-cum, dâcă se va hotărî că nici ’d. Gladstone nu e liberal, atunci primim sâ fim condamnaţi alături cu dânsul.

SC1RI Şl FAPTE
Alergările de primăvară vor fi anul a-cesta la 18 Mai şi sunt şapte premii. Iată acele premii: „Premiul Fulger*' de 600 lei pentru ofiţeri români; «premiul oraşului Bucur esc!« de 2000 leî; „premiul societâţel de încurajare* de 1250 leî ; „marele premia regal» de 4000 leî, oferiţi de M. Sea Regele ; „alergarea militară de călăraşi*' de 300 lei; „marele premifi al Jockey-clubuluî“ de 4000 leî; „Cursa suburbană» de200 leî.
&
înecat.—In diua de 28 Fevruare trecut, uu cioban al d-lul Ion Buleandră din cătunul Dimienî, pendinte de comună Ograda, jud. Ialomiţa, anume Mateifi Ion, ducân-du-se la rîul Ialomiţa, care era îngheţat, cu o botă spre a lua apă, s’a spart ghiaţa sub dânsul şi s’a înecat.
Spânzurat. — In <jioa de 8 Marte curent, individul Ianoş Covaciu, supus austro-ungar, ce era domiciliat în comuua Pârscov din jud. Buzefi, ş”-a curmat dilele prin spăn-«jurare. Causa acestei sinucideri nu se cu* ndsce.
&
Gdzeta Buzgulut publică următoie scire, pe care o reproducem sub totă reserva.
«La 9 Marte curent d. Butculoscu a ţinut doue întruniri în Piteşti, una diua şi alta sâră.
«Se afirmă că d sea a fost chemat ded. N. G. Stătescu sub motiv că presenţa d-sâle este reclamată de maî mulţi ţeranî, în -ealitate însă d. Stătescu avea credinţa că se pote realisa ceva de chieltuială de Ia bieţii locuitori sub motiv că li se vor da pământuri.
«La sosirea în gară a d-lul Butculescu, s’afi ve^ut în adever mai mulţi ţeranî eari-1 aşteptai! împreună cu d. Stătescu.
«După mal multe lntrevorbiri urmate între d. Butculescu şi acel locuitori, se vede că d-sea a mirosit cum se petrec lucrurile, pentru că în discursul ce le-a ţinut nu i-a încuragiat iu credinţa ce li se infiltraseşi le-a spus că in aceia ce voiesc se cumpere pot profita de noua legea care permite vânzarea moşiilor statului în loturi mici.
«D. Stătescu vexându-se dejucat în planurile sâle s’a supărat pe d. Butculescu şi l-a tras o răfuială cărciumărescă.
«Intre altele I a spus că nu este bun de nimic şi la somat sS’ş' dea demisia ca se se alegă d-lul, fiind-că l’a înşelat făcându-1 se ciedă că este cu dânsul şi în urmă s’a unit cu d. Mărghi'oman.
«Bietul d. Butculescu ve$u că a făcut refi de a venit după chiemarea unui asemenea om şi plecă cu coda între piciore, promiţându-şî, dar cam târzia, că nu se va mal înşela.»
Se înţelege că trebue se facem parte în aceste apreciări cancanurilor provinciale.
Curtea cu juraţi dm laşi, la 10 Marte a judecat procesul intentat luî N. Andre', inculpat că a ucis, prin lovituri de ciomag,
pe Ion Lupu Rotaru, şi că a produs inca pacitate de lucru soţiei sale, pe care a fost bătut-o de asemnne. — Acuzarea a fost susţinută de d. procuror P. Sadovianu, iar apărarea de către d-niî Hotineanu şl Ne gruzzi.—Curtea a condamnat pe N. Andrei la un an de încliisdre corecţională, — nd-miţându-i-8e circumstanţe atenuante, — şi la 1000 de lei despăgubiri civile văduvei Smaranda Ion Lupu Rotaru.
&
Afacerea Miulescu ee va judeca de Curtea de Casaţie numai după sărbătorile Pas-cilor.
a ,.
Teatrul naţional. — Mâine sâmbătă 15 Marte, prima representaţie a piesei Romeo ţi Julietta, în beneficiul iubitului nostru artist Gr. Manolescu.
La Orpheii, în fie-care seră, spectacole variate. Intre alţi artişti remarcabili, spectatorii acestui teatru afi norocirea d’a au-di şi vedea şi pe d. Mavrodin, comisarul din Nazat! care are atâte simpatii în public. AseTă, d. Sa vel Mavrodin ne a dat un pâlămar (dascăl de biserică) desevârşit.
Gara Botoşanilor era se fie jertfa uuei catastrofe^ joia trecută. Servitdrca domnului Doicon, casierul gărel, voind a turna gaz in lampa aprinsa din cuhnie, pe la 10-11 ore ndptea, a luat foc atât lampa cât şi vasul cu gaz. Servitdrea, de frică, vărsând lichidul pe densa, luă d’asemenea foc, şi atunci, înspăimântată, alergă de bătu la uşa stăpânului şefi, care, sculându-se îndată şi încercând a o stinge, fără să p6tă reuşi, după ce’ş! fripse o mână, iar d*na Doicon ambele mâini, dete alarma, la care alergă îndată şeful şi personalul gărel, reuşind a stinge ’n fine odaia, care se găsea în flăcări, ş’acăroi giamuri plesniră de esplosia gazului. Servitorea a fost dusă îndată la spital, unde zace încă fără multă speranţă de scăpare. Dl. şi d-na Doicon sunt asemenea bolnavi încă. Pericolul a fost mare, şi dacă servitdrea nu scula pe d. Doicon, gara întregă devenea de sigur prada flăcărilor!
Demisiunea primarului din Ploiesci, se şice că ar fi pricinuită de un ordin ce a dat d. ministru al instrucţiune! publice către d. director al licenlnl, d'a nu tolera te se maî dea în sala de recepţiunl un bal ce era proiectat în dilele acestea. Democratul dice că oprirea d’a nu se maî da baluri în încăperile unei scoli, pentru gusturile şi petrecerile ce ajung a fi un scandal prin jocul de cărţi ce se ţine a-colo până la ij'uâ, era ceva ffirte logic se se fi făcut încă de mult de către d. ministru.
Primarul şi actualii consilieri comunali cari afi transformat cu totul sala de re-cepţiunî de la liceu numai în salon de baluri, prin stricarea şi a formei âi vedere! salei de jos cu stâlpii de fer ce s’afi pus la mijloc, ca se pdtă resista danturilor, n’aveafi drept s8 facă acesta, căci, clădirea liceului este o operă a cetăţenilor, din iniţiativa şi conţiibuţiunea lor privată, în scop ca solemnitatea premiărilor se se facă în acel mare salon, iar nu prin grădini şi curţi, pe ploie seu la arşiţa sore-lul, cum s’a făcut anii aceştia, in dispreţul societâţel şi al părinţilor copiilor.
Se vorbesce că consilierii, ca sâ ajute pe colegul lor la supărarea sa, s’ar fi făcut ş*
dânşii că’şî dafi demisiunea, dâr acâsta nu p6te ti ceva serios din partea acestor domni cari n’afi nici atâta cuveut să $ică măcar : că ar fi contribuiţ şi ei cu ce^a la clădirea liceului, afara numai dâcă ca o con-tribuire a lor vor fi considerând acea însemnată sumă de bani oe afi cheltuit’o din causa comunei, pentru a transforma sa Ionul de recepţiunî scolastice în sală de baluri, acei bani cari ar fi urma să-i întrebuinţeze maî nimerit la clădirea unei scoli primare, pe locurilo ce sunt cumpărate pentru acesta de foştii co-sih^ii, li ud şi un plan de făcut, cum şi o alocaţiunc budgetară prevâdută pentru o asemeuea clădire, şi pe care actualii afi lăsat’o cu totul în părăsire, iar nu se’f arunce ca şi pe terestră fără nici o tetnă de răspundere.
Duminică 16 Marte, la 10 ore dimicoţa, d, N. Basilescu va trata, în prelegerea sea de la Universitate, importanta chestie a Teoriei acoperirii cheltuelilor publice.
SvonnrT. - Preşedintele : Acuzate, al co-va de (Jia în apărarea d-tale, seu vrei să te mulţumesc! cu totul cu apărarea ad ocalului d-tale ?
Acuzatul: Da, d-le preşedinte, căci mi s’a păruţi după ce am vorbit cu d-sa, că e mai al dracului decât mine i
*
De ce naiba vede d. Carp lucrurile tot-d’a-una unilateral ?
—	Pentru că le privesce numai prihtr’tt» geam...
—	Ei, asta-î! D. Maiorescu se uită cu ochii a-mendouî, şi tot nu vede maî bine...
Spicuitor.
Curţi Şt Tribunale
CALOMNIA.
'fK	■
E vor’-'a de astă detă de o calomniă.
Procesele de calomnie sunt forte rare, căci calomnia, chiar e grea de caracteri-sat după lege. In lume, nu’şi dafi 6meniî bine socotâla despre ce însemneză o calomnie. Şi cu tote acestea, caracterele a-cestul delict suut mari, isbitdre — pentru cine le pricepe. Cel dinteiu caracter este, ca omul sg tiu fie supgrat când calomniază. Nu voim se glumim. Cea ce susţinem c fdrte serios; vorbele care le spune omul din supărare orî cât ar fi de grave, fie chiar şi de acelea care — precum 4*ce legea— afirm fapte care de că ar fi adevărate ar supune pe acela căruia se adre-seză la dispreţul public şefi la o acţiune criminală, fie chiar adevărate calomnii, totuşi, acei ce le rosteşte, nu calomniază, decă le rosteşte din supărare sâiî din furie.
Al douilea caracter al calomniei, pste ca vorbele ee le adresâză eine-va, ss nu fie numai vorbe ci se fie accentuarea unor fapte neadevărate, care m’afi existat, der care decă ar fi adevărate, ar expune pe cel calomniat la dispreţul public şefi la o acţiune publică criminală.
Al treilea caracter al calomniei, seu maî bine a treia condiţie ce se cere pentru ca cine-va se fie calomniator, este că îa momentul denunţării acelor fapte, să fie de rea credinţă, să nu fi avut nici un te-meifi sp^nîudu-!e•
Şi în fine ai patrule-, că denun;area se aibă caracter spontanei!.
Calomnia este cel mai grav dintre delictele ce se pot comite cu cuvântul. Nu pote cine va fi, decât cu sânge rece calomniator, precum nu p6te comite decât când e necăjit delictul de insultă. Delictul
de difamaţiune stij la mijloc, întră insultă şi calomniă.
După acestă scurtă espunere, să trecem la un proces de calomniă ce s’a petrecut in împrejurări cuciose.
La noi, fidanţaţiî, adică pe româneşte, logodiţi», afi— pe lângă celelalte nerozii pornite din exaltarea fericire!, şi pe acea de a se fotografia împreună.
Logodnicul d-şdref X.-. fiică de bună condiţiune, a avut si el acestă uero^iă.
Logodna s’a stricat în urmă şi cununia nu s’a mai făcut între acoşti doul tineri. Una dintre aceste fotografii! a rămas la ginerele în perspectivă, care fiind fubeţio uar şi fiind permutat din oraşul unde era Bă se însdre a luat-o- cu deusub
Tânăra! ni ftru becher agăţase aeâstă fotografie în perete şi—fieîdin glumă, fie’alt fel, după trecerea aces'.or luni, toţi prietenii lui Nea-—aşa *1 chema pe fostul pretendent al d-şorei X.., cu tote că nu cu* noştefi pe acesta femeia din fotografie, ştim însă că a tost într’o vreme amanta luî Nae, că e n fată de condiţie bună, eu a avut cu densa aventure, că a avut chiar... un moştenitor !
Adevărate şefi nu erafi aceste povestiri, nimeni nu s’a interesat s’o ştie.
Ce s’a întâmplat însă ?
Se întâmplă că unul din aceşti prieteni ai lui Nae—care ştia şi el istorfa fotografiei, aşa cum eşise vorba, funcţionar şi el, după ce trecuse mnltâ vreme, fu transferat cu serviciul tocmai în oraşul unde se afla d-şora diu fotografie. Ea era încă fata la părinţi.
Când o întâlni prin salone pentru ântâia oră i sc păru noului nostru transferat, A-lexandru, o figură cunoscută,^însă nn ’şî putea adupe aminte de unde o pdte ou-nâşte. Mai târijifi. îî plăcu—şi tot nu ’şi putea aduce aminte de unde o cundşte. Peste câte-va luni, intră în tratări de căsătorie. Faptul că nu ’şî putea aduce a-minte de unde ar putea s’o cundscă, îl tortura grozav.
—	Der îţi mărturisesc Alexandre, îl dioee fata* în timpii când ajunseră mal intimi, că mâ semueşti cu cine-va; tu n’ai fost pâuă astă-^i nici o dată în acest oraş ; eu n’am eşit, de când sunt, nicăerî de aci, de unde der vrei se mă cnnoscî ?
—	Se pote.., aşa e, răspundea Alexandru şi apoi îşi ţficea îQ el: *ŞÎ CP tote a-cestea o cunosc.
Mai erafi câtc-va <jlDe până la (fina cununiei nouei perechi. Alexandra era lot urmărit dc ideia că cunoşte pe logodnica sea şi furios pentru că nu-şi aducea aminte de unde.
Nici fata, nţâi părinţii eî nu vorbiseră noului ginere despre logodna cu Nicu. Intr’o di, pe când, în jocul ei de tinereţe, viitărea pereche scotocea cutiile unul scrin cu o nebunatică veselie, Alexandru dete peste fotografia luî Nicu cu d-şăra X.7., din prima logodnă.
Alexandru rămase ca trăsnit. El nu mai putu scote nici un cuvânt; deveni palid ca căra; tot capul îucepu să’l tremure şi fără se’şi ia sera bnnă, asa cum putu, îşi
luă pălăria şi plecă.
Ajuns la el, pe închise în casă şi se încercă se se stăpânescă :
—	Tot te cunoştem efi de unde-va, pe d-ta, pretinsă d-şorâ... pe d-ta. fosta a-mantă a lui Nicu..., pe d-ta mamă a copilului pe care ’i-al aruncat... Şi mi fa cea? pe virtuos», pe feeiora, pe logodnica
FOIŢA ţ)IARULUI „TELEGRAFUL*
‘LlitliUiiM hO'»
\ *h
A. SC HOLL-
(11)
*
NOPŢILE SANGEROSE
VII
\ \rA'ţ as (i C lî» iuîic ibiici	*1»
Puterea
u>
Surypere luă o sticluţă în care se afla un lichid verde; el turnă trei picături dintr’însa pe o linguriţă apropiând-o de buzele d-lul de ’Navarran, care păru a-şl recâştiga forţele.
— Ioane ! 4’se contele, ţie îţi dafi o moştenire monstruosă. Soră-ta e desono-rată, ai ucis pe seducător, şi bine al făcut— dar eşti pierdut. Iţi trebuie alt nume, ală faţă, trebue se fii bogat... Iţi voi da tote aceste. Vel putea lua de soţie pe d-şora de Charmeney, vel putea lovi în jurul tefi, pe unii îî vel putea coborî, pe alţii iî vel înălţa după plac, vei pedepsi
şi vel răsplăti; vei fi o putere aşa de mare cum nu-şl pdte închipui societatea că pdte fi una!...
Ioan credea că visâză.
Contele urmă :
—	De vei face mult bine sâfi muit răfi, e socolâla ta cu D-defi ! Primesc! ?
Ioan văiju într’o parte pe Blanche de Charmeney iovindu-1 în faţă, pe d’alta, pe soră-sa leşinată, cum o aduseseră din Ves-pre.
Se gândi la planurile de răsbunare pe care le făcuse, şi făr’aşî da macar semă de ce se putea cere dela dânsul, răspunse cu .hotărlre:
—	Primesc!
Se petrecu atunci o scenă pe care d. de Navarran n’o pierdu din vedere.
Surypâre introdusese pe pădurar lângă sonte fără a se gândi să-l privâsca; atonei numai aruncă o piiviie către acela care era se devie Şeful a tot puternic, şi îngână :
—	E ore cu putinţă ?
Surypere făcu un pas înainte.
Ioan sta în picifiie lângă divan; lampa îl lamina în faţă.
—	El e, Dumnedeule! «^ise Surypere.
Şi adause:
—	Sângele meu, îi aparţine până la cea din urmă picătură...
D. de Navarran se rădică pe câte.
—	Deschide lada, ^ise el luî Surypere.
O ladă de fier era la capul patului.
—	Dă-ml manuscrisul şi cheile.
Surypere se supuse.
—	Praful şi sula, adause contele.
Şi, întorcându se către Ioan, îl 4ise :
—	Braţul dumitale.
Ioan întinse braţul.
D. de Navarran îî sumese mâneca şi înţepă braţnl pădurarului cu sula.
El desină un cap de mort şi semnul mis-tirios care făcuse pe cei din subteranele de la Chaumont se-1 recundscă.
Apoi dedesupt scrise :
EGALI ÎN FAŢA MORŢII
Surypere şterse cu un burete ud picăturile de sânge care se iviafi pe braţul lui Ioan Deslions; apoi, în fie care înţepătură puse câte un fir de pulbere de puşcă şi trecu pe pulbere o hârtie aprinsă.
Ioan nu făcu nici o mişcare.
—	Acest semn, urmă contele, al cărui
glas Biăbia, e semnul comandel Dâca al nevoie de cuţitul unnl ucigaş, arată semnul unuia din omenii cari ucid, şi, la porunca d-tala, va ucide. AI o armată a d-tale în închisori şi ocne. Ai robi în t6te colţurile lumii.
Bandiţii din Munţii Neapoleî sunt ai d-ale, ca şi ce! din stepele Siberiei şi din podurile Indie'....
D. de Navarran luă manuscrisul şi i-1 intinse :
— Să pleci îndată... Acest manuscris iţi va descoperi tot, aceste chieî îţi vor deschide tote uşile... trebue se fii alt om. Iată o stare civilă. Tfe vel numi: Trelau-ney. Hârtiile îţi sunt în regulă, bagagele 3unt jos îu căruţa de poştă care te aşteptă ca se te ducă la Paris.
Vel descinde la otelul Louvre.
Dupe câte-va dile, Surypere va veni se te veijă.
Atunci, vei fi citit manuscrisul ce ţi-1 dafi.
Viitorul te privesce !
D. de Navarran strânse mâna lui Ioan Deslions şi recădu pe divan.
Surypere apucă pe Ioan de mâna şi-l duse în camera d’alăturl.
Acolo, îl tunse de tot şî-î rase mustă* a Ue.	uu,
II turnă pe cap conţinutul dintr’o sticluţă, ceea-ce-î făcu perul roşu ca al unui yankeii.
Un costum de călătorie era pregătit; Ioan îl îmbrăcă în grabă.
Şi când, după un moment, se sui în trăsură care aştepta naintea peronului, nimeni în lume n’ar fi putut recunăşte pe pe pădurar, nici bătrâna Madelena, mama sea, nici Luiza, sora sa, nici mândra Blanche de Charmeney !
— Drum bun ! «jise Surypere!
Şi căruţa de poştă plecă în galop.
Pe Ioan îl durea inima depărtând u-se de tot ce iubise în lume. t ■
El se gândia la căsuţa lor, la lacrimile Luizel, la copilul fără rume cart era se se nască.
Negreşit, era sigur de bunătatea mamei sele, dar el singur ar fi putuf se puie capăt vârfelilor, se închidă gura celor ce ar fi insultato...
Acestă copilă nenorocită pe care q adora şi pe care un mişel o înşelase, ar fii avut oie destula putere pentru a mal trăi, ca ruşinea pe frunte ?
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 15 MARTIE 1886
3
DI. Nicolaide conţbate t<ite probele adese de' scuzai^ arătând priu m ilurî că Lupu se aflase îu tot timpol acasă, şi «ă toţi martori' cari aii depus în contra Iul sunt ame ninţaţî şi supuşi părintelui Ţugulea care are cea mai mare influenţă In sat; că pachetul u'i fost lnat de Lupu, dovadă că la întâiul interegatoriu Cantauzi a dis că nici uu Ta avut, îu ui mă a ^is că ! a perdut şi astă-ţl! ia îuceput iar a negat până ce se vede că a zărit pe părintele. Desvoltând şi alte lapte îuclieie. întrebând : dacă preotul Ţugulea este neiuteresatţ apoi de ce a venit astă-ijl neohiemat nici ca parte civilă, nici ca martnr ? Dl. apărător fineşte di^ond că dacă juraţii aii iutima convingere că este culpabil Lupu, atunci să-’I condamne.
Dl. Miasir arată 8a nu se probdză cu nimic culpabilitatea lui Cantauzi; că pachetul şi petiţiunea aii fost date in mâua lot Gorjaii. Dl. Miasir stabilind şi alte fapte cere achitarea lui.
Jnrnţiî afi dat un verdict achitător atât luî Cantauzi cât şi luî Lupu.
I
Iatîmplărî din capitală
Un copil îngropat în curte. — Femeia Leanca Rusu din strada Măcelari No. 33, a născut dilele trecute un copil mort şi nevoind a face cheltuieli pentru înmormântare ’l-a îngropat în curte, lângă ma-gasia cu lemne. Poliţia avisată, a intervenit şi cadavrul a fost desgropat adi-dimi-nâţă pentru a fi transportat la cimitir.
—	x—
Incendiu. — A<jr-n<5pte, la orele 2 şi jumătate, un incendiu mare a isbucDit în strada Israeliţilor. A ars casa cu No. 4 Flăcările consumară vechiul edificii! şi focul nu s’a putut stinge nici până dimineţă. In momentul când scrim aceste liniî, din ruina fumegândă maî ies din când în când msce scântei.
—x—
Cadavru Ingherul Ioniţă Pârvulescu a părăsit acâstă lume Ieri se'ă, pe la orele 11 şi jumătate), cadavrul nenorocitului om s'a găsit în piaţa Sf. Anton. Gausa morţel se crede c’a fost o libaţiune în onorea lui Ba;hus făcută de către repausatul în ajunul rnorţe*. Se’î fia ţârîna uşoră!
—x—
Sinucidere. — D-nu I. Mavro ahenl din strada Brutari numeru 17 nu mat are în serviciul şefi pe Ţinea Dumitrescu. Biata fată înşelată de un ungur a luat hotărîre de ’şt ridică viaţa. Pentru a o face, copila cumpără chibrituri şi ’î disolvă în spirt. Durerile atrase o făcură se seră aujutor şi nenorocita a fost transportată la spital în-tr’o stare deplorabilă.
—	x —
Intre culisele teatrului National. — Un
a
domn şi o corista.
—	De ce nu te măriţi ?
—	Nu voi.
—	Şi pentru ce ?
—	Acesta îmî va strica cariera.
—	Ce fel, vrei, mititico, se te sacrifici celibatului.
—	Di mai bine celibaţilor !
Don-Caprice.
----jp,-----------------------
ULTIME^SOIRI
Atena, 28 Marte.
Se asigură că cabinetul va lua o hătă-rîre lelativă la chemarea reservelor.
Acesta măsura tî este inspirată de complieaţiunile intervenite în ceşti unea turcobulgară.
Belgrad, 25 Marte.
Crisa ministerială continuă. In faţa greutăţilor ce Întâmpină formarea unul noii cabinet, se fac sforţări pentru a hotărî pe
d. Garaşanin să rămâie la guvern; dar a-ceste sforţări par că uu vor reuşi:
Regele a conferit astădl cu şefii diferitelor partide.
Constantinopole, 25 Marte.
Madjid-paşa a sosit.
Gadban Efendi a fost sliemat la Con-stautinopol.
Berlin, 25 Marte.
Consiliul federal a aprobat în şediufă solemnă, tratatul de amiciţie, de comerţ şi navigaţiune încheiat cu Sultanul Zanzi-
ba- ulm
Londra, 25 Marte.
Camera comunelor.—Iu lip-»e d-luî Glad-atone, uşor bolnav, sir W Harconrt, secretar de stat, a anunţat că primul ministru va ospupe la 8 Adrite, înaintea parlawen tulul, proiectele sale privitdre la Irlanda-
Paris, 25 Marte.
Comisiunea budgetului alâsă astă-dl, pare că nu voiesce să voteze noul împrumut propus, înaintea budgetului. Ea preferă după cât se crede tipul de 3 la sută a i or ti săbii, în lbc de 3 la sută perpetuii recomandat de ministrul de finance.
Paris, 25 Marte.
Contesa de Chambord a murit atjl dimineţă la 10 ore şi juin, causa morţii e pa-ralisia inimii.
Corpul săfi va fi îmbălsămat sâmbătă.
ţ)iua înmormântării nu e încă fixată.
Din ediţia de s£ră
4	ore sera
Londra, 25 Marte.
Standard spune că [Germania a propus, pentru caşul când nu s’ar primi numirea prinţului Bulgariei ca guvernator general al Rumelieî Orientale fără ficsare de termen pentru durata puterilor sale, Be se lase Porţii facultatea de a reîuoi singură a-ceste puteri după 5 anî.
Times anunţă că Italie ar fi propus marilor puteri se consimţă a nu se fixa nici o limită la durata.puterilor guvernato-riale încredinţare principelui Bnlgariel.
Athena, 25 Marte.
S’afi construit trei agăre fortificate la f-uutariila Tesalieî.
Brunswik, 25 Marte.
Dieta a adoptat în unanimitate conven-ţiunea militară încheiată cu Prusia.
Paris. 25 Marte.
Sciri din Pekin spun că misiunea capitaliştilor şi industrialilor german! în China n’afi reuşit.
Pesta, 25 Marte-
In cercurile oficidse se spune că guvernul Austriac şi cel tmgur sunt cu totul de acord asupra instrucţiunilor ce trebnese date delegaţilor cari vor negocia în chestiunea vamală cu representauţiî guvernu-
lui român.
■ t<
NîoUJ Ac
(Havas)

ADUNAREA DEPUTAŢILOR
13	Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora l;şi jumătate, sub presedinţa d-lul D. Lecca, fiind pre-senţl 112 deputaţi.
D. D. Schileru r6gă pe d. ministru al afacerilor străine se intervie pe lîngă guvernul diu Pesta ca se ia aceleaşi măsuri ca şi guvernul austriac în ce priveşce importul în Ungaria a rimătorilor, oilor şi caprelor.
D.	ministru al afacerilor străine răspunde că guvernul şl-a dat tfite silinţele
ca se facă se se deschidă tdte graniţele
nevinovată, pe miresa curată... pe femeia nepătată...
Fură lung; gândiTriie luţ, A1 -yandri!, pe acest ton.
Familia d-şdreî X... a|armati de acâstă Sntimplare, căută să ’şl esplice lucrui, şi sS aibă şi* cu Alexandru o esplieaţione.
Esplic^ţiunjjle dintre dânşii deferă loc la o acţiune în calomniă^contra lulNieu, cure h fost aspru pedepsit do tribunalul oraşului domiciliului săif, ca şi de curtea de apel din Craiovu, dâr oare hoţaţpre a fost casată de înalta curte de casaţie pe ţpmeifi că pentru ca faptul, aşi cum s’a petrecut sŞ fie calomniă, iî lipsesc doufi elemente : t!) îeua credinţă, adică întouţiunea rea de a face răii şi al 2\ea) spontaneitatea.
La urma urmei Nicu a fost achitai,, er Alexaudru convins, că Nicu nu fusese decât iţn flecar, a luat de soţie pe d-şdra X. .
Maî poftiţi d-ş6relor de. ve fotografiaţi îii timpul logodueî I! 1
Qcius.
[Proces de incendiare şi sustragere de acte publice.
Sâmbătă 8 Marte s’a judecat înaintea Cur-ţel cu Juraţi din laşi up proces de incendiare şi unul de sustragere de acte publice. Iată amănuntele ce ne dă Liberalul ;
Intr’o, seră a iuneî Nocmvrie Toader Lupu locuitor din comuna CostulenI, ar fi dat foc prii ajutorul unul smoc de peteci uuul stog de fâu, proprietatea părintelui Ţugulea din acea comună \cesta es*e fap tul de care Toader Lupu es/e acusat Dupe constatările ce s’afi făcut la faţa locului, gărindu se indice de culpabilitate Ini Lupu, a fost trimes la parchetai de Iaşi sub paza lui Gorjan şi Cantauzi, miliţie i, ca i mal avâfi un pachet şi o petiţiune diu partea primarului, care face cunoscut parchetului că trimite pe autorul incendiului precum şi corpul delictului. Petiţiunea s’a predat parchetului iar corpul delictului nu. S’a constatat şi s’a aflat că Toader Lupu I ar fi cerut pachetul şi CaLtauzi i l'ar fi dat. Acesta este faptul de sustragere de acte publice pentru care Cantauzi este acuzat. Iată pe scurt procesul:
Âcnzarea, susţinută de dl. procuror Ba-sţachi care arată că Lupu voind să ’şl res-bune şi să dea foc avere! părintelui Ţugulea cu care era în duşmănie şi cu care s’a judecat pentru pământ, precum şi pentru că maltratase pe preot şi a tost condamnat, arată ca argatul părintelui 1 a ve-ijut când a intrat în ogradă şi l-a prins când a eşit, însă i-a dat drumul în urma rugăminţilor lui Lupu şi că după o oră a simţit că arde ceva şi ducendu-se la stog vede că ese fum, bagă mâna în stog şi scdse un smoc cu petici de cit care începuseră să ardă. Argatul, după cum este obiceiul in sate, spune mal întaifi la locuitori şi după două <jile spune părintelui. Mal dovedeşte prin maî multo babe mar-ture, care cunosc petecile că sunt de la o rochie a femeeî lui Lupu, care neagă ; a-rată prin marturî că Lupu n’a fost acasă in tot timpul nopţeî. Mal arată că Lupu a înşelat pe Cantauzi şi i-a luat pachetul cu corpul delictului pentru ca să dispaiă acest indiciu grav. Despre Cantauzi dl. procuror desvoltând şi alte fapte închee picând că are milă de el, însă a comis un fapt pe care legea ’l pedepseşte. D-sea cere acordarea circumstanţelor atenuante luîCan-tauzi, şi faţă cu Lupu d nil juraţi să fie fdrte severi.
Dar ce se facă?
Se se intorcă acasă, ca sS fie închis îndată ca criminal?
Mdrtea d-lul de Yillepout nu putea rămâne nepedepsite... Şi Ifa gândea că era mal bine orl-ce decât puşcăria pe viaţă sâfi execuţia.
Ce era, apoi, tainica putere ce i se dăduse ?
Era sS se afle 6re în faţa unei asociaţii de refi făcători ca cele pe care le a dat pe faţă de atâte orî poliţia?
D. de Navarran îl spusese;
— Vel putea lua de soţie pe d-ş6ra de CharmeDey 1
Vel avea avere nemărginita ! Vel porunci, tot ţi se vor supune.
Dacă era aşa, dacă nu visase, putea a§ se întdroâ şi se ia pe mă-sa şi pe soră-sa diu casa fericită odiuiora şi blestemată acum.
Caii cari aiergafi că vântul nu mergeţi încă destul de repede dupe dorinţele onorabilului Trelauney...
Faoură trei popasuri între Houdau şi Paris.
Pretutindeni caii aşteptau pe drum.
Tot mergea ca într’o feerie.
La cinci ore căruţa sosi la Paris, trecu prin strada Renues, sosi pe podul Carron-sel, prin strada Saints Pâres, şi intră înaintea otelului de Louvre.
Servitorii se grăbiră a coborî bogagele, şi căruţa de postă se duse cum venise.:.
Onorabilul Trelauney lua un apartament la catul al doilea dând pp strada Saint-Honorâ.
Sdrobit de oboselă şi de emoţii, eT se aruncă pe un pat şi adormi adenc.
Când se deşteptă, Trelauney sună şi ceru se i se servescă dejunul.
El, care ardea de dorinţa de a cuudsce secretul contelui de Navarran, amâna cât mal mult vremea deschiderii manuscrisului.
Ii era frică !
Se hotărî în fine a deschide geamantanul pe care i-1 dăduse Surypere.
Acest giamantan conţiuea câte-va bile te ale Bănceî Francieî, un pachet de bauk-□ote şi mal multe fisicurî de câte ciDCi-4e°I de dollarl, cum trebue să aibă orl-ce american bun.
Şi, pe acesta sumă, care ea singura era o avere, era manuscrisul.
I
Ioan aprinse o ţigară, trase zăvorul la uşa casei — şi citi.;.
VIII
Dispărut
Venise diua de 24 Noembre...
Cine ar fi putut pătrunde cu privirea în ijiua aceea înăuntrul casei din strada Saint-Louis afi Marais, pe care cititorii noştri o cunosc, ar fi găsit pe Monsiniore şi pe Aly în cea mal mare agitaţie.
A doua <ji dupe ndptea în care crima se comisese, cadavrul necunoscutului, închis într’o ladă anume pregătită pentru acesta, a fost dus, precum se scie, în pivniţa din strada Recolets cu maî multe alte lăijî de eticie şi cu poloboce cu vin de Spănia.
După ce luase acesta precauţie, Monsinio-rele se întorsese în casă, şi începuse a o cerceta de sus şi pană jos.
Dosarele în, grămădite în cabinetul întunecos puteau fi de mare folos unul om dispus a esercita o presiune asupra societăţii pariziane.
Era istoria mal multor familii, unele bogate, inflainte, altele necunoscute pentru Monsiniore.
pentru esportul vitelor nostre. D-sa adaogă că guvernul diu Pesta I-a făcut cunoscut că şi guvernul ungur va lua aceleaşi me-surî In privinţa vitelor ndstre ca şi Austria şi că graniţele pentru porul, ol şi capre s’afi şi deschis.
D. M. Kogălniceanu nu se mulţumesce cu aceste măsuri pe jumătate. D-sa se a-1 sociază la interpelarea d-lul Schileru.
Dreptatea ndstră e atât de mare, încât înşişi austriaci! o recunosc. Neue freie Presse, în numărul sâfi care a sosit asâră, ne dă deplină dreptate în procâsul nostru cu Ungurii.
D. V. lepurescu <j*ce că recunosce silinţele ce şî-a dat guvernul pentru a aduce îmbunătăţire acestei stări de lucruri. Nu e bine se se prejudiţieze prin interpelări şi întrebări tratările ce face guvernul nostru cu Ungaria.
Camera trece la ordinea «JîleT-
Di Butculescu îşi desvoltă interpelarea sea asupra emigrării din ţâră a locuitorilor din Catalol (Dobrogea^. D-sa dice că el emigrezâ în America, din causa relelor tratamente ce le sufăr din partea funcţionarilor inferiori.
D.	ministru al domenielor răspunde că informaţiile d-luî Batculescu sunt greşite, ŢerauiI din Catalpî nu emigreză, ci afi e-migrat câţl-va sub îndemnurile uuul <5re-care, tost funcţionar la comisia, dunârenă, acum dat afată, care le lăudase fericirile şi bogăţiile ce-î aşteptă în Canada. Acum el însă afi vădut că afi fost înşelaţi şi afi cerut guvernului mi^loee ca să se tntorcă îndărăt. Locuitorii din Dobrogea afi declarat, la tfite întrebările ce li s’afi făcut, că trăipsc forte bine şi că sunt mulţumiţi.
I)	. Butculescu cere să se numeşcă o anchetă parlamentară care să ct ceteze lucrurile la faţa loeulu’.
J)	. M. Kogălniceanu ^ice că pricina pentru care locuitorii rurali emigrâză, e şi greşita lege rurală, care ar trebui reformată.
D- ministru al domeniilor arată cum din ţinţar s’a făcut armăsar, esagerându-se numărul acelor cari afi emigrat. Câţl-va bulgari şi turci, şi forte puţini, afi plecat, ş’atâta. Locuitorii dobrogeni sunt mal mulţumiţi de sorta lor acum ca orl-când.
Incidentul e închis.
Camera trece în secţii la ora 3 şi jumătate.
’ " if '	-
SENAT
13 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub pre-şedinţa d-luî general A. Cernat, fiind pre-Benţi 92 d-nî senatori.
Se acordă un congedifi d-lor Negruţi şi Tufelcica.
Se comunică petiţia d-luî senator Cis-man pe lângă care anexâza două certificate de la Curtea deapet din Iaşi că a fost achitat în procesul iu <care era inculpat. Se decide a se trimite la comisiunea da verificare.
D general G. Angelescu, raporterele comitetului delegaţilor, citesce raportul şi proiectul de lege prin care se acordă o pensie de 200 lei, peste 75 lei ce primesce, văduva decedatului dr. Zographos din R.-Vâlcea.
D. G. Badescu susţine legea şi 4>ce că ! ar fi maî bine să semodifice legea pensii- j lor decât să se facă legi specialepe persdne. !
D. P. S. Aurelian combate cele dise d. d. Arapu şi susţine că dr. Zagrafos şi a sacrificat viaţa pentru binele public, a murit sărac şi merită a se acorda văduvei sele acesta pensie.	A
I	*	ert»!
—————■
Legea se votâză cu 53 voturi contra 15.
D. Buy. Stdfeicu. ministru dt justiţie, depune proiectul de lege pentru organi-sarea judecătorâscă a Dobrogiel şi rdgă po Senat al discuta de urgenţă fiind în Jegă tură cu bugetele.
Senatul admite şi trece în secţiubr.
Ultimele Mnatiii iii ediţia ie aserl
Procesul de presă intentat Tribunei diu Sibifi se va trata înaintea tribunalului co-recţional din Cluj la 31 Marte.
—o—
Duminică, 23 Marte, va avea loc al doilea Concert Simfonic, dat de societatea fD laruiouică română şi dirigiat de d-nul Ed. Wachmann.
—o—
Academia Română va ţine vineri dinţă publică. — Se va ceti îd acesta şedinţă o lucrare a d-luî George B.iriţ.
— o—
Se dice că nu numai primarul din Plo-eşcl, după cum se scie, şl-a dat dimisia, ci şi întreg consiliul comunal.
Motivul acestei dimisiî ar fi că d. ministru al instrucţiei uu mal permite ca salonul gimnasiuluî să mai serve ca sală -bal şi alte petreceri.
Ne mirăm de pretenţia munioipalitâţef din Ploiescf de a transforma localul liceului în loc de chefuri şi petreceri.
Societatea funcţionarilor publici
CONVOCARE Domnule membru,
Conform art. 81 din Statute, am onote d’a vă face cudoscu că Consiliul Central, în şedinţa sa de la 28 Fevruare 1886, a decis a se ţine Adunarea generală estra-ordinară duminică 16 (28) Martie 1886, la orele 12 şi jumătate din amiadă, în localul pa'atulul Universităţii, sala No. 18; vă rog, a lua parie şi d-vdstră, decă ve aflaţi în curent cu plata cotisaţiel, cum prescrie art. 82 din statute, şi în cas de nu puteţi veni, să daţi o procură, conform modelului stabilit, societarului in care veţi avea încredere pentru a ve representa drepturile.
La ordinea dile! fiind :
I.	Complectarea consiliului central cu membri în locul celor demisionaţi şi celor car! s’afi strămutat din BucurescT, precum şi a membrilor comisiunil de control, pe anul IV societar.
II,	Proclamarea de membri onorifici.
Primiţi, ve rog, domnule membru, încredinţarea consideraţiei mele.
Preş. de ondre, Dimitrie Gliica.
Secretar, B. N. C- Beslegeanu.
PRIMĂRIA ORAŞULUI GIURGIU AN UN CIU
Iu	de 8 Mai ii, anul curent
urmând a se ţine licitaţie în sala şedinţelor acestei Primării pentru darea, In antreprisâ a construcţiunil unui edificiâ de Sedlă primarA de ambe sexe, din acest oraş, cărei dup6 devis, se urcă la suma de le, 143,479, bani 48;
Se publieâ despre acesta spre cu-noseinţa doritorilor, ca s6 se presinte în arătata <Ji, ora 12 ţjiua la concurenţă ; garranţia provizorie ce concurenţii urmezâ a depune la licitaţie este de 5 la sută, iar cea definitivă de 10 la suta, calculate asupra va-Idrel de mai sus.
Planul şi devisul precum şi cele l’alte condiţiunl, relative la construcr ţiuneă acestui edificiu, se pot vedea la primărie în orî-ce
Licitaţia se va ţiae conform art. 40—57 inclusiv din legea de comp-tabilitate generală a statului.
Erafi secrete grdznic, descoperiri care ar fi făcut să îugălben&că pe mulţi din fericiţii acestei lumi.
Intr’o familie din cele trecute în aceste catastihuri, era un copil cumpărat de la o femeie săracă pentru a înlocui un moştenitor a cărui mărie s« ascunsese.
Era de interes ca averea se ajungă la copil; trebuise dar ca el se fie înlocuit ca altul.
In alta, un adulterifi ruinase legitime speranţe.
Apoi, se mai afia Intre aitele şi grăsnica istorie a banchieruluî Robert Kodom, pe Care-1 vom regăsi In ui marea acestei povestiri.
Un singur document păru a coprinde totă atenţia Monsiniorelul. Era dosarul acesta plin de grozăvii pe care-i notase deja în năptea asasinatului.
Ochii i se opriseră asupra acestui nume : »baronesa Vanda de Remeney...*
Monsiniorele părea a cunăsce pe acâstă femeie.
Dosarul 4icea ‘
„A se afla de ce, în casa din strada Ponthien, la catul al douilea, în camera
albastră, e, la drepte; căminului; în părete scheletul unul copii...
„Un zidar a fost dus in acea casă la miedul nopţii, cu ochii legaţi.
„El a rădicat o piatră; corpul copilului a fost ascuns în gaură ; apoi a fost acoperit eu var," şi piatra, subţiată, a fost pusă la loc.
„Tapetul albastru cu dungi aurii a fost lipit la loc d’asupra
„Der fiind-că afi uitat s’arunce apă pe var, scheletul se va găsi tot întreg...8
—	Me voi duce se văd aaesta, îngână Monsiniorele.
Şi-şî urmă cercetările.
—	Nimic 1 nimic! esclaină el ou turbare.
Ei scotocea priu hârtii, răsturna cutiile, dar ceea-cc caata nu putea găsi.
Monsiniorele descinse în grădină şi începu a se preumbla răpedo.
Statuile ciuntite, cu picidrele acoperite de muşchi, păreau a se uita ţintă la deasul
Aly vizitase pavilionul. Nu vă^uBe decât o cameră mare pătrată.
O masă şi şâse scaune rustice compunâfi totă mobila e“.
(Va urma)
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 15 MARTE 1886
■	v 9	*
P3IMA FABRICA ROMANĂ
DE
IIFIB-GUMIS
O băutură făcută din lapte, care se întrebuinţezi eu un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bdlelor de piopt mal cu sâmă în contra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde miî de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis-
La no! în BucuescI, mulţâmită iniţiativei d-luî Lukianoff. care a fost unul din preparatori! isteţi al acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samar* o obositore şi costă mult, pe când calitatea Kifirului, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei ndstre medicale»
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat dâ la Hotel de Franca, în oalea Gri viţa Mo. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţeî, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucurescî înapoihd sticlele g61e.
100 sticle 85 le! — b.
50	»	45	»
25	»	22	»	50
Pentru bolnav! neavuţi preţurile vor fi scăzute.
In provincie 100 strcle 100 le! 5G	»	60 »
25	»	30 »
CURSUL BUCURESCÎ
CASA DE SCHIMB
TH0MA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4
în noul palat Dacia-Româi a
Cursul pe ţjiua de 14 Mart i 1886.
Cumy 1
5% Rentă amortisabilă. . .
5°/o	* română perpetuă
8% Obl. de Stat [rur. oonvortite)
( 1	„	0. F. Române . >
! 1 ) „	Munioipale . . .
ţOfs. „ Casei Pens. [300 1.]
>°/o Scris, funciaro rurale .	.
1% li	:	urbane!	!
fio » i ii • •
|0/o	,,	„	■ ■ '
impr. ou prime Bucurescî [20 fr.]-5°/o Comunale nuol . . . . • banca Prevederea . . , . ,
DIVERSE
tur contra argint aaă bilete .
Bilete de Bancă. .....
?k>rini val. Austriacă . .
Vlăroî Germane................
3anc-note F/ancese . i . .
Ruble de hârtie
%
93
8»
75
2i0
86'/a
102I,s
82s,4
92>/2
99
31
14.3/4
>,00 1.23 99*/2 2,48
Vând. 97 ' 94
,90 1
75i/2 215 871 4 103'/4 831,2 931/* 100 33
14-1'*
2 02
1.2.5
l'nO'A
2.50
D-şora Eleonora Sîlbert
ABSOLVENTA DIPLOMATA A CONSERV. DIN VIENA
Fostă elevă a prof. Iul. Epstein
Se recomanda nn. nul), pentru leciinni de piano
Str. DOAMNEI, No. 5.
Dumnezeii să’ţl rea plătească !
Mulţumesc de miî de ori pentru extractul de ulei pentru urechi trimee mie, care m’a vindecat cu desăvârşire; j căci iarăşi aud forte bine. E de mirare aceasta căci în curând împlinesc 80 am.
Mulţumindu-ve încă o dată, rămân al d-v6tră servitor.
Vosag de Andor
REOUNOSOUT ESTRACT RENUMIT
Uleiu pentru Urechi
Se pote căpăta pentru 8 fr., cu instruc » ţiunile întrebuinţăreî de la medicul se-* cundar C. R., Dr. SchipeJc.
Depoait principal la Igliatz Lobi, Viena, IX, Seegasse 8.

tu îtiishîtial de la Sf. George viitor casele din lUUJlWWV strada Negustori! No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis. tot pe aceiaşi stradă No 22 seu în strada Pescăria Veche No. 9 , la d. Stefănescn, proprietar
0 bună îngrijitor©
arta bucătăriei, limba germană şi română caută un loc într’o familie o-norabi ă — A se adresa în strada Domniţa Nas-tasia No. 4.
ricMWhiriat Patru ,ocurî de masasi‘
Uo IIILIHI Idl de lemne, împreună cu case, pivniţă de vinuri, grădină cu pom! roditori: caişl, vişini, cireşi, pruni, căp-şune, perl, meri, coacăze, fragi două po-g<5ne, trandafiri altoiţi, douS aleiurî cu viţă de struguri, J> s-a-vis de gara Teigovişteî la «Concurenţă».
DouS perechi de case in Dealu Spirei strada Seneca No. 4, ce dă în strada Ca zărmeî. Doritorii se vor adresa la d-na PauliDa SlănicSnu vis a vis de garaTergo-vişte No. 124, lângă magasia de lemne la «Concurenţă.»
De închiriat şi de v^ars^rSal
Vânătorii No. 24, suburbia Arhimandritul, compuse din patru odă! sus cu sală la mijloc şi una cuhne, învelite cu fier, dedesubt jumătate pimniţă şi jumătate beciuri de locuit penftu servitor!, curte pavată şi împrejmuită şi la uliţă cu porţi şi grilaj de fier, se vinde pentru Ie! 12,000.
Proprietarul locueşte în strada Schitul Maicilor No. 30, suburbia Bis. Albă (Postovarl).
Dî Tite sal Se tettiat tLftrî
Depoul de Maşini agricole, pluguri etc, sau chiristigie, UN HAN situat pe şoseaoa Mihaî Bra'ul No. 28, între ambele Oboare, curte spaţioasă, poziţie bună pentru ori ce comerţ, cu deosebire pentru aceste douS specialităţi, Localitate frecuentată de toţi plugarii ţSreî.
SCROBEALA ALBA
| IN CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
, Cea mal bună Scrobelu albă este aceia de ! la Cassa F. HEDJIASX & C-ie din Anvers, (Belgia) şi care concurezi îu calitate cu cele > mal bune mărci engleze, fiind cu t<5te aceste mult mai eftină.
Se efactuâză în pachete de 2 Uj kilo cu etichete, precum şi în cutii de '/». lU, }ls Ş> */i6 kilo cu etichete în chromo-litografie.
A 36 adresa pentru preţuri şi condiţiun! la
HL "WARTHA
Representant general pentru România. — Bucurescî.
NAŢIONALA
societate geaeraiă ie asigurare în.Bncnresel
Aprobată prin decret regal Ne. 225 dlu 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 le! deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei nou! 200 fie-caro, din care 1.000.000 lei special mente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Rezerva de premii si fond reservă 650000 lei
BNaţionala“ asigură :
L In contra dannelor de Incendiă. II. Contra daune’or dc grindină (piatiă) d participări de .58/0 din beneficiul realisatdin acSstă ramură în ţâră.—Ui. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.—IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V, Face asigurare asupra vleţeît
a). Capitaluri fixe in cas de deces Cu participare de 700p din beneficiu în com-binaţiunile următdre : asigurări asupra vieţal uneia sad a douS persdne, asigurări temporale; asigurăr mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.	r ‘
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combi naţiuni le următdre r Asociaţiniu mutuale de supra-vieţui.o. Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 au! pentru copil de la i an! jum. până la 9 an! inclusiv, —Contra asigurări capitaluri fixe pentru Hote, fără contra asigurări şi rente viagere ÎW diferite com-binaţiunl.
PânS Ia finele anulu! 1884 „Naţionala** a realisat in difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,0001. n, şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA,GENERALA.
Str. Carol 1, No- 9.
Verilable Lcueur Benâd cti ie
! De la ivi o w A ştire a din fecamp (Sena ini. din Franţa)
LELICldSĂ TONICĂ-A PER1TIVĂ-D1GESTI VĂ.
Adevărata licuare Benedictina este cea mal tonică, | cea mal digestivă şi în acelaşi timp cea mal dellcidsă ş din tote băuturile de masă.
In timp de epidemie holerică şi pentru a combate in- ,j fluienţele nesănătose ale unei atmosferl stricate, acţiunea^; sea terapentică este uinversai recunoscută şi proe'amatăj ! de somităţile medicale din Franţa şi din străinătate. 6	(
TntrpliniltWP * aPeri^vi amestecată cu apă curată sau ga-j llUluUUllţdlu * zosă înainte de mâncare. Ca digestiv, unu saii'
două pahare după fiecare masă	;• ■“=”
VtRIT.ABLE tlQOlsOR BENLluCTINE
Uarques dâposees en France et â l’Etranger
A se cere tot-d’auna în partea de jos a sticlei. Eticheta rectangulară purtând semnătura direct, general. Se găsesce pretutindeni.
Bătături sau Negi
Se depârteză sigur şi fără durere în timpul cel mal scurt prin ungerea cu tinctură de bătături renumită şi singura adevărată a Iu! Ravaluer, din Pharmacia roşie in Pcsen.
1PP Costul unei sticluţe cu car- 1 CD m. ton şi cu pensulă I TD#
Deposit in Bucurescî la d- Farmacist Ru-dolf Schmettau, farmacia Curţeî Regale-
BUCUREŞTI
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bucurescean şi întregeî ţâri, că în fabrica mea, superidră tutulc fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit î:i Bucurescî, stradd Radu-Vodă, No. 45, se fa-bricdzâ stofe indigene din lână curată din ţeră pentru costume bărbăteşti, care le vând cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academie!, No. 28, ce este tot-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea maî frumdsă tăetură după .jurnalele cele maî nuoî, cu preţ moderat.
ILIE M. POPP. Fabricant ao Postav şi Cloilor, Str. Radu-Voda, 84 si Academiei, 88.
TS/LTiTM.
jOE de FAMILI
1 lui
Pentru a lecui slăbiciunea copiilor, a desvolta forţele lor, creşterea lor şi a-î păzi de bolele comune copilăriei, cei mal renumiţi doctori şi membri al Academiei de Medicină sari ca doctorie, cu cea maî fericită isbânda veritabilul Rncahont al Arabilor de Delangrenier din Paris
Acest aliment fdrte plăcut, compus din substanţe vegetale hrănitori şi trebuitdre, se diviseză în totă economia şi prin proprietăţile sale analeptice, el îmbunătăţesce composiţiunea laptelui la damele cari alaptâză si reînsufleţeşte puterile lângezătore ale stomacului:—Deposite în tote oraşele din România.
os ch^ wecfsipl
iMnl
Introbuin(at cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată de către coi!mai înroinnap Medici/j.® în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRt BCbl_E DE PEPT (Oftica), R ACHITISIV!UL. (Copil scrofuloşi şi dif&.mi).
Modul intrebuinţflrei : Fie-care lingură întruă jumătate pahar cu apă şi jachar.
Phţ*	91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tâte Ph".
Reiata cMirareasă IDLIA POLONEZ
care ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, p<5te descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se intereseză eine-va. Cine aduce seujne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. Â se adresa în str. Piaţa Amzeî, No. 5.
Elisareth Hardine
m6şâ ou diploma din streinAtate
Fostă direetore a Splt. de moşit din Kazan.
Dă consultaţinul de Ia orelelO—12 a.m.
STRADA C0SMA, No. 1.
MULŢĂMÎRE
Sub-semnatul, simt dator a a-duee mulţumirile.mele renumitei căr-turârese Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea seeretele mele şi posiţiunea locului.	R. Pănescu.
Lecţiuni de Dans
OTEL FIES0H1, Strada ŞELARI, camera 24.
Sub-semnatul are onore a aduce la cunoştinţa onor. public că dă lecţiuni de dans atât privat cât şi la domiciliul sâţL
Froiesos d« Dana.
SPASTILE GERAUDEL!
CU GOUDRON (PĂCURĂ) PUR DIN NORVEGIA	5
Lucrănd prin Inhalaţluns şl prin Abaorpţiune In oaa de Bila a CallorT reaplratâre i
Larinx, BronchU, Plămâni
CONTRA
TROHNEl, TFSEI NERVOSE BRONCHITEÎ, LARINGITEÎ, RĂGUŞELIÎ* CATAlIRHÎTLUt ASTHMIÎ. cto.
(St a« vta<ţa ie altmintrelea pentru a m tnfele?* bine, legendele explicative al* faurii anatomice do mai joej
AVANTAGIELE
f] INCONVENIENTELE
^ Bonbdnelori, capeulelori, etc., cu picwâ.
^	1.—Tubu eetopfiagiani, prin oare de»-
^ clndu bonbdnele, capsulele, perlele, eu
►	pscură, dure bI nesolublle, cari nepu-tanduse topi in guri mergu ca aliment
? tele se caija in itomacii, flr4 cl nici o 2 partidei de picură se Ajungi in olila ţ respiratore cărora acest remediu aato ^ deatinatS-
^	2* — Extremitatea oeeopkagivktl prin
►	cara bonbdnele, capsulele, perlele, cu £ păcură pătrundă in stomac, pe care 5 ’lu Încarcă cu materii1 gelatin6se şi za-^ harisite, cu gomă, glucoaă, ele., deter-^ minând astfel perderea poftei de măn*
►	eare, dureri de stomao, derangeamenţe ^ gastrice, etc.
►	9. — Intestinul (urmarea slomaouluf/ ■ in care se continue accidentele eausate J prin bonbdnele, capsulele, perlele, cu 2 păcură, a căror masă indigenţă deter-Q mini desordine grave; inflamaţi* mtcetf-
►	nală, ulceraţiune, conetipaţiunc, diarrhde M opiniatrd, etc., in raportu cu substanţele J narcotice cari intri in composiţiunea
I lori, opium, slrî de opium, morflnl,
I
PmtQelorl G fraudei ou păcură.	|P
A* — BroneAnZe iu care vapori pre* £ •ervatori şi vindecători a pacuril pro p duşi prin augerea pastilelor! Q^raudel ^ •unt cu d’a sila atraşi prin respiraţiune ah înainte dra trece in plămlnL	W
B. — OeluleU ţi veeiouUle pulmonare ^ unde vaporii de păcură produşi prinj^ putilele Gdraudel şl aduşi prin fie carţ Inspiraţiune de aer, ae respăndesc5 || naturalminte şi produo imediat efectele W lori blae-flcâtdre.	J
fie Înţelege ea aşnrinţa prin indvP elrile de mai sua, efectele naturale a putllelorî Glandei, apreciate dup© ^ cum armeană de oatre oel mai autori bst W organ din Francia :
„ D-nu Gfraudei a găsit mijlocul sin- g „ piu fi practică d’a face că picură st „ pătrunzi pănă in ultimele ramificări £ a ale arborelui bronehic, reducând* o m H , particule de o extremă tenuitate fi anits- z*
B tecand’ o eu dUc substanţe capabile d’a *5 , Ie servi ca ajutoră, drwd respigdndă dm g m dărua Uite eubstanţtle narcotice.	^
a Intre aceste condiţiuni acţiunea pa- ^
•	«un‘< est atât de momentana că accesele ■
9 de tuşă convulsive sunt imediat tăiate ^
•	prim mtrsbumfaroa Pastilslori GÂ- i
- RAUDKL.	" 1
--->  >	— •*----,	TT«gş. i1 t T / f 7 / V5U]»m	■ prm wwsviMfijweo nsrmanuiu v*is- ^
■	oodelnă, » căror perleolî »n fo«l «Ignv	'/ UJjiAJSm	.RAUDKL.	r>„T	' ■
?'Vidl °^ul mcdi.Al Intr«z4.	M ltllflliUlCTl	^	5
e 4 PASTILELE GERAUDEL sunt indispensabile tutor persânelorl oari ’şl osteneecn vocea, 9 ► acelorl oari Încreadă la aer, expuse variaţinnilori atmoapherel, san pe cari lucrările lor! silesofl a e
■	respira vapori san prafuri irritante : Lucrătorii de ateliere, tăn larii, vizitii, oantereţil, actori, |
i oratori, predicatori, advocaţi, profesa -I, institutori, amploiaţi a cailort ferate, etc., pentru ca ele j a potu iulocui cu avantagiu or şi ce fel de ceaiă. Ele se pot lua la fie oe oră, inainte sau dnpe masă, A ^ ziua san nâptea, acasă san afară, mergând, muncind. Fdrite preţiose pentru fumători şi vânători» » •j Mai mult de uă sută de mii de persane sunt vindecate in fie car an prin întrebuinţarea acettori pastile, J 5	ti D® Glraudel posedă mai mult de 40,000 de scrisori de mulţumire p aiestatiuni.
m Pastilele Gâraudel sunt sbigurile pastile cn păcură recon 5 ţional a exposiţiuniî universale din Paris 1878; — Medalia d’aur
«
«
>
Îdecisiune ministerială, dnpe avisol consiliului de sănătate Guvernament dupe aprobarea consiliului medical. ""
4, n pesHU senfitamdă « motqt asupra modulul it	, «mM U, Ihwfi itJI.M tmUU Jmm
In Romania, plus transport ţi vama.
(SE 8E EXIGE MARCA DK FABRICA DBPUfil)
Ajaemeneft ae p6te prim Ifle care outie franco oontra unul mandat postai adreeaal inTentomlnl
.VG^RAUDEL, Farmacist'"la Sainte-Menehould (Franţa '4
r-
l tK
« UtnHUUfck., XaiiUOWOl A«» UQUltD-iUOUDUUUlU l ^	^
84 trimite gratie p front» 6 pastile «a mustra, sprn meerea fie edrsipersbnt cart le ra cere. ”
Se vinde deric,reFssu Br: o s e,n glaxfarmacist droguiat -n Bucureşti, Eeonomu >V0AG
deric,reFssu	.	_	.
droghist în Bucurescî, Ovea3». droghist îu Bucurescî, în detaliu la. toţi farm aciştri şi drogişti
......Ţ	~	"
„ NAŢIONALA"
Societate tenerali ac asiprare ia Bucurescî
Convocarea adnnăref generale Consiliul de administraţie are 0-n<5re a comunica d-)or acţionari că, conform art. 46—49 din Statute, adunarea generală Ordinară a acţionarilor societâţel va avea loc Duminecă la 30 Martie (11 Aprilie) 1886, la orele 3 p. m., în localul societăţei, Str. Carol I, No. 9.
ORDINEA ŞILEI:
1.	Raporturile consiliului de administraţie şi a censcritor asupra bilanţului ptntru exerciţiul anulu! 1F85.
2.	Aprobarea bilanţului şi descărcarea de dat consiliului de administraţie şi direcţiune! pentru gestiunea lor.
3.	Fixarea dividende!.
4.	Alegerea a 3 consilieri în locul celor eşiţî la sorţi, conform cu art. 15 din Statute.
5.	Alegerea a 3 eensorî pentru verificarea corupturilor anulu! 188(3, conform art 39 din statute.
6.	Propuneriie ce se vor face de acţionar! în sensul art. 53 din statute, eventual modificarea Statutelor.
Pentru a fi admis la adunarea generală, fiecare acţionar trebue se depună acţiunile sâle cel' puţ'n cu 5 di le înainte de <Jiua adunări, generale, adică pşnă la 25 Marte (6 Aprile) 1886.
In Bucni esc!, la casa centrală a societăţei.
In Iaşi, Iad-ni! J. Neusehotz& Comp. bancheri
In Craiova, la d. A. M Strass, agentuţ uo cietăţeî şi în contra acţiunilor depuse va primi
0	adeverinţă, care va Beivi tot-d’odată şi de Bijet de intrarr
Pentru consiliul de administraţie,
Preşedinte, I. MARGHILOMAN.
ESTRAS DIN STATUTE
Art 48. Spre a face cine-va parte din adunarea generală, trebue sâ fie proprietar a cel puţin 10 acţiuni, cari dau dreptul Ia un vot.
Nici nn acţionar nu va potea întruni maî mult de 10 voturi pentru dânsul şi alte 10 ca mandatar, ori-care ar fi numărul acţiunilor ce va poseda seă represinta.
Alt 49 Nimeni nu va putea represinta pe
1	n acţionar dâcă nu va fi însuşi acţionar, dreptul de votare se va legitima prin depunerea acţiunilor în casa societăţei seu la locurile de- ■ semnate de consiliul de administraţie în pu blicaţiunea respectivă, cu 5 <|ile cel puţin înainte 1 de jiua fixată pentru adunarea generală.
18H®o?dil9o -mid I	J . ulajnnTq smiqa 9ljţ SboS «SilSiţ 1
TREI MEDALII DE AUR
DOUA DE ARGINT
UNA DE BRONZ

U JfJll;
(lieM&.stră.fi)	(1-^loscI)
dlOUIV ■- ■.rE"-'W
SĂ BucureSc’t—Strada.
P
V
Sw ' X
s H
tu kH •d «
+* n
gH
gfi
k Pi
«,
53- b
*0 o Pi &P1 « Q
i
S mâr dan'. 3
■ş Liiât ip
o tiuf ji*>
«i«p I
^Singurul^aţjent ai renumitei fabrici
WBBSHALL, SONS & O-ie Loccruobile şi Treerători
de 3, 4, 6, 8 10 şi^l2 cal putere cu şi fără aparat dearspae.
ib
Batoze de poram' ica abur şi cu mâua Maşiue de semănat, Vânt urători Maşiue de tiUat pae. daşjne de huruit, Semănători, grape, cte. diu tabrica HOFHEHR SOKCRA-TSTTZi (Yienna)
Secerătorl „AJ)RIANGEU
|uumal 452 Ko. greutate, uşor de mânuit, sim-pleşi durabile.
PIETRE DE M6RA
garantate adevărat frances din fabrica i LallW. Vernot & Vnmy. fLa Ferteoj

Epografia ţliarului Te «graful". Galeă Rahovei No. 36.
	
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4129.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
DUMINICĂ, 16 MARTE 1886
ABONAMENT T:
Pentru Capitală:
Pentru un an .
.	şâse luni
»	reî luni
Pentru Distriote Pentm un an .
»	şâse luni
»	trei luni
Pentru Străinătate Pentru un au «	|^se luni
»	trei luni
Abonamentele se fac la 1 ş» 15 ale V* cărei luni.
Un număr veclri u 25 bani
Lei 24
• 12 * 0
‘V>
.5
8
1 e 4
n0
N
Ediţia de dimindţă
anunciurî şi reclame s
Anunciurî pe pag. IV, linia 25 buni
Reclame	pe pag.	III	...	1	leu
j	pe pag.	II	. .	S	Iei.
»	pe pag.	I	...	5	lol.
Pentru inserţiirţji reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In străinătate a se adresa :
Frauda, Havas, Leffite, 8 place de la Botuse. Paris.
Fnglitcra, Eugene Micoud, 81 Pleu Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv ren.
_R Rose Zielerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pest, Servintemplats-
Redacţiunea, Calea Raliovei, No. 36
Birector politic. I- O. FÎJMDESCB
Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
SCiRI TELEGRAFICE
(.După fiarele streine)
Viena, 25 Marte.
După cât se spune, provisariatul in conducerea ministerului de comerciu nu va dura decât cel mult trei septăminl, de ore-ce d. de Passwald, din causa sănătăţii săle edruncinate, doresce se fie curând descărcat de greaua sarcină ce i s’a dst.
Brody, 25 Marte.
Camera comercială d’aci s’a plâns ministerului de comerciă, de atitudinea şicanatdre a consulului rus la revisuirea paspoitelor.
Berlin. 25 Marte.
Norddentsch; Algemeine Zeitung desminte
Pentru noi, şi pentru orî-ce observator, d. Blaremberg eristalistSzâ con-clusiunea evoluţiunel în apele căreia plutesc© oposiţiunea de atâta vreme. Cestiunea personală pe care o ridicăm astâ-^f e dec! din tdte puntele de vedere scuzabilă.
In Peuple roumain, eminentul publicist, indiret fiesce, ne a dat desluşiri la multe cestiunl. AU rgmas cu tfite aceste dou6 întrebări la care în zadar am căutat respunsul ; vom căuta să le formulăm cât mai scurt şi cât mal limpede.
Am semnalat acum câtă-va vreme soirea dată d’un <)iar progresist, că piinci agitaţiunea anti-monarhică la care se pele Bismarck ar fi cerut avisul profeso- deda oposiţiunea ndstră, şi am citat rilor juridici asupra chipului cum s'ar pu- mărturia d-lui Blaremberg. Discu-tea înlătura votul secret la alegerile pen- ţiunea se învârti a in jurul prineipiu-tru Rmeshatag, tara consnnţnnentul paria- }u{ diQHStieI
mentuluî
Berlin, 25 Marte.
Membrii comisiunil pentru pioiectul bisericesc se silesc să amendeze proiectul aşa încât se pdtă fi primit, do Cometa deputaţilor.
Paris, 25 Marte.
In cercurile diplomatice se spune că Sultanul a început să cedeze în fata ideieî d’a se numi principele Bulgariei în postul de guvernator al Rumelie’, fără termen
Londra, 25 Marte.
D. Blaremberg, credincios marelui act de la 1866, a făcut o pledoarie căldurdsă şi mal mult decât elocu-entâ în favdrea acestui principia. Apucat din scurt de un <Jiar #al Q-posiţiel, d. Blaremberg s’a vâslit ne voit sS declare că principiul n’are nimic comun cu persdnele; că indiferent de calităţile positive seâ negative ale dinastiei actuale, dinastia
Ideia d’a ratifica arangiamântul turc;- Străină 6 singură mântuitdre pentru bulgar far’a ţine sâmă de opunerea princi- ivomania.
Declaraţiunea e documentată şi orl-cine pote sS o controleze.
Dăr, chiar în afară de aeestă mâr-
peluî Bulgariei, aparţine trecutului. S titanul preferă soluţiunea care să aibă a-probarea sinceră a principelui, fiind că nu
vrea se pericliteze relaţiunile prietenescî ,	. .	,	,	e
legate cu Bulgaria prin arangiamântul de turislre, avem declaraţiunea formală la 2 Fevruare. Sultanul e dispus se pri- că numai regele e respun<Jător de mescă numirea principelui ca guvernator situaţiunea actuală; şi-, cum d. Bla-fără mărginire a mandatului. O propunere reuiberg se recunosce singur de l'e-în acest sem a fost supusă puterilor, cari preseatant al francheţe! în politică,
cinată cu studiarea legiurilor comune pentru ca, în unire cu o comisiune ungarâ; sfi le pue în acord cu pactul fundamental. Acostă comisiune lucr&sâ acum la Pesta şi e aprdpe de sfîrşitul operei s&e.
Legal mente, conflictul va fi deci înlăturat; dar acesta nu schimbă mult situaţiunea ; ln fond, conflictul remâne In pieidre şi se întinde mereu ca timpul.
Astă-<jî, în sînul monarhiei unguresc!, Croaţia e fără îndoială pioeera federalismului; ea simte grefi condi-ţiunea inferidră faţă cu Ungaria şi o mişrare puternică esislă în popor pentru o schimbare a regimului; astă <JI mişcare i s’opresce ari, şi' numai es-cepţional se vorbesce seu se aspiră la neatârnarea complectă. Ddr germenii esistă şi Creoaţia pdte fi privită ca agent disolvant al statului un-
guresc.
n’aă nici un cuvânt se se opuie.
Petersburg, 25 Marte.
O	parte din presa rasă privesce atitudinea principelui Alecsaudru ca o înfrângere a politicei rusescî.
Petersburg, 25 Marte.
Journal de St. Petersburg rectificând scirile publicate de diferite ijiare asupra a-titudiniî Rusiei faţă cu arangiamentul tnrco-buîgar, ijice între altele ;
«S’a crezut că se va găsi teren pentru înţelegere îb redacţiunea propusă de mi-nistral bulgar Zancoff, după care principele Bulgariei se numia guvernator al Rumeliei în conformitate cu art XVII al
d-sa n’a stat la îndouialâ s6 deplângă laşitatea contimporanilor „cari nu pun umărul ca se restdrne un eşafo-dagiu de minciuni".
După aceste lămuriri, etă întrebarea ndstrâ :—ddcă dinastia străină trebue s§ fie respumjâtdre şi, prin urmare, răsturnată de fie-care oposiţiune, care mal e utilitatea principiului ?
Defectul capital al dinastiei române fiind nesiguranţa, ce mal în-semndză principiul dinastiei străine
Un semn sigur despre aedsta sunt esplosiunile periodice care pornesc de la căuşele cele mai mici în aparenţă. Chiar în timpul de faţâ trebue să constatăm o asemenea esplosiune. In Agram, din causa unui incident cu totul neînsemnat, s’a produs un curent puternic de convertire la biserica ortodoesă.
Nu se pot încă sci proporţiunile acestui curent; el însemnă însă o adevărată revoluţiune, şi încă din cele mal perieoldse ; căci la slavii austriac!, cestiunea credinţei religiose e inestricabii legată dt cestiunea de naţionalitate. Croaţi! ortodocşi nu se ; vor mal mulţumi cu federaţiunea.
Şi contra acestei revoluţiunî, uirnic nu pot Ungurii; căci ea se face în margiuile legalităţii.
IMFORM fiTâ-nJItfl
tratatului din Berlin. Der principele Alee- pe care fie-care oposiţiune are drept saudru a desavuat pe ministru' Zancoff, sg’j Cii]C0 y aşa câ puterile n’aâ se esamiueze numai
dacă numirea trebue să se facă fără ter mon sett în conformitate cu tratatul din Berlin, ci şi dacă principele aredvaptul se se opuie hotârlri ananime a puterilor Pretenţiu-nile principelui d’a trata pe picior egal cu Europa nu prea sunt menite a justifica încrederea ce ar trebui se se puie în persoua prii cipelui dacă s’ar numi guvernator fără termen şi fără control, ceea ce ar şi în ■ semna că e destul ca principele să se opuie Europei pentru ca ea să cedege; şi Bum-negleu scie la ce pretenţiuni Var împinge pe principe aeestă convingere. Aeestă parte a cestiunil e cu atât mai gravă, cu cât acest dispreţ faţă cu hotărîrea Europei in-flumţeză asupra Grecilor, cari nu se vor grăbi se sesupuie demersurilor diplomaţiei."
Constantinopole, 25 Marte.
Lucrările în arsenal ad fost întrerupte, din causă că inginerii englezi cari le conduc n’afi fost plătiţi. In timpul din urmă s’a făcut un schimb de decoraţiunî între 3ultan şi Şahul Persieî; ceea-ca însenină că relaţiunile dintre Turcia şi Persia aă redevenit amicale.
Filipopoli, 25 Marte.
Măsurile luate de guvern contra agitaţiunilor partidei Zankoff afl provocat o es-citaţiune care ameninţă liniştea provinciei. In Cirpan ad fost chiar turburărî, în cari a trebuit se intervie armata. Zankoviştir, pentru a nu fi supăraţi, îşi ţin întrunirile la consulatul rusesc.
A so vedea Ultime Sclri pe pagina III
Bnr eşti, sânM|15 Marte 1886
Un cuvânt cu d. Blaramberg.
Nu dorinţa d’a face personalităţi ne împinge la acostă esplicaţiune. şi şciu că o comisiune a fost insâr-
Mal departe, e sciut câ d. Blaremberg consinderă revizuirea constituţională ca o crimă ; mult timp, din iniţiativa d-s^le, (jjiarul principal al oposiţiune! a publicat în frunte declaraţiunea că oposiţia se crede datdre sg sfâşie acest act îndată ce va deţine puterea. In acelaş timp, ca o consecinţă fatala a puntului de vedere în care s’a pus, oposiţiunea renunţă la mijldcele legale pentru obţinerea putere!. Noua lege electorală fiind privită ca un act incon-stituţional, oposiţiunea refuză s6 solicite încrederea naţiune! pe baza el.
Oposiţiunea astă<|I începe a şovăi; ea cundsce absurditatea punctului de vedere în care s'a pus. Nu tot aşa e cu d. Blaremberg, care repre-sintâ consecuenţa inflexibilă.
A doua nostră întrebare e decî Prin ce chip crede d. Blaremberg câ se pdte eşi din situaţiunea actuală ?
Am declarat de la început, câ nu facem chestiune personală decât în consideraţiune că d. Blaremberg re-presintâ ultimul cuvent al revolu-ţiunei pe care oposiţiunea o s6vâr-sesee de atâta vreme. Am fi curioşi s6 vedem respunsul întrebărilor puse de noi ; firesce, date cu aceeaşi obiectivitate.
Cititorir noştri cunosc conflictul care esistă între Croaţia şi Ungaria
*
* *
Din punctul de vedere al siguranţei soirilor, cestiunea irlandesă a luat locul cestiunil orientale ; o <Ji contrazice pe alta.
După scirile cele mal noul, d. Bright nu respinge proiectele d-lu! Gladstone, ci mijlocesce între acesta şi Chamberlain. Cât despre amânarea aducerii proiectelor în parlament, nici nu p6te fi vorba, Sir Harcourt a declarat oficial, în numele !u! Gladstone, câ proiectele vor fi depuse în Camera comunelor la 8 Aprile. Peste două s6pt6mânl deci se vor cundsce deplin proiectele şi atitudinea Camerei. Din apropiarea termenului ar trebui s6 se conchidă că situaţiunea pentru d. Gladstone nu e aşa de rea cum s a rjis.
Printre ultimele manifestaţiunî în legătură cu cestiunea irlandesă, înregistrăm adresa ligel anti-parneliste, alt-fel $is conservatdre. In acdstâ a-dresa e un pasagiu care pdte servi de esemplul superficialităţii cu care se tratdzâ chiar cele mal grave ceşti uni. Intre altele se <}ice, de pildă, că sgo moţul despre proiectul d-luî Gladstone a făcut pe arendaşii irlan-desi sd nu plâtdseă arenele.
Lucrul n’are nevoie de comentare.
* -s
Nu e o sdptdmână, de când se (Jicea că puterile vor infrînge opunerea principelui ^Alexandru, sdU câ vor trece peste densa.
AŞ.I se îutimplâ tocmai din potrivă. Seiril semnalate ieri, !-a urmat alta; după propunerea Germaniei, care satisface cererea principelui Alexandru, se vorbesce acum de o propunere a Italiei, care tinde la numirea definitivă a principelui Bulgariei ca guvernator al Rumelie!.
Vom vedea în curend cât e de se-riosâ aeestă propunere.
Dope informaţiunile gpsitive ce le avem, putem spune cititorilor noştri că recursul soţilor Minlaşti nici nu a iutrat încă în cancelaria Curţel de casaţie. Aşa dâr (fiarele cari aii auunţat că acest recurs se va judeca la 20 seu la 29 ale acestei luni, sunt reU informate şi dau dovadă că nu prea cunosc bine legea Curţel de caraţie, care nu iartă ca un recur3 să se judece mal curend de 30 de dile dela intrarea lui. A-cesta, spre cunoştinţa publică şi a confraţilor noştri colportori de înformaţiunî născocite.
X
D. I. C. Brătianu, care a plecat la Fio-rica, se va întorce în capitală marţi.
n
Consiliul permanent al domenielor se o-eupă, în acest moment, cu diferite reglemente privitdre la sciSlele agricole.
*
Pest.er Lloyd publică o corespondenţă din Bucureseî, în care se vorbesce de monopolul chibriturilor şi de legea pentru modificarea impositoluî asupra spirtdseler. Corespondentul recunosce caracterul fiscal al acestor măsuri, der in acelaş timp ob servă că ele au un caracter fdrte îugrijitor pentrn esportul Austro Ungariei.
X
Acelaş <fiar publică o interesantă corespondentă din Darmstadt asupra ultimei schimbări a situaţiunix din peninsula bal cenicâ. Abundenţa de materie ne silesce se amânăm pe luni reproducerea acestei corespondinţe.
EOSSTJTH şi MAGHIABIZAm
Patriotul ungur Ludovic Kossuth trateză într’o scrisore câtre d. Otto Herman cestiunea remaghiarizâril ungurilor românizaţi, pre mn şi în general cestiunea maghiai izăTîiî
Credem interesant a da cititorilor noştri principalele părţi din acesta scrisdre :
I
Stimate domnule şi preţuitul mefi amic,
Am citit cu atenţiune şi am judecat a-tât articolul d-tale despre valachisarea câmpiei ardelene, cât şi preţuita d-tale epistolă, pe care al alăturat-o Iaca. Am citit şi discuţiunea urmată.
Şi scil d-ta ce presupunere s’a născut în mine in urma acelor triste descoperiri ?
Că Transilvania e ameninţată din punct dc vedere naţional de cel mal serios pericol.
Şi de ce anum ? Pentru că, abstracţie făcând de Cluj şi sâcuî, se pare eă sentimentul de ra»ă e în decadenţă la popora-ţiunea maghiară a Ardealului !
D-ta, cu talentul acela fin de observare, care-ţl caracterisâză tote cercetările, cerce tezî după căuşele oare aă produs aeestă decadenţă.
De sigur nu eă voi fi omul care să scad nici cât un fir de per din păcatele pe cari d-ta le atribui sistemului de gu-vernarp. Ba din contra me iau ame elî şi m6 revolt în interiorul meii, cănd iaă bine în sâmă şi în iote direcţiunile acest sistem.
Nu e forţă, nu e intrigă rafinată, nu sunt împrejurări în lumea totă, cari ar putea desbrăca masele poporului de indioi dualitatea lor naţională, daca odată poporul are —să nu glie o conştiinţă mai înnoită, dar chiar numai un instinct dobito-cesc al sentimentului său de rasă.
Vorbesc de masele poporului. Numai îu comitatul Huuiăddreî, se dice că numărul celor va’achisaţî este de 15 000. Căci unde numărul e neînsemnat, aşa că »încruc-şarea“ cu poporaţiunile de limbi streine e inevitabilă, stă lucru cu totul alt-fel; dar de când cu aşezarea corentului pornit de mi-graţiunea poporelor şi din momentul când doritele formaţiuni naţionale apărute pe ruin-le risipite a<e imperiului roman de a-pus aii trecut peste procesul nascerel, după cât sciă eit, nu esistă esemplu, ca masseU poporului, fie sub presiunea împrejurărilor, sad din causă de negligiare sad de apă sare,—să'sl fi desbrA-.at undeva individualitatea lor naţională
Aşi putea cita multe date spre justificarea afirmafiuuil mele de maî sus, dâr
cred că va ajunge se tac o simplă observaţie numai asupra sitelor maghiaro diu Moldova şi Bucovina. Aceştia trăiesc diu punct de vedere naţional, sub un sistem şi maî duşmănos, şi încă nu numa' din senr-tul restimp al unei generaţiun! înedee sunt cu mult mal espuşl şi potopiţi de giur-împregiur de vâlâchime şi isolaţl de con tactul cu lumea maghiară ; se înţelege eâ şi Bcifl românesce, pote toţv, der da a ieea nu s’ail viilachisat, limba maternă du şf-a6 uitat-o, nu s’afi dcsbrăcat de naţionalitatea lor, au rămas maghiari, de 6re-ce ad avut instinctul de rasă, — acesta le-a susţinut naţionalitatea în contra tuturor influ-inţelor inimice, pentru că le-a susţinut limba in vieţa familială, în jurul vetre! părintesc!, care este z:dul, altarul naţionalităţii.
Aceste ati fost cuvintele care m’âd făcut ca respuniţend d-lor Szathmaâry şi Gyorgy se °ă valachisurea maghiurimii arde lene este un fenomen, care ne încurcă cu dtsevîrşire noţiunile pe cari le avem despre psuhologia vieţii poporeler şi despre caracterul naţional al rasei nostre.
D-ta te-aî mirat de asta şi mî-il ij's: nu poporal este vinovat; el este jertfa legii neîudurate a naturel, îu puterea csrtia cel uni frumos poramb nobil, degenerezi în «Columba li via,» dâcă se upgligeză.
De ore-Ce d-ta te referi la Darwin, observ, că acelor naturali şti, cari susţin eâ „our domestic varietics, when nun wild revers m charucter tho their original Stocku, — Darwin le respun .e : „there tcoidd be-great dtfficuUy in proving this“ Eu nu a-tirm acesta. Cu atât mal puţin sunt pentru respunsul care l-a dat un cuitisau al lui Carol II, când acesta pusese întrebarea urmâtore celor din jurul sed : ce esie causa că peseele mort e maî greB decât cel viu ? Unii şî-o es, licad într’un fel, a'-ţiî intr’nltul, pănăcăud nn curtisan ildeie în sfârşit următorul resp ins; May it please Your Majesty. I doubt the fact“ iar Carol a respuns; „So do i my gooă man.“ EB nu susţin acesta, căci chiar şi eB am observat, atât la anima’e căt şi la plaute, decăderea, numai ara observat-o aretându-se cu tdte că erati sub o îngrijire bună şi o cultură raţională. In grădina mea de sigur că nu in urma negiigiări! a degenerat un „Piaus clambrasiliana" prefăcâadu-se înti’un simplu «Pinus abies» şi o «Lo nicera qnercifolia» într’o «L flexuosa» şi cel mai mult., nu genaraţiunile, ti chiar plant-a-tulpină. Care va să 4*c*, «fi uu pun la î( doială legea columbei livie, der susţiu numai că ea nu se pote a-ulica la caşul în ce» îune, căci decă porumbul nobil negles degenerdză în Columba livia, prin asta el urmeză numai principiu! lui Darwm, cate dice; »reversion to eh ii actei's. “ EI, as a aşi putea-o înţelege pe depiiu, dacă magh.arimea din Hnnedora şi de pe câmpie ar ii recăzut in urma stâ-re! sele neglijate la caracteristicele acele străvechi ale timpului mongolic, pe cari lc aved strămoşii noştri când, alergând pe pustiile Asiei de mijloc, îşî frigefi carnea sub şeua calului; dar că nu o grupă mică isolafd a maghwnmei, ci masele maghiarilor s'ar fi prefăcut în români, asta nu mi-o pot esplica prin nici un fel de negii-giare, pentru câ românit într’adever uu sunt „ancestral caracterul« de Columba livia a porumbului nobil maghiar.
Tot ce al espus d-t.a a putut contribui la înă8pirea reulul dar nu e isvorul lui. Isvornl trebue a se cauta îu împrejurarea că maglrarimea acolo nu posede consciinţa de rasă.
Acesta este un lucru fdrte trist, de 6re-ce da răului un caracter aprdpe incurabil; dar dacă de vindecare mal pote fi vorba, (in tot caşul este timpul să ne apucăm de lucru) primul pas t-ebue se fie diagnosa corectă, căci dacă uiagnosa se va greşit greşita va fi şi lecuirea
D-ta, stimate amice, citezi uu cas teribil. Amintesc! de o comună în care maghiari-mea la 1848 numera 130 de familii, de atunci au trecut 29 auî, aşa dar îu decursul abia al unei generaţiuuî, se se fi redus maghiarii la 10 familii!
Te rog pentru D-^eB, d-nul meB, să-mî spui, mai esistă unde va în lume un sistem atât de afurisit, care intr’un timp atât de scirt -e po 5 f.ice o astfel d grozavă rne-tamorfosă, tUcă esistă numai un atom diu schinteia viiă a consciinţeî de rasă iu popor ?
E imposibil.
Căci dacă «scdls» ar fi unjpreservativ îu sine îu potriva epidemiei de des-naţionalisare ceea-ce eă nu cred şi voi a-reta asta mal jos, vS întreb, 130 de familii uu sunt destule, ca se aibă o sco.ă maghiară, un preot maghiar, seu un dascăl
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 16 MARTE 1X86
maghiar, fie cât de sărac, cum e preotul valach, dascălul valach, — numai să fie maghiar ?
Nu în ace te idei trebue a se căuta ca* usa acestei acestei teribile scăderi. Lipsa scâlel, preotul care a schimbat biserica în magazie,-—probabil pentru că n’a avut cui se predice—dascălul cu 7 slujbe—care n’s> vea cui' se predea de ore ce nimeni nu vrea se înveţe; — o astfel de schimbare oribilă nu se p6te produce în decursul u-nel singure generaţiunî. O se vă spun efi pe nevâjute ce a produs-o; Moştenitorii a 120 de familii din cele 130, s’afi căsăto rit cu fete valache. Şi {femeia valachă, e fdrte natural că viaţa casnică în 120 de case a prefăcut-o în viaţă valachă; românesce'şl-a dormit copilaşul, cu cu vinte române, şl a făcut desmerdările săle de mamă şi cu cuvinte române i-a scos din gura copilului primele gângăirl ale luî—şi din copilul mamei valache se înţelege că s'a făcut Valach. Vatra pftrintdscfi şi nu sc6la este biserica naţionalităţii, şi femeia, mama, ea e preotul, snb mâna căruia focul vestalin al naţionalităţii nu se pote stinge Cu puterea el nu se pote lupta scola, şi unde (la popdrele ce suut în decădere) limba din şc61ă vine în conflict cu limba din casă, fără îndoială că şcola va trebui se fie învins. Se fi luat cel 130 de descendenţi aî familiilor ma gbiare 130 de fete maghiare de soţii, şi cu tot blestemul sistemul afurisit şi cu tdtă negligiarea şi acum nefericita comuna ar posede tot ea mal nainte 130 familii maghiare. Facă numai o încercare fostul pro prietar de păment al acelei comune. Puie ca dar de nuntă 6 vaci cu lapte pentru 5 feciori valachisaţi din sat, cari vor lua 5 fete maghiare de soţii, şi se va convinge, că din cele 10 familii rămase îu curend vor face 15; şi va avea dascălul cu 7 slujbe pe ciue se instrueze ; săi! vor putea fi obiectul unei grădini da copil maghiare, unde apoi sub conducere maghiară si jucându-se dascălul cu copiii celor. 12 familii, aud şi ’nvaţă şi cel l’alţl ungu-resce, ceea-ce se înţelege că maî|târdifi vor uita, dacă relaţiile lor sociale şi familiare nu le vor susţine aducerea aminte (tocmai după cum am uitat şi efi cu desăvârşire limba slovacă, pe care in vreme când frecuentam scoaiele din Eperjes o învăţasem).
Der fie cam ar fi, răul esistă, şi înter-berea este cum se procedem ta să avem şanse mai mari de reuşită ?
Sunt pe deplin convins că calea pe care a apucat d. Szathmâry şi reuniunea de a-jutor din Deva nu va putea scăpa maghiarismul periclitat de valacbisare şi cu atât mal puţin va putea remagbiarisa comunele deja v dachisate.
Meritul şi folosul acestei mişcări este că a atras atenţiunea publică asupra cestiuuel arijetdre a maghiarizării. 1)

SOIRI Şl FAPTE
Vineri, IA Marte, aniversara proclamare! regatului, la orele 11 dimioeţa, un Te-Deum s’a oficiat, precum se ştie, în sfînta Mitropolie de I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, încougiurat de înaltul cler.
La acest serviciH divin se afiafi faţă dd. miniştri, d. preşedinte al Adunărcî^de-putaţilor, Casa regală, mai mulţi domul senatori şi deputaţi, primarul capitalei, funcţionarii superiori al autorităţilor publice, oficeri generali şi superiori aflaţi în capitală, precum şi mal multe alte per-sdue de distincţie.
O gardă de onore din regimentul 4 ele linie se afla înşiruită în curtea Mitropoliei.
La orele 12 din MM. LL. Regele şi Regina afi prim’t’consiliul de miniştri care a adus Suveranilor felicitări pentru aniversara proclamare! regatului prin urmă-torele cuvinte :
1) In numărul «le mâine vom da sfirşitul a-cesteî importante scrisori.
Sire,
Domnă,
Venim cu cel mal profund respect şi cu cel mal întreg devotament să depunem urările ndstre cele mal câldurose la picio-rele Tronului Majestăţilor Vdstre cu oca-siunea reînoiurel unei aniversări măreţe ş scumpe tuturora.
Amintirea rjLilel de 14 Marte 1881 va rămânea tot-d’a-una adâuc întipărită în inima poporului român. In acea «ji a fost consacrat solemn şi definitiv resultatul muncel neobosite a ţerei pentru reconstituirea Statului nostru. In acea <ji înălţarea Regatului României a fost recompensa unor silinţî oneste, a unor stăruinţl pa triotice, a unei cugetări mature şi bârbă-teacl. In acea «ji au fost încoronate în faţa lumii faptele născute din înţelepciune şi prevederea, din perseverauţa şi eroismul Majestăţeî Vostre.
Ţâra întrega în acea «Ji a bine-cuvgntat pe Carol I, şi generaţiunile viitdre vor saluta cu iubire şi recunoscinţă numele fundatorului Regatului Românie".
Dorim împreună cu ţera ca Majestatea V<5>trăşi prea graţidsa ndstră Regină se serbaţi mulţi şi îndelungaţi ani acestă <j‘i buourâudu-vă de mărirea, de prosperitatea şi de progresele patriei.
Majestăţile lor aîi bine-voit a exprima viile lor mulţnmurl pentru aceste urări bine simţite.
Rebeliune. — Judele instructor, Emanoil Marinescu, al trib. Muscel, prin ordonanţa sa definitivă de la 10 curent, a pronunţat cas de urmărire contra preveniţilor Vasile Dumitrescu şi alţi 7 indivizi, capii unei rebeliuni ce a avut loc in comnna Ani-nbsa în luna Decembre trecut, când subprefectul respectiv ducendu se a ridica un clopot de la o biserică părăsită a moşiei Statului, spre a’l aduce la Catedrala din Câmpu-Lung, ace! preveniţi Îndemnând la revoltă pe toţi locuitori! din comună, subprefectul şi douî călăraşi aîî fost loviţi, huiduiţi şi puşi pe gonă, fără a putea ese-cuta ridicarea clopotului.
Asemenea mişcare mal repeţiudu-se încă într’un rînd, a fostsesisat judele instructor, care imediat luând energice măsuri, revolta s’a liniştit, instigatorii şi capii rebeliunii fiind arestaţi.
Acâstă afacere, care a făcut mult sgomot în localitate, se va judeca îu curînd.
&
încercare de viol. — l<5n Mitocariu din Iaşi, în etate numai ca de vre-o 15 ani, s’a încercat în curtea uuor, case diu strada Muselor, a viola o copilă ca de 8 ani nu mită Eugenia, fiioa văduvei Mavia Gri-goriu. Poliţia iaşană, informată de acestă încercare, a pus mâna pe amatorul de lucruri fragede şi l’a aşezat la locul cuvenit.
Plecarea ovreilor. — Imediat după sărbătorile Sf. Paşti uh însemnat număr de familii israelite din Iaşi vor pleca la America. Comitete sunt instituite pentru acest scop şi fac tdte înlesnirile posibile ca cel săraci să potâ pleca şi cu puţin. Pe lângă acesta, preţul drumului e redus la mal mult de jumătate. Piacarde suut deja lipite îu uliţî prin cari se vestesce tuturora de a fi gata K drum după paşti. Numărul familiilor care plecă ar 6, după Opiniunea, numai din oraşul Iaşi de câte-va sute.
ACTE OFICIALE
Consiliul co nunei rurale Cioeadia din judeţu Gorj s’a disolvat.
*
D. Iorgu Calomeii s’a numit în funcţiunea de sub-comisar clasa T pe lângă prefectura poliţiei capitalei în locul d-luî C Vasilescu care s’a depărtat din funcţiune.
CROITICA
Nici mintea fără bani, nici banii fără minte nu sunt buni—veche, dar adevărata dicătdre.
Intr’unul din oraşele de provincie ale ţerei nâstre trăia un rătăcit, fără legături şi fără familie, pe care tâtă lumea il tă-| cea haz, mal ales pentru că îu tot timpul îl vcdel cu măinele îu posunar, jucendu se cu banii ce-î avea, cari făcea sgomot maro, şi respundend la ori şi ce 1-aî fi întrebat:
—	Bani bani ; minte n’am !
II	întrebat! prietenii sel:
—	Ce faci Gligore ? — căci Gligore ÎI dicea.
Şi el respundea:
—	Ce să fac nene ; am bani, minte n’am.
El n’avea nici convers aţiune, nici nimic Adesea chiar îl vede! singur prin gradinele publice, jucându-se pururea cu banii şi dicândit-şî singur :
—	Am bani, minte n’am 1
Şi cu tdte că altă nebuniă n’avea, lumea îl credea nebun şi-l trata ca pe un nebun.
Gri şi cine însă, care nu 1 ar fi cunoscut şi-l ar fi văijut pentru prima <5ră, s’ar fi gândit, neapărat, ce acestă nebuniă trebue să I fi venit priutr’o împrejurare gravă din viaţă. Cea mv mare parte a concetăţenilor seî, de şi se încercaseră în deosebite rîndurî se afle ceva der fără nici uu folos credeţi că, de sigur, vre un amor serios l-o fi ckten&t echilibrul minţeî.
Intr’o Z< se găsefi mal mulţi tineri la un loc şi veni vorba desnre Gligore. Toţi rtdefi; toţi erau veseil. După ce se întro-bai ădin ce să-l se fi tras nebunia, unul dintre denşî dise :
—	Măi băeţî, vreţi voi ceva ?
—	Ce ? răspunseră mal mulţi de odetă.
—	Aideţî să ne căsnim se aflăm din ce îi vine nebunia asta luî Gligore.
—	Aideţî Der cum ? El nu spune ni-
mărul..	“
—	Nu aşa; aideţî să’I punem o femeie să i stea pe cap .. Seu să-l luăm cu noi la petreceri... cu femei; în sfăîrşit, trebue să-l facem să ne spuie ceva.
—	Se’ld. luăm, diseră mal mulţi.
Nu se terminase bine vorba între aceşti tineri când soseşte şi Gligore ?
—	Ce faci tu, măi, Gligore ?
—	Bani am, minte n’am, respunse ca de obiceifi Gligore, sunându’şî bani iu pungă .,
—	Ia ascultă, replică unul dintre tineri, al să ne laşi odată cu prostiile? Ce însem-neză asta? Noî te ţinem de prieten al nostru şi tu iac! pe nebunul. Ce nu ’ţî e ruşine? Stă! colea cu noi, vorbeşte, spune...
—	Nu ne potrivim, nenişorule, respunse Gligore; voi aveţi minte... unii aveţi chiar şi bani; eu minte n’am, nene, banii însă, am... ia ascultă.,.
Şi începu din nou să’şî sune banii în posunar.
—	Ştii ce ne-am botărît Gligore ?
—	Dacă ’mî-oţî spune ştifi.
—	Să ’ţl spunem. Tot dicî tu că al bani; noi ne-am otărît ca, împreună cu tine, se tragem uu chef astă seră. Vrei tu?
—	Vroi.
—	Se luăm cu noî câte-va frumuşele, vesele... La chef, sexul frumos, nu trebue să lipsescă. Te învoescl ?
—	Da.
—	Bravo! Ia se ne aducă câte o bere.
Erau la cafenea.
Le aduse câte uu rând de bere la toţi.
—	Să mal ne aducă câte o bere.
Le mal aduse câte o bere.
Lui Gligore, cum era slab de minte, ri fu destul două pahare de bere pentru ca să începă se cam închidă din ochi. EI nu era un om de petrecere. Era un adevărat nenorocit.
—	Se ne aducă o sticlă mare de vin, cu 7 pahare.
Li se aduse şi o sticlă mare de vin, cu 7 pahare.
—	Vivat, se trăiască Gligore.
Toţi închinară, ciocniră paharele şi băură
Băură, tot închinând, sticla îutregă.
Gligore, încetul cu încetul, adormi pe ca-
napena unde sta. In zadar se încercară prietenii Bă ’l scfil^; nimic I
—• Nu să pfite face nimic cu densul... e o brută, (jlise unul.
—	O ideă, strigă altul.
—	Ce e?
—	Ia să'I luăm banii din posunar... să i’I numărăm, pentru ca se i’l dăm înapoi... numai se vedem, mâine caua are să se tre zâscă fără bani, ce are se mai ijică. .
—	Ideia o minunată... însă...
—	Inse?.,.
—	N’am aflat cu asta nimic din ce ne am propus se aflăm.
—	Fie, tocmai pentru că nu putem afla alt-ceva.
II luară banii din posunar, fără ca se simţă nimic. Toţi banii pe care îl tot suna, se compunea diu 5jjfr. in bani de câte 10 parale !
Unul dintre dânşii luă la el aceşti gologani şi plecară cu toţii la afaceri, lăsând pe Gligore adormit in cafenea.
Săra, îşi deteră cu toţii întâlnire, tot la acea cafenea.
Când intrara cu toţii, Gligore se preumbla cu manile în posunar. N’avea aerul schimbat de loc.
—	Ce fac! Gligore ? vino înedee la masă la noi; vino se mal bem ce-va.
—	Nu viu, respunse Gligore, forte scurt.
—	De ce ?
—	Pentru că acum atn minte, der nu mai am bani...
Toţi rîseră cu hohot.
—	Na’ţî banii Gligore, şi vino la masă la noi.
Şi «jicâud aceste cuvinte acela care luase cu dânsul banii lui Gligore, îl scose din posunar şi ri puse pe masă, chemându-1
se şi ’l ia.
Gligore se apropiă de masă şi ’şî reluă liniştit banii.
—	Acum, îl flise unul dintre cel de la masă, stai cu noî şi să bem câte o beie.
Gligore nu respunse nimic şi plecă în spre uşa cafenelei. Când era aprdpe se iasă din calenea, el se întorse către grupul de la masă şi le ţjise :
—	Acum am şi minte, am şi bani... trebue sS fie nebun omul care va sta cu
voi la masă...
Rîsul era la culme.	Gaius

Curţi şi Ţrbunale
lin doctor în medicină Mtut de o femeie
Afacerea ce v’o povestim astăzi, s'a petrecut în capitală şi trebuie să se înfăţişeze în curend la una dintre secţiile corec-ţionale ale tribunalului nostru.
Iată în ce constă faptul şi îu ce împrejurări s'a perpetrat delictul în cestiune.
Miţa şi Lina, sunt două fete tinere, două surori nedespărţite, care trăiesc şi vieţuiesc împreună. Amândouă surorile se întreţin cu lucrul; una, e premieră la o modistă ; alta, la un magasin de confecţiunl. Nevoile e sistenţeî le-ai! silit să rupă de mult rela-ţiunile cu nevinovăţia şi să îmbrăţişeze a-venturile vieţeî aventurate.
Intr'una din dimineţele luneî espirate, Lina, anunţă pe sora sea, că are să devie m-amă. Copiii sunt, este adevărat., o sarcină şi o nenorocire pe capul unor femei de talia Miţe! şi a Linei. Insă adesea el congoleză de miseria posiţiunel, şi făcu ca noutatea să fie primită cu veselia.
Ame două surorile începură, din acel minut, în orele ior libere, să lucrexe la trusoul aşteptatului mosafir. Intr’o săptămână erau gata, şese scutice, trei scufiţe, trei cămăşnţe, etc.
Două săptămâni după acestă noutate, Lina tu apucată de durerile facere*. Miţa alergă !a rnoşe, care veni numai decât. A-Iergă Ia doctor:
—	Ce face sora d tăie, ce luereză, o Întrebă doctornl ?
—	Mai şandăria, d-le doctor.
—	Der d-ta ?
—	Confecţiuul.
—	Aveţi prăvăliă ?
Nu, lucrăm ou luna.
—	Apoi nu pot sâ via... n’o s’aveţî cu ce mă plăti şi efi... i am decăt clienţi cu dare de mână!
—	Der ce vom putea vom face şi vă vom plăti d-!e doctor, rog nu mă lăsaţi că măre sora mea, <^ise cu lacrimile în o-chil nenorocita soră.
—	Nu pot, nu pot..
Miţa nu era o nerdJS; la aceste cnvinto ale doctorului nostru, indignată până în fundul sufletului, luă o posiţmne mândră şi schimbând glasul din rugător în impunător, respunse:
—	Mi se pare, d-le doctore, că nu v8 înţelegeţi bine misiunea şi că în minutul de faţă vreţi să faceţi pe negustorul în loc do a face pe doctorul. Ştiţi că vă pot sili să mergeţi undo vă chem—precum şi d-vs me puteţi sili de a vă plăti în urmă— şi că vă pot face răspunzători de nepăsarea ce o arătaţi umanitate! când sunteţi chemaţi la un om care măre... Me duc, d-le doctor, gă constat prin t.genţil autărităţeî publice, refusul d-vâstră de a ’mi da ajutor... şi vom vedea.
picând aceste cuvinte Miţa puse mâna pe clanţă ca ee se ducă la o secţiune po-liţienescă şi să facă ca un agent al poli-liţiol se constate prin proces-verbal, refuzul doctorului nostru.
—	Fiindcă îmi pari o bravă fată, ^ise doctorul reţinâud-o, iată merg. Eşti cu trăsura ?
—	Da d-le doctor:
Miţa fierber de furie şi de mănie.
Doctorul şi Miţa plecară.
Ajunşi acasă, Miţa urcă repede şi 9e puse în capul scărel ca cum ar fi vrut să o-prescă trecerea ori şi cui. Doctotul nostru se urca mai încet Când doctorul ejunse şi el în capul scâret, Miţa il opri «jicându-f :
—	Uite, aicea stăm d-le doctor... ve mulţumesc pentru că aţi venit până aci cămine... n’am trebuinţa de serviciul d-vs: Insă pentru ca altă detă se nu vă mal bateţi joc de lăcrămile unei surori şi de viaţa unei nenoroeite... poftim... poftim .•
Şi Zicând aceste cuvinte, trase două palme doctorului nostru cu totă furia, apoi intră în camera sa, întorcând cheia şi în-chidând uşa.
Sora sa Lina, născuse, numai ca m6şa.
Doctorul e pe drum şi densul^de a naşte... un proces.
Noi îl sfătuim să... avorteze.
Gaius.
—---------------------—
BANDIŢII IN BNS1A
Bandiţii în provinciile interiâre ale Rusiei devin din ce in ce mai numeroşi şi mal cutezători. Hoţii cutreeră, în bande armate, provinciile, şi jefuesc mal ales pe proprietarii locnind în case izolate şi pe cârcimarî El torturâză pe omenii Ia cari se întroduc pentru a-î face să mărturise'scă unde ţin paralele. Pe fie care di se semna-leză nou! fapte ale cavalerilor de drumuri mari.
Pare că Rusia intră inniscevremurla.se-menî cu acele prin care a trecut Franţa sub Directorii!, atunci când pacînicil locuitori din împregiururile Parisului tremuri,a înaintea nvanerâselor bande de boţi.
Aîî început a se lua măsuri aspre în contra bandiţilor. Nu de mult deja mal mulţi ovrei au fost esecutaţl — precum sciţi cititorii Telegrafului — la Chişineiî, pentru că făcuseră jafuri şi omoruri. ÎSeea-ce e în a-devăr original, e că ovreii ruşi, în potriva numelui de fricoşi ce-1 atl, formeză cadrele celor mai groznice bande de hoţi şi când sunt atacaţi se ape ă cu cea mal mare vigore.
Banditismul e răspândit mal aLs prin Polonia, care, cum se scie, e plină de ovrei, şi prin T-anscaucazia uudi coborîtoril familiilor prinţiare se fac înşişi bandiţi.
Nici o-data nu s’a mat audit d’o bandă de boţi ca acea de la Saratoi, care de la Ianuare trecui comitea în fie-care <f i, între orele 7 şi 8 sera, furturi prin spargere. In sfîrşit, poliţia izbuti a aresta pe unul din hoţi; era un soldat.

FOIŢA ţ)IARULUI „TELEGRAFUL"
(12)
A. SCHOLL
NOPŢILE SÂNGER6SE
VIII
Dispărut
Pe când Aly se cobora, Monsiniorele îl Zise :
—	Semnul nu e nicăieri aci; nu esfe nici pecetie nici vre-un desen, şi, fără acest semn, totul e pierdut !...
—	Dar, observă Aly, semnul e pe braţul şefului... şi putem să’I găsim.
Ochi! Monseniorelul străluceai de bucurie.
—	Ai dreptate, esclamă el. Trebue se ne întdrcem în piviniţa din strada Recol-lets, se deschidem lada înainte ca mârtea se fi distrus cu totul cadavrul ... Hei, dâ ! Nu mă gândisem la asta !...
Trebuiră s’astepte noptea ca să iasă din casă, căci porta era închisă cu trei brăsce mari ale căror cbiei nu se aflai!.
Când tdte ferestrele se închiseră prin îm-pregiurimî, când cel din urmă sgomot de paşi pieri, capul lui Aly apăru la gura puţului, al cărui oblon îl deschisese.
—	Nimeni ! Z'sC el Monsinioreluî.
Amendoul săriră pe trotuar şi ieşiră, după
ce închiseră cu îngrijire puţul misterios.
Nu putea fi vorba de se duce 'la a-cestă oră în casa din strada Recolets.
Numai a doua-Zi diminâţa, la opt ore, Monsiniorele ţi cu Aly, în costum de lu-cră.orî dogari, se prezintară în faţa căsuţei portarului Poitevvin.
Acesta dădea de mâncare papagalului şefi, care îşi scutura nerăbdător aripile slabe şi năpârlite.
—	Venim pentru vinul d-luî Snrypere, Zise Monsiniorele Putem căpăta un chibrit ca s’aprindem vin capăt dc lumânare?
D Poitetevin rădică capul:
—	Cum s’ar putea ca d. Poitevin se refuze unul om uu chibrit şefi o cojă de pâine ? Aveţi cbieia pivniţei ?
—	Iat-o, Z'86 Aly.
—	Der d. Sarypere, urmă Poitevin, nu mal vine pe la noi? Cât mal doria d-loî se cumpere pd Ferdinand ! Cât l-a maî clocit ca privirile!
Ferdinaud, ruşinat de laudele ce i le făcea stăpânu-sefi, îşi arStă prin ţipete do rinţa de a mânca.
D. Poitevin apropriă farfuria.
Ferdinand începu a bea şi a mânca amestecătura de pâine, de vin şi de saladă pe care stâpânu-săfi o gătise cu atâta îngrijire.
—	Aştăptă-me, Melauio ! strigă el după fie care înghiţitură.
D. Poitevin luă un chibrit de pe cămin, îl apropiă de foc şi-1 dădu aprins luî Aly, dicându-î c’un glas mişcat :
—	Când voi simţi că va veni momentul fatal în care va trebui să las acestă lume... căci cel buni ca şi cel ră! se duc.,, când voî vedea că mortea vine... voi Zice lui Ferdinand • Eşti din ţMalabar, prietine, o se urmezi obiceiurile ţerei tale... Căci acestă pasăre e ca o soţie pentru mine... El a înlocuit în inima mea pe aceea pe care o voi plânge în totdeuna şi care me aşteptă... Aşa, voi ruga pe doctor se facă un rug şi să ardă pe Ferdinand [...
Monsiniorele ieşi dând din umeri.
Aly deschise uşa pivniţei şi Monsinio-rele o închise.
Acesta luă un ciocan şi începu a lovi pe un poloboc ca să acopere sgomotul pe care-1 făcea Aly scoţând cuiele lădiî
Cosciugul era să fie deschis în curând.
Monsiniorele nu mal lovi.
Cuiele fură sebae cu un cleşte, şi capacul ieşi.
Atunci Monsiniorele se retrase scăpând un ţipăt de turbare şi de spaimă,
Aly se retrase şi el spăimentat .	.	. .
Cosciugul era gol
Mortul pierise
IX
B e s a c t e a u a
Am lăsat pe Ioan Deslions, sub numele şi sub îufăţişarea onorabilului Trelauney,
într’un apartamat clin otelul de Louvre.
Trelauney deschise manuscrisul d luî de Navărran...
Era se afle în sfârşit cheia enigme!.--.
Cum şi de ce d. de Navarran îi scăpase ;
Ce era acest om ;
Şi ce viitor i se deschidea înainte.
lată ce Zicea manuscrisul :
„Intr'o seră din luna luî Maî 1823, douî tineri ieşiafi diutr’un birt din strada Dauphine.
„Aceşti douî tineri, pe cari după costum. il puteai! lua drept nisce studenţi, păreaţi a fi cinat bine.
„Mersul şovăitor, privirea însufleţită a lor arăta fi starea în care se aflai!; ei gesticulai! cu animaţie apostrofând trecătorii şi privind pe femei pe sub nas.
„Unul [dintre dânşii, ducând îndrăs-nâla până la cele din urmă margini, apucă pe o femeie de miZloc, şi, înainte ca să se fi putut apăra, o sărută pe guriţă.
„Ttnera femeie se supără şi numi »ne-tot» şi »beţiv« pe acela care o ofensase.
„In loc da se retrage, tinerii răspunseră cu injurii.
„Se făcu îndată o grămadire de omeni îu stradă.
„Un trecetor luă partea domne!, şi pumnii începură a ploua din noi! asupra nenorocitului.
www.dacoromanica.ro

TELEGRAFUL — 16 MARTIE 1886
Se făcură cercetări la cazarmă şi se găsiră lucrurile furate. Banda era bine organizată şi disciplinată: erafl 6rnenl de atac gazde, inspectori şi uu şef.
Toţi erafi soldaţi!
Altă prindere s’a făcut de autorităţile persane şi după stăruinţele autorit ţilor ruse.
Era vorba de o bandă do hoţi cure de doui ani era grdza judeţelor Cliemalta şi Gievat şi care apoi fugise îu Persis, unde obţinu protecţia mal muitor khanî. G-n<-ralul persan Mir-Penga-Mustafa-Kuli IChan isbuti a prinde acestă bandă de lioţl şi a aresta pe şâpte dintre şefii el, pe cariî-predă ruşilor.
Acum o bandă înfiorător de puternică, îngrozesce oraşul Voronej uuul din oraşele mai din centrul Rusiei europene. Cel din urină fapt al bandei arată ce e ea
In centrul oraşului, într’o casă mare, locuia uu p.oprietar mare. Ndptep, un şir lung de sănii s’opri înaintea care'; şaisprezece înşi îmbrăcaţi în blăni desc.useră şi le 4>seră s'aştepte. Ei bătură la pdrtă şi portarul deschise. Atunci il legară	şi—î
puseră un că uş în gură. Hoţii, cari erafl mascaţi, pătrunseră în casă. Cum legaseră pe portar legară pe toţi dnieuii din casă, tară nici un sgomot. 18 persdne fură astfel puse la regulă. Apoi, hoţii puseră mâna pe tot ce era de preţ în casă, argintărie, giuvaerurî, bani. Apoi plecară liniştiţi.
A doua-Z' sacagiul deslegă pe prisonierî. Hoţii nu s’aB putut găsi încă. Dâr fii ud că se plânseră săra, hoţii dădură a douaZi foc grajdurilor proprietarului şi cei mal mulţi din caii seî de preţ muriră

SOCIETATEA ALBAHEZA
Când citeşte cine-va tit’ul acestui articol, i se pare de sigur, că nici o importanţă u’afi rîudurile ce mmeză. Cu tdie acestea, o capitală importanţă are cestiunea acestei societăţi, de 6re ce e vorba de cultura unuia din cele mai vechi şi mal brave popdre.
Poporul albanez, care în decurs de secol)—fără cultură—a putut resista tutulor năvălirilor de barbari, de sigur că e plin de vieţă şi merită atenţiunea tutulor.
Tocmai în scopul culturei acestui popor, demn de cea mai înaltă îngrij-re, s’a format de albanezii din Bucurescî, încă de acum un an şi jumătate, o soc-etate : «Drita»—lumina.
Cele mai frumose speranţe, cele mai măgulitdre aspiraţiuni s’afl pus în acestă societate.
Frumosâ şi demnă era misiunea acelora ce primiseră din partea societăţii, o-ndrea d’a fi conducătorii ei.
Der, sdrta crudă şi de astă dată, ca de multe orî, a înşelat tdte speranţele, tote aşteptările, mtrega credinţă pusă in comitet.
Trec luni de lâ fundarea acestei societăţi şi dânsa pare că nu mal există; entusiasm, credinţă, voinţă, totul perise. Societatea se sbătea în agonie.
Albanezii, c.e credeai! în viitorul cul-turel fraţilor lor din Albania, fac apel, chiamă comitetul la răspundere.
Nimic, nici un răspuns.
piarele încep a se îngriji de sorta a-cestel societăţi. Se acuză comitetul de trădare a intereselor, de aliare cu grecii, cari au lucrat şi lucreză pentru desnatio-nalizarea românilor şi a albanezilor, deci pentru tulburarea liniştel îu imperiul o-toman.
După o aşteptare de opt luni, membrii rdgâ pe comitet se le dea semă de ce afi făcut cu tipărirea cărţilor albaneze ?
Comitetul nu respunde la întrebarea lor, nici nu se presintă în întrunire. Iar în mod indirect respâudesc ştirea câ M Sta Sultanul şi guvernai român opresc tipărirea de cărţi în limba albaneză.
Minciună sfruntată! Altele erau cauzele care făceail pe aceşti straiul de neamul albauez (C. Eftimiu şi alţi patru membri din comitet sunt bulgari) se trădeze cauza
sfânta pe care luând-o îu mâinile lor murdare, aii j rofauat-o!
înţelegerea pe subt ascuns cu propagandiştii de grecisare. Iatâ causa !.
După acâstă întrunire, totul reintră în s'area de mai înainte. întruniri nu se mai ţinură, întreg statutul era călcat în p> ciore, societatea însăşi erea desfiinţată în-tr’uu mod tacit.
Trădarea părea consumată in întregul el. — Comitetul se crede stăpâu pe situaţie.
Membrii încep însă să se misce şi la 2 Fevruare, convoc o adunare în sala Dacia. — Aci în unanimitate peste 80 membri dail vot de blam comitetului, care şi de astă dată nu se înfăţişă, şi conform statutulu', aleg un comitet provisorifi, cu însărcinarea de a lua socotelile vechiului comitet.
Acesta se opuse şi după un an şi jumătate de tăcere, convocă intr’o vineri, o a dunăre la „Pomul Verde"; membrii se grăbesc a veni. Uşele însă sunt încuiate, şi comitetul cu câţî-va partizani plecaseră într'o cârciumă.
Ast-lel că iarăşi membrii sunt înşelat).
Se vede deci îutr’un mod netăgăduit că vechiul comitet ţine cu orl-ce preţ la parola dată propagandiştilor pentru desnaţio-nalisarea Âlbano-Românilor.
VeZând acestă purtare a vechiului comitet,—blamat şi destituit de societate ca unul ce represintă interese străine,—comitetul provisorifi, ales la 2- Fevruare, conform statutului, a lixrt hotărîrea să ţină o nouă întrunire duminică 16 Marte a. c., In sala Teatrului Dacia.
Toţi Albanezii, membrii acestei societăţi, sunt rugaţi să ia parte la acestă întrunire. Sunt rugaţi de asemenea toţi aceia ce se iniereseză de sdrta acestei societăţi, se vină să vecia care sunt tendinţele şi modul de a lucra al acestei societăţi.
••00*0-
ULTIME SOIRI
Belgrad, 26 Marte.
D. MijatovicI a sosit ieri sera, venind din Bucurescî.
Paris, 26 Marte.
Rusia a respins într’un mod formal propunerea italiană.
Cea mal mare parte din cele l'alte cabinete aii dat nisce respunsurl ocolitore.
Fără a se declara cu totul ostile, ele observă cât e de greu se se revină astăZI asupra unei învoieli de mai nainte stabilită, maî cu semă în faţa oposiţiuDÎi Rusiei.
Paris, 26 Marte.
Journal des Debats crede a şti că regele Greciei va cere să fie numit guvernator general al Albaniei, in aceleaşi con» diţiunl câ şi principele Alecsandru pentru guvernul general al Rumeliel orietale.
Bruxelles, 26 Marte.
Greva se întinde în minele de cărbuni de. la Cliarleroi. Se semnalâza turburărl*
Atena, 26 Marte.
Oficialul publică decretul, prin care se chiamă 2 noul clase de reservă sub arme, pentru data de 4 Aprile.
Berlin, 26 Marte.
Reichstag—Proiectul privitor la monopolul alcoolurilor, venind în a doua citire, D. de Bismarck blameză adunarea pentru respingerea proiectului la prima citire, fără a-1 fi examinat într’un mod serios, fără a-şl arăta defectele, şi fără a voi să propună amendamente.
„Nu se mal pot mări impositele directe, cari apasă destul de mult asupra popula-ţiuneî, dise d. de Bismarck; şi, în cas de respingere definitivă a proiectului, vom propune să se impuie consumaţiunea."
«Speram se găsesc în Reichstag un sprijin mai mare în interesul unităţii imperiului, dar maioritatea nu răspunde la speranţele mele.
«încep se mă tem de viitorul imperiului.
«Adaog că maioritatea Reichstagului
nu represintă maioritatea reală şi voinţa naţiunii
«Decă s’ar ivi complicaţiunî în afară, ele ar fi maî grave decât altă dată. Trebuie deci se fim prevedătorl. Veţi întări imperiul primind monopolul alcoolurilor, şi ’I veţi cansa păgubi respingând proiectul guvernului; căci atunci regele Prusiei va introduce în provinciile sale impo-sitnl asupra licenţelor şi Dieta îl va sprijini».
Din ediţia de s<$ră
4 ore s6ra
Londra, 26 M»rte
Afară de Rusia, fcdte puterile plimesc propunerea formulată de Italia, care tinde a face să se declare că funcţiunea de guvernator general al Rumelieî va fi pentru tot-deuna încredinţată principelui care va guverna Bulgaria.
Athena, 26 Marte.
ţfiarul oficial va publica mâine decretul prin care se chiamă subt arme 2 clase noul de reservă.
(Havas)
ADUNAREA DEPUTAŢILOR 14 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jumătate, sub preşedinţa d-luî D. Lecca, fiind pre-senţî 108 deputaţi.
Se aprobă sumarul şi se citesc comunicările.
Se depune o propunere din iniţiativă parlamentară pentru a se acorda familiei defunctului preot Gr. Musceleanu o pensie viageră de 200 lei pe lună.
Se adoptă, cu 47 voturi contra 13, proiectul de lege prin care Comuna Islazu se alipesce de comuna Brăila.
Se votâză maî multe credite guvernului şi se autoriză mai multe comune d’a face împrumuturi.
Se voteză mal multe indigenate ş'apoi Camera trece îu secţiuni.
SENAT
14 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub preşedinţa d lui D. Gkica, fiind presenţî 87 d-nî senatoil.
Se acordă uu congedifi d-luî G. Orleanu.
Se comunică telegrama d-luî Cişmau prin care demisionezâ dia mandatul de senator.
D. preşedinte crede că d. Cişman nu’şî p6te da demisia maî înainto ’de a fi proclamat senator, pentru acesta rogă pe comisia de verificare a se ocupa cu cercetarea actelor ce a înaintat d. Cişman.
D. Antonescu,* membru al comisiei de verificare, Zi°ecă a cerut dosarele curţel de apei care n’aii sosit încă, de ore ce d. Cişman a presintat numai nişte certificate.
D. preşedinte crede că Senatul nu pdte să se transforme în tribunal şi rdgă pe comisia de verificare a se ocupa cu acesta, şi propune ca se se presinte raportul în şedinţe de mâine.
Senatul a aprobat propunerea.
D. 1. Lereseu anunţă o interpelare relativ la sechestrele ce se înfiinţăză de funcţionari în judeţul Dâmboviţa.
D. E. Varlam îşi desvoltă interpelarea sea relativ la apele minerale din ţară; d-sea arată că dr. Bernard a analisat o mulţime de ape, carî an fost recnoscute eficace; conchiZâud, d*sea face o propunere de a se angaja o persdnă care se facă captarea apelor.
D. A. Stolojan, ministru domenielor, constată cu regret obiceiul refl ce aii unii români de a critica mal nainte de a vedea ce s’a făcut: D-sea spune apoi că Eforia spitalelor civile din Bucurescî, epitropia Sf. Spiridon diu Iaşi s’afi ooupat şi afl făcut băl, Statul a făcut băile de la Călimanescţ
pe cari acum le mobilâză ; guvernul se o-cupă acum cu Lacul Sărat, şi crede că chiar la primăvară se va face un edificii! de lemn.
D D■ Ghica Zice că interpelările cari se fac în sensul acesta ca uuil să critice şi alţii să lande n'afl nicî un resultat practic, respunsul d-lul ministru a satisfăcut multe din întrebările ce i s’afl făcut ; d sea este de părere ca guvernul să aducă un bărbat cu cuuoscinţe speciale pentru sondarea şi captarea apelor ce avem (aplause).
D- dr. Varlam susţine că ministru n'a făcut nimic pentru apele minerale din ţară şi nicî pentru Lacul-Sărat.
D, A Stolojan ministru domenielor rectifică cele Zise de d. Varlam şi repetă din nofl că avem trebuinţă de un om special.
Se pune la vot închiderea discuţiuneî şi nu se aprobă.
D. I. lsvoranu, având cuvântul, întrăbă ce resultate afl dat analisele chimice, d-sa afirmă că nu s’a luat nicî o măsură pentru apele de la Căciulata.
La ora 4 p. m. d. lsvoranu continuă a vorbi.
ultimele Momatiii lin ediţia de asm
Principele Const-autin Dimitrievicl Mu-ruzzi, ^şeful nobilime! din Basarabia, a murit, la Odesa. Rămăşiţele mortuare a'e defunctului sunt transportate la moşia Do-riţenî, unde vor fi înmormântate în cavoul familiei.
—o —
AZI s’a înfăţişat înaintea Curţeî de casaţie recursul fostului maior N. Pandrav contra botărîrel consiliului de revisie militar.
înalta Curte era compusă din d-nil Teodor Rosetti, Lahovari, Petrescu, Platou, Degre şi Giurgea.
Fotoliul ministerului public era ocupat de d. Filitis, procuror general.
Recurentul era representat de fratele d-sale, d. D. Pandrăv, asistat de d. advocat G. Cantili.
D. procuror-general a dis că recurentul a fost indus în erore în facerea acestui recurs printr o greşită numerotare a unor articole diu legea militară şi a susţinut că recursul este inadmisibil. In consecinţă a cerut respingerea lui.
D. D- Pandrav istorisi pe scurt împrejurări ce l’afl făcut să se adreseze la Iualta Curte de la caro cere să se facă dreptate fratelui d-sale, care a fost refl judecat şi a cărui instrucţiune a fost făcută de o persdnă necompetentă şi fără măcar să fi depus jurământ.
D. G. Cantili observă că dacă asistă dubiu in ceea-ce privesce numerotaţi» unor articole menţionate de d. procuror general, apoi acestă împrejurare se fie în lavorea condamnatului iar nu în defavdrca lui.
înalta curte, care a fost presidată de d. membru Labovary, de ore ce preşedintele acestei secţinnî, d. Teodor Rosetti, a fost raportor în acest proces, în urma unei scurte deliberări, în unire cu con-clusiunile d-luî procuror general, a respins recursul fostului maior N. Pandrav ca ne-admisibit.
—o—
Se telegrafiază diu Craiova Voinţei na ţionale :
«Jraiova a făcut Elenei Theodorini o primire damna de talentul şi numele el. O mulţime imensă o aştepta la gară şi i-a făcut cortegiu până în oraş. Seara i s’a făcut o altă ovaţinne; serenade, torţe, discursuri aclamărl entusiaste, nimic nu a lipsit. Astâ-aeră concertul.»
—o—
AZ', aniversarea proclamărel regatului, un Te-Deum s’a oficiat la Mitropolie în presenţa d lor miniştri, a membrilor Corpurilor legiuită e, a oficeriior generali şi superiori din garnisonă, a înalţilor func-cţionari aî statulur, precum şi în presenţa unul numeros public.
O companie cu drapel şi musică, care se afla înşiiată în curtea Mitropoliei, a dat onorurile militare.
3
După Te-Deum a fost înscriere la Palat
MM. LL. Regele şi Regina au primit cu acestă ocasiune o mulţime de telegrame de felicitare din ţară.
Edificiele de pe stradele principale.suut împodobite cu drapele tricolore.
La 19 Marte curent este a se judeca de curtea cu juraţi din Muscel procesul incendiatorilor oraşului Câinpu-Lung, în.care figurâză 9 acuzaţi; peste 120 martori şi 28 părţi civile, curtea va fi presidată de d. Al. Sc Ghica, membru al curţel de apel diu Bucurescî.
ULTIMA ORA
Primim din Rusciuc următdrea scire : Ieri, după masă trebuia să fie spânZuraţî douî soldaţi (opolcenţi), carî pe timpul campaniei comiseră rea maî teribilă crimă, omorând pe unul din tovarăşii săi şi pră-dându-l. Consiliul de resbel a condamnat pe ambii miserabill la mdrte prin ştreang. Ieri, trebuia precum am Z'8> verdictul se fie pus în esecuţiune. Oraşul Ruşciuc a fost trist, poporaţiunea avea un aer posomorit.
Amicul nostru Zahari Stojanoff, esp'-i-mând simţimentul orăşenilor, cu inima sea surprinsă de terore pentru crima comisă de miserabill, a telegrafiat următărea depeşă A teţeî Sele principelui Alexandru :
Sofia,
Alteţa Vâstră,
Mâine se vor spânznra aci doi condamnaţi. Acum abia am aflat. Alteţa Văsfciea mântuit Bulgaria într’un moment de is pită, scapă şi aceşti doi nenorociţi. Efi Zaharia Stojanoff te rog în genunchi sca-pă-I.
Z. Stojanoff.
Peste un sfert de oră, Alteţa Sea principele Alexaudru a ordonat printr’o depeşă amânarea esecuţtuneî.
Se trăiască Alteţa Sea principele Bulgariei ! strigăm noi împreună cu orăşenii din Rusciuk. Destul sânge şi chiar aceşti douî miserabill se fie iartaţî, căci aşa cere dreptatea omenăscă.
Societatea de ajutor reciproc a «Profesiunilor libere>, va da duminică la 23 Marte curent, în sala marelui edificii! al eforiei spitalelor civile depe Bulevardul Elisabe’a Dărana un mare bal, sub patronsgiul d-nel Alecsandrina Radu Mihaiu şi cos -cursul mal multor domne.
Biletele spre venZare la membrii comitetului societăţi!, precum şi la d nil librari Socec et comp,, C. Ioniţiu şi Nicolescu, la d. Gbebauer, magaziu de note musicale şi N. Carapati.
SPECTACOLE
Astă-3eră, la teatrul Dacia, represeutaţie în scop umanitar. Se vor juca comediile : Cine e dator trebuie să plătescă şi Repo-sata în piciore\ se vor dansa danţurl naţionale, ier d. Pompei Popescu va esecuta pe vidra o composiţie naţională. Urăm succes deplin.
*
Societatea universitară Unirea, dă astă seră, sâmbătă, balul sâfi îu sa Idee le E-foriel-
*
JouT 13 Marte a avut loc la Teatrul Naţional din Iaşi representaţia de adio a eminentei ndstre artiste Aristiţa R■ Mano J esc t care .a procurat publicului ieşau eele mal plăcute distracţiuul în cursul a-cesteî ierni. D-sa a jucat pentru acestăjul-timă represintaţie un act diu Ovidiu, uuul diu Hamlet, Puiculiţa, a declamat SI urătorul, femea îndărătnică şi un Adio la Iaşi.
*
Teatrul Orfeu.—In fie-caie seră spectacol ales şi popular, sub direcţia iubitului artist I. D. Ionesou.—Intrarea 1 leu.
„Uu agent de poliţie se amestecă în afacere, şi cel duoî tineri fără arestaţi.
„EI fură închişi într’o celulă, numită ,violon“.
—	„Ce dracu vom face aci ? întrebă unul.
—	„La dracu, dise cel l’alt, trebue se ne deprindem cu sdrta ndatră. Nu vom fi liberaţi penă în diuă... Acolo e un pat de scânduri pe care poţi dormi fără tema de a te cofunda în teluri... Propun o pârtie de somn şi dai! esemplul...
„Celuia era luminată de un fel de candelă de tinichia acăţată de părete, a căreî lumină fumegândă otrăvia atmosfera spre mal marea glorie a lampistnluî Quin-quet, inventatorul acestui mod de luminare.
„Tânărul, întiuZându se pe scândură, zări câte-va litere scrise cu creionul pe un colţ al zidului
—	„Ce-o fi asta? intrebă elj
„începu a citi:
„Am fost prins. M’au recunoscut; tot e „pierdut deci pentru mine.
„Dacă un tovarăş trece pe aci, se se ducă în pădurea Vincennes; sS apuce
„re a doua alee la stânga, la polele platoului de Gravelles...
„8ă âud la rădăcina celui d’al şâptele copac, la drepta...^
„Atât 1
„Omul fusese dre întrerupt ?
„11 transferaseră din acestă înebisdre în alta maî sigură ?
„Ori nu oise se spue maî mult ?
„OrI-cum, informaţia era precisă.
—	„Ia uită-te, Zise tandrul tovarăşului săfi, privesce...
„Cel-lalt s’apropiă.
—	»Trebue se fie un hoţ, Z^e el. Cine ştie? e pote o comoră pierdută pentru lumea totă. Trebue se şterg acestă inscripţie şi să me duc se ved...
„EI şterseră aceste lini! pe care amândoi le sciafl deja pe dinafară.
„Noptea o petrecură în planuri.
„Dimineţa, luară în scris numele tinerilor şi comisarul le făcu o morală; ei fură liberaţi,
«In Z'ua aceea chiar unul dintr’enşil
se duse de cumpără o sapă, pe când cellalt cânta se închirieze o cabrioletă cu Ziua.
„Eî nu voiai! birje, gândind că era nefolositor ca se se puie pe un birjar în confidenţă.
«La patru ore, cel douî tovarăşi porniră, duşi ca vântul de nisce cal buni.
«Ei s’opriră la masă tntr’un birt din strada Sant-Mande, şi pe la opt ore sâra, dupe ce, se aprinse un felinar al cabrioletei, se îndreptară spre platoul Gravelles.
«Sosind la alea indicată, unul din tovarăşi luă felinarul de la trăsură, cel-lalt sapa, el numerară până lâ al şeptele arbore la drepta lor în aleia cea mică.
«Sapa îşi începu lucrul...
—	„Nu găsesc! nimic? întrebă cel care ţinea felinarul.
—	«Nu încă.
—	«Gropa e totuşi destul de adencă.
—	«Ş’apoî! pote că e şi maî la fund...
—	«Dă-ml sapa, dacă vrei, căci eşti ostenit, şi ţine felinarnl.
—	«Fie.
«Cel d’al douilea luă sapa şi se puse la lucru.
«La a treia lovitura de sapă, nn sunet metalic se audi...
«Lovitura de sapă găsi un ecofl în inima celor douî tovarăşi cari tresăriră»
„Era adevărat-, esclamară eî.
«Lucrezi iute ! urmă cel dintâi.
„Şi, pe când, acel care ţinea sapa se încerca a lărgi gropa, tăcerea fu tulburată de un sgomot de paşi.
„Un om dăduse la o parte crengile, frunzele se clătinau îucâ, — şi acest om păşia către cei douî tovârăşl.
„El avea o uniformă şi o sabie; era unul diu pădurari.
—	„Suntem pierduţi! esclamă unul din tineri.
—	„De ce pierduţi ?
—	«Fiind că va crede că suntem hoţi. .
—	»Cum
—	»Acestă gropa, acest lucru necunoscut care e aci, şi care se va găsi... Pre-sinţa nostră aice, la acâstă oră ! Suntem perduţl, îţ! Zic-
»0 sudore rece coprinse pe tînerul care ţinea sapa.
»Atât de aprdpe de a pune pote mâna pe o avere, trebuia ca nenorocirea sfl-i sdrobescă visul I
»Şi nu era numai atât.
»Dacă fusese furt, crimă lui era se i se câră socotelă.
«Pădurarul s’apropiă, cu mâna pe mânerul săbiei.
—	»Ce faceţi acolo ? strigă el.
—	»F .eem o grdpă, răspunseră tinerii.
—	»Cu ce scop ?
—	»Ca să vedem de nu cum-va e ceva aci, răspunseră tinerii.
—	»Dacă e ceva, urmă păduraful, voi sefl alţi hoţi 1-aţî ascuns aci
—	»Nu suntem hoţî, îngână cai care ţinea felinarul.
—	»Asta va trebui s’o dovediţi, Z>se pădurarul.
»Şi, scoţând sabia adause:
—	»Dacă unul din voi caută să fugă, şl-a găsit sfârşitul. Hal mergeţi I
> Atunci cel care ţinea sapa avu un moment de nebunie....
»YeZându-se pierdut, fără scăpare, rădică sapa şi dădu o lovitură ţepSnă în cap pădurarului.
«Ascuţişul intră în tâmpla drâptă la o adâncime de două degete.
«Pădurarul cădu, mort.....................
(Va urma)

www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 16 MARTE 1886
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
KIFIR-CCMIS
O băutură făcută din lapte, care se întrebuin-ţâ<jă cu un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra b<5!elor de piept mai cu sămă în contra ofticeî; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuesci, mulţămită iniţiativei d-lnt Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi ai acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara o obositdre şi costă mult, pe când calitatea Kifiruluî, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în ealea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Gri viţei, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
In provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25 »	30 »
Loco Bucuresci înapoind sticlele g<51e.
100 sticle 85 lei — b.
50	»	45	»	»
25	»	22	»	50
Pentru bolnavi neavuţi preţurile vor £ scăijute.
CURSUL BUCURESCI
CASA IE SCHIMB
TH0MA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România Cursul pa <pna de J5 Marte 1886.
Vând.
5°/o Rentă amortisabilă. • .	Oumţ , ~ 96
5°/o » română perpetuă	93
6% Obl. de Stat [rur- oonvertite]	8 •/*
6°/° „ C. F. Române . > .	
59/o ,, Municipale . .	75
10fs. ,, Case! Pens. [300 l.]	210
5°/o Soris. funciare rurale . .	86*/4
v tt tt	102Va
5°/o jt f urbane .	82!'a
d°/o „ ,	92
7°/o „ „ • •	99
tmpr. cu prime Bucurase! [20 fr.l-	31
5% Comunale nuoi . . . . -banca Prevederea ...	
DIVERSK	
inr oontra argint- sail bilete	14.8/4
Bilete de Bancă		
Fiorini val. Austriacă . . ..	or.
Mărci Germane		1.23
3anc-note F/aacese . ; .	99
Ruble de harţi o	|2,46
97
04
898 4
75>/4
215
87
1031/4
83>/2
93
100
33
14.,''*
2 02 1.2' K0 2.50
D-şora Eleonora Silbert
ABSOLVENTA DIPLOMATA A CONSERV. DIN VIENA
Postă elevă a prof. Iul. Epstein
Sg recomandă ou, pi, pentru leciiunî de piauo
Str. DOAMNEI, No. 5.
LINIA ANKER
Linie naţională anstro-nnpră, concesionată
Cea mai sicură, mai bună şi mai effină linie de a
Triest şi Fiume ia New-York
Vaporul „AUSTRALIA" (2731 tone) Plecarea din TRIEST .... I Aprile Plecarea din FIUME. .	. . 3 Aprile
Bilete direote de pasageri şi transporturi directe de mărfuri şi conosemente de la Vie na, Budapesta şi alto olaţiuni principale a'e Aus-tro-Ungariei la tăte local,tăţile priucipa’e ale Americei de Nord.
Incărcăminte se primesc pentru porturile intermediare din marea Medderană Amănunte de la
I W CHAPLIN
Representantul d lor Hemlerson Brothers, Triest.
no-înf'hiriat p*tru !ocurî de maeasiî
UKj II IUI III IO.L ,je lemne, împreună cu case, pivniţă do vinuri, grădină cn pom! roditori: c» şî, vişini, cireşi, -pruni, căp-şune, pori, meri, coacăze, fragi două po-g(5ne, trandafir» altoiri, două aleiorî cu viţii do struguri, 'vis a-vis de gara Tergovişteî la «Concurenţă».
Două perechi de case iu Dealu Spirei strada Soneca No. 4, fee dă îu strada Ca zărmeî. Doritorii se vor adresa la d-ne Paulina Slănioănu vis a vis de gara Tergo-vişte No. 124, lângă msgasia ae lemne, la «Concurenţă.»
TU ţ*» aVi ţaU 4 de la St. George viitor casele din W	gfrada Negustorii No. 17. A se
adresa la d-l C. A. Petriui, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No 22 săfl în strada Pescăria Veche No. 9, la d. Stefănescu, proprietar
0 bună îngrijitor
arta bucătăriei, limba germană şi română caută un loc intr’o familie 0-norabi ă. — A se adresa în strada Domniţa Nas-tasia No. 4.
Du închiriat şl de venire
Vânătorii No. 24, suburbia Arhimandritul, compuse din patru odăi sus cu sală la mijloo şi una cuhne, învelite cu fier, dedesubt jumătate pimuiţă şi jumătate beciuri de locuit pentru servitori, curte pavată şi împrejmuită şi la uliţă cu porţi şi grilaj de fier, se vinde pentru lei 12,000.
Proprietarul locueşte în strada Schitul Maicilor No- 30, suburbia Bis. Albă (Postovarl).
li liniare sal Je licliat ti/vx
Depoul de Maşini agricole, pluguri etc, sau

n
I lehiristigie, UN HAN situat pe şoseaoa Mihai Bra ul No. 28, între ambele Oboare, curte spaţioasă, poziţie bună pentru ori ce comerţ, cu deosebire pentru aceste doue specialităţi, Localitate frecuentată de toţi plugarii ţerel.
•J
SCROBEALA ALBA
IN CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mai bună Scrobelă albă este aceia de la Cassa F. 1IEUJILM & C-ic din Anvers, (Belgia) şi care concurăză în calitate cu cele mal bune mărci engleze, fiind cu tdte aceste mult mai eftină.
Se efsotuăză în paeh -te de 2 Va kilo cu etichete, precum şi în cutii de l/-, *'4, Hg şi Vl6 kilo cu etichete în chromo-litografie.
A se adresa pentru preţuri şi condiţiuni la
WARTHA
Representant general pentru România. — Bucuresci.
IRAŢIONALA
societate generală de asigurare în Bncnresei
Aprobată prin decret regal No, 225 din 25 Ianuarie 1885.
Capitul social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3 000 000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei noui 200 fie-care, din care t.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond 1» garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Heservade premii si fond reservă 650000 le!
„Naţionala11 asigura :
1. In contra dannelor de IncendiS. II. Contra d inolor dc grindină (piatiă) c" participări de 15°/o din beneficiul realisatdin acăstă ramură în ţâră.—Iii. Contra daunelor de Ţrail-Sport precum şi Valori.—IV. Contra .spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face ad-gii rare asupia vieţel.
a). Capitaluri fixe în cas de deces Cu participare de 70°o din beneficiu în corn' binaţiunile următdre : asigurări asupra vieţei uneia sau a dou(5 poradne, asigurări temporale, asigurăr mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
/;) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţinnile următdre :
Asociaţinnî mutuale de supra-vieţui.e. Aso-ciaţiunî în grupuri de 12 ani pentru copil de la i ani jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi reuto viagere în diferite com-binaţiuni.
Până la finele anului 1884 „Naţionala” a realisat .în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n, şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA, GENERALA
Str. Carol 1, No. 9.
jVeritable Lireur Benedictin;
| De la monASTIREA din FEOAMP (Sena ini. diu Franţa)
DELICidSĂ - TONICĂ-APERITIVĂ -DIGESTIVĂ.
Adevărata licuare Benedictina este cea mal tonică, cea mal digestivă şi în acelaşi timp cea mal dellcidsă din tote băuturile de masă.
In timp de epidemie holerică şi peutru a combate in-fluienţele nesăuătfoe ale unei atmosferl stricate, acţiunea sea terapeutică este universal recunoscută şi proc’amată de somităţile medicale din Frauţa şi din străinătate. 6
TîltrP înntqrp * aperitiv, amestecată cu aoă curată sau gaj HlllO lllllţ.u.1 D w zoiă înainte de mâncare. Ca digestiv, nnu saă două pahare după fiecare masă
A se cere tot-d’auna în partea de jos a sticlei. Eticheta rectangulară p rtând semnătura direct, general
Se găsesce pretutindeni.

VERITABT.E IIQUEUK BENEDICTINE
Marques dăpesees en France et a l’Etranger
48, Strada BUCUREŞTI R-todfi, 43.
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bucurescean şi întregeî ţări, că în fabrica mea, superi <5ră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în Bucuresci, stradd Radu-Vodă, No. 45, se fa-bricăză stofe indigene din lână curată din ţâră pentru costume bărbăteşti, care le vând cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tof-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea mal frumosă tăetură după jurnalele cele mal nuoî, t-u preţ moderat.
IL1E M. POPP.
Fabricant de Postav şi Croitor,
Str, Radu-Vodă, 84 si Academiei, 28.
nVUA-iMIEILiOIR, de FJh-IMIILIIE
Pentru a lecui slăbiciunea copiilor, a des voi ta forţele lor, creşterea lor şi &-Î păzi de bfilele comune copilăriei, cel mal renumiţi doctori şi membri af Academiei de Medicină sail ca doctorie, cu cea mal fericită isbândă veritabilul RacahOttt al Arabilor de Delangreoier din Paris
Acest aliment fdrte plăcut, compus din substanţe vegetale hrănitorii şi trebuitdre, se diviseză în fotă economia şi prin proprietăţile sale analeptice, el imbunătăţesce composiţiuaea laptelui la damele cari alaptdză şi reînsufleţeşte puterile lângezătore ale stomacului.—Deposiie în tote oraşele din România.
Bătături sad Negi

Se depârtâză sigur şi fără durere în timpul cel mal scurt prin ungerea cu tincturft de bătături renumită şi singura adeverită a Iul Ravaluer, din Pharmacia roşie în Posen,
ICO Costul unei sticluţe cu car- 1 CD I I	ton şi cu pensulă____I T l)»
Deposit în Bucuresci la d. Farmacist Ru-dolf Schmettau, farmacia Curţeî Regale-
cu balsam de Copahutş cu sub nitrat de Bismuh i fără savdre şi fără miros Aceste cofeturi brevetate şi sperimentate cu succes în spita1,uri, vindecă repede fără a obosi nici o dată stomacul, bdlele contragidse cele al rebele medicii le prescriii singure şeii cu iojecţinnea Fortin, igenică răcoritore şi prevgdâtdre, cari nu priciuuesce nici odată accidente. Deposit în BucarescT: Eitel Zfirner, Risdorfer şi la principalii farmacişti.
Reunita cărtarîreasă 1ULU P0L01Z
care gbicesce viitorul, presentul şi trecutul, p6te descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se intereseză cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Piaţa Amzeî, No. 5.
Elisareth Hardine
m6şa cu diploma din streinAtate
Fostă directore a Spit. de moşit din Kazan,
DâcoiMltaţîiinî de la orelglO—12 a.m.
STRADA C0SMA, No. 1.
MULŢAMIRE
Sub-semnatul, m6 simt dator a a-duce mulţumirile mele renumitei căr-turărese Iul i Polonez, domiciliată îu strada Piaţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea secretele mele ş- posiţiunea locului.	R. Pănescu.
Lecţluni de Dans
OTEL FIESOHf, Strada ŞELARI, camera 24.
Sub-semoatul are ondre a aduce la I cunoştinţa onor. public că dă leeţiunT de I
dans atât privat cât şi la domiciliul s^iî. f
Profesor de Dan3.
MVATAT«TATflkTATATaTATATATâlTAT4iT^7JITATAT«
[PASTILE ! - ERAUDELl
2	CU GOUDRON (PĂCURĂ) PUR DIN NORVEGIA
Lucrănd prin Inhalaţlune şl prin Absorpţlune In oas de Bile a Cailor! reeplrafâre
Larlnx, BronchU, Plămâni
CONTRA
TROHNEÎ, TFSEI NERVOSE BRONCHITEÎ, LARINGITEl, RĂGUSELlH __	CATARRHULUÎ, ASTHMIÎ, etc’	___
Top medicii recomandă PASTILELE GERAUDEL fi condamnă întrebuinţarea produselori cu i Ş păcură, întrebuinţate «ubt formă solida care oblige ale înghiţi, precum bombânele cu păcură, capsulele, ^ M pilulele, dragtde, perlele. Assemenea este fi cu siropurile, etc.	^
(St tt viaţa de altmirxirtlta pentru a M inţeUge bine, legendele explicative mii flfurit anmtomk* de mai joej
AVANTAGIELE
k INCONVENIENTELE
^ Banbândori, capsulelor*, etc., cu picuri.
£	1.—2\i$u ettophagiani, prin c*rede*«
^ cîndfi bonbinele, capsulele, perlele, ou
►	paeurS, dure şl nesolubile, earT nepu* Unduae topi In gură mergfi ca alimen»
5 tele ae catja In itomAcft, fără ci nlcî o 2 părticică de păcură se ajungă in oăila ţ reaplratore cărora aoeat remedia este destinatiL
^	1* — ExtremitaUa ouophagiuhil prin
►	eare bonb6nele, capsulele, perlele, cu m păcură pătrundă In stomac, pe eare J ’lu încarcă cu materii gel&tindse ?I ia-^ hariaite, cn gomă, glucosă, etc., deter* ^ minănd astfel' parderea poftei de măn-
►	e*re, dureri de stomac, derangeamente ^ gastrice, etc.
►	8. — Inie*ttnul (armarea ilomaeului) m in care sa continue accidentele cauaate J prin boubdnele, eapiulele, perlele, cu 2 picură, a căror masă indigestă deter-^ misă des ordine grave; inflamaţi* mUtti-
►	nald, ulceraţiune, eonetipaţiune, diarrhde M opmiatri, etc., in raportfi cu substanţele J narcotice cari intră in composiţiunea 2 lori, opium, sări de opium, morfină, ■ codeină, a căror perieolî an fost dgna. ^ laţi de corpul medical intregfi.
Faslilelori O fraudei cu păcură. p A — BroncĂUU in care vapori pre- ^ aervatori şi vindecători a pacuril pro « duşi prin sngerea pastilelor! Ofrandei ^ cnut cn d’a sila atraşi prin respiraţinne a* Înainte d’a trece in plămâni B. — Celulele fi vesiculele pulmonare unde vaporii de păcură produşi prin p pastilele GWrandel şl aduşi prin fie care -^j lnspiraţiane de aer, se respăndeacă naturalminte şl produc Imediat efectele ^ lori bine-făcător#,	^
Be Înţelege on uşurinţa prin indi* W
eările de mai aus, efectele naturale a ^ pastilelor! GMraudel, apreciate dnpe ^ cnm urmează de către cel mal autorisat w organ din Francia :
n D-nu GJraudd a gătit mijlocul tim- ■ „ piu ţi practicii <Ta face ed pătură et % „ pătrunţa păni in ultimele ramificări J 9 mie arborelui brmnehie, reducând’ o m B
9 particule de o extremă tenuitate fi a met- ^ „ UcaneP o cu alte tubtlanţe capabile d’a ^ , le htvx om ajutoră, inai respigdndă dm R 9 dăntm Uite substanţele narcotice.
9 Intre ace»te condiţiuni acţiunea pa- J a Surd est atât de momentană că accesele D a de tuşi convulsive sunt mediat tăiate 5 9 prim intrebumţarsm PaSTILBLORI QĂ- J
• *A®DK" . Doctor Dslmis. . P
-	-	---—--------------	(DohSU iu SăptUna, 83 Noemb. 1S83.) -4
P 1 PASTILELE GERAUDEL sunt iudispensabile tntor persânelorl Oarî ’şl ostenesou vocea, P ► acelor! car! lncreaija la aer, expuse variaţiunilorl atmospherel, sau. pe oarî lucrările lori eilescfl a 4 d respira vapori sau prafuri irritante : Lucrătorii de ateliere, tâmplarii, vizitii, eantereţil, actori, b £ oratori, predicatori, advocaţi, professorl, institutori, amploiaţi a cailor! ferate, eto., pentru ca ele 5 m potu înlocui cu avantagiu or şi ce fel de ceaiii. Ele se pot lua la fia o» oră, inainte sau dupe masă, k ™ ziua sau nâptea, acasă sau afară, mergând, muncind. F6rte preţioae pentru fumători şi vânători. ^ d ăfoi mult de uă tută de mi» de persan* sunt vindecate in fie cor an prin întrebuinţarea acestor! pastile, S S	I» n** Oiraudel posedă mai mult de 40,000 de scrisori de mulţumire fî atestafiunt	™
a Pastilele Gâraudel sunt singurile pastile cn păcură recompensate de către juriul interna- £ J ţional a exposiţiunii universale din Paris 1878; — Medalia d’aur P?j-ia 1885; — experimentate m-in "
riAPÎcînriA mîniafjipinîM. rinrta «irianl P/inaîlinlnl rip. Binîtatn.	„tAMcoia in PnauTa i
^ decisiune ministerială, dnpe arieni consiliului de sănătate; — autorisate in Ruesiâ de eitre P Guveruament dnpe aprobarea consiliului medical
i i
Oiăim de tt pmstUe «sntinsmdă o notiti asupra modului de	«OOi mJtnmfm ,ifi.eOtmM.fi
In Bonoma, piu. transpari fi mm
(SE SE EXIGE MARCA DX FABSIOA DEFUSl)
AMcmemoa io pita prim |S« caro coti* franco oontr* nuni mandat poital adreual tnTontornlal
tâa GfeRAUDEL, Farmacist "-“la Sainte - Menehould (Franţa)
St trimit* gratis p frasteo 6 postii* ea msutra, spre iacmreartfis cărţi persbne cars l* va cere.
vinde deriC|reFssu Bri o s e,n glaJfarinacist droguist -n BucuL-oşti, fî3on).nii
Se
experimentate prin
I
•Alt
„ NAŢIONALA"
Societate îeitcală Jt asiprate ia Bucuresci
Convocarea ailurnireî generale Cdlsiliul de administraţie are o-ndre a comunica d-Ior acţionari că, conform art. 46—49 din Statute, adunarea generală Ordinară a acţionarilor societăţef va avea loc Duminecă la 30 Martie (11 Aprilie) 1886, la orele 3 p. m , în localul societâţel, Str. Carol I, No. 9.
ORDINEA Ş1LEI :
1.	Raporturile consiliului de administraţie şi a censtri’or asupra bilanţului ptntru exerciţiul anu'ul lc 85.
2.	Aprobarea bilanţului şi descărcarea de dat consiliului de administraţie şi diiecţiune! pentru gestiunea lor.
3.	Fixarea dividendel.
4.	A egerea a 3 consilier! în lo.’ul celor eşiţî la sorţ! conform cu art. 15 din Statute.
5.	Alegfrea a 3 censorî pen'ru verificarea corn) tarilor anului 1886, conform art 39 din
statute.
6.	Propunerile ce se vor face de acţionari în sensul art. 53 din statute, eventual modificarea Statutelor.
Pentru a fi admis la adunarea generală, fiecare acţionar trebue se depună acţiuni’e sele cel puţ n cu 5 (jils înainte de ţţiua adunare! generale,adică p?nă la 25 Mai-te (6 Aprile) 1886.
In Brcu’esci, la casa centrală a societâţel.
In Iaşi,Iad-nil J. Neuschotz & Comp bancher!
In Craiova, la d. A. M Strass, agentul so-cietăţel şi în contra acţiunilor depuse va primi o adeverinţă, care va se» vi tot-d’odată şi de Bilet de intrare.
Pentru consiliul de administraţie,
Preş dintî, I. «1 HlLriMAN.
ESTRAS DIN STATUTE
Art 48. Sp e a face cine-va parte din adunarea generală, trebue se fie proprietar a cel puţin 10 acţiuni, car! dau dreptul 'a un vot.
Nici un acţionar nu va putea întruni mal mult de 10 voturi pentru densul şi alt» 10 ca mandatar, ori-care ar fi numărul acţiunilor ce va poseda seiî represinta.
Alt. 49 Nimeni nu va putea represinta pe un acţionar dă ă nu va fi însuşi acţionar, dreD-tul de votare se va legitima prin depunerea acţiunilor în cast societ' ţe! sefl la locurile desemnate de consi'iul de administraţie în pu blicaţiunea respectivă, cu 5 «Jile cel puţin înainte de jiua fixată pentru adunarea generală-
j!ramr~~~u—'rr^TTTTir^n-îrTrr^-^Trr
S«85
TREI MEDALII DE AUR
DOUĂ DE ARGINT UNA DE BRONZ
(11 e i'&iV)	(5 Moroii)
«b s m m M:® a rm' • w «
ti fBnL«rires î—Strada iiisifclsxr». Q
fe-î *
‘Singurul^agent al renumitei fabrici
MBRSHALL, SONS «£ C-ie Locomobile şi Treerătorî
de 3, 4, 6, 8 10 şi _12 ca! putere cu şi fără aparat dearspao.

Bimreict, Ovessi droghirt iaBaiUrjjci ia detxliu la toţ! farmacişti! şi drogişti
b§
ii
U -f**
H ^
0
w
l !► g3
H »
w S
i§
fy
%
cp
i
Batoze de porumb cu abur şi cn mâna Maşine de semănat, Venturătorî Maşirte de tăiat pae. flaşine de huruit. Semănători, grape, cte. din iabrica PiOFiîBElIl Ac SCHRANTZ (^ienna)
SecerătorX „ARRIANCE“
faumal 452 Ko. greutate, uşor de mânuit, simple şi durabile.
PIETRE DE MORA
garantate adevărat frances din fabrica Lnllter. Vornni & C«„iu. fL» Ferice. 1
Tipografia arului Te igraful'ţ. Calea Rahorel No.
www.dacoromanica.ro
ANUL XYTI. No. 4130.
abokampkt f
Pentru OapitaJft:
Pentru un nn .
.	şăse luni
>	reî luni
Pentru Districte
Pentru <ui) un v
» gose Imti )	,
» trei Iu ut
Pentru Streîufitftts Pontru un Un «	şiîso luni
»	Uei Urni
Abonamentele, se fac la 1 şi X5 ale tl( caret luni.
Un nuraor vecbifl 25 bani.
TN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
MARTE MARŢI, 18 1886
«WWW	SUtSft
Ediţia de disitiii6ţă
aiojnciurI şi reclam i: ?
Anunciuri pe pag. IV, linia 25 ban
Reclame pe pag.	III	. . .	1	loB
» pe pag.	II	...	5	lei.
» pe pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii ţii reclamo, Reducţia nu e responsabilă..
Epistole nefrancate se refuză, articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Francia,liavas, Laffite&C-riie , ’ ice dela Bourse, Paris.
Enylitcra, Eugbne Micoud, Sl Fio, t Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vvjcn. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Knda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea RaljJfiveî, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
(După ijiare.le streine)
Dirccţor politic. I- C, FUlWQEiŞlGU
Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
■cfligttWBM; mjMttmniHWJtm» mk t.xrmmcn
Viena, 26, Marte.
Propunerea guvernului italian relativă Ia numirea pe temea ilimitat a prinţnlnî Bulgariei ca guvernator al Rumeiieî a fost notificată oficia) puterilor semnatare şi e cu multă vioiciune discutată de ele. Se parc că propunerea Italiei a fost primită de majoritatea puterilor şi e considerată ca un mod nemerit pentru a eşi din greutăţile si-tuaţiuneî actuale. Ce privesee pe Portă, s* scie sigur, că ea este dispusă ă face totul pentru a se arangia în bine şi a cedadoj e putinţa pretepţiunilor prinţului.
L'i'egey 26 Marte
In cursul acestei nopţi s’a întâmplat o ciocnire între nisce trupe şi grevişti. Di;oi lucrători afi fost răniţi, din cari unul mortal. Garda cetăţeneană ţiue de a<jî dimi-neţă ospelnl comunal împresurat Trupele de aci aii fost întărite cu militari aduşi din Hasselt şi Reverios. Greva se întinde u n ce în ce maî mult. Capiî anareliiştilor predică în public ase jefui. Preajma oraşului e atât de nesigură, în cât impnrţi'oril poştali sunt însoţiţi de militari. O mulţime de lucrători cuteeră satele cerşetorind şi ameninţând pe locuitori. Iu Sf. Nicolae. g-e-viştiî aB atacat locuinţa primarului şi au spart geamurile casei.,
Liege, 26 M^rie.
In urma ordinului guvernatorului Delnoz întrega gardă cetăţenă a fost de odată elii -matl la arme pe !a orele 10 şi uu sfert sera. Despărţimente dintr’âusa ocupară minele, unde se adună mulţime de lucrători. S’afi anuntat pentru duminică alte meetingurl în Genfa, Lalonvibre, Verviers, Loewen şi Anderne.
Liege, 26 Marte.
Trupele aB fost împuternicite de a aresta toţi omenii ce pdrtă arme fără un bilet de permisiune. Companii din regimentul al 9-lea de linie afi plecat la sf. Nicolae, unde douî lucrători au fost răniţi mortal în ijiua de ieri.
Liege, 26 Marte.
In gara drumului de fier din Hsssel, cam la sese paşi departe de şine, s’a găsit un pachet cu 35 cartuşe de dinamită Procurorul general din L;ege va instrui în persouă acesta afacere. — Greva se întinde din ce în ce mai mult. Se crede că mâine va avea loc in Charleroi o grevă generală şi de aceia s’afi trimis trupe acolo.
Belgrad, 26 Marte
Consiliul de miniştri ce s’a ţinut ieri n’a luat nici o deeisiune asupra criseî. Regele doresce o amânare a acestei chestiuni, până când se va sci resuîtatul incidentul m greco-tuic. In caşul contrariu se crede că Nicolae CristicI va fi chemat la putere. Nainte de stingerea criseî, regele are de gând se convoce un mare consiliu regal din cei mal de v<5d! 6meni de stat al Ser-
f<5rte drâptă, dâr sentinţele de acestă categorie sunt mal mult potrivite în gura unul poet sââ muu filosof, er mul de ciun sub condeiul unul publicist. La acesta din urmă ea ar do-moDstra. prea mare îndurare, care u-ue-orl s’ar pntea esplica prin descurajare.
Este adevârat, că vermele ataca fructele cele mal bune; der asemenea este adevărat că copacii sâ pot curăţi de omidă şi verrnil sâ pot stârpi sub piciore. D<£?ă grădinarul n’ar curaţi la primăvară arborii de omidă, apoi frunzele şi rodul ar deveni prada părăsitelor. Ca un ver-me distrugător, impur, ca un părăsit infoct trebueşte pândită şi calomnia, pe care orl-ce om onest este dator a o strivi şi a o nimici penă va dispare cele de pe urmă vestige ale sele. Nu este adevârat cum că calomnia nu să pdta distruge, pentru că ea de departe şi pe furiş îşi respândeşte veninul. Fie care dată când o gură o propagă, când un condei o înşiră pe hârtie, când un $iar o tipăreşte, calomnia devine vizibilă, pipăită, are un corp. Tocmai în acest moment
făcute de către comisiunea de control, şi în care sâ stabilesce că mo-neta nostrâ de 5 lei este în tdte echivalentă eu moneta uniunii, adică că ea are un diamettu de 37 milimetre şi greutate de 25 grame.
Dăr calomniatorii vor ijiee pdte că nu se încred în controlul statului, că este firesc ca acest control sâ fie pus la îndoială.
Sâ dăm der altă probă:
Esistă raporturile de la 8 şi 9 Oc-tombre 1880, ale d-lul Riclie, chimistul autorisat al monetăriel din Paris, care a venit la noi, fiind chiămat de guvern, pentru a inspecta baterea monetel ndstre de 5 lei.
D. Riche a făcut un mare număr de analise la monetâria nostră de stat şi apoi a dresat sus-menţionatele raporte, In care declară că moneta nostră de argint este în tdte conformă cu disposiţiunile convenţiunil uniunii monetare latine. Pe temeiul acestor raporte tocmai, în tabloul valorilor intrinsece a monetelor europene, publicat la P„ris, în anul 1872, pe pagina 276, moneta nbstră este fixată in va’dre de 4 fr. 96 eeu-
trebueşte oprită, demascată, apucată1 time, adică întocmai precum sunt fi-de guler şi târîtă pe piaţa publică, xate monetele analoge ale Franciel, arătată, dennuţatâ opiniunel publice. • Italiei, Elveţiei, Greciei şi Belgiei. Calomnia este imediat învinsă, odatăj Aceste tote demonstră nu se ce aţi cutesat s6’I rupeţl masca de pe;pote mai limpede că neadevăr au obraz. Ce vă mal pasă apoi de tote grăit confraţii noştri din strada Cle-trausformaţiunile proetice, in cari ea j menţel şi că, orbiţi de pasiune, aă va căuta refugiu ; ce vâ maî pasă respîndit O cal'omnie, care in loc d’a de insultele, da grosolaniele limba-1 lovi în partidul politic, inamicul lor giului el, când o veţi arăta <jiua nă- firesc, au lovit şi au nesocotit iute-mâţja mare sub adevărata sea formă, resele cele mal vitale ale ţârei. Ca-Aceste sunt der cuvintele care najlomnia lor a indus în erore pe cel forţezâ sâ redicăm din nou o ceşti- de la Moniteur des intârcts materiels, une deja tratată de noi. Avem îna- calomnia lor a indus in erdre pe d, iuţea ndstră o broşură al d-lul Ricli J. Richter. ter intitulată Da» Geid, şi tipărită la
' *	*•	-----—   e --—■——------
Studtgardt. Intre altele' acestâ broşură să ocupă şi de moneta ndstră S’a remarcat mult o corespondinţâ română de argint.	din Darmstadt, oraşul de origină al
Luna trecută, un organ de publi- principelui Alecsandru Battemberg ; citate frames, şi anume Le Mon iteur, lucrul e lesne de înţeles : familia des intercts materiels, publicase nişte principalul e nu numai în stare sâ notiţe privitdre la aceiaşi cestiune;1 cundscă tot ce se petrece la Sofia, a$l un om de şciinţâ german face ea pdte chiar sâ vorbâseă mai mult atelaşl lucru. Atât unul cât şi cel-alt s^u mal puţin franc, acolo unde aii estras materialul lor din tinde- principele şi guvernul sea trebue sâ pendance roumaine, caro sacrificase tacă.
Prima corespondinţâ din Darmstadt apăru tocmai în momentul când cea mal mare nedumerire esista a-
câte-va articole cestiuDil privitdre la moneta ndstră de argint.
ţliarul din strada Clemenţei, orbit de pasiune, de mult deja alunecă supra adevâratulul caracter al rela-„	, pe un povârniş fatal, combătând a-'ţiunilor dintre principe şi curtea
iei precum rŞ1 <ţiu ea erii partalelor, (jege.0l.j interesele ţârei în loc de a rusă ; şi ea curmă nedumerirea, spu peutru a ae consîatui asupra situaţiuuei ţârei.	... , ...	, t .	.7	.	.	’ 1
î, ... .	........ . .	. *... . âAmharfl ctnuArnn ci rnirniin li hora I 'nonn limiioHo no nnfinfS	îw
urmezi cu stăruinţă ; că acestă luptă nelealâ face mult râ& principelui, care nu se pdte mişca liber.
După acestă introducere, corespondenţa conţine urmâtdrele declaraţiuni d’o însemnătate capitală :
Cabinetele europene nu pot se nn se convingă, că in Bulgaria §i Rumelia e în joc mat mult decât Domnia principelui Alecsandru, dacă acesta, de voie sdfi silit, va reintra în condiţiunî de vasalitate faţa cu Sultanul. Că principele se va supune ordinului puterilor, acesta e lesne de înţeles. Der îu cercurile d’aci se crede că cabinetele vor mal sta la gânduri înainte d’a silui pe principele Bulgariei şi ca arta diplomatica va găsi un mijloc pentru a eşi din acestă situajiune.
Pbte nu suntem departe de ade-vâr, dacă presupunem că familia Bat-tenberg a jucat rolul de mijlocitor îu cestiunea bulgară; d’aceea, decla-raţiunilor de mal sus trebuie sâ li se dea importanţa deosebită.
Oind se spune în acestâ corespon-dinţă că e în joc mai mult decât cordna principelui, acesta nu p6te însemna alta decât că e vorba de influinţa Rusiei în Bulgaria; şi e însemnată declaraţiunea că „cabinetele se .vor încredinţa d’acestaA Propunerea Germaniei, ca reînoirea mandatului sâ se facă numai de Portă fără amestecul Europei, propunerea Italiei ca mandatul sâ fie definitiv, arată că puterile s’au convins d’a-cesta. Şi nu p6te fi îndoială că Austria şi Anglia sunt pentru oi’î-care din aceste soluţiunî, care înlătură pentru tot-d'a-una influinţa Rusiei din Bulgaria.
Dacă puterile mai ştab la gânduri, acesta însemnă că ele nu sunt înţelese ; şi nu e greu de ghicit grupa-
multă bună-voiojă şi a declarat că va combate Iu sinul senatului proiectul de lege privitor la‘ strămutarea Curţii de apel la Galaţi;
n
Correspondance de Vienne publică urm'â-torea notiţă:
«Fie-care <ji aduce noul schimbări în starea chestiei tratatului de come;cifi ce este a se încheia între România şi Austro-Ungaria. Ceea-ce era adeverat ieri, nn mat e adeverat a<jl. Ceea-ce se afirmă a<jb mâine se desminte. Ceea-ce pare totuşi sigur, e că, după scirile din urmă, Austria a ajuns la înţelegere cu Ungaria pentru a hotărî ca în Yiena se se facă primele negociărî. Lucrul s’a pus în cunoscinţa guvernului diu Bucurescl. Aci afi ajuns desbaterile.»
KOSStîtH şi XAGEtABEAm
Dăm mal jos urmarea şi sfirşitul scrisorii lui Ludovic Kossuth asupra magiarisăril.
Izolatele ajutore pe care reuniunea din Deva vrea se le dea, nu vor putea conduce la resultate sociale. Tinerii cari vor primi instrucţiunea maghiară, se vor aşeda prin alte părţi şi astfel la remaghiarisarea comunelor valachisate nu se pot lua în considerare ; şefi că merg acasă, şi în caşul acesta uită şi el limba înveţată in scdlă şi vor vorbi er limba familiei şi a comunei lor.
In ce privesce punctul d-tale de vedere, văd că d-ta socoti că instrucţiunea poporală orgauisatâ e singurul remediu.
Când se recomandă în cestiune de limbă şi, naţionalitate, ca unicul preserv&tiv şefi chiar medicament, instruţia poporală, efi întreb : cred! ore d ta, că “copilul care învaţă numai în scolă unguresce, se va ma-ghrarisa, şi maghiar va rămâne în totă vieţa sa, deeă din momentul ce iese din scolă, în vieţa familiară, la vatra părin-
teseă şi mal târdiiî în mijlocul ocupaţiu rea lor: Rusia d o parte, apârându-ş! Inilor s6!e	şi a atingerilor se ie so-
influinţa, cele-l-alte puteri de altă, | claie aude vorbindu se numai românesce, parte. Toţi sorţii sunt deci pentru principele Alexandru.
* *
Consiliul de miniştri ţinut ieri a hotirît ridicarea stărei de asediu.
New-York, 26 Marte.
Şepte mii lucrătorile s’afi pus în grevă. —O depeşă diu Evans viile (Indiana) comunică că bremzeriî de la drumurile de fier Fashville-Louisville s’afi pus de asemenea în gr6vă.
Sainl-Louis, 26 Marte.
Intre grevişti, funcţionarii căilor ferate Missouri Pacific şi poliţie ts’a întâmplat o ciocnire. Lucrătorii s’afi opus cu forţja, de a lăsa s6 plece un tren de marfă. Maşinistul şi focarul afi părăsic posturile lor. Numai prin mijlocirea poliţiei trşuul putu se plece avend în e într’ensul un număr mare de poliţişti. Miliţia a fost chemată peutru ţinerea ordine!.
A se vedea. Ultime Scîrî pe pomina Sil
Bucureşti, IM 1? Marte 1888
Marele filosof german Diiring, In-tr’o scriere a sea remasă memorabilă} vorbind despre inamicii sef, (jice: «dâca limba calomniei te atinge eu veninul seti, consoleză-to, căci vermele nu atacă fructele putrede ci din contra pe cele mal bunea
Acestă frasâ poetică conţine o ideiă
combate guvernul şi partidul liberal. ■ nând limpede că putinţă de împăcare Târît de pasiune, întrele alte multe,'nu esistă şi că, direct seu indirect, acest şjiar a declarat că monetele guvernul rus luc:eză contra princi-ndstre de argint nu sunt echivalente pelul Alecsandru. cu acelea ale uniunii latine.	Astă-^f, suntem într’un nou mo-
Calomnia a fost luată drept ade- ment de nedumerire ; principele se vâr şi etâ-ne atjl Înaintea unor pu- opyne la arangiameutul turco-bulgar blicaţiunl în douâ limbi strâine, cari modificat da Rusia şi nimic positiv Inregistrâză calomnia şi o propagă, nu se scie despre atitudinea puteri-lovind grav în interesele ndstro e- lor : probabil fiind-câ nu s’au hotărit conomice.	la nimic. Din cele s’au spus pen’acum,
Sâ demăsjăm dâr calomnia, sâ ru- trebuie sâ distingem trei momente pem masca de pe obrazul el şi sâ deosebite, represintând trei curente : denunţăm opiniunel publice pe calo'm-î curentul rusesc, tinzând la ignorarea njatorl.	opunerii principelui; curentul german,
Baterea monetel ndstre naţionale tinzând la satisfacerea acestei opu-de 5 lei a fost făcută pe. b,:sa lege! nerl ; curentul italian, mergând şi de la 28 Marte 1879. Acestâ lege mal departe, cerend ştergerea terme-
prevede intr'un mod limpede că moneta ndstrâ de argint va avea diametrul de 37 milim. şi greutate de 25 grame. Aşa der aiâstăi moneta dupâ tipul sâu a fost fixată conform ad Uter am cu sistemul adoptat de uniunea latină de la 1865.
Ca. probă că baterea monetel de către monetâria nbstră de stat s’a făcut cu totul conform cu ptescripţiu-nea legii de mal sus, esistă îfi arhiva statului peste 957 procese ■ verbale,1
nulul de cinci ani. Der, admiţând coesistenţa acestor trei curente, care din ele are mal mulţi sorţi de reuşită ? Asupra acestei întrebări, nedumerire complectă:
O a doua corespondenţă din Darmstadt — pe care o publicăm mal de rale — aruncă lumină tocmai asupra acestui moment.
In primul loc, reiese din acestă corespondenţă că lupta ascunsă dintre guvernul rus şi priueipelo Alecsandru
Caracteristică pentru situaţiunea din Bulgaria e scirea din Berlin, publicată in ultimele sein de sâmbătă.
După acestâ depeşă, situaţiunea e fdrte încordată; lupta pare c’a a-juns la parocsism, de 6re-ce guvernul bulgar nu 83 fercsce sâ dea un comunicat oficial care lovesce direct in persdna ţarului.
Ce e mai important în acâstâ scire, e că principele se vede constrâns sâ facă un act eroic estra-or-dinar pentru a-şî întări tronul şi că, In sevârşirea Iul, el va avea un rea-zirn puternic.
Acestâ depeşă pare ca o urmare a corespondinţel de care vorbim mal sus.
IMF0RMATFJ¥1
Monitorul publică decretul prin care d Apostol Măne3cu, senator, esle numit trimis estraordinar şi ministru plenipotenţiar la Atena.
S’au permutat: — Maiorul Cristescu Nicolae din reg. 14 dorobanţi, în reg. 31 dorobanţi.
Maiorul Lupascu Constantin din reg. 31 dorobanţi, în reg 25 dorobanţi.
Maiorul Manolescu Mladian loan din reg. 25 dorobinţi, îu regimentul 14 dora-banţt.
Maiorul Veropolu Grigore diu reg. 6 dorobanţi, în reg. 9 dorobanţi.
Maiorul Catacaţi N. Alexandru diu reg. 9 dorobanţi, în reg. 11 dorobanţi.
Maiorul Yidulescu Teodor din reg. 11 dorobanţi, în reg. 6 dorobanţi.
Delegaţiunea oraşului Focşani a visitat a<JÎ în corpore pe d. Dumitru Ghica, preşedintele Senatului şi pe d C. Boierescn, senatori*. Acest, diu urmă ’î a primit cu
şi el însuşi este silit a se adresa româ-nesee câtre părintele şefi şi câtre,maică-sa, cum s’a dedat, de când seie vorbi ?
EI, o cred! d-ta acâslia ? Eu nu o cred. Numai prin şcdlă, o limbă nu pote deveui limba cu care aî să trăăescl.
Se nu ne facem ilusiunt. Seiîla des voltă mintea, dă cultură Der trăsura misteridsă a deosebitelor specii din genus «homo», pe care noi o numim naţionalitate, tn cele din urmă este forte independentă de ceea ce la omul cel mare se numesce cultură. Adu-ţî numai aminte de'timpurile, în cari cele mal culte clase ale rasei unguresc! cu câtă plăcere s’afi desbrăcat de limba un-gurescă, cât de uşor s’au desbrăcat de naţionalitate şi cu câtă greutate se introduc în ea din nou.
Nu învăţătura valadiă a poporului a susţinut alipirea cea nefrântă către limbă şi naţiune, încât nu ’şl-afi însuşit nici o bdbă din limba ungures.că de la cetăţenii din Cluş, de şi eî sunt legaţi de Cluş cum s’ar dice; ci i-a susţinut muierea valachă, mama valachă, viaţa "valachă în familie, vatra valachă.
Sigur p, că fără cultură, rasa ndstră n’are viitor. Necultura însă nu omdră naţionalitatea. Naţiunea da, der naţionalitatea ba.
Şi fiind-că rasa ndstră oa naţiune numai prin cultură ’şl pote asigura viitorul, efi (jic, să deavoltăm cat maî multă energie pentru educaţinn.ea rasol maghiare, pentru cultura eî maghiară. Şi confesiune» calvinistă maghiară, care coprinde peste doue mi-lidne suflete, bine să mediteze, şi religiunea maghiară, care ar putea fi puternic razim al naţionalităţii unguresc!, să nu fie dată periciuaelpe câmpia din Ardeal, sa nu cadă pradă în ghiarele rdigiunei valachc. Alt suflet a fost în străbunii aceia cari afi zidit fortăreţa tare a reformei în patria n6s-tră, şi afi ştiut a da piept cu stipulaţiunile din Viena şi Lintz Repet, să desvoltăm totă posibila energie pentru creşterea poporului, să nu credem însă că cu acestă unică uneltă vom romaghiarisa pe cumetrii valachisaţ! Spre acest scop trebuie să creăm centre maghiare, care pe cale socială se influenţeze asupra acţiune! şcoiel, dupe cum pldia şi rada sfirelul influenţezâ asupra semăn ţel. Să îngrijim de vatra familiară, de contractul social, şi interesele materiale să le aducem în legătură cu interesele naţionale, şi sâ coordonăm viaţa şi şcdla.
D-ta ijici : acesta nu pote fi chir marea
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 18 MARTE 1886

reuniunilor, acesta e chemarea naţiune!. Este aşa, însă naţiunea a sea chiemare In practii ă numai pe calea reuniunilor o pote înbrăţişa; căci după ce popii străini aii băgat in capul regelui Ştefan imposibilitatea politică, devenită maximă de stat, că ţera cu o limbă, este [eră slabă, şi afl putut mi4' loci, ca în locul limbeî naţionale, cea latina să devină limbă de stat; străbunii noştri secol! întregi ad negligiat interesele ndstre naţionale, pe când atunci generali-sarea lor ar fi fost lucru uşor. Naţiunea numai pe calc socială pote înbrăţişa aces'ă afacere, aşa deră pe calea de reuniuni.
Trebue se se lucreze după un plau bine cugetat, alt-fel tare me tem oă o vom păţi. Vom arunca banii şi răul tot va r -mânea.
Precum la bălele individilor, tot aşa şi la cele ale societăţii, multe împrejurări pot contribui la creseerea râului, dar orT-oe bălă îşi are causa sa şi, dacă greşim întru cunoscerea acestei cause, greşim şi la con-baterea răului; dacă vom tiude a contra-balsnţa numai influenţa împrejurărilor agi a vătăre, dar isvorul de unde provine boia, îl lăsăm nebăgat în seină, nu vom putea ajunge la succesele dorite.
Ed văd în valachisarea aceea des amin tită o bălă organică. E bolnavă inima poporului. Nu circuleză sânge maghiar în vinele sale, e în pârăginire sentimentul seu de rasă (nu înţeleg aci un purism desce dental), şi de ore-ce eu îmi esplic lucrul în ăst mod, ţin că numai aşa vom putea scăpa de calamitate, dacă vom tinde la îmbunătăţirea stăreî locuitorilor valachisaţî, dar ast-fel, ca acesta îmbunătăţire să stea în strînsă legătură cu primirea maghiarieî, încât valahul-maghiar remaghiarisat, se se simţâ în preferinţă mare ca maghiar, îu tătt?, în viaţa casnică, familiară şi colială, faţă cu vecinul şefi valach.
In scurt, efi cred că la orl-ce s’ar întreprinde pentru susţinerea naţionalităţii maghiare pornite spre peire şi pentru revin-decarea celor perduţi, interesele materiale ale poporului să servescă drept pârghia.
Naţiunile s’afi format din elemente mieste, dar în Europa ele s’atl format de mult, şi pe o ast fel de formaţiune ’şi-a pus apoi câte un tip predominant sigilul seîî. Care se ’ntinde ca uu fir roşu prin tote progresele ei de dezvoltare şi metamorfosă; acest tip se dett-mină apoi la numirea diferitelor raze, şr vorbim spre pildă despre eonii dinţa de rasa englesă, — cu tăte că seim, c.S englezii jumătate sunt saxoni cu jumătate normam.
D că creiji că o circulaţie mal viă în vi nele uogari mei valachisate sau aplecate spre valachisare diu Transilvania, o va putea face, tară nici o aplicare a altor ajutăre laterale, numai introducerea de învăţători maghiari, atunci d-ta escl în rătăcire. Căci pusă în faţă acestă activitate cu aceea a vetrei părintescl, resultatul nu va fi maghiarisa-rea băeţilor valachl al poporului valachisat, ci aceea că şi învăţătoriul maghiar se va valachisa Şi dacă nu chiar el în persănă, de sigur copiii se?.
Să scit d-ta că aşa are se se ’ntemple.
Nu ^1° efi> că nu trebue învăţător mnghiar. Ba trebue, şi încă fărto mult. Numai 41°) că acestă metodă trebue să inergă mână în mână cu alte lucrări. Căci de altmintre nu ne duce la scop. Sunt multe lucruri, cari fără dascăl nu se pot îndeplini. E o forţă mare şi bine-cuvin* tată acâsta.
Kossuth- susţine că t6te naţiunile de aŞl ale Europei s’atl format prin amestec, şi incă un amestec atât de varia şi mare, iucât poporul care a servit de bază şi care l-a dat nume naţiunii e cu totul vag represintat ia sinul popdrelor de aŞf.
Sentimentul de rasă este resultatul tipului colectiv al naţiudei, format prin amalgamisarea atâtor elemente străine.
Cel ce trăiesce în Ungaria cu cetăţean ungar ţi se simte aplecat de a trăi în vie ţa
tipică colectivă a patriei săle, acela—lucru forte firesc—trebue să adopteze tipul istoric (cel maghiar) al patriei sele, afară dacă cum-va nu e duşmanul ideel, ca Ungaria să rămână ţi pentru viitor tot Ungarie.
„Din punct de vedere obiectiv însă, am să-ţi observ că amestecarea valachilor diu Ardeal cu maghiarimea de acolo, e împreunată în stârpirea acestora, dar o nouă individualitate nu se formeză, ci simplu numai maghiarii devin valachl.
„Colonisataril «par excelence» ai omenire!, englesi’, se amestecă cu alte popăre pe marele lor teritorifi diu jurul pământului îutreg, dar nouî individualităţi naţio nale nicăieri n’afi creat; crează state nouî, care afi interese nouî de multe ori străine de ale lor, dar naţionalităţi nouî ei nu at produs ; şi curios, în vreme ce englesil îşi întind plimba cu atâta uşurinţă în cele mal mari depărtări, — acasă la ei n’ad putut se amalgamiseze nici 'masele stabile ale francesilor din Jersey şi Guernesee, şi nici cele ale celţilor din Wailes— pe când valachimea Ardealului e în stare să vuia chiseze pe maghiarii din ţara lor proprie. Celţil din Wailes nu aU cdţfut sub cultura englesă, iar pe maghiarii din Ardeal îl absorbe neculiura valachă.u
D’aci începând în curs de 2 colăne de tipar Kossuth nu face alta, decât cu istoria naturală, etnologia, biologia socială şi logica în mână combate ti te părerile d-luî Otto Herman emise ca motive sed ca es-plicări ale faptului,—care lui Kossuth, deşi nu se îndoiesce pe faţă, un vrea să-î între in cap—că ungurii ardeleni se românisezâ. Şi spre încheiere se resumă ast-fel :
«In scurt, efi sunt convin», că tote a-cestea nu esplică valachisarea în Ardeal. Nimicirea sentimentului de rasă o esplică.
«EI, dar acâsta prini.ee se esplică? Nu se pote face spontanefi ca bureţii după plăie.
«Femeia o esplică. Soţia valachă, mama valachă.
«Ruth din testamentul vechifi îl dicea săcreî sete : Poporul tăfi va fi al mefi popor, D-4eul ted al med D-4ed.
«Maghiarul valachisat al Ardealului n’a 4is aşa, dar a făcut întocmai .	.	•	.	.
«Şi îşi luară fiii ungurului fete valaehe de femei ; şi poporul acestora a lor popor se făcu ; şi D-jeul lor al lor D-4efi.
«Atâta-I tot. Mama valachă a adus apoi la îndeplinire acea^ce soţia valachă a în ceput.
«Isvorul ne arată medicamentele. Eu aţi începe lucrul in localitatea aceea, care s’a valachisat aţa da repede de la 1848 încoce, încât l au rămas numai 10 case. Cu daruri de nuntă în valore de căte-va mii de florini, împărţiţi în carnavalul viitor sărbătoresce între 12 perechi ce se vor cununa. ţi cu un învăţător maghiar cu fami lia, eu aţi remaghiarisa toiă comuna.»
Kossuth.
----------------------------
SITUAŢIUNEA IN BULGARIA
Se scie că, tntr’un moment, puterile erau hotărîte să trecă peste oposiţiunea principelui A'ecsfcLdru şi că, in scurt timp, ad început a se depărta de la acestă hotărî re. Asupra acestei schimbări, o corespondenţă din Darmstadt a diarulul Pcster LlOyd aduce amănunte de cel mal mare'in-teres, cu atât mal mult că ea vine din o rasul natal al principelui Alecsandru. O dăm aci in întiegul iei :
Darmstadt, 23 Marte.
Scirile sosite aci, asupra motivelor care ad hotărit pe principele Alecsandru. să stă-ruiască in opunerea sea la arangiameutul turco-bulgar modificat, aretă situaţiunea principelui îutr’o lumină forte seriăsă. După aceste scirl, momentul cel mal îngrijitor al
situaţiuniî escepţionale a principelui nu e întrebarea decă arangiamentul turco-bulgar trebuie să fie dat poporului ca atare sed ca un arangiament turco-european, ci porţiunea în caro principele a fost împins faţă cu poporul şefi, prin cererile ce i le-afi tăcut puterile de la armistiţiul cu Serbia încoce. Interesul ce se părtâ aci desfăşurării lucrurilor din Bulgaria e legitimat de legăturile de familie ale prinoipeluî şi d’a-ceea nu se va putea contesta că cerourile oăstre 'sunt mai bine decăt orl-cari altele informate asupra eveiiimeutelor din Bulgaria şi asupra inteoţiunjlor curţii din Sofia. După ceea ce s’afirmă în aceste cercuri, principele Alecsamlru trebuia să se opuie, dacă nu voia să se espuie pe sine ţi ţera la întâmplări necalculabile-
Adoraţiunea cu care Bulgarii şi Rume-lioţil priveau la vitâzul lor Conductor, se transformă în neîncredere când victoriosul principe, după eclatanta inganunchiare a Serbiei, trebui se anunţe poporului sed că e silit se se mulţumeseă cu onărea d a fi arătat , duşmanului dinţii pe tătă linia. In acelaşi timp câud principele anunţa trupelor lauda Ţarului pentru vitejia şi bărbăţia lor, agenţii ruşi aţîţafi poporul, lâ-murmdu-i cum aii fost realisate speranţele sele de «Battenberg, care a ajuns păpuţa puterilor,-» cât ar fi putut să obţie „dacă principele Alexandru ar fi rămas credincios jurământului făcut după suirea sca pe tronul Bulgariei ca locotenent-general al Ţarului Alecsandru 11.
Kblnische Zeitung anunţă din Sofia că principele Alecsandru se va supune numai unei hotărîrt imperative a puterilor. N’arn nici un cuvent sS pun la îndoială adevărul aceşteî scirî, dar cred că trebue s’o complectez pe basa unor indicaţiunl din isvor sigur. Cabinetele europeue nu pot să nu se convingă, că în Bulgaria ţi Bu-melia e în joc mal mult decât Domnia principelui Battenberg, dacă acesta, de voie teu silit, va remtia în relaţiuni de vasalitate ou Sultanul şi va caiita în el un sprijin pentru tronul sed. Că principele se va supune ordinului puterilor, acesta se crede aci şi e lesne înţeles. Dar în cercurile de aci se crede că cabinetele vor mal sta la gânduri înainte de a silui pe principele Bulgariei ţi că arta diplomaţiei va găsi un mijloc pentru a ieşi din acestă si-tuaţiune, cum s'a găsit pentru încetarea demonstraţiunil navale contra Greciei.
E drept că principele s’a declarat gata a se supune ordiuuiuî puterilor Dar greti s’ar putea considera ca lantaştî omenii politici de aci, cari afirmă ca aceleaşi motive care aii hotărît pe regele Greciei să urmeze a suna toba de răsbol ţi în faţa Europei cuirasate, trebue să vncuragieze. ţi pe principele Bulgariei ca, în aşteptarea ordinului Eh opel, să urmeze d ipă capul său
SCIRi Şl FAPTE
Locotenentul Sănătescu Gheorghe din arma infanteriei, aflat în posiţiune de disponibilitate pentru congediu mai mare de 6 luni, s’a rechemat îu activitate fie servi cib, pe 4iua de 16 Marte 18.86, la vacanţa ce este în reg. 23 dorobanţi,
3$
Sublocotenentul Ghilţu Nicolae din arma infanteriei, aflat în posiţiune de disponibilitate pentru congedifi mai mare de 6 luni, s’a rechemat. în activitate de servi-oifi, pe 4iua de 16 Marte 1886, la vacanţă ce este în reg. 9 dorobanţi.
S'a primit demisiunea d-hii Georgescu Nicolae din fancţiunea de registrator la şcola specială de artilerie şi genid.
&
D. Teodor Măciucă, profesor la şcola comercială din Craiova, este numit în funcţiunea de director al acestei şcăle.
a
Tunuri pentru Bulgaria. —Diu Timişăra se depeşâzâ: 48 tunuri sistem Krupp, cari
sunt destinate pentru armata bulgară, ad trecut pe aci la Orşova, de unde vor fi apoi transportate pe corăbii la Rusciuc.
3$
Apele Dunărei ad crescut simţitor în timp de 48 ore. De la 2 m. şi 20 cent. d’asn-pra etiagiuluî, a-stădî cota apelor esţe de 2 m. 79 cent.
3$
Morte grabnică. —In năpteâ de li—14 corent, d. Petrache Butculescu diu Buzătt, având un acces de stenos, a c&4ut îu dreptul palatului ^administrativ din acest oraş şi a încetat imediat din viaţă.
Arestat.—S’a depus îu arestul preventiv la Buz?d d. G. G. Doşcscn, fost perceptor la comuna Cilibia, pentru delapidare de fonduri comunale.
Portul Galaţi — Erl a sosit în portul Galaţi, vaporul englez »Vilson« încărcat cu orez şi manufactură.
Vasul »Si!via« cu ţtastinaţie pentru Cons tautinopol, a plecat din port încărcat cu scânduri şi grâd.
De asemene a mai plecat pentru Londra vaporul eng'ez »Frnncmore« încărcat cu secara.
Diu susul Dunărei ad sosit doue caice otomane aducând grâd pentru Galaţi.
Podul peste Dunăre. — Caetul do sarcini pentru construcţiunea podului peste Dunăre a fost trimisM-luî P. Ene, inginer şi membru în consiliul techuio de no lângă ministerul lucrărilor public, care e însăr cinat a-1 esamina şi a propuue modifieăiile ce va găsi de cuviinţă.
In departamentul de justiţie, sunt nu miţl şi permutaţi :
D. Al. Crăsnaru, licenţiat al facultăţii juridice din BucurescI, actual membru la trib. Olt, preşedinte al trib. Vâlcea, în locul vacant,
D. C. B. Penescu, licenţiat al facultăţii juridice din Paris, actual membru la trib. Fălcifi, după a ea cerere, îa aceeaşi calitate la trib Olt, în locul d-loi Al. Crăs-nsru înaintat,
D. V. Caligari, licenţiat al facult. jurid. din Aix, advocat, membru la trib Fălci'3, îa locul d-îuî C. B. Penescu, permutat.
D. Ion Orasan, licenţiat al facult. jurid. din BucurescI, judecător la curtea de Argeş, în locul vacant.
D. Vasile S. Stoenescu, actual ajutor de grefă la tnb. Iaşi, grefier la trib. Vasluifi în locul d-lui C. I. Faur.
D. V. Ştefănescu, actual copist la par cbetul curţii de apel din lasî, ajutor de grefă la trib. Iaşi, în locul V. Stoenescu, înaintat.
D. Mihail Anastasescu, fost ajutor de judecător de ocol, ajutor la ocolul Barca, jud. Dolj, în locul d-lui N. I. Achimescu, demisionat.
D. Parascliiv Andreescu, fost portărel, portărel la trib. Argeş, in locul d-lui G Burneanu, demisionat,
D. Petru Pintilescu, actual ajiţtor de grefă la trib. Roman, ajutor la judecătoria ocolului Şiret, judeţul Roman, în locul d-lul G. Busuioc, care va trece în alt post,
D. G Săudulescu, actual copist în grefa trib. Roman, ajutor de grefă la acel tribunal, ’n locul d-luî Petru Pintilescu.
303
Morţi găsiţi din cauza^ viscolelor. — In zilele de 25 şi 26 Fevruare expirat din causa viscolului ce a urmat, scrie Gores pondenţa Provincială din Piatra, s’afi găsit morţi ititroeniu de z'ipadă locuitorii N. Gălăfanu şi N. Urzică din comuna Vână-toril-Neamţu, cel întâiu pe prundul pâră ului Ozana de lângă comuna urbană Nem-ţu şi cel al doilea într’un şanţ din marginea sosele! îi) apropierea satului nou Aprodul-Purice.
CQNVOTUTOA COMSBCULÂ
Am anunţat că, cu ocaaiuuea conferinţei deputaţilor unguri diu Transilvania, deputatul Nomeuyi s’a angagiat sg facă o interpelare asupra stării negocierilor cu România; d. NemeDyi şî-a ţiuut cuvântul.
In şedinţa de la 27 stil nod, d. Ambros Nerr.ecyi îşi motivă ast-fel interpelarea:
«Onorată adunare. In cestiunea oouven-ţiunil comerciale cu România, au circulat in timpul din urmă o mulţime de sein, i> dese-ori contradicetdre. Nu me simt chiămnt să-mî dafi părerea asupra veracitâţel acestor scirî; atât îmî pare sigur că reînoirea convenţinneî Informa cuvenită e peste putinţă se se fauă pdnă la 1 lunii! anul curent. Nu cercetez cauzele care ad provocat acestă regretabilă amânare; cred însă că ele nu pot fi puse în sarcina nici a guvernelor mouaihitl ndstre, nici a opiniunu publice de la uoT. Câcl, de şi aceste lucruri nu se pot stabili oficial, ^ilnic se pote vedea deosebirea cu care se tratdză aedstă ces-tiunc îu monarchii ndstrâ, şi în învecinată Româniă. De şi ultimii dece aci ne-.ifi dat prilej la multe plângeri contra guvernului româD, a cărui procedare, adese fără nici un temei drept, a vătămat interesele legitime ale comerciulul nostru, opiuiuuea publică diu monarchia nostră a tratat tot-d’a una acest subiect cu cea mal deplină obiectiv tate şi cu cea mul îngrijită respectare a considcrafiunil ce se datoresce statului vecin, aşa că—dupâ soirea mea— diu partea udstră nu s’a putut au4i nicî uu cuvent care se fi putut produce neplăcere dincolo. Aedstă atitudine merită eu atât mai mu’tâ laudă, cu cât în România s’a produs în legătură cu acdstâ cestiune o agitaţie fără mSsură, care s’a manifestat nu numai în presă şi in corporaţiunilo speciale, ci ch:ar în pariam mt, ca şi cum couvenţiuuea aoti a!ă ne-ar da avantagil şi ar aduce României numai pagubă, ca şi cum România n’ar avea decât sS declare răsboî vamal, fără ca noi s§ fim îu stare să ne apărăm,
«Socot că e zadarnic s§ insist asupra acestui mod d’a privi lucrurile. N’am a-miutit aceste împrejurări decât peutrn a arata la ce trebue se ne aşteptăm în viitor — câud nu s’ar încheia couvenţiuue — de la o ţără care arată atâta arbitrarietate în înţelegerea datoriilor sele internaţionale, în timpnl câud convenţiunea e-pistă. Şi tocmai din atestă cauză mărturisesc că, personal, prefer o stare de lucruri reconvenţionalâ, unei convenţiunl care numai de noi se fie respectată. Căci ce am v<?4ut penă acum ? Am văfjot că autorităţile vamale româue fac cele mai mari şicane comerciulul nostru ; am vedut că justiţia română u’a protegiat îndestul pe supuşii statului nostru, nicî în afaceri de persone, nici îu afaceri de avere ; am ve4ut că, contra tecstuluî clar al conveuţiunii şi cu făţişa el călcare s’ad introdus vămi interne care n’aveau aii scop decât se confisca libertatea comercială a supuşilor unguri ; într’un cuvent, am ve4ut că avantagcla acordate noue do convenţinne au fost men ii micşorate er desavantagiele înăsprite, pe când cea-l-altă parte contractantă se fo,lo-. sesce numai de avan agil. îucqngiurând făţiş îndatoririi^.
ţjnei asemeni stări de lucruri fără îndoială prefer deslegarea couvenţiuneî, care pr reda fiecărei părţi libertatea de acţiune şi represiune. Şi aci, cu privire în deosebi la opiniunea publică din Austria, cred de trebuinţă să fac o observaţiune. Pentru a preveni prejudecăţile obicinuite din Austria, declar că recunosc însemnătatea convenţiunei şi că doresc reînoirea iei. Fac acesta, deşi am consciinţă deplină că desavantagiele uniune! noatre vamala ca Austria nicâsrî nu se manifestă într’o formă mal plastică, decât în acestă con-venţiune. Der repet, independent d’acâstă consideraţiune prefer reînoirea convenţiunil; der uumal dacă voi vedea garanţii îndes-tulătdre că acest tratat va fi respectat de cea l altă parte cu aceiaşi sinceritate cu, care va fi observat de noi. Dacă nu căpătăm a-

« l
t
i
FOIŢA ţlIARULUI „TELEGRAFUL*
(13)
A.. SCHOLL
NOPŢILE SÂNGEROSE
IX
Besacteaua
Iu acest loc, onorabilul Tralauuey, seîî mai biue Ioan Deslions, cre4u că vede urma unei lacrimi pe manuscris:
„Acest tener care ucisese, urmă contele de Navarran, eram efi!
„Tovarăşul med era un student în medicină anume Galibert...
„El n’ar, fi putut gâci că era se fie a doua victimă a mea.
„înainte de a stărui asupra fatalităţii care făcuse din mine un ucigaş, trebue se spun cine eram în vremea aceea şi cum me aflam la masă cu un student într’uu restaurant din strada Dauphiue.
„M’am născut la Prefgnac ; tatăl mei! era un gentilom sărac pe care slăbiciunea îl condamnase la viaţa câmpendscă. Eram de noue-spre-dece ani când a murit mama...
„ Acostă pierdere, durerâsă pentru mine, era o catastrofă peutru tatăl med. De done ori pe 4b când venia ora prândulul, plângea ve4end un loc gol la masa sa.
„El nu putu trăi fără d’acea care îl condusese îu totdeuna ; acestă tutelă lipsin' du-I, el că4u la pat şi muri — pot 4*oe — de mâhnire.
„ Agonia lui ţiuu doul anr, când a murit eram major
„Tatăl meu îmi lăsă patru mii livre de rentă reprezintate priutr’o moşie în stare rea şi priutr’o ruină de piatră care părea a fi mai mult o moră decât c casă.
„Acestă locuinţă feodalâ era aşedată lângă un rîuleţ, Cironul, care se versă în Garoana.
„Nu me gândii un moment ca sS trăiesc acolo.
„Venduî casa şi moşia, şi, două luni dupe mortea lut P*>tre-Ioan Gaston des Harts, coutede Navarran, senior de Este;,
sosiam la Paris cu şei4ecî de mii de livre în buzunar.
„Grăbit cum eram, fusesem eşplotaţ ift cămătari.
„Puţin îmî păsa, d’altinintrelî; eram la Paris, atât îmi trebuia mie.
„Cele şei-deci de miî de livre îmi ajunseră pe un an ; eram jucător prost de cărţi. Decă me mir d’un lucru, e cum n’am pierdut, tot din (fiua d’intâî.
„Silit a renuuţa la cartierele luxose ale capitalei, mă aşe4ai cu câţl-va franci cari-mx rămăseseră într’o casă din cartierul des Ecoles.
„Acolo făcui ccnosciDţă cu un student în medicină, Galibert.
»Cu densul prân4isîm în birtul din strada Dauphine.
„Şi din mâna lui luasem sapa care era se mă facă ucigaş.
„Nu puteam să nu gândesc că, fără de sapa aceea, fără de nerăbdarea care me făcuse s’o iau, aşi fi fost astă 41 uu om ca toţi dmenil, pe când aşa nu pot fără a mă înfiora s’aruuo o privire asupra evenimentelor monstruose prin care am trecut.
— „Ce-aî făcut ! esclamă Galibert v€-4<hid că pădurarul cade.
—	„Suntem slobo4î, îl răspunsei ei! ne’ păsător.
„Pe când se pleca asupra nenorocitului ca se ve4ă de'că maî trăia, scoseî din păment o besactea pe cave o dusei în trăsură.
—	„El! întrebai!! apoi pe studentul în medicină.
—	„A. murit, răspunse Galibert cu groză.
„Atunci mărit gropa, împinserăm într’în-sa cadavrul, şi, după ce aruncarăm pământ d’asupra, ne intorserăm la Paris.
„Când un funcţionar de la barieră ne întrebă de n’aveam ceva de vămuit în trăsură, inima mi se bâtea cu putere.
„Besacteaua era mică, ş o ascunsesem sub jeţ.
—	„Am cinat la Saint-Mandă, res-punse Galibert, şi ne întdrcem cum ne am dus.
„Funcţionarul îşi preumbla felinarul în jurul nostru 4icăud :
— „Bine !
„Ne gîstdrserăm acasă şi în curead m aflar, îu odaia mea, faţă cu besacteaua.
—	„Ascultă, îmî 4ise atunci Galibert, uu vreau s’o ducem maî departe. Crima aeesta, în care sunt complice, e prea grea pentru mine-
„Decă vrei să fii om de treba, hal se aruncăm besacteaua în Sena. Se rămâe acolo cu tot se pdte fi într'ânsa ! Şi să ne încercăm a şterge, prin tdte faptele vieţeî ndstre, omorul acestui biet paznic care nu-şi făcea decât datoria.
—	„Slobod eşti se te da! îndărăt, <ţi" seid ed lui Galibert: ed, voi merge penă la sfârşit.
—	„ Atunci, remâl cu bine! Ed plec din Pari9 şi mă duc să me îngrop în vreun sat unde voi căuta a merita ertarea cerului.
—	„Adio! îl respunseid, nerăbdător.
„Şi adăugaid :
—	„Adu-ţî numai aminte, că dacă vor* besci, te pierej» şi pe tine.
—	„Nu voî spune nimic.
„Ieşi, — şi rămăseid singur ca cutia de lemn caro mă oostase viaţa unui ora.
„lucercaid tote chieiţile pe care le pu-tuid găsi.
„Nici uua nu deschidea.
. \
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 18 MARTIE-1868
semenea garanţii, convenţiunea ar fi pentru arabele părţi ale monarhie! ndstre o sarcină de care ar trebui să ne scăpăm,/şi nu nn avantagiO, care sS justifice cel mai mifc sacrificii! din partea ndstră,
„Fiind c*, dupe convragerea mea, în «-c^stă privinţă nu pole fi deosebire intre ambele state ale monarchiel şi guvernele lor, cercurile interesate trebuie să fie de timpuriu şi’limpede încunosciinţate, ca la nevoie să se pregătăscă pentiu acea deplorabilă eventualitate spre care mouarclii» ndstră e împinsă de alţii,^ der ^ ale căroî cheltuieli şi pericole vor cădea în spatele acelora cari cu atâta uşurinţă o provdcă. Căci un resboiă vamal între Au tro-Luga-ria si România p<He da foloso Germaniei, Angliei ?i altor state, dec u’am putut aci pân’aeum ce folos va aduce Românit!, de şi urmăresc cu atenţiune tocmai acea parte a opiniunel publice române care cere cu atâta vehemenţă reaboiu! vamal contra mo-narchiei ndstre.
«SS constatăm acum, onorată Cameră, situaţiunea atnenduror părţilor.
«Convenţiunea ndstră espiră la începutul luueî Iuniîi. Atunci guvernul român p6te se ne acorde o perioda de trarsiţie de 40 (Jile, şi dacă la espirarea iei, adică la 10 Iuliă, nu vom fi ajuns nic! la o re-Inoire, nici la o prelungire a veche! con-venţiaul, atumî guvernul din Bucurescî va fi ţiuut se ne aplice tariful autonom, care e egal cu prohibiţiunea. După legile în vi-gdre, guvernul român nu pote face alt-iel. Şi daca tragem conclusiun! din esperienţa trecutului, putem fi siguri că guvernul român va aplica acele legi in iotă riqorea lor. In acSstă privinţă, situaţiunea e cu desăvârşire limpede.
«Şi acum, se aruncăm o privire asupra pregătirilor cele! lalte părţi.
«Nu vorbesc adt de ace! factor! car! vin în favorea monarhiei rdstre din posi-ţiunea geografică şi supremaţia asupra mijlocelor de comunicaţiune, şi cari snut d’ajuns pentru a ne linişti asnpra sfirşi-tulu! conflictului, Se luăm în consideraţi-une numai măsurile pe car! ni le pune la disposiţiune legea actuală. Legea vamală austro-uugarâ din 1882, prin paragraful 3, împuteruicesce pe guvern se irnpnie importul acelor state, car! supun mărfurile austro-ungare unu! tratament mal nefavorabil decât mărfurile altor state,* cu o supra-taxă. de 30 la sută, şi dacă; mărfurile nu sunt prevăzute îu tarif, cu o tacsă specifică de 15 la sută.
„icestă disposiţiune însă nu e de ajuns din causa nature! mărfurilor române- Der acelaşi parag af, în nltimul şefi aliniat, dă j drept guvernului să facă escepţiun! 3a. j acestă regulă, fie sporind, fie micşorând tacsele. Acestă disposiţiune, pentru caşuri ca acela al Românie!, cred că e îndestu-lătdre.
«Monarhia deci se pote mulţumi, pe baza acestei legi, se supuie importul român la acelaşi tratament, pe care România, în sensul tarifului şefi autonom, crede de cuviinţă se-1 aplice faţă cu noi Acăstă procedere îşi va avea efectul îu fdrte scurt timp, cu atât maî curend cu cât România esportă aprope esclusiv produse de acele; car! formeză şi esportul nostru şi eselude-j rea lor de pe teritoriul nostru ar fi salutată cu bucurie de însemnate cercuri interesate din ambele părţi ale monarhiei. Der, deşi ruperea relaţiunilor convenţionale nu ne privesce pe no! In primul loc; deşi seim că în mâna guvernului sunt tote mijlocele necesare de represiune şi nimic nu le-: gitimdză temerea că el nu va des fă- f şura energia cerută în întrebuinţarea lor: cred folositor ca opiniunea publică se ca- j pete asigurarea, în acest parlament, că guvernul nostru va fi la înălţimea grelei şi complicate! sele misiuni şi urmărilor ie!. Scopul interpelări! pe care o adresez ministrului de comerciu Sn forma următore, nu are alt scop decât ca cercurile interesate se fie lămurite din sorginte auto-risată.
«Interpelare către d. ministru al Corner j ciulul:	,
«Considerând că chiar decă negocierile
privitdre la couvenţiunea comercială cu România s’ar accelera cjt prin putinţă, totuş! noua convenţiune nu s’ar putea încheia penă la 1 Iuniiî, adică penă în (jiua când vechia convenţiune espiră; întreb respectuos pe d. ministru al comcrciulul :
1. Este vr'o perspectivă că vechia eon-venţinuc, va fi prelungită şi peste durata obicinuitelor 40 (jile.
2- In cas d6oă prelungirea convenţiune! actuale nu s'ar obţine nic! până la 10 iuiifi, care sunt măsurile pe care d. ministru are de gând se le ia contra sistemului prohibitiv al României, adică în contra tarifului autonom din Aprile 1885, pe care camerile române voiafi a’l înăspri şi maî mult acum in urmă, de dre-ee legea vamală anstro-ungară din 1882, îu secţia III, dă dreptul guvernului, ca să ia ast fel de mesutl şi fără de a mai întreba corpurile legiuităre ?
3. Este dispus d. ministru ca se dea desluşii! camere! deputaţilor cum stafi negocierile actuale relative la Inoirea con venţiunel comerciale cu Româuia, precum şi motivele pentru ce s’afi trâgănit atâta aceste negocieri ?»
«®oo®o-
AM1CULTJI MEU 13.
De câte ort gândirea pe braţe te răpeşte Şi’ţi dă dintr'al minciunei pahar încântător,
De câte ort te duce, p’un sin ce te ’ncălijeşte, S’asculţi, din buze pline, cuvinte soci de dor?
De câte ori, când fuge vedenia, mi’ţi vine SS strig”, 9e daî cu pumnii, se vrei s’o ţii pe loc, Şi’n faţa neputinţei rîdi singur tu de tine Cum eşti la bătrâneţe păpuşa ăstui joc?
Şi ’ncreraenit în urma vedeniei ce sbâvă,.
De câte ori, venindu’ţl în minţi nu te omdră Ideia, că nu 'ţi este în mână, ca se mori De visuri ce te p iinbă sărac printre comori!
.K Deşte.
laş! timp decorat cu marea cruce a ordinului Takova cu spade.
Londra, 27 Marte.
Demisiunea d-lor Chamberlain şi Tre-velyan a fost primiţi. Ef vor fi înlocuiţi prin d-niî Stanfeld şi Dalhousie.
Viena, 23 Marte.
Curtea va purta în timp de 12 dile, începând de la 29, doliul contese! de Cham-bord.
Bruxelles, 27 Marte.
Grevişti! basinurilor de /a Charleroi afi incendiat ma! multe case de ţară şi castele. S’afi întâmplat scene de jaf. Stricăciunile sunt imense.
Patru mii de omenî ca trupe de întărire afi fost trimişi la Charleroi.
încăierări afi avut loc între grevişti si trupe la Roux. Dece grevişti afi fost omo* rîţ". Răniţi! sunt numeroşi.
Atena, 28 Marte.
Camera e convocata pe (jiua de 2 A prile, pentru a vota noile proiecte de lege financiare impuse de situaţiunea ţCrel,
Presa urmezâ pe tonul resboinic şi consideră resbelul ca inevitabil.
Bruxelles, 28 Marte.
Incăerărl sângerose afi avut loc între trupe şi grevişti în mal mclte punte din basinul Charleroi.
Grevişti! afi severşit noul acte de jaf. Numărul trupelor s’a sporit.
(Havas)
Rin ediţia de stSnt
4. oîfe sera
ULTIME SOIRI
Festa, 27 Mărie.
Camera deputaţilor.—D Nernenyi interpeleze pe d. minstrul de comerţ asnpra negocierilor privitdre la tratatul da comerţ cu România, şi cere se i se arate măsurile pe cari le va lua contra ori-cărut sistem prohibitiv român, maî cu sânii contra tarifului autonom din 1885, pentru caşul în care convenţiunea actuală nu s’ar prelungi până la 10 Iulifi.
Interpelatorul întrebă decă guvernul voieşte se lămurâscă Camera asnpra stări! actuale a negociărilor şi asupra căuşelor întărzierit suferite.
Motivându sî interpelarea, la care i se va răspunde dilele astea, d. Nernenyi a criticat într’un mod vifi atitudinea României în relaţiunile sale comerciale şi a cerut se se ia măsuri pentru a face se se respecteze noul tratat într’un mod sincer şi strict atât din partea României cât şi din partea monarhiei Austro-Ungare.
Berlin, 27 Marte.
Reic-hîstagul a respins cu 181 voturi contra 3, primele doue paragrafe ale proiectului de lege asnpra monopolului spir-toselor.
Aceste doue paragrafe coustituiiu esenţa
chiar a proiectului.
Cele Pal te paragrafe au fost respinse fără discuţiune.
Belgrad, 28 Marte.
Un uk-iz regal prescrie că legea marţială înceteză de a ma! fi aplicată fn armată.
Generalul HorvatovicI este numit cc-mandant-şef al armate! active, şi în ace-
Viena, 27 Marte.
Fremdenblatt, revenind asupra procla-maţiunil semnată de Petre CarageorgevicI şi îndreptată contra dinastiei domnitore din Serbia, observă că 4>arul muntenegrean Glas Cernagorca evită a se rosti asnpra autenticităţi! aceste! proclam aţiunt. Foia vieneză adaogă că Austria, din punctul de vedere al obligaţiunilor internaţionale, n’ar putea se răniâiă indiferentă in faţa aspi raţiunilor ce tind la resturnarea unei dinastii, care domnesce într’o ţâră vecină.
Londra, 27 Marte
Momind- Post spune câ comunicări importante se schimbă în acest moment între Londra şi Petersburg în privinţa portului Hamilton.
Diarul englez adaogă că Rusia are de gând se ocupe portul Lazareff din golful Coreiei.
Bruxelles, 27 Marte.
Greviştii din basinul Charleroi au dat foc la mal multe uzine.
Berlin, 26 Marte.
Comunicaţiunea oficială din Sofia, care desminte scirile respândite de partida Zan-koff asupra succesului agitaţiunii rusescl şi asupra simpatielor poporului bulgar pentru Rusia, şi care în acelaşi timp espiimă adeuca recunoscinţă a principelui şi poporului pentru Ţarul Alexandru 11, a făcut in cercurile conducetdre d’aci o impresiune mal mult decât urîtă. Aee'stă comunicaţiune nu pote fi privită decât ca o demonstra-ţinne care trece cu uitarea peste persdna ţarului Alecsandru III, ceea ce nu pote produce decât o încordare şi maî mare între Ţar şi principe Ultimele scir! din Sofia arată acestă comunicaţiune cu atât maî cutezătore şi nul provocătore, cu cât espunerile situaţiunil şi a disposi-ţiuniî poporului nu corespund de loc cu dev aerata stare de lucruri în care se găsesee principele Alecsandru. Agitaţiunea rusescă, despre a care! esistenţă şi însemnătate mărturisesc măsurile luate de guvern, a împins lucrurile aşa de departe, încât principele nu se mai pote ţine pe tron
3
decât printr'o faptă eroică sur prin detore. Acesta lasă sS se înţelăgă nisce comunicări diplomatice confidenţiale din Sofia şi Filipopoli. Dacă acesta va consta\în procla-marearea principelui ca rege al Bulgariei unite seă în rădicarea lui pe tronul regal pe vârful baionetelor poporului înarmat, comunicările confidenţiale n’o spim; dar ele lasă se se înţeleg! că principele nu va întreprinde aşa ceva fără un rezim sigur, cum a făcut-o cu ultima comunicaţiune o-ficială, care nu va fi nici neînţelesă, nic! uitată pe malurile Neve!.
■---—----------------
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
15 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 1.şi jumătate, sub preşedinţa d-iuî D. Lecca, fiind presanţi 110 deputaţi.
D. Cosadini rdgă pe d. ministru al fi-nancelor se se conformeze cu obiceiul pe care-1 avea regretatul ministru de fiuance G. Lecca, de a insera în Monitor situaţia financiară a ţereî.
D. ministru de finance întrebă daca d Co-zadini îl anunţă o interpelare; dacă nu, d-sea declară e5 nu e obligat de a-! răspunde.
D. Pop <jice că, de 6 re-ce d. ministru n’a răspuns întrebării d lui Cozadini, îl a-dreseză d-sea o interpelare.
D Oroveanu rdgă biuroul se intervie pe lângă d. ministru de domenii ca se-! puie la dispoziţie dosarul relativ la sumele pe care le datoresce statului arendaşul moşiei Gbergbiţa din judeţul Rîmnicu-Săret
Se votdză proiectul de lege privitor la întărirea convenţie! făcute de Direcţia generală a poştelor române cu administraţia poştelor austro-ungare.
Se votezâ indigenatele d-lor Ilarie Ho-doşiu, român din Ardeal; Iosef Schiferer, olandez, Alois Vincler, român din Ungaria, C, Panaitescu, Pitiş şi alţii.
Şedinţa se redică.
SENAT
15 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub pre-a d-lul D. Ghica, fiind presenţî 87 d-nî senatori.
D. Iuraşcu, raportorul eomisiuneî de oerificare, citeşte raportul relativ la verificarea alegere! d-lul Cişman .la colegiul II de FălciH, care conchide îu maioritate de 4 voturi a se valida alegerea.
D, Lup&şcu 4‘W că opinia minoiităţe! trebue considerată că o contestaţie şi prin armare trebue pusă la vot prin bile.
D. Antonescu declară că d-3a a fost în comisie contra validare!.
D. preşedinte pune 1a vot opinia mino rităţei şi resultatul votului este, 57apentru invalidare şi 14 pentru validare.
D. preşedinte declară eă Senatul a invalidat alegerea.
Se citeşte raportul şi proiectul de lege prin care se declară de personă juridică «Ateneul Român».
Legea se votezâ fără discuţie.
D. D, Lupaşcu citesce raportul şi proiectul de lege prin care“ se atiug pre.ten-ţiunile locuitorilor comunelor Darascî, jud. Ilfov, contra statului.
Legea se votezâ fără discuţie.
D. Lerescu adreeeză o interpelare relativ la legea loteriilor străine care s’a promulgat der nu se aplică lajloteriile străine cari s’afi sporit în ţeră.
D. E Stătescu, ministru de justiţie, res-pnnde că n’arejcuuoscinţă de vre un abus, der va reaminti acea lege celor însărcinaţi eu aplicarea eî.
D. A. Nedelcovieî adreseză o întrebare d lu! ministru al domenielor relativ la legea pentru încuragiaraa industrie! naţionale şi-l roga a-î comunica care este causa de nu vine acel proiect înjdesbaterea Corpurilor legiuitdre.
D. ministru al domenielor răspunde că este depas un proiect la Cameră care s’a votat de secţiuni şi în curend va fi adus Sn discuţia Senatului’
D. Nedelcovieî se declară mulţumit cu răspunsul d-lul ministru.
D. P. Aurelian depune un proiect pentru îucuragiarea industrie!.
D. C- D. Budişteanu .citesce rapcrlul si proiectul de lege relativ la modificarea art. 18 din legea căilor ferate.
Legea se primesce.
Se votdză mal multe indigenate şi şedinţa se ridică.
UltiUle Minaţii! 1 eilţia Se asm
D. Alecsandru Xenopol, profesor la universitatea din Iaşi, sosescelunî dimineţa în capitală. D. A. Xenopol va ţine marţi sera conferinţa sea. la Ateneîl despre „studii istorice. “
Se telegrafiază din Craiova V. Naţionale că succesul d-rel Teodorini la concertul de îeri seră a fost îu adever fenomena1. Sala teatrului Teodorini gemea de liane La sfârşitul fie-cărul act artist^ a fost acoperită de flori. La fine i s’a făcut o ovaţiune, care părea că nu se ma! termiăn.
A stă-seră, sâmbătă, d-ra Teodorini se în-tdree în Bucurescî. Luni a treia reprezentaţie ; Faust
—o —
S’a depus raportul comitetului delegaţilor Adunării deputaţilor asupra proiectului pentru mod ficarea unor arlicole din legea licenţelor.
— o—
S’a depus a<j! pe biuroul Adunări! deputaţilor raportul şi proiectul de Jege în privinţa burselor.
SPECTACOLE
Teatrul Orfeu. — Aseră, duminica 16 Marte, s’a represintat haslia comedie Harţă rezeiul, în care s’a distins maî ales d. S. Mavrodin, talentatul artist, care juca greul rol al boierului pe care-1 plictisia atâta Harţă.
Lupu, gimnasticul, a tăcut figuri de forţă admirabile, iar d. I. D. Ionescu a scint ca totdeuna se smulgă aplausele publicului prin canţonetele sdle.
Sala gemea de lume. Ar fi de dorit sS se în-mnlţescă scaunele, căci publicul ne maî încăpând în parter fusese nevoit a se refugia in galerie.
Astă-se'ră, luni, cântece, canţonete, gimnastică şi comedia Casa de debunî.
BIBLIOGRAFIE
A ieşit de sub tipar şi se afla de vânzare la tote librăriile cel maî nuofi Dicţionar de buzunar, pentru tălmăcirea cuvintelor radicale şi «jicmlor gtreine din limba română, de Adolphe Steinberg.
Acest dicţionar, îu care, afară de traducerea unu! mare numer de cuvinte radicale, se află si esplicările dieerilor latina (proverbe, citaţiunî, etc.) celor mal des în-trebuinţate aijî, este menit a aduce bune servicii celor ce se îndeletnicesc cu citiree de diare şi cărţi românesc!,—Preţul 2 leî.
100,000
lei se caută cu împrumut pe termen de 5 an! ; garanţie în hipoteoă de imobile rurale şi,urbane în provincie, cu venit anual de 29,000 lei, valorând minimum 220,000. A se adresa la redacţia 'diaruluî Telegraful.
Un tenăr
care a terminat patru clase gimuasiale, sciind se desemneze dorice a găsi o cât de modestă ocupaţie, in ori ce ore ale dileî. Meditaţii de clasele primare şi gimnaziale, afară de limba latină şi grdcă. A se adresa în strada Popa-Tatu No. 9, la d. C. Gliiorghi.
Hotelul Frascati
fost Oteleleşanul caută o bonă convenabilă şi cu bune certificate. A se a-dresa la administraţiunea hotelului.
„Şi nu îndrăsnem s’aduc un lăcătuş, nescund ce voi găsi în besactea.
„îmi veni ideia d’a me sluji de corda ceasornicului meii de părete ca se taiu fierul.
„Sfarmaiu ceasornicul, singura amintire ce-mî rămăsese dela tatăl mefl l
„El arătase ora nasceriî mele; fusese atârnat la capul patului părintelui meS când murise acela care-ml dăduse filele...
„11 sfarîmaiiî.
„Vârând cdrda î^tre copac şi cutie, în-cepuiiî a tăia...
„Lucrul mergea încet, de tot.
„Emoţia me năbuşia, inima mi se batea violent.
„Din când în când, me sculam..
„Mi se părea că cine-va mă privesce.
„M8 ducem la uşă ca se m’asigur că era bine închisă, la dulap ca se ved dacă nu era ascuns într’ânsul cine va.
„O I ce spectrur! am voijut în noptea aceea! Ce hohote de rîs îmi rGsunau în urechi!
Voci necunoscute, fiinţe nev?<JMe îmî strigat!:
— «Luereză, ucigaşule ! Ve! fi bogat ! Ve! avea aur, putere ! „Dar vom fi lângă tine, noptea L.
«O suddre rece îmi uda templele.
«Beuiu un pahar de apă, şi me pusieC din noii pe lucru...
«Pe la ciueî ore dimineţa, simţiiă des-chi<4endu*se capacul.
«Ceea ce veduiă me de3nădejdui maî înteiu.
«Nisce chieî şi nisce hărţi!.
«Aceste hărţi! erafi titlurile de proprietate ale unei case din "strada Saint-Louis, şi planul amenuuţit al acestei case.
«Un lucru me mira.
«Iu fie-care zid diu acea casă era o trecetore seu o scară.
«Era o casă cu doue funduri.
«Planul pivniţelor era mal ales vrednic de vSijat.
«De desuptul pivniţelor ordinare era o subterană impărţită în odăi.
«O piatră din colţul de sus inse mnată pe plan cu litera A trebuia sd se rădice lesne şi se se desslncjă asupra une! sale mici, unde a doua piatră, B, mobilă ca şi cea dinteifl, deschidea Intrarea supte-rauet.
«Acestă descoperire me îngriji mult.
«Sdrobit de oboselâ me aruncaiu pe pat.
«Ce trebuia se fac.
«Fără de mijldce de traiu, cu mâinile încă calde de sângele pe care-l versasem, gândiiS cu drept cuvent că acestă crimă putea si? fie descoperită diotr’o di într’alta, şi că nu mai aveam nimic de pierdut.
»Ce era s§ găsesc în casa din strada Saint-Louis.
»Reă lăcetorî ca şi mine, hoţi, falşifica-torl!
»Ef, şi ? ce aram se pierd.
» Viaţa ?
»Tot nu maî aveam ce face eu viaţa!
»Me hotărîiu în curend; în săra aceea chiar era se me duc la casa misteriosă.
»Diua mi se păru nesfîrşită.
»In sfirşit veni ora opt; era ora pe care o alesesem, gândind că nu voi fi ve^ut.
»Intraiîi pe portă.
»0 chsie deschidea o portiţă tăiată în porta cea mare.
»Plamul pe care-1 găsisem în besactea îmi areta cum se intră.
«Cheile le aveam, dar re masei ă înmărmurit negăsiud decât gura unul puţ.
«Acest puţ, despărţit în dou§ prin zid, se deschidea cu o gură chiar îu stradă.
*Consultaitt planul otelului şi veijuiu că în fundul puţului era indicată o trecere.
«Me pleca! ca se ved de se putea gîci ceva; dar nuveijuiu decât reflectarea feţe! mele în apl.
«Era prea târziu ca să mă retrag, mă apucaiă de frânghie şi mă lăsaiî în jos.
X
Societatea celor Dou&Jecî şi unu
«Lucru ciudat! cu cât me apropiam de fund, apa se depărta.
«In fiue, ea pieri la drept a şi ia stânga îu alt baseu şi că<ţuiH pe pâineatul umed : atunci un fund mare de lemn ieşi şi apa se duse la locul eî !
«Aveam un felinar aş pe care-1 aprinseiS.
«Nimic în giurul meu decât pietre, şi o galerie strâmtă.
«D’abia făcusem câţi-va paşi, şi aufjii un sgomot mare de glasuri.
«Aceste glasuri păreaţi a ieşi din pământ.
«BătuiK din picior; o făşie luminosă se ivi de odată si me ve^uiă încougiurat de o mulţime de omeni mascaţi.
«Doue-ijecl de pumnale se rădicaseră a-supra mea.
«Me introduseră într’o cameră mare boltită, şi imul din omeni mo întrebă :
—	«Cine eşti ?
—	«Un nemernic, îî respuuseiu eu, care nu s’aştepta se fie în atât de mare societate.
—	«Pe unde a! intrat.
—	«Prin puţ !
—	Cum a! găsit acestă taină ?
«Şi, fiind că stăteam Ja îndoială, omul mascat îm! <Ţisa, maî blând :
—	«Hal! vorbesce; pote că norocul le-a adus aci.
«Acest cuvânt m6 hotărî a face o mărturisire deplină. Povestiiu ndptea petrecută la arest, cuvintele pe care le găsisem pe părete, şi nu lăsaid la o parte nic! ua a-mănunt din istoria besactelel.
«Uciderea pazbiculul păru a faoe cea ma! bună impresie auditorului.
«Simţim că câştigasem bună-vomţă tuturor.
—	«Cum te numesc!? -urmă întrebâto-riul.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 18 MARTE 1886
PRiMA FABR3CA
DE
KIFÎH-CIIMIS

O băutură făcută, din lapte, care se întrebuio-ţ&Jă cu un succ s mare în Kusia, Engliterft 51 Elveţia, in contra b(5‘el or de piept mai cil sdmă în contra oftice! j la Odesa şi lângă Samara, rînl Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuesef, mnlţâmită iniţiativei d-lnî Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi ai acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I reoomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria pene în Elveţia şi Samara c obositdre şi costă mult, pe când calitatea Kifirului, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiumle lumei ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hote! de France, în oalea Griviţa No. 140 casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţei, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucurescî înapoind sticlele gdle.
100 sticle 85 lei — b.
50	»	45	»
25	»	22	»	50
Pentru bolnavi neavnţl preţurile vor fi scăzute.
XaKSBSBSSBffî'®'.- n »P ..-m.-J'V Ufytoi 7
In provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 .
CURSUL BUCURESCÎ
TH0MA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. în noul palat Daeia-România Cursul pe ţjiun. de 17 Mart» 1816.
5°/o Rentă amorf,isabilă, . . . 5°/q p română perpetuă . 6°/e Obl. de Stat frur. convertite] 6°/°	„	C. F. Române	.	* .
5s/p	„	Municipale .	.
10f«.	u	Casei Pens. [300	l.J
5°/c Seri»,	funciare rurale	.	.
Wo	„	„	„	c	.
5°/o	,,	, urbane . . *
,,0/o	»»	t	»»	•	1
f3/o „	I,	•	•
impr. ou prime Buouresel [20 fr.T 5°/o Comunale nu ol	.	.	.	, •
banca Prevederea ......
DIVERSE
4nr contra argint sat! bilete
Bilete de Bancă.................
Fiorini val. Austriac*!	.	.	.
Mărci Germane ..... Ranc-note Francase	;	.	,
Ruble de hârtie
miur; OG
93
89
75
2l0
■ 86'/2 102'/, 82'’2 92'/,
9.9
SI
14.3/4
,00
1,23
19
2,40
VŞnfl.
87
94
90
„761/2
215
87
103
83'/2 93',2 100 33
14.1/4
2 02 1 25 K0 2.50
D-şora Eleonora Silberî
ABSOLVENŢII DIPLOMATA A CONSERV. DIN VIENA
Fostă elevă a prof, Iul. Epstein
Se recomamla ou. puii. neutru leciinuî de jiano
Str. DOAMNEI, No. 5.
Dumnezeii su’ţf rea plătească 1 Mulţumesc de tun de ort pentru extractul do ulei pentru urechi trimes I mie, care m’a vindecat cu desăvârşire; j căci iarăşi aud f'6rte bine- E de mirare ! aceasta căci în cureud împlinesc 80 ani, Mulţumindu-ve încă o dată, rămân al j d votră servitor.
Vosag de Andor
REOTJÎTOSOUT ESTRACT RENU¥IT
Uieiu pentru Urechi
Se p6te căpăta pentru 8 fr., cn instruc-1 ţiu nil e întrebuinţăreî de la medicul secundar C. R., Dr. Schipeh.
Deposit principal la Jguatz Lobi, l'iena, IX, Scegasse 8.

Epitropia aşezămintelor Brâncovenesci
Fiind-că Ia licitaţiunea ţinută. în (Jiua de 12 ale curentei, pentru a-provisionarea cu furagiul trebuincios la întreţinerea cailor Spitalului pe timp de un an, nu s’au presentat concurenţi, se publică că în ţliua de 1 Aprilie ora 12 m., se va ţine o nouă licitaţie In Cancelaria Administraţiei, unde se pot vedea şi condi-ţiunile în t<5te dilele de lucru de la ova 10 — 2 p. m.
Banca Naţională a României!
—♦
La 3 (15) Maiă viitor licitaţiuno în localul Bănceb pentru furnitura a 5900 metri tablă de aramă.
A se vedea ondiţiunile la Direcţiunea Lucrărilor, strada Smărdan, eiisa Ioanide.
0 buuă îagrijltore Sf&ZZr&t
germană şi română caută un loc intr’o lânii tic o-norabi ă. — A se adresa în strada Domniţa Nas-tasia No. 4.
De închinat
prăvălii, dou6 odăi şi două pivniţe ; In primul stagii) 5 camere cu cuhnie. La No. 90, sunt de închiriat 2 prăvălii cu dependinţele lor.
In cristaluri mari sistem englez
Cea mai bună Scrobolă albă este aceia de la Cassa F. HEUMANN & C-ie din Anvers, (Belgia) şi care concurâzâ în calitate cu cele mal bune mărci engleze, fiind cu L<5te aceste mult mai eftinâ.
Se efactudză în pach te de 2 1 8 kilo cu etichete, precum şi in cutii de '/,., 'h, > 8 şi '/jg kilo cu etichete în chromo-litografio.
A se adresa pentru preţuri şi conditiunf la
W WARTHA *
Representant general pentru România. — Bucurescî, ^
IffATIOlffAZâiA
societate geueruia de asigurare în Bncnreseî
Aprobată prin decret regal No. 225 din 25 ianuarie 1885.
Cuplla! social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versnţl 15,000 ficţiuni dC leî nouî 200 fie-care, din care 1.000.000 lei speefaimente afectaţi ca fond 1* garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Beservade premii si fond reservă 650000 lei „Naţionala1* asigură :
1. In contra dannelor de Incendiu. II. Contra daunelor dc grindină (piatiâ) C" participări de 16° o din beneficiul realisatdin aedstă ramură în ţâră.— IIi. Contra daunelor do Transport precum şi Valori.— JV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face a4-gurare nsupia vieţol.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 7Oe din beneficifl în com-binaţiunile nrm&tdre : asigurări asupra vieţeî uneia sau a două porsdne, asigurări temporale, asigurăr mixte şi asigurări mixto cu capital dublu.
h) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunite urmâtdre :
Asoclaţiunl mutuale de supra-vioţui.e. Aso-oiaţinnl în grupuri de 12 ani pentru copii de la >. ani juni. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitaluri fixe pentru J)ote, iără contra asigurări şi rente viagere în diferite com-binaţiunl.
PenS la finele anului 1884 ,,Naţlonala“ a realisat in difritelo ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,509,00j 1. n.
DIRECŢIUNEA] GENERALA Str. (Jiirol 1, Ho. 9.
OMASTirea din FECâMF (Sena iui. dia Franţa)
DELIClOSĂ—TONICĂ—A TERITIVĂ—DIGESli VĂ.
Adevărata licitare Beuedictina este cea maî tonică, cea mat digestivă şi în acelaşi timp cea maî delleidsă din tote băuturile de masă.
In timp de epidemie liolerică şi pentru, a combate in-fluienţele nesănătdse ale nnel atmosferî stricate, acţiunea sea terapeutică este universal recunoscută şi proclamată de somităţile medicale din Franţa şi din străinătate. 6
Tntpplinntarp * aPei'biv, amestecată cu apă curată sau ga-lllLlCbllUţdlu * zoă înainte de mâncare. Ca digestiv, unu saiî două pahare după. fiecare raasS p
A se cure fot-d’auna în partea de jos a sticlei. Eticheta rectangulară purtând semnătura direct, general
Se găsfsce pretutindeni.
IBRITABJ.E LTQOF.UR BENEKICTlNE Marques d^pesees en France et â l’Etranger
yr-O/tN)

l
—^Tni
ni'"
43, Strada BUCUREŞTI lh-yodA,i:j.
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bucurescoan şi întregeî ţerl, că în fabrica mea, superidră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în Bucurescî, strndd Radu-Vodă, No. 45, se fa-bricezâ stofe indigene din lână curată din ţeră pentru costume bărbăteşti, care le vând cn metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tof-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabric1 şi din fabrica mea.
I Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea maî frumdsă t&etură după jurnalele cele mal nuol, cu preţ moderat
ILIE POPP.
Fal ricant de Postav şi Croitor,
Str. Radn-Yoda, 34 si Acaâemiti, 38.
3VCA.3VCEIILiODEL de FA.DVEXLIE
Pentru a lecui slăbiciunea copiilor, a desvolta forţele lor, creşterea lor şi a-T păzi de bdlele comune copilăriei, cei mal renumiţi doctori şi membri al Academiei de Medicină sati oa doctorie, cu cea m-iî fericită isbânda veritabilul Racaliout al Arabilor de Delangreniea din Paris
Acest aliment fdrte plăcut, corn pus din substanţe vegetale hrăuitore şi trebuitdre, se divise/.ă în totă econora’a şi pi in proprietăţile sale analeptice, el îmbunătăţesce comp03iţiunea laptelui la damele cari alaptâză şi reînsufleţeşte puterile lângezătore ale stomacului.—Deposite în tote oraşele din România.

VI? vK!ţe-3,"ft*5rBţ-lVaaEţ;îî»W“iWff:iiaEF-JÎ
u succes în Spitalele din Paris şi recomandata de câtre cei mai însemnaţi Medici, în SRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
BCLE DE PEPT (Oftica), RAC HI TIS (Vi UE (Copil scrofuloşi şi diformi).
Modul întrebuinţărei: Fie-sare lingură întruă jumătate pahar cu apă şi jachar.
3P_£LTTH?.A.X7S!H3r£Gî-?SL 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tote Pb'*.
itt!KvraammrMwammisr&ni^3£M&lXt}aŢX3BK,ztl£ia&-. liTT'TŞBigi
Bătături sau Negi
dri p.
I, Se depărteză sigur şi fără du-O'l. J, U rere iu timpul cel maî scurt prin ungerea ou tiuctura (1c bătături renumită şi singura adeve ată a lui Ravahier, din Pharmacia roşie în P'sen.
1 FR.
Costnl unei sticluţe cu car-ton şi cu pensulă
1FB.
Deposit în Bucurescî la d. Farmacist Bu dolf Sclunettau, farmacia Curţeî Regale-
ismzsmmmisTrdmgssw
Rsităiita căritW JULU P0L11Z
care ghiccsce viitorul, presentul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse Ia cari se irftereseză cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Piaţa Amze“, No. 5.
& V*

Elisareth Hardine
m6şA cu diplomă din strewAtate
Fostă directore a Spit. do moşit din Kazan.
Că consultaîiiuii t la orelelO—12 a.m,

STRADA C0SMA, No.
M'SJlaŢĂMIR'EI
Sub-semnatul, tufi simt dator a a-duee mulţumirile tnele renumitei căr-turarese Iulia Polouez, domiciliată în strada Piaţa Amzei No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea
locului.	R. Păncscu.
sr
:	Ab-i:
Lecţiuni de Dans
OTEL FIES0Hr, Strada ŞELARI, camera 24.
Sub semoatul are ondre a aduce lai cunoştinţa onor. public că dă leeţinnî de dans atât privat cât şi la domiciliul s£u.
CAFLOz* ’stSi,MAO¥I
Profesor de Dans.


rmr^Yi

I
PASTILE GERAUD
CU GOUDRON (PĂCURĂ) PUR DIK NORVEGIA Lucrând prin Inbalaţlune şl prin Absurpţlune In cas de Bile a Callorî resplraiors :
Larlnx, Bronchff, Plămâni
contra
TEOHNEÎ, TS?SEÎ N’ERVOSS BîtONCHITEÎ, LARINGITEÎ, RĂG-UŞELll' CATARRHULUÎ, ASTHMIÎ, etc.’
To|* medicii recomandă PASTILELE GERAUDEL fi condamnă întrebuinţarea produselori , păcură, intrebuin(ate subt formă solida care oblige a le înghiţi, precum bomlinde cu păcură, capsai de, IP pilulele, drageele, perlele. Assemenea este fi eu siropurile, etc.
(Se ie ttaiţa de sUminlreUa pentru
H INCONVENIENTELE
Bonbânelori, capntlelorl, etc., cu picuri.
1.—Tubu cuophagianik, prin caro de*-
1	l! cîndfi bonbdnele, capsulele, perlele, ea
paeurîl, dure ţi ne solubile, cart nepu-jSg tanduse topi in gură mergii ca allmen-v* tele se cacja in stomacă, fără că nici o ^ părticică de păcură se ajungă in căile ^ respiratore oărora acest remediu este deftinată.
f*— fZstrernitaiea ouophegivZui prin care bonbonele, capulele, perlele, cu K păcură pătrundă in itomac, pe care ^ ’lu Încarcă cu materii gelatin6se şi *a-^ hariflite, cu gomă, glucoaă, etc,, deter-^ minând aatfel perderea poftei de mân-^ care, dureri de *tomac, derangeamente ^ gastrice, etc.
►	3. — Intestinul (urmarea eâomacului) rn In C&re se eontinue accidentele causate
prin bonbonole, capsulele, perlele, cu ^ păcură, a căror masă indigestă deter-^ mină desordine grave: inflamaţii mtuti-
►	noii, ulceraţiune, corutipaţiune, diarrhic â opiniatră, etc., in raportă cu substanţele
2	narcotice cari intră in composiţiunea lori, opium, sări de opium, morfină,
Şft codeină, a căror perleolî au foj» aigna-
►	îsl> de corpul medical Întregii.	(Ousette des Eepitauc, 83 Moemb. 1883.) 4
^ 1 PASTILELE O^IRAUDEL sunt indispensabile tutor pers6nelori cari ’şl osteneacu vocea, j, y acelor! cari Încreadă la aer, expnse variaţiunilori atmosphereî, san pe cari lncririle lori ailesob a 4 â respira vapori san prafuri irritante : Lucrătorii de ateliere, tâmplarii, vizitii, cantereţii, actori, fe ^ oratori, predicatori, advocaţi, professori, institutori, amploiaţi a cailor! ferate, etc., pentru ca elt Jţ i potu inlocui cn avantagiu or şi ce fel de ceaiă. Ele se pot lua* la fie ce oră, înainte sau dupe masă, |
ziua san ndptea, acasă san afară, mergând, muncind. F6rte preţiose pentru fumători şi vânători. ţ| Mai mult de uă sută de mii de persone suni vindecate in fie car an prin întrebuinţarea acestori pastile, g £	ti Don Qiraudd posedă mai mult de 40,000 de scrisori de mulţumire fi alestaţiuni.	®
£ Pastilele Geraudel' sunt singurile pastile cu păcură recompensate de câtre juriul interna-J ţional a exposiţiunil universale din Paris 1878; — Medalia d’aur Paris 1885; — experimentate prin jjj
miniuiprîalS Hnnn o arieni f»y4TiaîlinlllT	ahn^ + a+A.	«.itomaata în 'Rnaoia Ha ftîfrA
i « infelege bine, legendele explicative aht figurii anatomice de nmijee.)	P
AVANTAGIELE	^
Ptutildorţ Qerwudcl cu păcură.	§p
A,	— BronchiUe In caro vapori pro- ^
•ervutorî şi vindecători * picuri! pro dnşî prin eugerea pantilelorî G($raudol ^ •unt cu d'a Bila atraşi prin respiraţiun« înainte d’a trece in plămănL	jjr
B.	— Celulele fi veticuleU pulmonare
ende vaporii de păcură produşi prin pastilele Gdraudel şi aduşi prin fie CA-re Insplraţiuno de aer, ae respăndeaefi naturalminte ri pro duo imediat efoctsl» 9^ lori bine-făcăt<5ro.	^
Se Înţelege cu uşurinţa prin indi- & eărilo de mai sua, efectele naturale & pastilelor! Geraudel, apreciate dupe ţh cum urmează de către cel mai autorlaat ^ organ din Franci* s
„ D-nu Giraudel a gărit mijlocul *£?»- ^ n piu fi practicii■ <Ta face cd păcură te „ pătrundă până in ultimele ramificări £ n al4 arborelui brenchic, reducând7 o m p particule de o extremă tenuitate fi amu- j. „ tecmuT o cu alte substanţe capabile d’a ^ n U ttrvi ea ajutoră, ănsă respig&ndă dm jjj , dărua Uite substanţele narcotice.	^
, Intre aceste condifiunI acţiunea pa- ^ B surii est atât de momentană că accesele «1 p de tisă convulsive sunt imediat tăiate p prin întrebuinţarea PASTILELOR! GĂ-
, RAUDKL.
, Doctor Delmis. ,
4
î
decisiune ministerială, dupe aviscl consiliului de sănătate; — autorisate in Russia de câtre > Guvernainent dupe aprobarea consiliului medical. *	■ .	'■
QMa de fi muUl* continandulo notiţă asupra «oawZtrf de întrebuinţare eoetâ M Fvmtţm t IA-	^ forMCisU.
'	In Romania, piu# transport fi a---
(SE	SE EXIGE MARCA DE	FABRICĂ DEPUSĂ)	^
Ajwememe* ■« P^te	prim	lfle care cutie franco oontra unul mandat postai adressat	tavoatorului	p
^G^RAUDES.,	Farmacist >la	Sainte-Menehould	(Franţa)	-i
icerc.	^
ujia .«PA *
(W. W. . - m-m w- -- —----,	—	-- .
(8* Srwifs grad* fi franco 6 posliU an <bslolrq, »»r« vicorcarefit cărsi persane care lavat
8e vinde deric,reFssu Br: o s e,n gUxfaruiaeist deogaist -n Bueaceşti. Fsanjaii
dioghist îa Bucurase £, O 73331 dragbist în Bucur esc i în detaliu la toţt farmaciştii şi diogişti
„ NAŢIONALA”
Societate generală ne asigurare în Bucurescî
CoiiTOcsrea adunare! generale Cimiliul de administraţie are o-n6re a comunica d-lor acţionari că, conform art. 46—49 din Statute, adunarea generală ordinară a acţionarilor societâţel va avea loc Duminecă la 30 Martie (11 Aprilie) 1886, la orele 3 p. m., în localul societăţel, Str. Carol I, No. 9.
ORDINEA ţULEI :
1.	Raporturile consiliului de administraţie şi a censcri or asupra bilanţului p:ntruexerciţiul anului 1(85.
2.	Aprobarea bilanţului şi descărcarea de dat. consiliului de adr inistraţieşi direcţiune! pentru gestiunea lor.
3.	Fixarea dividende!.
4.	A egerea a 3 consilieri în.lo'u! celor eşiţî la sorţi conform cu art. 15 din Stalnte.
5.	Alegerea a 3 censorl pen ru verificarea comptuvilor analul 1886, conform art. 39 din statute.
6.	Propunerile ce se vor face dc acţionari în sensul art 53 din s*atute, eventual uk di licărea Statutelor.
Pentru a fi admis la afirmarea generală, fiecare acţit nar trebue se depună aiţiuni'e sdle cel puţin cu 5 rjils înainte de ţjiua adunărel generale, adică p nă la 25 Marte (d Aprilel 1886
In Brcu eicî, la casa centrală a societăţel.
In Iaşi,Iad-nil J. Neuschotz& Comp bancheri
In Craiova, la d. A. M. Strass, agentul so-cieiăţel şi în contra acţiunilor depuse va primi o adeverinţă, care va s-> vi tot-d’odată şi de Bilet de intrare-
Pentru consiliul de administraţie,
Preşrdiute, L. MARblIILOMAlf.
ESTKAS DIN STATUTE
Art 48 Spre a face cine-va parte din adunarea generală, trebue se fie proprietar a cel j.uţin 10 acţiuni, csrl dau dreptul 'a un vot.
Nici un acţionar nu va p'tea întruni mal mult de 10 voturi pentru densul şi alt- 10 ca mandatar, orî-care ar fi numergl acţiunilor ce va poseda seu represinta.
Art. 49 Nimeni nu va putea represinta pe nn acţionar de â nu va fi însuşi acţionar, dreptul d:> votare se va legitima prin d'punerea acţiunilor în cas r socictiţel seu la locurile desemnate de consi'iul de administraţie în pu blicaţiunea resp etivă, cu 5 rjile cel puţin înain e de 4'ua fixată pentru adunarea generală.



Tipografia X)i»ruiu# Ty^raial-4. ,0al«a Haho a! No. Bij.
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4131.
iliOSAMEK Ţ f :
Pentru Capitală: î’ontru nn an .
. şăse luni .	.	,
» rai luni
Pentru Distriote
Peut\u im an ...
» §ăse luni » ti-el luni
Pentru Streinătate Pentru un an .
« şăse luni » trei lum Abonamentele se fac la 1 şi JS • cărei luni.
On număr vecUiă 25 bani*
TN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
MERCURI, 19 MARTE 1886
Ediţia do diminâţă
anukciurI şi reclame s
Arunciurl po pag. IV, linia 25 banu
Reclame pe pag.	III	.	.	.	1	le
> pe pag.	II	...	3	lei*
» pe pag.	I	.	.	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Francia, Havas, Laffite & C-nie, 8 place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugene Micoud, 81 Flee t Streer, £. C- London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vvien. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Iluda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea K^jioYeJ, No. 36
Director politic, I. C, PUWDESCU

Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36

SCiRI TELEGRAFICE
(După 4iarele streine)
Bruxelles, 29 Marte.
In faţa e3ceselcr selbatiee ale greviştilor, s’a hotărît se se procedă fără cea mai mică cruţare. Dec» va fi nevoie, garnisona diu Bruxelles va pleca şi ea la Charleroi, de şi se află acolo peste 8,000 soldaţi concen-traţl.
Viena, 29 Marte.
Societatea «Orient» a industrialilor de confeeţiunî a trămis o deputaţiune la d. de Pusswald, conducătorul provisorift al ministerului de comerciîl, cu* o petiţiune pri-vitdre la convenţiunea comercială anstro-română. D. de Pusswald spuse deputaţiuniî că guvernul n’a părăsit încă speranţa d’a ajunge la o prelungire a sldlulut-quo ; cu tote aceste, crede că esportatorii trebuie se ia tote măsurile în vederea unei stări de lucruri neconvenţionale, pentru a nu fi sur-prinşi.
Viena, 29 Mai te.
Politische correspondenz primesce cin Belgrad o serisore care constată, în urma proelamaţiunii regelui, că Serbia a reintrat definitiv in câne cesvoităi “ pacioiee. T rebus însă părăsită speranţa că seva ajunge ia restabilirea relaţiunilor organice cu Bulgaria. Prin alianţa sea ofensivă si defensivă cu Turcia, Bulgaria ş'-a desveluit scopurile şi a introdus în politica balcanică un nofi principiu, la care nici odaia du vor adera Serbia, Grecia ori România; principiul alianţei cu Turcia din pofta e-goistă d’a domui. Acesta împedică mersul în comun a celor-l-alte state balcanice cu Bulgaria, mai mult chiar, le impune o a-propiere pentru a se apăra de Bulgaria.
Paris, 29 Marte.
D. Rouvier, luând preşedinţa connsinniî bugetare, $ise :
„Bugetul de faţă e un buget de lichidare ; dar nu î adevărat că esistă numai o soluţiune. Libertatea ndstră e întregă şi sper că vom fi în stare se facem atâtea e-conomiî, încât se scăpăm de nouî itn-posite.“
Borna, 29 Marte.
Scirea că Italia a însărcinat pe ambasadorul săif din Constantinopole se recomande Porţei începerea unor negociări cu Grecia e lipsită de orî-oe temei.
Pelersburg, 29 Marte.
Monitorul Guvernului primesce din Bur-gas o scrisdre, cu data de 9 Marte, în care se Jice • Arangiamentul turco-bnlgar nu mulţumesce nici pe oposiţiune, nici pe guvernamentali. Autorităţile locale au primit ordin se supravegheze pe nemulţumiţi pi să împiedice orl-ce agitaţiune.
Petersburg, 29 Marte.
Un ucaz imperial desfiiuţeză egalitatea ce era pănă acum în obţinerea avantagie-loig'pe care le procură gradul do oficer. Aristocraţii se vor bucura d’aceste avan-tagiî îndată după obţinerea gradului; burghezii, numaî după trei anî de la obţinerea lui. Acestă disposiţiune e un triumf al reacţionarilor.
Constantinopole, 29 Marte
Atât Porta cât şi principele Alexandru s’aîi declarat gata se primescă propunerea guvernului italian : d'a relua prima propunere rusescă, după care numirea guvernatorului Rumaliei se face fără nici un termen. Se fac demersuri pe lâuga Portă pentru a hotărî se ia densa iniţiativa în acest sens.
Belgrad, 29 Marte.
Situaţiunea e neschimbată, fa cercurile competente se crede că său Garaşanin rămâne la putere, săil Christicl va fi însărcinat se formeze un noii cabinet. Decă nici una din aceste eventualităţi nu va fi posibilă, e probabil căRisticî va veni la putere. Alcătuirea unui cabinet de transiţie seă fără culdre nu e potrivită cn situaţiunea. Pentru rămânerea lui Garaşanin In funcţiuni militeză favorabila situaţiune internă, încrederea regelnl, devotamentul nestrămutat al partidei, îu sfîrşit greutăţile care se opun la formarea unui noK cabinet.
Belgrad, 29 !»■ arte.
Şefii radicalilor declară că sunt strai«m de ideia d’a face demonstraţîuni contra formării unul cabinet duşman lor; în ace-laş timp, ei resping propunerea d lui Mi-jatovici d’a începe negociări pentru o coa-lisare a progresiştilor ea radicalii
Ftlipopoli, 29 Marte. Măsurile pentru asimilarea administra
cu strămutarea arhivei directoratului Poştei şi Telegrafelor din Filipopoli la Sofia. T6te cele şăse directorate, instituite de statutul organic, au fost desfiinţate.
Paris, 29 Marte.
ţbarele critică afirmaţiunea făcută de d. de Bismârck în Reichstag, că marea re voluţiune francesă a produs socialismul. Liberte observă că marea revoluţiune n’a tăgăduit nici odată principiul proprietăţii şi că învăţăturile socialismului modern aii pornit din Germania.
Filipopoli, 29 Marte.
Un schimb de scrisori a avut loc dilele aceste între prefectul Dimitroff şi consulul rus Ingelstrom. In urma unei manifestaţiuiu anti-ruse, consulul a protestat; prefectul îl re3punse cu observaţiunea că oposiţia se servesce de numele Ţarului şi că consulul o ajufa pe faţă.
A se vedea Ultime Scirî pe pagina III
Bucureşti, Marii 18 Marte 1886
Domnul ministru de finâncie, res-pundând erî la nisce violinte atacuri ale d-lui Carp cu ocasiunea tacsei asupra sâreî, (Jicea că leaderul junimiştilor are peridde în temperamentul seu. Când d-sea are 6re cari speranţe de a pune mâna pe putere, fie în cabinetul d-Tui Brătianu fie cu alt paitit politic, e sentenţios, e espansiv, e voios; când din contră tdte speranţele fug şi credinţa dispare, atunci devine violent, de-yine necuviincios.
Acea ce d. Nacu a Şis eri pentru d. Carp, se pdto'aplica la mai mulţi membri ai oposiţiunei, cu deosebire d-lui C. Boerescu. Acest domn, cât a trăit fratele seti, care ss alipise cu totă sinceritatea de partidul liberal, său mai bine care se reîntorsese in sinul şeii de unde se retrăsese mai nainte, nu sufla, cu speranţa că venind Basile Boerescu la putere îşi va face interesele sâle personale. In detâ ce fratele seu a încetat din viaţă, în dâtă ce speranţa despre noui gheşeftari a dispărut, omul nostru s’a schimbat, a devenit cutezător, violent şi chiar necuviincios.
Citind cine va mai cu semă discursul d sâle ţinut filele trecute în sala loje, vede că furia sea a mers până la paroesism. Der nu de furiâ ne vom ocupa noi, căci ea este e-fectul natural al iritaţiunei nervose ce se nasee din resistenţa ce în-tempină aspiraţiunele omului. Ne vom ocupa de logica din discursul seu, de adevărurile ce coprinde, de criticile ce face, de pasiunea ce pune în el.
D. Boerescu în discurs acusă pe d. Brâtianu că nu e patriot, pentru că a isgonit pe nisce români peste
şi intimidare, de libertăţile publice şi de bandă de esploatare, de asasinarea Constituţiunil şi de nepedep-
sire ?
D. C. Boerescu! Dâr crede d-sea că ţâra a uitat aşa curînd rolul ce a jucat densul in tot timpul guvernului de subt Cuza şi în tot timpul guvernului conservator de la 1869 până la 1876 ?
Trebue într'adevăr să aibă cine-va cutezanţa bravilor napoletanî ca să vie să asasineze în aşa mod adevărul şi istoria timpilor din urmă !
D. C. Boerescu este putem cjice singur care a profitat într’un mod lipsit de ori-ce scrupul de tâte oca-siunile spre a’şi face interesele sâle private şi a sprijinit tâte guvernele cele mal despotice, destul numai să'i fi dat avantagie materiale. D-sea a dat tot concursul săi! corupţiuniî cuziste şi loviturei de stat, cari l’au îmbogăţit. D-sea a fost putem <Jice gemul răii al răposatului său frate, care l’a îndemnat să facă o sumă de greşeli spre a’l compromite. D-sea a silit pe Basile Boerescu să dea fal-mosa circulară prin care punea justiţia la ordinile administraţiunii în 1869. Domnia sea formase banda de esploatare, căci pe timpul guvernului despotic al principelui Cuza şi pe timpul guvernului conservator nimeni nu putea câştiga un proces decă nu se ducea mal întâii! să se înfeiegă cu d-sea şi cu cel l’alţî membrii ai bandei. Ajunsese pe a-tunei aşa de puternic, în cât schimba magistraţii prin depeşe telegrafică, decă nu se supuneau la ordinele sâle. Acest fapt multe din oraşele de prin provincie, şi mal cu sâmă de peste Olt, nu l'a uitat.
Dăcâ am avea timpul, am reproduce multe acte privitore la rolul ce a jucat d. Boierescu pe acele timpuri, der uu ’[ avem acum şi nici spaeiul unei reviste nu (ne permite; însă decă ne va sili, o vom face.
D. C. Boerescu der, chiar decă ar fi cc-va în sensul acesta să se impute guvernului actual, cea-ce nu este, tot n'ar putea se o facă d-sea, pentru că pe spinarea d-sele apasă o mare cantitate de păcate, şi pe fruntea d-sele sunt pete de acelea cari nu se şterg nici decurn, între cari şi afacerea (Jrawley, când se transformase parlamentul român în Sultan mezat.
Omenii cari se vor ridica, dupe cum <jiee d-sea în discursul din sala Joje, în sferile senine şi curate ale cugetară, şi vor esamina de la acostă înălţime cele ce s’ail petrecut subt guvernele susţinute de d. Boerescu şi ceea ce sa petrece aiji, vor putea
Fără îndoială, -suntem aprdpe de sfîrşitul luptei între Rusia şi principele Alecsandru.
Agitaţiunea rusă în Bulgaria a a-tins culmea; susţinută de agenţi, condusă de oposiţiunea Zankoff şi patronată de consulul rus, ea a luat proporţiuni atât de mari încât momentul loviturii hotărîtdre nu mai pdte fi departe.
Un semn neîndoios despre acesta sunt măsurile estreme la care se vede constrîns să recurgă guvernul bulgar. Ordinele date autorităţilor, d’a supraveghia pa agitatori ş’a înăbuşi ori-ce mişcare, manifestaţiunea anti-rusă care lovesce direct în per-sdna Ţarului, nu sunt măsuri ordinare.
Pe de altă parte, situaţiunea generală In Balcani s’a încordat mult; sa remarcat de sigur depeşa Havas de asără, după care Grecia a acordat Turciei un termen de 10 <jile; dăcă după acest termen Pdrta nu-I va satisface cererile, Grecia va începe res-boiul.
E der de absolută nevoie ca ces-tiunea bulgară se se închidă cât maî curînd. Şi, din acest punct de vedere, merită deosebită atenţiune soirea din Constantinopol că şi Sultanul, şi principele Alecsandru, au aderat la propunerea italiană, după care mandatul acordat principelui Alecsandru nu trebue să aibă termen.
Rusia va trebui se cedeze; şi tdtă lupta el nu va avea decât un re-sultat: acela câ-şî va fi ruinat complect influinţa în Bulgaria şi că va fi dovedit slavilor diu Balcani că nu interesul slav superior o conduce, ci interesul ei particular.
Legea de la 1864 nu coprindea acest
principiu ;
Proiectul de la 1886, in art. 2, vrea să-1 consacre.
D. Sturdza, deca ar fi fost contra acestei salutare idei, n’avea decăt să n’o proprie.
Concluzie?.., România, ca în tot deuna a divagat. Sfătuim pe redactorii acestui diar să ia duşuri, în apropiarea cărora aă avut totuşi bunul simţ de a se aşeija.
*
D. I. C. Brătianu a sosit aseră în capitală, iar nn ieri dimineţii, cum afi anunţat unele 4<are-
A(jî s’a ţinut un consiliu de miniştri
*
D, Ricalo, profesor de sciinţele naturale din Rusia, ne scrie că va visita din nofi acest an staţiunea filoxerică din Prahova. Delegatul rus ne trămite broşura sea : Filoxera în România şi Ungaria, îu care critică forte aspru metoda de distrugere a părăsitului practicată la noi. Conclusiunea sea este că banii se cheltuiesc în zadar si că tote viele României sunt ameninţate de a deveni prada insectei Filoxera vas-tatrix.
LECŢIUNE POLITICA
¥
* *
graniţă ; că se servă de corupţiune şi Intimidare ca să se ţie lapu-,se vdejă că dăeâ d-sea combate acum tere; că templul justiţiei acolo guvernul liberal, este tocmai pentru
unde omul este chiamat să imite-ze divinitatea, se ajute pe cel apăsat, se lov^scâ pe culpabil, este populat de judecători uimiţi cari nit scită dăcă omul trebuie să se sitpue legii seu omului a tot puternic, care dispune şi de ondrea şi de viitorul lor; că ţăra întrăgâ, de la un capăt până
că este patriot, onest, moral şi econom, nu mal lasă bandele negre din care a făcut d-sea parte se mai es-ptoateze naţiunea.
Der combaterea d-sele în loc să facă reu d-lui Brătianu şi partidului său, ÎI face ondre, îl rădică şi mai mult In ochii opiniunei publice
la altul, este invadată de o bandă ne- şi ai regelui care a putut prin sine gră, de banda colectiviştilor; că li- sd sa conviugă de calităţile şi in-bertăţile pub ice au murit; că ţera tenţiunile fie căruia, se afla subt o tiranie laşe şi ipocrită; Decă se pdte face o comparaţiune
în fine, că d. I. C. Brătianu este mai răă decât erau bravii din regatul na-poletan, căci ei cel puţin îşi riscau viaţa când ridicau pumnalul, pe când primul-ministru asasineză Oonstituţiu-nea, puindu-se la spatele majorităţilor anonime pe cari şi le creadă singur.
cu bravii din Neapole şi cine-va, este cu amicii d-lui Boerescu cari au a-sasinat şi instituţiunile ţerel şi d-menii pentru a fura naţiunea fără a’şî risea viaţa. D. Brătianu ’ş-a riscat viaţa şi o va risca încă — ddcă o detă îl ameninţă d. Boerescu — însă numaî pentru mărirea şi con-
Din noă vine pe tapet rîvna Angliei la protectoratul Cretei.
Cu aedstă ocasiune se pdte face, pentru usul popdrelor balcanice; o mică apropiare de date. La 1879, în congresul de la Berlin, tote puterile voiau să cedeze Greciei Creta ; numai una s’a opus: Anglia. Tdte stăruinţele au fost zadarnice, Creta re-mase în stăpânirea Turciei. Acum, Anglia vrea să ia acestă insulă subt scutul ei.
învăţământul ce se degagâză din acest fapt, e că tot-d a-una, în ces-tiunea orientulni, chiar statele cele mai înaintate nu se călăuzesc decât d ale lor proprii interese. De la Rusia, până la luminata Angliă, acestă regulă nu sufere nici o es-cepţiune.
Cât despre protectoratul engles în Creta, el nu pdte să aibă sorţi serioşi. Aci nu pdte fi vorba d’o toc-melă între Turcia şi Anglia, pentru că Turcia n’are nimic de câştigat. Dacă Porta vrea să se desfacă de Creta, n’are decât s’o dea Greciei şi ast-fel scapă d’o încurcătură supă-rătore.
Ş’apoi, trebue să se ţină semă şi de Candioţi.
MFORMâTIUMl
Şi tdte acestea cine le rjice ? Cine vorbesce de espulsărf, da indepen- so^area României tivS a Riunelieî şi Bulgariei s’atl leruiibat dănţa magistraturef, de corupţiune I
România reproduce un articol diu Kol-ni schi Ziitung îu care — sub cuvent că s’ar lăuda proiectul de reformă al învejă-mentului propus de d. 1). Sturdza — se a-meninţă ţera cn represalii din partea Aus» tro-Ungarieî şi Germaniei, decă se va admite principiul că limba de învăţământ în România e limba românescă,
Organul de la brile Eforiei afirmă că d. D. Sturdza ar fi însuşi autorul acelui articol.
La acestă îndrăsneţă afirmare, n’avem alt-ceva de răspuns decăt că:
Aspră, amară Iecţiune primesce o-posiţiunea de la noi, din mâna străinilor.
E cunoscută de toţi nedemna presupunere aruncată de oposiţiune guvernului nostru : că a inventat tariful autonom pentru a favoriza produsele austro-ungare în paguba ce-lor-l-alte ţări care desfac mărfuri pe piaţa ndstrâ ; şi, cum argumente se-ridse nu sa puteai găsi în sprijinirea acestei afîrmaţiuni, organele opo-sîţiunii spuneai! : veţi vedea că guvernul Brâtianu nu va aplica tariful autonom Austro-Ungariei.
Presentul ne-ajungând, se sconta viitorul ; şi ’n chipul cel mai nedemn.
Declaraţiunea repeţită a ministrului de esterue, în Cameră, a fost prima înfierare a acestei calomnii. Dâr nu era d’ajuns atâta ; astâ-iji, indirect, şi străinii duc la buzele o-posiţiuniî un pahar cu venin ş o silesc eâ-1 bea.
Pe când oposiţiunea avea nepa-triotismul să bănuiască onestitatea guvernului român, etă cum gândesc Ungurii, adică acei adversari cari n au nici o legătură cu ţâra ndstrâ şi prin urmare nici un scrupul:
Convenţiunea nostră espiră la începutul luneî IuniH. Atunci guvernul român pdte se ne acorde o periodă de transiţie de 40 Jile, şi dacă la espirarea el, adică la 10 Iuliiî, nu vom fi ajuus nici la o re-înoire, nici la o prelungire a vechei con-venţiuui, atunci guvernul din Bucuresci va fi ţinut se ne aplice tariful autonom, care e egal cn prohibiţiunea. După legile în vi-g(5re, guvernul român nu pote face alt-fel. Şi dacă tragem conclusiunî din esperienţa trecutului, putem fi siguri că guvernul român va aplica acele legi în totă rigârea lor. In acestă privinţă, situaţiunea e cu dese-vărşire limpede.
Asupra aceluiaşi guvern, în aceiaşi cestiune, câtă deosebire în judecată !
Ungurii, învierşunaţi asupra n*5s-tră, nu stau la îndoială nici un moment; oposiţiunea, care, ori cât de intransigentă ar fi, trebue să ţină semă de interesele naţiunii, într’o cestiune superi(5râ luptelor de partidă, a bănuit atitudinea guvernului scontând chiar viitorul. Deosebirea e mare.
Lafontaine (jicea: „Mai bine un duşman deştept, decât un prieten prost."
Pentru circumstanţă am putea rjice: „Decât un frate netrebnic, mai bine un duşman franc."

www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL — 19 MARTE 1886
SCRISORI DIN AUSTRIA
[Oore&pondinţa particulară a Telegrafului)
Viena, 20 Marte.
Si vis pacein para bellum
Printre fr&sele comune, printre sentinţele ce aii devenit adî de domeniul tutulor este şi proverbul latinesc : si vis pacem para bellum. Cu acest proverb guvernele europene răspund ocărmuiţilorl a tdte cerinţele reale ale societăţeT. Acest argument, pus în practică îutr’un mod nu se potă mal consciincios de către tdte guvernele europene a j făcut ca în momentul de faţă Europa să devie o imensă casarmă, unde partea cea mai vigurosă, cea maî aptă pentru muncă se se esercite cu mânuirea u-nor arme, făcute espres pentru destrugerea neamului omenesc. Armatele permanente de aijjî afl devenit, aşa se dic, nisce bube, ce sug din organismele sociale tdte sucurile vitale. Mai cu semă primejdios a devenit argumentul privitor la parare bellum după ce în tdtă Europa s’a inaugurat sistemul serviciului militar obligator. Acest sistem a făcut ca statele europene să-şi potă urca continentele lor de armată la un grad, care chiar deună-^i se considera de absolut imposibil. In mintea nnuî simplu muritor, care nu se ocupă ou poli tica, care n’are aface cu echilibrul european, trăiesc alături doue silogisme forte logice ; decă vrei pace, apoi desarmeză şi prin urmare poporul în general vorbind consideră că principiul Înarmărilor şi pregătirilor pentru resboi este un silagism ira ţional. In acesta contrazicere flagrantă a societarei cu statul se ascunde causa cea maî culminantă a viciului orgauisaţiuneî sociale moderne. Şi apoi tot din acestă causă suntem marturi ai unei stări financiare a Europei întregi, care Dumaî strălucită nu p6te se fle considerată. Rivalitatea între statele europene în cestiuuea înarmărilor, naturalminte cu singurul scop da a garanta pacea, alajuns la calme. In cele cinci state mari, adică în Austro-Ungaria, Rusia, Germania, Francia şi Italia, întregul contingent al armatelor (împreună eu re-serre şi laudverurî)) se urcă adi la 25 milidne dmeni. Pe timp de pace aceste cinci puteri cheltuiesc pentru întreţinerea armatelor peste 2,500,000,000 lei, adică a-prope un sfert din totalul budgetelor lor împreună luate.
Până acum se considera că urcarea bugetelor în genera! vorbind ’şi are de basă capacitatea impot abilă a ţărilor despre care este vorba. Adi nimeni nu se mai ţine de acesta acsiomă, de dre-ce toţi seim bine, chiar cei oare nu se ocupă cu cestiunile politice, că tote statele europene trăiesc prin împrumuturi având în vedere şi scomptând viitorul; oă Europa întregă ’şl urcă într’o progresiune mult maî mare deficitele sele, decât se rădică progresiunea capacităţel imposabile a statelor din care se compune.
Ou tdte astea îusă guvernele sunt tirîte de corentul fatal, care s’a inaugurat de la, 1871 înedee. Orî-ce om de stat, de la principele de Bismark şi până la Comon-duros şi Garaşanin, ştiu bine că societatea omenescă nu va putea lungi durata unor asemenea stări de lucruri.
Tdte aceste consideraţiunî preocupă în prima linie în momentul de faţă opinia publică d’aci. Toţi vorbesc şi discută cestiu-nea nouel legi privitdre la landver. Ştiţi de sigur prin fiarele germane şi cele maghiaro ce s’a făcut cu acestă lege atât aci, cât şi la Pesta; aşa fiind, nu voi repeta lucruri deja cunoscute cetitorului nostru. Legea depusă de guvern are de scop or-ganisarea a două categorii de laudsturm, în cari intră toţi supuşii imperiului. Iu prima oategorie cei în vârstă de la 19 şi până la 42 ani ier în a doua toţi cei, cari trăiesc pe pământ până ia vârsta de 60 de anî. Destinaţiunea landverulul reorganisat constă în faptul că în cas da resbel categoria a doua va putea înlocui armata permanentă în tdte cele privitdre la menţinerea ordinel în lăuntru. Numai în cazurile extra-escepfionale acestă din urmă categorie va umplea golurile din reservă.
împreună cu acest proiect, guvernul a depus pe biuroul corpurilor legiuitore şi nti raport motivat pentru sprijinirea legei. In acest raport găsesc nisce tabele de statistică comparativă forte interesantă. Mal cu semă sunt interesante cele privitdre !a forţele militare europene. Din aceste tabele reiasă vedit că imperiul austriac are, comparativ vorbind, contingentul cel mal inie de armată şi în acelaş timp cheltuiesce maî puţin pentru armată de cât eele-l-alte puteri mari. Mai cu semă se simte lipsă relativă de forţe armate ale Aust'O-Unga-riel în momentul când vor lua în conside-raţiune contingentele armatelor europene nu pe timpul de pace, ci pe timpul de resbel. Pe când pe timpul de resbel Germania pdte pune sub arme (împreună cu re-serva) un continent de peste 5,750,000 d-menî, adică 12‘/o din totalul poporaţiunei, sâle; Rusia pdte pune 10,500,000 dmeni, adică 10°/0 din poporaţiunea sea, Franţa
3.500.000	omeni, adică 9%®/0 din poporaţiunea sea, Italia peste 2,500,000 adică 8V/o poporaţiunea sea, iar Austro-Ungaria numai 1,400,000 dmeni, a-dică abia 84/B°/o din totalul poporaţiunei imperiului dualist. Tot aşa de interesante sunt şi tabelele statistice comparative pri-vitore la cheltuielile budgetului de resbel a marilor puteri aduse în sprijinnl ces tiunei de faţă. Din aceste tabele reie^ă că Germania cheltuiesce pentru armata 237,000,000 fiorini (26°/9 din totalul bid getului imperiului), Rusia 372,000,000 fio rini (28s/4°/0 din budget) Franţa 347,000.000 (2Si/2°/0 am budget), italia 128,000,000 fiorini (20s/t°/o din budget) Austria cheltuieşte
122.225.000	fiorini (adică numai 15% din totalul budgetelor.) Din tdte astea raportul conchide că este indispensabil ca imperiul se fie pregătit cel puţin comparativ pentru a fi gata de a întâmpina ori-ce eventualitate, care din di în di pote se întunece orizontul politic. Ultima frasă din acest raport este: si vis pacem para bellum.
K—o.

C0NFEDE8AŢIUNEA BALCANICI
Ideea confederaţiuneî balcanice s’a ivit din noii în cercurile bulgare eonduc&tore. Oficiosul organ al guvernului bulgar consacră într’uaul din numeri! se! din urmă un prim-arti-col acestei idei şi corespondentul din Filipopol al ţjiaruluî Pester Lloyd reproduce în coldnele acestuia urmâ-tdrele pasagil mal marcante:
«Io fie-eare cestiune ce ne privia pe noi Austro Ungaria a nesnit ae ne strice şi se lucreze în desavantagiul intereselor nos-tre naţionale Iu congresul de la Berlin & lucrat împreună cu lordul Beaconsfield iu sens ca se ni sa ia provinţele dela Pirot şi Vrania şi se se incorporeze Serbiei. In cestiunea Dunărei s’a nesait şi se nesuiesce încă de a ne lua tete drepturile nostre naturale şi incontestabile, pe care le posedăm la Dunărea de-jos. Iu Conference ă quatre Austro-Ungaria insistă ca, în contrazicere cu articolul IX al tratatului de Berlin, re-ţeua austro-ungară se se împreune cu linia macedonă preste Vrania, ier nu preste Sofia-Kiistendil, Dela 18 Septembrie guvernul austro-ungar împreună cn Rusia a lucrat aşa ca se se restabileze statul quo ante, şi tot-odată a păşit îu favorul terico-rulu'i sârbesc, ca se se restabilesc^ ecuilibrul în Peninsula-Balcanică. Spre acest scop a .nesput Serbia 1'eabmui in conţi a Bulgariei, ae înţelege cu acirea şi sprijinul guvernului austro ungar. Fiind norocul res-boiului pe partea ndstră, Austro-Angaria s’a decis să opăceaaoă în Pirot gloridsele noatre trupe, ameninţâudu-ne că, decă vom înainta mai deparle, vom avea să ne întâlnim cu trupele austro-ungare. E vedit, că în politica sea, Austro-Ungaria privesce pe Serbia de o provincia a sea proprie, prin care are de gănd să se Întindă pănă la Salonic. La totă întâmplarea, politica aus-
tro-ungară în Peninsula-Balcanică, aşa precum e ea dictată de legătura austro-un* gară-germană şi de interesele economice ale Austro-Ungariei şi Rusiei, e îndreptată în contra drepturilor şi intereselor ndstre na ţionale- Acestă politică pentru noi e cu a tăt maî periculosă, eu căt mâine-polmâine Austro-Ungaria şi Rusia în ceea-ce privesce o împărţire formală aiî să se unescă tota-tăt de bine, precum s’att unit mal nainte cu privire la limitarea sferelor lor de influenţă. Midldcele, spre a se putea opune unul amestec străin, trebuie să le oăutăm numai Iu a ndstră activitate şi în a-propiere de astfel do factori cari afl asemenea interese ca noi Îşi cari nu ne pot strica. Cu un astfel de mijloc am primit noi tot d’a-una o confederaţiune balcanică, care însă după atitudinea Serbiei şi Greciei îu cele din urmă încurcături nu se mai pdte pune pe aceleşl base, precum o puteam mal nainte presupune. Cel dintâi pas spre întemeierea unei asemene fede-raţiunî e împreunarea nostră cu Turcia şi acesteia se pote alătura şi România pe basa actualelor interese reciproce. Principalele condiţiunl ale unei asemene legături ar fi o comună procedare militară în contra fiecărei iuvasiuni duşmane pe teritorul celor trei state amintite şi paşi comuni îu scopul asigurării iuterese'or comerciale şi ecor uomice, spre a şterge tdte privilegiele stră ine -şi spre a paraliza după putinţă orice amestec al străinilor, care a:	putea &e
strice intereselor unuia dintre aceste state. Afară de acestă legătură, apropierea şi înţelegerea nostră ca Slavii Austro-Ungariei. cari încep a deveni un tactor tot maî considerabil şi iufluenţător în administraţia acestei monarchil, pdte contribui spre a stăvili politica austro-ungară în peninsula Balcanică.
msincAHBA nistru xos
Martineanu, activul şi inteligentul verificator şef al măsurilor metrice pentru Capitală, in urma cercetărilor ee a făcut, a sezisat parchetul de o escrocherie neruşinată ce se făcea.
D. Stoicea Stoian, fabricant de mesuii de capacitate, făcea următorul comerţ:
Trimitea, după cerere, traficanţilor, doue feluri de duble-decalitre (măsură care Inlo-cuesce baniţa),—unele mal miel cu doue litri şi altele maî mari cu doul litri.
Cele miri serviafl pentru vânzarea gre-nelor şi cele mari pentru cumpărarea de la producători,
D. procuror San-Marin şi d. Florian, jude instructor, s’att dus, însoţiţi de d. Mar-tineann, ieri, 17 Marte, ora 3 p. ml la do-miuiliul d-Iuî Stoian, pe 'şoseaua Mihai Bravul, şi aii făcut o perchisiţie menţidsă.
S’att găsit măsuri falşificate, precum şi un sigil falş imitând pe al ministrului comerciulul, cu care escrocul îşi verifica însuşi măsurile,
Hoţiile aceste s’att făcut pe o seară mare şi d. Martineanu a făcut un adevărat servi ci tt comercianţilor oneşti şi producătorilor
dând pe faţă pe acest escroc.
D. Stoicea Stoian a fost arestat.
Ar fi bine să se caute a se afla şi numele negustorilor caii sa serviatt de invenţia d-iui Stoian.
------------45S*Q*S>--------------
SOIRI 8! FAPTE
Frunc-ucidere — Fata Dobra Ghsorghe Avrămoifl, scrie Curierul Prahovei, căZând îu păcat (?) c’un flăcăii, din comunasa Ţintea, plasa Filipescî, a născut un copil; îusă, spre a nu se da de gol în sat, a ere-dut de cuviinţă se 1 astupe la gură şi se-l iugrope. îngropat fiind în faţa pământului, un câine, atras de miros, a rătăcit şi scoţând u-1 afara l’a mâncat mai de tot, du ceadu-se cu o mânuşiţă ce-î maî rămăsese f.e o îngrdpe şi el în curtea stăpânului sefl pentru a-şl maî păstra de mâncare şî pentru altă dată. In acest timp a fost vS-
dut de câţl-va săteni şi alergându-1, î-att luat din gură acea bucată, pe oare au recunoscut-o a fi o părticică dintr’un copil născut de curând.
Dându-se acest svon în sat, fdrte curând s'a aflat că el fusese născut şi omorît de fata Dobra.
Autorităţile administrative att luat pe dată primele mesuii de constatare.
tfL
\ {Copil diform. —, Femeia Zamfira, soţia lui Vasile Rădueă din comuna Predeal plaiul Telâjen, îu Z*u» de 6 Marte curent a născut uu copil de sex masculin, având buza d’asupra gurei tăiată în partea stângă, aşa că nu se ajunge de uu deget a se lipi cu cea de jos.
&
Tâlhărie■— in ndptea de 13—14 Marte locuitorii Niţă Dumitru din Brătăşanca şi Constantin Belghir din Dârmonescl, afl fost bătuţi şi jefuiţi de 12 tâlhari constituiţi in banda, în dreptul cătunului Ţi-gănia ce aparţine de comuna Târgşoru Nott din plăşile Câmp-Tergşor, pe soşâua judeţiană Ploescî-Târgovisce. De mult nu se mal auZise pe la noi de bande de tâlhari!
☆
Ateneul■ român.- Marj,i, 18 Marte, ora 8 jumătate sâra, d. Alexandru Xenopol, profesor la universitatea din Iaşi, va vorbi despre «Idealism şi Realism.»
Monitorul de adi promulgă legea privitore laConvenţiuuea poştală între România şi Bulgaria. Prin acâstă lege, schimbul regulat de corespondenţă poştală se va face prin căile următore ; Caîafat-Vidin, Ginr giu-Ruşciuc, Silistra Nouă şi Silistra (bulgară). Numărul curselor cum şi orele plecării curierilor se vori regala după cerinţc'e serviciului.
FOIŢA ţlIARULUI „TELEGRAFUL“
(14)
A. SC HOL L.
NOPŢILE SÂNGER
x
Societatea celor DouSdecî şi nnu.
„Lăsând la o parte orî-ce frică, răspun-.seifl cu hotărîre:
—	«Me numesc coutele de Navarran. N’am nici tată nici mamă.1 îmi place luesul şi n’am ce mânca.
«Decă faceţi aci ceva care se me potă scâte din mizerie, nu e primejdie care se me spăimente... Voi fi dintre aî voştri.
«O crimă me dusese în acestă subterană din care puteam se ies bogat şi puternic. .
^1* Asociaţii se consultară încet între
fii-
—	»Nu maî suntem decât doueZecî,
îmi Z^e în fine acela care me întrebase) şi ar trebui se fim douedeci şi unu. Unul din membrii societăţii nu mal e şi tocmai şeful lipsesce. Ne trebue un om de lume care se potă fi primit ori şi unde, un om pe care-1 vom pune d’asupra nostră ca se ne protegă, ca un steg pus pe o înălţime.^Vreî se fiî acest om ?
»Re3punseitt cu hotărîre:
—	»Da.
—	; Juri că nu vel trăda nic-o dată secretul asociaţiei? Că vei muri fără ca să divulg! legăturile sacre care ne unesc ?
—	sJur.
—	»Nu vei şovăi nici în faţa călăului, nici în faţa amorului, nici în faţa virtuţeî ? Vel fi, cu un cuvânt, fără frică, fără slăbiciune şi fără de milă ?
—	»Jni\
—	2 Cu aeeste condiţii, vel avea ochi şi braţe pretutindeni. Dacă vel da de o stavilă, ea va fi sdrobită; dacă cine-va te supară, ţa fi trăsnit. Avem capul în lume, mâinile în aur şi piciorele în sânge. Nu credem decât în viaţa acesta de pe pă-, ment; fie-care din noi vrea se domnescă în sfera sea şi se trâiescă în afară de legi fără ca ele se-l potă atinge!
I
- »Programa vdstră e şi. a mea, escla-maifl eu. Ce trebue se fac maî întâiu ?
— «Ai planul si cheile casei. Viziteză-o, citesce ce vel găsi, şi vel sei în curând ce putere ai în mână. Peste trei luni, Zi cu Zb oră cu oră, ne vom regăsi aci 1
«Adunarea se despărţi şi observai!! că membrii societăţii se retrăgeatt câte douî, în direcţii deosebite.
«Acesta casă era dar ca central unei case de păiajen; fie care membru venea din partea sea pe un drum cunoscut numai de dânsul şi deschiZând, unul pe strada Froissand, altele în stradele Filles-du-Cal-vaire şi Pont-aux-Choux.
«Lesne îmi dădui sâmă de puterea care mi se dăduse în mâini*
«Dispuneam de averi imense ; eram Four-gat, adică stăpânul general al unei bande numerose şî îngrozitore.
«Aceşti omeni me puteai! perde ; interesul mei! îl asigura de discreţia mea.
»El mS canosceatt şi ett nu-i cunosceam.
«Dupe câte-va Z'H instalasem în strat1 s Mont-Blanc, “unde găsisem o locuinţă de cel mal bnn gust.
«StradaMont-Blanc, numită aaumChaus-
Pe mărea Neagră s’att înecat, din cauza furtunei, patru corăbii încărcate cu grâue şi vite din România.
Asemenea s’a înecat şi un vas de resbel rus lAlexandru.y
&
Procesul Eliad. — ţ)iarul Opiniunea a-nunţă că d-1 prim-preşedinte al Curţel de apel din Iaşi a primit dosarul procesului dintre, comuna Galaţi şi d-1 Gr. Eliad, proces ce se scie că se va judeca de acestă Curte.
&
Născociri. — Mal multe Ziare din capitală att anunţat că delegaţiunea focşenenă este compusă din 300-200-150 delegaţi. N’am vâZut ieri la d. C. Boierescu decât 55 delegaţi, pe cari ’l-am numerat înadins. Unde sunt der ceî-l-alţl ?
&
Decoraţie.—S’a acordat dreptul de a purta medalia Virtutea militară de argint sergentului-major Popescu Alecu, din regimentul 6 linie, pentru 12 anî de serviciu neîntrerupt în gradul de sub-oficer, calculat îndoit timpul de companie; iar pensiunea viageră de lei 500 anual, la cate are dreptul, va începe să decurgă diu Zia& înce-tărei serviciului militar activ, şi i se va plăti din fondurile casei de dotaţie a armatei.
&
Zm proces de divorţ.—Din Conatantino-pole se scrie că prinţul C. Gorciacoff, un fii! al răposatului cancelar al Rusiei, are un proces de divorţ cu soţia sa, ddmna Gorciacolf, fiica fostului domn Mibalacbe Sturdzs. Cererea de divorţ, făcută de soţia prinţului, a fost respinsă de sinodul din Fanar. Acest sinod şi-a declinat competenţa, însă în urma protestării representantului priuceseî Gorciacoff, sinodul a maî ţinut o şedinţă ş: a bot.ărit ca afacerea se se supună deeisiunil Patriarchului. Acum tdtă lumea aştâptă se vedă sentinţa Patriarchu-lui, se crede înse că şi dânsul îşî va de clina competenţa, de 6re-ce, atât prinţul cât şi prinţesa, aparţin unor biserici on totul independente.
see-d’Autin, era atunci cea din urmă limită a Parisului.
«La Cbamps-Elisees erai la ţeră.
«Acestă depărtare relativă convenia situaţiei şi planarilor mele.
«D'abia me aşeZasem şi invitările începură a curge.
«Eram poftit în tdte părţile ; recunoscui îu acesta mâna misteriosă a celor
Douăzeci şi unu.
„De-odată, ajunsesem om de lume, poftit şi dorit, cunoscut, reputat-.
„Cu cât poziţia mea era mai mare, cu atâta puteam face mai multe servicii asociaţilor mei.
„Pactul era oribil şi sublim*
„Un bancher bogat, de origine olandeză, Robert Kodom, era considerat pe atunci ca unul din regii finanţelor.
„Tdte afacerile mari la densul se făceaţi; ci ţinea la discreţia sea creditul ban-chierilor mici din Paris, şi averea sea era compusă din multe milidne.
„Poftit la un bal la Robert Kodom, mă grâbiitl a me duce.
„Banckierul me primi fdrte călduros, şi, în mijlocul seratei, chiemându-mă de o
Creditul comercial Prahova.—S’a constituit o societate anonimă de acţionari sub denumirea de Creditul comercial Prahova.
Scopul el este d'a ajuta operaţiunile de comercifl şi industrie, a primi în compt curent ori-ce economie satt sume disponibile. Sediul societăţel va fi în oraşul Ploieşti. Monitorul de adi publică statutele socie-
tĂtir-	„
&
Intre douţ domnişorc din societatea înaltă :
—	D^r de ce eşti aşa veselă ?
—	Apoi am o noutate, care me face sfl tresar ue bucurie.
Şi ce anume ?
—	Tata a fost muşcat de un câine turbat şi acum plecăm cu toţii la Paris, pentru ca tata să fie vindecat de Pasteur.
—	Ce fericită eşti I SS îmbrăţişdjă.
Spicuitor
ACTE OFICIALE
S’a disofvat consiliul comunei rurale Socea clin jud. N9amţu.
*
D Dimitrie Măicănescu, actual poliţaiu al urbei Odobesci din judeţul Putna, în funoţiunea de comisar la gara Focşani, acelaşi judeţ, în locul d-lul Panait Stănescu.
*
D. Anastase Georgescu, fost poliţaifl, în funcţiunea de poliţaiu al urbei Odobesci din judeţul Putna, în locul d-luî Dimitrie Măicănescu.
* •
D. P. Cujbă, directorul şcdleî normale «Vasile Lupu» din Iaşi, se numesce provisorţal internatului liceu’uî din aceeaşi urbe, în locul d-lul V. Dogariu, depărtat,
*
D. C. Meisner, profesor !a şedla normală «Vasile Lupu» din Iaşi, se numesce direstor al acelei şcdle, în locul d-luî P. Cujbă-
---------••oo«o----------
Curţi şi Tribunale
Sunt multe măsuri absurde, mal prin tote caucelariele. Insă cea mal absurdă este mesurâ luată de secţiunea stării civile din cancelaria Primăriei, relativă la duplicatele actelor stării civile.
Ca cine-va se aibă trebuinţă de un duplicat, adică de un al douilea esemplar, după actul sei! de naştere, acesta se pdte închipui. Ca se vie se 1 ceră oficiului stării civile ?i — dâeă acel cine-va e bogat, se plătescă 10 lei nouî taxă, er deeă e sărac se plătâscă numai 2 lei noul, acesta e raţional.
S’o luăm iar d’a capo :
Ca cine-va se aibă trebuinţă de un duplicat, adică de un al douilea esemplar, după actul săi! de înmormântare, acesta nu se pdte nici închipui şi e un lucru care nu i-ar fi fost cu putinţă decât lui Lazăr din Biblie, care a mai înviat o dată, după ca murise.
Idea de duplicat, nu pdte der fi concepută pentru tdte actele civile, şi încă, pentru acele acte pentru care ea se pdte coi-cepe, ea stă în strânsă şi nedespărţită legătură cu persona pe care o priveşte actul.
Actele stării civile, sunt acte publice, acte care stai! la disposiţiuuea tutulor aşa că or-ce străin pdte se se informeze de densele. Când un străin ar avea nevoe ee certifice în faţa unei autorităţi eă cutare a’a născut la cutare leat sefl eă a murit la cutare leat, ce pdte fi- mai ridicol şi mal puţin raţional decât se se libereze a-cestuî străin duplicate după actele de deces sefl de naştere ale unor persdne pe care nici nn le-a cunoscut vr’o dată. Idea e şi maî hazlie când te gândeşti că acela căruia îl scoţi duplicatul e sdfl a fost sărac, trebue se plătascl taxa de 10 lei, pentru că d-ta, nu că eşti bogat, der aî o jachetă curăţică pe d-ta !
Ore se opresc aci curiozităţile serviciului stării civile? Nu; ele m>rg şi maî departe. Cerşetorul sefl sărmanul care vine se reclame un duplicat după propriul sett act de naştere spre pildă, trebueşte se ne supus numai la taxa de 2 lei, se’şî facă tdte formele pentru constatarea paupertăţii sele, ceea-ce trece peste 10 lei ca cbieltuială.
dată la o parte într’un salonaş în care se aflai! numai treî-patru persdne, mă recomandă celor de faţă.
„Pe nn divan sta, lângă o femeie în vîr-stă, cea mai încantătdre copilă pe care am putut s’o ved vre-o dată.
—	„Domnă marchiză, dise banchierul luîndu-me de mână, am onorea a ve presiuta pe d. comite de Navarrâu, unul diu cei mai bani amici aî mei.
„Me închinai!! adânc.
—	„Haide, adause banchierul retrăgen-du-se, faceţi curte domuişorel Ines Lerina: veţi fi bine primit.
„Copila roşi, şi nrn grăbiitt de a me scuza de tronul familiar al acestei pre-zintărl.
„Ines răspunse în chipul cel mal graţios că eră iertat.
„Dupe o oră, banchierul veni şi me luă de braţ.
—	„Cum ţi se pare d-şdră de Lerina ? me întrebă el
—	„Fermecătdre.
—	„Ei, vei lua-ojde soţie peste cincî-spve-Zece dile.
«Râmaseră uimit.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 19 MARTIE 1868
3
Ceea-ce ne face se espunem aceste ob-servaţiunl este întâlnirea ce iun avut-o sâmbăta trecută în curtea primăriei cu un prieten al mefi un tănăr advocat, ţ are a-vea tocmai a face cu serviciul siăril civile.
—	Am sS ’ţî spui, îmi iţise el, istoria cea mai frumdsă din câte aî putot audi vre o dată.
—	Ce spui ?
—	Dite aşa, nâDişorule
—	Te ascult.
—Ia încliipuieşte-tî că fac pe advocatul, că advocatura merge f<5rte prost, ca procese am forte rar şi că plata lor e torte mică...
—	Şi apoi ?
.— lnchipuieşteţl că asiă'jî de d’mineţă primesc în consnftaţiune : e o teu<5i ă şi fr u-mdsă femeie, soră cu râposatul TrdcS, căruia T-a murit şi nevasta şi cel do.u> copii co’Iavusese din căsători''. Ş: î că Trocă avea dre care avere; avea o pereche de case în mahalaua Icdueî ?
—	Da.
•— Ştiî că, dupe oe se 'uşurase, intrase în sinul familiei nevestei adie, unde a şi murit ?
—	Da, ştiu şi asta.
—	Eî bine, dupe mdrtea nevestei, a luî şi a celor douî copil, o mătuşă de a patra mână cu nevasta luî Trocă, s’a mutat cu tot bagajul el în casa din mahalaua Ico-neî, unde stă de 6 luni de t^ile numai; casă care, ca moştenire vine surorei luî Trdcă, femeia tânără şi frumdsă despre care fî-am spus că a venit la mine astftdl de diminâţă, să me consulte.
—	El bine ?
—	E vorba de o acţiune posesori», nu este aşa ?
—	Aşa cred şi eu.
—	De competinţa j udei ut de pace?
—	Vedl bine.
—	Acţiune simplă?
—	Da, forte simplă.
—	Cat ’i-aî fi cerut tu pen r.i ca se’î aperi acest proces, ţinând in seină că de aface cu o femeie teaără şi frumdsâ ?
—- Intre 20 şi 30 lei.
—	Efi ’l-am cerut 50.
—	Şi nu ’ţî-a dat ?
—	Ba da, din nenorocire.
—	Cum din nenorocire ?
—	Ca se dovedesc judelui tulburarea de posesiun , nu este aşa că trebuie să'/ d s-vălesc, decă nu am fost deposedat eu, titlurile mele de propietaie ?
—	Ba da.
—	Trfcbue se dovedesc că Ttoeă ’ml-a fost frate, că a fost legitim cununat cu nevaătă-sa, că s’afi născut din acestă căsătorie douî copii, că el a murit, că ea a murit, că copil afi murit de asemenea. Că ne fiind uu testament lăsat, efi sora sea cad in ordine legitimă, moştenitdre şi prin urmare proprietară a caselor din maha laua Icdneî. După ce voi desvcli judelui tote aceste, turburarea de posesie resultă de la sine şi am de sigur câştig de cauză.
—	De sigur.
■— Ei bine, ştii ce mi se întâmplă aci la primărie ?
—	Ce?
—	Imî trebuesc una sută-done deci le-uşcanî noul ca se plătesc taxele oficiului stăreî civile pentru ca se mi se libereze duplicatele actelor prin care se dovedesc faptele încetărilor din viaţă şi filiaţiunea, rudenia, nenisorule.
—	Cum se pote ?
—	Uite aşa... Ce ine fac efi acum... Ce fac cu frumosa şi tânera mea clientă, căreia l-am spus că nu va face alte cheltuieli decât 1 leii şi 50 banî jalba la judecătorie şi un leu un certificat de la oficiul stăreî civile... Invaţă-mâ, dragă Gaius, tu care porţi numele unui celebru jurisconsult roman care tranşa cu sentinţele sâle cele mal anevoidse controverse, îuvaţă-me, ce să fac, cum se ies din încurcătură?!...
In faţa acestei quasi-invocaţiuul spusă pe un ton de o hazlie supărare, luând o posiţiune pretenţidsă afectată, ii ijisei:
—	Un singur lucru îţi rămâne de făcnt. Ia un condeid şi scrie la Gazetă
—	T6ţe ’s bune, der cu baba ce fac ?
—	Chiam’-o la interogator şi dă I jurământ. ..
Sfatul era prost.
—	Der, decă jură baba, răspunse el fără
de seina, ce me fac eă cu tenera şi i'rumosa mea clientă ?
—* Cu tânăra şi frumdsa ta clienta ?.,. Trimite-o la mine!!!
__________ Gaius.
Intîmpl&rt di» capital
Bătaie şi omor. — Individul Costachi Manole s’a sculat aijî dimineţă din pat cu piciorul stâng. Certându-se apoi cu femeia sea Juliea, a început s’o bată şi in fine luând o lume ş; făcând din ea un laţ, mi» serabilul a şpâmjurat pe nenorocita sea victimă de un cui. Mulţumită iutervenţiu-nel vecinilor, Jnlica a fost la timp scdsă din ştreang şi scapatS din mâinele călăului.
Manole se află arestat.
—o —
Quousqw tandem ? — Iară-şi un omor. Un sergfent de la acaise ccnnunale întîm-pină la bariera Aabovel. U()î nopte pe contrabandistul Ion Staticescu, cai’8 introducea prin,furiş în oraş o tinichea cu spirt. Un glonţ străpunse gâtul contrabandistului, care a remas mort pe loc. Cadavrul s’a transformat la spitalul Cobea.
-—x—
Furt —Individul Ion Badea s’a introdus adl nopte in prăvălia măcelarului Ilie Patrulea din Calea Griviţel numeral 161 unde a furat 35 lei 70 bani diuir’o cutie asemenea, a mal furat şi mal multe cbi ecte de aur. Tote aceste s’afi găsit la fur la arestarea sea.
— x—
Născut în buen retiro.—Femeia Cati Tol-bert, servitdre la d. Paul Ferche din strada Vamel 6, a născut <njl ndpt.e uu prunc într’un loc fdrte incomod pentru acest cas. Micuţul a căzut în privată şi a iost scos de acolo viu. Muma şi copilul sunt bine. Tout est bien que finit bien.
—x—
Trei petre de diamant. — pilele trecute d-uu Tache Velicu, din strada Iucureată a fost viotiina umil furt îndrăsneţ. I s’afi furat trei petre de diamant în valore de 4,000 lei. A<jî printr’o întîmplare poliţia capitalei descoperi pe fur, tare este o femeie, anume Paraschiva M:baiu. Acesta diu urmă voia se vîn^ă petrele scumpe d-luî Ţacbe Eftimescu diu Calea Rahoveî numărul 7.
Don-Capnce.
'UliTlME SOIRI
Canea, 29 Marte.
Amiralul care comandă escadra ruscscă a iuşciiuţat pe colegii sel că va pleca astă-^I la Smyrra.
Londra, 29 Marte.
Camera Comunilor, D. Bryce desminte suirea că cabiuetul englesesc are intenţi-unea dc a sfătui pe guvernul egiptean se reohieme pe Arabi-Paşa şi pe cel-i’lţl exilaţi de la Ceylan.
Bruxelles, 29 Marte.
Noptea trecuta a fost mai liniştită.
Situaţiunea pare că începe a se îmbunătăţi. Cu tote acestea- a fost o nouă încăierare ia Cernieres între trupe şi grevişti dintre cari afi fost maî mulţi omo-rîţî şi. răniţi.
Se semnalfiză mulţi germani printre greviştii arestaţi.
Sofia, 29 Marte.
Agenţii diplomatici acreditaţi la Sofia afi făcnt 0(ji uu demers pe lângă Principe şi guvernul sSfi pentru a-î anunţa că propunerea Italiei a fost respinsă şi că tre-bue adoptate, clausele încheiate la Con-stantiuopole.
El afi declarat pe lângă, acesta că, în cas de refus din partea Bulgariei, marile puteri nu vor ţine sema de el.
Astă sără miniştrii se vor întruni în consiliu extraordinar sub preşedinţa Principelui.
{Havas)
Din ediţia de s<$ră
4 ore s6ra
Londra, 29 Mai te.
Se telegrafiază din Constantinopole <ji«-ruluî Daily Naos, că Grecia a notificat guvernului otoman că’î va declara resboi pesie 10 dile, decă pană atunci nu va obţine satisfacţiune.
Londra, 29 Marte.
Lucrările de delimitare de la graniţa Afgană afi fost^suspendate diu causa dificultăţilor ridicate^de către comisarii ruşi.
Belgrad, 29 Marte.
Comandamentul superior al armatei fiind suprimat, generalul HorvatovicI a părăsit Nişul spre a se întdree la Belgrad.
Regele a salutat la gară batalionul principelui moştenitor.
Goritz, 29 Marte.
Testamentul contesei de Chambord a fost deschis; contesa recundsce de moştenitori at sel pe Don Carlos şi Don Alpbonso.
Belgrad, 29 Marte
Se aştdptă mâine soluţiunea crisei. Mai toţi omenii de stat chemaţi la rege afi fost de părere că d. Garaşanin, fiind puternic sprijinit de partidul progresist, trebuie se remână la putere.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
17	Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora Uşi jumătate, sub preşedinţa d-luî D. Lecca,. fiind pre-sinţî 118 deputaţi.
D. Oroveanu presintă Camerii o peti-ţiune semnată de 150 ţărani din Râmni-cul-Sărat cari rogă pe guvern se le vie în ajutor, căci din causa recoltei rele, dice d. Oroveanu, el mor de fdme.
D. preşedinte dice că atjl e âuteia <5rS când aude că în România măre cine-va de f6me.
D. G- Dimitrescu <jice că a aflat că o mulţime de delegaţi afi venit din Focşani se stăruie pe lingă guvern şi Senat ca să nu voteze proiectul pentru strămutarea Curţii de la Focşani la Galaţi. O dată pe acesta cale, pot veni delegaţiuni şi mai numerose din Galaţi şi Brăila, care e ceră strămutarea.
D-sa rogă guvernul se nu se lase a fi influinţat de asemene petiţionari, ci se ţie sema, ca şi până acum, de interesele ţârei întreg*.
D Raău-Mihai $ice că răspunde în calitatea sea de ministru al lucrărilor publice. Asemene delegaţii fac se câştige căile ferate şi nu pot face nici un refi. (Aplause,
ilaritate).
D. Iepursscv protesteză în contra celor dise de d. Dimitresou, ţjicend că naţia treime se fie ascultată.
D. G. Dimitrescu observă că represinta ■ tia legală a Daţiunii e parlamentul, care singur pfite face legi.
Incidentul se închide.
Se repetă votul asupra unor indigenate.
D. Iepurescu, raportor, dă citire următorului proiect de lege:
„Art. I. Preţul sărei pentru consumaţi unea internă se ficseză precum urineză :
„a) De la gura salinelor 9 lei suta de kilograme;
„6) Din deposite 10 leî 50 banî suta de kilograme.
„Art. II. Aliniatele a şi b de sub art. V din legea de la 26 Marte 1882, precum şi legea din 5 Iunie 1884, sunt şi remâu a-brogate.
„Art III. Legea de faţă se va pune în aplicare de la 1 Aprile 1886“
D- Paladi combate proiectul de lege, ca prea apăsător pentru poporaţiile săra'ce de la ţeră, care consumă forte multă sare.
D. Iepurescu apără proiectul de lege. El n’ar lovit decât in câşî-va comercianţi ambulanţi de sare ş’ar salvgarda interesele statului ş’ale consumatorului.
Se cere închiderea discuţiei.
D. Carp vorbesce contra, ier d Skderu pentru închidere.
Discuţia se închide.
Proiectul de lege se ia în consideraţie cu 67 voturi (Sontra 25.
Se citesce art. 1.
D. P. Carp combate, cu ocasia acestui articol, întregul proiect de lege, picând în substanţă tot eă cel sărac este lovit de a-cest imposit.
1). E. Costinescu arătă că nu se face o urcare de impOeite prin acest proiect de1 lege: acum douî ani. sarea era mai greti impusă decăt sc «repunea a se impune a-cum. Greşela în bine ce o făcuse guvernul, cere a o îndrepta acum în mică parte, din causa nevoilor imperidae pe care le slimte statul de resurse. Der nu e adevărat că imposibil lovesce pe cei săraci, căci sarea de deposit fiind tot atât de ieftină ca maî ina-inte, se scie că ţăranul se duce odâtă sâtt de două ori pe luna la o comună principală, la terg, şi pdte să ia prin urmare sare cu preţ scăzut D. Costinescu termină rugând să se voteze proiectul de lege.
Art. 1 se voteză nemodificat.
Art. 2 se voteză fără discuţie.
D. Sleileru propune un.articol nofi pentru înfiinţarea unul numâr mal mare de deposite de sare.
D. Ion Marghiloman propune un amendament prin care să se prevedă ca fie-care reşedinţă de plasă să fie înzestrată cu câte un deposit de sare.
D. N. loneseu <jlice că disposiţiile propuse de d. Skileru şi Marghilomun fac o-biectul unui regulament, îar nu al unei legi. D. Ionescu adauge că toţi, maioritate ş minoritate, sunt detorî se-şi bată capul case găsescă resursele care să fie date statului pentru ca el să respumjă nevoilor sele.
D. ministru de finanţe arată numărul, depositelor care s’afi înfiinţat şi declară că se vor înfiinţa merefi altele, pentru ca să* se puie cât mal mult la disposiţia consumatorului acestă materie indispensabilă.
Apoi d. Nacu răspunde la acuzaţiile pe care d. Carp le-a făcut guvernului şi partidei liberale.
Amendamentul d-luî Skileru e respins.
D. I. Marghiloman îşi retrage amendamentul, în urma discursului d-luî ministru de finanţe,
Art. 3 se votâză fără discuţie.
Legea în total se pune la vot şi rezultatul e:
Votanţi • 84.
Maioritate reglementară 47,
Voturi pentru 68,
Voturi contra 15.
Adunarea a primit proiectul de lege.
Şedinţa şe ridică la ora 5.
SENAT 17 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub preşedinţa d-lul D. Gbica, fiind Spresenţî 79 d-nî senatori.
Se comunică petiţia locuitorilor din Focşani cari se rdgă ca să nu admită Senatul strămutarea Cnrţeî la Galaţî.
D. dr. A. Fotino întrebă pe d. ministru de esterne cum de d. Ap. Mănescu se găsesce ia biurou ca secretar când se ^ice că d-sa a fost minit ministru plenipotenţiar la Atena.
D. M. Pherekyde, ministru de esterne, răspunde că d. senator Mănescu se află la- biurou de 6re-ce d*sa, în urma sub-scriereî decretului de către M. S. Regele a declinat acâstă ondre cu tote insistenţele ce s’afi făcut pe lângă d-sea. (Aplause).
D. Lerescu cere amânarea interpelărel sale adresate d-lul ministru de finance până va veni d. minist>-u.
D-nu preşedinte comunică ordinea <jileî.
D ministru de resbel roagă pe onor. Senat a luat în cercetare proiectul de lege pentru furniturile armatei.
D. preşedinte pune la vot propunerea d Ini ministru, care se aprobă de Senat.
D. general G. Anghelescu, raportorul comitetului Relegaţilor, c.iteşce raportul şi proiectul de lege pentru furniturile armatei, care se ia în consideraţie fără discuţîune şi se votăză cu 59 bile albe contra 3 negrei.
D A. Stolojan, ministru al domeniilor rdgă a se lua în discuţie legea pentru vânzarea bunurilor Statului.
D. G. Orleanu cere cuvântul şi fiice că a fost înscrisă la^ordinea Rilex pentru a<Jî legea pentru strămutarea Curţeî din Focşani la Galaţi şi că ar trebui păstrată ordinea dileîî
D. Costescu susţine cele Rise de d, Orleanu adăoggnd că legea a fost cerută de urgenţă.
D. preşedinte răspunde că ordinea fjileî se stabilesce în acord cu guvernul.
D. Sturdza, ministru de culte, rdgăa se pune în disouţiune pe mâne legea pentra strămutarea Curţeî din Focşani la Galaţî de 6re ce doresce a lua parte la discuţie şi d. prim-ministru.
D. preşedinte pune la vot cererea d-lul ministru Stolojan d’a se lua aijî în discuţie legea pentru venRarea bunurilor Statului, care se aprobă de Senat.
D. E. Vergati, raportorul delegaţilor, citesce raportul şi proiectul de lege modificat de comitetul delegaţilor pentru vîn-(jarea bunurilor Statului.
D. vice preşedinte pune la],vot lqarea în consideraţie şi acesta se aprobă de Senat fără discuţie.
Se citesce § I, al. b. § II al a. şi se voteză fără discuţie.
Se citesce al. b.
D. ministru al donuniclor cere a se modifica acest aliniat în sens ca îu loc de moşiile de la 1000 hectare la 10,000, se se pue dela 2000—10,000.
Modificarea propusă de d. ministiu ad-mîţându-se, proiectul se voteză în total cu 44 voturi contra 6.
(Şedinţa se rădică la. ora 4 şi jumătate.
ULTIMA ORA
Eri am anunţat telegrama ce Maiestăţile Lor Regele şi Regina afi adresat d-luî I. C. Brătianu la Florica. cu ocasianea dileî de 14 Martie. Publicăm ad.1 aci telegrama în întregul eî :
D-lul I. C. Brătianu,
Florica.
Regina şi Eu suntem forte simţitori la căldurfisele urări ce ne-aţî trimis pentru aniversarea ploclamsriî Regatului. Ziua de astă Rl ne amintesce actul cel mai mare din istoria nostră care s’a putut săvârşi numai prin o luptă statornică şi o politică înţelept ă.
Nu putem uita partea însemnată ce aţi luat la neatârnarea şi înălţarea României.
Reînoiud astăzi via nostră recunoştinţă pentru bunele d-vostră sfaturi, rugăm pe atot puternicul sS-ţî dăruiască sănătate şi tăria spre a mă putea rezema încă mnlt timpjie luminatul şi patriotul d'voslră con-curs.
CA ROL.
Teatrul Orfeu.— Aseră Casa de nebuni- Succes deplin pentru d. S. Mavrodin, care devine din ce în ca favoritul publicului. îfesucfes l patent pentru d-şdrule Miţa Ionescu şi Sofia Bo-tescu.
Nu suntem aspri pentru aceste d-ş<5re. Nu es-prim&rn aci decât nemulţumirea publicului, care —când cele doufi esecutante remâneau singure pe ssenă— îşi arâta nemulţumirea prin murmure fdrte semnificative.
Din faricire, aflăm că.pentru asta seră 18 Marte, d-na Constantinescu va juca rolul principal în «Miresa fără ginere,» alături cu d. Mavrodin care va juca rolul lui Bliiin
Miresa furii ginere e o haslie operetă, care va atrage de sigur mult public la represintaţia de astă seră de la Orf'ed.
— „Ne gândâm la fericirea d tale, ada-nse banchierul ridând. Marchiza e văduva, fiica sea n’are decât trei sute de mit de livre zestre, dar acestă sumă, aşezată în casa mea, va ajunge ca sg-ţi justifice chiell tuielile.
„Lucrurile se petrecurS după cum o spu sese Robert Kodom.
„După cinel-spre-ijece dile, eram soţul domnişorei Ines de Lerina.
„Numai a dona <ji de nuntă ceî Doue-decî-şi-unu îmi desinară pe braţul drept, semnul comandeî.
„â.poî marchiza muri grabnic. Am creRut în tot-d’a-una că fa?ese otrăvită.
„După ce durerea fiicei el s® linişti, putu ifi, în timp de trei ani, se me cred în adever fericit.
„Iubiam pe Ines şi aveam un copil frumos cu părul' negru şi cu ochit armatori aî mamei sale.
„Sermanul Gontran! oe afi făcnt c« densul.
„Era noptea fixata pentru întrunirea din strada Saint-Louis.
„lues era bolnavă ; romăseifi acasă.
„A doua Ri, fini meti pieri!
„Răpit! Cum ? De cine ? N’am putut s’o âfiu nicî odată.
„O notiţă pe care o găsufi pe masă ţjicea numai:
„N'ai venit la întâlnirea de ieri Ţi am „luat fiul ca zălog.11
Din acestă Ri, viaţa mea a fost o tortură groznică.
«Comandam, de sigur, şi ordinele mele erafi ascultate, der trebuia la rîndul meu se ine supun consiliului celor douS-<jeeI şi unu.
„Când Ines născu de a doua oră, me hotăriifi a ascunde copila.
„Duseifi pe Jeaua, astfel se nuinia mititica, la o doică într’un departament depărtat; o ascunseifi Intr’un sat izolat,., «Tote preeauţiunile fură zadarnice : Jeana pieri,—ca şi fratele ei !
«Ceea-ce voiafi do la mine mi se aduse in stîrşit la eunoscinţă.
„După doue-decl şi cinci de ani, era să mi se dea copiii.
„Uoue-<jecî şi cinci de anT de tortură ! Scump maî plăteam uciderea guardului ! Imî venia poftă sS me duc se me denunţ însumi şi să denunţ în acelaşi timp pe toţi miserabilii aceştia,.
„Dâr pentru ce? Me pierdeam singur, şi renunţam la speranţa d’a revedea vre-o dată pe Jeana şi pe Gontran.
Ce ţjic ? Ordonam mortea lor, căci eî î-ar fi ucis I...
«lues nu putu rezista acestei nenorociri. Ea înebuni.
«Nu me mal gândeam decât la resbu-nare.
«Omenii mei me însciinţaseră că poliţia întinsese o cursă la băcanul din strada Saint-Jacques.
«Puteam se parez lovitura; tăcuiu, şi banda Poulain căiju în mâinile justiţiei.
„La 27 Octombre 1826, un individ din banda Monrose fu arestat.
„Printr’ânsul, încă cinci-spre-^ece fură prinşi.
«Der, când Clara Wendel fu condamnată la cinci spre zece ani de muncă silnică la 9 Iunifi 1828, o isbucnire de furie se făcu în contra mea.
«In zadar speram că, în aceste lovituri, vre-unul din mizerabilii cari mS torturau va fi prins.
„Speranţa zadarnică ! Erafi totdoue-decî şi unu
Cititorii n’-afi uitat că faptele pe care le-am povestit erafi conţinute în manuscrisul dat luî Ioan Deslions de către Contele de Navârran.
Ioan se întrerupse în mijlocul citirii.
El nu se putu opi de a face o comparaţie între acestă lovitură de sapă dată custodelul şi glontele pe care-1 trimisese în d. Raoul de Villepont.
In urma omorului custodelul, d.'de Na-varran pătrunsese în secretele din strada Saint-Louis.
Şi Ioau, la rândul refl, era se fie prins In acest angrena gin de fer fiind-că ucisese pe Villepont.
Manuscrisul se termina ust-fel :
„Ioane! îţî dau, mijldcelede resbunare...
«Ioane, te scap, căci era se plătesc cu viaţa’ ta împuşcătura din pădurea Mesnib
«Ia schimb, îţi dafi o datorie de împlinit : găsesce-mî copiii; scapă-î !
«Le vel da averea mamei lor, care se rădică astă-ZI la un milion şi doue-sute de mii de franci'
«C t despre bogăţiile pe care le vei găsi în pivneţele case”, se’ţî servescă pentru cercetărl-
«Rădică tote acoperişurile din Faris.
«Du-te de la palatul poleit până la tunelul cel maî infam...
«Şi, dacă V6l găsi pe Jeana şi pe Gon« trau, nu le spune cine era talăl lor !»
Manuscrisul mal conţinea multe indicaţii şi informaţii preţidse, asupra cărora e nefolositor se ne întindem, dar care trebuiafi s’ajute pe Ion Deslions ca se ducă la bnn sfîrşit opera sa.
După ce-şl termină citirea, Ion se sculă si începu a se preumbla prin casă, agitat de ideile care se ciocneafi în capul şefi.
Se putea <5re ca, la 1853, la lumina mare a civilizaţiei, în mijlocul Parisului ale cărui cele mal mici colţuri sunt cercetate, se mal esiste o societate misteriosâ care se înşele vigilenţa autorităţilor şi se potă scăpa de tote cercetările.
Poliţia «făcuse, de doue-jecî de ani, frumoşi vânători.
De la banda celor Cincizeci şi cine (16 Fevruare 1840) cari, cu trupele lui* Châtelan" şi a lnî Hug, dădură ice la nouă-Zeci şi şepte de condamnări, se ajunsese a se descoperi şi ce se desfiinţa o mulţime de societăţi pericolose.
(Va urma).
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 19 MARTE 1886
O?*, ii •>’ ,»j* iijifc
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
KIFIR-CUMIS
O băutură făcută din lapte, care se întrebuinţai cn un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept maî cu sdmă în contra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente „peciale unde miî de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuescî, mulţâmită iniţiativei d-lni Lnkianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi al acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe căre i recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara e obositdre şi costă mult, pe când calitatea Kifir ului, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în calea Griviţa No. 140, casa Manolescn.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţe!, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă
CURSUL BUCURESCI
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucurescî înapoi ud sticlele gdle.
100 sticle 85 lei — b.
50	»	45 »	»
25	»	22	»	50
In provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
DIVERSE
înr contra argint safi bilete
Bilete de Banoă.........
Fiorini val. Austriaoă .
Mărci Germane...........
Sanc-note Fraaoese . ;	.
Ruble de hârtie
953/, 92 U*
8 3’4
7 41/, 210 861/4 1021/ 82> , 92 99 30
Vând.
C/lSA ie schimb
TH0MA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România Cursul pe jina de-18 Mftrte 1886.
Curai
5°/o Rentă ajiortisabilă. . . .
5°/0	»	română	perpetuă
6% Obl. de Stat [rur. oonvertite]
6°/°	„	C. F.	Române	.	s .
58/ti	„	Municipale .
I0fs.	,,	Casei	Pens. [300	1.]
5°/o Scria,	funciare	rurale .	.
7*Vo	»	»,	,,	■
5°/o	„	,	urbane .	.
5®/0 „ , „ . , ' r°k	„	„	■
împr. cu prime Bucurescî [20 fr.]-5% Comunale nuol .	.	, . •
banoa Prevederea ........
14.8/4
•?,00
1.23
99
2,46
e«*/a
93i , 89 »/2
751/2
215
87
103
S3i/j
93
100
33
14.1/4
2 02 1 25 K0 2.50
Dumnezeii să’H rea plătească I Mulţumeso de miî de ori pentru ex- i tractai de ulei pentru urechî trimes mie, care m’a vindecat cu desăverşire; căcî iarăşi aud f6rte bine. E de mirare aceasta căcî în cureud împlinesc 80 am.
Mulţumindu-ve încă o dată, rămân al J d-v6tră servitor.
Vosag de Andor
RECTJUOSOTJT ESTEACT BENUUIT
Uieiu pentru Urechi
Se p6te căpăta pentru 8 fr., cu instrucţiunile întrebuinţare! de la medicul secundar C. R., Dr. SchipeJc.
Deposit principal la Ignatz Lobi, | Viena, IX, Seegasse 8.
Banca Naţională a României
D-şdra Eleonora Siliiert
ABSOLVENTA DIPLOMATA A CONSERV. DIN VIENA
Postă elevă a prof. Iul. Epstein
Se recomandă on.pl). pentru iec|inni de piauo
,	Str. DOAMNEI, No. 5.
Epitropia aşezămintelor Brâncovenesci
Fiind-că, la licitaţiunea ţinută în ^ua de 12 ale curentei, pentru a-provisionarea cu furagiul trebuincios la Întreţinerea cailor Spitalului pe timp de un an, nu s’au presentat concurenţi, se publică că în <jiua de 1 Aprilie ora 12 ni., se va ţine o nou6 licitaţie în Cancelaria Administraţiei, unde se pot vedea şi condi-ţiunile în t6te filele de lucru de la oi’a 10 — 2 p. m.
La 3 (15) Maifi viitor licitaţiune în localul Băncel, pentru furnitura a 5000 metri tablă de aramă.
A se vedea oondiţiunile la Direcţiunea Lucrărilor, strada Smărdan, casa Ioanide.
0 bună îngrijitori
germană şi română caută un loc într'o familie o-norabi'ă. — A se adresa în strada Domnita Nas-tasia No. 4.
De închiriat
prăvălii, doufi odăi şi donfi pivniţe;
In primul etagiu 5 camere cu cuhnie.
La No. 90, sunt de închiriat 2 prăvălii cu dependinţele lor.
Scrobeau IlbT
IN JRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea maî bună Scrobâlă albă este aceia de la Cassa F. HEUMANN & C-le din Anvers, (Belgia) şi care concurâză în calitate cu cele mal bune mărci engleze, fiind cu tdte aceste mult maî eftină.
Se efectudză în pachete de 2 i/a kilo cu etichete, precum şi în cutii de 1h, lU, >/s şi Vi6 kilo cu etichete în chromo-litografie.
A se adresa pentru preturi şi condamni la
XXTAJElTHA
Rcpresentant general pentru România. — Bucurescî.
naţionala
societate generală de asigurare in Bucurescî
Aprobată prin decret regal No. 22i din 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 loi
Prima emisiune 3,000 000 lei deplini.versat! 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond li garanţiepentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei
„ Naţionala“ asigură :
1- In contra dannelor de Incondift. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) c,J participări do 15°/0 din beneficiul realisatdin aedstă ramură in ţâră.—Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.—IV. Contra sparge-rei geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face asigurare asupra vieţeî.
a). Capitaluri fixe în cas de deces Cu participare de 70°/0 din beneficiu în com-binaţiunile următdre î asigurări asnpra vieţe! uneia sau a două persdne, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dubluri) Capitaluri în cas de viaţă, Combinaţiunile următdre :
Asociat inul mutuale de supra-vieţuue. Aso-ciaţiunî în grupuri de 12 ani pentru copii de la 2 an! jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente Viagere în diferite com-binaţiunî.
Penă la finele anula! 1884 „Naţionala4* a Irealisat in difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n, şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA,GENERALA
Str. Carol 1, No- 9.
omaşţiresa din fecamp (Sena ini, din Franţa)
DELICIOSĂ — TONICĂ—APERITIV A—DlGESTl VĂ.
^Adevărata licuare Benedictina este cea maî tonică, cea maî digestivă şi în acelaşi timp cea maî delfeidsă din tote băuturile da masă.
In timp de epidemie liolerică şi pentru a combate in-fluienţele nesănăt<5se ale unei atmosferl stricate, acţiunea sea terapentică este universal recunoscută şi proclamată de somităţile medicale din Franţa şi din străinătate. J£6
Tnfn ' luitimT* 6-a aperitiv, amestecată cu apă curată saă ga-lilLI ulJUliţui u 9 zosă înaiute de mâncare.^Ca digestiv, unu^sau două pahare după fiecare masăs
A se cere tot-d’auna in partea de jos a sticle!. Eticheta rectangulară purtând semnătura direct, general
Se găsesce pretutindeni.
VERITAB LE HQUEUR B^NEDICTINE llarqutss dâposees en France et â l’Etanger
aAşnf*'
wsmBSEmrma-
BUCUREŞTI R-Ţodă,43.
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bucurescean şi întregel ţerî, că în fabrica mea, superidră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în Bucurescî, st.radd Radu-Vodă, No. 45, se fa-bricdză stofe indigene din lână curată din ţdrâ pentru costume bărbăteşti, care le vând cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tot-d’auna asortat cu diferite stofe streine din liferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea mal frumăsă tăetură după j urnalele cele maî nuol, cu preţ moderat
ILIE 51. POPP.
Fabricant de Postav şi Croitor,
Str. Radu-Yoda, 34 si Academiei, 28.
ide familie
Pentru a lecui slăbiciunea copiilor, a desvolta forţele lor, creşterea lor şi a-î păzi de bdlele comune copilăriei, cei mal renumiţi doctori şi membri al Academiei de Medicină safi ca doctorie, cu cea maî fericită isbânda veritabilul Racabout al Arabilor de Delangrenier din Paris
Acest aliment fdrte plăcut, compus din substanţe vegetale hrănitore şi trebuitdre, se diviseză în totă economia şi prin proprietăţile sale analeptice, el îmbuDatăţesce composiţiunea laptelui la damele cari alaptdză şi reînsufleţeşte puterile lângezătore ale stomacului.—Deposite în tote oraşele din România.

întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi rocomandată de către cei mai însemnaţi Mediei în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
B6LE DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL (Copil scrofuloşi şi diformi).
Modul întrebuinlărei: Fis-căre lingură intruă jumătate pahar cu apă fi jachar.
Pli1* PATTTAU91, Bulevardul Voltaire, Ia PARIS, şi t<5te Ph1*.
I Bătături saQ Neg)
USe depărteză sigur şi fără durere în timpul cel mal scurt prin ungerea cu tinctură de bătături renumită şi singura adevărată a Iul Ravaluer, din Pharmacia roşie in Posen,
ICO Costul unei sticluţe cu car- 1 CD Iii. ton şi cu pensulă I rD,
Deposit în Bucurescî la d. Farmacist Ru-dolf Schsiettau, farmacia Curţel Regale-
Remită cart» IDLIi fOLOSSZ
care ghicesce viitorul, presentul şi trecutul,
pote descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se interesez ă cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Piaţa Amzeî, No. 5.
Elisareth Hârdine
m6şa cu diploma din streinătate
Fostă directore a Spît, de moşit din Kazan,
Dă consultajimiî de la orelglQ—12 a.m. STRADA C0SMA, No. 1.
lăULTAMIEl Sub-semnatul, me simt dator a a-duce mulţumirile mele renumitei căr-turârese lulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	R. Pănescu.
Lecţiuni de Dans
OTEL PIESOHr, Strada ŞELARI, camera 24.
Sub semnatul are onore a aduce lai cunoştinţa onor. public că dă lecţiuni de dans atât privat cât şi la domiciliul seu. |
Profesor de Dan3.
'mrm,y, «

&T4&.V (SftV ATdlYAY
•4
i
◄
PASTILE GERAUDEL
CU GOUDRON [PĂCUEĂ) PUB DI» NORVEGIA Lucrând prin Inbalaţlane şl prin Absorpţlune In oas de Bile a Cailor! resplratire “**	Larinx» Bronchlî, Plămâni
CONTRA
TROHNEÎ, TFSEI NERVOSE BRONCHITEl, LARINGITEÎ, RĂGUSELII CATAREHULUÎ, ASTHMIÎ, etc!

^	(8t se veatpx de altmintrelea pentru a m infelege bine, legendele explicativ* ml* figurii anatomice de mai jos.)
S INCONVENIENTELE
Borib&ntdori, capsulelorI, etc., eu pdeurd.
^	1.—cesopTxagîanu, prin care des-
^ clndâ bonbdnele# capsulele, perlele, 00 ► pacorfi, dure şi nesolubile, cari nepu-
j respiratore ciror* aoofit remediu eaW
^ deetinată.
^	— ^tremiUâiea ouophagiutul prin
►	care bonbdnele, capsulele, perlele, cu K păcură pătrundă in stomac, pe care
»Iu încarcă cu materii gelatin6se şi za-aB liarisite, cu gomă, gluconă, etc., deter-^ minând astfel perderea poftei de m&n*
►	caro, dureri de atomac, derangeameute ^ gastrice, etc,
►	3. — Intestinul (urmarea atomacului) ■ in caro se continue accidentele c&usate 5 prin bonbonele, capsulele, perlele, cu ^ picura, a căror masă indigestă deter-ţ mină desordine grave: infiamaţie mtesti-►* nală, ulceraţium, coTutipafiune, diarrhde
opiniatră, etc., in raportă cu substanţele J narcotice car1/ intră in composiţiunea ^ lori, opium, sări de opium, morfină, ffj codelnă, a căror perlcoll au fost signa-Uţ! de corpul medical Întregi
|
Pastildorl Qdraudel ou picură. P
A.	— BroncMUe in care vapori pre- ^
tervatorî ai vindecători a pacuri! pro fp duşi prin augerea paatilelori Gdraudel •unt cu d'a aila atraşî prin respiraţiune 5& înainte d*a trece in plămănL	^
B.	— OelulcU fi vesicuUle pulmonare
unde vaporii de păcură produs! prin pastilele G^raudel şi aduşi prin fie care lnspiraţiune de aer, se respăndeacu ^ naturalminte şl produo imediat efectele ® lori bine-fă citare,	^
Se Înţelege cu uşurinţa prin indi- $ eărlle de mal sus, efectele naturale a -4J pastilelor! Ofrandei, apreciate dupe jţA «um urmează de către eel mai autori sat 0 -organ din Francia :
„ D-mi Ofrandei a gisit mijlocul sim- M piu fi practieu d’a face cA păcură te y, pătrundă părui in ultimele ramificări J :a ale arborelui brenchic, reducând’ o in jjş particule de o extremă tenuiUUe fi amts-Xeumd’ o eu alte subetanţe capabile d’a ^
B le servi ea ajutori, ănsă reapigindi dm || djţ „ dinţa tâte substanţele narcotice. s m Intre aceste condiţiunl acţiunea pa• ^
B aurii est alăt de momentană ei accesele ra liud convulsive sunt imediat tăiate **
H uprim mtrebuinţa , RAUDKL.
■ţarta PaSTILKLORI Qâ* ^ „ Doctor Del MiS. »	P
q	#	bi/GaMtU des Eâpiiaus, 23 Noemb. 1883.)
‘ PASTILELE GERAUDEL sunt iudispensabile tutor pers6n .alorl cari ’şl ostenesen vocea, ||
►	acelorl cari lucrează la aer, expuse variaţiunilori atmosphereî,. sau jpe oari lucrările lori silescil a < ^ respira vapori sau prafuri irritante : Lucrătorii de ateliere, tămpl arii, vizitii, cantereţiî, actori, Ş)
►	oratori, predicatori, advocaţi, professorî, institutori, amploiaţi,a cai] .ori ferate, etc., pentru ca ele
d potu inlo-jui cu avautagiu or şi ce fel de ceaiă. Ele se pot lua la fie co oră, inainte sau dupe maeă, j| , ziua san ndptea, acasă sau afară, mergând, muncind. Forte preţfioso pentru fumători şi vânători. * ^ Mai »nulii de uă sută de mit de persdne sunt vindecate in fie car an ; prin ‘întrebuinţarea acestorl pastile, *4 2	i fi D"“ Qiraudel posedă mai mult de 40,000 de scrisori d e mtdtumira fi atestatiuni,	z
£ Pastilele Geraudel sunt singurile pastile cn păcură recoio pensate de către juriul interna- & ^ ţional aj exposiţiunil universale din Paris 1878; — Medalia d’aur I Paris 1885; — experimentate prin 5
l decisiune ministerială, dupe avisnl consiliu ! de sănătate; —-.autorisate in Russîa de oâtre ,Wl Guver.oament dupe aprobarea consiliului medical. '*
r ' Cki b (b n posta* «mfmoliaA . nofcfd msupra modulul it toSrJmtnjm sotld tm i Mi I 1 >. M Si UU/mmsmill
J.	r ™	Bomania, piui trăniporl fi sa ma.	p
£ i	(SE SE EXIGE MABCA DE EABBIOÂ DEPirsI)-	-4
ie pâte prim (fie c&re «alte fr.neo contra nani mas dât pol -tal itremt iavc&tonald	^
' /a,GERAUDEL, Farmacist >la Sainto-Monehould (Franţa) g
* j, (fjpii’ft graUs.fi franco 6 pastile en muriră, spre isseeras rafie «4 r^t par şina cort la va cere. P Se vinde en gros la : Bruss Frederic, farmacist dtog.uisc, ia Bucureşti, Fîoaomu 1 dfOigbistt îa Bucurescî, Ovessa drogbist îaBaouresci îa det *liă la tt iţ! larmaciştiî şi diogişti
„ NAŢIONALA"
Societate leiierală ne asiprare ii Bmrtscl
Convocarea adnnărei generale Ccnsiliul de administraţie are o-ndre a comunica d-lor acţionari că, conform art. 46—49 din Statute, adunarea generală Ordinară a acţionarilor socr.etăţel va avea loc Duminecă la 30 Martie (11 Aprilie) 1886, la orele 3 p. m., în localul societâţel, Str. Carol I, No. 9.
ORDINEA DILEI:
1.	Raporturile consiliului de administraţie şi a censcrilor asupra bilanţului pentru exerciţiul anuluî 1^85.
2.	Aprobarea bilanţului şi descărcarea de dat consiliului de administraţie şi direcţiune! pentru gestiunea lor.
3.	Fixarea dividendeî.
4.	A'egerea a 3 consilieri în locul celor eşiţî la sorţi, conform cu art. 15 din Statute.
5.	Alegerea a 3 cer sori peniru verificarea compturilor anului 1886, conform art. 39 din statute.
6.	Propunerile ce se vor face de acţicnar! în sensul art 53 din statute, eventual modificarea Statutelor.
Pentru a fi admis la adunarea generală, fiecare acţicnar trebue sâ depună acţiunile se'le eel puţin cu 5 -jile inainte de <jiua adnnărei generale,adicăpr nâ la 25 Marte (6 Aprile) 1886.
In Brcui esc!, la casa centrală a societăţol.
In Iaşî,lad ni! J. Neuscliot./. & Comp bancheri
In Ciaiova. la d. A M Sfcrass, agentul so-cietăţeî şi în contra acţiunilor depuse va primi o adeverinţă, care va seivi tot-d’odată şi de Bilet de intrare.
Pentru consiliul de administraţie,
Preşedinte, I. MARGHILOMAN.
F.STRAS DIN STATUTE
Art 48. Spre a face cine-va parte din adunarea generală, trebue se fie proprietar a cel puţin 10 acţiuni, car! dau dreptul la un vot.
Nicî un acţionar nu va putea întruni maî mult de 10 voturî pentru dânsul şi alte 10 ca mandatar, orî-care ar fi numărul acţiunilor ce va poseda seu represinta.
Art 49 Nimeni nu va putea represinta pe un acţionar deiă nu va fi însuşi acţionar, dreptul de votare se va legitima prin depunerea acţiunilor în casa societaţeî său la locurile desemnate de consiliul de administraţie în pu blicaţiunea respectivă, cu 5 <jile cel puţin înain’e de d'ua, fixată pentru adunarea generală.

TREI MEDALII DE AUR
DOUA DE ARGINT
UNA DE BRON0
(Herâstrăil)
«m i» m
(Flosci)
M r8P
Să Bucuros i—Stra«la, Smârdan. î3
CKŞ®
'SingurulFagent al renumitei fabrici
MBBSHALL, SONS «£ G«ie Locomohile şi Treerători
de 3, 4, 6, 8 IO şi*l2 caî putere cu şi fără aparat de ars pae.
Batoze <îe porumb ca abur şi ca mâna Masino de semănat, Ventni’âtorl Alaşine de tăiat pae. Jlaşine de liurnit. Semănători, ^rape, cte. din fabrica HOFHERR ^	(Vienna)
Secerătorl „AJ)RIANCEU
Inumal 452 Ko. greutate, uşor de mânuit, simple si durabile.
PIETRE DE M0RA
garantate adevărat frances din fabrica T.alUor. Yemot & Coinn. fLa Fertee.l_
Tipografia ^iarulai. Te egvaioi4. Oalea Jiabovei No, 36.
www.dacoromanica.ro
IN BUCUKESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NtJMERUL
JOI, 20 MARTE 1886
"ANUL XVII. No. 4132:
A BONA MENŢ F:
Pentru Capitală:
i’entru	un an .	.	Lei	24
ş«Sso luni	...	»	12
>	vei luni	...	»	6
Pentru Distriote
Pentm un an .... Lei âO »	şâse lun'i	.	.	•	»	■>
»	trei luni	...	»	8
Pentru Streiu&tate Pentru	un an ....	1-fl*	4®
€	ş<5ne luul ...	»	;!
»	trei luni ...	*	®
Abonamentele se fac la 1 fi t5 ale fiecărei luni.
Un numSr veeliiu 25 bani.
Ediţia do diminua
aNESTCIURI ŞI RECLAME :
AnunciurI pe pag. IV, linia 25 ban Reclame	pe pag.	IEI	- . .	1	le*1
»	pe pag.	II	. . .	8	lei-
»	pe pag.	I	...	5	lei-
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Francia, Havas, Laffite & C-nie, 8 place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugene Micoud, 81 Fleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv îen.
Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien, Ungaria, D- Moritz Wieat, în IJuda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea iUUoVel, No. 36
Director politic. î. C, FU1DESCU

Admmistraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36

SCIRI TELEGRAFICE:
(După ijiarele streine;
londra, 30 Mărie.
O vie schimbare de corespondenţa se face acum între ministerul de esterne si ambasada grecă d’aci. Guvernul englez îşi dă tdte silinţele pentru a opri po Grecia de ia o acţiune.
Atena, 30 Marte.
Pe lângă proiectele financiare, Camera va fi chemată să se rostescă şi asupra concentrării de nou' contingente. Trikupis a recomandat special prietinilor sei sa se gră-bescă a veni în capitală. Scirea despre convocarea Camerei a provocat mare mişcare. Ministrul de resboî a plecat să inspecteze trupele de la fruntarie.
Sofia, 30 Marte.
Propunerea italiană a căijut din causa oposiţiunil Rusiei. Din partea ses, principele refuză să adere la stipularea termenului de cinci ani. Situaţi unea e forte încordata. Ori-ce demers al puterilor va rS-mâne fără efect asupra principelui.
Paris, 30 Marte.
Temps nu e de loc mulţumit cu modul num e constituită comisiunea bugetară. In acâstă comisiune a o maioritate contra ori-ce, der nu o maioritate pentm ceva. Monarhiştil sunt fdrte iritaţi de esduderea lor din comisiune. El aă publicat un manifest în care spun că republicanii î—aii înlăturat pentru ca se potă ascunde risipa ce o fac cn banii publici.
Londra, 30 Marte.
Noul ministu de interne, d. I. Stansfeld a făcut parte diu maî multe cabinete liberale. Lord Dalhousie e un personagiu idrte bine veijut la curte.—Decă proiectele d-lul Gladstone vor cădea, cabinetul se retrage, căci regina e contra unei disolvărl a parlamentului. Intr’o asemene eventualitate, d. Hartington şi amicii sei vor fi chiemaţl la cârma, afacerilor. Se spune că lord Hartington a şi început se pregătdscă un plan de reformă irlandesă.
Borna, 30 Marte.
Negociările d lui Depretis cu Centrul, nereuşind, se aşteptă o disolvare a parlamentului.
Belgrad, 30 Marte.
In cercurile guvernului se spune că regele a primit demisiunea cabinetului; dar, fiind că atât Christioî cât şi Rist i«î re-fuaă sS ia puterea, tot. d. Garaşanin a fost însărcinat cu alcătuirea cabinetului.
MII MM ■Mim 11» > III III ■! UHU I II iTTTT.. ÎHÎ T~l IflT i 11 I.I ... II II
— —■	1 ■ 1	■	----- - - • ■ . n  —  —
 se vedea Ultime Sclrî pe pagina III
Acum când vecinii noştri austro-unguri aii deschis focul pe t6tâ linia — prevedeam loviturile şi le-am aşteptat — putem s6 vorbim şi noi de mult desbâtuta cestiune a convenţiei comerciale.
In diferite rînduri am relevat, din punct de vedere general, faptul câ ln relaţiunile ndstre de comerciu cu Austro-Ungaria, acesta nu ni se pre-smtă ca un tot unit, ci ca uu com-posit de dou6 părţi bine distincte, cu interese diametral opuse faţă cu noi. Pe acest teren noi n’avem a face cu o Austro-Ungaria, ci cu o Austrie şi cu o Ungaria Una. cea d’ântel, are nevoie de produse agricole pentru care pote da în schimb produse industriale. Cea-l-altă e ţerâ agricolă In t<5tâ puterea cuvântului. Pe când interesele nostre armoniseză cu ale Austriei — vorbim aci din punct de vedere general, abstracţiune fâcend de tendinţele ndstre industriale -— ele se ciocnesc pieptiş cu ale Ungariei ; avead aceleaşi produsa de ven-dut, concurenţa ndstră e directă.
Etă prima stlncă de care se lovesc relaţiunile ndstre comerciale cu Au-stro Ungaria.
Cu tdte că lucrul e limpede cu desevîrşire, nu vom despreţui mărturisirea in aedstă privinţă a deputatului ungur Nemenyi, căci faptul are
deosebită importanţă pentru noi. Interpelând pe ministrul ungur de co-mereih asupra stării negociărilor cu România, pomenitul deputat a (Jis între altele :
Pentru a preveni prejudecăţile obicinuite diu Austria, declar că recunosc însemnătatea eonveuţiunil (cu România) şi că doresc reînoirea el. Pac acesta, de §i am consciinţă deplină că desavantagiele uniunei nostre vamale cu Austria nicăiri nu se manifestă într'o formă mai plastică, decât în acestă convenţiune.
Am ^is c’acest fapt are pentru noi o deosebită Însemnătate.
In viitdrele negocieri, noi ne pre-sintâm cu un tot bine definit de interese : s im ce vrem, seim ce ne trebue. Nu In asemeni condiţiunf se aşaijâ Austro-Ungaria la masa verde a desbaterilor ; ea aduce douâ grupuri de interese cu totul opuse între ele; ceea ce vrea Austria, nu vrea Ungaria şi vica-versa.
Nu trebuie multă filosofie, pentru a ghici cine e mai tare.
Şi antagonismul de interese între Austria şi Ungaria e atât de adân^1, încât nici nu putem vedea în ce chip s’ar putea şterge. Austria nu numai că are nevoie de produse agricole, nevoie pe care dovedit e că Ungaria n’o pote satisface, dar eî îi trebue şi un debuşeu pentru produsele industriale, pe care iarăşi nu i-1 pdte oferi Ungaria.
Cu convenţia da la 1876, vecinii noştri au eşit din încurcătură prin-tr’un mijloc dosuie; eî ne-au închis fruntaria pentru vite, după ce ne asiguraseră esportul. Dar ce-a tost nu se mai prinde — pe d’o parte ; pe de altă parte, Austria a suferit mult din acestă închidere a fruntariei.
Contrazicerea de interese economice dintre Austria şi Ungaria se întinde şi mai departe decât relaţiunile cu noi. Se scie că concordatul economic austro-ungar espiră tot anul acesta; se scie iarăşi că de multă vreme s’ah început negocieri între guvernul unguresc şi cel austriac; pân’acum însfi, nu s’a 8juns la nici un resultat şi se crede că abia după PascI, adică în a doua jumătate a luneî Aprile, înţelegerea se va stabili.
Austro-Ungaria e decîcu deseverşire slabă şi nepregătită. Ori-cum s’ar intdree lucrurile, acd3tâ constatare sare în ochii tuturor.
Şi, când aşa ştab lucrurile, ce va-ldre mai pdte avea ameninţarea cu resboiul de tarife ? Pentru ca resbo-iul sd pdtă fi bine condus, sg cere ca Austria şi Ungaria sd fie înţelese ; şi aedsta, cum am v^ut-o, cu se pdte. Austria are tot interesul sd trăiască în bună îuţelegere cu noi, Ungaria din potrivă ; şi aedsta din urmă nu pdte purta resboî decât eşind din uniunea vamală cu Austria. Lucru care diu multe punte do vedere nu-I pdte conveni.
Ş acum, sd facem o mică apropiere între modul cum su vorbesee la Pesta şi cum la Viena ; diferinţa e un argument mâi mult în sprijinul celor mai sus lămurite.
Importantul organ vienes Neue freie Presse a mărturisit pe faţă că încordarea de astâ-Zi e resultatul politicei comerciale a Austro-Unga-riei şi a dat ca esemplu faptul că, în 1885, n’a trecut iu Austro-Ungaria de^ât un singur boii. Acestă impedicare a esportul ui nostru de vite ne-a făcut mult rdu, şi d’aci îndârjirea ndstră contra Austro-Un-gariei.
Deputatul Nemenyi, in interpelarea sea, dupd ce laudă obiectivitatea
cu care Ungurii tratezâ cestiunea convenţiunii comerciale, şi dupd ce formuldzâ o serie de acuzări contra ndstră — negreşit, fără a aduce nici cea maî mică probă — Z*00 urmă-tdrele:
Intr’un cuvânt, am veZut că avantagiele acordate noue de convenţiune att fost inerefi micşorate iar desavantagiele înăsprite, pe când cea-l’altă parte contraccantâ se folo-sesce nnmăi de avantagii, încongiurând fâ ţiş îndatoririle.
Distanţa e ca de la cer la pă-ment.
Constatăm numai faptul şi n’avom nici decum pofti sd refutâm acusa-rea d-lui Nemenyi. O faee Neue freie Presse pentru noi. E curios totuşi câ tocmai noi fugim d o stare de lucruri care ne-a dat tdte foldsele, fâr’a ne impune nici o îndatorire.
E curios şi instructiv de urmărit istoricul ceşti unii irlandese în ultima iei faşă, de la alegerile de astă tdmnă şi până a iu in.
Nu putea fi engles pretinZdnd sd ia parte la direcţiunea afacerilor publice, care sd uu-şi dea seina de gravitatea situaţiuuiî, de urgenţa Gestiunii irlandese; in aceleaşi condiţiuni, nu pdte sd nu reeundscâ cineva că o soluţiune mat mult sdă mai puţin home-rule e absolut impusă.
Trebuie se se distingă bine doud părţi în cestiunea irlandesă : partea revendicărilor economice, care pri-vesce pe ţdrânime, şi partea revendicărilor curat politice, care privesce pe burghezime. Fie-oare din aceste părţi ah ajuns într’o periodă din cele mai acute. Ţdranii nu vor şi mai cu sdmă nu pot sd plâtdscă arenZile, şi acestă stare de lucruri se manifestă în crescerea continuă şi înspâimdn-tâtdre a delictelor şi crimelor agi arii. Burghezimea nu vrea *sd mai pdrte jugul centralisăriî care duce tdtâ puterea la Londra şi pretinde sd se guverne singură acasă la ea: pretenţi-nne destul de justificată prin părăsirea în care zace Irlanda.
Pe lângă pericolele grave ce le-ar provoca o negligiare mai mult a ces-tiunii, nu trebue sd se uite că Irlanda, conform constituţiuniî englese, are representanţi în parlament; câ aceşti representanţi sunt un model de disciplină ; în sfirşit câ, mulţumită resultatului ultimelor alegeri, grupul irlandes jdeâ un rol hotărî-tor în Camera comunelor. Esperienţa s’a făcut deja cu guvernul conservator ; ea pdte fi reîncepută în orice moment cu guvernul liberal.
Aşa dar; nu jiumal principiele su-peridre de dreptate; nu numai pericolele ce trebue sd isvorască din prelungirea actualei stări de lucruri; dar chiar situaţiunea parlamentară impune o grabnică şi o anumită soluţiune.
Şi cu tdte aceste, opiniunea publică din cel mai luminat stat european a fost sguduitâ, cândd. Glad-stone s’a conformat situaţiunii. înainte chiar d’a se cundsce proiectul primului ministru, aripa moderată a partidei liberale s’a desfăcut de Gladstone ; ceva mal târZiu, o parte din radicali au urmat aceiaşi evoluţiune. Nu mai vorbim de conservatori, cari socot că cu represalii se pdte îndrepta situaţiunea.
Faptul e destul de caracteristic pentru ca să merite a fi semnalat.
Der, ca ori-ce agitaţiune fără te-meiu, furtuna a trebuit sd se poto-leseâ. La 8 Aprile stil nou, d. Gladstone îşi va“depune primul sdh proiect irlandes în Cameră. Acest proiect, după cum s’a spus deja, tinde la
rescumpdrarea pământului din stăpânirea land-lorZilor şi la împroprietărirea ţăranilor. Desbaterile vor fi fierbinţi, fără îndoială, ddr proiectul va trece.
După reforma electorală, reforma irlandesă va fi de sigur cel maî mare act al partidei liberale englese.
* *
*
Republicanii francesi şi-ah împlinit ameninţarea d’a esclude pe mo-narhiştl din comisiunea bugetară, sub motiv că monarhiştil combat întreg regimul.
Fie satisfăcător seu nu acest motiv, procedarea maioritâţii va avea urmări rele. Căci monarhiştil, de şi recunosc utilitatea împrumutului, vor fi nevoiţi să-l combată.
Firesce câ acestă oposiţiune nu va periclita votarea împrumutului; der e^ va slăbi partea morală, element de care trebue să se ţie sdmă în a-semeni cestiunî.
IMFORMATIUMI
ţ) iar el o germane ne-aduc abia adf discursul în care d. de Bismarck a f.'cut 6re-cari declaraţinuv privitore la Francia. Ne mai putend reproduce astăzi pasagiul care conţine aceste declaraţiunl, ne reser-văm se 1 publicăm mâne.
K
Se scie entusia«ta manifestaţie pe care studenţii Universităţii aS făcut-o d*şoreî Elena Teodorini, celebra cântăreţă română. Publicăm la Scirl scrisorea de mulţumire pe care marea artistă a trimis-o studenţilor.
K
Diarul d-luî N. Blaremberg, le Peuple roumain înceteză de a maî apare.
De şi adversari, regretăm dispariţia a-cestuî organ de oposiţie sinceră şi onestă.
K
Se desminte scirea că d. N. Creţulescu, ministrul ţăreî la Pctersburg, ar fi sosit în BucurescI său ar fi voind se-şî dea demisia.
K
Aflăm că d. primar al capitalei, într’o inspecţiune făcută oficiului de stare civilă, a găsit nisce neregalarităţT, care l’att făcut se suspende imediat pe şeful de ser viciă Livian, şi pe d. Portocală. Intr’altele, d. N. Fleva ar fi găsit actele de stare ci vilă, oare, după lege trebuind se fie făcute în duple exemplare, făcute în câte 4 exemplare, estracte neiscălite de 3—4 luni şi alte călcări de lege care vor necesita în tervenirea parchetului.
X
Un tâner artist român (sculptor), d. Io-nescu Valbudia, a fost obiectul unei distincţi uni în patria artelor-frumose; In urma espuneri! maî multora din lucrările sele, la Roma, tinerul artist a luat menţiunea onorabilă.
D. Ioneseu Valbudia — care şi-a făcut studiele la Paris — a întreprins acum la Roma o lucrare a’ căreia subiect e : învingătorul, la picidrele căruia se află un vultur.
Acestă operă —după cât ni se spune — va atrage nouî distincţiani talentatului nostru compatriot.
----000+-*--------—
scsisom sin belgia
(Corespondenţă particulară a Telegrafului) Liege, 27 Martie 1886.
Telegraful v’a adus scirea turb urărilor anarchiste ce aă avut loc la Liege. La început 3e credea că mişcarea se va localiza şi că nu era decât o resvrătire nesocotită, uşor de reprimat. Lucrurile însă a8 dejucat
aceste aşteptări optimiste. De dece dile Liege e în stare de asediă ; aii venit aci regimente întregi de trupe, jandarmeria ; garda civică e mobilisată.
O	mulţime de case ah fost sparte, locuitorii bătuţi, răniţi.
Totul însă pare liniştit acum, dăr mişcarea se întinde în împrejurimile oraşului. Maî tote miuele de cărbuni sunt în grevă, lucrătorii din multe stabilimente industriale refusă d’a lucra şi intrând prin case silesc, cu revolverul în mână, pe locuitori să le dea bani, mâncare.
Până acum trupele aă fost silite să tragă asupra mulţimii, şi, de şi s'a observat că soldaţii trag in aer de multe ori, sunt o mulţime de răniţi şi câţi*va morţi. Din nefericire victimele sunt locnitorl neofen3ivI der prea curioşi.
Tdte satele diu jurnl Liegiuluî formeză împreună un vast lagăr. Patrule circulă pretutindeni; e oprit d’a circula pe stradă fără o cartă de liberă trecere ; podurile de peste rîurî sunt ocupate de posturi militare, tdte cafenelele sunt închise la 7 ore sera şi e oprit d’a ţine ferestrele deschise, peniru a garanta securitatea patrulelor.
Sosind aZî la 12 ore diu Bruxelles, am întâlnit aci pe ministrul de resbel. Primarul cu consiliul comunal sunt în permanenţă la primăria. Guvernorul visită diferitele localităţi ameninţate şi generalii din provincia Liege abia au timpul să ia pnţin repaos. Efervescenţa cresce. Bande numerose se organizeză, meetinguri se ţin.
Ceea ce e însă mal trist, e ca revolta nu e limitată la Liege; Ja Bruxelles, la Gând, Lonvain, Charleroi, anarchiştil scot capub
La Bruxelles meetingurile se urmeză neîncetat. O manifestaţie a avut loc în faţa palatului, poliţia a voit să alunge pe manifestanţi cu sabia în mână. Basenurile de cărbuni de la Namur şi Boreuagiu aii reînceput greva ieri. La Charleroi două fabrici de sticlă att fost arse de la pământ pănă la acoperiş, ieri.
Pentru 13 Iunie viitor se anunţă o manifestaţia monstră de lucrători la Bruxelles. Se crede (ă cortegiul se va eonpune diu 200 mi: persdne. Locuitorii însă cer cu ins -tanţă ca Primarul să interdică aedstă manifestare .
Ve voiă ţine în curent
B.	Giurescu.
PS.—Tribunalul corecţional a judecat aZî vre-o cincî-deci din cel ce atl fost arestaţi Zilele trecute. Li s’aă aplicat de la doud luni pănă la douî ani de închisore şi amende de 50 pănă la 200 lei amende.
Se estimeză că primăria va trebui să plă-tescă peste 50 mii lei locuitorilor ale căror case au suferit.
Louvain, 27 Marte 1886, 8 ore sera,
O	depeşă ce şeful acestei staţiuni îmi comunică ca multă amabilitate, vestesce că la Chatelinau greviştii au ars 3 castele.
Se trămit trupe din oraşele vecine. Sunt morţi şi răniţi în mare numer. Trei mi-li<5ne de pierderi.
Giurescu.
MTOCITOEll IU BASAEAB1A
In ultimul timp s’a dat pe faţă p’aci o mişcare pornită din presa rusă şi privi-tore la regularea relaţinnilor reciproce între lucrătorii de pământ şi proprietarii de moşii seă arendaşii.
Despre regularea acestor relaţiunî sS proiecteză mal multe lucruri. Se aude cum că ministrul de interne, corniţele Tolstoî, este asemenea sesisat de acestă cestiune. Penă acum, trebue se mărturisim că nelegiuiri mari s’aă făcut în acâstă privinţă şi, dâcă nu ştim ce se face în Rusia, apoi ve pot da un tabloă veridic despre cele ce se petrec aci.
Pentru a ilustra cestiunea aşa precum ea se presintă la noi în Basarabia, voi
www.dacoromamca.ro
2
TELEGRAFUL — 20 MARTE 1886
lua un esemp’u recent şi care este cunoscut adî tutulor, de dre-ce a dat naştere unul adevărat scandal. Faptul s’a întâmplat la Sculeni, judeţul Iaşi. Intr’o di din luna trecută* pe timp când avea loc iarmarocul la Sculeni, a sosit acolo un oficer de gean-darmî, anume d. Ovseanicoff. Oficerul s’a oprit la un ţăran, unde imediat ce a venit se culcâ pentru a se odihni puţin. De o dată un sgomot îl deştâptă, [nişte strigăte şi vaete se aud afară. Oficerul iese ca se va^ă ce este şi dă peste doul vătafi car! băteafi cu vergi pe un ţăran, ţinut de patru omeni. Vătafii sberafi:
—	Să mergi la muncă, că de nu, te vom omorî!
—	Pentru ce-1 bateţi ? întrebă ofic"rul.
—	Nu este treba ta, îî respunseră vătafii.
Oficerul de geandarml, omnipotent pe timpul de a^î la noî în Basarabia, precum şi în Rusia întrâgă, se supără. Luaţi din scurt ambii vătafi declarară că sunt în serviciul d-nuluî Olşevsky, şi că ţăranul Brânză este dator acestui domn, pentru care datorie vrea se-î muncescâ.
Proprietarul având nevoie d’a curaţi o stână a trămis la primărie ca se-î înles-nâscă adunarea ţăranilor îndatoraţi. Primăria drept răspuns a ordonat arestarea celor datori şi î-a dat pe mâna vătafilor cari, înainte de a-I espedia la stână, crezură de cuviinţă se le dea eâte-va lovituri de vergi.
Oficerul plecă la primărie şi întrebă pe primar decă asemenea esecuţiî sunt lucruri obicinuite, iar primarul î-a declarat că da, dând ca argument că':
—	D-nu Olşevsky este nepremeni cler (membru cons. permanent).
S’a dresat un proces-verbal şi s’a iscat un proces din acestS întâmplare.
Natural, că tote astea s’afi dat pe faţă numai şi numai pentru că întâmplarea a voit ca un oficer de geandarmi se fie supărat de grosolănia respunsurilor făcute lui de câtre vătaşeî. Decă aceşti din urmă î-ar fi sărutat mâna, precum acesta se obici-nuieşte, decă primarul nu s’ar fi încredinţat în puterea d-luî Olşevsky, care ’l părea lui bietului om mult mai puternic decât un simplu oficer, atunci afacerea ar fi luat de sigur o altă direcţiune. Dâr nu s’a întâmplat aşa, şi aiji, o comisiune întocmită de guvernatorul nostru, a plecat la Sculeni, pentru a face anchetă. Bieţii ţerani mult se vor mira de solicitudinea oeâmuirii, de ăre-ce s’afi obicinuit la pe-depsa corporală, fără a mal gândi, că a-cesta este patronală şi sancţionată de gu'v ern.
Am aflat din altă parte, că guvernorul nostru a pus mâna pe nisce circulare emanate de la consiliele permanente şi de ia ispravnici, în care se ordonă primarilor de a întrebuinţa vergile pentru a face ca ţera-ail să îndeplinescâ tocmelile agricole ce aii cu proprietarii. Aceste circulare aii fost secvestrate şi remise comisiuneî.
De altmintrelea lucrul e forte natural. La noi în Basarabia esistă obiceiul de a împărţi bani şefi alimente de hrană pentru iarnă la ţăranii nevoiaşi.
Bieţii âmenl, constrânşi de miserie, primesc in acest moment ori ce condiţie. A-pol vine timpul de a îndeplini coudiţiunile primite, ţeraniî,. avend nevoie de a munci bucăţica lor de pământ, nu pot face acest?, de 6re ce proprietarul ’î chiarnă la munca oămpuluî. Bucăţica părăsită, arată tănjiu,
semănată tăr<JitL culesă tărjifi, face ca ţăranii să nu aduue mult dupe pogonul lor şi iarna din noii se vSd nevoiţi a alerga la împrumutare. Prin acest mijloc satele nâstre sunt robite pe mulţi ani proprietarilor şi arendaşilor, sărăcia Cresce din oe în ce şi românii emigreză în mase la Caucas şi in guvernământul Samara, dincolo de Volga. Anul trecut, după spusele Zem* stvei, aîî emigrat numai din judeţul Orbeu 173 familii de plugari, compusă din 215 bărbaţi, 92 copil şi 153 femei şi fete. A-ceste emigrări afi făcut ca guvernul să ia în consideraţie situaţiunea ţeranilor. Vom vedea la ce scop va duce mişcarea semnalată.	Basarab.
miCOLtJLECOHOMIC
SOIRI Şi FAPTE
Ateneul Român. — Mâine sâră, joui 20 Marte, la 8l/2 sera, d. C. C. Arion va ţine o conferinţă despre Puterea aparenţelor.
D .ţora Elena Teodorini a adresat studenţilor universitari urroătorea scrisdre :
«Bucuriile ca şi drrerile cele mart sunt tot d’a una tăcute; de aceea se nu fiţi surprinşi deca, în faţa măreţului spectacol de aseră, cuprinsă de o emoţinne adâncă, am rămas aprope mută.
«Tot ce mintea mea pote visa ca satis-facţiune sufletescă, efi am simţit-o aseră în faţa voslră,
«Entusiasmul vostru m’a mişcat puternic şi mâ simţeam mândră d’a fi Româncă, d’n fi fiică a acestei rase care a născut eroi şi martiri şi care, ca şi în trecut, păs-treză un suflet cald şi generos, gândiri nobile şi măreţe.
«Aşi fi vrut să am mii de mâini să ţe întind pe tote şi într’o strîngere cordială să vă numesc pe toţi fraţii mei.
«Nu ve pot mulţumi alt-fel decât promi-ţându-ve d’a me întărce des în ţera mea pentru a simţi din nod inima’ml bătând cu a vostră.
«Aţî strigat: trăiască privighetorea României. ES voiu striga, şi din tdtS iuima: trăiască tinerimea română, sperauţa şi gloria patriei nostre! >
De cât-va timp nu se aude decât un strigăt în tâtă Europa :	»India şi Australia,
cu produsele lor agricole, ne rnindză.» Pe noî, îu special, concurenţa Indiei şi a Australiei ne lovesce cu atât mal greu, cu cât producţiunea ndstră e aprdpe eăclusiv a-grioolâ.
E deci de mare interes se urmărim mersul recoltelor în acele regiuni depărtate.
In acâstă privinţă, găsim câte va date într’o corespondenţă din Australia a dia-ruluî Independanoe helge; din ele se va vedea ce ne aşteptă în viitorea campanie comercială. Iată aseste date:
«In filele de 4 şi 5 Ianuarie, a fost o aşa de mare căldură în coloniile australi-aue, cum n’a mai fost de vre-o doue-decî şi patru ani In mal multe Idealităţi din colonia Vioţoria, termometrul arată 110° Farenheit la umbră şi la sâre 140°. In interior livezile eraţi în flăcări, fumul de la pădure de pe câstele mărel, forma un strat gros ca un văl negru d’asupra măreî, şi a ţinut mult timp, aşa că pe la umezi au fost nevoiţi se recurgă la lumina electrică pentru a putea observa busala.
«Din fericire a început a ploa forte tare, ploia a ţinut doue ŞÎ doue nopţi, câ-dend pe o întindere de vre-o 400 kilometri pătraţi. Tote focurile aîî fost stinse, văile si rîuleţele s’au umplut cu apa. Dupe a-cesta va fi o recolta remarcabilă atât din punctul de vedere al cantităţii cât şi al calităţeî. Dupe tote uparenţile ea va fi de doue ori mal abundentă ca îu anul 1885 şi va putea fi strînsă cu o lună mat înainte ca -de obiceiu.»
eşti! De ce aî fugit dintre noi? De cete ca^e nu se opri de cât tu curtea superi aşa lesue de or ce vorbă? Nu ştii pustiii bau din marginele Bucureştilor
unui . Ea
tu că aşa sunt flăcăii . mai spnD, mal vor- nu putu resista, la nimic.
~X 1 ,w„X (ni n A ;A^ Tl/„*	2nif nrn 1 «Sil îaT Kăfn
besc, maî să legă de fete. Aide Ueuo, vino ; vino cu mine şi las’se’ţl mat <jică cineva vre-o vovba ! Tu, când e sfirbâtârea mai mare şj hora mal frumdsă, atunci eşti mal tristă...
Ilena se simţea uşurată.
Stan o lua de mână, o ridica in sus, o focea sS’I trecă necazul ?i se rîdă şi o întorcea iar la horă.
Aceste scene se repetaS des.
Iutr’o Z‘> Stau avu o cârtă aprinsă cu unul dintre flăcăi, care se lega mal des de Ilena, der care o iubea.
— Măi, îî clise Stau înfuriat, ţl-a n mai spus de câte-va ori... ce al cu ileua ? Pentru ce tu, maî des decât toţi noi, te legi de dânsa ? Iţi spui pentru cea din urmă oră... na, decă o vei maî face să plângă încă o dată, or eu ţie, or tu mie ne mâncăm u-nul altuia din colivă !
Cel către care se adresa aceste cuvinte, era şi maî în verstă şi maî puternic decât Stan. Insă omui e mare când e îmbrâncit
Răpitorul sgfi îşî bătu joc de dânsa, tot sub masca ipocrită a iubireî fără margini. Ilena nu scotea nici un cuvânt; plângea mereîî, iată totul.
Neomenosul erod, ţinu şese Zile pe Ilena îu acest bordeid retras şi tăcut, până câud intr’o di profitând de un minut de libertate, Ilena opri o căruţă cn un satâu, tocmai din satul el, ce trecea pe acolo, şi îl rugă se o duca acasă
Ajunsă «casa, ea povesti părinţilor săî totă istoria, de la început ; ura dintre Ilie şi Stan, inortea lui Stan, răpirea eî, totul !
—	Vom merge se ne plângem la Zap-ciu, gise tată! el.
—	Nu încă.,, e prea curând ..
—	Celei ?
—	Se mal aşteptăm .
Nimeni nu înţelegea ce însemnaţi aceste cuvinte ale Ilenei.
Trecuse mult timp la mijloc; se apropia anul de când cu răpirea Ilânei.
Ea era cea mal degradată şi oea maî
de furie. El se numea Ilie şi era unul din- puţin considerată dintre t6te fetele satului.
tre flăcăii satului care cu tot dinadinsul Nu maî era pentru dânsa nie? o speranţă iubea pa Ilâna. Insă fata, nu’l putea su-| şi trăia ca o mortă printre viî.
feri, pentru că era grosolan, nu numai în j Insă în iuima şi în miutea Ilenei eloco-vorbe, der şi în fapte.	I tea ceva : resbunarea
Câud se petrecea* aceste lucruri, adică j Intr’o pe câud Ilie dormea în aoeaşt acum doî anî, Ilena n’avea decât 15 ani, pădure unde se găsise acum un an cada-n’avea încă vîrsta fetelor cari ea la horă vrui lui Stau, Ilâna, eare-1 păudea armată
cu uu topor ascuţit, îî repedi o lovitură ce-î pătrunse tâmpla, fruntea şi ochiul drept, penă la ereere.
Ilie nu putu d»eât s’ aducă mâna la
pentru măritat.
Dintr’acest minut o ură fără frîne se născu între cel doul flăcăi. Ilena iubea pe
Si an şi ’l ar fi luat voiosă de bărbat, însă acesta ou se gândise nici o detă la frunte şi se desch dă ochii ca se’şî privescă
OiROZfcsTIO-A.
D. ăr. C. Răăulescu, distinsul hirurg-operator, care a condus ambulanţa română din Belgrad în timpul resboinluî serbo-bulgar, e numit director al Băilor Eforiei, unde onor. Eforie va înfiinţa în curând, graţie iniţiativei d lui Dim. Ghiea, o secţiune pentru orthopedie.
D. dr. Rădulescu va pleca joi dimineţa îu străinătate spre a aprovisiona stabilimentul cu tote instrumentele necesare.
D. 6r. Grerzianu, licenţiat în drept, a fost numit ataşat de iegaţiune clasa II,
Creditul funciar urban din Iaşi.—Duminică 16/28 Marte a, c. a avut loc Adunarea genorală a membrilor acestei societăţi. La apelul nominal aii respuns 61 de societari representâud un capital de 3,122,700 leî, ier valori 407, sumă care infrecend pe9te nu sfert din totalitatea împrumuturilor, s’a declarat Adunarea constituita. S’a aproDat darea de seinii şi bilanţul opera-ţiunelor anului 1885 şigs’a dat descărcare Consiliului de Administraţie, de gestiunea acelui an. S’a votat budgetul anului 1886. S’a reales în unanimitate ca consilier d. Al. I. Gheorgh: i eşit la sorţi, ier în locul Dr, An. Fâtu, încetat din viaţa, s’a alts dl. V. Sculy Logotetides.
Morte subită.—Soldatul Popescu Nicolai din Regimeuţul al VlI-lea de linie din Iaşi a fost găsit pe stradă ieri nopte pe la o-rele 10 aprdpe fără cunoştinţă , el a fost transportat la eomenduire şi peste puţiu a încetat din viaţă. Deşi nu s’a găsit nici o lesiune pe corpul şefi, parchetul civil şi militar anchetfcză faptul.
Istoria nneî nebune
iubirea Ilenei. Ea n’ar fi luat insă pe Ilie' omoritorea. Convulsiuniie morţii îl code soţ, nici dâcă în tot satul nu s’ar fi' prinse, până ce’şl d te ultima suflare, maî găsit alt bărbit, cum se dine. Cu j Şj pe când de-schisese ochii, pe când se tote acestea Ilie o iubea, însă nu jstiâ s o sbâtea cu mdrtea aeoperiud cu sângele
iubescă eo iubirea ce convenea inimeî He- 3gg paji?tea verde, Ileua, în picidre Ungă
neî. El nîi î o spusese nicî o dets şi o^ne densul, cu toporul în mână, îî stiiga : căja^ îu^tot dauna, ca nişte glume ţără-i — Mori, mizerabile, câine fără suflet, neştî, der grosolane. Ilie avea credinţa că morI fiară selbafică, căci al trebuinţă se
Stan e alesul Ilenei şi din minutul schimbare! acelor cuvinte acâstă credinţă ’i se înrădăcinase în minte şi gelosia il turbase. Când Stan îi adresă cuvintele de mai sus, Ilie se convinse pe deplin că nu mal avea
spelî crimele tele păcătose. . Sângele nenorocitului Stau, cinstea mea, vieţa mea, tâte, cer resbunare. Mort ca un ticălos, căci ca un ticălos aî trăit...
Ilâoa se simţi apucată pe la spate de
Ilena era una dintre cele maî frumose fete ale satului în care s’a născut. Ea strălucea între tovarăşele sele la horă, precum străluceşte o garofă în miljocul unui buchet de flori de câmp. Era mărunţică şi puţintică Ia statura, der era sveltă şi bine făcută. Perul îî era negru ca şi ochi!; faţa îî era ovală: figura, regulată şi fer-mecătâre ; ochii, mari ; gura, frumosă ; gâtul rotund şi talia subţire.
Ar fi <jis cine va privind o că Ileua nu e sâDge de sat ci că ar fi — cine ştie! — v e un pecat de orar, al mamei sele. Şi, nu numai chipul şi statura era fi delicate, der încă şi gusturile şi firea. Ii plăcea şopta vestului, cântecul pasăre”, fi emătut frunzelor, umbra serilor, răcorea dimineţilor şi sgomotul apeî ce curge. Mintea îl era predispusă în spre vise şi inima, în spre iubire.
Părinţii seî îl diceafi că nu e bună de nimic; ea nu eşa la hora satului, cu flăcăi, de cât forte rar, căci flăcăii, în grosolanele lor glume, rîdefi de deasa numind-o, câbe, boleşniţă, pisică etc.
Un singur flăcăfi, din tot satul, StaD, al luî Ilie Dogarul, considera pe Ilena altfel decât o considerau ceî-l’alţî flăcăi. El nu se potrivea câtuşi de puţin în caracter cu Ilâna, căci era sburdalnic şi pururea vesel, pe când Ilena era pururea supărata şi tristă; însă, avea pentru densa o deosebită milă. Glumele grosolane pe care ceî-l’al|I flăcăi le spuneau Uânel, îl supăraţi şi de multe ori II lua partea, ca să o apere. Când Iiena, supărată de glumele flăcăilor, sâfi de rîsetele celor alte fete, se retrăgea, cu lacrimile în ochi pe prispa casei ca se plângă, nimeni nu venea se o mângâe, afară de Stan, care vg^âtd-o că lipsesce dintre dânşii, pleca s’o caute şi zărind-o, se apropia de dânsa şi’i <jicea :
— Ce plângi, Ueno ? Hei! ce prâstă
nimic de sperat pe lângă Ilena şi că Stan j (j0ui inşi care fuseseră martori, de departe era flăcăul ales de ea.	| ja scena petrecută.
In naturile sălbatice gelosia n’are frîne. Totul era însă prea tânjit!: Ilena îşi Idea de a se scăpa de Stan fu cea d’âu- perduse mintea !	Rhea.
tâifi ce’l veni în minte.
Iutr’o sera, nu mult dupe acâsta, Stan se găsi mort în pădurea de lângă sat, lovit de un glonţ, în inima. Nirneuî, afară de Ileua, nu bănui câ autorul acestui omor, ar fi Ilie. Ilena însă nn numai că bănuia der era convinsă.
Cu tote acestea nimic din purtarea lui Ilie pe lângă Ileua uu trăda o turburare de conştiinţă pentru crima ce comisese.
-••0009-
IIIa TIME SOIRI
Sofia, 30 Marte.
Situaţipnea p6te fi ast-fcl resumată :
Conform araugiamântului Încheiat între marele vizir şi d. Tsanoff, funcţiunile prinţului Bulgariei, ca guvernator general al
Din contră; în primele <Ji!e ale acestei ştiri, f,mui ,u"lSanel’ guvernator generai ai cu aer de compătimire, şi cu cuvinte de Rumehei antale, trebuia* se he confirmau gâere se arăta Ilie către Ileua, care.
convinsă—căci îî spunea iuima, câ dânsul era ucigaşul protectorului el Stau, îl ura, îl ura din tote puterile, îl ura maî mult ca
în tot d’auna.
In faţa acestei urî învierşunate un plan perfid pătrunse mintea luî Ilie. Sub masca amorului fără margini, Ilie începu cu prietenii seî planul de a fura pe Ilena, cum se far prin sate, fetetfe de măritat.
— Nu pot se trăesc fără dânsa;... voi, se ştiţi... se n’o luaţî DÎmeuI de nevastă căci e vai de voi... atât ve spui! Ilena nu me vrea, o ştiu; îl sunt urît ca dracul... der ce’mî pasă, am s’o fur şi câud va fi a mea, între ruşinea şi nenorocirea eî pentru tot d’auna şi a me lua de bărbat, me va lua...
Erau, în sat, la cârciumă, când Ilie vor
bea astfel flăcăilor.
O 6lă de viu şi încă o oU, făcură ca Ilie se-şî găsescă tovarăşi pentru executarea planului şefi infam.
Intriga se urzi şi într’o sâmbătă seră, planul se îndeplini.
Ilena fu rădicată din câmp, de la lucru de patru braţe vigurose, astupată la gură şi aruncată într’o căruţă cu patru caî iuţi
mate direct de către Sultan, în virtutea u-nuî’firmanjinperial, care era să se reînoâsea la expirarea fiecărui period de 5 ani, fixat de articolul 17 al tratatului de la "Berlin.
Rusia, respingând acâstă clansă, stârnind ca numirea prinţului să aibă în tot d’auna consimţimâatul puterilor, propuse o redac-ţiune care nu pârtâ nicî numele guvernatorului general, nicî stipulaţiunoa vreunui termen.
In acelaşi timp ea menţinea clansa ce spune că tote cele-l-alte dispoflţiuiiî ale tratatului vor remâne îu vigdre, dând astfel posibilitatea de a înţelege, că redac-ţiunea fără nume şi fără termen nu însemnă o. unire fără termen.
Păr ta şi Bulgaria primiră în fine, în principiei, propunerea următore : «Guvernul Rumeliel va fi încredinţat prinţului, conform act. 17 din tratatul de la Birlin» şi făcură fie-care câte o contra-propunere1
Redacţiunea turaescă spunea că guvernul Rumeliei va fi încredinţat prinţului, conform tratatului de la Berlin, cât timp prinţul va observa o atitudine corectă şi va asigura liniştea şi buna stare a provinciei, şi numirea sa va fi reînoită la fie care 5 ani, cu’consimţimentul puterilor.
FOIŢA piARULUI „TELEGRAFUL1
(15)
A. SCHOLL
NOPTiLE SÂNGER03E
Societatea celor Douădeci şi nuu.
Grdzuicul ucigaş Paulman, pentru care ideia de furt era nedespărţită de ideia de omor, Vandernieriî, car! număraţi patruzeci şi unu de individî in cadrele lor, îşî dăduseră socotelele către justiţie.
Banda din foburgul Saint-Germain, co mandată delăcatuşul Vignaid, dăduse pe faţă o adevărată administraţie organizată pentru furt în locuinţele bogate ale înaltei aristocraţii.
Doue-decî din aceşti răîfăcătorî plătiseră cu viaţa,
Crapii 1) dispăreaţi mal totdenna.
1) Crap- termen puiiţienesc francez.
Crapul e ucigaşul proprifi-<jis, hoţul cure se pune la pândă noptea ca se te ucidă şi se-ţl ia ceasornicul.
Duje Magnier, Toppazi şi PcHIdevache, vine banda Hainelor negre, îngrozitore prin îndemânarea eî precum şi prin poziţia socială a acuzaţilor...
Un amănunt cire nu scăpă din vederea lui Ioan Deslions, e că, ori-cât de considerabile erau furturile comise, nu se gă-siafi decât sume minime în posesia acuzaţilor.
Ce se făceaţi aceste averi !
De sigur Fourgat ţinea socotelele acestor bandiţi.
Dovada era că, odată fiind la închisăre, aceşti hoţi, cari nu avuseseră nicî-un ban, aveaţi totdeuna parale.
Nici unul din ei nu putea cunosce pe Fourgat, şi nici locuinţa lui; nu sciafi unde era, nici măcar cum îl chiem”.
Cu cea mare bunăvoinţă din lume, denunţătorul cel mal hotarît când pîra nu putea pîrî pe vie-unui diu cel Doeijeci şi unu.
Astfel acesta forţă oculta esi ta încă, şi acâstă rebeliune reinânea nepedepsită.
Sub tramvaiurile de pe bulevarde, sub echipagele de la pădurea Boulogne, sub sapa care curăţia în tote părţile Oraşul pentru a crea Parisul luî Napoleon III, maî eraţi caverne ca lui Aii Baba.
In midlooul gărilor a cincisprezece drumuri de fier, în mijlocul vieţel ş’al mişcării, păziţi de mister, uniţi de interes, la a-dăpostul ori cărei bănueli, doeZecI şi una de masei de onestitate ascundeafi douedecî şi unu de briganZi : Hoţi cu ecfnpagmri şi cu mănuşi albe, având în servicinl lor drojdia tavernelor şi a puşcăriilor !
Ioan se hotărî răpede.
Omul onest care era într’ensul ieşise din lege prin omorul luî Raoul de Viile pont; eî! voia s’ajuugă, orl-şi ce ar fi, ca se-şl rebune, se-şî scape sora şi se im-plinâscă misia pe care-i o dăduse contele de Navarrau.
La şâse ore şi jumătate, un băiat aduse cina onorabilului Trelauney.
Trelauney ceru o trăsură pentru ora opt.
La opt, el se duse cu trăsura până la bulevardul Temple, descinse din birjă şî-şî urmă drumul pe jos.
XI.
Cornora
La opt ore şi jumătate, deschiZend portiţa palatului celor două-Zecî-şi-unu, începu a se preumbla prin curte şi prin grădină...
Negâsind nimic estraordinar, se sui în catul al douilea.
Uşa de intrare era deschisă.
Idn aprinse o lampă care se afla în anticameră.
El parcurse succesiv un salon mobilat dupe moda primuluî-imperifi, un cabinet, o sofragerie.
Locuinţa avea un aer liniştit şi burghez.
Scaunele şi ornicele erafi acoperite cu tul subţire ; un strat gros de praf se aşe-Zase peste tot locul.
S’ar fi că era o locuinţă din care proprietarii ar fi plecat la ţeră.
Acesta era faţa casei; trebuia se-î vedă şi dosul.
Ion descinse din nofl, deschise oblonul care închidea intrarea în puţ, fixă bine frânghia şi, eu lampa într’o mână, se lăsă s’aiuuice dicend :
—	In voia luî DumneZefi !
Der apa păru a se retrage sub piciorele sele şi ajunse încet la fund.
D’asupra capuluî seu, bolta se formase. din nofi.
Ion înainta, esaminând zidurile.
El se afla într’o galerie lungă, semănând cu catacombele,
DupS câţî-va paşi, galeria se împărţia în mai multe ramuri.
Erafi părţile prin care veneafi cei doue-Zecî şi unu.
Indicaţiile contelui de Navarrau îl spuneaţi se apuce pe coridorul F. I<5n zări la stânga litera F zugrăvită cu roşu pe o piatră.
El merse in acâstă direcţie.
Panta trecetorel era destul de răpede* I<5n se înfunda din ce în ce mal mult; înclinaţia pământului îî grăbia mersul.
Coridorul se sfârşia repede ; de fie-care parte se afla o citernă deschisă, şi apa care curgea de pe ziduri cădea picătură, cu picătură cu o regularitate monotonă.
—	Aci trebue se fie, gândi Ion.
După minuţiose cercetări, el găsi între
două pietre un cap mare de cuifi.
www.dacoromanica.ro
.
r
TELEEGRAFUL — 20 MARTIE 1868
Redacţiunea bulgărâscă presintată de d. Tsanoff, primind primul paragraf turcesc, propunea că după expiraţiunea fie-cărui period do 5 ani, prinţul Bulgariei va fi confirmat din nou în funcţiunile sale de guvernator general al Rumelieî, pentru a nu atiDge basele tratatului de ia Berlin.
Nişte emisari respândind iu Bulgaria şi în Rumelia, ştirea că Rusia dorea, dar nu putea se susţie numirea prinţului iără sti— pulaţiunea nici unui termiD, de vreme ee Bulgaria primise deja a doua propunere privitâre la reînoirea în fie care an a puterilor sale şi, pe de altă^ parte, prinţul pi guvernul bulgar considerând că, după âre-cari informaţiunî, Rusia ora pentru unirea fără termin, declarară că nu primesc numirea provisorio a prinţului şi insistară pentru a obţine numirea sa fără arătare do termin.
Astfel prinţul şi guvernul soferiră o maro decepţ'atie,J aflând că tot-a puterile, între care şi Rusia, a îl respins propunerea Italiei.
Acum scirea so respândeşte că repre-seutanţiî Germaniei, Austriei, Franciet şi Eugliterei ah declarat guvernului bulgar ci puterile vor trece peste consimţimen-tul sed.
Aici nimeni nu crede în adoptarea a* cestei mesurl, afară numai dacă puterile n’ar fi hotârite a impune vederile lor fără a lua în consideraţie situaţiunea ferii şi cerinţele imperiose care ad călSuZit pe marele Vizir şi pe d. Tsanoff, şi facs se prevaleze redacţiunea ce priveşte uumirea prinţului, astfel cum se găseşce meuţionată In arangiamentul turco-bulgar semnat la 1 Fevruare.
Consiliul de miniştri lucrâzl în perina-neuţă; el prepară o notă destinată marilor puteri.
So credo că prinţul şi guvernul vor menţine uuirea fără termin, şeii redacţiu-nea ce garanteză că prinţul va exercita funcţiunile de guvernator general al Ru-meliel fără stipulaţiunea vre unul termin.
Berlin, 30 Mar te.
Reichstag. — Proiectul ce prelungeşte durata legii coutra socialiştilor venind as-tădl îu discuţiuue, ministrul de interne, d. de Puttkammer, vorbeşte de escesurile cari s’aii produs în Belgia şi saune ca ar fi pericolos de a desarma îu astfel de mo mente, pe guvernul imperial. El adaogă că biserica catolică, care se bucură de cea mal mare libertate în Belgia, n’a fost îu stare se conjureze escesurile cari s’au produs acolo ; că guvernul imperial are, fără în-douială, puterea şi voinţa d’a reprima în-tr’un mod energic ori ce mişcare socialistă, der că trebuie se prevină ori ce pericol şi că împăratul ar înce.ca o mare durere dficâ ar vedea Reichstagul respingând o lege destinată a menţine ordinea in Germania.
D. Windtliorat declarând că nu vede nici o legătură între escesele comise în Belgia şi socialismul din Germania, d. de Puttka-mer respunda ca, după spusele <j>are*i ^ fruntea mişcărilor din Belgia se găsesc tocmai elemente germane; că- legislaţiunea belgiană, prin defectuosităţile sele, face posibile ori ce escesurT, şi tocmai pentru acesta guvernul imperial voiesce se înlăture o îe-gislaţiune defectuâsă.
D. Bebel afirmând, că adesea burghe-simea din Belgia a provocat dinadins ast-fel de scene de măcel, e chemat la ordine.
D. de Puttkamer respunde că d. Bebel este cel mai periculos din toţi agitatorii socialişti.
Urmarea discuţiunil e amânată pe mâine. Bruxelles, 30 Marte.
Situaţiunea continuă a se îmbunătăţi.
Paris, 30 Marte.
(Jomisiunea bugetului a hotărît să reducă la 900 miliâue franci cifra împrumutului proieciat,
(Havas)
Din ediţia do a&ă
oi*e s■62’*»
Viena, 30 Marte.
Se telegranază din Roma către Noua Presă Liberă că Germauia, Anglia şi Italia aă recomandat prinţului Bulgariei cea mai mare moderaţiune, aslgurâudu-1 că aspira-ţiunile sale vor fi luate îu consideraţie în timpuri mai liniştite
S’ah primit sein că Grecia caută a se apropia de Bulgaria şj de Muntenegru.
Bruxelles, 30 Marte.
O nouă încăierare a fost la Mariemont. Vr’o 15 grevişti aiî fost omorîţî şeii răniţi.
Londra, 30 Marte.
Scirea cum că eomi3iunea de delimitare r graniţei afgane şi-ar fi suspendat lucrările,
nu este adevărată
Londra, 30 Marte.
Times spune că regele Greciei cere Turciei se-i cedeze districtul Olympul.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
18	Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jumătate, sub preşedinta d-lui Dimanceâ, fiind pre-senţi 100 deputaţi.
Se comunică o petiţie a mai multor locuitori din PloiescI, cari rogă se nn se spo-resoă taxe'e pe spirtâse.
D. Maniu, Z‘Ce că ar fi bîue se se ia în cercetare petiţiile de acest fel de către comitetul delegaţilor.
2). Slanian Zice că locuitorii de la munte sunt cu totul contra sporirel taxei pe ţuică; ei sunt guta mai bine a plăti orî-ce alt impozit. Ar fi bine se li sc ia î« considerare cererile.
D Sliileru protesteză contra impozitelor ce se propun
Se valideză alegerea d-lul Leonida Pa-nopol, alesul colegiului III din Iaşi.
La ordinea di lei e discuţia proiectului de lege asupra taxelor pe spirtose.
D. Dimancea cere se se amâne discuţia acestui proiect pe mâine, pentru ca membrii adunării se 1 mat potă studia1
D. ministru al finanţelor observă că timpul e scurt, legile bugetare nu s’aii discutat încă, şi orî-ce amânare ar fi un refl.
Camera hotăresce a lua a<jl in desbateie proiectul de lege.
Se citesce raportul şi proiectul de Ifege.
Raportor al comitetului delegaţilor e d. Emil Costiueacu.
Iată coprinsul proiectului de lege, compus din doue articole:
Art. 1. Articolele 1, 12, 26 şi 27 din legea impositului asupra siirtoselor de la 14 Fevruare 1882 se modifică precum nr-me'ză :
Art. 1* Tâte alcoolurile şi berea, indigene şi importate, sunt supuse următore-lor taxe de consumaţiune în interiorul ţerel :
a)	Pentru alcoolurile din cereale, cartofi, rădăcini şi alte asomenea, se va plăti 8 bani de grad pentru fie-care decalitru;
b)	Pentru alcoolurile din fructe, tescovină, vin şi drojdii de vin, se va plăti 4 banî de grad pentru fie-care decalitru ;
c)	Berea de orî-ce natură şi calitate va pi? ti 2 lei de fie-care decalitru ;
d)	Licorurile de orî-ce natură şi numire vor plăti 6 lei pentru un decalitru.
Fabricele de alcoolurile menţionate la alin. a vor trebui să posede aparatele de control şi de mesurătore ee se vor stabili do ministerul financelor, şi care vor fi în sarcina fabricanţilor.
întrebuinţarea sulfului îa fermentarea materiilor prime este cu desăvârşire in-terdisa.
Prod .cetorii alcool urilor preveijute la alin. b vor trebui să facă o declaraţiune indicând cantitatea de alcool produs şi cantităţile ce voesc a pune în consumaţiune,
Un regulament special va determina formele acestor declaraţiunî şi mijlocul de control.
Arf. 12. Perceperea taxelor asupra al-coolurilor, prev^ute la alin. b din art. 1 se va faoe la intrarea acestora îa comunele în care au a se consuma saă chiar în momentul eşiiei diu comuna unde s’ail produs, dupe decisiunea miuisterulul,
Pentru tote cek-l'alto băuturi spirtose, perceperea se va face în momentul eşireî lor din localul de fabricaţiune.
Depositele situate în interiorul împrejmuire! unei fabrici se vor considera ca făcând parte din fabrică
Uu regulament special va preuisa formalităţile necesare controln’ul în perceperea taxelor.
Art. 26. Când agenţii ministerului de finance vor constata, după regulile dreptului comun, ca o cantitate ore care de beutnrî a fost sustrasă de la plata taxelor, fabricanţii sâil . vîmjtetoriî vor fi supuşi la o amendă de 50 până la 1,000 lei şi la confiscarea uneî cantităţi de bâuturî echivalentă cu cea constatată ea sustrasă.
Se va pedepsi cu amendă de 1,000 până la 2,000 lei şi cu confiscarea^unel cantităţi de băutură echivalentă cu producţinnea medie a unei luni, fabricantul care prin ori-ce mijloee va fi făcut ca aparatele de mSsurătâre se nu funcţioneze sâîi se iudice cantităţi mai miel decât cele fabricate în realitate.
Art. 27 Sunt supuşi unei amendu de la 200 la 500 lei, care in cas de isolva-biiitate se va transforma în închisâre, conform art. 28 din codul penal :
a)	Agenţii însărcinaţi cu perceperea im-positulul cari ar împlini alte taxe decât acele prevedote la art. 1;
b)	Agenţii cari, prin neghgenţă seu rea credinţă, ah contribuit a se strecura beuturâ în consumaţiune, fără a plaţi taxele legale.
Art. II. Acesta lege se va pune în a-plicare de la 1 Aprile 1886.
Iată şi cheltuielile necesarii la constatarea şi percepeiea impositulul, după aeest proiect de lege.
10 Revisori (200 lei salariu şi 160 lei spese de transport) pe an	lei	42,000
Serviciul	de	control îu fabrici	50,000
Remisa (5 la sută) a agenţilor însărcinaţi de minister cu constatarea şi perceperea taxelor pentru	ţuici	100,000
Total	192.0U0
D. Disescu combate proiectul de lege. După d-sea, acest proiect e greii de aplicat şi se depărtez» de la principiul dreptăţii care trebue se preşedă la stabilirea ori-car ui imposit. D sea se încercă, într’o lunga cuvântare, a dovedi acesta proposiţie: că impozitul ce se propune e nedrept.
D. Tache lonescu susţine proiectul de lege. Guvernul liberal a fost nevoit se res-pun<jă la mari necesităţi pentru care cheltuieli mari s’aii făcut. Acum, nevoi noul s’aii născut,' nevoi la care e de datoria partidei liberale ca Se răspundă. E nevoie de scoli, căi de comunicaţii, s’a hotărît a se tace; căi ferate, armamente etc.; pentru aceste trebuesc resurse, şi noi avem un deficit bugetar.
In acesta situaţiune, guvernul partidei liberale vine cu o serie de proiecte de legi pentru sporirea resurselor. Unul din mirificele cele mal bune e fără îndoială sporirea taxelor po băuturile alcoolice; decă adunarea nu primesce acest midloe şi nu gâsesce altele ca să acopere deficitul şi să facă faţă la cheltuielile statalul, guvernul este dator se se retragă şi să lase locul sfiu altora —’ea d. Carp spre pildă — care şi-au sistema lor de echilibrare a financelor.
Monopolul pe alcool, propus de guvern, era o măsură bună. Acesta e forma de imposit care respunde mai bine tuturor ce rinţelor uneî dări bune. Consumatorii ar avea produsul mal ieften pâte şi guvernul ar realisa beneficii forte mari — beneficii pe care astădî le-afi alţii, nu consumatorul ; ş’apoî, monopolul băuturilor spirtose ar respunde şi la altă cerinţa, ar pune capet falşificaţiilor care acum înbolnăvesc pe consumator si-1 omora.
Guvernul partidei liberale înse pâte ijice
ori când cu cea mai mare dreptate că şl-a ţinut angagiamentele. Când a venit la pntere a uşurat prea mult impositele, şi, cu tote măsurile ce le va propune, nu va ajunge la dările^ care so percepeati sub guvernul trecut.
După ce mai vorbesc d-nil Paladi şi Că-mărăşescu, şedinţa se rădică la ora 5 jumătate.
SENAT
18 Marte 1886
Ş dinţa se deschide la ora 2, sub pre-sedinţa d-lul D. Ghica, fiind presenţî 69 d-nî senatori.
D. general Al Agelescu, ministru de res-bel, depune proiectul de lege pentru es-propierea de terenuri necesare fortificărei capitalei. D-sea râgă a se discuta de urgenţa, ceea ce se admite de Senat.
D. preşedinte comunică ordinea dileî şi consultă pe guvern dacă nu cere înterver-tirea el.
D. Sturdza, ministru de culte, cere a se menţine ordinea Zh0® cum este stabilită, cu atât mai mult că d. ministru de justiţie nu este piesent pentru a Ina parte la discutarea legeî pentru strămutarea cur-ţeî de apel de la Focşani la Galaţi.
D. O. Orleanu rogă a se amăna discutarea acestui proiect pănă la tâmnă, ca guvernul să se mai gândescă.
1). I. C. Brătianu, prim-ministru, a-daogâ că discuţiunea legeî se amână de sine, de fire ce d. ministrul respectiv este bolnav.
Senatul decide a se menţine ordinea di-lel şi a se discuta proiectul de lege pentru admisibilitatea şi înaintarea în funcţiunile administrative.
D. V. Obedeanut raportorul comitetului delegaţilor, începe citirea legeî pe articole, care se votâză cu ore cari modificări pană la art. 10.
La ora 2 şi jumătate p. m. şedinţa ur-meză,
Ultuele Morniiii Iii efllţia 3e assră
A<jl diminâţă d. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului şi ministru de iuterne, a primit deputaţiunea oraşului Focşani, care avend în capul el pe d- N. Săveanu, primarul oraşului Focşani, a espus d-lul prim ministru păsurile Focşănenilor şi dorinţele lor în privinţa strămutare! eurţeî de apel din acel oraş.
D. prim miuistru a rugat pe Focşănem se-î presinte un memoriu pentru ca d-sa se’l pună în desbaterea consiliului de miniştri.
Un asemenea me-noriîî a fo3t presentat d-!u“ prim-ministrn de către d. primar N. Săveanu.
D. preşedinte al consiliului a declarat deputajiunet că guvernul va face tot pentru a împăca atât interesul general cât şi in teresul Focşănenilor.
măsâuă trebuia sacrificată, seif bolnavul era prada durerilor celor mai nesuferite.
Tota greutatea era ca şi durerea se fie nimicită, şi măseua scăpată.
Progresul Chirurgiei moderne a probat că şi acesta e posibil.
Operaţiunea este forte simplă. Operatorul sc6te măseaua şi o pune în alveola sa unde se prinde la loc îd 2 ore.
Prin acâsta operaţiune se întrerupe coJ municaţia lui cu essteriorul, măsâua e păstrată iar durerea a dispărut pentru tot-d’a-una.
D. Feierwerger, subehirurg din strada sf. Vineri No. 29, practică deja de 5 ani a-cestă operaţiune şi, în tfite cazurile, forte numerdse, succesul e strălucit după cum se asigură de mai multe persone care s’aS supus la acesta salutară operaţiune. I), Feuerwerger este gata a esperimeuta In faţa or cărui om de ştinţă, specialist sati medic care ar voi se se convingă de eficacitatea ei saii să assiste Ia acesta operaţiune, până acum nepracticată încă în România.
Pentru succesele d-luî Feiewerger vor-besce uu mare nnmer de certificate şi aâte de mulţumire din partea suferinzilor vjn-decaţî.
SS
leatrul Dacia ■ — Joiii, 23 Marte 1886, mare represintaţie dată în beneficiul d-luî M. G. Chiria-chid. Se va juca pentru prima dată piesa originală Ucigasa, dramă în 4 acte de d. Ky. Mih.
Orplieu: — In fie-eara seră, spectacol variat.
Inserţii şi Eeclame
Durerea de măsele. — Operaţiune nouă.
Durerea de măsele este negreşit una din durerile cele mai insuportabile şi in faţa căreia, ca şi in faţa multor afecţiuni, medicina stă cu braţele încrucişate şi priveşte cu compătimire la pacientul care se vaeta, fără de a-î putea da ajutor. Diversele tincturî ce se vend nu fac alta decât strică smalţul şi sapă dintele fără însă de a l putea alina durerea, căci ea provenind din nerv, se înţelege că numai atunci dispare când nervul este ucis seu i se întrerupe comunicaţia cu estenorul care in-fluinţeză asupra lui fie prin aerul atmosferic, fie prin or-ce alt iritant: mijlocul cel mai bun dect este d’a sranlge măsâua bolnavă.
Sunt însă persone care preferă a suferi durerile cele mai atroce decât d’a perde măseua.
Până acum, aci stăteau lucrurile; seu
Serată dansantă. — La 22 Marte 8 ore sera, în sala teatrului Dacia, Societatea cooperativă a meseriaşilor şi constructorilor români, va da o serată dansantă, in scop filantropic. La 12 ore ndptea va apare pe scenă o grupă de 24 ddmne şi dom-uişdre, in costum naţional, representând cele 24 Meserii, şi o grupă de 8 membri, cari vor cânta. Serata promite a fi din cele mai atrăgătdre.
.A/V^ES
De la un timp încoce s’aii Înfiinţat în capitală nisce biurourl de a-nunţurl cari de cari cu titluri mal pompdse. Aceste biurourl nu aii fost însd de cât nisce proteste de esploa-tare şi de înşelăciune, când a negustorilor, când a «Jiarielor.
Noi anunţăm că n’am dat autori-saţiune nici unuia din ele, nici unei persone chiar sd priimescă anunţuri şed abonamente în numele nostru. Ori cine are trebuinţă de diarul nostru se se adreseze direct la administraţia, căci orî-ce angajament cu vr 6 persdnă streină se consideră nul.
Mal anunţăm că de la biuroul de anunţuri aşa numit „România^, nu vom priimi la acest <Jiar nici un a-nunţ, ori cât i s’ar plăti.
Atâta pentru adl.
infl nnn ^ 86 cau^ cu împrumut pe lUUjUUw termen de 5 ani; garanţie în
hipotecă de imobile rurale şi urbane în proviurie, cu venit anual de 29,000 lei, valorând minimum 220,000. A se adresa la redacţia diaruluî Telegraful.
Ilfl fAnă 1* care a term’nat patru clase Ull lullcU gimnasiale,sciind se desemneze oresce a găsi o cât de modestă ocupaţie,-n ori ee ore ale diiei. Meditaţii de clasele-primare şi gimnaziale, afară de limba latină şi grâeă. A se adresa în strada Popa-Tatu No. 9, la d. C. Ghiorghi.
Hotelul Frascati
venabilă şi cu bune certificate. A se a-dresa la administraţinnea hotelului.
Ioan trase mai întâi spre densul cuiul, fără a putea se-1 misce ; se încercă apoi se-1 împingă, ca se vedă de oferia aceiaşi resistenţă.
Der cuiul se înfundă şi în acelaşi timp apa din oiterna din stânga trecu în cea din drâpta, ast-fel că una fu eu totul g61ă iar cea-l’altă se umplu ochiţi.
Citerna golită avea o mieă adâncime.
Ion apucă de un inel de fer şi deschise un oblon. Oblonul desveli o scară, şi când ajunse în josul scării, primblând lampa în jurul, seu, Ioan fu minunat, fascinat.
Tot părea că arde.
Scâutel cu miile sclipiati din tâte părţile.
Lumina, reflectată de diamante şi de cristale de tot felul, luminai! subterana.
Ion era ca un om ce s’ar fi primblat în câda unei comete.
Era acolo o grozavă îngrămădire de bogăţii.
Vase sacre furate din biserici, potire, sfeşnioe de aur masiv, lă^î pline de brăţări, de salbe de mărgăritar! şi de pietre preţiose.
Şi îu grămezi, şi prin colţuri, obiectele!
9%
pe care trebuise s& le topesca ca se la ascundă originea ; lingouri asemene cu acele ce se găsesc în pivniţele Bănceî Fraudei, argint, săbii turcesc? bătute în smaragde, şi altele nenumărate.
Acesta comâră n’avea stăpân.
Câţi mal trăiau fire dintre aceia cari furaseră £C8ste bogăţii.
Era averea celor doue-Zecl-şi-unu, şi mal ales a celui Unu, mal mare.
Acest aur trebuia redat vietei, circulaţiei'. Era pârghia cu care Ioan era se rădice lumea.
— îmi voi ajunge la scop, gândi el. Cu mult aur, va trebui prea puţin sânge.
In acest moment, observa că pământul se umezia.
El se uită răpede jos: apa curgea din tâte părţile.
Uitase de a fixa resortul care deschidea şi închidea comunicaţia între cele doue ci-terne şi apa curgea prin gaură în pivniţă.
Ioan alergă la scară.
El gândia cu drept cuvent că citcrna fiiud puţin adâncă, conţinutul ei nu era d’ajuns ca se umple pivniţa.
Aşteptă ca corentu! se-şl mai piardă
din putere şi se răpeai afară pe oblon, ţi-nendu-se de marginele citernel.
Respiră în fine, afiâudu se în galerie.
Altă greutate îl aştepta.
Lampa i se stinsese, şi trebuia se gă-siaseă drumul pe bîjbâite.
Ioan înainta pnţin câte pnţin, urmând păretele şi căutând a se orienta.
El s’apropia de o răspântie, când i se păru c’aude un sgomot de glasuri.
Ascultă...
Nu mai avu îndouialâ, glasuri'e se a-propiaîî.
In curând o rază de lumină sbacni.
Ioan se ascunse în una din galerii; douî omeni trecură der nu Ie putea deosebi bine trăsurile feţei.
Era Monsiniorele şi Aly cari se întor-eeafl de la pivniţa din strada Râcollets, unde nu găsiseră cadavrul lui Fourgăt.
Ioan îî urmări din depărtare.
El îl vedu suind seara, pe care se sui si el.
Monsiniorele şi Aly intraseră în camera negră şi închiseră oblonul, ast-tel că ?ân se gări în îutuneric.
El descinse din noii, aveud nădejde câ v.i ajunge la puţ, şi mergea cu mâiuele înainte.
D’o dată, se trase îndărăt.
Mâna sea atinsese cava cald care se mişca.
Acest ceva era un cap, şi capul întrebă :
—	D-ta eşti Trelauney?
—	Da, respunse Iân.
—	Urmeză me.
O mână apucă mâna lui 'Ion. Dupe ce făcu mai multe ocoluri şi sui mai multe scări, se afiă în pavilionul din fundul gradinei.
Era o nopte frumâsă şi luna lumina ca Ziua- Iân putu reounâsce uşor pe Surypere.
—	Ai venit la timp, dise fostul pădurar.
Acesta dădu cu mâhnire din cap.
—	Nu te vo“ mal lăsa d’acum,	el.
D. conte a murit!
—	A ! Z'80 Iân, mişcat.
—	Şi ceî doui âmeni pe cari-î ai întâlnit în supterană sunt aceia cari l-aii ucis.
—	Soiî cine sunt ?
—	Nu încă, dar voi afla în curând.
Vocea lui Surypbre, de obiceitt liniştită
şi blâudă, se făcuse stridentă de furie.
—	De unde viî, il întreba Ioan.
—	De ia otelul Louvre, unde mi s’a spus că d. Trelauney ieşise.
—	Şi te-aî gândit eă me vei găsi aci ?
—	Am venit pe strada Saintonge ca să
nu deştept nici o bănuială... Este, într’una din casele nâstre, o trecetâre supterană care aduce aci.	‘
—	D. de Navarran n a gis nimic înainte de a muri ?
—	A îngânat: «Du»te la Ioau; nu mai am nevoie de tine.»
—	Ce avem de făcut aci ?
—	O se te conduc ^în Cabinetul lui Fourgat— adică al dumitale... Dar tre-vue se aşteptăm ca se iasă Monsiniorele.
—	Ce face Monsiniorele acolo ?
—	Caută ceea ce nu va găsi.
—	Ce?
—	Semnul!... Dumitale şi nu lui se vor supune âmenil noştri.
Surypâre întredeschise uşa pavilonului şi se îndreptă spre casă.
ioan nu băgase de semă că Surypere nu pusese piciorul pe trepta peronului.
—	Aşteptă aci, îi dise Surypere.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 20 MARTE 1886
H.WMUMWi i? j **ii «BPaM
PRIMA FABRiCA ROMANĂ
DE
KIFIR-CUMIS
O băutură făcută, din lapte, care se întrebuin-
Kcu un succes mare în Rusia, Englitera şi {ia, în contra bălelor de piept mai cu stimă în contra ofticet; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuesci, mulţumită iniţiativei d-lnî Lukianoff, caro a fost unul din preparaţi rit isteţi ai acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria pSne în Elvoţia şi Samara e obositore şi costă mult, pe când calitatea Kifirului, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei năstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s'a mutat de la Hotel do France, în oalea Gri vi ţa No. 140, casa Manolescn.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţeî, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
1 Loco Bucurescî înapoind sticlele gole.
100 sticle 85 lei — b.
50	»	45	»	»
25	»	22	»	50
ijPeuţru bolnavi neavuţi preţurile vor fi scăzute.
BE.
In provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
CURSUL BUCURESCÎ
CASA BE SCHIMB
THQMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Ducin-Rom&nia Cursul pe <}'ufl ('e 19 Marte
6°/o Renta amortisabilă. •	■
5°/o	» română perpetuă
6°/c Obl. de Stat [rur. convertite] 6°/°	„ C. F. Române . » ,
58/o ,, Municipale . .
I0fa. „ Casei Pena. [300 !.] 5% Scris, funciare rurale .	.
1*75 i,	t, ’
•5°/o	„	, urbane.	.	‘
N/o ii	i	n •	°
f’lo >i	>i - ;
impr. ou prime Bmurenoî [20 fr.J-5°/o Comunale nuoî banca Prevederea .	.	.	.
DIVERSE
inr contra argint *att bilete
Bilete de Bancă.................
Fiorini val. Austriacă Mărci Germane ......
Banc-note Francese .	;	.	.
Ruble de hârtie
1880. juinf ,
95V2 92 ■/» 83>'f
74
210
86
162
82
92
93 S0
15.
,00
1.23
99
2,40
V 9nd.
SC 'k 93' , 89'/,
76
215
87
103
83
93
100
33
140/2
2 02 1.25 IfO 2.50
Oe închiriat şi de wenzare
de la sfântn George
Casele din strada Scaunele No. 11, couţinend opt camere, dependinţe, grajd, şopron, p'mniţă, grădină etc—Doritorii se pot adresa la proprietar d. M. Iouescu, strada Colţii No. 10.
Tlâ	*a 81' George viitor casele din
— v JllvWIUftV strada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis. tot pe aceiaşi stradă No. 22 seu în strada Pescăria Veche No. 9 , ta d. Stefânescu, proprietar
Dumnezeii să’ţl resplătească ! Mulţumeso de mii do ori pentru ex-tmctul de nlet pentrn urechi trimes mie, care m’a vindecat cu desăvârşire; căci iarăşi aud forte bine. E de mirare aceasta căci în curiiad împlinesc 80 ani. | Mulţumindu-ve încă O dată, rămân al |t d-vdtră servitor.
Vosag de Andor
III
Pentru curioşi
REOUNOSOUT ESTRACT KENUMIT
Uleiu pentru Urechi
Se pote căpăta pentru 8 fl\, cu instruc § ţiunile întrebuinţăreî de la medicul se- & cundar C. R., Dr. Schipelt.
Deposit principal la Ignatz Lobi, §
Viena, IX, Seegasse 8.
Epitropîa aşezămintelor Brâncovenesci
Fiind-că la licitaţiunea ţinută în Ziua de 12 alo curentei, pentru a-provisionarea cu furagiul trebuincios la intreţiuerea cailor Spitalului pe timp de un an, nu s’afl presentat concurenţi, se publică că în <Jiua de 1 April'e ora 12 ni., se va ţine o nou6 licitaţie în Cancelaria Administraţiei, unde se pot vedea şi condi-ţiunile în tdte filele de lucru de la ora 10—2 p. m.
Mult cunoscuta preiJicăMre a trecutului, presantului şi viitorului, d-na A Alexandrescu prin ştiinţa sea cu cărţile Ungare, Mahomedane si Zodie,etc. va arăta întrdga viaţă, gândurile şi destinul precum şi orî ce evenimente, preŞico modul cum se ajunge la realisare şi interesele din trecut, present Şi viitor, arată orele şi limpu do noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţi phisionomiştl şi chiromantiştî au rămas uimiţi ascultând’o. — L’omiciliaţlă în strada Traicn No 91.
0 buaă îngrijitSre lAS,’®
germană şi română cântă un loc într’o familie o-norabi ă. — A se adresa în strada Domniţa Nas-tasia No. 4.
Oe închiriat
prăvălii, dou6 odăi şi donS pivniţe; In primul etagiil 5 camere cu cuhnie. La No. 90, sunt de închiriat 2 prăvălii cu dependinţele lor.
y

SCROBEALA -ALBA
IN CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mal bună XcrobiSlil albă este aceia de la Cassa F. HEUMANN & C-ie din Anvers, (Belgia) şi care concurdzâ în calitate cn cele mai bune mărci engleze, fiind cu tdte aceste mult mai eftină.
Se efoctudză în pach te de 2 1.8 kilo cu etichete, precum şi în cutii de >/», llt, >'8 şi kilo cu etichete în chromo-litografie.
A se adresa pentru preţuri şi condiţiunl la
Representant general pentru România. Bucurcscr, x*
societate pnernlă de asigurare în Bucurescî
Aprobată prin decret regal No. 221 din 25 Ianuarie 1885.
*
Capital social fi,000,OOO lei
Prima efnisinoe %000,UOO lei deplini vSrsaţl 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond 1» garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reservade premii si fond reservă 650000 lei
*Naţionala“ asigură :
1- In contra dannelor de Incendlil. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) c« partid păi'I de l5°/0 din beneficiul realisatd in aedstă ramură în ţdră.—IIi. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. —IV. Contra sparge-rel geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face a-i-gurare hatipia vîeţrî.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70° o din beneficiu în corn-
binaţiunile următdre : asigurări asupra vieţef uneia sau a două peruci ne, asigurări temporale, asigurăr mixte şi asigurări mixte cu capital dublu-
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţimiile următdre :
Asociaţlunl mutuale de supra-vieţui.e. Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 ani pentru, copil de la ani jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capiteluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite com-binaţiunl.
PenS la finele anulur 1884 ,,Naţionala** a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 I. n, şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,509,00j 1. n.
DIRECŢIUNEA, GENERALA Str. Carol 1, No. 9.

Vr;
PENTRU Un COSTUM
NUMAI de LANÂ de OIE CURATA neutra nu om de o statură nrjlocie
SC.
4
8
10
12
florini 96 cr.
ii
»*
>>
40 cr,
din lână bună;
„	»	mal bună;
„	»	fină
„	»	cu totul fină
Plaidurî de călătorie,-bucata 4, 5, 8 până la 12 fl.- Costume f<5rte fine, pantaloni, pardesiu*!, stofe de haine şi mantale de ploe, tiflu, loden, commis, cammgarn, cheviots, tricouri, postavuri pentru domne şi postavuri pentru biliard, peruviene, doskings, recomandă:
MlIIOHâll S FIKAROFSKY ,a
Mostre franco. Modele pentru d-nil croitori nefrnncate. Am în permanenţă un deposit de pestavuri 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că cu[marele mele afaceri iuternaţionale îmi reniân o mulţime de resturi în lungime de 1 până Ia 5 metri, dar sunt silit să ,me desfac de asemenea resturi cu reduceri mari sub preţul de producere■ Ori oe om cu minte t ebue să recu-noscă că din resturi aşa de mici nu se pot triinete mostre căci la câte-va sute de cereri de mostre in cel mal scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie când diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele se taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asem nea procedări.^— Resturile cari nu convin, se schimba sau să trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în Hrubele germană, ungară, bohemă, polonă, italiană şi francesâ
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bccurescean şi întregeî ţSrî, că in fabrica mea, superidră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit in Bucurescî, stradd Radu-Vodă, No. 45, se fa-briceză stofe indigene din lână curată din ţdrâ pentru costume bărbăteşti, care le vând cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul mafl de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tof-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabric» şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea mai frumdsă tăetură după jurnalele cele maî nuoî, cu preţ moderat ÎLIE M. POPP. Fabricant de Postav şi Croitor,
Str, Radu-Voda, 84 si Academiei, 28.
MAMELOR de ZEbA-IMIILIIE]
Pectru a lecui slăbiciunea copiilor, a desvolta forjele lor, creşterea lor şi a-î păzi de bdlele comune copilăriei, cei mal renumiţi doctori şi membri al Academiei de Medicină sau ca doctorie, Cu cea maî fericită isbânda veritabilul Bacahoat al Arabilor de Delangrenier din Paris
Acest aliment fdrte plăcut, compus din substanţe vegetale hrănitore şi trebuitdre, se divieeză în totă >conoinia şi prin proprietăţile sale analeptice, el îmbunătăţesce composiţiunea laptelui la damele cari alaptâză şi reînsufleţeşte puterile lângezătore ale stomacului.—Depozite în iote oraşele din România.
mm & mm - m mmm s
întrebuinţat cu succos în Spitalele din Paris şi recomandată de câtre cei mai însemnaţi Medici, în BRONCHITE, CAT ARURI, TUSE OPINIATRE,
BâLE DE PEPT (Oftica), RACH1TISMUL. (Copil scrofuloşi şi diformi).
Modul întrebuinţărei:Pie-aare lingura intruă jumătate pahar cu apă şijachar. phn 3PrA.-crrrATT3B‘E;.'R.OXS, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi fote Pli".
Bătături saQ Negi
Se depârteză sigur şi fără durere în timpul cel maî scurt prin ungerea cu tinctnrfi de I bătături renumită şi singura adevărată a j Iul Ravalner, din Pharmacia roşie în Posen.
1CD Costul unei sticluţe cu car- 1 CD Iii. ton şi cu pensulă ____________ I I D«
Deposit în Bucurescî la d- Farmacist Ru-dolf Schmettau, farmacia Carţeî Regale-
Benmita căMrsasă IiJLli POLONEZ
care ghicesce viitorul, preseutul şi trecutul, pote descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orî ce secrete ascunse la cari se intereseză cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. Â se adresa în str Piaţa Amzeî, No. 5.
Llisareth Hardine
MOŞA CU DIPLOMA OIN STREINATATE
Fostă directore a Spit. de moşit din Kazan,
Dă consnltaţiunî de la orele 10 -12 a.in.
STRADA C0SMA, No.
Sub-semnatul, rafi simt dator a a-duce mulţumirile mele renumitei cărturăresc Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiuuea locului.	R. Pănescu.
IPASTILE GERAUDEL
CU GOUDRON (PĂCURĂ) PUR DIN NORVEGIA
Lucrând prin Inhalnţinne şl prin Absorpţlune In ost de B6le a Cailor! resplrntdre :
larinx, Bronchlî, PlămtuT	^ ^
CONTRA
TROHNEÎ, TFSEI NERVOSE BRONOHITEÎ, LARINGITEl, RĂGUSELIÎ CATARRHULUÎ, ASTHMIÎ, etc.’
d Toţi medicii recomandă PASTILELE GERAUBEL fi condamni întrebuinţarea produselori cu 2 J picură, întrebuinţate tubt formă solida care oblige a le inghiţi, precum bomboneîe cu picuri, captulde, * ^ pilulele, dragede, perlele. Ăiscmenea este fi cu siropurile, etc.
(8* st vtaiţa de altmintrelea pmiru m tt inţtUge bine, legendele explicativ* *
INCONVENIENTELE
Bonbânelori, eapeulelori, etc., cu picuri.
1.—I’uJu •eeophagiand, prin care de** ^ e!nd5 bonb6nele, capsulele, perlele, cu ► păcură, dure al neaolublle, cari nepu-
^ respirator* cărora aoeat remediu *<U ►- deMinatJL
^	*• — fxtremitutea oeeophmgiuUtt prin
►	car» bonb6nele, eapiulele, perlele, ca £ păcură pătrundă in «tomac, pe care £ »lu Încarcă cu materii gel&tin6>e ai aa-^ bariaite, eu gomă, glucoii, etc., deter-^ mlnăDd aetfel perderea poftei de m&n-
►	care, dureri de atomao, derangeaniente ^ gastrice, etc.
►	3. — ZiUejh'nuZ (urmarea rtomaoului) fl In care ie continue accidentele causate ^ prin bonbonele, capsulele, perlele, cu ^ păcură, a căror maaă indigestă deter-^ de»ordine grave; inflamaţi» mUeti-
►	nald, ulceraţiune, aowtipaţiune, diarrhie fl opiniatrd, etc., in raportii cu suoat&nţele 5 narcotice cari Intră in composiţiune« fg lori, opium, sări de opium, morfină fl oodeinâ, a căror pericol! au foat algna. ^ laţi de corpul medical intregă.
figurii anatomice de nuzi jos,)	P
AVANTAGIELE	^
Fmtildori Qfraudel cu picură.	p
A.	— BroncMile in care vapori pre- ^
tervatorî ;1 vindecători a pacuri! pro fl duţl prin sugerea pastilelori Gdraudel ^ •unt cu d’asila atras! prin respira ţi une & Înainte d’a trece In plămăuL	P
B,	— Celulele ţi veticuUU pulmonar* ml
und* vaporii de păcura produs! prin B pastilele Giraudel şl aduşi prin fie care ^ Inspira ţin ne de aer, «• fespindesefi fe naturalminte şl produs Imediat efectele W lori bine-făcătdre.	J
6e Înţelege cu uşurinţa prin indi- P sările d* mai rus, efectele naturale a ^ pastilelor! Glraudel, apreciate dupe ^ cum urmează de către oel mai autori sat P organ din Francia t
n D-nu Odraudel a găsit mijlocul rin- jg „ piu ţi practicii d’a face că păcură *e j*! n pătrundă până in ultimele ramificări ^ n al* arborelui brenchie, reducând* o m i „ particule de o extremă tenuitate ţi ames- ^ r UaxruS o cu alte substanţe capabile d’a £
„ le servi ca ajutoră, ănsi respigindU dm h 9 dânsa tdte substanţele narcotice.
* Intre aceste condiţiunl acţiunea pa- J m etani est atăl d* momentană că accesele H w ie tuşă convulsiv* suni imediat tăiat* J a prts* întrebuinţarea PA8TILBL0RI G6- JJ
• *U-TOKL- , Dootor Dblmis. „	§
(QaoetU des Sâpitaua, 23 Noemb. 1883.)
| * PASTILELE O^RAUDEL sunt iudispensabile taior perudnelorl cari ’şl ostenssen vocea, ^ ► acelor! cari Încreadă la aer, expuse variaţiunilorî atmospherel, saa pe oarl inorările lori silescă a -4
~	--------------J-------7---^ ■wiuţ/iuuuvil ctvuivopuw*	*UV*IUI*U
■ respira vapori sau prafuri irritante ; Lucrătorii de ateliere, tâmplarii, vizitii, cantereţii, actori, | ► oratori, predicatori, advocaţi, professorî, institutori, amploiaţi a cailori ferate, etc., pentru ca ele ^ a potu înlocui cu avautagiu or şi ce fel de ceaiă. Ele se pot lua la fie oe oră, inainte sau dupe masă, â * ziua sau ndptea, acasă sau afară, mergând, muncind. Fdrte preţiose pentru fumători şi vânători. ®
fi Mai mult de uă tută de mii de persane sunt vindecate in fie car an prin întrebuinţarea acetlori pattile. A 2	li D** Oiraudel poaedd mai mult de 40,000 de ieruort de mulţumire ţi atestatiunl.	2
fi Pastilele Gbraudel sunt singurile pastile cu păcură recompensate de către juriul intern* gh V tional a exposiţiuniî universale din Paris 1878; — Medalia d’aur Paris 1885; — experimentate prin £ decisiune ministerială, dupe avisul consiliului de sănătateautorisate in 'Russia de către? fi Guvernament dupe aprobarea consiliului medical. *	_	0
r	n.u. f. 7f ffgta, eaufnamdu o noUfS asupra modulul de hhWn ootU *• Rlp / 1 fr. 50 *1 UU /mreuuiel*.	O
fl	In Romania, plus transport ţi misia.	$
J	(BE SE EXIGE MARCA DE FABRICĂ DEPUSĂ}
fl	AMemsme» se p6t* prim Ifle care cuti* franco eontra unu! mandat postai adretoal Inventorolni
1 ă»G£RAUDELf Farmacist ‘la Sainte-Menehould (Franţa)
M» ârin'fl gratii fi franco 6 paitiU ea meniră, spre ineortarţ^e oăret ptriene tari U va «cr«.
Sa vinde en gros la : Bruss Frederic, farmacist di-oguist, iu 8 i vu-ejtî, Eionomu
◄
I
J
droghist în Bucurescî, Oveasa droghiatîaBumresci Iu dateliu U toţi farmaciştii şi diogişti
Societate generată te asigurare în Bucurescî
Convocarea afluintrel generale
Ccnâiliul de administraţie are o; ndre a comunica d-lor acţionari că, conform art. 46—49 diu Statute, adunarea generală ordinară a acţionarilor societăţeî va avea loc Duminecă la 30 Martie (11 Aprilie) 1886, la orele 3 p, m., în localul societăţeî, Str. Carol I, No. 9.
ORDINEA ŞILEIs
I 1. Raporturile consiliului de administraţie şi a censfi i'or asupra bilanţului ptniru exerciţiul anu’ui 1'85.
2.	Aprobarea bilanţului şi descărcarea de dat consiliului de administraţie şi direcţiune! pentru gestiunea lor.
3.	Firarea dividendeî.
4.	A egerea a 3 consilieri in lo ul celor eşiţl la sorţi conform cu art. 15 din Statute.
5.	Alegerea a 3 censori penTu verificarea compturiior anului 1886, conform art 39 din
statute.
6.	Propunerile ce se vor face de acţionari în sensul art 53 din s'a tute, eventual midifica-rea Statutelor.
Pentru a fi admis la adunarea generală, fiecare acţicnar trebue se depnna acţiuni'e sele cel puţ n cu 5 înainte de (jiua adunărei generale, adică p nă la 25 Marte (6 Aprilel 1886 inBrcu’escl, la casr centrală a societăţeî.
In Iaşi, lad nil J. Neuschoiz& Comp bancheri

Lecţiuni de Dans
OTEL FIESCJilt, Strada Ş SLABI, camera 24.1
Sub-sein untul are ondre a aduee la cunoştinţa onor. public că dă lecţiunî de dans atât privat cât şi la domiciliul sâti.
CAROL 5CAMA6¥I
'F’roJessr de Dans.
IBS&iSS'
TREI MEDALII DE AUR
DOUĂ DE ARGINT UNA DE BRONZ
<#o.Hn*T a®
idt.icsuj'OH i—Siî iicliA Smârdan. ‘î
(Glosei)
a^ 'W ^
in Ciaiova, la d A. M Strass, agentul so-
cietăţei şi în contra acţiunilor depuse va primi o adeverinţă, care va s-ivi tot-d’odată şi de Bi'et de intrare
Pentru consiliul de administraţie,
Preş1 di ut , I. MAItf H1L0MAN.
ESTRAS DIN STATUTE Art 48. Spre a face cine-va parte din adunarea generală, trebue se fie proprietar a cel puţin 10 acţiuni, cari dau dreptul la un vot.
Nici un acţionar nu va pitea întruni mal mult de 10 voturi pentru dânsul şi alt" 10 ca mandatar, ori-care ar fi numărul acţiunilor ce va poseda său represinta.
Ari- 49 Nimeni nu va putea represinta pe un acţionar de:ă nu va fi însuşi acţionar, dreptul d' votare se va legitima prin depunerea acţi:nilo.- în casa societ- ţel seu la locurile desemnate de consiliul de administraţie în pu bflesţiunearespectivă,cu5ijilccel puţin înain‘e de 4'na fixată pentru adunarea generală.
"Singurulgagent ai renumitei fabrici
MBBSHALL, SOMS & C-ie
Locomobile şi Treerătorl
de 3, 4, 6, 8 10 şi T2 cal putere cu şi tară aparpt de ars pae.
Batoze de porumb cu abur şi cu mâna îlaşine de semănat, Vânt urători Maşine de tăiat pae. Maşine de huruit, Semănători, grape, cte. din fabrica HOFHERH Jte SCHRANTZ (\^ienna)
Secerători „ADRlANGEu Snuinal 452 Ko. greutate, uşor de mânuit, simple ai durabile.
PIETRE DE MilJlA
garantate adevărat frances din fabrica l,alli«r. Vns-not & Comp. (La Fortee.l
Tipografia ţlUralnî To ^rofai14. Calea Itahovaî No. 36.
www.dacoromanica.ro
VINERI, 21 MARTE 1886
ANUL XVII. No. 4133.
ABONA MEXT’f : Pentru Capitală:
i’entru un an . - .	Lei 24
„ ş<5ae luni .	. 12
, el luni .	» 0
Pentru Districte	
Pantiu un an .	l,et 30
» ş6ae luni	» 15
» trei luni	> 8
Pentru Streinătate	
Pentru un an .	le
« şăae luni ...	»
» trei luni .	.	» 1J
Abonamentele se fac la 1 şt ale fiecărei luni.
Un nhm&r vechii! 25 bani.
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
Ediţia de dimiirâţă
'HrrrffTîgmiB
aNUNCIUBÎ ŞI RECLAME :
Anunciurî pe pag. IV, linia 25 bani Reclame pe pag.	HI	. . .	1	leii
» pe pag.	II	...	8	lei.
» pe pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Francia, Havas, Laffite &C-nie, 8 place de la Bourse, Paris.
Englitera, Engfcne Micoud, 81 Flet t.
Street, E. C- London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv ten.
Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien. Ungaria, D. Moritz Wiest, în Iluda-Pest, Servietenplats.
Redacţlimea, Calea ilahovel, No. 36

Bivesotoi* politie, I, Cî. FUIfBESGU
Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36


SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Paris, 31 Marte.
ţliârele de sera anunţă : consiliul belgian de miniştri s’a declaratîn permanenţă. Poliţia din Bruxelles a foBt însciinţată că anarhiştii vor s’arunce ’n aer mai multe părţi ale oraşului. Greviştii din Decaze-ville aiS hotărit se trămită o adresă de aprobare greviştilor belgian!.
Paris, 31 Marte.
Intr’o aduDarl de revoluţionari s’a liotS-rit deschiderea de subscrieri publice pentru greviştii belgiauî. Mal muljl anarhist! belgian! d’aci afi plecat la Charleroi.— Căruţaş;! aii liotărît se înceteze lucrul Croitorii bărbătesc! asemene au hotărit să se pue în grevă. Zidari! s'ati întrunit ieri s,ro a hotărî asupra greve!. Deputaţi! socialişti Camălinat şi Boyer ah ţinut întruniri in care afi atacat cu violenţă pe »es-ploatatorI«. Iotruniri’e afi votat blam »bur ghezilor« din Cameră si prestl opoitu-niste. — Audiffret-Pasqui >r va iutcrpela guvernul asupra măsurilor de luat pentru a opri întinderea mişcării socialiste din Belgia în deţartamentele francase învecinate.
Berlin 31 Marte.
National Zeitung anunţă: Dtsbaterea proiectului bisericesc, în Camera seniorilor, începe juoî. La 29 Marte a sosit un curier din Roma, aducând comunicări importante, pote chiar hotăritore.
Londra, 31 Marte.
D. Gladstone speră se aducă bugetul U 12 Aprile. La 15, Camera va fi pusă în posiţiune se se ocupe cu bilul pentru schimbarea disposiţiunilor privitore la cumpărarea şi vinderea pământului în Irlanda
Londra, 31 Marte.
Se spune că Chamberlain, în unire cu Hartington, Go3chen, Dilke, James şi un însemnat număr de whig! şi radicali, pregătesc o oposiţiune hotărîtă contra proiectelor irlandese ale d-luî Gladstone şi un contra-proiect care va fi depus în cameră Se crede că după 8 Aprile vor fi nou! de-misiunl în cabinet. Lord Speucer ameninţă cu demisiunea, dâcă se va părăsi proiectul împroprietăririi ţăranilor. Cu t6te deser-ţiunile, partisani! Iu! Gladstone socot că vor avea o maioritate de 20 până la 30 voturi.
Atena, 31 Marte.
Ultimul consilia de resboî, la care afi luat parte generali! Sapunţaki şi Pelme-zas, şeful serviciului sanitar Suţos, şi colonelul Makris, a declarat că totul e gata pentru resboL Cele doue clase noul de re-servă se urcă la 29,000 âmenî. In magazine se află un deposit considerabil de arme; se monteză 96 tunuri Krupp. Nimeni nu se gândeâce în Grecia se cedeze. întăririle din portul Yolo s’ati terminat. Efectivul trupelor grecesel subt arme e următorul: în prima linie, 25,000 dmenî la La-rissa şi câte 16,000 Ja Trikola şi Arta; în a doua linie, 15,000 dmecl; nouile reserve dafi 20,000 bmerî. In tot, apropo 100,000 omeni.
Cairo, 31 Marte.
Represintanţi! mal multor puteri, son daţ! asupra proiectului Mukhtar de reor-ganisare a armate!, s’afi rostit favorabil. In acelaşi timp eî afi declarat că, dacă Anglia ar descărca tesaurul egiptean de cotisaţiuqea pentru întreţinerea armatei englese de ocupaţiune, acâstă «urnă nu va putea fi întrebuinţată fără consimţimentul puterilor.
Londra, 31 Marte.
Guvernele tuturor colonielor australiene s’aii rostit contra auecsăril Nouilor Hebride de câtre Francia. E probabil că Anglia va interveni.
Madrid, 31 Marto.
Depeşele din provincia constată că biu-roanle pentru alegerile de deputaţi de la 4 Aprile afi eşit ministeriale ; prin urmare maioritatea guvernului In viitorea Cameră e asigurată. După aceea sc pete prevedea că republicani! vor avea 20 de scaune, er fracţiunea CanovaR 50.
Paris, 31 Marte.
In comisiunea bugetară, ministrul de fi-nauce îşi apără proiectul, cere ca cestiuuea împrumutului se fie imediat deslegată şi pune îu relief avantagele rentei neamorti-sabile 3 la sută. Fieycinet declară ca naţiunea e ostilă idoiel de imposite noul, şi indiferentă pentru împrumut. El constată imposibilitatea d’a se economisi 80 milidne
în bugetele ministerelor si insistă ca ces-tiunea împrumutului să fie imediat tratată.
Paris, 31 Marte.
In cercurile diplomaţie! franceze se vede că singurul mijloc, pentru a ajunge la o grabnică închidere a Gestiunii bulgare, e aderarea prinpelut Alexandra la înţelegeri a puterilor cu Porta, Urmând alt fel, principele se încarcă cu grea răspundere, mal cu semâ iu ce privesce pe Grecia ; căci apucăturile resboinice ale acesteia afi fost învioşate mima! de oposiţiunea principelui Alexandru. Dacă principele nu va putea fi înduplecat să cedeze, nu remâne alt mijloc decât tranşarea cestiunil direct între puteri şi Pdrtă, fără a ţine semâ de obiec-ţiunile Bulgariei.
Belgrad, 31 Marte.
Ambasadorul austro ungar, contele Khe-veuhtiller, a înmâuat regelui Milan o aerisire autog-afâ a împăratului Franciso-Iosef, ca respuos la adresade mulţumire a regelol pentru serviciile aduse în resboî de crucea roşia austro ungară.
Londra 31 Marte.
Oficiul Reuter anuuţădiu Buenos-Ayres : «Sciri din Montevideo vorbesc despre is-buenirea unei revoluţiun! în Uruguay. Generalul Arredondo a debarcat în Guavigu cu 1000 omeni. Iu Moutevideo domnesce panica».
Pelersburg, 31 Marte.
Aci dolnnesce în genere îngrijirea, că o catastrofă se pregătesce la Sofia. Idea unul regat bulgar nu e de loc nerirapafcieă aci, der ea nu se pote realisa fără sprijinul Rusiei, cum nu se pote iarăşi ca politica rusescă să se schimbe cât timp principele Alecsandru va domni în Bulgaria După vederile cercurilor competente, lucrurile au ajuns destul de ă'parte pentru ca să ia energic în mâni restabilirea or dinei în Bulgaria Prin acesta nu se vor provoca noul complicări : Anglia se va mulţumi c’un protest, er Austria nu va face nici atât; din potrivă, ea e gata să adere la tote ho-tărîrile Rusiei, fiind-că nu e chip de opu nere Iu ce privesce pe Germania, Baiten-borg nu se pote aştepta la nici un sprijin, căci cabinetul berlines uu va pune piedici în calea Rusie!.
I se vedea Ultime Sein pe pagina III

, Joii 20 1
Pentru ceî puţini cari stau aprdpo de miedul vieţef nostre politice, cu-16rea dinasticismulul oposiţiunii e de mult cunoscută,; din nenorocire nu e tot aşa pentru maioritate care, de depirte, e de multe ori espusâ la ilusiuni optice. AiS fost în fiarele opoziţiunii dese atacuri violente la [adresa Tronului, fără îndoială lumea le-a citit; dar ea a putut s6-şi es-plice lucrul prin focul luptei, prin necazul momentan al oposiţiunii, fără prejudiciu pentru principiul însuşi.
Suntem datori noi, cari şi pe faţă şi pe din dos merefi am fost calomniaţi şi denunţaţi, sS îndreptăm a-ceste ilusiuni şi s6arătăm lucrul aşa cum este.
Iu cunoscutele atacuri ale oposiţiunii era ceva mai serios decăt necazul trecetor al neputinţei; principiul însuşi era jertfit, cu consciinţă depliuă de ceea ce se face.
Şi pentru că noi am putea fi bănuiţi, să luăm mărturia unui bărbat eminent, cu desăvârşire nepărtinitor şi franc la estrem, mărturia d-lui Blaremberg ; dup6 cum avurăm părerea de răd s6 anunţăm dis* pariţiunea provisoriă a d lui Blaremberg de pe arena luptei «jilnice, a-cdstă mărturie câştigă şi mai mult preţ, independent de faptul că d-sea a fost în coaliţiunea liberal-conser-vatdre şi e unul din cei mai aprigi duşmani ai noştri.
în ultima verba, cele din urmă cuvinte, d. Blaremberg scrie ast-fe! :
Ja conaoţiunile politice, a-şî ascunde busola vrea s6 <jică a o pierde.
,,Acela care 1 uereză numai în vederea distrugerii, deslânţuiesce o pu-
tere 6rbă; decă nu însemnaţi aees-teî puteri o margine fatală, un punct absolut de oprire, mergeţi spre haos.
„Necontenit am repetat-o, pentru noi acest punct fics e dinastia străină; şi acesta nu e afacere de gust seu sentiment, ci de necesitate şi de salvare naţională. D’aceea n am stat la îndoială se ne despărţim brusc de toii aceia cari, urînd presentul, favo-risau cu consciinţă seu nu restaurările şi competiţiunile indigene-“
Suntem generoşi şi nu vom es-ploata aedstă denunţare gravă, de care în veci nu se va spăla oposiţ’-unea. Cu t6te aceste suntem siliţi sfi dăm 6re-cavî esplieări
Cuvintele de mai sus sâ adresdzâ liberalilor-conservatori, cari „aU fa-vorisat, cu cons dinţa seâ nu, resta-urăriile şiicompetiţiunile indigene.“ Vrea se (jică, oposiţiunea condamnase dinastia actuală. Cât despre ale cui pofte de Domnie le favoriza oposiţiunea, nu e greă de ghicit; lucrul a fost chiar ridiculisat, prin urmare e de toţi cunoscut.
Şi acestâ denunţare o face d. Ni-colae Blaremberg, cel mai intransigent oposant, şi cel mai franc în a-ceiaşî vreme, în momentul c-ând diferite împrejurări îl răpesc de pe scena politică.
Liniile de mai sus ale eminentului publicist, sunt document istoric. Tâgâduialâ nu mai încape.
Ad acta!
Se pare că opiniunea publică eu-ropenă n’are destul de lucru cu ce-stiunea orientală şi cu cea irlandesâ ; cel puţin aşa trebue să fie părerea d-lui de Bismarck. Cu ocasiunea des-bateriî unei cestiunî aşa de neimportante ca cea a monopolului spirto-selor, marele cancelar a găsit ocasi-une s6 arunce douâ bombe, în jurul cărora se învertesce într6ga presă din Europa.
Când două state au purtat intre ele un resboî îşi de grozav ca cel de la 1870, omenii lor conducători se feresc de alusiuni resboinice, nu ca plebea care se câleuzesce numai de patimă. Principele Bismarck a înfrânt acestâ regulă înţeleptă, vorbind în Reichstag de eventualitatea unui resboî cu Francia; e drept, cancelari declară că nu vede nici un pericol apropiat, dar în aceiaşi vreme el aminti că nici în 1870 nu putuse provedea resboiul cu câte-va luni măcar Înainte de isbucnirea lui. — Acdsta e prima bombă.
A doua constă în ameninţarea parlamentarismului. Reichstagul, <Jise principele cance’ar, prii oposiţia sea sistematică împedicâ consolidarea Germaniei. Principii federali ar putea sS se căiască de încrederea ce ah pus in instituţiunile parlamentare şi să o retragă.
Şi trebue s8 se observe c’acestâ ameninţare urm6ză d aprdpe unei sciri respânditâ prin Berlin, dupâ care cancelarul ar fi întrebat pe mai mulţi jurisconsulţi germani cum ar putea s6 desfiinţeze sufragiul universal fără consimţimentul Reichstagului.
Analisând bine lucrurile, aceste bombe nu pot fi de ât orbe, cu tdtă neîndoidsa seriositate a principelui de Bismarck.
Nici nu esistă, nici nu va esista — aşa cum e situaţiunea — încă multă vreme, vr’o pricină de resboî între Germania şi Francia. Pe de altă parte, cu tot dispreţul principelui pentru parlamentarism, el nu va în-drăsni sg facă o lovitură de stat; căci afară de pericolele unei revolu-
ţiunî, acesta ar fi primul pas spre disolvarea federaţiunii germane.
Bombele d-lui de Bismarck nu pot fi dacât mici manopere de <ji.
*
* *
Fie-care <ji aduce schimbări în starea cestiunil irlandese.
De astă dată avem de notat o scire care schimbă cu desăvârşire faţa lucrurilor. Se scie că proiectai agrar întâmpina o vie resistenţă din partea liberalilor moderaţi, a radicalilor şi a conservatorilor; aşa că duşmanii reformei alcătuiau o colonă formabilâ. Cu o trăsătură de condei, d. Gladstone schimbă situaţiunea.
Primul-ministru nu mai aduce proiectul agrar şi, la 8 Arile, va depune numai proiectul privitor la înfiinţarea unui parlament naţional irlandes. Acest proiect nu e tot aşa de combătut ca cel agrar, aşi eă trecerea sea în Camera comunelor e mai mult ca sigură.
Şi nu numai că iese din încurcătură cu acestă trăsătură tactică ; în acelaşi timp d. Gladstone dă o aspră lecţiune adversarilor săi, cari se conduc de interesai strimt al coteriei.
In adevgr, o dată parlamentul irlandes înfiinţat, conservatorii vor trebui s6 consimtă la reforma agrai'â ; căci despăgubirea dată de Gladstone land-lor<jilor e incomparabil mai a-vantagiosă dec-ât oondiţiunile de es-propriare pe care le va pune parlamentul irlandes.
D. Gladstone nu va avea decât s£ ameninţe că lasă soluţiunea cestiunil agrare în sdma parlamentului din Dublin, pentru < a toţi grumazii sg se plece.
Lecţiunea e fără îndoială meritată.
SCBISOB! m EUSIÂ
(Corespondentă particulară a Telegrafului) Petersburg, 1 Marte.
Serviciul militar dupâ noua lege.— O căsătoria în temniţă.— Lecţiunile patriotice —Presa ndstră faţă cu Germania.
ţ)ile trecute s’a publicat îu PravUeisveni Wiestnik noul Ukas imperial privitor la serviciul militar al tinerilor ce afi isprăvit studiele lor în universitate. După par. 2 din acest Lhas, tineri! vor avea de acţl înante se servescă 2 an! în armată activă si treisprezece an! în reserva. Mărirea ter* menuln! serviciului militar pentru acestâ categorie de recruţi sfi esplică aci prin îngrijirea ministerialul de resbel de aş! găsi contigentul industulâtor îu cadrele armate! a tinerilor inveţaţî şi car! pot da prin urmare numeral ^indispensabil de ofi-cerî.
Armata rusă, se ejice , că sufere mult de lipsa oficerilor şi cadrele sunt departe de a fi pline. Este drept că institnţiunile militare fabrică pe fie care an un numer considerabil de oficerî, dâr cu tdte astea acest numer este forte insuficient.
Noul . ukas a îngrijit mult şi presa rusa. Oracului guvernului, d. Katcoff, vorbind despre acest ukas, scrie în ultimul numer al farului şefi Moscovskie Wiedomosti ur-mătdrele lini! semnificative: „In ultimul timp suntem datori a vorbi destul de des despre probabilitatea unu! resbel cu Germania. Este neîndoios, că în cabinetul mis terios al lui Maltke se elaboreză un plan de campanie forte ingenios. Dacă vor crede omenilor competenţi cele mal mici amănunte sunt deja preveijnte » Studiând din altă parte organisaţiunea armatei, diarul Novosti scrie: «regulamentul german al învăţămeatulul militar ne arată că Germania se pregăteşte fdrte serioi de un mare resbel; preţuind munca ce se face, bani! cari se chieltuiesc, analisând tote amenun-tele despre care se preocupă statul maior ‘ german, este vedit că lucrurile sunt forte serios privite şi că armata germană este în ajun de a fi gata pentru o campanie. Da-uuăij! chiar unul din organele militare germane a lăsat se se streedre următ<5rele cuvinte în colonele să’e: avem a intimpina o luptă crincenă, penă acum ne mal veijută,
o luptă unde este vorba'de esistenţa ndstiă naţională, o luptă pentru viaţă; în acest resbel fie care nerv, fie care muşchitt trebui să ia parte la luptă.» Din altă parte ijiarul Noivoje Vremea scrie: «Germanii nu se îndoiesc că în acest resbel tote avanta-giele materiale sunt şi rămând din partea lor. Intr’o bună diminăţă armata unită germană-austro-ungară va Intra în Rusia şi va îimia*a m mfatdre până la Moscova Un lucru însă îngrijeşte pe culturtregherijl şi anura9 imposibilitatea de precisa unde va fi câmpul de batâie propriii <jia. Acnm o lună se vorbea în statul maior german despre polonia, der acum cercul s’a lărgit îmbrăţişând la Litva şi Volilnia unii merg chiar mai departe lărgind acest cerc de laVietula şi pene la Dnipru. Şi cine pote şti că mâine acest cerc nu va trece peste rîul desemnat. Tote aceste in-greuiadă calculele făcute. Se ia în consi-dnraţie clima aspră, căile de comunicaţie, ostilitatea poporaţmnilor, distanţele mar! de la oraş la oraş, de la sat la sat Pene la ce amănunte sS preocupă statul major german cu aceste cestiunî, se pdte vedea prin faptele că se fac comande mar! de haine de iarnă, de cojdee, de cisme ruseşti, de ciapoî. Inginerii germani se ocupă cn studiarea căilor ferate ruse, pregătesc raporturi detaliate despre starea lor, materialul mişcător şi altele. Parcurile sunt cu profusiune înzestrate pentru consti-truirea liniilor telegrafice, o cantitate e-normă de şine stă gata în arsenalele germane, poduri şi alte construcţii de acest fel asemenea să pregătesc în cantităţi mari. Intr’un cuvânt partea materială a armate! germane este organisatâ aşa că te iau fiori! numai când te gândesc! la ce pot servi tote astea »
Aceste câte-va citaţiunî culese pe ici pe colea ve pot da o ideie precisă despre starea spiritelor. Iu general vorbind, societatea cultă nu crede de loc în pace şi consideră împăciuirea serbo-bulgară ca primul act al unei drame, care se va începe în cnrend.
Dâ- decă frica e mare în Rusia faţă cu pădurile de baionete ce se ved dincolo de rîul Nienian, apoi şi poftele sunt tot aşa de mail. Ca specimen ve dafi mai jos o citaţiuue din conferinţnle ţinute deunăzi de către profesorul de universitate d Us-pensky. Conferinţele în cestiune afi avut de obiect «Oestiunea orientală şi Rusia.» Onor profesor a încheiat a patra sea con-.lerinţă prin următdrele cuvinte :
—	Legătura Rusiei cu Constantinopole s’a îi tsrit prin faptul că rega'iele imperiale bizantine afi fost aduse la Moscova. Aceste regalie sunt dreptul nostru istoric. Der este puţin că suntem legaţi cu Constantinopole prin consciinţă guvernelor n6a-tre, prin naţionalitatea care neţŢleagă cu popdrele slava de pe peninsulă, ne fre-bueşte încă ceva, şi acest ceva esistă. El est$ dreptul istoric pe care ’l-am neglijat noi. Moştenirea Constantinopolula! ne a-parţiue tn prima linie şi într’un mod ne-dubitabil după drepturile ginţilor prin căsătoria ţarului Ioan al III cu Sofia Pa-leolog. Acest act intr’un mod nediscutabil se sprijineşte încă şi prin faptul că Andrei Paieolog a lăsat tronul şefi drept ruoşce-nire ţarilor Moscoviţi. Sunt acte privitore la acesta. Este a remarca că ideia acestei mosceniril, ce aparţine Rusiei s’a sprijinit chiar de Roma, care împingea Rusia în resbel cu Turcia. De atunci politica ţarilor a rămas fidela tendinţei nostre naţionale. Orî-ce s’ar elice, der nu se pâte tăgădui că cestiunea orientală este o cestiune naţională pentru no! şi că resolvarea Bea pe m£,lurile Bosforului acum şefi ma! tâvdifi ni se va impune. Rnsia fără Constantinopole n’are viitor.»
Aceste cuvinte afi fost frenetic aplaudate de auditor, care apoi a mal tăcut o mare ovaţiune eminentului profesor.
Dâr să lăsăm pAitioa. Să îucheiS seri-sârea printr’un mic episod din viaţa n<5s-trâ (jilnică. JLuua trecuta, fortereţa Petro-pavlovskaia a fost teatrul unei drame mişcătorii. Intr’o celulă, ocupată de arestan-tul politic Eunitsky, a intrat comandantul fortăreţe! şi a ordonat desferarea condamnatului.
—	Maj. Sea Imperătesa a bine voit să vS permită celebrarea căsătoriei vfistre cu d-ra Efremova! a dis comandantul.
Imediat arestantul a fost desbrăcat de hainele de arestant şi îmbrăcat in haine civile, apo! a fost adus la biserica din for-tereţi unde ’l ascepta fidanţata sea Efremova. Biata copilă a cerut printr’o peti-ţiune remisă împărătesei ca să ! permită să fie căsătorită cn Kunitsky, condamnat la 20 ani de muncă silnică pentru participare la un complot nihilist. Întâlnirea a
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL — 21 MARTE 1886
fost forte tniş -âtore. După serviciul religios, tinerii căsătoriţi, cu lacrimi în ochi,1 âfi fost din notl despărţiţi. Kunitsky s’a1 întors în celula sea, iar nenorocita Efre-1 mova a plecat cu rudele sele ia ţeră.
Iată un episod adeverat din viaţa infimă a Rusiei.
R.
-----—----------------—
BISSOARCK Şl FRANGIA
In cursul desbateriî monopolului spirtă-selor, cancelarul german a găsit prilej pentru următdrele cuvinte:
„Imperiul german pdte fi cspus la pericole care nu isvoresc nemijlocit din împrejurările năstre interne. Federaţiunea germană de mai nainte se rezema pe tratate forte solide, contra cărora nu era nimic de obiectat, şi cu t6te acestea ea n’a resistat nici 24 de ore vântului nu prea puternic de la 1848. ţie vânt nu prea puternic, fiindcă la spatele lui nu era străinătatea La 1854, federaţiunea s’ar fi îmbucătăţit, deeă resboiul CrimeeT nu s'ar fi desvoltat într’atăt încât Austria să ia partea puterilor de vest. La 1866, ea a fost deslegată de Prusia în aprobarea generală a statelor germane, cari nu vedeai! în ea satisfacerea trebuinţelor lor. Atunci desbinările dinastice aQ derâmat Germania La aceste desbinărî s’afi adăogat altele interne, naţionale şi internaţionale. La 1866, mişcarea socialistă nu era aşa de desvoltală, ura diutre noi şi slavi nu luase aşa proporţii ca ajî. Marile mişcări europene cari încep, pot fi deci complicate în chip estraordinar de desbi-nârile ce despart ţările şi popă rele. Mai departe, vă aduc aminte timpurile primei revolnţiuni trancese, adică timpurile d'a-cum o sută de ani, când Frcderic cel mart trăia încă şi când nimeni nu credea că imperiul german e aşa d’aprope de siârşit cum s’a vejut in urmă. Primele resboie trancese din 1792 afi fost purtate d’o ideie politica, despre ca-e nedrept s’a spus că s’a comunicat lumh întregi.
Atât e însă adeverat că ideile im-pnlsionătoro, care au adus stegurile frau-ce»e în ţâra năstră, lupta contra monar-chiei, contra preoţimel, contra nobilimei, lupta pentru starea a ireia, au fost o pârghie puternică a victorielor francese. Cine vă garanteză că, având din nofi resboî cu acea ţeră, nu"ni se va oferi urmarea, partea a patra a operiî; că pe stegurile armatei duşmane, stegurl roşii, nu vom vedea ideile .socialiste ? Astă-ji armata francesă stă in faţa mişcării lucrătorilor din Deca-zeville. Nu seim de ce să ţinem mal mult sărnă: de fapte, care ne arată armata ţinând în respect pe lucrători, şefi de decla-raţiunile ministrului de resboî, că soldaţii de adi sunt lucrători de ieri, şi lucrătorii de ajî soldaţi de ieri; nu seim cine va învinge în mişcarea din Frapcia. In scurt, deeă se vor mal produce mari sguduiri europene, ele vor fi mult mai complicate decât cele din trecut şi în parte vor avea un caracter internaţional. In asemenea mişcări, aşi dori ca imperiul german să se pre-sinte cu totă tăria pe care putem să I»o dăm în timp de pace.“
„încă nu văd nici un pericol '.apropiat, cu tote că, trebuie să o spun, nici în primăvara anului 1870 nu prevăzusem ce era. să ni se întemple peste câteva luni
Aceste din urmă cuvinte aveau de sigur scopul să domolescă declaraţiunile de mal sus; reserva de la sfârşit însă face tocmai efectul contrariu.
guvernator general, pe cinci anî ca un vot dat de puterile europene) este luată forte serios şi de oătre cercurile politice d’aci, ale căror opiniunl sunt tot-d’auna respectate şi dincolo de hotarele Germaniei, când este vorba de cestiunl seridse. Nn acordul puterilor, devenit aji un fel de satiră, în ceea ce privesce eseenţiunea de fapt a de-cisiunelor lor în cestiunea orientală, face ca soirea de vr’o acţiune luată în unanimitate de către puteri, s fie primită cu mare rezervă, ci din contra aci avem de cercetat nisce motive cu totul străine. Pentru ca să lo examinăm ar trebui să scrim volume întregi, şi de aceea vom cerceta numai câte-va puncte, care nu vor putea fi atacate de nici una din desminţirile, obicinuite în asemene cazuri. Faptul e adeverit prin nisce scirl autentice din Sofia, cirî spun că prinţul Alexandru n’a fost răpit de o politică aventurieră, emanată din propri-ele sele inteuţiunl, când a pUs pe puterile Europei din noii în nedumerire cu refularea primirel postului de guvernator al Ru-melieî pe 5 ani. Un alt fapt incontestabil este că, — chiar deca nu tfite — der câteva cabinete, îndată după ce au dictat prinţului Alexandru ca să înceteze ostilităţile cu Serbia, afi luat în consideraţie situaţiunea dificilă care a fost creată prinţului in faţa poporului şefi după aceste evenimente. Dâr nu numai acea situaţiune grea, ci şi efectele agitaţiunei ruse, începute de o dată cu cea mai mare activitate prin Rumelia şi Bulgaria, afi deşteptat îngrijirea unor cabinete — dacă nu şi convingerea că triumfal eventual d’a fi adus ie ăsf la ascultare pe prinţişorul renitent din peninsula balcanică printr’o noua presiune comună, nu va putea compensa urmările acestui triumf; căci pentrn diplomaţie a devenit ueîndoelnic că fructele a-celui triumf nu vor fi comune, ei vor beneficia numai unele puteri, care nu e de trebuinţă a fi mal de aprăpo desemnată. Omenii d’aci s’au deprins se ţină semă că nn tăte cabinetele privesc ultima atitudine a principelui Alexandra ca un afront pentrn puterile europene şi acest mod d'a vedea esiptă si aiurea. De aceea părerea dmenilor serioşi, că unele cabinete vor sta mult la gânduri înainte d’a impune prin cipelul dansa de cinci ani, devine tot ma' întemeiată. De şi nu tdte cabinetele, esistl unele cari sunt de părere că ort-ce principe al Bulgariei, numeacă-se el Battenberg eâfi Leuchtenberg, nu pdte primi un asemene mandat de guvernator, dacă vrea se remâie pe tron.»
CONFEDERAJIUNEA AUSTRALIANA
CESTIUNEA BULGARĂ
In Pester Lloyd din 29 Martie găsim o im-, portantă scrisdre din Berlin a acestui diar, ( şi pe care credem nimerit a o da mal jos, cetitorilor noştriî.
«Propunerea tăcută de curând pentru curmarea provisorie a calamitâţeî rumeliote ( (adică se se impue priuţulul Alexandru din Bulgaria ca se primescă numirea sea ca
Acum un an, lumea politică din Anglia s’a ocupat cu mult interes de ideia unei confederaţiunî a coloaielor australiane sub liBgkemonia Mar ii-Britani!; se pare că i-deia, in Australia a făcut mari progrese ; cel puţin aşe ne fac să credem nimătorele linii, estrase dintr’un jiar frances :
„Cea d’iutli întrunire a consiliului federal din Australia va avea loc la Hobart, capitala Tasmanieî. Consiliul se va ocupa de mirificele practice pentru a uni tote coloniile într’o federaţiune, ca aceea a Sfcate-lor-Unite, care se remâie insă sub domina-ţiunea Angliei.
„Opiniuuea publică e forte favorabilă pentru aeest proiect. Sunt însă o mulţime de greutăţi, aşa de esemplu chestiunea tarifelor vamale, căci o unire comercială trebuie să precedeze nnireî politice Regimul vamal in colonia Victoria e protecţionist, pe oănd in colonia Nona Galiă de sud e liberul schimb; fie care ţine la sistemul şefi; Noua Gulia ţine la liberul-sihimb, pentru că sub acest regim comerţul eî s’a desvoltat într’un chip eşiepţional; colonia Victoria ţine la sistemul protecţionist, pentru că marii industriali, cari afi profitat mult de acest sistem, nu vor să renunţe la el, şi preferă să sacrifice interesul public interesului lor persona’.
SC1R1 Şl FAPTE
D. medic-veterinar Dionisie Bucescu, de la despărţirea XIV din zona preventivă, s’a numit definitiv medic-veterinar al judeţului V iasca.
Trei gemeni.—Femeia Maria, soţia locuitorului Stanciu Lăzăroiu din cam. Schitu-Golesci, plaiul Nucşfira-Dâmboviţa, judeţul Muscel, în nfiptea de 3—4 curent a născut 3 copii de sex bărbătesc. Câteşî 3 afi încetat din viaţă; iar mama lor se află să-nătosă.
Viaţă lungă. — Locuitorul Mibai Tica, văduv, de profesie plugar, născut şi domiciliat în corn. Goboru diu jud. Tecuciu, a încetat din viaţă în jiua de 4 Marte curent, din causă de adânci bătrâneţi. El era în verstă de 135 anî.
Sinucidere.—Iu uoptea de 17—18 curent, s’a găsit cadavrul locuitorului Radu Motoroiu din comuna Breaza de-Jos, plaiul Prahova, jud Prahova. Din cercetările făcute resultă că numitul locuitor s’a sinucis, prin strangulare. De şi nu esistă vr’o bănuială, caşul Va comunicat parchetului.
&
Cititor de gânduri. —- O scrisore din Constautinopole ne anunţă sosirea peste puţin timp, în capitala nostră, a d-nuluî Wasbiugton Irving Bishop, celebru cititor do gândur;. Cei cari doresc se asiste la prima sa şedinţă particulară, n’au decât se facă acesta c noscut, în scris, la hotelul Broffr, unde va desciude d Bishop. — Mâne vom da amănunte asupra cunoscutului cititor de gânduri.
&
Esamnele pentru internatele spitalelor s’afi terminat. Dia 60 de candidaţi, numai 9 afi fost admişi.
&
Naufragiă.—Citim în Galaţii :
«ţ)iarele din capitală dafi mai tfite bcî-rea că pe marea Negră s’ar fi înecat din causa furtunii patru corăbii încărcate cu grâne şi cu vite din România.
«După informaţiunî positive ce avem noi, nu s’a înecat nici o corabie în primele jile ale lunel curent'’, câad s’a semnalat furtuna de pe marea Negră.
«S’a înecat însă un vapor rus numit Alexandru II-lea ce făcea serviciul postai între Odesa şi Constantinopole. Naufragiul a avut loc afară din Bosfor la Cara-Burnu.
«Personalul vasului precum şi pasagerii afi scăpat cu toţii, afară de căpitan, oare s’a aruncat singur în mare şi s’a înecat.»
&
Zvonuri.—La ieşirea din cabinetul particular al unul restaurant, un domn cu o dfimnă forte nostimă-
Domnul jice:
—	Deeă am lua o trăsură
—	De ce, îl întrebă însoţitfirea lui. Ce. eşti o-bosit?
—	ţ>eu, da.
Dfimna, dând din umeri cu despreţ ;
—	Ei, atunci, nu face se mai luăm trăsuri.
Spicuitor.

CEOHiCâ JTOE0AI0EE5CA
Jurământul ovreesc e de mai multe feluri. Cel mal simplu, consistă în a’şl pune pălăria pe cap — deeă cel ce jură e băr
bat, a ridica două degete de la mâua drfiptă, in sus, păuă la inălţimea frunţeî şi a dice cuvintele următore :
„Jur pe tablele luî Moisi şi pe Talmud de a spune adevărul.“
Unii judecători îl modifică In sensul a-cesta că, în loc de a ridica 2 degete, pune pe acel ce jură să împreuneze mâinele la piepi.
Acesta e jurământul ce se prestăză în instanţă, jurământul mic, jurământul mărturiilor în materia corecţională şefi civilă.
Unii judecători îl dafi chiar cSnd e vorba de jurământul deciaorifi diutre părţi sfifi de jurămeatul supletorifi, adică dat din olieiîl, uneia dintre părţi.
Acesta este jurământul cel ntaî espe-ditiv.
Legă el îndestul conştiinţa celui ce’l pres-tezâ? Nu ştim! Ceea ce ştim, e că legea peuală îl ia şi pe acesta drept jurământ bun, cănd e vorba de o acţiune penală în sperjur.
Ideia însă care este generalmente res-pândită că acest jurământ nu legă îndestul conştiiuţa ovreiască întru căt privesce mărturisirea adeverulul, ne sfătuiesce ca să în I liemnăm pe judecători a nu da acest jurământ mic, deeăt în interese mici şefi nu mai în caşul cănd nu 3unt in joc interesele acelui ce jură.
Al doilea jurământ ovreesc este acela care se presteză tot în instanţă, însă în faţa unui rabin — popă ovreesc — care înainte de prestarea luT, pune în vederea celui ce are se jure 6re cari consideraţiunî morale şi religiose, şi amintesce detoria ce o are tot omul ouest de a spune adevărul.
Acesta e jurământul pricmolor civile, jurământul prestat în instanţă. El se preş teză tot prin ridicarea degetelor.
Al treilea jurământ oveesc, este cel prestat in Sinagogă, care nici acesta nu este cel mai mal mare si care nu trebue confundat cu jurământul more judaico, cu juiă mântui mare, de şi amândouă sunt prestate în sinagogă.
Acest jurământ consistă în pressuţa ra binulul, în amintirea consideraţiunilor morale şi religiose şi se depune cu mâna pe tablele Iui Moise, table care stafi închise într’un dulap de sticle, la tote sinagogele.
Iu fine, există şi un al patrulea feL de jurământ ovreesc, jurământul mare, jurământul numit în drept more judaico.
In ce consistă acest jurământ?
El consistă în formalităţi multe şi grefi de îndeplinit, mal ales tocmai din trebuinţa de a fi presant ia prestarea lui de la început şi penă^la sftrşit, un reprezentant al legei. Şi, lucru ciudat, numai cu condiţiu-nea îndeplinire! tutulor acestor formalităţi ovreiul se ţine legat de a spune adevărul, aşa că dfică una, numai una dintr’aceste formalităţi nu s’a îndeplinit, ovreiul nu se mal crede dator de a spune adevărul.
Pentru ca se nu cităm dintre dificultăţile de a se îndeplini tote aceste formalităţi de cât numai una, vom spune că ovreiul ce’l presteză, este dus la baie maî întâifi. Şi deeă ar fi vorba de o ovreică, spre esemplu fie tînără şefi bătrână, der mal alestî nera, ce se face cu preseuţa representan-tnluî legei, care trebue se fie nelipsit de la îndeplinirea tutulor acestor formalităţi?
In colecţiunea de legi din Moldova, a d lui Paslia, se găseşte o Amforă a lui Vodă Ghica, care es‘e singurul document detaliat despre forma ităţile prin care trebue se trecă depunerea acestui jurământ mare, more judaico.
Nu avem la îndemână colecţiunea despre care vorbim; der, din câte ne aducem aminte, iată acele formalităţi :
In diua fixată pentru depunerea jurământului, acela ce are se-1 depuie tre-bueşte luat de acasă din somn, înainte de a fi avut timpul se bage ceva in gură, adică pe nemâncate. Ovreii afi conviugerea că deeă afi băgat ceva în gură, nu mal sunt ţinuţi se spuie adevârul, ş’apoi, fiiud că sunt luaţi de acasă, pentru ca se fie duşi la l ae caldă, nici higiena, nici rabinii nu iartă ca se se procedeze la în-bTiare după mâncare, de temă de a nu le cădea dambla ovreilo-, în bae.
......................mu i—i—iiit— n»
Aci re amiutiin o istoridră cu uu ovrei, care pentru ca se nu jure, se scula într’a-dins fdrte de diminâţă în (jdua ficsată şi se punea la masa, aşa că sosind la el partea cu care se judeca, rabinul şi judecătorul pentru ca sâ 1 ia la baie, îl gâseafi mâncând.
—	Ce fel d—lo, nu ştii că astădî era diua fixată pentru jurămeut, îl «jicaa judecătorul.
—	ţ)afi cuooue, am uitat.. Nu poftiţi şi d vdstră o bucăţică şi un pahar de vin ?
Se anula procedura şi se fixa altă <ji — altă deranjare, alte cheltuelî—până câud a’a lipsit acela cu care se judeca ovreiul şi de proces şi de tot.
Găsiiidu-1 dormind, se deşteptă acel ce «re se jure şi săiala baie; acolo se scaldă îu faţa tuturor, apoi îşi tac (unghiile şi de la mâini şi de la picidre şi se transportă în urmă, cujjtoţiî, la templu. Acolo i se pune pe spate prşchirul veirgat şi îu frunte cornul. Se couduce în faţa tablelor lui Moise. Rabinul u amintesce datoria morală si religiosă de a spune adevărul, după care ciauşul templuluLsună din trâmbiţă semnalul că cerul îl ascultă! După aeest sunet de trâmbiţă îl pune cu mâna pe tablele lnî Moise, prestdză jurameatnl şi în urmă i se pune întrebările asupra cărora i se cere merturiiirea consciinţeî.
A.cesta e jurământul mo re judaico.
Terminând, ne amiutiin ca curtea de apel din Focşani a sfăr mat o hotărîre a unui tribunal pentru că, fiind necesară preseuţa unul judecător la tdte aceste formalităţi, judecătorul delegat să asiste la prestarea jurământului nu fn«ese p esent la îmbâiarea unei tinere ovreicuţe căreia i se cerea... mărturisirea cugetului !!!
Gaius.
-------------------------------
La representaţia de Luni, când d-ra Teodorini a cântat in Faust, s’au împărţit următdro e poe-siî făcute în ondrea mareî artiste:
Domnişorei Blona T$odo?ini
Cautatrice celebră
Lumea tdtă se întrdbă :
In frumdsa ta cunună Pentr’un firişor de idrbă Mal e loc unde se-1 pună ?
Dar eu ştiu că nu mai este. Arta, zina vieţeî tale,
Iţi aşterne ca’n poveste Numai flori în a ta cale.
Lasă dară pân’ la tine SS ajungă viersul meii,
E un cânt pe cdrde line Mult mai slab de cât al teu;
Inse ţi-1 vor spune tare Sufletele ce‘e multe,
Ce cu foc şi admirare Vin pe tine se te asculte î
Veronica Micle.
Bucurescî, Martie 1886.
celebrei artiste romane
ELENA TEODORINI
Măiastră cântăreţă cu glas desmierdător,
O divă mult iubită cu suflet simţitor,
Când pieptul tSfi, comdră, isvor de melodie Revarsă peste inimi o plde d’armonie,
Din glasul tău se ’nşiră şi curg mărgăritare Ce’n inimă străbate... în inimi simţitdre. Regină între artiste.. maî mult de cât regină, Căci lumea ce te-ascultă la glasul tău se’nchiuft, Maî mult de cât un rege. de cât un împSrat Ce n’are de cât sceptru şi-un cap încoronat ; Artistă, tu ai totul: un glas fermecător Şi inimi le lume! e ’ntregul tău popor.
. ...................................
Privighetdre dulce şi scump’a României Sublimă cântăreţă din cuibul Olteniei,
Din lume reîntdrsă cu fruntea-’mpodobită D’a glorie! poddbă, artistă fericită.
Tu, care-al dus departe cu glorie prin lume Renumele d’artistă şi-al ţdreî tale nume
FOIŢA piARULUI „TELEGRAFUL*
(16)
A. SCHOLL
NOPŢILE SÂNGEHOSE
XI.
Comora
Der pe când omul iera se intre, Mons-niorele şi Aly ieşiră răpede.
Monsiniorele îl apucă de gât şi âly îşi rădică pumnalul.
—	Am pus mâna pe tine, miserabile! striga Monsiniorele. Ce al făcut cu corpul din strada Râcollets.
—	Ce voiţi sâ fi făcut? murmurăSury-pere, ne mai putând respira.
—	Nu maî e acolo.
—	Tot e cu putinţă pentru Fourgat.
— Der. ii ucisesem bine... Am dat la gât, sciind că purta zale... Murise ! Ce, era dracii, de a putut fugi ?
—	Lăsaţi-mS, 4'Be Surypâre, nu scifi nimic... me ucideţl şi pe mine.
—	Vorbesce! Ce s’a făcut acel om ? E viii ? Unde s’ascunde, atunci ?
—	Nu seiu... Me sugrumaţi...
—	Vorbesce .. seu eşti mort!
O lupta groznică se începuse între cei trei omeni.
Sub aparinţele sele debile, Surypâre era înzestrat c’o putere ş’o îndemânare mare.
De două ori isbuti a scăpa ; el răstur-nase pe Aly cu o lovitură violentă de picior. Acesta îl apuca de picior şi-l strâuse cu putere.
Monsiniorele nu putea decât se ameninţe pe Surypere ou pumnalul; avea prea mult de pierdut dacă s’ar fi servit de dânsul.
—	Veţi păgubi mal mult dupe ce me veţi ucide ! esclamase cel atacat.
Aceslă frază îl supă pote viaţa.
In orf-ce caz. Monsiniorele ţinea se se asigure de persdna luî, şi luptă se începu din noii.
Ioan nu putu asista maî mult la sceuă.
El scdse un pumnal pe care-1 avea şi voi sâ alerge sub gangul în care se lupta Suryp&re cu Aly şi cu Monsiniorele.
Dâr d’abia Ioan atinse scara, şi braţul
de piatră al statueî, mişcat printr’un resort ascuns, se rădică şi recăzu pe capul
săfi ca un ciocan.
In acelaşi timp, trepta i se înfundă sub picidre, şi Ioan eâju, plin de sânge, fără suflare, într’un fel de gaură care ducea în celulele subpămente.
In grădină, trepta revenise la locul el şi braţul statueî redevenise nemişcat.
XII
Tatăl-legal
Iu sera aceea, era multă lume la cârciuma Lapin canalise.
La Lapin canalise Carapatasil îşi dafi întâlnire, de când cioclii au adoptat cafeneaua crocodilului, în strada Corbeau.
Carapatasil formâză un trib deosebit la Paris; eî sunt marinarii canalului Oarcq, dmenii buni, activi, mereu în piciore şi petrecându-şî viaţa pe apă, ca şi confraţii loi de pe Ocean.
Nu e rar s§ ve$I uu om, cu nevasta sa şi cu trei patru copil micî, conducând o luntre imensă, prin canalele Seinei.
Pentru un Carapatas, staţiile aunt la Grand Saint Martin, la Soleild’or şi la Cheval blanc.
Carapatasul nu-şl cundsce decât luntrea lui, acoperită ; pe dânsa s’a născut, n’are altă locuinţă şi pe densa va muri.
Autorul acestui studifi a verjut, pe o co-răbioră de la Saint-Ouen, copii de şepte ani cari nu călcaseră încă pe pământ.
— EI sunt mal fericiţi pe apă, dieea tatăl Carapatâs; nu e nevoie se-I facem Be cunoscă răutatea.
Cârciumarnl de la Lapin canalise, cu tdtă stima particnlaţă ce o are pentru Carapataşî, nu despreţuiesce clientela burgheză.
Carapatasil ocupă prima cameră şi teraţa, unde nisce flori ofticdse se încercaţi a în-veseli priveliştea; camera din fond e a dese ori ocupată de micî industriali dela Villete şi Belleville.
Scamatorii de bâlciuri şi de strade se întâlnesc tot la Lapin Canalise.
Scamatorii aceştia sunt omeni buni cari, cu un capital de douî franci, îşi hrănesc nevasta şi copii.
Eî cumpără un sfeşnic de tinichia, o farfurie; pun un gologan pe sfeşnic, sfeşnicul pe farfurie, şi acela care pdte resturna sfeşnicul, c’un beţ, lăsând gologanul pe farfurie, câştigă.
Lucrul nu e lesnicios.
Câte o dată, scamatorul consimte a-şl încredinţa fiul unui saltimbanc.
La douî anî, încep a-î răsuci ciolanele ; la trei, îl învăţă jocul cu oele, şi îudată ce scie să vorbescă, facă scamatorii.
In sala din fund de la Lapin canalise, erafi şese mese şi douăzeci şi patru de scaune.
Aceste mobile fuseseră de lemu alb ; dar ar fi trebuit să fii mare vrăjitor ca să poţi •jice de ce colore acum.
La una din mese stătea un tlnăr nalt, cu faţa obosită şi galbenă.
Părul luî mare era murdar şi nepeptănat. Nu puteai zări nici la gâtul lui nici la mâneci rufă curată.
înaintea luî, o bucată de pâine şi de brânză şi un pahar de absint.
Nimeni uu scia numele luî ; îi ijiceatt poetul.
Ca şi cel lalţl, cântase amorul şi primăvara, celebrase pe	Pan> Pe nymphe
şi pe drjade !
Der lenea şi beţia duc la sărăcie şi la cerşetorie.
El se ducea din casă, în casă, oferea po-esiile sele şi primia ce i se da.


www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFUL
21 MARTIE 18$ft
A<Jt patria ta scumpi, dorita, doritdre Admiră şi salută p’a el privighetdre.
Artiste ’n astă lume sunt multe.:. Dar tu eşti Privighetdrea dulce a ţerei româneşti.
Studenţii Uulvcrsitarl* *
1836, Martie 1G.
UL.TIÎViK SOIRI
Constantinopol, 30 Marte. j
După lungi şovăiri, miniştrii întruniţi în consiliS extraordinar vor lua asUdi o hotărîre definitivă, privitdro la atitudinea principelui Bulgariei.
T6te puterile fiind do acord pentru a nu schimba nimic în ultimul arangiament, ce etinulezâ numirea pe 5 ani, se consideră ca sigur că consiliul de miniştri va hotărî eă tr4că peste oposiţiunea principelui şi se cdiivdce imediat conferinţa pentru a saneţ’Oua arangiamentul.
Porta Crede că principele va ceda înaintea unanimităţii puterilor, de acea nici n’a atins până acum eventualitatea continuării resistenţiî prinţului. Nici conferinţa nu va cerceta acfiată eventualitate.
Se observă aci coincidenţa convocării CamerV greceşti pentra 1 Aprilie] cu data de 6 Aprile, <Jiua aniversară a resbeluluî de independinţă al Greciei.
Ace'stă coincidenţă îngrijeşte chiar pe Poartă
Şcirl din Macedonia semnaleză numeroşi agenţi panslaviştl, cari caută se agite a-cestă provincie.
Constantinopol, 31 Marte
Porta a telegrafiat ieri principelui Bul gariel pentru a-l invita se renunţe la obiec-ţiunile sale coutra numirii pe cinci auî.
In acelaşi timp Pfirta a transmis prin telegraf o circulară marilor puteri, pentru a le ruga se lucreze în acelaşi sens la Sofia.
Belgrad, 31 Marte.
Regele a însărcinat pe d. Garaşanin se 'formeze noul cabinet cu ajutorul partizanilor seî.
Belgrad, 31 Marte.
D. Garaşanin declinând misiunea ce regele voia să-I încredinţeze şi menţii ân-du-şi demisiunea, regele a însărcinat pe D. Risticî cu formarea noului cabinet*
Berlin, 31 Marte
Reichstagul a continuat astă-<jt discu-ţiunea proiectului pentru prelungirea duratei legii contra socialiştilor.
Amendamentele d-lnl Wiudhorst privi I6re la dreptul de întrunire, la libertatea presei şi la comisiunile de apel au fost adoptate cu 164 voturi contra 142.
Unjalt amendament,-prin care d. Wind-borst propune să se reducă la 2 ani durata de prelungire a legii, venind în dis-cuţiune, d. de Bismarck declară că guvernul se va uni cu aefistă propunere, cu tfite ca discursul d-lui Bebel, care presinta ieri doctrina regicidă ca înscrisă în programa partidului sed, e menit se facă pe guvern a cere o prelungire mai mare. D. de Bis-marck adaogă ca decă Reichstagul nu va prelungi legea decât pe un au, guveruul va încerca a procede contra socialiştilor şi fără acestă lege, a e&reî necesitate se va simţi atunci.
D. Bebel afirmând că d de Bismarck, a interpretat răiijcuvmtele ce le a pronunţat eri, principele cancelar răspunde că darea de semă stenografică va areta adevărul şi mal adaogă: „Fiind-că ve credeţi autori-sat a merge in fire-carî împrejurări pâuă la regicid, legile escepţionale sunt absolut necesare, cu atât mal mult cu cât pro* gramul socialist este negarea a tot ce dă 6re-care valore vieţii».
Prelungirea pentru 2 ani e în fine primită cu 173 voturi contra 145.
Paris, 31 Marte.
Comisiunea budgetară a Eotărît că îm-piumutu 3 la sută ce este se se emită, va fi amortisabil.
Paris, 31 Marte-
Greva a devenit generală la Decazeville.
(Bavas).
Din ediţia de s6ră
4 ofa sâi'a
Londra*, 31 Marte.
Trimes publică din noă un articol violent contra Greciei.
Paris, 21 Marte,
depeşă din Londra spune că conferinţa probabil va sancţiona convenţiunea primitivă turco bulgară, luând în acelaşi timp act de protestarea prinţnluî Alexandru.
Chestiunea va fi astfel- tranşată într’un mod provizoriii.
Viena, 31 Marte.
Pe basa intormaţiunilor primife, Noua Presă Liberă spune că Rusia face pregătiri pentru a ocupa Bulgaria.
Nişte ordine în plic pecetluit s’ar fi a-dresat la Odesa, pentru a face se se trans porte trupe ruseşti Ja Varna, în momentul cerut.
Belgrad, 31 Marte.
Regele a primit demisiunea cabinetului. Cu tote acestea miniştrii demisionarî vor continua a gera afacerile, penă ce se va fonna un nou minister
(Eavas)
ADUNAREA DEPUTAŢILOR 19 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi un sfert, snb preşedinţa d-luî D. Lecca, fiind prese» ti 107 deputaţi.
La Ordinea dileî e urmarea discuţiei a-supra modificării legii spirldselor.
D. Nicorescu“comb&te proiectul de lege în timp de 3 ore şijum. Nici un argument nou. Conclusie: guvernul trebuie să se retragă.
D, Mucenic DineScu face dec-laraţia că, decă d-sea combate, legea ce se propune, nu combate guvernul liberal, şi nu e contra echilibrării bugetului. Cere numai ca rota se calce pe tote obe^ile, şi se se impue toţi locuitorii ţărel, iar nu numai pe muncitori. Ast-fel, d-sea ar fi de ideie ca se se mărescă impositul direct şi discuţia a-ceste! legi sS se ainâie pâne ce se va mai cerceta cestiunea.
D. E. Costinescu, raportorul proiectului de lege în desbatere, declară mal întâi că nu va răspunde la argumentările, d-lul Ni-corescu, căci a obosit numai a3Cultându-l, dar încă decă î-ar răspunde I
Când guvernul liberal a venit la putere, a uşurat impositele cu 16-18 milione. Acum statul are nevoi mal mari; acelaşi guvern cere francaminte ţerei ca se-I dea din aceste 18 milidne 6 său 7 milione.
In Anglia impositul pe alcool e de 40 de ori mii mare decât valorea lui. La noi, impositul ce se propuue e incomparabil maî mic decât în maî tote cele-l-alte ţerî. Ceia-ce e adevărat pentru alcool, e adevărat şi pentrualte materii ce se impun. Punerea unul imposit personal în locul impo-situluî pe ţuică, cum cere d. Dinescu, ar fi o nedreptate. Pentru scutirea a
150,000	de cousumatorî de ţuică, cari ar putea să fie impuşi într’o măsură fârte dreptă, trebue se plătescă tătă ţera un imposit inie şi barbar ca impositul personal ? Ţera nu s’a rădicat în coutra acestui proiect, ci numai povarnagiil, şi dovadă despre acesta este că au propus o taxă pe pogon în loc de taxa pe vadră pentru ca cultivatorul sărac de prune, care nu pote să facă ţuică şi care le consumă aşa seif le vinde ca fructe, se plătescă esorbitant de înalt, iar bogaţii dis-tilatorî să fia scutiţi. In realitate impositul e plătit de consumatei’, căci fabricantul fiind impus, el vinde |mal scump produsul.
S’a maî $is că importul lovesce numai poporaţiile de la munte. Chiar decă ar fi aşa — de şi legea acesta lovesce ărept pe toţi—se scie că poporaţia de la munte e mal bogată; de acolo sunt domnii Skileru, Mucenic Dinescu, etc. Poporul de la munte a fost favorizat în totdăura cănd s’a făcut impos tele, şi acum s’au învăţat reu. Iniţiativa acestui proiect de lege o ad înşişi
fabricanţii şi debit&nţiî de alcoolurî cari, cănd a fost vorba d’a se infiinţa moDopo-lul băuturilor spirtăse, aif venit şi aii cerut să se mărăscă taxele ce se percep pe pru-duse. Producător,I de ţuică, cari se plăng, trebuie să vedă că alcoolul diu cereale e impus c’o dare de două ori maî mare. Nu este imposit maî drept şi mal puţin oneros ca acesta care se propune; este un gol în bugetul ţeriî, prin urmare minoritatea e dat 6 re se’l voteze.
D, prim-ministru declară mai întâi că guvernul a arătat că este un gol în buget, ia e nu se păte împliui decât prin imposite. Nimic alta decât alcoolul nu se pâte impune fără a se lovi în sărăcie. Cine vrea sA-şî satisfacă viţiul—căci beţia e un viţiu — se plătescă, şi ast-fel nu lovim în tirana ceiuî sărac. Impositele aceste aii fost mal mari şi s’au scădui şi unele chiar a’aS desfiinţat, acum guvernul cere să i se redea o mică parte din ceea ce a scăzut Un guvern n’are datoria d’a-sî face popolaritate, şi, când lucreză pentru ţeră, când îi face bine, de va fi huiduit chiar, va fi cu eonsci-inţa împe.ată. (AplauseJ Nici o dată d. I. Brătianu, cât va fi la putere, nu va propune imposit personal, căci aco3ta e un imposit asupra muncit* şi munca este ceea ce trebue să fie menagiat mal mult. Ca să ajungem la impositul personal, tre-bue se fi sleit orl-ca alte mijldci de a avea resurse. Sigur e că, ori-cine va veni la putere, nu va mai putea face im-poaite personale, cum nu va putea şi n’a putut desfiinţa sufragiul universal. D sea cere luarea în consideraţie a proiectului; la discuţia pe articole sev or face modificările ce sa vor crede necesare. Numai, legea ce se propune trebue să so voteze, căci alt-fel statul nu mal are de unde se şl îndestuleze nevoile, şi guvernul nu mal pfite lua răspunderea situaţiei.
Se cere închiderea discuţiei.
D. Disescu vorbesce contra închiderii.
Discuţia se închide
Se pune la vot cu bile luarea în consideraţie a proiectului, şi resultatul e :
Votanţi 130 Voturi pentru 95 Voturi contra 35
Proiectul s’a luat iu consideraţie.
Şedinţa se ridică la ora 6 şi juni.
D N G. Peşiacov citeşte raportul şi proiectul de lege prin care se întrunesc comunele Văcărenî şi Garvanu, din judeţul Tulcea, care se ia în consideraţie fără discoţie şi so voteză cu majoritate de 41 bile albe contra 1 negră.
Se votăză cu unanimitate de 45 voturi alipirea unor comune din judeţul Covurluiii.
Apoi se votăză indigenate.
inul iii edili
Primim din Dorohoiă următorul proces-verbal, asupra operaţiunilor loteriei orga-nisate de d-na Moruzzi, în folosul ţăranilor inundaţi de apele Şiretului :
PROCES-VERBAL
SENAT 19 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub pre-şedinţa d-lul D. Ghica, fiind presenţî 80 d-nî senatori.
Sumarul şedinţei precedente se aprobă.
D. preşedinte îrată că d. ministru de justiţie este bolnav şi se amână din ncu strămutarea Curţii din Focşani.
D, G. Orleanu rogă din nou a se amâna acesta cestiune penă la tdmnă.
D. general Al. Anghetescu, ministru de resbsl, răspunde că guvernul nu pote a-mâna acestă cestiune până la tomnă, ci numai până se va însănătoşi d. ministru de justiţie.
D. P. Aurelian anunţă o interpelare a-supra creşterii şi descreşterii populaţiuniî capitalei.
D. preşedinte comunică ordinea ^ilel.
Se comunică că s’a depus raportul d-lul Polizu Micşunescu relativ la codul comercial, al d-luî P. Aurelian la camerele de comerciu şi al d-luî Gogu Stefănescu pentru împrumutul de uu milion pentru construirea palatului justiţiei din Craiova.
D. general Berendeî, raportorul comitetului delegaţilor, citeşte raportul şi proiectul de lege relativ la espropriarea terenurilor pei.tru fortificarea capitalei, caie se ia în consideraţie fără discuţie.
Se voteză pe articole cu o mica discuţie, 1b care aă luat parte d-niî Opran, ministru de resbel şi general G. Anghelescu.
Se procede la vot cu bile şi resultatul este 59 bile albe, contra 3 negre.
România liberă comunică că I. P. S. S. Mitropolitul primat este din noii bolnuv. Indisposiţiunea înaltului Prelat presintă ore-care gravitate.
—o—
Consiliul comunal al capitalei nu s’a putut întruni aeeră. El s’a întrunit ajl 'a 4 ore.
—o —
D. S. Populeanu, procuror general, şi d- prim procuror Manolescu, însoţit da un domn inspector financiar, au fost la creditul funciar urban şi au procedat la o mi-nuţiosâ anchetă.
—°i
Cu trenul de Galaţi de a4î de dimi-năţă o parte din deputaţiunea oraşului" Focşani a părăsit capitala.
Cousilul superior sanitar al armatei a decis ca, pâuă ce noul spital militar, ce se construesce la spatele găreî de Nord, se va termina, ceea ve nu sc va întâmpla mal înainte de un au şi jumătate, se se repare vechiul local a! spitatululnî militar, unde se vor instala doue sectiunî: una hi-rurgicală şi alta medicală.
—o—
In urma unor denunţări, parchetul tri bunaluluî Ilfov a chemat aţii pe casierul creditului fuuciar urban spre aşi da semă de nisce acusărî ce i se aduc; găsindu-se că grave bănuelî ar plana asupra casierului în cestiune, el a fost arestat.
—o—
M.	S. Regele a primit adl de dimindţă în audienţă pe d. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de taiuiştri.
—o—
D. ministru al afacerilor streine a aprobat un congediu d luî N. Creţulescu, ministru plenipotenţiar al ţăreî pe lâogă M.
S.	împăratul RusieT, care va pleca din Petersburgul poimâine.
A sără a fost la Senat o întrunire de deputaţi şi senatori.
D. Leon Negrim.', primarul oraşului Iaşi, se află în Capitală şi a lucrat a<jl cu d. secretar general al ministerului de interne la bugetul comunei Iaşi.
—o—
D. Paladi, prefectul judeţului Olt, se află în Capitală.
In comisiunea bugetară ^a comunei capitale, s’aă propus maî multe proiecte de bugete pe anul viitor.
Maî multe păreri s’au emis.
Ast-fel, unii sunt pentru o reformă radicală a serviciului interior şi esterior al administraţiuneî c unanale, pentru alipirea poliţiei comunale la secretariatul general, pentru desfiinţarea secţiune! bunurilor şi contopirea luî parte cu administraţia propria 4isă, parte cu comptabilitatea.
Alţiî sunt pentru menţinerea organisa-ţiuneî actuale, cu deosebire numaî ca poliţia comunală se trecă la prefectura poli ţieî capitalei.
In fine, alţii sunt pentru reducerea personalului, menţinendu-se însă actuala or ganisaţiune, maî ales în ceea ce privesep secţia teiinică şi a accizelor; între alte reduceri se propune reducerea numărului inginerilor şi a inspectorilor de bariere, dispu.nându se ca serviciul acestora din urmă se se facă de controlorii fiscali.
Anul ima mie opt sute opt ijecî şi şase, luna Martie în 10 dile.
Comitetul constituit pentru tragerea loteriei iu dinţată de d na Smaranda Moruzi, in folosul locuitorilor ale căror semănături le-a inundat apa Şiretului, în vara anului trecut 1885 ;
Luând în vedere adresa d-luî Prefect de judeţ, No. 1053; Reguleză după cum maî jos se arată modal după cum se se tragă biletele in sumă de patru mii bilete ce compun acesta loterie-
Maî ânlel în şedinţa publică se vor număra acele patru mii bilete pe care va fi scris de la No. 1 penă la 4000, apoi se vor strînge şi se vor pune într’o urnă erăşl numerotate.
După acea pe alte două-<jecî şi şăpte bilete va fi scris în şedinţă publică, felul câştigurilor după program şi anume : pe unul 2 boî, pe trei câte 1 vacă, pe trei câte 1 juncâ, pe $ece câte 1 6ie şi pe dece câte un rămBtor, care bilete appl iarăşi strângeculu-se se vor pune în a doua urnă.
Pentru fie-care urnă se va pune un copil; maî ântâî se vor amesteca bine biletele îu faţa publicului şi apoi se va procede la tragerea biletelor.
Copiii vor fi aşedaţî unul în drepta şi altul în stânga comitetului, care Iu pre-seuţa comitetului va presida acâstă lucrare.
Scoterea biletelor din urnă se va face ast-fel :
Antei se vor scăte biletele numerotate din
urnă cu aceste bilete care ar fi scris pe trei liste ce se vor ţiue înadins pentru a-cesta şi după aceea sa va tcdte din urnă un bilet din acele câştigătăre şi felul câştigului ce se va găsi scris pe acel bilet se va trece în dreptul numărului biletului eşit, urmând ca apoi biletele eşite câşti-gătâre să se trâcă în josul acestuia.
<0 © u ~ "O r 0	3C3 1	“	Felul câştigurilor	© •c3 g!§	Felul câştigurilor
819	Una oie	3845	Uu rămător
2282		2683	
1940	n	173	Una juncă
3314	Un ramator	3764	Una <5ie
2077		1133	Un rămător
3435		2032	*
2836	Una oie	3268	Douî boî
2970	»	86	Una vacă
2686	Una vacă	3465	Una (Sie
2807	Una oie	1752	Una vacă
1859	Un ramator	1680	Una juncă
3872	Una 6ie	2279	Un rămător
1677 563	Un rămător Una 6ie	1967	Una juncă
Acesta este resultatul numerilor câştigă-
tore şi felul câştigurilor care în .original se va comunica d-luî prefect local spre resnltat adresei No. 1053/86.
(a?) p. prefect, A. Cocotă.
(as) procuror, E. Neaga-(as) p. primar, M. Petrescu.
m AflA lei se caută cu împrumut pe IUw|UUU termen de 5 ani; garanţie în hipoteeă de imobile rurale şi urbane in provinţie, cu venit anual de 29,000 lei, valorând minimum 220,000. A se adresa la redacţia diarulul Telegraful.
Na ■‘An^r care a term’na* patru clase UIi IUIld.1 gimnasiale, sciind să desemneze oresce a găsi o Cât de modestă ocupaţie,-n ori ce ore ale dileî. Meditaţii de clasele-primare şi gimnaziale, afară de limba latină şi grâca. A se adresa în strada Popa-Tatu No. 9, la d. C. Ghiorghi.
Hotelul Frascati
venabilă şi cu bune certificate. A se a-dresa la administraţiunea hotelului.
Intr’o <jU când i se refusase, furase
Din treptă în treptă, ajunsese pâuă la Lapin canalise.
Câte o dată, Carapatasil îl puneau să declame ; când isprăvia, i se dădea un ordinar, adică o supă şi un rasol.
Dar Carapatasil nu făceau vorbă lungă cu poetul.
Un poet e un fleac, bun de nimic ; face cântece, atâta. Bar poetul nu e om !
Şi tîmpitul se întorcea la colţul seif şi lua absint, merefi absint.
Din când în când, între două rîgîiturî, îl andiaî îngânând :
Venus, quand tu sortis des flots, Connaissais-tu Ies matelots ?
Şi iarăşi bea ! privirile luî rătăcite se primblaţi păreţil afumaţi-..
Apoi capul îî recădea pe masă şi mâl mormăia : Io Pean !.. vaste păduri., stele protectdre... virgine din Lesbos.
In săra aceea, lângă poet, care nu era încă beat, stătea Angerul păzitor al stabilimentului.
ADgerul păzitor e uu om ca toţi dmeniî, care însă are misia de a conduce acasă pe fimeniî beţi, protegiându-î în contra hoţilor şi a poliţiei.
Nu vă puteţi închipui câte calităţi trebuie s8 aibă cineva ca se fie Anger păzitor. Cumpătarea e cea dintâi ; fără de densa, el s’ar lăsa se fie atras de protegiat, şi ar bea cu densul! Afară de sobrietate, An gerul păzitor trebue se aibă forţă mare fizică, ca să-şi pote stăpâui omul, se 1 rădice dacă cade, şi să 1 târască dacă re-sistă.
A treia persfinâ intră în sala din fund de la Lapin canalise.
—	N’aî vedut pe viconţe astă seră ? întrebă el pe Angeru păzitor?
—	Nu, domnule Combalou, nu . N’a venit încă.
—	O sS mănânc ceva cu moş Iosef. Decă vedî pe viconte să-î dai de veste că am se-I vorbesc ceva.
—	Bine, domnule Combalou.
Poetul se rădică, privirile i so aţintiră spre plafonul afumat, pe care-1 lua drept cer cu stele, şi începu a declama:
La fratcmitl sainte T’ordonne, 6 Combalou Le m’offrir une absinthe Car je n'ai plus le sou
—	A ! ticălosule, strigă Combalou, hoţnle, î canalie !
Poetul întinse mâna ca se ia pe (Jeî de martori.
—	Drumul Corintbeî nu e deschis pentru orî cine!
—	Na, ticălosule, urmă Combalou.
Şi scose un gologan şi i-1 aruncă.
Poetul îl luă, cu bucurie;
—	Adevărul e, 4>se atunci Angerul păzitor, că ţi-al stricat reă viaţa Vedî pe Mathieu Leblanc... e poet şi el, ca şi tine ; dâr e om cinstit.
E iubit ca un Dumuedefi la Jean-de-Latran şi adunătoril de cârpe se bat pentru producţiile luî.. Acsla trăiesce din munca lui!
ADgerul păzitor începu a cânta cea din urmă producţie a luî Mathieu Leblanc : le Roi des Auverpins.
In acest moment, intră vicontele.
Vicontele era un om de peste cinci zeci de ani. El era îmbrăcat c’o redingotă croită ca cele militărescl şi încheiată pănă sus.
De ce stofă fusese redingota ?
Iată ceea ce nu se va soi nici odată.
De postav ? colorea? grosimea ? de dril ? de catifea ? nu se pâte gîci.
Tras la faţă, cortule se pierdea într’o barbă căruntă, ca o castană în cenuşă. Gulerul hainei avea pretenţii si fularul pe care'l avea la gât părea a <jice :
—	Am avut alt fel de vremuri!
Vicontele avea bumbac în urechi şi ţinea în mână o tabachere de corn, o adevărată tabachere.
* II plăcea să se mândrescă cu acestă tabachere, o areta cu îngâmfare.
Era singura superflnitate pe care şl-o putuse permite.
—	Iată-te, viconte ! îî dise Angerul păzitor; vil la timp,; domnul Combalou^în-trebă de d-ta
—	Aci e Combalou ?
—	Gineză cu moş Iosef în sala Carapa-tasilor.
—	Bine, «ji86 vicontele, care se duse se vedă pe Combalou.
—	Ce face. omul ăsta ? întrebă poetul.
—	O! e omul dracului, dise Angerul păzitor. Mare nenoroc trebue se fi avut ca se ajungă la ce-a ajuns ! Avea trăsuri în vremuri; se ducea la alergări...
—	Şi s’a ruinat ?
—	Se vede. Femeile l-au dus aci. Era
într’un cerc boeresc, de acele cărora le 4>c... glub. E un loc în care este la uşă o femeie căre nu ţi dă o garofâ cu maî puţin de dece franci...
—	Dracedise poetul.
—	Atunci vicontele s’a pus pe furat la cărfî ca se puie mâna pe parale. Prietenii, carî nu erau mal proşti decât densul, î-aif (jis: Nu merge, destul. Atunci a8 alungat pe viconte, şi nici nu-1 mal salutaS.
—	O! ce burlă-ver^I! murmură poetul cu despreţ.
—	Iată vicontele ne maî sciind se facă nimic. Nici un gologan şi buu de nimic, înţelegi? Acum, Combalou ÎI dă de lucru.
—	E bogat va se «Jică, Combalou ?
—	Nu se scie. Are un cabinet de afaceri în strada. Meslay în care, decă poliţia s’ar uita, ar trebui se se spele pe ochi dupe aceea.
—	Va se dică, vicontele more de ffime.
—	Aşi! s’a făcut tată-legal.
—	Cum tată-legal..’ ce e asta? întreba poetul.
(va urma.)
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 21 MARTE 1886
PRISVîA FABRICA ROMANA
I?E
KiriR-CDMI8
m-
O băutură făcută, din lapte, care se întrebuin-ţă^ă cu un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra b<5!elor de piept mai cu sănia în contra ofticeî; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
Ea noi în Bucuescî, mulţâmită iniţiativei d-lui Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi ai acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria penă în Elvoţia şi Samara o obosităre şi costă mult, pe când Calitatea Kifiruluî, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei năBtre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţe!, 140 j din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucuresci înapoind sticlele găle.
100 stic'e 85 lai — b.
50 r 45 »	*
25	»	22 »	50
Pentru bolnavi neavuţi preţurile vor fi scăijute.
In provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
CURSUL BUCURESCI
DIVERSE
Aur oontra argint saă bilete
Bilete de Bancă..........
Fiorini val. Austriacă . . Mărci Germane ..... danc-note Francese .	; .
Ruble de hârtie
95 92 8 '
74
210
86
102
82
92
98
oO

15.
.00
1.23
99
2,40
Vând.
CASA DE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România
Cursul pe ijiua de 20 Marte 1886.
Gumj i,
t°/o Rentă umortisabilă. .	.
5°/o	- română perpetuă
6% Obl. de Stat frur. convertite]
6°/° „	0. F. Române . »
5 9/o „	Municipale . . .
lOfis. ,, Casei Pens. [300 1.]
5°/o 8eri!. funciare rurale .	.
»,	,,	»> •
50/0	„	,	urbane .	.
G°/o	»	.	ii >	«
r°h	•
impr. on prime Bucuresci [20 £r,]
5% Comunale nuoi .... banca Prevederea.........
ffl'/î
93
89»/*
75 215 863 < 103 83 93
99 lh
33
14.1/s
i 02 1 25 )<0 2.45
08 închiriat şi ds vânzare
de la 5 fAn tu George
Casele din strada Scaunele No. 11, couţinSnd opt camere, dependinţe, grajd, şopron, p'mniţă, grădină etc —Doritorii se pot adresa la proprietar d. M. Ionescu, strada Colţii No. 10.
TU ţM«ţ,!«ţAl de la St. George viitor casele din iUvUWifliv 3trada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No. 22 său în strada Pescăria Veche No. 9 , la d. Stefănescu, proprietar
Dumnezeii să’ţf rea plătească 1 Mulţumesc de mii de or! pentru extractul de ulei pentru urechi trimes mie, care m’a vindecat cu desăvârşire; căci iarăşi aud ffirte bine. E de mirare aceasta căci în curend împlinesc 80 anî.
Mulţumindu-ve încă o dată, rămân al d-vdtră servitor.
Vosag de Anăor
RE0UN030UT ESTRACT RENUMIT
Uieiu pentru Urechi
Se pote căpăta pentru 8 fr., cu instruc- [ ţiunile întrebuinţare! de la medical se- [ candar C. R., Dr. Schipek.
Deposit principal la Ignatz Lobi, | Viena, IX, Seegasse 8.
Epitropia aşezămintelor Brâncovenesoi
Fiind-că la licitaţiunea ţinută în Ziua de 12 ale curentei, pentru a-provisionarea cu furagiul trebuincios la întreţinerea cailor Spitalului pe timp de un an, nu s’aii presentat concurenţi, se publică că în Ziua de 1 Aprilie ora 12 m., se va tine o nou6 licitaţie în Cancelaria Administraţiei, unde se pot vedea şi condi-ţiunile în tdte Zilele de lucru de la ora 10—2 p. m.
!!! Pentru curioşi!!!
Mult cunoscuta preijirâtăre a trecutului, presantului şi viitorului, d-na A Alexandrescu. prin ştiinţa se» cu cărţile Ungare, Mahomedane şi Zodie etc. va arăta întregii viaţă, gândurile şi destinul pre--cura şi orî ce evenimente, prcijico modul cum se ajunge la realisare şi interesele din trecut, present şi viitor, arată orele şi timpu de noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţi phisionomiştî şi ekiromantiştî au rămas uimiţi ascullând’o. — EomiciliaŞă în strada Trainn No 94.
0 bană îngrijiWre ItEjŞ
germană şi română oaută un loc într'o familie o-norabi ă. — A se adresa în strada Domniţa Nas-tasia No. 4.
în Calea Văcăreşti, 86, douf
De închiriat:
prăvălii, dou6 odăi şi donfi pivniţe ; în primul etagiti 5 camere cu cuhnie. La No. 90, sunt de închiriat 2 prăvălii cu dependinţele lor.


v.j\ plBÂ
IN CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mal bună Scrobălă albă este aceia do la Cassa F. HEUMANN & C-ie din Anvers, (Belgia) şi care concurezi în calitate cu cele maî bune mărci engleze, fiind cu t<5te aceste mult mai eftină.
Se efoctueză în păcii te de 2 l'.i kilo cu etichete, precum şi în cutii de *'4, şi */l6 kilo cu etichete în chromo-litografîe.
A se adresa pentru preţuri şi condiţiunl la
n. WARTFA
Representant general pentru România, — Bucuresci.
MATIOAfALA
societate generală ie asigurare în Bucuresci
Aprobaţi prin decret regal No. 225 din i 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 loT deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1-000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionala11 asigură :
1. In contra dannelor de Incciidlă. II. Contra daunelor do grindină (piatiă) C" participări de 15°/0 din beneficiul realisatdin acăstă ramură in ţără.—IU. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. —IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V, Face asigurare asup;a vieţii.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70° 0 din beneficiu în com-binaţiunile următore î asigurări asupra vieţef uneia sau a două peredne, asigurări temporale, asigurăr mixte şi asigurări mixte cu capital dublu-
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile urmăMre :
Asociaţiuul mutuale de supra-vieţui.e. Aso-oiaţiunl în grupuri de 12 aul pentru copil de la '■ anî jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi reute viagere în diferite com-binaţiuui.
Penă la finele anului 1884 ,,Naţlonula“ a realisat in difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n, şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA,GENERALA
Str. Carol 1, No. 9.
a
i
NUMAI de LANÂ de OIE CURATA
neutra nu om de o statură mijlocie
PENTRU Un COSTUM
i
8
IO
12
florini 96 cr.
*»
i»
n
40 cr.
din lână .bună;
„	» mal bună;
» fină
» cu totul fină
Plaiduri de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 fi.- Costume f<5rte fine, pantaloni, pardesiurl, stofe de haine şi mantale de plde, titlu, loden, commis, cammgarn, oheviots, tricouri, postavuri pentru ddmne şi postavuri penţ'U biliard, peruviene, doskings, recomandă;
MU ÎQMHN STIKAROFSKY na*
Mostre franco. Modele pentru d-niî croitori uefrancate. Am în permanenţă un deposit de pestavjrl 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că cu'marele mele afaceri iuternaţionale îmi remân o mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar sunt silit să me desfac de asemenea resturi cu reduceri mari sub preţul de producere. Ori ce om cu minte t ebue să recu-n<5scă că din resturi aşa de mici nu se pot trimete mostre căci Ia câte-va sute de cereri de mostre in cel maî scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie când diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele să taie din bucăţi de postav şi nn din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţinnile unei asem nea procedări. — Refil urile cari nu «mrin, »o schimba sau să trimit banii înapoi.
Scrisori so primesc în limbele germană, ungară, bokemă, polonă, italiană şi fruncesă.
Sub-seranatul, eupuu la cunoscinţa onor public Bucurescean şi întregei ţări, că în fabrica 1 mea, superidră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în Bucuresci, stradd Radu-Vodă, No. 45, se fa-brice'ză stofe indigene din lână curată din ţâra pentru costume bărbăteşti, care le vând cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tot-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea mal frumâsă tăetură după jurnalele cele mal nuoi, cu preţ moderat ILIE M. POPP.
Fabricant de Postav şi Croitor,
Str. Radu-Yoda, 84 si Academiei, 28.

Pentru a lecui slăbiciunea copiilor, a desvolta forjele lor, creşterea lor şi a-î pâz.i de Mlele comune copilăriei, ce! mal renumiţi doctori şi membri af Academie! de Mfdie'nă sad ea doctorie, cu cea maî fericită iabânda veritabilul RacaliOUÎ al Arabilor de Delangrenier din Paris
Acest aliment fdrte plăcut, compus diu substanţe vegetale hrăuitdre şi trebuitdre, se diviseză în totă economia şi prin proprietăţile sale analeptice, el îmbunătăţesce composiţiunea laptelui la damele cav! alaptâză şi reînsufleţeşte puterile lângezătdre ale stomacului.—Deposiie în tote oraşele din România.
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată de către cei mai însemnaţi Medici^ în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
B6LE DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL (Copii scrofuloşi şi diformi).
Modul întrebuinţărei: Fie-care lingură întruă jumătate pahar cu apă şi jachar.
Pil1* PAUTAUBBRC K, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi t6te Ph";
Bătături saQ Negi
Se depărtezâ sigur şi fără durere în timpul cel mal scurt prin ungerea cu tlnctnră de bătături renumită şi singnra adevărată a lui Ravalner, din Pliarmacia roşie în Poseu.
1 CD Costul unei sticluţe cu car- 1 Ci1 I f f», ton şi cu pensulă I iD,
Deposit în Bucuresci ia d. Farmacist Ru-| doi f Sclnnettau, farmacia Curţel Regale-

Hepaita cartnrăreasă HILIi POLONSZ
oare ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, p6te descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orî ce secrete ascunsa ia car! se intereseză cine-va. Cine aduce semne pote afla lucrnrî ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Piaţa AmzeT, No. 5.
Elisareth Hardine
m6şA cu diploma din streinAtate
Fostă directore a Spit. de moşit din Kazan,
Dă consultaţiuni de la orelglO—12 a. in.
STRADA COSMA, No. 1.
Sub-semnatul, simt dator a a-duce mulţumirile mele renumitei cărturăresc Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	R. Pdnescu.
Lecţiuni de Dans
OTEL FIESOHt, Strada ŞGLARI, oamera 24.
Sub semuatul are ondre a aduce li, cunoştinţa onor. public că dă leeţinnî dl dans atât privat cât şi la domiciliul s?fi.
Profesor da Dans.
{PASTILE GERAUDELS
§	CU GOUDRON (PĂCURĂ) PUB DI» NORVEGIA	◄
Lucrând prin Inhalaţlune şl prin Absorpţlune In oat de Bile a Cailor! respiraţii*
Larlnx* BronchR, Plămân!
CONTIUl
TROHNEÎ, TUSEI NERVOSE BRONOHITEÎ, LARINGITEÎ, RĂGUSELIÎ CATARRHULUÎ, ASTHMll, eto.’
ri To(t medicii recomandă PASTILELE GER AUDEL ţi condamnă întrebuinţarea prcdujelori cu 7 pătură, întrebuinţate tubt formă solida care oblige a le înghiţi, precum bombânele cu păcură, capsulele,
^ pilulele, dragede, perlde. Assemenea este ţi eu siropurile, etc.	-
(8* tt vca$e dc altmintrelea pentru 5î INCONVENIENTELE
^8 Bcmbânelorî, capeulelori, etc., cu păcwd.
tg	1.—Tubu oaophagiani, prin caro do*«
elndu bonbâuele, capsulele, perlele, ca fr* pacuri, dure şi nesolubile, cari nepn* n tandose topi in gură morgii ca a Urnei» tele se caija in stomaca, fără d nici o ^ părticică de păcură se ajungă In căU*
*5* respiratore cărora aoeat remedia eet»
^ der*inalu.
** — *2XtremitaUa oeeophagiulut prin
►	care bonbinele, capsulele, perlele, cu £| păcură pătrundu in stomac, pe care ^ 'ÎS incarcă cu niaterlî gelatindie ii *a-^ harisite, cu gomă, glucoiă, etc-, deter-^2 mlnind astfel perderea poftei de măn-
care, dureri de stomac, derangeamente ^ gastrice, etc.
►	8. — Intestinul (urmarea slomaoulul)
^ in care se continue accidentele causate a, prin bonbinele, capsulele, perlele, cu
păcură, a căror masă Indigestă deter-mină dosordiue grave: ieyjlamaţie m/eeti-nulă, uleerafiune, eorutipafiune, diarrhit | opiniatră, etc., in raportă cu substanţele " narcotice cari intră in composiţiunea
ilorî, opium, sări de opium, morfină codeinâ, a căror pericol! au foat «Igna-^ laţi de corpul medical intregfi.
i t bine, legendele explicative ale Jlguri! anatomice de nuli jos.)
AVANTAGIELE
ţ
Pasiilelorl G fraudei eu p&cwă. ^ A - BronchitU In care vapori pro- ^ •ervatorî şl vindecători a pacuri! pro B daţi prin «ugerea paitllelori Gdraudel ^ amnt.eu d’a «11a atras! prin resplraţiune ^ înainte d'a trece in plămăuL B. —	fi vuiouUla pulmonar^ ^
unde vaporii de p&cura produşi prin |P pMtilele Gdraudel şl aduşi prin fie care -4 Lnipiraţione de aer, ae reapăndesefi ^ naturnlmlnte ţi produo Imediat efectele W lori blne*făcitdre.	^
fie Înţelege eu uşurinţa prin iadi- P eările de mal eus, efectele naturale a paatilelori G^raudel, apreciate dupe fc enm urmează de eatre eel mai autoriaat " organ din Francia t
. ale arborelui brsnchU, reducând’ o m I „ particule de o extremă tenuitate fi ames- ^ m tecaruf e eu alte substanţe capabile d’a g m le servi ca ajutorii, ănsd respigirtdik din » , dânsa tdte substanţele narcotice.	^
w Intre aceste condiţiunl acţiunea pa-, turti est atât de momentană cd aceestU ă) „ de Uud convutem suni imediat tăiate , prUt mtrebumţwea PaSTLLELORI Gâ ^
•	, Doolor DblU’.B. „ W
iu Rdptiaua, ÎS Noemb. 1883.) M
^ PASTILELE GERAUDEL sunt indispensabile tutor persanelor! oarl ’ş! osteneson vocea, ă V acelorl oarl Încreadă la aer, expuse variaţionilori atmospherel, san pe oarl luorârile lor! aileacfi a 4 | respira vapor! sau prafuri irritante : Lucrători! de ateliere, tâmplarii, vizitii, cantereţiî, actori, h ► oratori, predicatori, advocaţi, professorî, institutori, amploiaţi a cailor! ferate, eto., pentru ca ele 3
nr\4 n înl/iom’	ntrnnlnivin a * ci« An TaI	___• v tsi	i «  i n	_v !  J   
i
Mai mult dc uă sută dc mii de persone simt vindecate in fie car an prin întrebuinţarea acestorl pastile, g ţi J)mi Olraudel posedă mai mult dc 40,000 de scrisori de mulţumire ft atcstatiunl.	5
& Pastilele Gârandel sunt singurile pastile cu păcură recompensate de câtre juriul interna- g I ţional a exposiţiuniî universale din Paris 1878; - ■ Medalia d’aur Paris 1885; — experimentate prin 5 lecisiune ministerială, dupe avi sal consiliului de sănătateautorisate in Bussia de câti.^ j|/4uvernament dupe aprobarea consiliului medical. ’	^	■
OeUa te ft rostii, cunfmandu o notiţă tsupn no un de văr^unftn ooett in Prmţs t 1 A. 50 Si Uie fernoeieU. J
In Bommia, piue trasuperi ţi whm.	B
(SE SE EXIGE MASCA DE FABSiai OIBPDSl)	S
luirna» stt pite prim Iflo cere cntle tra li. ] contre anal mendet po.tel edreecel inventorulmi
G^RAUDEL, Farmacist ‘la Sainte-Menehould (Franţa) ◄
Ut 'rinilî grittis fi fraetoo $ pastile m msestm. sprt tcaesreartfie tărsi psrecne cssrs ls sa cere.	S
Se vinde cc. gros la ' Brtns Frelerio, farmacist droguist-, în B-uawştl, d.o^bist îa Bueanjeci, Oveasa dragbist îaBuCUresaI iu detaliu ia toţi farmaciştii şi dugişti
„NAŢIONALA"
Societate senilă le asigurare ie Bucuresci
Convocarea adnnKrel generale Ctnnliul de administraţie are o-ndre a comunica d-lor acţionari că, conform art. 46—49 din Statute, adunarea generală Ordinară a acţionarilor societăţel va avea loc Duminecă la 30 Martie (11 Aprilie) 1886, la orele 3 p. m., în localul societâţei, Str. Carol I, No. 9. ordinea dilki t
1.	Raporturile consiliului de administraţie şi a censrri’or asupra bilanţului p.ntru exerciţiul
anu'ul T 85.
2.	Aprobarea bilanţului şi descărcarea de dat consiliului de administraţie şi direcţiune! pentru gestiunea lor.
3.	Fiiarea dividende!.
4.	A egerea a 3 consilieri în Io ul celor eşiţl la sorţi conform cu art. 15 din Statute.
5.	Alegerea a 3 censorî pen ru verificarea comptorilor anului 1886, conform art 39 din statut.u.
6.	Propunerile ce se vor face de acţionari în sensul art 53 din s*ati:te, eventual modificarea Statutelor.
Pentru a fi admis la adnnarea generală, fiecare acţionar trebue să depună acţiuni'e săle cel puţ n cu 5 4Ra înainte de (ţiua adunare) generale, adicăp nă la 23 Marte (6 Aprile) 1886.
In Bi cu escl, la cas» centrală a societăţel.
In Iaşi, la d-niî J. Neuschotz& Comp bancheri
In Craiova, la d A. M Strass, agentul bo-cielăţeî şi în contra ac ţiunilor depnse va primi o adeverinţă, care va s-rvi tot-d’odată şi de Bi'et de intrare.
Pentru consiliul de administraţie,
Preş.dint-, I. MAR HlLGMAN.
ESTRAS DIN STATUTE
Art 48. Spre a face cine-va parte din adunarea generală, trebue să fie proprietar a cel jiiţin 10 acţiuni, cari dau dreptul la un vot.
Nici un acţionar nn va p»tea întruni maî mult de 10 voturi pentru dânsul şi alt- 10 ca mandatar, orl-care ar fi numărcl acţiunilor ce va poseda său represinta.
Alt 49 Nimeni nu va putea represinta pe un acţionar dăcă nu va fi însuşi acţionar, dreptul dr votare se va legitima prin depunerea acţiunilor în casa societ ţel său la locurile desemnate de consiliul de administraţie în pu blicaţiu- a respîctivă, cu 5 ijile cel puţin înain' e de Jiua fişată pentru adunarea generală.
I8«5
TREI MEDALII DE AUR
1 - w îi
DOUA DE ARGINT UNA DE BRONZ
(Herâs trăit)
(t'loscl)
drOHW **MrJTJTSi
Bucures i—Su uda Smârdan. ’3
^Singurulţţagent ai renumitei fabrici
MBBSHALL, SOMS & G-ie
Locomobile şi Treerători
de 3, 4, 6, 8 10 şij!2 cal putere cu şi fără aparat dearsţae.
Batoze de pormub eu abar şi eu mâna Maşiu» de semănat, Yentnrătorî Haşine de tăiat pae. îîaşine de harnit. Semănător!, ^rape, cte. din fabrica HOPHERR & SCHRANTZ (Vienna)
PIETRE DE MORA	i
Secerătorl „ADRIANGEa
numai 452 Eo. greutate, uşor de mânuit, sim ple ?i durabile.
garantate adevărat frances din fabrica Tmllier. Vernet A f «mp. [La Ferf.ee.1
Tipografia (îUraUu Tu ^rafalŢ* Calea U Aho vei No. 36.
...
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4134.
iBOSAMENŢT:
Pentru Capitală.:
Peiitru un an .	.	.	.	Lei	24
. ş6se luni ...	>12
» vei luni	»	ti
Pentru Districte
Pentru un an ,	.	.	.	Ueî	30
» §4se luni	...	»	15
» trei luni	.	»	8
IN BUCUUESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
SÂMBĂTĂ, 22 MARTE 1886
Pentru Streinătate Pentru uu an .	•	•	• I,cl 4
c	«<âse luul
»	trei luni
Abonamentele ne fac la 1 şi lb f,e~ cărei luni.
Un numSr vecîiiu 25 bani.
t)
;0
ia
aNCNCIURI ŞI RECLAME :
Annneinrl pe pag. IV, linia 25 bani
Reclame pe pag.	III	. . .	1	leii
» pe pag.	n	. . .	8	lei.
» pe pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia..^ nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Francia, Havas, Laffite & C-nie, 8 place de la riourse, Paris.
Englitera, Eugene Micoud, 81 Flett
Ediţia de dimineţii
St:
Aust
Ri
Ungă
Pesi
Tî. C. London.
.ti olt
'.asenstem, & Comp. Vvien. csse Zeilerstaette, 2 Wien. /. Moritz Wieet, în Iluda-jrrietenplats.
Redacţiunea, Calea Hahovtft, No. 36
Director politic. I, C, FDMDESCU

Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36

SCiRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Sij ,ij aoe;.
Odesa, 1 Aprile.
'Se vorbe9ce serios despre pregătirile ce ar fi lăcend Rusia pentru ocuparea Bulgariei. Se observă mult că fiarele d’aci vorbesc pe faţă pentru o ocupare a Bulgariei, fără a fi supărate de censură. Călătoria ţarului îu Grimea, care de obiceiti se făcea abia în luna Iuniă, e pusă în legătură cu planul de ocupare. Sş mal spune că pe timpnl aflării ţarului în Cnmea, va sosi ministrul turc de esterne, Smd-paşa; în cas când împrejurările ar împedtca pe Said-paşa, va pleca în Crimea berver-paşa, ministru de justiţie.
Borna, 1 Aprile,
Asupra mersului negociăriior dintre Curie şi Prusia, se spun urmâtdrele încercările vaticanului : Episcopii prustanî au declarat că nu pot primi proiectul bisericesc. Iu faţa acestei atitudini, guvernul prusian a făcut concesiuni care aii surprins chiar Vaticanul. Pacea trebue privită ca încheiată.
Lemberg, 1 Aprile.
Din Varşovia se anunţa că autorităţile rusescl proced cu mare energie ia ruşi fi» carea districtelor polone. Chiămarea la Pe-tersburg a guvernatorilor generali Gu'ko, Cahanoff şi Qrentelen, e în legătură cu o nouă înăsprire a acţiunii de rusificare. Compania căilor ferate de nord-vest a primit ordin ca toţi funcţionarii sev se se sei-vescă de limba rusă în relaţiunile cu publicul.
Bruxelles, 1 Aprile.
Ministrul-preşedinte face în Cameră o expunere asupra crisel, care a provocat deplorabilele incidente din ultimele <J.ile. Lucrătorii se plâng de insuficienţa salariului şi cer reducerea orelor de lucru. Veniturile ce dau minele sunt estrem de mici. In ultimii opt auî, capitalul augagiat în mine n’a produs decăt un procent de 1 la sută. Chiar decă acest procent ar fi fost dat lucrătorilor, salariul nu s'?r fi urcat pe decât cu 6 centime.
Ministrul vorbesce apoi de turburari. La 18 Marte, autorităţile aii fost surprinse. La 20, s’a cerut ajutorul trupelor şi ordinea a fost restabilită La 27 Marte, se aflaii ia Cbarleroi 12 batalidne şi 9 esca-drdne. Ministrul spune că guvernul se va gândi în totă liniştea lâ mijlâcele pentru a veni în ajutorul lucrătorilor. Guvernul va cere un credit de 43 milidne pentru a începe construirea căilor vicinaie.
A se Tedea Ultime Seirî pe pagina 311
Bucureşti, TiBeri 21 larte 1885
A trecut mult timp de când conservatorii aâ c&(jut de la putere. Cu tote astea Îns6, acest partid politic n’a învgţat absolut nimic de atunci de când face oposiţie, şi, ce este şi mai bătător la ochi, n’a învSţat asemenea nimic din cele ce a adus cu dânsul progresul, al cărui mers în-nainte nu s6 pdte opri nici pentru un singur moment.
Rândul trecut, prin organul S3â, o-posiţiunea acusâ guvernul de a fi în ajunul de a contracta noui împrumuturi pentru echilibrarea budgetului şi că proiectul de lege privitor la spirtdse nu este de cât un para-vant, sub care sS ascunde inteuţi-un6a culpabilă da a acoperi deficitul prin împrumutul destinat pentru construirea podului de peste Dunăre, „do-curile şi nu mai ştim ce reţele protestat; de drumuri de fer.“
împrumuturile votate acum uu an, (jrie tjiarul oposiţiunei, numai în aparenţă aâ fost apâtate că sâ fac pentru efectuarea numitelor lucrări, iar în realitate erau pentru a putea face faţa plăţilor de care statul are neaparatâ trebuinţa.
Acusaţiunea este gratuită. Cine nu ştie că de <jece ani de când stă la cârma ţârei guvernul liberal, tdte împrumuturile făcute de el aâ fost şi sunt întrebuinţate pentru lucrările publice ?
Ţara, care sub conservatori a fost
lipsită de comunicaţii, de poduri, de edificiele indispensabile statului modern, a<Jl este Întretăiată de căi de comunicaţie; alături cu arterile principale, luate din mâinile streine, avem o mulţime de căi ferate laterale, atât de indispensabile descep-tărei vieţei economice a ţârei.
In zadar se svîrcoleşte oposiţiunea, sprijinindu-se pe tot felul de închipuiri eronate, de sute de ori desmiu-ţite cu cifre in mână, voind a arăta că de la 1875 şi până aiji datoria publică a fost sporită până la un miliard.
Deunăzi chiar, polemisând cu un organ liberal de oposiţie, am avut o-casiune sâ arâtărn că acâstă cifră este fan'astică şi că în materie de finance numai fantasiele nu ’şi aii loc.
Sâ nu uite din altă parte protiv-nieii noştri trecutul lor trist, când ţera a fost adusă la prăpastie tocmai din causa gospodăriei ruinătdre a partidului conservator. Atunci, precum am prob^t-o în necurmate rânduri, în adevâr că bug&teîe anuale se echilibrai! cu împrumuturi, şi mar-tur în aceste ne este d. Gr. Canta-cuzino, care a fost la rândul sââ ministru de finance pe acele timpuri.
împrumuturile întrebuinţate pentru echilibrarea bugetelor suut condamnabile, de 6re-ce sâ contractezi adesea ori pentru satisfacerea unor dorinţi care nu pot fi legitimate, precum aiâsta a fost sub guvernul conservator, Aşa fiind, etă motivul puternic pentru care am declarat rîndul trecut, când am râspuns organului d-lui Dim. Brătianu, că împrumuturile făcute de conservatori pentru suma de aprdpe o jumătate miliard, în scurtul timp de cinci ani, aâ fost ruinătdre şi desastrdse pentru ţeră. Consecinţele acestei stări de lucruri le simţim chiar şi până acum. Cu a-ceste împrumuturi nu s’a făcut absolut nimic echivalent în ţeră şi banii împrumutaţi aâ mers pentru acoperirea deficitelor.
Decă este aşa, decă acest pecat îngreuiază consciinţa conservatorilor, apoi de ce voiesc aiji sâ-1 arunce pe spetele altora ?
Caprei ’î cade c6da de rîe, <Jice proverbul românesc, şi ea o ţine tot în sus. Tocmai aşa face şi oposiţia conservatdre. Ea şcie bine de ce s’aâ întrebuinţat şi se întrebuinţâză împrumuturile făcute sub guvernul liberal, şi cu tdte astea ’şî permite a născoci neadevâruri de cele mai bâ-tâtdre la ochi pentru a face ca sâ i se ierte trecutul culpabil şi dăunător pentru ţeră.
Analisând fără idei preconcepute împrumuturile făcute de la 1876 şi păuâ a<jr, vâdit devine că t6te aceste, autorisate de corpurile legiuitdre şi efectuate de guvern, n’aâ fost până acum întrebuinţate la alt-aeva decât la înzestrarea ţârei ca căi de comunicaţie, la crearea de instituţiuni de credit, îneuragiarea industriei şi construirea editicielor indispensabile u-nui stat modern.
In ceia ce privesce împrumuturile făcute penâ la 1381, apoi confraţii noştri sciâ bine că acestea s'aâ făcut pentru a servi la conversiunea datorielor contractate sub regimul conservator şi apoi pentru a face fdţă remăşiţelor lăsate de ocâr-muirea reacţionarilor.
lată dâr în câte-va linie râspun-sul nostru la aousările făcute.
Un procuror când acusâ, adună materialul indispensabil pentru sprijinirea acuzaţiunei. Unde sunt faptele, pe temeiul cărora sâ aruncă acusaţiunî nedemne In faţa guver-
nului ? Intrebuinţat-a el o para din aceste împrumuturi la alt ceva de cât la cele pentru care aâ fost destinate ?
Nici un singur fapt nu aduce opo-ziţiunea. Ea sâ mârginesce cu simple frase, cu esclamâri.
In ceea-ce priveşte împrumuturile făcute sub guvernul liberal, apoi n ’a-vem alt ceva sâ <jicem de cât că or-ce popor, orl-ce stat în epoca de regenerare, în epoca de consolidare este nevoit a face cheltuieli a căror sarcină cel puţin în parte este împărtăşită de un şir de generaţiuni viitdre, care pentru sacrificiele făcute vor beneficia eu echivalentul cheltuielilor realisate. Cu cheltuielile ordinare aceste opere măreţe ale geniului u-man nu sâ pot face şi un popor ce păşeşce pe calea progresului nu pdte aştepta în curgere de secuii întregi pentru a realisa din economii motorii indispensabili propăşire! sele.
T6te poporele şi tdte statele civi-lisate au contractat împrumuturi de acest fel şi nici unui om cu mintea sânâtosâ, nici unui om din societatea modernă nu’i trece prin cap sâ blameze acest mijloc modern pentru re-alisarea unor opere indispensabile propăşire! omenirii pe calea progresului.
Der conservatorii noştri, duşmani naturali ai progresului, nu vor pentru că nu pot înţelege acesta.
Aceste am avut sâ <jicem confraţilor noştri, cari pentru a acusa recurg la neadevâruri şi la închipuiri.
Ne-apropiăm hotârît de momentul final al crisel orientale. De douâ ţlile, scirile se înmulţesc şi devin tot mai ingrijitdre.
Cestiunea bulgară a usat tdte amâ-hârile posibile; lupta ascunsă pe care o face Rusia principelui Alec-sandra a trecut ori-ce margine ; fiarele rusescl vorbesc pe faţă de râs-turnarea principelui şi de un noâ candidat la tronul bulgar ; consiliul de miniştri otoman a cerut principelui sâ se supuie; puterile fac demersuri la Sofia în acest sens. Un asalt general, în sfîrşit, un asalt din cele mai furtundse, dupâ care trebue sâ se botărâscâ la un fel.
Şi, cu tdtă furtuna, probabilităţile de succes sunt tot de partea principelui Alexandru. Cu tdtă întreita a-lianţâ, Germania şi Austria nu se prea arată favorabile dorinţelor luseaci. In timpul din urmă mai cu semâ, şi eu tote aparenţele oficiosităţii, prea s’a vorbit des de „încredinţarea unor cabinete că, în Bulgaria, e în joc ceva mal mult decât corona principelui; afară d’acesta, Italia, care e şi ea în legături cu puterile centrale, prea s’a avansat cu propunerea ei anti-rusă pentru ca sâ mai credem că Rusia va fi secundată de puteri în praten-ţiunile sâle. Ş’apoi trebue să se ţie semă şi de votul Angliei, care a jucat un fol atât de important în crisa actuală.
Asaltul se dă, der principele n’are decât să rasiste pentru ca să reaşescă.
Gestiunea greeâ asemene merge repede spre desnodare. Cu tdte silinţele Europei, nimeni în Grecia nu se gândeşte la cedare ; aşa spun t6te depeşele. Diu potrivă, se ţin consilii de râsboi şi în ultimul din aceste consilii s’a declarat că pregătirile de resboi sunt gata. O sută mii de 6meni se afli subt arme : o scânteie, şi focul va fi gata.
Şi nu trebue să se despreţuiaseâ forţele grecesel; 4deşi numărul lor e pote mai mic decât al celor otomane, condiţiunile nu sunt egale.
Dindârătul armatelor turcesc! nu

stă nimeni; la spatele trupelor gre cesci stă o naţiune întregă, gata la tdte jertfele. Mai mult decât atât: pe te-ritorul otoman sunt poporaţiuni care întind mâna grecilor; e cu cu totul sigur că începerea răsboiuluî ar fi d’aprdpe urmată d’o rescâlâ a Can-diei.
Din alt punct de vedere, s''naţiunea Greciei e incomparabil mai limpede decât a Turciei. Pe când P6rta e încurcată în cestiunea bulgară, guvernul grec nu e distrat de nici o -preocupare de la revendicările sele.
Acum, când intervenţiunea puterilor e ca şi înlăturată, când pregătirile militare aâ fost terminate, e fdrte greâ de admis că Grecia nu va juca ultima carte; sâu i se va da satisfacere, seâ resboiul va isbucni — şi a-cesta cât mai curend.
După cum e situaţiunea, e probabil că chiar puterile vor sili pe Portă la concesiuni. Până acum Macedonia a remas liniştită; der nimeni nu pdte sci ce va aduce ijiua de mâine. Deja se vorbesce despre un început de a-gitare; o depeşă din Constantinopole semnalâzâ presinţa unui număr însemnat de agenţi panslavişti în Macedonia.
Memoriul redactat de comisia profeso rilor din capitală, ca respuns la proiectul de lege pentru reforma învefămentuluî prezintat de d. D. Sturza, a ieşit de sub tipar ieri.
Ne vom ocupa la timp de acest me-morifi.
*
Academia româna ţine şedinţă publică astă-iji vineri, la ora 1 p. m.
Se va citi biografia poetului Gr. Alec-sandrescu de d. Ion Gbica, şi relaţiuuea d-lui HâşdSă despre marele Etimologic al României.
n
Astă-seră, vineri, la Teatrul Naţional, a 5-a reprezintaţie a d-şorei Elena Teo-dorini. Se va repre iuta Faust, în care celebra diva română va cânta rolul Margaretei. *
*
Seratul în şedinţa d’aaeră a primit, cu 45 de voturi contra 15, ’egea asupra im-pozituluîjsăreî.
> O-O-O-s
SCRISORI Mii BULGABU
(Corespondenţă particulară a Telegrafului)
Sofia, 17 Marte.
îngrijirile privitore la definitiva resolva-re a cestiuneî unirii cresc mereu. Soirile sosite a<J.i sunt forte neliniştitdre, şi îngrijirea guvernului nostru cresce cu atât mal mult cu cât ne-am înveţat a vedea destul de limpede în politica meschină a Rusiei.
Pentru noî bulgarii este vedit că Rusia pune beţe în rote cu singurul scop de a tărăgăni lucrurile şi da a lăsa agenţilor seî oculţi şi clandestini timpul necesar pentru agitaţie şi o nouă lovitură de stat, proiectată în trăsuri generali ba cu Caraghe-orghevici, ba cu principele Nichita. De la uu timp înc<5c8, omenii noştri din oposiţie precum Teoharoff, Stima toii, Zancoff şi alţii s’aă pus pe lucru. O activitate febrilă domnesce în cercurile oposiţiunei, care se rezimă pe nemulţumirea ce s’a manifestat în opinia publică faţă cu claăsele arangeamentuluî buJgaro-torc. iu a^6-stă privinţă, mare reu ne face şovi~ nismul dmenilor de frunte, caii ne-avend	timp a se forma în omeni
de stat, crede posibil a împinge barca statului pe valurile unei mări necunoscute. Ârangiamântul turco bulgar maî cu sămă nemulţumeşte pe omenii ca d. Risoff, care vise^ă alipirea întregei Macedonii la Bulgaria. Iubesc mult pe visătorii îndrăsneţl, der adese ori 'ml e ciudă când ve<j că a-ceştl omeni pierd din vedere, că visurile
lor devin arme în mâinele duşmanilor causel naţionale. Agenţii ruşi, cu ochii ţintiţi asupra mişcărei diu Macedonia , unde adr sub masca religiunei ’şi fac treburile ruşii şi austriacii. Dintr’o parte Austria, avend de centru Solomcu, propagă printre poporaţiunile indigene cutolicismu care decă nu se prinde la ţinţarl, la greci, apoi se prinde destul de bine printre bulgari şi albanezi. La Salonic esistă o şcdlS, unde se învaţă copiii bulgari. Acdstâ şcdlâ estă condusă de jesuiţl. Soandalul diu Cacuşi a fost pregătit de agenţii ruşi, cari prin bani si promisiuni au isbutit se facă ca mulţime de catolici Ise trdcă în ortodoxie. Răpirea bisericeî uniate a produs o rea impresie, de 6re-ce lucrurile s’au petrecut cam ruseşte. Aceştia, voind a areta Rusiei, că nu vor tolera asemenea lucruri, au tăcut presiune la Constantinopole, de unde a venit ordinul privitor la arestarea părintelui Gbeorghi şi a altor 12 omeni, inculpaţi în violinţă Aceşti dmenl sunt adl întemniţaţi la Salonic şi d. Nelidoff a cerut de la Portă liberarea lor. Lucrul este forte natural, de 6re-ce dout din ares-tantî sunt spioni ruşi.
Tot astea ve pot da o ideie despre solicitudinea pentru pace şi ordine, pe care o desfăşură puterile mari peptru a linisei Peninsula Balcanice.
Acelaşi lucru’se petrece şi la noT. Agentul diplomatic al Rusiei, d. Coiander, im-preuuă cu întrega seaâgenţiă, nu se ocupă decât cu intrigele şi orgauisarea elem nte-lor duşmane principelui şi actualului guvern, asemenea fac şi consulii ruşi din Rus ciuk, Vama, Filipopoli. Toţi n’afi în vedere decât agitaţiunea, pe care o nutresc dintr’o parte printr’un şir de născociri, inventate pentru naivi, iar din alta prin ru ble, care se distribuie pe ici, pe colea. In momentul de faţă, d. Coiander a inventat o nouă manoperă, el a citit o notă confidenţială îutr’un cerc restrîns de farfarale din oposiţie, în care se notifică agenţiei ca să sprijinescă din resputerî elementele simpatice actualei politica ruse, cu scop de a permite Rusiei să facă ca arangiancentul turco-bulgar să fie lărgit pe bazele stîpula-ţiunilor tratatului de iaSf. Stefano. Paria-ralele audind acesta, au dus vestea orbi et urbi şi aă găsit naivi, cari se încred în născocirea agentului rus. Coiander se ţine de coste şi rîde de se prăpădeşte :
— Vot duraki! Vot duraki! esclamă el privind pe bieţii omeni cari se încred în el, ca in fidelul represintant al Ţarului.
Atitudinea Rusiei faţă cu clausele aran-giamentuluT, privitore la termenul pentru care principele se aumeşce guvernorul Ru-melieî, a făcut şi ne face se nu aşteptăm resolvarea definitivă a cestiuuil. Opinia 6-memlor d’aci şi opinia generală este că nu tvebuieşte cedat absolut nimic. Iacăpăţî-narea celor din Petersburg va trece, precum au trecut multe. Principele Alexandru n’are de cine se se temă. De oposiţie? Der ea se compune dintr’o mână de bulgari şi din vr’o doue-treî sute de spioni ruşi, cari trăiesc în Bulgaria ; a face ca aceste drojdii se tacă sett mal bine <jis se ţipe în zadar este prea lesne. Â le lua îu serios, este ridicol. D. Coiander şi clevreţiî seî cred că «rangiamentul turco-bulgar a cam aruncat umbră peste popularitatea principelui şi a d-lui Oaraveloff. Calculul e greşit. Este adevărat că nu suntem mulţumiţi nici cu arangiamentul, nici cu ciau-sele păcii încheiate, dbr ştim cu tdte astea, că causa nemulţumirii ndstre nu este nici guvernul actual, nicî principele ; ci causa neputinţei de isbândă, la care avem drept, în Întregimea sea cada pe consciinţa celor din Petersburg, cari, după ce ne-aă lăsat în momente grele fără flotilă, fără arme, fără muuiţium şi fără geniă, vin acum şi ne promite lebăda în cer.
Suntem învăţaţi cu acest sol de promisiuni, am devenit maî practici şi nu ne prea încredem.	Ivanovicî.
-o- -iţi V-
RUSIA Ş BULGARIA
Iu faţa atitudine" Bulgariei, ce are de gând sa facă Rusia, seă ce crede ea dă e de făcut ? La aeestă întrebare de cea mai'mare actualitate, diarul PetersburgsJcija Wjedomosti respuude în liniile următdre: „Decă e adevevat că puterile sunt gata să primescă arangiamentul turco-bulgar aşa cum a fost modificat de Rusia, posiţiunea principelui Alecsandru s’a limpezit întru atât, încât nu ’I remăne decât seă să se supaie, şeii să lase locul altuia. Cale mid-locie nu esistă. Căci, decă mal urmeză a nu
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL — 22 MARTE 1886
se supune, prin acesta chiar el se lepădă de candidatura sea la guvernământul general al RnmeiieT; şi, fiind că după ultima hotărîie a puterilor, funcţiunea de guvernator general n’o pote îmbrăca decât numai principele Bulgariei, urmâză logic că principele Bulgariei, care renunţă la postul de guvernator al Rumeliel, nu mal are dreptul să stea pe tronul Bulgariei. Şi 0 fârte probabil că opunerea principelui d’aci na-inte, va provoca punerea unei noul candidaturi la tronul bulgar. E greii de spus decă la Sofia se vede acest resultat al cri-seî, deşi indicii s’aH dat şi din alte centre.
«Se întrâbă acum ce trebue să facă Pdrta, decă vasalul eî n’ar vrea să se supuie hotărîriî puterilor. Mal ânteî, ea trebue se înlăture tote greutăţile care staH in calea esecutării acestei hotărirî. Apoi nu mal rămâne decât, fie şi cu ajutorul armelor şi al «forţei brute», să se restabi-leacă ordinea de mal nainte, şi când sta-tul-quo ante va fi de fapt restabilit, Ru-melia va fi organisată conform inovaţiunilor făcute de puteri. Cu alte cuvinte, cestiunea bulgară a ajuns într’o aşa faşă în cât seH principele se va supune hotărîriî puterilor, săli : va trebui se se restabilescă statul-quo ante în Rumelia şi apoi se se reia cestiunea nu numai pentru numirea guvernatorului, der şi pentru cestiunea d’a sci cine să fie candidat la tronul Bulgariei*.
Fără multe întorsături, diarul rusesc vrea se spuie că principele va trebui să abdice decă nu primesce condiţiunea puterilor. Tarcia va trebui se restabilescă statul-quo în Rumelia şi apoi se se puie pe tronul Bulgariei un principe care să primescă a fi guvernator cu termen.
T6tă întrebarea e decă o asemene solu-ţiune pote fi realisată.
------<■♦□♦»------
SOIRI Şl FAPTE
D-lul G. Vişin, vechiu elev al scoleî po Iitecnice din Zurich, inginer-cap în direcţiunea lucrărilor tehnice a comunei Bucu-rescî, i s’a concernat medalia Bene-merenti clasa II, pentru meritele sele sciinţifice.
S'a acordai dreptul de a purta medalia Virtutea militară de argint sergentuluî-ad-jutant Corciovescu Luca din regimentul 8 de linie, pentru 12 am de serviciu neîntrerupt îu gradul de sub-oficer, cu o pensiune viageră de lei 500 pe fie-care an.
2$
Monitorul de adî publică legea pentru modificarea şi complectarea unor disposi-ţiunî din legea timbrului şi înregist ăre“, căreia i s'a dat sancţiune regală.
Viaţă lungă.—In comuna Luncaviţa din Dobrogea, plasa Macin, judeţul Tulcea, a încetat din viaţă, în diua de 28 Februarie a. c.. un bătrân, în etate de 115 an î avend copil trecuţi de 60 ani.
Omor. — In <jiua de 11 Martie curent, locuitorul Niţă Stoica din comuna Ceganî, judeţul Ialomiţa, a făcut cunoscut primarului comunei respective, că a găsit mort în baltă, aprăpe de malul Dunărei, lângă o lăsă de mărăcini, pe iconomul de ol, a-nume Anton Ghiţ». Transportându-se p:> ■ mărul la faţa locului a găsit, în adevăr, cadavrul ijisuluî locuitor.
Din cercetările făcute resultă că Anton Ghiţâ a fost omorît de un servitor al seu, anume Neculae Dumitru Negrea. Ucisul are capul spart.
Făptuitorul a fost arestat şi trimes, con* form legel, înaintea justiţiei criminale, spre a ’şl da sema de crima ce a comis.
Esportul nostru. — Numărul vitelor cornute exportate în cursul acestei septămânl pentru Italia se urcă la 310 capete, si a-nume : Societatea Ciro a exportat 100 bol cu vaporul societăţel Frayssinet; casa Alexandru Mazzola din Galaţi a esportat cu vaporul Glenmore şi Frogmare 210 bol şi viţrî, având alte 200 capete de vite gata a le încărca septămâna vii tor e. Asemenea casa Domenico Petriccione, tot din Galaţi, pregătesce un mare număr de vite pentru a le exporta în curând.
Curtea cu juraţi din Botoşani, judecând în cele două procese, ce avea de cercetat sesiunea acesta, a condamnat pe preveni» tul Gh. a Tomil, acusat pentru lovire cu voinţă, urmată de mărte, la 14 $ile Inchi-sdre, acordându'î circumstanţe uşurătdre. Apărător era d. advocat Ion V. Neculescu. Iar pe acusaţil de asasinat, Dumitru Florea şi soţia sea Domnica, ’T-a achitat. Apărător a fost d. advocat şi profesor I. Georgian. Ambele pledărl au făcut onăre tinerilor apărători cari ’şî-au făcut debutul cu acest prilej.
-----—..................
Lipsirile de Cereale ii Lumea iitreap
Partea României în aprovisionnre
Era uu timp când, în lipsă mal totală de căi de comunicaţiunî repezi, de tran-sacţiuni de comerciu internaţionale numerose, diferitele state ale Europei şi ale altor continente, nu aveu între dânsele mal nici o legătură din punctul de vedere al alimentaţiuneî publice. Mal tăte ţările 'şl rezimau trebuinţele de alimentaţiune pe producţiunea locală. Pe atunci fometea bântuia periodic şi poporele, ‘în lipsă de cereale, erau perimate de acest teribil fiegel. Cu privire la România, bătrânii povesteau cu durere chinurile ce indura ooculaţiunea în timD de fdmete. Erau localităţi unde omenii săraci mai cu sema eraţi reduşi a măcina scdrţă de copaci pentru mâncare. Alături cu noT, în Rusia spre esemplu, pote că la asemenea epoce se a-flau cereale cu îmbelşugare; Insă în lipsă de căi de comunicaţiune, de relaţiunl comerciale, belşugul vecinilor nn ne ajuta întru nimie.
Iu starea de astădî a relaţiunilor internaţionale credem că se pote afirma că timpul fometelor a trecut; că ori cât de mare ar fi lipsa de cereale într’o ţeră, este de ajuns ca să aibă cu ce cumpăra, şi cererile ’f vor fi îndestulate nu numai de ţările europene, dâr de America, Aosralia, Indii, etc. Datorim acâstă siguranţă pentru hrană progresului general ai civilisaţiunil, şi în special desvoltăriî căilor de comuni caţiune şi relaţiuneîor comerciale. România, luând fşi densa o parte îndestul de însemnată îu aprovisionarea cu cereale a deosebite State, am crezut interesant de a comunica cetitorilor câta-va date asupra cerealelor trebuitore in lumea în-tregă şi a părţii ce ia ţâra jj nostră în îndestularea Europei ou grâne. Spre a-cest sfirşit ne folosim de o lucrare făcută de către guvernul Statelor-Unite ale Ame-ricei. întemeiată pe raporturile consuli’or sei din diferite ţări ale lumeî. Datele se mărginesc asupra grâului, făinurilor, secarei, şi porumbului. Acesta lucrare a fort înfăţişată senatului de către preşedintele Statelor Unite în Aprilie 1885. După aceit document, s’au importat înjl885în Europa, cătăţimele următore de grâu şi făină de
grâă :	
în Suedia	990,003 busheli 1
Norvegia	725,000 „
Germania	21,236,000
Olanda	8.000,000
Belgia	16,000,000
Englitera	150,000,000
Francia	i20,ooo;ooo „
Spania	8,000,000 „
(1) Bushelul este mesurâ de capacitate pentru	
cereale, egală cu	3> litri 23 cu alte vorbe că 2
busheli fac ceva	mai mult decât un ectolitru.

Elveţia	10,000,000
Portugalia	6000,000
Italia	5 000,000 „
Grecia	11,000,000
Total pentru Europa	356,951,000 tmeheli
S’a mal importat:	
în Africa	800,000 busheli
Asia	1,000,000 busheli
A merica	16,000 000 busheli
Teste tot	375 151 0 jO busheli
Pentru întâmpinarea acestei lipse de grâH	
şi făină a luat parte.	
Rusia	cu 74,000,000 busheli
Austro-Ungaria	cu 11,500,000 busheli
Turcia	ou 10,000,000 busholl
România	cu 14,000,003 busheli
Indiile	cu 30,000,000 busheli
Algeria	cu 3,000,000 busheli
Australia	cu 18.000,000 bushelî
Chili	cu 5,000,000 bushelî
Egiptul	cu 6,000,000 busheli
A te ţări	cu 15,000,000 busheli
Statele Unite	oul88,l51, 00 bushelî
Tătal 375,25L,000 busheli	
Statele-Unite şi	Rusia ocupă rtndul
d’âuteiH prin cătăţimea de grâu şi făina ce aH esportat; dupâ densele vin Indiile care încep a se distinge între ţările espor-tătâre de grâiî. România ocupă un loc destul de favorabil faţă cu întinderea sa. In adevăr, când ne gândim cât de întinsă este vecina nâstră Rusia, putem fi mulţumiţi că pentru moment noi esportăm numai de cinci ori mal puţin decât acest imens imperiil.
Lipsurile de secară în 1884 aH fost în Europa următorele :
în Suedia „ Olanda „ Belgia „ Englitera „ Francia , Spania „ Italia „ Norvegia Total
Aceste câtăţime de visionată de :
Rusia
Germania
România
7.000.	00 0 bushelî 6 600,000 „
3.500.000	„ 600,000 „
4.500.000	„
10.000. 000	„
3.900.000	.,
5 920,000	„
41.620.000	bushelî
secară a fost apro-
33,000,000 busheli
17.787.000	„
2,000,000; „
In fin» în acelaşi an 1881 Europa a a-vut lipsă de următdrele cătăţimi de porumb :
In ţeri'e Scan. şi Dan. „ Germania „ Olanda
„ Belgia „ Englitera „ Francia „ Spania „ Austro-Ungaria „ Portugalia Alta ţerl
4.000.	000 bushelî
2.500.000	»
2.000.	000 » 8,000,000 »
65.000.	000 »
14.000.	000 » 6,000,000 »
8.000	000 » 2,000,000 » 3,000,' 00 »
114,500,000
B
Pentru Europa
Pentru alte părţi ale lumii 10,000,000 To'al 124,000 .Or O
Pentru întâmpinarea acestei lipse de porumb aii contribuit :
Rusia România Statele-Unite Alte ţerl
cu 10,000,000 bushelî „	30,000,000	„
„	69,000,000	„
„	15,000,000	„
Total	124,000,0u0
Din cifrele de mai sus reiese că, întru cât privesce aprovisionarea Europei cu grâu, secară şi porumb, România contri-bnesce ia acestă îndestulare cu cătăţimi destul de însemnate. Ast-fel ţăra nâstră dă Europei a 26-a parte din grâul de care are trebuinţă; a 20-a parte din secară şi a 4-a parte din porumb.
Româuia contribuesce cu două miliâne si jumătate busbeil de grâd mai mult decât Austro-Ungariâ la aprovisionarea Europei, piu3 două inilidne de secară din care vecina nâstiă uu esporteză. Ceea-ce este însă mal înbucurător este faptul că România eontribuesce ou aprope jumătate din porumbul trebuitor Europei decât contribuie Statele-Uuite.
întrebarea este acum care este principalul nostru cumpărător de cereale ? Tâtă
lumea scie că Englitera. F. aucia re cumpăra mal mult porumb, iar Austro-Uuga-ria ne cere atât grâd cât şi porumb.
Acum, când s’a denunţat convenţiunea cu Austro-Ung iriu, câuci guvernul nostru este în ajun de a Începe se trateze pentru încheierea unei noul convenţiunî, este bine se nu ne amăgim ori să esagerăm importanţa târgului anstro-ungar pentru cerealele nostre. Că monnrehia vecină a,fost un bnn client pentru vitele nâstre, nimenea nu contestă acâsa; oă astăzi este un bun client penăru cerealele nâstie, iarăşi nimeni nu negă acesta : însă de aci până a pretinde eă graţia Austro-Ungariel s'a dezvoltat comerciul nostru cu cerale; că îu caşul când acestă monarchie ar închide graniţile pentru cerealele nâstre, după cum le-ad închis pentru vite, noi am fi pereuţl, deosebirea este cât de la cer la pământ. Să fie bine lămurit şi bine înţeles eă Aus-tro-Ungiria dâca ne cumpără percale este că are lipsă de densele atât pentru ali-mentaţiunea cât şi pentru "traficul sâu şi industria alcolulul din Ungaria; că mâine se aibă o recoltă abundentă sefl se nu aibă nevoie pentru traficul săd, nu ne£ va mal cumpăra nimic; va face după cum a făcut cu vitele. De aceia ameninţările presei maghiare, a camerilor de comercid şi altor asoci&ţiunl se nu no inspire nici o temă. Vecinii ne iad dreptj copil şi cred eă dacă se vor întruni sub preşedinţa ministrului de comercid câţr-va fabricanţi de spirt; seu dacă deputaţii transilvani la Buda-Pesta vor cere ca industria transilvană să fia ocrotită şi garanţii luate pentru oa noi să păzim convenţiunea.. noi ne vom speria şi vom pleci capul la orî-ce propuneri vor face. Se amăgesc. Românii îşi cunosc in-toiesele şi, fără a brava pe nimeni, vor căuta şi eî a’şl ocroli munca naţională. CVă acâsfca nu va conveni vecinilor noştri, a-tât mal răd. Nu noi suntem de vină dacă ni se cere concesiuni imposibil de acordat, ci acel cari nesocotind tdte nevoile nostre economice, ne vor cere să sacrificăm interesele productiunil naţionale pentru a face se înflorescă industria for. Acesta s’a putut odată, dar astăzi nu se mal pdte.
(Econ. Kaţ.J
P. S. Aurelianu.
---------OMOO»----------
CROmCA
BKtieitnl
Observaţi, iubiţi cititori, că pe lingă naturile potolite şi cu raţiunea rece, care fac din familie şi din interese objectul preocupaţiunilor dilnice, observaţi, <jic, că pe lingă aceia cate, ca copiii, se duc regulat la şcdlă, îşi ascultă cu supunere părinţii, îşi chieltuiesc cu cumpătare punga, se ’nsoră la timp, fac tote, în fine, Ia timpul lor, observaţi că Pe lîngă acel ce n’ad avut amoruri în tinereţe şi cari nu’şî înşelă nevestele, care cred că tentaţiunile unora pentru formele voluptose şi robuste ale unei slujnicuţe e o degradare colosală şi că ispitele neînvinse pentru o delicată aristocrata e o nebuniă, observaţi, <ji<b pe lîngă aceste .firi potolite se strecor unele firi, sdruncinate din iâgănul copilăriei lor şi care duc totă vieţa lor, urmele unei slăbiciuni, unei fantezii, unei esceutrici-ţăţl ?
Admir aceste firi sdruncinate ! Ele ad ce-va superior într’ensele, chiar atunci când slăbiciunile, fantaşiele sed escentrici-tăţile lor sânt base. Insă, bine înţeles, că vorbesc de firele cu adevărat sdruncinate, er nu de acele fire care afecteză sdrunci-narea, pentru ca să treeă în ochii lumii drept personage importante.
Poetul, spre esemplu, se negligâză; artistul de asemenea. Şi pe lingă un poet seu un artist întâlneşti o mie de neţesălaţi, cu pletele mari, cu nasturii de la îaiuele lor lipsă seu descbiaţl, cu cămăşile murdare, cu legăturile la gât feştelite şi care în definitiv, pentru a fi poeţi sed artişti n’ad decât portul drept semăn!
Şi încă aceste firi sdruncinate până în-tr’atât sunt determinate, şi întru cât-va,
plicticdse, monotone, pentru observator.
Ele sunt admirabile când rătăcesc, penă a nu se determina !
Avem un prieten, îmi aduc aminte, care astâiji — nevoit de interese — e un om del terminat, dâr care altă dată — sunt mulţ-anl d’atuncl — era o ciudată fire sdrunci-nată
El avea darul ubicuităţel, adică în orice minut îl întâlnea! peste tot, pe nude nioî prin gând nu ţl-ar fi trecut. El avea aerul în tot dăuna preocupat şi grăbit, fără ca să pătă şti cine-va ce’l preocupă, sed ce grabă are. 11 întâlneai în aceafî sără prin tăte gradinele publice, pe tăte trotuarele pe unde se primblă lume, prin tăte cofetăriile şi în acelaş timp, '’deeă, dus de afaceri ţl-aî fi îndreptat paşii In spre cine Ştie ce barieră a oraşului, îl întâlneai şi pe acolo.
Cunosceâ din vedere sâd cine ştie de ce deosebite împrejurări, mal pe tot Bacores-ciul — cum se ij'C0 — până la cele mal vulgare familii, fără ca să le fi vorbit vre o dată sed să se cuuăscă personal. Le cu-năştea chiar, câte odâtă, şi rudele.
Cu prietinii se! vorbea vesel, scurt, întrerupt, cu câte o glumă, o trăsură de spirit, o anecdotă şi pleca De câte ori îl vedeau prietenii săi, îl Întrebaţi:
—	Dăr unde tot umbli măi Jorj ?
—	Prin lume, răspundea densul suri-dend!
Şi Începea, aăd să le arate pe vre-o femeia, frumuşică şi să le povestăseă ceva din viaţa el intimă, săd să le indice pe surorile, cumnatele, verişorele, cutăria care trecea seu pe care le zărea înaintea Iul, aşa că mal totă conversaţia lui se re-suma la următărele cuvinte:
—	Veijî pe cutare ? Nu’ţl place ?... Şi ştii pe soră-sa, oare ţioe pe cutare ?... Mal are o soră măritată, în deiu Spirelj.. a-cesta şâde în Delea veche. . A prins-o bărbatul sed odetă, cu un ofiţer, care ţine acum pe cutare, fiica cutăruia din Ploieşti. Ah ! ia s’o vedl pe aceea, şi mal ales pe vara e?, care stă aci cu bărbatul pe la Mavroghem...
In fine, ce se mal spunem, era un adevărat calendar ! Adesea se lua după cine ştie ce familie şi în genere după familii din mahalale printre care se afla câte o tî-nără mal curâţică, aşa că nu era stradă, pe care să treeă fără se nu-1 cundsuă sed nevasta cutăruia, sed fata cutăruia, sed veduva cutare.
Insă una dintre escentrlcităţile lui cele mal marcante era următdrea : Citea prin gazete, întâmplările taliei, întîmplârile din capitală, şi, după ce luă t6te notiţele necesare, se transporta la faţa locului şi, prm şosele, prin momele, cum dice românul, intra în vorbă şi se găsea într’un minut vîrît |în miedul afacerilor, printre 6menl pe care nu i-a vătjut nici o dă ă în ochi.
Câte istoriore hazlii nu povestea densul, mal in tot d’auna, prietinilor seî, petrecute în asemenea împrejurări ! Ne aducem a-minte, mal ales, una dintre aceste istoridre plină de haz.
Intr’o <ji, prietenul nostru Jorj, citeşte într’o gazetă din capitală, cum că B'lorica, fata d-lul X..., din strada Y..., No. 7, fugise cu un tânăr funcţionar.
In aceeaş ţ}i chiar, Jorj se transportă 2a faţa locului şi na se opreşte decât la pragul uşeî fostului domicilid al fetei, după indicaţiunile gezetel.
Un bătrân cu părul cărunt, cu spinarea îndouită de vlrstă şi cu aerul trist ii eşi înainte :
—	Este tatăl fetei fugite, îsî dise Jorj.
—	Pe cine cauţi, d-le, îl întrebă bătrânul.
—	Vă caut tocmai pe d-vs., răspunse
Jorj.
—	Aşa, îmi pare bine ; poftim în casă.
Jorj intră.
—	De sigur că e tatăl fetei fugite, îşi mal i^ise Jorj încă o dată. El trebue să se fi plâns la tdte autorităţile despre fuga fiicei sele. Presenţa mea aci, a doua cL după fuga fetei, are să-l facă se crâijă că sunt un om al putere!, un om al autorităţe, un procuror | are deci să se tncredă ii
FOIŢA ţ)IARULUI „TELEGRAFUL*
(17)
A. SCHOLL
NOPŢILE SÂNGERASE
XII
Tatăl-legal
—	Se ve^I ce vicleşug e.„. Este o femeie, se dic6m, care a păţit ruşinea. Acea nenorocită nu scie unde e tatăl copilului 6I...sed, se ijieem că acela e însurat. Nu-I place acăsta femeiei, e mândră.
—	înţeleg, (fise poetul care-şi aprinsese lulâua şi ducea din când în când paharul cu absinth la gură.
—	Atunci, se duc la viconte, îî dad cincl-^ecl seu o sută de franci, după averea părinţilor, şi el reeuno3ce copilul. Astfel, copilul se numesce domnul sed dom-nişdra de Floustignac... şi-I prinde bine pe viitor.
Poetul bătu cu desperare cu pumnul în masă.
—	Nenorocire! strigă el, dăcă aşi fi de familie bună, tot ml-ar prinde bine!
In timpul acestei convorbiri, vicontele de Floustiguac se dusese la d. Combalou.
D. Combalou mânca un cârnat cu moş Iosef.
Iosef era un tată de familie de Carapa-tasl; un om forte cum se cade.
Şi el avusese o nenorocire.
La vârsta de doue-^eci şi cinci de ani, se amestecase într’o bătaie şi lovise cu cuţitul.
Find-că nu era în afacere nici premeditare, nici răutate, scăpă cu cinci ani de încnisdre.
La ieşire, nu prea scia ce se facă, Când un fabricant de cravate, d. Surypere, care făcuse cnnoscinţă cu densul nu se scie unde, veni pi—I (jise:
—	Uite, fiind-că nu te vor pe altă luntre, iată bani şi cumpără ’ţî una!
Iosef plânse de bucurie.
El cumpără luntrea, se însură c’o fată frumosă dela Mareuil, cu care trăia pe luntre, îucongiurat de copil...
Combalou, omul de afaceri, cunoscuse pe Ioseph din întâmplare.
Intr’o seră, când Combalou, îutorcendu-se de la o afacere, mergea pe cheiu, fusese atacat de nisce îndivitjT.
Iosef alergă când îl auiji ţipând, şi-l scăpă.
De atunci, de câte ori Combalou avea aface la Lapin canalise, poftia la masă pe bunul Carapatas.
—	Heî! e ceva noă ? întrebă vicontele.
—	Da.. Daneeul are o afacere.
—	Merge bine Danezul!
—	Drace! aH luat midiocul cel bun, Hebert şi cu densul... mănuşile şi hainele negre. El câştigă bani, şi ier bani. Domne fru-mose vin de le răscumpără scrisorile lor de amor, căci altfel aceste scrisori se dau bărbatului...
Combalou făcu semn cu ochiul şi începu a ride.
—	Se primesc şi giuvaerurl ca plată, urmă eh Domnele fabrică altele îu tocmai, falşe, şi nu se bagă nimic de semă în casă.
—	Şi ce aî pentru mine !
—	Stare civilă, tot stare civilă !
—	Ese ceva ?,
—	O bucăţică bună ; numai trebue multă băgare de semă.
—	Povestesce.
—	E vorba de o fată frumosă şi fdrte tinără.
—	De câţi ani ?
—	De şeptespreijece.
—	Drace!
—	Tată ?... mamă ?...
—	Necunoscuţi.
—	El?
—	El! nu e nevoie de consimţimen-tul lor.
—	Aşa e.
Combalou vedând că moş Iosef da o ore-care atenţie la convorbire, gândi că spusese destul.
A3t-fel, adause :
—	Urmarea în numărul viitor.
Băură cafea, rom, ş’apoî moş Iosef, strângând mâna d-lul Combalou, îi dise :
—	La revedere.
Ieşind afară, moş Iosef dădu din cap.
—	Creştinii ăştia nu sunt omeni de soia... aH urâte meşteşuguri... Orî-cum, mă duc să povestesc lucrul d-luî Surypere.
Şi moş Iosef se îndreptă prin foburgul Temple spre bulevard şi spre strada Lunel.
El găsi pe Snrypere culcat.
—	Nu merge, va să clică ? îl întrebă Iosef.
—	Nu e nimic, răspunse Surypere, mă odihneam — am obosit mult dilele astea.
—	Vifi se vă povestesc o istorie, ijise moş Iosef. Nu e p6te nimic într’enaa ; dăr în sfârşit, nu se scie...
Lângă patul lui Surypere sta o dpmnisdră c’o înfăţişare modestă.
—	Cecilio, ii ^ise Surypere, du-te puţin în odaia ta, copilo. Te poţi întârce peste câte-va minute.
—	N’a“ nevoie de nimio? îl întrebă Cecilia sculânduse.
Nu, drăguţă, îţi mulţumesc.
Cecilia îşi luă tapiţeria la care luOra şi plecă intr’o odaie d’alături.
Moş Iosef povesti atuneî lui Surypere tot ce putuse prinde din convorbirea lui Combalou cu vicontele de Floustignac.
.— In strada Pontbieu, murmură Surypere; tot e bine de sciut. Iţi mulţumesc, prietine; dacă afli ceva, vino de-mi spune. Sei! oă uu lucrez ca se fac răă.
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFUL — 22 MARTIE 1868
mine şi cn mijlocul acesta am să aflu tot... şi cum am să mă distrez...
Intraţi într’o casă mai cur atică, caria bătrânul ÎI $'cea Balon, amendouî luară câte un scaun şi şedură unul în faţa altuia.
—	Pot să aflu acum cauza co te aduce la mine, d-le ?
—	Am aflat, d-le, nenorocirea ce fi s’a întâmplat... cu fuga fetei d-tale. Aşa sunt fetele tinere... iuti, şi e destui ca să fie contrariate cătuşl de puţin în gusturile lor în aceiaş timp pe când vre-un mincinos curtezan le fac se vaijă fericirile cerului pentru densele, ca să le întorcă capul.
Bătrânul privea pe Jorj cu un aer rătăcit.
—	In mine însă puteţi se vă încredeţî, d-le... Pot să ştiu în ce împrejurări s’a petrecut acesta fugă a fete5 d-tale?
—	SeB efl sunt nebua, d-le, şefi d-ta, răspunse bătrânul după un minut de tăcere şi de mirare. D-ta şefi vrei se riijl de mine s88, cea-ce cred şi maî mult, trebue s8 fii vre-un pungaş care al venit la mine ca se-'mî furi ceva.
—	D-le...
—	Nici d-le, nici nimic... Ce ’mi vorbeşti de fuga fetei mele, când efi n’am fost însurat în viaţa mea... Eşti der un pungaş... Şi fiind că la mine în casă nu se intră cum cre<JI d-ta, te voi da pe mâna poliţiei... aşteptă.
Şi d'cend aceste cuvinte apucă de gulerul hainei pe Jorj şi ieşiră împreună a-fară din casă. Bătrânul făcu semn gardistului postat la pdrtă, căruia ii povesti în mod gălăgios afacerea, dându’î pe Jorj în primire ca se-1 ducă la secţie.
Un scandal urmă.
La secţie Jorj pretextă că e raportorul unul 4iar şi că venise singur după infor-maţiunî în afacerea cu fuga fetei. El a-rătă (jiarul ce respândise acesta ştire şi în fine, fu liberat, aflând că betrînul cu care avusese d’aface, era cam nebun.
Jorj nu se mulţumi ca atât.
Scăpat de la secţie, el se duse la redac ţiunea tjiarulul cu noutatea în cestiune şi acolo fa cu totul deconcertra când află că acea noutate era scornită, pentru dis-traoţiunea publici.
De atunci Jorj nu s'a mal expus la a-semenea aventuri de cât cu mare rcservă.
Bhsa.
UlkTIWjE soiri
St. Betersburg, 1 Aprile.
ţarul şi Ţarina aii plecat ieri spre sudul Rusiei.
Berlin, 1 Aprile.
D. do Schloezer, ministrul plenipotenţiar al Prusiei pe lângă Sfântul Scaun, a sosit adl dimineţi. El a conferit îndată cu ministrul de culte.
Viena, 1 Aprile.
Circulă soirea, prin cercurile politice, că prinţul Bulgariei ar fi dispus să cedeze îndemnului puterilor, dâcă i se garantăză că cestiunea se va tranşa în favorea sea înainte dş un an.
St. Petersburg, 1 Aprile
Pe baza ultimelor depeşî venite din Sofia Journal de St. Petersburg spune că se înţelege decepţiunea prinţului Alecsandru, der că în faţa hotărîril luate de t<5te cabinetele, nu remâne guvernului bulgar decât a se supune.
Este vorba de o transacţiune, din care Bulgaria va putea într'o <ji b8 facă să iasă soluţiunl definitive, daca va avea înţelepciunea de a nu provoca un nofi conflict, safi vre-o complicaţiune care sB facă pe puteri să regrete condescendenţa lor. Este în genere o încercare sinceră-, din care Bulgaria ar putea trage cele mal bune fo-iose, daca va voi să o facă într’un mod sincer.
Situaţiunea in Orient nu comportă a-cum soluţiuni radicale O transacţiune se impune în numele intereselor majore. Şi când Rusia, care a făcut atâtea sacrificii
pentru Bulgaria, proclamă acesta, ea are dreptul s8 fie ascultată.
Prinţul Alexandra a pus pacea în pericol; el a provooat încurcături a căror yalore pdte n’a m8surat-o, dar pe cari de signr nu e capabil s8 le înlătui'e.
Nu-I mal remâne deci decât s8 se su-puiă fără a continua cn ameninţările mai mult său mal puţin deghisate, ce conţin cele din urmă depeşî din Sofia.
Londra, 1 Aprile.
Camera Comunelor. D. Bryce refusă de a răspunde la o cestiune ce i se pune a-supra situaţiunii în Bulgaria, spuneud că negociările continuă în acesta privinţă.
Relativ la Grecia, el declară că ministerul actual menţine politica inaugurată de lord Salisbury.
Londra, 1 April.
Camera Lorzilor.—Lord Roseberry annnţă că flota rusescă se va reîntdroe iar în baia de la Suda, şi că ea nu s’a dus la Smyrna decât pentru a se aproviziona. Cabinetul din Londra a primit din St. Pe tersburg asigurări cordiale relative la co operaţiunea Rusiei faţă ou Grecia.
Constantina pol, 1 April.
Se semnalezi apropiata plecare a ministrului Greciei, d. Condurioti, care ia un congediB.
Belgrad, 1 April.
D. MarincovicI, fost ministru 'de interne în cabinetul demisionat, e numit consilier de stat.
D. PetrovicI şi PopovicI, cari afi făcut şi eî parte din ministerul Garaşanin, afi fost decoraţi.
Berlin, 3 Aprile. — împăratul, prinţul moştenitor si ceî-l’alţl principi ai familiei imperiale s’aîl dus în persdnă se felicite pe d. de Bismark cu ocasiunea aniversării naştere! sele.
Berlin, 1 Aprile.
Camera deputaţilor a adoptat în a doua citire, înt iul articol al proiectului de lege ce acordă guvernului un credit de 100 milidne mărci pentru colonisarea provinciilor orientale ale Prusiei.
Paris, 1 Aprile.
Comisiunea budgetară a adoptat propunerea d-luî de Freycinet după care se va emite un împrumut de 900 milidne rentă perpetuă 3 la sută, din care 500 mi-lione prin suscripţiune publică.
Din ediţia de s^ră
ore sera
Sofia, 1 April.
Marele Vizir, telegrafiând Prinţului Bulgariei, rugându-1 s8 primească aranjamentul modificat, se 4>ce ca prinţul ar fi dat un respuns negativ.
......	{Ha vas)
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
20 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi un sfert, sub presedinţa d-lu I. Agaricî, fiind pre-senţî 96 deputaţi.
La ordiuea idilei discuţia pe articole a proiectului pentru modificarea unor articol! din legea spirtdselor.
Se citesce art. 1.
D. Ienescu recunosce că datoria partidei liberale este de a căuta tote mijlocelă ca să acopere deficitul bugetar şi se facă faţă nevoilor ţereî. Numai după părerea d-lul Ionescu, s’a procedat răii. Nu trebuie se se vie în tăi c’o serie de dări, ci mal îutâiu s8 se studieze bugetul ţereî, sS se suprime tbte sinecurile şi sS se facă tăte economiile posibile, şi, chiar dacă nu s’ar fi putut acoperi deficitul, aşa cu monopolul chibriturilor şi al cărţilor de joc şi vre o
altă măsură care s’ar fi putut găsi, se putea acoperi diferinţa.
Der nu s’a procedat astfel. Fiind că na s’a făcut aşa, d. Ienescu propune un amendament la articolul 1, pentru ca de la ţuică să se percâpă numai 2 în loc de 4 bani de grad şi la alcoolurile din cereale 6 ban! în loc de 8.
D. N Dimancea combate proiectul de le lege precum şi propunerea do unulul le
nescu. Cere înlocuirea ţax I pe grad şi capacitate, la ţuică, prin o taxă la pogonul de pruni producători de ţuica.
D. Şendrea combate amendamentul propus de d. Dimancea şi susţine proiectul astfel cum s’a prezintat.
Se cere închiderea discuţiei.
Z> Butculescu scdte un dosar mare de note şi se încercă a’l citi, în miij ocul i-laritâţiî generale, sub cuvânt că vorbesce în cestiune de închidere a discuţiei, care, cu t6te protestările d-săle, se închide.
Se pun la vot amedamentele propuse la aliniatul a al art. 1 şi se resping tdte.
Alineatul se votăză nemodificat ast-fel cum a fost redactat de comitet.
La alineatul b, amendamentul dluî Dimancea se respinge; al d-lul Ienescu de asemene se respinge şi alineatul se votăză nemodificat.
Alineatul privitor la modificarea art. 12 din legea băuturilor spirtăse se votăză nemodificat.
Alineatul modificând art. 26 din lege se votăză cu o modificare de redacţiune.
Se citesce alineatul din proiect privitor la modificarea art. 27 din lege.
D. Poenaru-Bordea mulţumesce acelor cari s’afi gândit se oprăscă fermentarea prin sulf a materiilor prime cu care se fabrică alcoolurile. Numai, cere o sancţiune pentru acăsta. Cere ca să se introducă in lege penalităţi aspre pentru omenii cari otrăvesc ast-fel poporaţiile.
D. ManiU propune şi d-sea nn amendament în acelaşi sens.
jD. Pop cere a se suprima partea a doua din acest alineat.
D. Enescu propune un amendament pentru ca rachiurile de fructe sS se bucure de aceleaşi avantagil, la export, ca şi rachiurile de cereale.
Amendamentul d-lul Enescu, pus la vot, se primesce.
Amendamentul d-lul Poenaru-Bordea de asemene să primesce.
Cele-l’alte amendamente ale proiectului se votăză nemodificate.
Se votăză o dispoziţie tranzitorie prin care tote alcoolnrile aflate in depozitele fabricelor său în ale comercianţilor şi care ah plătit o parte din taxa prevăzută la art. 1 alineatul a, se platescă diferinţa de taxă.
Art lai proiectului, pus la vot în total,
se primesce.
Art. 2 se votăză nemodificat.
Proiectul de lege în total, pus la vot, se primesce cu 69 voturi contra 18.
Şedinţa se rădică la ora 6 fără nn sfert.
SENAT
20 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub pre-şedinţa d lui Al. Orescu, fiind presenţ! 74 d-nî senatori.
D. J.l. Anghelescu, ministru de resbel, depune mesagiul cu proiectul de lege pentru fixarea preţului sărel.
D. D. Lupaşcu cere a se discuta legea dramurilor şi rogă a se depuno raportul.
D. vicepreşedinte răspunde că se află lâ comitetul delegaţilor pe care ’l răga să de puie raportul.
D. 1. Lerescu anunţă interpelare d-luî ministru al domenielor asupra pagubelor ce causăză statului unii din advocaţii săi.
D. Polizu Micşunescn este rugat a veni la tribună spre a citi raportul şi proiectul de lege relativ la codul comercial.
D. C. Boierescu Şice că proiectul abia acum s’a împărţit, aşa că Senatul se află în neeunosoiuţă de causă şi răga a se lăsa timpul necesar pentru a’l studia.
D. vicepreşedinte pune la vot propunerea d-lul Boerescu şi Senatul decide a se lua în diseuţiuue luni.
D. ministru de-resbel rogă a sespenda su şedinţa pentrn cât-va timp şi a trece în secţiuni spre a se lua în discuţie legea pentru fixarea preţului sărel.
Senatul aprobă propunerea.
D. vice-preşedinte suspendă şedinţa pen-trn câte-va minute
La orele 3 si trei sferturi p. m. d. Al. Oră acu, vice-preşedinte, redeschide şedinţa-
D. Gr. Ştefănescu citeşte raportul şi proiectul de lege relativ la fixarea pre-ciulul sărel.
La orele 4 p. m. şedinţa urmeză.
Ulfinele Moraaîimi im ei ia ie as6râ
D. doctor Petre Vasilescu a fost numit medic secundar în diviBiunea gynecologicâ din spitalul Brâncovenesc.
—o—
A<jl »’a distribuit d-lor deputaţi reportul şi proiectul de lege prin care ministerul de finance este autorisat să emită titluri de rentă amortibilă 5 la sută până la concurenţa sumei efective de lei 7,782,856 bani 67, necesară a achita valărea capitalului de esploataţiune al regiei monopolului tutunurilor.
D. Eug. Stătescu, ministru al justiţiei, fiind tot indispus, n’a eşit nici adl din casă.
Ieri, 17 curent, afi evadat de la Tergu Ocna cinci condamnaţi la munca silnică pe viaţă şi anume: Iăn Tudor Rusu, din comuna BăltaţI, judeţul Vasluiu; Gheorghe I. Căldărescu din comuna Costeştî, jud. Nemţu; Mihaifi Feraru, din comuna Câm-pinăsca, jud. Rîmnicu-Sărat; Constantin Ioniţă, din Câmpu-Lung; şi Vasile Cauta-ragiu din comuna Giurgiurana, judeţul Tecueifi. ________________
TABLOU
De numerile obligaţiunilor de Stat 6a 'a C. F. R eşite la sorţi la tragerea de la 20 Marţe (1 A-prile) 1886.
Obligaţiuni a 500 leî
565	58550	117540	183028
5956	60135	118205	186623
6094	60176	118497	186773
7071	60691	122040	187306
7242	61393	123226	187381
11473	62632	123597	188714
11905	63529	123719	189127
11933	64359	123964	189941
12326	65587	125462	189951
12536	66040	125491	190127
12606	67216	127209	193894
12996	67946	127758	195087
13309	69513	127948	196475
13986	69556	130599	196666
14031	69827	133124	197285
14106	70534	134011	197432
14830	70969	134387	197842
15241	71288	134985	198595
15502	71423	135360	200748
16485	71662	137016	201629
16990	72902	137505	201789
18166	73661	139072	201968
18895	74152	140238	202034
19269	74511	140778	202112
19381	74736	141548	202381
19678	75767	143544	202401
22487	80082	143963	202634
23611	80561	144364	202652
25017	81519	144431	202883
25665	82052	146776	203057
26764	82656	147509	204009
26788	83475	148437	204140
27834	84083	151586	204632
28234	84848	152306	205093
28642	86034	152308	206464
29708	86137	152687	208321
30562	116549	153135	209641
31151	86566	154081	210472
32139	87890	155113	211988
32171	88786	15577 L	212166
32472	89479	155934	212339
32578	89652	156447	212439
32771	90026	156565	212924
32800	90583	159077	213049
33021	91879	159605	213874
34350	92200	159810	214670
35404	92682	160805	214831
35760	96357	261692	216227
36353	100449	162064	216517
36628	100730	164449	2l7043:
36896	103074	165386	217471
37854	103544	166450	217841
38377	105372	167240	218489
40144	106347	168087'	218623
40446	10639P	169194	— 218793
40749	106497	169638	220736
41555	107952	170544	221005
43143	108084	170619	221083
45659	109480	171667	222137
46234	110007	172176	227583
47036	110483	172264	227704
47390	110585	173296	227758
47785	111279	175378	227836
48990	112153	175540	229884
49981	113401	175717	230849
50523	113414	176319	232966
51290	113498	178384	23419S
51829	114073	179795	235179
52080	114567	179908	235603
52975	115883	180774	235659
53012	116530 .	180921	235888
53228	116586	481894	236561
56418	116641	182179	
56477	116799	182262	
57631	117260	182338	
58066	117456	182487	1" T -
Obligaţiuni a		5000 lei	
244581—	90 322501-	- 10 419801- 10	
251281 —	90 338721-	- 30 419831- 40	
251281-	90 347391-	-400 420221— 30	
259421 —	30 357521-	- 30 422521— 30	
271841-	50 365571-	- 80 430441— 50	
275341 —	50 366691-	-700 432691 -700	
285361—	70 367281-	- 90 436911 - 20	
294411-	20 385261-	- 70- 446871— 80	
314911—	20 394891-	-900 456031— 40	
315131—	40 402131-	- 40 470151— 60	
317421—	30 404661-	- 70	
PRIMĂRIA ORAŞULUI GIURGIU
ANVHC1U
Iu <Jiua de 8 Maiii, anul curent, urmând a se ţine licitaţie în sala şedinţelor acestei Primării pentru darea în antreprisă a construcţiunil unul edificiu de Sc<51ă primară de ambe sexe, din acest oraş, cărei dupg devis, se urcă la suma de le,
143,479,	bani 48 ;
Se publică despre acesta spre cu-noseinţa doritorilor, ca sfi se presinte în arătata £i, ora 12 <jiua la concu-renţâ; garanţia provizorie ee concurenţii nrmeză a depune la licitaţie este de 5 la sută, iar cea definitivă de 10 la sută, calculate asupra wa-lbrel de mal sus.
Planul şi devizul precum şi cele l'alte condiţiunl, relative la eonstruc-ţiuneâ acestui edificiu, se pot vedea la primărie în orl-ce <Ji.
Licitaţia se va ţine conform art. 40—57 inclusiv din legea de comp-tabilitate generală a statului.
—	O! despre asta, n’am grijă, </ise moş Iosef, eşti prea onest om ca se fie ceva reu în faptele d-tale... Complimente domni-şoreî!...
—	Fii încredinţat.
Pe când moş loseph îşi făcea visita în str. Lunel, vicontele şi omul de afaceri îşi urmai! convorbirea.
—	E cel mal uşor lucru din lume, <jicea Gombalou; iei douT martori mincinoşi, pe câreiumar şi pe băcan...
D-şora Carolina Edwiga s’a născut în strada Provenţel, deşi locuesce astă <jî într’o casă din str. Ponthieu cu o dămnă nngu-răică care se numesce barona Vanda de Remeney... Te duci la primăria din str. Drouot şi te recunosc! părintele Carolinef născută la 15 Ialiu, anul o mie opt-sute şi nn mai scifi cât; dar am data JJÎ notele mele. IscălescI; martorii tel iscălesc, trăba s’a făcut. Mal apoi, când \rjr şe mărite pe d-şora, te arăţi şi Au.j -
—	El! dăr consimţimântul me^ j
—	Pricep afacerea, <jise \iCOntele.
—	E lesne. Nimeni nv va putea nega .. Eşti tată în tdtă regal- ca / oum te_ai fi însurat cu mama
Lumea îşi dic^t
voi
«Ce interes pdte se aibă un om ca sB se recundscă a fi tatăl unul copil când no e.
«îşi ia o sarcină. Ia îndatorirea d’a-1 hrăni şi a-1 îmbrăca. Amatorii sunt rari când e vorba de deschis punga».
«Pe de altă parte, ce riscă eopilul?
«Tată şi mamă necunoscuţi! E o sarcină pentrn societate.
„Nimeni nu se ocupă de: existenţa şi de viitorul lui
«Nici o dragoste n’are. nicî o cunoseinţă,.
«Nimic ! siDgar în ’iUme> fără bani, fără profesie, fără pâine
Cel cari au făr^ legile erau totuşi dmenî de trebă. Nu ‘ge gândeă la noî. Ex-’şî 4i-ceiiî E îu, orp.ee caz bine ea cine va, bărbp,\	fetneie, se primescă respunde-
' ea uneT. nascerl. Nu se recunosce cine-va tatăl unul copil ca să 1 otrăvescă...
—	Ce dracu 1 (JL® vicontele.
—	Dăr se întîmplă câte-o-dată ca alte cuvinte să oprescă siDgure pe părinţi de la recundscere. . EI îşi iubesc totuşi copi Iul, ş’aci acesta este caşul!
—	Atunci, ecă-me tată? întrebă vicontele.
—	O domnişdră care are şese sute de mii de franci zestre. Şi, la măritarea eî...
—	Mă înfăţişez cu un aer indignat şi st’rig:
«Măritaţi pe fiicâ-mea aşa, fără sg-ml spuneţi ?»
—	Ş’atunci..
—	Atunci ?..
—	Atunci... vom vedea! esclamă el.
XIII
Magnetizatonil
'‘In săra aceea, salonele baronului de Re-meuey străluceai! de lumină. Doul lachei în livrea stăteai! pe peron şi ajutai! pe mosafirl d’a descinde din echipagiele care se ţineau şîr pe aleea curţii de onore.
Era un bal în folosul săracilor.
Scara cea mare, impodobită cn flo>î, ducea la catul al douilea, unde se dauţa.
De la sala din fund, alţă scară cobora în serra cea mare, unde maî multe domne tinere ?i domnişdre cereai! pentru săraci.
Se remarca d şdr* de Charmeaey, a că reî rochie albastră era împodobită cu buchete de panglica roze; o salbă de mărgăritar! negri punea îu vedâ albeţa stră-lucitore a umerilor el; o cunună de Na-
mă-uita ora aşezată cu negligenţă pe capul el gânditor.
La câţl-va paşi de d-şdra de Charmeney, stătea marchisa de Bryan-Forville, palidă sub perul el negru; apoi mal multe altele ale căror nume arătau înalta aristocraţie şi averea mare.
Lângă o ferestră, un tenăr na părea a avea ochi decât pentru ca se vddă pe d-şora Edwiga, fiica adoptivă a barone! de Remeney.
Edwiga trecea galeria la braţul lui Robert Kodom, bogatul banchier, cel mal vechiu prieten al casei.
Acest tăner se numea Adrian de Ssulles. El era numai de doue-decî si cinci de ani şi pe haina lui năgră se distingeai! pan-glicele mal multor decoraţii.
Când era sub-locotenent de Spahii, A-drian de Saulles câştigase crucea într’o întâlnire din împrejurimile MedeahuluT, şi relaţiile lui îi procuraseră cununa de ştejar a Iul Carol III.
Figura fină şi inteligentă a tânărului 0-ficer, cu părul lui negru şi mustăţa care-l mijia, atrăgea privirile. Se citea curagiul şi bunătatea în privirea lui francă.
Edwiga, trecend, îî aruncă 6 zîmbire prietenescă şi familiară, căreia Adrian îî răspunsese printr’un semn din cap care1 voia se «jică :
«Cât eşti de framdsă şi cât te ihbesc!»
Edwiga era o copilă ; ea era abia de şepte-spre-^ece anî, şi Adrian de Saulles o ceruse de soţie.
B trona de Remeney trebuia să ia o ho-tărîre...
Ea nu răspunsese nici da, nici ba. ' g
Edwiga, consultată în acăsta privinţă, roşi ca o cirdşă şi declară că nimeni în lume un-î plăcea cum ii plăcea d. Adrian de Saulles.
Lucrurile stăteai! asf-fel, şi cele doue iuimi se apropiaţi una de alta.
Intre invitaţii casei diif str. Pouihieu era şi baronul de Maucourt, pe care l-am vedut deja la Mariana de Fer.
Baronul s’apropiă la d. de Saulles cu intenţia vădită de a-I adresa compiimeute, dar ofiţerul îî întorse spinarea cu dis-preţ.
(va urma.J
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 25 MARTE 1886
SCROBEAU AI.BA
IN'CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mat bună Scrobelă albă este aceia de la Cassa F. HBUMANN & C-ie din Anvers, (Belgia) şi care Concurâză în calitate cu cele mal bune mărci engleze, fiind ou t<5te aceste mult mai eftină.
Se efactuâză în pachete de 2 % kilo cu etichete, precum şi în cutii de 1jo, lU, % Şi ‘/le kilo cu etichete în chromo-litografie.
A se adresa pentru presuri şi condiţiun! la
H. WABTIiA
Representant fjpnera) jiaptiu România. — Bucurescjf. yţ»
!!! Pentru curioşi!!!
Mult cunoscuta predicat<5re a trecutului, presen-tulul şi viitorului, d-na A. Alexandrescu, prin ştiinţa sea cu cărţile Ungare, Mahomedane şi Zodie etc., va arăta întrâga viaţă, gândurile şi destinul precum şi ort ce evenimente, prc^ce modul cum se ajunge la. realizare şi interesele din trecut, present şi viitor, arată orele şi timpn de noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţi phisionomişt! şi chiromantişti au râmas uimiţi ascultând’o. — Domiciliară în strada Traian No. 94.
CURSUL BUCUREJSCI
CASA DE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România Cursul pe jiua de 21 Mprte 1886.
De închiriat
prâvâhl, douâ odăi şi doufi pivniţe ; In primul etagiu 5 camere cu cuhnie. La No. 90, surit de închiriat 2 prăvălii cu dependinţele lor.
5°/o Rentă amortisabilă. . . 5%	> română perpetuă
5°/o Obl. de Stat [rur. convertite] 6a/° ,,	C. F. Române . »
5®/o „	Municipale . . .
lOfs. „ Casei Pens. [300 1.} i°lo Seria, funciare rurale . .
1®/0	11	ll	il	•
5°/o	„	, urbane. .
8%	a	i	a	•	i
7<7o	,,	•	•
împr. on prime Bucuresel [20 fr,J 5°/o Comunale nuol . . . . barîa Prevederea.............
DIVERSE
Aur oontra argint sad bilete .
Bilete de Bancă................
Fiorini val. Austriaoă . . .
Mărci Germane ..............
Banc-note FiancCsa .	;	.	.
Ruble de hârtie
Cumj 95l/2 921,2 8îi ,
74
210
86
102
82
92
981'2 30
i4.*;d
2,00
1.23
991/2
2,40
Vând.
S6V2
931/2
891/2
75
215
87
103
83
93
991/2
33
14-1/2
2 02 1.25 I0OI/2 2.45
De închiriat şi de vânzare
de la sfânta George
Casele din strada Scaunele No. 11, couţinend opt camere, dependinţe, grajd, şopron, plmniţă, grădină etc.—Doritorii se pot adresa la proprietar d. 1 Tonescu, strada Colţii No. 10.
Banca Naţională a României
SlT'OLA.TTTTlSnE.A.
1885
1886
8 Martie 15 Martie
34353290	p (Monetăic	- asa (Bilete ipotecare		34629814	34637303
25844550		25913680	25914405
2813910	KfdCtâ do lDC88Bit •••♦	422414	502865
15583226	Portofolii!, român şi străin		17996942	18342533
19265874	împrumutul garantat cu efecte publice • . .	14562530	14664360
11865854	Fonduri publice		11988641	11988641
1044859	Efectele fondului de reservă		1485053	1901615
1337722	Imobili		1989000	1992155
194954	Mobiliar şi Machine de imprimat ....	167471	167471
139356	Cheltuell de administraţînne		86253	12721
12022200	Deposite libere		23848220	18715020
10894731	Compturî curinţl		24553562	18911034
1325414	„ de valori		2534698	2251146
136685946	PASIVU	160178005	150109338
12000000	Capital		1200000	1200000
1417746	Fond de reservă		1901957	1901957
	Reserva de amortisarea Imobilului		97785	97785
81905390	Bilete de bancă în circulaţinne	 Profituri si perderi	:	96428770	96165190
363892	Dobârxjî şi beneficie diverse		304448	835288
12022200	Deposite de retras ....... ^ .	23848220	18715020
26959387	Compturî curinţî		24511953	19734248
2017331	» de valori ... 1 , .	1084872	1159850
136685946	n. !	160178005 4	150109338
Dumnezeii să’ţl reaplăteasoă ! Mulţumesc» de mii de ori pentru extractul de ulef pentru urechi trimes
mie, care m’a vindecat ou desăvârşire; căci iarăşi aud forte bine. E de mirare aceasta căci în curând împlinesc 80 ani.
Mulţumindu-vS încă o datîţ, rămân al d-votră servitor.
Vosag de Andor
RECUNOSCUT
RENUMIT
Uîeiu pentru lirecm
Se p6te Căpăta pentru 8 fr., cu instrucţiunile în,trebuinţăreî de la medicul secundar C. lt., Br. Schipelc.
Deposit princ-ipal la [guatz Lobi,
Viena, IX, Seegasse 8.
r	act!C?33C- •«[»•..; JOJMWiHI
La Tipografia ^iaruluî TELEGRAFUL, se allît de yeiidafe
Bilete DE IICHJMâT
-şa âsferov <jt
Epitropia aşezămintelor Brâncovenesci
Fiind-câ la licitaţiunea ţinută în (Jiua de 12 ale curentei, pentru a-provisiouarea cu furagiul trebuincios la întreţinerea cailor Spitalului pe timp de un au, nu s’au presentat concurenţi, se publică că în ţjliua de 1 Aprilie ora 12 m., se va ţine o noufi licitaţia în Cancelaria Administraţiei, unde se pot vedea şi condi-ţiunile în tdte filele de lucru de la ora 10—2 p. m.
SOLUTrON Pi
AU CHLORHVORO-PHOSPH
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată de ofttre cei mai însemnaţi Medici, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
B(5lE DE PEPT (<&âica), RACHITISMUL (Copii scrotuloşi ;i diformi).
Modul ktirebmnţărm: Fie-care lingură- hitruă jumătate pahar cu apă şi jachar.
Ph'‘ PAitiWlllATJBERGE, 9i, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi *6te Ph'*.
Banca Naţională a României
La 3 (15) Maiu viitor licitaţiune In localul Bâncel, pentru furnitura a 5000 metri tablă de aramă.
A se vedea condiţiuuile la Direcţiunea Lucrărilor, strada Smârdan, casa Ioanide.
F?ă.ceIilor Grripselor, Bronşitei etc. Siropul si Pasta de Nffe a lui Delangrenier din Paris, are o etica iitate sigură şi cons'a'atâ de membrii Academiei de medicină din Paris, neconţinând opium nici sări de opium, ca „morfina şi Codeina, se dă fără temă Copiilor atinşi de tuse saî tuse Măgăresca. — Deposite în t<5te farmaciile din România.
Bătături
Se depărtezi sigur şi iară du-' rere in timpul cel' maî scurt prin ungerea cu tinctnră de bătături rflijumită şi singura adevărată a
Klal Barai ier, din Pharmacia roşie in Poşen.
CD Costul unei sticluţe cu car- 1 CD III, ton şi cu pensulă I rD«
Deposiţ în Bucurescî la d. Farmacist Ru-4*lf Schmetlau, farmacia Curţeî Regale.
Renniita cărMrasă IULIA POLONEZ
1 care ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, pote descoperi şi pagube, forturi, judecăţi, orî ce secrete ascunse la cari se interesezâ cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Piaţa Amzeî, No. 5.
Elisareth Haroine
MdŞA CU DIPLCJMA. DIN STREINATAT6
Fostă directdre a Spit, de moşit din Kazan.
Băcomltajiuiil de la orele 10—12 a.i.
STRADA C0SMA, No. 1.
^	r
MULŢlMIRS
Sub-semnatul, m6 simt dator a a-duce mulţumirile mele renumitei căr-turărese Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	R. Pănescu.
Lecţiuni de Dans
OTEL FIESOHr, Strada ŞELARI, oamera 24.1
Sub-semaatul are ondre a aduce la cunoştinţa onor. public că dă lecţiunî de dans atât privat cât şi la domiciliul său.
Profesor de Dans.
Strada Tudor Vladîrrrli e:cu No-, t:
F. FREUND
RECOMAND
In dosul
Hotel u.,1 U i Londra
Cu aparat de ars paie şi orl-ce combustibil.
TRBBRATOARE
Sistem foarte noii cu cal in loc de valsuri din fabrica d-lor
RASSOMES S1MBS ii JlfFERIE
HORI CV VALSVEI
Ferecate şi neferecate, de tuci tare, pentru uruiale şi măcinat, din fabrica d-lor I
0-A2STZ Sc aOAdCI3.	\
diri Budapesta
In sfirşit recomand şi fabrica mea de reparat maşine agricole bine cunoscuţig nori simple şi artistice, batose de porumb, morisce, turbine, grape de fer şi^ tdte reservele pentru locomobile şi treerătdre,
^ OO
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bucurescean şi întregeî ţerî, că in fabrica mea, superidră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în Bucurescî, stradd Radu-Vodă, No. 45, se fa-bricezâ stofe indigene din lână curată din ţeră pentru costume bărbăteşti, care le vând cn metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Âcademiel, No. 28, ce este tot-d’auna aBOrtat cu diferite stofe streine din diferite fabric" şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea mal frumdsă tăetură după jurnalele cele mai nuol, cu preţ moderat ILIE 31. POPP.
Fabricant de Postav şi Croitor,
Str, Radu-Vodă, 84 si Acaâemi*i, 88,
Pectoral nu şî-a dobândit uă reputaţiuue maî bine meritată ca a Pastel şi
Şiropului de Nafă a lui De faugrenier.
Reputaţiunea lor universală e întemeiată :
1.	Pe superioritatea lor şi pe puternica lor eficacitate, constatată de doctorii tutulor spitalelor din Paris, precum şi de membrii Academiei de medicină din Francia, contra Răcelii, Bronşitei, Iritaţiunilor de pept şi a gâtului.
2.	Pe composiţia lor, a căror basă e Nafeie Arabia (Hibicus esuleutus de Linne) fructstrein, care n’are nici un raport cu substauţele întrebuinţate îu alţi pectorali.
3.	Pe analisele chimiştilor facultăţii din Paris, care demonstra că ele nu conţin nici opium, nicî sări de opium, cum e Morfinasaîf Codeina, de aceia se pot da cu succes şi siguranţă copiilor atinşi de Tuse saH Tuse măgărescă.
ACESTEA sunt titlurile autentice care recomandă Pasta şi Siropul de Safe încrederii doctorilor şi a publicului, titluri, ce n’afi fost date nici unui pectoral nou sad vechid	Deposite în tote farmaciile din România.

0 bvm& îngrijitoro arta bucătăriei, limba
germană şi română caută un loc într’o familie 0-norabi ă. — A se adresa îr strada Domniţa Nas-tasia No. 4.
IA^XOWALiA
societate generata ne asigurare in Bacnresei
Aprobată prin decret regal No. ?2â din 2h Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1,000.000 lei specialmente afectaţi ca fond bl garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţi:
Reservade.premii si fond reservă 650000 lei
*Naţionala“ asigură :
1- In contra cîannelor de Incendiu. II. Cqn-tra daunelor dc grindină (piatiăj ci pârtiei*-părî de 15% din beneficiul realis'atdin acesta ramură în ţâră.- IU. Contra daunelor de Trânti ort precum şi Valori.—IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face asigurare asupra vieţel.
a). Capitaluri fixe în cas de deces Cu participare de 70% din beneficia în com-binaţiunile următdre : asigurări asupra vieţel uneia sau a două persdne, asigurări temporale, Usigurărl mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următdre :
Asociaţinnl mutuale de supra-vieţuhe. Âso-Aaţjiunî în grupuri de 12 aut pentru copil de la i ani jum.. până Ia 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite com-binaţiunl.
Până la finele anului 1884 „Naţionala** a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA) GENERALA
Str- Carol I, No. 9.
SOCIETATEA de NAVIGAŢIUNE CU YAPORE PE DUNÂRE
Ol
fi os
j 3txi«nEix.-: l h iu
Valţibil (te la 8 (20) Martie 1886, până la altă disposiţlune
NB. Orele -de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circonstanţele timpului şi apelor. în-nicî un cas însă Vaporele nu> nor pleca de la ” Staţiuni mal înainte de orele indicate în acest Itineranţi — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CURSELE VAPOARELOR IDE POSTA
dela OrşftVa
„ Severin „ Brsa-Palanca „ Radujevaţ „ Calafat „ Vidin „ Lompalanea „ Rabova „ Beket „ Corabja „ Nicopoli „ Măgurele „ Sistov „ Zimnicea „ Rusciuc „ Giurgiu(3micd) „ Turtukaia „ Olteniţa „ Călăraş foraşi „ Silistra „ Ostrov „ Cernavoda „ Hîrşova
Gura Ialomiţa! Brăila Galaţi
CURSE IN JOS :
I.	n
Sâmbătă 4 pm. Luni Duminică 5 a.m. Marţi 6W „
Juoi
Vineri
bn
Lunî-
ii
în
8	ii ,i
10" „ IO35 „	„
12^ ,.	„
815 „	„
830 „
f «	»
* ^ ti	>J
„	„
9	» „	„
Q25
u II	»|
6 a-m Mercurî
10 „	„
12>5 123)
1
2*5 3*5 6 8
88)
4	p.m.
5	a m.
6*o ,.
8 „
Ido „
1086 „
12ADp.ui
ÎS-
530 ;;
::
9'0
9‘*5
6	a. ni. Sâmbătă -10 '
*	*»	tf
12i6pm.
123)
»	»>,
^11	II
i45 „
8,B 6 „
8	„
880
III.
ai
4	p.m
5	a m. 6*o,,
f::
1035 „ 12^3 „
816 „ 8» „ 530 „
7	„
72) „ 910 „ ^25 „
6	a.m, 10 „ 1215 „ 1230
1 II
2*5 „
315 ii 6 „
8
Marţi dimineţă Juoi dimineaţă Duminică dimin.
de la Galaţi
„ Brăila „ Gara Ialomiţa! „ Hîrşova „ Cernavoda „ Ostrov „ Călăraşi oraş Silistra „ Olteniţa"
,, Turtukaia în Giurgiu [Smărd.] de la Giurgiu|Smărd.j „ Rusciuc „ Zimnicea „ Sistov „ Măgurele a Nicopoli ,i Corabia „ Beket „ Rabova i, Lompalanea „ Vidin „ Calafat i, Radujevaţ „ Brsa-Palanca in Severin de la Severin
CURSE IN SUS :
III.	I.
Marţi 9 a.m. Juoi 9 a m, „	IO25	,,	,1	1025	„
„	220p.m	„	22) p.m.
a	8	,,	„3	„
5*5	„	„	5*3	„
..	930	„
I,	730
„	103)	„
Vineri	2 a m.
„	H>5
„	530	„
„	10	„
I,	11	I.
„	215	p m.
■„	2*5	,,
„	510	„
„	52o	„
„	71.	,,
„	955	„
II.
Sâmbătă 9 a.m.
1025
5 p.m.
<i
730 „
„	1030
Mercur! 2 p.m. ■„	215	„
” »
>i	io	>i
„	l80 p.m.
445
>.	4	a
1,	5'5	„
„	7*0	„
„	W	„
„	9*o	„
Joul 1226a.m,
12*» „	„ 10'-=' „	1)
6 „	Sâmbătă € am.	Luni
8« „	,, 8*5 „	II
9*5 „	,, 9)5 „	>1
12*5 p m.	„ 1215 p m.	11
2 „	11 2 „	t»
43i> „	„ 43»	ti
Vineri 5 a m. Duminică5 a.m. Marţi
22 3
545	;;
9&	„
1,	73»	„
1.	ii3» „
Duminică 2 a. m. „	215	„
„	53s	„
11	10	11
„	11	„
,,	2'» p.m
2*5
ti	a	a
„	5i.	„
,,	52o	„
,,	7i»	„
„	955	„
101» „
6 a.m. 8*5	„
915	„
1216 p,m.
2	,1
43=	„
5 a.m.
Cursele YAPORULUl LOCAL între GALAŢI-TULCEA-ISMAIL:
Pornire în jos:
De la Galaţi la Tuleea-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore Prima plecare de la Galaţi la Reni şi Ismaii la 20 martie (l Apri Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
dim. April) 1886
Pornire în sus
Dela Ismail laTulcea-Galţî, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim. Prima plecare de la Ismail şi Reni la Galaţi la 21 Marte (2 Aprilel886 IN8PPCT01UTUL AGENŢIILOR.
TIa fyi	i de la Sf. George viitor casele din
IHvUlTiab strada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No. 22 sâu în strada Pescăria Vecbo No. 9 , la d. Stefănesou, proprietar
PRIMA FABRICA ROMANĂ
DE
IIFIH-0ÎJMIS1
- _	• * V1,
#T
O băutură lacută din lapte, care se intrebuin-ţe'^ă cu un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bblelor de piept maî cu semă în contra oftice!; la Odosa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Gumis.
La noi în BucuescI , mulţămită iniţiativei d-lut LukianofiF, care a fost unul din preparatorii isteţi al acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Şaman o obositdre şi costă mult, pe când calitatea Kiflrulu%, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumoi ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifîr-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa No. 140, casa Manoleseu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Gri viţel, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
In provincie 100 sticla 100 lei 50 »	60 »
25 »	30 »
Loco Bucuresoi înapoind sticlele gble.
100 sticle 85 lei — b.
50	»	45	»	»
25	»	22	»	50
Pentru bolnavi neaVuţl preţurile vor fi scă<Jute.
Tipografia ţ)iaruluîa Te'egrafal*ţ. Calea Rahovei No. 36.
www.dacoromanica.ro
ANUL xm No. 4135.
fţtt—MMiiiiin mu—l—”	’tafo|,-v-	M^..ttvnaa^<t-»„xaKa»
A B 0 >’ A 1H E îî Ţ K j
Pentru Capitalii:
Pentru un un .	• *	Lei	24
. ţ&ie luni	...	»	12
> r 1 luni	» if
Pentru Districte
Pentru un in ....	Lei	30
» şese Inul	...	»	15
» trei luni	...	•	8
Peutru StreifcfUate Pentru	un au .	.	.	•	!'•*	4	,J
*	ş<$se luni.
»	trei luni	■	>	?:u
Abonamentele sc fac la 1 şi	fi*-
cărei luni-
Dn nuwâr vechio 25 bani.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
DUMINICĂ, 23 MARTE 1886
ANCKCIURi ŞI RECLAME :
Anunciurî pe pag. IV, linia 25 bani
Reclame pe pag.	III	. . .	1	leu
» pe pag.	II	. . .	S	lei.
» pe pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilii,
Epistole nefrancate se retuzâ; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Franeia, Havan, Laffite & C-r.ie, 8 place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugene Micoud, 81 Fiert Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv îen. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wieat, In Ruda-Pest, Servietenplats.
Ediţia de diminăţă
\
:*îc*T8fl
i
Redacţiunea, Calea Uakoveî, No. 36
. .w toţWM H»'A «S*

.IHrectop politic, I. G, FUNDESCU
Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
aaaajaiaiAMmi —rauagra hm
SCIRI TELEGRAFICE
(După rjiarele streine)
• __________.
Pesta, 2 Aprile.
Deputaţiunea regnicolară croată ’şt-a terminat la 20 Marte pertractările meritorii in privinţa memoriului ce e a se trimite deputaţiunii regnioolare ungare. Presiden-tul Vnkotinovicî a mulţumit banului Khu-eu-Hddervăry şi ministrulaî croat Bede-kovicl pentru patriotica lor cooperare. Duminecă s'a citit memoriul şi s’a primit cu puţine modificări de formă. Presidentul Vucotiaovicl şi referentul MikatovicI ah luat asupră-le elaborarea definitivă şi espe-diarea memoriul nţ presidentuluî deputaţiunii regnicolare ungare. Preşedinţii ambelor deputaţiunl vor hotărî împreună timpul, când ah se se ţină negociările co mnne.
Sofia, 2 Aprile.
RepresentanţiI paterilor ah comunicat principelui Bulgariei, că puterile au luat ho-târîrea de a susţine proiectul Porţii privitor la numirea pe cinci aci. Dacă princi pele Bulgariei ar persista în resistenţa sa, puterile vor subsemna protocolul conferin ţel şi afacerea se va termina astfel.
Charleroi, 2 Aprile.
Mai pretutindenea lucrul s’a reînceput-Pacea se restabilesce eu încetul.
Cettinge, 2 Aprile.
Se aşteptă sosirea unui mare număr de ofioerî ruşi, cari vor funcţiona ca instructori în armata muntenegrenă. Trămiterea.; acestor oficeri s’a hotărît pe timpul aflării principelui Nikita la Petersburg.
Madrid, 2 Aprile.
Cu tdte că carliştiî se abţin de la alegeri. don Carlos a publicat, prin intermediul d-lui de Yilioslada, un manifest ale cărui puncte principale snnt :	menţinerea
autorităţii în tdta întinderea sea, adică despotismul ; puterea absolută a Paj ei şi e-piscopilor în ceatiunile religiose.
Viena, 2 Aprile.
Pe la mijlocul hrnei Mal, principele moştenitor Rudolf şi principesa Stefania vor pleca la Bruxelles, unde vor Sta opt Zile. Părechia arhiducală plecă apoi în Anglia; după o şedere de trei săptămâni în Londra, ea va visita Scoţia şi Irlanda.
Scuturi, 2 Aprile,
Se ijice că grave neînţelegeri s’au ivit între principele Nikita şi ginerele său, principele Petru Caragheorghevicî, din causa cunoscutei proclamaţiunl către Sârbi. Principele Nikita e supărat nu atât pe conţinutul proclamaţiuuii, cat pe faptul că ea a fost dată intr’un timp nepotrivit.
Busciuc, 2 Aprile.
Consulul rus d’aci n’a asistat la Te-Deu-mul oficiat cu ocasiunea aniversării suirii pe tron a Ţarului; in acea <ţi el n’a Pr*‘ mit visite oficiale şi a însciiuţat pe autorităţile bulgare că are ordin de la Peters-bm g se urmeze aşa.
Londra, 2 Aprile.
Guvernul a hotărît definitiv'să retragă trupele de la fruntaria Egiptului, plasând in faţa uudauesilor numai trupe egiptene. Vor maî remânea trupe eDglese numai îu Cairo şi Al0csandria, pentru pretegiarea Aedivuluî;' a cărui autoritate a suferit mult fj.e la venirea, lui Muehtar-pasa.—Lord Sa-lisbury se întorce grabnic do la, Cannes, pentru a se înţelege cu cele lalte căpetenii asupra atitudinii de urmat faţă cu proiectele irlandese ale d-luî Giafistone.
Viena, 2 Aprile.
Miniştrii austriaci şi unguri s’au întrunit din nou pentru a discuta concordatul economic. In acelaşi timp se vor stabili instrucţiunile pentru negociarea tratatului de comerciu cu România.
X se vedea Ultime Seirî pe uagiuu III
Bucureşti, sâitetă 22 iarte 116
i '
Am publicat filele acestea o telegramă ce Maiestăţile lor Regele şi Regina ah adresat d-lui Ion C. Brâ-tianu la Florica cu ocasiunea felicitărilor ce d-sea Ie-a adresat la 14 Marte.
Acestă telegramă a supârat mult pe oposiţiune şi a pus pe franc-ti-rori ca s6 o atace, şi chiar s6 ameninţe pe Rege
Ddcâ telegrama este trimisă ca o
simplă curtenire, (jic cei de la fdia reacţionară din piaţa Episcopiei, tot esto o greşală că s’a comunicat diferitelor persdne. D6că dm contra ea este un respunâ la resoluţiunea opo-siţiuneî din sala Ioje, a,tund oposi-ţiunea va recunds e eâ „principalul autor al stăreî de astâ-dî este Regele şi că, prin urmare, va arunca t6tă respunderea asupra Sea.“
S6 mal reproducem încă o detă acea telegramă aci, ca cititorii noştri să o aibă în vedere faciă cu res-punsul nostru.
Telegrama sună ast-fel:
D-luî 1. G. Brătianu.
Regina şi E& suntem fdrte simţitori la căldurdsele urări ce Ne-aţî trimis pentru aniversarea proclamare! Regatului, ţ)iua de astăzi Ne a-minteşte actul cel mai mare din istoria ndstrâ, care s’a putut sbverşi numai prin o luptă statornică şi o politică înţeleptă.
Nu putem uita partea însemnată ce aţi luat la neatârnarea şi înălţarea’ României.
Reînoind astâ-^i via Ndstră re-cunoscinţâ, pentru bunele d-vdstră sfaturi, rugăm pe a-tot puternicul se’ţî dâruescâ sănătate şi tărie spre a Mă putea rezema încă jinult timp pe luminatul şi patrioticul d-v<5stre concurs,
GAROL.
Regele şi Regina nu fac, după cât vedem, decât amintesc d-lui Bră-t;anu că a luat o însemnată parte la aducerea actualei stări de lucruri. Nu este 'aci un adevăr ? Decă este astrfel, în ce merita o combatere din partea oposiţiuneî 1
Pe armă Suveranii urezâ viaţă lungă primului ministru pentru a se resema încă mult timp pe sfaturile sdle. Şi aci unde este actul ne constituţional, care se pue în posiţiune pe franc-tirorii oposiţiunei să ameninţe pe Rege ? N’are 6re suveranul dreptul a se adresa către consilierul său şi a’i ura viaţă luDgâ pentru a se resema încă mult timp pe sfaturile sdle ?
Primul ministru are aŞl corpurile ndstre legiuitdre cu el. Ţera îl susţine, căci, ori de câte ori a făcut apel la dânsa, ea a trămis re-presentanţi cari să’i dea tot cpp-cursuţ.
Regele, prin telegrama trimisă d-lui Brătianu, nu a făcut der do cât a da omagiil constituţionalismului şi a manifesta o simpatie către acela care l’a ajutat cu şfaturile sele spre a face independenţa ţăref, a proclama regatul şi a ridica ţera la un rang visat de secoli.
Ce voia dre oposiţiunea se facă Regele ? Pentru că (Jqcd seCi cincisprezece amatori de ministere şi câţiva doritori de gheşefte s’aă adunat într’o sală, unde aâ venit dmeni plătiţi şi curioşi, şi pentru că cei adunat! aâ declarat că nu le place guvernul actual căci le împedicâ oalea aspiraţiunei lor, trebuia ca Regele se dea paşport ministrilqr acţuali şi să’i cbiame	pentou a U o-
feri puterea 1
Atunci întv’adevăr ar |i fost un act ne constituţional
Pe' cât timp ţ^ra susţine pe d. Brătianu, Regele nu face de cât a se conforma dorinţei generale şi a da încrederea deplină primului ministru.
Dâcâ oposiţiunea yoesce ca Regele să nu mai abâ consilier pe d. Brătianu, n’are de cât să lupte a’şî face majoritate în corpurile lagiuitdre. seâ să aştepte doui ani spre a se presanta la nouţle alegeri şi ,ddcă ţera
îi va da majoritate, fie sicură că Regele îl va oferi puterea fără esitare. Acum este peste putinţă, căci suveranul voesce să fie constituţional.
Pe cât timp Majestatea sea va sta în acestă cale, nu se teme de nici O ameninţare de respundere, căci naţiunea îl va susţine şi apăra contra ori căror încercări, Pdte să i se promită ţăreî multe, p<5te să i se areteţîn perspectivă munţî de aur, ea se mulţumesce cu ce are, păstrâză şi apără cea ce posedă căci nu voesce să umble după necunoscut, să alerge după umbre, când realitatea e aşa pipăită, când trecutul pdte respunde de present şi de viitor.
---------o—---------------
Câtă seriositate e în sgomotele că Rusia se pregâtesce să ocupe Bulgaria ?
Aceste sgomote circulă cu stăruinţă de câte va «Jrl0 şi ’n sprijinul lor se aduc o mulţime de indicii: ordine pecetluite trâmise din Petersburg la Odesa *, limbagiul cjiarelor din Odesa, care propagă ideia ocu-paţiunii fără a fi cât de puţin supărate de censură ; călătoria Ţarului în Crimea, cu două luni mai curînd decât de obiceiu; anunţata visitâ a ministrului turc de esterae la Liva-dia;—t6te aceste se aduc ca indicii că Rusia se pregâtesce pentru o in-vasiune în Bulgaria.
Şimnele sunt multe şi seridse; pe lângă ele s’ar putea adâoga înverşunarea la care a ajuns lupta Rusiei eontra principelui Alexandru, şi limbagiul destul de pe faţă ostil chiar al fiarelor oficidse din Rusia; s’ar putea în 3firşit spune, că ocuparea Bulgariei n’ar fi decât conclusiunea logică a atitudinii Rusiei de la începutul crisei şi până acum. Şi totuşi, trebue se ne îndoim de serio-sitatea sgomotelor puse în curs.
In adevăr, chiar dacă guvernul rus ar mângâia în ascunsul gândului său un asemenea plan, e limpede că el nu Tar putea realisa fără consim-ţimăntul puterilor. Se pdte însă închipui câ puterile ar consimţi la aşa ceva ?
Fără a mai ţine sămă despre cele ce ^e spun asupra bunel voinţi pe care Germania începe s’o arate principelui Alecsandru, avem faptul po-sitiv că Anglia nu va îngădui nici o dată Rusiei să intre în Bulgaria. Marea Britaniâ, singură în tot concertul european, s’a opus restabilirii statului quo} fostul guvern engles a susţinut causa umrit şi emancipării Bulgarilor, şi membrii actualului guvern, pe lângă câ în oposiţie s’aâ rostit în favdrea acestei cause, aâ declamat oficial câ vor urma politica guvernului trecut.
Din partea Angliei, nu pdte fi deci nici o îndoială. Şi e destul ca o putere să se opuie, pentru ca întrăga combinaţiune să cadă.
Der causa bulgară n’a ajuns aci; ea are sprijinitori chiar printre adversarii sei. In adevăr, pdte îngăduţ Turcia ca. Bulgaria să fie ocupată de ruşi ? Ea, putere suzerană, n’a putut obţine de la puteri voia d’a interveni cu forţa în cestiunea bulgară; la rîn-Zul şefi, ea pu va îngădui altuia acest drept. Printr’o împăcare cp principele, Turcia alege cea mai bună soluţiune; căci şl satlsfâce cerinţele absoluţe ale situaţiunii, şi ’şl păs-treză in aceiaşi vreme un vasal. Per-miţănd Rusiei să intre in Bulgaria, drepturile ei de suzeranitate supt şterse pentru tofc-dVuna; mai mult de cât atât: ea îşi dă singură certi-fiiat de nevrednicie, ceea ce ar fi d’uii desastros esemplu în timpurile
agitate prin care trece şi mai cu sdmă pentru timpurile viitdre.
Nu putem deci crede câ planul unei ocupări a Bulgariei, şi de e nutrit în ascuns de guvernul rus, va putea fi realisat. Numai soluţiu-nea aedsta n’o pdte avea cestiunea bulgară.
*
* *
0 scire fdrte modestă, dar din cele mai grave.
D. Gonduriotis, ambasadorul grec pe lângă sublima Pdrtă, plecă In congediQ.
In situaţiunea de aZb aceste câteva cuvinte aâ o importanţă deosebită. Când conflictul a ajuns aşa de acut, plecarea ambasadorului grec nu pdte însemna decât seO începerea unor negocieri, sdu apropiarea momentului când relaţiunile vor fi rupte cu desăvârşire.
In curând vom sci la ce să ne ţinem.
INFORMATIUNI
Săptămâna viitdre se încep, la Curtea de Casaţie, recursurile electorale. In materia electorala, Cartea de Casaţie judecă afacerile ca instanţă de apel, adică ces-tiunile de fapt er nu pe cele de spt.
X
Senatul, în şedinţa de ieri, a primit, cu 47 voturi contra 2, proiectul de lege prin care se autoriză comnna Craiova a contracta un împrumut de 1,000,000 lei, cu dobândă maximă de 6 la sută, pentru a putea întreprinde diferite lucrări publice iu dispensabile.
mmrmn comeboiau
După ce am vGjut cum se tratezâ cestiunea convenţiuuil comerciale de câtre Zorele austriaco şi unguresci, credem de mare interes să se cundscă şi modul d’a vedea, în acăstâ ces-tiune, al Ziarelor din Ardeal. In vii-tdrele negoeiârl, Transilvania repre-sintâ un element important al statului unguresc, de care trebue să se ţină semâ; de aceea glasul Ziarelor transilvănene are deosebită valdre.
Tribuna de la 20 Marte conţine în acesta privinţă un articol nu se pdte mai limpede, în care se constată o dată mai mult antagonismul economic dintre Ungaria şi Austria şi în acelaşi timp se espune adevăratul interes al monarhiei austro-ungare. II reproducem aci in întregul lui:
Telegrama de a laltă-ierî, dice Tribuna, ne aduse o scire îmbucurătore.
Negociările relative Li reînoirea conven-ţiuni" comerciale dintre Austro-U-igaria şi România, în fine, aă se se înce’pă.
Isvorul din care ne vine scirea este oficios. Urmeză ddr se fie şi de nădejde, va să Zică putem fi încredinţaţi ca nu avem d’a face cu o scire, care sboră pe aci încolo, ca se şuere puţin şi d’aci încolq nici să o maî vedî, nici să mal auijî barem ce-va despre dăi\sa.
Cu tote aceste trebue să fim cu cumpăt şi se nu ne încredinţăm unui optimism ne-ţermuit. Suntem abia la începutul negocierilor şi sunt multe şi mari greutăţile penă se pdte ajunge la o convenţiune comercială.
Vedem de multe ori, că între state, între oare numai interesele pur economice sunt normative şi greutăţile suut destule spre a face nevoidsă încheierea unei con-venţiunî. La convenţiunea ce are a se încheia între monarchia ndstră şi regatul român din vecinătate, este cn putinţă, ca pe lângă greutăţile economice să se găsdscă şi de acele, care ciţ economia şi cu rapdr-tele economice prea puţin ah de a face.
Maghiarii, cari îu regatul unguresc ah
rolul conducător exclusiv In manile lor, în nicî o ocasiune nu se pot emancipa de un fel de griosie, ce faţă cu elementul român prea mult, deşi fără leac de cuvent, ii preocupă, îl tortureză. Aceiaşi, când e vorba de România şi de romănî, nu se pot emancipa de gelosie nicî când sunt faţă cu încheierea unei convenţiunî comerciale.
Pdte că le lipsesce reua voinţă, der sunt conduşi de gelosie şi gelosia acesta nu-’î lasă se cugete cu sânge rece. E( nu se pot familiarisa cu ideea, că în cestiunî de cou-veuţiunî comerciale sentimentul are se stea ma! la o parte şi îa frunte şi la cuveatul cel dintâifl se fie raţiunea de stat.
Abia mat pdte încăpea îndoială, câ po. liticif compatrioţilor noştri maghiari vor dice, că noi românii din Austro-Ungaria suntem de vină că dânşii nn se pot aventa d’a dreptul la raţiunea de stat. Ier vina de sigur că întru nimica nu ni-o pot găsi, decătîn frica neîntemeiată a domnie-lor lor, că nof, cănd am fi ca dânşii, am căuta şi din favorurile unei convenţiunî comerciali se facem capital “politic a parte, pentru mal scie DumneZeh ce gravitare în afara.
Noi seim, 'pentru că o vedem acesta în tdte Zilele, cât jertfesc politicii maghiar-, particular chiar si din interesele lor economice, din causa — bVî dicem copilului pa numele cel adevărat: unei frici cu totul neîntemeiate. Ei închid din causa acăsta graniţa, sufăr câ pauperismul să prindă rădăcini adânci în ţâră, numai ca se pdtă trăi vre-o că te-va momente în supe. ştiţi unea, că în chipul acesta indepărteză de ia sine strigoii daco-românî.
Politicii compatrioţilor maghiari, maî cred de bună semă, că strigoii de care se tem, vor dispărea deodată cu ruinarea totală e-conomipă a românilor ardeleni şi bănăţeni, de la întorsura Buzăului până la Ruşava.
Numai aşa se pdte explica resboiul vamal ce noi de mult, în timpul cel maî profund al păcel comerciale cu România, îl purtăm cu acâsta din urmă; numai aşa se pot explica opintirile cele multe din partea Maghiarilor: ca reînoirea convenţiunil să se amâne şi pdte în urma urmelor să se zadarnicdscă cu totul.
Der, cum s’a făcut, cum nu, destul că din telegramă vedem că pe lăngă tote eg-losiile, pe lângă tdte temerile, repeţim, neîntemeiate, în partea maghiară ghiâţa s'a rupt. Negociările se vor începe în Viena.
Suntem curioşi a sci, şi pote că nu va trece mult şi vom afla, dacă sferele politice maghiare spontanei! ah ajuns ca să nu“maî facă greutăţi, şi pdte]în urma vreunei presiuni îşi vor fi dat consimţământul la începerea negociărilor |in cestiune^
Ideia acesta nu ne vine de loc din senin. Noî am avut ocasiune să citim maî" multe suiri, după care sferele maghiare pretindeau, ca românii 8e vină pentru ne~ gociărî la Buda-Pesta şefi. la Viena; românii însă stăruiaQ pe lângă Bucuresci.
Acum, dacă înţelegem bine telegrama, ministrul-resident al României pe lângă curtea din Viena, are însărcinarea numai a Introduce negociările în 'partea principală. Detaliurile însă se vor negocia la Bucuresci, pentru câ aşa a cerut guvernul român.
Este un lucru cu totul formal, câ detaliurile negociărilor vor avea loc la Bu-curescî. In (jiua de astăzi însă şi formalitatea acesta îşi are importanţa sa. Mai ales dacă e adevărat că guvernul unguresc a fost contrar unei astfel de concesiuni faţă cu România.
Nu ne întindem mal departe asupra importanţei formalităţii atinse. Credem că ori şi cine o pdte înţelege, dacă va cu -geta câtuşi de puţiu la fdrte adese ori accentuata oninipotenţă maghiară în ale politicei externe.
El bine, acesta s’ar părea învinsă, însă cu ea încă tot nu sunt învinse şi cele lalte greutăţi.
O greutate de tot mare şi anevoie de
>
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL — 23 MARTE 188
învins are se fie, chiar şi după ce tâte cele-l’alte vor fi înlăturate : admiterea vitelor românescl în Austro-Ungaria. .Pentru România cestiunea acesta va fi condi-tio sine guo non în ceea-ce privesce reali-sarea convenţiunil. Ungaria însă, adică guvernul unguresc, tocmai în cestiur a a-ceste se pare a fi mai hotărîtă de a nu ceda, pe când Austria a cedat deja, deschizând la două puncte graniţele sale vitelor românesc).
Va să Zică o singură monarchie, a nostră, în punctul intrării vitelor românescî la facerea convenţiuniT comerciale se va presinta în faţa celuT-l’alt contractant ou doue păreri.
întrebarea este, care dintre cele doue guverne ale jumătăţilor monarchiel austro-ungare are se rămână cu părerea sa deasupra? Cel austriac, care admiţând intrarea vitelor românescl, face posibilă con-venţiunea comercială cu România, safi cel unguresc, care pâte zădărnici convenţiunea ?
Noi dorim succesul în acâstă afacere celui d’întâiu, şi nu celui din urmă.
Afară de raţiunile mal înalte de stat, care tocmai acum nu pot fi pentru un rSs-boifi vamal intre Austro-Ungaria şi România, mal este a se lua în consideraţiune şi existenţa materială a sute de miî, a mi-liâne de cetăţeni a! statului unguresc. A-cesta, ca şi cele d’intâiîl, reclamă o con-venţiune, care sâ înlesnescă corner ciul de tot felul cu România.
Politicii maghiari vor mat rumega lucrul şi nu se vor pune şi cu ocasiunea acesta în oposiţiune cu interesele monar-chieî, cu atât maî puţin nu se vor mai pune în oposiţiune cu interesele patriei lor in sensul maî îngust, cu interesele Ungariei.
Situăţiuaea dificilă- a Serbiei
Sub acest titlu, diarul Zastava, în numărul şefi de la 16 Marte, scrie următorele apraciărî asupra Serbiei:
«Serbia suferă astăzi d’o grea şi prea periculâsă bolă. Nu credem că se pote găsi vr’o plantă diplomatică care se pâtă tămădui acest stat. Acum vr’o câţl-va anî, pe când cel d’ântâl germene al politicei d luî Garaşanin începuseră se se introducă în corpul Serbiei, nu era dificil d’a da peste remedifi. îndată ce s’a veZut că stomacul poporului nu putea suporta pe progresişti, cari în corpul poporului reproduceai! simtomele neplăcute cu un fel de revoltare şi friguri, trebuia căutat remediu! de atunci încă, şi care remedifi se găsea in cartea Constituţiuniî la prima pagină, sub nume de: schimbarea guvernului.
«Regele Milan n’a ţinut cont de regulile constituţiuniî, dânsul, din contra, le-a ignorat, de şi jurământul îl legase de acăsta, după care trebuia se se conducă. Acâsta semăna întocmai după cum un om simplu vrea să ignoreze câte o dată la început o bălă de bre ce ’î displace ca se se îngri-jescă de medicamente, ast-fel şi regele Milan ignorase frigurile progresiştilor. De sigur a creZut că acesta este un băgatei şi că va dispare iute; der din nenorocire nu s’a întâmplat astfel.
«Morbul progresist a săpat înainte in corpul poporului, şi ce e şi mal principal a contagiat şi pe regele, care şi dânsul după puţin timp căduse într’o îngrozitore febră a progresiştilor în cât nimic nu se maî putu aştepta de la dânsul. Turmentat d’acea teribilă bolă a păşit peste inviolabila sa posiţiune spre lnptă politică, şi călcând peste drepturile poporului penă când a început se dărîme şi edificiul...
«Der partidele politice din Serbia? Opo-siţia s’a luptat pe cale constituţională, pe
acesta cale ea se lupta îndestul şi’şl perdea puterea, pe câtă vreme regele Milan şi I progresiştii afi păşit pe cale neconstituţio-Inală, unde fără vr’o pedioâ şi control îşî satisfăcea!! dorinţele. Esistă şi băle de a-celea oare decă se agraveză o dată, se pot curarisi numai cu ferul, oposiţia însă a I ignorat acest remedii!, se pâte chiar si de I frică.
«AstăZI, după maî mulţi anî de bălă, Serbia se vede abătută—sfâşiată. Noi nu cunâscem că în acest moment să mal e-| xiste un alt stat în Europa oare se aştepte primă vara in agonia în care se găseşte Serbia Cine suie pâte eă acesta este acea mare primă-vară politică—pe pragul uşeî. Şi muribundul aştâptă cu nerăbdare acest frumos timp; der care soseşte spre a luî peire maî grabnică.
«De ce se ne mal înşelăm cu speranţe zadarnice când vedem deja felul aceste! băle. In Serbia stai! lucrurile astfel că poporul n’are încredere în rege şi nici regele în popor. Incercaţî pulsul acestei ţări şi veţî recunosce cum s’a ostenit. Serbia este epuisată, împovărată cu datorii enorme, er discordia domneşte în întregul şefi organism şi apoi n’are nici prieteni.
«Puteţi cliiema pe cel esperimentaţî politic! aî întregeî lumi şi întrebaţi de mod cum se va putea aduce un remedifi aci ? Nu ne îndoim că s'ar inventa multe programe şi lung! liste ministeriale, acesta fiindu-le meşteşugul. Der vorbind sincer trebuie să recunâscem că aioî plantele politice nu maî pot aduce nicî un remedii!, fiind prea târ-Ziu. Numai natura pote ajuta, acea natură care a salvat pănă acum atâţî omeni şi a-tâtea state!
„In Serbia de o camdată se combină nisce recepte diplomatice, nisce liste ministeriale, der fără reuşită. Acela care ou-nâsce gradul cel periculos al bolel, care scie tendinţele'regeluî, care s’a informat de discordia partidelor şi tot în acel timp şi de discordia fie-căreî partide în parte, acela este convins pănă la ce decadenţă a ajuns Serbia 1
„Chiar decă ar remane Garaşanin, şefi ar veni la putere gâdele politic Christicî, erî s’ar combina din tote partidele, şi chiar decă ar veni in fine şi ort care partid din Cnosiţie la putere, tot ar fi de o scurtă durată.
„Oare aste necesar ca să stăruim pentru a o dovedi? Că contra lui Garaşanin şi Christicî s’ar lupta poporul, contra unul minister da oposiţie curat ar lucra regele, iar un minister de coaliţiune sub împrejurările de faţă nu s’ar putea întocmi dintre bărbaţii serioşi.
„Serbia are trebuinţă în aceste impreju-rărî dificile de un guvern puternic care se nu fie jenat nicî din partea poporului şi nici din partea regelui. Numai un ast-fol de guvern şi cu multă trudă iatr’un âre-care interval ar fi putut ridica acest stai din nomolul în care s’a prăvălit. Dar în împrejurările de faţă un ast-fel de guvern este imposibil. Abisul care desparte majoritatea poporului de rege, este enorm de mare —Rout cabinet fiind în partea regelui ’I va face piedici poporul; iar de va tinde spre popor îl va săpa regele. Lovitura nu se pâte înlătura şi ea va veni cât de curând, căci în Serbia epuisată de astăZl nu ya putea dura mult îneă un guvern decă ar fi fost şi maî puternic ca c J progresist.
„Cu un cuvânt, Serbia nu va putea suferi mult boia existentă; lupta între rege şi popor de şi se pâte perpetua prin schimbări periodice, pănă în fine se va ajunge la o încăierare.
„Aerul politic în Serbia este de nesuferit, numai furtuna îl pâte curaţi. Ca să ne esprimăm si mal curat: Serbia a ajuns la revoluţiune; incurcatele relaţiunl intre rege şi popor, precum şi şatra unele partide din ţeră numai revoluţi unea poporului le pote descurca, şi noî suntem bine convinşi că acesta se va şi face. Şi cu est acâstă încurcătură va fi mal mare, cu atât mal mult şi aerul va remâuea maî curat la urmă.
„Acesta este o nenorocire pă reni n’a fost
vindecat de la început, căci s’ar fi vindecat cu nisce medicamente puţin maî amare ; iar ast-fel băla s’a prelungit pănă cănd a ajuns şi crisa, unde medicamentele politice obicinuite nu mal pot ajuta, trebuie ca natura să hotărască; iar istoria ne dovedesce că natura în asemenea împrejurări loveşte pe calea revoluţiei. — Păcatul se caZâ pe capul acelora cari afi adus Serbia pe acâstă pantă.u
———.............
SOIRI Şl FAPTE
Concordia română. — Comitetul acestei societăţi aduce la cunoscinţa românilor iubitori de desvoltarea instituţiunilor romă-nescl că, cu începere de la 1 Septembre, cotisaţiunea lunara s’a redus la un lefi şi că nouil membri nu sunt ţinuţi la nici o tacsă de înscriere.
Vîndarea fetelor. —■ ţ) iar ui Galaţii află că Joi, 20 curent, poliţia ar fi pus mâna pe nisce traficanţi de carne omenescă.
Intr’o başcă din Galaţi a descoperit pe doi ovrei din Cernăuţi cari, în unire cu alţii d’nci, statei! gata se îmbarce pentru Constantinopole, trei fete din ţeră
Un proces. — Mercurî în 19 Marte s’a pronunţat de Curtea Secţ. II din Iaşi de-cisiunea în procesul dintre clironomiî def. Ecaterina Stârcea Vălenu (în număr de 30), represintaţî prin domnii advocaţi Al.
C.	Şendrea, I. Mânu şi Paul Străjescu, cu executorul testamentar Victor Stârcea, re-presintant prin d-1 advocat G. Mârzescu, pentru diviziunea moşiei Nisporeştii (râmase netestată) şi regularea gradelor de înrudire între moştenitori. — Acest proces s’a început în şedinţa de 14 Marte a. c., s’e continuat în Ziua de 15 şi 17 Marte şi s’a amânat pentru diua pe 18 şi în fine pentru Ziua de 19 pronunţarea decisiuniei, prin care pc de o parte Curtea: a 3cos din proces pe d-1 Mârzescu, represintantul luî Victor Stârcea, legatorul universal, ca ne-având nici un interes şi a primit apelul tuturor moştenitorilor, hotărând ca moşia Nisporestiî să se împartă în porţiuni egale între toţi clironomiî.
cerută. Acesta îl dă 300 lei. Aflând că bine-făcatorul şeii are un amic intim în Bucnrescî, scrie în nnnielo lui în limba germană, de la gara Titu, că să deie lui Cămpineanu 50 leî, suma ce a primit. A-celaşî lucru mâi face şi c'un alt amic al bine făcătorului săi! in acelaşi timp şi tot în Bucurescî. In tâmna acelui an, sub numele do Crisian, primesce sub cuvânt de milă mai mulţi bani de la un dr. Transilvănean şi de la amicii acestuia în numele doctorului. Apoi în 1885, sub numele de Basil Poroianu, Cireşanu, Chelare a luat mal mulţi bani de la mul mulţi Trau-silvanen! şi de la amicii acestor, la cari se adresase cu scrisori de re-comandaţiune din partea acelor Transilvăneni, Sub numele de Bredicenu, mai găsea un, tovarăş în acâstă miserie.—Der acâstă asociaţiune solidă a fost de o durată scurtă, căci tovarăşul fiind maî puţin dibacii!, dl. Emilian de aici l’a dat pe mâna justiţiei (Comisia desp. III.—Deşi se bo texă sub numele de Papa-Nicola, şi se lepădă ast-fel de tovarăşul şefi, faţă cu Poliţia, der acesta Ta primit şi cu aepst nume, ast-fel că din oraşele Bucurescî, Tergo-viştea, Brăila, Galaţi, Roman, numai oraşul nostru ba fost nenorocirea, Procesul a-cestni escroc urmâză a se judeca la Secţia I a Curţeî în Ziua de 28 ale curentei.
Zvonuri. — Un beţiv abia putea se mârgă pe stradă, loviniju-se de fxîte zidurile. — Un domn, apropiându-se de el, îl iţise cn blândeţe :
—	Pact răă de bei atâta, iubite; veijî că np maî poţi se mergi.
—	Trebue se fii ciudat om d-ta, d-le, respunse beţivul; eu cred că nu fac nicî un reu, că beau. Singurul lucru rău ce fac, e că m’apuc să umblu după ce-am băut.
Mariţa, în vârstă de H ani, felicitftnd pe ma-mă-sa cu ocasiunea Zilei sale, îşî termină hiritis-mosul cu aceste cuvinte: „Pe lîngâ cele-l-alte, jnătouliţă dragă, îţi doresc din suflet un ginere cât se păta de frumuşel".
Spicuitor.
-------------CEOOOHS----------------
Delegaţiunea din Tulcea. — Vineri, 21 ale curentei scrie Monitorul, la orele 10 V2 Zimineţa, M. S. Regele a primit în audienţă o dejmtaţiune a judeţului Tulcea, care ’i a înmâişat ,p adresă de mulţumire pentru tote îmbunătăţirile şe guvernul Ma-jestăţelSale a făcut za acest judeţ.
D. D. I. JSustaţiu, fost membru la curtea do apel din Craiova, se numesce comisar.al guvernului pe lângă casa creditului agricol din Ilfov, în locul d-lul Assan, trecut în altă funcţiune.
Un om mâncat de lupi s’â aflat în pădurea Târgşoraneş, pendinte de comuna Udrescl din judeţul Prahova; s’aŞ găsit numai mâuele şi piciorele dintr’un cadavru de om, restul se crede a fi mâncat de animale sălbatice. Cadavrul s’a constatat a fi al lui Iova Manasia, în etate de 95 anî, locuitor din acea comună.
Un escroc. —- lancu Vasilu, român de frontiera este un escroc de primul grad ; iată ce scrie în privii.ţa acestui individ Curierul Ualasan ■ In 1882, luna iunie, merge sub numele dâ Fior iau la un trarsalvinean din P; oduleşti’, judeţul Dâpj* boviţa, care, jjp. trans de compătimire du pele ce acesta îi aratase, îî dă pe lânge ajuto urî b“neseî şi o rcoomandaţiune către casierul de Dâmboviaţa. El profită de acesta, arată că casierul la numit perceptor şi îî spune că nu dispune de garanţia
ACTE OZFIOI-A-HiE
S'aă făcut următdrele înaintări fle oficerl inferiori din arma artileriei, pe Ziua de 14 Marte 1836: la gradul de căpitan: Michaoicu Alexandru, locotenent de la 1881 Aprilie 8, din regimentul 6 artilerie, în acelaşi regiment. Constandache Goorge, locotenent da la 1S32 Aprile 8, din regimentul 4 artilerie, în ace aşi regiment.
-033000-
GîR,0:tTIG.A.
$ întâmplare Ştpnjle
Prietinii mei îşi rîd de fecunditatea mea, în glumă! Cel ce nu fac nimic, cred că pot face totul. Istoriârele ce le povestesc nu sunt mare lucru. Insă şi pentru dânsele trebuesc âre care disposiţiunl particulare. Nu scrie omul o istoriâră, căt de neînsemnată fie, cănd pică din cer. Sunt disposi-ţiuni, uneori, atâ de rele, In căt de două-Zeci de ori se usucă cernâla în condeifi, pănă sâ’ţi vie o idea. Aşa mi s’a întâmplat mie ieri. Nici ideia, nici frasa cu care să încep povestirea mea, nu’inî veneai! In minte. Unspluspm nfaî multe foiţe de hârtie cu deosebite linii, semne, gravuri şi semnături, pi nimic. Mă aflam de o jumătate' de oră la masă. Luasem trei dulceţuri, luasem pa? tru pahare cu apă şi cinci cafele., nimic,.. Eram cu cotele pe masă, cu capul între mâini, cofundaţ cu totul într’un deluvifi de
idei desordonate, cănd servitârea îmi al nunţă c’un domn bătrân vrea să’mî vorbesc*.
—	Poftim, îmi diseî eă, pas de scrie; spune d-1 ui ce mâ caută, că nu pot sâ’l primesc, efi nu sunt acasă...
—	D-nul ml-a dat carta d-sâle de vi-sită şi ml-a spus să v’o dai! d-v.
Luaî carta si citii :
„Gheorghe Vrabie."
—	Vrabie, esclamal eă ? ţ):’î să intre.
Vrabie intră cu un pas dramatic, precum
intră regii la teatru, şi fără să’mî Zică măcar bună diua, îsî lăsă pălăria si bastonul pe masă şi se trânti pe un fotoliu. Un minut de tăcere urmă, în care timp îl privii lung; şi fiind eă eram fârte bun prie tin ou dânsul îî Zi8e*:
—	Ia ascultă, nene Vrabie ; după câte se vede tu aî de gând să stal mult la mine; te previi! că am să scrii!, pentru Z*ar- - şi nicî n’am găsit subiectul până acum-
—	Subiectul, îl ai în faţa ţa.,.
—	Cum ? ţi s’a întâmplat ceva ?
—	Da.., un lucru care se îutâmplă rar omului în viaţa. Ascultă->me, se’tî spui.
—	Te ascult.
—	Ştii că am nn baxat din prima şi ultima mea căsătoria, oare a trăit şi a eres cut mai mult prin pensionate, diq causâ că mama saa, nevastă mşa, a murit nâs-> cendu’l.
—	§tia’
■— Ştiî do asemenea că ei! nu m’am mal însurat d’at doilea şi că Nicu, băiatul mei!, este astăZl sub-locotenent în artilerie,
—	Ştii! şi acâsta,
—	După mortea soţiei mele, rămas tânăr şi văduv, am avut câte va aventuri am o râse,
—	Ca tot omul.
—	Inri aduc aminte că am cunosout o germană; era guvernantă intr'o casă mare. Ea era blondă, tânără şi frumosă. Nu ştii! cu ce ocasiuuo se gasea ea în Bucnreşcl, însă cea ce ştifi este că era şi cinstită...
—	Din esperienţă ştii asta ?
—	Din nefericire pentru mine, da. Ah! când îmi aduc aminte şi astăZl de scenele dintre noî, de stăruinţele ce le am pus ca se capet iubirea acestei fete, de promisiunile ce i le’am fâcat de a o face bogată, de a o lua de soţie, când îmî aduc a-minte de Z>ua> de cesul, de momentul când a cedat stăruinţelor mele.,, crede-me că a-ceste idei sunt siugurele“care simt că maî mă reînviază şi eari-ml dai! mângăerea că n’am trăit ca o brută... Râte se fie vre-şi doueZecî de an" fie atiţncî. Dintr’acea Z'. dintr’acea oră, dintr’acel mQment, n’am mat v?Zut pe Friderica mea, aşa se numea «h ceată n> fericită fată. ^promisiunile, jurămintele, tot, în fine, sburară, după trecerea acestei Zbe. In stîrşit, . n’am mal vă-dut-o, n’am mai ştiut ce s’a făcut. Eri, erî jjnn mai departe.. şi de eri umblu ca un nebun, ca un zăpăcit, primesc visita unei fete, fcînără, frumâsă, blondă,|care a-ducea, în semănătură, cu Friderica aşa că lâ prima aruncătură de ochi, m’am simţit turburat şi m’am întrebat de unde o cunosc, căcî mi se pâraa că o^cunoşceam-
—	Cu ce pot se ve servesc, d-şâră, o întrebaifi efi.
—	Crede-me, domnule, îmi râspuuse tî-năra fată, plecând ochit îu păment, că nici efi nu ştiu dacă am slaştept ceva de la d4a şefi nu. Ţot ce ştifi e cş viaţa pu maî are pentru mine nicî un farnţec. Anţ trăit de copilă în misepiâ; am perdut, sunt trei anî de fatuncţ, adăoga ‘itînăra copila începând şe plângă, pe mama mea şi am rema3 singură, De atunci trăesc din muncă, cu speranţă că pote, cine ştie, tinereţea, onestitatea mea ar putea captiva pe vre-un om onest şi că aş putea trăi restul vieţei, relativ fericită. Trăiam cu speranţe în iubire. .
—	Der pentru D-defi, d-şoră, pentru ce plângi cu atât foc ; rlinişteşte-te ; totul nu pote fi perdut...
—	Rordnt, d-le ; totul e perdut ! Am iubit.,, şi aip fost înşelată. Astă<JT nu pţa't am nicî acea speranţă... astăZî nu mai am nimic... Sunt hotărîtă se sfîrşeac cu viaţa; sunt hotărîtă sS mă duo se mă
FOIŢA piARULUI „TELEGRAFUL’
(18)
A. SCHOLL
NOPŢILE SÂNGERO
XIII
Magnetizatorul
Baronul înghiţi zimbitul pe care-1 adresase şi îngână :
—	Va trebui se cuceresc pe băiatul acesta.
Apoi, întorcâudu se, d. de Maucourt s’a-propiă de marchiza de Bryan-Forville.
VeZendu-1 venind, marchiza îşi muşcă buzele.
înaintea ei erai! aşeZate, pe o masă a-coperită c’un covor de catifea, diferite 0-biecte făcute cu mâna, flecuri de tot felul.
—	Eaci dâmnă marchiză, Zise A* Maucourt închinânda-se, cu ce sâ ispitesc! pe cei mat moftorogi. Aî fi aşa de bună
se-mî arăţi acolo vre un lucru făcut din mâinile d-tale de zină?
—	0 ! nu sunt bună de nimic, domnule, răspunse marchiza, am cumpărat nisce flecuri şi caut s§ le îatrebuinţez cât se pote maî cu folos.
Baronul se plecă asuprâ mesei ca pen tru a alege ceva şi-î Z’86 încet, ca să eu potă fi audit decât de dânsa:
—	De ce n’aî avut aceiaşi reservă...
—	Domnule! Z'se marchiza cu desgust.
D.	de Maucourt urmă:
—	Scrisorile d-tale s’afi depus, în strada Valois, la adresa pe care am avut o-nârea se ţî’o indic. A ! dâmnă, câtă pasiune, câtă căldură în fie-care linie a acestei încântătâre corespondenţe! Ferice de acela care a putut să-ţi inspire nisce _,un-ţiminte atât de mari!
—	Domnule, răspunse marebisa, când o femeie ca mine a scris cu tâtă inima şi sinceritatea ei, ea n’ar putea roşi decât de adresa scrisă pe plic — şi aci şi a-dresa îl face ouârea.
—	Orî-cum ar fi, urmă d. de Maucourt sculându se, prieten al despre care am avut onârea de a vg vorbi ya fi fericit putând
să ve restitue aceste răvaşur". El e acasă în tâte Zilele penă 1?. amiaZI.
Marchiza întârse capul cu dezgust şi baronul se îndepărtă.
Domna de Bryan-Forville era fiica ban-cbieruluî Robert Kodom.
Marchizul, căpitan de lanţierî, ruinat de tot, fusese fericit că găsise o nevastă fru-mâsă ş’o zestre de optZecî de mii de franci pe an.
Căpitanul stătu puţină vreme la Paris, după căsătorie, şi marchisa, rămăind singură, în prada tuturor ispitelor, aăZuse în braţele unui amar vinovat, — singura el greşâlă.
Cum căZuseră scrisorile eî în mâinele d-luî de Maucourt ? Acesta vem afla-o mal pe urmă.
Şantagiul se esercită la Paris pe o scară întinsă.
Sunt nisce aşa-dise cabinete de afaceri care nu trăiesc din alt-ceva.
Acâstă infamă speculaţia işl hrănesce, se vede, agenţii.
Se citâză chiar omeni pe cari-i a îmbogăţit.
Edwiga se despărţise de banchierul Ko-
dom şi acum vorbea într’un colţ cu d-na de Remenej.
—	0 sâ mă cerţi pote, îî diae ea.
—	Şi de ce, dragă copilă ?
—	Fiind-că am făcut ceya fără dje voia ta.
—	Ceva bun, de sigur.
—	Să vedî... înainte de cină, am vt-Zut pe Iosef trecând prin curte cu o câşeft în mână. Ş’am întrebat de curiozitate ce vrea să facă. — Domnişoră, îmi Z‘ae ol, e acolo afară o femeie tînără care more; ea are un copilaş în vârstă abia de câte-va Zile, şi mi se pare că amândoul vor muri de fâme.
Pe când povestea acesta istorie, pehii d-şârei Edwiga se umplură de lacrimi.
—	Atunci, ţaţă, urmă ea, m’am dus pană la uşă? Dâca aî fi văZut pe biata femeie... ţi s’ar fi rupt inima. Ea e atât de teneră si palidă, atât de slăbită, atât de obosită! Din causa suferinţelor, avea o privire rătăcită, ca a unei nebune. Şi bietul copilaş pe care-L avea ! Cum aştepta el mârtea cu încredere în braţele mamei sele! Un copil, nu scie nimic. Decă nu i se dă nimic, mâre !
—	Şi ce-aî făcut? îl întrebă barone;.
—	I-am dus în lingerie, lângă foc. Copilul era înghieţat.. Părea că renăscea. De aî fi vedut ai fi plâns de bucurie.
—	Der mama ?
—	I s’a dat de mâncare... Apoi, a venit rînZul copilului; ş supt l$pte d® la maţuă^ ea, care îl săruta plângând-
—	Aî fntrebat-o de unde vine ?
—	Ea ml a spus ca nu putea rămâne în ţera e", şi c’a venit la Paris ca să gă-sescă de lucru... şi fiind-că avem nevoie de cine-va la lingerie, l-am spus să răraâie.
Edwiga împreună mâna rugător ş; a-dause :
—	Fiind-că eşti aşa de bună, ţaţă, sunt sigură că o vei ţiişe.
—	Va trebui mai întâi, Zise barona de Remeney, seim cine e acâstă femeie şi decă e vrednică ca să ne interesăm de dânsa.
—	O ? esclama Edwiga, e vrednică, ţaţă, am vedut efi îndată. Şi mai ales mititelul e vrednic! Căoi el ce a făcut, ce răi! a putut face ?
Barona sărută pe Edwiga pe frunte :
—	Scumnă n.nnilS l în rra n o na nrivind-(
I —f" -------
•— Scumpă copilă 1 îngână ea privind-o cu drag.
£
www.dacoromamca.ro

!î;
t*
închid inti ’) mănăstire, ss mă fac călugărită...
■— Nu văd, până acum, d-ş6ră cu ce pot să vC servesc eu.
—	Nicî efi nu ştii!, dle, îmi răspunse fata stergându şi ochii de lăcrămî, dăcă mă puteai servi cu ceva săQ nu. Cea ce ştiă este câ acestă hotârîre de a sfirşi cu viaţa mi-a trecut prin minte în mai multe rânduri. De astă dătă însă ea devine ire vocabilă. Mama mea, sărmana mea mamă, ’mî-a lăsat la mdrtea sea, un plic pe caie ’l-am desfăcut şi în oare am găsit o scri-s6re pentru taine şi un alt plic lipit cu îngrijire pi cu adresa d-tele, cu o scrisdre într’cnsul, de sigur pentru d ta
—	Pentru mine ?
—	Nu eşti d-ta?... Iată plicul. .
Citii adresa; era numele şi pronumele mea, profesiunea ce aveam în timpul când am cunoscut pe Friderica... da, ţmî aduc aminte : era—mal mult—condeiul eT, ’l-am recunoscut.
—	Iată, ce ’mî <}ice biata mea mamă în scrisdrea adresată mie:
„Scumpa mea fcăi(
«N’am altă moştenire se-’ţi las. Păstreză acest plic, tdtă viaţa ta. Dăcă vei fi fericită, nu-1 deschide nicî o detă. Şi dăcă până la mărte vei fi într’una fericită, ardei tu singură, şeii lasă scris ca se’l ardă jndetă după mortea ta. El conţine pi rupi-nea şi fericirea ta, după împrejurări. Insă, decă in viaţă aî se fii nefericită şi îutr’un minut de desperare, vel lua hotârîrea de a’ţî curma filele* nu-’ţi îndeplini hotârîrea înainte de a duce acest plic la des-tinaţiunea lui. Ascultă-me. Sunt mama ta, care măre sărutându-te de mii de ori! Adio !>
Se făcu între noi un minut de tăcere. Rupseî plicul. Era de la ea, da, de Ia Friderica mea, de altă detă. Tânăra copilă ce se presenta la mine, era fructul amorului meii cu Friderica, era copila mea. Inima’mî bâtea cu putere, lacrimile îmi curgea cu abundenţă; citind aerisirea Friderichi.
—	Der ce aî d-le, pentru D-<Jeu, me întrebă tenera fată.
—	Henrieto. strigai aruncând scrisorea pe masă şi alergând în spre densa cu braţele deschise, copila mea... vino în braţele mele!
O strînsel la piept cu o căldură în care mi se păru că se topesce t<5tă ghi^ţa ce o pţisesem peste relqţiunile mele cu Friderica, mama ei.
—	Din câte ’ml povesteşti, din modul cum îmi povesteşti... e o fericire... ar trebui se fii vesel se sări, să cânţi, pe când tu... at aerul d’a ţi se fi ’necat corăbiile,., par’ c’aî fi băut oţet.
—	Oţet ?... Fiere, nene; fiere, am băut, na oţet!
—	Cum, nu te ’nţeleg.
—	Am avut în urmă o conversaţiune intimă cu Henrieta...
-Şi?
—	In care am aflat totul, mâi ales în privinţa amorului ei, în privinţa acelei canalii care a ’nşelat-o şi a părăsit-o, cum înşelasem şi părăsisem eS altă dată pe mama eî... Eî bine, acel scelerat, acea canalie... e Nicu, fiul med !!
—	Nicu ?
—	Dâ, Nicu. Iată în ce încurcătură me găsesc. Henrieta, fiica mea, are se fie îu curţnd, la rîndul el, mamă,. şi tatăl copilului, e fratele eî chiar... Eram hotărît s’o înzestrez şi s’o mărit după aceia ce i-a răpit ondrea... Mărit-o acum deca poţi... Ce se fac, ce se fac ? Nu ştifl, Tu se me scoţi din încurcătură.
—	Cu o condiţie.
—	Care ?
—	Se scriu acestă istorioră la gazetă...
—	Fie.
—	Acum, aideţi se ne consultăm.
Bheus.
mrvEER&E
Critica englezescă.—Actriţa Abrams din Londra intentase nu de mult un proces d-lui
Şi urmă:
—	Cum se numesce protegiata ia ?
—	Luisa Deslions, ţaţă.
—	El! vom vedea mâine de densa.
Iţi mulţumesc din suflet, dragă ţaţă 1 tjise Edwiga.
In acest moment, d-şora de Charmeney se apropia de baronă.
—	Adevărat e, ddmnâ, o întrebă ea, că aştepţi în astă seră pe un magnetizaor de care se vorbesce de cât-va timp ?
—	Da, drăguţă, cavalerul de Pulnitz tre-bue se sosăscă.
—	Ce plăcută surprindere ! Se dice că e în adever minuuat!
—	E urmaşul direct al lui Cagliostro. Face minuni, ş’o se vedem o probă îndată.
—	Nu credî, ddmnă, că magmetizorii
r 7 ^ pa sunt decât nisce şarlatani ?
Adrian de Saulles se apropiase da gru-puşorul In care se afla Edwiga-
—	Sunt de sigur şi şarlatani între aceşti magnetizatorî, der incontestabil e că mag-netizarea e o sciinţă, o sciinţă în faşă în adever, der care tot a ajuns la 6re-care desvoltare.
Cavalerul de Pulnitz nu e numai mag-
TELEEGtRAFUL — 23 MARTIE 1868
Hudson, critic teatral, care scrisese într'un (jiar despre ea urmăWrele: «Domna A-bţflms ne aduce aminte cercetările profesorului Schliemann, pentru că ea este o adevărată antioitate>“ Judele în <jadar s’a cercat a linişti pe actriţă cu aceea că an-ticitaţile nu suut despreţuite, ci cu cât sunt m,ai vechi cu atâta sunt mal scumpe. Actriţa supărată respunse, că publicul ce vine îu teatru nu se ocupă cu arheologiă şi adause ; când a apărut despre mine acea critică, de atunci primesc, în tote dilele, mai multe scrisori anonime, în care me întrebă câ bre nu se află pe mine inscrip-ţiunî latmescl? «In sfîrşit judele î-a impă' cat pe amândoi. In 4'ua următore, Hudson scrise despre actriţă hrmătorele ; «Suntem informaţi, că Dbmna Abrams în curând îşi va serba onomastica sa de 18 ani. Băeţiî şi nepoţii ei se vor aduna cu toţii cu a-câstă ocasiune.»
ULTIME SOIRE
St. Petersburg, 2 Aprile.
D. de Giers va pleca duminică să intel-neşcă pe Ţar la Livadia.
Londrh, 2 Aprile.
Un mepting ţinut sub preşidenţia Lordu-luI-Primar a protestat în contra proiectului privitor la crearea unui parlament irlandez la Dublin.
Din ediţia de s<3ră *1 or© s&ra
Constantinopol, 2 Aprile.
Respunsul prinţului Alexandru la telegrama marelui Vizir de la 30 Marte, a fost remis ieri Porţii.
Consiliul de miniştri s’a întrunit îndată pentru a lua cunoscinţă de respuns si, după ce l’a esaminat, a însărcinat pe Gadban Effendi se mergă îndată la Filipopoli şi la Sofia.
Londra, 2 Aprile.
Times angagiază pe marile Puteri se sancţioneze, aranjamentul turco-bulgar, făcând pe prinţul Bulgariei responsabil, dacă va stărui îu refusul seQ.
Belgrad, 2V April.
Pare sigur că d. Ristici va forma noul cabinet.
Partidul liberal a ţinut, o intrunire, în cursul căreia a fost vorba de a constitui o majoritate guvernamentală, prin împăcarea liberalilor cu radicalii.
Se asigură că d. Ristici va menţine, în privinţa tutulor puterilor, raporturile ami-ale ce există acum.
Bruxelles, 2 April.
Liniştea a început se renască în Belgia.
(Havas)
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
21 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi un sfert, sub preşedinţa d-lul Gb. Chiţu, fiind pre-senţî 97 deputaţi.
D. N. Dimancea îşi trimite, din causă de bdiă, demisia din funcţiunile de vicepreşedinte al Camerei.
Demisia, se respinge cu unanimitate.
Se depune un memorii! asupra proiectului de lege organică a învăţământului.
D. Em. Porumbaru citesce raportul şi proiectul de lege 'pentru ' legitimarea cheltuielilor regiei tutunurilor pe anii 1879 — 8Q şi 1880—81 în sumă de 24 milibne,
p.. Butculescu se încărca a pune în îndoială esactitatea cifrelor ce se presintă şi buna-credinţă a celor cari propun şi susţin proiectul de lege.
netizator, ci e şi medium, şi nn mediun convins.
—	Ce, cre<jl în spirite, domnule de Saulles? întrebă barona.
—	Cred în ceea-oe văd, răspunse ofiţerul.
—	Der ce e, la urma urmelor, spiritismul?
—	E credinţa că, o dată ce viaţa iese din corp, sufletul încă mal locuiesce pe pământ. Spiritul îşi păstreză personalitatea ; el nu e încă destul de curat ca se în-nalţe către alte regiuni; e acolo, cu noi; nu-1 vedem şi ne vede. Ore-cari dintre vil ajung prin rugăciune şi postire rigurosă se se pue în raport cu spiritele. De aci aceste manifestaţii pe care şarlatanii le-aii parodiat atât de adesp-orl.
—	Atunci, întrebă d ş<5ra de Charmeney, în acest moment sunt pote în giurulă nostru...
—	Omeni, cari aH jucat cum jucăm şi noi ; cocone mari şi mici diu a’te vremuri care au lucrat şi ele cu mâinele lor ca se vie în ajutorul menorociţilor. Da, d-şora, cred că unii ai! simpatie pentru noi, pe când alţii caută să ne rătăcescă, se ne facă re 8.
—	Atunci, un om, care a comis o crimă...
D ministru al finanţelor desluşesce d-luî Butculescu că aci nu e vorba de verificarea cifrelor, operaţie ce se vă face de Curtea de conturi, ci de legitimarea cbeltuie Iilor, fără de care acea curte nu p<5te lua în studiăcifrele ce se presintă.
D. prim-minislru citâză numele celor cari luai! parte în anii 1879-80-81 în administrarea monopolului- Erai!: regretatul
C.	A. Rosetti, d. Dim. Ghika, Emil Costi-nescu, etc. Pe aceste persdne le acuză d. Butculescu de neonestitate...
Discuţia se închide.
Proiectul în total se primesce de cameră ou 78 voturi contra 14.
B. Lupulescu citesce raportul şi proiec tul de lege prin care se antorisă guvernul a emite rentă amortisabilă pentru acoperirea cheltuielilor de transport ale ministerului de resboiă în sumă de 4,700,000 lei.
D. P. Carp combate proiectul de lege. După d-sea, guvernul a ascuns aceste cheltuieli în curs de mat mulţi ani, pentru ca să presinte situaţii financiare strălucite. Acesta este neregulat şi guvernul liberal e vinovat.
Domnul E. Costinescu răspunde că, a-tuncl cănd administraţia căilor feratec s’a luat de către stat, funcţionarii de la ministeriul de resboiu ad crezut câ — aşa cnm se făcea şi cu telegraful — căile ferate fiind ale statului, transporturile ministerului se pot tace fără plată. E o neregulă, pe care guvernul aflându-o, o face însuşi cunoscută Camerei, şi cere un bii de indemnitate,. în loc d’a o ascunde. Şi nu se cere o cbieltuială de două ori, ci se “cere numai ca o cbieltuială care nu s’a făcut şi trebuia se se facă se fie achitată.
D. prim ministru arată şi d-sa cum s’a credut—la trecerea căilor ferate sub administraţia statului—că ministerul de rSsboi n’are sS plătâscă pentru transportul trupelor sele. Banii cari nn s’aî! plătit atunci la ce s’ai! îutrebuinţat? La cbieltuiell ordinare ? Nu; ci pentru cumpărări de arme şi muniţii.
D.	I. Brătianu se miră cum tocmai d. Carp cuteză a vorbi de neregularităţi şi chieltuielî zadarnice. Dar era şi pagubă bănâscă decă se cerea de mult rentă pentru 4 milione, căci s’ar fi plătit mai mult pene acum.
Discuţia se închide şi legea seprimesce în total cu 75 voturi contra 17.
D. Porumbaru citesce raportul şi proiectul de lege pentru emitere de titluri de rentă în sumă de 7,000,000 lei pentru plata capitalului da esploatare al regiei monopolului tutunurilor constând în material, maşini, ş, a.
D. P. Carp susţine că şi acest proiect de lege vrea sâ acopere o greşălă şi că votul ce se cere camerei e tot un bill de indemnitate, ca şi cel care s’a votat imediat înaintea lui.
D. Porumbaru arată că cu totul altceva este acest proiect de lege. Guvernul a venit deja cu un proiect prin Care se hotăra ca fondul de esploatare al regiei tutunurilor se se plăte3că cu anuităţi; camera a respins acel proiect. Acum, trebue se se plătescă acele fonduri.
Proiectul se ia în consideraţie cu 78 voturi contra 12.
D, ministru de finance restornă argumentaţia de care s’a servit d. P. Carp ca să combată acest proiect de lege.
D. E. Costinescu aretă eăt de regulat şi căt de conform cu legea de contabilitate s’a procedat în acâstă cestiune. Presintă rea acestui proiect de lege are de scop tocmai a se recunosce că bine şi corect s’a procedat aşa cum s’a procedat. Bine a făcut Camera cănd a refuşat acum şepte ani a autorisa emitere de rentă, căci atunci ea era 'jos de tot, .pe cănd acum e rădicată forte.
Discuţia se închide.
Legea -se primesce în total ou 74 voturi contra 6.
Şedinţă se rădică la ora 5 şi jum.
—	Ar fi pote urmat pas eu pas de
fantoma victimei sele; şi cine scie dacă acâstă tortură nu e ceea-ce numim noi mustrare de cuget \
Ml-aduc aminte că am vă<Jut, vizitând închisdrea de la Sfintu-Lazăr, o femeie cave-şî ucisese copilul... El! tdtă ndptea, ea credea că-1 aude gemend. Atuncea, se rădica, spaîmântată, cu ochii holbaţi, căutând a-1 vedea prin întuneric... A înebunit.
Pe când d. de Saulles vorbia, barona fusese coprinsă de un fel de cutremur.
Ea îngălbeni ca p mdrtă,..
—	N6,ptea, eai rătăcită..1 Aşa e... nbpter, 1
—	Ce al, ţaţa ? o întrebă Edwigia, speriată.
In acest moment, un lacheii anunţă:
—	I). cavaler de Pulnitz !
Se făcu o mişcarp de curiositate în, a-dunare.
Cavalerul merse drept către d-na de Re-meney şi o salută adânc,
Era ciudat om cavalerul de Pulnitz.
Faţa lui iungărdţă, umerii obrajilor proeminenţi, mustaţa lui răsucită în fie-care parte într’un singur fir gros şi lung care,
SENAT
21 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub preşedinţa d-luî D. Ghica, fiind presenţt 80 d-nî senatori.
D. ministru al domenielor depune proiectul de lege prin care se modifică căte-va articole din legea licenţelor. D-sea rogă a se discuta de urgenţă.
D* preşedinte pune la vot urgenţa care se aprobă.
D. P. Aurelian, raportorul comitetului delegaţilor, citesce raportul şi proiectul de lege relativ la modificarea legii Camerilor de comerciEt şi industrie elaborat de comitetul delegaţilor.
D. preşedinte declară deschisă discuţia generală, şi, ne luând nimeni cuvântul, pune la vot luarea în consideraţie care se aprobă de Senat.
Se citeşce art. I din proiect.
D. ministru al domeniilor combate modificările introduse de comitet şi rogă a se vota legea cum este venită de la Cameră, căci lipseşce timpul material.
D. raportor Aurelian răspunde că modificările ce propune comitetul delegaţilor sunt forte mici.
D. Stefânescu susţine cele emise de d. raportor.
D. preşedinte dice că, considerând cele invocate de d. ministru, pune ia vot pro-puuerea de a se discuta proiectul Camerei.
Senatul nu aprobă.
D. raportor citeşte art. 1 modificat.
D. ministru comDate acest articol.
D. E. Vergali propune a se modifica art. ca camere de comercii! se se potă înfiinţa în ori-ce oraş.
D. raportor răspunde că camere de co-merciK se vor infiinţa unde necesitatea va cere.
Se pune la vot art. 1 cum s’a redactat de comitet şi se aptobă. >
Se citesce art. 2 şi se votedă fără discuţie până la art. 23 iuclu3Îr-
Se citesce art. 24.
D. Gr. Stefânescu combate redf ia ş; dice că controlul şcălelor de cor ii se ’l aibă guvernul.
D. Boldur Lăţescu se unesce cu d. Şte-fănescu.
Se pune la vot arf. 24 şi se voteză.
Se citesce art. 23 şi se voteză până la 36 care este ultimul.
Se procede la vot cu bile şi resultatui votului este 51 votauţl, 48 bile albe, 3 negre. Senatul a primit legea.
D. G. Stefânescu Gogu raportorul corni-eiuniî delegaţilor, citesce raportul şi proiectul de lege prin care se autorisă comuna Graiova a contracta un împrumut de un milion lei pentru construcţia palatului de justiţie şi altele.
La ora 3 p. tn., şedinţa urm^ă.
Ultiiele Mormaţlimi da ediţia ie aseră
Se crede că d. general Baroţi va fi numit membru în consiliul de administraţie al drumurilor de fer.
—o—
Duminică 23 Marte, la orele 8 şi jum. sera, d. Gr. Tocilescu va ţinejîn sala Athe-neuluî a doua conferinţă asupra istoriei ţăranului român.
—o—
MM. LL. Regele şi Regina aii iscălit actele ce se vor depune în temeliele scblelor de meserii şi de veterinărie ce se vor zidi în curând.
j'"C - i	—«■—— -i
se rădica pană la sprâncene, îl dădeai! rn aspect mefistofelic.
Sub fruntea lui, de o mărime esage-rată, douî ochi mici negri străluceai! ca două stele de lumină electrică.
Printr’un calcul de şarlatan,^cavalerul de Pulnitz se presintase în saldnele din str. Pantbieu în momentul în care era să bată miedul nopţii.
—	Ce lucruri estraordinare o se ne a-reţi, cavalere? îl întrebă bancherul Ro-bert Eodom.
Ornicul din părete sună prima lovitura a mieijel nopţi.
—	Dar, (jise cavalerul uitându-se în giurul sei!, nu prea scii!...
Şi adresându-se către baronă :
—	Ornicul d-v6stra merge bine, domoă ?
—	Fdrte bine.
—	II voî opri.
D. de Pultnitz întinse mâna către ornic...
Ciocanul, care batea a cinceă lovitură, recăzu cu un sgomot strident; se audi înăuntru un sgomot ca al unul lucru care se slărâmă, şi acele arătând ceasurile că-,dură jos.
3
Societatea «Concordia Română> (localul sSfi propriu str. Calvină No- 2). Sâmbătă 22 Marte 1886, «\ doui-decea serată dansantă» în vastele sa'e saldnd. Incepulul seratei la orele 9 şi jumătate săra. Preţul intrării: pentru membri şi fa* miliile d-lor intrarea gratis, iar pentru persdnele introduse de un membru al comitetului său al societăţii 2 lei de persdnă şi 3 let de familie. O musică militară va cânta în tot limpul seratei cele mal plăcute jocuri de danţ. Costumul naţional pentru d<5mne şi d-ş6re este de dorit, pentru d-nî o ţinută convenabilă. Intrarea d-nelor introduse este permisă fiind însoţite de un domn, tir a d-ş<5relor de mamele d-lor. D-nil oficerl sunt rugaţi a intra în saldne fără săbii.
SPECTACOLE
Mâne, duminică, va avea loc îu sala Ateneului, al douilea concert synfonic. Se vor esecuta urmă-tâiele piese :
O synfonie dd Haydn; un concert de Saint-Sa6ns, pentru violoncel; uvertura din Rienzi, de Vagner şi o synphonie de Beethoven.
*
Operetă germană. — Sala Bossel, astă sără, 8 şi jumătate ore : Telegrafica; debutul d-ş6reî MeyerhofF.
Inconvenientele puDilcitâţiI
Multe persâre se plâng, cu drept, că cea mal mare parte din atestaţiunile pri-vitore la 6re-carl doctorii sunt falşe şi semnătoriî nu ce pot găsi.
Ast-fel ii consiliăm Sincer să nu acorde nici o valore la aceste atestaţiunî decât numai când emană de la persone cunoscute, de la doctori onorabili avend titluri şi diplome autentice, şi cari nu dai! sprijinul lor decât medicamentelor seridse.
Iacă spre esemplu extractul diu două scrisori adresate d-lul Geraudel, farmacist la St. Menebauld fFrancia), a căror autenticitate o garantăm:
«Pastilele d-lul V. Geraudel m’aîî însă-cnătoşit pe deplin de o bronşită grea şi «pe care medicamentele ordinare n’au pu-<tat măcar s’o micşoreze. V’o repet, nu-<maî pastilele d-văstre au putut se me «scape de ea.
Doctor A. Harbulotca Margret (Ardennes) Mărturisesc că pastilele Geraudel sunt mai eficace de cât tdte preparaţiunile similare. Le întrebuinţez în t6te iernile şi recela ee o căpătăm ducându-mă prin noroiu şi zăpadă la clienţii mei o Înlătur numai decât într’o iji prin întrebuinţarea lor. Vă felicit pentru norocita d-vostră inovaţiune, care e o adevărată bine facere pentru umanitate.
Doctor Cb. Gueillot a Vouzieres.
După astfel de atestări or ce comentariu devine nefolositor şi de prisos şi a-cestă răspunde într’un mod victorios uneltirilor perfide şi rău voitore a or căror şarlatani la imitările care încercă, dar fără folos pentru a rătăci opiniunea publică prin mijioce nedemne.
Din fericire virtuţile Pastilelor Geraudel sunt astă-<jî cunoscute în tot universul. Ele sunt indispensabile în acest sesonpentru a se preserva de afecţiunile bronşilor şi plămânilor, guturai, tuse, iritaţiunea peptuluî, bronşită etc. Cutia nu costă de cât 1 fr. 50 în tdte farmaciile (port şi vama în România).
Inventatorul Geraudel trimite în tot-d’a-una gratis după cerere 6 pastile ca probă.
Deposit en gros: Bruss Frederico farmacist; Economu drogbis la Bucure scl; O • vessa drogbist, la BucurescI; şi In detalii! la toţî farmaciştii şi drogbiştiî.
BIBLIOGRAFIE
Doina, revistă artistică şi literară bi- lunară, în numărul şefi din urmă de la 2 Marte are următorul sumar :
Primul concert simfonic, de S. — Cronica musicală, de Dan-Dry. — Gr. Alexan-drescu, de Cocyte.—Misscellanea. — Varietăţi. — Din străinătate.
Trecu o senzaţie de grâză între tdte aceste ddmne frumose care zimbiaii cu un moment mai nainte.
Fiorii îi coprinseserâ; ca o săgeată care le-ar fi străpuns inima.
—	E minunat! îngână bancherul.
—	E fdrte simpla, din potrivă, urmă d. de Pulnitz rîijend şi arătând ast fel nisce dinţi albi şi ascuţiţi. Colegul mei! Home, mediu american, privesce acesta esperienţă ca un fleac.
—	Der nu ne făgăduise-şî o şedinţă de magnetism ?
—	S’inţelege.
—	Nu e nevoie de un subiect ?
—	O ! tom găsi noi unul în casă. Intre domnişbrele din casă trebue se fie una al cărei sistem nervos şi limfatic se fie propriti pentru acesta. Ş’apoî, putem s’o aflăm... i
Cavalerul puse mâna pe o mesoidră ră-tundă pe care era pusă o tavă cu şerbeturi.
—	Luaţi acestă tavă, $iso e].
Un servitor esecută acest ordin.
(ya urina.)
]

11
1
I
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 23 MARTE 1886
Colţul stradei
o (Murau
si Şelari ^
bucuresci
Colţul st rad eî
g GabrovenU o, si Şelari
__BUCURESCI__
pi	i> « oui 11 mcub ut?
HAINE GATA!
Snb-semnatul, are oa6re de a recomanda onor. public şi clientelei nostre, Magusinul nostru ce am asortat cu tot felul de stofe moderne pentru comande de haine pentru Sezonul de Primă-veră şi Veră. Asemenea am primit un mare şi bogat asortiment de
pentru BÂRRAJI şi pentru COPII
îr^Cu preţurile cele mal moderate
confecţionate dupiî ultimul jurnal; precum: Jaquete cu Veste Chaviot, Pardesiurî de Coachmen, Pantaloni fantăisie, Veste Brocate şi Piquet fantaisie, Redingote cu Veste Diagonal, Costume Sacot la Derniere Mode.
Asemenea Magasinul nostrq posedă şi o mare cantitate de Costume pentru Copil, cu croielele cele mal noi şi moderne şi ca preţurile forte convenabile.
Sperând că onor. Pnblic şi Clientela nostră, ne va onora ca visitele d-lor, sunt sigur că vor fi cu toţii pe deplin satisfăcuţi.
Cu stima, HElNERIrH LKIBOVICZ.
BUCURESCI,—Colţul Stradel Şelari şi Gabroveni, Vis-a-vis de Cnffâ Caracaşî.
MASINE BREVETATE
FABRICAREA CARAM1ZE1
cu vapori, cu trangere şl cu *9Q braţe, pentru fltfP Sisteme aprobate şi de construcţiile cele mai solide pentru fabricarea eftină a
Cărămizilor ordinare,săpate, fasonate»refractare
Tuburi de sventurat, plăci pentru trotoare şl vesti bule,
Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect gratis şi franco LOUIS JAEGER feld-Oologne ^(OermaDia), a
întrebuinţat ca succes In Spitalele din Paris şi recomandată do c&tre cei mai Însemnaţi Mediei, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
BOlE DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL (Copil scrofuloşi şi diformi).
Modul întrebuinţării: Fie-care lingură intruă jumătate pahar ou apă jachar.
Ph‘* PAUTATJBERGE, 9i, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tdte Ph‘\
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
THOMA ŢACiU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4
în noul palat Dacia-România
Cursul po ţjina de 22 Mart1' 1886.
!am('k
5°/o Rentă amortisabilă.
5°/o	» română perpetuă
•)°lo Obl. de Stat [rur. convertite]
6 «/o
5»/a „
10ft „
5% Scris.
r°/(, „
5°/o „
•i°/o
7°/o „	„	•
Impr. ou prime Bucurese! [20 fr.J 5°/o Comunale nuol bănos. Prevederea .
C. F. Române Munioipale Casei Pens. [300 1.] funciare rurale .	.
>f	>1	u
, nrbane . i	n	'
»
diverse
âur contra argint safi Bilete de Bancă. . .
Fiorini val. Austriacă
Măr ol Germane . .	.
'ianc-note Francese Ruble de hârtie
oilete
96
921 2
89
74'/-, 210 86»/* 102i/i 821/4 92% 98' 2 30
14-»/*
1,0
1.23
9
2,40
Vând.
96V2
931/2
90
75' h 215 87 103 83% 931/, 99S/4 33
14-
2 02 12* ICO i/j 2.45

NUMAI DE Lâna de OlE CURATA
pentru nu omite o statura mijlocie
4 lforitiî 96 cr. din lână buni;
8	„	—	n	»	«n»I	bună;
„	-	.	»	fi»i
PFiHTRU Un GOSTUîYl i \ţ ;; «cr.; » cu totuna
Plaidnrî de călătorie, bucsta 4, 5, 8 până la 12 fl.- Costume fărte fine, pantaloni, pardesiurî, stofe de haine şi mantale de pl<5e, tiflu, loden, commis, cammgarn, cheviota, tricouri, postavuri pentru ddmne şi postavuri pentru biliard, peruviene, doslrings, recomr.ndă :
"Deposit de fa-	« — *“■	„
brică în Briinn
Fondată în
1366.
Mostre franco. Modele pentru d-nil oroitorî nefraucate. Am în permanenţă un deposit de peatavurl 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că cu’marele mole afaceri internaţionale îmi remin O mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar sunt silit să mg desfac de asemenea resturi cu reduceri mari subprâţul de producere. Ori ce om ou minte riebue să recu-ndscâ că din resturi aşa de mici nu se pot trimetc mostre căci la câte-v» sute de cereri de mostre în cel mal sourt timp aceste resturi s’ar epnisa; de aceia e o adevărată înşelătorie oând diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele să taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asemenea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba «au să trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbele germană, ungară, bohemă, polonă, italiană şi fmncesă.
La Tipografia (Jiarului TELEGRAFUL, se află de yenţlare
Bilete DE ÎNCHIRIAT
LINIA ANKER
Linie naţională anslro-nngară, concesionată
Cea mal sicură, mai bună şi mal eftină linie de a
Triest şi Fiume la New-York
Vaporul „AUSTRALIA" (2731 tone) Plecarea din TRII1ST ...	1 Aprile
Plecarea din FIUME......... 3 Aprile
Bilete directe de pasageri şi transporturi directe de mărfuri şi conosamente de la Yiena. Budapesta şi alte staţiuni principale t 'e Aus-tro-Ungarieî la tăte localităţile priucipa’e ale Americeî de Nord.
Incârcăminte se primesc pentru porturile intermediare din marea Mediterană Amănunte de la
I. W CHAPLIN
Representantul d-lor Henderson Brothers, Triest
rv
>
Societatea Koitiâtia le Coastraelioet st Lucrări pilre flit Bucuresci
<
Consiliul de administraţiune are onăre de a informa pe d-nit acţionari că, în conformitate cu art. 42 din Statute, Adunarea generală ordinară a acţionarilor se va ţine Duminică 20 Aprilie (5 Maiu) 1886 la ora 2 d. am., la reşedinţa societăţei, str. Dă urnei, 8, în BucurescL
ORDINEA yiLEI ;
1.	Raporturile consiliului de administraţie şi al censorilor asupra bilanţului pe ex. 1885.
2.	Aprobarea bilanţului şi descărcarea consiliului de administr ţie pentru gestiunea sa;
3.	Fixarea dividende';;
4.	Alegerea a douî consilieri în ’ocul d-lor Emţl Costinescu şi Emanoil Protopopescu-
Pache- eşiţi la sorţi conform art. 8t al. 14.
5. Alegerea censorilor pentru anul 1886 şi fixarea remuneraţiunei lor;
Pentru a fi admis la adunarea gene ala, ori-ce acţionar vi trebui să-şi depună acţiunile înainte de 13 (25) Aprile în Bucurese', la sediul societăţii, str. Dăm no! No- 8.
PSŢRAS DIN STATUTE -
Art- 4o. Orî-ce acţionar, care este in drept a lua parte la adunarea generală, pdte să fie representnt într’ensa, dar numai printr’un acţionar care are şi dânsul dreptul de a fi admis la adunare.
Art. 47. ţ*ee> noţiuni dafi dreptul la un vot. Nici un acţionar nu va putea Întruni mai mult de doue-^ee'* voturi pentru dânsul safl ca mandatar, ori-care ar fi numărul acţiunilor
Lee ar poseda seu representa.	Preşedintele Consiliului de administrare
Bucuresci 20 Marte (1 Aprile) 1886.	IU Iii TRIE GHIRA.	(
V-__________________________,__________-------------- ~	'	1	-*-A
Bătături sad Negi
Se depărteză sigur şi fără durere în timpul cei mai scurt prin ungerea eu tincturi de bătături ren urnită şi singura adevărată a lui Ravaluer, din Pharmacia roşie in Posen,
IED Costul unei sticluţe cu car- 1 CD I li, ton şi cu pensulă I II)»
Deposit în Bucuresci la d. Farmacist Ru-dolf Scbmettau, farmacia Curţei Regale.
Răcelilor Grripselor, Bronşitei etc. Siropul si Pasta de Nsfâ a lui Delangrenier din Paris, are o eficacitate sigură şi constatata de membrii Academiei de medicină din Paris, neconţinend opium nici sări de opium, ca „morfina şi Codeina, se dă fără temă Copiilor atinşi de tus6 saS tuse Măgărescâ — Deposite în t6te farmaciile din Jtomânia.
De vânt da 2* «3
Una PAŞINA tipografică No. 12.
Diverse caractere de litere, piocum şi material puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună ti-ipografie în p.ovincie. Amatorii se vor adresa la | d-1 comisioner I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucuresci,
Lecfiuni de Dans
OTEL FIES0HT, Strada ŞELARI, camera 24.
Sub-semoatul are ondre a aduce la [ cunoştinţa onor. public că dă lecţinni de dans atât privat cât şi la domiciliul sSu.
Profesor de Dans.

In dosul Hotelului Londrr.
RECOnvEA.nsriD
Cu aparat de ars paie şi ori-ce combustibil.
TREERATOARE
Sistem foarte nou cu cai în loc de valsuri din fabrica d-lor
RANSOMES SIHES JIFFERIE
itoai ev msvai
Ferecate şi neferecate, de tucî tare, pen-< tru uruiale şi măcinat, din fabrica d-lor
GA1TZ 6c COMP.
din Budapesta
In sfirşit recomand şi fabrica mea de reparat maşina agricole bine cunoscutei nori simple şi artistice, batose de porumb, morisce, turbine, grape de fer şijj tote reservele pentru locomobile si treerătore.
^Strada BUCUREŞTI R-Vodă, 43.
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bncurescean şi înti-egel ţeri, că în fabrica mea, superidră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în Bucuresci, stradd Radu-Vodă, No. 45, se fa-bricgză stofe indigene din lână curată din ţâră pentru costume bărbăteşti, care le vând cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tof-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea mal frumdsă tăetură după jurnalele cele maî nuol, cu preţ moderat IL1E M. POPP.
Fabricant de Postav şi Croitor,
Str. Radu-Yoda, 34 si Acad imiţi, 28.
Pectoral nu şî-a dobândit ul reputaţiune maî bine meritată ca a Pastel şi Siropului de NafC a lut Le faugrenier.
Reputaţiunea lor universală e întemeiată :
1. Pe superioritatea lor şi pe puternica lor eficacitate, constatată de doctorii tntnlor spitalelor din Paris, pre-nm şi de membrii Academiei de medicină din Francia, contra Răcelii, Bronşitei, Iritaţiunpor de pepţ şi a gâtului.
2- Pe composiţia lor, a căror basâ e Nafe le Arabia (îjlibicus esuTentus de Linne) fructstrein, care n’are nici un raport cu substanţele întrebuinţate în alţi pectorali.
3. Pe analisele chimiştilor facultăţii din Paria, care demonstra că ele nu conţin nici opium, nici sări de opium, cum e Morfinasafi Codeina, de aceia se pot da cu succes şi siguranţă copiilor atinşi de Tuse saiî Tuse măgârescă.
ACESTEA sunt titlurile autentice care recomandă Pasta şi Siropul de Nafe încrederii doctorilor şi a publicului, titluri, ce n’au fost date nici unnî pectoral uofi safi vechifl.	Deposite în tote farmaciile din România.
0	îngrijitore arta bucătăriei, limba
germană şi română caută un loc într’o familie o-norabilă. — A se adresa în strada Domniţa Nas tasia No. 4.

N AŢIOlffALA
societate generala ie asigurare in Bncnreseî
Aprobată prin decret regal No. 225 din 25 Ianuarie 1885,
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 leî deplini versaţ' 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1.000.000 leî specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asnpra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei
.Nafionalau asigură :
1. In contra daunelor de Incendiu. II. Contra daunelor-dc grindină (piatiă) c < participări de 15% din beneficiul realisatdin acesta ramură în ţâră.—Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Taior!.—IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face asigurare asupra vieţei.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70% din beneficiu în com-binaţiunile urmâtdre t asigurări asupra vieţei uneia sad a două persone, asigurări temporale, asigurări mixta şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următdre ;
Asociaţinnî mutuale de supra-vieţui.e. Aso-ciaţiunî în grupuri de 12 ani pentru copil de la 4 ani jum. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere îa diferite com-binatiunî.
Până la finele anului 1884 „Naţionala** a realisat, în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 I. n.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Str. Carol 1, No. 9.
SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CU YAPORE PE DUNĂRE
De închiriat t !f SfvGeor.ge T1Morc,a,se,e1din
, 'vottw* strada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No. 22 seu în strada Pescăria Veche No. 9, la d. Stefânescu, proprietar
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până la altă disposiţiune
NR. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circonstanţele timpului şi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni mal înainte de orele indtcate în acest Itinerariti — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
OTTLRSEILE VAPOARELOR IDE POSTA
CURSE IN JOS
I
II
III.
CURSE IN SUS:
Orşova	Sâmbătă	4 pm	Luni	4 p.m	Juol	4 p.m
Severi n	Duminica 5 a.m		Marţi	5 a m	Vineri	5 a m.
Brsa-Palanca		6« „	1»	6»		640
Raduje.'aţ		8	H	8 „		8
Calafat		10io	tt	lOio „		iot ”
Vidin		1035		1035 „		1035
Lompalanca	>»	12*o ,.	>t	12m p.m-		1243
Rahora		316 „	ti	315		315
Beket		3*° „	»t	380		3S0 „
Cerabia		530	n	530		530 „
Nicopoli	»>	7 „	a	7 „	fi	7 „
Măgurele	>>	720 n	n	720		720 „
Sistov	li	9° „	>>	9'° „		9W „
Ziimnicea	ii	925 „	i»	925 „		925 ,,
Rusciuc	Luni	6 am-	Mercur!	o a.m	Sâmbătă	6 a.m.
Giurgiu(3mird.)		10, ”	ii	10		10 „
Turtukaia		12<5 „		1215 pQ2		12“ „
Olteniţa		12»» „	if	1234		1230
Călăraş (oraş)	>>	1 „	a	1 „		1
Silistra		a45		„		245 „
Ostrov		318 „		3'8		3'5„
Cernavoda		6 „	a	6 „		6 „
Hîrşova	>9	8 „	a	8 „		8 ,.
Gura lalomiţel	i»	880	tt	830	I»	8*3 „
Brăila	Marţi dimineţâ		Jioi dimineaţa		Duminică dimin.	
Galaţi	II	»	ti	tt	tt	1»
de la Galaţi „ Brăila „ Gura Ialomiţa! „ Hîrşova „ Cernavoda „ Ostrov „ Călăraşi oraş ,. Silistra „ Olteniţa ,. Turtukaia în Giurgiu|Smărd.] de la GiurgiuţSmărd.] „ Rusciuc „ Zimnicca „ Sistov „ Măgurele „ Nicopoli „ Corabia „ Beket „ Rahova ,, Lompalanca „ Vidin „ Calafat „ Radujevaţ „ Brsa-Palanca in Severi n de la Severiu
III.
Marţi 9 a.m „	1025 „
„ 2W p-m
i» 3	„
,	5« „
»	939
„	730 f|
„	1030 „
Mercur! 2 p.m.
Juol
a m
I.
9
1025 „ 22 pm,
3	„
5« „
930	„
7*° „
1039 „
2 am.
II.
Sâmbătă 9 a.m. „ 1,2S ..
„	22a p.m.
»	3	»
5*5 „
„	9«°
„	73»	„
.. IC*" „
Duminică 2 a. m.
	215	tt		215			215	
n	580	ii	i»	530			5So	
n	10	tt	tt	IO	11		10	tt
tt	130	pm. „		11	ii		11	tt
tt	445			216	p m.		2I5p.m	
a	5*5	tt	tt	245			245	a
a	740	a		5.13			51»	tt
tt	760	a	n	52,	a	i)	5?»	11
	940	tt		7t«			7h	
Joul	1225 a. m			955			955	
ii	12*o	tt	tt	101»	a		101»	
	6		Sâmbătă 6		a m.	Luni	6	a.m.
	845	tt	tt	845		>»	845	ii
	915	ti	11	915	ii	»»	915	11
ti	1215 p.m		11	1215	p m.	a	I2'6p.m.	
ii	2	a	tt	2		11	2	11
a	430	a	11	^ 3(3		ti	43o	
Tineri	5 a	m*	DuminicăS		a. m.	Marţi	5 £	
Cursele VAPORULUI LOCAL între OILAŢI-TULCEA-ISMAIL:
Pornire în jos:
De la Galaţi la Tulcea-lsmail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim-Prima pleesre de la Galaţi la Reni şi rsmail la 20 martie (1 April) 1886 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
Pornire în sus .
De la Ismail la Tulcea-Galţî, Ifiercurî, Vineri şi Duminică 8 ore dim. Prima plecare de la Ismai' şi Reni la Galaţi la 21 Marte i2 Aprile 1886 INSPECTORATUL AGENŢIILOR.
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
HI FIR-0 OMIS
l.......... '
O băutură făcută din lapte, care *e întrebuinţări cu un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept mal cu aâmă în contra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi fn Bucuesc!, mulţimitl iniţiativei d-lul Lukianoff, caro ş. fqiiţ unul din preparatorii isteţi aî acestei băuturi îi} Ruţiş. Ş’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului, Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara e obosităre şi costă mult, pe când calitatea Kifirului, făcut de casa Lukianoff este analisată ds d'rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei aăstre medicxle.
Fabrici» şi depoul general Kifir-Cumis g’a mutat de la Hotel de Franoe, în «alea Ori viţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Gri viţel, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucuresci înapoind sticlele gdle.
100 sticle 85 lei — b.
50	»	45	>	»
25	»	23	»	50
Pentru bolnavi neavuţî preţurile vor fi scă4ute.
In provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
Tipografia ţ)iaruiui„ T« agrafai*. Calea Rahoveî No. 36.
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4136.
IN BUCUllESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMEWJL
MARŢI, 25 MARTE 1886
ABONAMENte: Pentru Capitală:
Pentru u,i an .	.	.	Lei 24
.	ţ£pe 1h+iJ	.	,12
»	rel luni	...	»	ti
Pentru Dîstriolo
1‘ontru un an .	.	.	. hei 30
»	şăse luni	...	»	15
»	trei Ui ni	»	8
Pontrti Străinătate Pentru iman .... l.m 0* «	şă«e luni	. .	,	0
»	trei luni	...	»
Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fiecărei luni.
Un număr vechili 25 bani.
Ediţia do dimineţii
ANUftCIUKl Şt RECLAME ;
Anunciuri pe pag. IV, linia 25 bani
Reclame	pe pag.	IU	.	1	leu
»	pe pag.	II	3	lei.
»	pe pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame-, Redacţia nu e responsabilă,
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublioate se ard.
In streinătate a se adresa :
Francia, havan, LafBte<feC-nio, 8 place dt la Bourse, Paris.
Fnglitera, Eugene Micoud, 81 Eiei t Street, E. C. London.
Austria, Haaaenstein, & Comp. Vi ion. Budolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Tiuda-Pest, Servietenplats.
iiedacţiunea, Calea Rahovel, No. 36
Director politic, X. O, FM'BESCD
Administraţîunea, Calea Rahoveî, No. 36

SCIRI TELEGRAFICE
(DnpS- ijiarele streine)
Berlin, 3 Aprile
O depeşă din Paris a (Jimulul RreuztH-tung spune că diferendul ruso-bulgar nu se pdte aplana, de ore ce el porueace din r, -simţimâutul personal al Ţarului contra principelui Alecsandru.
Paris, 3 Aprile.
In urma interveniril energice a d-luî de Freyoinet, membrii comisiuniî bugetare afi ajuna la o înţelegere. In schimbul reducerii împrumutului la 900 milidne, co-misiunea a cedat asupra tipului: renta ce se va emite va fi neamortisabilă. Şi oportuniştii s’ail unit cu vederile guvernului. In cursul discuţiuniî, d. de Freycinet a-pelă la membrii comisiuniî, se nu dea o-casiune Dreptei se facă maioritate. Raportor e d. Wilsoq.
Berlin, 3 Aprile.
\)iareie clericale sunt nemulţumite de starea negocierilor asupra proiectului b -sericesc. Knuzzeitung nu crede că se va putea ajunge la împăcare. In cercurile politice inse, situaţiunea nu se consideră aşa de gravă. Chiemarea d-luî de Sck'ozer la Berlin e în legătură cu negocierile proiectului bisericesc. Ambasadorul Prusiei pe lângă Vatican va espune modul cum pri-vesce Oufia condiţiunea avisări.
Milan, 4 Aprile
TurburărI grave au isbucnil. ac’, din causa unei disposiţiunl a consiliului corni-nai, dupe care nu se mal pdte introduce fără tacsă de consumare decât o jametate k logram de pâine. Un meeting al lucrătorilor a protestat contra acestei mesurf, S’aO spart felinare, un soldat a fost rănit, mal mulţi lucrători sunt arestaţi.
Filipopoli, 4 Aprile.
Miuisirul justiţiei, d. Badoslawow, însoţit de ZRiaria Stoianovicî, a întreprins o călătorie de inspecţiune prin Rumelia, pentru a sonda disposiţiiie poporaţiunil. De resultatul acestei călătorii depinde rădicarea stării de asedifi, care va îngreuna apropiata eampaniâ electorală. Oposiţiunea se iolosesce de nesiguranţa situaţiunii pentru a aţîţa poporaţiunea; dor ea e prea slabă pentru ca se facă greutăţi seridse guvernului. Armata e cu totul devotată principelui.
Paris, 4 Aprile.
Dibals primesc din Berlin o scrisdre, în care se (fi00 că greutăţile actuale în cesti-unea orientală nu sunt atât provocate de atitudinea principelui Alexandru, cât de Rusia. Pdrta consimte se semneze orl-ce, chiar şi numirea pe viaţă a principelui, numai să se gâsescă un teren de înţelegere. Ţarul insă, care vrea se’şî păstreze influinţa în Bulgaria, nu s’ar da îndărăt nici de la un resbol, decă n’ar fi angajat faţă cu cele două imperii. Din Londra se comunică aceluiaşi tjiar că Anglia urrndzi politic, <e!or trei imperii. In Londra osiată tema că principele Alexandru vrea se se proclame rege. In asemenea cas, interven-ţiunea cel puţin a unei puteri mari ar fi absolut trebuitdre.
Belgrad, 4 Aprile.
In adunarea de notabili de la 1 Aprile, Risticî şl-a espus programa. Pe terenul politicei esteroe el va menţine bunele reiaţi-unei existente şi va căuta să le restabile-seă cu acele state cu cari au fost recite sub cabinetele p.ecedeute.Cu privire la Aus-tro-Uugariu, Risticî accentua în deosebi trebu inţa bunelor relaţiunl, trebuinţă care reiasă din grave motive politice. In ce privesce pe Rusia, Germania, Bulgaria şi Munte-negrul, el speră se întreţie bune relaţiunl. In domeniul politicei interne, Risticî declară că totă îngrijirea trebae dată situa-ţiuniî financiare ; bugetul^ trebue alcătuit, pe basa ultimelor încasări-
Londra, 5 Aprile.
Chiar şi scoţian!! cel mal radicali din Cameră, partisanî înfocaţi aî d-luî Glads-tone, sunt ostili proiectelor irlandes9.
A se vedea Ultime Scirî pe pagina III
Bucureşti, tal M Mart? 1886
In nenumărate rânduri am vorbit despre atitudinea nâstră faţâ cu imperiul vecin, al cărui delegaţi in curând vor avea sâ se Intrune3câ in capitala nfistrâ pentru a deslega o problemă economică fhrte încurcată. Acestă problema, care sâ impune d*s-
legăril delegaţilor austro-ungarî, sâ detoresio unei situaţiunl urmâtore :
Occidentul Europei este în momentul de faţă acaparat cu desăvârşire de Franţa şi Euglitera ; Austro-Un-garia nu mal pdte spera a găsi acolo scurgerea folositfire a produselor sâle manufacturale; aşa fiind, este firesc şi fdrte logic «a ea sâ caute a ’şl asigura o clientelă cât sa p6te mal largă pe pieţele Europei de la Orient, care este ffirte înapoiat în ceea ce privesce industria manufacturată.
Din altă partp, statele din care se compune acesfcâ parte a Europei nu pot sâ importe produsele manufacturale ale Austro-Ungariel decât cu o singură condiţiune sine qua non, de a remite în schimbul acelor produse ceea ce ele produc.
Serbia, Bulgaria şi România nu pot importa ţesuturile, maşinele, haine, postav, fierăriele şi cele-l’alte produse manufacturale ale Austro-Un-gariel, decât cu condiţiune de a remite în schimbul lor cereale, animale, lână, piei şi alte materii brute ce produc.
Aşa fiind, deducţiunea logică din cele (Jise mal sus, este că pentru Austro-Ungaria problema economică de resâlvat este cea urmâtdre : Primo, a face sâ dobendescă tot fel de înlesniri şi de scutiri posibile pentru Intrarea produselor sele manufacturale în aceste ţâri; secundo, a faee sâ se acorde în schimb tot felul de Înlesniri şi de scutiri pentru esportul cel mal larg al cerealelor, animalelor şi materiei brute din aceste ţâri.
Atragem atenţiunea deosebită a cititorilor .noştri că, priviud Gestiunea de faţâ din puntul de vedere mal sus arătat, avem de obiect interesele Austro-Ungariel, iar nici de cum interesele statelor în cestiune. Abstracţiune făcând de acest punt de vedere; devine firesc că de esem-plu pentru interesele proprie ale României nu stă de loc în avantagiă de a acorda tot fel de înlesniri şi scutiri industriei austro-maghiare, căci prin aceste scutiri şi inlesnirl 86 pun stavilarie nedubitabile înfiinţare! şi desvoltărei industriei ndstre naţionale.
Aceste s6 urmăm însă puntul de vedere diametralminte opus, acesta pentru a face sS reiasă cât se pdte mal bine sistemul coueesiunilor r^iproce, pentru satisfacerea intereselor reciproce. Acest sistem nise impune pentru a putea găsi o resol-vare înţelepţi şi cu un efect avanta-gios a problemei de faţâ.
Penâ îu momentul de faţă, Austro-Ungaria nu s a preocupat, mulţumită j uşurinţei dmenilor noştri de stat de 4a 1875-76, decât de prima parte a problemei; ea n’a stăruit decât1 a’şî garanta înlesniri şi scutiri cât s6 pdte mal largi pentru scurgerea produselor sele în România, fără a se preocupa cu aceiaşi arddre de lărgirea aotivitâţeî economice a ţâ-jeî, capacitatea consoraabilâ a căreia este direct legată de avanta-giele echivalente ce i se vor acorda in s himb. Impiedi 'ând esportul nostru de- cereale, animale şi materii brute, Austro-Ungaria într’un mod indirect a lovit în interesele sd’e economice proprie. Pentru a ne convinge de acesta n’avem de cât a semnala scăderea capacitate! conso-raabiîe în România, care s6 dă pe faţâ din momentul când am fost la rândul nostru coprinşî de crisa care bântuâ în întrega Europa.
Procedarea nelealâ a Austro-Ungariel în cestiunea Convenţiunir Comerciale, iscălită de Coataforu,
s’ar putea esphea pânfi la 6re-c;ire punt, dacă imperiul vecin n ar avea absolut nici o trebuinţă de produsele ndstre, dacă aceste produse ar putea face o concurenţă produselor sele de aceiaşi categoria ; dâr raporturile ca-merilor de comerciu ale imperiului vecin demonstra contrariul. Statistica vamală ne arată că Austro-Ungaria importă din România pe fie-care an în termen mediu pentru 40 milidne cereale, pentru 14 milidne animale vil, pentru 5 milidne lână, şi aşa mal departe. Austro-Ungaria, dupâ chiar opinia camen or sâle de comerciu, are lipsă de aceste producte, pe care le procură din ţâra ndstră, unde le gâseşce mal ieftin decât în alte părţi.
Aceste sunt, în trăsuri generale, considaraţiunile pe care sfătuim pe bărbaţii de stat al imperiului vecin s6 nu le piardă diu vedere.
Până acum, Austro-Ungaria n’a urmat nicl-de-cura acestor trebuinţe reciproce In loc de a favorisa din reâputerl import irea cât se pdte mal largă a cerealelor nostre la deasa, ea ne-a pus pedicl peste pedi i, im-puind transportul lor pe căile sele ferate cu un tarif mult mal urcat decât a fost tariful pentru cerealele sele proprii. Asemenea, în loc de a înlesni importul animalelor nostre vii, de cari precum s'a constatat, are cea mal neapărată trebuinţă ea l-a pus un stâvilariu nepâtranijetor. Con-venţiuuea comercială, încheiată cu uşurinţă, ’l-a permis, sub-pretest de episootie a eternisa oprirea absolută a acestui import. Dificultăţile de tot felul s’au făcut şi s6 fac ©sportului nostru de piei, de lână spălată şi ne-spâ’ată, în fine de tote materiile brute, scurgerea câroră este piatra triungu-lară pe care s6 rezimă capacitatea ndstră im portabilă.
In procedarea acesta neraţionalâ şi vătâmâtdre ambelor părţi, vinovat a fost şi este nu atât imperiul Austriac cât Ungaria propria ţjisâ; neajunsurile cari ah îngreuiat roudi-ţiunile importului nostru în Austro-Ungaria le-am întâmpinat, precum se scie, numai aprdpe in Ungaria. Şi acesta pentru ca agricultorii privilegiaţi din regatul vecin s6 pdtâ vinde produsele lor agricole ceva mal scump. Austria in acest cas a sacrificat interesele imperiului întreg pentru satisfacerea îngustului iuteres al unei clase de dmeni dintr’o parte neînsemnată a statului.
România, din altă parte, n a procedat ast-fel în Convenţiunea Comercială, care din fericire espirâ în cu-rend; ea nu numai c’a respectat d i-toriele rer”procitâţiI, ri a remas fidelă ad literam textului tratatului încheiat.
Aceste (jise, mal adâogăm : balanţa ndstră comercială din ultimir ani trebuie se fie un avertisment pentru Austro-Ungaria ; deficitul între import şi esport, arată într’un mod nedubitabil că stocul In numerar ce a esistat în ţârâ a fost mistuit şi că de aci înainte va trebui fatalmente, sS se restabilescă egalitatea între import şi esport.
Cine va suferi în prima linie de acesta ? învederat că Austro-Um garia, şi cu atât mal mult cu cât, aprofundând cestiunea, bărbaţii de stat al imperiului vecia cu înlesnire vor descoperi că importul nostru stăvilit în scurgerea sea spre Austria va căuta şi va găsi o altă cale, ceea ce se şi demonstrâ chiar acum prin importul din ce în ce crescând al a-nimalelor vil în Italia
A venit dâr momentul ca bărbaţii
de stat al Austro-Ungariel sâ se gân-desca şi la a doua parte a problemei, până acum nesocotită. El sunt nevoiţi a cugeta serios la mi^ld. ele cu c.nre România trebuie sâ plâteseâ ceea-ce importă de la Austro-Ungaria, luând în consideraţie că cu cât aceste mi-<J!6ce vor fi mal mari, cu fât capacitatea consumabilă a pr r> ,elor manufacturale austriaco va şi ea mai mare.
Ni se pare peste putinţă ca con-ducâtoril politicei economice a An-stro-UDgariel sâ nu intre în curlnd pe acestâ cale, care singură este menită a restrânge relaţiuuile amicale esistente între ambele state.
Cu cât se ’nvecheşte mal mult istoria grevelor, cu atât se constată câ socialismul n’avea ce se caute în ele şi câ a jucat rolul unul Messia nepoftit.
Chiar de pe la începutul grevei din Deeazeville, am reprodus câte-va cifre asupra mersului esploataţiuueî miniere din Francia. Din acea statistică s’ah putut că vedea enormele capitale angagiate în espioatarea minelor... nu paft dividende, afară de câte-va mine din centrul Franciel; şi chiar aceste, ti "p de 23 de ani, n au adus nici o dobândă. Iu special mina de la Deeazeville nu mai produce beneficii de câţt-va ani.
Espioatarea minieră sufere deci ca tdte cele-l’alte esploatârl, din causa crissî generale. Nnnumal munca nu-şl gâsesce renumeraţiunea, dâr nici capitalul.
Lucrul s’a dovedit o dată mal mult cu ocasiune1 tulburărilor din Liege ; espunând situaţiunea în Cameră, primul ministru belgian a constatat că de opt am, pe când jurnâ-tate din esploataţiunile miniere rea-lisezâ un mic beneficiu, cea-l’altâ jumâtate închei i bilanţul fie-căruî an cu un însemnat deficit; aşa câ, decă s’ar face media şi decă— capitalul renunţând la orl-ce procent— beneficiul s’ar împărţi între lucrători, salarul s’ar urca cu şese centime pe $i-—Spor ridicol, fără îndoială, pentru bieţii lucrători.
Aşa dar, şi muncitorii şi capitaliştii sufer ; nu pdte fi vorba aci de tirania patronilor, de crudă es-ploatare. Lucrătorii nu mal pot munci cu salariul ce li se dă ; capitaliştii nu pbt îngreuia mai mult fondul de esploatare: lucrul în :dSri ş’atâta tot. Stockul de cărbune usându-se repede, sâă crisa dispărând, preţurile vor fi ârăşl rădicate.
Ce caută socialismul în tdte aceste, şi ce pote el face 1 Când el nu pdte avea pretenţiunea d’a schimba Întregul organism social, la ce pdte ajunge socialismul cu aţiţarea lucrătorilor ? Dacă proprietatea imobilară e garantată, capitaliştii minieri n ah decât sâ întrerupă espioatarea ; şi, suferind ei, sufer şi lucrătorii In a-eelaşl timp.
Furia cu care ah isbucnit tulburările îu Belgia şi simptomele nenorocite ce s’ah manifestat în alte ţâri, ah făcute sâ se vorbdscă despre o înţelegere a puterilor pentru reprimarea socialismului; se ^icea câ d. de Bismark a luat iniţiativa unei asemeni înţelegeri Până acnm însâ, nu s’au făcut decât pdte demersuri oficidse.
(„pentru a protesta contra proiectelor irlandese ale d-luî Gladstoue, cu care nu vrea sâ fie solidar." Scrisd-rea sea către ijiare a provocat un rîs nespuns în Londra.
pilele aceste, un alt incident s’a produs, jumâtate vesel, jumâtate serios. Un important vicar catolir a interzis parohienilor sel intrarea în Primrose Lergue—ligă conservatdre care agită contra proiectelor irlau-dese Cardianul Manuing, din potrivă, învoi catolicilor sâ intre în aedsta ligă. Bieţii credincioşi, ne mal şeiind de cine s’asculte, cerurâ desleg.ire de la Sântul scaun ; şi Papa, în infailibilitatea sea, dete dreptate car dinalulul.
Partea hazlie a lucrului constă în aceea că în Irlanda Papa încuviin-ţdză home-rulismul, dr în Anglia îl opresce.
Incidentele d’acest sol sunt nu-merdso şi arată cât interes rădică cestiunea irlaudesă.
* *
Cestiunea bulgară stă pe loc : puterile apasă asupra guvernului diu Sofia ca sâ primescă clausa de cinci ani; principele refusă.
Nimic noă de semnalat.
SCRISORI DIN BELGIA
{Corespondenţa particulară a Telegraf al ti) Bruxelles, 28 Mar te.
*
* *
Cestiunea îrladesa are şi partea el veselă.
Nu de mult, un gentilom al curţii (scutier), lord Riblesdole, a demi-sioDat din importantele sâle funcţiuni.
Situatiauea în Wtă jera se agravezi
Guvernul chiamă sub arme reserva Iu tote comunele gardele civice sunt mobili-sate. Toţt agenţii ordine! publice aîî primit ordinul formal de a trage în mulţime îndată după somaţiuuile legale. S’afi retras trupelor şi gardelor civice cartuşele orbe care aii fost înlocuite ca altele cu gldnţe.
ErI, la Charleroi, masacrul a fost general. Done-4ecî de morţi şi numeroşi ra-niţ ; .pairii morţi şi mulţime de răuiţî printre soldaţi.
G.-evVr, în număr mare, (rec dintr’un stabiliment într’altul, ameninţă pe proprietari, opresc lucrul şi apoi daă fon iusta-laţiunilor. Yre-o trei fiecî de cas-ele, fabrici importante de sticlă, de fer, de bere, de marochinurî, distilerii, case particulare şi magasinuri sunt prădate şi apoi arse.
Femeile se disting.
Când trupele ameuioţă, năvălitorii deschid peptul şi le invită se tragă. Morţii, vor fi icăpaţl de miserie, fiic ei.
La Bruxelles, mişcarea se propagă, Tote cas«ie proprietarilor avute sunt abandonate.
La, t<5te garele trensr! întregi staiî ne-conteuit sub vapor peutra a transporta trupele.
ErI sera, câte-va manifestaţiunî ho'ate ah avut loc la Bruxelles. Câte-va gemuri aQ fost sparte, poliţia a scos sabia gean-darineria a lovit eu patul
Lucru curios e câ, din discursurile oratorilor de meetingurl, reiese că mişcareu ce s’a întins ca o dira -in t<5tă ţera n:aie un scop defiait. Unii spun că ţinta el e politica, seti cel puţin reclamă reforme politice, alţii spun că e socială.
Panica de multe ori escesivă a popula ţie! şi a autorităţilor provocă turburărf.
Situaţiunea nu e însă puţin ameniuţă-tore. Numerul prădătorilor în totă ţera se urcă, fără exageraţie la 50 mii.
Frica aci e la culme.
Diareic propnn rescumperarea mielor de stat şi e plof ta’ea lor de sindKaţde de lucrători.
Şerifi la 7 ore sera.
Garda civica, gendarmeria, poliţia, pftuiJ pierii şi cantonierii sunt sub arme. Trei regimente stafi gata în casarme. Afluenţa e enormă pe strade. Magaslnele sunt închise.
Din oră în oră, scirî alarmatdre sosesc din provinciă.
Aci şi în basenul Borinagiul sunt temei! pentru astă seră.
H. Giurescu.


www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL -25 MARTE 1886
SCBISOBI DIB BUSIA
.i
(Corespondenţa particulară a Telegrafului) Potersburg, 17 Marte.
Noutatea cea mal interesantă este voia giul Maj. Lor Împăratului di a împărătesei la Crimea. Cujaeâstă ocasiure se fac multe pregătiri şi să vorbesce despre multe lucruri. Lăsând la o parte sgomotelo false şi cele care par în general puţin întemeiate, să vă dai) aci ud document ce’l ţiu dintr’o sorginte ffirte competenta şi care privesca voiagmi cb are bă se facă.
Acest document este un ordin espediat fie câtre ministrul de resbel, tuturor comandanţilor de divisiuni, ale căror regimente se află concentrate de a lungul liniilor ferate Moscva, Cursk, Grei, Kieff, Elisavetgrad, Sevastopol. Ordinul traieză despre apărarea liniilor cu ajutorul armatei. Se vă dai) câte-va citaţiunî din acest lung şi amănunţit document.
După ce ordinul în ccstiune ordonă ca-valeiiel din provinciele limitrofe cu căile ferate d’a se înşira dealungul linielor, coloneilor şi oficerilor superiori şi în general li sc notifică :
«După ce va trece ultimul treD, ante-mergetor al trenului imperial, cavaleria se va înşira pe la posturile ocupate de sentinelă. O depeşă din staţie în staţie, cu patru ore înaintea trecerii trenului, vor anunţa pichetele. Pe sarcina cavaleriei sunt puse :
«In locurile unde calea ferată este tăiată de şosele, porţile se vor închide şi circu-laţiunea se va opri pentru intrega (ji- Nici u i singur om, fără bilet automat şi si gilat de biuroul geaudarmerieî locale, nu se va lăsa să se apropie de zona linielor, cei puţin pe o distanţă de 100 stânjeuî. Forma, culorea biletelor emanate din biuroi) se vor face cunoscute pichetelor numai cu 24 cesnri înaintea trecerii trenului.
„Iu momentul apropiam trenului imperial, or ce mişcare în giurul linielor se va popri Barierele vor fi închise şi nu se va permite nici unul vas seu luntre se tifică sub podurile de pe rlurl.
„Iu cas de nesupunere se£) de agresiune, în ess de se va semnaia din partea ori şi oui vr’o acţiune menită a produce un accident pe iir.ie, santinela va trage trei focuri şi la acest semnai vor alerga patrule de cavalerie. La trebuinţă patrula va semnala, prin descărcări de focuri, primejdia.
«I’e timpul trecerii trenului imperial, sentinela şi patrula n’aîi să dea ouorile cuvenite şi tfită atenţiunea se va concentra asudra liniei ce treuul are se percurgă.
«Ofieenî saperî vor avea a inspecta liniile cu tieî rliie înaintea trecerii trenului, 'iute lucrările noui subterane vor fi în deosebi inspectate, asemenea şi absolut tote edifioiele ce se află la distanjă de cel puţin o sută stânjeni de Îs calea ferată.
Ou aceste puţine citftţiuuî, mă mărginesc, învederat este, că asemene ordine nu se dau aşa, fără ca se nu fie cea mai neapărată trebuinţă pe .uu acesta.
„Aşa dar guvernul consideră că Rusia nu s’a curăţit încă de elementele revoluţionare şi poliţ a are temerii marî, ca nu cum-va un atentat să fio comis. Oidinul in ces-tmue, precum şi pregătirile cari se fac, ai) deşteptat atenţiunea opiniunel publice, care ho ingrijesce rnulr. Sunt multe sgomote ce si iespâudesc, der pe care cred mal bine a. uu Ie .repeta, de ore-ce nimic nu demoastiă veracitatea lor.
Gând plecă familia imperială şi unde, în ce anume loc la sud ?
Aceşti nu se scie. Se dice că se consideră de necesar a ţine in secret voiajul. Naturalminte că este cam greii a face &-ceata, de bre ce intinerarul voiagiul se eunosce prin disposiţiunile ordinului de mai sus.
cel mai puternic curtean de sdî. Sora te 1 nerulul om este căsătorită după principele Besborodko. Eroul aventurilor, tenărul principe George, după ce’şi-a isprăvit educaţia acasă, a p’ecat csnd a împlinit 20 ani în străinătate, unde, la Paris, făcu cunoştinţă cu o cântărâţă de la Folies. Aeestă domnă l-a costat bani nebuni. Tenărul. pentru a putea subveni la tote fantasiile amantei sele, a făcut detorii peste dâtoriî. Prin-
Strangulat — In $iun de 21 curent, între ora 8—9 ante-meridian, locuitorul lancu Paraschiv Dnlgheru din Ploescî s’a găsit spâuzurat cu o frânghie de grinda caseL Diu cercetările făcute iu faţa locului, 8’a constatat ca el avea viţiul beţiei, din care causă trăia rei) cu consfirta sa Paraschiva.
salnriuluî revisorilor decât după primirea la minister a statelor de învăţători formate în reguli», pe aceeaşi lună şi aprobate de minister.
«Dată în Bu 'uiescl, la 21 Marte 1886.
«Mi istru, D Sturăza.»

Iutr'o di, ducându-me pe la dânsul l’am găsit nefericit în menajul cu actLtă fe-
meie.
Omor. — Iu nfiptea dt, 21 22 curent, Iou Comnoiu din comuna '• intea, a în junghiat pe locuitorn! Radu Vasile Ciupitu,
cipele D. I B , anunţat de ambasada rusă, chiamă pe fiul setire sr şi plăti d toriele,
care, precum se Zice s’ai) urcat la suma de gare a }ncetat <]jn viaţă. peste un milion franci.	„a.
Sosind aci, principele Georgo a fost în-	.	T ^	,	, v T
scris în guarda impariâlă. Bătrânul săi) tată Angină. Intre copiii locuitorului Ion
’l ţinea de aprope. Pasiunea pentru fe- Râdu Pflt,,0u dm comuna Câtunu J'ld
meile francese, pentru petreceri, etc., aruncă pe tenărul ga’onat în vârtejul vieteî sgo-motfise d’aci. George începu o viaţa şi mai destrăbălată, cu atât mai mult că bătrânul şeii tată vetjându-1 tot-deuna în societatea unul tenăr mare duce. n’a cutesat măcar 'se’l facă vr’o observaţie, Ifilele trecute tâ nărui principe voi sâ uîmesoă pe aristocraţia capitale! cu un cadoi) fără preţ, pe care voia se’l dea unei artiste din teatrul Mi-hailovsky, amantei sele. Cadoul consta în-tr'o vilă, cuii perată la Peterhof şi care a costat suma de 370,000 ruble. Acfistă vilă, după ce a fost cuiuperată, fusese mobilată diu noii şi mobila impreună cu flori *e ce inundai! odăile vilei, a costat suma de 152,000 ! ruble. Aşa dfir Totalul se rădică la peste o jumătate milou. Ds unde să ia bani pentru a plăti bogatul cadoi) ? Tenărul principe George nu s’a gândit mult, el a iscălit nisce poliţe falşe pe. numele fos*o'ul ministru de resbel. Naturalminte că lucrurile s’aă descoperit imediat şi scandalul a devenit de notorietate publică | Iuchipuiţi-ve acum tfite amănuntele pri-i vitore la afacere, care se raportedă p’aci.
I Se ijice că împăratul a fost avisat de scandal şi a ordonat depărtarea tânărului diu guardă, ceia ce s’a făcut. înainte chiar, prin faptul că bătrânul principe D. I. B. a forţat pe fiul seu se’şl dea demisia.
R
---------------------------
SOIRI Şi. FAPTE
*
* *
Sâ trecem la altă materie. Aci, la noî, în cercurile aristocraţiei, mare sgomot afi făcut aventurile nenorocite ale unul tânăr aristocrat, principele B. Acest domn este fiul escelenţeî sâle D. I. B, cunoscut ca
FOIŢA piARULUI „TELEGRAFUL8
(19)
A. SCHOLL
XIII
Magnetizatorul
Masa asta ne va răspunde, urmă d. de Pu’uitz. Trei picifire s’aibă masa.. A ! are trei. Bine, fbrte bine. Pe un tripod, sibylla de la Cumes îşi dădea oracolil ! Dumne-deirea e întreită şi totuşi nedespărţită S’ai) făcut patru elemente, nu sciîl de ce, sunt numai tre!: cerul, pământul şi apa. Focul nu e element, ci e pământul care arde 1
Magnetizorul părea inspirat ; buzele I gălbeniseră, şi glasul luî fluera când îl ieşia pe gât.
—	Să vedem ! esclamă el
Puse mânele pe masă.
—	Este în acesta casă nn subiect magnetic ?
S'a disolvat consiliele comunelor turale Cbsta-Lupel, Nicoresc', Yizureacî, Bu-jciumenî, Bucescî, Yu!turenî, Spirea, Golo-j nescî, Nărtescî şi Gohoru din judeţul Te-I cucii), precum şi consiliul comunei rurale Brăteni din judeţul Botoşani.
&
S'a instituit un consulat de a doua ca tegorie la Bari (Italia), şi d Francis Zonno s’a numit titular ai acelui oficii), cu gradul de consul.
2$
Decorat. — S’a acordat dreptui de a purta «Virtutea militară» de argint ser geutulul-adjutant Mhăuescu George diu regimentul 4 linie, pentru 12 ani de servicii! neîntrerupt în gradul de eub-ofieer, eu o prăsi me viageră do lei 500 pe fie care an.
S’a primit demisiunea din armată a sublocotenentului iu dispoosabilitite Ro-eti Alexandru din arma cavaleriei, treeendu-se în acelaşi timp în cadrele oficerilor de re-servă.
&
Arsă de vie. — Lâ 16 ale curente!, scrie Curierul Român diu Botoşani, soţia locuitorului Dumitru Bunduc, păditor de ol, părâsindu-şl bordeiul in care loenia pe locul numit Nilipeşte din comuna Storeşt! plasa Coşula, spre a aduce o sarcină de pae pentru foc de ia o sireadă diu apropiere, Iu timpul absenţe! sale trei copil al io-, unul în verstă de 5 an! altul de 2 şi al treilea de uu an, aprin^bud nişte pae în vatră, bordeiul luă foc Cel doî copii ma! mărişor! reuşiră a scăpa, iar copila cea de un an, rămasă în bordeiî), deveni jertfa flăcărilor, arijendu-î un picior şi tic-va capului, încât nenorocita el mamă, la sosire, o găsi fără viaţă.
Masa se plecă pe doue picibre, şi al reilea, recădând, lovi o dată.
Acesta însemna : da■
—	Sunt mal multe ?
—	Da ! râspunse din noi! masa.
—	Subiectul cel mai bine dispus e în acest salon ?
Masa nu se mişcă.
—	E în catul de sus ?
Masa răspunse „da", ciocnind odată. Cavalerul de Pulnitz s’adresă atunci către d na de Rcmeney :
—	Aveţi bunătatea, domnă baronă, se-ml înşiraţi una după alta odăile care compun locuinţa d-vbstre în catul de sus ?
—	După salon, un buduar...
—	E în salon seti în buduar ?
Nimic nu răspunse.
Baron a urmă :
—	Doue iatacnrî.
—	E în una din aceste camere ?
Iar nu.
—	Ma! e liogeria...
—	E în lingerie ?
Masa se ridică şi răspunse : Da.
—	Binp, d’«e cavalerul.
-- Voiţi, întrebă banchierul Kodom, să
Prahova ivindu-se aogi^a, sîl şi murit doui.
3$
Incendia,.—Joui, 20 curent a ars tot aco’ perământul gâreî/le laTJnghent, din causa unor scînteî eşite dintr’o locomobilă. S’a făcut imediat cunoscut despre acest acei donţ găre! ruseşti de la Unghcn! şi găreî de la Iaşi. Din partea tusa a sosit la moment ajutor un număr ÎDsemnat de binen! şi cu pompele necesare. Gara de laş! n’a întâr^’at asemenea a trimite cât ma! în grabă ajutorul cerut.
3$
Via'ă lungă. — In cmnins Gohoru din judeţul Tecuciă a încetat din v<aţă în (jiua de 4 Marte curent din cauză de a danci bătrâneţe locuitorul M ha! Tiea, de profesiune plugar. Ei era născut şi do miciliat In numita comună şi atinsese etatea extra-ordiuară dn 135 de ani! Ori când ui se presintă ocasianet de a ne in forma despre asemenea esetnple de viaţă îndelungară, noi ne grăbim a le aduce la cunoscinţa publică spre încurajarea tuturor acelor car! iubesc viaţ2.
2$
Naşccre fecundă- — Femeia locuitorului Stan Burcă din comuna Gal man pendinte de comuna Vidra a născut trei băieţi toţ! in viaţă ; insă după ce aă f»st botezaţi au murit toţi.trei; mama este senătăsă.
2$
Hâlhărie.—In năptea de 19—20 curent,
0	cetă de 12 făcători de rele afi călcat şi jefuit pe Dnmitrn pietrsrti din cătunul Slobozia, pendinte de Cânpina, plaiul Prahovei, cârâia !-a luat vr’o 400 le! ce avea fără a suferi ali-fel, fiind că s’atl deşteptat vecinii, care însă nu s’afi putut apropia de tâlhari fiind bine înarmaţi.
*—• --g«£HK- ■ -
INVATAMANTUL PUBLIC
Monitorul publică următbrea decisiune ministerială, care face onăre inteligenţe! şi energie! d-luî ministru al sofii el or:
«Noi, ministru secretar de stat ia departamentul coltâlor şi instrucţiuni! publice,
«Avâud îu vedere că unit revisor! şcolar! continuă a face permutări şi numiri de înveţătoiî fără ordinul ministerului, contra ordinelor exprese ale acestuia, şi că modifică chiar statele îuvâţătoriior, în sensul acestor numiri şi permutări neregulate;
«Aveud în vedere că prin acâsta se a-duce o deplină perturbaţi In serviciă, că se deschide calea arbitrariuluî din partea revisorilor şi că se faoe imposibilă ţinerea nnu! tabel regulat de per iei;
«Avâud în vedere că a* mea procedară constitue un rxees i- putere din partea revisorilor;
«Având în vedere ordinul circular cu No. 67 din 8 Ia ",uarie 1885,
«Decidem:
«Alt. I. Se interdice în mod absolut revisorilor d’a face numiri şi permutări de
învăţător! fără ordinul espres al m'niste-rulul îu fie-:-are cas particular.
«Art. II Statele de Învăţători car! n’ar fi făcut3 în conformitate cu tabelul de
1	ersoiial al ministeruluT, so vor restitui revisorilor respectivi, peutru a fi refăcute. Ele se vor forma pe fie-care lună.
«Art. III. Nu se va ordonanţa plata

Fatatina hârtiei in România
Am ajuns în sfirşit la primul bilanţ al fabrice! de hârtie. După atâtea sacrifici!, după atâtea silinţl îucordate, putem privi industria Pârtiei ca definitiv întemeiată în ţâra nfistră.
Din darea de seină a consiliului de ad ministraţie reese că, cu tote câ timpul tp care fabrica a lucrat nu a fost decât Ia 1 Martie până la fiuele Iu! Decembre 1885. adică 10 luni şi acesta încă în timp neregulat, totuşi resultatuf a fost plin de fo los, oriei producţia s’a ridicat la 541,266 kilograme de hârtie, din care predând guvernului 351,936 kilog. se mal află în ma-gaaiî 209,440 kilogram după cum pro-bâză inventariile făcute.
Gonsiliul speră că în anul corent co-rrandele deosebitelor ministere şi servicii publice vor fi mult mal mari, aşa că are asigurată plaserea cele! mal însemnate cantităţi din producţie, din care va putea da o parte şi în concurenţa publică.
Cu privire la fabricaţiunea hârtiei, raportul constată că consiliul a încheiat cu statul un contract pe 40 de ani pentru pădurea Va durile şi Ţarcăul îu întindere de 6000 hectare, cu condiţie d’a plăti o rată anuală de 27 000 In cât priveşte facerea amena-giamentuluî acestei păduri, s’a plătit mi-tiisterulu! domenieior sumi de 3000 hi, in schimbul căreia el este dator a da planul general de amenagiament. Consiliu! aşteptă acesta lucrare spre a intra imediat în esploatarca pădurel, ca ast ftl să se pfită ajunge a se scădea preţul hârtiei de lemn la mal puţin de jumătate din ceea-ce a costat până acnrn. Nu trebne se se uite ca -pădurea va fi un isvor de înavuţire pentru fabrica de hârtie.
In contractul ce societatea a incneiat cu casa Bel, maşina de hârtie era prevedută să dea numii 2000 ki ograme pe şi atunci un singur defibrator ar fi fost de ajuns. Maşina iabd ii în ă da ni de la 2500 -3000 kilug-ame pe di, uu detibra-tor nefiind îndestulător pentru a fabrica pasta trebuincios!, Consiliul a comandat un al doilea defibrator spre a nu ma! recurge la pasta din străinătate.
De şi fabrica a avut sa învingă multe piedici şi mersul el a fost neregulat în o mare parte a anului, cotusl din hârtia ce s’a produs până la 31 Decemvre 1885, după ce s’aă plătit 2 rate din datoria contractată la Creditul funciar urban în sumă de 23,582, reaukă un beneficiu net de 104,199 franci.
Acest beneficii) se împarte precum ur-
moză ;
1.	10 la sută pentru fondul
de reservă	fr. 10,400
2.	10 la sută pentru consiliul de administraţie fr. 10,400
3.	5 fa suta prima acţiunilor
do fondator	fr. 5,236
4.	75 la sută Dividend pentru fie-care acţiune atât de
fondator cât şi la purtător fr. 73,615 Sold în comptul noi) fr. 4,548
Total fr. 104,199 Revine prin urmare, de fie-care acţiune de foedato 22 fr. ca primă şi 250 ca dividend, în total 272 franci pentru fiecare acţiune de fondator şi 5 la sută dividend pentru noţiunile la purtător.
CiROiNTCLA.
r* .
O doctoriă contra Saplielor !
Avem un prieten, inginer, care trăia cu o amantă O lăsase, intr’un rând, iar o iu ase, iar o lăsase şi iar o luase la el*5n casă.
N fericit, se credea el în tot dânnfl. Pentru ce ? Pentru că nefiind cel dântâitl amorez al acestei fete, nu fusese din ne fericire, nici cel din urm5!, fiind că saţiul il făcea se nn I maî placă meuajnl şi ue-saţiul, sS-î placă feciorele stradelor, pen tru că încercase în îmi multe rânduri să o lase şi că n’avusess puterea, pentru că . Iu sfârşit, ce să vă m»I spuî eă; citiţi cartea lui Aljhoi.se Daudet, intitulată Sapho !
— Nu, desigur, îmi «jicea el- ml aduo aminte — omenii însuraţi sunt mult ma! fericit! decât no!! Nu e drept. Nevasta te înşelă ? Câţi va martori, unul măcar, o scrisdre surprinsă — lucruri lesne de glsit — şi te daci drept la tribunal şi cu câte-va cheltuel! de taxe şi advocaţi, te desparţi ! Şi nevasta, cu tote acestea e o femeia autenticamente şi solemnal -mente a tal Nu va maî îndrăsni să se întărea îndărăt... o reţin prejudiciurile lumeî! Şi în urmă liniştea, pentru tdtă viaţa ! Ah! eă şi— toţi acel ce sânt în posiţiu-nea mea ■— suntem Disee nenorociţi! Ce vrei se facem ? Ce vrei să fac, eţ) ? SpT -ne-mî? Ş’o aruuc pe uşe afară? se in-tfirce £pe terâ tră ! Se naă plâng autori-tăţi'or în contra el? Vor rîdo toţ! de mine. Ş’apo! dâcă as reuşi chiar, se va apuca sâ poveste3Ca lamei că eî) am nenorocit-o, că ei) sunt primul eî amor, că o arunc în miserie, astăfil, după te am fâcut-o să şî piardă însăşi gnetnl da a lucre, după ce am făcut, se o gonescă familia el, pe drn-murl ! Iu sfirşit... ea e tare ca o femeie, iar ei), slab... ca uu bărbat! Pre legea mea aş fi făcut m ii bine să me însor cu ea. decât să trăiesc aşa, prosteşte.
Fumeia despre care era vorba, Mariua, nu era o nerfidă. Ea ştiuse să se r.şefie în casa jirietenului mei), din fiiua d’âutâiă, ca o stăpână, pe un picior 6ro care de eleganţă. Conversaţiunea sea chiar era plăcută. Vorbea de tote, cu o dre-care pricepere... mai ales de inginerie.
—	Pentru ce nu m’aî lua de soţie ? îî dise dânsa într’o ţfi. Cu, ţl-e ruşine cu mine? Eşti tuprea mare, âr eu prea mică; tu prea deştept, er ei) prea nerddă; tu, prea bogat, âr et) prea săracă? Nu vefii pe cutare? Cine a fost nevasta laî? EO, o cunosc. O cunoşti, şi tn. Ce tote acestea nevasta nu l’a împedicut d’a ajunge bogat şi senator. Din coniră, deeă ar fi luat o fată de la părinţi o fată cu zestre, ar fi trăit pâte cu mal mulţi ba ii in punga, ar fi cheltuit maî mult, ar fi fost ma! mult prin teatre, prin baluri şi piiu soarele; der, ar fi lucrat mal puţin şi n’ar fi ajuns la celebritatea la care a ajuns astăzi-
Exemplele se înmulţiră, pa acest ton, sub o trecere în revistă a Bucureştiuluî Rtreg.
—	Aideţl, sc unpu! mei), grăb*şte-te; tă fi tu ca dânşii, 4*“e Marina, terminându’şî discursul, se fi! sigur câ n’are să’ţl fie răi)!
Care ai) fost cuvintele care l’ail hoD-rît ? Fost-ai) exemplele frumose ce i le dăduse Marina? Fost-a vr’o reîntârcere la i de! de altă ordivă? Nu ştii) nici astăzi ? Iasă, într’o dimineţă—e ud an şi câte-vu luni de atunci—veni la mine, el, cu Marina şi ca o bătrână ce se dicea a fi mătuşa Marinei, Ei avea aer satisfăcut şi gest hotărît; Marina,—aer mândru; baba—pardon, mătuşa Marinei, era de o veseliă ne-b mă.
—	Te mir! de visita nfistră, nu este aşa ? îmi 4ise dânsul. Vii) ca să te rog să ne fac! onfirea de a ne servi de martor, mâine; mă însor! A! să vil, nn este aşa ? La primăriă. Iţi mulţumesc din nainte.
—	Iţ! mulţumesc din nainte, domnule, repetă Marina cu o mişcare cochetă şi un aer fermecător.
—	Iţ! mulţumesc diu nainte, repetă şi mătuşa Marinei.
—	Iute s’a hotărît prietenul meu, îmi (jiseit) ei) după ce plecară de la mine!
Am servit de martor la oficerul stării civile. A nrmat căsătoria religifisă. A fost o nnntă splendidă.
Mândră că a obţinut în fine ceea ce
mfirgă şi se vedâ cine e în lingerie In acest moment ?
— Nu e nevoie, <jise cavalerul
Şi, îndreptându-se cu faţa spre uşă, întinse mâinele.
Curiozitatea spectatorilor era forte întă-rîtată,
Fie-rare-şî ţinea respiraţia.
D. dePulnifz făcu douî-treî paşi înainte, ca pentru a chiema. şi se retrase iar, ca pentru a atrage mal bine subiectul.
Uşa fusese deschisă în lături.
In fine apărn în sală o fată tînără, o madonă adormită, curată şi frumfisă dar slabă ca o mfirts.
Ea era îmbrăcată c’o rochie cenuşie forfe simplă; părul ei despletit îî cădea ■pe spate şi pe umeri.
La apropiarea el, un murmur de admiraţie isbucni din tfite piepturile.
Cât despre Edwiga, ea scăpă un ţipăt uşor când recunoscu pe Luiza Deslions, pretegiata sea.
Luiza păşia încet, cu ochi! jumătate închişi. Ea părea că vrea să lupte în con-tia influinţe! care o domnia.
D de Pu’nifz o îndreptă către un jeţ, pe care-I ordonă se
Acolo, el îî atinse fruntea şi, stând înaintea ei, o întrebă :
—	Ve4I?
—	Văd! răspunse Luiza.
Ea începu a tremura.
—	Ce e ? întrebă magnetizorul.
—	E îngrozitor! îngână Luiza Acest copil care abia s’a născut.. vrea se ţipe... se sbuciumă... fită, îl înăbuşesc...
Domna de Remeney, palidă ea o mfirtă, se razi mase de părete ca să nu ca^ă.
Luiza urmă:
—	Un om intră... nn zidar. . Sărmanul copil.. e acolo... in zid !...
Robert Kodom se apropiă răpede de mag-nâtizor:
—	Destul, domnule, 1! ^ise d-luî de Pulnitz N’avem plăcere a au^i melodrame închipuite.
D. de Pnlqitz aruncă asupra banohie-rulu! o privire petrun^ătfire.
—	Eşti sigur d-ta, d-le, că acâstă me-ladramă n’a fost o realitate ?
—	Ce are aface ! răspunse Robert Ko-dom. Realitate ori nu, acesta scenă nn ne pote interesa.
Luiza se sculaie, şi, păşind către dfimna de Remeney, esclamă cu indignare :
—	Ea e!
—	încă o dată, domnule, urmă banchierul, deşteptă p’acestă nebună!
Dar Luiza scăpă un ţipăt şi o rupse la fugă pe scări.
Ea-şl loă copilul care fusese culcat în-tr'an colţ al lingerie!, şi, strângendu-1 îu braţe, fugia pe stradă...
Era în 15 Ianuare, la unu după miedul nopţii, geruia de crăpat) pietrele. O cojă de zăpadă şi de poleiţi acoperia strada.
Luiza apucă în gonă în spre Champs-Elysees.
Ea fugia, sub iDfininţa somnului magnetic, ca o nălucă. Steluţe mic! tremurai) seînteind pe bolta cereşcă; în giurul el, arborii desfrunziţi îşî întindea!) ramurile negre şi încărligate.
Luiza mergea... alerga merei)..
Iu urma el, două umbre fugiaB şi eler
Un individ lung şi slab, ş’o miserabilă în sdrenţe, cu un coş în spinare.
Aceşti doui fimenî, cari păreai) câ pândiseră la casa d-neî de Remeney, se ţineai) de Luiza.
Bărbatul nu era altul decât poetul pe care-1 am întâlnit deja la cârciuma Cara-' patasilor ; femeia msrgea alături cu deasul,
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFTTL — 25 MARTIE 1868
3
dorcs, ?' oeea ce v'sez tâte femeile, căsătoria, Marina fa cuminte... aprâpe două luni de <jd6-
Intr’o 4* P® cund bărbatul răfi lipsea din oraş, fiind însărcinat Cu împărţirea pământurilor dupe o moşie a statului, la însurăţel, Marin», împărţea şi darurile eî, în oraş.,., unui neînsurat 1
O tîra firul năravului din fire !
Insă vai ! istoria eternă a desuodamin-teîor fatale : bărbatul se întârse mal curând decât era asceptat şi nu’şi găii nevasta a-casă. El o aşteptă, deştept, până la trei ore din uopte. Iu fine iat’o ! De r.stâ dată îusă, ea nu mai intră cu privirea provocătăre şi gata de a debita cele maî spăimâotătoie minciuni, ci intră palidă, spăimântată şi fără puterea de a resista ruşine!.
— Se pleci, acum chiar, domnă, înţeleg" îi dise furios bărbatul seu....
Ea se supuse umilită, scoboti scara plângând, şi plecă cu aceeaş trăsură cu care venise.
Divorţul fu gata; dâr probele lipseft.
Inse, ironie a lucrurilor omenescî! Ea singură puse în manile soţului eî probele decisive; ÎI scrise, şi ’I ceru ertare ! Seri sărea era atingetâre.
Divorţul se pronunţă. Ceea-ce inginerul nostru preveduse se întâmplă. Culpabila nu mal îudrăsni se se revolte şi să ridice capul contra uneî condamnaţiun! publice. Şi fiind că era tâneră şi frumâsă, renunţând cu totul la primul sefl soţ, Marina îşi reîncepu instalaţiunile într’nn noă menaj, de astă detă, la un doctor!
Conclusiune: Când nu poţi să scapi d'o amantă, ia-o de nevastă.
Rheus.
Iatimplări dla capitali
Buzunăr&lă.—D-na Moscovici, din calea Victoriei, No 8, trecând ieri pe stradă, a fost atacată de pungaşul Gheorghescu lou, cara’i sustrase din buzunar un porimoneu cu bani.
—o—
Furt. —Gogu Dănescn făcând cunoscinţa cu d. dr. Măgardict Ago; ian, care abia sosi în capitală şi descinse la otel Atheua, l-a sustras adl dimineţă 200 lei. D-rul supărat foc îu contra noiel sâle cunoştinţe a denunţut faptul poliţiei locale. Gogu D"-nescu se află invitat la parchet.
Don-Caprice.
——	■»>»>««»! -
ULTIMI SG1RI
Sofiz, 3 Aprile.
Prinţul Alexandru, în respunsul sed la‘de-peşa Marelui Vizir, declară că dorinţele şi sforţările sale tind a garanta succesul as pi* raţiunilor poporului bulgar, pentru cari acesta a făcut atâte sacrificii, jjprecutn şi a menţine suveranitatea Sultanului, care este singura legală.
El adaogă că nu ajută, nici nu va da ajutor pentru restabilirea vechiului regim, principala causă a acestui guvernământ fără putere şi fără voinţă, care ne inspirând nici ua râspect, e vătămător intereselor ţârii.
Prinţul menţine aranjamentul turco-bul-gar de la 1 Februaro şi refusă de a consimţi la aranjamentul furco-auropean, dâcă cererea sea, in cea ce privesce termenul numirii sâle ca guvernator general al Ru-meliel Orientale.- nu este luată în consideraţie.
Pătruns de sacrele sele datorii către poporul bulgar, Prinţul are convingerea că apără în acelaşi timp drepturile sultanului şi terminând aminteşte că a dat probe destul de numerâse de devotament către sa-zeranul sefl, pentru a putea cred0 că Sultanul va recunosce că refuzul seu îi este dictat de îngrijirea pentru interesele Porţii.
Sofia, 3 Aprile.
Se spune pe aci că Sultanul, după ce a luat cunoştinţă de respunsul prinţului, a însărcinat pe Gadban Effendi se se ducă la Sofia cu o misiune specială.
Gadban Effendi e aşteptat măine.
—	Trebue să dăm lovitura, ijise poetul, înainte ca sâ ajungă ea în piaţa Concordiei. Odată ajungând acolo, am fi prinşi..,
—	Treci înainte, dise femeia, ţi fă-ţi datoria.
—	A ! par’că e fdrte comod se treci înainte, di8e poetul, supărat ; de două ori am c?4ut cleja Pe ghiaţă; piciârele-mî sunt îngheţate.
—	Audi, mititelul, ijise oribila femeie, se teme se se strice !
Şi adanse:
—	D. Combalou are mare dreptate când (jiee că nu eşti bun de nimic !
Poetul, înţepat, alergă înaintea Luizeî, şi o apucă repede de mână.
Luiza, deşteptată de o dată, scăpă un ţipăt de grâză şi cădu leşinată.
Copilul pe care-1 ţinea în braţe căiju lângă dânsa.
—	Ia copilul! elice poetul.
Femeia îşi lâsăjo3 coşul care era plin de cârpe, luă pe bietul copil, care, jumătate mort <Je frig, gemea încet.
—	Vâră repede copilul între cârpe, dise Poetul,căci pote se crape.
Se vede că discipolul musefor luase, în
D. Rangabâ a sosit ieri la Sofia, şi a avut o lungă întrevorbire cu miniştrii.
Gonstantinopol, 3 Aprile.
Conferinţa o convocată pentru lunî.
Belgrad, 3 Aprile.
Negociările începute de d. Risticî pentru formarea unul cabinet nereuşind, d. Gareşanin a fost din nou chemat de către rege.
Londra, 3 Aprile.
Patru torpiliere vor pleca la 7 Aprile,
1	* ntru a întări escadra engleză diu Me-diterana.
Hue, 3 Aprile.
Trupele frauceze au ocupat Lao-kaî, în diua de 29 Martie, fără a întâmpina nici o resistenţă.
Paris, 3 Aprile
Camera deputaţilor va discuta lunea viitâre proiectul de împrumut.
Berlin, 3 Aprile.
Ia urma inundărilor de prin pregiurul portului Dantzig, câte va stăvilare aii fost rupte. Se fac cele mai mari sforţări pentru a apera portul, care asemenea e ameninţat.
Constantinopol, 3 .Aprile.
Iată analisa telegramei trimise la 30 Marte de câtre marele vizir prinţului Bulgariei, prin intermediul d-luî Genovicî, re-preseutantul bulgar )a Constantinopole :
Pentru că puterile au acceptat conven ţinuea turco bulgară, astfel cum a fost modificată şi pentru cn prinţul Bulgariei a consimţit asemenea la acesta prin organul represeiltantulaT seif, d. Tsanoff, nu mai râmâne prinţului decât a se supune la Starea actuală a lucrurilor, consecinţa ultimei revoluţ’uni bulgâresci. Fâcend acesta nu va avea nici o responsabilitate, căci se va pune ast-fel într’o situaţiune legală: acesta va ri un titlu mai mult la simpatia Europei şi la buna-voiuţa Sultanului. A-derarea prinţului ar fi de natură a’i asigura prelungirea puterilor sale de guvernator general al Rumeliei orientale.
Telegrama termină prin a recomanda Prinţului de a se uni cu guvernul imperial spre a adera la aranjamentul turco bulgar, cave va trebui învestit fără întârziere cu sancţiunea conferinţei
Iată asemenea textul telegramei adresate de E. S. Said Paşa misiunilor otomane la Paris, Londra, Viena, Berlin, Roma, şi Sr. Petersburg 30 Marte 1886:
Prin depeşa circulară de la 4 ale acestei luni, v’am informat de modificările pe care guvernul imperial, în dorinţa sea de a faoe voinţa Paterilor, a credutc ă trebue se le facă programului sed, relativ la afacerile Rumeliei Orientale, după ce a eliminat partea militară.
Puterile ad bine-voit să adere într’un mod unanim la tâte punctele asupra cărora se baaa programul ast fel modificat şi nu mal rămânea decât a întruni conferinţa spre a sancţiona acest act, când prinţul revenind de odată asupra con imţimântului, Cff' a fost dat de delegatul sed, d. Tzanoff, la conţinutul depeşil mele sus citate, a obiectat contra Art. 1. modificat, basân-du-se pe âre-rari argumente şi pune alternativa numirii sale fără termen, de guvernator general al Rumeliei Orientale, sau acceptarea par şi simplu a art. întâid e nunţat în ărangiamentrui primitiv, care a făcut obiectul telegramele-eirculări de la
2	Fevruare trecut
In [ contra sfaturilor nost re repetate, sprijinite prin ale Paterilor, pentru a an gagia pe prinţul d’a adera la programul făcut în ultimul moment, A. S. refusă până acum acesta.
Tâte sforţările nâstre român infructuâse faţă cu speranţa sa de a vedea reuşind propunerea sea privitore la numirea iară termen.
Avem deci onorea de a ruga din nou pe marile puteri semuatare ale tratatului de la Berlin de a bine voi se sprijinescâ încă odată sforţările nostre printr’un demers colectiv şi induplecător al agenţilor lor la Solia, dupe lângă prinţul Alexandru, pentru a-î semnala hotărîrea irevocabilă a guvernelor lor de a nn aduce nici o schimbare programului modificat de care e vorba,
cârcium", obiceiul unor espresii care con-traetezâ al dracului cu limba <j®ih)r.
—	De-o crăpa, <jise femeia, vom găsi altul într’altă parte, şi vom dice că e ăsta*
—	O ! ne-am găsi pâte beleua: tot e mal bine se li-1 ducem pe ăsta.
Femeia ascunsese în coş pe nenorocita fiinţă.
—	Par’câ ar fi o marfa greii de găsit la Paris; copiii cresc la tot pasul, ca ciupercile...
O ştergem ? întrebă poetul.
—	Cântă mal întâi prin buzunarele muierel acesteia! dise femeie, necăjită.
Poetul cercetă bine pe sărmana Luiza, şi I luă şalul care-i acoperia umerii ; în buzunar nu găsi decât un degetar şi cincî-deci de bani, lucruri pe care de asemene le luă.
Apoi, so îndreptară repede către cheiQ.
După câte-va minute, doui sergenţi de stradă, cari-şl făceau imspecţia, zăriră corpul Luizeî.
—	O femeie! <jise unul.
—	A numit de frig, ^ise cel-l’alt plecân-du-se către densa.
şi de a-1 face astfel se-şl dea consimţi-mentul.
A. S. Marele Vizir a telegrafist asemenea prinţului pentru a-1 angagia se accepte actul în cestiune şi pentru a-fînconşeiinţa c& conferinţa va fi convocată fără întăr-diere pentru a sancţiona acest act.
Bine-voiţî, a comunica îndată conţinutul acestei depeşî d-luî ministru al afacerilor streine şi a ne transmite răspunsul escelenţel sale în acâstă privinţă.
semnat, Sa.d.
Constantinopol, 3 Aprile.
Ambasadorii vor primi azi dupe prânz o convocare pentru Conferinţa care se va întruui luni la 3 ore. D. Hanotaux, însărcinat de afaceri al Franciel, şl-a amânat plecarea sa pentru Marţi, dupe cererea expresă a Porţii, spre a asista la Conferinţă, care se va mărgini astfel a semna un protocol.
Gadbau Effendi a fost trimes la Sofia pentru a încerca un ultim demers pe lângă prinţ şi pentru a preveni o ruptură cu Bulgaria.
Se asigură că consiliul de miniştri, ţinut joi la Yildiz Kiosk, a deliberat aprâpe estdu8iv asupra oportunităţii unei interven-yiuui militare eventuale a Turciei în Ru-melia. Majoritatea ar fi opinat pentru negativă.
Cercurile oficiale otomane cred că decă oposiţiunea prinţului Bulgariei relativă la numirea pe 5 ani, e basată pe îndemnurile Rusiei, nu esistă nici o raţiune pentru ca prinţul să continue cu oposiţiunea sea, când sancţiunea acestei clause de către Conferinţă în care întră şi Rusia, va proba că numirea pe 5 ani a fost stipulată in contra Porţii, şi că prin urmare, deea acSsta este adevărata causă a resistenţiî prinţului Alee-sandru, acesta, spre a fi consecinţe cu el însuşi, trebuie să se încline înaintea verdictului marilor puteri.
Ministerul, care şovăia ieri, pare astădl consolidat.
Atena, 4 Aprile.
Camera.—Ministerul a presintat proiectele de legi, a căror depunere o anunţase.
D Dalyams a făcut apel la patriotismul CameriT, în midlocul celor mai vil aplause. D. Tricupis a criticat politica ministerului pe care o crede insuficientă pentru a da satisfacţiune revendicărilor naţionale.
D. Delyanis respunde, acuzând precedentul minister, care a creat situaţiunea critică în care se găsesc finanoele ţerel
Atena, 4 Aprile.
Camera va continua mâne desbaterea ce s’a început asupra cestiunil de încredere pusă de minister. Sa crede că el va avea majoritatea.
Viena, 4 Aprile.
După Noua presă liberă, d. Risticî ar fi renunţat de a forma un cabinet fiiud-că se glsia în faţa a mari dificultăţi de ordin interior şi exterior.
După alte informaţiunt, colonelul Misko-vicî nu primia portofoliul resbelului decât cu cond iţi unea de a fi cu totul liber în cea ce priveşte numirea ofiţerilor.
Regele admisese acesta condiţinne, der Risticî a respins-o
Belgrad, 4 Aprile, 2 ore.
D Garaşaniu a primit misiunea de a forma cabinetul.
Belgrad, 4 Aprile, .8 ore sera.
Noul cabinet va fi constituit probabil în timpul serii sail mâne diminâţă cel mal tânjiu.
D. G^raşanin va păstra împreună cu pre-sidenţa consiliului portofoliul afaceriloriS streine.
Se crede că ceî-l’alţl miniştri vor fi: general Horvatovici şi d-nil Mijatovicî, To-palovicl, Halinovieî, Ciumicl, Kujundzicî şi Milanovicî
Livadia, 4 Aprile.
Ţarul a sosit aci.
Sofia, 4 Aprile.
Nu trebue se se aştepte un resultat favorabil de la misiunea lui Gadban Effendi, care e aci forte discreditat.
Se crede, prin cercurile bine informate că singurul mijloc de a ajunge la o soluţiune şi de a garanta stabilitatea, pre
venind intrigile c»ra sunt de natură a turbura opiniunea publică în cele doue Bulgarii, ar fi, ca marile poteri, în loc de a sancţiona numai vederile lor, sg ordone executarea araDjamentuîni modificat de ele
Paris, 4 Marte.
D-niî Duc-Qllercy, redactor la Cri du Peuple şi Roche redactor la Intransigeant, fiind că excită pe greviştii de lâ Deeâzeville, aii fost aresteţi
Din ediţia de s6ră
4 ore a
Belgrad, 3 April
D. Risticî, desvoltând programul sâfi politic, a declarat că va lua de normă menţinerea mat cu sâmă a bunelor reiaţi uni care esistă acum cu Austro-Ungaria, către care Serbia are atâtea îndatoriri şi că speră că va reuşi sS stabilescă bune reia-ţiunî cu Rusia, Germania, Bulgaria şi Mun-tenegru. Csbiuetul Risticî e pe cale de a se forma. Peste puţin se va cundşte cum va fi compus.
Pesta, 3 Aprile.
Corespondenţa din Pesta anunţă că ne-gociănile privitore la compromisul Austro-Ungar s’afi terminat ieri. Cea din urmă propunere a Ungariei, privitdre la drepturile esupra petrolului, a fost primită.
Melasa va putea ti inportatâ fără a plăti nici o vamă.
Berlin, 3 Aprile.
Reichstagul a aprobat în mod definitiv proiectul privitor la o nouă prelungire de 2 ani a legii contra socialiştilor.
Constantinopol, 2 Aprile.
Era hotărît ca Gadban Effendi se plece astă seră la Sofia cu un tren special. In ultimul moment circulă ştirea că conferinţa se va întruni la 5 Aprile şi Gadban E-fendi ar fi primit, în consecinţă, ordinul de a'şî amâna plecarea.
Viena, 3 Aprile.
Fremdenblatt confirmă soirea că 6 torpile austriace vor fi trimise în baia de la Suda, cu scopul de a coopera cu flotele celor l’alte puteri la o blocare efectivă, pentru caşul când atitudinea Greciei ar tace necesară o ast-fel de mesură.
(Havas)
ADUNAREA DEPUTAŢILOR 22 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi un sfert, sub preşedinţa d-lul D. Lecca, fiind pre-senţi 95 deputaţi.
După citirea sumanului ş’a comunicărilor, se acordă congedil d-lor Y. Jorj şi M. Dinescu
D. Pop întrâbă oa^e e <j*na ficsată pentru desvoltarea interpelării sâle, anunţată d-luî ministru de finance, asupra nepu-blicăriî pe fie care lună a situaţiei financiare a tezaurului.
D. ministru de finance răspunde că a luat măsuri pentru ca situaţia financiară a statului se se publice complect din trei în irei luni. E grfetl sg se facă publicaţia acesta pe fie care l.u a şi ea nu se pote face decât în mod forte defectuos
D. Pop se declară mulţămit de răspunsul d-luî ministru şij renunţă la desvolta-rea interpelării sele.
D. Mucenic Bine nu rog&.pe d. Ministru al învăţământului se spue ce se face cu învăţătorii diu Argeş ale căror lefi n’au fost achitate de fostul revisor şcolar, nenorocitul Arsenescu. Li se mal plătesc acele salarii şefi nu ?
B. Ministru al învPţămen tulul răspunde că negreşit învăţătorii cari aîl rămas nea-chitaţî în arma neregularităţilor ce s’ai petrecut acolo aihdrept de la banii ne primiţi şi că ei vor fi » hitaţl.
D. M. Binescu, în numele învăţătorilor din Argeş, mulţumesce d-lul ministru a! şcolilor.
La ordinea e proiectul pentru modificarea şi suprimarea unor articoll din legea licenţelor de la 1876.
B rapo>ior Ern. Porumbaru citesse raportul şi proiectul de lege în cestiune,
D. Nicorescu sa suie la tribună pentru a vorbi In cestiune prealabilă (Aplause şi ilaritate.)
D dr. Codrescu râgă birou! se nu calce peste dreptul pe care-I are de a orbi mal întâie, căci în ce°tiune prealabilă s’a înscris înainte de d Nicorescu.
D. Disescu în cestiune de regulament (jise ca d. Codreocu s’a înscris în fondul discuţiei înainte de d. Nicorescu, dâr în eestiunea prealabilă d. Nicorescu s’a în scris mal întâiB. Trebue se se dea cuvântul d-lul Nicorescu.
D. preşedinte dice că nu e ţinut cel în scris maî întâiă ca să declare cum va vorbi şi că în ori* ce cas are dreptul de a vorbi maî întâi ii.
D. Nicorescu în cestiune de regulament, susţine că d sa are dreptul de a vorbi mal întâiiî.
D. preşedinte dă cuvântul d-luî dr. Cordescu.
B. dr. Codrescu propuue suspendare? djs-cuţieî acestui proiect de lege pentru în uţaî d’aprope cercetarea lui de către comitetul delegaţilor. Licenţa e una din dările care nu se potrivesce cu ideile timpului, şi acolo unde esistă, resultă din tradiţiun! şi e cu mult, mal puţin onerosă. D. Ccdrescu cere înlocuirea acestor dări. prin o taxă proporţionala pe locaţiune şi o mică taxă pe vadră.
D. ministru de finanţe arată că taxa pe licenţă nu se pâte usemăna cu capi i a ţi u-nea. Cu statistica, d-ssa dovedesce că licenţele n’au impedicat de loc progresiva desvoltare a comerciulul cu spirtâse. Guvernul nu se opune insă Ia o modificare, în senzul propunerii d-luî Codrescu, a pro-ectuluî de lege. Der trebue se se ia mai întâi în consideraţie proectul, ş’a pol se se ia în cercetare propunerea d-luî Codrescu.
Se c*re închiderea discuţiei.
Du,.e ce vorbesce d. A. Djuvara contra şi d. Iepurescu peutru propunere, discuţia se închide.
Se pune la vot propunerea d-luî Codrescu de a se lua în considerare proiectul de lege şi a se cerceta apoT de comitetul delegaţilor modificarea ce s’a propus.
Resultatul votului e:
Vutauţi .	. .	104
Voturi pentru . .	75
Voturi contra .	.	29
Camera trece în secţiuni pentru câte-va minute, pentru ca comisiunea delegaţilor să delibereze asupra 8;“temei propuse de d. dr. Codrescu.
La redeschidere, d Em. Porumbaru, raportor, declară că delegaţii au modificat redacţia articolilor 1 şi 2 al proiectulu de lege pentru transformarea unor articol! din legea licenţelor de la 187G.
Se dă citire articolului 1.
B. Al. Ojuvara combate proiectul de lege, susţinând ca nu e bine studiat.
D. Iepurescu susţine proiectul şi propune maî multe modificări.
D. Nicorescu combate şi d-sa proiectul şi propune un amendament.
D. ministru de finance răspunde că sunt perderl de vreme tâte disclrţiiie ‘sumare ce se fac. Acum nu e vorba decât de acoperirea unei diferiuţi bugetare. Alcătuirea uneî legi bune pentru impunerea băuturilor 6pirtose cere mult timp şi stadiu A-ceste studii se vor face în vera acesta; se vor aduna date şi noţiuni pentru formai ea uneî legi care se răspundă la tâte cerinţele şi la tote interesele. D-sa râgă se se voteze acum artico'ul după reda ţi mea comisiuniî.
Art. I se voteză nemodifieat.
■ D. E Coslinescu propune un amendament prin care comercianţii iicorişti sunt scutiţi de taxele de licenţă atunci când îşi fabrică înşişi produsele şi le vând numai en gros.
D. ministru de finance primesce amendamentul.
Acest amendament, transformat în ar-ticol separat, se primesce.
Art IV, V şi Vr se votâză nemodificaţi.
Proiectul de lege în total se primesce cu 56 voturi contra 8.
Şedinţa se rădică la ora 5 şi jam.
\'
—	Nu, mal răsuflă.
Şi adause:
—	Nu pare a fi femeie ue uliţe.
—	Căldura o’s’o înviue... Apuc-o dintr’o parte şi haidem.
El rădicară pe nenorocita fetă şi o duseră cu băgare de semă pene la secţia pohţie-nesca.
A doua (jî mal multe ijiare publicară următorea notiţă :
«Doui agenţi aă rădicat nâptea trecută pe o femeie tîneră leşinată într’o alee din din Champs-Elysees. Acâstă nenorocita a răspuns ia tâtă întrebările ce i s’au făcut cu atâta neorânduială încât s’a obţinut convingerea că ea a {nebunit după ce aBis tase la vre-o crimă nedescoperită încă. A-cestă femeie, fârte tîneră, e de o frumuseţe rară, şi comisarul a luat obicinuitele măsuri în interesai el.»
Ceea ce vrea se ^ieă: Luiza Deslions a fost închisă în ospiciul de nebuni de la Salspetriere.
In aceiaşi di, o scenă mişcătâre se petrecea la primăria arondismentulul al 9-lea.
Vicontele JVlian Edme-Gaston de Flous-
tignac se presinta la biroul 8tun, civile.
D. de Fioustignac, dorind se repare greşelile tinereţe! sele, recunoscea că e părintele unui copil de sex femenin, înscris sub numele de Carolina-Edwiga.
Ce" doui martori iscăliră cu densul ; actul fu trimis la înregistrare şi retras la timp de vicontele, care, cu preţul de şepte franci şi jumătate, ajunse a fi tatăl unei fete pe care n’o veijuse nici o dată.
D. de Foustignac merse de depuse actul de recunoscere în cabinetul d-luî Com-balou, om de afaceri, în strada Meslay, care-şî frecă mâinile ijicend :
—	Am lucrat bine!
—	Spune te rog, scumpe Combalou, dise atunci vicontele; n’ar fi âre un mijloc ca se avem un mie avans pe acesta afacere ?
—	Tot lacom! dise Combalou. Sunt onest şi-mi place se împart fojosele, der nu stă în firea mea ca să me eseent maî inaiute.
—	Nu sciu uude se dorm, dise vicontele. Acolo unde dorm e primejdie, căci în fie-care lună poliţia face inspecţii.
—	Ţine un ofi, 4>s® Combalou.
Oul e un napoleon pe o piesă de cinci franci de argint; piesa de aur represintă
gSlbeuuşui iar cea de argint albuşul oului.
Vicontele era nemulţumit.
—	O sută de franci, măcar ! dise el, rugător.
—	Ţine, dise Combalou, n’a o hârtie de cincî-deci
Şi omul de afaceri adause :
—	Nu te învăţa cu nărav.
Flaustignac salută şi ieşi dicend.:
—	Aşa mal înţeleg.
Pe bulevardul Saint-Martin, el cumpără o flâre pe care şl o puse la butonieră; dădu cincî-deci de ban" ca se i se ca! e pălăria ; işî lustrui cişmele cu doue-(jeeI de bani la un văcsuitor de pe stradă şi. . s’o spun?... îsî cumpără o pereche de mănuşi galbene!
Bietul viconte! se credasa pentru Un moment bogat, ca alta dată...
(va urma).


www.dacoromanica.ro

ELEURAFUL - 24 MARTE 1886
CURSUL BUCUR ESC!
de la MOOASTI^EA din Fecamp (Sena iiif. Franţa).
-----------------------—---------------------------
Delicioasă, Tonică, Aperitivă, Digestivă.
iileîMta L»e
rul la iBodfi. E cea mal tonicS, cea maî digestivă şi în a-celaşî tiuap cea mal deliciOsâ din tote lieuornrile de masă.
Ea e întrebuinţată cu forte mare succes ca preservativ în afecţiunile epidemice, chiar cele maî periculose, ca afecţiunile bolerice.
IntrphilintQrO ■ aPer‘tiv, amestecă cu apă curaiă sdd II OUUlIlpH O , gaz^Să înainte de mâncare—Ca digestiv, unu sail doue pahare după fle care mâncare.
ÎI]
a
THOMA ŢACIU
Nr. 4. — Strada Lipscani — Nr.
în nou! palat Dacia-România •turna pe iţiua d* 24 Mart-» )8t6.
A se cete tot-d’auda în parte* de jos a sticlei, eticheta rectangulară purtând semnătura Directorul uf general.
(2) Se găsesce pretutindeni.

VESJTASLE LîgUECK BENSOXCTJNE tiarques dâposces en France ol 4 1 Elr.itrper
CX£SŢ}i-*
ii/•'i,if,UTiWiT-~i«i^fdiin ■ 11 i ATguSS»** fim
’MASll BREVETATE EST âr FABRICAREA CARAMIZE1
Misteme aprobate şi de construcţiile cele maî solide pentru hb’icareu eftină a
Cărămizilor ordinare, să pate, fasonate si refractare
Tuburi desvgnturut, pliX«*î pentru trotoare şi vestibule,
Olane, ţigle losanges din Franci a. Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cărămida mici de scorii etc.
Prospect gnriîs^iTrânco LOUiS j Ă £G£R	.
	im) .	V ând.
5®/o &entS a.aortieahilă	96 U	'68 4
5°7o 5 -amână perpetuă	92i 2	931/2
6®;o Obl ileStatjinr ooiivitlte]	89	90
6®/® „ G. F. Române >	—	—
53!n ,. Municipale , .	74'/*	751/,
!0fs , Casei Pens. [300 l.J	2l0	215
5°/f.i Scris, fţjaciai'rt rurale .	86"2	87
l°h .. 5°/o 9t nrbanB	1021/4	108
	821 ,	83
fh >< , „	92	93
„	981-2	9 Of
irop/ ca prime Bucurescî [20 f -. 5®/j C'murale nuol . . banan Prevederea .	30	33
DIVERSE		
tur contre argint saf .ilett	14. '/2	11.
Bilete de Bancă. . . . ,		
fiorini val. Austriacă	,01	2 02
Jărcî German* . .	1.23	1 25
îanc-uoto Francese	99	V (
Ruble de hârtie	2,40	2.45
NUMAI DE Lâna de oie curata
pentru un om. fle o statura mijlocie
PENTRU Un COSTUM
t florini 96 Cr. din lână bună; g	„	—	„	»	mal bună;
10 „	-	»■ fi"* ,
Î2	,,	40	cr. „	»	«n totul fină
Plaidurl de că'âtorie, bucata f, 5, 8 până la 12 fl.- Costume f<5rtâ fine, pantaloni, parc si uri, stofe de haine şi mantalo do plâe, tiflu, loden, commia, eamingain, cheviots, tricouri, postavuri pentru d<5mne şi postavuri pent-u biliard, pevuviene, doskings, recomandă •
Deposit de fa-brioă în Briinn
fondata m
1860,
Mostre franco. Modele pentru d-nil croitori nefmiicate. Am în permanenţă un deposit de postavuri 150,0C0 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că ou[niarele mele afaceri iuternaţionalc îmi remân o mulţime de resturi in lungime de 1 până la 5 "metri, dar sunt silit să mg desfac do asemenea resturi cu reduceri mari subpriţul de producere. Ori ce om cu minte t ebue să recu-n<5scă că din res'nri aşa do mici nu se pot trimete mostre căci la câte-va sute de cereri d mOBtre în cel maî scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aoeia e o adevârată înşelătorie când diferite firme de postăvăiie publică că trimit mostre din resturi ; in asemenea caşuri mostrele sâ taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asem nea procedări. — Resturile c.r! nu convin, se schimba sau sA trimit banii inapol.
Scrisori se primesc în limbele germană, ungarii, boheniă, polonă, italiană şi' francesă.
La Tipografia (Jiarulur TELEGRAFUL, se allă de vengare
Bilete
MTTl.TlTMTTfltî
Sâmbătă 22 c rent, ova 8 sâra eram să cad victima unul incendiu .ngrozitor, care printr’o în-tâmplae s’a aprins îabora'oriul meiî de cofetărie aduc mulţumirile mele d-iuî Poliţaii! S. Vasilescn şi agenţilor d-sele care prin graba şi curagiu’ ce aii depus, focul a fost iocalisat şi stins
C Ititdnlescn, Buzed.
>
Socleiaiea EouiâM k Consimţitul şi Lucrări jalill i fi Burai
Consiliul de admiifstraţiune are ond.e de a informa pe d-nil acţionari îă, în conformitate cu art 42 dni Statute, Adunarea generală ordinară a acţionarilor e v.. ţine Duminică 20 Aprilie (• MaiO) 684 laora 2 d. am, la r ş '(jmfa societăţeî, str Ddmneî, 8, în Bneuresci.
Oii DINEA ţ)lLEl :
1. Raporturile consiliului de administraţie I Pache- eşiţl la sorţi conform art. 3f al 14,
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Pjuis şi recomandată de câtre cei mai însemnaţi Medici, in SRONCHlTE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
B6LE DE PEPT (Ofticai, RACHlTiSIVlUL (Copii scrofuloşi şi diformi).
Modul vnirebuinţ’irei : Fic-care lingură intruă jumătate pahar eu apă şi jachnr.
Phm 36»A.TT1E,ATTBEIEÎ.GfEI, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tdte Pli">.
' '	/ --	a--l>mcow»wu.s.|1| , W||| IM II IMI HH	lfflTTIIIII
AVISU
Hei yîl17TrO Cofetăria Griviţa din Buzeu, si-O tuată la posiţia cea mal bună (colţ), fiind bine asortat cu tâte artico ele pentrrt aodştă branşă şi cu tâte apar. tele trebuineiâse, pie um şi mobilier pentru instalarea unei grădini, cu condiţiunile cele mal convenabile.
Amatorii sunt rugaţi a se ndreta la sub-sem-natul fle în persână ne prin corespondenţă
C. ltiîiiulescu, Buzei!
şi al censori'or asupra bilanţului peex 1885.
2. Aprobarea bilanţului şi descărcarea consiliului de administr ţie pentru gestiunea s»;
8 Fix n ea dividendei ;
4. Aiegi-rea a dou, consi iert în ocul d-hr Emil CQstinescu şi Em.inoil rrotnpopcscu-
E;i l’R VS DIN
5. Alegerea censori'or pentru anul 1886 şi fixarea remuneraţiunel lor;
Pentru a fi rdmis la adunan* gene ală, or-ce acţionar v . trebui să-şi dt-punâ acţiunile înainte de 13 (25' Aprile i>i Bucur, sef, la sediul societăţii, sh\ Ddmnel No. 8. S1ATUTE:

Art 4o. Orî-ce acţionar, care este în drept a lua parte la adunărea generală, pdte să fie repr sentat într’S sa dur numai printr’un acţionar care are şi ens il dreptul de a fi admis
la adunare
Art. 17. ţ)te 1 acţiuni dau dreptul la un vot. Nici un acţionar nu va putea întruni nvri mult de d ud-rjeei vo‘ur! pentru dânsul sail ca mandatar, o.l-care ar fi numărul acţiunilor ce ar poseda sdu representi.	Preş dintele Consiliului de administraţie
Bucurescî 20 Marte (1 AprilJ 1886.	DiMTUIE OH1KA.
n\ sau
Se depărtâză sigur şi fără durere în timpul cel mal scurt prin ungerea cu tinctară de bătături renumită şi singura adeverită a I Iul lîavatner, din Pharmacia roşie în P sen.
ICO Costul unei sticluţe cu car- 1 Cp I fl, ton şi cu pensulă	I iD#
Deposit în Bucurescî la d- Farmacist Ru-| dolf Sclimetian, farmacia Curţeî Regale-
tă

jsl -şm
aîâ.oolilor Cifipselor, Oi*oiişitei etc. Siropul si Pasta de Nife a lui Oelangrtnier diu Paris, are o eficacitate sigură şi conslatatS de membrii Academiei de medieioâ diu Pa-is, ne. onţi îâud opium aici sări de opium, ca „morfina şi Codeii.a. se dă fără ternă Copiilor atinşi de tuse salt tuse Măgărescâ — Deposite îu tdte farmaciile din România.
De Tfâis4ar-e
Una WfkŞlHk tipografică No. 12.
Diverse car.ctere de litere precum şi materni puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie în provincie- Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner I. SCHVVARTZ, strada Decebal, în Bucurescî.
Lecţiiim de Dans
OTEL riESOHT) Strada ŞSLABI, oamera 24. |
Sub-semaatul are oudre a aduce cunoştinţa onor. public că dă lecţinnî de I dans atât privat cât şi la domiciliul gât)
iiĂfeait isa ,âK4.fiarx
Profesor de Dans.
Hrr»ma
Tudor Vladimii eseu No. 1.
iu dosul Hotelului Londra
Fu
RECOMAND
m
aparat de ars paie şi otî-ee couibiistibtt.
Sistem foarte nofl cu cal în loe de valsuri din fabrica d-lor
iii)
i
MOBI CU VALSURI
Ferecate şi neferocate, de tuci tare, pen trn aruiale şi măcinat, din fabrica d-lor jţffi
OAisrz: sc aonvri>.
din Budapesta
In sfirşit recomand şi fabrica mea de reparat maşine agricole bine cunoscut* nori simple şi artistice, batose de porumb, mo risca, turbine, grape de fer ş f tdte rezervele pentru locomobile şi treerătdre.	g
_____________ Bfl
*3. Strada BUCUREŞTI TuTodâŢTsîr
Sub semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bi curescean şi intregei ţâri, că în fabrica mea, superiâră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce ain stabilit în Bucurescî, 6'trudd Radu-Vodă, No. 45, se fa-brioeză stofe indigene din lână curată din ţeră pentru costume bărbăteşti, care le vend cu metrul, chiar în fabrioă şi în atelierul meu de crortorie din strada Academiei, No. 28, ce este tot-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabric1* şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbăti-scl de comandă cu cea m u frumâsă tăetură după jurnalele cele maî nuoî, cu preţ moderat IL1E M. FOPP.
Fabricant de Postav şi Croitcr,
Str, Radu-Voda, 84 si Acad emiţi, 28,


Pectoral nu şî-a dobândit uă reputaţiune maî bine meritată ca a Pastel şi Siropului de No fă a lut De faugrenier.
Reputaţiunea -lor universală e întemeiată :	,
1.	Pe superioritatea lor şi pe puternica lor eficacitate, constatată de doctoriî tutulor spitalelor din Paris, pie um şi de membrii Academiei de medicină diu Francia, contra Răcelii, Bronşitei, Jritaţiuni'or de pept şi a gâtului-
2.	Pe composiţia lor, a căror basă e Nofe le Arabia (Hibicus esulentus de Liune) fructstreiu, care n’are nici un raport cu substanţele întrebuinţate în alţi pectorali.
3.	Pe andlisele chimiştilor facultăţii d>a Paris, care demonstra că ele nu conţin nici opium, nicî să,î de opium, cum a MorfinasaO Oodeiua, de aceia se pot da cu succes şi siguranţă copiilor atins? do Tuse saQ Tuse măgăreşcă.
ACESTEA sunt titlurile autentice care recomandă Pasta şi Siropul de Nafe încrederii doctorilor şi a publicului, titluri, ce u’ait fost date nici uuiiî pectoral nou satî vec.bifi	Deposite în tote farmaciile din România.
0 buuâ îngrijitors
germană şi română caută un loc într’o familie o-norabi ă. — A se adresa în strada Domniţa Nas-t-aeia No. 4.
M iiŢlOMA Ia A
societate ^eaer-Uă ie figurare în Bncuresel
Aprobată prin decret regal No, 225 diu 25 Ianuarie 1895.
Capital social fi 000,000 lei
j Prima emisiune ',000,000 lei deplini vârnaţî 35,000 acţiuni .de lei noul 200 ti9-caro, din care 1.000.000 lei specialtnente afectaţi oa fond 1» garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionala“ asigură :
1. In contra dannelor de ? ncendiil. /’ Contra daunelor dc grindină (piatiâ) <• partici-fri'i da 15® (, din brnefleiul realisatdin acesta ramură in ţâră.— IIr. Contra daunelor de Transport precum ţi Talc T. -IV. Contra spargere! geamurilor, ogLinzilor. etc.—V. Face asigurare nsnpia vjeţeîî
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare Je 70® 0 din beaeficiâ în com-bm&ţiunile urmitdre i asigurări asupra vieţeî aueia saiî a douS persâne, asigurări tem lorale, asigqrâr mixte şi asigurări mixte cu capital dublu
b) Capitaluri în cas de viaţă
Cpmbinaţiunile urmărire :
IsocUţUinî mutuale de supra-vieţui.e. Aso-ciaţiun? în grupuri do 12 ani pentru copil de In aul jum. pâuă la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitaluri fixe pentru llotn. fără contra asigurări şi rente viagere în diferite com-binaţiunf.
Penâ la finele anului 1884 ,,Naţionala*4 a realisat în drfritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiv' aproximativ 3.500.009 1. n.
DIRECŢIUNEA GENERALA 9w. Caroft, No., 9.
SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CU VAPORE PE DUNĂRE
Valabil de ia 8 (30) Martie I8S6, până la altă Misposi îtuae
NB. Orele de plecare maî jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se S'h'mbă după circpnstanţele timpu ut şi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la" Staţiuni m ii înainte de orele indicate în acest Itinerariă. — Pornirea Voporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
Tla în eTv î«tţa ţ 6® 'a Sf- George viitor casele din ăJo JUviUridv gtrada Negustorii No. 17. A se adresa ia d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No. 22 sâiî în strada Pescăria Vecuo No. 9, la d. Stefânescu, proprietar
ctjesede vapoarelor ide: posta
	CURSE 1		IN JOS :	II III.			CURSE IN SUS : III. I.					11
dala Orşova		Sâmbătă	4 pm Luuî	4 p m. Juoî	4 p.m	‘ de la Galal!	Marţi	9 nm	Juo!	9 a m S îmbată 9 a.m.		
H	Severi Q	D minime	x 5 a.m Marţ	5 ii Ol. Vino î	5 a m	„ Brăila		le 25		1025		1 >25
ii	Brsa-Palanoa	)»	h*® „ „	6*o ,.	fi4® „	| „ Gura Ialomiţa!	11	2*® p m	11	22 p m		22« p.m»
»	Kaduje/aţ	11	8 „	8 -	8 „	„ Hirşva		■3 „		3 „		3 „
îl	Calafat		H»‘° - „	1010 »	;fi( „	„ Cernavoda		545 „		5« .,		545
W	Vidin		l®35 ,,	1085 ,. ’’	1085 tt	„ Ostrov		9«® „		98®		t-3o
II	Lom pa la nea	1)	riri.. „	12«p.m	124) „	„ Călăraş! oraş	11	73® „	11	78®		73» „
tt	fiahova		8‘5	315	316 „	, Silistra	** *	IO3® „		103)		U8o
fl	Beket		3*° , „	oS® ’	38® ,'	., Olteniţa	Mereu -î	2 p.m.	Vineri	2 am.	Duminică 2 a. ui	
11	Ce rabin		6â3 „ „	53® ’	68®,;	„ Turtukaia	>#	2'5 „		»“ »	li	26 „
11	Nicopoli	11	^ II 11	7	7 ;;	în GiurriuţSmâvdj		58®	»>	5»3 „	11	53® „
>1	Măgurele	M	720 * n v	72) „	721 m	de la GiurgiuţSmânf ,	11	10 .	>1	10 „	11	UI
>1	oistov	n	u 0 ^ 11	9 o „	9 [° „	„ Rusoiuc		p.m.		Ll		11 „•
s/	Zimnicea	,,	d*5 .. G a. m* Mec cm*	925 _		„ Zimuicca		445 „		2'5 p m.		2'5 p.m
>1	Rusei uc	fmo!		6 a.m Sâmbătă	6 a.m.	„ Sistov		5'5 „	11	245 „		245
ii	Giurgiu(3mird.)		W „		10 „	„ Măgurele		7« „	11	5" „		5'» „
V	TartulCaia	»»	l^5„	12'5 pm „	12'5 >f	„ Nicopoli	11	■6' „	11	52° „	11	52° „
u	Olteniţa	J»	^3) „ „	12*® „	128®	„ Corabia	1» Jou!	94® „	11	,,		7,0 „
n	Călăraş foi aş	11	1 „	I	1 ,,	,, Beket		12® a. ai	11	955 „		955
*i	Silistra		*“ „ „	45 ”	243 „ !	„ Rabova		124® „	„	101» „	11 Lun!	101. fi
ti	Ostrov	l>	3 5 „ „	3-5 ”	3[5 „ j	,, Lompaluaca	11	6 „ Sâmbătă 6 am.				6 a.m.
ii	Cernavoda	11	8 „	8 „ „		„ Vidin		8« „	l>	845 „	I»	8« „
ii	Hirşova	1*	8 „ „	8 „	8 ,. |	„ Calafat		9.5 „	11	9'5 „	>>	9*5 „
ti	Gura ialomiţa!	11	m »• i>	8®°	830 „ i	„ Radujevaţ	11	J2I5 p m.	11	1215 p m.	11	1215 p.m.
la	Brăila	Marţi di	Jiiueşâ J .oi d	miueatu Duminică dimiu. i		„ Brs i-Pulaaea	h	2 „	11	2 „	11	2 i>
”	Galaţi	>»	»» 11	11 11	11	in Seve rin de la Sflfn-in	♦ » Vb:e u	7» „ *** „ 5 n, in* Dn ninicaî a. tu.			Marţi	43. „ 5 a m.
PRIMA FABRICA R0T4ANÂ
DE
Cursele VAPORULUI LOCAL între GALAŢI-TULCEA-ISMAIL :
Pornire in jos:
De la Calaţi la Tulcea-lsmail, Marţi, Joi şi Prim i plec .re de la Galaţi la Real şi fsmtil la l Qalert’. .9 fm Martie 1896
Sâmbătă 8 ore dim. 20 martie (I April) ;8-6
Pornire in sus :
De Ia Isrnail la Tulcea-Galţl, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim Prima pl icare de lalstnail şi Reni la Galaţi la 21 Marte 2 Aprile 1886 INSPECTORATUL AGENŢIILOR.
O bâutură făcută din lapte, care seîntrebuin-ţâ(Jâ cu uu succ s mare în Rusia, Engiitera 5' Elveţia, în contra bâmlor de piept mal cu sâmă în cc itra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, snnt stabilimente speciale unde mii
de bolnavi se vindec prin Kifir-Gumis.
La uoi în Bucuesul, mulţămitâ iniţiativei d-lul Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţ! a! aceste! băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe oare-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samar» o obosirire şi costă mult, pe când calitatea Kifirulut, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei nâstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Gumis s’a mutat de la Hotel de France, în ealea Griviţa No. 140, casa Manolescn.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Gumis la Depoul general, strada Griviţeî, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREfDL ABONAMENTULUI
In provincie 100 strcle 100 le! 50	»	60 »
25	»	30 »
Loco Bucurescî înapoind sticlele gâle-100 sticle 85 le! — !'■
50	»	45	»	»
25	>	22	»	50
Pentru bolnav! neavuţ! preţurile vor fi scăijutf
Tipografia	T« «gratai4, Calea tUhovei No. fiţi.
ii j
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4137.
IN BUCUKESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
A B O > A M E N TE;
Pentru Capitală:
Pentr» un an *	Lei 24
.	ş^se Lini	...	>	12
,	rel luni	...	>	(j
Pentru Districte
Pentru'un an .	.	.	.	Lei	30
» şăse luni	.	.	»	15
»	trei luni	...	»	8
Pentru Strein&tnte Pentru un an .	.	Le'1	D
« ţese luni .	•	* ~ .
» trei luni.	...	»	l«
Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fiecărei luni.
Un număr vechili 25 bani.
Ediţia de dimindţă
JOI, 27 MARTE 1886
ANUNCIURÎ ŞI RECLAME :
Anunciurî pe pag. IV, linia 25 bani
Reclame pe pag. UT .	.	.	1	leu
» pe pag. II ...	3	lei.
» pe pag. I ...	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă,
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Frauda, Havas, Laffite & C-nie, 8 place dela Bourse Paris.
Englitera, Eugene Micoud, 81 Flett Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv ien. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
TJngaria, D. Moritz Wiest, în IJuda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahovel, No. 36


Director politic, 3L C, FUMBESGU
MflCu.1 -.	__Mm*	Î2SRIH ăi.-1 *X3 ’V* 12 «*’
Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
■H”.1	; -*
SOIRI TELEGRAFICE
(După 4iai-ele streine)
Paris, 5 Aprile.
In consiliul de miniştri d’a-l-altă ieri, d. de Freycinet constată că situaţiunea în Orient nu s’a îmbunătăţit de loc. Negocierile dintre Francia şi China pentru m-cheiarea uueî convenţiunî comerciale sunt aprripe de sfîrşit. La Decazeville situaţiunea devine tot mal îngrijitrire; s’aă trâmis noul trupe. Iu departamentul Nord e linişte ; greva se apropie de sfîrşit. O bandă de grevişti belgianl care voia se pătrundă in Francia a fost alungată do la fruntarie; s’aă arestat douî indivizi-
Goritz, 5 Aprile
Don Carlos; venit aci pentru a asista la înmormântarea contesei de Chambord, a fost intervievat de un redactor al 4iarul «7 Mattino asupra speranţelor sâle. Pretendentul spuse că speră acum mai mult decât ori-când. La observaţiunea diaristuluî, că principele represintâ principiul clerica liantului estrem, care nu se prea potrivesce cu spiritul modern, don Carlos respunse: «Opiniunea publică e cam aspra cu mine ; nu represint decât principiul ordinei şi al autorităţii».
Berlin, 5 Aprile.
Propunerile Papei, adnse de d. Scblo aer, aii fost primite de principele. Bismarck, cu trite că cer o nouă ^modificare a proiectului bisericesc. Comisiunea Camere' seniorilor va discuta din noîl proiectul.
Milano, 5 Aprile.
La turburările din urmă, mai mulţi sol • daţi ati fost răniţi; peste patrudeci persrine aii fost arestate. Consilial comunal a revocat disposiţiunea privitore la taxa pe pSine.
Berlin, 5 Aprile.
Norddeutsche Allgenieine Zeitung spune că, faţă cu atitudinea principelui Alecsan-dru, a venit 'momentul ca Europa se se hotărescă. Ereuzzeitung socrite că Europa trebaie se sfîrşâscă şi cu Grecia; momentul pentru demonstraţiunea navală s’a apropiat.
L se vedea Ultime ScirI pe pagina Iii
Bucureşti, meni 26 Mc 1886
Din când în când e bine s8 ne mal aducem aminte şi de adversari; chiar datori suntem s’o facem, pen-ca ţera s6 nu uite că avem şi noi o oposiţiune.
Sunt atâtea luni de la faimdsa coaliţiune; cari sunt resultatele iei ? Făcut-a oposiţiunea cel mal mic pas măcar către mult dorita putere ?
Cu totă buna-voinţă, nu putem constata aşa ceva. Cu surle şi cim-p6ie pornit-a oposiţiunea întru „recucerirea libertăţilor publice44 ; toţi fruntaşii ah vorbit în întruniri ; acusârile cele mal mari s’au formulat contra regimului; s’au făcut frasele cele mal meşteşugite, apelurile cele mal pathetice. Cu t6te astea nimic nu s’a schimbat, oposiţiunea e tot aşa de departe de ţinta iei.
Ar fi deci firesc ca oposiţiunea s6 cerceteze causa acestei sterilităţi; căci pe densa în primul loc o pri-vesce. E lucru limpede că nici un guvern din lume nu p6te fi perfect; de multe ori, un guvern e silit s8 ia măsuri de al căror resultat nu pdte fi sigur. E deci tot deuna putinţă d’a combate ori ce regim. Cum se face că oposiţiunea îşi perdetdte loviturile in vent ?
Dar, pentru motive pe caii lesne le pdte înţelege orl-cine, oposiţiunea se feresce d’acest studia; şi siliţi suntem noi sS punem din când în când puntele pe i, pentru luminarea opiniunil publice.
Din ciue se alcătuesce coaliţiu-nea ?
Nu se pdte tăgădui că în sinul iei se află individualităţi marcaute, dmenl cu cunoscinţe şi înzestraţi cu
talentul oratoric ; dar acestor dmenl le lipsesce programa.
Conservatorii au dovedit când e-rafi la putere şi o spun ori când, că sunt duşmanii libertăţilor constituţionale, pentru cari „poporul nu e încă destul de copt.14
Liberalii : unii vor lărgirea şi mai mult a libertăţilor esistente, alţii pretind că ele nu sunt respectate astă-qli.
Cel douî factori al coaliţiunii re-presintă prin urmare principii cu totul contrare. Care jţdte fi valdrea el ? Naţiunea, ori fcât de necoptă o socot conservatorii, înţelege monstru-ositatea acestei împărecherl; ea pricepe că, chiar dacă regimul de a<jl ar fi în adevdr condamnabil, regimul coaliţiunii e o imposibilitate, un pericol pentru liniştea internă.
Şi acdstă pătrundere elementară o au şi mare parte diu membrii liberali al coaliţiunii; el sciţi că, în cas de resturnare, puterea nu pdte reveni decât conservatorilor, adică duşmanilor făţişi al libertăţilor. Şi de aceea luptei lor ÎI lipsesce focul sacru, îi lipsesce convingerea; el nu merg, ci suut tîrîţl la atac.
Despărţiţi fundamental asupra principiilor, cel douî factori al coaliţiunii sunt uniţi asupra metodei?
Nici acesta măcar. Da, în general, ei se servesc d’aceleaşl mijldce: falsificarea adevărului, bânuirea inten-ţiunilor, esagerarea abusurilor isolate până la fapte generale; ddr afară d’aceste mijldce mici de atac, unitatea nu esistâ în tabăra coaliţiunii nici asupra metodei.
Diu potrivă, cea mal mare di-verginţâ asupra acestui punct. Pe când unii vor să rămâie pe căile constituţiunil, căutând să capete în-' crederea naţiunii, alţii, ceî mal mulţi, ies din aceste căi. Şi după ce se lepădă de constituţiune, tot nu se înţeleg; unii ar voi ea regele să-l ehieme In mod neconstituţional, alţii nici de capul statului nu vor să audă, aşteptând fără îndoială puterea de la străini.
Mal pdte fi acum nedumerire asupra causel pentru care svârcolirile coaliţiunii sunt atât de sterpe ?
Principii contrare, metode diferite şi contraţjicătore, iată ce e coa-liţiunea. Şi racul, brdsca şi cu ştiu-ca, orl-cât s’ar opinti, nu vor urni sacul din loc.
Acum câteva <Jile vorbeam de a-propiarea asaltului general; asistăm a^I la acest asalt: întocmai ca o forte-reţă, principele Alecsandru sufere a-tacul combinat al Europei întregi. Proiectilele, adică notele diplomatice, zbdră din tdte părţile cu o vioiciune deosebită.
Din depeşele de Luni s’a putut vedea cum lucreză Europa; Turcia deschide focul, şi puterile o spriji-nesc cu influenţa lor. Pe de altă parte, pentru caşul când principele n’ar ceda, s’a hotărit întrunirea conferinţei şi sancţionarea arangiamentu-lul turco-european fără consultarea principelui. Acesta trebue să fie lovitura cea mare.
Să vedem puţin posiţiunea principelui şi armele sdle.
Cu tdte incidentele grave cari s aU petrecut de la 6 Septembre 1885 şi până aţjr ; oposiţiunea Turciei şi Rusiei, resboiul cu Serbia, intrige! e ţesute de agenţi, principele, lăsând d’o parte cestiunea de drept, a săvârşit unirea de fapt, contopind administraţiunea Bulgariei cu a Rume-liel; astăzi guvernământ rumeliotuu
mal esistă : până şi direcţiunea poştelor şi telegrafelor a fost strămutată la Sofia.
Europa are deci înainte-I un fapt împlinit.
Ce pdte ea face în contrâ-I ?
La 6 Septemvre, era numai o simplă manifestaţie, esprimarea dorinţei de unire ; în contrâ-I, nimic nu s’a făcut. Mal târziu, isbucni resboiul serbo-bulgar; situaţiunea era cu a-devărat critică, şi tot uimic nu s’a făcut. Se va mal putea face ceva acum când unirea esistă de fapt, când poporul trăiesce realmente subt unire, când armata are un singur comandament ?
Puterile s’au temut în tot timpul d’o esplosiune generală ; poporul bulgar conta deci în combmaţiunile diplomatice. Şi dacă trebuie să se ţie seină de el chiar atunci când unirea abia era espriuiatâ, cât mal mult trebuie să se ţină sdmâ acum, când e în realitate unit. Sunt agitaţiuni, esistă nemulţumiri în popor; dar nici intriganţii n’aii putut să agite decât făcând pe mulţime să bănuiască, că principele se va mulţumi cu mal puţin decât unirea întregă. Când principele însă tocmai la aces-sta vrea s'ajungă, nemulţumirile nu pot esistă. La spatele lui Alexandru I stă deci tot poporul bulgar, şi Europa nu pdte spera nimic din acdstâ parte.
Să presupunem că puterile îşi rea-liseză ameninţarea ; întrunite în conferinţă , ele ratifică arangiamentul turco-european. Cari pot fi urmările acestei lovituri de stat ?
Principele n’are decât să refuze, în numele poporului bulgar, şi ho-târîrea puterilor va trebu: să fie impusă cu sila. Der acesta vrea să ţjică incendiul şi Europa a fugit şi vrea să fugă de incendiu
Se pote deci crede că Europa se va resgândi; afară numai decâ principele nu-şl va perde cumpătul.
* *
*
Camera grdcă s’a întrunit şi resul-tatul primei şedinţe nu prea vorbesce In favdrea păcii. Şeful oposiţiunii, d. Trikupis, acusă guvernul că n’a avut destulă energie, că a scăpat ocasiu-nile favorabile pentru începerea acţiunii. Aeestă mustrare î-o fac şi mulţi din partisanil săi.
Guvernul s’a apărat cu reaua si-tuaţiuna financiară şi cu lipsa de pregătiri.
Aeestă desbatere nu pdte avea alt scop, decât s’arate Europei cât e de hotărit poporul grec şi iu acelaşi timp să-i dea un avertisment: deeâ guvernul a scăpat penă acum oca-siunile favorabile, a<Ji e Camera aci şi ea-I va indica momentul oportun.
Avertismentul trebuie să facă im-presiune asupra Conferinţei din Cons-tantinopole, care vrea să provdce pe Bulgaria prin impunerea unui aranjament ce nu pdte primi. Dacă Europa va stărui se siluiască pe Bulgaria, aedsta va fi silită să ia armele; şi Grecia acest moment îl aşteptă.
——39-3» ■£-» o-<£	—
mFORMATIDiVi
Luni, 24 Marte, a intrat la curtea de casaţie rec arsul şi dosarul soţilor MiuleştI Astadî, miercuri 26 Marte, se va fixa termenul cercetăm acestui recurs, aşa că sperăm se putem da în numernl nostru viitor chiar, atât «Jma fixată, cât şi ore-care notiţe asupra acestui recurs.
K
Marţi, 25 Marte, orele 1 din <Ji, M. S. Regina a asistat, în sala Bosel, la represen-
taţiunea dată de trupa germană, dupe cererea Curţeî Regale. Aristocraţia capitalei intregă îş“ dăduse întâlnire la acristă re. presentaţiune. Opereta ce se j uca, era Dona Juanita, de F. Suppri. Un numeros public se gasea, atât la intrarea salel 'Bosel căt şi pe trotuare, curios de a vedea şi a suluta la eşire pe M. S. Regina.
X
Correspondance de Vienne scrie: «Pe cănd ni se afirmă dintr’o parte că ambasadorii adunaţi in conferinţă la Constantino-pole sunt decişi a trece peste tot şi a ratifica arangiamentul turco bulgar cu clausa de numirea principelui Alecsandru de gu-vernor pe termen de cinci ani, primim de altă parte soirea din Petersburg că Rusia, inpacientă de tăragănelile diplomaţiei europene este decisă a restabili ordineaa (?) în Bulgaria prin miţfidce energice. Aeestă ameninţare se creds a fi în detronarea principelui Alecsandru şi în ocuparea Bulgariei cu trupele ruse. Rusia, se <J'cei nu se asceptă la vr’o opunere seriosă. Totul se va mărgini in protestarea EnglitereT.»
X
Dupe soirile ce sosesc din Londra, se crede că Rusia în cas de resbel între Grecia şi Turcia este dispusă a aţîţa turbu-rărî la fruntaria Asiei-Mici.
X
La 8 Aprile, se implinesce un an de la mrirtea neuitatului C. A. Rosetti. Un comitet alcătuit din prieteni â* familiei, or-ganiseză un pelerinagiu la mormântul marelui om; toţi ceî cari au venerat pe Rosettiţ vor merge se depuie o fiore pe mormânt.
X
Ne se scrie din Bitolia că în Macedonia furmică agenţi ruşi, care aţită popora-ţiunea bulgară la rtscolă. Asemenea snnt aţîţaţl şi serbii prin îndemnul ageDţilor orga nisaţî de d. Iastriboff, fostul agent diplomatic al Rnsieî, acum permutat la Salonik. D-nu Iastriboff, cu agenţi" seî propagă pe faţă alipirea Staro-Serbieî la regatul şerb.
X
Senatul, în şedinţa sea de luni, a primit proiectul de lege pentru strămutarea curţii de apel dela Focşani la Galaţi.
——---------------------—
SCEI30EI BIS AUSTEIA
(Corespondenţa particulară a Telegraful»)
Viena, 2 Aprile.
Finis Poloni a e
Evenimentele din Posnauia sunt încă la ordinea (Jileî, mal cu seină aci, unde în jurul nostru observăm mişcarea elementelor slave, aceste evenimente rămân neclintit la ordinea «jilel, îngrijind mult pe bieţii polonezi.
Eă unnl privesc aeestă cestiune nu diu cadrul îngust al unei simple cestiunl politice, ci ca o luptă uriaşă între rasa germană şi rasa slavă. Aeestă luptă se ur-meză de secolî, der până acum năvala slavilor ’şi-avea un punct de reazirn, care însă a slăbit ; sub presiunea unor împrejurări istorice fatale, Rusia şî-a nesocotit destinele sele şi, oprită în desvoltarea sea prin autocratism, a fost tîrîtă de Ţari spre Asia, în loc d’a spri,ini poprirele slave din Europa. Peirea Poloniei să datoresce Rusiei si tot acestui imperii! moscovit i se datoresce şi peirea altor poprire slave, cari la rindul lor unul după altul vor cădea, loviţi de morte de germanisare.
Cestiunea care preocupă pe toţi este d’a sci: cum se va fini cruciada Iul Bismarck în contra polonilor din Posnauia ? Ca es-pulsiunile recente nu sunt decât prologul unor măsuri generale, apoi acesta se pdte vedea prin faptul că guvernul german a adus la parlament un şir întreg de proiecte de lege noul, cari în total compun un a-devărat sistem ce tinde spre germanisarea definitivă a Posnanieî.
Ya putea ore resista poporal polon faţă cu acesta draconică hotărîre ? That is the question !
Pentru a respunde, majoritatea, de obicei, precum aţi putut constata, recurge la fel de fel de combinaţiunl, ia analisa condi-ţiunilor politice mal cu seină. Din nenoro-
cire, aceşti scriitori şi publicişti pierd din vedere că activitatea socială in momentul de faţă nu se mărgineşce tocmai prin ma-nitestaţiunî, jurăminte politice In societatea umană se daii pe faţă multe alte mişcări, multe alte tendinţe, cari şi ele la rîndul lor a8 o înriurire mare asupra re-sultatelor definitive. Se las der la o parte puntul de vedere politic, în domeniul căruia s’a analisat în acesta privinţă aprope tot şi se aualisez cestiunea dlntr’un punt dc vedere rămas pană acum terra incog-nita. Cel puţin prin acest mijloc me voi încerca la rîndul meii sa aduc ceva lumină în cestiunea de faţă.
Sunt polon de naţionalitate, şi prin urmare să mi se ierte asprimea cu care am să tratez pe compatrioţii mei.
Iu ceea ce privesce Posnania, apoi desvoltarea relaţiunilor economice moderne este după opinia mea pârghia cea mal puternică pe care se reazimă isbâuda cancelarului. Eti unul nu m’aşî teme nici de es-pulsiunl, nici de proiecte de lege, deeă acesta pârghia n’ar fi fost în mâinde duşmanilor. Situaţiunea este cu atât mal tragică pentru ginta polonă cu cât, ameninţată de culturkampf, de legile de la Mal, pe espulsărl, mal are nenorocirea să aibă în fruntea sea pe nisce şefi, cari nu cunosc absolut nimic din adevărata stare da lucruri. Evenimentele de faţă, cer ca o naţiune ca a nostrâ, ameninţată în esis-tenţa sea, să aibă în momente de ispită în fruntea sea pe nisce dmenl de caracter oţelit, de energie încercată, de talente nediscutabile, A se rezima numai şi numai de drepturile istorice este puţin. Şi apoi cine nu ştie a<fl, cât de şubrede sunt aceste argumente faţă de Faustgericlit, care doin-nesee.
Piatra de temelie a poporului polon este ţeranul (chlap), iar nici de cum boierul (pan). Pe ţerănime se reazimă întregul e-dificiu nostru naţional. Primo din totalul poporaţiunel polone 'din Posnauia asupra satelor cade 75 la sută, iar restul de 25 la sută se compune numai pe jumătate din poloni, cari în general vorbind eeonomi-ceşte nu represint deja nimic. Secundo, ţărănimea este acolo ca şi pretutindeni elementul cel mal resistent din tote cele lalte elemente sociale; el îşî are rădăcini adânc înfipte în pământul patriel-mame, el ţine la acest pământ şi cu greu se desparte de căminul părintesc, de mormintele strămoşilor. Principele de Bismarck are mare dreptate, când îşî permite a elice, precum a făcut, că boierul polone3 cu înlesnire îşî vinde domeniul seu, pentru ca apoi so pleca la Monaco, unde în* curând pierde tot ce părinţii seî au adunat în curgere de secole. In adevăr, a-ceată opinie tristă despre aristocraţia nostrâ se spi’jtnesce nu se pdte mal bine pe ur-mătorele cifre ce estrag din Statistik des Posens a Iul Richter. Iu rubrica dome* uielor funciare mari găsesc că la 1848 germanii stăpâneaţi în Posnania numai
1,422,000	morg. de pământ, iar boierii pc’onl 3,792,000 morg; după 30 de ani, adică la 1878, germanii stăpâneaţi deja o întindere de peste 2, 398,000 morg. iar polonii boieri numai 1,758,000 morg. Procesul esproprieriî urmecjă în proporţiune din ce în ce crescândă şi prusianil tocmai din aeestă parte vulnerabilă îşî fac pârghia. Privind la moşiele boierilor descoperi bine că germanisarea lor e inevitabilă,
Altfel sunt ţeraniî, în ceea ce priveşte pământul; apoi destul este dacă, cercetând mal profund, ve voi declara că tot după studiul lui Richter reiesă că în mâinele acestei acestei clase se află adî cel puţin jumătatea pământurilor Posnanieî, pe când boierii n’att decât abia 35 la sută.
Tote astea probez ă că ţărănimea polona este piefcra de temelie, pe care se reazimă răspunsul la cestiunea to by or not to by, pusă polonilor de către principele de Bismarck.
Der care este posiţiunea ţărauulul polon dia Posnauia faţă cu lupta du rase, proclamată de principe? Acesta cestiune nu preocupă absolut de loc pe Raderii poloni. Atitudinea acestor din urmă faţâ cu ţăranul să mărgineşte în a-l cerşi votul.
Şi cu tdte astea situaţiunea ţăranului d î Posnauia e mal mult decât rea, mal mult decât periculrisă pentru mântuirea nristră. Cifrele statistice, pe temeiul cărora vorbesc, ne daă şi în acesta privinţă date forte elocinte. Aşa de esemplu In curgere de 21 ani, adică de la 1858 şi până la 1880, s’au desfiinţat 8,450 gospodării ţărăneşti (spannfăhiger), adică gospodării, care pâuă la acest au inclusiv nu recurgeaţi la altă muncă decât cea făcută pe comptul seă propriu. De rire-ce până
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 27 MARTE 188(1
jggffgtffag
la 1859 asemenea gospodarii in întrega Posnanie sg urcatt la cifra de 48,000, a-poî este vedit că de atunci att dispărut peste 17 la sută din tonalul gospodărielor ţărăneşti stabilite. Aceste gospodării s’au vendut pentru datorii la mezat si «’att cumpărat de germani. Sunt districte în Posnania uude att dispărut sate polonese întregi, sunt altele unde în locul satelor att remas nişte cătune, compuse din doue-ireî gospodărirjiuinate. Pământurile'ţerănesc cu mare plăcere se cumpăraţi de către proprietari germani, ja ronaţî de puterea rdrainistrativâ şi împinşi irudinsspre ach’-siţinue» ioturilor de pământ ce se pun la veatjare. 'Procesul despropiietărirel ţăranilor din Posnania se face aZl pe o scară fdrte întinsă. Datoriele ţerănesci cresc într’un mod în<păiinântător şi după spusele dmenilor competenţi aceste datorii compun în momentul de iaţă -ja din totalul preţului pământurilor ţerănesci, sett mat bine dis rămase în posesiunea ţăranilor. Lipsa de un credit eftin, trebuinţa de a introduce în gospodărie ameliorări, icttinetatea produselor agricole, respicarea proprietaţeî prin moşcenirî şi apoi multe alte canse fac că ţăranul din Posnania pieie, precum piere şi se topeşte zăpada de pe câmpii, când se rădică,sdrele primăveri.
înaintea unor inamici neîndurători, in faţa unor împrejurări teribile, ce se facă ţărănimea polonă, părăsită de clasa inteligentă, care a trădat şi nesocotit causa naţională ? Ea se luptă penă pdte, şi, când nu mai pote, părăsesce mormintele străin oşeşci şi-şl ia lumea ’n cap. Ţăranul polon din Posnania fuge în America de la Nord, in Brasilia şi chiar în Australia, undea^i ae găsesc câte-va sute poloni, er pământul sfânt al Poloniei trece în manile germanilor.
Situaţiunea miserabilă a ţărănimii polone este piatra triangulaiâ pe care-şî rezimă speranţele sele cancelarul de fier.
Paralel cu flagelul desemnat de mine se mai arăt şi un altul. După statistica Posnanieî găsesc că ţărănimea lipsită de pământ compune în momentul de faţă peste 68 la sută dm poporaţiuaea totală a provincie*. Acest procent cresee mereiî, dnpă tabelele statisticei. Ce face acestă poporp-ţiune? Aualisând mai profund, descoper ca ea trâiesce din munca dilnică. Industria manufacturată nu ocupă decât jumătate din braţele disponibile.
Restul părăseşce Posnania şi ’şî caută mijloee de esisteuţă aiurea.
Preţul inunceT unui polones în Germania este mal ieften decât al unul german, cu tdte că un argat sett uu lucrător polones e mai puternic şi munceşte mal mult. Acăsfa d-pinde de concurenţa ce el sunt nevoiţi in sarcina lor să-şî facă singuri. Lucrătorii poloni plec din Posnania cu miile, clasa a patra de pe căile ferate este tot d’a una plină de aceşti 6im ui. In minele de la Dortmuth, în Vestralia in general, lucreză numai polones!, er la Iasca în mmu ce numeră peste 15,000 poloni cu copii şi femei. Germanisarea acestei mulţimi, acoperită cu zdrenţe murdare şi totuşi fru-m<5se şi pitorescl nu este decât uu lucru de timp. Aci sunt de prisos espulsiunile lui Bismarck, căci mizeria gonesce pe nenorociţi fără intervenirea guvernului ; sunt de prisos legile de la Mal, căci legea de fier a luî Lassalle îşi pune sigiliul seă pe fruntea proletarului, pentru care nu mai t eistă patria pe diua de aţjî.
In momentul de faţă, cănd se incepe primăvara, Posnania ♦este cutreerată de a genţi cari vin din Meclemburg, din Sac-sonia eto. Aceşti agenţi duc cu dânşii mii şi mii de poloni la muncă în alte ţări. lată pentru ce citim în fiarele locale din Posen următorele cu prilegiu la acesta:
„La gara din Pozen se remarcă o deosebită mişcare, trenurile plecă pliue de lucrători şi lucrătore, cari se duc în provin-cielede ia occident pentru muncă de câmp* In 4'arul Freuzzeitung, asemenea citesc următorele : Emigraţiunea fetelor polone ’din Pozen spre Sacsonia creşte mereă... vinerea trecută att pleeat din Breslau 1162 fete ţă-
rance, pentru a intra in fabricele de ţesut. u
In genernl vorbind, polonii umplu aijll pieţele de muncă din Vestfalia, Alsas, Sacsonia, unde găsesc de muncă, mulţumită tăriei muşchilor şi resistanţei la muncă. Se p<5te chiar Z*ce că în inima Germaniei lucrătorul polon depreciată pe muncitorul german, şi în curând el va juca acolo rolul irlandesulul in fînglitera. Acum câţi va aul ’mî aduc aminte e’a avut loc la Berlin o turbnrare iscată din car.să că primăria a dusese mai multe mii de lucrători polouî din Breslau pentru pavagiul capitalei teutone. Numai intervenirea armatei a putut înlătura o ciocnire între germani şi polonezi.
Cănd vine tomna, miele de muncitori se întorc îndărăt, naturalmiute însă că o mulţime din cel plecaţi nu se mai întorc. Uni" se stabilesc pe loeurile noi, alţii părăsesc Germania şi plec în alte ţeri. Cei cari revin aduc cu dânşii la ţeră idei noi, trebuinţele noi, obiceiuri noi şi împreună cu astea un colorit de cosmopolitism, care sdrun-cină tendinţele naţionale ale poporalul polon. Mai cu sâmă tttte astea se dau pe faţă din causă că la nenorocirile popornlui ia parte şi fem iia polonă- Părăsind ţâra, ea părăsesce şi iubirea sea pentm Polonia.
Iată de'r unde e buba; şi despre acâstă bubă nimic nu scitt leaderil noştri d-niî Kostelsky, St-abievsky, ei iutii quanti.
K-o.
CONCORDATUL ADSTR0-DN8AR
Cititorii noştriî sciu căt de greu att mers negociările dintre Austria şi Ungaria pentru reînoirea concordatului economic, care espiră anul acesta.
Correspondance de Vierme ne- aduce adi următârea notiţă :
„Negociările privitore la reînoirea concordatului austro-ungar s’atl sfârşit. înţelegerea s’a stabilit definitiv ieri (2 Aprile stil nou). Miniştrii unguri att avut trei conferinţe succesive cu colegii lor austriac!. A treia şi cea din urm* s’a ţinut subt preşedinţa personală a împăratului şi la ea asistă si contele Kalnoky
„Propunerile Ungariei privitore la tacsa de intrare pe petrolitt, att fost primite. Dape oum se scie, numai asupra acestui punct mai era neînţelegere. Se prepară a-cum proiectele de legi care voi fi supuse parlamentelor ungare şi austriece pentru a sancţiona acordul.
„Proiectele vor fi presintate încă înainte de Pascl.“
Nu suntem presumţioşi dâcă presupui era că România e pentru ceva în acestă grabă. Atât de mare era desacordul între cele dooâ j unetăţla-e monarchiel. încât se credea că abia dupe PascI se va ajunge la împăcare; apropiarea negociărilor cu România s grăbit acestă împăcare, care nu prejudiciază întru nimic antagonismul adânc dintre Austria şi Ungaria faţă cu noi.
Chiar acâstă grabă arată căt de îrgri. jită e monarehia vecină.
----------——-------------------
8CSR
O!
V*
XJn accident.—In noptea de sâmbătă spre duminică ale curentei, o nenorocire s’a întâmplat pe calea ferată Yerciorova-Bucu-rescT, nenorocire care ar fi pntut avea consecinţi funeste.
Trenul Fulger, care venea spre Bucu-rescl, a deraliat, pe la orele 1 şi un sfert din nopte, la jumătatea drumului între Slatina şi Piteşti, la o depărtare de 4 kilometri de staţia Stolnici şi de vr’o 3 kilometri de staţia Corbu.
FOIŢA piARULUI „TELEGRAFUL*
(20)
A. SCHOLL
NOPŢILE SÂNGER03E
XIY
Ungurul
Dar, se lăsăm pe viconte cu amintirile şi cu regretele lui. Am lăsat pe Ion Des-lions întins, fără mişcare, în fondul bascilor din str. Saint Louis.
Cât timp ţinu leşinul seu, Ioan nu putu să-şi dea sâma.
Când se deşteptă, simţi o durere viue la cap.
Ducând mâna şi pipăindu-şi orescetul, el vâiju că era plina de sângele care curgea din rană.
De şi sdrobit de cădere, loan isbuti a se scula, pe câte.
Apoi îşt scose batista din buzunar şi-şl
înveli capul ca se oprescă curgerea sângelui.
El stătu aşa cât va timp ca se se li-niştescă
întunericul era adenc, Era Z’ era nâpte afară ?
Ioan gândi că era ndpte.
Avea nădejie că cel puţin o rază de lumină va străbate în adâncul prăpastiel in care era înmormântat de viii.
Prea slab ca se stea în picior8, el în-congiură pe patru iabe, apropo târându-se, îuchisorea în care zăcea.
Era o gaură de patru metri pătraţi.
Nici un fir de paie, nici o cană cu apă, nimic.
Intr’un colţ, cu tote acestea, mâna I întâlni un lucru umed şi rece, ceva rotund.
Primblâudu-şl mâna d’asupra ca se-şî dea seină de ce era, scăpă un ţipăt de groză.
Era un cap de mort...
La câţi-va paşi de acolo, găsi şi picio-rele.
Ioan isbuti a se scula, şi pipăind osele piciorului, ajunse la şolduri, apoi la cttsto, şi în sfîrşit la gât.
Locomotiva şi vagonul de căibunî s’att resturnat şi att coprins sub dâusele pe maşiniştT.
Două vagttne de pasageri, între care şi vagon-lits att eşit de asem Jiiea de pe linie; pasagerii cari dorineatt att fost răsturnaţi din paturile lor ; printre aceştia se afla şi d procuror St. Vladoianu. Spaima a fost forte mare; din causa sguduituriî, lămpile se stinseră şi în timp da vţ-’o 10 minute eea mal mare consternaţie domni printre pasageri cari nu şciatt ce să facă.
O împrejurare care a lăsat mnlt de gândit este că acestă nenorocire, care după tote probabilităţile se datoreşte mal mult unei rele voinţe decât unei întâmplări, s’a întâmplat într’un loc cu totul isolat, pe mar gjnea unei prăpăstii ds vr'o 6 stânjenL
A trebuit se merg i cine va pe jos ca să aviseze staţia din apropiere, de unde se cerură ajutore.
Acesta a făcut ca ajutdrele de la Slatina şi PitescI se nu sosescă de cât la 5 şi un sfert ore dimineţa.
Pasagerii fură aduşi în capitală cu un tren special.
Maşinistul abia cu multă greutate a putut ii scos de sub locomotivă, unde stătu 4 ore, victima unei spaime forte mari şi a unor dureri îngrozitttre. Ei a fost transportat la snitalul din PitescI, într’o stare despeiiită Medicii spera a’l scăpa cu vieţă, taro a mai t; trebuinţă a 1 se amputa un picior care ’î este sdrobit..
Vagonul-lit în care se afla d-nu VJădo-ianu a fost spart.
D. general Radu Mihal, ministru al lucrărilor publice, d. G. Cantacuzino, directorul general al căilor ferate, însoţiţi de d Paciurea, îndată ee att aflat despre a-cestă nenorocire, au fost imediat la faţa locului şi s’au. reîntors aseră în capitală.
D. S. Populeanu, proe.uror-general, a însărcinat imediat pe d. procuror al tribunalului Argeş işă facă o cercetare la faţa locului.
In locul unde s’a întâmplat nenorocirea s’a găsit că linia nu era îa bună stare şi lipseatt 8 şurupurî care unesc şinele între ele şi care se presupune a fi fost scose cu cisce chel. Din cercetările făcute s’a constatat ea aceste şurupurî se pot seă te şi cu cheile nouilor pluguri date la ţeranl, pre-ci in şi cu ujateiul unor pârghii, din cari s’a găsit chiar unele la o mică distanţă de locul desastruluî.
Nici un pasager n’a fost rănit. Eî s'au ales numai cu o forte mare spaimă.
Conversia rurală.—A douăsprezecea tra gere !a sorţi a obligaţiunilor de tftat 6 la sută conversiunea rurală va avea loc la 1 Aprile viitor orele 10 diminâţa, în cabinetul secretarului general de la finanţe. Li acestă tragere se vor amortiza obligaţii în valore de lei 105,200 şi anurn : Lei 5,700 în 57 obligaţii a 100 lei; lei 99,500 în 199 obligaţii a 500 lei.
&
Monitorul de aqhf pubiică legea pentru modificarea şi comptectarea unor disposi-ţiuuî din legea timbrului şi înregistrare!, care a fost sancţionată de rege,
Omor — In dina de 19 Marte curent, în cantonul No. 3 de pe linia căeî ferate în apropiere de podul ce se construesce pe apa Buzeuluî, din raionul comunei pSimi-leasca, judeţul Buzett, s’a găsit cadavrul femeie! Anica Fidrea, soţia cantonierului Marin Rădulescu. Se bănuesce că numita femee a fost asasinată.
&
Morte grabnică- — In dimineţa dilel de 22 Martie curent, preotul Gheorghe Cojan de la biserica Voivod!, din oraşul Huşi, săvârşise tocmai serviciul devin, in aceea biserică, şi voind să plece, pe clud se afla încă în privdor, a câZut jos ameţit şi a încetat din viaţa imediat; se fac cuvenitele cercetări spre a se afla causa aceste* morţi subite.
Sinucidere— Individul Iancn Paraseliiv, de profesiune dulgher, în etate ca de 40
Ce-va şi mai rece încă decât dsele îl făcu se se înfiore.
Ioan recunoscu că era o verigă mare de fier fixată de zid printr’un lanţ.
Astfel, acestă fiinţă omenescă fusese legată acolo de gât, şi, după mortea eî, capul se desfăcuse de corp şi se rostogolise pe jos.
Ioan se răzimâ de zid şi stătn mult pe gânduri.
Se moră acolo, la vârsta de doue-decî şi opt de ani, la câţi-va paşi de bogăţiile imense pe care le descoperise...
Se moră neresbunat !
Fără s§ rădice pe al seî, lăsându-şl nora în prada tuturor durerilor, a mizeriei, a infamiei pote, era îngrozitor !
Ce se facă, totuşi ?
Ioau gândi că până în trei ^ile, nu putea muri de iome...
Avea trei dile de lucru.
r
Ioan se întrebă dâcă scie cine va decăderea lu! acolo.
Surypere murise pâte !
Şi p<5te cel doul dinenî cari luptaseră cu densul nu băgaseră de semă
Orele treceatt...

până la 50 ani, diu oraşul Ploieşti, oare era cedut lâ viţiul beţiei, în diua de 21 Marte curent, pa la orele 8—9, s’a găsit mort spânzurat de grinda casei sale.
Parchetul împreună oum medicul respecţi v att proredat l^e cercetările cuvenite spre a stabili -adeveratehl oause ale aceste: morţi.
&
Morte.— Abdulah Boşneag, cultivator de tutunuri din oraşul Isaccea, plasa Macin, judeţul Tulcos, a denunţat poliţiei a-cestnl oraş rumătdrele : eă, în sâra de 5 sett 6 ale curentai, servitorul seif, Simion Poleacu, îu etate do 70 de ani, plecând pe viscol se taie lemne din pădurea Baba-isea, nu s’a mal întors, şi că, tocmai în Ziua de 14 curent, veniud spre coliba tu-tunărieî asociatul sett, Mustafa Hussein, a găsit cadavrul dispărutului Sitnion Poleacu aprope îngropat în zăpadă, lângă şosea, la localitatea Saşii Dare în apropiere de Isaccea.
Caşul s’a comunicat parchetului respectiv spre a proceda la cercetările legale.
,-c>. *»—--
ACTE OFICIALE
Consiliul comunei rurale Hodivttia din judeţul Vlaşca s’a disolvat.
*
■ D. Milin.il Resmeriţă, actua ul poliţaiu al oraşului Bacău diD judeţul Băcău, s’a numit director al prefectureî acelui judeţ, în locul d-luî G. Niclii-taclii, demisionat.
’-f-
D. N. Avratu, fţa numit oBcer în corpul sergenţilor de ornş din capita ă, in locul d-lui Petre Iulian.
*
D. Ioau Rădulescu s'a numit la casieria judeţului Teleorman, în funcţiunea de sub-casier, in locul vacant.
*
D. D. Harisescu a fost depărtat din funcţiunea contro’or fiscal ce ocupa.
t:
D. I. Fiiionescu a fost depărtat din funcţiunea de controlor fiscal ce ocupa.
*
D. Ioan Gkizdăvetz a fost destituit din funcţiunea de verificator-taxator ce ocupa în serviciul exterior al vămilor, din causa conduitei rele.
CEOHICA JI7DICIABA
Iliuţă actorul
Dinaintea judelui ocol... diu capitală, s'a presinta', acum de curând un proces forte hazlid. Eroul procesului era un tîuâr, îmbrăcat cu un pardisiu de coldre deschisă, care înse’şl trăise traiu! suspinând mult timp după veciuicul repaus. Sub subţiora stângă avi a un fel de carton cp hârtii, ce semenatt a fi nisce dosare. F/isura sea era bine făcută, cu tote că panea din faţă a capului seu era pleşuvă, şi acoperită numai de lungii perl aflaţi în dos; el erau pieptănaţi cu măestrie spre înainte. Mustăţile sele lungi, şi blonde, erau unse cu cosmetic şi ambele virfurl semenatt a niîce suliţe câzăcescl. Marii seî ochi albaştri, priveu cu melancolie prin aer. Mănicilc!? hainei sele eratt scurte şi ast-fel se vede totă Inngimea manşetelor sele, care nu erau tocmai curate.
In mâna dreptâ ţinea un joben care multe tempeste o fi îndurat, căci cuidrea sea originală trecuse într’un fel de cafeniii şi în multe locuri perul era lins.
După ce tânărul nostru se uită cu nisce priviri examinătore în antreul Judecătoriei, scose apoi din busunar nisce mănuşi, care
o dată fuseseră albe, şi ale căror cusături pe ici pe colea eratt desfăcute, şi le trase pe Daâinî.
Când judecătorul porunci uşierului ca se chieme pe Iliuţă actoru, teneru descris mal sus, cu obrajii rupţi şi galbeni, se presentă ia bară, dicâud:
— îmi permit, d’a me presinta înaintea judecătorului pământesc!
Jude: Cum te chiamă ?
Inculp : Me recomand Iliuţă actoru ; studiat am o dată filosofia şi actualmente sunt actor, der cam multicel fără angajamen t
Jude: Est! inculpat că inutându-te de Io gazda d tale, al luat de la fata acesteia Luţa Tufălcică, mal multe lucruri, adie" un medaliou şi uu inel, fără ca să al vr’un drept asupra lor.
Inculp: Domnule jude! Trebue mal antă? sS vă povestesc istoria cum stătetn cu d-şora Luţa Ea este adică mire?a mea. Nu-î vorbă o frumdsă — pardon — truiuosă ca şi Z^ă florilor din poveste. Deeă voi Zice forte irumdsâ aceste expresiuuî sunt forte nimerite şi sunt egale cu minunat de frumdsă. Cuidrea favorită a Veştmintelor sâle e albastră şi ochii ei tot albaştri sunt. Acestă putere atrăgetdre a culdreî albastre o resimte fie care, unul mal mult, altul mai puţin. Numai din causa culdreî albastră împărăţia ceriului se sflă în cer. Deeă cerul ar fi fost galben, de sigur că nu ara vorb. de împerâţia cerului şi, împărăţia ceriului şi paradisul nu ar fi una şi aceenşl.
Jude: Bine, bine. Dâr cum vii ca să iei acele lucruri de la pretinsa d-tale miresă?
Inculp: SS ve spun, d le jude. Acum în urmă logodnica mea a devenit cam vani-tosă. ’Mî batea într’una oapu că vrea se mărite. More după titlul de «ddmnă» şi ch multă vreme ’şl batea capu ca să fie numită ddmuă. Pentru acesta ea e atât de vană, în cât nici nu ve pot spune. Der me rog, d-vdstră se nu credeţi că vanitatea e vr’un rett: din contra mieZul vanităţii e cât se pote de nobil: frumosul subjectiv. Frumosul Bubjectiv este aceea ce dă im-pulsiune in vanitate: o femee vrea să fie plăcută şi ea pdte numai atunci place când îşi scaldă în elementul frumuseţe! şi al graţiei, veştmintele el, perul ei, manierile sele, limba ei, în fiue totul ce aparţine persdneî se.e.
Jude : Der voba este, cum a venit dre ca se iei medalionul şi inelul.
Inculp. Luţica mea ’inl era logolnică şi mi le a dat pe ameudoue spre amintire când am împlinit 26 ani. In medalion ral-1 pus şi câte-va fire de per, care ’mî er rt aşa de scumpe, încât când am eraanaiat medalionul, infam poprit firele acele de per. Fiind-că ea însăşi voia 3e devie fericită, de aceta mî-a dăruit acele lucruri. Căci trebuie se sciţi, domnule jude, d -rurl uu se fa: din alte motive. Dacă cineva dâruiesce milidne la săraci, el o face cu gândul numai, ca sâ dea inimeî sele iarăşi acea linisce ce-I a fost răpită prin vederea mizeriei de care suferă alţii. Da ă cine va dăruiesee de obicei, apoi aceitu vine numai de acolo că simte o deosebit i bucurie eâud vede cu alţii sunt fericiţi şi de ore ce vrea ee “aibă adesea ori acoa bucurie, de aceea dăruiesee forte des. Ori şi ee < as vom aduce, tot dâuua este binele propritt care îndemnă pe o.n a face fapte bune.
Jude. Dar d-ta ai luat lucrurile intr’as-cuns tocmai câud gazda, mama fetei, ţî-a spus se te muţi diu casă.
Inculp: Gazda mea voia cu orî-ce preţ se ml devie mamă socră şi de ore-ce sciu că sunt cam încordat cu fiica ei, ea voia ee puie la îucercare dragostea mea către Lencuţa, dându-me 3fură din casă şi crezând căvoiveni apoi să me rog ca semă ia înapoi Eram prea mândru pentru a face ace3ta. Mândria însă e cu totul alt ce-va decât trufia. Prima este arma unul suflet nobil, secunda isvorul nnuî caracter josnic. A-dică melancolicul e mândru, el devine aspru, reu cănd cine-va îi atinge în mol nesimpatic. Dacă e de trebuinţă el sufere şi îndură durerea cea mai mare în sine însuşi.- Nimeni u’a biruit îneă pe uu melancolic nobil. Gând este strămtorat încât nu mal pdte, el se retrage în mieZul cel mal adânc a dulcel şi mărise! sâle individualităţi; gura îl amuţesce, ochii so sting,* apoi un su3pin; era ultimul suspin.
Jude :—Eî dacă d-ta te numeri ia met lancoliciî cel nobil', pentru ce n'al plecat şi sâ fi iăsat lucrurile logodnicei d-tale ?
Inculp : —Apoi v’am spus, domnule Jude plecarea mea nu era seriosă. Gazda a vru numai se mS puie la proba.
Tot tăcere şi întuneric.
Trebuia se fie totuşi o deschizătură un-de-va, pentru ca respiraţia se fie posibilă.
Ioan îşi reîncepu inspecţia.
Deja privirile sâle, obicinuite eu întunericul, puteatt străbate împregiur.
D’asupra scheletului, un punct se detaşa, inâ! puţin negru decât zidul.
Ioan se apucă de lanţ şi se rădică până acolo.
Era o gaură lungăreţă, cam ca deschi-Zetura unul cutii de scrisori, dar mal mare.
Ioan puse mâna ; p’aci venea aerul.
Deeă măcar aşi avea pâne şi apă, gândi Ioan, aşi putea, cu timpul, să măresc a-câstă deschizătură. .
In acest moment, el se simţi căZând.
Lanţul se desfăcea de piatra umedă, loan se rostogoli jos, lanţul remâindu-î în mână.
El scăpă un ţipăt de bucurie simţind că acest lanţ, care se termina de o parte cu veriga care strânsese gâtul mizerabilul ale cărn" osăminte era acolo, fusese fixat de părete printr’o şină lungă de fer.
Şi acestă şina, o avea.
Era un instrument minunat.
Acestă descoperire redădu lui Ioan totă
energia.
Puţin mal trebue, câte-o-dată, pentru reînsufleţirea deşertelor nâstre speranţe!
Ioan adună ţărâna şi osele de jos şi făcu o moviliţă. D’acolo, putea lesne s’a-tace deschizătura.
El desfăcu mal întâi molozul, apoi, în-figând şina de fer în crăpătură, scâse doua pietre mari.
Pietrele îl înalţară şi mal mult astfel că sapa I atingea aprâpe bolta şi putea lucra în voie bună.
Dupe ce rădică pietrele, nu mal rămase decât ciment; era lesne de lărgit gaura.
După ce curaţi deschiZetârea, Ioan găsi un canal în care intrând se târî pe brânci.'
Zări în sfîrşit o lumină şi s’apropiă cu băgare de semă.
Canalul dădea într’o başca întocmai cu r.ceea din care ieşise, şi în acestă başca stâtea în faţa unei mese fiinţa cea mal ciudată pe care o putuse visa.
Era un om de o vârstă cu neputinţă de hotărît.


www.dacoromanica.ro
_________________________________

TELEEGRAFTTL — S7 MAETTE 1868
Pe când vorbi ast-fel, inculpatul începu sS se clatine din picidre, cea -ce făcu pe judecSter se-l întrebe dacă nu care cum va a băut ce-va rachiu.
Inculp • —Da şi nu! adică beu în fie-care dimmâţâ înainte de cafea rom de 10 bani, der nu rachiîî, căcî sub rachiS, în (Jiua de astă-ill, înţelegem basamac de r nd, cum se găsesce prin tdte cârciumile. Basamacul însă ’l beu numai la nevoie, do al-mintere beu rom, ba chiar şi cognae*
Jude : D6r pentru câta parale ai beut deja eognac astă dî, de nu mat poţi sta îu picidre ?
Inculp: Am băut rom numai de un ban. Der clătinarea mea e cti totul neînsemnată şi vine pe de'o parte din călduţă cea mare din aceşti sală, pe de altă parte din mersul med. Trebue se sciţi să mersul melancolicului e câud forte, când slab şi nesigur, mersulă sânguiniculuî e săritorii, ai colericului elastică şi ală flegmaticului greoi. Melancolicul simte mai tare decât ori cine. El a capabil de cea mai înaltă inspiratiune, care’l transportă în al şeptelea cei al arabilor, precum şi de cea mal profundă desperare care’l aruncă în ciclul al 4eC0lea din infernul lui Dante. Numai melancolicul p6te înţelege în adevăr idealele oiiieuireî. Trecerea melancolicului din cea mare seriositate în veselia cea mai neînfrânată se p6te potrivi cu subita schimbare a 4^®' ?i a nopţeî în pustia Sakareî. Dupe căldura înfocată urmâză imediat şi direct frigul cel mai mare.
Nu seim decă cele 15 dile închisdre, la care a fost osândit actorul Ihuţă, ad produs într’însul căldură infocată şeii frig în-gheţator, însă ceea ce seim este că ser mânui, multă vreme s’a mal gândit cu întristare la realitatea acestei lumi.
latîmpUrî dia capitală
Morte grabnică — Rare ori se întâmplă ca miSrtea se vie forte târdiu şi forte grabnic. Acesta s’a întâmplat însă bietului N. Gavriln, un bătrân de 92 auî, căci venind ieri seră la sora sa Ana Gavrila, din str. Lipscani, No. 90, a încetat grabnic din vieţă. Bătrânul a trăit fără a fi bolnav vr’o dată.
—x—
Copil lepădat. — Unul m6re şi altul se nasoe. Natura nu permite ca se se facă vr’un loc gol. Cu t6te astea ane-orî este fdrte reu d’a se nasce pe acestă lume. Un prunc ca de vr’o doue luni, a fost găsit a<jl în str. Pitagora, lepădat de muma sa.
Don- Caprice.
--------g*f «*«»■----
DIVERSE
Cât pote costa un Roastbeaf i — La
14	Marte, a sosit la Paris principele de Walles, pentru o scurtă şedere în capitala Francieî. îndată după sosirea lui, principele coronei s’a dus la palatul baronului Rotkschild unde fusese invitat la dejun. La masă, servindu-se roastbeaf, principele, după ce gustă din el, 4‘se : „Lucru ciudat ! acesta carne e gătită întocmai cum mi se servă acasă în tbte dilele la dejun». Baronesa Rotkschild ii replică c’un surîs: «Nn e de mirare, căci am adus-o de la Londra şi chiar de la măcelarul înălţime! vostre».
Der, observă principele coronei, şi pre-paraţiunea e identică cu cea d’acasă.
Aeâsta se pbte esplica lesne, răspunse stăpânul casei ; am telegrafiat la Londra şi am adus d’acolo pe bucătarul clubului junilor cavaleri, unde dejunaţi adesea, ca se ve gătescă acest roâtbeaf după placul înălţimii vbstre. După o scurtă tăcere, principele de Walles, împins de curioşi ta te, se adresă din nou câtre slâpănul casei: Scumpul meii baron, suntem vechi amici, spune ml cât t* -a putut costa acest rost-beaf al meu ? Baronul Rotbscbild se sculă, cşi şi după puţine minute reintră şOcând ; — Dimpreună cu remuneraţiunea bucătarului, patru mii de franci.
Masa era compusă dintr’o seîndură pusă pe doue lemne.
Omul părea ocupat a face aţă ; el avea înaintea sea un pachet de scamă, şi torcea.
El simţise ceva neobicinuit, căci d’abia Ioan scose capul pe deschi4ătură şi omul se sculă 4icând:
—	Cine e acolo ?
Ioan ve4u atunci că perul îl cădea peoe la piciore şi barba pane la cingetdre.
—	Sunt prizonier, răspunse Ioan. N’am făcut alt decât] ml am schimbat başca.
—	Un glasl dise omul cu estaz, un glas omenesc !
Şi începu a plânge de bucurie.
Ioan intră în başca.
—	Eşti rănit ? îl întrebă prisonierul.
—	Da... ml-am spart puţiu capul că-4end.
—	O să-ţl pansez rana...
Prisonierul desfăcu batista pe care Ioan o legase în jurul capului seu, dădu la o parte perul, esamină rana şi 4ise.
—	Nu e nimic grav.
Prisonierul spălă rana şi o acoperi c’o compresă pe care o legă cu unul din lirele pe care le făcuse.
ULsTIÎHJEZ SOIRI
Sofia, 5 Aprfle.
Cu ocasiunea aniversării naşterii principelui Alexandru, s’a oficias la catedrală un rle-deum solemn, !a oare atl asistat membrii corpului diplomatic.
Oraşul e pavoasat.
Numai agentul diplomatic al Rusiei s'a abţinut de a arbora drapeVşi de a asista la Te-deum.
Acestă abţinere a fost lorte mult observată, şi face obiectul multor cometaril.
Gadban Efendi a sosit ieri sâra şi a avut o întrevedere cu principele Alexandru; re-sultatul întrevederii nu este cunoscut.
Oomtantinopol, 5 Aprile.
Astă-tţl ambasadorii aîî ţinut o întrunire particulară în care s’a putut constata că există un acord desevîrşit între cele şese puteri mari, relativ la cestiunea care va face obiectul şedinţei de mâine, şedinţă ce până în acest moment pare că nu va întâlni nici nn obstacol.
Atena, 5 Aprile.
Nimeni nu iuterpeleză cabinetul asupra situaţiuneî politice şi militare a ţereî. Şedinţa se ţine în cea mal mare linişte. Se crede că moţiunea de încredere va fi pusă la vot mierenri, şi că votul va fi favorabil guvernului.
Nu â temere de isbucnirea imediată a resboiulul.
Belgrad, 5 Aprile.
Ştirea colportată de mal multe diare! c& regele ar fi avut o întrevedere cu d. Ga-raşanin îndată dupe ce D. Risticl ’i-a es-pus programul seu politic, este desminţită într’un mod oficial.
Miniştrii s’afi întrunit în consiliu sub preşedinta regelui şi s’au ocupat de alegerile pentru scupoină.
Madrid, 5 Aprile.
In totă ţâra alegerile aunt favorabile guvernului* Dene treimi din aleşi sunt ministeriali.
Berlin, 5 Aprile.
Consiliul federal a primit prelungirea lege! contra socialiştilor, ast-fel cnm a fost votată de Reichstag.
Costantinopol, 6 Aprile.
Şedinţa Conferinţei a durat trei sferturi de oră. Nici un incident nu s’a ivit.
Dupe alocuţiunea tradiţională a preşedintelui, Said-Paşa, toţi plenipotenţiarii su semnat protocolul arangiamentnluî tur-to-bnlgar, care cuprinde clausâ numirii pe 5 ani.
Londra, 6 Aprile.
O depeşă adresată din Berlin (jarului Standard, desminte scirea că principele Alexandru nutresce proiecte resboiniee şi că voieşte se proclame independenţa Bulgariei şi se ia titlul de rege.
Aceiaşi depeşă adaogă că principele va observa fidel decisiunile conferinţei.
Borna, 6 Aprile.
ţfiarul La Bassegna, declară că ştirile
despre crisa ministerială nu sunt întemeiate, dar că situaţiunea parlamentară actuală neputendu-se prelungi, o hotărîre definitivă trebue se se ia în curând.
Atena, 6 Aprile.
O mare demonstraţiune populară în fa-vorea resbeluluî a avut loc astă-(ţl în piaţa templului Iupiter Olympianul. D. Philemon şi mal mulţi alţi oratori au pronunţat discursuri resboiniee.
Mu ţimea manifestă mare entusiasm.
Nici an incident supărător nu s’a produs.
Belgrad, 6 Aprile.
Un ukuz regal ordonă diaolvarea Scup-cinel şi noul alegeri pentru 26 Aprile (stil vechiu).
Belgrad, 6 Aprile.
D. Franasovicî, a adresat representan-ţilor Serbiei în străinătate o circulară în care spune că guvernul regelui Mitan se va sili a întreţine relaţiunile cele mal a-micalc cu tdte puterile.
Ioan se hazarda a întreba pemedicul improvizat:
—	Pot să te întreb cine eşti.
—	Cine sunt ? întrebă prizonierul, vaî ! d’abia dâcă-ml mat aduc aminte! M’am născut într’o ţeră în care bărbaţii sunt sdravenl şi nalţi, unde femeile sunt albe şi blonde... De şâpte-spre*4eee ani staă în acesta başca. Mal mult locuiam la Pesta-sunt ungur, şi me numesc baronul Frideric de Remeney.
Maghiarul se’întrerupse:
—	Al nevoie de odihnă, îi dise el Iul Ioan; întinde-te pe acest pat... e mal puţin umed, dacă nu mal mole decât pământul închisorii d-tale...
Ioan, pe care îi durea, capul şi avea friguri, primi invitarea tovarăşului seu de nenorocire.
Maghiarul supraveghia somnul bolnavului c’o dragoste părintescă.
Era s’aibă scirî de la cel viul, de care fusese despărţit atâta timp !
Acest tânăr care dormia era se-1 spue că cerul e tot albastru şi că tot mal sunt ar. bor! şi flori!
Când Ioan sa deşteptă, găsi pe Ungur adâncit îu gânduri.
Din ediţia de s^ră
■4 ore sera.
Belgrad, 4 April.
Regele a semnat ieri seră ukazul prin care d. Garaşaniu se numesce preşedinte al consiliului de miniştri şi ministru de de interne, alăturându-1 pe d-nil Trasa-uovicl la afacerile străine, Mijatovicî la finanţe, Kujundzicl la instrucţiune publică, To pa|o viei ja lucrări publice şi generalul Horvatovicî e numit ministru de resbel şi comandant-şef al armatei.
Noul cabinet va fi presintât astă41. regelui.	(Havas)
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
24 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi un sfert, sa o preşedinţa d-lul I. Agaricî, fiind pre-senţl 93 deputaţi.
Se depune raportul comitetului delegaţilor asupra tarifului autonom; acest proiect de lege se pune la ordinea ijilel-
D. D. Tănăsescu întrâbă pe d. ministru de finance decă noua lege a spirtdselor se aplică înainte de a fi promulgată. D-sea 4ice că a primit o telegramă de la un comerciant de spirtose de la Iaşi care se plânge că i se percep noile taxe.
D. ministru de finance respunde că, natural, legea spirtosslor votată de Cameră nu se pote aplica înainte ca ea se fie votată de Senat şi promulgată. Despre caşul de care ralatâză d. P. Tănăsescu, d. ministru n’are cunoscinţă, der va cerceta şi va lua măsurile cuvenite.
Se voteză fără discuţie şi cu 72 voturi contra 7 proiectul pentru reorganisarea serviciului de inspecţie al miuisteriuluî de finance.
Se primesce fără discuţie şi cu 60 voturi contra 2 proiectul pentru crearea unul biroti de vamă la Molniţa.
D. I Negruţi c’tesee raportul şi pro-ectul de lege pentru modificarea câtor-va articol! din legea caselor de crş^Ut agricol.
D. Ciocazan se plânge că legea caselor de credit nu se aplică riguros. D-sele chiar i s’a întâmplat se i se refuze 5000 franci pe cari-I ceruse cu garanţia a doifl 6-menl solvabili. întrebă de ce se calcă legea şi ar dori se se precizeze în lege eă şi marele cultivator are dreptul de a se împrumuta cu gir de la casele agricole.
D. ministru al finaucelor esplică că casele de credit agricol nu sunt obligate de a împrumuta numai decât turor celor cari-I car, ci au^numal facultatea de a da. Ş’apol scopul principal pentru care aii fost.inflin-ţate aceste case e ajutorarea cultivatorilor mici.
Se cere închiderea discuţiei.
D. Ciocazan vorbesce contra închiderii, susţinendu-şî propunerea.
D. prim-ministru arată că ceea ce cere d. Ciocazan e deja coprins'în lege.
Penă când casele agricole nu vor avea capitalul lor, constituit de acţionari, nu pot se facă—cu banii statului—operaţii pe garanţie.
Discuţia se închide.
Luarea în consideraţie a proiectului se voteză cu 58 voturi contra 5.
Se ciiesce art. I al proiectului, care urmeze :
„Art. 1. — Art. 5 se- modifioă precum
urmeză.
»Art. 5. In proporţie cu capitalul de fnndaţiune, fie care casă va emite acţiuni nominative".,
D. Carp propune un amendament prin care obligaţiile creditelor vor fi la purtător.
D. I A. Sturza combate acest amendament, susţinând că acţiunile nominative presintă mal multă siguranţă pentru sub-seriitoril lor. Se se facă şi acţiuni nominative şi acţiuni la purtător. D-sea susţine ca s§ nu se facă restricţii permiţendu-se ca numai Românii sâ ia acţiuni d’ale caselor agricole, căci capitalul n’are naţionalitate.
—	La ce te gândesc! ? îl întrebă el.
—	La sorta ndstră ! Eu o se te ţin ore aci, ori d-ta me vel scote ? E vorba de sciut care din aceste doue influinţe va fi mai puternică.
Ion nu se putu împiedica de zîmbi.
—	Tot mai sunt vrăjitori în Ungaria, domnule de Remeney ?
—	Da... ţigaucele care străbat ţările şi semăna îu dru n superstiţiile lor. Vedut*aî podul Pragel? Vă4ut-aî statuele de episcop! care par a primi pe străini ?
—	Nu, i|ise Ioan, am cutreierat lumile noul; Europa n’o cunosc decât forte puţin.
—	La noi, urmă Maghiarul, vrâjitdrele sunt încă în putere ; ele amestecă balele bioscei cu sânge de pisică negră şi străbat la miedul nopţii câmpiile sălbatice... Când luna ajunge la zenit, vrăjitorea rădica mâna, rostesee nisce vorbe infernale, aruncă sorţii şi predice viitorul.
O vrăjitore îmi anunţase acestă lungă captivitate.
— Ţl-a 4is sfîrşitul acestei captivităţi ?
Gând copilul pierdut se va găsi.
D. ministru al financelor ijice că, de şi e incontestabil că capitalul n’are naţionalitate, e bine să se seie în ce mâini cad acţiile caselor ogricole, căci e vorba de creditul agriculture'î sărace, care ar putea fi speculată în chip neruşinat. D, Ministru susţiue redacţiunea comitetului.
J) P. Carp susţine modificarea pe care a propus-o. Pentru a atrage capitalele străine, de care aveai atâta nevoie, tre bue se facem efecte lesne negociabile şi accesibile tuturor. D. Carp crede că acţiile pot să fie şi nominative şi la purtător
J). Ntccrescu combate i şi articolul aşa cum e redactat de comitet şi combate şi modificările ce se propun. D-sea susţine art. 1 aşa cum era redactat în vechia lege.
1). ministru al agriculturii susţiue ca acţiunile să fie nominative pentru ca ele se fie un fel valori de plasament, nu de speculă, pentru acel ce se mulţumesc cu mal puţin şi se tem de nesiguranţele speculei.
D. N. Ionescu vorbesce contra art. 1 ast-fel cum e redactat.
D. lacob Negrutzi susţine redacţiunea comitetului cu modificarea ca acţiunile caselor de eredite"agricole se fie şi Ja purtător.
Comitetul a respins amendamentele d-lor Nicorescu şi I. A. Sturdza şi susţine articolul cum s’a redactat de comisie, admiţând în acord cu guvernul amendamentul d-luî P. Carp.
Dupe ce mal vorbesce o dată d. N. Ionescu, a. E. Costiuescu susţine ca acţiunile caselor agricole se fie la purtător şi numai [prin escepţie, când subscriitoril o voiesc îu mod espres, se fie şi nominative.
Discuţia se închide.
Amendamentul d-Iul Nicorescu se respinge.
Amendamentul d-lul Sturdza e respins.
Amendamentul d-lul P. Carp, pus la vot cu bile, nu întrunesce maioritatea reglementară.
Iată articolul 1 cum e, propus a se modifica de către d. P. Carp.
«Art. 5 se modifică precum urmeză :
«Art. 5. In proporţie cu eapitaiul de «fondaţiune, fie-care casă va emite ac-«ţiunî la purtător.»
Şedinţa se rădică la ora 5.
SENAT
24 Marte 1886
Şedinţa se deschid la ora 2, sub preşedinţa d-lul D. Ghica, fiind presenţî 86 d-n! senatori.
Se comunică petiţiele mal multor comercianţi din Bucureseî, Roman, R. Sărat, Fălticeni şi Pioesol cari cei a se suprima articolul adiţional din legea pentru băuturi spirtăse.
D. Stătescu, ministru de justiţie, depune mesagiul cu proectiu de lege relativ la modificarea legii licenţelor pentru spirtose.
La Ordinea «Jilel e proiectul pentru strămurarea Carţeî din Focşani la Galaţi.
I). G.fMeitani, raportorele comitetului delegaţilor, citesce raportul şi proiectul de lege prin care se strămută Curtea de la Focşani la Galaţi.
D. G. Orleanu combate proiectul, aducând ca argumente atât posiţiunea geografică a Galaţilor faţă cu Dobrogea, cât şi inconvenientele ce ar întâmpina Dobrogea.
D. D. Brătianu, urcându-se la tribună, combate şi d-sea strămutarea Curţi! de ia Focşani la Galaţi.
(La ora 4 p. m., d. D. Brătianu îşi urmeză discursul.
Misie Mimaţii! lin eftijia ie aeră
O soire tristă ne sosesce din Brăila.
Autoa Constantin, unul din cel mal de
frunte proprietar şi unul din cel mal onorabili cetăţeni a încetat astădt din viaţă.
Toţi aceia cari îl cunosc nu pot să nu simţă acestă perdere cum o simţim noi. s —o -
—	Ce copil ?
—	Nu sciu. Un moment, am avut speranţă. .
—	Şi nu trebue s’o pierdl.
—	Trebue să-ţi spun mal întâi că dacă aî putut pătrunde pâne aci, cauza e că deschisesem deja trecerea.
—	A ! dise Ioan.
—	Ca şi d-ta, speram că voî găsi o ieşire,.., şi n’am găsit decât un nenorocit legat de părete de piciore şi de gât.
—	Cine era acest om ?
—	Un nenorocit care servise de instrument la o resbnnare a miserabililor cari m’au îngropat de viii aci.
•— Vorbise va se rjică ?
—	Câte-va cuvinte... le scăpase în beţie !...
—	De mulţi ani a murit ?
—	De aprope 4®ce ani.
—	Şi care fusese acestă resbunare de care vorbesc!.
—	Răpirea a' doul copil
—	Jeana şi Gontran pote?esclamă fostul pădurar.
Maghiarul respunse cu mirare.
E în adevăr numele pe care acest om mi le-a putut spune.
Merourl se va începe discuţia bugetului cheltuielilor statului.
— o —
Consiliul comunal a numit o comisiune de anchetă la oficiul stărel civile, compusă din d-nil Al. Vlădescu, dr. Sergifi şi Bi-bicescu, cari se vor întruni a4î pentru a constata neregularităţilor ce se dico că s’ar fi comis de personalul acelui oficia.
Dosarul afacerii condamnaţilor Miulescl a fost înaintat de sâmbătă grefei înaltei Curţi do casâţie.
Teatrul Orfeu-Varietăţi.—Aseară, marţi, a fost o mare represintaţie în benificial iubitului nostru artist d. I. D. Ionescu. Serata a fost minunată. Sala Orfeil era ticsisâ de lume. Des şi viă aplaudat a fost d. I. D. Ionescu in canţonetele sele şi în cântecele eroice grecesc!. D nil Moceanu şi Velescu au fost primiţi, ca în tot dăuna, cu urale. D-lor aii esecutat cu cunoscuta-le mâestrie doue danţurl naţionale.
Represintaţiile la Orfeu au loc în tote serile. Se jdcă câte o baslie comedie în-trun act, cântece, jocuri, canţonete; mâine va debuta nn mare profesor de biliard care va face în câte-va minute o serie de mai multe sute de carambolaje.
Intrarea un franc.— începutul la 9 ore.
Stila Bossel.— Trupa germană.
Teatrul Dacia. — Representaţie dată de d-nil Moceanu şi Velescu pentru plecarea la Calcntta.
Sâmbătă 29 Marte, d. N. Hagiescu va da o representaţie estraordinarâ. Se va juca pentru prima oră comedie în 3 acte Cocoşul mahalalelor. «Cocoşul» va fi d.
Hagiescu.
Societatea funcţionarilor public
CONVOCARE
Domnule membru,
De ore-ce în 4iua de 16 Marte 1886, nu au fost presenţî numărul de membri preve4uţi de art.
82 din statute, am onore ţa ve face cunoscut s’a decis a se ţine Adunare generală estra-or-pinară duminică, 30 Marte 1886, la ore’e 12 şi jum- din amiază, in localul palatului Universi-tăţeî, sala No- 18, când se va ţine şedinţă cu orî-ce numer de membri vor fi presenţî, ve rog, a lua parte şi d-vostră decă ve aflaţi în curent cu plata cotisaţieî cum prescrie art. 82 din statute, şi în cas de nu puteţi veni, sg daţî o procură societarului în care veţi avea încredere pentru a vg representa drepturile.
La ordinea 4ileî fiind :
I. Complectarea consiliului central cu membri în locul celor demisionaţi şi celor cari s’au strămutat din Bucnrescî, precum şi a membrilor co misiunei de control pe anul IV societarii. Proclamarea de membri onorifici.
Primiţi, vg rog, domnule membru, încredinţarea consideraţiei mele.
i
Preşedinte de ondre, Dimitrie Ghica.
100,000
lei se caută cu termen de 5
împrumut pe an!; garanţie în
hipotecă de imobile rurale şi urbane în provincie, cu venit anual de 29,000 lei valorând minimum 220,000. A se adresa la redacţia diarulu! Telegraful.
Un tpn3r care a termmat pati,u oase
lui lai gimnasiale, sciind se desemneze oresee a gri si o cât de modestă ocupaţie,-n ori ce ore ale dileî. Meditaţii de clasele-primare şi gimnaziale, afară de limba la i
tină şi grâcă. A se adresa în strada Popa-Tatu No. 9, la d. C. Ghiorghi.
i
—	Copii! contelui de Navarran ?
—	Da. I! cuuoscl, pote ?
—	Trebue se-l cunosc.
Maghiarul stătu un moment pe gânduri.
— Ce interes poţi avea ca se sci!
acesta ?
Acesta nu e o taina care, fiind a mea. se ţl o pot desvâii, răspunse Ioan. Dar te rog, spune-mî ce a făcut acest om cu copiii furaţi ?
—	Aceşti copil afi fost daţî în îngrijirea unor ţeranî. aprope de Evreux.
—	Cum se uumeso aceşti ţeranî ?
—	Petre şi Madelena Deslions. Atâta
sciu!
—	Madelena Deslions ? strigă Ion ! A ! bucură-te, domnule baron, căci ţiganca a spus adevărul...
Copilul perdut s'a regăsit;
Vom ieşi d’aci... cum, nu sciu, der vom ieşi. Madelena ! sărmana femeie, cum n’ar fi socotit-o de mamă copiii contelui de Navarran, când ea era atât de iubitdre şi de devotată ? De asta va se dică voia se me aibă la patul ei de mdrte! Iată taina pe care voia se-mi o desvelescă.
(va urma),
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL - 27 MARTE 1S86
iforurahsp ? ir««
a ui iiouit* oiii
de la ^OOASTUEA din Fecâsy p (Sena inf. Franţa). I
Delicioasă, Tonică, Aperiiivă, Digestivă.
Afleveraîa Licore Benetoiă
rul la modă. E cea maT tonica, cea mal digestivă şi în a-celaşî timp cea maî delicidsă din tote licuorurile de masă.
.Ea e întrebuinţată cu forte mare succes ca preservativ Jn afecţiunile epidemice, chiar cele maî periculdse, ca afecţiunile holerice.
Infrphl lintîîrp * aPer^iv, amestecă ou apă curată sdfi IIIli CUUIIIţdl tJ . ^azosă înainte de mâncare.—Ca diges-,
tiv, unu sau doue pahare după flecare mâncare
CTTRSUL BUCURESCÎ
THOîVIA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr.
în noul palat Dacia-România
Ouraul pe ijiua da 20 Mili ta 1886.
umr
5°/0 Roata njaortîaabilă.	96
5°/c	»	română perpetuă	92l
(5°/o Obl. de .Stat [rnr. oorvertite] 89 8°/°	„	C. F. Române .	>
5% „	Municipale
lOf*. ,,	Casat Pena. [300	1.]
5% Soiia.	funciare rurale
5%	„	, nţbaiie
■(0/o i> .	»	• i
f®/c ii	"'ii
bnpr. ou prime Bucuresol [20 rr.j 5°jc Comunale nuo! .	. . . •
banca Prevederea ...
A se cere tot-d’auna în partea de jos a sticlei, eti- I ViiUTAEUE LIQUEUR BliN&DlCTîNE cheta rectangulare purtând semnătura Directorului Marques dăposeesen France el a 1 filrauger
(2) Se găsesce pretutindeni.
cu vapori, cu trnaşere şi cu ţiflDDTPâDl?fl PARAMT71TI ^ im braţe, pentru y*r 1! AMiUAlubn UAuAMlZiM
Sisteme aprobate sî de construcţiile cele maî solide pentru fabricarea eftină a
Cărămizilor ordinare, săpate, fasonate si refractare
Tuburi de aventurat, plăci pentru trotoare şi vestibule,
Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect gratisşi"frânco L0UIS JAEGER ‘ÎIIoNEEtEEEF
întrebuinţai cu succes In Spitalele din Paris şl) recomanuată de către cei mai însemnaţi Medici, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
BOlEI DE PEPT (Oftica), RACHITISIVUL (Copii scrofuloşi şi diformi).
Modul întrebuinţărei: Fic-care lingură întruă jumătate pahar cu apă şi jachar.
Ph’“ Ir*A.TTT JK"CT J3.33TBLGr£3, 91, Bulevardul Voltaire,.la PARIS, şi tote Phu.
mmm »iem«i*«B«KaatiK2n8iW^$ci9aPafr.
DIVERS*?
knr «ontra argint aafl bilete
Bilete de Bancă.........
Fiorini val. Austriacă . Mărci Germane. . . Sanc-note Fraucese Ruble de hârtie
74 */, 210 86' h 102V4 821 4 92% 981 2 31
14.1/2
,oO
1.23
9Pl‘a
2,40
V8nd. t'6» 1
931/s! 90
75i/,
215
87llt
l03‘/4
83
93l 2 991/2 33
a
PENTRU Ust COSTUM
NUMAi de LÂNA de OlE CURATA nentrn du om de o statura mijlocie
flori nî 9(1 cr.
i florini 96 cr. din lână bună;
8	„	—	*	«“«•! bună;
10	—	„	>	fină
12	„	40	cr. „	»	CU totul	fină
Plaiduiî de oălătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 fi.- Costume hirte fine, pantaloni, pardesiurî, stofe de haine şi mantale de pl<5e, tifla, loden, commis, cammgam, clieviots, trioourl, postavuri pentru ddmne şl postavuri pont-u biliard, peruviene, dosluugs,. recomandă :
9
Mostre franco. Modele pentru d-niî croitori nefrancate. Am în permanenţă un deposit de pestavuri 150,000 fi. val. austr. şi să înţelege de la sine că cu“marele mele afaceri internaţionale îmi rem&n o mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar sunt silit să mă desfac de asemenea resturi cu reduceri mari subpriţul de producere. Ori ce om cu minte riebue să recu-n<5scă că din resturi aşa de mici nu se pot triwcte mostre căci la câte-va sute de'cereri d • mostre în cel mal scurt timp aoeste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie când diferite firme de postăvăria publică că trimit mostre din resturi; în asemenea v isurî mostrele sg taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei nsem-nea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba «aă să trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbele german», ungară, bohemă, polonţ, italiană si fruncesă
MMBnAsneS&HKHiMN


14.
2 02 1 2'r I0C/2 2.50
îft&hiriat şi Je vânzare
de ia sfânta George
Cosele din strada Scaunele No 11, conţinând opt camere, dependinţe, grajd, şopron, p iun iţă, grădină etc.—Doritorii se pot adresa la proprietar d. M. lonescu, strada Colţii No. 10.
La Tipografia (Jiarultiî TELEGRAFUL, se află de vdudare
Bilete
>
Societate EraM ic Coastnc|ial şi Lncrărî fi:» iiii Bdcri

Consiliul de administraţiune are ond.e dea informa pe d-nil acţionari că, în conformitate cu art. 42 din Statute, Adunarea generală ordinară a acţionarilor se va ţine Duminică 20 Aprilie (i Mai ii) I b8e> la ora 2 d. am, la r ş dinţa societăţel, str Ddmnel, 8, în Bucuresol.
ORDINEA ţllLEI
n
fie închinat
prăvălii, două od&î şi dou$ pivniţe ;i în primul etagiu 5 camere cu cuhnie. La No. 90, sunt de închiriat 2 prăvălii cu dependinţele lor.
1. Raporturile consiliului de administraţie şi al censorilor asupra bilsnţuluî pe şx. 1885.
2- Aprobarea bilanţului şi descărcarea consiliului de admioistr- ţie pentru gestiunea sa; o Fixarea dividende!;
4. Alegerea a doui consilieri în ocul d-ior Emil Costinescn şi Emnnoil Tiotupopescu-
Paclie- eşiţl la sorţi conform art. SI al '4.
5. Alegerea censorilor pentru anul 1836 şi fixarea remuneraţiunel lor;
Pentru a fi iduiis la adunar< a gene ală, ori-ce acţionar V , trebui să-şi depună acţiunile înainte de 13 (251 Apme in BucurescT, la sediul societăţii, sri\ 1 firunei No-8.
E8TR.AS DIN S . ATUTE :
Art 4o. Ori-ce acţionar, care este în drept a lua parte la adunarea generală, pbte să fie repr sentat într’ânsa dar numai printr'un acţionar care are şi densul dreptul de a fi admis la adunare.
Art. 47- ţhei acţiuni dau dreptul la un vot. Nici un acţionar nu va putea întruni maî mult de d uă-^eci voturi pentru densul sau ca mandatar, orl-eare ar fi numărul acţiunilor ce ar poseda său representi.	Preşedintele Consiliului de administraţie
Bucuresol 20 Marte (1 April?) 1886.	RIM.TRIE GHIKA,



Bătături sau Negi
,Jj Se depărtezâ sigur şi fără du-j y rere în timpul cel mal scurt prin ungerea cu tinctură de | bătături reumnită şi singura adevărată a l lui flavaiuer, din Pharmacia roşie în P-sen.
1CD Costul unei sticluţe cu car- 1 CD • îl.______ton şi cu pensulă	I ii),
j Deposit în Bucur esc! la d. Farmacist Ru-i dolf Schniettan. farmacia Curţeî Regale-
			0 fabrică de Lămpi ■ î renumită din Berlin Cuntfi pentru România ae- UN BUN AGENT care să cuno’iă raninra 51 rare posedă-1 bune referi;,ţe. Oi’erte sub L N. G37 la llndolf Mosse, Berliu S.
MULTĂIWÎR^ Sub-semnatai, m6 sunt dator a a-duee mulţumirile mele renudiitel ehr-turărese lulia Polonez, domiciliata In strada Piaţa Amzei No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului. R. Pănescu.	LîSABETH HARDINE , m6şA cu diploma din streinătate Fostă directore a Spit, de moşit din Kazan. Dflconsoitaţioul de la arelilO—12 a.m. STRADA C0SMA, no. 1. 'w * w	Do vâîidare Una JifJIŞfM tipografică Mo, 12. tu strîiigfitor şi'numărător Diversa caractere de litere, precum şi roatei-rl puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie în p ovincie Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucurescî,	
i !i lllfal
^lTa002VEA.ISri3
Ou aparat de ars paie şi ori-ce combustibil.
TKBERATOARE
Sistem foarte nou cu cal în loc de valsuri din fabrica d-lor
MOBi cf msrai
Ferecate şi neferecate, de tuci tare, pen tru uruiale şi măcinat, din fabrica d-lor j
S «MW SI» t JIFFEBIE j	l
Ş In sfirşit recomand şi fabrica mea de reparat maşine agricole bine cunoscutei fj nori simple şi artistice, batose de porumb, morisce, turbine, grape de fer şij £	tdte reservele pentru locomobile şi treerătore,
-oo-
“llnui
ŢgŢstoda BUCUREŞTI R-yodă,43:
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Brcurescean şi îutregeî ţerî, că in fabrica ruea, superi<5ră tutulor fabiicelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ee am stabilit în Bucurescî, stradd Radu-Vodă, No. 45, se fa-bricdzS. stofe indigene din lână curată din ţerâ pentru costume bărbăteşti, care le vend cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul mefi de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tot-d'auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea maî frumdsă tăetură după jurnalele cele maî nuol, cu preţ moderat ÎLÎE 3t„ POPP. Fabricant de Postav şi Croitor,
Str. Radu-Vodă, 34 si Acad emiţi, 28.

nuiiwiiM 'T ii.hui1 noiwiii zzzm&ssmRBGmrs&B&aammm
Vectoral nu şî-a dobândit uă reputaţiune maî bine meritată ca a Pastel şi Siropului de Nafd a hd De faugrenier.
Reputaţiunea lor universală e întemeiată :
1.	Pe superioritatea lor şi pe puternica lor eficacitate, constatată de doctorii tutulor spitalelor din Paris, precum şi de membrii Academiei de medicină din Francia, contra Răcelii, Bronşitei, hritaţiunilor de pept şi a gâtului.
2.	Pe composiţia lor, a căror basă e Rufele Arabia (Hibicus esulentus de Linne) fructstrein, care n’are nici un raport cu substanţele îuirebuinţate în alţi pectorali.
3.	Pe analisele chimiştilor facultăţii d:n Paris, care demonstra că ele nu conţin nici opium, nici sări de opium, cum e Morfinasau Codeina, de aceia se pot da cu succes şi siguranţă copiilor atinşi de Tuse saiî Tuse măgărescă.
ACESTEA sunt titlurile autentice care recomandă Pasta şi Siropul de Nafe încrederii doctorilor şi a publicului, titluri, ce n’afi fost date nici unul pectoral nou sau vechiu	Deposite în tote farmaciile din România.
0 tal îngrijit»:» îr£ăŞ,“iŞ£
germană şi română caută un Joc într’o familie o-norabi ă. — k se adresa în strada Domniţa Nas-■ asia No. 4.
■X
societate generala de asigurare în Bncnreseî
Aprobată prin decret regal Noi 22» din £5 Ianuarie 1885.
Capital social 6.000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,090 acţiuni de leî noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reservade premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionalau asigură :
1. In contra dannelor de Incendiu. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) c ' participări de 15% din beneficiul realisat din acesta ramură în ţeră.—IU. Contra daunelor de Transport precum şi Valori -IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face a-i-irurare asupia vieţeî.
a). Capitaluri fixe în eas de deces
Cu participare de 70° 0 din beneficiu în com-binaţiunile urmâtdre; asigurări asupra vieţei uneia sau a două persdne, asigurări teniDorale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile unnătore :
Asociaţiunî mutuale de supra-vieţuhe. Aso-ciaţiunî în grupuri de 12 ani pentru copii de la A anî juni. până la 9 ani inclusiv, — Contra Asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şţ reute viagere în diferite com-binatiuni.
Penă la finele anului 1884 ,,Nuţiouala“ a realisat in difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n, şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA, GENERALA
Str. Carol I, No. 9.
SOCIETATEA DE NA VIG AŢI ONE CU VAPOIiE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (20) Martie 1880, pană la alia disposiţiune
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circonstanţele timpului şi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni mal înainte de orele indicate în acest Itinerariâ. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CUBSELiB 'NTLAJPOA.B13B3L.OK. DE POSTA
CURSE IN JOS
I
II
III.
dala	Orşova	Sâmbătă	4 pm.	Luni	4 p.m.	Juoi	4 p.m
>t	Severin	Duminică	, 5 a.m	Marţ!	5 a. m.	Vineri	5 a.m.
ti	Brsa-Palanca	II	640 ,,	>»	640		640 „
ii	Radujevaţ	II	8 „	91	8 „		8 „
a	Calafat	)}	1010	li	101° „		101 ,,
a	Vidin	11	1035	11	1085 „		1085
ii	Lompalanca	li	12« ,.	ti	l240p.m-		124) „
ti	Rahova	n	3(5 „	II	315		3(5 „
n	Beket	p	330 „	II	o30 ”		330 „
tt	Corabia	19	530 „	ii	53» ”		530 n
a	Nicopoli	ti	7 »	»	7 „		7 „
it	Măgurele	11	7ad „	»>	72) „		72) „
H	Sistov	ii	4 0 _ ti	ii	9o „		9(°,,
•i	Zknnicea	VI	9®	»>	925 „		9-25,,
?#	Ruaciuc	Luni	6 am-Mercurî		6 a.m	Sâmbătă	6 a.m.
0	Giurgiu(Smird.)		1° „	D	10 ..	|)	10 „
ii	Turtukaia	1)	12‘5 I)	II	1215 paj		12*6 „
„	Olteniţa	II	,23) „	II	123) „	II	1230
>1	Călăraş (oraş	19	1 „	li	1 „	II	1
y	Silistra	11	245 „	li	45 >>	)j	245
ti	Ostrov	li	S‘5 „	II	3'5 „	fi	315 „
ii	Cernavoda	li	6 „		6 „	11	6 „
ti	Hîrşova	19	8 „	II	8 „	it	8 ,.
li	Gura ialomiţei	II	8S0 „	II	830 „	11	8*0 „
în Brăila	Marţi dimineţă J-toi dimineaţă Duminică dimin.
Galaţi	,,	,,	,,	,,	„	,,
de la Galaţi	Marţi
„	Brăila	„
„	Gura Ialomiţeî	„
„	Hîrş^va	„
„	Cernavoda	„
„	Ostrov	,,
„	Călăraş! oraş	„
,	Silistra	ti
„ Olteniţa	Mereu!
„	Turtukaia	,,
în	GiurgiuţSmârdl
de la	GiurgiuţSmărd.]	„
„	ltuseiuc	„
„	Zimnicca	„
„	Sistov	„
„	Măgurele	„
„	Nicopoli	„
„	Corabia	„
„	Beket	Joui
„	Rahova	„
,,	Lompalanca	„
„	Vidin	„
„	Calafat	„
„	Radujevaţ	„
„	Brsa-Palanca	,,
in	Severin	„
do la Severin	Vineri
CURSE IN SUS :
III.	I.
9 °.m	Juo!	9	am.	Sâmbătă	9 a.m-
IO® „	II	1025	a	II	1025 „
220 p.m	II	22	p.m.	II	22° p.m.
3 ,,	II	3	n	II	8 „
545 „	l9	545	a	11	545 „
930 „	V	930	a	II	8^ „
730 „	II	730	a	II	73° „
1080 „	ll	103)	a	II	H3° „
2 p.m.	Vineri	2	am*	Duminică 2 a. ui.	
216	„	„	215	„
5*>	„	„	5"	„
10	„	„	10	„
lso p m. „	11
4»5	>t	„	2'5pm.
5'5	„	„	245	„
740	„	„	513	„
■5>	„	„	52»	„
940	„	„	71.	„
I226a.m.	„	955	„
1240	„	„	101 o	„
6	„	Sâmbătă	6 a in.
8«	„	„	845	„
9'5	915
J	ii	a	u	a
12'5pm.	„	12I5pm.
®	^	”
435	..	„	'|3o	„
5 am. Duminică! a m.
Luni
Marţi
2 5
53° „ 10 „ 11 „
2(5 p.m 246 51° „ 52° „ 1la „ 955
101° „
6 a.m. 845 „ 915 „ l215p.m, 2 „ 43o
5 a.m.
Cursele VAPORULUI LOCAL între GILAŢI-TULCEA-ISJULAIL:
Pornire în jos:
De la Galaţi la Tulcsa-Ismaii, Marţi, Jo! şi Sâmbătă 8 ore dim. Prima plecire de la Galaţi la Rbaî şi rimai! la 20 martie (l April) 1886 Galaţi. 3 (151 Martie 1896.
Pornire în sus :
Dala IsmaillaTulcea-Galţl, Miercuri, Vinerii şi Duminică 8 ore dim. Prima pheare de la Ismail şi Reni la Galaţi la 21 Marte 2 Aprilel886 INSPECTOR4ISJL AGENŢIILOR.
■jri* t'rtAViivîaf	Sf. George viitor casele din
â/v ♦UvUUtWiv strada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No. 22 său în strada Pescăria Vecbe No. 9 , la d. Stefănescu, proprietar
PB!MA FABRICA ROMANÂ
DE
b®utu*a făcută din lapte, care Beîntrehuiu-ţeaa cu un snce s mare in Rusia, Englitera şi hdveţia, in contra bălelor de piept mai ou sdmă ,co“^a °ftiee!; la Odesa şi lângă Samara , l'lu ' olga, sunt stabilimente speciale unde mi! de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La no! în Bucuesc! , mulţămită iniţiativei d-ln! Lukianoff, care a fost unul dio preparatorii isteţi ai acestei beuturi in Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pecare-l recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria pene în Elvoţia şi Samara o obosităre şi costă mult, pe când calitatea Kijxrulm, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată, de ilustraţiunile lutnei ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s'a mutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţe! , 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă-
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucuresol înapoind sticlele g61e.
100 sticle 85 leî — b.
50	»	45 »
25	>	22 »	50
Pentru bolnavi neavuţi preţurile vor fi scăfluto.
In provincie 100 strcle 100 le! 50	»	60 .
25	»	30 »
Tipografia ţ)iaruiu!„ Te «graiul14.. Calea Uabovel N
www.dacoromanica.ro

ANUL XVII. No. 4138.
ABONAMENte:
psntru Capitală:
^antrii an ari .	.
ştSse luni .
", rel luni .
Pentru Distriote
pentru nn an .
» şâse luni » tini In nl
Pentru Străinătate Pentru un au .
« şdso luni »■ trei luni Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fie caret luni.
Un număr veehifi 25 bani.
ÎN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
Ediţia do dimin6ţă
VINERI, 28 MÂRTE 1886
ANUNCIURÎ ŞI RECLAME ;
Anunciuri pe pag. IV, linia 25 ban 1
Reclame pe	pag.	III	...	1	leu
» pe	pag.	II	...	3	lei.
» pe	pag.	I	...	5	Iei.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă,
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In străinătate a se adresa :
Francia,Havas, LafGte &C-nie, 8 place di-la Bourse, Paris.
Englitera, Eugfene Micoud, 81 Flett Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vvien. Rudolf Moaşe Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
Biv&ctor politic, X* C. FU1DESOB
Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
•i*m',?»v****M
SCIRI TELEGRAFICE
(Dop-i 4iar0le stroine)
Pesta, 6 Aprile.
Ministrul comerciuiuî, baron Szechenyi, a schiţat într’o şedinţă a clubului liberal respunsul ce va da Iu Cameră la interpelarea deputatului Nemenyi ou privire la convenţiunea comercială. Ministrul crede că, dacă România intră în negociărî cu a-celeaşi disposiţiuuî ca Austro-Ungaria, a* tunci convenţiunea va putea fi reînoitS până la 10 IuliQ. In curend se vor stabili la VieDa principiele generale ale con-venţiuniî şi apoi negoeiările vor urma în Bacurescî. In casai unuî resbol vamal, ministrul observă că interpelatorul însuşi a indicat legile care daă arme guvernului. Dar, afară de disposiţiunile legale esiatente, guvernul va recurge şi la alte mesurl pentru care va cere consimţimentul parlamentului. Ministrul are inse bune speranţe că se va ajunge la o împăcare.
Viena, 6 Aprile.
Guvernul austriac negociază cu cel unguresc asupra termenului când se se de-puie în parlamente proiectele concordatului economic.
Paris, 6 Aprile.
Intr’o întrunire plenară, drepta a hotărit se respingă împrumutul, pe care-1 consideră ca un paliativ periculos.— Stânga estremâ a hotărit să interpeleze guvernul asupra arestării d-lor Ducquercy şi Roche. Situa-ţiunea la Decazevilie se agraveză necontenit. Senatorul Bozerian a interpelat gu vernul asupra mimurilor ce trebuesc luate; după părerea sea legile în fiinţă nu garantezi în destul menţinerea ordinel.
Madrid, 6 Aprile.
Guvernul şî-a asigurat în cameră o ma-ioritate de peste doue treimi. Aii eşit 320 ministeriali şi 121 oposiţioniştî. Alegerile s’att săvârşit în linişte.
Berlin, 6 Aprile.
Norddeutsche Allg. Zeitung, comentând discursul rostit de cancelar la desbaterea proiectului de monopol, susţine că Bismarck n’a voit se desemneze pe Francia ca o duşmană, ci sS atragă atenţiunea asupra socialismului, al cărui teren e mai- mult Francia decât orî-ce altă ţeră.
Petersburg, 6 Aprile.
Ministerul de resboiă a cheltuit, pentru călătoria Ţarului la Livadia, două milione ruble, cu transportul trupelor d’a lungul liniei Se crede, din acâstă causă, că călătoria Ţarului nu e decât un preteest pentru a concentra, fără sgomot, trupe în sudul Rusiei.
A se vedea Ultluie Soiri pe pagina III
mi
1
Misiunea anului finunciar viitor din punctul de vedere al administrării financelor statului, misiune care sg impune intr’un mod imperios sub pedepsa de a vedea trausformându-36 creditul de care ne bucurăm astâ-^i în discredit, este de a pregăti pentru acest an echilibrarea budgetelor numai şi numai prin resurse puraminte ordinare, fără a recurge la ori-ce resurse estraordinare.
Acesta precum ştim, şi este neclintita hotărîre a guvernului nostru, care prin buna gospodărie a financelor statului a ştiut sg realiseze cele mal mari speranţe ale naţiunel.
Este adevârat, că sunt state puternica, precum imperiul austro-un-gar, precum Italia, Germania, Frauda, Rusia şi altele, care de mai multe decenii îşi echilibrezi bugetele prin mijldce estraordinere, adică prin împrumuturi, care prin urmare din an în an măresc din ce în ce mai mult datoria lor publică. Chiar anul acesta Rusia are un budget, ce presintă un deficit de peste 50,000,000 ruble şi care va fi acoperit printr’o nouă emisiune de rentă în aur ; asemenea anul acesta budgetul Austriei presintă un deficit de peste 30 milidne fiorini, care va fi acoperit printr’o emisiune de rentă; budgetul Ungariei de obiceih sg presintă pe fie-care au
cu un deficit de 20—27 milidne, ce sg acopere meretl cu resurse estraordinare.
In general vorbind, imprumutu rile de mal multe «jeciml de ani au devenit modul obicluuit în Europa de a’şl echilibra budgetul.
Dgr acest esemplu nu merită de loc sg fie urmat, de şi vine de la nişte state, care stah a<jf în fruntea progresului, escepţiuue bine înţeles făcând de Rusia. O asemenea metodă de a administra financele ţerel este vetemătdre chiar şi statelor celor mal avute şi celor mai puternice şi ca dovadă este diferenţa între creditul Rusiei de esemplu şi al Franciel seă al Engliterel; acestă metodă este încă de o mie de ori maî vâtâmătdre statelor mici a căror posiţiune ca state nu este de mult consolidată. România sg află tocmai în acest din urmă cas. Situaţiunea ndstrâ politică este temeinic stabilită mulţumită perseverenţei cu cave în curgerea acestor din urmă (jace ani a muncit la consolidarea statului partidul libe-ral-naţional, der cu tdte astea des-voltarea forţelor ndstre economice n’a mers pâne acum în acord cu desvoltarea politică.
In ceea ce privesce creditul, apoi statele sunt ca şi firmele comerciale, din care cele nuol, inaugurate cât de solid sg fie, sg bucură totuşi de un credit mal restrâns decât casele comerciale vechi, al căror renume a devenit Je notorietate publică.
Sg nu uităm mai cu semâ că suntem un stat ce se află la porţile O-rientulul, unde, precum ştim, este pământul desastrelor financiare. Acesta ne impune şi mai mult datoria sacră de a ne feri sg cădem în metoda de administraţiune financiară a statelor europene.
Pe temeiul acestor consideraţiuni, România nu trebuie sg urmeze esem-plul ce i se dă de statele1 mari şi mici ale Europei, ce de aprdpeoju-mgtate de secol ’şi echilibrezi budgetele prin mi<jl<5ce estraordinare, cari, ce este drept, nu le ineatenâijă de loc in mersul lor pe calea progre sulul şi a civilisaţiunel.
Suntem datori a nu pierde din vedere că ţera ndstrâ abia sg află constituită într’un stat european independent şi că creditul nostru, creat cu atâta muncă, are neapărată trebuinţă de o gospodărie cumpănită şi cât se p6te maî tenace.
Avem inamici neînduraţî, cari nu aştdptă decât a arunca în lume cele maî neînchipuite calomnii. Suntem datori a nu pierde din vedere că a-ceşti inamici ştiti bine că lumea financiară ne pdte confunda une-orî în restul Orientului, şi nu aştgptâ decât a se folosi de eea maî mică, cât de trecâtdre, încurcătură financiară, pentru a-şl vărsa veninul calomniei.
Iată pentru ce îndemnăm pe majoritatea parlamenară de a da tot concursul seu pentru ca guvernul partidei liberale sg pdfcă ajunge la scopul spre care sunt indreptate în momentul de faţă tdte sforţările sele. Acest scop în ceia ce priveşce administraţiunea financiară este, pentru moment, echilibrarea budgetului a-nului financiar viitor, care sg începe de la «ji’ntâl Aprile, prin resursele ordinare. Prevederile budgetare pre-vgd un deficit de aprdpe 8,000,000 lei, acest deficit precum sâ ştie se va acoperi prin venitul ce sg va rediea din licenţele şi impositul asupra spir-tdselor.
Odată cestiunea echilibrării budgetului vidată, sg ne gândim serios la reforma radicală a întregului nostru
sistem de imposite. Totul ne probeză c’a sosit, în fine, timpul pentru a deslega ace9tâ mare problemă, de care depinde propăşirea statului român.
Gonsumnatmn est!
Conferinţa ambasadorilor eonstan-tiuopolitanl, preşe^ută de ministrul turc al afacerilor esterne Said-paşa, a ratificat arangiamântul turco-bul-gar modificat, în şedinţa de marţi 6 Aprile.
Din partea , puterilor situaţiunea e limpede ; mult aşteptata sentinţă s’a dat în sfirşit, Nu mal remâne decât sg se cundscă respunsul principelui, căruia sentinţa l-a fost imediat comunicată.
Totul depinde—cum am spus-o şi erl—de atitudinea principelui. Decâ se supune, nu numai cestiunea bulgară e terminată, dâr mersul restului din cestiunea orientală e hotâ-rit. Grecia rgmâne atunci singură pe seina Turciei şi a puterilor şi, la rîndul el, va trebui sg cedeze.
Mal e nevoie sg observăm că acestă soluţiune silnică nu crează o stare de lucruri dăinuitore în peninsulă? închis pentru moment cu nemulţumirea tuturor reclamanţilor, procesul balcanic va veni din noă pe tapet în scurt timp: cu mai multă violenţă pdte şi susţinut mal sistematic ca acum.
Dar principele Alexandru pdte sg se opuie ; Europa, pe d o parte n’are nici un mijloc practic pentru a-şi eseeuta hotărîrea, pe de alta trebuie sg ţie sdmă de pericolele unei presiuni, care ar face pe Bulgari sg se rădice din noii.
Totul depinde de atitudinea principelui, de priceperea şi energia consilierilor sgl. In împrejurările actuale, cu tot amestecul autoritar al puterilor, Bulgaria e stăpână pe sdrta el
Nu ne rgmâne alt decât sg aşteptăm evenimentele.
* *
*
Pe când — ca sg ne servim d’un clişeu — „orizontul politic sa poso moresieK în peninsula balcanică, situaţiunea internă din Anglia se lim-pâijesce pe fie-care <ji.
Una din ultimele depeşe spune că cabinetul londonian a primit proiectele irlandese ale d-lul Gladstone, cu o mică modificare de amenunt. Pericolul unei crise seridse în sinul ministerului a dispărut şi în acelaşi timp sorţii proiectelor irlandese sporesc; căci în cabinetul Gladstone sunt represintate tdte nuanţele partidei liberale şi prin urmare tdtă partida, cu escepţiunl individuale numai, va sprijini reforma primului ministru.
Desbaterile trebuie sg încdpă în curend şi atunci se vor cuudsce mal bine sorţii pro şi contra.
Un semn prevestitor de bine se pdte vedea şi în tăcerea ce o păstrezi de cât-va timp căpeteniile con-servatore S’a anunţat că lord Salis-bury se reintdree la Londra pentru a se înţelege cu cei-l’al|i şefi, der uu s’a mal comunicat apoi nimic. E probabil că conservatorii au pierdut curagiul din primele $ile, şi trebuie sS aibă temeinice cuvinte pentru acesta. Tăcerea conservatorilor nu pdte fi decât greii pusă în socotela prudenţei scii a reculegerii din naintea luptei hotărîtdre; căci, decă aedsta s’ar putea crede din partea lordului Salis-bury, nu se pdte presupune la Chur-chill: teribilul lord ar fi vorbit, ddcă partida sea ar avea cel mal mici sorţi de reuşită.
* *
Diarele francese se ocupă cu o scrisdre trâmisă preşedintelui Republice! de arhiepiscopul Guibert.
înaltul prelat se plânge de reul tratament ce se aplică bisericel; de şdse ani, (Jice el, guvernul caută sg scdtă Biserica de pretutindeni, aşa că religiunea e ameninţată în ba-sele ei.
„Totul se laiciseză* şi arhiepiscopul se înspăimântă d’acdsta şi cere inter-venţiunea d-lul Grevy. Apel infruc-tuos fără îndouială, căci d. Grevy vede de sigur lucrurile cu totul altfel şi scie că biserica se bucură adl de tdtă libertatea.
De şi fără importanţă reală, actul prelatului parisian ar fi, se fjice, indiciul unei mişcări în sînul partidei clericale.
Comisiunea bugetară a Camerei
francese, după cât se pdte vedea din desbaterile fiarelor, nu mulţumesce pe nimeni cu hotârîrile el.
XMFORMATII7MI
A(jî s’a ţinut la orele 11 şi jumătate un consiliu de miniştri sub preşedinţia d-Iuî I. C, Brâtianu, prim-ministru.
K
Academia română in şedinţa sea de adî, se va ocupa între altele şi cu propunerea d-lui Titu3 Maiorescu privitore la concurarea membrilor Academiei la premiele academice.
K
Consiliul comunal al capitalei se preocupă mult de cestiunea de a face economii pentru echilibrarea budgetului. Propunnea pri-vitdrea la desfiinţarea poliţiei sanitare; trecend atribuţiunile sâle la poliţia administrativă, ne pare nefericită.
*
Informaţiunile date de unele <Jiare şi privitdre la podul peste Dunăre sunt premature. Caietul de sarcini nici că s’a a-probat de biuroul tehnic şi pene acum nicî un plan nu s’a studiat într’un mod definitiv.
RUŞII sd BULGARII
Agenţa Havas ne-a transmis o depeşă din Petersburg în care se vorbea d’un ar-ticol-avertisment al oficiosului Journal de St.-Petersburg, la adresa principelui. Iată acest articol :
„Depeşî lungi din Sofia dau o espunere a situaţiunii aşa cum o vede guvernul principelui Alecsandru şi cum ar voi s’o vedă Europa. Lucrul ar fi indiferent decâ s’ar mărgini la povestirea negociărilor pri-vit<5re la situaţiunea Rumeliel-orientale. Der autorul depeşelor face comentarii asupra înienţiunilor altora, comentarii care nu respund realităţii.
„Ne pare zadarnic se intrăm într’o disouţiune amănunţită. Pdrta—am constatat-o deja— a socotit că nu pdte s§ se lipsdscâ pentru tot dăuna de facultatea d'a numi pe guvernatorul general, şi cum tratatul din Berlin reservă, în articolul seu 17, puterilor dreptul d’a aproba acestă numire, s’a convauit se se respecte acest articol si se se încredinţeze principelui Bulgariei guvernământul Rumeliei pe ciueî ani.
«Cj principele n’a fost mulţumit ve^end pe puteri că resping propuuerea guvernului din Roma, aidita se înţelege lesne. Dar a-cestă hotărîre veuinl de la tdte cabinetele, pare că na mal rămâne guvernului bulgar decât se se supuie. E vorba d’o traniacţiuue din care Bulgaria va putea se scdtă o dată soluţiunl definitive, decă va avea înţelepciunea se nu pro voce un nou conflict, vre-o complicaţiune care se facă pe puteri să le pară re5 de condescendenţa lor. E aci o încercare leală, din care Bulgaria va pu-
tea scote mari toldse decă o va practica leal. Situaţiunea din Orient nu îngădue a -cum soluţiunl absolute. Amânările, transac-ţiunile se impun. E posibil ca un guvern, care de mal bine de şese luni trăiesce într’o atmosferă revoluţionară, se vrea se s5 fugă de la acestă datorie.
«Der puterile trebue se se pătrundă de necesităţi mal generale şi ele nu pot să nu vadă că pacea universală trebui se primeze Jorî-ce consideraţiuni de simpatie, ori ce pretenţiunî locale, ori câtă bunăvoinţă ar avea cine-va pentru ele, şi de sigur nu Rusiei îl lipsesce acestă bunăvoinţă şi acestă simpatie. Ea le-a afirmat eu mari sacrificii şi când ea proclamă că transacţiunea se impune în numele unor interese majore, ea are dreptul se socotescă că glasul seu va găsi ascultare în Bulgaria.
„Principele Alecsandru a pus pacea în pericol. El a provocat greutăţi şi încurcături a căror vaJdre n'a măsurat o, der pe care fără îndoială nu e în stare s •' le conjure. Nu-î mal remâne deci decât se se supuie şi se nu maî umble cu ameninţări maî mult seu mal puţin deghisate, ca a-cele conţinute în depeşele din Sofia.®
SCBIS08I Din RTJSIA
(Corespondenţa particulară a Telegrafului) Petersburg, 20 Maite.
Este nedubitabil că trăim în faţa unul prolog. Plecarea curţii imperiale la Livadia, nade ş“-a transmutat provisorifi întrega sa cancelaria d. Giers, ministrul nostru de esterne, mişcarea neobicTnuită la ministerul de resbel, respunsul dat de câtre ministrul de resbel ofieerilor, cari petiţionară ca se fie din nou trămişî in Bulgaria, unde li se plăteau lefuri nebune — tote astea fac ca resbelo-filiî noştri se tresară de bucurie.
Şi, în adever vorbind, n’avem decât a arunca o privire superficială asupra situa-ţiuniî şi mersului evenimentelor politice în Europa, n’avem de cât a cumpăni tendinţele sdle, pentru a ajunge la o conclusiune fdrte defavorabilă pentru menţinerea păcii.
Iată opinia ruso filă în ceea-ce privesce acestă stare de lucruri. Ve dafi mal jos resumatul eonversaţiuniî ce am avut (jilele trecute, cu d. Şubin şi Solovieff, ambii destul de cunoscuţi, pentru ca se am nevoie de a vi-I recomanda.
—	In peninsula Balcanică, după opinia d lui Solovieff, domnesce un haos ne mal pomenit. Acest haos este menţinut prin fermentaţmnea adâncă (gluhoe brojenie), a poporaţiunil bulgare, creată de în-espăţînarea principelui Battemberg, care nu vrea se scie de nimic. Asemenea si Grecia, prin atitudinea sa resboînicâ faţă cu Turcia, maî adaogă o notă discordantă.
—	Neîncrederea reciprocă, flise d. Şubin, aeusările în intrige, privirile oblice ce-şl aruncă puterile europene, fac că nu se pote aştepta ce-va solid de la concertul european. Momentul de faţă este, aşa se dic, momentul ante-mergetor de furtună; simţi că atmosfera este plină de electricitate, care trebue se fie descărcată.
—	Relatlunile între Austro-Ungaria şi Rusia sunt fdrte încordate, după opinia d-luî Solovieff, asemenea şi relaţiunile no»» tre cu Germania nu sunt degagiate de ori ce îngrijiri. Acestă încordare intre puterile centrale ale Europei în momentul cănd cestiunea orientală se ascute (obostreaentsa) este un fapt care face ca să te îndoieşti de posibilitatea ca Europa să potă resolva încurcăturile întc’un mod favorabil. Acolo, unde printre cei chemaţi a judeca, se rădică cestiuni personale, verdictul nu pote fi drept şi prin urmare nu mal pdte fi nicî dorit. Iată pentru ce aprob cu tot dinadinsul politica luî Giers, care vede bine că resoluţiunea colectivă a puterilor este lipsită de garanţii solide pentru a da o con-clusiune echitabilă deliberaţiilor sele.
—	Decă nu se pdte da o resolvare eventuală favorabilă, mî-a 41® <1. Şubin, ces-tiunil orientale, decă ca tdtă dorinţa Rusiei şi a Germaniei acesta este imposibil, din causa piedicelor ce pune Austro-Ungaria, apoi din altă parte eă unul cred că cele două imperii dinteiă aliându-se ar fi putut resolva aedstă cestiune cel puţin în interesul german şi slav.
Am cerut ca onorabilul domn se’mi esplica [ideia sea, care ’ml-a părut forte strania. Iată cele iji®6 de d. Şubin ;
—	Sub participarea Germaniei Ia resol-
www.dacoromamca.ro
2
TELEGRAFUL — 28 MARTE 1886
varea ceşti unii orientale înţeleg presiunea sea asupra Austro-Ungariei. Iu cas iar dâcă acesta nu va voi sa se supuie, apoi Germania va putea să se recompenseze pe comptul teritoriului aed, şi anume de ea germane. Rolul şi problema Rusiei se mărgi-nesce deci în acest cas în faptul că ’î incumbă propriii dis resolvarea cestiunil orientale priu ea însăşi, fără alt amestec. Acestă misie nu pdte fi înlăturată şi Rusia nu va apuca decăt aceiaşi cale desemnată încă în curgerea secolului trecut.
—	A patroim pe slavi, adaogă d. Solo-vioff, a’t Împinge spre o viaţă politică priu sine stătătore într'un mod gradat şi anume cumpănit după gradul decadenţei şi respi-căril imperiului otoman, este detoria inalienabilă a Rusiei. Tratatul din Paris de ia 1856 ce e drept ’l-a răpit prerogativa de a patrODa într’un mod esclusiv nemnrile creştine de sub domnia turcă, făcând acestă prerogativă de domeniul Europei intregî, care a semnat tratatul. D6r ce am vădut de atunci ? Protectorul de hârtie de la 1856 n’a făcut nimic, nu s'a interesat de nimic ci din contra prin indiferentismul şefi a lăsat acăstă cestiune într’o părăsire culpabilă. N’a veţi decât a resfoi paginele istoriei de Ia 1875—77, pentru a vă convinge că Europă a remaa rece faţă cu te-rorea evenimentelor din Bulgaria, unde un popor întreg a fost lăsat la voia başibu-zucilor, Slăbiciunea Europei în acăstă privinţă s’a dat pe faţă nu se pdte mai bine.
—	Der acestă slăbiciune a fost pdte calculată? am întrerupt efi, căci ştiţi bine prin ce şi cum s’afi isprăvit lucrurile.
—	V’am înţeles. Der nu voi să pier firul şi-mi veţi permite de a urma. Voi respunde însă la obiecţiunea făcută. Ve a-duceţî aminte de rescoîa din Bosnia şi Herze-govina, care s’a îuceput la anul 1875 A-cdată rescâlă redeşteptase atenţiunea Europei. Ea a crezut de cuviinţă să se amestece. La tote notele diplomatice Pdrta n’a respuns decât cu promisiuni. Sângele slav curgea şiroie. La finitul anului 1875 Austria interveni cu un proiect de reforme. Pdrta promisese din nou. Der proiectul de
cred însă că guvernul nostru va permite acesta. Sunt convins că în curînd armatele nostre din nofi vor trece Dunărea.
Cu acestă proorocie s’a isprăvit conver-saţiunea pe care din causa lipsei de timp abia am avut timpul se notez.	H.
----------taşovoy-------------
SOIRI ŞI FAPTE
D. dr. in medicină Constantin Fantâ-neanu a fost numit în postul de medic la plasa Olteniţa din jud. Ilfov, cu reşedinţa în comuna Olteniţa, în locul d-lui dr. Is-voranu, demisiona..
*3
S’a promulgat legea prin care preţul sare! pentru consumaţiunea internă se fixăză precum urmdză :
a)	De la gura salinelor 9 lei suta do kilograme.
b)	Din deposite 10 lei 50 bau)' suta de kilograme.]
23
In departamentul de justiţie, s’afi numit şi permutat:
D. V. Văleanu. actual judecător al ocolului Piatra, in aceiaşi calitate la ocolul Neamţu, în locul d-lui I. Sâvescn, care trece în postul ocupat de d. V. Văleanu.
D. Ion M. Juroveanu, actual ajutor de grefă la tribunalul Mehedinţi, ajutor la o-colul Baia-de-Aramă, în locul vacant.
D. Constantin C. Popescu, actual copist iu grefa tribunalului Mehedinţi, ajutor de grefă la acelaşi tribunal, în locul d-lui I. M. Jiroveanu. înaintat.
D. Ioan Obreja, actnal ajutor la ocolul ZebrăuţI, jud. Putna, în aceiaşi calitate la ocolul Adjud, acel judeţ, în locul d-lui I. Visalion, care trece în postul ocupat de d-nul I. Obreja, dupe cererea ambilor a-jutorî.
*3
Se fie adevărat ? — Diarul Galaţii primeşte o corespondenţă din Ostrov, din care estragem următbrele fapte oribile:
„Unul turc din Gravan i s’afi furat doui
cai. Primarul şi notarul acelei comune, reforme n’a fost in stare să mnîţumăscă pe I afi bănuit de autori ai furtului, pe trei insurgenţi. Cererile insurgenţilor afi fost turci din comună, dintre cari unul e sol-nesocotite de autorul proiectului corniţele Andraşî şi sângele curgea mereu. Apoi veni memorandum de la Berlin.
—	- Pe caie a refusat Englitera de a-1 iscăli.
—	Aşa este. Şi tocmai acest refus făcu pe Turcia se ridice capul. Mi-aduc aminte că pe atunci se dicea în Constantinopole:
„de Europa nu ni-e temă, ci ni-e temă de Rusia“. Şi acesta a fost adevărat. S’a ridicat Rumelia, s’a declarat resbelul Serbiei şi Muntenegruiul, s’a ridicat Creta şi Gre cia. Sângele curgea şiroe şi lumea creştină ascepta mântuirea sa de la Rusia. Şi Rusia u’a rămas indiferentă, ea a sfâşiat tratatul de la Paris si a intrat în acţiune.
—	Pentru a anula acest tratat pote* er nu pentru a mântui lumea slavă ! diseifi eu.
—	Şi una, şi alta. Cum voiţi ca un stat ca Rusia se facă politică sentimentală.
Era vorba d’a şterge urmele ruşinăse ale campaniei din Crimea, şi apoi ţinta Rusiei, Constantinopole, rămâne tot încă pia desideria a poporului rus.
—	Atunci, pentru ce să vorbim de creştini ?
—	Şi de creştini să vorbim, căcî ori ce s’ar dice, sub egemonia Rusiei aceste po-,idre vor trăi mai bine decât sub jugul turcesc.
—	Dăr sS lăsăm la o parte acăsta. Ce credeţi despre actuala atitudine a Austro-Ungarieî ?
—	Ce cred! Rusia, prin succesul resbe-luluî de 77-78, a ar§tat ce pdte. Resulta-tele acestui resbel sunt cunoscute. După victoria năstră, a venit Europa şi pe câmpul semănat de victimele ndstre, a recoltat bucatele. Recolta a fost făcută de Austro-Ungaria, care în acest cas a prins pesce In apă turbure.
—	Tot acelaşi lucru va face şi de aŞl înainte.
—	Ddcă o vom permite. Eu unul
nu
dat dorobanţ.
„I-a arestat pe câte trei şi dupe doue-decl de Şile, în care timp le-a administrat iară contenire bătăile cele mal crunte, ve-ijend că nenorociţii stăruesc a nega faptul de care nu se şciafi vinovaţi, le-afi aplicat unul din supliciele necunoscute pdte chiar de inchisiţiune.
«Le-afi băgat printre degetele manilor beţe de corn pe care le-au legat la ambele capete cu sfori. Apoi au strîns legăturile penă ce beţele a strivit degetele nenorociţilor turci sdrobindu-le dsele cu desăvirşire, fără a reuşi însă se smulgă de la victime mărturisirea faptului ce li se imputa.
„De trei săptămâni acum se pun insistenţe de tot felul pe lângă parchet, pentru a se cocoloşi aedstă crimă oribilă, şefi a se temporisa cercetarea afacerel, penă ce pacienţii sub impresia banilor ori a îngrozirilor vor părăsi Dobrogea şi se vor strămuta în Turcia.“
Cerem ca se se facă ancheta şi să se arate decă faptul denunţat este adevărat şefi nu. Nici guvernul, nici administraţin-nea nu pot tolera asemenea lucruri şi tor-turatorii trebue să fie pedepsiţi conform legeî.
*3
Incendiu. — Ieri nopte un incendia a is-bucuit în strada Cojocarilor din Ga'aţi care a consumat o şcolă israelitâ.
23
Consiliul comunal. — Consiliul din Galaţi a votat un credit de 5 000 lei spre a se închiria localul pentru Curtea de apel, şi s’a votat o adresă de mulţumire d-lui prim-ministru şi d-lo! Stătescu, miuistru justiţiei, pentru solicitudinea ce afi pus de a se strămuta la Galaţi Curtea de apel de la Focşani.
23
Mişcarea portului s Galaţi. — Alaltăieri afi ancorat în portul nostru, dice, Galaţii,
cinci vapăre engleze ; unul »Avasm<5re« încărcat cu manufactură, ferărie şi smolă, două deşerte şi două încărcat cu producte din Brăila şi care vor lua pe bordul lor vite cornute pentru Italia.
Tot a'altă-ierî a plecat vaporul „Innes-more“ încărcat cu cereale şi cu 114 vite cernute destinate pentru Italia.
a
Ziarul le Penple romaine aflăm că va reapare «ţilele astea sub direcţiunea d-lui Ar. Pascal, în dona ediţii, una săptamă-nală în limba franceză, _şi alta cotidiană în limba română.
Epizootie. — Direcţia generală a serviciului sanitar a publicat uu tablofi statistic asupra bălelor coutogiăse de vite ce afi existat în ţară în cursul trecutei luni Fev-ruare.
In acel tablofi se vede că bălele eonta-giăse: rîie, vărsat, şi antrax au fost numai în judeţele Argeş, Botoşani, Brăila, Roman, Teleorman, Vâlcea şi Ilfov, şi că cele mai multe vite bolnave le-afi avut judeţele Argeş (139) şi Teleorman. Pentru luna Martie n’afi rămas bolnave în tote aceste judeţe decât 30 vite.
CRoicT^DECMEASCA
Procesul d-lul G. D. Vemescu cu sora şi nepoţii sel de frate, judecat la 31 Ianuarie 1886 de Trib. Buzău.
«Spoliatus ante omnia restituendus»
Acesta este titlul unei broşure ce a a-părut cailele acestea în capitală, o broşură de 72 pagine, relativă la procesul scandalos al d-Iui Vernescu, cu sora şi nepoţii seî de frate.
Broşura se împarte în patru părţi.
a)	Memoriu de fapte, cave coprinde istoricul afacerel.
b)	Conclusil propriu ţlise, care coprinde moralitatea causeî.
c)	Fragmente din câţiva autori, relative la procesul acesta.
i) Conclusiile d-lui G. D. Vernescu-
broşura începe printr’o introducere, în care se schiţăză răpede moralitatea d-luî Vernescu în acesta afacere şi deosebitele scuze sub care îşi ascunde purtarea neleală. Intre acestea găsim următorele rîn-durl: «... şi decă d-1 Vernescu vede pretutindeni guvernul, acesta este o maniă prefăcută, pentru ca se potă avea scuze.»
Şi în uotele din josul pagineî, relativ la acestă maniă a d-luî Vernescu, găsim exemplele urmâtore :
«Decă ţăranii de la Tunari, jefuiţi de ovreiul Leibu Herdan, vin disperaţi se căra dreptate, guvernul i-a îndemnat.
«Decă uu biet pescar ia balta de la Bălării, şi perde vr’o 400 galbeni, aprăpe singurul şefi capital, guvernul l’a sfătuit se nu plătescă.
«Dăcă Nicolse Hanumolo face acţiune la judecătorul de ocol pertru că D-nu G. D. Vernescu nu ’î plătise 1000 lei salariul şefi de îngrijitor, guvernul l’a pus !»
In ce constă acest proces ?
Vom expune pe scurt faptele, aşa după cum le găsim în broşura despre care vorbim, pentru ca se ştie lumea despre ce este vorba, şi despre ce e capabil d-1 Vernescu, unul din capii partidului liberal-conservator.
Iată faptele:
In anul 1858, reposata Ecaterina Vernescu, mama, dărueşte una din moşiile sele d-luî G. Vernescu.
Iacă actul de donaţie:
«Dâruesc fiului meu G. D. Vernescu, proprietatea mea Albeşti, ce’i dice şi Ca-caleţî din judeţul Buzefi, proprietate, care ’mî vine parte de zestre de la tatăl meu, paharnicul Dimitrie Sarăţeuu, parte moştenire, de la reposata mama mea, şi parte
— V..* z.*	.	1 _ i_ r m •	_	r» .ut
cumperătore de la sf. Episcopie Bnzefi.
Actul de donaţie porta d da de 3 Mar te J fr. căci 16,000 fr. ii primise printr’un act
naiul din 21 Octombre 1858, prin care dispune să se raporteze Onor. Minister ur-
mătărele:
I.	Că D-na Ecaterina Vernescu, C3re mai are încă doui fii, anume Dimitrie, vârs-nic, şi Constantin, nevârsnic, prin acăstă donaţie dasmoşteneşte pe cel l’alţî doui fii, şi pentru care în acest act nu face nici o numire, căci cea mai principală stare a iJ-nfe! se mărgineşte in acăstă moşie, mai remâindu’î afară dintr’âasl nişte vite şi o vie, ce nu pof preţui nici o a zecea parte din fondul proprietăţii.
II.	Că în actul spre legalisare stipnleză; ca acest dar să ’şl aibă putere de la 3 Marte 1858.
In 3 Noembre 1858 dă ordin ministerul se se legalisese actul.
D-na Ecaterina Vernescu mai avea şi o fiică, Maria Vernescu, care într’adevăr era deja măritată în 1858, dar caro pri mise ca dotă) o vie şi o mică moşiără, din averea răposatului el tată Dimitrie Vernescu, iar de la mama sa Ecaterina nu primise nimic.
In anul 1884, mm e Ecaterina Vernescu. Ea lasă ia mărte 4 stupe.
1.	G. D. Vernescu fdefendore’e de as-tndî.
2.	C. D. Vernescu	(mort	în	1885)
3.	Maria Vernescu	l
4.	Copiii repausatuluî	Di-	I reclamanţii
mitrie Vernescu	(	d® asfâ*1
La26Ianuarie. 1884, moştenitorii Ecate-rinel Vernescu asistă la descihderea testamentului mistic, care portă data 1882 Iulie 12.
Iacă copriusul acelui testament:
»T6tă averea mea mişcătâre şi nemişcă-tăre, ce se va găsi la sfirşitul vieţei m le, afară de proprietatea Albeştiî, pe care am dăruit-o fiului mefi G. D. Vernescu încă din anul 1885 Marte 3, o las moşteuito rilor mei de jos.»
«Dafi bine-cuvântarea fiului mefi G- D. Vernescu, care de şi stăpân deseverşit pe proprietatea Albeşti, totu-şr, cunoscând trebuinţele şi nevoile mele, ml-a dat fără întrerupere, în fie care an, tot venitul proprietăţii Albeşti şi bonurile rurale.»
«A patra parte a averei mele, ce se va găsi în fiiuţă la sfârşitul vieţei mele o las numai la trei din moştinetoril ce am, si auume fiilor mei Gheorge şi Constantin Vernescu şi nepotului meii C. D. Vernescu.
«Doresc şi las cu sufletul, ca fiul mefi G. D. Vernescu se dea după mărtea mea, din averea sea proprie nepotului mefi C. D. Vernescu 5200 galbeni, fiind-că acest nepot a fost crescut de mine, m’a căutat la b(51ă şi nu m’a supărat nici odetă.»
Sinceritatea acestui testament, cum se pole esplica, în faţa a altor gdoue testamente olografe, în care să spune într’un moi clar şi positiv de reposata că moşia Albeşti săfi Cacaleţt a fost dăruită d-!ul G. D. Vernescu numai pro-forma şi că s’a înţeles ca îndată după mârtea sea să o imparţă de o potrivă între toţi moştenitorii săi.
Cu t<5te acestea, după mai multe convorbiri, moştinitoriî ajung să stabilescă ba sele uueî transacţiunl, ce s’a încheiat între dânşii ta 1884 Fnbruare 25 şi care s’a legalisst^ la 28 Fevruare de tribunalul Ilfov secţ. Notariat.
Iacă calculul ce s’a făcut la închierea acesteljtransacţiunl:
Moşia Albeşti, având un venit de 1,400 galbeni, s’a evaluat 21,000 galbeni;
Moşia Brânzescu, s’a evaluat 60,000. r Partea fie-cărel stirpe era deci cam de 76 000 franci.
D-na Maria ^Vernescu ia numai 36,000 franci şi reţine moşia pe care o primise ca dotă pe preţ de 40,000 franci. Pentru ce i se pune acestă moşie în calcul, pe când ea fusese constituită din averea tatălui ? Un condeifi der de 40,000 fr. pus de o parte de d 1 Vernescu.
D. Cane D. Vernescu (mort astădî) primeşte moşia Brânzescu pe preţ de 60000
“5M—
1885 şi este depus la Tribunalul Buzefi spre legalisare, tocmai la 10 Septembre 1885. Tribunalul Buzefi încheie atunci jur-
de pace, intervenit între densul cu reposata.
Representanţii reposatulul Dimitrie Ver-
nescu afi primit: D. C. D. Vernescu legul de 5,200 galbeni, iar a treia din a patra parte, precum şi partea lui de moştenitor, le-a luat tot d. G. D. Vernescu, etc. etc.
Aci cată să mai adăogăm că moşia Albesc! rămase pe lângă altele d-lui Vernescu, care în timpul trausacţl avea un venit de 1,450 galbeni, cât-va timp după tramactie este arendată cu 26,000 fr în aur, adică peste un au cel mult, în urma transacţieî, moşia se rieică cu 9,000 fr. în aur mai mult, adică cu 10,500 în argint.
Ddcă se împărţea averea avută de bătrână, în minutul morţei sâle, de o potrivă, fiind-că erafi 4 stirpe, fie-care stirpă avea ca parte 128,000; iacă ce trebuia se pri-mesca d. G. D. Vernescu, iar rostul de 382,500 fraDcl se cuvenea celor alte trei stirpe;
Insă, în virtutea transacţieî încheiate, domnul Vernescu ia moşia Albeşti şi dă celor 1 alte trei stirpe suma de 134,000 fr., căci de şi fie-oare stirpă trebuia se primescă 76,000 fr., dâr d-nei Maria Vernescu i s’a scâdut dota, d. Cane D. Vernescu a luat moşia Brânzescu şi 16,000 fr. îi primise pe rând trăia bătrâna, astfel că ajungem la faimosul resultat’că d. Vernescu ia singur 315,500 fr., er cete l’alte trei stirpe sunt reduse la cea m ă simplă expresie, adică ia a 12 parte diu ce avea drept se ia fie care stirpă.
Dăr scandalul nu se termină aici. Din contra, aici începe ; aici d. Vernescu cere statului 200,000 fr dintr’un proces îuceput în 1852, de la care sumă d. Vernescu vrea se înlăture cu înverşunare pe sora şi nepoţii săi de frate, cari afij intervenit în proces, sub pretext că eî şî-nfi primit părţile. Sărmanul d. Vernescu singur nu şî-a primit partea sa.
Acesta este procesul din Bozăfi.
Intentat de Paharnicul Dimitrie Sărăţenu, acest proces contra statului, a fost continuat de reposata sa fiică Ecaterina Vernescu, care a autorisat pe fiul şefi G. D. Vernescu se se ocupe de el dupe cum re-sultă diu procura generală a reposateî a-flată în dosar.
Pe ne simţite d. Vernescu ia pe sămă acest proces.
Obiectul acestui proces este 250 stânjeni care fac aprăpe 700 pogăne cu venitul lor de la 1852; procesul dureză de peste 36 ani.
Iată care sunt căuşele că acest proces n’a luat nici o soluţiune până în 1886, şi nu s’a înfăţişat nici o dată cel puţin la trib. Bozăfi ?
Causa nu este că statul a făcut tot i piedicele posibile, după cum a susţinut-o d. Vernescu*
Din dosarul acestui proces No. 411 ^57 să pdte vedea, că afi fost peste 130 amâ-oărl şi că numărul amânărilor cerate de d. Vernescu seci provenite diu causa lipsei d-sâle covârşeşte numerul amânărilor provenite din aite cause.
Mal mult, la fila 519 vedem cerută redeschiderea de advocatul statului.
La 10 Decembre 1877, nu se presintă nici una din părţi, tribunalul suspendă din nofi.
Şi de astă dată, tot advocatul statului cere redeschiderea, fila 540.
La 8 Decembre 1878 tribunalul suspendă din nou, fila 564.
Şi de astă dată tot advocatul statului cere redeschiderea, fila 565.
La 1 Februare 1879 părtile fiind absente procesul se suspendă din nofi, fila 576.
Tot advocatul statului cere redeschiderea, fila 573.
Din nofi se pune in suspensie. i:'Advocatul statului cere redeschiderea, fila 577.
La 12 Martie 1883, adică înainte de transacţie cu uu an de <}ile, advocatul statului depune actele de care se va servi în proces, fila 840.
După mal multe amânări, procesul se fixeză la 4 Noembre 1883.
La 4 Noembre 1883, procesul seamănă, din causă că d. Vernescu nu depusese actele de care voia se se serve în proces, fila 844.
FOIŢA piARULUI „TELEGRAFUL*
(21)
A. SCHOLL
NOPŢILE SANGEROSE
XIV
Ungurul
Maghiarul îl întrerupse:
—	Ai cunoscut pe contele de Navarran ?
—	Era tatăl mefi, dar nu sciam că ml-t tată.
—	Ce s’a făcut el ?
—	A fost ucis, acum câte-va (jile, în acăstă casă, de doui indivizi pe cari nu-î cunosc.
îşi ijiceau Monsiniorele şi Al;.
Ii voi reafia!
Ioan căzuse în genunchi.
Şirăe de lacrămi îl curgeaţi din ochi.
—	Dumnezeule! esclamă el, în numele mamei pe care afi înebunit-o; în numele
aurorei mele pe care afi necinstit-o, te rog scăte-me la lumina Zilei-
AI îngăduit, Domne, ca se fie scăpat copilul ; ai voit s’ajuDgă bărbat. Tu lai pus faţă în faţă cu tatăl-sefi pe morte. Tot tu ai voit se-l faci confidentul greşelelor lui, moştenitorul espiăriî...
Ingădue, A-tot-puternicule, se implinesc datoria mea de dreptate şi de devotare; îngăduesce se trăesc ca se şterg crima şi să spel sângele 1...
După ce-şî isprăvi rugăciunea, Ioan se sculă.
încrederea şi speranţa se întorseseră la densul.
—	Te şi 'creZî liber ? îl întrebă oftând Ungurul:
—	Ceva îmî Z'ce nu trebue se mor aci.
In loc de a răspunde, d. de Remeney îşî duse un deget la gură făcendu-I semn să tacă şi ascunse lumânarea într’un colţ.
Atunci se coborî de sus un coş lungă-reţ; Ungarul scdse o cană plină, o pâine şi o bucată de carne.
Puse în coş caua golă şi coşul se rădică .
Apoi piatra se întorse la locul ei şi ni-
I	meni n’ar fi putut bănui că era o deschidere acolo.
—	SS luminăm o întrebare mai întâi, Zise Ioan. Sigur e că decă cine-va ar sci că sunt aice, ml-ar trimite ca şi d-tale pâine şi apă.
Maghiarul aprinse o adoua luminare şi Ioan se vîrî iar pe canalul care despărţia închisorile.
Regăsi lucrurile cum le găsise, şi nu putu se vedă făr’a se înfiora scheletul miserabilulul care-1 răpise de la sînul mamei sâle.
Când se întorse în închisărea maghiarului, Ioan îl găsi despărţind grăsimea de carnea ce i se adusese.
Ungurul topi grăsimea d'asupra luminării, într’un hîrb.
—	Când se va răci, Zise el, o voi învălătuci în giurul unui fir de acestea... şi vom mal avea o lumînare.
—	Dar dacă lumina ţi se stinge, ce faci ? îl întrebă Ioan.
—	Am done pietre pe care le lovesc şi dafi foc unei bucăţi de scamă ; sudând apoi tare, pot s’aprind din nofi luminarea .
Ioan rămase uimit de industria nenorocitului captiv.
scii ce e singurătatea ! esclamă acesta. Daniel Foe, cu Bobinson al şefi, a fost prea galantoni. El I-a dat o mulţime de mijldce de traifi în afară de oeea-ce putea storce din pământ. N'a făcut bine ; trebuia se facă pe om aşa cum e, faţă’n faţă cu firea aşa cum e ea. Acolo ar fi fost victoria, şi Foe n’a dovedit nimic.
—	Mă mir, urmă Ioan, cum găsesc o minte atât de limpede la un om despărţit d’atâţia ani de cei-lalţî omeni ; n’aş putea afla ce fatalitate te-a aruncat in acestă situaţie îngrozitâre ?
Maghiarul stătu un moment cu fruntea răzimată de mână şi apoî Tşl aruncă pe spate desul păr care-1 inunda.
Pieptul lut nu era acoperit decât de un petec din haină ; braţele luî g<51e se întinseră ca pentru a lua pe D-defi de martor pentru adevărul povestirii pe care era s’o facă.
XV
Otnîvitorea
—	Eram de douSZecI şi patru de a ni când mă înamoraifi nebun de Wanda Sto-iinnka.
Copilăria şi prima mea tinereţe se pe-trecură în vechiul oastel |Pollak, situat la câte-va mile de Pesta.
Era un turn vechifi pe o stâncă, o clădire care se dărâma din tote părţile, fiind-că urmase sorta regatului Sfântului-Ştefan.
Tatăl meu bine făcuse de poruncise s e se astupe pe ici-colea câte o gaură cu tencuială; dar lutul de astăZ1 ou mal pote repara vechile castele, şi tencuiala pare a fi ca mol uzul de slabă pe zidurile feadale.
La o milă de la castelul de Remeney, era o fermă.
In acestă ferma traia cu fiica sea nu gentilom ruinat, Mihal Szeszgard.
îmi fumam adese-orl pipa Ia fermă, pe când Mihal îmi povestea răsboiul de iu-
dependinţă.
In faţa nfistră turmele acoperiafi păşuni imense, şi pe drum treceai! ţăranii, cu fruntea umbrită de o pălărie largă cu mar-ginele resfrânte, ca pantalonii lor albi cusuţi cu roşn.
Wanda alerga în ginrul nostru.,.
www.dacoromamca.ro
TELEEGRAFUL — 28 MARTIE 1868
3
La 10 Marte 1884, adică lOdileînnrma trausactiel (căci „traneacţia a fost legali-sata do tribunalul Ilfov secţia notariat în 27 Februare 1884) d-nu Vernescu în fine depui'0 actele cu care se va servi, fila 854.
Motivele pentru care d. Vernescu vrea sg înlăture de la aceşti 20,0000 pe sora şl pe nepoţii de frate, sunt 2:
1-) Că n’ar fi vorba de un lucru noii ci despre o simplă aducere la îndeplinire a ’umu act de hotărnicie, —neadevăr grosolan !
2.) Că cliiar de ar fi vorba dă cern noii, apoi tote sterpele Ecaterineî Vernescu, aii renunţat, prin actul de transacţiă, în fa-vdrea d sele,la tot 1
Terminănd acestă primă parte, broşura îu cestiune aminteşse procesul deopotrivă scaed.ilos dintre d-«ea şi sora şi nepoţii d-sgle de frate, pentru averea lui Costa ha Vernescu asasinat în 1871, lăsată d sele prin testament.
«Relativ la acest testament, <Jice bro şura în cestiune terminându-şî prima parte, mai avem se adăogăm că d. Vernescu n’a îndeplinit, n’a esecutat ultimele voinţe ale repausatului, astfel d. Vernescu n’a făcut o şeblă de 150 fete în oraşu Râmnicu-Sărat, n’a dat şi nu dă decât 8 galbeni pe au la mai multe stabilimente de binefacere, şi în fine n’a transportat corpul răposatului Ia Bucurescî, după cum SI rogă prin testament.»
No oprim aci cu darea ufiatră de semS. Cele alte 8 părţi, ale broşnrei nu pot interesa pe citititorî, fiind numai cestiunî de drept.	Gaius.
IntîmpUrJ dia capitală
Cadavru. — Adi oinsiDetă s’a găsit in câmpul Moşilor îutr’o magherniţa de stăm-bărie un cadavru. După constatările făcute s’a descoperit că repausatul este Ion Mihal, un bătrân de vr’o 55 ani. Cadavrul s’a transportat la amfitătru de la Colţa unde ’i se va face autopsie.
Şese perechi de pantaloni. — Aij.1 dimi-neţă nişte treeătorl pe strada Carol aii găsit în mijlocul stradet şese perechi de pantaloni. Cine, dracu, ar fi pierdut aceşti pantaloni ?
Don- Caprice.
—------2f> i	—*—■—
IDI'VEJE^SE!
Foc.—In sera ijileî de 7 Marte curent, casa locuitorului Ghica Ilinca Băjinu di □ comuna Vladesci, plasa Râurile-Ârgeşul, jud. Muscel, luând foc, din negligenţă, a ars învelişul, ca 500 oca porumb ştiuleţi şi lei 86 ce’î avea în podul casei într’un vas, causându-i-se o pagubă de lei 250.
*
Un omor îngrozitor.— Femeia Ruxan-dra a lui Ioan Vasile Alexa din comuna Târnăuca, judeţul Dorohoid, în diua de 8 Marte a. c., a fost crunt lovită de soţul eî cu toporul, la cap. Din causa acestei grave lovituri ea a şi încetat din viaţă la 19 Marte. Acest omor, provenit din lovire cu voinţă, s’a cercetat de d. procuror respectiv, iar făptuitorul s’a dat în judecată spre a’şî lua peddpsa cuvenită pentru barbara sea faptă.
*
Incendiu—In n6ptea de 19—20 Marte curent, locuitorul Arizan Gheorghe din cătunul Tunari, pendinte de comuna Tunari-Dimieni, jud. Ilfov, s’a dus cu luminarea aprinsă în şaiana sea de oi spre a vedea de nisce miei. Din nebăgarea sea de sâmă, a luat foc de la luminare nisce cânepă, şi şaina, care era de nuele, învelită cu paie, s’a aprins şi a ars cu desăvârşire, împreună en patru ol, un rîmător, cinci gâsce, patru raţe şi un miel ce se afiad înăuntru.
Dupe măsurile luate şi ajutorul dat de
locuitori focul a fost localisat.
*
înecat.—In <jiua de 20 Marte curent, femeia Maria, sofia lui Constantin Sandu
din comuna Podurile, judeţul Dâtnboviţa, pe când se ^întorcea, seara, de la locuitorul Ion Lulelea din cătunul Pucidsa, voind să trecă rîul Ialomiţa şi fiind turmentată de băutură, a căijut în apă şi s’a înecat. A dona g’a găsit cadavrul.
*
îngropata! de Vie. — In dina dc 21
Marte a. ©., terueia Bâlaşa Văduva, din comuna Budesoi, plasa Negoesci, judeţul li ov, b’a dus sS ia o traistă de pămeut de la nisce gropi. Pe când umplea traista s’a surpat peste dânsa, înăbuşind o, er când a fost sefisa de sub pământ, femeia numită încetase diu vieţă.
*
Rănire. — In diua de 21 Marte a. c., locuitorul Dumitru Gornistu, din comuna Ştefâuesci, judeţul Ilfov, a fost grav rănit cu un cuţit in partea stângă a pieptului, de câtro individul Min Nicoiu. Pacientul se află in căutarea spitalului Pantelimon, er actele împreună cu inculpatul şi cuţitul, ca corp al delictului, s’au înaintat parchetului.
*
Foc.—In ndptea de 23 spre 24 curent, pe la ora 1 după mediii nopţeî, a isbucuit un incendiă în Iaşî, la locuinţa israelituluî Smil Iomo Theclei, din strada Necolina No. 45. Pompierii vestiţi, aii sosit imediat la locul sinistrului şi adisbutit, cu multă greutate, a localisa focul. A ars însă o magazie de scânduri cu 109 merţe ovăz ce era pus înăuntru spre conservare.
Se bănuc că focul a fost pus. Poliţia judiciară a procedat Ia in estigaţiuuile ne cesare spre a jdescoperi adevărul.
U3LTIM3S SOIRI
Constantinopol, 6 Aprile.
Cercurile oficiale otomane par a fi încredinţate că prinţul Bulgariei va fini prin a ceda în faţa hătărîrii unanime a Conferinţei.
Din contra, după comunicările maî multor consuli acredidaţl la Sofia, botărîrea prinţului d’a resista ar fi fost mărită prin ştirea despre întrunirea Conferinţei.
Sultanul îşi dă tote silinţele pentru a ajunge la supunerea prinţului şi pentru a preveui complicaţiuni cu Bulgaria mai cu seină îu faţa complicaţiunilor eventuale din partea Greciei.
Sultanul va trimite in curând, printr’un trimes special, marele cordon Imtiaz prinţului Muntenegruluî. Acesta distincţiune este acordată maî cu seină pentru a face plăcere Rusiei.
Sofia, 7 Aprile.
Guvernul a primit textul protocolului semnat în ultima întrunire a Conferinţei.
Se ijice că el îşi reservă a se pronunţa dupe ce botărîrea Conferinţei i se va notifica în mod oficial; se asigură ca acesta notificare se va faoe în curentul acestei săptămâni.
Atena, 7 Aprile.
D. Delyanis, notificând Camerii că Grecia se va abţine de la or ce agresiune neregulată contra Turciei, d. Politimos critică politica urmată de cabinet, care ’şl îustreinâză tfifce puterile fără a manifesta intenţiunea formală de a face resbel.
Paris, 7 Aprile.
Camera va vota mâine proiectul de împrumut.
Hue, 7 Aprile.
Cea mai complectă linişte domneşte în Toukiu, dar se semnalâză turbu rări în Anam.
Berlin, 7 Aprile.
Camera deputaţilor a adoptat definitiv prin ăst nominal, cu 214 voturi contra 140, proiectul de colonisare a provinciilor orientale. Polonezii au declarat că se vor obţine de la or ce discuţiune ulterifiră şi vor vota contra fiind că proiectul constitue o violare flagrantă a tratatelor internaţionale şi a legilor fundamentale ale umanităţii.
Pesta, 7 Aprile.
Camera deputaţilor. Ministrul de comerţ, respundând la interpelarea deputatului Ne-
meuyi spune: „Deeă Romănia, intrând în negocieri cu noi este animată de aceiaşi bună-voinţă ca şi Aiisto-Ungaria, se pote spera la o prelungire a convenţiunil actuale pentru caşul în care la data espi-rării sele, negocierile n’ar fi încă terminate.»
Pe urmă, vorbind de măsurile de retorsiune menţionate de căfre interpelator, mi-nistiul spune că guvernul n’ar putea recurge decăt la nisce măsuri legale, şi numai Camerii aparţine dreptul de a acorda guvernului nuterl maî întinse.
Terni n’nd, ministrul adaogă că a<jî e vorba numai de a se şei uude şi cum să se ajungă la negociărl.
Din ediţia de s6râ
•4 ore sera
Constantinapol, 7 Aprile.
Principele BnlgarieT n’a răspuns încă la hotărîrea luată de către Conferinţă şi pe care i-a notificat-o Porta.
Viena, 7 Aprile.
Tagblatt anunţă că torpiloriele austriace ad sosit ieri în faţa Caneei.
Londra, 7 Aprile.
Cabinetul a aprobat proiectul d-lnl Gla.d-stone piivitor la Irlanda, dar primul ministru a trebuit se consimţă a scote vămile şi axisurile de subt controlul parlamentului irlandez.
Times e de părere că acesta concesiune
este insuficientă.
________ (Havas)
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
26 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi un sfert, sub preşedinta d-lul I. Agaricî, fiind pre-senţî 94 deputaţi.
I). Peşakoff cere d-lor miniştri de domenii şi de fiuance numele moşiilor statului remase nearendate, preţul cu care se arendau şi venitul ce’l daţi acum, când sunt căutate în regie.
Sa repetă votul asupra amendamentului d-luî P. Carp la art. 1 din proiectul pentru modificarea unor articol! din legea caselor de ctedit agricol.
Votul nu întrunesce din nod maiorita-tea regulamentară.
Se dă citire articolului 2, care urmeză :
Art. 2. — Art. 12 se modifică precum
urmeză :
«Art. 12. Administraţiunea fie-căreî oase va fi încredinţată unui administrator român ales de adunarea generală ta acţionarilor pe termen de 5 ani, şi careva putea fi reales.
«La intrarea în funcţiune, administratorul va depune o garanţie îu acţiuni de ale casei în valore egală cu 15 la mie din capitalul de fondaţiune al casei, şi pănă la maximum de 8000 lei.
«El nu pote ocupa nici o funcţiune salariată de stat, judeţ seu comună.»
Acest articol se votâză nemodificat.
Art. UI, care urmâză, se voteză nemodificat :
Art. III. — Art. 13 se modifică precum urmeză:
«Alt. 13. Administratorul este responsabil de buua administraţiune a casei.
«El va lucra sub controlul a trei comisari români, dintre cari douî vor fi aleşi din adunarea generală a acţionarilor, er cel d’al treilea numit de guvern, însă toţi pe un termen de cinci ani.»
Art. IV, care urmâză, se votâză nemodificat:
Art. IV. —La art. 21 se adaogă urmă-târele aliniate:
«A iaca operaţiunile ce ’î-ar putea încredinţa Banca Naţională penă la înfiinţarea din partea acesteia de sucursale în localităţile respective.
«Contractele deuavansuri ca şi împrumuturile pe amanet sunt negociabile şi vor putea fi transmise prin indosament. >
Ceî-Palţi articoll aî îegcî se votâză ne-modificaţî;
Art. V. — Art. 22 se modifică precum urmeză:
«Art. 22. Aceste case nu vor putea împrumuta eu interese mal mari de 4 la sută peste scomptul Băncex Naţionale:
«Pentru cheltuielile de administraţiune, vor putea preleva un sfert la sută pe trimestru.
«Creanţele neregulate la termen, fie prin achitare, fie prin o prelungire acordată, vor fi supuse Ia plata unei dobândi de în-tărdiare de 2 la sută pe an peste dobânda legală fixată mal sus.»
Art VI. La art 28 se adaogă următorul aliniat:
«Intabulările se vor face de câtre primari, asistaţi de notari».
Art. VII. După art. 34 se adaogă urmă-torele două articole : 35 şi 36.
„Art. 35. Perceptorii Statului vor putea «servi de agenţi aî creditelor agricole pen-«tru evaluări, constatări, perceperi, preschimbări de contracte şi urmăriri.»
«Art. 36. Perceptorii, primarii şi notarii «se vor pedepsi conform art. 123 şi 124 «din codul penal.
«Eî vor avea şi respunderea civilă pentru daunele ce vor fi causat.
«Casele de credit agricol vor avea un «privilegia general asupra întregii averi a «acestor funcţionari, care privilegia va «veni imediat după acela al Statului».
„Art VIII. — Art. 35 din lege devine articol 37“.
Legea se va vota în total după ce se va decide asupra amendamentului d-nulul Carp la ari. 1, prin care cere ca acţiunile creditelor agricole să fie la purtător, er nu nominative.
Camera trece în secţii pentru o jumătate de oră ,ca se'termine studiele asupra bugetului instrucţiei publice.
La ora 3 şi un sfert, şedinţa se redeschide.
D. I. Agaricî presidă.
D. P. Ene citesce raportul şi proiectul de buget al chieltuielilor ministeriulul lucrărilor publice.
D. Falade, în cestie prealabilă, dice că nu se pote lua în di cuţie bugetul ehieltu-ielilor statului penă nu se va sci care sunt veniturile* D-sa rogă a se amâna desba-terea asupra chieltuielilor, penă se va pre-sinta un tablod al situaţiei financiare a statului.
D. ministru de finanţe respunde că comisia financiară a desbătut şi budgetul ăe-niturilor.şi budgetul cheltuielilor. Orl-eare d. deputat a voit se se ocupe de cestia budgetelor, a putut s’o facă în comisie, şi d. Paladi e de sigur dintre aceştia. Prin admiterea propunere! d-lul Paladi s’ar îm-pedica în zadar lucrările camerei.
Propunerea de amânare, pusă la vot, se respinge.
Se ia in discuţie generală prroiectul de budget al ministerului lucrărilor publice.
D. Paladi îşi tace datoria de a combate proiectul ce se prezintă ca rău alcătuit şi dăunător pentru ţâră.
D. Kogălniceanu ţjice că între economiile ce se propun este şi suprimarea a două posturi de copişti. D*sea rogă să se mănţie aceste posturi, pentru ca să nu se arunce două familii nenorocite pe drumuri.
D. P. Carp <jice că bugetul ce se pre-sintă nu coprinde tocmai ceea ce d-sease aştepta să presinte actualul ministru de lucrări publice : o privire francă asupra neajunsurilor pe cari le prezintă căile nostre de comunicaţie şi cererea mirificelor de a le împlini.
D. ministru al lucrărilor publice răspunde mal întâi d-luî Kogălniceanu că suprimarea a done posturi de copişti de la ministerul lucrărilor publice s’a făcut necesară prin trecerea unul întreg servicii! sub administrarea direcţiei căilor ferate. Ceea ce d. Kogălniceanu putea cere, e transferarea acelor copişti la căile ferate : acesta o va face d. ministru. D-lul Carp ii respunde că in adevăr era gred de cerut Camerei atât căt cereai! trebunţele căilor nfis-tre de comunicaţie; pentru acesta, d-sea
Ea ne aducea tutun din ţeră şi cânta vechiul cântec maghiar:
Viaţa, e furtuna !
Nici odată, linişte. Suflare veciniei, vânt fierbinte său înghieţat, furtuni de flori în tinereţe, fulgi de zăpadă iarna!
Trandafiri! fug şi pier.
In zadar vor sS’! prindă...
Plăceri şi trandafir!, tot sbdrfil
Ani! se aşâijă ca zăpada...
Se scurg ca dânsa, adiol
Tinereţe şi bătrâneţe, adio I
Viaţa, e furtuna-
Dar furtuna lasă în tot-d’a-una câte-va picături de rouă pe frunţile nâstre anjătbre!
Maghiarul era în prada unei grozave emoţii, şi ochu lui eriă nme^I.
— O iubiam, urmă el, pe acestă frumfisâ fată ! Era atât de mândră şi de curată, atunci!... Când ne duceam la vânătâre de lupi, cu cikoşil pe caii lor puternici, Wan-da ne urma, cu puşca şi cu cuţitul în, mână. O pană de păun pusă pe pălăria el ÎI dădea înfăţişarea unei eroine, şi eroină era, în adevăr...
\ed ş’acum pădurile şi câmpiile nâstre, Sn care nici o cărare nu s’a făcut... Şi stepele Tissel.. Un buchet de sălcii per-dute în negură, o clae de fân şi grinda
mare cu care se scâte apa din puţurile adânci în regiunile vecine cu Dunărea...
Tatăl med, baronul Sandor, nu voia se iad pe Wanda de nevastă ; dar îl spusesem că o iubiam, şi buzele ei se lipiseră de ale mele.
Eram logodiţi înaintea lui Dumnezeii.
—	Ce se facem? îutrebaiti ed îutr’o seră pe Wanda.
—	Tatăl teii e bătrân, îmi <j'8e ea, ne vom căsători după ce va muri.
Acest gând red mă făcu să tresar.
—	Atunci, urmă Wanda, vei fi bogat.,, căci tatăl ted are o mie două sute de cai şi tot atâţia ciobani... Din sgârcenie lasă castelul în părăginire... Ne vom duce ia Buda şi la Pesta.., Yel vedea cât de fru-mâsă voi fi când voi avea rochii frumâse şi diamante.
Puţme d'le după acestă convorbire, ciobanul Emmerich îmi spun că Wanda cutreierase mareie Hansag, ca se vedă pe o vrăjitâre, pe ţiuganca Iianska...
Acâgtă ţigancă făcea comerţ de plante otrăvitâre.
Cate-va clile după acestă escursie nop-turnă, Triksa servitorea ferme*, veni de aduse la castei un fel prăjituri de grăi.
Tatăl med muri a doua db. după ce mâncase din ele.
O singură prăjitură de sigur era otrăvită, aceia pe care Triksa o oferise tatălui med, căci nici unul din cei-l’alţî n’ă fost indispus.
Nenorocirea ar fi trebuit se’mi deschidă ochii; der nu mi i deschise. Eram departe de a bănui pe Wanda... Numai maî târziii îngrozitorul adevăr fu priceput de mine...
Dupe şese luni de la mârtea tatălui med, luaid pe Wanda de soţie.
Maghiarul se^întrerupse un moment pentru a şi liuisci emoţia.
—	Este, urmă el, un proverb vechi h pe care il repetă ţăranii unguri:
„Nu mal este dreptate în lumea acesta, de când Regele Mateid a murit!“
Adese-orî, când treceam călare cu Wanda înaintea vre unei ferme, sed când treceam printr’uu sat, audiam pe femei strigând :
—	Meghole Mathias Kiraly î regele Mateid a murit!
Nu înţelegeam că aceste vorbe erau o alusie la căsătoria mia cu ^auda.
Ea, în neruşinarea ei, se însărcină se-ml o esplice.
Intr’una din ijile, o veijuid veuind la mine cu lacrimi în ochi.
—	Ce ţi-e? o întrebaid ed.
—	Mî-e cu neputinţă să stad mai mult în aceste părţi...
—	De ce ?
Wanda rădică asupra mea ochii ei atât de frumoşi şi de sălbatici:
—	Nu sciî, esclamă ea, ce învinuire cutâzâ a-mî face lumea?
—	O învinuire ?
Wanda sări în braţele mele.
—	Se dice pretutindeni, adause ea plângând, c’am otrăvit pe tatăl tăd.
Rămăseid ca trăsnit.
—	Se plecăm, urmă Wanda, se plecăm d’aci, te rog în genuchl 1
—	Der cine dice acesta ? strigaid ed. Celui dintâi care te va acuza îi voi înfige vorba în gât cu cuţitul med de venătorc !
—	N’al face se tacă decât pe acela pe
care-1 vei fi ucis. — Se plecăm!
—	Dar, ce mişelie 1 strigaid ed.
___ Scapă-me, urmă Wauda. Scapă-me...
Mi e frică... Se plecăm... departe.
Ochii el priveau rătăciţi...
ar fi trebuit să ceră 300,000,000 lei, ceea ce ar fi fost fbrte îndrăsneţ în momentul de faţă.
Proiectul de buget se ia în consideraţie de cameră prin 57 voturi contra 9.
Acest proiect de bugetţse primesce în total (3,883,748 lei şi 50 bani) cu 59 voturi contra 7.
Se dă citire proiectului de budget al ministerului de esterne.
Ne cerend nimeni cuveutul în discuţie generală, proiectul se ia în consideraţie în unanimitate.
Pe capitole bugetul se voteză fără discuţie.
Proiectul de buget se primesce in total (1,718,430 lei şi 91 bani), cu 57 voturi contra 8.
Proiectul de lege pentru vemjarea bunurilor statului, modificat de Senat, se primesce de cameră fără discuţie cn 58 voturi contra 3.
Se voteză maî multe credite.
Şedinţa se rădică la ora 5 şi jnm.
SENAT 26 Marte 188Q
Şedinţa se deschide la ora 2, sub pre-şedinţa d-lul general A. Cernat, fiind pre-senţl 69 d-nî senatori.
D. vice-preşedinte i*6ga pe d-niî senatori a trece :n secţiuni spre a se ocupa de legile financiare care sunt în legătură cu bugetul.
La ora 4 p. m. se redeschide şedinţa sub preşedmţa d-luî Al. OrSscu, vice-pre-şedinte.
D. vice-preşedinte comunică cala ordinea <jilei este proiectul de lege pentru modificarea impositulul spirtdselor.
D. G. Mârzescu <jice că acestă lege nu se pote disenta căci raportul nu este tipărit.
D. _D. Lupaşcu susţine că, conform regulamentului, se pdte discuta şi fără se fie tipărit.
D. vice-preşedinte consultă Senatul care decide ca se se discute proiectul.
D. V. Obedeanu, raportorele comitetului delegaţilor, citesce raportul şi proiectul de lege relativ la modificarea legii spirtoselor.
D. V. I. Arapu combate legea.
(La ora 4 si un sfert p. m. şedinţa nr-meză).	___________
Ultimele Mormatiml Sin ediţia ie asm
Aflăm câ societatea polonă din capitală a luat hotărîrea să depuie, în diua de 8 Aprile, aniversarea morţii ilustrului cetă-ţen român C- A Rosetti, o cunună pe mormânt. Asemenea şi din partea unei societăţi bulgare din capitală se va depune o cunună de flori pe acest mormânt.
—o —
Cei 5 arestanţl, de cari se vorbise că aă evadat de la penitenciarul Târgu-Oenel, au fost găsiţi ascunşi în salină după vre-o doue (jile, iar nici de cum în judeţul Do* rohoiu după cum afi povestit unele diare. Ei se ascunseseră în ocnă, crezând că se vor putea evada mal târditt de acolo.
D. Busch, ministru plenipotenţiar al Germaniei, a plecat din capitală a<jt dimi-neţă cu trenul de Yârciorova.
—o—
Aseră cu trenul de Yârciorova, E. S. Monseniorele Palma, archiepiscop latin din Bucurescî, s’a reîntors din străinătate-
Duminică, lâ 11 ore de dimineţă, se va face în grădina Cismeginlui împărţirea gardelor cu paradă, la care va asista şi Regele.
A41 de dimineţă s’a ţinut la palat, sub preşedinţa Regelui, un consilii! de miniştri.
Ea leşină şi, fiind-că o simţiam căijend, o lus u în braţe şi o duseiă pe patul pe care murise părintele meu.
—	Umbră venerată! îl rugaiS eu, iartă că nu te-am ascultat şi apâră-ţî copil ! O, părintele mei!, dacă ne-aî audi, dacă ue-aî vedea, cam ai protege pe aceea pe care o iubesc şi care îţi portă cu mândrie numele !
La aceste cuvinte, Wanda sări ca şi cum spectrul pe care-1 cbiemam ar fi venit în faţa nostră...
Ea ieşi din casă...
Se duse de se ascunse în şura, unde o găsii! ghemuită în mijlocul paielor.
—	Şterge-ţl lacrămile, îl ^iseiil ei! să-rutând~o pe frânte. Yom pleca mâine.
In adever, a doua 4* zor* eram Pe drum.
Voiam se duc pe Wanda la Pesta şi se ved apoi ce era de făcut.
Şi la plecare, când căruţa plecă, auriii! pe un Slovac care Înhămase caii îngânând, la plecarea nbstră :
—	Regele Mateid a murit!
Lâsarăm să răsufle caii la un satuşor la jumătatea drumului către Pesta.
(Ya unnajj
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
28 MARTE 1886
ţferitable Liqueur Benedictine
de la MQOASTIflEA din Fâcamp (Sena inf. Fratiţa). Delicioasă, Tonică, Aperitivă, Digestivă.
Aferata Lu re BeuetoM ^
rul Ia modă. E cea mal tonică, cea maî digestivă şi în a-celaşi timp cea mal delicidsâ din tote licuorurile de masă.
Ea e întrebuinţată cu forte mare succes ca preservativ tn afecţiunile epidemice, oh ar cele maî periculose, ca afecţiunile holerice.
In+rohiiîn+om ■ aperitiv, amestecă cu apă curată gfitt lllll CUUlIl^al O . gaz(5sâ înainte de
mâncare.—Ca digestiv, unu sah doue pahare după fle-care mâncare.
A. se cere tot-d'auna în partea, de ,jos a sticlei, eti-i’.cte t;i rectangulare purtând semnătura Directorului
] "gej ieral.
I,î(2)y Se gâsesce pretutindeni
VKRITAI.I E IIQUKDR. BENEDICTINE Marques dâpostes en France et 1 l’filranger
tSlJLy,
CURSUL BUCURESCI
CASA IE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4
în noul palat Dacia-România Cursul pe 4iun de 27 Marte 1886.
"lumj
5°/o Rentă amortisabilă. •	96
5°^o » română perpetuă , 90 Obl. de Stat [rur. oouvertite] 89
C. F. Române Munioipale .	■
Casei Pena. [300 1. funciare rurale .
»»	>f *
. urbane .
cn vapori, eu traaşere şi cu ]? ABDIP ADP A PAD flMT7B1! '•O braţe, pentru	f ADulLnuJlin uAtlAlflJljiLl
Sisteme aprobate şi de construcţiile cele maî solide pentru fabricarea eftină a
Cărămizilor ordinare,săpate, fasonate»irefractare
Tuburi de aventurat, plsîcî pentru trotoare şi vestibule,
Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar |i ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect gratis şi franco LGUiS JAEGER feia-Oologne '[Otrmaniaj, .
întrebuinţat cu succes în'Spitalele din Paris şi recomandată de către cei mai însemnaţi Medici, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
BOLE DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL (Copil scrofuloşi şi diformi).
Modul întrebuinţărei: Fic-care lingură întruă jumătate pahar cu apă ji jachar.
Ph'« PAUTATTBERaE, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tote Ph".
6 °/°
59/o
lOfs. „
5°/0 Sons.
T°/o
5°/o „
»°/o	•
r% „	„	■ • •
împr. ou prime Bncuresol [20 fr.ţ 5°/o Comunale nuol . .	•
banca Prevederea ............
DIVERSE
.-tur contra argint safl bilete
Bilete de Bancă.................
Fiorini val. Austriacă . .	.
Mărci Germane................
îanc-note Franceae ...» Ruble de hârtie
74'/* 210 86>/2 102Vi 82Vt 9ib* 93' 2 81
14.'/*
,00
1.23
99','a 2,40
Vând.
~97
91
90
751/, 215 87 'U 103 83
92','2 99i/j 33
14.
2 02 1.25
100' k
2.50
h'
NUMAI de LANA de OlE CURATA
pţrn im om de o statura mijlocie
r- m m *	.
PENTRU Un COSTUM i
4 florini 90 cr. din lână bună;
8 * IU!li bun&;
10	—	„	»	fină
12	\\	40	cr. „	»	cu totul	fină
Plaiduri de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 fl- Costume fdrte fine, pantaloni, pardesiuri, stofe de haine şi mantale de plde, tillu, loden, commis canoneam, cheviots, tricouri, postavuri pentru ddrnne şi postavuri pentru biliard, peruviene," doskings, recomandă
Deposit de fa- îmi a mii G*i*ivr /i d otcfv Fondaţii in
I0HANN STlKAROFSKi:
186G.
brioă în Briinn________________—j—, =
Mostre franco. Modele pentru d-niî croitori nefrancate. Am în permanenţă un deposit de pestavurî 150,000 0. val. austr. şi să înţelege do la sine oă cu‘marele mele afaceri iutemaţionale îmi remân o mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar suut silit să md desfac de asemenea resturi cu reduceri mari subpriţul de producere. Ori ce om cu minte trebue să recu-nâscă că din resturi aşa de mici nu se pot trimete mostre căci la câte va sute de cereri de mostre în cel mai 3curt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aoeia e o adevărată înşelătorie când diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele să taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiuniie unei asemenea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba sau sa trimit banii înapoi
Scrisori se primesc în limbele germani, ungară, bohemă, polonă, italiană şi francesă.
M.ULŢÂMIRE
Sub-seu natul mf‘ simt dator a a-duce niulfcunih'iie mele renumitei ghi-citdre Ade!a Ghiltig domiciliată str. Gr iy iţei, No. 8, pentru ghicirea trecutul meu cât şi viitorul şi spre cunoscutul med cât şi viitorul şi spre cunoştinţe generale aduc acesta mulţumire prin publicitate. A. B
.A. "V* I Ş ŢJ
Ho \fîn7UrO Cofetăria Griviţa din Buzău, şi-UţJ VlllAal C tuată la posiţia cea maî bună (colţ), fiind bjpe asortat cu tiîte aitico ele pentru aceste branşă şi cu t;5te aparatele trebuinci6.se, precum şi mobilier pentru instalarea unei grădini, cu copdiţiunile cele mai convenabile.
Amatorii sunt rugaţi a se adresa la subsemnatul fie în persdnă, fie prin corespondenţă.
0. Iţădutescu, Buzeu.
La Tipografia (Jianilul TELEGRAFUL, se aflîl de ven^are
Bilete DE IICIIRÎ4T
f
Societate Romii ie Coustmcţiunl şi Lucrări iniice iii Braresci
<
Consiliul de admin:straţiune are onâre dea informa pe d-niî acţionari că, în conformitate cu art. 42 din Statute, kdunarea generală ordinară a acţionarilor se va ţine Duminici 20 Aprilie (1 Maiu) 1886 la ora 2 d. am., la reşedinţa societăţoi, str. Ddmnei, 8, în Buctirescî.
ORDINEA ţ> [ L EI :
1.	Raporturile consiliului de administraţie şi al censorilor asupra bilanţului pe ex. 1885.
2.	Aprobarea bilanţului şi descărcarea consiliului de administraţie pentru gestiunea sa;
3.	Fiparea djvidendei ;
4- Alegerea a doui consi’ieţ-i în opul cLlor
Emil Cosţinespu şi Eţpanoil Protopopescu-
ESTRA8 DIN
Pacbe- eşiţi la sorţi conform art. 31 al. 14-5. Alegerea censorilor pentru anul 1886 şi fixarea remnneraţiunei lor;
Pentru a 6 edrnis la adunau* gene ală, ori-ce acţionar v trehai să-şi depună acţiunile înainte de 13 (25) Aprile în Bucurescf, la sediul societă ţii, str. Ddmneî No. 8.
STATUTE:
Art. 4o. Ori-ce acţionar, care este in drept a lua parte la adunarea generală, pdte să fie representat într’ensa dar numai printr’un acţionar care are şi densul dreptul do a fi admis la adunare.
Art. 47. ţitpj acţiuni dau dreptul la un vot. Nţc; up acţţanar nu va putea întruni maî mult de două zeci voturi pentru densul sau ca mandatar, ori-care ar fi numărul acţiunilor ce ar poşeiţa său repi-esepf v.	Preşedintele Consiliului de administraţie
^ Bucuresd 20 Marte fl Aprile) 1886.	lilSliTRIE GUIKA.
VA--------—-----------—-------------—--------------------------—---------------------A /
O r m Bătături sau Negi
||	111 i Se depărtdzâ sigur şi fără du-
Ui ţjU rere în timpul cel maî scurt prin ungerea cu tlnctnră de bătături renumită şi' singura adeverată a lui ftavalner, din Pharmacia roşie in P'-sen.
ICO (Jostul unei sticluţe cu car- 1 CD TR, ton şi cu pensulă	I ril»
Deposit în Bucuresci la d. Farmacist Ru-iolf Şciuuettau, farmacia Curţeî Regaje-
Oe închiriat şi de vâiizare
de la sfânta George
Casele din strada Scaunele No. 11, couţinend opt camere, dependinţe, grajd, şopron, pimniţă, grădină etc.—Doritorii se pot adresa Ia proprietar d. M. Ionescu, strada Colţii No. 10.
Elisareth Hardine
m6şa cu diploma DIK STREINĂTATE
Fostă directore a Spit. de moşit din Kazan.
Dă consnltaliniii deja_orelelO—12 a.m. STRADA C0SMA, no. 1.
Bis vânzare
Una MAŞINA tipografică No. 12.
eu strîng$tQi’ şi numărător
Diverge caractere de Utere, precum şi materal puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie în p ovincie Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner 1. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucuresci.
Lecţiuni de Dans
OTEL FIE30H1, Strada ŞELARI, oamera 24.
Sub acnlaatul are onhre a aduce lai cunoştinţa onor. public că dă lecţhinî de dans atât privat cât şi la domiciliul şeii. [
SfiâM4«ltî
groIa3or da Dans.
K.EOO^A.isrr)
LOCOUOBIlj.E
Cu aparat de ars paie şi ori-ce combustibil.
tb.eera.toa.hb
Sistem foarte nou cu cai în loo de valsuri din fabrica d-lor
RASSOMES S1ES & JIFFEME
JIQEl CV 7AISVBI
Ferecate şi neferecate, de tuci tare, pentru uruiale şi măcinat, din fabrica d-lor
GFA.3STZ Sg GOdVGP.
din Budapesta
In sfirşit recomand şi &brica mea de reparat maşine agricole bine cunoscute ncrî simple şi artistice, batose de porumb, morisce, turbine, grape de fer şi tdte reservele pentru locomobile si ti eerătdre,
oo

Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bi curesoean fi întregeî ţgrî, că în fabrica mea, superidră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în Bucuresci, stradd Radu-Vodă, No. 45, se fa-brice'ză stofe indigene din lână curată din ţerâ pentru costume bărbăteşti, care le vând cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meă de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tot-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătescî de comandă cu cea maî frumoşi tăetură după jurnalele cele mai nuoî, cu preţ moderat IL1E M. POPP.
Fabricant de Postav şi Croitor, Str. Radu- Yoda, 34 si Academiei, 28.
Pectoral nu şT-a dobândit uă reputaţiune maî bine meritată ca a Pastel şi Siropului de NafC a lut De faugrenier.
Reputaţiunea lor universală e întemeiată :
1.	Pe superioritatea lor şi pe puternica lor eficacitate, constatată de doctorii tutulor spitalelor din Paris, pieoum şi de membrii Academiei de medicină din Francia, contra Răcelii, Bronşitei, Iritaţiunifor de pept şi a gâtului.
2.	Pe composta lor, a căior basâ e Ba fi le Arab,a (Hibicus esulentus de Linne) fructstrein, care n’are nici un raport cu substanţele întrebuinţate în alţi pectorali.
3.	Pe analisele chimiştilor facultâţiî din Paris, care demonstra că ele nu conţin nici opium, nici sări de opium, cum e Morfinasatt Codeina, de aceia se pot da cu succes şi siguranţă copiilor atinşi de Tuse sa3 Tuse tnăgărescă.
ACESTEA sunt titlurile autentice care recomandă Pasta şi Siropul de Nafe încrederii doctorilor şi a publicului, titluri, ce u’aă fost date nici unui pectoral vechifi.	Deposite în tote farmaciile din România.
nou san
0 kaâ îngrijitore arta bucătăriei, limba germană şi română caută un loc intr’o familie o-norabi ă. — A se adresa în strada Domniţa Nas-asia No. 4.
HAŢIONÂLA
societate generală ie asigurare în Bncnreseî
Aprobată prin decret regal No. 22o din 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de leî noul 200 fi*-care, din care • l.OOO.OOO lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reservade premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionala“ asigură :
1. In contra daunelor de Incendiu. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) c participări de 15°/o diu beneficiul realisatdin acesta ramură în ţâră.—IIl. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.—IV. Contra sparge* rel geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face asigurare asupia vieţeî.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 700 0 din beneficiu în com-binaţiunile următâre l asigurări asupra vieţei uneia safi a două persone, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următore :
Asociaţi uni mutuale de supra-vieţui.e, Aso-ciaţiunt în grupuri de 12 ani pentru copil de la -i ani jum. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capiteluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diforite com-binaţiunî.
Pene la finele anului 1884 „Naţionala** a realisat in difritelo ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3.500,000 I. n.
DIRECŢIUNEA UENERALA
Str. Carol 1, No. 9.
SOCIETATEA DE NAVIGAŢICNE CU YAPORE PE DUNĂRE
Tălabil de ia 8 (20) Martie 1886, până la altă disposiţinne	Q
NB. Orele de plecare maî jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circonstanţele timpului şi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la * Staţiuni mal înainte de orele indicate în acest Itinerariu — Pornirea Vapârelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CURSELE VAPOARELOR DE POSTA”
dela
Orşova
Severin
Brsa-Palanca
Radujevaţ
Calafat
Vidin
Lompalanca
Rahova
Beket
Corabia
Nicopoli
Măgurele
Sistov
Zinmicea
Rusciuc
Giurgia(Smîr’d )
Turtukaia
Olteniţa
Călăraş (oraş
Silistra
Ostrov
Cernavoda
Hîrşova
Gura Ialomiţeî
Brăila
Galaţi
CURSE IN JOS
I
Sâmbătă 4 pm. Duminică 5 a.m 64°
II
Luni
Marţi
III
Juoi
Vineri
8
10'0
1085
12«
8'5
38»
530
â* t»	7 720
>»	9°
»»	9*5
Luni	6 a
	10
>>	12'5
	i2»3
t*	1
4	p.m.
5	a.m.
T"
®	»»
,\010	-	-
1035 „
12Mp.ni- „
315
j»	yi
o30
»	>»
530
*	»	>»
r»
925
V	I)	1»
6	a.m. Sâmbătă 10
CURSE IN SUS:
4 p.m {de la Galaţ
2*5
315
6
8
880
1215
1231
1
45
3'5
o
8
830
pm.
5	a.m. 640 „
8 „ IO' „
035 „ 1243 „
3‘8„
330 „ 530,,
7	„ 72) „
9io „ 9îo ,,
6	a.m. 10 „ 1*“ » 1230
1 „ 2*5 „
315 ,,
6 „
8	,. 880
Brăila
Gara Ialomiţeî Hîrşova Cernavoda Ostrov
Călăraşi oraş Silistra
Marţi
II.		l		n
9 a.m.	Juoi	9	a m. Sâmbătă 9 s	
1025 „	»>	IO®	rt it	1,)25
2îJ p.m	»)	22	p.m. „	22»
3 „	>r	3	tt >>	3
545 „	ji	545	»» »»	545
930 „	»»	930	>» »»	93o
73» „	»»	780	J> >»	780
1030 „	8»	1033	»» »;	l'3o
Marţi dimineţă Juoi dimineaţă Duminică dimin.
»>	Olteniţa	Mereu ri	2 p.m. Vineri 2 a-m. Duminică 2 a. ra				
>•	'l’urtukaia	»>	2'5 „	tt	216 „	ii	2 6 „
în	GiurgiuţSmărd.]		5*> „	ii	58» n	tt	5^ ,,
de la	GiurgiuţSmird.]	t/	10 „	ti	10 ,,	tt	10 „
tt	Rusciuc	tt	lao p.m.	tt	11	ti	11 ,,
»1	Ziinnicca	tt	445 „	tt	215 p m.	tt	2'5 Pm
ti	Sistov	ii	5'5 „	tt	2*5 „	tt	245 „
»)	Măgurele	a	743 „	>t		tt	,r
»»	Nicopoli	tt	75’ „	tt	»	ti	&2o „ it
tt	Corabia	a	940 „	ii	7“ „	tt	7!» „
tt	Beket	Joui	122» a.m.	ti	955 „	ii	955 „
V	Rahova	ti	1240 „	ti	10'« „	ii	lOlo „
ti	Lompalanca	»i	6 ,, Sâmbătă 6 am.			Luni	6 a.m
tt	Vidin	tt	845 „	tt	845 )(	1» ’	84-5 „
ti	Calafat	tt	916 „	a	9>6 „	tt	9*5 „
tt	Radujevaţ	tt	1235 p.m.	tt	1215 p m.	ti	I2l5p.m
tt	Brsa-Palanca	ii	2 „	tt	' 2 „	a	2 „
in	Severin	♦ t	48» „	tt	'*8® „	tt	43a ,,
dela Severin
Vineri 5 a tn. DiumnicăS a. m. Marţi 5 a.m.
Cursele YAPORULUl LOCAL intre GALAŢI-TULCEA-ISMAIL :
Pornire în jos:
De la Galaţi la Tnlcea-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim. Prima plecare de la Galaţi la Real şi Ismail la 20 martie (l April) 1886 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
Pornire în sus :
Dela Ismail la Tnlcea-Galţl, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim. Prima plecare de la Ismail şi Reni la Galaţi la 21 Marte 12 Aprile 1886 INSPECTORATUL AGENŢIILOR.
De închiriat
de la 8f. George viitor casele din strada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No. 22 sfii în strada Pescăria Veche No. 9, la d. Stefânescu, proprietar
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
IIFIH-OOMIS
;ş®*l
băutura făcută din lapte, care se intrebuin-ţeija cu un suecs mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept maî cu săină în contra oftiţeî; la Odosa şi lângă Sa mara, nul Volga, sunt stabilimente speciale unde mit de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
, ™	.'n Bucuescl, mulţâmită iniţiativei
d-bii Lukianoff, care a fost unul din prepara-turn isteţi ai acestei băut urî în Rusia S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I reoomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria pfine în Elveţia şi Samar* o obosităre şi costă mult, pe când calitatea Kt firului, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandate de ilustraţiunile lumei năstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în ealea Griviţa No. 140. casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţeî, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
provincie
PREŢDL ABONAMENTDLDI
Loco Bucuresciînapoiud sticlele găle.
100 stide 85 lei — b.
50	»	45	»	>
25	»	22	»	50
Pentru bolnavi neavuţî preţurile vor fi scădute.
In provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
Tipografia ţ)i«niluir Telegraful44.. Calea Raboveî Na 3fi.
www.dacoromamca.ro
ANUL XVII. No. 4139.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
SÂMBĂTĂ 29 MARTE 1886
abonaiek T'E :
Pentru Capitală:
Pentru un an .	.	.	. Leî 24
.	şfise	luni	...	.12
»	rei	luni	...	»	7
Pentru Districte
Pentru un an .	. .	Leî 30
»	şese	luni	...	»	15
*	trei	luni	...	»	8
Pentru Streinătate Pentru mi an .
« şăse luni » trei luni
Abonamentele se fac la 1 şi 15 caret luni■
:
. 12 ale fie-
Un uumer vecliiu 25 bani.
Ediţia de dimindţft
ANUNCIURl ŞI RECLAME :
Auunciurî pe pag. IV, linia 25 bani
Reclame	pe pag.	HI	.	.	1	le 3
»	pe pag.	II	...	3	Ier.
»	pe pag.	1	.	.	5	iei.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă,
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Francii Ha vas Laffite k C-nic, 8 place dfcla Bourso, Paris.
Englitera, Eugene. Micoud, 81 Flett Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, &’Comp. Vv iun Rudolf Mosse Zeileretaette 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Iluda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahovel, No. 36
Blrectoi* politic, 1, G, FUNDESClî
agasata,

Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
(După «fiarele streine)
Londra, 7 Aprile.
Standard publică o corespondenţă din Sofia în care se spune că Austro-Ungaria a ameninţat pe Bulqaria cu ocupa ţiunea rusescăi, dacă principele nu se va supune hotărârii unanime a puterilor.
Viena, 7 Aprile.
Fremdenblatt, relevând corespondenţa din Sofia publicată de Standard, dice că soirea nu e adevărată. Austria, ca şi tote cele-l’alte puteri, a îndemnat pe guvernul bulgar se cedeze; dar n’a fost vorba de a-meninţârl, şi cu atât mai puţin d'o asemene ameninţare.
Londra, 7 Aprile.
Dupe iote socotelile făcute, 75 de liberali vor vota cu lord Hartington contra proiectelor d-lul Grladstone; cu. Chamber-laiu vor vota cel mult douî-spre dece radicali. Decă proiectele vor fi respiuse la a doua citire, Hartington, Goschen, James, Chamberlain şi Trevelyan vor depune un proiect al lor. Hartington sa prepară se ia mibisterul; se şi pote inse ca parlamentul se fie disolvat. Iu cursul desbaterilor, Cham berlain şi Trevelyan vor espune motivele pentru care aii eşit din minister.
Constantinopole, 7 Aprile
Gadbau-effendi a fost trimis Ia Sofia, în urma unul viii schimb de depeşl confidenţiale, pentru a arăta principelui Ia ce pericole se espune spunendu se la aran-giament. Porta speră că principele se va supune; cercurile diplomatice nu împărtăşesc inse acCstâ speranţă.
Constantinopole, 7 Aprile.
Comandantul trupelor turcesc! de la fruntaria grecă, Ahmed Eyub-paşa, a vi-sitat tote punctele strategice. In urma raporturilor sele, s*aQ trămis întăriri la Pre-vesa, Laurus şi alte puncte. Iu Epir se or-ganiseză trupe de voluntari, pentru cart s’aii şi trainis arme din Constantinopole.
Ahmed Eyub-paşa a primit ordin se ia ofensiva la cea mal mică agresiune din partea Greciei, fără a mai aştepta instrucţiuni speciale.—O escadră turcă compusă din şfise curasate, a primit ordin se fie gata de plecare pentru Dardanele.
Atena, 7 Aprile.
Serbarea naţionlă în amintirea resbo-iuluî independinţet a fost din cele mai splendide. O mulţime nenumărată, plina de entusiasm, cutreieră stradele. Regele a fost salutat cu entusiasm. După Te-Deum, pe la 3 ore după amiajî, mulţimea s’a a dunat îu piaţa templului lui Jupiter, unde un orator demonstra necesitatea resboiulul. Nu s’a întâmplat cea mal mică desordine.
A se vedea Ultime Scirî pe pagina III
Hi~ra n ir^i jiT i twi r ni i mr~r ~ -r - r—^
Sugreffl, Tineri 28 Marte 1886
Bătrânul conservator, fost ministru al caimăcătniei de trei, fost consilier la comisiu nea centrală din Focşani şi fost ministru al principelui Cuza fdrte puţin timp, intervine din când în când pe terenul luptelor politice. Ddcâ cititorii noştri! îşi aduc aminte, d. C. Brăiloiu a scris câte-va articole asupra revisuiril constituţiuneî. De atunci tocmai erl ne-auţ pomenit în Epoca cu un alt articol, fdrte scurt, asupra strămutării Curţel de apel din Focşani la Galaţi.
Da şi articolil sunt rari, de şi ideile ce conţin ele nu sunt conforme cu ale ndstre, totuşi vedem cu mulţumire când bătrânii, ori cât de înapoiaţi ar fi el, dafi sfaturi celor tineri şi prin presenţa lor îl încura-giază la muncă. Ideile şi principiile sunt deosebite; unele sunt mal fru-mose şi altele mal violinte, der nici unele nici altele nu se pot pune în lucrare fără activitate, fără devotament către ele. Din lupta acestor principii şi idei, din activitatea 6me-nilor cari le practică, ese lumina.
Se scie că d. Brăiloiu, fiind ministru al căimăcămiel de treî, era şi censor. Ne aducem aminte că ideiele d-,se!e erau aşa de reacţionare , aşa de curiose, aşa de înapoiate că
sărmanele articole de (Jiare eraâ astfel forfecate în cât nenorociţii «Ziarişti de atunci se găseau siliţi sS scdţă f<5ia lor cu coldne albe în locul ar-tico ilor censuraţi, căci nu mal aveau timp să scrie altele, şi, chiar dâcâ i ar fi avut, ar fi fost peste putinţă se scrie în ideile d-lul Brăiloiu. Cuvintele opiniune publică, voinţa poporului, libertate, fraternitate, dreptate, control, erau şterse cu deseverşire de condeiul d-lui censor. Nu erau permise nici chiar articolile cari vorbeaft de alte state streine, subt cuvânt că ele conţin alusiunt la guvernul din România.
Luptele politice, luptele de idei şi de principii au schimbat şi pe d. Brăiloiu.
In articolile privită re la revisuirea Constituţiuneî începuse sejud&ceîn-tr un sens mal liberal. Acum, prin articolul de erl, a făcut progrese încă şi mal mari. D-sea în acel articol combate transferarea curţel la Galaţi, gâse-sce motivul guvernului plausibil, susţine propunerea d-luî Cogălniceanu şi se bucură de manifestarea focşe-nenilor şi gălaţienilor, căci prin a-ceste manifestări populaţiunea aretâ că s’a scuturat de letargia politică în care zăcea şi întră in luptă.
Nu ne vom ocupa de transferarea curţel din Focşani, cad acum acestâ cestiune este terminată şi opiniu-nele ndstre sunt deja cunoscute în acesta privinţă. Nu putem insă a nu manifesta bucurie ndstră când vedem pe d. Brăiloiu, acela care o defcâ a-vea frică chiar de cuvintele care esprimaă drepturile poporalul, ma-nifestându-se pentru emanciparea sea de priviligiaţl, pentru seutararea letargie! politice. Negreşit că rugina trecutului. nu s’a şters cu dese-vfirşire, căci d-sea strecdrâ un. cuvânt in acdstâ manifestare în sensul,ideielor Şiarulul care a publicat articolul d-sele, vorbesce de popula-ţiuuea intiligentă. Der fiind-că inteligenţa e chestiune de apreciere, fiind că nu tot care e boer şi tot care a înveţat carte multă, e in-tiligent, ci s6 găsesc intiligente multe uaturale şi în popor, noi tot suntem pe deplin satisfăcuţi de nouile opiniuni ale d-lui Brăiloiu. Ele dovedesc marele progres ce a făcut ţe-ra ndstră, nu numai în instituţiunl dâr încă şi în spirite. Ceva mal mult. Ele ne garanteză că deeă fostul ministru al căimăcămiel de trei admite aţjl manifestarea opiniune! publice, fie şi intiligente, adică a unor clas9, mâine va admite şi manifestarea o-piniunef publice adevărată, adică a întregului popor.
Atunci nu va mai fi trebuiţă de alte lupte, decât acelea de a riva-lisa în muncă pentru binele general.
Principele Alecsandru a primit comunicare confidenţială de pe protocolul şedinţei în care s’a ratificat arangiamentul turco-european ; dar până acum n’a respuns nimic şi aşteptă comunicarea formală a protocolului.
Depeşele daîl soirile cele mai eou-traţjicâtdre; după unele, principele se va supune hotâriril internaţionale; după altele, el va refusa se adere la arangiament.
Dacă pnncipeie nu consideră ces-tiunsa Rumeliel ca o afacere personală a sea, ultima alternativă e cea mal probabilă. In tâfcâ afacerea, principele a fost mandatar al poporului bulgar şi nu p<5te lucra decât după voi nţ v mandatului seu.
Or, poporul bulgar nu vrea s’audâ d’o unire restrînsâ, temporară, lăsată
la capriciul unei puteri străine. Principele trebuie s6 uite deci orl-ce con-sideraţiunl particulare şi sS refuze arangiamentul.
Promisiunile mal mult sâu mal puţin mascate ce fac Bulgariei oficid-s&le ruse, nu pot s6 prindă pe vecinii de peste Dunăre. Journal de St. Pe-tersbourg privesee arangiamentul de aifit ca o transacţiune „din care Bulgaria va putea trage când-va solu-tăuni, definitive.“
Nimic inesact în acesta; decă a-rangiamentul va isbuti sâ fie impus, el va crea numai o stare de lucruri trecStdre; unirea definitivă se va se-vârşi fatalmente.
Ddr unde sunt „interesele majore" care impun acestâ transacţiune ? Intru cât pacea va fi ameninţată de unirea definitivă?
Din partea Turciei nu pdte fi nici un pericol, de 6re-ce, din propria-i iniţiativă, a încheiat cu Bulgaria învoiala de la 1 Fevruare. Şi, deA Turcia n’are nimic de obiectat, nu pdte fi temere că un resbol va isbucni între Germania şi Francia pentru u-nirea Bulgarilor. In peninsula balcanică? Primo, s’a putut vedea că un resboi între dou& state balcanice nu turbură pacea Europe!; secundo, u-nirea bulgară şl-a făcut deja botezul de sânge şi Serbia pentru multă vreme nu se mal gândesce la resbol.
Unde sunt interesele „majore" ? Unde e ameninţarea păcii?
Vecinii noştri bulgari nu pot sd nu-şl jică tdte aceste. Şi, pe când nu vâd nicăirl motive majore care să le puie jumdţul de gât, eî ved destul de bine pericolele la cari se espun primind starea transacţională propusă de Europa.
* *
*
A-serâ, mare şedinţă la Camera comunilor : d. Gladstone trebuia să-şl citdscâ proiectele şi se rostescă un discurs.
Am ajuns deci lasfirşit. Cel mult pol-mâne, fiarele străine trebue să ne-aducâ tecstul proiectelor.
Cât despre disposiţiunile Camerei, ultimele depeşl prevestesc primirea proiectelor în principiu cu modificări de amănunte.
INFORMATIUIVI
Ni se comunică din Ismail eă guvernul rus a ordonat gendarmerieî din Ren! şi Ismail ca se oprdscă intrarea în Rusia a voluntarilor bnlgarî, car! ab plecat din Bolgrad pentru a lua parte la apărarea Bulgariei de turc! şi serbî. Printre cel es patriaţt prin ac.âstă măsură se afla maî mulţi tineri, fii! notabilităţilor diu Bolgrad. In 4iua de 27 Martie, peste 16 voluntar! sosiţi la Ren! cn vaporul austriac afi fost o-priţl de a se «coborî şi paşaportele bulgare au fost sfişiate în faţa publicului de către un oficer de geaudarmf.
X
A^I la orele 11 '/2> s’a ţinut un consilii! de miniştri sub presidinţa d-Iuî I. C. Brâ-tianu, prim-ministru.
n
Regele a lucrat a<Jî (liminâţă cn d. D. Sturdza, ministru de instrucţie.
X
Cestiunea cheiurilor şi a basinelor oraşelor Brăila şi Galaţî, pare a fi în spre sfirşitnl el. S’a ţinut în <Jiua de 26 Marte, ora 3 p. m, licitarea pentru darea în antrepriză a acestor lucrări. Dintre concurenţi, d-nul J. Massalsky, representantul companie! o-landeze F. Ozieuga, C. Bouterse & W. Schram, a oferit condiţiunile cele ma! a-vautagidse. D-sea a oferit 9.26 la sută sub devis Se crede că lucrările se vor ad-
judeca asupra d-sâle. Compania olandeză pe care o represinta d-1 J. Massalsky a maî lucrat cheiurile din Amsterdam şi din Ro-terdam, (Olanda) cât şi marele canal de Nord; se sperăm că şi lucrările ndstre vor fi e-xecutate cu acelaş gust şi cu aceiaş! soliditate ca şi lucrările întreprinse pâuă acum de acesta companie.
K
In şedinţa sea de ieri, senatul a votat şi disposiţiile tranzitorii introduse de cameră în proiectul de lege asupra spirtdselor.
Legea îu total a fost primită ^cu 58 voturi contra 16.
Apoi, maturul corp a votat legile asupra licenţelor şi a emiterii de rentă amorti-bilâ 5 la sută în sumă de 7,782,000 leî.
SCRISORI DIN DULII ASIA
(Corespondin{a particulară a Telegrafului)
Sofia, 23 Marte.
Cestiunea culminantă este arangiamentul cu Turcia. Clevreţiîftasieldîş! pun p’aci tote silinţele lor pentru a nutri agitaţiunea în poporaţinne. Natural ca elementele se găsesc destule şi că fierberea urmeză a cresce din ce în ce. Causa isbândel este dintr’o parte nestabilitatea elementelor inteligente, care la noi nu compun penă acum într’un mod statornic partid V o politice, er din altă parte greşelile comice de d. P. Caraveloff, care in aceste momente de ispită adese-orl a pierdut capul, ceea-cc este grav pentru situaţiunea sa de altmintrelea forte delicată. Principele, după părereVmsa e forte consecinţe şi face nu se pdte maî bine când refusă a primi termenul de cinci anî, şi cere o numire pe viesă. Ei se rezimă pe sacrificile făcute, pe rolnlfranc.ee a jucat tată cu revoluţiunea de la 6 Septembre, apoi ştie bine că împăciuirea sa cu ce! din Petersburg este absolut imposibilă. Aşa fi-_nd, pentru dânsu nu esr« scăpare derât a urma calea apucata. Ruşi! şi partidul rus d’aci consideră acestă încăpăţînate ca periculosa pentru vi torul Bulgariei. Argumente nu lipsesc. Rusia e puternică şi pdte... etc. Din altă parte se maî aduc îu sprijin şi alte consideraţiunî. Se propagă ideia că principele Battemberg, fiind neamţ, trage la germani, că el va jertfi interesele bulgare pentru tendinţele sele Austro-Un-garieî în Drang nuch Osten seu Germanie! in Culturtregerei german. In acest caa se proclama de trădător! omenii ce fnconjorâ pe Caraveloff Se dice că împrumutul de 100,000,000 lei ce se proiectdzS, se va efectua la Berlin, unde va fi sprijinit de principele de Bismarck, care pe sub mână aţîţă pe pi iucipele Alexandru în contra Rusiei, er pe faţă sprijineace politica rusescă. Un lucru din tote astea este adevărat : «filele trecute s’a iscat o neînţelegere între principe şi Caraveloff. Causa neînţelegeri; este că Caraveloff sfătuiesce ca principele se primeacâ clausa arangia-mentului privitor la ce! cinci ani, er prinţul refusă. A avut loc o discuţiune cam aspră. Ştiu diutr’o sorginte destul de sigură că s’aâ făcut demersuri pe lingă d. Naeevicl, pentru ca el 3e compuie un noQ cabinet. Agentul nostru diplomatic a re-fusat, respundend că ’! este imposibil şe debrulieze situaţiunea, care î! pare forte încurcată. Căderea cabiuetulu! Caraveloff orî-şi cum este inevitabilă. D. P. Caraveloff de sigur că va veni din nott şi ffirte în curînd, der acum retragerea sa de la putere pare indispensabilă Cine va veni în locul acestui om de stat? Iu momentul de faţă, ered uemerit a nu face presupuneri problematica. Un lucru mi se pare destul de sigur, şi anume acela că rîndul a venit cel puţin pentru moment omenilor partide! nouî, partidei «cneazisioff». Acest partid dateză de ier! şi se compune din elemente neeterogene, care cred oportun se sprijinescă ă Vextreme pe principele Battemberg. Căderea ministerului Caraveloff se crede că va avea loc imediat ce se va convoca Horodnoie Sobrame. Pentru acesta, principele Alexandru a casat alegerile din Rumelia, care s'aQ făcut nu după legea electorală a nostră, ci Intr’un mod escep-ţional. Intr’o corespondenţă trecută v’am scris deja cu prilegiul acestor alegeri şi, prin urmare, cred de prisos a ma! reveni asupra cestiuuil. Alegerile nou! în Rumelia se vor face în curînd şi pentru astă dată după Constituţiunea in vigfire.
Printre duşmanii neînduraţî al actualului cabinet, trebuie notată şi redacţiunea «fiarului Nesavisimosti. Acest nou organ al
irridentiştilor noştri este girat de marele nostru patriot Zabaria Stojanoff, de Rizoff, şeful mişcării bulgare din Macedonia, şi de Petcoff. Cate treî sunt patrioţi ardenţi, der tfimă ne este ca bieţi! dmenî să nu alunece pe povârnişul periculos al regalismului. Aţ! surîs pfite ? N’aveţî de ce, căci in adevăr oportunitatea face ca în faţa unor împrejurări date chiar republicani! se se facă regaliştî pentru moment. Avem un 4iar aci, care .pfirtă numele potnpo3 de Democrat. Ei bine acest «fiar, plătit din fondurile agenţiei ruse, propagă ideile cele ma! democratice. Aşa este ordinul stăpânire! din Petersburg, care nu se opreşte la nimic. Ruşi! ştia bine că ne este imposibil de a proclama republica, dăr din altă parte ştia asemenea că bulgarilor le sunt drag! ideile liberale şi chiar ideile democrate. Pentru a combate pe principele Battemberg, tote mirificele sunt bune şi prin urmare bune sunt şi ideile eele mai înaintate. Democratul prinde peşte în apă turbure, iar când va veui, timpul, în loc de pălăria fri-geană, agentul rus vaareta de o dată sf intui Icnut şi totul va intra în ordine. Mijlocul de a înşela lumea nu e tocmai nod, ne-a obicinuit la dânsul d. Ignatieff ou pro-seliţi! seî, cari cutreerând peninsula balcanică, propagau Intemeiarea une! republice slave.
Intorceudu-me la posiţiunea lui Caraveloff, sunt dator a înregistra în prima linie nemulţumirea ce fierbe aprope pretutindeni în contra caracterului 8§il autoritar. S’a cam schimbat boierul, şi face cele mal neiertate greşeli, menţiind ţara în Tstare de asediu. Maica sămă nemulţumirile sunt mar! în sînul lumel inteligente. Amicii ce! mat apropiaţi a! primului nostru ministru condamnă atitudinea sea faţă cu presa, iu-catenatS de censura, care se face ajl aci de poliţie. Dreptul de a tipări un diar nu se lăţeşte decăt peste raionul capitalei, unde apar mat multe jiare. Iu provincie nu e-sistă decăt Slaveamn. In ceea ce privesee Democratul, apoi i se face viaţa amară. Poliţia sechestrez espediţiunea sea în afară de capitală, acelaş lucru se face şi cu corespondenţa şi scrisorile trămise. Poşta nu ştie ce vrea să jică ceremonia eu secretul scrisorii'. Plicurile se deschid şi se citesc.
Nu este nici frumos, nici demn. Şi apoi e şi inutil. El bine, d. Caraveloff nu vrea sa înţelegă nimic. Ştiţi bine c’am fost şi sunt ffirte simpatic acestui om’de stat, der în calitatea mea de bulgar me simt nevoit a jice adevărul.
IncbeiB surisfirea prin a ve anunţa că încercarea de a desarma pe rumelioţî, a făcut un fiasco neaşteptat. Poporal, îndemnat de spionii ruşi, a refusat să remită armele sub cuvent că aceste arme ’l-aîl fost date de Rusia.
Ivanovict
serbia economica
Regatul Serbie!, îndestul de cunoscut noliticesce de la evenementele din 1876-77 şi maî cu sernă do la acele cave se terminară dennăd! cu pacea încheiată aci în Bucurescî, ne este economicesce puţin cunoscut. Fiind-că acestă ţeră vecină, atât prin vechiele şi atrînsele legături dintre locuitori! se! şi al noştri, cum şi prin posiţiunea geografică în nemijlocită apro-piare de Auatro-Ungaria, şi prin situaţiu-nea e! economică, este silită se treoâ prin încercările prin care noi înşine tre cem seu am trecut, nu ni se pare de prisos a areta cititorilor noştri cum o politică economică condusă dintr’o parte cu multă dibăcie şi diutr’alta de vederi şi ilusian! teoritice nepotrevite, nu întărjie a da niace rfide amare pentru no! de la punerea în aplicare a conven-ţiuuiî comerciale din 1875—76 şi esle ce se petrec în Serbia de la intrarea în vigore a tractatului de comerciu Austro-Uugaro-Serb din 1881, vor dovedi în de ajuns dreptatea ideilor da independinţă economică ce dorim se vedem adoptate in ţara nâstră.
Serbia se află situata în partea de miajă-ji a Au8tro-UngarieI de cure o desparte Dunăroa ş; Sava, Dunărea asemenea desparte de ţfira nostră, — Tmokul de Bulgaria, şi se înveeinesce în Sud-Vest cu Turcia şi în Vest cu Bosniade care la tractatul din Berlin se administreză tot de vecina el de Nord, adică Austro-Ungaria.— Serbia are o întindere de 48,582 chilometre pătrate — ceva ma! mult decât a treia parte diu România, — cu o populaţiune, în mare parte creştină ortodoxă, de 1,902,419 locuitori. Aceştia se împart în 1,300,000 serbî coraţî, 190,00-fi români din cari;
30,000	români macedoneni dfşî « fiurarl»
L
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL - 29 MARTE 1889
150,000	bulgari; un mare număr de ţigani; peste 4,000 neinţT; mai mult de 10,000 turci, albanezi, ovrei, etc.
Locuitorii 3seî sunt f6rte muucitorl şi economi, se ocupă cu păstoria şi cu agricultura şi duc o viaţă mal mult patriarhala. Cultura vieî, a pometurilor şi cres-cerea porcilor, formeză unele din princij palele ramuri ale activităţii poporului sărb. Ţâra este avută în intinse păşiunî şi păduri din care multe sunt compuse mai isclusiv din pruni cu ale căror fructe uscate se alimentează un mare comercifi în afara. De asemenea, esploatarea minelor de metale şi cărbuni se află în lucrare.
Drumurile pietruite între capitala ţărel şi principalele oraşe de reşedinţă ale judeţelor se află binişor întreţinute, şi de douî ani Serbia posedă o liniă ferată de 245 cbilomctre care legă Belgradul cu Nişul şi msl departe cu Sofia şi cu Salonicul, când micele ramuri ce sunt în construcţi-une către fruntaria. Bulgariei şi la Uskttle vor fi terminate.
Regatul Serbiei este împărţit îu 22 de cercuri şefi judeţe şi are drept capitală o raşul Belgrad, care numără o populaţiune de 35,471 locuitori. Capitala se afla situată pe Dunăre faţă cu Semlinul (din partea Urgariel) la împreunarea ei cu marele rîfi Sava.
Budgetul ţerei însumeză la venituri cifra de 37,365,000 dinari, seti le”, şi la ckiel-tuielt 37,291,000 lei.
Totalul datoriei publice trebue se fie astâdl îu urma evenimentelor din Bulgaria şi a pregătirilor de resboifi mai mult de 300 miliâne lei. Cu 4®c® anî ani In urmă toiă datoria publică a Serbiei abia ajungea la suma de 30 milione de dinari.
Principalele producţiunl ale ţerei sunt: vitele (în special porcii), piei, lână, prune uscate, grâfi şi vin.
Până la 1881 relaţiuuile comerciale ale ţerei cu statele străine nu erau cousacrate prin tractate solemne proprie ale ei ; de fapt ele erai! mulţumitâre pentru Serbia ca şi pentru cele-l’alte state, de ore-ce mai tote transactiunile eraii concentrate în câteva oraşe —în p: rticular în Belgrad şi Sme-derevo—şi drepturile vamale fiind moderate şi aceleaşi pentru toţi, progresul deşi încât der nu zlticnia nici un interes.—De maî mulţi ani inse şi în special de la inaugurarea politicei economice Austro-Un-gare, lucrurile încep se se schimbe. Prin mijlocirea puternicei «societăţi dunărene de vapore» ; prin numeroşi lucrători şi e-misarî comerciali Austro-Ungarî şi printr’o nouă politică de lăţi-e concepută de guvern, lucrurile s’att schimbat. Iu 1881 vedem deci pe Austro-Ungaria oferind şi obţinând de la Serbia îneheiarea mal multor tractate şi eonvenfciuni cari de atunci formeză temeiul relaţin nilor acestei din urmă ţări cu statele europene.—Ast-fel, Serbia se află aităcji legata cu Austro-Ungaria prin tractate şi convenţiuni privitbre la comercifi, la navigaţiune, la regimul sanitar, consular, estradiţiunl, la asistenţa judi iară, la regimul succesiunilor, tutelelor, etc. Ce e drept, câte-va dintr’aeestea I-afi slujit spre a^ pune căpăt destrăbălate! jurisdicţiun; consulare şi regimului vechilor capitula-ţiunî turcesci care apăsaţi asupra desvol-taril întregului organism politic şi administrativ al statului. Nu este însă mai puţin adevărat că aceste avantagil Serbia le-a r:3cumperat cu preţul unei aserviri economice demne de plâns.
Aşa Serbia—mărginită din mai multe părţi prin Dunăre şi prin însemnate rîurl navigabile,—a încheiat la 22 Februsre 1882 un tractat de navigaţiune cu Austro-Ungaria. Mulţi ar credo că acest act a avut de scop se ocrotescă ţera de imensa concurenţă a străinilor, sau cel puţin se mal înfrîneze pretenţiile acestora în <5re-care privinţe. Nicî-de-eum. Tractatul în genere n’a avut pentru Serbia nici uu resul-tat practic, căci guvernul şi particularii n’afi putut se lupte cu sdrobitârea concurenţă a societăţeî Dunărene. Serbia, în a-dever, nu posedă astăzi nici un alt vas decât un muced bastiment numit Deligrad şi câte-va şalupe întrebuinţate mai cu semă
pentru transportul trupelor, armelor şi înn-niţiunilor trebuinciose garnisânelor de pe marginea Dunărei. Austro-Ungaria este prin urmare stăpână în apele Sârbesc!, şi societatea privilegiată de vapore pe Dunăre şi pe Sava domnesce ca o suverană. T6te încercările făcute până acum pentru a crea alte companii rivale n’att dat nici un resultat. CâţI-va luntraşi şerbi cu mare anevoinţa pot se se susţină. O marină serbă este deci condamnată ă rămânea pentru fâvte mult timp încă o simplă ilu-siune, căci imensele avantagiî concedate Austro-Ungariei ’I o preş ce ori-ce realisare. Ast-fel, cu tâte că Gonvenţiunea de navi-gaţiune cu Austria se baseză pe clausa u-neî perfecte reciprocităţi, ea însă impune Serbiei înfiinţarea—în deosebi la Belgrad— de debarcadere şi de magazii de depnsit pentru mărfurile transportate de către compania Austro-Ungurescă. Mărfurile ce tre buesc s6 plătâscâ vama pot însă se fie depuse în aceste magazii cu scutire de drepturi până la reexportaţiunea lor.
Sârbii sunt deci păzitorii gratuiţi ai vecinilor lor. picem gratuiţi căci ei la rîn-dul lor de fapt nu impun nici un sacrificii! de acelaşi fel Austro-Ungarilor Din contra, prin Conven\iunea veterinară încheiată cu Austro-Ungaria, singura care ar fi trebuit pdte se fie mai folosilâre pentru esportul şerb—s’a împedicat în mare parte esportul vitelor şi mai cu sâmă al porcilor sârbescî. In adevăr, îu tâtă convenţiunea veterinară şi chiar pe temeiuri trase dintr’-ensa şi de aiurea, guvernul unguresc impune astăzi după plac eoudiţiunî supără ţâre şi daunătore esportului porcilor din Serbia. In interiorul Ungariei şi mai cu sâmă la Steinbruck, neguţătorii de porci şerbi sunt espusl la tot felul de şicane din din partea funcţionarilor unguri. Certifi căţele sârbe suut în mod arbitrar suspectate şi cu tâtă permisiunea de interes, e de ajuns un singur porc ostenit de drum seu bolnav de o bâlă uşoră şi necontagiosă, pentru ca întregul transport se fie declarat bolnav.—Esportatorii şerbi se plîng asemenea de reua credinţă cu care se fac visitele veterinare, chiar atunci când porcii sunt destinaţi sS trâcă îii trausit prin Ungaria.— Dâoă se întâmplă ca răbdarea negustorilor şerbi se ajungă la e3trem, reclamaţiunile şi protestările lor se perd in veut, căci forte rar guvereul lor obţine dreptite, de ore ce guvernul din Viena n’are interes şi nici nu iebutesce a convinge pe colegul şefi din Pesta despre nedreptatea ce comite când nu respectă convenţiunea-
De trei an; comerciul de porci sârbesc! a scădut în proporţiuni simţitore nu numai faţă cu Austro-Ungaria, der şi către Germania, Anglia, etc. Acesta scădere se datoiâză numai măsurilor şicanatore din Ungaria; ea va cresce dâcă guvernul ungur va fi lăsat în voia lui. Lecui unei astfel de situaţiuni care a redus în al douilea rînd principalul articol de esport al trier biei, nu esistă în starea actuală a lucrurilor. Cări, faptul chiar că regatul Serbiei este legat prin tractate cu vecina sa, ’I ridică orî-ce mijloc da represalii ce ar fi avut în caşul când asemenea acte n’ar esista. Pdte că cu deschiderea linie? ferate din yiş-Vrania-Uskub-Salonic, comerciul a-cesta şerb va putea răsufla luând altă cale către Anglia si Franeia, scăpând ast-fel de miseriile ce îndură astădî de la îu pe-neşaţiî lor vecini din nord.
(Econ. Naţională).
SOIRI SI
Vărsat.—Parte din elevii şcolel din co-muua PloiescI, jud. Prahova, bolnăvindu-se do versat, d. medic respectiv s’a transportat la localitate, ca să dea ajutorul ne-
ces ir.
&
Mişcarea portului Galaţi. — Âlaltă-ierî de dimineţă a ancorat la cheiul de la B i.sa din Galaţi un vapor englez Ocson încărcat cu manufactură, smdlă, căldări, eatrau şi şini pentru calea ferată.
Tot miercuri la 4 ore p. m. a sosit din josul Dunărei vaporul FrederiJi aducând peşte prospet şi icre de morun.
Au mai sosit la 5 ore p. m. venind în josul Duuărei patru lotcs cu pesce prâspet.
Joul dimineţă, la ora 8 a sosit vaporul Orient din susul Dunărei.
^.Tot joui demineţă a plecat vaporul Fre-deri/c pentru Ismail.
Asemenea a mai plecat la ora 9 vaporul Sofia pentru Orşova-3$
Tuse convulsivă. —- Iu comuna Hâbudn, jud. Prahova, ivindu-3e între copiii locuitorilor tuse cu vărsături, medicul a constatat că parte s’aii însănătoşit, iar celor rămaşi bolnavi li s’au administrat medicamente.
3$
Ungaria ovreilor. — Ungaria a ajuns a,fi o «Palestina jidovâscă.» Cartierul al şâptelea al capitalei ungurescl, Elisabeth-stadt, numără aprâpe 25,000 ovrei, câţi sunt in Palestina; în interiorul oraşului şi în Leopoldstâdt sunt câţi în întreg Ierusalimul. Aţâţi evrei câţi se află în Anglia, Spania, Belgia şi Portogalia la un loc luaţi, trăesc numai in Pesta.. Austro-Ungaria are 31,644,000 locuitori jidani — numai Rusia o întrece — cu vr’o 200,000 suflete mai îuuit ca tâte cele lalte state europene la un loc. Numărul creştinilor în Ungaria şi Ardeal la un loc a crescut în 11 ani numai cu 84,883 suflete; jidovimea a crescut cu 82,444 suflete. Capitala jido-dovismuluî modern este capitala statului unguresc, Buda-Pesta. lată un isvor nese-cabil pentru întărirea elementului «patriotic.» Mâine un ordin ministerial r?va introduce pentra toţi patrioţii maghiari— circumcisiunea.
Esport de vin — Gazeta Buzeulul spune că filele trecute s’a redicat o însemnată cantitate de vin pentru esport din judeţul Buzei! D. D. Piliţi a vendut^cu 4 Jei vadra.
3&
Mişcarea populaţiunii oraşului Galaţi d > la 16 până la 22 Marte:	născuţi: 21
băiaţl legitimi şi 1 neligitim, 11 fete legitime şi 2 nelegitime, total 35 (din cari 9 israeliţi), au fost şi 1 baiat şi 1 fată născuţi morţi; morţi: 31 (6 israeliţi), din cari 7 până la 1 an, 1 de ia 1 la 5 ani, 3 de la 5 la 20 an! 1 de la 20 la 30 ani, 5 de la 30 la 40 ani, 9 do la 40 ia 60 ani, 4 de la 60 la 80 ani.
Spicuitor.
------—- zmoQm--------------
ACTE OFICIALE
D-niî N. Constautiucscu şi G. Mateescu sunt numiţi sub-comisarl clasa I p s lângă prefectura poliţiei capitale!
*
D. Ştefar Stoianovicî, actual ajutor-translator la plasa Mangalia dia judeţul Constanţa, este numit în funcţiunea de translator la prefectura acelui judeţ.
Se acordă d-şâreî Luisa Christiansen, directâ-rea institutului Augustastift din Berlia, medalia ,;Bene-merenti“ clasa I, pentru merite didactice.
*
D. T. lonescu este destituit din funcţinnea de cemptabil ce ocupă în serviciul exterior al vămilor, pentru abusuri şi neregu'arităţi constatate în serviciu.
*
Se aprobă ca carte didactică opul arătat mal sus „Cursjde geografie" (Pământul şiJEuropa—fără România) ediţia II. Craiova, 1885", de d- profesor G. T. Buxoianu, cu datorire ca autorul să utilisezo, într’o altă ediţiune, observaţiuni'e făcute de D. examinator prin raportul său.
DIVERSE
Intre antropofagi.—Uu austria;, care trăeşte în Australia, a scris nu de mult din Spirito Sauto câtre o fâie ungurâscă, între altele următorele:	«Efi sunt aici în
Spirito-Santo, lângă fluviul Mordan, între mâncătorii de <5menî. Nicăirt pe lume nu e aşa lăţit şi înrădăcinat obiceiul de a mânca carne de om, ca tn acest ţinut, pe care ,1-a descoperii cuceritorul spaniol Quiro la 1606. Misionarii aii făcut tot posibil, der n'ad fost in stare a face pe a-ceste bestii se nu mai guste carne de om. Acum 45 ani eî au fript şi^raăncat pe celebrai misionar engles Williams. Când îşi pot procura carne de om, eî o mănâncă şi astăijî mal bucuros decât ori-ce. Dâcă n’ftm ajuns şi eu In frigarea lor, a-cesta o datorez numai împrejurării că aceşti sălbătici ved în mine o fiinţă divină. A cesta este a se atribui aparatului med fo tografic, minunatului med revolver, unei lădl de rachete plesniidre şi nemărginitei laşităţi a acestor ticăloşi- Când şî-afi vâdut chipurile lor, făcute de mine, au început se me adore ca pe un Dumneijefi, căci aşa minuni n'ad vâ^ut de când sunt. Ins6 acum câte-va 4^® am	ca
aceşti monştri ad prins pofta se guste din corpul med. El ad 4is lingându’şl buzele: «Şi acesta ar fi o bucîiţ'că bună.» Au4ind acesta, m’am înfiorat iute aprinsei o rachetă şi îndreptai scânteile spre acei flă-mân4f, cari săriră îngroziţi şi fugiră în tote părţile.»
*
Accident — Băiatul Vasile, în etate de 14 anî, fiul luî Gheorghe D. Cartuş, din comuna Praja, judeţul Tutova, se afli cu oile la păşune ; suindu se pe malul rîulnî Zeletin, s’a surpat acel mal sub dânsul şi, căijend în apă, s’a înecat.
Cadavrul copilului s’a găsit tocmai sera, la o depărtare de 1 kilometru.
*
Omor sdfi sinucidere.—In dira de 22 curent, locuitorul Gheorghi Tudorache Dineă din comuna Odobeşt», judeţul Dâmboviţa, s’a găsit spendurat înîr’o pădure, în apropiere de casele d-luî general Floreseu din comuna Cornetu Numitul săten |ple:ase d’a casă la 20 curent, spre a primi nişte bani pentru tutunul predat regieî. Nu se s ie decă justiţia se află în faţa uneî sinucideri sau a uneî crime. Caşul se cer-cetâză de agenţiî poliţiei judiciare din localitate.
Averea cancelarnluî Bismarck.—Co
respondertul berliue3 al 4’a ula> XIX Siecle, dâ următdrele amănunte asupra a-verit personale a d-luî da Bismarck.
Domeniul de la Varzin, cu distileriele şi fabricele sâle de hârtie, aduce cancela riuluî un venit anual de 125—150,000 fr Acest domeniu a fost cumpărat după res boiul din 1866 cu ajutorul uneî dotaţiunî ce-î tăcuse regele Prusiei.
Imensul domeniu de la Friedricbsruhe, dăruit luî Bismarck în 1871 după resboiul cu Franeia, dă un venit anual de 300,000 franc”.
In sfirşit, domeniul Scbouhausen, rescum-părat anul trecut prin subscripţie publică, aduce cancelarului 100,000 franci pe an.
D. de Bismarck are deci un venit anual de 6 penă la 7 sute mii de franci Cam celarul şi soţia sea trăiesc tdrte simplu şi nu clieltuesc nici jumetate din acest venit. #
Nas fals — Gidban-efandi, delegatul Sublimei Porţi care a fost însărcinat, precum se scie, ca se negocieze cn guvernul bulgar, e în acest moment eroul unei auecdote de care se face mult haz în cercurile diplomatice.
Gadbau-efendi arc nenorocirea d’a avea un nas fals. Când plecă acum în urmă ca ge se intdrcă de la Sofia la Constantinopole, autorităţile bulgare îîeliberară un paşaport pe care se pntea citi: „Semne particulare ; nas de carton.u Iritat de acesta menţiune puţin măgulitdre, turcul nostru se grăbi a merge se se plângă principelui A’exau-dru de lipsa de tact a împiegaţ.lor seî. învingătorul de la Slivnitza începu a zun-bi. Dar făcu totuşi tot posibilul ca se împace pe oriental şi dărui luî Gadbau-efendi o frumosă tabachere.
Câtă plăcere o fi făcut luî Gadbau acest dar!
*

Espdsitia de la 1889.—Ministrul de co-
merciă şi de industrie a! Franciel va depune, peste câte-va 4de, pe biroul camereî, proiectul privitor la organizarea espoziţieî de la 1889.
lata analisa acestui proiect caro se va presenta îndată oe consiliul municipal al Parisului va fi votat partea sea contribu-tivă de opt miliâne.
Cbeluiala totala e evaluată la 43 mili-6ne, anume: 42 milione pentrn cheltuielile preveduce şi un milion pentru cele uepre-vedute. Acâstă sumă se va acoperi cu 17 milidae de stat, cu 8 milidne da consiliul municipal al Parisului şi cu 18 milidne, dupe evaluări, prin veniturile esposiţie!
Societatea de garanţie intervine pentru a asigura acâstă din urmă sumă de 18 mi-milidne ş’a remmburşa diferinţa dâcâ prevederile nu se ating. Pentru a uşura plasarea se vor emite părţi de câte 100 fr; decă veniturile întrece evaluarea, prisosul se va împărţi între Stat, oraşul Paris şi Societatea dv garanţie. Dâcă cheltuielile pre-vedute sunt maî mari, escedentul se va acoperi mal ântâ!
In ceea-ce privesce direcţia esposiţie!, ea se va compune: 1) Dintr’un comitet de trei ingineri însărcinaţi cu instalarea, construcţia şi administrarea; 2) Un comitet, cU control financiar ooprindend patru-decf şi trei de membri, dintre cari 18 ropresin-tând societatea de garanţie, 17 represin-tâud statul şi 8 Parisul. Aceşti membri sunt numiţi de ministru; 3) Din un co mitet de esecuţie compus din doue sute de membri din care fac parte de drept cel trei ingineri şi comisia de control financiar. Acest comitet se va împărţi în maî multe sub comisii. Cele trei comitete vor fi prezidate de ministrul de comerţ, d. Lockroy.
*
Vâmttorea de duminică — Intre cel
veniţi Sâmbătă săra de la Bucureseî, serie Curierul Prahovei, au fost D. D: Ath. Mos-ebuna, Dimancea şi contele de Walwitz, primai secretar al ministrului Germaniei.
A doua 4i Duminecă, ia 7 ore dimineţă aă pornit ds la Grand Hotel treî trăsuri cu vânători din oraş cari intovărâşiaă pe cel de sus. Ajungând dupe trei cca’-turî de oră la Cocoşeşcr, aîl lăsat trăsurile şi vânătorii aă pornit pe jos împreună cu 20 bătăiaşl ce ’î asceptaiî acolo. Bi-taia a durat tdtă ^iua; sad împuşcat 20 de sitari. Reuşita a fost frumdsă şi mo-8afiril aîî rămas satisfăcuţi, mal cn adină că fie-care a avut ocasiunea a împuşca unul seu mal mulţi sicari, lucru cs nu sa prea întâmplă des la venat. Cu trenul di seră aă plecat ia Bucureseî numai douî dintre cel veniţi în oraşul nostru, iar cel d’al treilea d. Dimancea a plecat a doua 4:.
Pentru a nu face curioşi pe cititorii ploeştenl, vom spune că vânătorii diu oraşul Ploeştl cari au luat parte au fost d. d: Furdueseu, prefectul judeţului, maior Han-doc'a, D. Ştefănescu, Th. Tbeodorini, Flămânda şi intre aceştia şi d. primar Radu Stanian.
Tâlhărie.— In sera de 24 curent po la orele 9 la Cârciuma d-lul C. Borcescu din cătunul Valea Popi, pendinte de comuna Valea Câlugărdscă, unde se afla din întîm-plare numai băiatul Mitică Popescu, aă venit 9 tâlhari, care după ca l’att lovit cu uu pistol în cap şi l'aă legat de mâini şi de picidre, l’aă băgat într’o odăiţă din dosul cârciume! Do asemene aă bătut şi legat pe un luc ător ce dormea într’un pat afară, anume Gheogke Teleanu, dnceudu-l şi pe acesta tot în odaia unde asigurase , e bă at. Tâlharii deveuind stăpâni pe situaţie, aă intrat în t<5te odeile cârciumeî, aă spart tote încueforile şi aă luat banii ce aă găsit şi o mulţime de obiecte de casă, cu care s’aă făcut neve4uţî- Autorităţile dup§ informaţiunile ce avem, aă luat cuvenitele mesurî pentru dovedirea şi prinderea tâlharilor.
*
Morte bănuită. — Locuitorul Ion Moise Dudosu, din comuna Podeni-Nouî, plasa
FOIŢA ţUARULUI „TELEGRAFUL"
(22)
A. SC HOL L
XV
Otrăvi tocea
O mulţume de Cehi şi de ţiganî jucau pe piaţă, şi urletul lupilor, destul de nu meroşî în aceste părţi, se amesteca cu sunetele Gazleî, ca sgomotul castanietelor şi cu loviturile cadenţate ale tambnrel care rSsuna sub mâinile unei ţigance bătrâne.
Ciudată mal era acâstă privelişte !
Cu tote-că ne-am obicinuit din vremuri cu ţiganii, me opriiă ca se privesc la aceste barbe negre, la mantalele albe, la feţele lor pârlite, la aceste dănţnPdre b une şi spriu-tene..
Tote sărsaă, s§ învârteaă c’o furie de nedescris.
Zărindu ne, vrăjitorea îşi lăsă tambura nădejduind că va primi vre-un bacşiş.
Ea veni la mine şi me apucă de mână.
Ochii eî de pisică se fixară asupra mea.
— Mergi între doue crime, îmi dise ea cu gravitate.
Veî fi îngropat de viă.
Nu veî ieşi din mormânt decât când copilul perdut se va regăsi!
Cea dintâi crimă, era mdrtea tatăluî meă.
Anul următor, eram s’asist la cea d’a doua...
Era în 10 Ianuare.
Intrarăm în Festa prin podul mare care unesee acest oraş cu oraşul oriental, antica Buda.
Dunărea înghieţase.
Bloksborgul era acoperit de zăpadă şi vârfurile îndepărtate piereaă pe orizontul alb.
Vechile acoperişuri şi porţi e de lemn negru sculptat străluceaă de arabescuri de muşchi şi de stalactite.
Me aşe4aiă cu Wanda şi cu douî ser-
torî la otelul Regina Angliei.
Dupe opt 4'le petrecute în nebotărîre,
Wanda îmi propuse se stăm la Viena seu la Paris.
— La Viena, îî respunseiu eă, se mal pote; dar cum se scot cel mal mic venit din moşia mea dacă vom locui în Franeia ?
Nici se ne gândim Ia acesta.
Wanda stărui mult şi în sfîrşit cedă;
Me întorseift lâ castel ca se fac cele din urmă pregătiri şi se dati ultimele ordine.
Dnpe trei dile, când me întorseiti la otel, mi se spuse că domna plecase.
Wanda lăsase un răvaş peutu mine, ca următorul coprins :
„Ţera ndstră ml-a devenit nesuferită ; te-aştept la Paris... sigură că veî înţele ge simţimintele ce in’au tăcut se proced astfel şi că-mî veî aduce iertarea."
Me hotărîiă îndată.
Eram se me duc se găsese pe Wanda, ne fiind de loc dispus se las sâ-mi se tîrescă numele prin noroele parfumate ale galanteriei parisiane.'
Wanda luase tot ce putuse găsi în bani şi giuvaerurî.
Era, cum ve4I,j(0 femeie pricepută.
La noi moşiile se păstrâză un se vend.
E forte greu de adunat iute o sumă 6re-care.
LăsaiH administraţia averii mele unul servitor credincios şi vâaduiă cu preţ scădut recoltele pe 4ece anî.
Me împrumutaiu cât putuiă maî mult şi me pregăteam să plec.
Aceste pregătiri, cu tâtă graba mea, nu ţinură mal puţin de şâse săptămâni.
Eram gata în sfârşit, când me ve4aiu arestat şi aruncat în fortăreţa Leopold-stadt.
Nu voiră se-m“ spue pentru ce mS a-restaseră.
Au4iiâ vorbindu-se în mod vag de conspiraţie, de complot politic; atâta.
Seriseiii răvaş peste răvaş la Pesta şi îa Viena.
Numai dupe un an, graţie interveniriî unul prinţ Es..., am fost liberat.
După cinci 4ile, eram la Paris.
XVI
Robert Kodoni
După multe cercetări, aflaiu că baroua de Remeney locuia în strada Ponthieu într’o casă cărei se venduse d; un banober de neam olandez, Robert Kodom.
Măsuiiu într’o birjă şi me duseifi in strada Ponthieu.
—	Domna baronă de Remeney ? întrebaiiî eu pe un servitor.
—	Domna baronă nu e la Paris.
—	Dâr unde e ?
—	In călătorie.
—	In ce ţeră ?
—	Nu şciă.
—	Când se va întorce ?
—	Domna nu mî-a spus-o.
Trebuie căutată în altă parte. Me duseifi îndată în strada Ville-l’Evâque la baucliie-; rul Robert Kodom.
Iî trimeseiu carta mea de vizită şi mă introduseră în cabinetul săfi.
D. Robert Kodom îmî păru a fi în verstă de abia cinci-deci de anî, cu tăte că părul luî cel des avea multe fire albe.
Nalt, plăcut la înfăţişare, el avea t<5ta aparinţele unui om de lume.
—	Domnule, îî 4iseiîî eii, sunt baronul de Remeney.
Bancbiernl se închină.
Era un chip d’a nu răspunde.
—	Al vendut domuel barone de Remeney, soţia moa, o casă dia strada Pontbienî
www.dacoromamca.ro
TELEEGRAFUL — 29 MARTIE 1868
Circov-Podgoria, încetând din viaţă, soţia sa a reclamat autorităţeî comunale ca mdr-tea ’l a provenit din bătaia suferita de la ginerele setî Vaaile Moise.
*
Strangulat#.— Femeia Niţa Audrel din comuna Strâmbenî, plaiul Teleajenul, în e-tate de 58 ani, suferind de o bălă incurabilă, «sără s’a găsit strangulată. într’un coşar al casei sâle.
•i*
Jefuire. —In nbptea de 24—25 curent ora 8—9, Ioniţâ George Rotaru, din Plo-escî suburbia sf. Treime, calea Tfirgovisceî, pe când se întorcea din comuna Aricesc!, undo fusese cu peşte, la cantonul apropiat de gara locală pe linia ferate, a fost torturat şi jefuit de lei 210 ce ’î avea asu-pră’t, de către 3 individ necunoscuţi, eşiţî dintr’o gropă de pe marginea şoselei
UI*TIME SOIRI
Sofia, 8 Apriie.
Comunicaţiunea oficială privitore la acordul puterilor n'a sosit încă.
IiotArîrea guvernului bulgar va depinde de atitudinea poporaţiuniî din Rumelia, pe cire emisarii continua a o esploata.
D. Burnoff, care a fost maltratat de câţi-va esaltaţî la Filipopol, sosesce astă aeră în Sofia.
Iucidentul o mai puţin grav decât s'a cre4ut la început, ţliarul Constituţia Tir-nonă, care e considerat ca jurnal oficios, blameză pe autorii incidentului şi pe (jia-riştil reacţionari, cari aprobă conduita a-gresorilor.
S’au luat măsuri seveve pentru urmările autorilor agresiunii şi pedepsirea lor.
Paris, 8 Apriie.
Camera a primit cu 292 voturi contra 233, proiectul împrumutului de 900 mi lione.
Londra, 9 Apriie.
Camera comunelor. D. Gladstoce espu-ne proiectele sâle privitore la Irlanda. Primul ministru constată neeficacitatei măsurilor de coerciţiune, trebuinţă de a face 6re cari concesiuni, precum e crearea unui parlament irlandez, care bucu-râudu-se de atribuţiunl curat locale, nu va putea se esamineze cestiunile care intere-seză generalitatea imperiului.
Roma, 8 Apriie.
Miniştri sunt întruniţi în acest moment sub preşidenţia regelui, spre a delibera a-supra 8ituaţiunil.
Nu s'a luat încă nici o hotărîre, dar o decisiune definitivă pare iminentă.
Berlin, 8 Apriie.
Comandantul-şef al corpului de gardă, generalul de Pape, e greii bolnav.
JDarmsladt 8 Apriie.
Prinţul Alexandru a primit astă-dî O telegramă a prinţului Bulgariei în care îi anunţă că a primit modificarea documentului semnat la 5 Aprilie, la Constan-tinopol, de către representanţiî marilor puteri, şi că acest document nefiină arangia-mentul turco-bulgar, ci o decisiune arbitrară a Europiî, prinţul e decis a recunosce acest arangiament, reservându şl însă drepturile sale cu privire la primul articol'.
Mena, 8 Apriie.
Şedinţa a fost ocupată cu discursurile mai multor oratori, dintre cari unii afi susţinut, iar alţii aQ combătut guvernul.
Un deputat al oposiţiunil, vorbind de neputinţa Greciei, a foBl forte mult desapro-bat şi chiar huiduit de tribune, pe cari preşedintele le-a evacuat îndată.
Tonul resboinio predomină în Cameră.
î)ia ediţia de sdră
4 ore sâra
Belgrad, 8 Apriie.
ErI a avut loc un banchet m onorea misiune! sanitare ruseşti. Personalul legaţi unii ruse, membrii consiliului municipal
şi un mare nuni2r de liberali din cei mai cunoscuţi, asistaQ la banchet.
Ministrul Rusiei, d. Persiani, a 'ridicat un toast în sănătatea regelui Milan şi d. Risticî a răspuns printr’un toast călduros in onorea Ţarului.
Constantinapol, 8 Apriie.
După ştirile sosite diu Sofia, prinţul A-lexandru ar părea dispus a primi araogia-mentul turco european şi nu arangiamentul turco bugar, voind astfel să arate că el nn cedeză decât înaintea uneî deeisiunl internaţionale.
Petersburg, 8 Apriie.
piarele cer ocuparea Bulgariei cu trupe ruseşti. Se crede că cercurile conducătdre nici nu se gâudesc la o astfel de campanie Londra, 8 Apriie.
piarele se ocupă esclusiv cu proiectele privitdre la Irlanda, pe caro d. Gladstone le va supune chiar astă seră Camerei comunelor.
Daily News crede că Camera va primi în principiu autonomia Irlandei, însă modificând proiectul în amănuntele sele.
(Havas)
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
27 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi nn sfert, sub preşedinţa d-lul D. Loca, fiind pre-senţî 93 deputaţi.
D. Poroineanu întrebă pe d. ministru de finance ce e adevărat în privinţa sgomo-telor respândite prin public şi prin presă a-supra unor delapidări ce s’ar fi comis la societatea creditului funciar urban.
D. ministru de finance răspunde că e gata a reBpunde imediat la interpelarea d-lul Poroineanu.
D■ Poroineanu îşi desvoltă interpelarea dicend că e nevoie de un comunicat care se facă cunoscut adevărul şi se liniştescă spiritele.
D. ministru de finance reipunde că se tac cercetări şi că s’ar putea evalua de pe acum pagubele suferite de credit la 98,400 lei: Sumele aceste în parte s’afi despăgubit deja. Guvernul, îndată după terminarea anchetei, va da un comunicat.
D. Poroineanu 4ke că datoria guvernului este de a convoca pe acţionari.
D. M. Kogălniceanu nu este de acesta părere. Guvernul şî-a făcut datoria descoperind furtul şi sesisând justiţia. Acţionarii singuri, ca cei mal interesaţi, trebue se convoce adunarea. Suma de aprope 100,000 lei nu e de alt-fel aşa de mare, şi ea se despăgubesce.
D ministru de finance răspunde d-lul Poroineanu că guvernul n’are de ce să convoce societatea, căci pâuă acum nimic nu pote face se cada vre-o bănuială.; asupra '^consiliului de administraţie al socie tăţiî. A fost o simplă delapidare şi societarii interesaţi aii singuri dreptul de a fi nemulţumiţi de consiliul lor de administraţie.
D. prim-ministru 4>ce că nici în un caz nn e bine se intervie guvernul în afacerile intime ale societăţilor. Trebue se se facă educaţia publică iu acesta privinţă şi se se deprindă membrii societăţilor a se interesa singuri de mersul afacerilor lor. (Aplause).
După ce mai vorbesce d. lepurescu, d. prim-xninistru declară că guvernul îşi va da tote silinţele pentru ca nici odetă să nu lase se piară societăţi a(ât de folositdre ca aceea a creditului funciar urban.
Discuţia se închide.
Se pune din noii la vot amendamentul d-lui P. Carp asupra art* 1 diu proiectul modificând unele articole din legea creditelor agricole.
Resultatul votului e:
Voturi 84
Maioritate reglementară 47 Voturi pentru 35 Voturi contra 49
Amendamentul s'a respins.
Art. 1 se voteză nemodificat.
Proiectul de lege e primit în total cu 59 voturi contra 7.
Se voteză cu mici modificări bugetul de cheltuieli al ministerului justiţiei în sumă totală de 4,772,630 lei, cu 53 voturi contra 5.
S’att ales membri în comisia pentru luarea socotelelor statului d-nil Em Porum-jbaru, I. C, Fundescu, Strejescu, Borş şi Chiţii.
Se citesce raportul asupra proiectului de buget (veuituri) al instrucţiei publice şi cultelor.
In eestie prealabilă, d. Al. Djuvara cere amânarea pe 24 ore, ca se studieze proiectul.
D. ministru al învăţământului răspunde că proiectul a fost împărţit camerei de. la începutul lui Decembre şi că, decâ d. Djuvara n’a putut se-i studieze în atâtea luni, nu crede că va putea s’o facă în 24 ore.
Camera hotaresce a lua imediat în discuţie proiectul.
D. N. Ion?scu combate luarea în consideraţie a’proiectulat de buget, sub cuvent că e nelegală reducerea ce a făcut-o co-tnisiunea financiară, a alocaţiei privitore la diurnele membrilor consiliului general de învăţământ.
I). ministru al învăţământului, într’un însemnat discurs pe care-1 vom da în întregul seil cititorilor noştri, arată că in realitate neaplicate aii fost mai mult de jumătate din disposiţiile legii învăţământului, şi călcarea legii a fost făcută de înşişi membrii corpulnid idactic. Arătă apoi iua-nitatea consiliului general, care n’a adus nici un folos. Face tabloul stării învăţământului la noi; arată urgenţa reformei ce se propune şi se plânge de ince-linela pe care o pun secţiunile camerei in studiarea proiectului de reformă a instrucţiei.
D. Raportor arată că comisiunea Ca merei a suprimat alocaţia de care e vorba din causă că a preve4ut votarea apropiată a reformei învăţământului şi a respuns prin acesta la simţimentuî parlamentului care întreg a condamuat acea instituţie. Dăcă reforma nu se va face, printr’un credit special se va putea aloca din nou suma,
D.JŞendrea acusă şi d-sea pe d. ministru al învăţământului.
D. D. Sturdsa, ministrul învăţământului, răspunde din noti complectând cele dise de d-sea în diccursul precedent.
Se cere închiderea discuţiei.
D. Kogălniceanu vorbesce contra ÎDchi-deriî. D sea 4ic® că aprobă actele noului ministru al scălelor şi că—de şi legea de la 1864 s’a făeut pe când d-sea era în capul guvernului—o condamnă şi cere reformarea el.
D. lepurescu vorbesce pentru închidere observând că discuţiile ee se produc nu sunt la local lor în chestia .bugetară şi că ele vor trebui se se producă la discutarea reformei învăţământului.
Discuţia generală se închide.
Proiectul de budget al instrucţiei publice se ia în consideraţie cu 60 voturi contra 13.
Şedinţa se rădică la ora 6 şi un sfert.
SENAT 27 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub preşedinţa d lui D. Ghica fiind presenţî 80d-nî
senatori.
Se acordă un congediă de 6 (JR0 d-luî
N.	Bojoreanu.
D. preşedinte comunică că la ordinea 4ileî este continuarea discaţiunel pe articole asupra proiectului de lege pentru perceperea taxelor asupra spirtoaselor^
D- V. Obedeneanu, raportorul, citeşte disposiţiunile transitoril.
D. R. Opreanu combate aceste dispo-siţii şi propune un amendament sub-scris de d-uil S. Şomănescu, I. Lerescu, D. Micescu, R. Opreanu şi Gogu Ştefânescu.
D. preşedinte răgă pe d nri delegaţi a se pronunţa asupra amendamentului.
(D nii delegaţi se consultă).
D. V. Obedenu, raportorul Comitetului delegaţilor, comunică resultatul deliberărel, că adică majoritatea delegaţilor l’a respins
pentru motivele că s’ar strica întrega economie a lege! ştergându-se aceste dis-posiţiunl transitori,.
D. D. Polizu Micşunescu, avend cuvântul combate şi d-sa această lege.
(La ora 3 şi un sfert p. m. şedinţa urmezăO
Dltiiele leferaatteiu Jiu ediţia de aseră
D. prim-ministru a primit în audienţă astâ-df pe d. Protopopeecu, directorul general al monopolului tutunurilor.
Ni se spune că proprietarul hotelului
Broft a încercat să se -sinucidă, dar că â fost oprit la timp.
—o—
Curtea de Apel a remis pentru vineri pronunţarea în afacerea testamentului Obe-denaru.
—o—
D. General Al Angelescu, comandantul corpului 3 de armată şi ministru de res-boiO, maî aducând la casa societăţeî Crucea Roşie leî 1,740, produsul balului dat prin iniţiativa d-sale de garnisoona Focşani, comitetul se grâbesce a’î exprima recunoştinţa sa şi cu ace'stă ocasie.
— o —
Aflăm că marţia viitore va fi la Palat un mare prân4 diplomatic, la care vor a-sista toţi şefii misiunilor străine, precum şi secretarii legaţiunilor respective.
—o —
Secţiunile Camerei aii votat budgetul veniturilor ?i cheltuelilor administraţiunel Eforiei spitalelor. Veniturile se ridică ia 4,197,513 franci 77 bani; iar cheltuelile de 2, 324,032 fr.
Adunarea de control prevedută de actul de fondaţiune al acestor aşedăminte, în-truuindu-se în 4'aa de 15, Decembre anul 1885, în număr de peste 150 persone făcând parte din înaltul cler, din nemul Bran-covenesc, dintre notabilii ţereî şi din principalii comercianţi, a luat cunoscinţă de darea de semă şi compturile Epitropieî pentru întreţinerea Aşe4emintelor pe anii 1883 şi 1884.
După ascultarea dării de semă, adunarea a mers îp corpore de a visitat diferitele săli ale spitalului, bucătăria, garderoba, şcola, asilul si sf. Biserică şi apoi a delegat, diu sînul ei, o comisiune de 15 per-sdne pentru cercetarea în amenunt a socotelelor.
Comisiunea delegată de adunare spre a putea cerceta mal cu amănuntul tote compturile, s'a împărţit îu 2 subcomisiunl cu însărcinarea d’a se ocupa, una cu compturile bisericel Domniţa Bâlaşa şi a doua cu cercetarea gestiunel Spitalului Brâncove-nesc.
In mal multe şedinţe, ambele subcomi-siunî, aii esaminat tote compturile de venituri şi cheltuieli şi actele justificative pe care sunt întemeiate, şi drept resultăt aii încheiat fie-care în parte câte un proces-verbal de constatare, prin care arătă amănuntele investigaţiunel ce aii făcut.
Procesele-verbale ale subcomisinnelor, su-puindu-se îa cunoscinţă comisiuueî generale alâsă de adunarea din 15 Decembre, anul 1885, acesta comisiune a verificat ambele constatări şi a încheiat următorea deda-raţiune :
Comisia generală,
«Sub semnaţii delegaţi ai adunării generale testamentare a Aşe4emintelor Bran-«covenescT, întrunindu-ne în mal multe şe-«dinţe în cancelaria epitropieî, am luat la «cercetare compturile de gestiune pe anii «1883 şi 1884 şi am făent revisiunea spinalului, a bisericel, a şcoleî şi a asiluluî, luând cunoştinţă şi de lucrările celor 2 »subcomisiunl, delegate din sînul nostru, »una pentru spital şi alta pentru biserică, »din care fie care a presintat câte un pro-»ces-verbal de constatare.
—	In adevăr, aşa e, domnule.
—	Acesta casă a fost plătită ?
—	In mare parte, domnule; ddmna ba-ronă nu mal are decât se plătescă o sumă de vre-o sută de mii de franc", pentru ca casa se fie cu totul proprietatea el.
Maghiarul îşi întrerupse povestirea :
—	Când servitorul pe care I întrebasem respundeajatât de vag la întrebările melejatât de precise, mi se păru că o perdea se mişca la o ferâstră din întâiul etaj...
In dosul acelei perdele mi se păru că era Wanda
Cu ce a avut se plâteaca ea acel apartament ?
Bani" din vinderea b”uteriilor nu îi ajungea!!.
Acest om i-o dăruise...
ţ)icea că e plătit...
Acest om era amantul el.
Acestâ deducere se formă fârto repede în spiritul meii.
’Mt venea să plâng, să gâtul pe bancher.
După un moment de tăcere, ’mî veni a rîde,
—	Situaţia mea e ciudată, domnule ; sosesc în Ungaria, şi nu ştifi unde să găsesc pe femeia mea.. Trebuie se se fi dus în voiaj, mî-am dis cil. Fiind-ca il-ta ai fost în relaţii de afaceri cu barona, nu poţi se'ml spui în cu. parte a Franciel pote se se fi dus ea ?
—	Domna barona, răspunse banchierul, avea de gând să petrecă eâte*va luni Iu sudul Franciel... Nu ştii! daca a urmat acest plan.
Salutai cu răcelă pe d-1 Robert Kodom şi eşii forte supărat.
Cântecul ţării ’ml reveui în memorie, mi se părea că^aud cântând :
Viaţa e furtuna !
Nici odată linişte. Suflare vecinică vânt fierbinte sâfi înghieţat, htrtunî do flori în tinereţe fu'gi de zăpadă, orna.
Viaţa e furtuna.
Vedem câmpiile întinse, pe Wanda, tânăra fată cu pana de păun pe cap,... şi inima mi se sfărma de durere.
M’am hotărât se ştii! totul şi se-mî resbun.
După ce am cercetat cu d’amănuntul otelul în t(5te părţile, m’am convins că
era uşori să mă sui pe micul pavilion unde era portarul şi de acolo mergând pe zid se ajung în grădină.
Ajuns în grădină, eram ca şi în casă. Trebuia se aştept se înopteze bine ca se execut planul meu.
Aşteptam.
Oh! Cât de înfricoşat e Parisul pentru cel ce sufere, peutru cel ce se simte iso-lat în mijlocul acestei mulţimi indiferente.
Ndptea mi se păru un an.
La două-spre dece ore şi jumătate noptea, luai o trăsură şi p’eeaî la rond-point în Camps-Elysees.
De acolo mă voi duce spre Ponthieu.
Me voi apropia de otel când va trece o trăsură pe acolo şi va face sgomot.
Acesta trăsură se va opri în dreptul grilajului.
E3 mă vot ascunde în umbră ca să nu fifi vă4ut.
Douî indivi4* se scoborâră din trăsură...
Am recunoscut pe cel dintâi, era bancherul Robert Kodom.
Al doilea părea a fi un om din popor ; era condus de bancher; vă4ui8 că avea ochii legaţî.
Portiţa era deschisă...
Robert Kodom şi tâmplarul intrară în curte nu i-am maî vă4utr
Ce se petrecea acolo ?
Pentru ce acel tâmplar introdus pe la mijlocul nopţii în casa femei, mele ?
Prevedeam că trebue se fie vre-o infamie.
— Mergi între două crime ? disese ţiganca.
Era fără îndoială a două, care trebuia s8 se facă la câţl-va paşi ds mine.
Vizitiul avea ordin se nu stea în faţa casei; el se duse în colţul stradel Ecuries-d’Atois.
Eram singur..... puteam să lucrez.
Sărind peste zid, trecui cartea...
Mergând pe lângă casă, audil gemete şi suspine.
Sgomot ui vedea de la o cameră din etajul al doilea.
Cu tăte că perdelele erau grose, acea ferestră avea ceva care te făcea să presupui că se petrecea o taină ■ acolo ţ cu tote precauţiunile luate, se vedea că e lumină în acea cameră.
Mergând pe zid am ajuns în grădină, căutam se găsesc ceva ca să me suifi.
«Snbsorişiî confirmă esactitatea tutulor «celor coprinse în aceste 2 procese-verbale, «aprobă întreţinerea capitalului de 1,300.000 «lei iu cumpărare de moşie,—pentru prima
«oră de la fundaţiunea acestui institut,— «găsesce folosite re alegerea moşiei Cervenia tdin judeţul Teleorman, in întindere do «12,000 pogdue, adică cu 108 leî şi 30 b. «pogonul, arendată în trecut fără de pă-«dure cu 70,000 lei; constată şi de astă «dată că Aşe4emintele Brâncovenescî sunt «con bise în mod regulat şi cousciincios, cu «deplină cunoscinţă a nevoilor lor şi cu tot «devotamentul şi aprobă compturile în-«ckeiate, dând deplina descărcare d-lor «epitropl de gestiunea dumnealor pe anii «1883 şi 1884.
«Comisiunea esprimă ale el mulţumiri «epitropieî şi ureză ca şi în viitor se ur-«meze pe calea de până acum.
Bucurescî 19 Ianuare. 1886.
(Semnaţi) f Inocentie Buzeu, Generai I.
E.	Florescu, C. D. Atanasiu, Alexandru B Stirbey, Doctor Fotino, B. Nicolescu, C.
F.	Robescu, General Al. Angelescu, M. Pherechide, G. Gr. Caulacozino, Doctor Sergiu, D. Sturdza, D. Bilcescu, Stancu Bekeanu.
Declaraţiunea comisiune! generale în eo-prinderea arătată mal sus, împreună cu procesele-yerbale încheiate de ambele sub-comisiunî, supuuendu se la cunoscinţă I. P. S. Mitropolitul Primat al României, E-f'orul acestor aşedăminte, a bine-voit a da nrmătorea aprobare :
CALINIC
Mitropolit Primat al României, Efor al aşe4eminteIor Brâncovenescî.
«Pe temeiul constatărilor făcute de sub-«oomisiunile însărcinate cu Cercetarea comp-«turilor Epitropieî pe anii 1883 şi 1884 «şi pe basa declaraţiei făcută de comiriu-«nea generală, alesă de adunarea generală «testamentară, din sînul el, întrunită în sa-«lonul de ceremonii al spitalului Brănco-«venese la 15 (27) Decembre anul 1885, «din care resultă că gestiunea d-lor Epi-«tropî s'a găsit în regulă şi conformă dis-«posiţiunelor testamentului de fondaţiune;
«Noi aprobăm menţionatele compturî şi «acordăm d-lor Epitropl descărcare de «gestiunea d-lor pe anii 1883 şi 1884, «exprimendu-le ale nostre desăvârşite mul-«ţumirî, urându-îe ca şi în viitor aceste c&-«ritavile Institute, se fie conduse tot cu «acelaş zel şi devotament ca până acum.
(SS) f Calinic, Mitropolit^Primat al României.
Aceste resultate Epitropia Ie aduce îa cunoscinţă pnblică în asemănare cu dorinţa esprimata de adunarea generală testameu -teră a acestor Aşedăminte.
Administraţia.
PRIMĂRIA ORAŞULUI GIURGIU ANUNCIU
In «jtiua de 8 Maia, anul curent, urmând a se ţine licitaţie în sala şedinţelor acestei Primării pentru darea în antreprisă a construcţiuniî unul edificiu de Scolă primară de ambe sexe, din acest oraş, cărei după devis, se urcă la suma de le,
148,479,	bani 48 ;
Se publică' despre acesta spre cu-noseinţa doritorilor, ca să se presiute în arătata <ji, ora 12 <Jiua la concurenţă ; garanţia provizorie ce concurenţii urm&â a depune la licitaţie este de 5 la sută, iar cea definitivă de 10 la sută, calculate asupra va-ldrel de mal sus.
Planul şi devisul precum şi cela l’alte condiţiunl, relative la construc-ţiuneâ acestui edificiii, se pot vedea la primărie în orl-ce <Ji.
Licitaţia se va ţine conform art. 40—57 inclusiv din legea de comp-tabilitate generală a statului.
E tot-d’auna o scară în grădini.
Unde era scara ?
In dosul unul tnfiş era grădiniţă, acolo era si scara pe care o căutam.
Am luat scara şi m’am întors lângă casă.
Scara abia ajungeam la întâiul etaj : In aripa dreptă era ferâstră „deschisă.
In acea parte, casa de alături avea numai două etaje.
Cu ajutorul scăreî m’am suit pe zid ; ajuns pe zid, am lnat scara cu mine şi rezemând'o de casă am ajuns pe o mică teraţâ încurajată cu un bakuii de piatră.
Apoi, punând scara pe rampă de o parte şi de alta pe ferestră, cam făcut ca un fel de punte pe care am putut ajunge în casă.
Am intrat în o mică sala de baie.
Baia gdlă era în faţa rneaj Jos era un covor mole; mobila se compunea din un divan şi două scaune.
Am deschis încet uşa şi am intrat într’un coridor unde ardea o lampă mică.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 29 MARTE 1886
IAŞII BREVETATE ^*w&îr, ÎSSK” FABRICAREA CĂRĂMIZII
Sisteme aprobate şi de construcţiile cele mai solide pentru
fabricarea eftinst a
■ Căra .micilor ordinare, săpate, fasonate si refractare
Tnburldesvfintnrrt, plitei pentru trotoare şi vestibule,
Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar si ciment, cărămizi mici de scorii etc
Prospect gm tis şi franco LS3UIS JAEGER
fabricant de muşine la Ehrcn-feld-Oologne [Germania
r
-------— p----i jnp—
s
mm
de la I^OGÂSTiftEA din Fâcamp (Sena iuf. Franţa).
Delicioasă, Tonică, Aperitivă, Digestivă.
i Sufita Licfi BeiefiM f devenit negreşit întremat,o-ralia modS. E cea mal tonicii, cea mai digestivă şi în a-relaşî timp cea mal delioidsâ din t6(e lieuornrile de m <eă.
Ea e intrebninţată cu forte mare succes ca prezervativ în afecţiunile epidemice, chiar cele mai pericnlose, ca afecţiunile holerice.
IntrAhl lintorp 1 aPedtiv, amestecă cu apă curată rdă lllll t/UUlIlydl tî ■ gaz(jsă înainte de mâncare — Ca digestiv, unu sau doue pahare după fle-care mâncate.
A se cere tot-d’auna în parte i de jos a sticlei, eticheta rectangulare purtând semnătura Directorului general.
(2) Se găsesce protutindeni.
YfcRITABLfi 1IQUEUI; BENEBICTÎNE Marques ddpostes en riiMe tt â 1' Etranger
'(1^ A
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris si recomandată do câtre cei mai însemnaţi Medici, îa BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
BOl_E DE PEPT (Oftica), RACHITISIV! U L (Copii scrofuloşi şi diformi).
Modul întrebuinţărei: Fie-care lingură întruă jumătate pahar cu apă şi jachar.
Pir" 3E»A.TX'T,^VTTE8SÎT'aC3-3EÎI 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi t6te Ph'*.
Oe închinat şi de vânzare
<le la sfftntu George
Casele din strada Scaunele No. 11, couţinend opt camere, dependinţe, grajd, şopron, p:mniţă, grădină etc—Doritorii ,e pot adresa la proprietar d. M. lonescu, stivei i Colţii No. 10.
Bătături sau Negi
Se depărteză sigur şi fără durere în timpul cel mai scurt prin ungerea cu tiuctură de i bătături renumită şi singura adeve-ată a lui Ravalner, din Pharmacia roşie în P-sen
1 FR,
Costul unei sticluţe cu car ton şi cu pensulă
1 FR.
Deposit în Bucurescî la d. Farmacist Ru» |4olf Schmettau, farmacia Curţeî Regale-
Cu aparat de ars paie şi ori-ce combustibil.
Sistem foarte nou cu cai în loc de valsuri din fabrica d-lor
RANSOMES SIMliS S JIFFERIE
pen-
HORI «T VALSURI
Ferecate şi neferecate, de tuci tare, tru uruiale şi măcinat, din iabrica d-îor
0.^3STZ Sc COMP.
din Budapesta
In sfirşit recomand şi f&brica mea de reparat maşine agricole bine cunoscuţi [ I nori simple şi artistice, batose de porumb, morisce, turbine, grape de fer şijj t6te reservele pentru locomobile şi treerătbre.
CURSUL BUCURESCÎ
CASA IE SCHIMB
TKOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România Cursul pe pua ]( 28 Marte 1886.
	Cmni \	Vând.
j°Io Rentă ajoortisabilu. . •	96	86*/a
5°/o * română perpetuă	90	91
6°/o Obl. de Stat [rur. eonvertite]	89	90
*»a/° „ C. F. Române . >		—
î?/o u Municipale . .	74 lh	751 j
I0fa. „ Casei Pens. [300 l.J	210	215
?®/ti Şerif', funciare rurale .	86’/a	8772
^/<i ♦» tt .	mlk	103
5(l/o „ , urbane. .	82>/4	83
lYo n , „ . a	92	91
D/o ,, „	91	100
împr. cu prime Bucureeoî [20 fr .J	31	33
5Comunale nuol ...» -		
bmea Prevederea .....		
DIVERSE		
Aur oontra argint caă bilete .	13-3^	14.
Bilete de Bancă				
Fiorini val. Austriacă . . .	\00	2 02
Mărci Germane		1.23	1.25
‘•iano-note Francase . ; . .	98Lj	ICOI/2
Ruble de hârtie	2,40	2.50
		
■- - • * «f.,» . •		
I0NALA“
Societate eeueralî Je asipme in Buciumi
Convocarea adunărel generale Ccnriliul de administraţie are o-ndre a comunica d-lor acţionari că, conform art. 46—49 din Statute, adunarea generală Ordinară a acţionarilor societăţeî va avea loc Duminecă Ia 30 Martie (11 Aprilie) 1886, la orele 3 p. m., în localul societăţeî, Str. Carol I, No. 9.
ORDINEA BILEI:
1.	Raporturile consiliului de administraţie şi a censorilor asupra bilanţului pentru exerciţiul anului l5" 85.
2.	Ap'obnrea bilanţului şi des ărcarea de dat consiliului de administraţie şi direcţiunel pentru gestiunea lor.
8. Fiiarea dividende!.
4.	Alegerea a 8 consilier! în locul celor eşiţî la sorţi, conform cu art. 15 din Stahite.
5.	Alegerea a 3 censorî pen'ru verificarea corupturilor anulu! 1886, conform art 39 din statute.
6.	Propunerile ce se vor face de acţionari în censul a t 53 dia sTtute, eventual ni difica-rea Statutelor.
Peniru a fi admis la adunarea generală, fiecare acţionar trebue sâ depună acţiuni.e sele cel puţ n cu 5 $il<> înainte de tjiua adunare! generale, adicăp nă la 25 Marte (6 Aprilel 1886.
In B'cu,esc!, la casa cenrală a societăţeî.
In Iaşi, lad-nii J. Neuschotz & Comp bancher!
In C. aiova, la d. A. M Strass, agentul so-cietăţel şi în contra arţinni'or depuse va primi o adeverinţă, care va s ivi tot-d’odată şi de Bilet de intrare.
Pentru consiliul de administraţie,
Preşedinte, 1. MARGHILOMAN.
ESTRAS DIN STATUTE
Art 48. Spre a face eine-va parte din adunarea generală, trebue se fie proprietar a cel puţin 10 acţiuni, car! dau dreptul ia uu vot.
Nici un acţionar nn va pntea întruni mai mult de 10 voturi pent-u dânsul şi alte 10 ca mandatar, orî-care ar fi numărul acţiunilor ce va poseda său represinta.
Alt. 49 Nimeni nu va putea represinta pe un acţionar de'că nu va fi însuşi acţionar, dreptul de votare se va Jegitima prin depunerea acţiunilor în casa soci 'tâţei seă la locurile desemnate de consiliul de administraţie în pu blicaţiunea respictivâ, cu 5 ijile cel puţin înainte de jiua fixată pentru adunarea generală.
;S ' ‘ ‘ .*y&; "V
0 bună, îngrijitore arta bucătăriei, limba
germană şi română caută un loc intr’o familie o-norabi ă. — A se adresa în strada Domniţa Nas-
asia No. 4.
JtfAŢIOarAXiA
societate »lă de asigurare în Bucnresel
Aprobată prin decret regal No. 225 din £5 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei nouî 200 fie-care, din cate 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reservade premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionala“ asigură :
1. In contra dannelor de Incendiu. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) c participări de 15% din beneficiul realisat din acâstă ramură în ţâră.—IIl. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face asigurare asupra vieţeî.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70°’o din beneficia în com-binaţiunile nrmătore • asigurări asupra vieţeî uneia sau a două persone, asigurări temporale, asigurăr, mixte şi asigurări mixte cu capital dublu
b) Capitaluri în cas de viaţă,
Combinaţiunile următdre :
Asociaţiunl mutuale de supra-vieţui.e. Aso-ciaţiunî în grupuri de 12 ani pentru copii de la A ani juui. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagero în diferite com-binaţiunî.
Pene la finele anului 188i „Naţionala** a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA BENERALA
Str. Carol 1, No- 9.

NUMAI de LÂNA DE OIE CURATA
pentni mi om fle-o statură mijlocie
4 florini 96 er. din lână bună;
8	„	—	*	»	«al bună;
10 „ - „ finr‘ ,
12	„	40	Cf. „	-	eu totul fină
Plaiduri de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 fi - Costume fârte fine, pantaloni, pardesiurî, stofe de haine şi mantals de pl<5e, tiflu, loden, cornwis, cammgarn, cheviots, tricouri, postavuri pontm domne ş> postavuri pent-u biliard, peruviere, doskings, recomandă ;
Deposit de fabrică în Briinn	a/ a Aji,n,zai,i.vx&	jp>
PENTRU Un COSTUM
de asemenea resturi cu reduceri mari sub preţul dc producere. Ori ce om cu minte trebue să recu-ndscă că din resturi aşa de mici nu se pot trimeto mostre căci la câte-va sute de cereri d ■ mostre in cel mai scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie când diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi ; în asemenea caşuri mostrele să taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesns de înţeles interţiuniie unei asem nea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba sau să trimit banii înapoi.
Scrisori se primeso în limbele germană, ungară, bohemă, polonă, italiană şi francesă.
La Tipografia (liaiulm TELEGRAFUL, se află fie vânzare
Bilete Bl
pv
Societatea Renana Se Coistracţiiul ai Lucrări pilite fi Bucurescî
VN
<
Consiliul de administraţiun. are ondre dea informa po d-nii acţionari că, în conformitate cu art. 42 din Statute, Adunarea generală ordinară a acţionarilor se va ţine Duminică 30 Aprilie (a Maiu) 88Slaora2 d- am., la r> şedinţa societăţeî, str. Dbmneî, 8, în Bucurescî.
ORDIN Ea ţlILEI
1. Raporturile consiliului de administraţie şi al censorilor asupra bil inţuluî peox. 1885.
2- Aprobarea bilanţului şi descărcarea consiliului de administraţie pentru gestiunea sa; 3. Fixarea dividendei;
4- Alegerea a doui consilieri în ocul d-l„r Emil Costinesou şi Emanoil Protopopescu-
Pache- eşiţî la sorţi conform nrt. 31 al. 14, 5. Alegerea censorilor pentru anul 18a0 şi fixarea remuneraţiunei lor;
Pentru a fi . daria la adunarea ger.e alB, ori-ce acţionar vi trebui să-şi d pună acţiunile înainte de 13 (25) Aprile in Bucurescf, la sediul societăţii, str. Dbmneî No- 8.
EXTRAS DIN STATUTE:
Art. 4o. Ori-ce acţionar, care este în drept a lua parte la adunarea generală, p6te să fie representat într'ensa dar numai printr'un acţionar care are şi dânsul dreptul de a fi admis la adunare.
Art. 47. ţhes acţiuni dau dreptul la un vot, Nici un acţionar nu va pîitea întruni mii mult de doue-ijeei voturi pentru dânsul sau ca mandatar, orî-care ar fi numărul acţiunilor ce ar poseda sâu representa.	Preşedintele Consiliului de administraţie
Bucurescî 30 Marte (1 Aprile) 1886.	DlSliTlUE (1HIKA.

~, 3 't 3	VjI j g 1^5
QTEL_FIE80Hr, Strada ŞSLARI, camera 24.
S'tb semnatul are oabre a ad-u e la cuuoştioţa onor. public că dă tfeoţiun de dans atât privat cât şi la domiciliul s*if
Profesor d9 Dana.
De vânzare
cu stwnggtof şi numSnttor
I Diverse car cter i de litere, precum şi mater 1 puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie in p ovincie Amatorii se vor adresa la | d-1 comisioner T. 8CHWARTZ, strada Decebal, în Bucurescî.

UST
Pectoral nu şî-a dobândit nă reputaţiune maî bine meritata ca a Pastei şi Siropului de Fafd a lui De faugrenkr.
Reputaţiunea lor universală e întemeiată :
1.	Pe superioritatea lor si pe puternica lor eficacitate, constatată de doctorii tntulur spitalelor din Paris, premiu şi de membrii Academiei de medicină din Francia, contra Răcelii, Bronşitei, Iritaţiunilor de pept şi a gâtului.
2.	Pe composiţia lor, a căi or brsă e Nafele Arabta (Hibicus esuleutus de Linne) j| fructstrein, care n’are nici un raport «u substanţele întrebuinţate în alţi * pectorali’.
3.	Pe analisele chimiştilor facultăţii din Paris, care demonstra că ele nu conţin nici opium, nici sări de opium, cum e Morfinasatt Codeiua, de aceia se pot da eu succes şi si; urat® c pi;!or atinşi de Tuse $ ci! ?use măgar escă.
ACESTEA sunt titlurile autentice care recomandă Pasta şi Siropul de Nafe încrederii doctorilor şi a publicului, titluri, ce u’aă fost date nici uniri pectoral noii saiî vechiti.	Deposite în iote farmaciile din România.
SOCIETATEA DE NAYIGAŢIUNE CU YAPORE PE DUNĂRE
Valabil de ia 8 (20) Martie I88G, până la altă disposiţiune
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă dupd circonstanţele timpului şi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni mai înainte de orele indicate în acest Itinerariă — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc dupd orologiurile Agenţiilor.
CURSELE VAPOARELOR XjE POSTA
	CURSE IN JOS			:						CUliSE IN		SUS:		
		I		II		III.				III.		I.	IE	
dela	Orşova	Sâmbătă	4 pm.	Luni	4 p.m.	JllOl	4 p.m	de la Galaţi		Marţi 9 a.m	JllOl	9 am.	Sâmbătă	9 a.m.
	Severi n	Duminică 5 a.m.		Marţi	5 a.m.	Vineri	5 a.m.		Brăila	,, io23		IO23 „	>>	1025 „
»»	Brsa-Palanea	a	640 „	»>	6*o ,.		6» „	„	Gura Ialomiţei	„ 2W p.m	>>	22 p.m.	ii	2^ p.m.
tt	Radujeraţ	ti	8 ..	a	”		0 „		Hîrşova	ii 3 ,,	ii	3 „	i i	3 »»
	Calafat	n	lOto	ti	IO10 „		10t „		Cernavoda	,. 5*5 „		543 „	. a	5*° „
	Vidin	ti	1035 „		1035 „		1035		Ostrov	„ 933 „		9*0 „	* »	98» „
*>	Lompalanca	tt	12*3	a	12*0p.m.		1.2*0 „		Călăraşi Oraş	730 „	ii	780 „	a	78» „
	Rahova		316 „		315		315		Siliştii*	„ 1030 „	11	1030 „	ii	l(3o „
	Beket	>•	330 „	ii	b30		330 „		Olteniţa	Mercutl 2 p.m.	Vineri	2 a'm.	Bummică 2 a. ra.	
	Corabia		530 „	tt	530		530		Turtukaia	215 „		218	a	23 „
»»	Nicopoli	a	7 „	a	7 „		7 „	în	GiurgiuţSmărd.]	530 „	U	530 >f	M	53» „
n	Măgurele	ii	720 „	a	720 „		73J m	de la	GiurgiuţSmârd.]	10 „	a	10 „	H	10 „
	Sistov	H	!»0 „		9 0 ,,		910 „		Rusciuc	„ po p.m.		11	a	11
t}	Zimuicea	*t	92° „		925 „		925 ,,		Zi mnicca	.. 443		215 p m.	H	215 p m
	Rosuiuo	Luni	6 a m.Mercuri		6 a.m.	Sâmbătă	6 a.m.		Sistov	„ 515 „		2« „	ii	2*5 „
tt	Giurgiu(omîrd)		10 „		10 .		10 „	a	Măgurele	„ 7*0 „	a	5io ,,	ti	5‘° „
tt	Turtukaia	H	12'Ş „		1*21® pm.		1216	a	Nicopoli	» 75* „	a	55° „	ii	5?0
it	Oiteniţi		.230		1231		1230		Corabia	„ 9*0 „		7lo „	ii	7l° „
tt	Călăraş (oraş	a	1 -		1 „		1	a	Beket	Jouî I2'05a.m.	a	9» „	ii	955 n
	Silistru		2*5 „		45		2*5 „	„	Rahova	„ 12*0 „		101» „	ii	101» „
	Ostrov	H	3'5 „		8,5 „		315 „	it	Lompalanca	„ 6 „ Sâmbătă 6 a m.			Luni	6 a.m.
	Cernavoda		8 ..		6 „		6 „		Vidin	„ 843	ti	8*5 „	ii	8*5 „
	Hîrşova	it	8 „	11	8 „		8 ,.	V	Calafat	„ 915 „	a	916 „	ti	9“ »
it	Gura Ialoaaiţat	a	83° „	a	830 „		830 ,,	tt	Radujevaţ	„ ^'Op.m,	it	1215 p m.	ti	l2*° p.m.
în	Brăila	Miirfcî di.ni netă» Jioi dimineaţa				Duminică dimin.		a	Brsa-Palanca	.. 2 „	a	2	11	2 „
	Galaţi	a	ti	ii	ii			in	Severin	„ 430 „	ii	*8»	ti	43o
								dela Severin		Vineri 5 a m* Daminică5 a.m.			Marţi	5 a.m.
Cursele VAPORULUI LOCAL între GALAŢ1-TULCEA-ISMA1L:
Pornire în jos	Pornire în sus :
De la Galaţi la Tulcea-lsmail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim.	Dala IsmaiilaTnlcea-Galţi, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim.
Prima, plecare de la Galaţi la Rea! şi rsmail la 20 martie (1 April) 1886	Prima plecare de la Ismiil şi Reni U Galaţi la 21 Marte 2 Aprile 1886
Galaţi, 3 (15) Martie 1896.	INSPECTORiTUL AGENŢIILOR.
Tio	St- George viitor casele din
XJq IU vilii iw v strada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No 22 seu în strada Pescăria Veche No. 9, la d. Stefănescu, proprietar
•RIMA FABRICA ROMANA
O băutură făcută din lapte, care se intrebnin-
Scu un succes mare în Rusia, Englitera şi ţia, în contra boielor de piept maî cu sâmâ în contra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuesci, mulţămită iniţiativo-d-bă Lukianoff, care a fost uuul din prepara* furii isteţi ai acestei băuturi în Rnsia. S'a ini fiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pecare-recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Sa* mara e scump, călătoria până în Elvoţia şi Samar* o obositdre şi costă mult, pe când calitatea Kifiruhii, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumoi nâstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în calea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primeso abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţeî» 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
In provincie 100 sticle 100 lei 50	v	60 »
25 »	30 »
; Loco Bucurescî înapoind sticlele gdle.
100	sticle	85	lei —	b.
50	»	45	»	»
25	*	22	»	50
Pentru bolnavi neavuţi preţurile vor fi scă4ute.
Tipografia ţ^ralaf,, Ttegialaţ“, Calea Rahoves No. 36.
www.dacoromanica.ro
J.
ANUL XVII. No. 4140:
IN BUCTIRESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
DUMINICĂ, 30 MARTE 1886
IBOSASIEKfE:
Pentru Capitală:
Pentru un	an	.	.	.	.	Lei	24
şăse luni ...	>12
> reî luni ...	»	7
Pentru Distriote
Pentru un	an	.	.	.	Lei	30
»	Şăae luni	...	»	15
*	trei luni	...	>8
Pentru Streinătate Pentru un	an	.	.	.	.	I'0'
«	şese luni	...	»
»	trei luni	. •	*	14
Abonamentele se fac la 1 fi tS a,e fie‘ cărei luni.
Un număr vechii! 25 bani.
Ediţia de dimindţft
ANUJÎCIURi ŞI RECLAME :
AnunciurI pe pag. IV, linia 25 bani
Reclame pe pag.	III	.	.	.	1	lefi
» pe pag.	II	.	3	lei.
» pe pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii ţi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nofrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Francia, Havas, Laffite & C-nie, 8 place de la Bour se, Paris.
Englitera, Eugene Micoud, 81 Flei t Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vvien. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 W ien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pest, Servietenplats.
Redacţiuuea, Calea Kahoveî, No. 36
Civectar politic;:. X FUWCDESCU

Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36

SCIRI TELEGRAFICE
(După (Jiarele streine)
Iioma, 8 Aprile.
Dilele aceste a plecat la Berlin un curier cu O notă în care Papa cere revista-rea legilor din Mal. Principele Bismarck a aderat la acostă cerere. Totul atîrnă a-cum de Landtagul prusian.
Bruxelles, 8 Aprile.
Liniştea fiind aprope restabilită, guvernul a hotârît se retragă gradat trupele. Generalul van der Smissen a sosit la Bruxelles şi e conferit cu ministrul preşedinte.
Petersburg, 8 Aprile.
Ideia ocupării Bulgariei devine tot mai populară; ch ar diarele ofiicidse o propagă. Nu se pote încă admite că cercurile conducfitdre se ocupă serios cu o asemenea ideiă. Familia imperială a plecat în sud din causa debilităţii marei-dncese Xenia. E adevărat însă că opinia publică e tot mai iritată contra Bulgariei. Pelersburgs-Tiija Wjedomosti critică direcţiunea pe care o urmeză diplomaţia rusâseă ; acelaşi 4>ar e forte nemulţumit de cele ce se petrec la Belgrad; el crede că noul guvern Garaşa-nin nu p6te să dureze mult, căci nu res-punde nici trebuinţelor situaţiunil interne, nici nu dă garanţii pentru pacea generala. —La 17 Mai, familia imperială se intoree la Petersburg.
Constantinopol, 8 Aprile.
Ambasadorul rus a înmânat Porţii o notă în care cere plata ^ratelor întârdi&te din despăgubirea de resboi.
Atena, 8 Aprile.
Eyub-paşa. comandantul trupelor turcescî de la fruntaria grecă, a încercat se ocupe trecătdrea Meluna, care e un punct strategic important; dar el fu împedicat de trupele grecesci.
Belgrad, 8 Aprile.
Partida liberală a intrat în descompunere; mat toţt tinerii din partid trec în tabăra lui Garaşauin; din viitdrele alegeri, liberalii vor eşi fdrte puţini.
A se vedea Ultime Scirî pe pagina III
Bucureşti, sâiită 29 Marts 1886
Suntem In mare încurcătură.
Societatea profesorilor din capitală, intitulată „Corpul didactic*, a pre-sintat Camerşî un memoriu în care condamnă proiectul ministrului sco-lelor pentru reorganizarea învfiţă-m&ntului public.
Acest act, care ar trebui să fie important, trebuie s6 fie discutat de presă ; şi cu t6te aceste nu seim dâcă ne e permis să ne crnupăm de el.
S’a <jis în Cameră filele acestea, că memoriul e un „monument" pentru gradul de cultură la care ah a-juns cultivatorii generaţiunilor din ţera ndstrâ. Atestând adevârul acestei sentinţe, am putea edâoga că memoriul e cel mal bun argument pentru reforma propusă de actualul ministru.
Atât e de slab, de ueadevârat acest memoria; atât de mult condamnă pe inşii autorii lui.
Ar trebui o lucrare volumiuosă pentru a releva tdte enormităţile cuprinse în acest act; pentru ilustrarea stârel de lucruri în care trăim, vom nota Îns6 aci câte-va puncte care merită o deosebită băgare de seină.
Ceea-ce lovesce pe cititorifl memoriului îu cestiune, e tonul, lipsa de obiectivitate, lipsa de metodă şi până chiar lipsa de cunoscinţă a lim-bel românesc!.
Nimic decât frase mari do la început penă la sfirşit, declamaţiunî nepotrivite cu dmenî cari sunt serios dedaţi studiului ; „societatea Corpul didactic* se transformă în „Corpul didactic" întreg fără nici un mandat special.
Ca specimen de frumdsa şi curată limbă pe care o vorbesc ş’o scriu dascălii neamului românesc, cităm in tr£c8t :
„Ce sancţiune practică dă proiec-
tul d-lul ministru disposiţiunilor mai mult decât aspre sub acest respect ?“
Subt acest respect ! Şi aşa vorbesc profesori de liceă în capitala ţârei !
Pentru lipsa de metodă, putem releva modul desordonat cum se tratezi diferitele părţi ale proiectului. Autorii memoriului încep se vorbdscă de partea technică, critică în câteva linii principiile ministrului, apoi se aruncă asupra părţii administrative care mai cu semă îl interes&ză, apoi iarăşi revin asupra unor disposiţiuni technice pe care le uitaseră mai înainte, şi se întorc din;- nou la partea administrativă. O amestecătură 'care ne face rea ideie despre modul cum se predaţi leeţiunile in scdlele ndstre.
In sfârşit, nicăirl în memoriu nu se pote deseoperi urma unei discu-ţiunl seridse a disposiţiunilor proiectului presintat de d. ministru Sturdza; nimic decât afirmaţiuni care fac pe cititorul serios sâ-şl piarzâ răbdarea, şi consideraţiuni personale care vâdesc odată mat mult că e trebuinţă, dar absolută trebuinţă, sâ se puie ordine în corpul învâţătoresc. Cine vrea sâ-şl facă o ideie despre uşurinţa nesăbuită a lucrării profesorilor, nare decât s6 compare cât de superficial voluminosul şi cu tdte astea sobrul proiect al d-lul Sturdza, cu broşura de 10 pagini a societăţii „Corpul didactic*.
Ne e peste putinţă se discutăm aci tote afirmaţiunile memoriului — nu ne e permis acesta pentru respectul ce datorăm cititorilor — vom insista însă asupra eâtor-va.
Notaţi tonul pasagiuluî ce urmeză:
Afară de acesta, noul proiect are ua defect capital, care constă în omisiunea intenţionată a învăţământului privat, a celui special şi acelui provisional, care constituesc aprope jumătate din întregul plan de orga-nisare a instrucţiune!; şi cuuoscinţele cele mal elementare de cea co însemueză o în-tregâ sistemă de organisare a scotelor unei ţări refuză unul proiect, ca cel în cestiune, însuşirea de a se numi o reformă generală şi radicală a învăţământului. Lăsarea afară din proiect a înveţământnluî special, ca cel agricol, comercial, seminarial, tecnie, etc precum şi a celuî profesional în total este cu atât mat regretabilă, cu cât, decă sunt ramure de învăţământ, care adî cer o desvoltare şi o completare grabnică, sunt tocmai acestea. Şi nu mal puţin regretabilă este omisiunea orgar.isăreî învăţământului privat, spre a nu mat fie expus la schimbările capriţidse ale adminiatraţiunit.
Nu seim ce sâ mal credem ; profesorii cari aâ făcut memoriul au de sigur pretenţiunea că cunosc actuala organizare a înv&ţâmentuluî public; căci, alt-fel, cum ar îndrăsni s6 discute şi sb judece reforma propusă ?
i cu t($te aceste, în liniile de mal sus el daft dovadă că nici habar n’aă de organisaţiunea actuală. Pe când tdtă lumea scie că învăţământul a-gricol, comercial, teclinic s’a trecut, prin lege, la ministeriul agriculturel, comerciuluî şi industriei, profesorii nu sciă nimic ; şi, nesciind, condamnă cu mult ifos pe nefericitul ministru al instrucţiunii publice.
Cât de nedrept sunt porniţi profesorii în contra proiectului, şi prin urmare cât de neînsemnată e critica lor, se mal pdte vedea din urmâ-tdrele linii :
In fine crearea unor licee model este o inovaţiune nenorocită şi rSU inspirată într'un stat democratic ca al nostru, unde nu este permis a se introduce o instrucţiune priviligiată pentru clasele avute.
Inovaţiune nenorocită! Stat democratic ! Instrucţiune privilegiată ! Şi sciţi despre ce e vorba ?
Se desfiinţeză internatele de a<jl, care sunt o adevărată plagă, şi în locul lor se înfiinţâză numai douâ internate bine organizate, în cari ca si atfî, vor intra şi bogaţi şi serac'i, bursieri şi solvenţi. Niqî un privilegiu nu e nicăirl.
Cum pot sS vorbescă profesorii cu atâta uşurinţă? Cum el, apostolii a-devâruluî, neadevSr pot s8 grăiască?
E un adevfirat scandal acest memoria şi el dovedesce că reforma administrativă pe care o propune actualul ministru e absolut trebuitore. Trebuie sg se curme starea de lucruri actuală, în care se produc profesori atât de puţin scrupuloşl.
Am putea s6 înmulţim citatele; sâ arătăm cuui combat aceşti domni gradinele de copil şi lucrul manual în şcdlele primare, cu argumente care ar compromite pe drneniî cel mal de rînd. Der ne vom opri.
Un singur cuvânt încă. Cum se organis&zâ învăţământul; puţin le pasă d-lor profesori; ceea ce-î interesezi! mal mult, e controlul la care-i supune proiectul ministrului. Acest control li se pare îngrozitor şi-l resping din tote puterile.
Din nenorocire, afară de dovo^ile nenumerate ce s au adunat, chiar memoriul arată cât de necesar e acest control. Numai cinci şese ani de regim sever, şi nu se vor mal găsi profesori cari să se compromită, semnând un act ca cel cucarene-am ocupat acum.
Buletinul de acjl al şubredei Europe e: stagnaţiunea în crisă. Peste tot continentul n’a fost crisă mal teribilă decât cea pe care ne-o daft scirile de ieri; şi cu tote acestea nimic nu se mişcă, totul stă In sus-pensiune.
Cestiunea bulgară n’a înaintat nici cu o jumătate de grad; comunicarea oficială a hotărîrii puterilor nu s’a făcut încă şi principele n’a respuns; ca sgomote asupra intenţiunilor principelui Alecsandru, se spune pe de o parte că respunsul atârnă de atitudinea poporului rumeliot, pe de alta că principele va adera la aran-giamfent cu reservă în privinţa clau-sei de cinci ani. Ceea-ce, fie <jis în trdcăt, echivalâză cu o respingere a arangiamântuluî.
In Grecia, lupte oratorice; oposi-ţiunea atacă pe guvern acusându-1 că s’a aretat slab; guvernul se apAră { cum şi cât pdte; disposiţiunile poporului sunt tot aşa de resboinice ca ieri, ca acum o săptămână, der nici o mişcare seridsă.
Pdrta aşteptă; ea întâresce trupele de la fruntarie; comandantul turcesc are ordin s6 ia ofensiva la cel mal mic atac. Der tot aşa era şi ieri ş’a-cum ori cât timp în urmă.
Călătoria Ţarului în sudul Rusiei, asupra căreia agenţiile de sciri ah speculat atât, se u dea in tăcere, pia-rele vorbesc cu aceiaşi violinţă contra Bulgariei, încordarea dintre guvernul rus şi cel bulgar e tot atât de mare
Ddeă ne intdrcem privirile spre Apus, tot stagnaţiune constatăm.
Sunt sâpt&mânl de când scirile despre o crisă ministerială în Italia alterndză cu scirile despre o disol-vare a parlamentului. Regele a chemat la Roma pe preşedintele Camerei pentru a-1 consulta asupra situaţiunil. O hotărîre într’un sens sdu altoi e iminentă—der lucrul stă tot baltă.
In Francia, greva câtor-va mit de lucrători ţine totul în loe şi ameninţă se ia un caracter Îngrijitor. E evi-
dent că mâsurile esistente nu sunt îndestulâtdre pentru asigurarea or-diueî şi cu tdte astea nimeni nu face nici un pas. Printr’un abus greii de esplicat, doui deputaţi socialişti, trecend peste dreptul lor d’a studia situaţiunea la faţa locului, a-ţîţă pe grevişti la escese, garantân-du-se cu imunitatea care îmbracă pe represintanţil naţiunii.
In Belgia, tot grevele lucrătorilor stăpânesc situaţiunea. Din destăinuirile pe care le fac ţliarele acum când furia s’a mal potolit, S6 pdte vedea cât de iraţională a fost isbucnirea maselor şi cât de neputincidsă s’a a-râtat autoritatea publică. Caracteristică pentru desordonarea în care tră-iesce 8<Jt societatea occidentală, e ho-tărîrea unul mare industrial belgian d’a întreţine pe propria sea cheltuială un număr de dmenl cu însărcinarea d’a-1 apăra averea şi viaţa.
Navigăm în vremuri primitive, când forţa individuală se substitue forte! publice.
In acest concert de somnolenţă, a-bia Anglia mai presintă puţină mişcare. D. Gladstone şl-a depus proiectele irlandese şi le-a motivat prin neeficacitatea mijlbeelor coercitive şi trebuinţa d’a se Uce 6re-care concesiuni Irlandezilor.
Depeşele nu ne-aă comunicat pân’ acum decât atât.
Din ecourile aduse de fiarele streine, s’ar putea crede că, afară de conservatori, vor vota contra proiectelor aprdpe 100 liberali.
Amănunte positive nu se vor cu-ndsce decât abia luni.
IMFOUMATHJifl
Recursul sofil&r Miuleşt! s’a fixat ier! de către Curte. El se va judeca în diua de 29 Aprile. D. advocat Cantili singur va apăra de astă dată pe condamnaţi, dupe cât am putut afla.
X
Soirea privitdre la o coaliţiune între naţional! liberali ji radicalii sărbx, care s’ar fi făcut cu scopul de a combate ministerul Garaşauin în viitbrele alegeri, este cu totul prematura. Vom da în numerul viitor o scrisore în acesta privinţă, ce ni se trimite de câtre o p^rsouă de frunte a partidei radicale serbe.
X
Se anunţă că în curând va apărea în Viena un diar rusesc. Diarul va apărea în fie-care săptămână; va avea mai multe colone în limba germană. Scopul acestui 4iar, care se va numi Jmssiche Zeitung, va fi de a întreţine reiatiunî politice şi comerciale între Austro-Ungaria ?i imperiul rusesc.
X
Falimentul prinţului Grigore Ipsilante, ministru al Greciei la Viena, ameninţă de a lua proporţinnî mari. In fie-care 4i vin noul creanţe la sindicat* Până acum suma reclamată trece peste trei milione florini. Activul e fdrte mic; între altele, mai sunt si nişte scrisori de sohimb ale prinţului Berghes, vechiul ataşat militar la ambasada Franciei din Viena, care se urcă la sama de 600,000 florini.
X
Se scrie din Cracovia Corespondenţei din Vienalcă s’a arestat un spion rus, care voia se ia planul de fortificaţii a oraşului.
X
Correspondance de Vienne primesce din Petersborg următorea depeşă: Cabinetul rus face tote sforţările pentru a obţine de la puteri mandat d’a esecuta decisiuuile conferinţei. Se crede că Englitera şi Austro-Ungaria nu vor consimţi nici o dată d’a acorda un asemenea mandat Rusiei. Diarul oficios Nowoie Wremea este de părere că conferinţa europeană trebue se pronunţe detronarea prinţului Alexandru, în cas decă el va urma cu resistenţa sa.
Din altă parte avem soiri, care ne fac a crede oă Rusia se pregătesce se aţîţe o revoltă în Rumelia.
X
Tragerea loteriei Ateneului este fierată irevocabil pentru 4iua de 1 Maiil. Tote personele însărcinate cu desfacerea biletelor sunt rogate ca până la 15 Aprile sâ verse
sumele strânse si biletele rămase, la Banca Naţională.
X
D-i Elie Bosiana, directorele societă-ţei Prevederea, în urma unor grave bănu-ell, a fost arestat. Ancheta făcută in urmă a constatat neregularităţî patenta in operaţiunile acestei instituţinnî.
X
Instrucţiunea, hotărînd că nu mai e loc de îndoială în afacerea ex-casieruliu Creditului fonciar urban, d-1 Econom, a dispus transferarea d sâle în penitenciarul Văcăreşti.
X
I. P. S. S, Mitropolitul primat a luat lăudabila disposiţiune ca preoţii noştri, se nu mai mergă pe jos la înmormântări. Acesta mesură ridică prestigiul clerului şi merită totă Jauda. Ea este o mnsură şi higienică, mal ales când e vorba de vremurile frigurose; ploiose său noroiose.
X
Astă seară Maj. Sea Regele va asista la conferinţa d-luî Tamara privitoarea la „Sub-sistenţii", care se va ţine la cercul militar.
SCEISOEI DII BASABÂBU
(Corespondenţa particulară a Telegrafului) Chişineu, 28 Marte.
Un tâlhar cave 8e ascunde la Iaşi — Amorul unul preot.—Sinuciderea unei domnişăre.—Oficeriî şi gendarmiî.
Jafurile şi tâlhăriile sunt pentru mement la ordinea Locuitorii sunt înspăimântaţi de cutezanţa reu făcătorilor şi de far niente a poliţiei. Pentru moment pot să 41c că avem epidemie de omoruri ;i alte crime de drept comun* Acum o septămână s’a întâmplat la noi o hoţie fdrte îndrăsueţa, care ne-a tre4it din somnul adânc, în care este cufundată viaţa fericită a supuşilor Ţarului. S’a jefuit un magasin din cele mal mari al lui Heyer, care se află pe strada principală a oraşului. Hoţii pentru a putea intra îu magasin aă spart, nu pe din dos, ei pe din faţă un zid gros şi pe acestă gaură afi devastat magasinul. Icdrăscăla a fost aşa de mare, că poliţia a credut de cuviinţă să se rădice in piciore. Dupe o anchetă şi cercetare, comisarul poliţienesc Dunsky a fost fericit descoperind o visuine, unde de mult deja trăia o bandă de tâlhari bine orgauisată. Ddr iată prin ce anume împrejurare poliţia a descoperit pe tâlhari. Intr’o Casă din mahalaua Hinzul s'a iscat cert?. între o femeie şi un tener, certa a degenerat in bătae şi tenerul înjunghiase pe femeie. Veni poliţia pentru a dresa ca-venitul proces-verbal şi dete peste nişte cuţite, cari s’afl constatat a fi furate din ma-Igasinul Heyer. Atunci, avend acest fir în I mâi ui s’aă început arestări, cari aretară că atât femeia înjunghiată cât şi tânărul om aparţin unei bande de hoţi. Acâstă bandă jefuia întregul district, operând de la Chi-şineS şi până la malul Prutului. Atamaunl bandei este un <5re care Semeon Donţoff, supranumit Iarovoi, care locuiesce cu familia sea în oraşul Iaşi, dincolo de Prut, el se ocupă ou contrabanda, veu4ând lucrurile furate aci la Iaşi şi cele furate la Iaşi a-ducendu-le aci. Acest comerciu daredâ ca de vr’o trei ani. Pană acum Donţoff nu s’a pututut prinde de şi, precum se aude, s’a scris dej A despre acest bandit consulului rus de la Iaşi
**•
Astădi ne-a sosit o scire fdrte tristă diu Soro ea. Acolo s’a comis în 4>i:ia de marţa trecută spre mercurl o crimă revoltătdre. In satul Copacenîs’a strangulat preotul Makke-vei şi soţia sa. Reă-făcătoril sunt nişce ruşi, ce veniseră în sat cu iedne. Aceşti omeni aflaseră la cârciumă că preotul este un om avut şi imediat combinară crimă. Făcen-du-se că plec din sat, miserabiiil se în-tbrseră noptea înderet si năvăliră în casele preotului. Omorltoril spîn4urară pe
www.dacoromanica.ro
TEGRAFUL - 30 MARTE 188ft
preotul de grinda casei, iar pe preutesă o strangulară cu un cerşaf. După ce crima a fost comisa, miserabilil jefuiră casa şi să ascunseră într’o claie de fân la marginea satului. Poliţia l-a prins numai peste o săptămână de jile la Stavropol.
* *
*
Mare sensaţie a produs aci sinuciderea domnişdrel Sofi Emelianova Itang. Acesta copilă a fost cunoscută la noi prin frumuseţea sea. Nenorocita s’a amoresat de un tiner, care inse n’a respuns la simţimentul copilei. Desperată, ea scrise iubitului şefi o scrisore, care asemenea a rămas fără răspuns. Atunci, folosindu-Be de împrejurare că mama sea şi bunica afi plecatfde acasă, Soda luâ un revolver încărcat, ce buuica, care avea bani, avea obiceiti sS ţie în etacul sSfi, şi se împuşcă. Doica fratelui observând câ d-ş6ra luâ revolverul şi te-mându-se ca nu cum va sS se întâmple vr'un accident se rugă la ea :
—	LasaţI revolveru-1. este încărcat. Se nu se întâmple ceva !
—	Şi ce se pdte întâmpla ? Nu te teme, răspunse Sofia şi puse revolverul în buzunar.
—	Der ce voiţi se faceţi ?
—	Voi se ’l cureţ.
—	Cum d-ta ? Der nu ştiţi cum se face acesta. Puneţi-1 mal bine la loc.
Solia n’a respuns nimic şi se depărta, închinând uşile* odâieî sele cu cheia.
Doica s'a speriat şi luând copilul în braţe fugi la vecini. Apoi se întorse acasă, liniştită de vecini.
Peste o oră s’au întors acasă bunica şi muma. Voind a intra in odaia Sofiei, ele găsiră acestă odaie închisă. Ratând la uşe nimeni nu le respunse. Atunci îngrijite ele sparseră uşa şi ochilor lor se presintă un spectacol teribil: frumosa Sofia Rang zăcea jos cu o rană în pept. Biata copilă ţintise drept în inimă, mortea trebuia se fie instantanee; la înmormântarea sinucise! a luat parte lumea întregă; rabinul, de ore-ce d-ra Rang a fost ovreică, a refusat s’o înmormânteze dupe ritul mosaic.
Iată der câte-va tablouri din vaiţa nds-tră ^ilnioă. Se adaog la cele Z‘se câte-va tresurî. Dilele trecute am avut aci un mare scandal. Nişte oficerî de garnisonă aii fost în public insultaţi de către un oficer de gendarmî* Aceşti din urmă sunt omnipotenţi la noi. Scandalul a fost .din causă că odceril ’şî permiseră nişte glume, cari afi părut oficerulul de gendarmî cam liberaie. Oficerul de gendarmî ordona oficerilor de armată să tacă., şi aceştia ah fost nevoiţi se tacă, de şi acesta a fost cam caraghios, de 6re-ce lucrurile s’afi petrecut în grădina publică la primblare.
Basarab.
setei Şi FAPTE
Mesagiu de prelungire a sesiunii parlamentare. — In Monitorul de adî este tipărit mesagiul regal, prin care, pe temeiul câ mal sunt la ordinea	lucrări im-
portaute cari trebuiesc resolvate, se pre-lungesce sesiunea parlamentară de la 1 până la 9 Aprile inclusiv.
cărcat cu cereale, scânduri, faină de grâu şi 35 vase cu vin.
AstăZi a plecat pentru Tulcea şi Ismail vaporul «Friedrich» cu pasageri şi mal multe vase cu spirt.
AtS sosit doue corăbii otomane, venind din Turcia, încărcate cu măsline în butde.
A mat sosit vaporal Austro-Ungar «Kolsvor» din Viena, remorcând patru şlepuri încărcate cu diferite manufacturi, mobile, ştreanguri, frânghii, furci de lemn şi farfurii.
M. S. Regele la Cişmigiu.— Mâine, duminică, 30 corent, se va face, precum am Zis deja, In grădina Cişmigiu, schimbarea gar-delor cu paradă. M. S. Regele, însoţit de d. ministru de reBbel, general A, Angelescu, va asista la paradă.
Mişcarea populaţiunei oraşului laşi de la 16 până ia 23 Marte 1886: s’a născut 40 de copil vii, din aceşti 40 copil 37 aii fost legitimi şi 3 neligitimî; 20 afi fost băeţl şi 20 fete; 9 afi fost din păriuţî creştini şi 31 din părinţi israiliţl. Naşteri de copil morţi safi înregistrat 2 băeţl şi 4 fete. Aii decedat 53 persdne, din care scoţân-du se 5 decese de persdne venite din afară şi decedate în oraş, resultă numai 48 decese. Aii decedat pe la locuinţele lor 40, în diferite spitale civile 10, în spitalul militar 2, în Institutul Grlgori.m (copil găsiţi) 1, de sex bărbătesc aii fost 32, de sex fameesc 21, creştini aii fost 29, israe-liţî 24. Căuşele principale ale deceselor afi fost: Phtysia pulmonală 7 cazuri, Bron-chita 5 cazuri, Pneumonia 8 cazuri şi Ca-tarhe intestinale 1 caz. Iar în urma bălelor de infecţiune nici un caz lethal.
SŞ
Difterita.—Se scrie Gazetă Transilvaniei din Siculia româna, că acolo bantue dif-terita. De la 1 Martie până la 1 JAprile afi murit 13 victime. Şcola e închisă. Tot a-cestă bdlă [a secerat din Octombre 18781 până în Octombre 1879 peste 50 victime din aceeaşi comună. In 1884 încă a fost difterită, de'r nu cu atâta furie; aii fost vre-o 12 caşuri. In lunile de ernă a. c. s’a ivit şi în comunele Deagu şi Bordu cu mare furie, acum însfi a încetat.
Primăria [capitalei.—Veniturile capitalei pe anul viitor budgetar sunt de 7,420,180 lei.
Ruşii la laşi. — Prin Iaşi, scrie Opini-unea, circulă veşti puţin asigurătdre despre menţinerea linişte! în orient; ca o dovadă care legitimeză aceste îngrijiri se dă prezenţa în oraşul nostru a mal multor mari antreprenori veniţi din Rusia spre a face cumpărături de provisiunî. El afi început deja se cumpere vite, din care cauză, s’a si scumpit carnea in piaţă.
3$
Inundaţie.— Dilele aceste, serie Opiuiu-nea din Iaşi, apele Prutului şi ale Jijieî au eşit din albiile lor şi afi inundat tote şesurile de pe lângă şoseaua Iaşi Botoşani ast-fel că ori-ce comunicaţie prin acea parte de loc era cu totul întreruptă* De ieri inse, podurile au început a se repara şi câte un biet trecător pote se străbată
că în cursul vor fi
ACTE OFICI ALE
Art. 1. D. Alecsandru Degrea, membru la Înalta curte de casaţie, se numesce membru în consiliul de administraţie a căilor ferate ale statului, .în locul devenit vacant.
*
S’a disolvat consiliul comunei rurale Largu, din jud- Buzău şi consiliul comunei rurale Isvoru, din jud. Dolj.
Se institue un consulat de a doua categorie la Stuttgard, şi d. Gottliob Benger este numit titular al acelui oficiu, cu gradul de consul.
---------4EeO»B>-----*-----
CEOIICA JUDECĂTOREASCA
Procesul dintre legatf.nl defunctului lingi Yasile
Luni, la 24 Marte, s’a înfăţişat înaintea tribunalului Ilfov secţiunea I, procesul dintre legatarii moştenire! defunctului’ Hagi Vasile, p’oces important atât ca cestiune de fapt căt şi ca cestiune de drept.
Acest proces nu era intentat de legatari între denşil ; legatarii veneafi ca iuterve-uieuţT. Procesul era pus în mişcare de către eseeutoril testamentari care ceruseră tribunalului ca se’I scdtâ din încurcătura în care se aflau, în ceea ce privesce distribuirea legatelor, în conformitate cu testul testamentului olograf (adică scris şi subscris de propria sea mână) al defunctului.
Iată din ce provenea încurcătura.
In minutul facerel testamentului, după socotelile ce’şl făcea defunctul, averea sea se compunea din trei moşii, o pereche de case şi din numerar.
Una urn^e moşii, o legă unuia.
 doua moşiă o legă unul domn Apos-toleanu, cu sarcina de a servi soţiei repau-satului (care remânea—şi care este şi as-tădl — în viaţă) o pensie viageră de 4500 franci pe an.
A treia moşia, perechia de case, zestrea de 12,000 fr. şi o sumă de 100,000 Ir., le lasă soţiei sele.
Din numerar, după ce — tot dupe socotelile sele — scade datoriile, lasă deosebite legate, la vre-o uu-spre Zece inşi.
Un rest de_40,000 fr, remân încă, pe care testatorul îî lasă pentru ca dintr’ensii ee’I se facă o înmormântare pomposă, un mo-, nument frumos şi se’I se îngrijeseă sufletul, în timpul celor 7 ani ai ritului ortodox
Ce se întâmplă ?
Se întâmplă că, fie intr’adins, şefi din iutâmplare, defunctul nu evalueză, nu pre-ţueşte, pe cele doue moşii d’ântâifi ale avere! sele; pe cea de a trea, cât şi perechea de case, pe care Ie legă nevestei sele, Z®fnnctul le preţueşte; dupe aprecierea sea.
Sa mal întâmplă că, aeâstă preţuire a eşit mal mare de cât adevăratul preţ cu care s’a vendut.
Se mal întâmplă, în sfârşit, că, de la data facerii acestui tesmeut, şi până la data morţii repausatulul Hagi Vasile, adică până la data deschiderel testamentului, patrimoniul, averea defunctului a mal scă-Zut, I—iu prin fiuctuaţiunile bonurilor în care îşi poseda numerariul seu ^ II-lea prin creşterea dobânZilor pe la acel cărora defunctul le datora bani.
Ca consecinţă, se întâmplă că, la des chiderea testamentului, executorii testamentari sunt puşi în imposibilitate de a executa ultima voinţă a mortului, în conformitate cu litera testamentului seu. O nevoe de a reduce legatele, pentru ca se se potă maî întâid plăti detoriile, începe să se simtă, din care cauză, se iveşte mari dispute printre legatari. Executorii testamentari sunt nevoiţi se se adreseze justiţiei, peutru ca ea se se amestece m înpărţirea moştenire!. Atunc! legatarii intervin cn toţii.
Cestiunea care adusese cdrtă între legatari, cestiunea asupra căreia avea se se pronunţe tribunalul, era o cestiune de drept, era cestiunea următore: cine trebue se suporteze reducerea ? toţi legatarii, fie-
Mişcarea portului Galaţi.
drumul până la Iaşi. Se spere
comunicaţiile
— Ieri dinii
neţă, 28 ale curentei, a plecat din port, | sâptămăneî acesteia scrie Galaţii, pentru Constantinopol, va-! Pe deplin restabilite, porul companiei Fraissinet «Algerie» în-
FOIŢA ţ)IARULUI „ TELEGRAFUL‘
(23)
A. SCHOLL
NOPJILE SÂNGEROSE
XVI
Robert Kodom
începui a cerceta prin coridor, ascultam în tote părţile, ţinând lampa în mână.
Iu fnndul coridorului era un salon,’ la drepta o sală de mâncare.
Uitându-me prin gaura cheii, veZuifi doi omeni mascaţi şi în mijlocul lor pe tâmplar.
Ce făcea el ?
Am deschis a treia uşă, care era în stânga.
Dădea într'o odaie mare de tualetă.
Rochii, fuste, erafi aninate într’un cuier ; întro parte între două ferestre era mobila de tualetă, în sală erafi nişte per-,
dele albastre care acopereafi uşa camerei de dormit.
Eram sigur de planul meu ; dupe rochii am cunoscut că e Wanda: stofele aveafi încă parfumul pe care ’l cunoşteam fdrte bine.	,
E lucru curios, dar e aşa. Daţi unul om, o batistă, o mânuşă, un evantail, o bucată de stofă purtată de femeia pe care o iubesc, el o va regăsi în fie-care din acesta objecte.
Ea era aci, nu departe de mine!
Audiam fdrte bine glasul el....
—	Trebue se sfârşesc, Zicea ea cu nerăbdare.
Vocea unei alte femei îl întrerupse !
—	Te rog, domnă,... al milă de mine! Nu eram încă mamă, oând am primit ac.es-stă îngrozitore afacere... Acum nu mai am curaj... Dă-mî oopilul mefi, 'ml place mal bine se trăiesc în miserie cu el...
—	E târZifi, întrerupse o altă voce pe care o recunoscui a fi a lui Robert Eodom. Te-am găsit murind de fome, într’o mansardă din strada Provenceî. Din causa b6-M al remas fără bani... Am cumpărat copilul ţări. .. efi, fără îndoială aş fi voit ca
el se nu fie născut vifi..... nenorocul a
fost pentru mine. EI bine! copilul teu trebue se dispară. Vei fi mama altuia.... a^a-cesteî copiliţe din leagăn.
—	E înspăimântător! murmură Ion Des-lions.
—	Asta nu e încă nîminca, strigă ungurul... Am înaintea mea amintirea acestei nopţi sinistre... Oh! infamii 1 Sunt momente când te îndoeştî de ori şi ce... Dreptatea divină trebue se intervină îndată, fulgerul sS cadă pe aceBteî miserabilî cari calcă cu aşa indrăsnelă legile divine şi umane... Sunt nişte hiene şi tigri cari au forma omenescă... Nu afi inimă în el, instinctul cruZimel domneşte în el... sunt setoşi de sânge.
Ungurul lăcu câţî-va paşi, apoi luă cana cu apă şi bău puţin.
Dupe câte-va minunte reîncepu :
—	Vorbele ce le-am auZit nu’mî lăsau nici o îndoială. Lacomă de găteli şi biju-toriî, ameţită de plăcerea de a streinei, barona de Remeney, îşi vânduse frumuseţea sa...
Prin influenţa bancherului Robert Rodam, am fost închis în fortăreţa Leopold-stadt. . Cine mai ştie ?
care proporţional cu partea lui, şefi nu-j Copil lepădat.—Ieri s’a găsit pe strada mal legatarii cu numerar ?	Carol un copil de doul aut, lepădat şefi
Legattriî cu numerar, representaţl prin r8tScit. Acest băieţaş nu vorbeşte roma-d-mî advocaţi D. Popescu, Şerbescu, din	j este îmbrăcafc . h
Galaţi, Petromn şi alţii afi susţinut ca f v	utuue Vlncte-
toţi legatarii, fără distincţiune, cu nume-	x~
rar şefi cu corpuri certe şi determinate, Ce diferenţă este între zahăr §i femee ?________
trebue se suporte deopotrivă, scăderile tre- Iată o întrebare, iată şi răspunsul. *Za-
buincidse.	^	hărul să topeşte, iar femeia ne topeşte »
Legatarii cu corpuri certe, între care ’ d. Apostolâuu, represintat prin d l Maio-
rescu, susţinea din contra, că numai legatarii cu numerar trebue se suporte scăderile, pentru că acesta a fost intenţiunea mortului.
Intenţiunea mortului, deci, iată cea ce trebue se deslege problema. Iu teatameu
J)on Caprtce.
DIVERSE
O contrabandiştii.—Clara Orenştein, scrie
tul repausatulul Hagi Vasile nu se vede Liberalul din la?b socotind că agenţii în-formal, adică.în scris acestă intenţiune. D. sărcinaţl cu prinderea contrabandiştilor sunt Maiorescu, susţinea că este destul dâcă dmenl educaţi şi că .vor 'respecta-o prin ea resultă espres şi că cestiunea de a so şti armare, s'a hotărât a introduce în oraş decă resultă espres şefi nu, e o cestiune deoe duzinî de outi, de ohibriturî dar
de lapte. După d-sea, examinând cestiu- ’	.
■i i	f	*•. contra aşteptărilor sale a fost ODrită la
mie de fapt, i se pare ca aeesLâ intenţiune	*
resultă expres, din urmăţdrele înprejurârl: bariera Sărăriai şi înaintată autorităţilor
I.	) Din preţuirea ce o face repausatul ce afi face cu contrabandiştii,
uneia dintre moşii şi pereche! de case la-	*
sate soţiei, preţuire ce nu o face pentru cele	.	, r. r» m •	.
l’ulte doue moşii.	|	monstru.-D. P. Tnaudafil din
II.	; Din însumarea numerariulul, alături comuna Vădastra, judeţul Romanaţl, ofe-cu care sumă esistă sus Z‘s-a preţuire. rind museulul de istoria naturală diu Bu-
III.	) Din calculul ce face mortul asupra curescl uu purcel monstru, ministerul ’l acesteiJnsumărl, pe care o diatribue şi diu imă mu],umiriie 8ale pentru acest dar. care remane 40,000 fr, pentru înmorman-,
tare, monument şi căutarea sufletului.
IV.	) In fine, argument decisiv, din sar-j O antichitate.— D. Demetru Ion din cocina ce o lasă pe una din moşii, acea dată mUDa Gemeuea, plaiul şi judeţul Dârnbo-d-lul Apostoleauu, de a servi soţiei respau- viţ dSruind museuluî de anticbităţt din
satului o pensie viagera de 4,500 Iranci1T	„	,	. w . .	,
p6 au	iRucuresci un toporaş de petra, ministerul
«Acestă voinţă este şi expresă şi formală, dieea d. Maiorescu. Şi dâcă ve închipuiţi că intenţia testatorului a fost ca, îu eventualitatea în care ne găsim astăZI, tbte legatele să fie reduse, decă fiind supus şi acest legat la reducere, după cum o pretindeţl, şi că acestă reducere ar răpi pe jumătate moşia, de unde voiţi se se mal potă'jservi soţiei repausatulul Hagi Vasile penala de 4,500 fr. pe an ’i»
D. Dimitrie Popescu, advocatul legatarilor cu numerar, a susţinut gă intenţiunea
’I exprimă mulţumirile sale pentru acest dar.
UIiTIttXE SOIRI
Roma, 9 Aprile.
IHarul II popolo romano confirmă că consiliul de miniştri a discutat ieri cestiunea cabiuetuluî.
Padua, 9 Aprile.
Buletinul municipal auunţă că s’au cons-nu e o cestiune de .fapte ci,^ că legiuitorul; taUt Ja 8 ApriJe 5 ca8Urî de choleră în cere ca ea se reiasă expresa. La, în speţa 1	.	.......
nimic nu face se se băuuiasiâ, din tot >-egimentul de infanterie.
coprinsul testamentului, că intenţia defunc tulul Hagi Vasile a fost 3e supue la reducerea legatelor, In eventualitatea în care se găseafi asUz*, numai pe legatarii cu numerar. Că, aşa fiind toţi legatarii deopo- dere. trivă, fie-care în proporţiune cu partea sea trebue se fie supuşi la reducere.
Atena, 9 Aprile.
Sa crede în general câ camera se va pronunţa mâine asupra ce9tiuniî de încre
Paris, 9 Aprile. Nu este probabil că emisiunea împru-
„Tribuualul, după patru ore de desbaterî,1 mutului de 900 milioue se va face înainte
a remas în deliberare,
Pronunţarea s’a amân ti, pentru 3 Aprile.
*	Gaius.
latîittpte dia capitală
Un accident. — Lucrătorul de la gara Filaret anume Tudor Grigorie, având a-face pe şinele căieî ferate, n’a bagat de semă sosirea unei locomotive, care trecând pe lângă el jba apucat cu o pârghie şi l’a aruncat peste un felinar. Din fericire bietul om a scăpat cu mici lesiunl. Pacientul s’a transportat la spitalul Colţea.
—x—
La primărie. — Ieri a avut loc un qui pro, quo nostim la primărie. Un domn X, fdrte tare în scrimă, martor permanent la tote duelurile ce se lac la hipodrom, a fost printre martorii tînerulut Y. După ce oficerul stării civile citi articolele din lege privi-tore la datoriele reciproce ale soţilor, el sfirşi prin trasa obicinuită :
—	Sunteţi căsătoriţi /
Domnu X, uitând că este la primărie şi creZându-se la hipodrom, adaogă cu un aer grav :
—	Ondrea este satisfăcută 1
—x —
de luna lui Mai fi.
Londra, 9 Aprile.
D. CliamberJain ia cuvântul în Camera comunelor pentru a critica proiectele d-lut Gladstone.
Belgrad, 9 Aprile,
Consiliul de miniştri a adoptat programul d-luî MijatovicI, care face mari economii şi reducţiuuî de ehieltuiell aplicabile la tdte ramurile adminisHaţiunu.
Berlin, 9 Aprile.
Guvernul a depus pe biuroul Camerei proiectul sâfi de credit pentru desvoltarea şcolilor germane în provinciile orientale ale Prusiei.
Berlin, 9 Aprile.
Gazda Crucii spune că Papa şi d. Bis-marck sunt de acord asupra tutulor puntelor şi că restabilirea păcii eclesiastice îu Germania pare a fi asigurată.
Roma, 9 Aprile.
Se dice prin cercurile parlamentare că cabinetul actual va remâne în capul afacerilor, pentru câ regele consimte la disol-varea Camerei şi la nouile alegeri generale
După Ziarul Stampa nimic nu arată el sisteaţa unei crise ministeriale. Cele l’alte Ziare menţin contrariul.
Pote am fost denunţat, compromis prin câte-va scrisori anonime scrise de Wanda către autorităţile austriace. Relaţiunile mele cu magnaţii disidenţi erafi de ajuns pentru a atrage asupra mea presupunirile au-torităţeî, şi captivitatea mea asigura libertatea acelei infame creaturi pe care o luasem de soţie...
Când am scăpat din' închisore, bauche-rul şi Wanda, preveniţi la timp, luaseră măsurile trebuincidse ca se liniştescă mânia mea.
Wanda ştia că aş fi ucis’o ca pe o viperă.
Lucrul principal era de a asounde fructul greşelel lor.
Pentru a’şî ajunge scopul, găsise o fată seracă căreia iî Zise.
— Iată cu ce vel trăi. Tu vel face un «opil, noî îl vom face se dispară. In locul iui vel arăta lumii un copil de la altă femeie. Fata primi. Ea nu era încă mamă..,,
Când focul a căZut peşte Gomora, nu era in acel oraş decât un om drept! Dumre-Zefi i a spus se ia3ă din cetate.
Dacă ar 6 fost măcar doue-decl 6mem
credincioşi, pdte că D-Zefi l-ar fi iertat pe toţi.
După ce şl varsă focul, ungurul urmei istorisirea.
Nenorocita^mamă se ţâra la picîdrele bancherului.
—	Haide 1 strigă el, ce plângi în zadar
Ion îl întrupse :
—	Puteai vedea ce se petrecea acolo ?
—	Până acolo, -respunse ungurul, am audit numai, însă îndată am dat la o parte perdelele şi am fost faţă la acostă scenă îngrozitdre.
Robert Kodom luă copilul...
Femeia îl ţinea strigând:
—	Nu, nu, nu voi!
Robert Kodom o împinse la o parte ou piciorul, şi luând copilul de picidre îl sfarmă capul de marmura căminului...
îngrozitor 1 strigă I6n.
—	Me#,repedisem, continuă ungurul, s§ iafi nenorocita creatură din mânile călăului... îndată însă ce am deschis uşa m’am simţit prins de nişte mâni de fer.
Cei douî omeni mascaţi pe care î-ani văzut cu tâmplarul intraseră în urma mea...
Ei me ţineafi.
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFUL — 30 MARTIE 1868
După JRasegna, contele Robilant ar fi declarat căi nu primesce misiunea d’a forma ,1U cabinet.
Roma, 9 Aprile.
Ministrul de resbel a declarat în Cameră că doui soldaţi aî garnisoneî din Padua afi mur't în adever de choleră, ddr că de atunci nicî un deces nu s’a mal semnalat şi că măsuri s’aB luat pentru a isola orî ce militar, chiar în caşul cel inaî puţin suspect.
Din ediţia de 7 ore sera
Londra, 9 Aprile
Camera comunelor a primit într’un mod rece xpunerea proiectelor d-lul Gladstone. Tote parele de dimineţă atacă disposiţiu-nile proiectelor pe cari numai Daily News le apără. Limbagiul presei prevesteşte ne-isbânda complectă a proictelor d-lul Gladstone.
Roma, 9 Aprile.
Contrar celor-l1 alterare, Stampa asigură că consiliul de miniştri n'a luat încă nicî o botărtre privitdre la demisionarea cabinetului.
Bucheburg, 9 Aprile.
Căsătoria prinţului Wilhelm de Wtir-tenberg cu princesa Charlota de Sehaum-burg Lippe s’a celebrat ieri sera în car pela castelului.
(Havas)
ADUNAREA DEPUTAŢILOR 28 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi un sfert, sub preşedinţa d-lul I. Agaricî, fiind presanţi 102 deputaţi.
Se procede la discuţia pe capitole a bugetului de chieltuielî al ministeriuluî instrucţiei şi al cultelor.
D. C. Dimitrescu susţine reînscrierea în budget a sumei pentru plata diurnei membrilor consiliului general de înveţăment. Cu acest prilej, d. Dumitrescu respinge acuzaţiile ce s’aft făcut în parlament membrilor corpului didactic.
D. Prim-ministru răspunde că guvernul a declarat de ieri că nu ee opune Ia înscrierea acestei sume, de şi inutilitatea instituţiei e atât de bine dovedită şi nu se contestă de nimeni.
D. lenescu cere suprimarea sumelor pre-vădute pentru inspectorii şcolari; d-sea dice că inspecţia şcolelor, de si e forte necesară, nu se face bine cum se face.
D. prim-ministru ^răspunde că nn prin suprimarea inspectorilor se va face mai bine inspecţia. Cererea d-lui lenescu e absurdă,
D. ministru al şcolelor $ice că va publica un buletin în care va da la lumină tote raportele inspectorilor şcolari; astfel t6tă lumea se va putea convinge de modul în care işt fac datoria aceşti funcţionari.
Se primesoe amendamentul prin care se prevede suma de 3000 lei pentru plata consiliului general de înveţăment.
Amendamentul d-luî lenescu pentru suprimarea inspectorilor şcolari e respins.
D. Al. Marghiloman cere reînscrierea subvenţiei ce se dădea scolei normale din Bncuresci a societăţii pentru învăţătura poporului român.
D. prim-ministru 4ic® că suma de 15000 lei s’a suprimat eu intenţia de a se reîscrie^
din cauză că scăla normală de care e vorba, merge fărte rău şi acăstă ameninţare trebue se servescă de avertisment conducătorilor el.
Camera admite reînscrirea acestei sume.
B. dr. Oantemir propune un amenda-um ut pentru menţinerea subvenţiei ce se ^ grădinei botanice din Iaşi.
Amendamentul d-luî Cantemir, după es-plieaţiile d-lui raportor, se respinge.
D. Ciocazan propune a se acorda o subvenţie de 10,000 lei pe an teatrului din Craiova.
Amendamentul se respiDge, fără discuţie.
La capitolul scălelor secundare, d. Ghior-ghian cere ca să se trecă între gimnaziile prevăzute în budget şi gimnaziul din Do-rohoiu, căci comuna Dorohoiîi a propus se plătescă subvenţia prevădută de lege şi se dea şi localul pentru şcolă.
D. Ministru al învăţământului dice că comisia bugetară a suprimat acăstă sumă din motive de economie; d-sea însă cere să se prevadă în acest caz şi suma necesară pentru gimnazial din Alexandria.
Amendamentul d-lul Ghiorghian se pri-mcsce.
Se voteză şi suma necesară pentru întreţinerea gimnaziului din Alexandria
Cele-lalte capitole din bugetul instrucţie! se voteză nemodificate.
Se trece la secţiunea cultelor.
D. lenescu cere suprimarea disposiţiilor privitore la pensii şi ajutore din secţiunea cultelor.
D. Prim-ministru dice că guvernul vrea se îndrepte starea clerului şi doresce ră dicarea Bisericei ortodoxe române. Anul a-fcesta nu s’a putut face mal nimic, din causa lipsei de resurse şi a mulţimeî lucrărilor, dar anul viitor va veni cu un proiect de lege pentru îmbunătăţirea stării materiale a clerului.
Cererea d-!uî lenescu se respinge.
D. Kogălniceanu cere suprimarea cheltuielilor de represintaţie ale Si. mitropo-liţl.
D. Prim-ministru răspunde d-luî Kogălniceanu şi rogă adunarea se respingă propunerea acestuia.
Amendamentul pus la vot, se respinge.
Se procede Ia votarea în total a bugetului de cheltuieli al ministerului instrucţiunii publice şi cultelor.
D. ministru al învăţământului dă citire mesagiuluî regal prin care se prelungesce sesiunea corpurilor legiuităre pănâ la 9 Aprile inclusiv.
Bugetul ministerului instrucţiei se în-cuviinţăză cu 58 voturi, contra 11.
Se dă citire raportului şi proiectului de buget al ministrului agriculturii, comercialul, industriei şi domenielor.
Proiectul se ia in consideraţie fără discuţie.
La capitolul privitor la şcolele speciale, d. C. F. Robescu cere se nu se contopescă scbla de silvicultură cu cea de agricultură,
D. Tache lonescu propune un amendament pentru înfiinţarea unei a treia scoli practice de agricultură.
Capitolul se votăză nemodificat.
Tăte cele-l’alte capitole se votăză nemo-dificate.
Bugetul în total se încuviinţezi ou 63 voturi, în unanimitate.
Şedinţa se rădică la ora 7.
SENAT
28 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub pre-şedinţa d-lul D. Ghica, fiind presenţî 79 d-ni senatori.
D. E. Stătescu, ministru de justiţie depune proiectul de lege prin care se con-stitueşte o comisiune permanentă legislativă.
D. ministru de lucrări publice, depune şi citeşte inesagiul regal prin care se prelungesc corpurile legiuitore până la 9 A-prile 1886.
D. preşedinte comunică ordinea cJileT.
Se votăză fără discuţie cu 53 bile albe contra 3 negre, proiectul de lege pentru
consilielele jue'dţene.
Se voteză fără discuţie cu 60 bile albe contra 2 negre, proiectul de lege prin. care se acordă dreptul de a face un împrumut de un milion judeţului Mehedinţi.
D. P. G. Aurelian citeşte raportul şi proiectul de lege prin care se cedează Ateneului român un teren în dosul Episcopiei.
D. general St. Fălcoianu propune suprimarea art. 2.
Se pune la vot amendamentul de a se suprima şi se primeşte.
Se voteză legea cu 52 bile albe contra 2 negre.
D. ministru lucrărilor publice depune proectul de lege pentru modificarea unor art. din legea creditelor agricole.
D. Ministru de esterne roagă pe Senat a se ocupa chiar a4l de convenţia telegrafo-postală cu Austro-Ungaria, pentru care se se suspende şedinţa spre a trece în secţiuni,
D. preşedinte pune la vot trecerea în secţiuni, pe care Senatul o aprobă.
UiMe Moriaţlia in silţia ia aseră
In piiviuţa afacere! Creditului funciar urban, Voinţa Naţională comunică urmă-torele informaţiunî, culese dintr’o sorginte autorisată şi sigura.
Deficitul care s’a constatat a fost de
98,000,	din cari 70,500 în efecte şi 27,500 în numerar.
Consiliul de administraţie şi direcţiunea, din propri.ele lor mijlăce, ati scos din depunerea făcută de casier 64,500, rămânând a mal scote încă rostul penă 70,500 în efecte, aî căror depositari nu s’au găsit încă’
Ancheta judiciară este aprope terminată; acum urmeză ancheta direcţiune! Creditului si aceea a ministerului de fiuance.
Iu ceea-ce privesce ştirea dată de unele ijiare cum că direcţiunea a silit pe funcţionarii societăţeî Creditului funciar urban se renunţe la lefurile lor pe o lună pentru a se acoperi deficitul, ea nu este esactă.
Este adevărat însă că fostul casier Eco-nomu a presentat staturile funcţionarilor pe luna Aprile ca achitate, fără a se sci decă funcţionarii aii primit sau nu iefu-rile pe acesta luuă.
De altmintrelea nici direcţiunea nici consiliul de administraţie nu s’ati gândit măcar să impnnă pe funcţionari la un a-semenea sacrificii!.
Consiliul teohnic at ministerului lacră-rilor publice a aprobat caetul de sarcine
pentru construirea podului peste Dunăre. —o—
Suntem informaţi că ministerul de res-boiă a fixat la 15 Maiu examenul cel nou al căpitanilor cavaleriei şi aî flotilei, propuşi pentru gradul de maiori’ Examinarea se va face în localul Cercului militar.
—o—
Aflăm că făcătorii de răii cari au provocat deraliarea trenului Fulger aă fost conduşi sub escortă la Slatina, unde se urmăreşte instrucţiunea acestei crime.
—o—
O ordonanţă a prefectureî poliţiei a in-terdis, până la Paşte, tote spectacolele în filele de miercuri şi vineri, din causa de-nielor ce se oficiază în aceste <jhe Wte bisericile.
—o—
Luni representaţia in folosul mal multor opere de bine-facere şi artistice, dată cu concursul trupei române de d-ra Elena Teodorini. D-ra Teodorini va cânta între altele, Castă Diva din «Norma.»
Preţurile locurilor vor rămâne aceleaşi afară de logele rangul I care vor fi 100 lei şi stalurile rangul I cari vor fi 25 lei.
BIBLIOGRAFIE
Scăla Naţională şi principiile el
Acesta este titlul unei consciinţidse lucrări asupra pedagogiei, datorită penel d-lui Ioan Nicolescu, profesor de istorie universală şi bisericescă la Seminarul central.
In acăstă disertaţie, d. I. Nicolescu îşi propune a aşe^a temeliile teoretice ale u-neî pedagogii naţionale.
Reproducem, pentru a da o ideie de co-prinsul acestei broşuri, o parte din preliminariile ei.
Reorgarisarea învăţământului, dice d. Nicolescu, pe basele mal largi, naturale, psi-chologice, culturali şi istorice la poporul româu este o necesitate tot atât de mare pentru nouile generaţiuni ea şi necesitatea d’a înconjura o atmosferă viţiată; tntr’una respiră fisicul, în cea-l’altă inteligenţa şi spiritul nostru.
Decă s’a vorbit de o nouă eră şi acela care a indicat, ca multe altele, naţiunel, a-cestă bună vestire, cu care a mai încălzit multe inimi sceptice şi înţelenite, nu a putut înţelege să remedieze lucrurile de cât prin scălă. Cu tăte aceste siDgur cuvântul magic a fost destul ca să frământe spiritul multora, aşteptând numai decât minunea promisă; ca şi când era nonă ar cădea d’a gata din cer. Ştim că tot ast fel fără să mai muncescă — aşteptă şi Iudeii pe Mesia -— care se ie dea d’a gata tote, se ’i facă într’o clipă stăpâni peste alte popore, der amar s’aă înşelat căci Mesia venind a mântuit numai pe cei vrednici şi care munoesc’ «Mal da din mâini Petre, decă voeşti să nu te îneci.» decă voeştt o stare mai bună, atu.icl să poftim la muncă seridsă şi muncind mertu, trăind în armonie în casa ndstră ne vom îmbogăţi şi fortifica şi din prosperitatea nostră numai va răsări ca o plantă scumpă era nonă.
Era nouă îşî are soldaţii seî, apostoli ce se devotâză pentru posteritate, îşi are primăvara sea, în care încolţesc ideile şi prind rădăcini în inimi. Omenii mari cunosc acest timp propice, şi decă văd că starea naţiune! nu mai este satistăcetore, concep planuri noul de ameliorare, mal repară maşina Statului, cum aii făcut aî noştri, revizuind Constituţiunea spre a satisface necesităţile timpului. De aceşti bâr* baţi se aruncă sămânţa regenerării. Contimporanii cultivă plantele resultate cu pietate, precum se cuvine a îngriji de o nobilă plantaţinne şi numai a doua genera-ţiune culege fructele erei celei noul; de alt-cum sunt circumstanţe destule, în care cultivatorul harnic are fericirea d’a gusta
însuşi din fructele pomilor sădiţi de dînsul; şi ce bucurie este pentru un asemenea vrednic bătrân d’a se adăposti sub umbra lucrului mâinilor săle şi d’a se îndulci cu fructele de el cultivate!
Era nouă se inaugurăză numai prin şoolâ şi eă cred că nu’i numai accidental d’a procede la a doua revizuire adică a şcdlel după cea d’ântâi deja făcută în Stat; Voi 8 arăta In ce raport intim socotesc eă şcâla şi Statul. Reorganisarea şcdleî viitorului se va face ţinând cont de tote con-diţiunile în care ne aflăm, fie interne, fie externe, fie materiali, fie morali săil intelectuali, etc., aşa după cum cer necesităţile politice şi culturali ale naţiuni’.»
Lucrarea se găsesce în deposit la autor.
Duminică 30 Marte, va avea loc în sala Ate-neu'ul al 8-lea concert symphonic, la care va lua parte şi d-ş6ra Theodori, fiică a d-ruluî general Theodori, despre care se vorbesce ci ar fi o artistă desăvârşită.
Se vor esecuta de astă deiă:
Uvertura din Coriolan de Beethoven;
Concert de Mendelsohn, pentru clavir, ţinut de d-şdra Teodori, şi orchestră;
Berceuse, de Reber.
Piesă de Rameau ;
Concert de Beethoven-
Sperăm că şi de astă dâtă succesul concertului al 3-lea va fi deplin-
Teatrul Orphtu. — Se scie succesul reprrtat de profesorul P. Rodolphe la representaţia de jouî săra de la Orphefi. Figurile făcute de celebrul profesor de biliard au fost strălucite şi toţi amatorii au admirat precisiunea şi siguranţa cu care d. Rodolphe a făcut serii mari de cerambolaje.
Luni va fi la Orpheu a doua representaţie.
Trupa d-luî lonescu va juca o fdrte haslie comedie şi mal multe cântăreţe vor esecuta ariile cele mal variate. D. I. D. lonescu însuşi va recita câte-va canţonete.
Societatea „Concordia romftnă,“ — Localul său propriu propriu strada Calvină No. 2, sâni bătă 29 Marte 1886, a 21-lea serată dansată în vastele sele saldne, în sesonul anului anului 1885—86 şi al 10-lea an 'al asistenţii sele, pe care d-nil membrii al societăţii sunt rugaţi a o onora cu presenţa d-lor precum şi a familiilor d-lor. începutul seratei la ora 9 jumetate sera Preeiul întrărel: pentru membri şi fami iile d-lor intrarea gratis, iar pentru persdnele introduse de un membru al comitetului seu al societăţii 2 lei de persdnă şi 3 de familie. O muaică militară va cânta în tot timpul seratei cele mal plăcute jocuri de dans.
JLVIS
De la un timp încoce a’au înfiinţat în capitală nisce biurourl de a-nunţurl cari d9 cari cu titluri mal ponapose. Aceste biurouri nu au fost însâ de cât nisce preteste de esploa-tare şi de înşelăciune, când a negustorilor, când a «Jiarielor.
Noi anunţăm că n’am da^ autori-saţiune nici unuia din ele, nf<ji unei persdne chiar s6 pnimescă anunţuri sdă abonamente în numele nostru. Orî cine are trebuinţă de §iarul nostru sţe se adreseze direct la administraţiă, căci' ori-ce angajament cu vro persdnă streină se consideră nul.
Mal anunţăm că de la biuroul de anunţuri aşa numit „Romfillia", nu vom priimi la acest ţîiar nicî un a-uunţ, orî cât i s’ar plăti.
Hotelul Frascati
venabilă şi cu bane certificate. A se a-dresa la adininistraţiunea hotelului.
Căutal se scap din manile lor ; în zadar, pentru că acel miserabill luaseră t<5te pre cauţiunile.
Intr’un minut am fost legat.
Wanda vedându-me nu putu s5 se reţie şi strigă cu gidză.
Prin o mişcare instinctivă, bancherul se puse în faţa corpului nenorocitei copiliţe pe care o ucisese.
Mama leşinase...
—	Asasini! strigai eî3.
Wanda nu se mişca din loc.
Ea se întorse spre Robert Kodom şi’i uise:
—	Dacă trăeşte, sunt perdută.
Fii liniştită, răspunse banchierul. Făcu un semn dmenilor care voiaă se mS ducă :
—	Aşteptaţi le 4jge el..
Luă copilul mort şi ’i aruncă într’o gaură făcuta în perete, apoi puse piatra luată la loc.
Aduse pe tâmplar, căruia i se scdse legătura de la ochi. Dupe ce unse cu var peretele iu locul unde pusese piatra, i ş’aîi legat ochii şi i’ag dU8 djn BOg afară,
Vuetul trăsureî mg făcu se cred că ’1 duc do unde ’l aB luat....
Apoi aă aşezat bine tapetul la loc şi a îi spălat parchetul cu îngrijire.
Wanda era preocupată de presenţa mea acolo.
—	Ce facem cu el ?, întrebă ea arătân-du-me.
—	Nu’l vom ucide, respunse bancherul.
—	Pentru ce ? (j*se Wanda.
—	Pentru că trăind, pot se am nevoie de el.
—	’Ţî baţi joc de mine, respunse Wanda.
___Te iubesc, <jise Robert Kodom cu i-
ronie, şi numai bărbatul tefi pdte se res-pundă pentru tine.
—	Ah! <Rse Wanda.
—	Ei bine! să’i spun un cuvânt...
Ea sări de pe pat şi veni la mine.
__ Decă te desleg, ’mi spuse ea la u-
reche, cu cine începi ?
Miserabila credea să scape, în timp ce eu voiii gâtui pe bancher.
—	Voi» începe cu tine ’l-am răspuns,
Ea ijiso :
—	Me îndoia^... şi se aşe^ă pe pat.
—	Fă ce vrei cu el, adaogă ea, adre-sându-se către Robert Kodom ■
Tonul cum pronunţă aceste cuvinte
Wanda, afî fost maî durerose pentru mine de cât situaţia in care me aflam.
Robert Kodom se uită la mine.
—	Ascultă, <jise el, aî eşit din Leopold-stadt, der te voiii închide In alt loc de unde nu vei mal eşi, asta ’ţî jur eu.
In acest leagăn aci este o fetiţă născută de curând. Erai închis la Leopoldstadt, când s’a născut acesta fetiţă la Paris. Yoeşti se fii tatăl el?
—	Me judeci dupe d-ta, respunseitî eu ? Nicî o dată nu voiii primi acestă infamie*
In ace) moment, omul mascat intră.
—	Ce aî făcut cu tâmplarul ? întrebă baucherul.
—	Cu doue picături de elixir l’am îmbătat. L’am culcat pe chei îl; mâne când se va treiji, va crede că a visat.
—	Trăsura e aci ?
—	Da, stăpâne.
—	Sş’l fiucţ pe d-lui unde veî şti.
Am fost pus între cel doi âmenî.
Am mers cu trăsura aprope o jumătate de oră.
M’au scoborît în acesta pivniţă ; de a-tuncî sunt şepte-spre-^ece ani!
iiifW-Mgafls jrvFŢrre*:
i
XVII
Evadarea
Ioan îşi preumblă privirile în giurul seiî şi întrebă:
—	Pe unde te-au adus aci ?
—	Era acolo o uşe, (jise ungurul. Am rupt’o în bucăţi... şi, când am dat jos uşa, am găsit în dosul el un zid.
Când pâinea şi apa s’au coborît pe boltă am făcut an semn aci...
A doua di, am făcut alt semn.
Şi aşa mai departe.
De câte-oiî se fâceîî trel-decî, numărăm o lună.
Dupe done-spre-dece luni, adăogam cinci dile pentru 31 ale lunilor, scădend una pentru Fevruare; ast-fel pot se-ţl spun cu siguranţă câtă vreme a trecut de când Robert Kodom m’a îngropat de viii.
Ioan nu se putu opri de a admira stăruinţa acestuFom care, de atâţia ani, n’a-vuse nici o di de descuragiare.
Urmară între aceşti doul dmeni, apropiaţi prin nisce evenimente atât de stranii, lungi convorbiri şi duidse destăinuiri.
Ioan sa simţia din di în 41 mal tare
pentru opera pe care avea speranţa de a o duce la bun sfîrşit.
Der orele treceaii, şi nimic nou nn se întâmpla.
—	De cinci luni eşti aci, dise intr’o 4i ungurul tovarăşului seă de îuchisâre. Astăzi e 20 Aprile 1854. 3
Ioan plecă capul.j
—	Ce s’a făcut Luiza ? îngână el. Biata soră care cel puţin na scie, ca mine, taina nascerii ei ! K ore tot acasă ?
Atunci un gând dureros îi îndoui durerea:
—	Decă Madelena se va întâmpla se mdră, ce sortă aşteptă pe te aera şi slaba fată pe care o lăsase aprope mdrtă, ieşind din rîul în care o aruncase desperarea ?
De o dată ungurul se sculă :
—	Ascultă ! esclamă el.
Ioan asculta.
Un sgomot îndepărtat ajungea până Ia başca.
Eraţi ca nisce lovituri de sapă care sg a-duiaii pământul...
—	Gine-va sapă acolo, dise Ioan.
—	Da, 4ise ungurul cu bucurie, sapă!
Prizonierii ascultară maî multe ore...
Sgomotul părea a se apropia.
(Ya urma)
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 30 MARTE 1886
rit S* i l i_j» [■ 'iV-- r,
LINIA ANKER
Linie nafională austro-uugară, concesionată
Cea mai şicuri, mai bunii şi mai eftină inie deia
Triest şi Fiume ta New-York
Vaporul „ALEXANDRIA'' (2017 tone) Plecarea din TRIEST ....	15 Aprile
Plecarea din FIUME. .	. . 17 Aprile
Bilete directe de pasageri şi tran portu-I di recte de mărfuri şi conosemente de <a Viena Budapesta şi alte .staţiuni principal-1 &>e Aus-tro-Dngariel la t<5to local tâţilo priucipale ah Americel do Nord.
Incârcăminte se primesc pentru porturile intermediate din marea Mediterană Amănunte de la
I W. CHAPLIN
Representantul d-lor Henderson Brothers, Triest
i— —-wr—	- ~ ~ ~*
CURSUL BUCURESCÎ
-<>m

CASA RE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 îa noul palat; Dacia-România
Cursul p* (Jiua de 29 MArte 18 6.
na
curioşi !!!
Mult cunoscuta preijicâtbre a trecutului, presen-tului şi viitorului, d-na A. Alexandrescu, prin ştiinţa sea cu cărţile Ungare, Mahomedane şi Zodie etc., va arăta întrdga viaţă, gândurile şi destinul precum şi ori ce evenimente, predice modul cum se ajunge la realisare şi interese e din trecut, present şi viitor, arată orele şi timpu de noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţi phisionomiştl şi chiromantişti au lemas uimiţi asoultând’o — Domiciliară în strada Traian No. 94.—la finele tranvaiuluî stra-deî Că Ara şi la drepta_______________________
5®/o Rentă amortizabilă.. i	.
5°/o	*	română perpetuă
‘filo Obl. de Stat [rur. convertite] fiP	„	C. F. JEtomâne .	»	.
59/o	,,	Muu ipale .	,
10fs. ,,	CaofeK Pens. [300 l.j	'
filo Scris,	funciare	rurale	.	,	'
7°/o »	„	„	•	•
, urbane .	.	•
5°/o
filo
7°/o
împr
ou prime Bucuresoi [20 fr.]-5% Comunale nuoi . . . . -banca Prevederea ...........
AVISU De veiHjare Cofetăria Griviţa din Buzfid, situată la posiţia cea mai bună (colţ), fiind bine asortat cu t<5te articolele pentru acestă branşâ şi cu t6te aparatele ţrebuiuciose, precum şi mobilier pentru instalarea unei grădini, cu condiţiunile cele mai convenabile. — Amatorii sunt rugaţi a se adresa la sub semnatul, fie în per-sonâ fie prin corespondenţă.
C. Rădulescn. Buzeu.
Dl VERSE
A ar contra, argint naă bilete Bilete de Bancă.' .... Fiorini val. Austriacă
Măre: Germane...........
8ann-note F.-ancese ,	.	.	,
Ruble de hârtie
Cumj 96i?2 00 89
74/
210
102t/2 82 Vi 91 >/•' 99 31
ve»d.
~97
91
90
1885
23 Martie
Banca Naţionâlă d României
SITXTA.TIXJIsrEA
1886
Martie
ACTIV
SXJdS^EA.RA.
1886
15 Martie 22
K'h 2lt 87» i IO3V2 83
92'/a
100
33
13. */,
14.
25847125
823321
19385214
11865354
1053409
1347570
194954
141633
11782700
18029270
1163135
142107759
12000000
1418086
83029830
?,c0	102
1.V3	1
un', iroVî
2,46 | 2.50
* 4
SCROBEALA ALBA
IN 0RISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mai bună Scrobălil albă est* aceia de la Cassa P. HEUMANN & C-ie din Anvers, (Belgia) şi care concurdză în calitate eu cele 1 mai bune mărci engleze, fiind cu uîte aceste mult mai eftină.
Se efectudză în pach te de 2 1 j kilo cu etichete, precum şi în cutii de */•„ */*, */g şi V16 kilo cu etichete în chromo-iitografie.
A se adresa pentru preţuri şi condiţiuni la
HL WABTHA
Representaut general pentru România. — Bucurescf.
3Ş8954
11782700
31127536
2350653
142107759
1 Casa(M?etă:	'	34637303	34589878
I ^ a (Bilete ipotecare		25914465	25915400
Efecte de îucasat		502865	443716
Portofp|i 11, român şi străin		18342533	19184311
împrumutul garantai cu efecte publice • . .	14664360	15030220
Fonduri publice . . . . 			11988641	119386-41
Efectele fondului de reserva		1901615	1901615
Imobilî		1992155	1994612
Mobiliar şi Mauhine de imprini&t ....	167471	167471
Cheltuell de administraţiune		12721	121277
Deposite libere		18715020	17906520
Compturî curinţl		18911034	18650344
„ de valori		2251146	2326503
PASIVU	150109338	150310508
Capital		1200000	1200000
Fond de reservă		1901957	1901957
Reserva de amoriisarea Imobilului		97785	97785
Bilete de bancă în circulaţinne		96165190	96918650
Profituri si perclerî	:		
Dobândi şi beneficie diverse 			335288	368519
Deposite de retras ... 		18715020	17996520
Compturî curinţî		19734248	19739537
» de valori . . . i		1159850	1287540
	150109338	150310508
Dumnezeii să’ţî resplăteasoa !
Mulţumesc de miî fiq ori pentru ©x-t rac tul d© ulei pentru urechi trimes j mie, care m’a vindecat cu desăvârşire; căci iareşî aud forte bine. E de mirare aceasta căci în curend împlinesc 80 ani.
Mulţumindu-ve încă o dată, rămân al d v6tră servitor.
Vosag de Andor
REOUNOSOUT ESTRACT anumit
Uleiu pentru Urechi-
Se pote căpăta pentrn 8 fr,, pn instruc ţiunile întrebuinţâreî de la medicul se-j cunuar C. R., Z)r. SchipeJc.	’i
Deposit prineipal k Ignatz Lobi, f Vicna, IX, Seegasse 8.
■GmMBnac&rjrrv,

Ban fca Naţională a României
multAmire
Sâmbătă 22 corent, ora 8 sera e-ram ş6 cad victima unul incendia îngrozitor, care printr’o întâmplare s’a aprins laboratoriul mfeu de cofetărie aduc mulţumirile mele d-lul Poliţaiu S. Vasilescu şi agenţilor d-sele, cari, prin graba şi curagiul ce afi depus, focul a fost localisat şi stins.
C. Rădulescu. Buzeu.
De Vân^ar^
O casă mare cu grădină, în ; trada Cosma No. I. — Doritorii se pot a-dresa la administraţia acestui (Jiar.
D-şora Eleonora Siibert
ABSOLVENTA DIPLOMATA A CONSERV. DIN VIENA
Fostă elevă a prof. Iul. Epstein
Se recomandă oii.pb. pentru leciiuuî de piauo
Str. DOAMWEÎ, No. 5.
La 3(15) Maift viitor licitaţiunea in localul Bâncel, pentru furnitura a 5000 metri tablă de aramă.
A se vedei condiţiunile la Direcţiunea Lucrărilor, strada Smârdan, casa Ioanide.
fWtnphirfot Patru locurî de mRea8i‘
U%3 II Iul III lai de letnue, ’imprennă cu
case, pivniţă de vinuri, gradină cn pomî roditori: caişt, vişini, cireşi, pruni, căp-şune, perl, meri, coacăze, fragi două po-gone, trandafiri altoit!, două aleinrî cu viţă de struguri, ‘vis-a-vis de gara Târgovişteî la «Concurenţă».
Două perechi de case in Dealu Spirei strada Seneca No. 4, ce dă în strada Ca zSrmeî. Doritorii se vor adresa la d-na Paulina Slânicânu vis a vis de garaTergo-vişte No. 124, lângă mag as ia de lemne Ia «Concurenţă.»
Bătături sau Negi
Se depărtezi sigur şi fără durere in timpul cel . mal scurt prin ungerea cu tinctnră de [.bătături renumită şi singura adevărată a lui Itavnlner, din Pharmacia roşie în P- sen.
ICO Costul u nai sticluţe cu car- 1 CD m, ton şl cu pensulă___________________ I ID»
DtVposit în Ilucmesbî la d. Farmacist fiu-jiolţ.SsJiuiettaBi, krj/wcfft-Quiţei	UJ
De închiriat şi de vânzare
de la sfântn George
Casele din strada Scaunele No. 11, couţinend opt camere, dependinţe, grajd, şopron, p imn iţă, grădină etc.—Doritorii se pot adresa la proprietar d. M. îonescu, ştnuţa Colţii No. iq„lu|
rm»
^	' ~i ÎT”
Elisareth Hardine
m6şA cu diplopjiA din streinAtate
Fostă directore a Spit. de moşit din Kazan.
Dă Gonsiltatimiî ie la orele 10—12 a.i.

STRADA COSMA, no. 1.
De vendare
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu strîugător şi numârăfor
Diverse caracter-» de litere, precum şi mater • 1 puţin uzat, din care s'ar putea forma o bună tipografie in p ovincie Amatorii se vor adresa la d-1 comisionar I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucuresc'.
va	nui.,-.	. - ;	.
Lecţiuni de Dans
OTEL FIESCHT, Strada ŞELARI, oamera 24.
Sub-semnatul «re onâre a aduce lai cunoşiiuţa onor. public că dă lecţiuni de
dans atât privat cât şi la domiciliul a£u
Profesor ds Dans.
J;i;i
fr f fi 1
NUMAI DE LÂNA de OIE CURATA
pentru uii m de o statură mijlocie
PENTRU Un GoSTlIiil.
i	florio!	90 cr. din	lână	bună,
8			»	mal bună;
Ml			»	fină
12	»	40 cr. „	»	cu totul fină
Plaidnrl d’a călătorie, bucata 4, 5, 8 până lu 12 fi.- Costume forte fine, par.Ulonl, pardesiul!, stofe de ha»ne şi manlţils de plde, tiflu, loden, commis, camrugarn, cheviots, tricouri, postavuri ■pentru domne şi postavuri pentrv biliard, peruviene, doskings^.recomandă;
DeposITMe”fa- ţţ
bricăîivBrunn |<
Mostre franco. Modele pentru d-niî croitori nefrancate. Am în permanenţă un deposit de pestavur] 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că eu'marele mele afaceri iuternaţionalt îmi -român o mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 met-i, dar sunt silit să mă desfac, dei asemenea resturi cu reduceri mari sub preţul de producere■ Ori ce om cu minte t'ebue să recu-niăscă că din resturi aşa de mici nu se pot trimete mostre căci la câte-va sute de cereri de mostre in cel mai scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată Înşelătorie oând diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele sg taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asemenea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba «au să trimit banii înapoi.
Scrisori ee primesc ic limbaje germană, ungară, bohemă, polonă, italiană şi fiancesă
43, Strada BUCUREŞTI R-Vodă, 48.
Sub-seinnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bi curesţean şi întregeî ţerî, că în fabrica mea, superidră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în Bucurescî, st.radd Radu-Vodă, No. 45, se fa-bricdză stofe indigene din lână curată din ţeră pentru costume bărbăteşti, oare le vend cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tot-d'auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea mai frumdsă tăetură după jurnalele cale mai nuoi, cu preţ moderat ILIE M. POPP.
Fabricant de Postav şi Croitor,
Str. Radv.-Yoda, 34 si A.caătmt$i, 88.


ESiîşiGvf
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris si recomandată de către coi mai însemuaj,! Modici, feBRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
B6lE DE PEPT (Oftica), RACH ITISM U U (Copil scrofuloşi şi diformi).
Modul înlrebuinţărei: Fie-care lingură înlruă jumătate pahar cu apă Jt jachar.
Ph“ FATITAtJBEţtCrE, 91 Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tote Ph‘».
îyr&s," ţsr ^ fabricarea caramizei
Sistem© aprobate şi de construcţiile cele mal solide pentru fabricarea eftină a

Cărămizilor ordinare,săpate, fasonatemrefractare
Taburî de svfintnrat, plăci pentru trotoare şi vestibule,
Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect	LOUIS JAEGER feld-Oologne'/Germania/,
0 buna 'îngrijitore arta bucătăriei, limba
germană şi română caută un loc intr’o familie o-norabiiă. — A se adresa In strada Domniţa Nas-asia No. 4.
matî6nâla
societate generală ie asigurare în Buciumi
Aprobată prin decret regal No. 225 din 35 Ianuarie 1885.
Capital sori ol 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 le! deplin! versaţi 15,000 acţiuni de lei nou! 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei „Naţionala1* asigură 1. In contra daunelor de Inccndiă. II, Con-
tra daunelor dc grindină (piatiă) ci pârtiei-' ‘ '	'	il	‘
păr! de 15% din beuelicinl realisatdin aed il S ramură în ţdră.—Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.—IV- Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face asigurare asupra vieţeî.
d). Capitaluri fixe în cos de deces
Cu participare de 70° 0 din beneficiu în com-binaţiunile următ6re : asigurări asupra vieţei uneia sau a doue persdne, asigurări temnoiale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile urmâtdre :
Asocinţiiinî mutuale de supra-vieţui.e. Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 ani pentru copil de la 4 ani jum. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări Capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite com-binaţiunî.
Până la finele anului 1884 „Naţionala** a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3.500,000 î. i).
DIRECŢIUNEA GENERALA
Str. Carol 1, No- 9,
SOCIETATEA DE NAYIGAŢIUNE CU YAPORE PE DUNĂRE
Valabil de la $ (20) Martie 18S6, până la altă disposiţiune
NN. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circonstanţele timpului şi apelor; in nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni mal înainte de orele indicate în acest itinerar ia. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CURSELE VAPOARELOR DDE POSTA
	CURSE IN JOS			2							CURSE IN SUS:				
			I	ii		III.				III.			I.		II
dela Orşova		Sâmbătă 4 pm.		Luni	4 p.m.	Jupi	4 p.m	de la Galaţi		Mărfi	9 a.m	Jnoî	9 a.m.	Sâmbătă 9 a.m.	
	Severin	Duminică 5 a.in		Marţi	5 a. m.	Vineri	5 a.m.		Brăila		10 25 „		1025 „		1025 „
>»	Brsa-Palauca		6« „	11	6*o ,.		8« „	tt	Gara Ialomiţeî	•»	230p.m		22' p.m.	tt	22op.m.
fi	Raduje vaţ	ft	8	1)	8 ,,		3 „	tt	Hîrşova		3 „		3 n	t t	3 „
ft	Calafat			»»	lOio „		10i „		Cernavoda		5*5 „		5*5 „		5*5 „
ft	Vidin	»>	108S „		1035 „		1035,,		Ostrov		930 M		930 ,f		P3o
tt	Lompalanca		1A>	»»	l2*o p.m.		12« „		Călăraşi oraş		73° „		73« .,	tt	73= „
M	Rabova	1)	315 „	7»	8“ „		315 „	f	Siiistra		U)30 „		103) „	tt	1-3» „
»>	Beket	»•	s39 „	ft	aso		330 M	11	Olteniţa	Mercur!	2 p.m.	Vineri	2 am.	Duminica 2 a. ra.	
>1	Corabia	1)	530 (>	tt	530		530 „	»*	Turtukaia		2» „		2» „	>1	2'5 „
M	Nicopoli	tt	7 „	tt	7 „		7 „	în	Giu 'iuISmărd.l		530 >(		53° „	tt	530 „
»»	Măgurele	*»	720 ()	tt	r ”		72> „	de la Giurgiul Smârd.j			10 „		10 „	tt	10 „
	Sistov	»»	»? »	tt	9.0 „		9io „		Rusciuc		1«) p.m.		11 ..	tt	■11 „
n	Zimnicea	Jl	925		925 „		9 25 „		Zimnicea		4“ „		2» p m.	ti	2»p m
	Rusciuc	Lun’	6 a-m.Mercuri		6 a.m	Sâmbătă	6 a.m.		Sistov		5» „		2*5 „	tt	2*5 „
n	GiurgiQ(Smirci.)		io, ,	tt	10 ..		10 „ 1	»>	Măgurele	ti	7*o „		51? --	ti	5» „
n	Turtukaia	M	12‘ „		1215 pm		18» „ 1	tt	Nicopoli	tt	75) „		53» „	tt	520
u	Olteniţa		12« „		1230 „		1230., I	tt	Corabia		9*0 „		„	tt	710 ,.
17	Călăraş (oraş«	if	1 „		1 H		1 ..	tt	Beket	Jou!	1225a.m.		955 „	tt	955 „
>>	Siiistra		245 „		• 45		2*5 „		Rahova		12*0 „		10'« „	t>	10Io „
	Ostrov		3'5 „		S'5 „		8“„	tt	Lompalanca		6 „ Sâmbătă 6 am.			Lun!	6 a.m.
	Cernavoda		6 „		8 ,,		b „		Vidin		8*5 „		845 „	tt	8*o „
U	Hîrşova	11	3 „	ii	8 „		8 ,.	V	Calafat		916 „	M	91S „	tt	-
	Gura Ialomiţeî	tf	830 „	tt	830 „		830 „	V	Radujevaţ		12» p m.	tt	1215 p m.	ii	l2l!>p.m.
in Brăila		Marţi	di.ninefcâ Jaoi dimineaţa			Duminică dimin.		tt	Brsa-Palauca	tJ	2 „		2 „	ti	2 „
	Galaţi		tt		tt			in	Severin		430		*8° „	tt	43o
								de la Tfverin		Vineri	5 am. Duminieă5 a.m.			Marţi	5 a.m.
Cursele VAPORULUI LOCAL între GALAŢI-TULCEA-ISMAIL:
Pornire în sus :
De la Isma.il la Tulcea-Galţl, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim. Prima plecare de la Ismail şi Reni la G ilaţt la 21 Marte 2 Aprile 1886 INSPECTORI TUL AGENŢIILOR.
Pornire în jos:
De la Galaţi la Tu'.cea-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim Prim i plecare de la Galaţi la Reni şi Ismiil la 20 martie (1 April) 1886 Gnlatl. 3 (I5J Martie-1896 «*5
I

TU	d® 'a 8f. George viitor casele din
âlv JWvlUtâwo strada Negustorii No. 17. A se
adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No 22 sdu în strada Pescăria Veche No. 9 , la d. Stefânescu, proprietar
PRIMA FABRICA ROMANĂ
DE
UBIB 41
£ beutura făcută din lapte, care seintrebuin-ţeija cn un succ’s mare în Rusia, Engliteraşi blveţia, in contra bălelor de piept mai cu sdmă în contra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, rlu , 'S3, sunt stabilimente speciale unde mii
de bolnavi se vindec prin Kifir-Gumis.
La noi in Bucuescl, mulţâmită iniţiative-d-lul LnkianofF, care a fost unul din preparatorii isteţi al acestei băuturi în Rusia. S’a ini fiinţat un stabiliment de Kifir-Gumis pe care--reoomandâm publicului. Traiul la Odesa şi Sai mara e scump, călătoria pâne în Elveţia Ş-Samars o obositdre şi costă mult, pe când oa litatea KifiruluX, făcut de casa LukianofF este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei nbstre medicale.
Fabrica şi depoul general Ki/îr-Cumis s’a mntat de la Hotel de France, in oalea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţel, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucurescî înapoind sticlele g61e.
100 sticle 85 le! — b.
50	»	45	»	*
25	»	22	»	50
In provincie 100 strcle 100 le! 50	»	60 »
25	»	30 »
Pentru bolnav! nea.vuţ! preţurile vor fi scă (Jute.
Tipografia ţ)iarului9 Toiagrafnl*4.. Calea Bahoveî No. 36.
www.dacoromanica.ro
1
)
■V
ANUL XVII. No. 4141.
ÎN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
MARŢI, 1 APRILE 1886
A 1? O îf A M E X ŢF :
Pentru Oapitalâ:
Pentru un an .	.	•	. Lei 24
«	ş4se luni	...	>12
»	rei luni	...	>7
Peutru Districte
Pentru un	au .	-	-	-	Lei 80
»	luni	.	.	•	>15
» trei Juni	.	.	■	>8
Pentru StreinRtate
Pentru un	an .	-	■	•	l e> P*
•	şăse luni	...	»
»	trei Urni	.	.	>12
Abonaihentele se fac la 1 şi 16 ale fie-caret luni.
Dn nmagr vechiu 25 baiu-
Ediţia de dimineţii

'
ANUNCIURf şi RECLAME s
Anunciuri pe pag. IV, linia 25 bani
Reclame pe pag.	III	...	1	lefl
» pe pag.	II	...	3	Iei.
» pe pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa
Francia, Havas, Laffite & C-nie, 8 place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugfene Micoud, 81 Piei t Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv ion. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Iluda-Pe9t, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahoveî. No. 36
XUrectov politic, I, O, FUNDEiCU

Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
(Dupii Rarele streine)
Atena, 9 Aprile.
După espunerea financiară făcută Camerei de primul-ministru, bugetul presintâ uu deficit de 24 milione. Guvernul a împrumutat do la bănci 54 milione din care 17 în numerar. împrumutul patriotic a produs nml puţin de treî milidne.
Constantinopole, 9 Aprile.
Decă Grecia nu consimte se desarmeze şi se retragă trupele de ia fruntarie, se p<5te considera ca sigur că trapele turcesol vor înainta.
Viena, 9 Aprile.
Erl s’au petrecut, în Reiehsrath, sen e Idrte violente cu ocasinnea desbateri! buge tulul ministeriuluî de comerciO. Preşedintele Smolka a fost silit se cheme la ordine pe oratorii stângei şi ai dreptei, şi In ştirbit să le ia curentul.
Reţersburg, 9 Aprile.
In curând va apare uu ukatf imperi 1 care esclude pe evrei de la serviciul mili tar. Comunităţile israelite vor plăti înse un imposit special pentru fie-care evreu care a ajuns versta, fie sâH nu capabil de ser viciu.
Roma, 9 Aprile.
E torte puţin probabil că Depretis va reuşi se se ţie la putere. Singura comtn-naţiune care are dre-care şanse de succes, e chemarea d-lul Cairoli la preşedinta consiliului. In acest cas, e necesară o clisolu-ţinne a parlamentului.
Londra, 20 Aprile.
D. Gladstone ş!*a espus proiectul pentru înfiinţarea unui parlament irlandes, într'un discurs de trei ore. Primul ministru respinse tote acusârile ce i s’aH făcut atunci cănd nici nu se cunosceatt proiectele sele. Unitatea statului nu se zdruncină câtuşi de puţin. Irlanda se va administra singură ; parlamentul irlandes nu va putea să se a-mostece insă în cestiunea dinastiei şi in tbte cestiunile care privesc afacerile străine şi apărarea ţSreî. Discursul a fost de multe ori întrerupt de aplause generale.
A se vedea Ultime Soiri pe pagina ii!
Bucureşti, luni 31 fflarte 1886
Englezii, acest popor practic, car! aâ cucerit lumea întregâ prin activitatea lor comercială, au o <]L5t6re ce este a$i o adevâratâ macrimă. Englezii (Jic : Time is money, adică, timpul e bani.
Un om care perde timpul iu zadar, perde o parte din averea sea. învederat. este insă că orl-ce om din societatea ndstrâ, fiind liber, are tot dreptul d’a întrebuinţa timpul seu, precum voiesce, având apoi a culege fructele datorate activităţii şed inerţiei sele.
Aşa este în ceea-ce privesce omul privat.
Der altmintrelea este decă omul, care ’şl perde timpul în zadar, este Iţivestit cu un mandat, ca ţine de la societate, decă acest om represintâ interesele reale ale unei 6re-care părţi din societate; atunci timpul pierdut într’un mod inutil, zadarnic, este pierdut pentru întrega societate, care în pierderea făcută de represin-tautul sâu, pierde o parte din averea sea propri&, din interesele sele reale, părăsite, nesocotite de către repre-sintantul el.
Confraţii noştri de la «Jiarul junei drepte se plâng „c’au trecut luni întregi, s’a cheltuit peste un milion îu diurne parlamentare şi nici o legiuire n’a ieşit din urna represin-taţiunil naţionale!*
Şi în tâte astea, natural că este vinovată majoritatea parlamentară mai cu semă, oropsitul de guvern —■ acâsta vine ca refren ce nu se mal schimbă in Ziarul junimiştilor.
bâ fim îusâ drepţi, sâ aruncăm o
privire rece asupra sesiune! şi sâ judecăm lucrurile fără ideie preconcepută, fără pasiune.
A cui este vina, că sesiunea actuală n’a dat rodul dorit, c’a trecut timpul în discuţiunl sterile, în interpelări fără şir, ce s’au făcut luni întregi atât la Cameră c-ât şi la Senat ? Apărătorii înfocaţi al regimului parlamentar, nu noi vom combate dreptul inprescriptibil al mandatarului naţiune! la interperale, a-dică la controlarea puterel esecutive. Prin acest drept orl-ce membru al Corpurilor legiuitore ’şl esercitâ datoria sacră de a controla activitatea guvernului. Dâr pentru ca interpelarea se aibă acest caracter respectabil, ea trebue sg fie făcută într'un mod cohsciincios, adică sâ fie întemeiată pe nişte fapte bine studiate de interpelator, care desvolfcând interpelarea sea demonstra atât corpului legiuitor din care face parte intrigă cât şi guvernului că ’şi inde-plineşte^o datorie faţă cu societatea de la care ţine mandatul. Aceste stabilite, întrebăm pe cei de la Ziarul junei drepte, dâcă interpelatoril numeroşi, ce s au succedat In sesiunea actuala ^a tribuna Camerei şl a Senatului, aă îndeplinit calităţile cerute; decă interpelând guvernul adesea-orl asupra unuia şi aceluiaş subiect n’au fost tocmai el de vină că puţine fructe- bune s’aă ales >din activitatea legiferatore a mandatarilor ţgrei ?
u eiue aă fost interpelatoril? Na-turalminfce pă dinenix din minoritatea, iar nu din majoritatea. Atunci pentru ce sâ aruncă vina asupra ma-jorităţei? Dâcă este vinovată îu a-cestă privinţă majoritatea parlamentară, apoi numai şi numai pentru ca a fost prea tolerentă, pentru că în amorul seâ fără margini pentru libertatea cuvântului a ascultat cu o pacieuţă adesea or! prea îngerescă lungile discurse a interpelatorilor fără şir.
Au fost şi sunt pe biuroul camerei mat multe proiecte de legi de cea mal mare importanţă pentru ţâră, este destul sâ amintim pentru a dovedi acesta că printre proiectele de legi în cestiune sâ afla şi nouă lege Comunală. Der <5re ’l vina guvernului că nici unul din aceste proiecte n’a venit la ordinea (jile<? S6 arunce confraţii noştri! o privire retrospectivă asupra ordinelor de <Ji ale lu-nelor trecute atât de la Camora cât şi db le Senat şi vor vedea că rareori esistă o singură <Ji. în care n’ar fi fost anunţată vr’o interpelare. Singurul onor. senatore H. Isvoreanu a desvoltat pe sema sea propria cel ptiţin vr’o 20 interpelări.
Ori ce s ar dice, învederat insă este că cea mal mare parte din interpelări făcute în sesiunea aetuală aparţine unei categorie de acte parlamentare, cari numai folosifctfre na-şiunei nu se pot considera. Este a-semenea adevârat că graţia acestei fenomenale măncărimel de vorbă a memhrilor oposiţiunil parlamentare, contribuabilii au plătit o sumă destul de rotundă fără ca sâ aibă în schimb un echivalent apreciabil.
Dâr a cui e vina ? A guvernului, preocupat a râspunde la interpelări a maiorităţel parlamentare, nevoite sâ asculte aceste interpelări ?
Nu, ci a interpelatorilor, cari voiră sâ inaugureze la no| un obiceiu parlamentar, inventat de parneliştl în Camera comunelor. Dacă este aşa, âpol pentru ce organul junimiştilor aruncă vina pe spetele altora ?
E fdrte greii sâ-şî facă cineva, de departe, o ideie măcar apropiată de însemnătatea cestiunii irlandeze şi de măreţia reformei întreprinsă de d. Gladstone ; abia din lungimea şi animositatea desbaterilor şi pote din desnodământ, se va putea căpâta o slabă închipuire. Destul sâ spunem că e o luptă seculară şi sâ indicăm deserţiunea ce s’a produs în jurul marelui bărbat al Engliterel, din momentul când a pus mâna la acâstă operă.
Pân’acum am Căutat sâ dăm aci, Zi cu Zb mişcarea produsă în Rega-tul-unit de cestiunea irlandesâ; ne mai râmâne sâ arătăm în trâcât, că d-lul Gladstone nu i se pdte face nici acuzarea de oportunist.
Nu pentru prima 6ră se ocupă bâtrâuul om de stat cu cestiunea Irlandei. Ceea ce face acum, e con-clusiunea logică a unei părţi întregi din activitatea sea politică.
Nici odată Irlanda n’a fost tratată ca o aliată seu ca parte cu drept egal în Regatul-unit: in tot-d a-una, ea a fost privită ca un pământ cucerit. Printre nenumăratele nedreptăţi ce s'aă fă >ut nefericitei insule, era una mal strigâtdre de cât t<5te — dacă ţinem semă de puterea simţi-mântulul religios care se întâlnesce a tdte popdrele nordice:	catolica
llrlandă era ţinută sâ subvenţioneze biserica protestantă, pe care Anglia î-o impuse odată cu admiuistra-ţiunea,
Primul ora de stat care se rădică contra acestei nedreptăţi, fu Gladstone. Campania întreprinsă de el a rernas celebră, nu numai prin ardd-rea şi talentul lui, dâr şi prin înverşunarea adversarilor.
La urma urmelor, acestă rusiudsă siluire fu ştârsă.
In 1881, Gladstone puse d’a doua 6ră mâna la edificiul tiranic al Irlandei. Cu bilul sâu agrar, el îndulci întru cât-va sorta ţâranilor irlandes!.
Astâ-Zi el îşi împlinesce opera. Lucrurile aii ajuns atât de departe, încât, dupâ mărturisirea tuturor, nu mal e departe momentul când o luptă sângerdsă, pe viaţă şi pe mdrte, va isbucni între Irlanda şi Anglia. Căuşele acestei stări de lucruri sunt şi politice şi economice. Irlandesil vor sâ fie membri al statului engles, dâr membri liberi, de bună voie. Ţâranil nu mal pot trăi subt regimul actual şi cer sâ li se restitue pământul strâ-bunilor lor, oare le-a fost răpit cu forţa.
Cu douâ proiecte, marele Gladstone curmă starea de lucruri actuală.
Până în momentul de faţă, nu putem încă sci nimic asupra sdrteî a-cestor proiecte. In şedinţa de la 8 Aprile, Gladstone a vorbit neîntrerupt în timp de trei ore şi elocinţa sea sincera a smuls aplause de la t6tâ Camera; dar resumatul adus de Ziarele străine e prea insuficient pentru a putea judeca.
După sgomotele car! circulă prin culise, proiectele primului ministru vor fi primite cu multe modificări.
Disidenţii diu partida liberală au şi alcătuit uu cabinet pentru caşul când Gladstone ar fi resturnat.
*
* *
Nimic nâui de semnalat în peninsula balcanică. Principele Alecsandru pare dispus sâ adere la protocolul Conferinţei, eu 6re-eare reserve.
Rusia stăruiesce din t6te puterile sâ înfrângă oposiţiunea Bulgariei.
In Grecia nimic.
IOTORMATIUN1
Aflăm că depoul de naftalina în care se află peste nn milion de Kilogr. de acest remediu în contra Filoxerei, este aşezat în aer liber şi acoperit numai cu pânză ne-permeabibă. Naftalina se evaporeză, se deteriorez» şi ya perde prin urmare t6te calităţile sele.
K
ţfileie aceste vom tipări darea de semă al d-luî profesor Ricalo privitdre la modul cum si distruge filoxera la noi. Lipsa de spaciu ne obligă însă a amina tipărirea pentru câte-va cjile..
X
D. Ion Câmpinenu a sosii diu Berbu sâmbăta seră.
X
D. N. Fleva, primarul j capitalei, a demisionat. D. Fleva a dat demisiunea sea
din oausa unor neînţelegeri privitdre Ia cestiunea poliţiei sanitare. Consiliul comunal a votat desfiinţarea acestei poliţii, ca corp’pendinte de primărie, şi a trecut-o la poliţia administrativi, obligândn-se a plăti prefecturei suma de 45,000 pentru întreţinerea acestui servicii. D. 'Fleva, a-părând autonomia comunală, este în contra unei asemenea măsuri.
AH demisionat asemenea şi d Bol iuti-neanu, secretarul primăriei şi d. S. Ghe-rei. inspectorul politiei comunale sanitare.
X
ţliarul Grajdanine orie, In ultimul sett uumer: «Ţarul, care din copilărie iubesce marea, a plecat la Livadia, nnde va posti şi se va griji. Acolo, în sudul Rusiei, el va au^i vestea solemnă : Christos a înviat! Şi va dice, cu vocea sea de Ţar «Christos a înviat», er valurile mării Negre vor duce acesta cuvinte la malurile Bulgarie! şi vomamji venind de acolo, din piepturile slavilor subjugaţi, cuvintele de «adevărat a înviat». Şi Sevastopolul, bă-trînul Sevastopol cu flota sea militară, a-cest martir îngropat, va respunde in bubuitul tunurilor sele «adevărat a înviaţi>
Prosa organului s e cam enigmatică pentru bieţii bulgari.
X
D. Neron Lupaşcn a adresat d-luî ministru de interne următorea telegramă ;
«împrejurări de familie me fac a ve ruga se bine-voiţi a me considera ca demisionat din funcţiuni a de prefect al judeţului Fălcifl.»
---------o—9	■	— ■■
Monopolul chibriturilor în Eomâniâ
Guvernul român a fixat tipul şi preţurile cu care aH a se vinde chibriturile în România cu începere de la 1 Iulie 1886.
In acest bcop ministrul' de finance a înaintat în deshaterea Camere! un proiect de lege care propune a da următdrele tipuri şi preţuri de venijare pentru cutiile de chibrituri:
No. 1—cutii de 75 chibrituri, 5 bani; No. 2—cutii de 150 chibrituri, 10 bani.
Chibriturile de lux se vor vinde ;
Regale, cutii de 250 chibrituri, 20 bani; Salon, cutiî de 300 chibrituri, 30 bani ; Amorfe, (Suedeze) cunî de 75 chibrituri, 10 bani; Bengale, cutii de 20 chibrituri, 20 bani; de ceră, cutii de 50 chibrituri, 15 bani (torma tiroir şi tabatiăre).
Se acordă o toleranţă de 10 la sută în mal mult săH In mal puţin asupra numărului chibriturilor conţinute în fie-care cutie.
Pentru ântâiul au al aplicaţinnil aceste! leg', ministrul de finance a înscris în budget 1,000,000 franc! ca venit net din a-cest imposit. Basa pe care s’a calculat aedstă prevedere, după cum resultă din espunerea de motive, este nrmătdrea :
După datele statistice, resultă că s’ar fi consumat în România, în anul 1884, cam îa 8 miliarde chibrit ri, diu care importate aprope 560,000 kilograme; din Fabrica Filaret 6,000 de lădî, şi din fabrica de la Iaşi 840,000 duzine a circa 1,800 beţe duzina Pentru a se feri de ori-ce esageraţiuue, ministrul de fiuance a admis cifra de 6 miliarde, ca representând întrega consumaţiune anuală.
Acesta citră, pe baza nne! veu^arl generale de 5 ban! pentru 75 chibrituri, ar represintâ un venit de 4,000,000 franc!, din care deducând 50 la sută, drept spese de cumpărare şi altele, ar rămânea un venit net de 2 milidne, setă de 1,500,000 pentru cele 9 Iun! ale eserciţiulul corent, legea urmând după < um se ecie a se pune
în aplicare de la 1 Iulie viitor, iar nu de la 1 Aprile, data începeri! eserciţiulul.
Cu tote acepiea. în loc de 1,500,000 franci, ministrul de finance a înscris în buget pentru cele 9 luni numai suma de
1,000,000 temându-se ca venitul se nu fie micşorat într’o proporţie însemnată prin fraudă, cere nu va putea fi înlăturată eu desăvârşire, ma! cu semă îu cel d’întâitt an al punerii în aplicare a lege!.
In ce privesce monopolul cărţilor de joc, s’au fixat două tipuri, şi anume: No. 1 cărţî de joc obicinuite care se vor vinde cu 4 franc! perechea şi No 2 de lux care se vor vinde cu 6 franc! perechea Venitul a cestul imposit fiind considerat ca forte restrins pentru cele 9 Iun! ale eserciţiulul curent, ministrul do finance declară că a preferat a nu-l ma! înscrie în buget în mod special, ci a-1 lăsa aşa cum se află, înglobat în venitul liuibrulu'.
SCIRI Şi FAPTE
Grădina Cipnigiu. — Consiliul comunal al capitale! a votat suma de 10,000 lei pentru construirea unu! bufet şi a mal multor chioşcuri la C'şmegid.
La Universitatea din Bucuresci se va începe mâine, marţi, concursul pentru catedra de clinică chirurgicală la Universitatea din laş!.
Amortisare.—A doua-spre-ijecea tragere la sorţ! a obligaţiunilor de Stat 6 la sută conversiunea rurală va avea loc la 1 (13) Aprile 1886, orele 10 a. m., în localul ministerului de fiuance.
La acestă tragere se vor amortisa obligaţiuni în valore de le! 105,200 în urmă-torea pro porţiune,: Le! 5,700 în 57 obligaţiuni a 100 le!; le!~W,500 în 199 obligaţiuni a 500 lei.
&
Cota apelor Dunărei d’asupra etiagiuluî a ajuns la m. 3.22.
&
Noul spital de copii care s’a construit la şoseaua Bonaparte va fi deschis la 8 A-prile.
R°geie va asista la acăstă ceremonie.
S’a promulgat legile pentru modificarea unor articol! diu legea spirtdselor şi pentru modificarea şi suprimai ea câtor-va articole din legea licenţelor de la 1876. Vom da în numărul viitor textul acestor legi, care intră în vigdre de mâine, 1 Aprile.
Restaurarea Mitropoliei din laşi este aprdpe terminată. Pe din afară nu a mal remas decât nivelarea terenului şi facerea scărilor la diferitele intrări ale edificiului, dintre care cu deosebire sunt acelea de la intrarea principală care pdte să ia ma! mult timp. Pe din lăuntru ca lucrare de decoraţiune arhitectonică şi pictară se pdte considera ca terminată, dar catapiteasma, amvdnele şi parchetul se afla încă în lucru.
Decoraţiunea interidră, <jice Liberalul, este fdrte bogată ; pictura, în stil bisantin, considerată îu total’este frumdsă, bine executată şi de un colorit în destul de reuşit. In detail însă, lasă de dorit ca manieră de execuţiune, şi, ceea ce lovesce cu deosebire vederea, sunt figurile de pe boite care par, din cauza inălţimer, prea mic! In dimensiunile ce li s’aH dat. E de condamnat însă gustul de a scrie, şi încă în litere mari, d’asupra fiecărui grup de figuri, maximele or! explicările date înfăţişări! fie-cărul tabloH.
&
S'a sancţionat legea prin care ministerul de finance este autorisat a emite titluri de rentă amortisabilă 5 la sută până la concurenţa sume! efective de lei 7,782 856, bani 67, necesară pentru a 3chita valdrea caji’aluluî regie!, consistând îu clădii!, tutunuri, maşini, unelte, mobilier si material de economie.
a
S'a arestat, la Buzett, perceptorul Ştefan Vlădescu, care a delapidat suma de 2400 leî.
O
Organizarea juiecătorescă tn Dobro-gea.—Monitorul oficial de «Z* publică noua lege asupra organizării judecătoresc! îu Dobrogea, sancţionată de Regele şi prin care se desfiinţeze actualele tribuuale de ocole, înlocuindu-se cu judecătorii de ocoale şi instituiudu se doue tribunale de judeţe în oraşele Tulcea şi Constanţa. Acdstă lege
www.dacoromanica.ro
TEGRAFUL —1 APRILE 1886
nMw>~njfyr~T~iT—ii—rrr" T“fi nrurtmm mur ~rr~rr~rr nw

întră în vigdre Ia începutul anului judecătoresc 1886—87.
&
Monitorul de ieri, publică fi legea pentru modificarea circumecripţiunei cnrţeî de Focşani, strămutarea reşedinţei acestei curţi în Galaţi şi suprimarea tribunalului de ape! din Tulcoa.
&
Teatru Orfeti. — Astă seră, luni, mare represintaţie estraordinară. Artiştii trupei d-iui I. 1), Ioneseu vor esecuta mal multe cântece, eanţouete, danţurî şi celebrul profesor Peyrand-Rodolpke va face mal multe figuri minunate de bilard şi va juca cu d. Oazes, unul din ceî mai buni jucători din capitală, o partidă de carambolaj. începutul la 9 ore sera.
| Sala jBos&el.—Trupa germană şi a terminat seria.represintaţiilor date în capitală.
Svonurl.— La Primărie.
—	Domnule viu ca să declar mdrtea sdcrel mele.
—	La ce oră a murit?
O! n’a murit încă, der doctorul mî-a făgăduit că nu va apuca <}iua do mâine.
Spicui tor.
- ♦o«o#-----------
ACTE OFICIALE
S’au făcut, în interesul serviciului, pe cjiua de
1	Aprile 1886, următdrele mutări de oficerî superiori în arma cavaleriei:
Colonelul Băicoianu Sergie, directorul general al ministerului de resbel, comandant al regimentului 1 călăraşi.
Locot.-colonel Roşianu Constantin, comandantul regimentului 1 călăraşi, în asemenea calitate la regimentul 2 călăraşi.
Maiorul Căplescu Constantin, din regimentul 2 roşiori, in regimentul 11 călăraşi.
Maiorul Drâgulinescu Atanasie, din regimentul
2	călăraşi, în regimentul 9 călăraşi.
Maiorul Teodorini Nicolae, din administraţia centrală a resbelulul, in regimentul 1 călăraşi. ---------------<■♦□♦»>--------------
OA1ERA
Şedinţa de duminică 30 Marte.
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jumătate, sub preşedinţa d-lui D. Lecca, fiind pre-senţi 97 deputat!.
La ordinea ddei e urmarea discuţie! generale asupra bugetului veniturilor statului.
D. E Costinescu, raportor, îşi urmeză cuvântarea prin care aperâ proiectul de
buget.
Il-eea combate mai întâi teoria împrumuturilor susţinute de d. P. Carp. Prin împrumuturi prea mari s’ar ruina statul nostru şi s’ar aduce cele mal mari neno ciri asupra ţereî.
Asupra teoriei şefului junimiştilor îu privinţa admiterii etalonului unic de aur, d. raportor aduce mărturia ministrului de finance al Statelor-Unite -care n’a hesilat a se pronunţa cu energie în contra mo-nometalismului şi a aretat că America, care a făcut e*perienţa etalonului unic de aur, este silită a renunţa la acest sistem.
Guvernul liberal crede necesar a face economii în buget. Când d. Carp îl face propaganda chieltue'ilor mari, vrea se-i împingă la o greşelă de care se profite ooservatorii, cum s’afi folosit liberalii de greşelile mari ale conservatorilor. Economiile ce se pot face în buget, dice d. Costinescu, sunt asupra personalului, care e prea numeros.
D. raportor (arată că cifrele date de d. Carp asupra cheltuielilor totale făcute de guvernul conservator si de guvernul liberal sunt greşite. Chieltuielile ordinare ale gevernuluî conservator afi fost, în termen mediii, de 46 milione pe an (afară de a-nuităţî), iar ale guvernului liberal de 58 de milione. Plusul de cheltuieli la guvernul liberal e mai ales pentru armată, care s’a^pipătrit şi s’a înarmat şi echipat (conservatori chieltuiau 18 şi jumătate milione
FOIŢA piARULUI „TELEGRAFUL*
pe an pentru armată, astăzi liberalii pentru o armată împătrită chieltuesce 28 şi jumătate milione, adică odată şi jumătate) unde e risipa, unde e economia? Mal este un spor de5milifine şijum pe an la înveţă-mânt; cdhservatoriî chieltuiafi 8 milione pentru şcole, [liberalii chieltuese .13 şi jum. Mai este chieltuiala unui minister noii, a represintaţiel în strâiuetate necesitată de noua posiţie de regat independent ce a căştigat-o România. Dâcă s’ar scrtte aceste sporuri de cbieltuiell pe care comervatoriî nu le aveau, guvernul liberal chieltuesce 38 milione pe an, îu loo de 46 cât chiel-tniau conservatori! —Unde e economia?
La prorocia d-luî Carp că guvernul liberal va fi nevoit a pune şi mar! imposite noul şi a contracta şi împrumuturi pentru a merge înainte, d. raportor respuude câ ar fi absurd se se facă acum împrumurT şi se se impue acum dări pentru viitor. Nevoile viitorului în viitor le vom împlini treptat cu trebuinţele. Nu se pot cere contribuabililor sarcini mal mari sub cuvânt câ pot se se ivâscă necesităţi mari. Acesta ar putea o face numai partidul conservator, care nu se înten iaza pe ţâră, pe popor. Nu trebue se se pue mai mari imposite de câte s’ait pus, căci ele satisfac nevoile ţereî; numai anul viitor, dâeă va fi absolută necesitate, se va mai cere ceva contribuabililor. (Aplause.)
Discuţia generală se închide.
Luarea în consideraţie a bugetului veniturilor sta'ului se pune la vot cu bile şi resultatul e :
Votanţi	94
M.âoritate reglementară 48 Voturi p -.litru	76
Voturi contra	18
Bugetul s’a luat îu consideraţie.
La capitolul I, asupra impositelor directe, d. Paladi vrea s§ deschidă din noi! discuţia generală. D-sea dice că cifrele evaluate au fost crescute îu mod esagerat.
Discuţia se închide şi capitolul se yo-teză nemodificat.
Cele l’alte capitole ale bugetului se vo-teză nemodificati.
Bugetul în total se pune la vot cu bile şi rezultatul e :
Votanţi	79
Maioritate reglementară 47 Voturi pentru	70
Voturi contra	9
Bugetul de venituri s’a primit.
D. Em. Costinescu citesce raportul şi bugetul ckieltuielilor ministerului de resbol
D. N. Ioneseu se plânge de mărirea sumei afectate pentru întreţinerea deţinuţilor militari. D-sele i se pare prea mare | severitatea, prea lesne obiceiul d’a. pedepsi In armată. Apoi, d-sea atinge mai multe ! chestii privitore la îmbunătăţirea annr.tel nostre.
Discuţia generală se închide.
Pe articole, bugetul se votezâ ca un a-daos de 200,000 fr. cerut de d. ministru ,de resboî, pentru miliţii, i La art. 14, d. Romanescu cere să se pre-vedă o sumă mai mare pentru ambulanţele rurale.
D-nul dr. Râmniceanu susţine acesta părere.
D- prîm-ministru respuude că a preve-dufc la ministerul de interne 200,000 fr pentru întreţinerea acestor ambulanţe.
1 Cele l’alte articole se votezâ nemodi-ficate.
J Bugetul în total se îucuviinţeză cu 67 I voturi contra 3.
ţ Bugetul datoriei publice se votâză fără i discuţie cu 72 voturi contra 2
Bugetul monopolului tutunurilor so vo* itâză fără discuţie cu 71 voturi contra 8.
Bugetul ministerului de finance se vo teză fără discuţie cu 79 voturi contra 2 | Bugetul ministerului do interne se vo-jtezâ cu 57 voturi contra 3, cu o singură modificare propusă de d. dr. Râmniceanu: salariile medicilor din Dobrogea nu s’afi scădut, precum se propnsese de comisia bu-I getară.
Se voteză o disposiţie adiţională la bugetul acestui minister prin care se atri-
buiesc 54 mii de lei pentru laborator «le de chimie
Se încuviinţez», fără discuţie, cu unanimitate de 65 voturi, bugetul consiliului de miniştri.
Se primesee cu 63 voturi contra 1 proiectul de lege generală bugetară.
Se citesce proiectul de lege asupra vacanţelor judecătoresc!.
Proiectul se ia în consideraţie în unanimitate. Mâine se va tace discuţia pe articole asupra lui.
Şedinţa se rădică lă ora 6.
CRONICA JDBECATOfflASCA
O speţă frumoşii
Sunt rare speţele frumdse. ţlilnic nu vedem în faţa tribunalelor decât cause fără nici o însemnătate, pledate ., după cum merită. Cea ce de la trn timp înefioe începe să se vadă forte des, sunt afaceri fetrăgă-nitore ; acâsta dovedeşte, câ trecem prin-tr’un timp în care nici clienţii nici advocaţii nu au alt nimic mai bun de făcut ! Sic transit gloria mundi!
S’a presintat însă filele astea, la curtea de apel, o afacere care venea de la tribunalul din Pioeştî, afacere care presiută o importanţă die-care, ca cestie de drept.
Iată speţa:
O bătrână femeie care n’avea, în viaţă, nici tată nici mamă, nici copil, din copii, vinde, sunt acum doui air, unui cunoscut de aprope, d-I X..., o pereche de case ce le avea, pe preţul şi încondi-ţiuniie următore :
I-ifi) ca dâusa se rămâe într’o odaie cât va trăi.
11) ca cumpărătorul, drept tot preţ, se 'î ser-vescâ o pensie alimentară de 150 lei nou! pe lună, cât va trai; er după morte, se o Înmormânteze cu a lui ekeltuia'ă, se ’l pue o candela şi o truc* la câp şi se ’l caute sufletul, conform ritului ortodox, 7 ani de tjile.
Trebue se spunem încă doue lucruri:
I. Când s’a’ncheat acest contract bătrâna £ bucura de o perlectă sănătate ;
I. Imobilul ia cestiua^, casa şi cu locul fac cât de economieeşte preţuite, 30,000-—
40,000	fr.
Contractul s’a făcut în forme autentice şi cu publicitatea legiuită.
Precum se vede, contractul acesta e un contract sinaîagmatic, adică bilateral, oneros, -aieatoriu.
Ca s’a ’ntâmpiat?
S’a V: âmplat că, du. e doui ani tocmii, m care timp bătrâna ’şi a primit regulat şi la di pensia sea de 150 lei noul pe fie -care lună, bătrâna a ’neetat din viaţă, monă de morte bună.
Cumpărătorul caselor, conform condiţiu-nilor din contractul de veuijate, a înmormântat-o cu a lut cheltuială, potrivit po-siţiunei ei, ’î-a făcut crucea şi candela convenită prin contractul de vînzare şi pe când îl îngrija sufletul, tot pentru îndeplinirea condiţiunilor sub care s’a efectuat vînza-rea, se trezeşte din partea unor nepoţi de soră ai răposatei, cari, venind prin representa* ţiune în locul tatălui lor mort, îî intentă acţiuue, la tribunalul local, pentru resilie-rea contractului de vînzare intervenit între el şi mătuşa lor, pe teineiu eă mătuşa lor n’a primit cât a fost îu viaţă decât 3,600 lei drept tot preţul vindere! imobilului in cestiune şi că acesta sumă nu echivalez* decât cu a 10 parte din valorau reală a imobilului; —nnoî, <jic nepoţii în acţiune, fiind moştenitorii be.rfinei,.chemaţi de lege fiind că bătrâno, a murit fără ca se lase vre-urţ postament, avem dreptul te intentăm acesta acţiune.»
In faţa tribunalului leca!, nepoţii au câştigat procesul; s’a prdeedat <a o oxper-tisâ cit 8cop d t a evalua iraobiiul şi considerând că imohilul valoreză de 10 ori nj»î mult decât suma primiiă, ţribunalul a rtsiliat contractul
Cumpărătorul a venit în apel ia curte, unde noi sperăm că are se câştige procesul seu, pentru cuvintele următdre:
Ori avem o lege şi caută să o respectăm, ori n’avem! Decă avem, apoi înti'acesta lege se găseşte contra oţele aleatorii, ca contracte seridse şi legale-. Dâcă bătrâna ar maî fi trăit 25—30 de aui, aşa ea cumpărătorul se-? fi servit o pensie alimentară de 2 de 3 ori mal mare decât valdrea casei, cine ’l ar fi deepăgubit de acesta pierdere? Tocmai aci este sensul şi caracterul contractului aleator! E în joc, în a-cest eontract, între dou5 părţi, csva care o se se .„întâmple, mal cureud se ti mal târziii, în avantagiul uneia şeii a celer l’alte părţi. Iu mtenţiunea părţilor a fost acest,ă eventualitate, de la început, de la facerea contractului ! Curtea din causă do neîndeph-nire de procedură, a amânat arest proces.
Vom reveni, când se va judec .
Gaius.
c:roj>tzcia-
Dispepsia «Jiariştiior
Sub acest titlu, d-roî Samuel Gache, din Bueno3-Aires, publică în analele cercului medical Argentin un studiă destul de interesant. Autorul admite la (jiariştî o dis-ţepsie specială, o nevrosă a stomacului care presintă un mers şi un mod d’a fi după natura ei. Se scie cât de uşor pdte fi sdrun-cinat aparatul atât de complex al di gestiuni', la care se află anexate mal multe organe importante şi funcţiunea cărora se resimte asupra organismului întreg, dându-I elmentele de susţinere. Alteraţiunile lui determină une ori nisce stări care compromit; existenţa. Sunt multe cause care împedică jocul iisiologic ai acestui aparat dând naseere dispepsiel.
Se facem o mică escansiune, dice autorul, într’o sală de redacţiune şi se vedem ce se petrece acolo. Vom observa numai lucru şi preocupaţ-uue, timpul trece numai îu a medita, a consulta, a serie si a 00-rige. Politicajocă rolul cel mai important; se iatt in discuţiune, se ghicesc evoluţiunile eî, se critică succesele şi autorii lor. Iu acelaşi timp se trateză de afacerile comerciale şi de bursă * de cestiuuile sciiuţifice, artistice, religiose, sociale, teatrale, pîim bările, căsătoriele, luptele europene; în fine tot ceea-ce pote deşeepta atenţiunea publică, oeupă pa personalul redacţiuuil unul 4Lr, doritor d’a se bucura de favdrea lectorilor.
Pe de altă parte, (juriştii mănâncă neregulat, când pot, fără a căuta regimul care convine mal bine sănătăţii ; el sunt nisce adevăraţi sclavi ai 4'aruluL şi» decă le lipsesce materia, nu mănâncă de loc. Publicul e mai înainte de tote şi trebue servit la moment. De multe ori e necesitate ca ^iarişti I se mănânce cu condeiul în mână şi cu hârtia pe masă ; atunci ei mediieză, discută, scriu şi corig probele, pe când stomacul lor prime;ce cu greutate materialuriîe ce i se trimit.
In asemenea condiţii viaţa nu întâr-dia a se sdruncina şi ca consecinţă muticei la care o expus cerebral în fie-care se presintă de multe or! turburai! la început trecâtore, csre mai târd ă transformă în congestionl sad în emicranie ensenţială ce însoţ-şte dispepsia ; care e meiunismul a-cestel disposiţiî ?
In orl-ce funcţiune, după Troussean, trebue se considerăm trei luerurl; stimulul, suportul stimulului şi capacitatea reciprocă.
Prin stimul se înţelege, în caml de faţă, alimentul, — suportul siimuiulut e stomacul şi capacitatea reciprocă e relaţiu-nea ce se stabileşte între suportul stiniu-luiuDşgaeesta din urmă. Se presupunem că alimentul e rău, atunci stomacul nu suferă, şi vice-versa. Necesitând relaţiune între nnnl şi altul, funcţiunea digestivă va fi turburată.
Pe lâuga aceste cause ale dispepsiel se maî adaogă: viaţa sendentară, preocupaţi-unile intelectuale seu morale, rgul obiceiă de a cili mâncend, neregularitatea orelor. de masă şi lucrul îndată după alimenta- j ţiune] tote aceste concură a turbura d>
gestiuneâ.
Influenţa ce o arc digcstiunea astipfă ereeruluî este încă importantă mal cu seină în dispepsia ijiariştilor. Sunt indiviijî nervoşi cari deviu dispepticl într’un mod fdrte uşor; der şi omenii cari nu sunt nervoşi pot fi transformaţi de dispepsie în cei mai nervoşi. Asupra facultăţilor intelectuale şi morale, dispepsia are o acţiune reflexă destul de intensă. Toţi ştiţi, dieea Troussean. şi pdte unii din voi aţi simţit, cât de mult amorţeşte spiritul dificultatea digestiunil; cât se opune espresiuneî gândireî şi cum conduce, când escitâ de mult timo. la tris-teţă şi hipochondrie. La dispepsiel veţf găsi des multa pareză intelectuală, care se va manifesta prin neaptitudine la luoru, şi u-ne-ori prin imposibilitatea de a forma i-doile saă de a le espriina într’un mod clar. Unii ve flic că perd memoria, şi mulţi se plâng de greutate saă durere de cap. In general, pacienţii aă o iritabilitate nervdsă exagerată. Sunt trişti, tăcuţi, fdrte descu-rajuţi şi aşa de supărăcioşî încât nu pot suferi nici cea mai mică contradicţie saiî observaţie.
Iu alte timpuri, (Jiee autorul, sub influenţa ideilor lui Broussais, dispepsicii eraă supuşi la venisecţie şi la dietă, Ar fi curios a vedea astăzi pe diarişti noştri dis-pepsicî, întinţlend braţul pentru a primi lauţeta bărbierului, şi din rana deschisa curgend sângele care va duce cu sine incomparabilul esprit al acestor distinşi talentaţi, cari ne nutresc cu producţiunile lor.
Din fericire, astăzi dispepsiele se combat priti alte mijldce mult mal buue şi cu totul inofensive.
(Prog. Med.BomânJ
• •' 1	» » » tt-O O-QO**
Dr. larclil.
Sofia, 10 Aprile.
Principele Aiecsandru n’a respuns până acum la depeşa marelui vizir care î-a transmis actul semnat de conferinţă, fiind-că aştepta o comunicare anunţată din partea lui Gadbau-effendi, care nu i s'a făcut decât aseră.
Agenţii marilor puteri au adresat guvernului princiar o notă colectivă prin care-I comunică botSrîiea luată la Constanti-nopole. In acestâ notă agenţii esprimă speranţa că principele ca primi resoluţiunea puterilor.
Pare probabil că principele va adera la actul dresat de conferinţă, cu ore-care re-
serve inse.
Starea de asediă din Rumelia va fi rădicată, şi se vor prescrie alegeri cu uu termen forte apropiat
Atena, 10 Aprile.
Discu'ţiuoea va urmă şi mâne în Cameră ; maioritatea pare asigurată cabinetului.
Londra, 10 Aprile.
Juriul a achitat pe socialiştii traş* la rer-punnere pentru c’aîî pronunţat discursuri şediţidse pe timpul tulburărilor ce a îl a-vut loc la Londra.
;; Paris, 10 Aprile.
Camera a aprobat, cu 435 voturi conira 65, esplicările guvernului cu privire la a-
resiarea di triştilor cari aţîţaă pa greviştii din Decazeville.
jBerlin, 10 Aprile.
Reicbsţ&g.—Preşedintele comunică Adunării că, în luna Maiu, principele Bismarck va presintă un proiect de imposit pe zahăr şi alcool.
Reichstagul s’a amânat până la 17 MaiB.
Atena, 11 Aprile.
Camera a adoptat prin 129 voturi contra 83 un ordin de <ji ce spune că guvernul are totă încrederea eî.
Proelamaţiuuea votului a fost primită cu aclamă ti.
Parts, 11 Aprile,
O depeşe din Senegal spune câ triburile insurgente afi atacat fortul Bakeî, împrejurul căruia s’a dat o luptă sângerfisă, care a durat trei dile.
Satele şi comptnarele vecine sunt arse. Afi fost omoriţî patra comercianţi şi mai mulţi afi fost răniţi.
____________arasi-a_____.c^î^'gMBMgaaBBîa gwaNgingBttgMBBaMBaagaagCTWja^
(24)
A. SCHOLL
NOPŢILE SÂNGERO!
XVII
Evadarea
—	Vin p6te în ajutorul mefi, (jise loan; ori-cum, trebue se fim gata.
—	Mai întâifi, <]ise ungurul, o se-mi ra^ barba şi o se-mî tund perul.
—	Cum ? îl întrebă loan.
—	Cu o bucată de fer pe care am as-coţit-o de o piatră,., taie ca un bricifi.
Şi maghiarul se găti, nelăsându-şl decât mustăţile. “
Sgomotul încetă...
—	Se vede că s’a isprăvit «jhua, <ţ*se Ungurul, lucrătorii au plecat.
loan aştepta cu nerăbdare ca ceasurile pe cari judecai! că sunt ale nopţii se trecă.
Sgomotul reîncepu, apropiându-se merefi.
—	E sigur, (JL© ungurul, că se repară vre-un canal. S§ lucrăm şi noi ca se ne apropiam de liberatorii noştri.
loan şi cu baronul de Remeney luară câte o şină de fer şi amendoul începură (a dărăma zidul in partea din care venea sgomotul.
Lucrară cinci ţ|ile ŞÎ cinci nopţU ca se deschiijă o trecere de câţl-va metri.
Iu sfîrşit, sgomotul mai multor glasuri ajunse până la dânşii.
—	Se ne oprim, clise atunci ungurul, putem se fugim nfiptea viitore !
După ce se făcu tăcere, loan şi cu ungurul se apucară din noii de lucru.
Eî scotcafi pământ şi moluz, astupând In urma lor trecetorea pe care o deschiseseră.
In sfîrşit, loan scăpă un ţipet de bucurie.
Cea diu nrmă piatră se desprinsese... şi prin strâmta deschidere, prizonierul zărise o stea !
O steluţă strălucea pe C t şi părea a le dice ;
—	Veniţi! veniţi!
Ungurul îşi pfise mâna la inimă, care i se bătea într’un chip îngrozitor-
—	De câtă vreme nu vexasem o stea ! îngână el.
—	CuragiiS! urma loan, suntem slobozi !
El mări gaura şi, plecând capul afară,
zări o apă grdsă şi negrâ pe* care pluteai! putreziciuni şi cadavre de guzgani.
—	E un canal! Z’se înfofeendu-se către ungur.
—	El, dise acesta, canalele duc la Seina.
—	Suntem tocmai la nivelul apel, urmă. loan.
—	Şi nimic ca .se ne suim ?
—	Nimic.
—	De altfel, trebue se fie d’asupra vre un sergent de stradă... Ar trebui se ne esplicăm, se petrecem ndptea ?a prelecţura poliţiei... si n’avem de ce s’amestecăm străini în afacerile nostre.
—	Care ţî-e der părerea ?
—	Scil se Înoţi?
—	S’înţelege.
—	Eî! Sena trebue se fie la drepta. Hai-dem-la Seina.
—	Ş’aco'o ?...
—	Vom găsi vre-o luntre de spelăto-
f
râsâ, un arc de pod, sciţi efi? Vom vedea.
—	înainte! dise loan.
El se aruncă în canal şi începu a înota.
Ungurul îl urmă.
Guzgani mari şi negri fugiafi înaintea lor. In sfîrşit, un cureut de aer curat ajunse până în faţa fugarilor.
—	Seina! strigă loan.
—	Libertatea ! Zi®e ungurul.
Ei zăriră o corabie care odihnea d'a lungul cheiului.
loan se apucă de cârmă şi se sui pe bord; maghiarul se sui în acelaş timp eu dânsul.
—	Cine e 1 întrebă uu matelot.
—	Prieteni.
—	Cine sunteţi şi ce voiţi ?
—	Ospitalitatea până mâine dimineţă.
—	Cunoseeţî pe căpitan ?
—	Nu.
Matelotnl flueră,
Patru omeni se arătă pe punte.
—	Suspecţi! Zise matelotul,
Coborîră pe fugari şi peste un moment
căpitanul se arătă.
Ce căutaţi voi ? întrebă el.
Ion păşi către dânsul...
Mânica-i era ruptă, şi căpitanul zări pa braţul fugarului semnul pe care contele de Navarran i-1 făcuse.
—	To, stăpâne ! eselamă căpitanul. Comandă, ce să facem ?
Şi întorcândn-se către dmeniî sei.
—	Retrageţi-vă ! le clise el.
loan înţelese că puterea misterjoră care i se promisese îşi dădea radele.
—	Pentru un cuvânt pe care nu v.oiil sfi-1 desvelesc, sunt fogar. Trebue să plec din Francia ca se me întorc în curând...
—	Suntem gata a pleca către mare, res-puse căpitanul.
—	Putem pleca îndată !
—	Da, imediat.
—	El! atunci, haidem.
—	Unde ?
—	La Londra.
Căpitanul îşi dădu poruncile şi yachtul lunecă încet, lăsând în urma lui o dâră lungă.,.
loan şi cu maghiarul se aşedară în cabină, unde găsiră haine, arme, o bibliotecă şi paturi escelente.
Yachtul se uuinia Rechinul.
www.dacoromamca.ro
TELEEC1RAFUL — 1 APRILE 1868
Paris, 11 Aprile,
Ştirea despre un atac dirigeat contra fortului Bakel e confirmată. Der năvălitorii aQ fost respinşi şi garnieona n’a suferit nici o perdere.
Darmstadt, H Aprile.
Priuţcl Alexandru de Hessa plâcă marţi la Viena.
Constantinopole, 11 Aprile.
Sultanul din propria sa iniţiativă, a nu mit o comi8iune medicală care va merge la Paris să studieze procedeurile anti-ii.-bice ale d-luî Pasteur.
Şeful misiunii e dootorul Zoeros-paş’, care e însărcinat se remiţâ d-lul Pasteur marele cordon Medjidie, plus o sumă de 10,000 lei, subscripţiune personală a sultanului pentru institutul Pasteur.
Constantinopol, 10 Aprile
Protocolul No. V1IL Şedinţa de 5 A -prile 1886 Eraţi presenţl: pentru Turcia: Said Paşa şi Server Paşa; —pentru Austro-Ungaria: baronul Calice;—pentru Germania: D. de Radovitz;—-pentru Rusia: D de Nelidoff,—pentru Marea Briianie: Sir W. White; — pentru Italia: Baronul Galvagna, trimis estraordinar şi ministru plenipoten ţiar al Italiei;—pentru Francia, D. da Ha notaux ÎDSarcinat de afaceri al Franci»!.
Şedinţa se deschide la 3 ore. Preşedintele ia cuvântul:
«De ia ultima nâstră întrunire, s’au produs 6re-care schimbări printre plenipotenţiari; contele Corti, părăsind Constantino-polul, D. Baron Galvagna ministrul M. S. Regelui Italiei, înlocueşte pe d. ambasador;—Marchisul de Noailles fiind în congediu, d. de Hanotaux, însărcinat de afaceri al Franciel, ţine loc ca plenipotenţiar al guvernului soţi. Am onore a ura bună ve-ni-e noilor noştri colegi. Trebue se corstat pe lângă acesta că Sir White, luând parte la primele nostre deliberări, guvernul Ma-jestăţeî Sâle Reginei a manifestat dorinţa ca se asiste şi la acestă şedinţă şi se semneze în numele guvernului sefl.
«Cunoşteţi d-lor, obiectul întrunirii nds tre de astăzi. In intervalul de la ultima şedinţă s’aă început întrevorbirî cu cari aţi fost ţinuţi în curent în privinţa afacerilor din Rumelia Orientală şi am ajuns de co mun acord, la redacţiunea arungiamentu-lul, a cărui lectură vi se va face »
Dându-se citire testului arargiameniuluî, plenipotenţiarii puterilor aderă succesiv in numele guvernelor lor respective.
E,	S. Said-Paşa constată acordul unanim al plenipotenţiarilor şi propune a-1 formula într’un act care va fi semnat şi anexat la protocol.
Iu timpul şedinţei acest act este redigiat si semnat.
E. S. Baronul Calice, în calitatea sea de decan al corpului diplomatic, pronunţă următdrele cuvinte :
«Iuainte de a ne despărţi, rog pe E S. d. Preşedinte de a bine voi se comunice M. Sele espresiunea profundei nostre recunoştinţe pentru graţiâsa ospitalitate ee ne a acordat.»
Said-Paşa respundecă se va grăbi a transmite ilustrului săti suveran sentimentele de recunoscinţă al căror interpret a bine voit a fi baronul Calice.
Reluând cuventul d. barou Calice, laudă înalta înţelepciune şi perfecta curtenie, cu care preşedintele a dirigiat lucrările, mul-ţumindu I în numele s§tl şi al colegilor ser El constată că prin abila sea diiecţiuuo, E. S. Said-Paşa a contribuit mult la succesul unei opere pentru care reprezentanţii puterilor se felicită că a ajuns la o înţelegere deplină
Terminând, ambasadorul Austro-Ungarieî mulţumeşte în numele conferinţei d-lor secretari, cari aS îndeplinit sarcinile lor la-boriose cu un zei neobosit şi spre satisfacţia tutulor.
Said-Paşa mulţumeşte baronului Calice pentru termenii măgulitori cu care a binevoit să se servescă Sn privinţa sea. E fericit că p<5te la rîndul sf d, să mart irisescă recunoştinţa sea d-lor reuresentanţî a! puterilor pentru concursul eficace şi binevoitor, ce n’aâ încetat de a I acoida in tot timpul duratei conferinţei.
Era yachtul contelui de Navarran.
In zori, Rechinul trecu prin portul Rou-en; Jupe două ore, trecea la Havre, şi, la trei, intra în Tamisa.
Ioan Deslions şi cu baronul de Remeney petrccură noptea la Londra.
XVIII
Scrisorile de credit.
Casa Villepont şi C-ia ocupa una din cele mal frumdse case de pe Chaussee-d'Antin, în secţiunea coprinsă între strada Provence şi str. Saint-Lazare.
Cabinetul d lus de Villepont era luminat prin trei ferestre dând pe stradă; birourile, situate ca şi cabinetul, la catul al douilea, se deschideţi în curte, în fundul căreia era un pavilion elegant. Acest pavilion era locuinţa particulară a d-lui Raoul de Villepont, fiul bancherului
Raoul adunase în locuinţa sea tote flecurile atât de căutate de dmenii de lume: porţelanuri de Saxa şi de Sevres, vase japoneze, emailuri de Limoges şi place de Dellt.
Pavilionul nu cuprindea decât un numer mic de camere; iatacul de dormit, lângă caro era o mare cameră de toaletă, uu sa-
Şedinţâ e ridicată Ia 2 ore şi Preşedintele declară că couferinţa e amânată.
Anecs la Protocolul No VIII.
Puterile sunt de acord s8 accepte, chiar de acum, disposiţiunile arangiamentului privitor la afacerile Rnmeliei Oriuntale, după cum sunt formulate mai la vale şi consimt ca ele sS fie imediat promulgate sub acestă formă şi puse în vigâro
1 Guvernul general al Run eliei Orientale va fi încredinţat prinţului Bulgariei, conform articolului 17 al tratatului de la Berlin.
2. Cât timp admini8traţiunea Rumeliei Orientale şi a principatului Bulgariei vor remâne în mâinile unei siDgnre şi aceleaşi persdne satele musnlmane ale cantonului Hirdjali, precum şi satele musulmane aşe-date în regiunea Rodopoluî şi cari atl fost până acum în afară de administraţiunea Rumeliei Orientale vor fi separate de a-cestă provincie şi administrate direct de guvernul imperial şi acesta din causa dreptului Sublimei Porţi stipulat în întâiul aliniat al art. 15 din tratatul de la Berlin.
Delimitarea cantonului şi' a satelor în-cestiune va fi făcută prin îngrijirile unei comisiuni techuice numită de Sublima Poriă şi de prinţul Bulgariei. Ea va fi aplicabilă asupra terenului şi se va ţine compt de condiţiunne strategice trebuincidse, în in teresul, guvernului Imperial.
3 In vederea dea asigura într’un mod perpetuii ordinea şi liniştea în Rumelia Oiontală precum şi prosperitatea tutulor supuşilor M. S. Sultanului car" locuesc în acestă provincia, o comisiune numită de Pfirta şi de prinţul Bulgariei va fi în-cinată se examineze statutul organic al Ru-melieî şi de a-i modifica după trebuinţele Bituaţiuniî şi trebuinţele locale. Tote interesele Tesauruluî Imperial Otoman, vor fi luate asemenea in consideraţie.
Acestă comisiune va termina în termenul de 4 luni lucrările sale, care vor trebui se fie supuse la sancţiunea Conferinţei de ia Constantinopol. Până ce aceste modificări vor fi sancţionate, îngrijirea de a administra provincia, după foran 1; cerute de circumstanţele actuale, va fi încredinţată înţelepciunii şi fidelităţii prinţului.
4. Tote cele l’alte disposiţiunî ale tratatului de la Berlin privitore la principatul Bulgariei şi a Rumeliei orientale sunt şi rămân meuţiuute şi esecutoriî.
Puterile vor da asemenea sancţiunea lor formală acestui act într’o conferinţă ce se va întruni la Cons antinopol când vor fi în stare se sancţioneze statutul organic revizuit al Rumeliei orientale.
Făcut şi semnat la Constantinopol in 5 Aprile 1886 în kioscul imperial de la Top-Khane.
(Semnat) Said, Server, Calice, Radovite, Nelidoff, W. A. White, Galvagna, Ga-briel Hanotaux.
Constantinopol, 11 Aprile.
Porta va trimite în curend o circulară, prin cave răgă pe marile Pater", că afacerea bulgară fiind terminată, de a face noi demersuri la Atena pentru desarmare. Circulara ar (jice că Turcia e de sigur gata a para orl-ce eventualitate, der că ar dori se va<Jă înţelepciunea şi prudenţa, se succedeze unei stări de lucruri anormale şi preju-diţiabile intereselor generale. Circularea va ruga dec! pe marile puteri s8 lucreze la Atena pentru a face se înceteze agitaţiunea creată prin înarmările şi tendinţele nejustificabile ale Greciei. O 6re care agitaţiune a fostsemnalată la Hurau în urma certelor sângerose dintre Pruzi şi Beduini. Cu tăte ca Porta pare a da puţină importanţă. 3,500 de omeni de ajutăre afi fost trimişi spre a restabili ordinea.
Porta pare tot astfel dispusă a da puţină importanţa încăierărilor sângerăse ce s’att întâmplat de curend pe malul stâng a lui Tara între turci şi muntenegreni.
Nu s’a primit nici o scire de la Sofia. Porta interpretez» tăcerea prinţului ca un indiciS de acceptare. Trupele turceşti fac mari mişcări militare îu spre Ianina unde autorităţile ad distribuit cu solemnitate arme pentru populaţiune.
___________ (Havas)
Ion, un fumătoiă şi o sufragerie în care Raoul primia câte-o dată prieteni la prântj.
In dimineţa aceea, fiul bancherului aştepta pe unul din cei mai buni prieteni aî se?, Adrian de Saulles, locotenent de spahii
D. Raoul de Villepont se primbla prin camera sa, a cărei ferestră era îutredes-chisă, când atenţia ii fa atrasă de sosirea unei calesce dusă de douî cai de o frumuseţe rară.
Echipajul intrase în curte şi se întorcea ca se se oprescă înaintea peronului.
Vzinul era torte bine îmbrăcat; un oebiu cunoscător vedea îndată că era un servitor de casă bună.
Cât despre eaY, era cu neputinţă de visat o potrivire mal minunată a doni cai de ras».
Aceiaşi mărime, aceiaşi colore, aceiaşi pată negră, în acelaşi loc.
Fie-cgre din aceşti cai făcea cel puţin 15,000 de franci; împreună făceaţi 50,000,
In fundul trăsurel, ţinând o ţigară între degete, stătea un tîner.
Elegant, distin-, frumos, el era iubitor prin paliditatea-I deosebită
Din ediţia de s6ră 7 or© sâra
Atena, 10 Aprile.
D' Comuuduros a pronunţat ieri în Cameră un discurs ale cărui conclusiuni sunt în favdrea resboiuluT.
E probabil că votul asupra cestiuniî de
încredere va avea loc diseră.
Londra, 10 Aprile.
D ârele engleze cred că d. Tricupis va fi ilicin t să înlocuiască pe d. Delyanis, schimbare căreia i se dă o semnificare pacifică.
Londra, 10 Aprile.
Camera Comunelor. — Lord Hartington a combătut proiectul d-lut Gladstone. Dis-cuţiunea va continua luni.
Belgrad, 10 Aprile.
Se desminte oficial ştirea că contele Khe-venhiiller s’ar fi dus de mai multe ori să visiteze pe rege în cursul ultimei crise ministeriale.
Viena, 10 Aprile.
In ultima şedinţă a consiliului comunal d Reisinger a propus să se cer a guvernului ca să autoriseze importul vitelor cornute de provenienţă românâscă.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
29 Hurte 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jum. sub preşedinţa d-lul D. Leca fiind pre-senţ! 100 deputaţi.
Se hotăresce a se ţine şedinţa mâine duminică la ora 1 d. a.
D■ Al. Djuvara citesce raportul general asupra bugetului veniturilor statului.
Raportorul comisiei bugetare e d. Em. Costinescu.
D. Nicorescu cere amânarea discuţiei a-supra bugetului veniturilor.
Cererea d-săle e resp; nsă.
Discuţia generală este deschisă.
D. Cozadini critică situaţia financiară presintată de guvern. D-sea caută a scâte chiar din raportul general capete de acuzare in contra gestiunii financiare a guvernului partidei liberale. De dece ani bugetele se eckilibrezâ prin espediente şi a-eum situaţia a devenit imposibilă. D. Co-zadini va vota contra budgetului de venituri.
D. Em. Porumbaru răspunde mal întâii! d-luî Cozadiui arătând cât de superficială a fost critici acestuia. Decă esistă deficit, cauza e tocmai că nu s’au întrebuinţat espediente ca el-să fie ascuns, că nu s'ati acoperit prevederile ordinare ale bugetului prin împrumuturi. Datoria publică a fost scăzută de guvern la o a-nuitate de 46,000,000 de la peste 60,000,000 cât era sub conservatori, căci agiul, care sporesoe acestă cifră cu câte-va milione, nu trebue socotit caâ datorie, el este ceva trecător. Guvernul a descărcat şi pe contribuabili cu peste 64 de milione şi din chieltuielile ordinare a putut duce sarcinele unui răsboifi. Dacă s'ar a-duua ia aceste scăderi şi aceste 50 muiiăne chieltuite cu resboiul, se ajunge a se restabili adevărata situaţiune pe care a seiut guvernul liberal s’o facă tinancelor statului. D. Porumbaru arată inauitatea măsurii pe care o propune d. P. Carp d’a se lecui starea financiară a ţării prin adoptarea etalonului unic de anr. Teoria etalonului unic nu e încă tranşată în state mai prospere economicesce decât al nostru. Crisa economică şi financiară nu e circumscrisă în ţera ndstră, ea este nu numai europeană, ci universală şi în loc d’a face vinovat pe guvern de dânsa trebue se ne dăm t6te silinţele d’a o îndrepţi tăcând în acelaşi timp faţă la ohiel-tuielile pe care le cere statul pentru a propăşi. (Aplause).
I). P. Carp respinge mai întâi acusaţiile de rea gestiune finauciară ce se fac guvernului conservator. Acest guvern cheltuia numai 54,000,000 pe an (dâcă se scot a-
nuităţile) iar guvernul liberal chieltuiesce
105,000,000 pe an. Deficitul guvernului conservator era deci firesc, şi nu i se pdte face un cap de acusare din faptul că a fost prea econom. Asa şi acusarea ce s’ar face guvernului liberal că chieltuiesce prea mult, ar fi nedreptă. D Carp crede că chieltuielile trebuie să fie mult mal mari, că imposite nonf trebuie să se întemeieze pentru a face faţă !a necesităţile crescânde ale statuia! şi că guvernul liberal nu e capabil de a conduce finanţele ţerer
Întreg discursul d-luî Carp a fost o repetiţie a celor doue-trei discursuri pe care le-a mai rostit în sesiunea actuală a Camerei.
D. ministru al financelor face istoricul mersului financelor statului de ia 1832 încoce si arată veniturile, cheltuielile şi modul în care se percepeu impositele mai de mult, sub conservatori, şi acum. Scăderea treptată a datoriei publice de la venirea partidei liberale la putere, scăderea însemnată a imposituluî personal şi înlocuirea sareinelor grele prin altele mai puţin apăsătore, iată prin ce s’a semnalat guvernul liberal. Un lucru asupra căruia iarăşi a stăruit guvernul liberal, e îndestularea tuturor nevoilor ordinare ale statului din veniturile ‘ordinare şi întrebuinţarea veniturilor extraordinare numai la cheltuieli extrabugetare, la întăriri, construcţii etc. In privinţa perceperii impositelor, d. ministru de finance va veni cu un proiect de lege prin care se vor face şi economii cu perceperea şi se va organisa mal bine acest serviciu. Din vendarea de moşii d’ale statului şi din alte venituri de a-cestă natură s’a amortizat parte din datoria publică, s’ati construit serile, s’aiî făcut construcţii la re’boiu, etc., şi d. ministru dă cifrele anume ale acestor chiel-tuielî. La teoria d-luî Carp de crescerea obligatorie şi bruscă a ckieltuieliior, d. ministru fitiancelor răspunde că ar fi absurd de s’ar face aceste chieltuiell de odâtâ; astfel s’ar ruina statul şi nu s’ar ajunge la nimic folositor. Aceste chieltuiell trebuie se se mărâscă treptat, pentru ca statul se nu fie sdruncinat. Situaţia financiară anul acesta s’a echilibrat cu crescerile de imposite ce s’ad făcut şi prin economiile ce se fac. Pentru au ui viitor situaţia promite a fi încâ|cu mult mai bună şi temeri mari pentru viitor nu putem avea.
D. Em Costinescu, raportor, observă maî întâiu că tâte împrumuturile pe care guvernul liberai Ie-a făcut afară de 4700000 lei, s’au întrebuinţa1 pentru lucrări estra-ordinare, nu pentru cheltuielile ordinare ale statului, şi lucrările ce s’aîi făcut sunt de acele care sunt ^menite a aduce venituri statului, iar nu de a îngreuia întru ceva bugetul. D. raportor mărturisesce că deficit este, şi cu tote acestea situaţia financiară a statului este prosperă. Din 10 anî de administraţie liberală, numai unul, 1884—85, s’a presintat cu deficit financiar, şi acest deficit n’ar fi avut loc dâcă guvernul liberal nu 3e credea dator a reduce în mod considerabil impositele. A doua cauză a acelal deficit şi a celui ce se presiută acum e crisa economică şi financiară din totă lumea. Cu nouile imposite ce js’au pus, cave nu Sunt decât o mică parte din ceea ce s'a scăzut, se pote prevedea positi? că peste douî ani de dile cel mult echilibrul financiar va fi restabilit. Der cu tot deficitul, d. raportor dovedeaee că situaţia financiară a statului nostru este forte bună. Acestă bună|si-tuaţie nu e indicată de nimic mal bine decât de creditul de care ne bucurăm în afară. Acel cari ne dau cu împrumut bai.! cunosc sitnaria nfiitrâ financiară pote mal bine decât noi şi aii încredere în solvabilitatea României şi maî ales în viitorul ei. {Aplause). Un financiar şi ban-cbier mare din Paris 4>cea că România se bucură de acest credit mare şi din cauza garanţiei ce o presictî în statele constituţionale controlul parlamentului şi al presei libere. Un stat absolutist mult mal mare decât al nostru nu s’ar bucura de acest credit. (Aplause) Guvernul liberal, pentru echil orar ba bugetului ţerel, se adre-
Era pe faţa lui o espresie de mândrie şi de autoritate nespusă.
Era un strat de zăpadă pe un vârf de munte.
—	Cine se fie acest străin, se întrebă Raoul de Villepont.
Un lacheu deschise portiţa trăsurii.
Străinul îl dădu o cartă.
—	întrebă, cUse el lacheului, dâck d. de Villepont me pote primi.
—	D. de Villepont bancherul ? îl întrebă lacheul, seu d. Raoul ?
—	Bancherul,
Urmând fumarea ţigani, străinul zări în faţa^sea pe Raoul în halat. El Îşi stăpâni, vedându l, o trăsăriie violinte.
Servitorul dădu carta d-luî de Villepont care şl citea diarele în cabinetul seS.
—	Lord Trelauney! citi acesta.
Şi adause :
—	SS intre.
După un moment, englezul era introdus în cabinet.
—	Iată, domnule, iţise el bancherului, o scriaâre a casei Baring şi C-ie din Londra, care vă va esplica scopul vizitei mele.
D. de Villepont se închină poftind pe
lord Trelauney se şâijă.
El deschise scrisdrea,
«Lord Trelauney se aşedă la Paris pentru cât-va timp şi d-niî Baring îi deschid un credit de un milion şi jumătate la casa Villepont.»
—	Aţi sosit de curând la Paris, mylord? îl întrebă bancherul.
—	Astă diminâţă, domnule, şi v’aşî fi ffirte recunoscător de aşi putea avea de la d-vostră câte-va informaţii.
—	Sunt la ordinele d-v6stre, mylord ; der, mal întâi, ve rog aretaţi-mî ce sumă voiţi se primiţi maî întâiu.
— Dar nu e scris un ţmkou Ş‘ c*ncI sute de miî franci pe sqrisfirea d-luî Baring ?
Bancherul se turbură puţin.
—	S’inţelege, $se el cu o emoţie reă stăpânită, der cred că senioria ;,văstră ar prefera se ia sumele treptat, cu nevoile ce le va avea.
—	Aşa e, dise Trelauney; am nevoie de o cam dată chiar de un milion şi jumătate. Omul mefi de afaceri a sosit la Paris de vre-o opt dile; îl însărcinasem să facă câte-va cumpărături.
si'ză, ea un adevărat guvern democratic, contribuabililor, şi din 18,000,000 leî:pe an scăderi de dări, le cere acum 9,000,000,'adică jumătate : iată situţia guvernului liberal; când deficite ah fost, ele s’aîi arătat, la încheiarea eserciţiilor bugetare, ele s’aîi dat pe faţă şi se scie că din escedentele bugetare ale administraţiei liberale s'aii votat 77.000.000 pentru arme şi muniţi-unî. D. Costinescu lămuresce că nu guvernul pote fi de vină în cestiunea agiu-lul şi arată căuşele agiuluî şi cum bime-talismnl e în ajun de a repurta o victorie asupra monometalismuluî.
Fiind 7 ore, şedinţa se rădică, amin-ţându-se cea viitdrea pe mâine, duminică. D. Costinescu îşi va urma cuvântarea.
SENAT
29 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub preşedinţa d-lul D. Ghica.
Sa votâză proiectele de leg! prin cari judeţele Gorj şi Vaslui sunt autorisate a contracta câte-un împrumut.
După aceea d-nii senatori s’ati ocupat cu indigenate. ________
Ultimele Minatul iu ediţia ie asta
D. Pherikyde, ministrul afacerilor streine, a plecat ad! de d’minâţă la venătdre împreună cu d-niî colonel Bibescu, Scarlat Pberikide, Telemac, şi alţi domni din societatea bucuresciană.
—o —
D. general Cercat, comandantul corpului II de armată, aducând la casa societăţei Crucea Roşie lei una mie o sută, produsu baiului dat prin iniţiativa d-sale, in folosul acestei societăţi de d-nil oficerî al reg. 23 ie dorobanţi (Ialomiţa-Călăraşî), comitetul se grăbeşte a esprima d-luî general recunoştinţa sa.
Tote procesele verbale de constatare pri-vitdre la viile filoxerate distruse ufi fost înaintate ministerului ; despăgubirile cuvenite se plătesc de C->*a de depuneri.
Aceste sume vor fi plătite 3 ani de a rândul.
Bugetul serviciului filoxeric a fost redus cu 200,000 lei în vedere că măsura distrugere! care necesita plăţi de lucrători, etc , este hotârită ca măsură penală numai pentru acei ce nu vor voi se trat.ze viile cu naftalină.
—o—
Ministerul de domenii va presinta în curend uu proiect de lege privitor li des fiinţarea consiliului superior şi a comisiei permanente a domeniilor.
— o —
Direcţiunea drumurilor de fer a redus cu 50 la suta preţul locurilor, pentru profesorii cari vor veni în Bucuresci spre a asista la congresul didactic.
Intr'un magazin din calea Victoriei s’a găsit ieri, pe la 8 ceasuri, cadavrul uuut anume I. Milial. Poliţia şi parchetul ah fost înştiinţaţi.
—o—
Este inexactă, dice Voinţă naţională, scire a dată de linele diare cum că comisia alesă din sînnl consiliului comunal sl capitalei, pentru a face o anchetă la oficiul stării civile, şj-a depus raportul.
Comisinnea în cestiune ’şi-a suspeudat lucrarea până ce se va termina ai cheta judiciară, începută maî nainte.
S’a distribuit Camerei proiectul de budget al ministerului de resbel.
BIBLIOGRAFIE
... ....	—.....
Sunt depuse spre vânzare la librăriile Socek şi IoniţiQ din capitală următdrele opere de Victor C. Radovicî:
Studiu asupra esploatăriî căilor feratei broşură, 1 leQ ; şi
Sergiu Panine, roman încoronat de Academia francesă, de Georges Ohuat, — traducere în 2 volume, câte 2 lei unul.
A cumpărat pentru mine o casă la Au-teuil. . o bonbonieră... cu puţină verdâţă... opt sute de mii de franci.
—	La Auteiul ? îl întrebă bancherul.
—	Da... Era mi se pare locuinţa prinţului Karasoff, care s’a întors de cnrend în Rusia.
—	Şi numiţi acesta o bonbonieră, mylord ? E un adevărat palat.
Englezul zimbi cu despreţ.
—	In Francia, 4>se el, numiţi palat şi patru ziduri cu o scară de piatră, numai se fie puţin zugrăvit pe ziduri şi se aibă puţină marmoră în coridore!
—	Iată dâr opt sute de mii de franci, nrmâ banchiernl.
—	Caii, instalaţia grajdurilor, un adaos necesar de mobile, căci ruşii se mulţumesc în adevâr cu prea puţin... apoi vre-o sută do mii de franci pentru câte-va vinuri, până când...
—	Pănă când ?
(Va urma)
• —......Jv iţi
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 1 APRILE !S^6
LINIA ANKER
Linie naţională auslro-imgah, concesionaţii
Cea mat sicură, jnaî bună gi mal eftină inie de a
jriest şi Fiume ia New-York
Vaporul „ALEXANDRIA" (20f7 tone) Plecarea din TRIEST ....	15 Aprile
Plecarea din FIUME. .	. .	17 Aprile
Bilete directe de pasageri gi transporturi directe de mărfuri gi conosamente de la Viena Budapesta ;i alte staţiuni principale ale Aua-ţj Iro-Ungariei Ia tdte local tăvile priucipale ai Americeî de Nord.
Incârcăminte se primesc pentru porturile intermediate din marea Mediterană Amănunte de la
I W CHAPLLN
Representantul. d-lor Henderson Brothers, Triest.
CURSUL BUCURESCI
mU, Bl SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 iu noul palat Dacia-Rotuânia Cursul p9 jina lt 31 Marte lEt'G.
Oumf | VAnd.
!!! Pentru curioşi!!!
Mult cunoscuta pre$ieăt<5ra a trecutului, presantului gi viitorului, d-na A. Alexandrescu, prin ştiinţa sea cu căvţile Ungare, Mahomedane gi Zodie etc., va arăta întrâga viaţă, gândurile gi destinul precum gi orî ce evenimente, pre^ico modul cum se ajunge la realisare gi interesele din trecut, present gi viitor, arată orele gi timpn de noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţi phisionomigti gi chiromantigti au îămas uimiţi ascultând’o. — Domiciliară în strada Traian No. 94.—la finele tranvaiuluî stra-deî Că'ăvaşî Ia drepta ___________
A VISU De veudare Cofetăria Griviţa din Buz&Q, situată la posiţia cea mal bună (colţ), fiind bine asortat cu tdte articolele pentru acestâ branşă şi cu tdte aparatele trebuincidse, precum şi mobilier pentru instalarea unei grădini, cu condiţiunile cele mal convenabile. — Amatorii sunt rugaţi a se adresa la sub-semnatul, fie in per-s6nă fie prin corespondenţă.
C. Rădulescu, Buzeii.
5c/0 Rentă amortisabilă. . . 55/o r română perpotuă .	,
B°i Obl. de Stat [rur. convertite], 6°/° „ C. F. Române . » 5% „ Municipale . . lOfn. ,, Casei Pens. [300 L] S% Scris, funciare turale . . ' 7®/a „	»>	,,
5°/a	„	, urbane . *
fiJJ/o »	,	>i	• i
7% „	„	•
împr. on prime Bucuresot [20 fr.]-5°/o Comunale nuol .	. . .
banca Prevederea ................
188»
23 Martie
Banca Naţională a României
SXTXJATILJdNTEAX.
96i/2
90 89
74'Ai 210 868 j
102i/,
82
91 9)
31
DIVERSE
Aur contra argint saă bilete
Bilete de Bancă.........
Fiorini val. Austriacă
Mărci Germane...........
Banc-notC F/ancese ... Ruble de hârtie
971/2
91 90
761', 215 878 4 103% 83
92 100
33
13.i/2| 14.
,<0 U'S pci ,
2,40“
S 02 1 25 FOI/2 2.50
34779044
25847125
823321
15695030
19385214
11865354
1053409
1347570
194954
141633
11782700
18029270
1163135
142107759
SCROBEALÂ ALBA
IN CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mai bună Scrobâlft albă este aceia de la, Cassa F. HEUMANN & C-ie din Anvers, (Belgia) gi care concnrdză în calitate cu cele maî bune mărci engleze, fiind ea idte aceste mult mal eftină.
Se efectuezi în pach- te de 2 % kilo cu etichete, precum şi în cutii de */•;, %, !/e gi */i6 kilo cu etichete în chromo-litografie.
A se adresa pentru preţuri şi condiţiunl la
EH WARTHA
Represestant general pentru România. — Bucurescî.
12000000
1418086
83029830
398954
11782700
31127530
2350653
ACTIV
Cflsa(“:..............................
(Bilete ipotecare.................
Efecte de încasat.....................
Portofoliu, român şi străin...........
împrumutul garantat cu efecte publice *
Fonduri publice.......................
Efectele fondului de reservă .	.	.	•
Imobili...............................
Mobiliar şi Machine de imprimat
Cheltuell de adininistraţiune ....
Deposite libere.......................
Compturî curinţî......................
„ de valori......................
PASIYU
Capital...............................
Fond de reservă.......................
Reservă de amortibarea Imobilului. .	.
Bilete de banca în circulaţinne .	.	.
Profituri si perderî..................
DobâruJI şi beneficie diverse ....
Deposite de retras....................
Compturî curinţî ...	1	...	.
» de vaîorî .	.	.	1	.	.	.
1886
15 Martie 22 Martie
34637303
25914465
502865
18342533
14664360
11988641
1901615
1992155
167471
12721
18715020
18911034
2251146
1150109338
34589878,
25915400!
443716 19184311 15030220 1198SG41 1901615 1994612 167471 121277 17906520! 18650344 23265031 150310508
1421U7759
1200000
1901957
97785
96165190
335288
18715020
19734248
1159850
1200000
1901957
97785
96918650
368519
17996520
19739537
1287540
150109331; 150310508
Dumnezeii să’rî răsplătească f Mulţumesc de mit de ori pentru extractul de ulei pentru urecîiT trimts mie, care m’a vindecat cu desăvârşire; cacî iart-şî aud forte bine. E de mirare aceasta cacî iu curând împlinesc 80 aut.
Mulţumindu-vă încă o dată, rămân al d votră servitor.
Vosag de Andor
RECUNOSCUT ESTRAGT
SJIeiu pentru Urechi
Se p6te căpăta pentru 8 fr., cu instrucţiunile întrebuinţăref de la medicul secundar O. R., Dr. Schipelc.
Depăşit principal la Ign.itz Lobi, Viena, IX, Seegasse 8.
MULŢĂMHIB
1.1© Veneau*©
Sâmbătă 22 corent, ora 8 s<$rae-j° casă ™ar° cu grădină, în .trada
„	, . ,.	... „ L-osma No. 1. — Doritorii so pot a-
ram se cad victima unul incendiu In- i ,	,	• . .
,	, dresa la administraţia acestui diar-
grozitor, cave priutr o întâmplare s’a aprins laboratoriul mea de cofetărie aduc mulţumirile mele d-lul Poliţaifi S. Vasilesou şi agenţilor d-sele, cari, prin graba şi curagiul ce au depus, focul a fost localisat şi stins.
C. Rătiillcscil, Buzefl.
D-şdra Eîeonora Sliberf
ABSOLVENTA DIPLOMATA A CONSERV. DIN VIENA
Fo3tă elevă a prof. Iul. Epstein
o? recomandă oii.pnli, pentru lec]iimî de piane
Str. DOAMNEI, No. 5.
Bătături sau Negi
m
Hl »11 Se depărtăză sigur gi fără dulii, UU rere *n timpul cel maî scurt prin ungerea cu tineta ră de j bătături renumită şi singura adevărată a j lui Ravalner, din Pharmacia roşie în P sen.
ICO Costul anei sticluţe cu car- 1 CD rn. _______ton şi cu pensulă	I ID#
Deposit în Bucurescî la d. Farmacist Ru-; dttlf Scbmettau, farmacia Curţeî Regale-
Banca Naţionalii a României
La 3 (15) Maia viitor licitaţi ţinea în localul Băncel, pentru furnitura a 5000 metri tablă de aramă.
A se vedea condiţiunile la Dit'ec-ţiuuea Lucrărilor, strada Smârd.u), casa Ioanide.
no4nr*hirîal patru ,ocurî de maSa8i'
II IUI Hi lai Iemne, ^împreună cu
case, pivniţă de vinuri, grădină cn pomi roditori: ca.şl, vişinT, cireşi, pruni, căp-şune, peri, meri, coacăze, fragi donS po-gâne, trandafiri altoi'l, două aleiurî cu viţă do struguri, vis-a-vis de gara Tergovişteî la <iConcurenţă».
DouS perecbî de case in Dealu Spirei strada Seneca No. 4, oe dă în strada Oa-zărineî. Doritorii se v r adresa la d-na Paulina Slănicetiu vis a vis de gara Tergo-vijte No. 124, lângă magasia de lemne la «Concurenţă.»
De închiriat şi de vânzare
de la sfântu George
Casele din strada Scaunele No 11, couţineud opt camere, dependinţe, grajd, şopron, pimniţă, grădină etc.—Doritorii se pot adresa la proprietar d. M. lonescu, strada Colţii No. 10.
Elisareth Hardine
m6şa cu diploma din streinatate
Fostă directore a Spit. de moşit din Kazan.
McoiisnMuiiî ie la orele 10—12 a. ni,
STRADA C0SMA, no.
fP* X* ^ ■-r'?	^
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu strîngetor şi nuinenitor
Diverse car.cterJ de litere, precum şi mater el puţin uzat, din care s'ar putea forma o bună tipografie în p ovincie Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner 1. SCHWARTZ strada Decebal, în Bucurescî.
Lecţiuni de Dans
OTEL FIESOHf, Strada ŞELARI, oamera 24.1
Sub-semoatul are ondre a aduce la cunoşlinţa onor. public că dă lecţionî de dans atât privat cât şi la domiciliul seu
1HASO& flOAMULan
Prolssor as Dans.
mm	^	* i-m*: -mm
NUMAI DE LÂNA DE Olt CURATA peutrn un om de o statură mijlocie
PENTRU Un COSTUM
florin! 9G cr.
40 cr.
din lână bună;
„	»	mal bună;
„	»	fină
„	»	cu totul fină
Plaiduri de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 fi.- Costume f<5rte fine, pantaloni, pardesiurî, stofe de haine şi mantale de pl<5e, tiflu, loden, commis, cammgam, cbeviots, tricouri,.postavuri pentru ddmne gi postavuri pentru biliard, peruviene, doskings, recomandă ;
Deposit de fabrică în Briinn
fondaţii în
_______________ 1866.
Mostre frauco. Modelfe pentru d-niî croitori nefrancate. Am în permanenţă un deposit de pestavuri 150,000 fl. val. austr. gi să înţelege de la sine că cu'marele mele afaceri iuternaţionale îmi remân o mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar sunt silit să me desfac de asemenea resturi cu reduceri mari sub preţul de producere. Ori ce om cu minte tebue să recu-ndscă că din resturi aga de micî nu se pot trimete mostre căci Ia câte-va sute de cereri de mostre in cel maî scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie oând diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele să taie din bucăţi de postav gi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asem-nea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba sau să trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbele germană, ungară, bohemă, polonă, italiană şi fruncesă
itaaniE’Kissasazara!
Jri5, Stradj. BUCUREŞTI R-Vodă,43
Sub-semnatul, supui, la cunoscinţa onor. public Bucurescean gi întregeî ţeri, că în fabrica mea, superidră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în Bucurescî, st.radd Radu-Vodă, No. 45, se fa-briceză stofe indigene din lână curată din ţerâ pentru costume bărbăteşti, care le v§nd cu metrul, chiar în fabrică gi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tot-d’anna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici gi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea mal frumdsă tăetură după jurnalele cele mal nuol, cu preţ moderat ILiE M. POPP.
Fabricant de Postav şi Croitor, Str. Radu- Yuda, S4 si Acadimiti, 28.
SCUL UK
WWaSMS9gg.tBECT5igS!WtAIBr.iCTE(ECZEZ2C.SSRgTgJgWC’Sg. \~~UL :	-.a-r-

întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată de către cei tnai însemnaţi Mediei, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
BOLE DE PEPT (Oftica), RACHITISIVi Ui- (Copii scrofuloşi şi diformi).
Modul întrebuinţărei: Fiecare lingură întruă jumătate pahar cu apă şi jachar.
Ph"1 ^A.XTIE'A'CJriSEl^e.G-îiî, 91, Bulevardul Yoltaire, la PARIS, şi tote Phu.
-- 1  -----------------c------- 'SSs aD ■ rF£F3l*>'. JditmSX&i"' - - -----------------
cu vapori, cu transfere şi cu tfuDDlPADDA D A D fl MT71PT S braţe, pentru vysgr 1! nuIlluAuEjn LiAIIAMIZiCjI
Sisteme aprobate şi de construcţiile cele maî solide pentru fabricarea eftină a
Gărămidilor ordinare?săpate; fasonate »i refractare
TnburldesYfsntnrat, plăci pentru trotoare şi vestibule,
Olane, / gle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cărumidî micî de scorii etc.
Prospect gratisşifranco LOIUS JÂEGER feld-OoIogne Germania], .
01m& îngrijitore arta bucătăriei, limba germană gi română, caută un loc într’o familie o-norabi'ă. — A se adresa în strada Domniţa Nas-asia No. 4.
ItfAŢIONAIiiţ,
societate generală de asigurare in Bnenresei
Ap -bată prin decret regal No. 225 din 2b Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1-000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţi)
Reservade premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionala“ asigură :
1- In contra daunelor de Incendiu. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) c>i participări de 15% diu beneficiul realisatdin acesta ramură în ţorâ.—IU. Contra daunelor de Transport precum gi Valori. —IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face aii-1 gurare asupra rieţei.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 700 ’0 din beneficiu în com-binaţiunile urmiitdre ; asigurări asupra vieţeî uneia sau a două persdne, asigurări temporale, asigurări mixte gi asigurări n-lxte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următdre :
Asociaţinnî mutuale de supra-vieţui.e, Aşo-ciaţiunl în grupuri de 12 aul pentru copil de la î? ani jum. până la 9 ani inclusiv. —Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi reutc viagere în diferite eom-binaţiunî.
Penă la finele anului 1884 „Naţionala** a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 3,500,000 1. n. gi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA, GENERALA Str. Carol L^No. 9-
SOCIETATEA DE NAYIGAŢIUNE CU VAPORE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (20) Maitie 1886, până la altă disposiţiune
NB. Orele de plecare mal jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circonstanţele limpidul şi apelor; în nici un cas însă Vapârele nu vor pleca de la Staţiuni mal înainte de orele indicate în acest Itineranţi. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
"CURSELE VAPOÂBELOR 3DE FOSTA.
CURSE IN JOS
CURSE IN SUS :
		I		II		LII.				III.			I.		II
dela	Orşova	Sâmbătă	4 pm	Luni	4 p.m.	J uoî	4 p.m	de Ia Galaţi		idarţi	9 a.m	Juoî	9 a.m.	Simbătă 9 a.m	
St	Severin	Duminică 5 a.m		Marţi	5 a.m.	Vineri	5 a.m.		Brăila		1025 „		1025 „		l)28 „
»	Brsa-Palanca	»	640 „	>>	6M ,.		fi40,,		Gura Ialomiţeî	fl	2wp.m	ff	22 p.m.		22â p.m
I)	Kadujevaţ	fl	^ >>	n	® »f		8 ,,		Hîrgova	ff	3 „		3 „		3 „
»	Calafat	fl	101° ,.	a	101°		101 ,,		Cernavoda		345 „		545 „		545 „
ti	Vidin		1033 „	fi	1085 „		1085		Ostrov		930		930 „		93° ,,
ti	Lompalanca	>>	12“ ,.	fj	12Mp.m.		1240 „		Călăraşi oraş	f)	780 „		73° „	ff	73» „
tt	Rahova		316 „	f *	315 „		315 „		Silistra		1030 „		103) „		li8» „
ti	Beket	r	33° „	f>	bSO		380 M	• f	Olteniţa	Mercur!	2 p.m.	Vineri	2 am.	Duminică, 2 a. m	
f?	Corabia		5“ „	ff	580 „		580	f»	Turtukaia		215 „		216 >f	u	2° „
il	Nicopoli	ii	7 .	a	7 „		7 „	în	Giurtriul Smărd.l		580		530 „	n	53» „
fl	Măgurele	a	720	a	7ZJ „		72)	de la GiurgiuţSiaârd.J		1 ‘	io „		10 „	n	10 „
>>	Sistov	îi	»	a	910 „		9io „		Rusciuc		1^0 p.m.		11 „	fi	n „
a	Zinnnicea		9“ „		9» „		926 „		Zim aicea		4*5 „		216 p m.		2l0p m
>i	Rusciuc	Luni	6 a m.Mercurl		6 a. m	Sâmbătă	6 a.m.		Sistov		5'5 „		245 „	n	245 „
ii	Giurgiu(3mird.)		10 c ”	a	io		10 „	ff	Măgurele		740 „		5» „	ff	5'° „
ii	Turtukaia	ff	12‘5 „		1215 pm.		1215 „	ff	Nicopoli		76* „		52« „	fi	52» „
ti	Olteniţa		1231 „		128)		1230	f>	Corabia		9*° „		7*» „	n	7l» „
>>	Călăraş (oraş	a	1 „	a	1 „		1 „	f)	Beket	Joui	1225 a.m.		9»6 „	ii	985 |f
ti	Silistra		245 „		* 45		2*5 „		Rahova		124» „		10'» „	ff	101» „
ti	Ostrov	a	3'6 „		3,s „		315 „	ff	Lompalanca		6 „ Sâmbătă 6 a m.			Luni	6 a.m
	Cernavoda		6 „		6		« ,,	ff	Vidin		8*5 „		845 „	tt	84» „
a	Hîrgova	fl	8 „	tt	8 „		8 ,-	ff	Calafat		9‘5 „	ff	916 ,,	ff	9« „
ît	Gura Ialoaiiţeî	>f	830 w	ff	880 „	»f	880 „	lf	Radujevaţ		12*5 pm.	lf	1216 p m.	ff	12*5 p.m
in	Brăila	Marti di.nmefcă		Jjoi dimineaţa		Duminică dimin.		îi	Brsa-Palanca		2 „	fl	2 „	"	2 ff
))	Galaţi	fi	ff		>f			in	Severin		480 „	ff	s3o „	f»	43» „
								de la Sevflrin		Vineri	5 am. Duminică» a.m.			Marţ:	5 a.m
Cursele VAPORULUI L&CAL între GALAŢI-rULCEA-ISMAIL:
Pornire in jos:
De la Galaţi la Tuleea-Ismail, Marţf, Joi ;i Sâmbătă 8 ore dim. Prima plec ire de la Galaţi la Real gi Ismail la 20 martie (1 April) 1886 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
Pornire în sus
Dala Ismail laTaîcea-Galţl, Miercuri', Vineri gi Duminică 3 ore dim. Prima plecare de la Ismail gi Reni la Galaţi la 21 Marte 2 Aprile 1886 INSPECTORATUL AGENŢIILOR.
71a în/sVi ît*îi + ®e la Sf. George viitor casele din iAt JJiVUWWiM strada Negustorii No. 17. A sg adresa la d-1 C. A. Retrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No ‘22 seu în strada Pescăria Veche No. 9 , la d. Stelănescu, proprietar
PRIMA FABRICA R0MAHA
DE
K1FIR-CUM1S
0M
O băutură făcută din lapte, care se Intrebuin-ţd'jă cu un suces mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra boleior de piept maî cu s4mă în contra ofticeî; la Odosa gi lângă Samara , rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis-La noi în Bncuesci , mulţâmită iniţiativei d-lnf Lnkiauoff, care a fost unul din preparatorii isteţi aî aoas:ei băuturi in Rusia S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scqmp, călătoria până în Elveţia gi Samar* e obositdre gi costă mnlt, pe când calitatea Kifirului, făcot de casa LukianofF este analisată de d-ral Bernacd gi recomandată de ilustraţiuniie lurnei ndstre medicale.
Fabrica gi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa No 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţeî, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucurescî înapoind sticlele gdle.
100	sticle 85	lei	—	b.
50	» 45	»	»
25	» 22	»	50
Pentru bolnavi neavuţî preţurile vor fi scădute.
..
In provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
Tipografia ţ)i&ruluî0 Te «graf ul". Calea Rahovel No. 36,
www.dacoromanica.ro
t
ANUL XVII. No; 4142.’
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
MERCURI, 2 APRILE 1886
ABOBAMESŢK:
Pentru Capitală:
?antru an an	.	Lei 24
*	|6se luni ...	>12
» rel luni ...	> i-
Pentru Distriote
Pentru nn an ... Lei 30 »	ş4se lnnî	...	>15
*	trei luni	...	>8
Pentru Streinăt-te Peutru un an .	.	■ l.tn 4^
*	ş4se luni	...	>20
»	trei lnnl	•	> 12
Abonamentele se fac la 1 şi ÎS ale fiecărei luni.
Un nninei vechia 25 bani.
Ediţia de dimin^ţă
aMJNCIURI ŞI RECLAME :
Annncinrl pe pag. IV, linia 25 ban 1
Reclame	pe pag.	IU	~	.	1	leu
»	pe pag.	II .	.	3	lei.
»	pe pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nn e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard
In străinătate ■ se adresa :
Frauda, Huvas, Laffite &C-nic, 8 place d- la Bourse. Paris
Englitera, Eugene Micoud, 81 Fiert Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vvîen. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 W ien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în liuda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahovel, No. 36
Director politic. I. G. FUNDESGU
Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
o**^***»^*^ m  ‘inwTTnraw i n « > ns»<i	st»-.
SOIRI TELEGRAFICE
(Dup* 4iar®le streine)
Viena, 11 Aprile.
Pilele trecute o deputatinne a clubul u* industrial s’a presintat la contele Kalnoky cu un memorii! asupra convenţiuniî co merciale austro-română. Ministrul trată tdte fasele şi şansele afacerii; el spuse că grăbirea cegociărilor nu depinde numai do Austria, ci şi de România, şi mai cu semă de înţelegerea Austriei şi Ungariei asupri concesiunilor ce trebuese făcute. Ministrul declară că nu pdte spera într'o prelungire a actualei convenţiunî ţi că nici reînoirea iei nu se va putea face fără concesiuni pentru importul vitelor ţi cerealelor române.
Bruxelles, 11 Aprile.
Grevele devin ărăşl ameninţătdre. A is-bucnit şi în Gând o grevă. De pretutindeni sS cer guvernului ajutdre, piarnl socialist le Feuple ameninţă cu o rcvoluţiu-ne, dacă mauifestaţiunea politică de la 13 IuniB va fi împedicatâ.
Borna, 11 Aprile.
Agenţia Ştefani anunţă că parlamentul va ti disolvat. într’o adunare de senat ui s’a ales o comisiune pentru reorganizai ea senatului.
Agram, 11 Aprile.
Agramer Zeitung — diar ofieios —spune că raportul comisiunil regnieolare croate niol nu pâte, nici nu vrea să satisfacă diferitele partide. Comisiunea nu cere decăt sp’icarea strictă a compromisului uugaro-croat. D’aceia se pdte dice că comisiunea ungară va adera la memoriul croat, acăsta fi nd în int resul amenduror părţilor.
Paris, 11 Aprile.
Secatul a pi imit urgenţa asupra propunerii lui Bozărian, după care legile de ajî sunt insuficiente pentru menţinerea ordinii şi trebuiesc complectate. Camera a refusat b8 preluugescă congediul deputatului Basly, care aţâţă pe minorii de la Decazeville.
Filipopoli, 11 Aprile.
Nexavisimost atacă pe Rusia pentru c’a respins propunerea italiană şi aprobă atitudinea principelui. Numitul organ cere ca guvernul să respingă liotărirea puterilor şed, decă nu se simte destul de tare, sS convdce Camerile cari î> vor da mandat special pentru acesta.—Contopirea ad-ministraţiunil celor două Bulgarii urmăză neîntrerupt.
Belgrad, 11 Aprile.
Guvernul nu-şî modifică Intru nimic vechia sea programe. El primesce revisunea Constituţiunil, ddr o reservă pentru mal târdifi. Instrucţiunea publică va fi complectată ; se va reorganisa armata şi se vor face economii pentru a ajunge la echilibru şi la rădicarea creditului public.
Atena, 11 Aprile.
Eyub-paşa, comandantul-turc de la fruntaria grecă, a însciinţat pe generalul Si-punzakis se evacueze posiţiunea Zascos; Sapunzakis, drept răspuns, întări garnisona N’a fost nici un conflict, der avant-postu-rile celor două armate sunt fdrte apropiate.
A se vedea Ultime Scirî pe pagina III
Bucureşti, imţi l Apile 1886
in acusarea că vom reînoi pur şi simplu aiâstă convenţiune.
Am răspuns atunci când demnitatea ne permitea s’o facem ; am tăcut de cele mal multe ori, pentru câ ne cunosceam dmenif. Qi a Im, boira <Jiee francesul; aşteptam (jiua când dmeniî de la Indâpendance a-veaft să-şi dea în petec.
Aşteptarea n a fost lungă; astă-^î, fdia intereselor străine s’a arătat încă odeta că e o declasată din cele mrd desgustăMre.
Erl, convenţiunea era rea, ruinâ-tdre; ea ne sorbea puterile, ne lega de mâni şi pkiore.
Astă-(jh convenţiunea e nu se pdte mal bună.
Erl, nu ofeream destule gaiuuţil ţârei câ nu vom reînoui fatala convenţiune.
Astâ-ţll, suntem nepricepuţi, nepolitici, criminali, fiind-că nu voim să reînoim minunata. biue-fâcăt<5rea convenţiune.
In ce lume trăim? Cam e cu putinţă ca în mijlocul ţărel să se preumble pe stradă asemeni putreziciuni morale?
Suntem âncă barbari; abia desfăcuţi de sdrfca Orientului, nu ns-am asimilat âncă civilisaţiunea Apusului; trăim ÎDtr’o periodâ de transiţie, du-rerdsă, urîtâ chiar pe une locuri. Fie.
Der am fost, suntem şi vom fi, noi ţăranii de la Dunăre, noi sălbaticii de la porţile Resârituluî, — 6-menl cinstiţi şi cu ruşine. Nu ne schimbăm la faţă şi fdrte mulţumim celor cari transplantâză la noi cinismul şi mişelia.
Locul acestor dmenl nu e printre noi.
Şi ne mirăm noi cum de mal pot răbda Românii acăstâ batjocură ; cum se pdte ca un ijiar să mal trăiască după ce s’a acoperit cu-atâta ruşine, cu-atâte păcate.
Trebue să fim prea blajini sâă prea inconscienţl.
Se pdte discuta obiectiv cu asemeni dmeni; pdte avea cine va speranţa să-î convingă ?
De sigur că nu. E prea scîrbdsâ priveliştea pentru ca să nu ne ’n-tdrcem ca desgust faţa.
Opiniunea publică e datdre să înfiereze asemeni produse, cari nu pot să fi eşit din tulpina neamului nostru ; ddr atâta.
Unde eşti tu, Ţep ş I)6mne, ca punSnd mâna pe eî Să-Î împărţi în două taberi, în smintiţi şt în mişel Şi în donă temniţi large cu de-asila să-l aduni, Să dai foc la puşcărie şi Incasa de nebuni...
De temniţă nu prea sunt vrednici asemeni dmenî; ar mal remâne casa de nebuni... In lipsă de alt institut.
Scandalos de sch.mbâtdre e la noi oposiţiunea; fără principii, ea n’are nici măcar ruşinea comună Dar mal scandalos decât tdtâ oposiţiunea e Ziarul l'lndep. roumainer.
Era o vreme când aedstă fdie plângea pe biata Românie câ nare un guvern care să-I apere interesele e-conomice; Z^nic fdia-scandal ne denunţa lumii că suntem venduţl Austriei, câ vom sacrifica viitorul ţărel pentru a ne ţine la putere. Când cu aplicarea tarifului autonom la produsele francese, acest nenorocit Ziar arunca foc şi pară pe capul nostru, I că suntem protecţioniştl acolo undej nu trebuie şi nu vom fi acolo undei interesul ţârei o cere.
Tot-d’a-uua, cu şi fără rost, l'In- J dep. roumaine se vâita de desastrdsa influinţă a convenţianil comerciale •cu Austro-Ungaria.
Tot veninul cât îl are, şi-l aduna
Se oun<5sce acum conţinutul protocolului semnat de puteri la 5 A-prilo, în Conferinţa din Constantino-pole: principele Bulgariei primesce guvernământul Rumeliel Orientale în condiţiunile prevăZ^te de art. 17 al tratatului din Berlin, adecă pe cinci ani'; după acest termen, puterile sele vor trebui să fie reînoite cu consimţământul puterilor■ Se cundsee asemene demersul făcut de Rusia pe lângă puteri, pentru a influinţă asupra principelui Alecsandru; ambasadorii el aă comunicat cabinetelor câ Rusia nu mal pdte suferi starea actuală din Bulgaria şi câ ordinea trebue restabilită cât mal curând şi cu ori ce preţ. In sflrşit, se scie câ Pdrta pe d’o parte, puterile pe de alta, silesc pe principele Alecsandru să primâscă arangiamentul internaţional semnat la 5 Aprile.
Nu mal încape vorbă, Bulgaria trebue să se hotărască. Cum? etă cesfcinnea.
Aşa cum ştab lucrurile, cea mal bună cale pentru principe e să se refere la hotărîrea poporului, iiume-lia n’a fost cucerită, nici cedată de puteri. Poporul singur a făcut unirea, el singur are deci s6 hotărască. Câud sârbii. s’aă rădicat contra acestei uniri, poporul întreg a pus mâna; rumelioţl şi bulgari, el s’ah dus la luptă nesiliţi, la cea d’ăntâl chiâmare; tot el ah întreţinut, trupele pe timpul luptei. A fost, în scurt, o adevărată cruciadă.
Cea ce are mal buu de făcut guvernul bulgar e, prin urmare, să convdce camera bulgară şi pe cea rumeliotâ ; sS le comunice actele diplomatice şi hotărîrea puterilor ; să le espuie situaţiunea ca tâte avan-tagele şi pericolele iei; să le arate riscurile ce presintă primirea şeii respingerea sentinţei internaţionale şi să le cără părerea. Să urmeze apoi cum va hotărî naţiunea.
După cât se pare, cam aedsta este intenţiunea guvernului bulgar. In adevăr, pe când se anunţă că principele va adera la arangiamentul din Constantinopole cu reserve in ce privesce supunerea numirii la dis-posiţiunile art 17 din tratatul ber-lines, se vestesce câ starea de ase-diii din Rumelia a fost rădicată şi că in curând se vor convoca cole-giele electorale.
Se pdte conchide din acesta câ principele aderă numai provisoriâ la arangiament, reservând camerelor să hotărască în ultimă instanţă.
Din partea lor, puterile nu se în-doese de reuşită; ele privesc cestiu-nea bulgară ca definitiv Închisă şi s’aâ pus acum să potoîescâ aventul răsboinic al Greciei.
IMFOR.IVT ATIUItfl
Exc. Sa Sir William White, trămis os-traordinar şi ministru plenipotenţiar al Englitereî, întorcendu-se din Constantinopole, a reluat, la.30 Martie (11 Aprile) curent, direcţiunea Legaţiuniî Majestăţii Sele Britanice.
X
Ministrul de resbel a dispus preschimbarea garnisdnelor din Tulcea şi Galaţi. La Galaţi se va stabili regimentul 6 de linie, care va părăsi Focşanii în dina de 6 Aprile, e'r regimentul 5 de linie se va stabili la Tulcea.
K
Societatea de asigurare Naţionala a ţinut ieri adunare generală. După aprobarea bilanţului, s’aO reales mpmbri în consilii! d-nil I Marghiloman, I. Elias şi E Costi-nescu, şi censorl d-nl V. Arvanezu, H. Hornstein şi dr. Boroşuay. S’a decis scăderea "apitalulul social cu 900,000 lei.
Aflăm că şi societatea Bomânia-JDacia va scădea capitalul seif.
X
D. N. Creţulescn, ministrul nostru plenipotenţiar la Petersburg, soseşte mâne în capitală.
X
D-nu Dumitru Sturza, ministru nostru de instrucţie, a sosit la Berlin. D-sea a plecat pentru a’şl lua fiul pentru vacanţele de Pascl.
X
Adî la orele 11 si jumătate s’a ţinut un consilia de miniştri sub preşedinţia d-lul I. C. Brătianu, prim ministru.
X
Principele Uruzoff, ministru plenipotenţiar al Rusiei, plăcâ săptămâna mare la Livadia pentru a saluta pe Maj. sea Im-peratorele.
X
Ni să scrie diu Ohişineă că acolo s’a ivit ciuma pe cal. S’aă împuşcat pene acum peste 163 cai numai în circumscripţinnea judeţului Chişineu. Avis consiliului nostru veterinar.
---------O— >— ---------
CEI2A HVHIOIPAtA
Re uşi-v or ?—Viitorul cel mai a-propiat va răspunde la acăstâ Întrebare, dăcă nu se vor ivi noul complicări.
* *
*
Una după alta ne-ah sosit două seirl contrarii: după cea d’ăntăift, guvernul italian demisionase; după cea d’a doua, el botârîsa disolverea Camerei şi facerea de noul alegeri. Oare din două e adevărată, nu putem soi până acum.
Ceea-ee e adevărat, e câ situaţiunea cabinetului actual nu pdte ţine mal mult. Discuţiunea bugetelor l-a zdruncinat cu desăvârşire.
După cum se 9cie, în urma atacurilor violente ale oposiţianil, Camera n'a intrat In discuţiunea specială a bugetelor decât în urma u-nel moţiuni care a întrunit numai o maioiitate de 1.5 voturi, deşi votaseră toţi miniştrii şi sub-secretaril de stat. Mal mult decât atât, acea moţiune nici nn esprima încredere tn guvern: ea lua numai act de de-claraţiuni’e lui.
Dupâ votarea bugetelor, sesiunea Camerei a fost amânată. Guvernul voia să cumpănâ-c i situaţiunea şi să vadă ce e de făcut. Dâr, în loc d’a potoli desbiuârile ce se iviseră intre partisanil sel diD parlament, guvernul însuşi căZu îu desbinare; astăzi ar fi, se Zice, .neînţelegeri seridse între diferiţii membrii al cabinetului.
Acâsta e situaţiunea; judecând dupâ ea, cea mal probabilă dintre serile notate mal sus e deci cea din-tâiă. Cabinetul trebue să ae retragă, chit d’a reveni subt o nouă faţă.
Cetăţenii capitalei de sigiirnicl nu se îndoiesc de esistenţa unei crize la municipalitatea nostrâ, şi încă din cele mal seriose.
Cu t6te astea ea esistă. Primarul capitalei şi un număr de funcţionari aă demisionat. Cum Insă ceşti unea care a provocat a^âstă criza nu e încă tranşată, nu credem inutil să intervenim.
r
Etă causa crizei.
Dupâ cum se scie, bugetul comunal e în suferinţă şi edilii noştri caută tdte chipurile ca să-l echilibreze. In acâstă năzuinţă, el aă ho-tărlt să trecâ serviciul poliţiei comunale la prefectura poliţiei capitalei In schimbul unei cuote anuale mal mică decât chieltuiala de aZi a a-cestul servida.
i Privit uşor, lucrul n’are nici o importanţa ; în fond însă nu e aşa. In fond, consiliul comunal a renunţat la una din atribuţiuniie sâie esenţiale ; la dreptul d’a face poliţia oraşului.
Deja actuala sta*e de lucruri era jun non-sens ; deyu au prea înţelege eiue-va pentru ce esistă o prefectură a poliţiei independentă de comună şi dependentă de ministerul de interne ; şi fără ultimul vot al consiliului comunal, aveam o organizare mosaie, a cărei i-aţiune nimeni n’o pdte ghici.
Mal rămăsese Comunei aşa numita poliţie municipală; vrea s’o pârdă şi p’acâsta? Şi de ce?
Noi n’am voit să admitem, din primul moment chiar, pretecstul e-chilibrâril bugetului; căci p’acâstă cale am ajunge să desfiinţăm Comuna, să desfiinţam judeţul — ca unitate administrativă—să desfiinţăm şi Cameră şi Senat şi tot. Ce ar Zice ,
cine va d’un guvern care ar închide într’un an şcolile şi tribunalele, pentru că bugetul e in deficit?
Ş’apoî, mat era o întrebare: serviciul poliţiei municipale este necesar? Prefectura poliţiei va trebui să-l facă, în locul municipalităţii; der decă prefectura pdte să-l facă, cum nu pdte muni< ipalitatea?
Mal cu sdrnâ aedstă întrebare ne-a împins să vedem mal adînc — ş’am văZut.
Am întrebat p’un consiliar municipal asupra adevăratei stări de lucruri şi etă respunsul :
— Ce vrei ! Avem o poliţie municipală ; cheltuim bani cu ea. Dar nu putem face trdbă, fiind-câ prefectura poliţiei refuză agenţilor noştri concursul legal. Agenţii municipali constată o contra-venţiune şi cer ajutorul sergentului de stradă ? Sergentul refuză. Comisarul ? Refuză şi el. Dacă e aşa, e mult mai avanta-gios pentru municipalitate să se lapede de poliţie, să trecă acest servicii prefeeturel poliţiei şi să ispră-vescâ ast-fel odată...
E atât de adevărat aedsta, în cât consilierul în cestiune, deşi liberal, deşi apărător al drepturilor comunale, a votat cu cei-l-alţl eo egl al sSl despoiarea comunei de dreptul d a face poliţie.
Ju urma arestul vot, d. N. Fleva, primarul capitalei, şl-a dat demi-siunea. Afacerea stă acum In mâneie ministrului de interne.
Am înţeles, în urma cercetării făcute, descuragiaiea consiliului comunal, care s a lepădat d’un drept... „ra să ispravdscâ odată" ; dar nu putem aproba acâstă desouragiare. E vorba aci d’un principii mare, de un drept sacru pe care noi cetăţenii îl avem, şi nu le e îngăduit mandatarilor noştri să renunţe la el pentru o piedică care pite fi spulberată dintr’o suflare.
Tendinţa nistrâ, a tuturor lib raliior fără distim ţiune, e s ajungem a limpeZi Otganizaţiuuea ndstra, a şterge dm ea urmele nefaste ale regimului din 1864, âr nu a re m-prosp6ta a este urme.
Fires e, nu suntem dintre impacienţii cari vor totul pe odefă; sjim câ e peste putinţa acesta.
Dâr, fimd-că nu se p6te p’odetă totul, trebue să ne întorcem înapoi A
Nu ne îndoim că d. ministru de interne nu va încuviinţa votul consiliului comunal; mal mult decât a-tât, sperăm că consilierii, revenind asupra unul moment de slăbiciune îşi vor revoca votul.
Da ă serviciul e ră& organizat, consiliul n’are decât să-l reorganiseze; dacă piedici să rădică în calea poliţiei comunale, consiliul n are decât să înlăture aceste piedici. Der, încă odată, el n’are dreptul să renunţe niel la o sarcină, nici la un drept al comunei.
$ce:soei ia bulgasia
{Corespondenţa particulară a Telegrafului)
Sofia, 24 Marte.
Convenţiunea.— Noua combinaţiune. — Zaneoff şi roşii. — Caraveloff şi partidul conservator. — Ameninţările Rusiei
Luni, ne-a sosit depeşa din Constantino-pol privitore la resolaţiunea conferinţei. Aşa dâr arangiamentul cu Turcia este în fine sancţionat de Europa. Se <^ice că In acelaşi timp plenipotenţiarii afl iscălit şi protocolul privitor la numirea principelui de gnvernor al Rumeîieî orientale pe termen de circi anî.
Sunt sigur că me veţi întreba acum ce
www.dacoromanica.ro
TEGRAFTTL - 2 APRILE 1886
va face principele? Se vă supune săă se va opune? EQ unul, după ce am sondat pre cât ml-a stat !n putere, opiniunile 6-menilor compeficţi d’aci, sunt de părere că prima presupunere este cea mai adevărată. Este adevărat că Ană acum el a resistat la t<Ste solicitările făcute de Germania pi Euglitera, la t6te demersurile făcute în jurul săli, der resistenţa acesta avea Sn vedere ii floinţa ce ea putea avea asupra plenipotenţiarilor; acum nu îeinâne alt ce-va decât a primi ratifioarea, er în ceea ce priveşte numirea pentru cinci ani, apoi faptul de căpetenie este d’a se pune ia lucru pi d’a nimici in curgerea acestor ciuci ani tote tendinţele Rusiei, care crede că în acest timp va putea organisa la noi un partid bine compus pentru a face o lovitură de stat şi a permite Rusie! se puie mâna într’un mod definitiv asupra întregel Bulgarii.
Un lucru însă rămâne forte problematic. Anume acela, că în cas dării principele Al xandrU ar fi refnsat a da ori-ce valdre ratificării araugiamentului, apoi nu ptim cum ar face Europa d’a se esecuta hotărîrea luată ? După opinia patrioţilor d'aci, principele n’are pentru ce da o declaraţiune formală cum că primesce clausa privitore la numirea sea pentru cinci ani; el pdte. sâ se considere ca guvernor ales pe vieţă Şi în acest cas ce va face Europa ?
Aci nu se scie ddcă esistă vr’o formulă anume redactată de conferinţă şi privitdre la esecuţiunea ratificării. Se crede ce un asemenea document nu esistă şi tocmai prin acesta se esplică consimţimentul En-gliterel, der decă esistă întrebarea, este în ce pote fi anume esecuţiunea şi cine se va însărcina cu ea ? A numi un guvernator pentru Rumelia in afară de principe pentru Portă este imposibil; a remite Rusiei mandat d’a forţa pe guvernul uostrn a se retrage, Europa nu va consimţi nici dată, căci în acest cas, porţile Ţarigra-duliri se vor deschide pentru armata rasă şi peninsulă balcanică va fi cuprinsă de uu incendiu, ca-o nu se va putea stinge curînd.
Noi d’aci suntem convinşi că decă ruşii vor veni să ocupe încă odată principatul, apoi acesta pentru a declara Europei, că s’a finit cu Balgaria, precum s’a fiuit cu Herzegovina şi Bosnia, ocupată de Austria. Ruşii nu ascund dorinţele lor pi după Polonia declar franc că la Sofia un Costinşco în curend va să striga Finis Bulgariae !
Imperătesa Ecaterina voind a face ordine la Varşovia, a consimţit la impărţi-rea Poloniei; imperatul Alecsandru tot pentru a face ordine va consimţi la imparţi-rea Bulgariei. Ni se va demonstra de sigur cum că pentru fericirea nostră tocmai se face tot, ni se va cere să sărutăm mâna care ne omdră. Sunt ce e drept printre noi omeni cari ne sfătuiesc, dupe obiceiul turcesc se Kessemedijin eli op ăc annena ko (adică să sărutăm mâna, ce nu putem frânge), der puţini sunt la număr din aceie. Nn degeba am gustat din fructele dulci ale libertăţii şi vai de poporul care se întorCe de la libertate la robie, de la lumină la întuneric !
Ori şi cum îngrijirea ne este mare. Si-tuaţiunea fiind fdrte gravă filele acestea s’a făcut o apropiere vădită între partidul nostru liberal şefi mai nemerit dis intre d. Caraveloff şi conservatori. Acestă apropiere n’are alt scop decât, acela de a paralisa sforţările partidei rusofile a lui Zancoff
care lncreză din resputeri. Este aprdpe sigur că în’curâod d NacevicI, nolens volens, va intra într’o combinaţiune ministerială.
Adi se vorbea în cercurile oompetinte de venirea la putere a cabinetului Rodis-lavotf. Acostă combiuaţiune n’are natural-minte alt ceva de scop, decât a permite Iul Caraveloff să se depărteze pentru an timp 6re care, şi a remânca in acelaş urap ia cârmă, căci este învederat că cabinetul Ro-dislavoff nu va fi decât ceia ce e cel actnal Me grăbesc a ve trimite aceste câte-va linii şi prin urmare isprăvesc.
Ivanovicî.
OCUPAREA BULGARIEI DE RUSIA
Dupe ce vorbesce de eventualitatea ocu
parii Bulgariei cu trupe rusesci Pester Lloyd scrie:
«Ne aducem aminte, că România, cu tote dreptele sele obiecţiuni, a fost silită prin tractatul de Berlin să cedeze Rusiei acea parte a Basarabiei, pe care Rusia o dase îndărăt României după râsboiul Cri-meeî şi în urma păcii din Paris. Prin a-cesta Rusia a ajuns ierăşl in deplină posesiune a întregei graniţe de jo9 a Prutului şi a braţului Kiliei, aşa că astăzi stă ierăşî la Dunăre. Drept despăgubire Romănia căpătă Delta Dunării şi Dobro-gea până la o liniă, ce plecă la răsărit de Silistra şi la sudul Mangaliei ajuuge la Marea Negră. De aci resultă, că Ruşi , de şi slă la braţul de la K' 1 ial Dunării, totuşi prin Dobrogea română e absolut despărţită teritoriul ei de Balgaria şi spre a a-junge la acâsta, ar trebui se trecă cu oştirile sele prin teritoriul român. România pote permite acesta de bună voie şefi pdte fi constrînsă. Pentru prima alternativă, prin care ţăra ar deveni basa şi pdte că întru câtva tetrnl răsboiulnî, e puţin probabili tate afară numai ddre decă Rusia ar pune in perspectivă o compensaţie suficientă teritoriala, negreşit o bugată din Romănia ir redentă. Inse în urma esperienţelor ce a făcut cu Basarabia la 1878, când aşa picând a scos castanele din foc, Romănia nn se va mulţami cu acea perspectivă; ea ar cere de mal nainte compensaţia, ceea ce însemneză mai întâi un resboifi cu noi: Der prin acesta ajungem în depărtări politico strategice de ale lui Sirin şi deci ne grăbim a vorbi de a doua alternativă.
«Acesta, adică forţarea trecerii trupelor rusesc!, ar provoca imediat o alianţă strînsă între Romănia şi Bulgaria şi invasiunil ruse, care şi aşa s’ar întreprinde în împrejurările cele mal grele, i s’ar opune o armată ooalisată de cel pnţin 160,000 omeni, care cu ajutorul cetăţilor încă existente ar putea manevra cu mult avantaj â cheval la Dunăre fără a mai lua in semâ, că tetrul de rSsboifi cel mărginit şi lipsit de comu-nicaţiuni cu grefi ar permite Ruşilor se pue în acţiune forţe militare mal considerabile. Rusia ar trebui se se aştepte a avea în faţa sea, nu ca la 1853, pe un Omer-paşa sdfi o direcţiune militară turcdscă, ca cea din 1878, ci cu totul pe alţi generali.
«In asemeni condiţiuni Rusia e silită a întrebuinţa calea maritimă Pdte încerca sS-şî debarce trupele la Yarna, în Burgas său într’un alt punct. Der aceste pi-ncte sunt indicate aşa de lămurit prin configu-raţiunea mării şi a litoralului şi prin posi-ţiuni strategice din ţâră, încât bulgarilor le-ar fi uşor se le apere cu forţe mal mic' contra primelor trupe de deb .naie, până ce armata principală, adunată la un punct potrivit în dos, va putea veui acolo, nnde vrea se debarce şi puterea principală duşmană.
Intr’un alt articol am discutat condiţi-uni;e, eu care se pot face cu succes debarcările; deci ne abţinem de a mal vorbi de tdte greutăţile şi primejdiile, ce le în tâmpină o asemenea întreprindere ba at.£ pe mare şi flotă, ori cât de bine ar fi combinată şi pregătită. Io resumat: Bulgaria găsesce în posiţia geografică un scut ec-
stra-ordinar contra unul,atac direct rusesc!
«Ddr şi situaţia politică promite Bulgariei sorţi favorabili. Facem abstracţie aici de Anglia, care va avea s8 probeze cât îl preţuiesce amiciţia pentru Bulgaria sub regimul Gladstone. Cât privesce însă pe Turcia, ea a aretaf atâta iubire de pacea tuot prix, ţfaţă cu revoluţia bulgaro-romeliotă, nu numai la început, ci şi de atunci până acum, încât 90 pdte conchide, că ea speră se se înţeldgă mai lesne cu bulgarii şi cu iofluinţa engleeă de la spatele lor, decât cu politica rusă. Deci se pdte admite, că într’nn eventual conflict răsboinic al Bulgariei cu Rusia, Turcia nu va porni contra Bulgariei, ci va remânea pasivă, de nu bine-voitore. Porta ar fi determinată la o asemenea purtare în prima linie prin atitudinea ameninţătdre a Greciei, ale cărei provocări continue provin mai mult din speranţa in ore-care com-plicaţiunl seridse, unde forţele militare tur cesci, ar fi implicate şi ocnpate. Aşa der Bulgaria n’are de ce să se tdmă de Turcia, căci acesta ar avea ^trebuinţă de grosul armatei sele contra Greciei şi după cum se pare, deja a3tâ4l îndămnă triburile al-bauese să fie gată, spre a pune stavilă poftei de acţiune a muntenegrenilor.»

Ow
IHI Şl FAPTE
Mărfuri de ocasiune. — Magazinele ji dovescî din capitală poreclite cu mărfuri de ocasiune, se imulţcsc ca ciupercile.
Acestă procedare a negustorilor jidovi fiind ilegală şi păgubitore comercianţilor oneşti, facem apel la d. Ştefan Ionide, pre şedi oţele Camerei de comerciu spre a pune stăvilarifi firmelor : mărfuri de ocasiune In JacelasI timp prevenim publicul să se ferescă d’a târgui din asemenea prăvălii unde mal în tot-d’auna este păcălit cu marfă veche ori putredă.
Mişcarea portului Galaţi. — Sâmbătă la ora 8 dimineţa a plecat pentru Tulcea şi I°m dl vaporul Fredjţrik.
Tot sâmbătă scrie Galaţii a sosit din Brăila nn v&por al companiei Freisinet, încărcat cu grâu spre a şl complecta cari-cul şefi cu scânduri şi ate articole.
In aceiaşi (ji la ora 10 dim. a sosit Sn port vapotul engles Retrude Fini Stuard cu şlepurile Triest şi Londra spre a încărca cereale.
A mal sosit în port un bric Austro-Un-gar încărcat cu sardele de Lisa în butdie şi cu pietre de Malta.
A mai sosit o goletâ elenă încărcată cu portocale şi lămâi din insula Andros.
Tot sâmbătă a pornit din port în susul Dunărei remorcherul d-lui Curnpgi «Linet» uăgeud 3 şlopuri încărcate cu vagăne şi pontone pentru calea Câlăraşî-Bueurescl.
A mal sosit din josul Dunărei 4 lotce încărcate cu pesce prdspăt morun, crap, şalăfi, raci şi icre moi.
Un vapor ras al serviciului vamal din Reni, avend un echipagifi de 3 ofiţeri şi 8 soldaţi.
Vaporul Frederic, venind din Tulcea si aducând pesce prdspăt şi raci.
A pornit din port vaporul companiei Fraisinet Pelyon încărcat cn grâu, scânduri si 150 capete de vite comute pentru Italia.
5$
La Palat. — Majestăţiîe Lor ati binevoit, în sera de duminică, la orele 9, a invita câte-va persdne la o represintaţie dată la palat de câtre d-nu Washington Yrving Bishop, vestitul fisiologist american, c< re a meritat mulţumirile Augustilor noştri Suverani, prin surprin^ătd^ e!e sele espe rienţe în privinţa ghicirii şi a transmiterii gândului, atât de însemnate din punctul de vedere sciicţific.
Audienţă la palat.—Duminică, 30 Marte •urent, la orele 2 dopa amiadi, M. S. Regele a primit in audienţă pe Exc. Sea Don Miguel Bertodano y Patisson, marquis del Moral, ministru reşedinţe al Spaniei.
Exc. Sa a avut onore a remite M.ijes-tăfil Sele scrisdrea prin care M. S. Regina Mr.ria Christina a Spaniei ’l confirmă în calitatea sa de ministru reşedinţe pe lîr.gă persdna M. S. Regelui.

legea spirtoaselor
Iată textul lege! pentru modificarea u’-or articole din legea imposituluî spirtdselor :
Art. I. Art. 1, 12, 26 şi 27 din legea imposituluî spirtdselor de la 14 Febrrare 1882 se modifică precum nrmdză:
Art. 1. Tdte alcoolnrile şi berea indigene şi importate sunt snpuBe urrnătdrelor taxe de consumaţiune în interiorul ţerel:
a)	Pentru alcoolurile din cereale, cartofi, rădăcini şi alte asemenea, se va plăti 8 bani de grad pentru fie-care decalitru.
b)	Pentru alcoolurile din fructe, tescovină, vin şi drojdii de vin, se va plăti 4 bani de grad pentru fie-care decatitru.
c)	Berea de ori-ce fel şi calitate va plăti 2 lei de fie-care deea.i ru.
d)	Licorurile de ori-ce natură şi numire vor plăti 6 lei pentru fie oare decalitru.
Fabricelejţde alcoolurile’menţiouate la a-liuiatul a vor trebui se posede apăratele de control şi de mesurătore ce se vor stabili de ministerul financelor şi i are va fi în sarcina fabricanţilor. întrebuinţarea sulfului la fermentarea materielor prime este cu desăvârşire iuterdisă.
Producătorii de alcoolurile prevăzute Ia aliniatul b vor trebui se facă o declara ţi-une indicând cantiîa ea de alcuol produs şi cantităţile ce vcesc a pune în consnma-ţiune.
Un regulament special va determina formele acestor declaraţiunl şi mijlocul de
control.
Art. 12. Perceperea taxelor asupra al-coulurilor prevejute la aliniatul 6 de la art. i se face la intrarea acestora în comunele unde au a se consuma. Decă însă ven •j irea se efectuâză chiar îu comuna în care alcoolul se prodoce, taxa se achită imediat de către curap8rător.
Pentru tdte cele-l’alte băuturi spirtdse perceperea se va face în momentul eşiret lor din localul de fabricaţiune.
Depositele situate în interiorul împreju rimei unei fabrici ae vor oousidera ca făcând parte din fabrică.
Un regulament special va precisa formalităţile necesare controlului în perceperea taxelor.
Art. 26. Gând agenţii ministerului de finance vor constata, după reguhle dreptului comun, că o cantitate dr6-car6 de băuturi a fost sustrasă de la plata taxelor, fabricanţii şefi vămjătoril vor fi supnşi la o amendă de fa 50 până la 1000 lei şi la conBs-a ea unei cantităţi de băuturi echi valeută cu cea constatată ca sustrasă.
Se va pedepsi cu amendă de la 1,000 până la 2,000 lei şi cu confiscarea unei cantităţi de băuturi echivalentă cn pro-ducţiunea medie a unei luni, fabricantul care, prin ori-ce mijloce, va fi făcut ca a-peratelo de mSsurâfdre să nu funcţioneze ăăfi sS indice cantităţi mal mici decât Cele fabricate în realitate.
Se vor pedepsi de asemenea cu închiderea stabilimentului şefi fabrice! pe timp de 1 an până la 5 ani şi cu amenda de la 1,000—5,000 lei, toţi acel care se vor dovedi că atl întrebuinţat sulf sdu orI-:e alte materii vătemătore sănetăţeî în fermentarea materialelor prime. In acelaşi timp fermentaţiunea ast-fel preparată se va distruge.
Art. 27. Sunt supuşi unei amende de îa 200 — 500 lei, care, în cas dn insolvabilitate, se va transforma în închisore, conform art 28 din codul penal :
a)	Agenţii însărcinaţi cu percepereaim-posituiui cari ar împlini alte taxe de <ât acelea prevăzute la ait. 1 fără prejudiciul penalităţilor prevăzute la art. 141 codul penal.
b)	Agenţii cari prin negligenţe săfi roa credinţă aii contribuit a se strecura b'u-
turî în consumaţiuue fără a plăti taxele legale.
Art. II. Legea diu 28 Marte 1885 art. 1 al, 2, pentru acordarea primei de exportul alcoolului fabricat din ţvin, este aplicabilă şi pentru exportul alcoolurilor fabricate din fructe, tescovină şi drojdii de vinv
Art. III. Acestă lege se va puno îu a-plicare de la 1 Aprile 1886.
Disposiţiuni transitorii
Băuturile spirtnose prevădute la art. 1 al. a, cari la promulgarea Jogel de faţă, se vor afla îu labrice, în deposite saft în magazinele comercianţilor şi debitanţi'or grosiştl, la cas do a fi achitat deja taxa după legea în vigâre, vor plăti mimai diferenţa pâaă la taxa de 8 bani de grad pentru fie-care decalitru.
T6te alcoolnrile prevăzute Ia art. 1, al. b, cari de ia promulgarea lege! de faţă se vor pune în consumaţiune, vor fi supnso la taxa de 4 bani de grad pentru fie-care decalitru.
CRONICA JUDECĂTOREASCA
'Procesul d-nel Aristiţa Manolescu, cu direcţia
generală a teatrelor.
Sâmbăta tncută, 29 Marte, s'a înfăţişat înaintea tribunalului Ilfov, secţia comercială, procesul intentat distinsei artiste d-ua Aristiţa Manolescu, de câtre direcţia generală a teatrelor, proces în daune-interese, provenite din ruperea angajamentului, în dispreţul contractului intervenit între di-recţiă şi artistă!
Direcţia generală a teatrelor cert a 5,000 lei despăgubire, sumă pe care în urmă o redusese la 500, fie <jis în trecăt, dovadă patentă de nepricepere a direcţiei în ces-tiunl de artă.
Direcţia teatrelor era represintată prin d. advocat al statului şi membru al comi-tetnlol teatral, d. C:ns‘antiue3cu.
D na Aristiţa Manolescu, era represin-tată prin d*uiî advocaţi Petre Grădişteanu şi Fnndăţeann.
Să constatăm, de asemenea în trâcăt, că nimeni n’ar fi putut represinta mal bine pe d-na Manolescu de.ât d. Grădiştănu, care pe lingă calitatea d-sâle de distins orator, mai întrunesce, pentru speţa de faţă pe acea d’a fi nn om de litere şi un profnnd cunoscător şi admirator al lucrurilor de artă.
Advocatulrul direcţiune! a expus un contract, imprimat, iuterveoit între direcţiunea teatrelor şi artista Aristiţa Manolescu, prin c -re acesta din urmă era legată de mâini şi de piciore, cum 4‘ce românul, în avan* tagiul direcţiunel, nn contract care e mal mult nn blam de nepricepere intr'ale artei, pentru direcţia teatrelor decât un contract relativ la o artistă, un cintrac’ din care reese întenţiunea direcţiei teatrelor de a face diu teatru ma> mult o casă de negoţ decăt un templu de artă, decât o şcolă; un contract care nu p6te fi considerat ca nu act serios când e vorba de o artistă adevărat eare posedă în gradul cel mai înalt oultul artei dramatice, precum e d-na Manolescu.
Printr’acest contract, d-na Aristiţa Ma-co'escu era îndatorată să jăee drame, tragedii, comedii, opere, operete, balet, în grădini publice, în salânele membrilor, di-reoţiunel, în Cişmegifi, îa moşi.. Jetc. etc.
Fiind că d-na Ar. Manolescu a călcat acest angajament, pe care fie îu paranteză, ar fi mai mare ruşinea pentrn o artistă care ’l ar putea respecta, oăci acea n’ar mai fi o artistă, direcţiunea teatrelor a suferit o pagubă de 5,000 fr., paguba redusă în urmă la 500.
Nouă, se ne fie iertat de la început să nu credem în realitatea acestei pagube, fiind că gusturile rele, gusturile acelea pe care în anul acesta a căutat direcţiunea să le speculeze, risipesc mai mulţi bani pentru tot ce e caf( chantant decât pentru cea ce «tragedia, dramă sâă comedia bună şi ştiut este că, in acest an, nenorocita năşiră scenă a teatrului naţional, a fost a-prdpe nn cafi chantant. Pagubă este, da,
FOIŢA ŞI ARULUI „TELEGRAFUL “
(25)
A. SCHOLL
NOPŢILE SÂNGEROSE
XVIII
Scrisorile de credit.
—	Da... intendentul med aşteptă să se esecute ordinele pe care le-a trimis la mal multe case mari din Bordeanx şi din strs inetate. El a pus mâna pe o cantitate ore care de Johannisberg venind dc la am baBada rusă... se <jice că e o minune.
—	Văd în adevăr, mylord, că milionul şi jumătate va trebui.
—	Am un bilet la vedere pentru casa Robert Kodom.. un milion 'opt sute de mii de franci. CunâsceţI acăstă casă, domnule ?
—	S’înţelege, mylord, e una din casele mari din Paris.
j — Scrisorea e dată de Dillingham, unul ! din bancherii mici de la Londra.
J — Bancher mic Dillingham! esclamă d. de Villepont. Dillingham banchier mic !
—	In fine, urmă lord Trelauney, iată un credit nelimitat asupra d-lor fraţi Roth-schild.
Domnul de Villepont sări de pe scaun.
—	Nelimitaţi
—	Poftim, vedeţi.., <jifle cu recelă lord Trelauney; e său nu în regulă ?
—	Fărte in regulă, reapunse d. de Villepont ale cărui mâini tremuraţi.
El se sculă:
—	Imî daţi voie, mylord, să vorbesc două cuvinte cu casierul meii ?
—	Cum nu, d-le, cum nu!
D. de Villepont trecu într’o cameră d’a-lăturî.
Trelauney zimbi... El s’apropiă de uşă şi, ducând la ureche un cornet de ar$ .at, u-şor ca hârtia de ţigară, — au^i:
—	E cu neputinţă pentrn a<)I, ^icea casierul.
—	Trebuie! afirma domnul de Villepont.
Casierul făcu o lungă socotâlă.
—	Nu vom putea isbuti, urmă el, decât dispunând de o parte din titlurile pe care le avem în deposit.
—	Dispune!
—	Poimâine e în cinci-spre ejece şi a-vem deja mai mult de doue miliâne de
plătit.
—	Vinde titluri la Bursa de adi...
—	E greii, ^ise casierul; ştiţi că justiţia interzice acestă operaţie ?
—	Vom pune la loc titlurile treptat, cum se vor presinta reclamaţiile.
—	Mal este o greutate...
—	Care ?
—	Tdte valorile sunt în scădere şi vom pierde patru sute de mii de franci.
—	Ii vom pierde, ijise cn asprime bancherul, care se întorse în cabinetul săti.
El găsi pe Trelauney esaminând un tablou.
Era un peisagii!... uu castel, nn parc, o
Bancherul nu putu vedea o lacrimă stră lucind în ochii flegmaticului visitator.
—	Ce e asta ? întrebă englezul.
—	E una din proprietăţile mele, mylord, departe de o oră şi jumefate de Paris...
jpe drumul către Rambouillet.
—	Cum se numesce acest loc ?
—	Christiniere, mylord.
—	Mai sunt proprietăţi însemnate prin-prejur ?
—	Da .. La trei chilometri se află pământurile marchizului de Charmenty .. Mal multe familii din nobilime venâzăpiin împregiurimî... Acum în urmă un proprietar noă s’a stabilit pe aci... un om forte ciudat, care înlocuiesce pe un om şi mai ciudat.
—	Cine ?
—	Un original... cate trăia în totdevica singur, un fel de urs, se numia contele de
Navarran....
—	Şi acest conte de Navarran şi-a vândut proprietatea ?
—	A murit... pe cât se Şice... căci nimeni n’a asistat la înmormântarea lui. OrI-cum ar fi, Mesuil a fost vândut, .
—	Cal ?
—	Unul aventurar... un discipul al luî Livedenborg... magnetizator şi spiritist... Se numesoe cavalerul de Pulnitz.
—	Am auijit vorbindu-se de dânsul la Londra şi la New-York. Acest cavaler Pulnitz face, se 4icC) lucruri estraordinare.
D. de Villepont, vexând că gentlemenul aştepta răspuns pentrn banii răi, urmă cu o <5re-care familiaritate :
—	Âpropos de lucruri estraordinare, my-lord, bine voiescî de-mi dă adresa d-tele. . Voi avea ondrea de a trimite la d-ta cele ciospreflece mii de franci...
Englezul se prefăcu că rămâne uimit.
—	A ! 4ise el încet, şi 1® c® or® **
Banchierul îşi mnşcă bazele :
—	La patru ore, mylord, fondurile vor fi la d-ta.
—	Forte bine, răspunse englezul, pre-gătiudu-se de plecare.
D. de Villepont îl reunu.
—	N’aveaî, înălţimea ta, să-mi ceri dre-care informaţii ?
—	In adevăr, nu cunosc pe nimeni la Paris., şi aşi vrea se am câte-va amănunte asupra diferitelor cluburi... asupra logelor de luat cu anul la treatrul Italiani-lor şi Ia Operă.
—	Ddmne, mylord ? esclamă banohierul: Imî dai voie să ţi presint !pe fini meB, care e fdrte cunoscător în eleganţele pa-riziane? Va putea, suut sigur, să te servesc».
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFUL — 2 APRTLE 1886
prin lipsa de pe scenS a uneî artiste de valdrea d-neî Aristiţa Manolescn, îns e o pagubă de ordine de idei la înălţimea căreia direcţiunea teatrelor n’a ajuns încă să se urce şi se o înţelegă.
E o pagubă, pentru că teatrul fiind o scdlă de moravuri destinstă se înrlurâiră în minţî şi în inimi idol şi sîmţimânte morale puizate într’un repertor de traged î, drame şi comedii seridse, pub'i nl întreg n'a putut se se adape in anul acesta la isvornl bine făcător al scene teatrului m-ţional,
E o pagubă pentru că Inâod drept scop suprem al artei mulţimea divideu delor cuvenite fie cărui societar pe lună, direcţiunea a contribuit a spulbera noţiunile de artă, chiar în inimile artiştilor.
E o pagubă pentru că tinerimea în loc să găsăscă pe teatru creaţiunile mari ale geniilor, găseşte formule volnptudse ale eârnu rilor învelite de tricouri şi în lor să iata cu mintea şi cu inima frământate de admirare şi de ambiţiune a ieşit cu cărnurile agitate de ispite şi cu buzunarele golite de tentaţiunl.
E o paguba pentru că mamele u’att mai putut sâ şl ducă ficele la teatru nostru naţional, pentru câ ficele găseS în scena acestui teatru înpuUionî pentru ruinarea nevinovăţiei lor, pentru că intra! vesel şi eşel ruşinat, pentru că eşaî desmoralisat şi mal corupt de cât intraseşl... iată pagubele.
Der aceste nu sunt pagube materiale produse de lipsa artiste! Aristiţa Manoles-cu. Presenţa artiste!, ar fi făcut pdte să intre mal puţini bau! în cassa teatrului, der ar fi făcut se intre maî multe grăunţ! de educaţiune, de moravuri şi de simţi-minte în public, şi nu trebue se uitam câ teatrul nu e magazin de mode, ci şcdlâ de educaţiune publică.
Acesta a fost terenul de apărare pe care s’a pus d-1 Grădiştenu, pe care a fost fdrte bine, fdrte de spirit şi pe care a dovedit o profundă cunoştinţă a lucrurilor de â'tă şi un bun simţ fără margini.
Exemplele abondente şi spirituale prin care d-1 Grădiştenu a făcut să reiasă ce va se artă., a făcut din pledoaria d-sâle o operă de bravură.
D-1 Fundâţenn, a contiuuat pe terenul Gestiunilor de drept, pentru dovedirea Culpei, invocând proba testimonială.
Tribunalul a amânat pronunţarea
Suntem siguri că direcţia va fi debu'ats, acţiunea sea ne fiind de cât o acţiune de înbogăţire, <?r artista va fi achitata.
Acesta ar fi chiar o satisfacere ce s’ar da opiniunel publice.
Gaius.
DIVERSE
Un OinOr. — In 4iu» de 20 Marte curent, pe la orele 4 p. m, locuitorul Niţă Topală din comuna Ştfiâuga, zudeţul Dâm-boviţa, s’a găsit moit pe şoseaua vecinală Şotânga între cătunul Teişu şi oraşul Ter-goviştea. Din constatări resultă că autorul crime! este Ioau Cotocâ, cioban, de fel din comuna Dragoslavele, judeţul Mascel. Culpabilul împreună cu actele s’a8 trimis parchetului spre a se înainta justiţiei criminale.
*
Nenorocire. — In de 26 Martie 3 femei din cătunul Ludnnesca, comuna Grosu, plasa Margina, judeţul Vlaşca, du-câiidu-se la comuna Trestenicu de sus, spre a lua pământ dintr'o gropă, ca se spoiască casele lor, s’a surpat malul peste densele. Prin ajutorul dat de locuitori, 2 din ele aii fost scdse vil, iar cea de a treia anume Maria Gavril Gabăr, în etafe ca de 50 ani, s’a găsit mdrtâ.
*
Cadavru.—Iu 4iaa lle 27 M.irte, s’a găsit mort înlr’un puţ, individul Ignat! tararul d-luî [Alexia, arendaşul moşiei S'o-bozia, din judeţul Ialomiţa.
Numitul a băut în 4'ua de 26 Marte
şi se crede că, săra ducendu-se ameţit a-caiă, a că^Qt în puţ, unde s’a înecat ; alte bâuueli nu există.
*
Furt descoperit. — Ia ndptea de 16 spre 17 Martie, la magazia gâreî PitescI, s’a tăiat un bal de bnmbac de făcători de rele sustrăgend dintr’ensul 15 pachete. In urma măsurilor luate de poliţie* s’a descoperit făptuitori! şi s’aîî dat judecăţi!, iar bumbacul furat s’a Încredinţat şefului, găreî r ■•‘ptctive.
*
Duel de tunuri. —• Se fac pregătiri pentru un duel unic în felul ini. Anume Bange, concurentul francez al lu! Krnpp, adreseză prin foile franceze către Krnpp o epistolă, prin care îl provdcâ să se mă-sdre cu tunurile lor.
*
Foc. — In noptea de 26 Marte necunoscuţi făcător! de rele a8 dat foc unei case nelocuită afenoeiei Sultana I. Du-mitraşci/din comuna Pociule-Oanceî. judeţul Roman! cu ajutorul locuitorilor abia sa putut localiza focul, căci vântul sufla cu tărie; oasa s’a prefăcut în cenuşe: caşul s’a comunicat parchetului respectiv. *
Morte crudă. — In ^iua de 28 Marte, fata Mariţa Haiduc şi băiatu Iancu Solo-mon Tapiţeru, servi la ebreni Zeida Zim-berman diu oraşul Huşi, judeţul Fâtciii, ducendu-se cu căruţa stăpânului lor la locul numit Răcea, pentru a aduce lut, pe când fata Mariţa se găsea sub mal să-pâud lut, s’a surpat malul peste dânsa, din care causă a încetat din viaţă.
*
Ars de viu.—In diua de 14 Marte, pe la orele 2. p, m., copilul Marin in etate de 2 anî şi jumătate, fiul lu! Ianache Io-nescu din cătunul Făurel, pendinte de comuna Ulmu, judeţul Ialomiţa, stând la focul de gunoiă ce făcuse cu alţi copii, i s’a aprins hainele de pe el, şi arijeud a încetat din viaţă-
*
Tlicendiu. -Iu <Jiua de 21 Marte, a ars cu desăvârşire casa locuitorului Frâucu Ştefan, din comuna Finta, judeţul Dâmboviţa împreună cu porumbul şi obiectele aflate în podul casei, cauşând o pagubă de 382 lei; focul a provenit din negligenţă,
*
împuşcat. — In ndptea de 21 spre 22 Marte, individul Ion Anica Androne, din comuna Glodenî, judeţul Dâmboviţa, împreună cu alţi patru tovarăşi, s’aQ dus şi aii dat -drumul la apa din heleşteul 1 cui-toruluî Radu Lăzăroiu diu comuna Ş ,tânga ca se fure pesce. Proprietarul heleşteuluî, fiind de pază, a tras cu un pistol şi a rănit pe Ion Anica Androne, care a şi că-$ut jos, iar tovarăşii lui aîi dispărut Rănitul s'a trimis în cura spitalului judeţun.
#
Arsă. —In noptea de 23—24 Mute, a ars cu desăvârşire învelitdrea cârciumel d-luî Anton Popescu, din comuna Dobra, judeţul Dâmboviţa, împreună cu maî multe obiecte aflate în pod; focul a provenit de la soba cârciumel.
*
OJiorît.—In 4'ua de 25 Marte, indivi dul Lepădatu Ion Nicolae, din comuna Dă-nulescl, judeţul Râmnicu-Sârat, voind a a-râta lu! Gheorghiţă Ghimicel, tot din acea comună, cum se trage cu revolverul, arma a luat, fără veste, foc; glonţul a străbătut în partea drăptă a pântecelul lui Ghimicel şi s’a oprit în cea stâng". Rănitul a căijut imediat, jos, ca trăsnit de fulger, şi a încetat din viaţă îndată.
UlkTIMJES SOIRI
Sofia, 12 Aprile.
Prinţul, în răspunsul şefi cltre Marele Vizir, se esprimă asttel;
«Menţinând reservele deja cunoscute, declar câ, în faţa decisiuniî unanima a marilor puteri, me închin înaintea unu! act internaţional.
Din partea sea, guvernul princiar, răs-pudând la nota colectivă a puterilor, spune
că ia act de comunicarea ce i a'a.făcut.
Soda, 12 Aprile.
In' telegrama adresată marelui Vizir, semnalată prin ‘precedenta nostră depeşă, prinţul ma! spuue că era gata să numesc? fără întărdiere pe delegaţii pentru comi-siunea prevădută -n actul internaţional.
Prinţul a primit ca reepuns o depeşă a marelu! Vizir spunând că sultanul apreciază ou mare satisfacţiune grăbirea prinţului pentru a primi hotărîrea conferinţei şi exprimă sincerile sale felicitări pentru noua şi înalta sitnaţiune a prinţului.
Marele Vizir anunţă pe lângă acesta numirea imediată a comisiuri! otomane şi in-formeză pe prinţ că Gadbsn Effeudi e însărcinat se se înţelegă cu guvernul bulgar asupra formări! uneî comisium însărcinată cu revisuirea statutului organic al Ru-meliei.
Sofia, 12 Aprile.
D Tsanoff rugând prin intermediul a-genţiel bulgare din Constantinopol, pe ministrul afacerilor străine al sublimei Porţi de a întârzia promulgarea firmanului ce Incredinţeză prinţului Alexandru guvernul Rumeliel, până la o înţelegere prealabila între cele 2 guverne asupra redacţiunii acestui act, a primit ca respuns că firmanul nu va fi redactat, de cât după ce Pdrta va fi de acord în privinţa acestui punt cu prinţul Alexandru şi guvernul său.
Londra, 12 April.
Prima citire înaintea oamerit comunelor a proiectului d-lu! Qladstone în privinţa Irlande!, nu se va termina de cât mâine.
Lord Randolpb Churchill a atacat cu vioiciune proiectul d-lul Gladstone. EI
spuse că regretă că nu există obiceiul de a respinge un biîl la prima lectură, dar că camera ’1 va respinge de sigur la a doua.
Belgrad, 12 Aprile.
D. Franaîsovicl, ministrul afacerilor străine, va pleca Joi la Roma pentrn a remite regelui Humbert scrisorile sale de rechemare.
Borna, 12 Aprile.
Camera procedând prin scrutin secret Ia votarea maî multor proiecte de lege a avut un resultat negativ, lipsind numărul legal al votanţilor.
Mâine se va procede la un no8 scrutin ; deeă şi de astă dată camera nu va fi în număr, e probabil că viitdrea şedinţă va fi amânată după vacanţa Pascelor.
Berlin, 12 Aprile.
Camera senatorilor a început discuţiu-nea proiectelor de lege eclesiastice.
D. de Bismarck a insistat pentru ca camera să adopte aceste proiecte pentru a uşura mijlocele de a face pacea cu biserica catolică.
(Havas) j
Din ediţia de sdră
— ---------------------------*---*—
7 ore s^ra
Roma, 12 Aprile.
Ştirile despre o disolvare a cameril şi nou! alegeri generale tinde a se confirma.
E probabil că un comitet de 3 membri se va alege de către un numer fire care de senatori, cn misiunea de a studia ces-liunea privitdre lâ reforma Senatului şi de a face un raport care se va depune până în termen de o lună.
Atena, 12 Aprile.
O mare manifestaţiune populară a avut loc ieri. după ce s’a cunoscut votul Ca-mern.
D. Delyanis a ţinut un lung discurs resboinic către manifestanţi.
El a apărat politica cabinetulu", a recomandat liniştea şi respectul opiniunilor adverse, a manifestat speranţa de a vedea pe marile puteri recunoscând până fine câ revendicările Greciei sunt legitime şi de loc contrarie cu interesul general al Europa. „Retrageţi-vă liniştiţi, ijise primul
ministru terminându-şT discursul, şi, încrezători în Dumneijaul Greciei şi în propri-elor vbstre forţe, strigaţi cu mine: „Trăiască naţiunea ! Trăiască regele !“
Aclamărî entusiaste a8 acoperii discursul D-lnî Delyanis.
(Bavas)
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
31 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi juni., sub preşedinta d-lul Gh. Chiţu, fiind pre-seDţl 90 deputaţi.
D. Poroineanu depune cererea unor locuitor! împroprietăriţi, cărora Oltul le-a distras cu desăvîrşire pământurile. D-sea cere se li se dea alte pământuri pe moşiile statului.
Cererea s’a recomandat comisie! de petiţii-
La ordinea dileî e discuţia pe articole a proiectului pentru vacanţele juedcăto-rescl.
D. G. Paladi combate articolul 1 al pro-iectulu care prelungesce vacanţele mari de la o luna şi jumătate la două. D-sea susţine că nu se simte nevoie de acestâ prelungire şi că ea împiedică în zadar mersul justiţiei.
D. Bor§, raportor, > ăspunde că căldurile mari din August gonesc afacerile de ia tribunale şi curţi, atât împricinaţi! cât şi advocaţii fiind la ţeră săbia băl. Tribunalele în aceste <j*le tot n’ar avea ce lucra.
D. ministru al justiţiei arată că secţiunile vacanţelor la tribunale şi curţi se organizezi astfel ca se presinta tbte garanţiile justiţiabililor şi să facă ca mersul justiţie! se fie continuă. Temerea d-lul Paladi că membrii baroului vor avea ma! puţin de lucru e ast fel înlăturată. Apoi, a-cele cincî-spre-^ece dile ce s’afi dat maî mult la vacanţele mari sunt răsplătite prin mal multe 4l^e de_lucru peste an: cu patru dile ale vacanţei Pascilor şi suprimarea ma! multor serbătorî mal mici. D-sea răgă Camera sâ voteze a ticolul nemodificat.
Articolul 1 se voteză nemodifieat.
La art 2, d. Paladi propune un amendament priu care se cere se serbeze şi filele de sf. Mihail şiGavril şi st. Neculae.
Amendamentul se admite.
Articolul, cu acest amendament, se voteză.
Articolil 3 şi următorii se votâză cu mici discuţii şi nemodificaţî.
Legea îu total se puue la vot cu bile.
Resultaiul votului e:
Votanţi 58
Majoritate absolută 47.
Voturi pentru 52.
Voturi contra 6.
Proiectul de lege s’a primit.
Bi getul Eforiei Spitalelor civile se a-probă fără discuţie cn 58 voturi contra 3.
Bugetul eforiei spitalelor Sf. spindon din Iaşi se aprobă fără d'scuţie cu 69 voturi contra 3.
Se pane la vot fără discuţie un proiect de lege pentru gratuitatea transporturilor de militar! pe căile te rate.
Votul este nul, neîntrunind maiorita-tea reglementară .
Şedinţa se rădică la ora 5 şi un efert.
SENAT 31 Marte 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub pre şedinţa d lui D. Ghica.
Presenţî 72 d-nî senatori.
D. prim ministru depune proiectul de lege prin care se înfiiuţeză un punct vamal la Maraorniţa.
D. preşedinte arată că sunt maî multe indigenate care tribuesc a se vota.
Se votâză indigenatele d-lor N. Ghermă nescu, comerciant diu Pioeştl, Al. N. Popea, Gosiache Atanasiu. 16n Frateşiu, Ia-eob Bratu, Hagi Gb ţă Gaitani şi Guiseppe Septiviile diu Craiova.
D. preşedinte r6gă pe d-niî senatori a trece în secţiuni spra a se ocupua cu le gile ce sunt nediscutate şi ridică şedinţa la ora 3 şi jumătate p. m.
——----------- ------------------ a
Ultimele Momapni in ediţia ie aseră
D. colonel dr. Severin a fost înaintat la gradul de general de brigadă.
—o—
D. Ioan Câmpineanu, vice-preşedinte al Camerei, a sosit ier! în capitală, venind din străinătate.
—o—
Cu trenul de ieri de la 9 diminâţa, d. D. Sturdza, ministrul înveţâmântnlu’, a plecat spre Verciorova.
—	o—
D. Al. Fara. consul general ia Pesta, a plecat la postul sBu adt dimineţă.
Representaţia de bine-facere a d-şdrel Teodorini a fost amânată pe miercuri 2 Aprile.
Preţurile reraân ca la cele-l’alte repre-seu taţii.
—	o —
Escelenţa Sa Sir William White, ministrul resident al Eoglitereî, a sosit cu tre-1 nul Fulger de ieri in Capitală, venind din i Constantinopol.
Aflam că Snltanul a conferit marele cor-i don al Medjidiel d-lul Ghika, ministru 1 nostru la Coustausieopol, şi cl. II & a ordinului Chefakat d şoreî Gh ka, fiica. sea.
D. Gbika va sosi in curând în Bucu-rescî pentru a arista la căsătoria d-şdrel Gbika cu d. Gr. Olănescu, directorul vămilor ia ministerul de finance.
si
Teatrul Bo-sel.—(Bepresentaţiune extraordinară). Marcuri la 2 Aprile va. fi o representaţie dată în folosul Atheneulul sub patronagiul ddmnei Maria Chabudianu, cu concursul bine-voitor al d-luî M. Milio, al d-neî Anna Manolescn şi d-nul , Gr. Manolescu, d-lul M. Mateescn, d-nel Papado-polu, domnişdrele Alina Ananescu, şi Paula Chabudianu, d-lui Eneisel cu elevii seî. domnişorel Edmea Chabudianu şi a! d-lul Sfcroe D. Brâtianu. Partea I : 1. A Butoiul goţ şi B, Carul de lemn declamaţii de domaişdra \Jina Ananescu. 2. B. Mândruliţă de la munte şi B. Cucuruz cu frunza în sus, cântată de d-na Papadopol, 3. Paraponi-1 Bitul, chansonetă comică, jucată de d-nu M. Ma-teescu. Partea II: 1- A. Mozaic naţional, compas anume pentru d-ra Edmea Chabudianu, şi B. Va-riaţiune, de Anton Kneisei, esecutată pe vidră de d-ra Edmea Chabudianu.
PETRE MAUBERT
Dramă într’un act de Ad. Decourcelle, tradns în adina pentru aedstă representaţiune de d-nu Gr. Manolescu şi jucată pentru prima dră.
Distribuţiunea rolurilor : Petre Maubert, d-nu Grigore Manolescu ; George, d-nu C. Costescu ; Doctoru Girard, d-nu Cârja; Julieta (soţia lui Petre), d-na Anna Manolescu; Paul, d-ra Paula Chabudianu; Nina, d-na Or off; Justin, d-nu Ca-ludescu. Partea III: 1. Uvertura (dedicată d-lui dr Chabudianui, esecutată de toţi elevii şi artiştii. 2. Kira Nastisia, chansonetă comică de d-nu V. Alexandrescu, esecutată de d-nu M. Milio în costum caracteristic. 3. Asupra operetei Lncrezzia Bougia de d-nu Anton Kneisel, ese utat pe vidră de d-nn Stroe D. Brâtianu. 4. A. Danţ naţional şi B. Omul sburător, jucate d-nii Mocianu şi Ve-lescu. începutul la 8 şi jum.
D. Gh- Popescu, artist de la Orfeu, va da în acea sala, marţi, î Aprile, o representaţiune în ' beneficiul seu cu concursul trupei de sub direc-I ţiunea d-lui I. D. lonescu.
I Piesa ce se jdcă este: Ţiganul seu Miriea nebună, comedie in patru acte.
înn nnn ^ se caută cu •mprunaut pe
1UU|UUV/ termen de 5 anî; garanţie în hipotecă de imobile rurale şi urbane in provincie, cu venit anual de 29,000 lei valorând minimum 220,000. A se adresa la redacţia di arului Telegraful.
Hotelul Frascati
veuabilă şi cu bone certificate. A se dresa ia administraţianea hotelului.
—	Primesc bucuros ceea-ce bine-voiţl a-mî propune.
D. de Villepont, apesâ pe un timbru.
Un servitor intră :
—	Rogă pe d- Raoul se vie puţin îu-coce! îl ţise bancherul.
XIX
D. Raool îşi povestosce dragostile
D. Raoul îşî termina toaleta.
Bărbierul ieşise, şi d. Raoul se aşâză s’alegă o cravată din cele opt-spre zece pe care i le presinta feciorul.
Adrien des Saulles, călare pe un scaun aprinsese o ţigară buuă.
El arunca în sus valuri de fum alb, şi părea a se bucura ca un adevărat amator de fumarea tutunului minunat pe care Havana îl învelătucise pentrv dânsul.
—	Atunci, 4'cea d. Raoul, iată-te flăcăd încă pe cât-va tîmp ?
Pe două'treî luni. Şarlatanul care a venit e§ facă o scenă stupidă în mijlocul unu! bal e de viDă.
Barona a fost bolnavă ?
—	A fost culcată cn nisce friguri grds-nice... Aoum merge mai bine.
—	Dar domnişora ?
—	Biata fată nu scie ce sâ ma! facă... Somnambula pe care o luase de pa stradă, oare murea de fdme, a pierit.., T6te cercetările ce s’att făcut afi fost nefolositdre.
—	Era o fată frumosă, nu-I aşa? întrebă d. Raoul.
—	Da, o fată încântătdre... nisce ochi... şi nisce mâini de marchisă...
—	Nu e, cu tdte aceste, urmă d. Raoul, decât o biată ţărăncuţă.
—	De unde scil ?
—	O I mi se pare că am ghicit-o după costumul el.
—	A propos de marchisă, urmă d. de Saulles, aî observat cn un d. de Maucourt, care a venic pe aci dracu scie de unde, a vorbit mult cu domna de Bryau For-ville ?
—	Aee-:tă intimitate te-a isbit ?
—	De ce ?
—	Pentru-că sunt sâse şepte luni d'a-tuncea;
—	Ceea-ce m’a isbit nu e intimitatea, ci e tulburarea marchiseî. Sciî că dacă bărbatul seu, căpitanul, ar fi la Paris, un Maucourt n’ar vorbi atât de aprdpe cu nevastă sea ?
—	Sunt încredinţat de asta... Ca t6te aceste căpitanul e într’o situaţie încurcată... Zestrea neveste! sele îl permite se ducă viaţa de petreceri pe care o duce. Socru' Kodom plătesce pentru ginerele se8 câte două sute de mii de franci pe an datorii.
In acest moment, feciorul veni se chieme pe d. Raoul.
—• lartă-me ud moment, dise acesta lu! Adri au de Saulles. Mo întoro şi ne punem la masă.
—■ Nu te gena, prietene.
Raoul se duse la tatăl eâfi.
D. de Saulles se aşe^ă la ferdstră ca să admire în ticnă cai! lordului Trelauney care băteafi din piciore cu nerăbdare.
Gând a-nul Rapul se in:orse, nu era singur.
Fiul bancherului se dădu la o parte ca să lase pe lordul Trelauney se intre.
—	Daţi-ml voie, ii 4'se el, să ve presint pe unul dm prietini! mei, d. Adrian de Saulles, oficer de spahii...
Şi d-lul de Saulles :
—	Lordul Trelauney, care bine-voiesce a ne face ondrea de a prânzi cu noî.
Se puseră la masă.
—	MS scuzaţi, mylord, dise d Raoul de Villepont, dâcă me vedeţi atât de vi-tSz la mâncare... abia m’am sculat de pe bolă.
—	Care a putut fi boia atât de nepoli-ticosă ca se îe atingă ?
—	Nu e o bdlâ, e un glonte.
—	Cum 1
—	Da, mylord, de cănd ţăranii noştri! soifi se citâsoă, nu e bine să te joci cu dânşii. O ţărăncuţă, o floricică de pădure, avuse dre-care bunătăţi pentru mine... Era la ţeră, me plictisem, a trebuit să culeg floricica... ca se trecă vremea.
—	Nimic maî firesc, <R8e gentlemanul.
—	Der iată că ticălosul de frate-sefi s’apucă la cdrtă eu mine în pădure...
—	Un ţâran ?...
—	Un ţerânol, da... un pădurar... un dobitoc necioplit...
Trelauney îşi muşcă buzele.
—	L’al pedepsit de sigur ?
—	N’am avut vreme... Sciţi ce cerea de la mine ?
—	O sumă mare 1
—	Aş!!.., Voia să me facă să ia8 pe sora-aea de nevastă...
Raoul rîdea cn hohot.
—	Mare obrasnic! <j>s® cn răcelâ Trelauney.
•— Şi, la refuzul mefi, mî-a trântit nn gloDte în cdste. Din fericiro, gloatele a deviat... şi am scăpat cu cinci Iun! de o-dibua cea mai absolută.
Englesul întrebă serios :
—	Amorâza d-tale ţărancă a trimis cel puţin să afle ce faci?
—	Amoreza mea a pierit, cii roda greşelii sele.. Era frumosă, o vom regăsi la Paris între femeile cochete- Ce e maî reă în tdte acestea, e că a făcut re nu se maî pâtă face căsătoria la care ţiuea atâta tatăl me8.
Scandalul a fost mare în partea locului, şi d«şdra de Charmeney, o fată forte mândră, s’a folosit de ocasie ca se renunţe la căsătoria cu mine.
(Va urma)
»
t.i
-------------------------
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 2 APRILE 1886
LINIA ANKER
Linie naţională anstro-nmară, concesionată
Cea maî sicură, mal bună, şi mai eftină linie de a|
Triest şi Fiurne i? New-York
ii
Vaporul „ALEXANDRIA" (2017 tone) Plecarea din TRIlilST ....	15 Aprile
Plecarea din FIUME........ 17 Aprile
Bilete directe de pasageri şi transporturi di recte de mărfuri şi conoaemente de la Viena Budapesta şi alte rtaţiunl principale ale Aus-tro-Ungariol la tdte local tăţile priucipale ak Americei de Nord.
Incărcăminte se primesc pentru porturile intermediate din marea Mediterană.
Amănunte de la
I. W. CHAPLIN
Bepresentantul d-lor Henderson Brothers, Triest.
CURSUL BUCURESCJ
CASA DE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România Cursul pe jifia Ja 31 Marte 1816.
Banca Naţională a României
SXTTTATIXTISrEA.
188»
23 Martie
ACTIV
SUMARA
1888
15 Martie 22 Martie
!!! Pentru curioşi!!!
Mult ounc scuta pre^icătdre a trecutului, presen-tulul şi viitorului, d na A. Alexandrescu, prin ştiinţa sea cu cărţile Ungare, Mahomedane şi Zodie etc., va arăta întrega viaţă, gândurile şi destinul precum şi oii ce evenimente, predice modul cum se ajunge la realisare şi interesele din trecut, present şi viitor, arată orele şi timp i de noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţi phisionomişti şi chiromantiştî au lămas uimiţi ascultând’o. — Domiciliară în strada Traian No. 94.—la finele tranvaiulu! stra-dei Că ăraşi la drepta
AVISU
De Yemjare Cofetăria Gri viţa din Buzâfi, situată la posiţia cea maî bună (colţ), fiind bine asortat cu tdte articolele pentru acestâ branşă şi cu tote aparatele trebuincidse, precum şi mobilier pentru instalarea uneî grădini, cu condiţiunile cele maî convenabile. — Amatorii sunt rugaţi a se adresa la sub-semnatul, fie în per-sonă fie prin corespondenţă.
C. Riîdulescu, Buzeu.
5°/o	Rentă amortisabilă.	.	.
5°/o	>	română perpetuă
6°/o Obl. de Stat [rur. convertite] 6°/°	„	C. F. Române	.	»
59/o	,,	Munioipale .	.	.
lOfs. ,, Casei Pens. [300 1.] 5°/0 Scris, funciare rurale .	.
Ho	„	„	„	.	.
5°/o	„	, urbane . .
8®/o	■>	>	„	•	»
7°/o „	,,
impr. ou prime Bucurescl [20 fr.] 5°/o Comunale nuol . . . . banoa Prevederea .....
DIVERSE
Aur contra argint aaă bilete
Bilete de Bancă.............
Fiorini val. Austriacă Mărci Germane .... 9ano-noto F/aacese ; . Ruble de hârtie
Cumr
96>/a
90 89
74 </» 210 86*/» 1021/a 82*:*
91 94 31
13.60
,oO l. *3 ori'» 2,4»
VAnd.
97*/,
91
90
75'/,
215
87*/a
103
83
92 100
33
14.
i 02 1.25 100t/2 2.55
823321
1053409
1347570
194954
141633
11782700
18029270
1163135
142107759
SCROBatA ALBA
IN 0RISTALURI MARI SISTEM EN6LEZ
Cea maî bună Scrobălă albă este aceia de la Cassa F. HPUMANN & C-le din Anvers, (Belgia) şi care concurdză în calitate cu cele maî bune mărcî engleze, fiind cu t<5te aceste mult maî eftină.
Se efactudză în pach te de 2 kilo cu etichete, precum şi în cutii de */■•, */*, >/g şi '/ie kilo cu etichete în cliromo-litografie.
A se adresa pentru preţuri şi condiţiunî la !
HL WARTHA
Representânt general pentru România. — Bucuresct,
12000000
1418086
83029830
398954
11782700
31127536
2350653
142107759
1 Caaa(^.Ttă /			34637303	34589878
(Bilete ipotecare		25914465	25915400
Efecte de încasat 		502865	443716
Portofoliu, român şi străin . . . *•. . . împrumutul garantat cu efecte publice • . .	18342533	19184311
	14664360	15030220
Fonduri publice			11988641	11988641
Efectele fondului de reservă		1901615	1901615
Imobili		1992155	1994612
Mobiliar şi Maehine de imprimat . . . •	167471	167471
Cheltuell de administraţiune		12721	121277
Deposite libere		18715020	17906520
( ompturî curinţl		18911034	18650344
„ de valori		2251146	2326503
PASIVU	150109338	150310508
Capital		1200000	1200000
Fond de reservă		1901957	1901957
Reserva de amortizarea Imobilului		97785	97785
Bilete de bancă în circulaţinne	 Profiiurî si perderî	;	96165190	96918650
Dobândi şi beneficie diverse	335288	368519
Deposite de retras	; . . .	18715020	17996520
CompturI curinţl		19734248	19739537
» de valori . . . i		1159850	1287540
	15010y33f	150310508
Dumnezeii să'ţr rea plătească 1 Mulţumeso de miî de ori pentru ex-trnctul de nlei pentru urechi trimes mie, care m a vindecat cu desăvârşire; căci iarăşi and fdrte bine. E de mirare aceasta citcT în curând împlinesc 80 anî.
Mulţumindu-vS încă o dată, rămân al| d-v6tr& servitor.	I
Vosag de Andor
RECUNOSCUT ESTRACT RENIJMIT
U!eiu pentru Urechi!
Se p6te căpăta pentru 8 fr., cu instrucţiunile întrebuinţare! de la medicul secundar C. R.p Dr. Schipek.
Deposit principal la Ignatr. Lobi, Viena, IX, Seegasse 8.
MDLŢĂMIRE
Sâmbătă 22 corent, ora 8 sâra e-ram să cad victima uuul incendia Îngrozitor, care printr’o întâmplare sra aprins laboratoriul med de cofetărie aduc mulţumirile mele d-lul Poliţaifl S. Vasilesou şi agenţilor d-sele, cari, prin graba şi curagiul ce au depus, focul a fost localisat şi stins.
C. Rădulescu, Buzâfi.
De Vâxujlare
O casă mare cu grădină, în > trada Gosma No. 1. — Doritorii se pot a-dresa la administraţia acestui (jiiar.
D-şora Eieonora Silbert
ABSOLVENTA DIPLOMATA A CONSERV. DIN VIENA
Fostă elevă a prof. Iul. Epstein
Se recomandă oh. pi. pentru lecîiunl ie piano
Str. DOAMWEÎ, No. 5.	,
Banca Naţională a României
La 3(15) Maia viitor licitaţi unea in localul Bancel, pentru furnitura a 5000 metri tablă de aramă.
A se vedei condiţiunile la Direcţiunea Lucrărilor, strada Smârdan, casa Ioanide.
De închiriat Etagiul al doilea
al caselor din Calea Victoriei, între Hotel Imperial şi Cofetăria Râdulescu, No. 51 bis, având un salon mai’e, cinci camere spaţidse, buca tor ie şi pivniţă, privată, cişmea în curte, sonetărie In tdte camerile, tdte plătibile de proprietar. Osebit de acestea mal este de închiriat la mansardă odăi cu luna. A se adresa la proprietar în Calea ltachovei No. 145, în ori-ce fidela 8 ore a. m. până la 6 sâra.
Bătături sau Negi
I Se depăit^ză sigur şi fără durere în timpul cel maî scurt prin ungerea cn tiuctnră de | bătături renumită şi singura adevărată a | luî Ravaluer, din Pharmacia roşie în Pcsen.
1CD CostuTunei sticluţe cu car- 1 CD Fila ton ţi cu pensulă _______ I FI),
Deposit în Bucureşti la d. Farmacist Ru-jdolf Schmottau, farmacia Curţeî Regale-
De închiriat şi de venzare
de la sfântn George
Casele din strada Scaunele No. 11, couţinend opt camere, dependinţe, grajd, şopron, plmniţă, grădină etc-—Doritorii se pot adresa la proprietar d. M. Ionescu, Btrada Colţii No. 10.
Elisareth Hardine
m6şa cu diploma din streinatate
Fostă directore a Spit. de moşit din Kazan.
Dă consulîaţmuî ie la orele 10—12 a.m.
STRADA C0SMA, no. 1.
De venzare
Una ^AŞIMA tipografică No. 12.
cu strîngâtor şi numânttor
Diverse caractere de litere, precum şi materlsl puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie în provincie Amatorii se vor adresa la d-1 comisionar I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Buourescî.
Lecţiuni de Dans
OTEL FIES0HI, Strada Ş ELÂRI, camera 24.
Sub-semaatul are ondre a aduce la cunoştinţa onor. public că dă lecţinnî de | dana atât privat cAt şi la domiciliul sfii
m vhaoti
Profesor d.» D»n*.
NUMAI de .LÂNĂ de OlE CURATA
pentru un om ie o statură mijlocie
PENTRU Un COSTUM
4	! I 5* 1	96 cr.	din lână bună;
8	99	—	„ » mai bună;
10	9»	—	„ » fină
12	99	40 cr.	„ » cu totul fină
Flaidnrî de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 1211.- Costume forte fine, pantalon”, pardesiurî, stofe de haine şi mantale de pl<5e, tiflu, loden, commis, cammgarn, cheviots, tricouri, postavuri pentru d<Smne şi postavuri pentru biliard, peruviene, doskings, recomandă:
Deposit de fabrică în Brimn
Mostre franco. Modele pentru d-niî croitori nefrancate. Am în permanenţă un deposit de pestavurî 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine eă cu’mareie mele afaceri internaţionale îmi remân O mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar sunt silit să mg desfac de asemenea resturi cu reduceri mari sub preţul de producere■ Ori ce om cu minte tebue să recu-n6scă că din resturi uşa de nricî nu se pot trimete mostre căci la câte-va snte de cereri de mostre in cel maî scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie oând diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi ; în asemenea caşuri mostrele să taie din bncăţl de postav şi nu din restnrl şi sunt lesne de înţeles intenţiunile nneî asemenea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba «au să trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbele germană, ungară, bohemă, polonă, italiană şi fruncesă.
43, Strada BUCUREŞTI R-fodă, 43.
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bucurescean şi întregei ţări, că în fabrica mea, superidră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în Bucurescl, stradd Radu-Vodă, No. 45, se fa-brice'ză stofe indigene din lână curată din ţdră pentru costume bărbăteşti, carelevendcu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tot-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea mal frumdsă tăetură după jurnalele cele mai nuol, cu preţ moderat 1L1E M. POPP.
Fabricant de Postav şi Croitor,
Str. Radu-Yoda, 34 si Acaatmiti, 38.
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată de către cei mai înseninaţi Modici, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
BâLE DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL (Copii eerofuloşi şi diformi).
AIodul întrebuinţărei: Fic^care lingură Intruă jumătate pahar eu apă şi jaehar.
Ph1* PAUTAUBERGE, 91, Bulevardul Voltalre, la PARIS, şi Wta Pic1*.
MASINE BREVETATE vr&ti FABRICAREA CARAMIZEI
Sisteme aprobate şi de construcţiile cele maî solide pentru fabricarea eftină a
Cărămizilor ordinare,săpate, fasonate»)refractare
Tnbnrl de svântnrat, plăci pentru trotoare şi vestibule,
Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar d ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect gratis şi franco LOU'S JAEGER feld-Oologne ^[Germania], ■
0 buni îngrijit$ro arta bucătăriei, limba
germană şi română caută un loc într’o familie o-norabi ă. — A se adresa în strada Domniţa Nas-asia No. 4.
MAŢIONAI>A
societate Eeuerală de asigurare în Bucureseî
Aprobată prin decret regal No. 225 din 2b Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vSrsaţî 15,000 acţiuni de leî noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionala* asigură :
1. In contra daunelor de Incendiu. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) c i participări de 15°/0 din beneficiul realisatdin acăstă ramură înţeră.—Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor. et_.—V. Face asigurare asupia vieţeî.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70° o din beueficiă în com-binaţiunile următdre : asigurări asupra vieţei uneia sad a doue persdne, asigurări temporale, asigurăr mixte şi asigurări mixte cu capital dublu-
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următdre :
Asooiaţinnî mutuale de supra-vieţui.e. Asociaţi uni în grupuri de 12 ani pentru copii de la z ani juni. până la 9 anî inclusiv. — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite combinaţi uni.
Penă la finele anului 1884 ,,Naţiouala“ a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 L n.
DIRECŢIUNEA. GENERALA
Str. Uaroî J, No. 9.
SOCIETATEA DE NAYIGAŢIUNE CU VAPOEE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (20) Martie 1880, până la altă disposiţiune
NB. Orele de plecare mal jos arătate sunt a se înţelege aproximativ ţi se schimbă după circonstanţele timpului ţi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni maî înainte de orele indicate în acest Itinerariă — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CURSELE VAPOARELOR IDE POSTA
	CURSE IN JOS			• •							CURSE IN SUS:				
			I	ii		iii.				III.			1.		II.
dela	Orşova	Sâmbătă 4 pm.		Luni	4 p.m.	Juoî	4 p.m	de la Galaţi		Marţi	9 a.tr	Jnol	9 a.m.	Sâmbătă 9 a.m.	
ti	Severin	Duminică 5 a.m.		Marţi	5 a. m.	Vineri	5 a.m		Brăila		IO» „		1025 „		1025 „
»»	Brga-Palanca	»>	aiu „	1)	6« ,.		6«„	ti	Gura Ialomiţei	it	p-m		22 p.m.	ti	22o p.m.
»	Radujâvaţ	li	® ><	f>	8 „		- ,		Hirşova		3 „		3 „		^ »
a	Calafat	tt	1010 r	tt	10io „		10i „		Cernavoda		„		5*5 „		
H	Vidin	ti	1030 n	ii	1035 „		1035		Ostrov		9®o „		930 „	tt	9*» „
a	Lompalanca	tt	12« ,.	tt	12i<)p.m.		12» „		Călăraşi oraş		730 t|		7«o „	ti	78- „
a	Rahova	ti	315	i%	315 (I		315 „	r	Silistra		1030 „		1030 „	tt	n*» „
tt	Beket	>•	333	i)	C30 „		33» „	ti	Olteniţa	Mercur!	2 p.m.	Vineri	2 am.	Duminică 2 a.m.	
a	Corabia	ty	530 „	ti	5»o „		530 „	M	Turtukaia		2'5 „		215 „	ft	2'° „
a	Nicopoli	>t	7 „		7 „		7 „	în	GiurgiuISmărd.l		58° „		530 „	a	„
ti	Măgurele	it	7»o „	tt	7» x		7»„	de la GiurgiuISmărd.l			io „		10 „	a	10 „
a	Sistov	tt	y° „		9<o „		910 „		Rusciuc		l30 p.m.		11 X	11	TT iy
ti	Z im ni cea	tt	93- „		935 „		928 »		Ziinnicca		4«‘„		215 p m.	ti	215 p.m
ti	Rusciuc	Luni 6 a m-Mercurî			6 a.m.	Sâmbătă	6 a.m.		Sistov		5,s „		2*3 „	tt	2*5 „
a	Ginrgiu(Smîrd)		10 ..		10 .,		10 „		Mâgarele		740 „		5lî „	ti	„
ti	Turtukaia	a	X		1215 pm.		12<5„	ii	Nicopoli		m „		„	tt	5'io ..
a	Olteniţa	ti	i2« „		1231 „		12»	ti	Corabia		940 „		7'» „	tt	ll° »
a	Călăraş (oraş	tt	1 X		1		i „ !		Beket	Joui	1205a.ru.		9»3 X	tt	955 )(
ti	Silistra	tt	2« „		45		246 „		Rahova		12« „		10'» „	a	10'» „
a	Ostrov	tt	3-3 „		316 „		315 „ I	X	Lompalanca		6 „ Sâmbătă 6 a m.			Luni	6 a.m.
a	Cernavoda		6 „		6 „		6 „		Vidin		8« ,,		8*« „	* 1	8*o „
a	Hirşova	it	8 „		8 „		8 ,.		Calafat		015 „		9» „	11	9'5 „
a	Gura Ialomiţei	tt	880 „	tt	830 „		8» „	ii	Radujevaţ		12'5 p.m.		1215 p nx.	ti	1216 p.m.
în	Brăila	Marţi	dioiinefcăj Jjoi dimineaţă. Duminică dimin.					a	Brsa-Palanea		2 „		2 „	a	2 a
»»	Galaţi	>>	tt	a	H			in	Severin		4»0 „	»»	aS« „	li	43o
								de la Severin		Vine I	5 a m. DuminieâS a.m.			Marţi	b a.m.
Cursele VAPORULUI LOCAL între GA.LAŢI-TULCEÂ-ISMA.IL:
Pornire tn jos:	Pornire in sus :
De la Galaţi la Tulcea-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim.	De la Ismail la Tulcea-Galţl, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dun
Prima plecare de la Galaţi la Real şi Ismail la 20 martie (1 April) 1886	Prima plecare de la Ismail şi Reni 11 Galaţi la 21 Marte 2 Aprile 1886
Galaţi, 3 (15) Martie 1896.	INSPECTORATUL AGENŢIILOR.
TIa îwaleMat de la Sf. George viitor casele din JUvflUaUt gtrada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No 22 săfi In strada Pescăria Veche No. 9 , la d. Stefănescu, proprietar
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
EIFIR-GUMIS
O băutură făcută din lapte, care se intrebu ”-ţe«Jă ou un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bă elor de piept mal cu sămă în contra ofticeî; la Odosa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde miî de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi tn Bucuescl, mulţămită iniţiativei d-lul Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi ai acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria p6nă în Elveţia şi Samara e obosităre şi costă mult, pe când calitatea Kifiruluî, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lurnei năstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, In calea Griviţa No. 140, casa Monolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţeî , 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREţUL ABONAMENTULUI
Loco Bucurescl tnapoind sticlele gdle.
100 sticle 85 lei — b. 50	>	45	»	»
25	»	22	»	50
In provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
Pentru bolnavi neavuţi preţurile ror fi soă4ute
Tipografia ţ)i*rulait Teogiafai**. Calea Hahovel No. 3§.
www.dacoromanica.ro

ANUL XVII. No. 4143.
A B O Ni MENTE:
Pentru Capitală.:
Pentru un an .
. ţ&e luni .
> rei luni .
Pentru Districte
Pentiu un un .	*
» şese luni » trei luni	.	.
Pentru Străinătate Pentru un an .
* şose luni » trei luni Abonamentele se fac la 1 şi lo ale fiecărei luni.
Dn număr yechiu 25 bani-
IN BUCUllESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
JOI, 3 APRILE 1886
Ediţia de diminâţă
ANUSCIURl ŞI RECLAME ;
Annnciurl pe pag. IV, linia 25 ban 1
Reclame pe pag. III	.	.	1	lefi
» pe pag. II	...	3	lei.
» pe pag. I	...	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Francia, Havas, Laffite & C-nie, 8 place dt-la Bourae, Paris.
Englitera, Eugfene Micoud, 81 Flett Street, E. C- London.
Austria, Haasenstein, & Comp. V. ien. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în lluda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Kahovel, No. 36	©ireal©*» politic, I- O, FUND&SGU	Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
SCiRI TELEGRAFICE
(DupA 4iarele streine)
Praga, 13 Aprile.
Narodny Listy anunţă că deputatul Gregr, ţelul junilor cehi, va face în Reichsrath.nl austriao nrmătorea propunere: «Considerând că de multe ori depntaţu afirmă fapte, carî sunt puse în îndoială sâd chiar tăgăduite de alţi deputaţi; considerând că Camera n’are nici un mijloc pentra controlarea acestor afirmaţiuni: se propune ca, în asemeni împrejurări, Camera întregi EC delege o coinisiune care se ancheteze şi s§ raporteze în şedinţă publică.» Aceită propunere e motivată de scandalul cu fostul ministru de comerciu, baronul Pino, care a fost. acuzat de tripotagiuri.
Pesta, 13 Aprile.
Ministrul de comerciîi, barouul Szeche-my, a luat un congednl de două septemânl. Din acdsta trebue ţese conchidă că proiectele Concordatului economic nu auut âneă gata şi nu vor fi depuse decât după Pascl,
Pesta, 13 Aprile-
Budap.esttr Correspondmz desminte ver-i 'unea dată d’un diar vieues asupra res-punBulul făcut de ministrul Kalnoky de-putaţiuneî industriale, care î-a îumânat un memoria. Grăbirea negociărilor pentru con-venţiunea comercială depinde numai dc Ro-mânia şi acdsta se arată grsoie.
Bruxelles, 13 Aprile.
Deputatul Van der Smissen, care a a-tentat la viaţa soţiei sdle, nu-şTva depune mandatul.—In urma unei vacanţe de deputat In Bruxelles, se vor face în curând noul alegeri. Liberalii aiî propus candida.
isbândele regimului despre care s’a făcut panegiric.
Fu un moment în istoria nâstră, care nu trebuie să se uite, când ţâra, indignată de la un capât la altul, scutură domnia conservatorilor, a căror teoriâ de stătuse resumă în sgârce-nie libertăţilor şi In risipă financiară. Ministrul de finance al regimului trecut cernse Camerei 30,000,000 pentru echilibrarea bugetului ordinar, anunţând falimentul statului în cas decă creditul va fi respins. In aceste timpuri de restrişte, presa era incâtu-şată şi redactorii urmăriţi de spionii poliţiei, sâu închişi la Văcăresc!; opi-niunea publică era mânată cu forţa
Nu facem panegiric cârmuire! liberale şi ne mârgiuim numai în a reproduce în trăsuri mari douâ si-tuaţiunl istorice. Conclasiunea o pâte trage orl-cine, escepţiunea făcând Insâ de strania secta a positiviştilor noştri! pământeni „în al căror creerl este prea adânc gravată devisa : crede d nu cerceta, căci numai el nu o pot, precum n’aft putut s’o va$â destul de clar."
Ou acâsta ne mărginim pentru astă detâ; rândul viitor vom lua în încercotare partea esenţială al discursului d-lul Carp privitâre la situaţiunea financiară lăsată de conservatori şi vom vedea dâcâ în ade-
brutâ şi alegerile ajunsese un scan- vâr, precum pretinde organul juni-dal sângeros şi demoralisâtor pentru jmiştilor, leaderul lor a „spulberat cetăţeni. Cu ocasiunea anchetei con- acuzările ce se arunc în acâatâ privinţă regimului trecut," al cărui a-pârător înfocat s’a făcut la tribuna Camerei.
------------------------
tra miniştrilor conservatori, cerute cu atât foc între alţii şi de d. G. Ver-nescu, naţiunea a vâţjut şi a citit faimâsa corespondenţă a d-lul Lascar Catargi cu prefecţii de prin judeţe ; asemenea toţi şî pot aduce aminte încă despre deelaraţiunea cinică făcută în Cameră de către primul-mi-nistru conservator, că’şî va alege re-presintanţiî precum va voi.
Timp de aprdpe douâ-<jecî de ani, cât aă stat la cârmă fără întrerupere, conservatorii n’aii avut nici capacitate şi ni*I putere de a organisa a-
tura primarului Balles, radicalii p’a lui cestă ţâră. Pe lângă sporirea impo Paul Janson. Lupta va fi înverşunată şi sitelor el afi contractat nnmerdse îm-acesta va permite clericalilor se triumfe.
Petersburg, 13 Aprile.
O depeşă din Bulgaria ne anunţă că Nesavisimosti, organul liberalilor-unioniştl, pledezâ pentru respingerea hotâriril internaţionale. Dâcâ guvernul nu e destul de tare pentru a cesta, sâ convdce cele doaâ Sobranil şi ele îl vor sprijini.
învederat c’aeesta e cea mal bună cale, fie pentru primirea, fie pentru respingerea arangiamentulul de la 6 Aprile.
Telegramele mal noul din Sofia şi pr innuturl pentru echilibrarea bud- Constantinopole comunică că princi-
tulul liome-rule. Parlamentul irlan-des va avea două Camere ; una compusă din cel 103 deputaţi actuali, plus încă o dată atîţia, cari se vor alege în acelaşi chip; una a lorzilor compusă din cel 28 pairi, cari aă astăzi scaun în Camera lorzilor din Londra, plus un numâr dre-care de aleşi în drs-carl condiţiunl de cens. Vra se tjicâ, sistemul bicameral ceva mal raţional decât al Angliei.
In privinţa cuotel cu care trebue s6 contrifcae irlanda la ckeltuielele generale ale Regatuluî-unit, proiectul conţine disposiţiunî precise ; Irlanda va contribui anual cu 3,240,000 livre sterlinge, adică cu a cincl-spre-<Jecea parte.
Până la amănuntele ce vor veni
Partidul conservator, a foât la putere după lovitura de stat de la Siatova. Acest partid de atunci s’a descompus şi unele din elementele sele aii trecut cu bagsgiă cu tot în partidul lui Zancoff; er altele aii remas în intimitatea principelui. Aceşti diD urmă, din care tace parte şi d. Nacie-vicî, agentul diplomatic al Bulgariei pe lîngă guvernul nostru, Buut, precum au fost, inimici politicei rusa în peninsula balcanică. Oamenii erudiţi, educaţi în mare parte în Europa apuseană, preţuiesc Rusia precum o preţuiesce ori ce om diu societatea inteligentă, europeană.
Liberaliî-disidenţt sefl Zancovişti au fost la putere după căderea regimului absolutist a generalului Ebrenroth. In momentul de faţă, uitând ^fructele regimului rusesc, care , a espediat pe timp de iarnă pe bătrânul asupra citirii a doua, putem da aci:Zancoff la Vraţa, acest partid se declara
getelor, ce nu se preseot u fără di-
ţfiarul lui Cateoff e forte nemulţumit de fi^te din ce în ce crescânde; instruc-
soluţiunea cestiunii bulgare ; el acuză diplomaţia rusescă de slăbiciune. Rusia trebue se declare puterilor că primesce unirea Bulgarilor, der nu permite ca ea se fie sevdrşitâ de principele Alexandru de Batten-berg. Acestă atitudine ar fi impresionat pe puteri.
Constantinopole, 13 Aprile.
Djevdet-paşa a plecat la Scuturi în urma unei năvăliri a Muntenegrilor pe teritoriul albenez. — Iu Damasc au isbucnit turburărî; s’afi trămis trupe.
Sofia, 13 Aprile.
Un decret al principelui, eu data de 10 Aprile, rădică starea de asediă din Ru-melia şi ficseză'pe <jiua de 23 Mal alegerea de deputaţi. Deputaţii rumelioţî, unindu se cu Sobrania bulgară diu Sofia, vor avea se discute hotărirea Conferinţei din Constantinopole.
Petersburg, 13 Aprile.
Aprope de Novocercaosc, în Caucas, s’a descoperit la fiul unul oficer de cazaci, bombe şi materii esplosibile. Se crede că se pregătea un atentat contra Ţarului. Fi,niiiia imperiala nu va mal visita pe Cazacii de la Don.
Londra, 13 Aprile.
Times, Daily-Telegraph, Standard ş1
Iţele a aderat la arangiament, în chip provisoriă, cu reserveoîn privinţa nu
ţiuuea publică sfcetea pe loc, justiţia miri{> Pentra a int^ri şi maî mult
a fost degradată, umilită, armata des curagiatâ, creditul periclitat. Agricultura. comerciu, industria, căile de comunicaţie, totul lăsat în părăsire, în desorganisare. Iar pe frontispiciul ruinelor ndstre aă fost eu cinism înscrise cuvintele rostite de către leaderul partidei conservatdre: „Aeestă ţerâ este menită a fi pururea smerită !“
Iată tabloul adevărat al regimului rădicat la cer de către d-nu 0 irp.
Falimentul politic, falimentul financiar — iată ultima conclusiune
aceste reserve, principele a cerut Porţii s6 nu se grâbâscă cu firmanul pentru confirmarea sea în postul de guvernator al Rumelier. înaintea de publicarea acestui firman, principele vrea s6 se înţelâgâ cu guvernul o-toman.
Cererea a fost primită de Pdrtă, prin urmare cestiunea e şi închisă şi neinekisă.
In cestiunea grâeâ nu s’a făcut până acum nici un pas. Camera ateniană a aprobat purtarea guvernului sfift. Trupele la fruntarie s’atl apro
sfârşitul discursului d-lul Gladstone, câte-va linii pline do înţelepciune cari arată spiritul ce animă pe pri-mul-ministru eng’es :
„Nu e destul a face legi bune pentru a guverna o ţeră ; trebue încă ca aceste legi sS pornescâ din-tr’un simţământ real de bună-voinţă, trebue ca ele sS fie acordate fără tocmelâ. Istoria relaţiuuilor nostre comerciale de 50 de ani înedee do-vedesee acesta. Nu preconisez acestâ mare reformă irlandeză ca cel mai mic din doufi rele; o pretind fiindcă am credinţă în eficacitatea sea ca mijloc de conciliaţiune.“
Câte-va cuvinte pline d’o adâncă filosofie. Reuşâscâ şefii nu, Gladstone rămâne incontestabil cel mal mare om de stat al veacului.
IMFORMilTIUMÎ
a sistemului conservator, iată moş- piat fdrte mult de altele; dâr co-cenirea ce a priimit partidul libe- mandantul turc şi cel grec se fe-ral la 1815. Acestui sistem nefast rggc <Je orl-ce ar putea produce un
s’a făcut panegiric de către d. Carp, acestui regim de tristă amintire ’î să dedică a$I articole întămâiate din organul junei drepte.
Toţi ştim din altă parte ce s’a făcut de către partidul liberal în timp de $ece ani, de când e la cârma sta-
cele-1 alte ^iare, urmâza a critica proiectul tulul. In locul deficitelor cronice s’a
home-rule. Chiar Daily News se îndoiesce că acest proiect va ajunge lege în sesiunea actuala. Mercur! se va ţine, în Her Ma.
stabilit un echilibru, care se menţine eu tote greutăţile întâmpinate în cur
jesti’s Theater, un niare meeting de pro-!8®r®a	urmă. Am făcut un
testare. O primă risoluţiune va fi presin- resbel pentru neatârnarea ndstrâ şi tută de Hartington şi susţinuta de Sulis- acest mare act, acăstâ pagină de aur
bury. A (loua resoluţiune va fi presirtată de Goschen. — Se contirmă soirea că Johu Morley se retrage din minister.
A se vedea Ultime Scirî pe pagina III
*c^»vTrj'OT~nrrrm rw	i. r
Bucureşti, isrsM 2 Aprile 1885
Suntem încă sub impresiunea discursului rostit de d. Gwp la Cameră. In acest discurs s a făcut un panegiric regimului conservator, s’a ridicat la cer ocârmuirea do la 1871 — 75, şi s’a (jis că acuzirila co se aruncă partidei conservatdre nu sunt întemeiate pe nimic.
înainte d’a răspugde la partea esenţială a discursului d-nulul Carp, privitdre la financele ţărel, ceea-ce vom face rîndul viitor, credem bine
a împrospăta celor cu memoria vătămată, cel puţin in trăsuri generale, ţâri le cele mal prospere.
a istoriei ndstre moderne, n’a sleit resursole ţărel. Din contra dările directe s’au micşorat succesiv la 12 şi 6 lei pe an; rămăşiţele, cari echilibrau şi dischilibrjâ bogatele conser-vatdre s’a şters difinitiv din cartea statului, instrucţiunea a căpătat in-stituţiunile trebuitdre—un corp pro* fes'U'al şi şcoli, armata, a fost orga-nisată, echipată; munitanţiune şi mu-niţiunî de resbel umplură arsenalele gole; agricultura, comerciu, industria aă câpatat de r semenea institute indispensabila de credit, şcoli speciale şi fote înlesnirile trabuincidse propăşire! lor. Drumurile de fier au fost res-cumpărete şi complectate, s’aă construit căi laterale, ţâra întregă s i întretăiat cu căi de comunicare. Creditul statului periclitat, s’a redicat la nivelul pe care cu greâ îl ating
conflict
Trebuie să ne aşteptăm la un nofi demers din partea puterilor, mal e-
nergic decât tot-deuna.
*
*
Desbaterile urmezâ neîntrerupt a supra cestiunii irlandeze.
După primul ministru, Camera a ascultat discursurile lui Trevel jan, în numele liberalilor disidenţi, Paraell în numele Irlandesilor şi Churchill in numele conservatorilor.
Până acum, fiind că e întâia citire, afară de discursul lui Gladstone nu e nimic de remarcat Trevelyan şl-a esplicat eşirea din cabinet şi a lacut declaraţiunî cari pun într’o lumină fdrte urită pe cel ce-1 urmâzâ. Fiind contra proiectului primulul-mi-nistru, Trevelyan schiţezâ o reformă intermediară pe care e gata s'o aplice. E evident că o parte din liberali invidiază gloria bătrânului Gladstone şi vor să-I ia locul. Parnell declară că Irlandesil sunt mulţumiţi cu proiectele d lui Gladstone, deşi trebuie se se plângă de sarcinele financiare pe cari bogata Anglie le impune săracei Irlande. Lord Churchill combătu proiectele şi esprimă speranţa că ele vor cădea la a doua citire.
Speranţă deşartă, căci maioritatea liberalilor moderaţi sunt fbrte mulţumiţi.
Câte-va amănunte asupra proiec-
D. general Lecca, preşedintele Camerei, a plecat ieri sâră la Bacău.
n
D-nu Wliite, ministru plenipotenţiar al Englitereî, care, precum am anunţat, a sosit de câte-va dile la BucurescI, va pleca la 7 Aprile la Londra. Absenţa exceleaţeî sele va fi d’o forte scurtă durată.
n
D. Viţu, inspector general al instruc-ţiuciî, a dat demisiuuea sea.
n
Ieri s’a început concursul pentra mai multe posturi de medieî-primarî de judeţe. Comisiunea e compusă din d nil doctori Sergiu, Râmnice&nn, Mâldărescn şi De-mostene.
n
La Sevaetopul s’a îmbarcat regimentul al 15 de linie şi regimentul 45 de cavalerie pe vaporele Pameatî Mercuriu şi Eupatoria. Aceste regimente se vor transporta pe Mare la Batum, unde a isbucnit o res-coală.
SimTITOEi 13 BUIGABIA
Situaţiunea ministerului Caraveloff, după spusele corespondentului nostru din Sofia, devine din în mal dificilă. Iu sînul cabinetului chiar s!aă ivit, precum ni se scrie, multe neînţelegeri, şi decă Ţanoff remâue discipolul fidel al primului-ministru, apoi nu tot aşa este cu d. RodislavofF, care arată ore-care diverginţă de opinie. In societatea inteligentă din capitala Bulgariei, şi prin provincii, sunt nemulţumiri, şi chiar în armată, oficeriî s’afl împărţit în doue tabere, adică în Caravelişti.şi Aati-caraveliştî. D. Nikifuroff, ministrul de resbel. este asemenea privit ca unul ce s’a condus în afacerile privitdre la înaintări, de pasiunile de partidă. Acesta din urmă a-cusare însă nu este de loc întemeiată pe fapte.
In momentul de faţa, în Bulgaria esistă patru partide: partidul conservator, partidul Zanchist, adică ruso-fil, partidul cnea-siştilor şi partidul liberal sââ guvernamental.
corp şi suflet partisan înfocat al Rusiei, el aclamă reîntemeiarea regimului nefast a luî Ehrenroth şi propagă ca mare zel o-cuparea eventua’ă a principatului cu armatele ruse. Zancoff crede că în caz de revenirea oficerilor ruşi, el va căpăta influenţa preponderentă. Bietul om uită că guvernul rus nu ’î va ierta nici o dată a-mornl sed de altă dată pentru Englitera.
Liberalii-guvernamentali, căci de trei ani stau la cârma ţere", au venit la putere sub stindardul Constituţiunii de la Târnova, pe care însă aiî sf&şiat’o *şi aii desfiiaţat’o. D. Caraveloff asemenea s’a schimbat mult în ceea-ce privesce teatinţele sele politice, din ruso-fil şi prieten al lui Coiander, el a devenit inamic al Rusiei, diu protivnie înfocat a lui Battemberg, el a devenit a-părătorul şeii înfocat. Trebuie însă se nu pierdem din vedere că şi principele Alexandru s’a schimbat mult de atunci şi câ împregiurârile de faţă nu sunt analoge cu cele de la 1881.
Iu ceea-ce privesce pe d. Rodialavo ff ministrul de justiţie, despre care în scri-sdrea sea de ieri, corespondentul nostru ne scrie, apoi acest om de stat, din proselit fidel al primuluî-ministru bulgar, a devenit a<JI adversarul sed, alipindu-se la partidul radicalilor, carî combate actualul cabinet, îu organul lor Nesavieimosţi.
Ori şi cum, iuvederat este că posiţiunea ministerului Caraveloff nu mal are tăria de altă dată. Căderea 8a se aştâptâ imediat ce Sobranie se va convoca. Cine va veni la putere î Totul face a crede că noul cabinet se va compune din coaliţiu-nea conservatorilor şi a liberalilor cara-veliştî.
——ae-Sj-î-»♦<?£-«-.—
Comitea 111-a a ierni Ipatief
Ziarul Zastava reproduce în numeral seQ dela 26 Marte următorea convorbire, ce corespondentul sâă de la Petersburg a a-vut-o cu generalul Ignatief:
„Acum vre’o câte-va zile v’aai anunţat, că ve voi reproduce convorbirea care am avut’o cu generalul Ignatief, de ore ce unele afaceri m’a oprit de a o face maî nainte.
„S’a credut în general că influenţa şi încrederea generatului Ignatief pe lâDgă împărat şi societăţile ruse a scăzut. Intr'nn timp avea o dre-care asemenea aparinţă, şi dupe cum genera ul are destui şi tari protivnici, s’a trâmbiţat în tdte părţile, ca aspectul şi încrederea generalului se se micşoreze. In alte părţi şi în alte state pdte că acesta ar ti fost posibil, în Rusia însă pentru micele greşeli pe cari generalul pdte câ le a comis pe timpul resbelulol din urmă, pe lângă serviciile sele cele marî, cari îi sunt recunoscute, niciodată. Generalul este comparat cn decedatul Acsacof, căci el eâte un patriot iuflăcârat, un mare amic şi iniţiator al reciprocităţii slave. Diferenţa între Aesa-cof şi generalul Igoatief este, că Apsaeof, ca un om privat şi apoi şi ca ziarist, a putut se scrie, se lucreze şi se vorbescă dnpS opiniunea sa, generalul Ignatief însă, ca o persdnă oficială n’a putut a se expune în public. Persdnele cari afl urmărit mai de aprope faptele generalului Ignatief, încredinţez că nici o iniţiativă naţională şi nici o aiacere slavă nu există, unde Igna-
www.dacoromamca.ro
TEGRAFUL — 3 APRILE 1886
tief, să nu participe, el este pretutindeni.
„El singur conţine deja întrega oştire pentru protivnieî ruseşti, întocmai după cum a fost şi Acsacof, gogoriţa lor. Diplomaţia cea abilă şi vigilentă a generalului este bine cunoscută, şi, deşi acum nu se amestecă în afacerea statului ce se atinge de afacerile de externe, totuşi se observă bine opiniunea l'u! Ignatief în acea privinţă. Se scie positiv că şi împSratul Alexandru îl cheamă adesea ca se ’l consulte în mai multe afaceri.
„Generalul fiind ocupat şi aveud în tot-dauna şi visite multe, am trebuit să caut ora ca să pot avea o convorbire mai lunga, şi de aceia căuta! ocasiune ca se ’l întreb câud aş putea avea ondrea ca să fiu primit?
„Qanerarul 'mi răspunse: timpul cel mal nemerit ar fi la 8 ore dimineaţa, căci atunci am putea fi singuri şi vom putea vorbi până la 9 ore.
«Aşa a şi fost; la 8 ore am fost la palatul generalului. Valetul me introduse îndată în cabinetu nnde geueralu se afla deja la biuroul seu de lucru.
«Convorbirea ndstră se începu despre Serbia şi Bulgaria.
«Generalul ’ml <jise:
«Vă aduceţi aminte ce v’am vorbit acum două luni de modul cum se va încheia pacea între Serbia şi Bulgaria, dupe cum s’a şi tăcut? Adăogând ap î : efi regret şi acum şi blestem acel resbel precum şi re-voluţiunea bulgară, căci acest resbel nu a fost slav şi nici că a fost în interesul Şerbilor, Bulgarilor şi slavilor. Calculaţi câţi ani sunt de când popdrele slave în general, er cele de la sud în particular, aii
fjerdut independenţa şi viaţa lor politică, uaţi în consideraţiune şi acesta că secolul XLX-lea a putut se le deschiză drumul şi se facă la tdte poporele celeTalte, ca neam lângă neam şi frate lângă frate se se grupele şi tote poporele afară de slavi seu apropiat şi s’afi unit. Poporele slave aii fost tot deuna o jucărie în mâini străine, acăror protivnieî aii sciut se-i sepa-rede impnindu-le diferite numiri etnice precum şi religie şi a-î aţâţa unul în contra altuia.
« Astfel este cu şerbi şi bulgari, aceste două popore de ac eaş! gintă, d’abia ce s’afi regenerat, uituce aii fost^odetă şi ce ar putea se fie earăşl, necăutâud mijlocul cum s'ar putea împăca şi înţelege între dânşii, şi atunci împreună se termine misiunea lor."
«Mi se impută că protejes mai mult pe bulgari decât pe serbî, şi mulţi me critică pentru pacea de la St. Stefano, care nu s’a realizat. Adaog, că în acele tratărlgam avut în vedere mai mult interesele bulgare decât serbe, dar astădî sunt încredinţat pe deplin, că acel tratat de la St. Stefano ar fi mal avantajos peutru Serbî decât cel de la Berlin. La Berlia Rusia n'a putut nimic se mai facă decât se separeZe de puterile cele-lalte, şi a lăsat ca se fi astfel după cum puterile afi voit, şefi trebuia se mobilizeze o altă armată şi se între de al douilea în resbel şi acestă cu mal mulţi inimici.
«Compare Serbia acum, ceia ce i-am semnalat eti prin pacea de la Sf. Stefano, şi ce î-afi dat amicii de astăzi şi apoi şi ce I-afi luat ? Decă Bosnia ar fi remas ast-fel dupe cum am vrut eti, până acum Serbia ar fi fost deja în Bosnia precum ar fi stăpânit şi Serbia veche.»
«Eu am protejiat de o potrivă atât interesele bulgare precum şi cele serbe ca, când ar fi fost curat rusesci. Câud se re-solvă chestiunea bisericel bulgare, ore bulgarii at fi resolvat’o singuri fără Rusia? Când a fost chestiunea serba despre cetăţi, şi acolo Rusia a intervenit şi a lucrat ca când ar fi fost propria sea afacere.
«S8 impută Rusiei că se amestecă îu a-facerile interne ale Serbiei şi Bulgariei, eu aşi 4i°e ; ca au se amestecă de loc, şi că deca s’ar fi amestecat, ar fi fost mult mal bine pentru acele popore, căci nu s’ar fi întâmplat acele precedente.»
Cum vedeţi lucrurile in Serbia acum ? Generalul • «Scifi că bine nn este, căci asupra Serbiei esistă sarcini de cari nu se
pdte scăpa aşa uşor ,fie guvernul de or! ce partidă ar fi el.
Tot ce’m! pare rău mal mult este, că mi se pare că şi oscirea este neglijată. BCi şcifi şi cunosc bravura serba, cunosc istoria Sărbiel, şi mi se umple inima de bucurie când îmi aduc aminte cum eroii sârbi sub Cara Gheorghe şi Miloş se luptai! pentru libertatea lor, şi că poporul sârb n’a încetat uioî odătă de a se lupta pentru libertate, d a făcut minuni şi a-tuncl pe când nu avea decât tunuri do ! lemn şi a fost spaimă pentru inimicii seî. Poporu eerb în general şi-a păstrat religia străruoşescă, naţionalitate şi datinele sâle, precum a susţinut şi reciprocitatea slavă şi l-a remas credincios Efi consider poporu şerb ca o naţiune bravă şi ca cel mai tare membru al tulpineî nostre ruse. Am considerat pe poporul sârb tot dâuDa ca un popor eroic slav, cari acum vre-o câţi-va ani avu atâta cutezanţă ca, se declare resbel imperiului ture destul de puternic încă odinioră şi se începi lupta. Eu ştifi şi cred încă că poporu sârb cu tfite greşelile făcute, va îndeplini tdte misiile sele, şi că oscirea serbescă dupe ce se va scăpa de ceia ce spiritului sSrb nu I prieşte, va deveni iarăşi ce a fost oscirea naţională la începutul acestui secol, care surprinsese lumea întregi admirând bravurile sele.
Am treent apoi la cestiunea bulgară şi generalul adaogă: «Am cunoscut pe bulgari de mal naiute. încă înainte de resbel m’am ocupat ca pe câmpul bisericesc şi a instrucţiunii se progreseze acest popor şi se scape de presiunea streină. Câud armele rusesc! reuşiră şi când Bulgaria se făcu după cum este, er nu după cum am vrut noi ruşii, er e.u în particular, după cum am dorit pentru bulgari şi Bulgaria, totuşi am creijut că temelia este făcută şi ca Bulgaria, la prima ocasiune ce i s’ar presenta, ar realisa ceea-ce cu drept cuvânt i se cuvine. N’am crezut nici o dată, şi încă şi^astădi mi se pare ce-va straniu, cum s’ar li putut găsi un bulgar măcar care fără consimţimântul Rusiei, se pâtă se întreprindă ce-va ca se se realiseze acea idea pe care Rusia a conceput-o şi pe care o costă 100,000 fimenî ? Am sciut că s’a făcut mare greşelă pentru că In Bulgaria s’a pus un prinţ care nu este con-sănţit cestiunel bulgare, ruse ;i slave şi care după cum s’a vedut deja, va proceda în contra acestor interese, der am creşjut că alt fel înţeleptul popor bulgar şi iubitor de patrie, care se găsesc acolo nu va consimţi vre’o dâtă că acel prinţ se întreprinzi vre-o politică păgnbitore care se fie îndreptată contra Bulgariei, Rusiei şefi slavismului.
Inamicii bulgarilor, ruşilor şi slavilor au operat aşa de prudent ca se convingă pe poporul bulgar cum că Rusia îi este inamică, er acest prinţ al Bulgariei întinde mâna celui mal mare protivnic al Bulgariei şi spre ruşinea Bulgariei şi al XlX-iea secol închee alianţă cu dânsa şi ’î cedeză oştirea bulgară, care la prima ocasiune se potă măcelări pe fraţii lorfi slavi şi creştini. Rusia, şi dâcă este blesatg, totuşi nu va perniţe ca acestă ruşine se cadă pe poporul bulgar. Prinţul Batem-berg şi consilierii seî de astăzi de şi se silesc ea se facă necaz Rusiei şi sS atingă demnitatea sa, Rusia insă are în vedere interesele bulgare ea a unul popor slav şi creştin, şi nici o dată nu va permite ca în Bulgaria s8 se întâmple ce-va care ar periclita libertatea şefi demnitatea poporului bulgar. Şi dâcă se găsesc fimeul stricaţi, sunt încrediuţat însă că esistă şi 6-meuî oneşti şi patrioţi sinceri, cari se vor înciediuţa pe ce cale greşită se găsesc, şi vor face sfîrşit la trite astea ca se scape pe Bulgaria de un asemenea prinţ, scăpând şi de prăpăstii 1 ?
Care sunt relaţiunile între Germania şi Rusia ?
— „Nu scifi, de 6re-ce acum nu mă a-mestec iu afacerile politice, der cred că relaţiunile sunt destul de amicale, cel puţin îu aparenţă, şi nici nu esistă cestiunl care ar provoca conflict".
—	Cum se interpretă în Rusia procedarea Iul Bismarck contra polonezilor în Pomerania ?
—	Cu polonezii nicăerl nu merge bine şi nici că se pâte alt-fel cu de uşii Efi cred că situaţiunea polonezilor din Rusia astăiţl este mult mal avantagtosă decât a acelor din Germania şi Austria. Rusia a avut în tot-d’auna oneste şi sincere inten-ţiunî cu polonezii, a fost, timp când polonezii din Rusia posedai! şefilele lor, oştirea lor, finanoele şi însemnai! stat în stat Polonezii însâ nu fură mulţumiţi cu acestă, căci pentru dânşii era destul ca un popă sâi! un alt cine-va să le şoptâscă ceva şi fără să se gândesc! la consecinţe, aii pus tot la Va-banc. Denş.i nici astăzi nu vor se ştie de reciprocitatea slavă şi decă sunt de gintă slavă totuşi pentru acestă idee, polonezii nu afi făcut absolut nimic, căci eî nu se pot priva de separatismul lor.
«P<5te că Bismark îl va învăţa ca se fie slavi, cel din Rusia, deşi nu pot face nimic, în avantajiul celor din Germania totuşi regretă de situaţiunea deplorabilă în care se găsesc.
—	Der cum stai! relaţiunile între Rusia şi Austria ?
—	Efi cred că nu prea sunt bune, şi se pâte întâmpla lesne o ruptură. Presa austriacă atacă pe Rusia, 8ră diplomaţia austriacă se amestecă demonstrativ în afacerile de la Balcani. Tote astea pot contribui ca se se lovescă cu Austria, deşi acesta nu prea se doreşte pentru acum. Cât despre mine efi cunosc bine pe Austria şi nu tremur de loc, chiar decă ar înainta în Orient, căci ştifi bine, că Austria nu le va reţine, şi că va fi mal slabă cu cât se va întinde mal mult în ţinuturile slavo !
—	Ce va deveni în fine Bosnia şi Her-ţegovina ?
—	Austria crede şi procededă ca când ar fi ale sele proprii, er efi cred că s’ar putea şi ÎDşela. S’a făcut o greşelă, că îi s’afi cedat aceste provincii fără control şi fără un timp determinat, când ar trebui ca se le evacueze. Fără consimţimântul Europei şi a acelor puteri cari afi semnat tractatul de la Berlin, Austria nu Ie va putea anecsa, nu ştifi decă ea va obţine acest consimţiment, şi cred că Rusia nu va consimţi la acâsta chiar decă cele-l’alte puteri ar fi gata se cedeze, pfite numai a-
jtuncl câud tote s’ar schimba în peninsula balcanică. T6te aceste ce ve spusei, sunt J opiniunile mele căel ett vetj lucrurile astfel, er cum se croesc în cabinetul diplomaţiei acesta efi nu o ştifi!
Afară de aceste convorbiri am mal vor bit cu generalul şi de diferite ceatian! Despre afacerea nostră slavă, generalul vorbeşte cu entusiasm, er torte uitat când a ajuns vorba despre greşelile politicilor de astă zi de la Balcani, j
Se crede în general, că în curând va veni timpul când ÎmpSratul Alecsandru va simţi necesitate ca afacerile politice externe se ie încredinţeze generalului Ignatief, şi atunci lucrurile ar lua o altă direcţiune.
-----------<>000#----------—■
Eusia şi prinţul Battemberg
Unul din colaboratorii diarulul Corresp. de Vienne a avut în <jiua de vinerea trecută o convorbire destul de originală cu d. dr. Ladislas Rieger, eminentul leader al partidei cehe. Dupe ce conversaţiunea a urmat asupra diferitelor Gestiuni aflătore la ordinea Z'leL s’a vorbit şi de Orient; res-pumjend la mal multe întrebări ale colaboratorului Rieger, a espus ideile sâle, al căror resumat este :
—	Adevărat să fie ore cum că Rusia are do gâud să detronede pe principele A-lecsandru ?
—-Nu pot să afirm una ca asta ; der owcred. împăratul Alecsandru personal e forte supărat în contra principelui, şi a-cesta se înţelege bine. înainte de tâte prin-

ţul este v8rul şefi, şi ştiţi bine ca certele de la 23 pena la 29 Marte : născuţi; 15
de familie sunt adesea ori mult mai grave deeăt acelea, cari se fac printre străini. Apoi nu se p6te tăgădui că Bulgaria da-toresce totul Rusiei. Imperiul ţarilor a cheltuit atâtea miltone şi a versat atăta sânge pentru a asigura neatârnarea Bulgarilor. Alecsandru III nu p6te suferi ca în chim-bal tutulor acestor sacrificie să nu resnlte decăt ingratitudine.
—	ÎmpSratul e ffirte vii! în pornirile sâle; el are multă inimă, prieteniele sâle sunt tot aşa de durabile ca şi urile sâle. Am deci tot cuvântul să cred că va face totul pentru a sili pe principele Alecsandru să parăsâscă puterea. El va întâlni însă greutăţi destul de mari. E- firesc In adevăr, că dup8 victoriele repurtate, principele să se bucure de 6re-care popularitate.
—	Ce gândiţi despre modul cum s’a re-solvat crisa ministerială în Serbia?
—	Nu cred ca situaţiunea actuală sa pâtă du ra mult. Fără îndoială cabinetu Garaşanin are în sinul săfi eapacitaţl In cercate, dâr dupe nenorocirile suferite, opiniunea publică cere o satisfacere ce nu i se pote refusa mult timp. Mai mult, d-nul Risţicî are în ţeră simpatii, cari au sporit de la resbel încâce. Nu me voi mira deci că regele Milan se va vedea în curând restrâns de a reetirge din nofi la serviciile acestui om de stat, care se consideră a fi cel mal eminent în Serbia.
In general vorbind, ndaogă d. Rieger, cestiunea Orientului nu s’a isprăvit. Veţi vedea-o apărând în curând chiar sub o forma 6re care. Şi ceia ce este şi mal îngrijitor, constă in faptul că principele de Bismarck pare dispus a dejuca proiectele Rusiei. El susţine pe principele Alecsandru la contra animosităţel Ţarului. Şi de sigur c’aţl bă gat de aemă cum că de lă uu timp încâee Kolnische Zeiiung, care este organul şefi personal, atacă cu furie politica rusescă In Bulgaria. Acesta n’a fost nici odată pănă acum. Aşa fiind se pote considera da un simptom torte grav, pe care nu este prudent de a-1 nesocoti
SOIRI ŞI FAPTE
Incediu — In comuna Scâeni, plasa Cricova-Podgoria, judeţul Prahova, în nop-tea de 25 Marte trecut, afi luat foc patru grajduri de la fabrica de spirt din
acea comună. In acele grajduri se aflafi vite puse pentru ingrăşare ; în urma ajutorului dat de locuitori, vitele afi scăpat. Focul a provenit din negligenţa servitorilor, iar paguba se urcă la suma de lei 20.000'.
Strivit. — In Z’t*a de 26 Marte trecut, pe când locuitorul Manolache Apostol Stă nică, din oraşul Bârlad, săpa lut de la o lutărie, a cădut o parte din mal peste el, sdrobindu’I amândouă piciorele.
a
Foc. — In nâptea de 26 Marte trecut, necunoscuţi făcători de rele afi dat foc casei locuitorului Constantin Mera, din comuna Pancescî, judeţul Roman, care a ars cu desăvârşire. Paguba causată se urcă a-proximativ la suma de 500 lei.
Caşul s’a comunicat parchetului respectiv.
îQţ
Morte grabnică. — In <juua de 29 Martie treut când individul Petre Vintegriu, din oraşul Bârlad, se ducea a casă, sim-ţindu-se răii, a că^ut din pictore jos şi a murit imediat.
Mişcarea populaţiunii oraşului Galaţi,
băeţî legitimi şi 1 nelegitim, 10 tete legitime şi 3 nelegitime, total 29 (din cari 9 israeliţl) ; a fost şi 1 fată născută ntortă ; morţi: 40 (6 israeliţl), din care 6 penă Ia 1 an, 5 de la 1 la 5 ani, 1 de la 5 la 20 ani, 4 de la 20 la 30 ani, 6 de la 30 la 40 ani, 10 de la 40 la 60 ani, 7 de la 60 la 80 ani, 1 peste 80 ani.
Afurisenie. — ţ)iarul Opiniunea din Iaşi scrie că din cauză că Epitropia israelită nu a voit în acest an să dea mijlâce cu ocazia serbătorilor pentru cumpărare de pască şi altele la să aci şi la soldaţii evrei, un mare număr de israeliţl afi provocat prin şcoli o afurisenie contra acelor carii vor cumpăra carne, căci din venitul taxei asupra »centru obiect se întreţine spitalul sub conducerea Epitropiel.
Ast fel carnea cuşer şade nevândntă de vr’o trei <jile şi din acâstă cauză s’afi scumpit şi carnea ce o consumă creştini'.
ACTE OFICIALE
D. G. Cantaouzino, direotorul general al căilor ferate române, este însărcinat cu girarea direcţiu-nei generale a regiei monopolului tutunurilor si sărel, pe tot timpul absentărel d lui D. Protopo-peacu în cong diul ce i s’a acordat.
#
D. M. Nicolescu-Nuca, actual impiegat statistic în serviciul taxei de jumătate la sută din administraţia centrală a financelor, este numit in funcţiunea de comptabil în serviciul exterior al vămilor, în locul d-luî T. Ionescu, destituit.
*
D. Eugenii! llhrynowski, doctor însciinţele politice şi administrative, se numesce ţiitor de registre în direcţia contribuţiilor directe şi a ordo-nanţărilor, în locul d-luî I. Odobescu. demisionat.
*
Sunt numiţi:
D. I. D. Andronescu, licenţiat al facultăţeî juridice din Bucurescî, fost preşedinte de tribunal, preşedinte al tribunalului Muscel, în looul vacant-
D. B. Roman, fost judecător de instrucţiune şi actual judecător al trib. de ocol Medgidia, judecător de instrui ţie la trib. Mehedinţi, în locul d-luî Al. Dametrescu, demisionat.
*
Sunt permutaţi:
D. StavSr Vâscu, actual ajutor la ocolul Stem-nicul, jud. Vaslui, în aceiaşi calitate la oco’ul Făl-clă, in locul d-luî T. S:mr, care trece în postul ocupat de d. StavSr Vâscu.
D. C. Vasiliu, actual ajutor la ocolul Amara-dia, în aceiaşi (alitate Ia ocolul Bârca, în locul d-lul M. Anasiasescu, care trece în postul ocupat de d. C. Vasiliu.
*
D. M. Constantinescu, actual impiegat în serviciul taxei de jumetate la sută pe lângă biuroul vamal Giurgiu, 6Bte destituit din funcţiune şi dat judecăţel pentru faptul de fals în acte publice.
*
D. Constantin A san, licenţiat îndrept de la facultatea din Paris, este numit în funcţiunea de impiegat clasa II la biuroul statistic din administraţia centrală a finance’or, în locul domnlul George Vlahuţi, înaintat.
CLĂDIRI ŞCOLARE
Ieri s’a distribuit d-lor deputaţi o espu-uere de motive a d-dul ministru D. Sturdza, oare însoţesce proiectul de lege privitor la clădirile şcolare.
In acestă espunere de motiv- d. ministru arată absoluta necesitate ce se simte ca tote şcolile se aibă localurile lor pro-pril.
vlnstalalarea temeiuică şi dotarea sis-«tematică a aşezămintelor nâstre de cultură «a devenit—4i°e d* ministru — o necesi-«tato neînlăturabilă pentru prosperarea in-«strucţiunel publice.
«Scâlele trebue se aibă localele lor pro-«prii şi să dispună de dânsele. fDotarea «trebue să fie suficientă, pentru ca
		
FOIŢA Ţ1IARULUI „TELEGRAFUL*
(26)
A. SCHOLL
D. llaoul îgl povestesce dragostiie
—	Cunosceţî pe marghisul de Charme-ney, îl întrebă englesul.
—	Era se ml fie socru !
—	Âm pentru d-sea o scrisore de la un gentilom pe care-1 am întâlnit în Indii.
—	Yeniţl din Indii ?
—	Am stat în acea ţeră câte-va săptămâni, la întorcerea mea de la Guyana.
—	Aţi văd ut şi Cayena?
—	Am cutrierat lumea tâtă ca s’o pot judeca mal bine... Nu e mare pământul! răpede încongiurî.
-— Aja ?
Pretutindeni aceleaşi lucruri. Albi şi uegri, galbeni şi roşii, âmenii se plâng me-refi. Sunt şi bogaţi şi săraci, şchiopi şi cocoşaţi, femei uşfire şi bărbaţi înşelaţi.
Am prâadit cu regele Dahomeiulul, care mî-a dat uu spectacol frumos: bSrcl pe o baltă de sânge omenesc..,.
In Abysinia, Theodoros m’a primit torte biue, de şi sunt englez.
N’am se mă plâng decât de şeful Mako-kolelor, care a vrut să m8 ucidă, se mî fure geamantanul.
—	Serios? întrebă Adrian de Saulles zimbind.
—	A trimis asupra mea şâse indivizi sdravenl cărora nu le am dat timp ca se-sl facă trâba.
—	Ce aţi făcut ?
Englezul respunse cu rScelă :
—	I a împuşcat. Aveam un revolver escelent, pe care-1 port în totdeuna la mine, şi care mî-a prins bine.
—	Şese âmeni! esclamă Raoul.
—	O! Zise Trelauney, numai cel dintâi trei sunt mal gr9ă do doborît.
Raoul şi cu Adrian se priviră ca pentru a se întrebă daca englezul nu*şl batea \
joc de deuşil; dar acest om al dracului avea un aer atât de simplu şi de natural încât nu te puteai îudoul de vorbei» Iul.
—	Mylord, Zise Adrian, ar fi <5menî care nu s’ar crede.
—	Ei 1 domnilor, revii! se ve arăt chiar la Paris lucruri mult mal estraordinare decât acele care par a ve uimi.
—	Dar, aşa-e, dise Raoul, aveţi uu nume destul de romantic!
—	Numele de Trelauney.,. prietenul Iul lord Byron... acela care, precum se Z>ce, a dat poetului tipul Corsarului... In Franţa scot pe io ca se uşurez pronunţia... dar acest Trelawney e tatăl meu !.. Lord El-Iries, unchiul meii, ml-a oferit titlul săi!, cu condiţia ca se-I dovedesc că tatăl mei! nu făcuse o mesalianţă căsătorindu-se cu o Indiană... Nimic mal simplu: mama avea doveZt de nobleţă neamului eî până aprope decea d ’intâî inearnafie a Iul Boud-dha,., doua trei mii de ani.
—	Mylord, esclamă Adrien de Saulies, o se ruşinez! foburgul Saint-Germain de la noi...
—	înainte de a me gândi să-l rnşinez, aşî dori ae-l cunosc..
—	Voi av e i ondrea se ve presint, mylord, la câte-va diu cunosciuţele familiei mele..
Englezul plecă capul în semn da mul-ţămire.
—	C unosceţî, îl întrebă el, pe d-na baroni de... de. , o domnă nngară ?
—	Dâmna da Remeney ? întrebă Raoul.
—	Tocmai... de Remeney.
Adrian de Srulles roşi.
—	Da, mylord, răspunse el cam încurcat.
—	Ei 1 adause Raoul, Adrien de Saulles se căsătoresce în acea casă.
—	Barona are o fiică.
—	E la dânsa un îngeraş de şepte-spre-Zece an”, d-ra Edwiga. Barona e naşa el... Atâta sa scie... Gurile rele adaogă că titlul de naşă ascunde alt titlu mnlt mal sfânt. Orf-cum ar fi, d-şora Edwiga e frumosă şi bună ca nu un înger şi adaose zimbind Raoul, are o zestre de şese sute de mii de fiancl.
Trelauney se intârse spre d. de Saulles şi’l întrebă:
—	Iubeşti pe a toată fată?
—	Da, o iubesc, răspunse cu francheţ i ofiţerul de safiî, şi câud vel cuuoşte-o mal bine, mylord, vel iubi-o şi d-ta. ,
—	Când va fi căsătoria ?
—	S’ar face aZ1! dacă nu s’ar fi întâmplat un incident tragico-iomic, care a pus în mişcare totă casa.
—	Ce e ?
—	O scenă de magnetism...
—	Eli
—	A fost o întâmplare nenorocită. 0 tânără femeie, ţinând un copil în braţe a căzut la pfirta otelului; ea murea de frig şi tome.... Edwiga a aşezat-o lângă foc, i-a dat de mâncare. Ea a scăpat viaţa acestor două fiinţî... Cavalerul de Pulnitz care era aşteptat a0S‘--- acea fată căzută jos din întâmplare începu a orbi fiind faţă o mulţime ie invitaţ'...
—	Ce a spus ea ?
—	Lucruri fără nici un şir,
Lordul Trelauney se uită fix la Adrien de Saulles.
—	N’a spus ea, că se afla îutr’o parte a casei scUeletui unu! copil?
—	Da, a spus, strigă ofiţerul îngălbi-nind.
—	El bine! adâoga Trelauney; în adevăr scheletul se află îu acea casă.
—	De uude scil?
o
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFUL— 3 APRILE 1886
«predarea sciinţelor se nu devie lipsită de «viaţă şi fără influenţă asupra desvoltăreî
«tinerimel »
Xa acest scop d. ministru al instrucţiune! pub'i e propune un proiect de lege prin care se acordă guvernului facultatea de a emite rentă de 5 la sută până la coccureuţa sumei efective de 19,107,892 lei pentru facerea de clădiri şcolare.
Acesta sumă se va afecta pentru constituirea şi instalarea următorelor scole şi institute:
o) Licee şi gimnasil.
1.	Liceul internat din Bucurescl
2.	» internat din Iaşi
3	» externat sântul Sava din Bu-
cureşti
4. Liceul esternat Matei Basarab
6. Dn nou liceu externat în Bucureşti
t>, Liceul externat din laşi
Laurian din Botoşani Codreanu din Bârlad
din Brăila din Galaţi
din Craiova (reparaţiunl şi
7.
8.
9.
10. „
11. „
rueJiovărl)
12.	Gimnasiul din Buzău (idem)
13.	Liceul din Severin
750.000 7 o 0,000
437,182 445,710 400 000
350.000
280.000
275.000
200.000
300.000
70 000 50 000
200.000
4627,992
b) Scole secundare de fete
14.	Scdla Normală de i ’stitutâre din
Bucurescl	750,000
15.	Sc<Sla	centrală din Iaşi	550,000
16.	Scdla centrală din Craiova (repara-
ţiunl şi ameliorări)	100,000
17.	Asilul Elena-D<5mnă (adaos de clădiri)	100,000
18.	Scdla profesională de la St. Sava
din iaşi	80 QOQ
i,D3U,UUU
c) Scoli normale, primare şi orfelinatul
)9. Scdla normală Carol I
20.	„	„	V. Lupu
21.	„	„	din Bârlad
22.	Orfelinatul din Bucurescl
600,000
600,000
500.000
200.000
1,900,000
23.	Seminarul
24.	«
750.000
750.00	0
d) Seminarele
din Bucurescl din laşi
1,500,000
e) Universtităţile şi institutele de cultură
25.	Grădina şi institutu' botanic din
Bucurescl ■;	600,000
26.	Institutul de chimia	50o,000
27 Institutul de fisiologie din Bucureşti 500,0 0
28.	Institutul de anatomie	500,000
29.	Repararea Universităţii din Bucureşti 50,000
30.	Clădirea Universitâţei din laşi cu institute e anexe	2,000,000
31.	Museul bibloteca, archiva şi Academia	5,000,009
f) Localul ministerului. 38. Clădirea şi instalarea localului ministerului
9,rbu,uuu
Stabilimentele isolate care se vor afla situate la trei kilometri depărtare de marginea celui maî apropiat oraş, vor plăti acelaşi drept de licenţa că dăcă ar fi situate în interiorul oraşului
Art. 3. Proprietarii de vil şi livezi de pruni, precum şi fabricanţii de alcool şi bere, nu sunt obligaţi a lua licenţă pentru vânzarea produsului ^viilor, livedilor sat! fabricelor lor decât atunci când deschid stabilimente de debit în detalii!.
Fabricanţii de spirt şi bere însă sunt obligaţi a plaţi licenţe cu ridicata pentru depositele ce vor înfiinţa afară din Împrejmuirea fabricelor lor,
Art. II. Distilatoril licoriştî Intru cât nu vând decât lieornrile distilate de densil, nu sunt obligaţi a lua licenţă decât atunci când deschid stabilimente de debit tn detalii!’
Art. III. Art. 7. 10, 19 şi următorii până la fine se suprimă.
Art. IV. Iu contra decisiuneî ministerului de finance, menţionată la art. 15 de-vinit 13, contravenienţii aii drept de apel la tribunalul local, după formele prescrise la art. 35—42 din legea impositulul spir-toselor astă-dl în vigore.
Art. V. Articolele rămase nemodificate din legea în vigdre vor lua numerile de ordine în conformitate cu modificările de mal sus.
Art. VI Acostă lege se va pune în a-plicare ca începere de la 1 Aprile 1886 ---------------------------——
DIVERSE
îngropat de Tiu.—In (ţin® de 26 Mar-te, pe la orele 6 diminâţ», femeea Ioana Marin Costaclie şi fata Yeta Ioniţă Gheor-ghe din otaşul Călărsşî, aii fost în vale de casarma veche, spre a lua [ ăment, în acel timp s’a dărâmat peste ele malul, aşa că fata s’a scos mortâ; femee de şi vie, înse este în pericol.
S’a anunţat medicul oraşului spre a da ajatorul suferindei.
Nebun. — In <jiua de 26 Marte curent, pe teritoriul comunei Vata, judeţul Olt, s’a găsit cadavrul unul om necunoscut, în etate ca de 50 ani, avend patru semne negre iu frunte,
Din cercetările făcute, s’a constatat că | el nu va avea tisul raţiunel sâle.
Caşul s’a comunicat parchetului spre a procede împreună cu medicul la autopsie.
Biastică şi a adoptat amendamentul pre-sintat de episcopul Hopp, precum şi întregul proiect. D. Bismarck a votat peDtru acest amendament.
Constanlinopol, 13 Aprile.
După cum făcea să se prevadă una din ultimele ndstre telegrame, Porta a adresat chiar astăzi o circulară marilor puteri pentru a le ruga se lucreze din nod pe lângă guvernul din Atena pentru a obţine desar-marea
■	Paris, 13 Aprile.
Se «sigură prin cercurile politice că puterile cari participă la demonstraţi unea navala aă iucepnt întrevorbirî pentru a asigura blocarea efectivă a co’telor Greciei. Se dice că Englitera ar fi luat iniţiativa acestei propuneri.
(Havas)
Din ediţia de s6ră
350.000
Total general, .9,107,» i -«■$0*03--------------------
Legea licenţelor
Art. I. Art. 2 şi 3 din legea licenţelor 8e modifică precum urmeză :
Art. 2. Preţul anual al licenţei de comerciant de băuturi spirtose este :
o) Pentru comercianţii cu ridicata, adică pentru aceia care vînd obicinuit, seH către debitanţî, său către consumatori, tot telul de băuturi spirtose in cantităţi maî mari de trei decalitri, lei 1,200.
b)	Pentru comercianţii cu ridiea*a de vinuri, adică pentru aceia care vend obcî-nuit, seă către debitauţl, sâti către consumatori, numai vin în cantităţi maî mari de cinci decalitri, lei 500.
c)	Pentru comercianţii cu deamănuntul:
Le! 200 în comunele urbane cu o po-
pulaţiune mai mare de 15,000 suflete ;
Lei 160 în comunele urbane de la 3,000 până la 15,000 suflete ;
Lei 120 pentru comunele ut bane cu maî puţin de 2,000 suflete şi în gările căilor ferate aşezate pe teritoriul comunelor rurale ;
Lei 100 în tdte comunele rurale şi Ia circumscripţiunile lor.
Afa"ă de taxa menţionată maî sus, toţi comercianţii de băuturi spirtdse, fără es-cepţiune vor plăti un drept proporţional de 20 la^sută asupra valorel locative a stabilimentului.
ULTIME SG1RX
Atena, 13 Aprile.
Camera a votat proiectele guvernului, pentru catî figureză un proiect de împrumut de 25 miliâne. _
Paris, 13 Aprile.
Un membru al dreptei a interpelat pe guvern în privinţa conflictului ce s’a întâmplat în satul La-Combe la 4 Aprile, cu ocasiunea închiderii unei Capele
Camera a aprobat cu 340 voturi contra 187 desluşirile date de ministru de interne.
Pesta, 13 Aprile.
Ia procesul intentat persouelor cărora li se adresase proclamaţiunî ale «României irridente» ministerul public a propus se se suspende urmărirea pentru că aceste persone aă declarat că n’a făcut alt ceva decât aă primit proclamaţinnile ce purtau adresa lor.
Viena, 13 Aprile.
Camera deputaţilor a votat bugetul.
Roma, 13 Aprile.
La sfârşitul şedinţei cameril, un deputat al stângei, D, Parenzo a interpelat pe guvern asupra situaţiunit politica şi parlamentare.
Haga, 13 Aprile.
Cabinetul a demisionat.
Berlin, 13 Aprile.
Camera seniorelor a discutat legea eole-
7 or© sâra
Londra, 13 Aprile.
Standard spune că d. Gladstone va pre-sinta disâră mai multe modificări la proiectele sale irlandeze, mal cu sămă în cea! ce priveşte admiterea delegaţilor irlandezi în parlamentai din Londra.
Berlin, 13 Aprile.
Camera. Ministrul agriculturii, d. Lucius, declară că guvernul n’are intenţiunea de a propune o sporire de taxe asupra grâ nilor şi vitelor, ca respuns agrananilor, ministrul observă ca crisa economică rurală este în alte ţări maî mare de cât în Prusia.
(Bavas)
ADUNAREA DEPUTAŢILOR 1 Aprile 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jura., sub preşedinţa d—lui Gh. Ckiţu, fiind pre-senţi 98 deputaţi.
După cetirea sumarilor şi comunicărilor, s’a votat legea pentru ca transporturile militare pe căile ferate se se facă fără plată, precum şi legea pentru legitimarea unul credit.
Se ia în desbatere proiectul de lege priu care se autorisâ direcţiunea poştelor şi telegrafelor se percâpă tacsa în aur pentru
depeşele trimise în streinătate.
D. Paladi şi d. Ciocazan combat proiec tul de lege sub cuvent că se discreditâză moneda ndstră.
D. N. Ionescu şi d. Tache Ionescu propun ca tacsa se fie ficsâ, er nu proporţională cu agiul.
B. prim ministru, d Nicorescu şi d. Di-mancea susţiu proiectul aşa, cum a fost presentat. Demnelor arată oă nu e drept se plătescă statul adaosul agiuluî pe care ţera îl dă statelor streine pentru telegramele trimise peste graniţă.
Legea se voteză cu 54 bile pentru, contra 9.
Sa ia în desbatere următorul proiect da lege :
«La articolul 9 din legea oficerilor de reservă, promulgată la 22 Aprile 1884, se adaogă un aliniat în modul următor :
«In casări de epidemie, epizotiî, precum şi pentru serviciul ambulanţelor rurale, ministerul de resboiîi pote să concentreze medici, farmacişti şi veterinari reserviştî, cel puţin 15 dile şi cel mult 30 Zile; care concentrare va fi considerată ca servicii! efectiv făcut în concentrările anuale ale armatei. Pe timpul acestor concentrări, personalul ce va fi chemat va avea dreptul la întrega soldă, accesorii, raţie şi 1/s din solda cuvenită gradului lor.»
D. dr. Ioviţ propune nn amendament prin care se cere ca medicilor să li se dea nu numai a cincea parte din lâfâci şitote cele-l’alte avantagie ale campanie cănd suut concentraţi, precum şi deoă vre-unul îşi pierde viaţa în concentrare, să i se dea pensia de campania familiei sâle.
Dupe propunerea d-lul prim-ministru, partea întâii! din acest amendament se pri-mesce, ăr cea de a doua să respinge, căci nici o detă ţera nu va lăsa pe un medic
care ’şî-a sacrificat viaţa în folosul so-cietăţel.
Legea se primesse în unanimitate.
Se ia In desbatere proiectul de lege pentru modificarea articolului 18 din legea organisaţiunel serviciului sanitar al armatei în modul următor :
«Art. 18. Medicii, farmaciştii şi veterinarii aflaţi în categoria art. 18 din legea organică a serviciului sanitar, cari nu vor fi terminat studiele lor la 16 Aprile 1886 şi care nu posed aptitudinea cerută pentru a le termina şi a dobândi titlurile a-cademice de doctor, farmacist sâă veterinar, vor fi şterşî de drept diu cadrele armatei ; dr toţi cari vor poseda aptitudinea cerută pentru a putea obţine cât de neîntârziat aceste titluri academice, vor rămâ nea in cadrele armatei până la terminarea studielor şi vor fi obligaţi a servi io armată ca doctori in medicină în timp de patru ani.
«Alegerea aces’or medici, farmacişti şi veterinari se va face de către consiliul medical superior al armatei, în urma pro-punerel medicilor inspectori generali, atât cu ocasiunea expirârel termenului prescris la art. 18 din lege, pentru cel ce nu posed aptitudinea cerută de a mal continua studiele lor, cât şi la fie-care inspec-ţiune semestrială şi generală anuală, pentru acel ce vor fi lăsaţi în cadrele armatei şi nu vor fi trecut examenele lor la termen.
«Termenul acordat pentru complectarea definitivă a studielor nu va putea fi maî mare de douî aci.
«Ştergerea din cadrele armatei a acestor medici, farmacişti şi veterinari se va face de drept de către ministerul de res-boifi, însă numai pe basa avisulul consiliului medical superior al armatei.»
Legea se voteză fără discuţiune, cu 59 bile pentru, contra 2.
Se voteză bugetul cheltuielilor privitâre la stărpirea filocsereî în sumă de 685,000 lei, din care şi pentru cumpărare de naftalină
Se ia tn desbatere şi se voteză proiectul de lege pentru modificarea articolului I din legea pensiunilor în modul următor:
«Militarii de orî-ce grad, şi asimilaţii lor, rămaşi infirmi din causa serviciului comandat îu timp de pace, vor beneficia de aceeaşi pensiune ca şi acel a eăror drepturi decurg din evenimentele resboiu-lul, fără sporul de a cincea parte care se dă nnmal în timp de campanie.
«Aceleaşi drepturi vor avea şi familiele celor morţi din causa serviciului comandat în timp de pace.'
«In ambele caşuri, infirmitatea şefi mortea va trebui să fie constatată ca provenind în adevăr din causa serviciului».
Se voteză bugetul casei de depuneri.
Şedinţa se rădică la orele 5 şi jumătate, anunţăndu-3e şedinţa viitore pe mâine.
SENAT
1 Aprile 1886
Şedinţa se deschide Ia ora 2, sub preşedinţa d lui D. Guşti.
Presenţî 75 d-nî senatori.
D. Gr. Ştefănescu întrebă deeă s’a trimis d-Ior seuatorî da Putna adresa prin care să le comunice că Senatul le-a respins demisiunea.
D. vice preşedinte comunică că biuroul şî-a făcut datoria.
D. vice-preşeăinte comunică ordinea dileî.
Interpelarea d-lul I. Lerescu, relativ la advocaţii statului, şi acea a d lm G. Mâr zescu, relativ la tariful autonom, se amână nefiind pvesent d. mi-istru respectiv.
D. G. Mâr zescu r6gă a se inscrie inter pelarea sea la ordinea <JUeî-
I). Gr. Ştefănescu, raportorul comitetului delegaţilor, citesîe raportul şi proiectul de lege relativ la înfiinţarea unul punct vamal la Mamorniţa jud. Dorihoiu, care se ia în consideraţiune fără discuţie şi se vot^ijâ îu total cu 44 bile albe contra 1 negră,
D; vice-preşedinte arată că urine jă la
8
ordinea Z>lel legea pentru modificarea lege! caselor de credit agricol.
D. G. Mărzescu cere ^amânarea de ore-ce raportul nu este tipărit.
D. vice preşedinte consultă Senatul, care decide de a se discuta proiectul.
D. D. Micescu, raportorul comitetului delegaţilor, citeşte raportul şi proiectul de lege relativ la modificarea leget caselor a-gricole.
D. G Mărzescu arată că în secţiune a combătut aliniatul din urmă al art. 36 ş\ ca d-sea nu vede menţionat nimic rin raport.
D. D. Ghika duîe că Senatul trebue se lucreze şi nu este bine a se pune beţe în rote. D. Mărzescu a (făcut observaţie dar fdrte somară; n’are decât se eeră cuvântul şi se arate relele lege! şi Senatul îl va asculta, legea interesând pe toţi sătenii, este bine ca Senatul se doteze cât mai curând ţara cu aeestă lege.
La orele 3 şi un sfert p. m. şedinţa ur-mezâ.
Ultimele Mormafiii din ediţia ie aseră
Consiliul comunal din Bucurescl a adresat d-luî Nicolae Fieva o rugăciun», votată în unanimitate de acest consiliu, tin-dend a face se revină d. primar asupra deoisiuniî sâle şi a ’şl retrage demisiunea.
—o —
Bugetul oraşului Bucurescl fiind deja votat, consiliul comunal s’a întrunit ieri seră spre a delibera asupra mal multor cestiunl.
— o—
D. ministru al domenielor a fost însciin-ţat că în unele părţi din judeţul Tulcea s’au găsit ouă de locuste.
D. S. P. Radianu, inspector domenial, plecă diseră la faţa locului spre a lua măsurile necesare pentru stîrpirea lor.
D. prefect al judeţului Tuleea a fost invitat să ia cât de urgent măsurile cele maî eficace, pentru a se preîntâmpina acest flagel.
—o—
S’a distribuit Camerei proiectol de lege privitor la tariful autonom vamal. Se crede că el va veni în desbaterea Camerei mâine, Mercur!.
—o—
Ieri s’a împărţit proiectul de lege privitor la fixarea preţurilor chibritorilor.
—o —
In curând se va începe la Lacu-Sărat din judeţul Brăila, construcţia unul stabiliment de băl provisorifi.
S’att luat măsuri ca acest stabiliment să fie făcut în condiţiunî bune şi ca el se fie gata la deschiderea stagiune! acestor renumite bal.
D. N. Cerkez. architectul ministerului domenielor, împreună cu d. Inginer Pascu, vor pleca !a Călinescî pentru a regula instalarea băilor noului stabiliment, ast-fel ca el să se pdtă deschide chiar anul acesta.
DD. Cerkez şi Pascu plecă însoţiţi şi de d. Knehter, şeful grădinilor, pentru a a-ranja plantaţiunile.
—o—
Aiji s’a ţinut, la ministerul domenielor în preseaţa d-luî C. R. Manolescu, secretar general, licitaţie publică pentru diferite lucrări de instalare a băilor de la Câlimănescî.
■=0=
Mâine, Mercurî, u Teatrul Naţional representaţia do bine-facere a d reî E'eua Teodorinî.
Joî, jd-ra Teodorini pleacă la Paris.
Aflăm că d-ua Aristiţa Manolescu va da în cureod o representaţie îu Raia Bossel.
ss
In tetrul Dacia, se va representa pentru a 5-a dră revista politică şi umoristică a d-lul N. Ul-meanu Paşol Suntem siguri că şi de astă dxtă succesul acestei revis e va fi deplin. Ne vom permite se arătăm într’un nrmer viitor şi părerile ndstre asupra acestei reviste.
—	Scit! efi, atâta vă pot spuue;
Englezul adaogă cu un ton indeferent.
—	Se întâmplă forte des asemenea lucruri. Erî am cetit in jurnale că pe când să dărâma o casă lângă pdrta Saint-Denis, tâmplarii aQ găsit un schelet de om într’o înfundătură în zid.
— Cu tdte astea, întrerupse Raoul, nu se prea întâmpla asemenea lucruri în Franţa.
Adrien de Saulles se redică fdrte emoţionat.
—	Ori care ar fi misterul ce o îucan-jâră, zise el, iubesc pe Edviga şi o voi lua de soţie. O voi despărţi de d-na Re-meuey, dâcă d-nel de Remeney nu ’î place fata şi decă averea eî e cam bănuitore.
Trelauney privi pe tânăr cu simpatie.
—	Se vede că escl soldat, ii clisa el.
—	Mylord, respunse Adrien cu lacrimile în ochi, ce refl trebue să aibă Edviga?
Nimic din tote acestea nu s'ar fi întâmplat, dâcă ea n’ar fi scăpat acea nenoro cită fată şi pe copilul eî...
Şi cine era acea femee?
—	Scie cineva? Ea	c® se uumeşce
Lu:sa Deslions...
—	Luisa Deslions! strigă Trelauney.
—	Da, domnule, ori ce s’ar întâmpla, vel lua în căsătorie pe Edviga, ’ţî-o jur!
D-l Raoul de Villepont strigă :
—• Cunoşti prin urmare pe Luisa.
—	Luria ?... respunse Trelauney; nu e ea fata pe care al adus-o d-ta ?
—	Eî bine ! Copilul care murea de frig era al d-tale.
Raoul se schimbă la faţă cu totul.
—	P6te să fie, îngâna "el.
Şi el adăuga :
—	După acâsta voi face se reia co pilul.
—	Cine ?
—	Un om care sa pricepe în asemenea daraverl, uu d. Combalou, pe care-1 recomand, mylord.
—	Cum se pâte ca mama să consimtă la acestă despărţire ?
—	Ea n’a consimţit.
—	I-a luat copilul ?
—	Ce-mî pasă! numai se nu-1 aducă la mine.
—	Der Luisa ?
—	Combalou spune că e nebună...; asta nu me înspăimântă pe mine...
Trelauney întorse capul, se nu să vază lacrimile ce-I curgeai! din ochi.
—	Luisa... nebună ! îngănâ el... Na voi avea milă de aceşti miserabill!..,
Luâ pălăria şi îşi puse mănuşele.
—	Mylord, Zise Adrien, dâmna baronă de Remeney primeşte visite mercurî...
—	Prin urmare mercurea viitdre voi avea onorea se vii! să te iaă.
—	Şi efi ve voi presanta.
Tânărul dădu carta 'sa lordului Trelauney :
Adrien de Saulles
4 strada Marignan.
—	La revedere, tjise gentelmanul.
Când eşi, Raoul de Villepont, strigă:
—	E un şarpe acest englez; mi e frică de el.
—	Ce dicî tn ?
—	Mie, Zise Andrien, îmi place mult acest om. L’am vSZut Mr*6 puţin şi doresc să-l maî ved.
Trelauney se sui în caleşca sea şi trecând soşeaua Ântin se întârse la Antenil.
XX.
Combalcn
După o oră de la întâmplările pe cari le-am povestit, tot personalul ote’ulul Lou-vre era în mişcare.
—	Americanii aceştia sunt toţi tot unul, zicea un, servitor...
—	Ce e ? întrebă vânătorul.
—	’Ţt aduci aminte, că acum şese luni de zile a venit într’o seră un american anume Trelauney, care a eşit îndată după prânz şi nu s’a maî întors.
—	Da, eă i-am adus trăsura. ..Mia dat zece franci.
—	Nu s’a mal auZit vorbindu-se de el. Stăpânul otelului cradea că geamantanele sale îl aparţin lui, însă el se ţinea de regula de a nu deschide sau a vinde ceva până nu va trece nn au...
—	Ce regulă stupidă !
—	Stupidă saă nu, trebuia să se ţie de ea.
Ca probă, Trelauney s’a întors... El a plătit chiria pentru şase luni. Mal ales un sac de ndpte îl interesa pe el ! Avea fără îndoială în el nişte hârtii importante, căci numai în acel sac a făcut revisie.
—	Ah! pote e uu spion?
—	Şi ce ne pasă nouă ? Mi-a dat cinci napoleoni bacşiş.
—	N’ar fi răi! se maî stea.
N’are ce face el la otel.,.
Clopoţelul sună, conversaţia se întrerupse.
Trelauney se întorse de la Anteuil; terminând expediţia la otelul Louvre, aştepta in linişte ceasul, când d-l de Ville-pont trebuia să’I trimiţă cincl-spre-zece sute miî franci.
Sanară patru ore ; apoi jumătate, nu 3e arată nimeni.
La cinci ore abia, veni însuşi bancherul cu un portofolii! în mână.
—	Me-aî făcut se aştept, domnule zise cu recăliijjTrelauney.
Bancherul turburat, îşi strese fruntea cu batista.
—	Te rog, scuză-mă, mylord, respunse el; mi-a trebuit timp ca se striug suma necesară, şi apoi am ţinut mult la acâsta ca să-o aduc ei! singur, pentru ca se vă cer scuzele mele pentru întârziere.
—	Iată chitanţa de primire, domnule, zise Trelauney, după ce verifica coinptul.
(Va urma)
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 8 APRILE 1886
LINIA ANKER
Linie naţională anstro-nngară, concesionată
Cea mat sicarii, mat banii şi mai eftină linie de a
Triest şi Flum3 la New-York
Vaporul „ALEXANDRIA" (2017 tone) Plecarea din TRIEST .... 15 Aprilo Plecarea din EIUM.E. .	. .	17 Aprile
Bilete directe de pasageri şi transporturi di recte de mărfuri şi conosemente de la Vio na, Budapesta şi alte Raţiuni principale ale Aus-tro-Ungariei la t6te local.tăţile priucipa'.e alt Americei de Nord-Incăreămiute se primesc pentru porturile intermediare dm marea Mediterană.
Amănunte de ;a
I. W. OH APUN
Rapresentautul. d-lor Henderson Brothers, Triest.
!!! Pentru curioşi!!!
Mult cunoscuta, pre<Jicîit<5re a trecutului, presantului şi viitorului’, d na A. Alexandrescu, prin ştiinţa sea ou cărţile Ungare, Mahomedane şi Zodie etc., va arăta întrega viaţă, gândurile şi destinul precum şi ori ce evenimente, prc^ce modul cum se ajunge la realisare şi interesele din trecut, present şi viitor, arată erele şi timpu de noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţi phisionomişti şi chiromantiştt aii rămas uimiţf ascultând'o. — Domiciliară în strada Traian No. 94.—la finele tranvaiului stra-det Câ'&raşl la drepta ______________
AVISU De Venijare Cofetăria Griviţa din Buzău, situată la posiţia cea mal bună (colţ), fiind bine asortat cu t6te articolele pentru acostă branşă şi cu t6te aparatele trebuincidse, precum şi mobilier pentru instalarea unei gră dini, cu copdiţiunile cele mal convenabile. — Amatorii sunt rugaţi a se adresa la sub-semnatul, fie în persană fie prin corespondenţă.
C. ltădulescn, Buzefi.
CURSUL BUCURESCI
CASA mSCHIMB
imm ţaciu
Nf. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România Cursnl pe ţţiua de 2 Aprile 1886.
Vând.
5°/o Rentă amortisabilă. . . 5°/o	» română perpetnă .
6°/o Obl. de Stat frur. convertite]
C. F. Române Municipale . . . Caseî Pene. [300 1.] funciare rurale .	.
n	ii •	•
urbane.	.
8 o/»
59/a „
10?*. „
Sori*.
l°l* „
5°/fl „
0	>>	t	»	-	*
„ „ . • •
impr on prime Bucur-esol [20 fr.]-
5°/o Comunale nuoi
banca Prevederea .....
DIVERSE
Aur contra argint jatl bilete
Bilete de Bancă..................
Fiorini val. Austriacă .
Mărci Germane .... P.ano-note Franceae , i . . Ruble de hârtie
Curnj
96»/9
90
89
74«/, 210 863 102»/ 82
91 91 31
13.3/i
97»/»
91 90
76 Vv
215
87 »/2 103»/« 83
92 iOO
33
14.
,0O '2 02 1.23 i 1 25
2,45
m v*
2.55
Banca Naţională a României
1885
SITUATIUNEA SUMARA
1886
Martie
SCROBEALA AL3Â
IN 0RISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mal bună Scrobelă albă e*to aceia de la Cassa F. HEUMANN & C-le din Anvers, (Belgia) şi care concurezi în calitate cu cele mal bune mărci engleze, fiind cu .<5te aceste mult mal eftină.
Se efectndză în pach:te de 2 ' { kilo cu etichete, precum şi în cutii de llit J/8 şi '/ie kilo cn etichete în chromo-litografie.
A se adresa pentru preţuri şi condiţiunl la
EL. "WARTHA
. Reprosentant general pentru România. — Bucurescf.
A
j 34779044	n (Monotă			34637303	34589878Î 25915400»
25847125	8 (Bilete ipotecare		25914465	
I 823321	Efecte de încasat 		 .	502865	443716
15695030	Portofoliu, român şi străin		18342533	19184311
19385214	împrumutul garantat cu efecte publice * . .	14664360	15030220
11865354	Fonduri publice		11988641	11988641
1053409	Efectele fondului de reservă		1901615	1901615
1347570		1992155	1994612
194954	Mobiliar şi Machine de imprimat ....	167471	167471
141633	Cheltuelt de adminietraţiune		12721	121277
11782700	Deposite libere		18715020	17906520
18029270	Compturî cnriiiţY . . . .	18911034	18650344
1163135	„ de valori		2251146	2326503
142107759	PASIVU	150109338	150310508
12000000	Capital		1200000	1200000
1418086	Fond de reservă		1901957	1901957
	Reservă de amortizarea Imobilului		97785	97785
83029830	Bilete de bancă în circulaţinne	 Profitori si perderi	;	96165190	96918650
398954	Dobândi şi beneficie diverse		335288	368519
11782700!	Deposite de retras		18715020	17996520
311275361	Compturî curinţî		19734248	19739537
2350653	s de valori . . . i		1159850	1287540
142107759 1 1	1 1	15010933»	150310508
Dumnezei! sa’ţl resplătoască !
Mulţumoso da mii do ori pentru extractul de nlel pentru urechi trimes mie, care m’a vindecat cu desăvârşire; căci iarăşi aud forte bine. E de mirare aceasta căci în curend împlinesc 80 ani.
Hulţumindu-vfi încă o dată, rămân al d-vdtră servitor:
Vosag de Andor
RECUNOSCUT ESTRACÎ RENUMIT
Uieiu pentru Urechi
Se p6te căpăta pentru 8 fr., cu instrucţiunile întrebuinţăreî de la medicul secundar C. R., Dr. Schipek.
Deposit principal la Ignatz Lobi, Viena, IX, Seegasse 8.
'iT7i'.ţW0*r'^
Banca Naţionalii a României
La 3 (15) Maia viitor licitaţiunea n localul Băncel, pentru furnitura i 5000 metri tablă de aramă.
A se vedea coudifciuuile la Direcţiunea Lucrărilor, strada Smărdan,
multAmîre
Sămbătă 22 corent, ora 8 sera e-ram s6 crd victima unul incendia îngrozitor, cave printr’o întâmplare s’a aprins laboratoriul mefi de cofetărie aduc mulţumirile mele d-lul PoliţaiO S. Vasilescu şi agenţilor d-sele, cari, prin graba şi curagiul ce aO depus, focul a fost localisat şi stins.
C. Rărîulcscu, Buzău.
O© ITândare
O casă mare cu grădină, în . trada Cosma No. 1. — Doritorii se pot a-dresa la administraţia acestui ()iar.
0-şora Efeonora Silbert
ABSOLVENTA DIPLOMATA A CONSERV. DIN VIENA
fostă elevă a prof. Iul. Epstein
Se recomandă ampli, pentru lec sinul de mane
Str. DOATOTEÎ, TTo. 5.
De închiriat Etagiul al doilea
al caselor din Calea Victoriei, între Hotel Imperial şi Coletăria Râdulescu, No. 51 bis* avend nn salon mare, cinci camere spaţidse, bucâtorie şi pivniţă, privată, cişmea în curte, sonetârie în tdte camerile, tote plâtibile de proprietar. (Debit de acestea mal este de închiriat la mansardă odăi cu luna. A se adresa la proprietar în Calea liachovel No. 145, în orl-ce (Ji de la 8 ore a. ro. până la 6 sera.
Bătături saQ Negi
Se depărtdză sigur şi fără durere în timpul cel mal acurt i	prin ungerea cu tinctnră <îe
bătături renumită şi singura adevărată a j lui Kavaluer, din Pharmacia roşie in pr-sen.
IfD Costul unei sticluţe cu car- 1 CD in, ton şi cu pensulă_______________ I II.,
Deposit iu Bucuresci la d- Farmacist Bu-Jdolf SchmeHau, farmacia Curţei Regale-
De închiriat şi de vânzare
de Ia sfântn George
Casele din strada Scaunele No. 11, couţinând opt camere, dependinţe, grajd, şopron, p'mniţă, grădină etc.—Doritorii se pot adresa la proprietar d. M. Ionescu, strada Colţii No. 10.
Elisareth Hardine
m6şa cu diploma din streinAtate
Fostă directore a Spit, de moşit din Kazan,
McoiMalMi de la orelslO—12 a. in.
STRADA C0SMAr no. 1.
Ds văiitjLar’e
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu strînggtor şi nunigrător
D'verae caracter* de litere, precum şi materiei puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie în p ovincie Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner I. SCHWARTZ, strada Decebal, în
Bucuresci,
Lecţiuni de Dans
OTEL FIES0HT, 'Strada ŞSLABI, oamera 24.
Sub-semnatul are ondre a ndaee 1» cunoştinţa onor. public eă da lecţiuni de dans atât privat cftt şi la domiciliul
Profesor de Dans.

PEHTRU Un OQSTUi
Plâidurl de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 fl.— Costume ffirte fine, pantaloni, pardesiurî, stofe de haine şi mantals de pl<5e, titlu, loden, commis, cammgarn, cheviots, tricouri, postavuri pentru dfimne şi postavuri pentm biliard, peruvicne, doskinga, recomandă.-
8	99	n	» mal bună;
10	99	~~~ n	» fina
12	99	40 cr. „	» cu totul fină
Ms"A IPHAII- STIKĂROFSKY f°Sîa
Mostre franco. Modele pentru d-nil croitori nefrancute. Am în permanenţă un deposit de pestavarî 150,000 fi. val. austr. şi să înţelege de la sine că cuţmarele mele afaceri internaţionale îmi remân o mulţime de resturi în lungime de 1 pănă la 5 metri, dar sunt silit să me desfac de asemenea resturi cii reduceri mari subpreţul de producere■ Ori ce om cu minte t-ebue să recu-ndscă că din resturi aşa de mici nu se pot trimete mostre căci la câte-va sute de cereri de mostre, în cel mal scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie o and diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi ; în asemenea caşuri mostrele se taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asem-nea procedări, — Resturile cari nu convin, se schimba sau si trimit banii înapoi.
Scrisori ee primesc în limbele germană, ungară, bohemă, polonă, italiană şi fruncesă.
4:1, St rad;, BUCUREŞTI R-Todă, 43.
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bucurescean şi intregel ţări, că in fabrica mea, saperioră tutulor fubricalor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ee am stabilit î i BucurescI, stradd Radu-Vodă, No. 45, se fa-' briceză stofe indigene din lână curată din ţdni pentru costume bărbăteşti, carelevSndcu metrul, chiar în fabrică şi In atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tot-d’auua asortat cu diferite stofa streine din diferite fabric’ şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătescl de comandă cu cea mal frumdsă tăetură după jurnalele cele mal nuoî, cu preţ moderat
1L1E a. POPP.
Fabricant de Postav şi Croitor,
Str. Radu- Yoda, 34- si Academici, 88.

întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată de eâtre cei mai însemnaţi Medici, în BRONCH1TE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
BCÎ)LE DE PEPT (Oftica), RACHITISIVIU L. (Copil scrofuloşi şi diformi).
Modul intrebuinţărei: Fia-care lingură tntruă jumătate pahar cu apă .ji jachar.
Ph13 r».a,.’0'1T^.TTESSK.<3FE, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi t<5t Ph".
Vmrihg, re«r fabricarea cărămizi
Sisteme aprobate şi de construcţiile cele mal solide pentru fabricarea eftină a
Cărâsiiiţîilor ordinare, săpate, fasonate *i refractare
Tuburi desTânturst, plăc! pentru trotoare şi vestibule,
Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cârămidî mici de scorii etc.
Prospect gratis şi franco L0U1S JAEGER feld-nolopne ^[Germania],
0 bună îngrijitori arta bucătăriei, limba
germană şi română caută un loc într’o familie o-norabi'ă. — A se adresa în strada Domniţa Nas-asia No. 4.
MAŢIOMLâ
societate generală de asigurare în Bncnresel
Aprobată prin decret regal No. 225 din 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de leî noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reservade premii si fond reservă 650000 lei
,Naţionalau asigură :
1. In contra dannelor de îneendiă. II. Contra daunelor do grindină (piatiâ) ei participări de 15°;0 din beneficiul realisat din acesta ramură în ţdră.—IIi. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face tt>i-gurare asupia vieţeî.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70°/q din beneficiu în com-binaţiunile următdre ft asigurări asupra vieţeî uneia sau a două persdne, asigurări teuicc-rale, asigurăr mixte şi asigurări mixte cu capital dublu-
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următdre :
Asociaţiuuî mutuale de supra-vieţui.e. Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 ani pentru copii de la i ani jum. până la 9 ani inclusiv, —Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite com-binaţiunl.
Pene la finele anului 1884 „Naţionala'* a realisat în difritelo ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. u, şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
uiRL?TIUNEA)GENERALA
Str. Oarol 1, No. 9.
SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CU YAPORE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (20) Martie 1880, până la alta disposi ţîune
NJB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după cir conştiinţele timpului şi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la" Staţiuni tml înainte de orele indicate in acest Itinerariâ. — Pornirea
Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CURSELE VAPOARELOR IDE POSTA
	CURSE		IN JOS	;							CURSE IN		SUS:		
			I	II		iii.				IU.			L		11.
dela	Orşova	Sâmbătă 4 pm.		Luni	4 p.m.	Juoî	4 p.ra	de Ia Galaţi		Marti	9 ».m	Jnol	9 am.	Sunbătă 9 a.m.	
	Severi n	Duminică 5 a.m.		Marţi	o a.m.	Vineri	5 a m		Brăila		1<M „		1025 „	yy	1)25 „
»	Brsa-Palanca		fi40 „	JJ	6» ,.		fi40,,		Gura Ialomiţa!		22Jp-m		23‘ p u	yy	2*« p.m.
yy	Radujevaţ	yy	8 „	yy	3 „	;j	3 „		Hicş^va		3 „		3 „	j j	3 ,i
yy	Calafat		ÎOW	jj	ÎOW „		ibl „		Cernavoda		5« „		5« „	jj	5*5 „
1»	Vidin		1033 „		1086 „		1036,,		Ostrov		980 „		930 „	yy	68o „
yy	Lompalanca	yy	12« ,.	jj	12«p.m.	yy	12« „		Călăraşi oraş		730 „		730 „	yy	7«o „
»y	Rahova		8l° „	>•	3*8 „		315		Silistra		1080 „		1030 „	yy	U»° „
yy	Beket		333		b80 „		•33o„		Olteniţa	Mercur!	2 p.m.	Vineri	2 am.	Duminica 2 a. ra.	
jj	Corabia,		580	yy	580 „		530 „		Turtukaia		2'5 „		2'6 „	jj	2 5 „
jj	Nioopoli	) i	L ”	yy	7 „	yy	7 „	în	GiurgiuISmărd.l		580.,,		58» ,,	yt	5*® „
n	Măgurele	yy	720 A ,f	yy	72J „	jj	7«„	de la Giurgiu! Smârd			10 „		10 „	>i	10 „
»	Sistov		^ ”		9)0 (>		9io,,		Rusoiuc		130 p.tn.		11 „	jj	J>
	Zimnicea		925 „		92S „		K „		Zimnicea		4*5 „		2'5 p m	j j	2l6p m
it	Rueciuc	Luni	5 a m-Mercur!		6 a.m	Sâmbătă	fi a.m.		Sistov		515 „		2*5 „		2*5 „
»	Giurgiu(Smîrd)		10, ”		10 „		10 „	JJ	Măgurele		7*0 „		5'3 „	jj	5l° „
yy	Turtukaia	yy	12<5 „		1216 pm.		1215„		Nicopoli		75) „		50» „	jj	5* „
»y	Olteniţa		1230		123)		1230	JJ	Corabia		9« „		71* „	jj	71” ,,
yy	Călăraş (oraş)		1 „		1 „		1 ,, i		Beket	Jonl	1225a. m.		965 „	jj	955 „
t>	Silistra	yy	2« „		45		2«„		Rahova		12*0 „		101^ „	yy	10‘« „
i»	Ostrov	yy	3'5 „		315 „		315 „		Lompalanca		6 „ Sâmbătă 6 a m.			Lunî	6 a.m.
yy	Cernavoda	yy	6 „		fi „	JJ	« ,,		Vidin		8« „		8*5 „	JJ	8*5 „
t)	lllrşova	yt	8 „		8 „	JJ	8 ,.		Calafat		9-5 „		915 „	JJ	915 „
yy	Gura Ialomiţei	yt	83° „	yy	830 „	Jj	880 „		Radujevaţ		12'5 p m.		1215 p m.	yy	12lBp.m,
m	Brăila	M irţi	dimineţâ .1	-ioi dimineaţă Duminică dimin.					Brsa- Palanca	J>	2 „		2 „	yy	2 „
	Galaţi	»>	>>		yy,		,1	in	Sevor'n		430 „		s3* „	JJ	43a „
								de la	Severin	Vineri	5 a m. Duminicăe a.m.			Marţi	5 a.m.
fu	de la St. George viitor casele din
AlŞ lîJCfliTidA strada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No. 22 edfl în strada Pescăria Veche No. 9, la d. Stefănescu, proprietar
Cursele VAPOHULUl LOCAL latre GĂLAŢl-TULCEA-ISMAIL:
Pornire în sus :
Dala Ismail laTulcea-Galţl, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim. Prima plecare de la Ismail şi Reni la Galaţi la 21 Marte 2 Aprile 1886 INSPECTORVTUL ASUîNTULQR.
Pornire în jos
De la Galaţi la Tulcea-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim. Prima plecdie de la Galaţi Ia Real şi Ismail la 20 martie (1 April) 1886 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
EIFIR-CUMIS
Atsai
*024
O bâutură făcută din lapte, care seîutrebuin-ţiijă cu un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, in contra bdielor de piept mal cu sdmă în contra ofticel; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în BucuescI, mulţămită iniţiativei d-luî Lukianoflf, care a fost unul din preparatorii isteţi al acestei băuturi in Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe caro-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria pâne în Elveţia şi Samar* e obositdre şi costă mult, pe când calitatea Kifiruluî, tăcut de casa Lukianoff este anaîisatâ de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la H°tol de France, în calea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Di poul general, strada Griviţel, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
In provincie 100 etrcle 100 lei 50 »	60 »
25 »	30 »
Loco BucurescI înapoind sticlele gdle.
100 sticle	85	lei	—	b.
50	»	45	»	»
25	»	22	»	50
Pentru bolnavi neavuţi preţurile'vor fi scădute.
gŞfek
Tipografi» DiwuinE Tc	Cale» bUboral No, 36,
www.dacoromanica.ro

ANUL XVII. No. 4144.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL	VINERI,r 4 APRILE 1886
ABONAMENT*»:
Pentru Capitală:
Pentru un an . t	g&e luni .
,	rel luni
Lei 24 » 12 .	7
Pentru Distriote
Pentru un an .	•	•	Lei 30
» găse luni .	.	•	» 15
» trei luni .	.	>8
Pentru Streinătate Pentru	un an .	.	.	•	L0*	.
«	ştsae luni	•	» 2
»	trei luni	» 12
Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fiecărei luni-
Dn numer vecii i fi 25 bani.
£diţia de dimin£ţă
ANTJNCIURI ŞI RECLAME :
AnuncinrI pe pag. IV, linia 25 bani
Reclame	pe pag.	III	...	1	leu
»	pe pag.	II	...	3	lei.
»	pe pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Francia, Havas, Laffite & C-nie, 8 place d* la Bourse, Paris.
Englitera, Eugene Micoud, 81 Eiett Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv ion. Rudolf Moaşe Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Ituda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Valea Rahoveî, No. 36	JDirecior politic, I» O, FÎIffflBIîaSSGIJ	Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
SC!RI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Sofia, 34 Aprile.
Oficerii miliţiei rumeliote «ii primit ordin se pdrte aceiaşi uniformă ca şi ofice-ril armateî bulgare. Garnisona din Fiii popoii a fost sporita cu nn regiment de cavalerie. Contopirea Rumelieî cu Bulgaria în tote ramurile administraţiunil publice, s'a sevSrşit pe deplin. Funcţionarii din Rumelia aii fost strămutaţi în Bulgaria şi vice-versa. Acelaşi lucru s’a făcut şi cu oficeril lor celor douS armate.
Berlin, 14 Aprile,
Două (Jecî şî opt membri al Camerei seniorilor aii depus o moţiune în care se declară ca Camera e dispusă se revisaiascâ hgislaţiuuea bisericăscă, întru cât o permit drepturile iralienabile ale stat ui u\ A-cestă moţmne trebue privită ca o demons-traţiune ia adresa Vaticanului.
Londra, 14 A prile.
însăşi Daily News se îndoiesce de succesul proiectelor d-luî Gladstone şi în acesta se vede ud semn că proiectele (vor fi cu totul părăsite. Radicalii ar dori ca Gladstone se depuie şi proiectul agrar, pentru ca se scape d’amendoue d’o dată.
Bruxelles, 14 Aprile.
Alaltă ieri seră s’a ţinut un mare meeting republican; liniştea n’a fost turburată. Din Charleroi vin scirî despre noul greve parţiale.
Petersburg, 14 Aprile.
Construirea liniei trans-caspice face mari progrese; n’ad mal rămas până la Sarak decât 140 kilometri. § In prima jumătate a luneî Mal, linia va ajungela Merw şi la sfârşitul Iul luuiu va atinge Amur-Darja. Da la Sarak până la Herat nu mal sunt decât 200 kilometri şi, fiind-ca guvernul engles a hotărît îu priucipid se u-nescă Heratul cu reţeaua indiană, comunicarea directă a R .siel ca India nu mal e decât o cestiune de timp.
Agram, 14 Aprile.
Agramer Zeitung aflâ'ţdin Viena, că contele Revertera, care cu ocasiuuea desba-terii asupra rescumperăril căiei ferate Dusc-Bodenba.h a rostit un discurs-program, va fi numit ministru de comercid.
Agram, 14 Aprile.
Tagblatt, organul Centrului, aproba raportul coinisiuniî regnicolare croate. Acest raport, în cestiunea lirnbeî, admite punctul de vedere cel mat raţional, recunoscând numai limba croată ca oficială şi nefăcând nici o concesiune celei unguresc!. Drapelul naţional capetă t<5te calităţile unei embleme de stat. Numitul diar regretă câ memoriul comisiuuil lasă neatinsă cestiunea bugetului comun şi numai abia pomenesce paritatea regatului croat cu cel ungar.
Bruxelles, 14 Aprile.
Lucrătorii din portul Anvers s’aă pus în grevă. In minele de la Sprimont (provincia Liâge) a isbucnit o grevă care insuflă mari îngrijiri, s’ad trâmis trupe. In Niuove se ţin pe fie care <R meetingurl socialiste. In Landen s’a tăcut un atentat cu dinamită asupra casei unui director de espioatare.
Berlin, 14 Aprile.
Proiectul de imposit pe rachiu prevede o tacsă de consumare de 50 mărci pe hectolitru. Venitul acestui imposit se eva-lueză la 200 milione.
Marsilia, 14 Aprile.
Dilele aceste a avut loc aci demonstra-ţiuul sgomotdse, urmate de grave acte de violenţă, Ele au fost provocate ds alegerea unul conservator în consiliul municipal.
A se vedea Ultime Scirî pe pagina III
Bwreşti, Joi 3 Aprile 1885
Cestiunea convenţiunil comerciale are fără îndoială un caracter de înaltă seriositate, pe care seim să-l apreciâm; şi cu tote aceste nu ne putem opri, în liniştea redacţiunil, s6 surîdem de svircolirile vecinilor noştri în jurul acestei cestiunî.
Asistăm de cât-va timp la un spectacol care e vrednic s8 destindă încreţiturile celei mal încruntate frunţi. Actori în scenă sunt Austriacil şi Ungurii; comedia : Denunţarea reciprocă. Austriacil acuză pe Unguri
că, cu şovinismul lor, împedică începerea negociârilor comerciale cu România. Ungurii respuDd că vina e a Austriacilor, cari nu vor s£ ţină sdmă de interesele unguresc!. In cursul comediei, avem şi noi partea nostrâ ; acuzările se sparg, la urma urmelor, pe capul nostru. A ndstră e vina şi pace bună.
pilele aceste s’a dat o asemene re-presentaţiune.
Un $iar vienes anunţase că clubul industrial din Viena a trâmis o deputaţiune la contele Kalnoky, ministru de esterne; câ acAstâ deputaţi une a înmânat contelui un memoriu asupra convenţiunel comerciale cu România; că ministrul a tratat cestiunea în t<5te fasele iei şi a cumpănit toţi sorţii pro şi contra; câ, la sfrşit, ministrul a făcut deputaţiuoiî o declaraţiune cam în urmâtdrea co-prindere : „Grăbirea uegociârilor depinde nu numai de Austria ci şi de România şi, mai cu semă, de înţelegerea între Austria şi Ungaria asupra concesiunilor ce trebuesc făcute României; contele Kalnoky adaose câ, fără concesiuni în favorea importului vitelor şi cerealelor române, nici nu e de gândit la o reînoire a convenţiunil.“
Un (jiar oficios din Pesta, Buda-pester Correspondenz, s’a supfirat peste semă d’aeestâ inofensivă informaţiune şi s’a pus s’o desminţâ.
Nu e adevărat, (Jice pomenitul organ, că Ungaria e vinovată de în-târ^iare; numai României i se pdte face o asemenea aeusare, şi, drept dovadă, Bud. Correspondenz spune câ guvernul român n’a respuns încă, la ultima notă austro-ungară.
Nu seim decă e adevânt s6ă nu; der chiar adevărat sS fie, nu aci e causa întârdiârU. Vom dovedi aedsta.
Austria şi Ungaria form&zâ, atât pentru mişcarea comercială internă, cât şi pentru relaţiunile d'acest ordin cu străinătatea, un singur tot, un singur domenii). Acesta stare de lucruri se capStâ printr un Concordat, reinoibil la fie-care <jeee ani.
In anul curent, de la Christos 1886, Concordatul austro-ungar a espirat şi trebue reîuoit.
Putem noi Românii — întrebăm pe oficioşii din Pesta — putem noî să intrăm in negociărl înainte d’a se reînoui acest concordat ?
Evident câ nu, căci n’avem cu cine trata. Austria singură nu pdte negocia cu noi; Ungaria singură p’a-ceiaşl urmă. Unde e co-eontractantul cu care să ne tocmim ?
Limpede fiind acesta pentru orl-ee muritor chiar când ar avea calitatea de oficios pestan, să vedem cum stă cu Concordatul austro-ungar, de la! a cărui încheiare depinde absolut începerea negociarilor cu România.
Tratările dintre Austria şi Ungaria pentru reinoirea Concordatului lor, au început odată cu iarna trecută şi s’au urmat neîntrerupt ; numărul consilielor comune de miniştri, din care unele chiar subt pre-şedinţa împăratului, a fost enorm de mare; cu tdte astea nici pâuâ a$I nu s’a ajuns la capătul lucrării.
Nu putem sci ce s’a desbâtut în aceste consilii; nu putem cundsoe In amănunt neînţelegerile ce s’aă ivit intre Austria şi Ungaria. Fapt posi-tiv pentru noi e însă câ neînţelegeri, şi încă fdrte seridse, aă existat; că s’aă făcut mari sforţări, că s’a pus în cumpănă chiar influenţa Suveranului, pentru a înlătura ruptura.
S’o tăgăduiască oficioşii pestanl dacă pot.
Cu chitt cu val — espresiunea îşi păstrezi aci tdtâ forţa — s’a ajuns la împâcăciune. Der Concordatul încă tot nu e perfect, cum dic confraţii noştri! de pe malul Dunării; el ineă tot n a atins ultima faşă:	ra-
tificarea de câtre parlamente.
Cam înseşi fiarele vieuese şi pes-taue ue comunică, nu s’a terminat încă proiectul impositulul pe zachăr şi ace3tă lucrare va fi gata abia la sfirşitul săptâmânel. Ceea ce face ca Concordatul se nu potâ fi supus des-bateriî celor doue parlamente decât după Basci.
Abia atunci se vor putea începe negociărl seridse; până atunci Au-stro-Ungaria, ca unitate economică nefiinţând, nare calitate să între n asemeni negociărl.
Acum cine e vinovat de înţărcare? Noi, cari ne-am strîns curelele la geamantane, seă vecinii noştri!, cari încă nu şi-au regulat socotea hotelului ?
Iată ce rămâne din acuzările unguresc! ; dăcâ la 10 Iuliu nu vom fi ajuns la o conveaţiune—şi e peste putinţă —totâ vina e numai a Aus-tro-Ungariel.
De c am voi să împingem mal departe cercetările ndstre, anume decă am vrea să vedem a cui e vina dintre Austria şi Ungaria, am găsi câ ea cade întregă în spatele Ungurilor, cari nu voiaă mal puţin lucru decât să încătuşeze pe Austria la carul intereselor lor particulare.
I)er vom avea pdte albă detâ o-casiune să facem acesta cercetare.
Ceea ce ne interesa pentru moment, şi ceea ce am şi dovedit pe deplin, e câ nu a ndstrâ e vina câ nu s’au început negociările, ci a Au3-tro-Ungariel.
In post-scriptum putem adâoga câ unicul argument al oficidsel pestane e o închipuire. In adevăr, Pester Lloyd de la 13 Aprile vestesce că „guvernul român a respuns deja de câte-va «Jile la nota austro-ungară.*
--------D—a-------------
Prima citire a proiectului irlandes s a terminat.
Aă vorbit d-nil Chimberlain şi H iriington, iar d. Gladstone a făcut onorurile sfârşitului.
Ori şi cu cât interes s’a aşteptat discursul d-lul Chamberlain, a cărui retrageid din cabinet urmezi a uimi şi pân’acum, el n’a produs nici un efect. Principala obiecţiune a leade-rului radical e câ proiectul merge prea departe, că nu asigură supremaţia absolută a parlamentului din Londra; în sfârşit, d. Chamberlain declară câ nu pdte angagia creditul public pentru 1 miliard şi mal bine, cât trebue pentru răscumpărarea fermelor irlandese.
Obiecţiuuea fostului ministru da interne nu rasistă nici la cea mal uşdrâ aualisâ; cum s’a văijut, proiectul de autonomiă nu slâbesce câtuşi de puţin legăturile Irlandei cu Anglia şi reservâ esclusiv parlamentului din Londra căutarea intereselor generale ale statului. Iu privinţa rescumpărăril fermelor, obiecţiunea nu e da principia, ci numai de măsură, căci d. Chamberlain recu-ndsce trebuinţa reformei agrarii, vrea însă ca ea să se facă treptat.
Lord Hartington, şeful moderaţilor, n’a fost mal fericit. Obiecţiunile se le pdrtâ asupra faptului că ţăra n’a fost special consultată în cestiunea irlandeză. Ia colo afirmaţiuul banale: proiectul distruge unitatea imperiului şi reprasentanţil poporului, de orl-ce culdre politică ar fi,
sunt datori să se opuie ca un singur om.
După aceşti douî adversari al reformei, vorbi d. John Morley, membru al cabinetului — despre a cărui retragere se vorbesce acum de şi a-cesta nu s’ar prea înţelege.
Morley spuse câ nici Hartington, nici Chamberlain nu-şf daţi semă de gravitatea situaţiunil. Căderea reformei, (jise ministrul, ar fi o adevărată catastrofă ; pentru ca să se mai potâ stăpâni situaţiunea, atunci, ar trebui să se ia măsuri estrem de severe.
La ce pdte se ducă acesta, înţelege orl-cine.
D. Gladstone închise desbaterea printr’un discurs a cărui elocuenţâ se laudă mult, dar despre care nu seim nimic. Fără îndoială primul-ministru a răsturnat — şi nu-I era greu — obiecţiunile adversarilor săi.
Prima citire s’a închis apoi şi s’a hotărlt ca a doua să începă la 6 Mal, până când s’a luat vacanţă. Atunci va fi bătălia cea mare şi hotărîtd-re ; atunci se va vedea line e mal tare în Anglia : coaliţiunea de interese mal mult seă mal puţin strimte, seu coaliţiunea veclnicel dreptăţi cu veclnica raţiune.
In acostă întrerupere a desbateri-lor trebue se se recunoscă îucâ o detâ măestria lui Gladstone in tactica parlamentară.
Un proiect ca cel irlandes, care lovesce atâtea interese mici şi atâtea mari prejudicii, presintat brusc ar fi adus căderea autorului. Gladstone a lăsat să trdcâ multă vreme, ţinend curiositatea în suspens şi silind astfel diseuţiunea ; a presintat apoi proiectul tocmai în ajunul vacanţei pentru ca să nu se pdtă face decât prima citire, caro conform tradiţiei nu e nici o detâ hotârîtdre. Cu chipul acesta, Gladstone a atins două ţeluri p’o dată: după ce deşteptă lu d’ajuns atenţiunea publică, el es-puse proiectul aşa ca tdtâ lumea sâ-1 pdtă cunosee în adevărata lui co-prindere înainte d’a fij respins ; al doilea, el sili pe adversari se-şl go-ldscă sacul cu acuzări, fără însă a putea să l vateme-
Mulţâmitâ acestei tactici, opiniu-nea publică engle3â are acum şi proiectul, şi criticele, şi timpul să le cumpănescă pe amăndouă.
E imposibil ca naţiunea englesâ, care e reputată pentru bunul iei simţ practic, să nu vadă de care parte e adevărul şi reala îngrijire a intereselor iei. Diseuţiunea în pre3â şi de pe tribună îl va îulesni acestă operaţiune.
Pentru noi cel de pe continent, cai I n’avem nevoie d’acesta, nu rămâne decât să aşteptam a doua citire.
lu cursul vacanţelor de PascI, e fdrte probabil ca şi d. Gladstone să
vorbescâ in întruniri publice.
*
* *
Buletinul bolnavului Balcau n’a-rată nici o schimbare.
In Bulgiria s’a hotărît convocarea celor doue Sobranil pentru ca să statueze asupra hotârîrilor conferinţei. Se vorbesie pe ici pe colea despre slăbirea situaţiunil actualului guvern; dăr semnele sunt prea puţine, aşa câ nu merită încă atenţiune.
Iu Grecia lucrurile sa petrec cu mare linişte; Camera votăzâ tot ce-I cere guvernul. Cât despre puteri, ele se pregătesc să blocheze cetele, aşa ca se paraliseze orl-ce acţiune pe mare.
Am spus-o deja, nu vedem eficacitatea acestei măsuri. Decă Grecia e hotăritâ să se resboias :ă, ea va în-
cepe conflictul pe ăscat; şi odată lupta angagiată, puterile vor fi silite se ridice blocada pentru ca să lase Greciei totâ acţiunea.
Afară d’acăstă măsură, puterile vor face fără îndoială noul demersul ne lângă guvernul atenian.
*
* *
Diferite mişcări, despre a căi or gravitate nu se pdte încă judeca, s’att manifestat filele aceste dincolo de limitele Europei.
Erl am publicat o informaţiune venită nouă din sudul Rusiei, care vestesce plecarea a două regimente la Batum, unde ah isbucnit turburărî.
Din Damasc asemene se anunţă mişcări suspecte.
In sfirşit, din Maroc vin scirî cu totul îngrijitdre. In sultanatul Marocului e anarhie complectă. ; sultanul nu mal pdte isbuti să stăpânescă diferitele triburi şi revoltele sporesc pe fie-care <ji.
Atestă stare de lucruri merită deosebit interes pentru câ pdte provoca grave complicări europene. După cum se scie, Anglia, Francia şi Spania rivnesc la stăpânirea Marocului; acum când situaţiunea a devenit atât de rea, aceste puteri ar putea să-şi presinte pretenţiunile. Se vede d aci la ca complicări pdte duce acesta.
IMPORMATIU mi
Sânt curiose de tot foile oposiţiunei. Ele na raţionezi de loc câui este vorba d’a găsi ocasianea pentru a ataca guvernul.
Pilele acestea ne mai deteră un specimen de noutăţi pe cari decă ar fi cugetat cât de puţin, le-ar fi pus la carantină.
Ele spuseră cetăţenilor ce au nenorocirea se le citescă, cum că o sumă însemnată de debitauţî din capitală şi orsşe principale ar fi declarat că nu mal ţin liceuţile din causa esorbitantelor tacse ce s’au pus prin noua lege.
Decă nu erafi conduse decât numai de pasiune, sicur foiele opoeiţiuniî ar fi observat că modificările introduse In lege, nu atingă de loc pe debitanţii din oraşe decât asupra chirie' cu un mic adaos, ci numai pe angrosişti puţin şi pe debitanţii din sate comparativ mal mult. Prin urmare, decă ar avea ciut-va să depue licenţele, ar fi numai debitanţii din comuuele rurale.
*
Foia intereselor streine diu strada Clemenţei, a publicat dilele trecute o scire de sensaţiă. Ea spunea, despre o telegramă fabricată ca din Rusciuo, că armata română ar fi ocupat Arab-Tabia.
N’arn clesminţit soirea, căci eram şicuri că are se vie singură se o desminţă, şi eram curios cum are s5 o rectifice.
Iu numărul de a<jî etâ cum scusă inven-fiunea :
O depeşe diu Rusciac, acum câce-va 4'lo ue auuută că circula sgomotul prin acel oraş că Rimânia ar fi ocupat Amb-Tabia. Am căutat să ne informăm şi mal bine şl iată ce am aflat.
Arab-Tabia e ocupată de români încă diu luna Septembre.
Causa sgomotulul ce a circulat la Rus-ciuc se reduce la aceita ; biuroul vamal român stabilit pe malul drept al Dunărei îu faţa Ostrovului vechiă a foit transportat' acum tjece <Rle tu faţa Ostrovului pas-tramagil, pentru ca supravegherea se ,fie mal bună şi se iinpedice contrabanda.
Acostă transferare a biroului vamal n’a dat loc la nici o protestare din partea ga veruulul bulgar, pentru că^puuctul nod ca şi cel vechii! se află pe teritoriul român.
*
D-nul Haret, directore’e ministerialul de iastruiţie a trimis o circulară directorilor şcolilor superiore, seouniare şi primare, prin care ’I anunţă câ priu bigotul esc.c ţ ului
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL — 4 APRILE 188fi
1886-87
lunar
se va mandata pe viitor tri-
r Ni se scrie din ChişinBB, că la inaugurarea monumentului comemorativ al re-pausatuluî ţar, oare va fi la 17 Aprile co-rent, va sosi acolo Marele Duce Alexel, ministrul curţel imperiale Voronţoff-Daşcoff, geueral-guvernor al Rusiei de sud Roop şi mai mulţi alţi demnitari ruşi. Alteţa Sea Marele Duce A.exeI va veui direct de la lalta.

A4I Maj. Sea Regele a lucrat împreuna cu d nul Ferîchide, ministrul nostru de es-terne.
Convenţiunea comercială
Am publicat la vreme interpelarea adresată de deputatul ungur din Tiansilvania d. Nemenyi, ministrului unguresc de co-merciu în privinţa convenţiunil comerciale cu Româuia. O noue interpelare d’acelaşl sol s’a produs în şedinţa de la 10 Aprile stil notl a Camerei din Pesta. Dupe cum se va vedea, de la prima interpelare şi până la a dona, vecinii noştril au săvârşit o evo-luţiune destul de însemnată ; de unde, în cea d’ântel, nu era vorba decât de generalităţi, în a doua spiritul de care se conduc vecinii unguri iese deplin la îvâlâ.
Etă espunerea de motive şi interpelarea deputatului Luca Euyedi; espunerea o reproducem după darea de semă a farului Pester Lloyd:
«Interpelatorul amintesce respunsul ministrului la interpelarea d-lul Nemenyi a
lata şi tecstul interpelării:
«1. — Statornicitu-s’a înţelegere între guvernul unguresc şi cel austriac asupra principielor fundamentale şi direcţiunii conveuţiunil comerciale ce este se se închei â cu România ?
«2. — Ingrijit-a guvernul, seu are de gând s8 îngrijâscă a asigura interesele a-gricultureî, culturel vitelor şi industriei agricole ungnresci contra concuranţel produselor agricole române şi ale ceior-!-aIte ţări vecine cari trec prin România ?
«3. — Mal departe, are de gând guvernul s§ ţină adină, la ficsarea tacsolor vamale industriale, de natura specială a industriei mici şi casnice din Transilvania, ale carii- produse diferă în valdre şi greutate de fabricatele similare ?
«4.—Ce măsuri gândesce se ia guvernul în cas când nu s'ar putea ajunge, înainte do espirarea actualei convenţiunî, la o înţelegere cu guvernul român asupra princi-pielor fundamentale ale nonei convenţinnî, sâfl de că, maî cn semă, încheierea conven-ţinnel n’ar reuşi d'o cam dată?»
E lesne de înţeles interesul cu care aşteptăm respunsul d-lul Szapary, miuistrul unguresc de comercift.
------------oo*oa---------------
CHESTIUm OHIEJimUl
supra aceleiaşi cestiunl şi recunosce,; îm-
preună cu ministrul, că în cursul negocia- tru acesta adunare să fie la 12 Mal. E vorba
Noutăţile din Orient reiaB iarăşi importanţa lor. Chestiunea irlandeză a că<ţut In el doilea plan. Măsura luată de principele Bulgariei a făcut sâ se atragă atenţia a-supra Bulgariei şi prin urmare asupra conflictului între imperatul Rusiei şi vărjul seS. Dupe cum am spus, prinţul Alecsandru voiesce ca poporul să hotărască asupra sdr-teî ţereî sele. S’a convocat adunarea naţională la Sofia; s’a hotărîtea alegerile pen-
rilor^j e greii se se dea un respuns ; cu tote aceste, principiale fundamentale pe baza cărora trebue să se reguleze relaţiu-nile convenţionale cu România, nu^pot fi ţinute ascuns. Iu România nu s’a prea ţinut aşa de riguros taina ca la noi. Acolo se indică făţiş, ca condiţiune pentru începerea negociărilor,
decă principele va aştepta până atunci ca sâ hotărască posiţiunea sea faţă cu de-cisiunea dată de conferinţa din Constanti-nopole. E adevărat că prinţul a telegrafiat tatălui şeii că se supune voinţei Europei, însă n’a făcut acesta cunoscut oficial Ma-prealabilă j rilor Puteri.
asigurarea! S’a 4*8 că acăstă ratificare nu era uece-
circulaţiune şi a obligaţiuuilor pe şese en\
Comisiunea a păstrat din proiectai guvernului numai rambursările bonurilor de te-saur, şi înapoierile la casa de econcmil şi retragere.
Ast-fel comisiunea a ajuns a reduce cifra de împrumut la 900 milidne în rentă amortisabilă de 3 la sută. Transacţiunea între comisiuue şi guvern s’a făcut asupra cifrei de 900 milidne, însă emisiunea se va face în 3 la sută perpetuă.
Căt despre împărţirea snmeî imprnmu-tulul, ea se va tace ast-fel: 350 milidne in comptul casei de economii, 50 milidne la casa pensiilor; 105 iu comptul liquida-ţiunel; 153 milidne pentru bugetul anului 1886, 242 milidne pentru rambursarea bonurilor tesaurnluî.
Acest proiect a fost adoptat de către Cameră.
D. C. N. Hurezianu, actual sub-prefect la plasa Jiu, în aceeaşi calitate la plasa Gilort, în locul d-’ul C. Roşianu.
CRONICA JUDECĂTOREASCA
D. C. MAlinescu, actual sub-prefect la plasa Zăbrăuţl din jud-ţul Putna, sa revdcă, din funcţiune.
mmu vAUBEESitissEir
SC1RS Şl FAPTE
Colegiul II electoral pentru senatori din judeţul Fâlciîl este convocat, în 4*ua de 11 Mal 1886, spre a împlini, prin o nouă alegere, vacanţa declarată în Senat, :n urma învalidârel alegere! d-lul N. Cişmau.
68portuluî româu de vite. Iu fapt, minîş- sară. Puterile aii făcut cunoscut voinţa lor. tril de comerciil aî ambelor state ale mo- Legalmiute totul e finit: prinţul nu e silit narhiel, au luat disposiţiunî cari fac cu putinţă pentru viitor esportul de vite din Ro-
mânia, împedicat până acum.
«Reserva ministrului în privinţa direcţiunii negociărilor e menită se pro voce îngrijiri. Industria mare vienesă desfăşură în faţa guvernului austriac cea mal mare a-gitaţiune, pentru a-1 face se silescâ pe guvernul unguresc se jertfescă inteiesele a-gricultureî ungare îu schimbul favorisării vamale a produselor industriei austriece. Şi la încheiarea convenţirnil comerciale din 1876, interesele industriei ungare aft fost subordonate altor puncte de vedere, fără ca interesele agriculturel ungare se fie a-părate. Un bărbat de stat român, Ion Ghica— intr’o scrisore adresată contelui Macdonald la Londra, cu data 10 April 1876—a rîs mult atunci de *ipsa de orientare a guvernului unguresc şi constata că interesele industriei ungurescl n’aB fost luate In
considerare cum se cuvine, la înche-
iarea acelei convenţiunî. Acesta (n’a împedicat însă pe Români se facă cea mai violentă agitaţiune, în parlament şi afară din el, şi se învinuiască convenţiunea de tdte nenorocirile lor economice. Subt protest de apărare contra filoxerei, el aQ oprit intrarea cartofilor şi legumelor unguresc!. Oratorul îuşiră apoi mal multe caşuri de şicane la cari a fost espus esportul unguresc la graniţa vamală a României 1), pentru & ilustra dreptatea plângerii Româuilor că Uagaria n’a respectat tratatul de comerciu. La stărşit, d. Enyedi rdgă pe ministru ca, la încheiarea nouel convenţiunî, se ia în consideraţiuue interesele industriei mici din Transilvania, cari diferă de cele ale industriei mari.“
se dea un respuus decât în caşul când ar voi se resiste. Chestiunea remâne însă deschisă cât timp Europa nu va fi informată de supunerea principelui. Principele a înţeles forte bîue că trebue se se su-puie Europei pentru că s’a grăbit a face cunoscut tuturor depeşa trimisă tatălui seB, Sunt convocaţi nu numai alegătorii din Bulgaria, dar şi cel din Rumelia Orientală, care trebue, după cum ijice decretul, se alegă deputaţi, care se ia parte la lucrările adunări! naţionale, chemată pentru a delibera asupra decisiuuilor Conferinţei.
Pentru â garanta libertatea alegătorilor, s’a ridicat starea de asediu în totă Bulgaria şi Rumelia orienta’ă.
In timpul resbelulul ambele ţerl erau în stare de asediu, acum s’a ridicat starea de asediu pentru a se sci că pacea s’a restabilit definitiv şi nu maî e nici un pericol.
Un schelei.—De nn timp în edee, sâ ved furnicând prin stradele oraşului Roman, serie	Romanu, şi prin curţile dom-
nilor, nişte copilaşi de ambele sexe care a-dnn dse destinate la destilarea zahărului; câţi-va din aceştia, în duminică trecută, ocupându-se cu meseria lor într’un loc viran a d-luî arhitect Grinberg din strada Principatelor Unite, în apropiere de baia israeJită, printre multe dse adunate din scormolirea pământului, s’a găsit şi un craniu (titvă) de om, osul care legă gâtul cu columna vertebrală, parte din braţe şi o parte din fluerul piciorului; aceste dse după încredinţarea care ni s'a dat de câtre persdna care le a v&4ut, se par a fi fdrte vechi fiind într’o stare aprdpe vărdse.
JO-ra Theodorini. — Representaţiunea de ieri la Teatrul nostru Naţional a fost din cele, cari rernăn intii ărite în memoria spectatorilor. Intrega nostră lume melomană a fost presentă. Benuaruri'e fură pline de ddrnne şi domnişdre. Sublima nostră divă română a cântat Casta Piva, dupe care teatrul se cutremura o jumătate de oră de aplause frenetice. Buchete, flori, cununi nu lipseaB, precum nu lipsesc nici odată câud căută privighetdrea iubită a românilor.
Financiele Francieî
Pierderile amtriacilor din cama micşorării’ esportulul român.—Dupe datele oficiale ale oraşului, îu Viena de la 1883 păriă la 1885 s’afi tăiat 5291 vite maî puţin. Statul pierde 77,809 fl 55 cr. dare pe comună, iar oraşul pierde 9258 fl. 55 cr. Causa e lipsa de câştig a omenilor şi scum-
pirea cărnii, din causă că nu s’afi mal im
portat vite din România.
ACTE OFICIALE
lj. Ne paie reu că Pester-Lloyd nu publică caşurile produse de interpelator.
Presa republicană din Paris laudă mult succesul repurtat de minister şi mal ales de preşedintele consiliului în privinţa împrumutului votat, câştigând o majoritate care în ajunul votării era nesigură. Ea consideră ace->t resultat al desbateril ca c nouă şi strălucită confirmare a politicei cabinetului Frcyciuet.
Cât despre operaţia financiară, ea e în general bine primită. Proiectul primit nn e cel primitiv, der e proiectul transacţiona! făcut de guvern şi comisiune.
Proiectul primitiv fixa cifra împrumutului la 1,466 milidne In rentă perpetuă
Sunt transferaţi :
D- Petru Lipan, actual sub-prefect la plasa Bianiscea din judeţul Iaşi, în aceiaşi calitate ia plăgile întrunite Copou-Turia din acelaşi judeţ, în locul d-luî Odiief Bodescu.
D. Lupu Crupenschi, actual sub-prefect la plasa Tas ău-de-Sus din judeţul Bacău, în aceeaşi calitate la plăşile întrunite Trotuş-Tas ău-de-Jos din acelaşi judeţ, în locul d-luî I- Ţileneschi, care va trece la plasa Tăslău-de-Sus, in locul ocupat de d. Lupu Crupenschi.
D. C. Ropanu. actual sub-prefect la plasa Gilort, în aceeaşi calitatd la plăşile întrunite Nu-v. cî-Amaradia, în locul d-lui N. Gâ cescu.
Oraşul Bruxelles s’a trezit in Jiua de 9 Aprile s. n., sub impresinr ea sgorautulul ce a făcut afacerea deputatului Gustave Vandersmi4sen, care în acea ndpte u omorit pe soţia sa. Iată detaliurile privitore la s-cestă tragedie conjugal».
Gustave Vandersmisseu a fost certat cu soţia sa şi pledase, fără soirea sa la divorţ. Femeia aflând despre acest», luă nn ad voc-at, căruia ÎI remise nisce scrisori recente a’e bărbatului, prin care se proba că de şi despărţi)! de corp ambii soţi urmaţi îosă a trăi maritalmente. Bărbatul venia la domiciliul femeiel sera şi apoi nu ieşi a de cât diniinSţa. In d-ua câud procesul seB de divorţ a venit înaintea tribunalului, advocatul femeie! îl combătu arătând seri sorite comproroiţătdre alo reclamantului. Procesul a fost pierdut şi deputatul Yan dersmissen fdrte compromis.
In diua de 8 Aprile, Vandersmissen cumpără 4ittrul La Nation, în care citi următdrele :
«La palatul de justiţie, ieri dimineţă, a fost mare sgomot despre reconsiliare între un deputat şi femeia sa. Părechea conjugală despărţită prin nisce cause de o or-d'ne fdrte capitală, pleda pentru divorţ; cu tdte astea, bărbatul, jără a ţine semă de obicînninţele stabilite în acest că’, continuă a visita pe femeia sa infidelă şi visitele sele se începeau sdra, a ovele 8 şi se isprăviau tocmai dimii.e*ai>.
Vandersmissen după ce citi aceste linii, plecă iute acasă şi luă un revolver încărcat. Peste nn cuart de oră, el batea deja Ja oblonul iatacului soţiei sdle A fost ora 11 ser». D-na Vandersmissen era culcată. Ea se sculă pentru a deschide bărbatului şi ’l introduse în apartamentul nnde o lampă a fost aprinsă.
Imediat o certă se iscă între soţi.
—	Ara ve i , a <J.is bărbatul, pentru a’ţî cere scrisorile mele.
—	Scrisorile d-taîe? Şi pentru ce voeştl a le lua?
—	Ţin mult a le avea acum.
—	Şi efi asemenea ţin ale păstra,
Berbtul insista cu un ton ameninţător.
Femeia se sperie şi voind a scăpa, <jise:
—	Me duc a ţi le aduce, sunt sus.
Un respuns absurd, de ore»3e sus trăiau
alţii şi ea nu ocupa de cât catul de jos.
D -na Vandersmissen stinsese cu precipitare lampa şi se îndreptă spre uşa.
Bărbatul se repedi dnp§ ea eu revolverul în mână.
—	A! Tu fugi, nu maî al scrisori.
Şi cu aceste cuvinte el slobodi un foc. Femeia strigă de durere, deschise nşa şi se aruncă în coridor. Ea fugi pe scara, care duce la pivniţă. Băibatul dup densa Intrând în pivniţă omul nu vede nimic Ce sS facă? O ideie... El trage un foc în aier şi la lumina detunăturel vede pe femeia sea lipită la did. Atunci el slobdde în acesta direcţiune cele patru glonţe rămase.
Nenorocita, de şi rănită în mal multe locuri, mal are foiţa de ase urca pe scări şi de a ieşi îu stradă, unde cade leşina ă în braţele unul egent poliţienesc.
—	Dumnedcul meă ! Mor, sunt a^ssi-nată ! strigă ea.
Cămaşa sea ardea şi agentul poliţienesc abia a îsbutit să stirgă flăcările, cari o im* brăţişeafl.
Depntatnl Vandersmissen este arestat.
ocol.
O doposiţie de martori
Scena se petrece la o judecătorie
do
So judeoă nn proces corecţional. E vorba de un 6re-care, Care a insultat pe soţia reclamantului.
După citirea petiţiunel introductive, se procedă la ascultarea martorilor, procedura fiind îndeplinită.
Primul martr r, un ovrei bătrân, ce vorbeşte româneşte fdrte stricat.
Judele : Cnm ţe ehiainâ ?
Martorul. Cum ti chiamă ? Leibu!
Jud. Leibu, şi maî mm ?
Mart. Leibu şi mal cum ? Moise 1 Jud. Va să 4ică Leibu Moise?
Mart. Va să ijicbi Leibu Moişe!
Jud. De câţi ani eşti ?
Mart. De câţi ani eşti ? Asta nu ştiă... Nu eram di faţă etnd m’a născut mama.. Jud. Unde ţe^I?
M. Unde şedl ? lângă Avram Isac.
J Ter Avram Isau, unde şade?
M. Unde şade Avram IsaO ? lângă mine.
J. Cum »I 4ice stradeî ?
M Strada? Unii îî «Şa ?i alţii altmintrelea...
J. Ridică doue degele în sus.
M. Pentru ce se ridio doue degete în sus?., eu sunt om bătrân... d v. d le ju-deoător vreţi s8 rldeţl de mine.
J. Ridică două degete, jupâne, sgîi te pul la amendă.
M. Amendă ? Iacă ridio.
Martorul ridică în sus două degete de la mâna stângă.
J. Mâna dreptă...
M. DrOptă, stângă, tot mâinile mele sunt... Drepta spală pa stâuga, stânga pe drepta şi amândouă obrazul, cnm <j‘ce vorba.
Martorul ridică mâna drept».
J. pi după mine...
M. D-ta n’al îocâ nimic...
J. pi jur...
M. Se şi jur,
J. Jur...
M. Cum se nu jur pentru oa se spui adevărul. .
J. Tai I şi nu ijice decât ce dic 4i, jur pe tablele lui Moise...
M. Asta e vorbă mare care o ijiJ şi nu s8 cade...
J. Taci jupâne.
M. Ia :ă tac.
J pi, jur pe tablele luî Moise.
M D-ta ’ml dicl se tac şi d-ta ’uil ^idi se vorbesc... că asta nu maî înţeleg.
J Se nu dicl decât ce ^ic ei5; 4'» jur Pe tîjbiele Ini M isr..
M. Asta am mal dis-o o dată.
J. Daca mal <Jioî o vorbă te amendez şi te daă afară ..
M. Mă amendezi ?... dar ce fac gunoi la judecîtoriă ? Numai agenţii comunali fac proţes verbal de amendă, când arunc gunoi la stradă.
J. (Către reclamant) Toţi martorii care ’i produceţi sunt tot ca ăsta, d-le ?
Reclamantul. D-le jude acesta e martorei care ştie mal bine afacerea.
Apoi, adresându-se către martor îi arată pumnul...
M. Iată, iată, d-le jude... vrea să mă bată... etl n’am venit aici ca să mă bată... eă iaB pălăria şi bastonul şi plec...
Leibu Moişe, îşi luă pălăria şi bastonul şi plecă.
Gaius.
eă
d-ta:

DIVERSE
de 3 la suta, menite la plata caselor de ecouo-! întrunite Novaci-Amaiadia în aceeaşi calitate la
D. N. Găleascu, actual «ub-prefect U p fişilc Camera deputaţilor aflând despre faptul a
miă, caselor de pensiuni, casieriile generale j plasa Jiu, în loeul d-lui C. N. Hurezianu. In fine la plata bonurilor de tesaur şi în)	*
trămis Ia crimiual o delegaţiuue pentru
a ’l ruga se depuie demisiunea sea.
Crucea şi movila lui Ferenţ. — O urmă istorică de mare preţ din vremea lui Milriil Racoviţa V. V. ne a rămas în apropierea barierei Nicolina, scrie Liberalul de la IasT. De o parte a drumului ce trece peste podul pîrăuluî Nicolina este o movilă, de alta—o cruce, pe care e săpată
FOIŢA pi ARULUI „TELEGRAFUL”
U7)
A. SCHOLL
NOPTiLE SÂNGEROSE
xx.
Combalou
Bancherul salută şi eşi..
Trelauney murmură :
—	De sigur îl merg rău afacerile ; am venit tocmai la timp.
Chemă pe un servitor.
—	Spune omului de afaceri să intre 1
Servitorul se dădu la o parte, făcând
loc se tre?ă acel individ deja cunoscut de cititori. Omul de afaceri era Corn* balou.
D-l Combalou îşi făcuse tualeta. Avea ghete de lac, cari străluceaţi sub pantalonii negri şi o redingdtă deschisă lăsând a sc vedea o jiletcă albă...
Combalou se uită la englez se vază cu cine are a face.
Trelauney îndată ce recunoscu în el pe Ion Deslions, luă un bilet de o mie franci dintr'o cutie şi’I dădu, zicându-I.
—	Asta ca pentru început.
Combalou observă în cutie maî multe
pachete de bilete de bancă.
Luă biletul, îl puse în buzunar, 4'“ când.
—	Eă n’am obiceiul, mylord a lua bani înainte de a fi făcut ore-care servicii! clienţilor mei
—	Eli te vex schimba, zise Trelauney.
—	La ordiuele d-v6stre, milord.
—	Cunoşti de sigur cel puţin din auzite numele bancherului Villepont ?
Combalou, care avea pe conştiinţă răpirea copilului Luizeî, stătu la îndoială un moment:
Acestă îndoială fu observată de Trelauney.
—	Villepont ? am auzit că e un mare bancher...
—	E d’ajuns acesta; ştiiî oă Villepont are în acest moment, o mulţime de valori în circulaţie,.. E vorba de a pune mâna
pe ele cât se păte maî curând şi în comp. tul meu :
—	E uşor, mylord.
—- Atâta voesc se’ml faci pentru moment.
—1,’Mî daţi voie să ve fac o întrebare.
—	Anume ce? zise Trelauney încreţind sprincenele.
—	Dumnezeule! cumpărând valorile d-lui de Villepont, Segnoria nu pote avea de cât unul din aceste scopuri :
A rădica creditul căzut al casei Villepont, sau a-î grăbi ruina ?
—	E unul din aceste, zise Trelauney.
—	EI bine! aţi face o frumosă afacere, dacă aţi cumpăra câte-va acţiuni de la societatea Vapdrelor pe Marea de Azoff.
—	Crezi ?
—	Nu cunoşteţl legea asupra societăţilor în comandită pe acţiunii ?
—	Se spun drept că nu cunosc.
—	Această lege, 4^ legea din 1856, n’a fost observată în actul societăţii. Venitul gerantului, e exagerat; vărsările acţionarilor nu s’aft făcut la timp ; o parte din capitalul social s’a perdut înainte de formarea definitivă a societăţii. Priu ur-
mare cum vedeţi sunt o mulţime de infracţiuni la aoea lege.
Afară de aceasta consiliul de administraţie, aprobă totdeuna compturile, maî ales oând acţiunele nu-I a costat nimic.
—	Şi apoi ?
—	Apoi, cumpărând un număr 6re-care de acţiuni cu un preţ mic, poţi chema în judecată pe gerant sau la civil sau corecţional, cerândul să ’ţî ramburseze integral titlurile.
—	Şi dacă s’ar întâmpla aşa ?
—	Dacă s’ar întâmpla aşa atunci d. de Villepont va fi sigur bancrut, şi aceasta bancrută va fi fraudulosă !
Trelauney se sculă.
—	Ţine, zise el lui Combalou, al doilea â compt.
Şi îl dădu al doilea bilet de o mie franci.
Combalou salută de trei ori cu respect pe Trelauney.
—	Bietul Villepont ! continua englezul, aş fi forte fericit se pun mâna pe afacere ! La revedere Cambalou...
—	Am onorea a vă saluta, mylord.
—	Am pus mâna pe onul, zise Trelauney,
XXI
Uii supert la Fraţii Provensali
In acea seară era întrunire frumăsă in salonul albastru al Fraţilor-Provensalî.
Erad întrunite acolo multe irumuseţt din societatea aleasă a bulevardelor.
Mariana de Fer, Yvonne Pen Hoet, mica Bretonă cu perul creţ, domuişdra Fraise rizitore şi nebunatică şi două-trei dintre recrutele pe care Lle face miseria saB lenea.
Un lucru e de observat, populaţia Parisului devină în fie-care zi mal senătdsă, mal luminată.
Bohemiî cari jumblă pe bulevarde şi trăiesc din pungăşii sunt copil părăsiţi, trecuţi prin manele justiţiei, umblă va-gabon4I pe strade armând exemplele rele ale altora.
Adevăraţii copil aî Parisului, lucreză ca şi părinţii lor şi trăesc bine.
Fetelor de lucrători le place a lucra şi sunt mândre a trăi din muncă.
Viciul e o escepţiune, ca probă e că femeile de stradă, cari umb'ă ndptea pe bulevarde sunt mai cu semă femei venite diu provincie seu din streiuătate.
www.dacoromanica.ro

TELEEGRAFTJL — i APRILE 1886
Aae. sstsw*;y
o lungă inscripţiune. Amândouă, astădf sunt cunoscute aub numele de Cerdacul lui Ferenţ.
Cronicele şi tote documentele ce s’ad găsit, dintre care de o importanţă capitală, sunt acele publicate de d. St. Emilian în Convorbiri literare, precum şi tradiţiunea ce s’a păstrat încă, dic că în acel loc a l03t o bătae intre nemţi şi moldoveni ajutaţi de tătari ce erau în serviciul luî'Mi-hail Racoviţă V. V. Acostă ciocnire a a vut loc cu ocasia răsboiulnî dintre Tu ci şi Nemţi la 1718,—?i oricât de mici ş; de neîi semnate ar ii rămăşiţele ce maî^sunt despre acesta ciocnire, pentru noi ele trebue sg aibă o importanţă colosală, de 6re-ce este încă unul dintre semnele trecutu ut, venerate de orl-ce român adevărat.
Cu cât timpul a îngrămădit mal mult muschid asupra lor, cu atât trebue s§ fie mal scumpe,—şi cu cât rugina s’a aşternut maî grosă peste ele, cu atât trebue s8 ne fie mai pieţiose.
Movila Ini Ferenţ (numită ast-fel după numele căpitanului austriac Franţoj sâd Ferenz,^ care â fost înmormântat acolo, dnpe ce a mnrit cu al sel în bătaia ce a avut cu Moldovenii şi Tătarii, a început a se prăbuşi în partea despre răsărit şi osemintele celor îngropaţi acolo ad început a eşi la suprafaţă. Bucăţi de cra-niurî, câste, omoplate şi alte osămiute sunt
expuse a fi înprăştiate.
£
Un atentat misterios.—pilele trecute s’a săvârşit în Frankfurt la/M un atentat in nisce împregiurărl forte ciudate. Iutr'una din serile trecute a fost găsit nn om cu nisce răni fdrte grave la cap, zăcând pe piaţa teatrului. După ce un medic a fost chtmat de l’a pansăt, rănitul a fost transportat lâ spital. El declară că puţin mal înainte a fost oprit de un om necunoscut care i-a propus ca se eBecute un atentat în potriva rmuî funcţionar poliţienesc. Neounoscutul li dădu nn pumnal şi o sumă de bani, aneninţendu-1 tot de-o-detă, c'iîn cas dâcă nu va împlini atentatul, dânsul va fi ata-eat.^El a refusat propunerea necunoscutului şi plecă înainte. Intr’una din stradele laterale şi neumblate de lângă piaţa teatrului, el a fost atacat de odetă pe din dos şi răuit în maî multe locuri la cap cu un cuţit.
*
înecat —]In dioa de 26 Marte trecut, copilul locuitorului Vasile Neagu din comuna Mănjina, jad. Covurluiu, anume Ior-dachi, în etate de 2 ani, eşind din casă. pe când mama lnî, Iona, se ocupa a ţese pânză, s’a dus pănâ la fântâna din apropiere a locuitorului I611 Ionaşcu, în care cărând s’a înecat.
*
Hidră arsă.— In «Jiua de 20 Marte trecut, din scânteile eşite din maşina drumului de fier de la mina de cărbuni Bahna, s’a aprins o mără a locuitorului Trailă Lungu din comuna Vârciorova, judeţul Mehedinţi, armând ca deseverşire. Mora era situată la 10 metri depărtare de linia dramului de fier.
Un incendii! întâmplat de cuiând, a prefăcut în cenuşă hanul de pe proprietatea d-î’uî A. Lupagcu din comuna Câmpurile, judeţul Put-na.
Rău-făcătOrî. — In năptea de 23 -24 Marte trecut, necunoscuţi făcători de reie ad pus foc la o clae ca de trei care fen a locuitorului Duţă Spătaru, din comuna Runcu, judeţul Dâmboviţa. In urma ajutorului dat de locuitori s’a putut scăpa a treia parte din fân.
B’a început o anchetă la faţa locului, pentru a se descoperi autorii incediuluî.
*
Fân distras. — Ia sera de 25—26 Marte trecut, făcătorii de rele ai! pus foc la 2 stoguri de fân ale d Iul La^er Yecsler din comuna Hălărescî, judeţul Tulova, cau-sându’l o pagubă aproximativ de 800 lei.
Până în presinte nu s’au putut descoperi autorii acelei fapte, cercetările continuă.
Copil înăbuşit. — In săra de 29—30 Mart« trecut, femeea Dobra G. Burlacu din comuna Cârpinisoea, judeţul Buzeîî, s’a culcat cu nu copil al şefi ancms Ion, ce era născut nnmaî de 51 dde; peste nopte, pe când femeea dormea, ea a înăbuşit, fără voe, copilul, pe care, când s’a deşteptat, ’l-a găsit moit.
*
Sinucidere.—Gheorghe Dinu, cântăreţul bisericeT din comuna PufescI, judeţul Put-na, fiind bolnav de mal mult timp, a încercat a se sinucide voind a ’şî tăia gâtul cu o cosa; fiind surprins inse asupra faptului de soţia şi mama sea, nn a putut se’şi îndeplinescă kotârîrea causându’şt numai o tăietură la gât.
Pacientul s’a trimis in cura spitalului de la reşedinţa plăşel.
U1.TIMK SCTRI
Paris, 14 Aprile.
Rusia insistând pentru primirea pur şi simplu a hotărârii conferinţei de către prinţul Alexandra, nu se ştie încă dacă reservele, cu cari prinţul Bulgariei a însoţit aderarea sa, n’are sg provdce noi dificultăţi.
Paris, 14 Aprile.
Se confirmă că marile puteri ai! şi început întrevorbirî pentru a face un nod şi forte energie demers pe l'ngă cabinetul din Alena, spre a’l face să demobiliseze trmata grecescă.
Londra, 14 Aprile.
Camera comunelor s’a amânat într’un mod definitiv pentru 10 M»id când se va face a doua citire a proiectelor d-lui Gladstone.
Roma, 14 Aprile.
Sesiunea parlamentului s’a amânat.
Viena, 14 Aprile.
Prinţul Alexandru de Hessa a sosit adl diminăţâ. El va sta câte-va <jile.
Berlin, 14 Aprile.
Prinţul imperial s’a îmbolnăvit de vărsat.
Brindixi, 14 Aprile.
Consiliul sanitar local a constatat esis tenţa boierii sporadice; c&raet rul epidemiei e puţin periculos.
Constantinopol, 14 Aprile.
Generalul de brigadă Şakir Paşa şi maiorul Mehemet bey ai! fost desemnaţi de P6rta pentru a se înţelege cu delegaţii prinţului Alexandru, relativ la delimitarea teritoriilor retrocedate Turciei în re* giuuea muntelui Rodope.
Constantinopol, 4 Aprile.
Ştirile primite din Ateua, permit a se crede că cu votul camerei, d. Delyanis nu voieşte să începă îndată lupta.
Constantinopol, 13 Aprile.
In urma măsurilor energice luate de Părtă, agitaţiunea de la Horan a iutrat într’o cale de împâcâciune. Şefii Druzt, autor I mişcării, au trimis delegaţi la Damasc pentru a regula pe cale pacinică diferendul ce esistă.
Incidentul turco-muntenegrean s’a terminat.
(Havas)
Din ediţia de s6ră 7 ore s6ra
Viena, 14 Aprile.
D. Sturdza a sosit. Se 4*ce că el aduce consimţimentul cabinetului român la alegerea Vieueî ia loc de întrunire a delegaţilor însărcinaţi cu pregătirea noului tratat de comerţ austro-româa şi că vine se supniă cabinetului vienez programul nego-ciărilor. Dacă acest program jva ti primit
aci, negociările se vor deschide ’ septămâna viitdre.
Londra, 13 Aprile.
Camera comunelor. După un discurs e-locinte al d-lul Gladstone, camera a ho-tărit se se procedă la a doua citire apro-iectnluî irlandez. Data acestei citiri e fie -sată pentru 6 Mal. Yotul va fi atunci decisiv.
Proiectul d-lul Gladstone câştigă teren. Nu e imposibil ca el se fie adoptat. Reuşita depinde de votul a vre-o 30 de liberali cari şovăiesc încă.
Londra, 14 Aprile.
Times propune se se esercite o nouă presiune asupra cabinetului din Atena, pentru a-1 face sg desarmeze şi de â-I da, în acest scop, nn*altimatum.
Constantinopol, 14 Aprile.
Consiliul de stat studiază măsurile ce trebuiesc luate din causa atitudinii autorităţilor Rumeliel, atitudine ce e contrară disposiţiunilor statutulnî organic.
(Eavas)
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
2	Aprile 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jura., sub preşedinţa d-iul Gh. Chiţu, fiind pre-senţi 96 deputaţi.
După cetirea sumarului şi comunicărilor, d. Mucinic Dinescu mulţnmesce guvernului şi Camerei, pentru legea vâmjeriî bunurilor statului, în numele mal multor locuitorl săteni pentru că Ie a dat ocasiu-nea de a cumpăra şi el pământuri. R6gă apoi pe d. ministru a’l domenielor să pue de urgenţă în vânzare moşiele destinate pentru acest scop ţăranilor.
D. Lupulescu protestă în contra cuvintelor pronnnţate erî de d C. Zamfirescu oontra'directoralul şi consiliului de administraţie la Casa de depuneri şi depune demibia sea, cum şi a d-lor Poenaru Bor-dea şi Iăn Fundescu din acel consilii!.
Adunarea re]pinge demisiunile.
Se trece apoi în secţiuni pentru ca A-dunarea se se ocupe de mal multe legi urgente.
La redeschidere se decide ca mâine jouî se se încâpă discufiunea tarifului autonom.
Se cerceteză şi se admite bugetn dota-ţiuneî oştirei pe anul financiar 1886—87.
Se voteză împrumutul de lei 300,000 comunei Piteşti pentru localuri de primărie şi casarme.
Se cerceteză proiectul de buget al casei pensiunilor pe anal financiar 1886—1887, şi votul in total se amână pe mâine, din causa unul amendament propus de d-1 Cogălniceanu pentru a se menţine doul amploiaţi ce s’ad redus de comisiunea bugetară, şi care amendament nu a întrunit majoritatea reglementară, nici pentru respingere nici pentru admitere.
Se votezi următorul proiect de lege:
Art. unic.—Art. 12 din legea monetară din 14 Aprile 1867 se modifică după cum urmeză :
Pe lângă monetele de aur fabricate după sistemul monetar decimal, se vor maî primi la casele publice şi urmâtorele monete de aur străine după valorea lor al pari, Insă:
Monete germane: 20 mărci, lei 24, b. 69; 10 mărci, lei 12, b. 35.
Monele englsze: 1 suveran său livră sterlingâ, lei 25, b. 22 ; jumătate suveran, lei 12, b. 61.
Monete turceşti: 5 lire, lei 113, b. 92; 2 şi jumătate lire, lei 56, b. 69; 1 liră, lei 22, b. 78; o jumătate liră, lei 11, b. 39l
Monete rusesc!: 5 ruble (imperial), lei 20, b. 66 ; 3 ruble, lei 12, b. 40.
Aceste din urmă monete rusesc! ae primesc numai cari sunt bătute după 1850.
Se ia în desbatere următorul proiect de lege :
Art. I. Exploatai orii de păcură, orl-eare ar fi condiţia lor faţă cu proprietatea solului şi ort-care ar fi numărul asociaţilor, vor plăti o singură dare fixă de fie care puţ de păcură, câte 24 le! noui pe an.
Art. 2. Proprietăţilor particulare, pe
cari se fac explrataţiunî de păcură, li se va calcula la venitul supus imposituliu fon-ciar aceea ce iad de la exploatatori, fie In bani fie în natură, sub nume de dijmă, fără ca acesta sumă să trecă peste a cincea parte din producţia netă a puţurilor de păcură.
Art. 3. Proprietarii cari fac el singuri şi exploataţiunea, vor plăti darea fixată la art. 1 şi li se va calcula la venitul fonciar supus impositulut numai a cincea parte din produsul net al puţurilor de păcură.
Art. 4. Puţurile de păcură, cari vor produce o cantitate maî mică de 10 tone pe an, vor plăti numai :pe jumătate din darea prevedută la art. 1.
Art. 5. Tdte transacţiunile si mutaţiile dreptului de exploatare, ce exploatatorii a& asupra puţurilor lor, fiind considerate ca bunuri mobiliare, nu vor fi supuse la altă taxă de timbra săd înregistrare decât acele la cari sunt supuse asemenea acte pentru cele-l-alte bonuri mobiliare.
Se votăză un amendament al d-lnî But-culeacn care prevede ca puţurile carî nu dad mai mult de 15 tone, se plătăscă pe jnmetate.
Legea în total nu întrunesce numărul reglementar şi rămâne a se vota mâine.
Şedinţa âe rădică la jorele 5 jumătate, anunţându-se cea viităre pe mâine.
SENAT
2 Aprile 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub preşedinţa d lui D. Ghica.
Presenţî 72 d-nl senatori.
Se voteză din nod indegenatele d-lor dr. Avram Mikaid şi Iosef Frideric Neuman care în şedinţa precedentă n’ad întrunit ma joritatea reglementară.
D. preşedinte comunică ordinea (J'Iel-
Interpelarea d-lnî C. Mârzescu relativ la tarifai autonom se amâoă nefiind present d ministru respectiv.
D. general G. Aughelescu, raportorul comitetului delegaţilor,- citesce raportul şi proiectai de lege relativ la legea drumurilor.
Discuţia generală este deschisă.
D E. Verga't combate legea în ceea oe privesce cum sunt distribuite 4>lele de lucru, iar în priucipid este pentru acestă lege
D. Radu Mihai, ministru de lucrări publice, dice că crtdea că legea se va lua în consideraţie fără discuţie, de a"ea rdgă pe Senat a o discuta pe articole.
D. Cr. Ştefânescu Gogu, combate proiectul de lege.
Legea se ia în considerare.
Se citesoe art. unic.
D. F. Obedeanu susţine proiectul,
D. P. S. Aurelia» asemenea susţine legea.
D. M. Atanasiu rorbesce contra închiderii.
D. S Şomăneicu propune un amendament.
D. preşedinte rogă pe Senat a permite d lui Şomănescu se vorbescă asupra amendamentului, şi Senatul aprobă.
D S. Şomănescu susţine amendamentul care privesce mal cu săniă pe ţărani. D-sa dice că este bine ca ţăranii cari ad 4 boi se lucreze 5 dile cu carul.
D. P. S■ Aurelian combate pe d. Şomâ-nescu.
D. preşedinte r6gă pe d-nil delegaţi a se consulta asupra amendamentului.
D. general G. Angelescu, raportor, comunică că comitetul delegaţilor a respins amendamentul.
D. 1 C. Brătianu, prim-ministru, es-plică că cel cari au mal mulţi bol trebue se lucreze cum se prevede în lege şi ar fi bine se se adaoge un amendament.
D. preşedinte suspmdă şedinţa pentru câte-va minute spre a se consulta Senatul.
(Şedinţa urmeză )
3
Uleie Minatiii iii eli|ia ie asfiră
Sa telegrafiiază din Berlin că poliţia criminală de acolo cerceteză după autorul unei mare boţii săvîrşite la poştă. Dintr’un pachet postai, adresat către o bancă de acolo, B’a furat în ndptea de 30 Marte o scrisore recomandată, care conţinea efecte in sumă de un sfert de milion de mărci. Nutnerile hârtiilor furate sunt până acuma necunoscute.
— o—
D. I. C. Brătianu, a primit aijî în audienţă pe d. Cautacuzino, directorul general al drumurilor de fer, precum şi pe d. N. Fleva, primarul capitalei.
D. genera' Buaisteanu, comandantul diviziei a 4 din al 2-lea corp de armată, a-ducând la casa sooietăţeî Crucea Roşie suma de lei 3,058, produsul seratelor date în folosul acestei societăţi de d-nil oficerî din garnisonele PloiescT, Târgovisce şi Câmpu-Lung; şi adică lei 2,140 din PloiescT, lei 518 din Târgovisce şi lei 400 din Câmpu-Lung.
Comitetul se grăbesce a esprima recu-noscinţa sea, atât d-lor oficerî aî garni-sdnelor sus numite cum si d lui general Budişteanu, prin a cărui iniţiativă s’a dat seratele.
—o—
Un furt de 16,000 de lei s’a comis ieri nopte pe calea Rahoveî, 59, la dâmna Grăjdănescu.
Numerile obligaţiunilor furate sunt ur-mătdrele: 12,657, 4,935, 21,516, 24,212, 18,194, 18,200, 24.475, 18,206, 23,697 şi 24,474.
Luni, 7 Aprile, orele 12 din f Profesor Ah OrSsCU, preşedintele societarei corpului didactic, va deschide sesiunea congresului didactic care în anul acesta se ţine în Bucurescî.
D. profesor C. C• Dobrescu, în numele comisiuneî permamente a congresului, va expune în resumat lucrările şi soluţiunile congreselor trecute şi va pune în vederea congresului conclusiunile memorielor pre-sentate.
După acea se va începe imediat desba-terea asupra cestiuneî urmăidre: Organi-
sarea învăţământului primar urban. Acestă discuţiune se va urma şi in cele două şedinţe următore.
Şedinţele congresului se vor ţine în sala
teatrului Orfeii, strada Ştirbel-Vodă. Lo-jele şi tribunile sunt la disposiţia publicului.
—o—
D. Percy Sanderson, consul general al Mare! Britanii la Galaţi, care fusese însărcinat cu gerarea afacerilor Legaţiunel engleze pe timpul absenţei E. S. Sir White, plecă adl la postul săd.
—o-
Gu trenul Fulger de adl a sosit în Capitală d. Creţnlescn, ministrul plenipotenţiar al României la Peterburg.
—o—
La 3 Aprile la ore 8 şi jumătate săra d. dr. Ştefânescu Sache va vorbi în sala Ateneului despre Apele minerale din România.
—o—
D. Const. C. Nanu, al doilea secretar al Legaţiunel nâstre la Paris, a fost numit oavaler al ordinului regal spaniol Isabela Catolică.
Sala Orfeu.—Distra marc representaţie în beneficiul artistului German Popescu, ca ^ bine-voi-torul concurs al d-lor profesori Maceanu şi Ve-lescu şi al gimnasticilor români: d-na Petrescu şi d. Traian Lupu. Se va epresenta pentru prima <5r» o frumdsă comedie . Fata cojocarului safi 3000 galbeni teşite.
Germane, poloneze, italiene, engleze, noi venite invitate la su >eul fraţilor Provensali nu se chemai! de cât după poreclă.
Cavaleri erai!; Escelenţa Sea Riasis-Bey, ducele de Trebezunda, d-1 Raoul de Viile-pont, şi vecinicul baron de Maucourt care umbla în tote părţile; trecea de idolul Y-vonneî Pen-Hce1.
Candelabrul era aprins; cinci-^ecî de lumânări ardeii pe cămin.
Ferestrele ce dadei! în grădina Palatului Regal erai! întredeschise fiind prea mare căldură, cu tote eă abia era ps la sfirşitul lui Aprile.
—	Ce al făcut cu Adrian de Saulles ? întrebă Mariana de Fer.
—	Adrian, respirase Raoul s'a lăsat de ale lume!... Cred că mâine trebue se se iscălâscă contractul.
—	Deja?
—	El nu crede că e prea degrabă.
—	Ce maî noutăţi sunt a^I?
~~ O noutate mare, domnelor.
Vorbeşte, strigară de odată t6te femeile.
—	De sigur aţi ve^ut ia Boia de Bou-logne pe acel englez.
—	Lord Trelauney ?
—	Tocmai.
Era un concert de esclamaţiunî, în tocmai ca overtura lui Tannbăuser.
—	Ce echipagid măreţ, ijicea ana!
—	Se dice că e f<5rte bogat?
—	Aşa de bogat, <)'se Raoul, în cât, în 4’ua când a sosit la Paris a cheltuit eincl-spre-ijece sute mii de franci.
—	In două-^ed şi patru ore?
—	Nici mal mult nici mal puţin. Ştim un lucru, că în timp de opt 4ile casa Vil-lepont a fost sdrnncinată.
Mariana de Fer privea pe Riasis-Bey, apostrofându-1 ca obrăsnicie.
—	Ce cBcî tu de acestea? îl întrebă ea. Ta pojl să scoţi tdte bijuteriile să le anini în urechi, nas, şi tot nu vd Întrece pe iordul Trelauney...
Turcul voia să respun4ă, cănd de odată uşa se deschise.
—	Iată şi lordul Trelauney ! strigă Raoul.
Englezul salută ou r&odlă şi d. Raoul 11 presentă la toţi.
—	Daţi supeul l strigă ducele de Tre-bezonda.
Intr’un moment masa fu pusă, şi şampania curgea în sticle.
—	Escelenţa vostră stătea mi se pare la Cair înainte de a veni la Paris ? întrebă Trelauney pe Riazls-Bey.
—	In adever am stat la Cair, tn urmă am fost exilat în urma unei turburârl; de acolo m’am refugiat la Djibah... reşedinţa unchiului med Ahmed-Paşa.
—	Care la rindul sed, urmă englezul, a fost silit să vă îndepărteze.
—	De unde sciî acesta ? întrebă cu mirare Riazis-Bey.
—	Mi se pare, reluă Trelauney că era să el locnl^de comandant al unchiului tel Mi s’a spus că într’o nopte s’a trezit cu nişte dureri violente. I s'a dat contra o-tiavă şi bietul paşa a scăpat de morte. El presupunea că otrava î-a fost dată de nepotul sed.
—	La noi lucrurile se petrec ast-fel, se dice : scolă-te tu se stad ett!
Femeile începură a rîde de acâstă glumă se vorbi de t6te în timpul supeulul.
Fructe erad cu abondenţă la masă, co-şuleţele erad pline ou fructe de ananas,
struguri, fragi, smeură şi alte; tote fructele costat! cincizeci de napoleoni.
Un lached oe servea la suped aduse doue cutii cu ţigarete.
Noi nu fumăm asemenea ţigări zise A-rabul, se vfi dad ed ţigări Turceşti.
El 4ise lacheului.
—	Chiamă pe servitorul med Aly.
Numele Aly lovi pe Trelauney.
—	Ţigări pentru ţigării şi ed am ale mele.
•— Chiamă pe servitorul med Surypere.
Aly şi Surypere intrară d’odată.
Riasis se schimbă la faţă.
Privrea lui Trelauney cădea ca o lumină asupra lui.
Riasis se sculă, Trelauney stătea jos, un minnut fu tăcere, în acel moment Riasis şi Trelauney se uitad unul la altul cu ură şi provocare.
—	E Fourgat! credea unul.
—	E monseniorele I murmură altul.
Monseniorele se întrebă cine putea să
fie omul ce era înaintea Iul.
Era el acel necunoscut pe care ’1 străpunse cu pumnalul şi '1 pusese în acea pivniţă ?
El eşa din mormântul sed, dar dacă ' fisionomia lui putea să fie falşă, tinereţea lui nq era.
Lordul Trelauney era prin urmare urmaşul lui Fourgat, care a fost ucis în nâptea de 23 Noembre.
Lordul Trelauney, moştenind puterea lui, voia el se resbuoe morte a şefului celor douSŞeci şi unu ?
Se înţeleseră.
Unul avea frică, acela era: Riaziş-Aly.
Cu tote că era înspăimântat, se hotărî se lupte din tote puterile.
Ducele do Trebezonda. propuse să" se jdee bacara,
Baronul de Maucourt perdu îndată optzeci mii franci.
Ii câştigă Trelauney...
—	Mâine, mylore, zise baronul fdrte emoţionat, vă voi aehita de datorie.
—	Cum vel voi, respunse Trelauney.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 4 APRILE 1886
«a

LIMA ANKER
Linie naţionala aaslro-imgara, concesionaţii
Cea mat sicmă, mal bună şi mai eftină linie dela
Triest şi Fiunie la New-York
Vaporul „ALEXANDRIA" (2017 tone) Plecarea din TRIEST .... 15 Aprile Plecarea din FIUME ..... 17 Aprile Bileto directe do pasageri şi transporturi directe de mărfuri şi conosamente de la Vioria,: Budapesta şi alte staţiuni principale ale Aus-| tro-Ungariei la t<5te looal.tăţile priucipalo alei Americel de Nord.
Incărcămiote se primesc pentru porturile intermediare din marea Mediterană.
Amănunte de la
I. W. CHAPLIN
Representantul’d-lor Henderson Brothers, Triest.
ii! Pentru curioşi ii!
Mult cunoscuta preţlicătdre a trecutului, presantului şi viitorului, d na A. Alexandrescu, prin ştiinţa sea ou cărţile Ungare, Mahomedane şi Zodie etc., va arăta întrăga viaţă, gândurile şi destinul precum şi orî ce evenimente, predice modul cum se ajunge la realisare şi interesele din trecut, present şi viitor, arată orele şi timpu do noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţi phisionomiştî şi chiromantiştl au rămas uimiţi ascultând’o. — Domiciliară în strada Traian No. 94.—la finele tranvaiulul stra-del Că’ărsşl la drăpta_____
AVISU
De Yen^are Cofetăria Griviţa din Buz6fi, situată la posiţia cea mal bună (colţ), fiind bine asortat cu t6te articolele pentru acestă branşă şi cu t6te aparatele trebuincidse, precum şi mobilier pentru instalarea unei grădini, cu condiţiunile cele mal convenabile. — Amatorii sunt rugaţi a se adresa la sub-semnatul, fie în per-s6nâ fie prin corespondenţă.
C. Rădulescu, Buznii.
CURSUL BUCURESCI
casa m si mm
THOWIA TACIU
Nr. 4 —- Strada Lipscani — Nr. 4 îi) noul palat Dacia-România Cornol pe jian de 2 Aprile 1886.
VSnd.
1885
Banca Naţională a României
SITXJA.TITT3STEA. S-OEM: A. IR .A.
1886
5°/0 Rentă amortisabilă. •	.
5°/a	» română perpetuă
6°/o Obl. de Stat [rar. convertite] 6°/° „ C. F. Române . » . 59/a ,(	Municipale . .
lOffl. „	Casei Pens. [800 1.]
5°/o Serie, funciare rurale .	.
I°/o	,i	„	i»	•	•
5°/o	„	, urbane . .
OVo	t,	>	„	•	<
73/o „
impr. cu prime Bncnresol [20 fr.j 59/o Comunale nuol .... baim Prevederea .	■
mVbJBSE
Aur contra argint aafl bilete
Bilete de Bancă...............
Fiorini val. Austriacă . . -Mărci Germane .... Banc-note Fraacese .	.	.
Ruble de hârtie
Oumy V 96i/2
90 89
74'/* 210 868 4 102'/, 82
91 9)
81
l3.»/4
,00
1.28
9fi','2
2,45
W h
91
90
75'/, 215 87 '/2 1031i4
83
92 ICO
33
14.
2 02 1.25 lW)I/2 2.55
SCROBEALA ALBA
IN CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mal bună Scrobelă albă este aceia de la Cassa F. HEOMANN & C-ie din Anvers, (Belgia) şi care concnrăzl în calitate ou cele mal bune mărci engleze, fiind cu ’<5te aceste mult mal eftină.
Se efsctuăză în pach-te de 2 'V kilo cu etichete, precum şi în cutii de '/■>, lU, ‘!f, şi '/16 kilo cu etichete în chromo-litografie.
A se adresa pentru preţuri şi condiţiunl la
H. WAJRTHA
Repre-ientant general nentru România. — BucurescI,
fă.
7\
30 Martie	ACTIV	22 Martie	29 Martie
348195141	n (Monetă. . . 	*	34589878	35001201!
25848296	°a8a(Bilete ipotecare		25915100	25916945
676187	Efecte de încasat . . 			443716	427935
15421720	Portofolii!, român şi străin		19184311	19709987
195511&9	împrumutul garantat cu efecte publice • . .	15030220	15187635
11865354	Fonduri publice		11988641	11988641
1053409	Efectele fondului de reservă		1901615	1901615
1347570	Imobili		1994612	1994612
194954	Mobiliar şi Maohine de imprimat ....	167471	167471
142384	Ckeltuell de administraţiune		121277	122227
11726700	Deposite libere		17906520	17264620
18053190	ComDturi curinţl		18650344	18424678
1245253	„ de valori 			2326503	2207635
141945719	PASIVU	150310508	150315202
12000000	Capital		1200000	1200000
1418086	Fond de reservă		1901957	1901957
	Reservă de amortisarea Imobilului		97785	97785
83256680	Bilete de bancă în circulaţiune	 Profituri si perderi	;	96918650	96811470
443659	Dobân4' beneficie diverse		368519	403120
11726700	Deposite de retras		17996520	17264620
30865793	CompturI curinţî . 			19739537	20625409
2234301	> de valori ... 1	j	1287540	1210841
141945719	{	150310508	150315202
KULŢĂMIRE
Sămbătă 22 corent, ora 8 s£ra e-ram s6 cad victima unul incendii! îngrozitor, care printr’o întâmplare s’a aprins laboratoriul meu de cofetărie aduc mulţumirile mele d-lul Poliţaii! S. Vasilescu şi agenţilor d-sele, cari, prin graba şi curagiul ce aii depns, focul a fost local isat şi stins.
0. lîăflulescii, Buzcu.
Be Vânzare
O casă marc cu grădină, în . trada Cosma No. 1. — Doritorii se pot a-dresa la administraţia acestui diar.
D-şdra FJeonora Silbert
ABSOLVENTA DIPLOMATA A CONSERV. DIN VIENA
Fostă elevă a prof. Iul. Epstein
S« recomanda on.pl), patru leciium de plano
Str. DOAMNEI, No. 5.
DumnezeS să’ţi ree plătească ! Mulţumeso de mii de ori pentru extractul de ulei pentru urechi trimes j ■mie, care m’a vindecat cu desăvârşire; j cacî iarăşi aud fdrte bine. E de mirare; aceasta căci în curând împlinesc 80 anî.
Mulţumindu-v§ încă o dată, rămân al d vâtră servitor.
Vosag de Andor
RE0UN0S0UT E2TRACT RE1,UMIT
Uleiu pentru Urechi
Se p6te căpăta pentru 8 fr., cu instrucţiunile întrebuiuţăreî de la medicul so-j cundar O. R., Dr. Schipek.
Deposit principal la Ignatz Lobi, | Fiena, IX, Seegasse 8.
I
r
Banca Naţionalii a Komâniel
La 3 (15) Maia viitor licitaţiunea în localul Băncoî, pentru furnitura a 5000 metri tablă de aramă.
A se vedea condiţianile la Direcţiunea Lucrărilor, strada Smârdan, casa Ioanide.
De închiriat Etagiul al doilea
al caselor din Calea Victoriei, între Hotel Imperial şiColetăria Râdulescu, No. 51 bis, avend un salon mare, cinci camere s. ţidse, bucătorie şl pivniţă, privată, cişmea în curte, sonetărie în tdte canierlle, tdte plătibile de proprietar. 0 ebit de acestea mal este de închiriat la mansardă odăi cu lum. A se adresa la proprietar în Calea Rachoveî No. 145, in ori-ce fidela 8 ore a. m. până la 6 sera.
Bătături sau Negi
firi {,.
1	||	(, s j Se depărtdză sigur şi fără au-
la J. Jl Vil rere 'n timpul cel mal scurt prin ungerea cu tiuetnrfl de bătături renumită şi singura adevărată a Ş lui Ravaluer, ain Pharmacia roşie în P- sen
! CD Costul unei sticluţe cu car- 1 |p I , ton şi cu pensulă	I III»
Deposit în BucurescI la d. Farmacist Ru-îdolf Schmettau, farmacia Curţeî Regale-

Oe închiriat ş de vânzare-
de la sfântu Gcorge
Casele din strada Scaunele No. 11, couţinend opt camere, dependinţe, grajd, şopron, p'mniţâ, grădină etc.—Doritorii se pot adresa la proprietar d. M. Ionescu, strada Colţii No. 10.

NUMAI DE LÂNÂ DE 0IE CURATA
pentru nn m fle o statură mijlocie
PENTRU Un COSTUKI
4 fiorini 96 cr. 8	„	-
IO	»»	75
12	„	40	cr,
din lână bună;
„	»	mal bună;
„	»	fină
„ iv vi,	„	»	cu totul fină
PlaidurI de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 fl.— Costume f<5rte fine, pantaloni, pardesiul!, stofe de haine şi mantale de pl(5e, titlu, loden, commis, eammgarn, cheviots, tricouri, postavuri pentru ddmne şi postavuri pentru biliard, peruviene, doskings, recomandă:
Fondata în
Mostre franco. Modele pentru d-niî croitori uefrancate. Am în permanenţă un deposit de postavuri 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că cu’marele mele afaceri iuternaţionale îmi remân o mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar sunt silit să me desfac de asemenea resturi cu reduceri mari sub~pi-eţul de producere■ Ori ce om cu minte t ebue să recu-ndscă ca din resturi aşa de mici nu se pot trimete mostre căci la câte-va sute do cereri de mostre in cel mal scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie când diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi ; în asemenea caşuri mostrele se taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asemenea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba sau să trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbele germană, ungară, bohemă, polonă, italiană şi francesă.
- -	^,-T narz	*r ttnaeaggwl

Elisareth Hardine
m6şa cu diplomă din streinâtate
Fostă directore a Spit. de moşit din Kazan,
DâcoiMitaliiiiiî de la orelslO—12 a. m.
STRADA COSMA, no. 1.

12.
, ^ vr~T-y'rr'' «tt 1 n
vâa^aps
Una MAţ NA tipografică No.
cu stiiugâtor şi numgnttor
D verse car-eter de litere, precum şi materii 1 puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie în p ovincie Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner 1. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bueuresc%


Lecţiuni de Dans
OTEL FIESOHi, Strada jŞBLÂBI, camera 24.
Sub-semaatui are onore a aduce la | cunoştinţa onor, public că dă locţinnî de dans atât privat cât şi la domiciliul s'u
C A R Olt 'SZAMAZVI
Profesor da Dans.
wr—
d Se ilili)!
4 3,^81 rada' BUCUREŞTI ^-Vodă^iS,
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bucureseean şi intregal ţeri, că în fabrica mea, superidră tutulor lubricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în BucurescI, «tradd Radu-Vodâ, No. 45, se fa-briefeă stofe indigene diu lână curată din ţerâ pentru costume bărbăteşti, care le vend cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, oe este tof-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesci de comandă cu cea mal frumdsă tăetură după jurnalele cele mal nuol, cu pi-eţ moderat 1L1F, M. I'OPP.
Fabricant de Postav şi Croitor,
Slr. Radu-Voda, 34 si Acoatmiii, 28.
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată de câtre cei mai însemnaţi Medici, în S ROM CHITE, CATARURI, TUSE OPiNIATRE,
SOLE OE PEPT (Oftica), RACKITISMiUL (Copii scrofuloşi şi diformi).
Modul înlrebuinţărei: Fie-care lingură întruă jumătate pahar cu apă şi jachar.
Ph1-’ S*^.TJ=X"./4.XT£3HSŢE?,«3-S, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tdte Ph1*.
ingwjgp&aa
S;ir yţ FABRICAREA CARAIBI ‘
Sisteme aprobate şi de construcţiile ce e maî solide pemru Lbricnrea eftină a
Cărămidiior ordinare-, săpate, fasonate si refractare
Tuburi de avânturst, pliln pentru trotoare şi vestibule, Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect gi âtis şi franco LOUIS JAEGER feld-Oologne^tGermania), .
0 bunâ îngrijitore arta bucătăriei, limba
germană şi română caută un loc într’o familie o-norabi'ă. — A ?e adresa în strada Domniţa Nas-asia No. 4.
MT A ŢI O UT,il Ia ii
societate seiier lă ae asigurare în Bucureseî
Aprobată prin decret regal No. 225 din 25 Ianuarie 1885»
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1-000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reservade premii si fond reservă 650300 lei
„Naţionala" asigură :
1. In contra dannelor de lucendiă. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) ct participări de 15°/0 din beneficiul realisat din acesta ramură în ţdrâ.—Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.—IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face a 1-gurare asupra vieţei.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 700;0 din beneficiu în com-binaţiunile urmâtdre i asigurări asupra vieţei uneia sau -a două persdne, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următdre :
Asociaţinuî mutuale de supra-vieţui.e. Aso-ciaţiunî în grupuri de 12 aul pentru copil de la z ani jum. până la 9 anî inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite corn-binaţiunl.
PenS la finele anului 1884 „Naţionala** a
realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,00c L n.
DIRECŢIUNEA] GENERALA
Str. Carol 1, No. 9.
SOCIETATEA. DE NAYIGAŢIUNE CU VAPORE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până la altă disposiţiune
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbi după cir constauţele timpului şi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni m it •în linte de orele indicate în acest Itinerar iă. — Pornirea
Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CURSELE N/C/LIPO.A.rtlEILO!R JL»E POSTA
dela Orşova „ Severin „ Brsa-Palanca „ Kaduje zaţ „ Calafat „ Vidin „ Lompalanca „ Rahova „ Beket „ Corabia „ Nicopoli Măgurele Sistov Zimnicea Rusciuc
Giurgiu(8mird.) „ Turtukaia „ Olteniţa „ Călăraş (oraş)
„ Silistra „ Ostrov „ Cernavoda „ Hîrşova „ Gura Ialomiţa! în Brăila „ Galaţi
CURSE iiN JOS :
I	II
Sâmbătă 4 pm. .Luni Duminică 5 a.m. Marţi
«4U
u il	ii
Juoî
Vineri
III.
CURSE
M
il
Luni
)•
8	,,	„
10'°	,.	„
10f,	»	»
..	,1
8“ ..	„
330
^ o	’J
530
°	»	it
7
' . tt	ti
720
• .	>f	ti
u 0
»	»
92o
u	11	11
6 am.Mercnrî 10	„	„
12 ,	”	»
123J
fl	ll
iac 99	>»
245
„	fi	>1
315
„	fl	tl
8	”
®	I»	VI
4	p.m.
5	a.m.
f	-	”
1010 ”
if	ii
1(135
u	>»	tt
1240p.m.	„
3'5
"	»
8» »
530 »
7	„
7« „
90
0	>f	it
925
U	tf	fl
6	a.m Sâmbătă
10 ..
1*21» pm.
123)
1 a	ii	1»
1	>1	1»
45
»	>1
3*5	,,
6	„
8	1.	„
4 p.m j de la G ilaţt
5	a.m
640
i I.
101 „
1035 „ 120 „
815 „ 330 „ 533„
72) ”
„ *1 913 „
926 „
6	a.m.
10 „ 1216 1233 ”
1 „
3» „
6 „
8
Brăila „ Gura lalomiţoî „ Hirş^va „ Cernavoda „ Ostrov „ Călăraşi oraş ,. Silistra „ Olteniţa „ Turtukaia in Giurgiu|Smărd.] de la Giurgiu|3mărd.J
m.
Marţi 9
Mereu :î
ll	- t ll	ll	''li	ff	w ,,	|
Marţi dimineţă Juoi dimineaţă Duminică dimin. |
„ Rusciuc	11
„ Ziinnicoa	11
„ Sistov	u
„ Măgurele	n
„ Nicopoli	11
,, Corabia	11
„ Beket	Joul
„ Rahova	fl
,, Lompalanca	ll
„ Vidin	ll
„ Calafat	ll
„ Radujevaţ	fl
„ Brsa-Palanca	ll
in Severin	ll
da la Severin	Vine I
a.m IO25 „ ‘22) p.m
3	„
5« „
933 „ 730
io3o;;
2 p.m. 2'3 „ 530 „ 10 „ 130 p.m. 4« „ 515
7W „ I6) „ 943 „
I225a.m. 12«
6
845 9 16
Juoî
IN SUS:
I.
9 a.m. „	1035	„
„	22 p.m.
11	3	„
„	B«	,,
930 „ 730
If	*	11
IO»' „
V inerl 2 a 'm. „	915	„
„	533	„
„	10	„
„	11	.1
2I5pm.
„	345	„
„	3"	„
„ „
„	7's	„
„	933	„
„	1«'«	-
Sâmbătă 6 am.
„	8«	„
915 „
12>5pm.	„	12'3 p m.
2	11	,i	2 „
433 „	„	i3« „
5 a m. Duminicăî a.m.
II
S .mbătă 9 a m.
„ 1 >25 „
„	2*> p.m.
n 3	„
„	5*3	„
„	98o	„
I,	73»	„
U8° .
11	l>
Duminică 2 a.m. 1,	2	5 „
530 „
,1	10	„
„•	11	I.
„	2'°	p.m
„	2‘5	„
51» „ 53o „
„	7'»	„
„	955	„
10'o „
6 a.m. 8‘5 „ 9'5 „ ^'Sp.m. 2 „ 43° „
5 a.m.
Luni
Marţi
Cursele VAPOiiULUi LOCAL latre (UliiŢl-TULCEA-ISMAIL
Tiu	‘l0 St. George viitor casele din
IttvUUlrtiV strada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No 22 adu în strada Pescăria Veche No. 9, la d. Stefănescu, proprietar
PRIMA FABRICA ROMANĂ
DE
IIFIR-CÎIMIB
Pornire In jos:
De la Galaţi la Tulcea-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore c Primi plecare de la Galaţi Ia Real şi Ismail la 20 martie (1 April) Galaţi, 3 (15) Martie 189G.
dina.
1886
Pornire în sus :
Dela Ismail laTulcea-Galţi, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim. Prima plecare de la Isuiiil şi Reni 11 G ilaţi la 21 M uta 2 Aprile 1886 INSPECTOR VTUL AGENŢIILOR.
O băutură făcută din lapte, care se întrebuinţa^ cu un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept maî cu sdmă '" contra oftice!; la Oiesa şi lângă Samara, riul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuescî, mulţâmită iniţiativei d-h'J Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi aî acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe caîe-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara o obositdre şi costă mult, pe când calitatea Kifirulm, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în calea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţel, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă-
PREŢUL ABONAMENTULUI
In provincie 100 strcle 100 lei 50	*	fio »
25 »	30 »
Loco BucurescI înapoind sticlele gfilo.
100 sticle 85 lei — b. 50	»	45	»
25	»	22	»	50
Pentru bolnavi neavuţi preţurile vor fi scădute.
Tipografia ţ>iwaiuis T<ş*gr»fnţ“, Caisa iiahoveî No
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4145:
IN BUCUEESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
A B O N A ME N T K :
î’entru Capitală: entru un an .
.	şâse	luni	.
»	ret	luni	.
Pentru Districte Pentru nn an .
»	şăse	luni
*	trei	luni
Pentru Străinătate
Pentru nn an .
*	şăse luul
»	trei luni •
Abonamentele se fac lai şi 15 ale fiecărei lunî-
Dn număr vechiu 25 hani.
Lei 4a » 2° , 12
Ediţia de dimin6ţă
SÂMBĂTĂ, 5 APRILE' 1886
ANUNdUHl ŞI RECLAME ;
Annnciurl pe pag. IV, linia 25 ban 1
Reclame pe pag.	III	...	1	leă
» pe pag.	II	...	3	lei.
» pe pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate « se adresa :
Francia, Ha vas, Laffite & C-nie, 8 place d> la Bourse, Paris.
Fnglitera, Engeuo Micoud, 81 Fiert Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein,& Comp. Vvien. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Bnda-Pest, Servietenplats.
Kedacţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
JDIrisotor1 politic. I. €S« FUHDESCU	Administraţiunea, Calea Ralioveî, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
(După (j ia rele streine)
Marsilia, 14 Apriie.
ţlilele aceste aii avut loc aci demonstra-ţiunî sgomotdse, urmate de grave acte de violenţă. Ele afl fost provocate de alegerea unui conservator în consiliul municipal.
Agr am, 15 A prii ir.
Narodne Novine aprobă memoriul comi-siunil regnico'a-e, care apără cu atâta energia drepturile limbeî de stat. Faptul că Banul Khuen-Stedervay aderă la memoriu, dă o aspră desininţire celor cari îl denunţau ca agent al Ungurilor. Tag-blait, urmând cu studiarea memoriului, critică slăbiciunea Ini In tot ce privesee cestiunile financiare şi economice
Lemberg, 15 Apriie.
Preeglond anunţă din Petersburg că Ţarul, in urma unei propuneri a contelui Tolstoî, a dispus să se publice cu cheltuiala statului o Istorie a Lituaniei, Voihi-niel, Podoliel §i Lcraineî care se dovedescă că decăderea socială şi economică a acelor părţi se datoresce numai esolusivitaţil naţionale şi religidse Polonilor, cruzimilor şi relei lor gospodării Volumul va conţine chărţi, portrete d’ale marilor patrioţi ruşi, şi va fi împărţit gratis.
Belgrad, 15 Apriie.
Sorţii unei înţelegeri între liberali şi radicali aă sporit. Conferinţele şefilor celor doue partide sunt aprdpe de sfârşit. Pentru mal bună garanţie s'aO aşternut în scris o programă comună, care se va trâmite comitetelor din ţeră.
Cernăuţi, 15 Apriie.
Anul acesta se va ţine aci o esposiţiune agricolă gi siiv.cola.
Lemberg, 15 Apriie.
Totalul espulsaţilor poloni din Prusia cari au venit se se aşeze în Galiţia, din tdmua anului 1885 şi până acum, se rădică la 1875 dmenî, ‘din cari numai a treia parte sunt supuşi austriac!. Restul sunt supuşi ruşi.
Berlin, 15 Apriie.
Contrazicând declaraţiuuile ministrului de agricultură, ministrul de finance spuse în Reichstag ci tacsele pe cereale sunt insuficiente şi că vor trebui se fie sporite pentru a veni în ajutorul agricultnre;,
Haga, 15 Apriie
Ministerul a dimisionat fiind-că *oposi-ţiunea refuza se voteze revisuirea Consti-tuţiunil dacă nu i se satisface cererile în privinţa instrucţiunii publice. E probabil că proiectul de revisuire va cădes, de ore ca Camera e împărţită in două tabere egale.
Paris, 15 Apriie.
Circulă sgomote despre o modificare a cabinetului actual. Astăzi, primul ministru e silit să intervie în tote discuţiunile speciale, ceea ce l oboseroe prea mult. D. de Freycinet vrea se ia îa cabinet dment speciali, cari se-1 seutâscă de acesta.
Petersburg, 15 Aprilei
In Finlanda s’a publicat un decret al Ţarului care egalisâză limba tineză cu cea svedesâ. Ast-fel cestiunea limbeî s’a resol vat pentru tot-d’a-una. — Generalul Cer-naieff publică în Novoje Wremja o scrisori |n care susţine că linia feruta transcaspică are un interes curat academic. Ei nu pote fi prelungită dincolo dc Merv, din causa dificultăţilor de teren. Generalul îndemnă pe guvern să nu mal chultuiască bani de gâba şi mal bine se organiseze nn serviciu de vapore pe Amur-Darja.
Londra, 15 Apriie.
Gladstone a hotărît se introducă urma-ţârele modificări în proiectul sett de home -rude- 1- Deputaţii irlandeşi nu vor fi cu totul escluşî din parlamentul engles ; ,der nu s’a ficsat âncă numărul celor cari re-mân; 2. Partea financiară a proiectului va fi mult schimbată; 3. Se introduce un drept de veto pentru parlamentul engles, asupra lucrărilor parlamentului din Dublin.
Petersburg, 15 Apriie.
Se vorbeşte d’o apropiată întrevedere a Ţarului cu Sultanul. Ambii monarchl se vor intîlni într’un punct din vecinătatea mării Negre. Nici Z*aa nici locul nu s’aă ficsat âncă.
Constantinopol, 15 Apriie.
Acordul perfect al puterilor în Confe-nnţă a ridicat mult prestigiul Europei in Unent. Turcia e forte mulţumită de solu-ţiune, căci de la începutul criseî ea n’a ca o a a t decât s§ mergă mână in mână
cu puterile. Aderarea ^principelui la aran-gia-uent, deşi cu reserve, a produs o mulţumire generală, de fire-ca slt-fel ar fi trebuit să se întrebuinţeze forţa pentru executarea botărîrii puterilor şi numai Rusia avea putinţa se facă acesta. In cercurile Porţeî se crede că cu timpul, se vor îmbunătăţi şi relaţiunile personale ale principelui Alecsandru cu Ţarul.
Cairo, 15 Apriie.
Oidinile guvernului engles pentru reducerea armatei de ocupaţiune aii sosit. Conform acestor ordine, vor pleca 7 jumătate batalidne şi vor sosi doue bataliâne nour Cu chipul acesta, la tdmna viitdre armata de ocupaţiune va ti cu 5 jumătate batafioue mai mică. S’afi început pregătiri pentru evacuarea Suakimului.
Berlin, 15 Apriie.
Proiectul eclesiastic, primit de Camera seniorilor, va intâlni o oposiţiune seridsă în Camera deputaţilor; cu tote aceste reuşita sea uu e îudoidsă.
Bruxelles, 15 Apriie.
Iu şedinţa de îa 13 a Camerei, d. Frb re-Orban rosti un lung discurs în care zugrăvi activitatea guvernului cler .ca!. «Ce aţt făcut cu libertăţile nostre?» aed sta era thesa discursului. Scene am.cbice cum n’a maî vedut Belgia, închiderea peste 900 şcole elementare, lăsarea tinerunln! pe mâna iesuiţilor, lăţirea ignoranţei, desfiinţare* scolelor normale, întrebuinţarea averii publice pentru scopuri bisericeştii, sacrificarea legii ţ,entru capriciul epi-copiior, iată tablou! desfăşurat de d. F ere-Orban. Cler i-cahî chiar au fost adtnc impresiouaţl d’a-cest discurs. Răspunsul guvernului e fdrte palid.
JL se vedea Ultime Sclrî pagina lîl
fi, Viasri 4 ipri.iil
De la un timp înebee vedem din ce în ce maî des strecurendu-se In coldnele fiarelor oposiţiunel alusiunl maî mult decât vâdite în privinţa posibili ţâţei uneî re noirî aprdpe depline a convenţiuneî comerciale in-iheiate acum 6 anl intre România şi Austro-Ungaria.
„A est act piramidal, §ice unul dintre fiarele oposiţiuneî, se reservâ celor cari vor accepta cu preţul sacrificiului intereselor vitale ale ţârei, beneficiul ce dă puterea.*
Dâcâ oposiţiunea s’ar fi ocupat Intr’un mod sincer şi folositor pentru ţeră, de cestiunea asupra căreia face alusiunl, n’acn fi avut absolut nimic de ^is. Convenţiunea comercială despre care este vorba, încetezi peste douâ lunî de <Jile şi fie-oare român prin urmare este dator a s6 gândi la îmbunâtăţirele ce trebuesc a i S3 aduce pentru a se scăpa naţiunea română de multe inconveniente demonstrate prin aplicarea tratatului în cestiune.
învederat este că presa în primul rând este datdre să se ocupe de un act, care nedreptăţeşte poporul român, care ne ruinezi în multe punte şi care este in ajun de a sâ re-înoi, fiind revisuitâ intr’un moi radical. Acesta este. datoria eî, nn numai spre a lumina opiniunea publică siu guvernul, ci şi spre a crea materialul menit a fi întrebuinţat ca ciment pentru alcătuirea viitbrel convenţiunf, când acesta s’ar maî face, ea sâ nu cădem din nod In greşelile neiertate ale trecutului şi să nu compromitem din nod interesele economice ale României, precum le-a compromis guvernul conservator când, sprijinindu-se pe străini, a subscris tratatul In cestiune.
Dâr pe acistâ cale ore merge presa oposiţi inii. când atinge cestiunea de faţă ? 0 vedem din contra apucând, ca de obicei, ca’ea largă a calomnie-lor şi a neadevărurilor născocite de o imaginaţiune turburată de visurile plăcute dâr nerealisibile.
Ce <Jice densa ?
Cu un cinism demn d’a fi admirat prin turagiul sâd, ea ne declară că guvernul partidei liberale, alipindu-se pe lingă Austro-Ungaria este legat a<Jî de mâini şi picidre şi că prin urmare, nu ’I râmâne de cât una din douâ, sed a merge la Livadia, sdd a da vecinei ndstre tot ce ea va voi. Prin urmare, Convenţiunea comercială, se adaogă apoi, nu numai că va fi reînoită, der încă va fi modificată In sens avantsgios pentru puterea interesată. „O va fice d-nu I. Brâtianu sdd ’l va ajuta în acestâ privinţă cine-va, este cestiune de detalia*, să mal <Jice cu aerul maliţios.
Aceste cuvinte demonstră într un mod nediscutabil că inamicii noştri politici în acestâ cestiune puraminte economică, sunt decişi a întrebuinţa acelaşi arsenal de argumentaţiunl, cu cari se servesc In polemică (Jilnică, îndreptată în contra guvernului actual şi a partidei liberale.
Pârera ndstrâ este că în faţa unei eestiunl aşa de vitale ca viitdrele ndstre relaţiuni comerciale, ar fi de dorit o atitudine cu desăvârşire alta. Cine nu ştie că convenţiunea despre care este vorbă a servit şi n’a putut sfi nu serve de model pentru tdte tratatele ndstre comerciale cu cele-i’alte ţtri'l, aşa că şi in viitor trebue sS ne aşteptăm la acelaş lucru, căci totul depinde de faptul cum vom des-lega cestiunea convenţiuneî, care es-pira.
Când o asemenea cestiune s6 pune în discuţie, alusiuoile reutăcidse trebuiesc înlăturate; trebue din contra sfi ne pătrundem cu toţii bine că este vorba In acest eas de viitorul nostru economic şi că divwgiaţele ndstre politice cât de mari -sS fie, ele român pentru moment lăsate la o parte, căci suntem fiii aceleaşi ţâri şi avem interese comune de salvgardat.
Este bine dar a departâ din dis-cuţiunl or-ce pasiune, or-ce prejude-care neîntemeiată pe alt-ceva decât pe nişte svonurî rfutăci6se şi. res-gândite de 6menii interesaţi în causa şi p6te chirr plătiţi pentru a le res-pândi.
Şi apoi s8 ne Înţelegem. Sâ şcie bine că Convenţiunea comercială cu Austro-Ungaria a fost Încheiată de guvernul conservator şi că partidul iberal naţional a combâtut’o, cu In-vierşunare. Am fost tocmai dintr acel cari aă coudus o campanie în contra acestui act subscris de repausatul Costa-Fora. Aşa dar autorul Con-venţiuuel fiind partidul conservator, cum vin atji fiarele ce sfi daîi de orgmele opisiţiunei unite, sâ însi-nueZe şi sâ strige urbi et orbi că tocmai acel cari aă combâtut’o vor veni acum sâ reînoiascâ şi încă într’un mod mal desastros pentru naţiunea română o convenţiune, care a dat rddele cele maî defavorabile desvoltârel ndstre economice ?
Nuvâd 6re inamicii noştri poiliticl că neadevârul e flagrant şi că, dacă esistă a<jl dificultăţile strigâtore, apoi aceste sunt create de regimul trecut, care a desceptat dincolo de Ver-ciorova nişte pofte C8 nu sâ mal pot satisface. Francesul l'app&it vient en mangeant, tocmai acăsta s’a şi întâmplat cu regitul Ungar şi tocmai acostă suntem nevoiţi a curma.
Respectul de sine 63te o virtute, fără care omul devine Un animal. Acela care se respectă este respectat de alţii. Cum dâr foiţele şi fiarele o-posiţiunel-anite pot pretinde sâ fie crezute şi respectate dacă nu sâ res-pecte<Jâ pe ele înşile ?
Ce voiese dâr protivnicil noştri ? Voieso a agita ţeră prin nişte nea
devârurl debitate pe comptul partidei liberale şi cred că opinia publică rste aşa de naivă ca sâ c-reţjâ Ia tdte născocirile ^ilnic inventate ? Greşesc mult, căci alunecând pe acest povîrniş, nu se ajuDge la alt eeva decât la resuitatul, la care ajung toţi calomniatorii, toţi dmenil de nimic.
Printro ultimele depeşl cu data de 14 Apriie se afla o scire care şi surprinde, şi îngrijesce. P6rta, <Jice acea depeşă, discută măsurile ce trebuesc luate faţă cu atitudinea autorităţilor rumelioto, care „nu e în conformitate cu statutul organic."
Surprindere provdcă acâstă srire, căci e curios ca Pr5rta sâ se trezescă tocmai acum, când „ atitudinea funcţionarilor rumelioţl" nu mal are nimic a face cu statutul organic, de 6re-ce arest statut de mult nu maî esistă. Intrega organisaţiune a Ru-meliel, aşa cum o stabilea Statutul organic elaborat după disposiţiunile tratatului din Berlin, a fost ştersă de guvernul bulgar. Acestă operaţiune a început Încă dinaintea res-boinlul cu Serbia; indată ce principele şi guvernul bulgar vâ^urâ o-posiţiunea ce întilnea Unirea la pu-teri'e europene, s’aă pus, lăsând de-o parte cestiunea formală a dreptului protooolat, sâ sevârşâscă unirea de fapt. Tdte ramurile adrainistraţiunil rumeliote au fost concentrate în mâna ministerului din Sofia ; pentru a mesteca şi mal bine cele douâ administraţii, guvernul a întreprins c seriă de permutări ale funcţionarilor civili şi militari: funcţionarii şi ofi-ceriî din Rumelia aft fost strămutaţi în Bulgaria şi viceversa.
întreruptă un moment In timpul resboiulul, operaţiunea a fost repede terminată după inchoiarea armistiţiului.
Astăzi nu maî esistă douâ admi-nistraţiunl; şi tocmai acum se tre-Zesce P<5rta sâ ia raâsurl ?
Dâr, surprinderea ca surprinderea , soirea e mal cu sâmâ îngrijitore, căci ea nu p6te însemua alt decât intrarea într’o nouă fusă a cestiuniî bulgare.
Fie din necundscerea adevâratel stări de lucruri ; fie din apatia tradiţională a diplomaţiei otomane; fie în sflrjit dintr’o înaltă înţelepciune, de la început chiar Pdrta s’a purtat blând cu Bulgarii. De şi era lesne, ea nu s’a încercat sâ restabilescă statul-quo ante. Mal târ<jiă, pe timpul râsboiulul cu Serbia, P6rta nu s’a depărtat nici e’o iotă de înţelâpta-I reservâ, de şi ar fi fost o jucărie sâ arunce oşti în Ilumelia... când leii nu eraă acasă. După trecerea acestui moment critic, Pdrta, din reservată, deveni bine-voitdre. împinsă sââ-nu de inflninţî străine—n’avem sâ cercetăm mobilul — ea întinse mână de’mpâ-care Bulg iriel. La 2 Fevruare lumea cunoscu învoiala turco-bulgară, care satisfăcea aspiraţi unea Bulgarilor eu mici reserve, de formă mai mult decât de fond. Mal mult decât atât: în învoială se stipula că o comisiune miestâ va avea sâ reformeze statutul organic al Rumeliel şi Pdrta scia bine că acâată lucrare a comis'unei venea cam post festum, că t6tă act’-vitatea el era sâ fie o activitate de biuroft, de scripturistică, fără vi o însemnătate reală. Scia bine acâsta, Sublima Pdrtâ, dâr nn protesta. Era un sol de înţelegere tacită între Turcia şi Bulgaria ca acest punct sâ nu fie atins; era un sol de renunţare definitivă a Porţii la Rumelia şi clausa relnoirii mandatului la cinci .ani» u’a-
vea mal multă val<5re decât o mică garanţie pentru devotamentul principelui către Sultan.
Ş’acum, sans crier gare cum Z*ce francesul, protestări contra acestor fapte împlinite ?
N’arn fi dat multă atenţiune lucrului, dâcă îngrijirea ndstrâ n’ar fi fost deşteptată d’o scire anteridră, care a trecut pentru cel mal mulţi fără băgare de semă :
Iufluiuţa EnglitjreL.scade la Constan-tinopole.
In regulă generală —- istoria e vechia—când scade influinţa Enghterei, cresce acea a Rusiei. Aşa trebue sâ fie şi astă-^I.
Sâ seie îasâ ce diferinţă e între atitudinea Angliei şi a Rusiei în ces-tiunoa bu rară.
Iată de *e ne temem că cestiunea intră într’o nouă faşă.

iiiFORM amu
D. generare Al. Angelescu, miuiştra de resbeî, însoţit de d. colonel Robescu, adjutant al M. S. Regelui, vor pleca peste câte va dile Ia Livadia, spre a saluta în nnmole Majestăţeî Sele şi a guvernului român, pe împăratul Rusiei. Pe tot timpul lipsei d-liu generare Al. Angelescu, în Rusia, interimul ministerului de resbel, va fi ţinut de d. Ion C. Brâtianu,1 preşedintele consiliului.
n
Budgetul comunei Bucurescî pe anul curent n’a fost aprobat de ministru.
#
Să vorbesce că sesiunea corpurilor legiui-tore se va prelungi până la 15 Iunie. Vacanţele actuale vor dura până la 21 A-prile.
SCRISORI HH BASARABII
(Corespondenţa particulară a Telegrafului) Chişlnefl, 2 Apriie.
Cestiunea filoxerei. — Schyzoneura Lanigora. — Monumentul Împăratului Alexandru II. — De misionarea vice-guvernatoru’ul. — Dn proces scandalos.
V3 trimit darea de sdmă in estenso a cercetărilor făcute de comisiunea î.drtră fiLx rică din România .^Tabloul descrieri!, precum veţî redea, e trist, oomisiunea a emis părerea, că frumâsele vil din România sunt con-damnate a fi distruse încetul cu încetul de Filoxera Vastatrix. La noi aci zemstvo a luat hotărîrea s§ dispuie închiderea definiţi ?ă a tutulor graniţelor din România pentru orî-ce proveniDţe vegetale. Sunt o-prite chiar florile, şi ddmnele car! se vor presinta la Unghenî cu buchete de flori, rer fl nevoite a le arunca în Prut. In momentul de faţă, o altă îngrijire ne preocupă. LiveZile ndstre sunt ameninţate la rîndul lor de o insectă, care nu maî ştim de unde a maî venit. Pe pruni şi meri s’a ivit încă în anul treeut insecta numită Schyzoneura L .nigora, care după studiul făcut de a-au Poh.beac are mare asemănare în structură cu filoxera. D. Sergiu MaHi ff, care ară in judeţul nostru cele mai frumdse grădini, se -plânge că acestă insectă ’i-a nimicit cel puţiu 16,000 de arbori. Remediul pentru a combate pe noul inamic nu s’a găsit până acum.
*
* *
Din noutăţile dilei primul loc ocupă serbarea proiectată pentru diua de 17 A-prile, când se va face desvăluirea monumentului comemorativ al repausatnlul ţar. Statua ţarului în bronz, lucrată de Ope-cnşin, se afla deja aşeZată pe piedestal de marmoră. Monumentul s’a construit pe strada Alexandrovsk», în faţa grilagiuluî grădin«l publice. Ţarul este represintat cu mâua dreptă arătând ou degetul spre Prut, iar in mâna stângă ţinând prociamaţia-
www.dacoromflica.ro
2
TELEGRAFUL — 5 APRILE 188R
nea câtre popor, în care se declară, resbol Turciei pentru mântuirea creştinltăţil.
Se $ice că s'ar fi anunţat guvernatorului nostru că pentru inaugurarea monumentului, vor sosi Alteţa Sea Imperială, Ducele Alexel AloxandrovicI, ministrul curţii impenaie Voronţow-Daşcctf, guver-norul-general al Novorosieî, general Roop şi maî mulţi alţi dignitarî. Marele Duce cu suita va veni din Ialta, unde se află acum împreună cu întrega familia imperială. întâmpinarea înaltului 6spe va fi strălucită, căcî Zematvo, se <Jice> a votat suma de 75,000 ruble pentru iluminarea şi împodobirea oraşului cu ^arcuri de triumf.
Naturalminte că se vororganisa delega-ţiunl şi tdte cele obicinuite. Der pană a-tuncl vicc-guve uatorul nostru, d. Zozulin, certându-se răii cu guvernorul, a fost nevoit să depuie demisiunea sea. Noul viceguvernator se aşteptă pentru sărbătorile Pascilor. Cuie va mai fi şi acest noii ve-nit ce ni se va trimite tocmai din fundul Rusiei ?
*
* *
pilele trecute curtea nâstră cu juraţi a judecat aci uu proces, care merită a fi menţionat, peutru a vă da o ideie despre morala coloniei ruse din Basarabii. Faptul care a dat nascere acestui proces, este vendarea unei soţii tinere de către bărbatul el legitim. Iată pe scurt episodul: aci trăieşte de mult timp în mahalaua ru~ seacă un rus anume Viasoff, care în luna Februarie s’a căsătorit, luând de soţie pe o forte frumdaă copilă armencă, anume Luisa Ciolac. Rusul Viasoff are casă, der se vede cu tdte astea că a fost cam strîmtorat şi n’avea bani pentru cheltuielile de cusătorie. Pentru a le găsi, fidanţatul s’a adresat la un persan d'aci, Chiriadzi, care consimţi a’I împrumuta suma de 300 ruble, cu condiţiune de a se bucura primele trei dile dupe căsătorie de dreptul se'neorial. Viasoff consimţi şi’şî vându nevasta. Căsătoria s’a făcut înaintea carnavalului trecut, şi Chiriadzi a necinstit pe tînera femeie, înlocuind pe soţul e! în cele trei dile consimţite. Biata copilă isbuti să fugă a treia di din casa, unde a fost reţinută prin forţă de către persan. Ea denunţă faptul părinţilor eî, cari se plânseră parchetului. Tribunalul a remis afacerea Curţeî cu juraţi, care a condamnat pe Viasoff la trei luni de închisore Părinţii s’au declarat nemulţumiţi şi au adresat o petiţiune sino-' daiul, cerând divorţ. Se ^ice că de şi dreptul de divorţ nu esiscâ, cu tote astea însă sinodul, luând în consideraţiune imoralitatea faptului, va face pentru astă dată es-cepţiune.
Aşa dâr, iată un fapt din viaţa ndstră sociala. O copilă se vinde, se sequestrâ^a, .şi pentru aceste crime, omul care le-a comis se vede condamnat la trei luni da închisore. In ceea ce privesce pe persul Chiriadzi, apoi toţi ’l numesc: maladeţ! Şi tinerii noştri! ’I strâng mâna rî^eud. Aă dreptate, căci fie care din el ar fi făcut un fapt analog; se vinde, priu urmare de ae s8 nu se cumpere ! Mârşavă logică.
Basarab.
—------—<■♦0*0»-------------
GESTIUNEA^MAROCULUI
Presa madrilesă pune din nou pe tapet cestiunea Marocului.
Guvernul spaniol ar fi destul de dispus se provdce o desbatere în acestă privinţă.
FOIŢA pi ARULUI „TELEGRAFUL8
(28)
A. SCHOLL
NOPTiLE SÂNGERASE
XXI
Uu supei! la Fraţii Provensali
Riazis luă banca, i-a mers fdrte bine.
—	Sunt o sută de mii franci! zise el
—	Banco! zise englezul.
Câştigă, şi se retrase lăsând pe Arab nebun de mânie.
—	Unde e Aly întrebă Arabul ?
—	O persdnă pe care noi nu o c.unoş-tem, i-a spus ceva la ureche, şi aO eşit a-pot amândoi.
—	Ce personă?
—	Un comisionar, saîi aşa ceva.
—	VezT, nu cum-va Aly e la vizitiii.
Vânătorul se coborî.
Starea Marocului îl face să se târnă de complicaţiunî, cari ar putea da Franciel preteeste ca să intervie. El speră să îm-pedice esecutarea proiectului de ratificare a fruntariei franco-marocane, ameninţând pe Francia cu proiectul unei Ccnferinţî europene, in care cele-lalte puteri ar a-juta pe Spania se împedioe orl-ce încălcare a Franciel în Maroc.
Iu caşul contrar, el speră să ajungă fără conferinţă la o înţelegere directă^şi esclusivâ cu Francia pentru a o hotărî să îngăduie Spaniei obţinerea unor posiţiunî mai bone pe costa africană a strîmtăril Gibraltaru-lui; Francia ar lua atunci costa drâpta a Moluyel şi a fisei Figuig.
In amândouă caşurile, diplomaţia casti-lană ar eşi cu folos din acestă campania.
Campania îneepută de presă e instigată de ministrul afacerilor străine, care do-resce sincer se ajungă la o înţelegere franco-spaniolă. Spania ar putea ast-fel domina resistenţele Angliei, Italiei şi Germaniei, cari în repefite rânduri ad semnificat guvernului spaniol dorinţa d’a menţine statul-quo în Maroco, cu care aceste puteri negociază tratate de comercid.
O misiune spaqiolă plecă tămna viiţfire la Maroc.
(Independance helge.) ----- amu»
SOIRI Şl FAPTE
Primăria oraşului BuzăU a suprimat de la 1 Aprile biuroul de servitori şi 20 guardiştl.
Judecarea ^profesorilor de la gimnaziul Alexandru cel buu, inculpaţi pentru fire-care abateri ce ar fi constatat d-nul. inspector Toeilescu, a început alaltăieri la Iaşi. S’a chestionat d. Gli Racoviţă, fost director al acelui gimnazii. Acest proces va dura mal multe şedinţe.
O
Apele Jijiel şi ale Prutului care se întinsese pâi â la o mică depărtare de oraşul Iaşi, ad început a se retrage.
-----— ♦0«O#------*----
ACTE OIFXOI.AJL.E
S’a făcut, în interesul serviciului; urmâtdrele mutări de oficerl superiori, pe 4*ua de 1 Aprile 1886 :
Colonel Racoviţă Ion, comandantul regimentului 3 linie, in aceeaşi calitate la regimentul 27 dorobanţi şi comandant al brigadei 12 infanterie.
Colonel Dnmitrescu Nicolae comandantul regimentului 27 dorobanţi şi al brigadei 12 infan-| terie, în aceeaşi calitate ia regimentul 26 dorobanţi şi la brigada 18 infanterie.
C onel Paladi Constantin, comandatul regimentului 26 dorobanţi şi al brigadei 13 infanterie, comandant al regimentului 3 linie.
*
S’a aprobat punerea în disponibilitate, pe ■jiua de 1 Aprile 1886, a d-lul Al. Fotescu, din funcţiunea de refendrrator clasa I, şi a d-lor Eliodor Butoianu, Al. Oreseu, şi T. D. Mâl dă re seu din funcţiunile de referendarî clasa 11-a pe lângă înalta curte de comturî, conform legel din 17 Marte 1886.
CR-O^TIOjA.
Un păcălit de ţli'ntâiu de Aprile
E obiceiul de a păstra prietenilor pentru cj-ina I-a de Aprile, o surprisă de ordinar neplăcută, înee glumâţă, ascunsă sub o minciuuă.
'MI aduc aminte de o istorifiră adevărată, din vreme tinereţe! mele, petrecută cu ocasiunea uuel	de Aprile.
Când omul alergă dupe spirit, prinde nerozii, este adevărat şi acest adever se p6te lăţi peste totă activitatea omului.
Vrâfi se’ml aduc aminte, vrâu se găsesc
—	Monseniore, zise el revenind, Aly a dispărut.
—	Cum se pfite! murmură Riazis. Se sui în cupeu cuprins de grijă.
O oră după aceasta, Trelauney era în odaia sa la Âutenil,' de o dată intrară trei omeni aducând legat pe Aly.
—	Âî intrat nfiptea într’dn otel din strada Saint Louis, zise Trelauney, şi ai lovit pe stăpânul nostru ?
—	Monsiniorele a lovit întâi, respunse Aly, eti n’am făcut alt-eeva de cât a eze-cuta ordinile sale.
—	Cine e stăpânul tăi ?
—	Stăpânul mei e fiul Iul Dogandar, soţia unui bijutier din Dibah.
—	Cam ai intrat în serviciul şefi ?
—	Tatăl med, zise Aly, era un vestit medic arab. „ AduţI aminte, ’mî zicea el, că pentru a şti trebue s8 al vigilenţa vnltnrului, răbdarea cânelui, şi viclenia vulpe!. Eu am tote aceste, sigur pm pregătit băutura pe care a luat-o Paşa.
—	Ce a făcut stăpânul ted dupe ce a sosit la Paris ?
—	Mergea des la bancherul Kodom.
—	Bancherul la dus în adunarea celor duăzecl şi unu ?
pentru prietenul msfi Vasilacbe, pentru diua ântăia din Aprile, o rbinciunâ, care se ’l arunce într’o încurcătură.
M’am gândit mult... nimic! Tot ce ’ml trecea prin minte mi să părefi lucruri ne râde. Şi cu tdte acestea nu vrăd să ’l las nepăcălit cu nici un preţ.
Insă ce aşi fi putut să ’î spun, unde aşi fi putut se ’1 trimit ? Lucru nu era uşor, fiind că Vasilache trecea tocmai un om care nu fusese nici o dată păcălit, alât de lesne îşi aducea aminte diua în care se găsea, scopul ce avea.
Trebuia se ’l apuc de o latură maî particulară.
Mi se păru, gâudindu mă mered, că am dat în fine de o ideie frumfisă !
Vasilacbe exercita profesiunea de advocat. El avea o amantă pe care o iubea mult şi de care era gelos ca un tigru. Decă era, şefi nu era cu minte acestă femeia în menajul ce ’l fâceu împreună, nu ştid. Insă ceea oe ştid este că în minutul când găsisem planul de a păcăli pe Vasi-laohe de (Ji’ntâid de Aprile, nu ’mî adusesem aminte nici că are o amorezi, nici nu mă gândisem decă acâstă amoreză este cu miute seu nu.
Vasilache apărse nu de multă vreme, la tribuuâ’, pe arendaşul moşiei X... din aproprierea Bucureştuluî, într’un proces important, şi ’l scăpase. De aci, între Vasilacbe şi d l Năstase M..., se legase un fel de intimitate atrînsă. Nici o dată nu se putea ca d-1 Nastase se vie în Bucureşti şi se n’aduca câte ceva lui Vasilache, sâB să nu vie se ’l vadă, şefi decă rămânea mal multă vreme—se nu petrecă serile împreună. In schimb, nu se putea se trecă două septemâuî la mijloc, fără ca Vasilacbe se nu ştie seu să nu se repedâ la moşia d lui Năstase, pentru a petrece o $ seu doue. Am petrecut chiar, împreună cu dânşii multe ser".
In ajunul (jileî de I-id Aprile, întâlnesc pe Vasilacbe. Ştiam că nu văzuse pe d-1 Năstase de multă vreme.
—	Cât aş fi dat, îl ijiseî repede şi cu un aer de adânc interes, ca se te pot întâlni.
—	Da? Şi pentru ce ?
—	Avfim să-ţt comunic ceva forte important.
—	Şi ce anume ?
—	M’am întâlnit astă4' de dimineţă cu d. Năstase M...
—	Da? când... unde... ce maî făcea., ce 4icea ?
—	M’a întrebat de tine maî întăid... 4icea că nu pdte se stea ca se te vadă, der m’a rugat pe mine, că decă te vă$ să’ţî spui că are cu tine o ffirte _mare nevoie şi că se faci totul ca astăzi chiar, decă se pfite să-l vcdl...
—	Unde ?
—	Nu ml-a spus nimic...
—	Se vede că o fi făcut apel grecul cu care s’a judecat în procesul pe care l-am câştigat.
—	Nu ştili. Se pote.. mie însă nu mi-a spus nimic.
—	Şi dicî că avea zor mare ?
—	Gât nu poţi să ’ţl închipuieştl.
—	Atunci trebue să plec cu trenul de astă seră chiar...
Ne despărţirăm.
Ce s’a mal întâmplat nit maî ştifi, în -ă a doua di pe la orele 9 de dimineţă, me trezesc cu următorea scris fire de la amanta lui Vasilacbe;
S-ngj!---MjpajggMga., i i mi, ■i—jy
Domnul mefi !
«Dâcă aî în contra mea vre'un motiv bgitim de ură, al face mal bine să mi-1 spui, căci aş putea să me apăr, şi pdte că l-ai recunfişte neîntemeiat, decât se cauţi în tdte împrejurările, se mă loveşti în iubirea, în viitorul meU. Un prieten al mefi ml-a spus că te-a vădut ieri cu Vasilache, care n'a dormit astă udpte acasă. Iţi mulţumesc... d-tele, pentru că sunt convinsa că d-ta eşti şi de astă dătă—ca în multe rânduri—cauza acestei neorânduiell din parte-î. Insă de astă detă s’a sfirşit. Nu mai voia să 68 nerddă de păuă acum. A-aupra d-tele va cădea răspunderea situa-tiuniî. ’Ţl deto iese recunoştinţa.»
«A d-tăle
Lina»
—	Am păţit o. Dracul m8 puse, îmi di-sei efi ! Şi încalea, decă m’aş fi gândit la una ca acăsta nu’ml ar fi necaz. Au$i emotiv legitim de urăuI Ce ură ; din contra, 'ml e fdrte dragă., şi de ă n'ar fi a Iul Vasilacbe, cine ştie, zăB, ce s’ar putea întâmpla. Poftim acum I Ce o de tăcut... se’î reepund ?..• să m8 duc să’î vorbesc?... Am se maî mă gândesc...
Me întorsesem de la dejun. E^aB orele 2 după amia4ă. Stăteam răsturnat pe un fotoliu în camera mea de lucru când me trezesc cu uşa dându-je de perete şi cu Lina, intrând.
—	Te aşteptam d-ş6ră, strigai eB, con-fusionat de presenţa el.
—	Mă aşteptai ? Era dâr atât de natural ca să viB la d-ta t Am venit atât de des, nu este aşa ?
Spusesem o nerodie.
—	Nu... însă., vreu se 4'c— ^eiJI * * * * * *
in urma s.risoteî pe care am primit-o erî de la d-ta, o explicaţiune era necesară..
—	Pentru acesta am venit chiar...
—	Vecii der că era lucru natural s8 te aştept. .
—	Da, însă nu se şi vin, şi mi se pare că este o d terenţă.
Lina, n’avea îu cuvintele sâle oâtuşî de puţin aerul răutăţeî, aerul ce ’l are o fe-uieă când îl fierbe sufletul de mânie. Din contra, ea avea o delicateţă nespusă în gesturi, în aerul eî, în cuvintele el ; mi se păru o femeia fermecătore. Nu era nici urită, nici nerâdă. Cu tote acestea idea de a me abţine de la orî-ce intimitate, d’a me ţine în reservă, ’ml era impusă chiar de încurcătura situaţiuneT.
—	Vasilacbe nu e aict ?
—	Vasilacbe? E! biue,d-ş6ră Lino, cum se pdte să creijî d-ta că eB servesc des-frîuerilor omului d-tale, cu iutenţiunea de a-ţl face refi...
—	Era natural se cred ace3ta erî... as tă4?, pentru că veij că nu este în compa nia d-tale, încep s8 repet bănuelile mele de erî.,. Cu t6te acestea d-ta trebue să şti! unde e... a fost cu d-ta erî.
—	Da.
—	Şi unde e astâ4l; nnde a petrecut noptea ?
Atunci povestii, întâlnirea mea de erî cu Vasilacbe, idea da a ’l minţi pentru 4i ’nteiă de Aprilie şi bănuielile ce le a-veam asupra... plecării lui la moşiă...
Figura Linei se întunecă de astă dată.
—	Atât maî răB, d le, îmi ^ise ea ; ce fel, d-ta uu ştii că plăcerea lui Vasilache d’a se duce cât se pdte de des Ia moşiă la d. Năstase, e întreţinută de fata d-nulul Năstase, căreia Vasilache îî face curte, şi pe care vrea se o ia de nevastă...
Năstase, fată ?... Vasilache să se ’n-sore, să mă ia dracul, decă ştiB ce-va...
—	Atunci atât maî răfi... Iu tot d’auna se petrec între noi scene de geloşii, certuri şi se schimb cuvinte grosolane relativ Ia d. Năstase şi la fata d-lul... şi d-ta. ca prieten în loc de a le face să dispare dintre noi aceste lucruri, d-ta le întăriţi... şi contribuieştî la nefericirea mea...
—	Dd-, d-şdră, îţî jur că nici n’am ştiut., pentru D-^iă ah 1 iată acum., alta şi maî bună .. pentru ce plângi... eB credeam că ..
In încercările mele d’a o consola, îî a-pucaî din uebăga e de sârnă talia cu o mână şi cu cea l’altă ţinem mâna el.
De o dată uşa se deschide şi Vasilache apăru în pragul uşel, surprindându-mă îu acăată posiţiune.
Ori cât de nevinovat să fi fost, surprins în acestă posiţiune n’aş fi putut scăpa din încurcătură, u’aş fi putut să ’ml păstrez cu totul sângele rece.
—	Bravo, Jiravo, dise Vasilache din pragul uşel cu mâinele încrucişate pe piept...
—	Te aşteptam,j^iseî încurcat...
—	Din contra, 4*se Vasilacbe rî4eud... mi se pare că nu m’aşteptal...
—- Te ’nşell.., vrusel să adaog... însă Lina se repe4i la uşă, dete brânci amantului săfi şi închise uşa peste deusul, strigând ;
—	Destul cu insultele... n’am trebuinţă se’ţl daB d-tale socotelă de purtarea mea...
—	Der, d şdră, pentru d-z B, ce fad... Încurci lucrurile mai leu... voi trece în ochii lui Vasilache drept seducătorul d-tale... va crede despre mine câ’l-am trimis la moşiă la d. Năstase într’adins.
In acest minut audil, din sală, paşii lui Vasilache care se depărta 4 cend :
—	Pâcălitura de <ji ’nlâiu Aprile nu e prâstă, nene.. Am se’ţî mulţumesc... Nu putem alt-fel scăpa maî bine de dânsa ■. Ţî-o dăruiesc, nene...
Şi plecă.
—E■, acum ? întrebai eu pe Liua, care se trântise pe fotolii! şi stătea liniştită ca la ea acasă...
—	Acum... e t eba d-tale . d-ta al încurcat lucrurile, d-ta să le descurci...
—	Sfiute mucenice, disex, ajută-mi!., Sâ fie al dracului care ’şl va mal da os-tenelă altă dată să păcălâscă pe cine-va în 4iua de 1 Aprile.
Qaius.
CRONICA JUDECĂTOREASCA
Un proces cu şoricil
Meicurî 2 Aprile s’a judecat la Secţiunea a III-a a Tribunalului Ilfov, un proces care venea în apel, de la judecătoria Ocolului 111-lea din Bucuresci'.
Speţa era forte caragbiâsă! .Procesul era între doi vecini.
Primus, posedă un loc virau şi ne îngrădit, Ia spatele caselor lui Secundus.
Acest loc, maî întâii! prin posiţiunea lui naturală, formeză o pantă cu vaK a îu spre spatele caselor lui Secundus, cea ce face că tdte apele ploilor dupe locul lui Primus se curg şi se preling pe zidul caselor lui Secundus.
Pe de altă parte, locul lui Primus fiind neîngrădit, serveşte trecătorilor şi vecini-nilor de loc pe care arunc tdte murdăriile, tdte remăşiţile de ose şi de legume tdte mortăciunile, aşa că la or ce minu, dat se pot găsi pe acest loc găini şi pisici mdrte.
—	Dai
—	Riazis tăcea parte din societate ?
—	Mi se pare că da.
Trelauney făcu câţî-va paşi prin casă.
El înţelese scopul monseniorului.
•— Duceţi pe acest om pe bordul vaporului Mequin, zise el, arătând pe Aly; se fie închis şi să i*se pună fiare în pi-ciore.
v — Aly îngenuchiă.
—	Luaţi me cu d-vdstră, stăpâne, ve* voi servi ca un sclav ?
—	Vom vedea, respunse Trelauney. In ori ce cas, se nu cauţi se m8 înşeli vre o dată căci vel fi ncis.
Aly fu luat şi dus în trăsură.
jRequin ancora la podul Grenelle, fiul doctorului fu închis acolo, unde putu se se gândească asupra vicisitudinelor omeneşti.
XXII
Fartnnî dejlori
DupS plecarea lui Aly, baronul de Re-meney intră îu cabinetul seB.
Trelauney îî striuse mâna.
Baronul era îmbrăcat In negru, faţa lui
i	era veselă, fruntea brăsdată de doue, treî dungi, francheţa se ved a pe faţă-î. Era cu neputinţă se nu fii lovit de energia acestui gentilom.
—	Eî! Ione, n’a maî sunat ceasul po care ’l aştept cu atâta nerăbdare, când voi putea se pedepsesc?
—	Ora se apropie, prietenul meB răspunse Idn, însă gândeşte-te că nerăbdarea d tale pdte se’ml facă răB, şi eB am multe de îndeplinit.
—	Sunt hotărtt. Responsabilitatea cade asupra mea. Voi ucide pe acel Robert
, Kodam, iată ce voesc eB.
Ion se aşejă în faţa ungurului.
—	Nu gândeşti d-ta că noi nu trebue se ne facem singuri dreptate, decât numai când vom vedea că nu putem face alt-fel.
—	Ce ’ml spui mie astea ?
—	Pentru că mie mi se pare că Robert Kodom nu e demn se fie ucis de tine. Acest om e al călăului.
—	Călăul voi fi eB! .. strigă ungurul.
Idn urmă fără a răspunde.
—	Cât despre tânăra fata...
—	Edviga ?
—	Ea e ca uu mieluşel.,.
—	Ce vrei se 4*®I ?
—	Efi întind mâna asupra eî şi ’ţl dic: Lasă-o mie.
—	Şi pentru ce aî atâta milă pentru ea?
Ion respunse cu o voce plângătdre :
—	Ea a hrănit pe sora mea, care mu -rea de fdme, ea a adăpostit pe copilul eî care murea de frig.
—	Fă cum vrei, răspunse baronul.
Mâine e mercur!. In acea $ o primire
la domna baronă de Remeney.
Lordul Trelauney ordonă se pună caii la tresurâ, şi dise visitiulur
—	Strada Marignan No. 4.
Adresa acăsta era pe carta lui Adrian de Saulles.
—	Iată, milord, ce însemndză a fi cineva exact.
—	Ddmna de Remeney ştie de visita mea ?
—	Da, mylord, ea vă aştâptă. Stil, d-ta eşti nu străin şi a escitat curiositatea pa-nsiană.
—	Aşa!...
—	încotro te întorci e vorba de d-ta.
—	In adever parisianiî sunt buni oameni !.„
www.dacoromamca.ro
TELEEGRAFli L — 5 APRILE 18S6
Dacă lucru s’ar opri aici totuşi poto că Secundus n’ar ii intentat proces vecinului s8fl Primus.
Iuş» — ca consecinţă naturală — s’a xaai întâmplat ca, din cauza necurăţeniilor depuse pe acest maidan, s’a prăsit acolo o poporaţiune întregă de şâricî, de cea maî respectabilă talie, obraznică... ca lot ce e şdrece, care nu s’afi mulţumit numai cu domnia maidanului — veiji, ambiţiune şi la şâricî!
—	Gi s’afi apucat să roda, se găurăscâ şi se jatrundă, în deosebite părţi z'dnl caselor lui Secundus, până şi întru în ca mere, aşa că astăzi, când plouă, totă apa după maidanul lui Primus,se scurge... in casa lui Secundus !
Lanţul consecinţelor este, aşa der, cel următor:
Din cauza lipsei de împrejmuire, murdăriile: din cauza murdăriilor, sdricii; din cauza şâricilor, găurele în zid, din cauza găurilor în zid, apa în casă !
Cam ast tel era concepută chiar acţiunea 1
OrI-şi cine îşî p6te închipui, că ori cât de mari ar fi pagubele lui Secundus, în faţa unul asemenea proces, nici publicul, nici judecătorul nu se pot ţine de rîs.
Pentru advocatul lui Secundus, lucru nu era greă. Inse pentiu advocatul lui Primus care căuta se se apere, orî-ce teren de apărare ar fi apuca*, totuşi n’ar fi putut scăpa de a provoca rîsul general.
Şi într’adever, ce ar fi putut se dică Primus ?
El n’ar fi putut apuca alt teren de a părare mal logic decât acesta: ca articolul din codul civil în care e consacrat principiul că orî-ce faptă a omului care ă caudat prejudicii! altuia, fie chiar din greşa ă seă din inprudenţă, obligă pe a-cela căruia ’i se pote reproşa faptul a re para prejudiciul aceluia ce ’l-a suferit, ca acest articol nu’I pâte fi aplicabil, peutru că pagubele lui Secundus, în definitiv sunt produse, nu de fapta lui Primus, ci de şo ricT.
Al doilea, că nici articolul din codul civil în care e consacrat principiul că stă-pâuul respunde de faptele slugilor şi ale animalelor lui... etc., de asemenea nu’I pote fi aplicabil, căci cu tâte că locul este al lui Primus, animalele în cestiune, adică şori-cil, nu se pote dice că sunt ale luî 1
Vina, în tâte caşurile, de asemenea pre-judiciurl, care result, cum le nnmesce legea, din quasi-delicte, se pdte pune în evidenţa prin două întrebări: îî era, pentru trecut, cutăruî om, posibil ca să evite aceste pagube ? şi al doilea—pentru viitor—îî este prin a lui putinţă, să le facă să înceteze? Decă respunsul e: da ! — atunci condamna-ţiunea e justă; decă: nu!—atunci, ori cât de mari ar fi pagubele, condamnaţiunea ar fi injustă.
In speţa de faţă — ca şi în tote speţele de acestă natură— ceea ce trebuie pătruns, sunt căuşele pagubelor.
Advocaţii părţilor spun multe.
Advocatul luî Primus, <jice — între altele :
—	Judecă-te cu şâricil, d-le, nu cu mine... $icî că sunt animalele melc; ţi le dăruesc d-tale, gratis...
Iar advocatul lui Secundus, replică;
—	Nu ştia eu, d-le; şdricil după locul d-tale ’mî-aB găurit zidul.., eu cu d-ta mă judec; iar d-ta decă cre^t că nu eşti vinovat, ci că şdricii d tale sunt vinovaţi, a-pol chiamă’I în garanţia...
—	Ddcă te însărcinezi d-ta cu citarea lor., cu îndeplinirea procedural, atunci îî chem ! respundse advoeatul lui Primus.
Nu ştim ce s’o fi făcut cu acest proces. Am fost apucat de un rîs nervos care m’a silit să părăsesc sala, pentru că am defectul ca... rî<j tare!
Qaius.
DIVERSE
îngropată de vie. — In $iua de 28 Marte trecut, femeia Ilinca Moroţanu din cătuna SofrocescI, comuna Trifescî, jude-
—	Aţi ajuns cu excentritatea, până acolo, că aţi cumpărat tote titlurile Companiei de vapdre pe marea de Azofl.
—	Din când în când îmi place se fac câte o afacere.
—	Mulţi zic: e destul de bogat.
Trelauney scrise.
—	Când se iscăleşte contractul ? întrebă el.
—	Cred ca mâne, milord. Ddmna de Re-meney are de gând se ne poftescă la acâstă mică ceremonie.
—	Cine va fi acolo ?
—	CâţI-va prieteni; Robert Kodom, mar-chisa Bryan-Forviile, ■ marchisul de Char-meney...
—	SiDgur ?
—	Pâră îndoială şi fata lui. A eţî veni şi d-vdstră.
—	Sigur I
Adrien lua loc în trăsura lordului Trelauney, şi după un minut, ajunseră la otelul din strada Ponthieu.
Barona primi pe lordul Trelaunny cu multa plăcere.
Wanda era în tâtă splendârea frumuseţii ; măritată de opt-spre zece aul, era
ţul Roman, ducendu-se la o lutărie pentru ca se ia lut, pe când săpa tn gropâ, s’afi derîmat malurile peste densa, de unde a fost scâsă fără viaţă.
*
Tâlhar descoperii. — Poliţia din Ploescl a trămis Parchetului pe Ena he Coman câreiun ac, bănuit ca unul dintre autorii ce să comis jefuirea lui Ioniţă George Ro-
taru, pe câud se înapoia de la AricescI *
Incendii!.—Iu ndptea de 28 Marte trecut, s’a dat foc casei locuitorilor Costache Mihoc, din comuna Oniceni, judeţul Roman, care era isolată de sat, şi a ars cu totul d'impreuna cu 5 merţe de porumb, ce era 8 în pod, jumătate merţă făină porumb, precum şi nisce monete de argint în sumă de 75 leî; aceste din urmă u’afi găsit topite.
Nu s’a putut constata încă dacă focul a fost pus seu a provenit din întâmplare; urmărirea făptuitorilor se continuă.
UlsTlIWE SOIRI
Atena, 15 Aprile.
D. Delyanis a depus pe biroul Camerei corespondenţa diplomatică schimbată ou o-caaiunea ultimelor evenimente.
Lucrările parlamentului se ver termina sâmbătă
Diareic se arată mereB partisane ale res-beluluî şi discursul rostit ieri de d. Delyanis nu e privit ca împăciuitor.
Berlin, 15 Aprile.
Camera seniorilor a adoptat fără modificări proiectele ministeriale privitâre la des-voltarea elementului german în provinciile orientale ale Prusiei.
D. Bismarc-k a susţinut proiectele sele cu aceleaşi argumente, pe care le-a invocat şi înaintea Dietiî.
Viena, 15 Aprile.
Camera deputaţilor, sesisată de o moţiune propunând trecerea la ordinea dilei asnpra proiectului de creare a Jaudataguluî, a respins acestă moţiune ou 235 voturi contra 45 şi a început discuţiunea proiectului pe articole.
Ministrul de resbel a demonstrat necesitatea de a crea un landaturm pentru trebuinţa de a complecta armata care pote fi chemată a intra înlrăgă în acţiune.
Landsturmul esistă pretutindeni, a a-dăogai ministrul Instituirea sea nu va fi o mare sarcină, căci nu se va cere nu buget separat; dorim se fim amici sinceri ai amicilor noştri, dar ca o putere care inspiră încredere şi respect.
Viena, 15 Aprile.
Delegaţi', pe cari guvernul român trebuie să’l trimeţâ aci pentru a începe ne-gociârile relative la tratatul de comerţ, sunt aşteptaţi pe luni.
(Havas)
l)in ediţia de seră
7 ore sdra
Viena, 14 Aprile.
Prinţul Alexandru de Hessa a fost primit ieri după ameză de câtre împărat,
cari îndată î-a înapoiat visita.
Roma, 15 Aprile.
Prin cercurile politice se crede că di-solvarea Cameril va avea loc astădi sâfi mâine.
Pavia, 15 Aprile.
Agricultorii au făcut grevă în mal mu Iţe comune al provincii. S’afi făcut mal multe arestări.
Brindisi, 15 Aprile,
Ieri s’a constatat patru caşuri de cho leră sporadică, dar nu s’a înregistrat nici un deces.
Se crede că holeia a fost importată din Veneţia.
Atena, 15 Aprile.
Camera a adoptat cu 124 voturi contra 77 proiectul guvernului privitor la cursul forţat al biletelor de bancă.
D Delyânis a declarat că Grecia va putea în curând concentra o suta zebe mii de ămenî şi că guvernul va urma politioa sa actuală.
__________ {Bavad)
ADUNAREA DEPUTAŢILOR S Aprile 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jura., sub preşediuţa d-lul Gh. Chiţu, fiind presei ţr 95 deputaţi.
Cupe citirea sumariului se pune la vot amendamentul d-lnl Cogălniceanu remas de ieri care cere să se menţie douî funcţionari la casa pensiunilor, şi se respinge.
Se pune la vot amendamsntul d luî Poe-naru Bordea, care reduce numărul funcţionarilor la unul şi nu întrunesce numărul reglementar de voturi ca să fie admis.
Se votâză legea pentru tacsa pusă asupra păcureî.
D. Oroveanu interpelâză pe guvern s6'i spue c-ât datorâza unii arendaşi ai unor proprietăţi ale statului diuk Râmnicu-Sârat.
D. Nicorescu interpelâză pe d. ministru al cultelor şi instrucţiune! publice asupra ordinului fcircular, publicat îa Monitorul de a^I, prin c»re se invită directorii şcâ-lelor ca în ştatele de lefi ale Drofesorilor, să nu se trăiă şi gradaţiunea ci pentru gradaţiune să se facă un ştat separat la fie car e trei luni.
Ministrul lipsind, ministrul ad-interim ra respunde la timp.
Sa ia în desbatere proiectul de lege pentru comercitî modificat de Sanat.
D-nul Maniu cere să se tipărâscă raportul .
D. ministru al domenielor şi d. Epu-rescu răspund că Adnnarea n’are trebuinţa de raport, căci e vorba nnmal de două mici modificări Introduse de Senat, făt a uicl o importanţă.
Modificările se primesc.
Se votâză un proiect de lega prin care se autorisă comuna Galaţi a maî percepe o 4e°ime pe lângă cele^două esistente.
Se ia în desbatere proiectul da lege pentru ficsarea preţului chibriturilor. Preţul este ficsat 5 bani pentru 100 chibrituri. Chibriturile de lues sunt mal scumpe. Preţul cărţilor de joc este ficsat de 4 şi 6 lei perechia, după calitate.
Proiectul de lege se voteză cu 63 voturi, contra 9.
Se votâză un credit de 1520 leî pentru plata unor cheltuieli făcute cu ocâsiunea venirii regelui Milan al Serbiei.
Se maî votâză ua alt credit de 1500 lei ministerului lucrărilor publice.
Se ia în desbatere legea burselor modificată de Senat.
D. Paladi cere âre-care modificări în sensul lege! vechi, care se şi făcuse de comitetul delegaţilor. D-sea de asemenea cere a se limita jocurile cu termeu, însă să declară contra comisionului 10 la sută fics asiouraţi mijlocitorilor, ci să se lase fa cultatea după împrejurări.
J). Maniu mal cere âre-cari modificări.
D. Stoicescu raportorul respunde d-lor Paladi şi Maniu şi susţine proectul aşa cnm este.
B.	I' Negrutsi combate numirea unul representant al Bănceî naţionale pe lângă bursă şi propune un amendament ca camera de comerciH s# numescă încă nn delegat.
D. Stoicescu combate amendamentul.
Amendamentul eBte respins.
Se propune un amendament, ca garanţia mijlocitorilor de mărfuri se fie de 5000 lei, in bani său efecte, care se admite.
Modificările se adtnit maî tâte cu fârte puţine modificări
Legfa se primesce în total.
Şedinţa se ridică la 5 şi jumătate ore, anunţându-se cea viitâre pe mâine vineri.
SENAT
3 Aprile 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub pre-şeilmţ» d lui D. Ghica.
Presenţl 77 d-nî senatori.
D. D. Lupaşcu adreseză guvernului nr-mătârea .interpelare:
Având în vedere apropiata intrare în vacanţă a Corpurilor legiuitâre.
Având în vedere posiţinnea creată a-verel naţionale prin espirânda conveuţiu-ne comercială cu Austro Ungaria.
Neputând a ne mal face nici o ilusiune asupra greutăţilor în cari lăsăm guvernul ţăreî faţă cu afirmările presei şi mal ales faţă cu afirmările de la tribuna parlamentului ţăreî vecine. Am onâre a întreba guvernul ţăreî decă; în posiţiunea sea constituţională nu are nevoie de noul resurse şi de drepturi maî întinsa pentru aducerea la sflrşit bun protecţiunea avere! şi a dem-nităţeî naţionale.
Senator, D. Lupaşcu.
D. Eug. Stătescu, ministru de justiţie, depune două proiecte de indigenate, şi râgă pe d-niî senatori a trece în secţiuni spre a se ocupa do legile pentru comisia permanentă legislativă şi vacauţele judecătoresc!.
D. preşedinte consultă Senatul care a-probă propunerea d-nuluî ministru de jus-ţiţie.
La orele 3 p. m., şedinţa se suspendă.
ULTIME INFORMATiUNI
Icn de diminâţă d. C. Nacu, ministrul de finance, a lucrat cu M. S. Re-gele.
•—o—
Ieri de diminefă d. ministru de resbel a fă ut o inspecţinne cazarraeî de la Mal-meson.
—o—
Aslă-seră, consiliul muncipal din capitală a ţine şedinţă spre j;a se pronunţa asupra demisiuneî d-luî Bolintinenu, secretarul general.
—o—
D. Dobriceânu, jude instructor, a decis liberare pe cauţiune a d-luî E. Bosianu în schimbul sumei de 10.000 lei şi a d-lol Teişeanu pe suma de 5000 leî.
D. Teişeanu a şi depus suma d5 5000 leî, iar d. Bosianu a făcut oposiţie la camera dej mere sub aeusaţie, cerând să i se reducă iuţiunea la 5000 lei.
D. prim-procuror Manolescu a făcut şi d-sea oposiţie contra decisiune! d luî jude-iustructor, cerând pentru d. Bosianu o cauţiune de 20,000 Iei, iar pentru d. Tei-şeauu o cauţiune de 10,000.
Camera de punere sub aeusaţie se va pronunţa mâine.
—	o-
Parchetul â descoperit într'un magasin din şoseauâ Stefan-cel-Mare, No. 80, cadavrul unui copil. Sunt bănuieli asupra femeeî Dumitra Văduva, care s’a şi a-restat.
—	o—
D ra Elena Teodorini a plecat adl de diminâţă la Paris.
—o—
Proiectul tarifului autonom se va pune în discuţie în şedinţa Camerei de mâine
HiniSTEBUL CE FIIAH CE
DIEEOTIA COMPTABILITATII OENEKALE
TăbloH, de numerile obligaţiunilor de Stat 6 ojQ (conversiune rurală), eşite la sorţi la tragerea de la 1 (13) Aprile 1886
Obligaţiuni a 100 leî
855	3165	5307	7314	9091	10925
983	3243	5314	7473	9036	11027
1020	3396	5563	7821	9244	11158
1096	3476	5609	7887	9555	11305
2069	3723	5703	7972	9698	11928
2554	4172	572 L	8484	9783	12289
2798	4244	5821	8711	10161	12629
2932	4251	6841	8936	10347	13310
3034	4569	6925	8942	10487	13792
14011
15176
15351
Obligaţiuni a 500 leî
acnma de 32, şi părea a nu avea nici 29 an!.
Era îmbrăcată cu o rochie de mătase gris.
—	Singură ? întrebă Adrian de Sauiles.
—	Ştii, răspunse barona că visitele se fac din ce în ce mal târziii.
—	Noî vom putea vedea pe îngerul
ţcasei ?
—	Se va scoborâ îndată, trebue să vă fi veijut intrând.
Barona nu isprăvi frasa ^şi domnişâra Edviga intră în salon, rumenă şi rl-
zătore.
Făcu două complimente şi se aşeză lângă naşa sa.
Ea o sărută pe frunte.
In acea sărutare era ceva aşa de gingaş în cât Trelauney nu putu se se stăpânâscă a Întreba pe barona.
—	N’aţî avut copii, dâmna ?
—	Nici odată, domnule. Pentru ce mă întrebi ?
—	Pentru că mi-se pare că acâsta e o nedreptate.
—	Oh ! iubeso pe Edviga ca pe fiica mea.
Copila e născută din părinţi exilaţi din Ungaria; el nu putâd să facă cunoscut numele lor la Paris. Ei se ascundeaă aci.
Edviga mi-a fost încredinţată de el când s’aă reîntors în ţară ;
E3 am adoptat o.
Adrien se înclină; Edviga îî aruncă o privire care’î zicea :
—- Am totă încrederea In el.
Câte -va persone intrară în salon: lordul Trelauney plâcă.
Barona îl invită a doua-zi.
Trelauney respunse că va veni.
—	Ce lucru grefi e”şi căsătoria ( adaugă el surîzâud.
—	Crezi, mylord ? vel rămânea neînsurat.
—	Oh! nu se ştie cum se vor întoree lucrurile...
Privind pe baronă în faţă adăugă !
—	Viaţa e furtuna. Furtuni de flori
în tinereţe; fulgi de zăpadă în timpul ierneî!
Eşi, lăsând pe Wanda încremenită, regăsind acest refren din tinereţe în gura unul om pe care abia il ounoştea.
— Acest om , cuuâşte trecutul! îngâna ea.
16309	27043	36379	45198		52982	59086	67737
16649	27466	36394	45387		53041	59477	67765
17245	28171	38703	46280		58194	60472	67807
17384	28309	38749	46385		53349	60651	68136
17729	28496	39186	46556		53468	61039	68500
18731	28697	39211	46674		54207	61245	68611
19586	30614	39362	46720		54263	61401	68852
19636	30637	39371	47200		54306	61463	69116
20176	30875	39638	47232		54748	61554	69163
21134	31189	39851	47592		53789	61846	69382
21456	31875	40290	4788 L		55001	61847	69391
21559	31883	40578	48343		55538	62560	69429
21567	32003	40634	48760		56446	63101	69951
22235	32013	40716	48823		56575	63143	69952
22340	32167	40800	49080		56625	64061	71046
22368	32752	40907	49197		56762	64240	71232
22796	32776	41144	49356		56826	65044	71331
22857	33047	41242	49622		57046	65229	71819
22962	33658	41812	50076		57052	65368	72474
23203	33672	41904	50245		57464	65472	72651
24204	33687	41977	50415		57480	65587	72855
24961	33893	42516	50796		57562	66105	74096
25075	33930	42974	50846		57566	66172	74407
25844	34743	43305	51148		57571	06 449	74918
26422	35212	43485	51301		57605	66457	75410
26561	35316	43851	52376		57837	66644	
26569	35729	44083	52432		57963	67416	
26906	35795	44752	52577		58022	67652	
26936	36161 ! 44845		52856		58865	67667	
In acest moment Robert Kodom			trecu		Numele lui.		
pede prin anti-cameră.				—	Lord Trelauney.		
Părea forte agitat' Wanda se uită la el Cu frică.
Robert o luă de mână şi o duse într’o odae :
—	Ne ameninţă o nenorocire ! zise el.
—	Nu mă îndoiam, zise Wanda. De câud a veuit aci magnetisatorul nu£?e nici o zi în care se nu se întâmple ceva.
Robert o strânse da mână.
—	Bărbatul teH e libar 1
Wanda îngălbini.
—	Liber 1 strigă ea. Şi no! trăim încă.
—	A făcut o gaură în zid.... şi a scăpat...
—	P6te n’a eşit, zise Wanda.
—	Ştia să îuâte ? nu e aşa.
—	Era cel mal bun înotător, trecea Dunărea pe unde apa era maî repede.
—	EI bine! din închisore a ajuns la Sens... şi de acolo... şi de acolo...
Bancherul ngâ bei>i.
Vaporul Requin a lipsit în acea zi... A fost o trădare. Fourgat ne-a vârdut..; ; dar cn! ?
—	Un englez eşi de aci...^
—	Cine ’l-a presintat ?
—	Adrian.
—	Tre'auney ! strigă bancherul... Acuma înţeleg eu de unde e aeea avere de care se vorbeşte atâta... Vine din Londra .. El a dus aci pe acest ungur... Cine mal ştie pote să mal re vie ?
—	Trebue să plecăm, zise Wanda.
—	Încă nu, reluă Robert. Trebue maî întâî se mărităm pe Edviga. Tu vei pleca chiar în ziua căsătoriei şi eH... eu voi re-mânea să lupt contra acestor miserabill !
XXIII
Şan ta gin 1
Pe când Robert Kodom şi Wanda nu ştieaă ce să facă de frică, în vecinătate se petreceaă scene de alt soiB.
Se ştie că baronul Maucourt rămăsese dator luî Trelauney suma de opacei mii franeî.
Eşind de la fraţii Provensali, baronul dădu braţul Yvoael de Pen-Hoit şi se suiră în cupeul ce’l avea bretona de la un prinţ rus.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 5 APJIILE 1886
LINIA ANKER
Linie naţională aastro-iuigara, concesionată
Cea mal şicuri, mai bună şi mal oftina linie doltt
Triest şi Fiume la New-York
Vaporul „ALEXANDRIA" (2017 tone) Plecarea din TRIEST ....	15 Aprile
Plecarea din FIUME. .	. .	17 Aprile
Bilete direote de pasageri şi transporturi directe de mărfuri şi conosamente de la Vie na, Budapesta şi alte staţiuni principale ale Aus-tro-Ungariel la tdte localităţile priuoipale ale Americeî do Nord.
lncirciminte se primosc pentru porturile in termodiare din marea Mediterană.
Amănunte de la
I. W. CHAPLIN
Ropresentantul d-lor Hendcrson Brothers, Triest.
CURSUL BUCURESCI
CASA UE SCHIMB
THO$A ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani —r Nr. în noul palat Dacia-România Cuksol pe 4iua de 4 Apriie i886)
ii! Pentru curioşi.!!
Mult cunoscuta pre^icătăre a trecutului, presen-tulul şi viitorului, d na A. Alexandrescu, prin ştiinţa sea cu cărţile Dngare, Mahomedane şi Zodie etc., va arăta întrăga viaţă, găndurile şi destinul precum şi orî ce evenimente, predice modul cum se ajunge la realisare şi interesele din trecut, present şi viitor, arată orele şi timpu de noroc tară a lăsa ceva de dorit, Mulţi pkisionomiştî şi chiromantişti au rămas uimiţi ascultând’o. — Domiciliară în strada Traian No. 94.—la finele tranvaiulul stradal C&'ăraşI la drăpta
DESCniDFEEA
Tavernei GAIBRINDS
Călea Victoriei, (Hanul Zlătari).
BERE
GAMBB1NIAN A
Fabricaţiunea OPLER.
	Cumf \	Vând.
5°/o Renta ajjortisabilă. . . .	961/4	97
5°/o » română perpetuă	90	91
6% Obl. de Stat (rur. convertitei	89	90
6®/° ,r C. F. Române . »	—	—
59/!) „ Munioipalo	74'/,	751/,
I0f* , Casei Pena- [800 1.]	210	215
S®/o Sari», funciare rurale . .	863,4	871/?,
*^/o •» ft ti •	1021/j	103
5°/o „ urbftiie i	82	83
7 11 1 11	911 ,'2	92V»
„ „ ■ • •	9)	100
irnpr. on prime Bucurescl [20 fr.J 5°/a‘ Comunale nuol	 banca Prevederea 		31	33
DIVERSE		
Anr contra argint eaă bilete	13.5/4	14.
Bilete de cancă				—
Fiorini val. Austriac?	•\oo	2 02
Mărci Germane	1.23	1.25
Rarc-note Francesc , ;	9S V2	1 5OV2
Ruble de dartio	2.45	2.55
• ; • itt?	. A	

Banca Naţională a României
SITTT^TIXT3STEA. SXTnVCA.HA.
30
1885
Martie
SCROBEAU ALBA
v:
IN CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mal bună Scrobelă albă este aceia de la Cassa F. HEU5IANN & C-ie din Anvers, (Belgia) şi care concnrăză în calitate cu cele mat bune mărci engleze, fiind cu ’dte aceste mult mal eftină.
Se efactuăză în pach-te de 2 l/u kilo cu eti-
§i V16
chete, precum şi în cutii de '/■,, ll\, kilo cu etichete în chromo-litografie.
A se adresa pentru preţuri şi condiţiun! la
Ii. "WAK-THA.
. Representant general pentru România. — Bucurescl. *
34819514
25848296
676187
15421720
19551189
11865354
1053409
1347570
194954
142384
11726700
18053190
1245253
141945719
12000000
1418086
83256680
443659
11726700
30865793
2234801
ACTIV
„ (Monetă............................
(Bilete ipotecare ...
Efecte de încasat....................
Portofoliu, român şi străin .... împrumutul garantat cu efecte publice
Fonduri publice......................
Efectele fondului de reservă .	.	.
Imobili..............................
Mobiliar şi Mackine de imprimat Ckeltuell de admuiisţraţiune .	. .
Deposite libere..................
Comnturî curinţî.................
„ de valori ......
PASIVIT
Capital..........................
Fond de reservă..................
Reserva de amortisarea Imobilului. Bilete de bancă în circulaţinne .
Profituri si perderî..............
Dobâmji şi beneficie diverse .	.
Deposite de retras ...............
CompturI curinţî .	.... a
» de valori .	.	. 1 .
1386
22 Marne 29 Martie
UI ■
3458987P
259(5400
443716
19184311
15030220
11988641
1901615
1994612
16747)
121277
17906520,
18650344|
2326503
150310508
141945719
1200000
1901957
97785
96918650
35001201
25916945
427935
19709987
15187635
11988641
1901615
1994612
167471
122227
17264620
18424678
2207635
DumuezeS să’ţi rea plătească I Mulţumesc de miî de ori pentru extractul de ulei pe ntru urecliî trimes mie, care m’a vindecat cit desăvârşire; căci iarăşi aud torte bine. E de miraif areasta căci în curerd împlinesc 80 nul.
Mulţumiutlu-vS încă o datf, rămân a] d vdtrii servitor.
Vosag de Andor
150315202
1200000
1901957
97785
96811470
368519
17996520
19739537
1287540
150310508
403120
17264620
20625409
1210841
150315202;
RECUNOSCUT ESTBACT RENtJMIT
Uîeiu pentru Urechi
Se p6te căpăta pentru 8 fr., cu iustruc ţiunile întrebuinţare! do la medicul so- ] cundar C. R., Dr. SchipeJc.
Doposit principal la Iguatz Lobi, | Viena, IX, Seegasse 8.

im
AVISU
De Vernisare
î)e Yeiltlare Cofetăria Griviţa clin o casă mare cu grădină, în tirada
r. X A ni n 4 X	4 1 CI /n A	1 n V 1 *\ in vi X /N	-w-. .	.
Buzău, situată la posiţia cea mal bună (colţ), fiind bine asortat cu tdte articolele pentru acdstă branşă şi cu tdte aparatele trebuincidse, precum şi mobilier pentru instalarea unei grădini, cu condiţiunile cele mal convenabile. — Amatorii sunt rugaţi a se adresa la sub-semnatul, fie în per-s6nă fie prin corespondenţă.
C. IMdulescu, Buzefi.
Cosma No. 1. — Doritorii se pot a-drosa la administraţia acestui c]iar.
D-şora Eleonora Silber!
ABSOLVENTA DIPLOMATA A CONSERV. DIN VIENA
Fostă elevă a prof. Iul. Epstein
Se recomandă on.p!i. ncntrn lecţiunl de mano
Str. DOAMNEI, No. 5.	.
Banca Naţională a Romanici La 3 (15) Maio viitor licitaţiunea în localul Băncel, pentru furnitura a 5000 metri tablă de aramă.
A se vedea condiţiunile la Direcţiunea Lucrărilor, strada Şm&rdan, casa Ioamde.
De închiriat E?aŢ‘e,SL
al caselor Jin Calea Victoriei, intre Hotel Imperial şi Cofetăria Rădulescu, No. 51 bis, avend un salon mare, cinci camere spuţidse, buc,, tor ie şi pivniţă, privată, cişmea în curte, sonetârie In tote camerile, t6te plătibile de pro? prietar. Osebit de acestea maî este de închiriat la mansardă odăi cu luna. A se adresa la proprietar iu Calea Kachovel No. 145, în orî-ce fidela 8 ore a. t». până la G sera.
n
Bătături sau Negi
Se depărtezi sigur şi fără durere în timpul cel mal scurt prin ungerea cu tlnctnră de bătături renumită şi singura adevărată a lui Bataleer, din PUarniacia roşie in P. sen,
IED Costul unei sticluţe cu car-I ft,__________ton şi cn pensulă
1FB.
Deposit în Bucurescl la d. Farmacist Ru-j dolf Schinettau, farmacia Curţel Regale.
1
fienniita mm IBLIi POLflM
care ghicesce viitorul, presentul şi trecutu1, p6te descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, or! ce secrete ascunse la car! se interesezi cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc A se adresa în str. Piaţa Amzei, No. 5.
Elisareth Hardine
m<5şA cu diploma din streinAtate
Fostă directore a Spit. de moşit din Kazan,
Dă coiisiiltaţînnT fle laofflslO—12 a.m.
STRADA COSMA. no. i
V
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu strîngetoi’ şi mnnSnttor
Diverse cai .eter ■ de litere, precum şi ma*er'> 1 puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună ti pografie în p ovincie. Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner l. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucurescl.
de
OTEL FIES0HT, Strada ŞELARI, camera 24.
Sub-semaatul are ondre a aduce la cunoştinţa ODor. public că dă lecţiun! de dans atât privat cât şi la domiciliul s?îi
SJj&OIi Stt&Mm
Prol930r.ds Dan3.


NUMAI DE LÂNA DE OlE CURATA
pentru im om fle o statnră mijlocie

SC.
4 florini 96 cr. din lână bună;
PENTRU Un COSTUM
8	99	n	» mal bană;
10	99	n	> fină
12	99	40 cr. „	» cu totul fină
Plaiduri de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 fL— Costume f<5rte fine, pantaloni, pardesiurî, stofe de haine şi mantale de pl<5e, tifla, loden, coramis, cammgarn, cheviots, tricouri, postavuri pentru ddmne şi postavuri pentru biliard, peruviene, doskings, recomandă ;
Mostre franco. Modele pentru d-nit croitori nefrancate. Am în permanenţă un deposit de pestavuri 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că cuţmarele mele afaceri iuternaţionale îmi remân o mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar Bunt silit să me desfac de asemenea resturi cu reduceri mari sub preţul de producere■ Ori ce om cn minte t.ebne să recu-ndscă că din resturi aşa de mici nu se pot trimete mostre căci Ia câte-va sute de cereri de mostre in cel maî scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie când diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele se taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asemenea | procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba sau să trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbele germană, ungară, bohemă, polonă, italiană şi fruncesă.
no
uu
43, Strada BUCUREŞTI JL-Veuă, 43.
r-LSEELiSWaS»*
Snb-semnatul, supun la cunoseinţa onor. public Bucurescean şi îutregel ţări, că în fabrica mea, superidră tutulor fubrieelor din ţară şi medaliate cn medalia de aur, ce am stabilit în Bucurescl, stradd Rauu-Vodâ, No. 45, se fa-briceză stofe indigene din lână curată din ţeră pentru costume bărbăteşti, care le vând cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este toi-d'auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătescl de comandă cu cea mal frunxSsâ tăetură după jurnalele cele mal nuol, cu preţ moderat
ilie ai. porp.
Fabricant de Postav şi Croitor,
Str. Radu-Vodă, 84 si Academiei, 28.
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată de către cei mai însemnaţi Medici, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
BOLE DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL (Copil scrofuloşi şi diformi).
Modul vntrebuir.ţărei: Fie-care lingură întruă jumătate pahar cu apă şi jachar.
25 Ti£2Gl-T!, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi Wte Ph'-.
Phu:
cn vapori, cn toi agere şi cu
"Say braţe, pentru	JJ ADIUUAIICjA LAflAHllhlbl
Sisteme aprobate şi de construcţiile cele maî solide pentru
fkbricarea eftină a
Cărămizilor ordinare,săpate, fasonatesirefractare
Tnburîdesventurat, plăci pentru trotoare şi vestibule,
Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar si ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect gratis şi franco LOdiS JAEGER frld-nnlogne^Gi
la iilhrcu-[GermaniaJ. ■
0 bună îngrijitori arta bucătăriei, limba
germană şi română caută un loc într’o familie o-norabi'â. — A se adresa în strada Dcmniţa Nas-asia No. 4.
MilŢIOMA la A
societate generala ie esignrare in Bucureseî
Aprobată prin decret regal No. 223 2b Ianuarie 1886.
din
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care l-OOO.OOO lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 tei
„ Naţionalau asigură :
1. In contra dannelor de Incendiu. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) c-i participări do 15°.o din beneficiul realisatdin aedstă ramură în ţd- â. — Ui. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.—IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face a I* gurare usupia vieţeî.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70®'o din beneficii! în com-binaţiunile nrmâtdre I asigurări asupra vieţeî uneia sau a două persdne, asigurări temporale, asigurăr. mute şi asigurări mixte cu capital dublu.
h) Capitaluri m cas de viaţă.
Combinaţiunile urmâtdre :
Asociaţinnî mutuale de supra-vieţui.e. Aso-ciaţiuni în grupuri de 12 ani pentru copil de la i ani juni. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite com-binaţiunî.
PenS la finele anului 1884 ,şNaţionala“ a
realisat in diBitele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,0001. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA] GENERALA Str. Caroî I, No. 9.
SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CU 7AP0KE PE DUNĂRE
Valabil ele la 8 (20) Martie 1886, până ia altă tlisliosiţiime
NB. Orele de plecare maî jos arătate sunt a se înţelege aproximativ ţi se schimbă după circonstmţele timpului ţi în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni m\l înainte de orele indicate în acest I'inerariU. — Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
apelor; Pornirea
CXJIRSEX-iB VAPOARELOR IDE POSTA
JOS
dela Orşova „ Severi n ,, Brsa-Palanca „ Badujevaţ „ Calafat „ Vidin „ Lompalanca „ Rahova „ Beket „ Corabia „ Nicopoli „ Măgurele „ Sistov „ Ziitnnicea „ Rusciuc „ Giurgiu(Smîrd-) „ Turtukaia „ Olteniţa „ Călăraş (oraş)
„ Silistra „ Ostrov „ Cernavoda „ Hîrşova „ Gura Ialomiţa! în Brăila ,, Galaţi
CURSE IN
I.
Sâmbătă 4 pm Duminică 5 a.m
II
III.
CURSE
Luni
Marţi
Luni
6*o
^	>,	n
H>1°	„
-	..
U" ,	„
315
38O ”	”
530 "
7	”	”
720 ”	"
90”	”
925 ”
7	”	”
0 a-tu Mercurl 10 „	..
4	p,m.
5	a.m. 6» ,.
8 „ 101»
1035 „ 124tlp.m. 315 „
m.
IN SUS:
I.
1216
,231
1
530
7	a	,i
720
1	li	ii
9 o
°	11	11
925
6 a.m. Sâmbătă 10
Juol	4 p.m	de Ia Galaţi		Marţi	9 a.in	Juol	9	a.m. Sâmbătă 9 a.m.	
Vineri	5 a.m,	11	Brăila	11	10,25 (>	n	1025	1) 11	1025 „
1»	6*o„	11	Gura Ialomişeî	it	220 p.m	11	22’	p.m. „	22» p.m.
11	8	11	Hîrşova	it	3 „	îl	3	n 11	3 „
11	101 „	ii	Cernavoda	»•	5*5 „	tf	5*5	n *1	5*5 „
11	1035	11	Ostrov	H	930 „	1*	930	ii -11	98o „
11	12*3 „	11	Călăraşi oraş	11	750 „	}}	780	a 11	73s „
ti	3I5.I	}•	Silistra	it	1030	H	103)	n ii	l i 3a „
11	330 „	11	Olteniţa	Mereu n	2 p.m.	Vinari	2	a m. Duminică 2 a. ra.	
tf	530 „	1*	Turtukaia	ii	215 „	11	215	11 »	Ă6 »
”
3-5
6
8
8»o
1215 pm. 1251 „
1 „
45 „ 3'5 „
8 „
8 „
830
7	„
73i„
9io„
926 „
6 a.m. 10 „ 1215 „ 1230 ^
1 „ 245 1,
3i5„
6 „
8	..
în GiurgiuLSmărd]
de la GiurgiuţSmărd „ Rusciuc „ Ziinnicca „ Sistov
Măgurele
Marţi dimine'ţă Juol dimineaţă Duminică dimin.
Nicopoli Corabia Beket Rahova Lompaianca Vidin Calafat Radujevaţ Brsa-Palauca Severin
11
Joul
550 „ 10 „ l33 p.m.
4“
515 „ 7“ ..
75) „ 9W „
12«
6
8«
915
55° „
10	„
11
215 p m.
2« „ 5>3 „
„
7i« „ 955 „
.. 10i« „ Sâmbătă6 am. „	8« „
015
..	11
11
Luni
de la Severin
„ 1215 pm.	„	12'5 pm.
n	2	,,	„2	,1
.. ^	433 „	„	433 „
Vine i 5 a m. Duminică^ a.m.
Marţi
58a
10
11	„ 215 p m
2« „ 5l° „ 5“
7[a „
95S
10iv „
6 a.m. 8« „ 915 „ 12>5 p.m.
2	11
45» „
5 a.m.
Cursele VAPOitULI I LOCAL între GiLAŢi-TULCISA-ISMAIL:
Pornire în jos:
De la Galaţi la Tulcea-Isinail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim.
Prima plecare de la Galaţi la Real şi lsmi.il la 20 martie.ţl April) 1886 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
Pornire în sus
De ta Ismail la Tulcea-Galţt, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim. Prima plecare de la Ismail şi Reni la G il-aţî la 21 Marte 2 Aprile 1886 INSPECTOR ÎTUL AGENŢIILOR.
De închiriat
<lo la Sf. Gemge viitor tjseie din strada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No 22 add în strada Pescăria Veche No. 9 , la d. Stefănescu, proprietar
Pitii,IA FABRICA ROMANA
DE
O băutură făcută din lapte, care se întrebuinţări cn un SUCC38 mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept maî cu sămă în contra oftice!; la Odosa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale undo mii do bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi fn Bncuescî, mulţâuiitâ iniţiativei d-lul LukianolF, care a fost unul din preparatorii isteţi al acestei băuturi in Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I reiomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara e obosităre şi costă mult, pe când calitatea Kifirtiluî, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rnl Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei năstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de Ia Hotel de France, în calea Griviţa No. 140, casa Manolescn.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţel, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucurescl înapoind sticlele găle.
100 sticle 85 lei — b.
50	»	45	»	»
25	»	22	»	50
In provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
Pentru bolnavi neavuţi preţurile’vor fi scădute.
Tipografia IpiwJjluî^ Tş'egntfr4“. Calea Rahove! No, 3§„
i
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No: 4146.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
A II O > A M E S T
Pentru Capitală:
P*atro eu .... fdse luni » rel luni .
Pentru Districte Pentru nn nn .
»	ţăse luni
*	trai luni
Pentru Streinătate Pontru un an .
*	ft5ae luni
*	trei luni Abonamentele se fac la J şi 15 ale jie.
căret luni.
Dn nnmer vechili 25 bani.
Ediţia de diminâţă
DUMINICI, 6 APRILE 1886
ANUNCIURi ŞI BECIiAîîR :
AnnncinrI pe pag. IV, linia 25 bana
Reclame pe pag.	III	. . .	1	le
» pe pag.	II	...	8	le1*
» pe pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; artioole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Francia, Havas, Laffite & C-nie, 8 place d» la Bourse, Paris.
Englitera, Eugfene Micoud, 81 Fie» t Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv îen. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz W iest, în Uoda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
mvGGtoT politic, X. G. FtmBESCU

Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36

SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Agram, 16 Apriie.
Obnor, organul episcopului S' rossmayer, ontică fdrte aspru opera oomisiuuii regni colare. Memoriul lasă neatinse o mulţime de cec ti uni vitale, fără a căror deslegare nu se p6te limpedi situaţiuuea. In primul Ioc lipsesc ori ce garanţii contra unei suspendări violente a Constituţiuniî, lucru care s’a mal întîmplat. Obzor observă şi el că nu se accentoiază îndestul egalitatea Crea‘ie! cu Ungaria.
Londra, 16 Apriie.
Cu tdtă oposiţiunea ce întîmpină proiectul de home-rule, partisaniî d-luî Glad-Btone speră că bitul va întruni msioiitatea iu Camera comunelor. Faţă cu obiecţiu-nea rădicată în privii.ţa e9clnderil deputaţilor irlandezi din parlamantnl engles, Glad stone are de gând să adople sistema delegaturilor, ca în Austria.
Pttersburg, 16 Apriie.
Scirea că Ţarul se va întâlni cu Sul tenul e lipsită de orl-ce temei ; in schimb e sigur ca Sultanul va trimite la Livadia sdil pe jăaid-psşa şefi pe Server-paşa ca se salute pe Ţar.
Atena, 16 Apriie.
Pentru a înlătur» putinţa unul conflict, acum când trupele grt-oescl şi turcesc! suut aşa de aprope, guvernul a dispus înlocuirea vânătorilor cu trupe de linie.
Atena, 16 Apriie
Preşedintele Camerei, d. Ricalis. e de părere că Grecia nu trebue se incepă res-boiul decât atunci când va putea provoca şi susţine rescularea grecilor din imperiul otoman.
Pttersburg, 16 Apriie. '
Cercurile diplomatice sunt în genere fdrte mulţumite de resultatul Conferinţei. S’a făcut un pas hotărîtor spre eoluţiunea cestiuniî ruuielioie şi acordul puterilor e menit să esercite o puternică iufluinţă asupra Greciei şi Bulgariei.
Constantinopole, 16 Apriie.
Guvernul rus a înştiinţat pe patriarhul armean că permite redeschiderea şcolilor armenescl, închise tomna trecută. Guvernul rus a fost hotărît la acestă măsură de a-■uaţiunea ce s’a produs printre armeni.
A se vedea Ultime Sein pe pagina 111

i i.
5 Apriie 1
Ieri a început în Cameră, şi a$i urmâzâ desbaterea asupra tarifului general al drepturilor de vamă la importaţiune şi esportaţiune. Cu a-cest act aui ajuns la termenul pregătirilor pentru viitdrea campanie comercială şi In acelaşi timp împlinim o lacună din cele mal mari : lipsa unei legislaţiunî vamale potrivită cu situaţiunea, cu trebuinţele şi aspiraţiunile de astăzi.
Proiectul de tarif autonom umple eu adevărat acâstă lacună ; de astă-^1, se pdte <jice că temeliile industriei naţionale sunt solid puse.
Lucrarea comisiunil parlamentare e din tbte punctele de vedere seridsă, căci dă deplină satisfacere situaţiunil ndstre economice. Principiile de cari s’a călăuzit comisiunea sunt cele pe cari noi în repeţite rîndurl le-am indicat aci: înlesnirea întemeiăriî industriei naţionale şi îngrijirea intereselor marel mase a consumatorilor. Tot ce se produce seu pdte fi produs ln ţeră, trebue aparat de concurenţa străină printr’nn sistem de tacse protectdre; din potrivă, tot ce nu p<5te fi produs la noi, sâ fie s:u-tit sdO impus numai ln interesul fiscului, pentru a nu Ingreuia ln zadar condiţiunile de trai ale poporului. fct,Comisiunea s’a călăuzit la fie-care pas d’aceste principii; ea a căutat s£ distingă tot^ce se produce sdă pdte fi
cu o minuţiositate care face laudă delegaţilor Camerei.
Pentru esportnţiuue, s’a urmat a-ceiaşi metodA. Tot ce p<5te servi industriei ndstre naţionale a fost impus la ieşire; din potrivă, s’a scutit ceea ce nu e de trebuinţă din acest punct de vedere.
Mărfurile mal important prote-
giate sunt : Animale vii şi produsele alimentare din aceste; materii fâinose şi derivatele lor ; băuturi; conserve alimentare si produse de cofetăria; lemne şi derivatele; combustibile ; căruţăriă; piei, curelărie şt lot ce se legă de ele; hârtie; uleiuri, grăsimi, ceră şi derivatele lor; parfumerie.
Se vede'lesne cate industrii sunt
guros tacseîe stihii ite de comisiune; dar, chiar din simpla citire, unele tacse ni se par prea rădicate, altele prea jdse. Mal departe, raportul co-misiunil nu pomenesce cu nici un cuvânt aedstă cestiune de mâsurâ ; suntem deci ln" drept sâ Întrebăm pe Comisiune dacă a ţinut sdă nu sdmă de dânsa ?
Cestiunea e fdrte seridsă. Nu trebuie sft uităm că ţdra ndstră a trecut atât de repede de la o stare la’alta, ln cât piaţa română se presintâ în con-diţiunl escepţionale.
Am tratat altă dată aedstă cestiune - şi n'avem nevoie 'se revenim. Destul sâ spunem acum că elementul străin, fie sub orl-ce formă, va a-
■ici ln joc, cari, esistând pot sâ pros- vea o largă parte în mişcarea in-peie la adăpost de concurenţa sf.ră-1 dustriel naţionale, ceea-ce face ca peni i, neesistând, pot sâ-şî ia fiinţă,, j ricolul speculei fără frîu, să aibă o gra-Numaî stăruinţă şi pricepere la lucru, vitale deosebită.
şi în scurt timp faţa ţârii ndstre I Fără a ne duce la legea englesă se va schimba, viitorul va fi asi-J asupra grânelor—pentru a cărei a-gnrat.	jbrogare a fost nevoie d’o luptă tita-
Acum, după ce-am recuuoscut se- î nicâ fără semân în veacul nostru— riositatea şi utilitatea lucrării pre- n’avem decât sâ amintim farsele de sintate de comisiunea Camerei, sun-Jrâă gust pe cari brutarii le jdeă pe-tem datori sâ facem o observaţiune, riodic consumatorilor. Fără absolut căreia lipsa dedate ne silesce sâ dăm nici o eausâ, la intervale apr 6 pe re
forma interogativă,
In situaţiunea asupra căreia avea
gulate, brutarii urcă preţul pânil- Şi astăzi produsele brutăriei şi materia
sâ lucreze, comisiunea s’a condus de primă de care se servesce nu sunt singurele principii raţionale şi mân- J protegiate. Ce va fi când vom avea tuitore; dar e la mijloc ş’o cestiune ’ ocrotirea vamală ? de măsură. Ţinut-a îcomisiunea semâ In acţiunea ce Întreprindem, nu de dânsa ?	numai condiţiunile materiale ale
Tot ce se produce şeii pdte fi pro- pieţei sunt hotărîtdre, ci şi conditiu-dus în ţeră, trebuia sâ fie ocrotit de nile morale. De aceste însâ, comisiu-concurenţa produeţiunil similare stră- nea pare-ni-se că nu s’a îngrijit.
ine. Acesta e principiul; e însâ gravă cestiunea mâsureî în care acest prin-ipiătrâbue sâ fie aplicat.
Sistemul protecţionist nu e noii pe lumea asta; mal mult sâă mal puţin, el a fost aplicat în diferite rîn-durî în mal tdte ţârile. Şi el a lâ-
Atragem seridsa atenţiune a Camerei asupra acestui punct. Graba ne pdte fi mortală şl noi voim sâ ln-viăm.
Dupâ părerea ndstră, trebue sâ se dea tot timpul discuţiunil. Desbaterea generală şi luarea în considera
sat triste amintiri, din causa tocmai jţiune a proiectului de tarif se pdte a acestei chestiuni de mâsurâ de care,'face fdrte bine până la vacanţe, dr vorbim. Un esemplu ilustru tn acâstâ disenţiunea pe articole dupâ sârbătorl. privinţă e aplicarea falmdsel legi a In timpul vacanţelor, comisiunea,
grânelor din Englitera.
E lungă istoria acestei legi şi, ddcă
ajutată de guvern, de camerele de corn erei ft, de domnii speciali, pdte
va fi nevo e, o vom face. Pentru aijljface ancheta pe care l-o recomandăm ne mulţumim sâ spunem că, din causa! şi, ţinând semă şi de discuţiunea ge-
nemâsurăril tacselor de import asupra cerealelor străine, falmosa lege s a transformat într’un instrument de spe ulă odidsă: poporul engles era sistematic a famat, subt pretecstul principiului sfânt şi drept al ocrotirii produeţiunil naţionale.
Causa acestui abus înspăimântător, care a lăsat veclnieă pată pe strâlucitdrele blasdne ale nobilimii englese, a fost impunerea neragonală a similarelor strâine.
In asemene materie delicată, norma mântuitdre e ocrotirea strictă a producerii naţionale. Pentru a ajunge la acest resultat calea e fdrte simplă : se calculeză, ţinându-se sdmă de tdte elementele — calitatea produsului, ieftinâtatea seă scumpetea capitalului, abundenţa sdu lipsa braţelor, răspândirea sdâ lipsa cunoscinţelor speciale — se calculeză, ţjicem, preţul cu care se pdte presintâ în piaţă produsul naţional; se face aceiaşi operaţiune pentru similarul străin, ţinându-sa semă erăşl de tdte elementele—-condiţiunile de producere, cheltuielile de transport, primele de stat, jertfele raţionale pe cari le pdte face fabricantul străin pentru a susţine concurenţa; se compară amândouâ preţurile şi se umple diferenţa prin taesa vamală, plus un mi î avantagifi acordat produsului naţional, din care
nerală, pdte sft-şî complecteze lucrarea,

produs la nor, de ceea ce nu putem pro-»0 Parte Pentru riseuril© contrabandei, duce. Astfel In aceaşl categorie de măr- j N’avem şi nu putem avea noi date, furi găsim a' estă deosebire urmărită'prin urmare nu putem controla ri-
E curios de observat tăcerea diferitelor cercuri diplomatice europene asupra soluţiunil cestiuniî bulgare; pe când diplomaţii ruşi şi turci s’au grăbit sâ-şl esprime bucuria, restul diplomaţiei europene tace. Pentru faimosul acord al puterilor, atât de mult slăvit de Rusia, aedstă conspiraţie a tăcerii e fdrte semnificativă.
Intre altele, ea ar trebui sâ însemne că puterile nu s’ar arâta prea nemulţumite, dacă poporul bulgar, prin representaţiunea sea legală, ar respinge soluţiunea impusă lui de Conferinţă.
Paralel cu acest mutism trebue sâ notăm călătoria principelui A-lexandru Hessa, tatăl Domnului Bulgariei, la Viena. Am observat şi altă dată că nu e prea departe de adevâr cel ce crede că principele de Hessa a jucat un rol important în criza bulgară, şi anume acela de advocat al fiului sââ.
Călătoria la Viena a bătrânului principe nu pdte fi o călătorie de petrecere — fără ddr şi pdte. Alteţa sea împlinesce acolo o misiune care nu e tocmai greii de ghicit.
Rusia s’a despărţit definitiv de Bulgaria; fiind limpede aedsta, e fdrte aprdpe presupunerea că principatul caută un reazirn ln altă parte.
Pân’acum nu se scie din aedstă călătorie decât că principele de Hessa e fdrte bine primit la cartea din Viena.
Ca şi înainte, totul depinde de a-titudinea Sobraniel.
Din partea Greciei nimic nou de notat.
* *
*
0 depeşă din Peteraburg ne-a informat filele aceste de progresele pe cari le face construirea liniei ferate trauscaspice, a cărei importanţă cititorii noştri o cunosc. Aşa cum merg lucrurile, legătura directă a posesiunilor rusescl din Asia cu India, e numai o cestiune de timp.
Asupra acestei linii, cunoscutul general Cernaieff a provocat o des-batere în presă. Dupâ părerea sea, linia n’are decât o importanţă academică ; banii ce cheltuiesce guvernul rusesc sunt risipiţi în zadar şi mal bine s’ar organiza un serviciu de vapdre pe Amur-Darja.
Cât e de fondată aedstă apreciare, nu e trdba ndstră sâ analiz tn. Dar chiar dacă importanţa liniei transcas-pice ar fi nulă din puaetul de vedere militar, ea e netăgăduită din punct de vedere cultural.
Sâ vrea seu sâ nu vrea Rusia ; sâ fie interesată sdd ba—linia trans-caspică va civiliza Asia centrală, a-tât de importantă Intr’un viitor a-propiat.
Un lucru e sigur, acela că engles sil nu împărtăşesc vederile generalului rus asupra liniei transeaspre.
lîfFORMATlUMÎ
Adî la orele 11 şi jumătate s’a ţinut sub preşedinţia primnlul-ministrn d. L C. Brătianu, un consilia de miniştri.
X
D. Col. Pastia, directorul poştelor şi al telegrafului s8 afla la Galaţî.
■ #
Informaţiunea dată de L'Independance Roumaine privitdre la presintarea unei note diplomatice din partea Austriei, este o simplă gogoriţă imaginată de usina din strada Clemenţii.
X
ţliarul intereselor străine din strada Clemenţei, declară că prohibiţiunea unor produse farmaceutice francese, făcută de consiliul nostrii sanitar n’are alt scop decât acela d’a favorisa o Întreprindere naţională, proiectară de câtre o notorietate medicală din ţâră. Organnl în cestiune pledeză interesele farmaciştilor străini. A-dncem aminte (fierului străin că în Francia este de asemenea interzisă intrarea unor produse farmaceutice din cele mal bune şi cunoscute în farmaeopea, numai şi numai pentru că sunt Btreine.
SCRISORI SIN RUSIA
(Corespondenţa particulară a Telegrafului) Petersburg, 29 Mane.
Opiniunea publică în Europa, avend în vedere cele ce se petrec în pen nsula Balcanică şi, prin urmare, posibilitatea unei ciocniri între două imperii rivale, nu prea se crede în durata păcii. Cât de paclnic este de caracter împăratul Alexandra al Ui-lea, ca tdte astea, credinţa sa în dreptul 8§fl divin şi în datoriile impuse de Providenţă, fac ca dmeuit de stat moderni să nu se prea încredă în acest cap încoronat. Europa nu se va bucura de pace, penă nu se vor pune stăvilare puternice spiritului de cucerire, care cuprinde opinia publică a muscalilor pur sang. Efi unul sunt convins că ddoă n’ar şedea a<}i pe tronul imperiului germ iu un împărat octogenar, care într’un mod sincer vrea se trăiască în pace ultimii ani de vidţă, apoi furtuna resbeluluT de mult deja s’ar fl deslănţait asupra Rusiei. Ddr cu tdte astea, aedstă
stare de lucru nu pdte dura lung, precum nu pdte dura lung un împărat împovărat de am şi cupriDs de marasmul bătrăneţet.
Penă ce însă ocârmuirea actuală a adus Rusia la o stare fdrte desesperată, şi acestă stare de lucruri face se se prevadă că resbelul viitor n va fi fdrte delavorabi!. Primo, să nu pierdem din vedere că Rusia u’are absolut nici o alianţă seridsă, temeinică ; secundo, armata rusă e fdrte demo-ralisată şi a pierdut aventul set» de altă dată ; terţio, Rusia n’are resurse indispensabile pentru a face faţă chieltuielilor de resbel.
Despre isolarea Rusiei în Europa cred că n’am pentru ce se mă întind; acest subiect este de sigur tratat deja de redac-ţinnea farului pe care ’l dirigeaţî; spiritul reacţionar al guvernului rus a ştiut diu altă parte se sape tote simpa iile organice ce aă esistat penă acum între im-perîă şi slavf. Un singur lucru ne rămâne şi anume — amicia politică a Germaniei, der nici aci, nici din colo de Nimau nu se fac iiusiî privitdre la tăria acestei a-micil şubrede.
Ia ceea-ce privesce spiritul resbelnic şi disoipliua armate! ruse, apoi din nefericire sunt prea multe simptome, care demonstra că aceste două stimule indispensabile pentru isbâudă, s’au clătinat în anii din urmă penă ia temelie. Înainte de tote nu trebue pierdut din vedere că prestigiul bravureî şi mal ou sdmă a calităţilor militare a sta-tuluî-major rus, se negă în rîndunle armatei ruse. Oficeriî critică fdrte aspru acest corp de căpetenie a organisaţiunil militare ruse. Apoi de asemenea impresiune tristă a făcut pe armată vieţa retrasă a împăratului, care de la urcarea sa pe tron trăiesce între patru diduri ale palaturilor sele şi se înconjdră de elita g.»rdeT, când iese la paradă, Soldaţii de infanterie, cari s’att judecat deunăzi la Moscva, sunt esemple bătătdre la ochi în acestă privinţă. Feld* webel Onisimoff a cutesat se repete cele dise in casarma.
—	Este adevărat, am 4>s actualul ţar (nînişil Hosudar), pe când comandase armata de la Rusciuc, nici o dată n’a mers cu noi, precum a făcut repausatul ţar.
Acest proces arată că prestigiul per-sdaeî împăratului este compromis in rîudu-rile armatei. Asemenea armata rusă şi mal cu semă corpul oficerosc n’are încredere nici în persdna actualului ministru de resbel Vauowsky. Oficeriî ruşi vorbind de a-cest militar dic: «precum e popa, aşa sunt şi mirenii». Nimeuî nu vrea sâ ’l compare măcar cu generalul Miliuţiu, care precum se scie, a fost declarat de general Todt-lebeD, de omul cel mal incapabil diutre generalii ruşi. Oficeriî ruşi nu pot să uite discursul genitalului Yanow-ky, care in-trunindu-î în Academia militară a rostit un discurs în care a dis:
r
—	Seiinţa militară, este supunerea <5rbă şi fidelitatea către tron, restul, strategia şi cele-l’alte lucruri sunt mofturi. Nu cartea face pe militar, ci serviciul credincios.
In ceia ce privesce spiritul de disciplină, apoi sunt in curgerea acestor ciocl ani multe fapte, cari arată cu prisosinţă că s’a sdrunciuat amar şi acestă părgbiă în rîn-durile armatei ruse Nu e fum fără foc, şi nu degeba suntem martori la numerdse procese în care se jndecă oficeriî şi soldaţii pentru c’aă luat parte la mişcările partidei revoluţionare. Sgomotele respândite in public şi privitore la propaganda revoluţionară printre armată se adevereşte prin faptul că s’a alcătuit o comisiune specială sub preşidenţia marelui duce Vladimir, care a descoperit că revoluflonariî a*3 respândit adânc în armată veniuul teorielor lor antiguvernamentale. Un alt fapt şi anume numărul sinuciderilor printre oficerl, diu causa bănuielilor poliţiei secrete, face şi mal mult ca să conchidem că disciplina militară este reH bolnavă.
Iu fine, se vorbesc puţin şi de nervul principal al resbeluluî de bani. Starea financiară a imperiului, e forte compi omisă. Colosalul deficit înscris în bugetul anului corent, arată prăpastia în care este împinsă Rusia. Decă în curgerea acestor din urmă opt anT, când să facem, precum se ^ice pe tdte tonurile, economiele cele mal mari, decă sub administrarea unul om, probitatea căruia nu pdte fi bănuită, datoria publică, făcută pentru acoperirea cheltuielilor ordinare s’a mărit cu 870 milidne de ruble, apoi ce se mal pdte aştepta adî, când avem a acoperi un deficit nott de 25 rai-Jione ruble, plus a_impovara ţdra cu noile imposite asupra moştenirilor directe, cu cele 5 la sută asupra hârtielor de valore, cu cele 7 la sută asupra biletelor de căi ferate şi multe altele. Unde să se găsdscă banii pentru resbel ? In imposite noi î Der cine să
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 6 APRILE 1886
le plătâscă ? Ministrul de finance, d. Bun- dantul regimentului 2 dorobanţi, în regimentul ghe în raportul sâfl către împăratul, vor- 2 linie.
bind despre cnoacitatea impo-t. bilă a supu- Locotenentul-colonel Ghidionescu Grigore, coţilor imperiului, declară că : «crisa a pro- mandantul regimentului 18 dorobanţi, in asemo-dus un efect desastros asupra Rusiei. In* nea calitate la regimentul 2 dorobanţi, dustria a scădut productivitatea sea, de- Locotenentul-colonel Gurănescu Marin din regl-positele de toptangifl nu fac afaceri, bă- mântui 2 linie, comandant al regimentului 18 docile particulare afl încetat operaţiunile robanţi.	^
Şi chiar consumaţiunea rachiului s a mic- g,a primit> demisiunea* armată a locotenen-
^0rJ™U '*	,	,	,	tului Brătianu Teodor din regimentul 2 roşiori,
Dăoă rusu', refusă a bea votca, apoi de	.	....	.	,	„	* .
. j, *„ik l u » «recendu-se in acelaşi timp în cadrele oSoenlor de sigur că I nterge refl. Aşa der, mlauntru bani	, - r j ...
B t b5	* *	’ „„	roservă ale corpului I de armată,
nu sunt. Remâne a se încerca de a facej	r
nn împrumut afară. Dâr dâcă, chiar se vor găsi bancheri, cari să mal crediteije, totuşi nu trebuie să pierdem din vedere, că acum J Rusia plăteşte anual numai procente pentru datoria publică, suma de peste 260! miliâne ruble în aur, adică una a treia parte | din venitul total al imperiului. Un indicifl

CRONICA
Minciuni şi Păcăleli
Era pe la sf. Maria, anul trecut, şi fn nu se pote nul bătător la ochi, în ceia ce j urma unei înţelegeri, plecarăm mai mulţi privesce xeua stare financiară a Rusiei, este . prieteni la Sinaia pentru a petrece acolo trista valuta i supra rublei de hârtie. Este (vr’o două ijde. Hramul bisericeî din Sinaia curios a şti la ce nivel va mal cădea a-,atrase multă lume şi de aceea fie care
cestă rublă, în cas dâcă Rusia va declara nn resbel. Dâcă sub vaftoiutpnelnţelegerilor afgane, precum a 4'8 d. Bunghe, cursul pe rublă a căcjut a,a că luci pfvn’acum nu s’a mal rădicai, apoi ce se va face, întreb, când neînţelegerile se vor transforma in
era mulţumit a’şl găsi vr'un locuşor unde să se mai repauseze puţin.
De la gară merserăm pe drumul ce duce spre monastire şi după ce trecurăm priu curtea acesteea, după ce făcurăm mal multe escursiuuî priu frumoşii şi impozan
12. Bădenîcu Miluiţii Uiscscl, B ghenî,
dent, care din întâmplare venise de »se- lătoria ce era sv săvârşâscă; Rstfel , ii un mene Iu Sinaia.
In grabă i se povesti şi acestuia
riora haz’.iă ; el ascultă totul cu atenţiur	------------------------_____________
şi seriositate, îusă privirile ascunse ce G S insă, ca să au fie înşelat, se prepară Pe restu P™?™1 1883 -1893. arendă schimbaso cu X, care îi ora vechili prieten, cu douS lacăte mari, sistem Vertheim, cu	^ei lUOj garanţi© provisorie lei
care să se pună la încercare puterea mi- ^ 025.	.
raciilosnlnî fir de iarba fiarelor. Ast-fel 13- Munţii Picoru Capri Moisicu, Furuj
paifi de mătura, '1	mrndie mtr’o	soluţiune	Gla^veşu! sdă Limpedişul, Lipia, locul de
isto-	de aualină,	care’î dă o lucire metalică, apoi	v*e din Larloro.înesci şi locul înfundat de la
iiune	'1 învelesce	într’un	strat de cer	Indianul	Zo,e8ct cu viŢ ale schitului Barba ect.,
.	O S	 -	ue restul periodului 1883 — 1893 «rondă
resbel. Imperat il Alecsandru audind des- ţii munţi, apucarăm drumul spre berăria pre crachul receit de la bursă, a dis :
— Nu’ml pasă ce s» face la bursă, eu unul nu joc, se facă şi el tot aşa!
Aceste cuvinte, n’afl produs tocmai efect bun, şi criticele aspre se audeafl în culua-rurile edificiului posomorit al bursev nostre de pe Vasilew^ky Ostrow.
Iată dâr, pe scurt opinia omenilor cu sînge rece de p’aci, tn ceia ce privesce si-tuaţiunea de faţă. Resbelul pentru Rusia, e defavorabil şi păgubitor; guvernul nostru nu va faco resbel, decăt fiind forţat şi a-pol încă...
R.
•—--------—♦0«0*-------------
Şl
Inspectarea armatei.—Vineri, 4 ale curentei, la orele 10 dimineţă, M. S. Regele, însoţit de adjutantul de serviciu, a mers la casarma M».lmaison spre a inspecta regimentul al 3-iea de roşiori.
La sosire, Regele fu întâmpinat de d. ministru de resbel, general Al. Angelescu, de d. general de divisie Cernat, comandantul corpului II de armată, de d. general-adjutant Creţenu, inspector-general al cavaleriei, de d. colonel Algiu, şeful statului major al corpului II de armată, de d- co loneloBndişteanu, comandantul pieţei, şi de d, colonel Salmen, comandantul regimentului.
Majestatea Sa trecu d« d’inaiutea frontului regimentului, aşezat pe jos, în ordine de bâtae, la al căruia flanc drept se afla d. colonel Kiriţescus comandantul brigadel a 2-a de cavalerie, împreună cu oficeriî superiori al regimentului, după care primi defilarea.
Pe urmă, Regele intră în manegitf unde asistă la diferite mişcări din scâla de e-chitaţie, esccutate de recruţii şi cadrele regimentului, şi daci merse de visită graj durile.
După terminarea inspecţiei, Majestatea Sa adună întregul corp oficeresc al acestui regiment, cărui arâtă aprecierile Sele asu pra diferitelor mişcări, esecutate de trupă şi bine voi a esprima înalta Sa satisfac-ţiune d-nulul comandant al regimentulnl precum şi d lor oficerî pentru buna stare şi gradul de instrucţiune ce a constatat la acesta inspecţie.
La orele 11 şi trei sferturi, Majestatea Sa s’a întors la Palat.
a
Opoziţia coalizată orgamseză pentru mâine întruniri publice în oraşele Craiova, Focşani, Brăila şi Botoşani. Injie care din aceste oraşe vor ţine discursuri membrii fruntaşi a! opoziţiunil.
&
Mişcarea populaţiei oraşului laşi de la 23 până la 30 Marte. S’afl născut: 31 b”eţi şi 37 fete, din care: 23
lui Opler
Societatea nu era mare. Un student la drept din Paris, doul studenţi d’aci, administratorul berăriei şi ea, compuneam grupul din prejurul mesei.
Studentul din Paris era un tâner vesel şi, din tren încă, Bpunea îutr’una aventurile sâle. Eraîf multe minuDăţil întâmplate prin lumea mare şi unele erau aiat de bâoă-ne, încât ne făcea adesea ori se dăm din cap ca neîncredere.
Şi pe câad povestea întâmplările sele tot făcea din mâini astfel ca se-i se veţjă ca înlesnire un inel cu o piatra de briliant ce avea pe degetul mic a rnânei stânge — în fine se vedea prea bine că acel deget mic era ^tratat « membrul cel mal însemnat al trupului seQ şi d’a ceea am căutat sâ î împlinesc dorinţa tăcută, întrebându ’l de unde are acel ioel cu briliant.
Scăpasem un suflet de chinuri grele şi bucuria nu’l fu mică când ’şl văzuse scopul împlinit. Un nofi riad de pahare cu bere fu poruncit şi apoi începu să poves tescă o istonâ plină de minunăţii, cum se ilimbase odată pe mergi nele Senei In Paris. De odată auţţi uu strigăt şi veiju cum urnea se adunase lângă malul Senei.
—	Ce s’a întâmplat fire ? întrebă unul din noi.
—	EI ce să se întâmple ! Nimica totă !... femeie tâuără şi frumosă, voia tocmai
să se sinucidă. Se aruncase in Sena. Pe suprafaţa apel nu se mai zăriafi decăt câteva bucăţele de muzelină de la rochia nenorocitei. De odâtă un bătrân, cu faţa pârlită de razele sorelul, cu îmbrăcămintea ciudată se strecură printre dmenl şi începu să ţipe în disperare:
Scăpaţi-ml fiica! fiica mea! Jumătate din avere aceluia ce o va scăpa !»
Cu tote că nimeni nu scia ce avere are bStrânul, totuşi un căpitan, care din întâmplare se afla de faţă cu un mare câine—un aşa numit mox—asmuţi pe acesta ca să aporteze pe nenorocita. Câinele sări în apă, se dădu la fund şi dupe căte-va minute ieşi la Buprafaţă, avend în bot vestmintele fetei. Câinele înota şi se căsnia din resputert ca să ajungă la mal, povara însfi era prea grea şi cu tdtă lupta desperată, puterile ’l părăsiră şi atât nenorocita cat şi câinele începură să se cofunde. Spectatorii priviră cu îngrozire spre tabloul înfricoşat, der eu, într’o clipă desbrăcal ghe-rocul şi vesta, sării în apa, pusei mâna pe amândoi, îl trăsei spre mal şi ud cum eram, dădui tata mântuită nenorocitului părinte, iar căpitanului favoritul «eă câine. Betrenul însă, sciţi cine era ? Era o raja din India, care venise la Paris să petrecă puţin timp. El se oferi imediat se’mî dea jumătate dm imensa sea avere şi ’ml spuse tot d’o data că’ml va da şi pe fiica sea de soţia, dâoâ voiesc sa devia,budaist; se înţelege că n’am primit propunerea sea şi’I respunsel că pentru o faptă, cum am făeut’o eu, şi care e datoria ori cărui om a o L*ce, nu vread să iaîf nici o plată. Dupe acesta eăutam Bă me furişez şi astfel, me strecoral printre mulţime. Bătrânul însă m’apucă de braţ şi 'ml puse cu de a sila in deget acest inel, spunându-ml că decă vre odată voi veni prin India, n’am decăt să arăt acest inel şi apoi mi se Ta face nisce onoruri ca u nul principe indian. Uşor ’ml căscigasem
uu le observase nimeni
Intr’aceste. unii din noi se sculară ş X asemene. De o dată el se opri în loc, privi ţintă spre vlrful unui munte, ’şl puse [atma d’inaintea ochilor pentru a vedea mal hi no şi esclamă :
—	Ia vedeţi, domnilor — două.... trei..,, patru....
Y atinse cu cotul pe cel-l’alţl ca să în-ţelăgâ gluma, numai prietenul nostru din Paris nu scia nimic din ceea ce se complota contra lui.
—	Tocmai patru..... ia şi colo două .. .
şi dincolo una.... sunt vr’o şeapte.
Şi prietenul din Paris privia într’una ca se vedâ ce e.
—	Der ce vedeţi ? întrebă el.
—	Dâr ce nu ve<jî 7 căpridre, ia colea— sus lângă stâncă — nu veijî punctele cele mititele? 4>8e X.
—	Nu văd nimic.
—	Cum se pdte, esclamarăra şi noi ceş-liî-l’altî, el, nu le veijl, ia uite tocmai intră în sturişul de jos.
Sermsnul G. nu vedea nimic.
—	Cât drum e penă colea, băeţl? întrebă el.
—	Vr’un ceas.
—	Eî tot n’am de lucru; mă duc să văd căpridrele ! VreaQ s6-l văd din apropiere.
El plecă. Ne Înveselirăm că am putut păcăli pe G. peste vr’o două ceasuri şi jumătate se îutorse ostenit mort şi povesti : Ir urnise câpriore. Şi cum mal sereaă pe stâncete muntelui. Mă apropiasem încet de tot de ele si eram deja aşa de aprdpe incât mal că eram să pun măna penele; nu erafi şepte, şi vr’o noue. Dăr fatalitate, o dată alunecai si sgomotul pietrelor ce se rostogoleaţi cu mine împreună —speriă şi alungă nevinovatele animal!
Isbucnirăm îutr’un rîs de acostă nouă minciună ; un bătrea insă proprietar din Sinaia, care fără voie fusese martor de la început, ne spuse £jin taină, că căpriore nu s’a8 mar văijut prin aproprierea Sioaeî de ani Întregi, ba nici că s’ar mal putea găsi vr’una, iar nu nouă.
Pseudo-G-aius.
preparaţi se întâlnesc. Unul din el sudte Mic Lacul lui VinUla Vodă, po restul lin basma acel pai»	de mătură aşa cum	pe™>d«luI 1883-I8««, arendă actuală	lei
era prepara*, îl scdte	din ceră şi la lică-	4-050'- garanţie provisone let 1	015.
rirea lui metalică toţi se miră iu cor de _14-	Iavoranu, pe restul periodu-
puterea paiului. Se începe toemeia, şi în	'uî 1883—1888, a roda actuala	ei	9^5-,
sfirşit cad la învoială	şi G. S. numără 200	novisorie lei 232.
franci, dar in acelaşi timp scdte din pu-	Vitileanca, pe restu penoi o ui
sunar şi cele două lacăte mari ca să se 1883—1888, a.endă actuală Ici 10,500, facă încercare; fiind-că; sciaQ bine că un	provisorie lei 2 625.
paia de mătură nu pot sparge lacătele,	Câmpnlnngeanca, pe restul perioiu-
pun mâna pe acele lacăte şi pretind de	1888 arenda actuală lei »	>
la reclamaut ae-I conducă la comdrft, ca garanţia proviaorie ce fcrebue depusă lei acolo să facă tnceroarea. Tocmai utnncl 17. Simuldsca, pe restul periodului 1883 bietul om pricepe cursa in care căzuse şi le cere banii înapoi. Şarlatauiî Încep h face gură mare, se îmbrâucesc se întind şi îşi fac drum pe uşe; iar G. S alergând dnpă dânşii cu o lopată îu mână, pe care lopată o găsise înăuntru, strigă : hoţ 1.. hoţii... remănend şi fără fir de iarba fiarelor şi fără bani şi fără lacăte.
creştini şi 45 israeliţl. A3 murit 31 bărbaţi şi 30 femei, din cari 35 creştini şi 26 i ;ne]u]- ,jgr na credeţi că’î lucru mare
israeliţl. S’aft celebrat 6 căsătorii.
Mi ser ia în Ungaria.— S’afi Întâmplat 9 sinucideri,—după Egyetertes la Pesta, —de la 7 Aprile până la 9 Aprile inclusiv, din causa miseriel. Nouă dovedi de viaţă ca
în raiti în regatul maghiar.
---
Din cauza abundenţei materii, suntem nevoiţi a amâna tipărirea interesantului nostru foileton pentru mâine.
ACTE OFICIALE
aşa ceva; cunosc pe un băiat care a scăpat deja vr’o cinci-spre-ijece victime de la mâr* tea sigură şi nici că se uita vr’o dată, nici ca scia pe cine mântuise, şi nici odată nu voia a primi nici mulţumirile sărmanilor mântuiţi.
—	EI, eî, ia mal taci şi ta ! (J'8® °oul din noi. Prea sunt cu moţ povestirile tâle.
—	Tu pe semne nu creijl că chestiunea e astfel după cum ţi-am povestit-o? Eli se vede că voi uu cunâsceţi iacă Parisul şi de aceea nu sciţi că acolo se întâmplă dilnic astfel de lucrări, respunse el lui Toma necredinciosul.
Toţi n’am dat încredere acestei istorisiri,
DIVERSE
0 cutie cu scrisori incendiată.—C. zal s’a întâmplat îu Insbruk, capitala Tirolu-lul austriac. O cutie mare cu scrisori de la biroul central al poştelor a ars. Făcătorii de rele aruncaseră în cutie eh b rituri aprinse. Din fericire, focul a fost observat îndată şi s’a stins; 'cu tdto astea, multe scrisori aii ars.
Preşedintele Camerei deputaţilor diu Vena, a luat o măsură prin care se in terdice copiilor mal mici de 14 ani de a intra în tribuna publică. Cauza e că copiii aduşi la Cameră, statt in nişte posi;iunî puţin convenabile. Un deputat din clubul german avea obiceifi a’şl aduce copiii la Cameră şi la tribunele parlamentului, copiii dejunaţi acolo, mâncafi bombăne şi iăceaâ sgomot în timpul şedinţei. Din acăstă cauză s’att luat aceste măsuri de preşedintele Camerei.
*
Cărbunii de pământ în China. — Mal în tote provinciile din China sunt gesimente de c irbuai; cele mai mari gisiiiK-iite sunt în partea de Sud Gisememele diu C’han Si afi o întindere de 22,000 Kilometri pătraţi şi conţin 730,000,000 tone cărbuni. Luând ca m din autiala 3o0,000,000 tom , consemna;iunea cărbunilor iu uită lumea, acest gisiment ar putea alimenta 2433 ani întreg-. 1 .me. A^şt* cărbuni de pămâ it sunt Ue cantate au eridrâ oeior din Pen-silvania. La sudul acelei provincii se află uu alt gisiment de cărbuul, însă e cam rişinos. Tona de cărbuni la loc costă 3 fr. 75 bani; transportat la Taiyuen cos^ă îndoit.
*
Arderea vamei din Buenos-Ayres.—Se scrie din Buenos-Ayres cu data de 14 Marte: Un incadid a distrus depositul vămilor. Abia ia şapte ore diminâţa s’a observat tocul, care a inceput într’un colţ al edificiului La ora opt, tdte materiile combustibile din etajul superior erafl distruse de flăcări. Drugi groşi de fer eraa îndoiţi; din fericire magasiile cu alcohol ah scăpat, graţia vântului care batea iu partea opusă. Apă nu era de loc prin pre-jur ; abea după două ore aă sosit pompierii cu apă şi s’a localisat incendiul. S’a adus apă din rîu prin tuburi, depositul de esenţă de terebentină a ars cu totul. Perderile se urcă la 20 milidne. Causa focului nu se ştie. Depositele nu erafl asigurate, căci aşa se obicinuejte la Buenos-Ayres.
Ministerul agricultureî, industriei comerciulm şi domenielor
La 2 Maifl 1886, orele 2 şi jumătate p. m, se va ţine licitaţie pub!ioă orală la centrele Bucurescî, Iaşi şi Craiova, pentru rearendarea moşielor Statului de mal jos, pe comptnl actualilor arendaşi, care datoresc din arendă şi accesorii, însă :
La Bucurescî, în localul aceBtut minis-t r, calea Victoriei No. 103, pentru mo şiele diu judeţele Argeş, buzefl, Brăila,
Covnrluifl, Dâmboviţa, Ilfov, jRlimiţi’, Muscel, Olt, Prahova, Putua, Ramu'cu Sărat,
Teleorman şi Vlaşca.
La Iaşi, în localul prelecturel judeţului, pentru cnoşiele din judeţele Ba^ăfl, Boto şauT, Fâlcifl, Iaşi, Nearnţu, Roman şi Vasluifl.
La Craiova, în localul prefectureî judeţului Dolj, pentru moşiele diu judeţele Gorj, M-hedi ţî, RomanaţI şi Vâlcea.
Rearendsrea lor 8« face tară pământurile da*e ea determina'e dej i pentru împroprietărire di însurăţel şi je restul periodului pe care sunt arendate, socotit de la data confirmărel reareud'reî, afară de
moşiele arer-dato pe periodul 1885 —1895.20,500; g&iacţ -’. proviso.ie Ici 4,125. cum şi de ac,ea din judeţul Vâlcea, nu-| 28. Bertesct, pe restul periodului 1883 mită 100 pogâce pământ din comuna Olă- P-n ■ I® 1893, areuda actuală le 64.900; nesil a căror rearendare se face de la 23 garanţia provisorie lei 16,225.
Aprile 1887 înainte, conform cordiţilor cu
până la 1888, arenda actuală lei 3,426, bau! 80; garanţia provisorie lei 857.
18.	Vatra Monastire! Bradu, pe restul periodului 1883 — 1888, uremia actuală lei 6,050; garanţia provisorie lei 1,515.
19.	Pietrd-ia sefl Bădeni, pe restul periodului 1883—1888, arenda «ctualâ lei 9,020; găranţie provisorie lei 2255.
20.	Bădeuî săfl Pietroasa şi Ursesc! sâfl Cătină, îu devălmăşie cu monastirea Bradu, pe restul periodului 1883—1888, arenda actuală lei 8,850; garanţia provosorie lei 2,215.
21.	Sărata sefl BughenI, pe restul periodului 1883— 1888, arenda actuală lei 5920; garanţia provisorie lei 1,480.
22.	Vatra SohituluT Pinu, pa restul periodului 1883—1888, arenda actuală leî 4300; garanţia provisorie leî 1,075.
23.	Peiflii din Verneacî, afară de via ce se reservă pe sâma monastire! RatescI, se reareudeza pe restul periodului 1883-1888, arenda actuală lei 260; garanţia provisorie leî 65.
24.	Barbuncesoî diu circumscripţia comunei Grâjdaua, pe restul periodului 1883—1888, arenda actuală lei 70, garanţia provisorie ce trebue depusă lei 20.
25.	Clincio, pe restul periodului 1884 până la 1889, areuda actuală Iei 2,450; garanţie provisorie lei 20.
26.	Oălţuna -eu Cătuna, pe restul periodului 1883—1895, areuda actuala lei 22,110; garanţia provisorie leî 5,530.
Judeţul Brăila.
27.	Scorţarî sefl Petreni, po restul periodului 1883 —1893, arenda i otnaki hi
Iarba fiarelor. — Patru individl, traţî vitregi, aflând că individul G. S. caută un fir de iarba fiarelor, cu care să pdtă des-gropa un tesaur ce cuuoscea, afl început
numai îngrijitorul bererie;, un domn X se; a I întinde o serie de curse, astfel mal arăta cu totul credul cu t6te că in faţariutâî trimit pe unul din el ca să intre în
care suut arendate.
Regulamentul şi condiţiele generale şi speciale, cu care se face rearendarea lor, sunt tot acelea cu care actualmente se află arendate, inserate Ia Monitorul oficial, notate în dreptnl lor; iar condiţiele speciale, care sunt la unele din ele se vor pune în vedere concurenţilor la licitaţie.
Pe lângă preţul arendef, persdnele care vor lra diu aceste moşii în reareiidaie, mal sunt datdre 8* plătdscâ de-o-datâ cu arenda, la lernune.e pievâdutc in contract, şi suma cuvenită letă coufiniştilor şi pădurarilor, cu care se afla actualmente debitată partida moşiei, afară de cele arendate pe periodul 1885 până la 1895, pentru care actualii arendaşi nu sunt datori a plăti asemenea dări.
Doritori!, pentiu a putea fi admişi la licitaţie, sunt datori a depune mal ântâifl garanţia provisorie notată în dreptul moşiei pentru care voesie a coucura.
lată şi tabloul de moşiele Statului ce ee scot In resrendare pentru neplata de câsciuri în <]iua de 2 Haiu 1886, pe comptul actuali or arendaşi şi pe restul periddelor pe cari sunt arendate.
Centrul BncareBcI Judeţul Argeş
1. Dobrescî, pe restul periodului 1883 pâao ia 1888, a.enda actuală lei 6,750; ga ranţia provisorie ce trebue depusă lei 1,700.
2 Sălătrucul-Muntele-Marginea, pendinte ' de Mitropolie, pe restul periodului 1883 — 1888, arenda actuală lei 5000 garanţia provisorie leî 1,250.
3.	StroescT, pe restul periodului 1883 până la 1888, arenda actuală leî 2,014; bani 87; garanţia provisorie leî 504.
4.	CăpâţinenI, pe restul periodului 1883 până la 1888, arenda actuală leî 7,700; garanţia provisorie lei 1,925.
5.	Brădetul, Tulbura, Muntele-Ghiţu et , fără trupul numit Suhatul săfl Inţărcăto-rea-Cocmva, vândut de veci, pe restul periodului 1883'—1888, arenda actuală lei 7,249, bani 50; garanţia provisorie lei 1,813.
6 Muşeteşoî şi Petrarî, pe restul periodului 1883 —1888, arenda actuală lei 7,510; garanţia provisorie lei 1,880.
7.	Măniceaoî, pe restul periodului 1883-1888, arenda actuală 2,910 lei; garanţia provisorie leî 728.
8.	Urşii, pe restul periodului 1883-1888, arenda actuală lei 65; garanţie provisorie lei 17.
9.	Vatra schitoluI-Flămânda, pe restul periodului 1883—1888, arendă actuală Kl 6,566, bani 67; garanţia provisorie lei 1,642
Judeţul Bueeit
Jud-ţul Covurluiti.
29.	Maxiueul, pe restul periodului 1885 până 1895, arenda actuală lei 50,100, garanţia provisorie lei 12,525.
30.	ZărnescI, se reareudezâ pe ‘ restul periodului 1885—1895, arenda actuală lei 12,870; garanţia provisorie lei 3,220.
31.	Schitul Gherăiască, pe restul periodului 1883—1888, arenda actuală lei 1,201; garanţia provisorie lei 301.
32 Trupul Vladnior, pe restul periodului 1884—1889, arenda actuală leî 370; garanţia provisorie lei 95.
Judeţul Dâmboviţa
33.	Serdanu, pe restul periodului 1884 pâua la 1894, arenda aotuală lei 20,150; garanţia provisorie lei 5,049.
34.	Gura Şuţeî, pe restul periodului 1883—1893, arenda actuala lei 21,000 garanţia provisorie lei 5,250.
35 CtizacŢ, afară de partea cedată ministerului de resbel pentru herghelie; po restul periodului 1883 — 1888, arenda actuală lei 14,150; garanţie provisorie ce trebuie depusă lei 3,540.
36- Muntele Măgurele sâfl Piscu cu Bravii, muntele Zâzogă, jumetate muntele Plaiul Orzel şi moşia Valea Neagră, pe restul periodului 1883 — 1888, arendă actuală lei 495; garanţia pr. vesor.e lei 124.
37 Câinesca, pe restul periodului 1883 până la 1888, arenda actuală U-I 5,300; provisorie leî 1,325.
38. Cărbunesc! şi Ţigănia, pe restul periodului 1883—1888, arenda actuală leî 1,150; garanţia provisorie leî 290.
Judeţul Ilfov.
39 Rasa cu Prosanicu, pe restul periodului 1883 — 1893, arenda actuala de 20,050; garanţia provisorief leî 5,015.
40.	Luica-M trenl împreună cu Potcova de restul periodului 1883-1893, arenda actuală lei 55 200 ; garanţia provisorie lei 13,800.
41.	Gostileleupe restul periodului 1883 — 1888, arenda actuală leî 16,000; garanţia provisorie lei 4,000.
42 TâncăbescI Cioflicenî pe restul periodului 1884 -1889, arenda actuală lei 9,300 ; garanţi» provisorie lei 2 325.
43.	Spanţovul, pe restul periodului 1885 — 1895, a enda actuală 1<I 35,100 ; garanţia
rovisorie M 8,775,
Judeţul Ialomiţa
44.	Buejtl, pe restul periodului 1883 — 1893, arenda actuală lei 40,100; garanţia provisorie let 10,025
45.	Feteşti, pe restul periodului 1883
10. Pârscovu şi Lunca Frumdsâ, de res- până la 1893, arenda actuală leî 20,050 ;
i ... •	1 ooo iono	,	...l„r
sa se putea vedea ironia şi zâmbirea de vorbă cu căutătorul acelui miraculos fir. j tul periodului 1883—1893, arenda actuala garanţia provisorie leî 5,015. neîncredere.	jConvenira chiar să se intâineacâ In casa lei 23,100; garanţia provisorie leî 5,775.' 46. Ciocăneşti, pe restul periodului
11. Metelefl, pe restul periodului L883,1883—1893, arenda actuală lei 135,000;
"	1	1 Onn	iw	..,	. -	ATA .	____il ..	__I__' I s nn nwn
S’a făcut, în interesul serviciului. urmăWrele i mutări de oficerî superiori, pe ijiua de 1 Aprile I Ciocnirăm cu toţii paharele, dâr tot In unuia diu eî, şi să se tocmescă asupra con-1886:	| momentul acela fuserăm întrerupţi de un diţiunilor aceleivîndarl. Lucrul fiind aran-
Locotenuitul-co'onel Ivanovicî Mihail, coman- (iiofl *08 *, prietenul Y., un ten"r sfu- giat, unul din eî, ae prepară pentru îuşe- garauţie provisorie lui 7(515
până la 1893, arendă actuală leî 30,050 ; garanţia provisorie lei 38.750.
47.	Berlesşî şi PopercI, pe restul perio-
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFUL — 6 APRILE 1886
3
doini 1883— 1893, arenda actuală lei 62,000; garanţia provisorie lei 15,550.
48.	Cocor a a mooăatirel St. Gheorghe Nofl Ş' R tnouâstireî Mărgiueui, împreună cu Milăsca a monastireî St. Gheorghe Nofi, pe restul periodului 1883—1893, arenda actuală lei 50,100; garanţia provisorie ce trebue depusă lei 12,525.
49.	Vetra Mouastireî-Slobozia, pe restul periodului 1883—1892, arenda actuală lei 110,250; garanţia provisorie lei 27,565.
50- Grindu şi Rogoazele, pe restul periodului 1883	1888, arenda actuală lei
10,250 ; garanţia provisorie leî 2,565.
51. Frăţilesitî, pe restul periodului 1883 până la 1883, arenda actuală leî 4,400 ; garanţia provisorie leî 1,100.
52 Cotorca-Mică, pe restul periodului 1883 — 1888, arenda actuală lei 15,850 ; garanţia provisorie leî 3,965.
53.	Buciumenî şi Frâţileşti, pe restul periodului 1883 — 1888, arenda actuală lei 9,300 ; garanţia provisorie leî 2,325.
54.	Potroiu cu o sldră Bucşa, pe restul periodului 1883—1888, arenda actuală lei 14,240 ; garauţia provisorie lei 3,560.
Judeţul Muscel
55.	PiscanI şi Pribdia pe restul periodului 1885—1895, arenda actuală le’ 4,171 ban! 6 ; garanţia provisorie leî 1,043.
Judeţul Olt
56.	Sprincenata, pe restul periodului 1883—1888, arenda actuală lei 3,900; garanţia provisorie lei 975.
57.	CăB.ănescî-Itadescî şi Horezul saă Comăniţa, afară de un loc înfundat în trupul numit OSzănescî, vândut, pe restul periodului 1883—1888, arenda actuală leî 6,000; garanţia provisorie ce trebue depusă lei 1,500.
58.	Yatre-Schitul-Deleni, fără de trupul numit Deleanca, pe restul periodului, 1883 până ia 1888; arenda actuală leî 1,760 ; g aranţia provisorie lei 400.
59.	Seaca Vatra-Schitulul, fără Lbăneştî şi Secuţa, pe restul periodului 1883—1888, arenda actuală leî 6,500; garanţia provisorie leî 1,625.
60.	Vetrele-Schituluî Comanl şi Gal-meele, pe restul periodului 1883—1893, a-menda actuală leî 17,500; garanţia provisorie lei 4,375.
Judeţul Prahova
61.	Puţul-Gheuce», pe restul periodului 1883—1888, arenda actuală lei 1,610; garanţia provisorie lei 403.
^62. Rogojanca şi Valea-NucetuluT, pe restul periodului 1883—1888, arenda actuală lei 1,780; garanţia provisorie leî 445-
63.	Ariceşti, pe restul periodului 1883 până la 1888, arenda actuală lei 2,8000 ; garaBţia provisorie leî 700.
81.	Căiugărenii saă Crucea de Peatră, pe restul periodului 1883—1888, arenda actuală lei 8,200; garanţia provisorie leî 2,050.
82.	Măgura şi BudescI; pe restnl periodului 1883 -1888, arenda actuală leî 10,000, garanţia provisorie leî 2,500
83.	Petrele, pe restul periodului 1884— 1894, arenda actuală 46,100 ; gaianţia provisorie leî 11,525.
I
Judeţul Putna
64.	Incongiurătdrea Mănăstire! Soveja, pendinte de Soveja, pe restul periodului 1883 —1888, arenda actuală leî 6,640 ; garanţia provisorie ce trebue depusă leî 1,660.
65.	Inconjurătdrea mănăstirel Mira, pe restul periodului 1883—1888, arenda a-tnalâ leî 9 310; garanţia provisorie lei 2,330.
66 Bâcla Păunescî, pe restul periodului 1885—1895, arenda actuală leî 4,750; garanţia provisorie leî 1,190.
67.	Sohitul-Bradî, afară de trupul Şen-drenî, ce’i dice şi R3sca-Mică, din judeţul Covurluifi, pe restul periodului 1885 până la 1895, areuda actuală leî 550; garauţia provisorie iei 140.
Judeţul Râmnicu-Sărat
68.	Amara-Baba-Vişa şi Balta, pe restul periodului 1883 —1893, arenda actuală lei 30.350; garanţia provisorie leî 7,890.
69.	Văceni safi Jirlău, pe restul periodului 1883 — 1893, areuda actua’-i lei 46,600, garanţia provisorie lei 11,650.
70.	Văceni şefi Nisipeni, pe restul periodului 1883—1888; actuală lei 17,600 garanţie provisorie lei 4,400.
71.	Jitia pe restul periodului 1883 până la 1888 arenda actuală lei 4,500 ; garau ţi a provisorie lei 1,125:
72.	Gherghesa safi Bătrâna, pe restul periodului 1885—1895, arenda actuală lei 76.200.; garanţia provisorie lei 19,050.
Judeţul Teleorman
73.	Şipotele şi Bădulesa pe restul periodului 1883—1893, arenda actuală lei 22,700; garanţia provisorie leî 5,675.
Judeţul Vlaşca
74.	Popesc», pe restul periodului 1882 până la 188/, arenda actuală leî 9,600 garanţia provisorie leî 2,400.
75.	Vatra-Monaslireî-Comana, pe restul periodului 1877—1887, areda actuală leî 46,703, bani 76; garanţia provisorie leî 11,700
76.	Glavaciocu-Vatra-Monastirei, pe res tul periodului 1883-1893, arenda actuali leî 44,990; garanţia provisorie lei 11,250.
77.	D&iţa, pe restul periodului 1886 pâuă la 1888, areada actuală ’eî 14,000; garan ţia provisorie lei 3,500.
78.	Gubavia şi Măeărău, pe restul periodului 1883—1888, arenda actuală lei 6,060; garanţia provisorie lei 1,515.
79.	Purani, pe restul periodului 1881 1888, arenda actuală leî 2,150; garanţia provisorie lei 540.
80.	Purani, pe restul periodului 1883 pana la 1888, arenda actuală leî 9,970 ; garanţia provisorie leî 2,495.
tei
Centrul Iaşi
Judeţul Bacăti
84 Pâncăştî şi părţile, afară de hlisele vândute, pe restul periodului 1883 —1888, arenda actuală leî 5255; garanţia provisorie 1,324.
85.	Lucacescî şi Titescî pe restul periodului 1883 -1888 arenda actuală lei 4,500; garanţia provisorie leî 1,125.
86.	Prăjesc! cu Siliştele, afarî de trupul Cotul Trandafirului, vândut de vecî pe restul periodului 1885 — 1895, arenda actuală le! 45,155; garanţia provisorie leî 11,290.
87.	Letca cu Siliştele, afară de părţile cedate şi vândute de vecî, pe restul periodului 1885—1895, arenda actuală lei 11,900: garanţia provisorie leî 2,975.
Judeţul Botoşani
88.	Incon giurâtărea-Monastireî-Popâuţi pe restul periodului 1885—1895, arenda actuală lei 22,360; garanţia provisorie leî
5,600.
89.	Feredeui, pe restul periodului 1885 până la 1895, arenda actuală leî 11,020, garanţia provisorie leî 2,755.
90.	Comândăreşcî, pe restul periodului 1884, arenda actuală lei 10,060 ; garanţia provisorie leî j2,516.
Judeţul Fâlciu
91.	CreţeştI cu părţile din SchimineştI Crâsneseni, pe restul periodului 1885 — 1895, arenda actuală lei 20,000; garanţia provisorie ce trebue depusă lei 5,000.
92.	Parte din trupul Volosenilor. pe restul pfrioduluî 1885—1895, arenda actuală leî 10,510; garanţia provisorie leî 2,630.
Judeţul laşi
93.	Spineui, pe restul periodul 1885 -1865, arenda actuală leî 14,500 ; garanţia provisorie lei 3,625.
Judeţul Nemţ
94 Âlmaşu, fostă proprietate a decedatului Palada, cu parchetul de pădure, pe restul periodului 1877 —1887 arenda actuală leî 5,860; garanţia pro Vtsorie leî 1,465.
95.	Gârcina şi Tătăruşu, pe restul pe riodului 1883—1888, arenda actuală leî 16,210; garanţie provisorie leî 4,053.
96.	Graşi cu trupurile, afară de 30 fălci reservate pe setna monastirel Agapia, pe restul periodului 1885—1895, arenda actuală leî 21,000; garauţia provisorie lei 5,250.
Judeţul Roman
97 Câlinescî cu Cătunele, pe restul periodului 1885—1895, arenda actuală lei 8,200; garanţia provisorie leî 2,050.
Judeţul Vasluiu
98. Delescl, pe restul periodului 1885— 1895, arenda actuală leî 4,500; garanţia provisorie lei 1,125.
actuală lei 12.305 bani 37 ; garanţia provisorie lei 3.079.
111. Preajba, pe restul periodului 1883 până la 1888, arenda actuală lei 8.600; garanţia provisorie lei 2.150.
112 Potopinul, pe restul periodului
1883—	1888, arenda actuală lei 2.760 ; garanţia provisorie lei 700.
113.	Fâritânele, pe restul periodului
1884-	1889 arenda actuală leî 14.000; gaianţia provisorie lei 3 500.
Judeţul Vîlcea
114.	M utele Piscu-Lnngu, [pe restu periodului 1883—1888, arenda actuală lei 865; garanţia provisorie lei 271.
115.	Băbeni, pe restul, periodului 1883 până la 1888, arenda actuală lei 4900 : garanţia provisorie lei 1.225
116.	Ezerul ou Bradi şi Munţi, pe restul periodului 1883—1838, arenda actuală lei 1.358 bani 15 ; garanţia provisorie 1.340.
117 Vatra-Sehitulul-Săraciaeşcî, împre-uuâ cu gradinele închise, avend pomi şi clădiri, pe restul periodului 1883 — 1888 arenda actuală lei 3.053, baui 64; garanţia provisorie lei 764.
118,	Moiereşcele, pe restul periodului 1883—1888, arenda actuală leî 6255 ; garanţia provisorie lei 1.567.
119.	Igoiul pe restul periodului 1883 — 1888, arenda actuală leî 81 ; garanţia provisorie lei 21.
120 Milostea, pe restul periodului 1883 până la 1888.. arenda actuală lei 6.295 ; garauţia provisorie lei 1574.
121.	Şirineasa, pe restul periodului 1883 pâuă la 1888, [arenda actuală lei 2.800; garauţia provisorie.
122.	Frânoesci şi Monastireni, pe restul periodului 1883 —1888, arenda actual leî 3.010 ; garanţia leî 755
123.	Mamu şi FumurenI d’împreună cu grădinile ce legumi şi pomi roditori, cari att fost arendate separat, pe restul perio duluî 1883—1888, areuda actuală lei; 5000; garanţia provisorie leî 1.250.
124 Vatra-Schituluî-Cetăinia pe restu periodului 1883—1888, arenda actuală lei 705; garanţine provisorie leî 179.
125. Mareea pe restul periodului 1884 — 1889, arenda actuală lei 3,300 • garanţia provisorie leî 825.
126 O sută pogdne pământ din comu rele Olăneso', fosta proprietate a d-luî Olănescu pe restul periodului 1884—1894 arenda actuală lei 320: garanţia ce tre buie depusă lei 80.
ciază cu d. Chamberlain în cestiunea proiectelor irlandeze, pentru a veni la o înţelegere.
Londra, 16 Aprile.
Daily-News crede că respnnsul Greciei la demersul, ce marile puteri s’afi hotărît să facă, va fi negativ.
Belgrad, 16 Aprile.
D Garaşanin, îutr’o circulară adresată autorităţilor provinciale, spune ca să nu se tohr/ze nici o agitaţiune în timpul alege-riloi şi ca ele se nu se amestece.
Viena, 16 Aprile.
Noua presă liberă crede că adoptarea tarifului vamal de câtre Camarile române ar proveca în România o mare orisă economică.
(Bavas)
> <« m»
ULTIME SOIRI
ADUNAREA DEPUTAŢILOR 4 Aprile 1886
Centrul Craiova
Judeţul Oorj
99.	Vatra-Mouăstireî-PolovracT, restul periodului 1883—1888, arenda actuală leî 10,100; garanţia provisorie lei 2,525
100.	Olari, pe restul periodulu7 1883 — 1888, arenda actuală lei 2,469; garanţia provisme leî 418.
101.	Ionesoî şi Brâuescl, pe restul periodului 1883—1893, arenda actuală lei 28,300; garanţia provisorie lei 7,075.
102.	MoiI, pe restul periodului 1885 — 1895, arenda actaală lei 6,800; garanţia provisorie lei 1,700
103.	Şipotul, pe restul periodului 1885 aâuă la 1895, arenda actuală leî 4,000 : garanţia provisorie lei 1,000.
104.	Vatra-Schitului-Strâmba cu parte din moşia -Sardănescî, pe restul periodului 1885 —1895, areuda actuaiâ leî 13.500 ; garanţia provisorie lei 3 375.
Judeţul Mehedinţi
105.	Rogova în devălmăşie cu C. N. Mibail, pe restul periodului 1877—1887, arenda actuală lei 40.020 ; garanţia provisorie 10.005.
106 Şanalul Dunărei de la Salcia la Piscn, pe restul periodului de la 1 Ianuarie 1884 până la Ianuarie 1889, arenda actuală lei 7.000; garanţia provisorie actuală leî 1.750.
J0Î. Hotărâm de Sus pe restul periodului 1884 — 1889, arenda actuală lei 11.100; garanţia provisorie lei 2 775.
108.	Ostrovul-Mare cu Vadul-Prescuitor din apa Isvorul-Frumos, Vadul-Tâtaruluî până la Gruia ; pe restnl periodului de 1a 1 Ianuarie 1884 până la 1 Ianuarie 1889, arenda actuală lei 12.200; garanţia provisorie 2 050.
109.	Cătunul safi Cătnnele, pe restul periodului 1885 —1895, areuda actuală Ici 11.010; garanţie provisorie lei 2.755.
Judeţul Romana ţi.
110.	Vârtina Română şi Baldovinescî, pe restul periodului 1877—1887, arenda
Londra, 16 Aprile.
D. Gladstone respun/jeud Iul Sir Hiclcs-Beach crede că nu va putea da "fiu ni vre o informaţiune asupra cestiuneî grece, d*r crede că publicarea corespondenţii diplomatice schimbate între marile puteri şi Grecia, nu va schimba sentimentul Cameril.
Viena, 16 Aprile.
Conform propunerii comisiuniî, camera a adoptat la a doua citire articolele ce afi remas a se vota, privitdre la proiectele pentru crearea landsturmuluî.
Un amendament al d-lul Sturm, tindând ca elementele necesare pentru complec-tarea efectivului armatei pe picior de res-bel, să se ia din Landwehr iar şi nu din landsturm după cum cerea guvernul, a foit respins, după o replică a ministrului a-pârSril ţării, generalul conte de Welfers-heimb.
Ministrul a combătut asemenea şi a cerut se se respingă un alt amendament ce tindea a libera mai multe categorii de Omeni, ce aparţin Landstagulul, de la înrolarea în landwehr şefi în armata activă. Amendamentul s’a respins.
A treia citire a proiectului ie va face astă seră.
Brindisi, 16 Aprile.
Alte 7 caşuri de choleră s’a constatat ieri. S’afi întâmplat peuS aoum 76 caşuri, dintre cari 16 urmate de mdrte.
Constantinopol, 16 Aprile.
Carantina de 10 Z*lei care era pusă pentru provenienţele din Veneţia, se va aplica de acum înainte la tot litoralul Adriaticel, îu care se cuprinde şi Brindisi.
Carantina e redusă la 5 <jde pentru pro-veuinţele din Tarifa şi diu provincia Cadix.
Londra, 16 Aprile.
Prin cercurile politice se crede pă Anglia, nu va trimite un ultimatum Greciei.
Guvernul englez consideră ca suficientă remiterea ultimei telegrame, pe care marile puteri atl adresat-o în mod colectiv cabiuetuluî din Atena.
Din ediţia de g£ră
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jura., sub preşedinta d-lul Gh. Chiţu, fiind pre-senţî 102 deputaţi.
După cetirea sumarului şi comunicărilor, se votăză amendamentul d-lui Poenaru-Bor-dea prin care bc menţine unul din doul uncţionarî la casa pensiunilor suprimaţi de comisiunea bugetară.
Se voteză bugetul pensiunilor.
D. Şendrea, are cuvântul pentru a-şldes-volta interpelarea adresată d-luî ministru de resbel In privinţa hergheliei statului de la Nucet.
D. Şendrea spune că herghelia Statuluî de Nucet nu dă nici un rod fiind-că armăsarii sunt puţini şi nu mai sunt buni.
Interpelantul propune a se cumpăra mal mulţi armăsari şi a se muta herghelia în alt loc pentru a putea da remonţil trebu-incioşt pentru cavalerie.
D. ministru de resbel, respunde că herghelia de la Nucet nu e destinată ca să dea r munţi pentru cavalerie, ci ca să dea reproductorl buni, prin nrmare nu e trebuinţă ca s§ fie armăsari maî mulţi.
D. Ai. Marghiloman, vorbesce tot in sensul d-luî ministru dând maî multe espli-caţiunî jasupra condiţiunilor pe carî trebuie să le însuşescă nisce buni reproductorl.
D. Marghiloman e de părere ca să se desfiinţeze herghelia de la Nucet şi s8 se cumpere armăsari buni din străinătate cari să fie încrucişaţi cu epele noitre.
Incidentul se închide.
Se voteză proiectul de lege pentru împrumutul comunei Brăilei de 950,000 lei.
D. Lupulescu citesce raportul şi tariful autonom, care se pune in discuţiune.
D. Gostinescu cere sS se ia îu eonside-raţiune tarifai şi apoi desbaterea pe articole să se amâne după sărbători.
D. I. Sturzea, combate pe d. Costinescu. D-sea se declară contra amânăreî şi cere să se ia imediat in desbatere, să se voteze ca delegaţii noştril la Viena se sciă după ce r§ trateze.
D. Nicorescu e de opiniune a se amâna discuţiunea penă după sărbători, pentru ca deputaţi! să studieze bine tariful. D-sea dice că nu e pericol în întârziere.
D. A. Marghiloman crede că şi d. Costinescu şi d. Sturzea aii vorbit dintr’un sentiment naţional. D -sea mulţumesce primului ministru pentru că a prelungit Camera pentru a se trata maî bine tariful autonom.
J). prim-ministru, dice că Camerile nn s’afi prelungit special pentru tariful autonom, ci fiind că mal sunt şi alte legi importante. D-sea rogă pe d-nil deputaţ', cari vorbesc în desbaterea generală se se ocupe numai de tarif, pentru că ne ascultă nu numai ţera Intregă, der încă şi statele carî aii couvenţiuai cu noui precum şi acele care trateză pentru nou! convenţiunl.
D. Romanescu vorbesce tot pentru a-mânare.
Se pune la vot amânarea şi se respinge.
D. Epurescu vorbeBce în fond.
D-sea arată, că în urma tractatului de la Berlin, coudiţiunile de esistenţă ale sta-I tnlui nostru, schimbându-se şi indatorirea de a întreţine relaţiunl comerciale cu cele alte state, devenind o necesitate internaţională, un program economic se impune ţereî sub pedepsa de a peri.
Mai departe, arătă că speră, că tarifai autonom se va aplica Anstro-Ungarieî, fără nici un pericol pentru ţără; câ acăstă procedare, de şi mai avem convenţiunl, pană la 1892 cu uite state, totuşi nu va vătăma interesele nostre economice, pericolul venind, nn diu partea statelor, cari pe lângă industria lor, sunt în acelaşi timp şi agricole şi în fine, declară că începe a avea înoredere şi în politica economică a guver nuluî, după cum n’a încetat d’a avea în aceia a relaţiunilor sâle esteriore politice. După d. Epnrescn, ia cuvântul d But
D. (r. Mărzescu având cuvântul ’sl des • voltă interpelarea relativă la violarea art 32 din Constituţie. D-sa Zice că o lege nu pote să fie valabilă de cât după ce va fi votată de ambele corpuri legiui-t6re. D-sa face alusiune la desfiinţarea catedrelor ee limba greacă de la şcâlele comerciale care s’a suprimat de Adunarea deputaţilor cu ocasia votărei bugetului. D sa conchiZend Z'ce că de şi a adresa-t’o d-lul ministru al domeniilor interpelarea, însă aşteaptă răspunsul d-lul prim-ministru.
D. I. C. Brătianu prim-ministru, răs -punde că Camera pâte suprima funcţiuni ; şi în Francia s’a întămolat asemenea lucru. s’a întâmplat conflict între Cameră şi Senat când s’a suprimat duhovnici. Camera ca şi mine a creZut că nu se calcă Constituţia ; dacă Senatul va crede că în adevăr se calcă, atunci va cere restituirea acelei sume de la Cameră.
D. G. Mărzescu Zice că d-sa esle preocupat că prin votul bugetar se suprimă legi cu chipul acesta se calcă art. 32 diu Constituţie.
L I. G. Brătianu, prim ministru, res-punZând, arată că legea nu s’a desfiinţat, dar pentru causă de economie s’a suprimat acele catedre.
D. Preşedinte pune la vot închiderea incidentului, pe care Senatul o aprobă.
D. E, Stătescu, ministrul de justiţie, depune 2 proiecte de lege relativ la transporturile militare si la primirea monedelor de aur la casele Statului.
D. G. Meităni, raportorul comitetului delegaţilor, citeşte raportul şi proiectul de lege pentru vacanţele Curţilor şi Tribunalelor.
D. preşodinte declară deschisă discuţia generală.
D nu G. Mărzescu combate luarea în consideraţie a lege*.
I. P. 8. Mitropolitul Moldovei dice câ între sărbătorile bisericesc! w’a scăpat 2 din cele mal importante: întâmpinarea Domnului şi Schimbarea la faţă şi felicită pe d-nu Mărzescu c’a ridicat glasul contra a-cestul proiect de lege, pentru care propune uu amendament.
D. ministru de justiţie respunde că prin acest proiect nu se atinge Religia, şi arată că din săptămâna patimilor judecătorii nu vor avea să judece până Joi; tote braslele societăţel muncesc in acele Jile, în ce se păcâtuesce decă ămeniî vor lucra şi judecătorii vor judeca. (Aplause generale).
1. P. S. 8. Mitropolitul Moldovei Z’ce c®' religia consideră cele 3 Z^e ca mari ser-bătorl şi a fost obiceifi spre a se considera oa vacanţe.
La ora 4 şi un sfert p. m. şedinţa ur-meză.
ULTIME INFORM AT IU NI
România, în unul din numerile săle trecute, a anunţat că principele D. Gr. Ghica «indignat de purtarea d-lul Protopopescu,» a demisionat din preşedinţia consiliului de administraţie al regiei monopolului tutunurilor şi săreî.
Adevărul e că principele Ghica, îndată ce a venit în desbaterea Corpurilor legiui-tore legea cumulului, şî-a dat demi sia din preşedinţia consiliului regiei. In urma stăruinţelor , colegilor sei, însă, cari regretaţi perderea unei capacităţi şi a unei esperieuţl oa aceea a princinelui, aeest diu urmă a consimţit să ia parte la lucrările consiliului, cu condiţia însă d’a nu se maî folosi de jetdneîe de preseuţă. Mal târziii se votă legea privitore la monopolul chibriturilor; principele D. Ghica ’şl dădu din nofi demisia, de astă dată în-tr’un mod definitiv, căci d-sea socoteşte, în contra observărilor ce i-afi făcut amicii săi, că este necomp&tibilitate între calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie al regiei pe lâogă care va fi a-lipită administraţia monopolului chibriturilor şi aceea de preşedinte al consiliului de administraţie al fabricel de chibrituri de la Filaret.
Aceste sunt motivele pentru cari principele s’a retras din capul consiliului regiei. Departe însă ca principele să fi fost rindig-nat de purtarea d-lui D. Protopopesou,» putem afirma că principele a fost conţinu in cele maî bune relaţii cu directorul ge-
neral al regiei, recunoscând în tot-d’a ina culescu. D-sea"aretă relele produse de fosta I capacitatea şi stăruinţa acestui ÎDait func
7 ore sera
Roma, 16 Aprile.
Cholera a fo3t importată din Brindizi la Manopoli.
S’att constatat mal multe caşuri, dintre cari unul urmat de mdrte.
S’afi luat măsuri energice. Se formeză comitete de ajutor. Populaţiuuea e liniştită.
Decă răul va deveni epidemic, provenin-ţele din Brindizi vor fi supuse la 6 dile de carantină.
Londra, 16 Aprile.
Standard crede că d. Gladstone nego-
eonvenţiune comercială încheiată cu Austria la 1876 şi cere a ne feri pe viitor de a mal cădea în aceiaşi greşelă.
Şedinţa viitore se declară pe mâine cănd, afi cuvântul de a vorbi d-nii Porumbaru, Tacho Ionescn, Cogălniceani şi N. Ionescu. Negreşit că va vorbi şi d. 16n C. Brătianu primul ministru.
SENAT 4 Aprile 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub pre-şedinţa d lol D. Ghica.
Presenţî 76 d-ni senatori.
ţionar in îndeplinirea datorielor sale.
—o—
Aflăm că d. căpitan Schueider, ataşat militar al legaţiunii Âustro-Ungare, a plecat din Bucurescî cu trenul Fulger.
—o —
In strada Raionului găsindu-se de poliţie cadavrul unul anumit George Nica Eftar, parchetul a procedat la o anchetă.
— o—
Astădl la ora 3, Camera a început dis cuţiunea asupra tarifului autonom vamal.
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 6 APRILE 1S*«
LINIA ANKER
Linie naţională austro-un^ară, concesionată
Cea mat şicuri, mat buni şi uk eftinîi linie deia
Triesî şiFiume li iew-York
Vaporul „ALEXANDRIA" (2017 tone) Plecarea din TRIEST ...	15 Aprile
Plecarea din FIUME. .	. .	17 Aprile
Bilete directe de pasageri şi transporturi di recte de mărfuri şi conosemente de la Viena. Budapesta şi alte staţiuni principale a'e Ans-tro-Ungariei la tdte local.tăţile priucipa'.e al« Americet de Nord.
Incărcăminte sd primesc,pentru porturile intermediare din marea Mediterană.
Amănunte de la
I. W. CHAPLIN
îlepresentantul.d'lor Henderson Brothers, Triest.
CURSUL BUCURESCI
CASA RE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr, 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-Rom&nia
Cursul pe i]ina de 4 Aprile 1886.
1885
30 Martie
Banca Naţională a României
SITTJ.A.TITT ISTE-A.
!!! Pentru curioşi!!!
Mult cunoscuta preijicătăre a trecutului, presantului şi viitorului, d na A. Alexandrescu, prin ştiinţa sea cu cărţile Ungare; Mahomedane şi Zodie etc., va arăta întrăga viaţă, gândurile şi destinul precum şi ori ce evenimente, predice modul cum se ajunge la realisare şi interesele din trecut, present şi viitor, arată erele şi timpu de noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţi phisionomişti şi chiromantişti au temas uimiţi ascultând’o. — Domiciliară în strada Traian No. 94.—la finele tranvaiulul stra-dei Călăraşi la dre'pta
DESCHIDEREA
Tavernei GAIBR1MS
Calea Vietorioî, (Hanul Zlătari).
"0''S7R’Et£ fS’
GAMBRIN1ÂNA
Fabricatiunea GPLER.
	Ourar	Vfind.
5°/e Rentă amortisabilă. . .	94	94> '2
5°/o » română perpetuă	90	91
6°/o Obl. de Stat [rur. convertite]	89	90
fi®/° „ U. F. Române . i	74'/,	751/,
59/o „ Municipale . . .	210	215
10f«. „ Case! Pene. [300 L]	86*	871/4
S°/o Scris, funciare rurale . .	102'/,	103
7°/o „ r, „ • •	81*/*	82*4
5°/o „ , urbane. . °	91	92
CVo Ir . >l • *	9)	ICO
78/o ,i „ • •	31	33
Impr. on prime Bucurase! [20 fr.]-5°/o Comunale nuol .... * banca Prevederea 			
DIVERSE		
Aur eontra argint saă bilete .	134/2	14.
Bilete de Bancă			—
Fiorini val. Austriacă . . •	',00	2 02
Mărof Germane	1.23	1.25
3aro-r.ote Fianoese . ; / .	99i,'a	1001/,
Ruble de hârtie	2,45	2.55
SCROBEAU ALBA’
IN CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mal bună Sorobălă albă este aceia de Ia Cassa F. HEUMANN & C-ie din Anvers, (Belgia) şi care concurezi în calitate ou cele mal bune mărci engleze, fiind cu A te aceste mult mal eftină.
Se efectuăză în pacb te de 2 V, kilo cu etichete, precum şi în cutii de '/», lU, >/* ţi Via kilo cu etichete în chromo-litografie.
A B6 adresa pentru preţuri şi condiţiunl la
HL WARTHA
^ Representant general pentru România, — BucurescI,
34819514 25848296 676187 15421720 19551169 11865354 1053409 1347570 194954 142384 11726700 18053190 _ 1245253 “141945719 12000000 1418086
83256680
<43659
11726700
30865793
2234801
141945719
ACTIV
p (Monetă. .	.	.....
a8a(Bilete ipotecare...............
Efecte de încasat...................
Portofoliu, român şi străin .... împrumutul garantat cu efecte publice
Fonduri publice.....................
Efectele fondului de reservă .	.	.
Imobili.............................
Mobiliar şi Machine de imprimat Cheltuell de administraţiune . . •
Deposite libere.....................
Compturî curinţl....................
„ de valori................
PASIVU
Capital ......................
Fond de reservă...............
Reserva de amortisarea Imobilului Bilete de bancă în circulaţi nne Profituri si perderî ....
Dobinijtf şi beneficie diverse .
Deposite de retras .	.	.	-
Compturî curinţî .....
» de valori ...	1
81JUNGLA. EA
1886
22 Martie 29 Martie
j 345898781 25915400 443716 19184311 15030220 11988641 1901615 1994612 167471 121277 17906520 18650344 2326503
150310508
1200000
1901957
97785
96918650
368519
17996520
19739537
1287540
150310508
I
35001201
25916945
427935
19709987
15187635
11988641
1901615
1994612
167471
122227
17264620
18424678
2207635
150315202
1200000
1901957
97785
96811470
403120
17264620
20625409
1210841
150315202
A VISU De ven^are Cofetăria Griviţa din Buzgft, situată la posiţia cea mal bună (colţ), 6ind bine asortat cu tdte articolele pentru acdstâ branşă şi cu tdte aparatele trebuincidse, precum şi mobilier pentru instalarea unei grădini, cu condiţiunile cele mal convenabile. — Amatorii sunt rugaţi a se adresa la sub-semnatul, 6e In per-sdnă fie prin corespondenţă.
C. Rifdnlescu, Buz'il.
Damneze3 sâ’ţr res plătească !
Mulfumeso de miî de ori pentru ©X-tractai de nlet pentru urechi trimes mie, care m a vindecat cu desăvârşire; căci iarăşi aud forte bine. E de mirare aceasta căci iu curând împlinesc 80 am.
Mulţumindu-vă încă o date, rămân al d vdtră servitor.
Vosag de Andor
RECUNOSCUT ESTRACT RENllMlT jf
Uieiu pentru Urechi!
Se p6te căpăta pentru 8 fr., cu instruc ! ţiunile întrebuinţăreî de la medicul se- f
cundar C. R., Dr. Schipek Deposit principal la Iguatz Viena, IX, Seegasse 8■
Lobi,
De Vânzare
O casă mare cu grădină, în . trada Coama No. 1. — Doritorii se pot a-dresa la administraţia acestui <iar.
D-şora Eleonora Silbert
ABSOLVENTA DIPLOMATA A CONSERV. DIN VIENA
Fostă elevă a prof, Iul. Epstein
Se recomandă ou. pi. pentru lecţiuni de piano
St.r. DOAMNEI, No. 5.
Banca Naţională a României
La 3 (15) Main viitor licitaţiunea in localul Băneai, pentru furnitura a 5000 metri tablă de aramă.
A se vedea condiţiunile la Direcţiunea Lucrărilor, strada Smârdan, casa Ioanide.
lip înrhimt ^r^ee^n
UU UIUM IcH Etagiul al doilea
al caselor din Calea Victoriei, Intre Hotel Imperial şi Coletăria Râdulescu, No. 51 bis, având un salon mare, cinci camere sr ţidse, bucătorie şi pivn'ţă, privată, cişmea In curte, sonetărie In tdte camerlle, tdte plătibile de proprietar. 0 ebit de acestea mal este de Închiriat la mansardă odăi cu luna. A se adresa la proprietar în Calea Rachovel No. 145, In orl-ce <Ji de la 8 ore a. m. până la 6 sdra.
1 j Bătături sauJlegl
I Se depărtăză sigur şi fără du j (J rere în timpul cel mal scurt prin ungerea cu tinctură de f bătături renumită şi singura adevărată a p lui Ravalaer, din Pbarmaeia roşi» în P -sen.
1PP Cosi,ui unei sticluţe eu car- 1 CD II s. tou şi cu pensulă ______I I lb
Deposit în BucurescI la d. Farmacist Ru-jjdoif Sclimett.il, farmacia Curţel Regale-
ws w ’s'jaz&mziv’zaExmmmB'
tfeimita atiM luLli POLONEZ
care ghicesce viitorul, preseutul şi trecutul, pote descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se intereseză cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Piaţa Arnze", No. 5.
Elisareth Hardine
mOşA cu diplomă din streinAtate
Fostă directdre a Spit. de moşit din Kazan,
M eoiMaîM de la orelslO—12 a.m.
STRADA COSMA, no. 1.
De
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu strîngStor şi numărător
Diverse car <-tpr> de litşre, precum şi materii-1 puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie in p ovincie- Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucuresc*.
Lecţiuni de Dans
OTEL FIE30HT, Strada ŞELARI, oamera 24.
Sub-semnatul are ondre s aduce lai cunoştinţa ouur. public că dă lecţiuni de| dsrs atfit privat cât şi la domiciliul s"!!
Profesor £[9 Dana.
11
NUMAI de LÂNA de OlE CURATA
pentru nu oi ie o statură mijlocie
mi .
4	fiorini	96	cr. din lână bună;
8		—	„ » mal bună;
IO		—	„ > fină
12	99	40	cr. „ » cu totul fină
gjjgmJS 4*
PENTRU Un COSTUM
Plaidurî de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 fi.- Costume fdrte fine, pantaloni, pardesiurî, stofe de haine şi mantals de plfie, tiflu, loden, commis, eammgarn, cbeviots, tricouri, postavuri pentru d<5mne şi postavuri pentru biliard, peruviene, doskings, recomandă:
Mostre franco. Modele pentru d-nii croitori nefrancatc. Am în permanenţă un deposit de pestavurî 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că culinarele mele afaceri internaţionale îmi remân o mulţime de resturi în lungime de 1 până la o metri, dar sunt silit să mu desfac de asemenea resturi cu reduceri mari sub preţul de producere■ Ori ce om cu minte t ebue să reeu-n<5scă că din resturi aşa de miel nu se pot trimete mostre căci la câte-va sute de cereri dc mostre în cel mal scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie oând diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi; in asemenea caşuri mostrele să taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesn9 de înţeles intenţiunile unei assminsa procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba sail să trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbeie germană, ungară, bohemă, polonă, italiană şi fruncesă.
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bucurescean şi intregeî ţări, că în fabrica mea, superi <5ră tutu lor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în BucurescI, atradd Radu-Vodă, No. 45, se fa-bricăză stofe indigene din lână curată din ţără pentru costume bărbăteşti, care le vând cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, oe este tof-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea mal frumdsă tăetură după jurnalele cele mal nuol, cu preţ moderat ILIE M. POPP.
Fabricant de Postav şi Croitor, Str. Radu-Toda, Si si Academiei, 28.
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată de câtre cai mai însemnaţi Medici, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
B6LE DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL (Copii scrofuloşi şi diformi).
Modul întrebuinţăreî : Fie-care lingură întruă jumătate pahar cu apă şt jachar.
Ph1* PAUTAUBERGE, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tdte Ph1*.
MASINE BREVETATE '-wr&S IST.™ FABRICAREA CARAMIZEi
Sisteme aprobate şi do construcţiile ce e mai solide pentru fabricarea eftină a
Cărămizilor ordinare, săpate, fasonate »refractare
Tabnrl desventur.'t, plit’î pentra trotoare şi vesti bule,
Olane, tggle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect gratis şi franco LOUIS JAEGER feld-Oologne ^Germani»), •
0 buaâ îngrijitori arta bucătăriei, limba
germană şi română caută un loc într’o familie o-norabi'ă. — A se adresa în strada Domniţa Nas-asia No. 4.
sodetate peMa de asigurare iu Bucureseî
Aprobată prin decret regal No. 225 din 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vSrsaţî 15,000 acţiuni de le! noul 200 fie-care, din care 1.000.000 iei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionala“ asigură :
1. In contra dannelor de Incendiu. II. Contra daunelor dc grindinii (piatiâ) ei participări de î5° o din beneficiul realisat din acâstă ramură in ţeră. —Ui. Contra dau uelor de Transport precum şi Valori.—IV. ' -ontra spargere! geamurilor, oglinzilor. etc.--V. Face a i-gurare asupra vieţei.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70din beneficiu în com-binaţiunile următâre J asigurări asuprs vieţei uneia saă a douS persdne, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
h) Capitaluri în cas de viaţâi Combinaţiunile ufmătâre:
Asociaţinnl mutuale de supra-vieţuue. Aso-ciaţinnî în grupuri de 12 ani pentru copil de la l ani jum. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite com-binaţiunl.
PgnS la finele anului 1884 „Naţionala** a realisat în difritele ramuri de asigurări ea premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA; GENERALA
Str. Carol 1, No- 9.
SOCIETATEA DE NATIGAŢIUNE CU VAPORE PE DUNĂRE
1. Uf
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până la altă disposiţiune
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circonstanţele timpului şi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la‘ Staţiuni mal înainte de orele indicate î» acest Itinerar iu — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CUESELE VAPOARELOR DE POSTA ~
CURSE IN JOS
I
II
dela	Orşova	Sâmbătă. 4 pm.		Luni
91	Severin	Duminică 5 a.m.		Marji
11	Brsa-Palanca		6« „	>f
11	Radujevaţ	St	8	ii
11	Calafat		10W	u
11	Vidin	tt	1035	jf
	Lom palanca.	ti	12*3	i>
fi	Rahova	tt	315 „	fi
11	Beket	yf	3*° „	tt
li	Corabia	tt	5*o „	ti
11	Nicopoli	ii	»»	ii
ti	Măgurele	a	720 * „ 1t	ti
11	Sistov	tt	9°	tt
91	Ziimnicea	ii	9» „	t*
11	Rusciuc	Luni	6 a.m.Merouiri	
Jl	Giurgiu(Smîrd)		io „	i)
1)	Turtukaia		1216 „	
fi	Olteniţa	ii	12*3 „	tt
11	Călăraş foraşi	>i	1 I,	
ti	Silistra	ii	2*5 „	*
11	Ostrov	ii	3’6 „	
II	Cernavoda	>i	6 „	pi
11	Hîrşova	ft	8 „	ti
li	Gura lalo miţei	a	8*o „	ii
in	Brăila	Marţi	dimineţi Jjoî di	
ii	Galaţi	II	11	a
III.
Juol
Vineri
4	p.m.
5	a.m.
6« ,.
”8	ii	„
I010 „
1035
>»	1)
12«p.m.
315
° n *>	t»
530 w
7
1	fi	v
7« „
9'° ..
9“
6	a.m Sâmbătă 1» „
1215 pm.
123^ „
f« ”
*■ _	»»
3'6 „
®	»	»i
8	>i	>i
830 ..
4	p.m
5	a.m,
6*o „
3 ,,
„
10» „ 12*3 „
3l5„
33°,, 530 „
7	„
723
11
910 ii
925 ,,
6	a.m,
10 „ 1215 1230 v 1 „ 2*5 „ 3K„
6 „
8	,. 830 „
de la Qalaţt „ Brăila „ Gura Ialomijei „ Hîrş-^va „ Cernavoda „ Ostrov „ Călăraşi oraş ,. Silistra „ Olteniţa „ Turtukaia în Giurgiu|Smărd] de !a GiurgiufSmărd.J „ Busoiuc „ Zimnicca „ Sigtov „ Măgurele „ Nicopoli „ Corabia i, Beket „ Rahova „ Lorapalanca „ Vidin ,, Calafat „ Radujevaţ „ Brsa-Palanea in Severin de la Severin
CURSE IN SUS:
III.	I.	H
9 a.m Juol 9 a.m. S imbătă 9
ti	1035 „	11	10*5 „	II	1035 „
ii	2*0 p.m	1t	2*' p.m.	ii	2*°p.m.
ii	3 „	11	3 „	11	3 „
t»	515 „	tt	5*5 „	11	,.
ii	9»o „	|»	9*° „	11	93° „
ii	7*0 „	11	730 B	ti	7*° „
ii	1030 „	H	1033 „	ti	u*» ..
Mercur!
»
2 p.m. Vineri 2 a-m. Duminică 2 a. ra.
Jout
215
580 „ 10 „ 1*° p.m.
4»
5’6 ,
7*° „ 7*) „ 9« „ 1235 a. oi. 12*0 6
8*5 9‘5
215
50°	„
10	„
11
215 p m.
2«	„
5‘5	„
5*°	,,
7»°	„
955	„
.	10'°	„
Sâmbătă fi a m. 8*5
,,	°	,*
915
tt	u	11
n
i)
i)
„	I2'8p m.	1215 p m.
,,	2	i,	,i	2	i,
„	433 „	„	-.3° „
Vineri 5 a in, Duminică5 a.m.
Luni

2 5 58° „ 10 „
11 ,, 216 p.m „
51» „ 5*° „ 7l° „ 955 „ 101° „
6 a.m. 8« „ 9ls „ I2,8p.m, 2 „ 4*° „
5 a.m.
Cursele VAPORULUI LOCAL între GALAŢI-TULCEA-ISMAIL:
Pornire in jos:
De la Galaţi la Tulcea-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim.
Prima plecare de la Galaţi la Ren! şi Ismail la 20 martie (t April) 1886 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
Pornire in sus
De la Ismail la Tulcea-Galţl, Miercuri, Vineri şi Duminioă 8 ore dim. Prima plecare de Ia Ismail şi Reni U Galaţi la 21 Marte <2 Aprile 1886 INSPECTORVTUL AGENŢIILOR.
TU ţa*»T*l«ÎAi 3e la Sf. Ge irge viitor casele din IttvftiTI'Av strada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No 22 său in strada Pescăria Veche No. 9 , la d. Stefânescu, proprietar
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
KIFIR-C0MIS
JO băutură făcută din lapte, care seîutrebui ă cu un succes mare în Rusia, EngMtera eţia, în contra bălelor de piept mal cu sâr în contra oftice!; la Odesa şi lângă Samar nul Volga, sunt stabilimente speciale unde n de bolnavi se vindec prin Kifir-Gumis.
La noi în Bucueacî, mulţâmită iniţiativ d-lul Lukianoff, care a fost unul din prepar torii isteţi al acestei băuturi în Rusia. S’a î fiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pecari recomandăm publioaluî. Traiul la Odesa şi S mara e scump, călătoria până în Elvoţia Samara e obosităre şi costă mult, pe când ( litatea Ki fir ului, făcut de casa Lukianoff es analisată de d-rul Bernard şi recomandată 1 ilustraţiunile lumei năstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis mutat de Ia Hotel de France, în calea Griv No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cui la Depoul general, strada Griviţel, 140; ' provincie se pot face abonamente prin poj
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco BucurescI înapoind sticlele găle. l00 sticle 85 lei — b.
50	»	45 »	»
25	»	22 »	50
Pentru bolnav! nea vuyl preţurile'Vor fl scăzute.
In provincie 100 strcle 100 le! 50	»	60 »
25	»	30 »
Tipografiei piară Iul, Telegraful^. Calea RaUovej No, 36,
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4147.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
MARŢI, 8 APRILE 1886
abonament»;
Pentru Capitală, :
Pentru un an .	. . ,	Lei	24
j4se Juni	...	»	12
» rei luni	.	.	.	. , 7
Pentru Districte
Pentru rin un .	.	.	.	Lei	30
»	şese luni	...	»	15
»	trei luni	. .	»	8
Pentru Străinătate Pentru un an .	.	.	•	Leî f 0
*	şiieo luni	•	*	\2
*	trei luni
Abonamentele se fac lai fi 15 ale fiecărei luni.
Dn număr recbiii 25 bani.
Ediţia de diminlţă
ANUXCIURÎ ŞI RECI,! ME s
AnunciurI pe pag. IV, linia 25 bani Reclame	db pag.	in	.	.	.	1	leă
»	pe pag.	II	.	.	3	lei-
»	pe pag.	I	.	.	.	5	leî
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e rfisp msahilă,
Epistole nefrancate se refuză; articole nepubbeate se ard In străbătute se adresa :
Francia, Havas, Lat'fite&C-nie, 8 place cu la Bonrse, Paris.
Englitera, Eugen* Alico ud, Hi Fie. t Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Conrp. Vv îen.
Kudolf Moaşe Zeilerstaette, 2 Wien. Ungaria, D. Moritz Wiest, în Iluda-Pest, Servietenplats.
Eedacţiunea, Calea Rahoveî, No. 36	Bi3?©cior politic- I- O, FIMDESCrU	Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
SCiRI TELEGRAFICE
(După. jiarele streine)
Pesta, 17 Aprile.
Sub conducerea redactorului foiel Ro-mănische Revue, Dr. Diaconovich, o depu-taţiune română fu primită de deputatul Mocsary, căruia în numele Românilor din Banat si Ţera ungureacâ, ca mulţămire şi semn de recunoscinţă pentru vorbirea sea din 8 Fevruare 1886, i-a înmânat un pompos album conţinend aprope 2000 de sub sorierî. Mocsary mişcat de acesta mulţumi şi promise că şi în viitor va interveni pentru drepturile naţionalităţilor.
Londra, 17 Aprile.
Deficitul trecutului an bugetar se urcă li 2 5/s milidne livre sterlingî. Peniru exerciţiul viitor se prevede un deficit de o jumătate milion de livre sterlingi. Impozitele nu vor fi sporite; se va reduce însă fondul de amortisare.
Iioma, 17 Aprile.
Acum două <jile, deputaţii oposiţiunil afi ţiuut o întrunire, ponîrn a se înţelege asupra acţiuni! electorale. Aii fost faţă şi Cai-roli, Baccarini şi Nicottera.
Viena, 17 Aprile.
Un număr din membrii consiliului comunal din Viena a propus in şedinţa din urmă, ca primarul Viencl să stdrue personal şi prin petiţiuni către guvern şi ambele corpuri legiuitore: 1) ea convcnţiunea corner-dală cu România, atât de importantă pentru comercial austriac, să fie încheiată ;
2)	ca exportul de boi din România, atât de dorit de români, şi atât de folositor pie-ţii Vieniî, să fie liber.
Viena, 17 Aprile.
Secţiunea de aprovisionare din Viena s'a rostit filete aceste pentru propunerea senatorului Rcisiiţgcr, de a presenta o peti-ţiune pentru deschiderea graniţelor române pentru importul vitelor în Austria. Rropu nerea. a fost în unanimitate primită.
Constantinopol, 17 Aprile.
Cu privirea Ia trecerea a două batalid ne Munteuegreue pe teritoriul turcesc şi la ocuparea a doue sate, guvernul munte negren a comunicat Porjii că. aceste sate aii fost cedate Muntenegrului de către co-misiunea de regulare a fruntariei şi câ ocuparea lor era necesară din causa furtunilor ce făceau iocuitoril lor. După ree tabiiirea ordine!, trapele safi reintors în posiţiunea lor de ma! nainte. Porta s’a declarat mulţumită cu aceste es ihcârî.
Acest incident va grăbi lucrările de rectificare a fruntariei.
Scutari, 17 Aprile.
Poporaţiunea mahomedană a petiţionat la Portă contra guvernatorului generai Mus-Ula-Assym-paşa. —• La 28 Marte a lost o mare adunare de Miridiţl cu scop d’a discuta mijldeele pentru a cere respectarea autonomiei lor şi plata întârziată ce le datoreşte Porta pentru servicii milita e.
Belgrad, 17 Aprile. .
Bugetul de cheltuieli s’a ficsat la 44 miiione dinar/, cu doue miiione ma! puţin decât bugetul trecut, şi se mal proiectezâ reduceri. Proiectul de buget ce se va supune Scupcine! nu va presinta probabil nici un deficit. Scupcina se va deschide în a doua jumătate a iunel Mai. Sesiunea se va ţine la Aiş, unde se va duce şi curtea regala.
Belgrad, 17 Aprile.
Profesorul Ga raid, arestat In 1883 ch membra al comitetului radical şi trecut s-pol la pensie, a fost rehabilitat de ministerul justiţiei şi numit din nou in funcţiune. Ministrul de tinance M jitovicl lu-ereză mereu la echilibrarea bugetelor.
Retersburg, 17 Aprile.
Supunerea principelui Alecsandru nu schimbă intru nimic modul pesimist In care se privesce aci situapiunea. Reouuoscend câ cestiunea e resolvatâ în formă, fiarele ruse se îndoiesc de putinţa unei definitive so-loţiunl paclaice; căci Battenberg pdte câştiga influenţă asupra statelor balcanice, ca România de pildă, şi pdte alunga pe Rusia nu numai din Balcani ci şi dc la Dunăre. Iu cinci ani nu va dispare îngrijirea de nou! complicaţiunt şi acesta va înrîuri în reii asupra situaţiuniî economice a Rusiei. Chemarea Sobraniel înăresce şi mal mult abisal dintre Rusia şi Bulgaria si provdcâ aci neîncredere; deeâ alegerile vor fi favorabile priucipeluf, se aşteptă din partea *-cestuia o noue manifestare de îndepcn-dinţă. i.
i. se redea Ultime gciri pe pagina 111
Bwrejti, Lii 7 Aprile 1886
Organul junei drepte 86 declară, încântat de discursul rostit la. Cameră de către onor. d. Carp.
„Veşnice e acuzări, <]ioe România „liberă, ce se aruncaţi partidului conservator relativ la situaţia financiară „lăsată de el, aii fost spulberata de d. „Carp aşa, încât nu credem sâ mal „aibă cine-va curagiul, om inteligent „fiind, ca sâ le mal repete vreodată „de aci Înainte*.
Credem necesar a ridica mânuşa aruncată de către fimenil sectei po-sitiviştilor şi înainte d’a ne emite p.rerea ndstră In ceea-ce privesce ar^umenfcaţiunea adusă în sprijinirea te e! ingrate apărate de d. Carp, se răsfoim puţin analele trecutului, despre care este vorba, şi să căutăm pe vr o autoritate, curagiul şi inteligenta căruia să nu pdtă fi bănuită de gra-ţioşii apărători al ocârmuiril corner-vatdre.
, Etâ de esemplu ce găsim în Monitorul oficial din anul 1876. In şedinţa de la 24 Fevruare, d. general Mânu, unul din bărbaţii eminenţi al partidei conservatore, rostind un discurs despre starea bugetelor ţârei de la 1871 şi până la 1875 între multe altele a ţjis şi următdrele :
„Constat câ de la 1871 — 1874 nici un eserciţin nu s a saldat fără ca să nu să fi făcut vr’un împrumut, pentru acoperirea cheltuielilor ordinare.
„In toţi anii, pentru ca se se lichideze cel trecut, trebuia sâ lichideze priutr’un Împrumut şi cifrele aţelor împrumuturi obicinuite eraţi ntre 10 şi 12 milifine.
„Din espunerea situaţiuneî financiare pe care ne-a presintat-o ministru de finanoe în 1871, vedem că ss împrumuta pentru echilibrarea budgetului acelui an 10,178,761 lei, bani 38, plus cu 3,000,000 cu care să împrumutase în cursul anului cu bonuri de tesaur sub nume de împrumut provisorifi.
Deci in arest an bugetul a fost eihilibrat cu un împrumut de 13 milifine precum ne declară d. general Mânu.
„In anul 1872, urmăzâ d-sea, vedem un împrumut contractat de lei 12,183,000 printr’o lege specială şi cure sumă a luat-o : parte de la Casa de depuneri şi parte cu bonuri de tesaur.
„In anul 1873 cu le! 11,502,000 şi cu lei 2,983,339 luaţi din rămăşiţe npprevăzute in buget. In anul 1874 nu era un împrumut curaţi făcut, der indirect şi care era cerut provisoriu până la împlinirea remă-şiţilor, care nu s’ati putut încasa.
„In anul 1875 statul s’a împrumutat cu 12,000,000 asupra rentei; aşa Încât fie-care an de la 1871 în-c6ce a fost saldat In definitiv prin împrumuturi mal mari săfi mal mici. Pentru anul 1876 ni s’a propus a face acelaşi lucru, adică a salda deficitul prin împrumut.*
Iată dăr ce „curagiti, om inteligintt fiind,u ’l-a avutd. general Mânu, un conservator convins şi credincios prin-cipielor sele politice, când s’a rostit asupra administraţi unei financiare a conservatorilor.
Acum la rândul nostru după ce am citat părerea d. general Mânu, sâ urmăm analisa pe calea arătată de d-sea. .0 facem acesta atât pentru a respunde ţliarulu! junei drepte, cât şi pentru a face ca escamotagiul şefi debitat să fie cu desăvârşire demascat.
Pentru acâsta sâ luăm de pildă ultimul an budgeţar al conservato-
rilor adică acela de la 1875—1876 şi apoi sfi’l punem faţă în faţă cu situaţi unea ndstră financiară de a^I.
In acest an al oeărmuirel conser vatfire, cheltuiele ati fost evaluate la
98.480.000,	iar veniturile erafi numai de lei S5,490,000. Deci bugetul s’a echilibrat c’un împrumut de
11.990.000.	Din altă parte bugetul pe eserriţiul 1886—87 este evaluat la 124,000,000 lei şi acâstă sumă se va acoperi cu veniturile proprii ale ţârei, fără nici un împrumut.
Ca sâ luminăm încă şi mal bine lucrurile, sâ vedem din ce sâ compu-neafi veniturile bugetare din 1875 şi din ce sâ compunem acele din 1886.
Contribuţiunile indirecte percepute într un mod destrăbălat şi fără nici un sistem raţional, pro luceafi la 1875 numai 34,000,01)0 leî pe când acum aduc peste 57,000,000 lei.
Acest fel de contribuţiunî, car! sâ compun din venitul tutunurilor, al vămilor, ai salinilor, al, Şuturilor spirtdse etc. produc astâijl cu mult mal mult, decât sub regimul trecut. Astfel tutunul nu aducea statului în a-nul 1875 decât un venit de 8,000,000 pe când el aduce astăzi ur; venit de aprope 18,000,000 lei. In anul 1879 statal a început a administra direct acest monopol, concedat sub conservatori unei campanie străine. Sub acestă companie, care nimicise cu desâvârşire cultura naţională preţurile tutunurilor afi fost urmâtdrele: tutun de lux—60 leî kilo; prima calitate— 50 lei; a două 25; a treia 12 50; a patra 7 50; a cineea 5 leî. In anul 1882 deja cea din urmă calitate a fost redusă la 4 lei şi în anii 1883-85 preţurile s’afi scăzut succesiv, aşa că prima calitate s’a redus la 40, a două la 20 şi cea a treia la 10 leî. Cu tote astea reduceri de preţ venitul statului s’a întreit.
Vămile nu produceau la 1875 decât modesta sumă de 7,800,000 lei, pe când ele produc astăzi mal mult decât îndouit.
Salinele, de asemenea nu aduceau in 1875 statului decât numai 3 900,000 lei iar astăzi aduc peste
7.000.	000 lei.
In fine băuturile spirtfise, cari în 1875 produceai! cifra de abia 3 mili-6ne, produc astâ-ţjî, cu tfite că ovreiul ea s’a alungat de prin sate, cu tote câ ocârmuirea conduce o campanie vigurdsâ pentru temperanţâ, o sumă mal mult de cât întreită.
Iată dar în trăsuri generale douâ situaţiunl financiare, cari sâ reazimă pe două sistema diferite de adoii-nistraţiune. Una acea a conservatorilor ne a adus la prăpastie, la discredit şi la o datorie pub'ică de
153.000.	000 înghiţite iutr’un răstimp de cinci ani pentru acoperirea cheltuielelor ordinare.
Iu ceea ce privesce împrumuturi făcute de guvernul liberal, apoi par-tisanil trecutului confundă împrumuturile cu renta ce s'uii făcut pentru acoperirea cheltuielilor bugetare ordinare, pe care le faceau, cu împrumuturile ce se fac pentru ridicarea nivelului nostru economic. Nimeni nu pote tigidui câ împrumuturile cu rentă s’afi făcut de guvernul liberal, dăr aceste împrumuturi afi fo3t întrebuinţate pentru amortisarea datoriei publice făcută de regimui trecut, pentru răscumpărarea căilor ndstre ferate, pentru înzestrarea ţârei cu edificie trebuiacidse unul stat, care a intrat in familia statelor civilisate, iar nici de cum pentru acoperirea deficitelor cronice.
Aceste $ise, întrebăm acum pe cei de la România libera dâeă sunt
în adevăr serioşi când declar câ d. Carp ar fi spulberat acuzările ce se arunc partidei conservatdre relativ la situaţia financiară lăsată de el.
Sâ nu se uite câ ministerul conservator a eâ^ut nu numai pentru câ naţiunea întrâgă s’a sculat în contra dmenilor principielor reacţionare, ci şi pentru că n’a mai putut merge Înainte cu starea financiară, cu sistemul rutinar şi destrăbălat, la care ţinea tot aşa de mult, pre cât ţine la ură în contra libertăţilor nfistre civice.
---------------------------
Cu tdtă liniştea aparentă, situaţi unea devine tot mal îngrijitdre.
După soirile din Petersburg, ţarul e înfuriat de hotărîrea guvernului bulgar d’a convoca Sobrania pentru a discuta hotărîrea Conferinţei. Guvernul rus ar fi voit ca principele să primescă pur si simplu, acestă ho-tărire, fără a mal consulta naţiunea.
La ocuparea Bulgari-1, Rusia nu se gândesce pentru moment şi pfite nici nu va îndrăzni vr’0 dată s o realiseze; in schimb, se face totul pentru a compromite situaţianea principelui ş’a-1 înlătura de pe tronul Bulgariei.
In faţa acestei agitaţiuni ascunse, e o adevărată greşăiâ din partea guvernului bulgar că a convocat Sobrania abia pentru a doua jumătate a lunel ^Maiu. Sobrania trebuia s6 se adune mal curând.
Grecia a răspuns puterilor, la nota colectivă, câ nu p<5te lăsa nimic din revindieăriîe sele; ea cere fruntaria
tru Landsturm, e menită să inspire îngrijiri în nesigura situaţiune de aţjl. S ar putea <jice că t6tă lumea apropiată de Balcani se pregâtesce pentru o lichidare generală a socotelilor.
IWPORMATIUNI
Astă dl, la 10 ore, s’a aşezat piatra comemorativă în zidul cate! în care s’a născut nemuritorul Rosetti.
Vom da amenunte în ediţia de seră.
IC
Mâine, 8 Aprile, aniversarea morţii lui C. A Roseiti.
După cum am anunţat, se va face un pelerinagiă la morment.
n
A41 a avut loc nu consilitt de miniştri! eub prezidenţia d-luî I C. Brătîanu, preşedintele consiliului.
s-t
Aflăm că d. A. S.olojan ministru da domenie, a emis în consilii! de miniştri! părerea de a organiza la no! în ţerâ după s’stemul german, staţiuni eutomologice, car! se vor compune din profesori de seiinţe naturale de prin licee. Aceste staţiuni vor avea a studia entomologia nos-tră- naţională, şi mal cn seină insecte şi parazite vfttămatdre agricultureî. Uu premiu se va infiinţa pentru cea ma! bună lucrare, in acesta privinţă.
INCIDENTUL TURC0-GBEC
Despre incidental Întâmplat la 10 curent, la graniţ i greco-tur â lângă Zarkos, şt care era cât p’aci se fie-pe care l-a dat-o tratatui diu Bar-1 vie un conflict cu vărsare de sânge
lin şi e prin urmare in dreptul săfi. Guvernul adadse câ n’a putut să cedeze fără a lovi grav în sentimentele naţiunii.
Iu Serbia, o schimbare da regim e iminentă. Noul minister Garaşa-nin, condamnat chiar de la înjghebarea lui, se datina râfi.
►Se scie câ, înainte de resolvarea criseî, a fost mult vorba d’un minister Risticl ; nu rvumal nenorocita întreprindere contra Bulgariei, dăr întrega situaţiune interna şi esternâ impunea acăstâ combinaţiune.
Dăr, d. Risticl nu putea veni la putere decât numai printr’o înţelegere cu radicalii; negociârile începute pentru a ajunge la acest resultat n’ah reuşit, şi, criza neputându-se prelungi, d. Garaşanin, şî-a reconstituit cabinetul.
Acum se pare câ radicalii lui Risticl sunt aprdpe de înţelegere ; cel puţin aşa ne instruesc informaţiu-nile nostre particulare. Ia urma dis-cuţiunilor comune ce s’au fâcjtt până acum, tdte punctele principele s afi stabilit; n’au maî remas decât câteva consultaţiunl de ordin mai mult personal, cari se vor termina în curând.
Depeşele ne spun că d. Risticl a fost primit de rege in audienţi şi câ a convorbit cu Maiestatea Sea mal bine de doue ore.
Dacă apropiam acâstă scire de in-formaţiunile ndstre private, putem prevedea o cureadâ schimbare. îndată după alegeri se va forma un cabinet subt preş9dinţa lui Risticl, in care vor figura câţl-va radicali.
Presupunând c’acest guvern va dura, una din principalele să e acţiuni va fi revisuirea coastituţiunel în sens liberal.
Dacă ne îndepărtăm dă Balcani, situaţiunea e tot gravă.
Compleetaiea organizării militare a Austro-Ungariel, terminată pe cale legală prin votarea proiectului pen-
între cele două trupe, se scrie din Atena următorele:
Posiţiuuea Kutra, care prin situaţiunea sea predomina o mare parte a văei de la Larisa până la Tirnovo, a fost cn totul deşertată de către santinelele grece, postate mas înainte acolo, din oausă oâ iu timpul erne! nu se gă^ea nici un adăpost pentru acele sentinele. Turcii se încercară apoi în timpul din urmă de a ocupa acele locuri, der ei aQ fost opriţi diu partea grecilor. In timpul din urmă turci! ad concentrat acolo tru. e numerose cu tco-fiul dea im^edica lucrările de fortidcaţiune întreprinse de greci, ceva ce făcu ca şi din partea Greciei se se adune ,de asetneno numerose truoe acolo Comandantul tmc, generalul Reţcb-Paşa, adresă o nota către coma idantul grec generalul Sapunţaki, ca se deşerte posiţiunea căci alminterea va întrebuiuţa forţa armată, şi pentru acesta hotărî nltimui moment la 10 ale curente! 4 ore d. a. Dar generalul Sapunţaki, care lutr’aceste maî capă ase trupe de întărite, nu se coutoâ acelei cereri, fără ca turcii se fi reaiisat ameninţarea lor sefl se fi făcut vr’o mişcare d- ofensivă.
----—-♦oao«-------------—
Herisiiirsa Coiistituţiisl ia Olanda
Revisuirea constituţiei olande.se, nu s’a putut face din cama că drăpta ’şî a arătat intenţia da a subordona tote chestiunile puse, modificare! prealab le a articolului relativ la iustrueţiutfea primarii. Cu tdie că mulţi deputaţi liberali voiau se facă un fel de conciliiţie, a fost imposibil a ajunge la o înţelegere cu deputaţii clericali catolici şi calviniştl ortodoxl intrasi-genţl la culme. Cât despre redacţiuuea propusă de guvern, ea n’a putut fi primită aici de stânga nic! nici de dcepta.
Guvernul v§$ead că nu se primeşte re-dicşiunea aşa cum a fâcut-o, precam şi alte amendamente a crezut câ nu se ma! pote face revisuirea şi a retras proiectul de lege.
Acum daî-spre-jsce an!, chestiunea revizuire! a fost tratată de gazete olandeze. Inse abia în 1879 s’a proous oficial revisuirea de către cabinetul Kappeyne. Siui' ţiud că are se cad. de la putere, Kappeyne, crezu de cuviinţă de a improviza un proiect de revisuire.
Dou, membri din cabinet, d 1 Van Reea, în timpul din urmă preşedinte al Camerei, şi actualmente guvernator general în Ir.diî Şj
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL — S APRILE 1886
Gleicbmann ambii 6menî de stat ca experienţă, se încercară în zadar ?8 urate luî Kappeyne, că se pria grăbeşte; acesta se in-oăpăţînâ; din acdstă canea demisiunea ministerului şi resultatul final deemembrarea partidului liberal. La nouile alegeri, Kappeyne n’a mai fost ales nici măcar deputat.
Kappeyne, care representa nuanţa cea mai înaintată din partidul liberal, n’a a-yut nici o dată intenţia de a împinge reforma eleotorală până a stabili sufragiul universal, şi după care umbla atât de mult radicalii; el combătu sufragiul universal cu aceeaşi energie ca şi Thorbeke în 1848. Cu tdte aceste majoritatea liberală n’a înţeles că sistemul electoral propus de el, dădea ore-oare garanţii contra sufragiului universal şi contra căruia e partidul libe ral din Olanda, pentru că sufragiul universal or fi un instrument în mâna clericalilor şi calviniştilor intransingenţl spre a pnne mâna pe masele fanatice.
Urmaşul lui Kappeyne, Van Lynden voia să puie pe tapet chestiunea reformei electorale, limitând-o la scăderea censului. Camera însă a refuzat a discuta asemenea reformă, şi cabinetul a fost nevoit să ’şî dea dimisia. Heenskerk a crezut că va fi mal norocos ţrnnend pe tapet revisuirea generală a constituţiei. Încercarea a fost zadarnică.
Ori cât de dispus ar fi partidul liberal olandes să primescă orî-care modificări constituţionale, cari corespund schimbărilor politice şefi sociale, nu se pdte din cauza te-mereî de a nu se slăbi autoritatea pactului fundamental seu a ’l compromite, cum s’a întâmplat cu propunerile dreptei, relativ'Ia art. 144 din Constituţiune.
-«B#0#S»--
scEisoîu m mum
(Corejpondejiţa particulară a Telegraful ui)
Sofia, 3 Aprile.
La notificarea, care într’un mod oficial a fost făcută principelui cum că arangea-mentul nostru cu Turcia este sancţionat de marele puteri, Alteţa Sea a răspuns prin convocarea alegaţiunilor din Rumelia pentru diua de 24 Mal. Acest răspuns este cel mai demn, pe care ’l-a putut da un principe constituţional în asemenea împrejurare. Cine, decă nu naţiunea, trebue să se pronunţe prin represintanţiî direcţi a-supra operei puterilor semnatare ale tratatului din Berlin. Va fi acestâ pronunţare fără nici un efect imediat, totuşi este bine se se facă. In ceia-ce privesce ideia d’a se rezima pe sancţiunea naţională, apoi in acest cas principele Alexandru a fost în unire cu Englitera, care prin represintantul şefi sir Wili am White, a einis aceiaşi părere chiar în sinul conferinţei. Opinia d-lui White ne este fbrte preţiosă, căci ea avea în vedere ca consultaţiunea se precedă conferinţa pentru că puterile se se păta inspira din acăstă sorgintă puternică. Fiind adl posterioră resoluţiunii conferinţei, ea totuşi are o mare valore.
înainte de tote, alegerile din Rumelia vor arăta decă Rusia în agitaţiunea inaugurată, a isbutit la ce-va, decă agenţii d-luî Sorokin au putut organiza vr’un partid serios, menit a se opune mersului regulat al lucrurilor. Acesta este deja mult, căci în viitor avem u infrunta o luptă lungă ca protivniciî independinţel năstre din lă-untru.
In ceea-ee privesce fiasco relativ la dorin- ' ţele ndstre legitime, apoi se nu pierdem din vedere că agenţii ruşi asemenea nu vor isbuti la nimic. Aceşti agenţi se svîr* eolesc a convinge pe rumelioţi că conven-ţiunea nu este decât o negaţiune a tuturor dorinţelor ndstre privitdre la unire.
FOIŢA ţ)IARULUI „TELEGRAFUL*
Der să fim serioşi. Acesta propagandă devine stupidă şi, prin urmare fdrte lesne de paralisat. Ori-ce om cu mintea sină-tdsă vede bine că uniunea este un fapt împlinit, ori-ce s ar scrie, în arangiamentu! cu Turcia. Nici un protocol in lume nu-I mai pote, de aţji înainte, renega drepturile netăgăduite. Resbelul cu Serbia a unificat armata ambelor Bulgarii şi nimic în lume nu le mai pote desuni. Der apoi ceea-ce este şi mal mult, unificarea a îmbrăţişat de mult, deja întrega legiferaţiune, administraţia şi justiţia.
Aşa dăr, ori-ce a’ar (jice, ori-ce s’ar scrie în protocdlele conferinţelor, poporul bulgar a souturat pentru tot-d’a-una jugul robiei şi va trăi de a<jî înainte liber şi independent. Ştim că libertatea şi independenţa, sunt lucruri abhorate la Petersburg, dăr n’avem ce se facem, suntem nn popor tîner şi trăim în sinul Europei, er nu a Asiei. Siberia e departe de noi şi n’avem tocmai ideie lămurită despre acdstă parte a Rusiei... Natural, că nici nu ţinem a face o cunoscinţă mai de aprdpe.
Ivanovicl.
rile sunt mai numerdse între douS-ijecî şi in aită clasS. D. Raeoviţă se presiută îuk-
patru-ijecî ani.	intea juriului sub imputările: că n’a uzat
O rubrică importantă în acesiă privinţă , d	^ ^	e-
e aceia a copiilor. Aşa după Ponomarew de |	„	’	*
la 1869—78 a fost în St. Petersburg 13 secuţmnea hotarirel conferinţei arătată m»I
caşuri de sinucidere şi 67 încercări; din a-ceştia sunt 43 băieţi şi 15 fete.
SINUCIDERILE IN RUŞI A
Jurnalul Novosti publică date statistice forte interesante asupra sinuciderel şi alie-naţiunii mintale; canea acestei creşteri e pesimismul. In casele de sănătate din St Petersburg numărul alienaţilor s’a în douit în timp de dece ani (1866—76). Iu multe caşuri, sinuciderea şi alieuaţiunea mentală sunt urmările luptei pentru existenţă. Sinuciderea are de multe ori aceleaşi cauze ca şi crimele. Alţii explică îmulţi-rea cazurilor de sinucidere prin condiţiunl economice. Koui a stabilit raportul ce e între preţul pâineî şi numeral cazurilor de sinucidere la St. Petersburg.
Da la 1803 —1813, media sinuciderilor a fost de 17 pe un milion de locuitori ; în 1879, 29 pe milion. Iu 1830 s’a constatat 582 cazuri de sinucidere. în 1874, 1664 cazuri. După Koui, St. Petersburg e în al douilea rang în privinţa numărului caşurilor de sinucidere. Pe când la Paris pe un milion de locuitori sunt 403 caşuri de sinucideri, ia Petersburg sunt 206, la Berlin 170, şi la Londra 87. La Petersburg numărul cazurilor de sinucidere s’afi înmulţit de la 1864; până atunci numărul cauzelor era de la 40 — 60 pe an, dec® ani după acestă data, numărul cazurilor s’a îndoit.
Pânâ la 1869 femeile figuraiî cu 14 la sută, după 1869 a crescut la 19 la sută. De la 1863—67 poporaţiunea a crescut cu 8 la sută, pe când numărul cazurilor de sinucidere a fost 76 la sută. De la 1868 până la 1872 poporaţiunea a crescut cu 15 la sută şi sinuciderile cu 111. In timp de dece anî, preţul cărneî s’a scumpit cu 20 la sută, locuinţele cu 35 la sută, şi sinucideriletafi crescut la 300.
Caşurile de alieuaţiune mintală a crescut, însă în proporţie mai mici; de la 1869 — 1873 sinuciderile aii crescut cu 65, şi ca-
tra caşurile constatate oficial
După cercetările doctorilor Ponomarevşi Hiibner, causa principală a sinuciderilor în St. Petersburg e beţia şi nebunia. Din 298 casur! observate, 114 sunt din causa beţiei şi 112 din causa alienaţiunel mintale. Bălele incurabile contribniesc cu 21, alte băle 15.
I)up6 alte observaţinnf, în periăda de la 1858 —68, beţia şi nebunia a contribuit cu 75 proc, la numărul total al sinuciderilor.
Avend în vedere clasele societăţii, în St. Petersburg, numărul caşurilor de sinuci-
NIHILIŞTI! RUŞI
O corespondenţă adresată din Petersburg câtre Kolnische Zeitung, spune într’altele că nihiliştiî atl desfăşurat o activitate fărte mare în ultimul timp atât în Petesburg preoum şi în guvernămintele de sud. Mal multe persâne de căpetenie, carijucafi mare rol în partida nihilistă, aii fost arestate acum câte-va septămânî şi în acest.moment ele se afiş depuse în detenţiune în cetă-ţuia din Petersburg; alte căpetenii de ale nihiliştilor, care se aflafi prin străinătate eraţi în ajun de a veni în capitala impe riulul moscovit, dar din causa arestărel camarazilor lor, aii fost opriţi şi şî-aiî schimbat planurile lor.
Dilele aceste s’a făcut cunoscut oă în Charcow s’aQ făcut mai multe arestări, cari aii o ăreşl care legătură cu călătoria împăratului; printre arestaţi se afiaiî doul oficerl îmbrăcaţi în veştminte ţerănescî, un stGdent de la facultatea din Charcow şi alţi. Tote aceste semne fac a se crede că un plan comun a fost croit şi ca nihiliştiî cari în ultimii anî n’aveafi conducători e-nergicî, aii găsit acum capi fdrte decişi. Prin cercurile iniţiate în misterele curţeî imperiale se crede că guvornorui general din Odes8, generalul Roop a venit la Petersburg ca se răge pe împăratul pentru a nu veni la Odesa de 6re ce nu pote garanta pentru siguranţa perso-nel împăratului în acest oraş plin cu criminali din tdtâ lume.— Se crede de a-semene că din causa mişbăreî nihiliste, ţarul a părăsit ideia d’a visita guvernământul casaoilor de la Don.
Tote astea natural mente pot se fie şi inventate de corespondent.
______............. --«»»■
SORI ŞI FAPTE
Pungaşul Gheorghe Hercule oare, în calitate de servitor la gara Botoşani, îşi urmase un timp bunicel productiva meserie da a-şî umple buzunarele, prin ajutorul u-neî chel falşe, cu bani $e cheltuială din lada de fier a casei pasagerilor, şi care fusese condamnat de tribunalul local la un an de închisore, fiind escortat, pentru apel, la curtea din Iaşi, în <Jiua ie 18 Marte, a reuşit a evada şi a se face nevăzut, de pe peronul gărel Paşcani. Spre nenoroeirea lai însă n’a avat lungă parte de libertate, căci a fost prins îd Iaşi.
Afacerea de la gimnaziul Alexandru-cel-Bun din Iaşi.—Marţi la 1 a. c. a început în sala universităţii din Iaşi judecata profesorilor de la giumasiul Alecsandru cel-Bun şi anume a d-lor: G. Raeoviţă, G. Za-haria, M. Ianculescu, Al. Ventu şi G. Las-car, inculpaţi printr’un raport al inspecto
şurile de nebuni cu 35 numai, în cari in- ruluî Tocilescu pentru mal multe fapte.
sus; pentru că a preparat pe nn şlev, care apoi a trecut examenul la gimnaziu ; pentru că a promovat fără drept pe o elevă pi înon alte de asemenea aiuaărî. Vineri, la 4 a. c. a continuat desbaterile acestui proces păuă Ia 1 oră după miedul nopţii. D. inspector Tocilescu ’şl-a dasvoltat interpelarea, ce reni destituirea d-luî director Ra-coviţâ. D. BădărKîî a combătut acusuţiu-noa. D. Panu a apărat pe acusat, după care juriu! urma aă'*i dea verdietu*. De a-bia pe la 3 oro p. m. în aceiaşi di juriul universitar’şf-a dat verdictul în i'.'ristă ckes-. tiune, prin care d. Gh. Racov.ţă este destituit, achitându-,>e pe toţi ceM’alţî profesori inculpaţi.
Mişcarea portului Galaţi. — Erf a sosit în port vaporul de comercifi italian ,Tarou încărcat cu manufactura La ora 6 a ple cat la Brăi'a unde a încărcat cereale şi astă-dî s’a întors în Galaţi pentru a-şî complecta cariculul cu 150 butoe cu vin.
Din port a plecat erl vaporul englez „4sramare“ încărcat cu cereale şi 130 vite cornute pentru Pyrel.
Astă dl afi sosit patru vase engleze ca să încarce cereals pentru Englitera.
Au mal sosit trei şlepnrî ale d-luî Men-del pentru a încărca cereale.
La 7 ore a sosit vaporul „Medea“ cu pasageri, mărfuri şi 280 coşuri cu peşte prăspăt.
'	. a
Piaţa din Buzett care de astă iarnă a fost visitată de mal mulţi agenţi al caselor de export de cereale din Brăila, începuse a nota transacţiunl importante în porumbar! şi cu forte bane preţuri.
In urma unor depeşi din Austria şi Englitera însă, sosite de curend în Brăila, simţim, scrie Gazeta din Bueeti, astă-^I o mare calmă aci.
In exportul de viu nimic nott de înregistrat.
O
Corpul didactic.—Creându-se un perso nai special pentrri mandarea gradaţiur.el, ministerul revine asupra circularei săle an-teriore invitând pe directorii a trimite statele pentru gradaţiune, pe fie-care lună, de o-dată eu cele pentru retribuţiune, însă cu raport separat.
ACTE OFICIALE
D-nil D. Br&tianu, inspector domenial clasa I • C. Constnntinescu, inapeotor domenial clasa III; B. Toncoviceano, inginer clasa I, şi George Met*, secretarul consiliului superior, se pun în disponibilitate.
•
D-nii N. Steriadi, capul oficiului statistic, Gri-gore B. Popor, şeful secţiei Dobroget şi E. A. Janini, aj itor clasa III din acea secţie, M. Geor-gescu, şef de biurou ajutor din secţia administrativă, I. Bărbulescu, referent statistic, P. S. Popo-vicl, ajutor referent, se pun in disponibilitate.
#
D-nil I. Mânu, Dem. Budişteanu şi Aristide Enstaţiu, advocaţi al Statului clasa I, primul
Juriul universitar era compus din d-niî I.
Melic, preşedinte, şi de d-niî Stravolca, P.
Missir, Leonardescu şi Densuşănu. Acusa-ţiunea a fost susţinută de însuşi inspectorul general. Apărătorii a8 fost d-niî G.
Panu şi Al. BădărăU. Punctele principale pentru tribunalul şi cm-t”a din Iaşi şi secunzii de acusaţiune sunt următorele : D-uil Z -I pentru tribunalele şi curţile din Bucurescî, se pun haria, Ianculescu şi Ventu, a8 fost daţî în 1,1 disponibilitate, judecată fiiud că in 1883, fiind convo.aţî îu conferinţa, s’aQ pronunţat, că Bcestă conferinţă ar putea modifica notele puse la
1O-O-O-o-o-—-
dere se împart ast fel: 90 pentru un milion un obiect de profesorul respectiv şi pro-
de locuitori clasa de jos; 68 clasa de sus. Din punctul de vedere al etăţii, sinucide-
mova prin urmare pe elevii, cari, după recitirea tezelor, vor fi meritând să trecă
GBONIGA
Peştele sărat.
Âlimentaţiunea cu peşte sărat în clasa poporului la noi este de us	corner-
ciul cu peşte putrefiat, a cărui infeoţiune î*te, câte odătă mascată, prin marea cantitate de sare, se face pe o scară întinsă, în tăte oraşele şi satele ndstre. Statul sătî comunele aQ pus taxe asupra acestui o bieot de consumaţiune, şi veniturile acestui imposit se cifreză prin cifre însemnate, graţie unei supravegheri dm cele maî active, pentru a se evita perderile percepţi-uneî taxelor. Un control de poliţie, de in-specţiune sanitară asupra acestor conserve, nu există; este de ajuns a pune în o so-luţiune salină, seu a presăra o cantitate de sare, deasupra peştelui deteriorat şi intrat îu putrefacţiune, pentru ca acest? oai-ne, imposibilă de a li consumată, în stare prdspătă, en naiure, să capete un vot, an bil de a putea fi conservată şi consumată în timp indefinit, , ca inofensivă sănătăţii. Peştele prost se aruncă, câte oddtă, când odorea sa de putrefacţiune este prea înaintată, iar peştele sărat nici odată, căci prin faptul de a fi pus 'în sare, el capătă dreptul de a nu putea fi consumat în perpetuitate, până când venjătorul nu maî are peşte sărat de vendare.
Şi ’mt pare, că conserveie'de alimentare, care în forma lor cea mal primitivă şi barbară, repreaintă peştele nostru sărat şi pastrama, făcute din vitele, cărora, o in-cisiune cervicală, practicată la timpul oportun şi în ultimul moment, le îm-pedieă mdrtea naturală, consecinţa e-voluţiuneî 'maladiile lor infecţiose,^ nu sunt destul de bine conservate, ca să oprescă putrefacţiunea lor, fiind puse în sare numai. Nu sciu ddcă puterea anti-fer-mentescibilă şi antiputridă a sării comune, este aşa de activă, ca să potâ o, ri alterarea acestor conserve, la infinit. Der ceia ce, autorii au remarcat, este ca ingestiu-nea peştelui conservat, în nnele condiţiunl, aQ prodns turburărl grave asnpra tubului dig'^stiv; turburărî, cari ar fi mers până la intoxicaţianl mortale, decă organismul nu ar fi ezpulsat din stomac, prin vărsături, conţinutul toxic al acestor conserve; vărsături providenţiale, ca să dic aşa, căci graţie lor, indiv;dnl a putut scăpa de o mdrte sigură, causată prin intoxicaţiune. Substanţele alterate nu nutresc pe om, ele nu se asimileze, nu intră în nutriţiunea ndstră intimă; acel ce le introduce tn sto macul Băă, ’şî potolesce fomes, căci fomea este o sensaţiuue, ce o avem de câte ori stomacul e deşert, şi care încetăză îndată ce o substanţă, ori care ar fi ea, se află în interiorul sSH, der individul care şî-a potolit momerden fdraen, prin o substanţă indigestă, toxică, nu întânjie a simţi efectul imprudenţei săle; el se otăvesce, şi nn-mal prin expulsarea toxicului, el revine în starea normală.
Indigestiunile repetate prin ingesta substanţelor alterate şi toxice, pot produce maladii cronice ale tubului digestiv, maladii rebele, şi care compromit existenţa ndstră, prin lipsa de asimilaţiune. In anul trecut, în Progresul Medical No. 9, am avut o-n6re a espune inconvenientele de post ale ţăranului nostru, şi am formulat atunci concliuiunile urmâtore: Ga încetul, postai înboln" veste ddca nu omdră pe copil, prin refusarca laptelui, singurul şefi aliment^in-dispensabi), pe mumă o epuiseză prin o a-ăptare nehrânitore peutru pruncul se8,şi prin lipsa unei alimentaţiunl reparatore pentru ea; pe adult ’l duce la miserie fi-biologică, făcând să treeâ prin alcoolism ; pe convalescent, prin barbaria de al re-fusa o alimentaţiune bine-făcătdre; pe bolnav prin refuzul de al da o supă de.carne, un bulion, lapte, etc. Aveam In vedere a-tuncl numai obiectele de consumaţiune de post, presupuse de bună calitate, astătji, când d. Gautier na aretâ in organismele putreficate ptomaine, şed otrava de cadavru, sunt silit să adaog şi o altă condu-siune, că peştele sărat, carnea putrefiată, trebuie esclusă din consumaţiune, decă nu tot-deuna, dăr in cele mâl multe casări, fiind substanţe alimentare toxice, cele mal de multe ori.
Şi decă aceste conefusiunî s’ar părea prea exagerate, atunci nu insist decât asupra unul punct, asupra căruia suntem cu
(29)
A. SCHOLL
NOPŢILE SÂNGERGSE
XXIII
San tagiul
Yvona stătea în al doilea etaj într’o casă din strada Câmpiele Elisee.
Baronul o urmă până la scară şi intră
în casă ca ea.
Ajuns in salon, aruncă pălăria într’o parte, se aşeză într’un fotolii! şi începu a plânge.
—	Ce al ? prietenul meu, întrebă bretona.
—	.....Tu ştii forte bine!... Am per
dut în joc cn blestematul cela de englez... şi dacă nu voi plăti... nu m§ mai pot duce nicăerl
Yvona făcu o mişcare.
—	Cam s’a făcut de ai perdut ? Ce ? nu ştii se joci oărţl
—	Avem un teanc de bilete, respunse baronul, îndoiuşat, şi le-am perdut pe tote, apoi am jucat şi pe datorie.
—	Ce se facem întrebă Yvona.
Baronul se ridică şi o serută pe obraji.
—	N’al bani ?
—	De unde ?... am ijeee miî franci şi nu pot împramuta de nicăerl.
Baronul urma a plânge.
—	Tu nu me iubeşti!.., strigă el plângând.
Yvona căzu la picidrele luî.
—	Dacă te iubesc 1... murmură ea, voi face totul ca se te ajut'
—	EI bine! împrumută-mi bijuteriile tule zise baronul.
Biata fată se duse şi deschise o cutie ce o avea în camera de culcare.
—	Iată ce mi-a mai remas, zise ea.
Eraă două inele, doue braţare, nn lanţ
de gât, broşe, butonl: etc.
—	Oh! abia sunt pentru doue-zecî mii franci!
—	La dracu ! z>se Yvooa, nu ştii că cele alte snnt la muntele de Pietate.
Baronul lovi cu pumnul în masă
—	Ah ! strigă el, trebue se cu marchisa! Dăml o bucată de hârtie sS’J
şerifi...
Yvone se supuse, şi d-1 de Maucour^ acrise următorea scrisdre;
Domnei marchise de Bryan-Foirviile 227 calea Wagram
Domuă,
„Dacă cel cintî-ijecl mii franci, ceruţi de miserabilul ce ţine scrisorile d-vostre la dacele de S... nn’I veî aduce mâine di-mineţa, la adresa arătată, str. Yalois, cu părere de refi ve spun ca acele scrisori vor fi trimise îndată marchisulul, Bryan-Forville, soţul d-tale.
„Credeţi domnă, că efi n’am consimţit a fi intermediar în această afacere de cât spre folosul d vdstre.
Baron de M.
închise scrisdrea şi zise Yvoneî ;
—	Trimite aeâstă scrisdre îndată la postă. ...Ddmna marchisă de Bryan-Forville
suna ca se’l aducă şocolata.
Stătea în pat, un pat îmbrăcat albastru, ga^nit cu dante'e; braţul eî alb era în |era întins pe o perină indie.
Femeia din casă puse tablaua pe masa de nopte şi redică perdelele.
—	Câte ore sunt Anetă î
—	Zece ore, ddmnă.
—	Nu e vre-o scrisore pentru mine ?
—	E,_o scrisdre către domna marchisă
—	Se vedem.
Marchisa deschise scrisdrea.
—	Ce imprudenţă 1 zise ea încet.
Băfi şocalata, se îmbracă într’o rochie
de caşimir şi numără banii ce avea în casă Avea numai unepre zece sute franci. Marchisa suspină şi luă o diademă de brilante ce o ţinea de când se căsătorise.
Apoi chemă pe o servitore.
—	Io3efina zise ea, adă-ml o rochie de lâuâ închisă...
—	Domna marchisă n’are rochii de lână.
—	El bine 1 împrumută-mi o rochie de ale tale... şi dă-ml o pălărie veche...
—- Domna n’are nici o pălărie veche.
—	Dute repede la domna Sabaurin şi spune I să’ml dea o pălărie veche.
—	Ddmna Sabaurin n’are sâ’ml dea.
—	Ce fel sunt şi modistele astea I aii amor propriii ca cele întâi cântăreţe. Ce
se fac ? Ah l m8 voi duce în strada Au ber şi voi lua un bonet. Dacă modista nu va voi se’mî facă voi împrumuta la ci-ne*va.
Domna de Bryan-Forville se sui în trăsură şi peste câte-va minute ajunse în C°U tul stradeî Valois.
Ddmna Bryan-Forville intră sub galeriile Palatuluî-Regal şi trecând printr’un coridor, străbătu acea stradă unde de obicei» se vede puţin cerul.
Intră la adresa arătată în scrisâre şi se sui în etajul al doilea.
Baronul o aştepta, căci îl deschise singur usa.
—	Intraţi ddmnă, zisei el, plecându-se cu respect.
Marchisa intră fără a respunde.
—	Iată, zise ea aruncâud pe masă lanţul de gânt, dă-ml scrisorile.
Baronul examină lanţul.
—	Sunt idrte mâhnit. Ddmnă marchisa, acest lanţ e fdrte frumos... sunt nevoit se ’l dafi înapoi.
—	Să mi’l dai înapoi ? Lasă-mă în pace ! glumeşti ?
—	Câ s8 fac ? Acuma câte-va minute scrisorile d-vdstre a fi fost luate de aci.»
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFUL — 8 APRILE 1886
toţii de acord, este că conservele de peşte să fia obiectul unui control sanitar activ ; că ast-fel col ce produc conserve se se servesc» cu substanţe alimentare prdspete şi de bani calitate, şi nu cu substanţe putre-fiace; ca eS ficseze timpul, câte luni, de exemplu, pdte fi puse spre vevdare aceste conserve şt dupeoare timp aceste conserve să fie distruse Ca se nu mai fie în eonsu-maţiune, ci Înlocuite cu altele mal pros-pete. Acest control se pdte face obligau-du-86 tie care comerciant a face declarare când aduce conserve; ca conservele sg pdrte marcate data fabricării lor şi, aceşti marcă, pusă şi eliberată de agenţi sanitari, si fie reclamate de autorităţile comunale ori de câte ori se aduc conserve in oraşe şi sate, >i în unele caşuri şi consumata) rul se aibă dreptul a controla etatea peştelui, de la data conservări! sâle în sare; că în fie-care an seQ la epoce fixate, conservele. care vor avea limita vechimel pentru * fi consumate, se fie nimicite de agenţi sanitari şi poliţieneşti. Ceea-ce ijic aici pentru conservele de peşte Sărat se p6te aplica la tote conservele în general: păs-trămurî, icre, conservele importate, etc. sănătate publică va câştiga.
(B. M. B)	j>r. pîegrescu.
--------OOHOO-------------
DIYBE3E
Arderea unei păduri. — In ziua de 29 Marte trecut, pe la orele 5 post-moridiane, s’a aprins pădurea HânţeştI din acest judeţ, care vine In hotar cu pădurea Statului Adâncată. De îndată s’a transportat primarul comunei Adâncată la faţa locului, în pădure la locul Viişdra, care se înve-cineză eu Hânţescî, şi cu concursul gar* cjilor pădure! şi a 50 locuitori adunaţi de pe câmpuri, att măturat totă frunza de arbori între hotare ca de 8 metri pe totă întinderea cât ţinea pădurea Hâaţeseî în flăcări : ast-fel ei afl reuşit sâ localiseze incendiul, fără se străbată şi în pădurea Statului Adâncată.
*
Viaţă lungă. —fIn 28 ale trecutei luni Marte a încetat din viaţă în oomuna Ga-lata individul Pândele Romaniuc în etate respectabilă de 100 ani. Romaniuo a fost agricultor şi a exercitat acesta profesiune până la ultimele momente ale vieţel sale. El a fost de douS ori căsătorit şi lasă pe urma sa o familie numerdsă.
*
Foc. — in (jiua de 29 Marte trecut, pe la orele 5 p. m., locuitorul Grigore Hsraga din comuna Şendriceni, judeţul Dorohoid, umblând cu luleua aprinsă pe afară, pe câud sufla veacul cu tărie, a să rit o scânteie şi a luat foc o şură şi pe urmă casa numitului săten, ar<jend amândouă cu desăvârşire împreună şi cu lucrurile ce avea înăuntru.
v
Trei Gemeni. — In (jiua de 31 Marte trecut, femeia Tasia, soţia locuitorului Ion Balaban din comuna Ciuturesci, judeţul Roman, a născut 3 copii, donî baeţî şi o fatS; unul din bâeţî şi fata s’aă născut morţi; băiatul eel-alt trăesce; mama de şi suferind se speră a se însănătoşi.
—«-«SMSrSE'»-—*
întîmplărl dia capitala
In ajun de Pasce.—Tiiii... bată-te norocul nene Petre Nicolae, ca om ciudat mat escl. Ia audiţi d-v6stră, omeni buni, sg se apuce sâ fure tocmai <n ajun de pasce, în săptămâna patimilor, când taStă lumea se grijesce şi se curăţă de păcate, ca nu care cum-ra se căiţă în mâna iui Ucigâ’l-toca. Şi’ucal se mai furi ceva cum se cade... trâcă-mârgă... se pfita compensa... der se fure numai o cismă—citesce una,—uu cântar si o tavă cu 200 oue. Ei, ei, prea din cale afară. Seif de, mai sciî minune, omui o fi vrend de acum se apuce cu cân-tăritul de Sf. Gheorge, iar cu oule.. de, ouă de pasce, dâcă ’ţl trebue, ca ori . şi cărui pravoslavnic creecin cu duhul curat,
n’ai os face, cumpărat, furat. tot una, numai ouâ roşii de pasce se ai. r	—o—
Tot de pasce —Eî, der mare boclucurî mal aduce şi Pascele ăsta. Pe unii îi face se fure o cismă, un cântar şi altele ; iar pe Dumitru Gheorghe şi Ţiner Polopsehi, îl face se fure nisce săpun de la fabrica (1-luî Costache ZamfiresOu din calea Du-descl. Ce scop o fi având numiţii individ! eu săpunul acela, nu sciţi. De, malscitt, o ( fi vrând p6te ae-şl mal spele păcatele săvârşite în tot cursul anului, dgr să speli păcate prin comitere de alt păcat, iată ce nu înţelegem.
Rănire din negliqenă■—Ieri pe la orele 8 şi jumătate, un sergent major din reg. 1 gemtt. venind cu trăsura din comuna OtopenT, şi având cu dânsul o armă încărcată, acâata ’l-a luat foc rănindu-1 greii la cap.
Boe- Caprice.
uiLiTimE serai
Constantinopol, 17£ Aprile.
Pdrta aşteptă răspunsul definitiv, ce’l vor face marile puteri, după ce se vor fi înţeles asupra circularii de la 12 Aprile relativă la atacerile Greciei.
Circulă şcirea că Rusia insistă într’un mod poruncitor ca prinţul Alexandru se-şî retragă reservele ce le-a formulat în privinţa clausel numirii pe 5 ani.
Sgomotsle privitore Ia descoperirea unei conspiraţiunî proiectate de politica sultanului privitâro la resoluţiunea rumeliotă par a fi exagerate; cu t6te acestea desfăşurarea neobişnuită a infanterii şi cavalerii ce s’a observat eri la cernoma Selamlikulnl a fost fârte mult comentată.
Ca consecinţă a acestor sgomote de cons-piraţiune, se spune că fostul mare vizir Said paşa va relua în curând puterea.
Viena, 17 Aprile.
Prinţul Alexandru de Eessa a plecat din Vieua pentru a merge Ia Miuich.
Viena, 17 Aprile.
Un incendii! a distrus cu totul oraşul Stryi în Galiţia. Şese sute case sunt arse şi mal multe sute de familii să găsesc tara adăpost. Multe persdne aii murit în flăcări.
Viena, 17 Aprile.
Corespondenţa politica e informată că principele Bulgariei, înainta de a primi hotăruea conferinţei, a întrebat confidenţial pe cabinetul din Londra şi Berlin, decă ai! de ridicat vre o obiecţinne contra reservelor formulate de dânsul, şi că a primit respunsuri negative.
Paris, 17 Aprile.
Guvernul a fost interpelat în senat in privinţa incidentului de la Ckâteauvillane (capela de la Cornbe). Senatul, ca şi Camera, a aprobat esplicaţiunile date de ministru.
Triest, 17 Aprile.
Din autopsia făcută unui soldat mort in acest oraş, ce se pretindea că e victima choleril, resultă că tifosul a fost adevărata causâ a decesului.
Brindisi, 17 Aprile.
Iu timpul celor din armă 24 de ore (de la 16 Aprile la iimia4ă până la 17 aceiaşi oră) s’a constatat 6 decern cholerice şi s’afl semnalat alte 4 cazuri.
Berlin, 18 Aprile.
Starea sănătăţii prinţului imperial continuă a fi satisfăeătdre.
Belgrad, 18 Aprile.
Cu ocasinnea aniversării ridicării Sârbilor sub Miloş a avut Ioc o mare recep-ţiune la rege.
Paris, 18 Aprile.
Tribunalul de Ville-franche (Aveyron) a condamnat la 15 luni de inekisâre pe $ia-i riştii parisianî; d-nii Duc-Quercy şi Roche pentru că aă eseitat pe lucrătorii grevişti da la Decazeville.
Madrid, 18 Aprile.
Un preot, considerat ca neban, a asasi-
nat în plină ceremonie pnblică pe episcopul din Madrid in catedrală.
Sofia, 18 Aprile.
Guvernul bulgar desminte într’un mod formal ştirea dată de Corespondenţa Politică cum că prinţul Bulgariei ar fi făout un demers pe lângă cabinetele din Londra şi Berlin înaite de a accepta hotărî-rea conferinţe?.
Iată textul circularii Porţii adresaţii marilor puteri la 12 curent în privinţa afacerilor Greciei.
Constantinopol, 18 Aprile;
Telegrama mea de la 5 ale acestei luni v’a făcut cunoscut sancţionarea de către conferinţă a actului privitor la afacerile Rumeliei Orientale. Mulţumită binevoitorului concurs al puterilor, acesta cestiune se găseşte acum resolvată într'un mod pacific şi singura cestiune ce rămâne In uus-pensiune şi care cere la rândul aed o so-luţiuue grabnică este acea care constitue starea anormală a Greciei.
In adevăr de Ia nltima mea circulară 25 Iannare, care ve semnala acostă stare de lucruri şi necesitatea de a o remedia cât se pfite mal iute, situaţiunea în Grecia nu s’a schimbat de loc, ci din contra, preparativele militare ati continuat şi atitudinea guvernului elen devine din ce in ce mal resboinică, în contra demersului colectiv al puterilor. Suntem gata a întim-pina orî-ce eventualitate, cari s’ar produce din partea Greciei, dar nu mal puţin avem via dorinţa de a vedea liniştea şi înţelepciunea urmâud situaţiunii actuale aşa de periculosă pentru pace şi atât de păgubitâre intereselor generale.
De altminteri atitudinea Greciei, care nu e de loc jastificată, este cu atât mal intolerabilă cu căt deja, după dorinţa puterilor, guvernul imperial a avut să suporte în fa-vârea ei nn sacrificii! teritorial considerabil.
Puterile întrunind flotele lor nu departe de apele Greciei pentru a asigura menţinerea păcii, aşteptăm măsurile eficace ce se vor crede să trebuiesc luate pentru a atinge acest scop.
Pentru acea facem un notl apel la in-tervenirea lor pentru a face pa Grecia să se desarmeze fără întârijiere.
Binevoiţi a comunica îndată presenta depeşă d-lui ministru al afacerilor străine şi a ne face cunoscut respunsnl eieelen-ţeî se ie.	(Ha vas)
Din ediţia de sdră
*7 ora sâra
Atena, 17 Aprile.
Guvernul elen, în răspunsul săi! la nota colectivă a puterilor, menţine revindecările seie, privitore la linia frontieră ce'i acord» tratatul de la Berlin şi declară că ’i este cu neputinţă d’a renunţa la acâsta, fără a vătăma sentimentul naţional.
Londra, 17 Aprile.
Camera comunelor a adoptat la prima citir8 bilul relativ la cumpărarea terenurilor în Irlanda şi a fixat giua de 13 Mai pentru a doua citire.
Viena, 17 Aprile.
Camera după ce a votat la a treia citire proiectul pentru formarea landsturmulnl s’a amânat pentru 5 Mai.
Bonta, 17 Aprile.
Regale va semna luni decretul pentru disolvarea Camerei. Publicarea se va face marţi.
Belgrad, 17 Aprile.
Iu timpul lipsei d-luî Fran&sovicî, care va merge să presiate scrisorile sâle de rechemare la Roma, d. Garaşanin va fi însărcinat ca interimul ministerului afacerilor streine.	(Bavas)
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
5 Aprile 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi juin., sub preşedinţa d-lul Gh. Chiţu, fiind presenţi 105 deputaţi.
După cetirea sumarului şi comunicărilor, d nu Epurescu cere a se pane la ordinea tfilel proiectul de lege pentru recunoscerea proprietăţilor din Dobrogea ale mareşalului Musnrus paşa.
Se admite.
D. dr. Râmniceanu depune pe biuroul Camerei o propunere ca tote necesariele pentru băile din ţără să fie scutite de tacsă.
Se votăză urgenţa.
Se voteză indigenatul d ini Ciureu, in terpret la ministerul de esterne.
D. Butculescu îşi urmâză discursul asupra tarifului autonom. D-sa intră în nisce amănunte industriale cari nu sunt în materii.
Se citesce decretul regal pentru prelungirea sesiune! estraordinare a corpurilor legiuitore până la 1 Inniu.
Vorbesce d. Pop şi apoi ia cuvântul d, Codrescu care intră lu amănunte asupra relelor ce ne-a adus convenţiunea trecută. D-sea este pentru a no se încheia o nonă convenţiune cu Âustro-Ungaria, fiind că esempieia trecute ne-a probat, că vecinii noştril nu sunt în stare sâ o aplice.
La 4 şi jumătate vorbesce încă d. Codrescu.
AH mai vorbit d-nii Costinescu, Cogăl-niceanu şi Ion Brătianu.
Incbiijeudu-se discuţiuuea, luarea în consideraţie a tarifului s’a votat 82 bile albe contra 2 negre şi 2 abţineri, ale d-lor Pa-ladi şi Oroveanu.
SENAT 5 Aprile 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub preşedinţa d-lul D. Ghica.
Presenţi 76 d-ni senatori.
D. E. Qherghel reînoieşte interpelarea pentru crescerea şi descrescerea populaţiei.
D. preşedinte arată că decă d-nii senatori nu sunt presenţi, interpelările rămân la ordinea dilel.
D. E. Stătescu, ministrul de justiţie, r6gă pe interpelant a reinoi interpelarea
D. ALl. Anghelescu, ministru de rSsboî, comunică mesagiu! prin care d. Stătescu este însărcinat cn interimat ministeriulul de esterne pe timpul absenţei titularului.
D R. Opreanu întrebă dâcă legea vacanţelor se aplică şi la Curtea de Casaţie.
D. E. Stătescu, ministru de justiţie, res-punde că în ceea ce privesce vacanţele legea este generală.
D. preşedinte comunică ordinea dileî.
D. Eug. Stătescu, ministru de justiţie, dice că vede înscris la ordinea (jilei raportul pentru comisia legislativă permanentă.
D. Credită, membru al comitetului delegaţilor, răspunde că comitetul încă n’a terminat lucrarea, aşteptând pe d. ministru a da ore-cari esplicaţiuni-
Se voteză fără discuţie cu 52 bile albe contra 7 negre proiectul de lege prin care se aprobă ca taxele pentru telegrame, gro puri şi mandate poştale pentru străinătate să se percepă în aur.
D. E. Stătescu comunică mesagiul regal prin care sesiunea se preluugeşte până la 1 Iunie 1886, şi mesagiul regal prin care d. C. Nacu este însărcinat cu interimul ministerului cultelor pe timpul absenţei d-lul Sturdza în concediul de 10 dile ce i s’a acordat.
La ora 4 p. m. şedinţa nrmeză.
ULTIME INFQRMATIUNI
Ni se denunţă că d-na Ştefănescu, profesară de lucru de mână Ia esternatul secundar de fete din strada Popa-Tatu, se pârtă cu elevele într’un mod nepermis. A-căstă profesore sui generis cere de la eleve ea se'I aducă materialul scump pentru lucru; deeâ vr'o copilă săracă nu p<5te satisface gusturile d-nei în cestiune, atunci val de ea. Atragem atenţiunea d-lui ministru asupra denunţării făcute şi rugăm ca şi
3
acestă profesărea să fie pusă la regulă, precum s’aiî pus la regulă multe alte sub energica administraţie a actualului ministru de instrucţie.
—	o—
Monitorul oficial din Petersburg publica decretul imperial privitor la statutul sancţionat, la 10 Marte, prin care se formeză din întreprinderea de navigaţiune a princi-
Vasele societăţei vor circula în fie-care săptămâna între Odesa şi Şiştov şi viceversa fiind ob’igate a atinge puntele Su-Iina, Tulcea, Galaţi, Brăila, Cernavoda, Si-listra, Turtncaia şi Ruscinc. Pentru aceste călâtoril, societatea primeşte In cel d’âutei 12 ani o aubvenţiune de 50332 ruble pe an, iar pentru călătoriile cari se fac regulat din 11 în 14 $ile între Odesa şi Is-mail în cel d’ântâl 10 ani o aubvenţiune de 7,938 ruble pe an. In scopul acestor călătorii, societatea e datore a întreţine trei vapâre şi un vapor de reservâ In timp de resboî aceste vapdre vor fi puse la disposi-ţiunea guvernului.
Capitalul social pe acţiuni se compune din 655,000 ruble.
Ieri, M. S. Regele a primit în audienţă pe d-nu general Anghelescu, ministrul de resbel.
M S. Regele a lucrat ieri dimineţă cn d. Pberikyde, ministrul afacerilor streine.
Ieri diminâţă M. S. Regele B’a dns pe jos în parcul Cişmigia. La acesta preumblare, M. S. era însoţit de adjutantul sâH de servicii!.
AstădT, d. colonel Kiriţescn, comandantul
brigadel a doua de cavalerie, va ţine o conferinţă la cercul militar in presanta M. S. Regelui şi a d-lor oficarî ai garnisânei. Subiectul conferinţei este ; Cavaleria ru-sescă.
—o—
Cu trenul Filger de adl diminâţă, d. Pberikyde, ministrul afacerilor streine, însoţit de d. Grigora Ghica, a plecat pentru Viena.
Pe timpul absenţei d-lul Phsrikyde, interimul departamentului afacerilor streine va fi făcut de d, Eugenii! Stătescu, ministru de justiţie.
—o —
Aflăm că d. Spiru Haret, secretarul general al ministerului instrucţiune! publice, a plecat la Buzcu spre a inspecta scâlele de aoolo.
—	o—
Le museon, revistă internaţională din Louvain (Belgia), conţine între altele un articol de d. A. D. Xenopol: Pierre le Grrand et Ies pays Roumains (Petru-cel-Mare şi ţările române.)
BIBLIOGRAFIE
Ţiră nouă, revistă lunară. — Sumarul SSo. 2 anul III :
Stntimentele frumosului şi cele religiâse la animale, d'n Darwin de Ioan Neniţeacu.— Aviculele | in a căror cojă se găsesce mărgăritarul, de D. S.
N.	— Elemente de Ideologie, după Strassy, de I
O.	Grozeacu- — Ce mică ’mî pare lumea (poesie), de Matilda Cugler Poni.—Sistem naţional de economie politică, de Frâderic List. Istoria. Cap. III. Flamamjh şi Olandezii. Cap. IV. Englezii. Cap. V. Spaniolii şi Portughezii (urmare), de l N P.— Discursul d-lui C. lonescu, advocat, ţinut In sala < Appolo» din Galaţi.— Novac şi Balaban (baladă populară) culâsă de Pr. St. Stoicesou, — 0 xnovă, de Petre Ispirescu. -r Erată.
•— Unde sunt ?
—	Nu ştii!.
—	Cui le-eţî dat 7
Intendentului unui mare senior,.. E amoresat fără îndoială de d-v6stră, şi efi înţeleg!...
—	Cum îl chiamăt1
—	Snrypere.
—	Dar pe stăpân ?
Lord Trelauney.
—	Ce ve-a plătit ?
—	Opt-zeci mii franci.., ce’t datoram Marchisa era într'un moment de desperare.
—	Scumpă e greşala! îngână ea.
Eşi.
Acesta mârşavă industrie despre care am vorbit se exercitâzs şi muma în Paris pe o scară mare.
ŞantagiH! se numeşte acest gen e escrocherie.
XXIV
Contractul de Căsătorie
Chiar in acea searg se 8emuă contractul căsătorie al d-şârel Edwiga.
Şaşe lămpi erafi aprinse în salduele ba-
rone i de Remeney.
Pe o măsuţă erai! câte-va hârtii şi condee, aeâsta arată că trebuia să vie notarul.
Adrian era însoţit de mama sa, ddmna de Saulles, văduva generalului de brigadă.
Robert Kodom şedea lângă baronă. Pârul alb îi dădea un aer respectabil, cu tâte astea faţă el arată că e neliniştită.
Sunt (SmenI care cu tdtă aparenţa lor de cinstiţi, ai! aerul oă Be tem, pare că aştepta se vie poliţia.
Edwiga îmbrăcată cu rochie albă, era neliniştită.
Se anunţa pe rând :
—	Marchisnl de Charmeney şi domni-ş<5ra de Charmeney.
Raoul de Villepont.
Marchisa de Bryan-Forvilie.
Ia sfârşit.
Lordul Trelauney !
Când se auzi numele lui Trelauney, nn fior de friguri cuprinsă pe baronă.
—	EU gândea Wanda, el care a scăpat pe bărbatul med.
— Iată inamicul 1 Fourgat, murmură Robert Kodom.
Marchisa de Bryan Forvile gândea şi ea :
—	Iată un confident silit.. şi cine ştie ? e un om, care pdte me iubeşte 1
Adrian de Saulles se sculase.
Lordul Trelauney 11 salută şi’î strânse mâna.
—	Domnule notar, zise baronul, citeşti contractul ?
Notarul ‘ncepu.
înaintea lui Barentin de la Vertepiniere şi colegul sed etc etc.
Ajungând Ia aceste cuvinte: Intre d-1 Adrian de Saulles, locotenent de safl, cavaler al legiunel de Onore, fiul lui Bernand de Saulles, general de brigadă şi a d ne! Caterina-Leopoldina de Saulles năsentă la Villeneuve, de o parte;
„Şi între domnişdra Edviga, din părinţi neconoscuţl“...
Când se citeai! aceste cuvinte, uşa se deschise cu repeziciune şi un om intră Btrigând cu furie:
—	Necunoscuţi ! glumiţi? Dar ed ?
Cei de faţă rămaseră încremeniţi.
—	Cine e acest om ? întrebă Robert Kodom.
—	Jur, răspunse Wanda că nu’l am văznt nici odată în viaţă.
Adrian înaintâ către acel individ.
—	Eşti beat, îi zise el, eşi afară!
—	Să es, ed? Na voi eşi de aci de cât cu fica mea:
Edviga tremurând se aruncă în braţele bardnel.
—	Cine eşti d-ta, întrebă Robert.
—	Ett sunt vicontele de Flnstignac.
Iată şi declaraţia primită de la primăria
aron lismentuluî IX.
Vicontele scose din buzunar o hârtie timbrată şi ceti:
Prefectura departamentului Senei
Cftrolina-Edviga -de Flustignac.
(Extras din registrul actelor de naştere.
Starea civilă)
S’a plătit pentru presentul extr:ct:
Timbru.......................... 1 fr. 50 b.
Dreptul de exepediţie. . . »	» 75 b-
Total 2 fr. 25 b.
NB. Afară de aceste cheltuell, legalisarea a costat 25 b.
înregistrată la 26 Noembre 1853.
Primiţi cinci fr. 75 bani.
Robert luă hârtia din mâuele vicontelui de Flonstiguac.
—	Ştii! ed, ce e zise Robert, e o încercare de santagid... Al uitat însă miserr
bile că recunoşterea unui copil pdte fi contestată de cei cari ad interes.
—	Fără îndoială zise vicontele, punând mâna pe o tablă pentru ceai, însă nu va temeţi de scandal ? Nu voiţi se ne înţelegem ?
Adrian fără a lua în seamă îmbrăcămintea albastră şi butonil de aur ce purta vicontele îl luă de gât şi’l dădu afară.
—	Daţi afată pe acest individ zise el servitorilor, cum aţi lăsat pe acest individ să intre...
Unul din lachei zise :
—	El spunea că e poftit aci.
—	Daţi'l afară.
Servitorii săriră asupră lui Flustignac, care cu t<5te loviturile primite striga : mS veţi revedea !
Lordul Trelauney profitând de acest sgomot se apropia de marchisa Bryan-For-ville şi’l dădu un pacheţel legat cu o panglică albastră.
Marchisa roşi recuno3cându-ŞI scrisdrea.
Trelauney îi înapoi scrisorile sale către ducele de L.., scrisori pe cari ea le credea plătite cu opt zeci mii franci.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 8 APRILE 1886
LINIA ANKER
Linie naţională austro-unpră, concesionata
Cea mat sieură, mal bună, şi mat eftină linie dela
Triest şi Fiume la New-York
Vaporul „ALEXANDRIA" (2017 tone) Plecarea din TRIEST ....	1) Aprile
Plecarea din FIUME. .	. . 17 Aprile
Bilete directe de pasageri şi transporturi di reote de mărfuri şi conosamente do la Vio na Budapesta şi alto siaţiunt principale n e aus-trO-Unganel la tdto localităţile priuoipa’e ale Americei de Nord.
Incărcăminte se primeso pentru porturile intermediare din marea Mediterană,
Amănunte de la
I. w. CHAPLIN
Representantul(d-lor Hcnderson Brothers, Triest.
!!! Pentru curioşi!!!
Mult cunoscuta preijicătdre a trecutului, presen-tulut şi viitorului, d na A. Alexandresou, prin ştiinţa soa cu cărţile Ungare, Mahomedane şi Zodie etc. va arăta întrdga viaţă, gândurile şi destinul precum şi ori ce evenimente, predice modul cum se ajunge la realisare şi interesele din trecut, present şi viitor, arată orele şi timpu do noroc iară a lăsa ceva de dorit, Mulţi phisionon şti şi chiromantişti aii rămas uimiţi ascultând’o. — Domiciliară in strada Tramn No. 94.—la finele tranvaiuluî s!;radei Că'ăraşî la drăptp
Sâiulrtă 5 Aprilie a avut loc DESCHIDEREA
Tavernei GAMMDB
Calea Victoriei, (Hanul Zlătari).
BERE
GAMBR1NIANA
Fabricaţiunea OPLER.
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România Cursul pe $ma de 7 Aprile 1886.
Banca Naţională a României
1885
30 Martie
SlTTJ^TIXJlNrEA. SUMARA
1886
ACT1V	22 Martie 29 Martie
5% ItentS amorf,inabilă 5°/o	» română perpetuă
6% Obl. de Stat [rur. convertite] 6°/° „	C. F. Române . »
'>®/o „	Munioipale . . .
19fs. ,, Casei Pons. (300 1.] !P/<> Seri*, funciare rurale .	.
71 r
»t	»t	tt
5'/®	„	, urbane . .
i°lo i*	t	»	• ■
7°/c	■ •
împr. ou prime BucurescI [20 fr.] 5° Io Comunale duoî .... b oca Prevederea ...............
DIVERSE
Aur oontra argint «ai! bilete .
Bilete de Bancă.................
•fiorini val. Anstriacă , . •
'iiroi Germane...............
Bano-note Fraaoese	.
Ruble de hârtie
Gumr
' 933 4 9<u 4 89
74»/, 210
l«2i/ > 2 Oi 91 31
13.1/a
9,00
1.23
991/2
2,45
V5nd.
941,'2 91»/* 9o
751/, 215 87i/2 103 82«'4 93 100 33
14.
2 02 1 95 1OOI/2 2.55
34819514	p (Moueta	• '38a(Bilete ipotecare			34589878	35001201
25848296		25915400	25916945
676187	Efecte de încasat ..... •	443716	427935
15421720	Portofolii!, român şi străin ... . . împrumutul garantat cu efecte publice • . .	19184311	19709987
19551189		15030220	15187635
11865354	Fonduri publice		11988641	11988641
1053409	Efectele fondul aî de reservă ....	1901615	1901615
1347570	Imobili		1994612	1994612
194954	Mobiliar şi Machina de imprimat ....	167471	167471
142384	Cheltuell de administratiune .......	121277	122227
11726700	Deposite libere		17906520	17264620
18053190	Compturi curinţl		18650344	18424678
1245253	„ de valori		2326503	2207635
141945719	PASIVU	150310508	150315202
12000000	Capital			1200000	1200000
1418086	Fond de reservă		1901957	1901957
	Reserva de amortisarea Imobilulir		97785	9778.5
83256680	Bilete de bancă în circulaţinne	 Profituri si perderî	 . :	96918650	96811470
443659	DobâmJI şi beneficie diverse	36§519	403120
11726700	Deposite de retras	■	17996520	17261620!
30865793	Compturi curinţl	 . .	19739537	20625409
2234801	» de valori ... II		1287540	1210841
141945719		150310508	150315202
umnezeîi să’ţi res plătească I Mulţumesc de ruiî de ort pentru ex-j tractai de ulei pentra urechi trimes .cflIjey ^ a vi “decât eu deaăverşire; enct iarăşi aud forte bine. E de mirare! aceasta căcî in curend împlinesc 80 ani ' Mutţumiudu-vS încă o dată, rămân ai d viStră servitor.
Vosag de Andor
EE0DU0S3UT
RENUMIT
Uleiu pentru Urechii
Se pote căpăta pentru 8 fr., Bu instrttd-1 ţiunile întrnbuinţâreT de la medicul se** cund&r C. R., Dr. Schipek.
Doposit principal la Iguatz Iiobl, *j Viena, IX, Scegasse 8-

„NAŢIONALA.^
Societate- generală de• asiîarâre în Bncnrescî
SCROBEALA ALBA
IN CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mai bună Scrobelă albă este aceia de la Cassa F. HEUMANIf & C-le din Anvers, (Belgia) şi care concurăză tn calitate cu cele mai bune mărci engleze, fiind cu <5te aceste mult mai eftină.
Se efactuăză in pach te de 2 1 , kilo cu eti-
chete, precum şi în cutii de */?, 1 '4, i/g şi ’/ib kilo cu etichete în chromo-litografie.
A se adresa pentru preţuri şi condiţiunî la
HI WAKTHA
^ Representant general pentru România. — BucurescI, ^
A VISU De Validare Cofetăria Griviţa din Buzâil, situată la posiţia cea mal bună (colţ), fiind bine asortat cu t6te articolele pentru aedstă branşă şi cu tdte aparatele trebuinciose, precum şi mobilier pentru instalarea unei grădini, cu cotidiţiunile cele mal convenabile. — Amatorii sunt rugaţi a se adresa la siib-semnatul, fie în per-sdnă fie prin corespondenţă.
C. Rildulcscn, Buzu
Be Yendare
O casă mare cu grădină, în trada Cosma No. 1. — Doritorii se pot a-dresa la administraţia acestui tliar.
0-şora Eleonora Silbert
ABSOLVENTA DIPLOMATA A CONSERV. DIN VIENA
Fostă elevă a prof. Iul. Epstein
Sg recomanda on. pali. pentru lecimuî ie plano i
Str. DOAMNEI, No. 5.	_•
Bătături sau Negi
Se depărte'ză sigur şi fără du-I y rere în timpul cel mai scurt prin ungerea cu tiuctură de bătături renumită şi singnra aileveiata a lui Ravaluer, din Pharmacia roşie în Pcsen.
1 ŢII Costul unei sticluţe cu car- 1 CD
2 I I Ir, t,on_şi cu pensulă	I II*»
Deposit în BucurescI la d. Farmacist Ru-dolf ScUmet-tliU, farmacia Cut-ţeî Regale.
Reunita cartnrăreasă IULIA POLONEZ
care ghicesce viitorul, preseutul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se iutereseză cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A sc adresa în str. Piaţa Amzeî, No. 5.
Elisabeth Hardine
Tn urma publicaţi uşilor f-ieute prin jnnale. ConfOi-m alt. 46 din stat».te , acţionarii societăţii n<5stre s’au întrunit la 30 Martie (11 Aprile) 1b86 '•a a patra adunare generală,, sub proşedinţa d-luî
l.	Marghiloman. Presenţî au fost 50 de'acţionari representfmd 7780 acţiuni cu 476 de voturi.
S’a citit raportu consiliului de administraţie şi procesul verbal al censorilor; asemenna raportul directorului general şi al comitetului de supraveghere asupra afacerilor asigurări or de viaţă.
S’au aprobat bilanţele şi s’a dat descărcare consiliului de administraţie ;i direcţiune! pentru gestiunea lor.
Divirlenda s’a fixat la Ln. 10,'i0 de fie-care acţiune şi Ln 94,40 de fie-care parte de fondator.
S’au reales în unanimitate membri eşiţi la sorţ din consiliul de fidmjnistr .ţie, d-nii I. Marghilo-
m.	m, K- Costinescu şi Jaques M. Elias.
S’a votat.reducerea capi talului social cu Lei n. 900,000,restituind la fie-c.uc acţiune Ln. 60 în aur-S’au reales ca cetsorî pe unul 1880 d-nii V Arvanezj, H. Horrştein şi Dr. Sc Boroşnay.
P ata cuponului No 4 se va efectua în bilete de bancă cu începere de la 3 (15) Aprilie a. c. la casa societăţii ndstre str. Carol 1, No- 4.^ irccţiunea generală.
m6şă cu diploma din streinAtate
Fostă directore a Spit, de moşit din Kazan,
Dă consultaţmnî de la orele 10—12 a. e
STRADA COSMA, no. 1.
De
Una !@4ŞiftA tipografică Mo. 12.
cu strîngător şi nnmftrător
Diverse car,eter.' de litere, precum şi mater; 1 puţin uzat, din cqra s’ar puteu forma O bună tipografie in p ovinele Amatori' se vor adresa lu d-1 comisioner i. SCHWARTZ, strada Decebal, î Bucnresc'.
Lecţiuni de Dans
OTEL FIESOLT, Strada ŞSLABI, camera 24.
Sub-srinpatul ere on<5re a aduce le emioştinţă onor. fuibiie că dă lecţînnî de j dans at&î privat, cât şi la domiciliul 3*fi

mmm	>
Frofe3or de Duna.
r ţ	%
NUMAI de LÂNÂ de OIE CURATA pentru nn om ile o statnră mijlocie
-v
PENTRU Un COSTUM
4 fiorini 96 cr. din lână bună;
8	,,	—	„	»	mai bună;
10	„	—	n	*
12	,,	40	cr.	_	»	cu totul fină
PlaidurT de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 fl.— Costume forte fine, pantaloni, pardesiurî, stofe de haine şi mantale de pl6e, ti fiu, loden, commis, cammgarn, cheviots, tricouri, postavuri pentru d6mne şi postavuri pentru biliard, peruviene,’ doskings, recomandă.-
ILHâll SmAROFSKrBSir
Mostre franco. Modele pentru d-nii croitori nefrancate. Am în permanenţă un deposit de pestaviirî 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că cipmarele mele afaceri iuternaţionale îmi remân o mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar sunt silit să mă desfac de asemenea resturi cu reduceri mari sub prâţul de producere. Ori ce om cu minte t-ebue să recu-n<5scă că din resturi aşa de mici nu se pot trimete mostre' căcî la câte-va sute de cereri de mostre în cel mai scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie oând diferite Arme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele sg taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asemenea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba sau să, trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbele germană, ungară, bohemă, polonă, italiană şi francesă.
i 3, Strada BUCUREŞTI R-Vodă, 43.
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. pu-
blic Bucurescean şi întregeî ţgrî, că în fabrica — ’ it» ....................................
mea,. superi6ră tutulor fabrieelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în BucurescI, stradd Radu-Vodă, No- 45, se fa-bricgzâ stofe indigene din lână curată din ţeră pentru costume bărbăteşti, care Ie vând cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tot-d’auna asortat eu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea mai frumdsă tăetură după jurnalele cele mai nuoî, cu preţ moderat ILIE M. POPP.
Fabricant de Postav şi Croitor,
Str. Radu-Vodă, 34 si Academiei, Ud.
întrebuinţat eu succes în Spitalele din Paris.şi recomandată de eâtre cei mai însemnaţi Mediei, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
BâLE DE PEPT (Oftica), R ACHIŢI SIV. Ui- (Copii scrofuloşi şi diformi).
Modul întrehwmţărei; Fiecare lingură Iniruă jumătate pahar eu apă şi jachar.
Ph‘“ 3P A.TT rVTJ'S23FAG-ZO, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tote Tli18.
e:;.&as’. ssseesscs&asks&l aBaifl-i.ra: raTm^5iMM^WH.''‘ia^aaaoa33iflwe3iaaaB3Si:
1
cu vanori, cu ţniagerc şi cu 'WQ braţe, pcutrn gg" 1! ADIULAfiai Sisteme aprobate şi de construcţiile ce e m ri solide pemru fabricarea eftină a
Gărăpii^Hnr ordinare,săpate, fasonatesirefractare
TnburldesvSntmv't, plfiri pentru trotoare şi vestibule, Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cărămizi mici de scorii etc
Prospect gratis şi franco 1.0UIS JAEGER feld-oolognc ^[Germanin;,
0 buaă îngrijitor© arta bucătăriei, limba
germană şi română caută un loc într’o familie o-norabi ă. — A se adresa în strada Domniţa Nas-asia No. 4.
MAŢXOXffALiA
societate generală de asigurare in Bucnresel
Aprobată prin decret regal No. 22 din 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de leî noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionala“ asigură :
1. In oontra daunelor de Incendii!. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) c i participări de 15°/0 din beneficiul realisatdin acestă ramură în ţeră.—IU. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.—IV. Oontra spargere! geamurilor, oglinzilor, ete.—V. Face a-i-gurare asupra vieţeî.
a). Capitaluri fixe in cas de deces
Cu participare de 70Ojo din beneficiu in com-binaţiuuile următdre : asigurări asupra vieţeî uneia sau a doue persdne, asigurări tempoi-ale, asigurări mixte şi asigurări mixte ou capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următgre :
Asociaţiunî mutuale de supra-vieţune. Aso-
întlnnî' 1 II r* >• 11 iMlVt rin 1 O n	___ A ^	1 _
eiaţiunî în grupuri de 12 aul pentru copii d« la i ani jum. până la 9 ani inclusiv, —Contra
asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără cOptra asigurări şi rente viagere în diferite com-
binaţiunî.
Peue la Anele anului 1884 ,,Naţionala” a realisat in dificilele ramuri de asigurări ea premii aproximative 8,500,000 1. n, şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA] GENERALA
Str. Carol I, No. 9.

SOCIETATEA DE NAVIGAŢI UN E CU YAPuRE PE DUiNÂKE

Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până la altă disposiţiune
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după cir constantele timpului şi apelor îti nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la" Staţiuni mai întinde de orele indicate în acest Ilinerariu. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CURSELE VAPOARELOE IDE POSTA
	CURSE IN JOS			• •							CURSE IS		SUS:		
			I.	II		III.				III.			I.	II.	
dela	Orşova	Sâmbătă 4 pm.		Luni	4 p.m.	Juoi	4 p.m	le la Galaţi		Marţi	9 a.m	Juoi	9 a.m	S^mbaLâ	9 a.m.
	Severin	Duminică 5 a.m.		Marţi	5 a.m.	Vineri	5 a.m.		Brăila		1C25 „		IO2» „	88	1025 „
n	Brsa-Palanca	ti		tt	6“ ,.		6«„	»»	Gura Ialomiţeî	ll	28J p.m		2?’ p.m.	ti	22a p.m.
»	Radujevaţ		8	tt	8 „		8 „		Hirşova	tt	3 „		3 „	88	3 tt
tt	Calafat		1010 ,.		10“ „		10i. „		Cernavoda		515 „		545 „	88	5*5 „
1»	Vidin		1035		1035 „		1035		Ostrov		93t>		930 „	88	93a n
tt	Lompalanca	tt	12“ ,.	tt	12«p.m.		12“ „		Călăraşi oraş	tt	730 „		730 „	8»	73» „
	Rahova		315 „		316 „		8,6„		Silistra		IO3» „		1030 „	tt	lt3° „
tt	Beket		330	>>	030 „		330 „	>1	Olteniţa	Marcuri	2 p.m	Vineri	2 am.	Duminica z a.ra.	
tt	Corabia		S3°	>»	5»5 „		53» „		Turtukaia		2“ „		d „	a	
tt	Nicopoli	tt	7n ”	t>	7 „	f*	7 „	în	GiurgiulSmărd.l		5«o		530 „	tt	53» >f
ti	Măgurele	tt	720	tt	723 „		72) „	de la GfiurgiulSmărd.l			io „		10 „	ti	10 „
tt	Sistov	tt	»’°..		9“ „		9i° „		Rusciuc		1^ p.m		11 ,,	tt	n „
$3	Zimnicea		fi 25 „		fi25 „		925 „		Zimnicea		4** „		215 p m.	tt	215 p.m
tt	Rusciuc	Luni	6 a-m-Mercuri		6 a. m. Sâmbătă		fi a.m.	„	Sistov		5« „		2« „	ti	2*3 „
t»	Uiurgiu(Smîrd-J		10. »	tt	10		10 „	..	Măgurele		7« „		5*0 „	tt	513 „
tt	Turtukaia	ti	12>5 „		12I5pm.		12“ „		Nicopoli		î5)		5^ „	ti	52a „
tt	Olteniţa	>t	i’2*J „		12â3 „		1230	.	Corabia		94) „		„	>8	7l° „
ti	Călăraş (oraş)	ii	1 „		’		1		Beket	Joui	1 ii25 a.m		9«5 „	88	9® „
tt	Silistra		2“ „		v 45		2“ „ -		Rahova		12« „		101» „	tt	101» „
tt	Ostrov	tt	3‘5 „		3>5 „		315 „		Lompalanca		6	Sâmbâtă. 6 am.		Luni	6 a.m.
	Cernavoda		6 „		6 „		6 „	„	Vidin		845 „		8“ u	88	8“ „
tt	Hirşova	tt	8 „	ti	8 „		8 ,.		Calafat		915 „	81	916 „	8»	916 |;
tt	Gura Ialomiţeî	tt	880	tt	830		830 „		Radujevaţ		1216 p.m	8 8 •	12lB p m.	88	l2>*p.m.
în	Brăila	Marţi	dimineţi Jnoi dimineaţă			Duminică dimin.		ti	Brsa-Palauca	ii	2 „	ii	2 „	• 8	2 „
	Galaţi	»»	tt					in	Severin	Vine.-Î	430 „	a	'*3° „	tt	A3o ’ 88
								de la Severin			5 an.	DuminicăS a.m.		Marţi	5 a.m.
T|a	"0 ia bt. George viitor casele din
Lv lîICUUlWib strada Negustorii No. 17. A se
adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No 22 sefl în strada Pescăria Veche No. 9 , la d. Stefănescu, proprietar
Cursele VAPORULUI LOCAL între GALAŢI-TULCEA-ISMAIL:
Pornire tn sus:
Dela IsmaillaTulcea-Galţi, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim. Prima plecare.de la Ismail şi Real 1* Galaţi la 2L Marte 2 Aprile 1886 INSPFCT01UTUL AGENŢIILOR.
Pornire în jos:
De la Galaţi la Tulcea-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim. Prima plecare de la Galaţi la Reni şi Ismail la 20 martie (l April) 1886 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.

pam FABRICA ROMANA
DE
lOFIR-eOMIS
y-- "


O băutură fâoută din lapte, care se întrebuin-da cu un suec-s mare în Rusia, Englitera şi ltlveţia, în contra bd elor de piept mai eu sdmă în contra ofticai; la Odesa şi lângă Samara. rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii do bolnavi so vindoc prin Ki^v-Gumis-La noi în Bucuesci, mulţumită iniţiativei •Uhu Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi ai acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Curuis ne care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria p§nS în Elvoţia şi Samara o obositdre şi costă mult, pe când calitatea Kifirului, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernavd şi recomandată’ de ilustraţiunile lumei ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de Franoe, în calea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţeî , 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PRE'JDL ABONAMENTULUI
Loco BucurescI înapoind sticlele gdle.
100 sticle	85	leî	—	b.
50	»	45	»	»
25	»	22	»	50
ln provincie 100 8tvcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
Pentrn bolnavi neavuţî preţurilelvor fi soa du te.
Tipogrfcfiai ^iuruiuî, Teegrafol“. Calea Bahoveî No»
■
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4148.
ABONAMENTE:
Pentru Capitală i Pentru un an .
«	jăse	luni	.
»	rei	luni
Pentru Districte Pentru un an ...
»■	şese	luni	.	.
»	trei	luni	.	.	-
Pentru St rciilătatfl Pentru un an .
*	şăse	luni
»	trei	luni
Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale cărei. luni.
Un număr vechiu 25 bani.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
■■■ ■ —
MERCURI, 9 APRILE 1886
M 3*1	- ..	#£»
Si*	.	i !JJ
O >,«
Ediţia de diminâţă
«4 îuu
i - ri. i
ANUNCItUl Şl RECLAME :
Anunciurî pe pag. IV, linia 25 bani Reclame	pe-pag.	UI	.	.1	1*15
»	pe pag.	U	.	.	3	lei-
»	pe pag.	I	.	.	.	5	lei
Pentru inserţii ţi reclame, Redacţia nu e responsabilă,.
Epistole nefrancate se refuză,; articole nepublioato se ard In streinătiite . ae adresa :
Franciu, Hitvas, l.affite &C-nie, 8 place d. In Bourse, Paris.
Englitera, Eugene Micoud, 81 r le* t Street, E. C. London.
Austria, Haaseristein, & Comp. Wien.
Rudolf Mosse Zeilerstaotte, 2 Wien. Ungaria, D. Montz Wiest, în Iluda-Pest, Servietenplats.
Kedacţiunea, Calea Kahoveî, No. 36
Director politic, I, O. FUNDESGU
•—
Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Petersburg, 19 Aprile.
Faţa cu soirile că delimitarea fruntariei afgane întâmpină dificultăţi, Journal de St. Petersbourg observă că ambele guverne sunt animate de etic tml bune intenţiunî şi că comisarii au ordin s3 nu se oprdscă la punctele asupra cărora sunt neînţelegeri, ci se urmeze lucrările. După terminarea lor, punctele înUitigiu vor fi sfipuse spre cer* eetare ambelor guverne.
Borna, 18 Aprile.
Mişcarea socialistă se aocentuiazâ mereil printre ţeranî. In jurul Moi-zel s’a format o ligă de resistenţă, care s’a contopit eu liga lucratorilor din Milan. Autorităţile ra portâză că membrii acestei societate! fac cea mai activă propagandă socialiste.
Borna, 18 Aprile.
Deputaţii Sicilieni aii cerut guvernului se ia măsuri pentru a opri intrarea hole * tel în Sicilia. Epidemia a luat în Brin-cisi un caracter fdrte acut; de la 16 până la 17 Aprile aS fost 16 înbolnâvirî şi 7 morţi. Poporaţiuuea e destui ds liniştită pâu’acum.
Belgrad, 18 Aprile.
Cu Oiasijmea serbării naţionale a eliberării Serbiei se vor împărţi drapele noul tuturor bataliduelor în activitate. — Fdia oficială publică numărul deputaţilor ce sunt de ahs, proporţional cu numărul contribuabililor ; 100 ^colegii vor alege 122 deputaţi, er 40 sunt numiţi de rege.
Petersburg, 18 Aprile.
Bdersburgshja Wiedomosti a primit comunicare de pe scrisorea unui însemnat personagiu din Rumelia. Dupe părerea a cestuia, greă pete fi garantată liniştea pentru multă vreme în Rumelia. Decă o nouă mişcare devine inevitabilă, trebuie s’o ia în-mâni Rusia. O nouă revoluţiune ar sorie pe stăgul iei înlăturarea Im Battenberg si simpatii pentru Rusia, ceea ce e de sigur o bună devisă, der care n’ar avea înriuri-rea decăt numai asupra unei părţi din po-poraţinne şi ar provoca prin urmare un re*boî civil, pe care ar trebui să’l potoleaeâ trapele turcesc! sdU rusescî, Autorul scrisori! crede că trebue oprită desvoltarea orî cărei mişcări în care nu s’ar impărtăşi Rusia, de fire ce la sfirşit tot ea trebuie să se Însărcineze cu soloţiunea.
Berlin, 19 Aprile.
Atât în cercuîile politice cât şi în poporul german domnesc disposiţiunî fdrte neprietenose pentru Francia din causa necontenitei crescerî a şovinismului. Francia nu vrea pacea decât cu preţul Atiaeitl-Lorenel şl Germania trebue se se aştepte la un atac din partea Fraudei în momeutnl când acesta va crede că pole triumfa. Pentru moment, acăstă stare de lucruri nu înrîuresce asupra relaţiunilor oficiale; dar nimic nu asigură că în viitor nu va avea asemene înriurire.
Belgrad, 18 Aprile.
Cu făta alianţa radicalilor cu liberalii, guvernul va avea maioritatea. Radicalii vor obţine 35 de mandate; liberalii cel mult deee. Ar remâne ast-fel pentru guvern o maioritate de 110 voturi in Scupcină.
distinge mat mult pe calea neealifi-cabilel atitudine de care vorbim.
Nu mal de muit, In numârul sââ de duminecă, 6 Aprile, ’şt-a demascat încă o detă rănile infecte ale naturet sâle.
Vorbind despre suprimarea prin bugetul anului 1886—87 a unei catedre de limba grdiă la sc«51a comercială din Bueurescf, fdia d-lor Augostin, Catargiu, Gălăşescu, Ver-nesou şi Roco, strigă cât o ia gura că s'a călcat legea instrucţiune! publice, eâ s’a violat Constituţiunea. Ceva mal
Camera comunelor a luat cunoştinţă şi d'a-1 douilea bil al d-lul Gladstone : bilul împroprietăririi ţăranilor irlandezi. Faimdsele proiecte, cari aii făcut atât sgomot Înainte d’a vedea lumina, sunt acum pe deplin cunoscute.
Prezintându-şl bilul, primul ministru a tăiat puţin in carne vie, cum se zice. Cât se pdte de limpede, el a acuzat statul englez c’a lăsat lucrurile s ajungâ aşa de departe. Suntem, <jise Gladstone, participes cri-minis, părtaşi la crimă. Landlortjiî mult. Ea susţine cu t<5tă puterea că [au trăit tot-d’a-una departe de Ir-prin acea desfiinţare de catedră s’a! landa şi cu cât viaţa lor devenea suprimat chiar Senatul, pentru că mal costisitdre, cu atât urcaă aren-nici o lege nu se p6te modifica dupâ da. Nici odată nu intră lu calculul voinţa numai a Camerei şi a guver- lor vederi politice sâii economice; nulul, ci cu concursul ambelor cor- nici o dată nu se gândeaţi la posi-puri legiuitdre, cea ce nu s’a făcut,. ţiunea ţâranilor. Nimic decât egoism căci, supritnându-se catedra de gre- In calculul lor. cesc8 prin buget, n’a putut veni şi Şi cum tot pământul Irlandei e la Senat spre a se aproba.	în mânele landlorţjfilor, cum intrega
Nu ne vom ocupa aci de acestă! masă a poporaţiunil era la capriciul cestiune, adică decă s’a făcut bine; desfrînat al monopoliştilor : crima s 'ii refl, decă s’a călcat legea in- şî-a scos capul. Atunci aă început strucţiunel şi s’a violat Constituţiunea \ acele îngrozitdre crime şi delicte a-prin suprimarea unei catedre pentru grarii cari ah spăimântat lumea ş’aă economiâ de buget, căci este cestiune aruncat umbră urîtă asupra civili-de apreciere. Am vâijut pe uni! a- ■ satului stat engles. preciind că nu a făcut nici un reu j Având puterea şi nevoind sâ curme ministrul domenilor, că n’a călcat' acestă stare de lucruri abnormă, stanici legea instrucţiune!, n’a violat tul engles s’a făcut părtaş eu lorzii nici Constituţiunea, de 6re ce când la stdreerea poporului. Guvernul de este necesitate de suprimât în avan-ja^l îşi vede însâ datoria şi e hotă-tagiul economiei şi când nu se găurit sâ şî-o faeă. sesce omul care se ocupe acea ca-1 Primul-ministru intră apoi în a-tedră, siprimarea e naturală. Am! mânunteie proiectului sâQ. După so-veţjutj âraşl alţii caii apreciază ca coteliie făcute, pentru rescumpârarea cel de la fdia conservatdre.	(pământului e necesară o sumă de
Este o altă cestiune ce voim se 180 milidne livre; dâr operaţiunea râdicâm noi.	nu se va face p’odatâ. Pentru eser-
Se scie că la finele anului 1885 ciţiul financiar 1887—88, proiectul s’a votat do către Adunarea deputa- prevede cumpărături în valdre de 10

L so vedea Ultime Sein pe pagina Iii

n \
Marii 8 Aprile .1886

ţilor bugetul drumurilor de fer. Cu acâstă ocasiune ma! mulţi deputaţi, între cari cu deosebire cel din opo-ziţiune, aă făcut o propunere pentru a se suprima tantiemele şi a se reduce jetonul de presenţâ de la 100 lei la 50 membrilor din consilia de administraţiune. Propunerea s’a votat cu majoritate de câte-va voturi, cu tdtă protestarea unor deputaţi cari cereau sâ se vie mal întâift cu o lege pentru acâstă reducere care se trâcă şi prin senat.
Legea a venit, insă mult mai târ-(ji&. F6ia oposiţiunel coalisate, cu t6te acestea, chiar a doua <Ji dupâ vot a a-plaudat pe acel cari aă votat reducerea printr’un vot bugetar, declarând că eî ati făcut un act legal, icono-mic şi patriotic.
De ce atunci Adunarea merita totâ lauda şi admirarea fdiel conr servatdre pentru suprimarea unei legi prin buget, şi acum este blamată pentru acelaşi act?
Negreşit pentr u că cel de la România s’aft certat cu logica, cu consecinţa
E curios de tot modul de a discuta şi raţiona al foilor oposiţiunel. Lealitatea lipsesc© cu deseverşiro, con-'şi cu adevârul. Negreşit, pentru că
secinţa nu o pot suferi şi fug de ea ca beţivul de apă, De şi tdtâ lumea preferă mai mult lealitatea chiar rătăcită în aprecieri, chiar violentă in limbagiu, foile oposiţiunel preferă perfidia şi minciuna.
De câte-orl desfacem un <jiar de ale adversarilor noştri!, ne apucă des-
pasiunea luptei neîmpăcate şi opo3i-ţiuniî cu orl-ce preţ, le-a luat şi vf(]ul şi bunul simţ, ca sâ nu <jieem raţiunea.
Apoi ce temeiă pdtepuue cetitorii acelei foi pe afirmările sele, când o vede a$I lăudând un lucru şi mâine combătâcdu-1, pentru că interesul de
milidne; pentru 88—89, de 20 mi-lidne şi aşa mal departe.
Operaţiunile vor fi încredinţate unul servicii! înfiinţat ad-hoc. Ţfiraniî vor plăti In rate.
A doua citire a proiectului se va face cam în aceiaşi vreme cu a proiectului home-rule. Şi sunt speranţe temeinice că vor trece amândouă.
*
* *
Putenie, afară de Rusia, se mulţumesc cu sdrfca ce şî-aă făcut prin conferinţa de la Constantinopole.
Soluţiunea dată nu se pdte considera ca definitivă ; puterile par că şl-aă reservat o portiţă de scăpare când vor fi chiâmate sâ ratifice lucrarea comisiunii turco-bulgare.
Nu tot aşa Rusia ; cele spuse de noi ieri sunt confirmate pe deplin. Presa rusă e îngrijită de convocarea, Sobraniei, „care lârgesee şi mal mult abisul dintre Rusia şi Bulgaria*. Şi chiar dacă principele ar ceda cu desăvârşire, fiarele rusescî tot nu sunt mulţumite ; căci în timp de cinci ani principele p6te lucra aşa Încât să sedtâ pe Rusia din Balcani şi chiar de la Dunăre, aducând ast-fel mari daune economiei naţionale ruse.
E aci, fără îndoială, o esagerare care dovedosce că Rusia a desperat sâ triumfe asupra pjiucipelul Alec-sandru.
la Mitropolie pentru sănătatea Maj. Sale Regelui cn ocasiunea <jil0I Sale de napeere.
*
Ne mirăm cum se pot găsi dmenT care s§’şl piardă raţiunea şi să voiască a trece încă de fimenî serioşi !
F6ia francesă din strada Clemenţei, publică în nnmerul săil de adl acestă scire :
«Transferarea la Galaţi a arcbivelor Cur-ţel de apel din Focşani a început şi n’a dat loc, cu tote că a circulat sgomotul, la nici o oposiţiune din partea cetăţenilor focşănenl.
Mal mare stupiditate nieî nu se pdte.
Legea prevede că străinătatea Curţel se se iacă la Septembre. Prin urmare archi-vele nu se pot transporta la Galaţi decât în August, negreşit pe timpul vacanţelor. Până atunci nici un act nu pote ieşi din cancelaria curţel, căci cam ar mal putea lucra.
X
Aflam că la întiunirea ţiuută duminecă, la Focşani, d. C. Boerescu a fost flaerat. O f<5iă a oposiţiuniî, vorbind de aedstâ fluerare, devine naivă de tot. Ei dice oă acel cari aii făcut acestă bună primire fostului agent al guvernului conservator, erau agenţi poliţienesc!, şi tot d'o-detă că eî au flaerat pe d. Boerescu când citea un discurs al d lui I. C. BrStianu. Prin urmare agenţii poliţienesc! aă flaerat pe primul-ministru.
Logică seoitdsă nu este aşa?
X
O ftSie a oposiţiune! anunţă că d. Ca-varry, fo»t al donilea secretar la legsţiunea francesă din Bucurescî s’a decorat cu corona Romămeî.
Ne adncem aminte că acest domn, la serata dată acum cât-va timp unde n’a invitat decât doul miniştrii româuî, intre emblemele ce decora sala, a pus la un loc o sticla cn bere şi alte luerur! şi a scris dedesubt: la colectivitate !
Ministrul nostru de esterne l’a decorat. Asta dovedesce că noi francesdor chiar când ne insultă le răsplătim cu bine.
să nu mâl aibă nevoie se iasă din te că pontru apărarea libertăţilor publice !
Aceste cuvinte sunt adevărata c^scua-ţiune a tristului regim de pronunciamen-tos, care trebue se dispară, în fine, sub ocârmuirea liberalilor. Din altă parte, progresul desvoltat la Toledo de câtre liberalul Moret, asemenea nu pote satisface tendinţele partidei liberale, care cere garanţii sigure menite a ’I asigura că sub Regenţă se re. da satisfacere aspiraţinuilor partidei.
GER 3Vl .A. IsT X
SPAUU LIBERALA
gustul, câcl ne dâ mâsura unpr spi- partid sâh de g*şcâ cere ast-fel ?
•oid
rite mal mult pasionate decât raţio nabile.
Nu e <ji în care aceşti cobitorl al naţiunii române sâ nu ’şl desvoite obicinuitele lor disposiţiunî pentru neadevâr.
România, care ar trebui sâ fio mal sele şi îl urmâresce pas cu pas spre seridsă, fiind-că este organul unei a vedea unde merge şi unde sâ o-
Nouâ, drept să spunem, ne pare bine când vedem pe foiele oposiţiunel căijend în acâstâ stare de destrăbălare, căci ea ne ridică pe noi şi mal mult în ochii naţiunel care apreciază pe fie care după faptele
coaliţiunl de grupuri şi represintă pe doui leaderi ai oposiţiuniî unite, ea sa
presoe.
u <■ i.'i-iîi'iflf i
ib
•oca
IMFORMâTiUNi
ţ'Itoit. ■	. n-ii —
Pensee d'une reine, Rev'enanls et Bevetius, precum şi Hammerstein şt' povestea Pele-şulul, scrise de Carmen Silva «unt traduse în limba rusă şi se tipăreece la Moscova de casa Lanine.
piarnl Ruslcy Curier face cel mal mare elogifi autorel acestor opere literare.
X
A<jl la orele 11 s’a oficiat un le-Deum
Legis'aţinDea din Mal, corpul faimoeelor legi cari aă inaugurat în Prusia ceia ce s’a numit CulturJcampf, e condamnată sâ dispară. Primirea de Camera seniorilor a noului proiect de lege bisericesc amendat de episcopul Fulda, deschide o portiţă pe uade biserica romană va putea ajunge repede la locul sStt. Dupe 15 an! de luptă, Bismark desertAză de pe câmpul de bă-tae şi mărturisesce că e învins. Nu «e aştepta nimeni la o retragere aşa de repede. Discursul ţinut acum doue 4'1® nu mal lasă nici o îndoială asupra deeisiunel sele. Pentru înteia oră, putem dice se vede nn ministru renunţând la o operă pentru care ’şl a consacrat cel mal frnmoşT ani din cariera sea politică. Era o mişcare de surprindere şi neclare în tot Parlament, când puternicul cancelar a declarat iă el n’a considerat nicî odată legislaţiuDea din Mai ca o operă definitiv®, ci un total de măsuri tiecetore pentru împrejurări speciale. Nimeni nn se aştepta la o schimbare aşa de repede.
Gazeta naţională din Berlin cu totă docilitatea faţă cn cancelar nu pote să’şl îne-duşe sentimentul de tristeţă. Papa triumfa, zice ea, statul parăsesee posiţinnea sei.; a-aeesta e începutul unor compli. aţiuni, cari vor găsi puterea civilă slăbită cu totul.
SB33IA ECOHOKiOA
De la încheierea tractatului de comerciu cu Austro-Ungaria (6 Msî 1881) aituaţiu-nea comercială a Serbiei s’a modificat în paguba eî. Causa principală a acestui.urît resultat vine din corner aiul liber de fruntarie înscris în cbnvenţiune, care permite âustro-Ungariel se importeze în Serbia nn mare numer do articole în scutire de drepturi şeii col puţin cu nisce drepturi de nimic. Un imens abus se comite în adevăr sub masca acestui cotnercid de fruntarie; între altele, articolele de consumaţiune pentru o mare parte din totă Serbia, vin dio Ungaria în scutire sub cuvent de o-biecte care fac parte din lucrurile întrebuinţate de locuitori de pe fruntarie şi ca provenind din aceeaşi zonă din ţera vecină. Un alt reă m re al acestui trafic consacrat de conveuţiune este neputinţa în care se află oraşul, capitala Belgrad şi cele alte oraşe de pe marginea Dunărei de a impune cu taxe de acsiz mărfurile Austro-Uugare de consumaţie; oraşul fiind situat pe Dunăre, este îutr’adever tractat ca co-priDS în zona fruntariei. De aceea, nici.o îmbunătăţire nu pote se fie pusă îu aplicare. Se proiectase acum vre-o douî ani iluminarea cu gaz aeriform, canabsarea şi pavarea cu pietre cubice a părţilor principale din capitala regatului. Totul înse a fost zadarnic, căci uim.pea nu vrea se crediteze oraşul pentru întreprinderi mari din lipsa de garanţii Ln veniturile comunei care lipsesc.
O alta cansă a nenorocitului resultat al convenţiunel comerciale Anstro-Serbe este dificultăţile ce întâmpină în Ungaria es-portatoiil Şerbi de poroî şi de vite în genere. Este cunoscut că porcii în tot d’a-una a fost cel d’întâiă articol al t porta-
orteail spanioli se vor întruni probabil pe la 11 Mal. Primele păsuri ale politicei liberala vor fi pdte genate de câtre fracţiunea majorităţii, care se compune de vechil centraliştl şi care formezâ întru cât-va partea nşoră a conservatorilor partidei liberale. Dâr esperienţa pe care a făcut-o altă dată d. Sagasta. îl va aminti cn mari sunt pericolele îu fapt, d’a face concesiuni prea iargî acestui grup de omeni. Asemenea concesiuni sunt stăvilare primejdiose pentru inaugurarea sinceră a unor reforme democratice. Lucru cel mal bun pentru şeful partidei liberale ar fi, după opinia ndstră, d’a se debarasa de uşurel şi d’a căuta sprijin în elemente democratice, cari singure sunt solide.
Acdsta cu atât mal mult se impune d.
Sagasta, cu cât elementul democrat, care s’a reconsrnat cu monarhia Burboniior, prin intermediul d nilor Cristino Martos,
Moret, Montero Rios şi Beranger, ş’ar vedea de altmintrelea nevoit a se reaiia la partidul revoluţionar; lucru firesd căci o dată grupul conservator avend înriurire asupra reformelor cerute, democraţilor nu le rămâne de^ât a căuta aiurea realisarea dorinţelor lor politice. Ministerul cu atât apoi ma! are interes d’a reţine in 3lnnl majorităţi! pe proseliţil lui Martos, cn cât general Lopez Dominguez nu pote ierta actualului cabinet neisbândele electorale alo stângei dinastice. Un ouvânt al generalului Lopez DomiDguez, pronunţat la întrunirea stângei dinastice şi a conservatorilor disidenţi, al căror şef este Romero ţiuneî sârbe.; de când cu convenţia tota
Robledo, este îndreptat direct în contra actnalniuî cabinet. Generalul a diş :
— Se nu dea Dumne^eă, ca spada mea
lumea în acea ţeră a început a vedea scăderea acestui trafic.
Pe lângă acestea se mal adaogă şi drep-
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL - & APRILE 188 A
, ta-.
mim
turile de vamă stipulate prin Convenţiune. In adevăr, pe când pentrn aprope totalitatea articolelor importate din Anstro-Un-garia în Serbia se plătesce nnmal 8 la sută ad-valorem, productele sârbesc" la intrarea lor în Austro-Ungaria sunt supase la tacse pe greutate care nn numai că sunt urcate după voe de guvernul vecin, dăr sunt constant mari pentru cele două principale articole ale esportuluî Serbiei: Ast fel. pentru poroî se plătesce astăzi 12 leî 50 bani de pereche, pe câud înaintea tractatului de comerciiî se plătea numaî 9 lei de pereche. De alta parte, prunele plătesce 5 Ie" 100 kilg. în loc de 4 lei cum erait tir p-tarile înainte de încheierea conveiiţiiuie\
Pentrn ca se ne facem o ideie exactă despre efecte .> tlărăpănătore pentru Serbia ale condifiupilor vamale de astădl bo cercetăm puţin veniturile vămilor. In 1833 aceste venituri se urcau la suma de
6.250.000	lei,— în 1885 ele ad atins cifra de lei 4,680,00; — adică o scădere de
1.570.000	leî. Se p6te însă că av.ăstă scădere să ţie şi la prohibiţiunile vamale a-plicate de Bulgaria faţă cu Serbia. Esţc însă incontestabil că causa principală se datorâză couierciuloî abusiv de pe fruntarie şi taxelor prea scăzute ale importului Austro-Unga*-, căcî !n anul înaintea înche-dereî tractatului, veniturile vamale ale Serbiei treceau peste cifra de 7 , milidne de lei.
Un singur avantagid a obţinut Serbia prin tractatul de comerciiî de care vorbirăm : şr-a as gurat transitul liber prin Austro-Ungaria pentru pi -duetele sele es-portate în statele europene. Pi unele uscate şi o parte din vite beneficiază de a-cestă clamă.
Totuşi ace. ta nu este o compensaţiune îndestulător» pentru dânsa; se pdte chiar $ice că a câştigat transitul printr’o ţâră vecină în s b mbul jertfireî complecte a micilor sel nuseriaşi şi al comeroiluî şefi exterior, a lost pentru Serbia o adevărată, robire economică, din partea Austro Ungariei. Atacere mat mult decât leonină.
Comparai,d totalul esportului din anul 1834 cu acela din 1880 vedem că celdin-tâiu abia a sporit cu 675,608 într’un interval de patra ani, pe când importul, în acelaşi interval s’a urcat de la 37,463,740 lei îu 1880, la 55,244,148, la finele anului 1884.
complectarea a 4 locuri rămase Vacante în consiliul comunal a! acelui oraş, prin demisionarea d-lor Iancn Andriescn şi Ilie Racovită, şi prin numirea d-lor T. Kemin-gber şi d. Talianu în funcţiuni imeompa-tibile cu mandatul de consilier.
t/L
Pilele aceste, scrie <Jiaral Galaţii, s’a înfăţişat tuaintea trib una! nluî„locaI, secţia I, procesai comunei Galaţi cu d Poujola, pentru furnitura unei cantităţi de piatră iu valore de 160,000 mii leî.
După lungi desbaterl cari aii ţinut peste trei ore, tribunalul a respius cererea d-lul Poujola.
Pentru direcţia poştelor.—Poşta de Bu-cuiesci n’a sosit astădl, scrie V. Oovurluiu-lut. Se ţlice că la Buzeij din neobiervarea conductorilor, corespondenţa destinată pentru Galaţi ar fi luat drumul spre Iaşi.
Mişcarea portu'ul Brăila. — Vaporul «Ditbmarscbeu» sub pavilion german, comandat de căpitanul H. Haunsen, a plecat încărcat cu 406 bo» pentru Italia.
&
Mişcarea portului Galaţi. — Sâmbătă la ora 8 dimineţa a plecat vaporul FrederiJt pentru Tulcea, şi la 9 ore vaporul Orient pentru Orşova.
La ora 11 dimineţa a p’ecat pentru Su-lina vaporul comisiunel dunărene Duna.
La ora 4 p. m., ad sosit ş’epurile Taior şi Ahilt ale d-luî Mendel pentru a încărca cereale.
La orele 4 şi jumătate ad sosit trei co răbil elene pentru a iuiâcca scânduri.
Lunî la orele 12 şi jumătate a sosit dio susul Dunării vaporul Curol Ludovic.
La ora 1 p. m., aii sosit patru corăbii grecfştî deşerte pentru a încărca scândnrl-
Asemenea la 4 ore după an;ei,li ieri a sosit şi ancorat la cbeiu vaporul engles In cermore încărcat cu manufaotură.
La ora 4 s’a reîntors de la Tulcea vaporul Frederih.
----------OOBOO--------------
ACTE OFICIALE
Sunt numiţi : D. Ioan D. Simionescu, ajutor de administrator la plasa Siîistra-Nouâ, în locul d-luî Th. Papastasinopolu.
D. Al. Greceanu, c.re a ocupat funcţiunea de poliţaiu al oraşului Cernavoda, în funcţiunea ue comisar al acelui oraş, înfiinţată din nou prin acelaşi budget.
D. T. Teodorescu, în funcţiunea de comisar al oraşului Ostrov, în locul d-lut St. loanovieî.
D. Teodor Tutov, se numesce comisar al guvernului pe lîngâ casa creditului agricol, din judeţul Făleiu, în locul d-lul Anastasie Zum aria.
E cu putinţă ca în acest interval din canse independente de convenţianl, şi a-nume din Oausa trebuinţelor de material şi lucrători la calea ferată, transacţiunea să se fi mărit. Totuşi este evident că ere ditele acordate de străinătate trebuiesc plătite cu servicii făcute sed cu produsul mancei din tbte 4il0l®> Ş* cănd acestea nn sunt de ajuns, atunci se angajgză munca şi serviciele viitore, | adică pentrn particulari, bunurile ce el posedă, şi pentru stat, renta sa, prin care, pe lângă bunurile sâle private şi publice, el mal angajgză incât-va şi creditai politic al ţărel pe care îl face se fie ia placul creditoralul a tot puternic... Astea sunt efectele robirel e-conotnice ce a presidat la inebeiarea tractatului de comerciiî Serbo-Austro-Ungar ca şi la al nostru cu aceiaşi putere.
SCm Şi FAPTE
Alegeri comunale.— La 21 şi 22 Apriie curent, se vor iace în Bacăd alegeri pentru
mmni:ra>w?«aoan—■a— i ■ ■■>■>!i
Prejndiciurile.
Când suntem la petrecere, când bem şi cbefnim, câud nu ne lipsasce nici banii, nici femeile frnmdse, nici tinereţea, nici veseli», ne aducem aminte de t6te ştren-gâriile ce le-am iăcut, de tdte borobdţele ce ni s’a ’ntemplat, de tdte victimele ce le-am lăsat nenorocite în urma nostră şi aruncăm asupra tutnlor lucrurilor trecute, o judecată rece si hazlie.
Ne aducem aminte, bune-6ră, de plângerile, de vaetele de desperare amestecate cu iubire ale unei victime a nostră, de cuvintele eî, pe când o ţineam în braţe şi pe când ne dicea :
— Gbeorghe, seă Nae, sed Alexandre... etc-, ce ’mi-al făcut... acum se mă iei de soţia, după cum ’mî-aî făgăduit; să nu mă laşi, se nu me ’nşeli, că mal bine mă o-mor decât sS trăesc desouorată şi ruşinata...
Şi ridem, aducândn-ne aminte!
Ce miserabilî suntem!
Inaă avem şi dreptatea năstră, căci, in sfirşit, a cai este vina ? Â nimerul decât a prejudiciilor nenorocite de oare lumea este îmbuibată, a noţiunilor greşite ce ni
se dad, asupra tutnlor simţimen'elor omenesc! şi mai presus de tote, a tireî omenesc!.
Spre csemplu. Eşti ttnâr, eşti Introdus într^o familiă in care se afli o fată în j versta do măritat, sefl aprăpd... blondă, sed r brună!
Vil pentrn prima ori. Părinţii îşi dic :
—	E nepoliticos să nu primim pe acest tânăr. .
In loc de a’şî fiice :
^ — Politicos sâă uu, noi a veto o fată... acâstă visită ar potea da o umbră de bănuiai."; spune’i domuulul, oă na putem sg’l primim !
Iată-te introdus. De aci se vor începe lucrurile... A cui e vina ?
Intri; fata, are nn talent ore care; cântă din olavir săă din gară. Părinţii o laudă; vre! să o aafi"; o andf; îf faoî un compliment..,. ti strâng! mâna, la care lucruri fata îţi respuude prin plecarea privjrelor ei inocente, sâd prin depunerea, intre mâ-nele tăie a unei mânuşiţe calde şi durdulii... Simţi o c’titei! îu inima ta.
Şi părinţi iţi «jiu :
—	Ce politicos băi bat 1
La plecare, privirile şi se întâlnesc cu a’e f tel şi Ia e tircere, după ce, cine ştie câte nopţi ’ţl-a! preumblat gândirea şi visurile perie cele maî ascunse şi mal fer. meeătore ideî, «duci fie un buchet de flori -^* şi florile plac mult fete’or, sdd an cornet de bomb ai ’ — căci şi bombonele le plac, seă câte v» roinmfe, pentrn vd3e şi clavir !!!
Se pdte să fi" r fuzat ?
Nu !
Şi vil pi i le.:I şi iar vil, şi se stabileşte, intimitate... şi să observ adesea de acele expansiuni ce le riţit... şi naşte trebuinţa de singurătate .i presenţa păriuţ lor începe să fie o jenă., fi de a comunica prin scrisori, o trebuii ţă... şi de a putea fi singuri un minut.. o tencire !
Şi părinţii între dânşii îşi <jie :
—	Un băiat ca X..., nea ca Y..., pentru Miţa nostră. ar fi de minune...
Si ’şi mal tji-j în eî, fără ca se şl o spue ta-e :
—	Decă ar putea se *>e încurce amân-douî în dragoste .. ce bine ar fi!
Şi eşti oV J.igi t în fi milie, faţă cu alţi tineri, în scopul acestei încurcături şi eşti mândru Miţa rimte avantugiele ce ’ţl dă părinţii eî, şi î itujr.ătă... Căci e o fată deşteptă !
Si tu ’ţî ijic! :
—	Şi de ce nu? De ce ’ml-aş opri L-uima—ra e ţi se pare că ba'e cu adevărat în acele minute...
Strângerile de mână Încep—şi ÎLceputul e gred, ş urmări e, sosesc pe rând.
Ei, încă o de ,fl, aci e vina ?
Nenorocirea se Întâmplă, căcî şi tn şi Miţa, la dram, sniitvţt dm înainte de tote... Numai popii s nn as ădl că r»ţ unea a fost dată omului ca se hib ne poftele; noi credem că i a fost dată ca sS i le secondeze şi ca se i !e ducă la ban sfirşit!
Dnpă neno O'-ire, vine satisfacţinnea, vine căutarea drepturilor prin autoritate şi prin justiţie !
Cea-ce ai făcut, e o infamie ! Te-al introdus iu stnul familiei unu! om ; i-ai căpătat încrederea şi prietenia ; 1 ai înrîurit speranţele... şi în urmă, ’î-al amăgit total, ’l-al desonorat, l-ai ruinat căcî ’i- I răpit lin ştea, demnitatea şi ’i ai dat in loc ruşinea ; 1-ai asasinat, pentrn că al fngit în urmă, precum fug tălh <riî codrilor 1
Da, tote b ue, dâr a cui e vina? A mea ?
Nu, căci nrnlo e răua credinţă de lâ început, unde e siluirea d n parte-’ml ?! Decă aşi fi făcut a t-fel, decă de la inc-put ’ţi-a! fi înebipait că aşi fi putut tace alt-fel., tn, oare ai fost .4 tu tener o dâtă, nu veijl că matilai mt.ra omenesc?*, că contra diceai preju lioi iril-*, că cereai de la nn oin ceea ce nu pdt» da nid un înger ?!
Si dâcă vrei se ’ţî ti inima în dinţi, c im ijice vorbn, fă porneşti o p'ângere în contra seducătorului fetei te e, cel d’întâiă cunoscut ce te ’utâl eşte la tribumle te’n-trâbă:
— Ce cauţi p’aoi ?
Şi ’(( e ruşine «5 spui....
A cuî e vina ?
Pote oă procurorul, sed judecătorul te cunOşte.
An î dâr a d» lumrl strâine ştire», a da publicităţeî nenorocirea ce te a ajuns, este a te ’ngropa de viu pentru tot d'auna !..
Da, aşa este; der a cui este vina?
Te ’ntorcl abătut acasă, părinte nenorocit, după ce de <jeoe orî ai urcat treptele justiţia", ou uiiutea frământata şi ou inima sdrob tă de durere.
Singura mâng ere a acestor nenorociri este ticena, este vălul îotuuereculu» !
lata pentru ce ur“sc pe dmenil care tn chefurile în petre* e ile lor, divulg infa-mielie severşite de el, ca veseliă !
Ii ă pei.tru ce admir versurila iui Ii'igo.
«Nu insulta nici odată pe o femeă care a eflfiut, căcî cine ştie sub ce greutate a păşit în ”iaţă 1
. Gaius
----------«♦O*»----------------
UN SCANDAL REGRETABIL
Sâmbătă, 5 Apriie, pe la or le 3 şi juni s’a întâmplat on scandal pe piaţa tribuua-lelor, între d. advocat Vrăbiesca şi d. in> giner C, Dendrino. S’ad schimbat câte va lovitnri de palme, de pnmnl şi de bastdne, oare a fost urmate de anchetarea faptului de către judecătorii secţinneî de notariat, faţă fiind d-niî procurori AndronCscu şi Miclescu. Agresorul a fost d. inginer Dendrino. Din câte se spunea asnpra cauze" acestui scandal d. Dendrino, n’avea câtuş! de puţină dreptate.
Iită cauza acestui scandal. “
D. Vrabiescu este advocatul unul creditor al d neî Dendrino, mama d l ni inginer, şi urmăreşte asupra unul imobil o da toriă, făcâud formalităţile cerate de lege L«gea cere ca comandamentul, adică «orna-ţiunea tn materie de urmărire imol.i iar să fie semnată de vedere, de către însăşi debitorea, sed se fie constatat prin proces verbal, cauza pentru care s’a semnat de către o altă persdnă. D. Dendrino, sem neză comend imentul, cu mâna s-a şi cu numele marnei d-sele D. advoiat Vrâbiescu ne remâind câtuşi de puţin mulţumit dt-acestă procedare, a reclamat a se proceda la o semnătura dm nod, cu propria mână.
Este acesta o cauză destul de teme nioâ pentru ca d. Dendrino se fie autorisat se c m-câpă planul de a pălmui pe advocatul creditorului ? De sigur că nu! E! bine, cu tote acestea, acesta este cauza ultercaţ unei dintre d-niî Dendrino şi Vrăbiescu.
E bine ca foţi se ştim se ne îndepliaim dâtoriile şi nu merită un asemenea tratament on om care vrea se-şl îudepliuescâ consciincios detoriile. Din contra, el me rit& landă şi stimă. Ce ordină de idei s’ai inaugura in lume dâcă am aproba ase menea purtare? Ş’apoî, nn credem că d inginer Dendrino se fie dintr’aceia care s na înţelâgă că e o deosebire intre advo cat şi clientul săd şi că, decă li sâ ideu tifică interesele în cauza ce represint, nu li se identifică şi persona.
Este der detoria justiţiei, care repre-sintă in stat ordina şi moralitatea aâ dea cu asprime or! şi cuî, ca şi d lui Dendrino, acestă lecţ’ime. O aşteptăm şi o dorim.
G lius.
------—■»*« -------—
^iaucideroajordului Shaftosbury
fiarele care ne sosesc din străinătate ne aduc scirea despre sinuci-
derea lordulur Shafteshnry Iată ce scrie In acostă privinţă :
Contele Shaftesbory lui o trănurS la 13 corent 4 ore p. m. în Regentstreet şi «pui» birjarului să parcutga slrada. La finitul stradeî lordul spuse să fie dus înapoi şi astfel merse cu trăsura de mal multe oii în sus şi în jos. Pe U orele 4 fi jumătate birjarul audi o bjboiturft în întrnl tril-u-re"; el se dete jos de pe capră; lordul care cunoscu pe birjar, <jise : «bine, bine, bi j ar, baiJe îiainte!» Birjuul arCtă urmele unul glonţ în partea di i faţă a trasare! şi adause :	«viaţa ’mî e mult maî
s-umpă decât să mă mai duc înaiute I» Lordul respunse: «la plâca odată, na mal sta pe gânduri, birjar! Iţi dad cinci funţî decă nu vei face sgom )t!» Birjarnl se urcă iarăşi pe capră. In acel moment se apropiâ un sergent de poliţie de trâsară,. lordul a-tuucî ’şi îndreptă p'stolnl spre tâmplă, ’l slobozi, şi remase la m* ment mort.
In spitalul Middlesrxdiu apropiere, nude lordul a fost du», el a fo«t recums ut de către medic; contesa Shaflesbury. care a sosit îndată, găsi deja mort pe nenorocitul lord.
Sinucisul, Anthony Ashley conte de Shaf-tesbury era pair al Euglitereî şi cel maî vtrstnic fid al decedatului filantrop contele Sbaftesbury. Născut la anal 1831, Shaftes-bury a servit în marină în timpul resboiu-luî CrimeeI, la anul 1856 funcţiona c» ataşat al umbasadorulul englez la încoronarea ţarului din Moscova şi după aceea o-onpă funcţiuni înalte î i miliţia şi în magistratură; fârte des era şi membru al parlamentului. Anul trecut ocupă locul părintelui s?d In camera lordilor.
I
DIVERSE
Morte grabnică. — In 4iua de 25 Harţe trecut, locuitorul Grigore 3toica diu comuna Costesci-StroescI, plasa şi judeţul Argeş, pe când mânca la masă la D. M. Vaeilescn, arendaşul moşiei Statului d n acea couiană, a căflut de o dală mort.
Se presupunea întâifl că morte* ’î-a provenit din băutură, insă diu autopsi -. tăcută cadavrului la localitate de d. media respectiv s’a constatat că ea a provenit diu apoplexie la creerl.
*
Duel CD Sabie. — Un duel a avat loc dil le trecute între ijiariştiî Ivan Relle şi lulia Erdelyi. Primai primi o lovitură îu cap, secundai doa§ rănî la umer. Ranele amândornra sunt grave.
*
Cutremur de paineat — Ndptea trecută pe la orele 10 şi jumătate s’a simţit nn lutremur în oraşul Grcswardein. DupS pri-na mişcare, care a fost precedată de un g m it năbuşit, urmară oscilaţiunî Rucce-s ve, venind din Nord-vest şi mergând în spre Sud-est. Oscilaţinnile erad forte vio-ente şi durară aprope o secundă. In multe ocurî mobilele şi alte lucruri ad fost miş-;ate din loc şi dmenil cari stăted în grupuri se loviră unul do altul. Bătrâni! nn’şî aduc aminte ca se fi fost în acel oraş un ast-tel de cutremur, şi d’aceea toţi ad fost surprinşi de spaimă.
a
Armata p usiană.—La un eserciţid ce se făcea joia trecută lângă Potsdam, nn grenadir esecutâ falş o comandă a companiei a 2 a. Pentru acestâ rea comandare comandantol companiei, maiorul de Hop-ner, s’a înfuriat aat-1el, încât înfipse sabia în pieptul nenorocitului grenadir, cu atâta patere, încât vîrful răsbi până a-prdpe de inimă şi grenadirul rănit mortal, fu dus într’o stare deplorabilă la spi-
FOIŢA jpiARULUI „TELEGRAFUL*
(30)
i ' ţ
A.	SCHOl.L
1	' ',Tij5 .UU ; - < oi
NOPTiLE SÂNGERfcE
XXIV
Contractul de căsătorie
Şi ea întrebă ;
n-	i q
— Urne e acel om t
I6n se pusese lângă o fereastră şi privea pe Blancha de Cbarmeney.
O dungă albastră apăruse pe faţa °a.
Era urma cravaşel ce i-o dăduse domni -şora de Cliarmeney în pădurea Houdan.
Blancbe se nita ca indeferenţa In tdte părţile.
De doue ori privirele lor se întâlniră.
Inima lui Ion batea cu violenţă.
Blancbe părea că voia se ’şi aducă aminte unde vSzuse pe acel necunoscut...
16n se apropia de Adrian de Baulles,
—	Eşti bun, zise el să m<5 presinţl domnişoreî de Charmeney ?
Adrian stătu la îndoială.
—	Ve recomand pe Lordul Trelauney, domaişdră, zisei el, e un mare sinor, puţin cam escentric.
—	Adaugă pe lângă aceste zise Trelauney, că sunt şi unul din amicii d-vdstră, plecându-se în acelaşi timp In faţa dom-nişâreî Blancbe.
Blanche respnnse la complentul lui Trelauney, cn tdte astea era forte neliniştită.
Intrând în salon un servitor, uşa salonului remase puţin deschisă ; în acel mo -moment I6n văzu nn câne mare.
Ion recunoscu că e Guido.
—	Marşî d-’aci ! strigă Blancbe..
Guido alergă spre Trelauney, sărea pe
el şi începu a-I linge manele.
Trelauney aveş. ochii plini de lacrăml şi plecftndu-se sg mângâie pe Guido Sşl şterse l&crămile.
—	Milord, zise d-ra, de Cbarmeney, cum se face de ve cunbşte cânele med ?
—	Nu înţeleg nici ed, domnişoră. Cânii iubesc pe vânători...
—	Aţi fost vre-o dată ’a Mesuil sad la Cristinere.
—	Nici o dată, domnişdrâ.
—	£ curios.
—	De unde e acest câne ? întreb? A-drian.
Marchisul de Charmeney respunse :
—	Fata mea ’l-a luat de la o vecină;
—	Da zise Rao il, e cânele care era bc me ucidă.
Apoi adăugă :
—	Mă despreţoiţf d-ră, păstrând acest suvenir al unei întâmplări eare ne-a despărţit de d-v6str? ?
—	După cum v -:;m spus, respnnse d-ra, d-ta erai pentru mine ipdeferent...
Guido se enlcasa lângă Trelauney, şi când eşi, cănile îl urmă.
—	Vi ’l dad pentrn puţin timp, milord, zise Blancbe^
—	Primesc cu buua.je, icspuuse Trelauney.
—	Dar ’l vel da înapoi?"
—	Fiţi sigură domnişdra.
XXV
Urcarea balonului
Căsătoria d-luî de Sanlles trebuia sg se celebreze a doua zi in biserica din Ville-
d’Avnay. Robert Kodom petrecea acolo vara trei luni într’o frumoiă vilă a căiel grădină se întindea până la acele coline1 cari înconjâră Parisul ca un brâd verde,
Un prânz era pregătit şi după un obi-cid al timpului, bancherul augajă pe ae-ronantul Fendar care trebuia se facă o suire.
In dosul casei, Trelauney se opri un moment înaintea, unui câine, legat cu lanţ de un stejar bătrân.
Acel câne avea un aer feroce, lătra necontenit şi dacă n’ar 6 fost legat ar sfâşiat pe toţî cari treoead pe acolo.
—	Iată un dobitoc, zise englezul, oare nare aerul unul câne de salon.
—	E Bomarsund, zise bancherul. L’am adus de la Moscova. Mănâncă numai sânge şi carne crudă...;. E vun ban tovarăş de călătorie mai ales In Rnsia. Ucide trei lupi îutr’un moment...
—	Cundşte pe stăpânul sed ?
—	Numaî pe el.
—	Astă nu mS înspăimântă, zise en-glezul.
Bancherul era hotărât sg aştepte şi să nu înceapă ostilităţile de câh numaî câud va fi sigur de reuşita.
Uşile salonului erad deschise.
El umbla de la un capăt al salonului până la a'tul, vorbind, încercând a cânta un cântic, îl lasă începând nn altul.
Blancbe cânta din Beelb. wt-n; Trelauney rezemat de p’ano se uita necontenit la tânăra fată ; acea privire o neliniştea.
Ea se ridică de o dată, zicând în sine că Trelauney o iubea... şi	’l iubea..
pdte.
Balonul era umflat p° jumătate, când d’odată vicontele de Flustignac intră fără a fi anunţat.
—	Ea sunt zise «sl, salutând peîVanda. Pe când Robert Kodom făcuse câţl-va paşi înainte punându se între el şi barona, vicontele zise:
Datoria m? adace.
___ Forte bine, zise bancherul, fii bine
Ve it... Floastignac nu se aştepta la o ast-fel de primire, şi era fdrte linguşit.
—	Dumnezeule 1 îngână el, sunt om bun sire..-
—	Ştid, respunse Robert. Aî fost faţă vre o dată la o urcare de balon.
—	De vre-o doue ori, în tinereţe.
—	Vei vedea pe Fendar şi apoi vom vorbi,
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFtTL — 9 APRIL E 1886
tal. Rana e atât de gravă încât nu se maî crede oa nenorocitul se scapp. Râui-tul a fost întrebat de maî multe ori deci din grcşdlă na s’a repezit singur spre sabia maiorului, asupra căreia soldatul a re.-pnns că uu. Maiorul pretinde că r< stind cuvintele : «înapoi! înapoi!» şi fă eud din sabie, solJatul ar ti fost lovit.
*
Fnrt.—In ntiptea de 3 spre 4 ApLle c., necunoscuţi făcători de rele, spărgând perete e din dos, şi rupend gratia de la o fertistră, sVtt introdus în magazia d lui Meir Halana, situată în oraşul Iaşi, despărţirea & Il-a, în strada Stefan-cel-Mare, şi după ce aQ rupt aci încuiettirea de la m'şmigea, aii fu at 260 lei în pieee de argint a câte 2 leî una, 3—4 fuste noul de pâslă fină gris şi 3—4 jiletci, din cari trei colorate şi una roşie. S’au mai încercat hoţii să spargă cu nn instrument şi caseta de fer dar n'att reaşit.
#
FOC.—In <jiaa de 1 Aprile curent, pe la orale 11 şi jumătate dm <ji, din împrejurări necunoscute a isbucnit foc în localul de cârciumă din satul Cordărenii, judeţul Dorohoill, proprietatea d-lul Gh. Mă-cţuescu. Focnl, luând proporţiunî întinse şi ajutat şi de vântul ce sufla, a prefăcut in cenuşă un număr de peste 40 cam cu tote dependinţele lor din acel sat, precum şi biserica şi localul sctileî, proprietatea Statului, cu tot mobilierul.
Pagubele causate se urcă la peste 50 mit lei.
*
Incendiu.—In dina de 2 Aprile curent a ars o casă de la mora numită Mâcinescî de pe teritoriul comunei Bara, judeţul Roman, în c»:e locuia Martin Murariu, precum şi uu c >?ar cu veri-o 5 merţe popuşoi.
Focul a provenit din nebăgare de stimă a numitului Murariu, iar pagubele cons'a-tate se urcă aproximativ ca la 250 lei.
Caşul s’a comunicat parchetulub
nanţele se presintă în condiţiunî favorabil
Lemb rg. 19 Aprile.
Situaţiunea în Stryi e teribilă. Mal multe mii de perrtine ad pie d -t tot ce aveaii, şi, supriuşt de foc. aii trebuit să scape jumătate goi.
Un tire care număr de cadavre s’aîî găsit carbonisate sub cenuşă, în mijlocul dărâmăturilor.
Focul continuă.
Stricăciunile suut evaluate Ia maî mnlte milioue de fiorini.
Belgrad, 19 Aprile
Sgomotul după care intenţiunes mani" festată de guvern de a contracta nn noii împrumut ar causa o crisâ financiara, e cu totul falş.
Brindisi, 19 Aprile.
S’aă constatat de ieri 3 caşuri de cho-leră şi 2 decesuri.
(Havas)
Din ediţia de sără
UlaTi
IE SOIRI
Roma 19 Aprile
Guvernul a prescris măsuri da carantină in privinţa tutulor bastimeutelor ce vin de la litoralul Italian al Adriaticel şi al graniţei austriace.
Atena, 19 Aprile.
D. de ButzofF ministrul Rusiei, a plecat adî dimineţă la Livadiu, unde a fost chemat. Lr trecerea sa prin Oonstautino-pol va fi Întâmpinat de d Neiidoff, care merge asemenea la Livadia.
Se dă o mare importanţă acestei că lătorii.
Atena, 19 Aprile.
Ministrul de resbel pitică astăji în Te-salia, unde Be duce sure a inspecta trupele. Numeroşi ofiţeri îl însoţesc.
Jurnalul oficial promulgă legea privittire la lărgire* cadrelor.
Guvernul e mereti dispus a revendica drepturile Grecie! chiar cu fo^ţa
Viena, 19 Aprile.
Correspondenţa politică vede în alegerea d-lor Fereehide şi Gbika semne ca guvernul român doreşte într’adever ca uegociS-rile privittire la noul tratat de eomereiu să reuşescă.
Legile austriace şi ungureseî ne prevti-ijend prelungirea coavenşiunil comerciale, Camerile din Viena şi din Pesta vor avea să primescă tratatul definitiv, dtica se va reuşi a’l încheia.
Viena, 19 Aprile.
Camera seniorilor â adoptat proiectul de buget.
Ministrul de finanţe declară că ttite puterile cele mart suut animate de dorinţa de a menţine pacea şi că ast-fe) liniştea în Europa nu ar putea fi întemeiată pe maî bună garanţie. El adSoga că creditul Austriei este intact, dar se va evita cu ttite acestea de a contracta noî împrumuturi ; şi termină spunând că lipsa a or-ce dificit administrativ demonstră că fi-
7 ore sâra
Constanlinopol, 19 Aprile.
Eyub-Paşa, care comandă în Macedonia, desminte că trupele greceşti ar fi ocnpat Tripo pe fruntaria turctiscă, după cum circula şcirea.
Eyub-paşa afirmă din contra că de a-lungul fruntarii nici nu esista vre-o loca-litate^că acest nume şi că trupele greceşti nu s’aă mişcat din cantonurile lor.
Londra, 18 Aprile.
Standard spune că marile puteri ati de-iis sâ someze pe guvernul elen de a precede la desarmare într’un termen hotărit.
Acelaşi diar desminte că principele B Igarieî are iutenţiunea de a merge la Livadia.
Paris, 19 Aprile.
D. Hanotaux, care a represintat Francia în smul Conferinţe! de la Constautinopol, a fost ales ieri deputat in departamentul Aisne.
(Havas)
ADUNAREA DEPUTAŢILOR 7 Aprile 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jutn., snb preşedinta d-lul general Lecca, fiind presenţî 105 deputaţi.
D. Schiler depune maî multe petiţiunl ale locuitorilor comunei Corbii, şi cere ca Camera t-e le recomande atenţiunea d-lui ministru de domenii.
D. A. Stolojan, ministru de domenii, cere ca aceste petiţiunl se trecă prin filiera desemnată de procedura ordinară, căci ţăranii în cestiune n’aă avut pentru ce să se a-dreseze la Cameră, ci direct la ministerul de Domenii.
D. Nicorescu declară că ’şi retrage interpelarea sa privittire la plata mandatelor pentru gradaţiunî în termen de trei luni. li sa declară că este mulţumit că acesta d spftâiţiune s’a revocat de către onor. d. ministru.
D. Nacu, ministru de instrucţie ad in-terim, esplică pentru ce s’a luat disposiţie de faţă; precum şi de ce acestă disposi-ţiune se pote revoca acum, când unele împrejurări, cari aii cerutîo nu mal esistă.
D. Tache Ionescu dă citire proiectului de lege privitor la cedarea uuul teren din faţa Episcopiei pentru construirea Athe-neuluî. Proiectul de lege se pune la vot fără discuţie şi se primeşte.
J). B Porumbaru dă cetire preiectuluî de lege, depus de d. ministru Domenielor, şi privitor la cererea uduI credit de 15,000 leî pentru stărpirea lăcustei. Proiectul de lege se pune la vot şi ee primeşte cu 53 bite albe în contra 1 ntigră.
D■ E. Porumbaru dă citire proiectului de lege privitor la uu credit de 250,000 lei pentru construirea unul stabiliment de băl la Lacu-Sârat şi îmbunătăţirea stabilimentului de la Călimăneşti.
D. N. Ionescu întrtibâ dtică bolnavii se vor putea folosi chiar vara asta de acele băi.
D. A. Stolojan, ministru de domenie, declară că pentrn acum s’a dispus ca să se facă construcţiunl uştire, pentru ca bolnavii să ptită chiar vara asta să se folostiscă de tot eomfortul posibil pentru a lua băi. (Aplause).
Proiectai de lege se pune la vot şi se primeşte cu 54 bile albe în contra două negre.
D. C. F. Robescu, dă cetire proiectulnî de lege privitor la autorisarea de a Întrebuinţa 100,000 lei pentru cumpărarea naftalinei, necesare pentrn combaterea filoxerei. Acestă sumă se va lua din eco-uomiele făcute asupra sumei destinate pentru combaterea filoxerei.
Proiectul de lege se primeşte cu 47 albe tu contra 2 negre. Se dă cetire proiectului de lege privitor la compiectarea creditului pentru clădirea şi ameliorarea şcolelor secundare şi superitire. Acest credit complectat se urcă la 19,000,000 lei, pentrn care guvernul este autorisat a emite renta 5 la sută.
D. Agarici declară că nu este în contra acestui proiect de lege, der ’i pare reîl că iu proiectul de lege in cestinne nu se alcătuieşte nemic pentru şctilele rurale. D-sea maî întrebă dtică anuităţile pentru a-cest împrumut sunt prevăzute in bndgetul analul financiar curent?
J). N. Fleva dice c’ar fi bine să ■ se dea in raportai privitor la proieotul de lege de o aşa mare însemnătate maî multe a-mănuute. D sea crede c’ar fi maî bine ca acest proiect s~ remâie încă în studiul deputaţilor şi să nu se voteze în pripă iu ajunul serbătorilor. D sea cere ca d. ministru de finance s8 asigure camera că anuităţile acestui no8 împrumut sunt prevăzute deja în buget. Onor. deputat încheie cerând oa proiectul se prevadă şi clă: direa şcolelor rurale. Nu este bine, ijioe d sea, ca poporul, care plăteşte, se ne va<Jă îuveţând în palatnrl iar el se Zacă prin grajduri şi coşare. Pentru a satisface acestă dorinţă n’ar trebui de cât a se lărgi legea şi se se facă un împrumut de 30 mi-litine prevădâadu se clădirea şcolelor rurale. (Aplause).
împrumutul de faţă nu se va făce- de odată şi treptat, precum treptat se vor clădi şi şcolile, prin urmare de ce să ne grăbim? Să lăsăm der proiectul de lege iu cercetare şi se ne obligăm a’l vota după serbătorl, imediat ce se va studia serios ces-tiunea de faţă.
D. Emil Codinescu declară că s’a înfiorat audind că se proiecteză un nod împrumut de 20 miiione prin emiterea rentei de 5 la sută. împrumuturile în străinătate când trece peste o limită devine un mare red pentruaţeră. Uşurările adusekde sumele ce se împrumut în străinătate sunt de o durată forte scurtă, şi in curând vine desi-lusiune, căci trebueşte înscris în buget anuităţi, enorme , precum snnt acele pe care le plătim adî. N’aş Z'ce nimic dtică împrumuturile s’ard fi făcutd In uăuntru ţtirel, căci atunci n’ar fi decât o rotaţiune a unor capitaluri, care nu în-greuiadâ întru nimic tesaurul ţerel. Se găsim deci un alt sistem de a construi şco-lele ntistre şi s§ nu recurgem la împrumuturile in Btrăinătate. Nu sunt diutr’aceî car! se refuze şcolelor şi propun primo se se micşoreze suma, căci ne sperie suma de 20 militine, apoi se se înscrie comunele în bugetul lor cu acoperirea anuităţilor, iar statul se garanteze acest împrumut plâti-bil în hârtie şi nu în aur. Acestă rentă va rămâne In ţeră, dtică se va.face precum propui şi na va îngreuia de loc tesaurul.
D. Paladi vorbesce tu contra proieo-luî de lege privitor la clădirea şcolelor. D sea crede că nu trebue se ne gândim la clădirile şetilelor până ce nu vom isprăvi cu legea Învăţământului. Ed prevăd în a-cest proiect de lege o dorinţă de a ne surprinde in ceea ce priveşte legea de învăţământ. D sea vorbesce în favtirea con struirel seti elor rurale, declarând că ar fi destul 6,000,000 pentru a acoperi ţeră de şcolelele rurale, aceste cetăţi ai civilisaţi
ut I. D sea conchide cerând ca legea să fie amânată, ((până ce să va lna în discuţie legea învăţământului. Atunci conform cu legea care ,vom face, vom vota şi sistemul de clădiri al şetilelor.
D. 1. Câmpineanu vorbesce pentru proiectul de lege, şi declară că propunerea făcut de d. Gost.iuescu nu uşure^ă pe nimeni. Se deplasedă greutatea, de pe spetele statului, ea se aruncă asupra comunelor şi judeţelor. De ce se facem, precum fa: e struţul, ascuZând capul sub aripa cu să nu vaZă. D-sea propune să se menţie in d isjuţie principial legeî şi să se lase detalie Ia discuţiunea pe articole. Nu s8 lasă în părăsire şctilele rurale ci este vorba a veni treptat a satisface cele maî urgente trebuinţe.
Şedinţa urmeză la orele 5 seră.
SENAT
S Aprile 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub pre-şedinţad-lul D. Ghica.
Presenţî 68 d-nî senatori.
D. preşedinte dice că ar trebui să se ia o hotărâre în privinţa voturilor oăcî art. 84 din regulament prescrie că -orî-ce hotărâre a Senatului trebue să întrunescă 32 voturi ca să fie valabilă, trebue dar ca şi in privinţa indigenatelor să se observe aceiaşi procedară.
Senatul aprobă.
Se vottizâ din noii indigenatele d-lor Maximilian Vegener, Ludovic Charborsky ş Chr. Ovanes, care în şedinţa precedentă n’aî întrunitjjmajoritatea reglementară.
D. V. Obedenu rtigă pe biuroă a face să să se distribue şi d-lor senatori proieotul de lege pentru tariful autonom ce se discută de Adunarea deputaţilor (a-plause).
D. Q Orleanu întrtibă pe d. ministru al lucrărilor publice când are să se încăpă lucrările liniei ferate Odobeşti Focşani votate de Corpurile legiuittire.
7). ministru al lucrărilor publice respunde câ chiar in cursul anului acesta se vor in cepe lăcrările.
D. Isaia Lcrescu întrebă ce se face cu linia Tergoviscea—Lăeuleţe.
D. R. Mihai, ministru lucrărilor publice, răspunde că ttite liniile votate sunt în stu-diii şi pe dată ce se vor termina se vor cere credite de la Cameră.
D N. Manolescu Zice că acestă linie este pănă la Fuuitisa.
D. R. Mihaî, ministru lucrărilor publice, respunde că liniile se studiază conform votului Camerilor.
D. 1. Isvoranu întrtibă ce se face cu şoselele care Jegă staţiile calei ferate şi podurile de la Străhaia.
D. R. Mihaiă, ministru lucrărilor publice, respunde că pe fie-care an se fac construcţii de sosele şi anul acesta ce vor face maî multe.
D. V. A. Urechiă, raportorul comitetului delegaţilor, citeşte raportul şi proiectul de lege pentru înfiinţarea de comisiune permanentă legislativă.
D. preşedinte declară deschisă discuţiunea generală.
D. D. Polieu Micşunescu vorbeşte pentru lnarea în consideraţie a proiectului.
Se cere închiderea discuţiei şi se aprobă.
Legea se ia în consideraţie.
Se incepe la discuţia pe articole' (La ora 4 p. m., şedinţa urmeză.)
ULTIME INFOBMATiUNI
Astădl 3’a descoperit piatra comemorativă în amintirea lui C. A. Rosetti ; der nu la 10 ore, ei la 4 p. m.
Piatra de marmură e aşeZ&tă Iu peretele despre strada Clemenţei a casei cu No. 9, acum proprietatoa d-lui Amau. Pe piatră stă scris:
Aci s’a născut le 2 Iuniu 1816
C.	A. Rosetti mort la 8 Aprile 1885
Memoriei, sele Comuna Bucuresci Aprile 1886.
Un delegat al comunei a citit uil mic discurs; d. Cornea, ca representant al familie', a mulţumit delegaţilor comuneL Printre cei ce faţă am remarcat pe d-nii: doctor SergiB, N. Manolescu. Şaicaru, Her-nir, Bibiuescu, Dincă Schileru, Mucenic Dinescu, Mircea, Butculescu.
Asistenţii aii visitat interiorul casei, care pentru moment e neocupată.
Am anunţat, din ertire, că consiliul miniştrilor de aZi dimineţă s’a ţinut sub preşedinta d-lui I. C. B ătianu.
Primul ministru se află la Fiorica şi sosesce abia mâine în capitală.
Mâine, 8 Aprile, aniversarea naşterei M. S. Regelui, se va oficia la sfânta Mitropolie un Te-Deum, în presenţa înalţilor funcţionari ai statului.
—o—
Tot mâine, Camerele iaă vacanţă.
Duminică a fost la Teatrul Naţional o represintaţie de diua. Artistul Milo a jucat pe Paraponisitul. Becrănul veteran al scenei române a fostjprimit, ca totdeuna, în aplauseie întregului public.
—o—
Consiliul Comunal est» convocat astă stiră spre a discuta mai multe afaceri importante, precum şi modificările ce sunt de adus bugetului exerciţiului 1886 1887. ţlilele acestea va son in capitală o trupă
de operete germane sub direcţiunea d-lul Cari Lndwig Zwerenz. Prima represeutatie va fi In diua de Paşte, în sala Bossel. Un avis special va arăta numele artiştilor şi ordinea spectacolilor.
Inaugurarea nouluî spital de opiî, ce era sS se facă mâine, 8 A ori le, s’a amânat pentru Ziua de 10 Mai.
In privinţa ivirel loeustetor îu o parte din judeţul Tulcea nu avem nici o scire pentru un moment.
D.	Stolojan ministrul agricultura!, industriei, comerciului şi domenielor, a trimis la faţa localul pe d. Brăescu, inspector domeuial clasa I, şi pe d. Constant, inspector dom8nial clasa II, luând ttite măsurile pentru stârpirea locustelor.
Teatru Dacia.—In serile de 19 şi 23 Aprile 1886 se va mal represinta
N A Z A T
revisitâ politicâ-umoristieă în 4 acte, de dd. Ne-gruţi şi D. Ii. Rosetti.
Biletele pentru aceste singure două represinta ţii se gâsesce de pe acum la contoarnl otelului Dacia şi la d. S. Mavrodin, directorul acestor repre-sinsaţiî, de la 11 a. m. până la 4 p. m» la Orfeu,
Robert făcu semn la doi omeni car! j ţineaă frânghiile balonului.
-— Apropiaţi-vă, zise el surizând către Flustiguac.
Balonul era umflat.
D Fendar se sui în luntre şi strigă ;
—	Lăsaţi frângbile!
Atunci prin o întâmplare nenorocită, o frânghie se înfăşură de gâtul nenorocitului vieonte de Flastignac, care fu ridicat în sus de balon.
Femeile îngălbeniseră şi începură să strige. Numai Wanda“surLe. Robert du-cându-se spre omenii cari mahivraseră, le zise:
—	Nu e greşala vtistră; tote mărturiile vor fi în favtirea vtistră.
Trelainey se apropiâ de bancher
—	Asta se chiamâ a juca strâns.
—	Cum, a juca ? strigă Robsrt.
Trelauney făou p mişcare de aprobare.
Rine aî lucrat I adaogă el.
Balonul se ,rădicase sus, nu se vedea de cât ca un punct negru şi dedesupt era ca o linie, cei curios*, credeaîl că e umhrela
aeronantuluî.
In timpul prânzului, lordul Trelauney stătea între marcbisnl Charmeney şi fica sa Blancbe.
Trelauney se arată ftirte bucuros ; marchizul declară că englezii sunt adevăraţi gentlemanl şi’l invită să vie la vânăttire la Seine-et-Oise.
—	A propos, zise marchisul, nu cum-va vel fi proprietar, vecin cu noi ?
—• Da, zise Trelauney, intendentul meu a’a dus se vază castelul d-lui de Ville-pont.
—	L’aţI visitat ?
—	Nu.
—	Ftirte bine î aî ocasiune de a merge.
—	Ce crezi d-ta despre posiţia d-luî de Villepont.
—	E8 cred, că afacerile îi merg reă...
—	Am auzit că acţionarii societăţeî Va-ptirelor pe marea de Azof aii sâ’I intenteze proces.
•— Dacă e adevărat acesta, atunci Villepont e perdut.
—	Destul de reă !
—	Nu aveţi d vtistră acţiunii de la acea Societate ?
—	Le-am desfăcut^
—	Aţi găsit cumpărători ?
—	Am găsit, îusă cu preţ mic.
—	Complimentele mele !
Căsătoria lui Adrian de Saulles cu d-ra Edviga s’a celebrat în acea casă la un-spre zece ore.
Pe la mezul nopţel, tânăra pereche pleca cu trăsura la Fontainebleau.
Când trăsură nn se mai vedea, Trelau-uey se sui îu trăsură şi se întorse în strada Auteuil.
Surypere aştepta pe stăpânul săH.
—	E*' 1 întrebă acesta, aî găsit ?
—	Da, mylord.
—	Ştii unde e Lniza ?
—	Ea e la Salpetriere.
—	Aî văzut-o
—	Da, am veZut-o.
—	In ce atare ?
—	Mâhnită şi tăcută... Cere necontenit să i se dea copilul.
—	’L vom da, zise Ion.
Pentru că Ion Deslions şi nu lordul Trelauney, fa acela care se duse la Salpatritire, Itin pădurarul luă acelaşi costum care’l purta la Mesnil.
întrebă de sora sa ; ea veni.
Luiza aruncă asupra lui o privire îa-spăimântătore...
—	Nu mejeuntişte, îngâna 16n.
—	Acuma e maî liniştită, respunse gardianul.
Itin scose din buzunar ordinul prin care sora sa era liberată din Spital.
—	Vino îi zise el, vom eşi, .
Luiza îşi frângea manele d9 desperare.
—	’L’a lnat, ’l-a dus, murmură ea... Oh 1 oribila casă unde ee acid copii!... A .murit de frig.,
Ion îî desfăcu braţele.
— Luizo, ii zise el, sunt fratele ttiu l... Să mergem la căsuţa nostră, vom regăsi pe mama ntistră. Copilul teu nu e mort, îl vel regăsi.
—	Copilul meii 1. murmură ea,
O duse până la trăsură, care era la ptirtă.
Abia se aşeză în trăsură, şi adormi...
Trăsura se îndreptă spre gara Montpar-nasse.
Ion şi Snrypere aşezară pe Luiza într’un vagon reservat...
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE
al
BlNCEI „1‘REfEDE tEA“
In urma sgomotelor aduse contra a-cestei Bânci cu ocasiunea deficitului constatat la Creditul funciar urban, Consiliul a procedat la primirea casei şi verificarea scriptelor societăţii unde pâuă acum nu e’a constatat nici o delapidare sea sustragere.
Dm causă însă că directorul şi casierul bâncei aă damisionat, s’a însărcinat provi-soriiî cu administraţumsa d. W. Rcddewig, care va gera atacenle societăţii, penă la viittiiea adauare generală.
Consiliul de administraţie.
Hotelul Frascati
venabilă şi cu buue certificate. A se a dresa la administraţiuuea hotelului.
XXVI
O întâmplare pe dramul de fer
Pe când acesta se petrecea ia gară, o altă scenă se juca la staţia T...
Şase indivizi se sîoborâse din trenul ce venea din Pari3.
Când trenul plecă, aceşti timent trecură priu biurofl.
In biuroă eraU doi amploiaţi şi uu salahor-
—	Ce porunceşte monseniorul ? întrebă unul din cei noul veniţi.
—	Momentul e bun, respuuse monseniorul, înainte !
Intr’o clipă, cel doi amploiaţi şi muncitorul fără trântiţi jos.
Fie-care din el aveaii câte un sac; scose nişte frânghii şi legară bine pe funcţionari.
Monseniorele ascunse redingota şi casca sub-şefulul de gară ; unul diu ei, care nu era alt-cine-va de c t poetul luă costumul casierului şi se aşeză fă ghişeu.
Clopotul sună, trenul de la Dreux sosea.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEORAFUL — 0 APRILE 1886
LINIA ANKER
Linie naţională anstro-UMară, concesionată
Cea mai sicarii, mai bună. şi mai eftină linie de'.ti
Triest şi Fiume la New-York
Vaporul „ALEXANDRIA” (2017 tone) Plecarea din TRIEST .... l.r> Aprile Plecarea din FIUME. .	. . 17 Aprile
Bilete directe de pasageri şi transporturi directe de mărfuri şi oonosemente de la Vie na Buaapesta şi alte stagiuni principale a'e Aua-tro-Dngarieî la tc5te loeal.tăţile priucipa’e alt
Americei de Nord.
Incărcăminte se primesc pentru porturile intermediare din marea Mediterană.
Amănunte de la
I W. CHAPLIN
Reprenentantul d lor Henderaon Brothers, Triest,
I!! Pentru curioşi!!!
Mult cunoscuta predicatare a trecutului, presantului şi viitorului, d na A. Alexandrescu, prin ştiinţa sea cu cărţue Ungare, Mahomedane şi Zodie etc., va arăta întrăga viaţă, gândurile şi destinul precum şi ori ce evenimente, predice modul cum se ajunge la realisare şi interesele din trecut, present şi viitor, arată orele şi timpu de noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţi phisionomişti şi chiromantişti aii remas uimiţi ascultând’o. — Domiciliară în stiada Traian No. 94.—la finele tranvaiuluî stra-dei Că'ăraşi la drepta
Sftmbată 5 Aprilie a avut loc DESCHIDEREA
Tavernei CAM1KDS
Calea VittMioî, (Hanul Zlătari).
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHI
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România Cursul pe jiua de 8 Aprile 1886.
5% Rentă amortisabilă. . • 5°/[i	» română perpetuă .
6% Obl. de Stat [rur. oonvertite], 6®/° „	C. F. Române . t
59/o „	Municipale . . .
10fs. ,, Casei Pena. [800 1.) 55/o Scria, fnnoiare rurale .	.
Ijfo	>,	,»	»	•	*
SVo „	, urbane. . ’
VJo	„	,	„	•	.
I ;0 tf	>i •	•
împr. cu prime Bneuresci [20 rr.J-5°/o Comunale nuoi , . . • • btnea Prevederea ...	.	■
DIVERSE
Anr contra argint aafl bilete .
Bilete de Bancă..................
Ficrint val. Austriacă . . .
Mărci Germane...............
Bano-note Francase Ruble de hârtie
A
GAMBRiNIANA
Fabricaţiunea OPLER.
Cumf
93 ‘
90
89
74'/t 210
S86U2 IO21/2 82
91 9)
31
13.»/*
’,00
1.23
991,3
2,0
Vină.
941/8
91 90
761', 215 871/4 108 82» '4
92 100
34
14.1/4
2 02 1.2* lOOi/s 2.55

SCROBEAU ALBA
IN 'CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mai bună Scrobela albă este aceia de la Cassa F. HEUMAJVJf & C-ie din Ânvers, (Belgia) şi care oononrdză în calitate ou cele mai bune mărci engleze, fiind cu idte aceste mult mai eftină.
Se efectuăză în pach te de 2 T , kilo cu etichete, precum şi în cutii de !/?, *'4, ’/s şi '/ie kilo eu etichete în chromo-litografie.
A se adresa pentru preţuri şi condiţiunl la
H.
Representaut general pentru România afara de UalaţT-Bi-ailst.
Bucurftcl.
Banca Naţională a României
1885
30 Martie
SlTTXAuTITJIISrE^
ACTIV
SXT3VEA.nA.
1886
22 Martie 29 Martie
34819514	p (Monet&. . . . J ...... •		1 35001201
2584829G	asa(Bilete ipotecare			25915400	25916945
676187	Efecte de încasat		443716	427935
15421720	Portofoliu, român şi străin		19184311	19709987
19551189	împrumutul garantat cu efecte publice * .	15030220	15187635
11865354	Fonduri publice		11988641	11988641
1053409	Efectele fondului de reservS		1901615	1901615
1347570		1994612	1994612
194954	Mobiliar şi Machine de imprimat ....	167471	167471
142384	Cheltuell de administraţinne ......	121277	122227
11726700	Deposite libere	K ,	17906520	17264620
18053190	ComDturî curinţl		18650344	18424678
1245253	„ de valori			2326503	2207635
141945719	PASIVU	150310508	150315202
12000000	Capital		1200000	1200000
1418086	Fond de reservă		1901957	1901957
	Reserva de ama i nrea Imobilului. ....	97785	97785
83256680	Bilete de bancă în cireulaţinne	 Profituri si perderi	:	96918650	96811470
443659	Dof}ân<JÎ şi beneficie diverse		368519	403120
11726700	Deposite de retras	17996520	17264620
30865793	Corupturi curinţî		19739537	20625409
2234301	» d« valori . . . 1		1287540	1210841
141945719.	^ J ’lf-X 		—1—:s-i» ■ W—				:			—		150310508	150315202
Dumnezeu aă’jr res plătească !
Mulţumesc de mi; de orî pentru ox tractai de ulei pentru urechi trimes rnie^ care m'a vindecat cu desăvdrpîrp; căci iarăşi aud f$rte bine. E de mirare < nceasta căci îu curend împlinesc 80 ani.
Mulţumindu-vS încă o dată, rămân al d-votră servitor.
Vosog de Andor
RECUNOSCUT ESTRACT RENUMIT
USeiu pentru Urechi,
So p6te căpăta pentru 8 fr., eu iustruc ! ţitinile întrebuinţăreî de la medicul se- _ cundar C. R., Dr. Schipek.
Deposit principal la Tgnatz Lobi, Viena, IX, Seegasse 8.
A VISIT
I)e VeiKjill'C Cofetăria Griviţa din BuzSfi, situată la posiţia cea mal bună (colţ), fiind bine asortat cu tdte articolele pentru acostă branşă şi cu tdte aparatele trebuincidse, precum şi mobilier pentru instalarea unei grădini, cu condiţiunile cele mal convenabile. — Amatorir sunt rugaţi a se adresa ia sub-semnatul, fie în per-sdnâ fie prin corespondenţa.
C. Rădulescu, Baz'it.
Be Vezidare
O casă mare cu grădină, în ; trada Oosma No. 1. — Doritorii se pot a-dresa la administraţia acestui diar,
D-şora Eleonora Siîberf
ABSOLVENTA DIPLOMATA A CONSERV. DIN VIENA Postă elevă a prof. Iul. Epstein
Ss recomandă on.pl). pentru leciimiî de piano
.	Str. DOAMNEI, No. 5.
„NAŢIONALA"
Societate generală de asigurare în Bnonrescî
In urma publicaţiunilor făcute prin ju na'6 , conform art. 46 din statute , acţionarii societăţii riăştro s'ag întrunit la 30 Martie (11 Aprile) 1880 la a patra adunare generală, sub preşedinţa d-lul l. Marghiloman. Presenţi au fost 50 de acţionari represontând 7780 acţiuni cu 478 do voturi.
S'a citit raportu consiliului do administraţie şi procesul verbaL al cenaorilor; asemenea raporţiiţ directorul 11 î general şi al comitetului de supraveghere asupra afacerilor asigurări or de viaţă.
S'au aprobat bilanţele şi s’a dat descărcare con-si’iului de administraţie şi direcţiune! pentru gestiunea lor.
Dividenda s’a fixat la Ln. 10, >0 de fie-care acţiune şi Ln. 84,40 de fie-care parte de fondator.
S’au reales în unanimitate membri eşiţi la Sorţ din consiliul de administraţie, d-niî I, Marghiloman, E- Costinescu şi Jaques M Elias,
S’a votat reducerea capitalului social cu Leî n. 000,000,restituind la fie-care acţiune Ln. 60 îu aur-
S'au reales ca consort pe anul 1886 d-niî V Ar vânez o, H. Hornştein şi Dr. Sc. Boroşnay.
P ata cuponului No 4 se va efectua in bilete de bancă cu începere de la 3 (15) Aprilie a. <. la casa societăţii ndstre str. Carol 1, No 4.
< irecţiunea general».
Bătături saQ Negi
Se depărtez;!, sigur şi fără durere în timpul cel mai Bcurt prin ungerea cu tincţnră de bătături renumită şi singura adevărată a lui Ravalner, din Pharmacia roşie în Poson.
I T CD Costul unei sticluţe cu car- 1 I » Flj tor ;i cu pensulă	I
■J Deposit în Bneuresci la d. Farmacist Rn , dolf Schmettan, farmacia Curţeî Regale-
fii! 9 P5
unu pol
oare ghicasce viitorul, presentul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orî ce secrete ascunse la cari se interesez» cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Piaţa Amzeî, No. 5.
Elisareth Hardine
Mv>şă cu diplomă ins .s.tiieinAtşţe
Fostă Jiredure a Spi'f fa moşit din Kazan.
Dă consiLltaţiuiil ie 1 orele 10—12 oi,
STRADA C0SMA, no. 1.
vendete
Una WÂŞ'M tipografică Ho. 12.
cu strîngător şi numărător
Diverse caractere de litere, precum şi materi 1 puţin uz$S, din care s’ar putea forma o bună tipografie în p ovincie Amatorii se vor adresa la d-1 comisionar I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucuresci.
uni de Dans
OTEL FIES0HT, Strada ŞELARI, oamera 24.
Sub-semnatul are ondre a aduce la cunoştinţa onor. public că dă lecţiunî de dans atât privat cât şi la domiciliul
i soAflUftiz
Proiasor_d* Dans.
NUMAI o; LÂNĂ de OIE CURATA
imlFii m ia in i statura mijlocie
florini 93 cr. din lână bună;
8	91	//	» mai bună;
10	99	lt	» fină
12	t5	40 cr. „	» cu totul fină
ITRU Un COSTUM
Plaidurî de călătorie, bucata 4, 5, 8 pâ~â la 12 fi.—Costume fdrte fine, pantaloni, pardesiurl, stofe de haine şi mantale de pl<5e, tiflu, loden, commis, cammgarn, cheviots, tricouri, postavuri pentru ddmne şi postavuri pentru biliard, peruviene, doskings, recomandă :
! Mostre franco. Modele pentru d-niî croitori nefrancate. Am în permanenţă un deposit de ! pestavurî 150,000 fi. val. austr. şi să înţelege de la sine că cu'marele mele afaceri internaţionale :îmî reuiân o mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar sunt silit să mg desfac 'de asemenea resturi cu reduceri mari sub priţul de producere. Ori ce om ou minte t-ebue să reou-I ndscă că din resturi aşa de mioî nu se pot trimete mostre căci la câte-va sute de cereri de mostre Uni cel mal scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aoeia e o adevărată Înşelătorie oând diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele sg taie diu bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de. înţeles intenţinnile unei asemenea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba safl si trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbele germană, ungară, bohomă, polonă, italiană şi fruncesă.

71 AJSPCf-'.'lîCfflRE
Q buni Îngîijitoro arta bucătăriei, limba germană şi română caută un loc într’o familie o-norabi â. - A se adresa în strada Domniţa Nas-
asia No. 4.
CTAŢIOiSrAXiA
societate generală te asigurare în Bncnressî
Aprobată prin decret regal No. 22 i din 2b Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 îeî
Prima emisiune 3,000,000 leî deplini versaţi 15,000 acţiuni do lei noui 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmeute afectaţi ca fond la garauţiepentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 Iei „Naţionala* asigură :
1. In oontra dannelor de Incendii!. II. Contra daunelor dc grindină (piatiâ) c*i participări de 15% dia beneficiu! realisat din acestâ ramură in ţ4'ă.—Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.—IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face a-A-g ura re asupis vieţeî.
a). Capitaluri fixe. în cas de deces
Cu participare de 70°/0 din beneficiu în com-binaţiunile următdre : asigurări asupra vieţe! uneia sau a douâ persdne, asigurări temoorale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
li) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile nrmătdre ;
Asociaţiuuî mutuale de supra-vieţui.e, Aso-ciaţiunî îu grupuri de 12 aut pentru copii de la -; an! jum. până la 9 an! inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite com-binaţiunî.
Pene la finold anului 1884 „Naţiouala“ a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n, şi a plătit ca despăgubit' aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECTIUNEAj GENERALA
Str. Caro! 1, No. 9.
cri; ..-— i,».,	.-■«
BUCUREŞTI u- f -. dă, 43.
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bucuresceau şi întregei ţerî, că ln fabrica mea, superiără tutulor lubricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit in Bucuresci, st.radd Radu-Vodt, No. 45, se fa-bricăză stofe indigene din lână curată din ţâră pentru costume bărbăteşti, care le vând cu metrul, chiur in fabrică şi în atelierul mefi de croitorie din strada Academiei, No- 28, ce este toi-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabric’ şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea mai frumdsă tăetură după jurnalele cele mai nuoi, cu preţ moderat 1L1E 53. POPP.
Fabricant de Postav şi Croitor,
Str. Kartu-Yoda, 8i si Acaâemiti, 18.
i llt

mmm
z£~	z&~
întrebuinţat eu succes în. Spitalele din Paris şi recomandată de către cei mai însemnaţi Modici, tn BRONCHITp, CATARURI, TUSE OPiNIATRE,
B6l_E DE PEPT (Oftica), RACH iTISIViU L. (Copii scrofuloşi şi diform;).
Modul hiirAjv,m{c,rei: Fie-care lingură întruă jumătate pahar ou apă şi jachar.
Ph‘» PAITTAtTBEH.GS, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tăte,?!!1’.
cu vapori, cu tr a agere şi cu 1? Annin A Q D A
braţe, pentru tj/T JîflOalliftttCjft lifltlflIiZlBll Sisteme aprobate şi da construcţiile cale mal solide pentru fabricarea eftină a
Cărămizilor ordinare,săpate, fasonatesirefraciare
Tabur) de sventamt, plăcii pentru trotoare şi vestibule, Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cărâmiŞl mici de scorii etc.
Prospect gratis şi franco

fdiS
1 fabricant de maşmo ia Khreu-feld-Ooioune [Germania}.
SOCIETATEA DE NAYIGAŢIUNE CU VAPORE PE DUNĂliIi
nt"
f»n
,C‘
.ms: . na.	" j unt rr ~	- ” v
Valabil de la 8 (20) Martie 1S86, până la altă disposiţiune
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se în tel </e aproximativ şi se schimbă dupS circonstanţele timpului şi apelor; în nici un cas însă Vapârele nu vor pleca de la" S aţi ml mii înainte de orele indicate în acest Ilinerariă. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologhw e Agenţiilor.
CURSELE VAPOABELOB IDE POSTA
	CURSE IN JOS			:						CURSE IN SUS:				
	P-j i«		I	Jli»	m.				III.			l.		II.
aola Orjova		Sâmbătă 4 pm.		Luni 4 p.m.	Juoi	4 p.m	de la Galaţi		Marţi	9 a.m.	JllOl	9 am.	Simbătâ 9 a.in.	
j»	Sevenn	Duminică 5 a.m.		Marţi 5 a. m.	Vineri	5 a.m,		Brăila		1025 ,,		10» „		1025 ,,
»	Brsa-Palanca	tt	biJ „	„ 64a ,-				Gura lalomiţel	11	2wp-m		22' p.m.	11	22a p.m.
	Radujezaţ	i»	8 „	ii 8 „		d ,,	îl	Hîrş ■■va	ii	3 „		3 „	1 1	3 „
>>	Calafat		1010 ;i	.. 1010 „		10* ,,		Cern .vodă		5» „		5*5 „		5*5 „
tt	Vidin	,,	1085	„ 1036 „		1085		Ostrov		983		980 f>		9fb „
a	Lom palanca	>1	12« ,.	„ ^^p.m.		12» „		CâiăraşI oraş		730 „		780 „	ti	78. „
a	Rahova		318 „	,, 316 „	^ »	316 „		Silistra		1030 M		108) „	11	IC®. „
a	Beket		380 „	,,l „		380 „		Olteniţa	Marcuri	2 p.m.	Vineri	2 a m. Duminică 2 a.m.		
a	Cerabia		580	580 M		5»3 „		Turtukaia		2'5 „		215 „	11	2'5 „
a	Nicopoli	11	L »	,, 7 „		7 „	în	Giurgiu! Smărdl		S«0		580 „	11	5» „
ft	Măgurele	11	730 * a	735 „		7»,,	de la GiurgiuISrnârd.			10 „		10 „	ii	io „
a	Sistov	11	9 ..	Q10 tt ° n		9i0 „		Rnsniue		l30 p.m.		11 ,,	11	11 „
a	Zimnioea		9»’ „	025		„		Zimnico*		4*5 „		2'5 p m.	11	2l6p.m
tt	Rusciuc	Luni	6 a.m.Mercnri 6 a.m. Sâmbătă			6 a.m.		Sistov		5'5 „		2» „		2*5 „
ii	Giurgiu(Smird.]		10,K »	„ io -		10 „		Măgurele		7» „		5» „	n	5Ia „
a	Turtukaia	11	18“ „	„ 12l5pm.		1216	>1	Nicopoli		76’ „		5)o „	ii	58»
ii	Olteniţa	11	1283	„ 12*J „		1280 ,f		Corab.a		9« „		7'o „	tt	7l° „
11	Călăraş (oraş)	11	1 „			1 „		Beket	Joui	12®a.u.		955 (>	ii	955
tt	Silistra	11	8“ „	V 45		2» „		Raheva		12» „		lO'o „	i>	îoi» fi
tt	Ostrov	„	315 „	,) a*6 „		315 „		Lom palanca		6 ,, Sâmbătă 6 a m.			Lunt	6 a.m.
tt	Cernavoda	11	6 „	A 0 „		6 „		Vi Da		8*6 „		8» „	1!	845
ii	Hîrşova	li	8 »	8 „		8 ,.		G fcl l-trit		9 >5 „		9» ,,	1!	915 n
ii	Gura lalomiţel	11	880 „	880 „	,1 ■	880		lti.1 UJ-:viţ		12l5pm.	Si	1215 p m.	11	l215 p.m.
in Brăila		Marţi	dunneji Jaof dimineaţă		Duminică dimin.		11	Brsa-Palanca	H	2 „		2 „	M	2 „
a	Galaţi	»	ii	« ii			in	Severin		480	ii	ASo „	11	43» „
							de la Severin		Vine-i	5 a m, Duminică5 a. m.			Marţi	•5 a.m.
■?«»]»!«!«(. de la Sf. George viitor casele din JUvriU »5t w strada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No. 22 sdd în strada Pescăria Veche No. 9, la d. Stefânescu, proprietar
• 1-
M FABRICA ROMANĂ
DE
n rr *1
w

- <rj f q rii«*s»ţH o Cursele VAPORULUI LOCALJiitre G1LAŢI-TULCEA-ISMAIL :
Pornire în sus :
Pornire în jos.
De la Galaţi la Talcea-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim. Prima plecare de la Galaţi la Rea! şi Ismail la 2 J martie (l April) 1830 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.

Dala Lmail IaTalcea-Galţl, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim. Prima plecare de la Ismtil şi Reni la Galaţi la 21 Marta 2 Aprile 1886 1NSP"CTORLTUL AGENŢIILOR.
ki i'Naî «« m I: l\ a,. &J Âi'âl
nas
■ ■
AJ;\A'ivvi a- a i

O băutură făcută din lapte, care se îutrebnin'_ ţd^ă cu un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept mal cu sămă în contra oftioel; la Odosa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noî în Bucuesei, mulţămită iniţiativei d-lui Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi ai acestei băuturi in Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe oare-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria pSne în Elveţia şi Samara o obositdre şi costă mult, pe când oa-litatea Kifiruluî, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile Iumei n<5stre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de Franoe, în calea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţei, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
' Loco Bucuresci înapoind sticlele gdle.
In provincie 100 strolo 100 leî 50	»	60 »
25	>	30 »
100 sticle 85 leî — b.
50	»	45	»	»
25	»	22	>	50
Pentru bolnavi nea.vuţi preţurile’vor fi scăzute.
Ţipogrsfla piexuhii. Telegrafii!?,. Cjţle» Sahove! Sg. 3f,
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4149.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUI
JOI,* 10 APRILE 1886
ABONAMENTE: Pentru Capitală:
Pentru	un an .
<	şâse luni	.
»	rol luni	.
Pentru Districte Pentru un an .
» şâse luni » trei luni
Pentru Străinătate Pentru un an .
«	şese luni	.
»	trei luni
Abonamentele se fac lai şi 15 ale fiecărei luni.
Un număr rechiH 25 bani.
Ediţia de diminlţă
ANUNDIUKÎ ŞI RECLAME :
Anunciuri pe pag. IV, linia 25 bani Reclame	pe pag.	UT	.	.	1	lefl
»	pe pag.	II	.	.	3	lei.
»	pe pag.	I	...	5	lei
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard In streinătate ■ se adresa :
Francia, Havas, Laffite&C-nie, 8 piu ce d» la Bourse, Paris.
Englitera, Eugfene Micoud, 81 Fie t Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv ien.
Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 VV ien. Ungaria, D. Moritz Wiest, în Jfuda-Pest, SerrietenpUts.
Eedacţiunea, Calea Raliovel, No. 36
Director politic, I, O. FUNDESGU
Administraţiunea, Calea Kahovel, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Paris, 20 Aprile.
Temps primesce diu Canea o depeşă, după care consulul grecesc, cu soirea guvernului şeii, aţâţă poporaţiunea Cretei la res-Colă. Ceî-l-alţî consu l ar fi telegrafist guvernelor lor că e temă seriâsă de conflicte dacă consulul grec nu va fi grabnic re-chiemat.
Londra, 20 Aprile.
Guvernul englez a esprimat principelui Alexmdra mulţumirea sea ca a aderat la hotărîrilo conferinţei din Oonstantinopole. Guvernai rus n’a făcut încă nici o comunicare oficială la Sofia, în acesta privinţă. La Sofia esiată temeri că Rusia va
E uşor de acusat; e uşor sg fii i-ronic; e lesne s6 $ieî că guvernul şi partida sea nu sunt vrednici sg conducă decât In vremi de belşug. D5r e greii sg ţii fruntea sus când faptele, cu sobra lor elocinţâ, res-t<5rnâ tot ee-al ^is cu uşurinţă.
Dgr s6 lăsăm oposiţiunea d’o parte; o lecţiune mal mult seâ mal puţin nu iusgînnă nimic la obiceiurile iei.
Parlamentul şi guvernul şi-aii făcut datoria; cât de încurcată era sesiunea actuală, cât de grea situaţiunea în care avea sg so desfăşure, programa sea s:a uşurat mult. Ducând u-se în sinul alegatorilor, mandatarii naţiunii pot arata cu mân-
îQSlStfi
ca principele se adere fără reserve. Se drie iucrarea”facută. aice ca agentul rus din Sofia are instrucţiuni în acest sens.
Roma, 20 Aprile.
Ş’acum când situaţiunea s’a lim pecjit, în restul sesiunii parlamentul
Diritto atacă guvernul peatru că a per- trebuie sS se ocupe serios cu lucrările mis ataşatului militar austro-uugar se vi-siteze întăririle din Sardinia, şi arhiducelui
câte-va declaraţi uni fdrte importante privitdre la Rusia; întrebat ddcâ nu e cu putinţă ca Rusia sg-şl schimbe atitudinea, principele ţjise :
„Nu ; ne e temă că în acdstâ privinţă nu e nimic de făcut. Ruşii conspiră şi agită In Bulgaria contra principelur, şi orl-ce încercare s’a făcut, directă sdâ indirectă, pentru a ajunge Ia o înţelegere, n’a isbutit.* Decâ situaţiunea n’ar fi fost deja destul de limpede pentru noi, decla-raţiunile principelui de Hessa ar ridica orî-ce putinţă de Îndoială.
Pentru Rusia, principele Aiecsan-dru e irevocabil condamnat. Convins d’ac&fca, guvernul din Sofia caută sprijin In altă parte şi prima uşă la care bate e Viena.
Afară de călgtoria principelui de Hessa sunt multe sbmne oâ cel doi
Albrecht pe cele de la fruntaria.
Roma, 20 Aprile.
Se dice ca guvernul ar avea de gând se amâne alegerile din causa cholereî; tote (fiarele condamnă acestă presupusă intenţiona a guvernului. Zerbi a rostit la Nea-pole un discurs electoral, în care a insistat asupra trebuinţei d’a se alcătui o mare partidă liberală.
Madrid, 20 Aprile.
Lumea e adânc emoţionată de atentatul severşit d’un preot asupra episcopului Iz-quierdo, în catedrală pe timpul serviciului religios. Preotul trase treî_ focuri de revolver asupra episcopului, care după al
cari de mult se afli in studiul seu.;adversari ah început sg j6ce strlns. Iu primul loc vine fără îndoială Mal Intel, silinţele ce le face Rusia
tarifai autonom, a cărui importanţă e destul de bine cunoscută pentru ca sg mal insistăm.
Trebuie sg urmeze apoi reforma comunală şi reforma instrucţiunii publice.
Dâeâ represintanţiî ţgrel vor sci sg nu-şi pierea vremea iu zadar; decâ vor sci sâ re3olve aceste doug cestiuul . spune scrisdrea, e că la provocarea în sesiunea actuală, ei vor fi bine-!unul asemenea resbol tind acum a-meritat da la patrie şi vor fi curăţit Agitatorii din Bulgaria, terenul.	O dată mişcarea provocată, Rusia
In sesiunea viitdfe, parlamentul şi ar sci sg obţie de la Pdrta manda-
peutru a se apropia, de Turcia ; apoi, caracterul noii pe care-1 iah agitaţiunile din Bulgaria.
S’a remarcat de sigur scrisdrea publicată de Petersburgskija Wiedo-mosti, In care cu mult sânge rece se ealcul^ză eventualitatea unul resbol civil în Bulgaria. Ceea ce nu
douilea foc căiju grămadă jos. Preotul a guvernul ar putea sg pue bazele u-1 tul d a interveni pentru restabilirea
fnat fi voqI	oi	i ^	.. j  i' 	j; .....	. _ * j. _	^ t	t ■	i* ^	i	1 _	>
fost arestat şi catedrala închisă Starea episcopului e desperată.
Paris, 20 Aprile.
Asupra atentatului severşit la Madrid se scrie urmâtdrele:	Ateutatorul,	Galeotto
Catiila, a fost preot într’o monâstire da călugăriţe, funcţiune din care fu îndepărtat pentru reaua seu purtare.
a se vedea Ultime Schi pe pagina Ut
1
1
Nici o însemnătate nai! vorbele când nu sunt verificate de fapte. Acum, când parlamentul îşi ia vacanţe, fiarele oposiţiunil trebue sg fie puternic împinse a cugeta asupra acestui â-devgr.
Câte prognosticuri teribile ; câte acuzări; câte ironii—în timpi de bună disposiţiune —- n’aruncau adversarii noştri, cu o desinvoltură care ar fi trebuit sg arate siguranţa calculelor lor. Sesiunea parlamentară nu s’a sfirşit încă, şi cu tdte aceste deja desminţirile da fapt alcătuiesc un numfir considerabil.
nel reforme radicale a sistemei nds- ordinei: adică resturnarea Iul Batire financiare, care se impune mal tenberg şi-a regimului sgii. urnit ca orl-când din cauza crizei in- j Aci staâ lucrurile acum ; numai ternaţionale în care, ca tdte statele deschiderea Şobraniel pdte aduce
europene, suferim şi noi.
Urmând ast-fel, pâng la finele le-gislaturel partida liberală va fi ter-
sorţul hotârîtor.
Cât despre principele de Hessa, el speră că t6te se vor sflrşi bine

minat organisarea mrernâ, cum a şi în folosul fiului sM. terminat aşezarea temelielor statului român modern.
Operă măreţă, a cărei splenddre trobue sg fie un îndemn mal mult la lucru pentru mandatarii naţiunii.
---------c—tSi?*—o------—
iriFORMâTimiî
ţliceam că nu de distracţie câlg-toresce principele Aîecsandru de Hessa, ci cu o înaltă misiune politică ; lucrul se adeveresce pe deplin. Tatăl principelui Bulgariei s’a dus la Viena ca sg sondeze disposiţiunile cercurilor politice austriaco în privinţa fiului sea şi resultatul ostene-lelor sele pare mulţumitor.
întrebat de corespondentul lui Pester Lloyd, principele de Hessa res-punS9 fără încungiur;
„Am venit ca sg mg informez a-supra vederilor ce domnesc în luai
! M. S. Regele, cu ocasiunea aniversării morţel lui C. A. Rosetfc, a trimis o fru-mosâ cunuuă pe funda căreia era scris : «Regele; lui C. A. Rosetti.
x
Iu cercurile politioe din Paris, circulă" sgomotul că lordul Lyon, ambasadorul En-glitereî la Paris, se va retrage şi că va fi înlocuit prin gir Eduard Malet.
X
Iu Franţa, se va crea un institut al doctorului Pasteur. Statul frances va veni
nu cunosce îndrăsnâla acestui teatru pe scena căruia s’a representat Angot H-tro-diada şi alte piese, înainte d’a se repre-tenta pe scenele teatrelor din Paris, şi a-ceata mulţumită unor enorme sacrificiurî. Acâstă împrejurare face să se crădă că falimentul acestui teatru, nu p<5te fi fraudulos.
SCBISQBI Eli BASAEABIA
{Corespondenţa particulară a Telegrafului) Chişineu, 5 Aprile.
In ^iua de ieri s’a ţinut şedinţă plenară a societăţii agricole imperiala. Şedinţa s’a preşedut de preşedintele societăţii I. Cu-risa. După ce s’a citit protocolul şedinţei precedinte, d. Neruceff a citit referatul său privitor Ia interesele vinicultoreî în Basarabia. Până acum s’a considerat ca măsura cea mai raţională deschiderea unor scole speciale ş organisarea pivniţelor centrale. D. Nerncieff a visitat anul trecut Ungaria unde a studiat într’un mod special măsurile luate de guvernul maghiar pentru ridicarea culturei viilor. Pentru organisarea raţionala a acestei ramure de gospodărie, Ungaria sa află despărţită In maî multe circumscripţiunl vinicole, er în Pesta este stabilită pivniţa centrală pentru vinuri. Acâstă pivniţă servesce pentru vieri de şcâlâ. Pentru studiarea mersului pro-ducţiuuiî vinului în tdtă ţera, este organisată la Pesta o comisie specială, care permite fie-cârul comerciant de viu se cnldgâ acolo tote trebninciâsele lui cunoscinţî, privitdre la calităţile şi cantităţile vinului esistent în ţâră. Acâstă organisare esisiă în Ungaria aprope cinci ani şi acum guvernul a putut crea chiar o insrituţiune de credit, care permite să se libereze sub varandă banii proprietarilor de viu, înmagasinat în pivniţele centrale. Sama creditată, ce c drept, până acum nu e tocmai mare şi abia se urcă la 8,000 floriul, dăr şi acestă sumă totuşi permite deja micilor agricultori naţionali să iasă une-orl din încurcătură. Organisaţiunea pivniţelor centrale şi depositul de vinuri, organisate raţiona), permit maî cu sâmă stabilirea unei clasificări bune a vinurilor. Acâstă clasificare a făcut ca vinurile unguresc! să se urce mult în preţ.
înainte d’a cere de la guvern organisarea unor pivniţe centrale pentru sudul Rusiei, pentru noi basarabenil este indispensabil d’a aduna materialul statistic precis privitor la calităţile şi cantităţile vinului din Basarabia. Ace’sta este şi opinia refe-rendarulul Pena acum ne este necunoscut
Acestă persdnă .trebue sS fie în comunicaţie cu vinicultori dintr’o parte şi cu ministerul respectiv din alia parte; c) trebuesce înfiinţate grădini de resade (pitomnwW) a specielor solide şi bune de butuci. Aceste butuci de provenienţă europeană seif americană să fie pusă la disposiţiunea cultivatorilor într’un mod gratuit, dâr obligatoriii pentru o cultură naţională. Grădini cu răsadă trebuie înfiinţate pe pământuri nâsipdse, de 6re-ce s’a constatat că pe a-semenea teren, filoxera nu prinde rădăcini. Iu ceea ce privesce butucii de provenienţă americană, apoi se recomanda specia ce nu se molipsesce de filoxeră şi care este cunoscută sub denumire de Vitis vipavia ; d) trebuiesce asemenea sS se su-puie unei supravegheri aspre tdte stabilimentele comerciale şi tote grădinile, cart se ocup cu violarea viăstariior a comisiuniî permanente de filoxeră.	B-
CHESTIUNEA IRLANDEZA
în ajutorul creărel acestui institut cu suma un m0<^ precis apaciul acoperit de vii,
de 200,000 fr. pe care ministrul de instrucţiune d. Goblet, este autorisat a o cere corpurilor legiuitdre. Publicul frances con-
Eserciţiul financiar 1884—85 lăsa tele cercuri politice, întru cât aceste tribue şi dâasul> prin 6ubscripţiuni parti
un deficit — căuşele sunt prea bine cunoscute pentru ca s6 maî insistăm; pentru eserciţiul 86, trebuiau resurse estra-ordinare spre a menţine echilibrul.
Aceste doug constatări dădeai! o-posiţiuniî speranţele cele mai roze. Guvernul, 4iceaâ ief, nu va fi capabil s6 ţie piept situaţiunii; maio-ritacea parlamentară s a deprins cu esoadente, şi-î va fi frică de noua si-tuaţiuna. „Şi guvernul se va duce, şi noi vom triumfa/
Amărîtâ fdrte trebue sS fie acum oposiţiunea, că s’a lăsat la ilusiunî atât de copilăresri. Deficitul a fost acoperit, echilibrul restabilit şi bugetul eserciţiulul viitor, ca 138,237,695 lei 44 banî la venituri şi 134,244,650 lcî 14 bani la chieltuielî, se va solda cu un escedenfc de 3,993,045 lei 30 centime.
Cum remân prognosticurile ? De acesta nu trebne se întrebăm, căci am stirni din noii amărăciunea adversarilor noştri.
mal înalt (curtea) bună-voinţa pentru fiul meu n’a scăzut întru nimic şi guvernul austro-ungar asemene do-resee guvernarea principelui Adec-sandru asupra Bulgariei-unite. Cu tote a este nu se pote tăgădui că Austro-Ungaria are motive se urmeze o politică prietendsâ Rusiei"
nu seim la cât ee urcă întrega productivitate a nostră, n’avem o clasificare justă a vinarilor. Numai aproximativ se p<5te
_______;	_ _______________ ______ stabili că terenurile aflate snb vil suut de
vederi ating interesele fiului meu. culare la crearea acestui institut. Suma.25 miî deseatine cel puţin. Productivitatea
mediă a uueî deseatine asemenea se păte considera de 300 vedre. După notiţele culese de d. Nerucieff de la ţerauiî satului Şireţii, anul trecut, un singur pogon (400 butuc’) a dat 400 vedre, şt fiind-că pe o deseatinâ se afli cel puţin 1000 de butuci şi, prin urmare produsul nu este de 300 vedre ci 600 vedre. Pe baza acestor cifre se pbte stabili că Basarabia produce anual în termen mediu eel puţin 7,500.000 vedre vin. Natural că acestă colosală produe-ţiune este o adeverată avuţie pentru noi. Sub imprejurările defavorabile vinicultoreî, mulţumită unei culturi raţionale, vinul la noi se vinde cu 15 capeicî vadra şi nu se vinde, mulţumită lipsei de căi de comuni caţii bun?, decât jumătatea recoltei.
După opinia d-luT Nerucieff, este indie pensabil pentru ridicarea vinioultureî ur-mătârele lucruri: a) trebnie3ee făcut un studii! serios asupra viilor pentru a putea dresa o statistică seridsă ; b) trebue înfiinţat postul unul inspeotor de vinicultură, biuroul căruia s8 devie centrul unde sS se acumuleze materialul privitor la vioicultu ră.
Şi dnpâ câu v6d, ele sunt favorabile strâQsă până acum din subscripţiunea pu-desvoltâril şi dăinuirii guvernului biică se urc5 la 600i000 fr. princiar al Bulgariei. In locul eel
Dacele de Gotland, al douilea fiu al regelui Suediei, va face o căletoriâ Iu Londra, peste puţin timp. Nu se scie îucă scopul acestei călătorii.
X
Noul guvernator al Senegalului, d. Ge-nouille, a sosit la Marsilia, venind din Aşa cum" stat! lucrurile astâ-ijl, nu Paris şi doceadu-ue sS’ţî ocupe postul şefi.
puteai sg ne îndoim de adevărul cuvintelor de mal sus; şi ele însemnez! că mare schimbare s'a făcut în vederile Austro-Ungariel faţă cu chestiunea bulgară. Din duşmane la început, aceste vederi s’aă făcut prie-tendse şi pote că încă mai sunt susceptibile de schimbare : evoluţiune forte naturală, din momentul când Austro-Ungaria s’a convins că Bal-giria-unită nu pote s’o vatăme în nici un chip.
Noul gavernor e însoţit de d-nu Monttet, secretarul so.-ietâţii istorice din Paris.
' X
Societatea de Astronomia din Paris, or-ganiseză, încă după acnm, o excursiune în Rusia, îu scop d’a observa «elipsa totală de sire care va avea loc îu 19 August 1887. Sediul observaţiuuilor e la 60 kilometră nord-est de Moscva, in satul Dawldowo.
X
Direcţiunea teatrului regal de la Mon
Principele de Hessa a făcut şi naie diu Bruxelles, a dat faliment. Cine
La meetingul ce a avut loc la Her M&-jesty, marchisul Hartington a propus o resoluţiune, declarând ca desastrăse pentru interesele ambelor ţări orî-ae propunere tinejend a slăbi unirea legislativă între Marea Britani» şi Irlanda.
Oratorul a arătat că politica guvernului n'a fost supusă apnciereî alegate ilor şi prin urmare n’a primit nici o saacţiuae de la ţară. Parlamentul actual, vorbind consthuţiouaimeute, nu e competent de a sa pronunţa asupra unei chestiuni aşa de importantă, a cărei privire ar schimba cu totul rel&ţiunile între cele doue insule, care tormâză regatul Briianieî. Marchisul de HartiDgton e convins tot odătâ, câ prunul ministru a presentat planul sfii, fiiud sigur că va da Irlandei o concesiune raţională, «Efi nu contest, ijisa oratorul, că daca noi vom acorda Irlandei tot ce ea cere, adică independenţa complectă, doi nu vom suferi o mare schimbare, un.s nu vom perde intr’un mod simţibil puterea nistră materială; însă nimeni nu ne sileşte să mergem pe acâstă cale. Din partea mea, efi n’arn de fă rut nici o propunere contrară, însă achita nu e un motiv ca noi se ne dăm cu ochii închişi unei politici, căreia nu i se opune un alt plau.»
Kitărîrea luată, fiind susţinută de Ry-hnds şi contele de Filie, a fost primita de toţi.
Marchisul Salisbury, propuse o a dota hotărîre, adecă se se facă o pe iţiune în care se se reproducă IntarLe» luata, se fie iscălită de preşedintele meetinguloî şi acea petiţiuue se fie adresată celor doue Camere. El Lsperă că resultatul acestor desbaterl va convinge pe poporul britauie că nu e nici un termen intermediar intre guvernamental „de la Westminster şi cel de la Dublin.
Goschen susţine hotărîrea luaiă El ijice că trebue să dăm dreptate celor cari afi încrederea în puterea Angliei. Aei nu o vorba de o chestiune de partid, peutru cl noî putem se ne sprijinim pe patrio-t smul tuturor fracţiunilor poporului.
D. Piunkett, susţine şi el hetărirea luată, afirmând că el reorasiată în a sea a-dunare o jumătate milion a membrilor bi-sericei irlandeze, atât p resboteriani cât şi protestanţi şi că toţi sunt hotărâţi a menţine integritatea imperiului. Hotărîrea a fost primită cu unanimitate.
-----------003800---------------
Katkoff şi cestiuaea bulgari
Intr’un articol iuteresaut apărut îu 4ia" rul Wjedomosti din Moscova privitor la enuuciaţiunea lui Katkoff, cetim urrnă-torele :
Resultatal couferinţeî este că prineipeleA-lecsandru a obţinut totul ce a vrut şi că protocolul din Constantinopol e pentru densa un triumf. Şi acuma uuii voiesc se presinte acest
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 10 APRILE 1886
act ca o victorie a Rusiei, ca un act important de snpauere la aspiratiunile acesteea, şi ei dio că în caşul de faţă nu remâue altceva Rusiei decât se mulţumescă amicilor «el pentru serviciul prietenesc ce-i s’a făcut şi se ’şî arate recunoscinţa «ea.
Intr’adev^r ce mai biruinţă ! Europa de dragoste către Rusia, a sancţionat o acţiune, care era îndreptată pe faţă contra Rusiei, o ope ă de trădare contra aoesteea şi contra acelei ţgri care a fost liberată prin 'vărsarea sângelui rusesc. S’a făcut Rusiei un serviciO printr’aceea că faptul cel msl duşman şi mal îudrăsneţ, care s’a seve/şit vr’o dată în Orient, a fost legit: mut 1 Suntem trataţi ca un băieţel nemulţumit. In loc de un fel de cuvinte, a'ad pus în protocol cuvinte şi fraze cu totul opuse, cuvinte cari transform Bulgaria în-tr’nn locaş Battenbergez şi se mai crede că Rusia va fi pe deplin mulţumită şi recu-noscetdro pentru acâsta.
Ceea ce este da regretat este numai că pe de o parte noi singur am dat prilej pen tru o atare resolvire a cestiun'el. Noi tot nu ne putem libera de cultul ce avem pentru concertul europen, al cărui prim tămăietor era principele Gorciacow; după usnl introdus de el, interesele nbstre cele mal vi tale să reguleză de către concertul europăn. Credem că Raeia va apăra mal mult demnitatea şi vscja sea prin străinătate, decă nu va lua în gemă pe acel nenorocit concert. Cât de dese ori ne am convins cât de păgubitdră şi mincindsă a acea metodă pentru soluţiunea ehestiunelor nostre internaţionale! Numai priu pasiunea repo-satulul cancelar pentru «acţiunea europănă» am fost traşi în resboî pas cu pas, un resbol care nu era da loc înscris în planul nostru şi care s’a sfârşit cu o înjosire a Rusiei dinaintea «areopagului europen.»
Cum ar fi lacrat Euglitera în locul nostru când un ast-fel de Battenberg s’ar fi resculat contra ei? Ea nu s'ar fi adresat către Europa şi n’ar fi scris protocdle. Ar fi trimis o escadră în apropierea Darda-netelor şi ar fi provocat torta ca sg ocupe Bumelia şi principele Battenberg de mult n’ar fi fost nici în Bumelia, nici în Bulgaria. Decă Engliterâ ar fi stat la îudo.ală pentru a lucra din propria iniţiativă, atunci ar fi îngrijit desigur de un aliat. Numai noi ne adresăm tot-d’auna către concertul european. Prin acăsta nu voim însă a spune ca Rusia să imite tct-d’auna esem-plul Englitereî şi al Austru Ungariei. întocmai ca şi dmeniî, fie-care rJt„re ’şî are temperamentul şefi propriii. Din nefericire noi am conclus asfr-fel afacerile nOstre cu Bulgaria încât o catastrofă, după cum ne-a venit pe cap, era inevitabilă.
Se p6te că catastrofa a venit tocmai într’un n oraent, care nu era priincios pentru o acţiune. Pentru acest cas ne permitem a afirma, că ar fi fost mai demn şi mai avantagios, ca să ne mărginim la un protest şi sâ ne reservăm libertatea de acţiune. O ast-fel de atitudine ar ii tăcut o impresiune mult mal bună asupra tuturor partidelor, decât tocmela pentru redactarea cutărui se'fi catarul articol dio protocol, prin care la urma urmelor tot se sano-ţioneză o tâlhărie, o îuşelătorie şi o trădare. Deca Rusia ar fi declarat că este pentru unirea Rumelieî cu Bulgaria, der 6 contra unireî sub principele Battenberg, atunci de signr că o ast-fel de declara-ţiune din partea unei puteri cum 6 Rusia, ar fi fost convingetdre; fără de aprobarea el, de sigur că o schimbare a tractatului din Berlin nu ar fi fost realisibilă.
De asemenea nu seim pentru ce bre Rusia, de consideraţiune pentru Europa, să ia parte la demonstraţiunea internaţională contra Greciei, care până acum nu sa făcut vinovată de nimica, şi nici că a violat vr’un tractat. Cu prinţul Alexandru însă, care a plămădit revoluţiunea, care a năvălit într’o provincie străină, arestând şi trimiţând aiurea pe guvernorul general, diplomaţia nbstrft face o grămadă de ceremoi e şi intră cu dânsu în^ negociări. In loc se-î se porunceîcă pur şi simplu ca se se întbrcă acasă, în loc ca se se res'abilescă statul quo, el este lăsat ca regent al Ru-
melieî. Şi Greciei care ridică pretenţiunile sdle, i se pune piedici cu cea mai mare energie.
Acum după ce protocolul o semnat şi comedia Battenbergiană resolvâtă, ascultaţi numai, ce concert de observări veninose şi batjocoritbre se afli în presa europeană, şi anume în cea berlineză, vie-neză şi pestană şi mai cu sfimă în fiarele oficiose ale acestor ţări. Linguşirile tărnâiă-tbre, cari ridicai! Rusia până în slava cerului, afi amuţit de o deta în presa vie-neză. O <ji după semnarea protocolului Risticî a fost iarăşi alungat şi în Filipopol unul din cei mal buni patrioţi şi prieten al Rusiei, d. Burmow, a fost bătut.
— In aceeaşi <Ji s’a celebrat asemeneA un Te Deum la biserica evangelică, unde se afia faţă un adjutant al M. S. Regelui.
Cu acestă ocasinne Auguştiî noştri Suverani afi primit nenumărate depeşî, atât din tbte unghiurile ţerel cât şi din străinătate.
tteprenori şi furnisorî ai curţei regale. O mulţime de creanţe expiră la 1 Mal şi nu se scie ce va face regele în acel moment.
Fie care se întrebă la ce sfârşit va ajunge acâstă afacere nenorocita. Detoriile monar-
fn capitală un mare numfir de persOne hulul 8Unţ mari. Ele se urcă până la 16 dile.
căturilor cânilor turbaţi; ea e bazată pe documente autentice.
In 1706 la St. Julien de-Ciory, afi fost muşcaţi de- lupi turbaţi 8 locuitori ; unul din ei muri îndată dupS muşcare ; ceî-alţl afi murit turbaţi după 17 Pană la 18
SCIRS Şl FAPTE
Copil viii, mâncat de câini. — Un fapt
nemal-pomemt s’a întâmplat în marginea j legitime’ total 35 (din cari 6 israeliţl) ; satului Creţeştî, din Ilfov, plasa Sabaru. căsătorii: 3; morţi: 36 (3 israeliţl) din Un câne, despre care se spune că a făcut'carţ 8 până la 1 an, 3 de la 1 la 5 ani,
s’att grăbit a esprima feliictările lor prin înscrieri la Palat.
— MM. LL. Regele şi Regina, în timpul septămânel mari şi a sântelor sărbători ale Pascelor, nu vor primi în audienţă.
&
Apele Dunărei, afi crescut cu 20 Ben-timetri în interval de trei (jile. Cota lor d’asupra etiagiulul este astă-ijî de 3 m. 44.
O
Mişcarea populaţiunii oraşului Galaţi de la 30 Marte până la 5 Aprile : năsenţî: 26 băieţi legitimi şi 1 nelegitim, 8 fete
mal multe grave răutăţi cu dinţii săi, a luat pe un copil de 5 ani, ce se juca pe bătătură, drept cine scie ce, şi a ’nceput se ’î smulgă şi seT mănânce din carnea braţelor şi a piciorelor. Când lumea atrasă de strigătul copilului a sărit sâ ’1 scape, deja cărnurile îi erafi rupte şi bsele ii se vedeafi. Erî, copilul se afla într’o stare desperată. Autorităţile locale anchetez faptul.
7 de la 20 la 30 ani, 4 de la 30 la 40 ani, 10 de la 40 la 60 auî, 3 de la 60 la 80 ani, 1 peste 80 ani.
&
Operaţiunile cerealelor portului Brăila — Grâu, 1,550 hect., 57 şi jura. libr., 11.75 lei, caic. —Fo-rumb, 1,390 hect., 58 şi jura. lbr.. 7.50 Iei, ra.— Porumb, 3,850 hect., 57 şi jum. lbr.,7.05 lei, caic, —Porumb, 3 000 hoot., 57 lbr., 7 lei, şlep. Po-
milibne mărci. Rudele regelui refuza a interveni, t6te combiuaţiunile făcuse n’aii dat
La Bar-sur-Ornain, 19 persbne, câutari-sate cu amoniac dupe muşcătură, afi murit
nici un resultat favorabil. Ministerul a fă- tbte dupe 60 dile. Acest fapt a fost rapor-
rumb, 500 hect., 57 şi jum lbr., 6.70 lei, ma; Serbarea de la 8 Aprile.—Marţi 8 A- Orz, i,40i) hect, 42 şi jum. lbr., 5.56 lei, caic.—
prile, aniversarea nascerel M. S. Regelui şi a plebiscitului, s’a oficiat, Ia orele 11 dimineţa. în sânta biserică a Mitropoliei, de către P. S. S. Inocentiu, vicarul sântei Mitropolii, încongiurat de înaltul cler, un Te-Deum la care afi asistat d-nii miniştri, d. preşedinte al Adunăreî deputaţilor, d.
N. Creţulescu, ministrul ţerel la St. Pe-tersburg, mal mulţi d ni senatori şi deputaţi, Casa civilă şi militară a M. S. Regelui, înalţii funcţionari ai Statului, d-nil oficeri generali şi superiori (fin garnisbnă şi diferite notabilităţi.
M M. L L Regele şi Regiua afi primit apoi la Palat pe -onsiliul de miniştri, cate a exprimat feh .ărila sele prin urmată-rele cuvinte :
Sire,
Romănia este fericită de a putea celebra astăzi a iloua-ţiecea aniversară a alegere! MaiestăţeT Vbstre.
ţ)iua de 8 Aprile este îndoit scumpa ini-
me:i tuturor Românilor, căci ea este şi D. Aler Brătescu, se numesco, la casieria ju-•jiua nasee ii Majestăţeî Vbstre, şi ne a- Jeţului Constanţa, în funcţiunea da verificator rată că atunci când poporul român V'a,'clasa IT.
încredinţat destinele sele, Alesul nar unei D. Hriatodor Bădulescu, este numit în func* era tot-d’o dată şi chematul lui Dumnejefi. ţiunea de revisor în serviciul de intreposite.
R mâni vor saluta der pururea cu bu- Sunt numiţi; curie şi iubire acesta dată, căci este data D. G. Sburlea, poliţaiu al oraşului Focşani din însemnată de înseşi Provedinţa pentru ri- judeţul Putna.
dic&rea şi reconstituirea Statului român. | Al. Ath. Balaş, director al poliţia! oraşului Doue JecI de ani de domnie înţeieptă, Constanţa.
•	____xJxi;___	y i	^
Meiu, 2,600 hect, 57 lbr., 5.50 lei, şlep. — Meiu, 1,100 hect., 57 lbr., 5,57 lei. caic.)— Meiu, 1,480 hect, 57 şi un sfert lbr., 5,60 ol, caic.
&
Doui Sergenţi.—Miercuri, 16 Aprile, se va da la teatrul Dacia, pentru a 32 oră piesa Doui sergenţi, în beneficiul domnului Guşti. D-na Ana Manolescu va juca rolul Sofiei, d Gr. Manolesou al lui Guillaume sergentul Se cunosce succesul acestei piesa, consacrat prin cele 31 de representaţiunl pe micuţa scenă a teatrului Dacia.
Admiratorii talentului d-luî Manolescu nu vor lipsi se-şî dea întâlnire la acestă representaţiune.
Teatrul naţional. — Sâmbătă, 19 Aprile, în beneficiul d-neî Ana Manolescu : Bgsvan şi Vidra, poemă dramatică de domnul Hăjdefi.
Cine nu se va duce s’aplaude pe talen-tosa şi simpatica benificientă ?
---«mMM-P, »f-----
ACTE OFICIALE
blândă şi prevădâtdre, doue-ijecî de ani de muncă continuă şi neobosită pentru
Sunt transferaţi ;
l). Avram Agamalof, actual comisar al oraşului
realisarea programului naţional, n’afi fâ- Sulina> in aceea31 calitîlte la oraşul Babadag. cut, Sire, de cât se întărescă în naţiune D M' Buouroanu fost Politaia Ia oraşul Chilia, si mai mult acâstă credinţă şi s’o facă se în funcFunea de comisar al oraşului Sulina. vadă în diua de 8 Aprile un semn al D' Atanasie Dimitriu> fost ajutor-translator la mărireî şi'întărirel Patriei.	administraţia plâşel Măcm, în funcţiunea de co-
Yo! aţi redat ţârei vechia-1 independinţa misar aI 0ra5ului şi, refăcând din oţei corona străbună, aţi
Bogel$ Bav«rio‘- şi Qreditoriî soi
întemeiat regalitatea.
Starea financiară a regelui Ludovic II, care de mult timp e objectul a o mulţime
eâ
Aţi tăcut ceva mal mult, Sire; aţi îndeplinit tote acesta aspiraţiunl ale Românilor, Întemeindu-Ve pe libertate şi pe iubirea poporului Vostru.
Sâ trăiţi dar, Sire ! Se trăiască M. S. ,	, .	.	.	,
Regina ! Sg Ve dăruiască Dumnetfefi viaţă de comentarii, ameninţa a ajunge la o cris
îndelungă pentru ca se Ye bucuraţi de Srava* Irobuie să se întemple o catastrofa, rddeh- tutulor silinţelor Vostre, şi se pre-, Tote încercările făcute pentru a face un sidaţl până în sfirşit la împlinirea desti-. împrumut în numele (essurului regal, au
nelor ce Ve sunt încredinţate	. lfost zadarnice. Creditorii s’afi hotărît să
in urma, Maiestăţile lor afi mal primit
felicitările d-lor generali aflaţi în Capi- na	a«toPte i51 slt faca P:ang6re la tn~
tală, precum şi acelea ale Casei Lor ci- bunalul competent. Chiar acuma, regele e vile şi militare.	! chemat înaintea justiţiei de mal mulţi an-
cut o ultimă demarşă pe lăngă rege: era vorba de a îndupleca pe rege să renunţe la casa sea şi să locuiască în palatul regal diu Miinich. Se pare însă că acestă de marşă n’a avut nici un resultat; circulă sgomotul, că abdicarea regelui e iminenta. Dupe altă versiune se va da ca pretext că regele e bolnav, spre a evita abdicarea şi ee va institui o regenţă. In acel cas-se va constitui un consilifi de regenţă, al cărui preşedinte de drept e moştenitorul tronului; în consilifi face parte miniştrii şi mal mulţi funcţionari înalţi al statului.
Fiind că regele n’are moştenitor direct la tron; d> aceea roda de sînge cea mai d’aprope are drept la preşedenţia consiliului de regenţă, adică prinţul Luitpold, unchiul regelui.
Prinţul Luitpold e betrân deja El trece ca clerical şi decă va veni ca preşedinte al consiliului de regenţă, atunci va lua de preşedinte al consilinlui de miniştri pc d. de Frankenstein. Acestă venire a lui Fran-kenstein la putere va li semnalul unei violente reacţiunî clericale.
PASTETO SI TtTRBABSA
Dilele trecute s’a ţinut şedinţă la Academia de sciinţe, iu care a vorbit Pasteur asupra turbării şi profilaxiei el:
Doctorul Grancher, care practica inocu-laţiunile în laboratorul Pasteur, la intrarea în sală, a fost invitat de preşedinte se ia loc în emiciclu lingă masă, unde Pasteur trebuia sg citeăcă memoriul.
Pasteur luând cuvântul, aminti că la 1 Marte, numerul pacienţilor era de 350 ; la 12 Aprile, di în care se făcea darea de sâmă, erau 726.
După naţionalităţi, numerul pacienţilor se împarte ast-fel :
Din Franţa 505 ; Algeria 40 ; Rusia 65; Anglia 25; Italia 24; Austro-Ungaria 13; Belgia 10; America de Nord 9; Finlanda 6 ; Germania 5 ; Portugalia 5 ; Spania 4; Grecia 3; Elveţia 1; Brasilia 1.
Acest numgr de pacienţi e împărţit In donâ: o parte coprinde personele muşcate de cânî turbaţi, alta pe cele muşcate de lupi. In parte întâia sunt 638; în a doua 38 pacieuţl.
Pacienţii înscrişi în tabloul Intel merg fdrte bine ; tratamentul n’a avut nici un resultat, numai asupra unei persdue care a
tat academiei de sciinţe din Paris.
La Darbois, un cioban muşcat de un lup turbat, muri dupâ trei deci şr doue de
La Aveyron, trei persdne muşcate de o lupdică turbată, muriră dupg 23, 25 şi 28 de ^ile.
In 1872, muriră 4 persdne muşcate de lupi turbaţi.
La 11 Mal 1811, maî multe persoue şi dobitdee fură muşcate de lupi, tdte muriri; dupe 20 (Jile.
Din aceste date, Pasteur conchide că în cazurile muşcăturilor do lupi turbaţi se numeră nouăzeci şi doue cazuri de morte.
Dacă s’ar aplica acestă regală şi la cel 12 ruşi muşcaţi de lupi turbaţi, atunci ar fi trebuit se mdră nu 3 ci 13 şefi chiar 16. Prin urmare tratamentul şefi e eficace în cele mai multe cazuri.
Iu Rusia e crediuţa populară bazată pe o mulţime de fapte: că ori ce personă muşcată de lup turbat, măre.
Pasteur ajunge la concluzinnile urrnă-tore :
1)	Când e vorba de muşcătură de lup, durată inculaţiunil e forte scurtă.
2)	In cazurile muşcăturei de lup, mortalitatea este mal mare ca îu muşcăturele de câne.
Aceda se esplică priu aceea că lupul atacă maî ales faţă, din acestă resultă gravitatea muşcăturelor.
Cât despre miros, puterea lut e acea Ia câne ca şi la lup. Efeetele muşcăreî deferă şi nu se agraveză decât prin profunditatea, îumărul şi posiţiunea muşcăturilor.
Când e vorba de muşcăturile de lup, trebue de făcut o modificare In tratament.
Virulenţa in oulaţiunilor trebue gradată mal repede şi se jse începâ tratamentul mal repede fără a perde timp.
Dacă ruş i ^muşcaţi de lupi turbaţi ar li venit mal repede la Paris, atancl efectele inoculaţiuuel ar fi fost mai fericite.
——    —   ^
ORO
r~
IOA
Intoleranţii
In multe rindurî şi în multe feluri s’au ocupat, mai tdte diarele din ţâră, de ce3-tiunea israelită. S’afi făcut destu'e comentarii şi s’a stabilit în de ajuns opinia ce trebue s’o avem de dânşii. Cu t6te acestea se găsesc încă mulţi optimişti, cari de câte ori aud da cele ce se spun îu contul venit prea târziii la Pasteur, perioda de; ovreilor, le iau drept calomnii inventata
de cei ce le scriu, în avîntnl lor de apărători al românismului.
inculaţiune a ajuns la limită. Mal mult de jumătate din pacienţii din întâia parte, afi trecut faza critică; cu t6te acestea trebuie aşteptat încă puţin timp.
Din cei 38 ruşi muşcaţi de lupi turbaţi, trei afi murit presentând simptomele turbă-reî; înainte însă de a şe pronunţa asupra s6rtei lor, trebuia să maî aştepte.
E mare diferenţă între muşcătura cânelui turbat şi a lupului, de aceia efectele îu cel din urmă cas sunt mult mai teribile.
Pasteur face o statistică asupra muş-
FOIŢA ţ)IARULUI „TELEGRAFUL*
Mi-am propus şi efi s’ating o chestiune care în aparenţă n’ar avea nici o importanţă, însă căreia de i s’ar cerceta fundul cu seriositate, s’ar constata ca merită se ne ocupăm de dânsa. Şi pentru ca optimiştii de care am pomenit sg nu maî aibă dreptul să se îndoiască; voi întări spusele mele prin citări de fapte petrecute.
Chestia de care vrefi să vorbesc iat’o : Aprope flilnic sg înregistrând prin diare câte o fugă a vre-unel fiice de ovrevil cu câte un creştin. De sigur că mare parte dintr'ensele o fac din uşurinţă, dâr bre acesta se fie singura cauză care ie decide
(31)
Â. SCHOLL
XXVI
O întâmplare pe drumul de fer
Se audea un sgomot îndepărtat, după câte-va momente trenul se opri înaintea staţiei.
Monseniorele sună clopotul pentru a ordona plecarea.
—- Ei ! strigă şeful trenului.
—	Ce e ?
—	Sunteţi nouă acolo ?
—	Pentru ce aceasta?
—	Unde e sub-şeful ?
—	Eu ’l înlocuesc.
—	De când ?
—	De azi dimineaţă.
—	E în congedifi ?
—	De cinci-spre-zece zile.
—	Cum ? suni de plecare, fără a luă în semă acceleratul din Paris.
—	Acceleratul pentru Rambouillet ?
—	Da.
—	’L vei întâlni în gară la Versailles.
—	Ce e de schimbat ?
Monseniorele şueră şi trenul plecă.
Pe când Luisa dormea în vagon, I6n o privea ou dragoste.
Surypgre lasă se’I cază o lacrămă.
—	Ai o soră? îl întrebă Ion.
—	Nu, dar am o fată, pentru mine e tot una.
Surypere privea ou plăcere la ex-pădurar.
—	Nu me-al recunoscut ? îl întreba el.
—	Pe tine? unde te-am vejut ?
—	Te-am vgjut pentru prima dră la contele de Navaran... aşi muri pentru tine când vei voi.
—	E curios, murmură Ion, mi se pare,, in adev§r....
—	Aţi călătorit pe mare? întrebă Surypere.
—	Timp de opt ani.
—	Şi nu ve aduceţi aminte, unde me-aţi vedut ?
—	Nu.
—	La Caiena.
—	La Caiena 1 strigă Ion Deslions.
Surypbre nu mai putea respunde.
Se auji o şuerătură grozavă, şi în acelaşi timp o lovitură îngrozitbre. Vagbnele erafi unele peste altele ; nu mal era de cât o grămadă de scânduri, bucăţi de r6-te, drugi de fer suciţi etc...
In tbte părţile se auzeafi strigăte şi suspine.
Aburul eşia din căldarea crăpată... maşinistul şi fochistul zăceau jos ..
La câţî-va paşi un picior, un braţ se mişcafi încă...
Un cap, se restogVe i la vale ca o ghiulea.
Cel ce scăpară cu viaţă din această în. tâoiplare nenorocită eşiră unul câte unul din acea grămadă de sfărăraătnn şi începură a curaţi drumul.
Câţî-va plecară la staţia cea mal apropiată şi cerură ajutor.
Ion redică pe Luisa, oare avea o mică rană la frunte.
Biata fată it suridea...
—	E rănită? întrebă Surypere
—	Nu e numica, zise Ion, dar tu...
—	Eu sunt stălcit rgfi.
—	In adevăr, aşa e.
Ion luă o basma şi legă mâna lui Su ripere.
Ştirea despre această îutâmplare nenorocită se respândi pe totă linia; Baro nul de Romeney care aştepta pe Ion la Houdan cu trăsura, plecă îndată la locul unde se întâmplase accidentul.
Idn puse pe Luisa şi jăarypere în tresară, el se aşeză lângă ungur :
—	E lovitura monseniorului, z’se, el. Trebue se sfârşim cu aceşti omeni... înainte de tbte trebue se găsim copilul Luisel, aşa ca se nu scăpăm din nici o parte e inamicii noştri.
O oră după aceasta, trăsură ajunse la proprietatea cumpărată d; Lordul Trelau-ney de la d-1 de Viilepont. £
Ion se desbrăcă de costumul de pădurar şi ca stăpân şi senior intra în acea casă unde Raoul era stăpân mal înainte.
In camera unde şedea Luisa, ferestrele afi fos astupate, această p*e,>anţiune ei a zadarnică pentru că Luisa se liniştise.
Pe drum ea se schimbase, părea oă re-cunoşte arborii, şi când străsura so cpri înaintea căsuţei Luisa des' h'ge ochii şi voi se sară din trăsură.
Ion o reţinu, şi el asemenea recunoştea acoperişul roşiii, sub caro ’şî petrecuse tinereţea.
Un doctor din Haudan «işeclă braţul lui Surypere şi’î ordonă să stea câte-va zile in pat.
Sâra, Trelauney intră îu camera servitorului şefi şi o aşejă lâugă pat.
— Acuma sg’ml mărturiseşti totul, zise el. Te am întâlnit la Caiena, după cum spui tu. Cunosc devotamentul teu, spune’mi viaţa ta... voi să-o cunosc.
Sur}pere se sculă în fata aceluia, căruia îi spunea viaţa sa, — şi începu.
XXVII
iBtoria unul lucrător
Câud am intrat în lame, nimeni nu credea că eu voi duce maî târziu o viaţă plină de aventuri.
Mu me numesc Surypere. — Ci Petru Brunier, sunt născut la Chartres, un orăşel liniştii,, care n’a făcut nici o dată să
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 10 APRILE 1886
3
sS-şi calce în piciore onorea, şi se-şi compromită prestigiul în faţa societăţii ? Neapărat că w. Este desperarea la care le împinge despotismul părinţi'or. Este imposibilitatea de a tace alt-fel. Este că aceşti dmenî cari strigă intr’una că nu li se a-cordă drepturi; ev, cari câud interesul le coflaancU, se silesc s8 dovedescă, că sunt români prin sentimente, preferă s8 şî vâijă fetele mârte... seif să se tlrască în murdăria prostituţiei, decât să f ă soţii ale românilor.
Prin acesta nu voeso a pleda pentru căsătoriile mixte; nici nu-mi roi insuşi absurditatea s8 susţiu că prin contractări de asemeni casatorii s’ar îulătura pericolul. Ţid înse se dovedesc prin fapte, cât de neimpăcatâ ura nutresc ovreii în contra ndstră; cât de ostili sunt ideel de a se alia ca românii,., el, cari după cum am <\ mai spus, umblă cu limba scosâ după drepturi românesc!, şi câte mârşăvii sunt în stare se cpmita, spre a înlătura aceste alianţe,
Afî putea se adaog multe în acăstă pri-" nţâ, înse mii depărtez de cestiune şi nu voesc se abuzez de indulgenţa ce mi se acordă. 1) Diceam că voi dovedi prin fapte spusele mele; 2) ele sunt aşa de numerose, şi fie care dintr’lnseie ne-ar arăta atâtea infamii comise de ovrei chiar In contra propriilor lor copii, în cât ar merita se fie t6te date la lumină; der fiiud-eâ o lucrare de asemenea natură necesiteză multă răbdare, multă cercetare, m§ voi mărgini â relata vre o câte-va mai recente :
—	Vara trecuta o fată, E......... C.....
din P.... voia să se însoţescă cu un tîner
român, face cunoscut dorinţa sea părinţilor, el se opun cu înverşunare; atunci, biata fată, nevoind a deveni întreţinuta a-ceiuî tenăr, negăsind nici un mijloc de înduioşare în faţa neînduplecaţilor el părinţi, ia estrema hotârîre d’a se sinucide. Când procurorul s’a transportat la faţa locului, găsesce în bosunarul el o serisore în care intre altele dicea; «Părinţii mei, voi mi-aţî dat viaţa, şi tot voi mi-aţi iuat’o, prin fanatismul vostru... răpiudu-me iubitului iui-meî mele, sub cuvent că e român... Pentru nesimţirea ce-aţi arătat ia irite lacrimele şi rugămiuteîe mele, ve daă acum ca răsplata cadavral meu.. etc..» Faptul vor-besce de sine, şi nu mal e nevoie de comentarii.
—	Altul: In Septembe trecut o fată (al
cărei nume ’mî scăpă) care locuia pe strada C......... in Capitală, tot ast-fel era
înamorată de un Ge-mau. VeijLend că e cu neputinţă să-şi ajungă scopul, dape ce a întrebuinţat tote mijloeele posibile, într’o <ji pe când părinţii ei lipsdfi de acasă, beu chibrituri disolvate în spirt ; ast-fel că, la întorcerea lor, au gâsit’o întinsă mdrtă. Mama era disperată, tatăl asemenea; înse ei s’au consolat eu ideia că şi-a ii scăpat nemul de o ruşine !!!,...
—	Altul: Tot pe la începutul tdmnei, cam pe la jumătate luueî lui Ootombre, fiica unnl om de afaceri din Capua ă, fuge cu un tener român; fapt despre care s'a vorbit în mai tete gazetele! Acesta d-ră, este destul de instruită ca se potă mesura gravitatea pasului ce-1 întreprindea; pe de altă parte corespondenţa care s’a urmat între densa şi acel tener, dovedesce în de ajuns că n’a fost scdsă din minţi, că densa cin ar â chibzuit se facă acest pas ; că prefera s3 fie renegată de părinţii el şi se se arunce îu voia sbrtel, de cât se cousimţă a împărtăşi iubirea într’un mod ruşinos, pe ascunse, stând în casa păriutescă; şi că s’a hotărit se facă acesta tiind-că scia că alt mijloc nu există de a darîma superstiţiile tatălui seîî; natural, îşi închipuia că ast-fel va putea în fine se nimi-cescă ori ce obstacol s’ar opune scopului ei, de a se insoţi cu un creştin. Ei -bine, cu tbte acestea, mijloeele, pe caro le-a întrebuinţat părintele seă de a o aduce Înapoi, şi a impe’dica aSverş.rea acestei însoţiri pe cale legală, fără se mai ţie cont nici de simţimeDte, nici de principiile de onestitate ale tinerei fete, sunt atât de revoltă-tbre, în cât nu mă pot opri de a spune aci că, dupe ce a exilat’o din Bucurescî,
pentru vre-o câte-va luni, aflând că dânsa încă nu înceteză corespondenţa ca tânărul în cestiune, corespondenţa îu care se plânge că e marlirisată, etc. S'afl hotârît s’o trimită în străinătate, p6te ca se fie a tuturora numai şi numai nevasta unul român să nu fie.
Nu voesc a merge mai departe, căcî’ml înehipuesc că faptele cotite întăresc în destul spusele mele.
Vasal.
----------/Esnşnp-----1------
îatî’splfcrî din capitală
Educaţiune militar cucă. — Comandantul pieţei, d. colonel Bndişteann, a fost ieri sezisat de o plângere a unei tinere domne, de bună condiţiune, care reclama că fiind chiriaşă a d-lul sublocotenent din intendenţă N... R... din strada Sfinţilor, împreună cu sora şi cu mama d-seie, a fost atacat <]iaa, de d. sublocotenent, de soţia d-sele şi de vÎ9tavoiul d-lor, şi bătută aşa că pdrtă lesiunl grave pe corp. Frumdse fapte, ce e drept; der suntem siguri că d. colonel Bud . teanu nu le va lăsa să trecă nepedepsite j şi de aceea nu <jicem uimic pentru astăzi. Vom reveni, decâ va mai fi necesar.
—----s	----
DIVERSE
Morte grabnică.—Un ca» de morte subită s’a întâmplat in cancelaria comisariatului despărţirel I din oraşul Iaşi.
Un individ evreii anume Cari Lisser, croitor de profesie, se stabilise de verî-o 3 luni în acea despărţire, unde practica medicina, preparându-’şt singur medicamente.
In 4*ua de 3 Aprile curent, fiind adus la acea comisie, spre a fi dat în judecata, pe la orele 3 din ndpto s’a găsit mort, stând pe un scaun cu manile în bosunare, în posiţia ce ’şî-o luase de cu sâră.
La perebisiţia ca s’a făcut asupra ’î şi la domicilii), s’a găsit un nurner de şipuri şi borcane cu medicamente. La interogatoriul ce i se luase mai înainte, el declarase că este de fel din Berlin, der că nu posedă nici un act de legitimaţiuue. Imediat s’a vestit d. prim-proenror, care a dispus transferarea cadavrului la odaia mortuară a spitalului S-tu Spiridon, uude s’a constatat că mdrtea l-a provenit din otrăvire. *
Piarul francez Figaro, anunţă că principele Napoleon, a părăsit Italia (Monca-lieri) şi adâogă, un mie detalia destul de curios :
„In tie-care diminăţă principele Napoleon citea, zice diarut francez, Figaro, le XIX e Siecle, L'Antonie, la llepubhque frangaise şi L'Intransigeant, gazete pe care le cumpăra el singur.“
X!
Uu nenorocit alienat, numit Andraş Mentei, a voit să se arunce îu Dunăre, scrie ijiarul Galaţi Din fericire însă a fost prins chiar îu momentul când era aprope să sară n apă.
Acest nenorocit, însoţit do un păzitor, sosise Iu oraş cu vaporul Lloyd, venind dm Constantinopole spre a se duce la familia sa în Viena.
*
iirumndle (le fer în India.—După statistica generala a direcţiune! generate a drumurilor de fer, India avea la 31 Marte 85, 12,004 mile drum de ier şi 3655 mile în construcţie. In cursul anului 85 s'a terminat 1218 mile. Din numărul total de 12,004 mile ; 4434 mile aparţin statului6906 Companiilor şi 664 statelor indigene. R ţeaua indiauă a costat 156 milidae livre sterlinge, venitul anual abia a ajuns la 5 ia suta pe an.
*
înecat — Ia diua de 4 Aprile curen t.
8’a găsit pe malul rîuluî Pntna, din jud. Putna, cadavrul unui călugăr necunoscut. Din cercetările făcute a resultat că mdrtea numitului 'i-a provenit din înecăciune. Ancheta continuă.
*
înecat —In <jiua de 1 Aprile curent, pe la ora 1 p. m. locuitorul Ioan Enăchescu din comuna Brăeşcî, judeţul Dorohoia, se întorcea de Jla m<5ră cu căruţa cu 2 cal; ajungând Ia iazul de la Românescu, după ce a adăpat caiî, a intrat cu totul în iaz; numitul locuitor scoborîndu-se din căruţă s’a înecat, iar caii ah eşit din iaz.
*
Ars.—Săteauul Ivan Neaga din comuna Păţesc!, judeţul Putna, adormind cu ţigara aprinsă, 'l-a luat foc hainele. Turmentat fiiud de beutnrî spirtuose, el n’a simţit îndată focul, ast-fel că pâne a dona di el a murit din arsurile suferite în cele mal cumplite dureri.
ULTIME SOIRI
Viena, 20 Aprile.
D-nil Ferikyde şi Ghika ah avut ieri o conferinţă cu contele Kalnoky şi cu d. de Szogyenyi. El aii fost primiţi astă-<JÎ în audienţă privat* de către împărat. După ameaijă, negocîările formale pentru încheierea unul noQ tratat de comerţu vor începe la ministerul afacerilor streine sub preşedinţa d-luî de Szogyenyi.
La aceste negociărî vor asista din partea Ungariei': Secretarul de stat d. de Mat-lekovicî şi cousiliarnl MihailovicI; din partea Austriei: baronul de Kalchberg şi secretarul ministerial d. Strybal. Ministerial afacerilor streine a delegat pe baronul de Biegeleben.
Paris, 20 Aprile.
Camera deputaţilor. D. Frederic Passy cerând un arbitragitl îu cestiunea Greciei,
I spune că principiul de arbitragifi trebuie | să fie acela al îumiî civilisate.
D. de Freycinet respunde că e de acord cu d. Passy în privinţa acestui principia, dar că în cestiunea grecescă,jj iniţiativa Francieî e imposibilă, căci există pentru afacerile din Orient un arbitru cu totul desemuat; concertul european. Preşedintele consiliului adaogă că arbitragiui reclamat există în adever pentru puterile ce silesc a regula cestiunea într'un mod amical şi că Francia lucrează neenrmat în sensul pacific in vederea unei solnţiunî satisfăcetdre pentru toţi cei interesaţi, (âplause).
Paris, 20 Aprile.
Senatul a adoptat împrumutul, cu mici modificări.
Camera a adoptat în principiei proiectul unei exposiţiuni universale îu 1889
(Bavas)
Din ediţia de seră 7 ore ssâra
Viena, 20 Aprile.
Ieri sera s'a dat la contele Kalnoky uu banchet în ondrea d-lor Ferekyde şi Gbika Printre invitaţi se găsea contele Taafe şi d de Puswald, şef de secţiune la ministerul de comeroid, precum şi maî mulţi delegaţi austriacl şi linguri,
Viena, 20 Aprile.
Lumea politică este neliniştită.
E temere de o Încăierare între Turci şi grec! la graniţă.
Londra, 20 Aprile.
Morning Post spune că Francia şi Rusia aîî notificat hotărîrea lor de a se abţine de la orî-ce acţiune colectivă contra Greciei ; şi cele-l-alte puteri ar fi aprope bo-tărîte a bloca porturile Greciei dacă guvernul elen nu va ceda.
Belgrad, 20 Aprile.
Un ţarist slav a avut o întrevedere cu d. Franassovicî, care i-a declarat că Serbia e decisă a se ocupa numai cu afacerile sale interidre şi că va căuta sS întreţiră cu tote puterile fără escepţiune, rapdrte a-micale, fără a manifesta vre’o predelecţiune pentru ori-ce putere ar fi.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
8 Aprile 1886
Şedinţa se des b de la ora 1 şi jum., sub preşedinta d-lul general Lecca, fiind presenţî 110 deputaţi.
Dupe cetirea sumarului şi a comunicărilor, d. Oroveanu îşi desvoltă interpelarea asupra unei păsuiri ce ij'cea d-sea că se face anul arendaş din Râmnicul-Sărat.
U. ministru al domenielor dă esplicărl suficiente pentru Cameră.
Adunarea trage la sorţi o comisiune care se mergă a asista la ceremonia decisă aiji pentru marele cetăţen C. Â. Rosetti şi es d-nil Nicorescu, Paladi, Oroveanu, Jlie Protopopescu, Ciocazan şi Butculescn.
D. ministru al justiţiei depnne pe birou proiectul de lege pentru instituirea corni siuneî legislative votat de Senat. Dupe cererea d-lul ministru se voteză urgenţa.
Se voteză un credit de 100,000 iei pentru ambn’aaţele rurale.
S’a votat un credit de 350,000 lei pentru procurarea de obiectele necesare elevilor scdleî da poduri şi şosele.
Dupe o discuţiune personală între d-nil Epurcscu, Cogălniceanu şi Sefendacbe asupra uduI raport privitor la o transacţiune in Dobrogea, s§ reia In desbatere proiectul de lege pentru împrumutul construc-ţiunilor şcolare începută erî.
Dupâ ore-carî discuţiuul, legea se voteză în total.
La ora 5 camera continuă.
SENAT 8 Aprile 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub preşedinţa d lui D. Ghica.
Presenţî 82 d-nl senatori.
D. P S. Aurelian anunţă o interpelare d-luî ministru de finance asupra taxei de 5 bani ce se cere de ia fiarele române ce trec în imperiul vecin. D-sa întrebă dacă guvernul nu crede că ar fi bine a se cere o aceeaşi taxă de la fiarele ce vin d’acolo.
D. preşedinte supune la cunoscinţa Senatului că repausatul C. A. Roseti a lăsat in arma sea maî multe datorii, şi că dacă Senatul nu crede că ar fi bine a ruga pe onor. guvern ca se se ocupe cu achitarea acelor datorii căci familia sa nu este n stare a le plăti (aplause.)
D. V. Obedeanu spune ca se se rdge gu vernul se propaie un proiect ds lege pentru pluta datoriilor iui C. A. Roseti.
D. Al. Anghelescu, ministru de resbel, declară în numele guvernului că ia notă de cele espr.mate de preşedintele Senatului.
D, C Xanu, raportorul comitetului delegaţilor, citeşte raportul comitetului relativ la verificarea socotelelor cestureî Senatului pană la 1 Ianuare 1886.
D. preşedinte pune la vot couclusiunile raportului, care conchide a se descărca ces-tura Senatului, fiind găsite cheltuielile in tdtă regula.
Senatul aprobi.
D. C. Nanu citesce raportul prin care arată că a remas un escedent de 2000 lei şi se cere un credit de 6000 lei cu care să se acopere cheltuielile deja votate ce se vor face cu bnsturile.
D. preşedinte esplică că s’a votat de Senat facerea busturilor pentru a se aşeija în sala şedinţelor, plâtindu-se din esceden-tele ce va lăia bngetul şi pentru că capitolul cheltuielilor este numai de 8000 leî, nu se va acoperi uşor acele cheltuieli.
Biuroul a discutat aoâstâ cestie şi a o-pinat a se cere credit de la ministerul de finance şi să lase guvernulnl grija de a mandata aceşti bani.
Senatul aprobă propunerea biuroulul,
D. general Al. Anghslescu, ministru, de resbel, rogă pe Senat a lua în desbatere legea transporturilor militare.
D. preşedinte pune la vot propunerea d-lu* ministru care se aprobă de Senat.
D- general G. Anghelescu, raportorul comitetului delegaţilor, citesce raportul şi proiectul de lege pentru transporturile mili
tare, care se ia în consideraţie fără discuţie şi se votâzâ cu 55 bile albe contra 1 nâgră
D general Â. Anghelescu, ministru de resbel, depune mesagiul cu proiectul de lege pentru fixarea preţului chibriturilor ; d-sa rogă a se discuta de urgenţă pentru care se trăcă d-oii senatori în secţiuni.
D. preşedinte pune la vot propunerea d-luî ministru care se aprobă de Senat.
La 4 ore se ridică şedinţa, şi d uii senatori trec în secţiun anunţândn-se şedinţa pe mâine. ___________
ULTIME INFORMAT BUNI
M. S. Regele a asistat duminică la liturghia oficială de monseniorul Palma, archiepiscopul latin din Bucuresci, in ca pela din strada Călăraşilor.
Duminică sera a fost la Palatul regal un concert dat de celebra pianistă Rosem-blet, la care M. S. Regina invitase maî multe persone din societatea înaltă.
D. prim-ministra a primit a<j' de dimi-neţă în audienţă pe E S. d de Contonly, ministrul Francie", precum şi pe E. S. Ahmed Zia Bey, ministrul Turciei.
—o—
Adî Camera a delegat din sînul s8il o comisiune care să mergă în pelerinaj la casa regretatului C. A. Rosetti Oomiaiu-nea se compune din d nil deput.şl. Protopopescu, Butcutescu, Ciocazan, Oroveanu, Paladi şi Nicorescu.
— o —
Aijb 8 Aprile, aniversarea morţei lui C. A. Rosetti, mal mulţi cetăţeni aiî plecat la 2 ore din grădina Sf. George la cimitirul Şarban-Vodă, unde ah depus mal multe coroane şi fi >rî pe mormântul regretatului C. A. Rosetti. S’aă rostit mal multe discursuri.
Ieri, la ora 1 şi jumătate a fost în sala Orfed, deschiderea congresului didactii.
După discursul rostit de d. Al. Or seu, preşedintele, Coigre-ml a însărcinat biroul de a presenta M. S. Regelui omagiile respectului seif.
In urmă d. Dobrescu a citit hotărîriie luate do precedentul congres ţinut la Iaşi.
—o —
Aflăm că E. S. Sir White, ministrul Engiitereî, va pleca mâine spre Londra, însoţit de miss White.
Lady White remâue în Bncurascl.
—o—•
Voinţa Naţională scrie că D*ua Ar. R Manoleseu ’şl propuue a da în curând o representaţie la Teatrul Naţional.
Acum vre-o u-eî săptămâni d-sa a cerut direcţiune! teatrelor să’i închirieze sala pentru o sără.
Până ieri însă petiţia d sale n’a fost re-solvatâ, direcţiunea teatrelor obiectând ă nu pote face acesta pâaă ce nu se ra-solvă procesul ce există între d-sa şi direcţie şi care s’a amânat pentru <jiaa de 3 Maid.
Ieri, d na Ar. Manoleseu a cerut o audienţă la d. Nacn, ministru ad-interim ia culte, rugâudu-1 să intervie ca dtre ţ.a teatrelor să punft o resoiuţie ps petiţia d sale
si
Sala Ateneului. — La 15 Aprile 1886, 8 ore şi jumâtate săra : Concertul d-relor Wandi şi J d-wiga de Bu ewski Programa : piano, Wand i de Buiewski; violon, d-ş<5ra Jadwiga de Bulewski. Part a I-a: 1. Sonită, fa maj. allegro-adagio-scherzo-i ondo, piano şi violon,' Becthoven 2- a) In der Nacht. piano, Schumann; b) 7aU, piano, Chopin. 3. Fantasia appasionata Allegro, mode-rato-andinte tema con variazioni-iargo-appassio-nato-tempo primo, violon cu acompaniament de piano, H. Vieuxtempa. Partea ll-a, 4. a Cavatina, violon cu acompaniament de piano, R.iff; b) Md-ditation, violon cu acompaniament de piano, Ba h-Gaunod ; 5. Son ită, re maj Presto-L ago-Menu-etto-trio-Rondo, Beethoven ; 6 Kuj iwiak, joc naţional polones, violon şi piano, Lrada. — l'reţul locurilor : Locul I, 10 fr Locul 1T 5 fr. Biletele se găsesc la Gebauer, magasin de musică şi ia librăria Graeve.

I
se vorbesaă ceva de el, tatăl meii era căruţaş, câşeiga bani de ajuns ca se ţie casă, şi se’i remână şi ceva economii.
Mama mea — pare că o văd şi acuma pa ida şi bolnăvicioşi cum umbla printre servitori, îngrija de copii; era o adevărată mamă, care se sacrifică pentru copii ei.
Chartres e un orăşel religios, noi stă team într’o stradelă lângă biserica.
Biata mamă adora pe Ficiora fâcătdre de minuni, care vindeca pe copii bolnavi şi proteja de bdle molipsitdre pe acele persone ce o adoratî.
Aveam un frate maî mare, care alergă în tote părţile pe strade.
Eii eram cel mal mic diutre fraţi. Aveam o soră maî mare care semăna fdrte bine cu mama, contrar opiniunel, că fetele semăn? tatălui şi băeţil mamei.
Aveam pe atunci doî-spre-zece ani şi fiind că eram din o familie cam săracă» unde banul sa câştiga cu muncă şi eă nu puteam s8 învăţ carte, tatăl meu mi-a spus într'o seră că maî bine ee me apuc de vre-nn meşteşag.
Lucrător! eu, asta nu-mi intra în cap.
Fi aţele meii maî mare se pregătea sâ
se însore. Sora mea începea noviciatul la monastire. E8 remăsesem singur, me des-părţiam de cel doî iubiţi ai mei.
Tatăl meii, alerga tdtă ziua după lucru.
Rămăsesem singur în casă, atunci hotărât am declarat tatălui meii că m§ fac săpător în piatră.
A doua zi ne-am pus în piatră Marceau Stăpânii stabilimentului se numea Maglo-ire. Era un adevărat tip de lucrător. Vorbăreţ, glumeţ, iubea pe toţi lucrătorii b8î, şi’î trata ca pe nişte tovarăşi de la mic până la mare.
Cei cari lucraţi totă ziua, în orele de repaus se jucaţi. Tocmai in acel moment eram acolo. Stăpânul atelierului văzând că ’mî place meşteşugul, se apropie de mine şi’mi dete sfaturi cari ’mî folosiră. După şase luni, câştigam hrana siDgur; la sfârşitul anului am avut 10 franci economie, mi-am cumpărat ghete. Ce bucurie aveam!
In acel timp se anunţase căsătoria fratelui meu. Am fost şi eQ la nuntă. Biata mamă cum me săruta !
Ea trebua, — fiind că aşa e obiceiul pe la noi, să începă jocul cu tatăl fetei.
Nuutâ a avut loc in luna Septembre. La Ianuare rochiile negre, înlocuiră pe cele albe. Mama mea murise.
De sigur, eu am plâns mult după ea. N’am mal vezut-o, cu tote astea mi se părea că o zăresc prin norul negru ce mă înconjura. Sora mea căuta să me consoleze, spunând că cei morţi sunt fericiţi.
M’âm retras la Magloire, unde aveam o odăiţă. Am fost chemat se Btaă la masă. Am refuzat. Vărul meu a voit să me ia ca forţă: l’am muşcat de mâna, şi am scăpat.
Timp de opt luni am plân3 necontenit.
într'o dimineţă Magloire veni la mine, me săruta pe fruute şi’nr zise:
—	Fii om î
După acea sărutare me sculai şi m8 sco-borîl în atelier. Ia acel timp căruţaşii începură a cădea, fiind că se făcuse drum de fer pe la noi. Magloire, ’mî mări salariul, fără să’î zic, aşa că am putut se daă ceva şi acasă.
—	Me/gî tot aş8, zicea Magloire, şi peste doi ani te trimet la Paris ia un antrepre-prenor unde am lucrat şi eh. E ’ţl va des-
chide drumul, fii liniştit! Şi atunci vei vedea şi tu lumea.. vei vedea !
Tatăl meă mergea refl cu afacerile, timp de zece luni. Din contra fratele meii trăia b ne. Unchiul meu vine acasă la noî^după ce se^pala, luă cu o mâna pe tatăl meu şi în cea-l-altă un săculeţ cu bani, luamte de a se sui în trăsură, împărţi banii în trei părţi: o parte pentru sora-mea, alta pentru mine; apoi suindu-se în trăsură dădu biciîS calului si plecară.
Acuma eram singur.
StăpânuLMagloire înţelese supărarea mea şi zise.
— Trebue să pleci băete. La Chartres nu faci nimica.
Scrise cn mama sa: Domnului Vori-tnore, antreprenor de zidăne, str. St. Antonia N. 40 Paris.
Era o serisore de recomandare.
Magloire me conduse până Ia gară
Când înoptâ ajunsei la Paris.
Ve închipuiţi, ce îndată m’am dus la Verimore’ Mişcarea acea parisiană mă făcea să stah la fie-care pas.
Pe orî-cine întrebam îmi respundea:
— Ah 1 strada Sf Antonifi, e aprope. mergi drept înainte dona ore şi aî ajuns.
Am mers drept înainte cât am putut
mal repede ; la fie-care colţ de stradă, trebuia se stau pentru că treceai! o mulţime de camione şi căruţe. Pe câmp liber aş fi făcut şase leghe cât timp făceam aci două sute paşi
In fine iată-mă ajuns.
Eraiî nouă ore şi Vorimore nu’şi răsese îucă barba. Am dat scrisorea unei doomi-şdre, care se sui repede pe scări ca se o dea stăpânului casei.
Ea se scoborâ repede înapoi şi me pofti să aştept pe d-l Vorimore.
Abia intrai în cameră, care era frumos mobilată, cnm numai vezusem decât la prefectul nostru, cind veni un bărbat bine făcut cu nişte favorita su -erbe :
—	D-ta eşti Petru Brunier ?
Mă apucase un tremur. Avu! curaj a respunde l
—	La ordinile d-v6stre, domnul meii.
—	Al recomandaţie de la stricatul de Magloire?
Stricat! eu nu ştiam unde să me as -cund.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 10 APRILE 1886
Epitropia aşezămintelor Brâncovenesci
Fiind-câ la lieitaţiuuea ţinută în <Jiua de 1 Aprilie, pentru arendarea moşiei Cervenia diD Districtul Teleorman nu s’aii presentat destul concurenţi, Epitropia publică că în <Jioa de 21 ale curentei luni la ora 12 mer. se va ţine o nouă licitaţie In cancelaria administraţiei, unde se pot vedea condiţiunile, planul şi actele pri-vitdre la cultura moşiei în tdte filele de lucru de la ora 10—2 a.m.
Calităţile acestei moşii şi arăturile făcute pe s£ma proprietăţel, sunt publicate în detalia în „Monitorul 0-ficial“ No. 235 din 28 Ianuarie trecut.
Fiind-că la licitaţiunea ţinută Lp Ziua de 1 Aprilie pentru aprOvisio-narea cu furagiul trebuincios la întreţinerea cailor Spitalului pe timp de un an, nu s’au presentat concurenţi, Epitropia publică că în <Jiua de 21 ale corentel luni, ora 12 a.m. se va ţine o nouă licitaţiune în cancelaria Administraţiei unde se pot vedea şi condiţiunile în t6te <Jilele de lucru de la ora 10—2 p. m.
Sâmbăta 5 Aprilie a avut loc
DESCHIDEREA
Tarernei GAMBE1HUS
Calea Viclorioî, (Hanul Zlătari).
GAMBRINIANA
Fabricaţiunea OPLER.
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4
în noul palat Dacia-Roroânia
Cursul-pe jitia d* 9 Aprile 1886.
m
Ouraţ
188%
6 Aprilie
Banca Naţională a României
SXTXTATrCTdSrEA STTUVUA-EL A.
ACTIV
1886
29 Martie 5 Apr ilie
j°Io Rentă amortisabilă. .	.
5°/o	» română perpetuă
6% Obl. de Stat [rur. convertite] 6°/°	„	C. F. Române .	t
58/o	„	Mnnioipale . .	.
139	,,	Casei Pons. [300	1.]
îofo Soris. funciare rn-nle
Ţ!(o. „
)	„	. urbane . .
■rn(°	"	»	i. >	■
I°/o „	„	.
împr. ou prime Bncuresoi [20 £r.] 5°n Comunale nuol .... banca Prevederea .	.	.	.
DIVERSE
Anr oontra argint sad bilete
Bilete de Bancă.........
Fiorini val. Aootriaoă . .
Miroi Germane...........
Bano-note F/ancese . i . Rable de hârtie
94
90
89
74*/, 210 r,86</2
102l/a t2 92 9)
b‘2
13.8/4
,00
1.23
991/*
2,45
Vând.
941.2 91 90
751 , 215
871.2 103», 2
83
93
ICO
34
14.1li
•102
1.25
lCOl/î
2.50
SCROBEAU ALB/,
IN CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mal buni Scrobâlă albă este aceia de la Cassa P. HEUMANN & C-ie din Anvers, :} (Belgia) şi cure concurezi in calitato cu cele ! maî bune mărci engleze, fiind ou 6te aceste :i mult mal eftină.
■ Se oftfctudză în pachete de 2 1kilo cu eti• . chete, precum şi în cutii de 1/,J i/g şi >/ia kilo cu etichete în chromo-litografie.
A se adresa pentru preţuri şi condiţianl la
H. WARTHA
Representant general pentru România afară de Galap-Brâila. Bucurescî.
34948398	p (Monetă		 Oasa^Bijete ipotocare		35001201	35080733
25848265		25916945	25917605
1333766	Efecte de încasat			427935	526745
15633358	Porto fol ifl, român şi străin		19709987	20371471
19655379	împrumutul garantat cu efecte publice ■ . .	15187635	15565680
11865354	Fonduri publice		11988641	11988555
1139891	Efectele fondului de reservă		1901615	1901615
1347592	Imobili . •		1994612	2029040
195034	Mobiliar şi Machino de imprimat ....	167471	167471
152607	Cheltuell de administraţiune		122227	138698
11821200	Deposite libere		17264620	17165620
11304738	Conmturl curinţî		18424678	18569166
1575944	„ do valori		2207635	2145311
136821526	PASIVU	150315202	151537710
12000000	Capital		1200000	1200000
1418086	Fond de reservă		1901957	1929220
	Reserva de amor'.i area Imobilului		97785	97785
85220580	Bilete de ban A în circulaţiune	 Profituri si perderî	;	96811470	97380930
482165	DobâmJÎ şi beneficie diverse		403120	438208
11821200	Deposito de retras	: . .	17264620	17165620
24422884	CompturI curinţî		20625409	21190669
1456611	» de valori ... I .... .	1210841	1365278
136821526		150315202	151567710
Dumnezeii să’ţf res plătească !
Mutţumeeo de miî da ori pentru extractul de ulei pentru urechi trimes ujia, care m a vindecat cu desăvârşire; cScî iarăşi aud f6rte bine. E de mirare aceasta căci în curând împlinesc 80 »nî.
Mulţumindu-vS încă o datft, rămân al d-vâtră servitor.
Vosag de Andor
AVISU
De Ydn^are Cofetăria Griviţa din Buz6£i, situată la posiţia cea mal bună (colţ), 6ind bine asortat cu tote articolele pentru acostă branşă şi cu tdte aparatele trebuincidse, precum şi mobilier pentru instalarea unei grădini, cu condiţiunile cele mal convenabile. — Amatorii sunt rugaţi a se adresa la sub-semnatul, fie în per-s6na fie prin corespondenţă.
C. Rădulescu, Buz-fi.
De Venijape
O casă mare cu grădină, în itrada Cosma No. 1. — Doritorii se pot a-dresa la administraţia acestui Ziar.
RE0UN0S0UT ESTRACT anumit
Uleiu pentru Urechi
Se p6te căpăta pentru 8 fr., cu instrucţiunile întrebuinţăm de la medical se-j cundar C. R., Dr. SchipeJc.
Deposit principal la Ignatz Lobi, Vicna, XX, Seega3se 8.
D-şora Eîeonora Silbert
ABSOLVENTA DIPLOMATA A CONSERV. DIN VIENA
Postă elevă s prof. Iul, Epstein
Ss recomandă oh, pti, pentru lecîinnî de piano
I ^	Str. DOAMNEI, No. 5.	ţ
„NAŢIONALA4
Societate generala de asiprâre iu Bnonrescl
In urma publieaţiunilor făcute prin ju na o , conform art. 46 din statute , acţionarii sociutăţiî ndstro s’ail întrunit la 30 Martie (11 Aprile) 18b'6 ’a a patra adnnare generală, sub proşedinţa d-lni I. Marghiloman. Presanţi au fost 50 de acţionari representând 7780 acţiuni ou 476 do voturi.
S’a citit raportu oonsiliolu! de administraţie şi procesul verbal al censorilor ; asemenea raportul directorului general şi al comitetului de supraveghere asupra afacerilor asigurări or de viaţă.
S’au aprobat bilanţele şi s’a dat descărcare con-si’iulul de administraţie şi direcţiune! pentru gestiunea lor.
Dividenda s’a fixat la Ln. 16,50 de fis-caro acţiune şi Ln. 94,40 de fie-care parte de fondator.
S'aiî reales în unanimitate membri eşiţl la sorţ din consiliul de administraţie, d-nil I. Marghiloman, E- Costinescu şi Jaque- M. Elina,
S’a votat reducerea capitalului social ou Lei n. 900,000, restituind la fie-care acţiune Ln. 60 în aur-
S’au reales ca censorî pe anul 1886 d-nil V Ai vanezo, H. Hori ştein şi Dr. Sc Boroşnaj.
P ata cuponului No 4 se va efectua în bilete de bancă cu începere de la 3 (15) Aprilie a. c. la casa societăţii ndstre str Caro! T, No. 4.
i.tcţliiiicu generală.
Bătături saQ Negi
Se depărteză ingur şi fără durere în timpul cei mal scurt prin ungerea cu tiactură de bătături renumită şi singura adevărată a lui Ravalner. din Pharmacia roşie în Posen.
ICO Costul unei sticluţe cu car- 1 CD rn. ton şi un pensulă	I •
I Deposit în Bucurescî la d. Farmacist Bu-(dolf Schmettau, farmacia Curţeî Regale-
KfirîBtK
fteHta cărWreasă lOLIi POLONEZ
care ghicesce viitorul, presantul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, forturi, j idecftţî, ori ce secrete ascunse la cari se interesez;! cine-va. Cine aduce semne pote afla Lictuiî ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Piaţa Aruze*, No. 5.
A	1
Elisareth Hardine
WâşĂ CU DIPLOMA DIN STREINATATe
Fostă directdre a Spit. de moşit din Kazan.
Dă cousultaţinui de la orelglO—12 a.i.
STRADA COSMA, no. 1.
.... -------------------¥
tftSp'rlţsSfr'-
S3et v6ncjas?e
Una iAŞINA tipografică No. 12.
cu strîng£tor şi nmn^nttor
Diverse car .eter-- de litere, precum şi materiri puţin uzat, din care s’ar putea forma o bonă tipografie in p-ovincie. Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucuresc'.
Lecţiuni de Dans
OTEL FIESOHt, Strada ŞSLABI, oamera 24, j
Sub-semnatul are ondre a aduce Îs cunoştinţa onor. public că dă lecţiuni de dans atât privat cât şi la domiciliul s?fi
GA30& SSABS4572
Profesor.!» Dans.

NUMAI DE LÂNĂ DE OlE CURATA f jeuîra hh omM o statură m jlocie a


PENTRU Un GOSTUf
\n
4 florin! 96 cr. Jiu li .ă bonă;
8	,,	—	„	»	mal bună;
10	„	—	„	»	fină
12	,,	40	cr.	„	»	cu totul fină
Plaidurî de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 fi.- Costume f<5rte fine, pantaloni, pardesiurî, stofe de haine şi mantala de pl<5e, tiflu, loden, commis, cammgarn, cheviots, tricouri, postavuri pentru dâmne şi postavuri pentru biliard, pernviene, doskings, recomandă ;

UD
Deposit de fa-brioă înBruim
T)
Fondată în 1866,
Mostre franco. Modele pentru d-nil croitori nefrancato. Am în permanenţă un deposit de pestavari 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că cu’marele mele afaceri iuternaţionale îmi re mân o mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar sunt silit să mg desfac de asemenea resturi cureduceri mari sub preşul de producere■ Ori ce om cu minte tebue să recu-ndscă că din resturi aşa de mici nu se pot trimete mostre căci la câte-va sute de cereri do mostre în cel maî scurt timp aceste resturi e’ar epuisa; de aceia e o adevSrată înşelătorie oând diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele sg taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asem*noa procedări. — Rosturile cari nu convin, se schimba «afi sft trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbele germană, ungară, bohemă, polonă, italiană şi francesâ.

BUCUREŞTI
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. pu-blio Bucurescean şi întregel ţgrl, că ln fabrica mea, snperiâră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cn medalia de aur, ce am stabilit în Bucurescî, strâdd Radu-Vodă, No- 45, se fa-bricăză stofe indigene din lână curată din ţâră pentru costume bărbăteşti, care le vend cn metrul, chiar în fabrică şi în atelierul mefi de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tof-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea maî frumdsă tăetură după jurnalele cele mal nuol, cu preţ moderat ILiE M, POPP.
Fabricant de Postav şi Croitor, Str. Madu-Tala, M st icmHM ti, 98.
SOLUTION RAUTAUE.ERGE
«au eHteRMvaes.'PHOeetffiTE as chaux creosote
întrebuinţat eu succes în Spitalele din Paris şi recomandată de către cei mai însemnaţi Medicif ln BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
BâLE DE PEPT (Oftica), RACHIT1SMUL (Copil scrofuloşi şi diformi).
Modul intrebtdnţărei: Fie-care lingură intruă jumătate pahar ou apă şi jaehar. i,a PAITTAXT3BRGE, 91, Bulevardul Voltaire, la PARI3, ?i t6te Phto.
ţr;;,r.r* ^ FABRICAREA GA&AHIZEl
Sisteme aprobate şi de construcţiile cele maî solide pentru fabricarea eftină a
Cărămizilor ordinare,săpate, fasonate «irefractare
Tuburi de svfinturtt, plăci pentru trotoare şi vestibule,
Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar §i ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect gratis şi franco
I MW* I APî^îPR r«Dno»utdein»ţln«l» Jihren-LuU'CJ J H uUI w 8 4 feîd-<lologne[Germnnis],
0 bună îngrijitore arta bucătăriei, limba
germană şi română caută un loc într’o familie o-norabf ă. — A se adresa în strada Domniţa Nas-asia No. 4.
KT.
societate generală te asigurare in Bncuresel
Aprobată prin decret regal No. 22 25 Ianuarie 1885.
din
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de ieî noul 200 fio-care, din care 1.000.000 lei special mente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei »Naţionalau asigură :
1. In contra dannelor de Incendiii. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) c* participări de 15°/0 (lin beneficiul realisat din acestă ramură in ţgrâ.—Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra spavge-rel geamurilor, oglii zilor. etc.—V. Face asigurare asupra Tieţei.
a). Capitaluri fixe în cas de deces Cu participare de 70<>/0 din beneficia în com-binaţiunile următăre: asigurări asupra vieţel uneia sau a douS peradne, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
5) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următgre :
Asociuţinnî mutuale de supra-vieţui«e. Aso-ciaţiunl îu grupuri de 12 aul pentru copil de la i ani jum. până la 9 aii inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere in diferite com-binaţiuni.
Peng la finele anului 1884 „Naţionala4* a realisat in difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA, GENERALA
Str. Carol 1, No. 9.
SOCIETATEA DE NAVIGATIUNE OU VAPORE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până la altă disposiţiune
1W. Orele de plecare maî jos arătate sunt a se înţehgt aproximativ §i se schimbă după circonstanjele timpului şi apelor ; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Sta ti ni mai înainte di orele indicate în acest Itinerar iu. — Pornirea Vapârelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CTJBSELiE VAPQAHBLQB IDE POSTA
Tîe î'vseViîvReţ la St. Qeorgo viitor cnselo din Pv iUv*liriU(b strada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No. 22 săd în strada Pescăria Veohe No. 9 , la d. Stefănescu, proprietar
dela Orşova „ Severin „ Brsa-Palanca „ Radujevaţ „ Calafat „ Vidin „ Lom palanca „ Rabova „ Beket „ Corabia „ Nicopoli „ Măgurele „ Sistov „ Zimnicea ,, Rusciuc „ Qiurgia(Smîrd.) „ Turtukaia „ Olteniţa „ Călăraş (oraş)
„ Silistra „ Ostrov „ Cernavoda „ Hirşova „ Gura Ialomiţeî în Brăila ,i Galaţi
Luni
Marţi
CURSE IN JOS
[
Sâmbătă 4 pm. Duminică 5 a.m.
640 „
®	»	n
l^10	„
l035 „	„
ia*J ••	„
315
u ti	,t
380
»	»
530
° M	tt
7
7	20 ” y o
9 „ tf	V
Q2o
* tt	n
6 a m-Mercurî 10, „	„
l’^la „
)23^
tt	tt
1	1;	II
2“ „	,
316	„
6 „	„
8	,,	»
850
II
Juoî
Vineri
Luni
»
4 p.m. ă a.m.
6»
8 .< ;; io10 „
ioss..
12Mp.m.
315 i,so ”
530
7	” • 725 ”
*	»	tt
9'0
0	u	„
925
X	,f	»
o a.m. S^mbâtâ
10,-”
12Iopm.
> »
'«.« ”
315	”
•'	»	11
8	11	11
8	11	■■
830
UI.
4	p.m
5	a.m.
6“.,
8 ,, 101 „ 1(^5 ,, 12« „ 3‘5„
3S0,(
533
7	” 78) ” 910 ”
9-45 ", b a.m. 10 „ 12'5 „ 1230 1 „
3[5„
6	„
8
830
CURSE IN SUS:
”	II T »	,.	. ”x „	.	0 II
Marţi dimineţă Juoî dimineaţa Duminică limin.
de la Galaţi „ Brăila „ Gura Ialomiţa! „ Hirş-va „ Cernavoda ,, Ortrov „ Călăraşi oraş ,. Silistra „ Olteniţa „ Turtukaia în GiurgiuţSmirdJ | le la GiurgiuţSmărd.J j	„	Rusciuc
j	n Zimnieca
,	„	Sistov
j	„ Măgurele
a	1,	Nicopoli
1	,1	Corabia
*	11	Beket
„ Raheva i, Lompalanca ,1 Vidiu 11 C. datat „ Radujevaţ i, Brsa-Palanca in Severin de la Severin
III.		I.			n
;I 9 a.m	Juoî	9	am.	Sâmbătă 9 a.m.	
' IO®	I»	1026	•1	tt	1» ..
2® p.m	1»	22	p.m.	>t	213 p.m*
3 11	ti	3	tt	11	3 ,1
5“ „	ti	5*5	tt	tt	nî5 >1
930 „	»•	9*o	a	11	9*» „
7»° „	||	78O	tt	tt	7*» „
10*> „	II	10*>	ii	11	lt*o „
I 2 p.m.	Vineri	2	am*	Duminica 2 a.m.	
Joul
218 5"
10 „ 180 p.m.
4« „ 5'5 „ 7i0 „ 765 „ 9« „ 12'35a.m.
53» „
10	„
11
2IS p m. 2« „ 5>} „ 5*- ,1 ..
9K „
12*9 6	tt tt	10'» Sâmbătă 6		tt a m.	tt Luni
8*5	tt	II	8*3	tt	II
916	tt	II	915	tt	
12i« p	'.m.	l>	1215	p m.	tt
2	>1	tt	2	tt	v>
499	tt	11	«\ 80	tt	tt
Vine i 5 a m, Daminică5 a. m. Marţi
5“ „ !? „ 11 ,,
2is p m
2*5
II
51»
53o ’’
7<« ”
968 ”
11
IO1» „
6 a.m. 8*5 „ 915 „ 1215p.m. 2 „ 48» „
5 a.m.
Cursele VAPORULUI LOCAL între GiLAŢI-TULCEA-ISMAIL:
Pornire in sus :
Dela Isnn.il la Tulcea-Galţl, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim. Prima plecare de ialstnail şi Reni U Galaţi la 21 Marte . 2 Aprile 1886
INSPFCTORVTUL AGENŢIILOR.
„	Pornire în jos :
De la (jalaţl la Tulcea-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă A ore ditn. Pruna plecare .de la Galaţi la Real şi Ismail ia 20 martie (l April) 1836 Gralaţi, 3 (15) Martie 1896.
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
P băutură tăcută din lapte, oare se latrebuin-ţedă ou un sncc«s mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, in contra bălelor de piept mal cn sămă în contra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mi! de bolnavi se vindec prin Kifir-Gumis.
La noi tn Bucuesci, mulţâraită iniţiativei d-lul Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţ! aî acestei bSuturl ln Rusia. S’a Înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria pănS în Elveţia şi Samara o obosi'dre şi costă mult, pe când calitatea Kifirului, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţi unii e lumoi udstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţel, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă-
PREţUL ABONAMENTULUI
ln provincie 100 strcle 10* leî 50	»	60 »
25	»	30 »
Loco Bucurescî înapoind sticlele gfile.
100 sticle 85 lei — b.
50	»	45	»	»
25	»	22	»	50
Pentru bolnavi ne avuţi preţurile] vor fi scădute.
Tipografia ţliaruiuF, Ţe Agrafa^ Calea Rahovei No.
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4150.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ABONAMENT»*:
Pentru Capitală:
Pentru un an .
,	şăse tuni .
,	rei luni .
Lei 24 > 12 »	7
Pentru Distriote
Pentru un an .
»	şâse luni
»	trei luni
Lei 30
>	15
>	8
Pentrn Străinătate Pentru, un an .
<	şese luni
»	trei luni . •
> 12
Abonamentele se fac la 1 ţi 10 a^e l*c' căret IunC
Un nuraer vechiu 25 bani.
VINERI, 11 APRILE 1886
Ediţia de dimin6ţă
ANUNCIURI Şl RECLAME s
Auunciurî pe pag. IV, linia 25 bani
Reolamo pe pag.	III	.	1	leu
» pe pag.	11	.	.	3	lei.
» pe pag.	1	...	5	lei
Pentru inserţii ţi reclame, Redacţia nu e rrspousabilâ,
Epistole netrancate se refuză,; articole nepublicate se ard.
In streiniUate ■ se adresa ;
Frauda, Havas, Laffite&C-nie,8 place d la Hourse, Paris.
Englitera, Eugfene ftlicoud, 81 Ele t iStreet, E. C. Londou.
Austria, HaaBeusteiu, & Comp. Vvien. Rudolf Mosse Zeilerataette, 1 Wien.
Ungaria, D- Moritz Wiest, în lluda-Pest, Servietenplats.
Redacţiuuea, Calea Rahovel, No. 36
Director politic, I- G. PUHDESCU
Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
■ -iflQj.	»<ian mnSlfPt'i-SIlftl ■■
SCIRi TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Petersburg, 20 Aprile.
După ultimele soiri sosite din Gecia şi Bulgaria nu se mal consideră ca ce-va imposibil prin cercurile politice d’aci re solvarea conflictului oriental fără a se lua într’ajutor mesurl de sforţare. Svonurile ivite acum în urmă cum că guvernul rus are de gâud se distitue pe prinţul Bulgariei si se ocupe milităresce Bulgaria e catotul ne fundat; cabinetuldin Petersburg prevede prea bine piedicele peste cari ar da atarî proiecte, decât se se arunce subt astfel de împrejurări în astfel de aventuri. Astfel de pajii pară chiar guvernului rus nepriin-cioşl, de ore ce îl a reuşit ca se capete aderarea puterilor la acţiunea lui politică şi astfel el n’are nici o causă pentru a se despărţi de Ia cele-lalte puteri tntr’un moment când înţelegerea europeană s’a arătat într’un mod atât de solemn, dovedind (ă o resolv&re a chestiunilor de Ia ordinea d'leî, pote avea loc pe simpla cale diplomatică. Trebue primite cu o <5reşî care rezervă soirile unor (jiare, cari discreditezi cabinetul rusesc aprdpa m3l tare decât presa acelor ţer! cari sunt cele mal duşmane Rusiei. Asta se pote <Jice spre pildă de (jiarul PetersburgsJcija Wiedomosti, care organ stă in relaţiunl cu d. Katkoff. Atitudinea acestui <jiar se pote esplica numai pnntr’aceea, că în sânul celor mal înalte cercuri de administraţie din Rusiadomnesee un oreşî care dualism.
Paris, 20 Aprile,
Din Tourcoing, Roubaix şi Armentiere-se semna eză agitaţiun1 socialiste. S’aft luat măsuri pentru menţinerea ordine!. Brigada de gendarmerie de la fruntar,e a fost îndoială
Viena, 21 Aprile.
Guvernele austriac şi ungar s’aS înţeles asupra termmulul când proiectele concor datului trebuesc supuse parlamentelor. Lucrurile se vor arangia ast-fel încât concordatul se intre in vigore cel mal târdiă la începutul lui August.
Pesta, 21 Aprile.
Deputaţii unguri din Transilvania aă ţinut o nouă şedinţă, în care aQ discutat memoriul comisiuuii ce instituiseră intr’o precedeniă întrunire. Memoriul, espunend situaţiunea, iudică concesiunile şi garau-ţiele sub a căror condiţiune se pdte retuoi convenţiuuea comercială cu România; el indică asemenea mijiocele pentru a veni îu ajutorul meseriaşilor transilvăneni. Memoriul a suferit câte-va modificări,
Londra, 21 Aprile.
Lord Hartington hotăritor a refusat să alcătuiască un minister tu unire cu lord Salisbury, în cas când Gladstone ar ii silit să se retragă în urma respingeri! proiectelor sele irlandeze. Şi fiind că Gdichen, Treveliau şi James, împărtăşesc acestâ ho-tărire, e esclusă putinţa venire! la putere a lordului Salisbury. Chiar ddeă Gladstone ar cădea, pentru restul sesiunii va trebui să se fermeze un cabinet liberal.—Guvernul a fost informat că, ddca proiectele irlandeze vor cădea, va isbucni o revoluţiune în Irlanda; partida naţionalistă din insulă şi din Statele-Unite afi luat tdte măsurile în acest scop.
Constantinopol, 20 Aprile
Sultanul a conferit principelui Nieolae al Muntenegrulnl ordinul Nişan Imtiaz care este cunoscut ca cea mai înaltă decoraţie turcescă. In urma unei mulţumiri, trimisă telegrafic de principe, sultanul tot pe aceeaşi cale, ’şi a esprimat satisfac ţiuuea, că a fost în stare s§ I confere a-cest semn de înalta “sea stimă şi adaogă că unul din adjutanţii se! va remite peste curînd principelui insigniele acestui ordin.
Londra, 20 Aprile.
Camera comunelor■ — Secretarul de stat Childers comunică că la 4 Mal va aduce un proiect de lege relativ la despăgubirile causate prin turburări şi la 11 Mal un bil privitor la un reglement pentrn mine de cărbuni.
Secretarul de stat Bryce comunică că tdto ţinuturile din malul drept de la Rio del Rey stau subt protecţiune engl zâ; aşa deră toţi comercianţii eDglezî de acolo se bucură de protecţiunea engleză.
Atena, 21 Aprile.
Efectivul armatei grecesci e astă-dî de
85,000	6menl; el va fi sporit ia 115 mi’, D. Delyanis e ferm hotărît se urmeze a-ceiaşi politică ca şi penă acum.
Petersburg, 21 Aprile.
ţliare rusesc! urrneză a considera res-
boiul ca singura soluţiune radicală posibilă. Novosti scrie următdrele: Principele Alec-sandru se plecă dinaintea voinţei Europe!; interesele păci! europene sunt dec! prote-giate. Ddr, şi decă socotim pacea europeană ca o mare bine-facere, nu se pote dice că cu ea se sfîrşeso şi interesele Rusiei. Decă ea ar fi aşa, apo! nu s’ar înţelege de ce Rusia a trebuit se porte nu de mult un resboi atât de costisitor şi 3cump în Orient.. Fapt lămurit e că am per dat campania diplomatică pe care am pur-tat-o şepte luni în Balcani, căcî Bulgaria a ajuns se fie avant garda oştilor duşmane noe; şi decă orgauul diplomaţie! ndstre (Journal de St.-Petersbourg) spune că as-ta-<j! nu sunt ou putinţă decât transacţiun* şi jumătăţi de mesurî, acesta însemnă că singura soluţiune radicală a cestiunei, ar fi resboiul, aer că un resboi nu e dorit pentru moment Sa spune că, în aceste hui!, diarul Novosti dă modul d’a vedea fJt cercurilor ioflaente din Moscva.
Sofia, 21 Aprile.
Iu procesul locotenentului Raţite, acuzat c’a servit ca spion Şerbilor în ultimul res-boî, e amestecat şi fostul mitropolit Mibail al Sârbieî. Din instrucţiunea procesului reiesâ că Mitropolitul întreţinea re'aţiun) cu Raţite şi cu o înt egă bandă de spion!. D. Burmow, care a fost la Filipopoli victima unul atentat, n'a suferit atât cât se spunea.
Belgrad, 21 Aprile.
Campania electorală începe subt auspicii bune pentru guvern.
A se vedea Ultime Scirî pe pagina III
Biwejil, Joi 10 Apriie 1886
Oposiţinnea se mulţumesce adese ori cu gogoriţe ce invenţia bogata iraaginaţiune a proseliţilor sâl. In numârul de ieri al unul organ din oposiţiune, citim următdrea depeşă din Craiova :
Duminică, 1» orele 2, în sala teatrului din Craiova s'a ţinut o întrunire publică sub preşedenţia d-lul Nicolae Racoviţă din oartea comitetului local. T6te lojele eraS ocupate de domne din societatea craiovea uS; sala gemea de auditori; pubicul, care nn putuse intra din causă de lipsă de lo cur! se îndesa pe strade.
Dn lung şir de trăsuri, în care se a-fliiî tdte ddmnele societăţi!, urmaîi acăsfă manifestaţiune spontanee, care în tot cursul mersului sgH, a înt’mpinat cele mat oăldurdse espresiun! de simpatie din partea întregeî populaţiunî Craioyene.
După acestâ depeşa s’ar putea crede că întregul oraş Craiova a-parţine oposiţiunel, ca atât aşa ţjisâ societate, care urma până la garâ pe leaderil oposiţiunil într’un lung şir de trăsuri, cât şi poporul, ce de obiceiu s6 mişca per pedes apostolo-rmn— toţii aâ aplaudat şi att bine cuvântat pe d. Yernescu şi Petre Gradişteanu, promiţindu-le sptijinul lor pentru resturnarea guvernului partidei liberale, „lntrega poporaţiu-ne Craioveua a întimpinat cu cele mai căldurdsa espresiuui de simpatie pe dtnenil diu oposiţie, “ declară organul oposiţiunil.
Na-am informat şi noi din partea ndsfcrâ, pentru a vedea dacă adevăr 9 grăit (Jiarul îu cestiune s^â decă depeşa acesta a fost fabricată în biu-rourile redacţiunei sub influenţa ima-ginaţiunei bogate, cu care natura a înzestrat pe inamicii noştril politici. Şi iatâ ce am cules la rendul nostru pentru astă dată din sorgintea craio-veanâ în adev6r, iar nu din acea a fantasiei. Primo am aflat şi putem asigura pe glumeţul autor al depeşei, câ el n’a primit absolut nici o depeşâ din biuroul telegrafic central, câ redacţia farului, la care colaborezi, ne având firul s6â special n’a putut asemenea s6 primescă vr’o depeşă din Craiova şi secundo câ ima-ginaţiunea sea a zugrăvit tabloul în-
trunire! din Craiova cu colori prea vil, pentru ca acest tablou s6 potâ fi considerat ca făcut de pe natură.
Şi apoi s6 fim serioşi. Craiovenil, pe cari i-am Întrebat ne <Jic, câ nici sala teatrului nu „gemea“ de auditor!, nici stradele nu fuserâ pline de lume; craiovenil nu sunt tocmai mari amatori a elocinţel lui d. A. Pesiacoff seâ a d-lul Gunâ Vernescu.
Ia Craiova oposiţinnea are parti-saniî s6l. D£r asemenea şi d. Chiţu are pentru dânsu pe alegatorii s£I, ţrecum are şi partidul liberal-n <ţio-nal pe numeroşii sâl partisani. A <Jice câ „înttAga poporaţiune craiov^nâ“ a luat parte la manifestaţiunea imaginară de duminica trecută, este a ’şl bate joc de cititorii prea lncre-(Jetorl, prea naivi.
A doua depeşâ, scrisă tot în biu-roul redacţiuoil Ziarului oposiţiunil, ne descrie isbândeîe oposiţiunil la Focşani. Etâ acea depeşă :
Cu t6te piedicele poliţie!, pusă la ordinele d-lul primar Săveanu, o întrunire im-posantă a oposiţiunil coalisate s'a ţinut erl în Focşani. DemoustraţiunI s’aii făcut ca în timp de resboiă, pentra a terorisa p* public-. Un batalion întreg de pompieri cutreera oraşul şi ma! ales stradele car! înconjură teatrul, unde s’a ţiuut întrunirea. La tole respântiile, poliţia, In uniformă seîî deghizată, ameninţa sâfi se ruga pentrn a tmpedica pe cetăţeni da se duce la în irunîre.
Totul insă a fost zadarnic. Teatrul ge mea. Eutusiesmul la culme
Aci mise en scene e complectă. Diutr’o parte terdrea poliţiei care cutreera oraşul, tunurile sunt puse la curmezişul stradelor, păduri de baionete se vSd strălucind pe la colţurile uliţelor „demonstraţiunea s a fâcut ca In timp de r6sboiu“ şi cu tdte astea... „teatrul gemea. En-tu9iasmul la culme*. Pentru ce ? Pentru câ agentul în disponibilitate a partidei conservatdre, d. C. Boie-reseu, a onorat cu presenţa sea Întrunirea din Focşani şi... a fost flu-erat. Cine a fluerat ? învederat este câ nenorociţii de pompieri, „cari cu-treeraa oraşul*, s^a agenţii poliţie-^ nesci, presenţ! la întrunire.
Am primit şi no!, precum am <Jis şeirl din Craiova şi Focşani. Aceste şcirl ne permit a restabili adevărul in t<5tă goliciunea sea. La Craiova întrunirea a fost destul de numerdsâ, der publicul care o compunea n’aâ fost partisanii r°gim'ilul trecut, cu care s’ail coalisat tdte nuanţele oposiţiunel multicolare, din contra mai mult de cât jumătate din cei presanţi se compunea din liberali, cari aâ trămis la cameră, ca representantul s£â pe d. Chiţu şi cari remân, fideli drapelul politic, ce ’l ţine ferm partidul din care face parte venerabilul representante al Craiovel. La Focşani întrunirea organisatâ de oposi-ţiuuea a fâcut cel mal mare fiasco, şi decă <Jiarul oposiţiunel a permis imaginaţiunel s£le înfocate s6 bată câmpii, precum a facut’o scriind în biuronl redacţiunei din strada Academiei suscitată telegramă, apoi numai şi numai pentru c’a remas fidel proverbului românesc, care $ice câ : „buţile giile maf mult sunet fac.*
Mult s’a aşteptat oposiţiunea de la aceste întruniri şi decă resultatul dobândit este şubret, apoi din altă parte suntem veseli a putea constata oâ oposiţiunea s6 consideră satisfăcută :
Este fericit cel ce să mulţumeşce cu puţin.
Puţină schimbare in situaţiunea balcanică.
Pe când In Bu'garia totul e suspendat, până la convocarea Sobra-niel, abia de partea Greciei puţină mişcare.
Lumea a trebuit să fie surprinsă fără îndoială, de telegrama din Creta publicată de Ttmps, după care consulul grecesc din insulă agită popo-raţiunea ş’o Îndemnă la revolta. In Împrejurările de astâ-ijf, o asemene scire face efectul unei lovituri de trăsnet.
Nu seim încă decă acestâ scire e adevărata său nu ; pănă la confirmarea el, nu putem însă să nu ne aducem aminte de cuvintele d-nulul Ricalis, preşedintele Camerei grecesc!. Grecia, după părerea d-lu! Ricalis, nu trebuie să ineepă o acţiune contra Turciei, decât in momentul când va fi m stare se provdce şi să susţie o răscălâ a poporaţiunil gre-cşscl din imperiul otoman.
Apropiând cuvintele d-lul Ricalis de soirea farului Temps, mal că ne-am lipsi de confirmare. D altmintrelea, trebuinţa d’a agita popora-ţiunea grăcă din Turcia ş a o arunca tn cumpănă în momentul hotâritor, e indicată Greciei de firea lucrurilor. Ar trebui adevărată oibire, ca cel din Atena să nu veţjâ a'ăsta.
Pentru moment, putem constata că puterile proced tu mare slăbiciune faţa cu Grena, ceea ce dovedeşte câ acordul e departe d’a domni între ele.
Sunt mal mult de şepte, lunî, de câud situaţiunea n’a variat câtuşi de puţin. Grecia persistă In revendicările săle şi necurmat se pregătesce.
Să presupunem câ puterile nu pu-tăâ să procedă energic cât timp era pe tapet cestiunea bulgară; dăr a-cum, deşi provisorifl, acestâ chestiune e înlăturata.
Dacă puterile stau ş’acum la gâm-durl, causa nu pole fi alta decât că nu pot să facă slt-fel.
Unii vor să vedă în a esta mâna Resiel, care ar dori sâ’şl creeze o situaţiune în Grecia, in schimbul celei pe vecie pordută în Bulgaria.
* *
*
De şi suspendată pentru o lună, cestiunea irlandezi îşi urmăzâ cursul.
Am dat ieri semă despre rneetin-gul din teatrul Ster-Majesty, şi par-tisanil îndepârtaţl al bătrânului Gladstone afi putut fi dre-cutn îngrijiţi de acordul ce părea câ domneşte intre liberalii moderaţi şi conservatori.
Acordul era însă numai aparent.
O scire din Londra ne comunică câ lord Hartington, şeful moderaţilor, a declarat câ nu consimte să alcătuiască un cabinet în unire cu lord Stlisbury, în cas când cârma puterii ar rămânea vacantă; toţi cel-l-alţi liberali disidenţi sunt d’a-ceiaşl părere.
Şi dacă acestă nu însemnă nimic în favdrea proiectelor d-lul Gladstone, totuşi soirea e importantă; câcl, rctregându-se Gladstone nu conservatorii vor veni la putere, ci tot liberalii. Apoi ar fi nevoie, neapărat, să se disolve parlamentul şi sS se facă noul alegeri.
Se pare însă că lucrurile nu vor ajunge până aci.
Iu adevăr, irlandesil, cari ad stat aprdpe reservaţl pân acum faţă cu proiectele d-lul Gladstone, s ah ho-târit să-şi spuie cuvântai; şi el e fdrte serios.
Naţionaliştii din Irlanda, sprijiniţi de partisanii lor din America, ah
luat tdte măsurile pentru isbucnirea unei revoluţiunl în- cas când proiectele ar fi ‘ respinse.
Fiindcă în faţa proiectelor lui Gladstone nu se rădică decât preju-diţil absurde şi interese de coterie, nu putem condamna mijlocul ales de iriandeşî. Mal ales câ irlandesil îşi pun în joc viaţa, iar lorzii numai capriciul.
---
IMFORMATI'0i¥î
Corespondenţa din Viena spune că e forte probabil că se va întruni o conferinţă pentru a înregistra detaliele conven-ţiuneî intervenite între Turcia şi Bulgaria. La Londra se Crede că ar fi destul o circulară a sultanului, pentru acest sfirşit şi că o conferinţă nu-e imperios trebuincios». Puterile vor fi sezisate se şi dea părerea, în acesta privinţă, într’un mod colectiv.
%
D Gabriel Cbarmes, unul dintre colaboratorii gazete! parisiane Journal des Debats, şi unul dintre ce! mai distinşi publicişti francez', a încetat din viaţă.
tt
Don Pedro, împăratul Braziliei, însoţit de împârăte-ă, vor sosi la Viena pe la sfirsitul luneî lui MaiU; se crede că vor rărnâue pentru a faie o cură la CarLbad.
X
Regina Serbiei s’a hotărît e* trimită medalia Nathalia, domnelor vieneze, v»"e s’ail pus îu capul comitetului de ajutor al răniţilor serbî, din resboiul trecut.
n
Ieri am asistat la ultima şedinţă a congresului Corpului didactic. Spectacolul era în adever întristător pentru cel cari iubesc înveţemâatul public. Propunerile cele ma! contradictorii şi absurde s’aît votat şi s’aă contra-votat, în ceea ce privesce organizarea înveţsmentuiuî elementar primar. Discursuri fără şir şi fără logică, strigăte, aii aretat cum este — din nenorocire corpul didactic din ţera ndatră, — de şi răspunderea celor petrecute Ia Orfeă nu pote cădea asupra întregului corp învâţătore3c. S’aîî deosebit prin mal multă logică în acestâ încurcătură a tuturor ideilor posibile şi imposibile, d-niî Kirilof şi I. P. Florentin, cari nici n’aă putut »ta pănă la sfârşitul şedinţei. La urmă, după ce sala se golise pe jumătate, d. C. Do-brescu, a surprins pe ce! ce rămăseseră îu adunare printr’o propunere prin care Congresul ar fi respius (cu indignare, me rog!) acuzaţiile aduse corpului didactio de că tre d. D Sturdzi, ministrul scdlelor. La a-cestă propunere, adunarea se desorgani-zeză, uni! strigă «bine!» alţii «protestă!» D. Dobrescu îşî desvoltă propunerea în mijlocul unui sgomot de nedesoris ; d. Ki rilof cere cusutul pentru a vorbi contra propunerii; preşedintele, d. Chintescu, pro-testeză în contra procedării d-luî Dobrescu, der e nevoit a se retrage diu adunare ; d. Kirilov e îmbrâncit de la tribună—jumătate din membri! adunării plecă—şi .. propunerea nu se voţeză, der se declară votată, tot de către d. C. Dobrescu, zelosul secretar.
Liniştea nu se ma! pote restabili; îu mijlocul sgomotulu! se discută şi se hotă-reşce ca Iaşii se fie locul intruuireî viitorului congres.
La eşire, ma! toţî diceab că, dacă n’o fi alt-ceva, acest congres singur ar da dreptate d-luî D. Sturdza.
Sermauî şcolar! !
SGBISOBI DIU Etrsu
(Corespondenţa particulară a Teleijrafulu ) Petersburg, 4 Aprile.
Dilele trecute am avut ocasiuuea se fre-cuectez prelegerile de istoriă modernă a d-lul Uspensky. D. Uspensky este profe-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 11 AURILE 188fi
sorul distins al universităţii d’aci ţ prelegerile adie sunt mult gustate de public şi amfiteatrul vastei sale universitare a fost plin în dilelo, când a citit marele istoric rus. Se ve dafi aci un resumat scurt a ultimei lecţiunî, care avea de subiect politica Rusiei în Orient. Lăsând la o parte cuceririle Rusiei în Asia, nu vă trimit de cât partea piivitâre la peninsula Balcanică. Sunt sigur că cititorii d-v6stră vor citi acest resumat eu <5re oare interes.
— Pentru un istoric modern evenimentele politice cari compun epoca în care trăim, <Jise profesorul, şi mal cu semă a-oele ce s’a8 desfăşurat ultimii ani în peninsula Balcanică, sunt nisce pagiue forte stranie şi forte neînţelese (neponeatnie) din istoria secolului al XIX. Aceste pagine se compun dintr’un şir de evenimente accidentale (?), a căror esplicaţiune nu se pdte găsi decât în voinţa subiectiva a unor persdne istorice şi nici de cum într’o logică istorică fatală (! ?). Este destul se trecem Într’o revistă repede şirul lung al evenimentelor petrecute în curgerea ultimelor dece. ani în peninsula Balcanică, pentru ca să ne convingem pe deplin penă la ce a-nume grad tâte calculele problematice făcute în sfera cestiuniî balcanice depinde de întâmplările accidentale, de asa dis co-prins al istoriei. Aceste accidente sunt de vină că tote calculele nostre, tâte tendinţele ndstre cad şi dispar ca printr’un farmec. In curgerea acestor «jece ani am avut un resbel crud cu Turcia, am liberat cu sacrificiul sângelui nostru milidne de slavi şi ca resultat din acesta mare operă datorită abnegaţiunil nostre — a fost tratatul din Berlin, ocuparea Bosuieî şi a Herzego-vineî de câtre Austria şi întărirea influinţel Habsburgilor asupra întregeî peninsule Balcanice. Am lucrat deci pentru inamica slavilor, pentru Austro Ungaria. Apoi în curgerea de 7 ani, Rusia lucra la întărirea tenorului stat bulgar, desvoltând diutr’o parte forţele sele md.tare, şi din altă parte apărându’l de înrlurirea răă-voitâre a puterilor europene şi ca resultat al acestei munci, pentru care s’ail sacrificat multe mijloce materiale în arme, mumţiunl, va pore, etc., dăruite Bulgariei — depărtarea Bulgariei, înstrăinarea simţimentelor sele de Rusia şi subjugarea sea unor influinţ streine, vătămătore imperiului rus. Apoi se mai înregistrăm evenimentul monstruos —resbelul bulgaro-serb, declarat din pro priul interes a lut Miian. Acest resbel a stins viăţa mal multor mif de slavi şi a distrus avuţia a două ţări slave. Ca ra-sultat—căderea Serbiei în mâinile austria-cilor. In fine, ultima şi cea de pe urmă faşă: Bulgaria victoriosă, diutr’o parte, rezemându-se pe victoria repurtată asupra şerbilor, er de altă parte asupra isbândel revoluţiunil de ia 6 Septembre, neaaucţio-nată de Rusia, caută »sprijin şi alianţă cu Turcia şi Engiitera : abia liberată de sub jugul Turciei, ea tinde a reînfiinţa în peninsula Balcanică domnia otomană şi englesă.
«Tote aceste evenimente bizare, neinteligibile, stranie, ilogice (???) impresioneze numai pe omenii, cari aruncă priviri superficiale asupra faptelor, fără a le supune unei analise seriose. Pentru omenii de a-eăstă categorie situaţiunea internă a Bulgariei se represintă sub un aspect forte trist : Bulgaria ’î pare pierdută pentru Rusia. Numai ămeniî cu o judecată rece, cu o privire mal adâncă, Ctrl nu se mulţumesc cu formele rutinare i caut a descoperi sub aceste forme sensul adevărat al lucrurilor pot desluşi problema, care de altmintrelea nu e tocmai încurcată».
Iată acum şi descurcarea ingeniosă a a-ceste! probleme :
«Bulgai ia, adică nu statul bulgar, nu unitatea abstractă (?) ci poporul bulgar, liberat de armata rusă de sub jugul otoman nu trebuie să fie amestecată cu Bulgaria oficiala, cu cea din Sofia, unde peroreijă Batembei g şi ministrul sSă Câraveloff, care n’a isprăvit studiele sele gimuasiale. Acăstă Bulgariă lidiculă iutrigueijă în contra Rusiei şi se liuguşesce la Londra şi Constan-tinopole. Bulgaria reală, poporul bulgar—
milidnele de muncitori creştini, n'aS pierdut şi nu vor pierde nici odată simţimântul de gratitudiue ce detoresc Rusiei, adică poporului rus (iar uu statului, acestei unităţi absolute, trebuie să adaoge d. Uapensky, însă n’a adăogat). Bulgaria fictivă—se compune din principele Battemberg şl din clica ce’l înconjdră, care de asemene se compune dmtr’o mână de intriganţi şi gheşeftari politici (gheşrftmacheroff)• Pentrn acăstă din urmă, cestiunea constă in atingerea eăt mal grabnică a scopurilor meschine, personale. Sjrta poporului bulgar pentru aceşti <5menî eito ua ce, care nu le interesedă.»
Şi apoi mal departe :
«Aventurierii politici, cari se află afli în capul ocărmuirel la Sofia, încă de la apa-riţiuuea lor pe scenă, au orgauisat deja un mise en scene, care trebuia să producă mare efect asupra Europei, săpate şi minate de idei democratioe, de tendinţe subversive şi inamice ordineî. (sic 1). Şi apoi cine nu’şl aduce aminte ce iinpresiune a produs asupra Europei proclamarea principelui Aleo-saudru de principe al ambelor Bulgarii. Meetingurî, manifestaţir, adrese, delegaţiunl, organisate de turburătorii păceî, de rehu-tul puşcărielor (poddonhj temniţei) *) făcură să se crăijă că Battemberg a devenit idolul poporului bulgar. Naivir o cred şi acum, cu tâte că materialul cules recent ne probe flă că acestă mise en scene n’a fost decât o minciună, precum în general sânt tote manifestaţiuniie de acesta categoria.»
Apoi iată o citaţiune din finitul prele-ge.el, acesta a fost, aşa să dic, ca focul benga! de pe urmă :
«Şi acum pentru ori ce om inteligent reese nu se pute mal limpede că Rusia, opuindu-se proclamării principelui Battem berg de guvernor pe viaţă a Ruuaelieî, ca opu:nda-se definitivei uniri a ambelor Bulgarii, nu face acesta decât cu singurul scop de a salvgarda Peninsula balcanică, şi prin urmare Bulgaria de domina-ţiuuea Europei. Rusia este datore a pune piedici puternice tendinţelor ascunse şi abil combinate ale Germaniei, Englitereî şi Aus-tri-Ungarieî. E«te evident că pericolul care ameninţă afli Peninsula balcanică şi în prima liniă, Bulgaria este mult mai puternic decăt a fost jugul otoman. In 1870 forţa slavă, plină de vigărea tinereţe! avea să lupte pentru un stat decăzut, cu un regim impotent, şi Rusia, prin intervenita sea, n’a avut decăt a sprijini espansiuuea liberă a acestei forţe. Afli o mână de aventurieri domnesce nemărginit în Bulgaria, acesta mână dn trădători al causeî slave (!) voiesce să remită tenernlstat legat de mâini şi de pieiore Europei nelndurătore si care nu pândesce decăt momentul favorabil pentru a înghiţi aeăstă parte fertilă a contingentului. . Problema care se impune adî Rusiei e fărte grea, mult mal grea decăt a fost ceia de la 1877. Atunci am avut prir, forţa armelor să ne 1 iptăm cu Turcia şi chestiunea trebui% să se deslege pe câmpul de bătaie. Acum nu o putem face, căci avem în contra nostră păduri da baionete ale Europei întregi; acum suntem nevoiţi a ne lupta cu nişte inamici, cari maniacă ca arma minciuna, calomnia şi frasele potn-pose de libertate şi civilisaţiune, ascunflend sub ele scopurile meschine, la cari tinde Germania.»
Şi' la urmă de tot:
«Acum a sosi momentul pentru ca Rusia să sfărîme pe intriganţii din Sofia, să spulbere intriga principelui Alecsandru şi să paralisefle pentru tot-deuna infloinţa vătămătore a acestor omeni asupra lume! slave.»
Cum? Prin ce midloce ? Onor. profesor n’a voit să dică. El s’a mărginit a cita un şir lung de recriminări îndreptate iu contra dmenilor de frunte aî poporului bulgar.
Ve daţi acest resumat, fără a face comentariu. Ele sunt de prisos.
R
OOHQO----------------
Bugetul general al Statului
pe 1886-
-1887
ţin întinsă, de a avea un centru bine for- & isbucnlt un foc din acoperementul graj-tificat care să primescă aprovisionadleutele 'durilor Casei de sănătate din Galaţi situată
lâugă grădina publică.
De şi sufla un vânt violent totuşi prin
Venituri.
Contribuţiun" directe , • . „ indirecte . . .
Veniturile domenielor ... „		19.374.300,-
n	Ministerului de lucrări	
	publice ... ,,	10.417.925,44
n	Ministerului „ interne „	5.000.000,-
»	„ „ fiuance „	1.440.000,-
n	„ „ resboifi „	795.000.
n	„ „ esterne „	138.000,-
n	„ „ instrneţ.„	
	„ publice „	257 000,-
»	» „ justiţie „	12.000,-
Venituri	diverse ..... „	6 167.970,—
	Lei	133.872.695 44
Venituri extraordinare . . „		4 365 000,-
Totalul veniturilor . . . „		138 287.696,44
	Cheltuieli.	
Datoria	publică	Le!	57,546.959,16
Ministerul resboiulul . • . „		28.552.760,—
V	financelor . . • „	10.449.219 —
n	instrucţiuni'! publice „	13.120.294 —
V	interni-lor . . . . „	9 772.795 —
)>	lucrărilor publice. . „	3 883.784 50
	domenielor . . . „	8 159.200,60
n	justiţiei . . . . a	4.727.830,— i
}}	afacerilor esterne .	1.692,368,37
Consiliul de miniştrii ... „		62.960,—
şi mijtâoele de orl-oe natură, şi se le a-dăpostăscă in contra întreprinderilor inamicului, aşa că armatele de operaţinnejjsă Lei 27.S40.000,— £e libere în mişcările lor, servindu se de "	capitală ca de un pivot.
«Trebue, cu tote acestea, se recundscem că sub tâte punctele de vedere, Bucureseil couvin admirabil pentru a fi organisat într’un vast câmp retranşatîî. Mal întâii!, situaţiunea sa geografică permite, mal mult
cu cea ;ma! mare înlesnire, mijtâce din tâtă ţâra. Apoi din punctul de vedere
în contra unul bombardament şi va putea susjiuc un asediîl regulat de lungă durată.»
Fond pentru deschidere de credite suplementare şi estraordinare. „ Totalul veniturilor
Balanţă.
Venituri Cheltuieli,
Escadent
Depeşilc transmise dilele trecute de A-’.nţia Ilavas ne aii vestit de isbucnirea ml foc în orăşelul Stry. Acest orăşel care
cut chiar prin Austria şi mat do loc prin u_ri276ri84j5ti străinătate, a devenit de odătă târte cu-Let 134.244.650,14 noscut din causa nenorocirii care a lovit o mulţime de familie. Tot Stry a fost prada Lei 138 237.695 44 flăcărilor şi astăzi preş in tă numaî nisce „	134.244 650, 41 ruine.
„	b.993.045.301 O mulţime de omeni atî pfrit
concursul publicului şi omenii poliţiei, focul s’a înăbuşit.
Gogoriţe. — L’Indep. roumaine publică scirea că s’ar fi îuceput strămutarea arhivelor Cnrţeî de apel de Ia Foeşuui 1» Galaţi Nu seim, scrie V. Covurluiuluf, do unde va fi luat f6ia bucurescănă aeăstă Bcire, însă noi o putem asigura că nu e esactă. De altmintrelea aeăstă strămutare nici se pote face acum, de ore-ce termenul pentru punerea în aplicare a legii e la 1 Septemvre
&
Felicitări la Palat. — Pentru felicitările de 8 Aprile curent, plimite din cele mal depărtate unghiuri a’e ţârei, ca şi din stiăinetate, M. M. L. L. Regele şi Regiua aS ÎLsărciuat pe d. ministru preşedinte să exprime mulţumirile cele maî vil oierului, d lor senatori şi deputaţi, funcţionarilor civili şi militari d-lor comercianţi, tutulor persanelor particulare şi în special damelor, cari att adresat aceste felicitări, în termenii cel mal bine simţiţi, şi cari s'aQ grăbit a veni se se înscrie la Palat.
m
*) Vaî de bieţii Zaharia StojanOff şi patrioţii rumelioţi.	NR.
remae din 1884—85.
--------- -------------—
F08TIHÎAESA BtrCflUESCUOB
flă-
Acest escedent va servi la so darea deficitului j cări. Oraşul care numără peste 15,000 <5-
menî, e astăzi cu totul pustiii şi numai printre ruinele fumegânde se mal văd 6-meni ocupaţi cu scăterea cadavrelor. Chiar în depărtatul rayon al drumu'uî de fer aii fost cuprinse de flăcări mal multe casc precum gai a căilor ferate. Primăria, casa comuna'ă precum şi mal tâte actele publice aii ars cu desăvârşire. La o depărtare de 3 mile se vedea focul şi	fumul înoea
totă împrejurime. In timpul incendiului o mulţime de ţeranî jefuită casele incendiate şi o luptă înverşunată se încinse între ne norociţii a căror avere peria în flăcări şi jefuitorii La ^6mpe nu se ducea nimeni. Casa prefecturel a fost scăpată. Pe cimitir se aprinseră crucile de lemn de pe la morminte. Nenorociţii afară de calamitatea focului maî suferiaă şi de fonie, de dre ce nu eraă lucruri de * mâncare, tote fiind cuprinse de flăcări; Ia gură era o imbulzdîă indescriptibilă. Trenuri plecai! fără întrerupere cu răniţi şi nenorociţi spre Lemberg.
Starea în care acestea aii ajuns la Lem berg e indiscriptibilă. Yr’o patrujecî de persdne ai! perit iu flăcări.
Focul a luat nascere în apropiere de biserica ruteană, de la casa lăcătuşului Ciesluk.
---------------------——
pentru
SERBAREA SÂNTELOR PASCE
. Iată îa resumjt ceea ce scrie asupra fortificării Bucurescilor (Jiarul austriac Armeeblatt din Viena :
„ Ne aducem aminte că generalul Brial-mont â făcut, acum doul ani, o călătorie la BucurescI, care a produs 6re-care sgo-mot. Celebrul şef al genialul belgian se dusese ca se studieze la faţa locului, con-iiţiunile apărărel ţerel în general, şi a’e lucrărilor ce ar trebui se se ridice pentru a garanta singuranţa fruntariilor. Obser-vaţiunile făeute de cabinetul din Vieta a-supra smestieuluî unul oficer străin în a-cestă chestiune, eil causat generalului Bri-almont o disgraţie de scurtă durată. Inse acesta nu l-a împedicat de a-şi continua studiele pe teren, cari l’afl condus la con-clusiunea că trebuia, înainte de tote, se se creeze pentru România un câmp retranşat târte solid In jurul capitalei, ast-fel că trupele active, cari ar lupta pentru apăra* rarea teritoriului, se ştie că în urma lor se găsesce un punct de sprijin absolut sigur, a cărui resistenţă le va putea permite, în cas de înfrâugere, se. mal ţină o dată piept inamicului şi se obţină condiţiunî de pace onorabile.
«Acest proiect de a transforma capitala României în câmp de retranşat a găsit, natural, şi partisaui şi adversari. Aceşti din urmă îî impută că va creea, pe de o parte cheltueil considerabile, er pe de alta că va provoca părăsirea restului ţerel, J Populaţia capitalei a crescut în aceste care se va considera ca perdut din diua 6 cjlile cu 20 de suflete; 147 născuţi, 127 în care tâte forţele naţionale vor fi reduse i morţi, Evreii singuri s’afi înmulţit cu 12 a se retrage sub protccţiuuea forturilor indivizi: s’afl născut 19 şi au murit 7. Bucuresciuluî. Ceî-l-alţî din contra, aS făcut se reesă avantagiul pentru o ţeră pu-
SOIRI Şl FAPTE
In săptămâna 30 Marte—5 Aprile aK murit în BucurescI 5 omeni de angină dif-terică, 5 de meningită, 3 de tuse convulsivă, 2 de febre tifoide, 52 de băle de piept, 6 de bole de stomăcb, etc.

Incendiu. — Asera pe la ora 8 şi jum.
In sera de Vinercă-Mare, M. S. Regele, însoţit de Casa Sea civilă şi militară, va merge la orele 7 şi jum. la biserica Mitropoliei, spre a asista la serviciu.
D-nil miniştrii, înalţii funcţiona-! sistatului şi d-nil oficer! superiori din garnisonă se vor afla la orele 7 şi jum. la Mitropolie.
Detaşamente din diferite corpuri ale gar-uiaonel stai! îuşiruite în curtea Mitropoliei tu tot timpul ceremoniei ocolirel Sfântului Epitaf.
In Sâmbăta Pascelor, la orei* 12 diu îtâpte, M, S. Regele, urmat de Casa Sea oi vilă şi Militară, escortat de escadronul de gerdarmî al capitalei, va merge la Mitropolie la Sfânta Iuviere.
Momentul când I. P. S. S. Mitropolitul Primat exclamă: «Cristos a învia!», seva anunţa capitalei prin 101 tunuil de pe de'ul S irel.
Conform vechilor tradiţinî se vă scrie EvaDgelia Sfântului I6n, pe care M. S. Regele o va semna şi se va învesti Ia urmă cu sigiliul statului.
M. S. Regele va lua apoi în mână Sfânta Cruce, înaintea căreia se vor închina asistenţii,
O gardă de ondre cu musica va si a în faţa Mitropoliei, în timpul ceremoniei Sfân-teî Iuvierî.
Vineri, ţinuta va fi de doliu, adică pentru d-nil civili : frac, cravată şi mănuşi negre; deooraţiunl; marile cruci fără cordon Militarii: mare ţinută; decoraţi unt: marile cruci fără cordon.
Sâmbătă, ţinuta ra fi : frac, cravată şi mănuşi albe; decornţiunile lu formă reglementară!
Militarii: mare ţinută de ceremouiă, ----------------—...............
înaintări în armată făcute pe (Jiua de 8 Aprile
Pe «Jiu» de 8 Aprile s’aă făcut mal multe înaintări în armată.
FOIŢA 51 ARULUI „ TELEGRAFUL “
(32)
A. SCHOLL
NOPŢILE SÂNGEROSt
XXVII
Istoria nnuî lucrător
Apoi el urmă.
—	Cap stricat!... dar iuima bună... adevărat lucrător... Pentru acesta îl iubesc. Cât câştigai la Chartres ?
—	După timp domnule.
—	Da, ca ori şi unde. Dar, aşa ca mijlocie cât câştigai?
—	Patru franci în timpuri bune.
—	Drace! bun. In fine se încercăm. Magloire te recomandă că eşti un .giuvaer de lucrător.
Ia seama, dela d-ta depinde ca se fim mulţămiţî amândoi. Până atunci vel lucra aci nu departe de bulevard.
Sa îndreptă spre uşa, îuvitându-me se’l urmez.
Era un adevărat turn al iul Babei, locul unde mă dusese stăpânul meu. In curte, tăetorii de piatră dispicau bucăţile de piatră în lespezi forte subţiri şi cu exactitate cum nu văzusem. Maşinale redicaii bolovani mari la etajul al cincilea. Toţi păreai! a fi împinşi de aceaşl putere ca şi maşinile.
Cum intră stăpânul, sgomotul încetă d’o-da*ă ; şeful lucrătorilor salută.pe stăpân.
—	Saturnin; strigă Vorimore punând manele la gură ca se se audă mal bine.
Un indîvid sdravăn, cu nişte braţe Erculeane alergă îndată.
—	Ah! Tu eşti Saturnin ; ’ţl recomand acest băiat, ’l dau sub îngrijirea ta. E^tri-mes de Magloire din Chartres ; cunoştî-de sigur pe Magloire? Aî înţeles? Urmăză pe şef ’ml zise el, el va avea grijă de tine.
Stăpânul acestor lucruri me congediă, făcând un gest nobil.
—	Ce faci cu noul venit? întrebă Vorimore pe şef în ziua de plată.
—	L lu3 se lucreze, zise el, lovindu-m8 pe umer.
—	Trebue se vaza şi el Parisul, e nu adevărat provincial, zise Vorimore.
—	Mâne ’l vom duce.
—	Aratăî mal ales stradele, acolo sunt multe minunaţii mal ales pentru debutanţi.
Eşirăm pe bulevard ţinândune de braţ.
Perspicacele Vorimore sa înşelă. Minunăţiile nu mă atrăgeai!.
Vuetul trăsurilor, mulţimea care se înghesuia lângă teatre; femeile cari treceaS vorbind şi rîziud, strigătele ştrengarilor, totul mi se părea stranii!, supranatural. Giu ■ vaerile străluceai! pa la ferestrele maga-siilor.
Nu mal ziceam nimica, eram... In zadar Saturnin me întretă ce impresii simt stăteam cu gura căscată. De o dată un sgomot ne făcu să lărgim paşii.
La uşa unul baucher, se adunase lume muită. Doî domni cn pălăria îu trei col-ţnrf, cu câte o sabie dreaptă, ţineai! pe un biet băiat, care voia se scape din manele lor
—	Arestaţi-1! strigă burghesul stpăi-mântat.
—	Bine ! dar faceţi 1oc s5 trecem,, ziceai! cu drept cuvânt agenţii poliţiei. 1
Saturnin mî-a esplicat funcţiunea acelor agenţi al singnranţei publice.
—	Oh! laşul I strigai! femeile indignate.
—	Dar pentru ce atâta indignare ? în-trabaî pe vecinul meii.
—	Pentru ce ? A spart geamul la prăvălie şi a luat câte-va piese de aur. Din fericire a tost prins cu mâna în sac.
Unul din agenţi luă în spinare pe hoţ Eu mă uitam cum stătea acel miserabil cu capul în jos. Ochii erai! închişi şi limba umflată. Era ceva înspăimântător.
—	Să plecăm 1 zise tovarăşul mei!,
—	EI ce ai! de gând să facă cu el ?
—	Forte simplu. ’L vor închide şi la cea întâi sasiuue.a curte! cu juraţi va fi judecat. Furtul cu spargere se pedepseşte cu zece aul munca silnică ; un voiaj de plăcere la Caiena.
Saturnin rîdea...
Eâ însă eram cuprins de o mare spaimă... XXVIII S p i t a 1 u 1
Patru ani am luptat contra gândurilor rele. Am început să lucrez ca să scap de
plictiselă, şi ţlueam făgăduinţa faţă ou mine. Devenisem mal tăcut şi mal puţin vesel faţă cu tovarăşii mei. Noii veniţi me numeai! Tăcutul.
Eram în adevăr bolnav, boia era la cap,
insă încetul cu încetul se întinsese şi a supra corpului-
De acasă, veşti triste.
Tatăl mei! murise. Desnădăjduit de t6te se dăduse la beţie.
EQ, lucrând necontenit, mă liniştisem puţin. Trebue se o mărturisesc că prinse-sem gustul de lux şi petreceri ca toţi desmoşteniţiî. Plăcerile şi amorurile de pe la balurile publice me ameţeai!.
Aveam dreptul se mă revolt, să mă indignez, pentru că sufeream şi câte o dată perdeam puterea. Vorimore ’mî spuse câte-va cuvinte spre încurajare; pe urmă însă '1 auzii murmurând : Leneş l pe când ei! aşezam nişte pietre la uu balcon.
Atunci începui a perde curajul. O lună întreagă am stat în pat. . Cu doctoriile, doctorul, am cheltuit toţi banii.
Intr’o ndpte mă gândeam să scap de aceste suferinţl, de o dată portăreasa bătu la uşă. Ştiea în ce positie mă aflu şi ’ml zise ;
www.dacoromamca.ro
TELEEGRAFUL — 11 APRILE 1886
Iată numele d-lor ofieerî înaintaţi precum şi arma şi corpul lu care ad fost înaintaţi.
INFANTERIE
La gradul de locotenent-colonel
D. maior Vasile Băduiescu, la consilia! de revisie al armatei; d maior Zamfir Va sifla, la reg. 6 de linie.
La gradul de maior
D-niî căpitani G. Parasckiveacu, reg. 3 dorobanţi; Ioau Baidac, reg 2 linie; [). Boteanu, comandantul divisiei VI; D. Dar.-covicî, reg. 2 dorobanţi.
La gradilt decăpitan
D-nil locotenenţi Ioan Eduard, batalionul 1 vânători; 0. Ciuleii!, reg. 31 dorobanţi; G- Nedelescu, batalionul 4 vânători; Casin'ir Ougler, batalionul dorobanţi din Dobrogea; V. Teodorescu, reg, 9 dorobanţi ; I Butnarii, reg. 12 dorobanţi; D. Solomouescn, reg. 27 dorobanţi; T. Ata-nasiu, reg. 9 dorobanţi; I. Toroescn, reg. 10 dorobanţi ; Tânţu Gheorghe, reg. 27 dorobanţi; Gibriel Stubeiîf; St. Marinescn, reg. 31 dorobanţi; I Petrojan, reg. 7 dorobanţi j Andrei Balotoscu, reg. 8 linie ; Christodor Pânculescu, reg. 23 dorobanţi.
(Va urma).
—----**■------------
CRONICA JUDECĂTOREASCA
Câte va cuvinte despre sediul tutulor judecătoriilor de ocole
In cronica ndstră de aată-^i, vom vorbi despre câte-va afaceri de interes general şi de ordină publică şi acdsta nu pentru că suntem în săptămâna patimilor şi, după cum vom vedea, sunt patimi adev rate pentru lume, lucrurile despre care vom vorbi, nici pentru că poliţia—care a trimis spectacolelor şi musiceî ordinul de a amuţi îu aoăstăjSSptămână, ne-ar fi trimis şi noă vre o vorbă dulce, în acest sena, asupra cronicelor nbstre, ci pentru cuvântul ce ne preocupă în tot d’auna, ca se dăm primul rând lucrurilor de interes general.
Vom începe der prin prima cestiune.
Aruncaşi privirile peste capitala întregă şi veţi vedea mai multe lucruri. Mai întâia, o veţi vedea-o împărţită în 5 culori seu ocdle: coldrea de roşu centrul, ocolul I-ii!, ale cărui limite nu se pot determina, fără perifrase lungi ! Colo rea de galben, sâu ocolul al II lee, adică partea oraşului pusă între calea Moşilor, şi calea Viotorieî, prin strada Colţeî. Colorea de verde, ocolul al III-lga partea oraşului pusă între calea Victoriei şi calea RahoveT. Colorea de albastru, ojolul al IV-lea, adică partea oraşului dintre calea Rahovel şi calea Văcărescilor. In fine colorea de negru, ocolul al V-ha, adică partea oraşului dintre calea VăcărescI şi calea Moşilor.
Fie care dintr’aceste ocdle ai! o judecătoria a lor.
Judecătoria ocolului I, e în strada Riu-râno, pe cheul Dâmboviţeî, lingă str&da Mihai-Vodă, adică In culdrea de verde, în ocolul al IlI-lea.
Judecătoria ocolului al IX-lea, e în piaţa Am zei.
Acea a ocolului al Ill-lea, în calea Plev-nel, No. 159.
Acea a ocolului al IV-iea, la podul gărlel, din calea Şerban-Vodă, pe cheul Dâmbo-viţel.
Şi, în fine, acea a ocolului al V-lea, pe strada Labiriutuluî, în Lucacî.
Aceia ce cunosc întinderea acestor culori sâî! ocdle, pot spune fără esitare, ca şi noi, că nici una dintr’aceste judecătorii nu sunt puse în centrul ocdlelor seu culorilor ce aparţin.
Sunt ele cei puţin puse aşa ca se corespundă uueî alte idei, spre ex, ideeî d’a fi grupate în pregiurul tribunalelor ?
Nu, nici asta ! Ele suut împrăştiate fără nici un sens, fără nici o logică, fără nici o consideraţiune pentru interesele de vr’o ordină. Şi, cu tdte acestea, şi pentru idea ca judecătoriile se fie aşezate îu centrul
ocdlelor lor, şi pentru acea d’a fi aşedate împrejurul tribunalelor, sunt bre cari raţiuni care pledez, f6rte s ‘rios
Aşa, pentru ideia d’ântâid, de a fi aşe-4»te în centrul culorilor, există raţiunea că, ocâlele capitalei nfistre fiind colosale în întindere, le ar face mal lesne accesibile tutulor jusii ţi abililor, căci cum sunt astă-<Jl aşezate, sunt unele puncte ale unor ocole de la care e o depărtare cu adevărat de o poştie, penă la judecătoria lor. Aşa spre fx°mplu, un justiţiabil din mahalaua Băr-bătescu vechiu, când ar fi se se judece cu un alt justiţiabil dinjJMavroghene, s’ar lipsi amândouî de judecată.
Poto că, veţi ijice, aeâsta a fost ideia fou-damentalâ a aşedărel judecătorilor prin locurile unde se găsesc !
Deca acesta a fost ideia, apoi să dăm noi o alta idei şi mal' bună: sS se desfiinţeze cu totul judecătoriile, căci atunci, vrei nu vrei, trebue se te laşi de procese !
Pentru a doua ordină de idei, adică acea ca judecătoriile de ocdle se fie grupate împrejurul tribunalelor, pledez! raţiunea intereselor advocaţilor, căci în starea de as-tă-4>i i* este peste putinţa unui advocat de a avea în aceaşl două procese la doue ocole diferite, spre exemplu ia Verde şi la Negrii!
Iată tlâr şi aci, ca şi în tfite părţile, câte inconveniente presintă un lucru care nu sta pe o raţiune dre-care!
Dâr acest inconvenient e însutit de mare când trecem la judecătoriele de ocol din plăşî.
Sabarui spre ex., plasa Sabaruluî, diu judeţul Ilfov, îşi are judecătoria în Domnesc!, care comună e pusă aprdpe pe un hotar al acestei plăşî; aşa că sunt comune dintr’a cest plasa, ca Obedeniî, Vidra ect, care sunt departe de peste doue j|poştiI de judecătoria lor, aşa că putem să ne întrebăm — fără ca se putem se găsim respunsul: sătenii din Odedenl, care au procese la Domneşti, unde şedinţele se încep— ca în tdte părţile, la orele 10 şi jumătate, cu caii lor proşti, seu cu carul lor cu boi, când trebue se se acole, la ce oră, şi se se pue pe drum, pentru case potă ajunge la ora 10 şi jumătate la Domneşti? Şi cine nu ştie că sunt procese care aîi câte 3 şi 4 amăuărl !!
Şi cine nu ştie că procedurale, la aceste instanţe, se îndeplinesc de câtre părţi !!
Deci, pentru plăşî, mal ales, acestă ces-tiune e de un ordin vital, şi că puternicii într’acestă ramură, ar trebui se se gândesc! serios la o modificare raţională şi urgentă.
Scriind aceste rânduri, ne facem - interpreţii nenumăratelor plângeri ce am au^, atât din capitală cât şi din plăşî.
Sperăm, terminând într’o repede mânuire şi îndreptare a lucrurilor.
Gaius.
latîmplarî dia capitală
Miserabiliî lui V. Mugo, n’aîl murit încă. Jean Vâijean fusese coudus la temniţă pen-tiu o pâne. Vasile şi Petru Păun, aî! fost erî conduşi la secţiunea a 33-a pentru că siî furat un^ trandafir, din grădina d-luî V. T-ntâranu! E vina celor care nu ’nţeleg preţul libertăţei individuale şi marginile luci urilor, vrednice de pedepsă.
—x —
Copil rătăc t. —Pe strada 13 Septembre, s’a găsit un copil rătăcit, care s’a condus Secţiune! 33.
Don Caprice.
ULTIME SOIRI
Atena, 21 Aprile.
Ministerul de marină a rechisiţionat patru paehebote care vor fi transformate în croasorl şi vor fi armate eu tunari mari. Se desminte ştirile privitore la insinuările consulului grec la Canea. O scrisore din Canea asigură că partidul unionist a repurtat nn mare succes la alegerile pentru adunarea generală.
Londra, 21 Aprile.
Daily News constată că e temă în lumea diplomatică in privinţa isbucnireî unul conflict intre Turcia şi Grecia.
Anglia negociază într’un mod activ cu puterile în vedere de a evita resbelul.
Francia secondezi cu hotărîre sforţările eî, dar pare că Rusia lncuragiază îndărătnicia Greciei.
Daily News mal constată că Grecia are drepturi şi că u’a fost mulţumită de Eu ropa, care n'a făcut se se execute tratatul de la BerlÎD. Cu tote acestea e încă posibil să se dea satisfacţmne Greciei pe cale diplomatică, dacă va consimţi că va sta liniştită.
Londra, 21 Aprile.
Se asigura prin cercurile diplomatice că puterile aă adresat Greciei un ultimatum.
Conatantinopol, 21 Aprile.
După nisce informaţinnî culese din cercurile oficiale, ultimatul va acorda Greciei an termen determinat pentru a de* sarma. Acest termen trecut, dâcă desar-raarea uu se va efectua, flota internaţională va opera o blocare şi represintanţil marilor puteri vor părăsi Atena peutru a se urca pe bordul cuirasateî ţerel lor.
Constantinopole, 21 Aprile.
Abro-Efendi, fost delegat al Porţii în comisiunea Rumeliel Orientale şi Haidar-Efeudi, vor fi însărcinaţi cu revisuirea statutului organic al Rumeliel.
Constantinopole, 21 Aprile.
Şakir-Paşa a plecat la Sofia ducând firmanul, care numeşte pe prinţul Âlecsandru guvernator general al Rumeliel.
Canea, 21 Aprile.
Se afirmă, In contra desminţiriî venite din Atena, că guvernul elen a dat ca in 8trucţiunt consulului s?ti a provoca o in-surecţiune în Creta, săi! cel puţin o agitaţiune ce pdte crea cestinnea cretană.
Rangoon, 21 Aprile.
Revolta ia mari proporţiunî în Biriuania. Un post de 25 englezi a fost surprins şi atacat, toţi aii fost masacraţi.
Belgrad, 21 Aprile.
O sciiiune a partidului radical pare probabilă în urma arangiamântuluî intervenit îutre liberali şi un mare număr de radicali, care învoială, semnată de Ristiol, coprinde programul politicei de urmat a-tât în afacerile interidre, cât şi în cele exteridre.
Paris, 21 Aprile.
Senatul şi Camera s’ail amânat pentru 25 Maiă.
Viena, 21 Aprile.
Abendpost, ijiar oficios, e informat din sorginte autorisată că în şedinţa ce aii ţinut o ieri delegaţii României, Austriei şi Ungariei, tdte cestiunile de principii! aii fost discutate. Nu s'a ridicat nici un "diferend, care se fie de natură a compromite urmarea negocerilor. Find că întrevorbirile din Viena, trebuiai se se mărginâscă într’un mod espres la cestiunile de principii, s’a hotărît a declara aceste întrevorbirl ca terminate şi de a începe negociarile în totă grabă în Bucureşti.
Comisarii austro-ungarî vor merge la BucurescI săptămâna viitdre.
Constantinopole, 21 Aprile.
Ministrul pare fdrte cosuolidat. Sultanul ar avea chiar intenţiunea de a conferi marelui Vizir, marele cordon Nişam Imtias. Scirile de conspiraţiune nu sunt fondate.
(Havas)
Din ediţia de s6ră 7 ove sera
Viena, 20 Aprile.
Noua presă liberă spune că. Conferinţa austro-română discută basele unei noi con-venţiuni comerciale. Acelaşi <ji»r asigură că disposiţiunile sunt acum fdrte favorabile unei înţelegeri, căci se crede că se pote constata io întorsătură mai bună in cercurile guvernamentale din Pesta.
Borna, 21 Aprile.
D. Franasovicî a eosit aijî diminâţa şi a fost primit de contele Robilant. El va
—	Domnule Petru, voeştî se câştigi într’o ndpte atâţia bani cât abia câştigi în-tr’o lună.
—- Mal ales ! El ! cum ?
Eu nu ştii! nimica. Un prieten al bâr* băţului meă ştiind posiţia -în care te afli m’a însărcinat să’ţl fac acestă propunere.
O cutie cu tencuială, o daltă, o mistrie şi două ore de lucru, nimic mai mult. La sfârşit cinci napoleoni.
—Cinci napoleoni! Este sigură? O sută franci 1
Doi bmenî şi o trăsură aşteptau jos la scară.
I-ăm urmat. M’aîl condus, cu mii de pre-caufiunl şi în gona cailor, într’o stradă ; m’au dus lângă un zid, zicând;
—	Fă o gaură de un metru de mare.
Am scos pe rând câte o piatră din
zid.
In gaură au pus nu ştii! ce, pentru că nu puteam se- văd. Apoi unul ’mî zise cu uu ton poruncitor.
—	Astupă gaura.
M’am supus fără resistenţă.
După ce am isprăvit, unul din eî
piu trei pahare cu băutură, şi ciocnind ’ml zise:
Iată preţul muncel tale; — aruncând pe masă cinoi napoleoni, — acuma să ciocnim de adio.
Me supusei.
Ce s’a întâmplat în urmă nu ştiu. Di* minâţa m’am trezit pe marginea cheiului
Ajutat de portâresă am ajuns în mansarda mea. Abia me culcai pe pat de odată me cuprinse o halucinaţiune. Cercai se me scol, nu puteam. Cu multă greutate m’am rădicat şi m’am îmbrăcat. La scară mg coprinse o ameţâlă şi căzuiu jos. Perdusem ou totul cunoştinţa.
Poităresa alergă îndată la Vorimore şi istorisi întâmplarea lui Saturnin. Acesta ştiind posiţia mea bânescă se duse repede la Vorimore.
—	Petru Brunier a căzut.
—	Bietul băiat !
—	Am venit se vă întreb ce se fac.
—	Nu e vre-un doctor să’l caute... In urină se cam stricase acel Brunier I
—	Era bolnav, domnule... Noi nu voim b§’1 ducem la Spital.
—Prietene! cum poţi se mal ai asemenea prejudiţiî. La spital e fdrte bine. Cel d’întâi doctori de la Facultatea de Medicină sunt în Berviciul spitalului, medicamentele se prepară după regulele ştiinţei; surorile de caritate sunt bune şi pnterniî observă torte bine pe bolnavi. El! de unde voeştî ca Brunier se aibă tbte aceste în odăiţa lui? înţelepciunea owenâscă ’ţl vorbeşte prin gura mea! E datoria d-tale se duci pe tovarăş la spital.
Satilrnin strânse in mână cascheta şi plecă fără a răspunde nimic.
—	Ia sâma. prietine, zise Vorimore du-cându’l până la uşă. SS te întorci cât mai curând la lucru, ştii cum sunt lucrătorii când nu e supraveghetorul faţă.;
El alergă repede şi căută o targa.
Când soBi Saturnin, ’ml venisem în simţiri.
—	Me cunoşti ? întrebă Saturniu.
Mă uitai la el cu recunoştinţă, zicându-i; Da. Mă coprinse cu mâna ca să mă susţie.
—	’ţl fac râd I
Am putut să’î respund.
—	Nu.
um-
presintă mâne M. S. Regelui scrisorile sele de rechemare şi va pleca luni la Belgrad.
Brindisi, 21 Aprile.
S’ail constatat în ultimele 24 de ore 5 casurî de choleră şi 2 decese. In provincia Veneţiei s’aQ consistat asemene 5 caşuri şi 2 decese.
_________ (Havas)
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
9 Aprile 1886
Şedinţa se deschide la ora 12 şi jum., sub preşedinta d-lul Agaricl, fiind presenţî 156 deputaţi.
D. I. Rădulescu cere d-lul ministru de finance se ’l arate în ce chip se aplică impositele cele nou! asupra spirtdselor. Sunt comercianţi,	d sa, cari ad depositele
lor intr’altă parte decât magasinul de debit, şi cari plătesc ca vendâtorî în detalid precum şi în calitate de comercianţi cu ridicata, ceea-ce face îndoită întrebuinţare.
D. Nacu, ministru de finance, răspunde că atunci când asemenea situa ţi uni vor fi constatate, nu se va plăti decât pentru vândarea cu ridicata.
D. I. Rădulescu se declară satisfăcut de răspunsul d-luî ministru.
D. general Lecca. Se se esplice noul im-posit în totă ţera, aşa cum se face In Bu curescî, şi tdtă lumea va fi mulţumii!.
La ora 1 Camera trece în secţiuni spre a se ocupa cu creditai suplimentar necesar terminării restaurării catedralei din laşi Trei Erarhi şi aceea de la curtea de Argeş.
La ora 2 şi trei sferturi, şedinţa este redeschisă.
D. Ciocaean declară că va vota proiectul de credit de care este vorba, însă rogâ guvernul se nu mat primescă fără control devisurile arohitecţilor, pentru că se dă loc la chieltuelî mult mat mari. decât acelea la cari se aştâptă.
Proiectul de credit este luat în consi-sideraţie.
D, N. lonescu) propune ca vechile catedrale care nu se restaureză se se destine pentru biblioteci ori muzee.
D. Papadopol Calimah observă că proiectul d- uî N. lonescu nu este de com-petinţa Camerei ci a sfîntulul Sinod, singurul care pote laiciza o biserică.
Articolele proiectului de lege sunt votate precum şi proiectul întreg cu maioritate de 120 voturi, contra 4.
Se procede la alegerea unui membru în comisiunea destinată a fixa preţul cumpărare! din fabrica a cărţilor de joc şi a chibriturilor.
Primul scrutin ne dând maioritatea reglementară se procedă la al douiloa scrutin care se dea maioritatea relativă.
D. Câmpineauu este ales cu maioritate de 92 voturi.
D. C■ Robescu, raportor, citeşte proiectul de lege prin care se deschide pe ierna ministerului de finance uu credit da
100,000	lei peutru plata decimelor comunei BucurescI. Acest credit se va acoperi din fondul alocat în budgetul Statului pentru credite extraordinare.
Ne luând nimeni cuvântul, proectul este luat in consideraţiuue, şi procedându-se la votarea proectulul de lege, se votâză cu majoritate de 54 voturi pentru, şi 6 contra.
D. N. lonescu anunţă biurouluî că numai pdte lua parte In comisiunea alcătuire! egulamentuluî Camerei.
Se pune la vot şi se respinge demisi-unea.
D. preşedinte Agarici ridică şedinţa la era 3 şi jumătate anunţând pe cea viitore pentru ziua de 25 Aprile viitor.
SENAT 9 Aprile 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub pre şedinţa d-luî D. Guşti
D. Al. Anghelescu, ministru de resbel, depune proiectai de lege pentru emiterea de rentă pentru construcţia localelor de şcoale.
J). D. Lupaşcu rogă a se amâna in-
terpelarea sa relativ la încheierea convenţie! până după vacanţă.
J5. vice-preşedinte comunică ordinea cjileî.
D- E- Gherghel roagă se amâne până după vacanţă interpelarea relativ la creşterea şi descreşterea populaţiei.
Se votâză ou 56 bile albe contra 6 negre, legea pentru fixarea preţului chibriturilor şi al cărţilor de joc.
Se voteză cu 39 bile albe contra 2 negre, legea pentru deslipirea comunei A-măreştî-de-jos din judeţul RomanaţI.
D■ Boldur Lăţescu 4’ce eâ Adunarea deputaţilor a luat vacanţă de aijl până la 24 Aprile inclusiv.
D. vicepreşedinte pune la vet spre a se lua vacanţa conform celei luate de A-dunarea deputaţilor şi se aprobă de Senat; d sea anunţă că şedinţa publică va fi în diua de 25 Aprile.
Sa procede la alegerea unul membru în comisiunea pentru fixarea preţului chibriturilor şi despuindu-se scrutinul se constată că d. R. Opranu a întrunit unanimitatea de 52 voturi, pe care d vicepreşedinte ’l proclamă membru al eomi-siuneî (aplause).
Se voteză cu majoritate de 49 bile albe contra 5 negre legea prin care se modifică art. 12 din legea monetară.
D. vice-preşedinte suspendă şedinţa şi rogă pe d-nii senatori a trece în secţiuni spre a studia legile depuse de guvern.
ULTIME iNFORMATIUNI
Guvernul a luat disposiţiunî ca construc-ţiunile peutru şedere şi băi ce trebuie să se construiască la CălimănescT şi Lacu-Sărat, să fie gata la 1 Iunie, adică la începerea sesonului băilor.
—:°—
Ieri consiliul comunal s’a întrunit spre a revizui budgetul şi a-î aduce modifi-caţiunile propuse de ministerul de interne.
—o —
D-nul Grigore Tocilescu, inspectorul general al şcolelor, a plecat din Bucureşti cu trenul de ieri sera, ducându-se la Iaşi.
D. Gerkrz, consilier comunal al Capitalei este însărcinat a gira afacerile în locul primarului demisionat.
—o —
Consiliul comunal a ţinut ieri înainte de amiadf o şedinţă, la care a asistat pri-mui-ministru. D. Brătianu a arătat motivele pentru care nu pote aproba bugetul comunal şi a invitat consiliul să procedă repede ia reducerea impozitelor puse rsu-pra populaţiunei şi la echilibrarea cheltuielilor.
Consiliul comunal a început acâstă lucrare.
—o —
Ieri M. S. Regele a primit o delegaţiune a congresului didactic care ’I a pressntat omagiile sale.
D. căpitan Grozea, casierul regimentului 6 de dorobanţi din capitală, a fost arestat pentru că ar fi falşificat un mandat de
10,000	lei; solda oficeritor regimentului în cestiane pe luna lui Marte.
Acest mandat a fost ach'tat de casierul central.
Astfiijt congresul didactic ţine ultima sa şedinţă. Seara se va da uu banchet în sala OrfeO în onorea membrilor seî.
— o —
Suntem informaţi că cancelaria lega-ţiunel şi a vice-consulatuluî Eugliterel s’a strămutat pe strada Biserica-Amzel No. 9.
—o —
Aflăm că d. general Fâleoianu, şeful marelui stat-major , însoţit de mat mulţi ofiţeri de genifi, va părăsi capitala în cu-read, spre a inspecta diversele puncte strategice.
Cu cel alt braţ mă rădică de piciore.
—	Simţii ceva în acâstă parte a corpului ?
D&du-î din cap făcând un semn ne gativ.
—	Atunci, curaj !
Mă coborâ cu mare băgare de semă, şi întrebăndu-me necontenit :
—	Trebue să me opresc puţiD, dacă aşi merge mai repede...
Ii mulţumeam surâzând.
Ajunsesem jos, omenii cari erai! să mă ducă aşteptai!, cum mă văzură înaintară spre mine.
—	Nu aşa repede; nu aşa repede! pu trebue se nu’l atingeţi!
După ce mă văzu aşezat pe targa, zise purtătorilor.
—	Plecaţi ! acuma. Câud vă veţi întorc e vă cinstesc. Insă mergeţi încet, la pas! se mergem pe trotuare, că e mai linişte.
Formalităţile pentru primire aîi fost lungi.
In sfârşit după vre-o jumătate oră, am intrat, ăm fost pus la No. 33; lângă mine era un pat gol.
După câte-va minute un bolnav, care
venise înaintea năstră, fu adus şi el şi pus
la No. 34.
Aveam uu vecin.
Aerul cald al camerei in care ne aflam mii încălzise bine. Un intern ’ml dădu un pahar şu vin cald.; tdte durerile încetaseră.
Curiositatea m5 făcu se m§ uit împrejur Pantalonii mei erai! pe un scaun in partea drâptă a patului, am scos din buzunar o mică oglindă, care se vinde prin piaţa cu zece bani. Când me uitai în oglindă me apucă groza. E o vorba -• că te deprinzl cu tote; eă însă nu me deprinsem cu mine însumi, şi mă gâudeam ce dacă băla va ţine mult timp, atauci singura mea cariera va fi acea a omului transparent de pe la bâlciuri. Yejusem unul de aceştia la Batigucolles.
Pe când beam acele băuturi amare, îl-despoiat! pe vecinul met! de_cuverturile ce’l in valea.
Un moment avui o halucinaţiune în adevăr înspăimântătore.
(’lJa urma).
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 11 APRILE 1886
Epitropia aşedămintelor Brâncovenesci
Fiind-cii la licitaţiuuea ţinută In ţjiua de 1 Aprilie, pentru arendarea moşiei Cervenia din Districtul Teleorman nu s’au presentat destui concurenţi, Epitropia publică că în <Jioa de 21 ale curentei luni la ora 12 mer. se va ţine o nouă licitaţie în cancelaria administraţiei, unde se pot vedea condiţiunile, planul şi actele pri-vitdre la cultura moşiei în t6te filele de lucru de la ora 10—2 a.m.
Calităţile acestei moşii şi arăturile făcute pe s^ma proprietâţei, sunt publicate în detalia în „Monitorul 0-ficial" No. 235 din 28 Ianuarie trecut.
Fiind-că la licitaţiunea ţinută în <Jiua de 1 Aprilie pentru aprOvisio-narea cu furagiul trebuincios la întreţinerea cailor Spitalului pe timp de un an, nu s’ati presentat concurenţi, Epitropia publică că în <Jiua de 21 ale corentei luni, ora 12 a.m. se va ţine o nouă licitaţiune în cancelaria Administraţiei unde se pot vedea şi condiţiunile în t<5te filele de lucru de la ora 10—2 p. m.
Sâmbătă 5 Aprilie a avut loc DESCHIDEREA
Tavernei GAIBBIUS
Calea Victoriei, (Hanul Zlătari).
GAMBRINIAN A
Fabi icatiunea OPLER.
CURSUL BUCURESCI
CâSA DE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 îq noul palat Dacia-Roniânia Cursul pe ţjiua de 10 Aprile 1836.
Banca Naţională a României
1885
SITXTA.TXTT3STEA- STTUVw'HA.^A.
1886
	Ounif	Vând
3% Rentă amortisabilă. . .	93 y,	94«/2
5% » română perpetuă	90	91
6% Obl. de Stat [rur. oonvertite]	89	90
6°/° „ C. F. Române . •	—	—
5% „ Munioipale . . .	74%	761/,
10*?s. ,, Casei Pens. [300 1.]	2i0	215
5% Sorin, funciare rurale . .	86%	8?i ,t
	102%	103
5% „ , urbane. .	12	823/,
.. . „ • .	91	92
7% ■■ „ . . ‘	91	100
împr. ou prime Buouresol [20 fr.] 5% Comunale nnol .... bănea Prevederea	52	34
DIVERSE		14- %
Aur contra argint: sad bilete .	14.	
Bilete de Bancă		—	—
Fiorini val. Austriacă . , •	,00	2 02
Mărci Germane		1.23	1.25
Banc-note Francase . : . .	99	100
Ruble de hârtie	2,45	2.55
Scrobeau alba
IN CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mat bună Scrobelă albă ost» aceia de la Cassa F. HEUMANIÎ & C-le din Anvers, (Belgia) şi care concurgză în calitate cu cele mai bune mărci engleze, fiind cu <5te aceste < mult mai eftină.
Se efsctudză in pach te de 2 1 ,{ kilo cu et: chete, precum şi în cutii de %, i 4, % şi bis, kilo cu etichete în chromo-litografie.
A se adresa pentru preţuri şi condiţiunl la
WARTHA
Representant general pentru Kowânla afara (le Oalaţr-Brăila. Bucures'I.
6 Aprilie	ACTIV	29 Martie	5 Aprilie
34948398	p (Monetă		j 35001201	35080733
25848265	asa (Bilete ipotecare		25916945	25917605
1333766	Efecte de încasat		427935	526745
15633358	Portofolii!, român şi străin		19709987	20371471
19655379	împrumutul garantat cu efecte publice • . .	15187635	15565680
11865354	Fonduri publice . 			11988641	11988555
1139891	Efectele fondului de reservă		1901615	1901615
1347592	Imobili		1994612	2029040
195034	Mobiliar şi Machin» de imprimat ....	167471	167471
152607	Cheltuell de admîcistraţinne		122227	138698
11821200	Depozite libere		17264620	17165620
11304738	ComDturi curinţl		18424678	18569166
1575944	„ de valori		2207635	2145311
136821526	PASIVU	150315202	151537710
12000000	Capital			1200000	1200000
1418086	Fond de reservă		1901957	1929220
	Reserva de amortizarea Imobilului		97785	97785
85220580	Bilete de bancă în circulaţinne	 Profituri si perderi	:	96811470	97380930
482165	Dobândi şi beneficie diverse ......	403120	438208
11821200	Deposite de retras		17264620	17165620
24422884	Compturl curmţî		20625409	21190669
1456611	» de valori . . . 1		1210841	1365278
136821526		150315202	151567710
Dumnezeii să’ţî resplătească I Mulţumesc de mii de ori pentru extractul de nlel pentru urechi trimes mie, care m’a vindocat cu desăvârşire; cScî iarăşi aud fdrte bine. E de mirare aceasta căci în cureud împlinesc 80 ani.
Mulţumindu-rS încă o dată, rămân al d-votră servitor,
Vosoq de Andor
AVISU
De yenijore Cofetăria Griviţa din Buzfiu, situată la posiţia cea mal bună (colţ), fiind bine asortat cu tdte articolele pentru acestâ branşă şi cu t6te aparatele trebuim idse, precum şi mobilier pentru instalarea unei grădini, cu condiţiunile cele mal convenabile. — Amatorii sunt ragaţi a se adresa la sub semnatul, fia in per-s6nă fie prin corespondenţă.
C. Riidulcseu, BuzeîS.
De Vendare
O casă mare cu grădină, în ; trada Cosma No. 1. -- Doritorii se pot a-dresa la administraţia acestui (Jiar.
D-şora Eleonora Silbert
ABSOLVENTA DIPLOMATA A CONSERV. DIN VIENA
Fostă elevă a prof. Ini. Epstein
Sitrecoimdâ on. pnîi. pentru iccţiunl ie piano
Str. DOAMNEI, No. 5,
SEOUNOSOUT ESTRACT RENUMIT
Uleiu pentru Urechi
So p6te căpăta pentru 8 fr., cu iustruc-ţiunilo întrebninţăreî de la medicul secundar C. R., Dr. Sckipefc.
Deposit principal la Ignatz Lobi, Piena, IX, Seegasse 8.
„NAŢIONALA"
Societate generală de asignrâre in Bacnresci
In urma publicaţiunilor făcute prin ju na'e, conform art. 46 dm statute , acţionarii societăţii ndstr# s’au întrunit la 30 Marti# (11 Aprile) 18{j6 a a patra adunare generală, sub preşedinţii d-lul I. Marghiloman. Presenţt au fost 50 de acţionari representând 7780 acţiuni ou 476 de voturi.
S’a citit raportu consiliului de administraţie şi procesul verbal al censorilor; asemenea raportul directorului general şi al comitetului de supraveghere asupra afacerilor asigurări or d* viaţă.
S’a ii aprobat bilanţele şi s’a dat descărcare con» si’iulul de administraţie şi direcţiune! pentru gestiunea lor.
Dividende s’a fixat la Ln. 10,50 de fle-eare acţiune şi Ln. 94,40 de fie-care parte de fondator.
S’au reales în unanimitate membri eşiţl la sorţ din consiliul de administraţie, d-niî I. Marghiloman, E. Costinescu şi Jaques M. Elias.
S’a votat reducerea capitalului social ou Lei n. 900,000,restituind la fie-care acţiune Ln. 60 în aur.
S’att reales ca censorî pe anul 1886 d-nil V Arvanezo, B. Hornştein şi Dr. Se- Boroşnay.
P ata cuponului No 4 se va efectua in bilete de bancă cu începere de la 3 (15) Aprilie a. c. la casa sooietăţi'i ndstre str Carol I, No. 4.
Ireetiuiiea generală.
x Bătături safl Negi
UU
Se depărtgză sigur şi fără du rere în timpul cel mal scurt prin ungerea eu tinctnră do bătături renumită şi singnra adevărată a Iul Ravalner, din Pharmacia roşie in Posen.
1CL (Justul unei sticluţe eu car- 1 CD m, ton şi on pensulă	I II/»
Deposit în Bucuresci la d. Farmacist Ru» ;dolf Schmettau, farmacia Curţel Regale-


Burniţa MMI iULIA POLONEZ
care ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, p<5te descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se iutereseză cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Piaţa Atnzeî, No. 5,
Elisarech Hardine
mOşA cu diplomă din streinAtate
Fostă directore a Spit, de moşit din Kazan.
M consultaţimil de la orelglO—12 a. i.
STRADA COSMA, no. 1.
De
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu strîngStor şi numSnltor
Diverse caractere de litere, precum şi materii-1 puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie în p ovincie- Amatorii se vor adresa la d-1 comisionar f. SCHWARTZ, strada Deoebal, în Bucuresci.
Lecţiuni de Dans
OTEL FIESOHI, Strada ŞELARI, camera 24,1
Sub-semnatul are ondre a aduce lai cunoştinţa onor. public ca dă lecţiuni de dans atât privat cât şi la domiciliul sâîi
f£A80£ SflABSAfl¥l
Profesor da Dana.

NUMAI DE LÂNA de oie curata pentru un om de o statnră m jlosie
florini 96 cr,
4
®	M	—
10	„	-
12	„	40	Cr. „	»	cu	totul	fină
Plaidurî de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 fi.- Costume f<5rte fine, pantaloni, pardesiurl, stofe de haine şi mantale de pl<5e, tiflu, loden, commiB, cammgarn, cbeviots, tricouri, postavuri pentru d<5mne şi postavuri pentru biliard, peruviene, doskings, recomandă :
PENTRU Un COSTUM
din lână bună;
„	> mal bună;
„	» fină
»
Mostre franco. Modele pentru d-nil croitori nefrancate. Am în permanenţă un deposit de postavuri 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că cu’marele mele afaceri iuiet naţionale îmi român o mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar sunt silit să mg desfac de asemenea resturi cu reduceri mari sub preşul de producere■ Ori ce om cu minte t-ebue să recu-n<5scă că din resturi aşa de mici nu se pot trimete mostre căci la câte-va sute de cereri de mostre în cel mal scurt timp aceste resturi s’av epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie când diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi; in asemenea caşuri mostrele sg taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles- îutenţiunile unei asemsnea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba sad să trimit ". tiî înapoi.
Scrisori se primesc în limbele germană, ungară, bohemă, polonă italiană şi frances?.


Iii
A:î, SirTdâ' BUCUREŞTI R- ţcdS,4Sj
Sub-semnatul, supun la eunoscinţa onor. public Bucurescean şi intregeî ţeri, că în fabrica mea, superi<5ră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în Bucurescl, stradd Radu-Vodă, No. 45, se fa-bricgzâ stofe indigene din lână curată din ţgrâ pentru costume bărbăteşti, care le vând cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tot-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc!.de comandă cu cea mal frunnSsă tăetură după jurnalele cele mal nuol, cu preţ moderat
ilie m. popp.
Fabricant de Postav şi Croitor,
Str. Radtt-Ytdn, H si Academiei, 18.
întrebuinţat cu sucoes in Spitalele din Paris şi recomandată de eâtre cei mai însemnaţi Medici, U BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
BCSLE DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL (Copii scrofuloşi şi diformt).
Modul tntrebuinţărei: Fie-care lingură tntruă jumătate pahar ou apă {t jaehar.
Ph1* PATJTAUBERGE, 91, Bulevardul Voltalre, la PARIS, şi tote Pb'V
KX” ^ FABRICAREA CARAIBI
Sisteme aprobate şi de construcţiile cele maî solide pentru
fabricarea eftină a
Cărămizilor ordinare,săpate, fasonate»irefractare
Tuburi de svGntur.’ t, plăci pentru trotoare şi vestibule, Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar §i ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect gratis şi franco LOUIS JAEGER feia-Ooiogne *[Gcrmtnl»1. .
0 bună îagrijit$re arta bucătăriei, limba
germană şi română oaută un loc intr’o familie o-norabi ă. — A se adresa în strada Domniţa Nas-asia No. 4.
MAŢIOMALâ
societate generata de asigurare în Bucureseî
Aprobată prin decret regal No. 22 î din 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reservade premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionalau asigură :
1. In contra dannelor de Incendii!. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) o i participări de 15% din beneficiul realisatdin aedstă ramură în ţgră,—Ilt. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.—IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face asigurare asupra vieţel.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70% din beneficiu în com-binaţiunile nrmătdre t asigurări asupra vieţel uneia sau a doug persdne» asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următăre :
Asociaţi uni mutuale de supra-vieţune. Aso-ciaţiunî în grupuri de 12 ani pentru copil de la S ani jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi reute viagere în diferite com-binaţiunl.
Peng la finele anului 1884 „Naţionala1* a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA) GENERALA
Str. Carol I, No. 9.
SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CU VAPORE PE DUNĂRE
Pihi°
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până la altă disposiţiune
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se în ţel > gc aproximativ ţi se schimbă după circonstanţele timpului §i apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni nul în linte de orele indicate în acest Itinerariă. — Pornirea Vaporilor de la Staţiuni va avea loc după orologiurtle Agenţiilor.
CUESELE VAPOARELOR XDB POSTA
dela
Orşova
Severin
Brsa-Palanoa
Radujevaţ
Calafat
Vidin
Lompalanca Rabova Beket Corabia Nicopoli Măgurele Sistov Zimnicea Rusciuc
Qiurgiu(Smird.)
Turtukaia
Olteniţa
Călăraş (oraş)
Silistra
Ostrov
Cernavoda
Hîrşova
Gura Ialomiţeî
Brăila
Galaţi
CURSE IN JOS
i
Sâmbătă 4 pm. Duminică 5 a.m. 640
II	u II
II
III.
Luni
Marţi
n
ii
Juoi
Vineri
IJi.
Luni
8 , lOio
l08°: -	«■
,. „
915
3»0 ”	”
500 ”	’’
7	”	”
720 ”	”
9 0 ’’	”
925 ”	”
a ”	»*
o a-m.Mercurî -
1231 n
245;;
818 „
<>
8	,
4	p.tn.
5	a.m.
6«
8 ,1 „ 10‘° „
1035 „
1240p.m.	„
3*6 „
830 „
539 „
1	ii	i>
720
*	»	ff
9»,,
6	a.m. Sâmbătă W
1216 pm.
1281
1 U	tt
*	n	it
tâ .1
3'6	„
6	„	„
8	„
830
4	p.m
5	a.m. 640 „
8 „ l«l „
1035 „ 120 „
315 „ 38° „ 530 „
?2,”
r ’>
925 „
6	a.m. 10 „ 1215
1280 1 II 2io „ 3*5 „
6 „
8
880
Marţi dimine'ţâ Jaol dimineaţă Duminică dimin.
de la	Galaţi	Marţi
„	Brăila	„
„	Gura Ialomiţeî	„
„	Hîrş-va	„
„	Cernavoda	„
„	Ostrov	,1
„	Călăraşi oraş	„
Silistra	„
„ Olteniţa	Mercur!
„	Turtukaia	1,	2,B
în	GiurgiuţSmârd.]	.,
dela	GiurgiuţSmârd.j	>,
„	Rusciuc	,1
,,	Zimnicea	»
„	Sistov	ij
11	Măgurele	»
•1	Nicopoli	„
„	Corabia	„
„ Beket	Jouî
„	Rabova	„
1,	Lompalanca -	„
..	Vidin
„	Calafat	„
„	Radujevaţ	„
„	Brsa-Palauca	,,
in	Severin	fl
de la Severin	Vineri
CURSE IN SUS:
III.	I.
ii.
9	a.m,	Juoî	9	a.m.	Sâmbătă 9 1		i.m.
10®	tt	tt	1025	tt	tt	1026	»
220p-m		tt	22’	p.m.	tt	22»	p.m.
8	tt	tt	3	tt	11	3	tt
5«	tt	tt	5*5	tt	tt	5*5	tt
980	tt	V	930	tt	tt	933	tt
730	tt	tt	7 80	tt	tt	780	tt
1030	tt	tt	1031	tt	tt	1C»0	tt
2	p.m.	Vineri	2	am.	Duminică, 2 a.m.		
215 „ 530 „
10	„
11	I,
21® p m.
245 „ 5*J „ 50» „ 7i« „
10	„
1®° p.m.
4*5 „
5!5 >'
7^ „
751 „
940 t
12»a.m.	„	955	„
12*0	„	„	10'« „
6	„	Sâmbătă	6 am.
8*	»	»	”
915	„	„	915	„
1215 p.rn, „	12l6pm.
2	11	,1	2	11
^	II	„	A»»	„
5 am. Duminieâă a.m.
Luai
Marţi
2-6 53, ;;
10	„
11	< >•
216 p.m,
245
3Ia „ 520 „ 7ţa „
9*5
10i« „
6 a.m. 845 „ 9«6 „ 1215 p.m. 2 „ 43® „
5 a.m.
Cursele VAPORULUI LOCAL între GiLiŢI-TULCEA-ISMAIL :
Pornire în jos:
De la Galaţi la Tulcea-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim.
Prima plecare'ide la Galaţi la Real şi Umail la 2 J martie (l April) 1886 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
Pornire în sus :
Dela Tsmiil la Tuloea-Galţl, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim. Prima plecare de la Ismail şi Reni la Galaţi la 21 Marte (2 Aprile 1886 INSPECTORVTUL AGENŢIILOR.
Tta	3e la Sf. George viitor casele din
±19 IUvUJiiWik strada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă Nb 22 sgg în strada Pescăria Veche No. 9 , la d. Stefânescu, proprietar
PRIMA FABRICA R0MANÂ
DE
KIFIR-COMIS
«w	_ _
£ bgutură făcută din lapte, care se întrebuinţezi cu un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept mal cu sgmft în contra ofticai; la Odesa şi lângă Samara, nul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii do bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis
La noi în Bucuescl, mnlţămită iniţiativei d-lul Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi al aoestel băuturi în Rusia. S’a înfiinţat an stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până in Elveţia şi Samar* e obositgre şi costă mult, pe când calitatea Kifirului, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, in ealea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţeî, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucuresci înapoind sticlele gdle.
100 sticle 85 lei — b.
50	»	45 »	»
25	*	22 »	50
Pentru bolnavi neavuţi preţurile’vor fi scă4ute.
ln provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 >
Tipografia ţ)iaru Telegraful*. Calea Rahovel No, 3§.
www.dacaramanica.ro
ANUL XVII. No. 41 Bl.
IN BUCTJRESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
SÂMBiTĂ, 12 APRILE 1886
abonament»
Pentru Capitală: Pentru un an .
«	$ăs< Luni .
»	rel lunî .
Pentru Distriote
Pentru un an .	.
» $3so luni
Lei 24 > 12 »	7
Lei 30 » 15 » 8
» trei luai
Pentru Streinătate Pentru nu an .	.	.	.	Lei	4®
« 5<See luni	...	»	2^
» trei luni	.	»	D
Abonamentele se fac la 1 şi li ale fiecărei luni.
Un numSt vechia 25 bani.
Ediţia de diminâţă
ANCîfCIUKÎ Şl BKCLAME :
Anuncinrl pe pag. IV, linia 25 ban Reclame	pe pag.	HI	.	1	led
»	pe pag.	II	.	.	8	lei-
»	pe pag.	I	.	.	5	lei
Pentru inserţii ţi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate ge ard In streinătate < se adresa Francia, Havas, Laffite&C-nie, 8 place d. la Bnurse. Pi ris.
Englitera, Eugfcne Micoud, 81 Ple> t Street, E. C- London.
Austria, Haasenstein, & Corup. Vvicn.
Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 W ien. Ungaria, D. Moritz Wiest, în Ifuda-Pest, ServietenpUts.
Redacţiunea, Calea Rahovel, No. 36
Director politic, I, G FUNDESGU
Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
(Dup* 4iarele streine)
Borna, 22 Aprile.
Ministrul afacerilor streine, contele Ro-bilant, a primit la 2 ore d, a. pe ministrul sârbesc, FrassanovicI, care a sosit în ditni-nâţa aceea pentru a preda scrisorile de rechiemare, ca fost trimis plenipotenţiar din partea Serbiei. FrassanovicI vu ti primit mâine de rege pentru a se întorce apoî lunî la Belgrad.
Roma, 22 Aprile.
Mişcarea agrară îu Lombardia urmeza Înainte, der se pare că acestă mişcare a ajuns la slîrşit graţie ostenelilor împăeiui-tore dintre autorităţi şi proprietarii de moşii. In Cinisello se adunară mal multe sute de ţărani din înaintea casei arendaşului contele Asconati, pentra a protesta contra congediăreî a patru lamilil de lucrători. Preotul curmă certă ca era cât p’aci se isbucneacă în revoltă.
Cairo, 22 Aprile.
Englitera a primit propunerea guvernului egiptean d’a trimite un delegat englez la Wady Halfa, ca în numele cbedivuluî se negocieze cu resculaţil.
Paris, 22 Aprile.
Se fac sforţări pentru a se fini greva din Decazeville printr’aceea că; 1) se se congedieze primul inginer Blazy; 2) se se introducă iarăşi tarifa de mai înainte şi
3)	ca toţi lucrătorii fără da deosebire se fie reprimiţi. Contra acestui din urmă punct societatea se împotrivasoe, căci vrea se angajeze numai atâţia lucrători de câţi are trebuinţă acuma.
Constantinopole, 22 Aprile
Chestiunea grecă ţme neîntrerupt în cea mai mare nelinisce pe omenii de stat al Turciei, cu tfite ca diu partea tutor puterilor a sosit deja respunsurl satisfă-cătdre la uota-circulară a Porţet, cari res-puusuri vestesc că s’a trimis Greciei un ult.matum, puneudu-i-se în vedere că în cas de nesupunere se va bloca porturile gre-ceBcI. Opiniunea publică în Turcia e cam sceptică în privinţa succesului acestei ine suri, de fire ce părerea e fdrte întinsă cum că guvernul grecesc primesce dia vr’o parte ajutor îuu-’nscuns.
Din Libanon aii sosit acum de curând soiri de resvrătiri de druşî în districtul Haurun. D»r aceste resvrătiri se pot reduce numa? la încercarea unei seminţie drusene, de a pune mâna pe doua sate beduine. Trupele turcesc! &U restabilit InsS îndată ordinea.
Paris, 22 Aprile.
Atitudinea Greciei, decă va urma tot ast-lel, va provoc.» în mod inevitabil res-boiui cu Turcia. Iu cas însă decă res-boiul totuşi va ti înlăturat, atunci Deiya-nis va trebui în ori-ce cas s8 demisioneze. Guvernul fiances n’are încă nici o soire oficială despre blocada ce aă de gând a face puterile europene asupra porturilor grece, şi nici că pare a lua parte la o a-semenea blocadă.
După încheierea definitivă a tratatului de comerciă dintre Francia şi China, care tratat e aprbpe a fi gata, taxele vamale de import ale Chinei vor fi cu o treime mal mici pentru locurile de lângă hotar de pe uscat, decât cum vor li in porturi. Negoţul cu opium este cu totul interzis.
Roma, 22 Aprile.
In ultimele 24 de ore a fost îu provincia Veneţia şi in oraşul Veneţia trei caşuri de cholera şi două caşuri cu morte. Iu Chioggia şi Cavarzere câte un cas de îmbolnăvire.
Brindisi, 22 Aprile.
De ieri de la prânz până astăzi la prânz s’aCt inboinăvit şâse persone de ehoieră şi doue au murit, din care însă unul se afla de mai înainte bolnav. Şi prin localităţile mici din vecinătate precum Latiano, Erchie, Orico şi Ostuni mal multe persone s’aă îmbolnăvit.
A. se vedea Uitiiue Soiri ye pagina IU
, Vineri 11 Aprile l
Negocierile pentru încheiarea unei noul convenţiunl da comercih cu Au-stro-Ungaria, s au Început la Viena, In aceste uegociârl se caută principiile generale pentru a ajunge la o nouă stare convenţională; tratările definitive vor urma după Pascl, decă
se va fi reuşit a stabili o înţelegere prealabilă.
Momentul hotărltor e deci aprdpe şi cată sâ vorbim limpede cu toţii, cată s& ne rădicăm d’asupra punctelor de vedere de partid, pentru ca guvernul se cundseă în fie-care moment adevărata opiniune a ţgrel.
Nu mal pot avea loc astâ-^I dis-cuţiunî teoretice; nu mal pdte fi Întrebare dacă trebue seh nu s6 ln-ckeiăm o convenţiune de comercih cu Austro-Ungaria. Singura cestiune care sd impune aţjl e In ce condiţiunl s6 încheiam convenţiunea.
Pentru noi lucrul e lesne, căci n am aşteptat ultimul moment pentru a ne spune cuventul.
Prin firea lucrurilor, atât pentru noî căt şi pentru Austro-Ungaria e avantf gios se trăim în bune reiaţi uni economice.
Acesta nu se pdte tăgădui.
Dacă s’a putut rădica vr’o dată contestaţie asupra acestui punct, vina e numai a vecinilor noştri; din când în când eî singuri o mărturisesc.
Dar, cum e firesc s£ trăim în bune relaţiunl economice cu marele stat vecin, tot în firea lucrurilor sunt dificultăţi seridse carî se opun la a-cesta.
Am lămurit lucrul de nenumărate ori, punând în relief deosebirea de interese ce esistă între Austria şi Ungaria faţă cu noi; am arătat că, pe când interesele Austriei armoni-seză cu ale nostre, interesele Ungariei sunt tocmai opuse.
Greutatea stă in a înlătura piedi-eele ce esista ; şi pentru acesta trebue s6 s im sigur ce voim.
Un resultat fatal al desvoltării nostre economice de până acum, e trebuinţa d’a întemeia industria naţională ; satisfacerea acestei trebuinţt nu mii pdte fi amânată, o seim a-cesta cu toţii.
Acesta e unul din punctele cardinale după care avem s8 ne orientăm în alcătuirea nouel convenţiunl cu Austro-Ungaria.
Ud al doilea punct cardinal îl al-cătuesc interesele esporbulul nostru. Unilaterali în producere, avem absolută nevoie să desfacem prisosul produselor agricole, pentru a ne procura in schimb fabricatele trebuin-eiose traiului nostru.
Intre aceste doue trebuinţl bine constatate, nu esistă nepotrivire. Ele pot se de satisfăcute paralel.
Dacă avem trebuinţă de industrie naţională, şi dacă dorinţa fiecărui bun român ar trebui s8 fie ca tdte necesităţile vieţei ndstre sg fie satisfăcute de munca naţională, e limpede pentru orl-cine că nu a-vem mijlocele d’a întemeia d’o dată tdte soiurile de industrii.
In aee3tâ privinţă, acţiunea nds-trâ mărginită d’o sumă de Împrejurări, contra cărora sentimentele nu pot nimic.
Singurul lucru raţional pentru noî, e sg ne mgsurăm bine forţele şi sg alegem acele industrii cari sunt şi mai neapgrate, şi mal potrivite cu condiţiunile ţgreî n6stre.
Aceste industrii trebuiesc prote-giate.
Pentru produsele celor-l-alte industrii, mâna ne e liberă cu desăvârşire, şi ele formezâ fondul nostru de concesiuni.
Dacă Austro-Ungaria consimte sfi facă bune condiţiunl produselor nds-tre agricole, putem şi noi sg-I facem concesiuni asupra fondului de mal sus. Dacă nu, nu.
Iată, destul de scurt schiţat terenul pe care trebue sg ne punem pen-
tru îngrijirea adevgratelor ndstre interese.
Intr’un numgr viitor vom căuta sg arătăm situaţiunea Austro-Ungariel în negocierile actuale.
Tdtă atenţiunea e concentrată a<jf asupra cestiunil greeescl.
Dupg cum spun depeşele, puterile ar fi adresat Greciei un ultimatum, In care i se hotâresce un termen pentru desarmare ; la neurinare, flota internaţională va bloca cdstele şi miniştrii puterilor streine vor părăsi Atena.
Ameninţarea e destul de seridsă şi lesne se Înţelege curioşitatea cu care se aşteptă hotărirea guvernului
grec.
Până acum încă e permis sg ne Îndoim de eficacitatea acestui demers ; in fie care moment se întă-resce credinţa că puterile nu se înţeleg între ele şi că, în cestiunea grecă ca şi în cea bulgară la început, suntem martori la un duel între Anglia şi Rusia. De astă dată însă rolurile s’au schimbat: Rusia patronezi revendicările Greciei, gr Anglia caută cel puţin se le rădice caracterul ameninţător.
Positiv nu se pdte afirma nimic, firesce; der presupunerea e permisă. Aşa, nu e lipsită de importanţă a-firmaţiunea lui DaUy-News, organul principal al guvernului englez, care fără incungiur denunţă pe Rusia „că zădârnicesce silinţele puterilor, încuragiând pe subt mână pe Grecia*.
Acestă denunţare, venită de la un organ recunoscut ca fiind în legătură cu guvernul engles, merită tdtă băgarea de sdmâ.
Pentru moment, atitudinea consulului grec din Creta inspiră mar! îngrijiri. Deja soirile ah început s8 se contra-^icâ. Dintr’o parte se afirmă că consulul nu agită şi că lu tot caşul guvernul din Atena n’are nimic sg-şî reproşeze, din altă parte se spune că consulul lucrdzâ dupg istrucţiunile precise ale guvernului seh, care vrea sg complice situaţiunea prin aruncarea pe tapet a cestiunil cretene.
Nu e greh de ghicit unde e ado-vgrul.
In tot caşul, e semnificativ că partida unionistă a repurtat un succes strălucit in alegerile pentru obştesca Adunare a insulei.
*
* *
Şcirile din urmă spun că situaţiunea guvernului sârbesc e destul de bună şi că campania electorală se deschide pentru el în bune condiţiunl; în aceiaşi vreme se afirmă că coaliţiunea liberalâ-radicalâ nare sorţi sg ajungă măcar la o minoritate imposantâ şi că scisiune s'a produs printre radicali.
E prea timpurih pentru a putea judeca situaţiunea. Gu tdte aceste, scirile de mal sus nu prea par sg corespundă cu realitatea situaţiunil.
Chiar în Austro-Ungaria, unde ministrul Garaşanin nu Intîmpinâ decât bună-voinţă, sunt temeri seridse că guvernul nu va apuca deschiderea Scupcinel.
IWFORMi TIUNI
Ni se scrie din Galaţi că ieri 10 Aprile a plecat cu vaporul Bamesmore, cu des-tinaţiune pentru Dalmaţia, 120 capete de bol; acestă exportaţiune s’a făcut sub aus-piciele casei italiane Alex Mazzola, din o-raşul Galaţi. Ni se asigură pe lângă acâsta că pe viitor, exportaţiunea de boî in Italia va lua proporţinnî aşa că concurenţa
austriacă va putea fi nimicită. Vaporul Far o al societăţeî Navigaţione generale Italiana,i face deja un traject regulat între Dunăre şi Italia. Aceste trajecte, cari as-tădî se fac din 15 în 15 se vor regula o dată pe septâmână.
u
ţ)iarul Galaţii, ne spune ca regimentul al 6-lea de infanterie sub comanda d-luî colonel Boteanu, ce făcea garnisona în Focşani, a sosit la Galaţi şi ieri dimineţâ a plecat la Tulcea pentru stîrpirea lăcustelor.
n
Aflăm că pe pieţele Galaţi şi Brăila în (filele din nrmă, s’aîî făcut mari cumpărături de vite de către guvernul rusesc,
*
In diua de 9 Aprile un uşor cutremur de pământ s’a simţit la Triest.
X
Aflăm că mal mulţi tineri greci atl plecat diu capitală pentru a întră ca voluntari în armata grecă. Acel carî ari servit în armata Greciei şi se află actualmente în reservă, sunt cbiemaţl sub drapel. Ministrul plenipontenţiar al^Grecieî din Bu-curecî avanseză pentru chieltuelî de drnm fie cărnl câte 150 lei.
X
Cu ocasiunea marnor manevre care vor avea loo în Galiţis, pe !a sfârşitul vere! viitdre, imperatorul Austro Ungariei, va petrece doue «file în Cracovia şi 7 ţjiie în Galiţia.
X
D*1 general Angelescu ministrul, de res-boiii, părăseşte capitala cu trenul de astă-seră. D-sea se duce la Galaţi, unde se va înbarca pe un Vapor pentru Odesa şi de acolo la Livadia.
X
piarul frances din strada Clemenţei îşi termină darea de semă asupra plecare! d-luî Gavary, fost prim secretar al lega-ţiunel franceze la Bncurescî, cu urmâto-rele rânduri :
„Singulară Coincidenţă! D. Fundescu, directorul Telegrafului se afla la gară 1 “
Coincidenţă, da ; singulară înse, pentru ce ? D. Fundescu se afla la gară pentru că, cu acelaş tren, părăsea capitala pentru a se duce la Geneva, la fiica d-sale, unde va petrece sărbătorile paşteluî, şi de unde
nu se va întdree decât în spre sfîrşitul luneî acesteea.
ŢARUL LA LIVAUIA
Dupe cum anunţă Nene freie Presse, Ţarul va fi salutat în Livadia de către Server-Paşa în numele Sultannlnî. Server-Paşa a fost tot-deaua un personagiu fdrte iubit în Petersburg. Căud s’a făcut tratatul din San Stefano, i s'a atribuit lui o părticică bună pentru efectuarea şi semnarea acelui tratat, ca tdte că numele lui nu figura sub testul tratatului. Este cam îndoielnic decă Rusia ar putea ascepta din acestă misiune a lui Server-Paşa afară de curto-sie şi ceva concesiuni turcesc! în chestiunea rumeliotă. In ultimele (file Porta a luat cu o promptitudine care stă in flagrantă contradicere cu vechile el tradi-ţiunî, măsurile necesare pentru grabnica e-secutare a protocolului conferinţei din 5 Aprile. Pentru delimitarea acele! părţi din ţinutul Rodope, care după puntul al doilea al protocolului este redat administra-ţiuuel turcesc!, aii fost designaţi Şakir-Paşa şi Mehemed-Bey, cari vor pleca îndetă la locul menţionat. Gadban Efendi care de mai mult timp se află prin Sofia, a fost instruit, d’a face cu guvernul din Sofia pregătirile necesare pentru cumpunerea acelei comisiunî, cari va avea de esecutat revizuirea statutului organic.
După cum se prevede din t6te aceste o-rânduiri, P6rta se ţine de îndreptăţită de a considera regolvarea chestiuuel bulgare
în forma, cum stă înscrisă in protocolul conferinţei de la 5 Aprile, ca definitivă.
Acesta stă în concordanţă şi cu opinia celor-L’alte puteri, căci pănă acum nici una din ele nu a fsent vr’o observaţiune în privinţa reservelor principelui Alecsandru.
chestiunea mtmm
BILUL AGRAR
Ca şi pentru bilul relativ la home rule, Gladstone înainte d’a comunica parlamentului textul proiectului de lege, a desvălit înaintea Camerei comunelor, planul general al proiectului de lege relativ la organisarea Irlandei; proiect care trateză despre cumpărarea mare! proprietăţi din mânele land-lorţjilor.
Acest biî, ifiee primul-ministru, va fi a-vantajos şi clă aşilor şi proprietari'or. Guvernul are de scop d’a satisface nu numai Irlanda der a aduce şi ordinea socială în acelaşi timp. Pentra acesta guvernul e de părere a resolva chestiunea olandeză îu-tr’un chip radical, ca se nu să mai revie asupra eî.
Gladstone a arătat în trăsături generale istoria agrară a Irlandei. Amintesce opinia unul mare numer de istorici, carî toţi sunt de părere că poporul irlandez a fost tiranizat de străini. Din acestă cauză relaţiu-niie între clâcaşî şi proprietari s’au înăsprit, şi att dat loc la o mulţime de crime. Iu asemenea împrejurări, guvernul nu va corespunde aspiraţiuni’or diferitelor clase diu Irlanda, decă va însărcina parlamentul irlandez se reguleze chestiunea financiară.
Legea asupra expropriaţiunil pote intra în vigdre o dată cu legea relativă la guvernământul Irlandei.
Parlamentul din Dublin ra putea fi autorizat se însărcineze pe delegaţi a trata cu representanţii statului.
Cumpărarea pământurilor se va face in schimbul consolidatelor cu dobânda de 3 la sută.
Legea va da proprietarilor irlandezi a» legerea d'a vinde pământurile lor în condiţiunile determinate de lege. Vinderea pământurilor va face pe clâeaşi imediat proprietar, însă nici un clâcaş nu va putea fi silit a deveni proprietar. Iu districtele mal populate, statul va deveni adevăratul proprietar. Decă se va adopta regimul ca în acele districte, vîn^area se se facă forţat, nu se scie. Proprietarul care va vinde va fi scutit de impositele sele şi alte datorii publice. Preţul cumpărării se va fixa astfel de doue deci de ori mal mult ca preţul arendării.
Guvernul propune a se face o emisiune de 10 milione în cursul anului financiar
1887— 88;	doue-<fecI milione în anul
1888—	89 şi de doue-deci milidne în anul
1889—	90; peste tot ciacî-ijecî milione.
Guvernul va observa ca emisiunea Consolidaţilor se nu trâcă peste valorea fondurilor publice esistente. Inteia evaluare a emisiunii a fost de patru-(jeel milidue. Ea a fost schimbată, neutru că guvernul a crezut c’ar fi imprudent a cere in fiecare an suma trebuincifisă.
In ce privesce restituirea sumei împrumutate, ea va fi garantată într’un chip forte simplu. Guvernul va numi un casier general, care va -lucra sub controlul guvernului. Acel funcţionar va primi taxele, tfite veniturile ţ tdte veniturile Irlandei vor trece prin mâna sa.
Plata dobândilor va avea priorietate a-supra tutulor cheltuielelor; nu se va debursa nici o sumă până ce nu se vor plăti tote dobâmfile.
Sumă trtbuiucidsă pentru plata dobândilor se va ridica anual la 6 milidne, 242 mii livre sterling, care vor fi garantate prin o sumă de 10 milidne, 850 mii, cifra veniturilor actuale ale Irlandei.
Anglia va scote din taxe şi dreptul de vamă suma trebuincios» şi cele şese mi-
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL — 12 APRILE 18Sfi
lidne pentru plata dobânzilor va fi pe seina veniturilor.
Gladatone terminând a d'8 câ «cest bil va asignra propăşirea unei părţi principale din Imperi».
---------*.«8---------—"
BUGETUL ANGLIEI acte oficiale
Semănăturile de orz numai, sunt puţin împedicate în crescerea lor, diu causa vânturilor mari ce continuă de cât-vâ timp, căci usucă locul şi spulberă pământul.
Iarba asemenea nu p6te cresot.
Veniturile pentru anul trecut s’a» redus la suma de 90 miliâne 790 mii li vre şi veniturile disponibile la 89 rnilidne, 581 mi?. Cheltuielele aii fost de 92 miliăne, 228 raiî. Deficitul pentru anul trecut fusese evaluat la 2 milione 827,943 livre şi s’a redus la 2 milidne 642 mir, pe când deficitul din anul 1884—85 abia a fost de 1 milion 50 mir.
Scăderea veniturilor asupra băuturilor gpiitdse uu e d» torit?. micşorirel conauma-ţiunel, der micşorărel consuma ţiunet bSuturilor aleoholice.
Depunerile la casele de economii u» crescut mult. Media s’a redicat la 2 livre pe cap, pe când in ceî cinci ani diu urmă media era mal mică.
Cheltuielele pentru anul acesta sunt fixate la 90 milione 885 mii livre şi veniturile la 89 milidne; e prin urmare un deficit.
In timpurile ordinare, acest deficit se p6te echilibra mărind^unele imposite, Inse în timpul de faţă, nici o clasă a societă-ţel nu p6te să supărte o sporire de imposite»
Ministrul propune se s< “educă pentru moment fondul de amortisa j ie 800 mii livre, mai propune sS se micşoreze impo-situl pe berea fabricată în ţeră pentru consumaţiunea particulară.
Graţie acestei măsuri, deficitul se va schimba într’uu escedent de 258 mii livre.
Ministrul ^ice că nu pdte propune o micşorare a impositelor.
Sunt numiţi d-nil Const. Gr. B&duleacu şi C. Dimitrescu în funcţiunea do comisari clasa II pe lângă prefectura po'iţieî capitalei.
D. Alecu Popa, comisar, la gara Sascut.
D. Uliso Vasi'escu, secretar pe lângă inspectoratul general al creditelor agricole din ţâră.
Colonelul Horbaskl Alexandru, în funcţiunea de ajutor al inspectoru uî de artilerie.
Colonel Demetreacu D. Maican, comandant al artileriei corpului 2 do armată.
Colonel Pascu Şerban, în funcţiunea do şef de sUt-major al corpului 4 de armată.
Locotcnentul-oolonel Crătunescu Constantin, comandant al regimentului 6 artilerio.
D. Radu Pârvulescu se numesce advocat al statului clasa III, pe lângă tribunalul de Roma-naţî.
------------OOHOO
l\ FAPTE
Mişcarea portului Galaţi,'—La 8 Aprile curent a sosit în port vaporul companiei Lloyd Selene venind din Constantinopole cu pasageri şi diverse mărfuri.
Iu aceeaşi di a pornit vaporul austro-tingar Frederic pentru Tulcea Ismail, cu pasageri şi mărfuri.
A sosit vaporul austro-ungar Hildelgarde de la Viena cu pasageri, şi a plecat vaporul austro-ungar Carl-Ludvig pentru Viena cu pasageri.
Feste di au mal ancorat în port şepte corăbii deşerte, sub diferite pavilione.
La 9 Aprile a pornit vaporul companiei Fresinet Xoyget pentru Constantinopole cu pasageri şi lemnărie de fabrica, cereale, bu-tdie cu vin, făină şi 30 vite cornute; iar la ora 12 a sosit vaporul englez j[)attmore încărcat cu cereale şi vite cornute.
Tot la ora 12 a sosit vaporul italian Farro încărcat cu făina, cereale, vite cornute şi 40 butoie cu vin. La ora 3 şi jumătate p. ni., a sosit vaporul Austro-Uu-gar Fredrich cu pasageri de la Ismail-Tulcea.
*2
Iarna s'a întors din no» aci, scrie Gazeta Buxeului. Ieri a nins tătă diua. Timpul este friguros.
Cu tdte acestea semănăturile de tdmna sunt frumdss şi progresez».
Arăturile de primă-vară se fac cu înlesnire fiind timpul favorabil.
înaintări în armată făcute (Jiua dc 8 Aprile
pe
FOIŢA ţi ARULUI „TELEGRAFUL4
A. SCHOLL
(33)
SÂNGEROSE
XXVIII Sp i talu 1
Mi se părea că e» sunt în locul lui; aceiaşi vestă, aceiaşi culdre a perului. Credul că ameţela me apucă diu no» ; luai din noă sticla să beau.
Nu! eram în patul meă. El era în locul seu.
După ce se culcă, văzul, cu satisfacere că el era mal scurt ca mine. Eram sigur de mine. Respiram în libertate.
Când me aflam mal bine, am cerut er-tare veciuului meă. Me interesam forte mult de el.
Internul veni, era cam supărat. căută pulsul şi făcând o mişcare semnificativă, spuse bolnavului se scdţă limba.
La gradul de locotenent
D nil sub-locotenenţî Al. Âthanasiu, regimentul S dorobanţi; Scarlat Şoiculescu, regimentul 23 dorobanţi; C. Florescu, regimentul 2 linie ; G. Mihail, regimentul 1 dorobanţi; S^vi* Bâlăoeanu, reg.uientul 6 dorobanţi; Va i Negri, regimentul 27 dorobanţi; Nicolae Dăuceanu, regimentul 28 dorobanţi; Vasile Nicolau, regimentul 26 dorobanţi; Vasile Teodore), regimentul 5 linie; Nicolae Teodor, regimentul 24 dorobauţî; Panu Lascăr, regimentul 27 dorobanţi; Gr. Părăianu, batalionul dorobanţi din Dobrogea ; Ştefan Costescu, regimentul 22 dorobanţi; I Brezeanu, regimentul 22 dorobanţi; Savel Budachevic?, regimentul 30 dorobanţ?; Gr. Strâmbeanu, regimentul 3 dorobanţi; C. Botez, regimentul 3 dorobanţi; Marin Dimitrescu, batalionul 4 vânători; P. Cârtojanu, regimentul 4 dorobanţi; Ilie Daniilescu, regimentul 17 dorobanţi; Atb. Minescu, regimentul 3 dorobanţi; Chiriac Conta, regimentul 5 linie; Anghel Constantinrscu, regimentul 30 dorobanţi; Marin Niculescu, regimentul 17 dorobanţ?; Ştefan Paulinescu, regimentul 20 dorobanţi; Gr. Angbelescu, regimentul 6 dorobanţi; N. lauculescu, regimentul 5 dorobanţi; I. Beliac, regimentul 28 dorobanţi; Atbanasie Manolescu, regimentul 30 dorobanţi; I. Paulian, regimentul 4 linie; St, Anghelescu, regimentul 22 dorobanţi; Gr. Chiriţescu, regimentul 6 dorobanţi; Al. Măinescu, batalionul I vânători.
OIROIfciTia-A-
Un tip de calicie modernă
Nenea Nae era ofiţer la intendenţă: Eşit dintr’un nem de săteni—cea-ce nu e o ruşine, el îşî păstrase gugumănia ţărănesc»—cea ce nu e o mândrie! In schimb, el îmbătrânise sub-locotenent în arma... intendenţei !
Me veţi întreba, pdte, că, dăcă o vorba sâ ve spui o istoridră literară, pentru ce fac pe eroul meă ofiţer, şi nu’l las^civil. Şi ’mî veţi mal adăoga:
— Ce, nu ştii d-ta că militarii îşi au ou ore a în vârful săbiei şi că se pote ca mâine chiar se primeşti martori de la cine
—	De când a venit acest om aci? în” trebă internul pe infermierî.
—	Nu de mult. Ceî ce ’l aă adus spuneau că a cădut d’o dată jos ; fiind că nu era nici o farmacie în apropiere, l’au adus la spital.
Internul ’I deschise ochii, ascultă plămâni să vază nu are ceva acolo.
—	Un atac de holeră, zise el, a venit prea târziă. Eă me duc la laboratoriă se aduc puţină apă caldă şi tinetură de ca-nelâ.
Se întorse repede.
Cu mare greutate făcu pe bolnav să bea puţin.
—	Şi, doctorul şef nu vine de cât tocmai mâne dimineţă!
Internul se uită la ceas.
—	Dacă până peste cinci minunte uu desebdie ochii, atunci e mort cn siguranţă.
Minutele treceaă, eă însu-ml cu tdte că nu eram interesat, me apucă un fior de friguri; D’odată bolnavul dădu din cap.
înţelese că sorta depinde de voinţa, de sforţarea sea şi deschise pleopele.
—	De băut! me arde aci... aci..; aci...1
ştie ce tip, care s’ar crede zugrăvit în portretul ce faci? Să» ’1 ai ales din intendenţă pentru că eşti convins că ofiţerii din intendenţă port arma de geba, când e vorba de mânuirea ei !
Răutăcioşi cititori! Am făcut-o pentru că am să ve spui două miel istoridre despre dânsul. In urmă, fie şi civil, ce 'ml pasă! Insă, nu perdeţt ocasiunea să profitaţi diu lecţiile lui.
Aşa, in ijiua anului noă decă n’aveţt poftă sâă n’aveţl bani se daţi bacşişuri, măcar !a servitorii voştri, faceţi cum făcea nenea Nae.. Ff, cum deschidea ochii, îşi chema vistavoiul şi, sub cine scie ce protest, îî trăgea o palmă de ’l ţiuia urechile se» de ’l podidea sângele... Ce bacşiş mai vreai în urmă ?!
Nenea Nae în viaţa lui n’a plătit un ban pentru un bal seă un teatru, însă se ducea câte o dată. Me veţi întreba, cum ? Câte o detă, acesta era trâba nevestei sale, care ’mt era un pul de lele şi jumătate— însă nu ne vom amesteca în acesta. Câte o detă... ah! asta e hazliă... se ducea pe Ia beneficienţl şi începea cu’denşiî cam ur* mâtorea conversaţitme :
—	Domnule, am venit se ve anunţ că nu ştiă cum am făcut, dâr am perdut biletul meă de loge, ceT cumpărasem de la un domn, aşa şi aşa, şi nu ştiă ce trebue se fac acum,..
—	Ce număr, d-le ?
—	Ca dracu, nu ştiu...
—	Atunci poftiţi diserâ eu acâstă cartă de vis.tă care e carta mea şi Voi da ordin, că se ve lase se intraţi ; de sigur că loja care va rămânea g61ă va fi a d-vs.
înţelegeţi ce se’ntâmpla. Deci represen-taţia n’avea succes, nenea Nae ocupa cu obrăznicie, o loge dre-care. Dâcă avea succes şi tdte lojile eraă ocupate, care dintre toţi 'i-a găsit loja lui ?
Resultatul era eă mntându-se din loje în loge, din loc în loc, rămânea în sală pâuă la sfîrşttul spectacolului.
Şi atât de, des îşî repeta acestă inven-ţiune, încât într’o d>> un beneficient, ve-(jâudu-1 sosind la casă. îl întâmpină cu un aer de serioşitate batjocoritore, cu cuvintele următore :
—	De sigur, d-le, că v’aţl perdut âr biletul de loje.
Când se ducea ia bal iarna, îşi lua vistavoiul şi îl lăsa tdtă ndptea în frig, dândo-î se ţie mantaoa, pentra ca se nu plătesc» un leă.
Der mai presus de tdte caliciile posibile —şi’ml aduc aminte de acest lucru fiind-că suntem aprdpe de paşte— e urmâtorea:
Cu o săptămână seă două înainte punea pe vistavoiul seă se scrie acasă, ca să-î trimeţă vre-o două Zeci de ouă. Dâcă nemurite vistavoiulul trimoteă, pentru vis-tavol de sigur, apoi nevasta lui nenea Nae i le roşia şi în urmă spunea bărbatului el unde sunt. Acesta făcea ce făcea şi le găsea şi in urmă, însoţindu-şî cuvintele de fel de fel de înjurături, confisca oole vis tavoiulul, dîcâudu’T:
—	Ce, aici eşti la lat-tă» seă la mata? nu fac eă ouă roşii, dar tu se faci, o slugă ? etc. etc.
ELbine, ştiţi ce i s’a întâmplat paştele trecut ?
După ce pusese pe viatavoiă ca se scrie acasă şi acesta refuzase din cauză că îşi aducea aminte de ce păţise in anii trecuţi, nenea Nae, întră ndptea în coteţul găinilor unor chiriaşe din fundul curţeî lui,
ÎD
şi fură vre-o 15—20 de ouă ce se aflaă acolo. Cu acesta a petrecut paştele trecut.
Der ce petrecere. Oale furate eraă de sub Secerişul. - L'Italie publică urinătdrele o cloşcă şi tdte aveaă put într’ânsele. asupra lunilor şi secerişului: «Nu este nici Bietele chiriaşe observaseră, lucrul, însă „ lunS a anului, în câte un popor de pe nu .a venea sâ eroda.	glob să nu secere, iu luna Ianuarie, atuucî
Anul acesta, acum oâte-va di*e> în a- C£ud ja uoţ pământul este încă acoperit celaşî timp şi nenea Nae şi chiriaşele îşi de zSpndă 8^a de ghiaţă, se seceră tn aduseră araiute de oule din coteţ, de anu Australia, iu Noua-Zelauda, intr’o parte a trecut.	^	statului Cbili şi îu câte-va părţi ulo re-
EI bine, ştiţi ce a păţ t nenea Nae, n- pUbiiceî Argeutiue. In Fobtuarie, secerişul nul acesta? Nu? SS vă spun eîf.	începe îu India şi tn Egiptul de Sus, şi se
I a jucat chiriaşele o farsă ne ma? po gfirşesce în Egiptul-de-jos. Aprjle este e-menita. L a închis in coteţ pe când intrase poca seCerişuluI pentru insula Cipru, Perse fure alte ouă clocite, şi pentru paştele s;ft) Asia mică, India, Mexic şi insula Cuba. acesta, şi la lăsat să stea ae ia 7 oresâia jn ; Algeria, Asia-cent. alâ, centrul
şi până la 10.	Chinei, Japonia, Marocul, Texas, florida
Şi când una dintre chiriaşe-cea mal tă- fac 8eceri#nL In Iunie, vi„e rîudul statelor nără- s’a dus te'i deschidă, l-a strigat danSreu0; a, Ul)garieI> Bulgariei, Greciei, când eşea.	Rusier-de-Sud, Ialieî, Spanie?, Portugaliei,
— Christos a’înviat, d-le Nae 1	Franoieî de mejâ-4i şi al statelor ameri-
Câteşi treia chiriaşele se puseră pe uu rîs sgomotos, pe când nenea Nae, ruşinat se îndrepta în spre casa lui iară se Zică nici un cuvânt, insă fără ruşine !
Gaius.
caue nes se.
latlmpUrl dia capitală
D. doctor P..,, de a’şl pescui clienţii şi de a da, ca
California, Oregon, Lnisiana, Te-,, Mississîpi, Alabama, Georgia, Vir-ginia, Utah, Colorado şi Missuni. Iu Iulie: Germania, Austro-Ungaria, Francia-de-Nord Elveţia, Asia, Polonia, Englitera, Oregon, Nebrasca, şi alta state ale Amoricel-de-Nord. In August: încep să secere Belgia şi Olanda, Norvegia şi Rusia de-Nord. S;o-are un forte urît obicei» ' ţia-de-Nord îşi termină secerişul tocmaî în
luna lui Octombre. In fine, în Noembra
dicem aBtfel, un curs forţat, reputaţiund Decembre, Australia-de-Nord şi Peru, d-sele. Acostă pâte servi ca introducere aP°I Africa-australă şi Birmania îşî strtng următârei povestiri, ce ne-o face o păci- recoltele entă, care a avut de aface cu d-rul P.,. :
«Am avut nevoe, dicea dânsa, de un Certificat medical de la un doctor, ca misiunea de a-1 da, pentru ca se potă face
cerealele de pe câmp.» *
Hoţie. — In ndpte de 7—8 Aprile curent,
Iouiţă Dobre, a eşit din uisce grădini de
pe strada Triumfului, ' din capitala Bucu-
rescl, înaintea lui Călin Stănescu, precu-credinţă în justiţie. M am presentat la sec- j d ă ce ,.a apiicat câte.va loviturî
ţiunea... la doctorul P.., care apreciănd ou un spărg-ndu,f capuI> a voit a>1
ca starea mea generală are necesita 6re- jefai de baniî ce avea agnpra sa. La 8tri.
care îngr.j.re, ma trimis acasă, dioând ml( găie,e victimcT ,, a so/sit ajutor, ast-fel că
că va veni sâ me caute şi se-ml libereze j agreBOrul a fost prioa ?i îaaintat paroh -
Certificatul cerut. It ascultai».	I tulul spre a fi dat judecăţel, conform leget.
La orele 12 primesc visita d-lul doctor]	*
P...; de astă detă starea mea generală nu-î O dramă.— Diarul france3 Figaro, ramai păru atât de gravă... Deci, fusese portâză o dramă politică petrecuţi în Paris, vorba ca sS-ml facă'o visita, cu sila. D-rnl strada Cadet, No. 20.
P... me părăsi, Zicendo-mî se trimit după Certificat, la secţia d-sâle.
Trimese!; acolo —pentru ce nu ştiu ? — mi se ceru 10 fr. pentru a’l libera.“
Şi noi întrebăm :
—	Este acestă sumă, vre-o taxă impusă de lege?
Nu!
—	Este plata vizitei doctoriceştî.? Atunci, lăsaţi d-lor doctori, sâ vă taxeze
concurenţa publică şi nu daţi curs forţat reputaţiuneî d-vs!
Muşcat de câne. — încep se se semnaleze răutatea bestiilor nărăvite, care va
«Acolo, dice Ziarul francez citat ma sus, locuia, într’un mio apartament, dui etajul al 5 lea, uu vechi» ofiţer, d. de Messieres şi soţia sea, omeni liniştiţi, economi şi stimaţi.
Sunt câte-va Zile de câud vecinii nu-I mal v?4ură. Portăriţa casei se duse şi bătu, în zadar, la uşa lor. Iugrijată, ea alergâ la d. Mouquiu,, comisar de poliţie, şi-l puse îu curent cu faptele.
Se deschise uşa de către un lăcătuş, cell douî soţi se găsiră morţi în pat, unu! lângă j altul. Bărbatul ţinea încă în mână revolverul care servise acestei îndoite sinucideri. Pe masa de nopte se afla intre altele o
trage după sine, neapărat, crearea unei scrisore adresată comisarului de poliţie, cn sucursale Pasteur, în capitala nâstră, dâcă coprinsul următori
nu se vor lua mesurî de îndreptare, de către... cutia competintă. O asemenea bestie răutâciâsă e cânele d-luî Ioniţă Barbu, din şosâua Ştefan cel Mare, No. 142, care erl a muşcat pe o femeă, soţia lui Frone Dinu, de picior.
—x —
Copil găsit.—-Erî pe la ora 10, s’a găsit în curtea bisericii Manea Brutarul, un copil de sex femenin, lepădat, in vîrstâ de o lună şi nebotezat. Frumos fapt, pentru sărbătorile paştelul.
Don Caprice.
«După ce am încercat totul şi n'am reuşit în nimic, nu ne mal rămăne decăt mortea care se ne scape din situaţiunea în care ne găsim. Ne având decât o armă, sârta are să ho tarea că, oare din noi se va servi mal întâi» de ea.
Paris, 10 Aprile 86. «Sunt cea ă'întăia,
«22. Escande de Messieres «Sunt al douilea «L. Escande de Messieres. i Pe scânduri s’a» găsit cele două buletine care serviseră acestei funeb e lotăril. E:e purtare scris în mijlocul lor, cuvintele: «Primul.*
«Secundul.»
Dintr’o înghiţitură bă» poţiunea pregătită.
—	Acuma, mulţumesc lui Dumnezeu 1 zise internul. Dacă stomacul se va deşerta e ore-care speranţă.
Recomandă aurorei de caritate să nu părăsâscâ pe bolnav, săT dea de băut cât va voi din acea băutură.
—	Cu tote ace-ie, zise el, daca va voi se dârmă să’l laşi. Somnul de multe ori face mult bine...
XXIX
Cel vifi ia locul mortalul
lama înopteză curând, era pe la sfârşitul lui Decembre.
Servitorele aprinsese candelele.
Sora de caritate era lângă pat.
Vecinul me», respiră gre».
—	Bea l
—	El o bău.
Pe la opt ore seara, vecinul me» mergea mal bine. Adormi.
Timpul trecea încet: orele mi se părea» ani. E» aveam nevoe de linişte. Ador-mil şi e».
Un strigăt mă trezi. Nu şti» cât am dor-
mit. Trebue să fi fost târziu, pentru că sora nu mal era acolo, toţi dormea», era m ire ^ linişte în cameră.
Vecinul meu se sculase, căuta în tote părţile, murmurând:
Hârtiile mele ! hârtiile mele !
Această executare îl slabi repede. T cu puţin, apoi iar începu a striga :
Totul se sfârşise.
Vecinul me», dăduse cea din urmă suflare...
Un fior de friguri me cuprinse,
— Dacă voi muri şi aşa fără se am lângă mine un prieten care se ’mî strângă mâna!
Cu mare greutate m'am întors în patul — Hârtiile mele! hârtiile mele !... Nu-m? me». Acoperindu-mă cu plapoma, gări-
le a luat când am intrat... Să bea» !...
Mă scula?, îl dădui sticla să bea. El me privea cu o căutătură vagă.
—	Mulţămesc! zise el.
Corpul lui căzu pe pernă. Me culcai lângă el.
Repeta necontenit aceste cuvinte :
Hârtiile mele ! hârtiile mele! Trebue se' mi-le dea.
Sughiţă de vre-o două ori :
—	Patru zeci mii franci 1
’L văzui uitându-se în tote părţile, ca un om care luptă contra unni inamic.
deam:
Se numeşte Surypere, ’l repetai de multe ori ca să ’l ţin minte. Vorbea de patru zeci mii franci şi cuvântul sâu din urmă era de a reclama hârtiile eale.
Acele hârtii era» depuse de sigur la casierie. El uu avea nici un nume : era un numer: numărul 34.
Dacă e» aşi fi numărul 34 ! Cum să fdC e» se fi» în locul InT. Să pun cadavrul lui în locul me». Mâine e» voi fi considerat ca mort şi eu voi reeşi sub numele de Surypâre. Ascultai cu luare a-
lntinsese braţile în aer şi ’şî zise singur piinte să vâd nu cum-va vre-un bolnav nu âdio .	dorine, aşteptam cu nerăbdare ca lampa
— S’a sfârşit, Surypăro !	! să se stingă:
Z’când aceste cuvinte, recăzu ca o masă ] Era târzi». de lemn-	| Aşteptam să aud sunând ceasul. Insă
www.dacoromamca.ro
TELEEGRAFUL — 12 APRILE 1886
S
O UOuă plauots.— Doctorul ,Palisa de la observatorul din Yîena, care descoperise deja două planete tu sera de 31 Marte, a isbutit a mal descoperi Încă una la 5 Aprilie. Acostă planetă, maî atrălncitâre decăt cele-l'alte două, era la orele H sera în partea de Nord a firmamentului. Până i se
va da un nnme, ea pârtii No. 286.
*
0 faptă eroicii. — tester Lloyd publică într’o corespondenţa, din Hatzfeld cu data 14 1. c. n. urmâtârele: Banat-Coinloşul e o comună frumâsă locuită de Germani şi Români. La 10 Aprile a fost un uragan mare. Cu acesta ocasiune comuna a fost ameninţata de pericolul de a fi mistuită de foc. O clftiă de paie a luat foc. In comună sunt multe case acoperite cu paie şi cu trestie. Pericolul era sigur;. Focul în claia de paie, uraganul şi casele multe acoperite cu paie şi trestie. Flacăra începuse a isbucni îu Înălţimea nutrită de vifor, cănd. ţăranul Se-bastian Traian, neţinând sâmă de viaţa sea, s’a suit pe claiă şi cu greutatea trupului şi cu mâinile ţinea păturile do paie în flăcări, ca să nu fie răpite de uragan. In fum şi flăcări, pe lâugă tâte strigările din partea celor de faţă bravul om a rămas la locul şeii şi a suprimat cu mâinile şi pi-ciârelo flăcările, ce cresceatt pana cănd le-a succes locuitorilor, ce aii venit, să stingă cu stropitori focul. Comuna l-a esprimat în mod sărbătoresc mulţumită şi s’att făcut paşii de lipsă, pentru ca bravul om să fie
decorat. (Gaz. Trans.)
*
Incendii.—De pe la ţâră Di se anunţă maî mult ' incendii, datorite mal ales vântului din săptămâna trecuta. Astfel ni se spune că miercurea trecută a ars satul Cordcrsnl din judeţul Dorohoiu, cu şcoiă şi cu biserică cu „tot; iar joia trecută nâp-tea focul a consumat uu coşar cu popuşoî al d-lor Pilat, pe moşie MioreanI, acelaşi judeţ. Sâmbătă şi duminică noptea s’att ve^ut asemenea mal multe focuri, probabil
tot'de coşare, sett jirezl.
*
Foc. — Iu diua do 3 Aprile curent, pe la orele 9 de diminâţă, a luat foc şi a ars hanul, situat in marginea şoselei naţionale FolticenI Cornu-Lucei, teritoriul comunei Şasea din plaiul Somuz-Moldova, jud. Su-câva. Du e informaţiunile culese, autorul acestui incendii! este evreul Zeidei a Iui Leiba Ştalap, care de vr’o 4 luni domicilia acolo, în calitate de profesor la copiii e-vreului Irimia Hoişie, ce losuiesce |n acel han. Acesta resultă din faptul că, îndată după ce a luat foc banul în chestie, numitul Zeidei a dispărut, şi se crede a fi în oraşul FolticenI, de unde este de fel. S’att luat cuvenitele măsuri pentru urmărirea lui şi trimiterea sea înaintea justiţiei Cu ocasia incendiului de mal sus a ars şi o iapă a fiului nnmituluî Hoişie, cu care făcea serviciu în escadronul de călăraşi din aoest judeţ.
Omor. — Costache Radu, aflat în serviciul spitalului Filantropia, a fost greii bătut în noptea de 6—7 Aprile curent, de către Gheorghe Ionescu Surdu, Nieolae Baoiu, Costicâ Trandafirescu, Mitică Bărbierul şi Tăcase Spaneru, toţi din Capitală, în urma unei certe, provenită din causa unor femei. Suferindul a intrat ia 8 a'e lunci în cnra spitalului Filantropia, iar la 9 a încetat din viaţă. Culpabilii att fost daţi judecăţeî, douî diu el însă aii dispărut.
înecat. — In ziua de 7 Aprile curent, pe la orele 9 sera, preotul Nieolae Anghel se înapoia călare din cătunul Chiojdeni. Ajungând la apa Râmnicului şi voind s’o trecă, de şi râul era forte mare şi agitat din cauza ploilor urmate, popa a fost luat de apă şt s a înecat ; calul însă înotând a scăpat şi a fşit la mal.
In urma căutărilor făcute, s'a găsit cadavrul preotului, a doua zi, la o distanţă ca de 150 metri, maî la vale de vadul pe unde voia să trecă apa.
*
Procesul de presă al «Tribunei». —
Sub, acest titlu EgyeUrtea scrie : în contra redactorului (jiarului cuotidian Tribuna, ce apare în Sibitt, Cornel Pop Păcurar şi în contra directorului eî Ioan Slavici, precum se scie, procurorul suprem din M -Oşorheiu Mihail Sebestyen a ridicat acusaţia pentru crima de agitaţie naţională pe calea presei. La pertractarea finală aii şi citat pe acusaţl, dâr aceştia au făcut es-cepţiuue jn contra competenţei curţii cu juraţî din Cluj. Slavici contestă în apela-ţia sea dreptul dea fi acusat de procurorul suprem pe basa paragrafului 31 al legii de presa austriacă pentru negrije, pentru că a lăsat să citâscă articolul incriminat înainte de a fi apărut şi uu ’şî-a câştigat cunoştinţă despre cuprinsul lui. De ore ce numai delictul comis pe calea presei se ţine de competenţa curţel cu juraţi, iar acusaţia ridicată în contra sea ar trebui calificată ca delict poliţienesc, astfel afacerea lui nu s’ar ţine de judecătoria de presă, ci de competenţa tribunalului, prin armare competenţa trece la tribunalul din Sibid, a cărui judecătorie de presă a fost suprimată înainte cu un an. Tribunalul din Cluj a respins escepţiunile acuaaţilor şi a constatat competenţa sea. In contra acestei sentinţe Slavici a făcut recurs de nulitate, la care s’a alăturat şi Cornel Pop Păcurar. Curia reg. a respins recursul de nulitate şi astfel competenţa tribunalului din Cluj
e hotărâtă în mod definitiv.
*
Fiaţa îu întuneric.—Una dintre căuşele predomnitâre ale estremel agitaţiuni a nervilor la multe din femeile contimporane, tţebue atribuită fără îndoială obiceiului lor de a trăi îutr’o obscuritate relativă înăuntrul caselor lor. Camerile suut în tot-d‘auna păstrate întunecose, cu perdele grâse la ferestre, ast-fel că cel care lo-cuesc într’âusele perd tot folosul aerului firesc şi al radelor bine-făcâtore ale sâ-relnl.
Casele lipsite de s6re sunt în genere nesănătâse. Sunt In totd’auna maî mult sett mal puţin umede, şi contrar iii temperamentului simţitor al persânelor care lo-cuesc într’ensele. Spiritul şi corpul acestor închişi de bună-voie sunt afectaţi şi sănătatea lor generală suferă dintr’acesta. Negreşit că pâte cine-va trăi cu acestă lipsă de lumină, insă nu este de ajuns de a trăi, der trebue ca cine-va se caute a trăi m cele maî bune condiţiunî posibile.
Precum lumina este necesară orl-cărel creatura animate, asemenea este neapărată omenilor. Pote cine-va se se ferâscă de căldura soreluî prin transparente, prin jaluziî însă nu trebue se înlăture cu totul lumina şi căldura soreluî. Din contră deschideţi cât de des ferestrele, lăsaţi se străbată serele şi aerul în apartamentele vâs-tre, căci acesta le va face mal sănătose şi voi ve veţi simţi mal sănătoşi şi mal
voioşi. Nu ve închideţi vara în Camere întunecâse, căci păţiţi ceia ce pat plan tele care creso în pivniţă, vă ofiliţi, per-deţl coloritul şi voioşirea.
Lumina este viaţa!
*
încercare de sinucidere — Locuitorul Stan G. Eparu din corn. Dobra, jud. Dâm-boviţa, desgustat de viaţă, a voit se’şl curme filele cu un bricitt; pe cănd începuse să şî pună planul sâtt în eseentare, el a fost sur-piins de soţia sea şi de alţi locuitori, cari l’att împiedicat de a se sinucide. Rănitul a fost trimis în cura spitalului, iar caşul s'a comunicat parchetului spre a face cercetările legale asupra căuşelor cart aii determinat pe 4i8£d locuitor să ia o asemenea estremă hotărîie.
*
Trei comete. — In acest moment sunt trei comete pe bolta cerescă, nu se văd însă decât cu ajutorul talescâpelor puternice. Una din ele, descoperită de americanul Nooks e aprope se dispară ; cele-alte două din contra devin din ce în ce maî visibiîe şi peste câte va 4^e vom ® viai-bile cu ochiul liber. De un timp âre-care ele se apropie una de alta, drumul lor pare a fi acelaşî, cu tâte aceste una din ele, cometa lui Barnard va schimba direcţia pe la 30 Aprile şi va apuca spre nord-est. Cea-l’alta e cometa lui Fabvy, descoperită la Obîervatorul din Paris la 1 Decembre 85 ; ea se vede deja la Bordeaux între trei şi patru ore dimineţa spre nord. *
Piatră litografică artificială.—Pentru acesta se ia o cantitate âre-care de ciment, se amestecă cu apă şi apoi se Iasă să se nsuce sâfi la aer sett în coptâre. După ce s’att uscat plăcile, se udă din nou cu apă şi se încălzesc până ce crapă în tâte direcţiile ; după aceea se pulverizeză şi se pisâză punându-se încă pe atâta ciment prâspăt. - Acest amestec se pune în tipare de fontă şi se presezi fârte tare. Se adaogă apoi puţină apă printr’o parte a tiparului şi prin cea-l’altă să scâte cu o pompă apa. Acesta apă conţine .puţină pulbere de ciment fârte fină, acestă apă e silită apoi prin pompă se strebată din nott prin masa de ciment, atunci tot aerul e dat afară şi placa se soldifică forte tare. ou chipul acesta se pot face plăci de tâte măsurile şi fârte economic în acelaşi timp. In locul cimentului se pote întrebuinţa şi carbonatul de calce, atunci piatra are o colâre mal deschisă.
*
Etatea peştilor. — Mulţi zic că peştii att o viaţă lungă; aşa sunt unii cari cred c& sunt în aquarele de la Fontainebleau crapi din timpul lin Francisc I-itt. Acest fapt inse nu e admis de naturaliştl. Cu tote aceste d-1 Baiard crede că unii crapi pot trăi până la două sute ani. «Nu e nimica care se împedece pe peşti de a trăi nesfirşit.» La Wasinghtan sunt nişte peşti aurii, care de cinci-deci de ani u’att mal crescut, sunt tot aşa de vioi ca şi la început când a fost cumpăraţi. La St.-Pe-tersburg sunt peşti in aquarele regale, cari att etate 150 ani; unii din el sunt de 5 ori mal mari că în timpul când att fost puşi în aquaritt, alţii att crescut abia cu doi centimetri. Heckel şi Euel cred că crapii pot trăi numai doi spre zece pene
la cincî-spre-4ece ani.
*
Drnmu de fer d’alungal canalaln I de
Suez. —Un ii giner a propus să se construiască un drum di fel d’alungul canalului Suez începând din Siria penă la Golful Persic. Lesseps emite opina că ace st drum de fer ar fi practicabil şi că ar putea aduce beneficii.
*
Omor. — Locuitorul Mihaî Tătaru din comuna Jirovu, judeţul Mehedinţi, a fost lovit grav acum câte va 4'^e de către Iân Const. Oprican. In urma acestor lovituri pacientul a şi încetat diu viaţă.
Faptul s’a constatat de d. procuror local şi culpabilul s’a trimis înaintea justiţiei.
*
Morte grabnică. — In dimineţa 4ilel de 9 Aprile curent a murit de morte grabnică, la hotel Unirea din strada Covaci din capitală, Costea Papadopol, hangitt în comuna Gostinari, plasa Sabar, jud. Ilfov. Numitul venise în capitală duminică, la 6 curent, spre a se cănta cu doctori. El se văita de stomac. Parchetul a autorisat înmormântarea cadavrului, mortea fiind naturală.
------------CBŞOŞHI------------
ULTIME SOIRI
Londra, 22 Aprile.
Scirea râspândită cum că marile puteri att şi făcut un ultim demers la* A ten a, este prematură. Intrevorbirile urmeză şi se crede că demersul se va face în curînd.
Atena, 22 Aprile.
Se crede că d-niî de Nelidolf şi de But-zoff att fost chemaţi la Livadia pentru a conferi asupra mijlocului d’a se da satis-facţiune Greciei.
Atena, 22 Aprile.
Formaţiunea celor trei lagăre la frontieră, e hotărîtâ într’un mod definitiv. Guvernul a mal luat decisiuuea d’a chiema noul clase de reserve sub drapele îndată ce cadrele celor două clase de curînd chiă-mate vor fi complectate.
Viena, 22 Aprile.
D-niî Ferekyde şi Ghika att părăsit as-tă4i Viena pentru a se întorce la Bucu-rescl.
Viena, 22 Aprile.
Corespondent politică desminte ştirea după care agentul guvernului elen la Sofia ar fi însărcinat sS negocieze cu Bulgaria în privinţa cestiuniî de la Bregovo. Nici Bulgaria nieî Serbia n’att făcut demersuri In acest sens.
Varie, 22 Aprile.
D. de Brazza e numit guvernator al Coagulul.
Brindisi, 22 Aprile.
Ultimul buletin sanitar constată 3 caşuri de holeră şi un deces.
(Havas.)
Diu ediţia de s^ră 7 sâra
Viena, 22 Aprile.
Generalul Blazekovicl e numit guvernator al Dalmaţiei.
Berlin, 22 Aprile.
Gazeta Germaniei de Nord spune că Germania va saluta cu bucurie organisa-ţiunea Landsturmuluîîn Austria, clcî acesta instituţiune e destinată a mări forţele u-neî monarhii aliate. Ea va aplauda votul Parlamentului care a tras consecinţele naturale ale principiului care obligă pe toţi cetăţenii a servi sub drapele.
__________ (Eavas)
ULTIME INFORMATIUNI
D. general Gh. Anghelescu, comandantul divisieî I, a plecat la reşedinţa sa din Crsiova.
—o—
D. Creţulescu, ministrul României la St. Petersburg, a sosit in capitală cu trenul de asâră.
D. Palade, prefectul judeţului Olt, a sosit îu capitală cu trenul de adl diminâţă. —o —
D. general Lecca, preşedintele Camerei a plecat din BucurescI, ducându se la Roman.
Voinţa naţională e informată transporturile de cereale pe liniile nostre ferate att reînceput cu o mare activitate ; ea va publica în curînd în acâstă privinţă câteva cifre estrase diu documente oficiale cari dovedesc că activitatea e mult mai mare decât în aunl trecut.
—o—
Adi la 10 ore a fost un cousilitt de miniştri sub preşidenţia d-nuluî I C. Bră-tianu.
| —o—
D. Ânastasiu, prefectul judeţului Te-cucitt, după o şedere de câte-va dile în capitală, plâcă astă sâră la postul sett.
BIBLIOGRAFIE
A apărut în Paris o idilă ungură plină de forme şi sinceritate sub titlul Elle et moi, adică El şi eu, de E. Marcel Acestă scriere are mare succes.
*
D. Aristide P. Ciocaneli, licenţiat în drept, a dat publicitarei Noua lege a timbrului şi registratureî cu adăogirile şi modificările introduse prin legea din 8 Marte 1886, cu un supliment, coprin4âid legea asnpra monopolului chibriturilor, a cărţilor de joc şi a săret. Lucrarea e meritorie şi o recomandăm tuturor âmenilor conpetinţî. *
Doina, revisită artistică şi literară, în No. 58 conţine :
Opera română; Corespondenţa din Paris ; Miscelanea ; Concertele simofonice ; Din străinătate ; Barcarolă veneţiană de Al. Flachtenmacher.
-A_~VIS
Da la un timp încâce s’aii înfiinţat în capitala nisce biurourî de a-nunţurl cari de cari cu titluri mai pomp6.se. Aceste biurourî nu au fost însfi de cât nisce proteste de esploa-tare şi de înşelăciune, când a negustorilor, când a (jiarielor.
Noi anunţăm că nara dat autori-saţiune nici unuia din ele, nici uuei pers6ne chiar s6 priimescâ anunţuri s6â abonamente în numele nostru. Ori cine are trebuinţă de Qiarul nostru si se adreseze direct la administratiă, căci ori-ce augajameut cu vr o persdna streină se consideră nul.
Mai anunţăm că de la biuroul de anunţuri aşa numit „România", nu vom priimi la acest ^iar nici un a-nuuţ, ori cât i s’ar plăti.
Hotelul Frascati SlîtSşî
venabilă şi cu bune certificate. Â se a dresa la administraţiunea hotelului.
✓
minutele mi se păreau lungi ca anii. Frigurile nu ţineai! mal tare; hotărârea mea creştea din ce în ce.
Eram hotărât.
In fine !
Ciocanul căzu de patru ori pe clopot,
Eratt patru câsurl.
Scoseî câte un picior de sub plapămă pare-că nu eram hotărât.
MS rădic, pare-că auziam vorbind în tâte părţile. Me târî! până la patul vecinului meii. Mâna luî stătea atârnată ;n jos. Pusei mâna pe el rece, fârte rece!
Coprinsesem cadavrul cu amândouă manele ; capul Infera rezemat de umărul meu, Braţele atârnau într’o parte. M’am apropiat în cât şi în genuchî de patul mei Pioiâ-rele luî lunecat! pe parchet. Trebuiam să sfârşesc.
’L-am rădicat o dată şi ’l-am vârât tremurând sub plapămă; credeam că sunt perdut.
Astă nu era nimica. Rămăsese să me culc în locul lui Surypâre.
Inchipuiţi-vă 1 să mă culc sub acel aşternut umed de miasmele mortului, oh! când mă gâudeam aci a stat capul luî şi asuma
e al mett?.. Era ceva îngrozitor; sunt lucruri care nu se istorisesc nici odată. Când se făcu ziuă am mulţămit lui D-zett din fotă inima.
Lordul Trelauney făcu o mişcare pe scaun ; era întâia mişcare ce o făcu de la începutul acelei istorisiri, nu putu se'şî reţie surâsul.
Petru ’l vă4u bine şi se opri.
— Urmeză zise el. Voi se văd cum al eşit de acolo.
Petru urmă :
Şi ett voiam să scap mal repede. Dimineaţa începu visita doctorului. Ea nu ţinu mult
S’a constatat mortea la No. 33 forte repede, mal repede de cum credeam ett.
’MT era frică se nu me recunoscă cei doî interul. Din norocire pentru mine e“ nu veniră la vizită.
Obosâla şi emoţiunile din noptea trecută me slăbise cu totul. Doctorul ’mî ordonă repaos, şi băutuil îatăritore. Am căpătat o sticlă de Bordeaux adevărat.
ţinta mea era se mâ însănătoşezî cât mal repede şi se pun mâna pe hârtiile ve-
cinului meii Surypere. Punând mâna pe hârtii voi avea bani. Eram însă departe de realizarea planurilor mele. Bâla mea era generală, cura trebuia să fie lungă, cal puţin o lună mi se spunea că trebue se statt, şi încă...
Să statt o lună în acel loc, era înspăimântător pentru mine.
Când vor rădica cadavral transportat îu patul mett !... Oh! acel cadavru !...
Când a fost luat mi se părea câ un munte mi s’a luat de pe pieptul mett.
Internii veneatt în fie-care z», nimeni din eî remarcă acea schimbare, afară de acesta schimbări se fac des în spitale când suat locuri gole.
Cu tâte aceste eram, îngrijit, me temeam ca nu cum-va să me recunâscă, şi atunci...
XXX
Ce era în portofoliu!
O lună cât am stat în spital, a trecut cu multă greutate. Simţeam că sângele ’ml vine la inima şi puterile ’mi revin.
Câtă bucurie era îu sufletul mett în ziua câud doctorul primar ’mi făgădui că la
sfârşitul septămânel voi eşi! Din acel moment, am căpătat voie să es în cnrte. Ce sensaţie plăcută să fii în aerai liber şi mal ales după trei zeci zile de închisore în camera unui spital. Vroiam să fac ceva, ajatam pe âmeniî de servicitt, femeile de la spălătorie, âmeniî de la farmacie ; portărâsă şi economa se familiazizase cu mine. Eram ca acasă la mine.
Ora de eşire sună în fine, am fost condus până la pârta de servitori, ba nnil voiatt să’ml aducă trăsura. Nimeni nu se îndoia despre identitatea mea. Hârtiile lui Surypere ’ml att fost date, fără cea maî mică observaţie. Nu ştiam ce se fac de bucurie ; aşteptăm să ies mal curând afară să văd cu ochii averea mea
In sfârşit tovarăşii mei, me părăsiră.
Eram liber! eram singur ! viitorul era al mett.
Am intrat la cea d’ântâl cârciumă. Am scos din buzunar un portofel nott pe care Saturnin mi’l adusese într’o duminică, am cerut să’mî dea o cameră particulară unde să dejunez singur.
După ce chelnerul aduse tâte cele necesare, i-am spus să mă Jase singur; apoi
am închis uşa cu zăvorul. După ce am scos portofoliul din buzunar, nu’ml venea să’l deschid. Me gândeam, dacă cuvintele lui Surypere eratt efectul delirului! Safi eratt nişte hârtii fără nici o valâre 1
- Curaj! ’ml zisei, lund uu pahar, se vedem norocul.
Intr’o parte trei satt patru scrisori a bisericeî none din Auvernia. Un unchitt murise ia Roufiac. Teresa era măritată şi Ion-Ludovic luat în armată.
In altă parte o notă pe numele Surypere. Atunci am aflat meseria , omului ou care făcusem cunoştinţă. Ett căutaiti acuma averea lui.
Nimic însă care se arate că sunt ceva hârtii preţiâse. Gâsitt o mulţime de chitanţe. Am început să desperez ; când d’o-dată dădui peste o scrisori^ă Era iscălită de Renault notar, strada Croix s-Pei ts-Caps; în aeea scrisore notarul ti spunea să vie la el pentru ca se ia o copie de pe testamentul unchiului sett Briot, mort la Condat.
De la dejun îmi rămase nn franc şi două zeci bani, am luat o trăsură şi m’am dus in strada Croix des-Petits-Chamos.
(Va urma).
www.dacorornanica.ro
TELEGRAFUL — 12 APRILE 1886
Banca Naţionalii a României
La 3 (15) Maift viitor licitaţiunea în localul BânceT, pentru furnitura a 5000 metri tablă, de aramă.
A se vedea condiţiunile la Direcţiunea Lucrărilor, strada Smârdan, casa Ioanide.__________________
FIp înrhiriat eftin
UU II fhl iii Idl Etagiul al doilea al caselor din Calea Victoriei , între Hotel Imperial şi Cofetăria Râduleseu, No. 51 bis, avend un salon mare, cinci camere spaţidse, bucâtorie şi pivniţă, privată, cişmea în curte, sonetârie în tdte camerile, t<5te plătibile de proprietar. Osebit de acestea mai este de Închiriat la mansardă odăi cu luna. A se adresa la proprietar în Calea Rachovei No. 145, in ori-ce <ji de la 8 ore a. m. până la 6 s6ra.
na din str Lipscani No. 40, iar o altă prăvălie ce răspunde îu strada Gabroveni No. 13, cu t6tă curtea şi încăperile. Doritorii a o închiria se vor adresa in tdte filele de lucru la cancelaria Lega-ţiunel Imperiale a Rusiei de la oia il—4.
Asemenea mat este De închiriat Casa cu dooe etage din strada Ber<ji, No, 122, cu diferite apartamente, informaţinnile se vor da în aeea cssr,
CURSUL BUCURESCI
De închiriat !’£±
Sâmbătă 5 Aprilie a avut loc DESCHIDEREA
Tavernei GAMBRIM3
Calea Yictoriol, (Hanul Zlătari).
BERE
GAMBRINIAN A
Fabricaţi unea OPLER.
CASA DE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România Careul pe fliua de 11 Aprile 1886.
V6ud.
6°/o Rentă amortisabilă. .	.
5°/o	»	română perpetuă
6% Obl. de Stat [rur. convertite] 6°/°	„	C. F. Române .	i
59/o	„	Municipale .	.
10 Fe. ,, Casei Pono. [300 1.]
5c/o Scris, funciare rurale
”	”	”
5°/a	„	, urbana .
Sfc ::	•	;;	:.
Impr. ou prime Bucuresol [20 fr ] 5°/o Comunale nuci .... banan Prevederea ....
DIVERSE
Aur oontra argint oati bilete
Bilele de Bancă.........
F:orinI val. Austriacă . .
Măroi Germane...........
Bano-note Fir.nceee .	.
Ruble de hârtie
Oumf
93',*
90 89
74'/,
210
86I/2
102'/a
82
91‘/2
91 32
14. I/,
,00
1.23
991,'a
2,45
941/4
91
90
76i',
215
87'/4
103
828/4
921/2
100
34
14. s/4
2 02 1.25 IOOU'2 2.55
■ ___________
SCROBEALA ALBA
In cristaluri mari sistem englez
Cea mal bună Scrobălă albii este aceia de la Cassa F. HEUMANN & C-ie din Anvers, (Belgia) şi care concnrdză în calitate cu cele mal bune mărci engleze, fiind cu i6te aceste j mult mal eftină.
Se efoctudză în pachete de 2 ty, kilo cu etichete, precum şi în cutii de 1/i, ll\, }[$ şi Vis kilo cu etichete în cbromo-litografie.
A se adresa pentru preţuri şi condiţiunî la
ZEÎ. WARTHA
Representant general pentru România afara de GalaţI-Brălla, Bucureşti.
Banca Naţională a României
1885
situatiunea
1886
34948398	p (Monetă	 ^asa(Bilete ipotecare		j 35001201	35080733
25848265		25916945 427935	25917605
1333766	Efecte de încasat				526745
15633358	Portofolii!, român şi străin	 împrumutul garantat cu efecte publice • .	19709987	20371471
19655379		15187635	15565680
11865354	Fonduri publice		11988641	11988555
1139891	Efectele fondului de reservă		1901615	1901615
1347592	Imobil! . t		1994612	2029040
195034	Mobiliar şi Maehino de imprimat ....	167471	167471
152607	Cheltuell de administraţiune		122227	138698
11821200	DepQsite libere		17264620	17165620
11304738	Comptur! curinţî		18424678	18569166
1575944	„ de valori		2207635	2145311
136821526	PASIVU	150315202	151537710
12000000		1200000	1200000
1418086	Fond de reservă		1901957	1929220
	Reservă de amortisarea Imobilului		97785	97785
85220580	Bilete de bancă în circulaţiune	 Profituri si perder!		 . . :	96811470	97380930
482165	DobâmJ! şi beneficie diverse		403120	438208
11821200	De po site de retras		17264620	17165620
24422884	CompturI curinţî 			20625409	21190669
1456611	> de valori . . . 1		1210841	1365278
136821526	1	150315202J151567710	
A VISU De Yând.are Cofetăria Griviţa din Buz6u, situată la posiţia cea mai bună (colţ), fiind bine asortat cu tote articolele pentru acestâ branşă şi cu t6te aparatele trebuinci6.se, precum şi mobilier pentru instalarea unei grădini, cu condiţiunile cele mal convenabile. — Amatorii sunt rugaţi a sq adresa la sub semnatul, fie în per-s6nâ fie prin corespondenţă.
C. Jiîldulescu, Buzeu.
PENTRU YIN
19 bucăţi butdie mari, în total 5,300 vedre, în care a fost vin, curate şi In bună stare sunt de vânzare în strada Berzi, No. 17 bis.
De
O casă mare cu grădină, în Grada Cosma No. 1. — Doritorii se pot a-dresa la administraţia acestui (jl'iar.
Dumnezeii să’ţl resplătească !
Mulţumesc de mii do ori pentru extractul de ulei pentru urechi trimes mie, care ni a vindecat cu desăvârşire; c§ci iarăşi aud f6rte bine. E de mirare aceasta căcî în curend împlinesc 80 ani.
Mulţumindu-vă încă o dată, rămân al d-vdtrft servitor.
Vosag de Andor

RECUNOSCUT ESTRACT RENUMIT
U!eiu pentru Urechi
Se p6te căpăta pentru 8 fr., cu instrucţiunile întrebuinţare! de la medicul secundar C. R., Dr. Schipek.
Deposit principal la Ignatz Lobi, Viena, IX, Seegasse 8.
„NAŢIONALA'
Societate generalii de asigurare în Bncnrescî
In urma publieaţiunilor făcute prin juma’a, conform art. 46 din statute, acţionarii aooietăţii ndstro s’au întrunit la 80 Martie (11 Aprile) 1886 'a a patra adunare generală, sub preşedinţa d-luî I. Marghiloman. Presenţî au fost 50 ae acţionari representând 7780 acţiuni cu 476 de voturi.
S'a citit raportu consiliului de administraţie şi procesul verbal al censorilor; asemenea raportul directorului general şi al comitetului de supraveghere asupra afacerilor asigurări or d) viaţă.
S’au aprobat bilanţele şi s’a dat descărcare oon« si'iulul de administraţie ţi direcţiune! pentru gestiunea lor.
Dividende s'a fixat la Ln. 16,50 de fie-care acţiune şi Ln. 94,40 de fie-care parte de fondator.
S’au reales în unanimitate membri eşiţi la sorţ din consiliul de administraţie, d-nii I. Marghiloman, E- Costinescu şi Jaques M. Elias,
S’a votat reducerea capitalului social cu Lei n, 900,000, restituind la fie-care acţiune Ln. 60 în aur.
S'au reales ca censorî pe anul 1886 d-niî V Arvanezo, H: Hornştein şi Dr. Sc. Boroşnay.
P ata cuponului No 4 se va efectua în bilete de bancă cu începere de la 3 (15) Aprilie a. c. la casa societăţii ndstre str Carol I, Nc 4.
«.irecţiunea gcuerală.
Bătături 'sau Negi
OSe dep&rt&ă sigur şi fără durere în timpul cel nai scurt prin ungerea cu tiuctură de bătături renumită şl singura adevărată a lui Ravalner, din Pharmacia roşie în Posen.
1PP Costul unei sticluţe cu car” 1 CD I II. ton şi cu pensulă I I I *
Deposit în Bucuresci la d. Farmacist Ru» dolf Schmetteu, farmacia Curţeî Regale-
	A ' “k.		Lecţiuni de Dans : OTEL FIESOHr, Strada ŞELARI, oamera 24.
Baniţa cMrttti lULIi POLONEZ care ghicesoe viitorul, presentul şi trecutul, jicite descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori oe secrete ascunse la car! se intereseză eine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : coinorî, etc. A se adresa în str. Piaţa Amze', No. 5.	Eusareth Hardine mOşâ cu diploma din streinatate Fostă directdre a Spit. de moşit din Kazan, DăconsnltajinuHe la orelglO—12 a. in, STRADA COSMA, no. 1,	Una iâŞIN tipografică No. s'2. cu strîugStor şi numfirător Diverse car*cter> de litere, precum şi materisl puţin uzat, din care s'ar putea forma o bună tipografie în provincie Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucuresci.	
			Sub semaatul are ondre a aduce la cunoştinţa onor. public că dă lecţinn! de dans atât privat cât şi la domiciliul si’îi Profesor.dt, Eans.
	^ -		 .. - y		
PENTRU Un COSTUM
NUMAI de LÂNA de OlE CURATA pentrn m om fle o statură ei jlocie
4 florini 96 cr= din lână bună;
8	,,	—	„	»	maî bună;
10	„	—	„	»	fină
______ -	-	12	,,	40	er.	„	*	cu totul	fină
Plaidurî de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 fl.—Costume	fdrte	fine,	pantaloni,	pardesiurî,
stofe de haine şi mantale de plde, tiflu, loden, commis, cammgarn, cheviots, tricouri, postavuri pentru ddmne şi postavuri pentru biliard, peruviene, doskings, recomandă.-
MM I0HAHI STIMEOFBlYSr
Mostre franco. Modele pentru d-nil croitori nefrancate. Am în permanenţă un deposit de pestavuri 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că cu"marele mele afaceri iuternaţionale îmi rernân o mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar sunt silit să mă desfac de asemenea resturi cu reduceri mari sub preţul de producere. Ori ce om cu minte trebue să recu-ndscă că din resturi aşa de mici nu se pot trimete mostre căci la câte a sute de cereri de mostre în cel maî scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevt it.ă înşelătorie când diferite firme de postăvăde publică că trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele să taie din bucăţi de postav şi uu din resturi şi sunt lesn9 de înţeles intenţiunile unei asemenea procedări. — Resturile cari r > convin, se schimba saă să trimit banii înapoi.
Scrisori sa primesc în lim> elt gt-.mani, ungară, bohemă, polonă, italiană şi fruncesă.

dlfl
43, Strada BUCUREŞTI R.ycdă, 43.
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bucurescean şi întregel ţări, că în fabrica mea, superidră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit îu Bucuresci, stradd Radu-Vodă, No. 45, se fa-bricăză stofe indigene din lână curată din ţără pentru costume bărbăteşti, care le vând cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tot-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea mal frumdsâ tăetură după jurnalele cele maî nuol, cu preţ moderat ILIE M. POPP.
Fabricant de Postav şi Croitor,
Str. Radu-Yoda, Si si Academiei, 28.
ORHYO&EVPHOJ
întrebuinţat cu succes în Spitalole din Paris şi recomandată de câtre cei mai însemnaţi Medici, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE, b6lE DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL (Copii scrofuloşi şi diformi).
Modul întrebuinţărei: Fiecare lingură intruă jumătate pahar cu apă şi jachar. h1* ^A.TJ^A'CT'O'ESTR.GS-E;, 91, Bulevardul Voltairo, la PARIS, şi tdte Ph1’.
Ph1*
ssr Hsr FABRICAREA CARAMIZEl
Sisteme aprobate şi de Construcţiile cele ma! solide pentru fabricarea eftină a
Gărămidilor ordinare, săpate, fasonate *i refractare
Taburl de sventnrat, plăci pentru trotoare şi vestibule,
Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect gratis şi franco LGUIS JĂEGER feld-Oologne*[Gc
iaKDren-[Germania), c
0 buni îngrijitore arta bucătăriei, limba germană şi română caută un loc într’o familie o-norabi'i. — A se adresa în strada Domniţa Nas-asia No. 4.
MâŢIOMALÂ
souieîate generală de esigurare în Bncnresel
Aprobată pirin decret regal No. 223 diu 2b Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 leî
Prima emisiune 3,000,000 leî deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de leî noul 200 fie-care, din car,-, 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond lr, garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Fteserva de premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionalau asigură :
1. In contra dannelor de Incendifi. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) cu participări de 15% din beneficiul realisatdin acăstâ ramură în ţătă.- -Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.—IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, eto.—V. Face asigurare asupra vieţei.
a)..Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70<>/0 din beneficia în oom-binaţiunile urm&tdre î asigurări asupra vieţei uneia sad a două persdne asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu-
6) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următdre :
Asociaţiunî mutuale de supra-vieţui.e. Asociaţi uni îu grupuri de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite com-binaţiun".
Penă la finele anulnî 1884 „Naţionala** a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n, şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 I. n.
DIRECŢIUNEA] GENERALA
Str. Carol I, No- 9.
SOCIETATEi DE NAVIGAŢIUNE CU Yi FURE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până la-altă disposiţiune
NB. Orele de plecare mai jos arătate suit a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circonstanţele timpului şi apelor; în nici un cas însă Vapârele nu vor %leca de la* Staţiuni mai înainte de orele niteate în acest Itinerariîi. — Pornirea Vapârelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CURSELE VAPOARELOR DE POSTA
	CURSE IN JOS			•				|			(1LH18E IN SUS :				
			I	II		III.		i		III.			I.	lf.	
dela	Orşova	Sâmbătă 4 pm.		Luni	4 p.m.	Juoî	4 p.m	de Ia Galaţi		Marţi	9 a.m.	Juoî	9 am.	Simbătă 9 a.m.	
	Severin	Duminică 5 a.m.		Marţi	5 a.m.	Vineri	5 a.m.		Brăila		1025 „		1025 „		1025 „
	Brsa-Palanca	»>	6“ „	11	6« ,.		fi40 „		Gura lalomiţeî	îl	22° p.m		22' p.m.	fl	22» p.m.
»	Radujevaţ	fl	8 „	fl	8 „		8 ,,		Hîrş'va		3 „		3 „	1 1	3 a
»»	Calafat		101°		10io „		im		Cernavoda		5« „		545 „		546 „
n	Vidin	11	1035		1035 „		1036		Ostrov		930		930 )(		93o „
>j	Lompalanca	11	12« ,.	11	12Mp.m.		1210 „		Călăraşi oraş	11	730		730	11	73» „
n	Rahova		"		315 „		3‘6„		Siiistra		1030 ((		1080 „	11	103» „
u	Bekot	V	3!»	lf	330		330		Olteniţa	Mercur!	2 p.m.	Vineri	2 am.	Duminică 2 a. m.	
a	Corabia	ff	53»	H	580 „		530	lf	Turtukaia		2'5 „		a*6 „	a	2;6 „
11	Nioopoli	11	L -	1)	7 „	fl	7 „	ia	Giurgiu [Smiird.l		53° „		580 „	11	s*3 ,,
ii	Măgurele	11	720 . . ii	11	7» „		72J „	de la GiurgiufSmârd.l			io „		IO „	a	}? »
n	Sistov	11	^ ”		„		91° „		Rusciuc		130 p.m.		11 ,,	a	11 K »
)1	Zimnicea		92° ,,		925 „		®25 „ |		Zimnicea		4*6 „		p m	ii	210 p.m
ii	Rusoiuc	Luni	6 a-m-Mercurî		6 a.m	Sâmbătă	6 a.m.		Sistov		515 „		24S „	n	*“
11	Giurgiu(6mlrd.)		10	11	16 ,.		io »		Măgurele		7« „		—5‘a „	if	813 ,,
fi	Turtukaia	>»	..	11	1215 pm.		1216	ff	Nicopoli		76î ,,		52» „	17	820 ,,
fi	Olteniţa	lf	12so		123) „		1230	11	Corabiu,		9« „		71» „	ti	ll° „
j»	Călăraş (oraş)	11	1		1 „		1 „	11	Beket	Joul	1225a.m.		O53 „	lf	9f „
	Siiistra	lf	2“ „		^45 „		243 „		Rahova		12“ „		10'» „	lf	101» jt
	Ostrov	11	816 „		3'5„		315 „	11	Lompalanca		6 „ Sâmbătă 6 a m.			Luni	8 a.m.
	Cernavoda	fl	6 „		6 „		6 „		Vidin		845 „		846 „	11	»
	Hîrşova	it	8 „	11	8 „		8	lf	Calafat		916 „	11	915 (>	fl	9 „
ii	Gura lalomiţeî	ii	830 „	11	830 „ .	>»	8» „	ff	Radujevaţ		I215 p.m.	li	12[5 p m.	tt	12'Op.m.
în Brăila		Marţi	dimiueţă Jaoi dimineaţă			Duminică diufln.		ff	Brsa-Baianca	11	2 i»	fl	2 „	tt	2 „
11	Galaţi	11	II				„	I in	Severin		430 „	11	4 3» „	ti	4Ss „
								| de la Severin		Vine .-I	5 a ra* Durnimcă5 a.m.			Marţi	5 a,m.
Cursele VAPORULUI LOCAL între (HLAŢl-TULCEA-ISMAIL i
Pornire în sus :
De la Ism ril la Tulcea-Galţl, Miercuri, Vineri şi Duminică 3 ore dim. Prima plecare d9 la Ismail şi Reni la Galaţi ta 21 Marte ;2 Aprile 1886
INSPECTORVTUL AGENŢIILOR.
Pornire în jos:
De la Galaţi la Tulcea-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim. Prima plecrre ide la Galaţi 1» Real şi Ismail la, 2 J martie (l April) 1886 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
TU î«aVi lele { de la Si. George viitor casele din X)\) IUVUU1A t strada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis. tot pe aceiaşi stradă No. 22 sdfl în strada Pescăria Veche No. 9’, la d. Stefânescu, proprietar
PRIMA FABRICA ROMANĂ
DE
IIFI1-C
s -ix '3®u*'ur^1 Făcută din lapte, care se întrebuiu-ţeţla cu un succ<>s mare în Rusia, Engliteraşi Elveţia, în contra bdlelor de piept mal cu sdmâ în contra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Gumis.
La, noi în BuouescI, mulţâmitâ iniţiativei d-luî Lukianoff, care a’ fost anul din preparatorii isteţi al acestet băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Gumis pe care-1 recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până in Elveţia şi Samara o obosităre şi costă mult, pe când calitatea Ki fir ului, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rol Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Gumis s’a mutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa No. 140, casa Manolescu-Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţeî , 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucuresciînapoind sticlele g61e.
1O0	sticle	85	leî	— b.
50	>	45	»	»
25	»	22	»	50
ln provincie 100 strcle 100 leî 50	»	60 »
25	»	30 »
Pentru bolnavi nea vnţî preţurile’vor fi scăzute.

Tipografia ^iarulfl!. TVegrafai4*. Calea Iîahoveî Ut?. 36.
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4152.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
DUMINICĂ, 13 APRILE 1886
ABONAMENTE:
Pentru Capitală: i'entru un an .
•	şese luni .
»	rel luni
Pefltru D'striote Pentru un an .
» şăse lunt

* trei luni %>'
Pentru Străinătate Pentru un an .
« jose luni » trei luni Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fie cărei luni.
Un număr vechia 25 bani.
Ediţia de dimineţii
aNUNCICRI ŞI reclame :
Anunciurl pe pag. IV, linia 25 ban
Reclame pe	pag.	III	.	1	leii
» pe	pag.	II .	.	3	lei.
» pe	pag.	1	...	5	lei
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate ■ se adresa :
Francia, Havas, Laf'6te&U-nie„ţ1 ttie.ce dt la tionrse. Paris.
Englitera, Eugbne Micoud, dl Elett Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vvien. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 W ien.
Ungaria, D- Moritz Wiest, în Ruda-Pest, Servietenplats-
Redacţiunea, Calea RahoVel, No. 36
:WtlirB'iiflI b MlilMIII i
Director politic, I. G. FUNDESGU
Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36

SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
j î
Roma, 22 Aprile.
Astădî a avut looun consiliil de miniştri.
După cum comunică jurnalele, decretul pentru disolvarea camerei va apare luni.
Londra, 22 Aprile.
Propunerea cabinetului englez privitor la o nouă acţiune a Puterilor contra Greciei, a găsit o primire favorabilă la tdte guvernele şi pare a avea şanse bune, d’a fi primită în general peste scurtă vreme. Despre conţinutul acestei propuneri,) se spune cu siguranţă, că se va da guvernu
Bruxelles, 22 Aprile.
Discursul de candidatură ţinut ieri de Paul Janson în adunarea generală a As o ciaţwnel liberale a avut un efect însemnat In vederea dominaţiuneî clericale, care, dup' ce numărul cel mal mare al şcdlelor publice aii fost închise, dându-se profesorilor şt profesare lor o despăgubire forte mică cu condiţiune ea se nu dea nici lec-ţiunî particulare, a ameninţat cu m<5rte chiar şi libertatea presei şi dreptul adunărilor, şeful progresiştilor nu vrea se ridice mânuşa ce-î a fost aruncată lui şi partidei săle de către Fiere Orban E vorba de a se libera ţăra de ruşinea cea mal mare, cu censul îusâ, acesta nu e cu putinţă. Orato rul descrie apoi situaţiunea fiscală, pol.-t.că, economiuă şi militară a ţereî, probezâ că in tOte părţile, • mulţumită Oligarchieî,
lui grecesc pentru desarmare un timp de 7—8 jile. O ameninţare directă pentru cazul de ueobservare a acestui ultimatum , s:jr .inele sunt luate de 1» clase^marl şi iu se va pronunţa, puterile însă trateză pUse pe muncitor şi pe micul meseriaş, şi deja pentru măsurile ce vor lua în cazul ajunge la clouclusiuuea că unmaî prinlăr-din urme şi la aceste se prenumăiă ru- girea votului se va face sfîrşit systemuluî perea relaţiunilor diplomatice şi blocarea, guvernamental de balanţare între doc-porturilor grecesc!. Cabinetul englez a a- ţrjUHrl şi clericali; 8e va pune la locul cu-dăogat iiă propunerea ^sea pote fi şi rnodi- vei.it biserica, şi adevărata democraţie va ficată şi pune cea mal mare vaiere ca ac- putea suporta biruinţe. Janson cere, c*, în ţiuuea sg aibă un caracter european ge- viitor be puse la sjDguranţâ şcolele pu-neral. In timpul acesta se constea cu o blice contra atentatelor ce se vor plana deosebită satisfacjiune, că guvernul frances djn noh, toţi profesorii şi protesorele de a fost primul, care a primit în mod favo- şcoli s8 fie declarate ca inamovibile în
rabil propunerea cabinetului britanic.
Alena, 22 Aprile.
Administraţiunea marinei a rechisiţionat patru pachebote cari vor fi transformate în patru cu,rasate armate cu tunuri de calibru mare
Scrisori din Cauea comunică ca la ale-
oreşi-care gradurl printr’o disposiţiuue a constituţinnei. întregul system de contri-buţiune se fie revizuit şi mal cu semă se se împartă pe venit, ca astfel copil şi moşnegii claselor lucratdre sa fie protejate contra morţerde fome. Discursul lui Jau-son a ţinut vr’o două ore. Nu s’a propus
gerile pentru adunarea naţională creteuă,: mei o uită candidatură.
partida unionistă a avut un succes forte mare.
Gazeta oficială publică tote legile votate
Londra, 22 Aprile.
Times comunică din Mandalay că focul cel mare, care a isbucuit la 15 Aprile,
in ultima seuune a Camerei; mtr’aceste rjLioa de anul nofi birtnan, în Mandalay, ar se află şi legi a privitore la împrumutul ti fost pus de către pretendentul tronului bazat pe cursul forţat.	Myiuzaing. Oraşul a fost aprins în şesedi-
Constantinopol, 22 Aprile. Ife,ite locur' uătre 0 cătă de hoţ? şi ast-Telegrama prin care marele vizir Kia- le“ ai3 urs„ uaaîjmulte ^ de case Palatul mii Paşa a respuns la îucunoscnnţarea \ *ast s^apat dar caia unde se afla poşta
*	. „	*	oi.rPnQ ci	mu rn r» if o /AlXrlvv’I ava inf m
prinţului Alecsandru din Bulgaria că a primit convenţiunea modifia'ă turco-bui-gară, este următorea :
„Latre alteţa sea principele Bulgariei!
„Am ouSre de a vă anunţa primirea telegramei, pe caie aiieţa vdstrâ ml aţi trimis—o ieri. Admirând zelul, ce a arătat alteţa vdstrâ in primirea hoiăruel Conferinţei, un zel care a dat nascere celei mat inalte mulţumiri d:n partea Majes-tăţeî sele Sultanului, me simt ferecit d’a putea remite alteţei vostre felicitările mele
vistena şi mal multe alte clădiri în întrul îngrădire! palatului, au ars până la pâine t.

t se vodca 'Ultime Scirî ţie pagina III

12 Aprile 1886
Oposiţiunea reacţionară ’şî a câştigat încă un organ, care din ji in cele mai sincere pentru noua şi înalta di dâ prob8 pipaitdre de O elasti-vostra demnitate. Firmanul imperial, care
remite alteţei vdstre guvernământul gene-neral peste Rumelia, se piegătesce pentru a fi trimis alteţei vdstre, Tot de odată
citate morală surprin jâtdre. Organul sectei positiviştilor noştri a trecut de mult cu bagagiu cu tot în câmpul
generalul de brigadă Ş k.i Paşa şi maiorul partidei reacţionare. Pentru a anunţa Mehemed B'.y ad fost, numiţi ta delegaţi cititorilor sâl într’uu mod limpede aî înaltei.Porţî in comisiunea pentru regu- ■ ac&jta transformare caraeleonicâ, dia-larea graniţelor Ceea ce pnvesoe alo^tu- , ,	..	n .	’ v
rul în cestiune declara în numărul s6â penultim „că guvernarea partidului de la putere s6 caracfcerisezâ prin ocolirea mal tutulor cestiunilor ce a trebuit s6 resolve cu ajutorul m , j -	^	espedientelor; că prea puţine sunt
în vizitarea ambasadorilor ia Livadia, tot ace^e cesţiunl cari In timp de ^ece atât de puţină încredere se pune iu resul-	^de aii fost resolvate în mod
talele unei breşî o&ri apropieri câtre Pdrtă, serios, câ nu a avut acest partid care nu este de sine statătdre. Simpatieie puterea intelectuală d a prevedea nici
A. găsi soluţiuM la nevoile ce s'at, ivit, câ a dus lucrurile de a<J( până
irea comisiunel pentru rev.duirea statutului organic d:n Rumelia, Gadbau Efendi a fost însărcinat, d'a se înţelege în a astă privinţă cu alteţa vostrâ. Marele Vizir Kia-mil.»
Petersbw g, 22 Aprile.
en
semnele fac a se crede câ Biitzow se va întorce la Atena cu ordiuui de a se cere categoric desarmarea, şi că cabinetul din Petersburg, după cum se pare cu siguranţă, nu va lăsa nici un mijloc nelntre-buinţat de a împedica actualmente vre-un conflict greco turc precum şi ori ce concesiune teritorială, diu partea Porţeî.
Salonic, 22 Aprile.
Pregătirile resboinice ale guvernului turc la graniţa Tesalieî urmeză cu o activitate nesiăbită. La 9 Aprile aă debarcat cu vaporul Şerifi Re§an 300 de recruţi din Asia mică, 72 cai şi 140 cavalerişti şi ou va porul Mitylene aii sosit 1000 artiierişti din Syria. Aceşti din urmă remân pană la sosirea unul ălt număr de artiierişti în Salonic şi apoi vor fi întrebuinţaţi la fortifi-caţiunile marelui şi micului Karbuitmn Domnesce o mare lipsă de mâncări la trupele cari staă aprobe de tot de graniţa grâcă, mai cu sâtnă la acele cari sta fi prin prejurul Elasonel. De aceea, în urma re-chisiţiunil autorităţilor militare, au fost luate 200 care de jâranî, cari au transportat cantităţi mari de pesmeţl, orez şi alt proviaot.
mâine, a cautat s6 ocoieseâ nevoile* —că tofce astea şi „nimic alt nu s’a făcut de când stă la putere leaderul partidei liberale d. I. C. Brâtianu*.
Bieţii Omeni rătăcind în cariera lor politică ba prin rîndurile partidei liberale, ba în saldnele membrilor partidei conservatdre, aă pierdut împreună cu grăunţele cele de pe urmă a moralitaţeî politice şi restul memoriei ce aâ mal avut.
Nimic n’a făcut partidul liberal şi leaderul sfeă d. I. Bratianu, când a făcut un resbel pentru neatârnarea ţârei, pentru independenţa ndstră, fără ca statul s6 sufere lipsa, fat ă s8 facă datorii mari şi păstrând chiar în mijlocul resbelulul, îu faţa a 300-000 de baionete străine cea mal absolută libertate.
Nimic bun, nimic durabil n’a făcut, ne declara secta positiviştilor,
acest guvern, pentru consolidarea statului nostru, pentru educaţia, pentru oudrea naţiune! române!
Acest guvern a moştenit de la guvernul reacţionar, atât de plăcut positiviştilor noştri, o datorie publică de peste 476,000,000 lei, un deficit de 31,000,000 lei şi un tesaur public golit până la fund. Lefurile funcţionarilor, pensiunile, precum ştiu toţi cei cari mal trăiesc şi acum pe păment, r.u se mal plăteau, ca în Turcia, sub acest guvern mult fălit, dobânda banilor era de 14—18 şi chiar 20—25 la sută iar efectele publice depreciate căjuşerâ la zero.
Aşa a fost, d-le Laurian, şi prin urmare aveţi dreptate diu puntul de vedere al d-el vdstre, cad ce v£ pasa de adevăr, numai agreaţi sâ fiţi do amicii voştril de astă-jl. Da, nimic n’a făcut d. I. C. Brâtianu, când a întretăiat ţera cu căi ferate, care aă înjeeit productivitatea ndstrâ, nimic n’a făcut când dobânda banilor a scăjut la 7 şi chiar la 5 la sută, nimic n’a făcut, şi cu tdte astea plăţile publice se făcură şi urmez a se face cu cea mal mare esactitate, scăderile însemnate în imposite s au aplicat, fără ca pentru acesta să sufere tesaurul public.
Da; aveţi dreptate, d-le Laurian, când declaraţi, după ce v’aţ! ales sub patronagiu partidei liberale, că nu s’a făcut nimic bun, pentru câ s’a repus ţâranul îu posesiunea pământurilor, de care un numâr fdrte mare a fost despoiat de actualii a-mic! politici af d-el vdstre. Nu s’a făcut nimic bun, împroprietărindu-se din nouă jeciinl de mii de săteni.
Nimic bun, fâcendu-se ca din pământul statului sâ se vânjâ în loturi miel şi în periode treptate de plată, pentru ca cineva voi sâ pdtâ deveni cult.ivator-proprietar al pământului si sâ se constitue ast-fel o puternică clasă de mici proprietari, democrată şi patriotă, precum nici o dată n’a fost şi nu pdte sâ fie cioeoimea putredă, şi conruptâ, care ’şî schimbă opinia ca şi cămaşa.
Nimic bun n’a făcut d. I. C. Brâ-Lianu, când a smuls monopolul tutunului din mâinele avide ale străinilor, cari împreună cu leaderil regimului reacţionar, esploatau mai cu semă pe săteni ; nimic bun n’a făcut I. C Brâtianu când a organisat acest isvor de avuţie aşa câ el produce aji 18—20 milidne venit a-nual.
Nimic bun n’a făcut d. I. C. Brâtianu când a luat din mâinele arendaşilor bâuturile spirtdse, când treptat a urcat venitul salinelor.
Nimic bun n’a făcut, rescum-părend căile ndstre ferate cu un câştig de 32,000,000 lei pentru stat şi a smuls administraţiunea şi es-pioatarea acestor arteril economice din mâinele străine. Patronii voştril de astâj! ah strigat atunci că căile ferate nu sâ vor putea administra de câtre stat, câ în ţerâ nu se va găsi contingentul trebuitor pentru înlocuirea străinilor iu administraţiunea acestor căi cu elementul român. Faptele ah dovedit câ au minţit, şi că îu sinul naţiunel române suut destule elemente capabile pentru a corespunde la tdte trebuinţele progresului şi a civiiisaţiunel.
S’a declarat, cu naivitatea sectanţilor, că nimic bun nu s’a făcut, luptâudu-se de la 1876, pentru reformarea imposituluî personal şi s’a jis că impositele indirecte sunt i-morale, uitând câ impositul pe cap de om este remâşiţa hiddsâ a tim-j purilor de robie.
Nimic bun n’a făcut d. Idn Brâtianu, constituind Banca Naţională, pentru care a luptat de la 1876 şi care a fâ-cut ca dobânda la noi sâ scajâ la 5 la sută.
Nimic hun nu s’a făcut de către marele om de stat al României, când după o muncă neobosită, a creat ţârei ndstre o situaţiune demnă, o situaţiune onorabilă, un loc al el propriu în concertul european.
intrâga viaţa acestui mare cetăţean nu este de cât un lung şir de fapte, cari tdte oolabordjă la singurul scop, la unică ţintă supremă — consolidarea definitivă a statului român.
Şi frustrând adevărul, schilojind faptele istorice , mormoind frase, stereot'pe, aveţi cutezanţa de a veni ajl şi a şterge cu burete din analele istoriei ndstre paginele de aur.
Z idarnicâ cutezanţa ; căci ca Chris-tos a înviat în fine naţiunea română din somnul adânc în care a lâncesît mulţumită unor împrejurări istorice iniee, şi ajl vecinii noştri cari o nesocotiră de-ună jl încă, strig sus şi tare: adevârat a înviat!
Numai cei orbi nu vâd şi cel sur jt nu aud, crejând.câ acest popor pliu de viaţă va consimţi din noh a sâ supune unul jug hidos, intorcându-se de la lumină la întuneric, de la libertate la sclavie.
---«c-«—
De cât-va timp, deosebite mani-festaţiunl îngrijitdre se produc în Germania, cu privire la Francia.
Fără nici un motiv visibil, jiarele oficidse ah început acum câte-va septămâul, sâ se plâDgâ de creseerea necurmată a şovinismului frances. Nu trecu mult şi cancelarul Bis-maivk discută în Reichstag putinţa unul râsboiu cu Francia. După faimosul discurs al principelui, noul atacuri din partea oficidselor, care acuzau pe Frances! „câ nu vor pacea decât cutcondiţiunea retrocedării Al-sacieî-Loreuei^ şi că la cel d’ântâî moment favorabil vor căuta sâ profite.
A'-estâ propagandă sâ accentuiazi mereh. Acum In urmă, Politische Correspondem publică o scrisbre din Berlin, în care se constată animosi-tatea ce domnesce în Germania contra Francieî şi se discută peri olul unul râsboiu neînlăturabil şi apropiat între amendouâ statele. Acest articol a fost retipărit de Norddeut-sche Allgemeine Zeitung fără absolut nici un comentar, ceea ce însemnă din partea organului principelui de Bismarck aprobare deplină.
Tdte aceste manifestaţiun), adunate la un loc, îngrijesc lumea.
Pentru moment nu se scie sâ fi domnind o încordare în relaţiunile oficiale dintre Germania şi Francia; der, in asemeni condiţiunî, c$t mal pdte dura pacea ?
Ceea ce îngrijesce mal mult, e nedumerirea ce domnesce asupra căuşelor cari ah stîrnit mânia Germaniei. Ia Francia, se pdte jice că nici o dată până acum propaganda în favdrea revanşei n’a fost mal slabă; cunoscutul Deroulâde n’a reuşit măcar sâ obţie uu mandat de deputat la Paris şi provincia e de sigur şi mal rece. Oportuniştii abia se mal ţiu la putere. Radicalii sunt absorbiţi de ceşti unea socială. Monarchiştii nu sunt decât o minoritate. Pe d’a-supra, crisa economică sf.şie Francia.
In politica internaţională nu s’a putut observa, îu nici una din ces-tiunile curente, vre-o deosebire accentuată, cu atât mal puţin o contrazicere între intertflele Francieî şi ale Germaniei.
Care pdte fi atunci causa supârâ-ril Germaniei?
S’aâ petrecut câte-va lucruri neplăcute pentru cel doul vecini; lumea îşi mal aduce aminte de procesul Sarrauw, în care s’a dovedit câ tdte secretele militare ale Germaniei erah trădate. In Francia, deşi fără vr’un scandal, s’a crejut de trebuinţă sâ se ia mâsurl severe contra spionagiulul. Până ia dre-eare punct, e prisos sâ se presupuie că Francia a cumpârat secretele armatei Germane şi Germania pe ale celei francese ; der nimic nu e dovedit. Ş’apo), chiar dac’ar fi, acesta nu e o causâ suficientă pentru a provoca o aţâtare gata sâ degenereze într’un râsboî.
Mal departe, politica tot mal radicală a guvernului frances drâşl nu pdte fi causa animosităţiî; căci oricât de fidel servitor al prim ipielor conservatdre ar fi principele de Bismarck, el nu pdte ambiţiona sâ im-puie aceste principii lume! întregi. Acesta ar fi o ambiţiune nebuneseă, fdrte nepotrivită cu un om aşa de serios ca cancelarul Germaniei.
Pânâ astă-ji der, pornirea resboi-nică manifestată de Germania române ueînţelesâ. Şi acesta ii dă un caracter şi mal grav.
Reforma landsturaiulul austro-un-gar contribuie şi ea la îngrijirea generală. Pare că se fac pregătiri în vederea unei eventualităţi care se aşteptă cu dro-rare siguranţă. Mulţumirea manifestată de Norddeutsche Allgemeine Zeitung cu o asiuuea acestei reforme, intaresce şi mal mult acestâ credinţă.
In situaţiunea de a jl, de sigur nu pdte fi catastrofă mal mare decât is-bucnirea unul resbol între Francia şi Germania. Dupâ sgudmrea produsă de redeschiderea cestiuuel orientale; dupe sleirea pricinuită de espediţiu-nile câtor-va state europene în. regiunile. depărtate ale Râsaritului ; dupâ teribila crisâ de care sufere bătrânul continent, un asemenea resbol ar fi lovitura de graţia.
Ddr judec «ta ndstră refuză sâ admită putinţa unei asemenea nenorociri: şi mult mal lesne ne vine sâ credem c’avern afar-e cu una diu cunoscutele manopere la care re urge cancelarul Germaniei, când piedici se rădică în calea politicei sele.
* * g
Era prematură scirea că puterile au remis Greciei uu ultimat; între cabinete urmdzâ încă nego- iâri in priviuţa acestui demers. Nu e mai puţin sigur însă că un ultimatum va fi dat guvernului atenian ; care va fi urmările acestui demers, ceda-va seh uu ministerul grec, acesta e altă socotelă.
Afară d’acesta, mal nimic de semnalat în cestiunea greeâ.
O telegramă diu Atena spune că ambasadorii ruşi Nelidoff şi BiPzoff, ah ple at la Livadia pentru a fi insultaţi şi pdte instruiţi asupra mij <5-celor d’a da satisfacere Greciei.
Deşi scirea e din sorginte grâeă şi prin urmare interesată, dupâ cele ce s’ah vâjut pân’acum, ea pdte fdrte uşor sâ fie adevârată.
Rusia pare diu ce în ce mal hotâ-rîtâ sâ ’şl ia revanşa pentru înfrângerea suferită in cestiunea bulgară. —-
INFORMATItmi
Ieri seră a sosit din Viena d. Ferichide, ministru nostru de esterne împreună cu d.
G.	Ghika.
X
D. baron de Hertz şi domni baronesft
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL — 13 APRILE 188ft
(I
Hertz, fiica preşedintelui Senatului, D. Ghika ati plecat ieri cu copila lor la Paris. D-ra de Hertz, muşcată de . un câine turbat, va fi supusă curei d-rulul Pasteur.
X
Negocierile pentru Convenţumoa comercială cu Auatro-Ungarytse vor începe tocmai luni, 21 Aprile.
X
Erî seră, vinerea sf. Paşte, la orele 7 şi jumătate, conform programului oficial, A. S. Regele, în trăsură deschisă, însoţit de casa sea civilă şi militară, a mers la sf. Mitropolie, unde a asistat la serviciul divin al înmormentărel Domnului IsusCrbistos. Demnitarii statului eraă de faţă. In Curtea Mitropoliei, detaşamente din t6te corpurile garnisoneî se afişă înşirate jur în prejur şi fie care soldat ţinea In mână o luminare de ceră aprinsă. Publicul era numeros. Slujba s'a oficiat de către un arhiereu, E. S. Mitropolitul Primat fiind bolnav. A. S. Regele, de asemenea din cauză de bdlă, n’a însoţit cortegiu], la ocolire^ bisericel.
X ’
O privelisce mârdţă ;i încântătore înfăţişa a seră biserica Domniţei Bălaşa. Credincioşii se adunaseră la asistarea slujbei, localul fiind însă forte mic în comparaţia-ne cu lumea ce venise, o mulţime de 6-meni aă fost nevoiţi a sta şi pe afară. Penă la porţile grilajului de fier se întindea şirul de 6menî, cari stăteaă jcu lumânările aprinse în mână şi îutr’o ţinere seridsă; printre cel din interiorul biseriei se putea observa mai multe persone înalte din societatea bucurescdaă
CRETA, GRECIA Ş. TURCIA
L'Independance helge .scrie unnătdrele : Grecia e hotărîtă sa facă resboid, ori ce s’ar întâmpla, evenimentele nu î-aă fost favorabile; afacerea Bulgariei a luat altă faţă nu cum credea ea, Serbia a mers prea departe. S’ar părea că în faţa ameninţărilor Europei, a holărîrel Turciei şi a atacurilor oposiţiunel contra ministerului grec, lucrurile s’ar aranja, dăcă s’ar retrage De-lyanis. E cam greă să se întâmple astfel, resbelul pare inevitabil, grecii vor începe ostilităţile prin o revoltă în Creta. Se a-sigoră că consulul grec aţâţă poporaţia necontenit, se aşteptă dintr’un moment în altul începerea ostilităţilor. Consulul grec pretinde că e calomniat, guvernul iurc va cere ca el să fie rechemat şi decă guvernul grec va refuza, atunci Porta va face 6re cari violenţe, iată prin urmare pretextul pentru Grecia ca să începă, tară a fi acuzată că ea a început întel. E chestiunea decă nu cumva vor interveni puterile, cel puţ n pe cale diplomatică şi atunci Grecia e în încurcătură.
Opinia ambasadorului turc e că Grecia nu va câştiga nimica, pentru că Europa nu va lăsa ca Turcia să fie mutilată. La Constantinopole se crede că puterile voi lăsa pe cele două puteri faţă în faţă şi vor lăsa ca Grecia să fie chiar desmem-brată.
ÂSSAGQF? SI EUROPA
ţ>ilele trecute a ieşit la Moseva primul numfir al noului <jiar rusofil Russkoe Dielo. Directorul acestui noii ijiar este d. Şarapoff, alter ego repau-
satului Aksacoff. Estragem din acest numfir următdrea surisdre a lui Aksacoff, scrisă de el cu câte-va luni Înaintea morţii s$le şi privitdre la [Germania şi Englitera :
«in amicia imperiului german eti unul nu cred, scrie Aksacoff; neniţul (nemeţ) este primejdios, ca un nem puternic şi
care cu înlesnire asimilez» pe slavi, sub-jngându le cultureî germane. In Austria sunt puţini german!, abia 8,000,000 în sinul unei poporaţiunî de 35 milione, şi cu t6te astea, slavii din acest imperiă, mult sâă mai puţin s’aQ nemţit cu tote că se fălesc a fi slav!.
«Se sciţi apoi că la prima ciocnire a Rusiei cu ori cine In Europa, Englitera se va ridica în contra nostră în Asia. Afganistanul nu pote fi un rampar pentru no\ In cas de lesbel al nostru eu Eugli-tera, el va fi seu cn noi săă în contra nostrâ. Englitereî chiar, gind între noi Afganistan vecinătatea năşiră este pri-mgdiosă, căci ii este priruejdibsă influinţa nostră, care periclitez? şi sapă fidelitatea vasalilor săi din Indii şi Birmania. Ea nu se teme aşa de scopurile nbstre, de armatele nostre, cât îl este frică de aedstă in-fluinţă. Sunt convins că principele de Bis-inarck se va împăca cu Englitera şi împăciuirea se va face pe comptnl nostru. Englezii vor sscepta penă ce nu se va crea o coaliţiune îutregă a Europei în contra nbstră, atunci şi ea se va alipi de acesta coaliţiune. Rus.a în Europa e străină tutulor, ea uu trebuiesce nimănui!, ea îm-pedică pe toţi, < iste urîtă tutulor şi abia va închide ochi! pâtrânul împărat Wilhelm, coaliţiunea europeană se va ridica arnenin-ţâtdre. Atunci vor fi multe şanse, pentru îsbândele Enghterel, şi aceste isbânde nu se vor mărgini numai in peninsula Balcanică ci şi în Asia mal cu seină. Se n’avem speranţă asupra Frauoieî, republica nn ne va veni în ajutor. Ea nu va scote Spada din tecă penă ce nu vom învinge Germania. Dbr 6re o vom învinge ? Sunt Sigur că Bismarck a sfătuit- pe Englitera prin fiul sgă ca se nu facă resbel. E> n’a voit să vadă victoria nostră şi perderile inamicului nostru. Marele diplomat se ÎDgrijesce pentru a o avea în cas de trebuinţă ca armă neusatâ şi gata. Liga care sc plănuiesce la Berlin se numesce liga de pace şi nu este decât liga de ^resbel a Europei cu Rusia».
SOIRI Şl FAPTE
Congresul profesorilor. — «ReWtru demnitatea corpului didactic din ţdră, scrie «Românul, nu vom dice un singur cuveni «asupra celor trei şedinţe ale congresului «didactic, ţinute în Bucurosul în filele de «19, 20, 21 Aprile curent st An.»
In ceea ce ne priveşte apoi tocmai pen-trn demnitatea corpului didactic din ţo ră am esprimat opinia nostră asupra şedinţelor congresului, la care n’a luat parte decât o neînsemnată parte din profesori, cari mal mult se ocupă cu politica decât cu sfânta şi măreţa misiune, la care snnt chemaţi.
Am fost şi remânem inamicii abstenţiu-nei în asemenea caşuri.
. **
O comoră.— Nişte zidari, fâcend reparaţie la casa d-neî N. N. din calea Victoriei No, 180, fostă proprietate a prinţe-
sei Trubetzkoi, aă dat peste o ladă de fier ce era ascunsă în zid. Poliţia fiind înştiinţată, s’a dus îndată la faţa locului S’a chemat mal mulţi lăcătuşi, dgr j ănă a-cum n’aă reuşit să deschidă lada. Se presupune că fntr’ensa ar fi ban! de aur şi bij u terii.
&
Din lipsa de fonduri necesare lucrările de restaurare a bisericeî Trei Ierarh! din laş! eraă ca şi puse în întârziere, scrie Liberalul ; acum însă Camera în şedinţa sea de la 9 1. c. votând creditul necesar pentru întîoipinarea unor ast-.feL de cheltuieli, lucrările de restaurare vor reîncepe cu tdtă activitatea.
Ofrandă. --Economul Dimitrie Burghelea, bine-Voind a oferi o casă ca 2 etage, ce o are construită în comuna Albesci, plasa Crasna, jud. EâlciS, pentru local de primărie şi de şc618 ministerul ’î exprimă mulţumirile sele,- pentru acesta donăţie.
’îiab mi f jQj ... t.. o
Mişcarea populaţiei orâşultu laş! de la 30 MaTte penă la 6 Aprile, s’att născut 36 băieţi şi 25 fete din care 23 creştin! şi 28 israeliţ', aă murit 32 bărbaţi şi 16 femei din care 26 creştin! şi 22 israeliţî, s’aă celebrat 7 căaăt-iril.
I	■ ICd Jwi
j iTârgul din Podul pildei. In acest o-răşel sa obicinuesce a se ţine dile de târg de doue ori pe săptămână: Dumici -cele şi Toile. Duminica trecută s’a vendut acolo trerechea de bol cu 180—325 lei; vaca cu 60-70 lei cu viţelul el 25-45 le! vaca fără viţel; preţui cărneî de vacă este 40 bani kilogr.; acel al carne! de miel 30 bani ; kilogramul de pâne se vinde cu 30—35 banr. Vagonul de porumb s’a vândut până la 1080 lei. Venzări de grâu nu s’au făcut.
jfiu*
, «lf ) :'}
i iin
r»,	-
Mal mulţi brutari din 3 icureştl ad seu m-pit iarăşi pâinea, fără se avizeze primăria ^i eăleând regulamentul municipal care pre-rede că număr la 1 şi 15 ale Iunel se poate schimba preţul.
' '' -A " ti
; i.CI
Ieri la Frascatti, redactorul unui (jiar reacţionar ijicea mesenilor seî ;
—	Iubesc mult, dacă ocasiunea se presintă, se scriu ceva măgulitor pentru inamicii mei.
—	Ştiu că eşti generos.
—	Nici de cum. O fie., pentru căi nimic nu le zimbeşte mal mult decât laudele mele.
— o—
La adunarea oposiţiunel din Craioya s'a discutat într’un grup present în sala întrunirii despre culdrea drapelului nostru naţiona . Unul din oposanţil ceru ca să adoptăm drapeiul albastru, altu verde.
—	Efl, strigă un fost zapeiu de sub guvernul Catargiu, voi se remâiu tricolor, ddr cu condiţia ca se nu dea afară colorea roşie.
Spicuitor.
ACTE OFICIALE
Sunt numiţi ; î
D. Olt. Peternelli, în funcţiunea de ajutor al architectului niiuisterulul, in locul din noii Înfiinţat.
1) Ni colac 'j’ino, comisar ia oraşul fu cea.
Locotenenţii de reservă Proicea Nicolae şi Mo-ruzi Dimitrie s’au Înaintat ia gradul de căpitan în cadrele oficerilor de reservă.
Numiri în justiţie :
D Ştefan Albu, actual jude-instructor la tribunalul Suceava, preşedinte a1 acelui tribunal.
D. Matheiu Millo, jude instructor la tribunalul Sueeava.
D. M. Teul, procuror la tribunalul Fâloiu.
D. (i. S (Jiu^tofor, procuror ia aceiaşi tribunal.
D. Ştefan Bosie, substitut la tribunalul Fâlciu.
D. fon Moşoi, supleant la tribunalul Fălciu.
înaintări în armata fitcute po r»ţs de Patra agenţi do poliţie, urlând fa-
ribsâ şi cerând ajutor publieuiuî.
Cine era acostă femeiă şi ce se ’ntem-tse ?
Iată ce avem s5 povestim astă-tfr, după gazetele francese.	*
Nu ştim decă cititorii noştri! ’şî mal â-duc aminte despre domnişdra de Sombreuil, care, acum dou! aul, Ia Lyon, a tras un foc de revolver în amantul el. D-ş6ra de Sombreuil —sâă cu adevăratul seît nume, Maria Şneidor—a fost, pentru acest fapt condamnată la o pedepsă uşoră. In urmă, fiind ci era năsontS in Constantinopole, din părinţi germani, se dete contra eî un decret de expulsare dupe teritoriul frances.
Der informată de acostă măsură, tenăra femeiă se duse se găsescă pe d-lfi X... vechi procuror general şi astă d! deputat in camera francesâ, pe care îl cunoştea din nainte. Ea se aruucă la picidrele d-iui X... şi îl rugă de a o scăţ a. Zăpăcit, subjugat de ocbiî e! frumoşi şi plini de lacrimi, deputatul nostru, făgădui tot ce ’î se cern, şi ştiu să ’şi ţie făgăduiala.
D-şora de Sombreuil îî fu recunosce-tore... Deputatul nostru deveui omul cel maî fericit şi cel mal invidiat diu lume... cât-va timp. Nu treou însă multă vreme şi d-jjâra de Sombreuil începu să devie pre-tenţiăsa într’un chip care păru cam exagerat onorabilului nostru fost procuror general.
El vru să resiste, însă avea d’aface cu o femeiă nu ca t6te femeile.
Intr’o sără pe când deputatul nostru se dusese în mod aprăpe oficial, la un mare bal din hotelul-Constantinopol, d-şora de Sombreuil apăru şi densa, superbă şi ma-jestosâ. El vru să o evite, însă, cu un semn poruncitor, ea iî făcu să se apropie, îî luă braţul şi cn tbte cele ce vrea să objec-teze densul, îl sili să facă cu densa turul balului.
D-lă X... se întdrse acasă la el furios... In mânia sa, se gândi că deoretul de expulsare nu fusese retractat, ci numai suspendat. Alergă la prefectura poliţie!, pentru ’I cere punerea în executare, i-mediat.
Nimic nu se împotrivea aceste! paner! în excuţiune. Ea fu ordonată. Maria de Sombreuil trebui să plece la Marsilia ca să aştepte îmbarcarea sea pentru Constantinopole.
La 6 Aprile trecut, stil nod, d-nu X. care o credea deja departe, se dusese liniştit la Marsilia,-ca advocat, ca să pledeze nn proces important El era însoţit de nnul dintre prietenii seî, deputat ca şi densul.
‘ Iu diua procesului, îmbrăcat cu toga sea, deputatul-advocat era tocmai să ia cuveutui, când un hum / pe un ton care’! era forte cuuoscuf, 1 f 'ou se ’şî întorci; capul şi zări, în primul rînd, printre public, pe frumdsa Sombreuil, care ’î făcu semn să vie se ’î vorbăscă...
Cefei se afla ea încă în Francia? Acâs'.a nu e trâba nostră. Era acolo, în sală, şi ordona...
A’I resista era lucru primejdios, d. X... ş ia acesta. El se supuse. D-şbra Som* breuii fu generosă şi ’î permise d’a pleda, cu condiţiunea ca în urmă, după terminarea procesului se o urmeze la hotelul unde era trasă.
Acolo, la hotel, avu loc o scenă din cele mal mişcătore... furia şi lacrimile jucară rînd pe rînd rolul lor.
In săra acele! $ile chiar, ce! doul deputaţi, însoţiţi de d-şora de Sombrenil, luară expresul pentru Paris
Ajunşi la Paris, cea d’ânteifi grijă a deputatului nostru fu de a alerga repede ia prefectul poliţiei ca se’î ceră din noii o sjspendare a executare! decretului de expulsare contra d-ş6reî de Sombreuil. Demersul său, fu încoronat de succes. Insă vai! d X... nu întârijtă de a se căi de ceea ce făcuse I.. Abia ajuns la putere, tiranul se arătă mal botărîtor ca în tot-deuna.. Noul certuri începură, certuri teribele, spăi mentătore 1
Acum câte-va dile" pe la 9 ore şi jumătate, Maria se presentâ la d. X... însoţită
<jiua de 8 Aprile
CAVALERIE
La gradul de căpitan
D-nil locotenenţi I. Calomfirescu, reg, 5 călăraş!; Pavel Silnici,^comandant al es-cadronula! de călăraş! din Tulcea ; Mihail NecşoiO, reg. 7 de călăraşi ; I. Haret, la şcdla da eebitaţia ; Pândele Papadopol, reg. 9 călăraş! ţ N. Bncşan, reg. 5 călăraş!.
La gradul de locotenent
D-nil sub-locotenenţi Gh. Ionescu, reg. 11 călăraşi; N. Dimitrescu, reg. 6 călăraş*; Al. A verescur_reg 9 călăraşi; Sterie Stoe-nescu, reg. 9 câlăraâî; Athanasie Coseam, reg. 3 călăraş! ; Ştefan Cotescu, reg. 2 călăraşi.
ARTILERIE
La gradul de căpitan
D-ni! locotenenţi Albert Cioran, la Pi rotehnia armatei ; N. Constantinesou, reg. 5 artilerie; Andrei Coroiu, reg. 8 artilerie; C. Horezeauu, reg. 2 artilerie.
La gradul de locotenent
D-nil sub-locotenenţî D. Rujinscby, la arsenalul armate!; Stan Barbu reg. 5 artilerie ; Gr. Mărgărit, reg. 3 artilerie; D. Duinitresco, reg. 3 artilerie,- Ion Popo-vicl, reg. 4 artilerie; Mariu Dumitrescu reg. 8 artilerie ; Teodor Petrescu, reg. 2 artilerie ; Eleftere Popescu, reg. 1 artilerie.
GENIU
La gradul de căpitan
D-niî locotenenţi; Ion Predau, reg. 1 geniiî ; Vasile Polizu, la serviciul centra de geniQ ; Ioan Mironescu, reg. 1 genift
POŞTA RURALA
Am reclamat în nenumărate renduri în contra neregularităţeî poştei rurale. Der vai 1 în van afi fost şi sunt până acum tote plângerile ndstre. Administraţia dia-ruluî nostru, precum onor. direcţiunea centrală pote verifica, espediaiţă ffilnlfe în provincie 2370- 2400' numere pentru car! plăteşte cuvenita tacsa de 1 jum. ban de e-semplar, fără a ’şl permite in curgerea de 16 an! se reenrgă la espediente de fraude, prin care s’a ilustrat foiţa Universul; e! bine, credem c’ar fi jnst ca în schimb de atâtea lan! se se facă serviciul espedierel regulat. Ultima nostră plângere a fost în contra uereguleî cu care primeşte diaral nostru p. s. preotul Maxim din Tirgul Burdujeni. Am reclamat la Ministeriu de interne si iată ce ni sS respunde într’un mod oficial:
Ca re8ultat la reclamaţiunea ce ne aţî comunicat în privinţa neregularităţeî cu care se remite la destinaţie jurnalul ce espediaţî abonatului dv. preotul leodor Maxim din Cătunul Prilipca, comuna Salu Butdujonî, am ondre a v<5 face cunoscut tă, cer8ndit-se compt d-tul diriginte al oficiului Burdujeni in aedstă privinţă, numitul îmi referă că tot-d’auna a trimis regulat acel $iar la destinaţie şi că semnalând Primăriei din Tîrgu Burdujeni reclamaţiunea preotului, primarul acestei comune cercetând cazul, a constat că, în adevăr cât-va timp soţia primarului comunei Satu Bur-dujenî, acesta fîiad suspendat, a luat jurnalul a casă şi apoi îl trimitea preotului Maxim ; de a-semenea numitul diriginte mai adaogă că nici o dată preotul reclamant nu i-a făcut cunoscut o atare neregularitate in primirea jurnalului, când ar fi putut lua mesuri a nu se mai repeta, iar pe viitor, jurnalul se va libera de către notar, aub-lcara de uliit nţâ
---------<SK>a
GIROl^riO-A-
Domnişora de Sombreuil, ex Maria Şneider
O sceuă strania s’a petrecut acum câteva <j.ile într’un cartier din centrul Parisului. O femeiă tâneră şi frumdsă era tî-
FOIŢA ţ)IARULUI „TELEGRAFUL*
SCHOLL
(33)
nopţile SÂNGER03E
'	"	'	:	i ’ J ‘	’	* - J • i*
XXX
Ce era în portofoliu?
—• Ah ! fbte bine 1 domnule...
Sună chemând pe cineva :
—	Afacerea Suryp&re 1
Veni un om de vre-o treî-zeol ani, cu faţa palida, şi cu nişte superbe favorite.
—	Domnule! zise el, presentândumg noului venit. E un băiat destul de capabil, l'am strîns în treacăt din camera unul grefier, şi cu totă posiţiunea ndstră delicată el va ajunge la scopul seă.
—	D-vostră sunteţi din partea persone! interesate?... saă...
—	Sunt Sarypc e în persdnă.
—	Ah ! Domnul e Surypere In personă ?
Scriitorul iernase cam speriat, apoi în-
ţorcându-se către stăpânul său;
—	Văzând că trec cinsprezece zile şi nu se presintă nimeni pentru o succesiune aşa importantă am trimes să se facă cercetări.
—	Nu ’ţi-am spus eu că acel băiat ’şî va ajunge scopul seu strigă jcu admiraţie d-1 Renault.
Mie nn ml cam veneau la socoteală tdte astea. Aşteptam să se sfârşescă.
—	Mi se respunse că Surypere căzuse pe stradă fără simţiri, cu simptome de otrăvire; şi că nişte p.jeteul ’i-a dus la spital.
-— Aşa e, iată şi biletul meii de eşire, iscălit chiar azi.
Căuta! în faimosul portofolii!... şi dădui tânărului certificatele economatuluî
—	De minune, zise el uitându-se la ele.
De sigur domnul voeşte se ia cunoscinţă de copiă adresată nouă de la Condat ?
—	Nimic mal mult.
—	Pot să ve spun în patru cuvinte totul : Bigat cultivator de vil a murit la Terres-Noires, în îuprejurimele oraşului Condat, lăsând o avere de patru zeci mi! îraneî. Jumătate din avere e dată guvei- înfiată.
’ianteî care ’l a îngrijit la bătrâneţe, ve-1 Şeful biuroubiî eşi şi el, şl adresârdu-se
jduvă... sta! puţin, veduvă...	| către servitor:
—	Ce ’mi pasă 1
—	Aşa e, dar acest detaliu ve costă patru-zeci mi! franci, căci d-vostră sunteţi singur moştenitor legitim al d-lui Bigat. Fără ea... Cum zicî?
Nu putui a me reţine fără a face o mişcare, de nerăbdare.
—	Da, aveţi dreptate, numele nu face nimic afacere!... Ve remân aprope patru zeci mi! franci, cari ve aşteptă dincole de Clermont Ferand. Trebie se plătiţi chel-tu.elele de moştenire, de inregistrare şi alte...
—	Ce ee fac, - ca s£ pun mâna pe moştenire.
—	Fdrte uşor ! domnul meu. Ia un bilet da drum de fer pentru Clermont, restul drumului ’l faeî cu trăsura.
Se uită într’o călăuză a drumului de fer :
—	Trenul de seară pleacă la opt ore, a! încă timp.
—	Mulţumirile mele, domnule.
—	Nu! nu ! e datoria ndstră să vă facem cunosbut. Aşteptaţi puţin, mă întorc
—	Nu 'ţî spuneam eB că are se vie ? <.icea el frecându-se pe frunte.
Se întdrse înapoi şi ’ml întinse faimdsa copie. Mi se părea că sunt chiar pe drum. Me făcui că citesc şi după câte-va minute dădui înapoi hârtia.
—	Plecaţi la opt ore seara!
■— Aşa cred, cât ma! curând, atât mai bice. Adio domnilor.
—	Nu adio, Ia revedere 1
Me conduse până la scară respectând :
—	La revedere, domnule Surypbre !
XXXI
CinsI ani de muncă silnica
Nu ştifi pentru ce, dar acel la revedere, mă emoţină.
Insă nu aveam disposiţie se me opresc mult timp.
Era vorba se găsesc ban! pentru le care, în câte—va ore. In asemenea împrejurări se gândesce cine-va şi la vechi' prieten!. Bietul Saturnin! după plecare nu me mal gândisem Ia el.
Am mers la atelier. Et era acolo, la postul seQ ou mânece1* snrnese, priveghind pe toţi lucrătorii.
Se bucură mult vezându-me şi ’ml întinse mâna.
—	In fine iată-te întors.
Nu prietenul meii, din contră plec» sunt intx'o mare încurcătură...
—	Se eşim, ’ml vei spune totul.
Ne-am dus îctr’o cârciumă aprbpe, şi am
poruncit o sticlă de vin :
—	Acuma se vorbim z se, de ce e vorba?
—	Am o mică moştenire în Auvernia.
—	Drace 1... murmură el.
—	Lâsă-mă sS sfârşesc..- ’Ţl vorbesc serios Trebue să plec cat mai curând, n’am cu ce plăti drumul.
—	Câtă c stă ?
___ Vre-o cinci zeci franc!.
___ Cam greă ! mal am de luat numai
trei zeci franc! peutru luna aceasta şi de la întâmplarea cu tine, n’am curajul să mal cer nici un ban îuainte de la stăpân. O idee ! ciasornicul acesta cu lanţul ? nu e aşa frumos, dar e bun. Acuma trebue să plec! prietene.
El scbse din buzunar ceasul, şi vre-o câţl-va gologani. Am încercat să refus. n’a fost cu putinţă să scap. Mă luă de umeri şi mă scbse afară; apoi sărutându-me pe obraji ’mî zise;
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFTTL — 13 APRILE 1886
3
de fiul eî, în verstă de 7 ani. Uşa era închisă. Ea sună, iar sună, lovi uşa cu piciorul şi, plictisită în fine, strică o ferăstră care dădea îu coridor... Şi, fiindl că atât nu’î era destul, ea rupse un tub de gaz aerian şi ameninţă că va lăsa să iasă gazul pănă va umple casa şi că’I va da foc în urmă pentru a arunca clădirea în aer, decă nu o va lăsa să intre.
înspăimântat, portarul ceru ajutorul gardiştilor. Săriră patru. Eraţi puţini pentru densa. Ea le resistă desperată, aşa că trebui ca s8 o tîrască pe jos. Pe tot drumul, ea se adresa mulţime! şi o făcea ju-deoătore între dânsa şi amantul el, deputatul X-, coutra căruia arunca cele mal teribile injurii.
Dusă la comisiratul de poliţia, ’i se luă inteiogatorul. Ea îşi revenise în fire şi vorbea cu un sânge rece grozav. Răspunsurile sele eraţi atât de calme şi pline de spirit şi de apropouri, încât reuşi se’şl justifice purtarea.
Era chiar se fie liberată, dacă în acest moment chiar, n’ar fi venit comisarului o adresă prin care’i se făcea cunoscut situ-afiunea aceste! inculpate si mandatul de expulsiune care o lovea.
De astă dată procedura îşi nrmăueursul şi, In spre orele 11, d ra Sombreiul, tu condusă la Depote împreună cu fiul ei Ea fu închisă într’o celulă. Acolo, caracterul seu violent îşi reluă imperiul. Tobă nbptea ea n’a făcut decât se strige, se iujure, se a-meninţe pe d. deputat X..,,‘pe ministru, pe prefectul poliţiei.
Cu nimic n’a putut fi, potolită... 0 ne norocită îngrij îtdre venind sS’I aducă, un taler de supă, d-şâră de Sombreuil îi a aruncat in cap taierul cu supă cu tot.
Ce se va mal petrece ?
Nu ştim! Cea ce ar fi mal curios decât tote, ar fi ca, deputatul nostru, căinduse din noii de cea ce a făcut, se mij!oceseă încă pentru ca se ,obtie suspendarea executare! decretului de espulsare, în persdna aceleia care exercită asupra I o atât de mare influenţă.
P. S. In diarele ce ne sosesc astădi din Paris găsim, asupra acestei afaceri, urmă-tbrele amănunte.
Deputatul-advocat, fostul procuror general, ascuns mai sus sub iniţiala X..., este d-iul Maurice Vergoin deputat din Seiue-ct-Oise, eră scena cu spargerea ferestrei, s’a petrecut ia locuinţa d-sâle, bulevardul Sevastopol No 8. Primele relaţiuui ale d-sele cu d-ş6ra de Sombreuil n’afi durat de cât 15 ijiie; câ de atunci şi până as tăijî, n’a putut se se scape de atestă femelă care ’l ameniţa la tot pasul cu revolverul.
Personele care au cunoscut pe d şora de Sombreuil altă dată, da mult, pe când senumia Maria Sohneider, pe câ d nu era mama unul copil, pe câund nici o aventură nu i se întâmplase, şi iarba revolveru lui nu’i vorbise ia Lyon, pe când se pretindea a fi fică a unu! paşă, pe când, în fine, iş! 4'cea ea — şi’î 4lceQ şi alţii: principesă, aceste peidâne (jicem, cred oă mc! dupe expulsarea de astâdî nu se va termina totul cu acostă femeie. Cănd are ceva In cap, acăstft femeie e de o tenacitate fără exemplu, aşa că se va putea torte bine ca, peste câte va luni, sa au^im din Dofi vor-bindu-se de deDsa. Ea singură a spus-o, forte categoric, prin cuvintele rostite la primirea ştirel câ va fi expulsată la Cons-tantinopoie:
— constantinopole, a <ji8 dâusa, nu e departe de Paris !
Atentatul contra Arhiepiscopului
Madridului
Duminică pe când arhiepiscopul Madridului servea bine-cuventarea Sălciilor, un preot a tras asupra lui trei focuri de revolver. Arhiepiscopul a cădut jos ca mort. Cadavrul a fost transportat îndată în altar.
Autorul asasinatului e uu preot, numit Galeoto, dat afară pentru purtare rea. Cu
mult sânge rece a mărturisit că a premeditat crima. El a anunţat intenţia de a a-sasina pe arhiepiscop. Cu o zi înainte a trimes la t6te jurnalele din capitală câte o scrisdre anonimă.
11 Progresso şi alte gazete reproduc acea scrisore, plină de plângeri îu contra autorităţilor bisericesc!, le acuză că ele sunt cauza crimei. Ameninţarea contra arhiepiscopului e auunţată limpede în scrisdre. Asasinul aşteptase un ceas în biserică sosirea Arhiepiscopului. Când intră arhiepiscopul, el înainta spre el ca să ’l sărute mâna, şi atunci a putut trage trei focuri de revolver. Tustrele gldnţele afi lovit în burtă. Galeote, văzând că arhiepiscopul cade jos, a întors ca se 'si dea asupra lui, n’a avut timp căci a fost desarmat îndată. Imediat a fost arestat şi dus la închisdre în mijlocul strigătelor poporului.
La interogatoriu a mărturisit premeditarea crimei.
Arhiepiscopul n’a murit încă, rănile sunt înse forte grave, el stă şi acuma in altarul bisericei pe uu pat de fer, medicii n’afi în-drâsnit s8 ’l transporte la palatul episcopal.
Regina a trimes îu mal multe rânduri şambelani ca să ştie despre starea starea săna-tăţeî arthiepiseopului.
Lume multă se strânsese împrejurul catedralei, manifestând simpatii pentru victimă.
Medicii afi hotărît se scdţă glonţele din rană ; starea victimei se agrarază din ce in ce.
Arhiepiscopul era întâiul titnlar în dio "cesia capitalei. Iuainte fusese arhiepiscop la Saiamanca. Era ua prelat fdrte activ şi tolerant.
latîmplân din capitală
Borfaşi.—In filele de bâlciuri ca şi In (Jilele de târguelf, ca Paştele şefi sf. Va-sile, borfaşii cresc în număr. Unul vede o batistă ce ese cu un colţ din busunarul u-ueî domne, haţ, şi o şterge. Altul vlră cu îndrâsnelă mâna in busunarul altuia ca se’î sedtâ câte-va parale. Altul umblă dupâ un ceasornic. Altul în fine, dupe mărfuri fără plata. Aeăsta e caracterul pungaşltcurilor din dilele prin care trecem.
—x —
Încetat din viaţă. — Dacă va fi adevărată credinţa poporului că acel ce mor în dilele sf. paşte se duc drept în raid, apoi salahorul Niculae Călin de la binaua din Calea Griviţei Nn 26, pote fi sigur de fericirile lumeî celei alte, or câte nelegiuiri ar fi putut săvârşi în viaţă. El a încetat din viaţă erî, dupâ o lungă suferinţă, pe picere.
—x—
Intre doi soţi, care trăiait forte rSă.— El Ed n’am ve$ut înger cu barbă, ca a mea...
Ea. Ce nereidă ideiă !
El. De loc... Tu vei merge la raifl, efi nepuiând deveni în viaţa vecinică un înger, pentru că port barbă.. sunt vesel că n’am ea te mai ved pe lumea cea alta...
Don Caprice.
DIYBBSE
Ciclon. — Uu ciclon înspăimântător a trecut prin Minesota.
Ciclonul a distrus o mare parte din St.-Cloud şi satele de prin prejar. Multe per-sone au fost ucise şi rănite.
In mersnl şefi, ciclonull a desrădăcinat toţi arborii din drumul săfi, a dărâmat o biserică, şi o mulţime de case. Trecând Misisipi a trecut peste oraşul Saux-Rapius,
acolo a sfărîmat un pod şi mai mnlt de 3 sute case, şi mal multe biserici. Numeral morţilor e de 67, al răniţilor de 106. Guvernul din Minesota a făcut un apel, cerând ajutor pentru locuitorii oraşelor şi satelor peste care afi trecut ciclonul.
Ciclonul a trecut şi peste oraşul Rice, unde a dărâmat mal multe case. In una din acele case era o nuntă, două-ijeci persdne afi foBt ucise. Mai multe oraşe pe unde a trecut ciclonul a suferit pierderi mai mult
seu mai puţin Însemnate.
*
Un duel la tribunal.—Un duel, în care unul din adversari a rămas mort ăr cel-l’alt rănit de mdrte, a avut loc în cabinetul grefierului de pe lângă tribunalul din Noua-Orldans. Un tener advocat se însăr-cină cu un proces intentat de un negru căpitanului vasului pentru neplata salariului; advocatul stătea în cabinetul particular al grefierului, când d’odată un a-nnme Brou, amic al căpitanului intră şi ve<jându-l îî $ise cu bruscheţa: „Dăcă al fi an gentilom nu te-al însărcina cu a-cestă afacere».
La aceste cuvinte advocatul se sculă şi ’i răspunse ast-fel : «d-ta eşti mai puţin gentilom ca mine". La aceste cuvinte Brou il lovi cu bastonul peste cap. îndată advocatul scose un revolver şi dădu asupra agresorului. La rîndul lui Brou scdse şi el un revolver. Persdnele care erafi faţă se grăbiră se fugă lăsând pe adversari a-colo. Gând eşi cel din urmă diutre asistenţi închise uşa cu cheia, aşa că advocatul şi Brou rămaseră singuri, închişi in cameră. Intr’un minut fie-care dădu câte doue-spre-dece focuri. La sftrşit Brou cădu dapă un scaun plin de sânge ; advocatul cădu şi el jos fără simţiri. îndată veni ambulanţa ca se-T ia ; advocatul murise deja. Brou dus la spital, după erreetările făcute, doctori! afi declarat că nu va trăi mat mult ca vre o cine! ore. Vestea despre acăstâ sceuă, a produs o impresie rea în oraş. Brou era un om politic influent; advocatul cu t6te câ abia era de vre-o treî-ijecl ani, avea mare influenţă şi era unul din cei mai buni advocaţi.
*
întinderea pădurilor în Ungaria.—
După o statistică tăcută de curând, întinderea pădurilor în Ungaria e de 10 mili-one hectare. Aprdpe jumătate din acesta întindere e ocupată de fag şi alţi arbori îrunzoşl, cea-l-altă jumătate e ocupată de brad, şi mai ales de stejar.
O mulţine de păduri întinse sunt ale particularilor, aşa pe domeniile lui Ma-laska sunt vre-o 28,400 hectare pădure ; pe domeniul lui Ar va sunt vre o 34,5000 şi pe domeniile lui Munkas sunt vre-o 106,750 hectare.
----------OOHQi >-------------
îJIaTIME SOIRI
St. Petersburg, 23 Âprile.
JournSî de St. Pettrsbourg speră că Grecia, cedând dorinţei puterilor va desarma, şi că astfel va dobândi in viitor noi drepturi la solicitudinea lor.
Constantinopole, 23 Aprile.
Ambasadorul Turciei la Londra ar fi comunicat guvernului săfi că decă Englitera nu propune o acţiune energică contra Greciei, nu este decăt pentru simpatia ce are pentru acâstă ţeră, care' ar fi ruinată în urma nuuî resbel.
Viena, 23 Aprile.
Corespondenţa potitică desminte ştirea ce
semnaleza o 6r« care recelă între relaţiunile contelui de Bray, ministru al Germaniei şi guvernul sârbesc.
Belgrad, 23. Aprile.
Din causa de economie, guvernul şerb nu va numi un titular la legaţiunea din Londra.’
Brindisi, 23 Aprile.
Erî afi fost 13 caşuri de choleră şi 9 decesurî.
Din ediţia de s6ră 7 ox*e sdra
Londra,"23 Aprile.
fiarele engleze anunţă apropiata ple care a regelui Greciei în Tesalia.
Standard <jice că marile puteri afi luat In unanimitate hotărirea de face un noii demers la cabinetul diu Atena pentru a-1 invita se desarmeze, dar ele nu sunt de acord în privinţa măsurilor de ^coerci-ţiune ce trebuiesc întrebuinţate.
Standard şi Daily News cred că Grecia nu va ceda înaintea ameninţărilor de coerciţiune.
___________ (Bavas)
ULTIME INFORM ATIUNI
Asâră d-nu I. C. Brătianu, preşedintele consiliului, a plecat lâ Florica.
— o—
D. general Racoviţă, comandantul corpului IV,de armată, a plecat asâră la Iaşi. —o—
D. colonel Dimitrescu Maican, comandantul flotilei şi actualmente director general al ministerului de resbel, a plecat a-seră la Galaţi, unde va petrece sărbătorile în sînnl familiei d-sâle.
—o —
Se ştie nenorocirea de care a fost lovită familia principelui Ghica. Copila d-nel de Hertz a fost muşcată de un câine. Acest câine numai cu greutate a fost găsit şi, la autopsia ce i s’a făcut, s’a constatat că era turbat.
Adi, d. şi d-na de Hertz, împreună cu fiica lor, afi plecat la Paris pentru a consulta pe doctorul Pasteur.
Diseră sosesc de la Viena d. Pherikyde, ministru al afacerilor străine, precum şi d Gr. Ghica, membru în comisia europenă dunărenă.
—o—
De la porta de piatră a case! Laho-vari, unde se afla Clubul Tinerimei, a cădut o piatră fârte mare.
S’afi luat mâsurî pentru ca nimeni se nu mal trâcă pe sub acea pârtă;
—o —
Demnul M. Garoflid, doctor în drept şi ie medicină, preşedintele societăţel «Cooperative,» fondată în 1880 (în Ploeştî) a comunicat biurouluî Atheneului că societatea a decis se cumpere 500 bilete ale so-sietăţtrî Atheneului. Acesta sumă a fost depusă la Bauca Naţională în schimbul u-nul număr echivalent de bilete. Preşedintele Ateneului s’a grăbit a arăta viile sele mulţumiri d-lui dr. Garoflid şi membrilor societăţel.
Conform decisiuuilor anteridre cari dafi dreptul ori cărui cumpărător de 500 bilete a figura îu cartea de ondre, societatea va fi înscrisă în acestă carte.
Aflăm cu plăcere că d. Oscar N. Ni-colescu a reuşit dilele acestea cu deosebit succes la al 2-lea esamen de doctorat in
fi.ţa juriului esaminator al facultăţel de drept din Paris;
—	o —
Cu trenul de Verciorova va sosi astă sâră la Florica d. Dinu Brătianu, fiul d-lul prim-ministru.
D-sa vine de la Paris unde urmeză cursurile scâleî politehnice.
—o —
Mal mult de 15 <pl° nu pioase tn Bârlad şi jud. Tutova, ceea ce îngrijea mult pe agricultorii noştriî. De câte-va di le simţim chiar frig, care împiedică progresul semănăturilor de tomna. Despre cele de primăvară nu vorbim, căci ele nu s’ati ivit încă. Timpul de la 9 şi 10 Aprile se p6te compara cu acel al babelor. Astăd! pe la orele 2 p. m s’a observat că pică ninsore măruntă, însă u’a durat mnlt, în urma căreia a început a plona încet. Fodul de sobă, spune (jiarul Tutova, a început din nofi a se face, iar paltânele aruncate s'afi reluat. —o —
M. S. Regele va asista disâră, la 7 şi jumătate ore, la serviciul de la Mitropolie.
Detaşamente din tâte trupele vor fi înşirate în eurtea Mitropoliei.
MLa acest servieifi vor asista d niî miniştrii, generalii, oficeril superiori şi inalţil funcţionari ai statului.
—	o —
Adi d. colonel Palade a primit comanda regimentului 3 de linie unde a fost de curând mutat.
Noul comandant, adresându-se corpului oficeresc al acestui regiment, ’l a esprimat credinţa eă’î va acorda acelaşi concurs pe care l’a acordat fostul comandant
D. colonel Racoviţă, fostul uomaadant al regimentului 3 de linie, a mulţumit ofi-> cerilor pentru silinţele ce ’şî afi pus in îndeplinirea datorieior şi ’ş! a esprimat părerea sea de reii că se desparte de acest regiment.
st 9etvee6s!
Teatrul Orfeu.—Cu serbătorile Paştnlor se reîncep la Orfeu, în fie-care seră representaţi !e va--riate sub direcţia iubitului artist d. I. D Ionescu
In aceste representaţ î se vor esecuta cele maî nonî cântece de d-şfira Jaketti ; d-niî Gherman Popescu şi I. D. Ionescu vor cânta maî multe fru-m<5se canţonete.
Afară de acâsta, în fie-care sâră se va juca câte o comedie din cele maî hasîil.
Mâine, duminică, Veteranul din Dealul-Spirei, de d. S Mihâilesru.
Luni, Cocona Caliopi, comedii ou cântece, de C. Negruzzi.
Marţ , 15 Aprile, mare representaţie cu concursul celebrilor gimnastic! români d na Petrescu şi d. T. Lupu, în beneficiul d-lui F. Kratochvil, comedie cu cântece de K. egruzzi: Doui ţeranî şi cinci cârlani, > se cutată de tâtă trupa română
Mercur! 16 Aprile, Studenţii de la Universitate la bal, comedie originală de V. Urechie
Începutul in fie-care seră, la 9 o-e.
Creditul fteiar Urta du Bneraci
TRAGEBEA LA SOETI MercurI 16 (28) Aprile curent, la ora 1 p. in, va avea loc tragerea la sorţi semestrială a scrisurilor funciare ce ur-mâză a se trage din cuculaţiune prin rambursare al pari şi anume : lei
248,100 din seria 5°/o 52,300	»	6°/»
151.600	»	7°/o
452,000	Total.
Tr. gorea se va face în localul CredituîuT, strada Ddmne", în presenţa Consiliului de administraţie şi a domnilor detentorî de scrisuri care sunt rugaţi a asista.
Direcţiunea.
5CS?
[
I
— La gara pentru Lyon ! se’mi scrii!... Maî erafi două 6re până să plece trenul. N’aveam geamantan; tote hainele şi rufele inele afi fost duse la Templu când eram bolnav.
Mergeau: pe jos, gândiudu-mă la singurătatea călătoriei. Remuşcare me rodea necontenit: Insă efi mergeam îu voiaj, se văd lumea, sâ respir aerul curat!...
De vre-o doue trei ori, pa drum mi se părea că eram urmărit de doi 6meni care se întorceau câud me întorceam şi efi să I văd, se opreafi. din când în câud se nu mă neliniştescă.
Ce puteafi eî să ceară de la mine ?
Vai! n’am aflat decât prea târziu !...
Mergând pe drum, me gândeam cum să amanetez ceasul lui Saturam la muntele de pietate. Ajuns funcţionarii de acolo sa speriată, dar am luat doue-Z-sci franci.
Nu’mi era frică acuma de nimica.
Lângă piaţa Bastilieî, aval nenorocirea sâ întâlnesc pe acel tânăr, care îl văzui la Renault notarul. Era urmat de patru dmenl. Când ii văzui me apucară fiori şi fără voia mea am trecut bulevardul.
La gara când m’am apropiat de ghi*
sufi Bă iafi biletul, auzii în urma mea o voce zicând;
—	E el.
Câud mă întorseT, scriitorul de la notariat dispăru prin mulţime; cel patru indivizi mustncioşi puseră mâna pe mine. Cel maî mare dintre eî mă întrebă :
—	Sunteţi Surypere ?
Uu minut stătu! la îndoială; capul mi se tulbură apoi am respuns îngânând :
—	Da.
—	In numele legeî, urmeză-mă 1
După o 6ră, eram In închisore.
Iucbisorea era plină, indivizi mai din
tâte clasele de jos a societăţel, şi de tote vrâstele, făceau atâta sgomot in cât nu put'am auzi nimic.
Eram forte neliniştit faţă cu acea mulţime.
—	Face pe cinstitul, zicea unul din eî.
—	Se boereşte zicea altul.
—	El domnule^ marchis? strigafi, toţi în cor.
Voiam să mS arăt mal îndraslleţ faţă cu eî.
—	Luaţi seina ! e cam..
Din fericire intră un gardian, mulţimea se linişti, el observa că eram neliniştit. Veni spre mine.
—	Pentru ce ai fost arestat? întrebă el.
—	Nu ş ti fi pentru ce.
Rădică din umeri.
—	Acelaşi respuns ! Poliţia are altă ocu-paţiune, ea nu arestăză pc indivizii care merg des Ia biserică !
El eşi, când d’o dată acea mulţime de-sordonatâ începu iarăşi a Btriga ; gardianul se intorse.
—	Ce ? voiţi să fac efi linişte-?
Se îndreptă iarăşi spre mine.
—	Aveţi bani ?
—	Când am intrat aci aveam cinci zeci franci, însă ml a luat.
—	Da, aşa se întâmpla aci.
Când efi voiam se’x spun se mă puie într’o celulă separată, intră al doilea păzitor.
—	Cine e Surypere ?
—	Efi sunt.
—	Ahl d ta eşti. Trebue să mergi la instrucţie, hai 1.
Me duse până la aşa, me dădu în manele unul alt jandarm, zicându-î:
—	Iată vânatul 1
—	Urmeză-ma, zise apărătorul ordine! publice.
M’am supus, am fost dus sas într’un etaj acolo bătu la o uşă pe care era scris:
Judecător al de instrucţie N. 7.
Intră, după o miuută eşi.
—	Să intrăm zise el, eşti aşteptat.
La o masă stătea ua bătrâa ca o figură
respectabilă, înaintea lui o mulţime de cărţi, hârtii, cartona. Lângă el uu tânăr cu condeiul după areche strângea hârtiile la un loc.
Iudecătoral se uita mine.
—	Eşti Surypere ? întrebă el cu o voce liuă şi îu acelaşi timp întrebHdre.
N’am avut timp sâ’î răspunzi; el urmă.
—	Eşti Născut la Mariihac. Al mers din din sat din târg in târg până ai ajuns Iv Paris; aci ai făcut o mulţime de pungăşii, ai fost condamnat de două ori la corec-ţional.
Me gândeam la No.. 33 !
Magistratul urma.
—	La Paris al fost acuzat că făceai parte diu o asociaţie de făcători de rele. Totă banda a fost prinsă, judecată şi condamnată. Numai singur al scăpat de urmările justiţiei; al fost condamnat în lipsă la cinci ani închisore. Ai fost amestecat cu cei-alţl tovarăşi în afacerea Pontallier, după'Oum a mărtuiisit înşuşî tovarăşii d-tale.
Bătrânul judecător se uita la mine, Nu ştiam ce se zic. Se mărturisesc ce am făcut la spital, era vorba de a lua asupra mea responsabilitatea unei infamii ? Apoi aveam censolafiunea că nu eram efi condamnat, ci sufeream îu locul altuia.
—	N’ai nimic de zig ? întrebă magistratul.
—	Mărturisesc totul domnule judecător.
—	Maî sunt şi alţi complici, pe lângă cei pedepsiţi de justiţie !
—	Nici unul.
—	Consimţi se spui unde al stat şase lunî de zile ? NoT credem că ai complici,
—	N’am nimic de spus, d-le magistrat; sunt gata se sufer orT-ce pedepsâ.
—	Pe când d-ta umblaî după avere, a-verea te caută. Uu unchifi al d-tale a a murit în Auvernia lăsândn-ţl o avere frumosă cu care puteai trăi independent şi cinstit Scrisorile adresate erafi depuse la parchet. Notarul ne-a dat tot concursul ca se punem mâna pe d-ta. Acnma eşti în manele udstre. Iu interesul d tale ’ţî spuu numai adeveral pote se te scape de a nu fi expatriot gândeştete.
—	Efi me hotârâsem de mult. Justiţia s’a pronunţat, sunt în mânele el, facă cu mine ce va voi.
—	Jandarm ! luaţi pe prisonier, zise el musccându-şi buzile,
Ordiuul fu executat, mat primii şi câţî-va pumni cari nu erafi prescrişi.
După o lună am fost condus spre Brest împreună cu alţi trei zeci tovarăşi. La Brest am aşteptat alt ordin ca să plecăm la Caiena.
(Va una).
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 13 APRILE ‘836
Banca Naţională a României
La 3 (15) Maift viitor lieitaţiunea în localul Băncei, pentru furnitura a 5000 metri tablă de aramă.
A se vedea condiţiunile la Direcţiunea Lucrărilor, ătrada Smfudan, casa Ioanide.	_
De închiriat
Etagiulaldoilej al caselor din Calea Victoriei, între Hotel Imperial şi Cofetăria Râdulescn, No. 51 bis, avend un salon mare, cinci camere spaţidse, bucâtorie şi pivniţă, privată, cişmea în purte, sonetârie in tdte camerile, tdte plâtibile de pro-prietar. Osebit de acestea mal este de închiriat la mansardă odăi cu luna. A se adresa la proprietar în Calea Rachoveî No. 145, in orl-ce <Ji de la 8 ore a. m. până la 6 sdra.
Prăvălia din str Lipscan; No. 40, iar o altă prăvălie ce ţăspunde îu strada Gabroveni No. 13, cu totă curtea şi încăperile. Doritorii a o închiria se vor adresa în tdte i]i"ere de lucru la cancelaria Lega-ţiunel Imperiale a Rusiei de la orii 11—4.
Asemenea mai este De închiriat Casa cu doue etage din strada Ber<ji, No, 122, cu diferite apartamente, iuformaţiunile se vor da în acea casă,
CURSUL BUCUREŞTI
"UMfl: D i3 l/V-	1 tî) lui'iinO-*
CASA Bl SCHIMB
THOMA ŢACIU :
Nr 4 — Strada Lipscani — Nr 4
Banca Naţională a României
Sau H	ojlnra ia n '* ,
De închiriat

Sâmbătă 5 Aprilie a avut loc DESCHIDEREA
Tavernei GAMBRISUS
Calea Victoriei, (Hanul Zlătari).
GAIPRINIANA
Fabric 4 .ruiOPLER.
în noul palat Daeia-Rouiânia pţ fuij, t 11 A prf 6.
• ,‘>b
	finim .	V6nd.
.®/o R (ntl v.nori,isabil&	93. ,	9417
5°/n » româna oerpetuă	99	91
3% Ob. >f« Stat [rui aoiivertite] r C. F. R. mâ’ne .	89	90
	—	—
T6 . «.fs Municipale	74 7*	751'»
10f< ,. Casei F«)u 1300 t.l	210	215
•' Scris, fnncitr t-iiiW.l*» »	86I.2	87'/4
j*„v » rţ. elnfitu £i‘j psifi wF *1’ «>/)i 'oh ' ,C >» 1:	lr'2*/a 2 9l‘/2	103 823/i 92>/c
. b. > • ‘	9>	100
impr. ou prime Bit u W fr.1'	02	34
V-h Comunale _nuo. WWlRifci?» br rââ Prevedoi : n	, l.T	. J
■1)1 oaetoii	_	-
. contra uţ	14.1/4	14- 8/4
Bilete de Bancă • •	—	—
Fiorini val. AustriacS* i	,00	102
M ,.ci Germane	1.3	1 2 !
3ane-note Frascese	SS!’*	Doi*
Ruble de hârtie	2,4 0 1 *xa	2.55
		g?,-—fTWMP
SXTXJ ATIUNEA
1886
6 Aprilie
34948398
25848265
1333766
15633358
19655379
11865354
1139891
1347592
195034
152607
11821200
11304738
1575944
136321526
12000000
1418086
^2-20580
482165
11821200'
24422884
1456611
u

! •
STT MARA
aitneq Kriuj.i L
ACTIV
(Ivlonetă. .	.
a8a(Bilete ipotecar^
Efecte de încasat Portofoi'd, român şi străin împrumutul garantat cu eh cte publice
Fonduri publice.................
Efectele fondului de reservă .	.
Imobili.........................
Mobiliar şi Martin a de imprimat Cheltuelî de administraţione .	.
Deposite libere.................
Compturî curinţl .	.	j	.	.	.
„ de valori	.	.	.	.	.
fASLVU
Capital
Fond de reservă.................
Reservă de amortiaa-ea Imobilului.
Bilete de bancă în eirculaţinne .
PrOfitnri si perderi............
Dobândi şi beneficie diverse ,
Deposite de retras	,	.	.	.
Compturî curinţi.............
> de valori ... 1
188tt
I *• '!
bat 4»
i ■

SCR03EALA"«ALBÂ
IN CRISTALURI MAR! SISTEM ENGLEZ
Cea mai bună Scrobelă albă este aceia de la Cassa F. HEUMA1VN & C-lo din Ânvers, (Belgia) şi c-re concurezi în calitate cu cele maî bune mărci engleze, fiind cu 6te aceste mult -maî eftină.
Se efsctueză in pacb te de 2 I s kilo cţi.eti chete, precum şi îu cutii de */■<, 1 4, Vg şi ’/k; kilo cu eticheta ; chromo-litogiafie.
A se adresa , ;ru preţuri şi erjnditiuţu la
Xî. W-AJWCVHLA.
Representant general pentru fiom.inia afara de GaUţl Brăila Bucurfsil.
13682152Ş
2
t
Al
'
'.?/0
A VISU
I)C vânzare Cofetăria Griviţa din Ruzfiii, situată la posiţia cea mai bună (colţ), fiind bine asortat cu tdte articolele pentru acestâ branşă şi cu tdte aparatele trebuinciose, precum şi mobilier pentru instalarea unei grădini, cu condiţiuuile cele mai convenabile. .— Amatorii sunt rugaţi a ss adresa la sub semnatul, fie în sdnă fie prin corespondenţă.
C. Ritduieseu, Buz^u
29 Martie	5 Aprilie
35001201 25916945 427935 19709987 15187635 11988641 1901615 1994612 167471 122227 17264620 18424678 2207635	35080733 25917605 526745 20371471 15565680 11988555 1901615 2029040 167471 138698 17165620 18569166 2145311
150315202	151537710
1200000 1901957 97785 96811470	1200000 1929220 97785 97380930
403120 17264620 20625409 1210841	438208 17165620 21190669 1365278
150315202	151567710
11 mmi	
Dumcezea aS’ţt reâj,15>N:sc5 !
Mulţumeso de uiit de ori pentAu extractul de ulei pentrn urechi trimes mie, care m’a vindecat cu desăvârşire; căci iarăşi aud forte bine. E de mirare aceasta căci în cureod împlinesc 80 ani.
Mulţumindu-vS încă o dată* rSmân al d v6tră servitor.
Vosog de Andor
R 0UN0SJUT ESTRACT DENUMIT
Uieiu pentru Urechi
Se p6te căpăta pentAn 8 fr., cu instrucţiunile întrebuinţâreî de la medicul secundar C. R., Dr. Schipek.
Deposit principal la Ignatz Lobi, Piena, IX, Seegasse 8.
TENTRU VIN
19 bucăţi butdie mari, în total 5,300 vedre, în care a fost vin, curate şi în bună stare sunt de veu-
<Jare în 3trada Berzi, No. 17 bis.
iffddi/:
per- O casă mare cu grădină, în trada Cosma No. 1. — Doritorii se pot a-dresa la administraţia acestui (ţiar.
„NAŢIONALA"
Societate generala ie asignrâre în Bacnresci
Tn urma publieaţiunilor făcute prin jn na’e, conform art. 46 din statnte , acţionarii societăţii ndstre s’au întrunit la 30 Martie (11 Aprile) 1886 a a patra adunare generală, sub preşedinţa d-lui t. Marghiloman. PresenţI au fost 50 de acţionari represerdand 7780 acţiuni cu 476 de voturi.
S’a citit raportu consiliului de administraţie şi procesul verbal al censorilor; asemenea raportul directorului general şi al comitetului de supraveghere asupra afacerilor asigurări or d) viaţă.
S’au aprobat bilanţele şi s'a dat descărcare con-3i’iuluî de administraţie şi direcţiune! pentru gestiunea lor.
Dividenda s'a fixat la Im. 16,’G de fle-rare acţiune şi Ln 94,40 de fle-care parte de fondator.
S’au reales în unanimitate membri eşiţi la sorţ din consiliul de administraţie, d-niî I. Marghiloman, E- Costinescu şi Jaques M. Elia#.
S’a votat reducerea capitalului social cu Leî n. 000,000, restituind la fie-care acţiune Ln. 60 ţn aur.
S’au reales ca censori pe anul 1836 d-niî V Arvanezo, H. Horrştein şi Dr. Sc- Boroşnay.
P ata cuponului No 4 se va efectua in bilete de bancă cu începere de la 3 (15) Aprilie a. e. la casa societăţii ndstre atr Carol I, No 4.
- irecţîunea general?.
Bătături sao Negi
Se depărtdzâ sigur şi fără durere în timpul cel maî scurt prin ungerea cu tinctură de bătături renumită şi singura adevărată a lui Baralner, din Pharmacia roşie în Prsen
Irp Costul unei sticluţe cu car- 1 CD rfl. ton şi cr pensulă	I III»
Deposit in Buourescî la d. Farmacist Rn-dolf Scbmettau, farmacia Curţeî Regale-
'	- . - ’-ţ
Wi$±i£irjt
teasiita căFlfM ÎULIi fOLOffi
cure ghiccsce viitorul, presentul şi treentu’. pote descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se interesezi! cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri | ascunse : comori, etc. A so adresa în str. Piaţa Amze;, No. 5.
Elisareth Hardine
m6şa ou diploma pin svreinatate
Fostă direct6r8 a Spît. de moşit din Kazan,
Dă consulta{iuuî ie ia orele 10—12
STRADA COSMA, no. 1,
* ..........■ ■■■ .....- _r
Î.E
31.
De vândave Ona iÂŞIMA tipografică No. 12.
cu strînggtbr şi numărător
Diverse caractere de litere, precum şi mater'sl puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie în p ovincie Amatorii se vor adresa ia d-1 comisioner I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucurescî.

Lecţiuni de Dans
OTEL PIES0HI, Strada ŞELAEI, oamera 24.
Sub-semaatul are ondre a aduce la j cunoştinţa onor. public că dă lecţiuni de | dans atât privat cât şi la domiciliul s?u
Profesor ie Dan8.
(mc*?
NUMAI de LÂNA de OlE CURATA
pentrn nu om de o statură m jiocie
PENTRU Un COSTUM
4 floriul 06 cr. din lână bună;
8	,,	—	„	»	ma! bană;
IO	„	—	»	fină
12	„	40	er.	„	»	cu totul fină
Plaidnrî de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 fi.- Costume fdrte fine, pantalonî, pardesiuri, stofe de haine şi mantale de pl<Se, tiflu, loden, commis, cammgarn, cbeviota, tricouri, postavuri pentru Udmne şi postavuri pentru biliard, peruviene, doskings, recomandă ■
Deposit de fabrică în Briinn
Fondată în
1853.
Mostre franco. Modele pentru d-niî croitori nefraucatr. A-u în pcriainenţâ ua urposit, de pestav iri 150,000 6. val. austr. şi să înţelege de la sine că eu.aiarcle mele al'.uier: iifb:rna’ţi6hâ>e imî remân o mulţime de resturi in lungime da 1 până ia o metri, dar sunt .silit să nuDdesfac i de asemenea resturi cu reduceri mari sub preţul de producere■ Ori ce om cn minte t ebue să recu-ndscă că din resturi aşa de mici nu se pot trimete mostre căci îa eâts-va sute da cer rî de mostre în cel maî scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie oând diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele se taie din bucăţi de postav şi nu din rosturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asem nea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba sau să trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbele germană, ungară, bohemă, polonă, italiană şi fruncesă.


43, Strada BUCUREŞTI R-Vcdâ, 43.
Sub-semnatul, săpun la cunoscinţa onor. public Bi curescean şi intregeî ţerî, că în fabrica mea, superiori tutulor fa bricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în Bucurescî, st.radd Radu-Vodă, No. 45, se fa-bricdzâ stpfe indigene din lână curată din ţera pentru costume bărbăteşti, care le vând cu metrul, chiar în fabrică şi In atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este toi-d’auna asortai cu- diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbăţescî de comandă ca cea maî frumdsă tăetură după jurnalele cele maî nuoî, cu preţ moderat TLIE M. l’OPP.
f r> Fabricant de Postav şi Croitor,
Str, Radu-Yodct, 34 si Academieit 28,
întrebuinţat eu succes în Spitalele din Paris şi recomandată do c&tre cei mai însemnaţi Medici, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
B6LE DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL (Copil scrofuloşi şi diformi).
Modul întrebiAn{ărei: Fie-care lingură întruă jumătate pahar cu apă şi jachar.
Ph1" PAUTATJ.BERGB, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tote Pli1*.
MAŞINI BREVETATE pir FABRICAREA CĂRĂMIZII
Sisteme aprobate si de construcţiile cele mai 3olide pentru fabricarea eftiuă a
Cărămizilor ordinare, săpate, fasonate si refractare
Tabari desvgntumt, plâcî pentra trotoare şi vestibule,
Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect gratis şi franco LOUiS JAEGER feld-Oologne^Gei
0 bună, îngrijitori arta bucătăriei, limba
germană şi română caută un loc într’o familie o-norabi &. — A se adresa în strada Domniţa Nas-asia No. 4.
MAŢIOMÂLiil
societate im-Â de asigurare îu Bnciireseî
iprobată prin decret regal No. 225 din 2b ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de leî nouî 200 fie-care, din care 1.000.000 lei speeialmente afectaţi ea fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
i-ieserva de premii si fond reservă 650300 lei „Naţionala,u asigură :
1. In contra daunelor de InceudiS. II. Contra daunelor .ic grindină (piatiâ) ei participări de 15° o Uiu ijjueflcinl realisatdin acestâ ramară in ţeri —IU. Contra daunelor de Ţran-ipnrt precum şi Valori. —IV. Contra spargo-reî geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face a riga rare asupra rieţei.
a). Capitaluri fixe în oas de deces
Cu participare de 70» 0 din beneficiu ln com-biaaţiunile urmată re ! asigurări asupra vieţeî uneia sau a două persdne, asigurări tem nora le, asignrăr mixte şi asigurări mixte ou capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă,
Combinaţi mile urm&tdre :
Asooiaţiunl mutuale de supra-vieţuue. Aso-ciaţiunî în grupur. de 12 anî pentru copii de la ' anî juin. până la 9 anî inclusiv, —Contra asigurări capitaluri fixe pentru Uote, fără contra asigurări şi reute viagere în diferite combinaţi uni.
PeuS la finele anului 1884 „Naţionala** a realisat in difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n, şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,509,000 1, n.
DIRECŢIUNEA, GENERALA
Str. Carol I, No. 9.
SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CIJ VA POLE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până la altă disposiţiaiie
• D. Orele de plecare mai jos arătate suat a se înţelege aproximativ şi se schimbi dupS circonstaniele timpului şi apelor; în nici un cas însă Vapor ele nu vor pleca de la Statiam mii în linte de orele indicate în acest"Idnerariii. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc duvS orologiurile Agenţiilor.
_	CURSELE V^lPOABELOR DE POSTA
CURSE IN JOS
I
lela Orşova	Sâmbătă 4 pm
„ Severin	Duminică 5 a.m,
„ Brsa-P-alanca „ ftadujevaţ „ Calafat „ Vidin ,, Lom pala nea „ Rahuva Beket
II
-y
Corabia

„ Nicop jli „ Măgurele „ Sistov „ Zimnicea ,, Rusoiuo „ Giurgiu(8mird) „ Turtukiia „ Ottaniţi „ Călăraş (oraşI „ Silistra „ Ostrov „ Cernavoda „ Hu-şova ,, Gura lalomiţei în Brăila „ Galaţi
Luni
V
)1
6W
8
101»
1035
UiJ
3‘5
3SJ 530
U" ;;
^ 0
^ »l	I»
Q25 U >*
6 a-m Mcrcurî
iV ”
:: "
1
?*?..
6 ”
6 >»
a „
880 „
Juoî
Vineri
Luni 4 p.m.
Marţi, o a.m.
L f ”
101° ”
AV/ 1*
U>95 „
l'2wp.m. ,
315
339 .pmo „
530
'i	ii	fi
7
1	a	a
72)
*	a	^
»0»
®	-	11
b a. m. Sâmbătă
W. ••
ldi» pm.
!'23J »
1
A,,	»	i>
10 „ a*5 6
8
833
III.
A?
”ri I):j ?i
4	p.m
5	a.m
ti40,, ti „
^ >■
1085,,
12« „ 3l5„
330 „ 533 „
7	„
72)
* »» 910„
•925 „
6	a.m. 10 „ 12i5„ 1230
1
2«„ ti15 1,
6 „
8	,. 830
	iir		CURSE IN SUS :		
		III.		1.	ir
de la Galaţi		Marţi	9 *.m. Juoi	9 a m. S	;m bată 9
ti	Brăila	n	l»25 h	1025 I(	„ 1 125
tt	Gara lalomiţei	tt	28,pm „	22 p m.	„ 22s
! ”	Hirşcva	>t	3 >. „	3 „	„ 3
II	Ceru avola	»	545 „	5« „	„ b45
ti	Ostrov	f?	033 47 tt Ir	9® „	„ 93s
ti	Călăraşi oraş	a	,,	730	„ 78»
t‘	Silistra	it	1030 „	IO8' ..	„ î
| >>	Olteniţa	Mercu.î	2 p.m. Vineri	2 a m. Dumiuieâ 1	
1 ’*	Turtukaia	it	215		,, 2 5
] ia	Giurgiu|SmirJ.]	tt	5S0 ” ”	„ 53) „	„ 53s
| de la Giurgm|8m&L-<i.]		tt	10 „	10 „	„ 10
a m.
p.m.
a. ra.
fu «■«(sTiiela'l' de la St. George viitor casele din Dv JUvWVltU, strada Negustorii No. 17. A se adresa la d-I C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No 22 seu în strada Pescăria Veche No. 9 , la d. Stefănescu, proprietar
MirţL din.nejă Jjoi dimineaţa Duminică dimin.
„ Zimnicoa „ Sistov „ Măgurele „ Nmopoli „ Corabia ,, Beket „ Raheva ,, Lompalauca ,, Vidin ,, C il’ifafc „ itidujevaţ „ Brsa-Palanca in Severin ! de la Severin
jJfli Kîjiu 1 '
Joui
l8® p.m
4.45
^ tt
5'6 „ 7« „
-5)
* ti
9» „
122? a.m. 1'24J „
6
8«
9>5
,	11	„
215 p m.
,	2«	„
,	Si»	„
,	5fc	»
, »
,	965	„
10'» „ Sâmbătă 6 a m.
»	8“	»
91’	,,
„	12|5p.in.	,, l‘2iapm.
»	2	,,	,,	2	»
„	433	„	„	,3o	„
Vine î 5 a m. Duminieafi a- m
Luni
»
Marţi
2[5 p.m. 2“ „ 5Ia „
V*
955 ”
ioî» ;;
6 a.m.
8« „ 915 >f 12l5p,m.
480 ”
* ti
5 a.m.
Carsele VlPOllUGUI LOCAL intre GA.LAŢI-TULCEA-ISM11L:
Pornire în jos :	~
De la Galaţi la Tulcea-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim. Primi plecu-e id3la Galaţi li B)ai şi (smiil la 2 ) mirtie(! April) 1833 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
Pornire în sus :
De la Isau.il la Tuloea-Galţi, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim. Prima plică ra de la tsmvil şi Reni U G tlvţi la 21 Mart) '2 Aprile 1886
INSPECTOR V.TUL A 4ENŢ1ILQR.
PB MA FABBICA R0MAKÂ
DE
KIPIR-CDMIS
O beaturâ făcută din lapte, care se întrebuin-
ţdijă cu un succas mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, in contra bd'elor de piept maî cu sdmă în oontra oftice!; Ia Odosa şi lângă Samara , rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Buouesci, mulţâmitâ iniţiativei d-luî Lukianoff, earc a fost unul din preparatorii isteţi ai aoestel băuturi in Rusia. S’a Înfiinţat un stabiliment de Kifir-Gumis pe oare-I rejomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara a obositdre şi costă mult, pa când calitatea Kifiraluî, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, In calea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Gri viţei, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREţOL ABONAMENTULUI
Loco Buourescî înapoind sticlele gdle.
1O0 stiole 85 leî — b. 50	»	45	»	»
25	»	22	»	50
ln provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
Pentru bolnavi nea vuţî preţurile’vor fi soăfiute.
Tipografia ţfiaruiai. Tţ oarafoâ*. Calea Rahovaî No. 36.
www.dacoromanica.ro
anul XVII. No. 4158.
- BMMMI ■IIWI     -MII  11 rinul»Mir
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ABONAMENTE:
Pentru Capitalii:
Pontru un an ...	Lei 24
< $6se luni	» 12
» rel luni .	» 7
Pentru Districte	
Pentru un an .	Lei 30
» ţâse luni	* \ 5
» trei luni	* 8
Pentru Streinătate	
Pentru un an .	Lei 4«
< ţjese luni	» 20
» trei luni	» 12
Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fie-	
cărei luni.	
Dn numâr veciuă 25 bani.
Ediţia de (limiiiuţă
JOI, 17 APRILE 1886
aNUNCIURI ŞI RECLAME :
Annn cinri pe pag.	IV, linia	25	ban
Reclame	pe pag.	UI	. . .	1	le<3
»	pe pag.	II	...	3	lei.
»	pe pag.	I	...	5	lei
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă,
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Francia, Havas, Laffi te & C-nie, 8 place dela Bourse, Paris.
Englitera, Eugene Micoud, 81 Fle< t Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vtlen. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pest, Serrietenplats.
Kedacţiunea, Calea Rahovef. No. 36
Director politic, I, O. FIOTBI2SCU

Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36

8CIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Cracovia, 24 Aprile.
Mişcări nelinistitdre se produc printre ţă-ranî. Proprietarii sunt fdrte îngrijiţi şi se aştâptă Ia escese, Gendarmeria a fost a-visată. - .• /
Belgrad, 24 Aprile.
In tabăra radicală s’a produs o oposi» ţinne puternică contra coaliţiuniî liberale-radicale. Câte-va personagii importante, de şi admit cooperaţiunea pe timpul campaniei electorale, sunt contra fnsiunii. Acesta atitudine înlesnesce succesul partidei guvernamentale. Radicali! fusioniştl aii ca organ al lor diarul Odjec; anti-fusioniştiî scot diarul Samuprava.
Petersburg, 24 Aprile.
Cererile de ocuparea Bulgariei aii amuţit şi atitudinea Rusiei în cestiunea bulgară se va mărgini din noS în cadrul triplei alianţe. Acum se pledeză activ pentrn o apropiare a Rusiei de Turcia; in reali-late, guvernul rus caută se capete la Cons-tantinopole o influinţă botăritore pentru a isoia la nevoie pe priucipele Aiecsandru.
Madrid, 25 Aprile.
Lumea e forte mişcată d’un nod atentat săvârşit în biserica San Luis. Una din luminările aprinse ia mormântul lui Christ conţinea cartuşe, care ah esplodat. Din norocire, numai doue persdne ad fost a-tinse, fiind-câ lumea apucase să plece din biserică. ;Se crede că atentatul a fost se-vărşit de reh-făc6toiî cari voiaii se profite de panica generală pentru a fura odore din biserică.
Scutari, 26 Aprile.
Locuitorii din Gusiuje şi Plava ad tră-mis o deputaţiime la Constantinopole, pentru a ruga pe Portă se nu cedeze Mun-tenegruiuî nici un punct din districtul lor. Deputaţiunea a fost inse oprită la Prizrend, întorsă ia Scuturi şi arestată aci din ordinul iu! Djeved-paşa. Din acesta causă locuitorii din Gusinje şi Piava sunt torte es-citaţl. Miridiţii ad ţinut o nouS întrunire; eî ad hotărît s§ ceră desfiinţarea câimâcă-miei de care sunt administraţi şi înlocuirea iei cu o ligă.
Lemberg, 26 Aprile.
Dziennic Polshi anunţă că 40 ţărani din Brzesko ad fost arestaţi. Gazeta Naro-dova critică tactica căpeteniilor polone, cari tot-d'auna ad făcut se se crădă că cea rua! perfectă armonia domnesee între ţărani şi nobilime. Lucrurile sunt departe d’a fi aşa.
— In sărbătorile Pascelor, preoţii predică contra mişcării ţărănesc!.
Perxagno, 26 Aprile.
Bozo Petrovici, preşedintele senatului, a plecat la Viena în misiune diplomatică.
A se vedea Ultime bcirl pe pagina 1 ti
Bucureşti, Mercurl 16 Ajrils 1886
Cangrenele morale sunt tot-dVuna durerhse de tăiat, mult mai durerdse decât cele fisice ; operatorul întâmpină greutăţi forte mari şi adeseori bolnavul il zdrobesce în 6rba-I esci-tare—un egoism special, eel mal curios din tdte şi cel mai periculos, îl Împinge sâ lucreze ast-fel.
Acest dureros fenomen s’a manifestat la noi fdrte des, in cestiunea şcolară. In curs de 10 ani, câte încercări frumose nu s’aii făcut pentru a îndrepta ruginitul mecanism şcolar ! Der t6te devotamentele ş'ah sfărâmat de resistenţa surdă şi încăpăţînată a elementului celui mai important din ruagiul scdlei. Corpul profesoral a înăbuşit în germine orice iniţiativă; el a fost duşmanul neînduplecat al ori-cărei reforme.
Statornicia cu care s’a reprodus acest fapt, tot-d a-una tn aceleaşi forme, trebuia să deschidă până în sfirşit ochii operatorilor şi sâ le arata unde e prima cangrenă care trebuie operată, înainte d a merge mai departe.
Şi lumina s’a făcut. Esperienţa a fost lungă, durerdsă, dăunâtdre pentru cultura naţională; ddr a ajuns
la sfirşit. Actualul ministru al învăţământului a adus un proiect de lege, a cărui parte cea mai de căpetenie privesce organizarea şi disciplina corpului profesoral.
Cu acest pas însă, ministrul răscolea una din cele mai grave cangrene şi bolnavul s’a revoltat; Ia început, resistenţa sea egoistă a putut chiar să atragă o parte din o-piniunea publică şi mulţi ah primit cu răcâlă proiectul d-lui Sturdza, deşi nu eraâ interesaţi nici pentru o parte nici pentru alta.
In urma unui şir de îrapregiurări aţji lucrurile nu mai ştab aşa.
S’o spunem chiar de la început,
nu întreg corpul didactic s’a sculat
contra proiectului de reformă, ci nu-... : ' mai o parte relativ minimă; şi în a-
cesta din urmă chiar trebue să deosebim pa eel cari dintr’o ideiâ esa-geratâ a demnităţii de corp, s'ah crezut datori să proteste. Ah fost însă membri ai corpului didactic cari aii ţipat pentru câ-i durea rana sgândârîtă, cari vedeau cu părere de răh că actuala stare de desfrih se curmă.
Din nenorocire pentru dânşii, adevărul tot deuna triumfă şi trebue chiar să le mulţumim special că au ajutat la triumful lui şi au deschis ochii opiniunil publice.
Cum aii sciut să proteste apostolii moralităţii şi raţiunii ?
Lumea e încă subt durerosa im-presiune a 3candalelor săvârşite d’a-ceşti falşi apostoli; şi tocmai d’aceia insistăm , pentru ca trecutul să nu remâie fără folos pentru viitor.
Nemulţumiţii, drapându-şl neîn-semnătatea lor cu haina sacră a întregului corp didactic, ah aşternut un memoriu către Adunările legiuitore.
Toţi druenil serioşi cari ah citit a-csst memoria, ad trebuit să fie des-gustaţi. .Un proiect aşa de vast, aşa de complecs ca al ministrului, condamnat şi esecutat în câte-va pagine !
Şi măcar decă ar fi fost un studiu obiectiv ; der nu ; nimic decât frase sforăitdre intr’o limbă schilddâ, pe care trebue să se ruşineze s’o vor-bescă ori-ce învăţător romăn. Acuzări absurde, judecări copilăresc!, insinuări la adresa ministrului, tdte în abundenţă presărate cu greşeli de gramatică—etâ opera comisiunii căreia nimeni nu i-a dat mandat să vorbeseă în numele corpului profesoral.
Al doilea act al comediei de protestare fu întrunirea Congresului didactic.
De astă dată scandalul a fost de-sevărşit. Am făcut o scurtă dare de sâmă a scenei sălbatice petrecută in una din şedinţele congresului. Unul din profesorii de faţă — se pare că e şeful celor cu cangrena — după ce s’a sbuciumat în zadar ca să obţie' un vot de protestare la adresa ministrului, a ajuns să brutaliseze pe unul din colegii săi... pentru că voia să discute.
Cele petrecute la congresul didactic au dovedit orî-cui că sunt în corpul profesoral dmeni nevrednici de misiunea lor şi că starea de lucruri care a îngăduit unor asemenea dmeni să să streedre Ia catedră trebuie curmata.
Un reviriment complect s’a sever» şit in opiniunea publică. Nemulţumiţii ah dovedit tocmai contrariul de ce ah voit să dovedâscă, şi din acesta proiectul ministrului a câştigat.
Căci de unde înainte era să fie combătut — din cause mai mult seh
mai puţin curate—astâ-$i el nu mai întâlnesce decât aprobări.
Şi ca moralitate din tdtă aeâstă urîtâ afacere, putem reaminti vorba românescă că „şi răii slujesc la ceva; fără voie, ei fac pe alţii să vedâ binele*.
—»-
Vacanţele politice de est-timp se caracterizezi printr’o adîneâ linişte, abstracţiune făcând de Peninsula-bal-canicâ, unde furtuna stă gata să is-bucnâscă.
Abia Anglia presintă 6re-care a-nimaţiune.
Suspendată în parlament, cestiunea irlandesă e discutată in forul public cu destulă vioiciune. Meetinguri urmâijă meetingurilor şi lumina se face încetul eu încetul.
In aceste câte-va $ile de serbătdre pentru noi, avem de notat două discursuri mai însemnate: al d-lui Cham-berlain la Birmingham şi al lordului Spencer la Newcastle.
Agenţia Havas ne comunică în ultimul moment firmanul prin care principele Alexandru e investit cu puterea de guvernator general al Rumeliei orientale. Firmanul e ast-fel redactat încât încungiurâ t6te părţile spinose ale situaţiunii.
Efectul produs la Sofia e din cele mai bune.
In acelaşi timp se anunţă din Constantinopole că Edhen-paşa, fost mare vizir, a plecat la Livadia pentru a încerca să împace pe ţar cu principele Âlexan Iru.
> ------------——
IMFORMâTIUMI
Să scrie din Petersburg : atitudinea o-piniunel publice faţă cu Austro-Ungaria derine din ce în ce mai agresivă. Dia-rele ruse propag o adevărată cruciadă în contra rivalei Rusiei din peninsula balcanică. Bi'jevie Wiedomosti amiutesce -cu-
i vintele lui R^schiewici: «calea Rusiei spre Chamberlain se rosti contra bilu-, Constantinopole trece prin Viena.» Apoi lui agrar, dâr declară in acelaşi timp! adaogă: «In cai dacă Rusia va lua acesta că oposiţiunea sea la bilul home-rule cale, Austria cu greii îşi va găsi amicii,
nu e absolută, ci condiţionată. Decă Gladstone prim8sce să nu se atingă de represintarea actuală a Irlandei în parlamentul englez, să dea o re-presentaţinne separată comitatului
cari se’î ajute de a o luchide »
n
Maj Sea împăratul Rusiei va. asista împreună cu ţarina la scoborîrea în apă
protestant Ulster şi sg acorde paria-,* mo"'‘“relor
montului imperial un drept de veto\?Z ‘	" *"* ‘°e	*
efectiv asupra hotar n.or parlamen-
tului irlandez, Chamberlain va susţine şi va vota proiectul; dâcă nu, nu.
Discursul lordului Spencer e cu mult mai însemnat decât al fostului ministru de interne. Căci lord Spencer a fost mult timp vice-rege al Irlandei şi în aceiaşi vreme e cunoscut ca un liberal moderat; ideile espuse de el alegătorilor din Neweasfcle pot fi privite ca resultatul unei espe-rienţe seridse.
Lordul Spencer condamnă cu de-stvărşire sistemul coercitiv şi. aprobă fără reservă proiectele domnului Gladstone.
Sorţii do reuşită ax primului-m nistru spores icu fie-care ce trece
Mâine la Cliişinett va avea loc desvelni-rea monumentului comemorativ construit în amintirea repausatalul împărat Alee sandru II.
u
Aflăm că alteţa sau principele Alexandru at Bulgariei va visita pe Moj. Sea Regele în luna lui Mat.
n
La 1884, din iuipativa Camerei s’a prt-sintat un proieci de lege pentru parcelarea pămeniurilor foştilor clăcaşl împroprietăriţi ia 1864. lniiriiorul acestui proiect a fostd. deputat I. Bibîcescu Acest proiect, dându-se în studiă unei comisiuui de ingineri şi a-vocajl la miiusLrul domenielor, este de mult
La alegei ea din Bradford, pentru | gata; snntem sigur! că d. ministru respec-împlinirea vacanţei pricinuită de mdr- S tiv nuU va ţifle în eart6ueIe d^e câud tea d-lui Forster, a reuşit cu mare
maioritate d. Lefevre, care in discursul seh program a declarat că îm-brâţişăză pe deplin politica d-lui Gladstone.
Mai departe, liberalii disidenţi ah
să ştie suferinţele ţăranilor.
n
Aflăm dintr’o sorginte positivă că a sosit în capitală un agent bulgar, care îndemnă pe ţcraniî din T -.lomiţa a emigra în
înţeles că cu zelul lor nu fac alt dei®ulgaria EiniSraDti!c se Promit mun^
de aur.
cât jocul conservatorilor şi mulţi din cei m d însemnaţi s’ah hotărît să nu mai apară îu întrunirile conservatdre.
Dintre liberali, numai lord Har-tington rămâne pân acum intransigent ; trebue să observăm insă că el s’a lepădat de ori-ce legătură cu to-ryi şi că, singur, nu e un adversar periculos.
Agitaţiunea conservatorilor, in sfirşit, e fdrte mdle. Lord Salisbury nu va vorbi îu nici un meeting ; vorbăreţul lord Churchill imităză pe mai marele seh. Diu tdte căpeteniile conservative, abia Heacks-Beach va vorbi la 17 (29) curgător, în Bristol.
Pentru un titon ce Gladstone, e prea puţin lucru.
■v
In cestiunea grecă forte puţină schimbare; de la încăierarea de pe fruntarie, în urma căreia guvernul grec a dat dovedi de mare rnodera-ţiune, nu s’a mal înbimplat nimic.
Francia face mari silinţe pentru a hotărî pe Grecia să cedtze înainte ca puterile să recurgă la mijldce coercitive.
Alt nimic.

C0N7£NŢI0flEAA0STR0-niiSARA
ţ)iarul dia Sibiu Telegraful Roniâa, vorbind despre vechea convenţiuaea, între altele ijice şi urmâtorele :
«Ni se impută de multe-ori din partea dmeniior de rea ci sdiuţă gravitarea în a-fară, fără considerare, că ore îndraptăţită este acesta imputare ori uu! Am respins acusarea nedreptâ, o respingem şi cu oca-j unea acesta, pentru că interesele nostre ale românilor din Austro-Ungaria sunt legato în mare parte <le couvenţiaaea comercială ce se va încheia.
«Nu anticipăm nici decât, că bre veni-vor cele 2 guverne la o înţelegere ori nu, voim se constatăm cu date demue de tdtă credinţa referinţele nbstre economice combinate cu ale vecinului regat român şi constatând aceste, se spunem adevărul aşa cum îl simţim şi cunoseem noi, din propria nâstră esperienţă, iar nu ca unii dintre domni! deputaţi de la legislativa ţereî nostre, care lucreză dupe informaţiunl de multe-orl nebasate pe adever.
«Să vorbeseă inse faptele. Români! din marginime ab anriquo pâuă ma! în dilele recente au. trăit parte mare cu economia
de vite. Neavând nici Seiiştenul, nici Poe-narul, nici ceî-l’alţî locuitori din mărgi-nime păment, partea cea ma! mare a îmbrăţişat economia de vite, între care ramul principal aă fost oile.
«Vitele lor le aiî păscut până bine de cureod în România, Basarabia, Bulgaria, Dobrogea şi până îu Crimea.
«Productele brute: lâna, brânza, laptele eT, partea cea ma! mare le-ah adus acasa în Transilvania şi le-ah vândut pentra parale frumose, din car! s’aS susţinut pe el şi pe familiile lor, ah făcut biserici pom* pdse, scol! frumbse, şi ah înzestrat chiar şi casa alodială cu diferite sume, tot cu ban! câşi gaţl din productele lor din ţâra românescă.
«O parte din lână ah prelucrat şi a făcut o mulţime de soiuri de ţesături: cum sunt straie, ddsagî, materie de pantalon! şi de îmbrăcăminte, cum sunt ţun-dre, paltdne lung! şi scurte ; şi omeni! se bucurau de o stare materială frumbsă, şi tote lipsele lor culturale le mulţămeau tot din venitele câştigate !n ţera românescă.
«Oile mai betrâne le duceau in Transilvania şi le tăiau—carnea era aprbpe pe nimica, mâncăii serach alăturea cu bogaţi!, iar seul de la oile cele grase '1 predad săpunarilor din Sibiu şi Braşov cu preţuri frumose şi aşa carnea nici că o privea Selişteanul şi Văleanul de un lucru mare, câc! preţul oilor îl scotea cu prisosinţă din sen şi din pieî, cari iar se lucrau în forme de cojoce, şi peptare da către meseriaş! români şi se foioseah tot de eî, iară se frecă banul românului din’punga iu! în pungile jidauiior. Satele din giurul Sâliştel, deşi na erau econbma de ol, că-petaă în schimb de ie acestea pentrn vin, grâh şi poine, tot felul de producte de mâncare şi îmbrăcăminte, ba şi bani, fără multe ceremonii, fără cambii, fără întabu-lârl eostisitore şi acest mod trăia un corn de ţeră cum am <jice tot de la mărginime.
«Să vedem nu ar putea face bmenil noştri! tot cum aii făcut ma! înainte, să esa-minăm oare cum ar putea el continua vieţi lor, practicată în decurs de ijece an! şi secui!—tot ca în trecut şi esaminend lucrurile bine — să ne dăm seină, care o fi motivul de s’a sclţjmbat lucrurile de uu timp încoce în spre reh.
«Selişteanul şi adt duca economia lui de vite tot ca In trecut, modul lui de trai în călătoria şi la ţeră e tot cel vechsu, şi cu tote acestea el nu dă şi nu pote da înainte din mufe native curat numai economice.
«Lâna nu o ma! pote aduce din România şi decă « aduce el, o plătesce încă o-ddtă prin vămi, cu multe şicane, cu multe forme de a sta câte 10 îu carantină, şi decă vine o ploiă i se strică, ingreunezâ, trebuie să piătescă ma! multă cărăuşie,—ier dupe ce vine cu ea acasă nu are cxl a vinde, căci alât Cisnădia căt şi Braşovul, partea cea mal mare ah sistat postă vâriile din causa concurenţei cele! mari ce lc-o fac fabricele diu Austria, şi aşa, şi cari ar lua lâna, o iah numai aconto,-ca apoi se’şl transpună averile pe numele femeilor şi să rernână românul cu ostenela şi cu munca sea dreptâ neresplătită şi cu o pretenţiune nesigura în vacii vecilor.
«Aceste păţenii fac pe economii de o! de vând lâniie lor dej a din România la neguţători francezi, spanioli, ruşi, grec!şi le esporteză în spre orient la Odesa, or! apoi spre Mediterana.
«Tot manipulaţiunea de sus, tot şicanele aceste au se le păţe-că şi ca celelalte producte cum e brânza, laptele, iar cu o! vi! de vr’o 10 an! nici nu maî cutezi a pomi pentru că odată e liberă intrarea şi în 24 de ore se opresce în urma unei denunciaţinu! de speculă jidovâscă, că în România a erupt bdla de vite etc. etc. Cunosc eh neguţători! şi firme prea solide din Sâlişte şi din Poiana, car! ah trebuit se facă negoţurile lor cu berbec! cu Viena, prin vămile Bucovinei şi ale Galiţiel, ca se nu păţescă la Turnul Roşu or! la Ti-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL - 17 APRILE 1886
meş vr’o oprire şi tocmai din causa acesta aB de multelor! danne infricoşate »
«Cine Inse se cugeta la noi la români, când e vorba de a încheia o convenţiune comercială, şi a apăra interesele nâstre ca supuşi austro-ungarî, cari asemenea plătim dări în bani şi în sânge, şi cari am pntea pretinde ca să fie respectate şi interesele ndstre cele mal vitale.
«Camerele comerciale ? Da sS mai vedi! Românii sunt numai buni de a plăti la susţinerea lor, dar de interesele lor n'am v$<Jut sg se fie atins nici cea din Braşov, care are un bun român de preşedinte, de cum celelalte, cari nici nu f'aî3 în vedere interesele mărgineanului. Şi pentru ce ? Unele pentru că nu voiesc prosperarea şi înflorirea românului, altele pentru că re-presintă alte interese de alt soi.»
Autorul articolului fineşte a se pro nuDţa in favorea anei împăciuiri a intereselor economice mrghiare cu ale ndstre. Dar temă ne e că cei do la Pesta nici odetă nu vor înţelege teoria confratelui nostru din Sibiu.
*
* *
Sub titlul Austria şi România, găsim în Neue freie Presse de la 22 Aprile urmă-torele Iiuil:
«Negocierile urmate în Viena cu dele-
gaţii Romăuiel se fi pus îu discuţiune şi cestiunea vămii pe vite şi cereale şi că din partea delegaţilor monarchieî austro-ungare aii primit în acesta privinţă asigurări de natură a îndemna la intrarea în negociări concrete. Negoci&rile prealabile sunt anunţate ca încheiate şi în Bucureşti nu se vor continua, ci se vor începe din nod. In a-căsta negreşit e o concesiune făcută camerelor române, care aii pretins ca negociă-rile sg se facă în România.
In general, cu tdtă învoirea principală, există slabă speranţă, că convenţiunea va dobândi înoirea pene la sftrşitul lunel vii-tore. Decă acdsta e cu putinţă, trebue sg se facă o prelungire a convenţiunil existente, de dre-ce alt-fel ar domni o stare neconvenţională, care ar însemna resboiul economic. Decă Austria şi România într’a-devgr voiesc sg încheie o convenţiune nouă, atunci amândouă statele ar trebui se facă sfirşit nesiguranţei, îu care se află industria şi comerciul lor. Nici un Român şi nici un Austriac, nu pot se facă nn contract comercial, de ore-ce nimeni nu ştie cum se vor desvolta lucrurile la 1 Iunie. Deja acesta împrejurare formeză o păgu-bire însemnată economică, şi dăcă în fapt e adevărat că la tdte punctele de căpetenie, care sunt de importanţă principală pentru încheierea unei oonvenţiunî, uu s’aB ivit diferenţe care ar pune !a îndoială con-
gaţiî români, sunt terminate şi despre re-	aegouldnloi. iu aCoBt caa uu p6[e
sultatul lor foia semioficială (Wiener Abend- fi mMe mcT dificuit9tea de a ajunge la o
Înţelegere pentru prelungirea pe o jnme-iate de an seu pe un an a convenţiunil în vigdre.»
SI FAPTE
posf) publică următorul comunicat: «In privinţa negociărilor pentru incheerea u-neî noul convenţiunî comerciale cu România ni se comunică din parte competentă :
In prima şedinţă formală, ce au ţinut ieri delegaţii Austro-Ungariel şi României, tote punctele de căpetenie, ce aii importanţă principală pentru Încheierea unei noul conven-ţiuni, s’aB discutat în general şi s’afi expus maî de aprdpe atât din partea Austro-Ungară căt şi din cea română proposiţiu-nile principale şi pretenţiunile reciproce.
La nici unul din aceste puncte nu s’aă ivit diferenţe cari ar pane în cestiuno continuarea negociărilor. Deci, cu privire la aceea că negooiările urmate în Viena aii •;o«* din capul locului expres mărginite la oestianile de principii!, s’a luat hotărîrea:	Noua Companiă ru.csc-l de navigaţiune
a declara aceste negoeiârl de încheiate şi jpe marea Negră, şi Dunăre a deschis <ţ\-a urma negooiările mal departe în Buca- l®le aceste circulaţiunea vapoielor sele cu rescl cn cea mai mare grăbire, şi anume ’un vapor noii construit numit «Rusia» care, decă s’ar putea în decursul săptămânet vii- sosind din Odesa, a pornit Vinerea tre-tore; în acest scopfţcomisarn austro-ungarî, i°uta Galaţi spre Sistov. Al douilea va-
O bolă nong.—Âdevgrul din Focşani scrie, că de maî mult timp o none bolă de gât a apărut în oraş, şi de care sufer mnlţî; prima simptomă este cu durerea gnrel, în urma căreia apare o gâlcă în gât seif în partea dreptă a gâtuluî; acgstă maladie s’a observat pentru prima dată în anul trecut, ea atinge adesea persdne care aB trecut etatea de 20 anî.
designaţi pentru aceste negociări, se vor duce la ineeputul septămâneî yiitdre la Bu-curescî.»
Din acesta declaraţie se pdte vedea, că
por de mărfuri soseşte din Odesa în acest port Joi după ametjă.
Daruri împgrătesci. — In diua de 9 A-
dupg discuţia de principii ce a avut loc Pr^e curent, scrie Curierul Prahovei, s’a aci în Viena, nu se opun cel puţin pie- ^ePU8 cu cuvenita solemnitate la biserica dicl ;de neînvins încheiăriî unei conven- Mai°a Precista şepte bncăţî vase de argint ţiunl. Se înţelege, prin acesta numai puţin suflate cu aur şi anume: uu potir, un disc s’a câştigat. E încă o cestiune, decă amen- 'cu scaun, steua, linguriţa, copia, cupa pen-doue statele îşi vor faoe şi în amănunte şi împărtăşit şi doue discuri dăruite prin In cestiunile concrete concesiuni, cari se subscripţiune de către domnii Generalî-ail-asigure renoirea conveuţiuneî. Delegaţii jutanţj, cari făceaB parte în 1877, în timpul Românieî pare că s’au consultat curepre- rcsboiuluî Ruso-Turc din snioa Imperială, sentanţil monarchieî şi asupra fonduluî, de A care biserică răposatul Alexandru alll-lea, şi Wiener Abendpost vorbesce numai de o Imperatul Rusiei, mergea se asculte servi-şedinţă formală. Ce fel de principii s’a des- divin eât a şeijut in Pioescî. voltat cu acesta ocasinne, nu ne este cu-	&
nosent. In ori ce cas trebuie sa se fi de- Mişcarea populaţiunei oraşului Iaşi de clarat din partea României, că în general la 30 Marte pene la 6 Aprile 1886 săB esistă înclinare de a continua politica co- născut 51 copii vil, din aceşti 51 copiî, mercială a convenţiunilor. Decă e permis 44 aii fost legitimi şi 7 neligitiml; 26 afl a conchide din cele ce spun 4>arele din fost băeţl şi 25 fete; 23 aB fost din pă-Romănia, în acest cas e posibil ca dele- rinţî creştini şi 28 din părinţi israeliţî.
Naşteri de copiî morţi seu înregistrat 1 băiat şi 1 fată. Au decedat 48 persone, din care scoţându-se 3 decese de persone venite din afară şi decedate în oraş, re-sultă numaî 45 decese. Aii decedat pe la locuinţele lor 30, în diferite spitale civile 16, în Bpitalul militar 1, în Institutul Grigorian (copil găsiţi) 1, de sex bărbătesc aB fost 32, de sex femeesc 16, creştini aB fost 26, israeliţî 22. Căuşele principale ale deceselor afi fost: Phthysia pnlmonală 4 casurî, Bronchita 5 caşuri, Pneumonia 6 caşuri şi Catarke intestinale 3 caşuri. Iar în urma bălelor de iufecţiune; nicî un cas lethal.
&
Acum câte va dile un diplomat să duse la d-nu Ferirhide, ministru no tru de es-terne şi ’î arăta mirarea sea de a fi observat că L'Independance Roumaine, din rusofilă ce a fost, de o dată a devenit magbiaro-filă.
Ministru nostru de esterne respunse diplomatului tex’ual cu aceste cuvinte :
— Nu ştiS de ce ve miraţî. L'lndâ-pendance Roumaine are caracterul unei femei independente. Ca femeia iudependentă ea adesea-ori are capricie proprie femeilor de acesta categorie.
Graţieri. — Cn ocasiunea Serbătorilor M. S. Regele a graţiat pe maî mnlţî condamnaţi de restul închisorcî, iar altora le-a maî redus din restul de pedepsă.
Asilurile de bSIrăni.—S’a sancţionat le-, gea pentru înfiinţarea a şă3e asilurî de bătrâni, din care doue clasa I şi două clasa II pentru bărbaţi şi două clasa II pentru femei.
Aceste asilurî se vor instala în localurile monăstirilor caie vor putea fi golite de călugări seu călugăriţe.
Iu aces'e asilurî se vor primi infirmi şi săraci indigeni. Ele vor fi administrate de ministerul de Interne.
Pentru acoperirea cheltuielelor trebuin-ciose de instalare şi altele se va înscrie în bugetul anului viitor suma necesară. Pentru anu viitor se va prevedea in buget suma annală in raport cu trebuinţele.
Depozitele de gaz în oraşul Iaşi, scrie Liberalul, aB început a se înmulţi In despreţul prescripţiunilor celor maî severe a regulamentului comunal; rugăm pe cel în drept se bine voiască a lua măsurile urgente pentru înlăturarea periculilor la care ar putea da naştere pentru oraş. Curierul Balasan se plânge că chiar sub localul în care este iustalată redacţiunea şi Tipografia, s’a deschis nu de mult un asemenea depozit.
tl
Canalul St. Gheorgh? din Giurgiu.—Joî a avut loc la ministerul lucrărilor publice licitaţia pentru lucrările canalului St. Gheor-ghe; valărea lucrărilor e de un milion de lei.
Au leat parte la licitaţie patru concurenţi: d, Covnand diu Galaţi, Scharbach din Stetin, Muzey dia Auxerre, şi societa; tea de construcţiunî din Viena.
Tdte preţurile sunt mal mari ca cele din devis. Gel maî mic preţ e al casei Scharbach.
Q
Mişcarea populaţiunei oraşului Roman. — Trimestrul I 1886. Născuţi, 177 din care 77 ortodoxl; 9 catolici; 1 armen; 2 lipoveni; 88 israeliţî.
Căsătoriţi, 28 din care 19 ortodox! ; 1 armână, 8 israelite. Morţi, 127 din caro 65 ortodoxî; 10 catolici; 4 armeni; 2 lipoveni; 42 israeliţî şi 4 născuţi morţi.
Granit artificial.— Românul scrie, oă în curând se va înfiinţa în oraşul Roman o fabrică de granit artificial pentru pavarea stradelor. D. Alfred Consen va pleca îndată la Bruxel ca să aducă maşinele necesare pentru a !"cepe lucrările chiar în vara asta.
* <£■ <r «-—
GK,OIsriG-A_
Visita d-iuî Ghiţă
Femea este făcută astfel că, în ori ce stare s’ar găsi, ea nu perde cn totul speranţa într’o fericire viitdre. Şi când cine va are firea glumâţă — precum o avea Alexandru, câte o dată — acâstă speranţă se păta specula şi pote da naştere la multe istoriBre hazlii. EB am se ve povestesc una.
Cucona Lina trăia sub acelaşi acoperământ cu prietenul meB Alexandru. Amen-douî locuiau două camere ce comunicafi una cu alta printr’o uşă secretă. Intre denşiî nu era altă legătură decât legătura de prietenia, Alexandra nn dispunea de atâtea mijldce ca se întreţie ca chieituiala luî o femeă; cucona Lina, nu era atât de tîneră ca se pretindă de ia Alexandru alte relaţiunl decât de prietenie. Intre denşiî era o 6ve care curteniă familiară.
Intr’o seră de bal, era în timpul carnavalului, cucona Lina întâlnise, în sala Dacia un tip, care, din trei cuvinte, începu se ’î vorbescă de căsătoriă. Omul nostru se numea d-nul Ghiţă, şi se recomanda a fi un meseriaş, cu dare de mână, care are prăvălia lui pe la o barieră a capitalei, băeţl în prăvălie şi familia.
Cucâna Lina, cern câte-va <jfle de gândire înainte de a’i răspunde decă primeşte seB nu propunerea. In urmă, amândoi îşi comunicară reciproc adresele, fâgăduindu-şî de a se revedea sâtt de a ’şî seri, şi se despărţiră.
Ajunsă acasă, cucona Lina îşi <jise :
— Şi pentrn ce nu? Nu maî sunt tânără. Un viitor maî fericit de cât să mă
—	Care Ghiţă, cucona Lino ? întrebă Alexandru.
Cucona Lina, asupra acestei întrebări, ÎI dete tote explicaţiunile necesare.
—	11 cunosc, râjpnnse Alexandra • cefei, îl cunosc bine! Mî-e prieten de când eram comisar pe acolo.... Vrei să mă duc să vorbesc cu el? Vrei să ţî ’l aduc eH aioî, la d-ta ?
—	Adu-I, zeu, răspunse cucâna Lina, măcar să rîdem niţel de dânsul...
—	Nu, eB nu’l adne ca să rîdem de dânsul; eB II adne ca să vorbim şi să facem lucrurile serios, ca 6menl serioşi... altfel nu’l adne de loc.
Se ’nvoiră ca să’l aducă.
Trecuseră vre-o trei seri. Alexandru se preumbla într’o săra, pe la 7 ore, pe bulevard, ne ştiind ce sâ se facă, când zări în faţa sea un berbec mare şi linos...
Cine nu cunâşte acest berbec, care nu se scie al cuî este, der care, şi nâpte, cu-tre6ră stradele, trotuarele, intrările birturilor şi grădinilor publice pe care tâtă lumea îl face haz şi de care toţi copiii se legă, numindu-1 Ghiţă!
O ideie îî veni lui Alexandru când zări acest berbec. El cumpără, de la unul dintre rahagiiî postaţi pe trotuarele bulevardului, o prăjitură şi se apropiă cu dânsa de berbec, care şedea culcat d’a curmezişul trotuarului. Rupse din prăjitură o bucată, dete berbeculoî (JiceJu-1 Ghiţă şi mân-gâindu’l. Berbecul lnă bucata de prăjitură, o mâncă şi în urmă zărind că Alexandra mal avea în mână restul prăjitureî, se sculă in piciore şi incupu se’I urmeze. Alecsan-drii o luă înainte tot mângâind u’l şi tot rupându’i din prăjitură, până ajunse cn berbecul acasă, căci nu şedea departe de bulevard.
Ajunşi acasă Alexandru deschise uşa camerei sâle, care era la pod şi, pref'i-cându-se că este însoţit de cine-va, dise cn un ton serios :
— Poftim, d-le Ghiţă, poftim... Insă mă scuzaţi că la mine în casă nn prea este deretecat... ce vrei, aşa sunt becherii... poftim mă rog, ia loc..
Cucona Lina, se afla in acest moment în camera sea de,] alături, în tnaleta de neglige. Din camera lui Alexandru se au-<jea tot în camera cucdnei Lina Când auiji acesta cuvintele luî Alexandru, gândirea i se pnrtă naturalmente către convers aţiu nea care o avusese cu Alexandra în privinţa d-luî Ghiţă, pretendentul la mâna sea de la balul Dacia.
Alexandru pe de allă parte, pentru ca pă-călitara se fie complectă, deschise uşa secretă, ce despărţea cele doue camere ale
Preţurile oferite de fie care afi			fost ur-
mătdrele :	Dragoge ord.	Stânci	Plantaţil
Scharbach	lei 1.39	lei 14 40	lei 0,00
Soc. Vienezâ lei 1.75		lei 16 00	lei 0.05
Muzey	lei 1.95	lei 17.60	lei 0.10
Comand	lei 2.65	lei 17.50	lei 0.10
ved la casa mea, cn un om aşezat, na pot lor, una de alta, şi iţise coconet Lina : aştepta 1 Inse propunerea lui, se fie or nu — Sunt cu d, Ghiţă. . ia ceva pe d-ta seridsă?	I şi vino....
Acesta din urmă gândire jfâcu pe cucona | Cucona Lina, alergă repede la oglindă, Lina se nu comunice nimărul, nici priete îşi aşs^ă părui ă la lachunte, luă pe nelor sele nicî lui Alexandru, acesta aven- dânsa o fustă de caşetnir negră, îmbrăcă
nn camisol curat, îşi şterse faţa cu puful de pudră şi deschise aşa cu un aer de smerenia mai mult tremurând de emoţiune.
Intrând îu camera luî Alexandru, cucdua Lina aruncă privirile prin tote colţurile casei fără ca să zăreşcă pe cine-va.
Alexandru o apucă de mână şi o duse in faţa berbecului, şi cu un aer serios şi un ge t distins, îi presintă pe berbac, picând :
— Cucona Lino, dâ’im voe se-ţl recomand pe d. Ghiţă 1 Amândout începură sâ rîdă cit hohot.
tură.
După cât-va timp de zadarnică aşteptare, cucona Lina se convinse că propusul şefi viitor fusese un glumeţ care a vrut pote se se distreze cu dânsa un minut, o seră. Atunci începu cucdna Lina se po-vestescă tutulor aventura cu pretendentul şefi şi se facă mare haz aducândn-şî a-miute şi reproducând până ce şi ridicolele pretenţiunl şi cuvinte ale pretendentului el.
Într’o sera pe când povestea şi lut A-lexandru acesta aventură, Alexandru care era în tot-d’auna glnmeţ, ÎI luă cuvântul :
FOIŢA piARULUI „TELEGRAFUL“
(33)
A. SCHOLL
NOPŢILE SÂNGEROSE
XXXII
Iuchisorea.
Iată-me In fine condamnat la cinci anî de muncă silnică sub numele de Snry-pâre.
Am intrat în vasul Ciclope, trecând printre doue rânduri de geandarml. Condamnaţi! fură Închişi în două rânduri de celule, fie-care în câte o celulă separată. Două santinele se prenmblaB de la un capăt până la celalt al coridorului, observând din când în când celulele.
Am mers fărte bine, uu s’a întâmplat, nimic pe mare. Iată ne in fine ajunşi la gara rialul Muroae, lângă satul Chartres, unde
am stat pentru întâia oră de la plecare. Căpitanul avea ordin să ne depns la sf. uaurent; de la Cbatres şi pane la sf. Laureat erafl vre-o douăzeci mile.
Ajunşi aci, ne-a aşezat rând pe margine vasului; s’a făcut apelul nominal; din câţi plecasem nicî anal nu lipsa.
Înainte de a ne da pe mâna autorităţilor locale, comandantul vasului ne cinsti cu câte un pahar de rum şi ne încuraja, apunându-ne că în curend ne vom în ţara, până atunci se lucrăm. Căpitanul era fdrte emoţionat.
Sosirea nâstră a fost anunţată prin salve de tunuri, nn detaşament de soldaţi ne aşteptă. Comandantul lor striga:
— In rând câte unnl şi înainte!
Ajunşi la închisore, şefnl gardian ne înştiinţa ce avem se lucrăm; ne spuse să avem cnragiB, se ascultăm pe superiori, (n (jiua întâia n’am lucrat nimica.
A doua (ţi vini directorul] închisorel, ne spuse şi el câte-va vorbe bune, apoi ne ntreba pe fie care ce profesiune aveam ; apoi fie oare a fost rânduit într’o parte să lucreze. Eu din toţi eram maî bine pus ca tâmplar aveam de lucru, şi drept să
spun, lucram cu bucurie. Nu ştia cui nu’î plăcea se lucreze la Caiena. Era o libertate relativă.
Cine din condemnaţî se poită bine, capătă voia de a lucra în colonie săB la ţară, după cum e meşteşugag seB lucrator de pământ. In chipul acesta s’a făcut o-raşul St. Laurent:
Visul meB era să capăt şi eB o asemenea concesiune.
Se am eB căsuţa mea! Ah ! cu ce bucurie aş pune piatră peste piatră! Aş face şi o grădiniţă în care aş* semăna flori şi legume. Ce fericire ar fi se gtiB că am uu acoperiş unde să me pot adăposti şi eB.
Insă ceî veniţi de curând trebuiaB se aştepte mult să capete astfeliB de libertate.
EB eram aprdpe liber. Me duceam în tdte părţile nnde trebuia se lucrez, nu e-ram supraveghiat de nimeni.
După un an şi trei luni, directorul me chema la el şi’ml dise:
— Petre, de cincisprezece luni de când eşti aci, aî avut o purtare exemplară. Sunt fdrte mnlţnmit de tine. Ce ceri de la mine ca să-ţt maî uşurez sfirta ta.
—	Ah ! domnule. DumneZeB se te bine cuvinteze. Nu voifi alt nimica decât să am o căsuţă a mea... Cănd al şti căt de frumosă aşi face-o?.
El me ridică.
—	Cam greii, dise el. Pentru ca s8 facem ceia ce voeştl tu, trebue £sB fie un grup de douS-decI, si nu ştiB dâeă printre aceşti indivizi s’ar găsi încă nouespezeoe, care se voiască ceea ce voeştî tu» Cu tfite astea se vedem...
Sună.,
Vine an funcţionar.
—	A mărit cine-va astă nopte ? întrebă directorul.
—	Ludovic Fancheux, a muritB astă ndpte de friguri galbene.
—	Da pe Surypere, dise discetoral la casa luî Ludovic, vedî ce lipsesce din mobilierul seB, şi să vii se’mî spui. Iar tu Petre ia semă, fii cuminte.
Rămăsei nemişcat, nu puteam se mişc piciorul înainte, se fac un pas. Funcţioi a ral făcu un semn, şi me duse la proprietatea mea.
Proprietatea mea !
La mine aoasă ! Eram la mine 1
Administraţiunea încuragiază căsătoria între condamnaţi. Femeile condamnate staă sub prevegherea călugăriţelor monas • tireî Notre Dame-des Chastrel, până se- căsătoresc, când atunci snut libere. Se întâmplă câte-o-dtă, însă fdrte rar, ca condamnaţii se se căsătorâscă cu alte femei
E de observat însă, ca cele maî mnlte femei sunt condamnate pentru infanticid.
Prin ast-fel de unire între condamnaţi, Englezii au fundat bogata colonie Sidney. Acuma în acel oraş rivalizasă în lux si măreţie cu cele mal mari capitale ale Europei, funcţiunile publice, banca administraţia, magistratura sunt în manele nepoţilor Batany-Bây.
Săra ne adunăm la unul din prietenii noştri ; fie-care spunea câte-ceva. Intr’o seră eram la Herman, vorbeam de timpul urât. Vântul şuera pe ferestre.
De odată infermierul Brauî, intră fără a bate la nră :
—	Ştiri triste! copil meî, ştiri treste 1
—	Der ce e ? strigafi femeile.
—	■ Staţi să mă resuflu. Nu vă temeţi nu fug. Vasul Jean-Bart, care trebuia s8 vie ieri încărcat... cu un transport de femeîN.
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFTJL — 17 APRILE 1886
3
Cucona Lina era un suflet blând şi nu se supăra de glume. Ş’apoi, nicî Alexandru nu era dintre ceî mojici... După ce isprăviră cu rîsul, Alexandra dete berbecul afară din casă.. şi rămaseră singuri. El datora o reparaţiune cuconeî Linei.
Bănuim că trebue să ’î o fi dat, din pricină că cucâna Lina nu e supărată de loc de acestâ păcălitură âr, pe Alexandru, l’am audit în urmă jicend cucânel Lini, în glumă, şi cu un aer âre-care :
—- Ce socoteşti d-ta, că e în tot d’aiina pomana cu Ghiţă berbecul!!..
Gaius.
IatîmpUrt dia capitala
Călcat de trăsură.—Vizitiul d-lul Naum din strada sl. Apostoli No. 42, Topol Da* niil, a scăpat caii şi trăsura şi pe când alerg sâ-’î prindă, a iost călcat, primind grave sdrobiturî, la cap. El a tost condus spitalului Mavroghene.
dintr ânşil Ionica Comnoiu, care a vieţuit mal mulţi ani la penitenciare pentru crime si omor, a pretins ca lăutarii se-I tot cânte tdtă noptea, der unul din aceştia Radu Vasile, |n etate de 19 anî, fugind spre casă unde avea pe tânăra sa soţie lekază; Ionică Comnoiu l’a sjuDs după urmă şi l’a pătruns cu un cnţit-şiş ce purta asupră’l din care lovire bietul lăutar a cSjut mort scăldat în sânge. Ucigaşul se află în mâna j ustiţieî.
*
Viaţă lungit. — In jiua de 3 Aprilie curent, a încetat din viaţă moşneagul Stoian Nenu, în verstă de 112 anî, din comuna Domneşti Călţuna, plasa Sabar, judeţul Ilfov. Defunctul era unul diutre cel d’âutâiB colonişti veniţi din Bnlgaria din timpul fostului Domn Carageo, pe la anul 1801, cu care s’a populat satu Domneşti-Ciutacî. Pene acum o lună, cimd bătrânul a cădut bolnav, el se îudeletnioea regulat cu munca cămpuluî.
—x—
Oă§ut de sus. — Copilul d-luî Coama, din Calea Şerban-Vod» No. 41, a căjut după o ferâstră din etagiul al 2 lea, primind lovituri grave. Până astă jî copilul se află în viaţă.
—x—
Tentativă de omor.—D-luî Petrache Ber-lam, din strada Surorilor No. 15, îl venise erî, gustul ciudat de a şî ucide nevasta cu toporul. Acest gust 'l-a fost plătit cu umbra Secţiune! a 10-a.
—x—
Copil găsit, — Erî s’a găsit lepădat pe maidanul Dalapuiuî, un copil de sex feme-nin, ca de 6 săptămâni; el a fost transportat la secţia 35.
—	x —
Gătit de "Paşte. - Tualeta ce şî-o alesese Tudor Săndu ‘eseu pentru ştiutele serbătări, n'avea de cât un cusur : era de furat! Ea se compunea dintr’un costum complect, din-tr’o pereche de ghete, |diu 2 cămăşi un câsornic şi 22 fr...., aparţinând tote d-lul Anton Volf, din strada Birjarilor No. 25.
Spânzurat. — Nae ftăioânu, a vrat se se spânzure erf, la Fila ret, însă n’a reuşit.
—	x—
Înjunghiat. — Un individ necunoscut, a intrat erî în curtea d-iul llie Voicu, din şosâua Basarabilor No. 17, de acolo a intrat în privată, unde a incercat se se sinucidă, tăinda-şî gâtul. El a fost prins şi condus la Filantropia, într’o stare disperată.
—x—
Un project graudios.— E vorba de a se lumină calea pe Ât lantic din Europa pănă în America. Autornl acestui project a precisat avantagiele oe ar oferi un lanţ de staţiuni telegrafice plutitore stabilite între America şi Europa.
Prin acest mijloc s’ar putea întruni şi expedia notele meteorologice privitâre la starea mării, 2şi navigaţiunea ‘ar trage mari folose. Asilurî plutitore s’ar oferi pasagerilor şi marinarilor corăbiilor în nauiragiK.
Ar trebui pentru acesta se se constru-escă un ore-care numer de bastimente ro tunde, stabilite în âre-carl puncte determinate a marelui drum maritim europen, legate între ele prin linia telegrafică submarină şi luminate cu electricitate. Un personagiii special ar resida în acele staţiuni al căror numer ar putea fi fixat la jece, puse din două sute înjdouâ sute mile.
Cu chipul acesta s’ar face de alungul Oceanului o cale luminâsl, un fel de bulevard maritim.
UlhTIHKS SOIRI
Londra, 24 Aprile.
Morning Post spune că nota colectivă, ce marile puteri ’şî propun a trimite Gfre-cieî, va fi concepută în termeni fârte moderaţi, căci Rusia şi Francia refusă d’a lua parte la o acţiune coercitivă.
Standard prevede că Grecia va refusa d’a se sunune dorinţei marilor puteri, fiind că e convinsă că Europa nu va permite Turciei musulmane se sdrobescă Grecia
Câine Curbat. — Un câine rătăcit s‘a re-pedit erî, în curtea d-lul Cerchez, din str. Jianului, şi a muşcat pe uu sarvitor. Oamenii curţii bănuind că cânele era turbat, ’l-a împuşcat.
— x—
Mort. — Ion Mikaiu, a cădut şi a murit pe loc, erî do diminâţâ, păşind pragul prăvăliei de băcănie, din Calea Văcăreşti No. 115.
Don Caprice.
DIVERSE
Omor pentru un cântec. — La 20 —
21 Martie trecut, noptea, aflâudu-se la o cârciumă din comuna Ţintea, de la Dâmbu, fraţii Comnoiu, locuitori d’acolo, cari nu se bucură de o bună reputaţiune; unul
crrscină.
Standard adaogă că Grecia se înşelă, căci Anglia şi Germania o vor lăsa se lucreze singură.
Roma, 24 Aprile.
Nu este esact că Italia refusă d’a participa la blocarea cdstelor grecesc!. Italia va adera la tâte măsurile menite a menţine pacea.
Veneţia, 24 Aprile.
S’aB constatat ieri cinci caşuri de cho-leră şi uu deces.
Paris, 24 Aprile.
Guvernul francez a făcut ier: la Atena un demers solelmn pentru a îndemna pe Grecia în termeni amicali,, der forte stăruitori, se cedeze înainte d’a i se face notificarea marilor puteri în privinţa de-sarmăriî trupelor.
Sofia, 24 Aprile.
Şakir-paşa, care aduce firmanul ce nu-
mesce pe prinţul Alexandru guvernor general al Rnmelieî orientale, a sosit ieri.
El n’a fost încă primit în audienţă de câtre Prinţ, din causa săptămânii mari.
Primirea sea se va face mâine şeii luni.
Atena, 24 Aprile.
D. conte de Mouy, ministrul Franciel la Atena, a comuricat d-luî Delyauis o telegramă a d-luî Freycinet, care i recomandă să facă un noii demers pe lîngă cabinetul din Atena, pentru a ’1 face până mal e tl p, se reviă la o politică mal înţeleptă şi să nu se espue la umilinţa de a ceda înaintea măsurilor coercitive ce le-ar putea lua Europa. D. de Freycinet spune că a-ceste sfaturi sunt date Greciei de o putere amică ; el adaogă că vor veni pentru Grecia dile mal favorabile şi că atunci Francia nn va uita că Grecia a cedat la stăruinţele sele şi a cruţat neplăcerea d'a vedea tur-burându se pace la care ţine atât de mult.
Acestă depeşă va fi comunicată tutulor cabinetelor.
Sofia, 25 Aprile.
Şakir paşa a fost primit astă-d( în audienţă solemnă de câtre principele Alexandru, căruia ’l a remis firmanul imperial prin care sultanul încredinţez» alteţei sale guvernământul Rumelieî.
Principele era înconjurat de miniştri, precum şi de casa sea civilă şi militară.
Constantinopol, 25 Aprile.
Server Paşa suferind de un reumatism. Edhem Paşa, fost mare vizir, e desemnat spre a se duce la Livadia cu misiunea de a lucra la o apropiere intre Ţar şi Principele Bulgariei.
Edhem Paşa va pleca chiar astă-ae ă.
Paris, 25 Aprile.
Se asigură că nota colectivă va fi pre-sintată la Atena mâine, luni.
Canea, 25 Aprile.
Patru cuirasate (germană, englesă, italiană, austriaca) aii părăsit ajl dimineţă baia Suda pentru a merge la Pireiî.
Atena, 25 Aprile.
Patru cuirasate aă apărat astă-jî în faţa portului Phalen. Ele nu s’afi oprit.
Londra, 25 Aprile.
Daily Telegraph crede că nota colectivă a puterilor va provoca demisionarea cabinetului Delyauis, şi că un nofi cabinet va ceda voinţei Ei rapel.
Sa comunică din Atena darului Times, că plecarea trupelor către graniţă a foit revocată.
Constantinopol, 25 Aprile.
Francia a confirmat intenţiunea sea de a nu participa la o acţiune coercitivă contra Greciei.
In c&s de blocare, d. de Mouy va părăsi A<ena în congediu timporal şi misiunea navală franoesă va fi rechemată în mod pro visoriu.
Termenul fixat prin nltimatum ar fi de 8 dile. Italia ar fi propus să fiă numai de patru jile.
După espiraiea acestui termen, trupele otomane vor trece îndată graniţa ; der se asigură că Turcii se vor mărgini a reocupa teritoriul cedat Greciei de curînd.
Roma, 27 Aprilâ.
ţ)iarele fac să reiasă gravitatea masacrului espediţiunil contelui Porro, espedi-ţiune care se compunea din 8 persone.
Ele spun că guvernul trebue să lucreze de acord cu Englitera.
Consiliul de miniştri s’a ocupat ieri cu acestă chestiune. S’a telegrafiat guvernului
gmnminar mwnw miiik vmmm«a——a—ta——w i
englez pentru a cnnoşte intenţiunile sale, din causa interesului ce trebue să ia în acâstă afacere.
Berlin, 27 Aprile.
Contele Herbert de Bismarck suferă de o bronşită uşdră.
Londra, 27 Aprile.
Times constata eă situaţiunfa englezilor îu Birmania se agraveză din ji m ji.
Atena, 27 Aprile.
P. Delyanis a încunosciinţat ieri Ia prâiid pe representanţil puterilor că, cedând stăruinţilor Franciel, guvernul elen consimte să desarmeze.
§ Cu tote acestea, chiar după acestă comunicare, marile puteri aB remis cabinetului din Atena un ultimatum care someză pe Gucia să desarmeze până in timp de 8 dile.
piarele caracteriseză acest demers ca făcut în jadar.
Firmanul imperial care investesce pe principele
Bulgariei cu guvernul Rumelieî Orientale.
Conform stipulaţiunilor tratatului de la Berlin şi arangiamentul privitor la Rume-lia Orientală, confirmat de plenipotenţiarii puterilor semnatare ale ţjisulul tractat întruniţi în conferinţă în capitala nostră şi comunicat Alteţei Vostre de către marele nostru Vizirat, s’a hotărît a se încredinţa înţelepciunii şi fidelităţii Vostre guvernământul general al acestei provincii.
Acestă decisiune fiind supusă la sancţiunea nostră Imperială, ne-a plăcut, în favo-rea nostră suverană încrederea din ce în ce mal mare ce avem în Voi, de a da as-tădl, 6 ale lunel Redjeb anul 1303, o ordonanţă în virtutea căreia administraţiunea provinciei Rumelieî Orientale este încredinţată meritului şi capacităţii Vâstre. Jn consecinţă prestntul nostru firman, care Vă conferă aceste funcţiuni, a fost eliberat de divanul nostru imperial.
Alteţa Vostră va avea grijă, cu inteligenţa şi devotamentul ce o caracterizâ, de a administra acăstă provincie după intenţiunile nâstre mărinimâse şi de a desfăşura tote silinţele după s< umpa nostră dorinţă, spre a asigura ordinea şi liniştea In Ramei ia Orientală, precum şi buna stare şi fericirea întregii populăţiunl, fără deosebire, pentru a pune în execuţiune arangiamentul sus citat şi pentru a'şl atrage ast-fel din ce în ce mal mult înalta nostră bunăvoinţă
Paris, 25 Aprile.
Diarele jcritică în general cartea La France juive scrisă de d. Edouard Drumont, în care autorul atacă violent pe evrei, ale căror averi propune să se confisce.
piarul La Paix se teme ca acestă carte se nu fie punctul de plecare al unei mişcări antisemitice, ca aceea ce s'a manifestat în Germania.
D. Arthur Meyer, directorul foii Gaulois, a provocat în duel pe d. Eduard Drumont. întâlnirea a avut loc ieri. D. Drumont a fost rănit.
Roma, 26 Aprile.
Se asigură prin cercurile politice, că regele a semnat decretul de di solvare a Camerei. Acest decret, precedat de un raport al consilinlaî de miniştri, va fixa alegerile generale la 23 Mal.
Roma, 26 Aprile.
Consulul Italiei la Aden, telegrafiază ca data de 25, că Sultanul de la Harar a ordonat se se om6re toţi Europei! stabiliţi in ţâră, că a atacat cu 200 de soldaţi expediţiunea sciinţifică italiană a contelui
Porro lîngă Gildezza, că a masacrat pe toţi cei ce făceail parte din ea şi că, în fine, a năvălit asupra oraşului Gildezza luând ca prisonieră garnisona anglo-egip-tiană.
Sofia, 26 Aprile.
Impreaiunea generală causată de firmanul imperial, care încredinţâză prinţului Alexandru guvernul Rumelieî, este din cele mal bune.
Lumea se arată mal cu sâmă forte satisfăcută de aceea că administraţiunea Rumelieî e lăsată la bunele îngrijiri al Prinţului, care va lucra după cum circumstanţele vor cere.
Lemberg, 26 Aprile.
Focul a isbucnit în oraşul Lisko în noptea de Duminică. Incendiul a ţinut până astă-jî la prânj. Oraşul e pe trei sferturi ars.
Atena, 26 Aprile.
In urma demersului ministerului Fran-cieî, remiterea ultimatuluî marilcr puteri a fost amânată.
Patru cuirasate ale flotei internaţionale s'afi arătat ieri în faţa portului Pirett, pe urmă B'a retras.
Paris, 26 Aprile.
Se crede ci Grecia, cedând stăruinţelor guvernului frances, va consimţi se desarmeze.
Paris, 26 Aprile.
Tratata1 le comereiil între China şi Francia s’a st.. 'at ieri la Tien-Tsin.
Atena, 27 Aprile.
Cu t<5tă shimbarea situaţiuneT, Anglia a trimis o escadră la Pireu; la acestă escadră nu s’a alăturat i usă nicî un vas francez seu rusesc.
D. Delyanis respnnjând la ultimatul marilor puteri, s’a referit la promisiunea de a desarma făcută Franciel.
Roma, 27 Aprile.
Gazeta oficială publică un decret prin care se disolvă Camera şi se fixeză noile alegeri pentru 25 şi 30 Mal.
Prin acelaşi decret, data pentru convocarea parlamentului e fixată la 10 Iuuifi.
Lemberg, 27 Aprile.
Gazeta oficială constată că nu s’a întâmplat nici o turborare în timpul sărbătorilor in districtele apusane ale Galiţieî, nieî măcar vre nn simptom care să justifice neliniştea manifestată de ore cari jiare.
Berlin, 27 Aprile.
Consiliul federal a fost sesisat de un proiect privitor la înfiinţarea unul seminar pentru limbile orientale pe lângă universitatea de la Berlin.
Berlin, 27 Aprile.
Contele Herbert de Bismarck fiind bolnav, contele de Bercbem este însărcinat cu interimul sub-secretariatulul de stat la ministrol afacerilor streine.
Brindiei, 27 Aprils.
In timpul ultimelor 24 de ore s’au semnalat 4 caşuri de holeră, dâr nu sa constatat nici un deces.
BIBLIOGRAFIE
A apărut în Paris o idilă ungară plină de frumuseţe şi sinceritate sub titlu Elle et moi, adică M şi eă, de E. Marcel Acesta scriere are mare succes.
*
Doina, revisită artistică şi literară, în No. 58 conţine :
Opera română; Corespondenţa din Paris ; Miscelanea ; Concertele simofonice ; Din străinătate ; Barcarolă veneţiană de Al. Flachtenmacher.
z
—	Sfîrşeşte o dată ..
—: Vasul n’a putut trece însula Scăpă-rel, se crede că s’a întâmplat vre-o neno rocire. Directorul a primit o mulţime de depeşl...
—	Bietele femei! diceafi bărbaţii.
Femeile tâceaS.
—	Der nu se ştie nimic ? întrebai efi. Cel puţin călătorii aii putut eşî ?
—	Nu se ştie nimic.
Trecurăm la alta istorie, era vorba, de executarea negrului Debimbo, care timp de vre-o douî ani spăimântase împrejuri-mele oraşului Caiena şi scăpase de urmăririle poliţiei. Comunicaţia între oraş şi sate se întrerupse. Caiena era condamnată să moră de fdtne 1 nu putea nimeni să mergă în oraş.
Intr’o 4i inse Debimbo fn prins. Pe când prăda o casă, douî servitori de aceiaşi rasă II zăriră.
Unul din eî trase cu puşca asupra lui, Debim' o eădu jos, însă se ridică îndată şi se r<-pedi asupra adversarului ca se ’i taie cu sabia, în acel moment cel alt servitor ii dădu cu o măciucă în cap. Banditul cădu jos; pe dată fu legat şi dat pe manele justiţiei.
Preşedintele căută în zadar să ’l scape de pedepsă, la finele desbaterilor îl întrebă .
Ce lege se aplică contra celui ce fură, ucide ?
—	’L ucid, respunse negrul muşcându şl buzele.
Dehimbo fa esecutat in luna Ianuare 1862.
După ce m'am dus acasă şi m’am culcat, me gândiam la imensul Atlantic. Mi se părea că eram pe o mică barcă, că mă apropiam de vasul Jean-Bart şi că scăpăm tdte femeile cu mica mea luntre.
Dimineţă me gândeam eă trebue s8 fi sosit Jean-Bart şi că printre femeile aduse va fi vre-o una care se ’ml placă... şi Care nu va refusa să o ia3 de nevastă.,
XXXIII
Intorcerea Luisel a casă
In acest moment intră un servitor.
Surypere întrerupse istorisirea.
—	Ce e ? întrebă Trelauney.
—	Mylord, a venit ţăranca acea pe care a ’ţi trimis să o caute.
Trelauney se sculă, era fdrte mişcat.
—	Madelena 1 â doua mamă a mea! murmură el. Apoi întorcându-se câtre Su-ripere jî «jic®:
—	Mâine vel urma cu istorisirea :
Madelena aştepta pe un scaun în sala
de mâncare.
Părul ei înălbise, sbărciturile eraB a-dâncî, privirea el plină de bnnătate, totnl arăta ce a suferit ea.
Vădâud pe Trelauney se ridică.
M’a căutat cine-va din partea d-vostră, domnule, 4>se ea ; servitorul mi-a spus că e vorba de o tînără fată pe care o caut de mal multe luni ; pentru acesta am venit îndată. Namele ei e Luisa.
—	Sciţi ceva despre ea, domnule ?
—	Da, ddmnă, respunse Trelauney , insă înainte d’a veni înaintea tinerel fete pe care o cauţi...
Madelena ridică manele câtre cer.
—	In faţa el! strigă ea. Luisa e prin urmare aci?...
—	Nu e departe d’aci... Der cu tote astea nu poţi încă sâ o ve<jî.
—	Oh, domnule ! te rog, să o văd cât mal curînd, te rog !...
—	Ascultă-mă, ddmnă, dise Trelauney,
cu blandeţă. Pot să ’ţî daB pe Luisa, însă nu întregă... Sufletul el e învălit de... mintea ei e cam...
—	O voi duce-o acasă, $8® ea, pote acolo, sub îngrijirile mele, să’şl vie în fire.
Trelauney luă mâna Madelenel şi o strânse.
Atunci bătrâna ridică ochii spre el.
Ea se uita mult la acel străin cu favoritele blonde, faţa palidă...
Apoi strigă :
—	Tu eşti Ione !...
Trelauney puse degetul la gură.
—	Tăcere ! 4'8e ®b
Ridicând pe Madelena o sărută.
îndată însă Madelena începu :
—	Ce e acestă schimbare? Ce dramă joci tu ? Cam te-at îmbogăţit ? Poţi se vil la ţâră, pentru că Willepont temendu-se de scandal n’a depus nici o plângere contra ta.
—	Mamă ! 41se ®1> peste puţin timp ’ţî voi spune totul... N’am pe consciinţa mea nici o crimă, nici o greşelă.
—	Te cred respunse Madelena... Nu eşti complice cu aceia cari aB ucis pe bietul Petru
—	ŞtiB, reluă Trelauney, că asupra naş-tereî mele e un mister...
—	La rindul tăS! taci 1 4>s® Madelena... Acei âmenî sunt pretutindeni...
Trelauney deschise uşa.
—	Vino să ve^l pe Luisa...
Luisa dormia în etajul de sus...
Ajunşi în camera în oare dormea Lnisa,
Madelena îngenunchia lângă patul eî; apoi se sedică si o sărută pe frunte.
—	Trebue să o duel la d-ta acasă, dise Ion. Patru âmenl sunt gata să o ducă. Mâine Luisa se va deştepta în camera el.
—	Dar cum să o ducă fără a se treji ? Ion hiă un flacon de pe canin şi muie
un burete cu liquidul ce era in el.
—	Să respire din când în când din a-cest burete, zise Ion şi nu se mal tresi.
Era uu tablou curios a vedea pe cei patru âmenl ducând pe umerii lor pe Luisa.
Madelena mergea lângă eî; înaintea lor mergea un servitor, ducând un felinar.
Din când în când cortegiul se oprea şi Madelena apropia buretele de. bazele Luizeî.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 17 APRILE 1886
Banca Naţională a României
La 3 (15) Maia viitor lieitaţiunea in localul Bâncei, pentru furnitura a 5000 metri tablă de aramă.
A se vedea condiţiunile la Direcţiunea Lucrărilor, strada Smârdan, casa loanide.	____
De închiriat Etagiul al doilea
al oaselor din Calea Victoriei, între Hotel Imperial şi Cofetăria Radulescu, No. 51 bis, având un salon mare, cinci camere spaţidse, bucâtorie şi pivniţă, privată, cişmea în curte, sonetârie In ţdte camerile, tdte plâtibile de proprietar. Osebit de acestea mal este de închiriat la mansardă odăi cu luna. A se adresa la proprietar în Calea Raihovel No. 145, în orl-ce fidela 8 ore a. m. nănă la 6 sdra.
DeJînchiriat ^ & £
iar> o altă prav,- !ie ce răspunde îu strada Gabroveni No. 13, cu totă curtea şi încăperile. Doritor.7 a o înc hiria se vor adresa îu tdte <Jilelo da lucru la cancelaria Legaţi unei Imperia'c a Rusiei de Ia o*a 11—4.
Asf%ienea mal este l>e închiriat Casa cu do >e etsgs diu stra >a B-Tiji, No, 122, cu diferite apartamente, iu formaţia nile se vor în hi-i a cr>3<s,
8 ft m I) f,jî 5 A prii ie a arnt ioc
DESCHID!REA
Tavernei GAIBRINU8
Calci ViclorioT, (Huni Zlătari).
CURSUL BUCURESCI
CASA IE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-Ilomânia Cursnl pe flina de 16 Aprile 1886.
t>°/o Rentă amortisabilă. . . 5°/o	» romanii perpetuă .
6°/o Obl. de Stat [rur. convertite] 6°/° „	C. F. Române . »
SB/o „	Munioipale . . .
lOfa. ,, Casei Pens. [300 1.] -°/o Scris, funciare rurale .	.
T07o	„	„	„	.
5°Io „	, urbane. .
J°/o	”	'	r	•	»
1 Io II	»	" •
tmpr. ou prime Buouresoî [20 fr.] 5°/o Comunale nuol . . . . banca Prevederea
BERE
f„gambriniana
Fabricatiunea 0PLER.
DIVERSE
Vur oontia argint safi bilete
Bilete de Bancă.........
*'icrmi val. Austriacă . .
Măre! Germane...........
îanc-note Francese . î . Ruble de hârtie
Oump
93 Vi
90 89
7 4 IZ; 210 86 W2 102t/a 82
91 9»
32
14^/i
,00 1.23 991’2 2,45
V6nd.
941/î
91 90
70l
215
87l/i
103
821/î
92 100
34
15.
2 02
1 2r l°0l 2 2.55
SCROBEALA ALBA
>N cristaluri mari sistem englez
Cea mai bună Serohel» albă este aceia de Ia Cassa P. HEUMANN & C-ie din Anvers,
; (Belgia) şi care concurezi in calitate ou cele i mai bune mărci engleze, fiind cu 16te aceste ’ 1 mult maî eftină.
Se efectuezi în pachete de 2 1/2 kilo cu eti chete, precum şi în cutii de */■>, 1	’/g şi1 /ie
kilo ou etichete în chromo-litografie.
A se 8dr,-ea pentru preţuri si condiţiunl la
H. WAHTHA
Repressntant general pentru Homanla afara de(ialap-BrilIa. Bucurescî.
Banca Naţională a României			
SITTJ'A.TXXJISTEA. SUMARA			
188-1		1886	
6 Aprilie	ACTIV	29 Martie	5 Aprilie
34948398	Casa(îî?etâ.-			35001201	35080733
25848265	(Bilete ipotecare . . ...	25916945	25917605
1333766	Efecte de încasat		427935	526745
15633358	Portofoliu, român şi străin		i 19709987	20371471
19655379	împrumutul garantat cu efecte publice • , .	15187635	15565681
11865354	Fonduri publice		11988641	11988555
1139b91	Efectele fondului de reservă .......	1901615	1901615
1347592	Imobili		1994612	2029040
195034	Mobiliar şi Machinn de imprimat ....	167471	167471
152607	Cheltuell de administraţinne ......	122227	138698
11821200	Deposite libere 			17264620	17165620
11304738	ComDturî curinţl		18424678	18569166
1575944	„ de valori		2207635	2145311
136821526	PASIYU	150315202	151537710
12000000	Capital		1200000	1200000
1418086	Fond de reservă . 			1901957	1929220
	Reservă de amortisarea Imobilului		97785	97785
85220580	Bilete de bancă în circulaţinne	 Profituri si perderl	;	96811470	97380930
482165	Dobândi şi beneficie diverse		403120	43820S
11821200	Deposite de retras	17264620	17165620
24422884		20625409	21190669
1456611	» de valori ... II		1210841	1365278
13(3821526		150315202	151567710
Dumnezeii să’ţl rea plătească !
Mulţumeso e mii de ori pentru extractul de aleî peutru urechi trimes mie, care m’a vindecat cu desăvârşire; cecî iarăşi aud fdrte bine. E de mirare aceasta cftcî îu curând împlineso 80 ani.
Mulţumindu-vS încă o aata, rămân al d-vdtră servitor.
Vosag de Andor
RECUNOSCUT ESTRACT
Uieiu pentru Urechi
Se p6te căpăta pentru 8 fr., cu instrucţiunile întrebuiuţâreî de Ia medicul secundar C. R., Dr. Schipek.
Deposit principal la Ignat* Lobi,
Viena, IX, Seegasse 8.
AVISU De Veil<|iire Cofetăria Gri vi ţa din Buzău, situată la posiţia cea maî bună (colţ), fiind bine asortat cu tdte articolele pentru acestă branşă şi cu tdte aparatele trebuinciose, precum şi mobilier pentru instalarea unei grădini, cn condiţiunile cele mal convenabile. — Amatorii sunt rugaţi a se adresa la sub-semnatul, fie în per-sonă fie prin corespondenţă.
C. Răduleseu, Buzei!
î£>
1'EATitU VIN
19 bucăţi butoie mari, în total 5,300 vedre, în care a fost vin, curate şi în bună stare sunt de vânzare în strada Berzi, No. 17 big.
Ba Xf&n<ă.2iv&
O casă mare cu grădină, în trada Cosma No. 1. —• Doritorii se pot a-dresa la administraţia acestui <Jiar.
„NAŢIONAL A“
Societate generală de asigurare ia BacurescI
In urrua publicaţiunilor făcute prin jurna’e , conform arfc. 46 din statnte , acţionarii societăţii ndstre s’au întrunit la 30 Martie (11 Aprile) 1886 •a a patra adunare generală, sub preşedinţa d-lut I. Marghiloman. Presenţî au fost 50 de acţionari represen-and 7780 acţiuni cu 476 de voturi.
S’a citit raportu consiliului de administraţie şi procesul verbal al censorilor; asemenea raportul directorului general şi al comitetului de supraveghere asupra afacerilor asigurări or dc viaţă.
S’au aprobat bilanţele şi s'a dat descărcare con-si’iuluî de administraţie şi direcţiune! pentru gestiunea lor.
Dividenda s’a fixat la Ln. 16,50 de fle-care acţiune şi tn. 94,40 de fie-care parte de fondator.
S’au reales în unanimitate membri eşiţi la sorţ din consiliul de administraţie, d-nii I. Marghiloman, E. Costinescu şi Jaques M. Elias.
S’a votat reducerea capitalului social cu Lei n, 900,000, restituind la fie-care acţiune Ln, 60 în aur.
S’au reales ca censorî pe anul 1886 d-nii V Arvanezo, H. Hornştein şi Dr. Sc Boroşnay.
P ata cuponului No 4 se va efectua in bilete de bancă cu începere de la 3 (15) Aprilie a. t. la casa societăţii ndstre str Carol 1, No 4.
Direcţiunea general*.
np Bătături saa Negi
1)11
Se depărteză sigur şi fără durere în timpul cei mai scurt prin ungerea ca tinoturS ile bătături rhjWmită şi singura adere ată a Iu' KavaîwV, din Pharmacia roşie în P sen.
ICO Costul unei sticluţe cu car- 1 CD I R, ton şi cu pensulă_____________ I ■ I ’•
Deposit în Buouresci la d. Farmacist Ru«
; doif Schmettan, farmacia Curţel Regale.
Umila cfflmtaasî IDLIA POLONEZ
care ghicesce viitorul, presentul şi trecntnl, pbte descoperi şi pagube, forturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se intereseze-cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A ee adresa în atr. Piaţa Amzeî, No. 5.
Elisareth Hardine
mOşA cu diploma din streinătate
Fostă directdre a Spit. de moşit din Kazan.
Mconsnltaţimil de la orele 19—12 a.m.
STRADA COSMA, no. 1.
w
De •srâîicjla2?e
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu strîngâtor şi numărător
Diverse car .eter» de litere, precum şi mater'sl puţin uzat, din care s’ar putea forma o bnnă tipografie in p ovincie Amatorii se vor adresa la d-1 comisionar f. SCHWARTZ, strada Decebal, in Bucurescî,
Lecţiunî de Dans
OTEL FIE30HI, Strada ŞELARI, oamera 24.
Sub-semoatul are ondre a aduce la I cunoştinţa onor. public că dă lecţiunî de dans atât primat, cât şi la domiciliul sâă
Protesor da Dans.
NUMAI de LÂNĂ de OIE CURATÂ pentru an om de o statura m jiocie
PEKIRUUn COSTUM
4 fiorini 96 cr. din lână bună;
8	,,	—	n	»	mai bună;
IO	—	„	»	fină
12	,,	40	cr.	„	»	cu totul fină
i*
II	V».	„
PlaidurI de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12(1.- Costume f<5rte fine, pantaloni, pardesiurî, stofe de haine şi mantale de pl<5e, tiflu, loden, commis, cammgarn, cheviots, tricouri, postavuri pentru ddmne şi postavuri pent-u biliard, peruviene, doskings, recomandă;
lâMl STIKAROFSKY
Deposit de fa- î brică inBrunn JL
Mostre frauco. Modele pentru d-niî croitori uefrancat". Am în permanenţă un deposit de pestav.ri 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că cujnareie mele afaceri iuternaţionale im remân o mulţime de resturi in lungime de 1 până la 5 met i, dar sunt silit 9ă mg’desfao de asemenea resturi cu reduceri mari sub preţul de producere■ Ori ce om cu minte t ebue să recu-ndaoă că din resturi aşa de mici nu se pot trimate mostre căci la câte-va sute de cereri de mostre in cel mai scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie când diferite Arme de postă vă rie publică că trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele s 3 taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asem nea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba sau să trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbele germană, ungară, bohemă, polonă, italiană şi fruncesă.

ri
43, Strada BUCUREŞTI R* l udă, 48.
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bi.curescean şi intregeî ţări, că in fabrica mea, superidră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în Bucurescî, stradd Radu-Vodă, No. 45, se fa-bricâză stofe indigene din lână curată din ţâră pentru costume bărbăteşti, care le v&nd cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul med de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tot-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabric1 şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea mal frumâsă tăetură după jurnalele cele mal nuol, cu preţ moderat ILIE M. P0PP.
Fabricant de Postav şi Croitor,
Str. Raiu-Yoda, 84 si icadtmiii,-88.
Aii CHlO^WM^BOŞFHĂtE DE CHÂUX
as
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris si recomandată de câtre cei mai însemnaţi Medici, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
B6lE DE PEPT (Oftica), R ACHIŢI SIVI U L. (Copii scrofuloşi şi diformi).
Modul înlrebuinţărei: Fie-care lingură inimă jumătate pahar cu apă şi jaehar.
Ph” PATJTATTBSRGE, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tâte Ph".
cn vapori, ca tr.iagero şi ca -VS braţe, peutra jsy Sisteme aprobate şi de construcţiile cele maî solide pentru fabricarea eftină a
Cărămizilor ordinare, săpate, fasonate ai refractare
Tuburi de sv6uturst, plA-î pentru trotoare şi vestibule,
Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect gratis şi franco
! fU I1C* I A CIÎSTÎ5 labnoantde msţme ia Ehrcn-LUU’V JHOJI^iT feia-Ooloşne [Oermanla]. i
OL.,, M x fr*.	de casă, care cunâjte
Duna ingrxjitore a,.ta bucătăriei, umba
germană şi română caută un loc într’o familie o-nonbi ă- • - A re adresa în strada Domniţa Nas-asia No. 4.
MAfîOSALl
societate generna de asigurare în Bncnresel
iprobată prin decret regal No. 223 diu 25 îauaarie 1886.
Cupital social 0,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplin! versaţi 15,00* acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei spacialmeute afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra viaţii
feservade premii si fond reservă 650300 lei
,Naţionalau asigura :
1. In contra daunelor de incendiu. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) c> participări de 150/0 tlin hanettciut realisat din acâstă ramură in ţâră. —■ til. Contra dauneior de Ţiăil-ipnrt precum şi Valori. — IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face asigurare asupra vioţei.
c). Capitalurî fixe în cas de deces
Cu participare de 704* q din beneficiu îu com-biraţiuuile urmltâre t asigurări asupra vieţeî aaeia sau a două persâne, asigurări t^moorale, isigurăr mixte şi asigurări mixte cu capital dublu
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Coinbinaţiuuile următâre;
Vsoclaţiuui mutuale de supra-vieţui.e. Aso-oiaţiuui în grupuri de 12 au! pentru copii de la ani jum. până la 9 ani inclusiv. —Contra asigurări capitaluri fiie pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere îu diferita com-binaţiuuî.
Peuâ ia finale anului 1884 „Naţionala** a realisat iu difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubii aproximativ 3,509,006 l. n.
DIRECŢIUNEA] 6ENERALA
Str. Carol 1, No. 9.
SOCIETATEA DE NAYIGAŢIUNE CU YAPORE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (iO) Hârtie ia8(>, pană ia aitâ disposlţiime
NB. Orele de plec:1 re mat jos arătate suat a se înţelege aproximativ şi st schimbi după circonstanţele timpului şi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni m ti piuate de orele indicate în acest Idnerariă — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurih Agenţiilor.
CXJJRSEX-iB VĂPOA^LORDBPOSTaT
CURSE IN JOS
I.
II.
III.
idla	Orşova	Sâmbăta 4 pui.		Luni	4 p.m.	îuol	4 p.m
;»	Sa veri a	Duminică 5 a.m.		Marţi	5 a.m.	Vineri	5 a.m
îi	BrsvPaUuca	)l	6« „	tt	6« ,.	n	6«„
>î	Ridujeviţ	>1	8.,	tt	8 „	II	3 „
i>	Calafat		IO»	II	10*° „	||	10‘ „
1»	Vidin	|î	10»5	ti	10« „	tt	1035 „
»»	Lompalanca	II	12‘> ,.	tt	12Wp.cn.	tt	12« „
fi	Rahova	)#	fl15 „	ti	315 „	tt	3t5
»	Beket	}•	3» „	tt	„	11	380 „
ii	Cerabia	îl	5» „	tt	5“ ,,	ii	550,,
î»	Nicopoli	II	7 . ■’	tt	7 „	îi	7 „
w	Măgurele	II	7» „	tt	7« „	a	72* „
îl	Sistov	||	3° „	tt	9»	11	9[0„
îl	Zimuioea		9“ „	11	925 ,	ti	9*5 ,,
îl	Rusoino	Luni	6 a-m-Mercurl		6 a.m. Sâmbătă		6 a.m.
tt	Giurgiă(3mird.)		10 „	tt	10 .,	>1	10 „
I»	Turtusiia	a	12« „	11	12*5 pm.	tt	1215
• ;*	Olteniţa	tt	„	i>	128J „	11	1280
î>	Călăraş (oraş)	a	1 „	11	1	11	i ,,
it	Silistra	tt	2« „	H	*«	11	2*5 „
ii	Ostrov	tt	8‘5 „	tt	3‘5 „	tt	3‘5„
ii	Cernavoda	v	6 „	t>	■ ,,	ti	6 „
a	Hirşova	19	8 „	tt	8 „	tt	8 ,.
ti	Gura Ialomiţa!	ti	8W „	ii	800 „	tt	850 „
în	Brăila	Mirci	di*niaeti J -io£ diinia^ata			Duminică dimin.	
ti	Galaţi	ÎI	a	tt	tt	îl	lî
CUJOE IN SUS
IU.	I.
n
ie la Galaţi	Marţ!	9		JllOl	9	a.m. S	imbătă	9	1 m.
„ Brăila	îl	1025	tt	lî	1025	II	îl	l')26	tt
„ Gura latomiţel	II	280p.ni		tt	22	p.m.	ti	22°	p.m.
„ Hirşova	îl	3	a	tt	3	ii	lî	3	ii
„ Ciraivola	1»	5«	îi	fi	5«	tt	îî	5«	ii
„ Ostrov	li	930	tt	|i.	98O	tt	»>	93o	î>
„ Călăraş! oraş	lî	730	ti	tt	730	tt	îi	7So	»i
,. Silistra	îî	IO**	tt	tt	10»»	»» „	îî	IC»3	ii
„ Olteniţa „ l’urtukaia în GiurgiuţSmărd.] Je la Giurgiu[3mărd.] „ Rasciuc „ Zi m aicea „ Sistov „ Măgurele „ Nicopoli „ Corabia „ Beket „ Rahova „ Lompalanca „ Vidiu ,, Calafat „ Radujevaţ „ Brsa-Palaaca in Severin de la Seve-in
Mereu-I 2 p.m. 2'* „ 5*° „
„ 10 „
„	1»« p.m,
»	4« „
5'5 „
» 7W »
Jou!
9» „
12‘^a.iu 12« „
6 „ 8« „
9‘6 „
Vineri 2 a'm. Duminioă 2 a.m.
..	2* „
«	»*• „
» 10 .. H „	215 p.m.
2« „
.»	5'3
»	52* „
.. „
..	9« „
r l0J° » Luni	6 a.m.
»	845 „
915 „
»	12l5p,m.
"	2 „
”	43» n
Narţ!	5 a.m.
■M
5»»	;;
10	„
11
215 p m. 245
,,	“	1»
5n	„
»	>»
.	»
„	-
„	960	»
„	10'»	„
Sâmbătă 6 a m. 8*5	„
915
„	12l5p.m.	,,	1215 p m.
9	O
îl	&	»	>y	0	»»
iS)	a3<3
||	^	II	II	^	»»
Vine-I 5 a ra. DiiminicăS a.m.
Cursele TAPORULUl LOCAL între GiLAŢl-fULCEA.-ISHA.IL:
Pornire în sus :
De la Ismail la Tuloaa-Galţi, Miercuri, Vmerl şi Duminică 8 ore dim. Prima plecare de lalsmailşi Reni 11 G il iţi la 21 Mirte 2 Aprile 1886
INSPECTOR4TUL A'4RNTUL0R.
isas^ rriTTTuiin	.... . ..	—. . *	, .1—	" ■ '
Pornire în jos
De la Galaţi la Tuleea-lsmiil, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim-Prima plecire idila Galaţi liRitişi (sonii la 20 imrtie(l April) 1886 Qalap, 3 (15) Martie 1896.
Do închiriat
de la Sf. George viitor casele din strada Negustori! No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No 22 sâu in strada Pescăria Veche No. 9 , la d. Stefânescu, proprietar
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
IIFIR-CIÎM1S
O băutură făcută din lapte, care seîutrebum-ţe^ă ou un sucess mare în Rusia, EngUtera şt Elveţia, în contra bâlelor de piept ma! cu sâmă în contra oftice!; la Odosa şi lângă Samara, nul Volga, sunt stabilimente speciale unde mi! de bolnav! se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bncuesci, mulţămitâ iniţiativei d-lu! Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi a! acestei băuturi în Rusia. S'a in -fiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odega şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara e obositâre şi costă mult, pe când calitatea Kijirulut, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată do ilustraţiunile lumei nâstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de Franco, in calea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţe! , 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Looo Bncuresolînapoind sticlele gâle.
100 sticle 85 lei — b.
50	»	45	»	>
25	»	22	»	50
In provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
Pentru bolnavi neavuţî preţurileţror fi scăflute..
Tipogr&ria,	Te’egr&faJg, Calea Rahoveî No. 3§.
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4154.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
VINERI, 18 APRILE 1886
ABONAMENTE: Pentru Capitală,:
Centru un an .
.	ţăse	luni
»	rei	luni
Pentru Districte
Pentru un an .
»	şăse	luni
»	trei	luni
Pentru Streinătate Pentru un an .
« jese luni » trei luni Abonamentele se fac la1 ft 16 ide fiecărei luni-
Dn număr vechiu 25 bani.
Ediţia de dimindţă
anunciuri şi reclame :
Annncinrî pe pag.	IV, linia	25	ban
Reclame	pe pag.	in	. . .	1	leO
»	pe pag.	II	...	8	lot.
»	pe pag.	I	...	5	lei
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuza; articole nepublicate se ard.
In streiniitate ■* B6 adres'a :
Francia, II a vas, Lafflte & C-nie, 8 place di la Bourse, Paris.
Englitera, Eugfene Micoud, 81 Fiert Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vvien.
Rndolf Mosse Zeilerstaette, 2 W ien. Ungaria, D. Moritz Wiest, In Iîuda-Pest, Serrietenplats.
Redacţiuuea, Calea Ilahovel, No. 36
XMrssctoa? politic. X.
FUHDESGU
cay^sgKsa.3iiatagB3HBBa
Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 86
Monumentul Tarului Alexandru II
Chişinău, 17 Aprile.
Inaugurarea monumentului comemorativ al împăratului Alexandru II, s'a făcut cu mare pompă. Armata a defilat în faţa monumentului. S’aîl depus următorele cununi: din partea nobilimel basarabie, din partea bulgarilor, din partea Zemstovulul, din partea regimentelor din Minsk, din Volinsk, din Podolia ; o cunună de porcelan din partea damelor, din partea ovreilor sulurile legel, din partea ţărănimel basarabene e-mancipate la 1864, din partea judeţelor Or-heu şi Hotin, din partea orăşenilor din Caliul, din partea oraşului Ismail „comercianţii ruşi “
La inaugurare n’aU asistat decât auto-
La 1876 ţera gemea sub jugul uuuî regim arbitrar, care nesocotise libertăţile ndstre civice, care, prin risipă, adusese fiaauciele ţ£ral la ruină şi care sprijinindu-se pe străini, a voit prin violenţă se menţie la putere. Spiritul civic al naţiunii s6 redes-ceptâ şi printr’o sforţare puternică scutură jugul odios, ce ’1 apăsa.
De arunci şi penă acum zadar nică a remas intriga activitate a o-posiţiunei eoaaervatore pentru a veni la putere. Partida conservatdre s’a dislocat, dând nascere mal multor grupe ibride, cari s£ mişcă pe scena ndstrâ politică, fără a maî a-vea un drapel, o ideiâ în numele
0 încercare hotărîtdre se va face peste puţin Ia Paris.
După cum îşi aduc aminte cititorii noştri!, cunoscutul Henri Roche-fort a depus mandatul de deputat în urma respingerii de către Cameră a propunerii sele de amnistie generală. E vorba acum să se împlineseă vacanţa lăsată de Rochefort.
Cestiunea cea gravă, care se impune a$i şi asupra căreia alegătorii Parisului sunt chiâmaţî să se roste3Că, e acăsta : aparţine Parisul acdlel so-cialiste-revoîuţionare, care tinde pe faţă la răsturnarea tutulor principiilor esenţiali pe cari se Întemeiază statul modern şi întrega clădire a
căreia să potă pretinde a să presintaj civilisaţiuniî, pentru a întrona o or-
torităţile locale. Guvernorul Basarabiei ge- înaintea sufragiului ţărel. Nici coali- dine anarhică In care bazi pirami-
** j *	¥ i •	•a’v	» p	t v	l	/	■"•PI*	r ^
neral-maior Constantinovici a insp'dat ar mata, după un serviciu divin oficiat la ca tedrală de arhiepiscopul Set ghiu. In faţa •monumentului, înaintea desvăluirel slatucl
multe discursuri. Aii vorbit d-nul Cotruţa, preşedintele de Zemstvo, fâcend elogiul Ţa-rulul-liberalor, apoi a vorbit d. Vlastopulo din dartea comercianţilor şi în fine şeful nobilimel d. Crupensky. Tote discursurile
de bronz a repausatulul Ţar, s'au rostit mal naintoa 6menilor trecutului, şi şî“â
întors spetele de la spectacolul ridicol, desfăşurat înaintea naţiune!.
ţiunea cea mal bizară, nici manifes-, deî ar sta sus, er vărful jos, — seu turile cele mal înfocate, nici Intru- j dacă radicalismul săh e numai o mică nirile cele ma! sgomot<5&e n’au avut depărtare trecătdre de la liberalismul succes în ţără, care a remas rece în- republican.
la indiferentismul poporului român faţă cu ea, prin a l arunca injurie
Candidaţii la mandatul vacant re-
presintâ cu rigdre acestâ dilema.
De o parte, e «Jiaristul Roche, per-
Desesperată, oposiţiunea respunse .sonagitl de mică valdre care a pes-
r emană
s’au făcut în limba tusescă. Sera la teatru peste injurie. Oamenii onorabili, de o representaţmne de gală, dată de o trupă un caracter independent, cu posiţiu-
ne în societate, proprietarii vechi şi mari ah fost tacsaţî de sbirl, de „ creaturi infecte “ ete., îndată ce au eu-tesat să ’şf emită părerea contraria celor ţjise de leaderil partidei conser-vatdre. Der nici injuriele n’ati produs Eom 27 Aprile. un efecţ; favorabil, căci la injurii s’a Aseră a avut loc un consilii! de miniştrii, respuns cu dispreţul, ce Să datoresce în urma careia Depretis a mers asta-gî de ,	,
dimineţă la Quirinal, unde regele a iscălit oelor carl s6 servesc cu temenea ar-decretul pentru disolvarea camerei. Deere- gumente.
SOIRI TELEGRAFICE
(.După, fiarele streine)
tul este precedat do o mică introducţiune.
Borna, 27 Aprile.
Ministrul sârb Frassanovioi s’a întors iarăşi la Belgrad.
Roma, 27 Aprile.
Consulul italian din Aden a telegrafiat că guvernul local a confirmat în mod oficial ştirea care a fost adusă de un soldat al escortei, scăpat de la masacru. Acest masacru a avut loc în Arbud (între Zeilah şi Gildezza) Toţi membrii expediţiuniT, precum şi doul servitori europeni afi fost măcelăriţi. Escorta compusă de indigeni a fost făcută priaioneră. Europenii remaşî în Harar n’ati fost omoriţî, după cum se spunea ci aă fost făcuţi numai prisionerî. Printre aceştia se află numai un italian, negustorul Sacconi.
Londra, 27 Aprile.
Guvernul engles găsesce că proiectul lui Mukhtar paşa pentru reorganisarea armatei e prea larg, şi că ţintesce la recucerirea Sudanului, lucru la care Englitera nu se gândesce de loc. Guvernul engles doresce ca armata egiptenă de Ia fruntarie Wady-Halfa se nu trâca peste 12,000 dmenl şi ca oficeri! engles! să remâie şi pe viitor in armata Egiptului.
.L se vedea Ultime Sciri pe pagina III
Bucureşti, Joi 17 Ajrile
î
Acum aiurea îşi aruncă privirea oposiţiunea impacientă.
Negâsind sprijin în lâuntru, ea îl caută în afară,1 cestiunea convenţiu-nel comerciale II pare a fi o piatră de încercare pentru guvernul partidei liberale şi cu cea mai mare nerăbdare oposiţiunea aşteptă momentul, când acestâ mare cestiune va veni la ordinea <jilel.
La acest anume moment face alu-siunea oposiţiunea, când ţlice că „a-celeaşî cauze produc aceleaşi efecte."
Căci ce asemănare pdte să fie între 1876 şi 1886?
Pentru ce situaţiunea să fie identică ?
Nu dfiră că guvernul partidei liberale a ştiut să echilibreze budgetul într’un timp de crisă economică, fără a recurge la vr’un împrumut pentru acoperirea chieltuielilor ordinare.
Cauza veseliei oposiţiunel se da-toreşte îngrămădire! celor ma! vitale
cuit în apa turbure de la Deeazeviile o popularitate destul de tristă; el e candidatul revoluţiunel sociale.
De altă parte, e tot un ijiarist, Alfred Gaulier, prim-redactor al Ziarului JRappel. Acest din urmă e republican liberal, nu oportunist, dar nici demagog; el repudiază mijldcele revoluţionare şi vrea propăşirea se-ridsâ fără sguduiturl.
Cum se vede, lupta presintâ un Înalt intei-es ; mal cu semâ că ambii adversari nu recurg la mijldce piezişe, ci-şl desvâluie franc priacipiele şi metoda. Lupta e interesantă pentru că—orl-ce s ar Zice“"Parisul e_ sercitâ o înriurire hotărîtdre asupra Franciel Întregi şi tdte statele europene, mai cu sămâ Germania, observă până la cel mai mic pas mişcările oraşului care cu drept cuvânt se intituleză „Oreerul lumii."
După cât se soie pân’acum, oportuniştii nu vor pune nici o candidatură şi fără îndoială vor vota cu partisanil lui Gaulier.
Conservatorii opun mal mult de tormă candidatura d-luî Cochin, ca semn de protestare contra „laicis&ril spitalelor şi şcdlelor."
ferendul dintre Grecia şi Turcia. Primul ministru Freycinet, in respun-sul său, recunoscu indirect dreptatea revendicărilor grece şi regretă că nu p6te să iasă din acţiunea generală a Europei.
Faptul că Gre ia cedâzâ insistenţelor guvernului francez, ne îndrep-tăţesce der să credem câ guvernul din Atena are bune speranţe să fie satisfăcut.
De ce natură sunt asigurările ce i sau dat, nu putem sei. E vorba de întrunirea vre unul Congres internaţional, care se va ocupa în ultimă instanţă de o nouă cristalizare a re-laţiunilor din Baleanî ? Seft e o simplă amânare?
T6te aceste.cestiunl remân reser-vate viitorului ; e însă mal probabilă ipotezi întrunirii unu! Congres, care pe lângă alte lucrări va satisface, fie şi numai în parte, c ererile Grecie!.
MFOEM HTTiJ Mi
la Viena pentru începerea negocierilor pe d. Ferekyde, ministru de externe şi pe d. Grigore Ghica. Extrablatt, vede în acâstă alegere a negociatorilor dorinţa ce o aă cel din Bucureşti pentru a duce lucrurile la un bnn sf

ţfiarele din oposiţie serbâtoresc cu o veselie nespusă ajunul conferinţei, care are să se deschidă la noi îu capitală pentru încheierea unei con-venţiuni comerciale cu Austro-TJn-garia.
„Fiind-că aceleaşi cauze produc a-„celeaşl efecte, ţhc e^e> 6 natural că „guvernul actual care se găsesce îu-„tro situaţiune identică cu acea în „care se găsea guvernul conservator „la 1876 să cadă maî curind seu „maî târZiu".
Ideia e forte greşită şi bucuria, prin urmare, zadarnică, întemeiată pe lipsă de judecată sănâtdsâ. Este învederat că aceleaşi Împrejurări produc său pot produce aceleaşi efecte. Der să vedem decâ în adevăr împrejurările sunt aceleaşi, decâ in adever situaţiunea este identică.
Nu puneam mare teme! pe răsboi-nicia grecilor; de la sublimul răsbol al neatârnării, poporul elen pare că-Zut în moleşirea ce urmâzâ tot-d’a-una crizelor nervdse.
Afară de censideraţiunea de mal sus, seiam că Grecia nu e serios ho-tărită la răsbol—vorbim de Grecia cestiunl, precum este în primul rend oficială—şi că ea îşi dădea Ittcsul u-conven şiunea cu Austro-Ungaria. Iu nuj aparat răsboinic numai pentru a e-tdte grupurile oposiţiunel acăstă ees-f gercita. o presiune asupra Turciei; eu tiune este desbâtutâ Zilnic, şi Pe, alte cuvinte, vedem|în actuala politică a
când unele din Ziare^e eî iau aerul de a combate regimul convenţional, organul oposiţiunel, făcut pentru străinătate, îşi dă t<5te silinţele pentru a căpăta simpatiele celor din Pesta.
Manopera e vădită şi lucru este cusut cu aţă albă.
Or ce vor face protivnicil noştri!, totul va fi în zadar, căci ţera e convinsă că nimen! nu va şti şi nu va căuta mal bina să dea o soluţiune înţeleptâ cestiune! de la care depinde viitorul economic al ţărel, decât guvernul partidei liberale, care pentru a încorona opera sea este dator să adaoge la neatârnarea pohtică, dobândită mulţumită ruunce! sele patriotice, şi neatârnarea nostrâ economică.
Grecie! o repeţire a politicei din 1878.
Ou tdte acestea, ultimele sciri telegrafice ne-aâ surprins.
N’ar fi vorba de mal puţin lucru, după aceste sciri, decât do promisiune formală de desarmare, făcută guvernului frances.
E prea de timpuriu pentru a putea jude;a acestă hotârîre a guvernului grec şi urmările ce p6te să le aibă în preseut şi în viitor ; ar trebui mal Intel ca soirea să fie confirmată oficial.
Avem insă tot cuvântul să credem că s’au dat guvernului grec asiga-rărî temeinice cu privire la revendicările sele.
D. M. Pherekyde, ministrol afacerilor streine, întorcendu'-se la post, a încetat, cu începere de la 13 Aprilie curent, interimul acelui minister, cu care fusese însărcinat d. Eugemu Stătescu, ministrul justiţiei.
n
AstăZî au sosit din Pesta şi Yiena delegaţii Au8tro-Ungariex pentru înclieiarea unei ConvenţiunT comerciale. Domnii Kalchberg, Mihailovicl şi Tharoezy sunt trămişi! înpu-ternioiţî ai imperiului vecin.
n
Şedinţele conferinţei pentru încheiarea Convenţiunel comerciale se vor ţine în sa-■ Ionele ministerului de finance.
X
D. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri s’a întors ieri seră în capitală. D sea va presida a^i la orele 5 un consilii! de miniştrii.
1$
La orele 11 1/2 d. I. G. Bfătianu, primul ministru şi d. Ferichide, ministru de externe, aB lucrat la Palat cu Maj. Sea Regele.
n
Eforia spitalelor a decis se trămită la Paris pe un doctor în medicină pentru a studia metoda lui Pasteur privitdre Ia turbare şi combaterea el. SS Z^06 d. doctor Buicliu este solicitat a primi acâstă însărcinare.
K
Drjavnil Wiestnik diu Sofia tipăreşte budgetul Bulgarie! de Sud din care vedem că de la 1 Marte şi până la 31 Decembre venitul a fo9t de 13,101,016 le! (leva) iar chieltuielîse redică la 12,941,783.
H
Agenţia Havas, după spusele Monitorului Ofcial bulgar, a priimit pentru de-peşiia pe anul 1885 suma ^subvenţională de 8066 le! 66 bani.
--«-»-»» € --------
CCSTIKIITOEl COMERCIALA
PEDEAPSA JlEPEMNTEr
Cititorii noştriî sciB că foia străinilor din strada Clemenţe!, fără ruşine s’a schimbat la faţă în cestiunea convenţiuni! comerciale cu Anstro-Ungaria.
Indignaţi d’acestă purtare şi sciind că in desele lor schimbări scribi! de la l'Indepen-dance se combat singuri, nu ne-am dat oste-nela se discutăm. De altmintrelea, nimeni nu bagă în sdmă pe cel ce se întdree dupe vent ca o morişcă, care urlă ad! cu lupi! şi mâne latră cu cânii.
Alţi confraţi au crezut inse că trebue se dea o lecţiune economiştilor de contrabandă, cari fără nici o cunoscinţă se amestecă în cestiunl în cari e vorba de averea naţiunii. Cu fapte şi documente, eî dovedesc Independenţei că cel puţin nu scie ce spune. Voinţa naţională dărîmă esem-plul Sviţerel adus de foia străină in susţinerea temei sele ; Românul nimicesce ar-gumentaţiunea clădită pe esemplul Franciel şi dovedeşte francesuluî de pene mai ier! câ nu-ş! cundsee fost â sea Patrie, cum nu cunosce nici pe cea none.
Cităm tecstual ultimele linii ale articolului din Românul, care dă celor de la foia străină o aspră lecţiune;
«Dovedirăm că Francia nu pdte fi citată ca esemplu întru susţiner -a straniei teorii a Independenţei.
«Vom vorbi, în a'.t numer, despre Eu-glitera, sperând a fi convins pe confraţi! noştri de la l’lndependance că prea s’aă grăbit a fi ironic!, când se cuvenea şi mal bine le ar fi stat ca întâiti să studieze şi se nu se espună a susţine şi a recomanda ţe-rel să adopte teorii, pe cari nici o ţera pe lume nu ie aplică.»
Din nenorocire, Zorele austriace şi unguresc! au luat act de declaraţiile Independenţei, şi cum trebuie să inal rîdă că în capitala României se găsesce un diar care le face treburile.
Pedepsa der, or! căt de aspră şi meritată, e zadarnică»
- —a-SH* *	—
OESIITOEA TOHEUmUI
In buletinul politic al Ziarului Indepen-dance Belge de la 25 Aprile s.n., găsim următdrele :
Negocierile pentru reînoirea convenţiuni! comerciale între Austro-Uugaria şi România s’ati început la Viena. Se ştie greutăţile ridicate de cele doue state în privinţa vitelor exportate de România. Agricultura şi creşterea vitelor e singura bogăţie a tânărului regat dunărean ; ast-fel se explică pentru ce guvernul regelui Carol s’a emoţionat adânc de piedicele ridicate de Austria pentru exportul productelor române în
In adevăr, mi de mult guvernul ^ri»- h* ?acnref ^	impor-
o \ ' a. ii. °	, tanta începem negociaţiumior. Ungaria are
Iiaucess a fost interpelat In senat a"Jşî ea aceleaşi interese ca şi România, pen-supra Gestiunii greoesel şi Întrebat | tru că ea face o mulţime de schimbări cu de ce nu propune arbitragiul in di- acesta din urmă. Guvernul româna trimes
E o adevărata hydră, acestâ chestiune; câud se credea că tote capetele monstrului ad fost zdrobite, el renasce mal viguros ca înainte. Din liniile ce urmeză maî jos, pe car! le împrumutăm de la un diar pa-risian, se pote vedea că pacificarea Ton-kinului n’a fost decât o iluBÎe.
Se pcite 4'°® cs numai «partea chineză* a cestiuui! a fost resolvată; remâu încă evoluţiunile interne, car! vor fi pote mal gred de infrenat. Dintr’un moment în altul pot uaace complicaţiunl cari sunt în stare sS înghiţâ un minister—şi acestă conside-raţiune e destul de seriosă pentru a ne face se dăm atenţiune evenimentelor ce se desfăşură în Tonkin.
Etâ ce găsim în acestă privinţă, în unul din marele organe pariaiane :
O companiil măcelărită
O depeşă din Saigan anunţă că o companie francesă a fost măcelărită in împrejurimile oraşului Hae.
Iată detaliile asupra acestei triste afaceri : generalul Fiudhomme însărcina pe căpitanul de geuiu Besson ca se repareze drumul de la Hue la Turane. Căpitanul era la Turane cu şăpte omeni : doul sergenţi de geuid şi ciucî soldaţi.
La 1 Marte pe la ora un spre-dece nfiptea, 300 Anamiţî rebel! sosiră în baia Turane. Debarcând în linişte, intrară în sat, după ce observară bine cele doue corturi ale soldaţilor intrară la căpitan. Căpitanul şedea la o masă şi lucra. Ve-Zendu-î puse mâna pe revolver şi dădu un foc; n’avu timp se mal dea un altul căci
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 18 APRILE 1886
Anaraiţiî se repeziră asupra lui îl legară al arendai şi va fi plătit în anuităţi per-bine, îî tăiară capul şi apoi dădură foc petue' emise al pari conform acestor acte, cortului. A ars numai picidrele. Capul a eu o dobândă de 3 la sută. La preţul sta-fost găsit pe urmă într’o gropă.	tornicit se va adnoga remăşiţele arendel,
Anamiţiî plecară apoi asupra soldaţilor, care vor fi scăpate dupS ultima di a plă-aci inse nu le a fost aşa uşor, soldaţii au- i ţel arendeî din anul 1885 şi înaintea (Ji* zind detunătura de revolver, voiaă se scape,! lei rescumperăreî, după ce comisinnea a-neputând, se baricadară; atunci rebelii dă- grară va adeveri prin înscris că land-lordul dură foc. Nenorociţii soldaţi voind săiasi'n’a fost în stare, d’a incasa ast-fel de re-aîî fost măcelăriţi, uciseră însă şi eî pa- niăşiţe.
tru (JecI şi cinci de rebeiî, între cari şi ţ Ârt. 5. Suma, care va fi dator a plăti şeful lor.	arendaşul către stat pentru achisiţiunea
Autorul acestei curse se presupune a fi dreptului de proprietate, va fi egal cu un fel de ministru de lucrâiî publice a- , suma de două deci de ori atâta cât va fi
arenda brută a fermei, şi acesta pdte fi plă tită întreg şefi în rate în parte chiar îndată, şeii printr’o plată în 49 de ani cu 4 la sută dobândă a sumei cu care s’a cumpărat.
nume Thuyet.
„ Urmărirea lut Thuyet Thuyet, vechiul regent e fZrte îndrăs-neţ. La 1 Marte unul din emisarii seî lipise pe zidurile lagaţiunel din Hue procla* - Art g stabiiesce procedura care trebue maţium, anunţând Francesilor ca vor fi înlrebuinţata la cumpărări.
constrânşi se se retraga.	Art. 12, hotărasce ca îu cazurile, unde
Anamiţiî vedend ca plăcă din Hue ba- arend afi 6reî carî drepturî ş; privi-talionul 11 de venătorl, întâiul batalion le iI 8tBtul va putea refuz; cumpărarea din regimemul 13 de zuavi şi o baterie' 0o8e8iuniî d(5oă Comisiunea agrară nu va
d,n “Lreg'mei\ de *rtllen,e ‘Şl în,chi‘ adeveri prin scria că aceste drepturi seti puira ca Thuyet ştie puterea francesilor ; prjvilegiî ale arendaşilor vor fi asigurate, prin acăsta indrasnela lor crescu Rebeln Art616 hotăresce că în cazuri escep-începură a da foc satelor noue ale solda-1 ţionale gg fie ermis ca preţul statornicit ţilor anamiţi. Pentru al proteja contra lor, sg fie maI m£re decat venitul nefc al a. sa trimes m ajutorul lor doue detaşamente. r0ndeî poSeSjunir, aşa s. e. la o stare escep-ue r®“a®era 400 puşti. _	Iţională de bună şi când arendaşii trag fo-
° ^r^,e P® *a două ceasuri jumă- jdge escepţionale de bune. In aceste cazuri, ae an Hue a fost atacat de un corp de. comisiunea agrară va putea da un preţ anamiţ. susţinut de un corp dm Pavilio- maî	care însă nu va tre0e peste
nele Negre cari erafi în serviciul Iu, Thuyet. '8am-a anualg tnniulţitâ cu 22.
Doi ofiţeri afi fost grefi răniţi. Rebelii afi fost respinşi.
înainte de a părăsi Anamul, şi a lăsa comanda generalului Munier, Prudhomme să încercă pentru ultima <5ră să pună mâna pe Thuyet. Pentru acdsta plecă spre Cuam Bingh unde era colonelul Metzinger. Patru elefanţi regali att fost încredinţate colonelului pentru a uşura urmărirea regentului. Comandantul Pelletier trebuia se ’î taie drumul. Mult timp nu s’a primit nici o ştire de Ia el, se ereaea că â fost măcelărit de inamic. Thuyet a scăpat şi a-cuma şi ce e mal frumos a pus mâna pe cei patru elefanţi al colonelului Metzinger.
Provincia Cnam Biuh e devastată cu totul, nu mal e locuibilă. Situaţiunea trupelor francese în Anam nu e bună sub nici un raport. Mulţi soldaţi aii murit de holeră, între cari şi intendentul Cayol.
Bilul agrar irlandez
Bilul irlandez pentru rescumperarea pământurilor a fost dat la lumină acum câ-te-va 4He. El conţine 53 articole dintre cari urmatdrele sunt cele mai importante;
Art. 2 are următorul cuprins: In cursul de timp hotărît prin aceste acte, adevăratul proprietar al vr’unuî complex de proprietăţi arendate în Irlanda, asupra căreia aceste act“ vor avea deplină putere, se va adresa către stat, pentru a cumpăra cu preţul staternicit, un ast-fei de complex de proprietăţi arendate. Acesta propunere va fi înregistrată ca a3t-fel prioritatea să fie beneficiată. In cas când cum-perâtorea se va face de la iand-lord a-rendaşiî diferitelor ferme, din care se compune complexul de proprietăţi, vor deveni proprietari peste aceea ce aveaă în a-rendă, inse snbt condiţiunile pe cari le descrie aceste acte; şi acolo unde arendaşii nu vor deveni proprietari peste fermele lor, fiind că nu se prevede în aceste acte, statul va deveni proprietar şi va dispune tn modul cum va găsi mâi bine.
Art. 3 preţul statornicit pentru o posesiune va fi socotit după venitul net al a-rendel. Renta netă a unei posesiuni e egală cu renta bruta, decăse va scădea din cea din urmă o tjecime, un oreşî-care procent socotit în termen mediu pentru cheltuell cu privire la debite greu de incasat, cheltue-!
Iile administraţiuneî, reparaturi etc. De-' cimea va fi botărită prin catastivele comi-siuneî- agrare.
Art. 4 preţul Btatornicit al unei pose ţepitropieî aşezămintelor Braucovenesei, care siuni va fi egal cu venitul înmulţi! cu 20 s’a grăbit a pune la disposiţia Statului
Art. 18, hotăresce ca un arendaş a cărui arendă anuală nu trece peste 4 lire ster-linge, va putea refuza de a deveni proprietari, şi în acest căs statul va deveni proprietar.
Art. 19, prescrie ca comisiunea agrară pentru scopul acestor acte să fie compusă din persdnele desemnate; decă va deveni vacant postul vr’unul comisar, Majestatea Sea se nnmiască o personă potrivită pentru împlinirea vacanţei. Comisarii vor rămânea în funcţiune după voinţa Majcs-tăţiî Sele şi vor primi salarii după cum se prevede de ministerial financelor. Aceste salarii se vor acoperi din remă;iţele vămilor şi al acciselor inoasate subt actul guvernamental irlandez din 1886. In urmărirea acestcr acte se pdte face ceia ce se va ordona de unul seă de doui comisari ; când un land-lord însă său vr’o altă persdnă se va crede prejudiciată, âtunet litigiul se va tranşa de un tribunal care se va compune din trei comisari.
Art. 25. Ministerul financelor va numi din timp în timp un «încasator general» pentru veniturile publice in Irlanda precum şi deputaţi cari vor funcţiona subt densul în Irlanda prin acele louuu unde va găsi de bine Ministerul financelor pentru esecutarea acestor acte.
Art. 31, diee : Pentru scopul acestor acte Ministerul financelor pdte crea anuităţi perpetue cu câte 3 şi 2 */4 procente.
Cele l’alte articole ss compune din dis-posiţiunî suplimentare, carî nu încorporez vr’un principiu vital.
SOIRI Şl FAPTE
Turbare.— Din Slatina a plecat ijilele acestea la Paris o ddînnă muşcată de un câine turbat. D-sa va urma tratamentul lui Pasteur.
O altă doumă, franceză de origină, a plecat din Bucurescî la Paris, tot în urma uneî muşcări de câine turbat.
&
Sală de autopsie. — Dărămăndu-se spitalul Colţea, se va dărâma şi sala de autopsie pentru morţile accidentale sdfi acelea în privinţa cărora există bânuell.
Pentru ca capitala se nu fie lipsită de o asemenea sală, care fatalmente este ne
Bevista agricolă, şi comercială
P'dia câijută în primile (Jile «le luneî cesară, d. ministru de interne s’a adresat Apriie, a contribuit, forte muit ia răcirea
timpului, si în ace'aşl timp Ia întârzierea vegetaţiuneî semănăturilor de tdmnă, ca şi
salo de autopsie a spitalului Brâncovetesc.
Prin urmare de la 21 ale curentei au-topsiele legale se vor face la spitalul Brăncovenesc, unde vor fi transportate cadavrele ce vor trebui supuse acestei operaţiuni.
&
Concentrări. — La 20 ale curentei regimentele de dorobanţi din ţară vor fi concentrate pentru 50 de ^il e, Ia reşedinţele lor, pentru instrucţia recruţilor.
Regimentele 6 şi 21 de dorobanţi, în garnisonă în capitală, vor fi concentrate cel d’ântâifi pe platoul Cotroceuî, cel d’al douilea la Ţurloaia.
Marina.— La 15 Iulie viitor, se va ţine concurs, in localul clubului militar, îna intea unei comisiuni ce se va numi de ministerul de resbel, pentru trimiterea a 3 tineri în Francia pentru „scdla navală din Brest.
Condiţiunile de admitere la concurs precum şi programul materielor asupra cărora vor fi esaminaţl candidaţii sunt publicate în t Monitorul oficial No. 12 din
13	(25) April e 1886.
a
Mişcarea popolaţiunel oraşului Botoşani de la 30 Marte la 5 Aprile. Nascerl: 10 băeţl şi 9 fete. Total 19. Decese : 11 băr-vaţl şi 8 femei. Ţotal 19. Căuşele deceselor : typhos 1, tusa eonvulsiyâ 3, afecţiuni Cerebro-spinale 5, phtisia şi tuberc. pnlm. Ş, bronchitâ 1, marasm 3, diferite alte bole 3.
&
lată mişcarea populaftuntl oraşului Galaţi de la 6 pene Ja 12 Aprile: născuţi ;
14	băeţl legitimi şi 2 neligitimî, 10 fete legitime, total '26 (din care 3 israeliţî); morţi; 30 (4 israeliţî) din care 5 penă la 1 an, 6 de la 5 ani, 3 ele la 5 la 20 ani, 3 de la 30 la 40 ani, 9 de la 40 la 60 ani, 2 de Ia 60 la 80 ani, 2 peste 80 ani.
&
O minune descrisă de §iarul oposiţiunil. — Vocea Botoşanilor din reacţionară ce a fost penă acum a devenit şi bigotă. In ultinjul sefl număr acest Ziar povestesce cum ca la schitul Co^ancea s’a descoperit acum şese <jUle o ieona a Maiceî Domnului, care plânge mered. Asemenea s’a mai găsit în biserica de Ja Gorbânes î o altă iconă, care şi ea plânge amar.
Organul conservatorilor din Botoşani se întrebă cu evlavie de ce ore plâng sfintele icone ? Şi respunde : «de Zece ani de când ţviâng norodele fără îndreptarea relelor, ăiă că şi sfinţjî afi perdut răbdarea şi încep a plânge de păcătoşia nemuluî ce se afla la cârma Statului».
Bieţii omeni, veZend eă pe păment nu se prea bagă de semă oposiţiunea lor sgo-motosă, găsesc consolaţiune în cer. Iată der şi sfintele icone, cari afi trecut In o posiţie.
Pretutindeni în alte ţări, partidul conservator arată respectul cel mai profund pentro religie, la noi, din contra, conservatorii îşi bat joe de credinţele poporului român.

acelora d8 primăvară deja semănate pene la acelaşi timp şi răsărite în mare parte.
Primăvara în anul acesta fiind prea târ-Zie, ploile pe de o parte, iar pe de altă ! sărbătorile înaintea şi dupe paşti, pe care ţăianul le ţine cu multă reliogisitate, sunt atâtea pedicî care vor avea de efect că semănatul porumbului îu cea mal marc parte a ţărel se ’l apuce pdte chiar St. Constantin. Deşi în realitate St. Gheorghe ar trebui să găsescă tdte semănăturile de po-rumburl în pământ. Căci nu mal îu ca sul acesta nn bun agricultor, se va putea aştepta la o mai bună îecoltă. Pdte timpul din tdmna trecută ’î va Înşela pe mulţi agricultori căci ddcă o voi Dumne-Zefi o să se facă, fie porumbul semănat mal la timp seă mai târdiu. Inse Calendarul de o sută de ani, ne spune că vom avea o primăvară ploioasă, ceea ce în adevăr aşa a Şi fost până în presinte : şi nu tocmai favorabilă vegetaţiunii; tot acelaşi calendar ne spune că vom avea o tomna ploiosă, şi ne mal spune că în anul acesta o să cadă multă grindină peste semănăturile câmpului. De aceea dar ar trebui să ne mărginim în alte semănături de primăvară şi să începem semănatul porum bulul şi maî cu sămă ţăranul, a cărui speranţă se rezemă, numai singur în recolta porumbului. In anul trecut cu tot timpul cel bun pentru recolta porumbului, tot s’a vedut că agricultorii mici din unele judeţe ale ţărei a rămas de mult fără porumb ; şi a fost silit să ceră ajutdre safi să emigreze.
Noi am dis şi maî rep.etâm, spre a putea scăpa de acest flagel, de care a scăpat tdtă populaţiunea europeană, ca şi acea de dincolo de ocean • că ar trebui să se ir. măsuri seridse din partea Ministerului Do-menielor spre a se împărţi în loc de alte seminţe pdte ne potrivite cu cultura pământului pe care o practică ţăranul nostru, şi chiar şi cu clima ndstrâ ; Zicem în loc de alte seminţe se se împartă cât se va putea maî mult cartofi, iar pe de al'ă parte onorabilii prefecţi de prin judeţe a lua mesnrî, ca cartofii eS se semene.
Se pare că n’am scăpat de insectele care în tdmna anului trecut a atacat în unele judeţe ale ţâre! semănătura grâului.
La^va insectei este de o coldre gălbue, şi se găsesce la primul nod al firului de grafi. Nu putem sci dacă d-nul Miuistru al domeniilor are cnnoscinţă de acest in-sect destructor al grânelor ndstre, şi la csz positiv dâeâ a luat vre o mesură de a se studia aceste insecte la faţa locului. La cas contrariu n’ar fi răii de a se trimite o co misiune din dmeni competinţf la faţa locului spre a se studia răul.
Târgurile nosUe. — Preţurile cerealelor ndstre, In raport cu calitatea lor, pană as tăZi sunt în favorul agricultorilor noştri Făcend o comparaţiune între preţurile cu care s’efi vândut cerealele ndstre în portul Brăilei la 8 şi 11 Decembre 1885, şi între preţurile cu oare s’att vândut aceleaşi oereale de o calitate mal inferidră la 4 şi 5 Aprile 1886, găsim o bună diferinţă în favorul celor din urmă venerări ; prin urmare avem dreptate când Zic^m merefi în anul trecut, că agricultorii noştrii să nu se g*-ăbescă cu venZânie, căci preţul cerealelor şi mal cu sdmă ale grânelor se va urca. Aşa s’a şi întâmplat.
I Preţul rai- jî mim Ia hect. 1	0 W5 r>. IO O C^C^CO CO .1 <£ CO V CD ' to
tul Brăilei Preţul mediu la heet	O O UJ ” w Kî O CC Qj 0-1 CD «O CD 00 -vf l> ri lO >03 Ut «
1‘885 în pori Preţulma- 1 xim la hect 1	0 O <2* an kO 0 O CD (M OŢ O ^ rp 1 CO CO CD £
Decembre i Greutate j minim â j	CD 00 « co UO CO 04 T-*< CO ‘O w kO kiO ^ & IO kO ’E
8 şi 11 I [ Greutatea 1 medie	r- CD 00 00 !>■ 04 kO iO vf ax k/3 ^
: făcute la 1 Greutatea I 1 maximă j	Jg M N <1D •• •* r-î ^~V3 Oi -rr P CN 03 CD uO kO 0 «O iO ri* £
... C ... X» • T>» • * * a *2 • ■ a -g * • <a> S • . <a> 9• > ESt* > SIS-c. 0 >-1 0 U fit 0,00 ooo	
Tabloul de faţă luâudu’l ca un termen .^Uor de li
de comparaţiune ne va lămuri mal bine în faţa celor Zise de noi,:
Suta de kilograme de ovăz s’a vândut cu 11 lei noi şi 70 bani.
Iu portul Giurgiului grâul ghirca de o greutate de 54 -58 s’a vindut hectolitrul cu 10—13 lei no"; iar preţul porumbului a variat între 7 — 8,50; a ordulul între 5 şi 70 şi a ovăZuluI 4 lei noi şi 60 bani.
Din aceste tablouri se vede cS preţurije în portul Brăila sunt mal avantsgidsţ} de câţ în portal Giurgiului, de şi calităţile Cerealelor sunt aprdpe aceleaşi Dâcă s’a făcut o urcare de preţuri în porţurile ndstre, nu este un cuvânt pentrg brutarii dig Bucurescî ca să urce preţul pâneî la 30 bani şi al jimblei la 35 bani, fiind-câ acâstă scumpete de pâne nu se simte nici în Paris unde este un centru de consumaţinue cu mult mal mare, şi unde grânele de la început s’a vândut cu 24 —25 1. n. suta de kilograme; pe cât timp la noi până în luna lui Februare grânele cele maî bune s’afi vândut cu 12,50 hect. săti 78 kilogr. Di-ferinţa de preţuri în ce privesce grâul între Bucurescî şi Paris ni se pare tocmai aşa de mare ca şi distanţa între aceste 2 oraşe ; şi cu tdte acestea, în cele mai multe cuartierurî diu Paris jimbla se vinde cu 3£j centime. Faceud dar o comparaţiune esiK'tâ, între preţurile grânelor începând din Iulie şi până astă-Zii atât la noi cât şi în Francia, reese că urcarea pâneî de la 7 Aprilie la noi, nu se pdte esplica alt cum de cât că brutari! de la noi nu ’şi afi magaziile necesarii pentru păstrarea grâului de lipsa consumaţiunel, de la o recoltă pâră la alta a grâului, şi chiar nici pentru o jumătate de an, de aci ia urcarea pâinel ca şi a jimblei ni se para un lucru cam necuviincios în timpul de faţă.
Târgurile străine. — Revistele agricole francese ne aduc o scire îmbucurătdre, că timpul cel refi de pe la finele lui Martie s'a Bckimbat spre bine, aşa că vegetaţiunea a înaintat fdrte mult, şi că temperatura pe la 14 Aprilie s. n., a ajuns până la 22 g r. afară de aceia $ mal căZnt şi puţină plfje caldă, fără ca semănaturile de primăvară să fi fost întrerupte serios; ele sunt aprdpe terminate şi făcute în condiţiunile cele mal bune. Vegetaţiunea grâului, a secarei şi a oi z ului de tdmnă suut destul de frumdse, prin urmare după semnele actuale se va ascepta o bună recoltă, pdte în necazul noT, cari vor fi siliţi să reducă preţul pâneî.
{Economia naţională).
FOIŢA ţ)IARULUI „TELEGRAFUL*
(35)
A. SCHOLL
XXXIII
Intorcerea Luisel a casă
După o ora tenera fată, era în cameră eî, unde petrecuse atâţia ani de tinereţe.
Pe' când se petreceafi acestea, Trelauney şi ungurul erafi într’un salonaş în castel
—	Iată cele din urmă vesti ce le-am primit, dise Trelauney...
«Copilul răpit de poet, după ordinele lui Raoul de Villepont... ordine pe care Corn-balon se le eseente, copilul Luisel Deslions, trebue se rămână la Saint-Jean-de-Latran... Doica îngrijeşte de copilaş...
—	Numele acelei femei ?
—	Helveţia.
Ungurul se întnrnă.
—	Helveţia! der aşa am auZit că o nu-, mea... pe nenorocita aceia, al cărui copil
a fost asasinat de Robart Kodon.
—	Nu e nimic asta, Zise Trelauney. Fără îudoială omul de afacere Combalou, a fost însărcinat cu negociarea. După ce a luat
j copilul acestei femeî, l-a dat altul.
!	— Când vom scote din gbiarele sale a-
cea nenorocită fiinţă, care plăteşte datoriile altuia ?
—	Mâne, răspunse Trelauney.
—	Ce fac d-nii de Villepont ? Trelauney surise :
,	— D. de Villepont va fi declarat falit
i ue la finele septămânel.
—	Ungurul se gândi puţin..
—	Când va veni şi rândul mefi ? întrebă el.
—	Prietene, răspunse Trelauney, îţî jur că peste trei Z'lc, Wanda va fi în mâinele tale.
XXXIV
O căsătorie Ia Caiena
In zori de diuă, Trelauney era !ă"Vapul lui Surypbre.
Petrecuse bine ndptea, aşa că putşa urma cu istorisirea nenorocirilor sale...
—	Când me sculai, urmă el, cerul era liniştit. O mulţime de insecte sburafi prin aer. Nicî nn nor nu era pe cer.
De la vasul in pericol nici o ştire nu ne veni.
După cât-va timp veni soirea că vasul a ajuns în fluviul Moroni.
—	Vine vasul! strigau toţi.
—	Câud?
—	Astă sera...
—	Altul dicea, nu astă seră, mâine.
—	'Ţi spun că vine astă seră, sunt sigur; o soră de caritate din închi=orea femeilor mi-a spus se pregătesc căruţe pentru transportul bagajelor.
—	Ah ! dacă e aşa...
Efi însă nu mai puteam de nerăbdare. Dupe ce am mâncat, alergai spre rifi...
Corabia !,. Era la ojdepărtare de o sută mile de st. Laurent.. Toţi alergară la rifi. Directorul şi sororile şedâfi înaintea'nostră.
In fine vasul ajunse.
Femeile se coborîră rând pe rând şi se aşezafi ca oile pe două rânduri.
Căpitanul dădu dosarele directorului, care începu a face apelul nominal.
I La numele de Martine Ferrand, strigat ide trei ori ori, eşi din vas o bjată femeie încărcată cu bagage, ce veni încetul şi cu greutate în rândul condamnaţilor.
—	D-ta eşti Martine Ferrand ? întrebă grefierul. Ea răspunse dâud din cap,
—	Ce dracu, e mută ? se întrebat! între eî cel co veniseră la rifi.
—	Ar fi forte rău, îmi ZiC8am e>L
Femeile îşî stringeau fie-care bagagiul,
ea însă stătea ca 9 statuie, era nepăsătdre.
Efi înaintaiu câtre ea, şi’i strânsei tdte lucrurile, Ea mă privea.. Ah! ce ochi albaştri, dar aşa de frumoşi ca al el nu maî văzusem...
După ce strânseifi lucrurile, i le dădui în
mână.
—	Mulţumesc, domnule..,, dise ea.
Plecară tote la locul destinat.
Ajuns acasă me găudeam la ea. Acesta însă nu’ml folosea la nimica, trebuia se o văd, se-î vovbersc. Dar cum ? Ah ! îmi veni o ideie... Duminică me duceam la biserică, acolo puteam să o văd, der num a î atâta nu puteam se’i vorbasc, pentru că eram despărţiţi de femeî. Aveam însă alt avantaj. Cei cari se purtaţi bine aveafi voie
să se ducă la tote slujbele bisericeşti: sără, la miezul nopţel şi dimiuăţă.
Mt’am făcut planul cum se lucrez. Me hotărâifi să esecut planul mefi în Ziua du Crăciun.
Ştiam forte bine locul unde şedea ea. M§ aşeclai într’o bancă în dosul el. Când sună clopoţelul pentru îngenuebiare, efi mă dusei încetul cu încetul, fără a fi observat de nimeni până lângă ea. La rădicară ea mă zări, făcu o mişcare de surprindere şi era să ca£ă jos, o sprijinii, o apucai de mână.
—	O minută, o secundă, numai două vorbe se’ţi spun. Martine, trebue să’ţî vorbesc astă seră.
In miZlocuI sgomotulul sculăreî ea putu să'mî respundă :
—	Când vom eşi.
La eşire schimbarăm câte o privire, nu maî aveam nici o îndoială că nu mă iubeşte... nn me îndoiam că nu va veni. Aşa se şi întâmplă.
—	Un minut, ZLe ea, unul singuri Am uitat cartea mea de rugăciuni,
—	Martine! te iubesc, voieştî să fii femeia mea ?...
N avu timp decât se’mj strângă mâna.
www.dacoromanica.ro
3
acte oficiale
La direcţiunea genera ă a căilor ferate alo statului se numesc, pe ijiua de 1 Maiii 1886, pers<5-note menţionate: D. Popescu George, impiegat clasa I, în postul de şef de gară clasa II
P. Georgescu Dimitrio, şef de gară clasa II, in postul de casier cl. I.
D. Ionescu I Anton, controlor cl. III, >" postul de şef de gară el. II.
D. Antouescu Barbu, şef de gară ci. I, în postul de şef de gară principală.
D. Dubert Ion, sub-şef de biuroă, In postul de şef de gară cl- I.
D. Marinescu Nicolne, impiegat definiţi» cl. I în postul de controlor cl. I.
D. Boronca Paul, controlor c • II, în postul de şef de umgasie cl. 11.
D. Teodorescn Elefterio, impiegat definitiv cl, III, în postul -do impiegat definitiv c . I.
Iatîapl&ri din capitală
Fugă de la bărbat. — Cuedna Joiţa, te-neră femeie măritată numai de 3 ani, nu b a putut potrivi de loe tn caracter cu so ţul d-sele. Şi fiind câ cucdna Joiţa nu e dintr’acelea care se’şi aranjeze treburile cu tribunalele şi cu advocaţii, şi-a luat singură inima în dinţi, acum de paşte. Ea şl-a părăsit eri bărbatul, luându-şî tot, şi ducând mal întâiu copilul ce ’l avea din aeâstă nepotrivită căsătorie, la muma bărbatului ei. S’a găsit în casă o scriedre cu Coprinsul următor :
„Renţas bun 1 Plăteşte chiria din ce ştii! Iţi las copilul. Pe mine nu mă mai căuta de geaba... Unde sunt, sunt mal bine |ca la tine !(<
Citind aceste rînduri desolatul seă soţ alergă la mama lui, unde găsi copilul. A-poi alergă la autorităţi ca se dea de ştire despre acostă fugă. Autorităţile sunt, se dice, pe urmele fugitei, care, se vorbeşte a fi retrasă... în braţele primului şeii amor— amor de inimă!
—x—
P. S. Propeanu din strada Colţei No 68 are un procedeă cam straniu de a ’şi a chita datoriele. Acest domn s’a abonat la Ziarul nostrn pe cave ’1 primea regulat. Administraţiunea 4iaruLl urmă cu tră-miterea Ziarului de la 1 Iulie anul trecut, când ’î-a espirat abonamentul, până acum. Onor. P. Ş. Propeanu a urmat -cu citirea Ziarului, der acum când i s’a trimis chitanţa pentru plată, a declarat cu naivitate copil ărâscă :
— Că el nu-1 citea şi că diarul se primea de către membrii familiei sele, de către băieţi.
Bine este, frumos este, d-le Propeanu a te folosi cu munca altora ?
Don Caprine.
ZDIVSIE^Sie1
Incendiu.—In Ziua de 31 Martie trecut, femeia Maria, soţia locuitorului Constantin Nicolae din comuna Roseţi-Volnaşi, judeţul Ialomiţa, aflaţi cu târla la suhatul Pa» tineiu de pe moşia Dichiseni, aprin^end fo ci}l în vgtra bordeiului de la acel suhat şi eşind afară pentru alte afaceri, a sărit o scânteie şi s’a aprins o parte a bordeiului arZendu-le bagajul. Focul apoi s’a întins la un grajd unde era un bou şi 2 vaci şi aK ars atât grajdul cât şi vitele.
Numitul Constantin Nicolae şi soţia sa silîndu-se a’şl scdte vitele şi copii cari eraQ în bordeiif s'aS ars pe la mâni şi
corp. Femeia se află greii bolnavă.
*
Foc.— Iu ndptea de 3 spre 4 Aprile curent, pe la orele 12, s’au aprins şi prefăcut în cenuşa o stodolă ca 400 merţe porumb a d-hu I. Pilat, posesorul moşiei Hudesci-Mici din judeţul Dorohoifl, şi o casă în care era lumeinicul de pe moşie. Asemenea tn Ziua de 4 Aprilo, a ars şi casa locuitorului Vasile Tanaso Jăjie din comuna lbânescî, acelaşi judeţ cu tdte dependinţele sdle.
Causa de unde a provenit focul nu ş’a putut descoperi până acum.
si*
Arşi d© vil. — Iu 4iua de 6 Aprilo curent, locuitorul Gheorghe Popa din co-tuna Roşu, comuna Rasga, judeţul Falcifl, plecând la terguşorulj Râducanem împreună cu soţia,sa, spre aşi cumpăra cele necesare pentru sântele sărbători, a lăsat acasă 4 copiii, din cari 3 băeţi şi o fată. Iu urmă, copiii jucendu-se mai mult timp pe afară, şi obosiţi de joc, băieţii, cari nu eraţi mai mart decât de la 3 până la 7 aui, aQ intrat în casă spre a se odihni; iar fata mai mare decât ei a încuiat uşa pe din afară şi s’a dus a reînturna vitele de pe câmp. In acest interval, cam pe la ora 1 p. m., isbucnind un foc la acopere • mântui cramei, s’a aprins şi casa şi s’a prefăcut în cenuşă. Câte 3 copilaşi aii ars de vii precum şi 5 chile porumb, o chilă orz, o merţă seminţe cânepă, 2 ,căţjî şi o-biectele din casă.
Casa şi crama incendiată aflându-se la uu loc isolat, nu a putut veni nimeni în ajutor, spre a scăpa cel puţin copiii. Din cercetările făcute la localitate, s’a constatat că focul a provenit din jucarea copiilor cu chibrituri.
Părinţii sunt desnâdlijduiţl.
*
Căcjut pe câmpul de muncă.— In^iua de 7 Aprile curent, pe la orele 4 p. m., Constantin Gheorghescu, de fel din oraşul Focşani, lucrător cu (jiu a la linia ferată Călăraşi-Ciulniţa, pe când încărca în portul oraşului Călăraşi nisoe vagânecu traverse, se afla pe o 'scândură ce era aşezată pe tamponul vagonelor care le îulesnea urcarea traverselor în vagon. Iu acel timp venind locomobila şi isbind vagonul pe Care se afla numitul, a cădut imediat dupe acea scândură între tampdne şi strîngân-du-1 î-a causat lesiunt în partea drâptă şi în faţa corpului, aşa de grave că, transportat la spital pe la orele 6, a încetat diu viaţă.
*
îngropată do vie.— Inţliua de 7 Aprile curent, pe ia orele 6 şi jam. p. m., o fată de 16 ani a locuitorului Iosef Gheorghe din comuna -Călăraşi-Vechî, jud. Ialomiţa, ducendu-se să ia pământ din şanţul care mcongidră vatra satului, a cădut malul peste dânsa, din care cansă a murit.
Navigaţiune sub-inarină,—S’a făcut la Salamina îu faţa unei comisiuni numită de guvernul grec, mai multe experienţe cu vasul Nordenfeld.
Iată câte-va amănunte asupra acestor experienţe.
In întâia vasul a fost cufundat de mai multe ori în apă ; de mal multe ori a fost scos la suprafaţa apel pentru a a-răta uşurinţa cu care se pdte cufunda şi scâte la suprafaţă vasul.
A doua <ji> comisiunea voind să ştie cât aer se pâte comprima în vas a făcut se se afunde vasul cu patru matilobi ; vasul
TELEEGRAFUL — 18 APRILE 1886
a stat cufundat 6 <5re. Eşind din vas, ma-tilobil aS declarat că aer a avat de ajuns în vas, cu tote că nu putea să intre aer
din afară.
In Z;ua a treia s’a făcut experienţe pentru a se vedea până la ce adâncime pote ajunge vasul; s’a constatat că vasul se pdte cufunda până la o adâncime de treî-Zeci piciore.
 patra <ji, căpitanul tGânt, a mers cu vasul sub apă o distanţă de <jece mile engleze.
*
Uitat în celulă.— Un fapt de o negli-genţă rară s’a întâmplat, scrie an jurnal care apare în Alger. Un soldat din batalionul 2 de vânători a fost închis într’o celulă la casarma din Orleans.
Celulele casărmei sunt în dosul bucătăriei. In cele d’intâiă Zil®t prisonieral primea regulat mâncare. Apoi el fu uitat în celulă; după câte-va Z'10 deschizându-se celula, bietul soldat fu găsit mort. Opt Zile n'a primit mâncare. Autoritatea militară a ordonat se se facă anchetă.
Iată ce lucruri se petrec în Francia lăudată şi fălită.
*
Exposiţia universala din Paris din a-nnl 1889.— Planul pentru lucrările exposi-ţiunil universale din Paris din anul 1889, pe baza căruia Camera francesă a primit proiectul de lege ce i-a fost propus de guvern, a fost esecutat de directorul general al clădirilor capitalei Paris, Alphand. După acest plan, exposiţiunea va ocupa următorele locuri: 1. Câmpul lui Marte cu podul de la lena şi Trocadero. 2. Esplanada Invalidilor; cheiul d’Orsay cu linia Senei ce se întinde în josul acestuia ; 4. Câmpul Eliseeî in împrejurimea palatului ie ndustrie cari vor fi legate la ţărmul stâng pi intr’o punte în apropiere de podul Invalizilor cu cheiul d’Orsay.
Aceste locuri cuprind un teren de 49*/2 hectare pentru încăperile exposiţieî. In încăperile din Câmpul Eliseeî vor fi plasate expunerile ministrului instrucţiunii, ale oraşului Paris, ale celor 4*alte oraşe franceze şi ale oraşelor din străinătate cari vor trimite lucruri pentru a fi expuse. Explanada Invalizilor e pentru expunerile colonielor şi pentru expuneri de animale. Prin alocurile cheiului d’Orsay vor fi ex puse subt corturi lucrurile agricole ale Francieî şi ale celor-l’alte ţări. Pe câmpul lui Marte se cladesce principalul palat al Exposiţiunii înconjurat de parcuri pe când în grădini la pdlele Trocaderuluî se va face exposiţiunea pentru horticultura. Tote partidele despărţite ale exposiţiunii vor fi legate una de alta prin poduri peste Sena şi prin poteci pe strade. Palatul eaposi-ţiunil pe câmpul lui Marte va avea o întindere atât de mRre în cât baraeele, cari aii stricat aşa de mult tabloul exposiţiunii din 1878, nu vor mai fi de astă dată. Pentru clădirea palatului exposiţiunii, Alphand propune construcţiunea uueî cupole de fier cu un pod acoperit cu ţine şi cu mai multe geamuri; pereţii esteriorî şi laterali vor fi de asemenea construite din metal uşor, de cărămiZi, gyps, stucco, etc. Planul intern e alcătuit astfel, ca galerii mari să cuprindă curţi acoperite ei ca în mijlocul palatului o se se facă grădină centrală. Afară de acesta s’afi proiectat a se face şi sus galerii.
Peste tot exposiţia va cuprinde uu teren de 280,000 metre cadrate, adică 200,000
metre cadrate jos şi 80,000 galeriele de sus. Cheltuelile exposiţiunii le socotesce Alphand la 40 milione franci, adică 17 4/I0 milidne pentru clădirea palatului, 31/2 mi-lione pentru exposiţiunea agriculturel, 4 milidne pentru cele l’alte clădiri şi instalări de maşini, 27/10 milione pentru paveurl şi grădin', 14/10 milion pentrn adoptarea câmpului Eliseeî şi a esplanadei Invalizilor 75/lo milion pentru lefuri şi cheltuieli de regie şi 34/a milion ca rezervă pentru caşuri nepreveZute.
---*--OOHOO--------
ULTIMS soim
Sofia, 28 Aprile.
Prinţul Alexaădru însoţit de preşedintele consiliului, a plecat aZî dimineţă, ca să viziteze proyincia, a cărei administraţie i s’a încredinţat de curând.
Atena, 28 Aprile.
O manifestaţiune populară a avut loc astă-Zî. Ea a fost liniştită. Oratorii afl îndemnat pe guvern să resiste.
D. Delyanis a promis că va ocroti ono-rea Greciei.
Guvernul elen va răspunde probabil mâine la ultimatul puterilor.
Paris, 28 Aprile.
Se asigură că cel cinci i'(*presintanţî ai marilor puteri, cari aii remis ultimatul d-lul Delyanis, aîi fost desaprobaţi de guvernele lor respective, pentru că aă lucrat fără să aştepte noî instrucţiuni.
Brindisi, 28 Aprile.
S’a constatat ieri 2 caşuri de holeră şi un deces.
(Havas)
Din ediţia de sdră
*7 ore
Viena, 28 Aprile.
Delegaţii Austro-Ungariei, d-nul baro-Kalchberg, consilierul de secţiune Mihai-lovicî şi Tkuroczy, directorul vămilor, plâcă astăZl la Bucurescî, pentru a începe cu guvernul român ncgociările privităre la noua convenţiune comercială.
Ministerul afacerilor streine va trimite probabil mal tăi'Zifi un delegat.
Se afirmă că representanţiî Austro-Un-garieî sunt preveduţl cu instrucţiuni fărte întinse, cari le vor permite a încheia un tratat definitiv.
Atena, 28 Aprile.
D. Delyanis a adresat agenţilor diplomatici al Greciei o circulară în care declară că nu pâte proceda la desarmare, sub lovitura ultimatuiul ce marile puteri aîî remis cabinetului din Ateua.
Gu tote acestea el se declară gata a împlini angajamentul luat în mod spontanei! către Francia, cu condiţiunea ca marile puteri să'i lase t<5tă libertatea de acţiune.
Se crede că cabinetul îşi va da demi-siunea decă ultimatul va fi menţinut.
Londra, 28 Aprile.
Printre soldaţii trupelor englezeşti din Birmauia a isbucnit cholora.
ULTIME INFORMATIUNI
Ieri a avut loc adunarea generală a cercului maghiar din capitală. S’a ales un nou preşedinte îu locul d-lul Vandory, Laioş şi s'aă proclamat de membri onorifici ai cercului, d-nri : George Lahovary, directorele Zeului l'Indepenăance Bou-mâine şi d. Frădârie Dame, redactor-şef a-acestuî Ziar. Ni se comunică, cu acesta ocasiune, că d. Damă, în scrisârea sea de mulţumire adresată pe numele noului pre-

Am înţeles totul.- Acea strănsură de mână însemna ceva. Cu tote astea eram departe de sfârşit.
Ajungând acasă, am scris directorului să’mi dea audienţă, Me primi cu mare ba-curie.
—	Ei! ce e î băete, iar ceri vre-o concesiune ?
—	Cam aşa e, domnule director; însă acea concesiune nu va angaja pe nimeni, nu va fi trebuinţă deniei o corespondenţă, de nici un demers. Am venit să vă cer consimţimântul dumneavăstră pentru căsătorie.
—	’Ţi închipuieşti că e aşa simplu a-cesta? Trebuie să stabileşti bine starea d-tale civilă, de unde ştim noî că d-ta nu eşti însurat. E uşor a Z'ce: forte uşor ! Insă să vedem...
Sună. Intră un servitor,
—	Cere la secretariat dosarul lui Su-ripâre.
Apoi el urmă:
^	Sfi* eă t<Jte femeile de aci aS
cate un pacat, trebuie să treeă timp pentru ca se’şi sufere pedâpsa meritată.
Secretarul aduse dosarul; dupe ce directorul se uită prin el zise ;
—	Din partea d-tale nu e nici o piedică; der să vedem cine e fidanţata.
—■ Se numesce Martine Ferrand; a venit cu cel din urmă convoi de femei...
—	Da, o ştiii... pănă acum am primit raporturi forte bune în privinţa el.
Chemă din noH pe servitor.
—	Dosarul Martinel Ferrand.
După ce se aduse dosarul, directorul se aşedă la biuroă şi începu a ceti cu luare aminte filă cu filă ; apoi bo înturnă repede către mine.
—	Ce ţi-a venit să te însori numai de cât aci? Nu ştii că nu al se stai mult aci şi afară de ace'sta am cerut se fii graţiat... Eă la mulţi le Zi®: «Nu ve căsătoriţi aci.»
—	Der e8 iubesc pe acea femee, dom* nule director, 0 iubesc I
—	Eî! o iubeşti... Bine, fie cum voeştî, der efl ’ţî spuu că are se trecă mult timp până ce te vei căsători; ca t6tă buna-voinţă mea de a grăbi lucrurile, tot trebue se trecă vre-o şâse luni.
—	Aştept şi şese luni.
Trei luni trecură cum trecură dupe cele l’alte...
Intr’o di directorul veni la căsuţa mea şi ’ml dise ;
—	Perziştî în cererea d-tale? vrei să iei numai decât pe Martine Ferrand ? O iubeşti ?
—	Ah! mă mal întrebi, domnule director...
—	Trebue să vedem dacă voeşte şi ea.
—	’Ml dai voie se vorbesc cu ea ?
—	Trebue sâ te presint înaintea eî.
Mă îmbrâcal repede şi plecai cu directorul.
Directorul după ce mă presentă se retrase. Câte lucruri nu l-am spus când am rămas singuri !., Ea mă ţinea de mână, eram nebun de bucurie... nu ştiam ce se mal fac...
Tote formalităţile pentru căsătorie eraă în regulă şi complecte.
După opt dile eram căsătoriţi.
Iată-ne îu fine amândoui, în căsuţa mea...
XXXV.
Copilul — 0 descoperire îngrozitore
Trăiam fără griji. E) era fericită. Des. pre tinereţea el şi cauza pentru care a fost condamnată n’am voit să o întreb. Nu voiam să ştiă nimic din trecutul el.
Ne lipsea bucuria familiei. Copilul.}
BgiirfMB i inmiai mm .miiiwimmmhmmjmmii
Nu mS îndoiam că vom avea.
Eu făcusem mal d’inainte leagănul, îl făcusem un acoperiş ca copilul să fie ferit de arşiţa sărelui.
Fiind că mă purtam bine, administraţia penitenciarului 'ml dădu voe să cumpăr două hectare do pământ ia vre o două leghe depărtare de St. Laurent, nu departe de ocean.
Ne gândeam ce nume ee ’î punem. Decă va fi băiat Zicoa ea, să ’l numim Martin, decă va fi fată, Cecilia.
—	Sigur tu ’l vel iubi diu tot sufletul, îl veî apăra contra tuturor relelor, nu e aşa ?
—	Me măi întrebi, Martine ?
—	Eî! Zb contra tuturor relelor.
—	Ce dracu, eşti nebună de bucurie !
—	Fie! însă zi: contra tuturor relelor. Me supusei.
—	Coutra tuturor.
In fine sosi şi acea Zi fericită pentru mine în care Martine făcu un copil. Era fată.
I’am pus numele Cecilia. Naş a fost un locotenent din garnizonă. Am petrecut fârte bina în săra botezului.

şedinţe, declară eă,^nemulţumit de cetăţenia care i s’a dat în România, este gata a se lepăda de protecţiunea română şi a se împământeni la Pesta.
—o—
D. Prim-ministru I. C. Brătianu soseşte diseră în capitală, reîntorcându-se de la Florica:
—o—
D. Colonel Al. Budişteanu, comandantul pieţei, a fost reales preşedinte al Cercului militar.
—o—
Familia d-luî colonel Algiu a fost lovită din noS de o mare nenorocire prin încetarea din viaţă a d-nel Algiu, muma d-lul colonel.
înmormântarea s’a făcut astă-Zî la ora 2.
Cortegiul iauebru era urmat de numeroşi amici al familiei.
—o—
Aflăm că d. Victor Babeş, profesor la facultatea de medicină din Pesta, se 0-cupă cu tratamentul turbărel, după metoda lui Pasteur. In curând d. Babeş va fi în stare să efectueze inoculările ca şi celebrul învăţat francez.
Pe de altă parte ui so spune că, trată-ri'e pentru aducerea d-luî Victor Babeş ca profesor la facultatea de medicină din Bucureşti, suut pe cale de a isbuti.
D. J. Webiter, consul engles de la O-desa, se află de adî de dimineţă în capitală.
D-3a a descins la Grand hotel du Bou-levard.
—o —
AZI, la 5 ore, d. Ion Ghica, ministru plenipotenţiar ^aljjlţerel la Londra, a fost primit în audienţă de M. S. Regina.
D. Ion Ghica va mai sta în capitală încă vre-o &câte-va ZH®-—o—
In noptea de luni „spre marţi, s’au găsit deschise de către reu-făcetorl, ferestrele de la magasia de mărfuri de mare viteză din gara de Nord.
CURIERUL TEATRAL
Sezonul călduros nu va fi lipsit în spectacole. Mi se anunţă chiar lucruri alese.
Aşa, se pare că iubitul artist Manolescu va da câte-va representaţiuni la Dacia.
La 22 Aprile, sala Bossel, d-na Aristiţa Manolescu în Boineo şi Julieta. Pentrn artista care a lipsit din capitală atâta vreme, va fi un adevărat triumf Bucuresciul e . redincios în afecţiunile s(Sleia sfîrşit, o promisiune mal durabilă ni se face de direcţiunea teatrului Bossel. Asta-Zl Joi 17, prima representaţiune a unei trupe vienese subt direcţinnea d-lul C. L. ZwereDz : Der Zigenner-baron—Baronul ţiganilor— operetă în 3 acte, libretul tras dintr’o nuvelă a cunoscutului romancier ungur Jokayrnusica de Strauss.
Zigennerbaron, care a avut mare succes la Viena, de debutul d-rel Zerline Drucker, cunoscută deja publicului bucnrescean.
Ni se spune că costumele sunt făcute după modelul celor de la Theater in der Wien Avem deci a face cu o întreprindere seridsă.
*
Sala Orfeu. — Astă sără representaţie. Se va juca o frumăsă piesă într’nn act. Cântece canţonete. D-l Trayan Lupu şi d-na Petrescu gimnastici români vor executa mai multe figarî pe trapez. Intrarea generală nnmai un leu.
înn nnn se caQ^ °u împrumut pe
IUUjUUU termen de 5 ani; garanţie în hipoteoă de imobile rurale şi urbane în provincie, cu venit anual de 29,000 lei valorând minimum 220,000. A se adresa ia reducţia diaruluî Telegraful.
Hotelul Frascati ^XSZ1.
venabilă şi cu bune certificate. A se a dresa la administraţiunea hotelului.
Timpul trecea repede acuma, copiliţa creştea vădend cu ochii. Martine se scula fârte de dimineţă şi se culca mai în urmă ca mine, ingrija cu plăcere mal ales copilaşul.
După vre-o uns-pre-Zace luni, copila începu a umbla puţin. Câtă bucurie sim-ţiam Ne gendeam, câud va fi mare, ea va fi bogată, se va mărita cu un tener ales din societate, ca ea s5 fia fericită şi sâ ducă o viaţă onorabilă.
Tot ce făceam, era pentru ea.
—	Pentru fetiţa nostră, dicea Martine!
De mal multe ori observai că femeia
mea era tristă, preocupată. Câud o întrebam ea ’şî întorcea capul fără a 'mi res-punde.
Vedend inse câ me arăt superat, ’ml dicea :
—	Nu lua sema. Sunt nebună ! Ce vrei ? ’MÎ e frică !... Suntem fdrte fericiţi.
Iu adevăr eram fericiţi.
Veni timpul Bemănatulaî, şi fiind-că nu aveam seminţe de ajuns m’am dus la satul Hattes se cumpăr sămânţă, preţurile fiind mal mici ca la noi.
(Va urma).
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL - 18 AFRÎLE i8«6
Banca Naţională a Românie!
La 3 (15) Maiti viitor licitaţiunea în localul Băncei, pentru furnitura a 5000 metri tablă de aramă.
A se vedea co^diţâunile la Direcţiunea Lucrărilor, strada Smârdan, casa loanide.
CURSUL BUCUR ESC!
!!! Pentru curioşi i.i
Mult cunoscuta pro<Jic&tdre a trecutului, presen-tului şi viitorului, d na A- Alexandrescu prin ştiinţa sea cu cărţile Ungare Mahomedane şi Zodie etc va arăta întrdga viaţă, gândurile şi destinul precum şi ori ce evenimente, predice modul cum se ajunge la realisare şi interesele din trecut, present şi viitor, arată orele şi ţimpu de noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţi phisionomişti şi chiroinantiştî au reinas uimiţi ascultând’o. — Domiciliară în strada Traian No. 94. —la finele tranvaiuloi stra-dei Călăraşi la clrdpta

LINIA ANKER
Linie naţională anstro-nngara, concesionata
Cea mai siourâ, mai bună şi mai eftinâ linie de a
Triest şi Fiume la New-York
Vaporul „ALEXANDRIA11 (2017 tone) Plecarea din TRIJEST ....	13 Maiu
Plecarea din FIUME. .	. . 15	»
Bilete directe de pasageri şi transporturi directe de mărfuri şi conosemente de la Viena Budapesta şi alte htaţiuni principale a’e Aus-tro-Ungarieî la tdte local tăţile priucipa’.e ale, Americeî de Nord.
Incărcăminte se primesc pentru porturile intermediare din marea Medit-erană Amănunte de la
I. W. CHAPLIX
Representantul d lor Henderson Brothers, Triest
iii 111 im îmi i ■ im r» i îs i r i'i'mi iiti'im~wi ii'nw i~ri im i mi i	ii IX i ■■ wm n ii i -fc	1 -
De. închiriat şi de vânzare
de la sfântn George
Casele din strada Scaunele No. 11, couţinend opt camere, dependinţe, grajd, şopron, p;mniţă, grădină eto.—Doritorii se pot adresa la proprietar d. M. Ionescu, strada Colţii No. 10.
CASA mSCHIMB
TH0BA TĂCUI
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România Cursul pe ijiua de 16 Aprilo 1886.
	Cum^ .	V8nd.
5% Rentă amortisabilă. . .	93%	941/,
5% » română perpetuă	90	91
3% Obl. de Stat [rur. convertite]	89	90
6°/° ,, C. F. Române , i .	—	—
5*/o „ Municipale . . .	741/,	751 ,
lOfs. „ Case! Pena. [300 1.] '	210	215
5% Scris, funciare rurale . .	86I/2	87%
Ho M ti »» • •	102%	103
5% „ urbane.	82	821/2
•’i°/o „ „ •	91	92
I°/o „ „ îrapr. ou prime Bucureflol (20 ftr.1	99	100
	32	34
5c,/o Comunale nuo'i banca Prevederea		
DIVERSE		
lur contra argint sat! bilett	14. %	15
Bilete de Bancă			—
Fiorini val. Austriacă	00	2 02
Mărci Germane		4.23	1 25
Bano-note Francese , ; . .	991',	K.01.2
Ruble de hârtie	2,45	2.55
K
1885
Banca Naţională a României
SITXJ^TXXJ3NTE^ STJIvI ANU* A.
1886
SCR08EALA ALBA
<N CRISTALURI iiâARl SISTEM ENGLEZ
Cea mai bună Scrobeiă albă e<te aceia de la Cassa F. HEUMVNN & C-le din Anvere, (Belgia) şi care concurezi în calitate cu cele mai bune mărci engleze, fiind ou 6te aceste mult mai eftină.
Se efactuăză în pach te de 2 i , kilo cu etichete, precum şi în cutii de >/ , 1 i, 7 ’s şi 716 kilo ou etichete în chromo-litografie.
A se adresa pentru preţuri si condiţiunt la
F3L -W^VIFtTIEi-A.
Repressntant general pentru România afara de Qalaţt-Brăila, BucurescT.	^
6 Aprilie	ACTIV	29 Martie	5 Apr ilie
34948398	p (Moneta	 °asa(Bilete ipotecare			35001201	35080733
25848266		25916945	25917605
1333766	Efecte Je încasat . . . 			427935	526745
15633358	Portofolii!, român şi străin		19709987	20371471
19655379	împrumutul garantat cu efecte publice ’	15187635	1556568(1
11865354	Fonduri publice		11988641	11988555
1139&91	Efectele fondului de reservă		1901615	1901615
1347592	Imobili		1994612	2029040
195034	Mobiliar şi Macliine de imprimat ....	167471	167471
152607	Cheituell de admiuistraţiune		122227	138698
11821200	Deposite libere		17264620	17165620
11304738	Compturî curinţî 		18424678	18569166
1575944	„ dc vaîoiT		2207635	2145311
136821526	PASIVU	150315202	15l5377l(i
1200000U	Capital		1200000	12u000(>
1418086	Fond de reservă		1901957	1929220
	Reserva de amorlisarea Imobilului		9778 r	97785
8522058"	Bilete de bancă în circulaţiune	 Profituri si perderî	:	96811470	9/ -8u930
482165	Dobândi ?i beneficie diverse		101120	438203
11821200	Deposite de retras		172(54620	17165620
24422884	CompturI curinţî			20625409	21190669
1456611	» de valori ... 1		1210841	1365278
136821 2b		1503152021	151567710
AVISU ®|T|âI		11 MMI	
Dumnezeii să’ţl resplătească ! Mulţumesc de mii de ori pentru extractul de ulei pentru urechi trimes mie, care m’a vindecat cu desăvârşire; căci iarăşi aud f6rte bine. E de mirare •aceasta căci îu curend împlinesc 80 an”. Mulţumindu-vă încă o data, remân al d vdtră servitor.
Vosag de Andor
RECUNOSCUT ESTRACT ANUMIT
Uieiu pentru Urechi
Se p6te căpăta pentru 8 fr., cu instrucţiunile întrebuinţare! de la medicul secundar C. R., Dr. SchipeJc.
Deposit priboi pal la Ignatz Lobi, Vicna, IX, Seegasse 8.
De Yendare Cofetăria Griviţa din Bnz66, situată la posiţia cea mal bună (colţ), fiind bine asortat cu t6te articolele pentru acesta branşă, şi cu tâte aparatele trebuinciose, precum şi mobilier pentru instalarea unei grădini, cu condiţiunile cele mal convenabile. — Amatorii sunt rugaţi a se adresa la sub-semnatul, fie în per* sonâ fie prin corespondenţă.
C. Rădulescu, Buzefi.
PENTRU VIN
19 bucăţi butdie mari, în total 5,300 vedre, în care a fost vin, curata şi în bună stare sunt de ven-ţjare în strada Berzi, No. 17 bis.
IIe VânsJ.as’e
O casă mare cu grădină, în trada Cosma No. 1. — Doritorii se pot a-dresa la administraţia acestui <Jiar.
„NAŢIONALA44
Societate generală de asigurare în Bacii escl
In urma public«ţiunilor făcute prin ju na-o, conform art. 46 din statute , acţionarii societăţii ndstre sau întrunit la 30 Martie (11 Aprile) 1886 a a patra adunare generală, sub preşedinţa d-luî l. Marghiloman. Presenţî au fost 50 de acţionari represenfând 7780 acţiuni cu 476 de voturi.
S’a citit raportu consulului do administraţie şi procesul verbal al censorilor ; asemenea raportul directorului general şi al comitetului de supraveghere asupra afacerilor asigurări or da viaţă,
S’au aprobat bilanţele şi s’a dat descărcare con-si’iului de administraţie şi direcţiune! pentru gestiunea lor.
Dividenda s’a fixat la Ln. 1J,'0 defie-eare acţiune şi Ln. 94,10 de fie-care parte de fondator.
S’au reales în unanimitate membri eşiţl la sorţ din consiliul de administraţie, d-nii I. Marghiloman, E. Costinescu şi Jaques M. Eiias,
S’a votat reducerea capitalului social cu Lei n. 900,000,restituind la fie-care acţiune Ln. 60în aur-
S’au reales ca censori pe anul 1886 d-niî V Arvanezo, H. Hornştein şi Dr. Sc Boroşnay.
P ata cuponului No 4 se va efectua în bilete de bancă cu începere de la 3 (15) Aprilie a. c. Ia casa societăţii ndstre str Carol 1, No 4.
Direcţiunea generală.
Bătături saO Negi
in. „______________________________________
j A U U vere în timpul cel mal scurt j	prin ungerea cu tineturS de
| bătături renumită şi singura adevărată a ; lu! Iiavaluer, din Pharmacia roşie în Pcsen.
j 1 CD Costul unei sticluţe cu car-jj I rn. ton şi cu pensulă
Deposit în Bucuresci la d. Farmacist Rtt*
| dolf Scbmettan, farmacia Curte! Regale-
■ *, ‘ - v^;. g	A - - ’k	_v/ : a	
Rejiaita firiimasâ lULlâ POLONEZ care ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se interesezâ cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în sţr Piaţa AmzeT, No. 5.	Llisabeth Hardihe rz6şA cu DIPLOMA DIN STREINATATE Fostă directdre a Spit, de moşit din Kazan, Mwiiiîgiiiiii k la orelslO—12 a. ni. STRADA COSMA, no. 1.	lina iAŞiNÂ tipografică No. 12. cu strîngStor şi nnmtfriftor D'verse car ictere de litere, precum şi matei- *1 puţin uzat, din care s’ar putea forma o buDâ tipografie in p oi'incie Amatori se vor adresa la d-1 comisioner I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucuresci.	Lecţiuni de Dans OTEL FIBS0H1, -Strada ŞELARI, oamera 24.
			Sub-semaatui are oudre a aduce b cunoştinţa onor. public că dă lecţiuni de dans atât privat cât şi ia domiciliul sAfi Profesor de Dans.
—T	... 	 -W	1	
. -•sussKFasttsacşş
NUMAI oe LÂNA de OlE CURATA; pentru m w ie o statura m jlocie !

PENTRU Un COSTUM
4 fiorin! 06 cr. din lână bună;
8	,,	—	n	*	mai bună;
IO	—	„	»	fină
12	,,	40	cr.	„	»	cu totul fină
Plaidnri de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 fi.- Costume fdrte fine, pantaloni, pardesiuri, stofe de haine şi mantale de plde, tiflu, loden, commis, cammgarn, cheviots, tricouri, postavuri pentru d<5mne şi postavuri pentru biliard, peruviene, doskings, recomandă .-
Mostre franco. Modele pentru d-nil croitor! nefraucnte. Am în permanenţă un deposit de pestavurî 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că cujmarele mele afaceri iuternaţionale îmi remân o mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar sunt silit să me desfac de asemenea resturi cu reduceri mari sub preţul de producere. Ori ce om cu minte ti-ebue să reou-ndscă că din resturi aşa de mic! nu se pot trimete mostre căci la eâte-va sute de cereri de mostre în cel mai scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie când diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi; în asemenea casnrl mostrele sg taie din buoăţ! de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asemenea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba sau să trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbele germană, ungară, bohemă, polonă, italiană şi francesă
"43, Strada BUCUREŞTI ;ft-vodâY43b
Sub-semnatnl, supun la cunoscinţa onor. public Bncurescean şi întrebe! ţeil că ia fabrica mea, superidră tutulor fabricolor din ţară şi medaliate ou medalia de aur, ce am stabilit în Bucuresci, stradd Radu-Vodă, No. 45, se fu-briceză stofe indigene din lână curată din ţeră pentru costume bărbăteşti, care le vend cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, Ne 28, ce este toi-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabric' şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea mai fruwâsă tăetură după jurnalele cele mai nuoi, eu preţ moderat 1 Li E M. POPP.
Fabricant de Postav şi Croitor,
Str, Radu-Voda, 94 si Acadaniti, 28.
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată do câtro cei mai însemnaţi Medici, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
BCbL.EE DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL (Copil scrofuloşi şi diformi).
Modul întreluvnţărei: Fie-care lingură inlruă jumătate pahar cu apă Jt jaehar. ph'» JPA.'LTT’jSt.TTiSSK.O-K!, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tdte Ph1’.
isr ir FABRICAREA MMZEl
Sisteme aprobate şi de construcţiile cele mu! solide pentru fabricarea eftiuă a
Cărămizilor ordinare,săpate, fasonate *i refractare
Tuburi de svfintnr >t, plde! pentru trotoare şi vestibule, Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect gratis şi franco LOUIS JAEGER feld-Oologne^[Germania], i
0 bună îugri}it$ra arta bucătăriei, limba
germană şi română caută un loc într’o familie o-norabi ă. —A se adresa în strada Domniţa Nas-asia No. 4.

MâŢIOMLâ
societate generala de asigurare în Boemi
Aprobată prin decret regal No. 22S din 25 Ianuarie 1865.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplin! vărsaţi 15,000 acţiuni de leî nou! 200 fie-care, din care 1.000.000 loî specialmente afectaţi ca fond ia garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionalau asigură :
1. In contra dannelor de Ineondifi. II. Contra daunelor dc griudiuă (piatiâ) c i participări de 15% din beneficiul realisat din aedstă ramură în ţdrâ.—iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.—IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, eta.—V. Face a>i* gurare asupra vieţeî.
a). Capitaluri fixe în cos de deces Cu participare de 70% din beneficiu în com-binaţiunile următdre î asigurări asupra vieţe! uneia sau a două persdne, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
6) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următdre :
Asociaţiunî mutuale de supra-vieţuue. Aso-ciaţiunl îu grupuri de 12 au! pentru copiî de la e ani juni. până la 9 an! inclusiv, —Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite com-binaţiunî.
Până la finele anului 1884 ,,Naţionala** a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 I. n.
DIRECŢIUNEA) GENERALA
Str. Carol 1, No. 9.
SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CU YAPORE PE DUNĂRE
Yalabil.de la 8 (20) Martie 1886, pfuiâ La altă disposiţnme
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbi dupS circonstanţele timpului şi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la" Staţi m miî hiiints b orele indicate în acest Itinerar iu. — Pornirea Vapbrelo-r de la Staţiuni va avea loc după orologiurde Agenţiilor.
_CURSEL.B VAPOABELOB DB POSTA
dala Orşova „ Severia „ Brsv-Palanca „ Radujevaţ „ Calafat „ Vidiu „ Lompd lanca „ Rahova
CURSE IX JOS
l
Sâmbătă 4 pm. Duminica 5 a.m. «40
„ u u „ 8 „	W10
„	1085 „
1249
n	.. y
..	3t8 ,,
II
Luni
Marţ!
4	p.m.
5	a. m. 6« ,.
8 „ 10io „ 1035 ;> 124op.m.
3‘5 „
Juoi
Vineri
I[[.
4	p.m
5	a.m 6« „
8 „ I0i „
1035 „
i.243 „
315
de la Qilaţl „ Brăila „ Gura Ialomiţs! „ Hirşiva „ Ojrnavoda „ Ostrov „ Călăraş! oraş Silistra
CURSE IN SUS
Iii.	I.
Marti 9 a.m.		Juoi	9 a.m. Sîmbătă		9 a. oi.
n	1025 „	II	10*5 „	II	4 O35 „
»»	23)p.m	ti	23 p.m.	V	p.m.
»>	3 „	if	3 „	ii	3 ,i
i*	5« „	if	5“ „	li *	545 „
»	955 u	|i	9*« „	II	9** „
	7*0 „	ii	7*o „	II	7** „
tt	1080	»i	10*0 „	ii	lt*» „
	Beket		33» „		O*» „		33»„	„ Olteniţa	Mercur!	2 p.m	Vineri	2 am.	Duminică 2 a. ra.	
	Corabia		5*0 „	ii	538 „	II	5*o „	„ Turtukaia		215 „		2‘5 „	II	2-5 „
	Nicopoli		»	ii	7 „	I»	7 „	îu Giurgiu[Saiărd.]		5*> „		5*0 „	ti	5*» „
J)	Măgurele	II	7" „	»	730 „	II	7*0 „	de la GiurgiulS aârd.l	I*	io „		10 „	ii	10 „
	Sistov		9? „		9 0 „		910 „	„ Ras nuc		l*o p.m.		11 „	II	U,c »
	Zunnioaa		9*5 „		9*5 „		9-Z5 „	,, Ziui ne i i		445 ,		21B p m.	1»	2I5p.m
I)	Rusciuc	Luni	6 a-m.Mercur!		6 a. m. Sâmbătă		6 a.m.	„ Sistov		5|5 „		2« |f	II	245
ii	Giurgiu(dmird)		10 „		iu „		10 „	„ Măgurele		74° „		5>o „	II	5i» „
H	Turtukaia		12is „		12I5pm.		11'5„	„ Nicnnli		-<5» „		5*o „	ii	5*» ;,
IJ	Olteniţa	îl	12*0		12*J „		12*o	„ C irabu		940 „		7l* „	II	»
II	Călăraş (oraş)	II	1 „		1 „		1 „	„ Biket	Jou!	1235 a. m.		955 „	II	965
♦;	Silistra	II	245		Li8 „		2« >f	„ Rahova		1240 „		10'» „	ii	iot» „
	Ostrov	II	315 „		8'5 „		315 „	,, Lomoalanoa		6 „	Sâmbătă 6 a m.		Luni	6 a.m.
	Cernavoda	II	6 „	ii	6 „		d „	„ 7iuiu		8* „		S48 „	II	845 „
	Hîrşova	fi	8 ,,	>i	8 n	II	8 ,.	yy C b î At<l a		9 ‘5 „		915 „	II	915 M
	Gura Ialomiţe!	ti	8*o „	ii	8*o „	I*	8*» „	„ Rilajjvaţ		1215 p.m.		1215 n m.	II	1215 p.m.
în	Brăila	Mirţi	dimiaetâ Jaoi dimiasaja			Duminica di ini n.		„ Brsi-Palanca	Il	2 „		2 „	II	2 „
II	Galaţi	>1	ii	ii	ii			in Severia	II	4*o „	II	■3‘ ,,	H	4*» „
								de la Sevorjn	Vine	5 a m.	Domini	că5 a. m	Marţ!	5 a.m.
Cursele VIFORULUI L0C.iL între GiLiTI-rULCEA.-ISUA.LL:
Pornire în jos:
De la Galaţi la Tulcea-Umi.il, dar ţi, Jot şi Sâmbătă 8 ore dim. Prima plecare ide la Galaţi 11 ft) u şi U.u iii la l) m irtie (1 April) 1836 Galaţi, 3 (15) Martie 1896 ■
Pornire în sus :
Dala Uinuil laTuleea-Galţi, Miercuri, Vmerî şi Duminică 8 ore dim. Prima placare de la ts aiil şi Rea! ba Galaţi la 21 Marts 2 Aprile 1886
INSPECTORATUL AGENŢIILOR.
Tu twALUUl de la St. George viitor casele din Aâv iUbUUlvtv atrada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No 2.2 său în strada Pescăria Veche No. 9 , la d. Stefănescu, proprietar
■MI*'-- :.‘p
' '33KS£Uatk
PR MA FABRICA ROMANA
I)E
IIFIH-CIÎMIS
O băutură făcută din lapte, care se întrebuinţa cu un succes mare în Rusia, Englitera şi ^ lveţia, în contra bălelor de piept mal cu sdmă în contra oftice!; la Odosa şi lângă Samara , rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnav! se vindec prin Kifir-Cumis.
La no! în Buouesci, mulţămită iniţiative! d-l'i! Lukianoff, care a fost unul din preparatori! isteţ! aî aoeste! bSuturt în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment ae Kjfir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria pânS în Elvoţia şi Samara o obositdre şi costă mult, pe când calitatea Kifvruluî, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunil® lumoi ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţe! , 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă-
PREŢDL ABONAMENTULUI
Looo Bucuresci înapoind sticlele gâle.
100 sticle 85 le! — b.
50	»	45	»	»
25	»	22	»	50
In provincie 100 strcle 100 le! oO	»	60 »
25	»	30 »
Pentru bolnavi neavuţi preţurile^vor fi scăzute
Tipografa	Tw egxaiui1*. Călea Eahoveî Wq. 3§
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4155.
pm^^anrnBaimssni
IBOXAITB^T'': Pentru Capitali
Pentru un ar •
3&10 luni .
, rel luni
ÎN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
SÂMBĂTĂ, 19 APRILE 1886
Lei 24 » 12 »	7
Pentru Districte
pentru' un au .
» şăse luni » trei luni
liei 30 i 16 » â
Lei 4
0
Pentru Streină.tute Pentru un an ...
«	ţjose luni
*	trei luni
Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fiecărei luni.
Un număr vechifl 25 buni.
2»
12
Ediţia de dimineţii
AÎTUPîOHmî şi RECLAM
Annnciurl pe png. IV, linia 25 ban Reclame	pe pag.	III	.	.	.	1	lea
»	pe pag.	II	.	.	3	lei-
»	pe pag.	I	.	.	5	lei
Pentru inserţii ţi reclame, Redacţia nu e responsabili.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinii,ate * se adresa :
Fra7icia,Havan, talfite&C-nie5 8 place d.la Bourstf, Paris.
Fnglitera, Eugene Micoud, 81 Fleit Street, E. C. London.
Austria, Haasousr.oin, & Comp. Vvien.
Rudolf Mosse Zeilerstaette,. 2 Wien. Ungaria, D- Moritz Wiest, în Unda-Pest, SerTietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahovel, No. 36	Director politic, I, O, FUMDESCU
. ■jtmssmsma: s-mpsi-r:
** Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
(Dup* 4iarft^e streine)
Sofia, 29 Aprilo.
Principele Alexandru a întreprins o călătorie în Rutnelia, pentru a viaita localităţile orin cari n’a trecut îu călătoriele de pană acum. Principele nu se va opri la Filipopoli, pentru ca presenţa sea să nu influenţi Z9 alegerile. Atât în Bulgaria cât ţ>i în Rumelia domuesce ordinea cea mai desăvârşită.
Londra, 29 Apriîe.
Gladstone contăză cu siguranţă pe o ma-ioritato de 20 până la 30 voturi la a doua citire a biluluî hotne rule- In urma unei consfătuiri cu alegătorii săi, lord Harting-ton se va abţine de la vot. D. Ckamber-lain va propune respingerea biluluî agrar. In Camera lorzilor, bilul home-rule va fi respins cu mare maioritate. Gladstone va aştepta ca bilul se fie respins de două ori pentru a disolva parlamentul. Acestă eventualitate nu se p6te realisa de cât în Noembre.
Lzmberg, 29 Aprile.
Przeglond anunţă din Petersbnrg oă consiliul imperial a hotărlt să des6inţeze poliţia autonomă din provinciile baltice şi s’o înlocuiască cu o organisare după modelul rusesc. In curând se va supune Ţarului un proiect în acăstă privinţă.
Cracovia, 29 Aprile.
Reforma polemisâzâ cu fiarele cari se încărca se tăgăduiască însemuătatea mişcărei ţărănesc!; mişcarea e din potrivă fdrte serios». La Grybow gendarmeria a făcut us de arme ; doul-spre <foce ţărani au fost o-moritî.
Paris, 29 Aprile.
La 27 curent, 4 ore dimineţa, o cartuşă de dinamita a fost aruncată îu casa unui lucrător care nu voia se şe unescă cu gre viştil. — Negociările dintre guvernul frances şi compania minieră urmâză cu activitate.— D. Roche a fost liberat fără cauţiune, pentru a putea se-şr Ingrijescă candidatura la deputăţie.
Paris, 29 Aprile.
D. de Freycinet a raportat consiliului de miniştri resultatul demersurilor seie pe lângă Grecia. T6te diarele privesc cele petrecute ca un triumf al diplomaţiei francese. Temps anunţă ca, imediat după demersul ambasadorului frances din Atena şi înainte fie primirea ultimatuluî, ministrul grec de interne a trănţis prefecţilor o circulară în care îî însciinţâză că guvernul s’a supus îndemnului Francieî, în care vede un sprijin sincer şi zelos al causeî naţionale. — Acelaşi <jiar anunţă că poporaţiunea greca e consternată.
Atena, 29 Aprile.
Presa oposiţiunil afirmă că Grecia a cedat fără să fi obţinut cea mai mică satis facţiune; ea atacă violent guvernul şi 1 a-cuză că a compromis ţera. ţHarele ministeriale resping acusările şi spun că cabinetul a obţinut augagiamente morala. Excitarea în popor e torte mare, der turburărî nu sunt de aşteptat.
Paris, 29 Aprile.
ţliarnl Soir dă soirea că la vlitorea întrevedere a Ţarului cu împăratul Austro-Ungariei, va asist» şi regele Milan al Serbiei.
Vtena, 29 Aprile.
Proiectele concordatului economic austro ungar va fi puse în deabaterea celor done parlamente la 5 Mai, Guvernul unguresc era gata să-l aducă în Reichstag chiar la 1 Mal; dar a primit data de 5 în consi-deraţiunea că abia atunci se deschide Reichsrathul austriac.

A se vedea Ultime Soiri pe pagina m
Bucureşti, Vineri 18 Aprile B
i 1
Ne place francheţe la adversarii noştrii, atât mai mult, că^ ea e un fruct din cele mal rare ; şi facem o-magiile ndstre sincere organului tinerilor conservatori, care ne-a dat să gustăm din acest fruct.
Contingentul tânăr al partidului conservator — pote singurul slrabure de adevărat conservatism, o spunem în treeăt—în numărul de ieri al organului sâti o rupe făţiş cu palatul.
Am spus!o şi altă dată, o repetăm şi acum ca justificare a interesului
constant ce purtăm tuturor mişcări lor adevăraţilor sâb nseudo-conserva* torilor faţa cu tronul : — am fost prea mult calomniaţi şi ţinem să a-dunăm într’un mănuchid t<5te faptele cari pot să facă lumină sigură în procesul dinastic dintre noi şi vechil noştrii adversari.
Câte acuzări n’aă curs pe capul nostru, de la intrarea în scenă a partidei liberale şi până astăzi! De câte crime n’am fost acusaţi!
Iu primul loc, eram duşmani ai ori-câret ordine dinastice. Mai departe, eram duşmani ai proprietăţii, eram comunişti; eram duşmani al statului, duşmani ai armatei; într’un cuvânt, duşmani neîmpăcaţi ai întregei clădiri sociale.
Ce-a râmas a<Ji din tdte aceste calomnii ?
Duşmani ai proprietăţii ?—Partida liberală a creat mii de proprietari fără a păgubi pe nimeni cu o centimă măcar.
Duşmani ai statului ? — Partida liberală a întemeiat statul modern, o-ţelindu’l contra tuturor încercărilor!
Duşmani* ai armatei ? — Partida liberală a dus-o în foc pentru a scdte independenţa neamului român ş a pus-o p’acelaşi picior cu armatele europene.
Duşman! aî clădirii sociale ? — Partida liberală n’a atins nici unul din principiile fundamentale ale a-cestei clădiri; din potrivă, <|i şi ndpte ea a lucrat la întărirea acestor principii.
Duşmani ai dinastiei ? — Partida liberală In ^ece ani a întărit Dinastia, aducându-I dragostea poporului, pe care conservatorii o alungaseră de lîogă tron.
Pas cu pas, faptele — nu vorbele aruncate în vent fără nici o soco-tâlă — aă desminţit una câte una odţosele calomnii grămădite în calea nostră, de cei ce voiab să ’mpedice eu orl-ce preţ mersul nostru spre putere.
Astă-ţji, la noi ca şi în alte părţi, lumea scie că liberalismul nu e un monstru, nu e o scdlâ pericoldsâ pentru societate; a<Ji lumea scie că partida liberală e o partidă de guvernământ, care scie sâ împace interesele atât de varii ale multiplelor straturi sociale :—mai mult, singura care scie şi p<5te să le împace.
Dâr cu atât nu s’a terminat vechiul proces dintre noi şi conservatori, E datoria ndstrâ, nu sâ acuzăm fără temei, cî sâ dovedim că t6te păcatele ce se puneau în spetele ndstre sunt ale protivnicilor noştri.
D’aceea ne interesăm la svlrcoli-rile conservatorilor, d’aceea am deschis un dosar în care adunăm cu grijă tdte documentele sigure, asupra cărora contestaţiune nimeni-în îume nu p<5te rădica.
Ultimul act din acest dosar, cum bine îşi aduc aminte cititorii noştrii, l’am luat din mânele d-lui Nicolae Blaramberg, om politic a cărui sinceritate n’o tăgâduim nici noi, nici adversarii noştrii.
în acel document se $îcea că opo-siţianea coalisatâ, a patronat preten-fyunî pământene la Domnie—fapt care a făcut pe d. Blaramberg să se retragă din coaliţiune; de aceea eminentul publicist politic nu ne putea spune decâ oposiţiunea mai patroneză si astădî asemenea pretenţiuni.
Observăm aci, în parentesâ, că de şi a trecut atât timp de când acusa-ţiunea a fost limpede formulată de d. Blaramberg şi reprodusă de noi, nimeni, der absolut nimeni, din câmpul oposiţiunil, n’a desminţiţ-o cu cel
mal mic cuvent măcar. — Nu mai tragem conclusiuni.
Ceea ce ne era impus nouă, după retragerea momentană din luptă a d-lui Blaramberg, era să urmăm cu sîrguioţă ancheta. Ne împlinim astăzi acesta datoria.
.am spus la început că organul tinerilor conservatori a rupt-o ieri co palatul; iată forma snbt care s’a împlinit acest act :
Faţă cu acostă atitudine a M. Sale, noi, care pene aŞI nici o dată n’am atacat persdna Regelui, recunoştem că oposiţia trebue se ’şi schimbe tactica acum când însujl Suveranul a condamnat adresele ndstre respectudse către tron.
De aceea am constatat cu plăcere că în moţiunile ce au fost presiutate la întrunirile de la Focşani şi de la Craiova, s’a şters pasaginl relativ la Rege şi a renunţat oposiţia d’a se mal adresa Tronului pentru a schimba situaţiunea.
Pe de altă parte, persâne de la Botoşani, de la laşi ne au declarat că deoă se va ţine întruniri în acele localităţi, oratorii cel mal simpatici al oposiţieî vor fi flueraţi în caşul când ar îndrăsnî vre unul sS spue un singur cuvânt bine voitor la adresa Suveranului.
. . . însuşi Regele pdte fi privit ca autorul evoluţiunei ce in mod fatal se va produce în sinul oposiţieî.
Câte-va cuvinte ca introducere.— Liniile de mai sus sunt provocate de scrisdrea ce M. S. Regele trămise primului seb ministru, ca respuns la felicitările acestuia cu ocasiunea <Ji-lel de 14 Marte.
Dâcă am sta să analisăm minuţios declaraţiuuile de mai sus, am putea trage multe conclusiuni curidse ; ne-gligiăm insă acâstă operaţiune şi ne mulţumim a spori dosarul procesului dinastic.
Din două una ; său conservatorii, declarând că o rup cu tronul, urzesc în umbră vr’o lovitură contra Dinastiei actuale, său insultă pe rege, lăsând să se înţelegâ că.cu ameninţările vor putea să-I smulgă favdrea. Altă alternativă nu este.
Şi totul ne împinge să primim prima ipoteză.
Mai intâib, din actele adunate până acum seim care e culbrea sentimentelor dinastice ale conservatorilor ; fiind-că regele nu vrea să-î cheme fără nici o regulă la putere, el aă patronat pretenţiuni la tron.
Acum, un grup de conservatori, amintind că până adî a fost fidel tronului, anunţă că se unesce in a-cestă privinţă eu restul oposiţiunil.
Conclusiunea pentru noi e limpede: conservatorii sunt duşmani—neputincioşi ce e drept—aî Dinastiei actuale.

După ce-a lângezit atâta vreme, cestiunea grâcă alârgă grabnic spre sfirşit; cel puţin situaţiunea a$t, a cârel gravitate o arată în destul a-propiarea estremă a celor două armate duşmane, apropiare care în fiecare moment putea avea drept urmare un conflict sângeros — va dispare prin demobilisarea armatei gre^ cesei.
Cu t<5te soirile primite până acum, nu suntem lămuriţi asupra punctului dacă Grecia cedezâ pur şi simplu prcsiuneijbrutale a puterilor, sâft dacă cedarea ei e condiţionată prin nis-cai-va promisiuni. Nota ambasadorului franee3 nu aduce în acâstă privinţă nici o lumină.
In Atena, s’a, produs ce e drept un fapt care ar părea semnificativ: ministrul de resboi r demisionat. Pentru moment insă, nu putem privi acestă demisiune decât ca o manoperă—» inocentă de altmintrelea — menită a potoli susceptibilităţile armatei.
Suntem dar siliţi să ne mărginim
ia ipoteze; şi pentru moment n’avem să ne îngrijim decât de ipoteza că Grecia se supune unui act de forţă fără ca ceajmai mică semă să se ţie de cererile iei mai mult decât legitime.
In acăstâ ipoteză nu putem felicita pe Europa şi ou Îngrijire trebue să privim viitorul.
Incontestabil că esistâ o cestiune grâcă ; Turcia deţine teritorii şi po-poraţiuni cari aparţin Greciei. Pe ce se întemeiază posesiunea Turciei?
Pe putere?—Altă dată, da; der a-cum? Acum imperiul otoman abia îşi ţine filele; şi dâcă forţa nu justifică posesiunea el, nimic alt n’o legiti-măzâ.
Grecia e deci In dreptul ei şi ea şi-l caută şi îl va căuta, fie direct, fie indirect.
Silind pe Greci să cedeze, Europa numai operă trainică n’a făeut.
Parlamentul italian a fost in sfirşit disolvat. Gazetele oficiose din Roma asigură că alegerile pentru re-înoirea Camerei deputaţilor va avea loc la 23 Mai. Pretutindeni se pregătesc pentru lupta electorală. Nede-ciderile ministeriului a făcut guvernului şi Camerei o posiţiune ridicolă şi compromite serios interesele ţării. Anul financiar se sflrşeşte la 30 Iunie, prin urmare bugetul pentru 86 trebue să fie votat atunci şi cu tote aceste nu se ştie $iua când se va putea întruni din nobjOameră.
Întârzierea ce a pus-o guvernul ca să ajungă la disolvare se esplicâ printr’o manoperă a d-lui Depreţis.
Anunţând disolvarea prin jurnalele sâle, el credea să eserciteze o presiune asupra Camerei, să constrângă pe oposiţie, pentru a evita alegerile imediate, sâ ’i acorde un armistiţiu pentru votarea bugetului. Acâstă calcula a şefului cabinetului a fost dată pe faţă de jurnalele oficidse. Aceste arătară până unde a ajuns? ministerul Deprâtis în materie de funcţionare regulată a instituţiunilor parlamentare, pentru că votarea bugetului a fost considerată pretutindeni ca ce-va subordonat presenţel pe banca ministerială a unui minister,, care să aibă încrederea Camerei.
Populo romano, organul preşedintelui consiliului pretinde că ministerul a primit din tdte părţile ţârei soiri cari ii garanteză reuşita în alegerile viiţore ; insă după cum observă Diritto dâcă lucrurile ar fi aşa, atunci guvernul ar fi recurs la disolvare chiar a doua <Ji după alegerile de la 5 Marte. Ceea ce e sigur e că se fac mari schimbări prin rîn-durile majorităţii ministeriale. Aşa de Zerbi, care era unul din cei mai infocaţi campion! ai ministerului, a-cuma 6 contra lui şi a ţinut un discurs înaintea alegătorilor în care a combătut fărte tare politica d-lui Depreţis.
IMFORMiiTIUiII
Reu-făcetorii, cari âă tras focuri în ferestrele 1.renului ce venea alaltă-ierî de la Predeal, au fost descoperiri şi 3e afla a-restafi.
$c
Agio vamal în Austro-Ungaria pentru luna Mal s'a stabilit cu 25 la sută.
D. A. Boldiman, agentul nostru diplomatic din Sofia, a sosit ieri sără în capitală, vonind din Viena.
n
Am primit o broşură din Sofia întitulată Doide mu Vremeto în care autorul deplânge cu lacrimi amare plecarea Knutului din Bulgaria.
Bizar gust mal are şi autorul broşureî în cestiune.
< W ţi '»	•*
Mişe&rilo ţăranilor în Galiţia
Mişcările ţăranilor în Galijia pare a fi nisce mişcări curat socialiste seă cel puţin vom găsi isvornl lor în fierberea socialistă care domuesce mai pretutindeni in Europa. De o căra dată s5 daă mari osteneli d’a se învălui căuşele acestei curiose apariţiun! şi aflăm numai, că se fae neîntrerupt a-restări prin acele părţi. Aşa s’aCi arestat în Brzescko patru-decl de ţărani, şi în Tarnow s’a intentat acţiune penală contra 24 de ţeranî. Isvorul agrar al mişcării este tăgăduit şi o f6ie poloneză ne poves-tesce chiar fabula că nelinîscirile s’au născut din cauza că ţăranii în apropiere de Gorlice, au ţinut o casă de fier a intendenţei militare ca o maşină de răsboî şi un butoi cu vin aă credut că este un butoi cu iarbă de puşcă. După cum se vede lesne însă, acestă fabulă pare a fi o curată născocire, căci şi ţeraniî din Gorlice vor -fi sciind prea bine se deosebiască un butoi de vin de un butoi cu iarbă de puşcă şi cu astfel de fabule nu se pdte înşela lumea. Mult mai însemnat şi mai important e sgomotul care .vestesce că în personalul administraţiunil galiţiene se pregătesc nisce schimbări şi oă însă-şî prefectul va călători prin ţinuturile unde există fierberea de ţărani. Pdte că atunci se va şi afla decă ţăranii în Galişia n’aii motive mult mal seriose ca causa reseularii, decât tema d peirea -lumii.
Scrisorile iul Kossuth
Aflăm cu părere de reu că d. Fronescu prefectul de Ilfov s’a îmbolnăvit grav adî dimineţă. Urăm însănătoşire cât se pote mal grabnică.
n
D. Gună Vernescu, supărat de neisben-dele politice a grupuleţului săfi, a părăsit ţera plecând la Paris.
P. S. Sea Mitropolitul primat este greă bolnav. Aijl s’a ţinut al douilea consult de doctori. Bdla se consideră ca fdrte gravă.
X
Cititorii noştrii tot îşi mai aduc aminte do cele două scrisori ale ilustrului ungur Kossuth, provocate de discuţiunea urmată în parlamentul din Pe3ta asupra cestiuniî naţionalităţilor înglobate în regatul cordneiî Sintuluî-Stefau.
Dictatorul de la 1848 rîde indirect, în acele scrisori, de terenul pe care politicii unguri pun cestiunea şi arată, în trăsături simple der măreţe, causa desnaţionaiisăril Ungurilor din Transilvania: stăpânirea absolută a căminului părintesc de femeia română.
«Societatea de maghiarizare* a Transilvanie” a întreprins să editeze în broşură aceste două scrisori şi secretarul asoeiaţiu-niî, d. Sândor, a întovărăşit aoăstă ediţie d’o descriere a stării de lucruri din Transilvania.
Acestă scire ne-a surprins, cănd am pri* mit’o; căci, fiind dat scopul Kulturegylet-ului, întreprindea sea se îndreaptă tocmai împotriva acestui scop.
Ceea ce punea Kossuth în relief, e un fapt etnic, o urmare fatală a unei stări de lucruri viî: superioritatea femee'i române în concurenţă eu femeia ungară. O., fiind-* că Kossath se referă la Darvin — şi chiar decă n’ar fi făcut acăsta — orî-ce propagandă in contra acestui fapt etnic e zadarnică.
E pote prea hazardat se vorbim cu a-postolil de la Cluj asuprâ ţintimulul act
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 19 APRILE 1886
psycho pbysiologic al concurenţei pentru posesiunea femeie:: am risca de sigur se fim nelnţeleş;. Da aceea vcm da o formă <ju totul populară întrebării ce voim se supunem medifaţiunil Kulturegyletiştilor:
— In desvoltarea omenirii, e scienţifi-cesce constatat că simţul frumosului jocă un rol capital. Acesta admis, şefi ungurii aii acest simţ, seu nu l afi. Dacă îl aii a-tuncl cum vor face Kulturegyletiştil pentru a hotărî pe unguri se ia în "căsnicie tipuri cu umerii obrazului proeminenţi, cu nasul turtit, cu gura nemăsurată de mare, cu perul aspru, cu trupul ca din-tr’o bucată şi cu mersul grefl, când afi a-leturi nepOte d’ale Cosinzenel, cu ochi negri şi cuminţi, cu pârul mătăsos, cu mijloc de albină, mlădiâse. uşurele, cu o-braji pe cari S9’ngână rozele şi crinii?
Propaganda ce fac maghiarizaiorii din Cluj, scusorilor lut ICossuth, nu pot decât se dea românilor conscjinţă de forţa lor firescă.
Acesta e scopul Kultur-egyletiştilor ?
SCEISOBI mu BtrtGASU
{Corespondenţa particulară a Telegrafului)
Sofia, 18 Aprile.
Causa că Grecia nu se pâte linisci este cestiunea [Macedoniei şi nici de cum a Rumeliel orientale. Precum sciţi, pomul discordiei între trei nemuri a fost şi este acâstă frumâsă ţâră. Bulgarii declară că
Macedonia e bulgară,^ grecii că e grecă,, meargă pene la definitivă contopire a &mr
fierbi 1 na P sarha. fînni mai vm nrnmânîi i _t  D..i_______rv/.y ; V,..-.  j:
sârbii că e serba, apoi mai vin ^aromânii, cari declar că e cuţovlahă, mal sunt albanezii, cari şi ei nu se da fi îndărît. Cestiunea macedoneană s’a ridicat a doua di chiar după revoluţiunea de ia Plovdin. Serbii şi grecii se ridicară în faţa actului măreţ şi cutezător al bulgarilor, care menit era, se aibă o mare şi puternică înrîurire asupra Macedoniei, locuită de o majoritate bulgară. Este nedubitabil că tocmai acesta a şi Împins pe şerbi se ne declare resbel. Serbia crezuse, învingendu-ne, se producă o impresiune defavorabilă nouă, asupra poporaţiunii bulgare din Macedonia şi a-poî răpirdu-ne o parte din teritorii! se se epropieze de ţâra rivnită. Şi în adever, decă serbii ar fi isbutit se intre aci, dâcă oraşul nostru ar fi devenit cartierul general al regelui Milan, decă şampania pregătită de d. Coiander ar fi fost băută în onorea triumfului repurtat de armata serbă, sigur este că în acest' caz şansele nostre în Macedonia ar fi scăzut mult, căci precum un individ să plecă înaintea celui tare, tot aşa se plecă şi un popor subjugat înaintea celui puternic, celui care a biruit. Forţa impune şi are prestigiul şefi pentru popârele semi-selbatice. Macedonia mulţumită nenorocirilor sele istorice, se află încă forte jos în ceia ce privesce nivelul cul-tural şi acolo strigătul de vae victis produce o impresiune sdrobitâre.
Se pâte dice asemenea că Serbia după învingerea de la Slivniţa, Dragomir şi Pi-rot a pierdut or ce influinţâ în Macedonia.
Precum serbii, tot aşa şi grecii sunt îngrijiţi de a rădica prestigiul lor în sinul poporaţiuniior macedonene., cari au fost im presionate mult de isbândele nâstre. Autoritatea grecă a primit o lovitură crudă în Macedonia şi trebuie să reparefle râul ce i s a ocasionat cu mişcarea rumeliotă. Elementul grec în Macedouia e fârte slab et-nograficeşte, el formedă însă clasa cultă de prin oraşe; din el se compune clasa amploiaţilor şi a comercianţilor. Desarmarea. grecă este menită a da o lovitura de mârte influinţel şi preponderanţel Greciei în Macedonia; simpatiile pentru Bulgaria se vor concentra nu numai printre poporaţiunea bulgară ci şi printre poporaţiunea bulgară elenisată.
E8 unul sunt sigur că Grecia va pune pe cartă tot pentru a face se’i so cedeze căt de puţin, fie acestă cedare făcută chiar sub rubrica de rectificare a graniţelor. Des-nodămentul va veni în curând, cu atât mal mult că febra elenică în care se sverco-lesce Atena de la un timp încoce, înghite absolut tote resursele micului stat. Anii 1877—78 afi costat Greciei 85,000,000 de drahme, în anul 1879 cănd a trebuit să se aplice tratatul din Berlin. Grecia a mai făcut un împrumut de 120,000,000 drahme, şi la 1884 pentru rearmarea şi complecta-rea armatei a făcut din nofi un împrumut de 170,000,000 draume. Evenimentele din liumelia forţară asemenea pe greci a recurge la împrumut. Tâte astea zugrăvesc destul de limpede starea în care se află biata Elada. A remânea aşa precum este devine imposibil şi eşirea se impune cu tâtă forţa unor împrejurări neînlăturabile.
Cu aceste câte-va linie cred nimerit să isprăvesc cu ceia ce privesce cestiunea es-ternă. Se intru dâr în rolul de corespondent din Sofia. Situaţiunea ministeriujul Caraveloff se caracteriseijă în momentul de faţă prin împrejurarea că cabinetul înttm-pină oposiţiune nu numai din partea conservatorilor şi liberalilor disidenţi, ci chiar din partea aliaţilor seî de ieri, cari să grupează în jurul Ziarului N esavisimo&ti, In capul acestui Z>ar« redactat cu o dibăcie fârte rară, stă d» ^aharia Stojanoff, despre care în atâtea rânduri y’am scris deja. piarul în cestiune trateflă pe d. Caravele ff tot în acelaşi mod în care dăună^I ţr# tase XîrnovsJca Constituţia, organul primului ministru, pe bătrânul Zancoff. Cu un cuvânt, bietul Caraveloff bea diutr’o cupă cu Zancoff. lutr'un nmner recent Nes am-simosti cerea ca guvernul sg nu primescâ arangeameutul cu Turcia şi din cpntra să
belor Bulgarii. Decă actualul "guvern, Zicea d. Stoj anoff, nu se crede destul de tare peutru a urma afacerea bulgară, apoi s’o remită în mâinele unor omeni oneşti, in. dependenţi şi neruginiţi îu oportunism. Natural mente că Nesavisimosti are dreptate se dică aceste cuvinte, de âre ce este cu neputinţă ca omenii diu care se compune redacţiunea sea se vie la putere. A-cesta ar deslănţui întrega reacţiuuea rusă în contra Bulgariei şi ar face ca Europa reacţionară se primâscă ocuparea principatului de către Rusia.
Valârea reală a propagandei pe care o face d. Stojanoff constă în faptul că acest mare patriot bulgar redeştăptâ în compatrioţii sâî respectul de sine, caracterul independent şi iubirea de ţâră,—aceste calităţi înăbuşite pene acum îu sufletul bulgar care nu s’a putut pene acum emanicipa de defectele inherente raiel, mulţumită Reme-lingelor şi Erenrothiior.
Der dâcă în acâstă privinţă organul intransigenţilor noştriî are dreptate, apoi din contra sunt nevoit a declara că n’are dreptate în atacurile sele, adesea ori prea pasionate ce face actualului cabinet. Nesa-visimosti tună şi fulgeră îu contra primului nostru ministru pentru că el ar fi primit decoraţiunea «-Alexandru» gradul I-ifi. A devărat este că Alteţa Sea principele a făcut o mare greşală când a decorat pe lea-derul partide» liberale, căci este nepermis unul suveran constituţional să comită cea mai mică calcare Ze constituţiune. Pactul nostru fundamental nu permite ca un civil se fie decorat şi prin urmare nici d. Caraveloff nu pote purta decoraţiunl. Der greşala este a Alteţei şi nu a primului ministru, care, precum ştim dintr'un isvor sigur a refusat se primescă decoraţiune. R fusul primului ministru a fost făcut ou ifită politeţa cuvenită. Acest fapt a produs aci eea mai bună impresiune fi chiar redactorii diarulul Nesavisimosti felicilâză pe premierul pentru, c’a ştiut să iasă demn dintr’o încurcătură fârte neplăcută.
ţ)ilele trecute poliţia nostră a comis o mare neroZie. Redactorul Zarului Dicat, a fost arestat şi dus la poliţie pentru a da lămuriri în ceia ce privesce un mic articol tipărit în colonele diarulul. Articolului încriminat făcuşe nişte alusiunî, cam gro-
solane , asupra nasului de carton al lui Gadban-paşa. La poliţie s’a citit bietului Ziarist articolul 13 din «legea presei». I s’a spus că în caş dacă va urma cu atacurile îndreptate în contra nasului sâfi linei alte părţi a corpului vre unul ageut diplomatic, apoi va fi expulsat din ţeră. întrebarea este decă tot asemenea se va pedepsi şi vr’o alusiune făcută asupra urechilor, cari sunt fârte lungi la unul din agenţii diplomatici, cari se află aci ?
Deplâng nerozia poliţiei, deplâng şi pe bietul Gadban-paşa, al căruia nas a devenit de notorietate publică.
Sâ isprăvesc acesta scrisâre prin a vS povesti pe scurt, sujetul unui proces politic, care a avut loc aci Z*l0^6 trecute. Iu Ziua fie 23 a luneî trecute, consiliul de resbel din capitală, judecase, procesul sub-locotenentului Batpff, inculpat pentru deşertare nî timpul campaniei. Ancheta urmată în acestă privinţă a descoperit lucruri fârte grave şi cari pun în relief ma-noperile meschine la care alergă agenţia rusă pentru a protegia interesele nâstre. Inculpatul este un tinăr de 24—25 anî. El a fost incorporat în armată, recoman-aat fiind de către Ioo.-oolonel Musniţchi. Bateff, de şi şerb jde origină, s’a purtat forte bine pe timpul campaniei, dâr într’o bună dimmâţi a dispărut şi apoi a fost priqş fle miliţienii noştri |la graniţă în a-propiere de sacul Cpmeciţa. împreună cu densul s’afi arestat şi doi muntenegreni Vasa Martinovicî şi Pera Raiovici. Tâ-pendu-se anchetă s’a constatat că sub-lo-cotepgştal Şatefl înainte de a desarta a a avut lungi îuirgyederî cu o femeie numită Mândica Georgescu, cariA vpnpa se-1 vaZă la otelul Odesa. Acolo acestă femeie ii adusese nişte scrisori din partea unor o-ficeri din cartierul general şerb. Ce a fost î» aceste scrisori nu se ştie de âre-ce scrisorile au dispărut-, ?e crede însă că ele nu priveau numai pe Bate# ci şi pe d. Chi-trovo, secretar la agenţia rusă, S’a descoperit că acâstă fenşeie Mandica Georgescu avea deBe întrevorbirî cu d, CfliţrovQ şi cu un ÎDginer şerb, auume Ciricî, care acum se află la Bucureşti. După multe peripeţii, şi după multe investigaţiunl s’a descoperit că Măndica a plecat la Bucu-rescf de unde a tpipgrafiat iui Bateff: «Am sosit aci. Sunt sănâtosă dpagiţ» D-nu Ciricî fiind întrebat a refusat se dea espli? caţie, iar Bafeft, după multe şovăiri a declarat că Măndica Georgeşcu, nu este o femeie ci un bărbat, că acest bărbât să numeşte Pera Rodoslavleviel şi este de origină muntenegrean Pera a venit la Bateff pentru a*l îndemna se se unescâ cu muntenegrenii din agenţia rusă şi anume cu Vasa MastinovicI şi cu Pera Rajovieî cu scop de a atenta in contra vieţei lui Milan. Pentru a merge în cartierul general unde se afla regele Serbiei, Măndicq, Geor-geseu a remis lui Bateff 15 napoleoni ce îi primise de la d. Cbitrovo ; dându'î se înţelega că pentru bani se n’aibă grije. Din investigaţiunl s’a descoperit că Vasa Martinovicî propaga deja prin satele se be şi bulgare urcarea pe tronul ambelor ţerl beligerante a principelui Nichita. Ancheta, din cau3ă jcă ip procesul Jjde faţă se află greă amestecată age^ţip, rusă, a fost prin ordinul espres al principelui întrerupt şi consiliul de resbel a pedepsit pe Bateff intr’un mod fârte slafi.
Opinia publică daci e revoltată în con* tra procedeurilor agenţiei ruce, c^re încep; a se da pe faţă.
Ivanovicl.
CESTIUNEA IRLANDESA
ţ)iiele acestea a avut loc la Londra, în St.-James Hali, meetingul organisat de ou-noscutul radical Bradlaugh in favârea politicei irlandese a d-lui Glsdttone.
Afi asistat peste 3,000 perrA>\? la a cest meeting, înt.e care lord Asburuham, un mare numer de deputaţi radicali şi representanţii g, pumerâse cluburi politice.
Preşediuţa fu încredinţată deputatului radical Henry Labooehere, colegul lui Bradlaugh In representaţiunea comitatului Nor-thampton.
Preşedintele susţinu călduros proiectul home-rule, protesta insă contra escluderiî deputaţilor irlandesî din parlamentul imperial. Oratorul dise între altele că democraţia englosă e datâre sâ susţie din tâte puterile bilul la a doua citire.
Resoluţiunile votate se rostesc în favorea bilulul, felicită pe Gladstone pentru stăruinţa sea d’a consolida unirea dintre Au glia şi Irlanda şi esprimă speranţa ca proiectul sâ ajungă cât mal curând lege.
Nu maî încape îndoială, bilul pentru, neatârnarea Irlandei va fi susţinut de toţi liberalii ; şi se şcie că ei, împreună cu Irlandesil, alcătuesc o puternică maioritate în Camera Comunelor.
fârte probabil că şi bilul agrar va trece şi că ast-fel, cel puţin din partea Camerei comunelor, cestiunea irlandesă va primi Q soluţiuue echitabilă.
Ar mal remâue Camera lordilor ; dâr aceşteea îî,lipsesce cu desăvârşire torţa mo-yală, fiind-că n’are nici o legătură politică cu naţiunea.
SCitii Ş[ FAPTE
Concentrări. — La 20 ale curentei, regimentul No. J1 de dorobanţi din Galaţi se va concentra pe platoul Ţiglina pentru instrucţia recruţilor.
Descreştereapopulaţiunel oraşului Galaţi. De la 6 Aprile până la 12, populaţia oraşului Ui scăZut cu 4 suflete. Nasceri înregistrate în cursul acestei săptămâni aH fost 26, iar decese 30.
&
Mişcarea portului Galaţi. — Lâ ora 3 diminăţă a pornit din port vaporul engles Helena încărcat eu secară pentru Anglia.
La 3 ore după amiaZi s’a reîntors vaporul Frederih de la Ismail-Tulcea.
&
Nelegiuire. — Liberalul din Iaşi află că o vacă bolnavă de morte, a lui S&nder crâşmariă din desp. IV, care şedea peste drum de Lupu Şfartz, fu cumpărată de casapul Lupu Huşanu cu 30 lei cu viţel cu tot. Acesta, pe când vaca deja era şi mortă, a tăiat'o şi carnea o vându în Hală.
Acestă faptă merită tâtă asprimea legeî, dice confratele nostru, — şi cerem ca cel in drept să urmărească pe făptuitor.
ACTE OFICIALE
D. Ioan Câplescu este numit în funcţiunea de comisar la gara Râmnicu-Sărat.
*
S’a făcut următârele mutări de ofioerl superiori pe Ziua de 16 Aprile 1886 :
Maior Clnistodorescu Dimitrie, şeful statulut-major al diviziei II infanterio, în administraţia centrală a resbelnlul.
Maior Tomescu Vasile, şeful statnlul-m .Jor al diviziei I infautorie, In aoeeaşl oalitate la divis ia II infanterie.
D-niî Scarlat Stravolca II, 0- V. Cordea şi A, I. Cibosobi, actuali ingineil-hotarniol clasa III, so înaintâză, pe Ziua de 1 Aprile 1886, în"gradul de inginerl-hotarnicl clasa II la vacanţele ce există.
*
D. G. Volcoanu, se înaintâză în funcţiunea de verificator clasa II, ladireoţia comptabilităţei generale.
<a«04H>-
Vocea Covurluiulul scrie că ministerul de iucerne a desemnat doui comptabill spre verifica gestiunea financiară a comunei Galaţi de la 1872 încoce.
Grăţierţ. — Pe diua fi0 H Aprile s'a făcut graţieri şi reijuceri de pedepse la maî mulţi condamnaţi militari*
&
Cunoscinţele geografice ale francesilor.— Am primit a^I din Francia prospectu espo* siţi inel oraşului D’Arcachon, care se deschide la Mai viitor şi va dura penă la Oc-tombre. Pe plicul în care ne a sosit in-vitaţiunea de a visita acâstă exposiţiuue este scrisă următârea adresă. O copiătn textual: Monsieur Le Diredeur du Journal Telegraful. Bucarest. Moumanie-Bulgarie. Comitetul exposiţiunei se vede că nu este sigur unde se află orapl JJucurescî, în România sâfi în Bulgar< a V
Eegele Bavărieî şi creditorii e$i
In cestiunea listei civile se apropie de-cisiunea şi—răsplata. Ministeriul caută ca se escită compătimirea camerilor în acestă afacere, spun clericalii. Pe ce basâ şi’ la care partidă se caută mal întâifi compătimire, nu se scie încă. De o cam dată a-jnnge a se scie că ministrul lasă a cădea masca, chemând ţâra într’ajutor. Ministeriul Lutz va audi multe vorbe supăretâre prin camere şi va trebui se se justifice. Ce âre aţi făcut voi din ţâră? se va aufli întrebându Be din tâte părţile. Cine ore a ridicat flifiul despărţitor între monarch şi poporul seu ? Cine âre a lăsat ca regele sâ fie îngreunat de datorii, urmărit de creditori, înjuriat din tâte părţile„şi se fie fără adăpost (vogelfrei) îu propria’ sea ţeră ? Cine âre a sdrobit monarchia în ţeră ? Qine âre a subminat până la rădăcină monarhia ? Cine ore a înjosit Bavaria în imperiul german ? Cine 6re pârtă pe fruntea pecetea infamiei de a asasina chiar libertatea alegerilor? Ministeriul Lut*.republica nostra de miniştrii; acei âmeni nemernici cari nici o dată nu aii avut încă curagiul, ca se depue solidar ic esce monar-chulul la pioiore, la momentul oportun, portofoliurile şi prîntr’aeâstă să’şî câştige pote pentru îutâiaşî dată stima sea.
--------*008100------——
NIHILISMUL IN RUSIA
Se pare că în Rasia nihilismul iarăşi a început a se mişca. E fapt incontestabil că in timpul din urmă afi fost adus din interiorul Rusiei o mulţine de conspiratori revoluţionari la Petersburg ; chiar şi în Pe. tersburg s’nfi făcut o mulţime de arestări. Oharecteristio este o circulară în care ministrul' pentru învăţătura poporului cere de la curatorii circumscripţiunilor de învăţătura ca să se observe cu cea maî mare ri-gâre mişcările agitaţiunel. Intre altele se scri.e că guvernul treflue şe fie ajutaţ dup§ puteri în ordinele sele cele severe, pe cari de tristă necesitate e nevoit a le lua contra unui însemnat numSr de persâne, căci partida revoluţionară a început a lucra din noii subt masca bine-facerei. Se fac anume co-lecţiui de bani pentru revoluţionari, cari ’şl fac osânda. Măsurile de luat şi cari sunt recomandate de minister curatorilor, sunt următorele: cea mai mare observare îu înăuntrul şi în afară de universitate a manifestărilor agitaţiunel ce ar avea loc; deosebită observare a acelor studenţi, cari aii
FOIŢA jpIARULUI „TELEGRAFUL*
l
---------—-------------- (
(36)
A.	SCHOLL
NOPŢILE SÂNGEROSE
XXXV.
Copilul — 0 descoperire Ingrozitore
După ce târguil maî mulie lucruri m’am dus într’o cârciumă întunecâsă, unde trebuia se ne întâlnim cu toţi. Acolo cerul de la stăpânul stabilimentului hârtie ca ee învălesc nişte lucruri; după ce făcui pachetul mă uitai la el, îl pusesem d’înain-tea mea pe masă.
Din întâmplare mă uitai pe acele hârtii, erafi nişte gazete, emanetate de un ma* telot frances. Citeam fără să iafi săma, mă uitam maî ales la anunţuri.
Aşteptând pe cel alţi tovarăşi sui se u-rîse, înturnaî pachetul pe cea-l’altâ parte
văd ce e scris; dădui pcâte următârele rânduri tipărite cu litere mari *.
Cartea ca Juraţi din Dijon
Afacerea Mar tine-Ferr and. — Asasinate consecutive asupra a trei copil. — Detalii monstruose.
Simţeam că tot sângele din corp se grămădeşte spre inimă, mi se părea că me ânăduşesc. avuI puterea sS me reţin şi a uu fi observat de nimeni. Ah! ce chiu îngrozitor 1
XXXVI
Surprinderea. Fuga.
Acea femee pe care o iubeam, o adoram şi o respectam, era un monstru de cruzime şi ipocrizie! Pentru a se bucura maî mult de agonia nenorociţilor copilaşi nu ’î ucidea de odată, ci încetul cu încetul. In întâia zi introducea cuţitul în gâtul copilului numaî de o jumetete de deget, a doua de doue, apoi de trei şi în urmă tot cuţitul. Nenorociţii erafi mici, nu puteafi sâ vorbâscă, ei mureafi ! De trei ori ea ucise eopiî îu diferite familii... De trei ori... Ahl ingrozitore nebunie.
Nu maî pufcesm de nâduşală; aşteptam plecarea.
In fine supraveghetorul nostru se redică şi strigă:
— La drum 1
Ne am aşeflat în rând şi atn plecat spre rîfi.
Inoptase, era o nâpte întunecâsă, aerul plin de o ceaţă grâsă. După ce ne-ătn â-şeflat în barcă, nu ştiam ce se fac; nu în-drăsneam se mân barca repede pentru că nu cunoşteam drumul. După o oră de călătorie căzui iară cunoştinţă în barcă.
Am fost înlocuit îndată prin altul. Ne apropiam deja de St. Laurent. Clopotele do la închisâre snnafi ora de culcare. A-junşi la mal, sării din barcă şi plecai.
Tovarăşii mei jne strigafi.
•— Et ! Petre, aî uitat pamfletele,
Uitasem lucrurile în barcă, nu mal şţiaip ce fac.
Me gândeam ce face la acea oră ucigă-târea de copii
Copila mea ! copila mea J.,.
Am deschis uşa şi ara intrat în casă ca un nebun.
Copiliţa se trezi şi ridică braţele în sas, pare-că me chema la ea.
Mama legănând copilul lucra nisoe cio răpi de lână.
—Nu e ea 1 nu se pote se fie ea ! îmi diceam în mjne.
Ostenit de drum nş’auj culcat, n’am putut dormi de loc. Martine dormea liniştită; efi me gândeam necontenit la cele ce citisem ; şi apoi numele acela era al e“...
Am luat pachetul, am tăiat sfâra ca sâ urmez înainte cu citirea se văd detaliile acelor crime îngrozitâre...
Opt dile am fost în nedumerire, se spun Martine! şefi nu presupunerea mea. Nu ştiam ce se fac ; însă fiind că penă aour i nu ’î cerusem se ’mi spue nimic din trecutul el, m’am gâudit maî bine se o las în pace. Dâr ce sS fac sâ scap de ea ? De sigur s§ mă despărţesc.
Der cum remâne cu copila, ce se fac cu ea, cum puteam efi se îngrijesc aşa bine de acel îngeraş ?...
M’am hotărît se surprind pe femeia mea ; pentru acesta într’o Zi n*’am întors acasă fără veste.
Am intrat în casă încetişor şi fără de veste, copila cănd me vedu nu mal ştia ce să facă de bucurie; rîdea, dădea din mâni, din pioiâre, voia să se scâle să vie la mine. Martine se roşi, apoi repede se îngălbeni.
—	Nn te aşteptăm că să vii Z'8e ea, al luat demâncare...
—	Nu e vorba de mâncare...; am voit să ve fac o surpriză, şi fiind că e aşa frumos sa profităm de timp şi să mergem la preumblare dupâ prşnz.
Timpul căt am Jfost la preumblare am petrecut forte bine; pentru întâia âră simţeam că femeia mea 0 fericită, credipciâsă, nu ştiam ce să fac de bucurie.
Cu începutul primăverei, se iviraf rigurile galbene în colonie şi în împrejurimi; acâsta se întâmpla mai în fie car0 cincî anfl spun bătrânii; rar se întâmpla să nu se ivâscă Zece, cincî-spre-dece ani, apoi cănd vin, vin cu mare furie,
Femeia mea se îmbolnăvi forte refi de friguri; nu putea să facă nimica ; efi trebuia să îngrijesc de casă şi de copiliţa ; pentru câmp avâm patru âmeuî cari lu-
crau
bine.
Muriră mulţi âmenî în colonie şi mai ales în împrejurime cu tâte îngrijirjle dopr torilor.
Boia femeel mele ţinu vre-o oincl-spre-Zeoe Zile i fiind câ^i mergeş mal bine, n)£ hotărî! să me duc şi efi la câmp să lucrez|
www.dacoromamca.ro
TELEEGiiAFUL — 19 APRILE 1886
3
arătat o 6reşî-cnre supunere şefi înc’inare* de a se supune; o observare inaT rgnrosâ în ceea ce pnvesco vizitarea prelegerilor; observarea şi a celei mal neînsemnate a-pariţinnî a vriunel direcţiuni rele între studenţi, <o direcţiune care apare râie u dală ca forte neînsemnaţii, cum spre eseuiplu neglijarea esteriorulul şi purtare grosolană contra organelor mai bătrâne toii mai jose ale guvernului, şi care de obicei este uu senin al influinţel agitaţiune" duşmane guvernului.»	____
latîiaplărî_din capitală
Un medalion. — D-na Lina Chiriţa din strada Şerbau-Voda, No. 34, a fost surprinsă adl dimineţă băgeud de aemă că medalionul de aur ce’l avea la densa a dispărut şi se află in posesiunea lui N. S Acest domn declară Insă că medaliouul » a fost dat ca suvenir de d-na Lina. Lucru fiind încurcat, parhetul a fost sesisat de afacere.
—x—
O fată rătăcită.—D. Franţ Barinţ din strada Ic6nel, No. 9, a găsit ieri pe stradă o copiliţă mititică ca de vr'o 4 ani. Onor. domn a adăpostit pe micuţa şi rogă pe părinţii oopiliţel să se grăbăscă a o lua.
Don Caprice.
—-o*-:®- s> ♦«<-«:-«-.—
DIVERSE
TJn noii aerostat.—La 18 curent va a vea loc la Paris esperienţele unui noii balon cu mult mai perfecţionat se $ice de cât cele de pâuă acum.
Noul balon este de formă lenticulară, metalică, merge fără moton şi are facultatea de a deveni mai greu saii mai uşor după voe. Se compune din doue conuri de arama opuse la bază şi legate între ele prinţi’un foaie de pânză, ceia ce permite aparatului de a se mări safi de a se micşora.
Decă se măreşte cu un metru cub, s. es., volumul unui aerostat stat, este lesne de înţeles că el va pierde din greutatea lui greutatea metrului cub deplasat.
Acest aerostat avend 60 metri de diametru, dScă se deschid fdlele până la un metru de înălţime ’l va face se peardă din greutatea lui după calculul făcut, greutatea de 3000 metri cubi de aer.
De aci se p6tea vedea la câtă torţă de suire va putea se ajungă balonul cu cât se va deschide mai mult folele. Acelaşi lucru se va întîmpla în mod reciproc, )a scoborîrea balonului, unde acesta forţă e-normă de suire saiî de scoborîre va fi în caşul de faţă transformată în forţă de pro-gresiune.
*
Foc.— In ndptea de 12 spre 13 Aprile curent, pe la orele 128/4, a isbucnit un incendiu la mora văduvei Haia lut Ihil sin Iosip, situată în Iaşi, despărţirea II, strada Deseălieătdrea. Mora era dată cu chirie d-lul Leiba Şloimovicl. Focul a isbucnit de la un grajd cu fen. S’a aprins mora care era de scânduri şi acoperită cu şindrilă, o casă de locuinţă ce era tot sub acoperământ, o casa în dosul morel sub osebit a-coperement, tot proprietate a numitei Haia, şi s’atl prefăcut tote în cenuşa, d’impreună cu marfa ce era în raoră, compusă diu grafi, făină orz şi popuşoifi, precum şi £ cai din grajd.
Pagubele aproximativ sunţ de leî 2^,000.
Furt. In diuă de 14 Aprile, d. Capu-cinski, caretaş din oraşul Iaşi fiind invitat sS prînzeasca în familie, servitorul profitând de ocasiune că nu remăsese nimeni acasa, se hotărî ca sB cerceteze casa stăpân ului sâfi, in care găsi o sumă de vre-o dpue sute galbeni, în aur şi argint de diferite niouete, pe care puuend mâna, să făcu nevăzut. Norocul d-luî Capueinski fu că hoţul n’a dat peste suma de 4(3,000 leî pe oare o aVea în bilete de bancă. Poliţia şi desfăşură tdtă activitatea pentru a prinde boţul
Mormonii’—Rigorile si asnrele pedepse aplicate de către justiţia Statelor-Lnite contra sectei Mormonilor şi mal ales contra poligamiei, acest crez politic al lor, se ju3 tifică îndestul maî ales prin procedările scandaldse ale urmaşilor marelui profet Mormon Brigham Your.g mort în anul 1878.
Este adevărat că în looul lui Brigham Young s’a ales un nou profet, der se pare că credinţa în profeţi s’ar fi stins. De a-ceia, pentru înlăturarea acestei primejdii mormonii se gândesc a alege ca profet un fiu al primului profet, d. Smith.
De altă parte un fifi al uluT Brigham Young s’a decis a fonda în California de jos, un alt Sion, iar fratele acestuia este botărit a îutrece tendinţele mormonice ale tată-sefi. Tenerul mormon, numit Viiiam Young se va căsători cu soră-sa consân-geanâ Tuela Cobb.
Acest proiect a escitat gelosia primei femei a lui Viiiam caro părăsind domiciliul conjugal s'a retras în casa părintescă. Suela Cobb, care n’are decăt 16 ani, pare a nu manifesta nici o nemulţumire de a se căsători cu fratele şefi decă legile Statelor-Unite nu se opun,
*
Un măgar turbat.—De astă dată, nu e vorba nici de câine, nici de lup, ci de un măgar care. atins de turbare, a muşcat pe proprietara lui şi pe potcovarul cliiămat în cousultaţiune. Cele doue victime şed la Menton, Ele aii plecat la Paris în căutarea d-rului Pasteur.
De când cu acest accident, Englezii, cari fac escursiuni pe munte pe măgari, se arată mal puţin partisanii ai acestui fel de ecbitaţiune,
*
O pisică turbată. «- Acum câte-va dile, la Lunderburg lângă Viena, cinci copil afi fost muşcaţi de o pisică a cărei stare de turbare s’a constatat de către medici. Copil fiind ai unor părinţi sărmani, s’a făcut o colectă printre deputaţii din Camera vie-neză, şi afi fost trimişi la Paris, încredinţaţi fiind îngrijirilor d-luî Pasteur.
ULTIME SOIRI
Atena, j 29 Aprile.
D. Delyanis a declarat că jrăspunsu său la nota franceză implică promisiunea de a desarma. Este deci probabil că incidentul ce s’a produs, va fi în curând înlăturat.
Viena, 29 Aprile.
Se telegrafiaijă din Atena (sorginte particulara) că guvernul face se se respân-descă ştiri şoviniste, cu scopul de a separa politica Francieî de a celor lalte puteri şi de angaja cabinetul francez. Dar cale lalte puteri, şi Rusia chiar, contrari'! cu Sgumotul răspândit ieri, ar fi a-
probat purtarea represintanţilor lor la A-tena, şi ministrul Francieî ar fi primit, Ia rendul sîu, ca iustrucţinnî, se declare guvernului e’en, că Francia uu voieşte se se amestice în chestiunea grecescă, dincolo de limitele ce î! stint trase de raporturile sâle cu celelalte puteri şi de ferma sea voinţă de a evita orî-ce acţiune seperată.
Constantinopol, 29 Aprile.
P6rta a adresat representanţilor eî acreditaţi pe lângă cele şase mari puteri, o circulaiă îu care se spune:
«Pnterile nejudecând ca satisfăcătdre de-claraţiunea făcută de d. Delyanis contelui de Mouy, afi remis cabinetului din Atena un ultimat, prin care i se cpre asigurări positive.
«Pdrta mulţumesce sincer marilor puteri, pentru acest demers eficace.
«O repede desarmare numai fără condi-ţiunl, ar putea se ne satisfacă şi se ne facă să renunţăm la dreptul nostru legitim şi incontestabil t(e a cere o despăgubire, faţă cu sacrificiile enorme ce ne a impus înarmările şi atitudinea resboinică şi nejustificabilă a Greciei.»
Viena, 29 Aprile.
In prevederea întârzierilor ce pot suferi negociările, ce se vor angaja în Bucurescî, în care eas mărfurile româneşti îu transit s’ar bucura în Austria şi în Ungaria de un tratament mal favorabil de cât mărfurile au3tro-ungare ; guvernele din Viena şi din Pesta, pentru precâuţiune afi îndemnat administraţiunile drumurilor de fer se re-siiieze înainte de 1 Maî tarifele unioniste cu România şi se declare iu acelaşi timp că acestă resiliere va fi retrasă decă ra-portele comerciale cu Romănia nu vor suferi întreruperi.
Fetersburg, 29 Aprile.
S’a anunţat deja că Ţarul va asista la coborîrea în marea Negră a mal multor vase de râsbol. Cu acestă ocasiune Feter-sburjkija Wiedomosti scrie următorele:
«SpeculaţiunI de tot soiul au falsificat de mult cestiunea rusă în marea Năgră, împingând în al douilea plan partea sea reală. Misiunea practică a Rusiei îu Orient decurge din trebuinţa d'a ajunge la stăpânirea absolută a mării Negre t şi d’a a-sigura odsta adică contra ori cărui atac. In ultimele doue vâcurl prin tote Bmijl<S-cele, direct seu indirect, Rusia a căutat se împlindscă aee3tă misiune J naturală; ea a creat o flotă pentru marea Nâgră şi şi-a câştigat postţmni politice în peninsula balcanică.
E pote numai vina diplomaţiei nâstre, a lipsei el de sinceritate, decă Europa vede în acestă misiune un pericol, Cu o alt-fel de purtare, cestiunea orientală ar fi fost deslegată de la 1878, când victoriosa uoe-tră armată se afla.în faţa Constantinopo-lulul.
«Acum, dupe căfc ge pare, grija pentru Marea Negră a venit iarăşi în primul plan. Şi nici nu trebuie să fie alt fel. Cestiunea apărării costelor nostre sudice şi a coniu-nicaţiunii libere cu Marea Mediterană trebuie să se resolve odată; soluţiunea însă, abia se va putea obţine fără cooperaţiuoea flotei de la Sevastopol.»
i)m ediţia de seră
7 ore sâra
Alena, 28 Aprile,
Ministrul de resbel a dimisionat.
Londra, 29 Aprile.
Standard crede că incidentul grecesc se va arangia în curead.
Londra, 29 April".
Patru regimente afi fost trimise în Birui ania, pentru a întări trupele de acolo.
Viena, 29 Aprile.
ErI a avut loc inaugurarea solemnă a liniei ce merge de la Doboj la Tuzla (Bosnia) în mijlocul aclamaţiunilor locuitorilor ţinutului, strânşi îu mare număr.
D. de Kallay, ministru de finanţe al imperiului, asisUt de autorităţile civiie şi militare ale ţării, presida acesta ceremonie.
^__________ [llavas)
ULTIME INF 0RMÂÎ IUN 1
D. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, s’a reîntors asâră de la Florîca.
—o—
Ieri d. M. Ferikydi, ministru afacerilor streine, a primit în audienţă pe E. S. Ah-med Zia bey, ministru plenipotenţiar al Turciei.
—o—
M.	S. Regina, însoţită de doue domni-ş6re de ondre, a asistat la concertul dat aseră, în sela Ateneului, de violonistul Aug. Wilbelmy.
D. Wilhelmy a fost invitat pentrn adl la palat, spre a esecuta câte-va bucăţi mu-sicale.
La acest concert M. S- Regina a binevoit a invita mal multe persone din înalta societate bucuresceană.
Un servitor al d-luî advocat Cerkez a fost muşcat de un câine turbat,.
D. Cerkez ’ş" propune a trimite pe pa cient la d. Pasteur.
Eforia spitalelor civile a ajutat in acest scop cu o sumă ore-care de bani pe nenorocitul servitor.
—	x—
De vre-o doue dile se află în capitală d. baron de Vegesak, căpitan de artilerie călăreţă din armata suedesă, trimis de M. S. Regele Suediei şi Norvegiei spre a studia organisarea artileriei ndstre. D-sa va urma scola de tir aj artileriei, precum şi eserciţiele si manevrele întregeî ndstre armate; va visita şcolile nostre militare precum şi cupolele de la Cotrocenl.
D. baron .de ’Vegesack va sta vre-o donS safi trei luni în capitală şi la reîn-tdreerea sa în ţeră va adresa guvernului şefi un raport detaliat despre organisarea şi progresele artileriei ndstre.
Minjstrul de resbel va ataşa un ofiţer de artilerie pe lângă fpersdna d-luî baron de Vegesack, care soseşte din Paris, în urma unei lungi călătorii făcută în totă Europa. —o—
Aseră, cu trenul de Vârciorova, s’a reîntors în capitală, venind din străinătate, d. D. Protopopescu, directorul general al regiei monopolului tutunurilor şi săreî.
—	x —
Aseră pe Ia 9 ore, între staţiele Bufta şi Periş un necunoscut a descărcat o armă asupra trenului de persone care venea de la Predeal.
Glonţul a străbătut prin ferestrele unui vagon de clasa III. Nici un călător n’a fost rănit.
Ş’a luat măsuri pentru descoperirea autorului acestui atentat,
—o—
D. general Al. Anghe)e9cu, minirtru de resbel, şi d. colonel Robescu, adjutantul M. S. Regelui, afi plecat a<jl din Odesa îudreptându-se spre Livadia, unde vor sosi probabil mâine.
M. S. Regele Portugaliei a conferit marele cordon al ordinului Qoncepţiunea d-luî Ioan Ghica, ministru plenipotenţiar al ţârei la Londra.
ATHENEUL ROMÂN
Duminică, 20 Aprile curent, Oreld 8 Va săra, d. Gr. G. Tocilescu va ţine a treia conferinţă asupra istoriei ţăranului român■	Bivroul.
CURIERUL TEATRAL
Acum câte-va săptămâni avurăm o trupă de operele germană; de'r cu tote sacrificiile ce s’au făcut.Tî^ «prinderea n.’a reuşit şi, după o viâţă scurtă, trupa a trebuit sg se disoîve.
însemna acâsta că în capitala ndstră nu e un contingent de public îndestulător pentru a gusta şi întreţine o operetă germană ?
Cel cari au crezut aşa ce-va, afi putut se se convingă asâră că adevărul nu e de partea lor. Nu genul, ci esecuţiunea nu plăcea publicului nostru şi d’ace«a sala Bossel era părăsita.
Cu totul alt-fel asâră ; oortina nu se rădicase încă, şi nici un bilet nu se mal afla la casă. Sala era plină vârf, lumea cea mai alesă îşi dăduse rendez-vous în mica sală,
Succ-sul a fost deplin. Debutanta, d-ra Zerline Drucker, e de sigur cea mai încântăWre primadona de operetă germană ce a putut să vadă Bu-curescil.
Recoltă bogată de aplause şi buchete.
In totul, esecuţiunea corectă; numai baronul Ţiganilor a fost slab ţinut.
Lumea a plecat încântată, promiţtadu-şî sS revie cât mal des la Bossel.
*
Ţiarele din Transilvania ne aduc următdrea soire :
D-ş<5ra Bârsescu s’a întors (Jitele acestea din Francia, de la Rochelle, în Yiena, şi va reîncepe representaţiunile sale la «Burgtheater» la 30 curent cu „Hero" şi „Leandru", în care distinsa artistă va juca rolul amantei Hero.
%
Sâmbătă, la teatrul Dacia, cunoscuta revistă Nazat', trupă speciala'cătuită. Ou sâmbătă, Nazat ajunge la a 12-a represintaţiune.
BIBLIOGRAFIE A apărut:
Fygmalion, regele Feniciei, .tragedie îu cinci acte, în versuri, de d. G. Bengescu-Dabija. Dupe cum se scie, tragedia a fost represintată iama trecută pe scena Tea trului Naţional.
A eşit de sub tipar:
Necesitatea unui Curs elementar de pedagogie în scolele primare de fete de Zu-linia Isecescu, Institutdre la sc61a No. 1 de fete din Peatra.
IDO nnn ^ se caut^ cu împrumut pe IUv/,UvU termen de 5 ani: garanţie în
bipotecă de imdbile rurale şi urbane în
provincie, cu venit anual de 29,000 lei
valorând minimum 220,000. A se adresa • *
la redacţia diaruinî Telegraful.
Hotelul Frascat!
venabilS şi cu bune certificate. A se a dresa la administraţiunea hotelului.
lin tânăr car6 H t^miuac patru clase Ui! loMal gimnasialc,seiind se desemneze doresce a găsi o cât de modestă ocupaţie, în ori ce ore ale dilei. Meditaţii de clasele primare şi gimnaziale, afară de limba latină şi grâcă. A se adresa în strada Popa-Tatu No. 9, la d. C. Ghiorghi.
luasem şi mâncare ca să nu pierd timpul venind acasă. Pe la prânz me cuprinse grija de copiliţă, mS gândeam ce face cu mama sea...
‘ ka lucru! ’mî ziceam efi, şi apoi gândeşte-te şi la Cecilia...
Pronunţasem numele copiliţei. Mg cuprinse un dor ca să o ved numai decăt, uiţ minut; alergaifi ca un nebun pănă acasă.
Martine cânta. Ajuns lângă easă, riai-caiiţ o perdeş de la fercişţră şi nj uit^t înăuntru,
Cecilia dormea în leagăn... Martine se apropia de lâgăn, nu mai cânta...
De odâtă se duce spre un dulap, deschide o cutie şi scote un cuţit...
Atunci, tot ce citisem în gazeta despre ea ’ml veni îu minte. Ea era acea cari u-cisese trei copil! Şi acuma încercă încă o-datâ... Ab !..
Nebuna se apropia de leagăn, apropia în acelaşi timp cuţitul de buzele Copilei..
Atunci am sărit în odae pe ferestră am luat cuţitul din mâna nebunei şi I am dat douS lovituri în inimă...
Ea eăju jos plină de sânge...
Eram în grea posiţiune.1 Jadavrul eî jos şi copilul adormiud, mai adăoga pe lângă acesta că jnoptase. Am luat ccjrppl M artinei şi l’arn pus pe pat.
Acum trebuia se fug. Dar cum 2 în ce parte? Cum se fac a ajunge la Ocean?
----------- —————..................TIMMMI-
Pentru a ajunge la Ocean trebuia să trec coloniile franceze; dar pe acolo me temeam se nu fifi prins, pentru că paza era mare.
Me botărăl să fug _pe fluviul Maroni, însă cum ? de unde se iafi o barcă ? Ab ! îm veni o ideie... dacă aşi lua un sicriu mare şi aşî face din el o mică barcă.
Ou ocasiuuea epidemiei se făcuse o mulţime de sioriuri, de tote mărimile. Am fu-; rat un sicriu, l’am căptuşţt., pe d’înuntru cum am putut, l’am uns cu'sefi bine ca se nu între apa, Erafi 10 ore cănd .am terminat barca.
După ce o aşezai! într’un loc bun pe margma riuluî, luaifi eopeliţa şi|ne aşezarăm în ea»
Am ;pleeat.
Din când în când, barca se cutremura din cauza stâncelor peste cari treceam. Trecusem St. Laurent fără a suferi ceva. E-rafi U ore Se vedea incă lumină în sat. Copila dormea. Me gândeam dacă se ya trezi şi va întreba de mama-sa ?...
As-t-fsl am mers totă floptea, coprins de! grije. Cum se făcu 4>uâ am tras barca la mal, am acoperit-o cu burienl şi eii şi cor piliţa ne ascundeam în pădure ca &e nu fim nev&juţi da nimeni.
Oum însera iar plecam; ast-fel am mers vre-o opt (jile până sS ajungem la mare.
Ajuns lângă mare, nu puteam s§ mă a-propiî din căuş a unor stânci. Din întâm-
plare descoperi! o crăpătură îu stâncă, a-pol urma o mică galerie ce de pe malul mâreî.
înaintai cu mare băgare de semă prin acestă trecătdre.
D’odată însă me simţii prins ca înţr’un laţ, copiliţă căgu din mâineL mele, remase ca spândurată.
Cu cât efi. yoiam se scap din acel laţ, cu aţâţ me încurcam maî tare.
Dădusem peste o pânză de păianjăn-crab.
Sub picidrelo mele erafi o mulţime de ose de păsări. Cu tdtă frica şi spaima, am scos cuţitul şi am tăiat laţul în care eram prins.
Monstrul alergă după mine...
Fugeam cu copila în braţe... Trei paji şi eram scăpat. Iu momentul când păiaji-nul voi se me prindă cu laba . i-am înfipt cuţitul în burtă... Un fel de zeamă albăstruie eşi din el.,.
Căzu* jos anisţit de mirosul acelui lichid..,
-— Tocmai atunci, adaugă Trelauney trecea o barcă cu un matelot. Ei audise un strigăt pe ţerm...
Trase barca spre ţerm şi cu o vâslă în mână veni în ajutor... cu trei lovituri sfărâmă capul păiajenulnî şi după o jumătate de oră erai pe bordul vasului.
Astfel al fost adus în Franţa.
— Aşa e, strigă Surypâre. Matelolul se numea Ion Deslions, erai (d-ta!...
-	Ce s’a întâmplat în urma ta la Caiena ?
—	De sigur aii crezut câ am murit prin păduri safi îu mlaştinile fluviului ca şi alţt fugari... La Paris am scăpat de urmăririle politiei graţiei lui Furgat.
Starea lu Suripere se îmbunătăţi repede.
Acea natură energică, avu îndată cunoştinţă de contusiunile primite la întâlnirea celor doue trenuri.
XXXVII.
Lui sa
Trelauney se dusa la casa unde fusese transportată Luisa în ijiua trecuta.
—	El! întrebă el pe Madelena, cum a petrecut ndptea asta ?
—	Luisa dorme necontenit, răspunse ea.,
—	E efectul cloroformului... Să o vedem....
Madelena se opri un moment.
—	Ibne, îî dise ea, nu e nici o crimă în aedstă afacere !
—	Mamă ! jur, răspunse I6n. Efi am venit să pedepsesc crima, nu să o comit.
—	Aide, zise Madelena. Efi nu înţeleg asemenea lucruri; mal bine te cred de cât să te acuz.
Amândoi intrară încet în camera unde şedea Luisa.
La capătul patului era o cruce şi o ramură de stejar,
Madelena ridică perdeaua; Luisa deschise ochii.
Aceia care fusese pentru ea tot-d’a-una ca o mumă, îî dădu — ca şi altă dată, — un pahar cu lapte.
Tânăra fată luă paharul cu lapte şi bău,
—	Ţi-este maî bine azi ? întrebă Madelena.
—	Maî bine? lise Luisa uitându-se împrejur..,
—	Al avut visuri rele, continuă Madelena, eşti palidă.... Spune-mî ce al visat.
—	Să visez! strigă ea, să visezi 1 Ce frumose sunt visurile.... vegLI îngeri, flori şi paseri.... auţjl cântând... Dar efi nu am visat nimic....
—	Cunoşti camera ta! Aoi făceai rugăciunea de seră când erai mal mică...
—	Rugăciunea 1... murmură Luisa.
începu a -piâugae.
I6n stătea în dosul unei perdele, Ia capătul patului, se temea ca nu cnm-va Luisa văcjeudu-! să-şî aducă aminte de scena din pădure, când trăsese asupra lui Yillepont.
Când v&ju, că Luiza plânge, el (lise :
—	A scăpat !....
(Sfârşitul părţeî ântâifi).
I
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 19 APRILE 1886
Banca Naţională a României' La 3 (15) Maia viitor licitaţiunea în localul Biiacei, pentru furnitura a 5000 metri tablâ de aramă.
A se vedea coudiţiunile la Direcţiunea Lucrărilor, strada Smârdan, casa Ioanide.
!!! Pentru curioşi!!!
Mult cunoscuta preijicătdre a trecutului, presantului §i viitorului, d na A. Alexandresou prin ştiinţa sea cu cărţile Ungare, Mahomedane şi Zodie etc. va arăta întrâga viaţă, gândurile şi destinul precum şi orî ce evenimente, prcijice modul cum se ajunge la realisare şi interesele din trecut, present şi viitor, arată orele şi timpu de noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţi phisionomiştî şi chiromantiştl au remas uimiţi aBCultând’o. — Domiciliară în strada Traian No. 94.—la finele tranvaiului stra-dei Călăraşi la drâpta.

LINIA ANKER
Linie naţională auslro-ungară, concesionată
Cea mal sicură, mal bună şi mal eftină linie de,a
Triesî şi Fiume ia New-York
Vaporul „ALEXANDRIA" (2017 tone) Plecarea din TRIJEST ....	13 Maiu
Plecarea din FIUME. .	. . 15	»
Bilete directe de pasageri şi transporturi directe de mărfuri şi conosemente de la Viena Budapesta şi alte staţiuni principale a'e Aus-tro-Ungarieî la tdte localităţile principale ale Americei de Nord-
Incârcăminte se primesc pentru porturile intermediare dm marea Mediterană.
Amănunte de la
I. W. CHAPLIN
Bepresentantul d-lor Henderson Brothers, Triest. i
Oe închiriat şi de vânzare
de la sfântu George
Casele din strada Scaunele No, 11, couţinând opt camere, dependinţe, grajd, şopron, pimniţă, grădină etc.—Doritorii se pot adresa la proprietar d. M. Ionescu, strada Colţii No. 10.
CURSUL BUCURESCI
CASA BE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România Cursul pe Şina de 18 Aprile 1886.
5°/o Rentă amortisabilă.
5%	» română perpetuă
6°/o Obl. de Stat [rur. convertite] 6'1/0	„	O. F. Române	.	»
5%	„	Municipale
10fg,	,,	Casei Pecs. [300	l.J
5°ln Scris,	funciare rurale	.
II	I!	II	• *
5“/o	„	, urbane.	.
S!(° **	*	«	* *
7% ii	ii • •
impr. ou prime Bucnresel [20 fr.] 5°/o Comunale nuol .... banca Prevederea .	.	.
DIVERSE
A or contra argint «a3 bilete .
Bilete de Bancă..............
Fiorini val. Austriacă -.	.	.
Măicl Germane................
R«,no-note F/anoese - i . . Ruble de hârtie
Oumţ .
£ 933*4 90i/»
89 4
743/* 210
863/4
1023/4 82 91 '/a 97
.32
14.1/4
,00
1.23
9i7-i
2,45
vând.
941/* 91»’4 90
76»'»
215
871/4
l03»/4
823/4
921/2
100
35
14.»/4
2 02
1.2-5
100»/2
2.55
y
K
SCROBEAU ALBA
>N CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Caa mal bună Scrobeiă albă este aceia de la Cassa F. HEUMANN & C-ie din Anvers, (Belgia) şi care concurâză în calitate cu cele mal bune mărci engleze, fiind cu idte aceste mult mai eftină.
Se efactuăză în pachete de 2 »/* kilo cu etichete, precum şi în cutii de »/?>	şi ’/i6
kilo cu etichete în chromo-litografie.
A se adresa pentru preţuri şi eondiţinnî la
HL WARTHA
RepreoMiiant general pentru România afara de (ialaţl-Braila, Bucurescl,
---jrrrrr-~yyasu.» »
Banca Naţională a României			
Sl’T’TT^TXTJTNrE^-V sumara			
1885 6 Aprilie	ACTIV	isâ« 29 Martie 5 Aprilie	
3494-8398	., , (Monetă	 asa(Bilete ipotecare			35001201	{ 350807331
25848265		25916945	25917605
133376G	Efecte de încasat 	-	427935	526745
15633358	Portofoliu, român şi străin		19709987	I 20371471
19655379	împrumutul garantat eu efecte publice • . .	15187635	15565680
11865354	Fonduri publice			11988641	11988555
1139891	Efectele fondului de reservă . . ...	1901615	1901615
1347592		1994612	2029040
195034	Mobiliar şi Machine de imprimat ....	167471	167471
152607	Cheltuell de admiuistraţiune ......	122227	138698
11821200	Deposite libere		17264620	17165620
11304738	Compturţ cnrinţl		18424678	18569166
1575944	,, de valori 		 77	2207635	2145311
136824526	PASIVU	150315202	151537710
12000000	Capital			1200000	1200000
1418086	Fond de reservă		1901957	1929220
	Reserva de amortisa'-ea Imobilului		97785	97785
85220580	Bilete de bancă în circulaţinne		96811470	97380930
482165	Profituri si perderi	: Dobântjî şi beneficie diverse		403120	43820S
11821200	DepoSite de retras		17264620	17165620
24422884	CompturI curinţî		20625409	21190669
1456611	> dp valori ... II .... ,	1210841	1365278 '
136821526	f	150315202	O H U— co AO t-H aO
AVISU
De veiMlftrC Cofetăria Q-riviţa dni Buzefi, situată la posiţia cea maî bună (colţ), fiind bine asortat cu tdte articolele pentru aeestâ branşă şi cu fcdte aparatele trobuincidse, precum şi mobilier pentru instalarea unei grădini, cu condiţiunile cele maî conve-nabile. — Amatorii sunt rugaţi a se adresa la sub-semnatul, fie în per-sonă fie prin corespondenţă.
C. Râdulescn, Buz£u.
Dumnezeii să’ţl res plătească !
Mulţumeso de tniî de ori pentru extractul de niel pentru urechi trimes mie, care m’a vindecat cu desăvârşire; căci iarăşi aud forte bine. E de mirare aceasta căci în cureud împlinesc 80 anî.
Multumindu-vS încă o dată, rămân al d-v6tră servitor.
Vosag de Andor
REOUN030UT ESTRACT RENUMIT
Uieiu pentru Urechi
Se p6te căpăta pentru 8 fr., cu iustruc- j ţiunile întrebuinţâreî de la medicul se-î cundar C. R., Dr. SchipeJc.
Deposit principal la Ignatz Lobi, Viena, IX, Seăgasse 8.
„NAŢIONALA"
Societate generală iie asigurare în Bacii rosei
In urma publicaţiunilor fâcuto prin jurnale,
JPENTliU VJL\
19 bucăţi butdie mari, în total 5,300 vedre, in care a fost vin, curate şi în bună stare sunt de vânzare în strada Berzi, No. 17 bis.
3De
O casă mare cu grădină, în itrada Gosma No. 1. — Doritorii se pot a-dresa la administraţia acestui <fiar.
'a a patra adunare generală, sub preşedinţa d-lul Marghiloman. Presenţî aii fost 50 de acţionari nresentând 7780 acţiuni cu 476 de voturr;
S’a citit raportu consiliului de adm iu-struţi o şr procesul verbal al censorilor j asemenea raportul directorului general şi al comitetului do supraveghere asupra afacerilor asigurări or d i viaţă.
S’au aprobat bilanţele şi s’a dat descărcare con-si’iulul de administraţie şi direcţiune! pentru gestiunea lor.
Dividend» s’a fixat la Ln. 16,SO defie-care acţiune şi Ln. 94,40 de fie-care parte de fondator.
S’au reales în unanimitate membri eşiţt la sorţ din consiliul de administraţie, d-nil I. Marghiloman, E- Costinescu şi Jaques M. Elias.
S’a votat reducerea capitalului social cu Lei □. 900,000,restituind la fie-care acţiune Ln, 60în aur-S’au reales ca censorl pe anul 1886 d-nil V Arvanezo, H. Hornştein şi Dr. Sc Boroşnay.
P ata cuponului No 4 se va efectua in bilete de bancă cu începere de la 3 (15) Aprilie a. c. la casa societăţii nfistre str Carol 1, No 4.
Direcţiunea generală.
Bătături saO Negi
Se depărtâză sigur şi fără durere în timpul cel maî scurt prin ungerea cu tinctnră de | bătături renumită şi singura adevărată a j lui RavaDicr, din Pharmacia roşie în Pesen.
Costul unei sticluţe cu car-5, ton ;i cu pensulă
1 FB.
H Deposit in Bucurescl la d. Farmacist Rn-dolf Schmettau, farmacia Curţeî Regale.
»* «■es'.ns’f-v*
mmmi Semita cartnrăreasă IDLIA POLONEZ care ghicesee viitorul, presentul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orî ce secrete ascunse la cart 3e interesezâ cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, ete. A se adresa în str. Piaţa Amzeî, No. 5.	A " W i Elisareth Hardine rvldşA OU DIPLOMA DIN STFtEINATATE Fostă direcidre a Spit, de moşit din Kazan, D9 consHitajiMi de ia orelilO—12 a. bl STRADA GOSMA, no. 1. ’n . r	De v6n«^La3?e Una MAŞINA tipografică No. !2, cu strîngStdr şi numărător D' verse caracter* de litere, precum şi mater ri puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie în p-ovincie- Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner I. SCHWARTZ, strada Decebal, in Bucurescl.	Lecţiuni de Dans OTEL FIESOHI, Sţrada ŞELARI, camera 24. Sub-semnatul are ondre a aduce 1» cunoştinţa onor. public că dă lecţiuni de dans atât nri^at. o.fit şi la donjioiiiul săă fiATiOîi SSAMÂ 5-T1 Prolesor.de Dans.
		^2	



!
NUMAI de LÂNA de OlE CURATA
pentrn un om ie o statură mijlocie

> aaiSt»
mrzmTwacm
PENTRU Un COSTUM
4 florini 36 cr. din lână bună;
8	,,	—	„	»	mal bună;
10	—	„	»	fină
12	,,	40	cr.	„	»	cu totul fină
PlaidurI de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 fl.~ Costume f<5rte fine, pantaloni, pardesiurl, stofe de haine şi mantale de pl<5©, tiflu, loden, commis, cammgarn, cheviots, tricouri, postavuri pbntru ddmue şi postavuri pentru biliard, peruviene, doskings, recomandă :
Deposit de fabrică în Briinn
Mostre franco. Module pentru d-nil croitori uefrancate. Am în permanenţă un deposit de postavuri 150,000 fi. val. austr. şi să înţelege de la sine că cu^marele mele afaceri îutemaţionale îmi remân o mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar sunt silit să me desfac de asemenea resturi cu reduceai mari sub preţul de producere. Ori ce om cu minte trebue să recu-ndscă că din resturi aşa de mici nu se pot trimete mostre căci la câte-va sute de cereri de mostre în cel mat scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie oând diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele se taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asemenea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba sau să trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbo le germană, ungară, bohemă, polonă, italiană şi francesă.
Oii
Tă, StradiT BUCUREŞTI R-Yodă, 43,
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bucurescean ş întyegeî ţări, ca în fabrica mea, superi oră tutulor f,ibricelor din ţara şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în Bucuresci, ftradd Radu-Vodâ, No. 45, se fa-bticâză stofe indigene din lână curată din ţără pentru costume bărbăteşti, care le vând cu me-i trul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 2S, ce este tof-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea baine bărbătesc! de comandă cu cea maî frumăsă tâetură după jurnalele cele mal nuol, cu preţ moderat IL1E M. POPR.
Fabricant de Postav şi Croitor,
gir, tiadu -Voda, 3i si Academiei, 28,

HAUX QRfOŞOT
întrebuinţat cu succes în Spitalele Sin Paris şi recomandată de oâtre ce! mai însemnaţi Medic!, în BRONCHiTE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
B6lE DE PEPT (Oftica), RACHITISMUi. (Copii scrofuloşi şi diformi).
Modul intrebainţărei : Fie-care lingură irUruă jumătate pahar ou apă şt jachar.
Ph1* P.ATTTi"A.XTSTTIR^ E, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tdte Ph".
n vapori, ou traa?ere şl cu
•W® braţe, pentru	i'RDlUUlUUlill VlfUţilUlUJ
yi&Leme aprobate şl de construcţiile cele maî solide pentru
fr.bricp.rea eftină a
Cărămiziur ordinare, săpate, fasonate şi refractar ş
Tuburi de svSuturat, plăci pentru trotoare şi vesţibule, Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect gratis şi franco LOUiS JAEOER feld-Oologne ^[Germania],
k
0 bună îngrijitor* fAtoirfi
germană şi romana caută un loc într’o familie o-norabilă. — A se adresa în strada Domniţa Nas-asia No. 4.
MAŢÎOMALA societate generala de asigurare îa Bncnreseî
Aprobată priu decret regal No. 225 din 25 Ianuarie 1835.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lol sp lialinante afectaţi ca fond Îs garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de pre:nii si fond reservă 650000 lei
,Naţionala* asigură :
1. In contra dannelor de Incendiu. II. Contra daunelor dc grindină (piatră) ca participări de 15% din beneficiul realisatdin ace'atâ ramură în ţără.—IU. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.—IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face asigurare asupra rleţei.
a). Capitaluri tize în cas de deces
Cu participare de 70% din beneficiu în com-binaţiunile urmâtăre : asigurări asupr* vieţel uneia sau a două persăne, asigurări temporale, a figurări mixte şi asigurări mixte ou capital dubla.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următăre:
Asociaţiuui mutuale de supra-vieţuhe. Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 aul pentru copil de la A ani jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite com-binaţiunl.
Până la finele anului 1884 „Naţionala*4 a realisat in difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA] GENERALA Str. Oarol 1, No. 9.
Do închiriat
SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUME CU VAPORE PE DUNĂRE
mm,
Valabil (le la 8 (20) Martie 1886, până la altă cUsposiţiune
NB. Orele de plecare maî jos arătate suit a se înţelege aproximativ §i se schimbă după circonstanţele timpului şi apelor; în nici un cas insă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni m u înainte de orele indicate în acest Itinerariă. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurils Agenţiilor.
"cUBSEL^VAPOAKELiOR DBPOSTA
CURSE IN JOS
I.
II
dela	Orşova	Sâmbătă	4 pm.	Luni	4 p.m.
	Severm	Duminică 5 a.m.		Marţi	5 a.m.
	Brsa-Palanoa	ti	6“	R	6*o
	Radujavaţ	ti	8 1,	II	8 „
ii	Calafat		lOio	II	IO10 „
»	Vidin	St	10** „	Si	10*5 „
»	Lom palanca	tt	1*2« ,.	tt	12*op.m.
ft	Rahova	ii	316 „	ti	8»* „
tu	Beket	>•	3*o „	tt	3*0 „
ti	Cerabia	a	5*o „	tt	5*° „
tt	Nicopoli	jj	7 „	ti	7 „
tt	Măgurele	a	720	tt	7® „
)t	Sistov	ti	910 „	it	9>* „
13	Zimnicea	ti	9« „	ii	9*5 „
ti	Rusciuc	Luni	6 a-m.Mercuri		6 a.m.
i»	Giurgiu(Smîrd.)		io „	ii	10 „
tt	Turtukaia	II	121* „	tt	1215 pm.
tt	Olteniţa	it	12*o „	ii	128) „
ti	Călăraş (oraş)	II	^ ”	ii	1 „
tt	Silistra	iţ-	2*5 „	ft	#« „
tt	Ostrov	ii	8“ ..	ti	3'5 „
tt	Cernavoda	tt	6 „	ti	b
a	Hîrşova	tt	8 „	ii	8 „
>t	Gura Ialomiţeî	it	8*0 „	ii	8*o ,.
în	Brăila	Marfci dimineţi		Jaol dimineaţa	
ti	Galaţi	>»	II	tt	II
Juol
Vineri
III.
4	p.m-
5	a.m.
fi 40
II	u	II
ii	d	„
..	10U*
10»5 „
I.	12ia	„
,1	318	„
>.	3*0	„
I.	530	„
»	1	ii
».	72L.
..	»“	„
, II	9^5	»
Sâmbătă 6 a.m. 10 „ 1315 ,i ,,	12“	-,
ii	1	ii
2**	„
I,	3»5	„
6	„
II	8	y
8*o „
Duminică dimin.
de la GUlaţl „ Brăila „ Gura Ialomiţa! „ Hîrşova „ Cernavoda „ Ostrov „ Călăraşi oraş Silistra „ Olteniţa „ Turtukaia în GiurgiuţSmărd.] de la GiurgiufSmărd.]
„ Rusciuc „ Zimniccu „ Sistov „ Măgurele „ Njcopoli „ Corabia „ Beket
CURSE IN SUS ,
III.	I.
II.
Marţi	9 a.m.	Juol	9	a.m. Sâmbătă 9 a.m.		
tl	1025 „	1)	1025	If	a	1026 „
ii	220 p.m	II	2»!	p.m.	tt	‘22o p<m#
lt	8 ,,	II	3	a	n	^ ti
it	5*5 „	II	5*5	tt	u	5*5 „
V	9*0 „	V	9*o	it	a	9*0 „
tt	7*o „	II	7»o	a	ti	7*o „
lt	10*0	II	10*0	•* „	it	10*o
Mercur! 2 p.m.	Vineri
- 2L5	”
”	Ă	»
>i	m	w	ii
;; «
»	;;	;;
7*o	„
,,	7S)	„
,i 9«>	„
Joul 1225a.ui.	,,
2 a'm- Duminică 2 a.m.
3“ ..
5*0 „ 10 „ 11
2»? p m.
2»
5‘°
52« „ 7»° „
965 „
Rahova	ll	12** „	ii	IO'* „	II
Lomoalanoa	If	6 „	Sâmbăta 6 am.		Luni
Vidiu	II	8*5 „	11	8*3 „	M
C.lat'at	II	915 „	11	9*5 „	II
Radujevaţ	V	I2,:> p.m.	II	12»5 p.m.	II
Brsa-Palanoa	II	2 „	II	2 „	tl
Severin	II	4*2 „		A*» „	II
in
de la Seveidn
Vineri 5 a m. DuminicăS a.m. Marţi
2-6
& ;; 10 „
11 ,, 215 p.m. 2« „ 5D „
5^ „
Tio
9**;;
T -
o a.m.
8“ „ 91* „ 1216 p.m 2 „
4	*o „
5	a.m.
Cursele VAPOHUBUl LOCAL între GiLAŢl-fULCEA-ISMAIL:
Pornire in jos:	Pornire In sus :
De la Galaţi la Tuloea-Isiniil, Marţi, Jot şi Sâmbătă 8 ore dim.	Dala Ismail la Tnlcea-Galji, Miercuri, Vmert şi Duminică 8 ore dim.
Prima plecare ide la Galaţi la Ri ii şi fsmiil la 2) martie (l April) 1886	Prima plecare da la Ismail şi Reni D Galaţi la 21 Marte 2 Aprile 1886
Galaţi, 3 (15) Martie 1806.	INSPECTORATUL AGENŢIILOR.
de la Sf. George viitor casele din strada Negustorii No. 17. A se adresa !a d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No. 22 său în strada Pescăria Veche No. 9, la d. Stefănescu, proprietar
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
KXFIR-CUMI8
fi

koulurâ făcută din lapte, care se îutrebuin-ţăijă cu un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept mal cu sămă în contra ofticel; la Odosa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii do bolnavi se vindec prin Fiflr-Cutiiis.
La noi în Bucuesol, mulţâmită iniţiativei d-lul Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi at acestei băuturi in Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Gumis pecare-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara e obosităre şi costă mult, pe când oa- i litatea Kifirului, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Beruard şi recomandata de ilustraţiunile lumei năstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Gumis s’a mutat de la Hotel de France, în ealea Griviţa No. 140, casa Manolescn.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţeî , 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
ln provincie 100 strcle 100 lei 50 »	60 »
25 »	30 »
Loco Bucurescl înapoiud sticlele găle.
100 sticle 85 lei — b. 50	»	45	»	»
25	»	22	»	50
Pentru bolnavi nea ni ţi preţurile; vor fi scăzute.
Tipografia pioralnL
Tu agrafa!Calea Rahoveî No.
36.
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4156.
AB0>AMEÎÎT^:
Pentru Capitală:
Pentru un un .
.	jăse luni	.
>	re! luni	.
Pentru Distriote Pentru un an .
* şăse luni » trei luni
Pentru StreinAtate Pentru	un au .
«	şăse luni
»	trei luni
Abonamentele se fiue U*1	10 ale fie-
cărei luni.
Un număr veclriu 25 bani.
IN BUCURESCI Şl DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
Lei 4° » ijO » 12
Ediţia de diminâţă
Kedacţiunea, Calea Rahovel, No. 36	Director politic, L. G« FOTBESCU
DUMINICĂ, 20 APRILE 1886
ANUNdflTKî Şl HEClisfP. :
AnnnciurI pe pag.	IV, linia	25	ban
Reclame	pe pag.	III	1	leO
>	pe pag.	II	...	8	lei.
»	pe pag.	I	. . .	5	lei
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabili.
Epistole uefranoate se refuză.; articole nepublicate se ard.
In streiufttttte a bb adresa :
Franeia, Havan, Latfite & U-nia, 8 place di la Bonrse, Paris.
Englitera, Eugfene Miccud, 81 Flert Street, E 0- London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vvien. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 W ton.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Iluda-Pest, Servietenplata.
Administraţiuiiea, Calea Kahovel, No. 36
SOIRI TELEGRAFICE
(Dupft parele streinei
decât prin arbitrar, prin risipi!o abuzurile cele mal neauzite în,lâ-untru şi prin slugărnicia cea mal

Londra, 30 Aprile.
In urma mareî întinderi ce a lifat bri-gaudagiul In Birma, lordnl Dutterin a or donat ca se plece imediat 4 regimente in-1 ag,^ de solemne? diene spre Rangun, de undo acestea vor înainta în interiorul ţerel, ca la caz de trebuinţă se stărpiască pe insurgenţi.
Cracovia, 30 Apiile.
Instrucţiunea ce a avut loc pâuă acum contra ţăranilor arestaţi din Tarnow şi alte localităţi, n’ad dat resultate din care s’ar putea trage conclnsinnea că mişcarea ţăranilor a provenit din nisce agitaţiuni Becrete. In circumscripţiunea Limauow ad isbucnit revolte printre ţăranii, cari aii fost Insă suprimate de cu timp de către geaDdarmî. Prefectal Zileski, care actualmente se află aci, va referi Ia Viena despre mişcările ţăranilor.
Borna, 30 Aprile.
Se confirma scirea cum că majorul Hunter, comandantul de la Âden, a interdis contelui Poro de a înarma pe ămenii săi, garantând siguranţa drumului până la Gi-r.ldesa. Se crede că nu toţi membrii es-pediţiunil ad fost omorîţl, de ore-ce caravana a fost însoţită de o sută negri de Somali, alcătuindu-se în total de 168 per-sdne, căci chiar decă ar fi fost rău înarmaţi, totuşi s’ar fi putut apera într’atâta încât unii din ceî atacaţi să potă scăpa.
Fostul preşedinte al Camerei declară ca m nici un chip nu mal vrea să ia parte la viaţa politică. Popolo Romano crede că în Torli, Parma, Piacenza şi Ferrara ar avea mari şanse candidaturile radicale.
Atena, 20 Aprile.
Agitaţiunea poporalul cresce din <ji m ţji şi ea se îndrepteză mal cu semă contra regelui.
Kespuu^ănd unei deputaţiunî de cetăţeni,
Delyanis ar fi spus că n’a dat nici o făgăduinţă cum că Grecia va desarma, nici Francieî, nici vr’uueî alte puteri, şi că a primit meditaţiunea Francieî numai sub condiţiunea ca Gestiunea grăcă se fie re gulată în cel mai apropiat timp. Delyannis ar fi adăugat că dacă cererile Greciei nu vor fi de mdată satisfăcute, guvernul nu se va teme de a începe un resbol şi tocmai atunci va ceda puterilor, câad vasele a-cestora vor nimici flota greacă seu după ce oraşele grecesc! vor fi bombardate.
Cuirasata de resbol rusă Plastun se va uni cu celeTalte vase cari stafi gata de a primi pe miniştrii plenipotenţiari străini, în cas decă guvernul va da un respuns refu-zător la ultimatum.
Atena, 29 Aprile.
La meetingul ce s’a ţinut ieri, mal mulţi oratori au criticat slăbiciunea guvernului şi indiferenţa regelui. Manifestaţiunea înarmată proiectată de liga naţională va demonstra pentru resbol.
umilitâre în afară, vor găsi în inimile lor secate de simţimente patriotice de care trebue sâ se inspire ofî care român lti nişte momente
A se vedea Ultime Scirî pe pagtua III
T-imwT-Tr^TTTtflMiiiwiii» i mimn-pirr ~ i~rrJ
m 19 Aprilt 1888
piarele oposiţiunel turbează de no-isbenda întrunirilor organisate pe ici, pe colea; limbagiul lor, după ce a sleit Întregul dicţionar de insulte grosolane la adresa partidei liberale şi a guvernului sfeh, după ce întrebuinţase tot felul de calomnii pentru a discredita pe bmenil de frunte ai partidei liberale, aii ajuns la culmea In fine şi ne declară a<jl că :
„Este vâdit, că ţera nu va scăpa de cat numai când va fi redusă la sapă de lemn, când i se va lua şi cea din urmă piele, afară numai dâea nu vor veni uiscare-va împrejurări neprevăzute, cari să o scape, precum ah scăpat’o de Turci, de TatarI, de ciumă, holeră şi alte năpastil căzute asupră i“
Şi apoi vorbind despre cestiunea privitdre la tratări ce se pot face pentru încheiarea unei convenţiuni cu Austro-TJngaria sâ întrebă cu un aer melancolic :
Să credem 6re că aceia cari în curs do Z6l6 dUÎJ nu s’aâ semnalat
„P6te desminţi guvernul actual maximele de cari se conduce de Zece ani ?“
La tdte atacurile, la întreg* fra-seologie acâstă, am respuns în nenumărate rîndurt, dâr n’ara avut, ce e drept, parte d'a fi putut astâmpăra poftele nelegitimate ale âmenilor din opositie, cari în conduita lor politică nu caut alt ceva de cât o positie, ce ah pierdut, mulţumită greşelilor comise.
Este firesc ca luptele politice se înfăţişeze numerdse şi diferite peripeţii, adesea-orl fdrte durerâse pentru cel învinşi, dâr 6re acesta pâfce sluji de argumente pentru cel cari în loc de argument să servesc de frase pompdse, de injurii, de calomnii?
In luptele politice, ca şi în ori ce altele, cel mai puternic birnieşte. Şi cel mai puternic între partide la noi
reuşit; naţiunea respinse acusările şi, -suntem siguri, că ne dete dreptate nonă.
Ne putând isbuti cu calomnii, Ziarele oposiţiunel recurg la născociri şi acusărî fără şir şi fără temei.
Partidul liberal întreg este acusat de a fi devenit o adunătură de tirani, despoţi şi dictatori. Acâstâ acu-sare a devenit un adevărat clişeh In tlpcgrafisle Ziarele oposiţiunel, şi ea să repetă în coldnele Ziarel°r> în broşuri, îu intranirl publice.
Naţiunea nepărtenitdre, din nenorocire pentru oposiţiune, judecă pe dmeniî şi pe partidele nu dupe vorbe şi după fapte, ea respinse şi acestă de pe urmă calomnie, căci vede că tâte libertăţile îl sunt respectate, că drepturile îi sunt ocrotite şi că despotismul şi dictatura nu sunt decât nisce născociri ce n’au nimic comun cu viaţa nâstrâ politică din lăuntru.
E incontestabil că Rusia a fost bătută în cestiunea orientală şi, părăsind uscatul, ea se resfrînge acum asupra mării Negre.
Ţarul e la Livadia ; el va asista
el în acâstă parte nu avea decât 14 aştepta, ca nobilimea polonS ajunsă la pn-
la cufundarea mai multor vast cari în ţâră e până acum acel care a pro-; vor face parte din flota Sevastopo-bat că este în stare, că doresce şi Juiu^ şi Va fi faţă Ja manevrele na-
voiesce a îndeplini cele mai sfinte dorinţe şi aspiraţiunf ale naţiunei române.
vale de pe marea Nâgră
In împrejurările de faţă, când Încă crisa balcanică nu e desevărşifc în
vase mai importante, şi aceste vechi.
E natural ca Rusia să Îngrijescă d9 remediarea acestei stări de lucruri şi să caute a-şî cuirasa cdsta sudică.
Şi fiind-câ suntem în Rusia, să nu eşim din ea pentru aZ^
O telegramă a unui Z^h străin ne-a adus scirea că consiliul imperial rus pregâtesce reforma organisări! po-liţienescl din provinciile baltice.
Lucrul s’ar părea de puţină importanţă şi cu t6te acestea nu e aşa. Pentru cel ce ştiă cum e constituit nord-vestul imperiului, pentru cei cari cunosc posiţianea deosebită, din punct de vedere administrativ, a Finlandei şi provinciilor baltice, reforma proiectată de consiliul imperial are deosebită însemnătate, căci ea pdte da nasoere la complicaţiuni grave.
Mai cu semă în timpul din urmă, guvernul rus şi-a pus în gând să ni-micâscă restrânsă autonomiă a acelor provincii, închipuindu-şl de sigur că cu acâsta intăresce legătura lor cu imperiul. Nu e nevoe să spunem că provinciile In cestiune socot acest calcul ca fdrte greşit şi ţin la pri-vilegiele lor.
Iată de ce lucrul e grav.
MFOMATUSJffi
Partidul liberal-naţionaî in momen-^^ig^ atenţiunea ce se dă cdstei tul de faţă represintă naţiunea ro- (Slldke şi mării Negre e menită să mână. Şi fiind că poporul nu pdte provdce îngrijiri; un Ziar iV voi nici odată decât binele şi aaevă- tersburgslcija Wjedomosti, le intăresce rul, este firesc că până ce partidul chiar.
liberal represintă interesele ţârei elj „Misiunea practică a Rusiei în O-va fi Însărcinat cu administrarea a-,^^ ^jce acest Z^L decurge din facerilor publice, el va fi menţinut trebuinţa d'a ajunge la stăpânirea ab-prin voinţa naţiunei la cârma ţârei, j solută a mării Negre şi d’a asigura Partidul liberal-naţionai, după olc^g^ gUdicâ contra ori cărui atac■ In, luptă uriaşă a fost chemat la cârma ultimele două vecuri, prin tdte mij-ţărel în 1876.^ după o administraţie Jdcele, direct seft indirect, Rusia a a conservatorilor, care a durat în căutat să lmplinescă acâsfcă misiune curgerea de cinci ani. In aceşti ani, naturala ; ea a creat o flotă pentru de tristă memoria, naţiunea tntregâ jţiarea î^grâ şi şl-a câştigat posiţiuni a luptat în coutra partidei conser-1 p0^jce in peninsula balcanică. E pdte vatdre, care căZuse de la putere în ’ numai vina diplomaţiei ndstre, a lip-urma unor alegeri nenorocite pentru de sinceritate, "dâcă Europa vede Senat. Amlisand cu nepârtinire tre-’ja aedstă misiune un pericol. Cu o cutul partidei conservatdre în necuS^ ? alt-fel de purtare, cestiunea orientală mate rânduri în coldnele acestui Ziar. ar fi fost deslegată dala 1878, când am demonstrat nu cu vorbe ci cu vîctoridsa ndstrâ armată se afla în
fapte şi cifre în mână că adminis-traţiunea conservatdre a adus finan-
eele ţârei la ruină, că datoria nds-
faţa Constantinopoluluî.
,Acum, după cât se pare, grija pentru Marea Negră a venit iarăşi
tră publică ds aprdpe 476.000.000 primul plan. Şi. nici nu trebue să s’a făcut fără mc! un folos pentru g0 alt-fel. Cestiunea apărării cdstelor ţeră şi in cele din urmă am fost fe- ndstre sudice şi a comunicaţiunil li-rieiţl a vedea că chiar amicii politici (jere cu Marea Mediierană trebue să ai conservatorilor s aă veZut nevoiţi Jse resolve odată; soluţiunea insă, a-a se uni cu noi şi a trece in râu- se va pUfcea obţine fără coope-durile ndstre.	raţiunea flotei de la Sevastopol.*
Asemenea am arătat nu cu vorbe Stăpânirea absolută a mării Ne-
şi cu fapte că partida conservatdre făcuse pe timpul ocârmuirel sdle funeste din libertăţile ndstre civice o minciună şi din Constituţiunea ndstrâ un cuvâat deşert, şi în cele din urmă ah fost veseli a vedea că elita
gre, comunicaţiunea nelmpedecatâ cu Mediterana, adică posesiunea Darda-nelelor, dtă ce vrea Rusia. Şi cu drept cuvânt Rusia numesce misiune naturală dorinţa el d’a stăpâni marea
Ndgră ; căci marele colos, gltuit din dmenilor din partidul culpabil s’aujtote părţile, nu pdte resufla decât
lepădat de amicii lor politici şi au numai prin acestă mare. E tot a'tât trecut în rândurile ndstre.	! de adevărat însă, că aedstă tendinţă
Ca tote astea presa oposiţiunel, constitue o ameninţare
ca o maniveta, repetă pe fie care Zi că esistâ deosebiri între vederile naţiune! române şi -ale ndstre, că dorinţele şi aspiraţiunile poporului român nu sunt dorinţele şi aspiraţiu-nile partidei, pe care o represintăm.
DeunâZi chiar d. Gunâ Yernescu la întrunirea publică ne acusă că suntem socialişti, fund-eă voim o reformă radicolă a sistemului de im-posite, eă cerem de la guvern se se uşureze poporul de jos şi se se încarce cu dări clasele avuta.
Tactica îeaderulul oposiţiunel n’a
Pentru moment aflarea Ţarului la Livadia şi sporirea flotei suedice ca câte-va vase nu dă destul material pentru a conehide că Rusia vrea să pue pe tapfct cestiunea mării Negre; lucrul nu trece peste importanţa unei măsuri preventive. In adevăr, dâcă îşi mai aduc aminte cititorii noştri, pe timpul conflictului afgan Anglia ameninţa să forţeze Dardanelele şi cercetările făcute înse s’a dovedit, că aci
Ministrul lucrărilor publice, dupe avisul consiliului tecaic , a adjudecat lucrările privitdre la canalul Giurgiu casei germane Scharbach et C°. Lucrările se vor începe chiar luna vitore. Casa Scharbach pregăteşte tot indispensabilul pentru începerea acestor lucrări.
n
Comitetul esecutif al partidei conservatdre s’a întrunit ieri si a luat hotărîrea de a protesta în contra încheiere! unei Cou-venţiuul, analoge cu cea iscălită de re-pausatul Costa Foru. Felicităm pe ceî întruniţi ; este bice de a să pocăi cât de tânjifi s§ fie, de cât a nu ’şl recunosce nici o dată păcatele.
*
Lunea viitore se va ţine prima şedinţă prenminară a Conferi aţei privitdre la încheiarea Convenţiunel Comercială cu Austria.
Evreii şi nobilimea în Galiiia
Gazeta Transilvaniei scrie nrraîîtdrele în privinţa mişcare! ţăranilor din Qaliţia ; Pressa austriacă a fost alarmată în dileîe din urmă prin soirile şi raportsle nelinişli-tdre primite din Galiţia, că între ţărănimea polonă şi cea rntena se observă semnele unei .revoluţiile! ca cea din 1846, când o parte însemnată dintre nobili şi proprietar! aS fost măcelăriţi.
S’a observat că mişcarea se întinde de la Bochnia peste întreg ţinutul Yistulei, cel mal periculos în tdta ţăra, peste Pilz no şi Brzesko, peste valea Bia’a de la Gromnich până la Grybov, peste vala Du-nsjecz în sus de la Z-ihliczyn, peste Gar-lice peuă la Biecz.
Un raportor oficial constată, că causa mişcăreî este falşul sgomot ce s'a răspândit, printre ţărani, că «domnii», nobilii şi proprietarii voesc se introducă din noft iobăgia şefi se strivescâ pe ţărani, er legea glotelor va înlesni acelora se se întrnnescă sub arme şi ast-fel se ’şî esecute planul lor.
Foile unguresc! văd în acestă mişcare o mână străină şi anume pe cea rusescă. Din
tere, să îngrijescă de sorta ţărăuimel. Dăr ea nu nnma" că n’a făcut acesta, ci a lăsat poporul în igoranţă şi a luptat tot-d’a-una In contra acelora, cari s’afi interesat de sdrta Iul, aşa eâ s’ar putea Z>ce că-şi adf în Galiţia esistă o clasă privelegiată, clasa nobililor şi proprietarilor, cn puţine escepţiuul, şi clasa ţăranilor apăsată şi es-ploatata.
piarele polone atl evitat a arăta adevărata stare a lucrurilor,' pentru că ele sciţi, că Şlahta polonă e vinovată de tote aceste nemulţumiri, ea a sădit în inimă ţăranului polon neîncredere şi ură, care u-şor o poţi face se isbucnescă şi se manifeste în acte de răsbunare. Guvernul austriac a căutat să'şl asigure numai sprijinul nobilime!, care a devenit în Galiţia e-lementul domiaant; legile imperiului n’afi oferit poporaţiunel ţărănesc! scutul cuvenit, pentru că nobilimea le-a esploatat numai în favorul ei; poporul a fost 'împedi-cat d’a fi representat acolo unde’şî putea ridica vocea în contra ilegalităţilor comise cu el şi nnde’şl putea esprima dorinţele şi nevoile, ca a st-fel să i se potă aduce vr’o uşurare.
Când dmenl de inimă ’şî-att ridicat vocea în favdrea ţăranului, afi fost timbraţi de duşmani al bisericel, de revoluţionari de monarchiştl şi altele. Prin armare nu e mirare să vedem ţărănimea şi acum, ca mal nainte cu patru ani, trimiţând ţarului la Petersburg o adresă de supunere. Bieţii omeni nu ştiu ce este acel ţar.
Mal adăugăm la acestea şi espioatarea din partea jidanilor, pe care tot atât de mult îl urăsce ţărănimea ca şi pe nobilimea polonă.
Tot aşa stă lucrul şi cu poporul ruten, pe care polonii îl tracteză cu o vitregiă demnă de condamnat. Şi întrebarea ce şl-o pun dmenil politici a! Austro-Ungariel, că în caşul unei intrări a Ruşilor în Galiţia, ce ar face ţărănimea ? — Ar măcelări pe nobili şi jidovi, răspund el.
Şi ori cât s’ar sili comunicate oficiale şi semi- oficia le se slăbescă însemnătatea mişcare! ce se observă în Galiţia, rămâne constatat, însăşi mărturisirea foilor de frunte au3tro-uDgare, că lucrul e serios şi că, decă nu se vor lua raesnrl de stîrpirea răului, mişcarea ţerSnimel pdte deveni un pericol pentru monarchiă, mal a'es acuma când situaţiunea din afară se află într’o cri'ă atât de mare.
BESBOTfr ECONOMIC
INTRE
iB.TTSl.A- şi OEBvISlAJNrilA.
să atace sudul Rusiei; acâsfcă ameninţare a contribuit mult la potolirea
nu e în joc nici o mâna străină, ci motivul mişcăreî trebue căutat in alte împre-
conflictulul, căci Rusia se simţea în jurSrî. adevăr slabă în marea Nâgră ; flota i Cu îutrbduoerea erei constituţionale se
De câţl-va ani se manifestă o contradicţie în relaţiuuile economice dintre Rusia şi Germania- Pe când alianţa celor trei împăraţi găseşte în amiciţia suveranilor un sprijin în aparenţă nestrămutat, şi pe când cancelarii se înţeleg între el în o mulţime de chestiuni de politică internaţională, şed de poliţie teritorială, — o luptă însă e în-cinsâ între cele două ţări pe terenul economic, lupta care are ca urmări ridicarea tarifelor vamale şi scăderea repede şi continuă a mişcare! comerciale de la o ţeră la alta.
De la 1877 Rusia cu tote cererile din partea industriaşilor naţionali a ridicat taxele vamale cu scop de a împedica importul german. Lucrurile au ajuns până acolo că pe când în 1880 Gernjania importa în Rusia producte metalurgica pentru suma de 283 milione franci, aijl nu mal importa de cât pentru suma de 210 milione.
Gazeta Coloniei, «jice că acest resboiu economic între Rusia şi Germania neaesi-tea^S represalii. In adevăr, Rusia a fost atinsă prin tariful protecţionist al Germaniei din 1879 Acest tarif stabilea asupra cerealelor, cari formeză elementnl principal al exportului rus un drept de intrare întreit în anul din urma, şi aceasta a făcut
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL — 20 APRILE 1886
————— IInu» IBK&mt	•|«1» I III I I
t&em
mult refl Rusiei, pe când alte materii brute sunt scutite de vamă, săd sur>t supuse la o taxă forte mică.
Ori cum ar fi exportul rus în Germania, care e de vre-o 500 miliâne franci pe an, n’a suferit nici o scădere aeridsă în urma aplicării noului tarif vamal. De aci ar urma că până acuma lupta nu e egală. Germania nu pdte să ee rSsbune, deoă ca în-sS-pî n’ar fi intrat în 1879 şi 1885 pe calea periculâsă a protecţionismuluî. Ea a dat vecinei săle un argument care se reîntdmă asupra ei însăşi.
Industrialii ruşi lncuragiaţi de succesele t/coute în chestiunea tarifelor vamale, cer ca guvernul rus să ia măsuri nu numai contra importului productelor germane, der şi contra germanilor, cari pentru a scăpa de taxele vamale de la frontieră ad făcut stabilimente industriale pe pământul rusesc. Şi dâuă industrialii ruşi n’ad ajuus pe a-câstă cale la alt resultat decât a necăji pe industrialii germani stabiliţi în Rusia în chestiunile economice, cum se întâmpla cu germanii de lângă Baltica în chestiunea iimbeî, a religiunel, a obiceiurilor, apoi e de ajuns ca cel mal mic conflict să se ivescă între cele două ţări, pentru ca administraţia rusăscă să nu maî supravegheze asupra lor. In acestă privinţă mal multe stabilimente de turnătorie de fier din Silesia, cari aii asemenea stabilimente pe teritoriul rusesc, se tem şi caută a părăsi acele sucursale ruşilor.
Causa acestei situaţi uni grave e că guverne! au părăsit principiile liberale, singurele de cari trebuie să se inspire în chestiuni de relaţii a două naţiuni vecine.
Resuitatul măsurilor prohibitive luate de Rusia pdte aduce pentru ea urmări grave. In adevăr, ea eaprdpe dea proceda la conversiunea datoriei publice, două miliarde de rentă 5 la sută, trebuie să fie convertite in titluri de 4 la sută, acesta mare operaţie trebuie să se facă prin intermediul bancherilor germani şi pe piaţa germană, pentru că după afacerea cu Afganistanul, Rusia au pierdut simpatiile sete pe piaţa engleză. Gazeta de Colonia ameninţă pe Rusia cu o măsură care pdte fi eficace In împrejurările de faţă : e vorba de a interzice negoeiarea valorilor rusescl în Germania.
E probabil Insă că acesta ameninţare nu va fi pusă în executare. Ambele ţări aii nevoie de a ţine relaUunl bune din punctul de vedere economic. Germania pare a fi dispusă a nu mal decreta noul taxe vamale. Căt despre industria rusă apoi ea nu pdte satisface trebuinţele unui imperii! de 80 milidue.
ICOANE OPOSITIONISTE
Nu ne puteam veni în fire... de când Vocea Botoşanilor ne-a adus grozava scire «că la schitul CoZancea şi în Biserisa de la Gorbănescî s’ad pus icdnels pe plâns.»
Singură lăcrimarea acelor sfinte iedne ne-ar fi mişcat destul de adece; dară-mi-te când spune organul conservator din Boto-toşaal, că ele plâng «de păcătoşia nearnu luî ce se afiâ la cârma statului»...
Nu e aşa eă e grozAv ?
Şi cum se nu dăm crezare confraţilor noştri din Botoşani? Sunt dece anî de când Ziarele oposiţie! nu fac alt alt-ceva decât se învârtesc pe lângă iedne — şi dovada despre acesta e că judecă politica ţerel
românesci fără s’o cundscă câtuşi de puţin, povestind şi [susţinând lucruri cari n’ati vedut lumina ia noi.
Şi noi credeam că năzdrăvanele lor produceri scripturistice sunt produsul relei credinţe ş’a lipsei de bună crescere 1 Şi nu sciam, păcătoşii de noi, că conservatorii sunt absorbiţi în contemplarea sfintelor iedne de la cari aştdptă mântuirea de veci!
Atâta ne-am cutremurat, încât nici n’am mal căutat să ne întrebăm: in ce limbă vor fi vorbit iluminaţii noştri coufraţî de la Botoşani cu sfintele icone, de pot spune pe cinstea lor că plâng de păcătoşia neamului do la putere ?
Nn ne-am mal încurcat cu asemeni întrebări—indiscrete şi de-a dreptul ne-am repeZit la catalogaşul în care sunt ^scrise numele principalilor, oposiţioniştî ; şi am resfoit, şi am resfoit... adică n’am prea a-avut oo resfoi...
Am luat-o de la cap: Lascar Catargiiî, om pravoslavnic, cinstit şi cu frica Iul D^mneZeă.
—	Să ne fi făcut el şotia ? Ne-am gândit, ne-am resgândit, şi am trecut maî departe; căci am socotit că nu e destul să fiî pravoslavnic pentru a avea atâta trecere în Rai.
Nici n'am stat la îndoială se trecem cu condeiul peste generalul FJorescu, Al. La-hovary şi Guuâ Veraescu... maî cu seină acest din urmă.
Eram aprdpe să aruncăm fdia deenădaj-duiţî că n’am putut pune mâna pe curtie-rul conservatorilor pe lângă Paradis, când ochii nostril descoperiră, tocmai jos într’un colţuleţ pe care căduse o picătură de cer-nâlă, numele lui:
Protopopescu-Pache
Din acea clipă, îndoială n’a maî fost în sufletul nostru. Căci lăsând d’o parte calităţile acestui ilustru, cari l-ar fi şi a-peŞat d’a dvepta Tatălui... decă n’ar fi blestemata de gravitaţie, apoî nici nu e alt om din oposiţiune căruia se-I fi trecut prin minte se adreseze chiar Celui de sus.
Eram nimiciţi; căcî, de 1 te Iupţî cum te lupţi cu oposiţia pămentescâ. Der ce fad cu iuonele ? Eram nimiciţi, zdrobiţi, când un cunoscut al nostru, bătrânul d. Scepticism, veni se ne vadă.
Avem mare prietenie pentru acest venerabil bătrân, care a suferit mult în tinereţea sea... şi î-am încredinţat îngrijirile nostre.
Suntem în neputinţă să comunicăm cititorilor hohotul de rîs, ce se deslănţui ca o furtună din gâtul prietenului nostru. Contrastul dintre acăstă veselie nebună şi a-diuca ndstră jale ne făcu pentru o clipă să bănuim că bătrânul, atât de cu minte şi echilibrat de altmintrelea şl-a eşit din simţiri. Ceea ce urmă, şterse msă acăstă fugitivă impresiune.
După ce se potoli puţin, Scepticismul îşi încăleca ochelarii pe nas şi ne povesti cam ast-fel:
—	Ml-aduc aminte, uîte ca ieri, de un caraghioslîc care sdmănă mult cu cel de la Botoşani. Eram bun prieten cu Iosif al II-lea, împăratul Austriei: mă rog, ed îl crescusem şi-l iubeam ca p’un 68. In-tr’o Zb pe câud discutam cu împărătescul med prieten asupra mişcărilor din Ungaria—Ungurii eraţi şi pe vremea aceia tot zurbagii—uşa se deschide cu sgomot şi un adiutant intră speriat:
— «Maiestate, Zise el gîf'ind, totă Viena e tn picidro ; nu e biserică în care să nu plângă iconele şi preoţii spun că ele plâug din causă că Maiestatea Vdstră persecutaţi religia şi pe servitorii iei.»
«Ce se mal lungesc vorba. A doua Z'i pe timpul serviciului bisericesc, m’am dus cu regretatul Iosif la Sant-Slefan's Kirche, biserica s-tul ui Ştefan. Biserica era înţesată de lume; lângă icona plângătdre, dmenii se striveau ca să potă culege în basmale câte va lacrime sfinte.
»Mă plecai la urechea lui Iosif şi-î şoptii :—ordonă te scoţă icdnff"din locul iei. Iosif, care într’un moment înţelesese cât de gravă e agitaţiunea iesuiţilor, îmi urmă povaţa.
«Cu tdtă împotrivirea preoţilor, iedna fu scosă din loc. Ddmne' când îmi aduc aminte»—şi bătrânul ne sgudui urechile cu o nouă ediţie de rîs.
»Inchipuiţi-ve, urmă bătrânul; diu dosul iconeî, în dreptul capului, era un burete muiat în aiasmă, pe care un preot îl storcea încet; ochii iconeî erad străpunşi... şi iată totă comedia!»
Bătrânul Scepticism îsî scdse ochelarii, ne Z>se hună Z^d şi plecă.
Iar noi ne-am liniştit.
SC1RI Şl FAPTE
Bugetul comunei BăcăU s'a aprobat de comitetul permanent cu mat multe modificări, facendu se dre-cari economii.
Cu aceste economii s’a maî sporit paragraful cheltuielilor extra-ordinara cu 1000 lei, făcendu se 1500 leî anual, şi 3’ad mal adaos 1000 leî la cifra alocată pentru întreţinerea musicel, făceudu-se 5,500 leî a-nual.
3$
I). Fredas, decorator la Teatrul Naţional, s’a numit profesor de pictură decorativă la şcola comunală de meserii din Iaşi.
&
D. dr. Kerenbach, medic ai consultaţiilor gratuite de la spitalul Colţea, a fost trimis la Parii de onor. Eforiă a spitalelor civile, ca să studieze şi să urma reşcă es-perienţele şi tratamentul ilustrului Pasteur, în turbare.
Românilor bucovineni li se cuvine după lege dreptul de intâietate în ţera lor, cu tdte astea numărul amploiaţilor români la diferitele deregetoril ces. reg. ale Bucovinei e numaî 74 faţă de 397 de amploiaţi străini şi mal cu semă Polon! şi Ruteni, (cari nisuesc de a face din Bucovina un cerc administrativ al Galiţiep, şi anume: la diregâtoriile politice 18 românî faţă de 101 străini, la diregâtoriile judiciare 34 români faţă de 110 străini, la diregâtoriile financiare 14 românî faţă de 124 străinî şi chiar şi la direcţia bunurilor fondului religionar gr.-oriental 8 români faţă de 62 străinî (date statistice din calendarul bucovinean pe anul 1886.)
t,l
Etcursiune maritimă.— B ioul Mirceawa începe in luna Maî, sub comanda d-lul căpitan Irimescu, escursiunile sdle pe cds-tele Mării Negre cu elevii şcdleî fiilor de marină.
&
Anchetă. —„filele acestea, scrie diarui Galaţii, urma să se judece-Re către juriul profesoral al liceului din Bârlad procesul
institutorilor de la şodla Cuza-Vodă, daţi în judecată juriului în urma mal multor ne înţelegeri şi pâre dintre eî.
Juriul însă neputându se convinge pe deplin din raporturile inspectorilor şcolari şi din acel al directorului gimnasiuluî din localitate, despre culpabilitatea celor Învinovăţiţi, a găsit de cuviinţă a trămite o co-misiuue compusă de trei profesori, spre a face cercetări la faţa locului.
Acesta comisiune, compusă de d nil profesori Stefau Neagoe, Ion Vârgolicî şi Gri goii Negură a sosit în Galaţi şi a şi început cercetările.
&
Mişcarea populaţiei oraşului laşi de la 6 până la 13 Aprile curent. S’ad născut 35 băeţl şi 35 fete, din care 29 creştini şi 41 israeliţl. Au murit: 36 barbaţl şi 25 femei din care 38 creştin şi 23 israeliţl. S’ail celebrat o căsătorie. S’ad Tpresentat o declaraţie de căsătorie.
ts.
Mişcarea portului GalaŞi.— Alaltă seră la ora 8 a sosit vaporul italian Faro venind din Constantinopol încărcat cu diferite mărfuri coloniale.
La ora 8 a sosit din susj.il Dunărei vaporul Orient.
La ora 8y2 a. m. a plecat pentru Tul-cea-Ismail vaporul Frederilc.
La ora 9 dimineţă a plecat în susul Du nărei vaporul Hildegarde.
Din susul Dunărei a sosit la ora 9 di-minâţă vaporul Colosvar trăgând patru şlepuri încărcate cu diferite mărfuri.
La ora 5 p. m. a maî sosit din susul Dunărei vaporul Sliclc trăgând cinci şlepuri încărcate cu diferite mărfuri.
Pentru ca lotăria Ateneului se se facă ast fel iu cât se nu se ivescă nici cea maî mică bănuială, comitetul Ateneului a ho-tărît se ţină în aedstă privinţă o întrunire, la generalul Eraclie Arion, Duminică 20 Aprile la 9 ore şi jumătate de dimineţă.
In acâstă întrunire se vor discuta con-diţiunile tiraginlul care va fi la 1 Maid.
3$
Caşcaval.—D M-. renumitul şi simpaticul nostru comerciant, a fotografiat in'eriorul bogatului seu magazin de coloniale din strada Academiei. Ieri fotograful ’i-a remis o fotografie gata. Privind la ea d. M... Zice:
—	Acâsta este magasinul meu?
—	Da, domnule.
—	Der aci (arătând o pată albă) ce este ?
—	Caşcaval. N’a ieşit tocmai bine pentru că s’a mişcat de sigur, când scoteam fotografia.
—------------ot».-----------
AOTE OFICIALE
D. Al- C. Perieţeanu, student al facultâţei de sciinţe, s’a numit, la direcţia comptabilităţeî generale a steiului, în funcţiune» de copist.
D. I. Ionescu, agent de control al spirtdselor la fabrica Prediugher din (judeţul Brăila. D. S. Georgescu, agent de control, la fabrica Cracadnî din judeţul Neamţ.
-------------------------------
CKOilICA JUDS0AT0BEAS3A
O rescolă într'un penitenciar
In oraşul St. Vincent de Paul, în a-propiere de Montieal se află un penitenciar unde sânt internaţi vr’o mie de per-sone. In duminica trecută deţinuţi” de acolo, sătul cu şederea în închisdre, s’aîî revoltat. In urma unul signal, pentru care toţi erafi pregătiţi, deţinuţii cari erafi o-cupaţ! în curtea penitenciarului, năvăliră asupra paznicilor, îi biruiră şi apoî îi
legară. După ce 16 paznici aă rost pnşî în stâre de absolută imposibilitate de a se opune, resvrătiţiî ocupară tot interiorul închisorii. Ei so armară cu pistdlele paznicilor şi puseră mâua pe directorul închisorii d. Laviolette, pe cari îl legară cu frânghie. Având cu dânşii drugi de fier şi alte unelte de spart Z^ur* 9* porţt, eî se apropiară de parapete spre a sparge porţile închisorii. Cel noua paznici ce se tilau Ia parapete, şi cari eraBJnarmaţî cu puşcî, ordonară deţinuţilor de a se retrage în celulele lor. Aceştî din urmă puseră însă dinaintea lor ca pavăză pe directorul penitenciarului, legat cum se afla, şi în modul acesta înaintaB într’unâ. Laviolette strigă câtre paznici:
— Paznici, nu luaţi în sâmă că deţinuţii m’afi pus în faţa lor! Trageţi focuri! Fâ-ceţi-ve datoria !
Fiind -că paznicii hezitaif, ol repetă ordinul sâB şi paznicii începură a da foc. Deţinuţii respunseră tot cu focuri şi so pregătiră apoî d’a se urca pe parapete.
Carreveau, un canadier irances, a fost împuşcat când era se se urce pe o balustradă a parapetului. După aceea se încinse o luptă desperată, puşcile însă biruiră la urma urmelor peste pistdle.
Laviolette a fost grefl rănit. Paznicii ţinteai! aşa de bine in cât aB ucişi şi rănit 16 din deţinuţi.
In fine deţinuţii descuragiaţl se retraseră, depuseră armele şi căutară refugiB în celulele lor, unde ad fost încuiaţi de câtre paznici car! îl urmad pas cu pas.
Se crede că Laviolette şi doul deţinuţi răniţi nu vor scăpa cu vieţă.
Nici un deţinut n’a scăpat.
Lup1 a d ns" doue câsuri.
Castelul Chambord
Se face mult sgomot adl, în Francia, pentru monumentalul şi istoricul castel de Chambord.
Sescie că dupe mârtea contesei de Chambord, faimosul castel, conform disposiţiu-nilor testamentarp, a trecut în stăpânirea ducelui de Parrna şi fratelui s£u. Der opi-niunea publică nu vrea să respecte testamentul regelui fără coronă, şi revindică pentru domeniul public frances, acest monument al arhitectural Renasceriî.
Cestiunea a fost rădicată de Ziarul Fi-garo în forma următdre: Castelul Chambord, înstrăinat, era să]se derâme; emoţionată, Francia întregă, prin subscripţiune publică, rescumpâră castelul şi-l dărui regelui Carol X, pentru nepotul şi urmaşul la tron, Henri Dieudonne. Iniţiativa acestui act naţional fu luată la 11 Octomvre 1820, de consiliul comunal din Caen, aB subscris tâte consiliile comunale şi judeţene din Francia, diferite corporaţiun! ca Academia artelor frumâse de pildă şi în sfârşit particulari din t6te straiele societăţii francese.
Din t6te actele resultă că atât ideia, căt şi modul subsrieriî, al cumpărării şi al dăruirii imobilului tindead să facă din castelul de Chambord proprietate a coronei, ier nici de cum proprietate privată a lui Henri Dieudonnâ de Bourbon.
Tâte diarele ad invitat pe Figaro şi fie* care a desbătut cestiunea din punctul aed de vedere. Conclusiunea generală e însă a-ceiaşî: Castelul de Chambord, construit de cavalerul Francisc I, alipit la corânâ de Ludovic XII şi rescumperat de Francia, a
(37)
A. SCHOLL
FOIŢA ţ)TARULUl „TELEGRAFUL“ I Scriitorul Privat, care a observat as
menea înfundături ale Parisului, a voit petrâcă şi el maî multe nopţi în acel 1 calj în acea curte de miracule ale Pai j sulul modern. EI a pipăit cu mâna i tote miseriile acelui locaş, a suit scări stricate a scărei negre, a veZut tdt© d rerile şi suferiuţile.
.p O A iUnr"nÂi~ r ^ce* 8C^t’ ^'ce e*> 6 un I°cal infe<
L oANbthUiL ÎDSi °U t(5te aceste trăesc omeni îu el, re
piră acea infecţie.
Acel local e un vast teren, compus d mal multe curţi, dărâmături a unei bis< ricl vechi, grădini şi o mulţime de cas cari par a forma una singură, cu vre ,oincî-decî de scări; în dosul fie-cării scă
DUELUL MONSENIORULUI
Schitul Saint-Jean de Latran
Intre piaţa Cambrai şi College de Franco, locul luî St. Jean de Latran era locuit tot d’a-una de o lume stranie, pare că trăia afară de civilisaţie.
Acel loc era asilul parisian, acolo se re trăgead bancruţiî, şi faliţii, lucrătorii cari nu maî putead lucra, sperjurii, datornicii insolvabili şi rescuh.ţn urmărit!
Cele patru curţi se numead ast-fel: a Tatălui, a Fiului, a Sfântului duh, şi Amin,
'e câte un loouşor plin de murdării, umc care e curtea acelei locuinţe.
Cu tote revoluţiile, St. Jean de Latr îşi păstrase privilegiile şi obiceiurile se Amintirile din evul mediu şi dreptul asii se păstrase acolo.
I Popnlaţiunea acelui local se supui: mal curind legilor şi tradiţiunilor egiptei decât codului lui Napoleon.
Afară de aceştî âmenî, maî stad în ai local mici meseriaşi necunoscuţi, cari , plăteau patenta.
Am vedut, Z*ce Privat, indivizi cari îşi petrec vieţa, tăind per de iepure pentru a face pâsle, alţii cari nu se ocupă decât a scote mătasă din pălării vechi.
Tote aceste nu sunt nimica pe lingă misterele industriei savoiarde.
Acestă industrie e în legătură cu scara neagră.
Străbătând în alea întunecoasă eşti lovit Ia nas, ochi, de acele emanaţiunî infecte.
Pentru a ne face o idee de starea acelor nenorociţi se vedem ce Zice Quatre-fages asupra stâreî fisice a arondismentu-Iuî XII.
«Populaţiuuea e compusă maî ales din culegătorii de cârpe de ambele sexe. Nenorociţii trăesc mal mulţi într’o singură odaie, care servă şi de magasie în acelaşi timp.
„De câţl-va anî, fabricanţii de hârtie nu cumpera cârpe de cât după ce ad fost mal ânteifi spălate:
„Culegătorii de cârpe sunt nevoiţi a le spăla şi usca în camera de locuit, şi când cârpele nu se caută, atunci camera se umple dş acele cârpe umede.
„Se începe îndată o dospire putredă şi un miros exalează acele cârpe incât nici mirosul camerilor de autopsie, a abatoriilor sad al latrinelor nu pdte fi comparat cu acele exalaţiunî.»
Savoiardil sunt mal toţi coşarl, spoitori sâd venZători de tingiri.
Unii din eî vând piei de epnri.
Din cansâ funinginel adusă de coşar!, s’a numit acea scară : scara neagră.
Intr’o cameră din acel local sunt până la opt paturi şi în fie-care pat dorm trei până la patru omeni.
Erad şâse ore sâra.
Iutr’o odae din etagiul al treilea stetcad duo! omeni, un bărbat şi o femeie. Chiria camerei era de patru°Zccî de bani pe Z^
Acea odae era locuinţa Helveţieî, care dnpe răpirea copilului Luiseî, dăduse ospitalitate Poetului.
Helveţia fusese mult timp strâogătore de cârpe, inse de când Cambalou ii dăduse trei sute franci pentru a ţinea copilul pe care Yillepont îl luase de la Luisa, era ambiţiosă.
Cel trei sute franci îî puse la casa de economie şi luă profesiunea de deşteptătore.
Dotoria eî era, că pentru cinci bânî, s5 deştepte la o oră hot^rîtă pe negustori de la hală.
Avea de sculat trei-decî de 6menl, priu urmare caştiga pe ndpte un led şi cincî-ZecI bani.
piua făcea cor6ne pentru morţi pe care se citea : Suvenir şi regrete.
Poetul veZând starea Helveţieî nu putea să se ţie fără a’I areta dorinţa de a se căsători.
O candelă mică lumina odăia Helveţieî; pe masă o farfurie mare plină cu un fel de mâncare care exhala miros de grăsime şi de varză.
Poetul bea dintr’un pahar o amestecătură de rachid, piper şi absint :
—	Ai se te pierZÎ cu acostă băutură îî dise Helveţia. Tu nn poţi face ca cei l’alţl ?...
Poetul ridică din umeri.
—	Eî! şi ce ? se bead băuturi pregătite de tine. Nu’ml fac nici un gust, pare că n’aî bea nimica. Şi apoi dacă plăteşti să fii satisfăcut... De cate ori bead din a« cesta sticla simt o plăcere deosebită.
Da, aşa e, se vorbim, urma Hdva-;
www.dacoromamca.ro
TELEEGRAFUL — 20 APRILE 1886
3
fost, este şi trebnie să remuie domonib public frances.
Probabil că, tu urma obştescului interes pus în acestă afacere, guvernul frauces va fi silit să se ocupe cu ceatiunea castelului de Chambord; şi vom fi martori la o afacere fdrte curiosă; stricarea testamentului lui Henric al V-lea Bourbonul şi deposedarea ducelui de Parma. Se pdto chiar ca să mal fie şi alto domenii cu caracter public în moştenirea contelui de Cliambord' ~~~—-----------— ------------
latîmpUri din capitali
Un copil rătăcit.—O fetiţă în etate cam de vre-o 3 ani, îmbrăcată cu rochie de plină negră, cu şorţ albastru şi în picidre ghete jiogre, s’a găsit adî dimiudfă pe strada Pieţeî-Amdeî. Avis părinţilor. Fetiţa este adăpostită la secţia 4.
—x —
Grajdurile d-lul Fleva. — Ieri sără s’att aprins grajdurilo d-lul N. Fleva, cari sunt construite pe strada Viilor. Incendifi a îmbrăţişat cantonul 23 şi podul grajdiulul unde a fost fân. Mulţumită grabnicei interveniţi a pompierilor, focul s’a stins iute. —x —
Furt. — Poliţia capitalei a pus mâna adl pe un 6re-care Mărgărit Mărgaritescu. A-cest individ a furat nişte bani la Focşani, s’atî găsit la densul peste 200 lei diu cei furaţi. Avis păgubaşului.
Don Caprice.
----------0032*00
DIVERSE
Tumul exposiţiunel universale (lin Paris.—In proiectul exposiţiel universale votat de Camera din Paris, d 1 Lockroy a decis construirea unul turn colosal, de 300 metri, care neapărat că va fi cea mai mare curiosilate şi cea mal principală a-tracţiune a exposiţiunel din 89.
Acest turn gigantic, construit tot de fier, se va ridica din păment, pe patru stâlpi colosali, cu patru etage, şi va fi terminat sub cu un balcon şi cu o galeria de sticle pentru visitaţiunî. Uu ascensor, va ridica sus pe curioşii d’a se urca pentru ca se vadă la o distanţă de 130 klra. de întindere. In vîrful turnului se va instala un phar, a cărui lumină se va putea vedea din Dijon şi din Mans 1
Afară de acesta, pe platformă aşezată la 70 metre înălţime de la păment adică cu 10 metre mai înaltă de cât turnurile catedralei Notre-Dame, se va instala un restaurant. Acesta va întrece prânzurile legendare din pomul lui Robinson 1
Greutatea metalului întrebuinţat la construirea acestui turn nu se urcă peste 6 mi-lione kilograme care nu va costa mal mult de 3 milidne de lei.
D-l inginer Eifel, savantul inginer al artelor şi manufactureî, care este inventatorul acestei colosale opere, crede că chel-tuelile construirel lui vor putea fi acoperiţi numai din taxa vizitatorilor acestui turn pe timp de 10 aul, căci se crede că acest turn va trăi chiar peste aniversarea Centenarului construirel lui, şi va servi, in urmă, experienţelor fisice, meteorologice şi astronomice.
Acest turn, de două ori mal înalt de cât piramidele egiptului, va orna intrarea principală a exposiţiunel din partea câmpului lui Marti'.
Intoxicaţie prin conserve do pătlăgele roşii.—După lungi şi minnţidse cercetări bibliografice, Doggett arată, că caşurile de otrăvire priu conservele de alimente ar fi mult maî frecuente în Engli-tera şi America, ca în Germania şi Franţa.
Acest medic, după ce reaminteşte opiniu-nele autorilor, cari atribuesc causa acestor otrăviri unele la formarea unei sări toxice de staminiu, altele la aceia a unei sări do plumb, analiseză apoi fie-care din cazurile ce a observat şi atribue trei din ele la formaţiunea în cutia de conserve a nneî sări corosive de staminiu, probabil cklorureie do staminiu, şi alte patru caşuri unei sări de plumb. — Ori cum ar fi, nu remâne nici o îndoială, că pătlăgelele roşii daţi loc adesea unul acid susceptibil de a se combina ca metalele, cari intră în în» chisturile cutiilor, şi de a forma cu ele o sare eminamente toxică.
*
Electricitatea este chicmată pe viitor se evite în faîmaciî erorile adesea regretabile şi se ţie tot-d’auna deşteptă atenţiunea asistentului.
Ast fel, la Berlin, flaconele care conţin otrăvuri, sunt puse pe o masă specială, comunicând, de o parte cu o pilă şi de alta cu o sonerie electrică.
Pe dată ce flaconul este ridicat, un contact in mod automatic se stabileşte cu a-
paratul şi soneria se pune în mişcare.
*
Naşteri regale. — Jurnalul oficial spaniol publică decretul regal pentru ceremonia ce se va face când va na3ce regenta. Regina Cristina a adresat scrisori tuturor episcopilor şi preoţilor prin care le anunţă că a intrat în luna a noua a sarcinel şi îl rogă se mulţumoscă lux Dumnedeb şi în acelaşi timp se se facă rugăciuni în tbte bisericile pentru ca naşterea se fie uşdră,
Ceremonialul ce se face în asemenea împrejurări la curtea Spanie” e solemn.
îndată ce primele simptome ale facere! se vor manifesta, toţi cel cari trebue se asiste la facere vor fi imediat chemaţi.
După facere, camarera major, ducesa de Medina de Las-Tores , va anunţa pe preşedintele consiliului de miniştri şi el apoi va însciinţa pe ceî de faţă despre sexul copilului. Iu acelaşi timp căpitanul general al Madridului şi căpitanul general al hele-bardierilor vor anunţa prin semnale popo ruluî Madridului.
Decă noul-născut e prinţ se va pune la palat în locul numit Punta del Diamante stegul spaniol se va trage douăzeci şi una salve de tun. Decă e princesă se va pune un stbg alb şi se va trage numai cinci spre dece salve. D6că regina va nasce ndptea, atunci d’asupra steguluî se va pune un felinar roşu şeii alb, după sexul noulul-născut.
Tdte personele chemate la palat vor sta în salonul de lingă camera unde a născut regina.
In alt salon, tot lingă camora reginei, vor stă înalţii funcţionari aî statului.
După nascere, noul-năsout va fi pus pe o perină într’o tablă de argint şi camerara-major împreună cu preşedintele consiliului vor presenta pe moştenitorul lui Alfons al XII, corpului diplomatic şi apoi tuturor persdnelor presente. Ministrul justiţiei în calitatea sa de notar regal, va dresa actul de nascere şi actul slâril-oivile. Apoi ceremonia tradiţionala se va sfîrşi şi copilul va fi dat înapoi mamei.
Sinucidere. — Femeia Mărgărita Dră ghici Cârstea, din comuna Tatărani, plasa CÎâmpul Terguşor, din judeţul Prahova, în vârstă ca de 60 ani, fiind bolnavă de mal mult timp, ’şl-a pus în gând să ’şî curme filele. Spre acest sfîrşit, in dina de 5 A-prile curent, ea a cercat a se înjunghia cu un cuţit, dâr n’a reuşit, cuţitul nefiind tăios şi fiind surprinsă de fiii săi. Cu tdte acestea, in diua de 13 Aprile curent, numita fomee, după ce a mâncat, profitând de lipsa fiului seu Ioniţă Drăghicî, la care şedea, s’a aruucat în puţul aflat în curtea casei, diu care s’a scos mdrtn.
*
Foc. — Joi, la 10 Aprile, casa locuitorului loan Pantia, din comuna Tăbălăesci, plasa Crasna, jocleţul Făloiiî, a ars împreună cu o şură şi obiectele din casă: focul a provenit în modul următor: un copil, în etate de 4 ani al acelui locuitor, jucân-du-se ou chibrituri pe lîngă nisce fen, şi aprindendu se fânul coera alăturea cu şura, s’a comunicat şi casei.
Paguba se urcă la 1,000 lei.
O-CK'* •	■■ ■ —
CURIERUL TEATRAL
De-sără, la Teatrul naţional, beneficiul simpaticei artiste d na Ana Manolescu: Resvanşi Vidra, poemă dramatică In 5 acte, de d. B. P. Hajdeu Ni se promite un succes desăvârşit.
Nici îndoială că publicul bucureştân se va duce să aplaude pe artista care l-a procurat atâtea momente de alâsă distracţie.
Distribuţiunea rolurilor promite mult;
idra, nepăta lui Moţoc. isvan, ţigan desrobit ulpoi, (,____V
d-na Ana Manolescu d-nu Gr. Manolescu „ St. Iulian > Mateescu
*
Pentru luni, se anunţă tot pe scena Teatrului naţional o represintaţie estra-ordinară in beneficiul d-lul Mateescu.
*
Asâră, la sala Bossel, pentru a doua dră opereta lui Strauss: Baronul Ţiganilor, astâ-ifî sâmbătă, a treia representaţiune.
Succes constant în acesta parte.
*
Tot astă-sără, la Atheneu, al douilea {i u timul concert al violonistului Wiihelmy j Beethoven, Liszt, Chopin vor faco onorurile serei: concertantul va esecuta |i o romanţa din propria sa com-posiţiuns.
Joi, d. Wiihelmy, după invitaţiunea M. S. Reginei, a dat un concert la palat. Auditorii, firesce,
f<5rte restrins.

ULTIME SOIRI
Atena, 30 Aprile.
Guvernul s’a împrumutat cu 25 milidne de la banca naţională.
Atena, 30 A prile.
Colonia italiană a protestat contra politicei guvernului italian faţă cu Grecia.
Viena, 30 Aprile.
Corespondenţa politică anunţă că t<5te administraţiunile drumurilor de fier austriaco şi unguresc!, precum şi societatea de navigaţiuue pe Dunăre au şi dat urmare ordinelor, ce guvernele din Vigna şi Pesta le-aii notificat, în privinţa resiliăriî tarifelor unioniste cu România. 1)
Pesta, 30 Aprile.
D. Pauller, ministru justiţiei, a murit.
Borna, 30 Aprile.
Fotiades»paşa a presintat scrisorile sele de acreditare regel î Huuibert.
Atena, 30 Aprile.
Răspunsul domnului Delyannis la ulti-
1) Acdstă depeşă ne-a fost dată In ţifre ce nu se pot înţelege. Am cerut repetirea el la Viena
matul marilor puteri s’a remis ieri. El se referă la făgăduiala de desarmare făcută Francieî.
D. Delyannis espriniă speranţa că ulti-matul va fi socotit de atunci ca fără efect, Viena, 30 Aprile.
Adunarea acţionarilor liniei Lemberg-Cernăuţl Iaşi a hotărît distribuţiunea unu! uob devideud de 3 florini şi jumet&te. Cuponul din Mal 1886 So va plăti deci cu 8 florini şi jumătate.
Din ediţia de s6ră *7 orei sîâra.
Viena, 30 Aprile.
Noua presă liberă, în articolul sSb de fond laudă înţelâpta atitudine a d-luî Bră-tiariu în timpul ultimelor complicaţiunî i-vite în Orient.
Acdstă fdie spune că situaţiunea României pare că s’a îmbunătăţit şi că Europa are cea maî mare încredere în guvernul statului român, care va fi de sigur, chemat a juca un rol important, decă se vor face schimbări mai mari în Orient. România s’ar putea baia pe sprijinul eficace al Europei, dâcă neutralitatea sa ar fi compromisă vre-o dată,
ţliarul vienes manifestă încă speranţa că înţelepciunea d-luî Brătianu va şti a-semenea se facă se reuşescă într’un mod fericit negociările angagiate pe tărâmul fce-conomic.
Munich, 30 Aprile.
Se 4i°e regele va însărcina pe cabinetul săb d’a presinta Dietei un proiect, ce reguleză situaţiunea casei regale prin mijloccul unul împrumut, a cărui dobândă şi amortisment va fi acoperit din reţinerile ce se vor face asupra listei civile.
Paris, 30 Aprile.
D. de Freycinet a însărcinat pe d. de Mouy se facă un nod demers pe lîngă cabinetul din Viena. Acest demers s’a făcut mercurl sera.
Paris, 30 Aprile.
D. Drumont, autorul cărţel «La France juive», care a fost rănit în duel de către d. Arthur-Meyer, e în r’o stare de sănătate fdrte gravă.
(Bavas)
ULTIME INFORM AT IU NI
Aiji, la orele 11, d. I. C. Brătianu, preşedinte al consiliului de miniştri, a lucrat cu M. S. regele.
—o—
La orele 4 şi jumătate după amiajl s’a ţinut un consiliu de miniştri.
—o j
D. general Radu Mikaî, ministru al lucrărilor publice, s’a reîntors a^I dimindfă în capitală.
—o—
A$I la ora 1 şi jumătate p. m, M. S. Regele a primit în audienţă pe d. baron de Wegesak, căpitan în artileria suedesă, —o—
Delegaţii austro ungari pentru începerea preliminărilor în vederea reînoirel convea-ţiunel comerciale cu Austro Uogai ia, au sosit asâră în Capitală.
D-lor aă descins la Grand hotel du Bou-levard şi adl vor fi primiţi în audienţă de d. M. Pkerekyde, mioistru al afacerilor străine.
— o—•
Şedinţele acestei conferinţe vor începe chiar mâine, în localul ministerului corner -ciulul şi anume în marele salon, care, a
servit de cabinet al ministrului şi care s’a aranjat pentra acestă ocasinne.
Din partea guvernului nostru delegaţi sunt dd. P. S. Aurelian, fost ministru, Al. Degre, membru la Iualta Curte de Casaţie, G. Ghica, G. Cantacuziuo, director general al căilor ferate şi D. Protopopeccu, director general al Regiei monopolului tutunurilor.
Adunarea ya fi deschisă probabil do către d. P. S. Aurelian.
—x —
După informaţinnile particolare ce avem, scrie V. Naţională, misiunea estraordinară trimisă spre a saluta în numele M. S. Regelui şi a guvernului pe M. S. împăratului Rusiei, a sosit la Livadia şi a fost a<jx primită de M. S. împăratul Alexandru III,
La reîntdreere, d. general Al. Anghe-lescu, ministru de resbel, se va opri la Iaşi spre a inspecta corpul al IV-lea de armată.
— o—
D. baron de "Vegesack, căpitan în artileria suedesă, care, după cum am spus, e trimis de guvernul suedes în misiune specială în România pentru a studia progresele artileriei nostre, a fost ataşat pe lângă regimentul al douilea de artilerie.
Ministrul agricultnreî, industriei, corner -
ciulul şi domenielor a comandat în străinătate un aparat Durând pentru stîrpirea locustelor.
—o —
D. prim-ministru I. C. Brătianu a primit a<jll în audienţa pe d. general Fălco-ianu, şeful marelui stat major al armatei.
TSATEE.-COHOEET
Teatrul naţional.—Besvan şi Vidra, poemă dramatică în 5 cânturi, de B. P. Hâjdâu. Beneficiul d-nel Ana Manolescu Primă representaţiune în stagiunea actuală.
Vidra . . . d-na Ana Manolescu
Resvan. . . d-nul Gr. Manolessu *
Teatrul Bosel. — Baronul Ţiganilor, operetă în 3 acte de Iohann Straus; a treia representaţiune . Soffi, d-ra Zer’ine Drucker; BaringTcog, Baronul Ţiganilor, d. Strausser; Kalman Zsupan, domnul Bernarz.
*
Teatrul Dacia.~Mazat, a 12-a represeniaţinne. Atheneu—Al 2 îea şi ultimul Concert al celebrului violonist Wflhemy.
Anunciu Important
Renumitele băi de la Lacul-Sărat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind abondentă.
Recomand onor. public hotelul de Bulevard, compus diu 40 camere. Case cu uu etagih şi două, solide şi sănâtdse, având faţada spre câmp, posiţie frumdsâ, camerile bine mobilate şi curate, preţurile moderate, serviciul onest şi prompt.
In acest hotâl este şi restaurant cu mâncările cele mal alese, preţurile moderate.
Şper câ onor public va fi pe deplin satisfăcut. Sunt în stare a priimi pasageri cu începere de la 15 Mai a.c. CONSTANTIN POPESCU, librar
Brăila, strada Regală, sau la hotel de Bulevard Lacul Sărat.
" bTbT I O G R a * I
A eşit de sub tipar :
Necesitatea unul Curs elementar de pedagogie în scolele primare de fete de Zu-'icia Isecescu, Instiratăre la scola No. 1 de fete din Peatra.
I
I

ţia. Eşti bine dispus maî astă sără... Nu ’mî vel bale capul cu primăria I...
Poetul sări de pe scaun.
—	Ce Bpuî proBtiî, strigă el. Ştii că te iubesc.
—	MS iubescl pentru câ’ţî dab mâncare.
— EI! vel mai găsi vre-unul aşa oa mine cu care se te măriţi ?,.. ’Ţî dafi nU. mele meii, şi când braţul teii se va rezema pe al meii, vel simţi multă plăcere.
Helveţia luă o lingură şi puse mâncare într’o farfurie şi o dădu viitorului eî.
Era un fel de amestecătură acea mâncare : cartofi, fasole, carne de vacă, varză, piper negru şi alte...
—	înţeleg şi eă aşa mâncare! strigă poetul. Unde se găseşte prin restaurante ast fel de mâncare.
In acel moment un ţipăt plângător se autji.
—	Ah ! acuma începe şi copilul a plânge, strigă Helveţia.
Poetal, deja beat, lovi cu pumuul în masă.
—	Nu pot să fiii liniştit an moment ! Decă nu tace,..
Copilul plângea necontenit.
Poetul luă un hărb de 6!ă şi aruncă a-suprâ copilului; ’l lovi drept în ochi, sângele începu a curge...
Helveţia se sculă repede şi luând copilul din pat strigă :
—	Uitete ! al rănit copil.
—	Nu vrei să me creijl, reluă poetul, că nu poţi să creşti copilul ?... Sa ştii că astă sârâ ’l iab şi’l las lângă vre-un zid la Grenelle seu la Vaugirard...
•— Der decă’l vor cere înapoi ?...
—	Vom spune ca a murit...
—	Ah! decă ar fi copilul meb, cum l’aş iubi..., der pe aitul cum se’l iubesc...
Aş ucide pe toţi copiii cari nu sunt al mei; eănd se întâmplă de întâlnesc sera vre-un copilaş pe stradă ’l bat^Ji fug apoi...
Helveţia luă o bucată de morcov şi o vîrî în guri copilolur
Acesta lihnit de fdrae, mancă cu mare plăcere, cu tdte că se frigea.
—	Aşa că e bun ? zise poetul. Eh 1 acuma vreai să bel ?
Beţivul apropia de' buzele copilului paharul cu acea băutură ar^etore, cu care se desfăta aşa mult.
Copilul începu a tuşi şi a ţipa.
—	Ce are astă-seră de plânge atâta ?, strigă Poetul.
Deşteptătdrea răspunse ;
—	’L dore un dinte.
—	Decă e aşa, atuncă să’l scdtem.
Luă uu cleşte şi se îndreptă spre copil*
Bătu cine-va la uşă.
—	Nu deschide! zise ea...
—	Cine vine acuma ? zise Poetul aruncând cleştele. Ce ? Helveţie joci ore cari intrigi ?...
Bătu şi mal tare în uşă.
Cine.e acolo? întrebă ea.
O voce respuuse :
—	Deschide se& stric uşa.
Fiind că uşa era prea slabă şi nu putea se resiste sforţărilor, ea o deschise.
Doi omeni avend aparenţa nnor lucrători, intrară.
Erau Ion şi Surypbre, îmbrăcaţi cu haine albastre şi cn sape! pe cap.
—	Ce voiţi ? întrebă ea.
—	Voim se luăm copilul ce’l al aci.
—	Pentru ce ?
—	Pentru ca se 1 scăpăm de morte; destul e de când sufere !
Helveţia credea că p6te profita ceva din acestă situaţie,
—	’L’am primit ca să-l cresc, tjise ea, şi nu pot se-1 dab.
Copilul încetă de a plânge, se uita cu mirare la visitatorî.
—	înţelegeţi domnilor,	Poetul,
domna e responsabilă pentru copil...
—	Taci! <fi80 Ion, este beat mort, a-cuşl îţi dab un picior...
Ea înţelese că nu putea să resiste.
—	Sermanul copil!., pe care îl iubesc -atât de mult... Cât am îngrijit de el...
—	Ia copilul, <jise Ion.
Surypere îl lua.
—	M£ cunoşti, murmură el cu satisfacere. Ah! miserabilil, strigă el. Culpabilii nu sunt aci, dar trebue se încep a’I pedepsi.
Apropia de candela o gazetă ş’o aprinse, apoi se duse în faţa Poetalnl.
Apropiind flacăra hărtiex ce ardea de buzele miserabilulul, acesta începu a striga şi cădu jos.
Surypbre se scoboră pe scara negră, da-cend copilul în braţe.
Ion văiju atunci o fiacară acoperind buzele Poetului... se aprinse şi arse tot.
Se întâmpla de multe ori ca spirtul să se aprindă spontaneS la cel cari abuzase de beuturî a’coolice.
Ion se coboră se ajungă pe Snrypâre.
O trăsură îi aştepta la capătul pieţiî Cambrai, în trăsură era fata lui Suypere, în etate atunci de 18 ani şi pe care am întalnit-o în strada Luneî când*Iosef şi Ca-rapata se duse sa istorisdscă lut Surypere planul lui Combalou şi a cavalerului de Floustiguac asupra domnişoreî Edviga.
Cecilia învăli copilul cu un şal şi’î dădu se bea ojumetate de pahar lapte cald, ce’l adusese într’o sticlă.
Trăsura porni spre Anteuil.
Va urma
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 20 APRILE 1BS6
■nm
LINI A ANKER
Linie naţionalii austro-nngară, concesionata
Cea mai siciirâ, mat bn:.ă şi mat eftinîl linie de'a
Triesi şi Fiume ia New--York
Vaporul „ALEXANDRIA1' (2017 tone) Plecarea din THTRST ...	13 Maia
Plecarea din UIUME. .	.15	»
Bilete directe de pasageri şi transporturi directe de marfiu i şi conosamente de la Vie na Budapesta şi alte taţiunl principale a o Aus-tro-Unganeî la t«5te local tăţile priucipa’e ale Americeî de Nord.
Incărcăininto se primesc pentru porturile in teruiedia o din marea Mediterană Amănunte de !a
I W CHAPLIN
Representnntul d lor Henderson Brothers, Triest
De arendat do- la Aprilie 1887, jumătate din
Moşi® Far&ipan Arsake
din judeţul V a?ca partea- care se îuveci-neşte cn domeniul Giurgîtt.
Doritorii s- vor adresa la d. Em. La-hovary, 74, Caisa Victoriei în Bucurescî. _ _____ 6-2-1.
De închiriat t.«,
iar o alta prăvălie ce răspunde în strada Gabroveni No. 13, cu totă curtea şi încăperile. Doritorii a o închiria se vor adresa în tdte filele de lucru la cancelaria Lega-Uiflgî Imperiale a Rusiei de Ia ora 11—4.
Asemenea mai este De închiriat Casa cu donâ etage diu strada Ber<Ji, No, 122, cu diferite apartamente, informaţinnile se vor da în acea casă,
Banca Naţională a României La 3 (15) Maitl viitor licitaţi unea în localul Bâncel, pentru furnitura a 5000 metri tablă de aramă.
A se vedea condiţiunile la Direcţiunea Lucrărilor, strada Smârdan, casa Ioanide.
CURSUL BUCURESCÎ
TH0SWA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscanl — Nr. în noul palat Dacia-România Cursul pe ijîaa de 19 Aprile 18S6.
j°/’o Rentă amortisabilă. .	.
5°/o	» română perpetuă .
6°/o Obl. de Stat [rur. convertite] 5°/°	„	C. F. Româno	.	» ,
5s/o	„	Mnnioipale .	.
LOfo.	t;	Casei Pene. [300	l.]
c>% Saris.	funciare rurale	.	.
10 li	„	„	„	.	•
5°fi)	„	, urbane . .
0%	i»	t	s»	•	»
T"/o „
impr. oa prime Bncuresci [KOfr.1 5°/o Comunale nuoi . . . ba«.aa Prevederea ...
DIVERSE
Vur oontra argint caii bilete Bilete de Bancă. ......
thonui val. Austriacă
Mâroi Germano...............
Banc-note Francase . s . . Ruble de hârtie
Cumt 93‘ -
9oi/
89
74','s 208 868/ 1021/2 821/* 91>/2 9 >
32
14. i/-
,0'J
1T53 991 2 2,45
Vând. 941A 911 2 90
75%
215
871/.
103%
83
92Vî
100
34
14. 3/4
î02 1.29 DO1 2 2.55
188.>
13 Aprilie
B anca Naţională a României
SlTUATlXJN’EA
1880
De închiriat Etagiul al doilea
al caselor Jin Calea Victoriei, între Hotel Imperial şi Cofetăria Râdulescu, No. 51 bis, avend un salon mare, cinci camere spaţidse, bucâtorie şi pivniţă, privată, cişmea în curte, sonetărie în tdte catnerile, tdte plâtibile de proprietar. Osebit de acestea mal este de închiriat la mansardă odăi cu luna. A se adresa la proprietar în Calea Rachovel No. 145, în orl-ce <ji de la 8 ore a. m. pănâ la 6 s6ra.
35009082
25851490
150380
16724081
19992789
11898388
1309072
1361618
195040
156651
11957400
10089360
2038354
137633705
12000000
1418086
86491740
517820
11957400
23932198
1316461
Î137633705
ACTIV
n (Monetă......................
asa(Bilete ipotecare ....
Efecte de încasat.................
Portofoliu, român şi străin . împrumutul garantat cu efecte pub
Fonduri publice...................
Efectele fondului de reservă .	.
Imobili...........................
Mobiliar şi M&chino de imprimat Ckeltuell de administraţiune .	.
Deposite libere..................
Corupturi curinţî .:....
„ de valori.................
PASIVU
Capital..........................
Fond de reservă..................
Reserva de amortisarea Imobilului. Bilete de bancă în circulaţinne .
Profituri si perderî..............
DobâmJI şi beneficie diverse . . Deposite de retras .	.	. -	.
CompturI curinţî..................
» de valori ... II .
ce
5 Aprilie	12 Aprilie
35080733	35230521
25917605	25919660
526745	454(573
20371471	20609656
15565680	14915270 !
11988555	11995915
1901615	1901115
2029040	2034128
167471	167471
138698	170193
17165620	18264920
j 18569166	17988312
2145311	2267258
151537710	151919092
1200000	1200000
1929220	1929220
97785	97785
97380930	97575980
43820S	472523
17165020	18264920
21190669	20238556 c
1365278	1340108 "
L5156771 oj	151919092 l r
Dumnezeii s&’pr resplătească 1 Mulţumesc» de mii de ori pentru ex fructul de ulei pentru urechi trimes mie, care m’a vindecat cu desăvârşire; Căci iarăşi aud f6rte bine. E de mirare aceasta căci în curând împlinesc 80 an".
Mulţumindu-v8 încă o dată, rămân al d-vdtră servitor.
Vo’tag dc Anilor
Ro0tJN03JUT
RENUMIT
AVISU De Yen tiare Cofetăria Griviţa din BuzSă, situată la posiţiă cea mai bună (colţ), fiind bine asortat cu tote articolele pentru acdstă branşă şi eu tdte aparatele trebuincidse, precum şi mobilier pentru instalarea unei grădini, cu condiţiunile cele mal convenabile. — Amatorii sunt rugaţi a se adresa la sub-semuatul, fie în per-sonă fie prin corespondenţă.
C. Rădnlescu, Buzeu.
PENTRU YIN
19 bucăţi butbie mari, în total 5,300 vedre, în care a fost vin, curate şi în bună stare sunt de vânzare în strada Berzi, No. 17 bis.
De Vănt^am
O casă mare cu grădină, în ; trada Cosma No. 1. — Doritorii se pot a-dresa la administraţia acestui cjîar.
Uleiu pentru Urechi
Sa pofce căpăta pentru 8 fr., cu instrucţiunile întrebuinţare! de la medicul secundar C. R., Dr. Schipek.
Deposit principal L Ignatz LoblţJ Piena, IX, Seegasse 8.
„NAŢIONALA4
Societate generală (le asigurare in Buciumi
Ia urma publicaţiuniloi făcuta prin jurna'e, >nfOi-m art. 46 din statute , acţionarii societăţii
S’a citit raportu consiliului de administraţie şi procesul verbal al censorilor; asemenea raportul directorului general şi al comitetului de supraveghere asupra afacerilor asigurări or de viaţă.
S’au aprobat bilanţele şi B’a dat descărcare con-ai^iulut de administraţie şi direcţiune! pentru gestiunea lor.
Dividenda s’a fixat la Ln. 10,?0 de fie-care acţiune şi Ln. 94,40 de fie-care parte de fondator.
S’au reales in unanimitate membri eşiţf la sorţ din consiliul de administraţie, d-nii I. Marghiloman, E. Costinescu şi Jaques M. Elias.
S’a votat reducerea capitalului social cu Lei n. 900,000,restituind Ia fie-care acţiune Ln, 60 în aur-
S’au reales ca censorl pe anul 1886 d-niî V Arva-nezo, H- Hornştein şi Dr. Sc- Boroşnay.
P ata cuponului No 4 se va efectua in bilete de bancă cu începere de la 3 (15) Aprilie a. o. la casa societăţii ndstre str Carol I, No 4.
Direcţiunea generală.
Bătături sad Negi
Se depărtâzâ sigur şi fără durere în timpul cel mai scurt prin ungerea ou tlnetarâ de ! bătături renumită şî singura adevărată a ' lui lîavaluer, din Pharmacia roşie în Prsen.
Costul unei sticluţe cu car ton şi cu pensulă
:1 FR.
Deposit în Bucurescî la d. Farmacist Rn dolf Schmettau, farmacia Curţeî Regale-
7 şzmsMBmKsssţgsmssmmsmmsgmimm'
famUa cărtnrăreasă 1ULI4 POLONEZ
care ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, pite descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, or” ce secrete ascunse la cari se interesezâ cine-va. Cine aduce semne p6te afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Piaţa Amzeî, No. 5.
Elisareth Har.dine
m6şâ CU DIPLOMA DIN STREINATATE
Fostă directdre a Spit. de moşit din Kazan.
Da cousiilîaţium de la orelelQ—12 a. dl
STRADA COSMA, no.
De vânzare
Una MAŞINA tipografică Na. 12.
cu strîngător şi mini&'âtor
Diverse cur ictere de litere, precum şi raaterinl puţin uzat, din care s’ar putoa forma o bună tipografie în p ovincie Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner I. SCHWARTZ, strada Decebal in Bucurescî.
Lecţium de Dans
OTEL FIESOHf, Strada ŞELARI, oamera 24.1
Sub-semoatul are ondre a aduce la cunoştinţa onor. public că dă lecţiunî de I dans atât privat cât şi la domioiliul săi
ISJ&Q& SSAMAîSin
Prote3or;ds Dane.
florini 96 cr. din lână bună;
—	„	»	mal bună;
10	,,	—	„	»	fină
12	„	40	cr. „	»	cu totul fină
Plaidurî de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12fL- Costume fdrte fine, pantaloni, pardesiurî, stofe de haine ;i mantals de pl6e, tiflu, loden, coramis, cammgarn, cbeviots, tricouri, postavuri pentru ddmne şi postavuri pentru biliard, peruviene, doskings, recomandă:
sts mmm sotmcfskisi
Mostre fmuco. Modele pentru d-nil croitori nefrancute. Am în permanenţă un deposit de pestavurî 15.0,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că cu]marele mele afaceri iuternaţionale îmi român o mulţime de resturi în lungime de 1 până !a 5 metri, dar sunt silit să me desfac de asemenea resturi cu reduceri mari sub primul de producere■ Ori ce om cu minte t ebue să recunoscu că din resturi aşa da mici nu se pot trimete mostre căci la câte-va sute de cereri de mostre in cel mai scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie câni diferite firme de post-ivărie publică că trimit mostre din resturi ; în asemenea caşuri mostrele se taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiuniie unei asemmea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba sau să trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbele germană, ungară, "bobemă, polonă, italiană şi francesă.
Sub-semnatul, supun la ounoscinţa onor. public Bucurescean şi întregeî ţeri, că în fabrica mea, superidră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în Bucurescî, strudd Radu-Vodă, No- 45, se fa-bricdzâ stofe indigene din lână curată din ţeră pentru costume bărbăteşti, care le vând cn metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, co este tot-d’auna asortat cn diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea mai frumdsă tâetură după jurnalele cele mai nuoi, cu preţ moderat ILIE M. POPR.
Fabricant de Postav şi Croitor, Str. Radu-Vodă, 84 si Acaâoniti, 28,
ux cr£
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată de c&tre cei mai însemnaţi Medici, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
B<±m_E DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL (Copii scrofuloşi şi diformi).
Modul mtrebumţăreiFio-care lingură întruă jumătate pahar s« apă şi jachar.
Ph1*	91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tât® Pli"/
IMASIE BREVETATE
ssr ')£ FABRICAREA CARAM1ZE1
Sisteme aprobate şi de c-instrnoţiile cele mal solide pentru fabricarea eftiuă a
Cărămizilor ordinare, săpate, fasonate »irefractare
Tnbuii desvgnturdt, plllr.î pentra troto.ire şi vestibule,
Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect gratie şi franco L0UI8 JAEGER feld- Oologne ^[Germania],
0 buaâ îngrijitor© arta bucătăriei, limba
germană şi română caută un loc într’o familie o-norabi ă. — A ee adresa în strada Domniţa Nas-asia No. 4.
M'ilŢIO W A Im A
societate generală de asiprare în Sncnrsses
Aprobată prin decret regal No, 225 dia 2h Ianuarie 1885.
Capital soeial 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei noui 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond is garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei
,Naţionala“ asigură :
1. In contra dannelor de Incendiu. II. Contra daunelor dc grindină (piatiâ) ci participări de 15% diu beneficiul realisatdin acâstă ramură înţerâ.—IIi. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Oontra sparge» iei goamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face ud» îurare asupra vieţeî.
ă). Capitaluri, fixe în cas de deces
Cu participare de 700/9 dia beneficii în com-binaţiunile armătdre : asigurări asupra vieţei uneia saă a doue persdne, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următdre :
AsociaţiunI mutuale de supra-vieţune. Aso-ciaţiuni în grupuri de 12 ani pentru copii de la 4 ani jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, tără contra asigurări şl rente viagere în diferite com-binaţiuni.
Pene la linele anului 1884 ,,Naţlonaîa“ a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n, şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,009 L n.
DIRECŢIUNEA, GENERALA Str. Caro! I, No. 9.

SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CU VAPORE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (20) Martie 18S5, până la alţii disposlţiuue
VC. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circonstanţele timpului şi apelor ; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni mii în mite de orele indicate in acest Itinerarul. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CUBSBLE	IDE POSTA
	CC11SE IN JOS			•							CURSE IN SUS :				
			I	ii		UI.				iu.			I.	II.	
lela	Orşova	Sâmbătă 4 pm		Luni	4 p.m.	Jnox	4 p.m	de la Galaţi		Marţi	9 a.m.	Juoi	9 a.m.	Sâmbătă	9 a.m.
V	Severin	Duminică o a.m,		Marţi	5 a. ia.	Vineri	5 a.m.	„	Brăila		1025		1025 „	11	1025 „
	Brs,i-Palanca	11	fi40 „	11	6« ,.		640 „		Gura lalomiţel		2'«p.in		22’ p.m.	11	22a p.m.
V	Radujevaţ	11	8 „	11	8 „	2»	8 „		Elin» va	11	3 „		3 „	11	3 „
f>	Calafat		1010 ,.	11	10W „		101 „		Cernavoda		5« „		5*» „	11	5*5 „
D	Vidin		11)35 „	11	1035 „		1035 ,,		Ostrov		930	fi	930 „	11	93a „
>>	Lompalanca		12« ,.	11	12*°p.ta.	11	12» „	11	Călăraşi oraş	11	730		730 „	11	73» „
	Rahova		8l° „	11	315 „		315 ,,		Silistra		1030 ((		103) „	11	lC®a „
	Beket		»	11	330	11	330 „		Olteniţa	Mercur!	2 p.m.	Vineri	2 a'm.	Duminica 2 a. m.	
	Carabia		533 n	îl	53° „	11	530 „	li	Turtukaia		215		2>5 „	11	2'5 „
V	Nicopoli	11	7 »	11	7 „	V	7 »	ia	GiurgiuISmard.]	»»	530 )(		5®° „	a	5^ „
V	Măgurele	11	TiO A **	11	7« „	11	73).,	de la GiurgiuISmird.l			10 „		10 „	a	io „
	Sistor		»	11	9‘8 „	11	9io „	ll	R uciuc		l80 p.m.		11 ,,	a	11 « »
	Zi.mnioea		9® „		925 „	11	925 ,,		Zi in .ii oca		4« „		2i5 pm.	ii	2l!)p.m.
	Rusoiuc	Luni	6 a-m-Merourl		6 a. DI. Sâmbătă		6 a.m.		ăiitov		515 „		2« „	n	24° „
»#■	Giurgifl(8mird.)		io „	11	io -		10 „ !	11	Măgurele		7W „		5*0 „	a	»
	Turtukaia	11	12'6 „		I2lapm.		1215,,		Nicop jli		75) „		52» „	ii	52» „
11	Olteniţa	11	12*J „	11	1230 „	11	1230 J	11	Corabia		9*° „		7*» „	ii	-
	Călăraş foraşi	11	1 -	11	1 „	11	1		Beket	Joui	I226a.m.		955	ii	955 „
a	Siligtra	11	245 „		„	11	2*3 „		R ine va		I2« „		10*» „	tt	10*» „
	Ostrov	11	816 „		3'5 „	11	315 „		Lomoilanca		6 „ Sâmbătă 6 a m.			Luni	6 a.m.
	Cernavoda	H	6 „	11	6 „	11	« ,,	n	Vidia		845 „		84’ „	11	8« „
	Hîrşova	)t	8 „	11	8 „	11	8 ,.	11	0 '«1 uU(		9'5 „		916 „	11	9*5 „
	Gura lalomiţel	11	8» „	11	830 „	11	830 „		R-VlujuvaŞ		1215 p.m.		1215 p m.	ii	12*5 p.m.
în	Brăila	Marţi	dininetâ J-ioi dimiaaaja			Duminică dimin.			Brsu-Palanca	îl	2 „		2 „	ii	2 „
	Galaţi	11	a	11	11	11		in	Severin		4»o	11	4*» „	ii	43o
								de b		Vineri	5 am. Durainică5 a.m.			Marţi	__5 a.m.
Cursele VJlPORULUÎ- LOCiL între G LLAŢI-TULCBA.-ISMA.1L :
Pornire în sus :
Dl la Ism iii la Tulcea-Galţt, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dini. Prim i pljcare de la Ismi.il şi Reni U G ilaţî la 21 Mirte-2 Aprile 1886
INSPECTORATUL AGENŢIILOR-
Pornire în jos
Je la Galaţi la Tulcea-Ismiil, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim. Primi plecue >.d) laGilaţi laEtiiişi Isuuil la20 mirtie (1 April) 1886 Galaţi, 3 (15) Martie 1896 .
Ua aV Ulo I de la Sf. George viitor casele dia JJ9 iiivLliittv strada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No- 22 său în strada Pescăria Veche No. 9 , la d. Stefănesou, proprietar
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
KIFIR-CUMIS
^ -jT *5®u*:ur^ făcută din lapte, care se întrebnin-ţejă cu un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept mai ou sâmă în contra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Gumis.
La noi în Bucuescf, mulţămită iniţiativei d-lui Lnkianoflf, care a fost unul din preparatorii isteţi aî acestei bSuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Gumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria pene în Elveţia şi Samar» o obosiMre şi costă mult, pe când oa-litatea Kifirulul, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile Înmoi ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Gumis s’a mutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa No. 140, casa Mauolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Gumis la Depoul general, strada Griviţel , 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Looo Bucurescî înapoind sticlele g<51e.
100 sticle 85 lei — b. 50	»	45	»	>
25	»	22	»	50
In provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
Pentrşi bolnavi nea vnţî preţnrile/vor fi scădnte.
Tipografia ţfiarulţUg Tţ egrafui^. Calea Rakovel No. 36.
www.dacoromanica.ro
ANUL xvn. No. 4157.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
MARŢI, 22 APRILE 1886
ABONAMENTE: Pentru Capitală:
Pentru urr an . ^ •
. găse luni .
> rel luni
Pentru Distriote
Pentrc un. un .
» şăee lunîlj j.
» trei luni
Pentru Stre.nătate Pentru un an « şeae luni » trei luni Abonamentele se fac la 1 fi lb ale fie cărei luni-
Un ouinâr yecliifl 25 bani-
Ediţia de (limin<Şţă
aNUNOIURÎ şi reclame s
Anunciurî	po pag. IV, linia	25	ban
Reclame pe	pag.	III	...	1	leii
» pe	pag.	II	...	3	lei.
» po	pag.	I	. .	5	lei
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabili.
Epistole nefi ancatu se refuză; articole nepnblicate se ard.
In streină late a se adresa :
Francia, Havas, Laffitr & C-nie, 8 place dela Bouree, Paris.
Knglitera, Eugene Micond, 81 Pleet Btreet, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv len. Rudolf Moaşe Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Iluda-Pest, Serrietenplata.
Redaeţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
Birecîtoi* politic, I. C, FUITBESCU
Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
(După 4>areIe streine)
Ialta, 29 Aprile.
Edhem-Paşa a fost primit astăŞî de îm-perat In adienţă solemnă şi dete aoestnia o scrisore scrisă de mâna proprie a Sal-tanninl. Edhem -Paşa s’a presentat apoi împărătesei şi vizită apoi pe ministrul curţeî imperiale, contele Woroozow-Daschkow, şi pe ministrul de externe, d. Giers. Sera el a fost invitat la masa imperială. Plecarea ini JSdiiemTpaşa e liotărită pentru joi sdră.
Berlin, 30 Aprile.
Norddeutsehe Allgerneme Zeitung tipă-
Rusia le va respecta. Articolul din Seleil ţintesce numai de a aţâţa pe Ruşii contra Germaniei.
iWiY
A se vedea Ultime Sciri pe pagina III
$11, Lui 21 Aprile 1
Delegaţii austro-ungari aii sosit în Bucuresci şi s’ati pus In contact cu delegaţii români. Suntem prin urmare îu plin curs de negociărl.
Încă. nainte de pascî, am căutat s6 definim posiţiunea României în ne-
reşce ca articol d6 foiid legea francesă pri- gociările pentru încheiarea unei nuoi vitdre la spioDagiB, o însoţesce cu nisce' convenţiunî comerciale şi am deta-comentaril aspre şi critide şi ijice că nică- şafc C0j0 doug puncte Cardinale după
ori n n aa Om-a t t\ 1 arma nan T-i /AnO	11	A
erî nu se cere în legea cea nouă existenţa sdfi dovedirea unei inteaţiuni peui-le şi că chiar simpla vizitare a locurilor fortificate In cas dacă nu se va spune profesiunea
cari trebue să ne condacem, subtpe-depsă d’a lăsa neocrotite şi pe viitor interesele ndstre economice. Remâne
va fi pedepsită. Legea dă prilej la mari s6 vedem care e situaţiunea celei-şicane, căci chiar oficen germani, cari vor lalt0 părţî contractante, Care e po-
siţiunea Austro-Ungariei.
Nu spunem nimic noii, afirmând că imperiul austro-uDgar e într’o si-tuaţiune cu adevărat grea. Intre cele dou6 jumdtâţi ale imperiului, între Austria şi Ungaria, esistâ un concordat economic la a cărui realizare nu s’a putut ajunge de astă dată de cât cu preţul celor mai încordate silinţă. Care e causa că unitatea imperiului, pe terenul atât de important al vieţeî economice, a fost în
merge incognito de plăcere la Paris, vor putea fi şicanaţi, căci Parisul este un loc fortificat.
Lemberg, 1 Mal.
Târgurile Tesmieniea în districtul Ttu-macz şi Krukieniee în districtul Mosciska atl ars cu desăvârşire.
Borna, 1 Mai.
Ambasadorul turc Fotiades-Bey a înmânat aijl regelui scrisorile se!e de rechie* mare.
Berlin, 1 Mai.
După cum comui :ă Gazeta Grucei soirea cum cn la manevrele corpului XV
înmulţi esemplele după voe, am putea produce acte positive; ne mulţumim Insă cu atât.
In Ungaria, aceiaşi diversitate de interese, pe care ne mărginim pentru moment numai s’o semnalăm, căci importanţa faptului îu acostă parte a monarhiei e mult mai mare pentru noi şi cere un studii! special. Reservându-ne să revenim în deosebi asupra acestui punct, trecem mai departe în caracterisarea situaţiuuii statului vecin.
Compus, fie dincolo de Leitha fie
Domnul Bulgariei nu e şi nu p<5te fi decât o slabă formalitate.
Din nenorocire, aci se opresce partea positivă a resultatului actualei crise balcanice, care din acest punct de vedere, pdte fi numită cestinnea bulgară. încolo—cel puţin după câte s’au petrecut până acum—nu putem înregistra decât resultate negative.
Serbia s’a mişcat în actuala criză; ea s’a sculat cu resboi în potriva Bulgariei.... Resultatul negativ. Câteva milidne datorie, cantitate de sânge vărsat, situaţiune internă compro-
dinedee, din o ‘sumă de provincii cu misă şi peste tdte, demoralisarea con diverse naţionalităţi şi cu o desvol-, sciinţei naţionale, tare politică şi economică tot atât! Grecia asemene s’a mişcat; ea a de variată, diversitatea de tendinţi urmat aceiaşi metodă ca şi’n 1878, ce presintâ statulaustro-ungar e până dar n’a ajuns decât la o sporire a la un punct firăseă, e ca să Zicem aşa datoriei publice şi la îngreunarea si-
de armată nn vor fi invitaţi ofdcerî. stre- risc Să S6 fărâme ? Iarăşi nu spunem
ini,- este esactă numai î n parte, adică că vor asista toţi ataşaţii militari streini a-creditaţl pe lângă guvernul german.
Din tomna viitdre toţi recruţii polonezi vor fi daţi în numer mare nu numai în corpurile de gardă ci şi în tote regimentele armatei curat germane.
Miinic, 1 Maifi.
Aserâ a fost la primul preşedinte al camere" deputaţilor o consfătuire care a durat patru ceasuri şi la cari aii luat parte toţi miniştrii si representanţii tu tor fracţiunilor. S’a discutat despre proectatul împrumut de stat, ale cărui amortisărl şi dobânzi vor 6 plătite din lista civilă.
Roma, 1 Maid.
Foile oposiţioniste ad început a publica numele acelor deputaţi cari au votat tot-d’auna după cererile ministeriuluî, şi cer de la alegători ca se nu voteze pentru a-ceştia. Foile guvernamentale fac tot aşa ca sg asigure biruinţa candidaţilor lor.
Ieri a fost o manifestaţiune în Neapole în potriva pretinsei nepăsărî ă guvernului faţă cu expediţiunea Porro. S’afi ţinut câteva cuvântări, poliţia însă a împrăsciat mulţimea.
Ieri era diua comemorativă a biruinţei lui Garibaldi contra lui Oudinot în anul 1849. Societăţi patriotice afi mers la Jani-culus ca se împodobiască mormântul răposatului.
Londra, 1 Maiii.
Dup§ cum se aude, d. Gladstone a renunţat la pianul de a îndepărta membrii irlandezi din camera comunelor.
Atena, 1 Maid.
In urma demisiuneî ministrului de resboi Mauromichalis, ministrul preşedinte Delyan-nis va ocupa interimistic portofoliul mi. nistrului de resboi. — Vasele de resboi ale Puterilor maî sunt ancorate în Phalereus. Agitaţiunea în popor tot mai chirâză încă. -Tribunalul a dispus arestarea redacto-
nimic noh afirmând că organizarea economică a celor doud jumătăţi ale imperiului e de vină. Ungurii, cu tdte silinţele lor respectabile, nu sunt până ţarjl decât un popor agricol. Austriacii, din potrivă, sunt industriali şi agricultura pe care o fac nu acopere trebuinţele consumaţiunil lor interne. De aci, eontradicţiune de interese ; pe când Ungurii ar voi s6 închidă graniţa imperiului pentru tdte produsele agricole, Austriacii— lucrul se înţelege lesne căci e o ces-tiune de viaţă pentru denşiî—caută sd atragă cât mai multe cereale şi vite pe pieţele lor.
Şi diversitatea de interese nu se opresce aci; ddcă luăm în parte fiecare din cele dou£ jumătăţi ale imperiului, în fie-care din ele găsim a-lături tendinţele cele mal contraţi!, cele mai dispărechiate.
In Austria, alături cu provincii cari se pun esclusiv din punctul de vedere industrial, esistâ alte provincii— cum e Galiţia de pildă—cari nu se preocupă decât de interesele curat agricole. Putem v6di acestă contrazicere de tendinţi printr’un esemplu luminos. Pe timpul interdicţiunii cu care se lovise esportul nostru de vite în statul vecin, Viena suferi amarnic de lipsa cărnii; preţurile acestui articol indispensabil alimentaţiunil unui oraş mare şi industrial ca Viena, atinseseră înălţimi ne mai pomenite. Consiliul comunal al capitalei austriaco, Camera de comerciâ, Ziarele — tdtă lumea se plângea darului fdieî umoristice Rabagas pentru călcestâ împovărătoare stare de lu« ar fi publicat insulte contra regelui.-—Gu- Cmrj gf tofci cereai! ministerului vernul a făcut unimprumut de 15 m.hone austdao s6 deschidă fruntaria pen-
un fapt istoric ce pe nimeni nu pdte şi nu trebue s$ surprindă.
Suntem Zilnic martorii unei vieţi politice, în acest stat, care nu-şi gă-sesee asemănare în nici o parte a lumii; pdte să fie alt-fel în viaţa economică ? Când în acelaşi stat, dmeuii publici n’au ajuns să facă deosebirea intereselor particulare de interesele generale ; când fie-care naţionalitate vrea să impue întregului mecanism al statului mişcarea ce-I convine şi nu judecă, şi nu ho-tăreşte în cestiuni obştesel decât din
tuaţiunil politice interne
Dacă, ca comercianţi, am trage o linie sub tdte aceste cifre, am găsi că actuala criză balcanică n’a profitat nimenui afară de Bulgari; toţi cei lalţi ah perdut, agravând crisa economică generală prin consumaţi-unea nereproducdtdre a unui capital considerabil.
Ddcă ne îndepărtăm de punctul de vedere curat economic, o obser-vaţiune ni se impune: statele interesate la soluţiunea cestiunii orientale au pierdut pentru că n’au sciut
punctul 8Să local de vedere; când jlucreze împreună ; aceste state, intr’un parlament nu esistâ partide sa^ Paralisat între ele, sdă n ad politice ci cluburi naţionale-—mai pdte sciu^ 86 secundeze unul pe altul.
la banca naţională
Berlin, 1 MaiiL
Un articol oficios al diarulul Kolnische Zeitung polemisâză contra unui articol in-tiţulat La Battenbergie- şi apărut în Ziarul Soleil din Paria, care pretinde cum că Germania şi Englitera voiafi se retragă Bulgaria din irflaoDţa rusă şi se facă pe principele Bulgariei, după ce s’a căsătorit cu o principesă germană, ca domn pesne marea Bulgarie, ca astfel sâ se taie Rusiei drumul la ^Constantinopol. Kolnische Zeitung respunde că Germania n’are interese n peninsula balcanică şi că I este indiferent dacă Ruşii seă Turcii vor avea Con-
tru vitele de provenienţă română, singurul remediu posibil. In acelaşi timp însd, agricultorii şi în special crescătorii de vite din Graliţia făceai! contra-manifestări ; „producem destul pentru ca s6 hrănim tdtă Austria * Ziceai! ei... Omenii cuminţi, ddcă a-cdstă varietate a speciei umane ar esistâ în Galiţia, ar fi putut obiecta imediat că afirmaţiunea agricultor ilor poloni e cel puţin un neadevdr patent, căci deeâ ar fi fost în stare sd
fi mirare că în materie economică sunt atâtea tendinţi câte provincii cu deosebită desvoltare economică sunt?
Şi tocmai aci e partea slabă a statului austro-ungar. Ddcă la centru sar afla un guvern care sd stea mai sus de svîrcolirile particulariste, diversitatea desvoltârii economice a diferitelor provincii n’ar presintâ a-tâta gravitate; căci s’ar putea totuşi trage media intereselor economice şi guvernul ar avea o cale sigură şi limpede pe care sd mdrgâ. Der nu acesta e situaţiunea guvernului austriac şi, din acest punct de vedere, el e cu mult inferior guvernului unguresc. In loc d’a sta d’asupra naţionalităţilor, guvernul contelui Ta-affe e dominat de ele; diversele tendinţe ale provinciilor nu sunt deci nisce simple pia desideria, ci elemente seridae.
In resumat, deosebire de tendinţi între cele doud jumătăţi ale monarhiei, deosebire de tendinţi între provinciile fiecărei jumdtâţi: — dtâ situaţiunea Austro-Ungariei în campania comercială.
Siliţi sd ne oprim aci pentru aZb vom cerceta în alt numdr capitalul moral cu care intră Austro-Ungaria îu negociârile ce-am început cu densa şi, terminând cu situaţiunea statului vecin, vom trage încheiâri finale.
---o » «-»£-«-<
ocupe cu cestiunea orientului şi cer, în chip sgomotos, închiderea discu-ţiunii.
S’o închidem ddr, fiindcă n’avem alt mijloc, ddr sd facem socotela. ÎT Luată în total, cestiunea orientului, dtâ resultatul iei finali
In peninsulă: Unirea pe jumdtale a Rumeliel eu Bulgaria; iu paren-tesă putem spune că unirea e definitivă, căci reînoirea la 5 ani a man-Constantinopole nisce tratai pe °carx şi! murit de pofta cârnel. —Am puteai datului de guvernator general pentru
Sd răfuim socotelile, căci criza o-îientală s’a terminat pentru astă dată.
Nu d6r că situaţiunea în sud-ostnl Europei a fost desăvârşit limpeZită ; suntem încă departe d’acest moment fericit. Ddr puterile nu vor sd se mai 16re'care înrîunre S1, asuP^a Politiceî
In acest chaos, Europa a lucrat maî mult după interesele sdle, adică ale puterilor predominante, şi d’aceea soluţiunea a eşit o stîrpiturâ.
Prinde-vor minte statele balcanice, ca cel puţin în viitor sd nu mai sd-vdrşeseă asemenea, greşelă?
In afară de peninsula balcanică. —Ddcă în peninsulă chiar, resultatul crisei a fost aprdpe nul, nu e tot aşa în afară.
Fără a reveni asupra căuşelor—ar fi sd facem din nou istoricul tuturor momentelor ultimei crise — putem constata că influinţa puterilor mari în peninsula balcanică a soăZut mult. Nu pretindem că ea a dispărut cu desdverşire; dar e limpede pentru orl-eine că ea a slăbit.
Rusia nu mai e astă-^I element indispensabil pentra viaţa Bulgariei; fără îndoială, ea are încă partizani printre vecinii noştri, der situaţiunea ei morală de astâZi nu mai sd-mânâ cu cea din ajunul crizei. Ddcă influinţa rusdscă a fost sdă nu pentru tot-d’a-una desrădâcinată din Bulgaria, aedsta e altă cestiune; depinde de Bulgari, depinde şi de împrejurări ca Rusia sd mai însemne ceva sdu nu pentru principatul vecin.
In Serbia, ori ce s’ar Zice, influinţa Austriei asemene a perdut mult din causa înfrângerii suferite de sârbi In conflictul cu Bulgaria. Nu voim sd înţelegem prin aedsta că poporul şerb va înceta d’a trăi în bune rela-ţiuni cu marele sdă vecin; ddr el nu va maî aştepta nimic din afară. Pentru orî-ce popor, e mai bine sd urmeze aşa.
Pdte că criza balcanică a esercitat
rinţei pentru încheiarea convenţiuneî de oomeroiă.
K
piarul Slaveanine, din Rusciuk reproducând scirea dată de no! şi privitâre la d. PopovicI, care propagă în judeţul Ialomiţa emigrarea ţeranilor în Bulgaria, declară, că acest domn nu pote fi decât un «şarlatan politic», care lucreZ& din propria sea iniţiativă şi nicî de cum ca agent al guvernului bulgar, care şi fără acesta are destul de lucru.
n
Ni se scrie din Rusciuk că d. Zaharia Stojanoff, marele patriot bulgar, părăsesee ad! acest oraş şi pleeă la Filipopole unde are de gând a combate cn tdtă energia propaganda turburătoro a agenţie! ruse.
K
AZ! soseşte de la Livadia domnul general Angelescu, ministrul nostru de resbel.
n
Recetele căilor ferate române pentru luna Marte 1886, se urcă la fr 1,764,433 contra 1,826,583 în luna corespondentă din 1885, Scăderea de 62,150 fr. provine în mare parte de la capitolul transportului de mărfuri de mică vitesă care în 1885 eră de 1,154,981 fr. pe cănd în Marte 1886 n’a atins decăt 1,107,866.
&
Aflăm cu adâncă durere, că d. Ion Fro-nescu, prefectul judeţului Ilfov, a încetat din viaţă în sera de sâmbătă 19 Aprile. In verstă abia de 49 de ani, d. Ion Fronescu a căZut jertfa unei bole care n’a durat decăt 2 Zile*
Condoleanţele ndstre întristate! familii.
n
Diarul OdesTcy Wiestnik scrie următdrele în numerul şefi de la 18 Aprile: Ier! a sosit aci cu trenul de demineţă, venind din Bucuresci, ministrul de resbel al României d. general Angelescu. La Staţia Culicovo-Bole d. ministru de resbel a fost întîmpi-nat de consulul român d. Yoiuescu şi de agentul diplomatic d. jRomanescu, de d. adjutant al guvernoruluî, general Woms şi de prefectul poliţie! (gradonacialnic.) La o-rele 2, ministrul României a făcut visită guvernoruluî-geueral X. Roon, care a remis visita peste un cuart de oră. Sdra ministrul României a onorat cu presenţa sea teatrul rus.

CESTIUNEA 1RLANDESA
stantinopole. Dar pe Portă o protegează în! hrân&câ t6tâ Austria, Viena n’ar fi
mari europene; der pen’acum sunt prea puţine elemente pentru a spune ce-va hotărît.
IWTP ORMATIUNI
Alteţa Sea principele Alecsandrn al Bulgarie! se aşteptă la Rusciuc în primele Zile ale lune! viitdre. Se crede că principele va veni la Bucureşti în Z>ua de 9 Maifi.
u
AZ! va avea loc prima şedinţă a confe-
Asupra mersului aceste! cestiun! găsim următorele în Jnăependance helge de la 28 Aprile :
Discuţiunea publică a proiectelor irlandeze ale d-lu! Gladstone ia mar! proporţiunl în totă Anglia.
Tdtă septemâna vor fi meetingurl în care se va vorbi despre politica cabinetuln! a-snpra grele! cestiuni irlandeze.
Lordul Hartington a început deja lupta la Rawtenstall, va mai vorbi vineri la E-dimburg. D. Courteny va combate bilul irlandez; partidul conservator va mal fi represintat prin d-niî Hieks-Beacb, lordul Iddesleigbs şi Stanbope. Home rule bill va fi susţinut de lordul Ripon, la Mancester, şi de câtre Morley şi pdte şi de lordul Spencer la Glascov.
Aceştia sunt principalii orator! car! vor vorbi în diferite întruniri, mal sunt pe lingă aceştia o mulţime de omeni politic! de a doua mână, cari aă organisat mee-tingurî în provincii unde vor vorbi în faţa alegătorilor despre aedstă importantă cestiune la ordinea dileî.
Jurnalele mar! din Londra sunt împărţite asupra cestiunii d’a se sci decă d-nul Gladstone va fi sprijinit de ţeră şefi va perde. Pe când J)aily-News susţine că cu cât propunerile lui Gladstone vor fi discutate în public cu atât el va câştiga în faţa ţereî, Times susţine că succesul opo-siţiuniî asupra biiului irlandes câştigă teren
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 22 APRILE 1880
«a»*
prin numerdsele desbinărî ce se fac în partidei liberal.
Se anunţă tă Chatnberîain va propune a doua citire a părţii din bil care priveşte esproprierea landlordilor.
La Glascow a fost un mare meeting în sala primăriei pentru a protesta contra Home rute bill.
Oratorii au susţinut că acostă măsură duce inevitabil la despărţirea Irlandei de marea Britanie. «Garanţiile imaginate de primul-ministru, nu vor împiedeca nimic, pentru că angajamentele şi jurămintele nici o dată n’atl împedecat pe catolici de a le viola, de câte-orl atl credut că şanţ contrare intereselor lor»,
înainte de întrunire, membrii meetiu-guluî aB umblat prin oraş cu musica în frunte, cântând cântece resvrătitdre.
Poliţia s’a îngrijit ca se împedice tnr-burârile, pentru aceea a aşezat agenţi pe tot drumul pe unde a mers cortegiul. In-tr’un singur loc, — Argyll-street,— catolicii s’afi aruncat asupra cortegiului ; a intervenit forţa publică şi ordinea a fost res tabilită. S’a făcut câte-va arestări.
■»i»^
CRISELE JGONQMICE
Totă lumea suferă de crisă şi nimenul nn’î trece prin gând de a arunca ideia pri-vitdre la o consfătuire internaţională, asupra acestui flagel, asupra căuşelor sele, a-supra intensităţii şi remedielor sele.
De la un timp încdce şi mai ou setnă în Francia, partidele politice se încercară de a face averile lor particulare folosin-duse de nenorocirea generală. Monarchiştii înghiţeau pe republicani şi republicanii a-cnsafi pe monarchiştî.
Adi adevărul se impune pasiunilor şi suferinţele sunt generale, sub tote regimurile, sub tote latitadinele liberale şi nici una din formele de guvernământ nu este responsabilă şi nu ţdta remedia răul.
Remediele trebuesc căutate în moravuri, ceia ce este forte greu, seu în sforţările sciinţel, ceia ce este ma! lesne.
Intr’o scrisore fdrte interesantă asupra turburărilor din Belgia, adresată redacţiu-neî La Revue Bleue, de către d. Emile de Laveleye, savantul profesor din Liege, $ice că o crisă analogă cu cele de la 1820—22 s’a năpustit asupra Europei.
Sismondi le descrise cu culori vii. Recoltele fură incendiate; fermele fură despoiate; comei ciul lâncesea i ntr’un marasm de mdrte şi America făcea echoul plângerilor Europei.
D. de Laveleye dupe ce cităiţă pe Sis-mondi, adaogă : «erturbările cari urmară acestor suferinţe teribile, sunt resultatul aceloraşi cause : creşterea producţiunel şi micşorarea mijlocelor de schimb, de unde ca resultat căderea anormală a preţurilor şi prin urmare ruina agricultura! şi a industriei.»
D. Laveleye atribue între altele o mare înrîurire asupra criset proscripţiunel banilor şi mal cu semă cause! că aurul este unicul mijlocitor de schimb internaţional. Acesta este o opinie, pe care nu o discutăm, der care arată cel puţin cnm că în-tr’o desbatere solemnă a cestiuneî, d. Laveleye ar fi avut o tesă ingenidsă a susţine.
Şi apoi anunţând istoria şi găsind mari anologiî între crisele economice , car! se produc 6’ar putea pâte descoperi legile cari fac ca aceste crise se se ivească cu o pe-
riodicitate logică şi fatală, datorită modulul de producere modernă. Acăsta este un stu-diB, caro preocupă a<jî lumea savantă.
A dl nu mal este permis de a căuta re-mediurl înainte de a cnndsce maladia, şi printre tdte progresele făcute, sciinţa pri-vitdre la diagnostica este acea care treboe să fie solicitată mal mult de omenire. Descoperirea mare a lui Pasteur, acea care face gloria lui, constă în faptul că el a găsit causa adevărată a tutulor epidemielor. Vindecarea tnrbărel nu este de cât simpla consecinţă, de cât aplicaţiunea descoperire! făcute.
Ce este de făcut însă, în faţa criseî de faţă ? Ce este de făcut în faţa periodicită-ţeî acestor crise ?
Dupe părerea ndstră, ar fi trebuit se se convdce o consultaţiune generală, fără dis tincţie de guvernământ, de sc61ă politioă, de interese şi tfite naţiunile lume! noi şi lume! vechi, trebue să resolve problema de faţă. Cine ştie dâcă deslegarea problemei nu va eşi din asisele universale.
S’aB făcut congrese de tot felul, şi es-cepţinne făcând de congresele politice, res-trînse, meschine, cari adese orî nu sunt altceva de cât nişte consfătuiri de <Smenî de stat deghisaţl în gendarmî, tote congre sele sciinţifice, economice, literare şi artistice aii adus nişte resultate utile.
Uniunea poştală, proprietatea industrială sunt consacrate prin congrese. Şi dacă par-tisaniî păcel n’afi isbutit pene acum a înăbuşi germenele de resbel, apoi totuşi aîi făcut se se respecte pe câmpul de bătaie ambulanţele, adăpostite sub umbra cruce! roşie. Acesta este un imens pas spre scopul ţintit
De ce ore, vr’un stat, de esemplu Hel-veţia n’ar fi luat iniţiativa unul congres pentru studiarea căuşelor criselor economice şi a remedielor pentru stârpirea acestui flagel?
Bugetul comunei Galaţi.—Ministerul de interne a răspuns la votul ce dăduse consiliul comunei Galaţi în cestiunea bugetului, că menţine tote redările ast-fel cum le stabilise la prima aprobare.
Iu faţa acestei decisiunl d. primar a de. cis a convoca ^consiliul spre a ’l avisa.
Violare de mormint.-— Pandurul relatâză că căpitanul Constantinescu din 20 Dorobanţi, ce se afla în Zimnicea, în arma u-nel scurte—dâr grave maladii a murit, lnmormîntat, peste ndpte a fost desgropat, corpul aruncat afară şi despuiat, luându-i-se penă şi ciorapii din piciore.
Exportul de vite din Bârlad. — Mercur! 16 Aprile curent, â’a transportat de la velniţa Ghidigenî, 110 bol pentru Italia. Preţul cu care s’a vândut este de 35 b. kg; după ce maî ântâî boii aîî fost cântăriţi de vil.
Secetă. — Liberalul din Iaşi scrie că în tdtă partea de sus a Moldovei domneşte o secetă mare, ce insuflă cele mal seriâse îngrijiri agricultorilor ce şi-a pus speran ţa în semănături. Ogorele arate sunt uscate cu desăvârşire; cele ne*arate se ară cu o nespusă greutate. Sămânţa încolţeşte greii de tot, de dre-ce aşa de mare a fost seceta, în cât când bate vântul ridică
de pe lanurile arate valuri de colb Iarba de păşune şi fâneţele iar sufăr din cauza arşiţei ce ţine necontenit de maî multe săptămâni. P16ia este o dorinţă, o aşteptare generală.
& . .
Vânzarea productelor în Ploeştî. zilele
acestea a fost:
Grâul, după livre, de la lei 90 penă la 108 chila, vândut pentru Brăila.
Secară, idem de la lei 60—74 chila idem.
Porumb, idem, de la lei 50—56 chila idem.
Meiă, chila lei 50.
Orz, chila lei 38—42.
Ovăzul chila lei 36—37.
Fasolea suta de oca lei 15.
Mălaiil, idem lei 15, vândut pentru F ocşanî.
Făina, după calitate, sacul 75 chilogra-me, de la lei 14 până la 24, s’a vândut pentru Focşani şi Constantinopole.
T&
D l Tip. Codrescu din Iaşi s’a ales membru corespondent al Academiei Române.
Târgul de vite din SibiU.—In târgul de ol erefi 6000 ol şi comerciul era pa cât se p<5te de vîoiQ. Târgul da vite cornute nu e prea căutat, cel de cal încă a fost slab.^Cumpărătorl, îndeosebi din România aif fost mulţi,—cai însă nu aiî "prea fost.
&
Starea semănăturelor în judeţul R.-Să* rat nu e peste tot locul aşa de bană; sunt multe holde părtălite şi rărite de insectele ce am descris în acest «Jiar ca s’afi produs aslă-tdmnă. E mare necesitatede ploe, unele grâne puse cu sapa, în perum-burî, încep a îngălbeni. Probabil din pricină că rădăcinele lor n’au putut pătrunde aşa adânc in an pământ mal tare ca a-cela ce #r fi jiost aţ-at de curând.
&
Societatea „Tinerimea Română.u—Duminică 4 Mal a. c. va ţine concursul preve-cjut^de statute săfi între elevi şi elevele şcdlelor primare din Capitală pentru a premia pe cel ce se vor destinge.
Aceste concursuri fiind menite a încu-
H
ragia cultura Tinerimel române. Comitetul societăţii rogă pe toţi d-niî Directori şi Diffictdrâ atât ai scolelor publice cât şi aî celor private $ trimite elevi şi eleve spre a concura.
Concursul va începe la ora 9 a. m. şi se va ţine în sala Facultăţii de Medicină la Universitate.
Q
Alergările de primăvară-—Vor concura pentru: Premiul oraşului Bucuresct; Lisa, a locotenentului Arhip; Fala, a generalului Radovici; Mignonette, a d-lul I. Mala; Flama, a d-lul locoten. Savopol; H. C., a d-lui locot. Laptew; Cockade a d-lul Gr. Cantacuzen ; Nymphe a d-nulul locot. G. Şuţu ; Pilgrim, a d-lul căpitan a Blaram-berg ; Zamora, a d-’uî colonel C. Blaram-berg; Good-Bye, a d lui C. Blaramberg.
Premiul societăţii de încuragiare: Lord-Byron, a d-nuluî colonel C. Blaramberg ; Zamora, a d-lul C. lf:arambsrg.
Premiul regal: Mignonette, a d-luî Ion Maia; Cockade, a d-lal Gr. Cantacuzen ; Prim, a d-nului colouel C. Blaramberg; Vigelia, a d-lui colonel C. Blaramberg.
Premiul Jockey-Club: Mignonette, a d-luî I. Mala ; Cockade, a d-iul Gr. Canuacuzen; Cuba, a d-luî colonel G. Blaramberg; Hidalgo, a d-luî colonel C. Blaramberg.
Alergări de cal■ — Lo 4 Mal va avea | îoo în BuzeB, scrie It. Sărat, curse de cal la cari vor participa numai soldaţi călăraş! din regimentul de acolo.
S’au alea şi din călăraşii celor 2 esca-drone ce sunt la R.-Sărat câte 8 soldaţi cari să concureze.
Patru soldaţi din fie-care escadron vor lua parte numai la alergare, iar ce! alţi
sunt trimişi pentru sărituri, mal ales (curse
cu obstacole)
Cari din soldaţi vor lua premiif la BuzăB vor fi trimişi la Bucuresel spre a participa şi la cursele ce vor avea loc mal târziii acolo.
&
Gazeta Săteanului scrie, că insectele ce aii bântuit astă tdmnă unele iocalităţî din judeţ &3 fost acelea ce le-a descrise de lucru ce d’almintrelea a fost confirmat şi de unii dmenî speciali din străinătate căror le-a făcut parte de descrierile el tri-miţendu-le şi probe de asemenea larve, şi care lucrare p<5te fi verificată de or cine,
Se p<5te observa acum sbnrând pe d’a-supra holdelor unde semnalase ea viermii albi larvele cărăbuşului (Melolontha), o mulţime de cărăbuşi. Iar dâcă se va observa bine pe unde ea spmnalaTo Cecydomia se v» vedea miiioae de mici mnsculiţe, se mânând puţin cu ţînţaril. Acestejjmusculiţe nu sunt alt ceva decât insectele perfecte a Cecydomiel pe care le-a observat astă tdmnă în stare de larvă şi apoi de nimfă. Decă va ploua acum cănd Cecydomiele încep a oua, multe vor peri, preoam vor peri şi din alte cause dâcă holdele vor coprinde alte insecte trebuincidse agriculturel, precum ceraphron şi psyîlla Boscii care sunt inamicele cele mal mari ale Cecydomiel, Intr’un cas nenorocit va eşi o nouă generaţiune de Cecydomie care va rode din noB grânele,
4PTE OFICŢALE
Sunt numiţi : d. licenţiat în medicină George M. Becescu, în postul vacant de medic la plasa Vedeni, din judeţul Brăila, i p. licenţiat îi* medşeiniţ A. Bută este jjumiţ în postul vacant medie al plăşel Tupa-Copon din judeţul Iaşi.
FiLoti Nicolae farmacist in regimentul 1 artilerie.
D. Th. Galeriu, inspector silvic clasa III.
D. Si P. Badian, inspestor silvic clasa III.
D. Ghaorghe Vlădescu, sub-inspector clasa I.
r -------------------------—
CEONICA
De ce sunt atâtea fete de măritat?
Multe cestiunl maî sunt pe lumea asta: cestiunl electorale, cestiunl economice, cestiunl sociale subt tote feţele, cari pasio-neză lumea, de cari tdtă lumea vorbesce. Sunt însă şi alte cestiunl, de ordin privat ce e drept der nu mal puţin interesante, cestiunl cari preocupă multe capete frumuşele precum şi multe capete grave, fără se se facă alâta sgomot: cestiunl delicate clin cari alegem una pentru astă-dl.
Nu-mi fac iluzia că voi resoiva cestiunea ardetăre formulată în fruntea acesţel eponim ; voi comunica numai cititorilor mei observaţiunl culese dupe natură ; sperând că multe din ideile nostre se ating cu ale celor interesaţi în causă, voi spune tare ceea ce să cugetă numai.
Ori de câte orî întâlnesc cine-va pe părinţi! unei fete, îl întrâbă fără să mai stea la gânduri: «Ce e nou?» Şi respunsul e maî tot-d’a-una «nimic», pe tonul unul om care ar fi condamnat să dea acest răspuns de mal multe ori pe 4i- De ce să mărită adî fetele aşa de târziu ? Nu maî departe
decât acum 25 de nnT, o fată nemăritată majoră era o esoepţiune; astă-<ţ', la fiecare pas te atingi de fete frumdse, bogate, mal mult de cât majore, dâr nemăritate.
Moravurile societăţel moderne aB restur-nat tot, şi între altele şi cestiunea măritişului. In societatea cie a<pi, prin orăşele şi Oraşe mal mult de jumătate din tineri sunt dmenî fără ocupaţi uni. Oamenii neocupaţi devin, precum să ştie, într’un timp forte scurt <5menT incapabili, la acâstă categorie deol părinţii se sfieso a alerga pentru a găsi o partidă pentru copila. Fără ca să aprotnndSm cestiunea, mal putem dice, că şi Universitatea nostră, aşa pro-cnm este brganisată, ’şl are şi ea mare parte de respundere în ceea ce privesce decadenţa caracterelor şi superficialitatea cunoşcinţelor. In general vorbind de când tinerii noştri învaţă de tdte, e! nu ştiB absolut nimic. Cunoşcinţele solide, bine clasificate lipsesc, orizontul intelectual iu loc de a să lărgi, precum se spera, din contra a devenit şi mal îngust.
In cestiunea măritişului militarii preţuiesc în general mult, der numai de la căpitani fn sus, căci posiţiunea sub-loco-tenenţilor şi locotenenţilor se consideră de fdrte nestabilă.
Avocaţii, pe <jiua de a<ji nu se maî cornp-tedă. Sânt prea mulţi şi oa ciupercile după pldie, fie care an academic revarsă din Sala Universităţii sutimi de no! aspiranţi. Secretarul unul advocat mare este un titlu, cape se caută, dâr yiiţorul acestor âmeal niţ e asigurat şi pretendenţi! sunt prea numeroşi.
fn administraţia, pe,la prefecturi, în magistratură, pejla ministere totul e ocupat şi reocupat, şi părinţii nu mal ştia ce să facă diu băieţi ? Bieţii se întreb asemenea unde se pdte găsi un ginere ? Aristocraţia nds-trâ alergă în acest cas în străinătate, fetele boierilor pământeni în general se căsătoresc la Yiena, Pesta, Paris şi Peters-burg, unde duc şi zestrea lor, agonisită de părinţi din sudorea poporului român, dâr cele-l’alte clase nu pot face tot aşa, lor nu le că mâua să’şl caute logodnici dincolo de fruntarie, eî sunt nevoiţi a căuta aci, împrejurai lor. Clasa proprietarilor funciari atât de numerosă altă dată a devenit sterilă, fii de negustori şi industriaşi n'ah np teren larg pentru a’şi esercita profesiunea. Crisă priri care trecem face şi mai nesuferită posiţiunea lor.
In general vorbind, cestiunea de carieră, pentru tinerime este strîns legată ci; ceş* tiunea măritişului, Părinjiî diutrio pai te nu sunt dispuşi a’şl da fata dupe un tenâr fără viitor, fără ocupaţie, şi tânărul asemenea nu este dispus a se înhăma în jugul conjugal, care de şi în lâna de miere este acoperit cu trandafiri, totuşi este fârte grefi a suporta, cănd este vorba de mid-loce pentru esistenţă.
Mi se va obiecta că prea superficial am tratat cestiunea, dâr atrag atenţiunea cititorilor mei, că nici am avut ^în ‘gând da a face o conferinţă asupra cestiuneî: de ce sunt atâtea fete de măritat ? ci rn’arn propus simplaminte de a arăta căuşele generale, cari împiedică în societatea noştri; măritişul. Ideia ’m“?a venit în oalătoria mea, oare am făcut’o ijdele trecute prin Argeş, Piteşti, Slatina şi Ploieşti, unde am fost desolat veijend o mulţime de fete mari, cari lângezeso în aşteptare.
Acum, dupe ce am âretat căuşele sociale, care aB complicat răii cestiunea măritişului, se ne se permită, domnijorelor, de a maî vorbi şi de piedicele ce d-le vdstre însuşi puneţi acestei cestiunl. Cât de fru-mdse sunteţi, totuşi aveţi şi voi un maro cusur. Timpul materialist prin care trecem nu v’a lăsat neatinse, iubirea de comtort, de lux vS face să şovăiţi adesea orî în cestiunea de a ieşi din cuibul părintesc pentru face un cuibuleţ propriB. V’aţl o-bicluuit la viaţa lină pe lângă mama şi vâ temeţi a infrunta furtunele vieţel moderne.
Când noi, ceşti bătrâni, am fost tineri, am calculat puţin, dar am iubit mult. A-desea ori n’am fost prevedetorl, dar tine
FOIŢA pi ARULUI „TELEGRAFUL*
(38)
A. SCHOLL
M
ii
LE SÂNGER
DUELUL MONSENIORULUI II.
Raoul de Yillepont
La bursa circnlaB sgomote triste asupra situaţie! casei Villepont şi C-nia.
Se vorbea de un faliment apropiat, chiar ace! cari datoreaB averea lor bancherului din Şoseaua Anteuil îl acuzaB şi strigai! mal tare ca oeî alţi.
i.. Membri! consiliului de administraţie aî casei Yillepont acusafi pe gerant de ore-cari greşeli.
Se dicea că ar fi dat compturî închipuite.
Lua diu capital pentru a plăti devi-dt ndele.
Era prin urmare un hoţ, un bandit.
Lume multă se grămădea în biurourile lui Villepont.
Fie-care reclama fondul seB; se sfâdeafi care să fie plătit întâi.
Spre seră nu mal era în casă nici măcar un ban.
A doua 4b falimentul a fost declarat.
Activul era 15 miliâne, pasivul de 120 tnilione.
D. de Villepont era cu totul ruinat-
Un annme Fetru Brunier depuse o plângere pentru escrocherie şi abus de închidere contra lui Yillepont.
Toţi credeaă că Villepont nu avea conştiinţa curată pentru că el fugi luând cu el diamantele remase de la şoţia sea şi vre-o câte-va mii de franci.
A fost urmărit pană la Havre, de unde se spunea că a plecat în America.
Raoul remase acum singur, ’l-a luat caii şi trăsura, chiar nu mal putea să stea iu hotelul unde se instalase.
Ce se facă ?
Sa se apuce de ceva, nu se simţea capabil pentra nimica.
Să se facă soldat, era prea tarditt... ya	acmjia înainte purtând o re
Dupe ce prăndi într un mic restaurant j dengotă veche, o pălărie plină de grăsime,
el care până acum era cel mal elegaut!
în strada St. Lazare, se întorse repede acasă.
Sună cu multă sfială.
Portarul deschise.
Servitori! ce’I avea Raoul se uitaB forte re5 la el.
—	E înjositor! ziceafi el; cănd ştie cine-va că peste câte-va 4^6 va da faliment, să previe pe servitor! opt (jile maî înainte 1
Raoul trecu prin curte, sui cele doue scări şi trscînd prin sala de mâncare unde l’am ve<Jut dejunând cu Adrian de Saulles şi lordul Trelauney, se duse în camera de dormit.
Se uita la mobile cu o privire de adio.
Un portret a lui Dâborah, o amintire din timpul amorului, pare că îî 4i°ea:
—	Buna seră, Raoul !
Câte amintiri din timpul când avea bani.. El nujva mal merge la lac. Caleseele şi trâsurile h, la Victoria, pădurea Buloniel... femeile, amazonele ^vor merge în galop pe calea împărătesei şi... Raoul nu va fi la nici una din aceste petreceri...
Aşezat într’un fotolifi, plângea...
Pare că acuza sorta pentru nedreptate... In sfîrşit pare că ea o hotărâre.
Deschide cutia mesei şi scote un pistol, arma era în bună stare, Raoul puse un cartuş, apoi lua o hârtie de scrisdre, un condeifi.,. şi se gândi...
Nu pdte cine-va se se sinucidă fără a scrie ceva.
înainte de a se ucide, fie căruia îî place se arunce pe mormântul seB câte-va flori da retorică...
Raoul stătea la îndoială, am 4is>
— Cui va scrie el ?
Nu avea prieteni.
1 Scrisdrea sa va trece din mână in mână la club... La Concordia vor rîde.
Nu era decât un om căruia putea să-I scrie...
Raoul scrise numele lui: era Adrian de Saules.
«Părăsesc acesta lume, prietene! Neno rocirea care me Jovesce e din acele care Itrebue să ne găsescă fără putere...
«Ea nu mal am nici o ilusie.
«Lumea nu e decât egoism şi deşertăciune...»
Scriind aceste rîndurl de adio. Raoul audi d’asupra capului un rîs ironic.
£Se intorse repede, dări pe lordul Tre launey care citea ceea ce scria.
—	D-vdstră sunteţi ? domnule, 4*ae ^a* oul rădicându-se.
—	Chiar eB.
—	Cum aţi intrat ?
—	Pe uşă, de sigur.
—	Cine v’a deschis ?
—	Valetul d-v6stră.
—	Me spionezi ?
—	Pentru ce vorbescl asa de tare ?
—	Der ce’ţl pasă d-tale de tote aceste ?
—	Un interes mare... Eram aci după acea perdea... Am vedut că ia! un pistol...
—	EI şi ce ’ţî pasă ?
Trelauney se dădu lăpgă cămin.
—Nu’ml pasă aşa cum cre4î.
—	Nu cum-va pretind! se mă opreşti d’a mS ucide ?
—	Am acâstă pretenţie.
Râul surise cu tristeţă.
—	Pentru ce vrei d-ta ca eB să trăiesc ?
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFTJL — 22 APRILE 1886
3
reţea şi amorul ah ştiut şe echilibrele baletul.
Tinerii de astăzi, speriaţi de obiceiurile de lux ş> de comfort la femei, cer zestre, căci Iu adevăr este cu neputinţă a satisface preteaţiunile unei domnişdre ae cu ceea ce se p6te dobendi "prinţi’o munca onorabilă. Iată pentru ce la bursa amorului consciinţa şi ondrea sunt adi fdrte rău cotate, pe când altă da^ă aceste^ calităţi aveah o valdre intrensecă şi în simpurile cele mal rele totuşi se oăutaă cel puţin al pari.
In (Jiua de aiji atât tinerii cât şi tinerele cer de la viaţă tot ce are ea de bun, fermecător şi unii şi alţii fug de la lupta, dând cea mai mică parte datorielor, şi cea mare plăcerilor.
Nu uitaţi, domnişdrelor, cu t6tă mustrarea ce am îndresnit se ve fac, că tinerii uită cusururile v6stre, care sunt cele4 ale epoceî in cate trăirn^ şi oă toţii ah ochii lor plini de pasiune ţintiţi asupra mijlocului vostru elegant, asupra huselor vostre trandafirii, asupra farmecelor frumuseţii vostre rîpitOre. Adăogaţî dar la nurii voş-tril ceva mai multă poesie şi nu veţi merita mustrarea poetului:
EUe est morte et n’a point văou,
De aes mains est tombd le livre Dans leqnel elle n’a point la.
Parvulus-
latîmplătf dia capitală
Contrabandă. — A41 nopte sergenţii de la accisul comunal au prins lângă bariera Cotrocenî o căruţă cu trei butdie de spirt, cari împreună conţinea peste 50 vedre spirt Contrabandiştii n’ah opus nici o resistenţă şi marfa introdusă ca fraudă a fost secues-trată.
—x—
Ovrei din Rusia. — O droie de ovrei fără paşaporte sosiţi din Rusia ati apărut pe stradele capitalei. Ce vin s8 caute aceşti 6mein aci şi cu ce să ocup nimeni nu ştie Denunţăm faptul prefecturel poliţiei. întâlnind pe unul din aceşti eretici l'am întrebat ce cântă în România şi mi s’a res-puns că sperând cum că va fi resbel, crede Că se va putea face bani, precum sa fă cut la anul 1877.
—x—
Incendiu.— A<jî nopte pe la orele 2 şi jumătate un incendifi a isbucnit în strada Profetului. Casele cu numere 16—12 ati luat foc. Casele aceste aii ars cu desăvârşire.
—x—
Scandal.— Individul Grigore supărat pe stăpâna sea d-na Tudoriţa Epureanu a bombardat su pietre locuinţa acestei din urmă din calea Dadeştilor. După ce 4 gemuri fură sparte, omul a plecat la casele d-nel Fro3a Tătăresou undo a urmat cu bombardarea până ce sosit poliţia, oare a scăpat pe cel asediaţi.
I)on Caprice
--------OQSOO-------—-----
idivieer/ se
Datoria publică a Franciei. — Pentru datoria publică perpetuă îu care nu se coprinde şi datoria amortisabila, Franţa plătesce anual o dobândă de 706,465,000 lei n. In acesta intră : dobânda de 40 mi-lidne, pentru rescumpărările făcute în urma tratatelor de la 1815 ; 1,200 1. n. dobânda datoriilor lui Ludovic XXIII în timpul emigrărel sale ; 25 milidne dobândă miliardului iudemnităţei emigraţilor a căror bunuri au fost vândute; emanciparea negrilor contribue cu dobândă de 3 milidne, res-belul Crimeii cu 71 mii.; resbelul Italiei
—	Iainte de a ’ţt spune, respunse Trelauney, pentru ce oii voesc ca d-ta să trăiesc), trebue se ml respumjî pentru ce vreai ca se mori.
Prietenii d-tale nu ah altă plăcere de cât a fi primiţi în salonele nostre; el ne ved, pentru că dmeniî trebue se se vază între el. Tatăl d-tale a plecat în America, nu ve-a lăsat de cât un nume pătat.
Nu al mamă, nu e nimeni care e§ se intereseze de d ta.
Un singur lucru ’ţî remâne, s8 te faci fotograf seh profesor de călărie.
E cam gred când cine-va a crescut aşa de uşor şi a trăit bine, der ce e de făcut...
Femeile care te căutad nu se vor mai uita la d-ta, va trebui s8 dai demisie din cele trei cluburi...
Posiţiunea drtale e grea, durerdsă.
—	atunci, domnule, Întrerupse Raoul, ce voeştî se faci cu mine ?
Trelauney urmă!
-— Ah ! când ai şti ce e datoria !.. Ddeă aî avea o femee şi un copil... aî arunca acăstă armă departe! Nu are cine-va dreptul să se ucidă când pe sufletul sed are ce-va ... vei găsi în sufletul d-tale o voinţă, o energie la care nici nu te gândeşti.
25 mii. ; resbelul cu Maxic 14 mii.; resbelul din 1871 cu 365 mii.—-adică un milion pe di-—Afară de acesta mal sunt vre-o dece milidne pentru alte- datorii.
*
Descreşterea popnlaţiuneî în Franţa.—-In timp de un secol, naşterile aS scădut Sn Franţa cu o treime. Aşa în perioda de la 1770—1780 num8rul naşterilor pentru 4ece mii locuitori ara de 380; în perioda de la 1830—40 de 290; şi astădl a ajuns al 240.
*
Un suvenir al admiralnini Nelson.— La o adjudecaţiune publică ce a avut loc la Londra, s'a adjudecat asupra unul librar din Portsmuth un suvenir al lui Nelson. Când amiralul fu rănit de morte la Trafalgar, se găsiră în punga lui 84 guinee, care fură trimise cu alte obiecte d-lui
A.	Davirison, agent al marinei şi amic intim al amiralului. Davidson lipi împreună aceste piese cărora le dete forma unei piramide, piesele fiiud aşezate ast-fel ca se arate când o parte, când pe cea-l’altă.
Acestă piramidă este susţinută la cele patru unghiuri prin statuete de bronz aurit represintând femei cari plâng şi sunt separate printr’o ghiulea de fier poleit. In centru e pus un sarcofagih în miniatură, avend o coronă d’asupra. Un trofeh. pe caro se afla un trident, era pe faţa ante-ridră următdrea inscripţiune: «Aceste guinee se găsiau în punga vicontelui Nelson îu momentul când a primit lovitura de mdrte la Trafalgar, la 20 Octombre 1805.» Pe faţa esteriără şi pe margini, se citesce:
:Bătălia de la Saint-Vincent, 14 ^Februarie 1797. Bătălia de la Nil, l^August 1798, şi bătălia de la Copenhaga 2 Aprile 1801.» Acest trofeiî devenise proprietatea unul Viliam Ioy astăzi încetat din viaţă şi moştenitorii lui l’au scos în vendare.
La Portsmouth el se află în faţa vecliei corăbii a lui Nelson, Victory, care este ancorată în partea de la Gosport.
*
Toaleta Sarah Bernhardi. — Celebra tragediana francesă Sarah Bernhardt, a părăsit Parisul. Ea se duce în Euglitera şi de acolo în America. Ea duce cu dânsa în câte-va superbe cufero o tualetă nouă de mai multe sute de mii de lei.
Acâetă tualetă a fost espusă la ferestrele magaainulul Laferriere din Paris şi a fost admirată prin bogăţia simplicitatea el, ca ultimă expresiune de perfecţiune la care a putut ajunge arta cusătoriei.
Iată din ce se compune acestă tualetă, ca număr :
Patru rochii, pentru rolul Froufrou ; patru pentru Adrienne Lecouvreur ; patru pentru Le maître de forges ; trei pentru Sfinx; trei pentru L'Eirangere; patru pentru Fedora; cinci pentru La Dame aux Camekas.
*
Furt.—In noptea de 30 spre 31 Marte trecut, indivizii Danilă P. Barbă din comuna Jiana şi Ştefan Reveanu din comuna Flămânda, judeţul Mehedinţi, ah bătut şi torturat intr’un mod grav pe locuitorul Constantin Anghel din comuna Gogoşiu, jefuindu’l şi de bani.
I tCulpabilii s’ah arestat şi se află depuşi în avestul preventiv ; se speră că pacientul torturat se va însănătoşi.
*
Yiaţă lungă.—In <jiu» de 4 Aprilie curent, a încetat din viaţă in comuna Va-
lea-Rea din plasa Zeletin, judeţul Tecuci moşneagul Yasile Fraţîman, în etatea înaintată de 102 ani.
«—......—* ■■■■—■
UI*TIMUS SOIRI
Constantinopol, 1 Mal.
Telegrama E. S. Said-paşa către misiunile Otomane la Paris, Londra, Viena, Berlin, Roma şi St.-Petersburg.
28 Aprilie 1886.
Aflăm că Puterile negăsind de loc sa-tisfăcetdre declaraţiunea făcută de d. De-lyanis, prin scrisdrea privată către ministrul Franciei la Atena, privitore la desar-marea Greciei, ah însărcinat pe represen-tanţil lor de pe lângă regele Greciei de a remite cabinetului din Atena un ulti-mat, cerendu’i asigurări positive pentru a-ceastă desarmare. Acest ultimat a fost remis în 4>ua d° ieri.
Bine-voiţi a exprima guvernului pe lîngă care sunteţi acreditaţi mulţumirile năstre cele mai sincere pentru aoest demers eficace, care e chemat a asigura pacea atât de dorită de toţi şi a închide orî-ce ieşire pretenţiunilor stranii şi cu totul inadmisibile pe cari guvernul grecesc a cre4nt oă trebue se ridice pe lîngă puteri. O repede desarmare şi fără nici o condiţiuue ar putea singură se ne mulţumăscă şi s8 ne facă să renunţăm la dreptul legitim şi incontestabil ce am avea, după cum v’am expus in cirouiarea mea de la 25 Ianuare, de a cere despăgubirea sacrificiilor enorme ce a trebuit să no impunem din causa înarmărilor şi a atitudinel resboinice nejustificate a Greciei.
Atena, 29 Aprile.
Iată analisa aprdpe textuală a răspunsului d-lul Delyanis la ultimat:
Guvernul regal aderând la sfaturile Franciei, a dat prin ăcăstă adesiune asigurarea solemnă, că Grecia nu va turbura pacea, conform dorinţei marilor puteri.
Ca consecinţă, Grecia nu va ţine sub drapele efectivul actual al armatei; guvernul regal va procede deci la reducerea gradată a acestui efectiv în terminele impuse de prudenţa indispensabilă unei asemenea operaţiuni.
Guvernul regal speră că faţă cu acestă declaraţiune, nota colectivă remisă de marile puteri nu mai are efect.
Constantinopol, 2 Maih,
Cercurile diplomatice se arată dispuse a crede că cele 5 mari puteri vor aştepta în fine respunsul dat de D. Delyanis la 29 Aprile prin mijlocul unei declaraţiunî suplimentare în care acâsta ar fixa ore cart epoce pentru reducerea gradată a armatei greceşti.
Constantinopol, 2 Maiu.
Amiralitatea suspendă sah cel puţin domoleşte cu mult preparativele sale maritime şi a oprit trimiterea recruţilor marine! în marea Neagra.
In schimb, se 4 ce că Porta s’ar pregăti să cheme sub drapele reserva primului corp de armată al cărui sedih e la Constantinopol.—AcAstă reservă coprinde 35,000 de 6menl.
Paris, 1 Maiu.
Contrar informaţiunilor de sorginte en-glesă, . scirile ce sosesc din Atena fac se se presimţă că marile puteri vor primi într’un mod favorabil răspunsul guvernului grecesc.
Intr’o convorbire ce a avut’o ieri cu d. de Mouy, d. Delyanis a protestat contra informaţiunilor mincinăse date-de adversarii se! politici şi a afirmat hetărîrea sa de a începe desarmarea prin lioenţiarea reser-velor, îndată ce greutăţile j actuale vor fi aplanate.
Londra, 1 Maia.
Disposiţiunile faţă cu Grecia par în genere mal favorabile a4î.
Viena, 1 Mai ti.
Cercurile politice consideră bucuros nota d-lul Delyanis ca putend servi de basa unei
înţelegeri.*'
Belgrad, 1 Maih.
Radicalii din interior refuză de a agrea
pe candidaţii Scupoinei propuşi de partidul fusionist.
Neapole, 1 Maiiî.
Nisce turburărl ah isbucnit la Neapole la scirea despre masacrul Porro. Mulţimea a cerut răsbunare şi câţî-va oratori ah blamat vih pe contele Robilant. S’a aruncat cu pietre asupra trupelor, cari la urmă au putut împrăştia adunările. S’ah Jfăcut mal multe arestări.
Paris, 1 Maih.
Jurnalul oficial publică deoretul privitor la snbscriei'ea unul împrumut de 504 mi-lidne reută 3 la sută. Subscripţiunea este fixată la 10 Maih cu suma de 70 de fr. pentru 9 fr* de rentă.
Constantînopole, 2 Maih.
Madjid-Paşa şi Abro-Efendi ah fost delegaţi de către P6rta pentru revisuirea statului organic al Rameliei.
Atena, 2 Maih
:f [Representanţii celor 5 puteri ah ţinut astădî cousilih.
Se crede că vor comunica mâine o ultimă Notă cabinetului din Atena.
Cum însă guvernul grecesc pare hotă-rît a nu face noi concesiuni, o ruptură a relaţiunilor diplomatice pare iminentă.|
Atena, 2 Maiu,
Se afirma, printre cercurile diplomatice că representantul Angliei n’a primit încă instrucţiuni din partea guvernului seh, şi se crede că ambasadorii se vor inbarca astâ-41 sah mâine pe năvile flotei internaţionale.
Opininnea publică este unanimă pentru a sfătui pe guvern de a resista la ori ce măsură contrarie independenţii naţiune! greceşti.
Tema unei blocări nu înspăimântă de loc ţera.
Paris, 2 Maih.
Jurnalul oficial care a apărut a4î dimineţă fixez a într’un mod definitiv la 79 fr. şi 80 cent. pentru 8 frâu ci de rentă, emisiunea noului împrumut. Yor fi patru ver-săminte dintre cari cel d’ântâiu de 21,60 la 15 dile de la data subscrierii şi cele-l’alte cu scadenţele la 1 Iulie ?i la 1 Octombre ale anului curent şi la 1 Ianuare 1887.
Brindisi, 2 Mai.
Cele din urmă buletine arată o îmbunătăţire forte simţită în starea sanitară a ţinutului.
Din ediţia de sdră
1 ©iffe sera
Londra, 1 Maiu.
După depeşele din Atena, 4iarile englezesc! par a confirma că Anglia, Germania, Austria, Italia şi Rusia găsesc ca insuficient răspunsul făcut de d. Delyanis ultimatulul lor şi ca nu vor rechema flotele lor pene ce nu vor obţine din partea guvernului grecesc o fâgăduială mai desluşită de a desarma.
Viena, 1 Maih.
Denunţarea tarifelor unioniste fâcându-se înainte de 1 Maih, resilierea va avea e-fectul ei, conform eondiţiunilor, şase luni mal târdih, adică la 1 Noembre 1886.
Sofia, 1 Maiu.
In călătoria sa prin Rumelia, prinţul Alexandru a fost primit cu eutusiasm de popalaţiunea venită din t6te părţile pentru a ’l întîmpina.
S’a făcut o recepţiune strălucită la Ko-privştiţa.
Astâ-41 prinţul se duce la Chisnra.
Intr’o scrisore deschisă, d. Tsankoff invită pe amicii sel politici sS formeze mee-tingurî şi se ia hotărîrl, cat! se blameze purtarea guvernului faţă cu prinţul.
ULTIME INFORMATIUNI
M. M. L. L. Regele şi Regina vor pleca săptămâna viitdre pentru câte-va 4h® Sinaia.
-o—
Adi de dimineţă, d. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miuiştri, a părăsit capitala. D-sa însoţesce penă la Verciorova pe fiul d-sele Dinu, care se reîutdrce la Paris, pentru a ’şl urma studiele.
—	O femee! un copil ! murmură Raoul.
Trelauney scose din buzunar un jurnal
de sără şi arătând un pasagih lui Raoul îl dise sfi citescă.
Iată ce citi Raoul printre diverse :
«Un fapt estra-ordinar, un cas de ardere spontanee s’a produs eri într’o [odaie dim schitul St.-Jean de Lotran; un individ care abusa de băuturi spirtdse a luat foc şi a ars cu totul.
»Acel miserabil şedea la strângătorea de cârpe cu care voia să se căsătorăscă. înfuriat asupra femeii, luă lampa şi voi şă o arunce îu faţa nenorocitei femei.
«Iu dadar femeia încercă s8’l depărteze se încinse o luptă între ei.
«Amândouî .cădusă jos, muşcându-se şi sfaşiindu-se...
«Când ah sosit vecinii ah găsit numai cenuşă şi 6sele carbonisate.
«Nu se ştie ce s’a făcut cu un copil pe care aceea femeie il creştea.»
—	E înspăimântător ! 4is® Raoul aruncând gazeta pe masă; eh Insă nu ved ce legătură e între acea întâmplare şi mine:
—	’ŢÎ voi esplica eu... Acel copil despre care se vorbeşte în gazetă e al Luiseî
Deslions... copilul pe care Combalou să însărcinase se’l facă se dispară... Intr’un cuvent e copilul d-tale.
—	Copilul meh ! «jise Raoul,
—	Oh! nu mai e nici o îndoială, urmă Trelauney... Luisa era o fată cinstită... s’a încre4ut în vorbile d-tale, ea te iubea. Copilul e acum de 4ece uni... A suferit mult de la acel miserabili... şi d-ta tatăl lui! voia! se te uci4I pentru că ’ţî lipseah bani... Oh!..,
Raol plecă capul în jos-
—	Cc se fac ? murmură el.
—	Nu se ştie ce s’a făcut copilul, nu e aşa ?
El bine eh ştih unde e.
—	D-ta ?
—	Da, eh l’am luat de la acea femee.., Ţi va fi încredinţat când vel merita...
—	Domnule...
—	Atunci vel simţi plăcerile îndeplinire! datoriilor, iubirea femeii d-tale va reda curagiul ce’ţi lipseşte...
—	Ce vreai să zici ?
—	Luisa a scăpat... Voeştî Ba te căsătoreşti cu ea ?
—	Dar cu ce să trăim?
—	Am cumpărat moşia de la părintele tăfi.
—	O ştih.
—	Vei avea două sute de franci pe lună.
—	Cine eşti d-ta? strigă Raoul.
—	Primeşti ? îl întrebă Trelauney,
Raoul stătea la îndoială.
Luisa te iubeşte... Ai înşelat-o, te va
ierta.
—	Primesc zise Raoul.
—	Acuma pot să’ţl spun cine sunt. Neam mai întâlnit noi, purtam alt nume..j Me numeam I6n Deslions o dată, sunt fratele Luizeî?
—	D-ta ?
Raoul luă mâna lui Trelauney şi o muie cu lacrimile sale.
—	Aşa ’mî place 1 strigă (Ion. Acuma verşi lacrimi de om cinstit 1
III
Domnişor» de Chiirmeney ...Pe când Ion Deslions urmăria opera de dreptate şi resbunare, societatea celor Două-zecî şi unu se sbătea ca un şarpe ucis.
D. ministru Stătescu şi d. D. P. Mo-ruzzi, prefectul capitalei, ah însoţit penă ia gară pe d. prim-ministru.
—o—
Ieri după amea4î, d-nu prim-ministru a primit în audienţă, la ministerul de interne, pe d-nii delegaţi austro-ungarî sosiţi în capitală, pentru a începe preliminări în vederea reînoirelj eonvenţiunii comerciale cu Austro-Ungaria.
—o—
A41 la 2 ore delegaţii Austriei, Ungariei, şi ai României s’ah întrunit la ministerul comerciuluî.
D. P. S. Aurelian a deschis şedinţa printr’un discurs, prin care, în numele guvernului român, a urat bună venire d-lor delegaţi şi a făout urări pentru ajungerea la nn bun sfârşit a lucrărilor.
La 4 ore, dd. delegaţii nu B’ah despărţit încă.
Ca secretari pe lângă conferinţă sunt a-taşaţî: din partea ministerului comerciuluî d. Tudor Radulescu, iar din partea ministerului de esterne d. Duilih ilamfiresou.
— o—
A4I de dimineţă d-nul căpitan baron de Vegesack, din armata suedesâ, împreună cu domnul general Barozzi, au visitat mal multe casărmî şi sţabilimento militare.
—o—
Adi la 4 ore consiliul comunal al Capitalei este convocat.
In acestă şedinţă, d. C. I. Dănescu, ajutor de primar, va cere de la cousilih mij-loce pentru întinderea serviciulu? udăreî stradelor, care acum se face cam neregulat din causă că, dupe cum se afirmă, primăria n’ar dispune de numărul necesar de cai. —x—
A seră s’a reîntors în Capitală d. M. Ma-nolescu, prim procuror şi d. Gr. Androne-scu, procuror , din ancheta ce ah făout la faţa locului In privinţa detunătureî de puşcă ce s’ar fi tras asupra trenului care venea de la Predeal alakă-ierî seră, între staţiele Periş şi Bufta,
Din cercetările făcute s’a constatat că nu s’a tras cu puşca asupra trenului, ci un necunoscut a aruncat asupra’! cu pietre ; s’au găsit sub bănci într’un vagon de clasa III doue pietre, unul din geamurile car! ah fost lovitu are doue spărturi rotunde de un diametru de cine! centimetre, iar geamul opus o singură spărtură.
Lovitura a fost atât de violentă în cât în primele momente s’a cre4ut că a fost o detunătură de armă de foc; s’a constatat însă că în caşul câad s’ar fi întrebuinţat o armă, glonţul n’ar fi putut străbate prin doue geamuri, ci numai printr’unul şi el ar fi trebuit necesarmente să se 0-prâscă în plafonul vagonului, de 6re-ce nivelul liniei ferate este mult mal înalt de cât solul.
Faptul s’a petrecut între cantonele 21 şi 22, aprdpe de o pădure unde staţionai! vr’o doue-qlecî de care cu nisce ţigani veniţi pentru a încărca araci.
Se bănuesce că vre-un copil,de al acestora ar fi aruncat cu pietre.
D. iprim-procuror a luat măsurile cele mal energice pentru dovedirea lui şi pentru ca pe viitor asemenea fapte sâ nu se mal repete.
TUTU 00H0EBTE
Luni, 21 Aprile
Teatrul naţional. — Represintaţiuue estra-ordi-nară , beneficiul d-lul Mateescu : Beposatul dumnealui, comedie în două acte şi Nebunii din faţă, comedie într’un act de Pantazi Ghici.
*
Teatrul Bossel. Trupa germană de operote-: O nâpte in Veneţia, opere că comică in 3 acte de Johaun Strau"s. [Debutul d-rel Cillflg D-ra Zer-line Drucher în rolul Aninei. In preparaţiune Bon Cezar.
Marţi, 22 Aprile
Represintaţiune estra-ordinaiă dată de d-na: Ar Romanescu—Manolescu, [la sala Bossel : Romeo şi Julieta şi actul al 3-lea al Copilei din Flori.
Era pe la 15 Octombre.
Trebuia să fie o întrunire în acea seară în otelul din strada St-Louis.
Credincioşii se presentară mascaţi.
—	Aouma, zise Roberfc Kodom, nume-rând pe cei de faţă suntem mimai două-zecî ! a fost o tradare, sunt sigur ca tesa-urul a fost înprăştiat...
—	Nu se pdte, murmurau ce! de faţă. Robert Kodom luă o torţă.
—	Putem şă ne asigurăm, strigă el. Plecă spre suterană urmat de întrăga
bandă.
—	Vedeţi voi zise el, puţul e deşert... — Să ridicăm piatra zise unul din
membri.
Piatra fu rădicată şi asociaţii văzură sub apă bogăţiile lor cari străluceai! ca cristale pe o stâncă.
—	Nu e tot, murmură Robert, vedeţi bucăţile de aur sunt tăiate... Lipseşte ceva.,-Furgat a murit... Şi noi am fost furaţi 1 Ştiţi că contele de Navarau a dispărut. Cui a lăsat secretul ?
Va urma
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 22 APRILE 1886
LINIA ANKER
Linie naţională austro-unpră, concesionată
Cea mal sicii ră, mal bună şi mal eftină linie de a
Triest şi Fiume ia New-York
Vaporul „ALEXANDRIA11 (2017 tone) Plecarea din TRIRST ... 13 Maia Plecarea din FIUME. . ... 15	-
Bilete directe de pasageri şi transporturi di recte de mărfuri şi conoBemente de la Vie na Budapesta şi alte staţiuni principale ale Aus-tro-Ungariel la tdte local.tăţilo priucipa e ale Americel de Nord.
încărcăminte se primesc pentru porturile intermediare din marea Mediterană.
Amănunte de la
I. W CHAPLIN
Representantul d lor Henderson Brothers,1 Triest
CURSUL BUCURESCI
»a3A '
THOSIA ŢACIU
Nr. 4 —*• Strada Lipscani -** Nr. i iu noul palat Dacia-Rom&nia Cursul pe .Jiua de 21 Aprile 1860.
Banca Naţională a României
1885
13 Aprilie
SITXJa^TXXJLTEA
De arendat de la Aprilie 1887, jumătate din
Moşia Paraipaa Amfce
din judeţul V laşe a partea care se îuveci-neşte cu domeniul Giurgiii.
Doritorii se vor adresa la d. Eni. La-hovâry, 74, Calea Victoriei în Bucurescl.
6-2-1.
De închiriat E£2S t«;
inr o altă prăvălie ce răspunde în strada Gabroveni No. 13, cu totă curtea şi încăperile. Doritorii a o închiria se vor adresa în t<5te (jileie de lucru la cancelaria Lega-ţiuneî Imperiale a Rusiei de la ora 11—4.
Asemenea mai este De închiriat Casa cu donă etage din strada Ber$i, No, 122, cu diferite apartamente, informaţinnile se vor da In acea casă,
5°/(i (tentă ajiortiaabilă. .	.
5°/o	»	românit perpetuă	.	,
5°/o Obl. de Stat [rur. convertite], 6°/c	„	C. F. Române .	>	.
„	Municipale .	.
lOfn	,,	Casei Pena. 1300	1.]
S’/fl	Sorin,	funciare rurale .	.
ti	tt	tt	*
5*/j	„	nrbane .
«C/0	,,	•
1% ,t	«,	■	■
Impr. ou prime Bncuresol [20 fr.] ‘'°/j Comunale nuol	....
br-rca Prevederea	.	,	.
DIVERSE
Aur eontra argint ?a8 bilete
Bilete de Bancă.................
Fiorini val. Auatriaoă . . . Vlircî Germane ......
Bano-note Francese	.	:	.	.
Ruble de hârtie
Cumr
' ¥3iî/j
Wh
89
741 /, 210 86»/4 1021/a 82»/« 911/2 99 81
14.
,00 1.23 991'a 2,45
Vfind.
941/2
911,'a
90
751’,
2ţ5
871/.
IO31/2
83
921/2
100
33
14.3/t
2 02 1-25 ICO12 2.55
Banca Naţională a Tiomâniei
La 3 (15) Maih viitor licitaţiunea în localul Bâncei, pentru furnitura a 5000 metri tablă de aramă.
A se vedea condiţiunile la Direcţiunea Lucrărilor,, strada Smârdan, casa Ioanide.
e închiriat
ftirte eftin
Etagiul al doilea al caselor din Calea Victoriei, între Hotel Imperial şi Cofetăria Riidulescu, No. 51 bis, avend un salon mare, cinci camere spaţidse, bucâtorie şi pivniţă, privată, cişmea în curte, sonetărie In t6te camerile, t6te plătibile de proprietar. Osebit de acestea mai este de închiriat la mansardă odăi cu luna. A se adresa la proprietar în Calea Raehovei No. 145, în ori-ce $i de la 8 ore a. m. până la 6 sera.
35009082
25851490
150380
16724081
19992789.
11898388
1309072
1361618
195040
156651
11957400
10089360
2038354
137633705
12000000
1418086
86491740
517820
11957400
23932198
1316461
137633705
ACTIV
p t (Monetă............................
^a8a(Bilete ipotdcar» .................
Efecte de îucasat......................
Portofolii!, român şi străin...........
împrumutul garantat cu efecte publice *
Fonduri publice........................
Efectele fondului de reservă .
Imobili.......................
Mobiliar şi Machine de imprimat Ckeltueli de administraţiune Depoaite libere Compturi curinţl ,, de valori
PASIVU
Capital....................
Fond de reservă
Reserva de amortisarea Imobilului.
Bilete de bancă în circulaţinne .
Profituri si perderî.............
Dobâmji şi beneficie diverse Deposite de retras
Compturi curinţi..............
» de valori ... I
SUJ4VEA--R.A.
1888
5 Aprilie 12 Aprilie
35080733
25917605
526745
20371471
15565680
11988555
1901615
2029040
167471
138698
17165620
18569166
2145311
151537710
1200000
1929220
97785
97380930
438208
17165620
21190669
1365278
151567710
35230521
25919660
454673
20G09656
14915270
11995915
1901115
2034128
167471
170193
18264920
17988312
2267258
151919092
1200000
1929220
97785
97575980
472523
18264920
20238556
1340108
151919092
AVISU
De Y@Il(|are Cofetăria Griviţa din Buzău, situată la posiţia cea mal bună (colţ), fiind bine asortat, cu t6te articolele pentru acostă branşă şi cu fcdte aparatele trebuincidse, precum şi mobilier pentru instalarea unei grădini, cu condiţiunile cele mal convenabile. — Amatorii sunt rugaţi a se adresa la sub-semnatul, fie în persană fie prin corespondenţă.
C. Rîtdulescn, Buznii
IITIâl II
PENTRU YIN
19 bucăţi butdie mari, în total 5,300 vedre, în care a fost vin, curate şi în bună stare sunt de vânzare în strada Berzi, No. 17 bis.
Dumnezeii să’/l rest plătească I Mulţumeso do mii de ori nentru extractul de ulei pentru urechi trimes ^ mie, care in a vindecat cu desăvârşire; 1 căci iarăşi aud forte bine. E de mirare aceasfa căci îu curând implinesq 80 ani, Mulţumindu-vS încă o daţii,, rămân al d v6tr$ servitor.
Voeag d; Andor
REOUNOSOUT SST8ACT RENUMIT
U!eiu pentru Urechi
So pdte căpăta pentru 8 fr., cu instrucţiunile întrebuinţare! de la medical secundar C. R., I)r. Schipeh
Deposit prine.ipal la Ignaţz Lofil, Viena, IX, Seegasse 8.
e
are
O casă mare cu grădină, în ttrada Gosma No. 1. — Doritorii se pot a-dresa la administraţia acestui <Jiar.
„NAŢIONALA1
Societate generală de asigurare în Bncnrescl
In urma publicaţiunilor făcuta prin jurnale, conform art. 46 din statnto , acţionarii societăţii ndstre s’au întrunit la 30 Martie (11 Aprile) 1886 la a patra adunare generală, sub proşedinţa d-lnl I. Marghiloman. PresenţI "au fost 50 de acţionari representând 7780 acţiuni cu 476 de voturi.
S’a citit raportu consiliului de administraţie şi procesul verbal al censorilor; asemonea raportul directorului general şi al comitetului de supraveghere asupra afacerilor asigurări'or de viaţă.
S’au aprobat bilanţele şi s’a dat descărcare consiliului de administraţie şi direcţiune! pentru gest tiunea lor.
Dividenda s’a fişat la Ln. 16,50 de fie-care aca ţiune şi Ln. 94,40 de fie-care parte de fondator.
S’aă reales în unanimitate membri eşiţf la sorţ din consiliul de administraţie, d-nii I. Marghiloman, E- Costinescn şi Jaques M. Elias,
S’a votat reducerea capitalului social ou Lei n. 900,000, restituind la fie-care acţiune Ln. 60 în aur-
S’au reales ca censorl pe anul 1886 d-nil V Arvanezo, H. Hornştein şi Dr. Sc Boroşnay.
P ata cuponului No 4 se va efectua in bilete de bancă cu începere de la 3 (15) Aprilie a. o. la casa societăţii ndstro str Caroi I, No. 4.
’recţînnea generala.
Bătături sad Negi
Se depărteză sigur şi fără durere în timpul cel mai scurt prin ungerea cu tinctură de J bătături renumită şl singura adevărată a j lui Ravaînor, din Pharmacia roşie în Posen.
ICO Costul unei sticluţe cu car- 1 CD 1 Se* ton şi cu pensulă I I II»
Deposit în Bucuresci la d. Farmacist Ru-I dolf Schmettan, farmacia Curţeî Regale.
	,( k. Elisareth Hardine mOşă CU DIPLOMA din streinatate Fostă directdre a Spit, de moşit din Kazan, DăwflltaţMî ie la orelglO—12 a.m. STRADA C0SMA, no. 1.	'r-^Vr / ^ 'tl	Lecţiuni de Dans i OTEL FIES0HI, Strada ŞELARI, oamera 24. J
OeaMiîa cirWwî IBUi POLONEZ care ghiccsce viitorul, presentul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orî ce secrete ascunse la cari se interesez?, cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Piaţa Arnzeî, No. 5.		Ds vnnîlar© Una MAŞINA tipografică No. 12. cu strîng&tor şi mim£rător Diverse caractere de litere, precum şi material puţin uzat, din care s’ar putea forma o buDâ tipografie In p ovincie Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucuresci.	
			Sub-semnatul are ondre a aduce la cunoştinţa onor. public că dă lecţiuni de dans atât privat cât şi la domiciliul s£u căi os , Profs3or.ia Dans.
^	- -r		'' 13 .auCril	
»
NUMAI de LÂNA de Olt CURATA pentru nn om ie o statura mijlocie
I.19JT.

PENTRU Un GOSTUM
4 florini 96 cr. din lână bună;
8	,,	—	„	»	mai bună;
10	„	—	„	»	fină
12	,,	40	cr.	„	»	cu totul fină
Plai duri de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 fl.- Costume f<5rte fine, pantaloni, pardesiurî, 3tofe do haine şi mantale de plde, tiflu, loden, commis, cammgarn, cheviots, tricouri, postavuri ponfru d<5mne şi postavuri pentru biliard, peruviene, doskings, recomandă;
A; m 1*+ sr i m
Deposit de ia- t ! bricâîn Bruun
Mostre frânei*. Modele pentru d-ni! croitori nefrancate. Am în permanenţă un deposit de pestavuri 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că cu j marele mele afaceri iuternaţionale îmi remân o mulţime de resturi în lungime de l până la 5 metri, dar sunt silit să mă desfac de asemenea resturi cu reduceri mari sub preţul de producere■ Ori ce om cu minte trebue să recu-n6scâ că din resturi aşa de miei nu se pottrimete mostre căci la câte-va sute de cereri de mostre în cel mai scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie când diferite firme de poBtăvărie publică că trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele să taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asemenea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba sau să trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbele germană, ungară, bohemă, polonă, italiană şi francesă.
!)i
Iii
43, Strada BUCUREŞTI R-Vodă, 43.
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bucurescean şi întregeî ţevi, că iu fabrica mea, superitfră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am Btabilit în Bucuresci, stradd Radu-Vodă, No. 45, sefa-bricăză stofe indigene din lână curată din ţâră pentru costume bărbăteşti, care le vând cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tot-d’auna asortat eu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea mai frumăsă tăetură după jurnalele cele mai nuol, cu preţ moderat ILIE M. POPP.
Fabricant de Postav şi Croitor,
Str. Radu-Voia, St si Acaâimiii, Sa.
TE
%U GHLORByO^O'F
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată de câtro cei mai însemnaţi Medici, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
Bt^LE DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL (Copii scrofuloşi şi diformi).
Medul ii}lŢCh’ţm{irei: Fie-care lingure tntruă jumătate pahar cu apă şi jachar.
Ph‘*	91, bulevardul Voltaire, la PARIS, şi Wte Ph1*.
mm BREVETATE îyr&s *,r.r FABRICAREA cărămizii
Sisteme aprobate şi de coastracţiile cele maî solide pentru fabricarea eftină a
Cărămizilor ordinare,săpate, fasonate»irefractare
Tabnrî fesvânttir t, piăeî pentru trotoare gi vestibule, Olane, rigle losa^ges din Francia, Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect gratis şi franco L0U1S JAEGER feld-Oologne ^[Germania],

0 buaă îngrijitori arta bucătăriei, limba
germană şi română caută un loc într’a familie 0-norabi ă. — A se adresa în strada Domniţa Nas-asia N’o- 4.
-V.' • •
MAŢIONALA
societate generală de asigurare în Bncnresei
Aprobată prin decret regal No. 225 din £5 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de iei nou! 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond ia garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionalau asigură :
1. In contra dannelor de Incendia. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) eu participări de 15°/0 din beneficiul realisat din acesta ramură în ţâră.—IU. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.—IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face asigurare asuţu-a vleţeî.
&). Capitaluri fixe în cas de deces Cu participare de 70°/0 din beneficiu in com-binaţiunile următăre; asigurări asupra vieţei uneia sau a doua persdne, asigurări temporale, asigurăr. mixta şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combmajiunite următdre:
Asociaţi unî mutuale de supra-vieţuue. Aso-ciaţiuni îu grupări de 12 ani pentru copil de Ia £ an! jum. până la 9 an! inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagero în diferite combina ţiunl.
Pene la finele analul 1884 },Naţionala“ a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 L n.
DIRECŢIUNEA) 6EKERALA
Str. Caroi I, No. 9.
SOCIETATEA DE NAYIGAŢIUNE CU VAPORE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până la altă disposiţiune
NB. Orele de plecare maî jos arătate suit a se înţelege aproximativ fi se schimbă după circonstanţele timpului §i apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni mii în linte di orele indicate în acest Itinerar iu. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.	___________
CTT-RSEIL.JE: VAPOARELOE IDE POSTA
dela Orşova „	Severin
„	Brsa-Palanca
„	Buduje7aţ
„	Calafat
„	Vidin
„	Lompalanca
„	Rahova
„	Beket
„	Cerabia
„	Nicopoli
„	Măgurele
„	Sistov
„	Zkunicea
„	Rusciuc	Luni
„	Oiurgiă(Smird-)
,,	Turtukaia	„
„	Olteniţa	„
„	Călăraş (oraş)	„
„	Silistra	„
„	Ostrov
„	Cernavoda	,,
„	Hîrşova	„
„	Gura lalomiţel	„
în Brăila	Marţi
„ Galaţi	„
CURSE IN JOS :
I.
Sâmbătă 4 pm Duminică 5 a.m.
6W „
II
Luni
Marţ!
8 „ lOt» ,.
10f™» 12*9 ,.
8» .. 330 „
530 B
?•» ” 9 o ’’
4	p.m.
5	a.m. 6«
8 „ 1010 „ 1035 „ 12i0p.m.
315 „
330
530 -
7 „
730 „
9‘* „
III.
CURSE IN SUS
III.
I.
Juol	4 p.m	de Ia Galaţi		Marţi	9 a.m.	Juol
Vineri	5 a.m.	tt	Brăila	II	1025 „	»>
tt	6«„	„	Gura lalomiţel	»	22) p.m	tt
tt	3 „	11	Hirşiva	tt	^ »»	ti
tt	101'	tt	Cern avoda	tt	545 „	tt
tt	1035	l>	Ostrov	tt	930 „	1»
tt	12«„	tt	Călăraşi oraş	tt	7*° „	tt
tt	316 i,	>»	Silistra	tt	IO») t>	tt
H.
a.m. Slmbătâ 9
9
1025	„
2a‘ p.m. 3
545
730
IO»)
5*o , 7 ,
729
9t»’
Olteniţa _,, Turtukaia îa GiurgiuţSmărd.j de la Giurgiu[Smârd.] Rusciuc
Marcuri
92» „	„ 925 „	ti	926 „	>1	Ziuiuicca
6 a-m-Merouri b a.m. Sâmbătă			6 a.m.		Sl8t0V
1 ,IB -	„ io	tt	10 „	„	Măgurele
^ .i	„ 121° pmt	ts	12«5„	>»	Nicopoli
12»o „	» 128î „	tt	12*o	»>	Corabia
1	» f »		1 ,,		Beket
245 „	„	tt	2« „		Rahvra
3‘5 „	„ 8“ »	tt	315 „		Lomoalaaca
6 „	tt ® tt	ti	6 „		Vidia
8 „	tt 8 i)	ii	8	V	Calafat
830	830		830 „	tt	Raduievat
dimiiiebâ Jaoi dimiaeap		Duminică dimin.		ii	Brsa- Palanca
tt	)) ti			in	Severin
				de la Severin	
Jou!
p.m 2« „ 50» „ 10 „ 1*° p.m
4« „ 5,s „ 7i0 „ 76) „
9W „
12*3 a.m. 1240 6
845
915
1025 „ 22a p.m.
3	,1
545 „ 93o „
„
103- „
2 am. Duminică 2 a.m.
,	21S	„
,	5»o	„
,	10	„
, 11
215 p m. „	245	„
„	5»	„
»
„	1l°
955
„	*	tt
„ 10” .. Sâmbăta 6 am. ' O	845	„
016
.. ,,
Vinort
L2« p.m.
2 „
430
5 a m. Duminicâ5
12ts p m.
2 ,,
a. m.
2’5
5& ,i 10 ,, U „
2’5p m
245 „
514 „
323 „
7l: ” 955 „ iot» „
6 a.m. 8«
„	9K ,,
„	12,6p.m.
„	2 „
„	43o „
Marţ!	5 a.m.
Luni
Cursele VAPORULUI LOCAL îutre GALAŢI-TULCE1-ISMAIL:
Pornire în sus:
Dela Ismail la Tnlcea-Galţi, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim. Prima plecare de la Ismail şi Reni la Galaţi la 21 Marte ;2 Aprile 1886
INSPECTORATUL AGENŢIILOR.
Pornire in jos:
De la Galaţi la Tulcea-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim. Prim t plecare ide la Galaţi li Re ii şi Gmiil U 2 ) martie (1 April) 1886 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
Tu Trt si Vitalei de la Sf. George viitor casele din ăJŞ lUvUlTlAV gtrada Negustorii No. 17. A se
adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No. 22 sâiî în strada Pescăria Veche la d. Stefănesou, proprietar
No. 9,
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
II FIR-CU
, ,9 boutură făcută din lapte, care se întrebuinţezi cu un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, in contra bdlalor de piept mai cu aâmă în contra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, i rinl Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Oumis.
La no! în Bncuescl, mulţăraită iniţiative! “"In! Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţ! al aceste! băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis peoare-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara e obositdre şi costă mult, pe când calitatea Kifirulut, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumoi nâstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Oumis s’a mutat de la Hotel de France, în calea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţeî, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREţUL ABONAMENTULUI
Loco Bucuresciînapoind sticlele g<9o.
100 sticle 85 lei —b.
50 »	45 »	»
25 »	22 >	50
Pentru bolnavLneavuţl preţurilejvor fi scăzute.
In provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
Tipografia ţ)i«rulaî9 Telegraful", Calea Rahoveî No. 3§.
www.dacoromanica.ro
anul xvn. No: 4158.
abonamente
Pentru Capitală:
Pentru un an .
ş^ee luni .
, rel luni .
Pentru Districte
tantiu un au .
» şăse luni » trei luni, .
Pentru Străinătate Pentru un an .	.
* şese luul » trei luni Abonamentele se fac la 1 şi 15 aie fiecărei luni.
Du numfir vechili 25 bani
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
-	' - a-i. k
Ediţia de dimiudţă
MEROURI, 23 APRILE 1886
aNDNOIURÎ şi reclame s
Anuncinrl pe pag. IV, linia 25 ban Reclame pe pag.	UI	.	.	1	leii
» pe pag.	II	...	8	Iei.
» pe pag.	I	.	.	5	lei
Pentru inserţii ţi reclame, Reducţia nu e responsabila.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard In streinătute se adresa Frauda, tlavas, Laffite & C-nio, 8 place di-la Bourse, Paris.
Englitcra, Eugbne Micoud, 81 Fleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. \V îen.
Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien. Ungaria, D. Morifcz Wiest, în Buda-Pest, Servietenplats.
Director politic, 1, O. FUMfDESCP
rate
jgţgjMWHymggaj
SCIRI TELEGRAFICE
(După (jiarele streine)
Berlin, 2 Mai îl.
Puterile staruiesc ca Grecia se se su-pi'ie in mod absolut ultimatuluî şi cer de-sarmarea reală, nu o simplă dislocare a trupelor de la fruntarie.
Paris, 2 MaiH.
Francia face demersuri active la Atena pentru a grăbi demobilisarea. Răspunsul făcut de Delyanis contelui de Mouy şi comunicat apoi represintanţilor celor-l’alte puteri, sună tecstuai:
«Mă grăbesc a vă aduce la cunoscinţă că guvernul regal a hotărit se dea urmare sfaturilor guvernului republice! francese.»
lemps observă că acest respuns e satis făcător şi nu conţine absolut nici o re-servă, cum se spunea.
Londra, 2 MaiH.
Cercurile diplomatice d’aci sunt muţu-mite de mersul ce au luat lucrurile la A-tena şi speră ca in curând deferendul gre-co-turc va fi cu deseverşire înlăturat.
Viena, 2 MaiH.
Politische Correspondenz jaflă din Pesta, că la 5 Maiu guvernul unguresc va depune în parlament următdrele cinci proiecte de legi relative la Concordatul economic austro-nngar: proiectul prelungirii privilegiului Ban cel, al datoriei statului către Bancă, al impositulul pe zahăr; al convenţiuniî vamale-comerciale şi al tarifului vamal.
Roma, 2 MaiH.
Papa ar fi esprimat unor pelerini speranţa că, până într’un an, va ajunge la împăcare desevăisită oujj guvernul prusian.
Bruxelles, 2 MaiH.
In vederea marelui meeting socialist, garnisoua oraşului a fost întărită. Comitetul socialist face tdte silinţele pentru a organiza un meeting monstru; se tac colecte de bani pentru a înlesni lucrătorilor săraci transportul.
Petersburg, 2 MaiH.
Journal de Suini-Petersburg respinge insinuarea că generalul Angeleseu s'u dns la Livadia cu scopuri politice şi observă că, după obicei, rund un monarh se apro pie de fruntarie, statele vecine trămit pe unul din demnitarii lor pentru a’l saluta.
Belgrad, 2 Mai.
Alegerile de delegaţi aH eşit favorabile guvernului. Cabinetul se ocupă acum cu proiectai desfiinţării mal multor legaţinni serbe, pentru economie. Insă nu e esact că ar fi vorba s§ desfiinţeze tote legaţi-unile.
Cairo, 2 Mai.
Iarăşi 8’afi început negocieri între Wolff şi Muchtar asupra modutui de pacificare a Sudanului. Muchtar propune întreţinerea constantă a unei garmsone puternice in Dongola şi trâmiterea la Suakim şi Wady-Halfa a unor comisari civili, cu misiunea d'a intra în înţelegere cu resoulaţii.
£32*8iKV. «aSt******
A se Yedea Ultime Sciri pe pagina 111
22 Aprile 1
1,
Organul d-!ui D. Brătianu avea nu de mult încă pretenţiunea de a se considera ca centru de atracţiune pentru elemente disidente, der de la un timp 1nc6ce, şi anume de la fatala întrunire, la care d. Ion Bibi-cescu a crezut de cuviinţă sâ litnpe-Zâscă puţin situaţiunea, acest organ a luat hotârirea sâ ar^ă corăbiile, pentru că reîntdreerea se fie absolut imposibilă. De atunci, ^ilnic găsim în acest $iar de oposiţie, atacurile cele mal pasionate nu în contra dmenilor de la guvern, ci în contra regimului liberal întreg, inaugurat în ţdrâ acum (Jece ani. TiriţI de pasiune, orbiţi de ea, redactorii farului în cestiune, alături cu panegiricul cel maî infoeat scris în amintirea marelui nostru cetăţean C. A Rosetti, insultă intr’un mod nu se pdte mai direct umbra venerată al acestui bărbat Vorbind despre anii, când 0. A. Rosetti a fost corp şi
suflet al partidei liberale, când nimic nu se făcea în cercurile ocârmuirir sâft In incinta corpurilor legiuitdre tără consimţi mântui direct şi participarea personală a acestui mare cetăţean, <jiarul d-lul D. Brâtiann ’şî-a adoptat de clişeft pentiru articolele sele de fond următdrele frase sie-r«otipe :
nDdcâ aceşti <Jece ani de abuzuri fără nume, de neruşinare fără semâ şi de decadenţă morală cum nu s’a mai v£ţjut, vor avea un merit în viaţa ndstrâ publică, apoi acest singur merit va fi dea produce o mişcare spontanee in naţiune etc. etc.“
Aşa ddr dupâ opinia dmenilor ce se grupeţjâ în jurul d-lui D. Brătianu iu curgerea ultimilor ţlece ani, cănd activitatea dmenilor ca C. A. Rosetti, se afla la apogeul activităţel sele civice; cănd d. D. Brătianu în persdnâ in necurmate rânduri, participă la o-cârmuire, şi represinta aspiraţiunile şi politica partidei liberale şi a guvernelor ce s’aâ succedat, nu s’a tăcut nimic alt decât „abuzurile fără nume“ şi s’a dat pe faţă „neruşinarea fără semâ.K
Verdictul aspru prin care sâ dă cu burete peste paginele cele mai fru-m6se din istoria ndstrâ modernă, nu atinge numai pe noi şi atinge asemenea şi pe cei, cari fură şi sunt chemaţi sâ se unâscâ cu eventualii noştrii protivnici. A lovi fără cruţare în întregul resultat al activităţel de $ece ani a partidei liberale-naţionale este a lovi nu numai în noi ci şi In cei, cari sunt grupaţi ad( în jurul organdiul fundat de mult regretatul C. A. Rosetti. Sâ nu sâ uite că acest resultat este patrimoniul nostru comun şi că în faţa istoriei nepărlinitbre suntem cu toţii responsabili de tot ce s’a fâeut in curgerea cel puţin a celor ciuct-şâse ani d ntăiu ce au urmat venirea la putere a partidei liberale.
S’au despărţit bre cei de la organul d. D. Brătianu şi cu proseliţil lui G. A. Rosetti ? Iată o întrebare la care de sigur că nu ni sâ va res-punde într’un mod limpede şi concis.
Şi acum sâ aruncăm o privire la rândul nostru asupra grupului desi-denţilor, cari ’şi permit a trage cu burete peste întregul trecut al partidei liberale.
Privindu'l vedem că acest grupuleţ nu se compune de cât din deser-tori, din recruţi de ocasiune, de indivizi, cari se ocupă numai şi numai de cestiunea de persoane, din nemulţumiţii, care nu caută de cât resbunare seu vr'o satisfacere, din ambicioşi, cari, ne aşteptând nimic de la guvernul actual, pot însă spera mult de la un alt guvern.
Intr’un cuvent grupuleţul desiden-ţilor din opoziţie are aspectul ade-vârateî bande recrutate în voia Întâmplare!.
Mulţi din aceşti soldaţi de ocasiune, v&jSud unde ’i-a adus venerabilul lor leader, nefiind alipiţi de dânsul de altmintrell prin nici o legătură, nu vor întârzia de a ’l părăsi, căci, ca interesaţi ce sunt, în eurend vor băga de seamă, că nu este absolut aici un folos de a urma pe uu cap, care nu conduce la victorie.
Cât despre noi, apoi trebue sâ declarăm că nici o dată n’ara luat şi n am putut lua în serios pe acest grupuleţ de oposiţie, cari nu este şi nu va putea forma o partidă politică, ci numai o alianţă provisorie de dmeni din tdte colorile liberale, din cei incapabili de a sâ înţelege între ei.
Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
In ceia ce priveşte pe d. D. Brătianu, organul căruia pare că renâgă întregul trecut al partidei liberale, apoi cine nu vede bre că d-sea nu pdte spera la un triumf decât cu a-jutorul unor adevârate şi nu ibride alianţe cu conservatorii.
Iar pentru acâsta trebueşte lăsate la o parte tdte şovăirile, tdte scrupulele şi a întinde mânia celor mai neîmpăcaţi duşmani ai libertăţilor ndstre publice.
Calea pe care alunecă organul în cestiune duce direct la acostă din urmă alternativă,
Mersul cestiune! irlandeze e din ee în ee mai mulţumitor pentru admiratorii sinceri ai d-lui Gladstone. In adevâr, oposiţiunea deslânţuită de proiectele marelui om de stat, începe a se potoli; înţelegem prin acâsta o-posiţiunea ce se rădicase In chiar sinul partidei liberale şi facem abstracţiune de atitudinea conservatorilor.
Hotărîtor pentru acesta e tăcerea pe care o observă disidenţii ca Tre-velyan şi James, moliciunea pe care o arată Chamberlain şi mai cu sâmă modul cum au fost primite la East-Lancashire esplicaţiunile lordului Har-tington.
De fostul ministru Chamberlain şi declaraţiunile sele am vorbit în alt numâr. Şeful radicalilor — fără con-simţimântul celor-l’alţi membri ai fracţiunir—nu se opune hotârît decât la bilul agrar ; faţă cu bilul home-rule, resistenţa sea nu e absolută, ci condiţionată. Cât despre cei-l’alţi radicali, ei primesc cu mici reserve a-mândouâ bilurile.
Mult mai caracteristic e modul cum a fost primită de alegători purtarea lordului Hartington, de ă ceea ee s’a întâmplat se mai pdte numi «primire."
Urmând tradiţiunea constantă în asemeni ocasiuni, nobilul lord s’a dus în cercul alegătorilor săi la East-Lancashire, şi le-a dat semâ de purtarea sea în Gestiunea irlandesă. Mar-chisul de Hartington, unul din fruntaşii liberalilor moderaţi, fost ministru de interne în trecutul cabinet Gladstone— am epuisat tdte titlurile nobilului lord—a fost primit cu multă răcelâ, ba chiar cu ireverenţă, căci sau putut înregistra fluerâturi şi murmure ostile. Tdte încercările lui Hartington d’a se spăla, au rămas zadarnice; el atrase atenţiunea alegătorilor asupra împrejurării că nu s’a despărţit de şeful partidei liberale decât într’o cestiune specială şi că, prin acesta, n’a trecut în câmpul conservatorilor, cu cari repudiază ori-ee legătură; der acâsta nu î’a scăpat. Alegătorii săi condamnă hotărit purtarea ce-a urmat-o până a-cuma.
Fiind-că lord Hartington e aZî singurul oposant mai serios în partida liberală, cele petrecute la East-Lan-cashire sunt în realitate un semn bun pentru proiectele bâtrînului Gladstone.
Am mai avea de înregistrat o ma-nifestaţiune a unui număr de protestanţi ulsterianî; der nu putem pune nici uu preţ pe dânsa pentru că — după cum am arâtat altă dată cu cifre — Ulsterianiî sunt o infirmă minoritate, de care un legiuitor nu pdte să ţie semâ până acolo ca sâ ’i dea o întregi organisare parti-colară.
Ca ultimă soire putem nota că d. Gladstone a trimis o scrisdre către Ziare, în care respunde la învinuirea că, în alte vremuri, s'a rostit contra
ideeî de autonomie a Irlandei. Primul ministru observă că cu totul alt ceva înţelegeai! irlandesii înainte prin home rule, şi cu totul alt ceva astăZi. O deslipire a Irlandei de Anglia ar fi în adevăr un pericol ; dâr in proiectele sele nu e vorba de a-cesta. Gladstone nu cere decât să se discute sincer ambele sele proiecte.
Alegerea unui deputat, care se va face la 2 Maiu în Paris pentru a împlini vacanţa lăsată de Henri Roche-fort urmâza a absorbi cu totul opi-niunea publică parisianâ.
Şi campania e plină de incidente mai multe săii măi puţin nostime. Chiar acum, nu e vorba decât d’o polemică între diareic Intransigeant şi National, in urma căreia trebuie să aibă loc un duel între Rochefort şi Dreyfus.
Un moment, s’a vorbit şi de candidaturi neutre şi s’au pus înainte numele d-lor Pasteur şi Lăsseps ; a-ceste candidaturi însă nu vor fi puse şi lupta remâne circumscrisă tot Intre un liberal ş’un socialist.
IBTFOHMâTIUNI
Anunţăm cn 'plăcere, apariţiunea unul uvragiu forte merîtos al d-lui căpitan N. Filip de la marele stat-major. «Studiu de geografie militară asupra Olteniei», este titlul acestei importante lucrări, unică în felul ei pentru ţara nfistră; nu numai pentru militari dar pentru comercianţi, ingineri de mine etc. etc. este de o importanţă netăgăduită. Cu multe sacrificii, şi privaţiuni de tot felul şi cu o muncă demnă de laude, străbătând o cale neumblată incă, d. căpitan N. Filip cutreerând cu picidrele în sus şi în jos totă Oltenia, a ajuns ca se dea ţerei sele o operă de care trebue se fim geloşi toţi românii. Vom reveni mai detaliat când vom poseda u-vragiul întreg
n
Ieri cu trenul de seară a sosit în Capitală eomisiunea veterinară austro-ma-ghiară, însărcinată de a cerceta starea sanitară a vitelor din România şi de a încheia, împreună cu delegaţii români, o convenţiune veterinară.
Acfistă comisiune se compune: din partea ministeriulul de interne’ din Viena d-nii Roii, Al. Littich şi Fr. Nedoed; din partea ministeriulul de comercifl din Pesta de d. Lipthay, Iamnitzky şi Reischig.
n
Consiliul de igienă a luat cea mai fru-mosă şi utilă disposiţiune. S’a decis a e-samina t6te diplomele dentiştilor noştri. Un mare numer de aceşti domni, veniţi din străinătate, î?î esercită la noi profesiu nea lor fără a se supune unul esamen şi altor disposiţiunl cerute de lege.
u
S S. mitropolitul primat se află mai bine. Or ce îngrijire "a dispărut.
&
Comisiunea română pentru delimitarea fruntarielor nostre din Dobrogea nu s’a alcătuit pană acum Se vorbesce că d-nul general Fălcoianu va fi însărcinat cu acesîa comisiune.
— —
SCRISORI Din BASARABIA
în peradna de câtre archiepiscopul diu ChişineH şi Hotin, procesiunea, alcătuită după o anume programă, a plecat din biserică spre piaţa nnde se află construit mo-numentu. In faţa monumentului s’afi oprit autorităţile civile şi militare ale provinciei, în dos fură înşiraţi elevii şi elevele de prin şcfile. Armata înşirată în spalierî ocupa întrdga strada Alexaudrovska. Dincolo de grilagiul gradinei publice aH fost construite nişte estrade, oe fură ocupate de publicul distins al oraşului. După ce procesiunea s’a oprit înaintea monumentului, archiepiscopul, înconjurat de cler, oficia o scurtă liturgie, apoi primarul oraşului d- Şmidt, dete jos pâucja, care acoperi mo-numentu. Archiepiscopul stropi statua cu aiasmă, aşa că de aZî înainte ea se va considera ca loc sflnt.
Statua, turnată în bronZ, este aşezată pe un piedestal de marmoră galbenă. Acfista statuă, lucrată de sculptorul Opecuşin, le-pretfintă pe repausatul ţar în uniforma de genera1, cu o manta militărescă aruncată pe umeri. In mâna drfiptă, ţarul ,ţine un manuscris pe care stă scris: «12 Aprile 1877» (j:ua declaraţiunei resbelulul pentru mântuirea slavilor de sub jugul otoman. Jos pe piedestal sunt sepate urmetorele cuvinte: iŢarulul-liberator,\ul Alexandru al II. 19 Fe-bruare 1855, 1 Marte 1881.» Iuainteă ros-tirei discursurilor corul din mitropolia cânta veclDica pomenire, apoi guvernorul Con-stantinovici depuse o cnnună de stejar. După acesta s’aH rostit discuri de ocasiune şi în fine începu difilarea armatei şi a de-legaţiunilor. S’aH depus o mulţime de cununi între care cele mal frumose aH fost cununa asilului Balş, cununa regimentului 24 de dragon!, cununa poliţiei, cununa damelor. Acesta din urmă a fost depusă de câtre d-na Rallea şi baronesa Stuart.
După ce s’a isprăvit ac Asta parte a serbare!, armata presentă la defilare a mers la piaţa Saborioi, unde era întinsă o masă mare pentru 2360 fimenl. Soldaţii mencară şi băură strigând ura ! A^oi consiliul comunal compus din primarul şi membrii I. Se-migradaff, Sinadino, Miciu-Niculaevicî, Pe-repeliţa, Prjeslovsky şi alţii aH trimis o depeşă la Livadia în care urejă viaţă lungă şi domniă fericită actualului ţar.
Şcirea respândită cum că împăratul va visita ChişineH la intdrcerea sea din Cri-mea este lipsită de orî-ce adevăr. Acâsta şcire a fost dată de un diar din Odesa, care cre^u că înaugrarea monumentului va fi pdte causa acestei visite.
Basarâb.
--------------------
ALEGERILE IN ITALIA
{Corespondenţa particulară a Telegrafului) Chişineu 18 Aprile.
Ieri v’am trimis o depeşă, în care resu-masem în trăsuri generale solemnitatea des-văluireî monumentului comemorativ a împăratului Alexandra al II. Se adaog a<jl la cele scrise câte-va amănunte.
Desvelnirea statuie' s’a făcut ieri la ore le 12 amiaza. După serviciul divin, oficiat
Lupta electorală In Italia se anunţă a fi din cele maî vii. Ministerul se încearcă a înduce în erdre populaţiunea asupra căuşelor disoţvărel; însă starea spiritelor lasă a se înţelege că opiniunea publică nu se va lăsa să fie înşelată de simple afirma-ţiuul numai.
Raportul către rege care precede decretul de desolvare presiută desagregarea şi dislocarea majorităţel ministeriale ca urmări naturale a energiei şi a resoluţiuneî cu cari cabinetul a urmărit realisarea reformelor cu cari se îagajase să le ducă la un sfârşit hun. Ori, bilanţul lucrărilor din legislatura, pus faţă în faţă cu programa conţinută în discursul tronului, e o refutare hotărâtore a acestei aserţiuni şi din legile anunţate, singurele două pe cari ministerul nu le-a pus la o parte, aH fost respinse una de Senat, alta de Cameră, din causa refusului unul mare număr de senatori şi deputaţi de a le vota, pe când oposiţiunea a fost aprdpe unanimă pentru votarea lor.
Respingerea celor două legi e datorită în mare parte slăbiciunel guvernului care nu le-a apărat; atitudinea sa în această împrejurare a probat că el na s’ă interesat de loc de ele, pentru
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL - 23 APRILE 1886
că nici o data guvernul nu s’a dat îndărăt de a recurge la orî-ce mijloce pentru a forţa majoritatea când era vorbă de cutare sed cutare chestiune, când acea chestiune privia direct pe vre-unul din membrii cabinetului. A presenta reforme neîndeplinite ca trebuind se fie efectuate de minister în legislatura viitdre, dacă alegerile i’ar da o mare majoritate, ar fi o înşelăciune, pentru că între elementele constitutive pe care le cerc guvernul de la corpul electoral pentru a-şî compune majoritatea, principalul e drâpta care a făcut ca multe din reformele sale se cadă.
Dacă alegerile ar fi aşa cum Depretis ar fi voit să fie, atunci majoritatea nouă ar fi absolut eterogenă şi lipsa de omogenitate ar condamna-o a nu mal îndeplini nici o reformă.
Prin urmare e natural că oposiţia se caute a grupa pe toţi acei cari voiesc consolidarea instituţiunilor pentru a da o o satisfacere legitimă cererilor clasei lu-crătdre, a căror interese aii fost prea neglijate.
Presa ministerială reproşeză progresiştilor din stânga istorică că n’ad respins a-jutorul radicalilor, însă d-1 Depretis a făcut din acâstă alianţă o trebuinţă pentru stânga, declarând un resbel crâncen tuturor omenilor politici ca Cairoli şi Crispi cari aii refuzat de a se lepăda de principiile pe cari stânga le înscrisese. în programul şeii în momentul venire! sale Ia putere în 1876. Radicalii cu cari progresiştii dinastici s’ati înţeles, aii esclus înse din programa lor ori-ce aspiraţiune cari nu se împacă cu instituţiunile şi se pun exclusiv pe terenul legalităţeî. Fără îndoială sunt în acea programă revendicaţiun! excesive.
Nu se pdte prevedea resultatul alegerilor din 23 Maiu. Cu tdte aceste opinia generală e că steaua d-lnî Depretis a început a se stinge în timpurile din urmă şi că pote forte bine ca se dispară cu totul.
—-------------------------
Acdstă petiţia va fi remisă luî Frantz-Io-soph de către o deputăţie ţerănâsoă repre-sentând tote ţerile Austriei.
Cercurile parlamentare şi politice din Viena nu îaQ în serios aceste manifesta-ţiunî, cari nu trebuie să fie băgate în sămă, pentru că mal curând sed mai tărdiă se va găsi un remedid acestor cereri.
SOIRI ŞI FAPTE
Mişcări ţărănesc!
Măsurile luate de autorităţile publice şi militare în Galiţia afl avut de resultat a asigura cel puţin pentru moment restabilirea ordine! în districtele rurale de la re-sărit. Turburăr! nou! nu s’ati întâmplat cel puţin turburăr! seridse, presenţa jandarmilor şi a trupelor a fost de ajuns pentru a împiedica pe cetăţeni de a se rescula.
Acesta rescolă ameninţa a lua mari proporţiunî pentru că ţerani! se grâbeu a se inarma şi a organisa posturi de supraveghere. S’a arestat mai mult de doue sute de agitatori.
Nu numai Galiţia e agitată de revindi-caţinnile ţeranilor. De mult e deja în Austria o ligă de ţerani care a luat apărarea, intereselor şi reVendicaţiunilor agricultorilor. Acea ligă a înaintat împăratului în tjiua de Paşti, o adresă votată de adunarea generală a ţeranilor. Acea adresă e contra parlamentarismului care n'a servit pană a-cum decăt pentru crescerea puterii capitalului. Semnatarii petiţiunii cer prin urmare o reformă parlamentară şi instituirea pe lănga Parlamentul austriac a unul consiliu de economia naţională asupra căror deci-siunt se va pronunţa tot poporul.
Camerile nu vor vota decăt bugetele şi legile militare.
Starea semănăturelor în judeţul BuzăU.— Gazeta Buzeulul publică următorele rânduri : Semănăturile de tdmnă se menţin in stare bună şi prosperă cu tdte vânturile violente, nscate şi rec! din sâpie.i âua trecută.
Semănăturile de primă-vară ad resărit insă nu se pot desvolta din. causa răceleî şi a lipse! de ploe, împrejurări atmosferice ce fac ca şi iarba se nu crescă, aşa că lipsind păşiunea arăturile de porumb in-terdiază şi se fac cu mare dificultate.
Vineri ia 18 ale curentei a dat o ploe care a ţinut vre-o doue ore. A plouat peste oraş şi la distanţă de 20 kilometri împrejur, întin^ăndu se pldia spre apus pe valea podgoriei si peste ddluri până dincolo do Mizii.
Vermî destructor! ce se ivise în rapiţa dupe moşia Mărăcinen! au perit diu causa răceleî şi în modul acesta recolta rupiţei s’a asigurat.
avută, prin urmare, ar face bine să orga-niseze instalarea unu! telefon care e de mare necesitate şi ar aduce servicii cetăţenilor ; aedsta cu atât maî mult, cu cât costul de instalare e cu totul ne ’nsemnat.
Mişcarea portului Galaţi.— Sâmbătă 19 Aprile, la 8 ore dimindţa, a plecat vaporul Frederik pentru Tulcea-Ismail.
La ora 9 dim. a plecat în susul Dunării vaporul Orient.
La 9 ore şi un sfert a sesit şi ancorat la port vaporul Carolus Primus al Corni-siuni! Dunărene.
Vaporul companiei rusesc! Rusia a ple cat la ora 9 şi jumătate dim. pentru Odesa venind din porturile Bulgariei cu călători şi marfă.
La’orele 12 şi jum. p. m. a plecat vaporul engles Aberdare încărcat cu păpuşoi şi
secară.
La ora 1 p. m. a plecat vaporul italian Faro încărcat cu păpuşoî, oves, făină de grâti şi pe! de vite, dncendu-se la Brăila spre a’şî complecta caricul.
Iu cursul (jilei a maî sosit şi ancorat la cheii! din faţa Burse! o corabie gidcă încărcată cu pietre de Malta şi marmoră.
Ad maî sosit din Constantinopole bricurile otomane Mehsind şi Rumelia deşerte spre a încărca lemnărie.
Din Prut au sosit în cursul ^ilel doue caice elene. încărcate cu secară şi un ceam încărcat cu lemne.
tea omorului trebuie s§ fi fost o luptă în-grozităre şi se putea sonstata că omorîtorul insu ş! nu era om fdrte, căoî în caşul a-cesta ar fi isprăvit mult maî iu e cu vio-tima sea. Mdrtea, cu tdte cele multe răni cu cuţitul, a provenit din strangulare Ca făptuitor era tare bănuit Iosif Caillet, un băiat de 15 ani, şi tatăl vitreg al acestuia, pietrarul Miserez. AmendonI fuseseră în momentul când omorîtul a primit baniî, în prăvălia lut L’Homme. In sera acestei dile cam pe la orele 5, Iosef Caillet a fost ve<jut cum a mer= cu o sanie mică în a-propierea locului unde s’a severşit crima şi în loc se mdrgă acasă pe sosea, el mergea pe dealăturî pe câmp. întrebat de trecători pentru ce nu merge pe şosea, el răspunse că pe zăpada câmpului sania a lunecă mal bine, decât pe şoseaua îngheţată. Causa adevărată însă era că mergea numai cu un pantof de lemn de 6re-oe pe cel-l-alt pantof ’l sparse pe capul omorî-tulul.
Multă vreme Caillet tăgădui faptul în modul cel.maîhotărit. maî târdid însă el mărturisi, căutândd a se mal nşnra printr’-acees, spunând că tatăl s£d vitreg este adevfiiatuld omoritoru, pe cândd el sin-
e curată născocire şi că nu tatăl şeii, ci el singur a săvârşit omorul.
Presa îndată după proces’ş! a arătat părerea că aci este un omor de justiţie. Un ast-fel do omor acuma pare a fi probabil.
E torte neprobabil ca Miresez un om forte tare Bă ti avut trebuinţă la omorirea lui Choulat de ajutorul fiului sed vitreg.
Pentru densu ar fi fost o jucărie, d’a ucide pe băiatu.
Tot aşa de neprobabil se pare a fi depunerea, cum că Miresez ar fi dat fiului şeii suma de 100 franci pentru a o ascunde unde-va ect. ect.
Totul arată că Caillet a săvârşit Bingur omorul.
Intru cât tatăl seiî vitreg e complice şi instigator la acest omor, o o altă cestiune.
Pseudo-Gaius.
Iatîmpl&rl din capitală
Nemţoiul.— Red*o maî pâţişî chir , Vo-ine, cu gândul tăiî de a te nemţi. Până mal deunătjl, moderat, îmbrăcat în frumosul costum naţional, ţî-a venit şi ţie de gur a ajutat noma! Ia omorîre. El a îăcuti odată poftă de a te îmbrăca nemţesce. Şi
încă nemţesce ca boieri! cei mari. Nerâb-
Ofrande.— D. Dimitrie Berea, proprietarul moşiei UresţI din judeţul Jalciu, o-ferind comunei Urlaţi lemnele necesare pentru construirea unu! pod în central co-
tre! dispoaiţian! cu totul contradictorie una alteia despre acesta afacere. Iu urmă el rămase la cea următdre ;
In timpul întorcerel din Pruntrut tatăl sed l’a întrebat deca a vedut cum tânărul Choulat a primit 100 franc!. Dupe ca res-punse afirmatif, tatăl sed i! a spus planul că se omdre pe băiatu. Bani! pot fi tre-bnincioşl pentru iarnă. In coliba lor el se consfâtniră cum se sevârşescă planul. Tatăl aed îl spuse:
— Când micul Choulat va pleca, tu ur-
Dumimcă 20 Aprile. La 4 ore a. m. a meză-’l pene in păduricea din apropiere;
pornit vaporul companie! Fraissinet Junon pentru Marsilia încărcat cn lemnărie de la fabrică.
La ora 5 şi jum. a. m. a sosit şi an
munef, precum 5 prăjini nuele şi caritita- corat la port vaporul angles Astrion în" te do lemne pentru repararea biserice! din cărcat cu manufactură, ferârie şi alte di-
acea comună, ministerul iî exprimă mul ţumirile sele.
— Cas3 de cereale Laroye et Vanker-schaver din Ostanda,, oferind ministerului, prin d-niî Wartanovicz et Hefzog, mal multe varietăţi de ovezurî pentru câmpurile de experienţă aie scoleler nostre a-gricole, ministerul exprimă numite! case şi d-lor comisionar! viele sele mulţumiri.
ferite articole.
La 8 ore a. m. a sosit vaporul Car ol Ludovic venind din susai Dună e'.
La ora 3 şi jum. a sosit vaporul Frederik venind din Ismail-Tulcea.
Institutorii daţi în judecată. — Dupe cercetările făcute, comisiunea a trimes în judecată la Bârlad pe institutori! şedieî Cuza-Vodă din Galaţi.
V. Covurluiulul scrie, că ministerul justiţiei a numit o comisiune, compusă din d. preşedinte al Curţii de apel, d. procuror general şi d. prefect al judeţului Cc-v uri ui spre a alege un loc pentru curte.
Mişcarea populaţiuniî Galaţi, de la 13 pănă la 19 Aprile, născuţi: 15 băieţi legitimi şi 1 nelegitim, 6 fete legitime şi 3 nelegitime, total 25 {din cari 9 israeliţi) ; morţi: 29 (2 israeliţi), din cari 4 pănă la 1 an, 3 de la 1 la 5 ani, 3 de la 5 la 20 ani, 5 de la 20 la 30 ani, 1 de la 30 la 40 aci, 9 de la 40 la 60 an!, 4 de la 60 la 80 ani.
Mişcarea populaţiunel oraşului Botoşani de la 6—12 Aprile 1886. Naseerî: 19 băeţl şi 7 fete, Total 26. Decese: 16 bărbaţi şi 10 femei Total 26. Căuşele deceselor : angina dyphterica 1, croup 1, ty-phos 1, afecţiuni cerebro-spaniie 6, phtisia 3, bronchita 6, marasm, infant-seril 3, diferite alte bole 5.
vSvonur!.—Un evreu bogat, îşi ia şocolada : Bună e şocoladă... Bun e şi usturoiul.
Dar ce bună trebue sd fio o şocoladă cu usturoi !...
—------—0038600 ------------
MICA JCDECAÎOl’EASCA
Omorîrea nnu! băiat
dupe ce va fi acolo, tu înduplecă ’l, snbt pretext ca se te ajute se adun! niscai lemne, se te urmeze pâne in interiornl pădurel; ed voi fi apoî de faţă, pentru a sevârşi daravera. In cas ddcă voi fi ed prea Încet, atunci dă-î tu una sdravănă cu pantoful teii de lemn.
încercarea d’a eşi curat din acesta afacere se vede forte desluşit din acesta din urmă diaposiţie şi din ceea ce a fost descris de Caillet.
Dupe aceea el lovi pe Choulat maî âa-tâiu cu pantoful de lemn peste cap. Pantoful de lemn se rupse în două, băiatul însă remase în viaţă. Apo! tatăl sed vitreg se năpusti asupra luî, ’l trânti jos, dându î maî multe lovituri cu cuţitu. Choulat ’1 rugă ca se-! lase viaţa, şi îî va da 50 de lei Tatăl însâ nu primi acesta şi «Jise luî Caillet ca se împungă şi el cu cuţitu, ca se isprâvescă o dată. Dupe aceia eî loviră într’una cu cuţitu şi în urmă băiatul rănit a fost strîns de gât, pâne câud remase fără suflare.
Ce! 100 de franci Caillet le luă cu densu şi îî îngropa subt un arbore; tatăl sed merse acasa pe câud el, ca sâ ascundă lipsa pantofului, ocoli şoseua, mergâud cu să nişora sea pe câmp.
In urma depunerilor fiului, care de al-
darea însă ca se te ve^î odată om galant, r8fi te-a munoit, căc! nn al putut aştepta nici pănă ve! da de parale pentru a’ţl cumpăra haine, şi te-al apucat într’o buuă dimineţă se furi de la Neculae Ste-fănescu, vizitiii, un pardisid, pantaloni, vestă şi camaşă.
Dar fără gheroc, ce ore a! fi făcut?.. Seu sub pardesid nu se vede lipsa ?...
—x —
D’ale lumeţ.— Dar bine, chir Alexandru Nicolae, om în tdtă fire escl d-ta, când te apuc! să atentezi la puddrea unei fetiţe de 3 anişori a d-luî Simion M... N’a! putut ore se-ţl găsescl vr’o femeiuşcă mal bătrână.. .seif colea cum e cu cădere în lume şi cum nu te opresce pravila domnâscă? Dar vorba ceea, capu face, capu trage.... —x—
Hoţi în fuste.— Dar bine, madamo E...., n’al alt ceva de lucru de cât să te apuc! de a escamota mărfuri din magazia găre! Filaret. Bate te-ar ibovnicu, să te bat', că red a! păţit-o acum cu purtarea d-tele. Şi fără marfă şi la umbra, în loc de a te desfăta în braţele drăguţului, de.... cam neplăcut dar ce să-I faci ?
— x—
Rymen in spe.—Multe planuri ’gi face o-mul şi mare e desamăgirea când totul ’ţi merge anapoda.—Lina Predea şl-a pus de mult în cap ca să se mărite şi căuta cu or ce preţ un bărbăţel. Cu chid ca vai îşi găsi în sfârşit şi ia co’ea un tenăr drăguţ de’ţ! era maî mare plăcere se priveşti la el. Totul se gătesce, mâncări cu grămada,
mmterea e uu nemernic în tdtă puterea ■	_____ ,	,	-,
cuvântului, şi care are deja pe consciinţă mal	T’melor’ 8? vede nnmal hP8a unuI
Ia ~ C_a__y x	i	.	•	lîlfil (10 lOCfOnnă. ftnrt» in marota lyorvîîoialo n’a
Măsură trebuinciosă. — Distanţa între turna de veghiare pentru foc pene ia pom-pierie e de peste uu kilometru, scrie Vocea Botoşanilor, ceea-ce face ca semnalul de foc se se audă cu anevoie. La comuni ou mult ma! mic! s’a instalat deja telefone
Adunarea ţeranilor a hotârît să trimeţă! pentru a uşura darea semnalurilor la cas Ic armă o petiţiune monstră către coronă. I de incendiu. Comuna Botoşani e destul de
înaintea juraţilor în Delsberg a fost săptămâna trecută procesul privitor la o-morîrea băiatului August Choulat, în vîrstă de 14 ani. Gestiunea e următdre :
August Choulat, fiul unul cismar din Miecourt în Jura, a fost trimis în dimi-nâţa dilei de 2 Ianuarie de către părintele sed la Delsberg pentru a încă a suma
de 100 de franci la negustorul L’Homme,
multe furturi tatăl, vitreg al acestuia a fo3t arestat.
Miserez, fost odată soldat în artileria pa pală, e un om fdrte, spătos, cu frunte mică si o faţă faţă grosolană şi aspră: el ’şî dă cu o deosebită plăcere înfăţişarea unui fost. militar.
Miserez tăg'dui totul şi spuse că cele spuse de fiul sed sunt curate născociri.
Juraţii înse deteră cre^emânt spuselor lui Caillet.
Et fespnnserâ afirmativ şi în urma
După ce băiatul mal sevârşise alte a-
facerl, apucă drumul spre acasă pe la
acestuia Miserez a fost osândit la muu-
ca silnică pe tdtă viaţa, Caillet fiind că nu este în verstă de 16 ani, Ia maxi
orele 4 d. a. el nu sosi însă acasă. După mul pedepsei pentru criminal! neverstnicî, doue dile cadavrul sed a fost srasit într’uu ]a închisore de 12 ani într’uu ospiciu de
doue dile cadavrul sed a fost găsit într’un tufiş, ia 200 rnetre departe de sosea. Băiatul era omorît într’un mod îngrozitor şi banii îî au fost răpiţi. Ei avea pe trup 38 lovituri de cuţite, afară de rănile ce’şl atrase la mâini în timpul apârărel. Inain-
corecţiune.
Procesul inse capătă acuma o înfăţişare cu totul altă.
Caillet adică a mărturisit în închisore că totul ce a spus înaintea curţeî cu joraţî,
inel de logodnă, care în marea zăpăcială n’a fost cumpărat.
Lina nu stă mult pe gândnr! şi neavend bani de prisos, fură un inel de aur de la d-na Barbara Bec.
Mirâsa a fost prinsă.
Epilogul la umbra secţiunel.
DIVERSE
Sinuciderea^unul advocat în palatul de jnstiţie.—Un vechii! deputat din Reich-
strathul austriac s'a sinucis în coriddrele de la Landesgericht în Viena. Glontele a stre-bătut în partea dreaptă a capului cauzân-du-T o rană mortală. A murit când a fost transportat la spital.
Causa sinucidere! a fost uq proces.
FOIŢA piARULUI „TELEGRAFUL*
i
(38)
A. SCHOLL
NOPŢILE SÂNGEROSE
DUELUL MONSENIORULUI
III
Domni.şora de Charmeney
Cine ştie dacă vre-un inamic puternic nu e în acest moment ia lăzile ndstre?
Unul din bandă înaintă.
Rădică masca ; era Monseniorele.
—	Furgat, zise el, a fost asasinat ? De oiue ?
Cred să ştid. E un om pe braţul căruia e semnul comandamentula”.
—	’L-aî ve<)ut ? întrebă Robert.
—	Da.
—	Numele lui.
—	Zice că se numeşte lord
Robert strânse pumni!.
—	Trelauney, zise el... omul care ştie secretul Wandei... acela care a îndrăsnit se fie presintat la otelul din strada Pon-Ihien de către Adrian de Saulles !...
Am presupus când l’am vezut... Dar unde să’l găsesc ? Cum să pun mâna pe ei ? E un puternic adversar... Dar ce ne pasă ; vom lupta, societatea celor Două-zecI şi unu a avut a lupta cu alţi mat ceva ca el.
Monseniorele crezu de cuviinţă se se aşeze înainte.
—	V’am arătat faţa, zise el, acuma ştiţi cine sunt. MS numesc Riazis Bey. In alte locuri me numesc prinţ... Ed am trebuinţă de voi, aveţi trebuinţă de mine ?
—	Domnilor, întrerupse Robert Kodom, prinţul Riazis Bey e afară de or! ce presupuneri, e bun comandant. Urăşte pe acea cari nu se tem a intra în resboid cu noi. Trebne să cunoştem pe acel dmenl car! voesc se ne împrăştie sad sS ne piardă.
Cu ferul şi cu otrava se ne scăpăm de acel trădătorî. ast fel vom scăpa- Dacă |
aveţi încredere în mine, ,ă"dam lu! Riazis | exercîuL
Trelauney., însărcinarea de a ne resbuna; ducă până în trei luni ne va scăpa de lordul Trelauney şi de maghiar vom scrie pe braţul apărătorului nostru acest semn al putere!, aprdpe uitat acuma.
Otrc.vile nostre nu sunt întrebuinţate, inamicii se preumblă pe stradele Parisului, Comora nostră scade în loc se crescă. încă an an dacă vom mai sta ast-fel suntem perduţl... Luaţi sema! vom cădea sub legea comună., şi cine ştie? pote ca justiţie s§ se amestiee In afacerile nostre.
—	Morte inimicilor noştri ! strigară toţ! într’un glas.
Riazis profită de panică pentru a observa că semnul comandamentului ÎI e trebuincios ca să ajungă scopul.
—	Nu pot, zise el să fid un asasin de rând, nicî să mă risc în asemenea posiţie. Voesc să dad ordine, şi ordinele mele sa fie esecutate. Am nevoe de omeni cari se lucreze, şi dmenil ca ce! de Ia Montagne-St-Geneviâne nu se vor supune de cât luî Fnrgat!
Autoritatea ce ’m!-a dat va fi ilusorie, dae»„£ eS nu voî începe chiar de acuma a o
1

Companioni! începură a se sfătui între el.
Riazis primi semnul comandantului însă după avisul lui Robert Kodom, capul de mort n’a fost gravat cu pulbere.
întrebuinţa un acid, care trebuia se se ştergă după trei luni, aşa că în caz de trădare Riazis s’ar fi aflat fără nicî o armă.
Pe când societatea celor donă-zec! şi unu se punea îu defensivă, lordul Trelauney urmărea scopul seu de altă parte.
Marchisul de Charmeney era la ţara. domuişora de Blanche începuse preumblările sale călare.
Locuinţa marchisulul era una din acele nobile care porta încă numele de caste’, cu tdte că nu avea alt drept de cât tradiţia locală.
Castelul era vechid; era tot de piatră tăiată; avea două etaje, cu opt feres'î la faţada, mansardele aducead aminte alta vârstă şi două turnuri păreai! a da cas telului dre-care drept pretenţiunilor sale.
Erad opt ore sera.
Blanche de Charmeney era în salon !
pianul era deschis, câte-va cărţi erad în-prăştiate pe o masă de stejar; marchisul fiind după masă se aşeză într’un fotolid larg.
Blanche se gândea . . .
Era fdrte gred să ghiceşti sentimentele de cari era cuprinsă biata fată.
Blanche avea done-jscl şi doi am; na era loc mai trist pentru ea de cât castelul de Charmeney.
Marchisul abea consimţea să trăiască la Paria, iarna vre-o trei lunî. Afară de a-ce asta Blanche nu iubea de loc balurile şi petrecirile.
Ceia ce amusa pe alţii, jeî nu’! făcea nici o impresie.
Ea uu voi» se fie cuprinsă de acel tineri a căror privire cade asupra tinerilor fete ca un cărbune aprins.
Adese ori refuză mâna aceluia care o strîngea prea tare...
Blanche aruncă o privire tristă asupra tatălui eî adormit şi o îndoitură se arătă pe fruntea el.
Era singura |fiinţă cu care putea să vorbească, singura care avea pentru ea o dragoste ... şi acea fiinţă adormise, respira gred.
\
wwv^ dacoromanica.ro
TELEEGRAFtJL — 23 APRILE 1886
îngropat <lo vid.—La Barbastro (Spania,) s’a găsit împrejurulfi oraşului un individ despoiat de haine îngropat în pământ până Ia gât.
S’a arestat mal mulţi indivizi presupuşi
a fi autorii acesteî crime.
*
Foc—In Ziua de 16 Aprilie curent, cam pe la orele 11 diminua, s’â aprius ncoperementul palatului, partea despre ră sărit din comuna CristescI, plasa Şiretul, judeţul Suceava, propietate a principelui Grigore Mihail Sturdza, şi a ars d’impre-unâ cu tote dependinţele sale, cari actualmente erafi locuite de d. arendaş al moşiei, Iancu Theodoriu ; graţie concursului dat de autoritatea comunală şi de locuitori pentru stingerea focului care, in faţa vântului îngrozitor ce bătea, era greii de potolit, a putut scăpa coşarele şi hambarele ce sunt oonstruite în apropriere de palat şi parte din mobilele de lux ce erafi în întru,
Tdte păgubite eausate ecaretelor proprie-tăţel s’afi evaluat aproximativ la suma de
100,000	lei, iar acele ale D-luî arendaş Theodorini, la suma de 20,000 leî, fiindcă multe din mobilele de lax ce saă putut scote sunt stricate.
Din cercetările făcute se presupune că focul ar fi fost pus de cina-va, fără a se putea descoperi până acum care este autorul faptului, de 6re-ce prin sobele din odăile palatului nu era foc, afară de bucătărie care se află tocmai in capătul palatului de jos şi ia al căreia] coş uu se văduse ardecd nimica. Apoi pe când se întinsese focul pe polele acoperemântuluî palatului de odetâ el a luat proporţiunî mari şi după vre-o 5—10 minute s’a ve^ut armând şura şi grajdul.
*
Cadavru. — In $iua de 15 Aprilie curent, s’a găsit de către consilierul comunei Boghicea, acest judeţ, DimitrieiStoica, în gârla numită Valea-Raşca, cadavrul u-nuî copil mic, ale cărui mâni şi parte diu corp eraii mâncate de un câne ce’l găsise în acel moment asupra cadavrului şi care ’I atrăsese atenţiunea numitului consilier se observe acesta.
Caşul s’a comunicat parchetului local.
Hoţie.—In noptea de 14 spre 15 Aprile curent, pe la orele 3 şi jumătate diminâţa, indivizii Gruia Cârstea, Ştefan Ilie, Yasile Ştefan, Ion Marcu, Ion Broscăreanu, P. Iancu, Ion Cilibou şi Gheorghe Ştefan din oraşul Severin, plecând cu carele cu boii spre a ridica butde cu vin din o pivniţă a d-lui Lepădat Dăogariu, în dreptul tarlalelor lor de grâu, afi vedut mai multe oi păşunând pe grafi, pe cari le-au luat, împreună cu un ungurân, păzitorul lor, spre a le duce la oborul comunal. La vre-o 500 metri distanţă de unde plecase afi fost ajunşi de Zece ungureni, armaţi cu pari şi furci de fer şi ajutaţi de cânii; afi început sâ lovâscă în cel ce luaseră oile la. obor; din acele lovituri, Gheorghe Ştefan a şi remas mort, avend pe tot corpul mai multe răni şi capul sdrobit; iar Ion Marcu are o rană forte gravă la cap.
Subprefectul respectiv, fiind informat despre acest fapt, a luat imediat măsuri şi a prins pe făptuitori şi anume Nicolae Gro-zăvescu, Pătru Yişescu, Ion Drăgbieescu, Gheorghe Rădoî, Ion Lâscbescu, Lazâr Dră-ghicescu, Nicolae Gbergulescu, Iancu Ră-doî, Pătru Laurinţu şi Meilă Nicola din Ungaria.
La început făptuitorii s’a împotrivit autorităţi şi numai după ce afi venit în a-jutor şi alţî locuitori din cumuna Schela-Cladovel s’afi putut desarma de bâte şi furci de fier şi aresta.
magazie de scânduri cu mal multe instrumente, o batoză de treerat ce se afla într’un şopron şî altele, ale D-luî lane D. Popa Ion, arendaşul moşii Moisica din comuna Smeenî, precum şi casele locuito-
La anchetarea faptului, şâpte dintre un- torilor din acea comună anume Mihal Yasile
gurenl afi mărturisit crima de răniri grave şi omorisăverşită asupra lui Gheorghn Ştefan şi Ion Marcu.
Actele dresate împreună cu criminalii s’afl înaintat d-lui prim-procuror respectiv spre a se înainta judecătorului de instrucţie.
Un congres ciudat. — Domnele englese ţin tot felul de congrese, unele mal ciudate de cât altele. Intr’una din întrunirile din urmă, cari sunt fdrte dese în Engli-
tera, aceste ddmne afi decretat ca umbre- din &ara North Adams ; duPă câte'Ta mi'
Ghica şi Ştefan Coman, arijend cu desăvârşire.
Incendiul a provenit de !a scânteile uneî maşini ce funcţiona la bătutul porum-bulnî.
P gube'e eausate se urcă la suma de leî 25,600.
Trei-fjecî de persone ucise—Un accident îngrozitor s’a întâmplat nu de mult pe calea ferată Fichbug-Railoard. Un tren de călători cari mergea spre Boston, plecă
nute trenul se pecipită intr’o prăpăstie de de vre-o sută piciore, în fundul căreia curge rîul Deerfield. Trenul eăijend în prăpăstie a luat foc, aşa că multe persone care ar fi scăpat de a fi 'lucise prin cădere afi ars de vii.
La urmă s’a constatat că afi murit treizeci persone şi multe afi fost rănite greii.
ULTIME SOIRI
Iele de sfire în anul asesta sS fiâ de coldre azurie seu verde. In urmă, membrele congresului afi hotărît ca se nu se mai pfirte călţunl albaştri, pentru că aceşti căiţa ni permit, fără a bate la ochi (!), a ’i purta mai mult timp de cât permite curăţenia.
*
Arestarea contelui Andor Szechenyi.
—pilele trecute a avut loc la Viena o a-restare care a făcut mult sgomot, o vorba de arestarea contelui de Andor; tatăl săfi trăieşte la Constautinopol şi e comandant de pompieri.
Tânărul conte abia în vârstă de 22 ani, căsătorit cu o rusdică era ca director al unoî societăţi de navigare rusescă. In nrma unor denunţări a moşului şefi cum că ar trata refi pe soţia sea, a fost arestat.
El se despărţise de femeia sea, care trăia împreună cu un copil la mama eî, contele reuşi să pună mâna pe copil şi se’l ea la el acasă; prin acâsta el voia să silâseă pe femeie să vie să trăiască cu el.
S6cră-sa telegrafiă îndată soţului el, care veni şi dădu de scire poliţiei; contele a fost arestat în locuinţa femeeî sele pe cănd o ameninţa cu un revolver. Dupe rugăciunea femeeî sele, contele a fost liberat. îndată însă socrul lui făcu o denunţare formala şi contele a fost din nofi arestat.
*
Un accident teribil ^pe Tamisa, şase Victime. — Un accident îngrozitor, care a costat viaţa a şase persone s’a întâmplat pe Tamisa.
O ceţă grdsă învăluia oraşul, fluviul era forte agitat. Tinerii luase ceva beutură re-coritdre înainte de a se îmbarca. La opt ore barca trecu pe sub podul spânzurat Chelsea; începuse a înopta, atunci tinerii se hotârîră să se apropie de. mal pentru a intra în Londra cu drumul de fier.
Abia schimbară direcţia pentru ca să ajungă la mal, cănd d’odată prin o cauză inexplicabilă barca se resturnă şi toţi căzură în fluvifi.
La strigătele nenorociţilor, un steamer se îndreptă spre locul sinistrului şi începu operaţiile pentru scăparea naufragiaţilor.
Doi din naufragiaţi cari se agăţară de barcă fură scăpaţi îndată, alţii din tineri fură scăpaţi de către dmeniî cari se preumblaţi pe cheifi, un altul reuşi să scape apu-cându-se de o funie.
Şase din ei, cu tdte sforţările date, n’afi putut fi scăpaţi, afi fost luaţi de curent şi s’afi înecat.	Asără, la teatrul Bosse], O nâpte în Veneţia,
intrigă de carnaval destul de serbedă. Debutul
Foc. — In ziua de 16 Aprile pe la 12|d*r0Î Cilla=’blne P™nifâde public. D-ra Drucker „	,	_	, „	, „ adorabilă ca tot-d’a-una. Mulţumită d-luî Bednarz,
ore din di, scrie Gazeta Buzeului, s afi l	„ , . , , ,.	, , *, . , ,x „
v	_	>	scena a fost in tot timpul destul de animată. Nota
aprins doue Ieşi cu porumb ştiuleţl, una rea pentru d. Strasser; hotărît lucru, d. Zwerenz
Paris, 3 Mai.
Se vorbesce printre cercurile diplomatice de o circulară ce d. Freycinet ar fi adre-sat’o representanţilor Francieî de pe lîngă marile puteri, pentru a ’l invita b§ informeze pe guvernele pe lîngă care sunt a-creditaţl că d. de Mouy a primit oa instrucţiuni de a reaminti într’un mod categoric guvernului grecesc că Francia, când a făcut de curând uu demers amical n’a făcut nici o promisiune şi n’a o-ferit mijlocirea ei, dar că a sfâtnit numai cabinetul din Atena, de a îndeplini dorinţa marilor puteri, procedând fără întârziere la desarmare.
Canea, 3 Maifi.
Consulul Francieî desminte într’un mod oficial ştirea dupe care guvernul francez ar fi premia Greciei o anexiune teritorială în cas de desarmare, a adăogat apoi că d. de Mouy, a primit a instrucţiuni sâ facă un demers din cele mal stăruitdre pe lângă d. Delyanis, pentru a obţine din partea Greciei o promisiune către puteri că va desarma îndată.
Constantinopol, 3 Maifi.
O nouă circulară a Porţii relevează o recentă circulară a d-luî Delyanis către prefecţii sel, în care lasă să se înţelâgă că vederile elenismului vor primi satisfac-ţiuuî.
Berlin, 3 Maifi.
Printr’o învoială încheiată la 6 Aprile între Germania şi Anglia care delimitez» posesiunile lor din oceanul Pacific, stipu-leză libertatea comerciuluî pe teritoriile lor reciproce.
Livadia, 3 Ma;fi.
Generalul Angheleseu a plecat de la Yalta pentru a se reîntorce la Baoureştî. Ţarul i-a conferit ordinul «St. Andrei.
Petersburg, 3 Maiu.
Marele Duce Nicolae a plecat ieri îu ţara cazacilor de la Don.
Paris, 3 Maifi
Tote încercările pentru a obţine noi concesiuni de la d. Delyanis aU căcjat într'un mod definitiv.
CURIERUL TEATRAL
n’are noroc cu tenorii. Corurile palide, orchestră slabă.
Cu tdte aceste, şi cu t<5te că trupa germană s’a produs neîntrerupt în curs de cinci seri, fără a lăsa cel mal mio răgaz publicului, sala era a-prfipe plină aseră Şi vremea era destul de urită Mercur! săra. Liliacul, operetă comică în trei acte, după Meilac }i llalevy, musica de Strauss. Joi, Baronul Ţiganilor.
*
După o lungă absenţă, însfîrşit ne va fi dat să vedem drăjl pe d-na Ar. Bomanescu. Di-sâră, la sala Bossel, Romeo şi Julieta.
Julieta...................d-na Ar. Bomanescu
Capulet. ....... d. Hagiesou
Doica.....................d-na Frosa Sarandi
Toţi admiratorii primei ndstre artiste vor fi di-sdră la Bosse’; şi sunt mulţi pentru mica sală din Calea Victoriei.
Din ediţia de s6ră
*7 ore
Viena, 1 Maifi.
Montagsrevue anunţă că proiectul vamal ce-l va presinta guvernul Ia 5 Maiu-în parlament, va isbi grânele cu un drept de intrare egal cu acela cu care sunt lovite în Germania.
Berlin, 3 Maifi.
Ştirile ce circulă printre sferile diplomatice fac se presimţă probabilitatea de a a-junge la o înţelegere în cestiunea elenă.
Atena, 3 Maifi.
Situaţinnea e critică, d. Delyanis e dispus se resiste.
Populaţiunea sprijineşte pe guvern.
Paris, 3 Maifi.
D. Gaulier, candidat radical, a fost ales deputat prin 145,000 voturi contra a 100 mii date date d-lul Roche candidat anar-chist. Afi fost 300 de mii de abţineri.
ULTIME INFORMATIUNI
AZI, la orele 4, a fost condus la ultimul locaş regretatul Ion Fronescu. Carul funebru era literalului te acoperit cu flori şi cunune; numeros public pedestru, un şir nesfirşit de trăsuri, o deputaţiune a ţăranilor din Ilfov afi întovărăşit sicriul până ia grdpă.
—o—
La întrunirea comercianţilor de cereale ce s’a ţinut îu dina de 15 Aprile în sala Bursei, s’afi desbătut diferite măsuri ce trebuesc a se lua pentru desvoltarea şi înlesnirea acestei importante ramure a comercialul nostru.
Adunarea a ales din sinul eî un comitet compus de d-nii C. Derussi, Chris tofi Zerienti, Răducan Ioan, T. Gheor-ghiadi şi F. Nicol, cari au primit misiunea de a cerceta mai de aprdpe starea actuală a comerciuluî de export şi de a representa pe comercianţii de mal sus pe lîngă ministerul comerciuluî, căruia i se va supune un memorandum în acesta privinţă.
Se Zi°e că câţî-va comercianţi de ce. reale din provincie s’ar fi abţinut de la acestă folositdre întrunire din causă că s’ar fi lăţit svonul că densa ar avea un caracter ostil guvernului.
Acest svon n’a putut se fie propagat de cât din partea celor earl caută a pune piedici la ori-ce progres făcut sub guvernul liberal, suntem informaţi că numai ser-bătorile de Pasca ’l-au oprit şi că comercianţi; de cereale comptând cu drept cuvânt pe întregul sprijin al guvernului, nu au alt-ceva de făcut de cât de a atrage atenţiunea lui asupra reformelor utile ce trebuesc introduse şi de care guvernul va ţine semă, nu ne îndoim, cu multă bună* voinţă.
—o —
Ieri la ora 1 s’a ţinut un consilifi de miniştri sub preşedinţa d-luî I. O. Bră-tianu.
-o—
D. general Radu Mihaifi, ministrul lucrărilor publice, care a fost mai multe zile bolnav, se afla mal bine. Ieri, d-sa a putut eşi din casă pentru a lua parţe la consiliul do miniştri.
—o—-
Ieri a fost adunarea acţionarilor societă-ţeT de construcţii, cari după ce afi aprobat bilanţul general, afi reales pe d-nii Costine8cn şi Pache Protopopescu ca membri at consiliului de administraţie şi pe d-uiî S. Brătiauu, N. Cerchez şi Blank ca tensorl ai Zisei societăţi.
—o—
Din Sulina se anunţă că ieri, 2 Mai st. n., goeleta rnsă St. Nicolae apucată de furtună a naufragiat la punctul Catarlez ; eebi-pagiul a scăpat.
D. I. Dendrino, membru la Curtea de apel din Capitală, a fost atins de o bolă forte gravă.
D-sa a fost condus ajî la casa de sănătate a d-lul dr. Şuţu.
Ca secretari din partea ministerului de esteme pe lângă conferinţa austro-română afi fost numiţi d-nii T. G. Djuvara, I. Papiniu şi D. Zamfireseu.
—o—
AZ» Camera de punere sub acnsaţie s’a pronunţat în privinţa liberăreî pe cauţiune a d-lor Bosianu şi Teişanu.
Camera a admis pentru cel d’intâiu o garanţie de 10,000 lei, iar pentru cel d’al douilea o garanţie de 5000 leî.
Creditul funciar se mulţumeşte cu a-ceste garanţii.
-----------oa«o«oy-------—-
mT££ OOÎÎCEHTE
Marţi, 22 Aprile.
Teatrul Bossel. — Representaţiune estra-ordinară dată de d-na Ar. I’o nanescu — Manolescu : Romeo şi Julieta—actul I tabloul 3, actul II tablourile 2, 4 şi 5, actul III tabl. 2 şi 5, actul IV tabl. 1 şi 3.
— Spectacolul în iepe cu Copila din Flori.
Mercurî, 23 Aprile-
Teatrul Bossel.—Trupa germană : Liliacul, o-peretâ comică de Strauss.
Teatrul Dacia. — Nazat, a treî-Bpre-Zecea re-presentaţiune.
AnunciQ Important
Renumitele băi de la Lacul-Sârat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind abondentă.
Recomand onor. public hotelul de Bulevard, compus din 40 camere. Case cu un etagiu şi două, solide şi sănâtdse, având faţada spre câmp, posiţie frumdsă, camerile bine mobilate şi curate, preţurile moderate, serviciul onest şi prompt.
In acest hotel este şi restaurant cu mâncările cele mal alese, preţurile moderate.
Şper că onor public va fi pe deplin satisfăcut. Sunt în stare a priimi pasageri cu începere de la 15 Maî a.c.
CONSTANTIN POPESCU, librar
Brăila, strada Regală, sau la hotel de Bulevard Lacul Sărat.
inii nnn se caata cu împrumut pe iUU|UUVj termen de 5 ani; garanţie în
hipotecă de imobile rurale şi urbane în provincie, cu venit anual de 29,000 lei valorând minimum 220,000. A se adresa la redacţia diarulnî Telegraful.
Hotelul Frascati
venabilă şi cu bune certificate. A se a dresa la administraţiunea hotelului.
Blanche se aşeZă din nofi pe scaun, capul eî era înclinat cu graţiositate, ca şi cum ar fi fost atras în jos de greutăţile gândireî.
Fără a lua seamă, lfi8ă 8ă cadă din mână cartea ce o ţinea.
Sgomotul acesta trezi pe marchisul de Charmeney.
—	Tu eşti ? Blanche, întrebă el.
—	Eu, tată.
—	Sună ca Bă aducă lumânările.
Blanche se sculă şi dădu ordin să a-
prindă lumânările în salon.
—	MS gândeam Zise marchisul la bietul Villepont. Nu maî vine la mine serile. Eram deprins cu el.
—	Ai trimes carta sa noului proprietar de la Mesnil.
Marchisul dădu din umeri.;,
—	Cavalerul de Pulnitz ! striga el. Cine e cavalerul de Pulnitz ? Nu me pot închipui oum an strein s’a aşezat aci la noi. Pentru ce nu se duce în ţara lui. Mie nu mi a venit în gând nici o dată se mo stabilesc în Prusia safi în Polonia.
—	Pote e un exilat ?
—	Dacă e exilat, de ce nu spune ?

—	Acuma veZi că d. de Villepont putea s§ fie un vecin compromiţător...
—	De sigur! Der cine credea că acel bancher va ajunge aşa ?... A fost o nenorocire. Afară de acâsta, acel pădurar care a tras asupra pretendentului tefi ne-a tăcut un mare serviciu.
D-şora Blanche de Charmeney roşi.
—	Oh! dise ea, nu’ml aduce aminte de asemenea lucruri.
Marchisul urmă :
—	Ce se-o fi făcut acel băiat ? Unii die că a plecat în colonii, dâcă aş şti unde e, i aş seri, pote că s’ar întdree înapoi. El nu ştie pdte câ afacerea nu a avut curs... şi biata mama lui a remas singură I
Blanche şterse o lacrimă ce nu putu se o reţie in ochi.
—	D. de Raoul nu mal pote fi acuma j mândru, urmă marchisul. Sunt omeni tari nu valorâză nimic când n’au bani. Nu maî are acuma cincl-Zecî de redingote şi vr’o doue-sute giletce... Era ridicol cu cravatele sâle de tdte colorile...
—	D. Raoul, dise Blanche, s’a reîntors în aceste locuri... Nu ştii încă despre a-cesta ?
—	E prima ştire.
—	’L-am vedut ieri. M’a salutat cu ră-celă...
—	Ce face aci ?
—	E slujbaş pe fosta proprietate a tatălui şefi.
—	La acel bogat englez ?
—	Lord Trelauney, da, tata ?
Marchisul părea a fi surprins.
—	E bun acel englez! E bine că a dat asii acelui biet om !
—	Cine ştie ? întrerupse Blanche, d-nul Raoul are de reparat o greşală...
—	Acuma când e sărac, trebue se ia în căsătorie pe sora pădurarului... Ah ! cum nu ştifi efi unde e pădurarul...
Marchisul Începu a rîde cu ironie.’
—	A propos, Z>8e am a^Zit că Ion era pasionat de tine.
—	CreZî ? tată, respunse Blanche cam neliniştită.
—	Ţi-ar plăcea să fii domna Ion Des-lions ?
Blanche se aşe^ă la plano ca se evite a respunde.
In acel moment uşa salonului se deschise, un servitor anunţă.
—	Lord Trelauney.
—	Să intre! zise marchisul.
Intorcâudu-se către Blanche, zise :
—	Tot vom petrece măcar o jumătate oră...
IV
Requinul.
Blanche se sculă şi se uită spre uşă..
Lord Trelauney intră.
—	Bună săra, marchise, scuzaţi-me că vS deranjez...
Şi plecându-se respectuos.
—	Am onore a ve saluta, domnişoră.
Blauche respunse, plecându-se puţin, în
acelaşi timp, marchisni strigă:
—	Să me deranjez? Na puteţi se vS închipuiţi milord cât de puţin civilisată e acestă parte. Nu maî vezî pe nimeni. Fie. care stă acasă...
Marchisul aduse un fotoliu. Trelauney se aşeză.
—	Am venit să ve anunţ o altă visită.
—	Care?
Ducele Laroche-Maubeuge a venit la vânat în împrejurimile Hudanuluî, a veni ca mai mulţi parisienl între cari şi baronul de Maucourt.
—	Ah ! el ? jStrigă Charmeney. Asculta milord, se spune multe despre el. Ce e adevărat din t6te acele?
—	Nu ştiu nimica, d-le marchis. Se spune că trăeşte pe socotela uneî femei,..
—	Şi că după ce a furat nişte scrisori, nu ştifi de la cine, compromiţătore pentru marchisa Brian-Forville, a încercat sâ’i le vânză.
—	E de crezut că marchisa Ie-a cumpărat, pentru că nu s’a auzit vorbindu-se nimic despre ele.
—	Robert Kodom, reluă Charmeney, a făcut mari sacrificii pentru a face din fiica lui o marchisă şi nici el nici generile lui nu vor lua partea uneî asemenea afaceri scandalâse...
—	Ori cum ar fi, acei domni vor se vă facă mâine visită, şi dacă informaţiile mele sunt complecte se pare că presenţa ducelui Laroche-Maubeuge va fi interesantă.
—	Ce?
Trelauney privi pe domnişdra de Charmeney, cari plecase capul în jos.
—	Se zice că ducele e amoresat de dom-nişâra, fiica d-vd3tră...
Ya urma
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 23 APRILE î886
LINIA ANKER
Linie naţională austro-ungară, concesionată
Cea mai sicură, mai bună şi mai eftină linie dela
Triesî şl Fiume la New-York
Vaporul „ALEXANDRIA" (2017 tone)
Plecarea din TRIJEST ...	13 Maiu
Plecarea din FIUME.... 15	»
Bilete directe de pasageri şi transporturi di reete de mărfuri şi conosamente de la Vie na. Budapesta şi alte staţiuni principale a'e Aus-tro-Ungarieî la t6te localităţile priucipale ale Americei de Nord.
gj Ineârcuminte se primesc pentru porturile intermediare din marea Mediterană Amănunte do la
I. W. OHAPLIN
Representantul d-loi Henderson Brothers, Triest.	j
De arendat de Ia Aprilie 1887, jumătate din
Moşia Paraipan Amke
din judeţul Vlaşca partea care ae inveci-neşte cu domeniul GiurgiH.
Doritorii se vor adresa la d. Em. La-hovary, 74, Calea Victoriei în Bucurescl.
6-2-2.
CURSUL BUCURESCI
ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-Itomânia Cursul ps ijina de 21 Aprile 1886.
Vând.
Banca Naţională a României
1885
13 Aprilie
3ITXTATIUNEA SUMABA
1886
De închiriat
P'âvălia din str. Lipscani No. 40, iar o altă prăvălie ce răspunde în strada Gabroveni No. 13, cu to;ă curtea şi încăperile.'Doritori! a o închiria se vor adresa în tdte talele de lucru la cancelaria Lega-ţiunel Imperiale a Rusiei de la ora 11—4.
Asemenea ma! este De închiriat Casa cu două etage din strada Ber4i, No, 122, cu diferite apartamente, informaţinnile se vor da în acea casă,
5% Rentă amortisabilâ. .• . 5®/o	» românii perpetuă
3°/0 Obl. de Stat [rur. convertite], 6®/° „ C. F. Române . i . 5®/o „ Municipale . . . tOf*. „ Oase! Pens. [300 1.]
5% Scris, funciare rurale . .
1%'	”	n	V	*	’
5 /o -t»	| urbane • •
^lo	»1	,	II	•	o
l°h „	„
impr. cu prime Bucurosoî [20 fr.j-5°/o Comunale nuoî . . . . •
banca Prevederea . .	...
DIVERSE
Aer contra argint aafl bilete
Bilete de Bancă.........
Fiorini val. Austriacă
Mărci Germane...........
Banc-note F/ancese . : . Ruble de hârtie
Oump
■ 933/, 9P> ■ 88 V,
741/,
205
868/4
1021/2
82 V* 91i/2 91 31
14- V4
00
1.23
991
2,45
94 %
91 Va
891/2
751', 212 87 i/î IO31/2 83 92% 100 33
14. 8/4
2 02 1.25 1O0I '2 2.55
35009082
25851490
150380
16724081
19992789
11898388
1309072
1361618
195040
156651
11957400
10089360
2038354
137633705
închiriat
Banca Naţională a României
La 3 (15) Maift viitor licitaţiunea în localul Bâncel, pentru furnitura a 5000 metri tablă de aramă.
A se vedea eondiţiunile la Direcţiunea Lucrărilor, strada Smârdan, casa Ioanide.
ftfrie eftin
Etagiul al doilea al caselor din Calea Victoriei, între Hotel Imperial şi Cofetăria Rădulescu, No. 51 bis, având un salon mare, cinci camere spaţidse, bucâtorie şi pivniţă, privată, cişmea în curte, sonetârie în tdte camerile, t6te plătibile de proprietar. Osebit de acestea mai este de închiriat la mansardă odăi cu luna. A se adresa la proprietar în Calea Rachovei No. 145, in orl-ce <)i de la 8 ore a. m. pănâ la 6 sera.
12000000
1418086
86491740
517820
11957400
23932198
1316461
ACTIV
p (MoDetă7.............................
a3a(Bilete ipotecare.................
Efecte de încasat .......
Portoîohil, român şi străin............
împrumutul garantat cu efecte publice ■
Fonduri publioe........................
Efectele fondului de reservă ....
Imobil!................................
Mobiliar şi Maehine de imprimat .	.
Cheltuell de administraţiune ....
Deposite libere........................
Compturî curinţî.......................
„ de valori......................
PASIVU
Capital ...............................
Fond de reservă........................
Reservă de amortisarea Imobilului. .	.
Bilete de bancă în circulaţinne .	.	.
Profituri si perderT...................
Dobândi ?i beneficie diverse ....
137633705
Compturî curinţî .
» de valori
A V I S U De vemlare Cofetăria Griviţa din Buzââ, situată la posiţia cea maî bună (colţ), fiind bine asortat cu tdte articolele pentru acostă branşă şi cu tdfce aparatele trebuini ibse, precum şi mobilier pentru instalarea unei grădini, cu eondiţiunile cele mal convenabile. — Amatorii sunt rugaţi a se adresa la sub-semnatul, fie în per-s6nâ fie prin corespondenţă.
C. ltădnlescn, BuzeS.
5 Aprilie	12 Aprilie
35080732	1 35230521
25917602	» 25919660
526745	454673
20371471	20609656
15565680	14915270
1198855E	11995915
1901615	1901115
2029040	2034128
167471	167471
138698	170193
17165620	18264920
18569166	17988312
	2267258
151537710	151919092
1200000	1200000
1929220	1929220
97785	97785
97380930	97575980
438208	472523
17165620	18264920
21190669	20238556
1365278	1340108
151567710	151919092
ii mm	
Dumnezeu să’ţl resplătească !
Mulţumeso de mii de ori pentru extractul de ulei pentru urechi trimes mie, care m a vindecat cu desăvârşire; câcî iarăşi aud f6rte bine. E de mirare aceasta căcî îu cureud împlinesc 80 am.
Mulţumiudu-vS încă o data, rSmân ai d vdtră servitor.
Vosag de Andor
RECUNOSCUT ESTRACT ANUMIT
Uleiu pentru Urechi
M
Se p6te c&păta pentru 8 fr., cu instruc | ţiunile întrebuinţăreî de la medicul secundar C. R., Dr. Schipeli.
Deposit principal la Ignatz Lobi, ] Viena, IX, Seegasse 8.
. u.'caasroswKzanMB
HHies&isaMMKnanNfeţ
PENTRU VIN
19 bucăţi butdie mari, în total 5,300 vedre, în care a fost vin, curate şi în bună stare sunt de vânzare in strada Berzi, No. 17 bis.
U-& Vâridar©
O casă maro cu grădină, în i trada Cosma No. 1. — Doritorii se pot a-dresa la administraţia acestui di ar.
„NAŢIONALA*
Societate generală le asiprâre în Bncnrescî
In urma publicaţiunilor fileu te prin jurnale , conform art. 46 din statute, acţionarii societăţii ndstre s’au întrunit la 30 Martie (11 Aprile) 1886 a a patra adunare generală, sub preşedinţa d-lul I. Marghiloman. Presenţl au fost 50 de acţionari repre8entând 7780 acţiuni cu 476 de voturi.
S’a citit raportu consiliului de administraţie şi procesul verbal al censorilor; asemenea raportul directorului general şi al comitetului de supraveghere asupra afacerilor asigurări'or di viaţă.
S'au aprobat bilanţele şi s’a dat deşcărcare con-si’iulul de administraţie şi direcţiune! pentru gestiunea lor.
Dividenda s’a fixat la Ln. 16,50 de fie-care acţiune şi Ln. 94,40 de fie-care parte de fondator.
S’au reales în unanimitate membri eşiţî la sorţ din consiliul de administraţie, d-nil I. Marghiloman, E- Costinescu şi Jaques M. Elias.
S’a votat reducerea capitalului social cu Lei n. 900,000, restituind la fie-care acţiune Ln. 60 în aur-
S'au reales ca oensorl pe anul 1886 d-nil V Arvanezo, H Hornştein şi Dr. Sc. Boroşnay.
P ata cuponului No 4 se va efectua în bilete de bancă cu începere de la 3 (15) Aprilie a. c. la casa societăţii ndstre str Carol 1, No 4.
D rccţiunea generală. *
m Bătături saQ Negi
Lji Se depărteză sigur şi fără du-y U rere în timpul cei mal scurt prin ungerea cu tinctnră de bătături renumită şi singura adevărată a lui Ravalner, din Pharmacia roşie în Pnsen.
Irn Costul unei sticluţe cu car- 1 CD 1	ton şi cu pensulă	I • Il«
Deposit în Bucurescl la d. Farmacist Ru-I dolf Selimettau, farmacia Curţeî Regale-
Bănuita cârlurăreasă IDtli POLONEZ
cure ghicesce viitorul, preseutul şi trecutul, p6te descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se interesezi cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascuuse : comori, etc. A se adresa în str. Piaţa Amzeî, No. 5.
Elisareth Hardine
m6şA cu diplomă din streinAtate
Fostă direct6re a Spit. de moşit din Kazan.
Dăconsnltaîiniii âe la orelelO—12 a.m.
STRADA COSMA, no. 1.

Be
i^A tipografică Ho. 12.
cu strîngător şi nuinânltor
Diverse car.cters de litere, precum şi mater f l puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie în p ovincie Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucurescl.
uans
OTEL FIES0HI, Strada ŞELARI, oamera 24.
Sub-semaatul are ondre a aduce lai cnnoştinţs onor. public că dă lecţionî de dans atât privat, cât şi la domiciliul săfi
CA&Q& SftJ.M4.fiYI
Profesorale Dana.
NUMAI de LÂNA de OlE CURATA Dentrn im oui ie o statură mijlocie
PENTRU Un GOSTUi
4 florini 98 cr. din lână bună;
8	,,	—	„	»	mal	bună;
IO	„	—	„	»	fină
12	„	40	cr.	„	»	cu	totul fină
Plaidurl de călătorie, buoata 4, 5, 8 până la 12 fl.-Costume f<5rte fine, pantaloni, pardesiurl, stofe de haine şi mantale de pl<5e, tiflu, loden, commis, cammgarn, cheviots, tricouri, postavuri pentru d<5mne şi postavuri pentru biliard, peruviene, doskings, recomandă:
Mostre franco. Modele pentru d-nil croitori nefrancate. Am în permanenţă un deposit de postavuri 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine eă eu/marele mele afaceri internaţionale îmi remân o mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar sunt silit să mg desfac de asemenea resturi cu reduceri mari sub priţul de producere■ Ori ce om cu minte t> ebue să recu-ndscă că din resturi aşa de mici nu se pot trimete mostre căci la câte-va sute de cereri de mostre în cel mal scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie oând diferite firme de postăvărie publică eă trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele se taîe din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asemmea procedări. — Rosturile cari nu convin, se schimba sau sâ trimit bani! înapoi,
Scrisori se primesc în limbele germană, ungară, bohemă, polona, italiană şi francesă.
43, Strada BUCUREŞTI R-Vodă, 48.
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bucureseeau şi între„reî ţări, că in fabrica mea, superiâră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate eu medalia de aur, ce am stabilit în Bucurescl, stradd Radu-Vodă, No. 45, se fa-briceză stofe indigene din lână curată din ţeră pentru costume bărbăteşti, care le vând cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tof-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea maî frumăsă tâetură după jurnalele cele maî nuol, ou preţ moderat IL1E M. POPP.
Fabricant de Postav şi Croitor, Str. R'.id'i- Yoda, 84 si Acadtmiti, 28.

întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată de câtrs cei mai însemnaţi Medici, în BRONGHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
Bcb’_£ DE PEPT (Ofticai, RACH ITISMUL (Copii scrofuloşi şi diformi).
Modul întrebuinţărei: Fie-care lingură întruă jumătate pahar cu apă fi jachar.
Ph" PAIuTAtTBERGJ&, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi t6te Ph1.*.
".xre FABRICAREA CĂRĂMIZIII
Sisteme aprobate şi de construcţiile cele maî solide pentru fabricarea eftină a
Cărămizilor ordinare, săpate, fasonate«irefractare
Tuburi de svfintnrat, plăci pentru trotoare şi vestibule,
Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar si ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect gratis şi franco LOUIS JAEGER feld-Gologne^ţGermanlal, i
0 bună *ugrijit'or$ arta bucătăriei, limba
germană şi română caută un loc într’o familie o-norabi ă. — A se adresa în strada Domniţa Nas-a sia No. 4.
NAŢXOXff A X*il societate geiierală de asigurare în Bucuresui
Aprobată priu decret regal No. 22i din 35 iauuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmonte afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
fieservade premii si fond reservă 650000 lei
,Naţionalau asigura :
1. In contra dannelor de Incendiu. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) c i participări de 15% (lin beneficiul realisat din acâată ramură in ţâră.—Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.—IV. Contra sparge-reî geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face asigurare asupra vieţei.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70% din beneficiu in com-binaţiunile următdre i asigurări asupra vieţei uneia safi a doue persdne, asigurări temporale, asigurăr. mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiuniie uvmătdre:
Asociaţiua! mutuale de supra-vieţui.e. Asociaţi uni :u grupuri de 12 aul pentru copii de la i ani jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe peutru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite com-binaţiunî.
Penâ la finele anului 1884 „Naţionala** a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIREQT1UNEAJ GENERALA
Str. Caroî 1, No. 9.
SOCIETATEA DE NAYIGAŢIUNE CU VAPORE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până la altă disposiţiime
NB. Orele de plecare mai jos arătate suit a se înţelege aproximativ şi se schimbă după cireonstanţele timpului şi apelor; în nici un cas îneă Vapor ele nu vor pleca de la Staţiuni mii înainte d: orele indicate în acest Itinerar iă. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CURSELE "V^EFOENlrlEIL-iOEl 3DE POSTA
CURSE IN JOS
i
li
iii.
ieia	Orşova	Sâmbătă	4 pm	Luni 4 p.m.	Juol	4 p.m
	Severi n	Duminică 5 a.m.		Marţi 3 a.m.	Vineri	5 a.m.
M	Brs.i-P.ilanca	ti	6*9 „	„ 6*a ,.		6*o „
ti	Radujevaţ	a	8	i, 8 »	*>	8 „
tt	Calafat	}|	lOio	.. iow „		l01 „
tt	Vidin	»»	1035	IO3® „		1035
ti	Lompalanca	i»	12*9	„ 12*°p.m.	II	12*> „
a	Rahova	ii	316 „	„ 3*5 „	tt	315
ti	Beket	>•	330	,, 3»o „	19•	339
ti	Corabia	a	533	,. 5*° „	ti	530
it	Nicopoli	11	»	,. 7 „	ii	7 „
t)	Măgurele	a	720 , * A >t	723 „	91	723
a	Sistov	a	9l° „	„ 9-9 „	91	9*9 „
Jl	Ziimnicea	it	930 ((	925 „	II	925 „
ti	Rusciuc	Luni	6 a-m.Merourl 6 a.m, Sâmbăta			6 a.m.
ii	Giurgiu(Smîrd)		101S »	„ io „	li	10 „
ii	Turtukaia	It	12*6 „	„ 121° pm.	ii	1-215
a	Olteniţa	n	r23* „	„ 1‘2SJ „	ii	123*3
ii	Călăraş (oraş)	it	1 „	,, 1 „	99	1 „
*?	Silistra	n	2*5 „	,, »15 ..	i9	2*5 „
ti	Ostrov	V	85 „	„ ,3>5 „	91	815 „
a	Cernavoda	V	6 „	„ 6 „	91	8 „
it	Hirşova	H	8 „	,, 8 ,,	11	8 ,
19	Gura Ialomiţel	11	830 „	» 830	91	830
în	Brăila	Mirţi di.nine'ţâ		Jaol dimineaţa	Duminica diuiin.	
11	Galaţi	»>		» ..	91	91
CURSE IN SUS :
, Galaţi	III. Marti 9 a.m.		JllOÎ	I. 9 a.m.	H. Sambilă 9 a.m.	
Brăila	fi	IO® |( 2*o p.m	IJ	1025 „	It	1025 „
Gura Ialomiţel	11		n	22 p.m.	t>	22a p.m.
Hîrşiva	11	3 „	19	8 ,,	li	8 »
Ceruivola	1•	5« „	fi	5« „	a	815
Ostrov	1)	930 „	fl	930	a	93a „
Călăraşi oraş	11	730	tt	7»o „	91	7»a „
Silistra	19	1030 „	»»	1033 „	99	10*» „
Olteniţa Turtukaia GiurgiuţSmărd.] I do la GiurgiujStuârd.] Itus-iiue Zimaieca Sistov Măgurele
Marcuri	2 p.m.	Vineri	2 a-m
2« „	„	2*6 „
530 M	530 „
10	„	„	io „
„	1*° pm.	„	11 „
„	44’ „	„	213 pm
5*5 „	„	2*5 „
..	7*o ..	513 „
»t	Nicopoli	J r ij	753 „	„ 82a ..	»>
ti	Corabia	ti	9*® „	„ 7 *a „	It
>»	Beket	Joul	122s a.m.	„ 955 „	11
1»	Rahova	ti	12*3 „	„ io*» „	11
îl	Lompalanca		6 „ Sâmbătă 6 a m.		Luni
I»	Vidin	9f	8*5 „	„ 845 ..	II
19	0 datat	t|	915 „	„ 915 „	ti
19	Radujevaţ	II	12*6 p.m.	„ 1215 p m.	tt
îl	Brsa-Paianca	tt	2 „	,i 2 ,,	ti
in	Severin	11	4*0 „	» * *a „	ii
de la Severiu
a. iu.
Damiuica 2 a. ru.
95
»>	“	>»
5*- „
„	,i°	..
»	11	„
„	213 pm.
2*5
»	u	>)
” -..
S-
îou ;;
6 a.m. 8*5 „ 915 „ 12*6] n. 2 „ 46o K ”
o a.tu.
Marţi
Cursele VAPORULUI LOCAL latre OiLAŢl-TULCEA-ISMAIL:
Pornire în sus :
D i la Ismril la Tuloea-Galţi, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim. Prima plenare de la [sânii şi dani la G ihţl la 21 Mirte >2 Aprile 1886
INSPECTOR VTUL AGENŢIILOR*
,Pornire în jos:
Ue la Galaţi I» Tuleea-Ism iii, Marţi, Joi şl Sâmbătă 8 ore dim Primi plec ire idi la Gilaţl la Rnt şi Isunil la2)mirtie(l April) 1816 Galap, 3 (15) Martie 1896.
Tn AVil^lai Iu Si. George viitor casele din V9 JUVUUldrii gtrada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No 22 sâfi în strada Pescăria Veche No. 9 , la d. Stefăneseu, proprietar
PRIMA FABRICĂ ROMANA
DE
tais Montură făcută din lapte, oare se întrebuin-ţeja cu un succes mare în Rusia, Englitera şi Jjlve^ia, îu contra bdlalor de piopt mal cu sâtnă în contra ofticai; la Odosa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuesci , mulţămită iniţiativei d-lnî Lukianotf, caro a fost unul din preparatorii isteţi al acestei băuturi ln Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Gumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elvoţia şi Samara e obositdre şi costă mult, pe când calitatea Kifiruluî, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Gumis s’a mutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţet, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
! Loco Bucurescl înapoind
sticlele g<51u.
100 sticle 85 let — b.
50	»	45 »	»
25	»	22 »	50
In provincie 100 strcle lOo lei 50	»	60 »
25	»	30 »
Pentru bolnavi neavuţi preţurile'vor fi scăfiute.
Sppogruâa piaculoL Tţ’sgîaiai“, Calea Rahoveî No. 36.
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4159.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUI
ABONAMENT : Pentru Capitali:
Pentru un an .	.	.	.	Lei	24
« ţese iun!	...	>12
» rel luni ...	»	7
Pentru Districte Pentru un an .
» şdselurii
*	trei luni
Peutru 3treinitate Pentru fin an .
*	ţese luni
» trei luni	■	>	'
Abonamentele se fac la 1 fi 15 ale fit cărei Iutii.
Dn nuiaâr vechio 25 bani.

Lei 30 >	15
* 8
Lei 4^ > 20 » i2
Ediţia dp dimineţii
VINERI, 25 APRILE 1886
ANDNiaCltl Şl KIBCLAME ;
Anunciurl pe pag. IV, linia 25 ban
Reclame	pe	pag.	III	. . .	1	led
»	pe	pag-	II	...	3	lei.
*	pe	pjig.	I	...	5	lei
Pentru inserţii s reolame, Redacţia nu responsabilă,,
Epistole nefraucate se refuzi; articole nepublicate se ard.
Iu streinîltate ■ se adresa ;
Francia, Havas, Laffi te & C-nio,R place dt-Ia Bourse, Paris.
Euglitera, Eugene Micoud, 81 Piei t Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv îen. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Iiuda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Kahoveî, No. 36


Dirscior politic, I. O, FUMBESO0
Administraţiunea, Calea Kahoveî, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
(După 4iarele streine)
Londra, 5 Mat.
^ ţliarele d’aci se ocupă cu manifestul lui Gladstone câtre alegătorii set. Times nu-mesce acest manifest o mărturisire francă că Home Hule, cu tot» încăpăţânarea şi a-liftDţa lut Parnell, nu va putea trece prin Cameră. O pildă mai sdrebitoră de temperament demagogic decâtjcnrn e adresa lui Gladstone, nu se pdte găsi în totă istoria EnglitereT. Daily News gâ.^esce in adresă un apel înfocat ca s8 se facă dreptate Irlandei. Standard o numesce un strigăt de
Mouy 'şl dă totă ostenea, ca Grecia se fs* găduiaseă şi puterilor o grabnică desar-mare.

t se vedea Ultime Scirî pe pagina III
r~^HaK^a»au^xn6Ztasjji^«i5iKgac«	jKCTiiwnr MMmwManaiMwi imuum
, Joi 24 Aprile 1
Cât de pasionaţi, cât de nedrepţi sunt protivniciî noştri in acusările lor, făcute în tdte (Jilele, ne pdte proba următorul fapt. ţ)iarul venerabilului d. D. Brâtianu, in ultimul
desperare. După cum se crede parlamentul S^u nun3^> criticând tariful autonom, va fi dieolvat.	votat aprdpe unanim de Camera le-
Atena, 5 Măifi. giuitdre, declară că acesta a fost Situaţiunea e schimbată. Consfătuirile tăcut cu singurul scop d’a produce celor cinci puteri, urmdză înainte. Repre- un efect salutarii! asupra guvernului
rS!	P™0™^.1 Austro-Ungar. Efectul, presupus de
ÎD mod conciliant d a găsi vr un modusvi-	,	,	...	..	r .
vendi. "	organul disidenţilor din strada Aca-
Berna, 4 Maiu. demiel n’a avut Ioc câcî :
In cantonul Neuenburg aii fost alwşi ier! 80 de progresişti şi 14 conservatori pentru marele consilii!.
Roma, 4 Maiă.
O scrisore a contelui Porro cu data de
„Daca representaţiunea ndstră naţională ar fi fost adevărată espre-„siune a ţârei, şi dacă, după un „studii! aprofundat, ea ar fi votat
30 Marte a sosit la Roma. Espediţi-mea! »un tal’if autonom raţional, Care să plecase la 26 Marte diu Bejla şi ia 29 se|»S6 mârginescă a garanta interesele afla dinaintea muntelui Mouda-ka, unde-„nostre permanente, suntem siguri conducătorii de cămile, aţâţaţi de câtre j „că guvernul Alistro-Ungar nu ne un turc care se ruga se iacă gi densuca-j fi tractat într’un mod aşa de letona la Ualdesa, s aii aretat cam mdă-	,	„. ,	.	*
râtniol. Turcul, scrie Porio, era pe semne , ”cava eresC’ convins fiiud că u a
un spion ai emirului din Harrar. Alte nuvele lipsesc.
Scirea cum că Euglitera ar fi declarat că nu vrea s§ se amustice în nici un plan ai Italie! privitor la Harrar, e falş.
Belgrad, 4 Maifi.
„semenea procedemenţ ar fi ofensat un stat care, de şi mic, e tot aşa „de independent ca or-care monar-„chie mare şi are aceleaşi drepturi „la respectul şi stima ţârilor civili-„sate.“
Prin cercurile militare 8e vorbesce de ol Cavalerismul Austro-Ungar s’a ma-reorgamsare a arm>itei ce este iu ajun a
ICUiydUlDOJO «i Uiillrztyî Ce cottî 1D AjuU tH • r» j j	1	i	1	■	•	,
se tace. Se vorbesce că se va mal înfiinţa îllfestat, Prln .dornul administra-10 batalioiie doi de infanterie, iar artileria ţlu&eî drumutl or de fier s£ rezi» va fi micşorată.	i lieze înaintea de 1 Mal tarifele u-
Romd, 4 Maiă. nioniste cu Româuia şi să declare Con.htoriul a fost amânat până la tomnă. în acelaş timp că acâstâ resiliere va Circulara comitetului generai »i cougre- fi retrasă dacă relaţiunile comerciale sulul catolic ca catolicii să se abţie de la Româuia nu vor suferi intre-alegerile parlamentare, uu a fost bine pn-; rUDOry mita în vatican. Papa dia contra pare că "
vareije 86 facă acelaşi lucru. Resul-tatul acestor manopere a fost însă nenorocita pentru Austro-Ungaria, căcf efectul produs asupra d. Sere-zol, a fost contrariu celui dorit şi convenţiunea comercială încheiată între ambele ţâri sus citate s’a făcut într’un mod satisfâcâtor pentru interesele micei republice Elveţiene.
Acest fapt, credem, că va face pe confraţii noştrif sâ ’şi astâmpere puţin zelul de a acusa cu orî-ce preţ pe guvernul actual şi pe majoritatea parlamentară, declarând că cavalerismul austro-ungar se datoresce ne-dibăciei procedărei esperimentate prin votarea tarifului autonom.
înainte de tdte, trebue sfi ^cem; că nici n’am fost, nici nu suntem de opinie că acest tarif ar fi fost votat cu scopul desemnat de organul d-lui D. Brâtiauu, apoi, noi credem, că alcătuirea unul tarif raţional, recomandat şi etichetat de confraţii noştri n’ar fi avut nici el efectul, ce’l crede necesar sâ aibă ijiarul în cestiune. Politica economică a Austro-Ungarieî, trecutul acestei politici şi procedările faţă cu cele-l’alte ţâri, ne arată că nu ne bucurăm de loc de vr’un priveligiu sâiîde defavdrea escep-ţionalâ. Suntem trataţi pe un picior egal cu cele-l’alte ţâri şi trebue sâ ştim a râspunde Ia aceste procedări tot eu aceiaşi măsură, cu care sâ râs-
starea în care se afla guvernul Greciei, şi astfel sâ mai cedeze şi denşii.
— Perioda electorală în Italia se deschide sub triste auspicii pentru minister; d’o parte turburările din Brin-disi a căror însemnare e fdrte clară în privinţa politicei interidre a cabinetului, de altă parte măcelul misiu-nei italiano, cari confirmă plângerile oposiţiunei în privinţa politicei coloniale.
Guvernul nu pdte sâ’şi degajeze responsabilitatea sea asupra acestui dureros eveniment. El nu trebuia să incurajeze întreprinderea până ce nu se va fi asigurat că nu va fi nici un pericol sdti că va putea sâ apere pe exploatatori.
Ddcâ expediţiunea ar fi reuşit, a-tund ministerul de sigur s ar fi fălit cu succesul ei, pentru a putea pretinde cum că influenţa şi prestigiul Italie' a crescut în aceste regiuni. Nereuşita expediţiunel aretă cel puţin că a nesocotit disposiţiunile suveranilor indigeni pe cari credea sâ’i
IMFORMATnîJSn
Aflăm că d. Angelescu, ministrul de resbel a fo3t decorat de câtre M. S. împăratul Rusiei eu ordinul Sf. Ancei, clasa întâia. D. Colonel Robescu, adjutantul regelui a fost de asemene decorat.
u
Iu şedinţa a doua a conferinţei pentru alcătuirea unei conveuţiunî comerciale, delegaţii austro ungari au depus propunerile lor privitore la rec .ificările projectulul propus de guvernul român.
In acâstâ şedinţă ca şi în prima, totul avea un caracter mai mult pentru a sonda terenul in privinţa propunerilor ambelor guverne. Delegaţii români aă declarat că vor mai întâi să aducă la cunoştinţa guvernului propunerile delegaţilor austro-ungar!.
In şedinţa a treia s’a început citirea acelor puncte din projectul român şi din projectul austro-ungar, care înlăţişeză mai mari diterinţe.
X
Corespondentul nostru din Berlin ne câştige !n partea sea şi că guvernul scrie că o grevă a ^idariior a isbucuit a fost lipsit de prudenţă sâu preve- acoi0. Mal toţi zidani refuză a lucra şi
dere.
In ori ce cas e constatat că politica ce a condus p6 Italia în Asuab, apoi la Masuah pentru a deschide relaţiunl cu regele Abisiniel, n’a ajuns decât a da mari nemulţumiri; şi masacrul misiun9i Poro e de natură a
punde în general când e vorba de „	,	_	. ,
a se încheia un act de >şa mare va- fece “	•» «•	o»
înclină mai mult, ca se recomande participarea ir. alegei . El 3’a constatau, iu a-cestă privinţă cu cardinalii sei.
Bruxela, 3 Maiu.
Desbinarea în partida liberală se mâ-
Ei bine. Sâ aducem der fapte istorice, cari sâ demonstra protivnice-lor noştrii că acusarea lor e nedreptă şi că ori-care ar fi tariful autonom, votat de Camera legiuitdre, proee-
resce din ce ui ce mai mult. In urma lup- darea Austro-Ungariei ar fi fost a tel în alegere între primarul Buls şi capul C6iaşr. Tariful autonom votat de Ca-progresiştilor Paul lousou, se pare ponbiljmeră a avut nen0rocire sS displacă ca candidatul independenţilor, un clerical	A _	___J____,
mascat, să triumleze marţia viitore.
celor din strada Academiei, cari cred
Londra, 4 Maiă.
că acest tarif este un ce neraţional şi că sar fi putut alcătui un altul ra-Adresa lui Gladstone către alegătorii sei; fcional, care sâ se mârginescă a ga-
constată că tdte personele cu posiţiuni înalte, ■ *	. intfiresele nostre Dermanente
cu titluri, cu rang, ou avere, şi cu-influenţă ranta interesele nostie permanente.
socială sunt în mare majoritate protivnicl	pQUtru a limpezi cestiu-
planurilor sole irlendeze; din contra viu o \ nea, lăsăm la o parte acest din ur-mulţime de adrese de simpatie din Americs, mă punt şi ne vom mărgini de a decari aderă la planurile premierului.	monstra asprilor critici, că,n’ab drep-
Alu trebuie sâ se piarda ouiagiul din causa , ,	. .	„
oposiţiunei claselor superiore In Euglitera. lQ\ CaC )	P16 ULa auD_(J13 ' 1 SU ,
După aceea el lasă a sesubtînţelege că va cavalerismul celor din viena nu sar renunţa la land-bilul său diu causâ că land-; fi potolit nici Cu tariful, recomandat lordil irlandesi sunt contra lui. Privitor la de confraţii noştrii.
Home-Rule, Gladstone declară că unicul, Austro-Ungaria în anul 1874 a
«« E'-
blin. Acum acăstă cestiune se află în mâ-	0 Bl“â ţeiâ mică, şi care avea
neie camerei comunelor, care trebuie sa Şi 6a interesele sele economice a decidă. La urmă Gladstone lasă a se în- salvgarda. In ajunul conferinţei a-trevedea şi posibilitatea unei Home Bule dunate pentru încheiarea convenţiu-
«e. comerciale ietre mica republica
ferinţă care sâ esiste Intre Irlanda şi Scoţia.
Petersburg, 3 Maia.
Prin cercurile diplomatice se asigură din
Elveţiană şi imperiul Habsburghes, cabinetul din Viena, pentru a face o presiune asupra deliberărilor din
re-
noi! că actuala adunare de diplomaţi rusî	A
în Livadia nu nrmăresce un scop special Berni’ ,a crezut de cuviinţă sâ şi chiar decă nu esistă nici o îndoială, că curgă la un mijloc analog cu acela,
vrni- vnrWi si ’sl vor schimba ido- car,1, s’a mis în ni-Acf.ii'.ă. fată. f.n noi.
acestea vor vorbi şi ’şl vor schimba ide ele asupra chestiunilor de la ordinea 4*leî> totuşi e cu totul neesact că ar fi vorba de un aranjament cu vr’o putere. Chiar şi pre-aenţa lui Edem-Paşa şi a ministrului de res-boi român, genaralul ADgelescu, ai! nnmal caracterul de curtenire, cum se obicinuesce când un suveran se află in apropiere de graniţa unui stat.
Canea, 4 Maia.
Scirea cum că guvernul frances ar fi făgăduit Greciei în cas de desarmare vr’o mărire de teritorii, se desminte oficial de către consulul frances de aci cu adăogirea, că ministrul plenipotenţiar din Atena, d.
care s a pus în practică faţă cu noi.
Elveţia avea şi ea un tarif unionist cu drumurile de fier din Ba varia,
Austro-Ungaria şi Francia, încheiat la 1872. Voind a vedea relaţiunile comerciale cu Eiveţia neîntrerupte şi având temere că, mulţumită esi-genţelor sele 'întreruperea va avea loc, cei din Viena nu numai că îndemnase direcţiunea de la Staat-Bahn de a resilia tariful convenţional, d^r (Ia dânsul ceea ce-I este imposibil a merserâ şi mai departe, solicitând Ia face şi chiar din partea Paterilor ar Mtinich ca şi direcţiunea linielor ba- fi bine ca sâ ia in eonsideraţiune
lore pentru propăşirea unul stat de şi mic, der plin de viaţă şi care pdte şi ştie a apâmdrepturile sele inpres-criptibile.
---------c—9	--- --
—DecisiunSa puterilor în cestiunea grecă n'a fost dată lucă, şi penâ când se va da acesta, trebue sâ aşteptăm în răbdare
Ultimele telegrame din urmă,—şi aceste sunt douâ în numâr,—se contrazic eu totul. Una din aceste depeşl Zice că situaţiunea devine din ce in ce mai încurcată, în urma a-titudinei neclintite a representanţilor puterilor; cea laltâ depeşă comunică că miniştri plenipontenţiari ai celor cinci puteri, aii primit noul instrucţiuni, cari le împuternied-zâ, ca sâ primescâ promisiunea Franciei privitor la puntele făgăduite de Grecia. Ddeâ vom lua in sdmă datele când acele depeşl aii fost espediate, vom vedea că depeşa pesimistă a fost predată cu 12 ore înaintea celei optimiste, prin urmare se pdte pune dreşi care temei mai sigur pe ultima depeşă optimistă, şi că astfel în cele 12 ore situaţiunea s’a îmbunătăţit în Grecia.
In ori şi ce caz se pare că până în acest moment representanţii puterilor streine nu s’au îmbarcat încă, căci alminterea de sigur că ar fi venit vr’o depeşă in aedstă privinţă.
De un,, dre-şi care interese şi telegrama oficială din Paris care comunică că Francia va întrebuinţa tdtă influinţa ei în Atena, ca sâ înduplece pe d.Delyanis ca sâ cedeze. Şi chiar aşa s’a şi făcut. Francia a însărcinat pe contele Mouy ca sâ pue în vedere ministrului preşedinte grec, că Francia n’a fâcat nici o promisiune, nici că s’a oferit ca sâ mijlo-ceseă, ci că a consiliat pe guvernul grec numai de prietenie ca sâ de-sarmeze cât mai iute.
Că d. Delyanis se împotrivesce cu înverşunare, se esplicâ uşor dd:ă vom socoti posiţiuDea în care se află. El se rdgă de Puteri ca sâ nu cdră de
severitate de alegdtori.
Cât despre turburările din Brin-disi, cari sunt o manifestaţie formală contra cabinetului, ele s’au produs cu ocasiunea pretextului măsurilor de luat contra holerei. Populaţia a primit pe ministru cu strigătele de: jos Depretis! trăiască Cairoli! Manifestaţia a fost tratată ca o demonstraţie resboinică; s'a întrebuinţat trupe pentru a Împrăştia mulţimea.
Prin ace3tă tactică, ministerul voieşte sâ arate eă adversarii sâf sunt inamicii instituţiunilor, mai voieşte sâ facă din cuvintele : trâias :â Cairoli! un strigăt de rescdlâ; aedsta în adevăr însemndzâ a împinge până la ridicol exagerarea spiritului sâb de partidă. Insă guvernaţii vor fi mai înţelepţi ca guvernatori şi vor şti să’şî dea verdictul lor electoral asupra politicei lui Depretis.
— Compania meetingurilor în privinţa bilulului irlandez a lui Gladstone, urmează cu multă activitate in Anglia.
Sir Heac-Beach într’o întrunire la Bristol aminti că Sir R. Peel, fiind prim ministru, s a ocupat cu chestiunea irlandeză în nişte împrejurări fdrte grele şi că el a menţinut cu tărie Unirea contra agitaţiei Iul d’O’Conell.
Sir Oroos a susţinut că unul din efectele corpului legislativ despărţit pentru Irlanda ar fi de a lăsa inamicilor lor unu milionâ şi jumătate de irlandeji cari aâ dreptul la protecţiunea guvernământului imperial. Lordul Maners Zic© că va combate propunerile irlandeze, irlanda are nevoie de un guvârnământ, care sâ restabilescă domnia legalită-ţei şi sâ permită cetăţenilor de a-şi relua ocupaţiile lor regulute. Măsura propusă de Gladstone e o măsură revoluţionară.
Lordul Idesleigh, adresându-se câtre
cer o mărire a plăţei Se crede că antreprenorii vor ceda dreptelor cereri ale lucrătorilor.
n
In timpul visitei ministrului nostru de resbel, d. general A. Anghelescu, Ia Li radia, curtea imperială se compunea din ur-mătdrele persdne de distincţie : ministru curţei imperiale corniţele Vorouţow-Daşcoff, ministrul de esterne Giers, miuLtrn de marină geuerul-adjufcant Şestacoff, şef ui statului major general Kiohter, ambasaborul rus ia Constantmopole d. Nehdoff, ambasadorul din Atena Biuţoff, ambasadorul din Bucureşti, escdenţa Sea principele Uru-sofl, generalii Cerevin, Daniloviei şi Von-der-Kremer, geueral-guvernor al Rusiei de sud, Vou-der Roop, guvernorul Tavridel Vsevoiojsky, general-adjutant al imperato-reluî German Vou-der-Werder, comandantul flotei de pe Marea Neagră, conte-ad-mirul Von-der-Hirsch şi mai multe alte persdne de curte. In portul de la lalta ai! stat în aceste ijfie monitorul Eraklic şi Memoria lui Mercur.
u
Astâ-iji fiind (jiua onomastică a M. S. Reginei, tot oraşul e pavosat ou drapele, şi pe ici, pe colea, se ved şi ferestre şi bal-cdne ornate cu guiriande şi flori.
La Mitropolie s’u oficiat un Te-Deum, la care aii asistat mai multe persdne de în-ualtă societate.
Câte-va companii din diferite arme, în ţinută mare, aii făcut onorurile militare la Mitropolie.
--
RESiiOlU ECONOMIC
INTRE
iELTXSIA. SI GERMANIA
Antagonismul ce ’l-arn semnalat în relaţiunile economice dintre Germania şi Rusia preocupă mult opinia publică diu Germania. La Petersburg se pare că lumea uu s’a prea emoţionat de nemulţumirile cau-sate Germaniei prin mesurile vamale luate de Rusia După spusele unui jurnal din Breslad care se ţine bine informat, Rusia are de gând se decreteze o nouă urcare de intrare asupra fontei. Tocmai rădicarea taxei asupra acestei materii causează pre-j udiţiu industriei Germaniei.
Gazeta de Colonia, care urmăresce a-cestă campanie, sfătuiesce pe Rusia ca în
membrii Uniune! constituţionale, a I |oc de a închide fruntariile productelor Zis : Dacă honie rulc va fi stabilit în drute şi lucrate ale industriei străine, maî Irlanda, ac ăsta nu va fi graţie par- ţ,ine sS se ocupe cu fructificarea bogăţiilor neliştilor seâ liberalilor, dar mulţu- naturale ale pământului şi a nu le laşa se mită greşelilor conservatorilor.	se piardă prin cultura extensivă.
Foia renană mal nu cere Rusiei a se reîntorce la liberul schimb, insă roieşte ca
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL — 25 APRILE 1886
Rusia se se mnlţămescă^ cu un tarif protector raode.at; ddr Rusia pote sS răspundă : începeţi d-v<Sstră ântâf.
După Gazeta de Colonia, idealul politicei economice ar ii ca tdte puterile, se scadă taxele în favdrea industriei germane şi ca răsplată Germania sS mărăscă taxele pen-ru producte străine importate în Germania. Acdsta ar fi un protccţionism bine înţeles. Pentru acesta nu va fi de mirare că Rusia nu va împărtăşi acest sistem al Gazetei de Colonia.

căpitan, când vede vasul ameninţat de furtună, crede nemerit â arunca în mare marfa, pentru a uşura vasul şi a scăpa echipagiul de rndrte. Politica de obstrucţionism în Irlanda, boicotagiu, dinamita şi cele-l-alte 'aii convins pe Gladstone că este primejdios de a maf aştepta şi că din contra o ho-tlrlro virilă s§ impnne dmenilor de stat al Englitereî. A înăbuşi mişcarea în Irlanda prin forţa armelor se p6te, precum s8 pote înăbusi"ori-ce mişcare de acest fel, ddr sângele caro va curge, face ca după tnăbnşire statul şi naţiunea sS fie ameninţate de caheesie.
—-> « - -V c<-—
CARNAVALUL POLITIC
•ILADS1 ONE $1 IRLANDA
Peaconsfieid a earaotensat iu următorul mod pe Gladstone: «Acest om v» pune «vrajba in sinul partidei sâie, a va cLs-*truge statul, şi apoi va muri într’o casă «Un nebuni. >
In acesta ^caracteristică a ovreiului devenit lord, caro a fost şi este dogma partidei toiy, este resuniata opimunea unui Comun vatos convins, unui apărător înto-cat a trectului neclintit, neatins de mersul înainte ai progresului. Pentru Beacons-lleld lumina noue care apăru pe orisontul jBnt&mel ’i păru un incendiu grdznic, iar omul, care î-junse acesta lumină, omul care aduse uleia none şi care o propagă cu o energie înfocată ’I păru de nebun.
Şi ce ar ti dts Beaconsfield* ddcâ ar £ au«jit liberul discurs ai liderului partidei liberale engleso ( Ce ar ă <jie acest semit reacţionar ueoâ ar li citit billul privitor la rescumpărarea soiului? Acest discurs a ridicat intr’o clipă pe Gladstone la o înălţime din care protivnicii marelui om ’I par aaeveraţl pigmei.
Discursul, precum ştid cititorii nojtriî, a produs o impresiune sdrobitore asupra proseiiţilor politici ai marelui om de stat, cât şi asupra protivnicilor sei politici. Se părea, la prima vedere, că fortuna, care s’a ridicat in conira sea, ii va arunca jos din Înălţimea paterei, amicii sei politici, omeni ca Hamngihon, Travelian, Cham-berlain şi alţii, ameninţară că ’l părăsesc. Der bătrânul luptător pentru prinoipil liberale nu s’a dat îndărăt ţi a remas fidel devisel Iul Wiihelin Teii: J)er Sturke ist am măchhgsten aliem (cel puternic, caude singure ji mai tare). Faptele 'i au dat dreptate, isbănda iui Gladstone trebui să Înveselească pe or ce om de bine, pe or ce om, care mal crede iu omenire şi în viitor. După ai doilea discurs rostit de leaderui partidei liberale engiese, în care Gladstone cu cuiesanţa şi mai mare a declarat că aduiiuistiaţiauea Irlandei a fost un fapt corumpător pentru Enghte’a îu-trâgă, că Anglia este responsabilă de conduita londiorşhlor (lor^ilor-propnetari), cari aă adus pe ţărănimea irlandă la sapă de lemn, la desolare, a lacul ca toţii se se încline Înaintea acestui octogenar, inălbit în luptele politice.
Aşa der nu mai pote li nici o bănuială în ceia ce priveşte isbeuda sigură a iul Giadsione. ţhua de 10 Mată şi cea de 18, vor depune câte o cununa pe capul marelui cetăţean al Albumului. Şi decâ cbiar isbeuda nu va ti complectă, decă chiar Giadstone, ca Moise, nu,va vedea pământul făgăduinţei, totuşi istoria nepărtânitbre va înscrie pe paginele seie serviciele aduse o-menirel de alesul din Mitiodein. El a dat un noii impuls Eugliterei, care de altmintrelea era să piară sugrumată de egoismul şi mercantelismulseii, care a tăcut-o odiâsă popârelor din India şi Egipt.
Presa conservauJre din Europa, precum şi cea din Euglitera impărtâşesce opinia lui Beaconsiieid, t6te 'fiarele conservatdre strigă că ideile lui Giadstone vor periclita ordinea şi vor slăbi Englitera. Temerile sunt zadarnice, căci Gladstone, ca un bun
FOIŢA pi ARULUI „TELEGRAFUL*
Suntem în plin carnaval politic şi cetăţenii işl scot cu capete sufurinţele din post.
O bandă veselă, care pentru a se face şi mai picantă se mtitu eză Oposîpâ aliată, a trimis emisari printr’o mulţime de oraşe pentru a tachina lom ea.
Aceşti apostoli ai veseliei sunt toţi de-gbisaţl în omeni cinstiţi.. ceea ce sporesce şi mal mntt veselia.
Cronicarii fideli, ţinem să înregistrăm a-cest noii soi de petreceri; şi ne achităm &<)i datoria.
La Ploiescî, se pare că petrecerea a fost destul de reuşită; d-nul Patărlăgeanu a deschis focul şi, dupe căt ni se spune, a făcut diferite comunicări... cari a fi provocat multă veselie. Num»I noi n’am găsit nimic în aceste comunicări, de şi avut-am daraverî destul de însemnate cu tachinato-rul în eestiune; şi tare am fi fost curioşi să seim ce e’a făcut cu suma încasată pe acţiunile «jurului Telegraphul, sumă cu care nici nu ne-am întâlnit.
D-nul Radu Pătorlăgeauu se ascunsese într’un domiuo de om cinstit...
Lumea a făcut un haz nebun ; şi veselia a ajuns delirantă când, la sfârşit, s’a preumblat pe stradă un manifest în care se spunea—în versori albe—depravaţiuuea guvernului actual şi se cerea resturna-rea lui.
Un corespondent special ne comunică că, de mult rîs, statua din Ploiescî s’a mişcat din posiţia ei obicinuită.
La Pitescî, la Tergovisce,. la Giurgiu, aceiaşi petrecere.. der pr<.a aceiaşi petrecere.
Odată, de doue ori merge; dâr merefi a-celeaşl cestiunl, aceleaşi glume, aceleaşi sărituri', Asta e cam mult.
Sfătuim pe organisatoril acestui noii sol de petreceri se’şl mal varieze puţin programa şi mai cn^semă costumele. Aşa de pildă, el ar putea să mai strige şi «Sus guvernul!» nu tot «Jos !> şi să se arate din cănd în cănd aşa cum’î-a lăsat Dum-nedeu, in costumul lor de tote filele.
Ce e drept... ar fi cam scandaldsă acestă din urmă urmare, der — fiind că suntem în carnaval lucrul ar trece şi omouiî dej granit artificial română.
mai bine, de cum aşteptasem, scrie Tribuna, comunicaţia a fost atât de vi6e, încât caii din târg nu corespundeau pe deplin cumpărătorilor, care căutatl cai frumoşi. S’aîî vândut 651 cai, dintre care o păreche a avut preţul cel mai maro de 900 fi. Ma-ioritatea cailor vânduţi a rămas în ţară, 2 sail exportat în Germania, iar 20 în România. Vite cornute s’aîî vândut 2477 oupete cu preţui; moderate.
Angina. — S’a ivit angina îu cătunul Azuga, corn. Predeal şi în cătunul Fundenl pendinte de com. Scaieşi, jnd. Prahova.
&
Cutremur. — ErI pe la 5 fire de dimi-neţă s'a simţit :n oraşul Iaşi un cutremur uşor de pământ.
Debordare.—Apele Dunărei şi ale Bra-teşului afi. debordat,—scrie Galaţii,—înecând tdte semănăturile de pe moşia Băda-lanul.
Dunărea cresce merefi; cota d’asupra etagiulul, a fost eri de 3 m. 67.
S*
Citim în Galaţii: —Prefectura locală a primit ordin diu Bucuresci sâ facă cunoscut tuturor muncitorilor din acest judeţ că pot găsi de lucru la fortificaţielo capitalei unde li se oferă 3 lei pe ziua de lucru şi călătoria pe drumul de fier gratuit.
Numeroşi muncitori se pregătesc de plecare.
Academia română. — Liberalul din Iaşi scrie următorele: In şedinţa sa de la 2 a. o. luni, Academia a ales ca membru corespondent al sSfi pe iubitul şi distinsul nostru concetăţean, d. Th Codrescu, care în timp’de patruzeci şi şase «ni a lucrat fără Întrerupere la aşternerea propoşireî nemului românesc. D-sa a adus servicele cele mai reale literaturei, scolei, ştiinţei, istoriei şi artei naţionale. Osebit de meritele sale ca profesor şi autor didactic, are pe acele că a adunat tote documentele, pe câte le-a putut afla, formând coleeţiuni volumindse de o mare însemnătate pentru istorie.
Academia apreciând activitatea ce a des-voltat’o d. Codrescu pentru înaintarea studiilor istorice cu deosebire, î’a numit ca membru corespondente pentru secţiunea istorică.
Accident.—Soţia d-lul maior Sorescu din strada Fântâni, vrând, să şteargă un revolver, a fost rănită la piepfc prin descărcarea armei diu nebăgare de seama. Rana nu este gravă.
5$
Fabrică de granit artificial. — S’a cons tituit, sub firma «Alfred Corteu, Petitjean & Comp», prima societate română în judeţul Roman, sub denumirea Societatea de
Clădirea uzinei se va începe chiar în cursul acestei luni, pe terenul cedat de comună pe lângă gară şi casarmă. Un ra cordament de drum de fier, va uni uzina cu gara ;—un drum de fier sistem »Decau-vi!le«, va transporta direct la uzină, prundul şi năsipul ^necesar, din albia rîuluî Moldova ; o altă cale ferată, sistem Soinies, aste proiectată pentru a deservi carierile Ue la comuna Avereştî, pe caro societatea le-a cump rat deja de la locuitorii proprietari.
Un contract de 25 ani încheiat cu comuna Rouian, asigt ră viitdrele lucrări ale societăţel; în cursul anului, se vor efectua aproximativ 20,000 metri pătraţi, cu granit artificial.
ACTE OIFTCIAAIEK
Sunt numiţi : D. dr. în medicină George Isvo-ranu, în postul de medic al plăşei Sabaru, cu reşedinţa în comuna Domnesci-Câlţuna, din jud. Ilfov.
D. Pantele Michăeseu, controlor şi verifica'or la casieria casei pensiunilor.
D. I«5n Ştefănescu, cap al cancelariei parche-tu’uî din Craiova.
D. Ştefan G. Ursescu, cap al cancelariei parchetului din Focşani.
D-uiî Chirilâ Ştefan şi Petrescu Naidin, conductori gradul 111, în serviciul telegrafo-postal.
-------—t. »«-j— —---.—
O istoridră adevărată
Am să ve povestesc pentru astâijî iubiţi cititor', o istorioră adevărată, stranie şi interesantă, ce mi s’a întâmplat acum că te-va luni, în tâmna anului trecut.
Eta într'o dimineţă. Trecâm pe strada X..., îndreptâudu’ml paşii în spre gradina Cişmegialui, unde făceai regulat în tdte dim neţile o cură., de admiraţiune a foilor galbene ce cad, şi de amintire despre su-
JI_____'!■ njL ■ . -I
—	ll cunoscl pe acest domn ?
—	Da... inaî mult chiar decăt atâta . adaogă ea plecându’şl privirile în jos... el a fost în multe rîndurl prin satul nostru... era fiul tostuluT arendaş... venea de.petrecea vacanţele la moşiă, căci era la şcola în Buouresci- Vacanţele verel trecute chiar le a petrecut în satul nostru... El mt-a scris acea hârtiă, ca să’l găseso cănd voiit avea trebuinţă de e).. Am astărjl mare, fdrte mare trebuinţă...
Era numai jumătate diu povestn. (ju tfite aceste, cea altă jumătate, o ghicisem deja, singur! 0 miserie a vieţel omeneşti, al se fiî în tot-d’a-una acasă !
Nici o dată în viaţa mea n’am fost in teresat de o fiinţă femeiască ca în acest minut. Din scara trăsureî unde mă aflara( simţeai că încep se iubesc pe acesta fe. meiă care avea un aer atât de nevinovat J
— Nu, îmi diseî eti, nu voi lăsa pe a-câstă nenorocită sâ râtăcâscă, victimă a îngrijirel autorităţilor poliţienesol; o voi întârce eă, dâcă va fi trebuinţă; va fi sigură cel puţin că va fi repatriată nebatjocorită, ne-insultatăl
Fără s5 mat «jie mor un cuvânt, me urcai în trăsură şi ijisei birjarului se pornesc» :
—	Uude d-le? mă Întrebă birjarul.
—	Te cârmesc efi .. mişcă.
—	Der cursa de la gara Fiiaret şt pene aci, cine ’mi-o plăteşte ?
—	Ţi-o plătesc eQ, mişcă.
Birjarul dete biciu cailor pi pleon. Pe drum începu vorba cu nevinovafa ţărăncuţă.
—	Poţi să te încredinţezi în mine copila mea; te-am scăpat — crede*me — din mare foc; nu ’ţî spui acesta pentru oa b§ ’ml fii recunoscetore... nu, ferâscă-mă D-ijefi; der pentru că frumuseţea, nevinovăţia, simplicitatea tea ’mî aii inspirat un fel de atragere ce nu o pot stăpâni... Acum, nu mai avea nici o temă ; tdtâ primejdia a trecut; suntem singuri, vorbeşte’ml cu încredere ca unul frate alt teu... Căci voi s§ aflu tot adevărul despre tine... Decă va fi trebuinţă, Iţi voi procura efi, tdte mijlocele ca se te întorci acasă...
Nu, nn, strigă ea ou spaimă, nu voi
fletele ce se urc la cer, în acest trist seson,
pe valurile armoniei ce se împrăştie din-j8** maT me ’ntoro acasă... tr’acestă cădere a frunzelor ! Mă aflam toc-! O privii un minut, fără Bă ’nţeleg, ni-
spirit ar rîde din totă' inima.
Cu condiţiune ca acest sfat să fie ţinut în semă, întreprinderea oposiţiel aliate pâto avea un succes constant de veselie. Alt-fel vom fi siliţi să înregistrăm o nouă întreprindere avortată.
Şl FAP f'E
Sculptorul Georgescu a iujrat Jn marmură bustul M. S. Regelui, destinat şcdleî militare. Lucrarea e reuşită.
Tîrgul de vite in Sibiu a reuşit cu mult
Capitalul social vărsat la constituirea so-cietăţeî, este de 250,000 lei ; e! va fi sporit după trebuinţele societâţei.
Sediul societăţe”, este în oraşnl Roman, durata societăţei de 26 an“.
Societatea se compune din persdnele nr-matore .- Alfred Corten, vice-consul, —Petitjean, industriaş şi proprietarul brevetului de invenţiune, — Mihail Rafailovicî, inginer. Nicn Gr. Drăgbicî şi Gheorghe A. Soor-ţescu, proprietari. Gerantul societăţel este d. Alfred Corten.
Societatea, are de toop clădirea şi es ploatarea unei uzine de Granit artificial, şi a unei fabrice de ciment:
frunzelor !
mal în partea stradel X.. unde se afla secţia poliţienesc! No..., cănd văd o birje o-prindu*se şi aud pe birjar strigând pe cine-va din secţia ca să iasă afară. In trăsură se afla o tânără şi vioiă ţărăncuţă, în vers'ă ca de 16—17 anî, roşiă şi durdulia la figură, cu pârul negru, cu ochii frumoşi, cu chipul oval, cu gura fermecătdre, cu gâtul rotund, cn sinul proeminent,.., în sfârşit era o ţărăncuţă tenără fermeefităre, naivă, trumosâ 1 !
Intrigat de sgoraotul birjarului şi de privirea rătăcită şi îngrijată a fetei din trăsură, me oprii şi întrebai ce este, ce s’a întâmplat ?
—	Uite, d-le, îmi <)ise birjarul; astă fată m’a luat do la gara Fiiaret; venea cu trenul nu ştiu de unde; ’ml-a dat un petic de hârtie... iată’l, pe care e scris numele ur,ul domn Alecsandru Niculescu, strada Romană No. 60 şi’mî-a s’o conduc acolo Am condus’o. Acolo, mi s’a spus că nu cnndsce pe acest domn, care u’a şedut nici odată îu ace'ită locuinţă. Atunci, am întrebat’o cec de făcut, şi «iensa dă din umeri, fără sS’ml respun^â nimic. 'I-am cerut sâ se dea jos şi se’mî piătescă, şi densa îmi apune că, unde să se dea jos ? că n’are decăt 25 de bam în posunar, tot co T-a mai remas din banii ca cari a fugit de acasă de la tatăl sSfi, dupe ce ’şl-a plătit trenul pănâ la Bucuresci, şi oi!, prin urmare, n’are de unde sS’ml plătâscă. Am venit şi efi cu ea la secţiă... ce să fac?
M§ apropiam de trăsură şi cu un ton blând pătruns de familiaritate, întrebaifi pe acestă nenorocită :
—	De unde eşti, fetiţo ?
—	Din satul...
—	Şi pe cine cauţi în Bucuresci ?
—	Fe d-nul aceia, îmî dise ea arătau du’inî hârtia pe care ora scris numele lui Al. Niculescu, din strada Romană.
mic. Era de sigur un mister la mijloc.
—	Şi pentru ce nu maî vrei se te întorci acasă ? o întrebai efi.
—	Iată, decă ’mî mal Vorbeşti de asta, mS dafi jos din trăsură.
Avea o privire râutăcidsă atât de fer-mecătdre «jicâud aceste cuvinte, în cât nu mă putuî opri de a o apuca de bărbie, ca să o rnângăî diceudu’î:
—	Reutăcidsă ce eşti... cu tote acestea ai să ’ml epuî totul... nu este aşa...
—	Pdte .. mal târdifi !
Birjarul nostru ajunsese departe ; nu ştifi cnm se făcuse, ÎDsă ne găsem la intrarea şoselei. O ideie luminosâ îmî veni. ţ)iseî birjarului sS mergă la HerâstrăB.
Idea mea lumindsă era o idea tânără.... o ideă care ar fi venit fie cîrui la virsta mea.
Ajunserăm la pdrta acelei grădini celebre prin peştele sătt prdspăt şi prin prân-dorile câmpeneşti ce se pot face acolo Ne deterăm jos.
—	Ţine me, te rog, îmi dise ţărăncuţa mea dâuduse jos...
—	Cum. dâr ce aî?..
—	Nimic... sunt cam obosită... drumul...
Iî ajutai se se scdbdre. Observai că
şchiopăta mergând.
—Se vede că te strâDge ghâta, pantoful ?...
—	Da... da...
Intrarăm într’o cabină. Ordonaifi chel-neruluî un prânz complect şi bine stropit..
Când mă vădul singur în cabină cu prada mea, simţii în conştiinţă o adâncă turburare.
—	Fă pdte că acâstă copilă să fia vre’o rătăcită de iubire, îmi (fisei efi. Se p6te ca să fie o fiinţă inocentă, neatinsă oarecine ştie sub ce inpresiunl a părăsit ca o nebună casa părinţilor sei şi să nu fie, dnpâ cum o cred efi vre’o căzută... decă
(41)
A. SCHOLL
SÂNGERASE
DUELUL MONSENIORULUI
III
Domnişora de Charmeney
—	Mal ştii
—	Şi fiind-ca la Paris nu v’a întâlnit, a venit aci.
— Auzi! auzi! zise marchisul, auzi Blancbe ?
—	Oh I strigă Blancbe, ştii ca sfi nu voi consimţi nici odată se me mărit cu Omeni de aceia cari în străinătate se numesc „articole de Paris".
—	Ducele are un frumos nume...
—	Dar nu e vrednic de el I
—	Are avere fdrte frumdsă...
—	O întrebuinţăză însă răă 1
—	E un cavaler elegant...
—	Are un spirit vnlgar şi comun.
Trelauney asista cu multă plăcere la
la acea desbatere între tată şi fată.
Bianche se apăra oa un diavol.
Când ducele Larocbe-Maubeuge se pre-siută la castel, Blancbe respunse cu multă recclă saluturilor ce’î erafi adresate.
Naturalminte, faimosul baron de Mau-c-ourt nu scapă ocasiunea de a se strecura şl el la marchisul Charmeney.
A fost primit f6i;te râul, nu i-a dat nici măcar un scaun ca să şază ; când diu întâmplare întreba ceva nu’I respundea nimeni.
Ducele se arată forte măgulitor pe lângă Blancbe. Când eşi era fdrte mişcat.
Trelauney plecă şi el o dată cu visi-tatoril.
întrebă po d-ra Charmeney dacă a doua-zi vă făce prenmb'area obicinuită.
Sigur respnnse Blancbe, e singura distracţie ce o am.
—	Voî avea ondre a ve întâlni respunse Treiauney.
—	Da mâine, zise Blancbe.
—	Atunci mâine, respunse Trelauney ple-cându-se.
Era o întâlnire dată în faţa marchi-suluî.
Acest detalii! nu scapă nici luî Laroche-Maubeuge nici luî Maucort.
Prin împrejurimi se vorbea de căsătoria domnişoreî de Charmeney cu vre-un gentleman.
Trelauney regulând u-şî afacerile în a-câstă parte plecă la Paris.
Voia să sfârşâcă cu casa din strada St. Louis şi banda misteriosă.
De sigur el îşi dădea sâmă de t6te greutăţile ce trebuia se le întâmpine; acea operă de răsbunare trebuia să o îndepli-nescă cu puterile sale proprii.
Cum se ducă justiţia tu acâită afacere?
Membrii acelei bande vor scăpa de sigur tuturor urmărilor justiţiei.
Un singur nume va plăti pentru cele-alte, numele tatălui săiî, coatele de Navarau.
Ion ştia ce suferise contele. Omorul a-prdpe tărâ voie a pădurarului, Ion îl socotea ca o fatalitate.
Calea era indicată; să repare reul făcut şi Be dea înapoi săracilor bogăţiile furate.
Ungurul era un prieten credincios, sigur şi un luptător bun.
Ion şi ungurul după ce se sfătui; a se îndreptară spre casa din strada S . Louis.
Ajunşi în curte se uitară în tote părţile pentru a’şl da sâmă de locuri.
Cum am spus, casa se compunea din otelul propriii zii, prin o scară de piatră puteaî merge în tdte etajele; apoi venea otelul misterios la care ajungeai prin puţ.
Acolo erafi o mulţime de ramificaţiunî subterane găuri, strimte, care se suiau şi ge cobora!! îh zid...
Ion se scoborâ până in mijlocul puţu lui. Ţinea în mână un felinar ; ungurul stând afară la gura puţului lăsă să cază o piatră.
Ion auzi un vuet sec ; piatră în loc de a se duce în fund remase d’asupra apei ca o bucată de lemn.
El observa că ceia ce credea că e apa nu era alt-ceva decât un geam de sticlă.
Rădicând geamul ajungeai pe pământ. Când Ion ajunse jos, ungurul se cobora şi el repede.
Ajunseră amândoi Ia camera cu o* trăvî.
Ion lnă mai multe sticle de cari avea nevoe • pe cele alte le strică.
—	Vom lua şi dosarele odată cu tesa* urul «fise eţ ungurului. Mâine voî începe a strămua totul.
Sa scoborîră şi luară drumul spre su~ terana.
Apropindu■ se, o raza de lumină îl lovi.
Nu suntem siguri aci, «fise maghiarul.
Iou stinse felinarul.
Văflură atunci pe monseniorele şi Ro-bert Kodam p'ecaţl spre gaura oare conducea la locul unde era ascunsă comdra societăţeî celor douăzeci şi unu.
___ Acest secret păstrat atât timp, e
dat pe faţă. Şi alţii pot strebate aci. Tre-bue se scăpăm averea societăţii.
—	Aţî făcut ceea ce ne-am înţeles ? întrebă monseniorile.
- Da, respunse Robert, am cumpfirat casa din piaţa Panteonului... Pivniţa dă îu catacombe. Trebuie s§ găurim an «J^L-şi trecerea e făcută.
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFUL — 25 APRIL E 1886
3
ar fi aşa, cea ce comit eă, e o infamiâ ? Nn, nu voi face aceasta nioî o deţii..
M8 apropia! de densa, îl luaî manile într ale mele, o privii în faţă — era fru moşii, era rumenii!— şi ’l diseiK :
—	Cum te chiamă, copila mea ?
—	Ana.
—	De unde eşti ?
—	Din Satul...
—	Ia spune’mî acum, ce te aduce în Bucureşti...
Ea se roşi, tîlcu şi îndreptă ochii spre, ă meut.
Vrusel s’o apostrofez.... pentru acesta manieră, însă chelnerul intră] cu pregătirile prândului...
Masa fu pusă într’nn minut şi începu-srăm sfe mâncăm. Chelerul intră cu 2 sticle de vin :
—	Nu... nu, strigă Ana, eii nu bâ8 vin...
-— Ce, 'ţi este temă se nu te ’nbăt eîi?
—	Nu!.. îdsb.. a riturile nu sunt bune...
—	Acriturile /... Cum ?
începem se nu mai înţeleg nimic.*.
—	Vorbeşti ca o bolnava, îl 4>8e,t eti,., te văd destul de roşiă la faţă...
—- Roşie, da, Insă am călduri, sunt fărte bolnavă... nu ştiă cum mă mat pot ţine pe piciore...
—	Glumeşti...
—	Nu— din contra, vorbesc fârte serioşii pipăi! pulsul. Era adevărat. Avea a-
prâpe 100 de pulsaţinnî pd minut.
—	Dâr de ce nn spui de la început, pentru D-zed. Tn ai trebuinţă de linişte..
—	Da, o şti»... pentru acesta am venit )a Bucureşti. Vroi se intru în spital .. şi fiind că nu cunosc aici pe nimeni afară de d-1 Alexandru... de acea îl oăulam pe el... Pentru că sunt bolnavă, dc acea am fugit şi de acasă...
—	Ce-fel ? mama tâ ar fi putut să te caute mai bine ca ori şi cine..
—	Mama mea ? Eî ! dâeă părinţi! meî ar şti ce am... deeă d ta chiar ai şti... dânşii m’ar fi gonit... d-tâ n’aî mal sta cu mine la acostă masă.,.
Se mc ia dracu dâeă mal înţelegem ceva.
—	In sfîrşit... te rog, te jur pe ce ai mai scump, lamureşte-me căci nu înţeleg nimic ., ’mî-aî făgăduit se’mî spui totul şi nu facî alt-ceva decât se me încurci din ce în ce maî tare... der ce ai ?
—	Nu ştiu, ’mî-e frig... me ia cu fiori...
—	RSst6rnă-te puţin în pat...
Se resturnă, însă de o detă fiorul se transformă în friguri. O tremurătură de ’l clănţănea dinţii în gură, o apucă. Obrajii ÎI ardeaO ca focul şi so strânse îu pat ca un ghem !
—	Poftim petrecere, îmi Z'seî eu!
Un sfert de ces ţinu acesta scenă. Căldurile o apucară din ce în ce mai tare. Buzele începură să’î se usuce; privirile, se’î rătăcescâ; mintea, se’î aiureze...
—	Dn-me te rog, du-me la spital, îmi clise densa... sunt fârte reu..
Cerni socotâla. Era 24 de lei de plătit. Plătii. Cerui ajatorul chelnerul pentru a o conduce la trăsură. O urcarăm cu mare greutate. Me urcai după densa. O apucai în braţele mele şi plecarăm spre spitalul Colţea.
Vă puteţi închipui ce mutră aveam pe podul mogoşâel, in Ziua mare!
Ajunşi la spitalul Colţii, Zisei birjarului să tragă în curte, Portarul suuă. Un intern se presintă şi începu se facă Ane! întrebările preliminare. Ana se plecă cum putu la ureebia internului şi ’î spuse câteva cuvinte. începui, atunci se povestesc pe scurt aventura mea. Internul me ascultă cu o nerăbdare hypoeratică. Apoi retregându-se un pas de trăsură, strigă birjarului :
—	Nerodule : de când eşti birjar nu ştii că aici nu e spital pentru ast fel de lucruri. La Maternitate dute.
—	La Mater...
Nu putui sfîrşi cuveutul.
—	Sfinte Onofrie, în ce foe m’aî băgat, strigai.
Sării jos din trăsură Rugai pe internul spitalului să însoţâseă pe acesta fată... îl
;pa!vtE8M«MgHa^^g^	i rr	„ r , „ M,	,
Apeductele trec pe d’asupra catacombelor. Din distanţă în distanţă sunt deschideri... Numai de doue ori pe an se sco-b6ră In aceste catacombe şi publicul speriat va găsi în osuor cadavrele inimicilor uoştri.
—	Acolo ne vom întruni prin urmare ? întrebă Monseniorile.
—	încă nu... Aci vom mal sta încă trei luni... apoi rom părăsi acest asii.
Robert şi monseneorele se întârserâ şr plecară spre coridor.
—	Aide! Zis® Ion, nu trebne se perdem timpul. Acei omeni vor se scap* casa, se ajungem noi înainta lor.
A doua-di la şepte <5re dimineţă vecinii v&Jură stând maî multe căruţe la porta otelului.
Erafl vre-o douăsprezece la număr, Su-rypăre le găsi la colinele Chamont.
Şase âmenî şcoteâ din caverna bucăţ. de aur, vase, diamante pe care le aruncai! în grădina otelului. Apoi le punâiî în nişte lăzi mari.
După ce încărcară tâte trăsurile, plecară spre cheu şi tâte lăzile aii fost transportate pe bordul vasului Requinul.
plătii cu 20 de fr. pentru acest serviciiî. Dădui birjarului 15 fr., pentru 5 câsurî care spunea el că se făcuseră şi... după ce v#Zu* trăsură pornită, răsuf lai cu tot focul după inimă şi 'ml scosei batista ca se’mî şterg sudârea.
Cicero mal avea poftă de aventura, îi! urez se păţeecă cum am păţit-o efi.
Gaius.
CARMEN SYLVA
Citim în lndependance helge:
«Se ştie, că sub pseudonimul de Carmen Sylva se ascunde o înaltă personalitate, a-cea a M. S Regina României. Cea din urmă carte: Cugetările \unet regine, cu o prefaţă de L. Ulbach ne a^sedus prin delicateţa şi prin seninătatea filosofiel seie. Am citit cu multăţ’curiositate, ba chiar cu ad-miraţiune «Nuvelele» de Carmen Sylva şi notiţa bibliografică a d-luî Salles, care iî serveşte ca introducere. D. Salles eitâză în acâstă notiţă aorisorl eloquente, pagini intime scrise de regina Elisabeta, cari ne permit a urmări pas cu pas, Zi cu «Jb întreita sea cariera de poetă, suverană şi patriotă până în acea oră când bine cuvântarea poporului, corona regală se cobort pe tiuntea eî. Acâstă mamă în doliu,—pierzând pe unica sa fiică, — regăseşte în subiectele sâle nenumăraţi copil cari alergă din tote puntele orizontului, an val imeus care înconjâră, duce îu triumf pe prinţul liberator şi eroica lui tovarăşă. Ia acea viaţă, munca şi arta ’şî păstreză cu tâte aceste locul lor. «Ca şi celula ce gl-a reservat-o sub acoperiş, Z*00 d-1 Salles, inima eî are o chilie şi aci se retrage în unele câ^uri.» Aci veghiază şi viseză o imaginaţie originala, cu tote că e Impregnată de Clasici, germani şi de ruşi moderni, de Goetbe şi Tolstoi. Pe lângă calităţile personale, regăsim pretutindeni a-cestă dublă infţuiuţă în Nuvelele de Carmen Sylva, istorisiri stranii, der spuse forte simplu, cu o impresionabilitate care măreşte ororea tragică şi le dă un aer de adevăr.
O rugăciune, care începe seria d8 Nuvele e în acelaşi timp o dramă mişcătore şi o analiză psyhologică torta subtila, fârte rafinată a consciinţeî unui preot înamorat. Itaoul în exaltarea sa merge până a cere lui Dumnezeii mortea aceluia pe care o iubeşte. Tânăra fată trebue să se căsătorească cu un altul şi in acelaşi timp priu o întâmplare nenorocită pentru Raoul, el însuşi trebuo să celebreze căsătoria. In momentul celebrării căsătoriei el reîno-eşte rugăciunea sea. Edita primeşte din mâna sa paharul cu vin; îndată ce bea, căzu jos ca trăsnită. Bertalta sora lui Raoul şi odinioră fidanţata lui Tisaldo intrase noaptea în biserică şi puse în potir otravă. Preotul creZu că e pedeapsa divină.
Acesta tristă istorie se sfârşeşte cu un superb epilog : unchiul Bertaldei, torturat de remuşoare, vine se mărturisescă fratelui seă şi se târăşte zadar ,pentru a cere ertare.
O frunză dusă de vânt ne zugrăveşte pe o victimă a divorţului: curagiâsa Isi, alungată de tatăl şi muma sa, apoi părăsită se aruncă in braţele unui miserabil pe care ea îl crezu liber, şi cu care se căsătoreşte. Iutr’o ZI descopere că e căsătorit, atunci ea iernase singură, nemâugâiată fuge de acasă nâptea, pentru a se duce nu se ştie unde... drept înainte... şi acolo
se sfârşeşte acel trist roman, suspendat între abisul trecutului şi misterul viitorului.
Pe lângă aceste mai sunt : Degel, ;Se-nena, Fericiţii, o satiră spirituală a căsătoriei fără iubire ; afară de acâstă nâpte pe lună : într’o gondolă, la Veneţia pe o nâpte frnmdsă, alunecă o formă albă, o murindă, purtând în inima sa o mare pasiune fără speranţă care se ridică de [jpe pământ către cer ^cu nn strigăt de scăpare.
----	- -OOffiSOO------------
latîmplărl din capitală
???—Meluş Tudor laptagiu declară poliţiei «Z1 deminenţă oă venZeud lapte în-tr’o stradă, a cărei denumire nu ştie, a fost chemat într’o casă unde ’l s’a cumpărat doue oca lapte. Voind a da restu Meluş a scos banii din busunar şi i-a puse pe o masă, apoi plecând i ar fi uitat. Suma uitată este de cinci hârtii de către 20 lei una şi o bârtiâ de 100 lei. Bietul om plânge de necas.
— x—
Datoria către fisc.— Cărclmarul Neacşu Apostole3cu nu plăteşte datoriele sele câtre stat, aZ? dimineţă perceptorul de la Albastru s’a redat nevoit 9e’î sigilede stabilimentul.
—x—
înjunghiat.— AZî diminâţa a avut loc o crimă în strada st. Ştefan, (in |dosul Olarilor). Un fire care Nicolai Seckely, cer-tându-se pe stradă cu d. G. Razorea, in-fierbdntat de discuţiune scâse un cuţit din buzunar şi îl înfipse in pântecele adversarului săli. Rana este mortală, căeî a strepuns intestinele. Nenorocitul rănit a fost transportat la spitalul Colţea, iar d. Sechely se află adus înaintea parchetului.
—x —
Rănită şi bătută. — D. I. Atanasiu, din calea Rahoveî, No. 133, s’a certat aZ> nopte cu soţia sa şi cu sâcra. Supărat pe ambele femei, acest domn administra o calcavură ţâpănă consârteî sâle, iar pe socra o răni răii la mâna drâptă. Sgomotul şi ţipetele femeilor deşteptară pe vecini, cari interveniră şi astîmpărară pe Boţul turbulent.
Don-Caprice.
DIVERSE
înecat.—Iu noptea de 10 spre 11 A-prile curent, un-marinar engles de la vaporul Uastelmaine din portul Constanţa, îna-poindu-se târdifi nâptea din oraş, unde petrecuse diua şi, voint a trece pe bordul vasului, a alunecat şi a căZut de pe puute în mare, înecându-se. Numele marinarului este Charles Nicbolson, de fel din oraşul
Ncwcastel, în etate de 24 ani.
*
Foc. — Iu noptea de 18 — 19 Aprile, curent, a isbucnit un incendii! în grajdul d-lol Niţă C. Boşneunu din cătunul Poiana-Ţapulnî, plaiul şi judeţul Prahova, şi a ars cu desăvârşire causându-î o pagubă a-proximativ de 340 lei. Cu tot ajutorul dat de locuitori, focul nu s’a putut localisa; s’au putut însă scâte la Mi mp vitele ce se afiaîl în grajd.
Din cercetările făcnte, se presupune că focul a fost pus cu intenţiune, în°ă autorii nu s’aă putut descoperi până acum.
Investigaţiuuile continuă'
•
Argumente seriose —Un american te-nâr, care se stabilise în Paris sa înamora de o fată de şepte-spre-dece ani aşa de tare încât o seduse şi o luă în căsătorie. Părinţii fetei ’l încurcară într’un proces acuzând u-1 de trigamie (căsătorie cn trei femei). Tânărul s’apără în modul armator :
«M’am însurat de trei ori, este adevărat, der de 6re-ce căsătoria mea primă a fost valabilă, a două căsătorie nu este valabilă, fiind-că am făcut-o, când trăia soţia primă. A treia căsătorie este valabilă,
căci nevasta mea primă murise şi căsătoria a doua du era valabilă. Aşa der după cum vedeţi eu nu m«5 află nici în stare de bigamie, nici de trigamie, ci de mono-gamie legiiimă!»
Si într’adevăr prin argumentele acestea curidse el fu achitat de tribunalul din Paris.
*
( urnea vitelor trăsnite. — La o întrebare : dâeă se p6te vinde publicului carne de vite omorîte de tr“saet, fără temă, s’a resolvat acestâ cestiune deunăZi în Miiuich (Bavaria) într’un mod afirmativ, cu ocasia unei astfel de întâmplări. 24 bol îngrăşaţi în valdrea de 15,000 franci, aii fost loviţi de trăsnet şi nimeni n’a cutedat a vinde carnea lor do frica unei cercetări neplăcute din partea procurorului, nic! a o dăm măcelarului pe uimio nu se putea, pentru a nu causa posesorului o perdere însemnată. Experţii numiţf cu constatarea acestui cas interesant, s’au pronunţat în unanimitate, că o asemenea carne nu este de loc vătămătdre şi pâte fi vândută pentru îndestularea publică.
* ţ
O domnişoră, cam urîţică, întorcendu-se acasă din Lipscani, unde fusese se târgul iască ceva, spunea tatălui sâu că un atu-risit de cattezan a alungat-o tot drumul.
—	Şi tu ee-aT făcut, o întreba tatăl ?
—	Vedend că m’ajunge, am stat.
—	Şi el ?
—	S’a uitat la mine... şi a fugit.
ULTIME SOIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Londra, 23 Aprilie.
Camera Comunelor.—D. Gladstone spune că n’a primit nici o ştire din Atena de la expirarea termenului fixat de ultimat. — El confirmă că tote puter ile cele mari ati găsit ca respunsu d lui LDelyanis nu era nici suficient nioî satisfăcător.
D. Gladstone speră că va putea comunica în curând jinformaţiuni ,'mal precise.
Belgrad, 23 Aprilie.
Ştirea cnm că cabinetul serbesc a ho-tărît să suprime mai multe posturi diplomatice din stri aătate este desminţită in-t’un mod oficial.
oisemenea este desminţită ştirea ce a-tribue ministrului de finanţe, D. Mijato-vicî, intenţiunea de a negocia eu Lăuder-banck, în vederea unui noii împrumut şi şi de a trimite la Paris în acelaş scop, un representant speoial.
Sevaslopol, 23 Aprilie.'
Maj. Sea Ţarnl va asista la scoborîrea în apă a monitorilor »(7esm«< şi »/Smop«. Din cansă ca solemnitatea este ficsată pentru Ziua de 6 Maî, lucrările să fac cu o activitate febrilă. La construirea monitorului colos »Cesma* lucrâZă Zi şi nopte 7.000 lucrători. Noptea lucru se iace cu ajutorul iuminei electrice.
S. Pelersburg, 23 Aprile.
Ieri un viscol a bântuit aci, zăpada a căzut pe strade în mare oantitate. Adî Z>ua e frnmdsă şi zăpada s8 topeşte.
Odesa, 23 Aprile.
Ministrul de finance a luat resoluţiunea de a alcătui o comisiune, care va fi însărcinată cu clasificarea calităţilor de grâne aduse aci spre vendare. Acâstă diaposiţiune a produs o mare impresiune la Bursă.
Din ediţia de s6ră 7 ove eâva
Atena. 4] Maiă.
Ori ce înţelegere pare imposibilă.
D. Delyanis persistă a cere ca marile puteri se şi retragă ultimatul.
Ambasadorii n'aă părăsit încă Atena.
Jn timpul serei sgomotul a circulat că represintanţil celor 5 puteri ar fi pr mit ca instrucţiuni de a declara cabinetului din
Atena că guvernele lor ar fi satisfăcute daca Francia ar consimţi sâ garanteze că Grecia va ţine angajamentele sâle.
Pesta, 4 Mai.
Pentru a răspunde la invitarea guvernului român, care propune trimiterea de delegaţi, ou misiunea de a se convinge de starea satisfăcătdre a vitelor în România, s’a ţinut o conferinţă cu scop de a hotărî instrucţiunile ce trebuesc date delegaţilor, cari aK şi plecat la Bucuresci.
B îgrad, 4 Maî.
Un ukaz regal suprimă starea de asedifi într’un numer dre-care de districte.
ULTIME INF0RMATIUNI
Sâmbătă, 26 curent, se va judeca de consiliul de rivisie alarmatei, recursul administratorului clasa II Solomonesco, din regimentul 12 dorobanţi, contra botărîreî de reformare pronunţată de comisiunea de anchetă pentru rea purtare.
Consiliul de revisie se compune din dd. colonel Chiriţeseu, preşedinte ; locotenenţiî-coloneii larca şi VartAadis, maiorii Crăi-niceanu şi Bcreslenu, membri.
Fotoliul ministerului public va fi ocupat de d. locolenent-colonel Badulescu, comisar regal.
—o -
Ministerul de resbel a luat mesuri pentru instalarea în oraşul Focşani a scoleî divisionare, care se află actualmente la Bistriţa.
—	o—
In Tulcea se află 3 regimente pentru stîrpirea locustelor şi anume ; regimentul 8 de linie care trebuia sS mergă la Iaşi, al 6 iea de linie, care urma se trecă la Galaţi şi în fine al 5-lea de linie aflat sn garnisonă la Tulcea
—	o —
Marţî, 29 curent, înalta Curte de Casaţie va judeca recursul condamnaţilor Miulescu.
—o—
AZî de dimineaţă la 10 orc d. prim-ministru I. G. Brătiauu s’a reîntors de la Fiorica, cu un tren special.
—o—
La 10 şi jum. ore, M. S. Regele a pre-sidat la Palat un consiliu de miniştri.
—	o -
AZî la ora 1 p. m. s’a ţinut, la ministerul domenielor^uu consilii! de miniştri, sub preşediuţa d lui 1. G. Brătianu.
—	o—
D. prim-ministru I. C. Brătianu se îu-târce astă seară la Fiorica.
—	o —
Joi, 24 curent, fiind diua onomastică a M. S. Reginei, un Te-Deum se va oficia la Mitropolie, la care vor asista d-nii miniştrii, oficeril superiori din garnisonă, înalţii demnitari ai statului, ete.
Dope Te-Deum un registru de înscriere va fi la Palat.
—o —
Constatându-se că denunţările contra d-luî Avrame8cu, şeful depositulul de tutunuri
din judeţul şi oraşul Brăila, eraK întemeiate, acesta a fost destituit, împreună cu un impiegat ai seu.
—	o—
Iu curend consiliul de revisie al armatei va judeca recursul căpitanului Bâicănoin, din regimentul I de dorobanţi, condamnat consiliul de resbel al corpului I de armată, ia 5 luni îuchisâre pentru faptul de mituire.
—o —
Cou-iliul comunal al capitalei, îu ultima’I şedinţă a botărit se se angajeze cu câte cinci lei pe di 30 de căruţe pentru serviciul curăţire! stradelor.
Tot d’o dată ?. numit o comisiune care se studieze cestiunea dâeă n’ar fi bine ca curăţirea şi udarea stradelor se se dea în antreprisă.
Lordul Trelauney îş" transporta mobiliarul sâă în Anglia.
Insă, iahtul ajungând pe mare în loc de a trece Mancbe pentru a* debarca în unul din porturile Angliei se întârse spre Atlantic şi ancoră în portul st. Martin din Insula Re ..................................
V.
Nebună cu silă
Eraţi unspjreZece ore dimineţă.
Barona de Remeney se sculă.
întinse a lene mânaşi punând o pe eon-don suna.
Servitorea veni şi redică perdelele, apoi pttse pe masă gazetele şi scrisorile.
Barona lua o scrisore a cărei scriitură îl era cunoscută.
Era de la Edviga,]
«Mariane, Zi0®u tânăra femeia, eft sunt fericită. Am ajuns la Roma. Adrian e cel mal gingaş şi mai plăcut bărbat.
«Ne-am aşezat aci pentru şase lunî.
«Se statt aşa] de mult fără a te vedea? dar nu’mî ai spus singură că trebue s§ părăsesc Parisul cât se va putea mal mult ?
«Adrian n’a făcnt nici o alusie la faptele cart ati precedat căsătoria ndstră ?
«Magnetisatorul care ne-a speriat, tînăra fata care a fugit cu copilul el, în fine a-cel bandit care voia să me ia, dicând că e tatăl mefl şi pe oare d-zetl l’a pedepsit, tote acele fapte ’ml vin din când In când în minte!
„Ah! naşă, de ce n’am crescut şi efi ca şi cele lalte fete lângă un tată şi o mamă pe care i-aşl fi adorat
«Ştii! că ţt-aşî fi tăcut mare supărare întrebându-te în acestă privinţă.
«Nu voi afla eîi nici odată adevărul ?
«Gând Adrian e gânditor, când e mâhnit, mi-e frică. . mă tem ca nu cum-va iubirea se_me părăsasca...
«Cine sunt eii ? naşă.
«Cine e tatăl meii ?
«Unde e mama mea ?
«Voi se’i strîng în braţele mele, voi. se-i iert dacă sunt vinovaţi.
«Ve rog reapunde-ml. |
«îndoială^ me omora.
«Primesce mii de serutărl, scumpă naşa Al d-vostre devotată.
Edviga de Saulles.
Wanda se mâhni mult citind acea seri-sore.
Wanda, otrăvitârea şi adultera, Wanda care sacrifică totul pentru lux şi plăceri; ea iubea pe fiica sa...
Ea voia se facă pe Edviga să fie cea maî fericită şi maî cinstită femee.
’Şi sterse o lacrimă.
— Ce se ’l scrii! eu ? murmură ea. 'De sigur, decă aşi putea să T spun: eu sunt muma ta, acesta ar fi pentru mine o scăpare.
—■ Der, vai! cum să’î spun restul.
Ah ! decă vre-o dată Edviga va presu pune ce-va despre misterul naştere! săle, aşi muri de ură şi de durere !
In acel moment o trăsură se opri în faţa hotelului.
Patru omeni coborîră din trăsură.
Cel ântâî era ungurnl, bărbatul ei, res-bunătorul ; al doilea era lord Trelauney.
Erafi însoţiţi de un doctor şi un comisar de poliţie.
Un servitor se cobora pentru a deschide portiţa trasurel.
Servitorul era una din vechile nostre cunoscinţe, Petru Brunier, Zis Surypbre.
—	Pe cine căutaţi? întrebă portarul. VeZândn’l, Surypăre nu putu să se stă-
pănescă, şi făcu un gest de spaimă.
Recunoscuse în el pe Poitvin, vechiul ; O' tar diu strada Recaîlets.
Poitvin se uita ou mirare la Surypere.
—	Ah ! strigă el, vechiul mefi chiriaş. Doctorul şi comisarul de poliţie vorbiaă
încet cu baronul de Remeney, aşa că Poitvin putea se vorbescă în linişte.
—	Der pentru ce ai schimbat cartierul ? întrebă Surypere.
—	Nu ’mî plăcea acolo, era prea triBt. Totă lumea se duce la Câmpiile Elisee... şi apoi ştii că m’am însurat din noii.
—	Ei!
Am luat o femee dintr’o familie bună... fratele eî era cismar...
Cel patru âmenî trecură pragul uşel. După ordinul comisarului, servitorul ’î duse în saloii.
—	Anunţă pe d-na Baronă, zise el, o aştept aci, am o afacere urgentă.
Trelauney schimbă încet câte-va vorbe cu ungurul.
Va urma
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 25 APRILE 18^6
LINI A ANKER
Linie naţionala ausiro-uiiiară, concesionata
Cea mat sicnră, mat bună şi mai eftină )inie de .a
Triest şi Fiume la New-York
CURSUL BUCURESCI
Vaporul „ALEXANDRIA" (2017 tone) Plecarea din TRIEST ....	13 Mai ii
Plecarea din FIUME. .	. . 15	»
Bilete directe de pasageri şi transporturi di recte de mărfuri şi eonosemente de la Viena. Budapesta şi alte staţiuni principale a e Aus-tro-Ungariei la tdte localităţile priucipa’e ale Americeî de Nord.
Incăreăuiiute se primesc pentru porturile intermediare din marea Mediterană Amenunte de la
I W CHAPLIN
Representantul d-lor Henderson Brothers. ________________Triest
De arendat de U Aprilie 1887, jumătate din
_ HoşiSr Parai?in Arsake
din judeţul Vbsşoa partea c&ie se învşei-neşte cn domeniul Giurgiu.
Doritorii se vor adresa Ia d. Em. La hovăry, 74, Calea Victoriei în Bueuresel
6-2-2.
Prăvălia din str. Lipscani No 40, iar o altă prăvălie ce răspunde în strada Gabroveni No. 13, cu totă curtea şi încăperile. Doritorii a o închiria ae vor adresa în tdte (Jilele de lucru la cancelaria Lega-ţianeî Imperiale a Rusiei de la ora 11—4.
Asemenea mai este De închiriat Casa cu doue etage diu strada Ber^i, No, 122, cu diferite apartamente, iuformaţinnile se vor da în net-a casă,
_______i,
THOMA ŢACIO
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-Roinânia Cursul p» (jiua de 21 Aprile .886.
Vând.
De închiriat
Banca Naţională a României
La 3 (15) Maift viitor lieitaţiunea în localul Băncei, pentru furnitura a 5000 metri tablă de aramă.
A se vedea condiţiunile la Direcţiunea Lucrărilor, strada Smârdan, casa Ioanide.
f>°/o Rentă amortisabilă. .	.
5°/o	»	română perpetuă
B9/o Obl. do Stat frur. convertite] 6'V®	n	C. F. Române .	> .
5a/o	„	Municipale
10fa.	„	Casei Pens. [300 ].]
S’/fl Scria, funciare rurale .	.
l°!p ,i	».	-i
o'-'Iq	urbane
..
* *	,
t«p». m prime Bucuresa*. [20 fr.' 5,J/n Comunale nuc!’ b.v.ic» Prevederea
diverse
âur contra argint fad bilete
Bilete de Bancă.................
fiorin’: val. Austriacă ,	.
Mărci Germane ..... 3anc-note Franoese	. .
Ruble de hârtie
Gumr
93
mu
89
741/,
208
361/,
102i,2
82
911/, 9) 9* si
14-1/.
,00
l.i*3 991 ţ, 2,45
94»/, 91»/, 90
751 ,
212
87
103» di •S2 92*/a 100
33
14. 3/4
102
1.2r-
10012
2.52
1885
20 Aprilie
Banca Naţională a României
SITXJATXTT3STE.A.
ACTIV
STTUVI A.R, A.
trfbti
12 Aprilie 19 Aprilie
De închiriat
Etagiul al doilea al caselor din Calea Victoriei, între Hotel Imperial şi Cofetăria Rftdulesen, No. 51 bis, avend un salon mare, cinci camere spaţidse, bucâtorie şi pivniţă, privată, cişmea în curte, sonetârie In tdte camerile, tdte plătibile de proprietar. Osebit de acestea mal este de închiriat la mansardă odăi cu luna. A se adresa la proprietar in Calea Rachoveî No. 145, In orl-ce ţji de la 8 ore a. m. până la 6 sera.
35237855	n (Monetă. ... .... .	35230521	352361051	
25853755	(Bilete ipotecare ... ....	25919660	25921300	
1431455	Efecte de încasat		454673	471407	
16822098	Portofolffi, român şi străin ...	20609656	20530746	
19738174	împrumutul garantat cu efecte publice •	14915270	14663190	
11901801	Fonduri publice . . . 		11995915	11995915	
1347572	Efectele fondului de reservă		1901115	1901115	
1361838	Imobili		2034128	2034329	
195040	Mobiliar şi Machins de imprimat ....	167471	167471	
186554	Cheltuell de administratiune		170193	170592	
11920700	Deposite libere ... . .	18264920	18139320	
12058263	Corupturi curinţf 	 ...	17988312	17730636	
1293331	,, de valori		2267258	2278859	
139351436	PASTVU	151919092	151240985	
120000QO	Capital		1200000	1200000	
1433613	Fond de reservă 	 Reserva de amorti-area Imobilului. s . . .	1929220 97785	1929220 97785	
86994430	Bilete de bancă în eirculaţinne	 Profituri si perderî		97575980	96939730	
556764	Dobândi si beneficie diverse		472523	506189	
11920700	Deposite de retras .........	18264920	18139320	
25062095	Corupturi eurinţî		20238556	20085799	
1383831	> de valori ...»		1340108	15 42942	
1393)1436		151919092	151240985	
Act de X&wIiumlE'e
Sub-semnata E ifrosina Giurgiveano o cred de a mea datorie a mulţumi societăţii de asigurare »Naţionala* pentru promptitudinea şi culunţa cu care acestâ societate mi-a liquidat şi plătit dauna ce am suferit’o prin focul de la 10 Marte anul curent, mul-ţămitâ care sunt în stare a’mî restabili clădirea incendiată.
Iaşi, 28 Marte 1886.
Eufrosina Giurgiuveaiio.
Epitropia aşezămintelor Brâncovenesci
In (Jiua de 6 Maia viitor, la ora 12 meridian, se va ţine licitaţie în cancelaria Epitropiel, pentru darea în întreprindere pe timp de un an a spoitului şi curăţitul vaselor de aramă ale bucătăriei Spitalului Brâneovenesc, unde se pot vedea şi condiţiunile în tdte Şilele de lucru de la ora 10—2 p. m. Concurenţii vor fi însoţiţi de o garanţie provisorie de 100 lei.
Dumnezeii să’ţr ren plătească ! Mnlţumeso de mii de orî pentru 6X-, tractul de ulei pentru urechi trimes j
mie, care m’a vindecat cu desăvârşire; $ căci iarăşi aud forte bine. E de mirare jl aceasta căci în curând împlinesc 80 anî.
Mulţumiudu-vS Încă o dată, rămân al d votră servitor.
Vosog de A.ndor
RECUNOSCUT ESTH ACT h£îlUMIT
Uieiu pentru Urechi
Se p6te căpăta pentru 8 fr., cu instrucţiunile întrebniuţâreî de la nipdicul se-oui)dar C. R., Dr. Schipele.
Deposit principal la Igliatz Lobi,
Viena, IX, Seegasse 8.
„NAŢIONALA44
Societate generală de aslprăre în BucarescI
Tn urma publicaţiunilor făcute prin jurna’o, conform art. 46 din statute , acţionarii societăţii ndstre s’aă întrunit la 30 Martie (11 Aprile) 1886 a a patra adunare generală, sub preşedinţa d-luî I. Marghiloman. Presanţi au fost 50 de acţionari representând 7780 acţiuni cu 476 de voturi.
S’a citit raporta consiliului de administraţie fi procesul verbal al censorilor; asemenea raportul directorului general şi al comitetului de supraveghere asupra afacerilor asigurări or d» viaţă.
S’au aprobat bilanţele şi s’a dat descărcare consiliului de administraţie ţi direcţiune! pentru gestiunea lor.
Dividenda s’a fixat la Ln- 16, 0 de fie-care acţiune şi Ln. 94,40 de fie-care parte de fondator.
S’au reales în unanimitate membri efiţl la sorţ din consiliul de administraţie, d-niî I. Marghiloman, E- Costinescu fi Jaques M. Elia»,
S’a votat reducerea capitalului social cu Lei n. 900,000, restituind la fie-care acţiune Ln. 60 în aur-
S’au reales ca censorî pe anul 1886 d-nii V Arvanezo, H Hornştein şi Dr. Sc- Boroşnay.
P ata cuponului No 4 se va efectua in bilete de bancă cu începere de la 3 (15) Aprilie a c. la casa societăţii n6stre str Carol 1, No 4.
D'recţlunca generala. 4
| fini na Bătături ’safl Negi		A	
	Beniita tWreasa iULIA POLOMZ care ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, pâte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orî ce secrete ascunse la cari se intereseză cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în atr. Piaţa Amzeî, No. 5.	Elisareth Hardine m6şa cu diplomă din streinătate Fostă directdre a Spit. de moşit din Kazan. Dăconsultaţiuni de la orelslO-12 a.m. STRADA COSMA, no. 1,	lîe vâîidape Ona iÂŞINÂ tipografică No. 12. cu strîngctor şi numCriîtor Diverse caractere de litere, precum şi roater »1 puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie in p-ovincie Amatorii se vor adresa la d-1 coinisioner I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucurescî.
lill 1 1»| i Se depârtăză sigur şi fără du-M LI Ai 1) U rcre in timpul cei maî scurt prin ungerea cu tinetură de g bătături renumită şi singura adevărată a g lui lîavutcer, din Phsnuacia roşie în P -sen. 11 CD Costul vino! sticluţe cu car- 1 pD 1 1 lll. ton şi cu pensulă 1 1(1, ■ Deposit în Bucurescî la d. Farmacist Rn-9 dolf Schmcttan, farmacia Curţei Regale-			
		^	 .¥	
		firamnawwiiirrn—			
Lecţluns de Dans
OTEL FIES0HI,'Strada ŞELARI, oamers 24.j
Sub-aemoatul are onâre a Aduce 1» cunoştinţa onor. public că dă leoţinnî de dans atât privat cât şi Ia domiciliul
sfiJUSJLan
Profesor.ci« Dans.
î) f\ rjlTîrR NUMAIDE LĂNÂ DE 0|E CURATA j diiliJaJiLi nsntra m om de o statură mjlocie !
JLCB
PENTRU Un COSTUM
}
4 fiorini 96 cr. din lână bună;
8	,,	—	„	»	mal bună;
ÎO	,,	—	„	»	fină
12	40	er.	_	»	cu totul fină
Plaiduri de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 ÎL— Costume f<5rte fine, pantaloni, pardesiuri, stofe de haine şi mantale de pl<5a, tiflu, loden, commis, cammgarn, cheviots, tricouri, postavuri pentru ddmne şi postavuri pentru biliard, peruviene, doskings, recomandă;	.
be iomii st iu eîfsiyze:
Mostre frauco. Modele pentru d-nii croitori nefraucate. Am în permanenţă un deposit de pestavuri 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că cujmarele mele afaceri iuternaţionale îmi remân o mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar sunt silit să mă desfac de asemenea resturi eu reduceri mari sub primul de producere. Orî oe om cu minte t'ebue să recu-n<5scă că din resturi aşa de mici nu se pot trimete mostre căci la câte-va sute de cereri de mostre în cel mai scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorieT când diferite firme de postăvarie publică că trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele se taie din bucăţi de postav şi nu din resturi ş- sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asem ioa procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba sau să trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbele germană, ungară, bobemă, polonă, italiană şi francesă.
•’ -'■wmwTnmwti
43, Strada BOCURESTi R- Vodă, 43.
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bucurescean şi între'ei ţSrî, că in fabrica mea, superidră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în Bueuresel, stradd Radu-Vodă, No. 45, se fa-bricdză stofe indigene din lână curată din ţerâ pentru costume bărbăteşti, care le vend cu metrul, chiar în fabrică şi Sn atelierul mefi de croitorie din strada Academiei, No. 28. oe este tot-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbăL-scl de comandă cu cea mai frumdsâ tacturi după jurnalele cele mai nuol, ou preţ moderat ■ IL1E SI. ropp,
Fabrica ut de Postav şi Croitor,
Siv. iiadu-T&la, 34 si Acaâc-mVr, 38.
ii 0^3
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată de cătro coi mai însemnaţi Medici, în BRONpHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
BtiUE DE PEPT (Oftic?.), RACHiTISIViUL (Copii scrofuloşi şi diformi).
Modul îrUrebuinţărei: Fii-'iare lingură întruă jumătate pahar cu apă şt jachar.
Ph"1 3P^L'0’'X,^KTTI33?ÎE?.f3-E, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tdte Ph".
flg—BWE3» ' iIIN' iiiHTi  ——<6
eu vapori, cu traagoro şt cu T?ADD1PADUă PADAUI7fi»l braţe, pentru Q&r J! ADftllifltllîia
Sisteme aprobate şi de construcţiile cele maî solide penlru f>bricaroa eftină a
Cărămizilor ordinare, săpate, fasonate si refractara
Tuburi de svântur -1, plăc.î pentra trotoare şi vestibule,
Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect gratis şi franco LOUiS JÂEGER feld-Ooîogne [Germani*]. |
0	îngrijitor arta bucătăriei, limba
germană şi română caută un loc ^ntr’o familie o-norabi ă. - A se adresa în strada Domniţa Nas-a sia No. 4.
MAŢîOItfALA
societate generală de asigurare in Bncnresel
Aprobată prin decret regal No. 22> din 2b Ianuarie 1885,
Capital social 6,000,000 Iei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de leî noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
tfeservade premii si fond re servă 650900 lei
„NaţionaW4 asigură :
1. In contra dannelor de Incendiu. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) cu participări de 15% din beneficiul realisat din acâstă ramură în ţâră.— Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.—IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face asigurare asupra vieţui.
a). Capitaluri fixe ln cas de deces
Cu participare de 70% din beneficiu în com-binaţiunile următdre : asigurări asupra vieţel uneia sau a două persdne, asigurări temporale, asigurări mixta şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combiuaţiunile următpre ;
Asociaţinul mutuale de supra-vieţuhe. Aso-eiaţiunî în grupuri de 12 ani pentru copil de la i ani jum. până ia 9 anî inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite combina ţi uni.
Penă la finele anului 1384 „Naţionala*4 a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIREQTIUNEA] SENEFţALA
Str. Oaroi I, No.
"■mmm
SOCIETATEA DE NAYIGAŢIUNE CU VAPORE PE DUNĂRE
___________________A1&IU
Valabil de ia 8 (20) Martie I8S0, iiâuă la alta disposiţiune
NB. Orele de plecare mal jos arătate suat a se înţelegi aproximativ şi se schimbă după cirsonstanţele timpului şi apelor; ln nici un cas Inse Vaporele nu vor pleca de la' Staţiuni mii în linte di orele indicate în acest Itinerar iu. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CURSELE ’V./A.IPOEX.Oii IDE POSTA
	CURSE		iN JOS	:							CURSE IN SUS :				
			I	II		IU.				III.			1.	II.	
dela	Orşova	Sâmbătă 4 pin		Lua!	4 p.ra.	Juri	4 p.m	•le la G ilâţf		M.uţî	9 i.m.	Juol	9 a.m,	Sîmbătă 9 a.m.	
	Severin	Duminică 5 a.m.		Marţi	5 a. m.	Vineri	5 a.m		tiriila		i 25		1035 „	11	1)25 »»
tf	Brsa-Palanca	tt	6*> „	,,	6» ,.		840 ii	it	G ira Ialomiţeî	»l	2*J pm	tt	23 p.m.	tt	2»« p.m.
11	Radujsvaţ		8 „	tt	8 „		8 „		Hirşlva		3 „		3 „	tt	3 ii
tt	Calafat		ION		IO10 „		toi (i		C irn ivoda		5« „		5*6 „	tt	5*6 „
tt	Vidin		1035 „	ii	10*5 „		1035,,		0>tr iv		93-3 „		930 „	tt	93. „
n	Lompalauca			tt	12«p.m.		124) „	1»	Călăraşi oraş	tt	78J „	tt	730 „	tt	73*
u	Rahova		316 „		3»5 „		3'5„	i	Sdistra		1030 „	V inoet	10») .,	11	lts» „
	Beket		330		d30 ,,		330 „	>1	Oueaiţ i	Mereu-1	2 p.m		2 am.	Duminica 2 a. m.	
iy	Corabia		530	tt	530		5*0 „	V*	Turtukaia		2'6 „		2*5 „	i»	2 6 „
tt	Nicopoli	tt	7	tt	7 „	>t	7	in	Giurgiu[Sinârd. |		5*° „		533 „	n	53o „
n	Măgurele	tt	720	tt	733 „		73),,	le ’a	G> irgiul Smârd.J		10 „		10 „	tt	10
tt	Sistov	tt	9 S ’’	tt	9 0 „		910 ii		it îs aur		1»0 p.m.		11 „	a	11 „
fi	Ziitunicea	tt	935 „	tt	936 „		Ozs »		Ziuiaicoa		4*5 „		215 p		2I6p m
>1	Rusciuc	Luni	6 a-m-Mercuri		6 a.m. Sâmbătă		fi a.m.		Sistov		5“ „		2*5 „		2*5 „
t)	Giurgiu(3mird.)		10 „		10		10 „	ii	Măgurele		7*o „		5») „		5»° „
tt	Turtukaia	tt	1215		12I5pm.		12“ „	n	Nicopoli		;5)		52° „		520 „
ii	Olteniţa	ti	1230		123) „		1230	tt	Corabia		9W „		7'„		7‘» „
ti'	Călăraş (oraş)	tt	1 „		1 „		l „	a	Beket	Joui	1225 a. in.		955 „		955
	Silistra	ti	2« „		45 tt		8“ ,,	..	Rahova		12*0 „		10l« „		10ta n
	Ostrov	ii	3'° „		8» „		315 „		*9«joalanca		6 „	Sâmbătă 6 am.		Lunî	6 a.m.
	Cernavoda	tt	6 „		t> ii		« ,,	,,	V idiu		8*6 „		8*5 „	11	8*5 „
	Hirşova	ti	8 „	tt	8 „		8 ,-	n	C *»1 tLl1		916 „	11	9*6 „	tt	915 „
	Gura lalomiţet	tt	830 „	ti	830 „	tt	830 „	8 f>	ila"dJOVaţ	r	1215 p.m.	1»	1215 p ua.	tt	12*6 p.m.
ÎU	Brăila	M irţi di nineţă		J iot diiuiaaat^-		Duminică dim in.		a	Brsa-Pilaiica	tt	2 j,	1)	2 „	vt	2 „
	Galaţi	11	tt	tt	tt			" in	Sa ve rin	tt	433 „	11	8a ii	ti	43» „
								S ii 1-	.vorjn	Vine î	5 a ui.	Du'mmca5 a.m.		Marţ!	5 a.m.
Cursele V1P0HUBUÎ LOCAL între CULlŢl-TULCEA-IStfAIL
Pornire in jos.
De la G-iUţi ia Tulcea-înmiii, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim. Prima plec/re .ds UGilaţi D R) şi ismil lx 2) mutie (1 Apriii 1836 G-alatp.. 3 (15) Martie 1896 ■
Pornire în sus .
Di la l-rniil laTalcei-Galţi, Miercuri, Finiri şi Duminică S ore dim. Primi pi icare is ia ismiii şi Reni 11 G tl-tţt la 21 .Mirti 2 Aprile 1886
INSPECTORtTUL AGENŢIILOR.
TIă îvMshlplal Si- George viitor casele din AJv iUvUlTiwb strada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 O. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No 22 său în strada Pescăria Veche No. 9 , la d. Stefanescu, proprietar
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
KIFIR-CUMIS

P băutură făcută din lapte, oare se iutrebnin-ţeijă cu un saccss mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bâlelor de piept mal cn sâmă iu contra oftice!; la Odosa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt atabilimeWe speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cutnis.
La noi în Bucuescl, mulţâmită iniţiativei d-lui Lukianoff, caro a fost unul din preparatorii isteţi al acestei băuturi în Rnsia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cwnis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până in Elveţia şi Samar* e obosittfre şi costă mult, pe când calitatea JCifirulm, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rut Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lianei ndstre medicale.	^
Fabrica şi depoul general Kifir-Camis s’a mutat de la Hotel de France, în ealea Griviţa Ho. 140, oasa Manolescn.
Sa primeso abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţei , 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucurescî înapoind sticlele gdle.
100 sticlo 85 leî — b.
50	»	45 »	>
25	>	22 >	50
ln provincie 100 strole 100 lei 50	»	fiO *
25	»	30 »
Pentru bolnavi neavuţi preţurile>or fi scăzute.

Ţîfcgrsfia	Teegrafal“. Calea Rakoveî No. 36.
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4160.
ABONAMENTE:
Pentru Capitală:
Pentru "un an .	.	.	. Lei 24
« şâse luni ...	» 12
»	rel luni	...	»	7
Pentru Distriote
rautiu un un .	.	.	.	Lei	30
»	şâso luni	.	»	15
»	trei luni	...	»	8
Pentru Streinătate Pentru un an «	jose luni
»	trei luni
Abonamentele se fac la i şi 15 cărei luni.
Lei 4° . 20 » 1* ale fie-
Un numSr vechii! 25 bani*
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
SÂMBĂTĂ, 26 APRILE 1886
ES2K*MEtraraafia*
Ediţia de dimiudţă
ANUNCIUBÎ ŞI RECLAME :
Anunciurl pe pag.	IV,	linia	25	ban
Reclame pe pag.	CI	...	1	led
» pe pag.	II	.	.	.8	lei.
» pe pag.	I	.	5	lei
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Francia, Havas, Laffite & C-nie, 8 place dela Bourse, Paris.
Englitera, Eugfene Micoud, 81 Fiert Street, E. C. 1 ndon.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv îen. Rudolf Mosse Zeiierstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în IJuda-Pest, Servietenplats.
Kedacţiunea, Calea KahoveT, No. 36
Bireclor politic»
۔, PUNDESCU
Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Paris, 5 Mal.
Soţia generalului Appert, fost ambasa* dor la Petersburg, care este o daneză şi o partizană a familiei d’Orlâans, a avut mal multe întrevorbirl cu reporteri de <Jiare Ş> a destăinut acestom'multe lucruri privitore la reekiemarea soţului el din capitala Rusiei. Rechiemsrea, a dis densa, a venit cu totul pe neasceptate. Ţarul a întrebat chiar dacă rechiemarea se confirmă, şi după ce generalul Appert răspunse afirmativ la a-cesta, ţarul îi răspunse: »Numal acâ9ta voiam să scifi.c Dâmna Appert mal spuse încă că liberarea luî Krapotkin a făcut o impresiune fârte rea în Petersburg. Domnul de Qiers ar fi esclamat:	„Acâştă li-
berare aduce cu sine şi primejduirea vie-ţel împăratului!“
Berlin, 5 Mat.
Se vorbesce că sesiunea Camerei prusiene nu va dura de cât fârte puţin iucă, dacă principele Bisnmrk nu va aduce în acostă sesiune a camerei projectulS de lege anunţat în desbaterea asupra cestiu-nei polone, privitor la mărirea taxelor pe spirtuâse.
Norddeutsche Allgemeine Zeitung ’şî es-primă în articolul sâtî de fond deosebita sea mulţumire de ultima notă a Vaticanului.
Petersburg, 5 Maid.
O scire comunicată din Filipopoli dia-rulul luî Katkow, spune că principele A-lexandru s’a unit cu partida cea mal es-tremă a radicalilor. Organul acestei fracţiuni, Nesavisimosti, primosce o subven-ţiune de 15,000 franci şi tot de o dată a declarat că stă în relaţitmî fârte intime cu principele. Condus de gândul de a se emanicipa de Karawelow, se spune că principele Ălexandru a pus în vedere luî Ra-doslawow, ministrul ultra-radical, că va fi urmaşul lui Karawelow, şi ast-fel înduplecă pe acest din urmă ca sS fie într’al-tele mal darnic în ceea-ce privesce mărirea listei civile.
Sofia. 5 Maid.
Principele îşi urmeză călătoria sub împrejurări fârte favorabile. Iu tâte părţile domnesce o forte mare auimaţiuue şi atitudinea populaţiuneî arată, că alegerile pentru guvern vor fi iu tâte părţile favorabile.
Atena, 6 Maiu.
Sc comunică din Larissa că turcii concentrez! trupe pe la graniţa grecescă. Svo-nul cum că representantul italian a primit instrucţiuni împăciuitore, capătă din ce în ce mal multă încredere.
La legaţiunea englesă se vorbesce de ple • carea proiectată a representanţilor puterilor streine, afară de representantul Rusiei, şi tot de odetă sosirea rostului flotei internaţionale.
k se vedea Ultime Scîrî pe pagina III
Bucureşti, Vineri 25 Afile 1886
Atu făgăduit s6 cercetăm cu ce capital moral intră Austro-Ungaria în campania comercială de esb-timp şi ne Împlinim a<jl fâgâduiala.
Avut-am convenţiune cu statul vecin timp de $ece ani; care e resul-tatul practicâreî acestei convenţiuni ?
In tdtă ţăra nu e decât un strigăt contra guvernului unguresc, care cu tote legâmintele n’a respectat convenţiunea.
Pentru noi, cari la 1876 am combătut convenţiunea, ceea ce sa în-tîmplat nu era neprev&jufc. La alcătuirea tratatului, interesele unguresc! aă trebuit s6 cedeze pasul intereselor austriace ; dar, în cursul aplicării eon von ţi nnir, ele şl-ail scos din capete. Cel mal de căpetenie al nostru articol de esport a fost lovit în chipul cel mal grav, pentru că aşa o cereati interesele ungureşti.
Pentru un stat care intră din nou în tratative cu noi, asemeni [precedente nu sunt de natură a-1 înlesni posiţiunea. Căci avem dreptul s6 ne Întrebăm dacă ceea ce s’a întâmplat nu p6te s6 se maî tntîmple.
Ceea ce s’a petrecut nu e ceva întâmplător ; şi suntem datori noi sS
vedem dacă căuşele lui sunt constante, pentru a nu mal merge cu ochii închişi.
In nenumărate rîndurl am constatat antagonismul da interese dintre noi şi Unguri; popdre agricole, produsele ndstre se ciocnesc pe aceleaşi pieţe.
Se schimbă aceste condiţiunî prin Incheiarea unei convenţinnl şeii facerea unei legi ? De sigur nu. Şi la noi, şi la Unguri, sunt seridse tendinţe spre industriă; şi pentru noi şi pentru dânşii, e sigur că vom ajunge mal curând sâă mal târziii la echilibrarea organismului economic. Dâr Încă pentru multă vreme principala nhstrâ şi a lor producere va fi agricultura.
Ca şi până aci deci, ne vom ciocni pe pieţe. Dâr nu mal trebue, ca pânâ aci, sâ purtăm numai noi sarciuele acestei stări de lucruri. Numai cu a-cestă condiţiune putem primi să !n-cheiăm o nouă convenţiune de co-mercih cu Austro-Ungaria.
Se cun6sce chipul cum vitele nds-tre au fost scose de unguri din concurenţă ; subt preteest de epizotie li s’a închis fruntaria, preteest din cele mal comode când are cine-va morala celor de la Festa.
Eî bine, să nu mal dăm Ungurilor putinţa d’a se servi de dânsul.
Calul lor de bătaie a fost ln t<5tâ vremea presupusa defectuositate a poliţiei ndstre veterinare, care, rji-ceau el, nu le oferă absolut nicî o garanţiâ contra epizootiei. — Acâsta nu-I împediea, tiresee, să vie singuri în România, să cumpere vite şi să le treeâ graniţa fără nici o pedicâ.
Să le rădicăm acest preteest, în-cheiând cu dânşii o convenţiune veterinară — a cărei călcare să atragă după densa resiliarea convenţiunil.
Tot în partea morală a lucrului mal avem de observat ceva.
La 1876, Austro-Ungaria a introdus în convenţiune o parte curat politică, care trebue înlăturată acum cu desăvârşire.
Supuşii austro-ungari se bucură, ln virtutea acelei oonvenţiunl, d’un tratament escepţional care nu se legitimezi prin reciprocitate. întâi pentru că noi n’avem un numftr destul de considerabil de supuşi aflători in rnonar hia vecină ; al doilea, pentru că în schimbul favorilor escepţional e ce acordăm austro-ungarilor, nimic nu se acordă supuşilor noştri. Căci tot ce s’&r fi făcut escepţional, e clrept ordinar în Austro-Ungaria.
Se vede diferinţa. Ş’apol, cestiunea străinilor a fost la noî rosolvată în 1879, conform voinţei Europei.
---------c—ev------------
Ştagnaţiune complectă în afacerile internaţionale; s’ar putea zice că pretutindeni lumea îşi reculege puterile şi-şi pdrfcâ atenţiunea asupra trebilor interne.
Pe tot orizontul diplomatic, abia cestiunea greeă mai licâresce. Ambasadorii aşteptă să li se dea un res-puns hotărât; guvernul atenian tot se lasă greh, dar nu mal încape Îndoială că se retrage din acţiune; Păr ta, aşteptă şi ea.
Pentru moment, singura cestiune care presinta ăre-care interes, e aceea d’a sci dacă ministerul Delyanis va cădea se ti nu.
Şi cestiunea până acum nu capătă decât un respuns negativ. D. Delyanis va remâne, pentru că cedarea de aţii nu e o înfrângere pentru cabinetul şeii. înarmarea n’a fost o întreprindere de partid, ci o întreprindere naţională, recomandată şi susţinută de tăte partidele. Decă îm-
prejurările n’a& fost favorabile poporului grec, vina Intru nimic nu păte fi aruncată asupra primului ministru.
Mai vine apoi şi o altă conside-
raţiune, aceea că singurul concurent al d-lul Delyanis, d. Tucupis, nu păte dori să ia a<Jl puterea.
Orî-curn, situaţi unea Greciei nu e aşa de limpede şi va trebui o muncă stăruităre pentru a readuce lucrurile ln matca lor obicinuită; şi d. Tri-knpis trebue să aorăs^â ca acâstă sarcină se nu fie luată de pe umerii d-lul Delyanis.
Sora, organul săfi, o spune categoric. Respunţjând lui Daily News, care insinua că o schimbare de minister la Atena ar arangia mult mal curând lucrurile, numitul (jiar socăte că cabinetul actual trebue „să termine siDgur afacerea. “
Nu păte fi deci târnă că situaţi u-nea va fi complicată printr’o crisă; cel puţin până când totul nu va fi reintrat în ordin9.
— Mult aşteptata alegere de deputat la Paris, în care era să se hotărască dacă revoluţionarii seu moderaţii sunt stăpânii mare! capitale, s’a făcut şi ea a eşit în defavârea revoluţionarilor.
Alfred Gaulier, candidatul lui Clâ-menceau, a bătut pe adversarul său cu nu maî puţin de cincizeci de mii de voturi.
Şi resultatul, pentru media generală a opiniunil publice din Paris, e încă şi mal hotărâtor dacă adâo-gim că din 570,000 alegători jumătate s’aă obţinut.
Ţinând semă de tăte elementele, se păte vedea că dracu nu e aşa de negru cum îl zugrăvesc âmenif, adică că Parisul nu e aşa de revoluţionar cum se trâmbiţa pe tăte tonurile. Şi nu trebue să se uite că alegerea s’a efectuat iu timpi de grea criză ; în vremi normale resultatul ar fi fost şi mal asigurător.
—<MWWS------------
MFORKIâTIUIÎI
Mişcările nihiliştilor neliniştesc mult personalul însărcinat cu protegiarea Ţarului. La Novo-Cercaso, capitala casacilor de Don, s’ar fi arestat vre-o trei sute persone. Circulă sgomotul că Ţarul va părăsi în curend Livadia pentru a se duce la Petersburg.
n
La Belgrad se ocupă mult cu organisa-rea complectă a armatei sârbeşti. Se vor crea din nou <jece batalidne de infanterie şi se va reduce din artilerie.
Printr’un decret al regelui se suprimă censura asupra presei şi se pune în vi-gdre legea d’inainte de resbel.
X
Se telegrafiez! din Petersburg că Kat* cof directorul gazetei de Moscova, e greă bolnav. Sufere de un catar intestenal.
X
Scirî sosite din Odesa, anunţă că pădurile cari se află în vecinătatea palatului. Împăratului la Livadia, ard de vre-o trei zile. Se elice că nihiliştil a& dat foc.
(Gorespondenţa particulară a Telegrafului) St. Petersburg 18 Aprile.
Fiasco în Bulgaria.—Speranţele risipite. — Nereu-şi'a proiectului de a isprăvi cu Bulgaria precum s’a isprăvit cu Polonia. — Austria şi Ger-mania.— Cestiunea ocupaţie!.— Bulgaria liberă.
Cu primirea resoluţiuniî conferinţei şi maî cu semă cu acceptarea art. privitor la termen de 5 ani, se pare câ incidental bulgaro rus s’a isprăvit. Ca totă logica ce ar fi câ tocmai aşa se fie, este greu a aş-
tepta ca diplomaţia rusă se se mulţumesc! cu resultatul dobândit şi se nu caute a reînvia cestiunea sub o altă formă. Acesta din armă îngrijire cu atât ’ml pare mal temeinică cu cât guvernul actual al imperiului moscovit nu este de loc mulţumit cu resultatul dobândit de diplomaţia nâstră. Tot ce Ţarul dorea, nu s’a realisat. Statul quo ante, baza dorinţelor ruse, a fost respins de Europa; insistenţele făcute pea-tru a detrona pe principele Alecsandru a-semenea n’au reuşit; aliatul neprevedut al Rusiei, regele Milan, care se ridică în contra Bulgariei unite, s’a reîntors la Belgrad umilit şi omorlt moraliceşte pentru restul domniei sâle. Guvernul rus cu tăte astea propusese şi după isbândele bulgare, serviciile sâle Europei in contra bulgarilor. Ţarul, fără nicî o idee preconcepută, şi pe temeiul tradiţiunilor casei Romanov, se însărcina cu misiunea de a salva Europa de or ce primejdii, ce pot ameninţa opera sea în peninsula Balcanică. Dâr, precum sciţi, propunerile fură respinse şi Europa, blestemata de Europă ne-a, respuns că eu cât mal puţin ne vom ocupa de salvarea sa, cu atât mal liniştită ra fi ea. Atunci diplomaţia rusă se adresă la Turcia, pro-puindu’I Bcăpare din mâiuele resvrătitorilor îa Zakaria Stojanoff, Rizoff şi alţi., şi Turcia în loc d’a primi propunerea, a intrat în relaţiurî directe cu insurgenţii. A-genţiî ruş», îndemnaţi de d-uu G ers, att încercat- d’a ridica o mişcare în Bulgaria în contra principelui, şi blestemaţii de braiu§Tci în loc d’a se supune îndemnurilor lui Ooiander, Sorokin, Şotochin et tutti quanti construiră arcuri de triumf şi întâmpinară pe principe cu pâine şi sare.
Diplomaţii nostră respinsa de Europa, respinsă de Turcia, n’a găsit nici simpatie în inima uitîciosă a vre-unuT popor slav : d. de Giers a înjosit semuifieaţiunea Rusiei în ochii lumii slave şi acesta înjosire este aţa de adâncă, ln cât societatea cultă d’aci nu vorbesce despre afacerile din peninsula balcanica, decât eu indignarea nemascată. Presa rusă, <J*arel® ca Notvoie Wremea, Novorosiishy Telegraf, Grajda• nine, Birjevie Wiedomo.sti şi cele-l’alte, în zadar arunc insultele cele mal grosolane asupra principelui Battemberg, opinia publică respunde cu dispreţ scribilor mise-rabill, cari ’şl permit a insulta pe cel slab.
Diplomaţia rusă învinsă asupra tutulor puntelor nu pdte să se liDiştescă. Ea caută un nofi reazăm, ba in Serbia, ba în România, ba în Grecia; Maj. Sea împăratul a mers în acesta privinţă si mal departe, părăsind capitala şi transportâudu-se la Lh vadia pentru a organisa d’acolo o întrevedere cn Sultanul.
T6te astea aretă că diplomaţia nâstră compune un plan noii, voind a face ca incidentul bulgaro-rus să trecă cât de curând într’o noue faşă. Guvernul rus nu va părăsi aşa de lesne dorinţa sea de a detrona pe principele Alexandru şi de a supune influinţel sele directe destinele Bulgariei. Prin ce anume mijlâce, crede diplomaţia rusă, posibil de a atinge scopul dorit, a-cesta pănă acum este au mister, der opinia publică d’aci crede că dupe tăte neis-bândele repurtate în Europa şi Bulgaria, alt mijloc decât interveuirea brutală nu maî esistă. Cestiunea deci se mărginesce în faptul de a găsi pretest; a crea acest pretest se îusărcinetjă pentru moment partidui rusofil şi agenţiele nbstre din Bulgaria. Aci, în general, sunt toţi siguri că protestul în curend se va găsi, iar puntul prin care vom intra în Bulgaria a fost deja desemnat de statui nostru major, fiarele ruse divulgară cugetul genera li’or ruşi şi aă trâmbiţat, precum ştiţi, câ ocuparea Bulgariei pote să fie cu inlesuire făcută prin Yarna care odată ocupată cu armata rusă, va şti să devie puntul de readîm pentru Rusia. De acolo se va putea ridica poporul bulgar în contra claselor sele inteligente, se va putea aţîţa conservatorii in contra liberalilor şi liberalii în contra patrioţilor neoportuniştl: de acolo se va putea spulbera liniştea, ordinea şi prin urmare pacea. Atunci, odată acest scop de pe urmăatius, odată pacea europenă ameninţată, Maj. Sea împăratul va şti să înfrîne pasiunile rele şi a salvgarda interesele sfinte ale Iumel europene.
Acesta cale pare cea maî scurtă pentru a crea diu Bulgaria o Poloniă none, tot aşa de ameninţată re, tot aşa de urită pentru despotismul rus, precum a fost Kjeci Pospolita. Şi decă totul depindea numai şi numai de voinţa lui Alexandru al III, apoi de mult deja ordinea domnea la Sofia, precum ordinea domneşte la Varşovia
Din nenorocire înse diplomaţia rusă nu isbuteşte decât în întreprinderile, cari sunt favorabile intereselor Austro Ungariei şi a
Germaniei, iar aceste două state se arăt o-puse ocnpaţiunel ruse. Consimţimentul lor pentru ocupaţiune este mai mult decât bănuitor. Pene acum atât Austria cât şi Germania n’au avut altă dorinţă decât acea ca Rusia cu fraucheta barbară se declare sus şi tare dorinţele adie de a ’şl anexa Bulgaria. Declaraţiunea acesta esprimată franc şi aurită bine de bulgari—a fost dorinţa statelor în cestiune. Efectul psihologic a acestei declaraţiunl asupra bulgarilor şi altor paguba ruse, aă produs, precum se ştie, o impresiune puternică şi acâstă impresiune a fost mal mult decât favorabilă pentru Europa central?.
Acâstă metodă de a propaga antipatia pentru Rusia printre poporele slave a fost ln necurmate rânduri esperimentată deja de Austria, şi trebuie se convenim, tot-d’a-una cu cel mal deplin succes. Amicii ţarului rusesc din Kremzier şi din Skiernevitz nici o dată nu s’att opus declaraţiunilor ruse pri-vitore la anexarea Bulgariei, der din altă parte tot-d’anna s’aă declarat contrarie rea-lisărel acestei dorinţe. Eî ou o flegmă bi-nevuitore şi cu Cva maî perfectă linişte in-liinpinară propunerea guvernului rus de a sfârîma pe resvrâtoril din Philipopoii ,i de a restabili statu-quo-ante, der când, diplomaţia rusă, încântată de acesta ideie, în realitate voia se ’şi insuşâscă rolul unu; ispravnic al Europei, trimis pentru a supune pe turburători, atunci propunerea soa a fost înlăturată cu cea mal perfecta cur-tenie. Tot aşa s’a arătat Europa şi faţă cu a doua propunere privitâre la detronarea principelui Alexandru. T6te filipicele diplomaţiei nâstre au fost ascultate cu cea mal perfectă buna-voinţă, dâr propunerea a fost lăsată fără a fi luată cel puţin în conside-raţiune.
Situaţiunea Rusie” îu peninsula balc*-nieâ, mulţumită politicei principelui de Bis-marek, este pierdută pentru tot-dVuna. Cât de puternic este ţarul înlâuntrul colosalului seu imperiu, influinţa acestei puteri ln afară este pentru moment paralisată de mâna de fier al marelui diplomat din Berlin. Or ce isbâudă rusă în momentul de faţă se câştigă printr’o isbendă înzecită a Austro-Ungariei, împinsă de Germania. Şi dacă Bulgaria ar fi fost ocupată de ruşi, apoi, după opinia mea, acesta s’ar putea face numai şi numai atunci când Europa ar consimţi se lichideze definitiv moscenirea Turciei. Atunci Englitera ar fi ocupat Dardanelele şi Bosforul, Austria ar fi anec-sat la imperiul seă partea sudică şi apuaanâ a peninsulei balcanice, iar Rusia, ca recompensă, ar fi priimit vr’uu punt din Bulgaria, din care în curend s’ar fi ve^ut respinsă de torţele unite ale Engliterel şi Austro -Ungariei.
Dâr asemenea transformări a cartel europene sa fac numai şi numai sub tunetul tunurilor şi nu plac de loc popârelor europene, cari cer pacea. Acâstă dorinţă do paca a poporelor dintr’o parte şi a bătrânului împerat Wilhelm din altă, este scutul Bulgariei pentru moment. Numai rezemendu-se pe aceste consideraţiunî Bulgaria va scăpa pâte de sârta Polonie".
In ceia ce priveşte opinia publică d’aci, apoi acesta nu pâle spera că diplomaţia rusă va înţelege în fine greşelile sele şi va înceta de a tinde la realisarea unor scopuri vetâmătâre Rusiei, care lânceseşte adl îutr’un fel de marasm economic, dm causa eâruia scade poporaţiunea imperiului şi piere industria rusă. Singura forţă care ar fi putut opri guvernul rus pe viitor de a comite greşelile neertate, esistă în Austro-Ungaria, der acesta n’are absolut nici un interes de a opri se alunecăm pa puntea care ne duce la prăpăstie. Guvernul rus nu va părăsi pretenţiunile sele, pentru că ambiţiunea nu ’i va permite şi apoi el are nişte interese a salvgarda, cart sunt şi mal puternice decât ambiţiunea. A-ceste interese tocmai ’1 împing la cucerirea Bulgariei.
Ce este, îa realitate, Bulgaria pentru|Ru-sia ? Bulgaria liberă, constituţională, progresistă, liberală este o fantomă ameninţă-tore pentru Rnsia autocrată. Acâstă ţâră a dat Rusiei neoficiale un esemplu sdrobitor, că ua popor pâte ieşi de o dată din robie la liberta'e, din întuneric la lumină, fără ca pentru acâstă muntele sâ se rostogolesc!, fără ca rîurile se iasă din albiele lor şi incendiul se consume oraşele şi satele. Esemplul, repet, al Bulgariei constituţionale este o lovitură teribilă dată în faţa lume! slave autocratismului moscovit şi pentru mântuirea Rusiei oficiale este necesară la strivirea Bulgariei libere.
Va isbuti ore Rusia ? That is the ques-tion. E8 unul nu cred, căci atunci aşi desespera în progres şi civilisaţiune.
Urmare în altă scrisore	IL
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 26 APRILE 1886
ij I are mare încredere în statul român,
Duminecă la 20 ale curentei a avut loc în Giurgiu o întrunire a membrilor parti-tuluî conservator. La acostă întrunire, ca de obiceiG, au luat parte şi mulţi membrii ai partitulul liberal, unit de curiositate, alţii de interes spre a putea sci de ce arme se servesc adversarii noştri pentru ca la timp se respumjă. Cu tote esagera-ţiunile oratorilor oposiţiuueî inse, cu tote inesactităţile, cu tote atacurile violente până la insulte, membrii partidului liberal pre-senţi, ca să arete că în adever sciG se res-pecteze libertatea întrunirilor şi a cuvântului, ttt ascultat în tar ere lărâ a face cel mal mic sgomot, fără a da nici un semn de desaprobare.
Miercuri, 23 Aprile, a anuntat. şi par-
care
de sigur va fi chemat a juca un rol important, dacă se vor face schimbări în O-rient. Oamenii de stat al României aiî atât că pot să-şî dea compt nu numai de drepturile, dar şi de „datoriile „independenţei; eî aG respectat intenţiunile pacifice ale Europei, cum era datfire orî-ee ţără care a primit din partea puterilor recundşterea independenţei. In timpuri de crize seridse, România se va bucura de avantaje datorite atitudine! sele prudente, ea va putea se se rezeme pe sprijinul Europei dacă neutralitatea sea va fi vre-o dată compromisă.
Moderaţiunea actuală a României îl va servi în viitor de basă seridsă pentru cererile sâle în viitor. Nu putem însă compara în acestă privinţă pe Muntenegru,
tidul liberal din Giurgiu o întrunire în care asemenea a fost reservat în cele
aceiaşi sală. El aştepta aceiaşi atitudine leală din partea adversarilor săi. Der se vede că proverbul român nu se pote modifica pentru el, ©lupul nu pdte se’şl piaiză obiceiul. înainte de a se deschide şedinţa, mulţi din membrii oposiţiu -neî, parte forte enervaţi de natură şi de obiceiur7, aG ocupat sala. Acesta era admisibil. Dăr eî nu s’afi mulţumit cu atâta. A fost destul ca se încăpă a vorbi oratorii liberali, pentru ca sgomotul se se ridice din mai multe părţi ale sălel. Cetăţenii paclnicl au si ţii t, der representanţil oposiţin-neî aG continuat sgomotul şi întreruperile penă la finele adunării. Cutăte acestea,oratorii liberali ’şî-aG făcut detoria, alt răspuns la t6te întreruperile şi aii isbutit prin puterea argumentelor şi a adevărului sS închidă gura chiar celor mal nervoşi, celor mal turmentaţi de.. spiritul patriotic şi liberal.
Mâine vom da un resumat, despre re- f sultatul întrunire! şi despre discursurile ţi- Viena. nute. Totuşi ţinem	spunem că rid
o resoloţiune u’a fost luată de cetăţeni la acâstă intri, nire, că nici un om' serios n'a assaprobai purtarea deputaţilor liberali.
din urmă complicaţiunî din Orient,
Moderaţiunea de care a dat probe guvernul român în cele din urmă şase luni, trebue apreciată şi din punctul de vedere al complicaţiunilor de ordin economic, înaintea cărora se află acuma d. Brătianu. Şovinismul românilor a dat naştere pe terenul economic ia o muiţime de neînţelegeri, a cărui durată va atrage după el urmări nefavorabile. Nu credem că cel din Bucureşti vor persista a urma pa acâstă cale, o asemenea persistenţă va face se perija recunoscinţa şi simpatia câştigată. Desavantagele ce ar resulta din a-ce6tă persistenţă nu vor putea să e-chilebreze avantagele puţin importante şi chiar ilusoril ce s’ar putea căpăta prin bravade. Credem că prudenţa şi prevederea guvernului român nu vor întârzia a se simţi pe acest teren, cum se pote spera după cursnl celor din urmă negocieri de
Guvernul actual judecat de presa străină
Diarul vienez die Presse conţine următ6rele aprecieri asupra guvernului actual :
Atitudinea guvernului din BucurescI are nn mare merit; acela că în cele din urmă şăse luni nu s’a vorbit de nici unul din statele balcanice aşa de puţin ca de România ; în adever, în starea actuală de lucruri, acesta e un mare merit, încercările mal multor state de a trage ore-care profit, fie prin o acţiune efectivă fie prin cale diplomatică, n’ati dat în ultima crisă, resultate de care puteu se se bucure. Acestă reflexiune nu priveşte numai pe Bulgaria, cu tdte că mişcarea din Ru-melia orientală a fost punctul de plecare a criseî şi atitudinea prinţului Alexandru trebue privită ca nn element important a] criseî.
De la începutul evinementelor din pe» niusula Balcanică, d. Brătianu nu şi-a făcut ilusie asupra principielor cari dirija îl pe puteri, nici asupra scopului ce voiau se ajungă şi tocmai pentrn acesta, acuma ca şi în tot deuna, a adus mari servicii ţerel.
Atitudinea pacifică a Româuiel a scăpat-o de decepţiunî, nu cum a păţit Serbia precum şi Grecia. România nu numai că a e-vitat orî-ce perderî, dar posiţia ei s’a îmbunătăţit. După esperienţa făcută, Europa

Masacrul misiune; italiano
Masacrul espediţiuneî Porro a produs o emoţiune durerosă în totă Italia. Presa i-taliană e unanimă a esprima încrederea că guvernul va lucra fără întârziere. L'Opi-nione reclamă să se ia măsuri energice. La Reforma aduce aminte că masacrele lai Giulete şi al lnî Bianchi aG rămas nepedepsite. Conchide că trebue se se ia mrsurî ca se înceteze o dată asemenea baihariî. Tribuna cere să se lucreze cu vigore. Ar fi mal bine dice ea, se se în tărcă garnisdnele italiene din marea Roşie decât a le lăsa se stea acolo namai ca se pnvăscâ asemenea atentate.
Rasegna voeşte să demonstreze că on6-rea Angliei nu e mar puţin angagiată ca a Italiei, pentru că autorităţile engleze s’a arătat prietene triburilor din Harar, împedi-când pe şeful misiune! de a lua cu el escorta ce ’şl o făcuse.
Guvernul italian a telegrafiat la Londra pentru a cundşte intenţiile cabinetului en ■ gles. Se crede că ambele guverne se vor înţelege pentru o acţiune comună, e însă greii de a se prevedea cum vor lucra îa condiţiile actuale pentru a obţine o reparaţie.
Emoţiunee produsă în Italia în privinţa evenimentelor de la Harar, e departe de a se linişti. La Neapole s’a făcut o manifestaţie în acestă privinţă. Mal multe sute de persone cu stesgurî, s’au întrunit pe pAţa lui Dante pentru a cere guvernului de a se resbuna pentru măcelul făcut la Harar.
Poliţia a somat mulţimea -să se Împrăştie. S’a arestat mal mulţi indivizi După acăsta o parte din manifestaţie s’a dus la prefectura poliţiei. Prefectul le-a anunţat că un vas de răsboiu a plecat la Zeilah, a-tuncî manifestaţia s’a împrăştiat.
--- • . «o H W1
SC1RI Şl FAPTE
Aniversarea onomastică a M. S. Reginei, fiind erî, s’a celebrat la orele 11 dimineţa, în biserisa sântei Mitropolii, un Te-Deum, de câtre P. S. S. Archiereul Silivestrn, încon-giurat de- înaltul cler, faţă fiind d-nil miniştri, casa civilă şi militară a M. S. Regelui, înaltele corpuri ale Statului, autorităţile civile şi militare şi uu numeros public.
Detaşamente din diferite corpuri ale gar-nisonel erau înşirate în curtea Mitropoliei.
După sevîrşirea serviciului divin, Maj. Lor aă primit la Palat pe consiliul de miniştri, care a adus felicitări prin următo-rele cuvinte :
Domnă,
Simţimintele de devotament şi de admiraţiune ale ţârei pentru Maj. Vdstră Ve sunt de mult cunoscuse.
Aţi eciut se cundsceţl pe deplin şi sS iubiţi cu duioşie ţdra, aţi sorbit simţimuntele cele mal intime ale poporului, aţi alinat necontenit durerile celor nenorociţi şi aţi bucurat pe toţi prin virtuţile Vdstre, prin geniul Vos'ru.
împlinim der o datorie din ce’e mal adânc simţite, depanând cu ocasiunea Zilei onomastice a Maj. Ydstre Ia picidrele Tronului, cu tributul de recunoscinţă al tutulor, felicitările ndstre cele mal respectudse şi cele mal sincere pentru sănătatea şi fericirea Maj. Vdstre şi a M. S. Regelui, amân-duol nedespărţiţi în inimile ndstre, amenduoî fiind expreaiunea cea mal înaltă a desvoltărib a consolidării şi a gloriei Patriei.
In urmă Auguştil noştri Suverani aG primit asemenea şi felicitările caselor Lor.
Cn acestă ocasiune, Auguştil noştri Suverani, aG primit dia tote unghiurile ţereî cât şi din străinătate nenumărate telegrame de felicitări, iar ddmnele societăţii bucu-rescene s’au grăbit a manifesta graţiosel nostre Regine sentimentele lor de iubire, oferindu’l frumose buchete de flori.
Asemenea un mare număr de persdne s’aG grăbit a exprima felicitările lor prin înscrieri la Palat.
Totă diua oraşul era pavoasat.
2$
Cota apelor Dunărei de asupra etiagiu-luî este de 3 metre 79,
&
S'a sancţionat şi ‘promulgat următdrea lege, care se va pune în aplicare la 1 Maiă a. c.
„Taxele telegramelor, groparilor, pachetelor şi mandatelor poştale, destinate pentru străinătate, se vor percepe în aur, plătindu-se agiul după cursul afişat de direcţia poştelor şi telegrafelor numai pentru distanţa parcursă în străinătate.
«Cursul agiuluî se va fixa din septă-mână în septăinână la tdte biurourile te-legrafo-postale din ţeră, luăndu-se de normă cursul bursei Bucureşti.
&
O operă bunăj—,D nu Simionescu, picher de la staţia Poiana, ne rogă a face următdrea amintire onor. personal al Căilor ndstre ferate. Pentru a veni tn ajutor familielor nenorocite şi lipsite de mijloce al corpului funcţionarilor liniei ferate, s’a iormat o casă de ajutor, care se va alcătui prin cotisaţia de un ied pe fie-care lună, depuse la casa de economie a onor.
direcţiuni a Căilor ferate. Toţi d-ni cari voiesc a lua parte la acestă frumdsă inat.i— tcţinne sunt rugaţi a interveni pe lângă membrii casei de economie al căilor nostre ferate pentru ca el să ia în mână iniţiativa dată de onor. d. Simionescu.
ACTE OFICIALE
D. D. Sturdza, ministrul cultelor şi instrucţiunii publice, întorcându-se din congediu, a încetat, cu începere de la 24 ale curentei, interiinul acelui minister cu care fusese însărcinat d-nu C. Nacu, ministrul finance'or.
CRONICA JODECATOBEASCA
Furturi de diamante
Un persan anume Kurban Bey, incul* pat pentru furt de diamante s’a presentat acum de curând înaintea tribunalului ci-vilo-corecţional din Franktort la Main.
La prima vedere se cunoscea eă inculpatul este un oriental. Privirea sa viclenă nasul săG turtit, faţa sea pârlită înconjurată cu o barbă neagră, arăta că avem a face cu un supus al Şahului.
El ee puse cu multă comoditate jos pe banca de acuzaţi şi privea examinator spre judecători, spre public şi spre raportorii Ziarelor.
Costumul şefi persan atrăgea privirile tutulor.
La acest proces au compărut 8 martori şi un interpret, de ore ce Curban se face că nu înţelege limba germană, cn tfite că e aprfipe pe deplin dovedit că s’a servit deja de acdstâ limbă a lui Goethe/El Zise că înţelege puţin numai limba rusă.
Notarea numelui săfi, face oreşl cari greutăţi, şi din pronunţarea sea se înţelege că s’ar numi un fel de Kulam, Kolan, etc.
Vârsta lui e de 44 ani şi e născut în Samla, în Persia.
După traducerea interpretului, Kurban s’a căsătorit în Astrachan şi e de reli-giune musulmană, după cum spune cu multă îngâmfare. Meseria sea e fabricant de eovore şi negustor.
El este acuzat că a săvârşit mal multe furturi de diamante îu diferite oraşe din Germania şi mal cu seamă un furt de diamante în valore de peste 10,000 mărci în paguba firmei E Lowentl 1, din Frank-fort.
După ce interpretul îl traduse acuzn-ţiuuea, Kurban dete din cap şi răspunse că în Frankfort a lăcat de tote, dar eă n’a furat absolut nimic*. El cumpărase pentru soţia sea, care se numesce Şerep, mal multe pietre de diamante.
Preşed —Der ce voiai se faci cn atâta diamante. Este de neeredut să daruescî. soţiei d-ta!e, atât de scumpe pietre?
Inculp. — Apoi am mal multe neveste, voiam se dăruiesc la idte câte ceva.
Giuvargiul Loiventbal depune eă persanul a venit la densul în prăvălie şi ar fi spus numai cuvintele «Brilant, brilant!» şi a pol îl a arătat mal multe briliante, care inse nu îl plăcură.
Dupe aceea plecase, se întorse apoi iarăşi şi cumpără câte-va mărunţişuri de o valore fdrie mică.
Tocmai pe la orele 12 giuvargiul observă că-; lipsesc brilante în valore de peste
10,000	mărci. Dupe acestă hoţie persanul a fost prins în Berlin.
La început diamantele n’a îi fost găsite la densul, fiind că n’a fost bine căntat la arestarea lui, mal târ^iă ele fură descope» rite la 3 din camarazii seî închişi cu densul în celulă, cari aă furat aceste pietre persanului în închisore.
Unul din aceştia care veni se depue ca simplu informator, povesti că el împreună cu cel-l’alt camarad al seă, era închis ’ntr’o celulă cu persanu.
Acesta se ocăpa tntr’una cu salteua seu pe care dormea, şi eî curioşi să vaZă ce conţine acea saltea, se apucară se caute
printr’ânsa când persanul a fost o dată scos din celulă şi dus la interogatorii!.
Cum găsiră brilantele, eî le împărţiră între dânşii.
Când persanul descoperi lipsa pietrelor preţidse, el se făcu că nu ştie despre a-căsta, şi a8tă-dî încă pretinde că nu el, oi tovarăşii seî afi furat pe Lowenthal.
Persanul a fost totuşi condamnat la 2 ani închisore.
Cu o nepăsare orientală ascultă perrâ-uul sentinţa şi numai un «Alah, el Al&h!» se audi când fn scos din sală şi dus înapoi la temniţă.
Pseudo-Oaius -----*♦-0-0-0 ------
Iatîmplarî dia capitala
O amantă furiâsă. — Femeia Anica Fă-gărăşanu amanta lui Niculal Dinu din strada Clemenţei s’a supărat reO pe amantul s7u şi certându-se cu densul ieri seră ’l a lovit cn un cuţit. Rana nu este gravă.
—x—
Copil lepădat.—Un copil de sex masculin s’a găsit adî ndpte pe frigul ce era, lepădat de o mamă nemilosa pe şoseaua Pandurului.
Don-Caprice. --»» « »««-—
LOTERIA ATHENEULUI
PROCES-VERBAL
Sub-semnaţiT, în urma convocfirel ce am primit din partea d-lul C. Esarcu, vice-pre-şedinte al Âtheneulul, întrunindu-ne astăijî, 20 Aprile 1886, la orele 9 şi jumătate de dimineţa, am emis armatorul avis în privinţa cestiunilor puse de d. Eiarcu la ordinea dilel:
r
1.	Intru cât privesce încasarea banilor de la persdnele cari s’ati însărcinat cu desfacerea biletelor de loterie, şi cari nu aO plătit încă biletele Inate de d-lor nici nu aă întors biletele nevândntp, suntem de părere sub-semnaţil ca domnnl C. Esarcu să se consulte cu consiliul prevâdut de lege, pentru a face, prin Monitorul oficial, de tentorilor o somaţinne, punendu-î în Intei -Ziere a Înapoia biletele înainte de 25 ale curentei, seă la din contra se vor dedai a cumpărători efectivi ffermy al biletelor fi urmăriţi îndată pentru preţul datoriei, împreună cu daune şi interese.
2.	Decâ în ajunul tragerel vor remâne bilete nevîndute, suntem de părere cabiu-roul Atbenenluî, consultând pe consiliul seu legal, să imparţă aceste bilete între societăţile de instrucţiune din ţeră.
3.	Pentru operaţiunea tragere! sub-semnaţil am fost de părere că vâdând însemnătatea numerilor concurând la tragere, este nevoie a se adopta sistemul întrebainţat în străinătate, nn nnmaî pentru trageri de loterii, der şi pentru trageri de efecte publice.
Iată acest sistem de tragere:
Operaţiuni preliminarii
Se vor prepara 59 de bilete din cari pe 50 se va scrie Lot de 100 lei
	» 5	T>	T>	>	» 1,000 »
	> 1	>		>	» 5,000 »
	» 1	>	>	>	» 10,000 »
* >	» 1	2>	»	>	* 20,000 »
	» 1				» 75,000 »
Aceste 59 bilete după				ce	vor fi răsucite
tdte în	acelaşi mod,		se	vor	depune într’o
râtă care se învertesce.
Pe de altă parte se va dispune pe un ax, lnng de aprope cinci seft şase metri, şase roţi fie care la o distanţă de nn metru.
In fie care din cele cinci din urmă râte (seă tobe,) se vor pune 10 bile rotunde şi pe fie-care va fi înscrisă una din următâ-rele cifre :
1,	2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 şi 0.
In toba d’âuteiă in loc de 10 bile nu se vor depune decăt 6 pe cari se va înscrie numerile .-
1, 2, 3, 4 şi 0
FOIŢA ţi ARULUI „TELEGRAFUL*
(42)
A. SCHOLL
DUELUL MONSENIORULUI
Y.
Nebună cn silă
—	Veţi face ce veţi voi cu ea mal târ-ziă, zise ungurul, d’odatâ însă voesc să o ducă la Salpatriere, ca se sufere şi ea ca Luisa.
Doctorul se apropia de Baron.
•— Cari aă fost simptomele acestei nebunii întrebă el ?
—	Boia a p.pncat’o aşa de o dată ; res-j unse ungurul. A fugit de la mine, şi când am găsit-o nu mă cunoştea. .
—	Nu e aci bre vre-o înşelăciune ? zise Comisarul.
Ungurul urmă:
—	Am auzit-o de un copil ascuns în zid... de către un tâmplar, adus noptea aci....
Surypere care rămăsese jos, schimbă hainele, şi reluă blusa şi casca...
Ţinea în mână un târnăcop.
Ast-fel îl văzuse baronul iu camera Wanueî în acea ndpte îngrozi tăie când Robert Kodom îl legă şi’l aruncă în sute-raca din strada St. Louis.
Lucru necontestat zicea comisarul de poliţie către doctor, că acest domn e în ade* văr baronul de Remeney... hârtiile sale sunt în regulă.
Uşa salonului se deschis şi Wanda apăru.
Zărind pe bărbatul el, îngălbeni.
—	Ce poftiţi d-vostră, domnilor ? întrebă ea.
—	Aşi vrea să ştiu domnă, zise baronul d i că mă recunoşteţl ?
Wanda presimţise ceva...
Trelauney ÎI era cunoscut, dar nu ştia ce caută cei alţi doi âmeni.
Se gândi că bărbatul eî a depns o plângere de adulter, sau că cerea justiţiei de
a’şl rSbuna asupra eî şi a lui Robert Kodom,
—	Cum se nu recunosc pe un om de la c&re am suferit atât de mulţi...
—	Ce a suferit ? întrebă doctorul pe baron.
—	Tot ce un bărbat reă pote se facă unei temei cinstite mi-a făcnt. M’a părăsit, m’a lăsat în mizerie, m’a alungat din ţara mea...
...Credeam că d-1 baron a renunţat a mă persecuta... dar fiind că a îndrăsnit să maî vină la mine, voi face totul că să evit un scandal... Trebue să mă duc la advocatul meu.
Doctorul nu ştia ce se facă.
Se uita Ia baron, care’şl ,muşca mustaţa.
—	Ve înşelaţi domnă, zise Trelauney, n’am venit se vă facem rău...
—	Ab ! zise barona.
—	0 crimă s’a comis în acestă casă!...
—	O crimă ? zise Wanda.
—	De mult s’a întâmplat acesta. Ve aduceţi aminte domnă de o seră în care efi n’am fost aci, dar ştiu ce s’a petrecut aci în acea seră.
—	Nu ştia nimica, domnule... la mine
venea multă lume, ed nu’mî aduc aminte se se li întâmplat ceva ce să nu ştiQ...
Trelauney se uita cu furie la ea.
—	Mă ertaţî domnă, me văd silit se vS aduc eu aminte. In acea seră a fost adus aci cavalerul Pulnitz, mi se pare că el a trebuit să ve facă o rea impresiune...
—	Ab ! zise Wanda, ’ml aduc aminte., o mistificaţiune, magnetism... Era aci o biată femee... o nebună..;
—	Tocmai, zise Trelauney scrâşnind din dinţi, o nebună.
—	Ce s’a întâmplat ? întreb ă doctorul.
—	Nu ştifi ; şarlatanul a fost alungat, şi femeia a fugit singură. Era o scenă ridicolă.
Trelauney se ridică şi se duse de deschise uşa.
—	CunoşteţT pe acest tâmplar ? întrebă el.
Surypere intră cu târnăcopul pe umăr.
—	Acest tâmplar ! zise Wanda speriată Nu, nu cred să fi veZut vre-o dată pe acest om...
Zicând aceste, surise.
—	Domnilor, interogatorul are se urmeze încă mult ?
—	încă un minut, zise baronul. Intorcându-se câtre cel doi 6menl, cari o
nelinişteai! le zise:
—	Urmaţi-mă domnilor, voi să vă arăt drumul.
Baronul sui două etaje şi intfă lîn camera
albastră.
Surypâre găuri zidul cu târnăcopul scă-dend câte o cărămidă.
Wanda stătea în uşă.
Credea că varul o fi distrus âgele.
Insă Surypâre scose din zid un schelet, ioug de 75 c.m., şi ’l puse pe masă. Bardna cădu leşinată pe pat.
Trelauney se pleoă spre ea şi ’î dise la ureche :
—	E afacere de juraţi. . . ett în locul d-tale aşi prefera să me duc într’o casă de sănătate.
Wanda voi să fugă sâfi cel puţin să prevină pe Robert.
—	Starea mintală a acestei femei va fi examinată, Zise comisarul de poliţie, der eG cred de datoria mea să o arestez.
Apoi întorcândn-se câtre baronâ :
—	De când staţi aci ? ddmnă.
—	De nouă ani.
www.dacoromanica.ro
TELEEGRÂFUL — 26 APRILE 1886
8
Operaţiune» tragere!
Po o estradă de o lungime de 8 metri se va depune axul conţinând cele6r6te(”tobe).
Pe o altă masă, aşezată tn colţul estrade! ?i formând cu deasa un unghifi drept, se va pune a 7-a râtă aceea care conţine oele 59 bilete.
Ia faţa fie-căre! râte se va -pune un copil.
Tote roţile se vor învârti.
Se va opri râta a 7-a şi copilul însărcinat cu acăstă râtă va trage un singur bilet.
Se va anunţa publicului valărea Lotului care va urma a se trage, spre esemplu lotul de 5,000 lei.
îndată după acăata oel şese copii vor trage fie-oare o bilă din râta cu care este Însărcinat.
Spre es copilul 1 a tras
»	2	»
»	3	»
4
5
6
N. 2 a 5
„ o „ 0 » 7 » 9
250,079
Numărul câştigător va fi No. care câştigă 5,000 lei noul.
Fie-care din cel 6 copii pun bila la loc.
Al 7-lea copil remite comisiunel biletul pxtras diu r6tă.
T6te roţile se pun iarăşi în mişcare, şi operaţiunea tragerel reîncepe tn acelaş mod.
OBSERVA ŢIUNÎ
I.	In cas, aprope imposibil, ca acelaş număr de 6 ţifre să iasă a doua oră, el se 'anuleză şi se trage imediat un alt număr din cele 6 roţi.
II.	Decă cele 6 roţi dafi combinaţi unea 0 0 0 0 0 0 acesta va Bemnifica No. 500,000
Cu acest sistem se tnlătură ori ce per-dere de timp, controlul este cel mal Ies nicios, şi egalitatea fic-câruî biiet de loterie înaintea norocului este absolută.
General E. Arlon, Emil Costinescu, C. E-sarcu, George Em. Lahovary, George I. La-hovary, General G. Mânu, Constantin Mar-covicl.
O 500-
DIVERSE
Incendiu.—In (jiua de 11 Aprile cnrenfc, a luat foc casa locuitorului Nicolae G. E~ nache din mahalaua Bughea, urbea Câm-pul-Lung, care era construită de bârne, şi a ars cu desăvârşire.
Din procesul-verbal* de estimaţie, pagu bele causate se urcă la suma de le! 200. Nu s’a dovedit până acum din ce c-iusă a isbucnit incendiul.
*
Usinele Krupp.—Găsim într’un jurna englez detalii curiâse asupra marilor sta bilimente din Essen aparţinând lui Krupp. Atelierile sale ocupă la Essen o întindere de 100 hectare.
Numărul lucrătorilor ocupaţi în usine se ridică după cel din urmă recensământ la 19,605, cari împreună cu femeile, copil, şi cel cari nu pot lucra, form&jă o populaţie de 65,000 suflete.
Din numărul total de lucrător! 11,000 sunt întrebuinţaţi pentru lucrările proprii ale usineî, restul sunt în minele de la Esen, Neuvied, Ssgau şi Belbao în Spania de unde se scâte cel mai bun fer.
Krupp ma! are 347 usine in Germ mia mai are patru ^vapore cu abur; patru *ecî şi cinci mile de drum de fer, cu 25 locomotive şi 885 vagone ; zece mile de linie telegrafică înpărţită în 35 staţiuni.
Stabilimentul mai are un laborator de chimie, un atelier de fotografie şi litografie ; o tipografie cu tre! maşinî rotative şi şase prese ; atelier de legătorie.
De vre-o tre! ani Alfred Krupp a deschis o mulţime de magasi! unde se vând objecta de prima necesitate cu preţ, moderat, maî are succursale in tote satele de prinprejurul oraşului Essen.
Usinele Krupp pot construi pe <ji : 1500 obuse, 250 objecte de campanie, 30 tu* nuri de 5 degete, 15 de 9 dejete; 8 de 12 degete şi 1 de 14 degete, acesta e lung
de 28 piciore şi cântăreşte 5700 chilo-grame.
*
Spânzurată. — Iu ziua de 13 Aprile curent, femeia Iiinca, soţia decedatului Ar-senie Marin, din comuna Vulturescl, plasa Râurile-Argeşel. judeţul Muscel, în etate de 64 anî, s’a găsit spânzurată cu o sfâră de nisee cue de la grinzile casei.
Acesta femee era lipsita de facultăţile sale mintale.
*
Locnstele.—Numârul locustelor distruse ia arondismentul Stef din Algeria a fost în primăvara anulu! acesta de patru miliarde şase sute milione.
*
0	dramă mişcătore. — Din Viena se sorie farului L'Independance helge nrmă-tdrele: A<J! de dimineţă un spectacol lugubru se oferi celor cari se preumblaţi de-alungul canalului Dunării aprâpe de podul Sofiei. Un agent de poliţie, Petre Komer, se aruncase în apă dupe ce îşi depuse în grabă pe mal mantaua şi sabia sea: el voia se împedece de a se înneca un om de vre-o trel-^ecl ani, care se asvârlise In canal. Acesta din urmă nu voia se fie scă pat şi respinse cu vigore pe salvatori şed, şi fiind că acesta se siiia se ’1 înbaţe bine, el îl apucă în cele din urmă de braţe şi ’1 trase sub apă. Un alt agent de poliţie, Ioan Wieaer, vedendu-'î că dispar sub apa, sări la rîndul şefi în canal. Dâr şi dânsul fu apucat do nenorocitul, care voia cu or! ce preţ să mâră şi abia avu timp se scape de la o morte sigură, pe când cel-l’alt a-g jnt şi adversarul lai se perdură in adîn-cimea canalului, de unde nn s’aă putut Încă scâte cadravele lor.
*
1	mpuşcat. — In sera de 17 Aprile cor. individa Ecaterina I6n, din comuna Voro-veni, plasa Rîuriie-Argeşel, judeţul Muscel, a fost împuşcată din greşelă, de câtre locuitorul Olteanu Stau, din acea comună ; din care causă prima a şi încetat din viaţă. Faptul s’a constatat la faţa locului, iar delicuentul s’a trimis înaintea justiţie!, pentru omucidere săvârşită din greşelă.
*
La ce sunt buue două părechî de
Cisme. — Intr’o casă nobilă din Berlin se luase pentru o serbare îuca un servitor străin, pentru a complecta personalul de serviciu. Servitorul se presintă în haine negre, cu cravată albă, o păreche de cisme fine ce sttăluceă sub braţ şi cu o păreche de cisme lungi pentru vremuri rele în pi-cidre, şi’şî ceru scuse, că a venit cu două părechl de cisme. Se temuse că fiind timpul urît, să nu'şî murdârescă cişmele cele fine. Dâmna casei îl lăudă pentru acesta atenţiune; lacheul Işî schimbă încâlţămin-tele şi işî puse cişmele cele lungi într’un unghifi întunecat al anticamerei, pentru a nu da loc la o conturbare neestetieă. Der lacheul părea a avea o deosebită predilecţi ane pentru cişmele lungi, că în timpul cinei se apropia diu când în cănd de ele. Diu întâmplare trecu un membru ai case! pe 'ângă acel unghifi şi isbesce cişmele, cari dau un sunet neaşteptat. Le scâte la lumina lampeî şi... ietă că în fie care cismă se afla căte o butelia de şampaniă cu tot ce trebuie lăngă ea, adică o jumătate de fasan, diferite fripturi de căpriâră şi altele împreună cu desert. Enigma elegantelor încălţăminte cu acesta s’a deslegat.
*
Origina vieî.—D. Candole, în scrierea sa »Origina plantelor cultivate,» (jico că origina vieî datăză din timpurile cele ma!
Acesta dinastie domnia între anii 4500 şi 5000 Înainte de era nostră.
*
Cel mal bătrân copac pe pământ s’a tăiat nu de mnlt aprope de San Francisco, tocmai pentru că era prea bătrân. Intr’adevăr, acest copac trăise destul. Din inele talpineî 3’a calculat că avea o vîr-stă de 4840 anî. In escavaţiunea tulpinel se puteail mişca 300 persâne.
*
O îndrăsiHilit criminală. — O î’ cerca e criminală de o îndrăsnâlă estraordinară a avut loc luca trecută, în timpul ijileî chiar în centrul oraşului Petersburg, într’o casă de schimb din Gostinnoi-Dvor. In ajun, un individ bine înbrăcat se presintă la agentul de schimb Yelew (linia bănoeî 8) şi ceruse un ore care număr de obligaţiuni pentru suma de 2500 ruble. Fiind-că în acel moment titlurile cerute lipseaţi, agentul de schimb rugă pe necunoscut S§ vie a doua «ji, promiţendu-I că până atunci i le va procura. Pretinsul cumpărător consimţi, dicând că va veni pe la ora 3 şi d. Yelew J ’l dise că în acest cas el va găsi pe amploiatul şefi, care va fi înştiinţat despre acesta.
Necunoscutul se presintă în adevăr la agentul de schimb !a ora indicată. Nu găsi în biurou de cât pe amploiatul despre care i se vorbise în ajun. Acâsta ’î dete obli— gaţiele cerute. Necunoscutul le puse In puzunar, apoi cu o armă contodentă lovi în cap pe amploiat care căzu fără cnnoş tinţă. Indrăsneţul răfi făcător eşi apoi liniştit şi dispăru.
Justiţia cercetăză.
Amploiatul, forte grav rănit, fu transportat la spitalul Obonkhow.
*
X... întâlneşte, în Vinerea paştelui pe un prieten al s?îî, bet mort:
—	Ce dracu, nene, şi’n Vinerea paşte-luî te-a! înbiitat.
—	Postesc, răspunse acesta şi fiind că n’arn încredere în bucâtăresa mea.. pentru ca să fin şi mal sigur că n am ie mă spurc...; nu mănânc nimic... der băH !
Atena, 6 M&ifi.
Se asigură că d. Delyanis a respuns la Nota colectivă, ce î-aii remis din noH represintanţu celor 5 Puteri, exprimându’şl părerea sea de răii că respuasul său de la 29 Aprile la Ultimatum n’a fost considerat ca suficient şi se referă la acest res-puna.
Atena, 6 Mal.
Fvnd că raporturile generalului Sapun-saki anunţa o concentrare de tură la graniţă, nisee trupe greceşti au fost trimese în acestă parte pentru a împedica invasiunea, O corabie turcescă a sosit în faţa portului Faler. Plecarea ministrului Turciei pare iminenta.
^ileî regelui George. Se pare că eî nu vor pă răai Atena nici astă-zl.
Atena, 5 Mai.
Din iniţiativa Anglie! represintanţi! celor cinci Puteri s’afi înţeles pentru a cere d-lul Delyanis asigurări ma! desluşite în privinţa termenelor de desarmare.
Din ediţia de seră * 50
7 ore s^ra

XJLTIME SOIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Londra, 6 Maifi.
Se anunţă din Atena dLraluî Dayli-lSews că representanţiî marilor puteri trebuie să remiţă astădl o nouă Notă d-lul Delyanis.
Cicago, 6 Maiu.
AS isbucnit conflicte nuoî între grevişti şi poliţia de la Cicago şi Milvanke. Sunt numeroşi răniţi şi omorlţî.
Rangoon, 6 MaiS.
Afară de Mandalay, insurgenţi! aS ars încă 3 oraşe în Birmania.
Veneţia, 6 MaiS. ~
De la 5 MaiS (la amiază) pană la 6 (aceiaşi oră) s’a constatat 5 caşuri de holeră şi 3 decese. *
Atena, 6 Maî.
Representanţiî celor 5 Puteri aS remis d luî Delyanis o Notă prin care e! cer no! espiicaţiunl fără însă a anunţa că vor părăsi Atena în termen scurt.,j
D. Delyanis va răspunde astăzi.
Sofia, 6 Maî.
Prinţul Alexandru a sosit la Filipopoli, unde după dorinţa sa, n’a fost nici o re-cepţiune oficială. Cu tdte astea o mulţime
depărtate. Ast-fel, s'a găsit seminţe de
viţă sub locuinţele din Custione, lângă ,	....	,
Parma, care datâză din etatea de bronz, enl;uslasl'a înaintea ui şi 1 aclama, într’o staţiune preistorică a lacului Varâs (Italia), şi în staţiunea lacustră de la Waa-gen în Elveţia. Adolf Pictes spune că vechil Aria şi Samiţi! beaS vin. Cultura viei şi ferberea vinului datâză de la începutul vechiului imperiu. S’a găsitjo dovadă des
VGV11IU1U1	KJ C* gCtUlVjV UV/ (	UOO
pre acâsta în mormântul lui Ftah-Hotep, preotul de L Merafis sub a patra dinastie.
La Stenimake prinţul a fost primit ieri cu totă strălucirea posibilă.
Astăijî prinţul va sta In Filipopol, de unde va pleca mâine pentru a continua călătoria.
Vicenea, 6 Maia.
12 caşuri şi 5 decese.
Viena, 5 Maia.
Guvernele austriace şi unguresci aS pre-sintat Cămărilor din Viena şi Pesta mal multe proiecte privitdre la reînoirea compromisului între aceste douS ţerî*
Intre proiecte figureză tariful vamal caro stabileşte dre cari măriri de taxe asupra cerealelor şi vitelor.
Âst-fel taxele snnt urcate de la 25 la
50 creiţari asupra porumbului; de la 75 creiţarila 1 florin şi jum. asupra orzului şi ovezuiuî; de la 50 creiţari la 1 florin şi jum. asupra grâului, de la an florin şi jum. la 3 florini şi 75 creiţari asupra făi-năriilor. Tote acestea ia suta de kilograme.
Asemenea taxele sunt urcate de la 10 —15 florin! asupra boilor, de la 2 la 3 florin! asupră viteloe mici, şi de la 1 florin lâ 1 şi jum. florini asupra viţeilor, T6te acestea pe cap de vită.
Rangoon, 5 MaiS.
Un nou incendii! aprins de insurgenţi a distrus 4000 de case la Mandalay. Englezi! aşteptă se sosescS întăriri.
Berlin, 5 MaiS.
Camera deputaţilor a adoptat la prima citire proiectul de lege eclesiastic. Ministrul cultelor, vorbind in favorea proiectului a declarat că guvernai nu voieşte concordat.
Constantinopol, 5 MaiS.
Duminică Pdrta a telegrafiat la! Rusten-Paşa, representantul Turciei la Londra ca se mulţumesc? lordului Rosebery pentru înţelepciunea cu care Foreign-ofice a condus a'aeerea grecescă, şi să stâruiască ca iuiţiativa luată de Anglia se fie urmată în-tr'un mod energic pene la extrem când Grecia ar refnsa. Se asigură că Porta a telegrafist acesta în urma ştirii ce atribuia Marilor Puteri intenţiunea de a acorda un nofl termen Greciei.
Constantinopol, 4 Maî.
Prinţul Bulgariei manifestând dorinţa de a vizita pe Sultan, Pdrta ’l a rugat să a-mâne vizita ss.
Constantinopol, 4 Mal.
La palat circulă sgomote despre noi conspiraţiunî. Ele sunt provocate prin in trigile partidului religios musulman care îndeamnă pe Sultan să resolve el însuşi militâreşte cestiunea grecească, tn faţa şovăirilor şi inerţia celor cinci mari Puteri.
Atena, 5 Ma!.
Represintanţi! marilor Puteri s’au întrunit ieri. Nu a luat nici o bătărîre. Miniştri! plenipotenţiari aă fost invitaţi să a-siste la nn le-Deum cântat cu ocasiunea
ULTIME INFORM ATIU NI
Sâmbătă concertul fraţilor Narice sub patronajul Contese! Tornielli. şi duminica acela al d-ş6reî Miclescn sub patronajul d-neî Meruzzi.
— o—
Asâra a sosit din străinătate d. Dim. Sturdza, ministrul cultelor şi instrucţiunel publice.
—o—
Serbarea Ateneului, amâuată din causa timpului refl, va avea loc Sâmbătă 26 A-prile şi Duminică 27. Sâmbătă se va îu-cepe la 4 ore sera cu representaţiunea teatrală, cursele pe apă, tbte petrecerile fo-rane ; la 8 si jumătate luminaţiune şi focul de artificii.
Duminică va continua dupe programul dinainte cunoscut. Noul afişe vor fi împărţite.
—o—
Un comitet compus din d-nil general A-rion, G. Lahovari de la curtea de comp-turi, G. Em. Lahovari directorul Independenţei Române, general Mano, Emil Cos-tinescu, Cost. Marcovic! de la creditul funciar şi C. Esarcu a examinat cestiunea tragere! loterie! de 500,000 lei a Ateneului.
TEATRE COHCEBTS
Teatrul naţional — Jou'i I Maiu .1886, se vajda representaţiune extraordinară în beneficia :
FATA AERULUI
Feerie în 8 tablouri, tradusă din franţuzesce de d-nn GR. MA.NOLESCU. Muzica de d-nu I. WâCH-MANN.
PRIMĂRIA ORAŞULUI GIURGIU
A N UF C1U
In <Jiua de 8 Maifl, anul curent, urmând a se ţine licitaţie în sala şedinţelor acestei Primari! pentru darea în antreprisă a construcţiuni! unul edificiu de Sc61â primară de ambe sexe, din acest oraş, care! dupS devis, se urcă la suma de le,
143,479,	ban! 48;
Se publică despre acesta spre cu-noscinţa doritorilor, ca s8 se presinte în arătata (ji, ora 12 (jiua la concurenţă ; garanţia provizorie ce concurenţii urmfeâ a depune la licitaţie este de 5 la sută, iar cea definitivă de 10 la sută, calculate asupra va-16reî de mai sus.
Planul şi devisul precum şi cele l’alte coudiţiuul, relative la construc-ţiuneâ acestui edificiu, sa pot vedea la primărie In or!-ce <ji.
Licitaţia se va ţine conform art. 40—57 inclusiv din legea de comp-t-abi iitate generală a statului.
100 nnn *eI se Cfmt^ cu împrumut pe lUUjvUU termen de 5 anî; garanţie în hipotecă de imobile rurale şi nrbane în provinţie, cu venit anual de 29,000 lei valorând minimum 220,000. A se adresa la redacţia diarulu! Telegraful.
Hotelul Frascati
vensbilă şi cu bune certificate. A se a dresa la administraţiunea hotelului.
—	Negaţi a fi autdrea crimei, a căreî dovadă o vedeţi ?
—	De sigur, d-le, neg cu totul.
—	N’aţi observat nimic pe lingă d-vs. care să ve facă să presupuneţi ceva ?
—	Nimic.
Trelauney se uita la bardnă, ca şi cum voia se ’î amintâseă sfatul ce ’l dăduse.
Wanda se gândi că ar fi maî bine în-tr’o casă de sănătate, pentru că de acolo pdte eşi dupâ cat-va timp ; alergă la fe-râstră, începu a rîde cu hohot, prinse o muscă şi o dădu doctorului.
Ţine! d-Ie doctor, asta e pentru d-vş.
Doctorul luă musca şi o aruncă.
—	Când v’aţî căsătorit cu ddmna ? întrebă el pe ungur, avea semne de aliena-ţiune mintală ?
—	Nu domnule, respunse baronul; în astfel de condiţinn! nu m’aşî fi căsătorit cu ea.linsă după câte-va luni, am observat că nu era în totă mintea... Intr’o *n sfirşit negă că eil ’I aş fi bărbat...
Wanda luă de pe masă un object şi începu a ’l arunca în sus şi a ’l prinde.
—	Trebue să ne urmedî, domnă, (jise comisarul.
Imbrăcaţi-ve.
—	Nu es de aci, ()ise Wanda.
—	E o afacere importantă. Decă nu voiţi se eşiţî de bună voie, voi întrebuinţa forţa... Trebue se daţi dre-carî informaţii justiţiei...
Wanda resistă, însă numa! de formă.
Baronul, cu tdtâ ura, nu putu se reţie lacrimile, când vădu că trăsura plecă.
—	Aş! fi preferit se fie ucisă, dise Ion Deslions.
—	Merită se fie torturată, baronul...
—	Dâr decă ver recundsce că nu e nebună ?
—	Decă nu e nebună... va nebuni.
VI
Focul
In acea sâră ungurul şi Ion lăsară trenul la Houdan şi se suiră în trăsură pentru â se duce la vechiul castei al d-luî de Villepont.
Un necunoscut aştepta pe lord Trelauney.
El dădu carta sea servitorului; pe carta lord Trelauuey ceti:
Cavalerul de Fulnits Membru al mal multor societăţi savante.
Trelauney intră în salon.
Cavalerul se sculă, apoi se aşegă din noii la un semn al lordului.
—	Trebuie ‘să fie ceva important d-le cavaler, pentru ca să sacrifioî ast-fel momentele d-tale.
Trelauney observa cu atenţiune fisiono-mia cavalerului de Pulnitz.
—	M’am credut dator, mylord, $ise cavalerul se ve previu de un fapt, la care din întâmplare am fost martor.
—	Ce e? d-le.
—- Ştiţi că eu locuiesc în castelul de Mesnil.
—	Forte bine I
—	Abia m’am aşedat în aceste locuri, ş\ mi se pare că am observat presenţa u-
nor figuri streine.
—	Pote că sunt Invitaţi de către vecinii
d-vdstre ?
—	Invitaţii aparţin dc sigur unei clase
sociale...
—	Ei?
—	Pe cănd dmenii observaţi de mine sunt adeveraţl bandiţi.
—	Credeţi dumnevdstră, domuule cavaler, oă acel dmenl ’şl-afl pus ochii pe proprietatea mea ?
—	Proprietatea şefi viaţa d-vdstră, da, mylord.
—	Cu tdte astea efi nu ştiu să am inamici.
Cavalerul surise, dând diu cap.
—	Eşti sigur ?
Aceste cuvinte făcură pe Trelauney să se gând6scă.
—	Acest om face parte din banda Monseniorului sAH nu are nici un interes ?
Ceea ce m’a făcut mal mult să presupun că acel âmenî caută ceva, e că am ve^ut pe doi diu eî intrând tn curte...
—	La mine?
—	Da.
—	Ve mulţămesc, domnule cavaler pentru bunătatea aţî avut de a me informa.
Trelauney credea că e vre-o încercare din partea Monseniorului safi a luî Robert Kodom.
Dar oe vroiafi eî ?
Luisa era acasă.
La castei nu era decât Rioul de Villepont, ungarul şi în etajul al doilea Cecilia
fata lu! Surypere, care în grija de copilul Lnisel.
Surypere trebuia se sosescă săra cu trenul de la 10 6re.
Pe cine căutafi el ?
Monseniorele nu putea căuta de cât pe Trelauney, şi Robert Kodom pe ungur...
—	Acei âmenî, domnule cavaler, reluă Treleuney după ce făcu aceste reflecsiuni, erau maî mulţi ?
—	Şapte safi opt.
—	Şi numai do! afi intrat la mine ?
—	Cel puţin numai doi am vezut.
—	Ve mulţămesc domnule. Cu ajutorul baronului de Remeney, arendaşul şi a-jutorul şefi vom cerceta prin tote părţile...
—	Dacă pot s8 vă ajut şi efi cu ceva, mylord, sunt la disposiţia d-vostră.
—	Vă mulţumesc, domnule cavaler, nu voi să abuzes de bunătatea d-vostră...
Erafi nouă 6re.
O lumină roşie se vedn în salonul unde era Trelauney şi cavalerul.
Se au dea strigând, foci foc!
(Va urma).
•Y
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 26 APRILE 1886
LINIA ANKER
Linie naţională anstro-ungară, concesionata
Cea mai tăcură,, mat bună şi mat eftină linie de'a
Triest şi P'iunie ia New-York
Vaporul „ALEXANDRIA" (2017 tone) Plecarea din TRIEST ....	13 MaiS
Plecarea din F1UMB. .	. . 15	»
Bilete directe de pasageri şi transporturi di recte de mărfuri şi conosamente de la Viena. Budapesta şi alte staţiuni principale a e Aua-tro-Ungarieî la t<5te looal.tăţile priucipale ale Americeî de Nord.
Incărcăminte se primesc pentru porturile intermediare dm marea Mediterană Amănunte de la
I. W. CHAPLIN
«Ropresentantul d lor Henderson Brothers, friest.
CURSUL BUCURESCI
CASA UE SCHIMB
THOMA ŢACIli
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Ducia-llornânia Cursul ps ţlma de 22 Aprile i8bfi.
Banca Naţională a României
1885
20 Aprilie
SXTXJ^NTITJ^TE^ STTUVrA-IRA.
1886
De arendat de la Aprilie 1887, jumătate din
Moşie. Paraipan Amke
din judeţul Viaşca partea care se înveci-neşte cu domeniul Giurgiii.
Doritorii se vor adresa la d. Em. La-hovary, 74, Calea Victoriei în Bucurescl
6-2-3.
T)a închiriat PrSvălia difl str-
r/O II1L111I ldb Lipscani No. 40, iar o altă prăvălie ce răspunde îu strada Gabroveni No. 13, cu totă curtea şi încăperile. Doritorii a o închiria se vor adresa în tdte filele de lucru la cancelaria Lega ţinnei Imperiale a Rusiei de la ora 11—4.
Asemenea mai este De închiriat Casa cu două etage din strada Ber^i, No, 122, cu diferite apartamente, informaţinnile se vor da în acea casă,
Banca Naţional;! a Românie!
La 3 (15) Maiâ viitor licitaţiunea în localul Bănceî, pentru furnitura a 50u0 metri tablă de aramă.
A se vedea condiţiunile la Direcţiunea Lucrărilor, strada Smârdan, casa Ioanide.
5°/o Rentă amortizabilii. . . 5°/o »	romană perpetuă .
B°/o Obl. de Stat [rur. convertite) 6°/° ,,	C. F. Române . i .
58/u „	Municipale . . .
lOfs. ,, Casei Pens. [300 1.] 5®/o Scris, funciare rurale .	.
fi fi	»	t»	■>	•	■
5„	,	urbane. .
fio	„	.	*	•	.
7°/o „	„
împr. ou prime Bncoresoî [20 fr.J 5°/o Comunale nuci ... banca Prevederea...............
DIVERSE
Aur contra argint *a*1 bilete .
Bilete de Bancă..............
Fiorini val. Austriacă Mărol Germane .... Banc-note F/anceso . : . . Ruble de hârtie
Cuwr 938/, 90»/, 89
74»/» 208 868/4 IO2L2 82 91V2 91 81
,00
1.23
991'2 2,45
VAnCl.
94'/,
9lVs
90
761’,
212
871/2
103
823/t
921/2
100
33
14. *U
102
1.25 IfOi 2 2.55
1434455
16822098
19738174
11901801
1347572
1361838
195040
186554
11920700
12058263
1293331
139351436
Do închiriat Etagiul al doilea
al caselor din Calea Victoriei, între Hotel Imperial şi Coletâria Raduleseti, No. 51 bis, avend un salon mare, cinci camere spaţidse, bucătorie şi "pivniţă, privată, cişmea In curte, sonetârie In tdte camerile, tdte plâtibile de proprietar. Osebit de acestea mai este de Închiriat la mansardă odăi cu luna. A se adresa la proprietar în 'Calea Rachovel No. 145, In orl-ce fidela 8 ore a. m. până la 6 săra.
12000000
1433616
86994430
556764
11920700
25062095
1383831
139331436
ACTiV	12 Aprilie
1 Ca8n(M°Defâ- :	•	1 35230521
WR8a (Bilete ipotecare	 . .	25919660
Efecte de încasat		454673
| PcrtoioliU, roAîăi) şi străin		20609656
| împrumutul garantat cu efecte publi* e • . .	14915270
j Fonduri publice		1 11995915
Efectele fondului de reservă ......	1901115
Imobili		2034128
Mobiliar şi Machine de imprimat . . .	167471
Cheltuell de administraţiune ....	170193
Deposite libere		18264920
Compturî curinţl		17988312
„ de valori		2267258
PASIVU	151919092
Capital		1200000
Fond de reservă		1929220
Reserva de amortisarea Imobilului'. . . .	97785
Bilete de bancă în circulaţinne		97575980
Profituri si perderi			
DobâiujT şi beneficie diverse		472523
Deposite de retras			18264920
Compturî curinţî 			20238556
» de valori ... I		1340108
	151919092
35236105
25921300
471407
20530746
14663190
11995915
1901115
2034329
167471
170592
18139320
17730636
2278859
151240985
1200000
1929220
97785
96939730
506139 18139320 20085799 15 12942
151240985
Dumnezeii să’ţl rea plătească 1 Mulţumeso de mii da ori pentru extractul de ulei pentru urechi trimes mie, care^ m’a vindecat cu desăvârşire^ căci iarăşi aud fârte bine. E de mirare aceasta căci în curând împlinesc 80 ani.
Mulţumind u~vS încă o dată, rămân al d vâtră servitor.
Vosag de Andor
3EOUMOSOUT ESTE ACT DENUMIT
Uieiu pentru Urechi
Se pote căpăta pentru 8 fr., cu instruc ţiunile întrebninţâreî de la medicul secundar C. R., Dr. Schipek.
Deposit principal la Ignatz Lobi, Viena, IX, Seegasse 8.

Act de Mulţumire
Sub-semnata E ifrosina Giurgiveano o cred de a mea datorie a mulţumi societăţii de asigurare „ Naţionala* pentru promptitudinea şi eulanţa cu care acostă societate rnî-a liquidat şi plătit dauna ce am suferit’o prin focul de la 10 Marte anul curent, mul-ţămitâ care sunt în stare a1 ml restabili clădirea incendiată.
Iaşi, 28 Marte 1886.
Eufrosina Gîurjrniveano.
Epitropia aşezămintelor Brâncovenesci
In <Jiua de 6 Maiu viitor, la ora 12 meridian, se va ţine licitaţie In cancelaria Epitropiel, pentru darea în întreprindere pe timp de un an a spoitului şi curăţitul vaselor de aramă ale bucătăriei Spitalului Brâncovenesc, unde se pot vedea şi condiţiunile în t6te filele de lucru de la ora 10—2 p. m. Concurenţii vor fi însoţiţi de o garanţie provisorie de 100 lei.
„NAŢIOX 4LA“
Societate generală de asigarăre In Buciumi
In urma publicaţiumior făcute prin jumate eouform art. 46 din statute , acţionarii societăţii ndstre s’au întrnnit la 30 Martie (11 Aprile) 1886 a a patra adunare generală, sub preşedinţa d-iuY» l. Marghiloman. PresenţI au fost 50 de acţionari' repreBen'-ănd 7780 acţiuni ou 476 de voturi.
S’a citit raportu consiliului do administraţie şi procesul verbal al densorilor; asemenea raportul directorului general şi al comitetului de supraveghere asupra afacerilor asigurări or d» viaţă.
Sau aprobat bilanţele şi s’a dat descărcare con-si’iulul de administraţie şi direcţiune! pentru ges-„ tiunea lor.
Dividenda s’a fixat la Ln. 14,tO defis-care acţiune şi Ln. 04,40 de fie-care parte de fondator.
S'au reales in unanimitate membri «şiţl la sorţ din consiliul de administraţie, d-nil I. Marghiloman, E- Costinescu şi Jaques M. Elias,
S'a votat reducerea capitalului «ocini on Lei n. 900,000, restituind la 6e-care acţiune Ln. 60 în aur.
S’nt» reales ea censorl pe anul 1886 d-nil V Arvanezo, H Ilomşlein ţi Dr. Sc Boroşnay.
p.ata cuponului Mo 4 se va efectua îu bilete do bancă cu începere de la 3 (15) Aprilie a. c. la caBa societăţii ndstre str Carol 1, No. 4.
Direcţiunea generală. "
Bătături sad Negi
Se depărtdză sigur şi fără durere în timpul cel mal scurt .	prin ungerea cu tlnctură de
bătături renumită şi singura adevărată a ’ lui Uavaluer, din Pharmacia roşi ln Posen,
1 CD Costul unei sticluţe cu car- 1 CP ■	* Pi* ton şi cu pensulă	i Si?»
Deposit in Bucurescl la d. Farmacist Ru-; <1olf Sehmettau, farmacia Curţel Regale-
Bennmţa fflltfflasl IULIâ POLONEZ
care ghicesee viitorul, presentul şi trecutul, p6te descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se intereseză cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori» etc. A se adresa în str. Piaţa Amzeî, No. 5.
■sil
k
Elisabeth Hardine
m6şA cu diplomă din streinătate
Fostă directdre a Spît, da moşit din Kazan.
Dăconsmtaţiuni de la orelelO—12 a.m.
STRADA COSIVIA, no. 1.
3De
Una iâŞÎNA tipografică No. 12.
cu strînggtor şi nnniSrîItor
Diverg# car .eter# de litere, precum şi mater *1 puţin uzat, din care s’ar putea forma o buDă tipografie in p ovincie Amatorii se vor adresa la d-1 comisionar I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucurescl.
Lecţiuni de Dans
OTEL EIESOHI, Strada ŞELARI, oamers 24.
Sob-nemnr.tul «re ondre a sdace 1» [ cunoştinţa onor. public că dă lecţionî de dans atât privat cât ţi le. domiciliul tAiS
Siâ&oh saAHAfin
ProXcsor.de Dans.
j m icji; in ~ ~ .'•"**•••

imta..
PENTRU Un COSTUM
NUMAI de LÂNĂ de OIE CURATA mulm an m ie o statnra imitoic
4 fiorini 96 cr. din lână bună;
8	,,	—	„	»	mal bună;
10	„	—	„	»	fină
12	,,	40	cr.	„	»	cu totul fină
Plaidurî de călătorie, buoata 4, 5, 8 până la 12 fi.- Costume fdrte fine, pantaloni, pardesiurl, stofe de haine şi mantale de pl<5e, tiflu, loden, commis, cammgarn, cheviots, tricouri, postavuri pentru ddmne şi postavuri pentru biliard, peruviene, doskings, recomandă:
D^innr i n n â MW ^ mi*
brioă în Brunii
Mostre franca. Modele pentru d-nil croitori nefraucate. Am în permanenţă un deposit de pestavurî 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că cu“marele mele afaceri iulernaţiona,le îmi remân o mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar sunt silit să me desfac de asemenea resturi cu reduceri mari subpriţul de producere■ Ori ce om cn minte trebue să recu-n<5scă că din resturi aşa de mici nu se pot trimeto mostre căci la oâte-va sute de cereri de mostre în cel mal scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie când diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele să taie din bucăţi de postav ş: nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asemenea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba sau să trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbele germană, ungară, bohemâ, polonă, italiană şi fruucesă.
2 ftraâa BUCUREŞTI
Sub-semnatul, supun la cunoscinţa onor. public Bucurescean şi întregul ţerl, că în fabrica mea, superidră tutulor fabricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în Bucurescl, stradd Radu-Vodă, No. 45, se fa-kricdză stofe indigene din lână curată din ţdră pentru costume bărbăteşti, care le vend cu metrul, chiar în fabrică şi în atelierul mefi de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tof-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabric1 şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea mal frumdsă tăetură după jurnalele cele mal nuol, cu preţ moderat fLI E S. R0PR.
Fabricant de Postav ţi Croitor,
Str. Ruda- Yodti, Si si Aca&tmiti, 28.
cRfmm.
întrebamf&t ou succes în Spitalele din Paris şt recomandată de eâtra oei mal însemnaţi Mediei, în BRONOHITE, CATARURI, TUSE CP1NIATRE,
B6lE DE PEPT (Oftioa), RACHITISPvîUL. (Copii sorofuloşi şi diformi).
Modtd mtrabumţârei: Fie-care lingură tnlruă jumătate pahar eu apă ţi jaehar.
Ph1*	91, Bulevardul Voltalre, la PARIS, şi tdto Ph1'.
IMAM BREVETATE '-«“ât.', îsr !i~
1
Sisteme aprobate şi de construcţiile cele maî solide pentru fabricarea eftină a
Cărămizilor ordinare,săpato, fasonate sirefractare
Tuburi desYentar't, plăui pentru trotoare şi vestibule,
Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect grati s şi franco LOUiS JAEOER feld-Oologne ^[Germania], ■
0 buni îngrijitor* arta bucătăriei, limba
germană şi română caută un loc într’o familie o-norabi ă. — A se adresa în strada Domniţa Nas-a sia No. 4.
M i-I ŢI OMALă.
societate geaeraia de asigurare în Bucuresel
Aprobată priu decret regal No, 225 din 25 lauuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 aoţiuni de leî noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei 8pecialmente afectaţi ca fond ia garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
ileserva de premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionalau asigură :
1. In contra dannelor de Incendiu. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) ca participări de I5°/o dlu beneficiul realisatdin aed stă ramură în ţdrâ.—Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. —IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face Asigurare asupra vieţel.
a). Gapitaiurl fixe în cas de deces
Cu par; ciriare de 70°/n din beneficiu în oom-binaţiunile nrmătdro ! asigurări asupra vieţel uneia sau a doue persdne, asigurări temporale, asigurăr mixte şi asigurări ruixto ou capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următdre :
Asociaţinnl mutuale de supra-vieţune. Aso-ciaţiunî în grupuri de 12 aul pentru copil de la i aul juni. până la 9 ani inclusiv, —Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra Asigurări şi rente viagere în diferita com-binaţiuni.
Pene la finele anului 1884 „Naţionala4* a realisat în difritela ramuri (le asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubir* aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA! GENERAU Str. Carol I, No. 9.
SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CU YAPORE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (20) Martie I88i>, pană la altă dtsposiţiune
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după cireonstanţele timpu-uî şi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni mii înainte ie orele indicate ln acest Ilinerariu — Pornirea Vapârelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
'CURSELE^APOABELOB DEPOSTA
	CURSE IN JOS			:							CCHSE IN SUS ;				
		I		ll		III.				iii.			I.		II.
dela	Orşova	Sâmbiti	4 pm	Luni	4 p.m.	Juol	4 p.m	de la Galaţi		Marţi	9 a.m.	Juol	9 a.m.	Simbâtâ 9 a.m.	
	Severin	Duminică 5 a.m.		Marţi	5 a.m-	Vineri	5 a.m.		Brăila		1025 n		1025 „	a	1025 „
>t	Brsa-Palanca		«* „		640		O40,,		Gura Ialomiţel	♦ >	22» p.m		22' p.m.	a	22° p.m.
h	Radujevaţ	ti	8n	tl	8 „		3 ,,	f»	Hîrşova	>»	3 „		3 „	11	^ ,f
17	Calafat		10W ,.		101» >(		IO'		Cernavoda		545 „		5*5 „		5*5 „
il	Vidin		1038		1035 „		1035		Oitrrv		93» „		930 „	a	93» „
»	Lompalauca		12*»	tt	12*°p.m.		12*3 „	11	Călăraş! oraş	»»	733 „		7*0 „	a	73» „
fi	Rahova		315 „		31” „		315	1'	Silistra	>1» Maiouri	1030 „		IO») „	n	103v „
a	Beket		380 „		a»»		330 „		Olteuiţ 1		2 p.m.	Vineri	2 am.	Duminică 2 a. m.	
a	Carabia		5»» „		5»o „		533 „		Turtukaia		215 „		4“ „	>»	2 6 „
a	Nicopoli	ti			7 „	tl	7 „	în	GiurgialSinird.l	4*	68° „		580 „	fi	5*v „
a	Măgurele	t>	7 n »	11	T» „	31	73»	4e la Giurginl Smârd.]		11	10 „		10 „	>>	10 „
ft	Sistor		9'.» „		9'» „		910 „		Rasciuu		ls» p.m.		11	>>	^ „ tl
tt	Zknnicea		938		935 „		9^5 „ \		ZimaijHa		A45		2i5 p m.	it	2l5pm.
il	Rusciuc	Luni	6 a.m.Mercurî		6 a. m. Sâmbătă		6 a.m. 1		Sista v		5'5 „		2*5 „	11	2*5 „
JJ	Giurgiu(Smîrd-)		10 „		10 .,		10 ,,		Măgurele		7*o „		5>» „	n	
a	Turtukaia	H	12>8 „		1215 pm.		1216 .		Nicopoli		763		52* „	ii	^ »
H	Olteniţa	a	123»		1233 „		L280 ,,	»»	Corabia		9*° „		71- „	>1	7l: „
ft	Călăraş foraşi	a	1. >.		1 „		1 ,,		Beket	Joul	12*25 a. ai.		965 „	a	9f „
	Silistra	ii	2*» „		2“		2*5 „		Raho va		12*0 „		IO)® „	ti	iot- (j
»	Ostrov	ii	3‘» „		3‘B „		St» „		Lompalanca		6 „ Sâmbătă 6 a m.			Luni	6 a.m.
V	Cernavoda	31	6 „		6 „		fi „		Vidin		8*5 „		8*5 „	n	8*5 „
a	Hîrşova	tt	8 „	11	8 „		8 ,.		C il.ifat		915 ,,		9“ „	11	915
a	Gura Ialomiţa!	n	880 „	11	83» ,,		83° „	„	R idujevaţ		1215 p.m.		1215 p m.	it	I2t5p.m.
în	Brăila	Marţi di	mnejă Jaoî dimineaţă			Duminică diinin.		»	Brs i-Palanca	11	2 „		2 „	it	2 „
ti	Galaţi	>>	ti	Ji	11		„	in	Se 70 rin	11	433 „		*32 ,1	tt	43o „
								1 la Sevarin		Vine I	5 a tn. DuminicăS a.m.			Marţi	5 a.m.
Cursele VAPORULUI LOC1L între 6 LUAŢI-TULCEA.-ISMA.IL :
Pornire în jos:
De la Galaţi la Tulcea-Umuil, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim.
Prima plec »re ide la Galaţi la Real şi Ism aii la 2 ) martie (t April) 1866 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
Pornire in sus :
Oala Ismail la Puloe-a-Galţi, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim. Prima plecare de talsmiil şt Reni U Galaţi la 21 Marte '2 Aprile 1886
INSPECTOR ITUL AGENŢIILOR.
Ţi* î*. Alelei de Ia Sf. George viitor casele din aJŞ lUvUltlSiU strada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis .tot pe aceiaşi stradă No. 22 seu in strada Pescăria Veche No. 9 , la d. Stefânespu, proprietar
PRIMA FABRICA ROMANA
KIFIR-CDMIS
')®ufurâ făcută din lapte, care se întrebnin-S®î4 ?" ?n sucess mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bdlelor de piept mal ou sdmă '? ,C0,IJ*'ja	! la Odesa şi lângă Samara,
riiu v olga, sunt stabilimente speciale unde mit de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuescî, mulţămită iniţiativei d-lul Lukianoff, care a fost unnl din preparatorii isteţi al acestei băuturi în Rusia. S a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I reoomandăm publioulul. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara o obositbre şi costă mult, pe când calitatea Kifiruluî, făcut de casa Lukianoff este analisată do d-rul Bernard şi recomandată de ilustra ţiunile lumei ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, in calea Gri viţa No, 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţel, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă
PREŢUL ABONAMENTULUI
ln provincie 10O şirele 100 leî 50 »	60 »
25 »	30 ,
Tipografia piaruiui, Tfc *îgiâiui’<. Calea lialiam Ho» 36,
Loco Bucurescl înapoind sticlele gdls.
100 sticle 85 lei — b.
50	»	45 »	»
25	»	22 »	50
pentru bolnavi neavuţî preţurile[vor fi scăzute.

www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4161.
IN BUCUiiESd ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
DUMINICĂ,, 27 APRILE 1886

A BOIUHIKN ŢE:
Pentru Capitală :
Pentru an an .	.	.	Lei 24
. ş4se luni	...	>12
»	rel luni ....	»	^
Pentru Districte
Pantiu un an .	.	Lei 30
1 ş&ie luni	.	.	>15
*	trei* Voii	...	»	8
LW40
H 20
Pentru Streiuătate Pentru un an «	şjetie lnnl
»	trei luni
Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fiecărei luni.
Un număr vechiu 25 bani.
12
Ediţia de dimineţii
ANUNCUJKl Şl RECLAME :
Anunciuri pe pag. IV, linia 25 ban
Reclame pe pag.	m	.	.	.	1	lefl
» pe pag.	U	.	.	.	8	lei.
> pe pag.	I	.	5	lei
Pentru inserţii şi reOame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate so refoză,; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Francia, Havas, Laffite & C-nie, 8 place de la Bonrse, Paris.
Englitera, Eugene Micoud, 81 Fiert Street, E. C- London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vvien. Rudolf Mosse Zoilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, tn Iluda-Pest, Servietenplats.
Reclacţiunea, Calea RahoveT, No. 36
Afco»wzm^!r^'.r«3«f2«eiTit:Jnamv** «
mvcato# politic, I, O, FUNDESQU
ei jţataagMMpmtaBgaflfl
Adrainistraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
SCiRI TELEGRAFICE
(Dup* (jliarele streine)
Roma, i Maia.
O dre care încordare s'a ivit. între vatican şi guvernul frances. Vaticanul în-sciinţase pe guvernul irances că are de gând s8 infiinţeze o amba adă papală la Peking. Guvernul din Paris respunse că dacă Papa realisezâ acest^ proiect; el îşi va rechi ma agentul diplomatic de pelân gă Vatican. Impresia făcută de nota d-luî de Freycinet e din cele maT rele.
Belgrad, 7 Maia.
Alegerile iatt un curs atât de nefavorabil guvernului, încât cabinetul va trebui *8 se retragă îndată după terminarea lor. După disposiţiunl mal noi, Scupcina va fi convocată la 18 şefi 19 Maifi, la Niş.
Belgrad, 7 Maifi.
Cheltuielele bugetare aii fost reduse eu 5 milidne dinari, aşa că bugetul se va eeb'l'bra, la venituri şî cheltuieli, cu 40 miiione 500 mlî.
londra, 7 Aprile.
In camera comunelor se credo că bilul home-rule va trece cn siguranţă la a doua citire, dupe ce Gladstone a declarat că renunţă la bilul agrar, consimte ca deputaţii irlandesi să rămâie în parlamentul imperial şi are de gâud, după a doua citire, să a-mâne proiectul pănă la anul viitor pentru a-1 prelucra. Chamberlain şi partisanii săi vor vota pentru proiect, la a doua citire.
Madrid, 7 Maiîî.
El imparcial anunţă că ministrul lucrărilor publice a descoperit, în urma unei anchete, păduri de ale statului în valfire de 250 milidne, cari pe nedrept erafi stăpânite de particulari. Cu acesta resursă în adevăr estra ordinară, ministrul de finanee speră se satisfacă cererile miniştrilor de marină şi resbel. Ast-fel dificultăţile, ce se rădicaseră în sînul cabinetului, ar ii înlăturate.
Berlin, 7 Mal.
Desbateiea din Cameră asupra proiectului bisericesc a fost destul de viă. Ri-ckert în numele unei părţi din progresişti, a acuzat pe Bismarek că-şi schimbă principiele şi a aruncat respunderea legilor din Mai asupra Cancelarului, care a înşelat pe liberali că e vorba d’o luptă mare şi sinceră. Suntem pentru o reviauire a legilor din Mai, ijise .Rickert, dar pentru o revisuire organică.
Odesa, 7 Mai.
In dilele Pascelor s’afi întlmplat escese contra evreilor. Episcopul Ckersonulul a ordonat se gse facă predici contra antisemitismului, pe care îl considera ca o importaţiune occidentală nedemnă de moravurile ruse.
Conslaniinopole, 7 Mal.
Se crede că Pdrts va cere Puterilor se delege un tribunal internaţional care se resoive cestiunea averii fostului Kediv Is-mail-paşa.
Londra, 7 Maifi.
Camera Comunelor a votat dilele aceste un proiect, după care alegerile comune din Irlanda aii a se face ca şi cele din Anglia.
Bruxelles, 7 Mai.
Din espunerea făcută Camerei de ministrul de financie resultă că deficitul nu va trece peste 700,000 franci. Ministrul a-nunţă depunerea unui proiect pentru un împrumut de 43 miiione, cn care se vor începe mari lucrări publice pentru a da ocupafiune lucrătorilor. Frbre-Orban, şeful oposiţiunii liberale, felicită pe guvern pentru deschiderea unei anchete asupra stării sociale şi propune trâmiterea unei comi-siuni parlamentare care se studieze situa-ţiunea lucrătorilor şi a industriei. Cu chipul acesta el speră că se vor putea preveni comoţiunile ce se pregătesc.
Cairo, 7 Mal.
Kedivul a primit o telegramă din Co-rosco, în care i se anunţă că loe-ţiitorul Mahdiuluî îndrSptă trupe spre Dongola.
A se vedea Ultime SeirI pe pagina III
pentru o parte f6rte mare 51 ceea-ce e mai nult, se p6te giice câ t6tă industria a;estel ţCrl îşi găsesce la noi ditmşeiili legătura e aşa de intimă între projlucţiunoa transilvană şi con-sumaţiunoa românesc#, în cât în momentul Cflnd fruntaria ndstră s’ar închide ar trebui să se stdrgâ cu condeiul peâte t6tă industria dm Ardei.
Nu intră în sarcina ndstră, Iţjiar politic, sâ intrăm in multe amănunte; pentru noi e de ajuns sâ semnalâm faptele importante, acele cari j6că un rol hotârîtor în cestiunea relaţiuni-lor comerciale cu statul vecin. D’a7 ceea ne vom mărgini sâ menţionăm numai industriele transilvane cari nu există decât mulţumită pieţei române do consnmaţiune.
Ast-fel de industrii sunt : industria lemnelor de construcţiune, cu trei fabrici în Tergu-MurSşuluI, Yinţu de jos şi Zerneştî; parchete, traverse; lă-dârie; fnnâriâ; strae ţârânescl; ciobo-târjă; bârtiă de imprimat, 3 fabrici mari: Zerneştî, Petrifalăh, St.-Petru; făinăriă, care furniseză peste 100 de-posite in ţâra ndstrâ; spirturl, 32 fabrici numai în raionul Camerei de comercih a Braşovului; postavuri şi pănuri; saci de iută şi cânepă; cărn-ţârie, cu care se ocupă în special secuimea; unturi şi brânzâriâ; sticlâriâ ordinară, 6 fabrici, în Porumbac, Car-ţişdra, Bicsat, Avrig, etc.; torturi de lână, in, cânepă, arniciuri; cârnă-ţărift.
Din simpla enumerare a acestor industrii se pote vedea însemnătatea lucrului. Ce se vor face ele, în <jiua când piaţa română le va lipsi ?
Şi fîind-câ e vorba sâ ne socotim şansele şi s6 vedem bine care e situ-aţiunea fie-câruia, dintre noî şi Aus-tro-Ungaria, trebue sâ punem acostă întrebare.
Dacă ungurii nu vor sâ fie cu-min|I şi sâ Înţeîegâ că noi nu putem sâ fim tot jertfa esclusivismulul lor neînţeles, vom fi nevoiţi se ajungem la aeestă estremitate. Şi atunci?
Atunci, fiind-câ industria transilvană nu trăeşte decât prin piaţă română — orl-cât de neplăcut ar fi, trebue s’o spunem — industria transilvană va fi ruinată.
Nu voim sâ insistăm aci asupra importanţei ce pâte să aibă din punct de vedere politic, acest eveniment, pentru Ungaria: nemulţumirile de astâ-zî, create de regimul politic es-cepţional subt care trâiesce Transilvania, firesee câ nu vor putea decât sâ sporesca. E destul pentru noî sâ luăm în consideraţi 11 ne urmările pe terenul economic şi financiar : statul unguresc va perde priu micşorarea producţiuniî transilvane şi va perde intriga economiă naţională ungară.
Ce se va face eu forţele industriale ale Transilvaniei, acesta e altă so-cotâlă. Mal mult decât probabil câ ele vor emigra, împreună cu capitalurile, in România.
Cu acesta am terminat ancheta— superficială se Înţelege, dar atât pe cât ne permiteau puterile s’o facem — asupra situaţiunil României şi Austro-Ungariel în actuala campanie; putem sâ ne resumăm acum, pentru a sfirşi.
Şi sâ dăm pas străinilor.
Esistâ, între Ungaria şi Austria o luptă curiosâ. Ungaria vrea sâ aibă înainte da ne resuma, în cestiu- monopolul în Austria, în ce privesce
Bucureşti, Sâmbătă 26 iutile 1666
nea convenţiunel comerciale, să notăm o împrejurare care are mare îm semnătate pentru noi şi pentru Unguri; voim să vorbim de posiţiunea specială a Transilvaniei.
In mişcarea comercială dintre noi şi statul vecin, Transilvania intră
•odusele agricole, cu escluderea tutu-iu>r celor lalte state. Austria se desbate dm braţele Ungariei, care nu p6te s’o îudestuleze; în acelaşi timp ea caută se-şl păstreze debuşeul ce-1 are la noi pentru industria sea. in total, Aus-tro-Ungaria, peste producţiunea sea
proprie, are nevoie de cereale şi vite. Ori-ce ar face şi orl-ce ar <jice, ea nu p6te face s6 dispară acesta lipsă.
Noi, independent de esperienţa trecutului şi de tendinţele şoviniste ale vocinilor noştri, avem : ântâiu, un stoek constant de cereale şi vite pentru care ne trebuiesc debuşeurl sigure, în cari legea concurenţei comerciale sS hotărască, dr nu reaua credinţă şi şovinismul ; al douilea, a-vem un.numSr da industrii care trebuiesc protegiate; al treilea, avem nevoie, pentru consumaţiunea ndstrâ internă, de un şir întreg de produse industriale.
Etâ tituaţiunea respectivă a Austro-Ungariel şi României. Mijloc de împâcăciune este, nu mai încape vorbă. DisposiţiunI sincere şi hotârîte din partea ndstrâ, pentru a ajunge la o convenţiune, asemene sunt. Române ca şi partea cea-l’altă s6 aibă asemeni disposiţiunl.
S6 nu uite ins6 Austro-Ungurif,. o repetăm, că nevoind sS cadă la Înţelegere loruşî singuri fac râu. Trebuinţele de coasumaţiune ale Europei întregi nu se micşordză cn un tarif se& cu o şicană ; asemenea nici trebuinţele pieţelor interne austro-ungare. S6 nu uite asemenea că despre Germania o ameninţă tariful urcat; că spr9 Rusia drumu-I e închis şi câ nu-I rămâne decât Orientul. In special, sâ nu uite statul unguresc câ nevoind sâ cedeze sugrumă industria transilvană.
Cu acesta am încheiat desbaterea îu cestiunea convenţiunil comerciale şi putem sâ aşteptăm în linişte rosul tatul negociărilor începute In capitala ndstrâ.
Se cbeltuiesce mult în Spania, ddr se cheltuiesce râă. Departamentul resboiulul de esemplu, de şi absdrbe o parte fdrte mare din bugetul total şi deşi de câţl-va ani şi-a sporit constant cheltuielele, nu pdte avea pretenţiunea să fi organisat armata şi Spania ar fi fdrte încurcată dacă împrejurările ar îngagia-o într’un râsbol. Marina, cu t<5te câ costă e-norm pe fie-care an, e într’o stare tot aşa de rea; nn de mult s’a a-firmat la tribună, de deputaţi com-petinţl în materie, că marina spaniolă nu e în stare sâ pue în mare o escadră solid alcătuită.
Actualul ministru de finanee vrea sâ curme acâstâ stare de lucruri, re-' dncend cheltuielile la strictul necesar şi tăiând tot ce e superflu. Din nenorocire, silinţele sâle ab Întâlnit resistenţâ la alţi membri al comitetului ; de aci sgomoţele de crisă cari au circulat filele trecute.
Până în sfîrşit, tot e probabil câ se va ajunge la înţelegere şi, pentru prima 6râ după o lungă periodă, bugetele spaniole vor fi pdte echilibrate.
mFORMâTHJNI
In contra tuturor aşteptărilor, cestiunea grecă se reanimezâ şi ameninţă sâ restdrne întreg eşafodagiul de speranţe ce se clădise pe respun-sul d-lul Delyanis.
Douâ depeşl din Atena restdrnă totul.
Una :
„Fiind-că raporturile generalului Sapunzaki anunţă o concentrare de turci la graniţă, trupe grecescl au fost trimise în acâstă parte pentru a împedica invasiunea.
„O corabie turcâscă a sosit In faţa portului Faler. Plecarea ministrului Turciei pare iminentă".
Şi a doua:
„T6te trupele disponibile ah fost trâmise la fruntaria. In Atena dom-nesce mare emoţiune.“
Care e valdrea acestor scirf nu se pdte sci acum; In tot caşul, ni se pare curios ca Turcia sâ fi provocat pe Grecia, tocmai când puterile se silesc sâ potolescâ diferendul. Atât de curios ni se pare aedsta, în cât nu suntem departe sâ credem într’o mistificare.
Alături cu aceste scirî, se anunţă câ d. Delianis tot n’a dat un respuns satisfâcâtor puterilor.
Guvernul spaniol, dupâ cât se pare, e în mare încurcătură; filele aceste s’a vorbit chiar de crisă şi anume de retragerea d-luî Camacho, ministru de finanee.
Greutăţile de cari se lovesce ministerul liberal sunt de natură financiară. D’un şir întreg de ani, bugetele spaniole nu se echilibrezi ; eu tote silinţele făcute, nici cabinetele conservatdre, nici cele liberale, n’ah reuşit sâ acopere cheltuielile cu veniturile obicinuite şi în fie-care an a fost nevoie sâ se recurgă la espe-diente.
Maj Sea Regele a lucrat adr dimineţă ou d. Ferikide, ministru nostru de estema.
IC
Sf. George s’a preeentat la Braşov în rîn-dul acesta în haina albă. P’aicî pe la Braşov, scrie Gazeta Transilvaniei, am avut frig şi zăpadă. Aflăm că şi fldrea pomilor a degerat mare parte astă ndpte Astâ-^I s’a maî ivit puţin sorele cald, der nu prea vrea sS stea pe la noî. Gerul e încă noros. Frig şi zăpadă se anunţă şi din Austria de jos ai alte ţ8rl muntose.
n
Scirea privitore la voiagiul Maj. Sele împăratului la Basarabia este inesactă. Ţarul pleacă din Livadia în «Jiu» de 7 Mal şi merge direct la Petersburg.
IC
Alteţa Sea principem Alexandru al Bulgariei se aşteaptă la Ruseiuk în <jiua de 8 Mat.
IC
Erl, după prânz}, a fost ultima şedinţă a conferinţei vamale.
Cu tote. încercările făcute, nu s'a ajuns la nici o înţelegere.
Delegaţii austro-ungafl au părăsit ajl dimineţă Bucurescil.
CESTIUNEA IRLANDESA
Ioha Morley a vorbit la Glascov într’un meeting organisat sub auspiciile <Asooia-ţiunet liberale naţionale.» Primul secretar al Irlandei a apărat politica guvernului ta chestiunea irlandeză, si a blamat pe membrii liberali ca lord Ha -tington şi Goschen, cart atacă propunerile pentru Irlanda fără a arăta ce ar pune în locul lor. Cu t<5te aceste chestiunea trebue resolvată. Imposibilitatea in care se află oposiţia de a formula alt plan de cât acela al guvernului, e proba manifestă că argumentele el sunt slabe.
De altă parte, d*l Labouche:e a apărat bilul irlandez într’un meeting; cu tote că el nu aprobă tdte disposiţiunile, el <jice câ se vor putea face 6re-eare modificări când se va discuta de comitet. Bilul pentru ex-propiarea land-lorzilor nu va putea fi primit dup§ opinia luî Nortamptbon, de cât cu condiţia ca se se facă o remauiare.
Nation, jurnalnl primarului din Dublin, publică un articol în care susţine propunerile luî Gladstone; ele vor aduce pace în Irlanda şi vor linişti nu numai pe irlandezii din ţdră, der şi pe ceî din afară.
— Gladstone a adresat un manifest că-
tre alegătorii sel din Midlothian. Primul ministru declară că nu cunoşte nici o chestie parlamentară care se fi interesat aşa de mult pe toţi ca bilul home rule. Spune cu cât entusiasm e primit acest bil îu coloniile Americet.
Gladstone aduce omagiile sdle dmenilor politici liberali, cari cu tdte că s’afi despărţit de el, se observă că propunerile lor variază în fie-care discurs, pe când toţi membrii guvernului n’aă încetat de a fi unanimi asupra soluţiunel ce trebue dată problemei irlandeze.
El e convins că toţi ceî cari s’afi despărţit, simt că stabilirea bitului home rule a devenit inevitabilă şi că oposiţinnea lor se va mărgini in definitiv de a cere să se modifice clausele rfelative la expropierea andlorzilor.
La urmă, Gladstone face apel la naţiunea intrdgă ca ea se susţie guvernul.
Acuma oâud posiţia sea e liberă şi tare, Anglia trebue se facă Irlandei concesiuni.
Stabilirea unei legislaţiunî irlandeze va mări activitatea parlamentului imperial şi va întări imperiul.
nti
ie scoţia
Un mare numer de omeni politici s’afi întrunit la Edinburg pentru a se înţelege spre a forma o asociaţia centrală cu subcomitete îu provincie pentru stabilirea autonomiei în Scoţia.
Adunarea a hotărît ca 8ă se facă nu meeting public cu scop de a hotărî formarea unei societăţi a cărei misiune va fi:
1.	A proteja integritatea imperiului şi a observa ca vocea Scoţiei să fie ascultată de parlamentul imperial, tot ast-fel cănd apasă afacerile sele proprii, precum şi interesele im periuluî.
2.	De a uşura mişcarea în favdrea stabilire! unei legislaturi cu sediul în Scoţia, cu control asupra tuturor afacerilor de interes puraminte scoţian.
3.	De a procura guvernului Scoţiei control asupra tuturor funcţionarilor sel civili, asupra judecătorilor şi impiegaţilor, cum e acum pentru guvernuf imperial, afară de membrii armatei, al marinei, aî serviciului diplomatic şi aî funcţionarilor statului Însărcinaţi eu strîngerea veniturilor imperiale.
C0NVENTIUNEA COMERCIALA
Românul publică o corespondenţă din Viena, în care se enumâră punctele pentru cari Austro-Ungariă cere absolută seu» tire.
Acestea sunt, după numerotarea tarifului
român:
1)	ca! (armăsari, cal jugăniţi, iepe);
2)	cărbuni;
51—56) făină şi farindse alimentare provenind din cereale şi diD leguminose.
Observaţiunl. (Intrarea cu scutire de tac-se se întinde şi asupra sacilor în cari întră produsele numite mal sus;)
57)	Târîţa de tot felul de cereale;
58)	legumi farinOse uscate: ca mazărea fasole, bob, linte;
59)	pasta farinOse (ijise de Italia) glu-tenurl granulate;
63) Cartofi.
192—245 inclusiv, coprin^find materii medicamentase şi altele, ce se cere asemene a fi scutite d’orl ce tacsă.
275) seurî şi produse derivate (stearinâ, oleină, etc.) îu general tdte materiile prime destiaate la fabricarea lumânărilor de stea-riuă şi a săpunului.
Observaţiune 1.) Ca şi materiile prime sunt scutite d’orl ce drept de intrare, produsele accesorii trebuinciose la fabricarea lumânărilor de stearină şi a săpunului.
452) Cărţile în general; opere de cartografia, în fol volante şefi întrunite în atlas ; gravure, litografii şi fotografii in fol volante şefi întrunite in album; opere de mnsică gravate, litografiate sOfi imprimate eu caractere mobile.
455) Lemue de construcţiune şi lemne de lucru, tari şefi mol, chiar fasonate, şefi ferestruite, grinzi şi plăci.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 27 APRILE 1886
460 bis) parchete: bucăţi pentru duşumele ordinare de lemn tare :
463) Cărbuni de pământ (huila, lignit, etc ).
465 a) Petroliu şi uleitt de schist, brute; uleiuri minerale pentru uns.
465 b) Petrolifi si uleitl de schist rafinate. Parnnna şi ceresină pentru fabricarea lumânărilor.
570)	Fontă brută, fer brut în mase, în Vergi d’orî ce grosime, îu bare rotunde sâfi pătrate; Sn general, fontă şi fer supt tote formele, nefasonate pentru uă între buinţare directă ; fer vechili ;
571)	Oţel brut, oţel de cimentaţia să8 topit supt tote formele, nefasonat pentru uâ întrebuinţare directă ;
572)	railurî de fer şi de oţel da tâte formele si scb’mbâtor de cale ;
573)	Bande de fer pentru rote, fer în bande în general, ca ferul pentru cercuri şi altele.
581) Obiecte diverse, piese şi sccesorie pentru maşine, de fontă brută, numai topită, fără a fi fost supusă la altă lucrare, pilite lustruite...
608.) Instrumente agitcole de tot felul.
Observaţiune. — Sunt privite ca instrumente agricole plugurile de tot felul, părţile de pluguri, cheile do pluguri;
620)	Maşine cu vapori în general, fixe ceîi mobile, r-biar demontate ;
621)	Maşine agricole de tot felul, chiar demontate.
622)	Maşine de tot felul, servind la esercitarea vr’unel profesiuni sfii! vr’uneî industrii;
Observaţiune la art. 620, 621 şi 622. Copertările şi curelile de transmitere importate cu maşinale vor fi admise scutite de drepturi.
711) Instrumente de astronomia; de chirurgie, de optică (afară de lunetele montate, binocluri şi lornete de teatru) de matematică, de fisică şi de chimia ("pentru la-boratoriî) şi instrumente şi aparate de de-monstraţiunl servind învăţământului de tâte gradele.
•----—-
DISCtJEStTL d-luî IEPTOISCU
(La întrunirea de la 23 Aprile, în Giurgiu)
D. B. Iepurescu, salută cu dragoste, în numele tutulor colegilor seî, pe alegătorii judeţului şi al oraşului, declarând că mandatarii acestei părţi al ţârei se simt cu desăvîrşire fericiţi, aflându-se in mijlocul concetăţenilor lor.
Oratorul rogă pe adunare 85 crâdă că acâstă întrunire publică nu e întru nimic urmarea întrunirii ţinută de oposiţie, îu acelaşi local, duminica trecută; că d sa şi colegii săi, în faţa împregiurârilor momentului, atât politic cât şi economic, erafi decişi, ca, cu oeasia vacanţei parlamentare, se se pună în comunicaţiune mal de a-prope de vederi şi de simţimente cu man-danţil d-lor, prin intermediul unei întruniri publice ; cu tâte acestea mulţumesce întâmplării, câ adversarii partidului liberal, ’şi aii vărsat focul, pentru ca adunarea sâ p6tâ judeca şi aprecia, întru cât de întemeiate erau imputările şi acnsaţiunile ce se adne de oposiţiuna partidului liberal.
D-sa mal observă, că ’l-a surprins forte mult declaraţiunile oratorilor oposiţiuniî, că vorbesc numai în numele partidului conservator, ne-făcând nici cea mal mică alnsiune la cele i'alte nuanţe ale oposiţiuniî] că d-sa n’a încetat un singur moment d’a crede că atât d. Dimitrie Brâtianu, cât şi cel-l’alţl membrii aî fracţiunii liberale-disidente jâcă un trist rol şi că în cele din urma aii se serve3că de punte conservatorilor ca se intre încă o dată în cetate; că numai un singur om din liberalii ne-mul-ţumiţl, înţelegând acesta cursă, şi cu inte-ligenţa’l cunoscută, a bătut de cu timp In retragere, preferâud a se ţine la o parte de tâte aceste lupte fraticide şi fârte vă-tămătore însăşi' idee! partidului liberal; ea acel om este d. Mihail Cogâlniceanu. Şi apoi, continuă oratorul, tocmai momentele de faţă
le-au găsit oposiţiunea liberală, căci despre cea conservatâre, o scie de mult căt este de orbită, ca să arunce desordine în spirite, să alăbescâ acţiunea ţereî, representată prin ori care ar ti guvernul, faţă cu streinii ? Tocmai aonma, cănd lucrările stafi gata a se complica in Orient, tocmai acum cănd ţera, de la mic pană la mare, urmejă să lupte ca un singur om, pentru a obţine putinţa inaugurărel nneî politici economice şi comerciale mai luminata şi mal conformă adevăratelor interese ale ţârei ? Răspunderea cea mare atât în faţa guvernului căt şi a posterităţii, de sigur n’are să fie a conservatorilor ci a liberalilor, ce împing nemulţumirile personale pănă la orbire, păuă a dice: să piară şi m6ră, numai să piară şi şoriciî. Ei bine, d-sea declară că nu e nici înţelâptă şi nici patriotică acâstă linie de conduită politică !
Intrând în materie îşi arată mirarea şi mulţumesce Iul Dumnedefi că l’a învrednicit să trăiască pentru a auji pe partidul conservator vorbind • in întruniri publice despre libertatea presei şi imputând regimului actual, că in timpul administraţiu-nel sele u’ar fi respectat acâstă preţiâsă şi vitală libertate publică şi esclamând, cere voie adnnăreî ca să facă judecător şi arbitru al acestei însărcinări pe însuşi d- Bariton Racottă, preşedintele întrunirei opo-siţinneî din duminica trecută, şi de şi d. Racola e bătrân, totuşi crede că n’a uitat peripeţiele procesului şefi de presă, din timpul guvernului Catargiu, proces numit Ra-cottă-Murat. Apoi, dece ani de libertate, se vede treba, că n’a avut de resultat pentru o parte din fiii acestei ţări, decăt să le întunece mintea, să ie micşorede simţi-mentul moral şi se’I facă să piardă până la cel de pe urmă simţimânt de pudâre publică, pentru a îndrăsni să vină să vor-bescă despre libertatea presei, despre dreptul de întrunire şi de petiţionare, tocmai în mijlocul oraşului celui mal încercat în timpul guvernământului conservatorilor; în mijlocul unul oraş pătat de sânge şi fără să se temă că umbrele victimelor acestui regim, indignarea lor o se ceră A-tot-puter-niculuî voe pentru ca, scoborîndu-se pe pământ, să protesteze cu energie şi cu des-gust contra atâtor neruşinări şi cinism!
D-nu I. Lahovari, continuă oratorul, ne vorbesce de imoralitatea partidului liberal, rădicând la ceruri pe acea a partidului d-sâle. Ciudat lucru! nu scifi cum se face ca un om, de valârea acestui campion al conservatorilor, se aibă memoria aşa de scurtă. Ei bine după cum făceam, în privinţa libertăţel presei judecător pe d-lu Hariton Racottă, ’l voifi faee pe D-sea în ceea ce privesce gradul de moralitate al unul partid şefi altul, şi de acea’l voi întreba : Cine era acela, care într’o şedinţă memorabilă a parlamentului ţârei, nu găsea un alt cuvânt pentru a caracteriza gradul de moralitate a acestui partid, de cât acela, celebru der înfiorător de «Sultan-mejat ?»
D-sea cu o emfasă demagogică ue mal spunea «că sub acest regim, care ne gover-neză de dece ani, onârea, mândria şi demnitatea statului au fost ne-socotite faţă cu streini.» Sdrobitore cuvinte! de cât ele, uită d-lu I. Lahovari, că nu se pot aplica de cât partidului d-sele, căci ’l rog se ’şl aducă aminte care a fost origina guvernului d-îuî Catargiu ?
încrederea ţârei, încrederea parlamentului din acele timpuri seu ne-mulţumirea d-lul de Radovicî şi resentimentele d-sele contra ministerului Ion Ghica? şi ’n fine ’l rog ca în tot timpul de cinci ani al re gimulul conservator, se ’mî arate un singur act, un singur fapt care se denote că a-cest guvern de tristă memorie, fuse mal mult de cât un guvern de fapt, de afaceri şi de resbunare, fără program şi fără i-deal politic! Sâ ’mî arate mal departe care e faptul esterior care să echivaleze cu alegerea Bucuresciuluî de reşedinţa a tratărilor de pace dintre Serbia şi Bulgaria, care se echivaleze cu actualele raportul de stimă şi de respect dintre Statul Român şi oele-l’alte naţiuni ale Europei, şi care $5
fi îutîmplat în discursul celor cinci ani al guvernului administraţiuneî d-lor ?
Iu fine d-sa are nenorocita inspiraţiuue de a atinge şi chestiunea financiară , aşa că me pune, jice oratorul, îu trista pozi-ţiune de a’î aduce aminte că fără escepţie, budgetele celor cinci ani ale admiui9tra-ţiunel guvernului d-lul Catargiu, s a soidai ou deficite, şi că nu s’afi putut equilibra de cât cu împrumuturi lăsend la căderea sa o datorie de peste 30 miliâne ; Că a-celea a le partidului liberal tâte fără es-cepţie, afară de acela al anului acestuia, afi dat escedente, permiţând guvernului liberal ca fără s5 mal aibă trebuinţă de resursele budgetare, se doteze ţara cu armamentul militar, de care cu toţii, dâcă n’am fi orbiţi, ar trebui se ne felicităm.
Unde însă oratorul opoziţi unei, continuă D-uu Iepurescu, ar fi trebuit se lie mal esplieit şi mal franc, d sa o scalilă, se încurcă, şi ’şi trădejâ preocupările, d sa nu găseşte de cuviinţă a no spune ce cugetă partidul săfi, în privinţa reinoireî conven-ţiunei cu Austro -Ungaria; ’l întreb dar pe D-nu I. Lahovari, p6te fi chestia mal mare şi mal vitală, pentru ţară de cât a câsta ? Politică economică, nu e din nenorocire satt din fericire bada însuşi a politicei nostre generale astă-dl ? De ce dar tocmai aci, nu i se deslâgâ limba, dacă are încredere în ţară sa, dacă speră a veni la putere numai printr’insa, dacă c’un ouvâut n’are cugetări ascunse şi nu tăgădueşte a veni tot prin streiul şi numai ajutaţi prin dânşii în capul afacerilor ţereî ? Pe cine vor se înşele conservatorii, când astă d’, contra tradiţilor şi obiceiurilor lor, se cobora şi intră în naţiune pe furiş ? Pe poporal Român î dar el îi cunâsce destul de bine ! Şi ’l pot asigura pe d-nu I. Lahovari, eă având în vedere origina şi temperamentul acestui popor, spiritul secolului şi al generaţiunelot actuale, mal lesne voiu crede că acestă ţâră va cădea îu scurt timp îu mâna socialiştilor de cât în acea a conservatorilor, care numai aii nici puterea morală, nici capacitatea, nici raţiunea d’a fi in viitor.
După cum vedeţi d-lor, o mare parte, continuă d-nu B, Iepurescu, din cele ce aveam a vă spune, am fost silit se vi le arăt, combătând insinuările şi imputările vrăşmaşilor actualului regim, cu tote a-cestea uu lipsesc a face cei mai călduros apel la tâte inimele generâse şi cu adev -rate româneşti, ca, lăsând la o. parte ori-ce nemulţumiri personale, se căutăm ca mână în mână şi cot la cot s5 ne strângem râu-durile cât s’ar putea mai mult, pentru ca uniţi sâ putem să străbatem cu înlesnire şi cu succes grelele împregiurări, atât politice cât şi economice in care ne aflăm. Am echilibrat anul acesta budgetul ţereî cu dificultate, impunând unei părţi din locui toril acestei ţări noul sacrifice, sperăm însă că dificitul din anul acesta va rămâne un fenomen pentru politica financiară a partidului liberal, care nu se va mal repeta, se sperăm că anul viitor ne va găsi într’o situaţiune financiară mal prosperă şi cu escedentul ce vom avea, vom reîncepe din nofi opera de reorganizare şi de întărire a statului nostru şi că ast-fel procedând, Dumnejefi e bun, nu e de mirare, că chiar în ciuda a acestui patriot partid, numit Conservator, să facem tu acestă ţâră un stat şi mal tare şi mai mare 1
Cât despre îndatorirele nâstre locale, a-vem fericirea, ca lucrările pentru a'dâncirea Canalului, se le vedem începând chiar a-nul acesta, sperăm ca şi despâgubirele oraşului le vom dobândi îu scurt timp, pentru că în urmă, profitând de buna voinţă parlamentului şi de desvoltarea generală a ţereî, se avisăm la alte îmbunătăţiri care se redea oraşului şi. portului nostru local ce i se cuviue şi activitatea comercială ce a avut şi la care are drept d’a reveni.

SCtRi Şl FAPTE
Preşedinta consiliului de Miniştri. — MM. LL. Regele şi Regina, forte simţitori
la felicitările co li s’afi adresat, pentru a-niversarea onomastică de 24 Aprilie curent, ati însărcinat pe D. ministru preşedinte, să exprime mulţumirile lor cele mat vii clerului, d-lor senatori şi deputaţi, autorităţilor civile şi militare, represeutanţilor co-merciuluî, damelor şi tutulor persânelor particulare Cari aii adus aceste felicitări, atât prin telegrame cât şi prin înscriere Ia Palat.
Consiliul de igienă ai capitalei a hotărât eă ceră primăriei exproprierea caselor insalubre, şi ca medioiî comunall'se facă revizii periodice tutulor debitanfllor de băa-turl spirtose, spre a se încredinţa dacă ele nu conţin substanţe vaSinatâre sănătăţii.
Câni turbaţi.— Miercuri 23kiuren t, douî omeni afi fost muşcaţi în piaţa Sf. Uio de la Bârlad, scrie jiarul Tuiova, ie nisce cdttî turbaţi. Ne mirăm cum nu se iafi măsuri contra înmulţirel cânilor, de dre-ce la noi în ţeră nu esistă un Pasteur şi nu totă lumea se pâte duce la el la Paris.
Pacienţii afi fost transportaţi la spital.
&
Consiliul comunal al oraşului Galaţi a ţinut o şedinţă, în jiua de 24 Aprile.
La ordinea jilel era, după spusele dia-rului Galaţii, chestiunea lucrărilor de pa-vare în actuala campanie.
După o discuţiune de aprope trei ore, consiliul a decis că din suma prevăjută îu buget pentru asemenea lucrări să se pa-vede mal multe strada din partea oraşului de pe vale pentru suma de 20,000 lei; iar din restul banilor ce va prisosi să se întrebuinţeze 15,000 lei pentru reparaţiunl şi apoi să se paveze jumătate din calea Traiau, o parte din piaţa Negri şl strada Gărel.
S’afi votat două propuneri din cari una pentru a se lua 350,000 lei din banii ce are comuna la casa de consemnaţiunî, spre a ’î întrebuinţa conform legii de la 1881 pentru pavarea mal multor strade, şi a doua pentru a se afecta la paragraful pa-vagielor şi suma de 63,000 lei, escedent re mas din bugetul annlul trecut.
S’a mal votat apoî condiţinniie pentru darea în întreprindere a construirii a două corpuri da gherete în piaţa Fainariei şi s’a aprobat resultatul licitaţiunil închirierii bufetului parcului municipal, adjudecat a-supra d-lul T. Aspruli cu 1500 lei anual,
*
Morte după dorinţa. — Preotul Sarchis Bogos, de la biserica armână din Roman, în diua de Paşti 13 Aprile curent, a ţinut o predică în biserică; în urma predice! l-a venit rSu. Vroind a-1 duce acasă, Sf. Sa a răspuns că : 40 ani am slujit în acestă biserică, vreau sS mor tot în acestă biserică, s'a retras la o parte a altarului, s’a pus în genunchi şi a început a face rugăciune. In timpul acesta a încetat din viâţă, îm-plinindu-şî ast-fel dorinţa de a muri în acea biserică în care a slujit 40 anî. Preotul avea vârsta de 84 anî. Caşul s’a comunicat parchetului respectiv care a autorisat înmormântarea, fiind-că s’a constatat de medicul oraşului că, mortea l-a provenit din causă de bătrâneţe.
3$
Vieţă lungă.—In jiua de 23 Aprile a. c a încetat din vieţă în oraşul Iaşi, etr. Arapului, Mo. 137, d, Th. Munteanu, în
etate de 97 ani. Avis acelor care se tem de mârte.
: X
Fapte lăudabile.—Domnul Costachi-Cor-bu, proprietarul moşiei Ciocanii, diu plasa Corodu-Pereschivu, jud. Tutuva, a oferit gratis uu rând de case cu trei odăi în stare bună, spre a se instala în ele scâla şi primăria comunei Ciocanii.
Domnul Ion Ianopolos comptabil moşiilor Pogoneştiî şi Criveştif, a oferit asemenea, legatul cn fer a clopoţelului scoici din acea oomunn.
ACTE OIFICI^AIEE
C^D. Gheorghe M. Ghica, actualul nostru Irămis extraordinar gi ministru plenipotenţiar pe lingă M S. I. Sultanul, împăratul Otomanilor, este permutat în acelaşi calitate pe lingi M. S- Împăratul tutulor Rusielor, în locul d-luî N Cre-julescu, demisionat.
*
j D- Ion Bilăceanu, fost trimis extraordinar şi \ ministru plenipotenţiar al nostru, este numit Sn acăsti calitato po lingă M S. I. Sultanul, Împăratul Otomanilor, în locul d-lul Ghoorghe M. Ghica, permutat la Petersburg.
*
D. G. Robescu s’a confirmat în funcţiunea do ajutor al primarului comunei urbane Galaţi.
*
D. medic veterinar Constantin Manta se nn-mesee în funcţiunea d* medic veterinar al oraşului Brăila-
*
D doctor îu medicină Aogustin Ioan, în basa concursului ce a depus, este numit în postul vacant de msdiclprimar al judeţului Gorj-
* •
Numiri în justiţie :
D. A. I. Culoglu, membru la tribunalul Ilfov.
D. Ştefan Stătesou, jude instructor la tribunalul IlfoV.
D. Ştefan Vlădoianu, membru la tribunalul Ilfov.
D. Vasile Vineş procuror la triburslul Ilfov. Î'^D. Vasile I. Grigoriu, ap al cancelareî parchetului al curţel de apel din Iaşi.
-*-0-0-0
tatîuipl&rl din capital*
Cadavru. — D Alecu Afumăţi&nu din strada Clopotari, No. 41 â venit ieri seră fârte târdiu aeasă. Pe la orele 8 şi jam. soţia sea ’l-a găsit mort în pat. Cadavrul s’a transportat la spitalul Brâneovenâsa, unde i se va face autopsia.
—x—
Înecat într'un cazan.— Este răii, când părinţii nu ’şi pot îngriji de copil. Adl demineaţă băiatul Iul Niculaî Niţă din calea Dudeştilor, No. 79, jocându-se lângă un cazan cu apă, a căjut în el şi s’a înecat. Copilul era abia de un an şi jumătate. Nenorocita mamă e nebună de durere.
—x—
Contrabandă. Indiv. Alex. Dobreanu s’a prins adî dimineţă voind a introduce în capitală trei vedre cu spirt şi 50 duziue de chibrituri. Marfa s’a secvestrat.
Don-Caprice.
DIVERSE
Datoria regelui Bavariel. — Se scrie din Munich că regele Bavariel a însărci-cinat pe ministerul statului ca se depună în Landtag un project de lege pentru re-gularea situaţiei financiare a corânel.
Proiectul cere ca se se facă un împrumut, a cărui dobândă va fi plutită anual din
HE
FOIŢA piARULUI „TELEGRAFUL*
(42)
A. SCHOLL
nopţile Sângeroşi
Duelul Monseniorului.
VI
Focul
Trelauney alergă Ia ferâstră, castelul ardea în trei părţi de o dată.
Doul indivi jl iugeafi despre castel, unul din ei se intârse, Trelauney recunoscu după profil pe Riazis-bey.
Cel-l’alt... Trelauney nu putea să se în-erezâ ochilor... cel-l’alt, era Aly!
Aly, pe care Trelauney îl credea închis în vasul Requin.
Decă Aly afi putut fugi, ce s’a făcut cu iachtul în care era tesaurul celor Doue-jecl şi unu ?
A fost o trădare ! prin urmare totul era perdut.
Iu etagiul al douilea o voce striga : ajutor !
Era Cecilia... Cecilia care ţinea în braţe copilnl Luiseî,..
Trelauney deschise uşă ca să se suie în etagiul de sus.
Un torent de flăcări şi fum străbătu in salon.
Scara era coprinsă de flăcări.
Trelauney striga ca un turbat... smulse perdelele de la ferăstrău le legă de grilaj şi sări pe ferestră.
Cavalerul eşi şi el îu urmă.
Aduceţi scări! strigă Trelauney.
Arendaşul alergă...
Raoul de Villepont căuta să agaţe scara ca să se ajungă la camera Ceciliet.
Cecilia era la ferestră, cn părul despletit şi strângând copilul în braţe.
Fumul o înăbuşea.
Câmpul de prin prejur luase o colore roşiatică.
Boii mugeafi In staul.
Cocoşii cântafi par’că era diminâţă.
Trelauney aşeză scara ca se ajungă la Cecilia.
D’odată o umbră se desemnă pe aco-
periş.
Era ungurul, ţinea în mână o secure.
începu a tăia acoperişul.
Trelauney aşeză scara şi când voi, să se suie, grilajul de care era rezemată scara se rupse şi Trelauney căzu jos.
Scose un ţipăt de desperare, şi apucând de braţ pe Raoul. zise :
—	Copilul care arde, e al tefi l
Plecă spre vestibul.
Jn acel moment uugurul dispăru.
O colouă de flăcări şi fum se ridică în aer.
In depărtare se auzeă sunâud clopotul de lâ Houdan...
Arendaşul deschise porţile staulului şi dădu drumul dobitdcelcr, cari speriate începură a fagi In tote părţile.
—	Repede ! strigă Trelauney, se strângem paile aci!
La lucru cu toţii!
Fie-care luă câte o furcă şi înoepu a căra paie lângă ferestră, aşa că Cecilia ăr fi putnt sări din etajul al doilea fără să sufere ceva.
—	Ţine biue copilul 1 strigă Trelauney.
Vocea sa nu ajunse iute la urechile Cecilieî...
Ferestră era deschisă,.:
Raoul luă scara, o aşeză pe paie şi a-junse până la ferestră.
Acolo nu văzu de cât foc în tote părţile.
Raoul ameţi.
Căzu pe paie ; doi ţeranî îl duseră în fundul gradinei.
In acel moment se auzi un strigat puternic.
Ungurul eşi din nofi pe acoperământ ..
Ţinea în braţe pe Cecilia şi copil.
Bravul şi curajosul ungur căuta un loc sigur pe unde se p<5tă scăpa.
Cel de jos se uitafi la el, se’l vază cel puţin ce tace.
Se agaţă de parantoner... scose para-tonerul din loc, şi după o minută Cecilia se dădu jos pe bara de fer, veni ap<2 ungurul cu copilul braţe...
Trelauney sări la el şi’l sărută.
Cavalerul de Palnitz cari ajutase şi el în timpul acelei scene îngrozitâre, oferi lut Trelauney asii la Mesnil.
Marchisul de Chvmeney auzind despr e
acâstă nenorocire, insistă pe lângă Trela-uney ca să vină la el.
—	Mulţumesc, îl răspunse el; în pădure e o căsuţă, unde cunosc pe cine>va... Cred că mă voi duce acolo.
Marchisul se întârse înapoi.
—	Nu mal e nimic de făcut aci, zise Trelauney. După ce ce se va.potoli totul, voi zidi alt castel Sâ plecăm 1
In acel moment apăru un alt personaj care alerga cât putea, fiind urmărit de un bofi.
Era Aly.
Boul îl străpunse cu cornul în dreptnl rinichilor.
Miserabilnl căzu la piciorele lui Trelauney.
Trelauney apucă pe Aly de umăr.
—	Iartă-mă ! zicea el.
—	Iar te am întâlnit 1 strigă Trelauney, acuma însă s’a sfârşit cu tine 1
’L apacă de mâini şi’l aruncă în foc.
Aly scâse două safi trei ţipete... dădea din mâini...
Focal avea o victimă!..
/
www.dacoromanica.ro
f
TELEEGRAFUL — 27 APRTLE 1886
i Miiiinwiiwin ii i ...
8
lista, civilă. Se crede că partidei clerical al Landtagulul bavarez, care form^ză majoritatea Camerei, nu se va opune la acest project. EL va cere insa formarea unui cabinet clerical; in acest caz însă nu se ştie dacă cabinetul liberal va depune legea.
Regele Bavariel e obiectul unei recla-maţiunl destul de curiâsă. D. L. S. fign-râză printre creditorii regelui Bavarieî, căruia li cere suma de un milion pentru cercetările făcute în arhive din ordinul regelui. Afacerea fiind pledată, se ijice că regele i-a oferit suma de 218,000 1. n. Cercetările făoute de L. S. se 'raportă la nişte mici detalii din viaţa casnică a lui Ludovic XIV.
*
Coloraţiunea vinurilor. — Din nişte cercetări ale d-luî Caz8neuve din Lion, rezultă ca diferitele materii întrebuinţate la colorarea vinurilor, nu sunt de o potrivă vetămătore. Numai cele galbene sunt toxice; cele roşii, în mare parte, mai ales purpuria, sunt inerte şi nu provocă otrăvire. Fuchsina, de care a fost adesea vorbă, nu este periculosă decât numai atunci, când este amesticată cu arsenic în urma nneî preparaţiunî defectudse.
Jfi:
Statistica fiarelor şi revistelor. — Numărul cj-iarelor şi revistelor ce apar în cele cinci părţi ale lumeî defe 35,000; tira-giul anual al acestor «Jiare e de 11 miliarde.
Din suma totală de 35,000; 20 mii a-par în Europa, 13 mii în America şi 2 mii în cele alte părţi ale lumei. Aprope jumătate din totalitotea gazetelor sunt
srise în limba engleză.
*
0 locomotivă îii miniatură. — Henri Case din Londra a lucrat trei ani la construirea unei locomotive în miniatura. Ea este lungă de 8 degete, are o greutate ca de un chilogram şi e făcută din aramă, argint, oţel şi aur. Pompa conţiue numai o picătură de apă; aburul necesar se produce printr’un mic aparat de spirit; lărgimea dinţie şine este ca de un deget; coşul este asemenea îualt de un deget; în acesta locomotivă aşa de mică sunt 585 şurupuri mitite'e.
*
Otrăvire.—Citim în Dorinţa Argeşului: Ni se scrie din com.îStălpenî, judeţul Muscel, că o crimă s’a severşit acolo. învăţătorul acelei comune, fiind căsătorit cu o femeie depravată, acâsta, in unire cu amantul seu, a scurtat (JPele nenorocitului bărbat. Intr’una din filele trecute, pe când învâ ţătorul se afla la un han diu comună, se pomenesce cu amantul femeie' sele «jicen-du-î se se ducă acasă că 1 aştâptă ne-vesta cu masă. învăţătorul plecă, şi i se dă să mănânce dinfcr’o găină friptă. D’abia ia de câte-va ori, se simte refl. Femeia îm-pre-.nă cu amantul otrăviseră acea g'.ină. Parchetul de Muscel a pus mâna pe culpabili.
Nn mal sunt orbi.—Foile franceze spun, că Academia de medicină din Paris se o-cupă acum cu examinarea uneî descoperiri prea importante a doctorului Emil Martin, membru al facultăţii de medicină din Marsilia. Este vorba de a face pe orbi, In mod artificial, să vodă, şi anume prin midlocul unul aparat de platină, menit să înlocuiscă efectele, pe cari le produce lumina asupra cameriî obscure a ochilor. Fiind că punerea aordpa fără durere a aparatului se face
pe cale curat hirurgicală, se speră, că încercările vor duce la un resultat favorabil. —Lucru greu de oredut.
*
Libertatea de presă din China.—«Gazeta de Pecking» publică un decret al îm-pătatujw Kuang-sa, care schimbă în o simplă decapitare pedepsa literatului şi scriitorului Wong-tzi, care era condamnat să fiă rupt în patru bucăţi. Scriitorul corni» sese «crima de leş-majestate», d’a cita într’o lucrare sciinţifică numele mal multor împăraţi chinezi morţi, ceea ce eticheta curţii o interzice cu totul. Copiii marelui criminal vor fi executaţi la tdmnă.
*
Jocnl de Şah şi femeile.—Frumuseţea şi amabilitatea unei fete tinere din Mişcolţ, aprinse iubirea în inimile a doui domni, un jurist şi un tîner proprietar. AmendouT se învîrtiaQ împrejurul ei şi atât iubirea unuia, cât şi a celui l’alt pentru tînera fată era cunoscută de toţî, numai ei a-mendoî nu seiafi înclinarea lor. Nu de mult, dise în fine tînerul proprietar juristului —amendouî eraă amici fdrte intimi — că ’1 r6gă în puterea amiciţiei, se nu mai aducă tinerei fete omagiile sele, că el are, în ce o privesce pe ea, intenţiunile cele mal seridse şi că el speră, că nu i se va mai pune în cale. Mirare şi surprindere ! arată cel-l'alt declarând, că tot aceleaşi inten-ţiunî seriose le are şi el şi că în caşul contrar va fi silit se continue lupta. îndată înse se convinseră amicii, că acesta ar putea crea pentru amândoi o relaţiune imposibilă şi de nesuferit. Unul din ei făcu celui l’alt propunerea, ca printr’o partidă de şah se pună sfârşit cestiunii. Cel care va perde, — aşa s’a hotărît, — va trebui se părăsească oraşul pentru un an. Septe-mâna trecută, intr’o <Ji după prâng, statei! dinaintea cafenelei. Şi înainte cu 2 ore de plecarea trenului, care mergea la Pesta, doue trăsuri cu bagagie, pe când în o cafenea cei doi adversari steteafl înaintea eşichierului şi pote într’o emoţiune mai mare, decât cum pretinde jocul de şah, jucafl partida de la care atârna sorta lor. Dupe un timp tînărul proprietar a fost făcut «matt.s El se sculă, strtnse, fără a pronunţa vre un cuvânt mâna amicului seu, se urcă în. trăsură şi plecă la gară, pentru ca sa’şl facă anul de exil. Juristul insa se întdrse acasă — şt tînăra fată, care a fost regina acestei partide, nu scie pâuă acum uimic de cele petrecute şi nici nu trebue se scie despre plecarea momentană a tânărului proprietar. Dacă inse juristul prin partea câştigată de şah a cucerit şi inima tinerei fete, este O întrebare, care aşteptă încă deslegarea sa. *
Pe un bilet de închiriat: „Casă de închiriat, compusă din... cu trei camere pentru slugi, între care una pentru prieteni. «
.......
mTIMS SOIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Atena, 6 Marte.
Miniştrii plenipotenţiari al marilor puteri aU părăsit Atena.
Sir Rumbold se va îndrepta spre Malta şi baronul de Brinchen plăcă la Berlin.
De asemenea şi representantul Turciei va pleca din Atena cu tot personalul lega-ţiuneî.
Nu s'a confirmat încă sclrea cum că în•
nalta Portă are de gând să trimită Greciei un ultimatum.
După măsurile luate de Grecia se crede că dânsa va rămânea numai în defensivă.
Primii secretari al representanţilor străini, după cum se crede, vor rămânea în A-tena pentru a gira legaţiunile şi se spune că el vor adresa astă zi guvernului elen o comunicdţiuneînprivinţa urmării rupturii lor diplomatice.
Viena, 7 Maia.
Privitor la călătoria arhiducelui Albert în ţările ocupate, s’afl făcut mal multe com-bmaţiuni politice, 'cari acum sunt desmin-ţite în mod oficios.
Veneţia, 7 Maia.
Buletin epidemic.—7 caşuri de holeră şi 5 decese.
Brindisi, 7 Maiii.
2	caşuri de holeră şi doue decese.
Atena, 7 Mai.
Astă-ijî un regiment a pornit spre Te-salia, unde populaţia a aclamat pe soldaţi cu mare entusiasm.
Berlin, 7 Mai.
Projectul de lege eclesiastic a fost adoptat de cameră în a dona citire.
Constantinopole, 7 Maiii.
Se crede prin cercurile politice că principele Alexandru al Bulgariei va vizita tocmai la tomnă pe Sultan.
Din ediţia de s6ră 7 os?© saer
Viena, 7 Maifl.
Die Presse anunţă că negociările pentru tratatul de comerţ între Austria şi Rămâ-nia s’aii reluat ieri la Bucuresci, şi că sunt
sorţi de a se înlătura ori ce greutăţi.
Londra, 7 Maifl.
Depeşele venite din Atena arată că răspunsul cel din urmă al d-luî Delyanis e-chivaleză ca un refus, şi fac se se pre-aimţâ plecarea iminentă â miniştriloru străini.
Atena, 7 Maiii.
Tdte trupele disponibile aii fost trimise la graniţă.
O mare emoţiune domneşte în Atena.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
25 Aprile 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub pre-şedinţa d-lul general Lecca.
PresenţI 97 d-nl deputaţi.
După citirea sumariului şi a comuni-caţiunilor, s’afl votat unele alipiri de comune şi indigenatele d-lor Ferdinand Ba-schny, Teodor Vasteli, Gustav Bossel, George E Bonnet şi Michu Stilu din Brăila.
D. prim ministru cere să se reguleze de a»jl ordinea ijileî. D-sea este de opiniune ca se se ia in desbatere legea Comunală şi se să trimită de urgenţă la comitetul delegaţilor proiectul de tarif pentru al modifica în sensul desbaterilor trecute, mai cu semă că sunt multe cifre greşite.
D. N. Fleva este de opiniune ca legea comunală se se discute mai târijifl când camera va fi mai complectă, pentru acesta se se otarască de pe acum <fiua acelei dis-cuţiuni.
D. Cogălniceanu spune că în adevăr tariful a fost făcut în pripă, psntru că să cerea de situaţiune, de acea d-sa este de opiniune a se trimite din nofl în desbaterea comitetului de delegaţi.
D. N, Ionescu combate acesta opiniune şi cere a se face o propunere de care a-nume modificări este vorba.
D. Dimancea susţine trimiterea la comitetul delegaţilor şi d. Butculescu o combate.
Camera ne mai fiind în număr la 4 ore, s’a amânat acăstă discuţiune pe mâine.
SENAT
25 Aprile 1886
Preşedinţia principelui D.ţGhika.
PresenţI 71 d-nî senatori.
D. D. Sturdza, ministru de culte, depune proiectul de lege pentru împrumutul comunei Brăila.
D. dr. Frumuşeanu anunţă o interpelare cu privire la reînoireâ convenţiei comerciale cu Austro-Uugaria.
D. P. S. Aurelian declară că’şi amână interpelarea sea relativă la mărcile poştale ce se aplică pe fiarele române în Austro-Ungaria.
Discutarea proiectului de lege relativ la codul comercial se amână nefiind present d. ministru de justiţie şi d. raportor.
Apoi senatul se ocupă cu raporte de ale comisiuueî de petiţiuuî şi cu indigenate.
(La ora 3 şi un sfert p. m. şedinţa ur-meză.)	_________
ULT IME INFORMAT!UN1
Ministerul instrucţiune! publice a luat măsuri pentru ca lucrările în scris ale şcolarilor se fie făcute, controlate si conservate, cum sfătuesce pedagogia.
—o—
D. profesor şi avocat, N. Cratunescu, se casătoresce cu d-ra doctor Cuţarida
Un conflict sângeros a avut loc a treia Şi de Pasci între miliţia secuiască'dislocată la Zlauta din incidentulfaimelor iredente din anul trecut şi intre ţăranii români, Cari îşi petreceafi după vechiul obicei, jucând. Un militar secul a cerut ţiganilor a-duşl şi plătiţi de români se cânte csărdăs, —răspunsul la acâită pretenţiune a fost o palmă improvisată, pe care i-a aplicat-o un flăcăii român, care i-a stat mal aprope. Ungurul a tras baioneta şi-a atacat pe flăcăul nearmat; asemenea aii făcut şi mai mulţi tovarăşi ai seî. Românii văŞând că are să se verse sânge, au desarmat pe militarii demonstranţi, luându-le baionetele. Fiind avisată garnisona despre incident, a eşit îndată o jumătate de companie de miliţie şi a provocat flăcăii români să redea armele luate, ceea ce neurmând aii dat foc. Jertfă a căzut trei iuşi, dintre cari unul mort, iar doi răniţ’ de m6rte.
— o—
AŞî de dimineţă, la 10 ore şi jumătate, M. S. Regele, însoţit de adjutantul de serviciu, d. colonel Robescu, a făcut o inspecţie scoleî militare de cavalerie şi infanterie.
M. S. Regele fu primit la scolă de d. general Al. Anghelescu, ministru de res-bel, de d. general Cernat, comandantul corpului I de armată, de d. colonel Al. Budişteanu, comandantul pieţei, de d. colonel Poenaru, directorul şcdlelor militare precum şi de d. colonel Algiu şeful statului major al corpului I de armată.
M. S. Regele a asistat la mat multe eserciţiuri făcute de elevi precum şi la o treprisă făcută in manej, a visita clasele
HI— MII IUI l|lll| Ulii IM
de studifl, punând diferite cestiunî elevilor şi în fine a asistat la dejunul elevilor.
La plecare, M. S. Regele a exprimat înalta Sea mulţumire d-luî colonel Poenaru pentru ordinea în scdlă precum şi pentru progresele făcute de elevi.
La 12 ore, M. S. Regele se reîntdrse la palat.
—o—
Ieri M. S. Regina a visitat scola centrală precum şi scdla Elisabeta Domna din strada Dionisie.
Sera, la 8 ore, M. S. Regina a mers la Institutul Surorilor de Caritate din strada Colţel.
D. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştrii, s’a reîntors ieri în capitală.
—o—
Asără şi a<ji de dimineţă s’afl ţinut con-siliurî de miniştri, sub preşedenţia d-luî I. C. Brătianu.
—o—
D. general D. Lecca, preşedintele Camerei, a sosit a£l de dimineţă în capitală.
—o —
Se ştie că ministerul de resbel numise o comisie, sub preşediuţa d-luî general Arion, pentru, a studia revolverul inventat de d. căpitan Dimancea.
Comisia a admis în principii! acel revolver, la care însă a găsit dre-carl inconveniente. D. căpitan Dimancea ’şi a luat angajamentul a’I aduce 6re-cari modificări şi a presenta apoi din nofl revolverul numitei comisivinî.
In urma unei disposiţiunl luată de comandantul pieţei, în tfite Duminicile o musică militară va da concerte în grădina Cismegifi, sub direcţia personală a d-lul Hiibsch, inspectorul general al musicelor militare.
Aceste concerte Be vor începe cu musica regimentulot 21 de dorobanţi.
miBE CONCERTE
Teatrul naţional- — Sâmbătă, 26 Aprile, repre-sentaţiune extra-ordinară, beneficiul d-lul St- Iulian : Hoţii de codru fi hoţit de oraşe.
Teatrul Bosel.— Sâmbătă 26 Aprile, Gasparone, operetă în 3 acte-
AnunciO Important
Reu urnitele băi de la Lacul-Sârat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind
abondentă.
Recomand onor. public hotelul de Bulevard, compus din 40 camere. Case cu un etagiu şi două, solide şi sănâtdse, având faţada spre câmp, posiţie frumdsă, camerile bine mobilate şi curate, preţurile moderate, serviciul onest şi prompt.
In acest hotel este şi restaurant cu mâncările cele mal alese, preţurile moderate.
Şper câ onor public va fi pe deplin satisfăcut. Sunt în stare a priimi pasageri cu începere de la 15 Mai a.c.
CONSTANTIN POPESCU, librar
Brăila, strada Regală, safl la hotel da Bulevard Lacul Sărat.
Hotelul Frascati SiSSEsi
venabilă şi cu bune certificate. A se a dresa la administraţinnea hotelului.
VII
Magnetisatorui
Căpitanul vasului Requin informă pe Trelauney că Aly a fugit
Aly făcuse o gaură in vas...
Căpitanul vexând că intră apă în vas, puse se astupe gura.
Cât despre Aly, nu credea că va puteă sâ ajungă la mal...
Nimic mat atingător câ viaţa ce începu printre personagele căsuţei.
Lnisa se înprieteni cu Cecilia..
Când Cecilia intră pentru prima 6ră în casa nebunei, ea îi întinse braţele surî-zând.
Lnisa luă copilul şi îl sărută cu mult toc...
Raoul pe care nu’l cundştca plângea de durere.
Se folosi de tote mijldcele pentru a împrospăta suvenirul în inima ei.
El duse pe Luiza la locul unde se în' tîlnise pentru prima oră.
Acolo îi coprinse mâinele ei delicate şi îi repetă cuvintele cu care o sedusese, Luisa înse plecă capul şi nu respunse de Cât printr’un surîs.
Obosita de aceste cuvinte, care n’aveafl pentru ea nici un înţeles, se sculă şi începu a culege flori.
Era acesta un act maşinal la Luisa ?
Era vre-o amintire întunecată a trecutului ?
Iu 4a*îar Raoul căuta s§ ’şl esplice lucrurile.
Trelauney nu părăsea decât fdrte rar căsuţa.
El voia ca societatea celor doue-ijecî şi unul se se desfacă de la sine din causa lipsei de mijlâce.
La fie-care trei luni, afiliaţii aduceai! la întrunirile de ndpte trate pentru o sumă dre-care după cheltuielile făcute.
Tratele erai! primite de bancherul Rq-bert Kodom, care le plătea graţie lui Fur-gat.
Acesta scotea din tesaur şi bancherul forte rar era faţă la deschiderea tesau* ruluî.
Va sosi momentul când averea personală a lui Robert Kodom nu va ajunge pentru a întâmpina chelluielele bandei şi atunci va fi desfacerea bandei.
Atunci rSsbunarea vâ fi uşor de făcut.
Wanda la Salpetriere, bancherul perdut, fără mijldce, Riazis devenit un simplu particular, va cădea în mâna lui Trelauney.
Pedeapsa ce voia să le-o dea, numai Trelauney o ştia î
Cavalerul de Pulnitz veni într’o seră la căsuţa lui Trelauney.
Luisa era în came'a el.
—	Unde e, întrebă cavalerul , tânera fată ?
—	SufereI respunse Trelauney.
Cavalerul întrebă:
—	E fiica acestei femei ce se numeşte Madelena Deslions.
—	Da, domnule Cavaler.
—	Ea suferă P e fdrte refl.
Trelauney nu respunse.
Cavalerul reluă :
Vroeşti se o lecuiesc efl ?
Trelauney dădu din cap.
—	Hei! respunse el, cred că numai D deu pote face acestă minune.
—	Te înşeli, mylord. E o sciinţă pe care şarlatanii aă făcut’o de rîs, şi care cu tote aceste va aduce resultatul dorit de dumneta.
—	Credeţi ?
—	Pot se vă dai! in acâstă privinţă o consultaţie.
—	La ce 'mi va folosi ?
—	Ei 1 reluă cavalerul, voesc s§ chem efl singur pe tînăra fată...
—	Ea nu te va asculta
—	Nu e nevoie se m§ asculte.
Cavalerul se sculă, apoi întinse amândouă manile spre uşă.
Trelauneytau<ji d’asupra on vuet de paşi.
Luisa mergea...
Ea se supunea acelei voinţt necunoscute.
Trelauney deschise uşa.
Vedu pe Luisa scoborându-se încet pe scară şi apropiindu-se de Pulnitz, stătu înaintea Ini.
—	E miraculos, murmură Trelauney.
Luisa dormea.
—	Ve^i? o întrebă cavalerul.
—	Da.
—	Recunoşti pe cine-va.
—	Da... ved pe tatăl mei! care trăeşte...
Trelauney se înspăimântă.
—	Trăeşte ! strigă el; cum, contele de Navaran nu e mort?...
—	Tăcere dise cavalerul punând un deget la gură.
Şi el urmă.
—	Ce mai veţlî încă ?	„
—	Pe fratele mei!, a cărui vieţă e în pericol,..
—	Cine ’l ameninţă î
—	Un monstru a jurat sâ’l omora... Are tovarăş pe un străin... nn om uscăţiv, cu nasul acvilin...
Trelauney murmură :
—	Aşa e... Robert Kodom şi Monsenior ele.
—	De unde vii ? reluă Pulnitz.
—	Din o. mare casă... din Paris... unde stai! închise femei miserabile... Oh ! ved pe una... acea la care am stat...
—	E Wanda 1 dise Trelauney.
Luisa urmă :
—	’Şl muşcă manele... suferă îngrozitor... din când în când blestemă... apoi se linişteşte. Ea crede că acel om care vo-iesce se ucidă pe fratele mei! o va regăsi... are speranţă se ’i trimită o scrisdre... şi apoi, apoi...
—■ Sfârşeşte !
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 27 APRILE 1886
LINIA ANKER
Linie naţională anstro-ragară, concesionată
Cea maî sicură, mal bunii 51 mal eftină lin(e dela
Triest şi Fiume la New-York
Vaporul „ALEXANDRIA" (2017 tono) Plecarea din TRIEST ... 13 Maia Plecarea din FIUME. .	. .	15	»
Bilete directe de pasageri 'ji transporturi di recte de mărfuri şi conossmente do la Vienaj Budapesta şi alte staţiuni principale a o Aus-tro-Ungarieî la t<5te lo.altăţile priucipa'e ab Americel de Nord.
Incărcăminte se primesc pentru porturile intermediare din marea Mediterană Amănunte de la
I* w. CHAPLIN
Representantul d lor Eenderson Brothers,
Triest.
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
THOMA ŢACI1J
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România Cursul pe 4‘ua 28 Aprile 1886.
De arendat de la Aprilie 1887, juma* tate din
Moşia Paraipaa Arsake
din judeţul Viaşca partea o,are se înveci-neşte cn domeniul Giurgifi.
Doritorii se vor adresa la d. Em. La-hovary, 74, Calea Victoriei în Bucurescl.
3-2-3.
De închiriat
r.insfiftiiî
iar
din str. Lipscani No. 40, o altă prăvălie ce răspunde în strada Gabroveni No. 13, cu totă curtea şi încăperile. Doritorii a o îuchiria se vor adresa în tdte filele de lucru la cancelaria Lega-ţiuneî Imperiale a Rusiei de la ora 11—4.
Asemenea mai este De închiriat Casa cu doue etage din strada Bar^i, No, 122, cu diferite apartamente, informaţinnile se vor da în acea casă,
Banca Naţională a României La 3 (15) Maia viitor licitaţiunea în localul Lâucel, pentru furnitura a 5000 metri tablă de aramâ.
A se vedea condiţiunile la Direcţiunea Lucrărilor, strada Smârdan, casa Ioanide.
	Cump	Vând.
5°/o Rentă amortisabilă. . . .	933/4	34'/a
5% » română perpetuă . ,	90i/	9H,a
6°/o Obl. de Stat [rur. convertite].	89	90
6°/° „ C. F. Române . » ,	—	—
5*/o „ Municipale . . .	74i k	751 a
lOfs. „ Casei Pomi. [300 1.]	208	212
5°/o Seria, funciare rurale . .	868/4	87'/a
•®/o » „ .	1021/2	IO31/2
5°/j „ , urbane . . *	82	823/4
fl®/o »> . „ • «	91'/2	927a
7°/o » i,	93	100
impr, cu prime BucuresoT f20 fr.j*	31	33
5% Comunale nuol , . . . •		
banca Prevederea 			
DIVERSE		
Anr contra argint saă bilete	14. i/4	14.3/4
Bilete de Bancă			
Fiorini val. Austriacă . . .	•’,00	102 I
Mărci Germane		1.23	1.25
Bano-note Francase . : . .	99i .'a	IOOV2
Ruble de hârtie	2,45	2.56
		
1885
20 Aprilie
Banca Naţională a României
SIT U A TXXJJSTi3^ 3
Rp ‘nrhiri^t Tdrte effcin
L?U lilUmlal Etagiul al doilea
al caselor din Calea Victoriei, între Hotel Imperial şi Cofetăria Râdulescu, No. 51 bis, avend un salon mare, cinci camere spaţidse, bucâtorie şi pivniţă, privată, cişmea în curte, sonetârie Jn
19738174
11901801
1347572
1361838
195040
186554
11920700
12058263
1293331
12000000
1433616
86994430
556764
11920700
25062095
1383831
139351430
ACTIV	•12 Aprilie
Ca8a(î.^netS.-	* •	I 35230521)
	259196U0
| Efecte de încasat			454673
Portofo’.iU, roman şi străin		! 20609656
împrumutul garantat cu efecte pubhce • . .	14915270
Fonduri publice ...........	11995915
Efectele fondului de reservă		1901115
Imobili		2034128
Mobiliar şi Macfiine de imprimat ....	167471
Cheltuell de administraţiune ......	170193
Deposite libere		18264920
ComDturî curinţ! 		17988312
„ de valori		2267258
PASTVU	151919092 1
Capital		1200000
Fond de reservă 		1929220
Reserva de amortisarea Imobilului. . , .	• 97785
Bilete de bancă în circulaţinne ....	97575980
Profituri si perderi	;	
Dobândi şi beneficie diverse		472523
Deposite de retras		18264920
CompturI curinţ!		20238556
» de valori ... 1	|	13401CS
|	151919092 1
1686
19	Aprilie
35236105
25921300,
471407)
20530746!
14663190
11995915
1901115
2034329
167471
170592
18139320
17730636
2278859
umnezeB să Ţi rea plătească !
Mulţumesc, de miî de ori pentru extractul de- ulei peutru urechi trimes mie, care m a vindecat cu desăvârşire; j căci iarăşi aud fdrte bine. E de mirare aceasta căci în curând împlinesc 80 anî.:
Mulţumindu-vS încă o dată, rămân al d-voţră servitor.
vosag de Andor
151240985
RECUNOSCUT ESTRACT ANUMIT
Uieiu pentru Urechi
Se p6te căpăta pentru 8 fr., cu instrucţiunile întrebuinţare! de la medicul secundar C. R., Dr. Schipeli.
Deposit principal la Ignatz Lobi, Viena, IX, Seegasşe 8-
1200000
1929220
97785
96939730
506189
18139320
20085799
1342942
151240985
Act d© Mulţumii*e
iSub-semnata Eufrosina Giurgiveano o cred de a mea datorie a mulţumi societăţii de asigurare „ Naţionala" pentru promptitudinea şi culanţa cu care aclstă societate ml-a liquidat şi
Epitropia aşezămintelor Brâncovenesci
In <Jiua de 6 Maiă viitor, la ora 12 meridian, se va ţine licitaţie în cancelaria Epitropiel, pentru darea In întreprindere pe timp de un an a
tdte camarile, tdte plătibile de pro- plătit dauna ce ara suierit’o prin fo- spoitului şi curăţitul vaselor de aramă
prietar. Osebit de acestea mai este de închiriat la mansardă odăi cu luna. A se adresa la proprietar în Calea Rachovel No. 145, în orl-ce <Ji de la 8 ore a. m. până la 6 s^ra.
cui de la 10 Mar te anul curent, mul-ţâmitâ care sunt in stare a’mî restabili clădirea incendiată.
Iaşi, 28 Marte 1886.
Eufrosina Ginişi tiveau oi
ale bucătărie? Spitalului Brâncovenesc, unde se pot vedea şi condiţiunile în tdte filele de lucru de la ora 10—2 p. m. Concurenţii vor fi însoţiţi de o garanţie provisoria de 100 lei.
„NAŢIONALA"
Societate generala fle asigurare în Bucurescl
In urma pnbUcaţiunilor fâcuto prin jurna'n , conform art. 46 din statute , acţionarii societăţii nâstre sau întrunit la 80 Martie (11 Aprile) 1886 'a a patra adunare generală, aub proşedinţa d-lul I. Marghiloman. PresenţI au fost 50 de acţionari representftnd 7780 acţiuni cu 476 de voturi.
S'a citit raportu consiliului de administraţie şi procesul verbal al censorilor; asemenea raportul directorului general şi al comitetului de supraveghere asupra afacerilor asigurări or d. viaţă.
S’au aprobat bilanţeie şi s a dat descărcare consiliului de administraţie şi direcţiune! pentru gestiunea lor.
Dividenda s’a fixat la Ln. ÎS,50 de fie-caro acţiune şi Ln. 94,40 de fie-care parte de fondator.
S’au reales în unanimitate membri eşiţi la sorţ din consiliul de administraţie, d-nil' î. Marghiloman, E- Costinescu şi Jagues M. Elias.
S’a votat reducerea capitalului social ou Lei n. 900,000, restituind ÎI fio-care acţiune Ln. 60 în aur.
S’aQ reales ca consorl pe anul 1886 d-nil V Arvanezo, H Hornştein şi Dr Sc. Boro.şnay.
P ata cuponului No 4 se va efectua in bilete de bancă cu începere de la 3 (15) Aprilie a. c. la casa societăţii nâstre str Carol 1. No 4.
Direcţiunea generala. ■
şn Bătături ’saQ Negi
Se depărtezâ sigur şi fără du-rere în timpul cel maî scurt prin ungerea cu tinctură de bătături renumită şi singura adevărată a lui Rara!Per, din Pharsnacia roşie în Poaen,
ICO Costul unei sticluţe cu car- 1
1 fi. ton şi cu pensulă	1 1 ’ ? •
ti Deposit în Bucurescl la d. Farmacist Rn-g dolf Schmettaa, farmacia Curţe! Regale-
Reunita cartiirăreasă iULIA POLONEZ
care ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, p<ite descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se intereseză cine-va. .-Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Piaţa Amzeî, No. 5.
Elisareth Har dine
M<SşA ou DIPLOMĂ DIN STREINATATE
Fostă directdre a Spit, de moşit din Kazan.
DS Bonsflltaţinnl ie la orelelO—12 a.m.
STRADA COSMA, no
Una iAŞ!NA tipografică No. 12.
cu strîngîStor şi nnmârittor
Diverse car.eter o de litere, precum şi matei.> 1 puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie în provincie Amatori! se vor adresa la d-1 comisioner I. SCHWAţţTZ, strada Decebal, în
Bucurescl.
Lecţîuni de Dans
OTEL FIESOHI, Strada ŞELARI, oamera 24.1
Sub-semnatul are ondre a aduce la cunoştinţa onor. public că dă lecţîuni de j dans atât privat cât şi la domiciliul sfii
Prolesor.di Dan3.
NUMAI de LÂNA de OIE CURATA pin nu in it o statura mijlocie


PENTRU Un COSTUM I
4 dorini 86 cr.
IO
12
din lână bună;
► mal bună; » fină
>»	i>
„	40 cr. „	» cu totul fină
Plaidurî de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 fi.-Costume fârte fine, pantaloni, pardesiurf, stofe de haine şi mantala de plâe, tiflu, loden, commis, cammgarn, cheviots, tricouri, postavuri pentru d<5rime şi postavuri pentru biliard, peruviene, doskings, recomandă:
MI5 iOHâNN BTIKâlCFSIYZM!:
Mostre franco. Modele pentru d-nit croitori nefrancate. Am în permanenţă un deposit de peatav.ii'] 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că cu'maiale mele afaceri iuternaţionale iml remân o mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar sunt silit să me desfac j de asemenea resturi cu reduceri mari sub preţul de producere■ Ori ce om cu minte trebue să recu-nâscă că din resturi aşa de mici nu se pot trimete mostre căci la câte-va sute de cereri de mostre in cel mal scurt timp aceste resturi s'ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie când diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele să taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asemenea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba sau sa trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbele germană, ungară, bohemă, polonă, italiană şi francesă.
irarstrada" BUCUREŞTI
Sub-semnatul, impun la cunoscinţa onor. public Bucurescean şi întregel ţâri, că in fabrica mea, snperiâră tutuior fabricelor din ţara şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit în Bucurescl, st.rad'd Radu-Vodă, No- 45, se fa-briceză stofe indigene din lână curată din ţdră pentru costume bărbăteşti, care le vând cn metrul, chiar în fabrică şi în atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 28, ce este tol-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbătesc! de comandă cu cea mal frumâsâ tăetură după jurnalele cele mal nuol, cu preţ moderat 1LIE *1. PQPP.
Fabricant de Postav şi Croitor, Str. Radu-Vodă, 34 si Acadtmiei^ 88.
TE DE CHAtBX CRiuS&Tfc
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată de către cei mai însemnaţi Medici, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPIN1ATRE,
DE FEPT (Oftica), RACHITiSMUL (Copiî scrofuloşi şi diformi).
Medul întrebuinţărei: Fie-care lingură întruă jumătate pahar cu apă ji jaohar.
Ph'“ aT*A.XJTAXX33E3I£C4E:, 94, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tdta Ph“.

fabricarea caramizei
Sisteme aprobate şi do construcţiile cele maî solide pentru fabricarea eftină a
Cărămizilor ordinare,săpate, fasonatesirefractare
Tuburi de svâuturst, plăcî pentru trotoare şi vestibule, Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect gratis şi franco LOOSS JAEGER
k
fabricant de maţino la Ehren-feld-OoIogne fGermania]. ■
0 bună îngrijite arta bucătăriei, limba
germana şi română caută un loc într’o familie o-norabi ă. — A se adresa îr strada Domniţa Naşii sia No. 4
im 11—■ asiihw^mi■ i n—	■~«s»n iti rr-'-TŢ—n-. »■■ ■■ ■■ i<«ii>nii.
vmmz
MAŢIOMALâ
societate generală de asigurare în Bucurase!
Aprobată ptiu decret regal No. 225 din 25 lauuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de leî noul 200 "fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
rteserva de premii si fond reservă 650000 lei
,Na$u)nalau asigură :
1. In contra dannelor de Incendiu. II. Centra daunelor dc grindină (piattă) ci participări de 15°/a din beneficiul rea li sat din acâstâ ramura în ţâră.-—Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.—IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face asigurare asupr* vieţei.
d). Capitaluri fixe în cas de deces Cu participare de 70°/o din beneficiu în com-binaţiunile următdre : asigurări asupra vieţei uneia sau a două persdne, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte ca capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următdre :
Asociaţinnî mutuale de supra-vieţuiie. Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 ani pentru copil de la i anî jum. până Ia 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capiteluri fixe pentra Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite combinaţi uni.
Penă la finele analul 1884 ,sNaţlonala“ a realisat în difritela ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 î. n.
DIRECŢIUNEA) 3ENERALA
Str. Carol I, No- 9.
’&iâfo

SOCIETATEA DE NAVIGAŢI UN E CU VAPORE PE DUNĂRE
mLA. mm jlmj
Valabil de la 8 (20) Martie 1S3I5, pâua ta alţi dlsposlţiimo
$B. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se seh'mbl după circonstanţele timpu1 ui §i apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiun^ mit Uniate d; orele indicate tn acest Itinerariă. —■ Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor
oxtzrseilie; vapoarblObdbposta^	=
CURSE IN JOS
I.
II
IU.
lela	Orşova	Sâmbătă 4 pin		Luni	4 p.m.	Juol-	4 p.m
ff	Severin	Duminică ă a.m.		Marţi	0 a.m.	Vineri	5 a.m.
f>	Brsi-Palanca	tt	®40	tt	6« ,.	ff	G40,,
it	Radujevaţ	tt	8	ft	8 „	•»	8 „
ff	Calafat	ft	IO10 ,.	tt	lOio	ft	tu' „
»	Vidin	tt	103»	It	1036 „	ft	1035,,
>»	Lompalanca	ti	12« ,.	tt	1240p.m.	tt	12iJ „
tf	Rabova	ti	315 „	It	315 „	tt	3‘5„
if	Beket	t*	3»° „	tf	»» „	ti	330 „
ff	C -abia	tf	530 „	tt	5»°„	it	530 „
ff	Nicopoli	tt	7 „	ti	7 „	tt	7 „
}f	Măgurele	tf	723 „	tt	725 „	tt	72J„
ff	Sistov	tt	V- "	tt	910 „	tt	■9'0 „
ti	Ziimnicea	tt	92» „	it	925 „	It	925 „
>l	Rusciuc	Luni	6 a m.Merourl		6 a. ni. Sâmbătă		6 a.m.
tt	Giurgiu(Smîrd)		10„ ”	a	10 ..	tf	10 „
tf	Tnrtukaia	tt	12'5 „	tt	12[5pm.	tf	12'5 „
tf	Olteniţa	tt	i2»J „	■tt	12»J ,,	tt	1230
»	Călăraş (oraş)	tt	1. „	tt	1	tt	i »
t»	Siiistra	ft	24» „	It	<-45	tt	’245 „
tt	Ostrov	tt	315 „	tt	3'6 „	tt	313 „
tt	Cernavoda	ft	6 „	tt	6 „	It	® tt
tt	Hîrşova	tf	8 „	>»	8 „	tt	8 ,-
tt	Gara Ialomiţel	tt	830 „	»»	830 „		8»0 „
ÎU	Brăila	Marţi	dimineţi Jaoi dimineaţa			Duminică dimin.	
>f	Galaţi	tt	tt	tf	tt	tt	tt
CUK.SE IN SUS : III	I.
, Gilaţi	Marţi	9 a.m.	Juoi	9	a.m.
B r ăiia	tt	1 36 „		1025	
G.ir i I.llom?ţ’3Î	it	220 p.m	it	22	p.m.
Hîiş -va	tt	3	tt	3	ty
Cernavoda	9*	S43 „	It	5*5	tt
0,tr >v	ti	930 „	|t	930	tt
Călăraşi oraş	tt	7»J „	tt	780	*»
8 Optra	tt	1030 „		10«0	»»
OliBuiţa i’urtukaia	Mercur! li	2 p.m. 2'5 ..	Vineri	2 «15	am. »i
îu	Ciurgiu|Smărd.]	„
le la G. irgin|Smârd.]	„
»	R 1 iuo	„
n Zimuicc*
„ Sistov	„
„ Măgurele	„
„ Nicoyoli	„
Corabia	,,,
„ Bsket	Joul
„ Rab» va	„
,, Lomoalanc i	,,
” „
„	C ii ifa*	,,
„ RaiujcvaJ	„
„ Btsi-Balanca	„
in Severin	,,
da la Seva.-ln	Vine
•5W „ 10 „ l80 p.m.
445 „ 515 „ 7W „ 75) „
940 „ 1225a.m. 12W 6
8i5 0 ts
5»° „ IO „
11. ” 215 p m
2« ..
5»» ,,
5^ „
7Ia „
955 „
.. 10'»
Sâmbătă 6 am.
-- ”
015
..	V >,
12'5 p.m.	„	1215 pm.
2 „	,,	2 „
435 „	„	_ ,3a „
5 a m. Dtiminică5 a.m.
Simbâtă 9 a.m.
1025
■ >	>!
„	2*» p.m.
”	î."
n	>»
93o
ft	»»
,,	73.	„
„	10»»	„
Duminică 2 a. iu. 2 5
n
„
»	io	„
,,	11	„
215 p.m.
2«
51»	”
53o	”
7 Ia	”
955	;;
10'»	„
6 a.m.
8«	„
O15	„
l215 p.m. 2	„
43o	„
5 a.m.
Luni
Marţi
Cursele VAPORULUI LOCAL între G kLVŢIVrULCGAMSMAlL :
Pornire în sus .
Pornire. în jos:
De la Galaţi la Tulcea-lsmail, Marţi, Joi şi Simbătă 8 ore dim-Prima plecare ido la Galaţi la Real şi Gonii la U martie (l April) 1836 Galaţi 3 (15) Martie 1896.
Di la Ismiilla Tulcea-Galţi, Miercuri, Vinari şl Duminică 8 ore dim. Prima plscara de la tsmul şi Râul 11 G ilaţî la 21 Marte .2 Aprile 1886
INSPECTOR 4TUL AGENŢIILOR.
De închiriat
de la Sf. George viitor casele din strada Negustorii No. 17. A se adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis. tot pe aceiaşi stradă No. 22 sân în strada Pescăria Veche No. 9., la d. Stefănescu, proprietar
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
KIFIR-CQ’MIS
O băutură făcută din lapte, care ee lutrebuin-ţâijă cu un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept mal cn sâmă în contra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, riul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii i de bolnavi se vindec prin Kifîr-Cumis.
La noi în Bucuescl, mulţămită iniţiativei ! d-lul Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi al aoestel băuturi în Rusia. S a înfiinţat un stabiliment de Ki/ir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samară e scump, călătoria până in Elveţia şi Samara e obositâre şi costă mult, pe când calitatea Kifirului, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei nâstre medica! e.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în calea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţel, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă-
PREfUL ABONAMENTULUI
Loco Bucurescl înapoiud sticlele gâle.
100 sticle	85	lei	—	b.
50	»	45	»	»
25	»	22	»	50
ln provincie 100 strcle 100 lei 50	>	60 »
25	»	30 »
Pentru bolnavi nea.vuţî preţurile'vor fi scă<Jute,

Tipografia ţîianiJiţL T^egratui". Caisa lUhovaî No. 3§.

www.dacoromanica.ro
UL XVII. No . 4162.
i BONA M E îi t i	r
Pentru Capitală:	u«) m. ijuJ
Pentru un an	Lei 2^
< ş6se luni .	» 12 v
> l luni .	» 7 J
Pentru Diatriote	
Pentiu an an .	Lei 30 HI'
» ş^se luni	> 15 11
* treî lunii .	
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
Pentru Streinătate Pentru un an .
« jose luni » trei luni Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fiecărei luni-
Or- număr vechia 26 bani
Ediţia de dimineţi
MARŢI, 29 APRILE 1886
AAUNCIURl ŞI RECLAME :
Anunciurl pe pag.	IV, linia	25	ban
Reclame	pe pag.	III	...	1	led
»	pe pag.	II	.	.8	lei.
»	pe pag.	I	...	5	lei
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilii.
Epistole nefrancate se refuză,; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Francia, Havas, Laffite & C-nie, 8 place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugene Micoud, 81 Flett Street, E. C- London.
Austria, Haasenstein, & Corup. Vvien. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 W ien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Iluda-Pest, Servietenplats.
Kedacţiunea, Calea RahoveT, No. 36
Director politic, I. O, FUNDESGU
Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
(Dop* (jiarele streine)
Bruxelles, 8 Mal.
In Cameră, primul-ministru Beernaert mulţumesce d-lul Frere-Orban pentru discursul seă şi espune ce s’a făcut pentru lucrători, Situaţiunea e îucă destul de po somorită, căci lucrătorii sunt prin ispite •împinşi la crime. Ministrul condamnă socialismul de stat şi declară căi guvernul are Încredere în libertate. Propunerea lui Frfere-Orban, de a se institui o comisiune parlamentară peimanentă, a fost trămisâ la secţiuni.
Londra, 8 MaL
Federaţinuea tuturor societăţilor liberale din Anglia a dat un vot de încredere d-lui Gladstone şi a condamnat purtarea d-luT Chambcrlain. Bilul home-rule e asigurat. Gladstone a făgăduit se şî modifice proiectul ddcă Camera îl va primi în prhcipifl.
Berlin, 8 Maî.
Norăăeutsche AUgemeine Zeilung dice că stagaaţiunea în care zace cestiunea grecă nu e semn bun.
Chicago, 8 Maî
Grave turburat!, provocate de anarhişti, aii avut loe aci. S’aii schimbat focuri. Când apărură drneniî poliţiei pe piaţa Hayinar-ket, unde se ţinea un meeting, anarhiştii aruncară în ei cu bombe esplosibile ; întreg primul detaşament de poliţişti caiju grămadă jos. Alte detaşamente alerg-iră şi a-tuncî începu împuşcătura, care dură câte-va minute. Numerul morţilor şi răniţilor nu se cunosce, câcî încă pe când dura focul, şnarhiştii îşi cărafi pe cei câduţl. In scurt, a fost un resboî din. cele maî barbare. Aspectul pieţei Haymarket e oribil. Lumea e copriusă de grozâ. S’aii făcut arestări. — Diarele din Ntw-Yoik cer se se ia me-surile cele mal severe.
Furiş, 8 Maiu,
piarnl clarical V Univers anunţă că Papa stâruiesce în proiectul d’a lega relaţiunî oficiale directe în China. Monde anunţă că negociârile ce urmezâ acum intre Papa şi d. de Freycinet aQ de scop se împace protectoratul frances cu represmtaţiunea Vaticanului în China.
Londra, 8 Maiu.
Gladstone decla-ă că nu pote âncă spune ddcă Muctar-paşa consimte se-şl modifice planul de reoi ganisare a armatei egiptene conform cu obiecţiunile făcute de Anglia. Propunerile lui Muctar şi respunşul guvernului engle3 vor fi supuse parlamentului, Negocia rile urmbşşă.
Londra,, 9 Mal.
Q scire curidgă circulă în cercurile politice; Deputatul Iohustone, un orangist înfocat, ar fi declarat la Duugannon că generalul Wolseley ar fi făgăduit se se retragă din armata englesă şi să ia comandamentul unei armate ulsteiiane contra naţionaliştilor irlaudesî, dacă bitul lui G'ad-stone va fi primit. O mie de oficeri en-glesî sunt gata se-1 întovărăşeseă.
Atena, 9 Maî.
Cnnoniera Salominia a plecat la Con-stantinopole pentru a lua pe bord pe ministrul Greciei, d. Conduriotis. — Popora-ţiunea salută cu entusiasm tdte regimentele ce plecă la fruntariă.

fee Tedea Ultime Solrî pe pagina III

Bucureşti, Lpm aţ iunie i
Mulţi se întrebă : care sâ fie causa că opoziţiunea a luat o atitudine mal energică şi mal cutez&tdre, de la un timp înedee ?
Dupâ noi, nu este greă de explicat. Pentru ori cine sâ ocupă serios de afacerile publice, vede clar că acesta stare nenormală are sorgintea el în situaţiunea momentană a ţârei.
Noi ne aflăm între douâ imperii mari a căror prietenie ne este chiar impusă de necesitatea de a trăi in pace. De la 1878, dupâ resbel, retrocedarea Basarabiei a slăbit dre cum simpatia ndstrâ către Rusia şi, natural, acâstâ slăbire a adus nemulţumire de cea-l’altâ parte, de şi noi am căutat tot-d’auna sâ fim in cele mal bune relaţiunl. Cestiunea Dunărei reraaşâ In deplină inacţiune faciâ cu Austro-Ungaria, amicia tot
esista <3re cum intre ţâra ndstră şi imperiul vecin; cu t<5te eă sume de şieanil ni se făcuse cu esportul cerealelor şi vitelor, noi tot nu eram atâta de învrăjbiţi, pentru că speram în revenirea la nisce simţimânte maî drepte şi mal raţionale de partea cea-l’altâ.
Acum a venit espirarea conven-ţiunel comerciale cu Austro-Ungaria. Ungurii mal cu semâ nu voesc sâ ne facă nici o concesiune în privinţa esportulul nostru, şi pe de altă parte el cer tdte avantagiele cari le-a putut trece prin cap. Acestâ atitudine ostilă a slăbit şi va -slăbi negreşit încă legâturi’e de amicie Intre cele douâ guverne vecine.
Cu Rusia în relaţiunl reci seă n-diferinte, şl’aă cjis membrii oposiţiu-nel coalisate, cu Austro-Ungaria a-prdpe în inamicie, căci interesele economice, interesele de pungă sunt mai puternice de cât tdte, acum e timpul sâ dam şi noi lovitura, sâ slăbim acţiunea guvernului, sfi’l paralisâm şi atunci de sicur, prin presiunea străină şi prin înghesuiala nostră, el va cădea şi noi îl vom lua locul.
Dâr nu numai acest calcul a dat curagiul oposiţiunel. Dupâ cât suntem informaţi şi după cât am avut ocasiunea sâ constatăm singuri, parte diu oposiţiune este şi încuragiatâ de streini, pentru că ea a luat angajamente câtre el şi el câtre densa pentru a şi face servicii reciproce, adică streinii se aducă la putere oposiţiu-nea şi acesta sâ le dea lor tot ce vor cere.
Un membru al oposiţiunel ne asi-Cura filele trecute că guvernul liberal va cădea în curând, pentru că va fi resturnat de presiunea streină, şi mal cu sâmâ de Austro-Ungaria care sciă că nu p6te se aştepte nici o concesiune care se fie contra intereselor române de la partitul liberal.
La întrebarea ndstră, d£câ partidul cqnservatoţ- va face acele concesiuni, pe cari le-a mal fâcut altă detâ, venid la putere, membrul oposiţiunel ne-a respuns :
—	Nu în totul, der vom mai lăsa şi noi pretenţiunile ţârei şi va mal face şi Austro-Uogaria 6re cari concesiuni.
—	Decâ este vorba sâ facă concesiuni, am întrebat noi, de ce se nu le facă şi guvernului liberal ?
—	Pentru că nu vrea sâ le facă de cât nouă.
Promisiuni sunt decî făcute, angajamente sunt luate de ambele părţi, şi în puterea acestor promisiuni şi angajamente oposiţiunea se agită, se mişcă, devine violinte. Dovadă mal mult despre ceea ce <jiceip, pe l^ngă mărturisirea francă a membrului o-pqsiţiunel de care am vorbit, este şi faptul că oratorii oposiţiunel, prin întrunirile ţinute in diferite oraşe, vorbesc numai de libertatea presei şi întrunirilor care esistă, de starea prostă a finaneielor care nu este, Inse nici un cuvânt despre conven-ţiune, nici un cuvânt, despre ce are se facă cu ea.
Oposiţiunea este der hotârîtâ sfi reînoiască convenţiunea cu Austro-Ungaria, pdte in întregul el, sââ cu modificările acelea cari va voi sâ le facă vecina ndstrâ. Pe acesta comp-tdzâ deci ca sâ vie la putere. Pentru aedsta s’a pus in acţiune şi membrii el umblă din oraş in oraş spre a spune ver<ji şi uscate acelora cari ii ascultă cu gurile căscate, negreşit de fomea funcţiunilor şi a gheşefturilor.
Noi îusâ credem că ea a contat fără neguţător, nu ’şl a dat sema nici de posiţiunea actuală a ţârei,
creţjend’o încă pe timpul când un consul schimba un guvern şi toţi consulii un Domn, nici de voinţa ţârei. Cu discursurile câtor-va oratori, cu scandalul de prin întruniri a câtor-va dineul beţi, cu presiunea chiar a unei puteri când acea presiune e nedreptă şi contra intereselor ţârei, nu se mal schimbă a<j( guvernele in statul român care ’şl-a căpătat rangul de regat numai prin energia sea politică şi prin bravura fiilor sâl, pe câmpul de resbel.
Putem asicura pe toţi aspiranţii de minister, de funcţiuni şi de ghe-şefturf că guvernul Brâtianu nu va cădea, nici nu se va retrage contra nici unei presiuni, pe câtă vreme va avea sprijinul ţârei, al corpurilor le-giuitdre şi încrederea Regelui. Mai cu sâmâ faciâ cu mackinaţiunile oposiţiunel în ţerâ şi afară, datoria sea îl obl -gă, patriotismul seu îl ordonă sâ stea ca sâ resolve el cestiunea conven-ţiunelor cu diferite puteri, şi mai cu semâ cu Austro-Ungaria. Ar fi o crimă sâ dea puterea partitulul conservator ca sâ mal reînoiască vechia convenţiune, şi guvernul par-tituluî liberal nu voesce să fie criminal.
Tdte agitaţiunele der, tdte speranţele oposiţiunel sunt zadarnice. Nu se va întâlni cu puterea decât atunci când o va aduce încrederea ţârei şi a Regelui.
fără
Mal mult seu mal puţin direct, cestiunea irlandesă a produs efecte d’o valdre necalculat de mare.
Nu mal vorbim de mişcarea produsă în opiniunea publică; discu-ţiunea în adunări populare, consul-taţiunea solemnă a deputaţilor cu alegâtoril, desbaterile presei, — sunt atâtea feţe ale activităţii politice de care e frâmântatâ acum Anglia şi care trebue sâ contribue la educarea maselor pentru guvernământ.
Pentru moment avem de semnalat un alt efect nu mal puţin însemnat : cestiunea irlandeză a provocat un curent autonomist, mic astă-zl, dar menit sâ domine situaţia într’un viitor destul de apropiat.
Cititorii noştri aii deja cunoştinţă despre întrunirea de la Edimburg a unui meeting, cu scopul d’a fonda o ligă naţională autonomistă. Urmând pilda Irlandezilor, Scoţianil cer un parlament deosebit, care, subt controlul parlamentului imperial, se se ocupe cu afacerile particulare ale Scoţiei.
Cţne cundsee cât de puţin Anglia,1 va fi schimbată, şcie cp vrea sâ $icâ acesta. In scurt timp o ligă autonomistă se va formă în Anglia propriâ (jisă şi p6te şi în principatul Galilor; o propaganda activă va începe şi, Într’un laps de timp relativ scurt; cestiunea descen- Lumea tralisăril generale va fi la ordinea (jilei, ca o trebuiuţâ nelnlâturabilâ.
Eiresce, în Scoţia, în Anglia, în ţera Galilor, lucrurile se vor petrece pe terenul pur al convingerii prin
proprietari, prin espropriarea sguduirl a land-lor<Jilor.
Aşa cum merg lucrurile în Anglia, pentru amândouâ aceste mari reforme pot fi realisate în cei 14 ani câţi mal are de trăit vecul nostru.
Dacă ne întdrcem la cestiunea irlandesă, trebue sâ constatăm că politica d-lui Gladstone câ.ştigâ pe fiecare în opiniunea publică; fie-care meeting scade numerul adversarilor şi în tabâra liberală cel puţin, de la fiosco făcut de lord Hartington la Eost-Lancashire, se p<5te ţlice că nu mal esistă oposiţiune.
Râmân numai conservatorii şi a-ceştia nu pot sâ zădârnicescâ coali-ţiunea liberală-parnelistâ. In Camera comunelor proiectul home-rule e sigur de reuşită.
In Camera lorzilor, e cu totul altceva ; conservatorii având maiori-tatea, el pot respinge bilul. Dar e de întrebat dacă lorzii vor crede o-portun sâ resiste. Respingând bilul, guvernul va fi silit sâ disolve parlamentul şi la nouile alegeri maiori-tatea d-lul Gladstone ar fi şi mai mare, şi mal compactă.
Procedura ar trebui reîncepută, e adevârat, dar lordil ar trebui sâ se supuie, conform tradiţiei, şi nu s’ar alege în definitiv de cât cu o perdere de timp nefolositdre.
De aceea e probabil că Camera lorzilor nu va face oposiţiune.
Mal puţin norocos e bilul agrar irlandes; după cât se pare, chiar Gladstone e hotărit sâ-’l părâsescă pentru moment. Cel puţin, în scri-sdrea sea către alegâtoril din Mid-lothian, el nu pomenesce nimic de cestiunea agrară.
Totuşi nu se p<5te afirma nimic sigur.
— Situaţiunea în Peninsula balcanică se desnddă repede.
T<5te trupele grecesc! sunt îngrămădite la fruntarie. Cinci ambasadori au părăsit Atena, ministrul grecesc pe lângă Porta otomană a părăsit Constantinopolul.
Pdte chiar in acest moment încăierarea a şi început.
Cât despre manifestaţiunea marilor puteri, ea nu p6te avea nici o va-ldre; nici măcar nu e o manifestare unanimă, căci represintantul Franciel n’a părăsit Atena; iar cel rus nu se află actualmente în capitala Greciei şi nici nu s’a asociat la manifestaţiunea celor cinci puteri.
Blocarea costel orientale asemenea nu însemnă nimic.
Gel mal târziii mâine situaţiunea
0 00
1,448,115 00
la care d-niî Scharbach şi Schnltz aă luat parte şi aă oferit preţul cel mai eftin.
Astăzi Monitorul oficial publică decretul prin care ministrul de lucrări publice este autorisat a încheea cu d-nil Scharbach şi Schultz cuvenitul contract, fixându-se cantitatea şi costul lucrărilor precum urmeză :
872,900 metri cubî dragagiQ în ori-ce fel de păment afară de stâncă, a leî 1 39	1,213,331 00
16,192 metri cubî draga-gifi în stâncă, a lei 14 50.	234,784 00
316,700 sălcii de plantat gratuit
Costul total al lucrărilor contractate
K
Provitelstvenii Wiestnih, monitorul oficial al Rusiei tipăreşte nrmătorele în numărul seă de la 19 Aprile: Vinerea, 18 Aprile cu vaporul PuşJcin a sosit la Ialta ministru de resbel al regatului Român, general A. Anghelescu, trimis de Maj. Sea Regele Romăniel la Livadia pentru a saluta pe Maj. Sea Imperatorele şi Hosudar. împreună cu trâmisul, a8 sosit adjutantul Maj. Sele Regelui Romăniel, Alexandru Robescu şi adjutantul trămisuluî locotenentul Catargi. La debarcader misiunea a fost întîmpinată de guvernatorul Tavrideî Wsevolojsky şi de primarul oraşului baron Von-der-Wran-ghel. Trămisul a descins în castelul Livadia. in aceiaşi di trămisul cu suita sea a vizitat cataractul Ucian-su, iar ascră a petrecut o jumătate de oră la teatru. A<jî la orele 12 amiadă generul Anghelescu a fost priimit de Maj. Sea Imperatorele într’o audienţă şi a remis Hosudarulul o scrisore autografă a regelui Romăniel.
Dupe ce s’a finit audienţă, trămisul a fost primit în audienţă de Maj. Sea Im-perătesa. Sera generalul Angbelescu cu suita a fost invitat lâ masă. Dupe audienţă trămisul roman a făcut maî multe visite înalţilor demnitari şi persdne ce se aflau la Livadia.
scbisobi din. mmm
(Corespondenţa particulară a Telegrafului) Chişineu, 24 Aprile.
Noua religiune a evreilor. — O crimă groznică. In lumea israelită d’aci se dă pe faţă o
MFOMâTIUNI
Serbarea de ieri organisată la Cişmigiă în folosul Atheneului a isbutit de minune.
fost multă şi petrecerea nu se p6te maî variată.
*
Ni se scrie din Sistova că acolo a sosit un vapor rus «Russl». La sosirea vapo-
,.	...	.	.	.	, ruluî partidul oposiţionist având în cap pe
discuţiune şi ideea autonomiei locale . ,.	. _	. .	.	.
nu va îmbrăca, ca în Irlanda, haina
sângerdsă. Condiţiunile fiind diferite,
diferit va fi şi modul de desvoltare
al cestiuniî.
De pe acum se p<5te distinge îa orizont faţa statului engles. Marea şi practica ideiâ a descentralisâriî va isbuti sâ ajungă, pentru prima 6râ pe o scară mal întinsă, la aplicare.
Mergând pururea nainte, Anglia va fi statul model din punctul de vedere administrativ.
Şi pdte, în aceiaşi vreme, se va ajunge şi la crearea clasei micilor
ma-
nifestaţiune simpatică Rusiei. Manifestaţiunea s’a isprăvit cu mare scandal.
*
Ni se scrie diu Odesa că Maj. Sea Im-peratorele Rusiei să aştâptă in diua de 8 Mal la OoiacofF, de unde va pleca la Ni-oolaieff şi de acolo pe rîul Bug la Vosne-sensk, unde va inspecta regimentele de cavalerie, cari sunt acolo în garnizonă.
X
In ceea ce privesce lucrările canalului Sf. George din Giurgiu apoî am dat sămă despre resultatul licit iţiuniî ce a avut loc
mişcare în contra nouei religii evreo-creş-tină creată de un 6re-eare Rabinovicî. A-cum doul ani v’am scris în câte va rindurî despre acâstă încercare şi v’am povestit cu deamănuntul despre acest eveniment ce produs mare fierbere în cercurile anti-semitice.
Omenii naivî crezură că, mulţumită iniţiativei luî Rabinovicî, vom deslega oes-tiunea israelită şi vom putea în fine asimila încăpăţânatul popor ebraic cu popdrele indigene In sînul cărora trăiesce acest el e ment eratic.
Natural că logica lucrurilor a demonstrat
naivilor că cu vorba nu se face ciorbă.
Proverbul s’a adeverit nu se p<5te maî bine.
Dilele trecut0 atn găsit in St. Petersbur-gisches evang. Sonntagsblatt darea de semă a unul preot catolic d’aci despre isbândele repurtate de proorocul Rabinovicî. Acest nod Mesia, care propagase printre ovrei, că Christos, răstignit de ovrei, a fost adevăratul Mesia făgăduit, s’a botesat anul acesta la Berlin într’un mod forte original. Botezul a fost făcut de o dată de trei preoţi: de preotul protestant, catolic şi anabaptist. Aşa că neofitul aparţine adl nu unei ci la trei religiunî creştine. După a-cestă iabăndă Iosif Rabinovicî s’a întors aci şi a organisat o comunitate religidsă evreo-creştină, care fiind patronată de guvern şi chiar de Maj. Sea împăratul în personă, a ştiut să atragă în sînul nouei biserici peste 7,000 de ovreî. Toţi aceşti aşteptă adl solemna de botez, care se va face de câtre Rabinovicî, înălţat prin-tr’un Ukas imperial în dignitate de sacerdot al nouei religiunL Cu acesta ocasiune Iosif Rabinovicî va primi o medalie de aur cu inscripţia pe densa : eza veru», adică pentru credinţă.
Evreii rid de acesta inovaţiune de se prăpădesc, iar în poporul de jos se res-pândesce sgomotul cum că ţarul ar fi or-
www.dacoromanica.ro
2	TELEGRAFUL — 29 APRILE 1886
donat ca penă la crăciunul viitor toţi e-vrei! să fie botezaţi. Acest egomot se res-pândesce ca fulgerul şi p6te produce chiar turburărl, dâca nu se vor lua disposiţiunl cuvenite pentru a lumina pe cel rătăciţi. *
• * *
In de Paşte s’a întâmplat aci o crimă grozavă, care merită de a fi înregistrată printre crimele celebre. Crima a fost comisă în biserica pendinte de temniţă, iar autorul eî este un om condamnat pentru omor la 15 ant de muncă silnică în ocnele Siberiei. Acest om purta nume curios de Priseajnil (juratul,). Iată cum s’a comis crima. In prima Zi de PascI s’a comunicat arestantulul că luni, la 14 a. c., el va fi trămis împreună cu cel-Palţl în Siberia. Convoiul avea deci să plece chiar a doua <Ji. Arestantul Priseajnil avea ordre do Siberia şi în nenumărate rîndurî se denunţat procuraturel că este esecutor al mal multor crime imaginare; făcând acesta pentru a tărăgăni lucrările şi a eternisa ancheta. Procurorul înţelegând manopera arestau tu* lui a finit prin a nu mal lua în consideraţie denunţăr e sele şi ancheta s’a isprăvit dm ordinul magistratului. Priseajnil ve-4end ca nu mal are încotro, a proiectat să scape de Siberia, făcend vr’o noue crimă. In Ziuă de PascI acest proiect a fost pus în practică. Priseajnil în acea di stătea lângă clisorul drept şi avea lângă densul pe baronul von-Disterlo, fost pristav, condamnat la esil în Siberia pentru falş in nete publice. De odată Priseajnil se întdree şi printr’o mişcare bruscă taie cu un cuţit gâtul baronului. Lovitura a fost aşa de bruscă şi aşa de tare, în căt ambele carotide au fost tăiate. Mdrtea deci trebuia să fie subită. Bietul Von-Disterlo căiju jos în mijlocul bisericel scăldat în sânge. Cons-temaţiunea lumel, presente la biserică a fost aşa de mare, că criminalul a putut să iasă din biserică şi să se ascundă într’o cazemată. Cănd veniră sS’l ia d’acolo, el strigă sentinelei:
— Nu ve apropiaţi, căci voifi omorî pe cel care va avea curagiul a pune mâna pe mine!
Imediat ce crima s’a făcut, directorul temniţei a dat de scire procurorului Du-bleansky, care se grăbi a veni la faţa locului. Procurorul în cestiune depărta sen-tineiile şi intră singur in cazematul unde se afia criminalul, înarmat cu cuţitul, mânjit încă de sângele nenorocitei sele victime. Cu sânge rece se apropiâ magistratul şi Zise:
—	Priseajnil dă cuţitul:
Şi criminalnl remise teribila armă fără a $iee un cuvânt.
—	Mai al încă un cuţit la tine-! dise procurorul.
—	Da; poftiţi şi acest.
Cu aceste cuvinte arestantul scdse din buzunar încă un cuţit pe care ’l dete procurorului. După acesta intră sentinela şi’l legă.
Crima a produs o mare sensaţiune în o-raş, cu atât mal mult. că nenorocitul de Von-Disterlo are aci familia, care este desesperată. Se elice cum că miserabilul asasin va fi judecat de consiliul de resbel, care de sigur că’l va condamna la mdrte.
Basarab.
...	—-0-^80^*—O	--
ITALIA.
Citim în Journal de Geneve :
Esercito anunţă că impiegaţii vamali de
! SCIRi ŞI FAPTE
i	—
Construire de scole.—-Guvernul e autorizat a cheltui pentru construirea scdlelor secundare şi superidre şi a institutelor de cultură suma de 21,107,892 1. n. Din a-ceastă sumă, 2 milidne se va întrebuinţa pentru alte locale de lioee şi gimnasil a-colo unde sunt asemenea scoli şi nu afi localuri.
Guvernul e autorizat a emite renta 5 la sută până la concurenţa sumel’de 21,107,892 1. n. Această sumă se va emite treptat şi proporţional cu trebuinţa anuală. Construc-ţiunile prevăzute în lege vor trebui se fie terminate în timp de cinci ani.
&
Bugetul portului Galaţi. — S’a aprobat bugetul portului Galaţi pe eserciţiul 1886-1887, urcându-se la suma de Iei 1,713,132 bani 8 atât la venituri cât şi la cheltuelî. &
Semănăturile. — Anul agricol, mal ales după ploile din urmă, se anunţă în cele mal priinciose condiţiunl. Semănăturile în general, iar mai ales cele de tomna, sunt în cea mal înfloritore stare. Grânele semănate în ogor şi la timp afi eşit forte frumdse în primă-vară. Pe unele locuri grâul crescuse atât de mare până la PascI, încât era nevoie de a’l pasce. Des, viguros, culfire sânătfisă, ecă înfăcişarea grâului de ogdre. Grâul semănat în porum-bisce a reuşit asemenea peste tot locul, pe unde s'a semănat de timpurid şi a avut pldic după semănat. Semănăturile târdie ad suferit şi grâul este rar, ba în unele localităţi a perit mal cu desăvârşire. încă o probă, că ogorul este, pentru moment, cea mai bună preparaţiune pentru grâd.
Rapiţa este în cea mal frnmosă stare, promiţând bani mulţi cultivatorilor, afară numai dacă nu o va fi stricat frigul şi îngheţul de aoum 2	3 . <jile, ceea ce nu
credem.
înainte de Pasci s’ad semănat orzurile, dintre cari mal tote jesăriseră bine chiar la epoca sărbătorilor deja. Asemenea s’a semănat mult popuşoid. Unii ^agricultori însă, temându-se de recâlă, ad amânat punerea popujoiuluî până după Pasci. Nu e vorba că nu s’&fi întârdiat, dar totuşi nu strică dacă se sâmănă mal de timpurid, în vederea tocmai a întârziere! ce se o-casioneZâ de atâtea serbătorl ce cad tocmai in acest timp preţios pentru agricultori.
Pâneţele sunt de asemenea în stare destul de înveselitore, mal ales acum că le-a ploat binişor.
Numai frigul ce s’a lăsat de căte-va Zile de n’ar aduce brumă, sad altă nenorocire !
încolo, dupe tote semnele de până as-tă-dl nu ne putem de cât felicita de fa-vdrea de până aZi a timpului faţă cu har-nici! agricultori !
în josul Dunărei, a lovit în cdstă vaporul companiei Rusu numit Olga, ce se afia ancorat mal jos de Şiştov, caasându-i o pagubă de aprdpe 10,000 lei.
S’a trimis o anchetă şi experţi la faţa locului.
Variolă. — Intre copil locuitorilor din comuna Adâucata, ivindu-se bdla variola, D. medic, a trecui la localitate, spre a da ajutorul necesar.
înecuri — In comuna Bătrânii, căZând ploi torenţiale !a 19 curent, ast-fel că apa Bătrânenca ce traverseză comuna, eşind din matca sa afară, a distrus cu desăvârşire mai multe clădiri şi împrejmuiri ale locuitorilor, aşedate pe malurile eî, stricâud şi drumul, din care causă s’a întrerupt comunicaţia locuitorilor.
&
Mişcarea populaţiunei oraşului Botoşani.— de la 13—19 Aprile. Nasueil: 15 băeţl şi 9 fete. Total 24, din cari 11 israeliţî. Decese : 17, din care 9 israeliţl. Căuşele deceselor: variola 1, febră tiphoidă, 2, afecţiuni cerebro-spinale 6, phtisie şi tuberc. 2, gastrita 1, ^marasm 2, diferite boli, 2, cause accidentale 1.
&
Profanarea mormintelor. — Mal mulţi locuitori din comuna NicoleştI, jud. Buzău voind a desgropa cadavrul răposatului Nae Berchă, în scopul de a’i fura vesmintele şi nn inel, afi fost prinşi asupra iaptulul şi daţî în judecată.
&
Mişcarea populaţiuneî oraşului laşi. De la 13 până la 20 Aprile 1886 saîi născut 46 copii vil, din aceşti 46 copii, 34 aii fost legitimi şi 12 nelegitimi; 15 aii fost băeţi şi 31 fete; 21 aii fost din părinţi creştini şi 25 din părinţi israeliţî. Naşteri de copil morţi s’aiî înregistrat — băet şi 2 fete. AtL decedat 58 persdne, din care scoţându-să 7 decese de persdne venite din afară şi decedate în oraş, re-suită numai 51 decese. Afi. decedat pe la locuinţele lor 39, în diferite spitale civile 16, în spitalul militar 1, în Institutul Gri-gorian (copil găsiţi) 2, do sex bărbătesc afi fost 36, de s-x femeesc 22, creştini afi fost 28, israeliţî 30. Căuşele principale ale deceselor afi fost: Pneumonia 8 caşuri, Broncbita 4 caşuri, Catarhe intestinale 3 caşuri.—Iar în urma bolelor de infecţiune, Febra Tyhphoida 1 caz, în ospitalul militar, morbile 1 caz.
----------—-------------------
ACTE OIFIGIA^HEJE
D. doctor în chimie Alfred Bernadt Lendway este numit în postul de chimist-şef inspector al laboratdrelor serviciului sanitar.
*
D. medic veterinar Petre Bouleanu se numesce provisoriu, până la facerea concursului, în funcţiunea de veterinar al judeţului Râmnicu-SSrat.
*
la frontiera franco-italiană afi arestat pe un ofiţer din ^artileriâ francesă, care măsura distanţa între bateriile de la Briangon şi frontiera italiană. Ofiţerul a declarat că e mineralogist şi a arătat şi roci pe care ie strlnsese.
Ofiţerul a fost condus la Suse, unde aşteptă hotărlrea ministrului de resbel.
Acelaşi jurnal adaogă că un fort de la Briangon a aruncat proectileîe pâne în valea italiană de Ia Mezeiet aprfipe de Ban-doneche.
Cota apelor Dunărei la Galaţi d’asupra etagiulul a fost Duminică de 3 m. 84.
Curtea de apel din Galaţi. — Cons:,'ul comunal a votat o sumă de 2000 lei spre a se închiria localul pentru instalarea cnr-ţel de Apel.
Pentru acelaşi scop a votat şi consiliul judeţean suma de 5000 lei.
Citim în Galaţii: — Vaporul societăţeî austriaco Orientul, ce venea alataierl nopte
Prin deoisiunile d-lul ministru de financo, sunt numiţi:
D. I.orgu Becu. controlor po lângă creditul agricol tun judeţul Olt.
D. Anton loanide, controlor la creditul agricol din BuzSu.
D. Ştefan Marinescu Dulugea, controlor la ere? ditul agricol din Covurluifi.
D. Dumitru Zâvoiantt, controlor la creditul a-gricol din Musoel.
D. Elie P. Verigoami, controlor pe lângă creditul. agricol din judeţul Vâlcea-
D. Nieolae Meleca, controlor la creditul agricol din jud. Bacău.
i— ii mau—a—smtmm
D D Nieolescu, controlor la creditul agricol din jud. Dâmboviţa.
1 D. Th. Stefăncscu, controlor Ia jud. Ffilciu.
D. I. Dudescu. controlor la jud. Gorj
D. Ştefan Vasilescu, controlor la jud. Putna.
D Ilie Popescu, controlor la jud. Mehedinţi.
D. Toma Dimitrescu, controlor la jud. Râmnicul-Sărat.
D. Th. Dnber, la jud Suceava.
D. Nicu Şerbânescu, la jud. Tecuciu.
D. G. Pogona u, controlor la jud. Tutova.
D. Th, Mărculescu, oontrolor la oreditul agricol din Vlaşca.
D. M. Carcaloscu, Aontrolor la creditul agricol din jud- Neamţu.
D- Dimitrie Petrovicescu, secretar comptabil, la creditul agricol din jud. Gorj.
D II. V Maximovicî, secretar-comptabil la creditul agricol din Botoşani.
D. Varilo Munteanu, secretar-comptabil la oreditul din Bacău, şi D. G. Spirescu, secretar-corap-tabil la creditul agricol din Tecuciu.
D- Gheorglie Ionescu, ţiitor de registre la oreditul agricol din jud- Vlaşca.
D. N. Dumitriu, ţiitor de registre la creditul agricol din jud. Neamţu
D. I. Carataşu, ţiitor de registre Ia creditul a-gricol din jud. Buoău.
D. Atanase N. Miclescu, ţiitor de regist e la cre-uitul agricol din jud. Prahova.
In numSru-f de duminici, Naţiunea ne atacâ într’un chip nedemn pentru un organ care se respectă.
Seim cât preţ trebuie să punem pe atacurile unor 6menl ca cel de Ia Naţiunea.
Decă afi însă cât de puţină simţire, îi provocăm s8 discute cu noi cestiu-noa în care ne atacă. Seim cât riscăm cu omeni de rea credinţă ca d-lor; cu t6te acestea ÎI sfidăm.
Ast-fel vom avea dreptul să-I tac-sâm de vili impostori, cari nu merită nici un grăunte de consideraţiune, Am aruncat sfidarea,
Aşteptăm respunsul.
nătăţi sfirta lucratorului în afară de atelier, ministerul semnaleză societăţile cooperative nu pentrn producţiune, ci pentru consumaţiune şi credit.
------—«8 ----------—.
CR0S1CA JUDECĂTOREASCA
(Curtea dc apel din Palermo)
Prdcesnl bandei «Fraternitatea»
Dilele trecute s’a judecat înaintea cărţoi de apel din Palermo procosnl asociaţiunei de făcător! de rele «Fraternitatea.»
Acâstă asociaţie criminală, compusă din vre-o două sute indivizi, avea biuroul eî la Zavara. De acolo ea se întinse în mal multe comune din provincia Girgente ; a-colo a putut sta vre-o 5 aut fără ca po liţia să pună mâna pe ea. Avea şi statute şi membrii cari iutrafi în asociaţie trebuiaB se depună jurământ. Scopul societăţ i era de a atenta la siguranţa şi proprieta'-cu, publică.
Noul membru, înainte d’a fi primit oficial în asociaţie i se scotea sânge dintr’un deget, sângele se sugea cu o bucată de hârtie şi apoi se ardea. Atunci noul membru ţinând braţele d’asupra cenuşel pronunţa următorul jurământ: Jur a fi credincios asociaţiei «Fraternitatea» după cum şi ea e credinciosă mie şi după cum acestă cenuşă nu se p<5te transforma In hârtie şi sângele nu se mal p6te întdree în degetul meii, tot aşa şi efi nu me voifi putea despărţi de asociaţia «Fraternitatea.»
Acest jurământ se putea fac* şi înscris, şi fiind că putea constitui un dooument de culpabilitate ’I scriea Intr’un chip misterios.
Printre cei 200 indivizi acusaţî că făcefi parte din asociaţia «Fraternitatea» erafi vechi condamnaţi la munca silnică, preoţi, proprietari etc. Parte din el afi fost trimişi la Gurtea cu Juraţi, alţii la corec-ţional; toţi afi fost condamnaţi la câte trei 88fi patru ani de închisdre.
Chestiunea munoeî în Belgia
Citim în VIndependance helge :
Monitorul publică discursul pronunţat de d-1 Moreau în şedinţa inaugurală a co-misiuneî pentru regularea munceî industriale.
Ministrul a împărţit în trei grupuri chestiunile de care trebuia se se ocupe corni-siunea.
1)	Unele care privesc regimul munceî însnşî şi organisaţia in atelier.
2)	Altele care afi legătură ca raportările existente între patroni şi lucrători, raporturi pline de neîncredere şi pe care ea se va sili a le uşura.
3)	In fine o a treia categorie raportân» du-se la instituţiunile de orî-ce fel, destinate a uţura sorta lucrătorului.
I Măsurile relative la regimul munceî însuşi dafi naştere la o mulţime de chestiuni, printre care d-1 Moreau semnaleză mal ales acea a munceî femeilor şi a copiilor, a odihnei de duminică şi măsurilor ce trebuiesc luate în privinţa igienei şi a accidentelor.
II.	Cât despre raporturile între patroni şi lucrător), dâcă ele scapă în priucipifi ori care! reglementări oficiale, el e de părere că trebue uşurate mijlâoele de apropiere şi cere maî ales consilii de împâcăciune şi întinderea oonsiliilor 6monilor înţelepţi.
III.	Printre instituţiile destinate a îmbu-
0 sechestrare pe nn vas
O fetiţă de vre o opt ani, stătea cu tatăl el pe bordul vasului Gama. Vasul ancora acum o lună în portul Rouen. £1 venea din Namours încărcat cu nisip. Tatăl copilei era, sab-şeful vasului.
La 25 Martie nn marinar de pe vasul Tramvay v8(ju ridicându-se o scândură pe vasul Gama, în acelaşi timp şi pe nenorocita copilă, întinZândă mâna, strigă : ’Mî e fome l
Marinarul dădu de veste stăpânului vasului care se grăbi a da nenorocitei o bucată de pâne şi un pahar cu vin. Copila ’l mulţumi, în acelaşi timp ’I spuse să nu spue nimic mamei sale, adăogând că mama o va bate dacă va auZi ceva despre a-câsta.
Comisarul de poliţie prevenit despre fapt, visită interiorul vasului Gama. Constată că copila a fost închisă în fundal vasului şi tot corpul el era acoperit de răni ; Abia putea se se ţie pe picidre-, aşa slăbise.
J^Tatăl fu arestat îndată, mama insă a fost lăsată în libertate. Ambii afi fost daţi in judecată şi trimişi înaintea tribunal ului din Rouen.
La interogatori.fi nopiliţa abea putea vorbi. Soţii afi declarat că copila era fârte rea şi de aceia afi închis’o.
Tribunalul â condamnat pe mamă îa 2 luni şi pe tată la o Jună încljisdre.
HI Solfeo.

FOIŢA JARULUI „TELEGRAFUL*
(44)
A. SCHOLL
NOPŢILE SÂNGEROSE
Duelul Monseniorului.
VII
Magnetisa torul
—	Oh! e îngrozitor... Vedându-se în mijlocnl nebunelor... îşi aduce aminte de trecutul el şi se întrăbă decă ea în adever a comis aceste crime., şi speriată, cuprinsă de friguri, crede că în adever e nebună !
—	Tocmai acesta vream şi eu, Zise Tre-launey.
Cavalerul atinse cu mâna fruntea Luiseî:
—	Vorbeşte încă! îî dise el. VeZî pe copilul tăii ?
Faţa i-se înveseli.
—	Da... ’l ved... e aci, lîngă mine şi Raoul !
Raoul me iubesce acuma! voiesca sâ se cusătoriască cu mine!
Raoul care era faţă la acestă scenă nu putu să se mal reţie şi începu a plânge.
Se aruncă la picidrele Luizeî.
—	Oh! te iubesc 1 striga el, te rog recundşte-mS !
Raoul o atinsese prea tare.
—	Al deşteptat-o ! zise cavalerul.
In adever Luisa se uita împrejur cu spaimă.
Părea confusă în mijlocul acelor omeni pe cari nn’î cunoştea.
După un moment de îndoială fugi în camera sa. Raoul plângea.
—	Acestă experienţă nu trebue reîncepută de cât la rari intervale... Obosela şi sforţarea pete slăbi tânăra tată.,. Intr’o zi cved di se va însănătoşi, trecând din starea magnetică în starea normală.
Şi acuma ca şi altă dată, Trelauney se întreba cine se fie acest om.
Unde ’l vezuse ? Când ?
Nu’şl aducea amiute de loc.
Şi cu tote aceste era sigur că întâlnise îucă odată pe cavalerul Pulnitz...
Acesta plecă zicând:
—	Iu curând ne vom vedea t
Trelauney, gândindu-se că a venit timpul se sfârşescă cu Monseniorele se reîn* tdrse Ia casa sa din Auteuil. Chemă pe Combalou.
VIII.
Afacerile lui Combalou
Gmul de afaceri plecă la Auteuil suin-du -se pe imperjala unul omnibus american.
Părea afectat; hainele sale cu bite că erafi şterse cu multă îngrijire arătaiî că e într’o mare miserie.
Combalou salută.
—	EI! îl întrebă Trelauney, ce maî faci D-le Combalou?
—	Maî nimica, miiord, uial nimica.
—	Cum merg afacerile ?
—	Stagnaţie complectă !...
—	Nimic noii ?
—	Nimic... afară de arestarea bietului baron...
—	Ce baron ?
—- Do AJaucourt ?
—	Eli...
—	Numai nenorociri se întâmpla pe lumea asta...
—	Ce a păţit ?...
Combalou surise.
—	Voia sS facă şi el o afacere... şi n’a reuşit...
—	N’a reşit ?
—	De Ioc...
—	Anume ce ?...
Combalou dădu din umeri.
—	Baronul de Maucourt, zise el, pusese mâna pe un mic secret...
—	Care ?
—	G domnfi... me înţelegi? o domnă, cu avere mare avea şi o intrigă ..
—	O intrigă de omor ?
—	Sigur. Acea damă avea întâlniri cu un tânăr tenor... un tenor uşor.
—	Toţi sunt uşori!., zise Trelăuney;
—	întâlnirea avea loc pe cheul d’Orasy... aprdpe de palatul legislativ. Ddmna îl aştepta într’o trăsură, tenorul venea acolo., apoi se d ceafi în vre-o cârciumă la Passy, la Bolonia, safi la St. Cloud.
Baronul crezu se se folosescă cu ceva din acesta şi scrie domne!:
^V’am trimes pentru preumblarea de ari capul cu N. 2601. La întorcere o veţi lăsa în piaţa Concordie! la capătul podului...
„Apoi voi lua efi cupeul şi sper că voi găsi sub perină zece mii franoî.
„Dacă nu voi găsi acea sumă, atunci voi da pe faţa seoretul ce voiam să’l păstrez. “
—	Eli
El 1 domnă s’a adresat la autorităţi... şi când baronul s’a urcat în cupefi.. a fost arestat de un agent.
—	Domnule, zise agentul baronului, sunt aci în cupefi zece mii franci.
—	N’am vfizut, respunse baronul.
—	Se căutăm..,
Căutară, baronul strigă.
—	Aceste bilete de bancă sunt ale mele 1
—	Ale d tale sunt? Întrebă agentul.
—	Sunt ale mele I
—	Sunteţi sigur ?
—	Forte sigur.
__Atunci ve arestez.
__ Pentru ce ?
—	Pentru că aceste bilete sunt falşe.
—	Farsa a fost bine jucată, Zise Trelauney.
—	Da, miiord. Nici baronul Maucourt nu ştia ce se Zică... Trebuia se alegă din
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFTJL — 29 APRILE 1886
S
Intîaplarl din capitali
Scandal.	Ieri când tdtă lumea petrecea
în linişte la Cişmigifi, Cons. V. întâlnind pe ovreiul A. s’a pus la cârtă şi apoi la bataie. După ce Bângele a curs din nasul unuia cm luptători, poliţia declară onOrea' satisfăcuta şi luă de guler pe ambii pentru a ’I potoli puţin la recorea umbrei.
- x—
Călcaţi.— Natan IIischian din calea Du-deştilor No. 8, are obiceiu sg umble în gâna mare cu cabrioleta sea. Trecând pe strada Rihoveî acest domn dete în dreptul bisericeî Balaga peste o femeie Anica, ser-vitâre şi apoi peste un copil a d-luî dr. Fridmann.
A vis poliţiei.
—x —
Sfărâmată de tren. — Trenul regal in-toroându-se de la Sinaia între staţiele Periş şi Buftea a călcat o fetiţă de doui ani. Biata copiliţa are mâna stânga ruptă. Pacienta a fost adusă cu trenui la spitalul Filantropia.
Don-Caprice.
Morte din lovituri. — In diua de 20 ale cureutei, a încetat diu vieţâ sora lui Niţă Dan, In mina unei lovituri cu o gliâtă •primită de la George Mânu din câtunu Coda-Halulul, pendinte de comnna Măgu-relele, cas care s’a constatat de d. prim-procuror, în localitate.
*
f 0 dramă din amor. —Uu tâner, ea de 22 anî, îmbrăcat bine, însoţit de o femeia ibrte frumosâ, ca de 20 ani, se duse în $iua de„25 Aprilie pe podul artelor din Paris. Aceşti tineri veniseră, acolo cn in-tenţiunea de a muri împreună, asvârlin-du-se în Sena; dar in ultimele momente tânăra temeiă, cuprinşă de instinctul de conservaţiune, nu mai voi se se innece. Teuerul atunci scdse un revolver din buzunar şi-’şî trase o lovitură în spre inimă, inse tremurându-’! mâna, glonţul a-lunecă pe alături. DupS aceasta se as-verli în Sena, strigând femeii ce’l însoţia: «Vino, te aştept!» Din fericire, sgomotul detonării atrase alenţiuneajmarinarilor, car! alergară pentru a opri pe femeia de a se arunca, căci dâusa era decisă de astă dată; în acelaşi timp pilotul Tabre şid. Vernet, casier al unul vapor, alergară in ajutorul aceluia ce se asverlise in apă, reuşiră s§-l scoţâ. I se deteră t<5te îngrijirile necesare şi astfel fu reîntors la vieţâ, dar cum avea aparenţa suferindă, intrebându-l cu insistenţă, el mărturisi, că mal înainte de a se arunca în apă, beuse conţinutul unei sticle plină cu acid feuic. Atunci îl transportară la spital.
In ceea-ce privesce pe tinera femeie, ea fu condusă la comisariat, unde a refuzat de a spuue causa, cari îl decisese se se sinucidă. Tot ce s’a putut afla este, că densa devenind amanta tânărului om la părinţii căruia era fată in casă, au decis amândoi, ca să se sinucidă, ne mai aveud mijioce cu ce se trăiască, căci părinţii lui nu’I mal dădea îl nimic aflând despre amorul lor.
*
Foc.— Iu dimingţa 4ilel de 13 Aprile curent, au ars casa şi două şuri ale locuitorului Ion a Gavriloel din cătnna Cu-cova, comnna Scheia, judeţul Roman. Din cercetările făcute s’a constatat că focul a fost pus cu voinţă de câtie copilul Ilie C. Şargu, în etate de 5—6 ani, după sfătu-îrea ce I-ar fi dat Grigore Iftime tot din acea comună.
Faptul anchetându-se, lucrările s’aft înaintat parchetului respectiv.
*
Coniora.—Mai filele trecute, scrie Curierul Prahovei) d. Stoica Ioc eseu primarul comunei Bucov, puind plugul ca sg are grridira unei case ce cumpărase de curînd, » sers din pământ, o <51ă plină cu.monede vechi turcescl, în care a găsit 1800 ios-luci de argint de mărimea Junei piese de 5 lei şi 27 mahmudele de aur.
'Iota lumea a fost curidsă sg veză monedele diu comdiâ; unii chiar aîf oumperat câte o piesă şi două mimai de curiositate.
*
Societatea «Farpaţl».— Aflăm, scrie Curierul Prahovei, că în sera de 3 Mai viitor Societatea «Carpaţiî» a cărei filială s’a or-ganisat de curând şi în oraşul nostru, va da un banchet in salonul unui luptei bre* care. Mai mulţi membrii ai oposiţianei din BucurescT vor lua parte, între care d-nu P. Grădişteanu, şi dupe terminarea discursurilor, vor eşi pe stradă cu torţe aprinse ca manifestare îu contra guvernului.
Sciiud că acesta filială se compune numai din tineri comercianţi, care nu s’aft amestecat până acum în poiitică, decă vor fi tirîţi pe acesta pantă, sorţii de viaţă ai filialei se împuţiueză.
Frumosul scop al acestei societăţi; înfrăţirea Românilor din ibte părţile, este sacrificat pe altarul politicei!
#
Morte Crudă.—Un copil, anume Dobre, în etate de 12 ani, fiul şatenului Gheor-ghe Tudorjdin comuna Roşiori, plasa Balta, judeţul Brăila, a fost trimis, în 4*ua de 18 Aprile curent, de către părinţii săi cu caii la câmp pentrn a păşuna. Dânsul, voind s§ sejbee cu alţi copil ce mal eraif cu vitele acolo şi spre a nu pierde eair, a legat mai întâiB de gâtul »8u şi de braţ piciorul unui cal. In timpul acesta s’a speriat calul şi a luat-o la fuga, târînd după densul pe sărmanul copil, până ce i s’a sfă-rîmat capul^ şi a murit în cele mai crude dureri.
*
Sinucidere. — In diua de 18 Aprile curent, sătânul Marin Guţă, din comnna Buc-şani, judeţul Vlaşca, cerând cumnatului sSB Lixandru Badea o puşcă, sub pretext de a împuşca o coţofană care ’î mânca ouăle găinilor din cuib, după ce a luat arma, s’a dus într’un coşar al săd şi s’a împuşcat.
Motivele ce l’aft decis a comite acâstă sinucidere, din cercetările făcute la localitate, pare a ii miseria în care se afla Marin Guţă şi bâla de debilitate de care suferea de mal mult timp.
*
Spâinjurat;—In dina de 19 Aprile curent, s’a găsit spânzurat de un copaciB, în pădurea din comuna Raci, plasa Jid, locuitorul Preda Grosu, din învecinată comună Negoiniru, judeţul Gorj. După cercetările urmate, se constată că Preda era atins de mai mult timp de alienaţiune mintală
Gasul s’a comunicat parchetului spre a proceda la cercetările legale.
*
Statistica cămătarilor în Ungaria.—
Din o statistică autentică asupra caşurilor criminale de cămătărie pertractate la tribunalele din Ungaria se constată că, în Ungaria (Transilvania nu e luată în consideraţie) s'au intentat din partea procurorilor procese criminale pentru cămătărie în coutra a 457 indivizi.
*
OniOr.— Locuitorul Ion Diucu Stancu din comuna Cosoveţu, judeţul Mehedinţi, în 4iua du 15 Aprile curent, fiind turmentat de băuturi spirtose, a ucis prin împuş» care pe cumnatul sâfi Filip Parşot.
Criminalul, mărturisind faptul înaintea d-luî prim-procuror local, a fost trimis în cercetarea judecătorului de instrucţie spre a complectă actele.
*
O preotţisă, intră pe pdrta seminarului Nifon cu uu copil de mână.
— Ce pofteşti, cuconă, o întrebă directorul seminarului?
— Uite, cu dracul ăsta de copil, d-nule director, nu ştift ce Bă mal fac... L’am dat... la tdte, şi nimic...' că nu şi nu, c& el popă vrea se se facă... ’Mî-am (jis şi eft, de, dragul meii, să vede că tragi a refi !.., L’am adus la d-vdatră.
ULTIME SOIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Atena, 8 Maiu.
Ceh 5 puteri aiX notificat domnului De-lyanis că costa orientală a Greciei precum şi intrarea golfului de Corint sunt în stare de blocare.
piarele declară că atitudinea Greciei va fi numaî defensivă.
Odesa, 8 Mai.
S’a deschis esposiţiunea agricolă. Se crede că Ţarul va visita acâstă esposiţiune în primele fiile a luneî viitbre şi anume înainte de a merge la Sevastopol pentru a a-
eista lascoborîrea în apă a noilor monitore.
-«■»
Constantinopole, 8 Maiii.
Sir Thornton, ambasadorul Engliterei a că4ut ieri de pe cal şi ’şî-a fracturat clavicula stângă. Din fericire fractura este simplă şi starea rănitului nn presintâ nici un simptom supărător.
Se crede că Sir Thornton nu va sta în pat de câte-va zile.
Veneţia, 8 Maia.
Ultimele 24 ore. — 10 caşuri. 4 decese holerice.
Brindisi, 8 Maiii.
Buletin sanitar de ieri nu mai semnalez â nicî nn caz de holeră.
Petersburg, 8 Mai.
Băla lut Katcoff se consideră ca fbrte primejdiosâ. Bolnavul a fost adus aci pentru a fi supus unul tratament special a medicilor Academiei hirurgicale. M. Sea Ţarul a ordonat să i se comunice”4ilnic buletinele privitbre la mersul boleî marelui 4iarist rus.
Viena, 8 Maiii.
Corespondenţa politică desminte scirea respândită de ore care diare, cari spun că împăratul va întreprinde o călătoria în Dalmaţia şi Erţegovina în a doua jumătate a luneî lui Maiii.
Pesta, 8 Maiîi.
Camera deputaţilor a adoptat în discu-ţiune generală proiectul privitor la Land-sturm.
Discuţiunea pe articole se va începe de Luni.
Sofia, 8 Maiii.
Prinţul Alexandra a plecat din Cirpan pentru a merge la Askeny. Demonstraţiu-nile entusiaste urmez ă pretutindeni la trecerea sea.
Mâine va fi nn mare meeting la Sofia.
Londra, 9 Maî.
Morning Post anunţă că s’aii început negociărl între d. Gladstone şi d. Cham-berlain asupra proiectului homerule. Cham-berlain ar fi comunicat lui Gladstone modificările ce ar voi se se adacâ proiectu-lul, din cari cea mat importantă e remanierea deputaţilor irlandesl In parlamentai imperial şi după aceea crearea parlamentului din Dublin. Acelaşi diar maî anunţă că d. Chamberlain a câştigat convingerea câpdte să scape sâft se restbrne ministerul.
labrie, 9 Maî.
Ţarul are de gând se visiteze provin-ciele turcomane. Se vorbesce că ca acesta ocasiune va avea loc o întâlnire a Ţara*
doue : ori escroc, ori falşificator. Forte reă !
—	Merită.
—	Fără îndoială.
—	Dâr cabinetul d-tale de afaceri ?
—	Am renunţat aprdpe la el. Am stabilit acolo pentrn câte-va dile nn biuroS de invitaţi pentru suavele. Lucrul era ingenios. Inchiriam haine, piano,... însă afacerea nu mergea bine şi a trebuit să renunţ.
—	Sunt alte lucruri de făcut.
—	De sigur ! am mal stabilit o fabrică de mumii pentru museele din provincie... era vorba d’a face mumii cu preţuri moderate... Am reuşit.
—	Cum le făceai ?
—	Cu capete de câni, camforă, şuviţe de pânze. O momîe mă costa vre-o cinci-4ecl fraucl şi eu vindeam cu patru, cinci-sute.
Din nenorocire însă totul s’a sfîrşit... aşa ca am fost nevoit se sacrific cea din urmă mumie ca se fac o supă.
Eî bine 1 âm trebuinţă de tine, dise Trelauney.
Decă veţi bine voi se ’mî făceţ! nn mic avans.
—	Cu plăcere.
Trelauney luă un pumn de ludovici şi
’i aruncă pe masă.
Combalou îl luă îndată.
—	De ce e vorba, acuma, milord ?
—	E vorba de a urmări pe bancherul Ro-bert Kodom.
—	Oh! strigă Combalou, suntem vechi conoscinţe. Cunosc pe bancher, domna mar-chisa de Bryau-Forville, fiiica sa care a plecat prigonită de unul din prietenii mei.
—	Baronul de Moncourt ?
—	Tocmai.
—	Ştia, dise Trelauney, eu am plătit..!
—	Ah! dise Trelauney, pote frumuseţa marchisel ?...
—	Frumuseţea marchiseî ’mî era indiferentă. Eă nn am obiceiul de a face reB pentru mine, înţelegi d-le Combalou. Am făcut reft pentru bine. Marchisa e nevinovată. Ea voiesc să pun mâna pe bancher, voiesc ca fiica sea să fie respectată...
Forte bine! milord.
—	Trebuie ca bancherul să nu facă nici un pas fără ea efi să ştiu. Deca intră în vre-o casa, trebuie să ştiă strada numărul şi numele celor ce «taft în ea. Deca plecă i
în călătorii, doi vdmenl trebuie să mergă cu el în vagon.
—	Dâr, dâcă el, va lua o căruţă de poştă.
—	Vel lua doue.
—	Să vă trimet în fie care raport?
—	Da, în tote filele, aci la Anteuil. In acelaşi timp vei ţinea un compt de tdte cheltuielile. Trebuie să ştii că efi plătesc bine. Trebuie să mă serveşti cu credinţă.
—	Bine, milord,
Combalou plecă dupe ce salută cu mult respect pe Trelauney.
IX
Mariana de Fer
Riazis-bey locuia într’o casă în strada Jean-GoujonJ
Puţin timp după ce sosi la Paris, cumpărase acea elegantă casă cu mobile cu tot.
Cu acesta ocasiune fericită, trecea fără îndoială de uc om de gust.
îndată ce se aşedă, acoperi pereţii eu o mulţime de tablouri scandatâse ; cheltuise mulţi baui cu tablourile, statutele, grupurile etc ; numai fetele şi femeile din la-
luî cu Şahul Persiel, lâ Euzelin, la Teheran se şi fac pregătiri de plecare.
Madrid, 9 Maî.
Miniştrii de marină şi resboî ad consimţit la econom;:!e cerute de d. Camoeho. Orî-ce pericol de crisă e deci înlăturat.
Din ediţia de sdră ADUNAREA DEPIJTAŢ1LOR 26 Aprile 1886
Şedinţa se deschide la ora 2, sub pre-şedinţa d luî general Lecca.
Presanţi 95 d-nl deputaţi.
Dupe cetirea sumanului şi a comunicărilor, d. Ciocazan se miră că deputaţii din Focşani demisionaţi s’aft reîntors în Cameră, afară de d. Voinov.
D. doctor Catulescu răspunde că şi d. Voinov va veni în curând la Camefă, pentru că alegStorii aşa ’i-aft consiliat.
D. Butculescu întrebă pe d. Ministru al Domenielor când se va lua măsuri pentra parcelarea pământurilor ?
D ministru al Domenielor răspunde că a luat tote măsurile pentru ca anul acesta se se lucreze mult şi ca mal multe moşii ale Statului se se vân4a dupe parcelare.
D. prim ministru 4'ce că d-sea primesce a se începe imediat discuţia pe articole a tarifului autonom şi fie care articol, când se va face un amendament, se se trimită la comitetul delegaţilor.
Discuţiunea pe articole începe.
La articolul I despre animale, vorbesc d-nil Costinescu, Cogălniceauu, N. lonescu şi Romaneseu. D. Romanescu propune un amendament prin care cere ca armăsarii de prăsilă se fie scutiţi de tacsă D. Costinescu propune următorul amendament:
«Propun ca tfite tacsele vamale se fie votate ad valorem după tabela fixată de comitetul delegaţilor Camerei, transformarea tacselor ad v&lorem]în tacse pe greutate, re ■ mâind a se face prin îngrijirea şi subt res-punderea guvernului?»
D. Cogălniceanu şi d. Codrescu combat acesta propunere.
Ea se trimite la comitetul delegaţilor.
Se ia în desbatere articolul II.
D. Sefendache propune ca.se se trimită t<5te articolile la comitatul delegaţilor, fiindcă maî tote aft trebuinţă do âre-cari modificări şi acolo, atât guvernul cât şi dintre d-nil deputaţi se facă observările necesare.
Propunerea se primesce, şedinţa să ridică şi sc anunţă şedinţa viitdre pe lunî
SENAT 26 Aprile 1886
Preşedinţia principelui D. Ghika.
Presenţî 80 d-nî senatori.
Procesul verbal al şedinţei precedente, se aprobă.
Se votează din noft indigenatul d-luî Iulius Abeles din Călăraşi, care întruneşte 42 bile albe contra 12 negre.
D. D, Bolim-Micşunescu, raportorul comitetului delegaţilor. citesce raportul şi proiectul de lege relativ la modificarea codului de comercift.
D. preşedinte pune la vot luarea tn consideraţie, care se aprobă de Senat, Se pro* cede la discutarea pe art. şi se citesce art.
1 până la 27 care se votâză fără nici o
discuţie.	____________
____ 1
mea galantă pnteaft se înfrunte cinismul din apartamentele asiaticului.
O femeie cinstită nu putea să intre în salonele lui.
In acea 4^ Rîazis eşi a din bae.
Un negru din Abisinia unse'pielea‘brună a musulmanului cu unt-de-Iemn şi esenţe mirăsitdre.
Inbrăcat cu un halat de caşmir, Riazis trecu în odaia de fumat.
Luă cafea, şi negrul îi aduse şi o lulea.
Riazis îi eoncediă şi începu a Rima a lene.
Sub acesta aparenţă de nesimţire, asiaticul simţea că inima se bate ca într’o fiară sălbatică.
Din bogăţiile aduse de el nu’î maî rămase nimic,
Să ven4ă otelul, îşi perdea creditul; datoria aprope cinci sute mii de franci fur-nisoriior săi.
Se gendea la Djibach, lă paşă, unchiul săft, la harem, la bogăţiile sale.
Cum să cucerescă saft s ': pună mâna pe tote acestea?
Otrăvuri avea, der cum se se întdrcă în Asia fără sâ nn fie bănuit.
--HT-Ţ ~ ITl gl—Iii IUI I mu—iriMT
ULTIME INFORMATIUN I
MM. LL. Regele şi Regina părăsesc nu.ee, duminică, capitala, pentru a se duce la Sinaia, unde vor sta vre-o 7 dile.
MM. LL. vor pleca din gara Tergovişte, cn un tren special.
—o—
A<ji d. Idn Ghica, ministru plenipotenţiar al ţărei la Londra, a asistat la şedinţa
Camere'.
D. Ion Ghica părăsesce capitala mâine la 4 ore, pentru a se reîntârce la postul d-sâle, la Londra.
—o—
D. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului, a primit a<jl în audienţă o comisiune de farmacişti, compusă din d-nii Konya, Alexandriu, etc.
Ieri s’a ţinut la ministerul domenielor licitaţie publică pentru darea în întreprindere a construire! unui stabiliment prcvi-lorifi do băl la Laoul Sărat, de la Brăila.
Aft fost trei concurenţi: d. Knnst, care a oferit 7,56°/0 sub devis, d. Grin, care a oferit preţul din devis, şi d. Ştefan Ni-colaB, care a oferit 10°/o peste clevis. ^Licitaţia a fost adjudecat ^asupra celui dintăi, cn condiţia ca lucrările se le dea gata la 15 Iunie; in| caşul când nu se va ţine de acest angajament, antreprenorul va plăti o amendă de câte 200 lei pe fiecare 4i de întărdiere.
In caşul când lucrarea va fi gata maî înainte de termennl stipulat, ^ministerul va acorda antreprenorului o primă de câte 100 lei pe fie-care di, până la 15 Iunie.
Stabilimentul se va inaugura probabil la 20 Iunie.
—o—
Ieri s’a reîntors în capitală 'd. inginer Beleş, inspector domeoial, care fusese trimis de d ministru al comerciului la Constanţa spre a alege un loc pentrn înfiinţare;, în acel port a unui târg de export de vite mari.
D. Beleş a fost jînsoţit de d. Cartianu, directorul scolel de agricultură de la Stri-
bareţ.
Aseră d. Bele; a plecat la Odesa spre a visita târgul de vite [de. export de acolo după ce se va retntdree în ţeră va fi trimis în acelaş scop în Normandia şi în Olanda.
—o—
D. Teişanu depunând garanţia de 5,000 lei, a fost liberat din arest ; d. Elie Bo-siauu însă, declarând că nu pdte depune garanţia de 10,000 lei, a fost depus ieri la Văcăreşti.
—o—
S’a format în capitală o societate de femei sărace cu scop de ajutor reciproc.
Numele acestei societăţi este Salvatorul.
Furtunile de primăvară aft cansat mari stricăciuni în judeţul Doroboift. Intre altele, cn sat întreg din comuna Cordăreni a ars cu biserica, ou scdlă, cu tot, lăsând sute de nenorociţi fără asii şi fără pâine.
Astă-di (Sâmbătă) după amedî timpul s’a stricat.
O plde şi piatră a început se cadă şi pe la orele 6 stradele eraft înălbite de piatră cădută.
— o —
In judeţul Doroboift a uins continuii în timp de două 4^e- Agricultorii aft fost cât va timp fdrte îngrijiţi, cre4ând rapiţa perdută.
—o—
Ca trenul de Vârciorova de ieri a sosit în Capitală d. general G. Anghelescu, comandantul corpului I de armată.
ion nnn ^ei se °aut®cu fmPrumut pe
IUUjUUU termen de 5 ani; garanţie în hipotecă de imobile rnrale şi urbane in provincie, cu venit anual de 29,000 lei valorând minimum 220,000. A se adresa la redacţia diaruluî Telegraful.
Paşa ’l va pune în ţeapă.
Intr’o 4b Riazis creduse că a pus mâna pe o putere ocultă [deposedând pe Fnrgati abia înplântase pumnalul în peptul şefului banditului, când d’o dată se redicasc un alt inamic... lord Trelauney ! Trelauney care se pusese între visul lui şi el.
Un vuet Insă turbură reflexinnile lui Riazis.
Valetul anunţă pe Mariana de Fer.
—	Să între, 4ise Monseniorele.
Mariana apâru îndată.
—	Ce maî faci adoratul meB ? întrebă ea.
—	După cum ve4b respunse Riazis, petrec 4iua ca un leneş.
—	Âm venit să vorbesc ceva serios, 4ise Mariana.
—	Ce fel, serio3 ?
—	Aşteptă un moment, vei şti numai
decât.
Mariana aruncă o privire întrebătdre a-supra asiaticului.
—	Am nevoie de bani, 4*se ea-
—	Şi eft asemenea, respnnse Riazis.
—	Se pote, der trebuie să’ml dai.
(Va urma).
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 29 APRILE 1886
SOCIETATEA ROMANĂ
DF_
CONSTRUCŢlUNl Şl LUCRĂRI PUBLICE
CURSUL BUCURESCI
Banca Naţională a României
Domnil acţionari şi purtători de părţi de fondatori sunt informaţi că dividendul de Lei 23 de acţiune şi Lei 25 de parte de fondator, votat de Adunarea generală ordinară a acţionarilor din 20 Aprile (2 Maiti) 1886, se plătesce cu începere de luni 28 Aprile (2 Maiti) an. cor. de la o-rele 10 până la 12 dimineţa la pre-sentarea cupdnelor, în Bucurescî, la casa societâţei strada Dumnei No. 8.
Bucureşti, 25 (7 Maiu) 1886.
Direcţiunea generalii.
Sub semnata, iac cunoscut onor public, că pot servi pe or,-cine cu mat multe fe lurî de ghiciri dupe studiul filosofiel, precum în PALMĂ in ZODIE şi în PAHAR CU APÂ; dâr iun constatat că numai cine nu pote fi curios a cunoşte firea lui şi viitorul până la betrâneţ», căci zodia nu p<5te ghici aiacere* ouiuluî, căci omul în fie-care $i are alte at cert si întâmplări periculose; acestea se p<Ste ghici numai prin cărţi.
NB. Fersdnele care se prefac sunt re-fusate.
IULIA POLONEZ.
10-3-1.	Strada Cornetului, No. 2.
"Pir\ tnplilpÎQf Prăvălia din str.
mUILUlctb Lipscani No. 40,
iar o altă prăvălie ce răspunde în strada Gabroveni No. 13, cu totă curtea şi încăperile. Doritorii a o închiria se vor adresa în tdte filele de lucru la cancelaria Lega-ţiuneî Imperiale a Rusiei de la ora 11—4.
Asemenea mal este De închiriat Casa cu doue etage din strada Beriji, No, 122, cu diferite apartamente, informaţinnile se vor da în acea cssă,
TH0IV3A ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România Cursul 4lja de 28 Aprile IdatS.
5% Rentă amortisabilă	Inroy 94
5°/o » română perpetuă .	90
6°/o Obl. de Stat [rnr. convertite]	88
6°/° „ 0. F. Române . .	—
5®/a ,, Municipale . . .	.75
lOfs. „ Casei Pons. (300 1.]	208
5% S3ris. funciare rurale . .	86s, 4
1% n » u • •	103
5°/o „ nrbaîie. ,	82
«•/• », . „ ■ .	9ll/z
T% „ r ’	91
împr. on prime Bncnreso? [20 fr.]-	31
5°/o Comunale nu ol .... banca Prevederea	
DIVERSE	
i.-'r oontra argint saiî bilete	14. %
Bilete de Bancă		
Fiorini val. Austriacă . . .	,00
Maro! Germane		1.23
Banc-note Fjancese , . .	99l,2
Ruble de hârtie	2,45
V3nd.
94»/a
91
89%
753/4
213
871/2
l03'/2
823/4
92	% 100
33
14. 5/4
1 02 i r 1 0> 2 2.55
1885
SITXTA.TIXTISrJBAA SXTdVEAVKA.
1886
De închiriat
al caselor din Calea Victoriei, între Hotel Imperial şi Cofetăria Rodulescu, No. 51 bis, avend un salon mare, cinci camere spaţidse, bucâtorie şi pivniţă, privată, cişmea în curte, sonetărie in tote camerile, tdte plâtibile de proprietar. Osebit de acestea mal este de închiriat la mansardă odăi cu luna. A se adresa la proprietar în Calea Rachovel No. 145, în ori-ce <Ji de la 8 ore a. m. până la 6 sera.
35237855	i-ş (Moneta		j 35230521	35236105!
25853755	(Bjlete ipotecare		 .	25919660	25921300
1434455	Efecte de încasat		 .	454673	471407
16822098	Portofolii!, romun şi străin ... .	20609656	20530746
19738174	împrumutul garantat cu efecte public e •	14915270	1466319^
11901801	Fonduri publice 		11995915	11995915
1347572	Efectele fondului de reservă		1901115	1901115
1361838	Imobili	* . . .	2034128	2034329
195040	Mobiliar şi Machine de imprimat ....	167471	167471
186554	Cheltuell de administraţiune		170193	170592
11920700	Deposite libere		18264920	18139320
12058263	Comnturî curinţl		17988312	17730636
1293331	„ de valori		226725b	2278859
139351436	PASIVU	151919092	151210985
12000000		1200000	1200000
1433616	Fond de reservă		1929220	1929220
	Reservă de amorlYa-ea Imobilului		97785	97785
86994430	Bilete de bancă în circulaţinno	 Profituri si perdorî	 ;	97575980	96939730
556764	Dobâru}: şi beneficie diverse		472523	506189
11920700	Deuosite de retras		18264920	18139320
25062095	Compturî curinţl	,	20238556	20085799
1383831	> de valori . . . 1		1340108	15 42942
139351436		151919092	151240985
Dumnezeii să’ţi resplătanscă ! Mulţumesc de oii? de ori pentru extractul de ulei. pentru urechi trimes
mie, care ui’a vindecat cu desăvârşire; cftcî iarăşi aud f’6rte bine, E cîe mirare aceasta căci în* curând împlinesc 80 ani.
Mulţumindu-vS încă o data, râinâu al d vâtră servitpr.
Yosag de Andor
RfiOUNOSOUT
EfflâCT
ELEfltJMIT
Meii pentru Urechi
2
Se p6te căpăta pentru 8 fr., cu instrucţiunile întrebninţâreî de la medicul se- r cnndar C. R„ Dr. Schipek.
Doposit principal la Iguatz Lobi,;
Picna, IX, Seegasse 8.
Act de Mulţumire
fj Bătături sau Negi
p _____________________________________
llf |«le Se depărtâzâ sigur şi fără du-UU rere in timpul cel mal scurt prin ungerea cu fineturi de bătături renumită şi singura adevărată a | lui Ravnlner, din Pharmacia roşie in P sen,
1CD Costul unei sticluţe cu car- 1 CD 111, ton şi cu pensulă	1 IM»
a. Deposit în Bucurescî la d. Farmacist Ru-1 dolf Schmettan, farmacia Curţâî Regale-
Semita căriirM ÎOLIA POLONEZ
care ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, pote descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se interesezi cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Cornetului, No. 2. Asemenea maî ghiceşte uitându-se în palma sî fruntea omului.
8ub-semnata Eifrosina Giurgiveano o cred de a mea datorie a mulţumi societăţii de asigurare „Naţionala" pentru promptitudinea şi culanţa cu care acesta societate ml-a liquidat şi plătit dauna ce am suferit’o prin focul de la 10 Marte anul curent, muG ţămitâ care sunt în stare a’ml restabili clădirea incendiată.
Iaşi, 28 Marte 1886
Eufrosma Giurgiuveaiio.
J	~~	...%
Elisareth Hardine
m6şA cu diploma din streinatate
Fostă directore a Spit. de moşit din Kazan.
Dă coiisnltaţinni de la orelelO—12 a.m.
Epitropia aşezămintelor Brâncovenesci
In ^iaa de 6 Maiu viitor,, la ora 12 meridian, se va ţiue licitaţie în cancelaria Epitropiel, pentru darea în întreprindere pe timp de ua an a spoitului şi curăţitul vaselor de aramă ale bucătăriei Spitalului Brâncovenesc, unde se pot vedea şi coudiţiuniie în tdte «j’lele de lucru de la ora 10—2 p. m. Concurenţii vor fi însoţiţi de o garanţie provisorie de 100 lei.
„NAŢIONALA4
Societate generală de asipr&re iu Bucurescî
In urma publicnţiunilor făcute prin jurnale , conform art. 46 din statute , acţionari! societăţi! nâstre s’au întrunit la 30 Martie (II Aprile) 1886 a a patra adunare generală, sub pieşedinţa d-luî I. Marghiloman. Presanţi au fost 50 de acţionar! represeu'ând 7780 acţiun! cu 476 de voturi.
S'a citit raportu consiliului de administraţie şi procesul verbal al censorilor; asemenea raportul directorului general şi al comitetului de supraveghere asupra afacerilor asigurări or de viaţă.
S’au aprobat bilanţele şi s'a dat descărcare con-si’iulu! de administraţie şi direcţiune! pentru gestiunea lor.
Dividenda s’a fixat la Ln. lo,T0 de fie-care acţiune şi Ln. 94,40 de fie-care parte do fondator-
S’au reales în unanimitate membri eşiţl la serţ din consiliul de administraţie, d-ni! I. Marghiloman, E- Costănesc i şi Jaques M- Eljas,
S’a votat reducerea capitalului social cu Le! n, 900,000,restituind la fie-care acţiune Ln. 60în aur.
S au reales ca censorî pe anul 1888 d-niî V Arvanezo, H Horoştein şi Dr. So- Boroşnay.
P ata cuponului No 4 se va efectua in bilete de bancă cu începere do la 3 (15) Aprilie a. c. Iq, casa societăţi! nâstre str Carol 1, No 4.
Direcţiunea generală.
STRADA COSî/iA, no.
Sub-seamatuS, m6 simt dator a a-doce mulţumirile mele renumitei eăr-turârese Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzel No. 5, pentru ghicirea secretele inele şi posiţiuneu locului.	R. Pănescu.
Lecţiuni de Dans
OTEL PIES0HI, Strada ŞELAEI, camera 24.1
Sub-semnatul are ondre a aduce la cunoştinţa onor. public că dă lecţiunî de | dana atât privat cât şi la domiciliul slfi
CLAAO£ SEAMA1
Profesor de Dans.
I

«Caisa.»
NUMAI D£ LÂNĂ de 0IE CURATA
pentru uu om fa o statură nrjloeie
1 florini 06 cr. din lână buni-,
8	—	„	»	maî bună;
IO	—	„	»	fină
12	,,	40	Cr.	„	»	cu totul fină
Plaidurl de călătorie, bucata 4, 5, 8 până la 12 fl.- Costume fârte fine, pantaloni, pardesiurî, stofe de haine şi mantale de plâe, tiflu, loden, commis, oammgarn, cheviots, tricouri, postavuri pentru dâmne şi postavuri peut-u biliard, peruviene, doskings, recomandă:
£% JF£||| ^
PENTRU Un COSTUM
fondată în
1866,
Mostre 1’raueo. Modele pentru d-nii oroitori neiraueate. Am în permanenţă un deposit de pestavurî 150,000 fl. val. austr. şi să înţelege de la sine că culinarele mele afaceri internaţionale îmi remân o mulţime de resturi în lungime de 1 până la 5 metri, dar sunt silit să me desfac de asemenea resturi eu reduceri mari sub primul de producere■ Or! ce om cu minte trebuo să recu-nâscă că din resturi aşa de mic! nu se pot trimete mostre căci la câte-va sute de cerer! de mostre în cel ma! scurt timp aceste resturi s’ar epuisa; de aceia e o adevărată înşelătorie când diferite firme de postăvărie publică că trimit mostre din resturi; în asemenea caşuri mostrele se taie din bucăţi de postav şi nu din resturi şi sunt lesne de înţeles intenţiunile unei asem -nea procedări. — Resturile cari nu convin, se schimba sau să trimit banii înapoi.
Scrisori se primesc în limbele germană, ungară, bohemâ, polonă, italiană şi fruncesă.
BUCUREŞTI
Sub-aenjpatul, supun la cunoscinţa ottor. public Ri.cnpaşcean şi intregei ţări, că in fabrica mea, supefinră, tulqior lubricelor din ţară şi medaliate cu medalia de aur, ce am stabilit îu Bucurescî, «tradd Radu-yodă, No. 45, se fa-bricâză stofe indigene din !&r>ă egrală din ţâră pentru costume bărbăteşti, care ie v§nd cu metrul, chiar ln fabrică şi tn atelierul meu de croitorie din strada Academiei, No. 2S. ce este tof-d’auna asortat cu diferite stofe streine din diferite fabrici şi din fabrica mea.
Confecţionez asemenea haine bărbât- scî de comandă’ cp cea mal frumâsâ tâetură după jurnalele cele oral W-Ol, cu preţ moderat IMF .U, FOfU*. Fabricant de Postav şi Croitor, Str. Baiu-Yodit, 34 st Xmţjj?
Li«2&;ÎLă,5
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată do câtra cei mai însemnaţi Medici, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
B6uE DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL (Copii scrofuloşi şi diformi).
Modul întrehuinţărei : Fie-care lingurii întruă jumătate pahar eu apă şt jachar.
Ph’” I>^VXTrE,A.TT33I3îî.G;-E, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tdte Ph'*.
MASINEIBREVETATE ÎSr FABRICAREA CURMEI
Sisteme aprobate şi de construcţiile cele uiai solide pentru fabricarea eftină a
Cărămizilor ordinare, săpate, fasonate si refractare
Tuburi desventmvt, plă i pentru trotoare şi vestibule,
Olane, ţigle loşanges din Francia, Pietre de gresie, cuyur şi ciment, cărămizi mici de scorii etc.
-t ;	| G>S||(CJ 1 A ÎTH C O fabricant de muşine ia Ehren-
rrospect gra.tis Şl tranco	feld-Oologne [Germania], j
0 îngrijitori arta bucătăriei, limba
germană şi română caută un loc intr’o familie o-norabi ă. — A se adresa în strada Domniţa Nas asia No. 4.
societate generală ăe asigurare în Bacnresel
Aprobată prin decret regal No. 225 din 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de leî noul 200 fic-care, din care 1-000.000 lei speeialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
ileservade premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionalau asigură :
1. In oontra dannelor de luoendiu. II. Contra daunelor dc grindina (piatiâ) eu participări de 15% din beneficiul realisat din acâstă ramură în ţâra.—Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.—IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face asigurare asupra vieţel.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70% din beneficiu în com-binaţianile următâre : asigurări asupra vieţel uneia sau a două persâne, asigurări temporale, asigurir. mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiuniie următâre:
Asociaţiuuî mutuale de supra-vieţui.e. Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 aut pentru copil de la £ ani juni, pâuâ la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite combina ţi uni.
Penă la finele anului 1884 „Naţionala** a realisat in difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n, şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA] GENERALA
Str. Carol 1, No. 9.
SOCIETATEA DE NAYIGAŢIUNE CU YAPORE PE DUNĂRE
Valabil de ia 8 (20) Martie 1835, paul la altă disposiţiiine
NB. Orele de plecare maî jos arătate sudi a se înţelege aproximativ ţi sa schimbă după circonstanţele timpului ţi apelor; in nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Sta ţiuiţi nul în linte de orele indicate în acest Itinerariu. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orolog'unle Agenţiilor-
CURSELE	BE^POSTA
	CURSE IN JOS			:			;		CURSE IN		SUS :		
			I	II	IM.				III.		1.		II
dela	Orşova	Sâmbătă 4 om		Luni	4 p.m. Juoî	4 p.m	de la Galafct		Marţ! 9 a.m.	Juoî	2 a.m.	Sâmbătă 9 a.m.	
SI	Severin	Duminică 5 a.m.		Marţ!	5 a m Vineri	5 a.m.		Brăila	„ lo»		IO® „		IO25 „
tl	Bisa-Palanca	ss	6W „	II		I5M„		Gura lalomiţe!	„ 2®o p.m		23’ p.m•	1»	22« p.m.
»	Radujevaţ	ss	8 »,	II	8 »	3 „	a	Hirsiva	» 3 „		3 „		3 „
>>	Calafat		1010 ,.	II	1020 „	io1 „	n	Cernavoda	.2 5‘5 „		5*5 „		1,45
	Vidin		IO*6 „	ll	1035 „	1035,,		O-iCn-jjV	„ 93° „		9*0 „		93“ „
>>	Lom palanca	Si	1’2«	II	1240p.m. „	12*o „		Călăraş! oraş	„ 780 „		7«o „	ss	73» „
it	Rahova		3« „	II	315 ,,	315 „	1*	Silistra	„ 1030 „		108J „	ss	IC*» „
a	Beket		33“ „	Si	a3« „	330 „		Olteniţa	Mercur! 2 p.m	Vineri	2 a-m.	Duminică 2 a. m.	
ss	Corabia		530	ss	530 „	530 „		l’urtukaia	2<5 „		S“ „	1»	2 6 „
ts	Nicopoli	st	L ”	SS	7 II SS	7	in	Giurgiu[SmâL-J.]	.. 580		5»° „	SS	53“ „
ss	Măgurele		720 1(	Si	I23 ..	73)	le la	GiurgiuISmârd.]	„ 10 „		H ,	St	10 „
»>	Sistov		9'° „	SS	9 9	9l0„		Rasiîiuc	„ l30 p.m		11	II	11 „
ii	Zunnicea	ss	926	SS	9*35 „	925 ,,		Z maico i	4.45		218 p m.	St	p.m.
t»	Rusciuc	Luni	6 a.m.Mercur 1		6 a.m. Sâmbătă	6 a.m.		Sistov	5*5 „		2*3	fi	2*5 „
st	Giurgiu(Smird.J		10	SS	io „	10 „		Măgurele	740		5*3 „	ll	51“ „
ii	Tnrtukaia	SS		II	î^iBpm.	1215		Nicopoli	751		52° „	il	T ”
ss	Olteniţa	ss	r230	II	12»o „	1230	O	Corabia	Q40		„	SS	7:»
ss	Călăraş (oraş)	ss	1	II	j- II SS	1		Beket	Jou! 1225a.m		963	SS	955
ti	Silistra	si	”	II	2*5 „	245 „		Rakeva	„ ,,		10'o „	st	10i«
	Ostrov	ss	3‘6	1»	a« ..	315 „		Lomnalauca	.. 6 „	Sâmbătă dam.		Lun!	6 a.m..
	Cernavoda	ss	3 „	Si	s	d		Vidin	845 „		8*5 „	I)	845
	Hîrşova	fi	8 «	ii	8 M }|	8 ,.	Jf	O ilfLl'tit	Q 15		915 „	SS	915 „
	Gara lalomiţe!	si	880 M	»	830	830 „		Ralujovaţ	„ 12l6p.m		1216 p m.	II	l2lS p.m.
îa	Brăila	Marţi	duiiQBja JiOI dimiaeaca Duminica, dimin.				»l	Brsa- Palauca	i» 2 ft		2 „	II	2 „
ss	Galaţi	II	ii	II			in	âevecia	480 ?) * II	•1	3» „	st	43“ „
							d^ I		V.ns-î 5 a m.	Duminică1) a.m		Marj	! 5 a.m.
TV	de la Sf- George viitor casele «ţin
Uv laCiJiriaV strada Negustorii No. 17- A sp adresa la d-1 C. A. Petrini, vis-a-vis tot pe aceiaşi stradă No 22 său în strada Pescăria Veche No. 9., la d. Stefânescu, proprietar
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
Cursele VAPORULUI LOCAL între G luAŢi-TULCEA-ISMAlL :
Pornire în jos:	—	.	.
Os la Calaţi la Talcea-lsmiil, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim.
Prima plecu'e d) la Galaţi U Si »1 şi lsni.il la 1) mirtie (l Aprill 1886 G-alatp, 3 (751 Martie 1896.
Pornire în sus .
Oi ia Imall laTulcea- ralţi, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim. Prima plizarede la Ismiii şi tini U G i.Uşi la 21 Marte 2 Aprile 1886
INSPECTOR «TUL AaF.NTiTT,OR.
0 băutură făcută lapte, care se Întrebuinţară ou un suoc-s mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept maî cu semă în contra oftice!; la Odosa şi lângă Samara, nul Volga, sunt stabilimente speciale unde mi! de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Buouosol, mulţămită iniţiativei d-lni Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi al aoestel băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Oumis pecare-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara e obositâre şi costă mult, pe când calitatea Kifiruluî, făcut de casa Lukianoff este aualisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei nostre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, in oalea Gri viţa No. 140, casa Manolescn.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţel, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucuresciînapoind sticlele gâlo.
100 sticle 85 lei — b.
50	»	45 »	»
25	»	22 »	50
ln provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 >
Pentru bolnavi neavuţi preţurilelvpr fi scăzute

Tipografia Uiwului,, Tş ^giatal.a. Cftiaa iiabovei No. 3t>.
www.dacoromanica.ro

r
AN OL XVII. No. 4163.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
MERCURI, 30 APRILE 1886
ABONAMENT :
Pentru Capitală:
•’entru nn an .
.	ţese luni .
>	fel luni .
Pentru Djstriote
Pentru un an .
»	şăso luni
»	trei Iun'!
Pentru Străinătate Pentru un ah ...
*	şdsa luni
»	trei luni
Abonamentele ac fac la 1 şi 15 ale fiecărei luni.
Dn nuuifir recii iii 25 bani.
Ediţia dp dimineţii
ANDSCIlJKl Şl RECLAME :
A nun ci uri pe pag. IV, linia 25 ban
Reclame pe pag. ni	...	1	lofl
» pe pag- II	.	.	8	lei
» pe pag. I	.	.	.	5	lei
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate «, se adresa :
Francia, Havas, Laffite&C-nio, 8 place (lela Bourse, Paris.
Englitera, Eugene Micoud, 81 Flett Street, E. C- London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vvien. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 W ien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahovel, No. 36

BIrecto? politic, I. O, FUNDESCU
Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
SCiRi TELEGRAFICE
(După (fiarele streine)
Berlin, 9 Mal.
Pro:.eciul de tarif vamal al Austro Jjn-gariei a produs aci o impresiune rea şi conservatorii cer ca s8 se ridice taxele vamale germane pentru cereale-
Berlin, 9 Mai.
Kreuzzcitung publică astăzi un articol violent contra Franciel şi 4>ce că legea spionajiuluî, votată acum de curând de ca-merile franceza, este o neruşinare tară să-mân la adresa Germaniei.
Filipopoli, 9 Maî.
Cu tdte încercările a unor agenţi streini ca se aţâţe poporul contra principelui Alexandru şi contra nninneî, liniscea şi ordinea în Rumelia n’a fost nicăieri turburată şi nici că pare a fi ameninţată.
In Filipopoli s’aă făcut mai multe hătăi în «filele de Pasce, la aceste însă nici nu b’a amestecat guvernul,
Londra, 10 Mai.
Este îndoială decă vasal rus de resboî ar lua şeii nu parte la blocadă; asemenea şi asupra cooperare! Italiei. Se crede însă câ blocada va fi numai de mică durată, de 6re-ce Grecia, închisă despre mare, nu pdte întreprinde nici o acţiune resboinică.
Londra, 10 Maî.
Şcirefi că Turcia ar fi somat pe Grecia sa desarmeze nu gâsesce aci nici o crezare, Turcia va aştepta resultatnl acţiuni! puterilor, pentru a’ş! hotărî apoi atitudinea.
Paris, 10 Maî.
Oficeriî francesî cari aveaţi misiunea să orgauiseze armata grecă, a& primit ordin de la guvernul frances se’şi întrerupă serviciul pe tot timpul conflictului.
Constantinopol, 9 Maî.
Patriarhul armean din Eoimiagin, mon-seniorele Magar, s’a adresat către guver-norul general al Caucasuluî, p incipele Dondukoff-Corsalcoff cu rugăciunea ca se se modifice dreşi cari disposiţiunl din le-gea din Februarie 1884 privitore la şcolile armenescî.
Acum de curând patriarhul armean a primit respunsul de la guvernorul general în care îi se notifică că consiliul imperial a refuzat orî ce modificare, avisând însă pe guvernorul general ca se fie cât se pote de liberal în întrebuinţarea acelor dispo-siţiuni.
Fraga, 9 Maiu.
Clubnl comercianţilor şi industrialilor independenţi cechl, dupe nisce desbaterî în-ferbântate, aă luat următdrea resoluţiune care fu îndată telegrafiată deputatului Rieger:
«Clubul îşî esprimă părerea sea de reă câ în chestiunea proectuluî de bancă nu s’a ţinut seină de interesele economice ale Bohemiel şi că s’a ignorat dorinţele camerei ceche, care sunt împărtăşite de întregul popor ceh. După ce deputaţii cechl au votat mărirea contigentulul de recrutaţie pentru Bohemia, numaî şi numai pentru ca guvernul se cedeze şi dorinţelor legitime ale cechilor în ceea ce privşsoe înfiinţarea unei filiale generale a hâncel în Bohemia, pred urnă şi tnscripţiuuea în limba cehă a valoreî bancnotelor, şi de dre ce nu s’a făcut acesta, dorinţa poporului ceh este ca deputaţii seî se refuza orî ce concordat. »
Atena, 10 Maî.
Flota internaţională are de gâud se blo-pheze totă costa de la capul Molia penă la capul CalouDa, insula Euboea şi intrarea golfului Coriut — Prola, diacul d-iuî De-jyanis, vorbind de plecarea spre fruntaria a regimentului atenian, dice: «Grecia e ferm hotdrîtă s8 nu deschidă ostilităţile; der va îngriji pentru a respinge un atac eventual».
Canea, 10 Mai.
Un decret imperial amână peuă la 12 Iuliă deschiderea Adunării naţionale cretene.
Londra, 10 Mau
Delyannis a trimis represintanţilor Greciei în suăinâtate o notă circulară, în care declara că concentrarea trupelor la fruntaria s’a ordonat îa urma mişcărilor ame-ninţâtdre ale trupelor turcescl, pentru a împedica orl-ce încercare de invasiune. — Times află din Constantinopole, că Porta e hotărîtă s8 stea în defensivă.
Viena, 10 Mal.
Flota marilor puteri însărcinată ciţ blocarea coste! grece se compune din ; escadra englesâ, eu 13 vase şi 3 torpiliere, 65 tunuri grele, 60 tunuri uşdre şi 102 mitralieze ; escadra italiană, cu 4 vase, 3 avi-suri, uu vas de transport şi g torpiliere,
30 tunuri grele, 13 uşore şi 20 mitralieze ; escadra austro-ungară, cu 2 vase, 2 ca-noniere, 6 torpiliere şi un vas cu deposit de torpile, 39 tunuri grele, 8 uşdre şi 10 mitralieze ; Germania n’are decât un vas ; Francia asemene; Rusia doue vase. Iu golful Suda se mal află 6 vase mici turcesc!. Peste tot, flota internaţională constă din 25 vase, din cari 11 cnirasate, 15 torpiliere, cu 149 tunuri grele, 91 uşore -şi 140 mitralieze.
Paris, 10 Mei.
Intr’nu consilii! d« miniştri, d de Frey-cinet desminţi scirea despre înaintarea Turcilor. Totul atârnă de Turcia, de fire-ce Grecia făgâduesce se na atace. In cercurile Grecesel se crede că Rusia uu aş| tdp ă de cât un atac din partea Turciei pentru a se declara făţiş pentru Grecia.
Bruxelles, 10 Maî.
Noră, (p-iaruIQ cancelariei ruse, scrie : „ Resboiul turco grec e inevitabil. Europa uu mal pote avea altă misiune de cât d’a localiza resboiul şi d’a opri pe învingător se nu dea învinsului lovitura de morte.“
k se vedea Ultime Sein pe pagina III
Marţi 29 Aprile 1886
Atitudinea oposiţiunil faţă cu ces-tiunea privitâre la Convenţiunea Comercială, este lipsită, de ori ce tact. fiarele sele, de tote colorile sâ întrec în zelul d a compromite interesele ţârei printr’o metodă stranie d’a discuta cestiunea de faţă. In fie care <ji putem nota articole cele mai jignitdre pentru interesele nostre, tipărite numaî şi numai cu singurul scop d’a arunca vr’o acusare nouâ atăt în partidul liberal cât şi în guvernul ţârei.
Protivnicil noştri au mers in a-cestâ privinţă aşa de departe, că declarară, fără nicî un scrupul, cum câ „corentul protecţionist*, care s’a manifestat în totă ţâra înti un mod aprdpe spontanei! „este simpla manoperă, cusută cu aţă albă* şi câ guvernul actual declarându-se şi el protecţionist, crede câ „va putea înşela pe Austro-Ungaria, dându-se de popular In ţâră, pe când acdstâ popularitate este mal mult decât factice".
Pornind din acest punt de vedere în discuţiunile ce a urmat sâ facă în curgerea ultimului timp, presa o-posiţiunei a lovit nu în partidul liberal, nu îu guvernul liberal, ci în interesele ţârei, căci străini!, cari ’şî fac opinia deşpr.e cele ce se petrec în ţeră cţupg spusele presei, ’şl-aâ însuşit întru cât-va puntul de vedere al oposiţiunel şi respândesc în presa străină părerile ideptice cu cele adoptate <ţe protivnicii nostrif politici.
Citând şi recitând organele oposi-ţiuneî, fiarele (ţin Yiena şi mai cu semă cele din Pesta, sunt unanime, declarând că 0corentul protecţionist, care se manifestă în România este un ce factice, opera unei tactice lauda-
sus demonstra cu evidenţă nedubi-tabilâ câ pasiunea le a făcut sâ alunece pe un povîrniş, care numai la realisarea dorinţelor patriotice nu pdte duce.
Iu loc de a combate dintr’un punt de vedere aşa de vicios guvernul liberal In cestiunea convenţiunei, cei din oposiţie trebuia, după păreroa ndstrâ, sâ fie satisfăcuţi şi sâ’l spriji-nească în resistenţa ce desfăşură el faţă cu dorinţele imperiului vecin. In calitatea sea de minoritate opo-siţiuriea în acest din urmă cas trebuia sâ sprijineascâ din tdte puterile sdle corentul protectionist, manifestat în ţdră, făcând ca acest corent sâ pdtâ servi guvernului de pârghiă în cestiunea reînoirei convenţiunei comerciale cu Austro-Ungaria.
Ce a făcut guvernul în acestă ces-tiune pânâ în momentul de faţă ?
Ce atitudine a luat faţă cu pre-tenţiunile manifestate de către imperiul vecin?
In tdte relaţiunile sele guvernul actual nu face decât a câta o basă echitabilă pentru a putea'ajunge la întemeiarea unor relaţiunt bune cu imperiul dualist. Nimeni nu pdte contesta tactul cu care urmezi lucrările privitdre la Convenţiune, nimeni nu pdte nega curagiul cu care s8 sforţezâ guvernul actual de a concilia interesele ndstre cu iuteresele economice a celor din Transilvania şi din Austria.
Acusarea, ce s’aruncâ guvernului liberal, cum că el e de vină deeâ pretenţiunile Austro-Ungare întrec aţjt ori-ce m8surâ, este mai mult 'decât gratuită şi numai oposiţiunea conservatdre n’are drept s’o facă, căci pretenţiunile acestea au de te melie politica cabinetului trecut, eare în anul 1876 a Încheiat o Convenţiune comercială daunătdre pentru interesele ndstre. Francesul ijice: l'appetit vient en mangeant, şi Austro-Ungaria rgmâne fidelă acestei <ji-cătdre mulţumită celor cari aă ştiut sd deştepte poftele sale.
Recunoscend greşelele comise, pentru ce ore presa oposiţiunel conservatdre nu şl însuşesce rolul unei penitente, care acoperindu-şi capu cu ţienpşe, în loc de a acusa mai bine ar fi îngenunchiat înaintea naţiunei, bătdn-du*şi în piept şi strângând mea culpa, mea magna culpa !
Acdsta este respunsul nostru ia a-cusările făcute.
Iar in ceea ce priveşte cestiunea Convenţiunei, propriii (jis, apoi în nenumărate renduri, împreună cu naţiunea Sntrdgă, am reclamat în contra resultatelor funeste a tratatului încheiat de conservatori şi aşa fiind vom sprijini din td^e puterile ndstre pe actualul guvern, care cu tdtă buna voinţă ce are de a nu brusca lucrurile, de a uu vătăma cât de pu-
bile der cusute cu aţă albă.
Acestă frază, pe care o luăm din! ţiu relaţiunile între noi şi guvernul Bevue de l'Orient, este aceiaşi tipărită vecin, nu stă la îndoială nici un mo-ad lilteram deunăzi chiar de un or- ment când este vorba de a alege gan al oposiţiunel conservatdre. j între un resbel vamal şi reînoirea u-
Este vâdit ddr că cei de la opo-jnor condiţiuni vătămâtdre, nefaste siţie, cu precugetare seâ din naivi- pentru propăşirea ndstrâ economică, tatea suflatescâ, cântă în unison cu presa străiuă şi sunt ehiar întru câtva aliaţi în ceea ce privesce combaterea actualului cabinet cu confraţii noştril de profesiune de la Viena şi Pesta.
Observaţiunea e triştă, ddr justă şi atragem asupra ’l atenţiunea ce lor din oposiţie. Este departe de noi cugetul negru cum că confraţilor noştrii lipseşte simţimentul de patriotism ; ştim bine că mulţi din eî sunt buni patrioţi şi ’şî iubesc ţâra, der cu tdte astea faptul arătat maî
Pâuă’n momentul cânţi scrim aceste linii, scirile, deşi multe la numâr, nu ne şpun nimic hotărâtor în cesiunea grecă.
Din potrivă, pare că nu e decât o farsă ; Grecia se jură pe tot Olym-pul că n’are gânduri ostile; Turcia ia de martor pe Allah, câ nu va a-taca. Fie-care asigură câ va observa o atitudine defensivă.
Dar atunci, dacă fie-care nutreşte gânduri paciuice, dacă nimeuî nu se
gândesce la atac, de ce se gândesc toţi la apărare? De ce ultimat, plecare de ambasadori, blocadă ?
Şi cu tote astea, nu se pdte <jice că Europa jdcă o simplă farsă. Chiar ddf'ă n’am vedea decât ipocrizie în seriositatea înţepată a diplomaţilor europeni, sunt semne destule câ si-tuaţiunea e fdrte gravă.
Delyanis demisionează şi regele George refuză sâ-I primdscâ demisiu-nea Porta amână penâ la 12 Iuliu deschiderea adunării naţionale can-diote. Şi Turcia, şi Grecia se ruinezi cu concentrările şi mişcările de trupe.
Tdte astea nu sunt comediă.
Fiind-câ limpede nu se pdte vedea în fondul lucrurilor—mulţumită lipsei de metodă a puterilor—siliţi suntem sâ ne mărginim a repovesti ceea ce spune, ce se vede la suprafaţă.
Prima cestiune care pentru arii presintâ vr’uu interes, e decă guvernul grec e şeii nu hotărît sâ desarmeze.
Dupâ cât se pdte judeca din vorbele şi gesturile cabinetului atenian, el e dispus, de şi cu părere de râă, sâ-şi retragă trupele de la fruntarie. Atât pentru moment. Cât pentru readucerea armatei pe picior de pace, aedsta trebuie sâ se lase pe mai târ-ţjiu şi numai la buna socotinţă a guvernului.
Motivele se înţeleg lesne ; poporul grec e astăzi escitat; el s a deprins cu ideia resboiului şi nu pdte fi potolit dintro singură tresătură de condei Desarmarea imediată ar provoca o revoluţiune, ale cărei urmări pentru liniştea peninsulei balcanice, nici nu se pot calcula. E destul de periculos când un popor se mişcă sub mâna conducâtdre a guvernului—si-tuaţiune pe care o avem astâ-<ji şi de care Europa face atâte sforţări pentra a scăpa; eât mai periculos e însâ când masele populare se deslân-ţuiesc fără nici o cârmă, fără acel sistem de frîne pe care numai un guvern organisat îl pdtejda. Europa n are decât sâse gânddscâ câ umdrea res-boinieă nu se comunică, pe când spiritul revoluţionar selăţesce cu iuţdla fulgerului.
Guvernul grecesc are deci dreptate sâ se opuie ordinului puterilor, deşi în realitate n’are nici cum poftă sâ s’arunce în aventuri.
Cine n'are dreptate e Europa, care nu vrea sâ ţie semă de nici o consi-deraţiune. Dovadă tonul ultimatului, blocada şi plecarea ambasadorilor.
~c—
IMFOR-MâTIUm
Ştiri din Pefcersburg anunţă că băla d-luî Katkoff se consideră ca fdrte gravă. Bolnavul a fost supus unul tratament special al somităţilor Academiei hirurgioale din capitala imperiului rus.
Ţarul a ordonat ca ijilnic să i se comunice buletine în privinţa mersului boalel ţaristului rus.
H
Astă-di 29 Aprile ţe ceroetdză în faţa secţinnel a ILa a înaltei curţi de casaţie, recursul soţilor Miulescu. Mulţumită măsurilor ce am luat, vom fi în stare sd dăm resumatul desbaterilor acestei afaceri, chiar în ediţia nfotră de astă-seră.
*
Se vorbesce că manevrele de tomna să vor face anul acesta între Slatina şi Râm-nicul-Vâlcea. Vor lua parte la ele corpurile întâii! şi al douilea de armată. Se vor face maî cu sămă eserciţie de vânători.
X
Să scrie către Gorrespondance de Vienne următorele din Atheua :
Ministru plenipotenţiar al Rusiei din A-
thena, d. Butzoff, fiind absent în tot timpul cât afi durat deliberările represintanţilor, n’a luat nioî o parte la aceste deliberări. Sosind aci atitudinea sea este cu totul limpede.
u
Comisiunea pentru încheierea Conven-ţiunii Comerciale n’a ţinut ieri şedinţă. Nici nu 80 vor «duna delegaţii conferinţei din causă că instrucţiunile noui, pe cari aştept delegaţii Anstro-Ungariei, n’aă sosit penă acum.
X
E. S. Mitropolitul primat plecă la 15 Mai la Paris, pentru a consulta pe doctorii francesî în privinţa maladiei sele.
Convenţiunea comercială
l’resa română.
In numeru I de duminică, 27 Aprile, Curierul financiar, î uplinind un şir de articole speciale asupra convenţianiî de co-merciă cu Austro-Ungaria, îşi dă conclu-ainnile şi îndemnă presa română sS facă tot aşa. Observând că noi n’am întârziat un moment a ne face datoria, indicăm aci Incheiările Curierului financiar cari din punct în puuct corespund cu ale ndstre.
Curierul cere ca în noua convenţiune se nu se acorde Austro-Ungarieî privilegiul naţiunei celei mal favorisate: asemene, noua convenţiune nu trebue se îmbrăţişeze cestiunile privitore la : serviciul veterinar, mărcile de fabrică, posiţiunea străinilor şi dreptul lor d’a poseda imobile, etc. Pentru tdte aceste cestiunî, numitul organ cere convenţiunî speciale.
Cu privire la industriile cari pot şi trebue se fie protegiate, Curierul financiar face următdrea enumerare :
1.	Industria lemnului, rotâria, tâmplăria ş dogăria.
2.	Industria materielor textile, (ţesăturile, înjp etiturile, pânzeturile, pâslă şi obiectele con-fencţionate din in, cânepă, jută, urzică, bumbac, tolium tenax, lână mătase şi pSr de animale).
3.	Industria petroleuluî, (parafina, lumânările de parafină, principi! colorante şi rafinăria petroleuluî).
4.	Industria metalelor, (uBine, ateliere, turnătorii şi t6te fabricele care produc maşini sduî unelte agricole şi industriale).
5.	Fabricaţiunea făinurilor, (făinuri de orl-co calitate, paste făindje şi pesmeţî).
6.	Fabricaţiunea materiilor animale, (tâbă-căria, curelăria, pielăria, blănăria şi conservele alimentare, obiecte fabricate din dse, ebrne şi unghii).
7.	Fabricaţiunile ceramice, (olărie, porţelă-nărie, faienţâ şi altele).
8	Fabricaţiunile de producte ebimice derivate din minera.e care se găsesc în ţdrâ.
9	Fabricaţiunea (le ipsos şi ciment.
10.	Fabricaţiunea obiectelor ce servesc ar. tei grafice, (condeie, cerndlă, creidne, cdră de pecetluit, etc.
11.	Fabricaţiunea hârtiei.
12.	Fabricaţiunea luminărilor de seu, săpun şi lnmăuărl de stea rină, şi vacsurl.
13.	Fabricaţiunea sticlăriei.
14.	Fabricaţiunea scrobeleî.
15.	Fabricaţiunea sforilor şi frânghiilor.
16.	Fabricaţiunea uleiurilor şi diferitelor unsori.
17.	Fabricaţiunea culorilor minerale, vegetale şl animale.
18 Fabricaţiunea vopselilor şi masticurilor.
19- Fabricaţiunea obiectelor de aur, argint, aramă, oţel, fer bătut, foută, fer, plumb, zinc, tinichea, platină, şi altele.
20.	Fabricaţiunea zahărului.
21,	Fabricaţiunea spirtu iilor.
Presa streină.
«Deutsche Zeitnng» scrie t
Lupta de avant-gardă începe. Guvernul austro-ungar a ordonat societăţilor de transport, de a anunţa imediat resiliarea cartelului tarifai în traficul austro-ungar-ro-mân. Din partea oficidsă se comunică următorele : «Deşi cabinetele anstro-ungare-române sunt inspirate din cele maî bune intenţiunî, în scop de a evita o întrerupere a reiaţiunilor convenţionale cu data de 1 Iunie 1886, totuşi trebue se avem in vedere posibilitate, că negoeiările nu vor is-buti la timp şeii de loc, ca se aibă un re-sultat satisfăcetor. In acest cas tratarea vamală a mărfurilor şi productelor ambelor state va împedeca cu deseverşire sdii va îngreuna intr’nn mod considerabil exportul reciproc ; menţinându-se cartelul tarifai redus, transitui României cu statele
www.dacoromamca.ro
2
TELEGRAFUL — 30 APRILE 188R



convenţionale se va putea mişca liber ca şi înainte via Austro-Ungaria. A fost der
0	necesitate impusă de apărare şi de prevedere, că guvernul austro-ungar a însărcinat societăţile de transport ale acestor ţărî, de a avisa Romănia, înainte încă de
1	Maid, de resiliarea cartelor tarifale, şi de a arăta tot-odată disposiţiunea, de a retrage aceste resiliărî, în caşul când s’ar reuşi de a se împedeca ruperea relaţiuni-lor convenţionale cu România.
«Sunt motive a crede, că acestă măsură nu va duce la resiliarea practică a cartelelor tarifale, ci va rămâne numai o faşă de transiţiune a acestor negâciărl convenţionale aşa de dificile, prin care însă se dovedesce într’un mod vădit, gravitatea situaţinniî şi voinţa guvernului nostru, de a usa de totemijlocele spre a nu se lăsa se fie înlăturat din relaţiunile comerciale cu statul vecin. Din mai multe puncte de vedere, acdstă măsură este de o importanţă mare. Nu se pdte tăgădui, oă prin resiliarea cartelelor tarifale se exercită o presiune cam violentă asupra României, şi este fdrte dubios, dacă acdstâ resiliare este tocmai mijlocul nemerit, de a încredinţa România de amiciţia nostră j convenţională.
»Un fapt positiv este, că acdstă măsură este destinată sS lovescâ în prima linie traficul gerraano-româu—un fapt dar, oare va fi rău primit în Germania şi va provoca în ori-ce cas o măsură represivă. Surprinzător inse este contradicţiunea dominantă între promisiunile optimiste ale oficioşilor, ori de câte or' tratează con-venţiunea comercială, şi împedecarea proiectată a comerciuluî exterior român prin resiliarea cartelelor tarifale. Din tdte a-ceste reese, că starea de resbel politico-vamală faţă cu Romănia va duce la com-plicaţiunl numerose şi că negociatorii noştri vor trebui să pună idtă puterea lor, spre a obţine o soluţiune satisfăcătdre la aceste cestiuuî.»
Din partea ndstră observăm, în caşul neisbutirel negociârilor privitore la reînnoirea convenţiuneî comerciale, resiliarea cartelelor tarifale va intra în vigdre tocmai la 1 Noembre a. c., de fire ce, conform stipulaţiunilor cartelelor respective, fie-eare resiliare trebue anunţată eu şase luni înainte, ceea ce s’a şi făcut în caşul de faţă. Pagubele resultând atunci din lipsa transitulul român, vor cădea negreşit în sarcina statului austro-ungar, fiind că pe de o parte societatea de navigaţiune pe Dunăre a declarat, că se va conforma ordinului guvernului austriac în privinţa re-siliăriî, însă sub condiţiune, ca guvernul austro-ungar se o despăgubescă de ori ce ptejudiţiu causat prin acdstă măsura, ear pe de alta guvernul austriac va trebui să supdrte pe lângă împuţinarea veniturilor căilor ferate aparţinând statului şi sumele, pe care va trebui se plătescă socităţilor de căi ferate subvenţionate. Şi se fie bine notat, câ pe lângă pagubele enorme, ce va suferi scumpa ndstră vecină prin măsurile represive inevitabile de altmintrelea, sie Germaniei nici nu *e pot apreţia încă. ---------------------------------
Ca deputat însă pote fi ales numai acela, care a împlinit versta de 80 ani, plătind peste 30 lei conţi ibuţiuue directă, şi,care e nepătat atât în viaţa politică, cât şi civilă.
In drcumscripţiunile rurale vine la fiecare 3000 alegători un deputat. Oraşele circumscripţiunei aleg, fără a lua semă la numărul alegătorilor lor, câte un deputat şi capitala Belgrad 2 deputaţi.
La alegerea delegaţilor 100 de alegători aleg 4 delegaţi. Afară de cei 121 deputaţi aleşi de către popor mal sunt şi un fel de deputaţi guvernamentali, adică regele nu-mesce pe lângă fie care trei deputaţi aleşi de popor, un deputat al guvernului din mijlocul acelor ;persdne, cari să potrivesc prin posiţiunea lor socială şi prin instrucţiunea lor sciinţifică.
Numărul deputaţilor guvernamentali e acum de 40, astfel câ tdtă scupcina se va compune din 161 deputaţi, j Se crede că la alegerile de acuma vor fi aleşi.70 —80 deputaţi din oposiţiune şi numai vr’o 40—50 guvernamentali. Chiar eu col 40 deputaţi guvernamentali, cabinetul Garaşanin va dispune de o ma-ioritate numai de câte-va voturi.

MANIFESTUL LUI GLADSTQNS
SERBIA ELECTORALA
In vederea importanţei ce aii est-timp alegerile pentru Scupcina şerbă, dăm aci, pentru înlesnirea cititorilor, organizarea •electorală a Serbiei :
Regatul Serbiei e împărţit în 22 cir-cumsoripţiuni politice şi administrative, care împreună numiră 102 circumseripţiunl electorale, adică 22 circnmscripţiunî electorale urbane şi 80 rurale.
In Serbia sunt peste tot 302,702 alegători, cari aleg 121 deputaţi. Alegerea în comune rurale se fac prin delegaţi, aşa dară indirect, iar în oraşe se fac direct.
După articolele 46 şi 47 din Constitu-ţiunea din anul 1869 fie care şerb major, care plăteşte peste 15 lei contribuţiunl directe, posedă dreptul electoral activ.
Gazetele engleze publică textul manifestului pe care Gladstone ’i-a adresat alegătorilor săi din Mithlodian -asupra chestiunii irlandeze. Primul ministru arată linia de purtare asupra chestiunii despre care e vorba,
«Noi nu desbatem în aecat moment cifra contribuţiunilor ce Irlanda va da imperiului, nici compunerea corpului legislativ irlandez, nici menţinerea deputaţiunil irlandeze la Westminsteiv Asupra acestor puncte şi a multora se pote să Întâlnim sâiî se nu întâlnim vre o oposiţie. Ceea ce o important mal mult, chestiunea cea mal importantă şi carp resumă pe t6te, e de a sci decă veţi face dreptate cererei Irlandei, dându-i voe a administra pfacerilo care o privesc special şi esclusiv pe ea.
Gladstone amintesca că în luna Sep-tembre sAa pronunţat pntru îngrădirea Irlandei cu o autojaomis cât va permite supremaţia Parlamentului şi unitatea Imperiului.
De atunci, dice el, cabinetul actual s’a înţeles cu Parlamentul asupra unui bil irlandez a cărui disposiţiunl, după cum mă aşteptam, a provocat diverginţl de o-pinie chiar printre amici? guvernului, cari n’ad voit se aprobe înainte de a se asigura că principiul autonomiei locale, adică home-rule era bine d’a se aplica la Irlanda şi în urmă dâcă cerinţele unităţii imperiale vor fi scăpate prin distribuţiunea bilului.
Primul ministru a probat ast-fel că ’şî dăduse seina dinainte de t<5te obiecţiunile ce puteai! se se rădice contra mesurei pri-vitdre la menţinerea integrităţii imperiului.
Manifestul spune că e cu neputinţă de a se găsi doi şefi de partidă cari să aibă aceiaşi opinie asupra home rule. Unii ar voi o politică de coerciţiune^fâră margini, alţii ar voi să acorde home rule numai comitatelor Irlandei, alţii în fine n’ar consimţi decât pentru o îngădui re a unu? centru administrativ al Irlandei, der nu şi legislativ.
Sistemele puse înainte sunt multe, şi a-cesta probezănu incapacitatea adversarilor proiectului ddr slăbiciunea lor.
Fracţiunea liberală care a remas credin-ciosă ilustrului şef în imprejurările actuale, se reanimă pe acâstă conclusie a luî Gladstone pentru a susţine că o oposiţie care nu există decât pentru a combate şi nu a-rată alt plan în locul acelui ce voiesce să’l dobdre, nu justifică esistenţa sea : în oaşul actual, după eî, nu se pote refusa autonomia Irlandei decăt cu condiţia do a o supune unei presiuni ast fel cum nu s’a vidat decât îu timpul luî Cromwell.
Afară de acesta, Gladstone angajează pe alegătorii săî să nu se preocupe de detaliile acestei măsuri; principiul să fie primit, restul urme'ză de la sine- «Void proclama manifestul a stabili la Dublin un corp legislativ, care să aibă puterea a face legi speciale pentru Irlanda. Despre aedsta e vorba acuma, ci nu de detalii. Va veni şi timpul detaliilor, ele nu sunt puse îu discuţie ca să nu arunce confcsie în spiri-jtâtă lumea scia acâita şi chiar Costică cu-
rfie tntulor treoătorilor dio Strada X. unde locuia.
Şi avoa mulţi admiratori Sultănica, mulţi din tinereţea eî, pe când nu era încă măritată după Costică B..., funcţionar ia Ministerial de...., şi la acea sumă de „mulţî“ se maî putea adăoga şi alţi în timpni celor ircî ani de căsătorie.
Trei ani, ba cu ^îie vosele, ba cu Z>le triste,—şi aceste eraţi cele mal multe, — trecuseră de câud Sultănica purta jugul căsniciei.... De trei anî, de când ofioeru! stărel civile, de la masa cea roşia din dependinţele Sfatului, unise printr’o singură trăsătură de condei pe Costică cu Sultănica... trei ani trecuseră şi acest timp era
pentru tenăra nevestică o întrâgâ vecinicie.
Sultănica era încă tenără. La vârsta de 16 ani, ea se duse să înveţe croitoria ia d-ua A.., o croitoreasa forte cunoscută din strada Stirbeî-Vodă, şi acolo râmase câţl-va ani pjşue când devenise mam-seld.
Mnlţî ciirtezanî avuse si pe atunci,
corde o întâlnire pentrn câte-va ore în-tr una din Zilele următdre. Ş: el o rugă cu atâta înfocare, şi ea era atât do nenorocită....
I* voî scrie, dragă, răspunse Sultănica, în curând ne vom revedea ’
Şi ’şl strânseră mâna ou căldură şi se despărţiră.
*
* *
tele neliniştite.»
Gladstone e forte scurt asupra bilului de expropriere, pe mărginesce numai a spune că’I pare reu că pănă acuma lond-lorZiî n’ati arătat de Ioc dorinţa lor de a primi un proiect de lege care a făcut ast-fel de a uşura şi 4 p^isface interesele lor.
——«£-«&■ ■
SCIRi ŞI FAPTE
HerSstrăfi.—Suntem informaţi că în Ziua de 4 ('16)Mai 1886, se va ţine licitaţie publică în satul Herestrăd pentru durea in autreprisă a biserise.l ce se va construi din nod în a-cel sat.
Planul şi devisal se pot ye.Ze% la d. C. Gavrileseu, la cartea de casaţie,
Losurile Qr o sulul- Iacă principalele câştiguri de la tragerea de la 1 Maiu a lo-surilor oraşului BucurescI
Seria 3847, No. 14 a câştigat 1. n. ^0,000; seria 609, No. 1 1. n. 10,000 ; seria 936, No. 1. n. 5,000; seria 404 No. 42, seria 1318, No. .§3, seria 3,557 No. 82, au câştigat fk-aare câte 2,(500 1. n. ; seria 89 No. 94, seria 1954 No. 11, §eria 3,100 No 39, seria 3847 No. 27, seria 391# Jîo, 58 ad câştigat câte 1000 lei nooi fie-care.
noscea pe mal mulţi,—acuma însă totul era uitat şi soţul Şultănichei era destul de tolerant ca să nu ia în seamă aceasta şi nici câ-i făcea mal târZiiî vr’o observaţiune în privinţa asta.
Şi totuşi, după cum spuneaţi gurele rele pnn mahala, traiul tinerilor soţi nu ora presărat cu floricele; din când în când se auZiati chiar certe şi conversaţii violente, însă tdte aceste erad nnmai trecă-
t6re şi apoi totnl intră iarăşi în linisce.
*
Era în săptămâna mare şi lumea alerga cu grămada.la biserici pentru a asista la denii. Şi Sultănica fuse la biserica domniţei Băiaşa şi tocmai se întorcea spre casă, mergând gânditore pe calea Rahovei.
Şe vedea în faţa el că nu era pe deplin fericită. II lipsia un ceva, un ce-va, după oare sufletul el de multă vreme nu-tria o înfocată dorinţă. Totul înverZia, totul infloria în ăcest timp al anului, şi a-cesta aţâţa şi mai mult inioţa eţ aţâţ de simţitdre.
Ast-fel mergea Sulfănica prin grămada de lume, care se înghesuia la târgneli de Pasce, şi privia melancolica la omeni, se gândia la multe şi mărunte, se gândia la timpul tinereţel sele, când era aşa de fericită cu tdte că ducea de multe ori lipsă
Şi pe când Sultănica îşi bătoa capu ca să găsdscâ un loc de întâlnire, ea mergea cu paşi repedt spre casă.
’Şî făcea multe planuri, dar nici unul nu era bun, căci în vr’un local public nu putea să se în tăi nes că cu drăguţul e!f era prea cunoscută prin oraşLşi se putea lesne întâmpla ca vr’nn cunoscut s’o zâ-rescă.
Şi pe câiţd tot mergea aşa gâuditdră, a-junao in strada Principatelor Unite şi de odată îşi rădică privirea; văzuse o casă cu-uosontă unde locuia o prietenă a ei, Alee» sandriua.
— Pote că Alexandvina aă’ml dea vr’un sfat, îşi Z>ee ea, dânsa scie cât de nefericită sunt; m’a consolat de multe ori. Me voi duce la densa şi îi voi povesti totul.
Şi după donă minute Sultănica făcea deja planul ca Alexandrina pentru a se putea întâlni cu Jenică.
Alexandrina G., a cărui soţ lipsia mal tot anul pe la inspecţiunl prin districte şi care, chiar şi în acest pasce a fost nevoit se stea în mai multe oraşe din Moldova, locuia singură, singurică tot apartamentul întâi, căci şi slujnicuţa ceruse voie se-şî va jâ părinţii de Pasce şi aceştia eraţi njsae sătenj Z>n
Vorbiră cât vorbiră prietenele şi făuriră fel de fel plannri, şi la urma urmelor hotă-rîră ca Sultănica sâ se întălnescă cu prietenul ei în locuinţa Alexandrinei. Ele ho-tărîră şi timpul şi apoi Sultănica tşi luă râmas bun şi plecă acasă cu paşi repeZU Şi abia ajunse acasă luă o colă trandafirie^ de scrisori, o parfumă cu Ess bouquet, şi scrise lui Jeuică locul unde ae vie şi ora când şe vpr îotăjni.
Dar lucru ciudat} Re cănfi Sultănica scria acele rânduri, Alexandrina scria şi densa de asemenea pe o hârtie parfumată câte-va vorbe.
Suria ul de pe buzele el, cănd luă condeiul în mâna, era ca an fel de satiră ; se părea că râde de cine va.
Alexandrina scrise şi densa câtre drăguţul eî, căcî avea şi ea un drăguţ, care adesa ori venea pe la densa pe cşjiid sa-
ACTE OZFXOI.A.1EIE
Sunt numiţi: D. Constantin Şonţu, profesor de fisică şi chimie la liceul Matei ă-Bâsarab: în postul de ajutor. D, Stinghie, doctorand în medicină In postul de asistent. D. P. Poni, profesor de chimie la universitate, în postul de chimist diriginte. D- Kiegler, doctor în medicină, în poştuj de expert. D- Vladimir Nicolescu, absolvent al scdleî polithecnice şi sciinţelor chimico-technice din Viena, în poetul de chimist diriginte. D. Constantin Ienibaoe, absolvent al facultate! de scir inţe din Lipsea, în postul de expert.— S’iVfi făcut următdrele înaintări de oficeri inferiori din arma geniului, pe Ziua de 8 Aprilie 1886 : La gradul de căpitan seria I, întâiul rând la vechime, Presan Ion, locotenent de la 1882 Ianuarie 20, din regimentul 1 geniu, în acelaşi regiment. Al doilea rând la alegere, Polizu Vasile. locotenent de la 1882 Aprilie 8, de Ia serviciul central de geniu, la acelaşi servPitt. întâiul rând la v-chime, Mi-ronescu Ion, locotenent de la 1882 Aprilie 8, din regimentul 1 geniu, ,a acelaşi reg:ment.
GEOTTICA
D’ale lumeţ
Sultănica e o femee frumuşică. Naită, sveltă, cu un per negru ca abanosul, cu nisce ochi plini cu foc, ea atrăgea privi-
părăsit
Un suspin se strecură printre buzele tinerei Sultănică, un suspin greă şi lung, —der de o dată tresări şi se opri în loc. Era fire un vis ceea ce-i se presiată ? Era dre numai o nălucire ceea ce vedea ? Nu! Totul era realitate şi fânerul îmbrăcat galant şi după ultima modă, car.e cu şurî-sul pe buze se apropiă de cucfina Sultănica,—era Jenică, acel Jenica, la care tocmai se gândia in Qjomentifi acela, ^cea fiinţă care avuse pjrimul eî amor.
Eî se salutară, *şî strânseră njâna cn căldură, apoi plecară înainte pe uliţă-
Trecuse nn sfert de ceas şi mult ’şî spuseră în acest interval de timp. Sultănica află că Jenică este funcţionar în Plo-escî, şi că a venit la Bucurescî sS stea de Pasce în sânul familiei sele. Şi apoî începu şi ea să povestiască, şi multe avea de spus, multe îl zăcâă pe inimă.
Jenică ascultă cu atenţiuue şi din povestirea cuconel, veclu cât de mare era dorinţa Sultănicheî după ore de fericire. El o privi cu drag şi admiră frumdsa şi im-posanta înfăţişare a îusoţitorel sele, o sorina cu ochi? şi se gâudia deja la momentele ericite, ce ar putea petrece în apropierea eî.
In fine veni şi ora despărţire! şi Jenică rugă cu stăruinţă pe Sultănica se-î a-
şi nevoi. Şi pe când se gândia ast-fel iacă îi vine în minte chipul unui tener, chipul unui IŞufp ţrumos, ş’Şgurul pe care iubise o dată în’flârea vârstei sâle/singu- Iţioral ei era dns lajjinspecţ’ie prin provincii, rul pentru care simţise un foo ferbinte îu Erau numai câte-va vorbe ceea ce scrise: inima sea.
A trecut mult timp de atunci, cinci aul ifle Zile de când nu s’aiî mal v^Z^t, de câm| înţâjnjţije aă încetat, de când acest amor din tinereţe, acest ppm amor, a fq.-t
«Dragul med»
«Dacă aveaî de gând se vil mâine la mine, te rog nu veni, căcî sunt invitată la mfesă la nisce rpde.
«Ţe sărut,
«a tea
c Alexandrin^ >
După ce fini scrişores, o Ijpi şi o puse în buzunar pentru a o trimite apoî cg Poştă câpd se va da josj
*
* *
Sâmbătă pe la orele şâpte seră Jenică se afla dinaiutea casei desemnate.
$1 sui scara şi după câte-va momenţe se afia singur cu Sultănica, care era acum fiinţa cea njaî fepiciţă din lpxpe.
Şi Alexandrina [era o femeie cuminte ; ea scia că presenţa eî pote supera pe tinerii şi de acea plecă din casă, mergând la o prietenă.
Astfel Jenică remase singur cu Sultănica şi vorbiafi de multe, multe din timpii trecuţi. Şi nu luaă în sâină timpul ce trecea cu repediciunea se gândiad numai la deuşil, la fericirea ce le înconjura şi nimic nu turbură liniscea decât înfocate serutârl ce îşî dădeau cu îmbelşugare.
Afară întunerecul se întinse cu repeZi-ciune, şi un întuneric,— dorit de âmore-saţiî,—era şi în casă.
Dar în timpul, pe când amanţii petre-
FOIŢA plARULUI „TELEGRAFUL”
(45)
A. SCHOLL
Duelul Monseniorului.
IX
Mariana de Fer
—	Credi î
—	Suut sigură.
—• Do unde ştii aşa sigur ă?
Mariana luă o ţigară, o aprinse, apoi reluă :
—	Ştii tu că ţin lux, în care trăiese de mal inulţ? anî ?
-- Ştii... de ’a unul maî mult, de la altul mai puţin...
—	Te înşeli. Tu crezi crezi că eiî sunt
o femee de vâudut.
—	Nu zic ed că tot-d’a-uua, dar câte o dată.
—	Te înşeli, scumpul med. Aşa cum mâ vezi, ed sunt o victimă socială...
—	Eî !
—	Te vel mija când ’ţî vot spune că sunt curată ca un copilaş ?
—	Sigur?
—	Nu ’ţî spun, pentru că e inutil a spune cea ce nu trebue se fie cred ut, apoi...
—	Apoi.
—	Apoi acâsta n’ar fi prea adevărat copilul nu ştie nimic, pe când eu ştid multe...
—	E adevărat.
—	Ştiu multe, aşa e; dar dacă s’$r găsi un bărbat care s8 me ia în casă» torie..
—	Urmeză 1 zise Riazis râzând.
—	Ascultă! când aî petrecut vre-o dată la miue, şi după ce aî jucat tdtă nfiptea şi când te al dus la club aî fost întrebat ; „Unde ai petrecut astă nâpte ?... tu aî respuns.
„La Mariana!“ Aşa era, şi ou tfite aceste...
—	Cât despre mine, zise Riazis, n’am cunoscut în tine de cât frumuseţă şi spirit.
—	Eli prietene, al cţippsput şi tu ca şi tfită lumea,
—	Dar cu t<5te aceste,.,
Mariana aruncă ^gara şi aprinse a1 ta.
—	Da prietene, ştiu totul şi nu şiid nimica.
—	Dar atunci, zise Riazis, istoria ta e o baladă ?
—	’ŢÎ plac istoriile ?
—	Forte mult, am cetit O mie şi una de nopţi
Ştid pe de rost poveştile iudieae a înţeleptului Macbau... aventurile mandarinului Fum-Hoan şi poveştile persane şi chinezet
-— Vrei ee’ţî povestesc o isterie pari-siană ?
—	Ascult cu plăcere; erei en ştid afa*' cerea ta... eşti inamorată...
—- Da, zise Mariana, iubesc pe uu ne-! bun.
—	E îngrozitor acâsta !
—	Dacă me vezi trăind aşa în lux, ştii tu că acesta e din causa nenorocirilor.
—	Care e causa acestor nenorociri ?
—	Tntâî e mama şi apoî tatăl med
—	Te acult.
Mariana se întinse pe divan, după ce scose pălăria şi aruncă ţigara:
— ,Cum a nebunit pictorul Rieard, nimeni din jnsula ţMe-Adam.’nu ştie. Rieard are acuma vre-o treî-zeci şi doi anî, e palid şi slab. Umblă tot-d’a-uua îirţbrăcat în negru ui tându-te ia pleopele lui, pape că vezi o casă în care e un mort.
E lăsat în libertate, faoe ce voeşte.
Nu a făcut red nimănui; când se preumblă pe strada, fetele râd la el ca la un prieten.
De multe ori stă fire întregi rugându-se cu multă căldură ; apoî se scdlă repede şi ameninţând cu pumnul spre spre altar şi plecă.
Nn se opreşte de cât la grilajul unei case aşezată pe înălţimea Parminulul.
Acea casă era o dată a tatălui med, d l Douaz^n.
Am cumpărat-o şi anş lăsat-o aşa oum a fost.
Acea căsuţă are un nume, se numeşte-Casa Albastră.
Văzând-o acuma, pare-că e în dolid.
In ziua când Rieard epi din colegid şi veni pentru prifţia oră, Casa-Albastră avea
alt aspect,
Totul traia, totul cânta în grădinile pline cu flori şi b'.ne-ouvântate. Fluturii sbu-rau prin aor, şi sub frunzişul des al copacilor păsărele pare că dădead concert.
Acolo am crescut; acolo ed şi Rieard am petrecut copilăria.
Intr’o zi însă trebuia se ne despărţim Rieard plecă Ja Paris cu ipama s&,
’L vedeam numai do două orî pe an îu timpul vacanţelor.
Eram de şapte-spre-zece ani, când Ri-card ’şî termina studiile sale.
Familia lui şi a mea hotărâse se ne căsătorim tomna.
Donazan tatăl med, statea mal mult la Paris.
Petrecea acolo bine, se ocupa puţin de familie.
Şi ceia ce se întâmplă orî şi unde ^în asemenea cazuri b’» întâmplat şi la noi
Un vecin al nostru, un dre care d-1 GraDgey, un proprietar pretenţios, crezân-duse om de lume, pentru câ putea (şi şl citi gazete se făcu om de casa nostră.
Nu ştiu cum, dar, nu’m! plăcea de loc acel om, cu totă politeţa luî.
Ed iubiam pe taţăl ’meă, cu tdte că nu ’l vedeam de cât ffirte rar.
www.dacoromanica.ro

TELEEGRAFUL — 30 APRTLE 1886
ceafi ore de ferecire, o fiinţa bărbătăseă ee strecură sas în odăr şi nmblă bijbăind prin casă, ca 8? ajungă mai iute la ţinta sea dorită.
Era drăguţul Alexandrinei, care nn dădea cu atâta uşurinţă credăment la câte va linii aşternurte pe bărtie albă. El era gelos de drăguţa sea şi încă gelos ca şi morul din. Veneţia; sângele fierbea într’lnsu şi voia cât mal curând se va$ă> dacă ceea ce crede uu este decât o închipuire.
In (Jiua când primi biletul ca să nu vie la aleasa inimeî sâle, el aşteptă cu mare nerăbdare ora hotărîtă şi apoi merse în grabă spre locul destinat.
Sui şi el scara, deschise uşa antreuiui pe .care Alexandrina nu o încuiase, şi intră într’o odaie.
Şi după ce merse ast-fel prin întuneric, de o dată se opresce, căci i se păru că aude nisce sărutări, nisc-e suspine grele, şi apoi iarăşi sărutări.
Ei înainta încet de tot şi se apropia de odaia de dormire, a cărei uşă nu era închisă de tot.
bermanu ! cum) îî maî svâcnia inima când crăpă uşa puţin şi ve$u numai două capete cum se sărutafi cu înfocare.
Sângele îî ierbea, strânse pumnii cu turbare şi cât p’aci era se dea năvală asupra infidele',—după cum credea el,—care se a-fla în braţele altuia.
— Alexandrino, Alexandrino, me voi resbuna, esclaină el încet, şi părăsi in vîrfnl degetelor locul nnde suferise atâtea momente de grea încercare.
Şi cam se înşelase sărmanul când credea că drăguţa lai, Alexandrina ’l-a trădat.
Şi Alexandrina, drăguţa de nevestică a inspeetorulut dus la serviciu, nu presimţia nimica de fatalitatea căzută pe densa. Ea se înveselea şi vorbea de multe şi mărunte a prietena el.
densul, — prietena eT Alexandrina şedea tristă şi tăcută în locuinţa el din strada Principatele Unite şi nu simţea nici o plăcere, căci aştepta pe drâguţuf el cu nerăbdare şi dânsul nu maî venea.—Iată-ce păţise sărmana, fiind că avuse o inimă atât de buna se faoa un servicifi amicei sale.
Ea nu putea îuţelege cansa nevenireî amantului ei, şi sărmana tristă a petrecut filele de Pasee.
Nu sciil decă Alexandrina s'o fi împăcat acum cu gelosul eî Otelo, nu seim dâcă s’a desluşit acâstă greşelă, — dorim chiar ca se nu se desluşescă prin aceste rîndurl, căci avem milă de sărmanul inspector, şi
de... Sultănica, căci gelosulfOtelo, care o
ţinuse pe densa în săra aceea ca amanta
sea, nu era altul de cât..... Costică soţul
Sultănioheî.
Eoel.
* * *
Trecuse maî bine de două Qre şi ou greii se treziră Jenică şi Sultănica din fericirea in care se cufundaseră.
Şi când veni apoi despărţirea ce greu le cădu pe inimă şi multe sărutări tşl maî dădură, de multe ori ’şî mal strînseră mâ-nele, şi Jenică făgădui că va veni acum mult mai des la Bucureşti unde pote gusta atâtea minate de fericire lângă adorata sa.
Şi d’abia se despărţiră şi iată că se în-tdrse şi Alexandrina, şi ambele prietene se priviră una la alta cu surîsul pe buze, maî vorbiră apoi cât vorbiră şi apoî se despărţiră,
A doua (Ji era serbătdre mare; era cUu,a întâia de Pasee.
Sultănica şedea la masă şi ’şî lua cafeaua, când ţaţă că intră pi Costică, bar-baţui eî.
Şi ce vesel era de astă dată Costică, cât de amabil era el în (Jiua aceea, şi ce cuvinte drăgălaşe vorbi când se apropia de Sultănica, care era cu privirea ţintită spre ceşcacu cafea.
—	O sărutare ! cjise el şi HsSrută frun-, ţeq cu căldură.
Sultănica se speria şi sări în picidre.
De şese Iunî de 4'*e Costică nu o mai sărutase,—ce 6re o fi păţit el acum ?
Ea se făcu galbeuă, pieptul începu se i se bată şi cQnsciinţa o chinuia greu, căci şe gâudea ia păcatul severşit în ajun.
Costică se aplecă către densa, îl dădu încă o sărutare pi puse pe masă o cutidră în formă de ofi.
Sultănica d’abia se mai ţinea pe picior e; nu scia ce însemnafi iote astea.
Şi într’un târdifi după ce ’şî reveni în fire, deschise oul şi găsi. înăuntru treî ipotecare a o sută lei.
—	Ţine-î pentru o roche şi pălărie de primâ-veră ! dise el.
După acea Costică se puse jos la masă iângă dânsa şi îî vorbi într’un ton aşa de dulce, cum îl vorbise numai în luna de miere.
* w
*
Şi pe când Sultănica se mira de schimbarea subită a soţului el Costică, pe când ea petrecea Pascele în plăcere lângă
OOWOO
Istîmpl&rî dia capitali
Furt.—Individul Costică Dumitrescu de
meserie.. pungaş, plimbâudn-se ieri sera
pe calea Victoriei a vrut s8 afle ce oră este. Neavenâ ceasornic, individul băgă mana în busunarul d lut A. Fotin, care trecea în acest moment, şi scdse cesul d-sale. Pungăşela a fost făcută fdrte neîndămâ-natică şi Dumitrescu se află la umbră, unde n’are trebuinţă de- ceas.
—x—
Contrabandă. — Agenţii Regiei Monopolului Tutunurilor afi făcut a<j! diminâţă perchisiţie la domiciliul lui Gheorghe E-nache din Calea Văcăresol No. 20 unde afi pus mâna pe 100 grame de tutun de contrabandă.
—x—
Copil lepădat.— Un prunc de v’ro două dile s’a găsit lepădat a^î dimineţă în strada Horei. La gâtul copilului este legat un bilet pe care stă scris ^botezat şi numit Ion*.
Don-Caprice.
ULTIME SOIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Madrid, 10 Mal.
Conferinţele pentru coaliţia republicană s,’a sfârşit,
Prietenii lui Salmeron spun că el ’şi va relua libertatea sea de acţiune, decă Zo-rilla nu desaprobă procedările prietenilor seî contra vechiului preşedinte cât a ţinut adunarea şi în care majoritatea s’a arătat forte intransigentă.
Veneţia, 10 Mal.
Ieri au fost 13 cazuri, 8 decese.
Bari, 10 Mal.
26 cazuri, 10 decese.
Madrid, 10 Mai.
La consiliul de miniştri în care s a hotărât reducerea cheltuielelor la 21 milione,
Camacho n’a asistat.
Pentru exerciţiul anului viitor, vor fi disponibile 50 milione pentru a reduce deficitul care ar fi fost de 80 milione. In iama viitdre se va depune un project în Camera Cortesilor pentru vinderea pădurilor până la concurenţa 250 milidne pentru a acoperi cheltuielele marinei, din care se vor da câte 25 milione pe an.
Berlin, 10 Mal.
Camera a adoptat în mod definitiv, prin 260 voturi contra 108, proiectul de lege eclesiastic.
Madrid, 10 Mai.
S’a hotărât cine se fie preşedinte în^cele două camere. Preşedinţa Senatului se va da mareşalului Concha, şi el va presenta pentru preşedinţa Congresului pe Martos.
Bilele, 10 Mal.
Arhiducele Albert făcând călătoria sa de inspecţiune a trupelor Herţegovinei a trecut alaltăieri prin Trebinje şi a sosit ieri la Bilek. A fost primit cu căldură pe nnde a trecut.
Ministrul de resbel al Munteuegruluî, voivodul Tlamenatz, a sosit aci pentru a saluta pe arhiducele în numele prinţului Nicolae.
Atena, 10 Maî.
Liga naţională a adresat tntulor popoarelor un apel In favdreâ causei grecescl ; ea face se reiasă nedreptatea celor 5 Pateri sancţionând revolnţiunea de la Fili-popoli care a sfâşiat tratatele europene şi necesitând apoi de a abusa de forţa lor pentru a apăra pe tiranul popoarelor orientale.
Liga protestez;! contra blocării, contra brutalităţii Ultimatulul şi declară că nu p6ţe admite că popdrele vor consimţi a suporta o atare ingerinţă.
Atena, 10 Mal.
Regele a conferit cu d. Tricupis care l’a sfătuit să nu primescă demisiunea d-luî Delyanis şi să convoce Camera.
Din ediţia de s6ră
7 ore
Constantinopoli, 8 Mal.
Cu tcSte desminţirile oficiale, Pârta a te-legrafiat la 4 Maî lui Feridun-BeiiS de a părăsi într’ua mod eventual Atena cu colegii seî, şi se credea că în acest cas d. Conduriol s, ministrul Greciei ar părăsi a-semenea Constantinopolul, dar până acum d Conduriottis n’a primit nici o instrucţiune.
Constantinopol, 8 Maî.
Prinţul Bulgariei trebuie se se îmbarce la Burgas la 10 şefi 12 Maî, cu o deste-tinaţie necunoscută, Constantinopol, Vorna, seu Livadia
Constantinopol, 8 Mal.
După ştirile venite din Atena, îndată după remiterea ultimei note a puterilor, d. de Mouy a sfătuit pe d. Delyanis se a-dere la acăsta. Tote afi fost în zadar, d. Delyanis a declarat că fără ultimatul şi presecţa escadrei ar fi dat orî-ce espli-caţii, dar că demnitatea Greciei îr interzice de a ceda violenţei şi de a admite ingerinţa străină.
Respunsnl d-luî Delyanis la ultima notă a puterilor e conceput în termeni categorici şi fdrte energici.
D. de Mouy a fost lăsat liber de a pleca în congediu şefi de a remânea.
Misiunea navală şi militară francesă va pleca în congedifi annai.
Constantinopol, 9 Maifi.
O circulară a Porţeî confirmă chemarea Ini Feridun-Beî, ministru la Atena, şi spune că acest ordin de rechemare a fost dat pentru a afirma înţelegerea ce există între marile puteri şi Turcia în vedere de a ţine pacea.
Atena, 9 Maifi.
D. Deliauys va informa astă-Zl pe re-presentanţil marilor puteri că e gata â ’şî da demisiunea pentru a cruţa Greciei mari calamităţi.
Belgrad, 9 Maifi.
Alegerile afi dat resultatele următore : 60 guvernamentali, 38 radicali, 15 par-tisanî aî d-luî Ristict, 5 independinţî. Pe lâugă acesta maî sunt 4 balotagil.
Observând că regele are dreptul de a numi 40 de deputaţi, se constată că Scup-cina va număra aecî 190 deputaţi guvernamentali.
Atena, 10 Ma“.
2 ore de dimine'ţă.
Begele a refuzat de a primi demisiunea cabinetului şi a adresat în timpul serii o scrisore d-lul Delyanis pentru a'l comunica refusul său, picând că număl Delyanis trebuie să scoţă ţara din încurcătura creată de situaţiunea actuală

D. Delyanis a respuns că'§1 menţine demisiunea, pentru că marile interese ale ţării cer o repede soluţime a dificultăţilor pendinte, şi că cabinetul actual nu pote pro-cede la demobilisare fără a expune demnitatea Greciei.
Brindisi, 9 Maifi.
Sitaaţiunea sanitară nu s’a modificat.
Cair, 10 Mai.
Suakimul a fost evacuat de englezi.
Londra, 10 Mal.
Mornig Post continuă a acuza pe Rusia că înenragiază pe Grecî.
Petersburq. 10 Mal.
Presa rusdscă se arată favorabilă causeî greceşti.
Sofia, 10 Mal.
S’a ţinut mal multe raeetingurî antiguvernamentale în diverse localităţi fără importanţă, şi provocatorii acestor întruniri afi esagerat numărul asistenţilor.
Pretutindeni amicii guvernului pregătesc safi trimit adrese în cari protestează în contra acestor agitaţiuni.
Meetingul ţinut ieri la Sofia aparţine aceleaşi categorii ca şi cele din provincie.
Viena, 10 Maî.
Se asigură că comandanţii flotei internaţionale au primit din partea guverne lor lor respective instrucţiunile cele mal întinse pentru a ajunge la o înţelegere relativ la esecutarea blocăreî Iă care vor lua parte şi năvile ruseşti.
Ştirea după care Rusia ar propune mijlocirea sa la Atena e considerată ca greşită.
SENAT
28 Aprile 1886
Preşedinţia d-luî colonel N. Bibescu, vl-ce-preşedinte.
PresenţI 71 d-nî senatori.
Interpelaiea d-lul I. Lerescu, relativă la pagubele aduse de advocaţiî statului şi a d-luî dr. Frumnşeanu relativă la convenţia comerciuluî ca Austro-Ungaria se a mână nefiind present d. ministru al dome nielor şi industriei.
D. vice-preşedinte comunică că la ordi nea est® continuarea discuţiunei pe articole a codului comercial.
D. D: Polizu-Micş unescu, raportorul comitetului delegaţilor, citeşte ârt. 124 .
D. V- Obedeanu propune a se modifica quantumul garanţiei societăţilor la o sumă maî mică.
D. raportor susţine redacţia comitetului delegaţilor.
D. Vi Obedeanu depune nn amendament prin care fixeză garanţia la 100 lei parte din capitalul social.
D. general S. Fălcoianu combate ultima parte a amendamentului.
D. C. Nanu cere explicaţie că ce se face cu garanţia în cas când o societate se adminisfcrateză de mai mulţi administratori.
D. raportor răspunde că art. 24 explică în de ajuns.
D. Baportor citeşte amendamentul care s’a primit de comitetul delegaţilor.
D. vice-preşedinte pune la vot amendamentul care vot nu se pote constata, se face contra probă şi tot nu se constată.
D. E. Stătescu, ministru de justiţie, cere cuvântai spre a esplica neînţelegeri, care esistă şi fac pe d-nil senatori să esiteze.
Senatul încuviinţdză a vorbi d. ministru.
D. ministru de justiţie, susţine amendamentul cum este redactat căci se potri-vesce cu art. din codul comercial Italian şi Belgian.
D nu D. Pişcă susţine amendamentul.
D. vice preşedinte pune la vot aliniatul care se aprobă de Senat.
Se citesce art. 125.
Şedinţa urmeză.
ULTiiViE 1NFQRMATIUNI
Camera a lucrat adî în secţiuni.
D. colonel Gr. Mărculescu a fost numit membru în consiliul de administraţie al

3
regieî monopolului tutunurilor în locul d-luî N- Din ancea, demisionat.
-—o—
Negocierile pentru reînoirea convenţiunel comerciale austro-ungară-română s’afi suspendat până ce d-niî delegaţi austro-un-garî vor primi nouî instrucţiuni de la guvernul lor, privitore la propunerile făcute de guvernul român.
—o —
Exposiţia agricolă de la Odesa s’a deschis în Ziua de 27 ale curentei. Se vor-besce că împăratul Rusiei va visita acestă exposiţie în primele al® lun®î viitdre, maî nainte d’a se duce la Sevastopol pentru a asista la scoborîrea în apă a noilor monitdre.
D. I Gbica, ministru plenipotenţiar ăl ţereî la Londra, a părăsit capitala cu trenul Fulger de ieri, pentru a se reîntorce la postul săfi.
—o—
D. Ioan Slavici directorul diarulut Tribuna, s’a căsătorit cu d-ra Eleonora Tănă-sescu, directârea şcdleî de fete din Sibiu şi fosta profesdre la Asilul Elena Domna.
—	o -
MM. LL, Regele şi Regina au părăsit ieri de dimineţă capitala, ducendu-se la Sinaia cu nn tren special, care a pornit din gara de Nord la 10 ore şi jum.
La gară se aflafi d-niî miniştri, d. D. P. Moruzzi, prefectul capitalei, casele civile şi militare ale M. S. Regelui.
MM. LL. afi plecat, însoţite de d-na de ondre E. Slăniceanu, de domnişorele de ondre Romalo, Teodori şi Maiorescu şi de d. maior Perticari, oficer de ordonanţă al M. S. Regelui.
Trenul regal sosi în gara Sinaia la ora 1 şi 40 m.
—o—
D. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului a plecat ieri de dimineţă la Florica.
—	o—
Cu trenul de Verciorova de ierî de dimineţă E. S. corniţele Tornieli, ministru plenipotenţiar ai Italiei, a părăsit capitala ducându-se în Italia în virtutea unui concediu.
D. M. Pherekyde, ministru al afacerilor străine, maî multe persdne de distiucţiune şi întregul personal al legaţiuneî italiene afi însoţit până la gară pe E. S. corniţele Tornielli.
Epitropia aşezămintelor Brâncovenesci
Fiind-câ la licitaţiunea ţinută în Ziua de 21 ale corentel luni pentru aprovisionarea pe timp de un an cu furagiul trebuincios la întreţinerea cailor spitalului uu s’au presentat concurenţi, Epitropia publică câ în Ziua de 14 Maiii viitor ora 12 mer. se va ţine o nouă licitaţie în cancelaria administraţiei unde se pot vedea şi condiţiunile în tote Zilele de lucru de la ora 10—2 p. m.
Concurenţii vor fi însoţiţi la Ziua licitaţiei de o garanţie provisorie de 150 lei.
Fiind-că la licitaţiunea ţinută în Zioa de 21 ale curentei luni, pentru arendarea moşiei Cervenia din Distr. Teleorman, nu s’ati presentat destul concurenţi, Epitropia publică că în Zioa de 12 Maifi viitor ora 12 mer., va ţine o nouă licitaţie în cancelaria administraţiei, unde se pot vedea planul, condiţiunile şi actele privitore la cultura moşiei în t<5te Z^ele de lucru de ia ore 10—2 p. m.
Cualitâţile moşiei şi arăturile făcute pe seina proprietâţel, sunt publicate în detali& în „Monitorul Oficial" No. 235 din 28 Ianuare espirat.
Intr’o seră era întrunire la casa-albastră.
Era sambâta; tatăl mefi trebuia se stea până luni dimineaţa.
Mulţi vecini afi fost invitaţi la ceai.
Sufla un vânt cald Invitaţii se preumblat! pe alee.
Mama mea dăduse braţul lui Graagey şi şe cam îndepărtară de cel l’alţl.
I-am urmat şi ascultam convorbirea lor.
Nu înţelegeam totul, dar tot înţelegeam ceva.
Am înţeles atâta, în cât când a eşit de la noi, am strigat căţre el :
—- Ieşî miserabile 1 Nu al ve^ut cât te urăsc I... am suferit destul... Ieşî 1. .
Nimeni nu înţelegea ce vrea se Zica a-ceasta.
Grangey începu a se încurca, nu ştia ce să, spună.
Tatăl mefi se scuză către dspeţî; efi m'am retras în camera mea plângând.
Mama mea fonte nelinişţită se îngrijâ de pâine.
Ce al copila mea ? ’mi <jise e3i Aî nevoo de linişte. Afi plecat toţi, efi trebue. se remân lângă tine.
Me desbrăcă şi me aşeză în pat»
Mama mea stătea la capătul patului.
După o jumătate oră de tăcere, cu nţţare greutate începu a vorbi.
—	Grqngey, ’gii Zicea ea, e de mult prietonul nostru, el ne iubeşte fdrte mult, trebue se ştiî aceasţa.
Efi nu răspundeam nimica; ea urmă :
—	Mariana, trebue să spui mamei tale pentrn ce al insultat pe un om pe care noî îl stimăm.
—	E un infam ! i-am respuns.
—	Trebuie să-mî explic! 'purtarea ta.
Mama mea se ifltă la mine; părea că
me despreţueşte cu privirea ei.
Cu totă energia mea, n’am putut spune nimica. Am înţeles că nu se cuvine ca un copil se acuze pe mama sa.
Cu tdte aceste trebuia se es din încurcătură.
Atunci am minţit pentru întâia dră :
—	Fiind-că ’mî ceri, spun totul, Grangey te-a înşelat... ’Mî a spus că mS iubea,
—	Te iubea ! repeta mama mea,
—	Şi efi l’am crezut.
Mama mea începu a tfemura şi redica ochii spre cer.
—	In sfârşit am voit să rup totul, ca şe repar greşala.
—	Spui drept! Mariana.... juri tu că
nu mă înşeli ?
Un moment am stat la îndoială ; în fine ridicând mâna către cer am dis;
—	Jur.
X
Afacerea Donazan
Mama mea eşi îndată.
Sublim şefi infam, acea minciună mă neliniştea.
După ce me gândii cât-va timp, me aşe-Zaî pe pat şi scrisei lui Richard.
«Uitâ-me, prietenul mefi, efi aunt o, fată fdrte rea.
«Oh ! Oh 1 inima ’mî e şfărlmatâ, sufer pentrn alte rele.
«Nu voifi se’ţî ascund nimica, tu care me-al iubit atât de mnlt.
«Am crescut fdrte bine. Tatăl mefi era pentru mine o bunătate, mama mea o virtute.
«Aşa am trăit pană la 16 anî.
«Atunci — blestemată să fie acea Zi •— întâmplarea făcu să cajă în mâna mea o hârtie mototolită, o bucată de scrisdre a mamei mele. Aruncai ochii pe ea, era scrisă
'într’un chip pretenţios şi exagerat... Numele mamei mele era scris pe ea.
«Căud mama mea me săruta, sărutarea eî ’ml făcea frig până la inimă.
«Din acel moment am devenit un spion.
«îndată ce eşea mama mea, deschidem cutia meseî, căutam prin buzunare, peste tot locul.
«Voiam cu ori ce preţ să pun mâna pe firul acestei reţele, voiam să aflu...
«Am găsit şi alte scrisori, cari nn mai lăsafi nici o îndoială, erafi iscălite de Grangey.
«Ast-felfi, acestiî omfi, pe care noî ’lfi primiam ca pe un prietin cu braţele deschise, răpi soţia tatălui mefi.
«Cănd vedeam pe mama mea plecând la braţ cu Grangey, alergam ca o nebună prin aleele depărtate ale gradinei, me rostogo-lem pe nisip şi în desperare rupem cn dinţii buruieni.
« ’Mî-am resbunat, Richard.
«Insă am plătit scump aedstă resbunare, am lăsat acolo virginitatea inimeî mele.
«Prietine, nu te maî întorce la casa tatălui mefi, inima mea nn maî e a acestei lumi... Adio!...»
Cănd se făcu Ziuă, d-na Donazan, mama mea stătea îngenuchiată la picidrele patului.
O apucase frigurile, agonia începu.
Nopţile treceafi stând lângă ea.
Intr’o dimineţă preotul veni să o comunice.
Când am remâs singură cu ea, mă luă de mâna şi me aşeză lângă ea.
Atunci sdrobită de remuşcare, plângând me plecam spre ea şi’î ziceam încet:
—	Oh ! mama mea! mama mea! iartâ-mâ. D-l Grangey era considerat de mine ca un strein... Ştiam totul... Am voit se ve scap .. efi ve omor !...
Efi am ucis pe mama mea 1
Ast-fel e istoria primuluî amant !
Monseniorele o întrerupse.
—	Mărturisesc că tdte aventurile din viaţa ta sunt tot aşa, atunci...
—	Te asigur, respunse Mariana că sunt femei care snnt tratate fdrte uşor, şi care n'afi fost vinovate maî ca nimica.
—	Se vedem urmarea, zise Monseniorele.
Mariana suspină.
(Va arma).
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 30 APRILE 1886
CURSUL BUCURESCI
CASA M SCHIMB
THOSVm ŢACIU
Nr 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România Cursul pe $ina de 28 Aprile 1886.
De arendat de la Aprilie 1887, juma» tate din
Moşia Paraipaa Arsake
din judeţul Vlaşca partea oare se îuveei-neşte cn domeniul Giurgiu.
Doritori! se vor adresa ia d. Era. La-hovary, 74, Calea Victorie! în BucurescI
6-2-4.
5°/(i Rentă ajiort.isabilft. • -5°/0	» română perpetuă
6®/a Obl. de Stat [rur. oonvertita] 6»/« „ C. F. ‘Române .	>	,
5s/<l ,, Municipale 10fo u Casei Peus. [300 l.J S°/n Scris funciare rurale .
1°lt „
5°/t	„	urbane
«"/• rr
7°/0	„	« r- *
lrapr. ou prime Bucuresol [2<J fr ]• S'i/e Comunale nuni . .	.
bar:ea Prevederea
DIVERSE
Aur contra argint aaC bileta Bilete de Bancă..............
Fiorini val. Austriacă .	. .
Mărol Germana s .	.
Banc-note Francese .	. .
Ruble de hârtie
Cumr	vămi.
94"	941/2
90	91
88	89'/,
75	753/4
208	213
86%	87 i/a
103	l03'/2
82	828/,
91%	92%
99	100
31	33
14- %	14. a/.
?,00	2 02
1.23	1 V.'
991,	1-01 2
2,45	2.56
Sub semnata, fac cunoscut onor public, că pot servi pe or-cine cu mal multe feluri de ghiciri dupe studiai filosofici, precum în PALMĂ, în ZODIE şi în PAHAR CU APĂ; der am constatat că noma! cine nu pote fi curios a cunoşte firea Iul şi vii torul până la bătrâneţe căci zodia nu pfite ghici afacerea omului, căc! omul în fie care <Ji are alte afaceri şi întâmplări periculose; acestea se p6te ghici numai prin cărţi.
NB. Personele care se prefac sunt retuşate.
IULIA POLONEZ.
10-3-1.	Strada Cornetului, No. 2.
SCR08EAÎJ Ml
>N CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mal bună Kcrobâlă albă este aceia de la Cassa P. IlECMANN & C-ie din Anvers, (Belgia) şi oare ooncnrâză în calitate ou cele mat bune mărci engleze, fiind cu .âto aceste mult mai eftină.
Se efuctuâzâ in Dacii te de 2 */.a kilo cu eti chete, precum şi în cutii de '/ , 1 4, % şi */l6 kilo cu etichete in ehromo-litogrufie.
A se adresa pentru preţuri şi condiţiuni la
H. WARTHA
Representant general pentru România afara de Galaţt-BrSila, BucurescI,
!!! Pentru curioşi
Mult cunoscuta preijieătâre a trecutului, presen-tului şi viitorului, d na A Alexatidrescu prin ştiinţa sea cu cărţile Ungare. Mahomedane şi Zodie etc. va arăta întrega viaţă, gândurile şi destinul precum şi orî ce evenimente, predice modul cnm so ajunge la realisare şi interesele din trecut, present şi viitor, arată orele şi timpn de noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţi phisionoraiştî şi chiromantiştî au remas uimiţi ascultând’o. — Domiciliară fin strada Traian No. 94. — la finele tranvaiului stra-deî Călăraşi Ia drâpta
ilct de Mulţumire
» S I
Sub-semnata Eufrosina Giurgiveano o cred de a mei datorie a mulţumi societăţii de asigurare „ Naţionala" pentru promptitudinea şi culanţa cu care acostă societate ml-a liquidat şi plătit dauna ce atn suferit’o prin fo-, ui de la 10 Mărie anul curent, mul-ţănaita care surrt In stare a’iu' ies
tăblii clădirea iu endiată.
Iaşi, 28 Marte 1886.
Eufrosina Giurgiuveano.
SOCIETATEA ROMANĂ
Of
CONSTRUCŢIUNI Şl LUCRĂRI PUBLICE
De închiriat JJSS t.X;
iar o altă prăvălie ce răspunde în strada Gabroveni No. 13, cn totă curtea şi încăperile. Doritori! a o închiria se vor adresa îu t(5te (JUele de lucru la cancelaria Lega-ţiuneî Imperiale a Rusiei de la Oia 11—4.
Asemenea mal este De închiriat Casa cu doue etage din strada Berţfi, No, 122, cu diferite apartamente, informaţinnile se vor da în acea casă,
KM nu— IICWB»4 UMvr.vfâSt
«TATIOlSTAZiA
societate geuer ilă de asigurare în Bncnreseî
Aprobată prin decret regal No. 225 din 25 faunarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 let deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei speeialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
deservade premii si fond reservă 650000 Iei
,Naţionalau asigură :
1. In contra dannelor de Incendii!. II. Contra daunelor dc grindină (piatiâ) ci participări de 15% diu beneficiul realisatdin acesta ramură in ţâră. —IU. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra sparge-rel geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face a i-gnrarc asupra vieţai.
d). Capitaluri Axe în cas de deces
Cu partioipare de 70% din beneficiu în com-
binaţiunile urmâtore ; asigurări asupra vieţeî uneia sau a doue persoue, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b)	Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următâre :
Asociaţiunî mutuale de supra-vieţune. Aso-ciaţiunt în grupuri de 12 an! pentru copiî de la £ ani jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite combinaţiuni.
Penă la finele anului 1884 „Naţiouula“ a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n, şi a plătit ca
despăgubiri aproximativ 3,501,009 I. n.
DIRECŢIUNEA] GENERALA
Str. Carol 1, No. 9.
emm&mmBZsmsBwar'
SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CU VAPORE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până la altă disposiţiune
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după cireonstanţele timpn’ui şi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni mii în linte de orele indicate in acest Itinerariă. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CUBSELE VAPOA-REI^QR DE POSTA
	CURSE IN JOS 1			11		III.				CURSE IN SUS : III I.					u.
dela	Orşova	Sâmbătă	4 pm.	Luni	4 p.m	JuM	4 pm	Ie la G ilaţl		Marţi	9 a.m	Jnol	9 am.	S im bâtă 9 am.	
	Severin	Duminică 5 a.m.		Marţi	3 a.m.	Vineri	5 a.î»		Brăila		IO25 „		IO*5 „	II	1025 „
J»	Brsa-Palanca		6*0 „	1»	6*o ,.	11	6*0	»	Gur i lalomiţel	11	28° p-m	11	22 p.m.	li	it° p.m*
	Radujevaţ	11	8	M	8 „	,	8 „	11	Hîrş -va	»»	3 „	11	3 „	11	3 ,1
	Calafat		1010 r		100		ÎOI „		Cernavoda		5^ „		5*5 „	11	5*5 „
	Vidin		1035		10® „		1035 ,,		Ostrov		980 „	V	930 „	11	93* „
	Lompalanca		1240 ,.	11	l-2*op.m.		12*' „	11	Călăraşi or iş	!>	w ..	II	780 „	11	73» „
	Rahova		315 „		315 „		3«„	ţ.	Silistra		1030 „		10?* „		lC'3a
	Beket		330 „		330 „		330 „ 530 ,,		Olteniţa Turtiikaia	Mereu rî	2 p.m	Vineri	2 am.	Duminică 2 a. m.	
fi	Corabia		5» „	11	533 „	11		1*			2'5 „		M	H	>J 6 „
11	Nicopoli	11	L ”	11	7 „	r	7	îa	GiurgiuLSgiărd.I	ll	53P „	*1	53» „	>1	s83 „
11	Măgurele		720	11	720 „	fi	72)	le la	GiurgiuţStnărd.]	ir	10 „		10 „	11	10 „
	Sistov		a» „		9'9 „				Ruscinc		p.in		11	11	11 „
	Zimnicea	11 Luni	9*6 „		9® „		o» >,	II	Zi m aicea		4« „		2l* p ai		?16 p.m.
	Ruseiue		6 a-m-Mercur!		6 a.m. Sâmbătă		6 a.m.1		Sistov		5'5 „		94o	11	2*5 „
	Ginrgiu(Smîrd.]		10 „		10 „		10 „		Ifâgurele		7M „		5‘3 „	11	5Ia „
	Tnrtukaia	11	12‘5 „		1215 pm.		1215 „		Nicopoli		■5) „	11	5^ „	11	s2» „
11	Olteniţa	11	12*» „		1230 „		1280	»>	Corabia	}i	9*° „		7'° „	11	7î:
11	Călăraş foraşi	11	1 „		1 „		1	1»	Bekot	)oui	t2?®a.in	11	9°° „	11	9=5 „
	Silistra	11	2« „		‘3 „		2« „		Rahova		12f« „		10'» „	11	10'» „
	Ostrov	11	315 „		3LÎ „		3*5 „		Lompalanca		fi „	Sâmbătă 6 cm.		Luni	6 a.m.
	Cernavoda	11	6 „		6		6 „		Viiia		8*? „	U	8.45 „	II	fi45 „
11	Hirşova	>1	8 „		8 „		8 ,.		Calafat		9* „	1»	9‘5 „	ll	9« „
11	Gura lalomiţel	11	830 fj	11	830 ,	11	8*0 „	1!	Radujevaţ	»	I2.'5p uf.	11	12/5 p m	»»	1215 p.m.
In	Brăila	Marţi di	n u;t J101 diiniaeatA			Duminică dimin.			Brs.i-Palanca	ii	2 ..	71	2 11	11	2 „
11	Galaţi	M	ii	11	11	11		in de U	Severin Severin	11 Vineri	48' „ 5 a m.	v „ D'i niivcă' a. ti*,.			4?» „ 5 a.m.
Domni! acţionari şi purtător! de părţi de fondatori sunt informaţi câ dividendul de
Lei 23 de acţiune şi Lei 25 de parte de fiddator, votat de Adunarea generala ordinară a acţionarilor din 20 Aprile (2 Maia) 1886, se plâtesce cu începere de luni 28 Aprile (2 Maia) an. cor. de la o-reîe 10 pânâ la 12 diminua la pre-sentarea cupdnelor, in BucurescI, la casa societăţel strada Ddmnel No. 8.
Bucureşti, 25 (7 Mată) 1886.
Direoţlnnea generală.
D e vendare lina MAŞINA tipografică No. 12.
cu strîngîStor şi numărător
Diverse caractere de litere, precum şi matei- al Dnţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie în p-ovincie. Amatorii se vor adresa la 1-1 comisioner 1. SCHWARTZ, strada Decebal, în BucurescI.
Cursele VAPORULUI LOCAL între
Pornire in jos:
De la Galaţi la Tulcea-Lmail, Marţi, Joi şi Slmbătă 8 ore di a.
Prima plecare ide Ia Galaţi liReaişi (amiil la 2) martie (l Aprili td->6 Galaţi, 3 fio) Martie 1896.
--	im---------IrTiTr iii-Ti-i.i.. |Ţ--V i-
U 1LAŢ1- CULCEA-1SMAIL :
a
Pornire in sus :
O i i l li n -.il i.iTalcaa-'ialţ't, Miarcu-i, Vmerî şi D iminică 8 ora dim.
Prim i plieira ie la Umiil şi Iţeai 11 G iUţi la 21 Marte 2 Aprile 1886
1N8PFCT0RITUL AGENŢIILOR.
PfiiMA FABRICA ROMANA
DE
KIFTR-0UMÎS
O băutură făcută din lupte, care se intrebnin-ţâ*î cu un suec s mare în Rusia, Euglitera şi Elveţia, in contra bâ'elor de piept mai cu sâmă în contra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, riul Volga, sunt stabilimente şpcciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifii'-Cumis.
La noi în Buouescî, mnlţămită iniţiativei d-lul Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi al acestei băuturi în Rusia. S’a in fiinţat nn stabiliment de Kifir-Cumis pe care-1 recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e sourap, călătoria penă în Elveţia şi Samar* o oboşitdre' şi costă mult, pe când calitatea Kifirutui, făcut de casă Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în calea Griviţa Io 110. casa Manolescu.
Se prinţese abonamente pontru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţel, 140; din provincie si pot face abonamente prin poştă
PREţtJL ABOMAMENTULUI
Loco Bncuresclînapoind sticlele g61e.
100 sticle 35 le! — b.
50	»	45 »
25	»	22 »	50
Pentru bolnavi ueayuţt preţurilo/vor fi scă4ute.
In provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
1 IU
Bătături safl Negi
Se depăitdză sigur şi fără-durere în timpul cel mal scurt prin ungerea cu tlnctnră de [bătături renumită şi singura adevărată a i Iul Ravaluer, din Plnirmacia roşie în Posen.
1CD Costul unei sticluţe cu car- 1 CD Sri. ton şi cu pensulă _________ I «17,
Deposit în BucurescI Ia d. Farmacist Ru-dolf Schmettan, farmacia Curţeî Regale-
m
RBBUiîa fflmăreasâ IULIA POLOSIZ
care ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse Ia cari se intereseză eine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Cornetului, No. 2. Asemenea mai ghiceşte uitându-se îu palma şi fruntea omului.
Elisareth Hardine
mOşA cu diploma DIN STREINATATE
Fostă directdre a Spit. de moşit din Kazan.
Dă consnitajinnl de la orelglO—12 a. m,
^ STRADA C0SMA, no. 1.	^
Sub-semnat ul, simt dator a a-duce mulţumirile mele renumitei cărturăresc Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	B. Pănescu.
Lecţiuni ds Dans
OTEL FIE30HT, Strada ŞELARI, oamera 24.1
Sub-semaatul are oudre a aduce lai cunoştinţa onor. public că dă lecţinn! de| dans atât privat cât şi la domiciliul scă
S&10& SOinâ«T!
Profesor de Dans.
MERSUL TRENURILOR CĂILOR FERATE DIN ROMÂNIA
Bucnroscl-Eoinan						doman-Bu.cn rosei					
	Accel.	Pers.	Pers.	Plăc.	Accel.		Accel.	Pers	Mixt	Mixt	Mixt
STAŢIUNI	1	5	19	21	29	STAŢIUNI	2	8	32	36	34
	sera	dim-	dim.	dim.	p-m.		săra	p. m			dim.
BucurescI pl.	a 00	8,'0	7,45	6;45	5,00	Roman pl.	8,25	12,30			5,45
Pioescî pl	12,27	10,30			7.55	Băcău	9,25	1,55			7,50
Mizil	1.14	11,30	|Tr. 31		9,52	Adjud	10,45	3,52	dim.	p m	10,29
Buzeu pl.	2,14		1,00		11,20	Mârăşeştt	11,23		6,40	5,05	12,12
R.-Sărat pl	3,17		2,15		3,00	Focşani	11,59		8,26		12,59
Focşani pl	4,28	Tr. 7	3,38		4,48	R-Sărat	12,56	Tr. 6	9,55		2 29
Mărăşeşti pl.	5,15	12,0-	5,1.5		10,08	Buzău	2,0!	11,35			4,OS
Adjud	6,01	12,55	6,39		1 ,00	Mizil	2,50	12,39	Tr. 20	Tr. 22	5,33
Bacău pl	7,39	2 55	9,35			Pioescî	3,45	1,53	8,05	9 57	10,15
Roman sos	8,45	4,10	11,15			BucurescI sos	5,00	3,30	9,40	11,30	1135
	limin	p. m.	sera				dim.	P. m.	sera	sdra	a. m.
Bncurescl-Gltargiu (Smârda)						Giurgiu (Sinârda) Bueurescî					
		dim.	dim. .	p.m.	sera			p. m	dim.	p. m	p. m.
1 BucurescI pl.		5 40	7,10	5 30	8.25	Smârda pl.		2,25	8/0	5,40	2,35
Filaret			7,40	6,05	8,48	Giurgiu			8,14	5,55	
Coman 1		6,24	8,26	8,45	10,50	Comana			9,24	5,17	3,31
Giurgiu			9,25	sdra	ndple .	Filaret			10,30	8,42	
Smârda so».		7.40	9,30			BucurescI sos		3,25	10,40	9,00	4,20
		dim.	am.					p. m	a. in.	sora	p m.
Plofisi-î-^rodeal						Predeal-Plooscl					
			a iu.	a. m-	n<5pten				p. m	săra	dim.
Pioescî pt.			10,00	8,49	7,01	Predeal pl.			4,56	6,50	7,30
Câni pi na			10,50	9,51	8,0 l	Azuga			5,10	7,04	7,43
Comsrnic			11,27	10,17	8,29	Sinaia			5,39	7,52	8,09
Sinaia			12,09	11,03	9,08	Comarnic			6,12	8,25	8,42
Azuga			12,84	11,25	9,30	Câmpina			6,39	8,50	9,06
Predeal sos			12,50	11 40	9,4	Pioescî sos.			7.35	9:42	9.55
Bucni-iisci-Veic'orova
Verciorova-li ucu i-esci
STAŢIUNI	ÎFulger 1 °	Accel 3	Pers. 9	STAŢIUNI	Fulger P	Accel. 4	Pers. 10
	J_p. ra.	a m.	p- ra.		sera	a. m.	ndptea
BucurescI pl	1 4,05	9,00	4,30	Vârciorova p]	7/5	11-	11,35
Titu	I 5,07	10,03	5,51	T.-Severin	8,09	11,25	12,11
Pitesc!	1 6,24	11,35	7,55	Ci aiova	u —	1,58	3,42
Slatina	8/8	1,18	10,04	Piatra	12,28	2,58	5/3
Piatra		1,40	10,32	Slatina	2,23	3.23	5,44
Crai ova	1 9,30	2,54	12,00	Pit»scl	3,23	5,23	8,25 |
T.-Severin	12,05	5,52	3,34	Titu	3,41	3.50	10,04
Verciorova s.	i2,27n.	6,15n.	4,O0d.	Bucur.esc! sos	4,45d.	7,55 s.	11,41 d
Trenu- Fulger C plâoă din Smârdu
Buzeu-Galaţi
Ploescl-Slănic
STAŢIUNI
Pioescî
pl.
sos.
ălixt
71
p. m.
10,45
12,40
Galaţî-Mâri.şeştl
Trenul Fulger P, pldtă din VSrcio iova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce îu Bncureaoî şi Sinârdu Mere. şi Dum
Gulaţî-Buzeu
	p-m.	p. IQ.					săra	dim.		
Buzeu pl.	2,30	12 45	s6ra	ndpte	Galaţi	pl.	9,40	7,- 7,40	a.m.	p m.
Brăila	5,03	3,31	6,45	1 ,30	Ba boşi		10,20		8,30	4,30
Bărboşi	5,40	4,11			Brăila		11,01	8,23		
Galaţi sos.	6,15	4,45			Buzău	SOS	1,30	11,1		
	săra p. m.		.				sera	a.m-		
Slănic-Plocsci
STAŢIUNI
Slănic
Pioescî
pl.
sos.
Mixt
72
p. m.
i 5,-
6,M)
Cam piua-Doftana
Doftana
pl
sos.
li,20
: i,40
IDoftana sos |Câm ina pl.
liiittana-Ciimpina
5,— 6,13
Biiciui-iMatia ţaeiuiu)
Băcău pl. Piatra N sos
dim.
8,20
11.40
p. m. 3,35 6,55
Con taoţa-1 iernii) oda
Îp. m.
2,50 5 02
iqşi-Cnglieni
Iaşi pl. UnB-.-Rom. s.
2,25
3,42
,5(1 li, 2
Titu Tîrgov.
Titu-Tirgovişte “pl
10.25
1'.45
7, 2,08
Mărăşeştî-Galaţî
STAŢIUNI	Mixt 602	Ac- el. 27	Pers. 604 7	STAŢIUNI	Accel. 26	Mixt 28	Pers. 603 8
Galaţi pl. Barboş! Tecuci Mărăşeşti so8-	a. m. 11,40 12,50 4,16 4,56 p m.	sâi-a 10,40 1,06 eâru	dim. 7,45 8,30 11,14 11,45 a. m	sâra Mărăşeşti pl. jj 5,40 Tecuci Bărboşi Galaţi sos. j		sâra 11,35 12,34 3,53 4,35 sâra	p. m 4.49 5,45 8,-5 8.50 sera
Tecncl-Berfall				Bârlad-Tecuci			
1 Tecuci pl | Bârlad sos.	dim: 6,15 8,-	a. m. 1,40 1.50	sera 5,55 8.09	Berad pl. Tecuci sos.	dim. 8,10 10,40	p. Bl. 2 5' 4,50	sâra 8,40 10.25
Adjud Tergu-Ocîia				Târgu-Oe.ua Adjud			
Adjud pl. T.-Ocnel sos. j	dim. 6,10 8.05	p. ni-4,15 6.20		T.-Ocna pl. Adjud sos	duu 9,45 11,55	sera 8,20 10,-	
Piatra (lemţo) Ităcăii
Piatra N. p'. Bacău sos.
dim. 9 52 1,10
p m 5.07 8,25
Cornavoda-Constuiiţa
Cernavoda pl. Constanţa
sora
6,50
910
p. m. 2,-4,20
L'ngheni-laşi
Ungaom-Rm pl. laşi	sos.
2,-
3,32
4,40
6,12
Tirgovişie
Titu
Tîi-govişte-Titn
WV 4,15
.30 '
pl.
I 8,21
1 9.31

Roman-Iaşi				laşi-Roman				Păşeani-Suceva				Snceva-Păşcaui i Vereşti-Botoşaiii								Botoşani-Verescî			
STAŢIUNI	Accel. 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt 19		STAŢIUNI	Accel. 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Accel. 12	Mixt 14	
Roman pl. Târgu-Frumos 1 laşi sos	dim. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	p. m. 4,28 6,53 7 16 8.15 9,41 sâra		'»Şi pl. Tirgu-Frumos M<““> ST‘s“vî Roman sos.	p. m. 4 33 5,48 704 7,16 8,05 sâra	dim. 6.47 8,27 10,16 10,41 11,45 a. m.		Păşcani pl. Verescî pP/g Snceva sos.	dim. l",4l 11,50 12,08 12,23 sera	sâra 7,16 932 9,47 10,09 sera		Sucâva pl. V erescî Paşcani sos.	p. m. 4,50 5,20 6 31 sâra	dim. 6,44 7,39 3,30 p. m.		Verescî pl. Leorda Botoşani sos.	a. m 12,08 1,31 2,03	sera 9 47 11,10 11,42		Botoşani pl. Leorda Verescî	dim. 5.09 5,49 7.09	p. m 3.05 3.45 5.05	

Tipografia ţ)î«ruliji,	Calea liahqveî No. 36.
www.dacoromanica.ro
ANUL
Li ' A VII.
No. 4164.
A B O $ A M E K Tl:
Pentr» Oapitalâ:
IN BUCUKESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
JOI, 1 MAI 1886
Pentru un un .	Lei 24
. şese luni	» 12
> re! luni .	» 7
Pentru Districte	•iJî j
Tf»n i tl un nn .	Lei 30
» şt)»e luul	. 15
» trei luni Peutru btreiuătaşe	. 8
Pentru un au . . ■.	Lei 1°
« şi!se luul .	. 2«
» trei luni	»
abonamentele se fac la 1 fi 15 ale He caret luni.
Un număr vecHiu 25 bani.
'->b ai	. ai.” * »*#
io) — imn
(J ll-.ii . ... liig tiîsi
a «oi iu.] noi ,m t wl
«T nit) i
Ediţia de dimineţii
ANUNOIUkI Şl RECLAME :
Anunciurî pe pag. IV, linia 25 ban.
Reclame pe pag.	UI	...	1	leii
» po pag.	II	.	.	.	8	lei
» pe ] g.	I	.	.	5	lei
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole netiancate se refuză; articole nepublicate ee ard
In sUeinătate a se adresa :
Francia, Havas, Lal'fite & C-nie, 8 place de la Bonrse, Paris.
Fnglitera, Engfene Micoud, 81 Fiert Street, E. C- bon don.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv îen. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Duda-Pest, Seryietenplats.
Hedacţiunea, Calea Kahoveî, No. 36
,14 S.
Director politic. I, G, PUMDî SGU
Administraţiunea, Calea Kahoveî, No. 36
I
i
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
i. -' In i
iu. finji 1
Vama, 11 Mat
Nici odată Viena n’a v«$4ut întrunire de socialişti mai raare ca cea de alaltă ieri. Peste 3000 de lucrători erail adunaţi în Coloseul Schwenden pentru a lua o reao-luţiune în privinţa prelungirii legii contra socialiştilor. După mai multe discursuri, s’a aclamat o resoliţine în care legea contra socialiştilor e înfierată eu «o dovedi de nepriuepc e şi irică a burgheziei faţă cu curentul Istoric şi imposant al democraţiei socialiste» şi sa protesteză contra prelungirii iei.
Atena, 11 Mul.
Delyanis a adresat represintanţilor Greciei îu străinătate o expunere a situaţiunil create de blocadă, urmată de urmetdrea doclaraţiune Grecia n’a prevedut că ee va afla In stare de resboi cu puterii-', în momentul când tăcu prigătirl militare pentru a ajunge la recâşligarea drepturilor sele. Afara de acesta, Grecia s’a angajiat formal se du turbure paeeL Prin urmare, niol aţitudinea Europei, niql blocada nu e justificată Blocada creadă Greciei o situaţiune mal nefavorabilă de cât Turciei şi d’aceea e de temut că Tuicia va profita de avantagele ce-î—dA blocada pentru a ataca pe Grecia.
A se redea Ultime Sciri pe pagina III
Ewejtl, Urniri 30 ţpi'ils 1880
O discuţiune între doufc ijiare de oposiţiune e tot-d’a-una nostimă, tnai cu semâ când are de obiect atitudinea diferitelor grupuri faţă cu capul Statului.
E liotârit lucru; oposiţiunea se încurcă tot mai mult, Întocmai ca o muscă într’o pânză, de păiajen. Cu cât se sbate, cu atât mal reu s’a-fundâ.
Nu ne vom mal ocupa decestiune în sine, fiind că soim cât e de zadarnic dis uităm cu oposiţiunea; vom căuta numai, ţinend semâ de fapte, s6 detaşăm caracterul adevâ-rat al situaţiunil pe care oposiţia
Vorbind în alt num6r d’ao6stâ tăcere neesplicabilâ, am spus că opo-siţiunea nu vrea s6 ia angagiamente; dar nu e numai acestă causă, oposiţiunea nu e capabilă s6 se ocupe cu aceste cestiunl; chiar dacă ar vrea s6 vorbescă, n!ar sci ce st spue.
La ce pot ajunge adversarii noştri în asemenea condiţiunl, e lesne de vSţJut. Ţera nu pdte s6 le dea încrederea, căci scie câte cestiunl sunt Ia ordinea ^lilei şi cât de grave sunt pentru viitorul naţiunii; unor dmenl cari nu sciâ s£-I spună nimic asupra acestor cestiunl, ea nu le pdte da puterea atât de mult dorită.
In cestiunea greeâ, singura interesantă a<Jl, nimic noâ de semnalat; o singură circulară a Porţel câtre puteri, in oare se plânge de necontenitele espeduirl de trupe grecescl la fruntariă, şi atâta tot.
Lucrurile staă deci tot încurcate ; nimeni n’are de gând s’atace, der toţi statl cu mâna pe armă şi comandanţii raportdză ijilmc mişcări suspecte în tab6ra adversă ; pe d’asupra tuturor, Europa se agită, blochezâ, bruschdzâ pe guvernul grec.
Şi cu tdtă acesta mişcare, cestiunea tot pe loc stă.
Ceea ce e mal interesant, în nici o capitală din Europa nu se pri-vesce r6sboiul ca probabil, deşi se re-cundsce că situaţiunea e 'fdrte peri-culdsă.
Tdtă lumea e convinsă că Grecia va ceda.
Până atunci, d. Delyanis protestezi contra blocare!. Grecia nu putea se prevadă, ţjice 01 repreşintan-ţilor greci într’o circulară, că, pre-gutindu-se s6-şl revendice drepturile, „va ajunge în stare de r6sbor cu Europa".
Primul ministru grec protesteză contra blocării şi în general atitudinii Europei, pe care nimic n’o legitimezi după ce Grecia s’a angajat
irlandezi din parlamentul imperial ; fiind-câ Gladstone consimte s6 cedeze asupra acestui punct, oposiţiunea lui Chamberlain cade.
Numai lord Hartiugton r6mâne rezleţ.
—  ..   o—*aS3î>“-o--—
ÎRTFORMATIUNI
Sgomotele privitore la sosirea unor antreprenori ruşi la Giurgiu, cari închiriajă case acolo şi cumpără furagiă, sunt nişte simple născociri. Am cercetat la faţa locului şi am putut constata că nijnip din tote astea nu este adevărat.
X
Se crede că delegaţii austro-anguii vor primi adî chiar răspunsul ce aşteptă din Viena.
X
Regimentul al 7-lea de linie va sosi în capitală filele aceste.
sgeisobi m mum
(Corespondenţa particulară a Telegrafului)
Sofia, 26 Aprile.
Sgomotul prematur despre unirea oposiţiuniî. — Voiagiul luî Z- Stoianoff. — Societatea Grozeff et C-nie. — Calea ferată Vacarel-Ţarib’od. — Greşdla comisă. — Linia de transit.
Sgomotul privitor la contopirea partidei r.dstre radicale, în capul căreia staă Zabaria Stoianoff, Petcoff şi. . . Rizoff cu partidul ruso fii al Zancoviştilor, este prematuri In adever, Zancovişti! de - şi ruso-filî, însă a-vend frica de reapariţiunea Sf. Knut împreună cu generalii, cari afi trimis altă dată pe bătrânul Dragau Zancoff la Vraţa, aă făcut demersurile cele mai energice pe lingă Rodislavieff şi alţii pentru a se contopi în ajunul alegerilor, cari vor avea loc. Der aceste demersuri, de şi primite aci, n’aQ produs însă penă acum nici un efect botărîtor. Ieri abia a sosit din Rus-ciuk d-nu Zabaria Stoianoff, chiemat aci pentru a lua parte la desbaterile privitore la propunerile făcute. Se şopteşte cum că Alteţa Sea ar fi voit se vadă acâstă a-
singură şl a ereat-o cu o rară lipsă
de tact îu analele partidelor politice, gg turbure pacea.
Fără a mal reveni asupra cause-j Mal presus de tote însă, d. Delya-' ProP'ere> der că Stoianoff se declară contra
lor, e fapt positiv că oposiţiunea nu nis observă puterilor cât de nedrepte	-----*-
vrea s6 se adreseze la Rege, „ prin- sunt, când întrebuinţeză m6surl eoer-cipalul culpabil" dup6 părerea iei. jeitive numai contra uneia din pâr-Fapt tot atât de positiv ecăopo- ţjie iq conflict. Blocând costa gre-siţiunea n’are cea mal mică Sncre- cdscă, Europa dă avantagil Turciei, cred că pentru densul este absolut impo-dere in naţiune: conservatorii pentru'care ar putea s6 profite de ele pen- ~n;l	1 "
că nu vor sâ’l recundscâ capacitatea1 tru a ataca,
politică; liberalii, pentru câ-I tăgâdu- j Obiecţiunea e seriosă şi probabil esc tăria de caracter. Aprope pe fie- că va face impresiune asupra pu-care naţiunea e	insultatA.1 terilor.
Atunci— întrebarea e nu se pdte | In afară de activitatea guvernului,
şi are s’o combată Jcu cea mal mare în' verşuuare
Efl unul nu cunosc personal pe d-nu
Stoianoff, dc:r după cefe audite despre d sa
sibil d’a primi propunerile făcute de Zancoff, căci acesta ar semnala din partea sa o apropiere cu agenţia rusă. Asemenea apropieri sunt imposibile pentru un om integru, precum este Stoianoff. Organul primului nostru ministru, Xărnovskaia Con-
Nesavisimosli, recurgând adesea ori la im jurii şi chiar calomnii. Tectica neleală, der
mal firescă— de la cine solicită pu- avem de înregistrat apelul pe cara stituţia combate cu mare foc pe cel de la terea onorabilii adversari al regimu- jrjga naţională greeâ îl adresezi tulul de astâ^1 ^ L)e la rege , nu; de turor poporelor. Naţiunile civilisate, i la naţiune, nu. De la străini 1	se	in acest apel, nu vor da care se datoresce pasiunilor ce frământă
Ne pare rtu s6 aruncăm asemene măna tiranului lumii orientale con-	-~~1'----
presupuneri asupra unor români cari tra poporului grec. aă pretenţiunea s6 conducă carul sta- Că causa grecă, în 6re-carl limite, tulul. Dar arate-ne singuri calea pe are simpatiile lumii civilisate; că <5-care pot ieşi din impas.
adî cercurile nostre politice.
Or şi cum ar fi, este evident că fortuna mare parlamentară se va deslănţui în sinnl Sobraniel, căci Stoianoff şi Zancoff vor a-, vea o minoritate torte respectabilă cu dânşii. Se dice ca d’aci Stoiiucff va pleca la Plov-din, unde are de gând a începa agita-
menil culţi doresc s6 va^â odată li Dacă la ac6stă situaţiune mal a- eludată cestiunea orientală, nu încape dâogăm împrejurarea că oposiţiunea îndoinţâ. Nu e mal puţin adevârat nu e omogenă, că fracţiunile cari o insă că guvernele se lasă s6 fie con- Lunea electorală compun, dacă pot s6 facă oposiţiune, duse de consideraţiunl de oportuni- Gestiunea ijilel pentru moment este so-nu sunt capabile de guvernământ, Că tate.	cietatea Grozeff şi afacerea privitore la ca-
tdtâ tabăra nu presintă nici cel mal, Liga nu se p6te deel aştepta la lea ferată Văcarel-Sofia-Ţaribrod Să vă modest program politic, vom avea mari resultate ; cel mult, pe ici pe tabloul complect al situaţiunil. colea, câte-va manifestaţii platonice.
Le pote se dea o asemene oposiţie?
povestesc acesta afaceie cu câte-va amănunte, pentru că în curând, sunt sigur, ea va deveni de o mare importanţă. Guver; nul actual nu se prea grăbesce şi nici nu su crede dator a se grăbi cu cestiunea a-cestel căi ferate. Der acesta nu face tre-
S’au început, şi se promite că vor j Camera comunelor a început a doua urma, întruniri publice în totă ţera; citire a proiectului de home rule. cc se face în aceste întruniri ? Su- j D. Gladstone din noă a deschis veranul e atacat cu violenţă, bănu-; focul, eerend Camerei se admită injburile celor din Viena, cari insistă ca lu' ielele cele mal nedemne şi mal ne- principiu proiectul , lăsând pentru crârile privit&re la coustrncţiunea liniei de întemeiate se aruncă asupra partidei moment modificările ce sunt de adus
liberale ; dar atâta tot.
joncţiune cu reţeaua austro-serbă să se î -
Ca alte cuvinte, primul-ministru cepă chiar acum.
Sunt la ordine^ atâtea ces-, consimte la amendarea proiectului Construoţiunea acestei linii fde 113 ki-tiunl de importanţa capitală, darcu!s6ă şi acesta îl garantezi reuşita. SeLomeire, s’a întrerupt, precum ve aduceţi nici un cuvânt ele nu sunt atinse, scie că Chamberlain nu se opune de- aminte din causa evenimentelor din Ru-Par că nici n ar esista.	! cât din causa escluderil deputaţilor j molia.
Construirea acestei lini! a fost dată societarei bulgare cu tdtă concurenţa făcută de către societăţile streine, cari aCi pus cele mal mari influinţe pentru a triumfa la li-citaţiunl. Iată pe scurt istoricul peripeţie-lor, de altmintrelea torte interesante din acest trecut:
Iu sesiunea parlamentară a anului trecut, guvernul nostru depuse pe biuroul So-broniei un proiect de lege privitor la căile ferate Yacarel-Sofia-Ţaribrod. Fiind atunci sub directa influenţă a agenţiei ruse d Caraveloff a fixat în caietele de sarcini nisce condiţiunl torte onerose. Acâsă manoperă avea de scop depărtarea concurenţei strâiue de la licitaţie pentru a face ca concesiunea să fie luată de antreprenorii ruşi. Dorinţele Rusiei au fost realisate — însă pe jnmetate, pişicherul de Caraveloff făcu tot ce’i cerea agentul rus şi principele Hilkoff, cănd a fost vorba despre depărtarea antreprenorilor austriac!, der cănd afacerea a intrat în ultima faşă, iată că s’a organisat o societate bulgară, care făcând ofertele cele mai avantagiose, doborî nu numai pe cei din Viena, ci şi pe omnipotentul de atunci, Gubonine. Societatea bulgară a căpătat concesiunea cu preţul de 16,990,672 lei, adică cu 10,000 mal jos de devisa guvernului.
Caetele de sarcini aă remas aceleaşi şi îndeplinirea lor este aprdpe imposibilă. In cas decă guvernul n’ar veni să schimbe aceste condiţiunl, apoi antreprenorii nu vor putea eseeuta lucrările de cât cn o perdere imensă. Societatea bulgară, sub denumirea socială de societatea Groseff et Co,, a început lucrările încă anul trecut, dâr aceste lucrări aă fost întrerupte din causa evenimentelor, cari forţară guvernul se go-lescă visteria pentru a face faţă cheltuielilor de resbel.
Dupe plecarea principelui Hilcoff, care a fost preşedintele comisiunel guvernamentale, direcţiunea tehnică a lucrărilor a că ţlut în mâinele ingiuerilor germani, cari voirâ ca imediat ce s’a încheiat pace se for ţeze guvernul se se pue pe lucru. Der ca-raveloff aprofundând cestiunea, nu se arată tocmai aşa de grăbit. Coinisiunea germană este congediat&şi noua comisiune alcătuită se compune în următorul mod: inginerul Hai -rower, engles, Roquerbe, elveţian şi d. Nicolow, inginer bulgar. Acăstă comisiune înainte de tote a făcut ţM0 amaro so-cietnţel Groseff, eerend ca ea se se ţie strict de condiţiunile înscrise în caietele de Barcine. Din aedstă causă s’a dat pe faţă un conflict mare şi se crede că sindicatul Goseff ’şl va lichida afacerile. In şedinţa societăţeî, care B’a ţinut la 10 A-prile, mal mulţi din capitalişti ’şî att retras capitalurile şi aă părăsit societatea.
O noue societate este în ajun de a se organisa, der ori şi cum acest conflict va face ca cestiunea construirel căiel ferate în cestiune să fie amânată.... pene la Calendele greceşti.
In viitorea mea scrisore vă voi povesti căuşele cari împing pe Caravoloff se nu să prea silescă cu construirea căiel ferate Va-cărei-Ţaribrod. Aceste cause sunt torte plau-sibile şi arata mare tact şi adincă cunos-cinţă de situaţiune a omului nostru de stat. Calea ferată Vacarel-Sofia-Ţaribrod este peirea nostră şi şinele sele sunt lanţul cu care Austro-Ungaria voiesce se ne înlăn-ţuiască.
Ivanoîoicî.

SITUAŢIA. IN GRECIA
Resboiu seu revoluţiei
o C
Independance Belge primeşte urinâ-t6rea corespondenţă, scrisă de un om politic, care e în oment cu afacerile din Orient şi care e In acest moment în Grecia :
Am ve^ut pregătirii- resboiuluî şi atitudinea so daţilor şi ^o^ or ului german în , mie chipul cum făcea.
1870, în ajunul resbeluluî franco-german, îmi aduc aminte de entusiasmul ce domnea atunci în totă populaţiunea germană. Acuma am umblat prin totă Grecia, am vorbit cu âmenii din tote clasele societăţii şi am simţit că tot poporul grec e în aceiaşi exaltaţiune a spiritului câ şi germanii în 1870.
In Europa — aşa numesc grecii partea
occidentală a Europe!,—se crede câ acesta mişcare e provocată de 6re-care cercuri politice, de guvern chiar, pentru a justifica înarmarea. Acestă credinţă e ilusorie ; poporul grec e pentru resboiu mai mult decât consiliul de miniştri, decât Parlamentul şi mal mult decât regele George.
Sunt în acest moment 75 de mii soldaţi sub arme aşe4aţî de alungul froutieril te-salo-turcă. Armările u’aă încetat nici un moment. Pănă acuma numai dmenî de la 21 pănă la 27 ani aă fost chemaţi sub arme; în urmă vor fi chemaţi toţi care aă virata pănă la 33 ani şi la nevoie chiar cel cari au ajuns pănă la 40 ani.
Ceva caracteristic, dar grav, e că nu numai pe ziduri, prin cafenele, restaurante, dar chiar în familii se vorbeşte de resbel contra Turciei şi acăstă cu un entusiasm indescriptibil. Cuvintele, «trăiască resbe-lu » e scris cu cretă pe tote porţile caselor, acesta e un chip pentru proprietarul casei de a-şl manifesta opinia sa; şi acesta nu numai In Atena, dar pană şi prin cele mai mici sate.
Grecii raţionâză ast-feliîi: am cheltuit o mulţime de bauT, am ruinat finanţele ţării pentru mai mulţi ani; fii noştril, ginerii, taţii noştril suut lu Tesalia de vie o şdpie luni, uude şuier o mulţime de neajunsuri, mai ales sufer de frig ; noi suntem mai bine pregătiţi acuma ca alta dată, armata tur-ciască cu tote că e mal numerdsâ ca a nostrâ e insă mal pe jos în privinţa en-tusiasmulut de ase lupta, ceia ce e de mare folos într’un resboiu. Pentru aceasta, no! voim : sau resbel imediat, saă să ni se dea Epirul, Macedonia, Creta, şij cicladele orientale. Dacă Europa ne inpedecă 6e ne batem pe mare ne vom bate pe uscat; vom merge spre Ianina, suntem hotărâţi sa luptam până la cel din urmă soldat.
Se iuşală,cine-va decă a crede că acăstă mişcare a grecilor s’a araugiat la Atena. Mişcarea a venit ma! mult din provincia decât diu capitală. Decă nu se va da o soluţie favorabilă dorinţei grecilor, atunci va ti un resbel naţional chiar contra voinţei Europei şi chiar contra voinţei guvernului.
Am au4it vorbind o mulţime de d-meni politici însemnaţi, care 4i00aă că ar fi tot mal bine să se aştepte o ocasie favorabilă, însă o dată ce armata s’a mobi-lisat e greii a trimite îoapol pe soldaţii greci la căminele lor. Atostă mobilisare forţată, daunătore, vţi împinge pe Greoia la resboiil.
Grecii vorbind între eî, dic că sunt siguri de reuşită, cu tote că armata lor e mal puţin numerfisă, Inse soldaţii greci ştiri pentru ce se bat, el afi în urma lor totă naţiunea Greeâ.
La Mania, femeile se pregătesc pentru resbel ca in 1821. Mulţi greci cari sunt în străinătate aă venit şi s’aQ înrolat în armată. Acesta nu pdte decât se mărdscă focul patriotismului care arde a4l în tdtă peninsula.
Se mal vorbeşte că la cel d’intâiiî cuvânt de la Atena, epiroţiî, macedonenii, toţi locuitorii Greciei de priu insule, care sunt sub dominaţia turce^că, sunt gata a se ridica în mase şi a veni în ajutorul Greciei. Pentru moment eî staă liniştiţi. însă se pregătesc ca se fie gata la cel d’ântâifi semnal dat. Grecii le tremit necontenit arme pe sub ascuns, cu tdtă supravegherea autorităţilor turceşti. Dn vechili matelot ml-a istorisit cum în timp de o lună de 4He, făcea acestă contrabandă şi mi'a spus ţi
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — I MAI 1886
In resumat chestiunea grecăscă e mnlt mat ar<Jăt<5re decât se crede în Europa, din causă că nu cundsce mal nimeni starea actuală în interiorul ţăreî. Pot spune că în acest moment t<5tă armata Greciei e mobilisată, afară pote de insulele Ianine, şi încă nu ştib sigur acosta ! Pe strade nu întâlneşti decât soldaşi cari se îndreptă spre tabere. Trupele plec spre frontieră parte pe uscat parte pe mici vapdre.
Decă Delyanis ar îndrăzni se orddne de-mobiiisr.rea armatei, ar fi resturnat a doua iji prin revoluţie violentă.... şi acesta ar fi începutul unor ev nimente fdrte grave, a-dică regele Gheorghe n'ar mal sta mult pe tronul Grecie».
Concordatul Austro-Ungar
Neue freie Presse, in articolul său de fond de la 9 Mal, conţine urmâ-tdrele rindurî, cari sunt de o importantă, capitală, căci din ele se pote vedea luptele deslănţuite cu ocasia-nea concordatului din monarcMa vecină.
Proiectele de legî pentru reînoirea le-găturel comerciale şi vamale austro-ungare precum şi legile despre tarifa vamală, privilegiul bâncel şi accisul pe zahăr, ce stâ în raport cu acea legătură, s’au dat publicităţii în extenso.
Ceea ce însă se pote preved'ea de o cam dată, este, ca acele proiecte de legi, n’au produs nicăerl vre o impresiune bună, a-fară decă vom socoti pe optimiştii de meserie.
Negociările pentru aşa numitul concordat cu Ungaria, ab fost de astă dată forte uşurate cabinetului Auersperg. Comunitatea teritoriului vamal, care in ultimele tratări ale concordatului a fost des ameninţată de Ungaria, nici n’a fost in chestiune de astă dată. Controversele înţepătdre de mărimea sarcinel financiare pentru cele două jumătăţi ale fereT, aii fost înlăturate. Fosta partidă constituţională care a arătat o îndârjire atât de mare îu trecut, a fost răsplătită ca pierderea posiţiuneî săle politice.
Cestiunea organisSrel dualistice a băncel cu emisiuni de bilete, care acum (jeco ani ameninţa de a nimici tot-dăuna concordatul, a fost tranşată. Ministerul a găsit în tote părţile un drum şoseluit de predecesorii săi şi nimica nu împiedica pe guvernele ambelor ţări să tranşeze cestiunearintr’un mod mulţumitor pentru ambele state, Ac&ta nu s’a făcut însă. In loc ca să se înveţe minte de la situaţiunea critică in care ă căţfut imperiul prin politica sea protecţio-niată, în loc ca să ee va<jă a se face tot posibilul ca să se dea producţiuneî auitriace n-şunnţeie de exportare şi ast fel să se mai echilibreze producţiunea în plus, guvernele ab depns o tarifă vamală exorbitantă cu nisce taxe cari sunt egale ca prohibiţiunea, şi ast-fel echilibrul economic al celor două jumătăţi ale imperiului, se pare că este căutat îu aceea că taxele vamale agrare, cari sunt introduse în beneficiuljUngariel, să fie şi mal întrecute £prin ridicarea uriaşa a taxelor vamale pe industrie.
Negociările începute acum In România iau un curs atât de reu, în cât trebue se spunem că şi piaţa aceste! ţări va fi închisă într’o bună dimineţă ţârei nâstre.
Schimbările ce s’ab făcut la statutul bănceî cu dreptul d’a emite bilete, au de scop ca să îumulţescă şi mal mult încă hârtiile de valore neacoperite, şi astfel să mărescă zăpăcăia (xistendă în piaţa fiuau-ciară, în cât se pare că promhiuuea platonică dată de guvern că va restabili valuta, este numai ca un fel de batjocură.
Der na numai aceste observaţiunî, cari staU mult mai sus de or ce discuţiune de partid, se tot face proiectelor de lege ale guvernelor. Chiar şi în sânul partidei guvernamentale, unde sunt gata să sacrifice
adevăratele interese ale poporului, pentru interese numai închipuite , acolo unde pentru a satisface vanitatea naţională, sacrific starea economică a ţărel, se ivesc de asemenea nemulţumiri şi contradicerl.
Nu numai că sunt o mulţime de nesăţioşi, căror taxele ridicate nu le sunt în de ajuns de mari,1 * der şi o furtună naţio nală pare că se ridică asupra proiectelor de lege privităre la concordat.
Presa cehă se tânguesce ca amar că şi ei s’ab pregătit desamăgirî. Statutul a dat satisfacere dorinţelor bâncel pentru mărirea bancnotelor, der cerinţele băncilor din Praga, Budweis şi Pilsen n’ad fost satisfăcute.
Chiar şi ministerul Taafe n’a avut cu-ragiul ca să ia acordarea creditului din mânele bânceî şi se ’l încredinţeze unei comisiunl eşite din camerile de comercib cehe şi din comiţinl agricol ceh.
Chiar şi inscripţiunea în limba cehă a fost refuzată. De aceea şi fracţiunea ceha e supărată foc şi ameninţă d’a aduce urnite supărări în orizontul politic al imperiului.
Aşa dăr nu va fi aşa de uşor guvernului ca se'şl vadă primit de către consiliul mperial proiectele de legî privitâre la concordatul cu Ungaria, ^i nici că esistă vr’o speranţă că din desbaterile se va da o mai bună redaeţiune proiectelor de lege relative la banca şi tariful vamal.
Ar fi a ne face ilnsianî, cănd am crede că acel complex de legi, fiind că întâmpină atâta oposiţiune, e ameninţat şi In parlament. Căci tocmai fiind că oposiţiunea e împărţită în multe fracţiuni, de aceea e aşa de slabă şi ministerul atât de puternic.
Până acuma nu se scie câtă greutate are şi pene unde se va întinde oposiţiuea cehilor contra concordatului. Pdte că a-tuncî, decă li se va pune alegerea vor renunţa sâb la dorinţele lor favorite sâb că vor pune guvernul în primejdia. Se p<5te chiar că o parte din dorinţele lor, se fie împlinite, ca se fie o majoritate sigură şi ’că partida guvernamentală se va mări în paguba oposiţiuneî.
Ia nici un caz partizanii unui sistem fiuanciar regulat şi a unei politice comerciale înţelepte, n’ab a se ascepta la vr’un ajutor din acesta parte.
Se spera însă că şi posiţiunea acesta din urmă va fi bărbăteasca şi patriotica în consiliul imperiului.
Este o datorie de onore a partidei oare a creat odată proectele statului de bancă, ca se împedice o înrăutăţire a valutei.
SOIRI Ş! FAPTE
Dunărea a crescut fârte şi cresce dilnic cum nu s’a ve^ut de mult, —scrie Drapelul Severinean. Apele s’ab revărsat pretutin-deue şi de altă parte ventul şi frigul nu mai înceteză; o îngrijire generală se manifestă pentru recoltă din acest an, căci ploile neîntrerupte ce am avut împodeca facerea semănăturilor.
&
Citim în Drapelul Severinen. — Erî, societatea Junimea progresistă a sărbătorit tradiţionala iji a însurăţituluî. Câmpia de lâugă bariera Târgu-Jiulul gemea de lume. Musica militară a cântat în timp de mal multe ore. S’a jucat şi 3’a petrecut forte bine cu tot ventul violent, ce de cât va timp nu ne maî părăsesce. O plimbare apoi cu musica a avut loc prin oraş.
Viele în lransilvania. — Asupra viilor din Sas-Sebeş aii dat năvală snmedenie de gândaci de M l (cărăbuşi), cari ameninţă recolta cu perire, atară dacă viţele nu vor produce flori noue.
&
Congresul bisericel gr.-or. române din Ungaria şi Transilvania se va convoca — precum se dice — pe 8-20 Iunie a. c.
înalt pre sfinţia Sa archiepricopul Miron Roman a şi 'notificat acăsta guvernului, înmânând cestiunile importante, care ab să fie hotărâte
sC*
Certa între Ungaria §i Austria. — Guvernul austriac a o, rit vânzarea în Austria a losurilor „Kincsemu ale rjokey-clubu~n\aî din Buda Pesta; ca drept răspuns guvernul ungar a oprit acum vândarea în Ungaria a losurilor „jolcey cZ«6“-ului din Vieua. Loteria rjohey club'1 • u\u 1 din Yiena stă sub protectoratul Alteţei sale principelui de co-r<5nă Rudolf.
O
Exc. Sa- d. comite Tornielli, trimisul extraordinar şi ministrn plenipotenţiar al Italiei, plecând din BucurescI, în nrma u-nuî congedib ce a obţinut de la guvernul sed, d. comite Francisco Bottaro-Costa re-inâne în calitate de însărcinat de afaceri până la întdrcerea d-luî ministru.
Bruma. — Se comunică ijiarnlul Galaţii din judeţul Covurlul că bruma ce a ca<jut In filele de 25 şi 26 Aprile curent a capsat o mare vătămare viilor în plasa Şiretului.
.Miulescu, contra hotărîriî Curţii cu juraţ" motivului tras din nedepwfrrea jurămân-
AC3TE OFICIALE
D. C. Scanavi, actual director al penitenciarului Slănic, trece în aceiaşi calitate la penitenciarul Telega.
D. I. Christescu, actual director al penitenciarului Dobrovăţ, trece în aceiaşi calitate la penitenciarul Tulcea.
D. ML Motaş actual grefier-comptabil al penitenciarului Bucoveţ, trece în aceiaşi calitate la penitenciarul Coz ia.
D. I. Orescu, actual grefier-comptabil al aeilu-luî de infirmi şi vagabonzi de la Eăehitdsa, trece în aceiaşi calitate la penitenciarul Focşani.
D. N. FăgărSşann, actual grefier-comptabil al penitenciarului Focşani, se înaintezi), a postul de director al penitenciarului Dobrovgţ.
D Nico'ae Niculesou se mimesce în postul de refier-comptabil al penitenciarului Bucovăţ.
Monetele de aur străine în România
Monitorul oficial publică decretul prin care se sancţiondză legea votată de corpurile legiuitdre cu privire la modificarea art. 12 din legea mo-mtară de la 14 Aprile 1867. Acâstă lege sună ast-fel
Pe lângă monetele do aur fabricate ‘după sis temui monetar ţjecimal, se vor mal primi la casele publice şi următ6Î+!e moncte de a r străine după va'firea lor „al pari":
Monde germane
20 mărci	Lei	24,69
Î0 »	„	12,85
Manete englese
1	suveran	sau	liră sterlingă	„	25,22
Jumetate	suveran	n	12,61
Monde turceşti
5 lire	„	113,92
2	lire şi	jum.	„	56,96
1 liră	„	22,78
jum. liră	„	11,39
Monete ruseşti bătute de la 1850 încoce
5 ruble	(imperiale)	„	20,66
3	ruble	„	12,40
----------00000—------------r---
CfiOICA JKATOBIASCA')
Recursnl soţilor Miulescî
Erî s’a judeoat de câtre secţiunea a Il-a a înaltei Curţi de Casaţie, recursul soţilor
1) Făgăduisem ieri se publicăm la diţiunea de
seră darea de semă a procesului Miulescu. Ma-
nuscrisul venindu-ne prea târziu, am fost siliţi
se-1 amânăm pe a£l.
din Ilfov.
Cititorii noştri cnnosc amănuntele acestei afaceri şi este inutil d’a le maî repeta, mal cu semă când este vorba d’a face o dare de sâmă despre un recurs, unde nu sunt în desbatere de cât cestiunl de drept.
Curtea era presidată de d. preşedinte T. Roseti. Fotoliul ministeriulu! public era o-cnpat de d. prim-procuror al Ioaltel Curţi, d. Filitis. Pe banca apărării — care strălucea prin lipsa d-luî Cantili — figurab d-nil advocaţi Maioresou, Al. Labovari, Ion La-hovari, Peucescu şi Costaforu, care toţi ab luat parte la desbaterl. Partea civilă era representată prin d advocat Opran.
Acuzaţii craii de astă dată mişcaţi, emoţionaţi de gravitatea şi solemnitatea minutelor ce petreceb : era adevârâtul sfert de oră al lui Rabelais 1 Costumele, le erab curate; tnaleta, le era Îngrijită.
Publicul andilor de şi nn era atât de numeros ca la judecarea fondului aoestel afaceri, era cu t6te acestea destul de numeros. Câti-va dârnno, se vedâb prin sală. Pressa nu’şl avea un loc reservat ’şi câţi va gazetari ce asietaS la desbaterl Îşi luaîi note, în piciore, scriind pe palm!*, De sigur că nimeni nu s’a presentat la preşedintele Curţeî, din partea presseî, ca solicite o asemenea favdre, căc“ alt-fel în-tr’un loc presidat de d-1 T. Rosetti —care ştie maî bine de cât oricine câtă importanţă presintă amestecai presei în aseme nea afaceri importante—de sigur că gazetarii ar fi obţinut locul lor priviligiat.
Desbaterile s’aîS început la orele 12,
S’a citit raportai făcut în cauză de către onor. membru raportor, dupe care s’a dat cuvântul âpărărel.
Erau 6, motivele de cassare :
Că desbaterile n’ab fost publice, în sen sul cum o cere legea.
Că douî dintre martori—preotul Mirodot şi ovreiul Grimberg, de la magasinul de parchete din podul Mogoşdie—cel d’ântâib ’şî a făcut deposiţiunea fără prestare de jurământ sub pretext că îl opresc cano-nele, iar cel d ai doilea, în nrma unul jurământ more judaico, iar nu penal, iar nu acela prescris de lege, care nu e religios ci laic.
Că juraţii în timpul desbaterilor ab comunicat cu publicul, şi s’a lnat, în fapt, ca exemplu, deschiderea locului care a avut loc în strada Sdreluî, la local comitere! crimei.
Că s’a usurpat, prin puterea discreţio-nală a preşedintelui juraţilor, drepturile curţeî d’a se pronunţa asnpra unor incidente ridicate de apărare în cursul desbaterilor.
Că s’a desconsiderat unele dintre revelările apărare! care, în loc de a fi tranşate în mod contencios, ab fost tranşate prin
puterea discreţională a preşedintelui curţeî... etc. etc.
Apărarea a fost cât se p<5te de bine în desvoltarea acestor motive. D-1 Ion Laho-yari maî ales a fost cât se pâte de fin, de co'orat şi de convingător.
După ce s’a dat cuvântul tutulor apărătorilor, şi adică, d-lor Haiorescu şi Costaforu asupra motivnhu tras diu nepubli-cetatea- desbaterilor ; d-luî Peucescu, asupra motivului tras din comunicarea juraţilor cu publicul; d-lul Al. Lahovary, a-s ipra motivului tras din inpietarea atribu-ţiunilor deosebite ale preşedintelui curţeî şi ale comisiunel; d-luî I. Lahovary, asupra

tulul legal, şi după o suspendare a şedinţei, de 10 minute, s’a dat (cuvântul la redeschidere părţel civile, maro a combătut în mod somar câteş" şâse motivele de oa-sare. După ce d. Opran şl a făout pledo-ria sa s’a dat cuvântul ministerului public, care a combătut de asemenea tdte motivele de casare, cu calmul şi prudenţa caracteristică d-lnî prim-procuror al Înaltei curţi ie casaţie, Filitis.
Desbaterile ab ţinut până aprdpe Ia 6 ore seră, după care, Curtea a intrat îu deliberare.
La redeschiderea şedinţei, Curtea, asupra tutulor motivelor de casare, a respins recursul soţilor Minloscu.
Soţii Miulescu, reinân dâr definitiv condamnaţi, pentru că aii comis crima de o-mor asnpra persânel Măriei PopovicI aşa după cum a hotărât curtea cu juraţi.
Oaia
—----- —-----------
Iatîmplări dia capitali
Furt. — Asârâ nişte făcători de rele s’ab introdus în prăvălia lui Nanm din strada Teilor, nnde ab furat nişte banî. D. Naum presupune că furtul a fost comis In Înţelegerea ca o servitore ce dum-nesea are.
—x—
Trei rel făcători prinşi. — Poliţia capitalei a prins a<jl nopte pe nişte bandiţi fugiţi din temniţa centrală din Pesta. S'a prins şi o femeie anume Catrina Ligi, care asemenea a evadat din penitenţiarul diu Pesta şi a isbutit se se bage în slujbă într’o casă onorabilă din capitală.
Bon-Caprice.
DIVERSE
Foc.—In d:ua de 17 Aprile curent, pe la orele 12, ivindn-se foc la crama viei d-nel Atina Simişescu, din raional comn neî Tohani, judeţul Buzăb, a ars cu desăvârşire. De aci focul, întinijându-se, a mal consumat o cramă a d-luî Nae Ranete, o casă cu şopron şi altă cramă ale d lui C.
H.	Constantmescu.
Nu s’a patut cundsce până acum do unde a provenit acest incendia. Paguba causată se urcă cu aproximaţie la suma de 32 miî lei.
*
Crimele geloziei.—Iu sera dileî de 22 Aprile curent, în momentul când Toderaş Schiodu, sâten din comuna Câmpurile, judeţul Putna, intrase în casa văduvei Muria Andronic, sosesce şi rivalul seb Euache Sfîr-lâgă, de care era urmărit. O luptă înverşunată de furia gelosiel Începu imediat între ambii rivali, în care Sfărldgâ primi maî multe grave tăieturi la gât.
Pacientnl se află în cura medicului de plasă. Parchetul tribunalului a fost insciin-ţat spre a pune în mişcare acţiunea publică.
*
înecat. — Locuitorul Constantin Moisel, din comuna StănescI, plaiul Nucş6ra-Dâm-loviţa, jad. Muscel, în 4'ua de 9 Aprile curent, voind a trece rial Domne! pe o pante, a alunecat şi cărând în apă s’a înecat.
Cadavrul înecatnlul s’a găsit la 11 A-prile curent.
Incendii!.— In ndptea de 9—10 Aprile curent, isbucnind nu incendii! la conaoul locuitorilor Ion Oprişan şi Nicoiae Opri şan, oare se găsesce la o fdrte mare depărtare de comuna Dâlma, jud. Mehcdinţ', a a<s cu desevîrşire acel conac, împreună cu porumbul ce se gâsia în pod, un coşar şi nu numer de 60 ol ce se aflab în năuntru.
FOIŢA ZIARULUI „TELEGRAFUL4
ii ou
A. SCHOLL
(45)
Duelul Monseniorului.
Afacerea Donazan
— Urmarea e mai dnrerdsă ca începutul.
Iată-mă acuma singură cu tatăl meb şi doi servitori.
Trebuia se locuim la Paris.
Nu eram scârbită de acesta, pentru că casa albastră ’mî amintea de multe nenorociri.
Nu maî puteam dormi snb acel acoperământ.
Tatăl meb cheltuia aşa de uşor banii în cât într’o zi se trezi aprâpe ruinat.
Avea însă relaţiunî influente, şi fiind că în tinereţe fnsese funcţionar la Ministrul de finanţe, a fost nnmit perceptor în oraşul K.. a cărnl port e unul din cele maî principale.
Iată-me prin urmare aşezată la R .. într'o căsuţă cum s§ fac în provincie.
Casa avea doue etaje, curte, un puţ şi o grădiniţă plină cu flori.
Sosind acolo am făcut visite la maî mulţi funcţionari.
Când venea cine-va la noî me arătam rece şi orgoliosă.
Nu maî primeam visite, nici nu făceam.
Tatăl meb juca cărţi la club, era considerat ca unnl din .fruntaşii oraşului.
’ŞI cumpără trăsură.
O calescă cu doi căit dacâ’ţl place !
Eram speriată de luxul desvelit de tatăl meb, maî ales când ştiam cum se ruinase Întâia dra.
Mi se părea ca veniturile tatălui meb un puteab ajunge pentru a ţine asemenea lux.
Dar ce puteam sâ fac eb ?
In fie-care duminică era mare prânz la noi.
Oamenii din societatea înaltă a oraşului veneau la noi, toţi vorbeab de bogăţia şi luxul d-luî Donazan.
Ast-fel am petrecut vre-o doi trei anî, când într’o dimineţă tatăl meb intră forte supărat.
—	Fiica mea, zise el, pregăteşte repede baghjele, plecăm astă seră.
—	Şi nnde ne ducem ? tata.
—	Nu e treaba ta-..
Yorbea ast-fel, cum nn’l anz'sem nici o dată.
începui a plânge.
—	Eî! ce al ? strigă el. Ce ? trebue numai de cât să ştib. Trebue se plecăm la Londra, ne vom întorce când vom putea.
Me grăbii să strâng tot ce puteam se luăm Trebuia să ne înbarcăm la ţlavre pe prima barcă.
Nn puteam se ce înbarcâm la R... pentru că am fi dat loc la presupuneri şi apoi nici nn prea erab legături între portal R... şi Manche.
Del'genţa era gata de plecare, noî ne aşezasem în cupeu, când d’odată doi jean-darmî şi un comisar de poliţie aresteză pe tatăl meb.
Ob! ce îngrozitor moment ?
Nu aveam tn lume altă fiinţă cu care să trăesc de cât tatăl meb, po care’i iubeam mult...
El nu era vinovat din causa mea.
Cunoşteam slăbiciunea caracterul Ini, Bietul tată! ce voiau să facă cu el?
De atunci de eâte-orî citesc vre-un jurnal în care e o afacere a unul casier cari a sustras bani, me gândesc dacă are copil..
Ne sărutarăm, şi plângearn amândoi.
In fine trebuia se ne despărţim, pe când ’l duceab, singură am străbătut acea mulţime îngrozitdre şi am venit înapoi a-casă.
Singura la doue-zecî ani !
Singura numai cu remuşcări!
Siiigută cu fruntea pătată !
Singură I
Sera înainte de a mă culca sărutai perina pe care culca tatăl meu.
Puneam lângă pat pantofii ca şi cum el s’ar fi reîntors îndată din înehisâre.
Am citit în nrmă in gazete:
aAfac-rea Donazan, — Deturnare de bani; falş în acte publice...“
Nn aveam voie se văd pe tatăl meb ; era pus la secret^
După sierş tul instru' ţiunei, avocatul m§ înştiinţa că pot vorbi cu el.
XI
O fată perdută
Tristă şi posomorâtă e o închisore.
Uşile se închid In urmă cu un vnet sinistra.
Bolta resuna ca o clopotniţa...
Am dat biletul de permisiune gardianului şef, oare’ml spuse aceste cuvinte: Sala a treia, scara din dreapta, galeria întâi No. 71.
M’am dus.
In uşă era făcută o gaură, am văzut pe tatăl meb slab şi palid....
—	Scumpul meb copil, ’mî 4ise el, vâră mână printre cele două base de fer.
Plângea ţineudn-mă de mână.
La rândul meb am început şi 'efi a’I sfirut» mâna şi a plânge.
D’odată tatăl meb ’ml <^ise încet :
Dacă ai putea se mă scapi, Mariana al vroi ?
—	Oh! tatăl meb ! te maî îndoeştî ?
—	Chiar cu preţul celor maî mari sacrificii ?
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFUL — 1 MAT 1886
3
Omorât.— Iu diua de 10 Aprile curent, sătenul Bănica Răducanu, din comuna Perieţ', judeţul Ialomiţa, a pornit cu căruţa ou producte spre a veni la Călăraşi. Ca dânsul a luat şi pe băiatul anume Alexandru, de 14 aut, fiul lut Alec-sandru Crăciun tot din acea comună. A-cesta mânând caii pe alături cu drumul, s'a împedicat şi » că^ut jos, de unde ne-puteudu-ie scula imediat, aă trecut rotele căruţei peste dânsul şi pe dată a fost o-morît.
Caşul s’a dat in cunoscinţa agenţilor politiei judiciare.
*
Accidentele pe drumul de fer. — Cu
orasiunea accidentului de la Monaco, s’a făcut următârea statistică în Franţa luau du-se ca brsă anul 1883, numărul călătorilor cari aă circulat pe drumurile de fer francese se urcă la 207,171,029 ; din acest număr de eălărnrî aii fost ucişi de tren 42, şi răniţi 279, c«.-ia ce face 1 călător ucis pentru 4 miliâne şi 1 rănit pen-tou 742 mii.
Dintre tâte companiile din Franţa, pe liniile companiei Paris-Orleans s’a întâmplat cele mai multe accidente.
*
Autorii dramatici. — Nici o cariera nu e mai ademenitâre ca acea de autor dramatic. Câţî-va sunt care se nutresc cu ilusia că piesele lor vor fi jucate vre-o câtă. E. Debeaux, secretar general la 0-deon, procedând la revisuirea manuscriptelor cave atl fost depuse de Ia 1871 în-câce, care n’aă fost admise de comitetul teatral şi care n’aîl fost reclamate de autori, ştiţi câte a găsit ? Numai vre o 5 sute ! In faţa acelui morman de manuscripte. A. Gonzien, comisar al guvernului pe lângă teatreleinsubvenţionate a dat ideia de a se Insera în caetul se îl de sarcini o clausă adiţională, ca tote manuscriptele neprimite de şi neieclamate să fie arse.
Câte cap-d’operă aruncate în flăcări !... *
0 esecutare la Tndlanopolis- La In-diar.opolis a fost spânzurat un individ a-cusat de asasinat. In dimineţa <jil«î de 25 Iunie 1885, s’a găsit intr’o stradelă a o-raşului, corpul unei tinere femei, aprâpe decapitată. Pe pământ erau urme, cari a-rătad că trebue să fi fost o luptă violentă. Ancheta demonstră că individul căsătorit abea de vre-o trei luni era gelos de femeia sea. Se certase cu ea cu o sără mal înainte şi a doilu-ji pe când el conducea femeia la lucru, începu a se certa cu ea, de aci crima, urmată de tentativa de sinucidere. Nenorocitul transportat la spital peste puţin timp ,s’a vindecat.
In luna Decembre a fost condamnat la mârte; cu tdte cererile n’a putut fi graţiat.
ţ)iua fatală sosi; sculându se dimineţă, condamnatul/ se cumenică, vorbi mult cu preotul, cu care era bun prieten, căruia îi spusese tote păcatele săie.
La 11 ore cortejul se îndrepta 9pre e-şafod ; preotul cu capul descoperit cânta rugăciunile de îmormântare, condamnatul rezemându-se de braţul preotului mergea cu capul in jos. Nu era de loc şmoţiouai, se uita cu o privire sigură asupra spectatorilor. începu însă a plânge când i a pus laţul pe gât şi bonetnl negru pe ap La două spre Jece ore şi cinci minute a fost e* secutat. După douăzeci şi trei minate era deja mort
*
Erupţia vulcanică la equator. — La 11 Ianuare trecut, locuitorii din Bănos, republica Equatornlui, aă fost neliniştiţi de simptomele de erupţiune ce se mauisfestail în vârful muntelui Tunguragua, un vulcan care de un secol se credea că e stins.
De dimineţă,] curente de fum eşeaă din vârful muntelui, după vre-o două ore vulcanul începu a arunca afară bucăţi de petre înfocate Pe la amiatjă începu a cădea o ploie de cenuşă. A doua di pământul era acoţerit Împrejurul vulcanului de unştrat de cenuşa.
La 12 ianuare erupţiunea InS proporţiunî îngrozitore, sguduiturile şi detunăturile se audeaă pană la Rio Bambâ. La Bănos e-rupţiuuea s’a simţit mai tare; informaţiu-nile primite de fiarele din Paragual sunt de la Rio-Bomba, aşa că nu se4ştie exact despre sdrta oraşului Bănos.
Cenuşa dusă de veut, trecea pe dâsupra oraşului Rio-Bomba şi cădea îu direcţia lui Cnimboraza. Un miros de puciâsă Be respâudise în aer, şi făcea respiraţiunea d-ficdă.,
de crede că rîul Bomba şl a schimbat
cursul.
♦
Adoratorii focului.—Se seie că printre locuitorii din Bombay sunt forte mulţi parsi sad adoratori at focului, cari aii părăsit Porsia acum vr’o mie două-sute de ani, pentru a se stabili in India. Aceşti parsi constituie a^i o clasă de cetăţeni bogaţi, caritabili, activi şi influenţi, pe care, guvernul local p6te să conteze în tâte oca-siunile. Nici un raport nu esistase mult timp între aceşti descendinţl ai Iranienilor şi Şahul. Noul consul al Persieî la Bombay, di a ordinul suveranului săă, se încercă a-cum se stabilesc! raporturile cele mai durabile. Acestă tentativă are se facă pe guvernul engles se ia notă despre ea. Lucrul este în adevăr interesant d’a audi pe consulul Persiei declarând că are ordin de la suveranul seă de a trata pe parsi oa pe nisce supuşi persani şi d’al respecta şi onora ca atarî.
*
Un anunţ de ^înmormântare nost im. —
D. X are durerea de a anunţa cunoscu ţilor încetarea sa din viaţă în ţjiua •• Toţi prietenii şi cunoscuţii săi, cari n’au primit bilete de invitare sunt rugaţi a privi atesta ca invitare.
înmormântarea se va face la cimitirul B...
*
Accident la o cursă de tauri în Fran-
cia.—ţliarul Progres du Midi dă următâ-rele amănunte îu privinţa accidentului întâmplat mai filete trecute la Saint-Gesaire, apropo de Nimes, la nisce curse de tauri.
Pe câmpul curselor se afla ridicată o estradă de 30—40 metri de lungă şi de o lărgime de 6 metri. Acestă estradă era îndesată de lume. Sub estradă mulţimea de asemenea era compactă.
Al treilea taur, începând cursa sa, după câte-va miuute se îndreptă spre acestă estradă. Mulţimea se plecă ca să vadă incidentele ce se puteau produce şi un mare număr de spectatori se ag&ţară de stâlpii cari susţineaţi estrada. Sub presiunea şi greutatea ce ea suporta, estrada se dărâmă d'o dată, târînd în căderea sa tdte perenele ce se aflau pe dânsa şi sdrobiud pe acelea cari se aflaţi de desubt.
Nu se au^iaă decât strigăte sfîşiătore, ţipete desperate.
Răniţii au fost transportaţi la Nimes. Din 26 răniţi, 11 sunt forte grav; starea lor este alărmătore, Una din victime a şi murit.
*
Un ingenios furt. — Antreprenorii de lompe funebre din Torento (Canada), a ti fost victimele unei escrocherii de o sinistră originalitate. O tânără femeie bine îmbrăcată, der forte simplă, se duse la fie-care din ei comandând un cosciug pentru un individă diu New-York, care după cum dicea ea, murise subit la deasa la Mimico o mică localitate situată la şepte mile de Torento. Comanda el fiind făcută, tânăra femeie ’şl băgă mâna în bozunar, şi observând d’o dată câ ’şT uitase puuga, părea torte contrariată, d eud că ’i-ar trebui bauî ca se telegrafieze imediat amicilor defunctului şi nu scia ce să facă.
Fie-care antreprenor, pentra ca se ’şî a-sigure comanda, grăbi se-i ofere fie-care bani, unii îi aă dat 5 dolari, alţii chiar 10 dolari. A doua toţi antreprenorii de pompe funebre din Toronto se întâlniră la M rnico unde fie care din el mergea se ia m sura pretinsului cadavru. Atunci numai înţeleseseră că aă fost victimile unei escrocherii.
U1Î.TI1YIS SCIRÎ
(Serviciul special al Telegrafului)
Atena, 11 Mal.
D. Papamicholopulo va forma noul cabinet şi va demobilisa.
Paris, 11 Mal.
D. Freycinet a rechemat pe Atony.
Veneţia, 11 Mal.
A<jl aă fost nouă caşuri de cboleră şi 7 decesurl.
Bari, 11 Mai.
A .1' aă roit 35 caşuri de choleră si 11
deocse.
Klauseniburg, 11 Mai.
Tribunalul a condamnat pe d. Pekurar cu 9 voturi în contra 3. D. Slavici a fost achitat cu 7 voturi în contra 5. Pedepsa pentru d. Păcnrariu să va pronunţa mâine,,după ce să va cunâsce resultatul celor altor procese, care ’T sunt intentate.
Viena, 11 Mal.
D. Nelidoff a părăsit capitala a$I plecând la Kissingen.
Din ediţia de s6ră 7 ojts s6ra
Paris, 11 Mai.
Subscrierile publice, pănă acum, aă acoperit de 20 de ori împrumutul.
Londra, 11 Mai.
Gladstone cere Camerei Comunelor să a* dopte în principiu proiectul home rule; a-poî se va putea vedea ce modificări pot fi aduse proiectului.
Urmarea citirii a doua s’a amânat pe joi. Times şi Standard proorocesc căderea proiectului. E mai mult decăt probabil însă că el va fi primit în principiă şi modificat cu consimţimentul guvernului, mal cu semă îu privinţa participării deputaţilor irlandesl la lucrările parlamentului imperial.
Londra, 11 Mal.
Lupta electorală a fost fârte ferbinte. Şi guvernul şi oposiţinneâ au pus total în mişcare pentru a’şl . sigora maioritatea.
In Be'giad, 1518 alegători, 789 pănă la 791 aă votat cu oposiţinneâ, şi numai 753 cu guvernul; au ieşit radicalul Milincovicî şi liberalul Crsmanovicl. Belgradul voteză acum întâia oră pentru oposiţiune. In Niş, Craguevaţ, Uzice, Şabaţ, Alecsinaţ, O-brenovaţ şi mn?te alte Jocuri aă reuşit candidaţii oposiţiunel. In Morava a reuşită radicalulă TauşanovicI, de curendu eliberat din închisore. In districtul Zaicear tot oposiţiunea a reuşit. Guvernamentalii au triumfat în districtele Kraina, Pirot, Yrenia şi Topliţa.
Belgrad, 11 Mal.
Scapcina va fi convocată cât de curînd. Cercurile oposiţiuniî sunt pline de entu-siasm.
Belgrad, 11 Mai.
Printre personele cari vor fi numite direct în Scupcină, după alegerea corâneî, se spune că vor fi foştii miniştri progresişti ProlovicT, Petrovicî, Piroceanaţ, No-nacovicî şi Popovicî.
Belgrad, 11 Mal.
Guvernul va paralisa acţiunea oposiţiel prin alegerea meşteşugită a personelor pe cari regele îl va numi îu Scupcină ca deputaţi ai corâneî. Ministerul e hotărît să aducă înaintea Scupcinel tdte proiectele de lege ce are pregătite.
Belgrad, 11 Mal.
In cercurile oposiţiunel se crede că ma-ioriatea câştigată de guvern se va descompune în faţa cestiunilor grave ce sunt la ordinea dilel şi că guvernul va cădea in minoritate cu tote eă dispune de atâţia deputaţi de corână.
Constantinopole, 11 Mai.
Porta a trimis erl o circulară în care vor-besce despre continuele espediţiunî de trupe grece la frontieră şi despre formarea de corpuri de voluntari. Nota adaogă că este gata d’a întâmpina ori ee eventualitate, cu tote acestea arată că atitudinea Greciei este contrarie intereselor păcii.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
29 Aprile 1886
Şedinţa se de. chide la ora 2, sub pre-şedinţa d lui G. Chiţu.
PresenţI 93 d-nl deputaţi.
După citirea sumarului şi comunicărilor, d. Lnpulescu rogă pe d-niî deputaţi cari au amendamente la tariful autonom, se le depue la comitetnl delegaţilor, care 'şi-a început lucrările spre a’şi putea termina mai cnrînd misiunea sa.
D. Sefendache rogă şi d-sa pe d-nil deputaţi sS depue mai curînd amendamentele, ca se nu se dică de cine-va că voim cu intenţiune se se amâne votarea tarifului până va espira convenţiunea, ca apoi guvernul se fie silit a o mai prelungi.
Se acordă congediă de 8 dile d-lui Ştefan Belu, pentru causă de bolă.
D. Voinov cere se se ia de urgenţă în desbatere legea comunală, ca la tomnă se nu se mal facă alegerile după vechia lege.
Camera hotăresce se şe ia mâine miercuri in consideraţiune.
D. Nicu C&targiu râgă pe Cameră a cere la ordinea dilei împrumutul Galaţilor.
Se voteză creditul pentru reînfiinţarea judecătoriei de pace la Caracal.
Se ia în desbatere următorul proeot de lege pentru îneuragiarea şi desvoltarea exploatare! apelor minerale din ţeră şi a produselor lor:
Art. 1. Stabilimentele de băi şi ape minerale din ţâră, atât cele existente cât şt cele ce se vor înfiinţa în viitor, vor fi scutite de ori-ce dare către Stat, judeţ şi comună pe timp de 15 ani.
Art. II. Instrumentele, maşinele, sticlele borcanele, dopurile, capsulele şi on-ce alte materiale şi utensile, necesare pentru exploatarea isvârelor de ape minerale, şi a produselor lor, sunt scutite de taxele de import şi se bucură de un scădemânt de 50 la sută pentru transportul pe căile ferate române.
Art. UI. Apele minerale, precum şi produsele extrase din ele, se bucură asemenea de un scâjement de 50 la sută pentru transportul pe căile ferate române.
Art. IV. Vor beneficia de acelaşi sciicj iminent de 50 la sută, pentru transportul pe caile ferate române, toţi visitatoril băilor din ţâră atât la ducere cât şi la întorcere.
Arc. V. Un regulament de administra-ţiuue publică va desvolta disposiţiunile le-gel de faţă.
D. Robescu, d. Giuvara, d. Poenaru Bor-dea şi d. Maniu combat articolul IV. D. doctor Râmniceanu şi d. Voinov îl susţine.
D. Robescu propune un amendament pentru suprimarea articolul IV, înse neîntrunind voturile reglementare, desbaterea legeî se amână pentru mâine.
Se ia în desbatere legea privitâre ia or-, ganişarea flotilei şi administrarea porturilor.
Find-că comitetul delegaţilor înlăturase proiectai guvernului şi al secţinnilor, a urmat o lungă discuţi ane, căcî$ guvernul a cerat se se ia in desbatere proiectul şefi.
Puindu-se Ia vot luarea în consideraţiă a proiectului depus de guvern, nu a întrunit numeral reglementar de voturi şi a remas s§ se voteze mâiue.
Şedinţa s’a ridicat ia 5 ore, anunţa aduse cea viitâre pentru mâne.
SENAT
29 Aprile 1886
Preşedinţia d-lui D. Gbika.
PresenţI 68 d-nî. senatori.
D. E Vergati anunţă o interpelare d lui ministru al cultelor, relativă la restaurarea monumentului bisericel sf. Dumitru din Craiova.
D. dr, Frumuşeanu îşi desvolta interpelarea sea relativă la convenţia cu Austro-Ungaria. D-sea susţine că imperiul vecin a călcat convenţia, şi că nu trebue încheiată o nouă convenţie.
D. M. PhereTcyde, ministru de esteme, răspunde că guvernul actual nu va reînoui

vechia convenţiă ci va face o nouă convenţie cu totul favorabilă României.
D. dr. Frumuşeanu 4>ce căd. ministru nu I a răspuns îu ceea ce priveşte neese-cutarea convenţiunei actuale.
Se trece la ordinea Jileî.
Interpelarea d-lul I. Lerescu, relativă la pagubele ce a adus Statului unii din advocaţi, se amână nefiind present d. ministru al domenielor.
D. I) Polizu Micşunescu raportorul comitatului delegaţilor, citeşte art. 221 din proectui codului de comerciă şi arată folâ-sele ce va aduce acest articol.
Se citeşte art. 222 şi se voteză precum şi tâte art. până la 243 inclusiv fără modificare.
La orele 3 şi jum. p. m. şedinţa urmeză.
ULTIME INFORMA HUNI
Cu profundă durere aflăm că d-rul Stef, Velleanu, fost profesor de physiolo-gie la facultatea de medicină din Bucu-reseî, a încetat din viaţă ieri, 28 Aprile, în verstă de 46 ani.
Ceremonia funebră se va face mâine 30 Aprile, ora 1 p m. la St.-George; corpul regretatului profesor va fi înhumat la cimitirul Belu.
Condoleanţele nâstre familiei.
—o—
Biuroul Âtbeneuluî a mal cerut de ia ministerul de interne încă o prelungire a termenului tragere! acestei lotării pănă la 25 Mai.
Ni se spune că pentra mai bine de 90 mii de bilete distribuite în ţeră nu s’a încasat încă nimic.
- o —
D. G. Gbica, noul ministru plenipotenţiar al ţerel la Petersburg, plecă mâine la Constanţinopol spre a remite M. 8. Sultanului scrisorile sâle de rechemare.
—o—
In judeţele Tutova şi Ialomiţa, scrie Voinţa Naţională,—?’aă ivit nişte vermi-şorl cari rodând rădâcinele grânelor le u-sucă. Ministerul agriculturei a însărcinat pe d. N N. Andronescu, inginer agricol, să constate la faţa locului ce anume specie de vermişorl sunt şi se propună mij-lâcele pentru stârpirea lor.
D-3a va faee la faţa locului şi o încercare pentru distrugerea acelei insecte cu naftalină, basâudu-se pe nisce esperienţe făcute deja de d. dr. Bernard, care se 4ice că a constatat eficacitatea naftaliuel ca insecticid nu numai pentru filoxeră, dar şi pentra alte insecte vetămătâie agricul-turei.
D. inginer Andronescu pleacă chiar la nâpte, ducenduse mal întâiă îu judeţul Tutova şi apoi în judeţul Ialomiţa.
D. profesor Freytag, care, după cum se ştie, a fost invitat de guvernul nostru se facă un studiu asupra îmbunătăţirel raselor animale diuţţeră, aflând de iutenţiunea guvernulu nostru de a forma o staţiune a-gronomică în ţâră, a invitat pe d. A. Sto-lojau, ministru al domenielor, s§ visiteze staţiunea agronomică de la Halle, una din cele mal vechi staţiuni agronomice din Europa, care se află sub direcţiunea celebrului profesor dr. 1, Kuhn şi a technolo-gulul Maerher, ambii cu o reputaţiune europeană.
Staţiuuea de la Halle a fost construită dnpă modelul celei mal vechi staţiuni a-gronomice din Europa, aceea de la Ro-thamstaed-Park din Anglia.
100 ftnn ^el 86 caut3 CU împrumut pe IwUjV/V/V/ termen de 5 ani; garanţie în
hipoteoă de imobile rurale şi urbane în provincie, eu venit anual de 29,000 lei valorând minimum 220,000. A se adresa a redacţia diarulut Telegraful.
Hotelul Frascati
venabilă şi cu buDe certificate. A se a dresa la administraţiuuea hotelului.
—	De sigur !
—	Apropiete mal mult de mine. Falşul In acte publice a fost scos din acusare. . In definitiv nu era falş.... In asemenea cas nu era nevoe să me servesc de iscălitura cuiva, dar acestă iscălitură e un sigifiil .. pot scăpa de acâstă acusare. Remâue numai. abus do încredere şi deturnare. Ori după arestarea mea, după instrucţie s’a dovedit că primul comis a furat |i el bani!
Din nenorocire pentru mine el a putut fugi !
Prin urmare efi pot să spun că toţi banii i a luat el, dacă voi putea s8 justific cheltuiele făcute de mine.
înţelegeam, dar nu totul.
—	E! ? l’am întrebat ?
Atunci tatăl meă îmi spuse ceva forte încet.
D odată am îngălbinit, apoi am roşit,— şi am fugit....
Sosi ziua judecăţii.
Am fost chemată ca martoră,—şi acolo,
. mintea tuturor, — am declarat că banii cheltui de tatăl meă a fost din causa relei mele purtări.
Judecătorii stăteaă la îndoială, [publicai era indignat.
Eă repetam, insistam, acusându mâ neîncetat fără de ruşine ...
Avocatul vorbi mult.
Donazan, zicea el era fârte uşuratic.
El lasă pe mâna fiicei sale îngrijirea casei, banii sei.
Plină de Încredere ea lua fără numer..-
Ce se mai spun câte a zis, câte a inventat !
Atunci auzi! an strigăt prin mulţime :
—	Nu e adevărat !
Oh! era vocea lui Richard.
Venise la judecată, şi zisese :
—	Dacă tatăl el va fi condamnat, voi lua-o la mine, ea.;.
Am ucis totul în el, credinţă şi raţiune.
Richard traeşte, atâta e tot.
Cu tâte sacrificiile făcute, tatăl med a fost condamnat la cinci ani închisâre.
Mariana aprinse a treia ţigară.
—	De atunci sunt patru ani, ^8e ea> prin urmare anul viitorii tatăl med va! scăpa...
’Tî am istorisit cum am scăpat de î i-
tâiul amant; în urmă ştii cum am petrecut.
Eram o fată perdută,—fără să fiă vre-o dată a cui-va.
Mariana începu a râde cu hohot.
—	De atunci nu mă uit la cele ce se spun pe socotela mea, pentru ce să mă apăr ?
Trec, a fi una din femeile cele mal u-şâre din lumea elegantă,—şi voi muri vergină, am jurat>o.
Riazis care petrecuse zece ani în Paris, râmase surpiins auzind aceste.
—	Nouă ne ijic că suntem sălbatici, eă cred că aşa ceva nu s’a întâmplat în ţara mea!
—	înţelegi! reluă Mariaua, oă la anul viitor voi dispărea de} pe scenă... voi trăi cu tatăl meă... tâtă viaţa voi îngriji de Richard. Dacă vre-o dată se va însănătoşi mă voi căsători cu el, pentru că el nu ’ml va cere socoteală de trecut.
Sunt locuri unde se pâte trai retras; nu zic că voi fi fericită... der cel puţin nu ve voi mai vedea pe voi cari ve despreţuesc şi ve urăsc !
Monseniorile chemă un servitor ca să ’i pregătâscă luleaua.
iM lie iiimn	«I
—	Ei! zise Monseniorele, unde vrei sâ ajungi!
—	înaintea ta, era nn om niimit contele de Navaran... încă unul care era erodat ca amantul meă... Acest conte de Navaran ’ml-a mobilat casa,. Umblam în tâte părţile, la băl de mare, la Trouville, la Dieppe, în Anglia, la Baden, Ia Ems.... Nu aveam altă grijă de cât se ţin corespondenţă...
Sigur, nu ştiam ceea ce rra contele de Navaran, era el un conspirator, fabricant de bilete falşe, seă şeful unor bandiţi.. ’Mî era indiferent... Aveam tot-d’a-una un paşaport pe care era scris: Cutare şi un servitor.
Am scăpat pe mulţi cari trecefi drept servitor.
Am dus pe unul în Anglia, pe altoi la Havre, în Italia, în Spania.
De la fie-care primem cadouri : bijuterii sâă bani.
Contele de Navaran a dispărut.
Nu ştiu ce s’a făcut cu el.
Tot ceea ce ştiă e că purta pe braţ un semn la care se supunea totă lumea..
Acest semn, Mons^goiore l’am ve^ut la dumneta-
Prin urmare am credut că eşti urmaşul luî, pentru acesta am venit să te întreb decă plăteşti ca şi el ?
—	Fără îndoială, respunse Monseniorele. Cât voeştl ?
—	Am nevoie de patru-JecI mii franci pentra mâine.
—	’I vei avea.
—	De unde îl voi lua ?
—	La Robert Kodom.
—	Poţi sS 'mi iscăleşti un bon.
—	îndată.
După ce iscăli bonul, Mariana plecă lăsând pe Monseniore se se gândescă.
Abea eşi, şi negrul aduse o scrisore.
In scrisâre se zicea :
«Astă seră piaţa Panteonului.
„Sună la N. 12 bis. şi intră în casa din faţă.“
(Va arma)
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 1 MAIU 1886
CURSUL BUCURESCI
USA m SCHIMB
THOMA ŢACIU
- Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat, Dacia-Uo: nânia Onr»pi uj' jiw» <5 30 Aprile 1886
ifiţa
4ţf*‘
Nr. 4
5% RentR uj>orf.;«abiU.
5%	> română perpetuă
6% ObJi de Stai, [rut convertite] Wţ '0. F. Române . »	.
, ,i ,, Municipale .	. .
10iV ,, Oaie* Ren». [300 1.] HSQ/t1 fiorii; f,onc<'..i e r ariile .	.
>»	Ji» 1 y
, urbane .	,
0% i>	»	• ' •
7 °lc	„	...	•	•
împr. cti prime B‘■“u-ese-' {20 Ir.]-5% Comunale un. . . banca Prevedem;*
m vw< a
Aur contra argint >at bilete Bilete de Bancă. ..... Fiorini Va!. -Vu*! 'r., v . . Mărci Genunile *’
Banc-note Fx'.nenatJt ».	.	.
Ruble de hârtie
1 'H
94
90'/.,
86
75
208
86%
1021
82
91
99
31
14-1 h
',00
I.2 3 991 8 2,45
Vfi&e.
"4
91	Vv 87
76
214
87*/a
103'/,
821/j
92 100
33
15.
2 02 i r BOI 2 2.55
De arendat de la Aprilie 1887, jumătate din
Moşia Paraipaa Arsako
din judeţul Vlaşca partea care ae înveci-neşte cu domeniul Giurgiîî
Doritorii ge vor adreaa la d. Era. La-liovary, 74, Calea Victoriei în Bucurescl.
6-2-4
Sub semnata, fac cunoscut onor. public, că pot servi pe or'-eine cu mal multe fe* j lari de ghiciri după studiul filosofici, precum îu PALMĂ, în ZODIE şi îu PAHAR CU APĂ; der am constat-1 că numai cine uu pote 6 curios a cunoşte firea lui şi viitorul până la betrâueţe, căci zodia nu pote ghici afacerea omului, căci omul îu fie care <ji are alte afaceri şi îutemplărî periculose; acestea se pdte ghici numai prin cărţi.
NB. Personele care Re prefac sunt retuşate.
IULIA POLONEZ.
10-3-1.	Strada Cornetului, No. 2.
SCROBEALA ALBA
>N CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mni bună SeroludIS nlbiî este aceia de la Cassa P. HECM4N.V & C-in din Anvers, (Belgia) şi care concurezi în calitate ca cele 1 mai bune mărci engleze, fiind ou <5fco aceste j mult mal eftină.
Se efectuezi în pacb to de 2 I s ki'o cu etichete, precum şi în cutii de '/ , 1 ,, 1 8 şi >/,s kilo cu etichete în chromo-litogrn.fie.
A se Brliesa nentru preţuri si nnndiţiun' |a
Xi. WAJRTHA
(îepresorlaiit general pentru România afara de Galafl-Brâila.
Bucurescl	^
!!! Pentru curioşi!!!
Mult cunoscuta predicii tdre a tvdcutulul, presen-tuluî şi viitorului, d na A A lexandrescu prin ştiinţa sea cu cărţile Ungare, Mahomedane şi Zodie etc va arăta întrdfţa viaţă, gândurile şi destinul precum şi orî ce evenimente, predice modul cum sa ajunge la realisare şi-interesele din trecut, presont şi viitor, arată orele şi timpii de noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţ phisinnomiştl şi chiromantiştl au >emas uimiţ ascultând’*). — I omieitiaijă în strada Traian No. 94.-la finele tranvaiului stra-dei Că ăraşi la drdpta
SOCIETATEA ROMANĂ
CONSTRUCŢIUNi Şi LuCRARI PUBLICE
Domnii acţionari şi| purtători de
vedea la d. 0. Gavrilescu la Curtea de Casaţie.	EPITROPIA,
Se publică spre cunoşf iuţa generală că In tjiua de 4 (16) Maiă 1886 se va ţine li- itaţie publică în satul He-restrăii pentru dai ea In antreprisă a bisericel ce se va construi din noa n acel sat. Pianul şi dovisul se pot părţf de fondator/ su *t informaţi că
dividendul de
Lei 28 de acţiune şi L,SI 95 do pare de fuldatorj vot«t du Adunarea generală ordinară a acţionarilor din 20 Aprile (2 MaiO) Jb86, se plâtesce eu începeVe de luni 28 Aprile (2 Maifi) au. cor. de la o-rele 10 până la 12 diminfjţa la pre-sentarea cupdnelor , in Bucurescl, la casa societăţei strada Ddmnef No. 8. Bucureşti, 25 (7 Maiu) 1886.
Direcţiunea generală.
Act de Mulţumii*©
‘Sub semnata Eufrosina Giurgiveano o cred de a me * datorie a mulţumi societăţii de asigurare „Naţionala" pentru promptitudinea şi culanta cu care ac^tă societate mf-a liquidat şi plătit dauna ce am suferit’o prin focul de la 10 Mărie anul curent, mu -ţâmitâ care suut in stare a’ml res tabUi clădirea imendiată.
Iaşi, 28 Marte 18°6
Lufrosina Gitirgiuveaao.
MJlTîOMAî*Ab:
societate per lă ie asigurare iii Bucureseî
Aprobată prin decret regal No. 22". din 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 Iei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei special mente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asig arărilor asupra vieţii
Heserva de premii si fond reservă 650000 lei
„ Najionalau asigura :
1. In contra daunelor de Incendii!. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) ca pârtiei* păiî de 15% din beneficiul realisatdin aedstă ramură in ţdiâ. —IU. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.—IV. Uontra sparge-rei geamurilor, oglinzilor, etc.-—V. Face ai-gurare asnpra vieţeî.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70% din beneficiu în com-binaţiunile urinâtdre : asigurări asupra vieţei uneia sau a două persdne, asigurări temoorale, asigurăr uiixy şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următdre :
Asociaţi nul mutuale de supra-vieţuue. Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 ani pentru copil de la t ani jum. până la 9 ant inclusiv. —Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote» fără contra asigurări şi rente viagere în diferite com-binaţiuuî.
Penă. la finele anului 188i ,,Naţionala** a realisat in difritele ramuri de asigurări ca, premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca desoagubir'* aproximativ 3,509,000 1. n.
DIREQTIUNEA] GENERALA
" dl,
Str. Caroi 1, No. 9.


SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CU VAPORE PE DUNĂRE

<4)
Valabil de ia 8 (20) Martie i88ti, pana ia altă dispui ţiu ne
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţeleg: ipmcl-nita) şi se seh.mbl după cir constantele timp uni şi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţi nu m i£ în ’inte de or1 ele indicate ia acest Itinerar iii. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orol-ogiurUe Agcnţidpr
CUKSBLE VAP0AREL.0RDEP08TA
dela Orşova „ Severi n „ Brsa-Palanca „ Kadujevaţ „ Calafat „ Vidin „ Lompalanca ,, fiahova „ Beket „ Corabia „ Nicopoli „ Măgurole „ Sistov „ Zimnicea Rusciuc
CURSE IN JOS :
• I.
Sâmbătă
II
III.
4 pai	Luni	4 p.m.	Juol	•I p.m
i 5 a.m.	Marţi	5 a. m.	Vine 1	5 a.m
6*° „	ii	6« ,.	tt	6*o
8 „	lt	8 „	- '»	3 ;,
ÎOW ,.	tl	10» „	tt	10" „
1035	ii	1035 „	1/	1085
12«	it	12*°p.m.	ii	L2*o m
s» „	n	315 „	11	O'5 „
380	a	330 „	II	330
530	ii	5»o ,	1»	530 „
7 „	a	7 „	V	7 „
7«> „	a	730 „	ti	7i „
„	it	9'0 ,	ti	9W i(
926 „	tt	9* „	ti	925 ,,
Luni 6 a m-Mercurl 6 a. m. Sâmbătă
)i i>	Giurgiu(Smîrd)		10 „ „	10 „
tt	Turtukaia	it	1--215 „ ..	1215 pm.
tt	Oltoniţa	tt	1230 >( ;>	1280 f,
a	Călăraş foraşi	tt	» tl	1
it	Silistra	t>	OAo u it ti	-45 „
ii	Ostrov	a	315 „ „	3'5 „
it	Cernavoda		6 „ „	6 ..
tt	Hirşova	tt	8 tt	8 „
a	Gura Ialouiiţel	a	B80 t * „	830
în	Brăila	Marţi di	aii \6t i J iOi	■limineaţâ
♦»	Galaţi	11	i» tt	it
6 u.m. 1' .,
1230 ,f 1 ..
2*5 „
3« ,.
6 „
8 ,.
830.,
! j la (i ilaţl ., lirâiU
Cur .. 1 kleuiiţel „ Hîrj va „ Oern.ivoJa „ Ostnv ,, Călăr-t;! or»ş , Sltistri „ Olteniţa „ l'urtukaia iu Qiurgiul Sini.-1.] ie A Oi irginţ -î-uăr-LJ ÎTiUeiuc „ Zimuicc»
,, Aistov Sigurele Nicopoli „ Corabia ., B-*ket „ Rahvva ,, Lompalanca Vidin „ Calafat „ Rwlujevaţ „ Brs i-rtlta'-ica in Severiu i 4- I l Se-ariu
{ UliSfi IN SUS:
IU	I.
Marţi 9 i.m Juol
i 25
»» 1 ** »»
'i!Jpm „
3
5*5
930
7*0
1030
II.
9 a ai. S .rnbătă 9 a a. ÎOM	„	„	1 125	„
22 p.m. „	22jp.m.
3	..	..3	„
5*5 „	5*5 „
933	930 „
73°	„	„	730	„
IO»'	„	„	lC3o	„
Mereu -I	2 p.m. Vineri		2 am>	Duminică 2 a.m.	
M	2>5 „		215 „	î>	2 5 „
	530 „		580 „	II	53o „
	10 „	*t	io „	ti	10 „
	l80p.lfl. „		U	*1	H
	44* „		213 p m	tt	210 p.m
	5'6 „		2*5 „	tt	2*5 „
tt	7W „ 751 „	it	5» „ „	tt	5l° „ rt ”
	9*J „		7'8 „	tt	7! -
Jouî	I225a.u		955 „	a	955 „
	12*0 „		Ui'» „	ii	101»
	6 „	Sâmbătă 6 a m.		Luni	6 a.m.
	8*5 „		8« „	II	8*5 „
	915 „		9‘5 „	l»	915 >(
	1216 p m		1215 p m.	it	1*215 p.m.
	2 „		2 „	„	2 „
	430 „	t>	„	V	43» „
Vine i	5 a IDe	Dirninicăi a. in.		Marţi	5 a. ra.
De vemdaue
Una f/îAŞINA tipografică No. 12.
cu strîngtftor şi uu monitor
Diverse car eter ■ de litere, precum şi matei- al puţin uzat, din caro s’ar putea forma o bună tipografie in p ovinoie Amatorii so vor adresa la d-1 comisionar 1. SCHWARTZ, strada Decebal. in Bucurescl.
Carsele VAPORULUI LOCA L între. Gţ uL VCl-PULCSA-ISMAIL :
Pornire în jos:
De la Galaţi la Talcea-lsmiil, Marţi, Joi şi Sâmbătă 3 >re i; i Prima plecare ide la Galaţi D Re k şi Um iii la 2 ) .n irtie^fi April. Dai Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
I . Un. Pi. Ui oi •:
Pirnire i i <-is
[. p iil’ei- ralţ . Misriiii-, V ml şi Di.ninoă 3 ora di a. .; t j la Is m ti 1 ş’. fini li G li iţ. ta 21 Vl irte 2 Aprile 188b îKSP'-'CTOR v TUL A - î HNTIfLO lt.
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
KZFIR-GUMIS
O bduturâ făcută din lapte, care se întrebuin-fl|ă cu un sueers mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, in contra bdlelor de piept mal cu s6mă în contra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
Ba noi în BucuescI, raulţâmită iniţiativei d-lui Lukianoff, care a fost unul din prepara-loril isteţi al acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Ki/îr-Cuntis pe care-I reooraandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samar» n obositdre şi costă mult, pe când calitatea Kifirului, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lura-d ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis e’a mutat de la Hotel de France în calea Giiviţa No. 110. casa Manolescu.
8“ prilnesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţeî, 140; din provincie se pot face abonamente pria poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
In provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25 »	30 »
Loco Bucurescl inapoind sticlele gole.
100 sticle 85 lei — b.
50	>	45	»	»
25	>	22	»	50
Pentru bolnavi neavuţi pr-ţurile(vor fi scă4ute.
mi
ri~
Bătături sau Negi
8e depărteză sigur şi fără durere în timpul cel mai scurt prin ungerea cu tinctnrâ de I bătâtnn ronemită şi singura adevărata a i lui Ravalnre , din Pharmacia roşie in Posen.
1PD Costul unei sticluţe cu car- 1 CD in, __________ton şi cu pensulă I lD#
Deposit îd Bucurescl la d. Farmacist Ru* rtclf SchniefNn, farmacia Curţel Regale-
Benmila sărtnrăreasâ IDLIi POLONEZ
cure ghicesce viitorul, preseutul şi treentu!, pdte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orî ce secrete ascunse la cari se interesezâ cine-va. Cine aduce semne pote afla luorurî ascunse : comori, etc. Â se adresa în str. Cornetului, No. 2. Asemenea mai ghiceşte uitându-se în palma şi fruntea omului.
Elisareth Hardine
m6şA cu oiplomA din streinAtate
Fostă directore a Spit. de moşit din Kazan,
Da consnllajiuţl de la orslelO—12 a. in.
STRADA COSMA, no. 1.
ş:	J iii- liavn/, —	nt.uvemt
SuL-seimiâlii’, simt dafor a a-duce mulţumirile mele renumitei câr-turărese Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	R. Pănescu.
Lecţiuni de Dans
OTEL FIESOHI, Strada ŞELARI, camera 24. |
Sub-semnatul are ondre a aduce lai cunoştinţa onor. public că dă lecţiuni de dans atât privat cât şi la domiciliul sâu
©4L31. HdAHAin
Protesor ds Dans.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE DIN ROMANIA
Ifncurescî-Roinan
Acce).
STAŢIUNI i
Bucurescl pl Ploescl pl Mizil
Buzeu pl R.-Sărat pl Focşani pl Mărăşeştî pl. Adjud
Bacău pl Roman sos
Pers.
5
sera 11 00 12,27 1 14
2.14 3,17 4,28
5.15 6,01 7,39 8,45
liroin
dim
8,c0
10.30
11.30
Tr. 7 12,0 12,55 2,55 4,10 p. m.
Pers.
19
Plac.
21
dim.
7,45
;Tr. 31
1,00
2.15
3.38
5.15
6.39 9,35
11,15
săra
dim.
6,45
Accel.
29
p-m.
5.00 7,55 9,52
11,20
3.00 4,48
10,08
1 ,00
Bucaiescl-Uiurgiu (Sinurda)
Bucuresc' Filaret Comani Giurgiu Smârila so=.
Ploes<'î-°redea!
Ploescl pl.
Câmpina
Comarnic
Sinaia
Azuga
Predeal sos
s
a m.
10,00
10.50 11,27 12,09 12,34
12.50
a. m-8,49 9 51 10,17 11,03 11,25 11 40
n6pte; 7,ei 8,0*
8.29
9.03
9.30
9.4
iiomau-lîucai isc:
STAŢIUNI
Roman pl.
Băcău
Adjud
Mărăşeştî
Focşani
R-Sărat
Buzeu
Mizil
P'oescl
Bucurescl sos
Accel.
2
Pers
8
I săra
8.25
9.25 iO,45 11,5 3 11,59 12,56
2,01 2,50 3,45 5 00 dim.
p. m 12,30 1,55 3,52
Tr. 6 11,85 12,39 1,53 3,30 p. m.
Mixt
32
Mixt
36
Mixt
34
dim.
6,49
8,26
9,55
Tr. 20 8,05 9,40 săra
p m
5,05
Tr. 22 9-“ 11
să
dim. 5,45 7,50 10,29 12,12 12,59 2 29 4,08 5,33 10,15 11 35 a. m .
Giurgiu (Smârdaţ Bucurescl
Smârda pl. Giurgiu Comana Filaret Bucurescl sos
p. m
2,25
3,26 p. m
dim. 8/0 8 14
9,24 10,30 10,40 a. m.
p. m 5,40 5,55 5,17 8,42 9,00 sdra
p. m. 2,35
3,31
4,20
p m
Predeal
Azuga
Sinaia
Comarnic
'lâmpina
Ploescl s
Predeal-Ploescl
p. m 4,58 5,10
5.39
6,12
6.39 7.35
săra
6.50 7,04 7,52 8,2„
8.50 9,41
dim.
7,30
7,43
8,09
8,42
9,06
9.55
Bueuiusci-Vcrcbrov i
STAŢIUNI
lî'ulgei
O
\ccel
3
l’ers.
O
Bucurescl pl Titu Pites :■ i Slatina P atra Crai ova T.-Severin
p. m. 4,05 5,07 6,21 8 8
9,39
12,05
Verciorova s.|ji2,27n Trenul F ilger C pldcă din Smârda şi Bucurescl Mercureaşi Duminica / sosesce în'Vârciorova Joia ş> Lunea.
a m.
9,00 10,03 11,35 1,18 1,40
2.51
5.52 6,15n
p. iu 4.30 5,51 7,55 10,01 10,9 2 I‘2,u0 3,34 4,00d.
lluzSu-lialiiţî
Buzeu
Brăila
Bărboşi
Galaţi
Pl-
sos.
p.m. p. m.
2,30 12 45 săr i 3,03 3,3) 6,35 5,40 4,11 8,15; 4,(5 ■set a p. m ,
idpf.i . ,80
Ploescî-Slănic
STAŢIUNI
P oescî ălănic
Pl
so<-
Mixt
71
Ve rcio ro v a - B u cu reoci
Galalf-Atlrusasti
ITAŢIU
J Ml
'ulger
P
Accel.
4
Pers.
10
săra a m. ndptea â'âruiorova pl	7,15	11, —	11,35
T.-Severin	8,09	11,25	.2,11
C,a:ova	l.—	1,58	3,42
Piatra	112,28	2,58	5/3
S.aiua	2,23	3,23	5,44
r*Lt scl	3/3	5,23	8,25
Titu	3,41	3.50	10,04
Bucurescl sos 4,45d. 7,55 s. 11,41 d Trenul Fulger P, pldcă din Vercio ro za Marţea şi Sâmbăla şi sosesce în Bucurescl şi Smârda Mere, şi Dum
Galaţî-Bnzeu
Galaţi Ba boş! Brăila Buzău
pl.
sos
sera
9,40
0,20
1,01
1,30
sera
dim. I 7,— a.m. 7,40 8,30 8,23:
U,l j
a.tu. 1
p m
4,30
SI ănic-Ploescl
S'AŢIUNI
Mixt
72
p. m.
10,45
12.4G
Câmpina- lîottana
Oâm oină pl Doftana sos.
11,20
11,40,
Slănic
Plnpgcl
pl.
SOS.
p. ni 5,-
6/0
Doftana Cam ina
Duftanii-Câiiipina
6,13
sos
ol
Mărăşeştl-Ualaţî
STAŢIUNI	Mixt 602	Ac el. 27	Pers. 604 7:	STAŢIUNI	iccel. 26	Mixt 28	Pers. 603 8
Galaţi pl. Bărboşi Tecuci Mărăşeştî sos-	a. m. 11,40 12,50 4,16 4,56 p. m-	săra 10,10 1,06 sera	(Hui. 7,45i 8,30 11,14* i 1,45 a. m	Mărăşeştî pl. Tecuci Bărboşi Galaţi sos. ,	săra 5,40	edra 11,35 12,34 3,53 4,35 săra	p. m 4.49 5,45 8/5 8.50 săra
Teciici-Her»ad				Berlad- Tecuci			
Tecuci pi. Berlad sos.	dim. 6,15 8,-	a. m. 1,40 1,50	sera 5,55 8.09	B6r ad pl. Tecuci sos.	dim. 8,ul 10,40	p. m 2 5 4,50	săra 8,40 10 25
Adjud Tergn-Ooiia				Târgu-iieuu 4.1jud			
Adjud pl. T.-Ocnet sos.	dim. 6,10 8.05	p. m. 4,15 O.20		T.-Ocoa pl. Adjud sos	d ui 9,45 11,35	sdra 8,20 10,-	
UiTcSu-Tiatrn ( Năm n*				Vintra (\emţn) Bacău			
Bă.ău pl. Piatra N sos	dim 8,20 1.40	p. m 3,85 6,55		Piatra N. p . Băcău sos.	dim w	p m 5,07 8,2-5	
(lou ta»	ţa- «niavoda			C e ni a vo (I a - To ii stanţa			
Constanţ i pl. Cernavoda s.	l p. m. 2,50 5 02		)	Cernavoda pl. Constanţi s	Riira 6,50 9 10	p. m. 2, 4,20	
inşî-Lnglieiii				Uugheui-laşi^			
laşi pl. Upsr.-Rom. s.	2,25 3,42	î ,50“ 11. 2		Ungheni-Rm pl-jt ’4> laş, so»., 3,32		4.40 6,12	
Titu-Tirgovişte				Tîrgevjşte-Titu			
Titu pl. Tirgov. sos.	10,25 V 45	L- 2.08		Tirgovişte pl Titu so»-	8,20 4,15 9.30 , 5 2		
CALLEA IPE3RA.TA. LEMBERG-CERN-A.XJTI-IA.SI
Roman-laşi				Faşî-Roman				Păş ani-8ucAvii				Suceva-Paşcani			
STAŢIUNI	Vccel. 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 8	Mixt		STAŢIUNI	Accel 4	Mixt 10	
Roman plex - plecare la laşi Păşeam ^ Târgu-Fiumos. laşi sos	dim. 9,15 10,51 10,41 1..-.3 1 02 p. m.	p. m. 4,28 6,53 7 16 8.13 9,41 sdra		aşi pl. Tirgu Frumos srriisr Roman sos.	p. m. 4,33 5,48 7 04 7,16 8,05 săra	dim-6 47 8,27 10,16 10.41 11,45 a. m.		Păşcanl pl sr - pb 8 Ve-esci ^ B Sucăva sos.	dim . 1 ',41 11,50 12,08 12,23 se'ra	sera 7,16 9 32 9,47 10,09 săra		Sucăva pl. Veresci Păşeam sos. 1 o, '■	p. tn. 4,50 5,20 6 31 săra	dim 6,44 7,39 3,50 p. m.	
Tereşti-BotoşaiiI
STAŢlTNi	Accel 11	Mixt 13	
	ii- m	sera	
Veresci pl.	12,08	9 47	
Leordi	1,31	11,10	
Botoşani sjs.	2,03	11,44	
Botoşani- Veresci			
SECŢIUNI	Accel. 12	Mixt 14	
Botoşani pl- Leordaî Veresci	dim. 5,0) 5,49 7,09	p. m 3.05 3.45 5.05	
Tipografia	Tv egralot1*. Calea LLikovai No. îfi.
www.dacoromanica.ro
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ANUL XVII. No . 4165. xbosamistî:
Pentru Oaplt»»^ ■
Pentru on au .
. jŞae luni .
> rel luni .
Pentru Districte
Pentio un un .
» ţese luni » trei luni
Pentru Streinălnte Pentru un nn .
* ţese luni .	. .,
» trei luni • I • Abonamentele se fac la ly 16 ale ţie caret luni.
On nuinSr vechiu 25 1 ani.
VINERI, 2 MAI 1886
AKUffCIURl ŞI RECLAME :
AnunciurT pe pag. IV, linia 25 ban. Reclame pe pag.	III	...	1	leii
» pe pag.	II	. . .	8	lei
» pe pag-	I	...	5	lei
Pentru inserţii ţi reclame, Redacţia nu e responsabili.
Epistole nefranoate se refuzi; articole nepublicato se ard Tn streiniltirfe ■■ se adresa ■ francia, Havaa, I al fi te& C-mo, 8 place d. ia flourse, Paris.
Knylitera, Eugfene Micoud, 81 Fie; t Street, E. 0. London.
Austria, Haasenstern, & Comp. Wieu, Rudolf MoBse Zeilerstaette, 2 W ien. Ungaria, D. Moritz Wiest, în Iluda-J’est, Servietenplats.
Redacţiuuea, Calea Rahoveî, No. 36
Birector politic, I, O. FUNDESGU

Admimatraţiuiiea, Calea Rahoveî, No. 36
SCIRJ TELEGRAFICE
'După Tiarele streine)
Atena, 12 Ms“.
Se crece că camera grâoa se va convoca tocmai peste vr’o dece iţle de dre ce mal mulţi deputaţi sa află actualmente prin insule.
Mitdrid, 12 Maî.
Martos a fost ales preşedinte al Camerei.	'
L -idra, 12 Mal.
Corespondenţa generală ptimesee din Fili-lipopoli scirea că la 7 cureint, consulul rus, d. Igelstrom, a făcut principelui Alexandru o vrsită oficială. Acesta a fteut mare sen-saţie şi se crede că Intre Ruina şi Bulgaria reîncep relsţiunl amicale. 1
Berlin, 12 M»T.
Vossische Zeitung anunţă că din noii e vorba de instituirea unei nunţiaturi papale la Berlin.
Hom, 12 Mal.
Agitaţiunea electorală e f6fte vie. Tdte câpeteniele parlamentare ţin discursuri în provincie.
Berlin, 12 Mal.
Norddeutsche AUgemeine Ztitung constată cu mulţumire că, in cestiune» grec», conflictul a fost. înlăturat şi că puterile, arară de Francia, merg în înţelegere.
Festa, 12 Mal.
Comisiunea economică a Camerei a stabilit ordinea în care se vor discuta proiectele concordatului austro-ungar. întâi se va vota tariful vamal. în consideraţiunea espirăril convenţiuni! cu România. Couven-ţiunea vamală austro-uagâră se va discuta abia în sesiunea de tomna.
T
k se vedea Ultime Soiri pe pagiua iii

I, Joi 1 Ajrile 1886
DouS fol din cele mal violente, cele mai necuviincidse, cari nu /respectă nimic, cari iventezâ to ce spun in paguba adeverulul, cari insultă şi intinâ tot ce este onest şi bun, patriotic, s’aii supărat fdrte mult pe noi pentru articolul nostru publicat în numârul de la 20 Aprile. Ele strig „calomniâ injositdre“ când spuneam că oposiţiunea conteză mult petsprijinul Austro-Ungariel de a veni la putere şi profită de situaţiunea ţârei fada cu acea putere din causa convenţiunet comerciale ca s6 se agite, ca sâ se misce lntr’un mod spasmotic. Una din acele fol, cea care se publică in limba română, se distinge maj cu seină in limbagiul s6u către noi, care nu ne supără câtuşi de piţţin sciind de ia cine vine. Ea 4ice ifitre altele:
„Atât acel cari cil inspirat acest articol cât şi acela care l’a scris ştii! forte tine că un singur cuvent din cele scrise nu este adevărat Der credincioşi dicătdre! calmi-niare audacter semper aliquid haeret, ofi cioşil au scornit un sfruntat neadevăr, au pus minciună peste minciună, creând ca, prin acesta, vor discredita mişcarea opoţi-ţiunei şi vor paralisa avântul el, atribui du’I o Borgintă străină.
„De8fidem în modul cel mal categoric pe acel ce a scris scârbosul articol din care am. reprpdus, mal sus, partea princip» ă, se numâscă pe acel membru al oposiţiu: el de la care a audit că adversarii guvernului conteză pe o înrîurire streină pentru a răsturna regimul de astăgf.
.,11 desfldem să ne dea cea mal mică dovadă că sunt angajamente luate -*ed că este barim un început de înţelegere între vio nuanţă a opotiţiunei şi una din puterile streine.
„Desfldem, in fine, pe bârfitoril oficioşi să ne arate un singur rînd, un singur cuvânt prin care oposiţiunea a dat măcar să înţe lâgfi câ voieşte a primi puterea pentru a remoi convenţiunea comercială cu Austro-Ungaria.u
Espresiunile cele grosolane din a-ceste rîndurl la adresa ndstră le lăsăm pe s&na autorului şi noi ne
va veni," am tras con-este o înţelegere cu
vom ocupa cu tdtă liuiscea şi cu t<5tâ cuviinţa numai de chestiune, ca şi In articolul care a provocat acest râspuns unde nu ne ocupăm nici de cum de persdne ci de interesele generale ale ţârei.
F6ia care a scris rîndurile de mai sus este, putem gice, acea ce s’a distins mal mult pria invenţiunl şi calomnii la adresa guvernului şi partidului liberal. Cuvintele de trădare şi de infamiâ nu aii lipsit lutr’un singur număr al săft Şi cu tdte acestea, dânsa are curagiul a veni să ne vor-bâscă şi să ne acuze pe noi de calomniatori ! Intr’adevăr cinismul e mare.
Noi am arătat căuşele cari îndemnă pe oposiţiune ca să ia curagiul ce îl are agi şi care trece de multe ori marginale luptelor permanente de partid. Am spus că ele vin de acolo că oposiţiunea crede guvernul actual lipsit de simpatia Rusie! şi urât de Austro-Ungaria, pentru câ nu cedeză la pretenţiunile sele în cestiunea Dunărei şi In cestiunea convenţiunel comerciale. Am adâogat că din atitudinea oposiţiune! la Intranirî publice, unde nu gice nici un cuvent despre eonvenţiune, şi din cuvintele unul conservator care a <jis câ „imperiul vecin nu va ceda nimic guvernului liberal In tratările sdle despre con-venţiune ci numai unul guvern con servator dâcă clusiunea că streinii.
Fdia din piaţa Episcopiei ne so mâză să spunem pe acel conservator care a pronunţat asemenea cuvinte. Ea ne cere prea mult, căci noi nu putem să facem asemenea denunţări fără voia persdnei. Densa vede aceste linii şi decâ crede bine să se descopere, n’are decât s’o facă. Insă nu e aci cestiunea principală. Credinţa conservatorului de care vorbim este că imperiul vecin va face concesiune numai partidului săă. Unde e crima ?
Der fdia tinerilor de bun ton ne desfide să’l dâm dovadă că partitul conservator ar fi luat angagiamente către străini câ va reinoui convenţiunea comercială aşa cum a fost lu trecut. Şi noi, la rîndul nostru, o sfidăm să ne probeze că n’a luat acele aDgagiamânte.
Omul să cundsce după fapte şi arborul după fructe, (Jice proverbul. După noi, afară de probele pe cari le-am tras din diferite împrejurări, este şi acea că guvernul conservator a mal comis păcatul, şi acel care pâ-cătuesce o dâtă e capabil să continue.
Dăr fdia din piaţa Episcopiei susţine că nu este adevărat cum că partitul conservator ar fi capabil să mal reînoiască convenţiunea cu Austro-Ungaria în condiţiunl desavantagidse ţerei. Pdte să fie şi aş». Insă să ne erte a spune că noi, cari suntem San păţitul, nu credem până nu vom a-vea probe.
Se vie coaliţiunea întregă, toţi membrii sel cei mal principali, cu d. Lascar Catergiu, Ion Floreseu şi A. Lahovary în cap, să facă un manifest câtre ţâră, să pue în el o programă clară şi amănunţită, nu ca cea din anul trecut, şi in acea programă să declare categoric în ce condiţiunl crede să trateze despre reînoi-rea convenţiunil cu vecinii noştril.
Numai atunci vom crede că nu este nici un angajament. Alt-fel, după a-titudinea oposiţiune! şi dupe tdte probabilităţile, decâ angajamente formale au există, esistă un Început de înţelegere.
O '.fiŞflin—.. ' ii-».... — —■
După greaua încercare a resboiu-iulul, ultimele alegeri din Serbia a-veau o importanţă deosebită şi d’a-ceea datori suntem să insistăm asupra resultatulul.
Acest resultat, pentru cine nn cundsce Serbia, e mut. Guvernul a câştigat jumătate din mandate, opo-siţia cea l’aîtâ jumătate. Usând de dreptul ce Constituţia dă cordnel, d’a numi direct 40 de deputaţi, guvernul va dispune de 100 voturi, cu alte cuvinte va avea maioritatea.
însemnătatea acestei maiorităţf nn e însă mare. Mal întâi, pentru că ea nu e constantă şi guvernul, ag! In maioritate, în al donilea an al legislaturel sdfi în al treilea se va găsi în minoritate. Acest fapt se reproduce cu o regularitate matematică în Serbia. Al doilea, guvernul n’are două treimi, fără care Scup-eina nu p<5te să lucreze; dacă minoritatea se hotâresce să se retragă, maioritatea guvernului e cu desăvârşire paralisată.
Dacă de la situaţiunea factorilor parlamentari trecem la cestiunile cari sunt la ordinea <JileI, cele douâ ipo-tese de mal sus câştigă mal mult de cât probabilitate.
In primul loc, vine situaţiunea financiară, care în urma desastrelor resboiulul e forte grea. ţ) iar ele austriaco şi ungurescl aii anunţat că actualul ministru de finance, d. Mija-tovieî, a făcut mari economii la alcătuirea bugetului. Nu seim încă cât e de fondată acâsă informaţiune; e Insă lucru sigur câ, atât în cercurile parlamentare cât şi în ţâră, esisfcâ mare neîncredere faţă cu d. .Mija-tovicî. Sârbii îşi aduc aminte că a-cest politician nu e de loc scrupulos când e vorba de echilibrarea bugetelor şi câ nu stă la îndoială să recurgă la sistema umflării veniturilor, numai şi numai ca să nu se Înfăţişeze cu un deficit.
Nu putem deci aştepta ca asupra situaţiunix financiare să fie luptă înverşunată, în care chiar membri al maioritâţil să voteze contra guvernului.
Vine apoi un Întreg şir de ces-tiunî ardente, privitâre la organizarea internă. E un curent puternic în ţâră pentru revisuirea constituţiuniî, una din cele mal reacţionare din Europa; asţâ-^I, presa nu e liberă, adunările nu sunt libere, administraţiunea comunală e încătuşată, Scupciua şi Con stituţia chiar nu sunt sigure, căci regele pâte după voinţă să le suspende şi să guverne după plac—lucru care s’a întâmplat deja.
Opiniunea publică cere cu insistenţă convocarea Mareî Scupdne, care să revizuiască Constituţiunea ; şi oposiţiunea va stărui din tâte puterile pentru a aduce cestiunea pe tapet.
Dâcă guvernul sa va opune, oposiţiunea se va retrage şi atunci Scup-ciua va trebui să fie disolvatâ şi ia nouî alegeri guvernul va fi pus In minoritate.
După informaţiunile particulare ce avem, esistă mare îngrijire d’o nouă revoluţiune. Guvernul progresiştilor—aşa se crede în genere—pentru a se menţine se va opune la orl-ce ideiâ revisionistă şi, nevoind să ducă cestiunea înaintea ţărel, va recurge la mijloeul pieziş d’a suspenda constituţiunea, cum a făcut-o în 1883 ; în acest cas, tot ca în 1883, va isbucni revoluţiunea. Şi de astă dată urmările mişcării pot fi mult mal grave.
Depeşile de ieri ne-ah vestit retragerea definitivă a d-lul Delyanis şi
venirea la putere a domnului Papa-mihalopulo.
Grecia cedâţjă, ministerul Paparni-halopulo e un cabinet de lichidare.
Bărbatul chemat de regele George la succesiunea lui Delyanis, e un om cu multă vâţjâ în ţâră şi d'aceea se pâte spera că demobilisarea se va face fără sguduirl.
ÎSîFORMATIUlffl
Negocierile pentru încheiarea ConveL-ţiuneî comerciale sunt întrerupte. Se vor-besce chiar despre plecarea delegaţilor Aus-tro-Maghiarl.
K
Se că d. E Caioglu, jude de instrucţie, va fi numit directorul poliţiei pre-fecture I.
IC
D. prefect al judeţului Covurluî, C. Lupu a plecat ieri dimineţâ la Sulina împreună cu membrii comisiusii europene dauubiane. Se va întorce mâine.
IC
De lai Mai s. n., s’au pus în comuuica-tiu->e între Braşov şi Predeal ca legătură la trenurile accelerate, doue trenuri accelerate. Unul pldcă din Braşov dim. Ia 5 ora 30 m. şi ajunge îa Predeal la 6 ore şi 32 m. Cel-l'alt plecă diu Predeal săra îa 9 ore şi 47 m. şi sosesce în Braşov la 10 ore 44 m.
IC
Cu ocasiunea morţex regretatului profesor Simonidi, oraşul Pitescl, unde el fusese mult timp profesor a făcut o manifestaţi-une. Fiul reposatuluî a ţrimis acâstă adresă primarului şi consilierilor acelui oraş r J)omnule primar Domnilor consilieri 1
Acum dupS ce scumpele remăşiţe ale regretatului nostru părinte s’aii depus în locaşul nemurire! fie-ml permis a vă arăta din partea întregel familii sentimentele de recunoscinţă pentru că aţi participat la ireparabilă ndstră durere.
Cuvintele rostite de câtre de d. Robescu, delegatul dv., neperitdrea cunună, cum şi lacrimele cu caro d-sea a stropit sicriul vor fi transmise la timp şi succesorilor noştri! spre a se convinge că defunctul şl’a început cariera într’un oraş curat românesc, al căruia locuitori au ştiut şi vor şti aprecia pe bmenil care au luptat pentru naţionalitate şi libertate.
Cununa s’a şi depus într’un toc cu gdm spre a fi pururea atârnată de monumentul ce sperăm a ridica.
Primiţi vă rog, d-nil meî, asigurarea celor ce vor şti a vS aprecia;
Petre N. Simonidi.
Judecător la Olteniţa
Anul 1886 Aprile 28.
COlQITISâBEA DOBBOGEI
i
Pornind de la principiul imutabil că pă-mentnl aparţine poporalul, care, prin sacrificiul sângelui vărsat pe câmpul de bătaie, ’l-a alipit la patria mumă, care a contribuit apoi prin sacrificiile bănesc! la organisarea noului teritorii!, suntem de opinie că coloniearea Românie! Trans-Dunărene trebue se aibă în vedere populari-sarea Dobrogeî prin elementul român, care din causa unor împregiurărl sociale logice, caută a lepăda vetrele satelor române, prea îndesate de locuitor!.
Aşa înţelegem no! şi nu altmiutrelea sistemul raţional a colonisâriî nouel ndstre provincii. In nenumerate rîndurî am atras atenţiunea guvernului asupra abnsurilor ce s’aii făcut cu cumpărarea celor 100 de hectare de păment, prin care legiuitorul a avut în vedere crearea clase! de mijloc a proprietarilor funciari. Printr’o tălmăcire vicidsă a legi! s’ail cumpărat în Dobrogea de câtre dmenl cu dare de mână mal multe şutim! de bicuare pe numele unor proprietari fictivi, cari n’afi in vedere alt ceva decât esploatarea poporaţiuniî agricole indigene. S’atl cumpărat păşunele sa-
telor şi chiar a oraşelor, precum s’a făcut de esemplu cu păşunele oraşului Constanţa; s’aii cumpărat pământurile limitrofe cu sate, aşa că săteni! sunt nevoiţi a plăti noului proprietar arenda acestor pământuri, de şi aii destul păment pentrn nevoile lor proprii. T6te aceste abusurî sunt stăvi-lare puternice şi care acum seil mal târdiil vor da rasaltate defavorabile pentru resol-varea cestiuni! privitore la organisarea definitivă a Dobrogeî. Colonisarea acestei părţi integre a României nu trebue se fie făcută cu colonii străine, ei cu elementul român, care din causa unor împregiurărî sociale seil politice pârăsesce Basarabia, Transi -vania, Serbia şi mâine pote Bulgaria de la Vidin, Lom-Palanca şi aiurea. Cât de inculte să fie aceste elemente, totuşi statul va trage din ele maî mare şi mal real folos, de,ât din alcătuirea une! clase de proprietari mar!, cari nu vor avea alt scop decât sleirea pământului Dobrogeî printr’o esploataţiune e3cesivă.
Aceste dise, să ni se permită, înainte de a aborda cestiunea propriii $is, înainte de a emite cu totă francheţa cuvenită, opinia nostră în ceia ce privesee proiectul pentru modificarea lege! relative la regularea proprietăţi! imobiliare în Dobrogea, depus pe biuroul Camere! de către actualul ministru de domenii, să facem istoricul scurt al ces-tiuneî colonisăreî In general şi a eolonisă-ret Dobrogeî în particular. Pentru a ne supune esigiuţelor unu! suntem nevoiţi a despărţi aceste articole în douejseriî, din care una o vom sacrifica schiţe! politice! coloniale şi a sistemelor adoptate de alte state, iar în cea-l’altă vom analisa aceste sisteme şi vom cumpăni folosele seS defectele lor din punctul de vedere atât politic cat şi economic; îu fine vom conchide prin a ne emite părerea, care anume sistemă de colonisare pdte cu isbândâ să fie aplicat! ’la Dobrogea.
Este cunoscut că multiple şi variate aii fost sistemele de colonisare, asemenea este cunoscut câ forte puţine din aceste sisteme aii dat rode bune. Cea maî mare parte din încercările de colonisare făcute de către spanioli şitrancesî, aă finit printr’o neisbândă definitivă şi tdte aceste încercări, după o analisa profundă, n e pot servi de esemplu unor încercări de esploataţie rapace, cari dintr'o parte aii isbutit Ia ruina complectă a poporaţiuni lor indigene, iar de alta aii rupt legăturile colonie! cu metropola. Din aceste fapte istorice, omenii superficiali, deduc cum că englezi! sunt înzestraţi cu o capacitate escepţională pentru colonisare, iar cel cari nn se prea încred în esistenţa unor asemenea capacităţi, cred că isbân-dele englezilor în acesta privinţă sunt întemeiate pe influenţa instituţiunilor liberale ale Euglitereî, cari produc un element sănătos, puternic şi bine oţelit pentru a putea îndura tdte suferinţele strâns legate cu viaţa colonului. Acesta opinie noma! în parte pdte să fie luată în consideraţiune. Libertăţile englese au o înrîurire puternică la Londra, la Edinburg, dăr ragele lor bine» făcetdre nu încălgesc de los coloniale depărtate, asupra cărora domneşte Albionul ; să nu perdem din vedere că peuă la finitul secolului trecut, coloniile englese fură într’o stare fdrte tristă şi că sistemele de colonisare, întrebuinţate de englez! aii fost identiee cu cele pe care le a întrebuinţat Spania şi Francia. Engliterea abia acum 50 ani ’şi-a schimbat politica sea colonială şi tocmai din acest moment datdgă şi înflorirea colonielor sele. Diferenţa între sistemul colonial eugles şi cel întrebuinţat de Francia, Olanda şi Spania constă in faptul că îu coloniile engleze totul tinde spre satisfacerea trebuinţelor poporului colonisator, pe când îu coloniile fran-cese şi cele-l’alte, politioa concesiunilor şi a inauguralei proprietăţi»! mari, urmezi a produce efectele lor nefaste asupra propăşire! colonielor. Colonul, care are trebuinţă se ’ş! concentrez a tdte forţele săle pentru a învinge în lupta uriaşă cu natura
www.dacoromamca.ro
2
virgină şi arida a noueî patrie, nu pbte se se lupte în acelaşi timp şi cu condi-ţiunile sociale defavorabile libertăţoî sele de muncitor. Decadenţa coloniilor francese şi spaniole se datoreşte centralisărei administrative şi acaperăreî pământului de către o mana de esploatatorî. Cine se în-doiesce de acesta n’are de cât s8 studiere materialul fdrte bogat şi privitor la Gestiunea de faţă pentru a se convinge de veracitatea deducţiuneî făcute.
Aşa d6r isuntemde opinie că isbânda co-ionisărei depinde nu intr’atăt de capacitatea colonilor propriu dis, cât de măsurile legiferatore ale putere! legiuitore şi de acţiunea autorităţilor locale, înriuri ea cărora asupra coloniei oste de cea mai mare importauţă. Pentru a înţelege acesta n’a-vem de cât a arunca o privire asupra încercărilor inutile, făcute de către alte po-pOre Ia Algeria, în America de Sud, in Rusia, care până acum nu p6tc isbuti se coloni-seze Siberia, Caucasul şi Criniea, privind din altă parte cu întristare cum peste 22,000 de omeni părăsesc pe fie-care an imperiul pentru a se porde iu Asia-Mică, în America, unde adl se aflu deja sate întregi de poporaţiune rusă.
Rîndul viitor vom vorbi despre tote a-ceste încercării.
||)U|	Z. Ar.
SGiRI ŞI FAPTE
Faptă bună— D. I. Brociner, comerciant din Galaţi, bine-voind a oferi scoleî comerciale din acel oraş o lampă electrică cu trei elemente de Bunsen, ministerul ’i exprimă mulţumiri pentru acestă ofrandă.
&
Solemnitatea inaugurărel noului local al liceului.—Duminică 27 Aprile, Bârladul a avut ocasiunea de a celebra una din cele mal frumose solemnităţi, inaugurarea noului local al liceului Codrenu. Toţi bârlâ-deniî asceptafi cu nerâbdere de mult timp acestă imposantă serbare; de aceea nici unul n’a rămas indeferent la Bosirea el, ci aii alergat cu toţii să ia parte la deschiderea porţilor acestui liceu pentru fiii lor şi aii cunoscut că o serbare şcolară ca acesta, este curat naţională, fără amestec de partide şi chestiuni politice.
La 7 ore şijum. diminâţa, întregul corp didactic al urbei Bârlad, precum şi tdte autorităţile civile şi militare ah salutat de pe peronul gărei pe d. D. Sturdza, ministrul instrucţiune! publice şi pe d. S. Haret directorul acelui minister, cari veniră într’-adins pentru acest scop, şi ‘î-au condus la casele d-luî I. Palade Susenu, unde au fost gssduiţî.
Solemnitatea s’a făcut cu tdtă pompa cuvenită.
&
Mişcarea populaţiunel comunei Bârlad de la 24—30 Aprile insclusiv.
Născuţi 10, din cari, 6 băieţi legitimi, 3 nelig. 1 fată leg. 5 ortodox”, 5 israeliţl. Căsătorii 1 ortodoxă.
Morţi 13, din cari, 10 bărbaţi şi 3 femei, 9 ortodoxe şi 4 istraelite.
&
Vaporul între Brăila-Galaţi. —Cu începere de astă-^t cursa de dimineţă a vaporului local de la Galaţi la Brăila va avea loc la 7 şi jum. ore dimineţă în loc de 8 ore.
&
Fabrica de sforă şi frânghie se găseşte
.a^’irnwai ian g agas»1
TELEGRAFUL — 2 MAI 1886
MMI MM Uf lUmUMI Ui II—!■!
instalată definitiv la Villa-LoDgavita proprietatea d-lui Emil Castano de lâugă Iaşi, D-sa oferind o parte din aceste vaste şi frumdse încăperi, a asigurat întru cât-va succesul acestei întreprinderi pentru care se mai caută câţi-va asociaţi cu capitaluri mici, pentru a da o desvoltare şi mal mare aceş'eî industrii născânde.
Direcţiunea generală a serviciului veterinar publică prin Monitor că :
Festa bovină nu a existat nici îutr’o parte a ţârei de la finele anului 1884.
Febra aftâsă nu a existat de la finele luneî August 1885.
Bdlele contagidse ivite spontanefi, dupe sciinţele primite de la 21—28 Aprilie, ai! fost: Râie la Brăila, Turbare la cornute mari din Putna şi râie Ia "uuspre-zece cai în judeţul Vâlcea.
&
Emigrare. — ţriarui Liberalul din Iaşi află că eri aii plecat cu trenul de seară mai multe familii evreeştl spre Hamburg, de unde apoi cu vaporul se vor duce spre a se stabili în America.
D. Badnoff, unul din representanţil companiei de navigare, transatlantice, a sosit luni sera la Iaşi. Se zice că .călătoria sa este în legătură cu emigrarea evreilor.
CRONICA
Aviz doctorilor şi advocaţilor 1
O asociaţiune de câţi-va farsori ’şl-afi propus se strângă notiţe asupra particularităţilor celor mat de căpetenia ale doctorilor şi advocaţilor.
Pdte că mulţi doctori şefi avocaţi afi primit, în aceste din urmă «jilfy clienţi care le a povestit bole sdfi pricini fel de fel, care le a promis că afi să revie, dar care nu s’afi mai întors. Păz'iţi-vS d-lor doctori şi d-lor advocaţi; îmi sunteţi prieteni şi sunt dator se vă previn paziţi-vS! Nu v§ criticaţi camaradiî, nu prea ve lăudaţi isprăvile, nu ve povestiţi ştrengăriile... r»icî dibăciile, căci se pote, cine ştie, sâ ve trediţî cu broşurele în genul broşurel ce pdrtă titlul Minunile doctorului Drasch purtând titluri ca acestea : Isprăvile doctorului alcaloid, şeii Doctorul răcorălă sd8 A doua deşteptare a Iul Lasăr... etc. etc., în care se se spună că aţi vindecat sărăcia cu chinină ; beţia, cu sistemul homeopatic, adică prin similia similibus... iar d-v. d-lor avocaţi, că aţi fost în stare spre exemplu se ţineţi deştept cu o pledoriă de trei cesuri pe un jadecător, şi alte ciue ştie ce imposibilităţi de acest fel!
VS fac acestă prevestire, fiind că ve ştiii că — ce e drept—, sunteţi cam curioşi ! Spre exemplu: fugiţi de săraci, ca dracu da tămâie pe de o parte, iar pe de alta, când ve faceţi profesiunile de credinţă — fie chiar şi în faţa alegătorilor politici, par’că vă aud strigând de la înălţimea tribunei :
»Eu, d-lor alegători, n’am avere (şi a-dăogaţî în gâud — v£$ută) şi acâsta din causă că ’ml am sacrificat viaţa ajutând omenirea suferindă, gratis* 1 —adică, sărmanii, sufereă gratis, da; ddr că se şi vindecai! gratis, asta n’o credeţi nici d-v...
D-vs. advocaţii de asemenea. lutru cât me priveşte, n’am avut d’aface cu d-vs. pentru că însurat nu.am fost ca se me a-veţl la divorţ, pentru că datorii n'am—
ne având—credit—fi în fine pentru că am casa gratis şi n’am grije de chirie. Insă acel farsori despre eare ve vorbesc spun tutnlor că profesaţi sistemul plăţel în natură, pe o fdrto întinsă scară, şi că gătiţi oam multe halagele, cum dice turcul, după urma acestui sistem 1
In câte va din cronicele meie viitore am se vă povestesc vre-o câte-va dintr’aceste halagele ! Pentru astăzi însă trec înainte.
Pdte că n’aţîafiat nimic despre asistenţa acestei asociaţiunl. Decă nu ştiţi încă nimic, întrebaţi pe confratele d-vs, doctorul V.... El ştie şi, din nenorocire, a fost, într’o di, indus de patimă, într’o greşelă grozavă, din care abia a eşit. Doctorul nostru luase pe un tânăr, bolnav într’adevSr, drept un farsor, care venise sS’l spioneze în particularităţile Iul.
—	D-le doctor, sunt bolnav, (jbse clientul.
—	N’aî aerul, d-Ie, ri răspunse, cu uu ton aspru doctorul...
—	Ce fol, n’am aerul ? ddr nu vedeţi d-le doctor că am călduri, că sunt aprins la faţă.... pulsul....
—■ Nimic ; tote vin din causa recoltei abondente de viituri, din anul trecut...
—	Cum, d-lo doctor, va se dică d-vs, credeţi că sunt bet ?
—	Mal mult de cât atâta... nebun...
—	D-le doctor....
—	Eşî afară,., ştiă eS ce cauţi d-ta ! Ce credl că nu te înţeleg ? Faci parte din acei vagabonzi ce cutreer casele dmenilor ce ştiii s8 trăiască onest cu profesiunile lor, pentru ca s8 vîrl în reputaţiuuea ce 'şl-afi căpătat-o muncind, intriga şi calomnia. Te invit ddr se eşî afară de la mine şi cât mai repede...
Bietul nenorocit s’ar fi revoltat; un scandal pdte că ar fi avut,loc, dacă cu adevărat boia ce avea nu l’ar fi stăpânit cu totul.
—	Decă acbsta este credinţa d-vs, d-le doctor, iată-me, plec; însă ve spun încă o detă că ve înşelaţi... me luaţi drept un altul... efi sunt bolnav cu adevărat şi—cum <]ice Yoltaire în Candide— decă în loc de a ve vorbi cu gura aş putea se ve vorbesc cu alte părţi ale trupului, atunci, mi-aţl vedea boia şi mi-aţî vorbi mai cu respect...
La aceste cuvinte doctorul V..: deveni furios şi corn nenorocitul bolnav părăsea cabinetul d-sele de con3ultaţiuu I, se sculă, şi’I dete un picior... în partea care’I venea în faţă.
Ce se întâmplase nu seim, însă aedstă lovitură făcu pe bolnavul nostru se îngălbenescă, se aducă mâna la frunte ca semn de o viă durere şi s8 cadă jos leşinat... Când se deşteptă bolnavul nostru, se tredi acasă la el, in pat şi într’o stare mult mai bană decât înainte. Durerile, îl lăsase, căldura il părăsise.
Examinându-se mai de aprope, şi punând stare în care se afla alături cu cele ce se petrecuse în casa doctorului, bolnavul nostru înţelese totul şi plin de jsatis-facţiune, ceru un condeiu, cernelă şi hârtie de scrisori şi scrise doctorului următor ele rânduri.
«Scump şi minunat doctor ! Acum de a-bia înţeleg farsa ce îmi al jucat’-o ieri. Ab! ţl mulţumesc sincer de o mie de ori, eu, care am atâta frică de cuţit şi de o-peraţiunî.»
Cu greu înţelese doctorul V... ce însern-nedă acestă scrisore de la acela cu care se purtase atât de... delicat.
Da, tdte sunt bune, îmi este temă s8 nu apară şi acâată istoriorâ în vre-o broşură care să pdrte titlul:
Minunile doctorului V...
Gaias
■	—âMMl —
latîaplirl din capitală
Spânzurat.—Ieri pe maidauul primăriei în dosul caso lord-lui maior Pandrav, de pe şoseaoa Bonaparte, s’a găsit strangulat un ore care Andraşî Laioş. Bietul om pare a avea cel puţin 60 ani şi a fost, precum 9*a constatat fără loc şi prin urmare tară pâine. Sinucisul fiind supus maghiar, lega-ţiunea respectivă a fost avisată.
—x—
Înjunghiat. — Dumitre Tănase Prepeliţă s’a certat ieri refi ca amicul sSfi Ghiţă Tabără. Certa s’a transformat în curând în bătaie şi Prepeliţă scdse uu cuţit şr’l înfipse în cdstele lui nea Ghiţă. Rana din fericire nu este gravă şi pacientul în curând va ieşi din spitalul unde se află.
—x—
Un dentist sui generis.—Al. Ion, de altmintrelea om pacînic, s’a supărat ieri pe prietenul şefi Gbeorgbe Ion din strada Sabinelor şi luând o lopată l’a lovit peste gură. Lovitura a fost aşa de tare că Gheor-gbe împreună cu sânge a scuipat şi trei dinţi.
—x—
La tribunalul corecţional:
Judecătorul: Dacă sunt .faptele dumi-tale aşa, precum mi sâ spune, apoi sufletul trebuie se-Ji fie negru, ca şi barba ee o al!
Vinovatul: MS rog de ertare, domnule judecător. De este barba într’adever c-glinda sufletului, apoi d ta n’aî nici pic de suflet !
Bietul judecător era ras peste tot.
Don-Caprice.
DIVERSE
0 reclamă acum §t5se-<)ed ani. — Un fanatic adorator al lui Liszt, englea fără dor şi pdte, a cumpărat cu 500 livre ster-linge, (12 mii franci) un exemplar, probabil cel din nrmă care mai există din programa teatrului din Mancester de la 17 Iunie 1825.
In acea Jrogramă se citeşte următo-re!e .
D-nu Ward şi Andwers afi ondre a a-nnnţa publicul că :n astă sâră micul Fran-ţois Liszt, acest copil general pe care îl admira tdtă lumea, va cântă din piano.
*
Li in bele uni vei sale.—Limba universală
Volaptik excită o mulţime de concurenţi. După limba musicală a lui Suire, un dre-care Letelier a imaginat nu numai o limbă universală der şi o scrisdre universală. Dupe opinia lui şi a propagatorului acestei metode, defectul limbel Valapuk e că nu se acomodddă la corespondenţe între po-pdrele orientale şi occidentale; cari nu se servesc, de aceleaşi semne grafice. Graţ e scrisoreî lui Feletier, un individ de pe bulevardul Italienilor, se va putea scrie o scrisdre amordsă unei domnişdre din Imperiul Ceresc, — cu condiţie că se fi citit şi ea noua gramatică.
Acestă mauie a limbeî universale a inspirat unul scriitor de la Evenement o a-musantă fantasie.
Sudre, dice el, a inventat limba musicală, Scbeyler Valapuk şi Peletier limba maternă internaţională. D-na X... e pentru Sudre, d, Y... pentru Valaptik şi efi pentru Pelet.er.
——-------------V",- '
.
Plec în Mexica cu li< mea universală şi intru într’an magasia i‘ cu tutun. Bărbatul vorbesce Valapttkul, feni ®’a P® Sudre şl efi pe Peletier. Cum să ne în_lBlel?eni- Trebuie să învăţ tdte limbele uuiv arsale; asta e prea multMai bine să ri invSţ limbele universale ci acele ce se vorboac iu ţera unde am afaceri.
Tdte ţările vor să 1 tbă Valuptlk-ul lor Iu Andora, la St. Mf1 Jo'tina, în Monaco se fac subscripţiunî penti| i formarea unu' Vo-lapiik naţional. Germ *u>î t*11 1° Soheyder, francezii la Peletier, , * «usicanţif la Sadre. Unde vom ajunge? ' Va ti frumos, se va face amestecarea lim‘ belor!
T
Un Casier model' — Un proprietar de menagerie a ridicat r'pe un lefi al său la rangul de casier. Ii tdte serile, după re-presentaţie, înblâuzjtorul de animale închide în cuşca leulftjlui toţi banii strânşi. Ideia e ingenidsă. sigur că boţii nu vor încerca aşa uşor a j/ura pe acest casier.
t, *
Uu allg CUriOS. j-Pe zidurile unul cartier excentric din iparia se lipise următorul afiş : Conferet fa preotului radical — socialist P... de B dat afară pentru ideile sale de către arhiepiscopul de Tulusa.
La intrare se ya viude o cârjă şi uă bâtă de lemn. i
Intrarea 50 b; > î-
} .
Din vidţa ministrului Pauler.—Răposatul ministru Wr. Teodor Pauler, s’a născut în 9 Aprili® 1816 în Buda. In vârstă de 16 ani a Iuţit doctoratul în filosofie, şi patru ani maîttârdifi doctoratul în drept la universitatea din Pesta. In 1833 propune la acea /universitate ca supleant filo-sofia dreptului apoi fu numit profesor ordinar la Academia de drept din Agram şi mai târdifi îifi Raab. A jfost judecătorii, membru corespondent al academiei de sci-inţe unguresel, şi în 1858 membru ordi-dar. In 1848 fu numit profesor ordinar la Universitatea din Pesta. In annl următor fu suspendat din postul şefi, der şi-l redobândi în 1852. In 1863 ajunse judex Curiae. In 1871 fu numit ministru de instrucţiune şi în 1872 trecu la justiţia. In 1878 ajunse iarăşi ministru de justiţia. El a scris şi câte-va cărţi. —La îmormântffrea lui s’afi depus 50 de corone ;i a luat parte şi monarcbul nostru, care se afla în Pesta. Pentru noi, Români^din Ardeal, mânuarea justiţiei sub ministrul Pauler s’a făcut ne-muritore prin strămutarea juriului din Si-biifi şi prin arestările pentru o proclama-ţiune streină.
Sinucidere. — Femeia Maria Ioniţă, din comuna Lipia-Bojdani, plasa Snagov, judeţul Ilfov, care de\ mai bine de un an de dile era bolnavă, a eşit de ună-di din casă şi 3’a dus la un puţ, unde, după ce ’şi a lăsat tistimeiul afară, s’a aruncat în ’n-tru, înecându-se.
I	*
Calda Vru. — La marginea comunei Călugării, s’a găsit cadavrul unei femei, de fel din comuna Vlaici, judeţul Olt. Causa morţeî până acum na se cundsce.
Caşul s’a comunicat parchetului spre a începe invistigaţiunile cuvenite.
*
Origina poâsiei după o legendă pe.*
sanit — Intr’o di regele Bebram Gor, de o istorică şi legendară memorie, se afla la picidrele amantei sale, frumosă Dil’Aram, El Si spunea amoral şefi, ea îi răspundea pe al eî.
Fiind că amândouă inimele băteafi de acord, cuvintele se pronunţai! de asemenea pe acelaş sunet, ca un eebo.
Aşt-fel se născu în Peria poesia, şi ritmul- şi rima.
*
Vas înecat.—-In noptea de 21 spre 22 Aprile curent, s’a înecat în Dunăre, în dreptul localităţel Celea-Mică, de lângă urbea Hârşova, un caic sub pavilion elin, comandat de proprietarul seil Necola Ţi-maris. Pe vas se aflai! douî marinari.

FOIŢA ţ)IARULUI „TELEGRAFUL4
A. SCHOLL.
(47)
NOPŢILE S iNGEROSE
Duelul Monseniorului.
XII
Catacombele
De altă parte, întâiul raport adresat de Combalou către Trelauney suna ast-fel:
„Bancherul Robert Kodom a cumpărat mai mulie imobile în cartierile Observato raluî şi Montparnasse :
„1). O casă piaţa Panteonului N. 12.
„2). O a doua cas”, aceiaşi piaţă, numer nepăreche.
^3). O hrubă în strada Vaquelin aprope de colegiul Rolin.
„4) O pivniţă la bariera Infernului cu câte-va scări ce conduc în catacombe.
„Bancherul Robert Kodom a fost de două ori cu trăsura îu Piaţa Panteonului.
„A sunat la casa N. 12 bis.
„N’a deschis nimeni uşa.
„Trecând piaţa, la casa din faţă s’a deschis uşa, el a intrat acolo, apoi uşa s’a inchi3.
„Totul mâ face a crede că e un fer între amândoue casele.
„Lucrările s’a8 făcut cu ocasia canalizare! pentru tuburile cu gaz ai! permis fără îndoială se se stabilâscă acea unire, fie prin intermediul lucrătorilor sa8 în timpul nopţeî când lucrătorii lipseai!.
„Se ştie că acest cartier, o mulţime de pivniţLcomunicp.u cu catacombele.
„S’a întâmplat de multe ori că proprietarii pivniţelor intrând în catacombe s’au rătăcit.
„Autoritatea a astupat aceste comunicaţii cu tote aceste nu e grefi a se găuri din noi! zidul.
„Cataeombele se visitâză de 3 ori pe an şi atonei cu permisiunea prefecturel de poliţie.
„Ge interes are Robert Kodom a avea mal
multe intrări şi eşiri din catacombe ? A-câsta voi se aflu
„Voi intra prin casa din 3tradâ Vaquelin.
„Din acest loc voi se dirijez afacerile mele.“
— La dracu! zise Trelauney, după ce ceti acest raport. Da sigur e vorba de a părăsi strada St. Louis, ca ast-fel se se piarză urma.
Catacombele... asta e o idee; snsă^acolo nu sunt la eî acasă.
Catacombele sunt a tuturor, e aprbpe o casă pentru morţi !
Aceste vechi cariere, exploatate în timpul dominaţiunel romane şi săpate la sudul Senei se întind de la grădina Plantelor până la vechia barieră Vangirard.
La început să făceai! numai, grop?, aşa s’a format gropa Leilor; aprope de bariera St.-Jacques.
Când grosimea păturilor de pământ era mare. atuueî se făceai! galerii subterane, susţinute cu stâlpi. De mu’te ori se făceai! galerii nouî sub cele vechi formând ast-fel mal multe etaje.
Pericolul era mare când «ceste cariere
erai! părăsite uitate; pentru că galeriile se sfărâmau şi oasele ce era pe acele locuri se cufundai!.
Aşa s’a întâmplat în 1774 în cartierele St Jacques şi Observatorul.
S’a făcut îndată stâlpi de piatră ca se susţie galeriile.
Stâlpii afi fost numiţi, clasaţi, numerotaţi. In 1780 Lenoir, locotenentul general al poliţiei a transportat în carierile de la Mont-rouge şi Montsouris osemintele scose din cimitirul Inocenţilor.
Din acest moment, carierile se numiră Catacombe şi transformate înlr’un imens osuar, unde se puneafi osemintele scdse din vechile cimitire ale Parisului.
In fie care cartier er&8 scări pe unde sc intra in Catacombe.
Era un oraş de morţi dedesubtul oraşului viii.
Patru milidne de morţi! Câte bucăţi de schelete.
In acea grămadă de <5se era!! inulte de bărbaţi şi femei vestite, de regi, prinţ' şi princese, seniori, membri din tote academiile, generali, preoţi, etc.
Era în sfîrşit o exposiţie universală de 6se !
Unele ose erai! colosal de mari, aşa; câte un tibia de trei picibre de lung, bse dş mână colosale, unele strîmbe, sucite, găurite îu tot chipul, etc.
Craniurile de la cimitirul St. Bartelemy găurite de glbuţe erai! şi eie acolo.
ţhdurile sunt tapisate cu craniuri.
In unele locuri, hrubele se întind departe...
Un lanţ opreşte trecerea mal departe, din causă că bolta ori a câdut, ori ameninţă a cădea.
Pe ici colea sunt găuri cari conduc în galeriile de desupt.
Robert aduse trei bmenî de pe colinile Cbaumont.
Ii scoboră în pivniţa casei din piaţa Panteon.
Eî găuriră încet şi cu mare băgare de semă dădui.
Abia ridicară câteva pietre, când d’odată an aer umed şi rece ajunse până la bancher,
El ridica felinarul în sus pentru lumină înaintea sa, apoi făcu câţi-va paşi înainte.
— înainte ! strigă el, trebue se ştiu ce e aci.
Abia făcură câţ'-va paşi şi dădură peste
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFUL — 2 MAI 1886
3
Acest vas venea de la Galaţi, cu des' tinaţianea pentru Cernavoda, încărcat cu 800 sacî făină şi 200 saci irmic.
Afară de echipagi» nu s’a putut salva nimic.
*
Grindina.—In diua de S-ta George, 23 Aprile trecut, pe la orele 3 după amâdl, a ciuţut în comnna Floresei, judeţul Prahova, grindină în mărimea bobului de mazăre, care a ţinut o jumătate oră, şi după aceea a urmat zăpadă până orele 6 săra; iar ndptea, îngheţând, a oausat o desăvârşită stricăciune arborilor roditori.
*
Treî Gemeni. — Soţia ^locuitorului Ni-colae Ciută, din cătunul Erchesic, pendinte de comuna Şeriu, plasa Hârşova, judeţul Constanţa, a născut, în udptea de 22 spre 14 Aprile curent, treî copii, un băiat şi doue fete, cari au şi murit îndată după nascere. Mama lor se află până acum bine.
URTJMIS SOIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Constantin opole, 11 Mal.
Iată textul telegramei E. S Said paşa către ambasadorii Turciol din Paris, Londra, Viena, Berlin şi St. Petersburg.
8 Mat
«In vederea plecării representanţilor Puterilor din Atena, am autorisat pe trimisul nostru din Atena, Feridun-bey, se plece şi el şi să însărcineze cu gerarea afacerilor legaţiuueî pe primul secretar, făcâud în acelaşi timp următdrea declaraţie guvernului grecesc :
«Guvernul imperial otoman, considerând că hotârtrea luată de representanţil puterilor de a părăsi Atena se leagă cu salvgardarea drepturilor Imperiului, considerând asemenea că na trebue se fim despărţiţi in înţelegerea luată pentru menţinerea păoeî, ’mi a dat ordin se părăsesc Atena.»
In urma acestor instrucţiuni ministrul rostru s’a îmbarcat pe bordul vaporului Hania,
Bine-voiţî a înştiinţa despre aceste pe ministrul de externe.
Constantinopole, 11 Mat
Textul telegramei E. S. Said-Paşa către ambasadorii din Paris, Londra, Berlin, St. Petersbourg Roma şi Viena:
9 Mai.
Activitatea desfăşurată de Grecia prin trimeterea de trupe spre frontiera nostră e de notorietate publică. Mai aflăm din sorginte sigură că parte din trupele greceşti ati format bande cari se intre pe teritoriul nostru ca se prade în t6te părţile şi să dea naştere la conflicte. Asemenea manopere, a căror urmări vor fi grave nu trebue sfi nu atragă atenţia seridsă a puterilor. Noi suntem gata la orl-ce întâmplare, însă voim sS arătăm că o astfel de stare de lucruri, pe care noi voim se prevenim, na e creată de noî, ea ia un caracter din ce în ce maî accentuat de ostilitate contra Imperiului şi că prin a-câsta se compromite interesai general.
Veţi bine-voi a semnala aceste fapte şi consideraţi uni guvernului pe lângă care sunteţi acreditat, ca să nu fie nici o pre* supunere în apreciările actelor celor doue state vecine ; pe lângă acesta veţi remite o copie de pe acesta depeşă ministrului de externe.
Constantinopol, 11 Mal.
In nrma demersurilor făcute de însărcinatul de afaceri al Franciei pe lângă înalta Pbrtă, guvernul Bulgariei a ridicat măsura de a se face certificate pentru mărfurile importate lu Rumelia pe la frontiera de pe uscat.—La aceste demarşe n’a luat parte nici uu alt stat.
Constantinopol, 11 Mai.
Pdrta rechiemând, din propria sea ini ţiativă, şi fără a consulta pe consilierii boi, pe Feridun<Bey, ministrul seu din A tena, mai multe puteri îl a» făcut obser-vaţiunea de gravitatea interpetaţiuneî ce
p6te da loc acăată rechiemare. In urma a-cestor observaţiunl, P<Jrta a trimis circulara sea de la 8 Mal, desluşind acest act: Pe altă parte, marele Vizir, scrise la 9 Mal câte d. Condurioti, ministrul Greciei, reînoindu-1 desluşirile sălo în termini) cei mal amical.
Circulara de la 9 Mal, ar avea de scop de a da momentan Turciei mandatul de a lucra pe uscat în acelaşi timp cu acţiunea maritimă a puterilor.
Atena, 13 Mal.
In urma demisiuneî d lui Delyannis, cabinetul s’a constituit în următorul mod ;
Ca preşedinte al Consiliului şi ministru al justiţiei, d. Balbis ;
Ministru de interne, d. Papiopdlos ;
Ministru de finance, d. Avgherynos.
Ministru de resbel, d. Pezmezos.
Ministru al marinei, d. Miaulis.
Ministrul Cultelor şi al Iutrucţiunel publice, d. Venyzelos.
Ministru de externe, d. Luriotis.
După cum se pdte vedea acest cabinet nu este alcătuit din personaje politice de o culore marcată şi se crede că a venit la guvern numai pentru a desarma.
Din ediţia de sdră 1 ore ss&rs.
Madrid, 11.
Mesagiul citit de Sagasta In Camera a-nunţă maî multe proecte mari de lucrări publice şi alienarea pădurilor statului pentru a acoperi cheltuielile bugetului extraordinar al marinei.
Mesagiul maî anunţă: restabilirea juriului, remaniarea mai multor imposite, consolidarea datoriei urbane cu garanţia metropolei, cererea de antorisare pentru a proteja s’a» reînoi tratatele de comerţ, Intre care tratatul cu Germania, care es-piră la 1887, reluarea negociărilor comerciale cu Statele-Unite, care cu greu au fost primite de unii membrii din cabinet, care se tem de o resistenţă din partea Catalanilor protecţioniştî.
Londra, 11 Mal.
Times publică ua articol în care zice : Delyanis continuă a se încăpăţîna; plecarea ambasadorilor va fi urmată de o acţiune coercitivă din partea puterilor.
Decă puterile nu voiesc pentru viitor binele Greciei, vor lăsa liberă acţiunea Turciei. Porta va fi în drept a ataca pe Grecia pe mare, însă bombardarea Atenei va fi considerată ca o nenorocire pentru civilisaţie. Prin urmare in interesul Greciei, Puterile se vor însărcina a bloca porturile Greciei şi vor lăsa pe greci se ’şî încerce norocul pe uscat prin Tesalia, contra Turciei. Decă resbelul se va începe, puterile vor caută se ’l localizeze.
Se speră că resbelul va fi scurt şi ho-tărîtor.
Pesta, 12 Maî.
Lumea comercială e forte emoţionată de faptul că Germania a încheiat cu Serbia un cartel direct de transport pentru mărfuri, încongiurând căile ferate ungare. Cu tdte silinţele făcute de Germania, căile ferate ungare a» refusat tot-d’a-una se intre în combinaţiune, vrând se îngreuieze şchimbnl de mărfuri dintre Germania şi Serbia. In faţa acestei rele-voinţî, Germania a lăsat d’o parte căile ferate un-are şi a încheiat o convenţiune cu Lloy ul dunărean, care va aduce mărfurile sârbe pene la Viena şi va lua d’aci pe cele germane. Căile ferate ungare perd sume considerabile prin acesta consideraţiune. Guvernul din Pesta e înfuriat d’acâsta, asemene cercurile financiare-comerciale.
Atena, 12 Mai».
D. Papamiholopulos a primit, odată cu misiunea formărel cabinetului, şi pe aceea de a procede la demobilisare.
Este probabil, afară de incidente neprevăzute, că noul cabinet se va constitui de dimioeţă.
Miniştrii vor presta îndată jurământul în mâinele regelui, şi apoi vor lua masurile necesare pentru a desarma.
Din cansa tradiţionalei serM-tori de 1 Mai, lucrătorii atelierului nostru ne obligă a nu da decât o singură ediţunc. Cititorii noştri din provincii vor bine-voi se ne scuze.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR 30 Aprile 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi un sfert, sub preşedinţa d lui general Leeua.
Presenţi 90 d-nl deputaţi.
D. A. Djuvara, cere comunicarea cores-pondinţei ce a avut loc între guvernul român şi guvernul austro-ungar în ces-tinnea Convenţiunel comerciale.
D. general Lecca, preşedintele, declară că va comunica guvernului cererea onor. represintant.
Se pune la vot amendamentul d-lul C.
F.	Robescu, privitor la suprimarea art. 50 şi votul se declară nul.
Se pane la vot luarea în consideraţiune a opiniei minorităţii privitdre la reorgani-sarea flotilei ndstre, care se admite.
D. Porumbaru dă citire proiectului de lege privitor la organisarea flotilei şi serviciului porturilor. Se dă citire art. I privitor la atribuţiile flotilei.
D. Mihăilescu amiutesce principiul legii de la 1882 şi declară că noua lege ni-micesce disposiţiunile veche! legi. D-sea declară că este pentru a se lua în consideraţie art. I aşa precum este redactat în proiectai guvernului.
D. A. Ionescu se urcă la tribună şi declară că este o contrazicere flagrantă în ceea ce a d. Mihalescu în privinţa art. I şi ceea ce vrea să releve^e când vom vota art. d. D-sea atrage atenţiunea d lui Mihalescu, care se declară contra supunere! organisaţiunel flotilei sub ministerul de resbel, că în proiectul de lege în Ccestiune, sunt combinate două lucruri, organisarea flotilei şi a serviciului porturilor, aşa fiind este natural câ ministerul de resboi» se dirige şi sa controlere flota, iar serviciul flotilei, în ceea ce priveşte căpeteniile de porturi şi poliţia asupra marinei comerciale, se se dirige de ministerul de esterne. Căpăteoiile de porturi sunt create pentru salvgardarea libertăţii comerciului şi dacă noua lage are în vedere militarisarea acestor căpetenii, atunci me pronunţ contra disposiţinniior care se iad, căci nu cred că se face bine. Me întreb dacă supunerea căpetânrilor sub ministerul de resbel va folosi întru cât-va comercial nostru ? Na putem militarisa poliţia fluvială şi prin urmare nu trebue să militaiisăm aici căpi-teniile, căci îu cas de vr’ua conflict acesta se va considera ca fiind făcnt nu cu poliţia fluvială, ci cu ministerul nostru de resbel. D-sea conchide apoi prin a declara că proiectul de lege în cestiane are în vedere înfiinţarea unei admiralităţi române. Onor. representant fjice că flotila ndstră nu pdte ajuta întru nimic la apărare a ţărmurilor şi la efectuarea transporturilor militare şi că prin urmare nu crede bine se se vor-bescă cu aşa pompă de atribuţiunile flotilei, precum acesta se face în art. I. D-sa declară câ atribuţiunile din alineatul b îu care se vorbeşte despre eserciţiul poliţiei fluviale sunt puraminte civile şi priu urmare nu înţelege pentru ce juridicţiunea în acest cas să fie tot militară. D-sea se pronunţă în contra atribuţiunilor alcătuite în aliueatul c unde să elice că organisarea serviciurilor dependinţe, precum sunt că-pităniele, tribunalele maritime, şcolele, ser-vtcinl piloţilor şi serviciul de scăpare în cas de naufragia. Onor. represintant declară că aceste atribuţiunl nu pot fi ale comandantolul flotilei, căci aparţin consiliului de administraţie.
D-sea declară că n’a fost timp ca guvernul să vie tocmai acum cu un proiect de lege privitor la organisarea flotilei, când avem legea comunală, aceea a instrucţiune! şi multe alte. Onor represintant declară că va vota contra proj. de lege, de dre-ee consideră că cheltuielile care se vor face pentru organisarea cerată a flotilei, nu vor adnee nici un folos.
D. A. Djuvara declară că proj. de lege n’are în vedere organisarea unui lucru e-sisteut, ci crearea unei marine'comerciale şi militare. Der se pdte crea un ce analog prin proiectul de lege de faţă ? Nn. Şi a-tuncl pentru ce se vor face cheltuielile, care nu ne vor aduce la scopul proiectat.
D. A. Anghelescu, ministru de resbel, declară c& proiectul de lege în cestiune a fast focut nu de ministru de resbel, ci de acest ministru, împreună cu ministrul de interne şi de esterne. Itespnnijend d-lul
N.	Ionescn, onor ministru declară că nu este vorba de a crea o [admiralitate, ci este vorba de a organisa flotila udstră esis-tentă într’un mod aşa ca să se potă corespunde trebuinţelor, cari ne-au forţat a crea acesta flotilă.
Serviciul poliţie! se face şi adi de flotilă, iar jnridicţiune nu va fi precum nu este militară. D-sea rdgă Camera să vo-teje acestâ lege.
D. Pherickide, ministrul de esterne, declară că poliţia flnvială remâne sub gerinţa ministrului de esterne, dâr că este trebuinţă ca acest serviciu să fie bine orga-nisat, ca să potă mulţumi exiginţele tuturor celor ce aii interese pe Dunăre. Personalul nu se modifică, nu se aduce absolut nici o reformă radicală prin legea de faţă şi se aduce ordinea acolo unde este urgent cerută.
Discuţiunea se închide. Art. 1 se pune la vot şi se primesce.
D. Porumbaru dă citire art. 2, 3 şi 4, privitdre la materialul şi personalul flotilei.
Se primesce art. 2, 3 şi 4.
La art. 5, d. Voinov cere cuvântu şi vor-besce în contra art. D-sea declară că ministru de esterne nu pdte dirige căpită-niele prin ordinele trămise comandantului flotilei care este pendinte de ministrul de resbel.
D-sea propune un amendament ca ministerul de esterne să nu maî aibă nici un amestec In administrarea portarilor.
Amendamentul se respinge.
D. Mihăilescu propune un amendament ca serviciul portarilor să se facă prin un inspector general al ministerului de esterne, ier na prin comandantul flotilei.
Amendamentul se respinge.
Se voteda mal fără discuţiune până la art. 23.
Şedinţa se rădică la 6 ore, anunţându-se cea viitdre pe mâine.
SENAT 30 Aprile 1886
Preşedinţia d-lui vice-preşedinte Al. O-răscu,
Presenţi 73 d-nî senatori.
D dr. Varlatn aretă că în oraşul Vaslui un câine turbat a muşcat 11 omeni. D*sea Zice că de dre ce numai la Paris se pdte vindeca turbarea, rdgă pe onor. guvern ca să contribuiască spre a trimiţe pe acei dmenî în Francia.
D- E Stătescu, ministru justiţiei, răspunde câ aoăstă datorie incumbă maî ântâî judeţului şi comunei se contribuiască la trimiterea lor la Pari®, însă va da şi guvernul ajutorul când se va cere.
D. vice-preşedinte comunică ordinea Zilei care este continuarea discuţiunii proiectului codului de comercifl.
D. D. Polizu Micşunescu, raportor, ci-tesce noul articol trausitoriă propus de d. G. Mărzescu după arf. 268 din proiect,
Se consultă comisia asupra amendamentului.
D. raportor comuuică că comisiunea a respinsş amendamentul ca funol ce ar da legel o patere retroactivă; amendamentul d-lul Mârzescu cum este redactat atinge şi societăţile cari funcţionăză în virtutea unei legi speciale.
D G. Mărzescu răspunde că 'motivele d-lui raportor sunt puţin întemeiate, căci societăţile snnt persdne morale
Principele D. Ghika declară că va fi cât se pdte de concis în cuvântarea sa, de dre-ca nu are scopul ce ’l are d. Mâr-
t
zesco. In tesa generală declară că esie contra legilor cu putere retroactivă, asupra societăţilor, ca de esempln societatea de asigurare Dacia-România Motivai formărel acestei societăţi a fost nu setea de ban>, ci numai ca sâ se ia din mâna a 7 societăţi streine enormele sume de bani ce eşia» din ţara. Când 10 sad 12 bărbaţi s’a» hotărât a forma o societate aii avut în vedere legile esistente; astă-dl dacă s’ar face o nouă lege cu c-ondiţmnî diferite, ce ar face societăţile esistente ? ar trebui se liquideze.
D. E. Stătescu, ministru de justiţie, a-rată cum d. Mârzescu este în contradicţie cu d-sa însăşi, căci d sa dice că nu dă un efect retroactiv legel.
D-sa rdgă a se respinge amendamentul propus de d. Mârzescu.
Se închide discuţia.
Se pune la vot amendamentul d-lui Mârzescu şi se constată că numai d sa a votat.
Se pune !a vot legea în total şi se primesc cn 54 bile albe contra 2 negre.
Şedinţa urmdZă la orele 4.
ULTIME INFORMATIUNI
D. prim-ministru a primit aZî în audienţă pe d-nii generali Fălcoianu şi Fo-tino.
—o—
Citim în Romănia Liberă că desveluirea statuei lui Lazăr se pare a se fi hotărît pe ziua de 11 Maî.
—o —
D. dr. Manolescu, profesorul nostru de oftalmologie, s’a întors din călătoria sea ştiinţifică. D-sea a visitat laboratdrele relative din Pesta, Viena, Miincben, Hei-delberg, Paris, Bonn şi Berlin; şi a asistat la lucrările congresului frances de oftalmologie, unde a făcut unele comunicări interesante.
— o —
Mâine se începe concursul pentru catedra de obstetrică de la facultatea de medicină din Iaşi.
Juriul se compune din doctorii Alexiann, Grecescu, Petrescu, Polyzu, Stoicescu şi Cantacuzino, sub preşedinţia d rului Felix, decanul facultăţeî de medicină din Bucureşti.
—o —
In diua de 1 Maiă, o muzică militară va cauta îu grădina Cişmegiuluî de la o-rele 8—11 de dimineţă şi de la orele 3 până la 5 d. s.
—o —
Al doilea congres* internaţional privitor la navigaţinnea flnvială se va întruni Ia Viena la 15 până la 20 Iunie, snb patro-nagiul principelui Rndolf.
Acest congres» va studia următdrele patru cestiunî : valoarta economică a căilor fluviale ; folosul normal al eanalu-rilor de cal fluviale artificiale ; organisarea exploataţiunei căilor fluviale ; construcţiu-nea canaturilor maritime. La şedinţele acestui congres vor asista specialişti germani, francezi şi belgianî.
PRIMĂRIA COMUNEI BUZEU
Pu bl ic atiun e
a
In diua de 1 (13) Iubu, anul curent, se va ţine licitaţiune prin oferte sigilate în sala consiliului, pentru darea in concesiune a instalării usinel, canalisarei, etc., şi esploatarea pe termen de 30 ani a iluminării oraşului cu gaz estras din păcură.
Costul lucrărilor este de lei 350,000 circa.
Cauţiunea provisorie este de 15,000 lei.
Ofertele se priimesc până la ora doue după arniadi.
Proiectele, oaetul de sarcire şi condiţiu-nile se pot vedea în tdte (Jilele şi orele de lucru în cancelaria Primăriei.
Primar, A. 1. Constantinescu.
Secretar, I. B. Sburlan.
No. 915
Anul 1886, Aprile 24.
o grămadă de gunoie; trecură şi urmară drumul înainte; ajunseră la un loc unde bolta era aşa de jos în cât trebuia» s§ se plece ca se mârgă înainte.
Apoi bolta ara tot aşa de naltă.
La locul unde bolta era jos, era un lanţ.
De aci înainte venea galeria Zisă din strada Orleans.
La câţl-va paşi era o gaură în dreptul căreia Robert citi.
Privire spre apeducul Arcueil
—	Pentru astă-ZÎ 0 d’ajnns, Z‘s® Rober;, se ne întârcem...
Vom studia altă dat drumul ce duce
spre strada Vaquelin.
Stabilind comunicaţia, vom fi ca acasă la noi.
Banda se întorcea când o lucire atrase privirea lai Robert.
Lucirea venea dintr’o aleeă depărtată a Osuarului.
—	Ascundeţî lumânările dise bancherul.
Un om aperu în fund...
El urmă drumul spre după linia trasă pe boltă.
Pe acesta linie era» din distanţă în distanţă cate o segetă neagră care arăta
drumul osuarului ce conducea la scara de la bariera Infernului.
—	E vr’un spion ? murmură bancherul. De multe ori se făcea contrabande prin
aceste catacombe.
Contrabandiştii se scoboratt aci afară de bariere, din partea Montsouris şi ast-fel ducea» în Paris tot felul de lucruri.
S’a făcut un zid în cariere care despărţea catacombele ^Parisului de carierile şi soteranelo din împrejurime.
Ccmbaiou se scoborîse prin strada Vaquelin şi căuta piaţa Panteonului.
La un semn al lui Robert Kodom, omul de afaceri fu prins.
—	Ce faci aci ? întrebă Robert. Combalou recunoscu îndată cu cine are
aface.
—	Inspectez, domnnie..*
—	Eşti inspector ?
—	Un simpla funcţionar.
—	Pe unde al intrat aci ?
—	Prin grop a Leilor.
—	E departe de aci ?
—	Departe.
—	Prin bele.
—	Fdrte bine.
*— Robert creZu că e bine se ia lângă el un aşa preţios indivind.
—	Cât câştigi pe na cu acesta meserie?
—	Opt sute franci.
—	Dacă vrei sâ mâ serveşti pe mine îţi dau treî sute franci pe lună. E d’ajuns?
—	Da, domnule. Dar se şti» ce am se fac, pdte e vre o afaceie unde trebue s§ îmi pun în joc viaţa, atunci nu me prind.
—	Nu-ţî fie frică. Am nevoie de un om inteligent care se conducă lucrările mele aci, fără ca se ştie ciue-va.
—	E cam gre» acesta.
—	Pentru ce ?
—	Pentru că în aceste locuri umblă 6-menî cari şti» tote locurile ca cel maî bun birjar din Paris care merge de la Ma-delena la Bastilia.
—	Dar trecerile pe aci sunt . interdiae.
—	A! ce are aface acesta.
Combalou stătu la îndoială.
—	Dar.., domnule eu trebuie se me întorc.
—Trebue se mergi şi s§ spui ce al 7eZut.
—	Ge voiţi se faceţi cu mine d-lor.
—	Ce’mi va plăcea, respunse Robert, aide !
Oamenii lui Robert apucară pe Combalou şi’l aruncară înainte şi redicâud felinarele ca sS luminede drumul se îndreptară spre galeria ce ducea la piaţa Panteonului.
Combalou nu cunoştea mal bine ca alţii planul acestor cariere, acesta era un pericol.
Altul maî grozav, era că îputea cS stea în mâinele lui Robart Kodom.
Combalou nu stătu de loc la îndoială.
La cea întăl cotitură, sări un lanţ şi începn a fugi*
—	Prindeţi-1! striga Robert.
Oamenii începură a fugi după el, însă
fiind-cu galeria era strimtă nn pute» fugi toţi o dată ci şir uuiî după alţii; cel ce era în frunte temându-se a fugi repede împedecă pe cei alţi.
Combalou scăpă repede de ■ rmărire.
urmare cunoşti bine Cutacom •
—	Dar etajele care sunt de desupt a
—	Acolo e periculos de umblat.
—	Tocmai asta voeso şijefi. Efl voi R aceste drumuri funcţionarilor şi visitatoril eu voi umbla pe de desupt... Tu ne ^ urma.
Atunci Robert încercă s$ ’l ajungă şi el, însă după câte-va minute renunţă.
XIII
Ruina
Când Robert se întorse la biurourile sele din strada Viile l’Elvâque, găsi o scrisdre de la Monseniorele.
Acâstă scrisdre aduse ultima lovitură a-supra bancherului.
Monseniorele îi spunea despre ridicarea tesauruluî din strada St.|Louis.
Tesanrul dispăruse...
Şi Robert privea tratele celor Doue-zecI şi Unul!
Ce se făcuse cu bogăţiile bandei ?
Robert se gândea îndată la plecarea vasului Requin.
Ce direcţie apucase iachtul ?
El trebuia sâ ştie, se urmărească pe răpitori, şi să înece vasul.
Robert se gândi tdtă noptea la o mulţime de projecte.
II apucă nebunia şi strigă : Hoţii !
Sculându-se, făcu compturile ; când sfîrşi îl apucă frigurile.
(Va urma)
«
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 2 MAIIX 18*6
CURSUL BUCURESCI
Epitropia aşezămintelor Brâncovenesci Va
V
THOMA ŢACili
4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-Româaîa Oureal pe <^iaa de 30 Aprile 1896.
5% Rentă iimort.iRaftîlfi,. • • 5%	» română perpetuă. -
O'1'o Obl. de Stat [rur. convertite] 6°/°	,, C. F. Române .	»	.
o % „ Municipale lOfe. ,, Casei Pens. [300 1.] S°/c Scris, funciare rurale .	.
»	ji	»>	• •
50/jj	„	, urbane .	.
fi0/» !.	,	n	• •
7°/c „	»	- • /
împr. eu prime Bucurând [20 fr.| 5% Comunale juuoi .... banca Prevedere» ...
D1VEKSK
Aur contre, argint «aii bilete .
Bilete de Bancă..................
Fiorini val. Austriacă . . .
Mărci Germane....................
Bano-note Fiancese .	■, . .	.
Ruble de hârtie
’uru)
91
90	> I, 86
75 208 86% 1021 a 82
91 91 31
14. l/2
',00 1.23 99i 'a 2,45
Vâud.
~»Wi
91»/>
87
76
214
87i/«
103'/)
827a
92
100
33
15.
i 02 1.2* KOI'2 2.55
3TAŢX01ffAX*A
societate pnerais ie asigurare în Bucureseî
Aprobată prin decret regal 80. 225 din 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fia-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei
,Naţionala11 asigură :
t. In contra dannelor de Incendiu. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) ci participări de 15% din beneficiul realisat din acăstă ramură înţerâ.—Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.—IV. Contra sparge» roi geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face a -i-gurare asupra rieţel.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70% din beneficiu în com-binaţiunile nrmâtăre ; asigurări asupra vieţeî uneia sau a două persăne, asigurări temporale, asigurăr mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă
Combinaţiunile următăre :
Asociaţi uni mutuale de supra-vieţune. Asociaţi uni în grupuri de 12 ani pentru copii de la f ani jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite oom-binaţiunî.
Până la finele anului 1884 ,,Naţionala“ a
realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n, şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA: GENERALA
Str. Caroi 1, Al O. 9»
Fiind-câ la licitaţiunea ţinută. în giua ae 21 ale corentef luni pentru aprovisionarea pe timp de un an cu furagiul trebuincios la întreţinerea cailor spitalului nu sau presentat concurenţi, Epitropia publicA ca In (jiua de 14 Maifi viitor ora 12 mer. se va ţine o nouă licitaţie în cancelaria administraţiei unde se pot vedea şi condiţiunile în tdte Şilele de lucra de la ora 10—-2 p. m.
Concurenţii vor fi însoţiţi la <jiua licitaţiei de o garanţie provisorie de 150 lei. ______________
Fiind-câ la licitaţiunea ţinută In $ioa de 21 ale curentei luni, pentru arendarea moşiei Cervenia din Distr. Teleorman, nu s’avi presentat destui concurenţi, Epitropia publică că în <jioa de 12 Maiii viitor ora 12 mer., va ţine o nouă licitaţie în cancelaria administraţiei, unde se pot vedea planul, condiţiunile şi actele privitore la cultura moşiei în tote filele de lucra de la ore 10—2 p. rn.
Cualitaţile moşiei şi arăturile făcute pe seina proprietăţel, sunt publicate în detaliu în „Monitorul Oficial* No. 235 din 28 Ianuare espirat.
lare laoasiri
SCROBEALA ALBA
IN 0RISTALUR! MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mai buna. serobeiă ai ba aste aceia ue ia Cassa F. HEUMANX & O-ie din Anv&rsj (Belgia) şi Ofl.ro ooncurăză în oalitate cu cele mai buna mărci engleze, fiind cu lăte aceste H mult mol eftină.
Se efvofcueză in pach te dc 2 1., kilo cu eti-i chete, precum şi în cutii de o,, % şi )/J3 kilp cu etichete în chromo-litografie.
A hb pdresa pentru preţuri si cnnditinnT 1*
It-X.
Representant jfonoral puntru Komanla afara de bai»{[.Bralla. Bucureseî.
De arendat de Ia Aprilie 1887, juiiia» tate din
Moşia. Paralpan Arsako
din judeţul Ylaşca partea care se înveci-neşte ca domeniul Giurgiii.
Doritorii bc vor adresa la d. Em. La-hovâry, 74, Calea Victoriei în Bucureseî
6—2—4.
Se publică spre cunoştinţa generală că în ijiua de 4 (16) Maia 1886 se va ţine licitaţie publică în satul Ile-restrâu pentru darea în antreprisâ a bisericel ce se va construi din noii *n acel sat. Planul şi devisul se pot vedea la d. 0. Gavrilescu la Cartea de Casaţie.	EPITROPIA.
SOCIETATEA ROMANA
06
CONSTRUCTIVI SI LUCRĂRI PUBLICE
Act de mulţumire
L	f f> <
tSub-semnata Eufrosina Gfurgiveano o cred de a mea datorie a mulţumi societăţii de asigurare „ Naţionala" pentru promptitudinea şi culanţa cu care acestă societate ml-a liquidat şi plătit dauna ce am suferit’o prin focul de la 10 Marte anul curent, mul-ţâmitâ care sunt în stare a’mî restabili clădirea incendiată.
Iaşi, 28 Marte 1836.
Eufrosina Gimgiuveano.
Domnii acţionari şi purtători de părţi de fondatori sunt informaţi că dividendul de
Lei 28 aie acţiune şi Lei 25 de parte de fondator, votat de Adunarea geueralâ ordiuară. a acţionarilor din 20 Aprile (2 Maifi) 1886, se plâtesce cu începere de luni 28 Aprile (2 Maifi) an. cor. de la o-rele 10 până la 12 dimin^ţa la pre-sentarea cupdnelor, în Bucureseî, la casa societăţei strada Ddmnel No. 8.
Bucureşti, 25 (7 Maiii) 1886.
Direcţiunea generală.
!!! Pentru curioşi !1!
Sub-semnata, fac cunoscut onor. public,
că pot servi pe orT-cine cu mal multe feluri de ghiciri dupe studiul filosofi»!, precum îa PALMĂ, în ZODIE şi îu PAHAR
CU APĂ; der a>n constftt-it eă numai cine Mult cunoscuta pre-jicătăre a trecutului, presen-nu pote fi curios a cunâşte firea lui şi vii- tulul şi viitorului, d-na A. Alexandrescu prin ştiinţa
sea cu cărţile Dngare, Mahomedane şi Zodie etc. va arăta îutrega viaţă, gândurile şi destinul precum şi ori ce evenimente, prcijico modul eum se ajunge la realisare şi interesele din treout, present şi viitor, arată orele şi timpu de noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţi phisionomişti şi chiromantişti au rămas uimiţi asoultând’o. — Domiciliară în strada Traian No. 94.—la finele tranvaiului stra-dei Că ăraşi la drăpta
Be vensJLai'fB
(jna MAŞINA tipografică No. I2„
cu strîngfitor şi nnnitinttor
Divers» caractere de litere, precum şi material puţin uzat, din caru s’ar putea forma o bună tipografic in p ovincie Amatori' se vor adresa 1* d-1 comi8ioner I. SCHWARTZ, strada Decebal, in Bucureseî.
torul pâu§ la betiâncţt, căci zodia nu pote ghici afacerea omului, căci omul îu fio-care <ji are alte aLceri şi întâmplări periculâse; acestea se pfite ghici numai prin cărţi. NB. Personale care se prefac sunt re-
f»1 c*£i f n
1ULIA POLONEZ.
10-3-1.	Strada Cornetului, No. 2.
!
KCC&szKîzscBBBSBassgrxEre? “jte&’mi&MgsmcaiscxsmxrjZB?-
3LaM.
BAZAR 0
Sub-semnatal, am ouore a anunţa pe onor. clientalanostră atât din capitală cât şi din	hţCTi \
provincie că Magasinul nostru	Mi ^
a primit sezonul acesta Un
mare transport ^-^7	, ,
V	maî reuurn^e Europa.
Asemenea mal putem efectua ^	şi orl-ce comande, de ore-ce posedăm
co \	şi un lîlare Deposit de STOFE (ine.
Sper că onor. Public şi clientela n stră, me va onora cu visitele d-)or şi suuc sigur că va fi cu toţii pe deplin satisfăcuţi. Ci! stimă. H. LE'BOVlCZ.

mm
PfilMA FABRICA ROMANA
DE
IIFIR-eBMIS
O băutură făcută din lapte, care seîntrebnin-ţă<jă cu un succ -s mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept mal cu sămă în contra ofticei; la Odesa şi lângă Samara, rial Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis-
La noi în Bucuesei , mulţumită iniţiativei d-lnî Lukianoff, caro a fost unul din preparatorii isteţ! ai acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabilimen t de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Od»sa şi Sa mara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara e obosităre şi costă mult, pe când calitatea Kifirului, făcut du casa Lukianoff este analisară de d-rul Bernard şi recomandată d ' ilustraţiunile lamei ndstre medicale.
Fabrica	şi, depoul	general Kifir-Cumis s’a
mutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Gri viţei, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucureseî înapoind sticlele gdle.
100 sticle 85	iei	—	b.
50	»	45	»	»
25	»	22	»	50
Pentru bolnavi neavuţi preţimle'vor fi scădute.
In provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
Iniri pn Bătături sad Negi î | |f | !s|t Se depărtăză sigur şi fără du-S d H || U 'rere in timPuî cel mal scurt prin ungerea cu tinctară de 1 bătătnrf renumită şi singnra adevăr atâ a ^ lui Ravaîoer, din Pharmacia roşie în Posen. ii FR Costul unei sticluţe cu car- 1 CD yi I 1 fii ton şi cu pensulă I 1 1 /.	.rfil-,.'. z'bZ%.	A	
	Hemrnta cărtorareasă ÎULIA FOLOIIZ care ghicescs viitorul, presentul şi trecutul, pote descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ee secrete ascunse la cari se interesez» cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. Â se adresa în str. Cornetului, No. 2. Asemenea mai ghiceşte uitându-se în palma şi fruntea omului.	; Elisareth Hârdine M6şA CU DIPLOMĂ DIN STREINĂTATE Fostă directore a Spit, de moşit din Kazan, i Dă consuitaţiunl ae la orelelO—12 a.m.	Sub-semnatul, mS simt dator a a» duc© mulţumirile mele renumitei eâr-turărese Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului. E. Pănescu.
îi Deposit în Bucureseî la d. Farmacist Ru« ţi dolf Sehmeţtr.n, farmacia Curţei Regale. S!g:		STRADA COSMA, no. 1, S . r	
			'Ji”” ■ | T‘ -
Lecţiuni de Dans
OTEL PIESOHI, Strada ŞELARI, camera 24.
Sub-semnatul are onfire a aduce la i cunoştinţa onor. public că dă lecţiuni de i dans atât privat cât şi la domiciliul săfi
C.&E02L m&MAWTl
Proteaor le Dans.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE DIN ROMÂNIA
Bucnrescî-Bomau						Homau-Bucuresui					
	Accel.	Pers.	Pers.	Plăc.	Accel.		Accel	Pers	Mixt	Mixt	Mixt
STAŢIUNI	1	5	19	21	29	STAŢIUNI	2	8	32	36	34
	sera	dim.	dim,	dim.	p.m.		săra	p. m			dim.
Bucureseî pl.	11 00	8,c0	7,45	6,45	5,00	Roman pl.	8,25	12,30			5,45
Ploescî pl	12,27	10,30			7,55	Bâcău	9,25	1,55			7,50
Mizil	1,14	11,30	«Tr. 31		9,52	Adjud	10,45	3,52	dim.	p m	10,29
Buzeu pl.	2,14		1,00		11,20	Mărăşeştî	11,23		6,40	5,05	12,12
R.-Sărat pl	3,17		2,15		; ,00	Focşani	11,59		8,26		12,59
Focşani pl	4,28	Tr. 7	3,38		4,48	R-Sărat	12,56	Tr. 6	9 55		2 29
Mărăşeştî pi»	5,15	12,0 •	5,15		10,08	Buzâu	2,01	11,35			4,08
Adj ud	6,01	12,55	6,39		1 ,00	Mizil	2.50	12,39	•Tr. 20	Tr. 22	5,33
Bacău pl	7,39	2,55	9,35			Ploescî	3,45	1,53	8,05	9	10,15
Roman sos	8,45	4,10	11,15			Bucureseî sos	5,00	3,30	9,40	11	11,55
	limin	p. m.	sera				dim.	p. m.	săra	s 6	a. m.
Bucureseî»		iiargiu (Smârda)				Giurgift (Smârda) Bucureseî					
		dim.	dim.	p.m.	săra			p. m	dim.	p. m	p. m. I
! Bucureseî pl.		5.40	7,10	5 30	8.25	Smârda pl.		2,25	8/ 0	5,40	2,35
i Filaret			7,40	6,05	8,48	Giurgiu			8.14	5,55	
Comani			8,26	8,45	10,50	Comana			9,24	5,17	3,31
Giurgiu			9,25	săra	năplea	Filaret			10,30	8,42	
Smârda sos.		7,40	9,30			Bucureseî sos		3,96	10,40	g 00	4,20
		dim.	a.m					p. m	a. m.	săra	p m.
Pioesi-I-vuedeai						Predea] -Ploescî					
			a m.	a. m*	năpiea				p. m	sera	dim.
Ploescî pl			10,00	8,49	7,01	Predeal pl.			4,56	6,50	7,30
Câmpina			10,50	9,51	8,0-	Azuga			5, 0	7,04	7,43
Comarnic			11,27	10,17	8,29	Sinaia			5,39	7,52	8,09
Sinaia			12,09	11,03	9,0 <	Comarnic			6,12	8,2.,	8,42
Azuga			12,34	11,25	9,30	Câmpina			6,39	8,50	9,06
Predeal sos.			12.50	1140	9,4	Ploescî sos.			7.35	9,4	9.55
Bucuresci» Vârclorova
STAŢIUNI
Fulger
C
Accel
3
Pers.
9
Bucut-esci pl
Titu
Pitesc!
Slatina Piatra Craiova T.-Severin Vârciorova a Trenul Fulger
p. m. 4,05 5,07 6,24 8, 8
9,30
12,05
L2,27n.
a m.
9,00
10,03
11,35
1,18
1,40
.2,54
5,52
6,15n
p. m. 4,30 5,51 7,55 10,04 10,32 12,00 3,34 4,00d.
C plâeă din Smârda
Verciorova-BucurescI
STAŢIUNI
Fulger P
Accel.
4
Pers.
10
1 săra a. m. năptea Vârciorova pl 7,45	Îl,—	11,35
T.-Severin	8,09	11,25	12,11
Craiova	ll,—	1,58	3,42
Piatra	12,28	2,58	5,c3
Siarina	2,23	31,23	5,44
Pit-scî	3,23	5,23	8,25
Titu	3,41	3.50	10,04	■
Bucurescisos. 4,45d. 7,55s. 1,41 d Trenul Fulger P, p'.âcă din Vârcio-rova Marţea şi Sâmbăta şi sosssee în Bucureseî şi Smârda Mere. şi Dum
aaluţi-ilărâşeşti
STAŢIUNI
Mixt
602
Accel. 27
Pers. 604 7
Galaţi pl. Bărboşi Tecuci Mărăşeştî sos
a. m. 11,40 12,50 4,16 4,56 p. in.
sera
10,40
1,06
săra
Ulm. 7,45 8,30 11,14 11,45 a m
i'cciicI-Ber'iid
Tecuci
Bârlad
pl
sos.
dnu
6,15
8,-
a. iu. 1,40 1,50
sera
5,55
8.09
Adjud Tei’gn-uuna
MSrSşeştl-Galaţî
STAŢIUNI
Accel.
26
Mixt
28
Mărăşeştî
Tecuci
Bărboşi
Galaţi
pl.
săra
5,40
săra
11,35
12,34
3,53
4,35
săra
Berlad-Tcciim
PerB. 603 8
p. m
4.49 5,45 8,'5
8.50 săra
Bârad
Tecuci
pl.
sos.
dini.
8,)0
10,40
p. m
25
4 50
săra
8,40
10,'>5
Târgu-Oena 4djud~
CALLEA FERATA XuB^BEI^O-OEÎ^IsrAXJTX-IA.SI

ltoman-Iaşi				laşî-Roman				PSşi-auî-Sucăva				Suceva-Păşcanî				Vereşti-Botoşairi			
STAŢIUNI	Accel. 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt 9		STAŢIUNI	Accel 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel 11	Mixt 13	
Roman pl îfTsîJS Târgu-Frumos Taşî sos	dim. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	p. m. 4,28 6,53 7.16 8,15 9,41 săra		HŞÎ pl. Tirgu-Frnmos Pâscanî Plec«e la Rm. * pl. la Sucăva Roman sos.	p. m. 4,33 5,48 7 04 7,16 8,05 săra	dim. 6,47 8,27 10,16 10,41 11,45 a. m.		Păşcanî pl - pl. S Veresc. pF, B Sucăva sos.	dim. ÎMI 11,50 12,08 12,23 sera	sera 7,16 9.32 9,47 10,09 săra		Sucăva pl. V erescî Păşcanî sos. 1	p. m. 4,50 5,20 6.31 săra	dim 6,44 7,39 3,50 p. m.		Verescî pl Leorda Botoşani sos.	a. m 12,08 1,31 2,03	sera 9 47 11,10 11,42	
Botoşani-Vercscî
SECŢIUNI
Botoşani
Leordaţ Vere s ci
pl.
Accel.
12
dim.
5.09 5,49
7.09
Mixt
.14
p m.
3.05 3 45
5.05
rs-frm
■—  —  —    ---------—iBlifWllwlwyiwwl
Ţipograîifc	Te agrafoF. Calea, EJahovel 36
www.dacoromamca.ro
ANUL XVII. No. 4 166.
unii'-gnu «im ■iii*«win >
ABONAMENTf:
Pentru Capitală:
Pentru un nn .	Lei 24
.	ş4ae luni	...	.12
>	rel luni	...	»	7
Pentru Distriote
l'on iu un un .	Lei 30
•	ţese luni	...	» i5
*	trei luul	.	.	>8
IN BUCUKESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
Peutru StreiuăUte Pe,(tru un un .
‘	jeae luni
»	trei luni
Abonamentele se fac la l şi 16 ale fiecărei lutit.
Cn număr vecliiu 25 bani-
Lei 4» , 20
, 1*
Ediţia de dimin^ţă
SlMBÂTĂ, 3 MAI 1886
ANUNOlUBi Şl BECLaME r
Anunciurl pe pafţ. IV, linia 25 ban.
Reclame	pe	pag.	IU	.	.	.	1	leii
»	pe	pag.	II	.	3	lei
»	pe	pag.	1	5	lei
Pentru inserţii ;i n-almii».	lt.	i). c.ţiu
nu e i'.Rpm’.":,hifli
Rpintule ii-li'iuiriili' m n»ln/.(l.( artille uopub.icale Hi-linl
In streicSiut' .......li
Jf'rnncta, 1 Învii., I ;i!hl &• P 1 ie, li. >, il Iu Hi nlsi 1‘ ry
liugtitcra, b ■ gene M <>..'1 *1 Kl- t Hueet, E. L bundeu.
Austria, Haaseuateiu, & Coiup. Vvlen. Rudolf Mosse Zeilemaette, 2 W ien.
Ungaria, D. Moritz Wieat, în Uuda-Peat, Servietenplata.
Kedacţiuuea, Calea Kahovel, No. 36
rttaaaraa»
Hirector politic, I. G, FUIBESOU
Administraţiunea, Calea Kahovei, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
(Dup* fiarele streine)
Londra, 13 Maî.
Times scrie că declaraţiunile lui Glad-stoue au întărit fdrte mult oposiţiunea liberalilor contra biluluî Home-Rule; după ce primierul 'ş! va fi dat ultimul seă cuveut, după cum este de credut, atunci el nu p6te conta pe nici o majoritate, de bre ce nu s’a ţinut sâmă de spusele lui Chamberlain.
Respingerea şefi retragerea biluluî Home-Rule însă, va face ca ministerul se, se retragă cu orl-ce preţ.
Londra, 12 Mal.
Camera comunelor a respins cu 117 voturi contra a 62 voturi, propunerea Iul i’aese privitor la suprimarea pedepsei cu rnbrte. Propunerea a fost combătută şi de guvern.
Camera Comunelor a primit în întâia citire proiectul de lege al guvernulnî pentru despăgubirile causate prin turbarărî. llilul n’are putere retroactivă.
Brusselă, 13 Maî.
Pentru balotagiul ce va fi marţea vii-tdre, alegerea primarului local, Carol Bnls, este pe deplin asigurată, cu tbte că clericalul independent, generalul Iacmart a a-vnt 500 voturi mal mult la prima alegere, iar Paul Ianson, credincios angajamentului şefi luat de bună voie şi fără a cerevr’ua coutra-servioiil, în timpul alegerilor, a ho-tărit ca membrii asociaţiuneî liberale, se voteze pentru Buls.
Paris, 13 Mal.
O notă oficiosă a farului Matin ijice că trimisul frauces în Atena, contele Mouy, a fost rechiemat, de <5re-ce ministrul de esterne a vrut sS ia informaţiunî verbale despre situaţiunea în Grecia. De la predarea ultimatulul, trimisul frances a ţinut forte puţine relaţiuuî cu cabinetul grecesc, de ore-ce primise instrucţiuni d'a se ţine in cea maî mare reservâ. Prin plecarea momentană a ministrului plenipotenţiarii frances, se nimicesca orl-ce răspundere ce s’ar fi putut arunca Francie! privitor la evenimentele din Grecia.
Diarul Figaro publică soirea^ că monseniorul Richard, care a represintat pene acum pe bolnavul Archiepiscop din Paris, a avut cu preşedintele Republicel o lungă întrevorbire, după care Rieha-d a fost trimis Ia Papa în misiune estra-ordinarâ..
Ddrnna Adam ’ publică o scrisore, în care spune că a mers la Petersburg ca se Înduplece pe Skobelew ca se vie la Paris spre a Zice • «Prusianul este inamicul !w
Marele duce Wladiuair şi nnrea ducesă afi fost atacaţi de Nouvelle Revus, fiiud-că au'iCiidoi încuragiază iufiuenţa germană in Rusia.
Bruselă, 12 Mal.
In urma alegerel de astă-dî a unul de-pulat, se va face balotagiK intre Jaeraart, independent şi Buis, liberal.
Buenos-Ayres, 11 Maî.
Astăzi s’a deschis sesiunea congresului republicel argentiue. Mesagiul preşedintelui constată bunele relaţiunî către ţările străine, mai spune de hniscea ce domuesce în ţeră şi de crescerea imigrare!.
In momentul când preşedintele Roca a părăsit congresul, un individ aruncă cu o piatră după densul. Individul acela a fost âreBtat; preşedintele a fost rănit uşor la cap.
(Telegrame originale ale „Tribunei“ din Sibiu)
Cluj, 12 Mal (10 ore 30 miu. a, m.)
Juriul sa constituit. Dupe introducerea obicinuita., se citesce actul de acusare, articolul in traducere şi apoi, Ja cererea juratului B kros Elek, originalul român. \ părătorul cere citirea protocolului luat cu Pop Păcurar. Tribunalul iucuviiuţeclâ. citirea. Vorbesce procurorul.
(11 ore 5 min. a. m.)
Procurorul susţine, ca în sancţiunea pragmatică nu se hofcărăsce ca Ardealul să fie autbnoin. Acusatul der, ori nu cuudsce legea, ori o mistifică; cită^â legile de la 1848, cărora trebuie să ne supunem, căci ele au fost făcute cu învoirea Românilor şi cite^â trei nume de români; cere condamnarea lui Slavici, care e adevăratul inspirator al ftibunti, pentru ca legea să nu fie luată în deşert. Urm^ă apărătorul.
libertatea de presă; cere condamnarea în virtutea libertăţii de presă. Pop Păcurar protestăză contra insinuării făcute de procuror, şi încheie declarând, că Românii cer drepturi chiar şi în virtutea numărului lor. Desbaterea se încheie.
(1 oră 30 minute d a.)
In procesul al doilea cnrtea cu juraţi a declarat pe Pop Păcurar cu opt voturi vinovat, iar pe Slavici cu noă voturi vinovat. Procurorul cere pentru Păcurar patru ani, iar pentru Slavici trei luni şi chiel-tuieliie de proces, cere şi nimicirea nume-rilor din Tribuna. Apărătorul Goroianu expune motivele de oşurare. Tribunalul pronunţă pentru Păcurar un an închisâre, iar pentru Slavici o sută florini pedepsă.
A se redea Ultime Sclrî pe pagina III
, Vineri 2 MaiD
Negocierile pentru reinoirea eon-venţiunii comerciale merg f6rte greu, după cât se pare. Nu putem ajunge la Înţelegere, fiind-câ punctele de vedere de la cari plecă cele douâ delegaţiunl suut, nu numai diferite, der contrare.
Acostă împrejurare, fârâ îndoială fdrte nenorocită, supârâ din cale-a-farâ pe marii noştri vecini. Nu e <ji
(11 ore 48 m. a m ).
Apărătorul Goroianu cere, ca juraţii se nu vadă în acusaţil, Români, ci concetăţeni. Expune apoi că articolul incriminat nu a* giteză, ci combate agitaţiunea pornită de la Kossuth. Şedinţa se suspendă pe cinci minute, apoi urmâză apărirei articolului din partea lui Slavici. Răspunde în urmă procurorul, reamintind încă odată întreg* atitudine a „Tribuneicare abuzezi de
în care sâ nu fim ameninţaţi — din fericire nu e nici un pericol — nu e <ji în care sâ nu-î vedem mângăiu-du-se cu sciri prinse din lună... mân-gâere inocentă pentru care nu le păstrăm nici o rancună.
Der ameninţările şi mângâerile nu schimbă nimic la starea în fiinţă a lucrurilor ; delegaţii nu se Înţeleg şi pace bană.
Sâ cercetăm der — datoria e elementară şi pentru noi şi pentru confraţii din Pesta şi Yieaa— car! sunt căuşele pentru cari neînţelegere se iscă, căci cât mai bine vom cundsce situaţiunea atât mai lesne vom fi buni vecini.
Şi ca punct de plecare, pentru a înlătura ori-ce putinţă de echivoc, sâ spunem chiar din început părerea ndstrâ : e absurd, ca douâ state cari, prin forţa lucrurilor, sunt imburate unul în altul atât de strâns, ca douâ state cari prin cultura şi desvoltarea lor istorică, sunt cheia întregei a-cestei pîirţi a Europei, sâ nu se in-ţelegă între ele când e vorba de re-laţiunl comerciale; maî mult decât absurd, e nefiresc.
Am ţinut sâ repetăm acostă de-claraţiune, pentru că discuţia ce se face în jurul cestiunii e nelealâ ; şi la noi in ţeră, şi în străinătate, se face monedă până şi din greşelile de tipar şi—imoralitatea fiind regulă în Ziua de a<ji— tdtâ lumea bănuiesce intenţiunile fie-câruia.
Sâ intrăm acum în. studiul ces-tiuniî.
Cine e de vină că nu ne putem
înţelege î
In multe rânduri am spus că faţă în faţă, ca negociatori, sunt trei e-lemente : Austria, Ungaria şi România. Am arătat asemeni, îiu termeni generali căci diseuţiunea nu ne-a silit sS intrăm în amânunte technice, am arătat că interesele Austriei cu cele ale României armouis^ză pe deplin. Intru atâta ârmouiseză iucât dacă Ungaria r ar esista, seă dacă prin lege n’ar fi un trup cu Trans-leitbauia, pentru multe ijeciinl de ani noi am sta îu cele maî bune relaţiunî cu Austria.
Am răspuns deja la întrebare; numai Ungaria e de vină că nu putem sS ne înţelegem cu Austro- Ung aria.
Şi nu numai noi spunem ac^3ta; chiar ducă Ungurii şi-ar tăgădui starea lor economică, am scjte la lumină mărturiile Austriei, mărturii
numerose şi de tot soiul : oficiale şi neoficiale. J)
0 dată acostă întrebare deslegatâ, s8 trecem la o a doua, care ne va da şi mai bine xadevfiruta ic<5nă a lucrurilor. De ce atât de înverşunată contrazicere între noi şi Unguri ?...
Suntem popor agricol; Ungurii asemenea. Aci nu încape îndoială. In teză generală dar, s’ar putea admite ca interesele ndstre de piaţă sâ se contrazică.
D6r, în ultimă analisă, lucrurile nu ştab aşa. Din punct de vedere al schimbului, Ungaria n’are fiinţă a-parte; ea e Înglobată în monarhia habsburgică şi prin urmare,-în afară, nu pdte s6 se presinte cu caracterul seu particular, ci treb ie s6 se p(5rdă in media generală a imperiului.
Ca s6 dăm un corp acestei afirmări, n’avem decât s6 luăm relaţiu-nea dintre Ungarii şi Austria. Trans-leitbania e o ţeră industrială, der face şi ea agricultură; Ungaria e o ţ£râ agricolă, cu slabe începuturi de industrie. Se compensezâ ele una pe alta, în trebuinţele lor ? Maî lămurit : împlinea ce Ungaria, în chip de-sfivârşit, trebuinţele de consumare ale Austriei şi, vice-versa, Austria pe ale Ungariei? Pot s§ ’şi ajungă aceste dou6 ţ6rl una alteia aşa ca, la nevoie, s8 se isoleze de restul Europei?
Ori ce aţi fi : Români, Unguri seb AustriacI—luaţi statistica şi veţi vedea respnnsul in cifre. La tdte întrebările de mai sus, respnnsul e negativ; alt-fel, s’ar mai interesa de noi vecinii Austro-UngurI !
Prin urmare, contrazicerea de interese dintre noi şi Ungaria nu are un caracter atât de acut cum s’ar putea crede la prima vedere. Interese identice şi prin urmare nearmonice, da; dar numai până la un punct. De la acest punct înainte, ignoranţă, nelealitate, şovinism, totul trebue sâ se plece; căci e cestiune de viaţa Zilnică, de bună-starea unor întregi poporaţiuni.
După aceste lămuriri prealabile, putem da respnnsul la întrebarea pusă mai sus.
Pentru a fi bine înţeleşi, ar trebui s6 facem puţin istoria Ungariei, sub tdte feţele: politică, economică şi socială; lipsind la acostă datorie
copere trebuinţa ? — Nu. — Resulta-tul ? — Preţurile vitelor se urcă la înălţimi fabuîdse, viaţa devine grea, poporaţiunea Austriei sufere.
Nu e acesta speculaţiune de bursă în cel mal imoral înţeles al cuvSn-tului ?
Urmarea finală din t6te acestea, e sărăcirea şi aşerbirea Austriei şi... sărăcirea ndstră. Şi fiind că Austria n’are destulă energiâ ca să se des-robescâ de subt jugul economic care-I sugrumă grumazii, nimic n’avem de Zis. Der noi n’avem aceleaşi motive şi nu ţinem de loc s6 umplem pungile speculatorilor evrei din Ungaria.
Nădăjduim câ situaţiunea a fost pe deplin înţel&să. La vreme vom veni şi cu date, decă nevoie va fi.
Nimeni nu trebuie să se mire de repegiunea cu care se schimbă ministerele la Atena. D. Balbis după Pa-pamibalopulo, în interval de 24 ore, nu însemnă alt eevu decât câ perioda de transiţie, prin care trece acum Grecia, se împlinesce cu 6re care greutăţi.
Neavend nici o importanţă, aceste schimbări pot fi cu totul negligeate.
Acum însă, recâştigă actualitate o cestiune asupra căreia s’a vorbit încă de la începutul acţiunii coercitive a puterilor: demobiiisarea Greciei se face în schimbul unor promisiuni din partea Europei, săâ pur şi simplu în urma presiunii puterilor ?
In asemene materie, firesce nu se pdte avansa nimic positiv ; ipotese se pot însă face. Şi ele sunt cu totul defavorabile Greciei.
In adevăr, nu numai puterile neutre ab lucrat în tot timpul diferendului, ci şi Turcia. Şi dă ;ă în tătâ vremea Europa a făcut causâ comună cu una din părţile interesate, nu se păte presupune câ ea a putut să ia anga-giamente faţă cu cea-l-altâ parte. După totâ aparenţa deci, Grecia ce-deză presiunii brutale.
Cu tăte aceste, până în sfârşit, sunt speranţe câ re'damaţiunile grecesc! vor fi cel pnţin cercetate.
După cum se s ie, puterile se vor mai aduna in conferinţă cu prilejul sancţionării statutului organic rurne-liot. Chiar dacă Enropa nu va voi
ÎMFORMATIUMI
vom fi insă iertaţr, căci se va recu- să se atingă de tratatul din Berlin,
născe câ nici loc, nici timp n’avem pentru asemene studii adencite. Cititorii noştri vor fi siliţi să se mul-ţumăscă cu o simplă espunere de fapte şi cunoscinţele lor generale îi vor a-juta să controleze adevărul său gre-şăla spuselor năstre.
Intre noi şi Austria, Ungara jăcâ, cu bună scire, rolul unui speculator de bursă. Mulţumită împrejurărilor— lăsăm pe cititori să-şi gâsăscă legitimarea istorică — Ungurii ab găsit putinţa să-şi creeze privilegii economice, la cari ţin în ruptul capului.
ea totuşi va fi constituită îu tribunal internaţional ; şi fiind câ Francia n’a mers mână în mâuâ cu ce!e-l-alte puteri, e fărte probabil oâ va sesiza conferinţa şi va pleda causa grăeă.
Cestiunea bulgara a că^ut cu totul în uitare şi nu va fi reanimată decât cu deschiderea Sobraniei.
Până atunci, nimeni nu se ocupă de dânsa; aşa de pildă, de şi s’a a-nunţat că Porta ’şi a numit delegaţii pentru revisuirea statului organic,
Ei sunt —mulţumită unui esclusi- nimic nu se srie dacă comisiunea vism care nu s’a putut satisface de-	°’°	*•"
cât cu călcarea patentă a tratatelor — furnisoril Austriei pentru tot ce privesce hrana—şi furnisori vor săj
mixtă s a întrunit să& de ce nu 3’a întrunit.
Tăcerea ce s’a făcut in jurul cestiunii întovărăşesce o potolire inter-remâie cu ori oe preţ Eî speculeză'fa&. Tot se maî fac agitaţii în Bul-
trebuintele Şilnice de Austriei.
Să ne scoborîm puţin In Austro-Ungaria. Ce vedem aci ?
Fruntariile sunt închise pentru vite; Austria, neavând atâta carne cât ii trebuie şi neputând importa de la noi, e lăsată la discreţia Ungariei. Ce face Ungaria ? Are ea destulă producţiune de vite pentru ca si a-
Nicî nu mai vorbim de documentele pe car i ni le-au procurat Şiarele din Trausilv ani a.
garia, dir ele sunt mult mai domăle. Oposiţiunea pare < hiar c’a perdut ultimul sprijin, Rusia.
Iu adevăr, consulul rus din Fili-popoli, d. lgelstrom, a făcut visită oficială principelui Alexandru pe timpul aflării acestuia în capitala Ru-meliei.
Pâuă la mai ample informaţiunî, ue mărginim să înregistrăm faptul.
Construirea docurilor din Brăila se vor începe chiar vara acesta, iar construirea docurilor din Galaţi nu se vor începe decât la August. Acâs;ă îuterZiere se dato-reşte modulul d’a face basinul, care nu se va putea efectua decât înti’un moment, a-nume, când apele Dunării Încep a scade dej a.
X
Conductorul Popovicî, care a prădat poşta română şi a fngit în Rusia, a fost estradat de guvernul ros şi remis autorităţilor române. Âlaltă-ierl criminalul a fost adus la Galaţi de câtre geandarmil ruşi.
X
Un domn de tdtă încrederea a fost ieri martor ocular unu! fapt fdrte regretabil. Piimbându-se la Gotroceni, acest domn s’a oprit pnţin ca se privescă la instrucţia militară ce se face pe platoul de la Cotroceni, unde sunt concentraţi recruţii regim. 6 de Dorobanţi. Iată acum ce ne povesteşte c’a veZut acest martor ocular: Se vede câ nu se pdte ca aceşti omeni, cari să pregătesc pentru a ’şl împlini sfinta datoria către ţeră, se trecă prin aceste instrucţiuni fără ca se fie insulta)! şi bătuţi chiar de tineri! noştril ofieeri. Ieri am fost martor la o scenă desgustăldre, ve^eud pe d. sublocotenent Crăci unesco, lovind pe recruţi in timpnl eserciţiulul ou gbionturi şi cu latul sabie!. Acest oficer dete chiar porunca la instructorii de gradul inferior, să bată pe cutare seă pe cotare recrut.
Denunţând faptul, suntem sigur! că onor. d. ministru^ de resbei A. Anghelescu va şti se facă ca recruţi! noştril se nu fie batjocoriţi în faţa publicului, care do obiceifi priveşte la instrucţie. Este o ruşine, este nedemn pentru armata ndstră.
X
Adl la orele 11 şi jum. s’a ţinut un consiliu de miniştri, sub preşedenţia d-luî
I.	C. Brătiauu, prim-ministru.
X
Se vorbesce cum că d. Politimos, direc-torele general al penitenciarilor va fi numit prefect de Ilfov, îu locul mult regretatului I. Fronescu.
X
Se comunici efi comună Rîjleţu-Yioroş, din plasa şi judeţul Olt, este aprdpe pustiită de locuitori din causa lungăreî-negre, care o bântue. Epidemia s’a întins si în corn R'jleţu-Govora, limitrofă cu judeţul Argeş.
—----———O----------------
TVBBTOABItE MU CHICAGO
Poliţia a descoperit la asociaţia socialiştilor o suterană unde anarchiştil se eser-citaă la ţintă şi unde primiafi scirile secrete. S’a pus mâna pe un deposit de arme şi dinamită in locurile nude se ţineaă întrunirile socialiste. S'a dat foc în doue locuri ale oraşului, graţie insă masurilor luate, focul s’a stius repede.
Poliţia a descoperit in atelierele diarulnl Arbeiter-Ziitung, composiţia tipografică a circulari! prin care se couvdcă un noii meeting ; s’a mal găsit îutr’o cutie a lui Schwab doue bombe explosibile.
Fâcendu-se instrucţie asupra întâmplărilor de curînd, un martor a declarat că a audit pe Cristian Spies că decă poliţia va căuta se împediee meetingul, atunci vor întrebuinţa bombe explosibile. Un alt martor a afirmat câ a auZit vorbind pe August Spies şi Schwab asupra numărului bombelor ce trebue întreb linţate la meeting în cas când poliţia Si va împedica.
întrebuinţarea bombelor pare afi sigură. Făceudu-se autopsia unui individ ucÎ3 la meeting de o bombă, s’a găsit in corpul lui vr'o trel-desi de bu.ăţl de bombe.
Femeia lui Schwab şi douî fraţi sunt esilaţî din Austria, de unde aii fost es-pulsaţi pentru delicte politice.
Suma strînsă in profitul agenţilor răciţi
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 3 MAI 1886
în aceste turbursri se urcă la 30 miî dolari.
Afi plecat trupe Ia Cincinati, unde greviştii sunt tn număr de 20 mii.
New YorTc limes angagează pe guvern d’a aduce restricţii libertăţii imigraţiunil, pentru ca străinii cari se află în America sunt cauza turburărilor cari afi isbucnit în acest moment.
La Milroauke s’a arestat vre-o doue-^ecî socialişti între cari Herth, Simon şi B!a-tant. La casele lor s’a găsit arme, muni-ţiunl şi materii explosibile.
Arbeiter Zeitung a apărut în format mal mic. Primarul a informat pe editorul ga-4eteî că va interdice publicarea decă va urma a tipări articole incendiare.
ooaaoo--------------
SCRISORI DiH RtJSIR
(Corespondenţa particulară a leL-grafului) St. Petersburg, 25 Aprile.
Rândul trecut v’am vorbit despre atitudinea Rusiei faţă cu evenimentele diq Bulgaria ; ’ml veţi permite adî se adaog ceva ia cele scrise deja de mine. ţ)ilele din urmă diarul d-luî Suvorin, Novoje Vremea, a tipărit un şir lung de articole privitore la eestiune şi, având în vedere relaţiunile o-ficiose a susnumitului (ţiar, cred ca aii un interes 6re care. In primul seu articol Novoje Vremea declară că guvernul rus se temea că «detronarea principelui şi mişcarea revoluţionara care s’a dat pe faţă în anul 1881, putea Bă aprindă un incendii! mare In peninsula Balcanică şi tocmai pentru a depărta o atare eventualitate, s’a a-mestecat în afacerea şi a ajutat pe prinţul la Şistova.» Aşa dâr, dupe opinia lui Suvorin, politica lui Ehrenroth a avut de scop paralisarea unei mişcări revoluţionare, care tiudea spre resturnarea principelui Alexandru. Deca este aşa, atunci pentru ce dupe revoiuţiunea de la 6 Septembrie, diplomaţia rusă n'a urmat aceiaşi politică, de ce s’a opus unei mişcări, care avea de ţintă consolidarea tronului lui Battenb-rg şi din contra m acest din urmă cas a cre-dut de cuviinţa sâ ’şi insuşiască scopul urmărit de mişcarea revoluţionară de ia 1881? Analisând faptele vedem ca Rusia în momentul când prinţul a făcut o lovitură de stat în contra libertăţel şi drepturilor poporului, s’a crezut datâre a’i sprijini din tdte puterile sele şi pentru reuşita iovitureî de stat proiectate de agenţia rusă, ’I a pus ia disposiţie pe ofiţerii ruşi. Iar acum, când tot acelaşi principe, iucbinîndu-se în-uaintea voinţei naţiune!, s’a hoiărit se se puie în capul unei mişcări populare, care va consolida tronul şeii, Rusia se crede da-t<5re se staviiesoâ mişcarea şi se împedice revoiuţiunea se fie încununată de uu deplin succes.
—	Tdte astea se fao, ’mi a dis deunăzi unul din generalii ruşi, pentru că diplomaţia nostrâ are pasiunea pentru stingerea incendiurilor (strastl Ic tuşeniu pojirof).
La acesta am re3pnns ou frsneheţă, care nu ’şl are loc aci în Rusia :
—	Acţiunea diplomaţiei ruse constă, precum văd, în faptul de a vedea în ori ce mişcare a popdrelor, către libertate un. incendii!, ce trebuiesce stins, iar în atentatul unor ocârmuitori de a usurpa drepturile popdrelor uu fapt glorios, meritoriu de a fi sprijinit.
La acesta, naturalminte, că nu mi s’a respuns nume. Jiiste şi firesc, de dre ce generalul în eestiune, de-uuă^i a avut o con-
vorbire cu unul dih corespondenţii diarn-lnl Zastava, căruia ’i propagă ideia inte-meierel unei republice sârbe.
Sunt sigur oă documentele, ale căror publicare promite Novoje Vremea, ar fi nu să pote msl potrivite pentru intemeiarea con-clusiunel făcute mal sus. Der val, asemenea sunt sigur că 4iarul luî Suvorin se va feri de a le publica. Ameninţarea tăcută, este o gogoriţă şi N. Wremea ştie bine că lucru cel mai bun de făcut este de a le lăsa în arhiva ministerului de esterne,
Ciue nu ştie dre din ruşi, că în limba seri bilor oficioşi de aci, a să declară pentru «ordinea» vrea să 4i°â a se declara pentru despotism, pentru încătuşarea libertăţilor civile, pentru nimicirea regimului constituţional modern. Cei cari aiî studiat, fără precugetare, fără idei preconcepute, tradi-ţiunile diplomaţiei ruse jîn cestiunea des-robirel nenorocitei raia, ştifi bine la ce a-nuina scop tindea pururea politica Rusiei. Predecesorii luljd. Giers asemenea tindeau la subjugarea popdrelor slave, voind a face din aceste popore nu pe amicii sinceri, le gaţl cu Rnsia prin nişte legături morale nedistructibile, ci pe nisce robi al diplomaţiei rnse. Din acesta causă tocmai vedem, că serviciile Rusiei, făcute în loc de a redescepta iubire In popdrelo ajatate, au redeşteptat ură şi neincredrre. Sa nu merg mal departe şi să ve amintesc pe românii, cari nu pot sâ’şî amintescă a<jî fără crore pe generalii bine-cuventaţl al imperatorului Niculai, iar serbii, precum pdte ve adnceţl aminte într’un timp na tocmai depărtat, blăstemau pe «opolcenţl» şi pe «dobro* va!ţi» ruşi, veniţi a le scăpa de turci. A-cnm a venit rîndul bulgarilor, să vedem, decă ei vor şti a aprecia pe salvatorii lor tot sşa, precum le-au apreciat omenii cu mintea sănătosă şi buni patrioţi.
Altă dată slavii din peninsula balcanică afi fost sub jugul Turciei; armata rusă le-a ajutat să scuture acest jug hidos şi tocmai pentru ace3tă faptă măreaţă, popdrelo ajutate ai! ştiut să arunce vălul uitărel asupra pretenţiunilor despotice ale imperiului rus. Dâr ultimul mbel a schimbat faţa lucrurilor. Dupe acest resbei carta geografică a peninsulei balcanice s’a schimbat radical , sub ocărmuirea Turciei n’aiî mal remas raia slavă, şi ori ce primejdie pentru a cădea din noă sub jugul otoman, a dispărut pentru tot-deuna. Chiar creştinii din Macedonia, de şi se află Încă sub o-cârmuirea turcă, nu mal îndură nedreptăţile de altă dată şi sunt siguri că dina mântuire! lor definitive, este apropiată. Cestiunea care preocupă a^î pe raia de ieri, nu mai este numai scăparea de sub turci, ci şi independenţa deplină politică şi naţională. Der Rusia nici odată n’a avut în vedere atare idei; ajutând la desrobirea raiel, ea avea în vedere robirea ei de către Rusia şi nici de cum alcătuirea unor corpuri politice independente. Istoria a dejucat planurile sele şi cugetul măreţ al lui Petru cel Mare pare că dispare ca o nălucă. El bine, diplomaţia rusă nu vrea să inţelegă nimic, nu vrea să va<jă ca trebuie să abdice şi să se închine Înaintea voinţei popdrelor eşite din robie la libertate.
*
* *
Cu acâsta încheiu cele ce am voit să spun ia privinţa politicei ruse faţă cu tânărul principat bulgar, la crearea căruia a contribuit nu Rusia oficială ci Rusia slavă, Rusia a popotelor slave, precum sunt be-loruşil, velicoruşil şi maloruşil.
FOIŢA ţ)I ARULUI „TELEGRAFUL*
A. SCHOLL
(48)
NOPŢILE SÂNGER03E
Duelul Monseniorulni.
XIII
Ruina
Termenul trimestului se apropia Robert Kodom pe caro’l ştiam că e robust, energic, cu tdte că avea cinci zeci şi patru ani, el care comandă redicarea sal! soirea dupe placul aed, el neînvinsul şi omul de aramă, pare-că era un spectru în acea sără.
Era singur în cabinetul şefi, garnit cu mobile de stejar şi acoperite cu postav închis. Acea inimă care nu sa emoţiona în faţa tuturor nenorocirilor omeneşti se simţea slăbită... Ruina ! ’l înfricoşa... cn capul plecat pe mâni sa gândea la trecutul vic-
torios, şi cum voinţa unui n icunoiout res-tarnase totul...
, Din când în când se scula repede şi se svârcolea ca o fiară sălbatică.
—	Nu se pdte să se sfârşdscă ast-fel, murmura el. Mal mult da treî-zecî ani de îndrăznelă, de persistenţă, strategie nu pot se se sfârşeală aşa ca o melodramă de bub-vurd!.. E vorbă de a regăsi firele prime! lupte...
Se preambla repede prin casă de la uşă până la biurod, apoi cădea ostenit pe fo-tolifi.
—	De unde a venit acest Trelauney, cine l’a aruncat în mijlocul combinaţiuuilor ndstre ?
Se mal uita prin hârtii, umbla prin casă apoî urmă:
—	Cincî-spre-ijece <jile încă! cincl-spre-ijece <jile, e mâine.... şi totul va fi sfirşit!... Nic! o scăpare, nici o speranţă!...
Iar se preumbla şi număra.
—	Două milidne cincî-sute mi! franci de plătit, şi abea am cincisprezece sute in casă ! Furgat nu maî e. ■ tesaurul s’a luai !.., Ce cădere, şi ce resunet... Are cu
,ce se ocupa Parisul ciacl-spr -cuce ijde..
Să trecem acum la cronica 4'le>-
La Carcoff s’afi arestat dilele din urmă nişte studenţi, cari răspândead o broşură intitulată Ţar-golod fŢarul-itfmetea). ap o" s'afi seqnestrat asemenea la Samara şi Rostov de pe Don nişte proclamaţiunî hectogra-fiate de către societatea inteligentă. La Kieff poliţia a pus mâna pe nişte procla-ţiunl intitulate: Slovo Knarodn; acesta din urmă proclamaţiune precum şi cartea intitulată : Lupta forţelor sociale în Rusia sunt operile tipografiei clandestine, care precum se vede luoră4ă cu mare zel.
Cu tdtă stăruinţa "poliţie!, penă acum stabilimentul revoluţionarilor nu s’a putut descoperi. S’ad arestat sutimi de tineri, der, precum să aude, tdte aceste arestări nu vor folosi întră nimic pentrn descoperirea culpabililor. Guvernul este forte îngrijit, căci nemulţumirea înăuntru creşte, iar forţele conservatore se sleiesc în încercările zadarnice de a stăvili redeşteptarea spiritului civic.
* *
*.
Se vorbeşte cum că Poledonostseff ar fi induplicat pe Maj, Sa. împăratul de a face se se celebre4e cu cea maî mare pompă şi solemnitate în anul 1889 aniversarea a 900-a de când Rusia a îmbrăţişat reli-giunea creştină. Scopul acestei serbări este de a crea un iubiled rus în contra inbi-leuluî frances, care are de scop se serbă-toresca centenarul marel revuluţiî. Se ^ice că ideea a fost primită cu entusiasm de către curteni şi că se vor face mari pregătiri pentru solemnitatea proiectată.
* *
*
ţ)ilele trecute s’a răspândit ştirea despre descoperirea unei mar! cantităţi de dinamită neagră la Nevocereask, Cu acâstă descoperire să leagă sinuciderea generalului To» macinsky, al cărui fii!, oficerul din garda imperială se află arestat. Bietul tener este refi compromis şi s’a închis în fortereţa Şluselburg. Cu oeasiunea aceste! descoperiri sunt arestaţi aci peste 20 de oficerr, iar la Don arestările se diee, că sunt şi mai numerose.
R.
Elevi bandiţi. — Un nou soifi de bandă se pare a se fi născut printre studenţi! de la gimnasiul Real din Ismail, scrie (Jiaru.1 Roman. Un număr de 12 tineri, de la virata de 16—20 anî, conduşi de spiritul răului, intrebuinţail timpul recreaţiilor, în concentrări de a se forma o bandă de 12, şi a porni in România se jefuiască pe ovrei. Ast-fel, iutr’o di, luându-'se decisiunea definitivă, şi înjgbebându-se 12 inşi determinaţi la orl-ce crimă, părăsiră gimnasiul şi veniră in România.
Prima descălicătore a acestor tineri cavaleri de industrie, a fost la Focşani, unde ţinând un sfat pe câmpul casârineî, con-veniră, că nu e bine să stea toţi la an loc, ci să se împarţă câte douî de oraş, şi că îu ţjiua de li Iunie, toţi se se adune ia un loc cu isprăvile cinstitei ior campanii. După acesta se împărţiră în diferite oraşe din România.
Douî din el ai! pornit în exploatarea Romanului, unde în 4iua de 24 Aprile trecut sosind cu trenul de la 4 ore, aii cre-4ut cu cale se începă operaţiunile din capătul târgului, ducându-se la cârciuma din margine, a lui Moise L. Corhăneauu, după
Şi in acăstă înferbintală de friguri el, îşi juca singur comedia imitând vocea şi gesturile glumeţilor pe cari-1 auzea ieşind de catastrofa vestitului bancher Robert Kadom. II şi atnjea vorbind deja.
—	Nn mal ştii! nici o noutate.
—	Ştii! maî multe. Dar care voeştlsă’ţl o spon ?
-— Tot Parisul nu vorbeşte decât de a-câsts, Robert Kodom a dat faliment...
—	El Robert Kodom, el regele emisiu-siunilor, Nabab olandez! A dat faliment ! A dat faliment! El! ce spui? ’Ţl baţi joc de mine ? ori glumeşti ?
El rldea ţinându-se cu măinele de burta.. Apoî urmă cu voce ascuţită ca o femee.
—	Noutatea nu e desminţa, domnilor?
—	Nu.
—	Ah 1 miserabilul ! dar atunci ruinează mal mult de două sute familii destul de bune ?
—	Prea multe presupuneri.
—	Pote ca justiţia se facă ceva..,
Robert prouunţa cu multă răceală aceste
cuvinte, urmă însă repede pe acelaşi ton:
—	Ab 1 da, justiţia merge în omnibus, şi dromil do fer n’a fost inventat de cât
; pentru călătorii de comerţ.
I
1 ce mâacară şi băură bice, începură să’I plă-tescă neguţătorului cu o ploie de lovituri cu un ciucitor, pe care îl luase de pe sobă, şi el deteră merefi, cu s; erenţă că doborând pe cârciumar ’1 vor prăda. Din nenorocire pentru dânşii, ţipetele negustorului, se au4iră d’afară, şi îndată veni d. I. V. Câmpianu, comisarul despărţire! şi îl prinse ducendu-î la poliţie, pentru a'şl da socoteala de a-cest fapt de violenţă.
Numiţii tineri, luându-se în cercetare, ai! mărturisit singuri, urdirea acestei bande şi planurile el.
&
Mişcarea Portului Galaţi. — Marţi 29. Aprilie, vase sosite in port
Vaporul italian Milano, venind din I-talia cu diverse articole coloniale.
Vaporul Hildegarde, venind din susul Dunărei cu călători şi mărfuri.
Şăpte şlepuri elene venind din Prut încărcate cu cereale.
Bricul elen Şepte Fraţi, venind de la Pireu deşert,
Goleta <lenă Eva, venind de la insula Andros încărcată cu alămâl.
Goleta elenă Sf. Gheorghe, venind de la insula Andros încărcată cu alămâl şi smochine.
ţ)ece vase de la Tulcea încărcate cu pesce prdspăt.
Patru ciamurl române deşerte.
Bricul otoman Huda-Verdi, venind din Constantinopole deşert.
Bricul otoman Gherz încărcat cu petro-liu venind din Batum.
Două ciamurl Încărcate cu petră venind din MScin.
Apele Dunărei cresc continui!, acesta a început a îngrji pe locuitorii din partea oraşului din vale.
Cota apelor d’asupra etsgiuluî a fost erl do 4 m. 02.
Şcole publice-—Lucrarea şoselelor Stefă-nesci şi Sâvenî se urme4ă cu tăta activitatea posibilă scrie Curierul român'dia Botoşani, d. inginer se afiă in permanenţă la faţa locului. In acelaşi timp, d. prefect Roj-niţă nu lipseşte md nici o 4* a inspecta în personă mersul lucrărilor.
Explosiune.—Curierul Prahovei scrie urmat orele :
Ieri venind din BucurescI maisterul mecanic de ia arsenalul statului la Târgşuor, a demonta mora veche a Pudrării statului şi duceudu-se cu mal mulţi deţiuuţţ mili-litarl din penitenciar a începe operaţiunea demontărel, a făcut o explosiune teribilă, sfărâmând tavanul şi rănind 5 deţinuţi cari se afiafi înăuntru. Întâmplarea se es* plică ast-fel: se vede că prin crăpăturile tonelor mal remăsese iarbâ-praf şi scăpând vre-o ţigară săd chibrit aprins, a luat foc, aruncând în aer învelişul şi o parte din pereţii magaziei. Deţinuţii afi suferit con-tusiunî grave şi la trei dintrenşiî li s’afi pârlit feţele. Suferin4ii afi fost aduşi îu cura spitalului Bolfiescu din Ploieşti, după ce mal întel li se dedese ajutărele trebuin-ciose de către medieul militar la localitate.
Ni se spune că detunătura a fost gravă; ea a fost aurită la o distanţă mare. A spart geamurile de la fereatrile clădirilor din apropiere.
a
Instrucţia publică în Transilvania — M i-nisterul instrucţiunel Trefort se ocupă cu
După ce reflecta puţin urmă.
—	EI ! a trecut ora de a mă gândi la asemenea lucruri, trebue să mă arăt om ! întinse înaintea lui mal multe pachete cu scrisori.
—	Francfort, 25 curent, ciad zeci miî taleri. Ordinul e de la casa Humau n, pote se maî aştepte. Ah ! se mal aştepte ! banca luî Robert Kodom faţa cu aceşti ămenî cari s'afi îmbogăţit aşa de grea...
Urma a‘căuta tdte obligaţiunile sele.
—	Amsterdam,—Haye,—o jumătate milion nu maî puţin în Olanda, Viena şi Austria tot atâta... Varşovia. , (hl o mise-rie. Ungaria, patria ungurului şi a Wan-dol, opt sute mii franci.
In principate... două milidne şi jumătate se nu vorbim de mal mult...
Capul seu căzu pe mâni, pare că era pliu cu plumb topit.
—	Totul arde d’asupra mea, creeriî şi pasiunile... Nu pot se sting focul de cât cu o pldie de aur... Se *1 sting ? voi putea vre o dată ? Acea femee, acea Wanda îu ce chip misterios m’a prins ea şi mă dornică? Eb! şi ce ’ml pasă, nu sunt efi de acel care se dafi înapoi înaintea domina-
mai multe reforme în instrucţiunea snpe-ridră. Se va înfiinţa o a treia universitate, se va reforma administrarea universităţilor; la universitatea din Cluj se va forma nn comitet pentrn conducerea economică, in instrucţiunea juridică, se va , organisâ cursul administrativ; la academiile de drept şi filosofic se vor introduce semiuariele, seminarul pentru profesorii şcdlelor medii se va organisa după modelul şcdlel normale francese. Şi pentru farmacişti se vor lua disposiţiunî.
-i.i ».»aocn>«f
Luna lui Mal.
Ieri, 4*ua întâia a lunei luî Maî, este cea mal frumdsă 4> a anului, e sărbătorea florilor, e 4iua câmpiilor ver4i, e 4* veselia, di de speranţe, 4i de poesiă, 41*1® amor! Maî e cea din urmă lună a primă-vereî, der e cea d’ântâifi a vieţel mulţumite, pentru om şi pentru natura îutrăgă. E luna când berzele îşi bat ciocnrile ca să vestescâ începutul traiului lor, e luna când rândureleie îşi afi terminat clădirile cuiburilor lor, în care încep a se iubi, e luna când crângurile încep să în-înbâlsămeze atmosfera cu mirosnl lor, se exalteze mintea cu cântările păsărelelor din-tr’ânsal, când misterul începe se tragă iu adâncul lui inimele bolnave de iubire său de nenorociri! Mal, e luna la care Depă-răţeanul făcea alegoriă când 4>cea :
Mie daţi-mî valea verde Unde perde
Omul, negrele gândiri,
Unde’ţl uiţi de infamia Şi sclavia
Auritelor zidiri I
Şi câţi nu întru îutr’acesla lume, fără s’o înţelegă; şi eâţl n’o înţeleg răfi; şi câţi — părăsiţi de vigdrea şi de disposiţiunile tinereţe!- nu întru într’ânsa cu ,regretul că n’a fi ştiut, la timp, se o serbeze cum trebue serbată?
Da, Mal e luua iubire! şi a tinereţe!, mal presus de tote! Ea nu aduce, copiilor, nic! jucâri! nici cofeturlj Ea nu aduce bătrânilor nici păr negru, nici tinereţe. Ea aduce inimelor tinere, dor de viaţă şi de iubire—şi femeilor bătrâne, dorul de a’şl farda obrazul şi a’ş! căni părul, ca se a-pară tinere şi cochete, căcIAşa îl şade bine omului, în luna lui Mai!
Maifi, în fine e luna în care începe se ne placă singurătatea şi se ne fugă mintea ! Acele strânsorl de iarnă, monotone în tot d’auna, în care se vorbesce multe şi nu se face nimic, cafenelele, teatrele în care nu faci alt de cât se omorî timpul, încep să \i fie nesuferite şi să fugi de dâusele, căci începi să capeţi dorul de a vorbi mal puţin: dăr de a face maî multe. Începi se cugeţl, şi, cine cugetă trăeşte; începi să te ascund! căci începi se iubeşti; —să iubeşti, ce? Câte o detă nimic ! Der iubeşti totul, căci începi să trâeştl, căci numai cine iubeşte trăieşte şi fiinţa în a-fară de iubire, nu e viaţă, ci meseriă, necesitate, monotonia, negoţ!
Şi când au4i împrejurul tei! că lumea tntiâgă se pregătesce să sărbătorâică a-cestă 4* frumdsă, cum vrei se ’ţl fia cu putiuţă se faci pe filosoful şi se ’ţl dicl :
— Nu; acestea sunt lucruri lumeşti, lucruri deşerte 1 Nu mă voi uni în concertul natoreî îi tregl pentru acăstă serbn-tăre. Din contra, voi sfida prejudiciurile ămeuilor şi pe când el vor râde şi .yor cânta, efi voi plânge şi voi suspina şi pe câud ei, uitând în fundul paharelor, ur ce grijă, efi voi citi In adâncul buchinelor prăvuite, şi voi continua de a urmări noţiunile positive ce se pot trage din ideia abstractă a infinitului 1
Fugi de mine departe om sălbatică ! Vade retro satanas, ci cî e luna luî Maifi, serbătârea florilor şi a câmpiilor ver4î. Lasă-me să mă ÎDbăt de plăcerile acestei luni, sS mor în răcorite serilor şi dimiue-
ţiuneî săvârşită. Ea mă iubeşte, efi sunt al * el, am nevoie de ea; poară lumea numai ea se fie a mea...
In acel moment clopotul sună;,. Bancherul sări.
—	Să nu deschid! nimănui ? strigă el unul lacheii.
O voce puternică se audi afară.
—	Mi se pare că trebue se aştept I
—	Riazis ! la acăstă oră ? ce vroia el.
—	Să intre.
O secundă el se gândi.
—	Orientalii aii ceva ban, pot de multe ori se dea sfaturi unor consciiuţî turburate. Afară de acesta el e unul din cel mal fini complici al mei.
Lacheul stătea drept înaintea nşeî.
—	Nu ’ţl-am spus să intre, repetă bancherul strângând scrisorile şi punându-le într’un loc sigur.
Turcul era şi el palid şi îngrijit.
—	Mergi răfi ! fârte refi ! 4>ae el aşe-4ându-se pe nn divan îutr’un colţ al camerei.
—	Cui dicl ? întrebă bancherul, ridicând mâna în sus, şi ce vânt te aduce ?
—	Vântul cel iSii, sunt ruinat, am nevoe
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
nr^-mumi ..■
3 MAIU 1386
CURSUL BUCURESCI
UiT
THOiiiA ŢACIU
Nr. i — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Daeia-România Gumai ;)« ^inft de 2 Maiu 1886.
f>°io Rentă amortiaabilâ,
5°/q	»	rom An A perpotuâ
6% Obl, da Stat [rur. convertite] 6e/c	,	O. F. Române	.	• .
5fi/o	„	Municipale
iO£i	Casei Pena. [300	l.J
P®/(i Sari*, funciare rurale	.	•
»	-	;>	•	•	:
5°/o	urban© .	.
0®/o ii	i	ii	•	*
i°i» ”	» rn •
împr. cn prima B nuri-'«eî [20 nr,.]-5°/o Comunale nuoi .	. . •
barca Prevederea .	.	.	.	.
divemsx
Aur contra argint tai bilete
Bilete de Bancă..............
Fiorini val. Austriacă
Mâr oi Germane. . . . . .
Bano-note Fiancese . s .
Ruble de hârtie
9ui»;	VSnd.
94	S4 </,
901/2	91>'?
80	863 4
75	758/4
208	212
87	87*/*
1C21 t	103
82	823,4
917*	92 */*
9)	100
31	33
14- '1*	14.3/4
,00	4 02
1.23	1 28
991 4	\<Olh
2,45	2.55
MA^ÎOMAlflil
societate generală ăe asigurare îu Bucuresel
Aprobaţii prin decret regal No. 225 din 25 launarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 let deplini versaţi 15,000 acţiuni de leî noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramur a asigurărilor asupra vieţii
■leserva de premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionalau asigură :
1. în .contra dannelor de Incendii!. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă) ci participări do 15°/o Ui sa beneficiul realisatdin acestă ramură in jjdrâ, — Ui. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. —IV. Contra sparge* rel geamurile-, oglinzilor, eto.— V. Face a i* gurare asupra vloţel-
a). Capitaluri fixe în cas da deces
Cu participare de 70°, o din beneficiu în com-binaţiunile urmâtdre : asigurări asupra vieţel uneia sad a două persâue, asigurări tem corale, asigurâr mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următdre :
Asociaţii:ui mutuale de supra-vieţuLe. Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 ani pentru copii de la i ani jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite com-binaţiunî.
Pene la finele anului 1881 ,,Naţionaia“ a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n, şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIREQTIUNEA, GENERALA
Str. Carol I, No- 9.
Epitropia aşezămintelor Brâncovenesci
Fiind-cii la licitaţiunea ţinută, în (Jiua de 21 ale corentef luni pentru aprovisionarea pe timp de un an cu furagiul trebuincios la întreţinerea cailor spitalului nu s’ati presentat concurenţi, Epitropia publică că în <Jiua de 14 Maiâ viitor ora 12 mer. se va ţine o nouă licitaţie în cancelaria administraţiei unde se pot vedea şi condiţiunile în tdte (Jilele de lucru de la ora 10—2 p. m.
Concurenţii vor fi însoţiţi la Ziua licitaţiei de o garanţie provisorie de 150 lei. ____________
Fiind-că la licitaţiunea ţinută în <Jioa de 21 ale curentei luni, pentru arendarea moşiei Cervenia din Distr. Teleorman, nu s’ati presentat destui concurenţi, Epitropia publică că în (Jioa de 12 Maiă viitor ora 12 mer., va ţine o nouă licitaţie In cancelaria administraţiei, unde se pot vedea planul, condiţiunile şi actele privitdre la cultura moşiei în t6te filele de lucru de la ore 10—2 p. m.
Cualitâţile moşiei şi araturile făcute pe se n v proprie aţ-*i. sunt publicate In datului iu „Mojir.-.ru Oficial* No. 235 din 28 Ianuara espirat.
Banca Naţională a României
ACTIV
SITXJ A_TXTTTSr E.A.
188»
27 Aprilie
352360501 r (Monetă.............................
25856620	(Bilete ipotecare..............
Efecte de încasat..................
Portofolii!, român şi străin .... împrumutul garantat eu efecte publice
Fonduri publice....................
Efectele fondului de reservă .	.	.
Imobili . i........................
Mobiliar şi Maehiue de imprimat Clieltuell de administraţiune . . .
Deposite libere....................
CompturI c minţi...................
„ de valori...................
PASIVU
Capital............................
Fond de reservă......................
Reservă de amortisarea Imobilului. . , Bilete de bancă în circulaţinne ,. .	.
Profituri si perderî .......
DobânJI şi beneficie diverse . . .	,
Deposite de retras....................
CompturI curinţî \....................
» de valori .	.	. K- . .	.
STJN/CARA
1880
19 Aprilie 26 Aprilie
2089245
17188165
20254244
11901801
1347572
1370065
195040
191771
10694500
45107207
1633558
173065838
12000000
1433616
88882680
595757
10694500
58099357
1359928
173065888
1 35236105} 355S5832 t	
25921300 25921885 K	
	15525 d
20530746	20567681 v
14663190	14222350 ,l
11995915	11995915
1901115	1901115 f
2034329	2038336
167471	168057 1
170592	175117 ~
18139320	18139277
17730636	29930736 l
2278859	3916929 B
151240985	164578755 -
1200000	1200000
1929220	1929220 .
97785	97785 (J
96939730	96392780
506)89	D 543058 p
18139320	18139277 pc
20085799	34058957 £
1542942	1417678 d
151240985	164578755
Sub semnata, fac cunoscut onor. public, că pot servi po orl-ciue cu mal multe feluri de ghiciri dupe studiul filosofiel, precum îu PALMĂ, in ZODIE şi în PAHAR CU APĂ; dec am constat.t că numai emo
«facerea omului, căci omul iu tie-caro
NB. Personale caro se prefac suut ro-IULIA POLONEZ.
1-3-1.	Strada Cornetului, No. 2.
De arendat de la Aprilio 1887, jumătate din
Moşii Parai an hmfo
)
din judeţul Vlaşca partta care se inveci-neşf.e cu domeniul Giurgiu
Doritorii se vor adresa la d. Em. La-hovăry, 74, Calea Victoriei în Bucurescî.
6-2-4.
Se publică spre cunoştinţa generală că în <jiua de 4 (16) Maiu 1886 se va ţine licitaţie publică în satul He-restrău pentru darea în antreprisâ a bisericei ce se va construi din nou in acel sat. Planul şi devisul se pot vedea la d. C. Gfavrilescu la Curtea de Casaţie.	EPITROPIA. “
me,’.uwia'mujiawrii wimsi'aiiiiiwi 'Eisivmiin mw» is imn ai. « n imn»"«.. »ww.mb •
k Haine Bărbătesc
■ TI -
n a
190 t
CO
BAZAR DE EMITE HA


Sub-semnatul, am oudre a anunţa pe onor. clientalandstrâ atât din capitală cât şi	t K’C'A.
provincie că Magasinul a primit sezonul acesta Un mare transport
“	fabrice^6 cele
\	mai renumite din Europa.
W\\V*Asemenea mal putem efectua \	^ ori-ce comande, de ore-ce posedăm
şi un Mare Reposit de STOFE fine.
Sper că onor. Public şi clientela n'stră, me va onora cu visitele d-lor şi sunt sigur că va fi cu toţii pe deplin satisfăcuţi. Cu stimă, H. LEIBGViCZ
b£
l
CO
a	un aparat de fabri-
venzare gazosă în
buna stare cu 700 — A se adresa strada Ic6neî, No. 50.
De vemjare
cu strîngător şi nninânttor
iwă'ji___a
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
1IFIB-CBMIS
O băutură făcută din lapte, care se întrebuin-ţăijă cu un succes mare în Rusia, Englitera şi iîlveţia, în contra bălelor de piept mai cu sâmă în contra oftice!; la Odosa şi lângă Samara, rlul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bocuesci, mulţâmită iniţiativei d-lni Lukianoff, care a iost unul din preparatorii isteţi al acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara e obositdre şi costă mult, pe oâud calitatea Ki fir ului, făcut do casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată da ilustraţiunile lumoi ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în calea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Sa primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţel, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Ic provincie 100 strele 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
Loco Bucurescî înapoind sticlele gdle.
100 sticle 85 lei — b.
50	»	45 »	»
25	>	22 >	50
Pentru bolnavi neavuţî preţurilejvor fi scăzute.

I Bătături sau Negi
]fj	.
1 I || ■ Se depărtăză sigur i fără du-«J. . 1 U J r6re m tbnpul C®1 m:ă scurt ,	prin ungerea cu tinctni'ă de
t bătâtnrî renumită şi singura adevărată a ; lui llavaluer, din Pharmacia roşie în Pcsen.
1CQ OostuTuneî sticluţe cu car- 1 CD m»	tou şi cu pensulă	I Ti)»
Deposit în Bucurescî la d. Farmacist Ru-dolf Schmettau, farmacia Curţeî Regale-
^aHHSKsaa^:
(î IDUA POLONEZ
care ghicea ce viitorul, presentul şi trecutul, p<5te descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se interese?.?, cine-va. Cine aduce semne pâte afla lucruri ascunse : comori, etc A se adresa în str. Cornetului, No. 2. Asemenea mal ghiceşte uitându-se în palma şi fruntea omului.
* — 	L | Elisareih Hardine m6şA cu diploma din streinAtate Fostă directore a Spit. de. moşit din Kazan, Dă cousultaţmiiî ie la orele 10--12 a. m, STRADA C0SMA, no. 1.		Lecţiuni de Dans OTEL PIESOHt, Strada ŞELARI, camera 24,
	Sub-senmatul, ru6 simt dutor a a-duce mulţumirile mele renumitei căr-turârese Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzel No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului. B. Pănescu„	
		Sub-semnatul are ondre a aduce la cunoştinţa onor. public că dă lecţiuni de dans atât privat cât şi la domiciliul sSii Profesor de Dans.
S r		
MERSUL TRENURILOR CĂILOR FERATE DIN ROMÂNIA
Bucuroscî-Romiui
îioinau-Bucur cari
STAŢIUNI	Accel. 1	Pers. 5	Pers. 19	Plăc. 21	Accel. 29	■ " STAŢIUNI	Accel. 2	Pers 8	Mixt 32	Mixt 36	Mixt 34
	săra	dim	dim.	dim.	p.m.		sera	p. m			dim.
Bucurescî pl	11 00	8, 0	7,45	6,45	5,00	Roman pl.	8,25	12,30			5,45
Ploescî pl.	12,27	10,30			7 55	Bacău	9,25	1,55			7,50
Mizil	1,14	11,30	Tr. 31		9,52	Adjud	10,45	3,52	dim.	p m	10,29
	2,14		1,00		11,20	Mărăşeşti	11,23		6,49	5,05	12,19
R.-Sărat pl.	3,17		2/5		3,00	Focşani	11,59		8,20		12,59
Focşani pl	4,28	Tr.7	3,38		4,48	R-Sărat	12,56	Tr. 6	9 55		2 29
Mărăşeşti pl.	.=*, 15	12,0'	5,15		10,08	Buzeu	2,01	11,35			4,03
Adjud	6,01	12,55	6,39		11,00	Mizil	2,50	19,39	Tr. 20	Tr. 22	5,33
Bacău pl	7/9	2,55	9,35			1 oescl	3,45	1,53	8,05	9	10,15
Roman sos	8,45	4,10	11,15			Bucurescî sos	|5,00	3,30	9,40	11	11.85
	limin	p. ra.	sera				dim.	p. m.	sera	8	a. m.
BucuiescI-		Jjnrgiu (Smârda)				Giurgiu (Smârda) Bucurescî					
		dim.	dim.	p.m.	sera			p. m	dim.	p. in.	p. in.
Bucurescî pl.		5 40	7,10	5 30	8,25	Smârda pl.		2,25	8, 0	5,40	2,35
Filaret			7,40	6,05	8,48	Giurgiu			8,14	5,55	
Comani			8,26	8,4 j	10 50	Oomana	- i-		9,24	5,17	3,31
Giurgiu			9/5	sera	nbpte ,i	Fila> et	. oU-		10,30	8,42	
Smârda so*.		7.40	9,30			Bucurescî sos		3,26	0,40	9,00	4,20
		«lim	n- m					p. m.	d.. m.	B<jra	p. m.
Floesi-1-’’redeal							Predeal-Plocscî				
			a in.	a. m-	mîpteii				p. m	sera	dim.
Ploescî pl.			10,00	8,49	7,01	Predeal p.			4,56	6,50	7,30
Câmpina			10,50	9 51	8,02	Azuga			5,10	7,04	7,43
Comarnic			11,27	10,17	8,29	omaia			5,39	7,52	8,09
Sinaia			12,09	11,03	9,08	Comarnic!			6,12	8,25	8,42
Azug.i			12,34	11,25	9,30	tjampina			6,39	8,50	9,06
Predea) sos.			12,50	11 10	9,4 |	Ploescî sos.			7,35	9,42	9.55
ItuciliiîSci-Vore.orov
Fulge
STAŢIUNI o
t Ci'uiorova-Hncuresel
STAŢIUNI
Fulger P
Accel.
4
Pers.
10
Bucurescî pl Titu Pitescl Slatina P atra
Craiova	9,30
T.-Severiu 112,05 VSrciorova s.| I2,27n.
Trenul Fulger C plâ.'ă din Smârda şi Bucurescî Mercureaşi Duminicali sosesce în VSrciorova .Inia ?' Lunea-
BuzCă-Ualiţî
		p.m.	_p. in-				sâra	dim
Buzfiu	pl.	2,30	12 45	sdr1	llbpte	Galaţi pl.	9,40	7,-
Drăili		5,08	3,31	6,45	l ,3U	lia boşi	0,2U	7,40
Bărboşi		|5,40	4,11			Brăila	>.0i	3,23
Galaţi	803,	|6,15	4,45			Buzeu sos	1,30	t ,1
		jsera) p. ru.					sera	J.lU*
Ploescî-Slăuic
STAŢIUNI
Ploescî
Slănic
pl.
•SO’.
Mixt
2L
p. m.
10,45
12,40
()âmpina-Uoftuna_
Umil piua pi
Doftana sos.
11,20
11,40
sera a m. ndptea Verciorova pl 7,11	11, —	11,35
T. Severin	8,09	11,25	12,11
Cra:ova	l.—	1,58	3,42
Piatra	12,23	2,58	ş,c3
Sia'ina	2,23	3.23	5,44
l’it1 aci	3,23	5,23	8,25
Titu	3,41	3.50	10,04
BucuiescI sos, 4,45d.t 7,55 a. 11,41 d Trenul Fulger P, plâtă din Vercio ova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce în Bncuiesci şi Smârda Mer*. şi Duru.
tlalaţî-lîuzcu
a.m
8,30
p m. 4,30
Slănic-l’loescî
STAŢIUNI
Slănic
Plnesc’
Mixt
7?
„p. IU.
pl. 5,—
808. II 6, 0
Ooftana
Câm ina
Doftana-Bâmpina
6,13 ;
sos
pl.
Galaţi- iHărăşeştî
STAŢIUNI
Galaţi pl. Bărboşi Tecuci MărăşeştI soa
Mixt
502
Acel. 27
Pers. 604 7
a. m. 11,40 12,50 4,15
4,56
p. m.
sera
10,40
1,06
săra
din-.
7.45
8,30
11,14
1.45 a m.
(«eiic.I-lîer'ail
Tecuci
Bârlad
ul
sos.
lim.
6,15
a, m. 1,40 l',50
sera
5,55
8.09
Adj ud Târg a* Orna m.
Adj ud pl. T.-Ocne! sr>=.
dim-
0,10
8.05
4,15 6 20
Biîcâu-i'iatfa (N6 a
idnn. p. ui 8,20	3,35
I.jQ 6,55
(Ion taiiţn- ernavoda
Constanţi pl.
Cernavoda s.
p. m.
2,50 5 02
laşi-Ling hon
laşi pl. [I 2,25	■ ,50
Unv.-Rnm. r. II i,42	11, 2
Titu-Tirgovtşţ-,;
Titu
Tirgov.
pl.
808.
10,25 i .45
7,-
2.08
MărăşeştI-Galaţi
STAŢIUNI
i ccel.
26
Mixt
28
Mărăşeştî pl.
Tecuci
Bărboşi
Galaţi sos.
săra
5,40
săra
11,35
12,34
3,53
4,35
sera
iteiTad-Tucuci
Pers. 603 8
p. m
4.49 5,45 8/5
8.50
săra
dim.
8,10
10,40
p Ol
2 3 4,50
Pâr ad pl.
Tecuci sos
Târgu-Dcna Tdjnd
II -I ni I săra 9,45	8,20
_______ | 11,35 | 10,—_
Piatra fHămtnî Bilcilu
dim | p m 9 52	5 07
1,10 , 8,25
săra
8,40
10,25
Piatra N, Bacău
P
SOB.
Cernavoda pl. Constanţa s
Berna vodă-Constanţa p. m. 2.-4,20
săra 6,50 9 10
Unghenl-luşi
Ungheni-Rm pl* 2, —	4.40
sor.i 3,32	6,12
Tirgovişte Titu
Tirgovişte-Titii _pl.	8,201 4,15
sos.	4,30 I 5,2
OALLEA FERATA LEMBERG-OERMAUTI-IASI
Romuu-laşi | laşi-llouian								l’ftşoanl-Sucâva				Snceva-l’ăşcunl				Vereştî-Botoşanî				Botoşani-Verescî			
Staţiuni	îcoel. 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 3		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt 19	.	STAŢIUNI	Accel. 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel. 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Acco'. lL	Mixt 14	
Roman pl- „-ţ pleca-e la Iaşi r as ani i i o < * pi. la Suceva Târgu-Fiuuios iaşi so3.	dim. 9,15 10,51 10,41 11,-53 1,02 p. m.	p. m. 4,28 6,53 7 16 8,15 9,41 săra		aşi pl. Tirgu-Fruino9 p ., .„„i Plecare la Rm. 11,5 aai pl. la Sucdva Roman sos.	p. m. 4,33 5,48 7 04 7,16 8,05 sâra	dim-6,47 8,27 10,16 10,41 11,45 a. m.		Pâşcanî pl- ir - pi- S. Vo eso B Suceva sos.	dim. U’,41 11,50 12,08 12,23 sdra	sera 7,16 9 32 9,47 10,09 sera		Sucdva pl. Verescl Păşeau! sos.	p. m. 4,50 5,20 6.31 sera	Jim 6,44 7,39 3,30 p. m.		Verescl pl. Leordi Botoşani sos.	a. m ,2,08 1,31 2,03	sera 9 17 11,10 11,41		Botoşani pl. Leorda Verescl	dim. 5,0 ' 5,49 7,09	p. m. 3.05 3 45 5.05	
Tipografia ţlţiikriUttl^ Tu 8g*i»4'“d<ţ* Calea fiakşfşi No>> îâ.
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4167.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
DUMINICĂ, 4 MAÎ 1886
abomaMENTK:
Pentru Oapita'ă, :
Pentru un an .	.	.	Lei 24
.	j^se Inul	...	» 12
>	rel luni ...	»	7
Pentru Diatriote
l’ontru uu an .	.	.	.	30
»	şâae luni	.15
»	trei luni	...	»	8
Pentru Streinătate
Pentru un au .	.	.	Lei 4^
«	şose luni	...	>20
»	trei luni	> 12
Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fiecaret luni.
1 .
Un numSr vechiiî 25 bani.
Ediţia de dimindţă
aNUNCIUBI ŞI RECLAME :
Anunciurl pe pag. IV, linia 25 ban.
Reulame pe pag.	m	.	.	1	leii
» pe pag.	II	.	.	8	lei
» pe pag.	I	.	.	.	5	let
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabili.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Frauda, Havan, Laffitc&C-nie, 8 place dela Bourse, Paris.
Englitera, Engfene Micoud, 81 Fiert Street, E. C- London.
Austria, Haaaenstein, & Comp. Vv îen. Budolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz VViest, In buda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahovel, No. 36
.«•OKUMkM
Director politic. I. G. FUNDESGU

«apr-irnig
Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36

SOIRI TELEGRAFICE
(Dup* 4'arele streine)
-------
Haga, 14 Maî.
Gazeta oficială publică decretul regal prin care Camera a doua ,e disolvată; alegerile se vor face la 22 luni şi guvernul liberal speră să iasă triumfător diu ele<
Paris, 14 Mal.
Alaltăieri s’a deschis ^conferinţa internaţională pentru cablurile sub-marine, în scopul d’a modifica convenţiunea din 1884. Sunt represiutante 23 state.
New-Yorlc, 14 Maî.
In urma declaraţiuniior d-luî Mosfc, că el a organisat şi provocat tur bnrările din Chicago pentru a căror reuşită se feliei-teză, a fos arestai.
Berlin, 14 Mal.
Kreuzzeitung publică un articol fulgerător contra şovinismului frances. Organul clerical îşi termină ast-fel articolul: «Domnii de peste Rin ar trebui să facă mai puţină gură, mal cu semă decă nu aii alt scop decât să ispitescă deja mult încercata răbdare a Germanilor.»
Londra, 14 Maî.
Criticele contra proiectului home rule se înăspresc mereu. Afară d’acesta, (Jilnic vin soiri că, Ulsteriauil fac pregătiri seriose pentru a se opune cu forţa la aplicarea biluluî.
Petersburg, 14 Mal.
piarele nu se îndoiesc că Rusia participă nnmaî|platonicesce la demonstraţiunea navală. Guvernul rusesc ar trebui înse se urmeze o conduită independentă în cestiunea greeă, căci Austria şi Angha nu urmăresc alt-ceva decât ca, pe socotela Greciei, se capete concesiuni de Ia Turcia. Atitudinea Rusiei favoriseză intenţiunile Aglieî în Egipt şi p'ale Austro- Ungariei în Bosnea şi Rer-zegovina — Şeiri din Bulgaria spun că încercări de apropiare se fac între Kara-veloif şi Zankoff.
Sorţii partidei ruso-file în Sobraniă sunt ffirte miel; ea nu va avea decât cel mult o minoritate respectabilă.
Scutan, 14 Maî.
Guvernul local a început instruirea u-nor indivizi aeusaţî de agitări pan-elene.
Petersburg, 14 Mal.
Cbanul Kiwel întreprinde vera aedstă o călătorie prin Europa.
anejareuatf	Avcrt. /... r.^iaagssaapmwwraWBBMBa—
A se redea Ultime Scirl pe pagina III
Organul d-lul Dim. Brâtianu, fidel obiceiului sâfi d’a cânta acelaşi cântec, adese ori cade lntr’o situaţiune nu tocmai plăcută. Avend in loc de program politic obiceiul d’a face o-posiţie cu ori ce preţ, minaveta din strada Academiei adesea ori uitâ ceia ce a spus ieri şi se contrazice într’un mod flagrant <Jic®Dd astă^1 un ce contraria, celor declarate eu o Zi şefi douâ Înainte.
Achstă conduită necorectă s’a dat pe faţă mal cu seină cu cestiunea conferinţei privitore la lncheiarea convenţiunil de comercia cu Austro-Ungaria. Până la sosirea delegaţilor austvo-mughiarî, organul d-lui Dim. Brătianu combâtea cu furia ori ce ideiă d’a în< heia Convenţiune şi a-runca aeusârile cele mal neîntemeiate atât în guvernul liberal cât şi în întregul partid liberal, declarând că este convins cum că protecţionismul arborat de ocârmuire, nu e decât o manoperă , factice, cusută cu aţă albâ“ ; câ acesta manoperă nu are alt scop decât a ameninţă pe Ausfcro-Ungaria, care insă, mulţumită propagandei presei oposiţiunil, ştie bine că avântul proteeţionism nu este decât „o gogoriţă menită a speria copil
Acum însă, când faptele au dat de gol pe acusatoril gratuiţi, cântecul s a schimbat. Inamicii neîndurători al Convenţiunel comerciale cu imperiul veciu ’şi schimbară tactica. VeZeud că guvernul partidei liberale
remâne fidel principielor sâle economice, cel de la organul d-lul D. Brătianu fideli si el losincel lor: oposi-ţiune cu orî ce preţ, declară fără sfială că pentru dânşii „esistă i cestiunea dâcă este mal raţional din partea ndstră a admite cererile Austro-Un-gariel sâft a le respinge, cu risicul chiar de a intra într’un râsboiu de tarife. “
Aşa dâr ceia ce ieri părea confraţilor noştril nu se p<5te mal limpede, «Z* li se pâre o „cestiune" asupra căreia trebuie sâ ne gândim Încă, trebuie sâ cugetăm lung şi matur.
Pentru ce acestâ schimbare ? Pentru ce 6re ceia ce a fost aşa de clar ieri a devenit atât de indecis astăZl ?
Lucru sâ esplicâ fbrte lesne: pentru câ atitudinea energică şi patriotică a guvernului faţă cu pretenţiu-nile esorbitante a imperiului vecin a spulberat thte aeusârile. grămădite de organul diu strada Academiei; pentru că cel cari sunt aliaţi cu autorii Convenţiunel Comerciale, ce es-pirâ, n’aQ avut in vedere interesele ţârei, când combâteaâ clausele dau-năthre a tratatului In cestiune ci combâtea guvernul partidei liberale folosindu-se de împrejurările momentane, create de trecutul nostru de tristă memorie.
Organul d. D. Brâtianu, In ioc de a sâ declara satisfăcut de atitudinea guvernului faţă cu pretenţiunile imperiului vecin, în loc de a aplauda propunerile comisiunel nhstre, care a cerut ca termenul viitdrel conven-ţiunl sâ fie numai de cinci ani, ca cerealele, vitele şi vinul din România sâ aibă intrarea liberă în Au-stro-Ungaria, ca, afară de industriale ce ar trebui sâ ss protâgâ, sâ se ia de bază tariful din convenţiunea Germană, declară aZl c’ar fi pentru guvern şi politica sea economică „dacă thte convenţiunile ndstre cu cele-l-alte state ar fi espirat la a-ceiaşl epocă", atunci declară cel din strada Academiei — „am fi fost cel d’intâl a propune ca condiţiunile propuse de Austro-Ungaria sâ dispară din noile convenţiunt."
Bieţii dmenl pierd în zâpăcialâ din vedere că peste cinci ani espiră cea din urmă convenţiune ce avem, pierd din vedere câ comparaţiunea Intre Germania şi Austro-Ungaria în ceia ce priveşte lupta economică nici câ pd-te sâ fie făcută, câmare este diferinţa între Îngrijirile pieţei nhstre faţă cu importaţiuuea germană şi importa-ţiunea Austro-Ungarâ.
TiriţI de pasiune, confraţii noştri pentru a râmâne fideli alianţei cu conservatorii sâ declară certaţi cu logica şi dând cu buretele peste cele Zise de el însâşl acum o sâptămenâ, îşi apropriaZă o nouâ conduită în cestiunea aşa de importantă pentru ţeră.
O asemenea atitudine nu ne-ar face sâ ne mirăm câtuşi de puţin, dacă nu ne am fi gândit la cititorii Zia_ rului în cestiune.
Declâreudu-se certaţi cu Minerva, Zeiţa înţelepciune!, confraţii noştril caută chita şi cu micul nutnâr al cititorilor Ziarului în care îşi esercitâ provisoriii profesiunea lor de Ziarişti. A învîrti minaveta precum o fac el, este după părerea nostrâ a lipsi de respect faţă cu publicul cititor,
--------- C—©-----—----
respundere pe mal muţi supuşi otomani, între cari şi un bej albaues de viţă veche, acuzat câ fac parte dintr’un comitet care propagă ideia anecsâril Albaniei la Grecia. Propaganda s’a început cu mult înaintea diferendului greco-turc; sub prectec-stul da inspecta consulatele din Albania, un înalt funcţionar din ministerul grec de esterne s’a oprit mal mult timp la Durazze, unde a organizat agitaţiunea.
Acum, când se scie de esistenţa cons-piraţiunil, se vede ce neînsemnâtor efect a avut. Cu tdte aceste, ea arată din partea guvernelor grecesc! tendinţa constantă d’a pregăti terenul pentru eventualitatea deschiderii ces-tiunil orientale.
Constrânsă la nemişcare pentru moment, Grecia va cultiva şi pe viitor aceste tendinţe, cea-ce nu e de loc asigurător pentru Turcia şi pentru echilibrul european.
N’avem încă resultatul hotărâtor-al citirii a doua a biluluî home-rule', după thte probabilităţile însă, proiectul va fi primit.
Până atuncr, atitudinea comitatului protestant UI ster devine tot mal ingrijithre. Ulsterul e ceva mal mic decât a cincea parte din Irlanda şi cu thte acestea are pretenţiunea sâ impuie voinţa sea celor-l’alte patru! cincimi.
In asemenea oondiţiunl, oposiţiu-nea teoretică e deja o absurditate ; cu cât mal mult Insă oposiţiunea de fapt, aşa cum plănuiesc Ulsterianil s’o facă.
In adevâr, în Ulster se fac pregătiri militare ; e vorba sâ se organi-seze o armata, in fruntea căreia generalul Wolseley a făgăduit sâ se puie. TJn numâr de oficerl, apoi de Scoţian! şi Englezi, aâ promis concursul lor.
Achstâ mişcare e atât de straşnică *n cât nici nu-î vine nimănui sâ crhdâ câ ulsterianil ameninţă serios.
In adevâr, armată Ulsterilor nu va avea sâ lupte ca naţionaliştil-ir-landesl, ci cu statul engles. Ulsterianil vor fi consideraţi ca rebeli şi trataţi In consecinţă. Prin urmare Întreprinderea lor e zadarnică.
Din noii începe presa germană sâ agite contra Franciel ; şovinismul frances, după părerea lor cresce şi In acelaşi timp răbdarea germană scade.
pilele trecute, ministrul frances de râsbol, generalul Boulanger, a visitat schia militară Saint-Cyr şi cu aeâstă ocasiuue a rostit un discurs In care a iusistat asupra marelui rol al instrucţiunii îu armată. Acest discurs are darul sâ irite pe Kreuzzeitung, care-şl termină un articol fulgerător cu urmâthrele cuvinte :
„Domnii de peste Yosgl ar trebui să facă mal puţină gură, decă n’au alt scop decât sâ ispithscă răbdarea germană, deja destul de încercată".
Cum am mai spus şi altă dată, nu vedem cause seribse pentru aţî-ţarea ce se manifestă în Germania contra Franciel. Cu t<5te aceste, tot atacând mereâ, asemeni cause se pot produce.
IWFORMATIUlffi
Tocmai a-um, după ce cestiunea grâcă pare aprhpe închisă, începe să se vorbesoâ de agitaţiuni în Albania pentru o anecsare la Grecia. Poli* tische Correspondenz relatezâ dinScu-tari câ guvernul albanez a chemat la
Suntem informaţi că joi, 1 Maî, a încetat din vidţi d. George Lereacu din Pi-tescl.
X
Vaporul rus Olga sosind la Sistovo a ancorat acolo poşte ndpte. Un vapor al
companiei Lloyd venind sera la Şistovo a lovit vaporul rus, pricinuindu’I o forte neînsemnată stricăciune. O anchetă este alcătuită pentru a stabili ciue e vinovat. Se vorbeşte că căpitanul vaporului rus Olga, necunoscând de loc farvaterul Dunărei a ancorat tocmai acolo unde trec vaporele şi apoi n’a ordonat sS se aprindă felinarele.
X
Maj. Sea Regele şi Regina sosesc din Sinaia mâine cu trenul special.
X
Mâine d. A. Anghelescu, ministru de resbel, va inspecta pe platoul de la Cotro-ceul regimentul al 7-lea de infanterie, care a sosit ieri din laşi.
X
Aflăm că în locul d-!u! Lahovary ca director al poliţiei capitalei vine d. Palady, iar d. Lahovary trece în locul d-luî Goga ca inspector.
Fedoraţiunea Imperiului Britaaie
Citim în Independance helge:
Triumfal lui Gladstone uu e decât o chestiune de timp. Cu tote că în contra honie rule sunt vr’o sută pairi din regat, mulţi liberali moderaţi şi tdtă oposiţia con-servatdre, Gladstone e pentru ea şi acesta e mult. ’M» aduc aminte, scrie corespondentul diarulaî Independance helge, că era vorba în timpul lui Napoleon cel Mare, de done planuri de reaboî. Planul adoptat a fost acela susţinut numai de un singur soldat, acest soldat se numea Napoleon. Acuma partisanil parlamentului irlandez se pot rezema pe autoritatea celui maî mare, mal cinstit, maî strălucit bărbat de stat al Angliei. El vor Z,c0: Avem cu noi pe Gladstone. Acâsta va fi d’ajuns.
Lucrurile vor merge maî departe. Se va face independenţa legislativă pentru fiecare parte din regat, adică pentru Scoţia, ţâra Galilor şi Anglia,
Ideia unei confederaţiunl a imperiului britanic, cu singurul scop d’a strînge legaturile între metropola şi colonii, se va realisa priu crearea Parlamentelor separate pentru fie-care parte din Uniune, cu un Parlament central cu reşedinţa în Londra şi în care fie-care membru din Imperii! va trimite representanţil sel. Acâstă ideia a fost dată la iv41ă în Pali Mall Gazette de către Emile Laveleye. Gladstone declară el însuşi ca nu se sperie de acesta idee. 0-pera întreprinsă de bărbatul de stat e mult mal vastă decât o credea el la început. Se va forma un imperii! despre care se va putea Zice ca de imperiul Iul Carol al V-!ea, că sorele nu mal apune în întinderea lui.
Morning Post anunţă că la consiliul de miniştrii, Gladstone a făcut cunoscut câteva amendamente ce ar consimţi să se aducă biluluî iriandez.
Chamberiain cu tdte acestea ar fi anunţat că acestă concesiune nu e de ajuns.
Morning Post asigură că consiliul de miniştri a hotărit ca in caşul cănd bilul ir-landes va fi respins, gavernul nu va di-solva parlamentul.
Decă a doua citire va fi votata cu o majoritate de Zece voturi, guvernul va suspenda pentru moment disenţiunea nlteridră a biluluî.
Maî multe gazete spun că lordul Wol-seley ar fi declarat unei deputaţianî din UUter, câ decă va fi o criză, atunci el ca loyal irlandez va renunţa la t<5te posturile guvernului şi se puue la disposiţia loyali-lor compatrioţi în Irlanda.
Corespondenta! din Londra al diaruiui Shefield Daily Xelegraph asigură că lord Wolseley consideră pe Gladstone ca un trădător şi că de la iotdreerea sea din E gipt n’a voit să aibă nici un raport cu primul ministru. A refusat chiar a sta la. aceiaşi masă cu el. Acelaşi corespondent spune că e an plan pentru formarea unul
corp de voluntari cari să lupte în orî ce cas, ajutând pe clasele loyale din Irlanda.
Corespondentul diaruiui Dublin express, trimete şi el aceleaşi informaţii;
IIMUIIZ IN ITALIA
Campania electorală In Italia se resimte de condiţiunile anormale în care s’a pronunţat disolvarea. Contrar practicei constante a instituţiuuilor parlamentare în ţările unde regimul constituţional nu e o simplă etichetă, nu e o deosebire formală între minister şi Parlament, nu e un conflict ridicat între puterea esecutivă şi re-Dresentaţiunea naţională asupra unei chestiuni hotărăte oara a motivat apelul către ţără. Şeful cabinetului a provocat sâ se facă noul alegeri, pentrn că vedea că majoritatea pe care se sprijinise până acuma era gata se ’l părăsească. A disolvat camera peutru că i se părea lui că ea nu era dispusă a-î da carte blanche pentru ori şi ce şi orî şi câud, şi în speranţă.Ţcă dupe noile alegeri va avea o majoritate mal supusă. Prin urmare, Depretis numai că se se ţină la putere a cerut alegătorilor se se pronunţe.
Nu prin afirmare dar prin negare să cere alegătorilor de a proceda şi pentrn acesta na e de mirare ca partidele se se grupeze pentru a face o resistenţă imediată pe acest teren.
Ast-fel se esplică pentru ce progresiştii cei mal dinastici sunt siliţi a face campanie cu radicalii ultra republicani. Alianţa a-cestor doue elemente e pe de altă parte justificată prin vederi cari nu sunt necunoscute presei ministeriale. Ea declară că prin nouile alegeri se va forma o majoritate şi d-nil Depretis şi Mengheti ’şl vor împărţi direcţia adecă Depretis ştiind că nu se mal phte ţine la putere va recu-ndşte pe Mengheti de şef unic. Acesta ar însemna a duce Italia cu zece ani în urmă.
Jurnalele oficiose sunt fdrte indignate veZend cum: Cairoli, Crispi, Nicotera şi Zanardelii se asociază; ele califică de imorală o asemenea coaliţie. El afi putut în unele momente, se aibă. priviri deosebite asupra chestiunilor de procedură guvernameutală, inse pe terenul principiilor ai! fost tot-d’a-una uniţi. Depretis şi Menghethi erai! chiar pe acest teren cu totul contrari unul altuia, programa unuia era negarea programei celuî-l-alt.
Nu se ştie delcă din lupta electorală puterea va veni în mâna dreptei cu sdă fără Depretis sâă va fi eâştigaţă de stânga.
La şedinţa de alaltă-erl a camerei pru» siane, in care legea noue eclesiastică a fost primită definitiv, mal este de adăogat un episod care are o deosebită importanţă.
Deputatul Virchow a interpelat direct pe miuistrul justiţiei dr. Friedberg, care şedea Ia masa ministerială, cum vor fi mânuite după suspendarea tribunalului canonici!, cele-l-alte disposiţiunî ale lege! râmase în vigore, şi cart cer ca |se premeargă tot d’auua o hotărâre judecătorească.
Iu urma acestei interpelări dr. Friedberg dete o notiţă In scris către ministrul cultelor d. de Gosler, priu mijlocirea directorului de minister Lucanus, care şedea lângă densa.
După aceea d. de Gosler merse la d. dr. Friedberg ; şi ministrul de Botticher a fost chiemat între şi cel trei colegi se încinse o discuţiune fdrte animată, care avu de resultat, ca ministrul Friedberg se rămâe la locul seB penă Ia sfârşirea discursului lui Virchow şi apoi — plecă. Nu s’a respuns nici pene astă-JI la! Virchow.
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL — 4 MAl 1886
Convenţiunea Comercială
Uiarul Neue Freie Fresse de la 13 curent, publica ca articol de fond ur-măt6rele rindurl privit6re la convenţiunea comercială.. Din acele rlndurî, — scrise de altmintrelea dupâ cum convine mal bine organului vienez—, se constata că cu t6te că cerinţele ndstre privitdre la exportul vitelor şi al cerealelor sunt drepte, totuşi sistemul protecţionist Inaugurat de Austria şi care a adus monarchiel habs-burgice cele mal mari pagube, sunt căuşele principale că conferinţa pentru alcătuirea unei noul convenţiunl n’aii avut nici un resultat.
Iată şi textul articolului:
Negocierile dintre Austria şi România pentru reînoirea convenţiuneî comerciale ee pot considera ca sfârşite fără a fi avut vr'un resultat.
O telegramă din Bucurescî ne comunică că ministrul Fereehide a refuzat iuvita-ţiuneî pentru a se uma cu conferinţele privitore la reînoirea convenţiuneî, subt motiv că menţinerea pretenţiunelor austriaca, zădăruicesce orî-ce negociare.
Cabinetul Brătianu a comis o greşală mare şi gravă prin acâstă atitudine. Cât de drepte sunt cererile săle privitore la exportul cerealelor şi al vitelor, tot aşa de nedreaptă este cererea ca Austria se se mulţumiască cu condiţiunile »puterei celei maî favorizate», care condiţiunl ar fi 'Introdus un principiu nou §i forte slab în convenţiunile economice şi tot d’o dată ar fi dat nas-cere la o mulţime de difarinţe şi neînţelegeri.
înţelegem prea ^bine pentru ce delegaţii monarchiel n’afi primit atarx condiţiunî şi era o dovadă de o mare răbdare, decă cu tote aceste n’afi vrut se rupă firul negocierilor.
Avend în vedere viitorele circumstanţe este impartont a se constata că guvernul Român a fost acela, Care a proclamat ruptura, şi ast-fel a dat prilejul formal pentru începerea răaboiulul economic.
Chiar decă admitem atitudinea Austriei privitore la condiţiunea „putereî celei mal tavorisate", totuşi nu trebue a se uita, că tendinţele protecţioniste şi agrare ale Monarchiel a dat nascere la acea amărăciune în România, care împedicâ astădi reînoirea convenţiuneî şi care aţâţă preten-ţiunile nemăsurate ale cabinetului Brătianu. România va regreta multă vreme încă acâstă orbire neînţelesă dar şi monarchia şi maî cu seină oraşul Viena, fiind că tariful autonom româu face aprope cu ne-' putinţă importul nostru în acel stat, va avea de îndurat o pagubă simţitdre prin reiaţiunile încordate cu statul vecin, cari şi în priviniţa politică uu vor putea rămânea fără consecinţe seridse.
Ast fel de fructe ne dă sistemul protecţionist, care ameninţă pe Austria cu cele mal mari primejdii şi care acum e în ajun a fi şi mal înăsprit prin projectul de lege vamal.
—------- <S»OCHî----------------
SOIRI ŞI FAPTE
Mişcarea populaţiunei oraşului Iaşi. — De la 20 pene la 27 Aprile 1886 s’afi născut 43 copiî vii, din aceşti 43 copiî, 39 afi fost legitimi gi 4 neligitimî; 19 au fost
A.	im i.M MJm II— ■ iiIWiW.H—gEajawnWaWfc
!
FOIŢA pi ARULUI „TELEGRAFUL*
(49)
A. SCHOLL
Duelul Monseniorului.
XIV
Ziua morţilor
Vocea sa n'avea nici un efect.
Echoul îndreptat îl răspundea.'..
Lovea cu pumnalul în zid, şi plângea! Făcu apoi o rugăciune. Jură că va a-prinde cincî-jecî de lumânări la biserica St. Laurent decă va scăpa din acele locuri.
Apoi se sculă şi plecă iarăşi.
Orele treceafi... întuneric şi tăcere !...
Combalou se aşedă jos.
băeţî şi 24 fete ; 14 aiî fost din părinţi creştini şi 29 din părinţi israeliţl. Naşteri de copii morţi s’aîl înregistrat un băiat şi o fată. Afi decedat 54 persdne din oare scoţendu-se 2 decese de persone venite din afară şi decedate în oraş, resultă numai 52 decese. Afi decedat pe la locuinţele lor 36, îu diferite spitale civile 14, în spitalul militar 3, în Institutul Grigorian (copii găsiţi) 1, de sex bărbătesc afi fost 32, de sex femeesc 22, creştini aii fost 28, israeliţl 26. Căuşele principale ale deceselor aii fost: Phthysia pulmonală 5 cazuri, Pneumonia 5 cszurî, Bronchita 4 cazuri, Marasm senil 7 cazuri, Catarhe intestinale 3 cazurr.—Iar în urma bdlelor de infecţiune. Febra Tyhphoida 2 cazuri, în spitalul sf. Spiridon morbile 1 caz.
Anchetă. — Vocea Covurluiului află că ministerul de finance va rândui o anchetă pentru a cerceta plângerile ce s’au ridicat de comerciarţ! contra disposiţiunilor şică-natdre ale noului şef al vămii Galaţi.
3$
O crimă. Diarnl Olteanul diu Craiova află că Ştefan Ion Sorbu, din comuna Mă-ceşu de jos, a murit din bătaie. D. procuror, adaogă jiarul, a fost pus în cunos-cinţă imediat, der aQ .trecut 10 dile şi tot nu s’a dus.
Denunţăm faptul d-luî ministru de justiţie.
3$
Mişcarea portului Galaţi — MercurI 30 Aprile, vase sosite în pot:
Vaporul Frederic venind de la Tulcea cu căletorî şi diferite mărfuri.
Vaporul german Eberlim vonind de la Hamburg îrcărcat eu nouă bolobdce deşarte.
Bricul otoman Sultani-J)ori venind de la Gonstantinopol deşert.
Bricul otoman Ghinzarli-Bahri venind de la Constantinopol deşert.
Bricul otoman Huda-Verdi venind de la Batum Încărcat cu petroleu,
Nouă bărci- venid de la Tulcea încărcat eu peşte prospet.
Trei şlepuri deşerte de la Brăila.
Goleta elenă Dimitrivs venind de la insula Andros deşertă.
Două ciamurl venind de la Macin încărcate cu petră.
3$
Statua Asachi.—ln urma întrebare! făcute de Liberalul din laşT, comitetul instituit în Iaşi pentru ridicarea statuei lui A-sacbi, un membru din acel comitet mi-a dat iuformaţiunile următore:
încasările merg forte încet; mai sunt ca la 200 liste distribuite in ţâra, cari încă nu sunt înapoiate nici cu bani nici fără bani.
Sumele primite fpână acum, atât de la guvern cât şi de la particnlarl de abia constituie 2/3 din costul destul de modest al statuei.
Cu tote aceste, comitetul a intrat in tratare cu sculptorul Georgescu din Bucurescî, autorul statuei lui Lazăr, a ales macheta statuei şi în curând sculptorul se va apuca de lucru.
Iu semnatul bărbat va fi representat şe-jend pe şeaua în mărime de 1 şi jumătate celei naturale.
Pote pană în un an statua să fie gata.
Comitetul se îngrijeace mult de completarea sumei necesare.
Apele Dunărei sunt staţionare, scrie Ga-laţii. Cota lor este astă-dî tot de 4 m. 02 d’asupra etagiuluî.
Ciocnire de vase. — Alaltă-eri pe Dunăre, în apropiere de portul Galaţi, s’a întâmplat o ciocnire între două vase engles , dintre care unul s’a cufundat imediaţii
Viele. — Diu câusa brumei ce a căjut în nopţile de 23 şi 24 Aprile trecut, viile din coprinsul comunelor Viforâta şi Răs-vadu, judeţul Dâmboviţa, aii degerat cu desăvârşire.
&
Emigrarea evreilor.—De vr’o două jile se află în oraşul Iaşi, la otelul Tirer, d. Bodenheim din Hamburg, representant şi asociat al firmei Spiro & C-nie, care a venit în ţâră cu scopul da a procura diferite înlesniri de transport tuturor acelor evrei cari ar don se emigreze Ia A-merica. Aceste înlesniri scrie Curierul Ba-lasan, se compun dintr’o taxă redusă al transportului pe căile ferate şi pe mare. D. Bodenheim asigură tuturor emigraţilor un preţ redus pe jumătate pe calea ferată de aci până la Lemberg. Se speră că şi de la Lsmberg până la Hamburg se va putea obţine o reducere considerabilă a preţurilor de transport. De la Hamburg până la New-York costă transportul inclusiv cu bagajele şi mâncare numai 65 mărci de persână.— Până acum s’afi înscris peste 100 persone, cari sunt decise a părăsi oraşul nostru în puţine dile spre a se duce în America. —Noi, dorim adaogă jiarul în cestiune, o călătorie fericită tuturor acelor cari sunt ho-tărîţî a părăsi România şi mult câştig în Lumea-Noue !
00*00-------------
NICOLAE SfMONIDE
Unul câte unul se duc pionierii românismului şi primi apostoli aî culturel nds-tre naţionale!
Nicolae Simonide născut la 1804 în Câmpulung, fiul preotului Simion de la biserica Domnăscă din sus arătatul oraş, elevul lui Lazăr, primul profesor român al oraşului Giurgiu la 1831 şi al oraşului Piteşti la 1833, fost inspector de scâle, magistrat şi prefect, a decedat la 21 Aprile curent în locuinţa sa din strada Romul us No. 3 din Bucurescî.
Id diua de Sf. George 23 Aprile s’a în-mormîntat în cavoul familiei ia monăstirea Cernica.
Cortegiul funebru a pornit de la domiciliul seif urmat de un batalion de infanterie, pentru că regretatul profesor era decorat cu corona Romănieî, după armată urmară elevii scolelor primare de băeţî din Bucurescî cu stâgurile lor şi delegaţii comunei Piteşti aii escortat cortegiul pene la grădina lui Heliade de la Obor. Pangli-cele carului erafi ţinute de d-nil Sp. Da-niilescu, B. Stefăuescu şi Stroe Popescu directori de scâle primare din Bucurescî, precum şi de d. Robescu delegatul comunei Piteşti. Decoraţia era purtată de d. P. Au-dreescu director al scolel de băeţî din Popa-Tatu.
S’au ţinut două discursuri, cel dîntâifi de către d. Stroe directorul scolel de băeţî de la Antim. Caro a arătat faptele d8Ce-datului şi meritele sele că primul profesor român al scolelor din Giurgiu şi Piteş I precum şi luptele sele pentru romănitate
sfîrşind cu următorele vorbe: «Dea Dum-nejefi ca sămânţa aruncată de profesorul Simonide să răsară mal mândră şi mai veselă pe fiitor etc...».
Al douilea discurs s’a ţinut de d. Robescu delegatul primăriei Piteşti, care a dese s intr’un mod elegant faptele profesorului celui d’întâifi al oraşului Piteşti,,a-rătând că elevii lui Simonide a eşit cel mal buni romăni şi cel maî devotaţi patrioţi cară astă-di conduc frânele guvernului şi prin faptele lor patriotice, afi făcut fericirea ţăreî, precum sunt Brătieniî şi alţi mulţi demnitari aî ţârei, cari toţi ad fost elevi aî mult regretatului Simonide şi încheiâud prin următdrele vorbe: «Precum Apostolii lui Christos ad propagat în lume religiunea, ast-fel şi elevii nemuritorului Lazăr, Intre cari a fost şi Simonide, ad propagat Cultura şi naţionalitatea ne-mulul românesc înăbuşită pe atunci de epoca cea negră a fanarioţilor.» Apoi termină cu următorele vorbe : «Simonide n’a murit, el trăeşte şi va trai cu toţi bărbaţii cari s’ad luptat ca se facă din Va-lacbia de altă dată o Românie mare cu un popor luminat şi respectat de intrâga Europă» şi terminând a depus pe sicriul defunctului o frumdsă cunună artificială de Camelii albe, de care stau atîrnate două panglice, pe una se vedead scrise cuvintele: «Regretele comunei Piteşti» iar pe cea-l’altă «primului sed profesor N. Simonide.»
Afară de cununa comunei Piteşti, s’ad depus mai multe cununi pe sicriu defunctului, de corpul profesoral, de elevii sei Cb. Ioanin, directorul scâlel din strada Clemenţi, I. Peucoviei mare comerciant în ! capitală şi alţii.
Corpul profesoral din Giurgiu, fiind înştiinţat târziii de mârtea profesorului celnl dintâid al oraşului Giurgiu, n’a putut se ia parte după dorinţa sa la ceremonia în-mormântărel, însă a trimes familiei urmă-torea depeşă de condoleanţă:
D-lul Simonide fiul
Bucurescî.
„Corpul profesoral din Giurgiu, luând cunoştinţă despre perderea mult regretatului vostru „părinte, care a fost primul profesor român al a-„cestul oraş, depune prin d-v. o lacrimă de re-„eunoscinţă pe mormântul lui Simonide, unul dintre primii Apostoli al Culturel ndstre naţionale. „Boldescu, Dicescu, Constantinescu, Georgescu An-„dreescu, Stroescu, Popescu.4
CRONICA
S’a dus ji’nteid de Mai
piua de 1 iu Maî, n’a fost câtuşi da puţin animată in capitala nostră. Cişmi-giul, frumosa grădină a Cişmigiuluî, care altă dată, în dimineţile jileî 1—iii din Mal, furnica de lume, era de astă dată aprope pustiii. Bufetul era pustiii şi rarii visitatorl n’avea de unde bea — nu cafeua cu lapte tradiţională — ca şi serbătdrea — der nici un pahar cu apă. O musică militară executa — pentru pustietatea gradinei — cele ma! nouî şi maî alese bucăţi.
Cestiunea nu este atât de gravă pentru ca să ne autoriseze a causa gâlcâva omenilor. In fapt însă acâstă generală mo-notoniă a jilei l-iu din Maî însemnâdă, dispariţiunea unei sărbători tradiţionale şi româneşti.
Ne-am întrebat deci, de unde se vină a-cestâ tendinţă 'l
Un glumeţ conservator ne-a respuns că,

de la guvern! Un neguţător, gata do fa> limect, ne-a spus că asta vine de la vremurile care sunt împotrivă ! Un economist de la L'Independance Roumaine, ne-a spus eă vine de la tariful autonom. O fecidră do stradă ne-a spus că asta vine din cauză oâ Ji s’a stîrpit brasla. Un adorator al lui Bacus, ne-a spus că vine din cauză că s’a scumpit vinul... etc. etc. Un singur om de trebă am găsit care să ne dea o raţiune plausibilă:
—	D-le, îmi «Jicea densul; beţia ori este un viciB, ori este o virtute.—
—	Depinde....
—	N u mă întrerupea
—	Bine.
—	Decă nu e nn viciB, apoi dăcă prin legi şi prin taxe vrem să o stîrpim, —şi legile şi taxele sunt căi piezişe—pentru ce când vine în faţă şi ne ridică fruntea sfi-dăndu-ne, să nu căutăm să o lovim? Ca ser-bătore, (Jiua l a de MaiH, are într’eusa ceva tradiţional şi românesc, acesta este adevărat; insă în tundul lucrurilor, ce este ea alt decât o beţie frenetică ? Nu suntem dintre ţările acelea unde o iji de lucru să aibă preţ mare şi priu urmare interesul clasei muncitore sub puntul de vedere al salariului, nu este una din cau sele stergerel acestei sărbători. Der suntem una dintre ţările unde în asemenea ocasium, muncitorul duce greutatea butoiului...
Omul nostru avea dreptate. începui se înţeleg că regretele ce le simţeam privind pustietatea grădinel Cişmegiului în acestă ji se pote asemăna cu regretele ce ne laşa o amantă pe care o părăsim pentru ca să ne însurăm.
Lipsit cu totul de distracţiune n’a fost grădina Cişmigiuluî, pentru dimineţa a-cestel jile, O scdlă trebeliană — compusă cam din vre-o Irei-decî de copil mici însoţiţi de trei inştitutdre veniră să se preumble şi să 'şi arate în public isprăvile lor. Intr’un minut dat el se prinseră într’o horă şi o lecţiune de ştiinţă intuitivă şi pedagogică începu
—	Ce am făcut acum, copil. îi întrebă una dintre institutdre ?
—	Un cerc, respundeaîî copiî în cor!
Şi lumea se uita la dânşii ca la urs.
Întrebările urmară.
’Mî-am adus aminte văjându-I, de o vizită ce am făcut într’o vreme unei asemenea şcoli.
Directărea scăse din bancă pe una dintre copilel^reputată mal deşteptă decât cele lai te camarade:
—	Ai vădut tu, copila mea, o pisică ? o întrebă institutărea.
—	Da, sărut mâna d-ş<Sră profesora; a-vem vre-o trei pisici acasă, una îi jice Fifi...
—	Taci, nu răspunde decât la ce te îu-treb eă... Câte piciore are ?
—	Câte picere are? patru, sărut mâna d-şoră, şi cu căda, cinci... canele nostru, Lupu, n’are codă, sărut măna d-şdră...
Perdui răbdarea.
—	Dăr ursul, mă rog, ştii d-ta de ce n’are codă? întrebaiă pe copilă...
—	Nu, d-le, sărut mâna...
—	Ef, sS’ţî spui eă: pentru că învăţaţi d*v6stră carte după sistemul intuitiv şi pedagogic.
Gaius.
Resufla grett ca un câne In timp de căldură...
După câte-va ore nu maî putea face nici o mişcare.
Stătea intins pe spate, nici mort, nici viă.
Pe d’asupra lui trenurile treceafi necontenit ; unit se duceafi la ţeră, alţii vene&fi in Paris...
Vorbeafi, rîdeau, fnmafi.
Cei ce sunt în viaţă umbla d’asupra morţilor până ce vin şi ei în acele locuri.
Pământul înghite repede ce a produs.
Combalou murea.
D’o dată se auji nisce cântice religiose, cari făceaţi să resune boitele.
Se vedeau câte-va lumini în depărtare...
Combalou zări un preot care mergea ■ nainte.
Era urmat de 2 copil.
Era jiua de 2 Noembre, jiua morţilor.
Se face rugăciune în criptă pentru sufletele morţilor.
O mulţime de peradne urmau cortegiul.
Printre ele un om cu un felinar în mână părea că caută ceva.
Acel om era Surypere.
Combalou era scapaî>
Surypere chemă câţî-va dmenx şi’î rugă să ajute pe un prieten care leşinase la vedera Catacombelor.
După câte-va minute Combalou era afară.
’L culcă pe un pat îi dădu ceva mâncare. El jura că se va devota cu totul Iu” Tre-launey şi va fi cinstit cum ţîi recomandase mama-să, când plecă d’acasă.
Pe când aceste se petreceafi la Paris, căpitanul Requinnlul era neliniştit în insula Re.
Trimise un om la Rocbele, care depeşă îndată lui Trelauney.
Depeşa era următdrea: Debarcare peri-cnldsă.
Să plecăm pe mare ?
Trelauney respunse; ^Aşteptaţi".
Şi plecă la Rochela cu ungurul.
La Rochela, află că vaporul nu pleca de cât de două ori pe săptămână la St-Martin-de-Râ ; trebuia să plece a doua di în timpul fluxului.
Diminâţa dejunâ ca ungurul la restaurantul Mail, apoi se preumblară fumând ţigări, în grădina băilor Marieî-Teresa.
XV
Lupta navală
Rochela e un oraş al Francieî care cu tdta restaurarea, ’şt păstrase originalitatea sa primitivă.
Ornicul cel mare în fundul portului, şi turnul de Stejar şi al sf. Nicolaî pare că diceafi: noi veghiăm.
Grădina Mail se întinde d’alungul mărei. Bărcile pescarilor de sardele umbla cu.repe-june priu port.
Vaporul era lângă cheifi.
Un fum gros ce oşia din coş, anunţa plecarea.
Trelaunney şi ungurul se suiră pe vapor.
Pasagex'il se aşejară fie-care la locul lor.
Clopotul sună a treia dră ; vapcrul se îndrepta între cele două turnuri şi plecă.
La orizont, insula Re şj jnsula Olâron apăreaţi ca două puncte albastre.
Ajunseră repede.
Ajungând la St. Martin, Trelauney zări Requinul, care se legăna încet pe valuri.
La un semn, o luntre a Requinulni veni şi’l luă,
Ajungând pe bordul vasului, Trelauney chemă pe comandant în cabina sa.
—	Ce e nofi. întrebă el ?j
—	De, stăpâne, n’am îndrasnit să debarc pe uscat. Suntem supraveghiaţl, e un pe» ricol care ne ameninţă.
—	Cine vă supravegbiază ?
Comandantul deschise ferestra Şi arată lui
Trelauney.
—	Veji acel vapor? stăpâne.
Trelauney vedu un vapor, care părea că
stă gata de plecare.
—	Et! şi ?
—	Acel vapor cu carena neagră şi mar-giuele roşii ’1 am vădut.
—	Unde!
___Pe Mediterana. Se numea atunci ca
şi acum Dragonul; am primit ordiu de la Furgat să’l urmăresc... In Archipelag ’1 am perdut, înarborase drapelul otoman.
—	Şi el la rândul lui ve urmăreşte ?
—	Da- stăpâne. Ne a aşteptat la Havre şi de la plecare nu ne-a părăsit din vedere.
—	Aţi fost la mdră ?
—	Da, totul e gata. Mora e la două chilometre, în ea e nu om care pare a fi
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFUL — 4 MAI 1886
3
1
IatîmpUrl din capitali
Răpită.t Copile L. B. din strada Renas-cereî, a fost curtenită, de mult deja de câtre un tîner din aceiaşi stradă- Părinţii fetei băgară de sdmâ act5sta şi organizară o supraveghere în jurul copilei, caro părea Ca lutru câtţva respundea simţimmtelor tjnerulul berbant. Ieri sără un scandal mare a fost îu acea stradă. Tînărul înamorat, voind s6 rîpâscă pe L. B., s'a in trodus în casa părinţilor acesteia şi s’a ascuns acolo într’i-n dulap. BStrăna mumă a d-lui B. având a căuta ceva în acest dulap, descoperi pe visitator şi speriată strigă: săriţi la hoţi! Vecinii alergară la aceste strigăte şi puseră mâna pe tînărul om, Care se află acum la umbră. Bietul refusă a declara ce l’a împins a se introduce într’o casă particulară. Am spus’o noi. —x-
Un copil rătăcii.—A^I dimineţâ s’a găsit pe strada Lipscani un băiat ca de vr’o cinci ani. Fiind întrebat cum să numesce micuţul a declarat că este Pariau Fercuţ. Avis părinţilor, căci copilul a fost depus de către trecători la secţia 17.
—x—
Brutăria.—Nea Ştefan Stroe din strada Piaţa Amzel, No. 6 are precum se vede obiceiă de a nu se conforma cu prescrip-ţiunile legei. A<Jî diminăţă ’î s’ail confiscat mai multe bucăţi pâine, pentru că greutatea lor a fost mal mică de cât un kilogr. .	—x—
Pierdut. — Pe strada Vaselor s’a găsit de câtre no domn ce trecea p’acolo a^î diminâţă un carnet mic cu nişte înscrisuri. In busunarul carnetului sunt : o poliţă de 7,600 lei de la casa Michel din Paris şi altă poliţă de 7,000 lei de la banca României. Avis păgubaşului. Carnetul s'â remis prefectului poliţiei-—x—
Câine turbat.—Domnul N. Ştringe şi d. Şoner din str. Surorilor, No. 23 au venit acasă ieri seră pe la orelo 9. Intrând în curte s’a repe<jit|asupra lor un câine, ce s’a ntrodus în curte. Acestjcâine a muşcat de picior pe d. Şoner, care scoţând un revolver trase asupra animalului patru focuri. Câinele rănit a fugit din curte.
Don-Caprice.
nutul Gurghiulnl. Alteţele lor îl ai! fotografiat.

Viaţă lungă. — In comuna Topolovenî din plasa Podgoria, judeţul Muscel, la 8 Aprile trecut, a încetat dia viaţă moşnâgul Dumitru Badea Vlăsceanu, în etatea înaintată de 110 aul
Până în momentul moiţeî, moşul s’a bucurat de tote facultăţile sale intelectuale, v
Arsă de vie, — In Ziua Je 13 Aprile treout, locuitorul Ilie Diţe din comuna Auinişu, plaiul Novaci, judeţul Gorj, a plecat de acasă împreună cu soţia sa la o petrecere, lăsând culcată în pat pe fiica lor Maria, în etate de 2 ani. Fata deştep-tându-89 a cădnt, din pat, în foc, care ardea în vatră şi a suferit arsuri atât de grave în cât până sera a şi încetat din viaţă.
*
înecaţi. — In diua de 26 Aprile trecut, două fete ale locuitorului Ghiţă Hodorogea, din comuna Homorîciu, plaiul Teleajenu, jud. Prahova, una anume Veta, în etate de 14 ani, şi cea-l-altă Maria, în etate de 11 ani, s’aă dus pe prundul Te-leajenulul să adune surcele seă găteaje. De acolo aâ trecut puntea dincolo de apa Teleajenului şi voind apoi se se întdrcă acasă, aî! alunecat de .pe pante şi aii căgut în apă, înecându-se.
Nimeni nu s’a aflat acolo spre a le da ajutor, iar apa le-a dus penă în dreptul cătunului Cernesc!, unde s’aii şi găsit ambele cadavre.
Parchetul a fost incunosciinţat de acesta tristă întâmplare.
■Ill'li
DIVERSE
Ucis de un Taur. — Citim în Gazeta Transilvaniei.—Ni se scrie din Gurghiu cu data 10 Maî noft : ^Vestitul vânător Badea Bloşiu Nechita din Orşova, favoritul prinţului de corbnă Rudolf, eşind în 9 Mai pe la 5 ore dimineţâ din curtea pădurarului Wagner Gastav, fu atacat în piaţa Gurghiulul de un taur refl cu atâta furie îu cât i-a sfâşiat pântecele, eşindu’i intestinele afară. Patru doctori din Reghin l’aă operat, der în deşert, căci pe la 4 ore după amejî a murit. Badea Nechita, care era de toţi plăcut şi pe care-’l iubea mult prinţul de cordnă Rudolf, 35 de urşi aj culcat la păment în vieţa sa, fără se i se întâmple ceva, iar un taur furios i-a curmat dilele. Badea Nechita, de şi bătrân, era nelipsit de la vânătorile prinţului Rudolf, căci el singur scia locurile călcate de urşi. Cui nu’î e cunoscut răposatul, din corespondenţele ce le-am publicat, când prinţul Rudolf petrecea la vânătore în ţi-
ULTIME SOIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Pdersburg, 15 Maî.
Ieri s’a început construirea marei reţele de cale ferată siberiană Acesta cale va a-vea o întindere de 7,000 kilometre.
Pscoff, 15 Maî.
La desvăluirea monumentului luî Alec-saudru al II s’a produs o mare nenorocire. Pe timpul solemnităţeî nu se ştie cine răspândise în “mulţime sgomotul cum că piaţa e minata şi că nihiliştiî vor arunca în aier monumentul desvâluit. Spaima cu. prinse mulţimea, care fugind de pe piaţă a călcat în piciore copil şifemeî. Şunt 10 morţi şi maî mulţî răniţi.
Si. Petersburg, 14 Maî.
Se telegrafiazâ din Canea farului Re-giernus Anzeiger că d. Steelman, corespondent al ijiarulul Times caută a câştiga pe CretanI iu partea Englezilor şi îî îndemnă se nu se lase se fie anexaţî la Grecia, Şi se adaogă că Cretanii n’au respuns la a-csste propuneri, pentru că de la anexarea insuliî Cypru la Englitera, el nu se încred în englezi.
Paris, 14 Maî;
Journal des Debats blameză respingerea propunerii luî Muktar-Paşa, care cerea ca armata cglptenă se fie comandată de ofiţeri turcî, singura măsură ce ar putea permite înpăciuirea Sudanului.
Viena, 14 Maî.
Camera. D-nil Plewer, Tomaszcuk şi alţi deputaţi aS adresat guvernului urmă-torea interpelare:
«Adevărat e că negociările angajate cu «România ai! căzut într’un mod definitiv? «Cari sunt motivele acestei rupturi? Gu-
vernul este în măsură de a face o expu-«nere complectă a negocia rilor şi maî cu «semă a propunenilor făcute de negocia-«toril austro-ungarî pentru reînoirea tractatului de comerţ ?»
Viena, 14 Maî.
Intr’o şediuţă ţinută de comitetul însărcinat de Camera deputaţilor cu studierea noului tarif vamal, baronul de Puswald confirmând ruptura negocierilor angagiate cu guvernul român, a lăsat se se înţelega că România nu s’a lă3at a fi influenţată numai de uestlanea eoonomică.
Şi un alt represintant al guvernului a adăogat: decă deci suntem nevoiţi a face un resbel de tarife cu România, natural, noi nu vom face acest resbel pentru oă chiar noi voim numai se ’l punem în vedere ca un mijloc pentru a ajunge în viitor Ia încheierea unui noii tratat.
Comitetul a terminat apoi discuţiunea generală a tarifelor.
Din ediţia de sfh*ă
7 ore s6ra
Berlin, 14 Maî.
Gazeta Qrucei desminte scirea privitore la călătoria prinţului Alexandru la Constan-tinopol prin Burgas.
Milano, 14 Maî.
Intr’o întrunire electorală s’aii întâmplat turburărî provocate de antagonismul republicanilor radicali şi al socialiştilor.
Constantinopol, 14 Mal.
Comandanţii trupelor turceşti aşedate de alungul graniţelor greceşti au primit ordinul de a retrage avant posturile lor.!
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
2 Mai 1886
Şedinţa se deschide la ora 2.
Preşedinţia d-luîJDimancea.
PresenţI 95 dd. deputaţi.
La ordinea «Jilei votarea proiectului de lege prin care se autorisă comuna Buzău a contracta un împrumut de 400,000 lei pentru efectuarea lucrărilor de îmbunătăţiri propuse de consiliul comunal.
Proiectul de lege se ia în consideraţie.
Proiectul se primeşte pe arlicole.
Se pane la vot în total cu bile.
Votauţi 64, majoritate absolută 47, bile albe 60, bile negre 4, Legea se primeşte.
Se dă citire proiectului de lege prin care se autorisă comuna Galaţi a percepe mai multe taxe de intrare.
D. Voinov vorbeşte contra proiectului comitetului delegaţilor şi cere se se lase articolul cum era în proiectai guvernului, relativ la taxa pusă asupra făineî, pentru că faţă cu acesta taxă t6te fainele din ţeră nu pot faee concurenţă fainei din Galaţi.
D. Ionescu vorbeşte contra taxei ce se pun de comune asupra alimentelor de prima necesitate, cum e peştele sărat, făina, etc, d-sa e contra vămilor interiore.
D. Mihăilescu spune că 'unele'taxe, maî ales asupra peştelui sărat nu sunt favorabile Galaţuluî, pentru ca Galaţii e centrul pescăriei din România.
D-l Mihălescu propune un amendament prin care să se fixeze 25 bani la suta de kilo pentru peşte mare şi mic.
D. Palade, cere ca projectul să se tri-miţă în Secţiuni de ore-ce nu s’a discutat în secţiuni.
Projectul se trimete [la secţiuni, după ce s’a consnltat Cameră,
D-l Mihălescu, propune ca de ore-ce s’a făcut deja puţină lumină asupra projec-tuluî, să se treacă îu secţiuni şi se se discute.
DII C. Brătianu e dc aceiaşi părere.
Se trece în secţiuni ca să se discute.
Şedinţa se suspendă pentru o jumătate oră
La ora 3 şi un sfert se redeschide şedinţa.
Se discută proiectul de lege, prin care se deschide un credit de 8400 lei ministerului de interne pentru plata » doi contabili cari să verifice conturile comunei Galaţi, pe anii din urină.
Votul se anulă^â nefiind majoritate reglementară.
D Gheorghiad, raportor, dă citire pro-jectuluî de lege relativ la stabilirea, întreţinerea şi funcţionarea biurourilor telegrafice, telefonice şi altele de asemenea natură.
D■ Palade, combate punctul relativ la indemnitatea ce se cuvine proprietarului prin stricarea zidului săi! pământului. D-lui cere ca autoritatea judecătorâscă să stabi» lcscă necesitatea de a se stabili o linie telegrafică şeii telefon prin cutare loc.
D. Gheorghiad Zice că numai administraţia e competinte să judece necesitatea de a se stabili o linie prin cutare sâil cutare loc.
In cas cănd părţile nu se înţeleg, e necesitate de a se numi ua supra-arbitru de judecătorul de pace, iar nu de tribunal cum cere d. Palade,
Se votâdă luarea în consideraţie, votai e nul.
Şedinţa se ridică la 4 şi jum.
SENAT 2 Mai 1886
Preşedinţia d-luî D. Ghika.
PresenţI 73 d-nî senatori.
Se voteză din nou indigenatul d-luî G., Manolescu care se adoptă cu unanimitate de 56 bile albe.
Interpelarea d-lni I. Lerescu se amână nefiind present d. ministru al domeniilor care este ocupat la Cameră cu tariful autonom.
Se votăzâ mai multe indigenate.
La ora 3 şi jumătate p. m. şedinţa ur-medă.
In acestă sesiune a luat parte trei membri nouî, d. Gr. Ghika din partea României, d. von Aihenberger din partea Germaniei şi d- Artinis Efendi din partea Turciei. După visitele de curtenire, a avut loc un prând la d. Romanenko, la care a luat parte toţi d-nii delegaţi aî comisiuneî dimpreună cu d. prefect al judeţului, Lupu C. Costache şi d-na Costache, d. geueral Peucovici, d. ingiuer Hartley şi alte per-s6ne de distincţiune. în total două-decî invitaţi.
La 30 Aprile, d-nil delegaţi aî comisi-unel împreună cu d. prefect al judeţului aă plecat la Sulina spre a visita în detalii! lucrările săvârşite acolo şi de unde se vor relntorce Vineri dimineţâ în Galaţi.
—o—
Astă-Z: ad fost chemaţi ultimii recruţ aî contigentuluî 1886.
PRIMĂRIA URBEI TERGOVIŞTE
Iu Z>na de 10 Iunid viitor, anul curent ora 12 din Zb se va ţine licitaţie în sala acestei primării, în asistenţa Consiliului comunal pentru darea în antreprisă a construirii .pe locul codat primăriei de câtre defunctul maior Scarlat Lăzureanu, situat in strada Eliad, a umil edifioiu destinat pentru scdla de fete No. 1 şi a cărui va-16re după devis se urcă la suma de lei (37,000).
Condiţiunile acestei antreprise, planul, devisul şi caetul de sarcini se pot vedea de amatori In cancelaria acestei primării în tote dilele şi orele de lucru, er garanţia ce se pretinde concurenţilor va fi de 5 la sută asupra valorii lucrării.
Primar, V. Dumitrescu.
Secretar, L Scărlătescu.
No. 1552 1886 Aprile 30.
ULTIME 1NF0RMATIUNI
D-şora Elena Teodorini|se află actualmente în Milan, în tratări cu maestrul Verdi pentru representarea nouei sale opere.
—o—	^
Voinţă Naţionale i se comunică din Medjidia că d. Vasile Zaremba, impiegat la tribunalul de acolo, a tras 5 focuri de revolver asupra d-lui Ragobette, căpitanul portului Cernavodă, rănindu’l grav.
Aflăm că dd. Pop Păcurariu şi Slavici ah declarat prin apărătorul lor că fac recurs contra sentinţei juriului din Cluş.
Procurorul s’a mulţumit cu condamna-ţiunea.
Publicul din sală, alcătuit numai de unguri, a primit condamnaţiunea cu strigăt de *Eljen !«
Comisiunea danubiană s’a întrunit în sesiunea de primă-vâră în complectul ei sub preşidenţia d-luî Romanenko, delegatul şi consulul general al Rusiei.

An unei u Important
Reuumitele băi de la Lacul-Sărat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind abondentă.
Recomand onor. public hotelul de Bulevard, compus din 40 camere. Case cu un etagih şi două, solide şi sănătdse, avend faţada spre câmp, posiţie frumosâ, camerile bine mobilate şi curate, preţurile moderate, serviciul onest şi prompt.
Iu acest hotel este şi restaurant cu mâncările cele maî alese, preţurile moderate.
Şper că onor public va fi pe deplin satisfăcut. Sunt în stare a priim pasageri cu începere de la 15 Mal a.ci
CONSTANTIN POPESCU, librar
Brăila, strada Regală, sau la hotel de Bulevard Lacul Sărat.
lin fpnflr care a terminat patru clsea Ull lui lai gimnasiale, sciind se desemneze doresce a găsi o cât de modestă ocupaţie, îu ori ce ore ale dileî. Meditaţii de clasele primare şi gimnaziale, afară de limba latină şi grăcă. A se adresa în strada Popa-Tatu No. 9, la d. C. Ghiorghi.
Hotelul Frascati “b2Z‘
venabilă şi cu bune certificate. A se a dresa la administraţiunea hotelului.
fdrte cinstit. Dedeenptul morel e un re-zervoriă pentru un peşte. MS gândeam se bag acolo lăzile să le acoper cu ceva şi apoi se umplu totul cu apă de mare.
Două sad trei 6menl sunt de ajuns se păziască mdra; nimeni nu va crede că acolo pot fi ascunse milidne.
—	Bine, zise Trelauney. Vom pleca pe mare astă sără ; vom înşela vaporul şi vom debarca totul în şalupă.
Comandantul dădu din cap.
—	Vaporul, zise el, nu ne va părăsi din vedere.
—	Atunci vom vedea cine-va triumfa Requinul sad Dragonul!
—	La ordinile d-vostre, dise comandantul.
Ce avem pe vas.
—	Cincl-spre zece 6meni, tot atâtea puşti, topăre, cartuşe, gi atâta pulbere că putem 8e aruncăm în aer un oraş şi şase tunuri mici încărcate până la gură.
—	Fârte bine !...
Trelauney se uită la ces şi adăoga :
—	Vom pleca la cinci ore.
Tot echipajul se puse în mişcare. Total era gata.
Suna cinci ore la biserica din st. Martin:
Echipagiul Rechinului se adună într’un loc anumit şi vaporul se puse în mişcare.
Trelauney observa aceiaşi mişcare şi pe vasul Dragon.
Vântul începu a bate; Tielauney voind ca vasul se mergă mal repede, strigă:	.
—	Se se redice tote pânZele.
Ordinul fa esecutat îndată, maşina era
pusă in mişcare şi vasul mergea forte repede.
Pământul nu se mal vedea.
Trelauney aşeZ&t în urma vasalul observa In urmă cu o lunetă.
Pâri că Dragonul se silea se’l ajungă.
Dragonul avea de gând se arunce nişte cârligi se prinZă pe Requin.
Trelauney se cobiră la maşina şi ordonă se o încălzescâ îndoit ca s8 mergă mal repede.
Requinul mergea ca fulgerul; acâstă cursă ţinu aprdpe doue ore.
Inoptase...
In departe nu se vedea decât farul de la Olâron ca un punct luminos.
—	Daţi înapoi! strigă pilotai Requi-nalal.
Acest ordin surprinse pe Trelauney.
—	Pilotul ne tradeză, murmură el.
Nu mai era nici o îndoială, când Tre-launy Zări lăngâ vas Dragonul, care-1 a-junsese.
Trelauney alergă spre pilot.
’L apucă şi îl trânti jos.
—	Ce faci, întrebă baronul de Remeney.
—	Acest om ne trădeză! strigă Trelauney. De mult îl cunoşti, d-le comandant ?
—	Acest om l’aţi trimis’d-stre stăpâne, sunt acum vr’o opt dile.
<— Unde ?
—	La Havre.
Treleuney strînse pe pilot de gât.
—	Cine te a trimis aci ? răspunde !..
—	Stăpânul 1
—	Ce stăpân ?
—	Furgat.
—	Furgat sunt efi! strigă Trelauney. Trelauney îşi arătă semnul de pe mână.
—	Şi cel lalt, are semn pe mână stă-
—	Ştii cum îl chiamâ ?
—	’L nnmeS Monseniorele.
—	Ef bine ! Dute şi-l caută, striga Trelauney.
Şi"redicând pe pilot în sus îl aruncă în mare.
—	Iartă-me stăpâne, aî milă de mine !
Trelauney nu-1 ascultă.
—	Ah! Monseniorele e pe bordul vasului Dragon... El bine între noi doi, Monseniore !..
Vântul sufla tare, aşa că a trebuit să se lase pânza din dtrătul vasului.
Valurile se măieafi din ce în ce.
T6te pânzele aă fost lăsate.. Requinul mergea numai ca puterea roţii.
D’o odată se auZi nn sgomot, o ghiulea lovi vasul, nu ava însă nici un efect.
Trelauney strigă;
—	Foc 1
Şase tanurî se sloboziră de o dată şi ghiulele loviră în carena Dragonului.
Trelauney aşeZă vasul ast-fel, că numai dosul se fie spre inamic.
Tunurile se sloboziră a doua 6ră.
Dragonul râspundea. D’o dată o pl6ie de rachete fură aruncate pe vasul Dragon.
Fosforul se prindea de scânduri şi vântul ce sufla activa maî mult arderea. Bucăţi de scânduri şi funii săreai! ,în aer.
Cele doue corăbii se îndepărtai! încet.
Requinul se puse a urmări pe Dragon.
Nu’l găsi de loc,.... Dragonul dispăruse...
Trelauney comandă se se întorcă vasul.
Farnl din insula Re le aretă drumul.
Ajunseră la insnlă.
îndată s’a început transport tesaurulni.
După câte-va minute totul era dus la m6ră, şi aşedat în reservoriul de peşte.
Doi omeni rămaseră pe uscat. Aveai! puşti şi pulbere.
In cas de vre-un atac, aveau ordin să arunce în aer m6ra.
Când şalupa se întorcea, spre iaeht, o ghiulea lovi îu vas.
Dragonul apăruse din noă.
— Acuma nu vei scăpa, strigă Trelauney....
înainte !
Requinul plecă ca fulgerul.
Trelauney credea că Dragonul a fugit numai ca să stingă focul.
Cele şase tunuri fură descărcate, şi în acelaşi timp o pldie de rachete aruncate spre Dragon.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro

TELEGRAFUL — 4 MAIU 1886
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România Cursul pe ijiua de 2 Maiu 1886.
Cumj'
5c/0 Rentă amortisabilă. ■	•
50/o	» română perpetuă .
6% Obl. de Stat [rur. convertite] 6°/° „ C. F. Române . > 5y/o „ Municipale .	.	.
lOfs. ,, Casei Pene. [300 1.] 5°/o Scris, funciare rurale .	.
1’*/® >1	>1	T?
S?!d „	, urbane .
fjo n	,	"	• a
7/0 »»	*y • *
impr. ou prime Buouresoî [20 Fr.J 5°/c Comunale nu ol .... banoa Prevederea ..............
DIVERSE
Âar contra argint sail bilele Bilete de Bancă...........
Fiorini val. Austriacă .	.
Mărci Germane . .	.
Banc-note Francase . s . Ruble de hârtie
94
901/s
86
75
208
87
1021:
82
9lVa 99 31
14. i/4
7,00
1.23
99t/a
2,45
Vănd.
~*&h 91' k 868 4
758/4
212
871/î
103
828/4
92»/a
100
33
14. 8/4
2 02 1.2S I00V2 2.55
M AŢIOXVTAI* A
societate secerata de asigurare în Bncnreseî
Aprobată prin decret regal No. 225 din 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la 1 garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reservă de premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionalau asigură :
1. In contra dannelor de Incendiu. II. Con* tra'daunelor dc grindină (piatiă).—IIl. Contra daunelor de Transport precum şi Talon. — IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face algurare asupra vieţex.
a). Capitaluri fixe în cos de deces
Cu participare de 70°/0 din beneficiu în corn* binaţiunile nrmătdre ! asigurări asupra vieţel uneia sau a două persone, asigurări temporale, asigurăr mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următăre:
Asociaţlnnî mutuale de supra-vieţune. Aso-ciaţiuni în grupuri de 12 aut pentru copil de la 2 ani juin. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şl rente viagere în diferite com-binaţiunl.
Penă la fine’e anului 1884 „Naţionala” a realisat in difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1, n.
DIRECŢIUNEA, GENERALA
Str. Carol I, No. 9.
Epitropia aşezămintelor Brâncovenesci
Fiind-că la licitaţiunea ţinută, în <jiua de 21 ale corenteî luni pentru aprovisionarea pe timp de un an cu furagiul trebuincios la întreţinerea cailor spitalului nu s’au presentat concurenţi, Epitropia publică că în (Jiua de 14 Maiă viitor ora 12 mer. se va ţine o nouă licitaţie în cancelaria administraţiei unde se pot vedea şi condiţiunile ÎD tdte ţjilele de lucru de la ora 10—2 p. m.
Concurenţii vor fi însoţiţi Ia (Jiua licitaţiei de o garanţie provisorie de 150 lei. _____________
Fiind-că la licitaţiunea ţinută în <Jioa de 21 ale curentei luni, pentru arendarea moşiei Cervenia din Distr. Teleorman, nu s’ati presentat destul concurenţi, Epitropia publică că în <Jioa de 12 Maiu viitor ora 12 mer., va ţine o nouă licitaţie In cancelaria administraţiei, unde se pot vedea planul, condiţiunile şi actele privitbre la cultura moşiei în t6te filele de lucru de la bre 10—2 p. rn.
Cualitâţile moşiei şi arăturile făcute pe sbtna proprietâţei, sunt publicate în detaliu în „Monitorul Oficial" No. 235 din 28 Ianuare espirat.
Banca Naţională a României
1885
27 Aprilie
SXTTJATIUNEA STTIM: A.DELA.
ACTIV
188«
19 Aprilie 26 Aprilie
Sub-seinn&ta, fac cunoscut onor pUţj]jc că pot servi pe or"-cine cu m*1", mnpe fe. (urî de ghiciri după studiu’ fi,08ofieIţ pre_ cum in PALMĂ, în ZOrjlE şi *n PAHAR CU APĂ; der am	că nnraa" cine
B5236050	p (Monetă	•	35236105	f 355858321
25856620	a9a(Bilete ipotecare		25921300	25921885 ^
2089245	Efecte de încasat		471407	15525 c
17188165	Portofolii!, român şi străin	 împrumutul garantat cu efecte publice * .	20530746	20567681
20254244		14663190	14222350
11901801	Fonduri publice		11995915	11995915
1347572	Efectele fondului de reservă		1901115	1901115 f
1370065	Imobili		2034329	203833G
195040	Mobiliar şi Machina de imprimat ....	167471	168057 1
191771 10694500		170592 18139320	17^117
	Deposite libere			18139277
45107207	Comoturi cnrinţl		17730636	29930736 1
1633558	„ de valori		2278859	3916929 1
173065838	PASIVU	151240985	164578755
12000000	Capital		 . .	J200000	1200000
1433616	Fond de reservă		1929220	1929220
	Reserva de amorli-a,-ea Imobilului		97785	97785
88882680	Bilete de bancă în eirculaţinne		96939730	96392780
	Profitori si perderl	:	•	
595757	DobâmJÎ ŞÎ beneficie diverse ......	506189	543058 S
10694500	Deposite de retras		18139320	18139277 E
58099357	Compturl curinţî 			20085799	34058957 (1
1359928	» de valori . . , 1		1542942	1417678 “
173065838	,	151240986	164578755j
vn-
NB. Persdnele oare se- prefac sunt re-isate.
IULIA POLONEZ.
'■3-1-	Strada Cornetului, No. 2.
un aparat de fabricat apă gazosă îu buua stare cu 700
In strada Episcopiei, 80.
vis a vis de grădină
1^FTTT1SFrTlf*TO 0» balsam de Copalutş W tel ft a d m «.**1	m d 1 g\ g cu 8,b nituit de Bismuh
fără savore şi fără miros Aceste co'VitnrY brevetate şi sperimentate cn succes in spiţa.urî, vindecx repede fără a obosi nioi o dală stomacul, bălele contragiose cele a) rebele, medicii le prescriB singure adu cu iujeeţiuuea Fortin, igenică răcoritore si prevgdâtdre, cari nu priuinuesca nici odată accidente. Deporit în Bucurescî: Eitel Ztirner, Risdorfer şi la principalii farmacişti.
f
PRIMA FABRICA ROMANĂ
DE
IIFIR-CUMIS
&
Mare Maoasin de Hai
ataşe
3AZ I W ENGLI î 1 &

Sub-sewnatul, am oubra a anunţa pa onor. clientala nbstră atât din capitală cât şi din^^-'’""^# Kt'A. provincie ca Magasinul nostru	-A
a primit sezonul acesta	kţA '■f
mare transport	* AlLuL
de
de la
fabricele cele


co
Sper că onor. Public şi clientela n str8 sigur că va fi cu toţii pe deplin sitisfăcuţî.
mai renumite din Europa. Asemenea mai putem efectua şi ori-ee comande, de 6re-ce posedam şi un Mare Deposit de STOFE fine.
me va onora cu visitele d-ior şi sunt
Cu stimă. H. LEIBQY.CZ.

O băutură făcuta din lapte, oare se întrebuin-ţoi|ă cu un succos mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept mal cu sămâ în contra ofticai; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Gumis.
La noi în Bucuescl , mulţumită iniţiativei d-lul Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi ai .-‘.eestel băuturi in Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-1 recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria pănS în Elveţia şi Samar* e obositbre şi costă mult, pe când calitatea Kijirului, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de nUstraţiunile Ionici ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotei de France, în oalea Griviţa 9o. 140, casa Maaolescu-Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis Ia Depoul general, strada Griviţel, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă
PREţUL ABONAMENTULUI
Loco Bucurescî îuapoind sticlele g61e.
100 sticle 85 Iei — b.
50	>	45 »	>
25	>	22 »	50
in provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	*	30 »
| Pentru bolnavi neavuţt preţurile’vor fi scă4ute.
I Bătături saQ Negi

Se depărtdză sigur şi tară durere în timpul cel mal scurt .	prin ungerea cu tinetură de
I bătături renumită şi singura adevărată a j lui Ravalner, din Pharmacia roşie în Posen.
ICO Costul unei sticluţe cu car- 1 CD III. ton şi cu pensulă	I II/«
. Deposit în Bucurescî la d. Farmacist Ru* l dolf Schmettau, farmacia Curţeî Regale.
Semita cartffăre» 10UA fOLOMZ
care ghiceace viitorul, presantul şi trecutul, p6te descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se intereseze cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc A se adresa în str. Cornetului, No. 2. Asemenea maî ghiceşte uitându-se în palma şi fruntea omului.
 ---------------------------------1
Elisareth Hardine
M<5şă CU DIPLOMA DIN STREINATATE
Fostă direetbre a Spit. de moşit din Kazan.
Dă.consaltaîiuiiî de la orelelO—12 a,m. STRADA COSMA, no. 1.
Sub-somnatul, mă simt dator a a-duee mulţumirile mele renumitei eâr-turârese Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunoa locului.	R. Pânescu.
Lecţiuni de Dans
OTEL FIES0HT, Strada ŞELARI, camera 24.
Sub-seniQatul are ondre a aduce la cunoştinţa onor. public că dă lecţinnT dej dans atât privat cât şi la domiciliul sfu
HfflAIOACVI
Profesor de Dans.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE DIN ROMANŢA
Bucureseî-Roman
STAŢIUNI
Bucurescî pl. Ploesci pl. Mizil Buzău R.-Sărat Focşani MârăşeştI pi-Adj ud
Bacău pl-Roman sos
pl.
pl.
Pl
Accel.
1
Pers.
5
Pers.
19
Plăc.
21
Accel.
29
sera îl 00 12,27
1.14
2.14 3,17 4,28
5.15 6,01 7,39 8,45
limin
dim.
8,80
10.30
11.30
Tr. 7
12,0) 12,55 2,55 4,10 p. m.
dim.
7,45
jTr. 31
1,00
2.15
3.38
5.15
6.39 8,35
11,15
sera
dim.
6,45
p.m.
5.00 7.55 9,52
11,20
3.00 4,48
10,08
11,00
iloniau-BucuiescT
STAŢIUNI
Bucurescî-Miurgiu (Smârda)
Ploesci-Predeal
Ploesci pl.
Câmpina
Comarnic
Sinaia
Azuga
Predeal sos.
Roman pl.
Bacău
Adj ud
Mărăşeştî
Focşani
R-Sărat
Buzău
Mizil
Ploesci
Bucurescî sos
Accel.
2
Pers
8
Mixt
32
Mixt
36
Mixt
34
săra
8.25
9.25 10,45 11,23 11,59 12,56
2,01
2,50
3,45
5,00
dim
p. m
12,30
1,55
3,52
Tr. 6 11,35 12,39 1,53 3,30 p. m.
dim.
6.40 8,26 9,55
Tr. 20 8,05
9.40
săra
p m. 5,05
Tr. 22 9,57 11,30 săra
dim. 5,45 7,50 10,29 12,12 12,59 2 29 4,08 5,33 10,15 11,35 a. m.
Bucuresei-jerciorova
STAŢIUNI
Fulgei
C
Accel
3
Pers.
9
p. m. 4,05 5,07 6,24 8, '8
Bucurescî pl Titu Pitescî Slatina Piatra
Craiova 9,30 T.-Severin	12,05
Verciorova s. I2,27n.
Trenu1 Fulger C plăcă din Smârda Iţi Bucurescî Mercureaşi Duminica ţi sosesce în Vâroiorova .loia şi Lunea.
a m. 9,00 10,03 11,35 1,18 1,40 2,54 5,52 6,15n
p. m
4,30
5,51
7,55
1004
10,32
12,00
3,34
4,00d
Giurgiă (Smârda) Bucurescî
Buzeu-Galaţî
		dim.	dim.	p.m.	sera			p. m	dim.	p. in-	p. m.
Bucurescî pl.		540	7,10	5 30	8.25	Smârda pl.		2,25	8/0	5,40	2,35
Filaret			7,40	6,05	8,48	Giurgiă			8,14	5,55	
Comuna			■8,26	8,45	10,50	Comana			9,24	5,17	3,31
Giurgiu			9,25	săra	năptea	Filaret			10,30	8,42	
Smârda sos.		7 40	9,30			Bucurescî sos		3,26	10,40	9,00	4,20
		dim.	a m					p. iu.	a. m.	sera	p. m.
Predeal-Ploesci
a. m.	a. nr	năptea	* 1!		p. m	săra	dim.
10,00	8,19	7,01	Predeal pl.		4,56	6,50	7,30
10,50	9,51	8,02	Azuga		5,10	7,04	7,43
ÎL,27	10,17	8,29	Sinaia		5,39	7,52	8,09
12,09	11,03	9,03	Comarnic		6,12	8,25	8,42
12,34	11,25	9,30	Câmpina		6,39	8,50	9,06
12.50	11 40	9,4	Ploesci sos. 1		7.35	9,42	9.55
Ploeseî-Slăuio
STAŢIUNI
P'oescî pl. Slănic sos.
Mixt
71
p. m. 10,45 12,40
Câmpina- iloftana
Câmpina pl Doftana sos.
11,20
11,40
Vereiorova-Bucuresci
Gabiţî-Mărăşeştl
STAŢIUNI
Fulger P
Accel.
4
Pers.
10
săra a in. năptea Vârciorova	pl 7,45	U,—	11,35
T.-Severin	I 8,09	11,25	12,11
Craiova	11.—	1,58	3,42
Piatra	12,28	2,58	5;C3
Slatina	2,23	3,23	5,44
Pitescl	3,23	5,23	8,25
Titu	I 3,41	3.50 10,04
Buouiescisos. 4,45d. 7,55s. 11,41 d Trenul Fulger P, pleca din VSrcio-rova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce în Bucurescî şi Smârda Mer . şi Dum.
Galaţi-Iiuzeu
		p.m.	d. m.				săra	dini		
Buzăă	pl.	2,30	l2 45	săra	năpte	Galaţi pl.	9,40	7-	a.m.	p ru.
Brăila		5,03	3,31	6,45	L.,30	Baiboşl	10,20	7,40	8,30	4,30
Bărboşi		5,40	4,11			Brăila	11,0]	8,23		
Galaţi	sos.	6,15	4,45			Buzău sos.	1,30	li,l		
		sera	P.jn-			„ , . - - |,	sera	a.m.		
Slăuic-Ploesel
STAŢIUNI
Mixt
72
ip. m. 5,~
! „rcsc ou,. || 6,50
iC'ttana-Câuipina
Uoftana sos.
Cam ina pl.
5,-
6,13
Mărăşeştî-Galaţi
STAŢIUNI	Mixt 602	Accel. 27	Pers. 604 7	STAŢIUNI	kccel. 26	Mixt 28	Pers. 603 8
Galaţi pl. Bărboşi Tecuci Mărăşeştî sos-	a- m. 11,40 12,50 4,16 4,56 p. m.	săra 10,40 1,06 sera	dim. 7,45 8,30 11,14 11,45 a. m	Mărăşeştî pl. Tecuci Bărboşi Galaţi sos.	sbra 5,40	săra 11,35 12,34 3,53 4,35 săra	p. m. 4.49 5,45 8, 5 8.50 săra
Tecncî-Bertail				Beriail-Tecucî			
Tecuci pl. Berlad sos.	dim. 6,15 8,-	a. m. 1,40 1,50	sera 5,55 8.09	Ber ad pl. Tecuci sos.	dim. 8,-10 10,40	p. tn 2.5 4,50	săra 8,40 10,25
Adjud l’ergu-ocna				Tilrgn-Dcna Adjud			
Adjud pl. T.-Ocnel sor.	dim- 6,10 8.05	p. m. 4,15 6.20		T.-Ocna pl. Adjud sos	d;m 9,45 11,35	săra 8,20 10,-	
Băcău-tMittiM (NA u u i				Piatra (Năiuţ») llăeAu			
Băcăă p] Piatra N. sos	dim. 8,20 11.40	p. m. 3,35 6,55		Piatra N. p'. Băcău sos.	dim. 9 52 1,10	p m 5,07 8,25	
Coii'taiiţa-Der		uavoda		(jernavoda-( (instanţa			
Constanţa pl. Cernavoda s.	1 p. m. 2,50 | 5 02			Cernavoda pl. Constanţa s	săra 6,50 9 10	p. m. 2» 4,20	
iaşî-iinghenî				Ungheni-taşi			
Iaşi pl. Uncr.-Rom. s.	2,25“ 3,42	li,'2		Ungheni-Rm pl. laşi sof.	2, 1 4,40 3,32 ! 6,12		
Tltn-Tîrgovişte				Tîrgovişte-Titu			
Titu pl. [] 10,25 Tîrgov. sos 1 l1.45		7,— 2,08		Tîrgovişte pl. Titu sos.	8,20 9.30	4,15 5,2		
FERATA LEdVEBEK.a-aES.lSr-A.XJTI-IA.SX
Romau-Iaşî				JaşI-Roinan				Păş. auî-Sncăva				Buceva-Păşcauî				Vereştl-Botoşauî				Botoşanî-VerescI			
STAŢIUNI	Accel. 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt 19		STAŢIUNI	Accel 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel. 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Accel. 12	Mixt 14	
Roman pl- «)»»' jgTTĂSS Târgu-Frumos laşi sos.	dim. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	p. m. 4,28 6,53 7.16 8,15 9,41 sera		’aŞl fpl. Tirgu-Frumos PăşcanI Pjeoare la Rm. pl. la Sucdva Roman sod.	p. m. 4,33 5,48 7 04 7,16 8,05 săra	dim. 6,47 8,27 '10,16 '10,41 11,45 a. m.		Păşcanî pl-VerescI Suceva s s.	dim. l‘\4l 11,50 12,08 12,23 sera	săra 7,16 9,32 9,47 10,09 sera		Sucăva pl. VerescI Păşcanî sos.	p. m. 4,50 5,20 6,31 sera	dim. 6,44 7,39 3,80 p. m.		VerescI pl Leorda ^Botoşani sos.	a. m 12,08 1,31 2,03	sera 9 47 11,10 11,42		Botoşani pl. Leorda] Verescî	dim. 5,0 > 5,49 7,09	p. m 3,05 3.45 5|05	
Tipogrfcda^Şi^	Cţlftft fiahovoi No. 8§.
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4169.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
MERCURI, 7 MAÎ 1886
ABONAMENTE:
Pentru Capitală:
Pentru un an ■
,	şâse luni
>	tel luni
Lei 24 > 12 »	7
Pentru Distriote
Pentru un an .	.	.	Lei	JO
> şâse luni	.	»	15
» trei luni	»	8
Pentru Streinătate
Pentru un an .	.	• Coi 4®
«	şâse luni	.	’ ■"
■»	trei luni	...	* u
Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fiecărei iun*.
On nuuutSr vechia 25 bani.
Ediţia <Jp dimiirâţă
1. -n
ANUNCIUHÎ ŞI RECLAME :
Annnciurl pe pag. IV, linia 25 ban.
Reclame pe pag. III .	1 leă
»	pe pag. II	. .	8 lei
>	pe pag. I	. .	5 lei
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilii
Epistole n'■francate se vehiv.il: articof nepublicats se ard
Iu st.reinftt.Htr se ud regn
Francux, Havan, 1 atfit &C-nie. 8 pitice ii 1» Bourslb Paris
Mnglitera, Eugene Micoud, 81 Elet t Street, E. C- London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vi ten. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wion.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în IJuda* Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
Director» politic- L G. FUMDESCU
Administraţiunea. Calea Rahoveî, No. 36

SCiRI TELEGRAFICE
(Dup& pavele streine)
Viena, 17 Mai.
Dupe deschiderea şedinţei cotnisiunel vamale, ministrul interimar al comerciuluî, d. baron de Pusswald, luând cuventul, a dat urmăforele esplicaţiuiiî:
Ştirile date de <J*are cn privire la deda-	,,	~ a
raţiunea ce s’a făcut în şedinţa din urmă î0a ,80 P 6 ^ce •
«omis unei vamale relative la începerea Ş1	acela este tnai’0, Căci el
drept. Mare respiindere morală ah'opus acelui iscălit de Costa-Foru, a
însă Şiariştir cari srritl despre România în alte limbi; străinul nu scie ce valfite morală aiî cel cari scriu, nici nu cundsce cestiunile diu lâun-tru ; el dâr, nefiind în stare d’a controla singur ce este şi ce nu este provocat de spiritul de partidă, mult
negociărilor ou Romanţa, aS foit forte neesacte,
D-eea n’a Şia că motive politice a contribuit în mod esenţial Ia ruperea negociărilor, ci numai că altele de cât acelea de ordine politică-vamală a dat naştere la ruperea lor. Sub acesta din urmă a înţeles fierberea caro se manifestă în România faţă cu negociările reînoirel convenţiunel, pre-
cade asupra ţârei iar nu asupra per sdnelor, nici măcar asupra partidelor.
Cuvintele de mai sus ale marelui cetăţean român se adresau către cei cari scriaţi p’atunci în f6ia francesâ din strada Clemenţei. Regretatul C. A. Rosetti ’l statuia de a ’şi ţine în frid condeiul pentru a nu aluneca, şi,
siunile cari se esercită pentru a face ca' ,	* ,	,	,	.	........	,
negociările se cadă, pe când Austro-Ungt- afacaQd persdnele şi paitldul liberal,
ria era condusă de cea mai perfectă bunăvoinţă pnvifore la incheiarea convenţiunel.
a nu lovi, pentru a place străinilor, în inteligenţă, In moralitate şi In
Ceea-ce privesce mersul acelor negooiărl iateresele naţiunii române.
care erau conduse de delegaţii Austto-Ua-garieî, avem inaiutea ndstrâ raporte amănunţite pe care cu ocasiunea când vom
Der ce ar fi ijis C. A. Rosetti, dâcă ar fi citit articolele de es-timp al
răspunde la interpelarea deputatului Plener, ^iarului strâiu, deiâ ar fi vâljut straie vom depune pe masa Parlamentului. | nia liniă de conduită inaugurată de
Deputatul Mautlmer primesce cu mare bucurie declaraţiunea ministrului, că nu motive politice ar fi dat nascere la ruperea negocierilor cu România; dar în faţa agi-taţiunel care s'a născut printre comercianţi în urma. ruperilor acelor negocieri, doresce a’I se da esplicaţiunî ia mai multe întrebări pe cari le va adresa ministrului interimar al comerciului, esplicaţiunî de la care va atârna at tudinea sea faţă cu mai multe articole din Tariful vamal.
Oratorul întreabă dacă esistă speranţe ca pe viitor se se reîncd, ă acele negocieri, sad că maî mult timp, va dura .o stare fără conveuţiune ? Dacă la 1 Iunie, termenul convenţiuneî vechi va fi prelungit seă nu ? şi dacă în fine se va decreta asupra mărfurilor române o snpra taxă de 30 la sută. Acdstâ are o însemnătate forte mare faţă cu cerealele şi maî cu seină cu pe-troleul, care e impus printr’o taxă moderată numai de 69 kr. pe când petroleul de altă proveniuţă nu se bu ură de acestă taxă seădută.
Baronul de Pusswald respuude că e pe deplin pătruns de însemnătatea ce o au a-ceste cestiunî pentru lumea comercială şi industrială, dar pentru moment nu este în stare de a răspunde la aceste întrebări. El arată că lunea viitore (ieri) se va întruni conferinţa vamală austro-ungară spre a discuta acestă afacere comună. Va fi a-pol de datoria comisiunei vamale câ cestiunile relevate de d. Mauthner se le re-solve cât mai grabnic.
Briinn, 17 Maî.
In urma nereuşitei negociărilor vamale austro-române, mal mulţi confecţionări cari esportaU în România, şl-a retras co-mandete de postav ce tăcuseră. Mal multe fabrici de postavuri din Ungaria vor fi deci nevoite sS-şl restrîngă producţiunea şi sS dea drumu la lucratori.
Belgrad, 17 Maî.
Conferinţele radicalilor s’aQ terminat. A-supra cestiunit unirii cu liberalii nu s’a luat nici o hotărîre definitivă; cestiunea va fi supusă adunării generale a partidei. De pe acum se prevede că marea maiori-tate a radicalilor va fi contra unirii cu liberali. Ministerul de interne se ocu ă cu reforma comunală.
Cairo, 17 Maî.
Negocierile anglo-turee se privesc ca nereuşite. In data ce situaţiunea internaţională se va limpezi, se crede că cestiunea egiptdnă va fi din nou adusă înaintea aereopagulul european.
A se şedea Ultime Soiri pe pagina III
ace3t Şiar în cestiunea arijâtdre a eonvenţiuoii comerciale.
Imediat ce s’a râdicat la noi cestiunea tarifelor am vâijut presa opo-siţiunel redicându-se în contra regimului vamal, declarându’l vătămător pentru ţerâ; der din tdte fiarele oposiţiunel fdia streină se declară mal cu seină ostilă corentuluî, care s’a manifestat în ţâra întregă. Apoi când veni cestiunea convenţiunel cu Austro-Ungaria atitudinea cjiarulut strein s’a dat pe faţă cu o francheţâ deosebită.
Puntul de plecare pentru acesta bizară atitudinea a fost momentul când s’a aplicat tariful autonom mărfurilor de provenienţa francesâ. Fran-cia a fost cea dintâia care ne-a lovit. Tote fiarele europene, atât cele austriaco, germane, ruse, cât şi belgiano şi engleze se pronunţară în fa-vdrea ndstră. Opinia aprdpe unanimă a presei streine a fost pentru noi şi tocmai aci in inima ţârei, în capitala României, s’a găsit un $iar de oposiţie, care s’a însărcinat în rolul desgustâtor de a ne combate şi de a apăra interesele francese în contra intereselor nfistre. Pentru a sprijini ingrata tesâ fdia din strada Clemenţei aducea mereu argumentul cum
6 lai
Vorbind despre atitudinea presei ndstre faţă cu străinătatea, mult regretatul C. A, Rosetti ijicea cu trei ani înainte d’a ne părăsi pentru a trece în veeinicie : „Multe scriu ţlia-rele oposiţiunil; ele însă vorbind în limba română, nu ne silesc a res-punde tot-d’a-una; publicul român cundsce in mare parte şi pe cel cari vorbesc şi cestiunile despre cari i se vorbesce ; el dâr pdte judeca însuşi ce este şi ce nu este adevărat şi
dieâ unul intemeiat pe principiul contrariâ, seâ mai bine <Jis pe un tarif protector, apoi cu t<5te astea trebuinţele s’ar fi produs, consumatorii pentru a le satisface, ar fi plătit maî scump pentru obiectele importate iar în launtru nu s’ar stabili cu tdte astea niei iodustriele de fier, nici ţesăturile de in şi bumbac nici cele lalte importaţiunl cari se urcă a-nual pentru suma de peste 187 mi-lidne lel“. Aceste, (Jice fdia streină, pledai pentru reînoirea convenţiuneî cu Austro-Ungaria.
întrebăm acum ce a itnpins pe cei din strada Clemenţei se’şî schimbe într’un mod aşa de radical opinia; pentru ce din duşmană intereselor Austro-Ungare ea de odetâ, ex abrupto a devenit apărătdrea fidelă a tendinţilor şi aspiraţiunilor aşternute de câtre delegaţii Austro-Ungarî, presenţî în capitală.
Depărtând bănuiala cum că confraţii noştri împreună cu programa politică ’şî au însuşit şi morala în-temeiatoruluî ^iarulul din strada Cle; meaţel, suntem nevoiţi a căuta desluşirea enigmei aiurea. Entusiasmul celor din fdia străină are, dupâ o-pinia ndstră, uu motiv destul de simplu. Neavend absolut nici un principiu economic, precum n’aă nicf u-nul politic, aceşti domni ’şî <Jic ur-mâtdrele :
— Guvernul partidei liberale are dificultăţi mari cu Austro-Ungaria, fidel principielor protecţioniste, acest guvern cu greu se va înţelege cu vecinii noştri, iar noi, aceşti diu o-posiţie, coalisaţl cum suntem, putem s6 ne eonsiliâm cu Austro-Ungaria şi neisbutind a veni la putere prin voinţa naţiuneî, vom ajunge cu ajutorul străinilor.
Iată d£r motivul, care face pe fdia francesă sâ apere aijl interesele austro-maghiare, precum a aparat deunâfjî interesele francese. Conduita acesta ne-ar fi cu desăvârşire indiferentă, dâeă ea însâ n’ar atinge interesele cele mai vitale ale ţârei ; din nenorocire însâ confraţii noştri din strada Clemenţei adese-ori tlrîţl de pasiune şi de pofte, compromit grav interesele ţârei, servindu-se de neadevâr, de calomnie pentru a spri-
din acestă parte pacea nu mal pdte fi turburată.
Agitaţiunea rusescă a luat în Bulgaria o faţă nouă; după cum s’a a-nunţat deja, în timpul din urmă, a fost vorba de contopirea tuturor partidelor pentru a ajunge la o împăcare cu Rusia.
Nu mal era deci o singură partidă care susţinea legătura cu orl-cepreţ cu Rusia; ci se voia a se atrage t6te partidele: In felul sâti un plebiscit, care voia sâ voteze epitropia marelui imperiu.
Numai, pânacum nu s’a ajuns Ia nimic; primul-ministru Caraweloff şi partisaniî sSI refuză alianţa pe care l-o oferă adversarii sel şi preferă sâ mergâ înainte pe calea apucată.
Totul depinde acum de modul constituirii noueî Camere ; dacă Sobra-nia dâ o maioritate îndestulâtdra d-lul Caraveloff, lucrurile îşi vor urma cursul regulat; încordarea dintre Bulgaria şi Rusia va dispare, dar încetul şi fără coudiţiunl onerdse pentru cea d’întâl.
Dacă nu, dacă partisaniî guvernului vor râmâne în minoritate, atunci avem dreptul se ne aşteptăm la o schimbare bruscă.
Situaţiunea trebue sâ se limpeijias-câ în curând.
Pentru moment avem de înregistrat o depeşă, după care guvernul engles ar fi sfătuit pe principele Alexandru sâ nu procâdă aşa de grăbit cu contopirea administrativă a celor doue Bulgarii. Pdrta ar putea sâ prindă bănuieli şi sâ caute a se apropia de Rusia, ceea ce nu. pote fi plăcut nici. principelui nici guvernului sâă.
Sfatul de sigur e bun şi el va fi urmat; mai ales câ nici n’a mal râmas mult de contopit între Rumelia şi Bulgaria.
-------O	--------
mFORMATIDMi
Că loviţi chiar de Franoia nune vom jini iniele lor> Acest neadever şi ajuta intru mmjc aplicându I tariful aC0ste calomniI pr0pagate în strâică.
autonom şi a.Asta pentru cuvânt câ tate fac ca 8trăinil se ne judece reu penâ ce nu sâ va denunţa conven- j ge devie ostilî ţerej n6stra
ţiunea comerciala cu Austro-Ungaria	.
*	Real acela este mare, căci, precum
am $is, el cade asupra ţerei întregi,
iar uu asupra persdnelor, nici măcar
kZvokfs" ne-a.' ^părăsit'şi guvemui asaPrj PartideI liberale a denunţat tdte conveuţiunile esis-tente.
Ce a făcut atunci fâia streină ?
starea lucrurilor nu se va schimba.
Der iată că conflictul economic cu Francia s’a aplanat, d. Ordega, no
Cu tdte câ lucrurile merg repede
Âstădf, marţi, la ora 5 după amiabil d. Nicolae Basilescu va redeschide cursul şefi de sciinţe de stat, în sala No. 16 a facultăţii de drept.
Sumarul acestei lecţiuni: Desvoltarea Con-stituţiunil enqleze: I). Perfoda Anglo-Saxonă. II). Perfoda Anglo-Normandă.
X
Comisiunea româno-bolgară de delimitare a pledat a<ji din Galaţi la Silistra de uude se vor transporta imediat la Arab-Tabia. Acostă comisiune se compune din d»nii general Barozzi, colonel Dona şi d. Nacevicî, agentul diplomatic al Bulgariei, maiorul Uzunoff, locotenentul Matfeeff şi ingineru Roguerbe. Bazele pe temeiul cărora se vor face bornagiul sunt deja stabilite.
X
D. Christescu, fost casier la prefectura poliţiei, este numit inspector de poliţie.
X
Dilele trecute s’ah găsit îngropate nişte oseminte de om în curtea d. Colonel Chir-
Credinciâsâ liniei de purtare, tră> s^ur sPre desnodâmânt, îngrijirile sâ încă de intemeiatorul sea, a- 0,1 hPsesc în Pnviaîa	8^
câstâ foie, care striga orbi et urbi în C6SC1,
contra relaţiunilor nostre comerciale ^ra neapârată trebuinţă sâ se cu imperiul vecin, de odată îşi schim- j convdce Camera, ca o supapă de si-bă opinie şi fără nici o remuşcare de guranţă pentru operaţiunea desarmă-consciinţâ fără cel mai rudimentar \ ri6 Ş‘ cu t6te acestea, esistă temeri' culescu, din strada Poşta-Yeche, No. 12. respect pentru neviuovaţiî sei citi-	câ deputaţii nu vor fi la	înălţimea. Descoperirea s’a	făcut Cu ocasiunea unor
titorr, începu publicarea unul lung	lor vor aţâţa opiniunea	publică în	săpături. Diu	esaminarea mediculuî se
şir de articole în care primul seu re- ^oc so potolesiă. Times anunţă, chiar dactor sâ sforţa, pe cât acesta i-a că d- I>eLani.s caută sâ facă agita-stat iu putere, de a demonstra că	511 ţcrâ.
Convenţiunea de eomerciu cu Austro- U greu de spus < ât adevăr se afli Ungaria a fost şi este cât se pdte !n t6te acestea; decă judecăm dupâ orgbnissde transporturile regulate între Pin de favorabilă intereselor nostre, că a	atitudinea de până acum a	Grecilor,	tra şi Târgu Neamţului în uimitorul mod.-
sâ pronunţa în contra acestui tratat,	e f<5rte probabil că el nu	vor avea	transporturi se	vor face de trei ori pe
crede că aceste oseminte sunt de femeie. Parchetul a ordonat o anchetă.
X
Direcţiunea poştelor a luat hotărîre se
a combate principiele pe temeiul cărora a fost el alcătuit, este a comite cea mai mare greşală.
„Dacă din contra, decliră foia în pdte însemna nimic. Diferendul gre-cestiune, in anul 1876, România, ar|co-turc e închis şi nu cu manifes-fi subscris un tratat deametralminte taţii de stradă se va putea redeschide;
înţelepciunea d’a se purta corect şi că şovinismul îl va muşca de inimă. Dar turbulenţa gracescă nu mal
septâmână şi tot de stătea ori vice-versa. De la Neamţn la Paşcani transportul va fi gilnic.
X
Foia intereselor streine din Strada Clemenţei diluic î?I umple colonele cu infor-
maţiunt inventate dupe fantasia sea. Una insă pe care a dat’o în numărul s8ă de a^I, întrece tdte marginele. Ea spune nenorociţilor sel cititori cu litere mari şi gr Ase câ >d. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului, a plecat erl de dimineţă la Vieua pentru a aduce contelui Kalnoky condiţiunile cu cari guvernul român consimte a încheia convenţiunea comercială cu Austro-Ungaria.«
O asemenea cutezanţă nu s’a mal veijut în presa română până acum. S’afl spus multe neadevăruri, s’aă inventat multe fapte, dar ele mal mult şeii mal puţin se găseaţi în neputinţă de a se controla absolut. Aşa de esemplu, se 4‘cea ca îu consiliu! de miniştrii şefi Intr’o întrunire privată, s’au spus cutare şi cutare cuvinte, s’aă luat cutare seu cutare decisiuul. Cel cari luau parie la acele "întruniri desmin-ţeaă aserţiunea, Îns8 publicul putea se re-mâe în bănuială, căci ,este 'natural a se crede mal mult soirile rele de cât cele bune.
Nu tot aşa este însâ cu infor-naţiunea de aijî a foieî francese. Ce va <Jice publicul, ce vor <JL0 nenorociţii săi cititori câud vor vedea pe d. I. C. Bvătiaau aşii în BucurescI, el care a plecat erl la Viena?
Vor 4foe sett că primul ministru are darul ubicuităţii, seu că acel cari daţi asemenea soiri sunt nisce şarlatani.
X
T<5tă lumea din capitală se ocupă de incidentul petrecut Duminică la Societatea albaneză ; puţini cuuosc inse adevăratul tond al lucrurilor şi maî puţini incâ îşi închi-puiesc că acest incident e un resunet depărtat al intrigelor balcanice.
Neputând se spunem adl adevăratul fond al lucrurilor, din causa abundenţei de materie, vom reveni mâine cu amănunte.
convMmum comercială
Ruperea negociărilor comerciale a impresionat adenc presa austro-ungară ; iritarea el nu mal cunosce margini.
Fără a urma pe confraţii noştri pe terenul pasiunilor, vom da loc în coldnele ndstre apreciărilor lor ; când nevoie va fi vom respunde, tot-d’a-una în marginile celei mal stricte obiectivităţi.
începem ai)I cu Neue freie Presse, cunos utul organ vienes, care în nu-mâru-I de la 18 Mal, publică urmă-tdrele :
Negociările pentru reînoirea convenţi-uniî comerciale cu Rcmânia n’au isbutit. Pe când trupele austriace staS îu Bosnia cum cere interesele şi pretenţiunile nostre ca putere orientală, comerciul monar-cbiei este esclus diu România şi cabinetul Brătianu cutăză de a ’şî înstrăina unicul prieten, pe care simpatia sinceră ’l legă cu ţăra regelui Carol. Cu fote că protec-ţionismul economic al Austriei a păgubit interesele României, a amărît simţimentele poporului, totuşi pare de neînţeles cum s’a putut perde în BucurescI ori ce seîntee de minte, ori şi ce interes propriă, în cât prin nisce exigenţe nebunatice se se facă imposibilă ori şi ce înţelegere.
Ce motive putem ore aduce ca se înţelegem acestă politică ?
România mal trebue se ţie deschise hotarele sele în timp de 5 ani pentru Germania şi Englitera ; ea nu pdte protegia fabricaţiunea eî existendă în potriva statelor celor maî puternice în industrie; legiuirile sele economice sunt legate prin eonvenţiunl; urcatul el tarif nu va servi pentru a mântui ţdra de importaţiune, ci are numai de scop d’a păgubi comerciantului austriac, d’a opri importul producţia-uiloi- nostre pe pieţele Dunării de jos.
Se pare câ un fel de orbire a apucat pe omenii de stat aî Europe:. Frigurile protecţionismuluî afi devenit epidemice ; cei mici fac ca şi cel mari, nimeni nu caută ca se aibă un câştig propriii, ci se fălesce cu un triumf chiar atunci când partea cea-l-altă păgubesco.
Acest stat tinăr care şl-a dobândit d’a
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL — 7 MAI 1886
rS“

bia neatârnarea sa, oare va face progrese Străduinţele agrare în Austria afi înăs-numaî prin creditarea capitalului străin, prit neîncrederea în Bucureşti contra orî care proclamă resboiul economic contra şi cărei convenţiuDl, ele aH deşteptat ideea, Francieî şi Austriei, care vrea se acorde că tâte înţelegerile în scris devin ilusorie monarchiei nâstre condiţiunile «puterel prin faptele administraţiunilor, că chiar li-cele? mai favonsate» subt o formă, care bertatea importului de vite va aduce prea face ca concesiunea se nu aibă nici o va- puţine folâse, decă carantine neîntrerupte lâre prin duplicitatea înţelesului, — acest vor nimici dreptul dobândit, stat dicem. este însufleţit de ideea copilă- Interesele ciredarilor biruesc interesele reşcă, ca se esagereze penă la nebunie fabricantului. Der cine âre plătesue la urma sistemul protecţioinst, care nu numai că urmelor? Sărmanul muncitor, ale eăui con-ne dovedesce ura nutrita în contra nâstrn, diţiuni de trai nu ..'sunt uşurate prin tac
relaţiunilor comerciale între cele două state' D. I. Frunză, revisor pentru paza fruntarielor
der e şi periculos pe de altă parte
Nimeni nu se gândeşte ca se mărgi-nâseă autonomia economică a României, fie care stat însă e responsabil pentru întrebuinţarea ce face din acea libertate. In fabulă se pote prea bine admite că şâre-cele a ajutat leului ca să scape din cursa în care a c§4ut, der în cruda realitate seim prea bine că cel slab trebue se să temă de cel puternic.
In Bucureşti omenii de stat români se joc cu acestă atitudine cu Austria, şi îndrăs-nela pâte avea urmări seriâse" pentru o ţâră, căreia guvernul austriac a dovedit până acum simţiinente de prietenie şi de sinceră politică.
Cu tote că atitudinea cabinetului Bră-tianu este de condamnat, şi se pâte chiar considera ca o dovadă de adânca ură contra Austriei, totuşi nu trebue uitat is-vorul tutulor acestor turburărl.
Acordul al doilea aduse monarchiei tac-sele proteotore şi îl nimici convenţiunea cu Germani?, care asigura agriculturel nâs-tre consumaţiunea a 40 miliâne de âmeni. lntroducerea noului ,accord cu Ungaria formeză ruptura cu România, care consuma peste 45 miliâne din productele nâs-tre şi mal mult de 33 miliâne din fabricatele nostre.
Iată fructele protecţionismului care devine un fel de năpaste pentru popore. Sărmanii croitori şi cusătorese din Viena,
sele vamale, cari acuma însă trebuie să se ascepte la o scădero a lucrului. 23 milione de la fabricaţiunl! Ce sumă de lefuri coprinde acâsta cifră 1 de unde 6re să se înlocuiască aceste milione într’un timp de stagnaţiuue şi când agricultura merge în-napol ?
Nici nu-i vorbă că şi România va avea să simţă într'nu mod teribil consecinţele politicei sele comerci le, decă în ultimul moment nu va recunâsce greşala ce face.
Multe din producţiunile sele va fi transportate pe mare şi pe Dunăre în ţările occidentale, dâr totuşi nu va fi aşa de uşor ca să găsescă un debuşefi de 30 miliâne pentru materiele prime, cari pănă acuma se exportau în Austria. Nu e nici o îndoială, că odată lupta încinsă, nu va mal hotărî oportunitatea, ci strigătul după represalii. Lumea va admira cum două ţări cari sunt create formal ca să se împlinăscă econo-micesce, vor întrebuinţa una contra celeî-l’alte armele cele mal grozave şi în loc de un schimb pacmic se va inaugura o poli tică comercială de ură şi de resbunare.
Sărmana fată care în sărăcăciâsa mansardă a Vienel va dori în dadar după mica ocupaţiune, cu care alunga penă acum nevoia cea maî grea, va fi prea puţin mângâiată cănd mideria se va întinde şi în Bn eurescî. Cine âre va întreba de acesta ? Este efectul resboinlul, al uuuî răsboî creat cu uşurinţă de d. Brătianu.
care căutau se se nutrescâ cât de săracă 1 Or şi cat de puternici sunt agrarii în eios prin esportaţiunea produselor lor, cari Austria, el totuşi n’ar fi avut curagiul ca
trăiesc din aceea că populaţiunea orăşană a României ’şî ia hainele, cămăşele etc. de pe piaţa vieneBâ, vor fi loviţi cu cruzime când convenţiunea va înceta.
Singura industrie locală maî importaută ce a rămas Vienel va fi păgubită forte mult prin acest resboiu economic; der şi producţiunea Me lux, care a gâ9it în O rient un debuşefi forte bogat va simţi rănile durerose isvorite din acest resbol Pfiu ce 6re se va înlocui acâsta lipsă ? Pieţele române se vor ocupa de către germani şi englezi, Carî, sprijiniţi pe conven-fiunile lor, vor lua clientela negustorilor austriac! ; terenul ce pierdem acuma, nu se va maî putea nicî o dată recuceri, şi minţimentul este dureros când ne gândim că industria nostră s’a cădnit se-şî facă o posiţiune şi apoi să o piarţjă la alţii. Paguba ce resimte Austria va fi un câştig însemnat pentru Germania ; din locurile de producţiune din Germania se va exporta acum diferite lucruri spre Dunărea de jos, pe caud până acum munca austriacă ’şl lua acoio răsplata.
Exportul de fabricate din Austria spre România e mult maî mare de cât exportul în Prusia, ejin general cel mal însemnat export ce am putut dobândi învr’o ţâră afară de unirea vamală. Nu voim astă-cjl se facem vr'o acuzaţiuue ; der e bine ca să se cumpănească într’un moment atât de serios, decă politica vamală austriacă n’afosi condusă de o etfâre fatală, când ea, pentru scumpi preţurile căraeî prin escluderea 16000 de vite, a produs pericolul, ca să predea concurenţei altor state un ast-fel de debuşeu ? Se va crede acum în sflrşit că importul e corelativul exportului, că nu este cu putinţă de a ataca pe alţi, fără a fi însuşi atacat ? Agricultorii şi fabricanţii şefi unit ca să monopoliseze consumai austriac, dâr contrastul frapant al intereselor lor se vedu la urmă forte clar. In Germania acesta s’a întîmplat deja prin cererea unei vămi pe lanuri, pe care industrialii nu o vor admite nicî o dată şi în Austria acest contrast a-dânc se arată în judecarea legătureî cu România.
să refuze o couveoţiune. care satisface cerinţele drepte ale României, îl as gură importul de cereale şi vite, dâr care aduce folâse şi industriei austriaco.
România ar fi putut căpăta forte mult, decă ar fi mers pe o oale loială, decă ar fi pus condiţiunl, ce ar satisface adevăratele sele interese şi pentru cari, chiar opiniunea publică în Austria ar fi luat paate. Iu România însă nu este voinţă după o couvea-ţiune şi prin acâsta s’a. creat o situaţiuDe, pentru cari vor fi respuudetorî miniştrii regelui, o situaţiune care va avea o înrîu-rire şi în posiţiunea internaţională a României.
Resboiul economic se sfârşesee tot-deuna cu un resboî politic şi nu poţi să strângi cu simţimănte sincere acea mâuă, care te-a lovit cu un moment înainte. România se puue în potriva statelor celor mai puternice ale Europei şi va culege ceea ce a semănat.
Lupta se va Jîncinge, România va primi răni durerose—der aceste tâte e fire scopul politicei nostre comerciale? Austria pâte s6 aibă astă-^î dreptate, der maî înainte n’a avut dreptate; acuma Austria, a fost provocată de România, der dânsa a adus păgubi maî înainte acestui stat fără a fi avut nevoie se facă acesta. Nu voim a ijice că o provocaţiune nechibzuita ’şî va găsi resplată, der dorim, ca acest conflict penibil şi păgubitor pentru ambele părţi, se deştepte o dată eunoscerea primej-dielor actualei direcţiuni economice. Se nu ni să spuie că e vorba de câţl-va fabri , cânţi. Nenorocirea lovesce şi pe lucră-! torl şi meseriaşi! E o ţeră care formeză o I stavilă înpotriva potopului slav căreia mo-narchia pote aduce cea mai mare bună- j voinţă politică, şi astă-<j.i se transformă' prietenia în duşmănie. E o ţera pe care sirguinţa austriacă a cucerit-o, pe care spiritul întreprinzător a negoţului nostru a făcut-o trebuihciâsă pentru industrie, cu care ne leagă o mulţime de fire comerciale.
Acum totul s’a sfirşit, nasce chiar îngrijirea, decă ruperea ^subită de acuma a
nu va păgubi şi creditului unor firme.
Iată fericirile tprotecţionismuluî, a ureî contra importului, a nnirel agriculturei cu industria.
. Este ore într’adevăr cu neputinţă ca simpla ideie să prindă, rădăcini în capete cum că relaţiunile popârelor nu pot fi cârmite în căi unilaterale ; cine vrea se primâsoă acela trebue se dea. De sigur că Austria va eşi biruitore din acâstă luptă economică cu România; dar n’ar fi fost 6re mal bine, ca se se ia României vitele sâle şi pentru acesta se-i dăm fabricatele nâstre ? Pâte că în ultimul moment se va schimba încă totul. Esprimăm ace stă do rinţă fără de a crede că ea se va împlini.

Apele Dunărei sunt încă în crescere. Cota lor este astâ-4î d’asupra etiagiulul de 4 m. 06.
Docurilc —piarul Vocea Covurluiulul a-nucţă că contractele Intre guvern şi compania olandesă pentru construcţiunea do-kurilor la Galaţi şi Brăila fcs'afi preschimbat, iar lucrarea trebue să încâpă peste trei luni la Brăila şi cel mult un an la Galaţi. Acâstă întenjiere provine din clausa ce a reservat ministerul pentru fixarea locului.
Decă cestiunea expropriăriî se va putea termina, atunci la Galaţi dokurile se vor face in sărărie, adică mal la îndămâna comerţului, dacă în cestiunea exproprierilor nu se va putea arangia, atunol în cel maî mai depărtat cas construcţiunea docurilor la Galaţi va începe după un an în BMa-lan, adică afară diu sfera comerţului.
tOl
Mişcarea comercială.—Ieri s’afi încărcat două vapâre cu vite pentru Italia şi un vapor cu o mie butâie vinuri. Nouă transporturi sunt anunţate. Galaţii der devin pe <ji ce merge un debuşefi însemnat de vite şi vinuri pentru Europa.
Joncţiunea căilor ferate române. — De mal multe dile se află sosite două vase bacuri, menite a face transbordările între Fetescî şi Cernavoda, adică a lega căile nâstre ferate din ţeră cu Constanţa şi marea. In etare mod comunicaţiunea va fi în permanenţă asigurată vera şi iarna până la facerea podului peste Duuăre.
Urare de fericire. — P. S. părintele S. de la o biserică din capitală, blagoslovind o pereche căsătorită, bagă de seină că tinerii sunt forte urîţî. Adresâuda-se câtre cei căsătoriţi popa «^ise:
Iubiţi-ve copiilor, unul pe altul, căci decă nu ve veţ? iubi voi, cine dracu se ve maî iubesoă !
OFI
în judeţul Fălciu
D. 1. Ralada, revisor pentru paza fruntarielor în judeţul Constanţa.
D-niî N. D. Petrov şi Parfenie Iliescn, revisorî pentru tutunuri in judeţul Făloid.
D. Ion Socolescu, revin r pentru tutunuri în j u-deţul Prahova.
D. Ion Mărdărescu; revisor pentru tutunuri în
judeţul Vaslui ii.
OOIIOO----------------
CRONICA JMATOREAoCA
Procesul d nel Aristiţa Manolescu
Sâmbătă, 3 MaT, în faţa tribunalului comercial s’a continuat procesul în daune, intentat distinsei ..nostre artiste Aristiţa Manolescu, de câtre direcţiunea teatrului naţional — proces despre care am dat la timp, cititorilor noştri amănuntele necesare.
In precedenta înfăţişare se admisese proba testimonială invocată de d-na A. Manolescu, prin care se se dovedâscă cestiunea decă se pote imputa direcţiunii teatrelor său d nel Ar. Manolescu vina ruperii contractului dintre artistă şi direcţiune. In 'urma acestei admiteri, se amânase cercetarea afacerii pentru diua de 3 MaT, pentru când se se citeze martorii propuşi de d-na Manolescu.
Martorii propuşi, care s’afi şi ascultat erafi persânele din fosta direcţiune a teatrelor şi anume :
D-nii Gr. Cantacuzino, Stăncescu, V. A. Ureche şi Ventura.
Deposiţiunile nici unuia dintre personele sus indicate n’afi fost limpeZî şi conclu-aute. Singur d. Gr. Ventura, a depus mai complect, maî limpede şi maî coucbisător. Gu tote acestea, luând din deposiţiunea fie căruia partea cea mal principală, prin-tr’o lucrare de construcţiune, ne credem în stare se dăm cititorilor noştri, în pu ţine cuvinte istoricul pe scurt al ruperii acestui angajament.
Artistele îşi afi şi densele lumea lor de ambiţiuni, idealul lor— ca tot ce e artist. Una dintre ambiţiunile d-nei Aristiţa Ma-nolcscu, înaintea deschiderii stagiune! teatrale 85—86, era—şi cu drept cuvent, d’a putea străluci în vre unul dintr’acele roluri gigante şi clasice, în acelaş timp. A cestă dorinţă era cu atât maî mare cu cât părea a fi ameninţată de peire, faţă cu reaua direcţiune ce se căuta să se dea scenei teatrului naţional, pe la acest început de stagiune, şi care rea dircc iune,
Diu acest miunt, după plângeri şi protestări prealabile, d-na Ar. Manoleson a părăsit teatrul, în dispreţul angajamentului luat cu direcţiunea.
Dâcă a făcut biue şefi nu, acâstu e o cestiune oare coprinde îatr’însa şi pe acea d'a se şti dâcă a făcut un fapt legal—fiind că afacerea e astă-ijî în faţa unei instanţe de justiţie—şi care e susceptibilă de asemenea de mai multe respunsnri, după cum se pune cineva sub punctul de vedere artistic săli sub punctul de vedere legal.
Noi fiind că şi asupra acestui punct ne am exprimat altă dată părerile, le menţinem, ca respuns şi de astă dată, şi le re-sumărn în cuvintele următâre pe care le adresăm unor d -ni din fosta direcţiune teatrală :
— MaT vă trebuia mirft d-lor, ca să fiţi artişti; maî ve trebuia puţin ca se fiţi negustori 1
___	Gaius-
Iatîmplărl din capitală
Nebun. — Un ore-care nenorocit C. V., alienat de mulţi ani a putut să scape ieri
din Mărcuţa. Nebunul a fost prins aţjî di-minâţă pe Calea Dorobanţilor.
—	x—
Sinucidere neisbutită. — Ieri seră nişte domnî, carî s’au cam întârziat la şosea observară într’o aleie pe o femeie, care lega de o cracă un brîfi roşia. Bănuind că nenorocita are de gând se ispravescă cu viaţa, domnii în cestiune se opriră ascnnZendu-se în faţa liiiacilor. In adever, femeia după ce legă brful, făcu un laţ şi ’şl ’I puse la gât; atunci domnii în cestiune săriră şi o scoseră din laţ. Nenorocita este dâmna M. I.
—	x
Evreii din Rusia. — După ultima bătaie a evreilor în Odesa maî mulţi din eî afi fugit îu România, Unul din aceşti evrei, care se «ţice a fi Ch. Hssensobn înşala lumea vindend fel de fel de nimicuri, precum de esemplu, un âre-care ferment din Caucasia. Avis poliţiei capitalei, ar fi bioe oa să se întrebe din când în când paşa-porte pe la evreii noul veniţi, căci de altmintrelea peste două-trel săptămâni aceşti evrei se vor declara născuţi în ţeră. Avem
mai
vie aci.
Don-Caprice
---------------------------------
D. D. Vasile Sasu Christache D, Economu şi Ion Lerescu s’au numit membri la camera de comerciu cu reşedinţa în orii şui Brăila, în locurile vacante.
S’au confirmat persdnele numite de regie în posturile mal jos arătate precum urmâză:
D. D. Singurov, şef al depositulul de tutun în oraşul Tecuci u.
D. Al. Maţian, şef al deposituluî de tutun în oraşul Fălticeni
D. Nedelea Stânescu, şef al depositulul da tutun în oraşul Râmnicnl-Sărat.
D, V. Alăcărescu, şef al deposituluî d tutun îd oraşul Piatra.
D. Achil C. Negreanu, revisor pentru paza fruntarielor In judeţul Teleorman.
ştiu
este, că s’a şi dat. De aci trebuinţa d’a tra ,	n .
duce acestă legitimă dorinţă, într’o condi- destUl eVre!' fară ca cel dln Ru3la ţiune sine qua non Cestiunea der era pusă ast-fel, de către d-na A. Manolescu : jucaţi «Romeo şi Julieta» de Shakespeare şi îmi daţi rolul Juliel mie ? maî stau în teatru 1 Nu; plec ! —cestiune forte categorică, de'r care îu faţa tribunalului comercial a dat naştere la o altă cestiune, şi anume: decă d-na Ar, Manolescu putea pune di recţiunei o asemenea cestiune, şefi nu.
O a doua ordine de idei a venit să stingă şi mal mult ilusiunile artistei nostre: o artistă de asemenea de un talent incontestabil, d-na Ana Manolescu, ambiţiona şi d-sea acâată favore!
Când e vorba de o intrigă cât de mică fie, însă intre doue artiste, noi ne oprim, cu atât mai mult că publicul, a putut să vadă şi să apreciede pe două scene diferite, pe ambele nostre artiste, în rolul Juliel.
O a treia desilusiune veni să lovesca pe d-na Ar. Manolescu, în acelaş timp : Tra-ducţiunea ce se admisese de comitetul teatral ca să se joce—din Romeo şi Julia — şi care de şi pusese în repetiţie, era o traducere dupe un text francez, făcută de d. Manolescu eu modificări în sensul de a face să proemineze rolul lui Romeo — (jie uniî, o 4icea însuşi d. Ventura, care mal adaogă cuvintele de traducţiune rea, crâm peiată l
Cât credsmânt trebuie dat acestei afir-maţiunl, nu ştim. Cu tote acestea cunâştem pe d. Gr. Manolescu şi’l ştim destul de ar tist, în puterea cuvântului, ca se’l credem capabil de o asemenea cruzime.
DIVERSE
Cam se căsătoresc englejii. — Tânărul şi tănâra se înţeleg între eî, jbeâ mai de multe ori împreună, vorbesc dese ori Intre eî, se preumblă şi în fine se hotărăsc a se căsători; ajunşi la acest punct, însciinţeză pe părinţii lor.
Rar se întâmplă ca întâlnirea tinerilor se se facă cu învoirea părinţilor; cele mal de multe ori prima întâlnire se face la prieteni ori la vre-un bal, orî într’o gar-den-partey.
In acele locuri după ce au făcut cunoştinţă, vorbesc o mulţime de banalităţi, caută ocasie a sc întâlni pentru a vorbi, a glumi.
Iutăl e tânărul acela care îşi ea curaj şi propune tinerel fete a se căsători cu e). La întrebare fata respunde, da şefi nu, sâu ii spuue că trebue se se.,gâudescc. Dacă respunsul e afirmativ e ceva mult. Nu mult după acesta începe a vorbi mal des, a eşi la preumblare, a se seruta pe furiş,— e permis acâsta.
E o formalitate importantă: consimţi-mântui părinţilor. Acestă formalitate necesară mal ales pentru băiat, fata se pâte căsători fără a avea autorisaţie.
Rar se întâmpla ca femeia se aducă zes tre când se căsătoreşte, maî tot deun bărbatul are zestre.
. I
FOIŢA ţ)IARULUI sTELEGRAFUL'
A. SCHOLL
(50)
NOPŢILE SÂNGEROSE
Duelul Monseniorului.
XVII
Trenul spre, Bruxelles
Sună să vie lacheul.
—	Iâne, dise banchierul, dă-mî halatul şi pantalonii.
Ion se uită curios la banchier.
—	Domnul nu se culcă ? întrebă cu sfiială lacheul.
—	Ce oră e ?
Lacheul se duse în camera d’alăturl, a-poi se întârse repede.
—	Pendula din salonul cel mare arată trei ore.
—	Ab! aşa târziu e.
Dădu ordin .lacheului se apropie de divan o masă, şi ceru o a doua lampă; pe când lacheul făcea acâsta, Robert Kodom se întinsese pe divan.
—	Patul meii de călătorie, ’şl dise bancherul.
Mâine vom intra în campanie. E vorba d’a câştiga bătălia.
Ion se reîmorse ţinând o lampă in mână.
—	Bine, băete! pune lămpile la capătul mesei, şi cele trebuincidse pentru scris la mijloc. Am se şerifi cam mult. Mâine la şapte ore se me trezeşti. Dâcă nu me voi scula seme dai jos de pe pat. La şapte ore, are se fie o trăsură la pârtă, ai înţeles ? se nu me întârzii nici o minută.
—	Domnul nu voeşte să plece cu trăsura d-saie.
—	Nu e nevoe, me duc şi cu acea trăsură până la gară. Dâcă va întreba cineva spunele că voi sta vre-o opt până la zece zile.
Ion se plecă şi voi să plece, apoi se opri:
—	Nu mal e vre-un ordin? domnule.
—	Nimic alta. Dute te culcă dormi, bine şi nu uita, mâne la şapte ore 1
îndată ce râmase singur, Robert Kodom luă hârtie şi începu a scrie. Scria necontenit !...
D’odată se opri.
—	Am găsit zise el cn multă mândrie, mijlocul de a puue în mişcare lumea!
Citea şi recitea ceia ce scrise. Gândurile rele afi aceiaşi influenţă ca şi cele bune, bancherul Robert adormi cu conştiinţa li niştită şi satisfăcuta.
Ne înşelăm; Robert Kodom nu dormea, se odihnea numai corpul pe când spiritul lui sbura prin acele ţerl unde curgea numai aur.
Frumâsa Wanda dăduse foc pulbere!, şi acest foc e din acele ce nu se sting uşor.
Buzele sale murmuraţi!
—	Wanda!
In acest timp Parisul începea a se deştepta.
Robert urma visul safi. Bancherul tre-zindu-se, se frecă Ia ochi, şi încercă să se uite.
—	Wanda! repeta el.
Nu văijQ de cât pe lacheul Ion, care rădica perdelile.
—	Şepte âre 1
Robert se trezise bine.
După o jumătate oră, gîamantanul era în trăsură şi Robert Kodom strigă vizitiului : La gara de Nord !
Morseniorele de sigur că se spăla înainte de resăritul soreluî, după cum prescrie coranul, căci el veni putem în urmă la gară.
Ce! doi dineul eşi dădură mâna ca doi prieteni cari se despreţuesc din inimă.
—	Eî! zise Riazis, hotărârea e luată, nu te laşi de ea?
Robert respunse prin un gest, dând din cap într’un chip poruncitor şi hotărât. Gestul pare-că însemna !
—	Oamen' ra mine cunosc ce e îndoială.
Turcul înţelese.
—	După cum e scris, urmă el. Afară de acâsta fără a cunâşte amănuntele ideii d-tale, ştifi că ideia este acolo, superbă, o pipăi cu mâna. E f.t una..., dacă voeştl să lucrezi singur !,..
Intorcându-se către trăsura Monseniorelr.1 care era mult maî galantă ca a lui, Robert zări un cap ca de copil care se uita curios la el.
—	Am mal vedut acâstă figură, gândea el.
Bancherul se uita la ceasul gărei.
—	Acea sunt şapte ţi jumătate, mai a o jumătate oră până la plecare.
—	Fârte bine, respunse Riazis, da ştie oă express plecă mal târziii cu o jumătate oră aşa că mal avem timp când sâ vorbim. Oe? ai numai un geamantan ; cum se pote
stăpâne.
Asiaticul surâse, pare-că ar fi zis.
—	Pricep totul.
Urma cu voce tare.
—	E bine s§ iei precauţiuni !
Robert Kodom se uita necontenit la e-cbipagiul lui Riazis.
—	Ar fi bine adăugă Monseniorele de a utilisa cele câte-va momente care ne remân Am se’ţi cer o favâre, un serviciă.
___Va fi ceva mult, fâiă îndoială.
—	De loc. Nu ştii că noi avem axioma engleză : Time ismoney ; şi acea fisionomie diavolâscă din trăsura mea, care te nelinişteşte, o ştie tot aşa de bine ca şi noi.
Ab ! ^ise Robert cu nepăsare.
—	Dacă voeştl,	Riazis, ne vom
•-duce în cârciuma de alături; sunt sigur că
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFUL — 7 MAI 1886
3
înţelegerea fiind făcută, tinerii pot eşi împreună, să stea la masă unul lângă altul, să-şi scrie în tdte filele scrisori dulce, ect.
In acest interval, viitorul soţ, prietenul intim, tovarăşul nedespărţit, studiază ca raeterul, obiceiurile şi cunoştinţele viitdrel eelo.
Se întâmplă de multe ori ca după acest studiă, unul din eî se renunţe la planu-.le tăcute. Atunci angagiamentul să anuleză, afacerea e terminată. Se întâmplă prea dus că, când tânărul rupe angajamentul, atunci fată se Intenteze proces pentru ruperea an-gagiamentulul şi capătă mal tot dăuna despăgubiri. Legea engleză consideră promisiunea Iu căsătorie ca un contract în regulă-. Aşa lordul G. plăti despăgubiri unei tinere actonţe suma de 250,000 cam ee pdte devedi acestă promisiune? Prin o mulţime de fapte, şi mal ales prin scrisorile schimbate între el. O fidanţatu care are vre-o dou?-spre-dece ^scrisori de la fidauţatul ei, p<5te se n’aibă nici o grijă.
Dâcă nu se va face căsătoria apoi nu se va găsi nici un juritt în tdtă Anglia,
care să nu condamne pe fidanţat Ia o despăgubire proporţiouată cu starea lui so-citlă.
De multe ori se întâmplă ca tenerul se facă proces fetei pentru neţinerea promisiune!, juriul înse uu sa uită la cererea lui pi nu condamnă pe fată la nimic.
Lucrurile se petrec cam aşa prin lnmea mare, fetele ştiu se forţeze de multe ori pe un tânăr care *1 place să o ia în căsătorie. Pentru acesta de malte ori tinerii trebue să fie fdrte reservaţî“faţă cu fetele. Trebue se evite de multe ori de a juca la bal de două ori cu acestă fată şi mat ales de a sta singur cu ea, pentru că se p6te întâmpla ca d’odată fata să ca()â în braţele lui şi să strige ..... da ?.
Am spus că mal nici o dată fata nu are zestre, ea se mărită mal mult de interes ; iu schimb bărbatul caută se aibe o femeie frumdsă, se ştie a se purta în lume şi altele
Căsătoria se celebrăză mal tot-d’auna Ia biserică înaintea unul preot, care tăee şi funcţiunea de ofiţer al stărel civile. Se pdte face şi inaintea unul registear, un fel de notar public, care înscrie căsătoriile şi decesele.
Tatăl fetei, ducend-o înaintea altarului, c întrebat de preot ast-fel: Cine dâ acestă femee, acestui om ? Eu, răspunde tatăl safi tutorele.
După celebrarea căsătoriei pleacă eu toţi acasă. Acolo într’un salon sunt aşezate cadourile de nuntă, nu din partea mirelui ci din partea prietinitor celor deuâ familii, îndată tenera se schimbă de rochia albă şi ia alta de călătorie. Apoi se aşedâ la masă şi mănâncă un fel de plăcintă mare. E obiceiîî a se trimite din acestă plăcintă şi la prietenii cari n’afi venit la nuntă.
După masă tinerii urcară într’o trâsnră şi plecă safi la castel seu la ţeră unde petrec luna de miere.
Acestă plecare se petrece sub o adevărată pldie de ghete de bal vechi, adunate înadins pentru acâstă ocasie. Acesta în-semneză că de acum s’a sfirşit cu petrecerile şi cochetăriile ; cel puţin aşa se es-pheă acest obiceifi straniu.
Acest fapt pare a sa traduce ast-fel:
sD’acuma se nu mai umble după ghete noul fiică a Albionnlul ; ai cucerit un bărbat, trebue se plăteşti tualetele«.
*
Omor. — In ndptea de 1 spre 2 Mal curent, Stan Dragomir Preciuş, din comuna Pogânele, jud. BuzSti, a ucis prin împuşcare pe Grigore Gherase, păzitor de vite, de fel din Transilvania.
Criminalul dispărând, s’au luat mesuri pentru prinderea şi trimiterea lui înaintea justiţiei.
Agent poliţienesc omorît. — In nop-
tea 1 spre 2 Mal curent, ajutorul de primar a comunei Slobozia, din jndeţul Râmni-cul-Sărat, s*a transportat la cătunul Obrejita pentru urmărirea Iul Marin Dobre, cel ce
vom găsi acolo o odaie particulară. Trăsura d-tale va sta d’înaintea porţel, â mea va remâuea aci. Insă îmi vel permite se scot bombona din bonbonieră.
Şi fără a mal aştepta răspunsul. Riazis deschise uşa cupeului şi ea eşi din trăsură.
—	Ddmnă, (jise bancherul, salutând cu multă căldura, nu credeam se am ondre a ve întâlni în? acest..
—	Se mergem pe trotuar!
Momieniorele se îndrepta spre cafenâua
Conferinţei, fără a lua seină la convorbirea lor.
Robert şi Mariana de Fer $1 urmau.
Acea femee era Mariana de Fer, îmbrăcată ca un student german.
Ea mergea cu paşi siguri.
Intrară în cafenea.
XVIII
Mariana gi Mario
Cele trei personage se aşedară la o masă înti un colţ al camerei.
Amicul mefi ! începu Riazis.
Robert Kodom tresări «Amicul meB» e o insinuaţie.
* Ţarcul reluâ.
era bănuit pentru spargerea casei D-neî Filipescu. Aoi, agentul de poliţie judiciară, voind a face perebisiţie la domiciliul de-licuentulul, unde era informat că se găsesc mai multe din obiectele furate a fost lovit în inimă cu un cuţit de către inculpai, care se opunea la perchisiţie. Pacientul, fiind transportat la spital, în uoptea de 2—3 Mal curent a şi încetat din viaţă.
Inculpatul, împreună cu actele dresate s’a înaintat parchetului spre a ee trăda
justiţiei'.
*
Ars de vifi. — In (jiua de 27 Aprile trecut, un copil al locuitorului Stoica Ion Toader, din corn Laeu-lnî-Baban, jnd. R.-Sărat, de ani 4, pe când părinţii Băl lipseaţi de acasă, apropiându-se de foc, s’a aprins cămaşa pe el, şi făcându’I mal multe arsuri pe corp; a doua di a şi încetat din viaţă.
*
Trăsnet.— In diua de 29 Aprile trecut, pe la orele 0 p. m., femeia Ilinca Miol-cuţi din corn- Sura, jud. Mehedinţi, pe cănd se afla culcată pe lângă foc în casă, a fost lovită de trăsnet, din care cansă a rămas
i pe loc mdrtă,
' * *
i
Perceptorul spânzurat — Rendul trecut anunţasem despre sinuciderea perceptorului comunei Costienil Mari, anume Gheorghe Ionescu. Iată scrisorea ce s'a găsit în hainele sinucisului:
De cât judecat şi în puşcărie băgat şi de rîs In sat, mai bine spânzurat, că aşa păcatele m’a blestemat; cine o mai face ca mine să dea bani la toţi nebunii şi aiţl sS me mănânce câinii- Rog pe cumetru Dumitra Costache să răgo pe domnul Ghiţă Paraschivsscu ‘ajutorul Bub-prefecturiî Gradiscea se-mi dea suta de fr. cu c .re l’atu împrumutat că unele ca acestea m’a făcut de m’am spânzurat lăsândn-mi familia şi copii mei în nâmul cel mai nenorocit.
Salcâmul se-l tăeţî cu cr&cile şi tulpina să mi-o puneţi căpătâi că aşa sdrti ’mî a fost.
1886 săra de 24-25 Aprile
Rog pe ori cari din prietenii mei, ca astă scri-s6re se o dea sg se publice în ijiar său în «Gazeta Sâtănalui.»
Semnat răposat spânzurat.
G. Ionescu.
Dâcă bilul va fi respins, Parlamentul va fi fără îndoială disolvat.
Londra, 17 Mal:
Times spune că d. Delyanis caută se creeze o agitaţiune în Grecia.
Atena, 17 Mal.
Apropiata întrunire a Camerei pricinu-esce dre-carl preocopaţiunl.
Guvernul grecesc a reclamat comandantului flotei internaţionale contra severităţii aduse de escadra austriaca în operaţiunile blocării.
Viena, 17 Mal.
Salonblatt, organ care stă în legătură cu cercurile aristocratice, anunţă că împăratul şi împerătesa Austriei vor face în vera a-cesta o visită curţii rnaascî. Locul şi timpul visitel nu s’afi botărît încă.
Berlin, 17 Mal.
ţ)iarele se ocupă fărte vifi de conflictul vamal dintre Austro-Uugaria şi România. Unele caută motive politice în acest conflict şi-l pun în legătură cu călătoria generalului Angelescu la Livadia.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
5 Mai 1836
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jum.
Preşedinţia d-luî I. Agaricî.
PresenţI 94 dd. deputaţi.
Societatea tipografilor din laşi aderă şi eî la petiţia trimisă la Cameră de colegii lor din Bucureşti, în privinţa tarifaluî autonom.
D. Laurian propune se se acorde o pen« sie viageră văduvei regretatului profesor pe la Universitatea din BucurescI, d. Za-lomit,
D. Disescu propune să se acorde o pensie visgeră d-luî Filitis, fost preşedinte la curtea de Apel
D. ministru de justiţie întreba când are se se începă desbaterea proiectului de lege privitor la actele autentice.
V- Preşedinte declară că proiectai s’a depus pe biuroul camerei, îndată ce proiectul se va tipări se va tmpărţi d-lor deputaţi şi se va fixa <jiua desbatereî proiectului.
ULTIME SOIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Madrid, 17 Mal.
Maria Cbristina a născut un băiat.
Atena, 17 Mal.
Se crede că maioritatea Camerei va readuce Ia putere pe d. Delyanis, acâsta nu însemnă însă veleităţi resboinice. Din potrivă, majoritatea se va conduce de spiritul păcii.
Viena, 17 Mai.
Conferinţa vamală s’a întrunit la amia^î la ministerul de esterne şi a început dis-cuţiunea măsurilor de luat în vederea si-tuaţiunil create prin neisbutirea negociă-rilor comerciale cu România. Conferinţa va dura o săptămână.
D. Preşedinte comunică că la ordinea dilel e votarea pe articole a proiectului de lege pentru stabilirea şi întreţinerea liniilor telegrafice şi telefoniei.
D. raportor dă citire articolelor din acei proiect.
Articolul întâiB şi al doilea se vote(jă fără discuţie.
După citirea articolului al treilea, d. ministru de finanţe cere, ca de ore-ce la discuţia generală s’a ivit mal multe neînţelegeri asupra acestui articol şi s’a <jis a-tuncl că se vor propune amendamente la votarea pe articole, se se trimită din noB la Secţiuni.
Se suspendă şediuţa pentru 5 momente pentru a se lua în desbatere tariful autonom. ♦
Berlin, 17 Mal.
Contele Herbert Bismarck a fost numit secretar de stat. Contele Berchem e numit
La redeschidere se botăreşte a se amâna discuţia tarifului de ore-ce lipseşte d. raportor.
sub-secretar de stat.
Viena, 17 Mai.
Fremdenblatt desminte formal scirea că împăratul şi împarătesa .‘Austriei ar? avea de gând sS facă o contra-visită curţel imperiale rnsescî.
Camera trece apoi în Secţiuni la ora 3 p. m.
SENAT 5 Mai 1886
Preşedinţia d-luî Al, Orăscu, vice-preşe-
Din ediţia de s6ră
7 ore s&psl
Londra, 17 Mal.
D. Gladstone e decis a nu retrage proiectul săB de lege privitor ia Irlanda.
dinte.
PresenţI 61 d-nî senatori.
Procesul-verbal al şedinţei precedente se aprobă.
Primăria urbei Brăila mulţumeşte Senatului pentru că n’a votat alipirea comunei Islaz la Brăila.
D. V. Bomhes, farmacist din Turnu-Se-verin, răgă a i se vota indigenatul săB ee se află depus la onor. Senat.
Interpelarea d-lnî I. Lerescu relativă la perceperea taxei spirtdselor se amână ne-fiind present d. interpelant.
D. V. A Vrechiă, raportorul comitetului, citeşte raportul şi proiectul de lege relativ la autorisarea comunei Galaţi de a percepe încă două ^eciml pest® cele de n<)î asistente
Legea se ia în consideraţie fără discuţie.
Se adoptă legea cu 40 bile blbe contra 1 neagră.
D. general Al. Anghelesiu, ministru de resbel, depune mesagiele cn proiectele de lege relative la modificările de circnmscrip-ţiunl comunale în jndeţele Băcăfi, Doro-hoifi şi Teleorman.
D. vice-preşedinte r6gă pe membrii secţiunea III a se întruni şi a discuta proiectele de lege pentru cari s’a numit delegaţi, şi ridică! şedinţă publică la ora 4 p. m. anunţând pe cea viitore pe mâine.
ULTIME INFORM ATI UNI
Mâine seu pol-mâne d. general Al. An-ghelescu, ministru de resbel, va supune a-probăref M. S. Regelui decretele de înaintări în armată ce se vor face cu ocasiu-nea (Jileî de 10 Mat.
Aceste înaintări vor atrage după densele mal mnlte permutări.
—o—
Citim în România Liberă:
Aflăm că profesorul Gr. StefănesCu este ales membru al societăţel Geologice din I-talia, cu reşedinţa în cetatea eternă.
Cartea verde se află la tipar. Se crede că Mercur! ea va fi distribuită d-Ior de putaţl şi senatori.
MM. LL. Regele şi Regina s’aB reîntors ieri de la Sinaia şi au descins la palatul de la Cotrocenî.
La gara Cotrocenî, MM. LL. Regele şi Regina, cari erau însoţiţi şi de d. EugeniB Stătescu, ministru al justiţiei, afi|fost întâmpinaţi de d-niî miniştrii presenţl în capitală, de d. prefect a! capitalei, de d-nil generali Cernat şi Rado viei.
—o—
In anul 1883, între Casa de depuneri şi prefectura capitalei, d-na Maria Pantazi perdu 6 scrisuri de ale Creditului fonciar urban, 5 de câte 100 şi 1 de 1000 lei.
Aceste bonuri s’aB descoperit a<JI şi afi fost înmânate păgubaşei.
Ele afi fost găsite de un lucrător de la o bina care, voind să le schimbe, a fost denunţat poliţiei.
—o —
Primim din Botoşani următorea depeşă: 4 Mare mişcare şi entosiasm nedescris în oposiţia nfistră botoşenenă. Şese mari bărbaţi, foşti şi viitori miniştri, afi fost salutaţi la gară de peste 25 inşi adunaţi din oraş şi judeţe; o drfiie de fii al lui Israel inundai! peronul şi stradele; toţi în haine de Sâmbăta s’afi grăbit a depune omagiele lor iluştrilor ospeţl! primejdie mare ! Doul sergenţi şi un comisar de abia puteai! să ţie ordinea trăsurilor.
EnacovicI, Bobeica erai! capii mişcare! şi organisatoriî programului publicat la Ve-
—	Am înţeles tote precauţiile de cari trebue să fie înconjurată opera ce o întreprinzi. N’am insistat, ca să te însoţesc în acestă călătoria Eu sunt un cosmopolit, din nenorocire destul de cunoscat în otelurile cele mari din Europa, precum şi caravanseraiurile din Asia §i Africa. Dacă al se poţi esecuta acest proiect, trebuie, ^ece, douedecl persone care să ţi se supuie şi se'i esecute. Insă fiind că numărul personelor ar mări indescreţia, curio-sitatea, pentru aceia am căutat să concentrez aceste indescreţil, cnriositatea într’o singură persdnă. Pentru acestă am o-nore se’ţl presint pe Mariana de Fer... La un semn dat, ea va Bchimba acest costum, va face tot ce vel voi. Mariana va fi soră de caritate, jicântăreţă de cafe concert, vânzătore de contra-mărci, profe-soră de b estetică, şi la trebuinţă poţi face din ea un ofiţer de ordonanţă şefi un simplu impiegat de vamă. Ea e tot cevoeştl, şi e angajată,— pe onorea şi vorba el,— a face tot ce vel voi.
—	Pentru moment e fiul safi nepota d-tale car se duce in Germania să urmeze stu-*
diile sale. Vei duce-o prin Belgia la Maieu ţa.
Ajungând acolo, dacă aî nevoe de un preot safi un mic jockey într’un minut se va preface, ’ŢI repet că eşti garantat cu ea, pentru că are interes. Intr’un cuvânt ca pune Ia disposiţia ndstră energia a patru-zecl omeni şi şiritenia a patru-zecî femei într’o singură persăuă.
Mariana sfârşi fraza rîzând.
—	Pe lângă ace3ta, nu plăteşti de cât dacă eşti mulţămit, cum se întâmplă pe la circurile şi panoramele de pe Ia bâlciuri.
Ora de plecare se apropia.
Kodom se rădică fără a respunde şi eşi cel întâi.
El deschise singur portiţa trăsurel şi invita pe Mariana să se urce; apoi dând mâna cu Riazis î! zise !
—	Adio ! Monseniore ; doreşte ca se reuşesc, cari dacă m§ perd, atunci nici Mahomed nu te mal primeşte în paradisul lui. •
Zicând aceste se urcă în trăsură şi strigă vizitiului:
—	La garai
Cel doî călători sosiră prea târzifi ca să capete nn cnpefi reservat. AB fost mulţă-miţî că afi găsit două scaune vis-â-vis
într’un vagon de clasa întâia.
Bancherul dormise răfi. Se aşeză bine pe scaun cu capul rezemat de o curea elastică, şi atârna mâinele de nişte carele, cerând scuzele sale tovarăşului de călătorie -
—	Cum te vel numi da acum înainte, întrebă el pe tovarăşa luî de călătorie ?
Ea părea cam încurcată de acestă întrebare.
—	E grefi ac^sla, respunse ea. Am superstiţia numelor. Dar trebue se mă supun la ordinile d-vostre.
Aruncă o privire asupra celor ce erafi în vagon ţ erafi în numer de treî.
—	Sunt sigură, (Jise ea, că aceşti omeni afi să ne plictisească grozav.
Apoi întorcându-se către Robert Kodom 4ise :
—	Până la un nofi ordin, Mariana se va numi Mario, dacă crezi că nu e vre-o pedică.
—	Da, Mario, e forte bine copilul meii! strigă bancherul pentru a se familiariza cu pronunţia italiană.
—	Mario ? Aceştea sunt nişte englezi zise unul din vagon către o femee care părea a fi guvernanta Ini.
Al treilea tovarăşi de călătorie era un
reştl, Leorda, Bncecoa, Toţi hamalii găreî afi îutempinat cu aolamaţinne pe marii bărbaţi de stat cari afi plecat înainte cu ini-mele pline de veselie şi mulţumire. Diserâ întrunire pregătitore ; pentru mâine proclamarea cabinetului viitor.
In tot caşul d. Bobeica nu va fi uitat din combinaţiune. Se ^ice că d-sea va fi ales ministru de finance pentru a putea pune în aplicare cu succes monopolul cărţilor de jos.
—o—
Corpul universitar din Bucureşti şi-a terminat lucrarea privitore la noul proect pentru învăţământ. Ieri s’a citit profesorilor adunaţi.
Fratele baronului de Mayr, în urma unei operaţiuni, se află la extrem. Onorabilul ministru al [Austriei a cercat să mergă a ’l vedea ; însă, în faţa evenimentelor, i s’a refuzat autorisaţiunea de a părăsi chiar momentan postul din BucurescI. —o-—
Ieri un mare scandal scrie, Voinţa Naţională, s’a întâmplat în sala Pomul Verde, unde societatea albanesilor din Capitală ţinea adunare pentru darea socotelelor :
Un membra al societăţel, d. Nicolae Naum Naciu a tras cu revolverul asupra preşedintelui, d. Eftimifi, mare comerciant din Capitală; revolverul n'a luat foc şi numai ast-fel di Eftimifi a scăpat de la o mfirte sigură. Văzând că n'a isbntit, sus numitul luă nn cuţit şi răni uşor la picior pe d, Eftimifi precum şi pe alţii.
D. Naciu se află arestat, împreună cu alţi doi. Parchetul se află sesisat.
ATHENEUL ROMÂN
Duminică, 11 Mal, ora 8 şi jum. săra, d. Gr. G. Tocilescn va ţine a patra şi ultima conferinţă asupra Ţăranului român.
Cu acesta se va încheia seria conferinţelor A’heneulul din sesiunea 1885—86.
Biuroul.
PRIMARUL COMUNEI JBUCURESCI
PUBLICAŢIE
In 4iua de 13 ale luneî Mal, ora 2 p. m., se va ţine licitaţie în pretoriul prima; riel, pentru darea in întreprindere aprovi-sionăril a 30,000 kilograme fân neeesarifi pentru caii din serviciile primăriei.
Doritorii d’a lua acestă întreprindere se vor presinta în arătata <Ji şi oră, preparaţi fiind cu garanţie, conform condiţiunilor generale, spre a fi admişi la concurenţă.
p. Primar,
Şeful Div. I, I. Kălimănescu.
No. 14,G5*
1886, Maî 5.
||n fAnAp care a terminat patru clsea Ull lvlld.1 gimnasiale, sciind se desemneze
doreşce a găsi o cât do modestă ocupaţie, îu ori ce ore ale dilel. Meditaţii de clasele primare şi gimnaziale, afară de limba latină şi grâcă. A se adresa în strada Popa-Tatn No 9, la d. C. Gbiorgbi.
Hotelul Frascati
venabilă şi cu bune certificate. A se a dresa la administraţiunea hotelului.
licean de vre-o cinci spre zece ani, care scâse îndată un Notes şi scrise pe el:
Mario, englez.
Pare-că tatăl sâfi îi recomandase să nu piarză tot ce va auzi că e interesant într’o convorbire.
Robert Kodom se legănă încet ca şi cum ar fi voit se adormă.
Mariana se uita pe fere'stră la copaci şi pe câmpul acoperit cu zăpadă.
Ea singură nu ştia unde merge, ştia numai că sângele îî curge îu artere şi că la fie-care inpulsie a maşinel se îndepărta de Paris, oraşul de osândă.
Ea se îndoia că nu merge spre alte prăpăstii, dar spre altele în sfârşit.
Şi acea natură nervdsă, care voia oe ştie multe, desilusionată şi naivă, avea nevoie de o schimbare ca tote sufletele pedepsite care n’att adăpost.
Din când în când Robert Kodom deschidea ochii puţin şi se nita. Părea a fi satisfăcut de tovarăşul sfiu de călătorie, pentru că fără a’şl da socotela de ce vorbeşte, <jise :
(Va urma)
r'
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 7 MAIU ÎS* 6
CURSUL BUCURESCI
CASA m
THOMÂ ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. în noul palat Dacia-România ('urmii p*> ijlua d<> 6 Maifi 1886.
5°/o Rentâ aaortisabilă.
5°/o	» română per p atu & .	.
6°/o Obl. de Stat [rur. oonvertite]
C. F. Române Municipale .	.	.
Casei Pens. [30Q !■] (nsciare rurale .	.
»	I!
urbane .
6°/°
5*/# ,r lOfr- „
S°/o Scris.
»°/» ,
50/(. „
6°/o	,	«	• «
7»/« „
înipr, on prime Bncuresol [20 fr,]-5°/o Comunale nu ol	. .
banca Prevederea
DIVERSE
AraP-contr» argint aafi bilete .	•
Bilete de Bancă..................
Fiorin) val. Austriacă . - ■ Mărci Germane .	....
Bano-note Francase . . .. Ruble de hârtie
94 90'/i 86
75
208
87
103
82*2
9l‘/2
9. Vi
31
14. if,
2,00 1.23 9Si 2 2,45
V6a,7. 95 ' 9U/s 87
76
212 871/2 104 32 92 * 1001 83
t
14.1/2
2 02 1 25
ICOI/2
2.5
Sub-semnata, fac cunoscut onor. public, că pot servi pe orî-cine cu mal multe feluri de ghiciri dupe studiul filosofieî, precum în PALMĂ, în ZODIE şi în PAHAR CU APĂ; der am constatat că numaî cine nu p6te fi curios a cunoţte firea lut şi viitorul până la betrâneţ?, căci zodia nu p<5te gmci atacerea omului, căcî omul în fie-care di are alte afaceri şi întâmplări periculdse; acestea se pdts ghici numaî prin cărţi.
NB. Persdnele care se prefac sunt re-fusate.
IULIA POLONEZ.
10-3-1.	Strada Cornetului No. 2.
De arendat de ia Aprilie 1887, jumătate din
Moşia Paraipân Arsake
din judeţul Vlaşca partea care se înveei-neşte cu domeniul Giurgifi.
Doritorii se vor adresa Ia d. Em. La-hovary, 74, Calea Victorie: în Bucurescl.
6-2-4.

LINIA ANKER
Linie naţională austro-ungară, concesionată
Cea mal sicură, mal bună şi mal eftină inie de a
Triest şi Fiume la New-York
Vaporul „ALEXANDRIA" (2017 tone) Plecarea din TR11AST ....	13 Maiu
Plecarea din FIUME. .	. .	15	»
Bilete directe de pasageri şi transporta 1 di recte de mărfuri şi conosemente de la Vio na Budapesta şi alte staţiuni principale a'e Aus-tro-Ungariel la t«5te local tăţile principale ale Americeî do Nord.
Incărcăminte se primesc pentru porturile intermediare din marea Mediterană Amănunte de la
I. W CHAPLIN
Representantul d lor Henderson Brothers, Triest.
SOCIETATEA
PENTRU
INVEŢATURA POPORULUI ROMAN
In strada Episcopiei, No. 80.
vis-a vis de grădină
S’a deschis un local pentru ventjare de renumita ţuică veche şi viu veritabil cu preţuri moderate ale d-Iuî Ieaia Lerescu.
Spre a se complecta materialul de îmbrăcăminte şi de pat al internilor din scdla normală întreţinută de acesta societate, comitetul publică licitaţiune pentru diua de 80 MaiH spre a se procura:
60 învelitorî; 35 CerşafuiI; 3 ciămâşî de <jius; 89 cămăşi de noptea; 14 perechi is-mene, 15 pereehî isinene şi 3 şervete.
Modelurî pentru aceste efecte se pot vedea in tote <jilele de la orele 8—12 a. m. în localul Societăţeî (Curtea bisericeî sf. Ecateriua)	COMITETUL:
De vânzare
Una iAŞINA tipografică No. 12.
cu strîngStor şi niun&nttor
Diverse car.icter6 de litere, precum şi materii. 1 puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie în p ovincie Amatorii se vor adresa Ia d-1 eomisioner I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucuresc!.
MflOMALA societate generală ie asigurare în Bncnresei
Aprobată prin decret regal No. 2,21 din 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei nouţ 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei
nNaţionalau asigura :
1- In contra dannelor de Incendiu. II, Con-
tra'dauneior dc grindină (piatiă).— Iii- Contra daunelor de Transport precum şi Valori.— IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face a ignrare asupra vieţei.
ă). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70°/„ din beneficiu în com-binaţinnile următâre : asigurări asupra vieţei uneia sau a două persone, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următâre :
Asociaţiuni Tnutuale de supra-vieţuLe. Aso-ciaţiunî în grupuri de 12 au! pentru copii de la i ani jum. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra Bsigurărî ş: rente viagere în diferite com-bi naţiuni.
Pene la finele anului 1884 „Naţionala** a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubii-) aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA] GENERALA
Str. (Jarol I, No. 9.
SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CU VAPOKE PE DUNĂRE
i;tit¥e WLiauw twj
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, paiiă ia altă disposiţiune
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după cir constau ţele timpu'ui şi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni mii înainte de orele indicate în acest Itinerariă. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CURSELE VAPO iV iR ELuOEi IDE POSTA
-	“	- "A-.	_
	CCK8E		IN JOS I	ii	III.			(jUKSE IN SUS : III. I.					II.
dela Orşova		Sâmbătă 4 pm		Lun! 4 p.m	Juol	4 p.m	le la Galaţi	Marţ!	9 a.m.	Juol	9 a m. Sâmbătă 9 a.m.		
	Severin	Duminică 5 a.m.		Marti 5 a.m.	Vineri	5 a.m.	„ Brăila		10® „		10*5 „		1026 „
tt	Brsa-Palanca	ti	6« „		tt	6*o „	„ Gura Ialomiţel	*1	2® pm		22 p m.	ti	22« p.m.
tt	Radujevaţ	ti	b i,	ti 8 ti	tt	8 „	„ Hîrşova	tt	3 „	tt	6 „	11	3 „
	Calafat		ÎOW	10» „		10t-„	„ Cernavoda		5« „	ti	5« „	ti	546 „
	Vidin		1036 „	,, 10*6 „		IO** „	„ Ostrov		9*0 „		.9*0 „		9*® „
	Lompalanca		12« ,.	„ 12Mp.m.	tt	12«„	„ Călăraş! oraş	ti	7*o „	tt	7*o „	tt	7*^
	Rahova		3“ „	315 „		3[5„	Silistra		10*o „	tt	10*) „	tt	IO»* „
	Beket		3*o „	3*0 „		3*0 „	„ Olteniţa	Mercur!	2 p.m.	Viner!	2 am.	Duminica 2 a.m.	
	Carabia		5*0	„ 5*» „		5*0 „	„ l'urtukaia		2'5 „		215 „	»>	216 „
ft	Nicopoli		\ ”	l> ^ ,,	V	7 „	în Giurgiu[Smărd.]	»»	5*° „	>»	5*o „	tt	5*» „
»	Măgurele		720 „	„ 72! „	tt	72L- ^	le la GiurgiufSmârd.J		10 „	tt	io „	tt	10 „
	Sistov		9° „	9 o „	tt	9i0 „ j	„ Rusciuc		l*o p.m.		11	tt	11 „
	Ziitnnicea		925 „	925	tt	925 „ !	,, Ziinnicca		4*5 „		215 p m.	tt	215 p.m.
	Rusciuc	Lun!	6 a-m-Merdui-l 6 a. ui.		Sâmbătă	6 a.m. ]	„ Sistov		510 „		245 „		2*5 „
	Giurgiu(Smîrd.)		io „	., 10 ..		io „	„ Măgurele		”	tt	5l) u tt	tt	»
	Tnrtukaia	tt	1216 „	„ !2i5pm.		12i6„	„ Nicopoli		76) „	tt	o*» „	t>	5 3 »
	Olteniţa	tt	12*0 „	„ 123J »		12*o., ,	„ Corabia		9W „	tt	7Ia „	n	7 *
	Călăraş (oraş)	tt	1 . o			1 -	„ Beket	Joul	1225a.m.	tt	95° „	tt	955 „
	Silistra		4 - „	„ 48 „		245 „	„ Rahova		12« „	tt	10'» „	tt	101- w
	Ostrov	tt	o16	„ 3'5 „		315 „ |	,_, Lompalanca		6 „ Sâmbătă, 6 a m.			Lun!	6 a.m.
	Cernavoda	V	6 „	ft ^ M		o »	„ Vidin		8« „	a	S*5 „	tt	8*5 „
	Hîrşova	ti	8 „	» 8 „	ti	8 ,.	„ Calafat		916 „	tt	9)5 )(	tt	QI5 - - *t
U	Gura Ialomiţa!	tt	8*0	„ 8*o „	tt	8*o „ |	„ Radujevaţ	tt	1215 p.m.	tt	1215 p m.	tt	l2l6p.m.
în	Brăila	Marti dimiijti, Jroi dimineaţă			Duminică dimin.		„ Brsa-Palanca		2 „		2	o	2 u
V	Galaţi	II	tt	tf 1t	tt	tt	in Severin de la Severin	tt Vineri	430 So ^ tt 5 am#Duminică5 a.m.			tt Marţ!	4*5 „ 5 a.m.
Cursele VAPORULUI LOCAL între GALAŢI- rULCEA-ISMAIL:
Pornire în jos:	Pornire în sus :
De la Galaţi la Tulcea-Ismail, Harţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim.	Dala lsmi.il la Tuleea-Galţi, Miercuri, Vinari şi Duminică 8 ore dim.
Primi plecare ide la Galaţi D Real şi Uauil la 29 martie (l April) 1836	Prima plecare de la lainail şi Reni 11 G al iţi la 21 Harta 2 Aprile 1886.
Galaţi, 3 (15) Martie 1898.	INSPECTORVTUfi A ENTHLOR.
n A . , A — ~ un aparat de fabri-
uG venzciro «p* s8z6să*“
bună stare nu 700 sif6ne. — A se adresa strada Ir-6ne“ N’ 53.
Act dc Mulţamîre
Sub-semnatft Eufrosina Giurgiveano o cred de a mei* datorie a mulţumi societăţi! de asigurare „ Naţionala8 pentru promptitudinea şi culanţa eu care acostă societate mf-a liquidat şi plătit dauna ce am suferit o priu focul de la 10 Mai te anul curent, mulţumită care sunt în stare a’m! restabili clădirea incendiată.
Iaşi, 28 Marto 1886
JEufrosina Giurgiuveano.
!!! Pentru curioşi il!
Mult cunoscuta preijicătâre a trecutului, presen-tuluî şi viitorului, d-na A. Alexandrescu prin ştiinţa soa cu cărţile Ungare, Mahomedane şi Zodie etc., va arăta întrâga viaţă, gândurile şi destinul precum şi 7>rî ce evenimente, predice modul cum se ajunge la realisare şi interesele din trecut, present şi viitor, arată orele şi tirapj de noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţ' phisionomiştl şi chiromantişti aă âmas uimiţi ascultând’o — 1 oinieilia^ă in strada Traian No. 94. —la finele tranvaiului stra-del Că ăraşî la drâpta
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
KIFIR-CUMIS
O băutură făcută din lapte, care se întrebuinţară cu un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept mai cu sâmă în contra ofticel; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde miî de bolnav! se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuesc!, mulţâmitâ iniţiative! d-lu! Lukianoff, care a fost unul din p) părătorii isteţ! ai acestei băuturi in Rusia. S’a înfiinţat un stabilimen t de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria pânS în Elveţia şi Samara e obositâre şi costă mult. pe când calitatea Kifirului, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile Iu mei nâstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s'a mutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Gri viţel, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucurescl înapomd sticlele gâ!e.
100 sticle 85 lei — b.
-50	»	45	»	»
25	»	22	»	50
In provincie 100 strcle 100 le! 50	»	60 »
25	»	30 »
rile’vor fi scăzute, j
Bătături sad Negi
jf]f ________________________
i! | j Se depârtăză sigur şi fără du-; J[ _ i (J y rere în timpul cel mai scurt j	prin ungerea cu tinctarâ de
j bătături reniHiiită şi singura adevărată a ] Iul Ravaluer, din Pharmacia roşie în Posen.
Irp Costul unei sticluţe cu car- 1 CD rfl. ton şi cu pensulă	I Tli1»
Deposit în Bucuresc! la d. Farmacist Ku-l-dolf Schmettau, farmacia Curţe! Regale.
Benaita cărtartosi IBLIâ POLONEZ
care ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, p6te descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se interesez;! cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Cornetului, No. 2. Asemenea maî ghiceşte uitându-se în palma şi fruntea omului.
Elisareth Hardine
MdŞĂ cu diploma din streinAtate
Fostă directore a Spit. de moşit din Kazan,
Dă consultaţinm de la orelglO—12 a.m.

STRADA COSiVIA, no. 1.
Sub-semnatul, m6 simt"dator a a-duce mulţumirile mele renumitei câr-turârese Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	R. Pănescu.
Lecţiuni de Dans
OTEL FIES0HI, Strada ŞELARI, oamera 24,
Sub-semnatul are ondre a aduce lb l cunoştinţa onor. public eă dă lecţionî de dans atât privat cât şi la domiciliul spu
Profesor de Dans.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE DIN ROMÂNIA
Bncu rescî-Romaii						Koman-iiucu rcsci					
	Accel.	Pers.	Pers.	Plăc.	Accel.		Accel.	Pers	Mixt	1 Mixt	Mixt
STAŢIUNI	1	5	19	21	29	STAŢIUNI	2	8	32	| 36	34
	săra	dim	dim.	dim.	p.m.		sera	p. m			dim.
Bucurescl pl.	11 00	8, 0	7,45	6,45	5,00	Roman pl.	8,25	12,30			6,45
Pioesc! pl.	12,27	10,30			7,55	Băcău	9,25	1,55			7,50
Mizil	1,14	11,30	Tr. 31		9,52	Adj ud	10,45	3,52	dim.	p m	10,29
Buzeu pl.	2,14		1,00		11,20	Mărăşeşt!	11,23		6,40	5,05	12,12
R.-Sărat pl	3,17		2,15		3,00	Focşani	11,59		8,26		12,59
Focşani pl	*,28	Tr.7	S-,38		4,48	R-Sărat	12,56	Tr. 6	9,55		2 29
Mărăşeşt! pl.	5.15	12,0	5,15		10,08	Buzeu	1,01	11,35			4,08
Adj ud	6,01	12,55	6,39		1 ,00	Mizil	2,50	12,39	Tr. 20	Tr. 22	5,33
Băcău pl	l,i>9	2,55	9,35			oescî	3,45	1,53	8,05	9,57	10,15
Roman sos	8,45	4,10	11,15			Bucuresc! sos	5,00	3,30	9,40	11,30	11 35
	dimin	p. m.	sera				dim.	p. m.	sera	sera	a. m.
Bucurescl-		Giurgin ţSmârda)				Giurgiu (Siuârda) Bucurescl					
		dim.	dim.	p.m.	sera			p. m	dim.	p. m	p. m.
Bucuresc! pl.		5 40	7,10	5 30	8,25	Smârda pl.		2,25	8, 0	5,40	2,35
Filaret			7,40	6,05	8,48	Gi irgiu			8,14	5,55	
Comau v			8, ’6	8,45	10,50	Comana			9,24	5,17	3,31
Giurgiu			9,-5	sera	ndptea	Filaret			10,30	8,42	
Smârda sos.		7,40	9,30			Bucurescl sos |		3,26	' 0,40	9,00	4,20
		dim	a m			1		p. m.	a. m-	sera	p. m.
Pioasei- redeul
UuMirssci- Vtsi-ciorova
STAŢIUNI
Fulgei
0
Accel,
3
Pers.
o
Bucurescl pl.
Titu Pi ţese!
Slatina Patra Craiova T.-Severin Vârciorova s.|u2,27n
p. m. 4.0ă 5,07 6,24 8, -8
9,30
12,05
a m. 9,00 10,03 11,35 1,18 1,40 2,54 5,52 6,15n
p. ru 4,30 5,51 7,55 10.01 K',32 12,00 3,34 4,00d
Trenul Fulger C pldeă din Smârdâ ea şi Duminica sosesce în Vâroiorova uiia ş- Lunea.
Bnzeu-Gal ţî
V e re io ro va- B u cu rcsci STAŢIUNI
Fulger
r
Accel.
4
Verciorova pl
T.-Severin
Cia-ova
Piatra
Sia ina
l’itesc!
Titu
Bucuresc! sos
sera
7,43
8,09
a —
12,28
2.23
3.23 3,41 4,45d.
a m.
U,-
11,25
1.58
2.58
3.23
5.23 3.50 7,55s.
Predeal-Ploescl
	I		a m.	a. m*	ndptea				p. m	sera	dim.
Pioesc! pl.			10,00	8,19	7,01	Predeal pl			4,56	6,50	7,30
1 Câmpina			10,50	9,51	8,02	Azuga			5,10	7,04	7,43
Comarnic			11,27	10,17	8,29	Sinaia			5,39	7,52	8,09
Sinaia			-12,09	11,03	9,08	Comarnic			6,12	8,25	8,42
Azuga			12,34	11,25	9,30	Câmpina			6,39	8,50	9,06
Predeal sDs.			12,50	11 4u	9,4-	Ploescl sos. I			7.35	9,42	9.56
Bnzeu
Brăila
Bărboşi
Galaţi
pl.
sos.
fip-m	p. m-	
2,30	i 4o	săra
5,03	3,31	6,45
5,40	4,11	
6,16	4, li	
sera	p. m	
nbpte L ,30
liucuresci şi bmârda Mer . şi Dum Galaţî-Buzeu
Galaţi Ba boşi Brăila Buzău
Pi-	sera 9,40	dim 7,-	i.m
	10,20	7,4'	8,30
SOS	11,01 1,3b	8,23 'A	
	sera	a.m.	
Ploescî-Slăiiic
Slăuîc-Ploescî
STAŢIUNI
P'oesc!
Slănic
Pl-
so^
Mixt
71
p. m. 10,45 12,40
Uâmpina pl Doftana sos
Că») pi na doftana
11,20
11,40
- p in
Slănic pl. 5,—
Ploescl sos. 6,40
i>r ftanu-Câmp i na iDoftana sos II 5,— I |Căm ina pl. f| 6,13
tia'aţî-.ttărâşoşti				Măi-ilşeşti-Galaţî			
' STAŢIUNI	Mixt 602	Accel. 27	Pers. 604 7	staţiuni	tccel. 26	Mixt 28	Pers. 603 8
a Galaţi pl. Bărboşi Tecuci Mărăşeştl sos-	, a. m. i 11,40 12,50 4,16 4,56 p. m.	sdra 10,40 1,06 sâra	di-... 7.45 8,30 11,14 1.45 a. m	Mărăşeşt! pl. Tecuci Burboş! Galaţi sos.	fl sera 5,40 1	sâra 11,35 12,34 3,53 4,35 săra	p. m. 4.49 5,45 8, 5 8.50 sora
Teciiei-Ber'*d				Uerlad-Tecuci			
“ Tecuci pl. Bârlad sos.	unn. 6,15 8,-	a. m. 1,40 1,50	sera 5,55 8.09	Bâr ad pl. Tecuci sos.	dim. 8,40 10,40	p. m 2 5 4,50‘	sâra 8,40 10,z5
âdjud Tcrgu-Ucna				Tărgu-Oonn Adjud			
* Adj ud pl-T.-Ocnel sos.	dim. 6,10 8.05	p. ra. 4,15 6.20		T.-Ocna pl. Adjud sos	dim 9,45 11,35	sâra 8,20 10,-	
Baciul-• ’ intra		[N6 u u,		‘Mutra (nemţi.) Băcău			
Răcău pl Piatra N. sos	dnn. 8,20 1.40	m. 6,55		Piatra N. p . Băcău sos.	dim. 9 52 1,10	p m 5 07 8,25	
Con ta»	şa-bermi Yoda			Denia vodă-constau ţa			
							
Constanţa pl-Cernavoda s.	p. m. 2,50 5 02			Cernavoda pl. Constanţa s'	săra 6,50 9 10	p. m. 2» 4,‘20	
inşi-Ungiieni				Unglieni-laşi			
Jaşl pl. Unar -Rom. s.	2,25 3,42	;,50 11, 2		Uugheni-Rm pi-iaşi B0S*	2,- 3,32	4.40 I 6,12 |	
Titu-Tîrgovişte				Tirgovişte-Titu			
Titu pl. Tîrgov. sos.	10,25 11.45	7* ~ 2,08		Tîrgovişte pi- 1 Titu s°s- 1	8,20 9,30 )	4,15 5,2	
CALLEA FE3HATA LElvlBElRG—OEEtTST-ATU TI-IASI
Roinan-laşi				laşî-Romau				Păş ani- -ucâva				Sucâva-Păşciinl				Vereşti-Botoşanl				Botoişani-Veresc!			
STAŢIUNI	\ccel. 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8	-"r*TT- ■ ■	STAŢIUNI	Accel Mixt 3 , ,9		’ ' t	STAŢIUNI	Accel. 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel. 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Accel. 12	Mixt 14	
Roman p). Pa.«-c ni plecare la Iaşi Fa^aal pl. Ia Sucâva Târgu-Frumos laşi eos.	dim. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	p. m. 4,28 6,53 7 16 8,15 9,41 sâra		7 aş! pl. Tîrgu-Frumos Paşcani P}ec.areQla Rm' pl. la Suceva Roman sos.	p. m. 4,33 5,48 7 04 7,16 8,05 sera	dim. 6 47 8,27 10,16 10.41 11,45 a. m.		Paşcani pini S Verescî ^;B; Suce'va aos.	dim 1 ,41 11,50 12,08 12,23 sera	sera 7,16 9,32 9,47 10,09 sera		) L îv« u. . Sucâva pl. Veresc! Păşeam sos.	p. m. 4,50 5,20 6 31 sâra	dim. 6,44 7,39 3,30 p. m.		Verescî pl. Leorda ^Botoşani sos- 1	a. m. 12,08 1,31 2,03	sera 9 47 11,10 11,42		Botoşani pl. Leordaj Veresc!	dim. 5,0 1 5,49 7,09	p. m. 3,05 3.45 5',05	
TipografiaTu ygratat1*. Calea fcUfiovei No.- 36
www.dacoromanica.ro
ANUL XVll No. 4170.
IN BUCUKESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
JOI, 8 MAÎ 1886
ABONAMENTE: Pentru Capitală:
rentru un an .
, 86se luriî .
,	rel luni
Pentru Diatriote
Pentru	un an .
»	şăse luui
»	trei luni
Pentru Străinătate Pentru un au .
«	sose luni
» trei luni	.	.	.
Abonamentele se fac la 1 şi ÎS ale fie cărei lanţ.
Un, număr t ochi ii 25 bani.
Ediţia do dimin^ţâ
ANUNCIURi ŞI RECLAME :
Anuncinrl pe pag. IV, linia 25 ban.
Reclame pe pag.	in	.	.	.	1	leii
> pe pag.	II	8	lei
» pe pag.	I	...	5	lei
Pentru inserţii şi reclame, Redacţis nu e responsabilă.
Epistole nefraucHto se refuză; artioole nepublicate se ard
In streinătate . se adresa
Francia, Havas, Laffite &C-nie, 8 plaoe df la Bourse, Paris.
Englitera, Eugene Micond, 81 Fiert Street, E. C- London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv îen. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Ifuda-Pest, Servietenplats.
Kedacţiunea, Calea Kahovel, No. 36
«a«afiM>UMSRB!
Director politic, I- C. FUNDESGU
Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Paris, 18 Maî.
In departameutul Aisne a fost ales cu 964 voturi republicanul moderat Sebline,; a cărui alegere de maî înainte a fost invalidată, contra oportunistului Sandrique, care avii 364 voturi.
Marchisul de Noailles, rare se află actualmente în Londra, a primit ordinul d’a merge imediat la Cons'antiuopole.
Londra, 18 MaT.
La metingul ţinut în Saint-James-Hal de câtre conservatori In contra biiulul Home-Rule, SRisbury ar fi spus că speranţa e puternică ca proiectele irlandeze ale guvernului s8 aparţie domeniului istoriei peste o săptămână.
Rezultatul biiulul Home-Rule ar fi despărţirea Irlandei din reguul britanic, chiar atunci când Gladstone şi Paruol vor dori ca să susţin uniunea.
Ca contra-plan Selisbury recomandă susţinerea consecnentă a lege! pentru doue-deoT ani următori şi emigrarea în mase pe cheltuelile statului.
Prevădend apropiata diso^vare a parlamentului, Salisbury accentuă că alegerea da deputaţi, care se susţie uniunea, trebue făcută cu ori ce preţ.
Petersburg, 17 Mal1).
ţbarul Petersburskija Wiedomosti vede în conflictul dintre Wiena şi BucurescI un symptom de o apropiată sehimbare şi tn relaţiunile curat politice dintre acele douS ţerT, de fire ce călătoria ministrului de res bol român la Livadia lasă a se presupune că Remania e gata d’a scutura nu numai jugul economic al Austriei.
Relaţiunile ruso-germane par d lui Kot-kow nu tocmai aşa de înflorite, dupe ce Germania şi Englitera aii regulat interese'e lor colouiale în oceanul pacific printr’un acord paoînic. Acum aceste state sunt buni vecini, şi din aceea să şi esplicâ pentru ce presa germană gnsesce corectă politica engleză in cestiunea bnlgară şi grâcâ, pe când în conflictul atgau ea mal era pe partea Rnsieî.
Prietenia Rusiei pentru Germania are atunci valore — dupe cum s’a esprimat Moltke—câtă vreme Germania e nevoită a sta cu soldaţii Înşiraţi la apus.
Belgrad, 17 Maî.
Fostul ministru al justiţiei în cabinetul Garaşanin, George Pavlovieî, consilier al Curţel de Casaţiuue şi profesor la şcola superioră din Belgrad, a fost numit ministru plenipotenţiar al Serbiei la Roma.
Maienţa, 17 Ma“.
Iliarul Persevcrenea într’un articol pu blicat, trage consecinţele politice posibile din stârşitul tragic al expediţiunil Porro şi sffituesce ca guvernul se nu se lase a fi condus de spiritul resbunsrel ci numai de interesul ckestincel colonisărel.
Ieri a murit în Meina la lacul Maggiore, dr. Praudina, unul din capii conductori subt Garibaldi şi al cărui esecutor testamentar a fost.
Pesta, 18 Maî.
Nu mal 3 îndoială că, la 1 Iuniu, atât tariful autonom austro-ungar cât §i cel român vor intra în vigore. Guvernul român, chiar d6că ar fi împuternicit—ceea ce nu e —nu e dispus să acorde termenul de gra-ţiă de 40 de $ile.
Sevastopol, 18 Mal.
Perechia imperială, şi marii ducî aii fost primiţi cu o solemnitate estraordinară, Un mare număr de veterani, cari s’aS luptat subt zidurile Sevastopoleî, aii sosit aci. Pe-recbia imperială a visitat întăririle ; apoi s’a dat un prânz la care aii asistat toţi veteranii şi autorităţile superidre.
A se vedea Ultime Scirî pe pagina IH
I,
ii 1
Mare sgomot s’a fâcufc şi se face cu întrunirea de la Botoşani. De şi soirile nostre particulare ne spun că întrunirea a făcut fiasco, că lumea a priimit cu indiferinţâ pe capii o-posiţiunel unite, că n’a asistat de cât cel mult patru-decl persdne la întrunirea lor şi acelea în mare parte evrei curioşi, totuşi s8 admitem un moment că ceea ce foiele oposiţiunel spun este. adevărat, că adică a fost o priimire cum nu s’a mal v8$ut, că oraşul era in picidre şi oă tdtâ suflarea districtului Botoşani respira
fe.I) Publicăm ncenţi depeşă numai pentru ca se se vadă ce gândesc Ruşii despre incidentul vamal.
acelaşi aer, aceleaşi aspiraţi uni şi a-celaşl simţim&nt ca dspeţil cari se gâsdă «Jilele de Sâmbătă şi Dumi-uecă în sinul istoricei cetăţi. Ce a eşit din acest perelinagifl, ce a cesul-tat din acostă desfăşurare mare de forţe şi din acest sgomot care agită de o lună de <JU0 ţ£ra şi pe unii streini ce se interesez! a vedea pro-ducându-se desordine şi s hitnbârl in folosul lor ?
Fie care lucru se face cu un scop, fie care operă are o conclusiune. Care a fost scopul acestei întruniri, care este conclusiunea operei începute la Botoşani de capii oposiţiunel?
Noi credem că el s’aQ gândit serios când afl întreprins acestâ călătorie, n’aă voit s6 se facă ridicoli, căci nu sunt 6men! mârginiţr cari sS nu inţel^gă importanţa ridicolului. Am voi însS sS seim earl este serio-sitatea întreprindere! d-lor?
S’afi dus el atâtea <jile pe drum, ati cheltuit atâta cantitate de pre-sumţiune şi de vorbe pentru acea resoluţiune pe cari o publică foile oposiţiunel ? Ar fi o copilărie numai sS presupunem o asemenea uşurinţă din partea unor omeni cari au fost chiar preşedinţi aî consiliului de miniştrii în atestă ţeră, pentru că asemenea resoluţiunl nu au nici o valdre.
A se strânge câţl-va nemulţumiţi într’o casă şi a lua o resoluţiune prin aclamaţiune, nu va sâ ţjicâ a s6 manifesta opiniunea publică, a sS manifesta alegătorii. După asemenea resoluţiunl capul statului du pdte cere demi3iunea unul cabinet, pentru că nu scie cine suut aceia cari o pretind. Tdtâ^iuasă vede în foiele oposiţiunel asemenea pretenţiunî. Dăcâ ar fi ca regele sg se ia dupe ori ce dorinţă de felul acesta, apoi maî lesne s ar lua după cererea unor $iarie, pentru că acelea represintă un partid, represintă nisce Omeni cari ah o greutate în acestâ ţărâ. Ce greutate ah însă, de esemplu, cel cinci şeii şlece indivizi din Giurgiu cari au făcut scandal prin întrunirile publice şi ati luat resoluţiunl de restumarea guvernului ? Ce greutate ah d’alde Bo-beica, IenacovicI şi chiar cel patruzeci şi patru cetâţienl pe cari îl publică Epoca cu atâta naivitate, faciă cu opiniunea publică din întrega ţeră?
Nicî una. Şi prin urmare regele nu se pdte lua dupe asemenea manifestări platonice şi restrânse pentru a schimba un cabinet care are cu densul corpurile legiuitdre şi încrederea sea. Căile pentru resturnarea unul minister sunt cunoscute : schimbarea majorităţilor in Camere şi terminarea unei legislaturi care se aducă a-legerî noul, prin urmare o altă majoritate care să nu mal susţină acelaşi minister. Se mat pdte admite şi altă cale, acea de a se ţine cont de o manifestare generală a opiniunel publice, cum era subt guvernul con servator. Der atunci trebue ca manifestarea să fi reală; în fie care district să se manifesteze înscris maio-ritatea alegătorilor prin petiţiunî, să se publice acele petiţiunî, să se facă statistica subscritorilor şi numai deeâ în adevăr majoritatea ţerei să declară contra ministeriuluî, regele pdte să cdrâ demisiunea lui şi se chiăme un minister pe cari l’ar desemna opiniunea publică. A't-fel este şi neconstituţional, şi nelogic.
Prin urmare din acest punct de vedere, resultatul întrunirel de la1 Botoşani a fost nul, a fost ridicol.! Şi noi credem că dmenil politici cari s’ah dus acolo, nu ati putut fi atât de orbiţi în cât să se espue de bună voie în acestâ situaţiune.
Altul a fost planul şefilor oposiţiunel, căci pentru atâta lucru nu s’ar fi espus el să mdrgâ într’un o-raş ca Botoşanii. Asemenea resolu-ţiunl aclamate de câţl-va nemulţumiţi se puteaţi lua şi fără presenţa d-lor. Era destul să se strângă în a-ceiaşî sală şi d. Bobeiea să vorbdscâ de îndreptarea financelor ţărel cum a îndreptat pe ale d-sdle, d. Ena-covicl să vorbescâ de moralitate şi onestitate, să se citdscâ resoluţiunea şi cel presenţl cu jidani, cu femei şi cu copil să aclame acea resoluţiune.
Capii oposiţiunel contau pe alt ceva când s afl dus la Botoşani. El voiafi să facă o adevărată presiune revoluţionară asupra regelui. Ni se asicură că aveai) intenţiunea să se institue în guvern provisoriu acolo, negreşit fără soirea d-luî D. Brâ-tiauu, şi apoi să trateze cu capul statului ca putere cu putere. îşi făcuse însă socotdla cea d’acasâ, nu şi pe cea din târg. Când ah vă<Jut că populaţiunea botoşenănă stă liniştită, ÎI primeşte cu indiferenţă, na se duce la întrunirea lor de cât un număr restrâns de indivizi, s’au deseuragiat, ah ţinut câte-va discursuri, ati luat fantastica resoluţiune, s’au dus la un b.imhet unde şi-au scos din capete prin mâncare ş băutura pentru ingratitudinea ornenăs -â şi au plecat cum au venit, cu deosebire câ veniseră veseli plin de speranţe şi se Intoreeaâ trişti şi cu ilusiunile per-dute.
Aşa este lumea, nu e vina eî.
dreptului pentru guvern d’a numi pe primari. Legislaţiuue socială, tinZănd la împăcarea claselor sociale. Ieftinirea şi uşurarea eredituml agricol. Rădicarea puterii armate şi a marinei, der numai după ce se va restabili echilibrul bugetar şi se va ajunge la asigurarea unul escedent constant. In afară ; ştergerea politicei de cucerire In Marea Roşie;, îngrijirea şi susţinerea colonielor italiano din Marea Me-diterană şi America de sud ; alianţă cu Germania şi Austro-Ungaria. Şi, mal presus de tdte, ca principiu de metodă : nici o reformă să nu se mal facâ din punct de vedere curat politic; „poporul trăiesce din bună administraţie şi justiţia nepătată, ier nu din inovaţiunl mincindse, cari linguşesc numai vanitatea“—cu aceste cuvinte Incheiâ d.. Minghetti.
Iată programul acţiune! viitdre a ■guvernului Depretis—decă va putea jsă se ţie la patere—şeii a viitorului' guvern. El e destul de larg pentru Italia; nu mai lipsesee decât bunăvoinţă şi stăruinţă în aplicarea lui.
DIFORM â.T mmi

Astâ*Zt se întrunesce Camera gre-câ ; suntem deci în faţa actului final al melodramei greco-turee.
Depeşile, scotnptând viitorul, sunt fdrte contradictorii; după scirile pe cari le-am relevat ieri şi cari eraţi de natura a inspira ore-carl îngrijiri, vin altele cu totul liniştitdre.
După aceste din urmă, majoritatea Camerei are de gând să readucă la cârma afacerilor pe d. De-liyanis; acăstâ intenţiune însă nu cuprinde In ea veleităţi răsboiuice şi e numai un act tinZend să dea demnităţii satisficere pentru atingerea făcuta de presiunea străină. Joc de salon, din cele inal inocente, de care puterile n'afl nici un cuvânt să se supere.
In urma acestei alinări platonice se va procede la forte reala operaţiune a desarmâril. Câyl soirea la care facem alusiune spune câ „ majoritatea Camerei e cu totul dominată de spiritul păcii. “
Agitaţiunea electorală în Italia urmăzâ cu mare înverşunai'6 ; se vorbeşte enorm de mult, se fac chiar scandaluri, dar e grea de descurcat o singură ideie politică, cu atât mal puţin un sistem de idei.
Din mormanul de vorbe şi atacuri, abia putem descoperi vederi politice în dis.'ursul pronunţat Z^0!0 aceste de d. Minghetti, în sala societăţii constituţionale din Roma.
Fiind-câ bătrânul Minghetti e desemnat să urmeze d-lul Deprettis, în cas când resultatul alegerilor nu-r va fi favorabil, e bine să notăm aci programul desfăşurat In atestă întrunire.
Programul e simplu : Ordine îm-pârechiatâ cu dreptate înăuntru. Un guvern puternic, dâr nu arbitrar. Re-gularea dreptului de întrunire şi a responsabilităţii funcţionarilor publici. Emanciparea acestora de subt odid-sele influinţl parlamentare. Autonomia administraţiunil comunale. Limitarea numai la comunele rurale ale
Artista Aristiţa Manoleseu, îa procesul ce a avut fidele trecute cu direcţiunea teatrelor îa faţa tribunalului comercial, a fost condamnată la 900 leî despăgubiri. Restul pretenţiunilor direcţiunel a fost respins.
*
Diarul Independance Roumaine declară câ a primit din mâinile chiar a delegaţilor austro-maghiarl documentul privitor la propunerile Austro-Diigare. Acest document s’a şi tipărit în fiiarul din strada Clemenţei. Pene acum foia streina ascundea relaţiunile sele cu străinii, afii le afi-şefiă cu o francheţă demnă de ceva maî buu.
O întrebare inse: numai documentul privitor la propunerile Austro Ungare l-a priimit fdia străină ?
1|
Cu sosirea primâvereî, aă sosit şi privi, ghetorile.
Nu voim se vorbim de privighetorile pădurilor. Este vorba de o privighetore mult mal atrăgătdre p i vocea sea ferme-cătdre.
Domna Irena-BelfiorVladoianu, cunoscută prin talentul seu musical, nu numai so-cietăţeî nostre, der încă şi lume! streine, va da astă-fiî mercur! 7 Maiă, un concert în sala Tbsatrulul naţional cu concursul d-lor Hiibsch şi Gavrilescu.
D-na Vladoianu va cânta: Le râve du pri-sonnier, de Rubinsteiu; Mmon, de Masset; Lahme, de Delibes; La perle du Bresil, de David ; Mireille, de Gounod.
începutul va avea loc la 8 ore seră.
*
D. I. C. Brătianu, prim ministru a visitat adî demineţă ministerul de Domenie, unde a lucrat cu d. Stolojanu, ministrul domenielor.
n
Teodor Enessu, inculpat iu a fi delapidat banii publici, a dispărut din domiciliul seu, aşa că arestarea sea nu s’a putut face.
*
Licitaţiuuea pentru rearendarea islasu-rilor comunei Giurgiu, este fixată pentru fiiua de 31 Mal.
—.»-»«.«<■■—
sceisoei m meu
{Corespondenţa particulară a Telegrafului) Constantinopol, 3 Maî.
De câte-va fiile noi ceştia, cari locuim cartierul european, suntem asurflifcî de strigătul vîndătorilor de diare : Levint Herald ! Levant Herald !
Acest fiiar reînviat, este unul diu cele mai seridse diare din capitala padişahutui,
el aminteşte musulmanilor fiilele fericite, când Pbrta triumfa în campania din Cri-mea, atunci Levant Herald a fost la apogeul şed. Pe atunci directorul diaruluî a fo«t cunoscutul Mac-Kahan, iar acum (jiarul este dirigeat de câtre diaristul englez New-t*k-rs. De multe ori Levant Herald a fost se vestrat şi interfiis, d4f mulţumită sprijinului ambasadei englese,ieşea mereti din neant. In anul 1882, In colbuele flieruluî a apărut un articol, tradus din Times şi în care se făceaţi nisce alusiunl nu tocmai plăcute asupra genealogiei sultanului Hamid. Acest articol fu causa definitivei suspendări a diaruluî. Lovit într’un aşa mod, Newtakers începu imediat editura unui noă fiiar The Eastern Express. Noul diar a fost suspendat de maî multe ori şi în fine a doua di după revoluţiunea din Rumelia, interdis definitiv. Pentru astă dată desesperarea cuprinse sufletul amărît al englesulul. După o şovăire insă, fiiaristul plecă capul şeii nesupus şi se adresă cu o scrisdre direct la sultan. Padişabul după ce citi scrisdrea gheauruluî, ordonă se se permită diaris-tului d’a tipări atât Levant Herald cât şi The Eastern Express.
In general vorbind trebue se declar că sultanul Hamid, de şi padişah, insa respectă presa mal mult decât o respectă nne ori miniştrii constituţionali. Sultanul a recunoscut totă valorea celor scrise de Newtakers şi apoi de sigur că s’a mal gândit şi la faptul că oprindu’i se editeze aci, prin aedsta se va face ca fiiaristul se părăsescă Stambulul şi să plece la Londra, unde Times ’î va deschide coldnele sele. Ca compensaţie, englesul a promis sulta, nulul se sprijinescă politica sa. Nu ştifi deca se va ţine de promisiune d Newtakers, însă în numerile apărate totul pro-beză că bietul om stăruiesce a împlini cele promise. In numărul de adî am citit un articol fdrte graţios fată cu Rusia: «de la înebaiarea păcii la 1878, scrie directorul diaruluî Levant Herald, Rusia nu se maî arată reă-voitore pentru Turcia». Articolul în cestiune demonstra că politica rusă uu mal pdte sS fie primejdios! Turciei, căci situaţiunea geografică în peninsula Balcanică s’a schimbat. In programul seă noul diar apără ideia unei confederaţiunî balcanice, puse sub egemonia Turciei şi propune organisarea unei ,conferinţe în Constanti-nopole, la care se fie chiemaţî delegaţii împuterniciţi aî Greciei, Serbiei şi Bulgariei. Aceşti delegaţi, după dorinţele fiiaruluî Levant Herald, trebue s§ resolve cestiunea privitdre la alianţa ofensivă şi defensivă a statelor Balcanice precum şi la resolvarea cestiuniî comercialul şi a industriei acestor ţări.
Trebue se vă declar că ideia uneî a-tare confederaţiunî preocupă fdrte serios pe turcii, cari nu ved scăparea lor de cât într’o asemenea deslegare a cestiune! orientale. Turcii cred că Englitera şi Francia vor pune sprijinul lor la realisarea acestei idei.
*
* *
In ceea ce prîvesce afacerile din Rumelia, apoi suntem liniştiţi. Principele Alee-sandru n’are încotro şi va fi nevoit a rămânea fidel angagiamentelor luate. Cu tdte acestea inse pe fie care di se nasc cea-tiunl mici, cari enervedă opinia publică, pilde aceste, de esemplu, s’a redicat cestiunea poştelor. Scrisorile din Rumelia Orientală se plătesc adî cu mărcile bulgare, inse direcţiunea poştală d’aci nu vrea se recunoscu asta, Aşa că scrisorile plătite deja la Filipopole se plătesc aci ca şi cum ar fi nefraucate. Comercianţii maî cu sâmă sunt supăraţi. Cel din Filipopole pentru a repara reul, aii recurs la un espedient forte original, folosindu-se de esistenţă în Rumelia a comptuarurilor austriaco ; de afiî înainte se lipesc pe scrisorile mărcile austriaco şi efigia împăratului Franţ-Iosif se respectefiă aci.
v
* *
Aşteptând din moment In moment ca tn ţaţa Atenei se se încdpă manifestaţiunea militară a Europei, se se tragă pdte chiar câte-va focuri, am lăsat în nebăgare de sdmă, loviturile de pistdle şi revolvere, trase pe ici şi colea de către tâlhari. Dbr a-cum când pacea pare asigurată se isprăvesc acostă scrisdre prin a ve povesti un episod din viaţa nostră de lăuntru. Ieri a sosit aci soirea înfiorătore despre cele întâmplate în satul Pavlova, care este situat la o distanţă de şase cdsurî de la Adria* nopol. Acest sat numără 700 locuitori. In fiiua de duminica trecută, când aprdpe întrega poporaţiune se afla la biserică, o bandă de tâlhari bulgari şi muntenegreni înconjor» biserica. Patru din tâlhari intrară în biserică şi porunciră mirenilor se remită toţi banii ce aii cu dânşii. Spaima
www.dacoromamca.ro
2
TELEGRAFUL — 8 MAI 188fi
nenorociţilor ad fost aşa de mare că toţi eseeutară ordinul, pungile lor trecură în mâinile tâlharilor. Dupe aceia tâlhari! des-poiară biserica de tot ce ea avea de va-16re şi luând cu deuşil pe trei «bătrân!» ţărani ca zălog ah plecat în munţi. Gând ţărani! se scuturară de spaimă şi merseră acasă apoi descoperiră că împreună cu bani!, tâlharii aii mal răpit şi onorea mal mnltor fete din sat.
Iată der ce se face înlăuntrul ţerel, mulţumită unei administraţiunl rele şi stărel sălbatice a poporaţiunel.
F.
CONTEHTIţFNEi COMERCIALA
Citim în Corrcsponăance de Vienne:
«Protecţioniştil trebuie să fie forte satisfăcuţi, <Jice Wiener Allgemeine Zeitung, pentru că e o <Ji de bucurie kşi de adevdrat triumf. Politica drepturilor agrare, şi pro hibiţiunile vamale aii dat nişte resultate cari vor ruina două ţerî, făcute cu tdte a-cestea pentru a se înţelege.» — Ast-fel începe articolul din jurnalul în cestiuue, caro vorbesce despre ruperea wegociaţiunilor în tre Austro-Ungaria şi România. Făcend alusie la represaliile anunţate, la măsurile celor două guverne de la Viena şi Pesta, adaogă:
«Oare acesta să fie cea mal bună cale de urmat ?
Fără îndoială România va suferi mult din causa oprirel absolute a intrare! productelor săle In Austro-Ungaria. Insă şi industrialii şi comercianţi! noştri! vor suferi şi el pierderi enorme şi nu vedem de loc întru căt ar câştiga eî pentru că con curenţii lor vor fi ruinaţi. Cât timp acest sistem actual va fi la ordinea ijileî, cât timp statele europene vor începe un res-bel de tarife aşa de încarnat, nu va mat fi pace economică. Ceva mal mult: na va mal fi vre-o înţelegere politică. Pot diploma) ii şi omenii de stat aî noştri a cânta cu sânge rece, fără a se lăsa a fi influenţaţi de pasiuni, a găsi midlocul de a ieşi din ast-fel de impas. Cestiunea e delicată şi grea, acesta o recunăscem şi noi. Tre buie însă să fie un mijloc. Acesta e inte resul tuturor.» Tagblatt, amintind vorbele pronunţate de Pusswald, întituleză articolul de fond ast fel: Misterele Bucureştilor, el se întrebă ce trebuie a se înţelege prin aceste alte cauze de cari a vorbit ministrul de comerţ. Intr’o noue şedinţă a co-misinnel vămilor, el a esplicat cuvintele săle (jicend că în aceşti <jeee an! din urmă poporul român a suferit mult din partea Austro-UDgariel şi că resultateie produse prin tratatul care espira, a produs o Impresie fdrte defavorabilă asupra cotnercian ţilor şi omenilor politici din România.
In numărul de sera Tagbtatt se exprimă ast-fel.
«E hotărît lucru că România voieşte res-boid vamal contra Austro Ungariei, că ea a provocat resboiul cu intenţie şi cunos-cinţă de causa. Ace3ta resul ta pana la evidenţă din răspunsul dat de un organ oficios interpelărel depuse dc dd. Plener şi Tomaszeink. Atitudinea guvernului român a fost inspirată de un spirit de ostilitate contra monarchiel Habsburgice. Chiar din constatările oficiose resulta că acesta atitudine s’a manifestat brusc. Ce! din Bucu-rescî ad voit să rupă relaţiunile cu Austro-Ungaria fără cea mu mică menageare. E sigur că românii nu pun preţ pe prietenia nostră; ddr decă e aşa, apoi este greu, decă nu cu neputinţă, de a înţelege cum a putut să publice acum ciucî-spre-<jece tjile buletine pline de speranţă, eu ocasiunea pre-senţel miniştrilor români la Viena. S’a <jis atnnc! că dd. Ferechide şt Ghica s’aă a-rătat forte amabili. Amabilitatea lor n’a ţinut însă mult timp.»
să fie definitivă? Cum îşî închipuiesce ministrul consecinţele ecouomice ce vor r*»-sulta dintr’o situaţiune fără convenţiune ? Prin ce măsuri voiesce să apere sed ce) puţin să imbiândescă însemnatele pagube ce ameninţă pe nnele industrii indigene dăcă nu s’ar mai încheia o convenţiune.
In motivarea interpelare!, oratorul a 4's că nu crede că negociările vor reîncepe până /la 10 Iulie, termenul provisorid al convenţiune!, cu tăie acestea, el, este de părere că nu e bine a merge cu inţela a-buruluî pe un răsboiu de tarife, ci chiar şi în aceste 4'le critice să se doveddssă că Austro-Uugaria e condusă de o obiectivitate liniscită şi de o bună voinţă amicală faţă cn România. Căci fără îndoială un resboid de tarife ar atinge fdrte grav chiar şi interesele Ungarie! şi e de Jdatoria sta-tuluî de a îngriji ca măsurile de represalii să nu fie aplicate pe cheltuiala particularilor sed eventualmente particularii se ob ţie despăgubiri saiî cel puţin înlesniri.
Iuceiând couvenţiuuea cu Româuia mal cu seamă patru raraure industriale din Ungaria sunt gred lovite : 1) meseria care se ocupă cu confecţionarea articolelor de esport, 2) petroleul, 3) spirtul şi 4,) iu-dustria morilor. Pentru meseriaşii cari se ocupă cu confecţionarea articolelor de es-porţ, închiderea graniţelor e egală cu nimicirea lor. O despăgubire a lor nu s’ar putea efectua de cât numai prin găsirea de debuşeur! îu Bulgaria. Camera industrială din Braşov a şi făcut In acestă prb viiiţâ demersuri mulţumitore. Dar şi Statul ar trebui ca prin taxe vamale diferenţiale şi eventualmente prin transporturi libere pe liniele ferate via Orşova se în lesuească esportul. Daca pentru industria petrolenluT, spirtului şi morilor, în nrma închidere! graniţelor, nu se vor mal putea aduce din România mărfurile prime, atunc! trebue a se lua măsuri ca prin crearea^de taxe diferenţiale se se pdtă procura mărfurile prime din isvoare iha! depărtate.
-----—-OOSiiOO---------------
COLOHISAREA DOBSOSEI1'
ii
Deputatul sas din Transilvania, d. Adolf Zaj, a adresat ministrului unguresc de co-merciu următorea interpelare :
Care e causa de s’ad întrerupt negociările ? Crede ministrul că acesta întrerupere
Precum am <jisi rendu! trecut Spuma, Francia şi Olanda suct şi până acum, cei puţin în trăsuri generale pentru un sistem de coionisare, pe cănd Englitera şi Statele-Unite au iuangurat în aeâdă privinţă sistemul deametralminte opus. Aruncând o privire repede asupra ambelor sisteme, vom avea înaintea nostră în trăsuri caracter s-tice resultateie dobândite de’aceste sisteme şi prin urmare vom putea, în cuuoscinţă de causă, jadecă, care din aceste sisteme se potrivesc ma! mult, cu situaţiunea Do-brogel şi cu scopul ţintit de no! In privinţa aceste! părţi integre a României.
Să începem prin sistemul frances.
Francia, precum se ştie, stăpânea în se colul XVIII îu Africa, America şi Asia teritorii întinseşi fdrte bogate, apoi pa tim pul resbelelor după revoluţiunea cea mare pierdu aceste teritorii, iar în anul 1815, după încheiarea păceî, intră din nod în posesiunea aprdpe a tuturor teritorielor pierdute. In anul 1830, ea cuceri Algeria, unde a putut puue Iu practică tdte încercările de coionisare făcute până atunci de popd-rele europene.
Este de remarcat însă, ca din timpurile cele mal vechi şi pănă în diua de a<jî gu vernele franceze, atât cele monarchice căt şi cele republicane, urmau şi urmăresc aceiaş cale vieidsâ, conduceudu se de o politică, ale cărei trăsuri generale sunt următorele: teritoriile Întinse se d.Iruiad de către stat comisionerilor monopoliştl se3 eompanielor comerciale şi industriale; li se dădea nu nama^ipâniâut ci şi bani pentru instalare, apoi li se dăruiaă privilegia de tot felul şi li se permitea a revinde colonilor indigeni terenurile nelocuife (terres vagues). Administrarea pământurilor domeniale a fost şi este până acum făcută într’un mod centra-lisator şi depinde direct de metropola. Pre-
fecţi! (intendente) se numeail la Versaille do către rege, de ore ce acesţe locuri se solicitau de obicei peutru rudele amantelor şi curtesanilor regeşcT. împreună cu aceşti prefecţi se transportat! în colonii şi tradi-ţiuuile drepturilor feudale; concesiunariî stăpâneai! proprietăţile lor coloniale dupedrep-turile senioriale (a titre de seigneunes) şi popularisad aceste proprietăţi cu ţărani clăcaşl (en roture). Resultateie triste ale acestei sisteme s’ad dat fdrte curând pe faţă. Deja la 1869 scriitorul frances Maurele numără peste 55 companii industriale coloniale, cari t<5te ad dat faliment în curgerea numai a unei jumătăţi de socol ; cu t6te astea însă p: nă la revoluţiunea, siste-rnul concesionar se aplica mered şi cea dupS urmă compania concesionară cunoscută sub denumirea de «Misissipi» a ruinat visteria Fraudei întregi. Avertismente privitdre la viciul sisteme! de colonisti.ro adoptate, se dedead de pretutinden", mal cu sâraă aceste avertismente veneai! din partea scriitorilor englez', cart criticau aspru nedibăcia francesă, der şi autorii francesl precum de esemplu Matouet arătau în ne curmate rânduri viciul politicei coloniale adoptate. Starea de decadenţă a GuianeT deoionstră nu se pfite mal vădit, că concesiunile şi inauguraeea proprietăţilor mari sunt fatale pentru propRşiri-a colonielor. Aceste opinii însă se cousiderau de guvernele franceae ca datorate uuor principie demagoge şi partidele conservatore precum si presa conservatore critică asupra propunerile englez?. In loc de a veni in ajutorul Guiane! decăzute, guvernul frances dărai mar chisulul Chouasel întrega provincie Conron. Marchisul transportă acolo peste 15.000 de vagabond!, culeşi de pe drumuri Natural-mente că încercarea n’a reuşit şi din nenorociţii transportaţi 12.000 ad murit îu curgerea de cinci ani de $le. Acâstă încercare a Franciel burbone a costat statului suma de 30.000 000 franci.
Din aceste tâte se p6to conchide că încercările Franciel de a colonisa rameţiturile ocupate ad avut de resultat o neisbândă definitivă. Ultimii miniştri lui Lodovic XVI
■P*»
A. se vedea numărul da Vineri, 2 Mat
arabi, împinşi în pustiităţile Sahareî. La 1855 s’a creat un minister special, ministere speciai de V Alger ie el des colonies. care voia se inaugureze o altă politică mal liberala, răpind Algeria de sub jugul unei administraţiunl semi-civile, semi militare. S’a pns în practică aşa numită sistemă de cantonagiu (cantonement indigene) , care consta în a împinge pe arabi spre laun tru Algeriei şi a popula malurile Medita ranel cu colonii europene. Acestă sistemă n’a reuşit la alt ceva, de cât la revolta a-rabilor, cari să organisară în bande de in ceudiatorî şi tâlhari, iar popdrele agricole indigene părăsiră (era şi emigrară.
Ncreuşird noul minister n’a găsit alt ceva mal nemerit de cât a să îutorce le vechiul sistem, însă pentru a fi mal libe ral de cât guvernele trecute, a decretat ca concesiunile nu să vor face de cât în mărime de câte 100 hectare şi nu gratis ci cu preţul de 10 lei pe hectar plăti-bile in curgerea de 10 an*. Vândarei loturilor de câte o sută hectare s’a o-perat de la 1860 şi până la 1867. Resul-tatul a fost următor : Pământurile s’aB cumpărat de către gheşeftarii si e9ploata torit aventurier! sosiţi de prin t6te unghiurile Franciel, Aliniatul privitor la ces tiunea că cumpărarea nu sâ p<5te face de cât pe numele persouel stabilite a fost o-colit şi îu curgerea de şâpto ani de pământurile vândute s’atl găsit concentrate în mâinele câtor-va bancher! ovreî, care spoliara pe colon!, de ori ce hectare cumpărate, prin mituirea inginerilor hotărnici şi delegaţilor ministeriului colorieîor, ad fost tocmai acele limitrofe cu ioCu nţele colonilor. Colonii vedându-se înconjuraţi din tote părţi de loturile ce aparţin proprie tăţeî mare, părăsiră pământul lor şi să re-fugiară aiurea. 1)
Din cele zise de no! mal sus reiese deci că politica colonială a Franciel este întemeiată pe principie vătâmâtore şi falşe— pe centralisarea administrativă şi pe con cesiuni şi inangurarea proprietate! muri. Principiele vatămătore ad dat resultitul desastros pentru metropola, care încet câte încet a pierdut tâte a hi iţi uni e sâle şi dacă mal stăpâneşte încă Algeria şi altele, apoi eu figurai ţă să pete <ţico că va sosi mo meniul când şi aceste vor rupe legăturile lor cu patria muma, precum au rupi'o Canada şi cele i’alte.
înainte de a face conclusiunea nostră asnpra celor 4lsa	su8> credem ind s«
pensabil a urma îu capitolul viitor trecerea în revistă a neisbâudelor repurtate de cele i’alte ţăr! latine in cestiunea coio-nisărel. Numai după ce vom da cititorilor noştri! tabloul coarplect a neisbândelor a-plicărel sistema! de centralisare administrativă şi de îi temeiare a proprietăţii mare, numii! atunci vim face conclusiunile nostre privitdre la cele ce se petrec a$î la noi în Dobrogea.
Z Ar
Şi FAPTE
şi anume Neekov şi T rgot se încercară a scăpa coloniele printr’o administraţiune decentralisătore, dăruind 6re-care autonomie acfstor colonii, der a o-t deja târlii!; fortuna Revoluţiane! a spulberat, inovaţiu-uile miniştrilor şi Francia V a perdut îu cureud mal multe diu coloniile sele. După pacea de la 1815 partea din aceste colonii s’atl întors iarăşi la Francia şi iarăşi gnvernele francese aplicară politica de concesiuni atât în Guiana, cât şi în Sene-gambia şi India francesă. Puterea administrativă a fost şi ma! mu t concentrată în mâinele unor oameni strein! colonielor şi comisarii şi intendenţii ce veneai! din Paris cârmniaS aceste colonii cu conos-cinţele aduse din Paris, fără a studia măcar condiţiunile particulare a ţărilor ocâroiuite.
Apoî la începutul secolului nostru tot în aceiaş mod rutinar s’au creat coloniele în Algeria, îu Australia, pe rîul Lebeda, in Mexico şi Guatemala de către ;belgianI şi îu Chili şi Peru de către germani.
Esemplul cel mal instretiv însă ne pote da neisbândă repurtată de frances! în Algeria, A.ci colonisarea a găsit un teren forte original. întregul teritorii! a fost o-cupat de un popor viguros — arabi!. Pământurile fertile fură parcelate între tri-burile'şi guvernul frances cucerind Algeria n’a putut de cât a’şî apropria pentru moment pământurile lui Bey. In anul 1835 aă emigrat în noua colonie 11.221 colon! iar la 1845 sS numeral! abia 95 530 europeni. In momentul de faţă, adică după 52 an! de stăpânire, Algeria numără abia 335,740 frances!, iar restul aparţine raselor streine. Causa mersului lent a colo nisare! precum şi căuşele care lae că a-testă fertilă şi bogată ţeră săremâie într’o stare cu desăvârşire sălbatică sunt multiple, dar cele ma! de căpetenie se datc-resc sistemului de coionisare adoptat. Aci ca şi aiurea francesi! voiră se inaugurede propietatea mare, aci ca şi aiurea s’atl fă- ,, _ cut cele mai mari abusurl cu vendarea plJ moăJnes> §i Jules Duval> IIistoire pâineuturilor, espropiaţi pe la nenorociţii gration.
riaşil emigrezâ în număr mal mare, fiind-câ aă auijit că în Statele-Unite sunt fdrte bine plătiţi.
M. S. Begele a primit din partea M. S. Regelui Ludovic al Bavariel o scrisâre, piin care 'I notifică că A. S. R. Principesa Ma-ria Theresa de Bavaria, născută Archidu-cesâ de Austria-Este, soţia vărului Sofl A. S. R. Principelui Ludovic de Bavaria, a dat nascere unei Principese
Esamenele. — Epoca eaamennluî de vară de Ia 15—30 Maid, prevăzut» >n regulamentul dc promoţiune al şoolarilor cari s’ail preparat în particular, se fixeză de la 16 —28 Iunie.
&
D O. D. Natchovits, agentul diplomatic al Balgariel, aveud a lipsi peutru câteva 4de din Bucurescî, a însărcinat pe d. W. Pentzowitz, secretar, cu gerarea afacerilor Ageuţieî.
&
Mişcarea populaţiumi oraşului Galaţi.— De la 27 Âprile penă la 3 Mal: născuţi; 14 băeţl legitimi şi 3 nelegitimi, 13 fete legitime şi 1 nelegitimă, total 31 (din care 8 israeliţl); căsători! 1; morţi; 23 (2 is-raeliţi), din car! 7 penă la 1 au, 1 de Ja 1 Ia 5 ani, 2 de Ia 5 la 20 ani, 6 de la 30 la 40 ani, 2 de Ia 40 la 60 an!, 4 de la 60 la 80 ani, 1 peste 80 ani.
Spicuitor.
--------e.49*-,---------
.A.OTJB OFICIALE
D. C. C. Deleanu. fost pref.-ct, este numit îu funcţiunea de prefect nl judeţuV Olt în locul d-lul I. Paladi, trecut iu allă fuucţiuue.
*
D. Ioan Condiescu se numesce, pe 4iu» de 15 maiu s. n. 1886, într’un post vacant de inginer-asistent la serviciul exterior de întreţinere de la
direcţiunea generală a căilor ferate ale statului. *
D. Ştefan Antoniu, absolvent cu certificat al şed el poiiţeehniee din Zurich, fiind în serviciul luciărilor noul de Ia direcţiunea generulăa căilor ferate ale statului, se admite în corpul de ingineri civili al ministerului, la gradul de elev-in-giner.
latîmplarl din capitală
Luntre cuirasate.—D-\ colonel Murgescu, inspectorul general al flotile!, însoţit de douî căpitani din acelaşi corp, vor pleca în curând în Euglitera, unda guvernul nostru a comandat două luntre de resbol cnirasate.
Emigrarea evrei’or continuă pe fie-care 4i. Sâmbătă aă plecat 15 familii, duminică vre-o 30, iar marţ! vor pleca după cât aflăm peste o sută de familii. Se observă eă cea mal mare parte din emigranţi sunt mesei iaşi, precum: ciobotarî, croitori, stoleri, etc, cum şi din acei care mal dispun de puţine mijloce de trai, iar cămătari!, zarafi! şi vagabon4t rămân la ho!. Mese-
Copil lepădat.—Erî seră pe la ora 9 s’a găsit lepădat un copil de sex masculin îu etate ca de un an, în curtea d-lul N. Belu. din calea Rahoveî No. 37. Sgomotul ce a a pricinuit âcestă întâmplare, a atras între alţi curioşi] pe femeia Ana Bâdilă diu strada Ecoului No. 33, care a declarat că cunăşte pe acsst copil, că ’şî aduce aminte că a fost dat şi în îngrijirea el, altă detă şi că el aparţine femeel Lina Gheorghe, care ÎI este nepotă, indicând chiar domiciliul acesteea. Al păţit-o, jupunăsă Lino ! —o—
Copilă rătăcită.—La secţia a 7-sa s’a condus o fetiţă în vîrstă de 10 ani, care s’a găsit rătăcită pe strada (Romană ! De s’ar putea face uşa ceva pentru tăie fetele rătăcite, ce bine ar fi.
—o—
înecat.—In curtea d-Iuî Martin Icov, din şoseua Basarabilor No. 40, se află o grdpS adâucă, care pururea stă plină cu apă. Erî copilul d-luî P. Moricescu, anume Iauoş. în vârstă de trei ani, jucându se împrejurul acestei gropi, a cn4ut într’âusa şi s’a înecat. Copilul a fost scos mort şi silinţele de a'l readuce la viaţă, ad fost zadarnice. —x—
FOIŢA piARULUI „TELEGRAFUL
A. SC HOL. L.
(52)
NOPŢILE SllGEROSE
Duelul Mouseniorulnî.
unui
XVIII
Mariana şi Mario
—	In adevăr ea are atitudinea băiat.
—	Vei vedea, nise Mariana, care auzi cele zise, că sunt hotărâtă şi la nevoe am şi pumnul.
Bancherul puse degetul la gură !
—	Taci ! la staţia apropiată vom găsi un vagon liber.
—	Am înţeles l răspunse Mario.
Timp de 6ră nu schimbară nici o vorba.
Cel trei călători cari erad în acelaşi vagon cn Robert KoJom şi Mariana, vorbeaţi intre ei de sârta poporului de jos.
Unul din el critica pe guvern că nu se ocupă de el. Altul zicea că guvernul are multe de făcut, trebue se se ocupe la ; resbelul marina, finanţe, construcţii de edificii publice şi altele.
—	Bine, aşa e, dar cu agricultura cum remâne, ea e bazv societăţel; trebue de încuragiat întâi agricultura şi apoi artele.
Mariana nu putu si se ţie de râs. Nu putea înţelege ce legătură e între agricultură şi el; după ideia el ori cât s’ar lucia pământurile grase nu se pote acâte de cât pâine nâgră.
Individul fa surprins de acestă ironie a Marianei.
—	De sigur d-v6stră sunteţi om de arte, domnule Mario ? zise el accentuând pe fie care literă a cuvântului pentru a arăta că era cu luare aminte şi ţinuse minte numele.
La vrâsta d-tale e cam natural a-câsta.
—	El bine, aş trebui să ceri voe de la tatăl d-tale ca să ne oprim la Saint Quin-tm. Voi fi forte satisfăcut conducându-ve în museul nostru, care e unul din cele mal bogate din Europa. Veţi vedea câţi
bani se cheltueso cu cumpărarea tablou-' dresez către uu om şi nici de cum către o rilor.. pe când pentru agricultură lipsesc femee.
braţe!..	— Stăpâne ! ca bărbat suut la discreţia
Mario se uita cu mirare la el.	d-tale. Ed nu ştitt nimica ce s’a vorbit în
Naratorul urmă cu eloqueuţă istorisi- gazete despre d-ta. rea sa !	Ah! iartă mă, n’am fost înştiinţat că
Şi apoî ce folos e pentru locuitori! aceste trebue se ine confesez pe drum. Am spus
statul şi tablouri antice. E îngrozitor gândiudute numa! la aceste tablouurl şi statui.
închipuiţi-ve d-1 med, acuma în urmă s’a cumpărat o statue a Venerel, gdlă...
La aceste cuvinte, domnişâra ce’! însoţea plecă ochii în jos roşind.
Trenul se opri, suflând ca un ciclon.
O vece strigă.
— Siint-Q intin ! Saint-Q 'imtin !
Robert Kodom avea aerul unu! om care se trezeşte din somn.
totul Minseniorulu! şi nu i-am cerut bine cuvântarea.
—	Oh! fiica mea zise Robert, suntem apr6pe de frontiera belgiană şi acesta e de trebuinţă acolo. Se vorbim franc. Nu ştii primul cuvânt al scopului med. Eu sunt stăpânul situaţiei. De sigur vi s'a spus că sunt un bun jucător şi pentru a-cesta sunt fârte satisfăcut de tovărăşia d-lale. Cât vel c re pentru ca s§ serveşti cu inteligenţă.
—	O sută mii franci, cu condiţie numai
La Saint-Quiatiu cel tre! călător! se co- ca să nu eerî’alt-ceva de cât tăcere, supu-borariS. In vagon erad acuma numai Robert nere, energie şi statornicie. Ş:it că sunt Kodom şi Mariana.	)r i virtuţi, teologiceşte vorbind, efi am
Trenul plecă.	patru după cum v'am spus. Eu nu sunt o
Robert Kidom deschise ochii.	fiinţă slabă.
— Acuma se vo bim, Mario, zise el, către, Muecu’atura mea care e de fer se pre-tânsra fată, suntem pe drumurile cele lungi.! face în oţel când voese. Prin urmare, o Se nu vorbim în zadar, Mariana. Me a- sută mii franci, cinci-spre zece zde, o lună
de sclavie şi atinge mâua care ’ţi-o întind.
Ea scdse mănuşă adăugând.
—	Târgul e făcut!
XIX
Mărunţişuri
Bancherul strânse mâua tinerel intre manele sale late şi mari, apoi zise ou un ton molatic:
—	Târgul e făcut! şi iscălesc.
Sărută cu multă politeţă un deget al Marianei.
Tânăra femee lăsă mâna sa între manele bătrânului. Părea a se gândi. AI fi zis că o amintire despre tatăl el se cobora din cap în inima eî în acest moment.
___ Domnule Kodom, adaougă ea, nu
ştid dacă aerul me face aşa de expansivă, acâsta nu mi se va mal întâmpla, jur, îndată ce vom intra în acţiune. E mult de când n’am respirat aşa în libertate ! MS vei scuza, nu e aşa ?
Robert se uita la ea fără a răspunde.
—	VoeştI sS cânt? 4ise ea.
Iucepu a cânta încet.
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFUL — 8 MAT 1886
3
Încetat din viaţă — Femeia Măriţi Io-nescu, din strada Berzei No. 38, era bolnava de mat multă vreme, însă se vede că ’şj făcea băla pe picere. Erl, a trecut peste drum la o vecină a sea, pentru ca să maî stea de vorbă; şi acolo a pronunţat bele din urmă cuvinte ce ’l-a fost scris să le pronunţe înainte de a părăsi lumea ! Nenorocita u expirat pe braţele amicei şi o fost transportată la ea acasă, alt-fel de cum venise. 1
—x —
Borfaşi—N. Gheorghe şi C. Dumitru să vede că n’avetl alt nimic mal bun de făcut erl, de cât se rupă firele telegrafice
de pe cheul Dâmboviţcl. El a8 fost arestaţi şi în minutele de faţă se <jice că na agent al poliţiei îî îuvaţă avantagele ce trage omenirea dintr’aceste lire electrice. Lecţia o se le profite !
— x —
Animale găsite.— S’a găsit un,—pardon, porc—adică maî dâlicaf, rîmătir, şi 3 cai, rătăciţi! Cal d’ântâiîî se află la secţiunea 6; cel d’al douilea, la secţiunea 42.
Don-Caprice
-------—<s»o ♦a>---------------
IDI"V" -bJirtSIE
0 întreită sinucidere.—ţ)iarul Figoro raportâză, o strania tentativă de sinucidere prin mangal de cărbuni, petrecută la Paris.
Soţii Besombes, cărbunari, dice diarui citat, împreuDă cu fica lor Oelina, în verstă de 22 de anî; locuiafi pe bulevardul Richard Lenoir No. 113. Afacerile le mer-gâă fdrte rPh aşa că nenorociţii cărbu-narl, ajunşi în mis8riă, luară hotărârea de a sfârşi cu viaţa.
Intr’o sără—de curând—câteş trei se îu-chiseră în camera lor, aprinseră un mangal în mijlocul casei şi se culcară, bărbi tul şi femeia pe singurul pat ce’l aven, fiica lor Gelina, pe o saltea, lângă nşă, aşteptând morte».
Pe la mijloonl nopţel Celina, se deşteptă; Capul îî era ameţit! Aerul curat care se strecurase pe sub uşe, o îupedecase de a muri. Ea strigă pe tatăl şi pe mama sea care nu răspunseră: erau morţi ! Atunci, nevoind se snpra-vieţuiască lor , Celina, luă un cuţit şi încercă se ’şî tae vinele braţelor,.. Sângele însă nu începu se curgă cu repeziciunea ce o dorea dânsa... Vă-(jând acosta, ea îşi înfipse cuţitul în tâmple, fiind că auiise că loviturile îu aeestă parte a craniului sunt morta e ! O sincopă o apucă şi că^u! Leşinul îi ţinu mai multe ore, după care Celina reveni iar la viaţă. Atunci se târâ cum putu, până la terestră, pe care o deschise şi începu sS strige, cerând ajutor! Vecinii a-lergară cei d'ântâiă şi ’l deteră îngrijirile necesare. Ea fu transportata la spitalul St.-Louis. Se crede că are să scape, cu t6tă gravitatea rănilor sâle.
Din udnorocire însă mintea ei se află într’o stare de supra-excitaţiune nervosă, delirantă !
In ceia ce priveşte pe părinţii ei, tote silinţele de a’i readuce Ia viaţă, aii fost fără resultat.
Lueru ciudat şi atingător —victimele a-v8u an câne pe care îl închiseră într o cameră veciDa cu a lor, şi care n’a încetat un singur minut de a urla într’uu mod desesperat, fără ca se deştepte atenţiunea cuiva asupra scenil ce prevestea plângerile acestei bestii simţitâre !
ULTIME SOIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Paris, 18 Maifi.
Sgomotul că guvernai frances ar avea intenţiunea se espulseze pe principii, în urma celor petrecute cu ocasiunea plecărel d-j6reî Âmelia D’Orleans la Lisabona, e până acum neconfirmat. In cercurile radicale se cere espulsarea.
Borna, 18 Maifi.
Din Catana se anunţă că vulcanul Etna e în erupţiune de adî dimineţă ; erupţinnea vaporelor şi a cenuşii din craterul central e fdrte activă pe costele apusene.
Amploiaţii drumului d e fer strigaseră la uşe tfite staţiile drumului defer de la Mau-beuye până la Mons. Se apropieu de fruntaria.
Geamantanul lui Robert Kodorn era un adeverat turn a lui Babei în care erad a-mestecate t6te lncrurile de valdre, preocupă mult pe 6meniî de la vamă. Totul se sfîrşi prin: S8 trâcă?..
Pentru bagajele Marianei cari eraîî în vre-o Zece	era 0 adevărată afacere.
Robert scose din buzunar o hârtie plină de timbre din cele mai variate.
Aploiatul serviciului se plecâ cu respect înaintea acestor autorităţi. Trenul plecă şi după cât-va timp cei doi călători ajunseră în capitala Belgiei.
—	Când plecăm la An vers ? întrebă Mariana.
—	Maî târdiă! răspunse Kodom. Nu e timpul încă s8 plecăm. Afară de aeestă nu cred că e de trebuinţă să fii şi d-ta.
Chemă un birjar, care veni în fugă spre inamicul ce’l chema. Toţi francezii sunt inamici la Bruxelles; chiar otelieriî larată aceaţă când fac nota.
—	Copilul mefi, trebue mult timp se
| Tiena, 18 Mai.
Politische Correspondenz cere ca Austria ee invite pe România a prelungi timporal convenţiunea comercială esistentă, spre a câştiga timnul necesar ţentrn roînoirea negociărilor.1 România trebue se înţelegă că numai ea fâte lua iniţiativa pentru reînceperea negociărilor.
Berlin, 19 Mal
Espunerea de motive a ordonanţei de 'a li curent privitrire la restrângerea drepţi rilor de întrnnirl îu Berlin şi în împrejurimi, declară că principalul motiv al a-C68tor naseerl este crescerea mişcare! greviste mal cu sămă printre lucrători.
Odesa, 19 Mal.
Ieri ou o mare pompă s’a făcut la Ni-colaieff scoborirea monitorilor „Impărălesa Ecaterina IP, „Ceşm%“ şi Sinop. M*j Sea Împăratul a comandat pictorului Bsggroff o pânza mare, care să reprezinte solemnitatea scoborîrel. Acest eveniment se consideră oa fiind primnl act a reînfiinţare! marinei rnse de pe Marea Negră. La solemnitatea scoborâreî afi fost invitaţi de însuşi Ţar f.miliele eroilor din Sevastopol CorniUlT şi Nachimoff
Din ediţia de s^ră
*7 ore sâîea
VTena, 18 Maî.
Ministrul de comerciîî, făcând cunoscut Camerei de comercifi din'Viena despre ruptura negocierilor aegagiate cu România, a deâlarat că convenţiunea actuală va înceta de a mal fi în vigâre de la 1 IuniH.
In acelaş timp ministrul a ex >rimat dorinţa pentru reluarea negocierilor, deda-râudu-se gata a le reinoi îndată ce România ar arăta mai bune disposiţiunl.
Paris, 18 Maia.
In urma unei mari reeepţiunî ce sa făcut la contele de Paris cu ocasiunea ple- j cărei fiicei sale, princesa Amelia, logodită cu prinţul ereditar al Portugaliei, se asigură că radicalii ’şî propun a adresa guvernului o interpelare, îndată dnpă deschiderea Cernerilor, pentru a cere expulsarea prinţilor.
—«- — ADUNAREA DEPUTAŢILOR 6 Mai 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jum.
Preşedinţia d-lui I. Agaricl.
Presenţl 94 dd. deputaţi.
D. Mucenic Dinescu comunică o petiţie iscălită de vr’o 50 locuitori din judeţul Mehedinţi prin care cer se li se dea pământuri pentru clădirea caselor, căoî în locul unde au fost s’aă snrpat m+i multe case.
D-sa cere ca petiţia să se trimită de urgenţă ministerului domeniilor.
Camera botărasce ca se se trimită de urgenţă 'a comisiunea de petiţiurl şi a se înscrie la ordinea ^ilel pentru sâmbătă.
Se citeşte proiectai de lege prin care se acordă un credit de 20,000 Jeî ministerului de externe pentru acoperirea chieltuieliior făcute de de'egaţil români din comisiunea internaţională mixtă pe Prut.
Se procede la vot cu bile. Votanţi 66, bile albe 63, bile negre 3,
Proiectul se primesce.
■D. Lupulescu, raportor, declară că tariful presentat acum onor. Camerei e modificat, conform cu votul anterior dat de Cameră.
D. raportor dă citire fie-cărul articol din categoria I.
D. Butculescu declară că cifrele din categoria I ori cum ar fi combinate sunt bnne faţa cu situaţia nostră economică.
D. Romanescu, cere ca reproducătorii de ori ce fel se fie scutiţi la intrare.
Amendamentul d-lui Roinanesau se res-pinge.
D. raportor citeşce fie care aiticol din categoria II, relativă la producte animale alimentare.
D. Butculescu cere ca la art. 18, relativ Ia cărnurile afumate şi cărnăţărie de tot felul sS se maî ridice taxa.
tammaam wiymiipiifin1 M1 ■ ■—n~o«jwirTf •—
stăm ca se acdtem tot bagagiul. Ceea ee am feîî ne va ajunge pentru astă sără; mâine vom închiria un apartament.
Bancherul dădu biletul săti unui funcţionar, care aduse îndată coletul, se aşezară în trăsură.
— Hotel de Fiandra! strigă el.
La patru ore şi jumătate se instalase provisorifl întv’un apartament campus din patru camere, aranjate astfeliă: două ca mere de culcat aşezate una la o parte şi alta la cea laltă parte a apartamentul, în mijloc un salon, în partea camerei Marianei şi un cabinet de lucru lângă cams-ra lui Kodom.
Geamantanul era aşezat în camera de lucru a lui Robert.
Kodom plăti lacheiilor şi-î concedia.
Focul ardea in tdte caminile; Mariana se întinsese pe un divan mare, fumând o ţigară, aşteptând crdinile stăpânului.
Stăpânul închise cu îngrijire tote uşile. După ce luâ aeestă precauţiune se îndrepta spre geamantan pe ca^e îl deschise cu mare bagare de semă. Mariana nu se uita cu mirare la acele diamante. Ţrăise îa lux, aşa că nu se speriâ de ele. Era însă ceva
La art. 21 să se desfacă în 2 părţi Unt prâspăt şi topit s8 se taxeze ou 90 la sută cele lalte grăsimi care suut falşificaţe se fie taxate 150.
La art. 24, miere scursă seft în faguri sâii în stupi cere se se ridice de la 30 leî la 45 şefi 50 la sută.
La art. 3L Caracatiţe, stridii, cere se se mal leducă ca ee nu isbim în relaţiile nbstre comerciul cu Sudul Europei.
D. Şendrea combate pe d. Butculescn în privinţa camei, d-sea Z'ue oa carnea pros-pfttă nu se importa în ţâră, afară de un mio iuipoit la fruntarii. D sea spune că nu e pentru urcarea exagerată a taxelor ; taxa se fie redicată cănd e vorba a proteja ceva.
D. ministru al domeniilor, declară că trebue se se urmeze o regulă la fixarea taxelor, nu putem pune taxele cum vom voi fie care. In privinţa cărnei prdspete d-sea spune că carnea nu p<5te veni din Rusia, Bulgaria, din Austria nici atâta, căci noi ducem carne la ei, nu p6te veni carne din Austria cu 40 b. kilo cum se vinde la noi. D-luî declară ca se se voteze tariful aşa cum e, căci cifrele sunt bine corn binate, noi suntem stăpâni, prin urmare putem se '1 schimbăm când vom avea ne-voe. Cere sâ se închidă, discuţia.
D. Romanescu vorbeşte contra închiderel.
D. Nicorescu cere ca se nu 8e închidă discuţia de cât dupe ce se va discuta pe articole fie care categorie, discuţia Zice d-sa nu va dura mult; sunt maî mulţi deputaţi cari au se propună amendamente şi prin urmare trebue se ’i lăsăm sS propună fie care amendamente.
D. raportor dă citire amendamentului d-luî Butculescu prin care se cere oa pentru celealte grăsimi comestibile sâ fie taxile 150 la sută.
Se pune la v~t şi sd^pnmesce amendamentul d-iuî Butculescu prin care se cere ca untul prospât şi topit sâ se taxeze cu 100 leî la kilo şi cele-l’alte grăsimi comestibile cu 150 leî suta de kilo.
Amendamentul d-luî Butculescu la art. 18 prin care se ridică la 100 lei de suta kilo se primeşte.
Se votdză categoria II.
Se dă citire categoriei a UI, relativă la materiile făinose şi derivatele lor.
D. Butculescu cere ca ori ce categorie de făinuri sâ se taxeze cu 25 la sută de kilo.
D. Romanescu cere se se reducă taxa şi asupra fainei de cereale, asupra pâinii, pes-meţilor la 25 la sută. Cartofii la 10 la sută.
D l Tănăsescu declară că taxi de 12 la sută e de ajuns, pentru oă după declara iile maî multor comercianţi chiar cu 8 la sută nu va mal iutra nici un dram de făină în ţară.
D. Urzică declară neesact aierţiile d-lul Tănăsescu; d lui spune că in Botoşani sunt 2 mori închise, numai una IncreZâ, grâul nostru trece la Suceva şi Cernăuţi şi apoi vine înapoi transformat în făină. D-luî cere se se lase 25 la sută dupe cum a cerut d. Butculescu.
D. Stolojan declară că nici un comerciant n’a Cerut ca sâ se taxeze făinele la intrare, Morile nâstre sunt destul de perfecţionate aşa că a alungat ori ce făină streină din ţară.
Exportul a scăZut do la 1881 când era de 7,000,000, ia vre o 2 milioae aZl. Se nu avem frică, făina streină nu intră In la ţară noi. D-lul declară că cifra pusă în tarif e archisuficientă; făina nostră e cea mal bună, cea mal căutată.
D. I C. Brătianu susţine taxele făcute de comitetul delegaţilor, trebue să lăsăm aşa tariful cum a fost elaborat de comitetul delegaţilor se nu ne trezim la urmă că nu e bun şi să’l stricăm Sunt o mulţime de state cu care n’avem convenţie, pentru că nu ştim ce tarif avem. Trebue se avem un tarif ca s8 nu ne închidem graniţele.
Se închide discuţia asupra categoriei III.
Se respinge amendamentul d-lui Butculescu relativ ia făina de grâu de ori-ce calitate.
Se votează categoria III.
Se citesce fie-eare articol din categoria
IV relativ la fructe (altele de cât cele meridionale) , legume (alte de cât cele făinose) şi alte pi oduse vegetale.
Amendamentul d-lul Romanescu prin care cere ca Hameiul se se taxese cu 20 la sută în loc de 30 la sută se respinge. Se respinge şi amendamentul privitor la fructele uscate, afumate şi opărite, prin care se cere o urcare de la 18 la sută la 25 la suta de kilo
Se suspendă Şedinţa pentru 5 m.
Categoria V relativă la coloniale şi fructe meridionale.
D. Şendrea declară că taxa de 35 la sută asupra zahărului e prea mare, prin acesta se îndoiesce preţul; d-sa propune se se fixeze la 20 la sută pentru zahăr rafinat şi 15 la sută pentru zahărul brut.
D. Stolojan susţine taxa de 30 la sută după cum e în tarif, d-sa spune că trebue se încurajăm fabricele de zahăr din ţâră.
D-l Butculescu, cere ca maî multe articole din acesta categorie se nu fie isbite cu faxe aşa mari. Noi nu trebue se lovim materiile prime cari nu Ie avem în ţară la noi.
D-l Raportor susţiue că taxi de 25 la sută nu e mare, pentru că după convenţie e 20 la sută şi după tarifele din 73 era de 25 la sută.
D. Stolojan susţine şi el aceleaşi taxe ca în tarif.
Amendamentele propuse la articolul de la categoria V s’a respins.
S’a primit categoria V.
D. general Lecca, cere ca să se unâscă categoria IV cu V ca să nu fie confusie la vămi, pentru că vameşii nu sunt deprinşi cu asemenea devisiunî.
D. raportor declară că tocmai aşa era şi împărţirea veche.
Se citesce articolele din categoria VI relative la băuturi.
D. Romanescu cere ca tote taxele din tarif se fie mai urcate.
Amendamentul fi lut Romanescu relativ la vinuri prin care se cere o taxă de 100 lei suta^de kilo în loc de 75 se primeşte.
Cele lalte amendamente se respiog.
Se votezi categoria VI.
Se dă citire articolelor din categoria VII
Categoria VIII; Sucuri vegetale, specii medicinale şi medicamente. Amendamentele d-lul Butculescu prin. care se cere se se scade taxa la gumă şi reşină de la 40 la sută la 10 la sută se respinge.
Amendamentul d-lul Romanescu prin care se cere se se tCaZ^ taxa la apele minerale, naturale sah artificiale, gazâse saS negazoae de la 10 la sută la 5 ia sută de kilo.
Şedinţa se ridică la 5 şi jum. p. m.
SENAT
6 Mal 1886
Preşedinţia d-luî D. Guşti, vice-preşe dinte.
Presenţl 77 d-nî senatori.
Procesul-verbal al şedinţei precedente se aprobă.
D. general Al. Angelescu, ministru de resbel, depune meeagiul cu proiectul de lege relativ la orgauisarea corpului flotile! şi serviciului porturilor şi rdgă pe d-nii senatori se trâcă in seeţiunl spre a lua în discuţie acesta lege, votată de Cameră, ne fiind la ordiuea dileî decât indigenate.
Senatul încuviinţâză.
Interpelarea d-lui I. Lerescu, relativ la perceperea pentru băuturile spirtose, se a-mână nefiind present d ministru de finanse.
Apoi şedinţa se ridică şi d-niî senatori trec în secţiuni,
ULTIME INFORMATIUNI
Citim In Voinţa Raţională: L'Indepen-dance roumaine de aserâ anunţă că d. I. C. Brătianu a plecat ia Viena. Pentru a da o idee publicului despre scrupulul de care acest Zi&r ii pune îu lansarea a tot felul de ştir» falşe, vom nota ca d. I, C. Brătianu a plecat sâmbătă la Florica, de unde s’a întors astăZl marţi la ora 11 şi jumătate.
1
nHBim nii^i witteQMirsMw i m-ni
măreţ, ca în istorisile feerice din o mie
— Cum-nu!
şi una de nopţi După ce umplu tot spaţiul de jos cu pietre preţidse, începu a le mai aşeza pe scaune, pe masă şi pe cămin.
—	In fine 1 s’a sfirşit, strigă el. Ce gândeşti ? Mariană.
Ea plecă capul încet.
—	Frumos ! Zise ea fără a ridica capul'
—	Asta nu e nimica! urmă bancheruL Sâ veZ* ce mat sunt în aceste hârtii.
începu a însera. Robert trecu îu salon şi dădu ordin să se aprindă lumânările. Luă precauţia se 'hchidă uşa cabinetului sSfi de lucru, ca nu cum-va servitorul se vaZă ce e înăuntru.
După ce aprinse lumânările în salon, servitorul îl întrebă când prânZesce.
La şepte ore, respunse Kodom. Vin de Margaux ; uscături decâ aveţi, cafea, nu înse naţională. Apoi se nu mă deranjez până la acea oră. înainte de â intra bato la uşă. Pleacă.
Servitorul se ple că şi eşi adăugând.
—	Sâ aduc lăZilc eu tablouri 9
—	Adă-le, Zise Kodom.
Mariana aruncase ţigara şi se sculă.
—	Ah! acum se le văd şi efi! îmi dai voe? 1
Ea se uita cu m îltă îngrijire la fie-care tabolfi.
După cum ved v8 place tablourile, printre ele şi o mulţime cap d’opere originale.
■— Cam aşa.
—	Şi pentru ce al cumpărat aceste tablouri, pe care trebus se le plăteşti fârte scump?
•— Pentru eă un expert m’a sfătuit că, cnmperâudu-le, fac o bună afacere.
—	O bună afacere. Ac aste tablouri sunt de tâtă frumuseţea. Priveşte acesta e un Mieris, cât e de plăcut şi cu tote aceste forte simplu. Arborii ce posiţie naturală ad. Acesta e mai magistrat e un Wouver-maus, de sigur; uite-te cum se uite câin le la el, ee ochi inteligenţi aro ?
De unde ui învăţat tâte aceste ? întrebă Robert, care nu înţelegea lucrurile decât pe jumătate. Aî frequentat pe artişti ?
—	Am fost prin tote locurile, şi cu tote aceştea nu s’a sfirşit. Dâr pentru ce aî adus acest museu din străinătate.
Kodom se aşeZ», puse picior peste picior şi luând un aer doctoral răspunse;
—	Frumoşi mea! noi nu suntem aci pe
Săptămâna acesta se va termina instrucţia îu privinţa afacerel de la creditul funciar urban.
Instrucţia a constatat o lipsă de 47000 leî în numerar iar în efecte, cari trebuiad arse şi car! erau încredinţate casierului, în suma de 69,400 leî.
Fostul casier Economu ar fi făcut importante destăinuiri contra d-lul Teişanu şi mal cu semă contra d-lul Bosianu, susţinând că de la 1882 îneâce de când era casier la creditul funciar, a dat d-lor Bo-siana şi Teişanu o sumă de bani de la 120,000—130,000 pentru a face faţă plăţilor de la Banca Prevederea, ale cărei afaceri nu mergead bine.
Afară de efectele de maî sus pe cari d. Economu le-a întrebuinţat pe nedrent, d-sa a maî luat la .începutul anului 1885 şi alte efecte depuse, pe cari însă în urmă le a pus la loc şi lc-a anulat.
D. Bosianu a cerut să fie adus aZÎ în-naintea d-lul judecător de instrucţie spre a’î comunica ceva în interesul instruoţieî. —o —
Din Galaţi se scrie V. Naţionale că cameristul de Ia oficiul poştal din acel oraş, anume Oantemir Petre, din Piatra, s’a făcut nevăzut, iuănd cu oeusul timbre poştale în sumă de 75 leî, 25 leî iu numerar şi o casetă cu 19 lei.
S’ad luat măsuri energice pentru prinderea lui.
Parchetul tribunalului Teleorman a descoperit la doui locuitori din comuna Islaz, judeţul Romanaţî, anume Lixandru Radu Stenilă şi Radu Negrilă, maî multe monede falşe de câte 5, 2, şi 1 led.
Eî declară că aceste monede ad fost fabricate de nişte ţigani din Caracal.
S’a intervenit pe lângă parchetul tribunalului Romanaţî spre a lua măsuri pentru descoperirea autorilor şi a instrumentelor cu care s’au servit.
—o —
Citim în România Liberă:
Astă-dl comitetul delegaţilor Camerei pentru legea învăţământului a ţinut a doua întrunire la ministerul scolelor. D-nil Sturza şi Haret ad luat parte la desbateri.
S’a comunicat comitetului atât o parte diu importanta lucrare a ministerului relativă la legislaţiunea şcolara din alte ţări (Franţa şi Belgia), precum şi partea tipărită din interesantul memorid al Univer-sităţel de Iaşi.
PURZaîC ATIUltfE
Vinijarea tutunurilor !n judeţele Ialomiţa, Neamţu, Dîmboviţa Buz8ti şi Vlaşca urmând a se da în întreprindere pe un termen de 3 ani, cu începere de la 1 Iulie 1886, se a-duce Ia cunoscinţa generală că se va ţine în acest scop licitaţiune publică :
la 31 Maî, pentru plâşile judeţului Ialomiţa g
la 3 Iuniâ, pentru plâşile judeţului Neamţu;
la 12 Iuniti, pentru plâşile judeţelor Dîmboviţa, Buzâu şi Vlaşca.
Licitaţiunile se vor ţine prin o-ferte sigilate, atât la Direcţiunea Generala (Calea Victoriei 109) saă la fie-care din depositele de tutun de la reşedinţele menţionatelor judeţe.
Condiţiunile de licitare şi formularul de contract sunt cele publicate în Monitorul Oficial No. 25, din 3 Mal 1886.
p. conf., N. I. Tafeann.
No. 6,595
5 Maî 1886
!
pământul fantasiei, ci pe al trebuinţei. Tot ce vedi aci, tote aceste tablouri cari par ; că te ating, aceste diamante de care eşti indeferentă, aceste pachete cu acţiuni, cu bilete, tăte lucrurile cari n’au nici o artă în ele, am venit aci se le vindem nici maî mult nici mal puţin ca nişte băcani. Trebue se facem bani.
—	Der trebuia se le vin Zi la Paris...
—	La Paris, totă lumea cunosce galeria lui Robert Kodom, diamantele lui şi posiţia financiară. La Paris, Kodom nu pote vinde nimic fără a deştepta presupuneri. Trebue s5 ştii că încrederea face creditul. Cred că nu te îndoieşti despre acâsta nici un moment ? Încredere şi iar încredere ! Totul e aci. Mâine la Bruxelles, la
Malines, la Anvers, la Namour-Liege..........
până la Spa, până la cele patru părţi ale Belgiei, Robert Kodom pote negocia tratele sale, chiar cele îndoelnice. Acesta e afacerea mea personală. Pe d-ta te privesc aceste opere de arte şi bijuteriile. ’Mî-aî arătat spre mar^a mea satisfacere că al cunoscinţe de pictură şi fineţa unui ovrei din Franclort. In altă di veî deveni o damă galantă, forte cunoscută prin Germania şi care voeşte se venZă bijuteriile sale. Veî schimba numele după trebuinţă. Vel juca roluri forte diferite după împrejurări. Cred că nu te veî plânge de acesta.
(Va urma)
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 8 MAIU 1886
CURSUL BUCURESCL
ZLEâ as SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr, 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România Cnranl pa jina de 6 Maiu 1886.
6°/0 Rentă auiortisabiU.
5°/ş	» română perpetuii
G°/o Obl. de Stat [ruv. convertite], 6°/° „	C. F. Române . » .
B6/o „	Municipale . . .
10f«. ,, Casei Pens. [300 1.]
SpJd Sori», funciare rurale .	.
»	ii	;i
5®/o	„	. arbane . ,
#°/0 H	.	ir
7»/o ,1	,1	. • •
Impr. ou prime Bucurescl [20 fr.Ţ
5°/0 Comunale ..................
be^ea Prevederea................
DIVERSE
Aur contra argint «ai! bilete . •
Bilete de Bancă.................
Fiorini val. Austriacă . . .
Mărci Germane................
Bnnc-note Fraacese .	; . ,
Ruble de hârtie

Oumy 941 2
901/2 86
75 208 87 103
821/4
92
9 Mi
31
14.1/,
;,00 1.23 99* '2 2,45
Vând.
?5
9U/,
87
76
212
87'/,
104
83
93
lOO'/î
33
14.^/2
2 02 125 1001/2 2.5
1885
4 Maiu
Banca Naţională a României
SITXTATITT3STBA.
MŢIOMALA
societate generală ie asigurare în Bncnresei
Aprobată prin decret regal No. 225 din £5 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reservade premii si fond reservă 650000 lei
tNaţionalau asigură :
1- In contra dannelor de Incendiu. II. Con-tra'daunelor de grindină (piatiă).—IIl. Contra launelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face a-ignrare asupra vieţeî.
ă). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70®/o din beneficiu in com-binaţiunile următăre : asigurări asupra vieţel uneia sad a două persăne, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţinnile următore :
Asociaţinul mutuale de supra-vieţui.e. Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 ani pentru copii de la i ani jum. până la 9 auî inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi reute viagere în diferite com-binaţiunî.
Pene la finele anului 1884 „NaţionaIa‘s a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA GENERALA Str. Oarol 1, No. 9.
35426762
25858580
2086578
16788357
19713944
11954346
1347572
1376410
195040
195598
19933000
43543639
1274348
179694174
1200000U
1433616
89294720
638091
19933000
54941173
1453574
179694174
ACTIV
,k 88a(Bilete ipotecare.............
Efecte de încasat...................
Portofoliu, român şi străin .... Împrumutul garantat cu efecte publice
Fonduri publice.....................
Efectele fondului de reservă .	.	.
Imobili.............................
Mobiliar şi Machins de imprimat Ckeltuell de administraţiune .	. .
Deposite libere.....................
Compturî curinţl....................
„ de valori...................
PASIVU
Capital............................. ,
Fond de reservă.......................
Reservă de amortiearea Imobilului. .	,
Bilete de bancă în circulaţinne .	.	.
Profituri si perderi...................
Dobândi şi beneficie diverse .	.	.	,
Deposite de retras .......
Compturî curinţl.......................
* de valon .	. . 1 . .	.
SXT3VCA.BA.
1886 26 Aprilie 3
Maiu
35585832
25921885
15525
20567681
14222350
11995915
1901115
2038336
168057
175117
18139277
29930736
3916929
164578755
1200000
1929220
97785
96392780
543058
18139277
34058957
1417678
164578755
36324445
25923175
66916
20176180
14270320
11995915
1928835
2048843
168057
185734
18089977
59294562
3855673
194528632
1200000
1929220
97785
95680670
578649
18099977
64629084
1423247
194428632
SOCIETATEA
PENTRU
INVEŢATURA POPORULUI ROMAN
Spre a se complecta materialul de înbră căminte şi de pat al internilor din scdla normală întreţinută de acesta societate, co miletul publică licitaţiune pentru diua de 30 Maiîi spre a se procura:
60 învelitorT; 35 CerşafurT; 3 cămăşi de (jiua; 89 cămăşi de n6ptea; 14 perechi is-mene, 15 perechi ismene şi 3 şervete.
Modelări pentru aceste efecte se pot vedea în tdte «jilele de la orele 8—12 a. m. în localul Societăţeî (Curtea biserieeî sf Ecaterina)	COMITETUL.
De arendat de la Aprilie 1887, jumătate din
Moşia Paraipân Arsake
din judeţul Vlaşca partea care se inveci-neşte cu domeniul Giurgiu.
Doritorii se vor adresa la d. Etn. La-hovary, 74, Calea Victoriei în Bucurescl
6-2-5.
De vendarc
Una iÂŞINA tipografică No. 12.
cu strlngdtor şi numCnltor
Diverse caracter1 de litere, precum şi materiei puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie in p ovincie Amatorii se vor adresa Ia d-1 comisioner I. SCHVVARTZ, strada Decebal, în Bucurescl»
Sub semnata, fac cunoscut onor. public, că pot servi pe orî-cine cu mal multe feluri de ghiciri dupe studiul filosofiel, precum în PALMĂ, în ZODIE şi în PAHAR CU APĂ; dăr atn constatat că numai cine nu pote fi curios a cunoşte firea lui şi viitorul până la betrâueţa, căci zodia na p<5te ghici afacerea omulnî, căci omul în fie-caro <ji are alte afaceri şi întâmplări periculose; acestea se p6te ghici numai prin cărţi.
NB. Personele care se prefac sunt retuşate.
IULIA POLONEZ.
10-3-1.	Strada Cornetului No. 2.
De venzare
bună stare ea 700
si'fone. — A Rft adresa strada Icoue*. Nn. 53.
Act de Mulţumire
Sub-semnata Eufroaina Giurgiveauo o cred de a mea datorie a mulţumi societăţii de asigurare „ Naţionala* pentru promptitudinea şi culanţa cu care acÂ$t& societate no l-a liquidat şi plătit dauna ce am suferit o prin focul de la 10 Marte anul curent, mulţumită. care sunt In stare a’ml restabili clădirea incendiată.
Iaşi, 28 Marte 1886.
Eufrosina Ginrgiuveano.
In strada Episcopiei, No. 80.
vis a vis de grădină
S’a deschis un local pentru venzare de renumita ţuică veche şi vin veritab l cu preţuri moderate ale d-luî Ieaia Lerescn.
îl! Pentru curioşi!!!
Mult cunoscuta preijicătăre a trecutului, prezentului şi viitorului, d-na A. Alexandreacu prin ştiinţa sea cu cărţile Ungare, Mahomedane şi Zodie etc., va arăta intrăga viaţă, gândurile şi destinul precum şi ori ce evenimente, prc<Jico modul cum so ajunge la realisare şi interesele din trecut, present ş' viitor, arată orele şi timpu de noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţi phiaionomiştl şi chiromantiştl 0,8 rămas uimiţi ascultând’o. — Domiciliară in strada Traian No. 94. —la finele tranvaiulul stradal Că’ăraşl la drăpta
IPW
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
KIFIR-CUMIS


Mare iaoasin de Haine Barba!
„BAZAU DE ENGUTERA
Sub-semnatul, am onâre a anunţa pe onor. clientalandstrâ atât din capitali cât şi din provincie că Maga sinul nostru a primit sezonul acesta l 11	^
mare transport
ne	de,a
\ *'	fa bricele cele
maî renumite din Europa. Asemenea maî putem efectua şi orî-ce comande, de 6re-ce posedăm c j	şi un Mare Deposit de STOFE flne.
Sper că onor. Public şi clientela n stră, me va onora cu visitele d-lor şi sunt sigur că va fi cu toţii pe deplin satisfăcuţi.	Qjj	LEIB0V CZ

asm aa rf-g-~-.îv:n.: mBWnffWmBtfiSmastSSiriăitii A
O băutură tăcută din lapte, care se întrebuinţară cu un succ»8 mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept mal cu săină în contra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale nnde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucucscf , mnlţămitâ iniţiativei d-luî Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi al acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria pâne în Elveţia şi Samara e obosi tăre şi costă mult, pe când calitatea Kifirulut, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei năstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s'a mutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa No. 140, casa Manolescn.
Se primesc abonamente pentra Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţeî, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucurescl înapoind sticlele gole.
100 sticle 85 lei — b.
50	»	45	»	»
25	»	22	»	50
Pentru bolnavi neavuţî preţurile'vor fi scăzute.
m
ln provincie 100 strcle lOO ^Ieî 50	>	60 »
25	>	30 »
Uliu
Bătături sad Negi
Se depărtezâ sigur şi fără durere în timpul cel mal scurt .	prin ungerea cu tinctarS de
I bătătnrl renumită şi singura adevărată a j Iul Ravaliier, din Pharmacia roşie în Posen.
IC J Costul unei sticluţe cu car- 1 CD rn. ton şi cu pensulă I 11/»
I Deposit în Bucurescl la d. Farmacist Rn* dolf Schmettau, farmacia Curţei Regale.
Remită cărtnrăM IULIA POLOMZ
care ghicesce viitorul, preseutul şi trecutul, p<5te descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se intereseză cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Cornetului, No. 2- Asemenea maî ghiceşte uitându-se în palma şi fruntea omului.
Elisabeth Hardine
m6şa cu diploma din streinătate Fostă direct<5re a Spit. de moşit din Kazan.
Dă consulîaîiunî fleja oreMO—12 a.m. STRADA C0SMA, no. 1.
	
Sub-semnatul, m6 simt dator a a-duee mulţumirile mele renumitei câr-turărese Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi pesiţiunea locului. R. Pănescu.	Lecţiuni de Dans OTEL FIES0HI, Strada ŞELAEI, oamera 24, Sub-semnatul are onore a aduce la cunoştinţa onor. public că dă lecţiuni de dans atât privat cât şi Ia domiciliul agii SASOft SHASIAfiTI Proiesor de Dans.
	«its*■-a ( ‘ >' ■ .■ - v:,
MERSUL TRENURILOR CĂILOR FERATE DIN ROMÂNIA
Bncnresci-Romau						Itoinau-Bucurescl					
	Accel.	Pers.	Pers.	| Plăc.	Accel.		Accel.	Pers	Mixt	Mixt	Mixt
STAŢIUNI	1	5	19	1 21	29	STAŢIUNI	2	8	32	36	34
	1 săra	dim	dim.	dim.	p.m.		j sera	p. m			dim.
Bucurescl pl.	11 00	8,' 0	7,45	6,45	5,00	Roman pl.	8,25	12,30			5,45
Ploescl pl.	12,27	10,30			7.55	Bacău	9,25	1,55			7,50
Mizil	1,14	11,30	Tr. 31		9,52	Adj ud	10,45	3,52	dim.	p m.	10,29
Buzău pl.	2,14		1,00		11,20	Mârăşeştt	11,23		6,40	5,05	12,12
R.-Sărat pl	3,17		2,15		3,00	Focşani	11,59		8,26		12,59
Focşani pl	4,28	Tr. 7	3,38		4,48	R.-Sărat	12,56	Tr. 6	9,55		2 29
Mărăşeştî pl.	5,15	12,0 i	5,15		10,08	Buzău	2,01	11,35			4,08
Adj ud	6,01	12,55	6,39		li,00	Mizil	2,50	12,39	Tr. 20	Tr. 22	5,33
Băcau pl.	7,39	2,55	9,35			B oescî	3,45	1,53	8,05	9,57	10,15
Roman sos	: 8,45	4,10	11,15			Bucurescl sos	5,00	3,30	9,40	11,30	11 35
	; limin	p. m.	sera				dini.	p. m.	săra	săra	a. iu.
Bncnrescî-Giurgin (Smârda)						Gin	'giu (Smârda) Bucurescl				
		dim.	dim.	p.m.	săra			p. m	dim.	p. m	p. m.
Bucurescl pl.		5 40	7,10	5 30	8,25	Smârda pl.		2,25	8, 0	5,40	2,3 i
Filaret			7,40	6,05	8,48	Giurgiu			8.14	5,55	
Coman i			8,26	8,45	10,50	Comana			9,24	5,17	3,31
Giurgiu			9,25	săra	năptea	Filaret			10,30	8,42	
Smârda sos.		7 40	9,30			Bucurescl sos-		3,26	10,40	9,00	4,20
		dim	a m.					p. m.	a. m.	sera	p m.
	l'ioescî-t redea!						Predeal-Ploescl				
			a m.	a. m-	năptea				p. m	sera	dim.
Ploescl pl.			10,00	8,49	7,01	Predeal pl.			4,56	6,50	7,30
Câm piua			10,50	9,51	8,02	Azuga			5,10	7,04	7,43
Comarnic			11,27	10,17	8,29 |	Sinaia			5,39	7,52	8,09
Sinaia			12,09	11,03	9,03	Comarnic			6,12	8,2ă	8,42
Azuga			12,31	11,25	9,30	Câmpina			6,39	8,50	9,06 L
Predeal sos.			12,50	11 40	9,4 ! j	Ploesci sos.			7.35	9,42	9,55 1
Bucurescl-Verciorova
STAŢIUNI
Fulger
C
Accel.
3
Pers.
9
Bucurescl pl.
Titu
Pitesc!
Slatina
P.atra
Craiova
T.-Severin
Vârciorova s.
p. m.
4,05
5.07 6,24
8.08
9,30
12,05
2,27n.
a m. 9,00 10,03 11,35 1,18 1,40 2,54 5,52 6 15n.
p. m.
4,30
5,51
7,55
10,04
10,32
12,00
3,34
4,00d.
Verciorova-Bucurescî
STAŢIUNI
Fulger
P
Accel.
4
10
Trenul Fulger C plecă din Smârda Bucurescl Mercureaşi Duminica sosesce in Verciorovu ,ioia şi Lunea.
Buzeu-Ualaţi
Buzefl
Brăila
Bărboşi
Galaţi
	p.m.	p. m-	
pl.	2,30	î 2,45	săra
	>,03	3,31	6,45
	5,40	4,11	
S03.	3,15	4,45	
	■iăru	p. m.	
nopte 11,30
Verciorova p) T.-Severin Craiova Piatra Slatina Pitescl Titu Bucurescl sos
sera
7,45
8,09 .1 — 12,28
2.23
3.23 3,41 4,45d.
a m. 11,-11,25
1.58
2.58
3.23
5.23 3.50 7,55s.
11,35
12,11
3,42
5,03
5,44
8,25
10,04
11,41
Trenul Fulger P, pl^tă din va Marţea şi Sâmbăta şi sosesce Bucureaci şi amârda Mero. şi Duru
Gaiaţi-Buzeu
Galaţi
Bărboşi
Brăila
Buzău
pl.
sera	dim	
9,40	7,- 7,41	a.m
(0,20		8,30
L1,0 ]	8,23	
1,30	11,1	
sera	,a.ra.	
Ploescl-Slăuic
STAŢIUNI
Pl
sos.
Mixt
71
p. m.
10,45
12,40
Cănipiua-iioftana
, pl sos.
11,20
11.40
Slănic-Ploescl
STAŢIUNI
Slănic pl. Ploescl soa.
Mixt
72
p. m.
5-
6,t0
ituftauifCânipiu a_
Uoftana sos || 5,—
(Câm ina pl. || 6,13
Galaţi-Mărăşeştî				Mărăşeştî-Galaţî			
STAŢIUNI	Mixt 602	Accel. 27	Pers. 604 7	STAŢIUNI	Accel. 26	Mixt 28	Pers. 603 8
i Galaţi pl. Bărboşi Tecuci Mărăşeştî sos.	a. m. 11,40 12,50 4,16 4,56 p. m.	săra 10,40 1,06 săra	di iu. 7,45 8,30 11,14 11,45 a. m.	Mărăşeştî pl. Tecuci Bărboşi Galaţi sos.	săra 5.40	sera 11,35 12,34 3,53 4,35 săra	p. m. ‘4,49 5,45 8, 5 8,50 săra
Teciici-Ber'ad				Berlad-Tecuci			
Tecuci pl. Bârlad sos.	dim. 6,15 8,-	a. m. 1,40 1,50	sera 5,55 8.09	Bâr’ad pl. Tecuci sos.	dim. 8,40 10,40	p. m. 2.5' 4,50	săra 8,40 10,25
Adjud Tergu-Oena				Târgu-Ocna Adjud			
Adjud pl. T.-Ocneî se».	dim. 6,10 8.05	p. m 4,15 6,20		T.-Ocna pl. Adjud sos	dim 9,45 11,35	sera 8,20 10,-	
Bacău-Piatra		Să mu)		Piatra (Nemţu) Băcan			
Băcău pl Piatra N. sos	dim. 8,20 11,40	p. m 3,35 6,55		Piatra N. p'. Bacău sos.	dim. 9 52 1,10	p ra 5,07 8,25	
Constau	,a-i;ernavoda			Ceruavoda-Gonstaiiţa			
Constanţa pl. Cernavoda s.	p. m. 2,50 502			Cernavoda pl. Constanta s	săra 6,50 9 10	p. m. 2»— 4,20	
luşi-CugUeni				Uiiglieiu-laşi			
Jaşî pl. II 2,25 Uner.-Rom. s. || 3,42		2,50 1V2		Ungheni-Km pl laşi sof’	3,3‘2	4,40 6,12	
Titu-Tirgovişte				Tîrgov işte-Titu			
Titu pl. I) 10,25 Tîrgov. sos. [: 1 >.45		7>- 2,08		Tirgovişte pl-Titu sos.	8,20 9,30	4,15 5,2‘	
CALLEA FERATA LEMBERG-CEBNAITTI-IASI
Roman-iaşi 1 Jaşî-Romau								Păş anî-Suceva				Sucăva-Păşcauî				Vercşti-Botoşauî				Botoşani- V ereseî			
STAŢIUNI	1 Accel. 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt 19		STAŢIUNI	Accel. 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel. 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Accel. 12	Mixt 14	
Roman pl- «>“»> flT'sJS Târgu-Frumos Iaşi sos.	dim. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	p. m. 4,28 6,53 7.16 8,15 9,41 săra		Taşl fpl. Tirgu-Frumos .Roman soa.	p. m. 4,33 5,48 7.04 7,16 8.05 săra	dim. 6,47 8,27 10,16 10,41 11 45 a. m		Păşeam pl. tt „ pl. S Veresc. £ B Suceva sos.	dim. 1**,41 11,50 12,08 12,23 săra	] S.O«5ţO<lg, 1		Sucăva pl. Verescî Păşcant sos.	p. m. 4,50 5,20 6,31 săra	dim. 6,44 7,39 3,30 p. m.		Verescî pl. Leorda Botoşani sos.	a. m 12,08 1,31 2,03	săra 9,47 11,10 11,42		Botoşani h pl. Leorda] V eroscî	dim. 5.09 5,49 7.09	p. m 3,05 3.45 5i05	1
Tipografia Draraluî To . f râtul Oalea liahovet No. 36
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4171.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 13 ANI NTJMERUL
VINERI, 9 MAÎ 1886
t jlOJIAMESIt,:
Pentru Capitalii:
ef‘
' "‘•fi
't*, iJ.o.1
Pentru n" aD ‘
.	şăse lunt
>	rel luni .	.
Pentru Districte Hantru un an »	şese	lunt
*	trei	luni
Pentru Streinătate Pentru	un an .
«	şăse	lunt
»	trei	luni
Abonamentele se fac l(t J şt 1:> aie t‘e cărei Unit.
Dn numfir vechiu 25 bani.
M.r,.	.sn/lmoi etanşi lăbiV
o } §
Ediţia do dimineţii
iau işjstir
T ,ci.
ANUXOIURl ŞI RECLAME :
Anunciuri pe pag. IV, linia 25 ban-eclame pe pag.	III	...	1	leii
» pe pag.	II	. .	3	lei
» pe pag.	I	. . .	5	lei
Pentru inserţii şi reclame, Redacţi» nn e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard In streinătate ■ se adresa Francia,Havas, Laffite&C-nie 4place d- la Bourse, Paris,
Englitera, Eugene Micoud, 61 Flpţt Street, E. O. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv îen.
Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien. Ungaria, D- Moritz Wiest, in Iluda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
Director politic. I, G. PUKDESGU
ii
■ i;
'i f‘i ,
Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
1 ti-
SCIRI TELEGRAFICE
(Dupft fiarele streine)
Berlin, 19 Mai.
Krtu zzeitung anunţ* din Petersburg : Iu general se crede* aci ca frirte apropiata o acţiune războinică din partea iiuaieî ; dar opininnea publică s’a înşelat cu desăvârşire. Rusia ţine leal de concertul european.
Paris, 19 Mal.
O neînţelegere destul de gravă s’a ivit între guvernul frances şi cel engles în privinţa insulelor Hebride. Guvernul frances, voiud să anecseze aceste insule, a intrat în tratări cu Anglia ; negociările se urmau forte prietenesee, când d’o data Anglia puse ca condiţiune consimţimeatul colo-nielor australiene, condiţiune pe care guvernul frances nu pote s'o primâscă.
Atena, 19 Mai.
Primarul din Skiathos anunţă pe guvern că vasele austriaco ar avea de gâud să ră dice depositele de cărbuni reservate flotei grece. Insula Spezzia sufere dr lipsa celor necesare pentru lirană.
Filipopoli, 19 Maî.
Oposiţiunea organisase pentru yîua de 16 un meoting, care a eşit în defavorul ei. Oamenii cari veniseră la întrunire, peste 5000, aii alungat pe oratori şi au votat o rrsoluţiune de iubire şi devotament pentru principe.
Borna, 19 Maî.
Negociările Vaticanului cu China pentru instituirea uneî represintaţiuni diplomatice la Peking, s’ail terminat. Un prelat italian a şi fost desemnat pentru postul de nunţiii papal la PekiDg. (Se scie că acestă ccstiune provocase o via neînţelegere între Vatican şi guvernul frances; depeşa nu spune cum şi dacă acest diferend a fost înlăturat.
Londra, 19 Mal.
Times anunţă că ambasadorul rus nu s’a dus la Atena decât ca persdnă privată, pentru a-şl aduce familia. Consulul general rus din Macedonia a plecat la Yalta.
Atena, 19 Mal.
Regele are de gâud se însărciueze cu formarea unui cabinet definitiv pe acela care va -fi ales preşedinte al Camerei. Apoi se va începe fără întăr^ere desarmarea. Se vorbesce despre putinţa d’a se disolva Camera.
Madrid, 19 Maî.
Pruncul-rege al Spaniei, va purta numele de Âlfonso XIII. Nascerea sea a fost salutată eu un entusiasm nemărginit în ambele Camere şi în tote cercurile monarebiste.
A se vedea Ultime Sein pe pagina III

BncnreşU, Joi 8 Hală 1886
Când vor apare aceste linii, Camera va pune ultima piatră la tariful autonom.
Cu acesta se înebeiâ prima periodâ a activităţii nhstre, periodă negativă, căci n’am făcut alt decât să lichidăm un trecut nenorocit pentru ţera ndsfcrâ. Prima condiţiune pentru crearea industriei naţionale a fost împlinită, tărimul a fost curăţit.
E banal să mal revenim asupra temei, atât de mult desbătută, a ne-cesitâţel d’a crea industria naţională; cu tdte astea o vom face, acum când trebue să intrăm în perioda positivâ, în perioda de construire. Şi pentru acesta nu vom reedita vechile argumente.
Din diferite împrejurări, pentru a căror studiare mult timp se cere şi mult loc, simptomele aşa numitei cestiunl sociale Începuseră, de şi slab încă, să se manifeste la noi Or, cestiunea socială sgudue statele cele mal desvoltate şi până a<jl nimic serios, nimic temeinic nu s a produs pentru înlăturarea iei; ce-am fi făcut noi, cari suntem încă atât de necopţi ca stat?
Crearea industriei naţionale inde-părteză paharul de la buzele nbstre, pentru multă vreme; ani mulţi, feriţi vom fi de sguduiri şi vom avea putinţa să ne desvoltâm treptat. Până
când cestiunea, subt o faţă sâfl alta, se va manifesta din noft, vom avea deja experienţa altor state după care să ne putem conduce.
Şi din acest punct de vedere, com-plectarea edificiului nostru economic se impunea în mod absolut.
Prima periddâ încheiată, e de datoria nhstră sâ inaugurăm cât maî curând a doua periodâ. Am curăţit terenul, să semănăm acum.
Prin tariful autonom am mărginit concurenţa străină; dti’ atât nu e destul. Avem încă şâse ani de regim convenţional; în acest timp, decâ concurenţa e înlăturată său îngreuiată dintr’o parte, ea rămâne încă liberă din altă parte. Cu alte cuvinte, situaţiunea nu e încă limpede de tot.
Acestei stări de lucruri putem remedia printr’un sistem de favoruri acordate încercărilor de industrie seu industrielor acum în fiinţă.
Deja esistă în Cameră un proiect de lege, pornit din iniţiativă parlamentară, studiat şi depus împreună cu un lung şi interesant raport datorit d-lul Costinescu. Acest proiect trebue luat în cercetare cât mal curând; dacă Camera vrea sâ facă operă complectă, ea îl va vota chiar în sesiunea acesta.
In afară d’acesta maî e o măsură de luat. Nu e desul sâ facem legi; maî e nevoe ca o legătură vie sâ se stabilescâ între aceste legî şi cercurile interesate pe cari le privesc.
E cunoscut că capitalurile sunt fricdse, cu atât mal mult la noi; e de absolută nevoe ca acestui factor indispensabil sâ i se dea încrederea. Ş. acesta, după părerea ndstri, nu se pdte face decât cu ajutorul unul organ special.
Ceea ce voim sâ propunem, e crearea unei comisiunî care s’ar compune din: delegaţi aî guvernului, al parlamentului şi al Camerei de comercift şi industrie, comisiune care va dirigia mişcarea industrială.
Yotând legea pentru protegiarea industriei naţionale şi organisând co-misiunea propusă maî sus, parlamentul român îşi va fi împlinit datoria, încoronarea edificiului politic va fi complectată prin Încoronarea edificiului economic.
Ne mulţumim a$l cu atăt; în scurt timp vom avea ocasiune sâ revenim asupra materiei şi atunci vom desfăşura, 'în întregul lor, vederile ndstre cu privire Ia acţiunea economică viitoie.
Pentru un filosof, agitaţiunea ce se va face în jurul ceşti unii irlan-dese ar fi subiect nesfirşit de interesante studii.
Anglia — vorbim de clasele diri-gente—are reputaţiunea de cea mal civilisata ţdră ; pătrunderea politică, obiectivitatea, sunt calităţi ce tot-d’a-una s’au dat dtnenijor politici en-glesl, fie liberali, fie conservatori; nu e politician de pe continent, mare sdâ mic, care să nu fi glorificat de câte va sute de ori seriositafcea cu care se face politică în Mareu-Britaniă.
Şi cu tdte aceste, cine a urmărit cu stăruinţă desfăşurarea cestiunil ir-landese de la presintarea bilurilorlul GH dstone inedee, nu pdte să nu fie adine desilusionat- Anglia, în multe privinţl mal înaintată decât cele-l-alte ţâri, ca metodă, ca pătrundere şi edu-caţiune politică nu întrebe nici c’un virf de deget ţările de pe continent.
Să negligiâm pe conservatori şi să ne oprim numai la atitudinea diferitelor nuanţe liberale faţă cu proiectul Jiome-rule.
însemnarea acestui proiect e cunoscută ; se scie că el dă autonomia locală Irlandei, lăsând îngrijirea intereselor locale unul parlament care se va întruni la Dublin.
Cum se pdrtâ liberalii faţă cu acest proiect ?
Partea moderată, cu Hartington în frunte, îl respinge sub cuvânt că el ar distruge unitatea imperiului; des-centralisarea, pentru aceşti dmenl de stat, e tot Una cu deslipirea. Prin proiect se stipuldză că Irlanda rămâne unită cuADglia; că parlamentul irlandas nu se va putea ocupa cu nici una din cestiunile generale: armata, marina, politica esteridră. Tdte aceste interese generale rămân concentrate in mâna parlamentului imperial şi a guvernului din Londra— In zadar; moderaţii susţin morţiş că proiectul Imne-rulc distruge unitatea imperiului.
Partea radicală condusă de Cham-brlain, observa o purtare tot aşa de neesplicabilă, deşi punctul el de vedere e diametral opus. Proiectul, a-cordând irlandesilor dreptul d’a-şl îngriji singuri interesele lor, ÎI esclude din parlamentul imperial ; ddcâ l-ar lăsa, eî ar avea o situaţiune privilegiată pe care nimic n o justifică : a-nume el ar fi chemaţi să se rostdscă asupra intereselor speciale ale Angliei, Scoţiei şi principatalul Wales, când represintanţil acestor părţi ale Regatulul-Unit nu se vor putea a-mesteca în trebile .rlandti; ceia-ee ar fi absurd şi nedrept. Radicalii nu vor să Înţelegi acesta şi cer, ca con-ditio sine qua non, admiterea permanentă a deputaţilor ir’andesî în parlamentul imperial.
Tdte silinţele lui Grladstone ah rămas zadarnice; bătrânul prim-mi-nistru, recunoscând că irlandesil ah dreptul să-I concure la îngrijirea intereselor generale, a făcut concesiunea să primescâ în parlamentul imperial ori de câte ori ar fi vorba d’o cestiune nouă de finance —- cea ce e pdte prea puţin, căci nu tdte cestiunile generale cuprind în ele o trebuinţă financiară; pdte că, dacă radicalii ar sta la vorbă, ar merge şi ceva mal departe cu concesiunile. Dar radicalii nu vor să audă de nimic ; eî stâruesc în nedrepta lor cerere, fără a cărei satisfacere resping proiectul.
Iată mult lăudată pătrundere, o-biectivitate şi educaţiune politică.
Şi conclusiunea — că viaţa politică în Anglia nu trece peste media comună tuturor ţărilor, că dmenil de stat din Marea Britaniâ sunt tot aşa de subiectivi ca pretutindeni aiurea— se întăresce dacă trecem mal departe In cestiunea irlandesâ.
Nu se avisdza Ulstevianil—abia trei comitate—să se opue imensei maio-ritaţl a irlandesilor ? Şi ce opunere. Nu discuţi uni, nu agitaţiuni, ci res-boî! Şi nu trebue sâ se uite c’acest pumn de dmenl nici nu sunt Irlandezi, ci Scoţian! imigraţi pe timpul persecuţiunilor religiose cari ah dat
tide şi viitor premier al Angliei, a-junge la bizara ideia d’a face din Ulster un stat aparte în Irlanda. In sfirşit, membri al Camerei, nu sesfi-esc să aţâţe pe fanaticii UlsterianI, pregătind ast-fel lumii spectacolul desgustâtor al unul răsbol religios — la sfirşitul veacului XIX, când, omenirea se rezimă cu mândrie pe atâta cunoştinţe adunate.
Iată Anglia politică; în împrejurări ordinare, ea se impune lumii prin seriositatea şi buna ei crescere politică ; ddr e destul să se ivdscă o cestiune mare, unde în adevăr să fie nevoie de maturitate, de lipsă de prejudiţii, de târie moral», pentru ca adevărata stare a lucrurilor sâ iasă Ia iveiâ. Şi aedstă stare umple pe cugetător cu amărăciune, când o compară cu imensul capital de cunoştinţe acumulat în tdte direcţiunile.
Nici în ţera care, politicesce, s'a desvoltat în condiţiunile cele mal favorabile, politica n’a ajuns să profite de progresele sociologiei.
unu
MFORM ATIUari
Ia numSrul nostru de ieri ne-am ocn-pat de afirmarea foieî francese din strada Clemenţei, privitfirâ la,documentai despre propunerile austro-ungare şiTam constatat dupe chiar acea afirmaţiane, că actul îu cestiunea fost primit din mâini streine.
Cei de la acea f6iâ ne respund în numeral de a^I şi susţine că noi am spus o neruşinată minciună.
Se lămurim lucrurile ca se cititorii noştri cine sunt neruşinaţi mincinoşi.
Independenţa a publicat condiţiunile austro ungare.
Voinţa naţională a întrebat de unde le are, căci guvernul nostru a ţinut cel maî mare secret.
Fi5ia franceză răspunde că le are de premiere main et des meilleurs sources, adică din întâia mână şi de la cel maî bun isvor.
Cine e întâia mână şi cel mal bun isvor ?
Ministeriul nostru de aşterne a tipărit un numer de esemplare câte persone se aflafi In comisiunea, care trata despre con-venţiune şi încă atâtea câţi miniştrii avem. Nicî un esemplar mal mult.
Acum cine a dat esemplar ui s8ă ? Ne greşit că nu miniştrii şi delegaţii români, pentru că atunci l’ar fi dat foielor liberale. RSmân delegaţii austro-uugarî şi ministrul plenipotenţiar la Bucureseî. Prin armare cine-va din acesta parte l’a procurat, Acăsta resultând chiar din declaraţiunea foieî francese, noî am constatat faptul în numărul nostru trecut.
Unde e minciuna neruşinată ? In oare parte e ?
Der făia intereselor streine ne spune că a trimis o foiă din acel document primului ministru şi că d-sea s’a convins că e din cele imprimate. Cina a $is alt-fel ? Dî sigur că e din cele imprimate ! Cestiunea este cine l’a procurat ?
îndoială nu maî este, numai întrebăm încă odată dăaă el a f ist procurat aşa sin-lui Walter 8:ott materie pentru ca- gur sea însoţit şi de alte acte maî con-
Neue Freie Presse, in numărul de' la 18 Mai consacră un lung articol resboiuluî vamal austro ungar-român. Lipsa de spaţiu ne impedică să-l dam chiar &<Jt cititorilor; îl vom da inse mâne, în resumat fidel.
Trădare nu... Der ce?
Iarăşi l'Indep. roumaine şi iarăşi cestiunea: e acest <Jiar un organ românesc, său o fhie care trâdă^â interesele Românilor ?
Nu numai noi, dâr şi alte ţjiare ah aeusat Independinta că 8 foie a intereselor străine; tot-dâuna ea a protestat, jurându-se pe tot ce pot avea renega ţ i mal scump că nu trădtijâ.
0 vom face a(JI să’şl mf'rturisâscă singură păcatul; în număru-1 de Miercuri 5 (17) curent, citim urmathrele linii:
E decî evident că pe cănd domnii Fe-rechide şi Ghica eraă trămişî la Yiena pentru a areta dorinţa d’a începe negociărl în vederea încheiăriî uneî convenţiunî de co« merciO, guvernul român era deja bine ho-tărît să facă contrarul şi să aplice tariful autonom,
Va (jice Independinta nici acesta nu e trădare a intereselor românescî. Fie ! Der atunci ce e ?...
Cartea verde n’o cunoscea încă autorul linielor de mal sus; de la străini n’a putut să capete inf jrmaţiunl cari se-1 ducă la acesta infamă denunţare, căci nici străinii nu recurg contra guvernului român la asemenea rniţj-loce. Dovadâ Neue freie Presse d’a-cuma trei <Jile> care a făcut istoricul negociărilor.
Cum remâne atunci cu denunţarea făcută de Independinta ?
Şi cum se pdte — mal întrebăm ş’acum — ca România să nu întorcâ spatele unei asemenea putreziciuni morale ?
ORAŞUL GRAIOVA
po-d operile sele.
Că ulsterianil se opun, încă nu e lucru mare; dmenl cari pot să fie orbiţi de fanatismul religios nu sunt mare trebâ. Dar e curidsă atitudinea domnilor de stat faţă cu aedstă mişcare politică religidsă. Lord Churehil s a dus să aţîţe spiritele, semănând cu amândouă mânele ideia resboiuluî civil, ideia destructdre a rebeliunii con- fectura judeţului Constanţa, pentru aren-tra Constituţiunil şi voinţei statului; darea dreptului de pescuit în Marea NT e-şi lord Churehill e conservator ş’a gră de la Portiţă până la Caraharm»r îşi fost ministru. D. Chamberlain, a3e- .de aci până la Uanlâc. mene fost ministru, şeful unei par-
vingătdre ?
L V ,ih« ,
Pregătirile penlru diua de 10 Mal s8 urmează ca malta activitate. Iluminarea capitalei promite a fi maî cu seamă splendidă.
ng t?\ ăl mo no ni .loljîfj l v ii, Bi-A .s J.	. -n C I
La 27 ale curentei se va ţine licitaţie
publică, la ministerul domenieior şi la pre-
lata j
ol I r.
înaintea ndstră pe masa de lucra stă deschisă «Darea de seină asupra adminis-traţiunil comunale a oraşului Craiova». Acesta dare de semă a fost citită într’o şedinţă a consiliului comunal de câtre primarul oraşului, d. A. D. Nicolaid şi re-sumeză starea oraşului Craiova pe timpul de la 2 Fevruare anul trecut penă la 2 Fevruare anul corent.
Fâcend comparaţie între activitatea consiliului comunal în auul acesta cu cea din anul 1884, constatăm că s’a făcut, ori ce s’ar Z’ce> un progres mare, cel puţin In îndepliuirea datoriilor mandatarilor municipali. In acest an oraşul s’a dotat cu maî multe trotuare, higiena a câştigat mult, micşorând umiditatea caselor şi nepermiţend stagnaţiunea apelor pe strade. Consiliul comunal, călăuzit de necesităţile strigetdre ce se impun salubrităţii publice, pentru a micşora mortalitatea, care este fdrte mare în Craiova, din cansa părâhor infecte ce 1 traversezâ şi a localurilor de scolă, cari sunt într’o stare deplorabilă, a proiectat facerea unul împrumut de 1,000,000 leî, fără ca pentru acoperirea ratei sS se epui-seze fondul disponibil pentrn cele-l-alte lucrări şi fără a recurge la nouî imposite.
Iu rubrica oficiului stării civile găsim că mişcarea poporaţiuniî ornşuluî Craicva pe acest an ni se înfăţişărţă în cifrele ur-mătdre: născuţi 1,239 din cari băeţt 531 legitimi, 98 nelegitimi şi i găsit, 509 fete legitime, 94 nelegitime şi 6 găsite. Morţi bărbaţi 570 şi femei 453 adică total 1023-Aceste cifre ne dâfi decî un spor de 216 la populaţiuDea Craioveî.
Cu tote astea însă, d primar al Craio-vet, pătruns de datoria ce are faţă cu o-răşeniî cari ’l au pus în capul administraţi uniî comunale, departe d’a fi mulţumit cu starea lucrurilor si vorbind de salubritatea oraşului, declară:
«Astădî încă snnt cadavre de animale aruncate pe stradele publice, latrinele nu se deşdrtă, necurăţeniile de prin curţi aii umplut locurile virane de prin părţile es-centrice (?) ale oraşuluî îw dăuna mulţi-met celei măi numerâse şi maî mult negli-
•b‘j

* i-âncl> aî


s- jJ i\j j
. ' hţaî a .	,| ehiJabj
-i u* ; .5 1 , eiţ'oj. a j
a,
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL — 9 MAI 1886
geate ; pare că dinsa n'ar făce parte din de mică iuţeli anul trecut pentru Apriiie omenire; — câinii şi porcii cutreeră Btra- afi dat suma de 1,090;644 1. 42 b., iar în dele, de şi asupra lor Imî vine a mă uni ,nna trecota acfest an afi ^ guma de CU părerea mult regretatului d-r. Vlasto, 1 ~Qa 1ft. .
care într’un moment de supărare, vedând ‘ Lf96 104 1 ^ b;. ^şa der totalul vei»-deprinderile orientale ale ndatre, ^cea:{^u n^ pentru Aprilie anul corent este de «câinii şi porcii sunt niace auxiliari aî hy- 2 206.369 1. 67 b., pe când în Aprile a-gieneî publice, eî contribue întru cât-va a^nul trecut uu s’a încasat de cât suma de face posibilă umblarea pe strade şi atmos- j ggy ^qq j gg ^ fora se mal purifică de gazele fetide ce ar eshala din diferite necurăţenii».
Iată der un colţişor trist din tabloul ce ne desfăşură darea de seină a situaţiuniî oraşului Craiova.
Vorbind despre învăţământul primar, ve-nerabilul primar al Craiove", <Jicp : «Ori de câte oii ocasia mi se presintă a cugeta asapra acestei ramure, fără voie-ml se înfăţişez» trista stare în care se găsesc localurile nostre de scolă. Clasele mici, întunecase, red espuse, nnele umede».
Acesta stare de lucruri trebue se dispară cât mat curând căci nimic n’are o înrîunre maî vătămăto>-e asupra mortalităţii şi morbilităţiî copiilor decât edificiile şcolare. îndemnăm dâr pe craiovenî a 'face tot posibilul pentru a scăpa pecopiiî era-iovenî din ghiarele morţii,|care nu cruţă pe părinţii nepăsători, pe cetăţenii negli-genţl în acâstă privinţa.
SOIRI Şl FAPTE
M. S. Regele a primit din partea M S. Reginei Maria Cristina, Regentă a Spaniei, o scrisâre prin care ’I notifică căsătoria cumnatei Sele, A. S. R. Infanta Dona Ma-ria Eulalia de Borbon cu Infantul Don Antonio de Orleans.
Exc. Sea Don Miguel Bertodano y Pa-tiason, marchis del Moral, ministru reşej •dinte al Spaniei, a avut onâre a remite M. S. Regelui scrisârea de notificare.
» &
Sărăcia.—ţ)iarul Galaţii publică o scri-sore a 14 ţărani din comuna Oasele şi co muna Cuca, plasa Şiret, judeţul Covurlul, în care aceşti români se adrese^ă la compatrioţii lor pentru a’l scăpa de miseriă. Nenorociţii ad pierdut tot din causa secetei. Âvis milionarilor noştri!, iată o oca siune pentru el de a se arăta buni români si iubitori de ţeră. Cine are chimirul plin de bete, pote face mult îu acestă ocasiune.
Seceta ameninţă semănăturile judeţalul nostru, scrie ijiaru) Tutova de la Berlad, de vr’o câte-va săptămâni. Marea grijă a conjudeţenilor noştri plugari este legitimă, căci totă speranţa lor era în acest an, de ore-ce în anii precedenţi ad fost bântuiţi
Felicităm pe d. Cantacuzico, directorele căilăr ferate române, pentru acest resultat.
Operaţiunile cerealelor la Galaţi pe dina de 5 Mal corent :
Grâu, 1,200 hect, 55	Ibr.,	11.30 loî,	caic.
Porumb, 1,500	hect.,	57‘U	lbr.,	7.15	lei, m.
Porumb, 4,400	hect.,	578/i	lbr.,	7.80	lei, §1.
Porumb, 4 000	hect.,	568/i	lbr.,	7 lei, mag.
Orz, 2,750 hect., 42*/* lbr., 5.57'/a lei, caic.
Orz, 1,460 hect., 45 lbr., 5-95 leî, caic.
Spicuitor.
ACTE OFICIALE
Sunt nnmiţî :
D. P. Christu, licenţiat al facultăţii juridice din Bucurescî, fost procuror, judecător al tribunalului de ocol Medgidie, în lecui vacant.
D. N. Fotiadi, licenţiat al facnlt. jurid din Bu-curescf, actual substitut la trib. Ialomiţa, procuror la acel tribunal, în locul vacant.
D. Anghel Nicolau, licenţiat al facult. jurid. din Paris, substitut la trib. Ialomiţa, în locul d-luî N. Fotiadi, înaintat.
D. N. Stinghie, licenţiat al facultăţii jurid. din Bucurescî. actual supleant la trib. Gorj, judecător al ocol- TSrgu-Jio, în locui vacant.
D. St. Dobroneanu, licenţiat al facult. jurid. din Bucurescî, actual substitut la trib. Gorj, supleant la acelaşi trib. în locul d-luî N. Stinghie, trecu', în alt post.
D- St. Moldoveanu, licenţiat al făcu', jurid. din Bucurescî, substitut la trib. Gorj, în locul d-luî St. Dobroneanu, înaintat.
48404»
e mal puţin adevărat că din spusele lume! Întregi care ’I cunosc, din spusele pacienţilor chiar, cari afi fost îngrijiţi de denşil, unii dintre aceşti qaasi-şarlatanî în medicină afi reputaţiuni stabilite şi justificate de a vindeca, cu precădere şi cu mare succes, cutare şeii cutare bâlă reputată încn-rabilă.
Ce fac agenţii lege! sanitare—ca să di-cem ast-fel, ajungând la aceşti deliquenţl? El fac un lucru bun, folositor umani-
CK-OITICA
O fugă prin judeţ
O afacere particulară, m’a silit să părăsesc capitala pentru câte va Zile Ş* s& ou' treer plasa Sabarulul, din judeţul Ilfov I Am luat-o d’lungul, de la mănăstirea Cio-rogârlel, care este la o depărtare de o oră şi jumătate cu trăsura, de la Bucu-
tăţeî, der fac şi un altul forte reu şi fârte rescl—şi până la Gostinari, moşia d-luî
vătămător progresului ştiinţei. Partea bună e, că interdic acestor âmenî de a profesa o meseriă pe care nu o pricep şi a’şî bate joc cu acest mijloc de omenire. Partea rea este că port un dispreţ cinic pentru tâte isprăvile şi reputaţiunea acestor vindecări prin descântece şi ierburi.
Şi cu tâte acestea or-ce s’ar (jice există ceva adevărat în mijlocul acestor vindecători. Nu susţinem că descântecul pâte avea vre un efect; nu susţinem că aceşti vindecători, aii cunoştinţă de bolele ce tratez seO de raporturile terapeutice dintre bu-ruenele ce întrebuinţez el şi bălele ce tratez. Der cea ce susţinem este că dispreţul ce se arata faţă cu mijloceie de a trata bâlele ale acestor descântători, 8 condamnabil sub tâte punturile de vedere.
ţ'iarul rusesc din Odesa Odesshy Viest-nih\ povestea într’uuti număr trecutu al şefi, minunele unul săten din Hotin (Chi-şinăiij care are reputaţiune stabilită de a vindeca prin deseâi,ttce şi buruenl, turbarea ! ţi irul în cestiune atrăgea atenţiunea autorităţilor medicale asupra acestui vin decător popular şi cerea ca se 'I se plă-
Barbu Belu, sat celebru pentru posiţiunile fermecătâre ce le desfăşură dealurile la pâ-
se-î despice' lucrurile. Am găsit In unele gate, săteni indignaţi de sporirea dăjdii-lor— mal ales cărciumarî î El bine, am observat că, începând prin a le esplica lucrurile, am sfârşit prin a-î convinge de adevăr. Şatenul n’are nici o ideiă economică, dâr le pricepe pe tote când i le explică cineva.
Erail dintre denşil —cu care am vorbit________
care nu înţelegeai! oum sporirea unei taxe asupra unul lucru (5re care e plătită nu de vânzătorul acelui lucru,", ci de cumpărătorul lnî, de consumator! Dâr mai ales îmi aduc aminte, am avut mare greutate
lele cărora curge mâudru Argeşul, celebru bS fac, pe un grup de vre-o 7 inşi, să in prin podul sistem american, de lemn de ţelegâ, ce fel sporirea produselor deschide
ştejar, construit de proprietarnl moşiei, ce lebru prin pădurea Prutului—cuibul banditului Soraş, oare a înspăimântat multă
vreme satele vecine, celebru, îu fine......
prin neomenia multor locuitori dintr’eDBul. Pe acest parcurs, am visitat Măgurelele lui Oteteleşanu, loc de asemenea celebru, paradisul de altă dătă, despre care audiaem vorbindu se multe, dâr pe care nu’l văzusem nici o dată.
Se deschid o parantesă: eram preocupat de o idee, de câte ori treceam print’un sat nofi ! Me întrebam, pentru ce aceft sat se numeşte ast-fel ?
Câte-va dintre sate 'nrî-afi putut răspunde singure la întrebarea mea, prin posiţiunile lnr geografice şi topografice. Altele prin suvenire istorica. Altele însă port un nume fără nici un sens. Măgurelele, spre pildă, vine de la măgura, şi cercetând, pâte că le-am putea descoperi. Domneşti, trebue să fi fost proprietatea vre-unul domn al ţerel
PASTEUB ROMAN
Există un principiu, fârte raţional de altmintrelea, care e consacrat în legea Dâs-tră sanitară şi care ar trebui se fie gene-raiisat pe o întinsă scară, când e vorba de exercitarea ori şi cărei profesiuni. Acest principii! este următorul: ca profesiunea de doctor, a cărei exercitare este supusă condiţiunelor de cunoscinţe speciale, se fie interZisă acelora care n’afi cu dânşii pre-sumpţiunea că posed acele cunoştinţe'indispensabile.
Acesta măsură e fârte prudentă şi n’a-vem nimic de Zis îu contra el. Ea scapă pe âmenl din mâna şarlatanilor care fără nici o pricepere îşi bat joc de sănătatea şi de viaţa nenorociţilor bolnavi în scopnl unic de a îî stârce banii. Legea sanitară pune ca sancţiune a acestor! principii, pedepse aspre în contra acelora ce înfrâtg prescripţiunile eî.
Am vedut pctrecându-se cruZimile cele
mal mult şefi mal puţiu de capriciile tim- ma* a*'roce» asupra pacienţilor, de către o-, , c „	ImenI ce profesez ramura medicmei fără
pulul. Semănăturilor in genere.şi fâneţelor njcî Q cutfoacinţri. Am vg(jut_în faţa Cur.
puţină speranţă le*afl maî rămas.
&
O carte didactică. — Ministerinl de instrucţie esaminând cartea didactică Elemente de Aritmetică pentru usul scâlelor primare de ambele sexe de Mihail Leon,
Berlad, aprobată la 1881, a reprobal'o şi a ordonat scâterea el din scâle.
Venitul căilar ferate române pe luna Aprilie—Ia anul 1885 venitul pentru transportarea călătorilor pe luna Aprilie a fost ea trebue se aibă o limită dictată de raţiune de 664,271 L99 b.; bsgage aii dat 18.930 1.
33 b , iar in anul corc-nt pentru aceiaşi lună venitul acesta s’a sprrit şi s’a urcat la suma de 713.735 1. 60 b., bagage afi dat 25.725 1. 18 b.; Transportul mărfurilor cu mare iuţelă pe Aprilie anul trecut a dat suma de 33 553 1. 65 b. iar în anul trecut în Aprilie s’a încasat pentru acestă
fel de Apel din Bucurescî, Secţiunea a Il-a, judecându- se un proces în care un sătean reputat cu pricepere într’ale medicinel, sub pretext că operâdă albeţa la ochii unul nenorocit, îî spărsese globurile ochilor cu un ghimpe aşa că ’I se scurseseră humoriie, îl secaseră ochii şi rămase orb cu desăvârşire.
Aplicarea deci a disposiţiuuel lege! sanitare, cu asprime, pote avea efecte salutare pentru umanitatea Intregă şi, îu special pentru ţera nostră.
Insă şi aci, ca in tâte părţile, pentru ca acestă aplicare se producă bune resnltate,
şi de împrejurări.
Aşa spre ex., ara veZut aplicându-se cu rigâre disposiţiunile legai sanitare, pe cale preventivă şi contra unor âmenl, care este adevărat că aveaţi reputaţiunea de a vindeca, der cărora nu li s’a putut reproşa nimic sub puntul de vedere al onestite» ţel lor.
Şi aci se deschidem o parantesă : este adevărat că toţi aceşti âmenl care profesez
ramură suma de 70.804 1. 62 b. Mărfuri medicina n’au canoscinţe speciale; dârf nu
tâscă pentru a’şl da secretul profesiunel |.Ii,să Jilava, de unde îşi are numele săB ? sele pe faţă şi astfel ştiinţa medicală care, j Jilav, însemnâză umed, ud, pe când satul
e pus pe deal. Odăile asemenea.... Un studiu asupra acestui subiect, pătruns de a-dâncl cercetări, n’aş crede eil se fie lipsit de interes. In tot caşul, eu unul aş citi o asemenea scriere cu plăcere.
Ceea-ce este iubitor la prima vedere, par-curând aceste comune, eite aranjamântul lor. Tâte suntB aşeZate în laturile drumului principal, şoselei, pe linie dreptă, aşa că tâte sunt de o întindere colosală. Mi s’a spus că acestă aranjare este spre siguranţa călătorilor, spre stârpirea pungaşilor de drumuri. Răspunsul pote fi logic însă e de o fârte urîtă impresiune. Un strein ar crede că ţera românescă e plin numai de pungaşi.
Suntem in sesonul verdeţel, al berzelor şi al rîndurelelor; satele afi un aspect po etic şi câmpiile sunt fermecătâre. Grânele pe tot lungul parcursului ce am făcut, sunt fârte bune şi dafi arendaşilor speranţe mari. Rapiţa maî ales, care este o plantă delicată şi ingrată, este în acest an, forte bună. Sabarul, celebrul riu, rîfi cântat, rid care a dat numele şefi unul cântec plin de oftări şi lamentaţiunî amordse, Săbărelul; rîfi în care peştele e celebru prin dulceţa lui, era reversab în câte-va părţi şi înecase unele lunci.
Cea ce m’a preocupat mal mult în acest parcurs, a fost dorinţa de a vorbi cu se-tenii ^despre trebile şi despre păsurile lor. Sărmanul nostru sătean este parte tot a-celaş. El este departe de a scăpa de ve cinica lui robie ! O sclavie—sclavia socială de altă dâtă, a dispărut şi s’a înlocuit cu o altă sclavie, aceea a arendaşilor şi a proprietarilor. Ori unde adresezi cuvântul nu găseşti un răspuns mulţumitor şi vesel. Tote cîrciumile suut populate, pentru ca sătânul nostru bea ca să-’şî uite necasurile.
— Stăm refi, răspund dânşii într’un glas, dâcă ÎI întrebi asupra vieţeî lor! Biruri grele, şi munca şi maî grea ! Muncim pentru alţii şi nimic pentru noi. Muncim totă Z>ua, tot anul şi nimic; nu ne putem ajunge din nevoi. Dacă ceri pământ de muncit, apoi la 5 pogâne ce le munceşti pentru tine şi din care ţi se ia dijmă din trei, una, munceşti 2 altele peutrn arendaşi, desăvârşit, şi mai dai la curte găini, ouă, unt, şi Ziie de muncă cu braţul şi cu carul 1
O particularitate a sătânuluî nostru e că este prin natura lui fârte inteligent, însă are nevoie ca cine-va se-î esplice şi
cu tâte sforţările d-lui Pastenr, e nepu-tinciâsă faţă cu acestă oribilă bolă veni nosă, precum şi umanitatea intrâgă, sS profite din poveţile lui, din cunoştinţele lui, din buruenile lui, din mijloceie lui terapeutice.
Noi chiar, primim astă-ZÎ la redacţiunea Ziarului nostru, o serisore din partea u-nul vechifi şi perseverent cititor al Ziarului Telegraful, care, în faţa zgomotului făcut de d-1 Pasteur din Paris, ne indică pe un săten vindecător prin buruieni, care are reputaţiunea de a vindeca turbarea; iată termenii cu care se exprimă perseverentul nostru cititor; d-sea, plecând de la propunerea d-lul d-r Yarlam de a se trimite la Paris nn doctor, care se studieze pe lângă d-rul Pasteur mijlâcele de a se vindeca turbarea— propunere care s’a şi primit, delegându-.se spre acest sfârşit d-1 d-r Kerenbach —adaogă :
„Avem la noi în ţeră, un săten, în virată de 60 de ani, care vindecă de turbare, la sigur, când persona e muşcată de curând ; el profeseză acâsta meseriă încă din 1850 şi a vindecat chiar pe sora mea ; el locueşte în comuna Dilgâ, ocolul Craiova, peste Jiu, la depărtare de 2 —3 ore de o» raş; el vindecă turbarea prin buruenî de câmp, şi prin luare de sânge ; epoca favorabilă, este tocmai primă-vera, luna lui MaiB.»
Intr’un timp ca acesta, când turbarea e la ordina Zilei, când atâta lume, cu şi fără mijlâce loviţi de acâstă oribilă bolă fac saci ideii enorme pentru vindecarea lor, cred că relevarea care c facem nu pâte fi lipsită de interes.
Ds datoria Consiliului sanitar este aşa dâr, ca se ia mesurî seriose, nu ca sS in-pedice pe aceşti populari doctori de a vindeca bole in faţa cărora medicina e ne-putinciâsă şi care oprire n’ar mări nici clientela doctorilor noştri, ci de a se o-cupa serios şi de a da aceste investigări pe mâna omeni lor de ştiinţa, care se aibă Îu8ărcinarea de a studia, âr nu de a popri mijloceie întrebuinţate de aceştia, mijloce împrejurul cărora s’a strâns o reputaţinne justificată.
Cerem şi stăruim.
Terminând mulţumim corespondentului nostru şi—în cea ce priveşte restul dorinelor sâle—îl promitem că le vom satisface, pe cât va fi cn putinţă.
drum circulaţiunel şi consumaţiuneî. Asupra acestui adever economic sătânul nostru crede că sporul de produse e risipă !
—	Ce folos am eiî, Z‘cea unuh dintre denşil, dacă am astăjl 20 de chile de porumb la hambar, dacă n’am oul să le vând?
—	Ce aî face dacă le-aî vinde? l-am întrebat efi.
^— E', asta e ; aş lua bani.
—	Der cu banii ce al face ?
—	Aş cumpăra ce’mî trebue, mie ne-veştii, copiilor...
—	Fârte bine; de unde le al cumpăra?
—	Din oraş.
—	Der dacă ar fi în sat la tine negustorii care s8 ţi vânZâ acele lucruri ce’ţî trebue, le al lua de la el ?
—	De ce nu .
—	Şi dacă în loc de bani ţi-ar cere pe lucrurile care le vrei, porumb, îî al da? şi din ce bani î-aî plăti ?
—	Audi vorbă; vedt bine, din banii luaţi pe porumb.
—	El, atunci dacă nu-ţî vinZl porumbul, nu este pentru că nn al cumpărători, der pentru că nu aî în sat lucrători, cari ae’ţl procure fie care ce’ţî trebue ţie, ne-vestiî şi copiilor tel; căci dacă i-aî avea. n’aî mal avea trebuinţă de cumpărătorul grânelor tâle, pe care astădl îl aştepţi în zadar şi nu vine.
—	Aşa e d-le, strigară cu toţii într’un glas 1
Ahl dâcă s’ar lua, seB s’ar putea lua mâiurl, ca pe o întinsă scară să se dea şatenului aceste noţiuni şi altele de felul acestora, ţâra nâstră ar face un pas pe care nici o ţâră nn l’a făcut încă.
Gaiv.s.
Zatîmplltf din capitală
Prins.—Servitorul d. Costache Duţulescu, brutar din Şoseaua, Pantelimon, 47 a fost prins adl diminâţă. Din nefericire însă cele 300 lei luate de el de la stăpânul seB nu s’aB găsit. Individul în cestiune refusă a declara ce a făcut cu banii furaţi.
—x—
Un părinte miserabil. — Ieri seară s’a arestat în mahalaua Dracului lucrătorul Teodorachi de origine bulgar, care atentase la pudorea copilei sâle Săftica. Nenorocita fată, ameninţată de părintele săfi, a fost nevoită să se supuie lui.
—x —
Furt in Tramvay. — Uu pungaş a fost prins ieri tocmai în momentul critic când băgase mâna în busunarul unei dâmn , care şedea lângă densu în tramvay. Adus la secţie, miserabilul declară cu cel mal sfruntat cinism că pusese mâna în rochia
cucânel nu pentru a fura şi nnmal aşa.
Don-Caprice
DIVERSE
Cadavru.—In Zi“a de 23 Aprile trecut, s’a găsit pe teritoriul comunei Căbesci, jud. Tutova, cadavrul unei femeT, peste care era aruncat pământ în grosime ca da 12 centimetri.
Din constatarea medico-legală, s’a dovedit oă acea temee murise cu 20 său 30
FOIŢA ţlIARULUI „TELEGRAFUL*
(581
A. SCHOLL
NOPŢILE SANGEROSE
Duelul Monseniorului.
XIX
Mărunţişuri
—	Nu am dreptul se me plâng, odată ce am jurat să me supun. Ordonă. Lucrul încă nu s’a început, dar o dată pe drum, atonei voi desfăşura intriga, voi avea inspiraţiile mele, sper,
—	Snnt sigur de â' âsta. Insă fiind-că convorbirile nn fac alta decât se întârzie desfăşurarea de care avem nevoe, — voi se’ţî hotărăsc condiţiuuile. Mergând către scopul pe care efi ’1 urmăresc de trei zeci ani, am ajnns la doi paşi de ruină.
Mariana ascultă cu multă atenţie.
Bancherul urmă;
— Mâine vel face tot posibilul ca se începi a lucra. Nu te ocupa de nimica, vei găsi într’nn apartament destul de bun tâte costumele de cari ai trebuinţă. Azi te vei îmbrăca ca un tânăr Armean.
Nu e nevoe să mai spun că ’ţî pun la disposiţie tâte titlurile de cancelarie ca să fii primită în tâte locurile bine. Trebue ca diamantele se fie vândute în numele unui Armean.
Făcând acest drum, vel căuta să afli numele şi adresa celor ce strâng tablouri, şi care se zice că sunt destul de numeroşi în acest oraş.
E d’ajuns să trimeţi prin comisionari notele relative Ia aceşti protectori al artelor. Iu ori ce loc te vel presenta vel fi bine primit, afară de acâsta efi voi lua precauţia de a’ţi da tâte instrucţiile privitâre asnpra atitudine! ce trebue se o al faţă cu caracterul âmenilor.
Pâte crezi că va trebui să schimbi costumul, safi naţionalitatea ? Efi cred că nu, mal ales că fie care ’ţl va plăti repede. Te vei adresa numBl la aristocraţie care plăteşte In două-zecî şi patru ore ori ce datorie. Ne-am înţeles!
—	Da, zişe Mariana.
—	Atunci, de minune 1 Acuma, Mario, puneţi şapca pe cap, şi se ne coborâm să prânzim. După prânz vei putea merge safi la berărie. Efi ca nnul ce am trebuinţă de repaus... voi sta acasă.
Mariana se ^culâ.
—	La ordinile d-tale, stăpâne.
Kodom pnse Înapoi îu gamantan bijuteriile, hârtiile în cutia mesei, închise şi puse cheia în buzunar. In salon, pendula sună şapte ore.
Se coborâră.
A doua zi în revărsatul zilei, Robert bătu la uşa Marianei. Rămase speriat văzând’o stând la ferestră fumând ţigară, şi uitân-du-se afară.-’Şi exprimă mirarea în uişle ter meni care nu mal erafi la modă dnpă Restauraţie.
—	Me numesc Mariană de Fer, răspunse ea, v’am urmat ca se me supun.
—	Supunerea va fi plăcută. V’am găsit un mic otel pe Bulevardul Waterlloo. Vel fi acolo ca acasă şi in nişte condiţiunî destnl ue bune- Nu trebue să se arăte cine-va sărac pentru a putea vinde mal repede şi mal cu folos. Acest apartameut e
special pentra bijuterii şi pietrele preţiâse. Tablourile se vor vinde într’nn atelier, pe care ’1 am găsit; e mobilat.
—	Vâ urmez, respunse Mariana, plecaţi înainte.
—	Ia acest săculeţ. E cam gref!, dar eşti destul de tare. Sunt în el pietre preţiose de cea mal mare valore, va fi o ocupare plăcută pană la dejun. Dapă aceia vei merge la domiciliul cel nofi unde vel găsi intr’o entie restul bijuteriilor mele.
Iată şi cheia de la cutia cu bijuterii. După prânz vom duce şi tablourile.
Vorbind ast-fel Robert şi Ma iana ajunseră la pârta unui mic otel în fundul unei curţi plină cu teî.
Intrară. Robert avea cheile în buzuoar.
—	E un tesaur! strigă Mariana. Al pretenţia de a deveni temnicerul meii ? Am condiţie se fifi sclavul d tale numai o luDă de zile?
—	Vei fi liberă ca şi la Paris. Sper că In două zile vom sfârsi
—	oa ne grăbim 1
O grădină mică cu arbori verdî cari te faceafi să uiţi câ e luua Decern vre, o căsuţă italiană, nu singur etaj, însă destul
de naltă, foc în tâte camerile, mobilat oa pe timpul primului Imperifi, era un adevărat palat bine ascuns şi acoperit.
—	Eşti ca la dumneata acasă, Z*se Kodom.
—	Cât timp voi sta aci ? întreba Mariana.
—	Ah! nu vei trăi în sclavie în acest apartament aşa de frnmos mobilat. Bagajele sunt în salo Di
—	Maî ales, să Ie ved.
Total era acolo, aranjat fie*care la locul şefi.
—	Ce costum? Da, 'mi adue aminte. Pentru adt sunt un armân.
Ea deschise nn geamantan şi scose un superb caftan garnit cu ^găitane. Trecu în altă odaie şi dnpă câte-va minute apăru superbă şi provocătore, cu uu cuţit de argint la brâfi, şi cu un bonet de astrahan pe cap.
—	Ah! e cu neputinţă? strigă Robert, n’ai avut timpul să treci Marea Negră şi să te întorci.
—	Iată cum suntem noi! răspunse ea, privindu-se cu multă fudulie în oglinZl-
—	Şi ar fi destul de răfi să fii alt-fel.
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFTJL — 9 MAI 1886
3
Zile înainte şi c§ mârtea a trebuit să provină din fractura unei coste, şi a unei e-moragil pulmonare.
*
CârtS şl împuşcare. — In Ziua da 24
Aprile trecut, George I. Negoiţescu din comuna Podeni, judeţul Mehedinţi, a tras cu puşca în consătânul săB, Dimitrie D. Negoiţescu, pe care l’a rănit în piept. Rănitul a fost transportat imediat în cura medicală, unde se speră a se însănătoşi.
Faptul cercetându-se de d. sub prefect respectiv, actele s’au înaintat parchetului, împreună cu inculpatul.
Nebună spânzurată. — In Ziua de 25 Aprile trecut, femeia Aftenica I. Pavel; din comuna Bacani, judeţul Tutova, suferind de mal mult timp de roşaţă, din care causă avea simptome de alienaţie mintală, s’a spânzurat în lipsa bărbatului săB de acasă.
#
înecat. — Gheorghe Codrescu, caraulaşu 'servitor) la primăria comunei Lutinu, plasa Vădeni, jud. Brăila, ducându-se în Ziua de 2 Mal curent, cu două douiţl, spre a aduce apă din rîul BuzSfi, a cădut în apă şi s’a înecat.
Cadavrul nu s’a putut găsi pană acum.
*
Cea mal înaltă staţie meteorologică.
—După cum scrie Neue freie Presse, societatea austriacă pentru meteorologie plă-nuesce înfiiinţarea unei staţiuni meteorologice pe culmea numită «Sonnblick» in Taurii înalţi, la o înălţime de 3100 metri presto luciul mării. Casa s+n-ţiunit are se fie din material solid şi preveaută cu instrumentele cele mat bune, mal cu sâmă cu a parate de înregistrare, cars în conţinu se însemneze schimbările meteorologice. Sta-ţiuna are se servdscă şi la cerce ărî fisi-cale.
Ea are al fie înzestrată cu telefâue şi talegraf, care se întreţină comunicaţiunea cu lumea, dar aşa, ca foile de sera se fie în stare a da informaţiunl în tote dilele despre timpul din unul dintre vârfurile îngheţate ale Alpilor. întreprinderea promite forto mult, numai dacă s’ar şi realisa.
*
Halele centrale din Berlin. — Nouiie hale centrale din Berlin aB fost inaugurate la 3 Mal. Cum ele sunt construite in apropiere de uuele gări, ele oferă neguţătorilor de peşte, etc. posibilitatea de a se aprovisiona mai eftin de cât pene acum cu peşte de mare.
S’au format deja pe ţeftaurile măre! Baltice şi măre! Nordului asociaţiunî cari îndată ce halele vor începe a funcţiona, vor trimite acolo vagone pline cu peşti de mare.
Dintr’o statistică oficială resultă că, fără a lua în socotelă carnea a cărei consumare este de 1,300,000 chintale, se consumă la Berlin 1524 miliâne livre de comestibile, ceea ce face, pe di, aprfipe mal mult de trei livre de fie care locuitor.
Pe fie care au se consumă 3 milione de pasări; 2,100 mii livre de veaat; 77 milione litrurl de lapte; 30 miliâu© livre de unt; 8 milione livre de brânză: 19 mili-6ne livre de ouă ; 13 miliâue livre de portocale; 51 miliâne livre de carne pros-pătă şi 7 milione de carne afumată.
*
Darurile ministerului afacerilor străine îu Germania.—La capitolul cheltueli-lor extraordinare ale ministerului afacerilor streine (eserciţiul 1884—85) figureză o sumă de 17,000 mărci preţul uuel taba-cherl împodobită cu diamante şi care a fost dăruită d-Iuî de Giers în amintirea intrevederei de la Skierniewice.
Comisia financiară a parlamentului german s’a întrebat de că este drept ca darurile făcute diplomaţilor străini se intre în sarcina ministeriuluî. Răspunsul a fost dat prmtr'o afirmare, mulţumită unul precedent.
Ministerul a dăruit o tabachere de 9000 mărci generalului Cialdini, când veni sâ notifice guvernului german suirea pe tron a regelui Humbert.
ULTIME SOIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Tiflis, 19 Mai.
Consiliul de resbel a condamnat pe principele Vladimir Sumbatofi, inculpat în o-morul principelui Ivan Bagration la împuşcare. Mâine consiliul de resbel va judeca pe colonolul Ioseliariy, inculpat în gaspilarea banilor pe timpul resbelului trecut.
Novgorod, 19 Mal.
Proorocii Paşcoff, Tichonoff şi Wegzdn. sunt condamnaţi la esil în Siberia, pentru că a fi turburat liniştea prin respendirea unor credinţe vătămătâre siguranţei publice. Prorrociî noueî religii al fost transportaţi noptea afară din oraş.
Buda-Pesta, 20 ui al.
Camera după o discuţie de] mal multe fiile asupra cererei guvernului de a Be da o Indemnitate privitâre] la creditul de 9 miliâne fiorini din anii anteriori, a aprobat creditul cerut ou 232 în contra 140. Opo-siţiunea a cerut o anchetă parlamentară, dar maioritatea a respins ancheta.
Paris, 20 Mai.
Subscriitorii împrumutului 1886 vor priimi 45,7°/o Radicalii sunt decişi de a inter pela guvernul în cestiunea privitâre la principii d’Orleans, el vor cere espulsarea lor. Ministerul însă n’a luat pene acum absolut nici o decisiune în acestă privinţă, el nu va lua hotărâre înaintea deschiderel Camerei.
Viena, 20 Mal.
Se desminte într’un mod oficial Bcirea cum că d Pusswald, n-efiind decât director interimar al min’steriulul de comerciB, ar fi şovăit d’a lua asupra sa respunderea unei acţiuni vamale în contra României.
Viena, 20 Mal.
Conferinţa vamală după ce s’a esprimat asnpra tutulor cestiunilor puse la ordinea Zilei, ’şî a isprăvit lucrările. Raporturile delegaţilor vor fi remise ambelor ministere, cari vor lua într’un comun acord măsurile necesare.
Din ediţia de s6ră *7 ore sâra
Londra, 19 MaiB.
Discnţiunea biluluî irlandes se va prelungi probabil până la finele septămâneî viitore.
Atena, 19 Maiiî.
Camera se va întruni astă-ZI. Este probabil că va alege pe d. Delyauis ca preşedinte.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR 7 Mai 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jum.
Preşedinţia d-luî D. Leca.
PresenţI 94 dd. deputaţi.
Urmarea discuţiei pe categorii a tarifului vamal autonom.
Categoria IX- Parfumerie. Categoria X. Materii şi producte chimice se adoptă fără discuţie.
Categoria XL Materii tinctorale şi ta-ninurl, văpsele şi lacuri.
D. Butculescu, cere să puie o taxă pe Roibă, pentru că avem multă materie de acesta în ţeră; asemenea şi asupra Ner-prunului, asupra Câjeî de stejar de care avem cantităţi considerabile îu ţeră, asemenea coja de mestâcăn, extracte de lemne tinctorale iarăşi avem în ţeră, prin armare, ar trebui să se pună o taxă pe ele, trebuie să ocrotim asemenea materii.
^La art. 108 care Irateză despre lacuri, cere să se facă o taxă mal mică decă nu se scutesce, pentru că se fac o mulţime de producte cu lac, şi decă se scumpeşte materia primă, atunci productele derivate nu pot face concurenţă celor streine.
D. Romanescu, cere să să pună o taxă de 4 la suta de kilo de scumpie, pentru că avem d’ajuns in judeţul Teleorman. La productele derivate din păcură, d-lul cere ca cele extrase din păcură să fie taxate, iar cele din cărbuni să fie scutite.
D I. C. Brătianu, răspunde că decă s’a scutit de taxetaninurile e pentru că taninu-rile cari se întrebninţâză adl în tăbăcărie nu se găsesc îu ţâră la noi în calitate bună. Asupra garanţei asemenea, garanţa cultivată e mal bună, produce efecte mult mal bune, nu ca a nostră, care o avem în ţâră, care e în stare sălbatică.
Amendamentele d-lor Butculescu şi Romanescu se resping, prin urmare taxele rămân ea în tarif.
Se voteză categoria XI.
Categoria XII. UleurI, grăsimi, ceră şi derivatele lor.
Amendamentul d-luî Răducanu ca să se taxeze cu 50 la sută în Ioc de 120 la sută câra albă şefi galbenă se respinge.
Al d-lul Romanescu prin care cere s8 se ridice taxa asupra cere! lucrată de la 120 la sută la 250 se respinge.
Cele-lalte amendamente se resping.
Categoria XIII. Remăşiţe şi producte animale diverse.
Se voteză fără discuţie.
Categoria XIV. Piei, curelărie şi diverse objecte de piele, cismărie, blănărie.
Amendamentele propuse de d. Romanescu ca s8 se urce taxele la mal multe articole din acestă categorie se respinge.
D. Stolojan declară că atât tabacii cât şi cismariî sunt mulţămiţl cu aceste taxe, prin urmare nu mal e nevoie de vre-o urcare.
D. Marghiloman cere s8 se pună o taxă mal mare asupra pieilor brute şi lucrate, pentru că in ţeră avem piei d’ajuus şi trebuie se protegiăm acest articol.
D. Stolojan răspunde că nu se importă piei decât de acele ce nu se află îu ţeră la noi, de acele ce se importă i în Rusia din acele piei se face talpa pentru ghete
Categoria XF.JCauciuc, gutapercă şi manufacturile relative se a Imite fără discuţie
Catgoriea XVI- Materii textile şi in dustriî derivate.
D. Răducanu cere s8 se puie o taxă a supra lânurilor de ori ce fel peptăuate sâu văpsite.
D. Al. Şenărea, cere s8 se reducă taxa asnpra torturilor de lână fină, pentru că alt-fel fabricanţii de postav din ţeră nu • pot ţine faţă cu concurenţa] streină.
D. Kogălniceanu susţine că trebue se se menţie taxa asupra torturilor, să nu ne temem de lipsa de torturi, căci fabricanţii ’şi vor face torturi- Cât timp nu vor avea ol şi prin urmare lâna spaniolă în ţâră, să nu punem nici taxa asupra lâ-nei, îndată ce vom aVea lâna fină, atunci vom pune taxă.
D. Romanescu, cere se se reducă taxele asupra înpletiturilor de lână.
Comisiunea delegaţilor respinge tâlc a-mendamentele propuse de d-1 Romanescu prin care cere la unele articole o urcare de taxe la altele o scădere de taxe ; se resping.
Se votează categoria XVII.
D. 1. C. Brătianu dă citire la două me-sagil prin care se cere douS credite unu de 5000 lei şi altul de 2000, pentrn a se trimite la Pasteur, cel muşcaţi de câini turbaţi. Se admite urgenţa.
Categoria XVII. Hârtie, carton, şi fa-bricaţiun! dintr’însele.
D. lonescu cere s8 nu se pună nici o taxă asupra cărţilor didactice tipărite în limba română broşate.
D. Kogălniceanu, combate pe d. lonescu d-luî susţine că cărţile tipărite în româneşte se fie supuse la taxe, se nu recurgă autorii seă editorii de a tipări cărţile didactice în streiuătate. Cărţile didactice recunoscute în Minister se se tipărescă în ţeră; noi trebue să încuragiăm arta.
D. Iacob Negru fi, propune ca cărţile didactice române tipărite în streiuătate se fie scutite, iar cele alte cărţi române se fie supase la taxe.
D. lonescu cere ca Operile literare, sciiu-ţifice, şi artistice tipărite îu ori ce limbă, cartonate seu necartonate; hărţile sciinţi-fice etc. s8 fie scutite de ori ce taxe.
D l L C. Brătianu declară că comisia delegaţilor a avut îu vedere cererea tipografilor, şi fabrice! de hârtie; s’a căutat se
se dea o soluţie cerere! lor. D-luî zice că tote statele la început a trebuit să protegă orl-ce ramură industrială.
Tâte amendamentele propuse la acestă categorie sunt respinse.
Se voteză categoria XVII.
Categoria XVIII• Lemne şi industrii derivate.
D. Vilner într’un lung discurs combate taxa din tarif privitâre la trunchiurile de irad ; d-sa cere s8 se ridice acestă taxă,
D. Disescu îl combate şi susţine taxa din tarif.
Şedinţa se ridică la ora 6 p. m.
SENAT
7 Mai 1886
Preşedinţia d-luî D. Ghica, vice-preşe-dinte.
PresenţI 67 d-nî senatori.
Procesul-verbal al şedinţei precedente se aprobă.
D. general G.Anghelescu, raportorul comitetului delegaţilor, citesce raportai şi proiectul de lege relativ ia organisarea corpului flotilei.
Legea să ia în consideraţie.
Articolele 1—23 se votâZă fără discuţie şi fără modificări.
Se citesce art. 24.
D. G. Mârzescu combate acest articol, pentru câ după d-sea el este prea elastic redactat şi pare a lăsa ministerului de resbel dreptul de a face legi.
D. Mârzescu întrâbă cari sunt disposi-ţiunile lege! de la 1 Mal 1882 privitorela căpitanii de porturi.
D general A. Anghelescu, ministru de resbel, răspunde că disposiţiile ari. 24 sunt privitâre la amănuntele cari scap din vedere legiuitorului şi la acestă lege ca la oricare, un regulament pote complecta dispo-siţiunde lege!.
Se pune la vot art 24 şi se primesce.
Se citesce art. 25 pănă la 34 cari se voteză fără discuţie,
Legea în total se primeşte cu 47 bile albe contra 1 negre.
Proiectul de lege pentru stabilirea im-positulul asupra păcurel se amâuă după cererea d-luî miuistru E. Stătescu, care arată că d. G. Nacu, ministru de finance, a esprimat dorinţa de a asista la discuţia aceştel legi.
D. Sava Şomănescu, raportorul comitetului delegafilor, citeşte raportul şi proiectul de lege relativ la adăogirea unul nou aliniat la art. 75 din procedura civilă.
D. G. Mârzescu Zic© că nu este nevoe a se introduce un noii aliniat la art 75 din procedura civilă, căci atunci ar trebui tipărită îutrega procedură; d-sa este de părere s8 se facă o lege specială relativ la citarea însurăţeilor.
D. raportor sasţine legea cum este redactată şi dice că pe viitor acest aliniat va evita dificultăţile ce se întâmpină adi, când este vorba d’a se cita pe toţi locuitorii în parte.
D. E. Stătescu, ministru de justiţia, Zice că odată ce se admite necesitatea modifi-cărel art. 75 pr. civ. obiecţiunile d-luî Mârzescu nu ’şl mal aii locul, căci locuitorii pot fi in indivisiune chiar atunci când se scie forte bine la cât are fie care drept; de altmintrelea acâstă cestiune este mal mult o cestiune academică, şi odată admis că legea de faţă e ta bună, d. Mârzescu nu se înVoesce numai cu modul de redactare al articolelor, şi pâte că voesce ca acestă lege se nu fie aplicabilă.
La ora 4 p, m. şedinţa urmeză.
ULTIME iN FORMAT IU NI
Suntem informaţi că luni M. S. Regele va părăsi capitala spre a se duce la Giurgiu, pentru a inspecta trupele din garni-sona de acolo. De la Giurgiu M. S. Regele se va îmbarca pe vaporul Ştefan cel Mare şi va inspecta trupele din oraşele de pe malul Dunărei, până ia Severin.
In acestă inspectiune, M. S. Regele va
fi însoţit de d. general Al. Angelescu, ministru de resbel.
AZI de dimineţă, 'la ora 10 şi jum. M.
S. Regele a presidat consiliul de miniştri ce s'a ţinut la Palatul de la Cotrocenl.
—o—
Este inexată scirea cum că d. colonel Murgescu va pleca în Anglia pentru a a-duce două vase de resbel comandate acolo de guvernul nostru.
Nici o ast fel de comandă nu a fost făcuta.
—o—
Miuisterul agriculturel a luat măsuri ca se publice în Monitorul oficial câte un buletin săptămânal despre mersul agricnlturel din tote judeţele din ţâră.
Iu aceste buletinurl se vor arăta tâte accidentele climatice.
D. prim-ministru a primit aZI îa audienţă pe d-niî colonel Macaroviel, directorul scâlel din Iaşi, A. Lupaşcu, consilier la Curtea de compturî, N. Gridov şi N. Să-veauu.
—o—
D-ra Elena Teodorini a fo9t angajată în acest moment pentru o serie de opt seu nouă representaţiî la Londra. Ia acest nn-măr de representaţiî întră şi un concert Ja Curte.
Celebra nâstră cântăreţă va părăsi în curând Parisul pentru a merge la Londra.
— o—
De câte-va Zii® o mulţime de cerşetori de prin diferite oraşe aB inundat capitala.
D. D. P. Moruzzi, prefectul capitalei, a luat măsuri ca eî şefie trimişi la urma lor, şi ca cerşetorii din capitală, din cari unii inspiră pe lângă milă şi desgust, se nu mal fie lăsaţi liberi pe stradele principale.
—o —
S.E. Akmad Zia bey, ministru plenipotenţiar al Turciei, s’a reîntors de la Constanţa, unde plecase acum câte-va dile.
—o—
De la 1 Mal s’a început recensemântul vitelor din Dobrogea.
Acâstă lucrare se va termina în Iunie sau pe la începutul lui Iulie.
AZI s’a întrunit din noii, la Cameră, comitetul de delegaţi pentru noul proiect de învăţământ.
La aceste desbatert aB luat parte şi d. ministru Sturdza precum şi d. Sp. Haret, secretarul general al ministerului instrucţiune! publice.
PRIMĂRIA COMUNEI BUZfitJ
PUBLICAŢIUNE
In Ziua de 1 (13) IuliB, anul curent, se va ţine licitaţiune prin oferte sigilate în sala consiliului, pentru darea în concesiune a instalării usinel, canalisărel, etc., şi esploatarea pe termen de 30 ani a iluminării oraşului cu gaz estras din păcură.
Costul lucrărilor este de lei 350,000 circa.
Cauţiunea provisorie este de 15,000 lei.
Ofertele se primesc până la ora 2 după amiaZI.
Proiectele, caetul de sarcina şi condiţiu-nile se pot vedea în tâte Zilele şi orele de lucru în cancelaria Primăriei.
Primar, N- I. Constantinescu.
Secretar, I. B. Sburlan
No. 915
Anul 1886, Aprile 24.
BIBLIOGRAFIE
Un "adevărat eveniment literar î în Bucurescî, tradusă de un român, a apărut faimâsa operă a Iul Schopenhauer: Lumea ca voinţă şl repre-sintare. Traducătorul e d. Z. A. Cantacuzino ; e-ditorul, care a avut curagiul să se risce, e d. Socek. Lucrarea—două volume cu peste 1000 pa-gine— se va vinde la Paris, şi aci in ţâră.
Ce agomot va face la Paris acâstă noutate şi cât demândru trebue se se simtă ori-ce român.

1

i
D’acnma ia lucru 1 să te vedem, al înţeles*
Ea făcu un semn afirmativ clătinând din. cap.
— Ah 1 Dumnezeule! am uitat nn deta-liă care e de cea mal mare importanţă.
Kodom căută într’un şervet ce’l ţinea sub braţ. Pentru diamante dise el, iată paşaportul prinţului Djamil. E în totă re-
gola-
Să ne suim în trăsură şi sâ mergem la atelierul ou tablouri.
Dâcă pentru acâsta trebuie să schimbi costumul şi naţionalitatea ? spune-mi; am la îndemână tote documentele.
XX
Urmarea operaţiunilor
Atelierul era mare, şi luminat bine,după cum e tradiţia în ţara vechilor pictori flamanzi, uude pământul nn se vindea cu cinci Zeci franci metrul pătrat, unde piatra şi cărfimide te face să începi a construi.
Patru divanurî, şase scaune din epoca Yalois, ghitare, casse-tâte, pipejpretutindenî.
'Mi place acestă locuinţă, aci voi sta Iim
ne voi remânea adj... cânta Mariana după o arie cunoscută.
—	Din nenorocire n’avem timp când să stăm aci, observă Kodom, care nu perdea din vedere cererile situaţiei.
—	Aşa e, respunse Mariana. Aruncă cu cochetărie bonetol pe cap, luă în mâna caseta.
—	Să plecam 1 Zi3e ea-
La portă se despărţiră.
—	Mâ voi scuza, Zis© Robert Kodom, că nu te voi mal vedea până seră. Ocupaţiile mele personale nu’mî permit de a fi exact la întâlnirile ce le dafi. AI însă grijă de a mă ţine în curent cu tot ce ştii că aî trebuinţă, scriindu-ml doue deci cuvinte pe un petic de bărtie. Tablourile vor fi aşezate pe pereţi după dejun. Pentru a-ţî da esplicărl generale vină la şâpte ore în cabinetul me8 de lucru.
—	Am înţeles totul,
Nu vom urma pe armeanul Djamil în negocierile sâle, nici pe bancherul Robert Kodom. Termini! negoţnlul nu ne convin de loc, şi fiind-că doi complici merg că-tră acolaşî scop, noi ne vom interesa de acâstă.
Se despărţiră la opt ore diminâţă.
Pe la ameză Robert Kodom întră în otel.
Pe masă găsi trei scrisori.
No. 1.—Totul merge de minune. Prima operaţie mi-a dat multă speranţă. Să vedem însă diseară.
No. 2.—Din ce în ce mal bine. Primele ştiri relative la tablouri. Contele Remenoff trece prin acest oraş şi merge se se aşeze la Paris în urma unor neînţelegeri cu guvernul seB.
Preferă mal bine să stea în capitala nâstră de cât în Siberia. Şi fiind*că administraţia rusească nu caută alt-ceva de cât se scape de aceşti bătrâni, ’I a lăsat să ’şî vânZă lucrurile cu vre-o opt !n li« âne. Galeria de tablouri vioe în urmă, are încă vre o sută cinei zeci mi! ruble pentru a’şl complecta galeria Vino aştă seară la nouă ore la atelier. Contele va treoe pe aci.
No. 3.—De minune ! ziua acâsta va fi fârte bună. O bună recomandare pentru contele Remenoff. La şapte ore.
— Acel Riazis e în adevăr om de stat, zise Kodom. Am putut realiza astă-Zi dimineţă aprâpe 100.000 fr. Mă voi duce
şi la Mons se negociez ceva. Nu e departe de aci!
La şapte ore când se întorse de la Mons, el avea aerai triumfător.
—	Fiul d-vâstră ve aşteptă în salon, zise girantul otelului. N’a putut intra îd cabinet fiind-că domnul a luat cheia.
—	Din nebăgare de seamă, respunse Kodom frecându’şl mâinele.
Sa nrcă sus.
Deschizând uşa, zări o grămadă de ani şi de bilete de bancă aşezate pe cămin.
Mariana fuma ţigara. Intârse capul câni intră bancherul.
—	Bijuteriile fac o sută doue-decl mii franci afirmă ea fără emoţiune.
—	Da, o sută doue-ZecI mii franci.
—	Sunt colo pe cămin, Zis© ea.
Se aşezară la masă; mâncară destul de bine. Kodom era fd te vesel şi vorbăreţ. Fiind că bancherul voia să cam trăgănescă lucrurile văzând că’I merge bine Mariana ii dise :
—	Noi n’am venit aci ca să petrecem domnule Robert; apoi nu uita că eu trebue să me duc la Romenoff, Trebue să fiu strălueitZre, prin urmare trebue se mâ duc
la otel să me gătesc, ca să mă presint înaintea contelui în tâtă splendârea.
Bancherul dădu ordin se se aprinză tâte lumânările, apoi dădu mâna Marianei şi o introduse în cabinetul misterelor.
Ajuns aci, el începu a număra banii cari li adusese de la Mons, care adunaţi cu banii ce trebuia să ’î mai ia a doua Zi» fi cu o sută două-Zeci mii franci provenite din vânzarea bijuteriilor, formaţi o sumă respectabilă.
—	Mal nimica, fără îndoială, dâr e tocmai la timp.
Robert era prea vesel, aşa câ ttnăra fe* me© se uita la el cu râcâlă; făcu o ţigară fără a lua semă la esclamările lui, Părea indeferentă.
—	M’a înşelat, dise bancherul exasperat de asemenea indeferenţă. Nu eşti Mariana de fer, mal bine s’ar potrivi să ţi se dică Mariana de ghiaţă. Averea&câsta strânsă în două-spre-Zece ore nu te impresionează de loc.
Ea apropia ţigarea de o lumânare, o a-prinse, apoi râspunse, scoţend fumul pe nas.
(Ya urma)
I
www.dacoromanica.ro
N
TELEGRAFUL — 9 MAIU 1886
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-Rom&nia Cur«ul pe jiua de 8 Maiu 1886.
5°/o Rentă amortiaabilă. •
5°/o	> română perpetuă
6% Obl. de Stat [rur. convertite]. 6°/°	„	C. F. Române	.	* .
5®/o	„	Municipale .	.
10f«.	,,	Casei Pens. (300	1.]
8®/o Serii,	funoiare rurale	.	.
T°/0	ii	ii	>i	"	"	.
5%	„	, urbane. .
6°/o	n	i	il	'
7°/o ,,	ti ">
împr. ou prime Bucuresc! (20 fr.]-5°/o Comunale uuol .... banca Prevederea ...
DIVERSE
Aur contra argint aafl bilete . •
Bilete de Bancă.............. .
Fiorini val. Austriacă . . •
Mărol Germane................
Banc-note Fzancese .	; .
Ruble de hârtie
Oumţ
_94r 2
90' k
86
751/,
210
87
103
mu
92 9 flh 31
14.1/,
2,00 1.28 99' '3 2,45
Vflnd.
95
9U/,
87
76
215
87i/2
104
13
93
lOO'/a
34
Al '
14.»/,
2 02 1.25 100 Vi 2.5
GALOŞI ENGLEZEŞTI
„dl
NAŢIONALA
societate generală de asigurare în Bucnreseî
Aprobată prin decret regal No; 225 din 25 Ianuarie 1885.
Capital social 0,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reservade premii si fond reservă 650000 iei
tNaţionalau asigura :
1. In contra dannelor de Incendia. II. Con-tra'daunelor dc grindină (piatiă).—Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.— IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, eto.—V. Face aiignrare asupra vieţel.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70°/o din beneficiu în com-binaţiunile următăre i asigurări asupra vieţeî uneia sau a două persăne, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următăre:
Asociaţiunî mutuale de supra-vieţuue. Aso-ciaţiunî în grupuri de 12 ani pentru copii da la i ani jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite com-binaţiuni.
Pene la finele anului 1884 „Naţionala41 a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Str. Oarol 1, No. 0.

s.jţ rnq i l latfr e -Vil
din renumita fabrică din Edinbnrg
NORTH BRITLSH RUBBER & (
pentru
DAME, BARBAŢI şi COPII
^	y	}	j
Botforî Şoşouî-galbşî, eto.
diferite qnalitilţl şi fasoane PREŢURILE FABRICEI.—CONDITIUNI AYANTAGIGlOSE
A se adresa la Representantul general pentru România, Bulgaria şi Orient
5	Bucuresc!
7 STRADA DOAMNEI
5.H
SCROBEALA ALBA*
IN CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mai bună Scrobălă albă este aceia de la Gassa P. IIEUMANN & C-ie din Anvers, (Belgia) şi cnre concurăzi în calitate cu cele raal bune mărci engleze, fiind cu ote aceste mult mai eftinâ
Se efuctuăză iu [iacii te de 2 1 2 kilo cu etichete, precum şi în cutii de '/ ■> ‘U, Vs şi ’/lfl kilo cu etichete în chvomo-litogiafie.
A se «dresa neutru preţuri şi oondiţiuni la
Fî. WARTHA
Rspresantant gsneral pentru Komanla afara de tialaţl-Brâlla, Bucuresc),
De ven^are
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu strîngtftor şi nuratinltor
D verse caracter» de litere, precum şi mater al puţin uzat, din care s'ar putea forma o bună tipografie în p ovincie Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bncuresci.	___________
Di	a	un aparat de l»bri
Oe venzare
sifdne.
cat apă gazosă în bună stare cu 700 A se adresa strada Icoue", No. 53.
SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CU VAPORE PE DUNĂRE
"EH A.RIU Valabil de la 8 (20) Martie i88t>, panii la altă disposiţinne
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ ţi se schimbă după circonstanţele timpului §i apelor; în nici un cas însă Vapor ele nu vor pleca de la Staţiuni mai înainte de orele indicate în acest Ilinerariă. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CIJRSBIjE VAPOARELOR IDE POSTA
	CURSE IN JOS I.			II		III.			— =**=“■		CURSE IN III			SUS : I.	II.	
dela Orşova		Sâmbătă	4 pm.	Luni	4 p.m.	Juoi	4 p.m	de la Grlati		Marţi	9 v.m	Juoi	9 am.	Sâmbătă 9 a.m.	
t*	Severin	Duminica 5 a.m.		Marţi	5 a.m.	Vineri	5 a.m		Brăila		lb26 „		1025 „		1025 „
11	Brsa-Palanca	11	6W „	1»	6*o ,.	11	6*o,,		Gura Ialomiţei		22J p.m		22 p.m.		22» p.m.
11	Radujevaţ	fi	8 »	fi	8 „	11	3 „		Hlrşova		3 „		3 „		3
	Calafat		lOio	11	10*0	11	iot „		Cernavoda		5« „		5*5 „		5*5 „
11	Vidin		10*5	11	1035 „		1035 „		Ostrov		9M „		930 „		93a „
11	Lompalanca	11	12*' ,.	11	12‘Op.m.	11	12*0 >(		Călăraş! oraş		730 „		730		73a
»	Rahova		3[6 „	11	8IB „	11	3,5„		Silistra		1080 „		103' „		IC®» „
n	Beket		’’	11	330 „		330 „		Olteniţa i’urtukaia	Mereu ci	2 p.m	Vineri	2 am.	Duminică 2 a. ra.	
n	Cerabia		530	11	530 „	1»	530 „				2'5 „		2>5 „	ff	2 5 „
ii	Nicopoli	11	7 ,i	11	7 1,	H	l,,	in	GiurgiuţSmărd.]		S“		580 ff	ff	53a „
ti	Măgurele	11	7 ”	11	72’ „	11	72,	de la	Giurgiu(Smăr l.j		„		io ,,	ff	io „
ti	Sistov	11	9!	11	9 o „	1»	9to„		Rusciuc		1W p.LU		U		11 „
ii	Zimnicea		925 „		925 „	D	9-26 „		Zimnicea		4«		215 p m.		215 p.m
ii	Rusciuc	nuni	6 a m-Mercuri		6 a.m. Sâmbătă		6 a.m.		Sistov		515 „		2*5 „		2*5 „
li	Giurgiu(Smîrd)		10,. ’’		10 „		10 „		Măgurele		7*0 „		5'J ,,	ff	5Ia „
11	Turtukaia	11	1‘2«5 „		12*5 pm.		1215,,		Nicopoli		75' „		„	ff,	320 „
	Olteniţa	11	123»				1230		Corabia		9*0 „		71» „	ti	„
11	Călăraş foraşi	ir	1 „		i	7»	1 ,,		Beket	Joul	l225a.m		O’5® „		955
11	Silistra	ii	2“ „		.1	11	2*5 „		Raheva		12*o „		10'» „	ff	10la „
	Ostrov		3'6 „		3,s „		3<5„		Lomoalanoa		6 „	Sâmbătă 6 a m.		Luni	6 a.m.
	Cernavoda	n	6 „		6 „	11	6 „	*>	Vidin		8« „		8*5 „	v” ff	8*5 „
11	Hîrşova	>t	8 „	11	8 „	11	8 ,.	1t	Calafat		915 „		9'5 „		915 „
î»	Gura Ialomiţei	n	830 „	11	830 „	11	830 ,,	1t	Radujevaţ		1215 p.m		1215 p m.	ff	I215p.m.
tu	Brăila	Marfcj diaiinebâi Jaoi diiniueaCâ Duminică dimin.						11	Brsa-Palanca		2 „		2 „	ff	2 „
>1	Galaţi	ii	11	ti	11	ti	>7	in dO lr	Severin i Severin	»» Vineri	430 „ 5 a m.	c. 3d îs ii Duminică 5 a.m.		ff Marţi	43a „ 5 a.m.
D« arendat de Ia Aprilie 1887, jumătate din
Moşia Paraipan Arsako
din judeţul Vlaşca partea care se învoei-neş*e cu domeniul Giurgiil
Doritorii se vor adresa la d. Ein. La-hovary, 74, Calea Victorie" în Bucuresc!
6-2-5.
In strada Episcopiei, No. 80.
vis-a vis de grădină
S’a deschis un local pentru veo4are d0 re* numita ţuică veche şi vin veritabil cu preţuri moderate ale d-luî I’aia Lerescu.
!!! Pentru curioşi!!!
Mult cunoscuta preijicătăre a trecutului, presen-tulul şi viitorului, d-na A. Alexandrescu prin ştiinţa şea cu cărţile Ungare. Mahomedane şi Zodie etc., va arăta intriga viaţă, gândurile şi destinul precum şi ori ce evenimente, predice modul cum se ajunge la realisaro şi interesele din trecut, present şi viitor, arată orele şi timpu de noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţi phisioiiomiştl şi chiroraantişti au rămas uimiţi ascultând’o. — Domiciliară în strada Traian No 94. —la finele branvaiulul stranei Călăraşi la drăpta
Cursele VAPORULUI LOCAL între GALAŢI- CULCEA-ISMAIL
Pornire în jos:
De la Galaţi la Tulcea-Iamail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim. Prima plecare ide la Galaţi la Riui şi Isunil la 21 rairtie (l April) 1886 Galaţi, 3 fio) Martie 1896.
Pornire in sus:
Ilsla Ismiil la Tulcea-Galţi, Miercuri, Vineri şi Dainiuică 8 ore dim. Prim» plecare da la Isonil Şi Reni U G iliţi la ‘21 Marta ‘2 Aprile 1886.
INSPECTOR 1TUL A BNTULOR-
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
KIFIR-CBMIS
O băutură făcută din lapte, care se întrebuinţară cu un succss mare în Rusia, Engliteraşi Elveţia, în contra bălelor de piept mai cu sămă în contra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mi! de bolnavi se vindec prip Kifir-Cumis.
La noi în Bucuesci, mulţâmită iniţiativei d-lni Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţ! ai acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-1 recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara e obosităre şi costă mult, pe când calitatea Kifiruluî, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile luraei năstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în calea Griviţa No. 140, casa Manolescn.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţeî, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştâ.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucuresc!înapoind sticlele găle.
100 sticle 85 lei — b.
50	>	45 »	»
25	»	22 »	50
Pentru bolnavi neavuţî preţurile'vor fi scăflnte.
In provincie
100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 *
Bătături sad Negi
Se depărtezâ sigur şi fără durere în timpul cel mal scurt prin ungerea cu tinctHrft de bătături renumită şi singura adevărată a lui Ravaluer, din Pharmacia roşie in Pcsen.
1PP Costul unei sticluţe cu car- 1 CD iri. ton şi cn pensulă	1 ID»
g Deposit in Bucuresc! la d. Farmacist RO-| dolf Schmettau, farmacia Curţei Regale.
Remită
IULli POLONEZ
care ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, p6te descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se interesez» cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Cornetului, No. 2. Asemenea mai ghiceşte uitându-se în palma şi fruntea omului.
Elisareth Hardine
m6şA cu.diploma din streinătate
Fostă directore a Spit, de moşit din Kazan,
Dă consnltaţiuni ie la orelslO—12 a.m. STRADA C0SMA, no. 1.
^ -..	r
Sub-semnatu!, ra6 simt dator a a-duce mulţumirile mele renumitei câr-turârese Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	B. Pănescu.
Lecţiuni de Oans
OTEL PIES0HI, Strada ŞELARI, camera 24.
Sub-semaatul are ondre a aduce la I cunoştinţa onor. public că dă lecţinnî de dans atât privat cât şi la domiciliul s£fi
c&sol mâM&mi
Prolesor de Dan3.
MERSUL TRENURILOR CĂILOR FERATE DIN ROMÂNIA
Jiucuresui-Roman
Bncurescî-oiurgiu (Smăida)
hoiuan-BUcurcscî
STAŢIUNI	Accel. 1	Pers, 5	Pers. 19	Plac. 21	Accel. 29	STAŢIUNI	Accei. 2	Pers 8	Mixt 32	Mixt 36	Mixt 34
	săra	dim	dim.	dim.	p.m.		sera	p. m			dim.
Bucuresc! pl.	11 00	8, 0	7 45	6,45	5,00	Roman pl.	8,25	12,30			5,45
Ploesci pl.	12 27	10,30			7,55	bacău	9,25	1,55			7,50
Mizil	1,14	11,30	Tr. hl		9,52	Adjud	10,45	3,52	dim.	p ra.	10,29
Buzău pl.	2,14		1,00		11,20	Mărăşeştl	11,23		6,40	5,05	12,12
R.-Sărat pl	3,17		2,15		; ,00	Focşsni	11,59		8,26		12,59
Focşani pl	4,28	Tr. 7	H“38		4,48	R-Sărat	12,56	Tr. 6	9,55		2 29
Mărăşeştl pl.	5,15	12,0	5,15		10,08	Buzeu	2,01	11,35			4,08
Adjod	6,01	12,55	6,39		11,00	Mizil	2,50	12,39	Tr. 29	Tr. 22	5,33
Băcău pl	7,H9	2,55	9,35			Poe8c!	3,45	1,53	8,05	9,57	10,15
Roman sos	8 45	4,10	11,15			Bucuresc! sos	5,00	3,30	9,40	11,30	11 35
	limin	p. m.	sera				dim.	p. m.	săra	sera	a. tu
PI o esc!	pl.
Câmpina
Comarnic
Sinaia
Azug»
Predeal sos.
	a m.	a. m-	udptea
	10,00	8,49	7,01
	10,50	9,61	8,02
	11,27	10,17	8,29
	12,09	11,03	9,03
	12,34	11,25	9.30
	12,50	114.)	9,45
Giurgiu (Smârda) BacarescT
		dim.	dim.	p.m.	săra			p. m	dim.	p. m	p. m.
Bucuresc! pl.		5 40	7,10	5 30	8.25	Smârda pl.		2,25	8, 0	5,40	2.3V
Filaret			7,40	6,05	8,48	Giurgiu			8 14	5,55	
Coman i			8,26	8,4.	10,50	Comana			9,21	5	3,31
Giurgiu			9, '5	sera	năptea	Filaiet			10,30	8,42	
Smârda sos.		7,40	9,30			Bucuresc! sos		3,25	i 0,40	9.00	4,20
		dim.	a tu.					p. m.	a. iu.	săra	p m.
i'ioesci-> redeal						Prodeal-Ploescl					
Predeal pl.
Azuga
Sinaia
Comarnic
Câmpina
Ploesci sos.
p. m
4,56
5,10
5.39
6,12
6.39 7.35
sera
6.50 7,04 7,52 8,2o
8.50 9,4.'
dim 7,30 7,43 8,09 8,42 9,06 9..Sb
Bucureştii- Verciorova
STAŢIUNI
Fulgei
C
Accel
3
Pera.
9
Bucuresc! pl Titu Pitesri Slatina P atra Craiova T.-Severin Vârciorova s
p. m. 4,05 5,07 6,24 8, Jb
9,30 ,2,05 .2,27n.
Trena Fulger O pl^că diu Smârdi şi Bucuresc! Mercureaşi Duminica ţi toşesceîn VSroiorova ioia şi Lunea.
a m. 9,00 10,03 11,35 1,18 1,40 2,54 5,52 6,15n.
p. in. 4,30 5,51 7,55 10,04 10,32 12,00 3,34 4,00d.
Buzeu-Galuţi
Buzeu
Brăila
Barboş!
Galaţi
	p.m	o. m.	
pi.	2,3'	.2 45	săra
		3,31	6,45
	>,4<	4,11	
sos.	>iL	4,45	
	-iări,	p. IU	
ndpte i ,30
Verciorova-Bucurescî
STAŢIUNI
Fulger
P
Accel.
4
Pers.
10
rera a tu. ndptea Verciorova p: 7,45	11, —	11,35
T.-Severin	b,09	îl,‘25	>2,ll
Oiaiova	1,—	1,58	8,42
Piatra	P2,‘28	2,58	&,< 3
Slaiina	2,23	3,23	5,44
Pitesc!	3,23	5,23	8,25
Titu	3,4!	3.50	10,04
Bucuiescîsos 4,45d 7,55 s. 11,41 d Trenul Fulger P, plgcă din Verciorova Marţea şi Sâmbâ'a sosesce în Bucurescî şi ouiârda Mer«. şi Dum.
Galaţî-Buzeu
Plouscî-Slănic
STAŢIUNI
lVUXt
71
P oesc! 3!ănic
Pl so?.
Caut pi mi
p. m. 10,45 12,40
Ooftaiia
iJăm^iua pi Doftma sos.
11,20
11,40
Galaţi Ba. boşi Brăila BuzSQ
pl.
sera	dtun	
9,40	7,-	i.m
i0,20	1 4	3,30
H.3-	8,2:	
l,3>	L ,1	
săra	a.m	
p m. 4,30
Slăuic-Plocscî
STAŢIUNI
Slănic
Ploesci
pl.
sos.
Mixt
_72
p. Ui.
. 6/0
ii'itana-Cit iu p 1 pn,
Doftana Câm ina
sos
pl.
5,-
0,13
CALLEA FERATA LEMBERG-OERlSrAUTI-IASI
Galaţi-Măruşeşti				Mih'ăşe.şti-lialuţî			
STAŢIUNI	Mixt 602	Ac-el. 27	Pers. 604 7	staţiuni	tccel. 26	Mixt 28	Pers. i 603 8
Gal-iţî pi. Bărboşi Tecuci Mărăşeştl so«	a. m. 11,40 12,50 4,16 4,56 |>. tn.	săra 10,40 1,06 săra	ui . 7,45 8,30. 11,14 11,45 a. m	Mărăşeştl pl. Tecuci Barboş! Galaţi sos.	săra 5,40	sera 11,35 12,34 3,53 4,35 săra	p. m 4.49 5,45 8, 5 8.50 săra
i'.ic.ici-Bei- a.l				Berlad- Tecuci			
Tecuci pl Bârlad sos.	ulm. 6,15 8.-	Ui. iii. 1,40 1,50	«ora 5,55 8.09	Per’ad pl. Tecuci sos.	dim. 8.40 10.40	p. m. 2 5-4,50	săra 8,40 10,25
auiud Terg.i-.'cua				Tâign-Ociia Adiu.l			
Adjud pl. T.-Ocnei sos.	dim. 6,10 8.05	p. m. 4,15 6.20		T.-Ocna pl. Adjud sos	dim 9,45 11,36	săra 8,20 10,-	)
Bacau-. .atra (flt u,u,				fiatni (.Veniţii) Bacău			
Bă.ău pl Piatra N. sos	dim. 8,20 11.40	p. m 3,35 6,55		Piatra N. p . Păcăfi sos.	dim 9 52 1,10	p m 507 8,25	
Goii Ta..	;a-.:eriiavo<la			t ei uavoda-Poustanţa			
Constanţa pl. Cernavorla s.	p. ni. 2,50 5 02			Cernavoda pl. Constanţa s	sera 6,50 9 10	p. m. 2,-4,20	
■ idî-ljuglieni				linghciii-tuşi			
Jaşi pl Uncr-Rom s	2,25 3,42	•.,50 11,’2		Ungbeni-Rm pi laşi sos.	3,82	4.40 6,12	
Titu-Tu-govişte				Tîrgov iştu-Tîtu			
Titu pi Tîrgov. SOS	lO,25 IL46	7,— 2,08		Tîrgovişte pl. Titn sos-	8,20 9,30	4,15 5,2	_
Romau-laşi				laşi-Roma u				aul-.'.uceva				Siiccva-Păşcanî				Vereştî-Botoşaiiî | Botoşanî-Yerescî							
STAŢIUNI	âccel. 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt |9		STAŢIUNI	A,ccel. 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Acce1. 12	Mixt 14	
Roman pl Păşeam U0c,are’■* 1 pl. la ouceva Târgu-Frumos laşi sos	dim. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	p. m. 4,28 6,53 7 16 8,15 9,41 (săra	f ' {	laşi pl. Tirgn-Frumos Pâşcanî Pjeewe la Rm. pi. ia Suceva Roman soa.	p. ra. 4,33 5,48 7 04 7,16 8,05 săra	dim. 6 47 8,27 10,16 10,41 11,45 a. m.		Păşcani pl Ve.esci P,1 | Suceva «os.	dim 1 ,41 11,50 12,08 12,23 săra	săra 7,16 9 32 9,47 10,09 săra	ii s<3 O	Sucăvs ni Veresci Păşcani sos.	p. m. 4,50 5,20 631 săra	dim. 6,44 7,39 3,30 p. m.		Veresci pl Leordx Botoşani sos. 1 li’ U T T	a. m 1-2,08 1,31 2,03	săra 9 47 11,10 11,42		Botoşani pl. Leorda! Veresci	dim. 5,0* 5,49 7 09	p m 3.05 3 45 5.05	
Tipcgrniw ^»*»rumi i'«	Oatea lt*aovet 2*9 4tj
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4172.
IN BUCUKESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ABONAMENTE: Pentru Capitală:
Pentru nn an •	•	.
« ţtSae luni .
, rel luni
Pentru Disiriote Puuti u un an .
» jiSse luni » trei luni
Pentru Străinătate Pentru un an .
< jtSse luni » trei luni Abonamentele se fac la i f* ■** a?e fe cărei lum.
Un număr Ţechin 25 bani.
Redacţiunea, Calea Rahovel, No. 36
Ediţia de uîmineţă
SÂMBĂTĂ, 10 MAI 1886
ANUNCIUfil ŞI BECLAME :
AuunciurI pe pag. IV, linia 25 ban.
Reclame pe pag.	IU	...	1	leă
» pe pag.	II	. . .	8	lei
» pe pag.	I	.	5	lei
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepubin ate se ard
In streiriîUate şe ii.<Vi¥hu
Fra:icux,n^vas, I affit &ll-nie, |jiaor u ia Bourso, Paris
Englitera, Kugfene Micoud, 81 El ei t Street, E. C. Loudon.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vviea. Rudolf Moaşe Zeilerataette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wieet, în iiuda-Pest, Servietenplats.
Bii?ector politic. I, C. PUMDESGU
Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
(Dup* ijiarele streine)
Roma, 20 Maî,
După nisce scirl sosite în vatican există temeri fie niscai mişcări a partidei carlis-te în Spauia din causă că carliştiî aQ pierdut speranţele lor prin nascerea uuul uin» ? bărbătesc în familia regală.
Papa avea de multă vreme gâudul ca eă mărite o infantă cu fiul lui don Carlos ca cel mal bun mijloc pentru o împăciuire şi chiar în Spania acestâ idee a prins răr dăcinî puternice.
Desamăgirea e acuma fdrte durerosă şi Moniteur de Rome îi dă o deosebită accentuare şi adaogă, că acesta întâmplare pdte fi înlăturată când egoismul de partidă ar amuţi înai tea datoriilor către patrie, de ore-ce se pot găsi mai multe mij l6ce pentru împăcare.
Bruseiă, 20 Maî.
Clericalii, cari afi cheltuit pentru balota-giul do ieri peste 180,000 franci, numai şi numai ca să asigure biruinţă în alegere goneralulul Jacmart, sunt grozav de înfuriaţi.
Journalul de Bruxelă trateză pe alesul deputat Buls, ca un incarnat radical.
Alegerea acestuia este lovitura cea maî grea pentru deputaţii independenţi ai ora şulnî Bruxelă, ale căror posiţinnî devin torte nestabile.
Paris, 20 Mal.
Diarnl Lanterne şi alte fiiare franceze susţin cu tărie că guvernul are de gând să espulseze pe prinţii şi cu tăte desmin-ţirile date de diare e oficiăse, ele adaogă că guvernul este ferm hotărît, să isgonescă pe toţi prinţii der că n’a luat nici o de-cişiune definitivă, de ore ce în minister o piniile sunt iârte diferite.
Marsilia, 20 Maî.
—	Nu în totul, der vom maî lăsa şi noi din pretenţiunile ţereî şi va maî face şi Austro-Dugaria fire cari concesiuuî.
—	Decă este vorba se facă concesiuni, am întrebat noi, de ce să nu le facă şi guvernului liberal ?
—	Pentru că uu vrea să le facă decât nouă.
Promisiuni sunt deci făcute, angajamente snnt luate de ambele părţi, şi în puterea acestor promisiuni şi angajamente oposiţiu-nea se agită, se mişcă, devine violinte. Dovadă mal mult despre ceea ce fiicem, pe lângă mărturisirea francă a membrului o-posiţiunel de care am vorbit, este şi faptul că oratorii oposiţiuneî, prin întrunirile ţinute în diferite oraşe, vorbesc uumaî de libertatea presei şi întrunirilor care esistă, de starea prdstă a financialor oare nu este, îusă nici nn cuvânt despre convenţinne, nici un cuvânt despre ce are să facă cu ea.
Oposiţiunea este dăr hotărîtă să re-înoiască convenţiunea cu Austro Ungaria, pdte în întregul ei, şefi cu modificările a-celea cari va voi să le facă vecina ndstră. Pe acăsta compteză dseî ea se vie la putere. Pentru acesta s’a pus în acţiune şi membrii eî umblă din oraş în oraş spre a spune verdl şi uscate acelora cari îi ascultă cu gurile căscate, negreşit de ffimea funcţiunilor şi a gheşeftarilor.
Aceste rlndurl ah provocat un articol violent din partea foiei din piaţa
piaţa Episcopiei respund d£r chiar acolo cu guvernul bulgar în cestiunea delegaţii unguri şi faptele oposiţin- incasârel tributului Rumeliot. Acest
neî! întrunirea de la Botoşani este dhr un inel din planul general făcut de oposiţiune.
Este deci bine constatat că o-posiţiuneaa nu se conduce decât de bageta streinului care îl arată resturnarea guvernului actual şi aducerea el la putere.
Ţera se află acum în facia unul partid al oposiţiuneî, cum fiice telegrama ndstră, şi în faeia partidului de la putere. Partidul liberal de la
tribut este concedat administraţiunei veniturilor concedate pentru plata procentului promis deţinătorilor hârtiei în cestiune. Şefii administraţiu-nel s’ah adresat la marele Vizir, cerând de la densul o recomandaţie către principele Alexandru, ddr Kia-mil-paşa, ca un om circumspect şi tot-deuna bine inspirat, prevede o neisbândă şi chiar un refus din partea celor din Sofia şi aşa fiind nu crede tocmai nimerit a ridica vfilul,
putero voesce sS capete concesiuni ce acopere aranjeamântul bulgarO' de la streini pentru produsele ndstre, (turc.
e decis ca numai când va avea acele Iq acest aranjamânt este scris că avantagie se încheie o convenţiune Bulgaria va plăti tributul pentru Ru-cu ori care putere, şi cu deosebire raelia, ddr acesta fiind o disideriă cu Austro-TJngaria. Partidul oposiţiu- j p6te că nu s6 va pune nici oddfcâ în neî a găsit acestâ ocasiune şi pe practică. Ori şi cum ar fi, este însă de o parte a luat angajamente ca -ţgdit că administratorii veniturilor s6 relnoiască couvenţiunea cu impe- turca concedate se vor îutdree de la
£ 8ÎF0 RM ATI	£
s6 respingă din tdte părţile pe raem-Episcopiei. Ea ne respundea la 2 Mai elff s6 silescă. se ia angajamente categorice, soriseşi subscrise,
riul vecin decă va resturna guvernul, Sofia cu nimic. actual, dr pe da altă parte s’a pus pe agitaţiuni ca la caz de a pune mâna pe putere s6 se fiică cum că ea ’i-a fost data de opiniunea publică.
Naţiunea are Să alegă acum. Ddcă Comisinnea Europeană dunăreană a prii voesce s6 reînoiască vechia couven- un avis oficial privitor la organisarea ţiune care ne-a făcut atât reu, să se definitivă a unui servioiîl regulat de va-ducă la întrunirile oposiţiuneî, s6 ’l'pdre italiene, cari vor face curse de la de^i concursul ce ’i cere. Ddeă nu, j Gslaţî-Brâila la Constantinopole gi de a-
ast-fel :
Atât acel cari aii inspirat acest articol
Generalul Nâgrier a sosit din Tonkmg cât P afela care ra scrisi ?tia f6rte bine
„ „1 ~— i.	1 « TD . „: r.	nY, nn oinirnr OntrOnt rîin n.olo C t Cri nn PflT.A
şi a plecat îndată la Paris.
Bruxelă, 19 Maî.
că un singur cuvent din cele scrise nu este adevărat. Dfir credincioşi diuetdreî calom-
La balotagiul ce a fost astăzi între pri- Altare audacter semper aliquid haeret, ofi-marul Carol Buls şi indepentul, generalul j cioşil aQ scornit un sfruntat neadevăr, aă
Jacmart, Buls a ieşit biruitor. El a avut 9920 voturi pe cănd Jacmart a primit nu maî 7951 voturi.
pus minciună peste minciună, creijend că, priu aefista, vor discredita mişcarea oposi-
Partida clericală a făcut sforţări mari şitiuneî 9» paralisa aveutul ei, atribuin
toţi membrii ei cu dreptul de vot aii ve nit la urnă; populaţiunea liberală salută ou pp adevărat pntpsiaşip triumful lui Buls.
Berlin, 19 Mul.
piarul Politische Nachrichten precum şi câte-va alte diare, conţin articole forte favorabile privitdre la nascerea moscenitoruluî tronului spaniol şi ’şi esprim speranţa, că acest urmaş va întări elementul monarhic al Spauiel.
du’l o sorgintă străină.
Desfidem în modul cel mal categoric pe acel ce a soris scârbosul articol, din care am reprodus maî sus partea principală, se numâscă pe acel membru al oposiţiuneî de la care a autjit că adversarii guvernului conteză pe o înrîurire străină pentru a resturna regimul de astăzi.
11 desfidem se ue dea cea mai mică do-
Londra, 19 Maî.	„	.	.	.
Şe telegrafiază din Zmzibar că Franci» vada ca ^nt ^a}amente luate şefi ca este
cu tdte
calce angajamentele, cum ah călcat tdte legile ţ6rel când ah fost la pute te
colo la Italia
Correspondance de Vierme desminte sci-Că sunt obicinuiţi s6 ’şl rea privitdre la întrevederea ţarului cu împăratul Frauţ-Iosif.
Turcia are neapărată trebuinţă de
Ni se scrie din Rusia că la sosirea ţarului la Nicolaieff, primarul oraşului înconjurat dc nobilime a presintat părechei im-
a isprăvi cât mal curând cu Ceş- peri&le pâinea şi sarea tradiţională pe un
a ocupat 161 ă grupa ndsulelor Comoro.
barim un început de înţelegere între vr’o Tractatul pentru oeupaţiune a fost iu- nuanţă a oposiţiuneî şi una din puteriie
streine.
Desfidem, îu fine, pe bârfitoriî oficioşi
cbeiat în Iobana la 21 Aprile
Berlin, 19 Mal.
Social-democraţiî afi făcut o interpela-	....
ţiune consiliului federal privitore la ordo- sS ne arate uu singur rmd, un singur cu-
nanţa ministrului Putkamer relativă la vânt prin care oposiţiunea a dat măcar se
greve
Jl se vedea Uţtlaie Sein pe paţ'lua III
şti, Vineri 9 Hain 1
înţelfigă că voiesce a primi puterea peuţrq a reînoi eqnveuţiunea comercială cu Austro-Ungaria.
Cu tot liinbagiul sfih necuviin.:ios, cu tdtă negarea absolută, faptele aâ probat că numai noi am avut cirep-In numerul nostru de la 29 A- tate. O telegramă ce ne-a sosit eri rilie, vorbind despre motivele cari din Pesta, şi pe caţa am publicat’o împiDg pe oposiţiune sfi se mişce, s6 in ediţiunea de seră, ne confirmă a-se agite şi se devie violentă, <Jiceam celaşî lucru ce ne-a afirmat mem-între altele :	brul partidului conservator. Ea spune
Dupe cât suutem informaţi şi dupe cât că cercurile guvernamentale unguresc! am avut ocasiunea se constatăm singuri, esploatăzâ mult atitudinea Oposiţiu-
parte din oposiţiune este şi încuragiatu de streini, pentru că ea a luat angajameute către eî şi eî câtre densa pentru a’si face
*	-v-6	.	I
servîeil reciproe®, adică streinii s3 aducă la putere oposiţiunea gi acestea să le dea lor tot ce vor cere
Un membru al oposiţiuneî ne asigura «filele trecute că guvernul liberal va cădea în curând, pentru că va fi restnrnat de presiunea străină, şi maî cu sămăde Austro-Ungaria care sciă că nu pdte se aştepte nicţ o concesiune care se fie conţr» intereselor române de la partitul liberal.
La întrebarea năstra, dăeă partidul conservator va face acele concesiuni, pe cari le-a mai făcut altă detă, venind la putere, membrul oposiţiunil ne-a respuns:
neî române, mal cu seină întrunirea de la Botoşani j1 că delegaţii unggrl, Întorşi din RucurescI, respândesc u-ntle soiri despre situatiunea guvernului liberal şi spun că par ti 1111 Oposi-ţiunel ar priimi bucuros s8 a-corde Austro l ngariel tdte favorurile, numai sfi dea guvernul jos.
Şi acostă telegramă nu este luată nici din <Jiare, nicţ trimisă da vre lin am fără ni^I o importanţă. Ea ne este comunicată de un b irbat onest şi serios, care are relaţiunl cu mulţi dmenl politie! din capitala Ungiriel.
La sfidarei tinerilor coconaşl din
tiunea greacă. Finanoeţe ş^lq sufer mult de târăgâneala, oare s6 dă la Atfiena demobilisărel. In momentul ie faţă guvernul din Constantinopole nu s6 gândeşte la alt ceva de cât la cele ce sb petrec In capitala Ela-del, unde nu s6 prea grăbesc cu congediarea evzonelor pentru a per-, mite la rendul s8& Tuţ-cişI de a tn» mite acasă p,e nizqmii şi redifii eî. Gu-vprnul otoman adună deja fondurile necesare pentru demobilisarea celor 200,000 soldaţi, cari stah cu pus-i teresante cile la umfir în apropierea graniţe-J
lor grece. Vizirul ceruse dilele tre- _	_	„
cute 100.000 liv. (2.300.00) lei) COTOHK0HE4 COIEBOULi atât la Banca Otomapâ cât şi la
bhd de aur, în care erau încrustate literele A. M. făuute de safirT. Acest obiect de artă a costat oraşului soma de 16,675 ruble.
&
Ministrul nostru dc resbeî, d. general A. ângkelescu, pe când mergea pe vaporul Puşlţin la Livadia, a făcut cuuoscinţă cu vestitul voiagiorrus Miklueba-Makley, care se întorcea dintr’un voiagiu din centrul A-friceî. Ministrul nostru de mbel a convorbit lung cu marele geograf rus, care ducea ! cu dânsul multe lucruri din cele mal iu-
incuragiat spiritul austriac de interprin-dere.
«Iu asemenea împrejurări trebuie să a-uneam întrebarea, ce atitudine ia contele Kaluoky faţa cu acest conflict ?... Minis-rul de esterne trebuie să privdsca resboiul economic cu România ca o contrafiicere a politicei sele. Contele Kalnoky a declarat adesea in Delegaţiun", că tinde la rela-ţiuul amicale cu fie-care diu statele balca-lanice; adesea el a consacrat României cuvinte de sinceră simpatiâ, şi acum eventualitatea unui resboî economic ameninţă să aducă înstrăinarea politică, acum se creata eventualitatea ca contele Kalnoky să aibă de lichidat un conflict, care pote nu s'ar fi produs fără neesplicabila frică de un import de 16,000 de boî. Acum Austria va avea în Europa un dnşman maî mult, şi din acesta se p6te vedea cât de mult alteredă protecţionismul coudiţiunile de trai ale monarebieî. Resboiul vamal pdte să fie provocat de d. Brătianu, der germanele lui stă în protecţionismul care a alungat produsele ndstre brute din Europa, a închis debuşeul fabricatelor ndstre si acum provdcâ pericolul unui conflict politic. Contele Kalnoky n’are puterea să sfă-rime domnia acestui sistem, der suntem încredinţaţi că fructele lui ’i vor îngreuia răspunderea, că chiar cea mal bună înţelegere a misiune! ndstre in Orient se pole sdrobi de o politică comercială fal§ă. . .
«Statele europene trimit flote pentru ca să cucerescă ţerî cu trebuinţe forte mărginite. De ce n'am face noi României, de bună voie, concesiuni mari ? Der decă nu se pote provoca o schimbare în Bucurescî, decă acolo tot predomină im presiunea produsă de politica agrară a monarebieî ndstre, atonei nu remâne decât represalii cu tdte efectele lor urîte şi pustiitdre.»
sceisobi om Btrsu
Consiliul datoriefi publice, d£r a prii-mit din ambele părţi refusurl „f<5rte categorice. Banca Otomană mal cu
Aşa cum am anunţat, Neue freie Presse publică in numerul de la 18 Maî, un interesant articol asupra stărei de lucruri
seină pare a fi supărată, de ore-ee crfate Pţm ruperea negociarilor cu Ro-
vNtflria ’f a reWt refularea nnmn-‘maa,a .Numito1 organ constată că resboiul
Jr	P ţ-eeouomjc e declarat şi, după ce ne ame-
tulul COî0ufc. Acest refus din partea niqţă cu ruina economica, fără a da însă ministeriulul de financia es.te CU atât oel mal mic indicii! d ipe care ’şî lormedă mâl esplicabil cu cât chiar cel de la acestâ seutinţa—totâ ameninţarea e numai banca Otomană ştiâ bine că In e\sele idou®.	tipar; dupe ce prevestesoe
vi steri fii nn oaiofă n lnscaifi fîomi-'pe A«8tro Ungaria, că amar va avea să
vistetiei nu esista o lescaie. bona siufere din ace8t rg8boitt şi cg bărb^il de
siunea specială instituită la Udis-Kiosc pentru esaminarea compturilor băncel, este preşe^ută de către ar-, meanui Agop Kazazian, actualul mi
stat austro ungari, trebuie să fie tare băgători de seina, desvoUă tema că conflictul ecouomio va degeuera fatalmente in-tr’un conflict politic. E imposibil, <ji3e
(Corespondenţa particulară a Telegrafului)
St- Peter-burg, 4 Maî.
Serbarea de Ia antei Mal. — O convorbire cu generalul Ignat ieff. — ţliarul Moscowsky Wiedo-wiosK.— Serbarea din Sevastopol. in diua ântâî de Maî, poporaţiunea capitalei ţarul ni petrecn in’s Griine şi locul de prediiecţiune pentru petersburgheniî este pentru acea di E’aterinbof. M’am conformat si eu acestui obiceifi şi am plecat împreună cu mii de omeni spre locurile desemnate de tradiţiuue. Ecaterinhof se află dincolo de bariera care duce spre Narva şi s§ află situat îu apropiere de arcul triumfal din Narva pe coatele gurilor Neveî şi a limanului de Fin. In anul 1703 too-mal îu faţa imensului parc, locul petrecerilor, împăratul Petru I cel Mare a capturat do ne vase suedezo. In anul 1711, voind a popula mlaştinele ce înconjurafi capitala, Petru I a ordonat construirea uuul palat, care ’1 dărui împărătesei Ecaterine, numindu’l Ecaterinhof. In acest palat îm-perătesa ’şi petrecea vara Sab domnia împărătesei Elisaveta, fiica împăratului Petro, comiteie liastrelli, amantul împărătesei reconstrui acest palat, unde ’şi ascundea amorul şefi. Sub domnia împărătesei Eca-terina II palatul a fost părăsit, iar Pavel, vefiend că edificiul se rnineijă, 'l-a dăruit pentru spital. De atunci parcul a devenit proprietatea oraşului Petersburg şi mulţumită îngrijirilor sele a fost transformat în loo de plimbare. De atunci Ecaterinhof a devenit rendes-vous pentru ânteiul Mai.
Despre modul de petreceri n’am se vorbesc, căcî nimic original nu este în orga-nisaţiunea petrecerilor publice în Rusia ; focurile de artitiicii sunt ordinare, fără gust,
Neue freie Presse, ca tdie şicanele şi su- pi. b'icul se îmbată iute şi isprâvesce petre fe^inţele de totă <jiut
banca CţtQCOană. A'-'flst prcşodintB in- ,-esboiul economic să nu se re
nistru al listai ivile şi fost amploiat la f . - i . . . î.	■	• . ,	•	, o i -
,	riL	k ^ L	j".	. terinţele de totă <jiua pe care p^va p-oduce, c* 'ea printr uu şit de scandaluri.
asu-
spectând conturile băncel,’l-a propus pra relaţiiyiilor pobti r; plângeai amarase reducerei cifrelor, la cart s6 urcă V(>r ridiea de o parte şi de alta, incordai-
creanţa statului cu un mic miiion r,0a va cre?te fie care fii şi ministerele --------	de esterne vor fi siloe să mtervie.
de lire sterlinge (23.000,000). Banca a refusat net. Este natural câ Porta va fi nevoită să reaundscâ creanţele băncel de 6re-ce alt-miptyelea ghi-şeurile aceşteia vor r&mânea închise, iav fără ajutorul acestei ;nstituţiunf financiare visteria statului va rfimâ-nea g61a.
Şuirile din Constantinopole ne fiic că d-nil Caii lard, preşedintele admi-nistraţiunil Bondholderilor şi d. Aa-baret, vice-preşedinte, vor ple a fii-leîe a este la Sofia pentrg a Qiifşri
Cu acesta, conflictul politic e gata.
Organul vienes, după ce desvoltă în a-mănunte acestâ temă, se lasă la următorele consideraţiunî importante pe cari le cităm textual :-
«Nu e cu putinţă a două state, cari in ordine economică ’şl refusă focul şi apa, să remâie politiceşte prietine, du e posibil ca simţimântul solidarităţii lor să se păstrefie, când se deslănţuiesce un resbo?, ca'-e ani-bilefiă schimbul mărfurilor, va Mina capitalul şi munca, curmă arterele s ihimbului Şi în acesta e wrba de Rimă aia, a căreia (runtariă geografică nn coincidt cu fruntaria, nafionalităfel - împrejurare cure a
* *
ţ) lele treeute a fost aci d. Katkoff, care avu întrevedere ou comiteie Ignatiefl. Să fiice că fiiarjstul din Moscova s’ar fi împăcat cu ex-diulomavul nostro.
ţfiarul Moscovshe Wiedomosti publică cu acesta ocasiune o convorbire, care a a-vut loc Intre comiteie şi unul din redactorii fiiaruluî. Convorbirea este destul de originală şi vfi voî resuma partea sea din urmă, care privesce peninsula Balcanică.
— Calea îmbrăţişată de câtre diplomaţia rusă pentru menţinerea păcii în peninsula balcanică, a fiis comiteie Ignatieff, nn va da absolut nici un resultat bun. Combina-ţiuuile uuor interese occidentale şl even-tua'e nu trebue se se puie în cumpănă câad e vorba d’a se resolva o cestiune aşa da îucurcată ca cea orientala. Baza diplomaţie europene s’a învechit, principiul
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL — 10 MAI 4886
care este pus în temeiul politicei europene în momentul de faţă a fost inaugurat de Metternuh la congresul de Viena De a-tuncî Europa, cu tdtă dibăcia principelui de Bismarck, n’a inventat alt-ceva. Met-ternich, precum sciţi, negă trebuinţa neapărată a vr'unul punct de plecare general pentru politică, el declară că este inutil a se conduce de vr’un plan temeinic stabilit în cestiunea organisăriî destinelor şi a relaţiunilor reciproce între popdre; totul, după opinia repausatului cancelar austriac, se stabilesce prin accidente, printr’un şir de evenimente, prin isbânda diplomatică set! printr’un compromis. Aşa fiind, după teoria lui Metternicli, este unicul şi singurul principii! stabil in d'plomaţie — şi acesta se pdte numi principiul accidentelor. Metternich cuuoscea bine mijlocul în care trăia precum şi timpul îu care trăia, diu acest punct de vedere principiul săd, ca un ce forte practic trebue se fie luat în consideraţie, der cu t<5te astea nu trebue se scăpăm diu vedere că deja diplomaţii de la 1815 aii lefusat se aplice a-cest principiii în practică, căci politica Iul Metternich a fost condamnată de istoria şi de dreptul ginţilor.
După acostă aşa numită introducere, fostul ambasador al repausatului ţar la Constantinopole, intră în cestiune în următorul mod :
— Aruncând o privire cât de superficială asupra politicei europene faţă cu re-voluţiunea bulgară, este imposibil de a nu descoperi că Europa în acest cas, precum în tdte, se conducea nu de vr’un principii! stabil, ci că tindea numai şi numai ia deslegarea unor probleme eventuale, a-plicând in diplomaţia sea faţă cu peninsula balcanică vechia politica lui Meternich. V8 întreb ce p6te servi da temelie în cestiunea resolvărel date unei cesticuî aşa de încurcată, precum este cestiunea orientală? Una din două: seb principii! de legalitate, B<5tL principii naţional şi prin urmare a atrac-ţiunel politice, Der ore unul dintre aceste principe se află *şe<jat în temeiul resolve-rel dale de Europa problemei de faţă ? Învederat că nu. Pentru a couvinge de a-cestă, n’avem decât a arunca o privire repede asupra evenimentelor, cari s’ai! desfăşurat de unâ<jî dincolo de Dunăre. S§ vedem ce atitudine a luat Europa faţă cu evenimentul de la 6 Septembre? Se ne închipuim că diplomaţii, monţinâudu-se de prinoi piu legalităţeî, ar fi voit se lucreze după spiritul tratatului de la Berlin. Dar atunci Enropa trebuia se se pronunţe in contra pretenţiunilor bulgare precum şi în contre celor ale Greciei, trebuia să se opuie res-belulul Serbiei, care declarase resbel nu Turciei, ci unul principat vasal al Turciei. Diplomaţia Europei nu s’a rezemat pe principiul legitimităţel, ea nu s’a aretat pur şi simplu apărătdrea tratatelor esisteute şi din contra, pe când presa pe grecii de a remânea îu afara de acţiune, permitea bulgarilor de a se întări în Rurnelia şi de a eşi trimfătdre diu resbeiul cu Serbia. Pe când regele Greciei a fost reţinut de a-şl lărgi te.iioriul; Europa a sprijinit pe A-lexandru BJtemberg a-şl apropia Rumelia. A că tă ne demonstra eă principiul legali-tăţeî nu reşede în po itica diplomaţiei europene.
Se vedem dăr dacă principiul naţiona-lităţei este urmărit de Europa. Aruncend o privire cât de supeificiaiă vom vedea că nici acest priucipid nu este admis de Europa.
Iu cas dacă diplomaţia europeană s’ar fi condus de acest din urmă prinoipid, a-pol ea nu numai că nus’arfiopus bulgarilor ci tot aceiaşi conduită ar fi urmat faţă cu grecii, sârbii etc.
Din aceste tăte corniţele Igcatieff conchise în fine că diplomaţia europeană nu se conduce de cât de principiul diplomatic Inaugurat de Metterni''h, adică ’şt regu-leadă atitudinea după evenimente. Corniţele Ignatieff voind a da o espresiune figurată opiniunel sâle asupra diplomaţiei europene, a -lis :
— Diplomaţia europeană ’ml pare ca o luntre, fără cârmă, care este dusă la voia
întâmplărilor pe valorile evenimentelor politice. Dacă ventul suflă de la Berlin, ea merge la drâpta, dacă vântul va sofia din altă parte ea se va îndrepta aiurea.
Trecând apoi la apreciarea politicei europene moderne, corniţele Ignatieff a remarcat că încă la congresul din Viena, principiul Iul Metternich a întâmpinat o oposiţiune seriosă din partea Iul Taliei-rând, diplomatul frances şi din partea im-peratorelul Alexandru I precum şi din partea d. Stein, ministru de resbel al Prusiei. Toţi aceştia ai! respins propunerea de a faco ca sorta popdrelor se depandă de accidente eventuale, de vr’un eveniment neprevăzut de diplomaţia.
— El bine, adaogă corniţele Ignatieff, cu tote astea primejdia de la 1815 din noi! ameninţă popdrele balcanice. După o-pinia mea calea compromisurilor şi a politicei metternichene nu sunt bune de cât pentru a înlătura pentru un timp fdrte scurt radicala transformarea cbartei peninsulei balcanice. A se mulţumi cu înlăturare momentană este a tace ca şi struţul, care în faţa primejdiei inevitabile ascunde capul sub aripă.
Or ce s’ar Zice, dâr este vădit câ nici cestiunea bulgară, nici cea serba, nici cea greacă nu sunt resolvate. T6te aceste cestului sunt şi rămân pendinte pentru un timp ore-care şi că pene ce nu se vor re-solva aceste cestiuni este imposibil a asigura pacea, ordinea şi liniştea în peninsula balcanică.
Ca conclusiune la acâstă convorbire, redactorul diarulul în cestiune declară, că opinia comitelui Ignatieff este că un resbel în curând va deveni inevitabil şi că împăratul Alexandru al III este chemat a tranşa cestiunea orientală. „Rusia n’are a face cuceriri în peninsula balcanică, a 'dis corniţele, ci este datore a ’şt asigura domnia deplină pe Marea Neagră, c
3
A.
WJ
Regimentul 6 de artilerie, pe ambele bulevarde ale Dâmb ,viţei, cu capul coldnei în strada Rabo-veî, in linia grădinei Ddmna Bălaşa.
Două escadrăne din îegimeutul 3 călăraşi în faţa Ddmnel Balaşn, până in Dâmboviţă.
Un batalion din reg. 21 de dorobanţi pe trotuarul D<5mna Bălaşa-
Un batalion din regimentul 1 de geniu, pe strada M itropoliei
O gardă de ondre cu drapel şi musică din regimentul 3 de linie, £e va afla la ora 10 şi un sfert precis, în cnrtea Mitropoliei.
La palatul din BuourescI garda de ondre va fi cu drapel şi musică dintr’un regiment de linie destinat de comenduirea pieţei caro stă până ce plecă MM. LL. la Mitropolie, după care merge la corp’il eî, spre a lua parte la defilare După defilare se va întdree la Palat, spre a da onorurile
(A cincea aniversare)
In revSrsatul Zorilor, 21 tunuri vor unu ţa ca pitalel solemnitatea ^.ilei. La orele iO şi jum. di ruindţa, se va celebra la Mitropolie un T -Demn. moăus vivetidi vamal, decât peutru un res-
boiu vamal. Sunt mari interese in joc şi
SCiRi Şl FAPTE
Tragerea la ţintă. — MercurI, 7 ale curentei, la orele 5 după amiaZă, M. S. Re gele, însoţit de adjutantul de servicii!, a mers la poligonul de la CotrocenI spre a asista la concursul general anual al tragere! la ţintă.
Hajestatea Sa, a fost întâmpinat la sosire de d. general G. Ânghelescu, comandantul corpului I de armata, şi de d general Arion, preşedintele comitetului tirului. După ce trecu în revistă trăgătorii diferitelor arme al tuturor corpurilor de armată şi divisieî active din Dobrogea, veniţi spre a lua parte la concursul anului curent, întră în pavilionul tirului, unde nrmă cu mult interes tragerea executată la diferite distanţe.
La creie 6 şi jum., M. S. Regele s'a întors la reşedinţa de la CotrocenI.
*2
Convenţiunea Austro-Ungară.—Nu seim, scrie Gazeta Transilvaniei, ce hotărîre a luat comisiunea vamală austro ung ră ce s’a întrunit alaltă-erî în Viena, der după tote cele premerse trebue se credem, că ea se va fi pronunţat mal mult pentru un
de aceea s’a format părerea, că mal bine e a se mulţămi cu puţiu şi a nu încorda
Solemnitatea va începe cu uu servicii! 15 b; suma datorată de persdne însărci-divin.	nate cu vânZarea s8 urcă la 63,666 1.
In urmă, ministrul cultelor şi instruc- 80 b, bilete remase ne-vîndute să urcă la ţiuueî publice va preda statua municipali- suma de 58,934 lei. tâţeî Bucurescilor şi d. primar va răspunde în numele capitalei.
Serbarea se va termina prin intonarea
Intr’nn număr trecut spunâm că sub Prefectul pl. Câmpului din judeţul Ialomiţa, imnului Iul George Lazăr de către elevii, Anagnostopolu contractez» împrumuturi conservatorului şi al seminariilor şi prin forţate. D-sea a negat printr o scrisdre pe
Pornirea de la Palatul din Bucur, şti a MM. LL Regelui şi Reginei, spre a asista la Te-Deum, se va anunţa prin 101 tunuri. La 12 ore, Majestă- «imaî tare^ reiaţi unile comerciale cu Ro ţile Lor vor primi defilarea ps Bulevardul Univer- mânia ; căci acesta ţerâ are Dunărea des-
s.tăţeî, în ordinea urmâtdre :
,cbisă şi are Marea, şi prin urmare nu i
1.	Elevii şcdlelor superidre, secundare şi primare se pot tăia arterele coraerciulul el; şi apoi cu drapelele lor ;
2.	Armata.

la acâsta se mal adaugă şi concurenţa MM. LL. Regele şi Regina vor primi in sala Germaniei B a celor-l’alte state.
Tronului, la Palat, în presenţa d lor miniştri, la
orele 2 şi jum., felicitările Corpurilor legiuitdre.! Semănăturile sunt în genere frumose în La ore e 8 sera, va fi serbare publică cu ilumi- judeţul Buzsb. Cultivatorii câmpului se 0-naţiune şi focuri de artificii Ia şosea.	I cupă încg cu arăluri|e de porumb meia ;
Grădxnele St. Gkecrghe si Episcopia, piaţa Tea-’	.	w ,	. w	,
traiul, piaţa Universităţi şi t<5te edificele publice fas0,e Porumbul. semanat până acum na vor fi asemenea iluminate.	răsărit încă, ploile ab fost parţiale;
Musicele militare vor fi împărţite în grădinele1 Iu urma brumei scrie, Gazeta Buzăului, şi pieţele publice.	C9 a dafc Zilele trecute, viile după pdlele
***	'dealurilor ab suferit mal puţin, iar cele
La 10 ore şi jum. trupele din garnisonă, des- după văi şi şesurl s’ai! stricat, aşa că ro tinate a lua parte la paradă, se vor afla aşe-Zate dul lor va fi forte neînsemnat, pe pieţele de la Palat la Mitropolie, în ordine	^
desfăşurată, la punctele ce se notdză:	„	,„	_ ~	.	, ,	,	,
Şcdla de oficerî, pe calea Victoriei, în faţa bi- 0 P^gere.-D. Drăghicescu, şeful actual sericei Creţulescu	de circumscripţiune al serviciului vamal
Regimentul 3 de roşiori pe piaţa teatrului. din Galaţi, scrie Vocea Covurluiului, prin o Trăgătorii sosiţi pentru concursul de tragere strie de măsuri, pre cât de inoportune şi
în faţa Sârindaru.ni.	inutile, pe atât de trăgănitdre în vămuire,
Regimentul 2 de artilerie pe Bulevardul Elisa-	.	, u ..	„ » r________-
..	...	, ,	, r „	„„	", a provocat o perturbaţiune in ataceri, şi
beta, faţa spre 'calea Victoriei, pe secţii, avSnd 1	r ,	.	.
companiile de asediu în capul coldnei.	Prln urmare 0 nemulţumire generala din
Batalionul 2 de vânători pe ealea Victoriei, partea comerciulul gălăţean, deja destul de
flancul drept pe strada Ddmneî.	, încercat.
Regimentul 3 de linie pe calea Victoriei, în faţa
Casei de Depuneri.	Programa inaugurărei statucî lui George
V f	C*'01’	,ro' Laar. - inaugurarea atatnat lui Georg,
Un batalion din reg. 6 dorobanţi, pe strada Ca- L»zar4 se va face duminică, 11 Maiă la o-ro 1, calea Rahoveî.	rele 10 diminâţa.
depunerea cordnelor la pedestalul statueî.
La acesta serbare vor participa :
Miniştrii, membrii Corpurilor legiuitoie, membrii înaltelor curţi de casaţie şi de conipturl, membrii curţel de apel şi al tribunalelor, impiegaţii superiori al ministerelor, consiliul permanent al instrucţiune! publice, academia, universitatea, şcdlele de poduri şi sosele, de agricultură şi silvicultură, seminariile, scdlele publice din capitală, primare şi secundare.
Scolelor private, societăţilor de cultură şi presei se reservă uu loc special.
Membrii comitetului statueî vor aşeZa la tocurile destinate pe participanţii la a-cestâ solemnitate.
Ministerul va trimite biletele necesarii oficielor publice, scolelor private, societăţilor de cultură şi presei.
3$
Angină. — Intre elevii scoleî din comuna Comarnic, ivindu-se câte va caşuri de angină difterică, d-nu medic a trecut la localitate, spre a da ajutor suferinzilor, şi a lua măsurile necesare, pentru încetarea maladiei.
A trecut in realitate, ori numai se î..-formeză autorităţile, ca se se dea curs lucrărilor de cancelarie?
&
Sub titlul „Demonstraţiuni în contra statului cu insignii române« citim îu Pester Lloycl următdrele : In Hahn-giu farmacistul asistent Alexandru Toda a îndemnat în Z‘ua Basce pe pielarul ^icolae Sbir-cia şi pe mesarul George Irbas de a demonstra cu color! româuesei cu prilegiul serbării poporale de după amiaZI, predâu-du-le acestora insignii româuesei (roşu-gal-ben-albastru) în scopul de a le împărţi între locuitorii din Hălmagiu. Şi în faptă s’aQ şi presentat pe stradă şi în biserică cu ast-fel de insignii în Ziua aceia şi în Zilele urmetdre o mulţime de Hălmăgenl. Judecătoria din Hălmagiul-mare ’l-a şi pedepsit pe aceştia cu câte 10 Z*^ arest şi 10 fi. amendă în bani. Tabla reg. însă a schimbat pedeapsa dictând u-le la fie-care câte 50 fi. amendă în bani, şi la cas de nesolvire câte 5 dile arest.
&
Furt.—MercurI, d. Racovitza inspectorul Regiei tutunurilor, scrie Romanul din oraşul cu acest nume, era cât pe ce se fie victima unu! îndrăsneţ furt. Iată cum s’a8 petrecut lucrul: d-sa fiind în gazdă la hotelul d-lulj Stratel, luândui-se straele pentru curăţit de chelnerul Mibalachi Grequ şi acesta găsind în busunarul surtucului un portofel cu 600 lei in bilete de bancă, a luat portofelul cu bani şi a fugit.
Furul s’a prins.
22
Loteria Ateneului. — Iată situaţiunea sumară a acestei loterii, încheiată în Ziua de 7 Mal corent: Activul se compune din recipise de încasat la casa de depuneri pentru suma de 1,698, 1. 40 b ; bani depuşi la banca Naţională 348,230 1. 15 b. Cheltuelî se urcă la 20,649 1. 65 b ; remisa acordată vânZătorilor de bilete 15,460 1.
oare am publicat’o.
Acum suntem în măsură d’a informa pe D-nu Ministru de Interne, care trebue se se intereseZe do moralitatea funcţionarilor administrativi, — că numitul sub prefect a fost tras în judecată de Casierul proprie-tarnlui Zapa pentra sama de lei 950. — Procesul s’a judecat Ia 19 Aprile 1886.
Mal mult decât atât; i s’a aplicat secjues-tru pe cal şi trăsuri. Şi ca să fie caraghioslâcul mal complect — i g’a aplicat peceţil pe copitele cailor.
întrebăm: frumos este şi oe respect insuflă sub Prefectul care se plimbă cu cal pecetluiţi în loc de clopoţei ?
22
Arns consiliului sanitar'. — Din comuna Scăioşif, cătunul Fundeniî, se şoiie diarulul Curierul Prahovei, că medicul plăşilor Cri-cov-Podgoria, de şi a fost Incunosciinţat că acolo copiii locuitorilor mor de angină; însă de doul său trei ani nu s’a vedut medicul prin acea comună, Primarul de nenumărate ori a cerut ajutorul medical şi o mulţime de copil ab fost seceraţi do angină în iarna trecută, însă nimeni uu s’a interesat de sdrta acelei comuni. De o lună de dile copiii mor pe capete; unul serman locuitor "|-a murit în trei <Jile singnril doul copil ce avea, cel mal mare in etate de 12 ani.
Ab vre-o cunoscinţă autorităţile supe-ridre de acest flagel, care se lasă în buuă pace, a lovi în vârstele fragede, fără nici o milă? Suie d. medic-primar resultatul mcunoseinţărilor ce i se fac, că boia s’a ivit în cutare şi cutare localitate, şi ce mSsurl s’ab luat de subalternii săi prin plăşl, seb totul se mărginesce la o corespondenţă făcntă pe hârtie ?
ACTE OFICIALE
Consiliul general al judeţului Vaslui este au-torisat ca, în actuala sesiune extraordinară în care este convocat, sg destine mijldcele necesare pentru trimiterea la Paris a d stenilor muşcaţi de un câne turbat
D C. Pascal, actual comisar maritim la Sulina şi d P. T. Georgescu, actual căpitan al portului Tulcea sunt permutaţi unul înlocui altuia.
D- Ştefan Nicu’escu se numesce în postul de adjunct al serviciului depunerilor, consemnărilor şi economiilor, pe lângă casieria judeţului Tulcea, conform recomandaţiel făcute de d. casier local şi pe răspunderea sea
latîmplărî din capitali
Furt. — Individul Niculae Cosura avea mare dorinţa de a se căpătui cu un ceasornic. Neavend bani pentru a cumpPra o-biectul dorit, el creZu de cuviinţă să-şi a-proprieZe acela al Iul NiţăT. Păgubaşul reclamând, nea Niculal se afla arestat.
t —■^
Copil lepădat. - Un căruţaş anume N j-culaî Oâlinu, mănând ier! căruţa pe strada Lăutarilor, a dat peste un băiat ca de vr’o 4 ani. Nenorooitul micuţ a fost grav rănit şi dus la spitalul Copiilor, unde doctori! desespereadă de a’i scăpa. Niculal
!
FOIŢA ZIARULUI „TELEGRAFUL"
A. SCHOLL
(54)
NOPŢILE SÂNGEROSE
Duelai Monseniorului.
XX
Urmarea operaţiunilor
—	Ea nu umblu după bani ! Interesul meb e de a vindica o inimă sdrobită ..
Robart Kodom tresări.
Mariana relnă :
—	Oh! nu vorbesc de inima moa ! cre-d ,-me. Nu’ml dab atâta osteneală pentru mine.
Jjj— Copila mea, suni dispus se te ascult ca un tată. Se fim serioşi şi să ne împecăm. După convenţia nostrfi ’ţî datoresc 100,000 fr, şi d-ta îmi datoreştî o lună de Zii0 ajutor. Te voi lăsa liberă, oferindn-ţl o
câte
fiâ
transacţie onorabilă. Ştib că eşti preţidsâ — Pfite voi avea trebuinţă şi eb de el. Şi şi eb ţin la contractai nostru. Acum nu apoi nu costă scump, cinci sute francţ pe mal am trebuinţă de d-ta aci. Der, mâine Luă. l-am şi plătit, cine ştie ?
—	Urmeză.
—	Fără îi doială eb nu sunt un despot, după cum pâte vei crede. Eşti tovarăşa mea, pentru o lună de zile. ’Ţî dau pentru acest timp o sută mii franci, ceia ce face doue-spre-zece sute de napoleoni pe săptămână. Jură că vei fi la ordinile mele la cel întâi semn ? şi eşti liberă de mâine.
AI la disposiwe cincl-zecl mii frânt I. E d’ajuns atâta pentra moment.
—	Nu’ml datoreştî nimica pâaă ce nu va espira învoiala ndstră.
—	Ce fel de femee eşti ? dacă eb voesc se am încredere.
—	De curiositate ?
—	Am o încredere nestrămutată, de care nu’ml dab socoielă. Ce voeştl nu am vrâsta unul apostol, însă am credinţă. Al o pasiune, o nebunie, un mister, a cărui cheie nu o caut şi care te stăpâneşte. Remâl cu misterul, insă revinu la al meb când te chem. Al înţeles ?
—	Dar acel otel, cire’l âî în- biriat pentru mine?
—	Dar atelierul meb ?
—	O sută franci! mal nimica.
—	YoeştI se’l laşi pentru mine ?
—	Pentru ce ?
—	Să fac diu el un spital.
—	Un spital! Dumnezeule ! Cu paturi ?
—	O canapea va ajunge. Ştiu un bolnav care are nevoe de aer. Lasamil mie.
—	E al d-tale, însă...
—	Insă ?
—	Se am şi eb o cheie, aşa sunt deprins eb şi nu mă pot lăsa de acest obiceib.
—- După cum voeştl! Insă cu aceste lucruri am uitat afacerile mele. Dar rusul ?
—	N’am uitat eb, i am trimes tot ce’ml ai cernt.
—	Forte bine! Dar trebue se me duc se me schimb. Plec. Când me voi întoroe pol bate de cinci ori in nşă, se ştii că sunt eb şi te deschizi.^
—	Fii sigură.
—	Adio, stăpâne !
—	Adio 1 Ab! nu, la revedere voiam sd zic.
—	Trebuia se adaugi acesta.
Mariana plecă repede şi râzând.
Când Kodom remase singur, se aşeză şi ’şt regulă socotelile, aşeză aurul într’o cutie a mesei, biletile de bancă ie aşeză .u pachete de câte zece.
Pe masa de ndpte era un re/oiver cu şase focuri şi cn cocoşul rădicat.
Robert se sculă.
-- Luând acâstă hotărâre, zise el, rădicând aminele in sus, nu me voi da înapoi. E îu joc viaţa a doue-zecl dineul! Ruina mea, e o ruşine pentru una din casele cele mai mari de pe pieţele In mei. Voi merge până la sfârşit 1 dacă găsesc dre-care re-erve ît doelnit-e la companiile de asigurare sab la vre-un căpitan de vas...
Aceste gândiri păreab a’i face se tremure.
Insă el urmă cu multă violenţă:
—	Ce e acesta? haide nu sta la îndoială !
’Ml adio amiute încă de Robert Kodom. Am sub perină preţul a trei corăbii. Cine me împiedică de a deveni armâtor dacă sufletul ’mi zice ?
Se gând i puţin, şi resumă aceste gândiri în douâ cuvinte.
—	Prea lung I prea lung 1 ar fi prea
Iuug!
începu a umbla, gesticulând, fără a vorbi, apoi se întinge îmbrăcat pe pat:
—	S§ dom puţin, aşteptând lntdrcerea Marianei.
Se scula repede.
—	Trebue se scrib Wandel.
Cu scrisdrea mal trecu timpu bancherul avea şi el pasiunile sale, scriind o scrisore eşia puţin din domeniul curelor. Vfzâudu’l aşezat lângă masă, scriind cu foc, cu o mână feerică, şi cu un* gest brusc, părea un poet, nu aşa de radios ca Sbakespeare, dar sinistru cn Dante. Iu acel moment, acest om avea poesia sa. El cunoştea ura şi disputul femeii re care o voia. Domina-ţiunea însă se potrivea cu temperamentul săb tot odată sangnin şi limfatic. Privirile sale erab îndreptate asupra scrisdreî, şi urmărea rândurile scrise cu o fixitate, ca un îmblânzitor de idobitdee.
—	Ea ’ml plăteşte luxul cu care am înconjurat o, zicea el; eb o voesc îmblânzită, supusa prin o putere mal mare ca acea
www.dacoromanica.ro
TELEEGRAFtTL — 10 MAI 1886
3
Călin a fost beat şi este forte red că poliţia permite unor 6menl baţi de a umbla pe atrade cu căruţe.
—x—
La gara Nord. — Nisoe femei aii fost arestate adl dirninâţă la gară. Se <J‘ce aceste temei ar fi fugit de ia o mberabilă factoriţă, care trâiesce dintr’un comercid infam. Dâr atuncî pentru ce elo. s’afi a* restat ? A fugi dintr’un lupanar este lăudabil şi trebue a fi protegeat iar nici de cum pedepsit.
Furt în tren.—Individul Niculae Nichi-tescu, făcând o călătorie, de sigur obicinuită, între stadia Chitii» şi capitală, se afla ieri într'un vagon cu d. Niculae Iliescu.
Intrând în vorbă cu vecinul sed, Nichi-tescu băgă mâna în busunarul d-luî Iliescu şi 'î sc6.se suma de 360 lei în bilete ipotecare. Din fericire pentru păgubaşul ho ţul a fost prins în gară.
Don-Caprice
-------------------------
DIVERSE
Incendia.—In noptea de 26—27 Aprile trecut, orele 3 a. m., a luat foc casa locuitorului Nicolae Vişau din cătunul Podu-Neagulul, din comuna Comarnicu, plaiul şi judeţul Prahova, şi a ars cu desăvârşire împreună cu tot ce avea într’însa, o vacă şi ca 30 stupi, care se aflai! puşi lângă un grajd.
Cu tot concursul ce s’a dat de locuitori focul nu s’a putut stinge. Incendiul, după cum s’a constatat, a provenit din nebăga-rea de sârnă a femeel numitului Vişan. A-cesta, sculându-se ndptea, a aprins un ciob şi, suindu-se sus în podul casei spre a lua nisce bucăţi de pele ca se ’şî repare opincile, a luat foc nisce sdrenţe ce erai! puse acolo. Numita speriată, le-a călcat ca pi-ci6rele şt, creijend că s’ad stins, s’a dat jos şi s’a dus de s’a mal culcat pene câud s’a pomenit în flăcări, de unde abia a putut scăpa cu copiii prin ajutorul locuitorului Tricăzet N. Vişan, căci bărbatul sed lipsea d’acasă.
Paguba se urcă la suma de lei 5,000.
*
Sinucidere. — Locuitorul Costache Pe-traru din comuna Cârlig!, judeţul Neamţu, în etate de 64 ani, s’a găsit spânzurat cu o frânghie de o răchită pe malul unui pârli! din aoropiere de casa sa.
Acest om, după cum s’a constatat, suferea de mai mult timp de alienaţiune mintală şi din aeâstâ causă se crede că s'a sinucis.
------4»»g8o->«-—.—
lOSURItE mHICIPAU
LISTA
de numerile obligaţiuni or împrumutului municipal 5 °/0 de 18,200,000 fr, anul 1883, eşite la sorţi la Maî 1886.
122 obligaţiuni			a 500 fr.	
125	3595	8810	14425	22429
219	4299	8866	14498	22626
689	4526	8939	14540	22780
905	4552	8957	15612	22898
1018	4711	8980	15793	22949
1057	4824	9041	15997	23134
1102	5013	9117	16085	23246
1153	5797	9130	16557	23295
1162	5823	10049	16578	24444
1187	5884	10185	17263	24646
1305	6069	10287	17470	24761
1404	7188	10762	17739	24895
1442	7356	10869	18216	24982
1658	7359	10980	18315	25110
1716	7377	11645	18557	25178
1733	7455	12276	18673	25214
1900	7526	12430	19362	25216
1934	7935	12778	20071	25237
1953	7947	12779	20260	25600
2231	8117	12931	20261	25620
2330	8163	12972	20273	25935
2805	8685	13823	20338	26139
2812	8690	13485	20369	
2859	8710	13650	20968	
3371	8771	14395	21051	
ULTIME SOIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Roma, 20 Mal.
A isbucnit nn-spre-dece cratere nouî la vulcanul Etna. Lava curge ca un riu şi are- 200 metre lărgime. Pământul tremură mered, iar craterul central nu varsă decât vapori şi cenuşă nâgră.
Berlin, 20 Mal.
(Râtul Naţional Zeitung scrie că din partea Prusiei s’a depus în consilii! federal propunerea d’a proclama mica stare de asedid la Spremberg (districtul Franc-fort pe Oder).
Berlin, 20 Maî.
Principele de Bismarck, acompaniat de contele Rautzau a plecat adl la Fridrihcsruhe.
St. Petersburg, 20 Mal.
Ukosul Maj. Sâle împăratului Rusiei, adresat admiralităţiî marinei de pe Marea Năgră, între altele declară : voim desvol-tarea paclnică a Rusiei şi numai împrejurările vor putea se ne oblige d’a recurge la apărarea intereselor, dignităţii şi securităţii imperiului prin ajutorul bravei marine ruse.
Athena, 20 Maî.
Stephanopulo candidatul lui Tricupis a fost ales cu mare majoritate preşedinte al Camerei. Resultatul alegerel a jfost priimit cu aplause. Tricupis va fi însărcinat de a compune noul cabinet.
Viena, 20 Maî.
D. de Pussvald respunejend în Cameră u-neî interpelări asupra ruperei negociărilor cu Româuia, face expunerea discuţiunilor urmate la Viena între d-nil Ferechide, Ghica şi delegaţii anstro-ungari şi negociărilor deschise în Bucureşti. D. Pussvald constată că România, nu numai respinge cea mal mare parte din propunerile austriace, ci formaliseijă încă doue cereri nuoî cari nu pot. fi cu nici un chip primite.
Ea cere ca Auatro-Ungaria se renunţe la dreptul naţiuneî celei mal favorizate relativ la tarifele în vigăre până la 1891 cu Germania, Anglia, Italia şi Belgia şi cere libera impovtaţiune pentru st6te cerealele şi vitele: boi porcî, oî; pentru petrolei! şi alte articole şi încheiarea unei convenţiunî privitdre la epizotie.
România pretinde ca condiţiune absolută ca libera intrare a cerealelor şi vitelor se fie acordată în formă de tarif convenţional, ceea ce ar fi deschis fruntariele Aus-tro-Ungarieî nu numai cerealelor şi vitelor române, dar şi grâului american, şi indian, vitelor ruse etc.
Asemeni cereri resturnând cu totul bazele uniuneî vamale şi comerciale dintre Austria şi Ungaria ai! trebuit se fie jes-pinse.	H
Guvernul Austriac, regretând adânc că n’a reuşit, cu totă buna s’a voinţă, a e-vita ruptura comercială, nu pote de cât să aştepte ca interesele materiale ale celor două state să aducă înţelegerea într'un termen nu tocmaî depărtat.
Budapesta, 20 Maî.
Ministrul de comercid respumjend unei
interpelări asupra tratatului cu Roman ia, constată nereuşita negociărilor, pricinuită de atitudinea Romănieî.
Ca ministru al Ungariei, el numai pdte face nici un demers; ar saluta inse cu bucurie iniţiativa Romănieî pentru reînceperea negociărilor.
Resboiul vamal va vătăma fără îndoială interesele unguresc!; der ungaria va şi pro-
fita, şi in tot caşul România va suferi maî multă pagubă.
Ministrul repetă că guvernul va simţi multă plăcere dâcă România va manifesta dorinţa d’a se reîntdree la starea conven ţiouală.
Berlin, 20 Maî
Reichstagul adoptă în a dona citire im-positul pe zahăr, fixând la o marcă 70 feenige premiul de export până la 30 Septem-bre 1887.
Philipopole, 20 Maî.
A§i la Burgas s'a descoperii un complot în contra vieţei principelui Alexandru. A-tentatorii sunt nişte ruşi, muntenegreni şi doi bulgari, ambii agenţi ruşi. Aceşti din urmă sunt arestaţi. Principele pleacă a§i.
Zaharia Stoyanoff.
Din ediţia de s6ră 7 ore sdra
Paris, 20 Mal.
Cea maî mare parte din diarele republicane cer espnlsarea prinţilor. Câte-va din contră sunt de părere că acesta espul-sare ar constitni un act nepolitic.
Roma, 20 Maî.
Partisaniî uniunii monarchice constituţionale ad oferit uu banchet d-luî Depre-tis, care a pronunţat un discurs în care a combătut aousaţiuuile aduse contra politicei sâle interne.
«Din puntul de vedere al politicei străine, primul miuistru a spus că guvernul italian a procedat, în afacerile Rumelieî şi Greciei, tot dăuna de acord cu cele 3 imperii şi cu Euglitera, fără a perde din vedere interesele păcii, precum şi ale peninsulei balcanice. Aceste interese s’ad găsit astfel mal garantate decât, dacă nişte speranţe inşelătdre şi dacă fatala divisiune a puterilor, ar fi fost provocate de no i.
«Noi vom proba, eu documente în mână, că am lucrat în tot d’a una într’un mod sincer, cu o demnitate perfectă.
«Organisaţiunea coloniei ndstre Ia Ma-suah urmeză în cele mat satisfăcetore condiţiuni ; dâr nu vom întinde oeupaţiu-nea ndatră dincolo de limitele actuale».
In privinţa masacrului espediţiuniî Porro, d. Depretis a adăogat că guvernul italian nu se va lăsa a fi t.trtt în întreprinderi nesocotite.
Pesta, 8 Maî. (Depeşă particulară a
Telegraphului).
Cercurile guvernamentale de aci exploatez ă mult atitudinea oposiţiuneî române, mai cu se mă adunarea de la Botoşani. Delegaţii unguri, întorşi din Bucureşti, respăndesc unele sciri despre situaţii guvernului liberal şi spun că partidul oposiţinneî ar primi bucuros să acorde Austro Ungariei tote favorurile, numai să dea gu vernul jos.
Corespondenţe din Biicuresci au fost publicate de fiarele localităţsi, confirmând acestă disposiţiune a oposiţiuneî.
-----------OOsSBOO--------------
ADUNAREA DEPUTAŢILOR 8 Mai 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jum. Preşedinţia d-luî Agaricî.
PresenţI 93 dd. deputaţi.
Se votăză proiectul de lege prin care se cere să se acorde ministerului de interne uu credit de 7000 leî pentru a se trimite la Paris omenii din Vaslui şi BucurescI muşcaţi de câinii turbaţi.
Urmarea discuţiei asupra categoriei a XVIII din tariful vamal autonom.
D. Costinescu, declară că tot lemnul a-dus din Bucovina s’a exportat şi fiind că acel lemn e bun, a suit prin acesta pre-
ţul lemnului din ţeră. D-luI recunosce că sunt multe păduri îu ţeră, însă sunt cu neputinţă de exploatat. Dacă s’ar putea exploata lemnul aci, atunci ar fi o nebunie se se ducă ciue-va de cea-l’altă parte.
Decă se va opri introducerea lemnului din Bucovina, atuncî acestă industrie se va desvolta acolo şi apoi cheresteaua va trece franco transit prm ţâră pe Bistriţa şi pe Prut, şi nu va rămânea nici un capital în ţeră. Apoî maî e o mare diforinţă între bradul de la uoî şi cel din Bucovina. Pe când moliftul din Bucovina e alb, mdle, nu crapă, bradul de la noî e nodoros, negru şi crapă Lemnul din Buoovina face faţă lemnului nostru, numaî ast-fel se pdte vinde lemnul nostru.
D. Slolojan declară că ţinta ndstră trebue se fie a ridica preţul pogonului în ţară. D lui spune că pădurile de pe valea Bistriţei pot furnisa lemne atât pentru con sumaţie internă cât şi pentru export; declară însă că 50 bani la m. c. de lemn de brad e d’ajuns şi cere se se menţie acestă taxă.
D. general D. Leca. Propune să se pună 50 bani pentru 100 kilog. şi 3.50 pentru m. c. D-luî răspunde mal mult d-luî Costinescu care a apărat fabrica Goetz. Examinând pe acţionarii companiei, d. Preşedinte spune că sunt o mulţime de ovrei care ne exploateţjă ; d-lul preferă ca maî bine se fim exploataţi de ovrei cari trăesc aci în ţeră de cât de cei din streinătate.
D. N. lonescu, vorbeşte in acelaşi sens ca d. general Lecca.
D. 1. C■ Brătianu, declară că soc. Goetz a cerut voie să esploateze pădurile nds-tre, însă nu i s’a dat voie, exploatarea pădurilor s’a lăsat îu mâna românilor. Decă se pune taxa pe lemn, se schimbă coudi-ţiunile de existenţă a socieiăţel D-lu' termină cerând menţiuerea taxei din t rif.
Se închide d'scutia a-upra eateg. XVIII.
D. ministru de finanţe dă citire me-agii-lor prin care se cere: un credit de 18,000 leî pentru întâmpinarea chieltuielilor ser barei de 10 Maî, al douilea de 6000 lei pentru aşezarea busturilor Uu Bozoianu Costaforu ete. în Senat.
Amendamentul d-lul Lecca prin care se care ca la lemnele de foc se se pună 50 bani la 100 de kilo în loc de 10 bani, se primesce.
Se pune la vot cu bile amendamentul d-luî Vilner prin care cere ca la trunchiurile de brad re se percepă 15 leî noi de m. c în loc de 50 bani ca în tarif.
Resultatul votului: votanţi 82, majoritate reglementară 47, bile albe 54, bile negre 28. Amendamentul se primeşte.
Se votează categoria XVIII aşa cum a fost amendată.
Categoria XIX. Combustibile minerale, bitumuri şi derivatele lor.
D. Butculescu propune că la petrolei! să se pună taxa după grad ; această taxă fiind maî mică de cât cea din tarif; se respinge.
Se primeşte amendamentele d-lul Rădu-canu Ion prin care cere ca la Ozecherita, parafină şi ceresină precqm şi lumânările şi alte objecte de parafină se se pună 300 1. n. la 100 de Kilo.
Categoria XIX se votâză aşa cum a fost amendată.
Categoria XX■ Materii minerale, industrii ceramice şi vitrificaţiuni.
D. Butculescu propune maî multe a-mendamente prin care se se ridice unele taxe din acestă categorie, iar altele se se scază.
Se ridică şedinţa la orele 6 şl jum. p. m
SENAT
8 Maî 1886
Preşedinţia d-luî geueral Al. Cernat. PresenţI 68 d-nî senatori.
D. general A, Anghelescu, ministru de resbel, comunică mesagiul regal prin care sff cere recundscerea calitâţeî de român a d-luî Charison N. Ciurcu.
! \ f	•	4* G	•	, .
Se procede din noti la votarea indigenatului d iul Anton Constantinide care nici de astă dată nu întruneşte majoritatea regie?
mentară.
Se comunici petiţia d-luî senator Nae Paul prin care demisionedă din represen-tant al colegiului I de Muscel din causă de interese grave de familie.
Se pune la vot demisiaji Senatul o respinge.
Apoi Senatul se ocupă cu rapdrte ale comisiuneî de petiţiunî, şi cu indigenate, şi se votează indigenatele d-luî Sigmund Prager, fabricant de pălării din Bucurescî, Eugeniu Chefneux, etc.
La ora 3 şi un sfert p. m. şedinţa urmeză.	__________
ULTIME INFORMAT IUN I
A(jf de dimineţi s’a ţinut, la ministerul de interne, un consilii! de miniştri, sub preşedinţa d-luî I. C. Brătianu.
Cartea verde ne-fiind încă gata, un va fi distiib.iită de cât mâine d-lor deputaţi.
—o —
Aflăm că ’M S. Regina va însoţi pe M S. Regele în călătoria ce M S va face îu unele oraşe din România Mică.
—o—
D. Paladi, noul director al prefectureî Capitalei a sosit a seră şi a luat posesiune de postul sed.
A seră s’a întrunit consiliul superior eauitaL- de pe lângă ministerul de interne.
—o—
Sâmbăta, 10 Matt, la orele 10 şi jumătate dimineţa, cu ooasiunea a cincel aniversări a încoronare! M. S. Regelui, se va oficia, în catedrala Sf. Iosef, un Te-Deum solemn, de către E. S. Arhiepiscopul latin din Bucurescî, Monseuiorele Paul Iosii Palma.
Din iniţiativa luată de d. deputat C. I. Stoioescu, mal mulţi d-nî deputaţi atl semnat a<jî un proiect de lege pentru a se a-corda familiei regretatului Ioan Fronescu, fost prefect al judeţului Ilfov, o pensiune viageră de 300 leî pe lună.
Acest proiect va fi depus chiar a(JI şi trimis de urgenţă la secţiunî.
—	o —
D. Cocsţantinescu, inspector financiar şi d. Petreseu, şeful divisiunel administrative din ministerul de interne, cari ai! fost trimişi la Craiova spre a face o anchetă în privinţa unor denunţări îndreptate contra administraţiei epitropiel bisericei Madona Dudu din oraşul citat, s’aii reîntors şi ’şî ai! depus a<jl raportul la d. ministru de interne.
După informaţiei e ce avem, sus numiţii domni ar fi constatat abusurî grave la acea administraţie, acusându-se pentru acesta mal toţi epitropiî, de la 1872 încoce, afară de d. Ion Raliau, căruia i se fac elogiurl pentru buua administrare.
BIBLIOGRAFIE
—
Un adevărat eveniment literar: în Bucurescî. tradusă de un român, a apărut faimdsa operă a lui Schopenhauer: Lumea ca Toiuţă şi repre-siutare. Traducătorul e d. Z. A. Cautaeuzino ţ e-ditorul, care a avut curagiul sS se risce, e di Sooek. Lucrarea—doue volume cu peste 1000 pagina— se va vinde la Paris, şi aci în ţeră.
Ce sgomot va face la Paris acăstă nouta*e fi cât de mândru trebue se se simtă ori-ce remân.

a aurului. Trebue ca ea să mă admire pentru puterea mea de coucepţiune; trebue ca ea se’mî ofere cu umilinţă ceia ce nu’ml acordă de cât cu banî. Ea mă va despreţui tot-d’a-una, dar ce’ml pasă! Ea înBă va pleca capul în jos şi mândria eî va cădea în faţa puterilor misteridse de care dispun efl.
Sudorile îl curgeaă pe tâmple. Din când In câud ol citea cu voce tare frasa ce o sfârşea, şi în momentele aceste de halu-ciuaţiune, vorbea cu vocea unui tenor sad bas, după cum frasele exprimai ameninţare saii adoraţiune. Pare-că era un actor care ’şî studiază rolul şi credea că transmite intonaţiile sale pe hârtie.
După ce iscăli, respira din greS ca şi cum ar fi scăpat de o mare’greutate.
—	De acuma pe lucru, dise el închizând scrisdrea. Dnpă luptă ne vom privi faţă în faţă cu acel lord Trelauney.
Făcu câţl-va paşî prin casă şi se uită la ceas.
—	Doue ore deja! şi Mariana nu se mal întorce !
Iî veni in cap o presupunere.
—	Ce dracu, acestă scrisdre, m-a slăbit
cu totul, me-a îndobitocit. ’Mi vine să cred că acesta fată energică a plecat în A-merica. Dar ce se facă ea cu acele Tablouri ?
Cincî spredece ludovici ? — şi eă îi dădeam cinci deci mii franci eâte-va minute înainte de a pleca. Ah ? E timpul se nu mă emoţionez. Să mă liniştesc citind ceva.
Luă un manual de chimie ce’l avea in buzunarul pardesiulul, alergă la masă, şi începu a folieta cartea.
’Şî frecă manile şi repetând aceste cuvinte :
—	Unde se vor opri descoperirile sciin-ţeî !
Se au^i cincî lovituri în uşă. Era semnalul că vine Mariana,
Robert Kodom se sculă, alergă repede şi deschise uşa.
XXI
A mers
—	Victorii şi cuceriri ! zise Mariana rî-zâud.
Şi scoţând din buzunare pung9, ijiie :
—	Iată! cincî-zeci mii franci cu efigia
M. S. Regina Angliei, Ce frumosă monedă! bate la ochi.
—	Aceste frumose medalii sunt ale tale, frumosa mea, zise cu multă curtenie Kodom. Ţf-am oferit plata tn bilete de bancă naţionale, însă ştiiud că’ţî plac monedele streine, ’ţî le ofer |
In adevăr respnnse Mariana, am făcut forte repede afacerile. Iată-mă prin urmare liberă ?
—	Liberă, se ne înţelegem. Ştii convenţia ndstră î Liberă până la cel întâi semnal. Noi nu suntem conduşi de amor, ci de împrejurări, care sunt în adevăr schimbător e. Prin urmare te vel supune nu cererilor mele dar cererilor Providenţei.
—	Aî zis Providenţei, dacă nu mă înşel?
—	Da, am zis, însă cu un sub-înţeles. Acuma, frumăsa mea, momentele mele sunt numărate, şi eă am trebuinţă de linişte. Asemenea şi d ta , cel puţin aşa cred. Prin urmare fii bună şi iscăleşte o hârtie de primirea banilor. Scrie şi adresa mea, căci cred că timpul cât vel fi liberă nu’l vel petrece prin cafe-concerte, vel pleca la Paris, nu e aşa?
—	Direct.
—	Mâine dimine-ă. 'Ml pare fdrte reă că n’am se te pot conduce la gară, pentru că în acelaşi timp şi ei! voi fi pe drum însă îu altă direcţie.
Veî lăsa bagagele, urmă Kodom
—	’Mî daî voie să schimb albiturile ?
—	Da, şi maî ales când ’mî ceri cu a-tâta politeţă.
Mariana se aşe^ă lângă biuroi! şi iscăli hârtia pentru primirea banilor.
—	De minune ! dise Kodom.
Lăsând condeiul. Mariana se uită prin cartea ce o lăsase Robert pe masă.
•— Ce ?... Te pregăteşti să intri la Academie în secţiunea sciinţificâ?
•— Nu te atinge, ’ţî arijl degetele.
—	Ored ! Fulminantul de mercur.
—	Tăcere!... Bună sera, Zeiţă...
—	N6pte bună, Midas.
Kodom conduse pe Mariana pene la uşă; cre^u de cuviinţă se o couducă până jos, pentru că era întunerec.
Intrând în cabinetul seă, arunca tratatul de chimie a lui Orfila într’un colţ al camerei murmurând.
—	Ce cap stricat!
Se aşeijă pe pat, şi până să addrmă re peta necontenit.
—	Cincî <jecî mii franci, cu tote aceste e o sumă bună!
Adormi.
Se linişti în fine şi el, Robert Kodom, care căuta linişte de atâta timp.
A doua di era vineri şi 13 ale luneî. Kodom rîdea de aceste dile care se <jic că sunt nefaste Piăti la otel şi ordonă ca bagajele se fie dnse la casă ce o închinase pentru Mariana pe Bulevardul Waterloo.
El luă un mic geamantan în care pusese câte-va albituri.
Lăsă servitorului chia de la uşa caseî şi îî ordonă să pună bagajele în grădină.
—	Domnul are să lipsescă mult timp ? întrebă tenărul om. *
—	Ştift ei! datoriile mele, răspunse Kodom, voi scrii când mă întorc ; La revedere scumpul med Flamand.
—	La revedere domnule, strigă el.
Trăsura plecă.
Trebuia se se grâbescă. Din fericire Kodom ’şl-avea bagaje multe ; luă un cupett numai pentru el singur.
(Va urma)

www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 10 MAIU 1886
CURSUL BUCURESCI
CiiSA MSCHIMB
THOitirt ŢACIU
Ar. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 in noul palat Dacia-România Oursul pe Şina de 9 Maiii 1886.
5°/0 Rentă ajaortisabila.
5 )	> română perpetuă
6°/o Obl. de Stat [rur. convertite] 6°/'® „ C. P. Romane .
5 9/e „ Municipale .	.
10f« „ Case! Peno- [300 1-1 Sori*, funciare rurale .
1°k „	„	»	•
5°/j	„	, urbane
0°/o ir	»	»»
7°/o „	„	■	;
împr. on prime Bucuvesol [20 fr.) 5°/o Comunale nuol .... banca Prevederea .	.	.
DIVERSE
Aur contra argint sad bilete .
Bilete de Bancă.................
Fiorini val. Austriacă . .
MSroî Germane .... Banc-note Franoese Ruble de hârtie
Cumr 94* 90> M 86
751/,
210
87
108t ’j 82V, 92
9Aa 32
14. Vi
2,00 1,23 9P1 s 2,45
Vefl'd.
95
911/,
87
753u 215 87* h 104 83 93
1001/,
35
14-3,4
2 03 12' KOI 2 2.55
GALOŞI ENGLEZ
din renumita fabrică din li dl uliu rg
NORTH BRITISH RUBBER & C
■V»p |
pentru
DAME, BAR BAŢI «şl COPII
Sotfori Şo! onî-galoşi, etc.
diferite qualitîlţf şi fasoane
PREŢURILE FABKICEI.—COND1ŢIUNI ĂVANTAGIGltiSE
A se adresa la Representantul general pentru România, Bulgaria şi Orient
5 BucurescI 1 STRAI» 1 DOAMNEI '■L
K BucurescI K STltA I» v D 'USlNEI
,SCSOBEALA ALBA
IN CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
i Cea mai bună Scrobtilă albă este aceia de la Cassa F. HEUMlNT & C*ie din Anvers,
(Belgia) şi care concnrăză în calitate cu cele mai bune mărci nglezo, fiind cti ăte aceste mult mal eftină
Se efsetuăză in pach to do 2 ' , ki’o cu etichete, precum şi în cutii de '/ , 1 4, 8 ţi '/lg kilo cu etichete în chromo-litografie
A se ndrAsa pr-utru preţuri ţi eondiţiun; la
ML WARTHA
RopresanUnt gsnoral pentru Romanla afara de fialaţl-Brâlla. BucurescI,
De vcndare
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu strînggtor şi nuinâriltor
Diverse car .cter de litere, precum şi tnater 1 puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie în p ovincie Amatorii se vor adresa la d-1 comisionar I. SCHWARTZ, strada Decebal, în BucurescI,	_______
un aparat de fabricat apă gazosă iu bună stare cu 700 sifoue.— A se adresa strada Icooe”, N >. 53.
De venzare
ItfAŢIOltfAXjll
societate generai de asigurare in Bncnreseî
Aprobată prin decret regal No. 225 din £5 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la i garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reservade premii si fond reservă 650000 lei
tNaţionalau asigură :
1. In contra dannelor de Incendlă. II. Con-tra'daunelor dc grindină (piatiă).—Iii. Contra < un or de Transport precum şi Yalorî.— IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face asigurare asupra rleţeî.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu partioipare de 70°/0 din beneficiu în com-binaţiunile următdre : asigurări asupra vieţeî ui Bia sau a două persdne, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următdre :
Asoeiaţiuuî mutuale de supra-vieţui.e, Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 ani pentru copil de la l ani jum. până la 9 ani inclusiv, —Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra sigurărl şi rente viagere în diferite com-binaţiunl.
P nă la finele anului 1884 „Naţionala*1 a realisat in difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
CIREQTIUNEA GENERALA Str. Uarol 1, No. 9.
SOCIETATEA DE NAYIGAŢIUNE CU YAPORE PE DUNĂRE
Ii
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până ia altă disposiţiuiie
NB. Orele de plecare mai jos arătate suit a se înţelege aproximativ ţi se schimbi după cir constantele timpu'ui ţi apelor; în nici un cas insă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni m tî în date de orele indicate în arest Itinerariu. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CUESELB VAPOARELOR IDE POSTA
	CURSE IN JOS 1			II IU.				CURSE IN SUS : HI I.			11.	
dala	Orşova	Sâmbătă	4 pm.	Luni 4 p.m. Judi	4 p.m	de Ia Grlati		Mat ţi 9 um	Juoi	9 am.	Sâmbătă 9 a m.	
A	Severi n	Duminică	5 a.m	Marţi 5 a.m. Vine.-I	5 a.m		Brăila	1il25		10*5 „		11*5 „
11	Brsv-Palsnca	11	o40 „	840	840 „		Gara lalomiţel	„ 2*o p.m	11	2* p.m.		2*) p.m.
11	Radujevaţ	11	8 „	,, 8 „ .,	d „	11	Hîrşovâ	»i 3 ,,		3 „		3 „
11	Calafat		1010	„ IO'0 „	l«l „		Cernavoda	,. 5*5 „		5*5 „		5« „
U	Vidin	11	UiŞ5 „	10*5 „	IO*5 „		Ostrov	„ 9*0 „		9*0 „		9*° „
11	Lompalanca	11	124) ,.	„ 12*0p.m	124J „		Călăraşi oraş	„ 7*o „	11	7*o „		7*« „
u	Rahova	19	3‘= „	„ 315 „	315 ,,		Silistra	10*« „		10*) „		ic*» „
11	Beket	»•	3*o „	->so,,	3*o „		Olteniţa	Mercur! 2 p.m	Vineri	2 ci m»	Duminioă 2 a. m.	
11	Cerabia	99	5*o „	,, 5*0 „	5*0,,		Turtukaia	„ a*» „		8>5 „		25 „
11	Nicopoli		7 „	J» 7 f, fi	7 „	în	GiurgiiilSiuărd.]	P80 *. ii	1»	5*0 „	11	5*» „
ii	Măgurele		7 “ „	11 i ^ 1 11 11	72)	ie ,a	Giirgiul a.uăr 1.1	. u> „		10 „		10 „
ti	Sistov	>»	K ’>	O 0 n ' »» V	QfO ’		Rasei ue	„ l*o p.m		11 ,,	11	11 ,,
91	Zimnicea		9*6 „	9*5 „	»		Zimo' C;	145		2,B p m		216 p.m
11	Rusei uc	Luni	6 a-m.Mercuri 6 a.m. Sâmbătă		ti a.m.		Sistov	5I0		245 „		2« „
Sl	Uiurgiu(Smirol.j		l°, ”	„ io „	10 „		Măgurele Nicopoli	740		5>J „	11	„
11	Turtukaia	11		„ 12.15 pm.	1215,,	11		11 11	11	»	1)	523 „
11	Olteniţa	11	12*o	„ 123J ,,	12*o		Corabia	„ 9K> „		,,	11	7l: --
11	Călăraş (oraşl	11	1 „		l „	.	Beket	Joul Tz^a.ia		955 „	11	955 „
19	Silistra	19	245 „	", 4 5 „	2#5;.		Rahova	„ 1-440 „		10*0 „		101. „
	Ostrov		8“ „	„ 315 „	315 „		Lompalanca	»» 6 „	Sâmbătă 6 am.		Luni	6 a.m.
	Cernavoda	11	6 „		3 „		Vidin	„ s*» „	II	8“ „	II	845 „
11	Hîrşovâ	91	8 „	11 8 tl II	8 ,.		Calafat	„ 915 „	tt	9‘5 „	>»	9<5 „
H	Gura lalomiţel	11	8*o „	„ 8*0 „	8*o „	11	Radujevaţ	„ 12l:,p.m	11	1316 p ui.		1215 p.m.
în	Brăila	Marţ. dimineţi		Jaoi dimineaţă Duminică dimin.		19	Brsa-Palanca	11 2 ,,	11	a „	„	2 „
ti	Galaţi	>1	11	11 11 11	11	in Severi n de la Severin		„ 4*0 „ Vine -I 5 a no.	„ „ Duniuică'i a.m.		J1 Mar ţi	îs» a ,, 5 a.m.
De arendat de la Aprilie 1887, jumătate din
Moşia Paraipan Arsako
lin judeţul Vtaşea partea oare se inveci-ueş'e cu domeniul GiurgiQ
Doritori) se vor adresa ia d. g,,,
h^vary, 74 Calea Victorie; în BucurescI.
6-2-5
80.
Cursele VAPORULUI LOCAL între G LLAŢl-TULCEA-ISMAtL:
Pornire in jos:
Ds la Galaţi la Tuloea-Ism dl, Marţi, fol şi Sâmbătă 3 orf dim. Prima plecaread» la Galaţi la Rial şi (aoxa.il la S < iu u-ti» (1 April) 1856 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
Pornire în sas .
Da U Ura vil la Taleea-Galţi, Miercuri, Vădiri şi Diminică 8 ora dim. Prim i plac ire da la Ismail şi Hani U G vUţl la 21 .Marti 2 Aprilel886.
INSPECTOR V î’OL A ENŢHLOR.
In strada Episcop el, No.
vis a vis de grădină
S’a deschis un local p ntru vei ijaro do renumita ţuică veobe şi vin veritabil cu preţuri moderate ale d-Iuî Itaia Lerescu.
!!! Pentru curioşi!!!
Mult cunoscuta preijicătdre a trecutului, presantului şi viitorului, d na A. Alexandrescu prin ştiinţa sea cu cărţile Ungare, Mahomedane şi Zodie etc., va arăta întrăga viaţă, gândurile şi destinul precum şi ori ce evonimente, propice modul cum se ajunge la realisare şi inţerese’e din trecut, present şi viitor, arată orele şi timpu de noroc fără a lăsa ceva do dorit, Mulţ pbiaionomiştl şi chiroraantiştî au rămas uimiţi ascultând’o. — Domiciliară în strada Troian No. 94. —la nude tranvaiulm stra-del Că ăraş; la drăpta
FABRICA ROMANA
DE
KÎFIR-0UMÎS
£
i&iSP)
O băutură făcută din lapte, oare se întrebuinţară cu un succes mare in Rusia, Englitera şi jeliveţia, în contra bă elor de piept mal cu sdmă n contra oftice! ; Ia Odosa şi lângă Samara, nul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii le bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucunsci, mulţumită iniţiativei 1-luî Lukianoff, caro a tost unul din prepara-orii isteţi aî acestei băuturi in Rusia. S’a in-iinţat un stabiliment de Ktfir-Oumis pe care-I -«comandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria penă în Elveţia şi samar* e obosiWre şi costă mult, pe când ca-itatea Kifiruluî, făcut de casa Lukianoff este malisată de d-rul Bernard şi recomandată de lustraţiunile lumei n<5stre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis g’a nutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa fo. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentrn Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţel, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco BucurescI înapoind sticlele g<51e-100 sticle 85 lei — b.
50	*	45 »	>
25	»	22 »	50
iPentru bolnavi neavuţi preţurilejvor fi scădute
In provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
Bătături săli Negi
Se depărteză sigur şi fără di -rere în timpul cei mal scurt prin ungerea cu tinctară de I bătături reuuinită şl singura adevărată a lui Ravaluer, din Pharmacia roşie în Posen.
ICp Costul unei sticluţe cu car- 1 CD Fii, ton şi cu pensulă I TI
Deposit în BucurescI la d. Farmacist Ru-! dolf Schmettau, farmacia Curţel Regale-
	d ■ " k		Lecfiuni de Dans OŢEL flESOHf, Strada ŞELAEI, oamera 24.
Bcmita cărtirăreasj IDUi PDLOMiZ oare ghieesce viitorul, praaentul şi trecutul, pcSte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se intereseză cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Cornetului, No. 2, Asemenea mai ghiceşte uitându-ee în palma şi fruntea omului.	Elisareth Hardine m6şâ cu diploma din streinAtate Fostă directdre a Spit, de moşit din Kazan, Dă coasultaţiimi ie la orelglO—12 a. dl STRADA C0SMA, no. 1.	Sub-samnafcul, m6 simt dator a a-duee mulţumirile mele renumitei câr-turărese Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzeî No. 5, pentrn ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului. 11. Pănescu.	
			Sub-semaatul are ondre a aduce la cunoştinţa onor. public că dă lecţiunî de dans atât privat cât gi la domiciliul s?iî profesor de Dans.
			
MERSUL TRENURILOR Ci ILOR FERATE DIN ROMÂNIA
Bncuresei-Aeinau
STAŢIUNI	Accel. 1	Pers. 5 '	Pers. 19	Plăc. 21	Accel. 29
	săra	dim	dim.	dim.	p.m.
BucurescI pl.	11 00	8, 0	7 45	6,45	5,00
Ploescî ol	12,27	10,30			7,55
Mizil	1,14	1! 30	Tr. 31		9,52
fiuzăd pl	2,14		1,00		11,20
R.-Sărat pl	3,17		2,15		3,00
Focşani pl	4,28	Tr. 7	3,38		4,48
Mărăgegtl pl.	5,15	12,0	5,15		10,08
Adjnd	6,01	12,55	6,39		11,00
Bacău pl.	7,39	2,55	9,35		
Roman sos.	8,45	4,10	11,15		
	limin	p. m.	sdra		
BucurescI-		Giurgiu (Smârda)			
		dim.	dim.	p.m.	săra
BucurescI pl.		5 40	7,10	5 30	8.25
Filaret			7,40	6,05	8,48
Coman«			8,26	8,4i	10,50
Giurgiu			9,'5	săra	ndpte a
Smârda sos.		7,40	9,30		
		dim	n, m		
Ploesrî- redeal
Bontun-Bucurescl
STAŢIUNI
Accel.
2
Roman pl.
Bâcăă
Adjud
Mărâşeştt
Focşani
R -Sărat
Buză!
Mizil P! oescî BucurescI sos
sera
8.25
9.25 10,45 11,23 11,59 12,56 2,01 2,50 3,45 5,00
dim.
Pers
8
p. m 12,30 1,55
3,52
Tr. 6 11,35 12,39 1,53 3,30 p. m.
Mixt Mixt 32	36
Mixt
34
dim
6.40 8,36 9 55
Tr. 20 8,05
9.40 săra
p m
5,05
Tr. 22 9,57 11,30 săra
dim. 5,45 7,50 10,29 12,12 12,59 2 29 4,08 5,33 10,15 11 35
a m
llucuiesci-Vereiorova
Yercioro va*Bucn resci
STAŢIUNI
Fulgei
C
Accel
3
Pers.
9
BucurescI pl
Tjtu
Pitesrî
Slatina
Piatra
Craiova
T.-Severin
Vârciorova
p. m.
4,05
5,07
6,24
8,98
Ginrgiă (Smarua) BucurescI
Smârda pl. iiurgiă Comana Filaret BucurescI sos
p m
2,25
3,25
p. m
dim 8, 0 8.14 9,24 10,30 l0,40 a. m.
p. m 5,40 5,55 5,17 8,42 9,00 săra
p. m.
2,3 5
3,31
4,20 p m.
Ploeaci pl.
Câmpina
Comarnic
Sinaia
Azuga
Predeal sos.
	a m.	a. m-
	10,00	8,49
	10,50	9,51
	11,27	10,17 11,03
	12,09	
	12,34	11,25
	12,50	11 40
aăptea
7.01
8.02
8.29 9,03
9.30 9*4'
Predeal-Ploescl
Predeal p .
Azuga
Sinaia
Comarnie
Câmpina
Ploescî sos.
p. m 4,56 5,10 5,39 6,12 6 9 7.35
săra
6,50
7,04
7,52
8,2)
8,5G
9,41
dim.
7,30
7.41 8,09
3.42 9,06 9A5
9,30 2,05 2,27n.
Trenu Fulger C p'eoă diu Smârda ji BucurescI Mercuroaşi Duminicali iosesce In Văroiorova .inia şi Lunea.
a m. 9,00 10,03 11,35 1,18 1,40 2,54 5,52 6,15n
p. m. 4,30 5,51 7,55 10,04 10,32 12,00 3,34 4,00d.
Buzcu-Galaţî
Ploesel-Slănic
STAŢIUNI
P oescî Slănic
Pl
SO).
Mixt
71
p. m.
10,45
12,40
(Jăuipiua-lloftana
Câmpina pl Doftana sos.
11,20
1 40
STAŢIUNI
'iul ger P
âceel.
4
10
Vereiorova p. T.-Severin Cra;ova Piatra Sm-ina Pitesc!
Titu Bueutesci 30s
sera
7,45
8,09
il,—
12,28
2.23
3.23 3,41 4,45d.
a m.
U,~
11,25
1.58
2.58
3.23
5.23 3.50 7,55s.
11,35
t.2,11
3,42
5/'3
5,44
8,25
10,04
11,41
Trenul Fulger P, p!4că din
ruva Marţea şi Sâmbăta ţi sosesce Bucuiuscî şi smârda Mero. şi DuU}.
Galaţl-Buzeu
		p.m	Lp. m.				sera	dim		
bazeu	pl.	2,3f	2,45	săra	udpte	Galaţi pl.	9,40	7,-	t.m	p m.
Brăila		),03	3,31	6,45	11,30	Ba boşi	.0,20	7,4'	3,30	4,30
Bărboşi		5.44	4,11			Brăila	il,0l	8,25		
Galaţi	803.	9,1 iV	4,45			Bu^Su sos	1,30	t:,l		
		Mrs	p. m.				sera	a.m.		
SI ău ic- Ploescî
STAŢIUNI
Mi?t
72
Slănic
Ploescl
pL
sos.
p. m
5,	-
6,	0
Duftana-Uâmpina
.Doftana sos jj 5,— jCâm ina pl. || 6,13
(iaiaţi-M ărăşeştl				Mătrăşeşti -Galaţi			
STAŢIUNI	Mixt 602	Acrei. 27	Pers. 604 7	STAŢIUNI	\ccel. 26	Mixt 28	Pers. | 603 8
Galsţi pl. Bărboşi Tecuci Mărăşeştî so»-	a. m. 11,40 12,50 4,16 4,56 p. Oi.	săra 10,40 1,06 86 CU	Ulu.- . 7,45 8,30 11,14 11,45 a m.	MărăşeştI pl. Tecuci Bărboşi Galaţi sos.	săra 5,40	săra 11,35 12,34 3,53 4,35 săra	p. m. ( 4.49 5,45 8, 5 8.50 săra
Tecuci-Ber'ad				Berlad-Tccucî			
Tecuci pl-Berlad sos.	unn. 6,15 8,-	a. m. 1,40 1,50	sera 5,55 8.09	Bâr’ad pl. Tecuci sos.	dim. 8,40 10,40	p. ut. 25 4,50	săra 8,40 10,25
Adjud Tergu.Ucna				T&rgu-Ociia Adjud			
Adjud pl. T.-Ocnei sos.	dim. 6,10 8,05	p. m. 4,15 6.20		T.*0cna pl. Adjud sos	dim 9,45 11,35	săra 8,20 10,-	
Bacău-, (alea (Nd n.u(				Piatra (Nemţii) Bacău			
Băcău pl Piatra N. sos	dim. 8,20 11.40	p. m 3,35 6,55		Piatra N. p'. Băcău sos.	dim. 9 52 1,10	p m 5,07 8,25	1
Coiitaoţa-icriiavoda				Ccroavoda-Uoiis		tu ii ţa	
Constanţa pl-Cernavoda s.	p. in. 2,50 | 5 02			Cernavoda pl. Constanţa s	săra 6,50 910	p. in. 2,-4,20	
laşî-Uuglieui				Du^lieiu-laşi			
Iaşi pl. Un?.-Rom. s.	2,25 3,42	!,5A 11,>2		Onubeni-Rni Pi; 2,- 4,40 lBgf sos. 3,32 ! 6,12			|
Titu-lîrgovişte				Tir?OYi8te-Titu			
Titu pl. Tîrgov. sos	10,25 H.45	7,- 2,08		" Tîrgovişte pl. Titu sos.	8,20 9,30	4,15 5,2	
OALLBA FERATA XjB^SERO-aEJRlSr^.XJ'TI-ZA.SX
Roman-Iaşî				Jaşi-Romau				l'ăş anl-Sucâva				Suceva-Păşcau!				Vereştî-Botoşanl				Botoşani-Verescî			
STAŢIUNI	Vccel. 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Acccl. 3	Mixt i9		STAŢIUNI	Accel. 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel 11	Mixt 18		SECŢIUNI	Acce’. 12	Mixt 14	
Roman pl- t'rrsS Târgu-Frumos Iaşi sos.	dim. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	p. m. 4,28 6,53 7 16 8,15 9,41 săra		TaşI pl. Tirgu-Frumos STbI»- Roman sos.	p. m. 4,33 5,48 704 7,16 8,05 săra	dim. 6,47 8,27 10,16 10,41 11,45 a. m.		PăşcanI pl. VeresclP'J Sucă va so s.	dim. 1 ',41 11,50 12,08 12,23 săra	sera 7,16 9 32 9,47 10,09 săra		Sucăva pl. Verescî Păşeam sos	p. m. 4,50 5,20 6.31 săra	dim. 6,44 7,39 3,30 p. m.		Verescî pl Leord» Botoşani sos.	a. m 12,08 1.31 2,03	săra 9,47 11,10 11,42		Botoşani pl. Leordaj Verescî	dim. 5,0> 5,49 7,09	p m. 3,05 3 45 s;o5	
l
Tipografe DUrâiui fţ	Oşdeş Rahuvei No 56
www.dacoromanica.ro
anul xvn. No-: 4174.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
MARŢI, 13 MAI 1886
iBOSAMESţE: pentru Capitală:
Pentru an an .	.	.
t	luni
,	rel	luni	.
Pentru Distriote T’entru iin an
»	şese	luni	. . .
»	trei	luni
Pentru Străinătate Pentru un an ...	.
«	şese	luni
»	trei	luni	.
Abonamentele se fac la 1 ţi 15 ale fiecărei luni.
Un număr vechii! 25 bani.
Ediţia de dimin£ţă
ancnciubI şi reclame s
Anunciurl pe pag. IV, linia 25 ban.
Reclame	pe pag.	IU	...	1	163
»	pe pag.	II	3	lei
»	pe pag.	I	...	5	lei
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e n-sponeabilă.
Epistole nefraueate se refuză; articole nepublicate se urd.
In stroinătate » se adresa :
/îYan«a,'Haviw, ©afUtc &C-niei8p.lace de la Boiuse, Paris.
Englitera, Eugfene Micoud, 81 Fiu. t Street, E. 0. London.
Austria, Haasenstein. & Comp. Vvien. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Iluda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
politic, I- C« PUWTDESCU

Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
MtysiaaUHmeiMmmuii
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele Btreine)
—
Paris, 22.Mal.
Liberte spune că printre republicani e 16rte împărtăşită ideia espulsâriî principilor ; pâu’acum nu s’a hotărât însă cine diDtie principi se fie espulsat şi în ce formă. Le Frangais susţine că espulsarea contelui de Paris ar fi o măsoră nepolitică, contrarie intereselor RepulcdiceT. Esilul nu vti Bcoborî dp loc pe principi în ochii ţ'ranpieî. fărepea d-lul Grevy e ca, dacă vr’pn principe v$ fi espulsat, acesta trebue şă se facă prin lege specială.
Petersburg, 22 Mar.
Ordinul de fli al Ţarului cu ocasiuuea cufundării fregatei cuirasate Oesme sună aşt-fpl ;
«Mal bine de trei zeci de am afi trecut fie când flota iţiSriî Negre a făcut acte de vitejie şi s*a jertfit pentru binele Rusiei. Acum, pentru bucuria Patriei, acâstă flotă renaşte. Voinţa şi ^ânâ/urile mele tin,d la pgclniea desvoltare a prosperităţii poporului ; der împrejurările pot să îngreuieze ţmplinireq dorinţelor mele §i mă pot. sili să apăr cu armia diemniţaţeq imperiubfi. Vqî veţi ajuta întru1 acesta' cu a-pei flevotament şi cu acea demnitate pe pare o admiră contimporanii, şi cg care Strămoşii voştri au qriţţaţ spelnj strămoşului qţefi. Pe apă, nţartora vitejilor vfis-ţre, ve ţncredinţeg apărarea onoreî si siguranţei Rusiei.» Fetersburgskija, Wiedor fliosţi socote, eg acegt prflej, că [scopurile jui Ppţru cpl ^ţare, Cgterinel Ii şi Nicor jae s’afi apropiat fie realisgre. Rusia nu va ţpal ascunde Europei couvicţiuqea o.ă, fără ppseşjunea sţrlmtorilor, fiomnia sea pe ma-ypa Negri nu e deplină. Ratkotf doresce pa marea Npgră sp ajungă a sp numi Marea Husă,
Paris, 22 Mal.
la care e bine s<5 ne gândim din vreme.
Neue freie Presse, la 18 Mal, a respuns la acestă Întrebare; din re-sumatul pe care l’am dat In numărul nostru de la 10 Maî, s'a putut vedea care e părerea (jiartilu! vienes.
„E imposibil, flice acest fliar, ca dau6 state cari în ordine economică îşi refuză focul şi apa, s6 rămâe po-liticesce prietine ; e imposibil ca sim-ţimântul solidarităţii lor s6 se păstreze când se deslânţuiesce un rfis-boî cave nimicesce schimbul mărfurilor, vatâmâ capitalul şi munca, curmă arterele schimbului." Pe fiecare <ji vor fi şicane—mici împunsături de ac—cari vor înăspri spiritele şi vor da loc la reclamaţi unt. sR6s-bqiul economic ameninţă se aducă înstrăinarea politică."
E incontestabil că conflictul economie trebpe se aibă rea înrlurire asupra sentimentelor naţiunelar în-gagiate în el. In opiniunea publică austro-ungară se va crea un curent antipatic României; opiniunea publică română va plăti Austro-Unga-viel cu aceeaşi monedă. Dar pentru-acesta, e în adevOr fatal ca din conflictul economic s6 cădem în conflictul politic ?
Avem în acdstă privinţă un esem- posibile, piu în adevăr hotâritor. Austro-Un-garia şi Germania sunt, politicesce, strâns legate între ele; nu numai In bOtrlnul nostru continent, d£r nicăirl nu se gâsesce o alianţă mal intimă între doue state. Şi cu tdte acestea,
şi alteia cultivarea de bune relaţiunl, ah dispărut ?	.
AtiDgem aci, fără îndoială, un domenii! în care nu putem sg afirmăm ceva absolut positiv; după cât putem însS judeca, noi simpli fiiariştî, credinţa ndstră e că, decâ schimbare s’a făcut, apoi s’a făcut aşa îucât afli maî mult ca nainte acele interese politice esistă ;■ şi, în condiţiunî egale, aceleaşi cause trebue sg dea aceleaşi efecte.
Yom fi în conflict economic — fi-ind-câ aş’, vor Ungurii—der pe cât timp nu se va schimba situaţiunea
—	şi ea nu se pote schimba curlnd
—	nu vom ajunge la conflict politic.
Neue freie Presse întreba filele trecute ce va face contele Kalnoky, pe care cade tdtă greutatea.
După părerea ndstrâ, contele Kalnoky nu p<5te face alt decât s6 es-plice colegilor s£î situaţiunea şi s6 le c£râ sS procddâ in conformitate eu trebuinţele acestei situaţiunl.
Atunci uu vor fi şicane mici, de tdtă fliua, ci numai una şi mare pe care toţi trebue s’o admitem: încărcarea tarifelor. Lumea se va deprinde, şi la noi şi dincolo, eu noua stare de lucruri şi ast-fel încordarea va fi redusă la cele maî mici proporţiunî
ţîiarul Liberte, caic stă în relaţiunl cu	.
ministerul de externe, face următârea co- ( Austro-Ungavig e în conflict economic muuicare; „Îngrijirile provocate de ple-lcu Germania
carea din Berlin a ambasadorului france» Cgurc^l sun^ nefendate. Amfiasafiorul q-iTce asigurarea că principele R'smarcfi:, de?o parte d’a avea rele disposiţiunl faţă cu Francia, e hotărât să întreţie cele mal b ine relaţiunl.< Acelaşi ţliar spune că nu e vorbă d'o alianţa anglo«germauâ ; reia* ţiuuile persouale ale lordului Roseberry cu contele Herbert Bisuaarck n’afi nici o influenţă asupra politice-.
Lisabona, 22 M.aî.
Şa şppne c$. legşle dQ» hulş e bfitărfl
abdice în Favdrea fiului şeii don Carlos, îndată după căsătoria acestuia-
Cetinje, 22 maî.
Guvernul muntenegrean a îngajiat mal mulţi oficerl străini ca instructori militari Bruxelles, 22 Mal.
Clericalii fac t<ite chipurile pentru a a-junge la o alianţă cu liberali! ţţpoiţeraţl ţn vedjşrea alegeri tor’provinciale. Duca alianţa nu i se va «tace, clericalii vor fi bătuţi la a qeste alegeri. — Cum e sigur că deputatul Van der Smissen va fi condamnat de Cur tea din Brabant, Bruxelul va avea să facă o noue alegere în care clericalii vor fi iarăşi bătuţi.
Atena, 22 Mal.
Suceedul Ţricupjşţibf §e fiatoresce gru-peb Ş )tirppu]osrDelygeorge. Cabinetul Tri-pupis va desaruia.
Paris, 23 Mar.
JDebats se crede In stare să asigure că, în cestiunea principilor, guvernul e hotărât se ia iniţiativa. Temps sfătuescs pe guvern se nuşî perdă cumpătul.
A 88 »edea Fltime Scirî pe pagina IU
Plţnd paţ’îâmentul german îijcepu revisnirea tarifelor, în opiniunea publică austro-ungară se produse o înăsprire destul de intensă; imediat sa
luară disposiţiunl ca şi Austro-Unga- incident resboinic. In tot c.aypb vţr-ria sf’şî revisuiascâ tarifele în sens . marile nu pot avea ufcjţ o, insemnâ-protecţionist. Der acdstâ înăsprire n’a tate, căcî ufl sa pdte închipui ca
Grecia ocupă erâşî primul Ioc în atenţiunea generală.
Când totul părea liniştit, câ,udj iu-' cruri^e eraâ aprppe reintre în starea lor. naturală, y-ine soirea că uu conflict a avut loc la fruntaria şi că eâte-va baterii grecesol au trecut pe teritoriul turcesc.
Cum înufi amfinuntele lipsesc, până în momentul când scrim aceste linii, nu putem judeca importanţa aceşti^


. in 1? lai
Nu cuudşJfem pentru moment ces-tiune mal gravă şi mal interesantă decât acea a relaţiunilor ndstre comerciale cu Austro-Ungaria ; atâtea interese atinge acostă cestiune, subt atâtea feţe s6 presintâ, în cât ori cat de mult s’ar desbate tot se mal găsesce ceva noii de spus. Cititorii noştri vor ţine s^mâ d'ac&t^ şi vor ierta stăruinţa ou care revenim.
Q parte a cestiunil n’a prea fost tratată 1» noî: conflictul vamal avea-va drept urmare recirea relaţiunilor, politice ? întrebare destul de gravă,
alterat câtuşi de puţiu strânsa alianţă politică.
Bentiiu ce ? In ordine economică, nu-şl refuzau cele două state „focul şi apa" ? Atâtea mii de supuşi aus-tro-ungarî n’au fost espulsaţl din Prusia orientală, pentru a uşura con-diţiunile muncel naţionale ? De ce nu s’afi râcit relaţiunile politicei îjeptru că ţn afară şi maî presus de interesele economice, eraâ, interese de ordin politic, cari comandau celor douS state s6*stea strâns unite.—Lu crul nare nevoie de d^onstraţiune.
S6 ne întdrcem la noî, la relaţiunile ndstre eu Austro-Ungaria, şi se luăm chiar d’aoi un esempju.
Uâ-a făcut Austro-Ungaria cu con-venţiunea de ia 1876 ?Cum sad respectat disposiţiunile acestei conven-ţiuul I Chiar parele vienese recunosc că convenţiunea a fost călcată în paguba nostrâ ; Neue freie Presse a spus-o, o spune orî-când şi ori-cuî. Impiedecat-a acesta ca relaţiunile ndstre politice cu Austro-Ungaria s6 fie din cşle ngaî bunel,
Şi—iarăşi—pentru ce l Au nu sufeream noi ? Au şicanele făcute de Uuguri nad produs înăsprire în o-piuiunea publică de la noî ? De ce nu s’afl recit relaţiunile politice ?
Pentru că, aci ca şi in caşul cu Germania, în afară şi maî presus de de interesele economice, eraţi interesa de ordin politic cari ne comandau no$ şi Austro-Ungarieî s6 trăir^ în bune relaţiunl.
Acum, ca sS putem răspunde la cestiunea dAă conflictul economic va degenera fatalmente în conflict politic, n’avem. decât sâ cercetăm -8chimbatu-s’a situaţiunea I Interesele politice c£ţr| comandaţi şi unei părţi
ascunde pdte o deplasare a echilibrului european.
Astâ-flî, polemica dintre Germania şi Francia se apropie de sfirşit. Baronul Courcel, ambasador a! Republice! -francese la Berlin, a plecat la Paris şi (jiarul Liberte, care întreţine relaţiunl cu ministerul de esterne, spune că d. de Courcel aduce din partea principelui Bismarck asigurările cele mal liniştitdre. Cancelarul e dispus, flice Liberte, sS întreţie bune relaţiunl cu Francia.
Va fi fost deci o furtună într’un pahar cu apă, fără urmări rele pentru relaţiunile politice ale celor doud 3tate.
Acelaşi fliar observă că relaţiunile intime ale loi’dulul Roseberry, ministru engles de esterne, cu contele Herbert Bismarck, ministru german al afacerilor străine, nu esercită nici o înrlurire asupra relaţiunilor politice.
Fiind-câ şi noi am atins în alt numdr acestă cestiune, suntem siliţi s6 ne oprim puţin la observaţiunea (jiarulul frances.
De sigur că relaţiunile personale ale celor doul miniştri nu influinţezi politica esteroâ ; ddr numirea contelui Herbert în postul de ministru e semn că d. de Bismarck ţine la întărirea bunelor relaţiu,nl cu Anglia ; şi acesta, peptru pol, e egal cu str mutarea qenţrpl'U de gravitate al Europei, de la Reşârife spre Apus.
I HfFORMATI U MI
Grecia sâ se fi hotărît tocmai acum ia o acţiune.
Lucrul e cu atât mal imposibil, cu cât în aceiaşi vreme la Atena cădea un ministerj şi se reconstrui alţpV Dupâ cum se scie d<>j.a dip depeşt, Camera $ ales ce preşedjipte ai iei pa upul flin partisapil d-luî Tricupis; îp urma acestui act, Tricupis era de semnat ea singurul om al situaţiunii şi regele George l-a şi însărcinat cu formarea cabinetului.
Ibtenţiunile d-ifrf Tricupis sunt paclnice; ei pri.v.eşte, situaţiunea aşa cum împrejurările internaţionale au creat-o şi e dispus desarmeze cât m^i curând.
Gel puţin aşa se pdte conchide din cuvintele pe care le-a adresat popo-raţiunii ateniane cu ocasiunea unei ovaţiunl. Grecii trebue s6 aibă răbdare, (jise d. Tricupis, să lucreze pentru Întărirea statului şi să aştepte momente mal bune pentru a compensa perderile suferite de astă-datâ.
Lupă cât se spune, noul minister, va disolva Camera, căci în situaţiunea parlamentară actuală nu s’ar putea ţine multă vreme,,
Disol va rea nu s© va putea însă fage înainte d’a se hotâri asupra de-mobilisării ; numai apoi se vor prescrie noul alegeri. Cestiunea grecă, deci, pdte fi de pe acum privită ca definitiv închisă.
D. Eugeniu Stătescu, ministru de justi». ţie, s'a întors îu capitală ieri sera Dseaa fost la Fiorica, peutru a visita pe d. I. C. Brătianu, prim-mipistru.
n
Maj. Ssa Regele a plecat adî cu trenul special la Giurgiu, fiind însoţit de d. A Ângelescu, miuistru de resbal, de do! adjutanţi regali pi de d, prefect al poliţiei capitalei. La Giurgiu iachtul Sttfm cel Mare aşteptă pe Maj. Sea.
u
ţ>* prefect al poliţiei capitalei se va in-tdroe din Giurgiu cu trenul de seră.
n
leii s’a furat de la un paseger din otelul Unirea, din strada Covaci, a.num.e d-nul Hristea Panait, suma de 10,000 lei atât în bougţ; cât şi, în bani; 3,000 leî in bi'ete flipotecire Furii sunt prinşi de d. G. Du-mitresou, comisarul ^oejiet 14. Peutru fericirea d- lui flanaii asupra, furilor s’a găsit întrega sumă furată.
n
Conflictul vamal cu Auatro-Ungiria începe cu incidente glumeţe. Aşa, Neue freie Presse, care ne-a sosit sâmbătă, anunţă, ca in Botoşani ar fi avut Ioc conflict-; sângerase, între Români şi gtymşt austro-ungarî, d u causa conyeujjiuniî; s[ar fi scos şine de la calea ferată şi ar fi fost vorlşa să se d^ foc oraşului.
Şi noi nu suiam nimic dAiemenei grozăvii!...
—. — v ■ şM»
SCBISOai DIN BULGi u
,.j i ruii
>• a
Cititorii îşi aduc aminte de încordarea ce începuse a se manifesta în Germania faţă cu Francia. Aţotive esteridre vddite na esiătând, am re-nuriţat să dam 63pJicarea acestui fenomen şi neiam mărginit sg presupunem că, subt tot acest sgomot, sa
(Corespondenţa particulară a Telegrafului;
„.Sofia, 6 Maî.
Voiagiul Alteţei s^le la Rumelia. — Sobrarud şi compunerea el.— Cestiunea privitbre la delegaţi administraţiuneî Bondholderilor.— P. Cara-. veloiî.—Agitaţiunea rusî. — Proelamaţiunea către rumelioţî.
Alteţea Sea prim i-pele Alexaadru era ameninţat de a cădea victima unei con. spiraţiunî, care se urfleşte în jurul sSîi. Cine sunt conspiratorii ? De unde vine iniţiativa uduI atentat la viaţa eroului de la S ivniţa şi Pirot ? ’Mi veţi permite pentru a3tă dată a me mărgini o.u punerea acestor cestiunl, la cari vo< răspunde îu corespondenţa mea viitore. Este destul a ve ^ice, pentru momint, că conspiratorii
sunt pîndiţî pas-cu pas şi că îu curend Europa civilisată va putea aprecia dăcă terorismul este arma, numai şi numai a nihiliştilor, seif decă la acesta armă recurge une-orl şi alţii.
Principele Alexandru se afla acum la Fi-lipopole de unde va interprinde un voiagiil prin Rumelia. Acest voiagiu are de scop a arăta Rusiei, că in zadar guvernai ei de afli se crede tare, redimindu-se pe o adunătură de nemernici, susţinuţi cu bani şi cari trâdend patria lor, trădeza în acelaşi timp şi pe cel cari ’I plătesc servîciele. Lună trecută deja am avut ocasiune se ve dau resumatul faptelor ruşinose ce s’aîi dat pe faţă cu ocasiunea procesului unul sub-locotenent de voluntari; aţi putut vedea ce anume rol a jucat în acest proces d. Hitrovo, unul din funcţionarii agenţiei ruse. Iu curend veţi avea nişte fapte şi mal b&tătflre la ochi. Cu totă îndrăs-nela inse a acestei mâini de conspiratori rusofili, cari pregătesc peirea lui Alexandru, omenii cari inconjdră afli pe prinţul pot declara cu cea mal mare siguranţă, că pene când el va remâne fidel angaja-mântelor luate faţă cu naţiunea bulgară, viaţa sea va fi salvgardată şi nici o mână criminală nu va putea se curme flilele sale.
Voiagiul principelui va convinge Europa din altă parte că turburăriie organisate de câtre duşmanii redeşceptăriî bulgare, sunt nişte evenimente artificiale, create cu imperiale şi ruble. Activitatea d-lul En~ gelstrom nu va ajunge la alt scop decât acela ds a areta Europei cine anume turbură pacea şi periclitefla ordinea în Orient.. Clevreţiî agenţiei ruse din Filipopole sunt. convinşi că vor isbuti a pregăti aci la noî o stare de lucruri menită a da dreptul Rusiei se intervie. Pretextul de a ocupa B Igaria a lip-it, eî bine, d Engelstrom a d«t cuvântul seu de onore că va crea acest preteest.
No>, patrioţi bulgar", ştim bine ce ne va aduce cu dânsa ocuţaţiunea rusă şi tocmai pentru aeesta stăm la pândă şi nu facem pentru moment alt ceva decât a apăra loviturile, care ni se fac. Am fi putut cu uşurinţă curma reul, am fi putut, cu cea mal mare înlesnire, pune capăt comploturilor şi conspiraţiunilor criminale, dar nu o fac em, căci atunol ar fi trebuit se arestăm pe d. Şotocbin de la Rusciuk, pe unii de aci si ps cei lalţl din Filipopoli. Cel din F^tersburg nu aşteptă decât acestă, el snnt convinşi că in ori-ce cas vor câştigat se îi prinţul va dispare, seă să va crea pre-test pentru ocupatiunea.
Vom vedea ! In ceia ce ne priveşte pe noi, apoi odată ieşiţi din Intunerio spre lumină, odâtâ dobarii regimul «kuutalul,» vom şti a apflra drepturile ndstre politice.
De la Filipopoli principele va pleca la Rurgas şi de acolo la Aitos. Pe la 16 Maî el va fi la Vama de unde se va scoborl apoi la Ruşciuk, unde tmbărcându-se pe iacbtui «Alexandru» va merge se visiteze pe regele nostru, apoi luând calea spre Bofia va trece prin Lom-Palanca. La deschiderea Sobranieî el va fi aci.
Luptele pentru alegeri s’afi şi început. Dintr’o parte staii gata pentru a merge Ia urne, care se vor deschide în flilele de 11 pănă la 18 al lunel curente membrii partidei radicale, iar din alta membrii partidei rusofile. Aceşti din urmă au înscris pe stin-dardnl lor în loc de un program politic concis, în loc de o losincă patriotică cel puţin, apelul către străini. Partidul Zan-coff a scos masca şi în proelamaţiunea sa în manifestul şefi către rumelioţî, declară fără ruşine că: «în numele uniune! a întregului popor bulgar, promis de Rusia, s’afi comis cele mal mari crime şi asasinate. Fructele acestor crime suut anume multe jertfo sângerose a dat poporul, ţera a fost sărăcită şi ca isbândă pentru tdte suferinţele s’a câştigat numirea de guvernator a! Ru-melieî pe termen de cinci ani un principe-inatnio al knutulul adică al Rusiei.
«Rumelioţî! esclamă eu patbos d. Zân-coff, prin alegere veţi consfiinţi şefi veţi da jos pe cel, cari afi tăcut aceste crime. Prin alegere veţi areta că sunteţi pentru, şefi sunteţi oontra umilinţei sub care a căflut Bulgaria. Prin alegere veţi areta că sunteţi pentru sett contra celor cari afi rupt legăturile sfinte între Rusia şi Bulgaria.»
Ve fac graţie de restul manifestului. Aberaţiunea mintală a bietului Zancoff ’l face a declama nişte lucruri, cari sunt menite a înlătura din jurul sSu chiar pe cel mal fideli din proseliţil seî. Europa întreagă ne a admirat şi sub zidurile Sliv-niţ6l şi a Pirotulul s’a înălţat pentru prima 6ră leul bulgar, arătând ghiarele sâle ina turilor naţiunel bulgare. Presa întregă a lu cel civilisate a salutat îu numele po-porolor europene tânărul popor viteaz, şi
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
13 MAI 1886
în faţa armate! nostre, acoperite de laur!, vine un bătiân fî.ră dinţi, pleşuv şi ne demară „Ca Bulgaria a fost acoperită de ruşine (pozor bide polcrita Big Ar ia). Citind manifestul lui Zancoff, publicat in organul şefi Svetlina începi a crede în povestirea despre acel rob, care după ce a petrecut viaţa întrâgă în temniţă şi apoi la bătrâneţe a fost liberat cn dor şi cu lacrimi în ochi ’şl aduc» aminte despre umeda şi întunecata sea locuinţă, unde corpul săfi a fost schingiuit de biciul păzitorului şi de lanţul grefl ce’I atârna la piciore. Aşa şi Zancoff, acest bătrân, al cărui viaţa intrigii a trecut sub jugul turc şi care a<jî văzând patria sea liberă şi mâine independentă, plânge gândindu-se cu dor la Knut, care ne a părăsit.
Politica lui Zancoff nu me supără, precum supără pe alţii, ci me face se deplâng şi mal amar sdrta patriei mele, care depinde îucă de o generaţiune educată sub jugul robiei seculare. Eu unul nn cred în îsbânda partidei Zancoff, der cu tdte astea cine ’mî pote garanta că acest element pntred nu va avea o Inrîurire reufacătore asupra mersului nostru pe calea progresului şi a civilisaţiuneî ?
Aruncând o privire nepărtinitdre asupra propagandei ce face partidul Zancoff în contra actualului cabinet, analisând, fără ideie preconcepută t<5te acusările debitate, nu găsesc! absolut nimic ce pote legitima pretenţiunile acestui partid de a veni la cârmă ţerel. Ce pot el cu dânşii ? Un singur lucra jromite Zincoff: împăciuirea cu Rusia. Der ce garanţii dă el că în adevăr guvernul ras s’ar fi împăcat ca Bulgaria unită fără voia sea şi cu principele Alexandru? Nici una. In trecutul nostru din contră esist fapte nedubitabile, că a-genţil ruşi nu dădeafi absolut nici cea mal mică importanţă personei lui Zincoff. General Ehrenroht, vorbind despre Zancoff ’i numea:
— Staraja tureţcaia crîsa 1 (Un gusgan batrâu turc).
Iar Bemelinghen şi cel-l’alţî afi arătat în destul opinia lor asupra bătrânului nostru leaăer al oposiţiel. Rusia se foloseşte de Zancoff. der odată ce un general îm preuuă cu 60—100 de ofieerl ruşi vor reocupa posturile lor lucrative în armata nâs tră, agentul rus împreună cu generalul vor trimite pe Zancoff se se plimbe deeă nu acolo tvo die Zitronon bliihen, apoi în-tr’un locşor tot aşa de solitar, precât a fost Vraţa.
Cestiunea irladesâ
Citim în Independace helge :
minat, făcendu se o frumosă retragere ou torţe, pe la 9 6re, de către armată.
Ca în toţi anii, scrie Curierul Balasan din Iaşi, s'a serbat şi’n anul acesta în mo-
Oposiţia făcută proiectelor irlandese se duj cel ma, solemn în oraşul n0stru ac&tft manifestă pe faţa sub adevăratul el carac J memorabilă. In revărsatul «jile! salve ter. Dnpe cum am spus, acestă oposiţie e de tunDrî anunţară cetăţenilor că România fructul unor calcule meschine, ambiţiuni serbâză 0 ^ măr^ţă Oraşul întreg era pa-personale şi nici de cum o afacere de prin- v6zat eu stilldarde tricolore şi la 11 ore cipiî, de convincţiunl. Liberalii disidenţi nu’şî a. m_ „>a oficiat îfl biăerica n6strg metr0.
dafi ostenela a disimula intenţiile şi gusturile lor.
politană un Te-Deum de către I. P. S. S. Mitropolitul losif asistat de P. S. LL Ar-
La întrunnea ce a avut loc la Devon- bjerejj j;reaija Valerian şi înconjurat de shire House, la marchisul Hartington, acela înaltul cler< ,a care att asi8tat t6te auto. s’a eaprimat contra biluluî home rt&f ; s’a |rităţile ciyile şi militarei preCum şr repre-declarat gata a înlocui pe Gladstone cu ■	paterilor strâine. In timpul ser-
concursul lui Chamberlain, care a confir- viciuluî divin corul mitl.opo,itan era dirigiat
mat înţelegerea complectă între el şi şe ful wighs-ilor. Iată prin urmare date pe faţă intrigile urzite pentru a mina cabinetul Gladstone.
Lord Hartington şi Chamberlain care n’afi
de d. G. Musicesou.
D'ale Oposiţiutiei —ţ)iarul Vocea Botoşanilor tipăreşte în numărul şefi de la 10 voit să facă nici o cucerire ideilor lui Glads-| Mal o proclamaţiune către evreii din Bo-tone nu se sfiesc a face reciproc cele mal toşanî. Acesta proclamaţiune se isprăveşte mari sacrificii de consciinţă pentru a res- cu următârele frase : „Evreii din Botoşani turna în profitul lor pe marele om de stat. I „sunt o putere! înaintea aceste! forţe, de Hartington, care nu voia home rule „care dispune oposiţiunea nostră, întregul pentru Irlanda cu nici un preţ şi sub nici „guvern trebue se se cutremure. Ori când o formă, voiesce sâ’l ocrotescă, însă nn aub „şi |în ori ce (moment putem da piobe forma aceea ca să fie un parlament la „reale de această forţă.“ Iu ceia ce ne
CBOITICA
Dublin.
Chamberlain, care primia în principiu un parlament irlandez, într’o întrunire publică a declarat că renunţă a se pune în acord cu marchisul Hartington.
priveşte pe nor, apoi nici că ne am îndoit despre aceasta. La alegerile viitdre vom avea ocasinne de a vedea, iar cel de la Vocea Botoşanilor, vor putea da probe reale. Rira bieţi qui rira le dernier.
&
A st-fel, wighs-ii şi radicalii, cari la cele
dîn urmă alegeri erau în resboî, şi nu se,	,	7
6	.	, ,. | Bestruaător de secara. — In qiua de t
credea că se vor mal împăca vre-o dată,1	. n .	,	, , „■
„	,	.	.	, Mal, D. Procopie Casotti, deputat şi pro-
astăijî se unesc pentru a da asalt şi a da
prietar în judeţul Buzefi, a adus la Pre-
lins pe singurul reoresentant al liberalismu-	„
!J ^	,.c	fectură mal mulţi gândaci negri cu put
Ini englez. Nu mat e nevoie ş. califica o	: _____ :_.A
asemenea coaliţiune.
Unii cred că la cele din urmă se va face
alb pe dâuşi, cari s’afi ivit tprin holdele de secară, atât de pe moşia d-sâ!e, cât şi pe alte moşii din Plasa Tohanî şi care
*
c *
Punctul culminant al momentului este Sobranie. In Sobrauie, Zanchiştiî vor veni într’nu număr de şi mic însă fârte sgo-mptos. Oposiţiunea va alerga a face diie negre cabinetului Caraveloff din cestiunea financiară. Guvernul este nevoit se ceră autorisare d’a face un împrumut pentru a putea subveni necesităţilor create de res-belul trecut. Ţâra întregă cere ca rechi-siţiunile făcute să fie soldate. Pentru a satisface acestor cerinţe imperiose alt mijloc nu esistă ; mal trebuiesee încă banii pentru a plăti tributul Rumelieî, căci d-niî Caillard şi Aubaret, administratorii societăţii veniturilor concedate otomane /Bon-holderiî) vor sosi aci la deschiderea Camerei, pentru a cere de la prinţul sol-darea cât mal grabnică a acestui tribut.
Este învederat că tributul în cestiune se plăteşte pentru ultima dată, der totnşl trebue plătit. El bine, tocmai din acestă cestiune financiară Zancoviştil voiesc se facă o cestiune ministerială.
Isbuti-vor? Nu, der impresiunea asupra ţerel de sigur că va fi penibilă. Gloria şi triumful resbeluluî trecut sunt fructe platonice pentru bulgarii, cari când voiesc a lăuda pe cine va nu găses■; altă landă mal mare decât a dice: nostoaşcea torhovsca duşa ! (adevăratul suflet de preoupeţ )
Aşa der o dată trebuiesee plătit pentru gloriă şi triumfarî, avântul nostru patriotic scade şi fie-care încreţeşte fruntea. Zancoff ştie acesta şi va atinge cdrda nostră sim-ţitore.	IvanovkL
un compromis. Gladstone ’şî va retrage	„ ,	,. ,	, „
/ v	,	e su splceie a?a cg ^ distruge cu dese-
proiectul seu de home rule. El va cere Ca-*	i varsire.
mere! să voteze în loc o resoluţiune ab-
Este temere ca aceşti gândaci sS nu a-
stractă în favorea principiului autonomiei irlandeze, după care el va negocia cu desi-denţil pentru elaborarea unul nofi proiect care va satisface pe tote fracţiunile partidului liberal atât în formă căt şi în condiţiile autonomiei. Acel cari se gândesc la o ast-fel de soluţiune, se înşelă grozav. Ea ar costa prea mult pe Gladstono ca Ba o propună.
Gladstone va menţine proiectul şefi care va fi reşpins de liberalii desidenţî şi de ori ee nuanţă conservatdre. Ast-fel pare că va fi desnodământul desbatereî începută în Camera Comunelor. Insă lucrările nu se vor sfârşi aci. Nenorocirile se yor începe pentru cualiţia Chamberlain-Hartingtop-Sa-lisbury a doua <Ji după triumful el.
In nici un cas ea nu va sta la putere mal mult de trei septămâul.
SOIRI Şl FAPTE
piua de 10 Maiu s’a anunţat urbei n6s-tre, scrie Curierul român din Botoşani, cn salve de tunuri. La 11 ore un Te-Deum s'a servit Ia catedrală, asistat de tote autorităţile civile şi militare. împrejurul bi-serice! erafi înşirate cadre d'ale armatei şi cadrele şcolarilor. După serviciul divin, a-s. stat de autorităţi şi la biserioele catolice şi armână, a urmat defilarea pe stradă şi recepţiunea oficială la d. prefect al judeţului, Oraşul frumos pavozat şi sera du-
tace şi spicele grâului flup® ce 86 vor forma.
D. Prefect a raportat imediat IN^inist®-rulul agricultureî 5 iar D. Casotti plecând în acea $ BacurescX, s’a însărcinat a depune la Minister atât probe de specia gândacilor cât şi probe de spice şapte de aceste insecte.
SX
Docurile. — S’afi expropriat pene acum peste una sută locuitori pe vale, unde ur-meză a se construi docurile din Galaţi. In puţine dil® 8® crede că lucrarea va fi complect terminată. Cu acestă ocasiune Vo.cea Covurluiuluî observă: Este probabil eă 2,300 locuitori de pe vale, bărbaţi şi femei, urmând a pleca de pe vale, se impune o datoria impericjsă ca comuna şi Statul se îngrijescă a le da locuri cu preţuri fdrte mici spre a ’şî putea reconstrui jnica lor gospodăria şi a nu ’i lăsa beja-iiurî, şefi omeni reduşi la necesitatea de a pleca in alte părţi ca se ’şî caute un adă= post. Comuna are o sumă de locuri sterpe.
Comisiunea Europeană dunăreană a primit un avis oficial privitor la organisarea definitivă a unul serviciu regulat de va-p.(Sre italiene, cari vor face curse de la Galaţi- Brăila la .Con^t^ntinopole şi de a-colo la Italia.
0 dramă teribilă.
O dramă neexplicabilă şi fără precedent, s’a petrecut Îs Paris.
La d. G., brav şi onest neguţător, domiciliat în strada Saint Maur, sâmbăta trecută, seră, era sârbă ţâre: d. G., îşi măritase fata, în vârsta de 18 ani, eu un tă-năr prăvăliaş, d. Henri J..- Era o căsătoria de dragoste care-I uniafi.
Seră, când tănâra pereche părăsea balul pentru ca s8 se retragă în domiciliul conjugal, socrul G, le spuse că va veni sâ-1 deştepte a doua 4i pe la orele 12.
— Cred că are se ve fie destul, adaogă glumeţul bătrân...
Ginerile surise; miresă plecă ochii!
La ora făgăduită, d. G se presentă la ginerile săfi, care, ca şi dânsul locuia în strada St; Maur.
Ul învită pe tânăra pereche să dejuneze la dânsul în familiă. Henri primi bncuros; el rugâ însă pe nevasta sea se plece înainte cu tatăl el, spuind că peste un minut ii va ajunge în urmă. D. G. plecă înaiute cu fata lui şi se duseră acasă.
Acolo, minutele şi orele trecură fără ca Henri să apară. Câud sunară 2 ore, d. G. ne mal putând râbda, se hotărî de a să duce până la ginerile săfi- fiica sea, cn lacrimile In ochi: rugă pe tatăl săfi; să o ia cu dâusul.
AjuDşI acasă la Henri, el începură se întrebe cu stăruinţă pe portar, care le res-punse că d. Henri, eşise cn o oră înainte.
Din ce în ce mal îngrijiţi, d. G. împreună cn fiica sea, erafi se părăsescă casa, fără să ştie încotro să apuce, când auriră nişte strigăte.
In acel aş timp, o trăsură se opri în faţa casei, împresurată de mulţime.
D. G. şi fiica sea se apropiară de trăsură, şi aruncară ochii în întrul; două strigăte desperate isbucniră şi fiica d lui G. oBcju leşinată In acâstă trăsură 4acea ttn om scăldat în sâuge, în fruntea sdrobit de un glonţ, şi acest om era Henri J. ginerile din sera trecută.
Comisarul poliţienesc sosit la faţa locului, procedă la anchetarea faptului, din care anchetare s’a putut culege următârele amănunte:
D. Iieuri (F.. eşise dţn casa cu câte-va minute înaintea socrulni şi nevestpl sele ; sc dusese la nn magasin do arme, cumpărase un revolver şi luase iar o trăsură ca se se reîntârcă acasă. Puţin înainte de a ajiţnge acasă, îşi trăsese un gloriţ în frunte, în trăsură, unde îaainte d’a lua acâstă hotărire, şerise următorea scrisâre :
cM'am botărît s’o fac... scriu aceste rîn-durî pe bulevardul Şevastopol ; ia fi o trăsură; cred că am s» m$ nemeresc bice şi n’am se soap.
Henry I... str. St. Maur.
’ S’a mal găsit în plic, o foi© de hărtiă ou rînduriie următâre:
«Vroi se fifi îngropat repede şi fără cheltuială... Se nu se spue nimic mamei mele Cu înmormântarea mea însărcinez pe socrul şi pe sâcra mea. Adio !>
Acestă dramatică întâmplare a aruncat o adâncă emoţiune în cartierul unde s’a petrecut. Totă lumea îşi face deosebite bă-nuell asupra acestei sinucideri.
Henri I... era de o natură fârte veselă ; căsătoria sa îl umpluse de fericire. Pârâ-sindu’şl femeea, în dirninâţa dilel acestei drame, era forte vesel şi iubitor, şi i-a ijis: la revedere 1
Se fie ţh acâstă dramatic^ afacere yr’un mister al cărui secret îi duce în gropâ a-câstă dramă ? Se fi fost el victima, lovit de alieuaţiune mintală ?
Tinâra vîduvă e nebună de desperai, cu bună dreptate, căci este o gravă şi ne mal pomenită situaţiune, acea in care se găseşte astăzi miresa de erl 1 ErI fericită şi surî^âtâre în rochia el albă, gătită în flirl de lâmăiţe, asfcâdî-riu dolifi, vărsând lacrimi pe mormântul soţului sâfi... de o di !
latîmplărî din capitală
Caracterul filelor. întâmplările filelor prin care am trecut strălucesc prin multă buzunărâlă! Ar fi lung şi obositor lucru ca să facem o listă despre mănile ce afi scotocit busunarele cetăţenilor şi despre port-monedele dispărute î
—x —
Copii găsiţi. — S’a găsit pe o bancă, pe calea Victoriei N- 160, în pârta d-luî Victor Gerescu, un copil, ca de 2 septămâul... depus cu scop de a privi parada <^ileî de 10 Mal! El a fost transportat la secţiunea 22-a.
—x—
Copil rătăcit. — Un copil în etate de 3 ani, s’a găsit rătăcit pe calea Victoriei.
El a fost condus secţiune! a 19, unde părinţi! tl pot reclama.
—x—
Împuşcat. — Dinu Dumitru a împuşcat erî, din greşală, cu un revolver, într’o cârciumă, pe Ion BerOenaru. Gazul nu e grav. Dinu a fost dus la secţia 38, pentru anchetarea faptului.
Don-Capricc
----------<ss*ooa>-------——
DIVERSE
înecată. — In ziua de 3 M»! curent, femeia Dumitra, soţia lui Stan Nicolae din comuna Târgşoruî-Nou, pe când se îoapoia de la pădurea Dumbrava cu carul încărcat de crăci, afiându-se d’asupra lor, la trecerea Prahovei, s'a răsturnat carul în mijlocul gârlei şi femeia cărând dedesubt s’a înecat.
*
Strangulare.—Locuitorul Vasile Manea din comuna Petroşani, judeţul Prahova, s’a găsit spânzurat de o salcie în marginea pădure!, chiar cu cureaua cu care fusese încins Din cercetările făcute, resultă că numitul locuitor ’ş'-a curmat singur zilele având viţiul beţiei.
*
Un mort înviaţ: — L'Italie scrie că a-cum câte va dile un ore-care Antonio Zuc-caccino din Pernsa că^u de o dată bolnav şi medicul chemat declară că a murit în urma unul atac de apoplecsie.
Bietul Zuccaccino fu transportat îp car mera mortuară şi întins pe masa de marmură.
Fie care ’şl pâţe îpchipni spaima d§ caş» el fu coprins când, în cursul nopţeî ve-nmdu şl în simţiri, se vechi în mijlocul mal multor adevăraţi morţi.
Sună iute clopoţelul de alarmă şi la a-cest apel alergă păzitorul, care îl scose de acolo şi '1 conduse în locuinţa directorului.
Se crede că reacţia produsă de răcela petrei precum şi de aceea ş, nopţeî a contribuit ca el să ’şl vină în simţiri.
In loc de uu atac de apoplexie, el n'a-vusese decât o sincopă care luase caracterul unei catalepsil.
*
Pungaş.—Citim în Galaţii, erî pe la 0-rele 4 p. m. un iudivid bine îmbrăcat, cu ceasornic în brâfi, în etate ca de vr’o 30 de ani, a intrat în cafeneaua d-iul Gke-rasim Valianatos din piaţa Veche şi i-a ce-ruţ o călimară ca t,e scrie o se naâfe.
Cafegiul creând că are a face cu un om de trebâ, judecând după ţinuta străinului |l oferinu numai călimară dâr şi odăiţa Iul de culcare care este situată în do iul cafenelei.
Străinul după ce scrise epistola eşi din cafenea mulţumind d lui Valianatos de a-mabilitatea sa.
După vr’o câte-va minute de la plecarea străinului, douî clienţi a! cafenelei cerâud bil -le de biliard ca să jâce o partidă, cafegiul merse în odăiţa sa ca se le aducă, der ia-Ie de unde nu sunt!
FOIŢA pi ARULUI „TELEGRAFUL*
A. SCHOLL
(56)
NOPJILE SaNGEROSE
Duelul Monseniorului.
XXII
încărcarea
Robert strigă se ’l dacă în piaţa Bursei; când însă fu sigur că negustorul nu ’l ma! vede, ordonă vizitiului să apuce spre otelul lui Ion Sbogers.
— Iată începutul expediţia!, (jise Robert către stăpâuul otelului; astă sără trimiterile vor fi terminate. Trebue se cunosc tote detaliile ; ve voi fi fdrte recunoscător dâcă veţi merge la căpitanul vaporului Contelui de Flandra. Mă vei scuza dâcă ’l chem prin alt cine va, in loc de a mă duce singur. D-ta ve<jl că nu am timp, trebue
să m5 grăbesc. El va fi faţă la împachetarea obiectelor. Astă seră aştept un pachet dantele; cutia asta e plină cu un seryicifi de aur. Cum se numeşte căpitanul dani neavdstră ?
—	D-lu Van der Broken.
—	Ce nume !... Spune! domnului Van der Brokan că e ceva important.
—	Me duc repede se ’l aduc.
—	Nn, maj st& puţin, peste cinci ore.
Ion Sbogers se uită cu mirare la el.
Apoi plecă ca un nebun pentru a executa ordinile nobilului strein.
Bancherul plecă şi el la cel ma! vestit fabricant de dantele.
Găsi acolo lucruri nu prea bunp, dâr nici scumpe., scâse din busuDar cinci mi-franeî şi ’î lasă ca a arvună; dădu carta sa si adresa otelului şi rugă p® fabricant | ca tote lucrurile se le aducă îu aparta-I mentul lui personal.
—	Acuma, murmură el plecând, am per-dut destul timp cu jucăriile. Se trec la ocupaţiile seriâse.
Ah 1 Dumnezeule ! reluă el lovindu-se cu mâua pe frunte, eram 8®	£® ceva
care bate la ochi.
j Luă câte-va informaţii de la un vameş asupra unei fabrici de lucruri de imitaţi®. 'Vameşul avu buna voinţă de a’l conduce în-tr’o stradă literală, unde Robert ca câţi -va ludovici cumpără o mulţime de (fantele cu un rabat mare. jUn impiegat luă balotyl şi urma pe Robert.
După dece minute ajunseră la căsuţa lui.
Servitorea îî cşi înainte.
—	Ia balotul copilă, îî d*8® ®1 Ş’ ur-
me4ă-me.
Ajunse în casă.
—	Acuma lasâ-me singur. Caută o targa în care să încapă tote aceste bagage.
Remănend singur, baacll-®rul di® şosâua Antia începu a aşeiţa lucrurile. Jncbise mal ânteî uşa şi astupă cu bărtie tote găurile ca să nu ’l va<fâ cine va.
După cât-va timp vocea servitâreî se au^i afară. Robert deschise uşa.
Douî oipenl intrară în casă.
Robert le ar|tă pele dope ba^°farb pe cari el le ridicară fârt.e uşor,
—	încet! strigă Robert, ce draeu, mergeţi încet, ca şi mine. Vom merge la hotelul d-luî Sbogers.
Ion Sbogers apăra Îmbrăcat cu haiue de gală.
Vexând pe Kodom urmat de cel douî omeni cu baloturile, entusiasmul lu! n’avea margini.
Se plecă ca înaintea unei alteţe.
—	D. Van der Brocken nu va lipsi la întâlnirea ce v’a dat-o.
-r C4nd soseşte.
—	La şase 6re fix.
—	Cât timp mal am liber, ca se me uit prin aceste lădi şi să me gătesc ?
Hotelierul nu se uita la ceasul lui, ci alergă tntr’o stradă apropiată să se uite la un ceas mare care era acolo.
—• O oră, domnule Kodom.
—	E d’ajuns.
Robert plaţi dmenilor şi alergă în camera sa
Stăpânul hotelului se duse repede şi deschise nn salon pe care ’l ceruse Kodom.
—	Se se aprindă lumânările şi Jasn mă singur până ce va sosi căpitanul. Dâcă vor veni furmaoril spune-le se aştepte.
Iţotelierul se conformă ordiuilor clientului sâfi. gra q adey.Sraţă jlaminaţje in odă!.
—	De minune; acuma plecaţi.
Remâuănd singur Kodom, începu a scdte
tâtă argintăria şi o întinse pe masa din salon.
Cele alte lucruri le lasă în camera sa de culcare ca s§ nu fie observate de cine-va.
După ce aşedă lucrurile, se spălă cu multa îngrijire, ca un englez ; ’fî schimbă giletca si ’şî aşedă părul.
D-i. •	•	* *	1
fţatu cine-va la uşa.
Se duse şi deschise.
XXIII.
Cine face datorii, se îmbogăţesee
Un om jtănâr, blond j dintr’o familie onorabilă şi care prin salâue face furori se plecă înaintea bancherului.
—	După ţâţe probabilităţile e Van der Broken ? 4>8® Robert deschizând uşa.
—	Van der Broken a venit după invitarea făcută de d-voatră domnule, el va pune la disposiţia tot pentru a vă fi plăcut.
Apoi ca orbit de strălucirile aurului şi lumina din camere, (jis®.
—	Ah! dar pare că e lq un sultan din Cţ mie şi una de nopţi, '
—	N« ® tocmai aţa. Suntem la d. Sbo-gerSj a
Făcând un senin, invita pe vigiţator sg stea pe scaun.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 13 MAI 1886
3
Străinul cu scrisârea avu amabilitatea a uşura pe d Gherasim de bilele biliardului şi de un revolver ce era atârnat d’ssupra crevatuluî cafegiului.
Poliţia însciintâtă B'a pus în urmărirea coţcaruluî.
*
De co se săraţii omenii.—primi profesorului Dr. G. Jăger »Mt>natsbIatt« răspunde la întrebarea acâsta ast-fel: Na pus âre natura antropinul pe suprafaţă, aşa că el pătrunde în formă de miresmă atmosfera dinprejur şi că nu numai de către producător ci şi de toţi, care sunta prâpe de el, trebue se fie inspirat, şi tocmai în forma aceia, în care efi (adică prof dr. G. Jăger) îl recomandă ,şi’l îotrebuinţeză, a-dică în subţiare omeopatioă ? In fine, ce se întâmplă, deeă âmeniî se sărută şi animalele se ling? Ce e acel ceva atrăgător, care atrage mumă şi copil, bărbat şi fenice mereîî cu putere, pentru ca se se des-merde, să’ş: umble cu degetele prin per, să se sărute, chiar să se musce picând : »Tu esc! dulce ?«
*
Un tânăr poet trimite unchiului seu un volum de versuri, compuse de densul ; unchiul, mişcat de acestă atenţiune îl trimite o scrisâre do mulţumire, în care stre-c6ră frasa următâre :
»Respectez în cartea ta, ambiţiunea versurilor mal lungi cu un picior, cât şi modestia celor mal scurte cu un picior !«
Nu putea altul să spue într’un mod mat delicat că versurile în cestiune erafi tote şchiope !
*
La polul nordic. — «Curierul statelor unite» publică estracte după jurnalul scris de locotenentul Greely in timpul şedere! sâle la polul nordic. Acest jurnal conţine notele mal multor soldaţi carUfăcesu parte din espediţiune.
Locotenentul Greely, în întroducţiunea lucrare! sâle, dice:
«Nici un condei din lume n’ar putea se descrie gradul cumplitei miseriî şi a nemărginitei nefericiri, în care eram reduşi la capul Sabin.
Neîndestulător îmbrăcaţi, lipsiţi de luni întregi de apă pentru băut şi de lemne, sacii de lână pe cari dormiam erai! lipsiţi de pământ din causa gerului; păreţi!, acoperişul şi scândurile colibei nâstre erau acoperite de ghiaţă; în ceea-ce priveşte nutrimentul eram reduşi la a cincia parte din porţiunea ordinară. D'odată ne lipsea lumina; căldura şi elementele,de nntriţiune cu tote acestea nici curagiul, nici credinţa nu ne părăsi. Extraordinarul spirit de lealitate, de răbdare, de caritate, de renunţare, în care toţi sad aprope toţi âmeniî noştri daţi esemple zilnice, fometoşl cum eraiî şi aprâpe de nebunie.—ne mal ţineaţi. “ ^Cantităţi mari de piei de foca şi curele ati fost găsite pe cadavrele doctorului şi al lui Bender, aceea-ce demonstră, cât eraţi de puţin oneşti !... Cu tote că Henri a declarat aprope de mârte că a mancat multe I iei de foca, dar efi înainte de a muri <jic, că nu e adevărat. »Am mâncat numai cişmele mele şi o jumătate din pantalonii mei.. Simt că pier din minut în minut şi aşi dcţri s8 fie şi mal repede ! „.
Un altul scrie în Mal 1884, că a dejunat »o păreche de mănuşi!«
*
Omor.—Locuitorul Radu Iordache, fiind dispărut de mal. mult timp de la domiciliul seu din comuna Mâlăiesci jud. Prahova, s’a găsit mort în lacul din cătunul Ţipărescî. Sunt bănuelî de mârte violentă. Parchetul se află în constatarea acestui cas şi un d. procuror a mere la faţş, locului,
*
Mort din lovituri.— Locuitorii Simion
Mustăţea şi Diuu Baniţă, din comuna Slă-nic, jud. Prahova, în [sera fiile! de 28 A-prile espirat, afi suferit câte o gravă lovitură la cap, de la un consăten al lor. In urma iovitureî Dinu Baniţă, a încetat din viaţă în fliua de 30 Aprile.
*
O partidă de şah pentru o inimă. —
Se scrie din Mişcolţ : Este aprope de ne-eredut, că într'o ţâră, unde cea mal mică afacere de onorc se obiclnueşte a se îndeplini pe calea duelului cu pistole şefi cu sabia, să se fi aplanat într’un mod fără nici o supărare o afacere de inimă. Şi totuşi istoria s’a întâmplat de vre o câte va Zile şi partidă de şah a’a jucat aci în cafeneaua St. Iacă micul roman : Frumuseţea şi amabilitatea unei fete tinere aprinse iubirea în inimile a 2 domni, un jurist şi un tânăr proprietar. Amândoi se învertiaă împrejurul eî şi al celui l’alt pentru tânăra fată era cunoscută de toţi, numai ei a-mândol nu păreau a fi în clar asupra în-clinărel lor. Nu de mult dise în fine tînă-rul proprietar juristului — amândoi era a-micî forte intimi — că îl râgă în puterea amiciţiei, se nu mal aducă tinerel fete o-magiele sale, că el are, în cea-ce privesce pe ea, intenţiunile cele mal seriose şi că el speră, că nu i se va mal pane în cale.
Mirare şi surprindere arătă cel-l’alt si declară, că tot aceleaşi intenţinnî seriose le are şi el şi că în casai contrar va fi silit să continue lupta. Îndată însă se convinseră amicii, că acesta ar putea crea pentru amândoi o relaţiune imposibilă şi de nesuferit, şi— unul făcu celnî-l’alt propunerea, ca printr’o partidă de şah să facă sfârşit cestiune! acesteia. Cel care va pierde, aşa s’a hotărît, va trebui să părăsâscă o-raşul pe un an. Săptămâna trecută, într’o (ji după prânz, steteau dinaintea cafenelei St. înainte cu 2 ore de plecarea trenului care mergea la Pesta două trăsuri cu bagaje, pe câud în o cafenea cel doul adversari steteaiî înaintea tablei de şah şi pote îutr’o emoţiune mal mare, decât cum pretindejocul de şah, jucafi partida de la care atârna sorta lor. După nn timp, te-herul proprietar a fost făcut «matt »EI se sculă, strânse, fără a pronunţa vre-un cuvânt, mâna amicului şefi, se urcă îu trăsură şi plecă la gara, pentru ca se’şî facă anul de exil. Juristul însă se întorse acasă—şi tânăra fată, care a fost regina acestei partidei nu scie până acum nimic de cele petrecute şi nici nu trebuie să scie despre plecarea momentană a tânărului proprietar. Decă îună juristul prin partida câştigată de şah a cucerit şi inima tinerel tete, este o întrebare, care aştâptă încă deslegarea sea. *
Uraganul din Madrid. — Asupra spăi mântătoruluî uragan care a bântuit Madridul şj împrejurimile lui, uragan ne mal pomenit, dăm următorele amănunte.
Mercurea trecută, în spre orele 2 p. m. aerul era greu, atmosfera sufocătâre. Câtre Orele 6 sâra, nori grei şi negri acoperiau Sierra Guadorrama. începuse se ploue cu gălâta, şi ploia era caldă.
Pe la 7 ore o şuerătură monstruoaă începu se se audă. Un vânt teribil începu se sufle din spre cele patru puncte cardinale şi o piatră de mărime extraordinară începu se caijă repede şi cu putere. Atunci începu ciclonul, adică vîrtejul de vînt. Un spectacol lamentabil se aruncă asupra oraşului. Unele case începură sS se surpe cu sgomote infernale; acoperişurile altora, în-
cepură să sbore oa mănunchiuri de pae ; arborii Începură să se smulgă din rădăcinile lor şi să pornescă prin aer rostogiin-du-se. Turnul bisericei San-Jeronimo fu surpat ca printr’o tăetură de topor gigantic ; pieţele, respântiile şi stradele sunt transformate în lacuri şi în rîurl. Şi în mijlocul acestor urlete sălbatice şi formidabilă ale uraganului se aud strigătele de spaimă ale poporaţiunil înebunite, plângerile răniţilor, vaetole murinzilor.
Cartierul Carabanchel, este partea cea mal ruinată a oraşului. Un restaurant din-tr’acest cartier s’a surpat ca un Castel făcut diu cărţi de joc şi 60 de inş” ce se găseau într’însul, sunt amestecaţi între grind! şi dărîmături.
Cincî-decl inşi sunt morţi iar 500 răniţi care mai de care mal greii. pece mii de arbori aii fost rupţi şefi desrSdăcinaţl. Mal toţi stâlpi telegrafici afi fost rupţi şi răsturnaţi.
Perderile materiale sunt enorme.
Regina Regentă a Spaniei, cu tâte în-terdicerile doctorilor de a păstra liniştea, a vizitat—a doua Z* după catastrofă—pe victimele uraganului, dându-le ajutârele necesare şi făgăduind că va îngriji ca o mamă de orfanii acestei revoluţiunî atmosferice.
Poporaţiunea Madriliană a fost viii mişcată de visitele reginei la patul murinzilor şi răniţilor.
*
Cel mal mare comerciant de carne din Univers. — Până mal de ună-Zi se credea că numai un ore-care domn lngliam, din Montreal, exporta pe fie care an în Europa şi special pentru Eoglitera, în va-pore eu cămări răeitore, o sumă mijlocie de 50,000 de boi morţi O corespondenţă adresată diu Chicago unul 4'ar englez, a stabilit că pâte domnul logham să pretindă eă el este cel mal mare exploatator de carne americană în Europa, dar că tot îutr’o vreme el nu se pâte sui nici o dată la ţifra afacerilor de măcelărie pe care o face d. Swift din Chicago.
Domnul Swift este un Yankee slab şi ns-cat, ca de 47 ani.
Pe la 1876 ţinea în Massahusettsu o-riental măcelărie mică de detalifi pe care o părăsi ca se întreprindă comerţul de bestiale pe piciâre. Ajungând în 1871 in Chicago, începu s8 taie pentru aprovisio-narea statelor veciue, desvoltă repede a-facerile sale şi ajunse se fie cel mal mare cumpărător de bo! vil şi cel mal mare vânzător de bol morţi în amândouă lumile. Adevărul e că mijlocia sa pe di este de 1400 capete. Tote animalele acestea sunt cumpărate sâfi pe pieţele din Chicago seu din Kansas seu pe^cele din statele de Occident, şi tăiate apoi în stabilimentul centra! al d-luî Swift. Amploiaţii acestei usine cu hecatombe suut îu număr de 1500 sub direcţia unul gerant care are 9000 dolari (45000 franci) lâfă pe an. Lucru şi mal curios: un singur măcelar ajunge ca se o-mâre pe Z‘ 1400 bol ou ajutorul unu! ciocan mare mecanic care îi lo^esce în mijlocul craniului.
Acesta n’a tăiat în 1885 mal puţin de 429,483 bol, aprope o jumătate de milion !..:
Animalele sunt numai de cât jupuite şi curăţate şi imediat încărcate în vagâne re-frigerante, pe urmă espediate spre oraşele de la Est unde sunt primite de deposi-tele Usine! şâ vândute detailiştilor.
Yagânele acestea cu ghiaţă, patentate sunt proprietatea exclusivă a antrepri&eî,
care nu are mal puţin de 900 vagâne, vecinie mergând pe liniile ferate ale Uniunii americane.
Se pâte zice că d. Swift a creat industria acesta specială, pentru că acum opt anî, când a’a apucat de meseria acâsta, comerţul cărnii îu Statele-Unite se făcea exclusiv cu animale pe piciâre.
Progresia ţifrel sele de afaceri a fost a-cesta: 194,986 bol îu 1883; 329,482 în 1883; 400,163 în 1884; 429,482. Se pote prevedea că în fârte puţină vreme nici un singur cap de vite vil nu va mal trece din Statele de Vest în cele de Est: industria măcelărie! va înlocui curînd pe acea de eirezar.
Totă lumea scie cât de mult a înflorit îu Chicago de un sfert de secol comerciul porcilor.
Insă nu se scie bine câţi porci se taie şi se sărezâ încapitala statului Illionis. Se pare că ţifra acesta nu e mat mică de 20 mii pe di, în termen de mijloc, câte o daţii se ridică chiar până la 60,000.
ULTIME SOIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Rusciuk; 23 Mai.
Acum o septămâna ati sosit din Rusia doi inşi şi anume Peco Pavlovicl şi Usalaţ Boşnak. Cel d'ânteiă, fiind urmărit de a-prope, a fost imediat arestat la Tirnova. Cel din urmă, a plecat din Rusciuk la Galaţi, iar de aci s'a îmbarcat pe un va-
diplomaticl vor adresa felicitările lor principelui pentru scăparea sea din primejdie, asemenea şi consuli! străini din Burgas, au felicitat pe prinţul, afară de cel rus, care din lipsa de conduită corectă şi de etichetă, n’a trămis felicitările sele.
Atena, 23 Mal.
Iu Cameră, d-1 Tricupis, interpelat fiind asupra incidentelor de la trontarii, a răspuns că aceste incidente provin din ore-cari neînţelegeri. D-aea asigură că comandanţii armatei turceşti afi primit ordine exprese de a păstra defensiva. O circulara grecescă protesteză în contra blocadei care înpedecă cu totul pe Greci, şi lasă armatei turcesc! o întregă libertate de acţiune .
Vama, 23 Mal.
Principele Bulgariei, însoţit de d-1 Ka-raveloff şi de suita sea afi sosit astă-Zi în Varna, pe un vapor al societăţeî austriaco Loyd ; primirea a fost entusiastă. Principele va sta în Varna vre-o 12 <Jile. Ka-raveloff se va întârce la Sofia peste 2 Zile. Consulii puterilor, afară de consulul rusesc, se vor duce se felicite pe priucipe de sosirea sea.
Paris, 23 Mal.
Espulsiunea Contelui de Paris devine mai mult decât probabilă.
Berlin, 23 Mal.
Esposiţiunea de arte s’a deschis într’un mod solemn în presenţa Maj. Sele impe-ratorelul, a marel ducese de Baden, a prin-cese! moşceuitâre şi a principesei Hohen-zollern. Asemenea a fost present şi princi-
por firances şi s’a dus la Constantinopole, de unde apoi s’a întors la Burgas Acest pele moşoeuitor. Ministru de culte a rostit Boşnuli se consideră a fi însărcinat să co- un discurs, la care a respuns împăratul mita atentatul în contra prmcepelui în cas esprimâud speranţă că artele pentru fericirea omenire!, pururea s8 vor desvoltă.
Berlin, 23 Mal.
Şcirile privitore la demiBiunea ministrului de resbel general Bronsart şi a şefului
dăcă conspiratorii din Burgas nu vor reuşi. Boşnak avea să comită atentatul asupra principelui pe timpul călătoriei sele la Bu- j
curesci.
Angheloff.
Catana, 23 Mal.
Astă-Zl de dimineţă, un cutremur de pământ violent urmedă la oraşele Palermo şi Bianeo-Villa. Erupţiunea vulcanică forte activă a început prin craterele Etnel încă de ieri de dimineţă. Orăşelele Nicolosi, Bel-passo şi Pedara, sunt în primejdia.
Constantinopole, 23 Mal.
Asupra incidentelor de la fruntariile grecesc!, Porta considerândn-le ca fără nici o însemnătate, crede că ele afi fost provocate de către ofieeriî armatei grecesc!, partisanl al ex-ministrnlul Delyanis. Porta adaogă cam că comandanţii armatelor turcesc!, afi primit deja ordine exprese ca se nu iasă din defensivă, cu nicî un preţ.
Sofia, 23 Maî.
Agenţii diplomatici au primit comuni-caţiunea oficială printr’o depeşă circulară, adresată prefecturilor bulgare şi care privesce atentatul de la Burgas. Descoperirea complotului se datoresce denunţărilor făcute de către bulgarul Michailofi, chemat de conspiratori pentru a lua parte la complot. Un mare număr de străini se află arestaţi. Dnpe spusele diaruluî oficios Tir novska Constituţia printre cel arestaţi sunt mnlţi muntenegreni precum şi căpitanul rus în retragere, d. Nabokoff, care a fost altă dată îu serviciul rumeliot. Ancheta continuă şi este făcută de însuşi ministrul de justiţie d. Rodislavleff. Prinţul împreună cu domnul Caraveloff afi sosit adî la Varna. Adî s’aîl început alegerile pentru Sobranie în Rumelia ; se dice că agenţii
admiralităţel sunt falşe şi nefuudate.
Berlin, 22 Maî.
ţharul Post anuDfS că afi sosit deja re-clamaţiun! din partea oficerilor german!, care Călătoresc în Francia, contră aplicării legi! asupra spionagiuluî.
Filipopol, 23 Mal.
Prinţul Alexandru plecă acum din Rumelia la Varna. Cu tâte silinţele pansla-viste, el fu primit îu totă Rumelia de răsărit cu entusiasm.
Populaţia grâcă şi musulmană din Rumelia de răsărit a hotărît să nu ia parta nicî la luptele ambelor partide, şi nici la alegerile pentru Sobrania,
Belgrad, 23 Maî.
Adunarea din urmă a capilor partidei radicale din interiornl ţereî, a respins fn-siunea cu liberali!, râmâind a lua o hotă-rîre definitivă asupra acestui punct într’o adunare ulteriâră.
Roma, 23 Maî.
De la 8 penă la 9 ale curentei s’afi ivit următorele caşuri de holeră :
In Veneţia 3, din care un deces ; în Bari 6, din carâ un deces.
Catana, 23 Mal.
La orele 6 sera ploie de nisip cu petre sponghiose cad asupra Biancavilla, Bel-passo şi. Nicolosi. Lava care curge merefi ameninţă aceste oraşele. Podora asemenea este ameninţată.
Roma, 23 Maî.
In discursul şefi Cairoli declară că stânga voiesce ca fmancele se fie alcătuite cu economie, der nu asupra budgetului armatei.
I
—	Oh ! domnule, Zise blondul căpitan, daţi-mî voe să me preumblu 8â văd aceste bogăţii ale seraiului.
—	Dacă voiţi. Din nenorocire persanele pentru care sunt desţinaţe aceste presente nu se găsesc in seraiul mefi. De sigur, o-telierul meu ve-a înştiinţat să tote aceste bogăţii sunt prea grefi de suportat pentru un biet bancher ca mine.
Căpitanul surise, pare-că părea a Zice:
—	S’ar mulţumi ori ^ şi cino^ cu aceste lucruri.
Kodom urmă:
—	Vă voi şpune că aoesi vas de aur e pentru Taicum din Japonia. Am speranţă că pe vasul d-vostre Contele de Flandra vo( fi sigur.
—	Yom face tâte chipurile ca să fiţi mulţumiţi. Cât pi aţuese tâte lucrurile d-treV
—	Să vedem ! î{g crede că voi încărca prea mult pe vas. Iată ce e mal grefi din tâte ale mele.
Şi arntă cu degetul,
—	Cele alte lăzi sunt cu dantele ; nţajl aştept şi alte lucruri cari trebue să sosescă eiţt tuaî curând.
D, Şbogers bătu la uşă, anunţând că afi sosit lurnisoriu
—	Să între! strigă Sodomi Doi tineri cu nişte favorite superbe
intrară.
Cel întâi ducea o manta cu mult respect.
Al doilea abea ducea nişte lucruri in cutii de carton.
Acesta se scuză, cu multă politeţa.
—	N’am putut să aduc totul. Aceste lucruri trebue aduse biue.
Sbogers se uita cu mirare la acele lucruri.
—	Dumnezeule! strigă el uităudu-se la ele, iată în adevăr o frumâsă achisiţie.
Şi uitându-se la mantie fără a îndrăzni să se aprcple.
—	Aş da otelul mefi pentru acesta.
Era un joc de cuvinte; Kodom se opri
glumind :
—	Lasă glumă, scumpul mefi. Mal biue adu ceva Madtră. Aceşti tineri vor bea cu mnltă plăcere înainte de a pleca. Aţi adus n,otele ?
Fie-care scâşe nota sa.
Robert se îndreptă spre o cutie şi scâse un pachet cu bilete de bancă, apoi întor-cândn-se către căpitan.
—	Dumnezeul mefi ! I&rtă-mă oă te am primit îu acest chip, dar ce se fac afacerile ! afacerile 1 Ca să mai trecă timpul uită-te la aceste lucruri.
Indreptândn-se către cel mal mare dintre coruişl
Am s§ vă dafi trei sute franci iată-î. Facturele sunt achitate ? Nu e aşa.
Sbogers intră ţinând o butelie în mână.
—	Târnă ! zise Kodom.
Van der Broken crezu de datoria sa să’şl arate u.:,ulţătnirile sale acesta! Cresns care se juca cu atâta indifereaţă ou hârtiile de bancă.
—	In adevăr, domnule, am făcat o adevărată escursie.
—	Ţâţe aceste lucruri, de cari al fost încântată, vor pleca la 20 ale curentei pe vasul d-vâstre. Şi apoi trebue să începem : AI vorbit de ceva feeric ? Dăm! voe să’ţl arăt tâte. Avem înaintea nâstră un servicifi adevărat regesc. O. idee 1... Dacă am fi noi ce! întâi cari ne-am servi de el. ţn tot caşul e o nebunie, şi Încă rară, de care vor râde mult prietenii mei când me voi întârce la Paris.
—	Ob! domnule! câtă graţie din partea d-vestre.
—	Ca graţie... Sunt singur ; nn cred că vel fi aşa de crud fată cu mine ca se mă laşi se piânzesc singur.
Apoi afară de acesta omenii cinstiţi afi obiceiul de a prâuzi o dată pe zi. Aide am zis.
Tânărul Van der Broken ştia viaţă pa-risiană, el primi cu multă bucurie acesta invitare din partea bancherului.
Nu mal e ncvoe să spunem că Sbogers era transportat de bucurie.
Se duse repede la bucătărie şi strigă:
—	Peste jumătate oră să găteşti un prânz princiar, totul să fie în regula, dacă nu....
Intr’un minut tot ce Sbogers avea maî frumos pentru o masă, fu adus in salon.
Fie-care aducea câte-ceva
Cel din urmă însă nu ducea nimica, după cântecul regretatului Malborougb.
—	Sbogers e exictitudinea personificată, afirmă ampbitrition, apropiind de masă două fotoliurl unul pentru: Jean Vau der Broken şi altul pentru el.
Se aşeză fără multă vorbă, asemenea şi Brokeu.
Ion Sbogers surâse cu multă comple-senţă.
—	Dacă aşi îndrăzni, cu tot respectul ce vă datorese se ve întreb ceva ?
—	Cu plăcere.
—	Am făcut o prostie, gândi otelierul. Acestor âmenl nu le place să se amestice cine-va în trabile lor,
Lovindu-se cu mâna cu frunte:
—	Dacă nu mă înşel, domnul are dorinţa de a se întârce la Bruxelles, îndată ce va termina afacerile.
—- Da aşa e.
—	Dar, domnul me a însărcinat să iafi informaţii ^asupra companiilor de asigurare.
—	Puteţi spune.
—	Compania Generală e cea maî reputată din oraşul nostru. Puteţi să întrebaţi în această privinţă şi pe d-1 Van der Broken.
—	In adevăr e bine de a asigura tâte aceste lucruri.
—	La aceasta me gândeam şi efi. Insă în acest timp am avut timpul să me gândesc la Bruxelles şi la Paris.
—	Ca tâte aceste lucrurile vor merge maî repede aci pe loc.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 13 MAIU 18*6

CURSUL BUCURESCI
casads schimb GALOŞ! ENGLEZEŞTI
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr.
în noul palat,
Cursul je J u» de 12 Maiu 6
1)
5°/0 Renta, ajiortisabilă.
5°/o	»	română perpetui
6% Obl. de Stat [rur. convertite] 6°/°	„	C. F. Rom ine . >
58/c	„	Municipale
lOft	„	Casei ?ens. [300
5°/0 Serie,	funciare	rurale	.
T°/o „	..	..	•
5°jo „	,	urbane	.	.
..............................
7°/o „	'
impr. cu prime Bucuresoi |20 fr.| 5°/o Comunale nuol	. .	.	.
banca Prevederea .	.
Cum/ 941 2 901/2
86V*
Vând.
95
911/s 87
din renumita lubrică (lin Edinburg
NORTH BRITISH RUBBER & C
pentru
DAME, BARBAŢI şi COPII

LINIA ANKER
Linie naţională anstro-niipră, concesionata
Cea urai şicuri, mal buni şi mal eftină linie de a
l Triesî şi Fiume »a Nsw-York
Vaporul „INDIA" (12476 tone)
DIVERSE
Aur oontra argint aad bilete
Bilete de Bancă.........
Fiorini val. Austriacă .	.
Mărol Germane...........
Baric-note Francase ... Ruble de Hârtie
76
215 878 4 104 83
921/, 1001/2 34
Botfori Şoşoni-galoşi, etc.
diferite qualitfiţl şi fasoane
Plecarea din P’IUME . .	. . 26 Maiu
Bilete directe de pasageri şi transporturi directe de mărfuri şi conosenrente de la Viena Budapesta şi alte .tăciuni principale ao Aus-tro-Ungariel la tdte local tăţile priuoipa'e alt Americel de Nord.
Incărcăminte se primesc pentru porturile intermedia, e din marea Med terană Amănunte de la
I W CHAPLIN
Representantul d lor Henderson Brothers, Triest
PREŢURILE FABRICE!.—COND1ŢIUNI AVÂNTAGIGlOSE
A se adresa la Representantul general pentru România, Bulgaria şi Orient
14.1/2 14. sh
5,
Bucuresci
STRADA DOAMNEI
iH. WARIHAs
Ilncurescî f»
7 STRADA DOAMNEI
De vânzare
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu strîngStor şi namtirittor
Diverse car .eter* de litere, precum şi materinl puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie in p ovincie Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner f. SCHWARTZ, strada Decebal, în
Bucuresci,
Subsemnata, fac cunoscut onor. public că pot servi pe or -cine cu mal multejfe-turl de ghiciri dupg studiul filosofi®!, precum în PALMĂ, in ZODIE şi ut PAHAR CU APĂ; ddr am coustatat că numai ciue uu pote fi curios h cunoşte firea lui şi viitorul până U bSt â cţ-, căci zodia nil pdte ghici afacerea.onjofili, căci omul în fie care 4i are ane ăl cni şi i ie rţ" un p-rieulbse; ac sie» ş- pot- gli ' " 1	,,r'n căiţi
NB. priso-iele caii e (i-l c unt re-
fusale.	_________
1UL1A POLONEZ.
Strada Cornetului No. 2.
10-3-1.
SOCIETATEA
pentru
INVEŢATURA POPOhîULUI ROMAN
MAŢIOMALâ
societate generală de asigurare în Bucuresei
Aprobată prin decret regal No. 225 din 25 Innnarle 188-5.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 leî deplin! versaţi 15,000 acţiuni de leî noul 200 fie-care, din care 1-000.000 leî specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei
,Naţionalau asigură :
1. In contra dannelor de Incendii!. II. Con-tra’daunelor dc grindină (piatiă).—Iii- Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face a.igurure asupra rieţel.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70°/o din beneficiu în com-binaţiunile următdre : asigurări asupra vieţel uneia sau a două persdne, asigurări temporale, asigurări mişte şi asigurări mişte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă
Combinaţiunile următdre :
Asociaţi uni mutuale de supra-vieţui.e. Âso-ciaţiunî în grupuri de 12 ani pentru copil de la « ani jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capiteluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite combinaţi uni.
Pene la finele anului 1884 „Naţionala** a realisat în difritele ramuri de asigurări ca | premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Str. Carol I, No. 9.
SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CU YAPORE PE DUNĂRE
Spre a se complect» materialul de înbră-cnmiate şi de pat al internilor din scdla normală intreţiuntă de acesta societato, comitetul publică lioitaţiune peutrn $iua de 30 Maiu spre a se procura:
60 învelitorTj 35 CerşafurI; 3 cămăşi de (Jiu»; 89 cămăşi de nopţea; 14 perechi is« mene, 15 perechi ismene şi 3 şervete.
Modeluri pentru aceste efecte se pot redea in tdte filele de la orele 8—12 a. m. în localul Sicietăţe (Curtea biserioei sf Ecateriua)	COMITEŢUL
•i'feiV7 T.;* ' -1'v	v *.\-	'V/v'*-ţ:• , â; .w|!
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până la altă (lisponţiuue
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după cireonstanţele timpului şi apelor; în nici un cas însS Vapârele nu vor pleca de la Staţiuni mii în linte de orele indicate in acest Itinerariii. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc dup6 orologiurile Agenţiilor.
CURSELE VAPOARELOR I3B FOSTA
CURSE IN JOS
I
II
III.
III.
CURSE IN SUS :
dela	Orşova	Sâmbătă 4 pin.		Luni 4 p.m.	Juol	4 p.m	ie la Galaţi		Marţi	9 a.m	Juol	9 a m. Simbătă 9 a m.		
♦»	Severin	Duminică 5 a.m.		Marţi 5 a. m.	Vine.-l	5 a.m		Brăila		1- 35 „		1036 ,		N25 „
»>	Brs.r-Palane a	tt	6lu „			6«„	tt	Gura Ialomiţel		2*9pm		23 p.m.		23« p.m.
if	Radujevaţ	tt	8 „	tt 8 „		8 „	tt	Hîrşova		3 „		3 „		3 „
	G«lafat	»•	10»0 ..	10“ „		10» „		Oernivoda		5« „		5f'5		s45 „
„	Vi lin		li «	„ 10» „		1035		Ostrov		930 „		p8«		93s „ 1
>	Lom palanca	tt	12*’ ,	1240p.m.	tt	12*3 „	tt	Călăraşi oraş		730 >(		7*0		750 >« i
,	Rahova		3IS .	3»5 „		3‘5 „	t	Silistra		1039 „		1031 „		103» „
* >	Beket	1*	330 _	3*^ „	tt	330„	11	Olteniţa	Mereu I	2 p.u»	Vineri	2 am.	Dumipică 2 a. ra.	
Jl	Cerabia		K3 0	,, 53» „		5M„		l’urtukaia		2»6 „		2»5 „		2 5 „ i
tt	Nicopoli	tt	L »	tt 7 tt	tt	7 „	în	GiurgiuţSiuăr 1. j		530 „	•»	5*» „		53= „
n	Măgurele	tt	720	„ 72’ „		72) „	ie la	Gi'irgiiiIS.uâr i.|		!<>		10 „		10 „ I
	Sistov		910 „	9 9,,		9*» „	If	iiasciue		I*0 p.m		11		11 „ i
tt	Zimnicea		920 „	9-5 „		925 „		Zi urni ca		445 „		2»6 p m		2i5 p.m
	Rusciuc	luni	6 a.m.Mercur! 6 a.m		Sâmbătă	6 a.m.		Sistov		o15 „		2*5 ,.		2*5 „
	Giurgiu(Smîrdj		10 „	„ io .,		10		Măgurele		740		5IJ		51» „
	Turtukaia	t)	1215 „	„ l2l5pm.		12t5„	li	Nicopoli		7” „		f'2» ,,	»»	5*6 „
st	Olteniţa	tt	12“ „	„ 123» „		1239	»	Corabia		9*° „		7*» „	tt	7[* „
tt	Călăraş foraş	tt	1 „	tt 1 J*		1 „	l>	Beket	Joul	1233a.cn		955 „	tt	955 „ !
	Silistra		2« „	„ ■ 15 ,,		2*5,,		Raheva		12*0 „		1(0» „		101» „
	Ostrov		315 „	„ 3>s „		316 ,,	>*	Lompalanca		6 „	Sâmbătă 6 «in.		Luni	6 a.m. 1
	Cernavoda		ş ,,	„ 6 „		« „	V	Vidin		S*5 „		8*5 „	»»	8*5 „
tt	Hîrşova	t*	9 >	tt 8 „	tt	8 ,.	tt	Calafat		9*5 „		9>5 „	D	915 „
11	Gura Ialomiţel	t*	8^ „	8?° ,,	tt	839 „	tt	Radujevaţ	ti	1215 p.m	tt	1*21® p m.	a	12'Bp.m.
în	Brăila	Marţi	diuineta Jjqî dimineaţă		Duminică dimin.		tt	Brsa-Palanca	tt	2 „	tt	2 „	tt	2 tt
	Galaţi	tt			St	„	1	Severin	tt	430 „	tt	3° „	tt	43° „
							1 de la Severin		Vineri	5 a m.	Duminicaî a.m.		Marţi	5 a.m.
														
Cursele VAPORULUI LOCAL între GALAŢI-flJLCEA-ISMAlL :	I
Pornire în sus:
De la Ism «1 la Talcea-ftalţf, Miercuri, Vnjerî şi Duminica 8 ore dim, Primi plecare de la Isoiail şi Reni ta G ilaţi la 2l Matte 4 £prii&1886.
INSPECTORATUL A F.NTIILOR-
Bornire în jos:
De'La Galaţi te Tjţlcei-lsm iii, Mrrţ,, Ivi şi Sinabătâ 3 ore dim. Prima plecare ide la Galaţi 1 r Ri-iî şi Um iii U2 ) m irtie (t Aprili 1816 Galaţi, 3 (15) Martie 1SQ8.
PB.MA FABRICA ROMANĂ
dE
KIFIR-CUMIS


_0 băutură făcută din lapţe, care se înţrebuin-ţejă cu un succ->s mare în Rusia, Fnglitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept mal cu sărnă în contra ofticel; la Qdosa şi lângă Samara, rîul Volş,, stfijt ştabjlimentă speciale unde mii •le bolnavi se viaJec prin Mifţr-Ggmie.
La uoî în Şucuescî, mulţămită iniţiativei d-luî Lukianoff, care a fost umil din preparatorii isteţi al acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat şn ştabiljmetit de Kifir-Cumii p0 care-I recomandăm pnpiicu/ul. ŢrajuJ la (Mesa şi Samara e scunjp, călătoria p^n.ă in Riveţja ţi Samara e obosităre şi costă p/uit, pe câpd calitatea Ai firului} făcut de casa Lukianoff este analisată d® </,rul Lpfnard şi recomandată de ilustraţjunile luijjej pdstre i.;edic»lp,
Fabrica şi depoul general Krfir-Cuniis s’a mutat de la Hotel de France, in ţalea Qriviţa No. 140, casa AJanofescu.
Se primesc abona mante pentru Iţifir-Cumis la Depoul genera), strada Gri vi ţel, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucuresciînapoindl In provincie sticlele gole- ! 100 strcle 100 lei 100 sticle 85 lei - t> !	50	»	60
56 *
25	»
4*.
22
25
an
50 [
Pentru bolnavi peavuţl preţurile>or fi scăăute
ţ Bătături saQ Negi
Se depărteză sigur şi fără durere în timpul cei mal scurt prin ungerea cu tinctHră de bitătnrî renumită şi singara adevărată a lui RaTaluer, din Pliarmaeia roşie în Pcsen
1CD Costul unei sticluţe cu car- 1 CD lll, ton ji cu pensulă __________________ I III#
Deposit- in Bucuresci la d. Farmacist Ru | dolf Sclimettau, farmacia Curţel Regale-
Bennmita MM IflLIA POLONEZ
car« gliicesce viitorul, presentul şi trecutul, p6Le descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orî ce secrete ascunse la cari se interesez» cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc A. se adresa în str. Cornetului, No. 2. Asemenea jşaî ghiceşte uitându-se iu 4alina şi fruntea omului.
Elisareth Hardine
M(JşA CU B1PLOWĂ Olfc! ŞffLglN^J'ATE
Fostă directdre a Spit de moşit din hazan.
Dăconsnltajiniii ie la orele 10—12 a. ni.
STRADA C0SMA, no. 1,
^ ---------------------*
Sub-semnatul, simt dator a a-duce mulţumirile mele renumitei câr-turărese Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţş Am zel No. 5, pentru ghicirea seoretele mele şi posiţiuiaea locului.	R. Pănescu.
Lecţiuni de Dans
OTEL FIES0HT, Strada ŞELARI, camera ^4.1
Sub-semuatul are ondre a adm e lt cunoştinţa onor. public oS dă lecţiuni dej dans atât privat cât şi la domiciliul s5u
Prolesor de Dans.
MERSUL TRENURILOR CĂILOR FERATE DIN ROMÂNIA
Hui
Itucuresci-Roman						Komţtu- li ucu rescl					
	Accel.	Fers.	Pers.	Plăc.	1 Accel.		Accei	Pers	Mixt	Mixt	Mixt
STAŢIUNI	1	5	19	21	29	STAŢIUNI	2	8	32	38	34
	sera	dim	dim.	dim.	p.m.		sera	p. m			dim
Bucuresci pl.	1100	8, 0	7,45	6,45	5,00	Roman pl.	8,25	12,30			5,45
Ploescl pl.	12,27	10,30			7,55	Bâcău	9,25	1,55			7,50
Mizil	1,14	11,30	Tr. 31		9,52	Adj ud	10,45	3,52	dim.	p m	10,29
Buzăfl pl.	2,14		1,00		11,20	Mărăşeştî	11,23		6,40	5,05	12,12
R.-Sărat pl	3,17		2,15		3,00	Focşani	11,59		8,26		12,59
Focşani pl	4,28	Tr-7	;r,38		4,48	R.-Sărat	12,56	Tr. 6	9,55		2 29
Mărâşestî ni.	5,15	12,0	5,15		10,08	Buzău	2,Oi	11,35			4,08
Adj ud	6,01	12,55	6,39		11,00	Mizil	2,50	12,38	Tr. 20	Tr. 22	5,33
Bacău pl-	7,39	2,55	9,35			Ploescl	3,45	1,53	8,05	9,57	10,15
Roman sos	8,45	4,10	11,15'			Bucuresci sos	5,00	3,30	9,40	11.30	11 35
	limin	p. m.	sera				dim	p. m.	săra	săra	a £>.
Bucuresci-		(iiurgiu (Smârda)				Giurgiu (Smârda) Bucuresci					.. .. ..
		dim.	dim	p-m.	sera			p m	dim.	p. w	p. m.
Bucuresci pl.		5 40	7,10	5 30	8.25	Smârda pl.		2,25	8, 0	5,40	2,35
Filaret			7,40	6,05	8,48	Giurgiu			8 14	5,55	
Comrn 1			8,26	8,4.	10,50	Comana			9,24	5,17	3,31
Giurgiu			9, '5	săra	ndptea	Filaret			10,30	8,42	
Smârda sos.		7.40	9,30			Bucuresci sos		3,25	10,40	9.00	4,20-
		dim.	n. m					p.m	a. in-	sera	p m
Ploescî-Predeal						Predeal-Ploeset					
			a do	a. m-	năptea				p. m 1	sera	dim.
Ploescl pl.			10,00	8,49	7,®1	Predeal pl. 1			4,56 i	6,50	7,30
Câmpina			10,50	9,51	8,02	Azuga			5,10	7,04 1	7,43
Comarnic			11,27	10,17	8,29	Sinaia			5,39	7,52	8,09
Sinaia			12,09	11,03	9,08	Comarnic			6,12	8,2o 1	8,42
Azuga			12,31	11,25	9,30	Câmpina		î 1	6,39 |	8,50	9 OG
Predeal sos.			12,50	11 40	9,45	Ploescl sos. I			7.35	9,4!	9.5-
Bucuresci-Fercie iova
STAŢIUNI
Falgei
C
Accel
3
Pers.
9
Bucuresci pl Titu
Pitessl
Slatina
Piatra
Craiova
T.-Severin
Verciorova s
p. m. 4,05 5,07 6,24 8, >8
9,30
12,05
,2,27n.
a m. 9,00 10,03 11 ,$5 1,18 1,40 2,54 5,52 6,15n
p. m.
4,30
5,51
7,55
10,04
10,32
12,00
3,34
4,00d
Trenu Ful; ir C p'ecă din Smârda
Lunea.
Bnzeu-Galaţî
Buzeu
Brăila
Bărboşi
Galaţi
Pl-
sos.
p.m	p. m.	
■2,3t	12.45'	săra
0,Ou	3,31	6,45
5,4i	4,11	
6,10	4,45	
*er a	p. m	
□opte
PloescT-Slăuic
STAŢIUNI
Sfiit
71
go<.
p. m.
10,45
12,-40
imt-uoftaiia
lâmnina pl >oft»na sos.
11,20
11,40
Verciorovu-Bucurescî
STAŢIUNI
Fulger P
Accel.
4
Pers.
10
sera
7,45
8,09
11-
12,28
2.23
3.23 8,41 4,45d.
VSrciorova pi T.-Severin Craiova P/Şitra Slatina Pitesc!
Titu
Bucuresci sos
Trenul Fulger P, plfea din rova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce în Bucuresci şi h mâr da Mer». şi Dum
a m
U,-
11,25
1.58
2.58
3.23
5.23 3.50 7,55s
noptea 11,35 12,11 3,42 5,( 3 5,44 8,25 . 10,04 11,41 d Vârcio
Galaţi-Bnzeu
Galaţi ,30j Ba.boşi Brăila Buzfitt
pl.
sera	dim	
9,40	7,-	i.tn
10,20	7,4	8,30
1 1 >0 l:	8,23	
1,3G	l:,U a.m	
sera		
p. m. 4,30
Slâuic-Ploescl
STAŢIUNI
Mixt
72
Slănlc
Ploesc-
pl.
sos.
p. m
5,-
6,10
Pofta ua-Câmp 1 u a
Doftana Cam ina
FOS
Pl.
5,-
6,13
GatâţfîMărăţesţî				Mărăşeştî-Galaţi			
STAŢIUNI	Mixt 602	Ac.el. 27	Pers. 604 7	STAŢIUNI j	Accel. 26	Mixt 28	Pers. 603 8
. Galaţi pl. Bărboşi Tecuci Mărăşeştî sos	a- m. 11,40 12,50 4,16 4,56 p. ra-	săra 10,40 1,06 săra	(li u,. 7,45 8,30 11,14 11,45 a. m.	Mărăşeştî pl. Tecuci Bărboşi Galaţi sos. |	săra 5,40	săra 11,35 12,34 3,53 4,35 săra	p. m 4.49 5,45 8/5 8.50 săra
TcCiicî-Ber-ad				Berlu(	1-T«ciicl		
Tecuci pl. Berlad sos.	dim-. 6,15 8,-	a. m. 1,40 1,50	sera 5,55 8.09	Ber’ad pl. i Tecuci sos.,	dim. 8,40 10,40	p. ui. 2 5 4,50	sera 8,40 10,25
Adiud Tergu-ocua				Târgu-Ocua Adjud			
Adjud pl. T.-Ocnel sos.	dim. p. m. 6,10 | 4,15 8.05 | 6.20			T.-Ocna pl. Adjud sos	dim 9,45 11,85	sera 8,20 10-	
Băcău-riatra (NA -hui				Hatra (Ndmţo) Băcău			
Băcău pl Piatra N. sos	dim. 8,20 11.40	p. m 3,35 6,55		Piatra N. p Băcău sos.	dim 9 52 .1,10	p ru 5,07 8,25	
(Jou -ta v ţa- -: e ru avod ■				Uernavoda-t oiistanţn			
Constanţa pl. Cernavoda s.	’p. m. 2,50 5 02			Cernavoda pl. Constanţa s	sera - 6,50 9 10	; p. m. 2.-1 1 4,20|	
)aşi-lingbeuî				(Jngheni-hişi			
laşi pl. Un» -Rom. s.	"W1 3,4*2	“5lT H/2		Ungheni-Rm pL. laşi sos*!	3,32	4.40 6,12	
JPitu-Tîfgoylşte				Tîrgoviste-T'tu			
Titu pl. Tîrgov. sos	.0/25 T1.45	7,- 2,08		Tirgovişte pl Titu sos.	8,20 9,30	4,15 5,2	
CALLBA FERATA	^.TTTI-IAaSI
Roman.Iaşi				iaşx-Romau				Păş iiiu-Sjtfceya				Suceva-Păşernl				Vereşt 1- Botoşani			
STAŢIUNI	Vccel 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt 19		staţiuni	Accel 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel 11	j Mixt 1 13	
Roman pl p< _ plecare Ia- Iaşi Pd*Jani pl. la Suce a Târgu-Fcumos laşi sos	dim. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	p. m. 4,28 6,53 7 16 8,15 9,41 săra		aşi pl. Tirgu-Frumos Păşeau! Pisare la Rm. pl. la Suceva Roman sos.	p. m. 4,33 5,48 7 04 7,16 8,05 sera	dim. 6,47 8,27 10,16 10.41 11,45 a. m		Paşcani pl. Verescî P/'l Sucdva sos.	dim. 1 .41 11,50 12,08 12,23 sera	sera 7,16 9.32 9,47 10,09 săra		Sucd\a pl. V eresci Păşcanî sos ■ K/Vj	p. m. -4,50 5,20 6,31 sdra	dim 6,44 i 7,39 3,30 p. m.		VerescI pl Leorda Botoşani sos.	a. m 12,08 1,31 2,03	săra 9,47 11,10 11,42 • 1	
Botoşanî-Vorescî
SECŢIUNI
Botoşani
Leorda]
VerescI
pl.
Ancei
12
Mixt
14
dim.
5,0»
5,49
7,09
p m 3,05 3 45 5;05

Călea ftahove» No. #Ş.
Tipografia Qiaruluî
www.dacoromanica.ro
■ w>nr-i; <v>
\
ANUL XVII. No. 4175.
IN BUCUKESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
MERCURI, 14 MAÎ 1886
ABONAMENT»'.:
Pentru Capitală:
^entru un an .	Lei 24
.	luni ...	» 12
,	rel luni	...	,7
Pentru Distriote
c'antru un an .	Lei 30
’	şdse luni	>15
*	trei luni	»	8
Pentru Streinătate Eeut.ru un au .
4 şese luni » trei luni Abonamentele se fac la 1 fi 15 de fie caret luni.
Lei 4*1 , 20 12
Un numgr vechia 25 bani.
aNUNCIUBI Şl RECLAME :
Anunciurl pe pag. IV, linia 25 ban-
Reclame	pe pag.	III	.	.	1	lefl
»'	Pe pag.	II	.	.	3	lei
»	pe pag.	I	...	5	lei
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nn e r"*pon«n.bilii
Epistole nefrannate se retnzil; articole nepnbhcate se ard
In streinîitate se adresa .
Frauda, Havas, Laffite & C-nie, 8 place dtla Rouise, Paris.
Englitera, Eugbne Micoud, 81 Ele. t Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv îen. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 W ien.
TJngaria, D. Moritz Wiest, în Uuda-Pest, Servietenplats.
Kedacţiunea, Calea RakoveT, No. 36
Director politic, I- G. FOWDESGU
Adminiatraţiunea, Calea RahoveT, No. 36
SOIRI TELEGRAFICE
(Dupi fiarele streine)
Roma, 24 Mai.
După cura se asiguri», Papa va trimite reginei Spaniei, cu ocasium a botezului regelui o coronă de aur cu mărgăritare, cu armele casei Pecci.
Paris, 24 Ma».
L'Univers pnblică un manifest al Iul Don Carlos, in care pietendentul protestă conţi a proclamării de rege a lui Alfonso XIII şi declară eâ nici odată nu va renunţa la drepturile sele.
Nicolauf, 24 Maî.
Parechin imperială a fost primită la 0-ceaeov cu mare solemnitate; un mare număr de deputaţiunî veniseră s’o salute. După visitarea catedralei şi a întăririlor s'a urmat călătoria mal departe la Nicola-ief. Pr mirea a fost ş’aui din cele maî en-tusiaste.
Berlin, 24 Maî
Corespondentul din Londra al diaruluî Kreuzzeitung anunţă că in capitala Ang'iel circulă sgomotul că relaţiunile dintre Germania şi Fraucia sunt fărte încordate ; în cercurile diplomatice englese se vorbesce de mult despre silinţele ce ar fi făcând Frâu-cia pentru a câştiga pe Rusia la o alianţă contra Germaniei. Prin Berlin n’aQ circu lat pană acum asemenea egomot; cu tdte acestea trebuie să se noteze soirea că guvernul ar fi avend intenţiunea să ceră Reichstagului un credit estra-ordinar pentru sporirea garnisonelor din proviuciele renane şi dia Alsacia-Lorena. Acesta ar fi respun-sul Germaniei la discursul generalului Bon-langer, a căruia purtare şovinistă a deşteptat neîncrederea cancelarului. Acesta soire lira" insă nevoie de confirmare. — O scri-sdre din Berlin a fiarulul Kolnische Zei-tung desminte scirea dată de Gau'ois, eă baronul Courcel ar fi avend misiunea să înlăture neînţeierile dintre Francia şi Germania; îutre Francia oficială şi.Germania oficială nu esistâ nici o neînţelegere.
Roma, 24 Maiă.
Vaticanul va trămite guvernului frances o nouă notă asupra cestiuniî înfiinţării unei nunţiaturiJa Pekin. Papa va protesta contra amestecului Franciel. In acesta ceşti une.
Viena, 24 Mal.
Reue freie Presse primesce de la corespondentul eefl din Londra comunicarea convorbirii ce a avut cu un diplomat en-gles asupra manifestului piţblicat de ţar. Diplomatul in cestiune nu dă nici o importanţă sporirii flotei ruse din marea Ne-gră şi nu vede decât o întâmplare Iu faptul că goest eveniment coincide cu conflictele de la fruntaria grâoă şi cu agitaţiunile desperate din Ruinei a.
Belgrad, 24 Malu.
Pepataţjunl numerose sosesc din ţâră peptru a protesta la rege contra ilegalităţilor făcute cu pcasiunea alegerilor; autorităţile aii abusat de forţa lor pentru a agita contra oposiţiuuil. Asemenea vin plângeri de la autorităţi contra oposiţiunr, care tero risa jpe partisamî guvernului. Sa fice că o anchetă rigurosă se va tace; o mulţime de mandate vor fi anulate.
Pesta, 24 Maia,
Din caiţsa unei manifestaţiuni de la cimitirul mi.itarl studenţii aQ făcut o cou-tra-manifestaţiuue. Nimic serios.
A sb redea Ultime Soiri pD pagina ui
„ ţi mici, comeivianţiî, tdfce profesiunile libere, locuitorii satelor, toţi „unanimi vor fi a adopta mijlocul de „noi recomandat şi a respinge cererea „de imposite.“
Acest organ merge în recomanda-ţiunea sa a expedientului de mnf sus şi mal departe, declarând câ : „pu-,,tem mai mult face, ca nici s6 se „zârescă picion de perceptor prin „comunele rurale, ca să lipsâscă ou. „desăvârşire aceste cârtiţe ee rod pe „bieţii ţărani etc.“
Şi apoi pentru a da şi mai mare târie propunere! făcute ni să pună cestiunea : ce va face guvernu', când o întrâgă poporaţiune a vre-unul judeţ va refusa dările, va respiDge forţa prin forţă ?
Credem de prisos a respunde la acâstâ întrebare. Suntem siguri însă, că guvernul partidei liberale, cu chib-
cele ce se petrec la Tunari şi aiurea, pe la moşiele leaderilor oposi-ţiunel—şi apoi vom aştepta cu răbdare, ca ţăramîl să se pronunţe în cuDOScinţâ de caus .
Organul oposiţiunel declară: „Vom convoca pe ţăranii în or.işul de reşedinţă, vom provoca întruniri.
Să le provdce.
Der la rândul nostru întrebăm pe cel de la oposiţie, ce va fi 6re dacă partidul liberal va urma aceiaşi cale ? Dacă la rândul săâ el va organisa întruniri de ţărani şi nu numai prin oraşe ci şi prin sate ? Dacă la rândul săft acest partid să va pune jpe mtuifestaţiunl, organizate prin t6te colţurile ţărel, chemând glâtele ţărăneşti să ia parte la a este manifestaţii ?
Nu văd 6re cel din oposiţie la ce să vor espune în acest cas. Nu văd
zuinţa care ’l caracterisâ, va şti a 6re, că arma la care recurg este cu inlătura chiar putinţa unei asemenea două tăişuri? Noi le’am răspuns la stări de lucruri. Pentru ca un judeţ întrebarea ce ne au pus, să ne râs-
IWSV SI2UMUMIAU2
Bawejffi marţi i3 Mali 1886
Oposiţiunea e în apogeul activită-ţei sâle. Coprinsă de despepare, ea este decisă a părăsi căile legale şi a recurge la espediente deametralminte opuse. Văfând că întrunirile sâle, cu tîtâ pompa descripţiunilor gratuite, tăcute de presa sea, nu adun lumea tn jurul somităţilor partidei, oposi-ţiunea e hotărita a părăsi calea largă a legalitâţel şi a îmbrăţişa mijloce revoluţionare pentru a răsturna guvernul partidei liberale.
Espediente recomandate supt pu-meidse. Organul oposiţiunel de la Botoşani recomandă refusui imposi-telor, declarând că acest mijloc este „cea uial puternică armă cu care puneai lovi in guvern. Proprietarii mari
să p6tâ 3 pus într’o asemenea situa-ţiune, trebue ca conjuraţiunea 6me-nilor interesaţi la causa ce se p6te desvolta fără nici o Impedicare, trebue ca său o revoluţiune să se facă său un complot să isbucnâ3că. Complotul va fi înăbuşit, să fie sigur protiv-nicil noştri!, iar în ceia ce priveşte o revoluţiune, II desfiderii a o face.
Nu sunt el, bieţii pitici de taliâ pentru a face o revoluţiune, şi apoi, revoluţiunile nu se fac într’un mod artificial şi se datorase unor mişcări spontanee, datorite unor împrejurări sofale reale, iar nu factice, pe temeiul cărora este aşezată pretenţiu-nea celor nemulţumiţi.
In aberaţiunea mintală în care a căfut oposiţiunea, ea nu vede, nu simte spre ce abis alunecă ; în organele se le, dirigeate de fines fleures a reacţiunil să tipăresc proclam aţi u-nile incendiatdre către ţărani :
Să „arătăm ţăranului că decă sarea „s’a scumpit, scrie unul din organele „oposiţiunif, dâcă tutunul s’a mono-„polisat, decă rachiul s’a urcat, a-cesbe nu s’au făcut, decât din causa „câ s’a descoperit golul ce ’l-a pro-„dus lipsa veniturildr ce ah trecut „în lada regelui".
punfâ şi ei.
Să nu piardă din vedere, câ adresând u-se la ţărani, de 6re ce nu maî aă ce face în oraşe, se espun la mare primejdie, căci acolo cu înlesnire se pot întâlni cu noi, cari, pentru a le demasca, vom fi nevoiţi a pune puntele pe i, precum fice fraucesul.
Să şafă dâr mal bine oiocoiaşil şi boieraşil pe la oraşe şi 3ă lase în pace pe ţăranul român, care le cun<5sce bine, care a suferit şi sufere de rapacitatea lor nesâţidsâ din strămoşi în strămoş!. Aiurea să'şl caute pro-seliţî, aiurea să se adre3efe, căci prin sate n att ce face. A trecut timpul când refemându-se pe ţărănime, re-acţiunea încatena libertatea şi domnia peste ţera întregii, a<Jf lumina a străbătut până la bordeiul cel de pe urmă şi pretutindeni ura în contra ciocoiului e mare, e vie. Numul libertatea şi ordinea sunt scutul acestei caste de omeni, care tlrîtâ de pofte nelegitime, să svircolesa aţjU pentru a nimici libertăţile ndstre civice şi a turbura ordinea.
Cine va fi victima anarhiei provocate ? Cine va culege fructele amare ale unei activităţi criminale?
Acel, cari cred că pe calea espe-
„In fine sunt multe şi multe ee să dientelor anti oustituţionale, pe calea
„pot espune cu claritate şi n limba „poporului ca să ’nţelegă t6te aceste „cause ce apasă grozav asupra gru-„mazulul nostru şi ne duce la peire"
revoltei vor putea se puie mâna pe putere.
Am sfidat oposiţiunea de a învinge în faţă urnei, în faţa naţiunel, car!
Să le spuie organele oposiţiuuil J o cundsce. t6te astea ţăranului român, să ’l es-j 0 sfidăm de a pune in practică pună cu claritate şi în limba popo- modul do acţiune recomandat.
Le-am combătut pe cale legală,
rulul căuşele care apisâ pe talpa ţărel şi noi la rîndul nostru ne vom reserva dreptul a veni apoi, la spai> tul tîrguluf, şi vom spune ţărănime!, j
le vom comhate şi pe cea-l’altâ.
—-------c—O— ■
Nu putem trece cu tăcerea peste către care se adresâza presa oposi- solemnitatea sevârşitâ la Sevastopol; ţiuniî, cele ce credem de trebuinţă, faptul >n sine şi împrejurările in-’1 vom povesti nu despre suferin- j conjuratore sunt prea importante peu-ţele sele din trecut, când peste ţâră | tru acesta. Pentru noi mal cu sâmă domnea o castă de 6menl, cari să înjugaţi la carul peninsulei balca-
hrănââ din suddrea poporului de la ţâră, ci ’-l vocn aminti despre oposi-
nice, legaţi d’avâsta parte a Europei prin dominaţiunea turcă în trecut,
ţiunea ce aă făcut ciocoii şi boierii, prin interese de ordin politic şi eco cari să adresează acum la dânsul, nomio In present, ceea ce s*a petre-în cestiunea legel privitdre la toc- cut la Sevastopol e d’o capitală in-melile agricole, la lărgirea dreptului seninătate.
electoral, la cumpărarea pământului Flota rusă din marea Nâgră a de la stat, la împroprietărirea msu- sporit (Jilele aceste cu o fregata cui-răţeilor, la colonisarea Dobrogel şi rasata şi cu un mare vas de răsbol. la multe alte; ’i vom povesti despre înainte d a trece la semnificarea po-tote cele cari s’au dat pe faţă când litică a lucrului, să dăm câte-va ci-era vorba de a micşora impositele fre asupra puterei marinei rusescl In ce apăsa asupra poporului muncitor atestă parte. După tratatul din Lon-şi de a urca acele pe care le plâ- dra, 1871, Rusia fiind liberată de ţese clasele avute, I voai cita dis- restrt ţiunea pe care i-o impune art. cursul d. Vernesiu, rostit deunâ^(14 al tratatului din Paris, Ruşii în-cbiur la'întrunirea de la Orfeă şi cepurâ sâ-şl restatomicâscă flota dis-privitdre la impositul p9 moscenire trusă pe timpul răsboiulul Criraeeî. şi pe rentă, ’l vom povesti despre In 1872, flota rusesci număra 32
vase cu 87 tunuri; în ajunul punerii pe apă a celor două vase noul, ea număra 120 vase cu 166 tunuri, între cari 7 cuirasate, 28 vase de răsbol, 59 vapdre pentru transport şi 16 torpiliere. Acum cuirasatele au | sporit cu fregata Geşme şi vasele de răsbol cu Catherina II. In curănd se va cufunda şi incrucişătorul căpitan Sacken, aşs că, peste tot, 123 vase vor alcătui flota rusâ3că din marea Nâgră.
Aceste cifre arată îndestul de bine îngrijirea ce dă Rusia cdstelor sele sudice.
Sunt t6te aceste măsuri de apărare ? Sâă puterea care cresee acum în marea Negră are drept ţintă, mal mult seu mal puţin depărtată , ceva mat positiv decât apărarea? Eată întrebările pe cari şi le pune a$I t6tâ lumea şi pa cari trebue să şi le pue mai cu sernâ cel ce se interesezi de sdrta peninsulei balcanice.
Şi răspunsul nu e greă de găsit, pe cel cari cuno3J în de aprdpe Rusia şi sciu să se rădice peste crista-lisarea momentană a relaţiunelor internaţionale. Pentru aceştia, e sciut câ t6tâ viaţa Rusiei se concentrezi in sud, că marea Negră e cel mal important şi cel mal sigur plămân al iei. Pe când la Nord-vest ţărmif mării Baltice sunt deţinuţi de poporaţiunl străine gintel slave, poporaţiunl străine de tot ce e răsese şi legate de Rusia numai prin înlănţuirea împrejurărilor momentului, la sud e cu totul alt-ceva; ţărmil mării Negre, întru cât sunt în stăpânirea Rusiei, sunt locuiţi de slavi. E destul acesta pentru a înţelege diferinţâ.
Asfcă-^I însă, Rusia nu e cu desăvârşire liberă pe marea Nâgră; tratatele internaţionale îl închid strîm-torile şi marele imperiu nu p<5te suferi acesta.
întărirea flotei rusesc! din marea Negră tinde prin urmare la resolva-rea cestiune! strimtorilor ; analisa si-tuaţiunel ne duce la acestă încheiere, şi chiar împrejuraiîle cari au întovărăşit cufundarea fregatei Ceşme. Douâ mal cu semă sunt semnificative: manifestul Ţarului şi opiniunea fiarelor rusescl.
Ţarul spune destul de limpede în manifestul seâ : „Doresc ca poporul să se desvolte în pace ; d4r împrejurările me pot sili s& apăr cu arma o-norea Rusiei. “
fiarele sunt şi maî esplicafce ; ele spera câ Europa va înţelege m sfir-şit eâ Rusia, fără strlmtorl, nu e stăpână pe marea Negră, care—după espresiunea d-lui Katcoff—trebue să fie mare rusă.
Şi trebue se se observe că Europa nu mal trâiesce în condiţiuoile de la 185:3; că situaţiunca s’a s h'inl>ar' cu totul şi că afi Rusia uu va pual întâlni in cale-I o coaliţiune europeană.
Pentru popdrele din peninsula balcanică, tendinţele şi pregătirile Rusiei au deosebită însemnătate; căci prevestesc o nouă des .liniare a ces-tiunil orientale, p<5te cea din armă, şi lichidarea finală a situaţiunit neraţionale din Balcani.
Dacă aceste popdre sciu să observe şi să tragă profit din mişcarea internaţionala, ele se vor pregăti pentru momentul cel mare: pentru momentul când dominaţiunea turcă va fi tocmai ca un vis urât pe care Europe le-a avut într’un acces de febră.
mpoRMâTroni
Ni se scrie din G iurgiu ca ieri, e» oca siunea trecerii Regek I prin acei oraş, un
grup de câţî-va 6menî a voit s§ facă scau* dai. In capul acelui grup se afla Ghica Si-ruionescu de la Naţiunea şi Bauer de la RSsboiul. P6te ori cine se-şt închipuiescă ce fel de dmenî erai! aceia cari aveai! do conducetorî al lor pe un Bauer! N’a apucat se pronunţe o detă cuvinte sediţiosc, că la a doua 6ră a fost luaţi ia gdnă de cetăţieni şi ni se spune că gonă ar fi fost însoţită şi de alt-ceva.
K
F6ia coconaşilor din piaţa Episcopie! a-nunţă că d. I. Brătianu a plecat la Viena.
Acesta scire a mai dat’o (jilele trecute fdia fraucesă din strada Clemenţei şi noi l-am respuns, decă lumea va vedea a doua <ji pe primul ministru în BucurescI, va dice, sdu că el are darul_ ubicuităţi! seă că cel car! respândesc asemenea scir! sunt nisce şarlatani.
D. Brătiauu era la Camera a doua fi dupe fina care i se ficsase de plecare şi d. Dame îl privea în facia din tribuna presei.
Sa vede că cel de la Epoca ah fost geloşi de epitetul dat celor de la Independenta română.
K
Acel cari au citit odată darea de semă din fiarele oposiţiunel despre prima întrunire, Ia care au luat parte şefii diferitelor grupuri, nu e trebuinţă să mal cumpere toile spre a citi darea de săraă asupra celor 1’alte întruniri, căc! nu se schimbă în ele decăt numele oraşului şi al persduelor. In tote, aceiaşi primire splendidă, acelaş! en-tusiasm indescriptibil şi acelaşi număr considerabil de cetăţeni presenţl.
Dările de semă ale Epocei, mai cu semă, sunt vrednice de citit, însă iarăşi primul numer, căci repetând dai de ostenelă să citesc! acelaşi lucru.
K
Trebue ca cine-ra se fie lipsit de ruşine şi se ’şî bată joc în modul cel mat grosolan de cititorii sel, ca se scrie ceia ce serie foia străină din strada Clemenţei. In rubrica echourilor, acestă f6ie dependinţă de străini declară că în fiua de 10 Maiă capitala nostră avea înfăţişare 'de oraş mort (la viile semblait morte). Se judece poporaţiunea capitalei decă se pote da un pic de crefare celor fise de presa oposiţiunel. Se răspunfă foiel străine mulţimea de peste 100,000 de omeni, car! în mase compacte circula pe stradele capitalei de la orele 10 diminBţa şi până la 11 ndptea, se respunf! aceste! fol comercianţi! oapi-talel, ale căror prăvălii erau îndesate de clienţi.
X
Aniversarea file! de 10 Mal s’a celebrat la Olteniţa într’un mod solemn. Te-Deum s’a oficiat la biserica catedrală, fiind presenţ! autorităţile locale, primarul M. Nicolescu urmat de îutregul consilii! comunal şi oficeri! garnisdneî. După ce s’a isprăvit serviciu divin, d. Petre Simonide, judecătorul local, a rostit un discurs pa-tri tic La amiafă a fost recepţiunea la otelul primăriei. Seara oraşul a fost splen-di jiuini iai şi entusiasmui publicului la culme.
X
Inaugurarea noului spital de copil să va face în fiua de 18 Maî. La solemnitatea inaugurărel vor asista Regele şi Regina.
X
OBcerul Chiriţescu, care a făcut un scandal în diua de 10 Mal la Episcopie, este a-restat.
a
Sgomotul privitor iu sinuciderea asasinului Miulescu este falş. Am mers la sorgintea competentă pentru a verifica dacă este adevărat ceia ce se spune şi am constatat contrariu. Miulescu va fi transportat lunea viitore la ocnele de la Telega.
X
Două esposiţiunl de pictură sunt deschise iubitorilor de artă :
www.dacoromanica.ro
Si TELEGRAFUL — 14 MAI 188G
Esposiţiunea Aman — 6, strada Cle- României, Aţi sciut a o inspira pururea menţii: Tablouri, acuaiele şi acuaforte. |^u cuvântul şi cu fapta şi a o conduce cu Esposiţiunea Eliescu, strada Academiei: bărbăţie către deplinirea marelor sele des-
-	’	ri n UTA Ttfir înn O IO	«r\>¥<nnn raon.
59 bucăţi.
• • -«■«-<
tinate naţionale. Naţiunea română, recu J noscâtdre, Ve privesce de pretutindeni cu speranţă nemărginită şi cu nestrămutată credinţă.
Sire,
Domnă,
atunci, Sire, ad pătruns adânc în inima poporului român ; ele resună neîncetat la audul sed ca o mângăere supremă şi ca o îmbărbătare la orî ce sacrificii.
Naţiunea română Ve urmeijă, Sire, cu curagid şi bărbăţie întru susţinerea marelor el interese şi a independenţei naţionale.
Se trăiţi Sire.
Se trăiţi Ddmnâ.
Trăiască Dinastia română
Regele a respuns:
„Urările representaţiunel naţionale „Ne sunt tot-d’a-una scumpe şi in-„călţjesc inimele N<5sfcre.
„Cuvintele însS ce Ne adresaţi as-„tă<j! pentru întreita aniversară în „numele Senatului şi al Camerei, Ne „umple de mândrie şi de bucurie.
„Ele snnt pentru Mine un noii în-„demn de a păşi înainte pe calea „care am urmat de la început. Ele „sunt cea mal frumdsă resplatâ pen-„tru tdtă silinţa şi bună voinţă care „am pus din ânteia <Ji a domniei „Mele spre a dobândi pentru Româ-„nia acestă înaltă posiţiune la care „a ajuns astă-$I şi pe care voiu ve-„ghia neîncetat ca s6 o manţioâ.
„încrederea absolută în tăria po-„porului şi dragostea nemărginită „pentru ţeră M’att condus la acostă „frumdsă isbândă.
„Insă ce aşi fi putut face fără sprijinul acelor bărbaţi patrioţi cari, în „împregiurările cele mal grele şi cele „mal delicate. M’aâ încongiurat, în-„târindu-Me prin sfaturile lor luminate şi lucrând cu inima şi cu min-„tea la ridicarea clădire! Ndstre naţionale? Ce aşi fi putut face fără „puterea morală şi materială ce Ne-a „dat naţiunea prin represiutanţilsei „legali, fără vitejia iubitei Ndstre „armate prin care am redobândit neatârnarea complectă a patriei?
„Acestora tuturor revin rddele fru-„mdse cari culegem acum. Lor tre-„bue sâ exprim recunoscinţa Mea „adâncă
„Privesc astâţji spre o domnie de „doue-^eci de ani—o clipă în viaţa „unul popor, o vreme îndelungată „în viaţa unul om. Tendr şi plin de „nădejde, der fără experienţă, am „pus piciorul pe pâm&ntul românesc „şi am luat atunci o grea sarcină „asupra Mea. Numai credinţa în Dum-„ne^eii şi în viitorul României Mau „sprijinit în tdte împrejurările. Ou „anii s’a mărit nădejdea, experienţa „nu s’a micşorat, sarcina ’Ml-a de-„venit scumpă şi viaţa Mea este de
Bnpţinea la palat ia dina ie 10 Mai
La orele 2 şi jum., MM. LL. Re-
gele şi Regina primiră felicitările 'braţul victorios al naţiune! a încins frun consiliului de miniştri, cu care oca-! tea ilustrului eî condncStor cu cor<5na re-siune d. D. Sturdza, ministru al cui-1 gală făurită din oţelul dobândit în lupte telor şi instrucţiune! publice, a rostit S10^6- ^Aogustele^ cuvinte ce Aţî rostit
urmâtdrelo cuvinte :
Sire,
Aniversarea $ileî de 10 Mai este şi va fi tot-d’a-una, de la un oapet al ţereî penă la cel l-alt, O di de mare serbare, în Care, prin o întreita lănţuire de fapte măreţe, s’a întărit pentru vecie legământul dintre ţâră şi Maj. Vdstră.
Din 4iua în care Maj. Vostră Aţî pus piciorul pe pământul românesc şi Aţi îmbrăţişat cu credinţă şi cu decisiune marea şi grâu a misiune d’a pune sfîrşit trecutului nostru plin de nesiguranţă şi d’a ne conduce cu mână“tare spre un viitor cert, din acta di faţa lucrurilor s’ad schimbat.
Astă-dî speranţele tutulor, prevederile Maj.
Yâstie s’att îndeplinit. Cu înţelepciune şi cu vitejie Aţi realisat în scurt timp visuri seculare ale ţereî.
Independentă şi Regat, România seie cât Vă datoresce Voe, Sire. România soie că ochiul Vostru neadormit veghiază necontenit, fie pentru a înlătura pericole, fie pentru a întări Încă mal tare şi maî sigur viitorul. România scie că virtuţile înalte şi simţimântele sincere ale Suveranului el II sunt o pavăză puternică, un talisman nepreţuit, cari ajută prin cele maî mari greutăţi.
Sire,
împliniţi astăji doue-decl de ani de domnie gloriâsă. Fie pentru Maj Vostră şi pentru ţeră ca ani îndelungaţi se vină să mărescă încă strălucirea celor trecuţi !
Fie ca la adânci bătrâneţe, Maj. Vdstră şi prea iubita şi prea graţiăsa ndstră Regină se priviţi cu fericire şi mulţumire spre opera Vbstră desevîrşită.
Să trăiţi Majestatea Vdstră !
Se trăiască Majestatea Sa Regina !
Se trăiască Augusta Dinastie românescă !
Apoi Suveranii au primit în sala Tronului felicitările Corpurilor le-giuitore.
D. D. Ghika, preşedintele Senatului, rosti următdrea cuvintare:
Sire,
Amintirea, serbarea unei aşa mare iji, este un cult sânt al iniuieî române.
Naţiunea serbezâ şi anul acesta memorabila di, ca un angagiament al ei ou Regele Caro! I, ca o promisiune reînouită d’a lucra cu El neobosit, pentru ca România se se menţină mândră şi prosperă la locul ce ’i-a însemnat Provedinţa la gurile Du-năreî.
Senatul României, ecoul fidel al simţirilor ţereî, aclamă în acestă mare di pe Maj. Vostră şi strigă cu ţera întregă’:
Trăiască M. S. Regele Oarol I.
Trăiască M. S. Regina Elisaveta.
Apoi, d. general Lecca, în numele Adunare! deputaţilor, rosti umiătd-rele cuvinte :
Sire,
Dâmnă,
iei un articol intitulat : Declar aţiune resbol, în care <j>ce între altele:
«Nu se mal pdte ascunde noul fiasco, ce l-a sacrificat diplomaţia ndstră prin ruptura negociaţiunilor cu România. A recu-ndsce acestă nu pdte fi nici o mângâiere pentru suferinda ndstră mdustriă, care, cu perderea debuşeuluT românesc, primesce o
Astâ-^I este a cincea aniversare de când lovitură de mdrte. Opiniunea publica nu-şl
pdte ascunde grija, că refusarea conven-ţiunil din partea României, însemndză o lovitură simţitdrej pentru prestigiul monar-ckiei ndstre în tot Orientul şi că o altă neisbândă a diplomaţiei ndstre în Orient, va expune industria şi comerciul nostru la alte încercări grave. Baronul Pusswald, dirigentnl ministerului de comercid, a declarat în conaisiunea vamală de la Reichs-rath, că n’ar fi fost consider a ţi uni vamale cari ad îndemnat pe guvernul României a rupe negociările, ci că alte cause politice, necunoscute încă guvernului austriac, afi trebuit se înrîurescă asupra decisiimiî României.
Prin acestă declaraţiune se mărturisea-
de nergia cerută de legile riLboiuluT, chiar deeă prin aedsta s’ar atinge unele interese locale sed individuale. Frumos! Admitem în caşul de faţă orî-ce desvoltare de energie, deşi ne pare fdrte râd, că acea energie, un s’a manifestat maî nainte în fsvdrea intereselor vitalo ale industriei ndstre. Ne întrebăm numai, ddcă tăria faptei va co-corespuude cu îndrăsndlă hotăririî ? Am dori să fie aşa. Trecerea productelor ndstre industriale peste fruntariile României este nu numai împedicata şi îngreuiată priu taxele vamale enorme, stipulate prin tantul român, ci prin împrejurare, că tarifele convenţionale fdrte scăzute, de care se bucură Germania, Belgia şi Anglia până la anul 1890 şi 1891 în România, exclud în capul loouiuî orî-ce concurenţă a pro-ducţiunilor ndstre indigene cu aceste state industriale.
»Suntem pentru aplicarea celor maî tari mijldce de retorsiuni spre a înduplica pe RomâDia a face concesiuni, fiind-că punem mare temeiu pe menţinerea înrîuriril ce ni se cuvine de drept, der ne Îndoim de efi
Lor cele maî vii clerului, autorităţilor constituite, civile şi militare, represintan-pilor comercialul, damelor, tuturor persd-celor particulare ca şi tuturor cetăţenilor cari, atat prin adrese şi telegrame cât şi prin înscriere la Palat şi manifestaţiunî publice, s’ad grăbit sd aducă felicitările lor cele mal bine simţite.
ACTE OFICIALE
M. S. Regele a primit din partea M. S. Rogi-nol Rogdtuluî-Unit al Mare!-Britanii şi Irlandei, împărăteasă a Indiilor, scrisorile prin cari notifică MM. LL. Regelui şi Reginei că A S. R- Ducesa de Connaught, fiica A. S. R. Principelui Frederic Caro! al Prusiei, soţia A. S. R. Principelui Artur, Duce de Connanght, a dat nascere unei Principese-*
Sub-intondentul Bengescu Gheorglie din serviciul intendenţei divisiel Dobrogea, s’a înaintat la gradul de intendent pe ^iua de 10 Maî 1886, la vacanţa ce este de şef al acolniaşl serviciu, creată prin budget.
—.....
O CERERE DREpt^
ce de parte competentă nereuşirea acţiunii | cacitatea lor. Se va conduce die acest res-
Adunarea deputaţilor este fericită d’a1 „pururea închinată iubitei Ndstre
putea veni în corp, la ocasiunea aniversării memorabilei dde de astă-^î, se exprime Maj Vostre simţirile sele profunde de devotament şi de iubire câtre Tronul şi Dinastia română.
Sire, sunt 20 de ani astă-ifi de câud pentru prima oră, puind piciorul pe pămentul
.Românii.’
CONVENŢIA COMERCIALA
Konstitutionelle- Voratadt-Zeitung publică în numerul seu de la 15 Mai în capul fo-
ndstre diplomatice şi acestă e şi mai reu decât când ruperea negociaţiunilor ar ţfi resultat din neputinţă de a împăca reciprocele pretenţiuni politico-comerciale, fiind-că o perdere a posiţiunii ndstre politice pe dunărea de jos, pote deveni mal fatală şi maî desastrosă pentru noi, decât vătămarea intereselor ndstre economice.»
«Dar cum aă fost representate interesele nostre (ale CislaitanieT) pe acest teren politico comercial ? Iu Ungaria tote cercurile politice salută — după părerea nostră cu greşală, — ruperea negociaţiunilor cu România cu o neascunsă bucurie şi nu ne-am mira, dacă corifeii parlamentului maghiar ar vota d-lul Brăteanu, preşedintele consiliului al României, o sabie ungurescă de ondre pentru afrontul ce l’a făcut monar-chiei ndstre. Bucuria agrarilor unguri, că ait scăpat acum de concurenţa cerealelor şi vitelor române este atât de mare, încât uită cu desăvârşire tote consideratiunile politice, pentru care aă în genere o necontestată înţelegere. Ce e drept, interesele materiale ale maghiarilor n’au fost vătămate decisiunea a fost în favdrea Ungariei; dar trebue se facem întrebarea, dacă interesul austriac, interesul industriei ndstre a fost represintat în mersul desbaterilor, cari au luat o direcţiune atât de vetămă-tdre pentru interesele ndstre de comerciil, cu o tăria egală cu interesul agrar al Ungariei ?
-Se pdte! dar noi nu putem judeca acea representare şi valorea eî decât după re-sultatul dobândit şi resultatul a fost desas-tros Pare câ guvernul austriac u’a exercitat nici o îurîurire hotărîtdre asupra ne-gociărilor.
Declaraţiunea dirigentului ministrului de comerciti, că nu cunoace ultimele cause, cari aă provocat ruperea negociaţiunilor, a pricinuit o consternaţiune, dar ea lumi-neză cu fidelitate posiţiunea ce a luat guvernul nostru în acestă luptă grea între interesele agrare şi industriale.
Nu ne pare nici demn nici eficacifi a arunca asupra Românie! grosolanităţl su-nătdre ; totnşî fiind-că s’a declarat acum răsboiul vamal, trebue se aprobăm părerea unul alt representant al guvernului, care a desemnat direcţiunea, ce va trebui s6 adopte acum guvernul în contra României adică de a intra în lupta vamală cu e-
boiă, a cărui isbucuire o deplângem şi a cărei grabnică terminare o dorim cu acea seriositate, care singură pdte chezeşui is-benda"? Cine ne va da acea chezeşie ? Temerea că factorii politici vor predomina şi de aci înainte interesele ndstre economice, cum spuseţjoraculul ministrului de comerciS, câ aă predominat până acum, nu prea ne fagăduesce o grabnică şi favorabilă terminare a resboiului vamal!«
SCiRÎ Şl FAPTE
Rugăciunile publice —Duminică, s’a scos iconele şi s’a făcot rugăciuul pentru pldie iu piaţa Ştefan cel Mare din Galaţi şi pe platoul Ţiglina.
Popoieuiî de la estremitatea oraşului despre Ţiglina, dice Vocea Covurluiuluî, s’aă opus d’a se aduce iconele bisericelor din acea parte a oraşului, în piaţa Ştefan cel Mare, pentru cuvântul că, aci aveau să asiste la rugăciuni coconele cu turneluri şi spoite pe obraz, cea ce urma să indis-puie cerul şi să strice efectul aşteptat.
O propunere bună. — Credeam de un netăgăduit interes şi un însemnat viitor pentru judeţul nostru, scrie Vocea Co-vurluiului dorinţa ce s'a manifestat de conjudeţeniî noştri şi chiar de cea mal mare pai te din judeţele vecine, de a se face o linie ferată, care să plece din Galaţi de a lungul malului Brateş, prin FolteştI, valea Covurluiuluî în sus, Bujor, Bereştî şi tot înainte iegându-se cu Bârladul. Dacă a fost o ideie fericită, este negreşit acesta. Nu numai că Galaţii n’ar maî ii isoiaţl precum sunt astă dl, der apoi ar avea o mare speranţă de reînviere, căci calea ferata, trecând prin un şir de sate forte populate şi bogate ar da îndată o altă viaţă prin neîncetata lor mişcare dintre Galaţi şi Bârlad şi maî departe.
Indrăsnim se adresăm o rugăciune, tutulor consilielor permanente din ţâra. Ne facem —adresând acestă rugăciune — interpreţii nenumăratelor plângeri ce ni s’a făcut în acesta materiă.
Iată în ce constă plângerile :
Nici una dintre judecătoriile de ocole, de prin plăşî, nu posed mobilierul necesar, nici pentru caucelariă, nici pentru sala şedinţelor. Intru cât priveşte cancelaria, treca-mergă —cnm 4<ce românul. Intru cât priveşte însă sala şedinţelor, am v§dut judecătorii— cum este spre pildă judecătoria ocolului Sabar, din Douiu-jtl, Lfo/, care —pentru advocaţi n’are decât o masă, fără nici un scaun ! Mal mulţi dintre d nil judecători ne-aă spus că în dese şi nenumărate rânduri aK cerut consiliului permanent, încă o masă şi vre-o câte va scaune, însă au fost pururea refuzaţi 1
Pentru D-ţjeă 1 judecătoriile produc atât încât se aibă dreptul la acestă justă sa-t.isfaoţiune !
-------------î33-eo»a>-------------
Felicitările adresate Regelui şi Reginei, scrie Monitorul oficial, pentru aniversarea de 10 Mai din totă ţera aveud în acest an un caracter mal particular de spontaneitate, Majestăţile Lor, fdrte recun03ce-tore pentru aceste dovedi de iubire şi de sincer devotament, aii însărcinat pe d. ministru preşedinte să exprime mulţumirile
Ultimele ştiri sosite din Francia, anunţă că temperatura s’a îmbunătăţit, că au că^ut ploi .suficiente şi că temerea despre o secetă a dispărut cu desăvârşire. Starea recoltelor este satisfăcuta re. Cu tate acestea grâul e cam alb şi nu se speră a da acelaşi resultat ce a dat anul trecut.
Târgurile sunt puţin aprovisionate, şi preţurile se menţin bipe. La Londra, asemenea, cursurile sunt atât de ferme în cât nici scăderile din A-merica n’au putut sS le clintească Cantităţile pe mare sunt aşa de reduse comparativ cu anii precedenţi in cât ofertele nu mal întrec cererile.
In America recolta e aatisfăcetaie. Se comp-tează p3 o recoltă de 425 miliăne bucheis din care 800 mi'idne grâu de tiSmnă şi 125 milidne grâu de primă-vară. Expediţiunile în Europa sunt slabe. Preţurile asemenea în scădere.
In Germania temperatura e mai prejos de normală; recolta fără sg sufere mult, este in întârziere. Preţurile s’ar fi putut menţine mal urcate dacă scăderea din America n’ar fi paralizat bunele disposiţiuui.
In Austro-Ungaria frigul din urmă a fost pre-judioiabil cerealelor. Pe de altă parte morile din Pesta aii redus dupg o înţelegere comună, fabri-caţiunea lor cu 40a/o de la ruperea negocierilor cu România pentru încheierea unei convenţiunl de coiuurciu. Sub ucâ tă dublă influenţă cursurile au perdut puţin terenul şi speculaţiuuea s’a retras din marşeurî.
După ultimele ştiri gdin Odesa, afacerile sunt calme fără scădere în preţuri.
La Marsilia afacerile sunt asemene» calme, cu preţuri susţinute. Grâul da azofs’a plătit fr. 10.75 suta de kilograme.
FOIŢA ţUARULUI„TELEGRAFUL*
A. 9CHOLL
imn
GEP
(56)
n r L
Duelai Monseniorului.
XXIIL
Cine face datorii, se îmbogăţesce
—	Se va face după placul d-vâstre. Aci ca şi la Paris, Pekin e tot una ; compa-liiile de asigurare presintâ o adeverată soliditate.
—	Compania generală n’a protestat nici o dată contra vre-uneî reclamaţiunî. ^u ’f-a făcut nimeni nici an proces de la fundarea el. Afară de acesta directorul e uu om forte cinstit.
Sbogers interveni şi el în convorbire pentru a dona 6ră.
—	Am făgăduit se vâ conduc mâne la
oficiul seH, dar, dacă voiţi... maî e un sfert de oră.
—	El 1 dacă aş voi ?
—	Mâ duc se’l caut repede.
—	Amicul med, eşti fdrte ingenios. Mergi repede, caută de găseşte pe omul nostru.
—	N’al frică. D l Baeî nn închide biu-rourile sale de cât forte târzid seara, ca farmacişti. El e farmacistul expeditorilor,
—	Aşteptâud pe invitatul nostru ; zise Van den Broken sS ’l zugrăvesc eil mal înainte. E un tip de olandez fdrte plăcut, face multe furori prin saldne ; e un adevărat cavaler.
—	Urmează te ascult.
Bătu la uşă.
—	Deja ! zise Kodom.
Nu era Baes. Un comision pentru cinci mi! franci. Robert priimi şi plecă.
—	Nn se mal sfârşeşte ? strigă tânărul căpitan.
Dacă maî urmezi cu aceste—atunci trebue se lungim.
—	Ce, masa ?
—	Nu... D-ta nu vel lăsa nimic pentru femeile ndstre, zise Broken strângând cu multă îngrijire şalurile.
In acel moment se auzi pe scară un pas greoi şi iegulat,-fcare arătă că e cine va cu un baston în mână.
—	E domnul Bses, v’am spus că e greoi.
D-l Baes era un bătrân respectabil ; intră cu multa măreţie în salon, îndrep-tându*S8 către j rietenul săd şi ’î strânse mâna.
—	Iată nişte degete făcute pentru binecuvântare, zise tânărul om. Dar să începem de la început.
Am ondre s§ ve present pe d-l Robert Kodom, un nabab din soseaua Antin, care are atâtea lucruri în cât va umplea corabia ndstră, iată le.
—	Dar sunt-m în Tudia, nici de cum în portul Anvers, z se BaiA
Se întorcea în tote părţile nitendu-se la dantele.
—	Numai o împărtdsă pdte plăti aceste lucruri !
Se uita pe la tote, şi le întorcea pe tdte părţile.
Mal ales mantia ’l atrăgea mai mult:
Dar acest servicid al sultanului ?
—	Acesta va fi pentru noi, astă seră,
respunse Robert Kodom, aşezând pe cei doi invitaţi unul lângă altul, cu faţa spre masă.
El se aşeză în faţa lor.
Stătură cu toţii la masă mâncând mâncările cele maî alese, bând vinurile cele mai bune; discutând o mulţime de chestiuni, ajunseră se vorbescă şi des re autorii vechi latini.
Kodom nu găsi alt remedid pentru a-cestă discuţie de cât se tdrne vin şi să bea ; însă focul se începuse, era grefi de stins.
In timpul acestor discuţii, KoJom profita şi eşi din salon.
Intră in camera sa, scose din geamantan doue bo:cane cu nişte preparaţii chimice şi le puse în alte geamantane ; apoi se întdrse repede în salon, liniştit, rece şi Burâzând.
Cel doi omeni nu observară ; bseDţa lui aşa erad de înfocaţi la discuţie
Intorcându-se către Sborges ÎI zise:
— E timpul de a duce aceste lucruri la locul lor.
Să se cnreţe îndată.
Apot ţatorcându-se către invitaţi:
—	Me veţi scuza domnilor, dacă veţ bea cafeaua din ceştile d-lux Sbogers. Sper ca intorcându-me voi fi fericit dân-du-ve adevărata moka în ceste Japoneze autentice.
Otelierul se întdrss anunţând pe Kodom că totul e regulat In camera sa.
Făcu semn otelieruluî se mârgă încet se nu trezăscă pe^comesenî; cari adormiseră.
Kodom plecă în camera sa lăsându’î să ddrmă şi să prenmble visurile lor prin templele greceşti şi circurile romane.
Aruncă sub pat orfevrăria de argint, trase perdelele în jos aşa că nimeni să nu pătă vedea decă e cine-~a în acea cameră. Cele două table şi şase farfurii cumperate de bancher erad înşirate d’asupra geamantanelor.
Lădile cn dantele erad aşecbte într’o parte a camerei. Cele şe'se baloturi aveafi cn aspeot cu totul imposant. Vulpoiul avn grijă 88 împrăştie prin casă o mulţime de lucruri din cele mal scumpe.
Se făcea ijiuă.
—	E timpul se intru în salon, se gândi el; decă nu me vor vedea, vor crede cine ştie ce.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 14 MAI 1886
3
In porturile n<5stre, până Ia noile recolte,’tran-saoţiunile sunt reduse.
La Galaţi s’au dat 9000 hectolitri grâu 59 li-bre mărfii de magazie ou lei 13.50; 9000 hect. secări 54' * libre cu leî 7.85; 9 000 hect. orz cu 5.55 ţi 5.58, şi vro-o 5000 hect. porumb din care S000 cmquantină, cu 7.82» ’2, 8.25 şi 8.27'iV
La Brăila afacerile au’fott mai aotive S’a ven-dut 9.000 hect. grâu cu 11 65, 11.30, şi 11.55 marfă de apă. Porumb 83 300 hect. cu lei 7.25, 7>55, 8, 8.50, 8 65, 8-70 şi 8 80.
Orz |12.0)0 hectolitre cu leî 5.75, 5.40, 6.20, marfă pe apă după calitate.
IttttotfpUrt din capitali
| Carne bolnavă. — Sunt negustori crimi nali printre comercianţi, mai cu seină bulgari din capitală. Ieri seară s’a constatat că măcelarul Vlmcu a îndemnat pe femeia Iona Ghdorghe se introducă priD bariera giirel de la Nord doi boi bolnavi Femeia a isbutit se le introducă, dar a’fost prinsă de către funcţionarii primăriei.
Sinucidere — Iancu Grigore diu strada Polonă, 99, fiind bolnav şi paralisat a hotărât 'sS puie capăt suferinţelor sâle. Bietul om s’a aruncat ieri seră în apa Floresca, de unde a fost scos de către nişte vecini.
Un pachet pierdut — Domnişdrele I. şi M. din str. Popa-Tatu,No 32 bis, aK pierdut ieri diu trăsură un pachet in care se aflau înfăşurate o bucată de dantelă, o bucată de atlas negru şi altele. Cel care va găsi acest pachet, e3te rugat al înapoia proprietarelor.
—x —
S’a perdut un bilet de lotărie al Athe-neulul cn numărul 27,000. Proprietarul a-ceBtnl bilet fiind sigur că va câştiga tocmai cu acest numer, rogă pe cel care l’a găsit se'l înapoieze Iul. Adresa păgubaşului este următdrea’: Str. Furtuna, d. Lăzărescu,
Don-Caprice
IDIVSHBE
îngropat.—Marin Euache, fiul lnl Ena-che Burlanu din comuna Hagiesci, plasa Dâmboviţa Mostiştea, judeţul Ilfov, pe când scotea nisip dintr’o grdpa, pentru nisce case ce se construiesc de d Marghilomar, proprietarul moşiei Hagiesci, s’a surpat peste densul o parte din mai.
In urma lesiunilor ce-1 s'aQ causat, pacientul a şi încetat din viaţă în spitalul Panteleimon,
*
Cadavrn.—Apa Dunărei a aruncat la mal, în dreptul comunei Hinova, judeţul Mehedinţi, cadavrul unul om. Din cercetările făcute, se vede a fi un Sandon Nemet din Austro Ungaria, înecat in părţile Dunărei de acolo.
*
înecat. — Femeia Niţa Radu Cucu, de ani 27, şi llinca, fiica lui Marcu Cueu, ambele din comuna Bozioru, judeţul Buzeu, se înapoiaţi de la comuna Gura-Teglii. Voind a trece pe puntea de pe apa Băsca, ţinen-du-se amândouă de mână şi ameţind pe la jumătatea puntel, au căjut în apă. Fata llinca deabiaşLa putut scăpa viaţa, cu multă anevoinţă, iar femeia Niţa s’a înecat.
*
înăbuşit.—Locuitorul Lazăr Zavati diu comuna Măgireştl, plasa Tăslău-de-Sus, judeţul Bacăd, în «jiua de 2 Mal curent, se afla la lucru într’o grdpă de păoură a lu" Leibu Grimbeig, în o adâncime de 71 stânjeni Săra, pe la orele 6, isbucnind un sufloi de păcură, acel muncitor a fost înăduşit, scoţeudu-se mort din acea grdpa.
CURIERUL TEATRAL
De cât-va timp se ved pe stradele capitalei anunciurî care vestesc publicului bucureştean,Jcă în curînd se va representa pe scena teatrului Dacia o dramă nouă, originală şi interesantă luată din tinereţea, din exilai şi, din mortea regretatului nostru poet Bo intindnul. Numele acestei noul scrieri teatrale e chiar numele poetului. Autorul stă ascuns sub litera X.., viue expresiune a modestiei. Scrierea coprinde trei acte, şi se va representa sub stăruinţele simpaticului nostru artist d. Hagiescu.
Neapărat că publicai bucureştean, adorator al nemuritorului Bolintineanu, ca şi noi, se va grăbi se se ducă să vadă ce este acă tă scriere.
Noi n’o eundştem penă acum, der, din câte am audit vorbindu-se, ni se asigură că ea n’ar fi lipsita nici de merite, nici de interes.
Vcm vedea, şi vom reveni.
*-
* *
Se dice că trupa teatrului german din sala Bosel, merge fdrte răă, nu din causa lipsei publicului — parte & lucrurilor In care nici o dată n’a stat mai' bine -— ci din causă că directorul el, ar fi fugit la Viena cu lefurile artişt: >r, er proprietarul sălii, ar fi reţinut îmbrăcămintea de scenă şi de oraş a întregel trupe pentru sumele neac~.tate din chiria săleî.
Situaţiunea este cu adevărat grea, şi merită întrega atenţiune şi concursul autorităţilor nostre pentru restabilirea statului quo ante!
IdsS nu credem ea acesta se fi fost cauza pentru care ieri în cafeneaua otelului U nion, unul dintre aceşti artişti se aşedase la o masă, îmbrăcat într’o flanelă vărgată de Canotier (înmănător de barcă) care lăsa să ’î se vadă şi pieptul gol, cu o palmă mal jos de gât şi care scandalisând pn-blicul, a făcut se aibă loc, între un visi tator şi acest artist următorea conversaţiune.
— D-le te poftesc să ieşi afară dintr’a-cestă cafenea; costumul d-tale nu e vred mc de localul în care te afli; decă n’aî o cămaşă, apoi vino la mine acasă sS ’ţî daiî eti una; şi decă directorul dvostră v’a o-prit tot, şi rufele, apoi acesta totuşi nu pdte se fie un cuvânt pentru ca se suferim noi nişte atât de scandaloae consecinţe !
Artistul nostru, dupe o scurtă încercare de a esplica lucrurile, der fără resultat, fu nevoit se părăsescă cafeneaua.
Lecţia n’a fost rea !
ULTIME SOIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Borna, 24 Maiu.
Este probabil că alegerile vor da cabinetului o majoritare de peste 50 voturi.
Constantinopole, 24 Maitî.
Circulă sgomo ul că după cele petrecute deună dî pe fruntaria greoă, guvernul o-toman este decis a lua ofensiva în cas decă sS va repeta încă o dată un eveniment a-nalog cu atacul făcut de greci.
Alhena, 24 Maid.
Un decret libereză cele cinci clase de reserve.
Filipopoli, 24 MaT.
Partidul rusofil învins la alegerile de ieri, s’a hotărit a declara de nule alegerile făcute. Sub îndemnul Inghelstrem, agentul rus, s'aă ales alţi deputaţi de Către oposiţiune. Aceşti deputaţi declar nul arangiamentul turco-bulgar şi sunt dec işi a si! opune prin forţa administraţiuneî bulgare.
Nicolaitff, 24 Maî.
S’a început construirea unul încruţişă-tor >Siken« şi a doue canoniere îLeitenant Iliin* şi »Slava«. Li K>-onstadt s’a isprăvit construirea monitorului > Admiratul Nahimoff.«
Din ediţia de g£ră
7 ore s6ra
Filipopoli, 12 Mal.
Alegerile s’aă făcut in plină ordine şi linisce. întâiul deputat al Filipopoluluî a fost ales Ziharia Stoianoff căruia alegătorii ’l-aă făcut ovaţiunî înaintea hotelului strigând : trăiască principele Alexandru, trăiască unirea. Din t6te părţile se primesc noutăţi favorabile, afara de Eni Zagra pe care oposiţiunea l’a ales de loc de scandal. Cum nu se prevedea nici o dificultate, nu era de cât o mică garnisonă de 21 soldaţi. Membrii oposiţiunel aă tras asupra soldaţilor, omorînd un oficer şi câţt-va soldaţi. Soldaţii, apărându-se, aă omorît mal mulţi cetăţeni. Cu tote acestea ordinea a fost restabilită.
Atena, 23 Mal.
Depeşi oficiale menţioneză noul încăerărl ce s'ar fi întâmplat ieri şi aşii dimineţii la graniţă în spre Mavreli.
Aceste sciri aă causat agitaţiuni în Atena.
jntena, 23 Mal.
Se anunţă în ultimul moment că focul a încetat pe totă linia.
Atena, 22 Mal
Pare probabil că Camera va fi prorogată pentru 6 aeptSmânî.
Atena, 22 Mal-
Legaţiunea otomană a primit ca instrucţiuni se declare guvernului grecesc, că incidentele de la graniţă aă fost într'a-devăr causate dintr’o neînţelegere şi se ’l asigure în acelaşi timp că Pdrta nu e animată de nici uu sentiment ostil faţă cu Grecia.
Constantinopol, 22 Mal.
O circulară a Porţeî esplicâ că încăierările ce s’aă întâmplat la graniţa turco-greedscă sunt numai accidentale, ddcă n’aă fost provocate chiar de ofiţerii partisanî ai d-luî Delyanis.
Ea adaogă ca comandantul trupelor tur-cescl a primit ordiuul d’a nu eşi din atitudinea sa defensivă.
Constantinopole, 24 Mal.
îndată ce reluarea ostilităţilor la graniţa turco-grecâscâ, ostilităţi ce se Intindeaă pe o linie de 3 ore de drum, a fost cunoscută la Constantinopole, Sultanul a convocat pe miniştri în consiliă estraordinar.
O none circulară a fost îndată redactată de Portă pentru a combate disele guvernului grecesc, care acnsă trupele turcesc! că ele ar fi tras cele d’ântâiă.
Porta demonstredă neadevărurile unei atare aserţiuni şi declară că decă Grecia voeşte se fixeze nişte date pentru desar-mare, Turcia se va grăbi a pune armata sea pe picior de pace.
Porta e8primă în acelaşi timp dorinţa de a vedea terminându-ee cestiunea cât se pdte mal curând.
Marsilia, 24 Mal
Comercianţii din Marsilia aă ţinut ieri uu meeting în care aă protestat contra ori-cărui noul ridicări de taxe de intrare asupra cerea'elor şi vitelor.
Roma, 24 Ma".
Se cundsce deja resultatul a 151 alegeri:
83 candidaţi ministeriali aă fost aleşi, 36 pentarchiştl, 22 radicali, dintre cari 1 socialist, 6 candidaţi de nuauţe nehotărite, 2 desidenţl şi fostul comunard Oipriani, care e acum în închisdre şi căruia doul colegi ’i aă dat sufragele lor.
Toţi miniştrii şi toţi şefii oposiţiunel aă fost reales".
La Milan, Rovjgo şi la Torli, radicalii aă triumfat pe tdtâ linia.
Ordinea a fost perfectă In tote părţile.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
12	Mai 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jume-tate p. m .
PresenţI 93 dd. deputaţi.
D. C. Fieva înaintezi o petiţie a morarilor din Galaţi prin care protesteză asupra
taxei de 2 le! la suta de kilo ce e autorizată de a percepe la intrarea comuna Galaţi.
Mal mulţi dd. deputaţi declară că aderă la tariful autonom votat în unanimitate de Cameră în şedinţa precedentă.
D. C■ Fieva anunţă o interpelare asupra docurilor din portul BrSila.
D. Em M. Porumb iru dă cetire raportului şi proiectului pe lege pentru autentificarea actelor private.
D. Voinov întreabă pe d. ministru de justiţie pentru ce s’a exceptat autentificarea actelor de competinţă judecăriilor comunale şi de ocole, testamentele şi actele translative de proprietate imobiliară saă constitutivă de drepturi reale asupra imobilelor. D-sa 4»ce că cu acest articol, nici uu sătean nu va mal putea testa; pentru că săteanul nu face testament de cât câud e greă bolnav, şi în acest caz cum pdte se se ducă la centru să’şî facă testamentul.
D-luI cere se se suprime diu acest articol testamentele, cu tdte că nu p6te înţelege cum şi actele translative de proprietate imobiliară pdte să fie exceptată de competinţă judecătoriilor comunale şi de ocole.
D. ministru de justiţie dice că d. Voinov a făcut mal mult o discuţie pe articole, d-sa conchide să se ia în consideraţie proiectul şi- la fie-care articole se va face discuţie.
Discuţia generală se închide. Se deschide discuţia pe articole.
Se citeşte art. 1.
D. Voinov cere a se suprima compe-tinţa poliţailor şi comisarilor îu iegalisarea actelor sub semnătură privată.
D. ministru de justiţie- respunde că a-ceată competinţă a poliţailor şi comisarilor uşureză Iegalisarea actelor, pentru că el sunt aceia care cunosc mal bine pe cel din circumscripţia lor.
Se voteză art. 1.
Se citeşte art. 2 se voteză fără discuţie.
La art. 3, alineatul b, d. Stoicescu cere ca suma să se reducă la 1500 şi propune un amendament în acest sens.
D. Voinov ijiee că nu înţelege ce va se 4ică legalisare şi autentificare, d-luî întrebă dâcă părţile din acest articol sunt snpuse la legalisare sed autentificare şi anume când ?	m
D. Marghiloman, cere ca şi la acest art. să se adaoge la aliniatul a. Tote actele sătenilor a căror legalisare le este definită prin legi speciale, pentru ca legea să fie maî metodică.
D. ministru de justiţie crede că s’ar putea fixa cifra iegalisăreî la 3000. La amendamentul d-luî Marghiloman, d-sa (jice că acesta reese din spiritul legeî.
La aliniatul b, dice d-sa că s’a lăsat părţilor de a'şl determina valorile pentru a se şti decă actele sunt sad nu de corn petiaţa judecătoriilor de ocdle.
Se primeşte amendamentul d-luî Marghiloman.
Se voteză art. 3,
D. Săva cere suprimarea art. 4 de ore ce conţine disposiţiuul ce sunt în alte leg! speciale.
D. ministru de justiţie dice că trebue menţinut articolul, insă sa ştdrgă din el cuvintele nrmătdre : precum de exemplu : legea tocmelelor agricole, legea creditelor agricole şi cele-l’atc.
Se primeşte suprimarea cuvintelor precum de exemplu : legea tocmelelor etc, şi la aliniatul b. s’a suprimat cuvântul alte. şi rămân: Ori-ce acte constatând etc...
Se votâză art 4, 5, 6 şi 7 fără discuţie.
Şedinţa se ridică la 5 şi jumătate p. m
SENAT
12 Mal 1886
Preşedenţia domnului D. Ghica.
Presenţr 74 dd. senatori
D. D. Polisu Micşunescu cere a se rsc-tifica o erore făcută la art. 151 diu c. comercial unde s’a scăpat un aliniat.
D. V. Arapu întrâba pe d. ministru al domenielor deeă la 1 Iunie va înceta re-
laţiunile comerciale cu Austro-Ungaria, căci nu vede nimic publicat în acesta privinţă. Apoi arătă dificultăţile ce se întâmplă cu căile ferate, vagonele după liniile Roman-Lemberg fiind ocupate numai cu importarea mărfurilor din Austria. D-sea crede că ar fi bine a se trimite vagdne după liniile nostre pentru a putea esporta şi noi încă Iu aceste câte va dile cari maî remâu cerealele in imperiul vecin
D. ministru al domenielor răspunde că o cestiune privesce pe d ministru de esterne şi cea-l’siltă pe d. ministru al lucrărilor publice şi prin urmare se va comunica.
D (r, Mârzeseu arată că în Dobrogea se află locuste cari prăpădesc holdele şi răgi a se lua mesurî.
D- A. Slolojan, ministru domenielor, comunică că a adus maşini din Francia pentru a extermina lăcustele pe cari le-a şi trimis în Dobrogea.
D. E. Vergati, raportorul comitetului delegaţilor, citesce raportul şi proiectul de lege pentru modificarea legeî asupra Burselor.
Legea se ia în consideraţie fără disenţie.
Se începe discuţia pe articole.
Apoi ae procede la vot prin bile a legeî în total şi resultatul votului este 45 bile albe 1 negră prin urmare Senatul a adoptat legea.
D. A. Stolojan, ministru al domenielor, comunică mesagiul Regal pentru tariful general al drepturilor de vamă la importa-ţiune şi esportaţiune. Proiectul de lege pentru esploatarea apeloru minerale din ţeră şi 4 indigenate.
Se pune la vot urgenţa asnpra legeî vamale şi se primeşte.
Şedinţa se ridică la ora 3 şi jum. p. m
ULTIME INFORMATIUNI
Ni se comunică că întrunirea de ieri ţinntă la Târgovişte, de către oposiţiele unite, a avut ca resultat un fiasco complect.
Cele 16 persăne plecate din Bucureşti pentru acesta întrunire au trebuit să aştepte de la ora 1 până Ja orele 4 în grădina Cioeârlan, până să se adune maximum 100 persdne, din cari multe familii cu copil, cari veniseră se se preumble în gradină, fiind timpui frumos şi grădina în cestiune unicul loc de distracţie.
D I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, se va întorce diseră de la Florica.
—o—
Concursul de tir între trăgătorii cei mal buni al diferitelor corpuri s’a terminat.
Premiul I a fost dobândit de ? sergentul Ion Pârlea din regioieatul 8 de linie.
— o—
Am anunţat că ancheta rînduită de mi nistrul de interne; a constatat abuzuri grave făcute la biserica Madona-Dudu din Craiova încă de pe la 1872. D. Em. Ni-ciu ne comunică piintr’o telegramă că cercetarea s’a făcut de la 1872 încoce ei că d-sa nu este administrator decât de la 1883.
Vom căuta se ne procurăm amănunte în privinţa abuzurilor de cari am vorbit,
—o —
Se scrie din Brăila că din luna Martie si până acuma s’*8 esportat 2500 boi graşi la Palermo, Neapole, Ancora şi Maşina Mai tot atâţia boi aă fost esportaţî d;n Galaţi spre Italia. Acum se faa tratări pentru esportidl porcilor.
De asemenea se comunică ca mal multe case engleze aă făcut cereri se li se trimită carne tăiată.
—o—
O femee, Maria Robescu, din Bârlad stă de mal multe 4d® cu multe vaci de Svi-ţera, pe cari voesce se le trâcă în Austro-Ungaria. Autorităţile ungare nu-I permit esportarea vitelor. Maria Robescu a reclamat la Pesta şi n’a dobândit nici un resultat.
Intră strigând:
—	E 4»ca, domnilor! cliuă mare!...
Von der Broken răspunse, frecându ’şl
ochii.
—	Nu e (Jiuă, e aurora.
Baes întinse braţele se le murmurând :
—	Sultană Valide! te rog, te rog, lasâ-me să me duc la oficiul meă
—	Sunt desperat că ve tortur repaosul, 4ise Kodom, ddr ce sâ fac, sunt silit.
—	Ah! aşa e, dâr trebuie se sfîrşim a-facerile nostre.
•— îndată, afacerile sunt seridse ; îndată când ve veţi tre4i-
—	D-ta cre4î că suntem ameţiţi, no! vom ajuta la înpachetare, în doue minute tot va fi gata.
Von der Broken închise singur cutia cu argintărie, cu multă greutate. Baes ajută lui Kodom ca sS împacheteze dantelele.
Când se sfîrşi, Kodom dise :
—	Nu credeai d-vostră că trebue vr'un sigiliQ ?
—	Mai ales, acâsta e o garanţie destul de bună.
—	Care din d-vostră voeşte se pună peceţile in locul meă ; mie nu’mî vin« bine.
Baes, directorul societ-îţii de asigurare se însărcină cu acestă afacere.
După cinci minute, Sbojens, desolat, însă plătit bine, se uita cum pldeă tote acele lucruri.
La 8 ceasuri, cele şase recolete aă fost aşedate în vasul Contele de Flandra.
La nouă ceasarl Kodo ji asigură lucrurile la Societatea Generală.
Dupe ce luă hârtii© trebuitdre, trecu pe la Societatea Prevederea şi Sorele, şi se asigură şi acolo pentru vre-o cinci sute mii franci.
La 4eca ore totul era gata. Se relntorse la otel numai cu un geamantan.
Deşertă vestitul geamantan de piele ru-seacă, şi ’l nmplu cu argintăria.
Totul fu gata. Chemă o trăsură.
Plecă repede la argintarul lăsă acolo vasele ce le închinase şi ’şl luă înapoi suma de patru 4ec» niiî franci.
După două deci minate, Robert Kodom plecă cu treuul spre Bruxelles într'un cu-peă reservat.
XXIV
Noutăţi de la Wanda
Robert Kodom intră în otelul S9ă, ca un amploiat de comerţ care se întorce de la afacerile sale.
Intrând în camera sa, ce siguranţă despre puterea! Am spus că era unul care luă repede ori ce revoluţie, care nu se dădea înapoi o dată ce a început ceva.
Cuceritorii nu aă timpul de a se opri înaintea emoţîunilor vulgare ; pe aceste naturi numai îl intereae4ă. Robert se crede o natură forte, ma" ales acuma când se părea că a reuşit se ’şî isprăvească afacerile.
O mulţime de lucruri la care visa el, păreaă că trec pe d’inaintea 1 ii.
El scrise Monseniorului că totul mergea bine şi după plac, că dupe cinci-spre-zece dile, societatea celor două-zeci şi unul care era ameninţată în existenţa eî se va ridica maî puternică 'şi mal formidabilă. El anunţa sosirea sa în Paris chiar a doua 4b adică câte-va ceasuri după primirea şerisoreî. Credea că trebue se com-plecteze aceşti ştiri vorbind cu o voce ridicată. Se citează, zicea el exemple când scrisori perdute au fost prinse de poliţia lui Trelauuey, pentru că ea avea colaboratori în t6te administraţiile.
— Timpul trece adaogă el, ar fi nevoe de tote ajutdrele mele. S§ fiă exact şi se
me pregătesc pentru asaltul care prece -dează tot d’auua victoriile decisive.
Puse numai iniţialele iscălitorel sale şi închise scrisârea cu multă îngrijire ca tot d’auna.
După trei ceasuri, ajunse ’la Bruxelles. Se duse la otelul ce’i închinase pentru Mariana, dădu ordin portarului să’i caute o trăsură pentru a doua di la doue ceasuri dimineaţa.
—	±».şa de repede vă reîutorceţi domnule? strigă el cu multă sfială.
—	Aide, maî repede, dă jos bagajele cu băgare de seamă.
Scoţând diu buz mar câţr-va ludovici ’î dădu portarului, care îndată plecă
—	Repede! strigă Robert. Pe urmă se mi se pregăteicâ un prâuz convenabil. Mi-e fome- Fă foc in camera de culcare. Voi prânzi acolo. Mâne la opt ceasuri ’ml vel pregăti ceaiul. Ia seama, să fie ceai chi-uesesc, iar nu ceai naţional de al d vostră.
Portarul avu aerul de a'protesta contra acestei apreciaţii a produselor belgiaue ; Robert Kodom încreţi fruntea şi înpinse înainte pe portar care absa ducea geamantanul;
—	Pune’l aci lângă pat, zise el. Dâ-te jos. Nu uita ce’ţl am 3pus, se nu me faci se aştept mult; se faci cât se pdte maî repede.
Mânca cu multă poftă, bea uu flacon de Leoville, şi la urmă o butelie de Moi't. Luând cafes.ua 'şi permise dre-oare ironii puţin moderate, citind în Independance aprecierele asupra nenorocirilor de la Bur-ă.
—	Se pare, 4ise el» ca sunt 6menî cari se raineză, şi cari ruicieza şi pe alţii, zise el cu un fel de veselie. Acest jurnalist trebuie să aibă destul spirit în conversaţiei Vorbeşte de mecanismal Bursei ca şi cum ar şti totuL
E timpul să dorm, zise el.
Se desbmcă cu multă plăcere, ’şî spală mâinele cu multă băgare de sdmă. Câte lucruri n’a visat el în aeea ndpte.
La şapte ore dimiindţa, uruitul unei trăsuri, uruit care e des în acest cartier întrerupse pe Kidotn îu visul soă, chiar în momentul când Wanda ’şl făcea o diademă de smaragde superbe.
Servitorul ’l aduse ceaiul.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 14 MAIU 18H6
Roinan-Inşî
STAŢIUNI
tccel
1
Roman
pl
Păşmnî Pleo.areQla ţ*#1 * pl- la Sucăva Târgu-Frumos 'agi
803.
dim. 9,15 10,51 10,41 ll,53 1,02 p. m.
p. m. 4,28 6,53 7.16 8,15 9,41 săra
laşi-Roman			
STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8	
iaşi . pl. Tirgu-Frumos Păşeam PţecfreLla Rm-¥ pl. la Suceva Roman sos.	p. m. 4,33 5,48 7	04 7,16 8	05 săra	dim. 6,47 8,27 10.16 10.41 11/15 a. ni	
Păş aui-Suceva				Suceva-PăşcanI				Vereşti-Botoşani			
STAŢIUNI	Accel. Mixt 3 | ,9			STAŢIUNI	Accel 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel 11	Mixt 13	
Păşcani pl Verescî J1;^ Sucăva sos.	dim l'\4l 11,50 12,08 12,23 săra	sera 7,16 9.32 9,47 10,09 săra		Sucdva pl. Verescî Păşcani sos	p. m. 4,50 5,20 , 6.31 ; săra	dim 6,44 7,39 3,S0 p. m.		Verescî pl Leorda Botoşani sos-	a. m 12,08 1,31 2,03	sera 9.47 11,10 11,42	
Botoşani,Veresci
SECŢIUNI
Aece1. 12
Mixt
14
Tipografia Ziarului T« ^rolol*. Calea Etafiovei No- 36.
www.dacoromanica.ro
Botoşani Leorda] Vere scl
dim.
5,01
5,49
7,09
p. m.
3.05 3.45
5.05
CURSUL BUCURESCJ
CASA DE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România
Lumul pe ^iua d( 13 Maiu .16.
Ttg.-a	Tazagare-
	Oumr	V 8nrt.
5°/0 Rentă amortisabilă. .	94' 2	9504
5®/o » română perpetuă	90'/s	91'f,
6®/o Ubl. de Stat ţrur. convertite]	86	87
6°/° „ C. F. Române . ►	—	—
58/o „ Municipale . .	75r/i	76
lOf» ,, Casei Pecs. [300 l.j	210	215
5® q Hori» lunoiare rurale .	87	873 4
0 »» •	1081/2	104'/2
5°lo „ arbane . .	62' 4	831/4
«°/o			91*/,	921/2
7°/« • împr. on prime Bucnresol [20 fr.] 5°/o Comunale nuol ... banca Prevederea .	9)	100
	31	34
D1VERSK		
Aur contm argint «afi bilete .	14. i/*	14. 3/ 4
Bilete de Bancă			
Fiorini val. Austriacă , . .	2,00	2 02
Mărci Germane . . ...	1.28	12
Ilann-note Francese . . .	9SI'2	l'0i2
Ruble de hârtie	MS i	2.50
ffiAŢIOSALA
societate geuerdlă te esiprare în Bncnreseî
Aprobată prin decret regal No. 22J din 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de leî noul 200 fie-care, din care l.OOO.OOO lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
3eserva de premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionala* asigură :
1. In contra daunelor de Incendiu. II. Con-tra'daunelor dc grindină (piatiă).—Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. —
IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, eto.—V. Face a.iguraro asupra vieţeî.
d). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70®/o din beneficiu în con-binaţiunile urmâtâre : asigurări asupra vieţeî uneia sau a două persdne, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următdre :
Asociaţiunî mutuale de supra-vieţui.e. Aso-ciaţiuni în grupuri de 12 ani pentru copii de ia t ani jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Bote, fără contra asigurări şi reute viagere în diferite com-binaţiunî.
Până la finele anului 1884 „Naţionala** .a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Str. O ar ol 1, No. 9.
GALOŞI ENGLEZEŞTI
din renumita fabrică din Eillnburg
NORTH BRITISII RUBBER & C P
pentru
DAME, BARBAŢI şi COPII
Botfori Şoşoni-galoşî, etc.
diferite qnalităţT şi fasoane
PREŢURILE FABRICEI.—COND1ŢIUNI AVANTAGIGIOSE
A se adtesa la Representantul general pentru România, Bulgaria şi Oieut
Sub •semnatul vestesc prin acdsta că mi a’ail furat două bilete ale loteriei Ateneului numerile 142,206 şi 142,208 Comitetul loteriei a fost inseiinţat.
11 ie Dimitriu■
LINIA ANKER
Linie naţională anstro-nngară, concesionată
Cea mal sicură, mal bună şi mal eftină linie de a
Triest şi Fiume ia New-York
5	Bucurescî
) STRAI) V 1)0 \VINEI
5H. WARTHAs
Bucuresel ) STRADA D'UMNRI

Vaporul „INDIA" (12476 tone),
Plecarea din FIUME . .	. . 26 Maiu
Bilete directe de pasageri şi transporturi directe de mărfuri şi oonosemente de la Vie na, Budapesta şi alte staţiuni principale a’e Aus-tro-Ungariei la tăte local tăţile priuoipale ale Americei de Nord.
Incărcămiute se primesc pentru porturile intermedia e din marea Medteranâ Amănunte de la
I W CHAPLIN
Representantul d lor Henderson Brothers, Triest
SOCIETATEA DE NA VIGAŢIUNE CU YAPORE PE DUNĂRE
Ii
Sub-semnata, fac cunoscut onor. public că pot servi pe orT-cine cu mal multe ^feluri de ghiciri după studiul filosofiel, precum în PALMĂ, în ZODIE şi îu PAHAR CU APĂ; ddr am constatat că numai cine nu pote fi curios a cunoşte firea lui şi viitorul până la bătrâneţe, căci zodia nu pdte ghici afacerea omului, căci omul în fie care <Ji are alte afaceri si întâmplări periculdse; acestea se p«5te ghici numai prin cărţi.
NB. persdne le care re prefac sunt re-fusate.
IULIA POLONEZ.
10-3-1.	Strada Cornetului No. 2.
societatea
PENTRU
INVEŢATURA POPORULUI ROMAN
Spre a se complecta materialul de îubră-căminte şi de pat al internilor din scdla normală întreţinută de acesta societate, co mitetul publică lioitaţiune pentru dina de 60 MaiH spre a se procura:
60 învelitorî; 35 Cerşafurl; 3 cămăşi de ijius; 89 cămăşi de noptea; 14 perechi is-mene, 15 perechi isinene şi 3 şervete.
Modeluri pentru aceste efecte se pot vedea în tdte (Jilele de la orele 8 —12 a. m. ■ n localul Sjcietăţe' (Curtea bisericeî sf. Bcaterina)	COMITETUL.
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până la altă disposiţiime
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbi după circonstanţele timpului şi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni m ti înainte de orele indicate în acest Itinerariil. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orelogiurile Agenţiilor.


		CURSELE VAPO ARELOR IDE POSTA												
	CURSE		IS JOS I	II		iu.		>		CURSE IN III		SUS : I.		II.
dela	Orşova	Sâmbătă 4 pm.		Luni	4 p.m.	Juoi	4 p.m	le la G ilati		Marţi 9 a.m	Juol	9 am. S îmbăta 9 a m.		
)»	Severin	Duminică 5 a.m		Marţi	5 a.m.	Vine.i	5 a.m		Brăila	11 25		IO2® „		1J25 „
»»	Brsi-Palanci	tt	640 „	tt	6*0 ,.		6«o „	tt	Gura Ialomiţeî	„ 22Jpm		22 pm.		‘22° p.m.
»»	Radujevaţ	fi	8,n ’>		8 „		8 „	tt	Hîrş-'va	tf ^ tt		3 „		3 „
»»	Calafat		101® .		IO'® „		10' „		Cernavoda	.. 5« „		5« .,		548 „
»)	Vidiu		1035 t		1035 „		1035 „		Ostrov	®30 „		930 „		f3® „
))	Lom palanca	tt	12« ,.	tt	^^p.m.	It	12*> „	ti	Călăraş! oraş	„ 730 „	11	730	tt	73° „
tt	Rahova		318 „		315 „		318 „	1	Silistra	.. 1030 „		103' „		1C8° ..
))	Beket		330		a30 „		330 ,,	„	Olteuiţa	Mereu î 2 p in	Vineri	2 am.	Duminică 2 a. m.	
M	Corabia		53° „		580 „		530 „	I*	Turtukaia	, 2,B „		.,15 ,,		2® „
1>	Nicopoli	ti	7 „		7 „	tt	7 .,	în	Giurgi ii[Sinâr 1.]	.. fi* „	U	5*o	)i	53° „
li	Măgurele	tt	720	tt	721 „		72)	ie ’.a	Gi irgiuţSniâr i.]	. io „		1° »		10 „
H	Sistov		9° „		9® .,		9l° „	tt	Rusciuc	„ l30 p.m		H		11 „
ii	Ziuinicea		925 ..		9*5 „		% „		Zimaiica	4 45		218 p m.		2'6 p.m
Tt	Rusciuc	Luni	6 a-m.Mercurl		6 a.m	Sâmbătă	6 a.m.		Sistov	„ 518,:		„		2*8 „
ii	Giurgiu(Suiîrd.,		io „		10 ,.		10 „	tt	Măgurele	740		6» „		5'° „
fi	Turtukaia	tt	12'® „		121* pm.		12'6 „	tt	Nicopoli	r.5) tt ‘ ^ tt		520 »	tt	53® „
It	Olteniţa		i2*^ „		123' „		1230	tt	Corabia	Q40 tt ^ tt		„	tt	7'® „
tt	Călăraş foraşi	li	1 „		1		1 „	tt	Beket	Joui 1225a.m		988 „	tt	965 „
ti	Silistra		216 „		-48 ,,		2*8„	tt	Rahova	„ 12« „		10'° „		10'° „
tt	Ostrov		3‘8 „		315 „		3K ,i	tt	Lompalanca	,, 6 „	Sâmbătă 6 am.		Luni	6 a.m.
tt	Cernavoda		6 „		6 „		6 „	tt	Vidin	„ 8« „		8*5 „	M	8*8 „
tt	Hirşova	tt	8 „		8 „	It	8 ,-	tt	Calafat	„ 916 ..		915 „	tt	915 „
n	Gura Ialomiţeî	tt	8® „		830 „	tt	8«o „	tt	Radujevaţ	„ 12'5 p.m	tt	1216 p m.	tt	1215 p.m.
în	Brăila	Marţi	dimineţă	Jjoi di	mineaţâ Daminicâ dimin.			tt	Brsa-Palanca	u 2 ,,		2 „	tt	2 „
u	Galaţi	tt	tt	tt	tt	tt	tt	in Severin S de la Severin		„ 430 „ Vme-i 5 a ro.	So tt M Onininieă5 a. ru		Marţ	43° „ 5 a.m.
Cursele VAPORULUI LOCAL între G LLAŢI-TULCEA-ISMAIL:
Pornire în sus:
Du la ism iii la Tulcaa-Galţl, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim. Prim i plrcare de la Isiaail şi Reni ! t G iUţi ia 21 Marte >2 Apriiel886.
INSPECTORATUL A F,NTIILOR.
Pornire în jos:
De la Galaţi la Tnlcea-Ism iii, Marţi, (oi şi Sâmbătă 8 ore dim. Prima plecare îd > la Galaţi liR)iişi Um iil la 20 in u-tie (i Aprili 1816 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
Bătături saQ Negi
Se depărtăzâ signr şi fără durere in timpul cel mai scurt prin ungerea cu tinctură de bătături renumită şl singura adevărată a iui Ravaluer, din Pliarmaeia roşie în P sen,
1CD Costul unei sticluţe cu car- 1 CI)
I II. ton şi cu pensulă	I îl),
Deposit în Bucurescî la d. Farmacist Ru-„ dolf Schmottau, farmacia Curţeî Regale-
Renumita cărtiiM IULIA POLONEZ
care gbicesoe viitorul, presentul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se intereseză cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascuuse : comori, etc A se adresa în str. Cornetului, No. 2. Asemenea mal ghiceşte uitându-se în palma şf fruntea omului.
Elisareth Hardine
m6şA cu DIPLOMA din streinătate
Fostă directdre a Spit. de moşit din Kazan.
Dă consiiltaţiuul de la orelglO—12 a.m.
STRADA COSMA, no. 1,
‘k
PRIMA FABRICA ROMANĂ
DE
KIFIR-CUMIS
O băutură făcută din lapte, care se întrebuinţa cu un succîs mare in Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bdelor de piept mai cu sămă în contra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuescl , mulţămită iniţiativei d-lul Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi ai acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pecare-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara o obosi ţâre şi costă mult, pe când calitatea Kifiruluî, făcut de casa Lukianoff este .nalisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lamei nâstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa ilo. 140, casa Manolescu.
Se primeso abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţei, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucurescî înapoind			In provincie	
sticlele gâle.		100 Btrcle		100 lei
100 sticle 85 lei —	b.	50	»	60 »
50 » 45 »	»	25	»	30 »
25 > 22 »	50			
Pentru bolnavi neavuţi preţurile'vor fi scă4ute.
Sub-semnatul, mă simt dator a a-duce mulţumirile mele renumitei câr-turărese Iulia Polonez, domiciliată, în strada Piaţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	B. Pănescu.
Lecţiuni de Dans
OTEL HES0HI, Strada ŞELARI, oamera 24.
Sub-semnatul are ondue a aduce laj cunoştinţa onor. pnblic că dă lecţinnV de dans atât privat cât şi la domiciliul sâă
caeql saiAHAm
Profesor de Dans.
MERSUL TRENURILOR CĂILOR FERATE DIN ROMÂNIA
Bucurescî-Uinrgin (Smârda)
Ploesi-î-Predeal
Bucurescî-Roman						Roiuan- B act 1 rescî					
	Accel.	Pers.	Pers.	Plac:	Accel.		Accel.	Pers.	Mixt	Mixt	Mixt
STAŢIUNI	1	5	19	21	29	STAŢIUNI	2	8	32	36	34
	săra	dim	dim.	dim.	pm.		săra	p. m			dim
Bucurescî pl.	11 00	8, 0	7,45	6,45	5,00	Roman pl.	8,25	12,30			5,45
Ploesci pl.	12,27	10,30			7,55	Băcău	9,25	1,55			7,50
Mizil	1,14	11,30	Tr. «1		9,52	Adjud	10,45	3,52	dim.	p m	10,29
Buzău pl.	2,14		1,00		11,20	Mărăşeştl	11,23		‘3,49	5,05	12,12
R.-Sărat pl	3,17		2,15		8,00	Focşani	11,59		,3,26		12,59
Focşani pl	4,28	Tr. 7	8,38		4,48	R.-Sărat	12,56	Tr. 6	■9,55		2 29
Mărăşeştl pl.	5,15	12,01	5,15		10,08	Buzău	2,01	11,85			4,08
Ad'jnd	6,01	12,55	6,39		11,00	Mizil	2,50	12,39	Tr. 20	Tr. 22	5,33
Bacău pl	7,39	2,55	9,35			Pi oescî	3,45	1,53	8,05	9,57	10,15
Roman sos	8,45	4,10	11,15			Bucurescî sos	5,00	3,30	9,40	11,30	11 35
	limin	p. m.	săra				dim	p. m.	sera	săra	a, m
Bueureseî-Verciorova
Verciorova-Bucuresci
l.aluţi-Mărăşeştl
MurSşcşti-Ualaţî
STAŢIUNI
Fu! ger C	Accel 3	Pers. 9	STAŢIUNI	Fulger P	Accel. 4	Pers. 10
p. m.	a m.	p. m.		săra	a m.	nâptea
4,05	9,00	4,30	Verciorova pl	7,45	u,-	11,35
5,07	10,03	5,51	T.-Severin	8,09	11,25	i2,U
6,24	11,35	7,55	Craiova	ti,—	1,58	3,42
8,98	1,18	10,04	Piatra	12,28	2,58	5f<'3
	1,40	10,32	Slatina	2,23	3.23	5,44
9,30	2,54	12,00	Pitescî	3,23	5,23	8,25
12,05	5,52	3,34	Titu	3,41	3.50	10,04
2,27n.	6,15n	4,00d.	Bucurescî sos	4,45d.	7,55 s.	11,41 d
r C plăcă din		8mârda	Trenul Fulger P, p'.ăcă din			Vercio-
STAŢIUNI
Mixt
602
Ac.el. 27
Pers. 604 7
STAŢIUNI
Vccel.
26
Mixt
28
Pers. 603 8
Bucurescî pl.
Titu
Pitesc!
Slatina
Piatra
Oraiova
T.-Severin
Vârciorova s
--------- .--------*v * ---------t	----5--f-----I----------
•KMesce în Verciorova Joia Ş’ Lunea. Bucurescî şi btnârda Mer*'-. şi Dum.
Galaţi Bărboşi Tecuc i Mărăşeştl
pl.
a. m. 11,40 12,50 4,16 4,56 p. m.
	ai...			săra	săra	p. m
	7,45	Mărăşeştl	pl.	5,40	11,35	4,49
săra	8,30	Tecuci			12,34	5,45
10,40	11,14	Bărboşi			3,53	8, 5
1,06	11,45	Galaţi	80S.		4,35	8,50
săra	a. nj				săra	săra
I'ecnci-Ber'ad
Tecuci
Bârlad
pl.
sos.
Giurgiu (Sinârda) IBucurescI
Buzeu-Ualaţî
Galaţi-Buzău
		dim.	din	p.m.	seu a				p. m	d.im.	p. m	p. m.
Bucurescî pl-		5 40	7,10	5 30	8,25	Smârda	pl.		2,25	8, 0	5,40	2,35
Filaret			7,40	6,05	8,48	Giurgiu				8.14	5,55	
Corn an 1			8,26	8,41	10,50	Comana				•9,24	5.17	3,31
Giurgiu			9, 5 9,30	sera	nâptea	Filaret				00,30	8,42	
Smârda sos.		7.40				Bucurescî	SOS-		3,26	t-0,40	9.00	4,20
		dim	a m.						p. m	a,, m.	săra	p m.
	ip.m	p. m.					sera	dim
Buzău pl-	2,3c	2,45	săra	nâpte	Galaţi	pl.	9,40	7,-
Brăila	5,0a	3,31	6,45	li,30	Bai boşi		i0,2U	7,4
Bărboşi	15,4''	4,11			Brăila		11,01	8,2;
Galaţi sos.	16,l;	4,45			Buzău	80S	L ,3U	IM
	păru	p. m					sera	d.m
Adj ud pl. T.-Oonei sos.
i.m
3,30
Băcă li-i iati rt ( N4 u, U l
sera
8,40
10,25
Băcău Piatra N.
Ploescî-Slănic
Slănic-Ploescî
Con-ta aţa* cernavoda
Predeal-Plioescî
			a. m.	a. m	nâptea		|		p. m	săra	dim.
Ploesci pl.			(0,00	8,49	7,01	Predeal pl.	.		4,56	6,50	7,30
Câmpina			10,50	9,51	8,02	Azuga	I		5,10	7,04	7,41
Comarnic			11,27	10,17	8,29	Sinaia	-		5,39	7,52	8,09
Sinaia			12,09	11,03	9,08	Comarnic			6,12	8,2n	8,42
Azugi			12,34	11,25	9,30	Câmpina			6,39	8,50	9,06
Predeal sos.			12,50	11 49	9,44	Ploesci sos.			7.36	9.42	9.56
STAŢIUNI
Mixt
71
STAŢIUNI
Constanţa pl. Cernavoda s.
P oescî Slănic
Cămpiua- Doftuna
Câmpina pl Doftana sos.
Slănic
Ploesci
I * ofta na Cam ina
Pofta ii a- C fi m p i u a
Titu-Tîrgovişte
= UV25T l ■ 45
CAIiLEA FERATA LEMBERa-CERNAUTI-IASI
ANUL XVII. No. 4176. A B O N A M E Ji T E jţ
Pentru Capitală:
r’entru un an •
.	jăse luni	i.	...
t	rol luni	.	„	,
Pentru Digtriijte Punttăi nn an .	...
»	şese luni
»	trei luni
Pentru Streinăta'te Pentru nh an .
*	şăse luni
» trei luni . k fii Abonamentele se fac Ia 1 ţi 1 ouăle fiecărei luni.
Ou num£r vccliiu 25 bani-
IN BUCUKESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NTJMERUL
bel 4« » 20 » k2
isui
—-........
ifl!. *l)lî «-1 ,-g ,1 ui inki'i i
Ediţia de dimin^ţă
(CL
10ÎaoeI« **14! * rj Lj -b «mii nis
I *H
JOI, 15 MAI 1886
ANUNCIURl ŞI RECLAME :
Anunciurî pe pag. IV, linia 25 ban. Reclame pe pag.	m	...	1	led
> pe pag.	II	.	.	.	3	lei
» pe pag.	I	.	.	.	5	lei
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nn e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole
nepublicate se ard In streinătate a se adresa :
Frauda, Havas, Laffite&C-nie, 8 place dela Bourse, Paris.
Englitcra, Eugfene Micoud, 81 Fle»t Street, E. C- London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv îen.
Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien. Ungaria, D. Moritz Wiest, în Iluda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea. Calea Rahoveî, No. 36
Director politic, I, O. FUNDESCÎU

Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
SC1R! TELEGRAFICE
j'!l
(ţltipă parele streine)
• »>ii Mjţjiiîsî am ,i >i.k \t'o i. 'ii&3 nib Aî;
:Wlţtiţ sil —	Alai-
Comisiunea regnicolară ungurescă a votat în unanimitate respunsul ce trebue să se dea în scris la memorial deputaţiuuiî reg-nicolare croate. Mâx Falk, directorul Iul Pester Lloyd, a fost însărcinat cu redactarea respunsulul. După ce respunsul va fi fost comunicat Croaţilor, ambele comisiunî se vor întruni pentru a desbate în. comun.
Atena, 25 Mai.
La interpelarea luT Philaretos în 'Cameră, asupra incidentelor de la frontieră, ministrul de esterne Lombardos răspunde că se fac demersnri pentru aplanarea acestui început de conflict. Ministrul adaoae că decretul de demobilisare ar fi fost de mult semnat, dacă nu s’ar fi întimplat încăierarea de ,1a frnn târlă-
Atena, 25 Mal.
Lumea e fdrte neliniştită p’aci. In fiecare moment circulă soiri că focul s’a redeschis la fruntaria.
Berlin, 24 Măî.
Leopold de Ranke, cunoscutul istoric care a făcut şcoiă în Germania, a murit ieri iu verstă de 90 anî. Cu totă adânca sea bătrâneţe el îşi continua cercetările istorice; mortea îl râpesce înainte d’a-şl fi terminat opera abia începută asupra primilor împăraţi germani din nemul sacson.
Londra, 25 MaT.
Gladstone pare fdrte sigur că proiectul şefi irlandez va reuşi; votul definitiv se va face înainte de 1 Ianifi. Liberalii disidenţi sunt în numer de 98—108.
Roma, 25 Mai.
La Întrebarea Italiei; dacă Anglia e dispusă sS coopereze la o espediţiune contra Herraruluî, guvernai engles răspunde negativ şi în acelaşi timp recuză orl-ce răspundere pentru măcelul espediţiunii Poro. Furia Emiralul a fost stârnită de agitaţiunile unul neguţător italian, Saceoni ; răspunderea cide prin urmare tot asupra Italiei.
Marsilia, 25 Mal.
In teatral Volette d’aci s’a ţinut un mee-ting în care s’a protestat contra urcării tacselor vamale pe cereale şi vite. Afi luat parte peste 4000 persone. O resoluţiune în acest seus s a trâmis guvernului şi o de-putaţiune ş’a dus la prefect pentru a-l pune în cunoscinţă de dorinţele popora-ţiuniî.
eâ sâ 1 rdărâme. Ce-va mal mult, că,'a făcut sensaţie în Europa întreagă, pregăteşte păreckeî suverane o primire en-vecinil noştri mal lesne vor face <5re Este vâdit că agenţii ruşi aii împins tusiaatS. cari concensiunl unul guvern con- pentru astă dată lucrurile la estremă.	ÎC
servator de cât guvernului liberal. .Totul a fost gata pentru a se comite Din acdstâ convorbire am dedus un atentat în contra vieţel funda-
Aflăm că pentru licitaţia privitore la construirea scdlel centrale de fete, va lua
că oposiţiunea conservatdre a luat torului Bulgariei moderne, în con- ?arto 0 societate belgiană, care ou acesta
6re cari angajamente câtre guvernele tra viteazului de la Slivniţa, Drago-din Vieua şi Pesta, seâ cel puţin mau, Pirot. Complotul n’a isbutit câtre amicul s6u intim din Bucurescl. din causa denunţărel, dâr conspira-Diu deducere am ajuns la certitu- toril sunt a<JI în mâinele justiţiei, dine, când am vâ$ut că membrii, Printre şefii complotului este un câ-oposiţiunel nu vorbesc nici un singur pitan, anume Nabocoff, pe cate ’l cuvânt în adunările publice despre am avut ocasiune să cundscem per-opiniunea şi decisiunea lor în pri- sonal. D-nu Nabocoff este un mili-
tar a
ocasiune are in vedere se aducă în nişte zidari belgianî.
i mor jitoi ■
La 20 ale lunel curente se va ţine la 3a căfi licitaţie pentru oonstruirea casarmelor şi a penitenciarului.
K
Ni se scrie din Sculenl că dilele trecute
"9>
k se vedea Ultime ScirI pe pagina III
Răreşti,. piwl 14 M 1885
T6tâ lumea vede cum,oposiţiunea se agită, câţ de violentă a devenit. Limbagiul său nu mal alega espre-siunile, furia sea nu mal are margini. Se face apel la resistenţă, se face a pel chiar la clopote şi secure pentru resturnarea guvernului liberal. Cam generalitatea foilor publice ale opo-siţiunel nu mal cruţă nimic, nu mal respectă nimic. Ca eroul tristei figuri, membrii cei mal influenţi al grupurilor coalisate au plecat din oraş în oraş ca se se lupte cu morile de vent, pentru a dobândi pe Dulciuea lor, care este puterea. Deosebirea că eroul tristei figuri era de bună credinţă şi lucra în numele săă propria, pe când imitatorii săi din România fac totul cu calcul şi in numele altor interese decât ale acelora pe care aretâ că’l apără.
Am spus filele trecute că oposiţiunea,— esceptându-se câţl-va membrii al sei pe cari numai pasiunea îi împinge pe Calea pe care a apucat,— nu se agită, nu se mişcă, decât pentru că are speranţe de a lua puterea prin streini. Am publicat o convorbire a ndstrâ cu un membru al paratului conservator care, in francheţea sea, ne putând ascunde intenţiu-nile partitulul seu, ţjicea că Austro-Uagaria s’a supărat atât pe guvernul actual pentru atitudinea ce a luat faciă cu dânsa în cestiunea conven-
vinţa convenţiunel, când am cetit tar model, care a ştiut să şî creeze n’a împuşcat acolo de către o santinelă rusă telegrama pe care ne-a trimis o co- relaţiunile cele mai întinse în Ru- un ovrei contrabandist. Evreiul în cestiune rfespondentul nostru din Pesta şi meliă. După mişcarea şi revoluţiunea transportă dincolo de Prut nişte pălării fine când am văŞut în foiele ungurescl de la 6 Septembrie, d. Nabocoff a de pal, din provenienţă austriacă, aduse aceleaşi vederi, acelaşi aspiraţiunî. părăsit Filipopole şi s’a stabilit la n ţeră tot prin contrabandă.
Oa delegaţii uogurî, cari aii stat a- Yarna şi apoi la Burgas, de unde'
tâta timp în capitala României, sâi-în luna trecută a plecat la Odesa. piarul Odesslcg Wiestnik scrie că socie-spue că oposiţiunea priimesee sâ în- Contrariu ordinului ministrului de atea idustria§uor de nafU (nefteanich pro-
resbel rus, care în parantesă ‘^^ml^lenicof) a hotărît se înfiinţede la Rus-<Jis, este unchiul lui Nabocoff, căpi- ciuk. nn deposit .de petrol. Doue vase spe-tanul în retragere n a voit se se în- c-aje vor trasporfca petroleul rusesc de la corporeze în armata rusească şi lă- odesa la Rusciuk. A<JI petroleul se vinde sând familia sea la Odesa s’a întors ,a 0desa cu 12 kopeicî pudul, din uoQ la Filipopole. D-nu Nabo-I	4*
coff a fost în acest din urmă timps	. . v
sufletul partidei rusofile. înconjurat! Ni se 8Crie dlQ Clll?incfi’ Basarabia, ci de muntenegreni, el adesea ori în ' acolo s a ivit in cantităţi enorme gândacul discursurile rostite prin cafenele şi de Hessa, care-distruge spicul grâului. Cam restaurante ameninţa pe guvernul Piile de lângă l3mai1 Slint ameninţate de
cheiâ convenţiunea aşa cum o voesce statul, vecin, numai sâ dea jos guvernul actual, nu mal lasă nici umbră de îndouialâ despre complicitatea oposiţiunel conservatdra cu străinii. RâsâmaţI unii pe alţii, lucrâză mână în mână—negreşit nu vorbim de guvernul din Yiena ci de agenţi streini — ca sâ ajungă la resultatul dorit din ambele părţi.
Şi este atât de adevârat acea ce spunem încât o telegramă a foiel vie-neze Noua presă liberă ne o confirmă.
Noi am spus că la Botoşani se pregătise o mare manifestare, violentă şi chiar cu mâna armată. Se conta pe o mişcare a populaţiunel şi a jidanilor pe cari proelamaţiunea şi foiele locale ÎI rădică până la cer. Streinii din capitală sciati despre atesta şi erah atâta şicuri de isbândâ oposiţiunel în cât, fără sâ mal aştepte resultatul, afi dat fiarelor din Vieua telegrama prin care se spunea că la Botoşani ab avut loc conflicte sângerdse între români şi supuşii
bulgar şi pe principale Alexandru, îndemnând oposiţiunea de a părăsi calea legală şi de a face o revolu-ţiune în contra principelui. D-nu In-ghelstrâm, locoţiitorul agentului diplomatic, este grav compromis în a-câstă afacere, ministrul 'de justiţie,:
locuste.
i t.;

austro-ungarl' (israeliţii) din causa convenţiunel; că s’ar fi scos şinile de la calea ferată şi ar fi fost vorba sâ se dea foc oraşului.
{î Acestea eraţi deoi pregătite mal dinainte şi pdte că s’ar fi întâmplat, ca sâ dea motive vecinului nostru sâ facă presiune pentru resturnarea gu vernuluî care n’asciut sâ apere viaţa şi averea şupuşiloc streini, dâcă autorităţile din localitate şi majoritatea cetăţenilor nu ar fi sciut si ia mâ-surl energice la timp pentru a pune în imposibilitate pe oposiţiune sâ se misce.
Complicitatea oposiţiunel dâră, cu streinii, este veditâ. Interesele streine sunt mal mult ocrotite de ea de cât interesele române, pentru o păcătdsâ de putere. A$I, când o noue era economică se deschide pentru noi, dupâ cum a (Jis d. Cogălniceanu, în loc ca membrii tutulor partidelor sâ ’şl dea mâna şi sâ lucreze în plia acord pentru întărire. statului român, este biue, este patriotic a lucra eu streinii?
Nu facem acesfă întrebare membrilor oposiţiunel din partitul conservator, fiind-că aceia sunt cunoscuţi, şi prin tradiţiunl şi prin idei, că nu aştâptâ ni mii de lâ ţeră ci numai de la străini. Ne prinde mirarea de acel cari de jumâtate secol lucrâză pentru prosperitatea acestei ţâri, cum de ’l-a orbit întru atâta pasiunea în cât sâ nu mal v&Jă în ce prăpastie voesc sâ afunde România aliaţii lor de aij'I, unda voesc sâ ne fntfacâ !
CARTEA^VERDE
TiaUrile coiivenţiunil comecciale
A<jî pntem în sfîrşit se dăm sâmă de
d. Radislavleff a voit chiar sâ or- mersal “egociărilor urmate între Austro-
done arestarea sea, der dupâ o con-(UnSaria ^ România Pentru înche,area sultaţiune cu primul-ministru a luat,nouî coavenţiunî. Cititor.l noştri, cari au
hotărâre de a chema pe onor. agent!urmărit cu atentiune tot ce s’a desbâtut diplomatic In simpla calitate de mar- jîn ace8te col6ne’ vor Patea sg 3adece dacâ tor. Asemenea, din altă parte ni se! ghemul şr-a făcut şefi nu datoria, dacă a
comunică, că în cestiunea complotului de la Burgas este grav amestecat şi d. Şoto hin, consulul rus din Rusciuk, care ar fi liberat pa-şaporte ruse supuşilor muntenegreni amestecaţi în afacere. Aceste infor-maţiuni fiind culese dmtr’o sorginte forte competintâ ne face a presupune că guvernul rus, care de sigur că nu pdte cel puţin pe faţă,
ascultat seu nu glasul ţăreî.
Nu putem retipări tfite documentele privitore la aceste negociârî; ne lipsesce spaţiul pentru acesta ş’apol ar fi şi inutil Vom da însă aualisa documentelor cuprinse în Cartea Verde, ‘ espunend limpede fiecare moment al perîodeî negocierilor. Re sultatul va fi acelaşi.
Se scie deja că a urmat multă discuţie între Viena şi Bucnresci asupra locului
Alesul capitalei Rumeliei Orientale, d. Zaharia Stojanoff, ne a a-ţiunel, în cât va face tdt9 mijldcde nunţat prir depeşă o noutate; care
sâ ocrotească, sâ patroneze mijldeele unde trebuia se aibă ioc negociările. Cartea teroriste de acţiune, va fi nevoit &\verde îucePe ca acest moment şi primul do-S6 spele de bănuiala ce planează cutuent, cu data 4/is Fevruar, priv or la asupra agenţilor să! diplomatici şi sâ!acdsta cestiune preliminară, e primul act pedepseseâ prin urmare pe funcţio- scris cu Privire la negoeiarea convenţiuniî narii cari au crezut biue sâ alunece .comerciale. înainte de acestă dată (4 Fe-pe povârnişul, care a putut sâ fie vruar) n’att fost decât comunicări verbale mânjit de crime desgustătore. Deja in luna Februarie trecut s’a dat pe faţi la Sofia într’uu proces mal mult de cât scandalos, participarea funcţionarului agenţiei ruse, anume d.
Hitrovo, la o conspiraţiune ce avea de scop trădarea şi asasinat politie.
Opinia publică a Europei este indignată, întreaga presă strâină ’şl permite alusiuuile cele mal transparente faţă cu guvernul rus. Suntem deci In drept a aştepta din partea Rusiei o esplicare, o desluşire a conduitei culpabile ce au inaugarat a-genţil săi diplomatici în peninsula balcanică. Dacă aceşti agenţi sunt în adevâr culpabili sâ fie pedepsiţi, dacă nu sâ fie integraţi în demnitatea morală, la care aii drept pe temeiul posiţiunei ce ocup. Este râă a lăsa planând o acusaţiane aşa de monstrudsâ.
i.f'O .11 - -
IDTPORMATIUJRII
Contrariu gogoriţelor ce public diarele oposiţiunel, suntem informaţi că Maj. LL. Regele şi Regina de la Severin vor pleca la Craiova, unde poporaţiunea craiovânft
în care csle doue părţi sa consultai! reciproc asupra intenţiunilor lor.
Acest documente o notă a ministrulcri plenipotenţiar austro-unguresc, baronul Mayr, câtre ministru! român de esterne, eâ res • puns al guvernului imperial şl regal la comunicările verbale mu sus pomenite.
Guvernul român ceruse ca negociările se se facă în Bucurescî şi espusess motivele peutrtt cari nu putea se negocieze la Viena. Guvernul austro-ungir refuză malta vreme se primescă acăstă condiţiune şi făcea a-celeaşl obiecţiunT. După multe tratări, cari ţin de la 4 Favraar până la 8 Marte, guvernul austre ungar ajunge la o propunere mijlocie: negociările s§ sa deschidă la Viena şi se se sflrşescă la B icuresel Acdit'ă propunere era î(ne aşa de vagă, încât ministrul n03tru de esterne se vede silit se ceră esplicărl asupra scopului pe care afi se-1 urmărescă negociările din Viena.
Şi- lucra curios, guvernul austriac, care tăcuse propunerea, nu scie singur ce se -espundă la întrebare; abia la 18 Marte trimisul Austriei, d. barou Mayr, supune guvernului nostru un proiect de programă pentru negociările de la Viena ; acestă programă coprinde şese puncte şi anume:
l.— Deschiderea formală a aegociârilor.
2.	-—Propunerile Austro-TJngariel d’a se negocia şj încheia nrmătdrele convenţi uni :
a)	Tratat de comercifi cn tariful drepturilor de vamă Ia intrarea în România
b)	Convenţiune de navigare ;
c)	Convenţiune de căi ferate ;
d)	Convenţiune de ajutor mutual în materie judiciară.
e)	Convenţiune de stabilire ;
f)	Convenţiune consulară.
3.	— Ficsarea ordiiifî în care se va proceda la negoeiarea acestor convenţiunl.
4.	— Discutarea principielor generale care vor servi de bază noului tratat de comercifi ; în acestă privinţă Austro-Ungaria propune se se puie în deliberare următo-rele cestiunl:
a)	Imposilul patentelor ;
b)	Măsuri pentru a ’mpedica invasiunea filoxerei;
c)	Monopolurile statului, primele de es-portat şi primele pentru încuragiarea industriei ;
d)	Tacsele comunale române;
e)	Suprimarea supra-tacseî ce percepo România asupra mărfurilor transportate pe Dunăre ;
România are facultatea să indice ccstiu-nile de principifi a căror discutare doresce s’o propuie în conferinţele preliminare din Viena.
5.	—Constatarea acordului intervenit între cele doue gnverne d’a începe la Bu-curescî negociărl de fond asupra tratatului de comercifi, inclusiv tariful vamal.
6.	—Schimb de vederi asupra unul mo-dus vivendi pentru caşul cănd înţelegerea asupra tratatului de comercifi şi tarifului n’ar putea să se stabilescă la timp (înainte de 1 Iunifi).
Acestă mesură dă nota generală a modulul cum înţelegea Austro-Ungaria se negocieze cu noi; i se spune categoric eă nu voim se DegociSm deoât convenţia de co-merciu, lăsând t6te cele Vaite pe mal târziii ; i se mai spune, tot aşa de categoric că nn putem negocia la Viena. Ea declară că pricepe şi apreciază declaraţiunile nostre şi pretinde se împace lucrările cu o propunere mijlocie , dăr aoâstă propunere trece tocim! peste cererile ndstre.
înţelege orl-cine că ministrul nostru de esterne refusă, cu totă politeţa cerută der şi cu totă energia, s5 primAacă propunerea austro-ungară Şi numai aşa, prin nota de la 1 Apriie, Austro-Ungaria ceddză, spunând că conferinţele de la Viena sunt o simplă formalitate şi ca t6te punctele din programa de mal sus sunt desiderate, er nici de cum condiţii absolute.
La 2/u April, ministrul nostru de esterne în-ciinţeză pe ambasadorul austriac diu Bucureşti şi pe ambasadorul român din Viena, că România va trimite delegaţi pentru conferinţele preliminare «de ore-ee nu e vorba d'o adeverată negociate, ci numai d'un schimb probabil de idei.»
Oprindu-ne pentru a^î la acest moment din prima periodă a negociărilor, observăm că tn tot timpul guvernul român u’a încetat d’a pune în vederea guvernului austro-uugar că timpul trece şi că nu va fi chip se se închaiă o nouă convenţiune până la 1 Iunifi. In acest cas, tariful autonom va fi aplicit mărfurilor austro-ungare; decla-raţiunea e consemnată în mal multe note.
Mâne vom arma.
Cestiunea irlandeză
Citim în IndCpendance helge :
Sorta proiectului Constituţiunel irlandeze elaborat de Gladatone nu pare aşa de compromisă cum se credea acuma vre-o opt (jite. Discursul lordului Saliabury care cerea o soluţiune cu total reacţionară şi nepopulară a cestiune! irlandeze, a produs efectul aşteptat. Desidenţil liberali din grupul lui Hartington nn s’afi dat în partea lui Gladstone. Intr’un discurs pronunţat la Bradford, marchisul Hartington a distrus speranţele acelora cari credeaţi ea el pAte
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 15 MAI 1886
să se unescă cu ideile Ini Gladstone, cu alte cuvinte, el a declarat că nu va fi sa» tisfăcut decât atunci când proiectul va fi respins sâi! retras. Asupra unui asemenea ultimatum nu pdte sâ maî revie. Der dâcă Hartington remâne aşa de nestrămutat în oposiţiunea sea, nu e tot aşa cu tracţiunea liberalilor disidenţi, care e destul de nume-rdsă şi în capul căreia e Chamberlain. A-cest om politic e maî mlădios, el e mal sincer în atitudinea decât şeful wighs ilor. Discursul lui Salisbury i-a arătat că e cu neputinţă a iorraa un cabinetjdnrabil. Până acuma, el n’a dat nici o declaraţiune oficială aşa ca să se p6tă afirma că el voiesce fă se apropie de Gladstone. Insă dupe cele scrise de organul seă Birmingham Post se p6te presupune existenţa unei apropieri. Acest jumal no maî e pentru respingerea bilulul home rule, ca o victorie a bunului simţ a Iui Chamberlain asupra «îndrăzne-lel nemăsurate» a lui Gladstone. Cu tote acestea, el consideră împăcarea diferitelor fracţiuni de liberal' ca o necesitate, ca un ideal U care trebuie să ajungă. Se pare că Chamberlain se gândesce la o coaliţie îu sensul bitului home rule. Sgomotele ce circulă acuma la Londra, par a confirma a-cestă presupunere.
Se asigură că se urmedă cu multă activitate negociau între Gladstone, Parnel şi Chamberlain în vederea unuî compromis, care ar asigura votul proiectului Parlamentului irlandez, care b§ satisfacă în aee-1 şi timp pe minister, Chamberlain, şi pe autonomiştiî irlandezi. E sigur că Gladstone vedându-se forţat de a grăbi desba-t rile aşa ca scrutinul se aibă loc la sfîr-şitulaeptămâneî, a refuzat acesta, declarând că maî mulţi şefi de grupuri şi mal cu semă Parnel şi afi reservat dreptul de a lua cuvântul în discuţie. Din acesta b’b conchis că şeful cabinetului voeşte a lăsa se sosâacă la termen negociările amicale cu irlandezii şi radicalii desidenţl.
In total Înecurile iad o faţă mult maî favorabilă luî G adstone de cât cum se credea săptămâna trecută. Singur discursul lui Salisbury a înaintat lucrurile, pentru că el a voit să facă un cabinet dintr’o Qoalifie imposibilă.
Atitudinea lui Chamberlain înbunătăţeşte situaţia, fiind că face posibilă primirea proiectelor irlandeze a'e lui Gladstone fără disoluţiune. Cu tdte «ceste nu s’a sfîrşit încă; s’a făcut atâtea schimbări asupra acestei chestiuril în cât nu e mirare de a vedea întorcându-se lucrurile în defavdrea luî Gladstone. Inse acuma cu causa pe care o apără bătrânul om de stat, el câştigă din ce în ce mal mult teren.
Intr’un discurs pronunţat la întrunirea de la Primrose League, lord Salisbury, şeful partidei conservatore, declară că e neexac-tă interpretarea dată discursului şeii ţinut la St. James-Hall. El afirmă că n’a cerut doue deci ani de robie pentru Irlanda, dar; «doue tjecT ani de guvernare stabilă şi vi-gurdsă »
Aceste esplicaţiuuî n’aQ împrăştiat însă impresia produsă prin discursul şefi de la st. James Hali. Cel ma? mulţi liberali desidenţl diu partea luî Chamberlain recunosc, că dacă Gladstone va fi restnrnat prin scrutinul asupra bilulul home rule, eî nu se vor uni nici odată cu politica conservatorilor asupra Irlandei şi că prin urmare e cu neputinţă ase uni cu Salisbury şi a forma un cabinet.
Times care apără cu multă ardore ideia unnl cabinet de coaliţie, recundşte că e cu neputinţă şi 4'ce că va fi o stare de a-narchie parlamentară, care nu se va sfârşi decât cu disolvarea.
Credinţa generală e că Gladstone şi bi-lul home rule vor scăpa de orT-ee atac, »-dica că se va face o îiup? care între mi nister şi grupul Chamberla u.
Pali Mall Gazette, afirmând că Cham berlain ar fi refuzat orî-ce întrevedere de împăcare, adresată de lordnl cancelar, Chamberlain, respunde că acestă noutate e o «pură calomnie.» Din acestă desminţire se vede că şeful radicalilor are ore-care dis posiţii spre înţelegere; chiar amânarea dis-
cursului ce trebuia se-1 ţie Chamberlain săptămână trecută, e considerată de dmenil ministerului ca un simptom favorabil.
No. 758. Edictul ministerului regii mm-, nimic şi la ' -amcic-Dere, atunci la intrarea gar pentru agricultură, comerţ şi industrie, [ principelui în Burgas să’l prindă viii şi
RESBOIUL Vi
In vederea espirăriî convenţiuniî comerciale ce aii avut încheiată cn noi, guvernele austriac şi ungar aii luat, conform cu legile lor, mal multe măsuri privitdre la modul cum trebuesc tratate mărfurile române la fruntaria âustro-ungară. Aceste măsuri sunt cuprinse îu 4 edicte, pe cari Mo-nitdrele oficiale ale celor doue guverne le-aif publicat în diua de 11 (23) Mal.
Pentru ca interesaţii din România se le cundscă, dăm aci edictele unguresc!, in totul asemene celor austriaco, edicte cari intră in aplicare de la 1 lunii! înainte : No. 757. Edict al ministerului regal unguresc pentru agricultură, comerţ şi industrie, dat în înţelegere cu ministerul de finanţe, asupra taxelor vamale ce se vor percepe de la mărfurile provenite din România, de la 1 IuniU înainte:
De acord cu guvernul c. r. austr. în bază art. III din legea de la 1882, relativ la tariful vamal general austro-ungar, dispunem cu privire la vămuirea mărfurilor de provenienţă română, următorele :
începând de la 1 lunii! 1886, la intrarea în monarchia austro-ungară, mărfurile de prQvenienţă română întru cât nu sunt scutite de vamă, conform tarifului vămii general, sed dâcă nu le privesc taxele va male speciale din actualul edict — plătesc, afară de taxa coprinsâ în tarif, încă un adaos de 30 la sută. De la adaosul de 30 la sută se esceptă mărfurile coprinse în clasele XVII, XVIII şi XIX din tariful vamal.
Mărfurile maî jos arătate sunt supuse urinâtorelor taxe speciale :
Clasa din tarif:	de 100 klgr.
dat în înţelegere cu ministrul de finanţe după care se interzice importul şi transitul de zarzavat, pome şi plante din România,
Referindu mS la ordonanţa mea de la 21 Septembre 1885 sub No. 33,793, dispun acum încă o dată, că e interzis şi pe viitor importul şi transitul de zarzavat, pâine, plante şi părţi de plante din România, spre a se împedica introducerea filoxerei.
Budapesta, 22 Maiu 1886.
(sem.) Szechenyi.
No. 28,788. Edictul ministerului de a-griculturd, comerţ şi industrie, dat în înţelegere cu ministrul de finanţe, prin care
se’l ducă cu o barcă în mare.; pe d. Cara-veloff şi pe Prefect sâ’î omore, iar pe subprefect să’l aresteze cu o ^i mal înainte. Prin acăsta el aH avut de gând să facă revoluţinue şi dosordine în provincie spre a provoca o ocupaţiune din partea Rusiei Doi grec! ai! fost puşi ca să rupă firul telegrafic între Aliano şi Burgas şi să comunice căpitanului ora sosirel principelui în acest din urmă oraş. Toţi câţi se aflai! la Întrunire aii prestat următorul jurământ în faţa preotului muntenegrân;
se interzice transitul de porci, ol, capre şi jurăm în numele juî Dumnezeii că vom midi— din Romanul—prin Ungaria :
Trausitul de porci, ol, capre şi miel din România prin Ungaria îl interzio de la 1 Iunie a. c. înainte, din cotisidsraţiunî ve-
	floria!	
VI.	23 secară, ovez, orz	3
î	23 po umb	1
>	24 grâu, etc.	3
»	24 rişca (Hirse)	50
»	25 mălaif!	3
»	26 fasole, bob, linte, mazăre	3
VIL	29-37 z u za vat, p6me, plante	
	şi părţi de plante	5
»	38 kameiu (ji făină de kameiu)	10
VIII.	44 o!, capre, etc. de cap	1
»	45 miel şi iejl	1
»	46 porc!	12
>	47 purcel (sub 10 klgr.)	2
IX.	50 vânat şi paseri :	
	a) vil de 100 klgr.	6
	bl mdrte » »	9
»	51 peşte prdspăt, rael, melc!	1 50
»	53 animale diferite	10
X.	54 lapte	50
»	55 ouă	5
>	60 piei brute, etc.	20
>	61 per de tot felul	20
>	62 pene, ctc.	20
>	63 băşici, maţe, etc. prdspete	
	sărate şefi uscate	20
»	64 produse animale	20
XI.	65 unt prdspăt, sărat, şefi, etc.	15
»	66 untură de porc, de gâscă,	
	slănină	25
XIV.	83 carne prdspâtă sdfi preparată	25
>	87 peşte, sărat, afumat	10
XVI.	99 cdme, unghii, etc	5
XX.	117 terpentin, uleifi de ter-	
	pentin, de smdlă, păcură	3
XXIII.	136 cânepă, in, etc.	8
XXIV.	152 lână brută.	20
XXIX.	185 a) şi b) material de hârtie	
	din trenţe, lemn, pae, etc.	6
XXXVII.	249 ai olane, cărămi4i şi les-	
	pe<Ji de pavat, nelustruite.	50
XLV.	318 pistil (de vin)	2
»	321 potasă	2
L.	353-356 resturi	2
terinare.
Budape ta, 22 Maiu 188
(sem.) Szechenyi.
No. 750. Edict al ministerului regii un-gir de com:rţ, etc., dit în înţelegere cu ministerul de finanţe, prin care se interzice importul scutit de vamă al grânelor române spre a fi măcinate aici :
In înţelegere cu ministerul de comerţ şi finanţe austriac! se dispune, că de la 1 Iunie 1886 înainte, nu mai e permis, ca cerealele de provenienţă română, ca se aiuc spre a fi măcinate pentru export, se fie scutite de vamă.
Spre a se împedeca pe viitor, de a se introduce din România cereale scutite de vamă, ca şi cum ar fi de provenienţă rusă, serba, bulgară saii turcă, pentru a se mă-cina aici, se dispune, ca grânele importate din Rusia, Turcia, Serbia şi Bulgaria, spre a fi măcinate, de la data menţionată, să nu se primească de cât cu certificate de provenienţă.
Aceste certificate trebue să fie liberate conform instrucţiunilor conţinute în § 4 al art. din legea asupra tarifului vamal de la 28 Maii! 1882.
Budapesta 22 Maiu 1886.
(sem.) Szechenyi
păstra secret şi nu vom denunţa nimic care să se refere la afacerea ce ain început. Damneijeă se ne ajute"’
„Toţi conspiratorii sunt arestaţi şi daţi in manele autorităţilor judiciare. Cele spuse de Mihailoff aă fost confirmate şi de alte persoae, amestecate în acâstă afacere. Căpitanul Naboccoff este arestat tn camera sea. Poporaţiunea din Burgas este fdrte mult iritată. îu contra co aspiratorilor" .

ATENTAT UL
IN CONTRA VIEŢEÎ
PRINCIPELUI ALEXANDRU AL BULGARIEI
Iată cum povesteşte Tărnovskaja Constituţia despre complotul de la Burgas : „Un sătean anume George Mihailoff, din împrejurimile Burgasuluî, s’a presentat înaintea subprefectului plaşei Burgas şi ’l-a denunţat următdrele : La 3 Maiu el, Mi-hiiloff, primeşte o scrisore din partea capului oposiţiunel din Burgas, Lobanoff, în care acest din urmă ’1 rogâ să mergă la Burgas spre a’l vorbi ceva despre viitdrele alegeri. La 4 spre 5 Mal Mihailoff plecă la casa luî Peco PavlovicI unde găsesce întruniţi in şedinţă pe căpitanul rus in retragere Nabocoff, un preot muntenegrân venit de curând din Rusia, alţi câţî-va muntenegreni, veniţi din Rusia, doul grec! şi câte-va persdne cunoscute din Burgas, Adunarea ’l-a esplicat imediaţ causa pentru ce ţine şedinţa noptea. Scopul întrunire! a fost: că pe drumul de la Slievno la Burgas eî afi de gând să prindă pe A."S. aprope de '.localitatea Cameic-Dere între Aliano şi Burgas. In cas dacă n’ar reuşii să’l prindă viii, atunci să’l omdre. Pentru acest scop ei au la disposiţiune a
SCIRl Şl FAPTE
Bolele contagiose între vite. — Pesta ho -vină nu a existat ni ii îutr’o parte a ţereî de la finele anului 1884.
Febra aftosă nu a existat de la finele luî August 1885.
Bolele contagidse ivite spontanei!, după sciinţele primite de la 5 —12 Maii! 1886, ai! fost: râie la cal în judeţele Brăila şi Vâlcea şi răpciugă la cal în judeţele Roman şi Ilfov.
tjL
Faptă hună.—D. Ioan Oalenderu, proprietar în comuna Bârcănesci, din judeţul Olt, oferind 5.000 cărămidi Dentru construirea localului de primărie diu acea comună, ministerul îî exprimă mulţumirile sale.
&
Senator noU.—La alegerile parţiale pentru Senat in 4iua de 11 Maî, s’a ales ia Fă'cia d. Petre P;7niceru cu 60 voturi.
Consulul belgian.—D. J. Tack, încetând de a exercita funcţiunile de consul al Belgiei în Bucuresci, gerarea provisorie a consulatului belgian pâuă la numirea titularului, s’a încredinţat d-lul O. Behrmann, consul ul Belgiei îu Brăila.
Apele Dunărei aă început iarăşi a creste. Cota lor d’asupra etalajului la Galaţi este astă-41 de 4 m. 09.
&
D nu Bauer de la RSsboiu ne scrie o scrisore în care declara că n’a fost la Giurgiu pe timpul când sosi acolo MM. LL Regele şi Regina. Dacă adevărul grăiesce d. Bauer, apoi este sigur c’am fost induşi în erore de raportorele nostru.
&
Morte grabnică.— Rotarul Vasile Darie în etate de peste 50 de ani, îu urma unei băle de care suferise, purta de maî mulţi aul la gât o maşină (canule). Ducendu-se
In tasul când împrejur“rf speciale saQ ior Tr’° trei deci 6meni armajl cari se afiâ .erl la argintarul Ioan Anton din Podul
esperienţele făcute ar reclama modificarea unor disposiţiunT, guvernul ungur, în înţelegere cu ministerul austriac, va dispune cele de cuviinţă In sensul aliniatului al doilea din art. III al legi! vamale.
Budapesta, 22 Maiu 1886,
(semnat) corniţele SzechenyU
supt comanda căpitanului Naboccoff. Lui Mihailoff întruniţi! i aii propus ca să adune o bandă de vr’o două-decl de inşi tovarăş i devotaţi, să mergă la aceiaşi localitate şi şi se se pună supt comanda căpitanului Naboccoff. Dacă însă nu vor reuşi a face
Vechii! din Iaşi, spre a-î face o alta nouă in locul celei vechi ce se uzase, şi pe câud şi o aşeza la gât, căzu mort. Parchetul şi medicul, fiind sezisaţî, A constatat că mdrtea îl era provenită din sufocaţiune.
' : ■ V
O scrisâre.— Primim următdrea scriadre pe car* o publicăm mal la vale : Domnule director, in iţiarul D-v. de aijt, dând Beama de cele petreoute Sn Giurgiu cu ooaziunea reeepţiunel MM. LL. Regelui şi Reginei, se spune că efi aş fi fost în capul unul grup »care a voit sâ faoă scandal *
Am fost în acea 31 în Giurgiu, pentru oare-carî afaceri; am auzii (?î?) de asemenea cum*un grup (de câţi paraponisiţi şi postulanţl pentru funcţiuni?) de cetăţeni (???) a strigat -Jos Brătianu, !< la trecerea Suveranilor; nani fost însfi nici în capul grupului, nici în grup, nici chiar în stradă. Eu, împreună cu doi amici, nn avocat din Giurgiu şi un magistrat, Ipriviam în aoel timp de la o ferdstră cortegiu t regal.
Primiţi, ect.
C. Ghica-Simionescu.
La acăstâ scrisâre, credem nemerit a a-dăoga următorea citafiune din descrierea călătoriei regelui oe tipăreşte Naţiunea, la car® colaborezi îu calitate de colaborator, d. Ghica Sitnionesau:
«Când trăsura lu care se aflai! Rsgele ! Regina, trecu prin dreptul hotelului Dacia, din centrul oraşului, un strigăt pu lernicisbucni din mulţime de pepturl: «Jos Brătianu /».
întrebăm acnm pe onor. confrate dc.;ă mulţimea acesta de piepturi, din care a isbucnit un strigăt puterrrrrrni} a fost tot acelaşi grup de cetăţeni, despre care d-ie i vorbesce în scrisdrea sa ?
Aflăm din iavor sigur ci la redacţia 4,aru'il Epoca, România, Românul, Naţiunea şi Vlnlepen-dance roumaini, ar fi jeţuit deja o telegram i din Craiova, care va fi publicată în numerele de Vineri ale acestor ijiare, cu faoultatea de a o v a-ria fie-care după nuanţele lor, cu ur uătoru cuprins;
„Craiova,“
„La sosirea MM. LL. Regele şi Regina, o tăcere mormântală domnea în oraş. Drapele cernite pavoaza stradele şi ferestrele. Un strigăt de: jos Regele! jos Brătianu !, se audea din tote părţile ! Pe tot parcursul, un entusiasm fără fine anima poporaţiunea la vederea redactorilor Epocel, Na ţitinei... et tuti quanti, veniţi într’adins ca să a-siste la isbucnirea indignăroî din sufletul amărit al poporului român.
Strigătele: trăiască d. Giani! trăiască d. Las-car Catargi! trăiască d. G. Vernescu! isbucneau spontaneâ din piepturile mulţime!.
Prefectul a demisionit, primarul Nicolaid a primit un vot de blam din partea consilinlaî.,‘
Tintoretu.
ACTE OFICIALE
' " . -	ii '1
D- V.Stefănescu s’a confirmat primar al comune! u .bane Potlogi din judeţul Dâmboviţa, şi D. Marin Dincă, ajutor-
D. Leon Sechelari s’a confirmat primar al comune! urbane Bacău şi D. Vasile Radu, ajutor.
S’a înain'.at la gradul de colonel in cavalerie, d locotenent-coIonel în reservă Obedeanu Vasile; la gradul de locotenent-colonel în infanterie, d. major în rezervă Şoimescii Ştefan ; în artilerie tot la acelaş grad d. major în rezervă Glogoveanu Alexandru.
D. Opler Rudolf, absolvent cu diplomă al sodici politechnice din Ziirich, fiind în serviciul lucrărilor noul la direcţiune» g-nerală a căilor ferate ale Statului, se admite în corpul de ingi-neri-civil! al ministerului la gradul de inginer ord’nar clasa ITT.
DIVERSE
Arsă. — O copilă ca de 4 ani, fiica locuitorului I6n Hârjă din comuna Murgeni, judeţul Tuto va, în lipsa părinţilor sel de acasă, apropiându se de focul ce era in sobă, i aă luat hainele foc, cauaând grave arsuri pe corp, din care causă a şi încetat din viaţă.
1 * '
Morte crudă. — Copila Elisaveta Bosie din comuna Câbesci, judeţul Tutova, a fost
FOIŢA piARULUI „TELEGRAFUL*
(58;
A. SCHOLL
NOPŢILE SÂNGER&E
Duelai Monseniorului.
XXIV
Noutăţi de la Wanda
—	Bine! zise el, plecă, peste două-dec! minute să te fntorcl, atunci vor fi gata l6te.
—	Ah ! atunci domnul nu ne părăseşte cu totul.
—	Cum ere 41 că pot să mâ despart de acestă casă aşa de plăcută Ştii! eu că’ţl place să stal singur. Insă trebuie să ştii că me întorc fără să ştii, aşa am ett obiceiu. Âî înţeles?
—	Ce s’a făcut cu tânărul care era cu d-v6fitrâ ?
—	Tânărul se va reîntorce în curând, dâcă îl va plăcea
Robert Kodom remânend singur, beu re pede doue pahare cu ceai; apoi ’şî aşci)» în portofolii! tote poliţele de asigurare, dupe importanţa lor. Hainele le aruncă într’un geamantan în care erai! şi pachetele cu acţiuni, cu care nu ştia ce sa mal facă.
—	Să le ard ? să le iaii cu mine ? se întrebă el. Dâcă le-aş arde trece mult timp, şi apoi dâcă ma! bate şi vânt, pot fi rădicate în sus.
Sună, Olibrius veni Îndată. Dominatorul Kodom supusese in două 4ile pe cetăţeanul liber. Argintul face minuni ori şi unde.
La portă trăsura aşteptai Kodom se sui în ea, îndată ajunse la gara.
Când sună nouă âre locomotiva era sub galeria de sticlă.
Drumul de la Bruxelles la Paris se face fârte repede şi In general fŞrâ nici un accident.
Kodom era singur în acel compartiment. N’avea cn cine se vorbâscă. Se uita afară, privea cum ţăranii meig fhrâ nici o
grijă.
Ajungând la St Qaintin, ava fantasia
de a rnpe cn monotonia şi a se duce în bufet.
La cinci ore trenul sosi la Paris.
Riazis era la gară.
Cel întâi cuvânt al luî Robert Kodom înainte d ă da mâna musulmanului, un strigăt de suferinţă, de nelinişte şi de îndoială, fu:
—	Şi Wanda V
Monseniorele se mclţămi a da din i-ap, fără a respunde.
—	CeŢs’a întâmplat? Vorbeşte ! E bolnavă ? e în pericol ?...
—	Mai mult decât atat...
Trebue se te pregăteşti a primi o lovitură teribilă...
Lg^lbeni, el omul d^ granit! Riazis îl luă de braţ.
—	A murit? întrebă el cu o voce tre-murătâre.
—	Barona de Remeney e închisă ca nebună la Salpetriâre !..,
—	Wanda nebună? ea? E îngrozitor. Istoriseşte-mî.
—	Scumpul mefi Kodom, ia seina se uită lumea la noi. AI curaj, urinează-mă pâuă în cupeQ. Wanda nu e nebună!...
Ea e închisă la Salpetrieie şi puse sub prevegherea bărbatului, care uu e dispus se o erte.
—	Biata femee !
—	Fii mal energie! ’ŢI voi spune tot ce s’a urzit contra d-ne! de Remeney, însă când vom pleca..: Aide...
Făcu o sforţare violentă, nu putea s§ se ţină pe pioiâre. Monseniorele chemă cu mâna pe vizitiii ; ţinându-1 ast-fel de subţiori fa dus în cupei!, acel tip de resisten-ţă şi de nepăsare ce se numea Robert Kodom.
In timp cât Monseniorele cântă sS liniş-tescă pe Kodom, care nu putu nici să în-ţelâgă nici se audă ceva, se vedem cari sunt noutăţile de la Wanda.
Trecuse trei săptămâni de când barona de Remeney stătea închisă.
Acel cari o cunoscuse prin salânele aristocraţiei europene n’ar fi recunoşcut nici o dată pe acesta regină.
Cele opt 4'le de la început D’a voit să iasa din celulă. Cel de la economat ştieai! că e o domnă din societatea înaltă şi nu voiai! se întrebuinţeze forţa.
De câte ori îî 4iceau s6 iasă afară şi
se ia aer, ea refuza într’un chip energic.
Toţi credeai! ca e prea nebună şi că tâte duşurile nu ’l pot folosi la ceva.
Stătea totă 4iua într’un colţ al camerei fără a se mişca; nu mânca alt-ceva do cât pane, inse numai cu pane na pote trăi cine-va.
Cu tote aceste trebuia să trăiască. înţelesese acesta. Intr’o bună dimineţă ’şl 4ise că fără aer curat, fără mâncare nu pdte trăi cine-va mu It şi. hotărî să msa îu grădină.
Grupuri de femei bătrâne, feţe hidosâ pe care nebunia îşî aruncase cu violenţa semnele sâle bizare, fizionomii stranii, se sfătuia!! între ele ; gradele ierarhice parei! a li fdrte respectate.
Presidenta unul dir aceste cioburi în-nainta către prisonieră. O saluta cn multă supunere, căci Wanda în mijlocul acel destrăbălări îşi păstrase fisionomia sa mărâţă.
Era o emoţiune care nu se pote descrie. Tote nebunele se strânsese împrejurul prinţesei feeriilor. Tdte voiai! s§ se a-propie de ea, aşa că Wanda a fost silită se scape făcându’şl loc cu mâinele.
D’odată începu un strigăt în acâstă mul-
www.dacoromanica.ro
împunsă în pântece de o vacă pe care o aducea de la câmp, din care causă a doua numit» copilă a murit.
*
Un călugăr mort.—Locuitorul Iăn Ef-time al Popi, din comuna Bogdănescî, plasa Şomuz-Moldova, judeţul Suceava, mergend cu soţia sea la pariul Moişa ca se prindă peace, când aii ajuns.la locul numit Gura-Tiăstioara, lângă un butuc, aB găsit în apă cadavrul unul călugăr necunoscut, îmbrăcat ca rasa de şiac cenuşie, îucins cu o cureluşe de care erai! atîrnate o chee şi nisce mătănii, In busunar avend 15 bani şi an lacăt cu şurup.
Din cercetările făcute s’a descoperit că nu există nici o bănuială asupra mor ţel călugărului, ci se crede că ol, plecând de la monastirea Neamţu spre Raşca, când a ajuns la pariul unde s’a găsit cadavrul, a intrat în apa ca se prindă pesce seă se treca părîul, şi fiind cuprins da veri o slăbiciuue seB ameţeală a căijut în apă şi s’a înecat.
Se continuă cu tdte acestea cercetările.
*
Un duel Japonez.—Englezii se bat fdrte rar la duel. De la începutul veacului a-cdsta abea s’a vă4ut mergend pe teren vre-o 4ece englezi, şi numai pentru motive fărte grave, pentru că nu voesc se se expună la risul publicului aşa uşor pentru a tranşa ori ce diferend cu sabia. ţ)ilele trecute impresariul unei trupe de artişti dramatici în urma unei certe cu un artist din trupa sea, scrise următorea scri-sdre adversarului şefi. Dispreţul şi ura mea pentru d-vdstră sunt ast-fel de mari încât numai mortea pote se ne liniştdscă. Ne-vom întâlni intr’o cameră, vom închide uşa cu cheia, anul din no! doi va eşi pentru a anunţa mărtea celui-l’alt. Se vede că artistului nu ’î a plăcut an ast-fel de duel, ca se ’şî taie singur gâtul, el a reclamat lâ justiţie şi a făcut ca impresariul se de condamnat la 700 livre sterling. Iată cum se practică duelurile îu Anglia.
*
Un plebiscit artistic. —Pali Mall Ga-zette pentru a da o probă despre buna sa credinţă a sufragiulal uuiversal, spune se se facă un fel de plebicist asupra chestiune! urmetore :
»Care sunt cele două-spre-zece tablouri mal frumfise, expuse anul acesta la Aca-demy Royal ? Poporul e invitat a face critică artei. Tote listele trimise la Pali Mall vor fi întrunite. Cele două-spre^ece tablouri, cari vor întruni cele mai multe voturi vor fi proclamate ca cele mal bune şi acela a cărui listă va fi mai apropiată de verdictul majoritaţei va primi o recompensă de 20 livre sterling. Iată o a-mnsantâ aplicaţie a principiului democratic, şi apoi ce revelaţie pentru artiştii francezi, ai casei tot d’auna nu 'sunt mulţumiţi cu verdictul dat de juriul Salonului din Paris. N’ar putea şi ei se încerce a cest gen de juriB adoptat de Pali Mall Gazette ?
*
Flirt# în apă. — Femeia lui Constantin Uţa diu comuna Gura Aninoseî, judeţul Buzău, după ce a fert apă ca se -scalde copai a dat jos de pe foc tingirea şi apoi a ieşit din bucătărie ca se ducă apă rece ca se încropescă apa fârtâ; în absenţă, una din fiicele sele, Alexandrina, în etate ca de an an şi jumătate, a că4ut în tingire şi s’a ars aşa de grav, încât sera a şi încetat din viaţă.
ULTIME SOIRI
Atena, 26 Mai.
locul a încetat pe tdtă linia fruntarilor turce. Guvernul a declarat că ciocnirea a fost provocată din neînţelegere. Legaţiu-nea otomană’ s’a mulţumit cu espiicârile date gi a asigurat guvernul regal că Porta n’are intenţiuni ostile. Camera probabil că sS va pioroga încă pentru 40 «^ile.
Belgrad, 26 Mai.
Oficialul publică ucazul, prin care sunt numiţi cei 40 deputaţi, pe care după Con-stituţiune îi numeşte ad-hoc guvernul. Deputaţii numiţi sunt nisce comercianţi şi ţărani.
Berlin, 26 Mai.
Monitorul Imperiului publică legea ecle-8iastică. Guvernul a depus la Reichstag raportul privitor la escesurile socialiste, cari motiveijă trebuinţa de a declara mica stare de asediu la Spremburg.
Paris, 26 Mal.
Camera deputaţilor a luat îu considera-ţiune propunerea privifore la darea pensiu-nel familielor complotanţilor de la 24 Fevrua-rie 1848. Desbaterile afi arătat însă mare diverginţă de opinie. Atât cibinetul cât şi d. Freycinet sunt contra espalsiunei prjn-cipelor d’Orleans.
Din ediţia de sdră
7 o3pe sera
Viena, 24 Maiu.
Colecţiunea legilor Imperiului publică nişte ordonanţe ministeriale ce proibă de la 1 Iunie libera importaţiune a grânelor românescl şi decreteză aplicaţiunea articolului 2 al tarifului din 1882 în cea ce privesce importaţiunile din România.
Borna. 25 MaiB.
Toţi secretarii generali afară de cel al ministerului de finance afi fost realeşi.
Se cundşte resultatele în 50 de colegii.
Au fo3t aleşi 98 candidaţi ministeriali. 51 pentarcbiştl, 22 radicali, 8 candidaţi de nuanţe nebotârîte şi 3 disidenţi.
Sofia, 24 MaiB.
D. Zankoff ve4eud nereuşita meetinguri lor sale antiguvernamentale, a recurs la un alt mijloc. El publică acum o circulară pe oare o distribueşte prin nişte emisari însărcinaţi de a escita populaţiunea ca se semneze o adresă preparată de dânsul, o-rîndnită a înegri ministerul actual pe.lâogă prinţ.—D. Zancoff şl-a alăturat nişte personalităţi puţin notabile din diverse partide şi pare că voieşte se modifice precedentele sale declaraţiunî prin ioterpreta-ţiunî, aprope demagogice, ale constituţiu-nei. Mulţi dmeni serioşi îndeamnă pe guvern se lucreze contra mijlocelor uelegale.
Londra, 25 Mai.
Standard crede că parlamentul se va di-solva luna viitore, în urma respingere! probabile a bilului irlandez.
Borna. 25 Mai.
Se cunosc acnm 457 resultate din 508 alegeri. Candidaţii ministeriali aleşi sunt
in număr de 249.
New York, 25 Mal.
Grevele se împuţint^ă în Statele-Unite.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
13	Mai 1886
•	i ■ i
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jumâ-tate p* ed. »
Preşedinţia d-lul Dimaucea.
Presenţî 95 dd. deputaţi.
Se depune pe biuroul Camerei din iniţiativă parlamentară un proiect de lege prin caro se fixâză vacanţa pentrn Cartea de Casaţie la două lunî.
D. Sefendache, cere ca guvernul sg creeze şi se încurajeze o societate de navigaţie pe Dunăre.
D. I. C■ Brătianu, cere să se încâpă discuţia asupra legeî comunale.
D. Preşedinte respunde că îndată după votarea legeî asupra autentificăreî actelor, e la ordinea zilei legea comunală.
La ordinea ^ileî urmarea discuţiei asupra legeî pentru autentificarea actelor.
D. raportor dă citire art. 8.
D. Vulturescu, cere ca persdna eare a făcut actul sS fie responsabilă şi se ’l şi iseălSscâ.
D. ministru de justiţie se uneşte cu ideia esprimată de d. Vulturescu.
D. Al. Marghiloman combate amendamentul.
D. ministru al justiţiei, respunde d-luî Margkilotian’susţinând amendamentul d-lul Vulturescu, d-sea declară că orl-ce avooat va face un act, treime să fie responsabil, şi să’l iscălescă, şefi cel puţin să se ştie din ce oficiB de advocatura a eşit.
D-sea declară că sesiunea viitdrC: dacă va mai fi pe banca ministerială, va veni cu un proiect de lege pentrn a se fixa responsabilitatea avocaţilor.
Se închide disenţiă asupra art. 8.
Se suspendă şedinţa pentrn 5 m. ca se se consulte comitetul delegaţilor asupra &-mendamentelor propuse.
Se primeşte amendamentul d-luî Vulturescu care sună astfel: Părţile pot să-şi facă singure actul, când însă vor recurge la altă persână, atunci acest act când se va Ipresenta spre legalizare şefi autentificare se fie iscălit şi de persona care a făcut acest] act.
Se votez ;i art. 8 cu amendamentul d-lul Vulturescu.
Art. 9 se votâză fără discuţie.
La "ârt. 10 d. Mănescu cere ca la autentificarea actelor se fie faţă şi juraţii pe lângă notar şi primar.
D. Ministru de justiţie răspunde că de multe ori nici juraţii nu ştifl carte, şi apoi nu e o garanţie ca se fie presenţî şi juraţii In cas când notarul va fi de rea credinţă va fi dat în judecată pentrn falş în acte publice şi pedepsit. D-luî rdgă camera să primească articolul aşa cum este cu o mică îndreptare ; la aliniatul 2, în loc de: autentificările nu se pot face de cât de unul din membrii acelei secţiuni, se se zică simpla : nu se pdte face de cât la acea secţiune.
După o scurtă discuţie urmată între d-1 ministru de justiţie, d-nil Porumbaru, Mănescu, Marghiloman se votează art. 10. Art. 11, 12, 13. 14, 15 se votează fără discuţie.
D. Voinou, combate art. 16; d-lul cere ca judecătorul se instrumenteze şi afară de oraşul seB comuna de reşedinţă a tribunalului saB judecătoriei.
Bl ministru de justiţie declară că acesta cerere nu e bună şi nici nu e cu putinţă se se facă acesta; d lui declară că cn mecanismul nostru judecătoresc e cu putinţă a se îndeplini acesta cerere, pentru că în cazul când s’ar presenta la tribunal 3 cereri cu acte justificative, că o parte nu se p<5te presenta, atunci ar trebui să se închidă tribunalul, pentru acea zi şi tbte acele lucrări să se amâne.
Amendamentul d-luî Epurescu prin care cere ca art. 16 se se suprime se respinge.
Comisia delegaţilor face o altă redacţiune adică că în eas de bâiă se pdte delega nn judecător de ocol.
D. ministru de justiţie zice, fiind-că a-cestă redacţie respunde la cererea unanimă a Camerei, aderă şi el.
Se voteză art. 16 aşa cum a fost modificat.
Şedinţa se rădică la 5 şi juni. p. m.
SENAT
13 Mal 1886
Preşedenţia domnului D. Ghica.
Presenţ" 74 dd. senatori.
Se comunică o telegramă din IIuşI prin care se protesteză contra Lalegerei d lui Pivniceru ne-având censul, pentrn a fi a* Ies senator.
D nu preşedinte propune a se trece în secţiuni, iar comitetul delegaţilor să nu-rnescă raportor pentru tarifele generale vama Ir.
Senatul aprobă.
D-nu preşedinte ridică şedinţa la ora 2 */2 P- m- ____________
ULTIME INFORM ATIU NI
-;> i
MM LL. Regele şi Regina au sosit ieri la Giurgiu la 3 ore p. m. şi aB desaius la d. colonel Costaforu, unde se pregătise reşedinţa regală.
Pe tot parcursul liniei ferate pene la Giurgiu, gările şi staţiele eraB frumos împodobite cuverdeţă şi drapele tricolore, iar populaţia rurală, în hiine de serbătdre, întâmpină pe MM. LL. cu strigăte entusiaste de ura! De ma! multe ori graţiosa nds-tră Suverană se coborî din vagon spre a mulţumi populaţiunî rurale şi în deosebi sătencilor şi copilaşilor lor, cari oferiră M S. o mulţime de buchete de flori.
Pene la Giurgiu, vagonul regal s.e umplu de flori culese de pe câmp de săteni.
La gara Giurgiu, MM. LL, fură întâmpinate de autorităţile civile şi militare din localitate, precum şi de o mulţime de doamne şi'domni din societatea aleasă din Giurgiu
După recepţiunne, M S. Regele însoţit de d. ministru de resbel, de dd. generali Cernat şi RadovicI şi d. colonel Robescu, adjutant regesc, merse de iuspectă trupele din garnisona Giurgiu.
In timpul acesta M. S. Regina, însoţită de d şora de onore Romalo, merse de vi-sită spitalul, scdlele, etc.
După aceea, MM. LL. Regele şi Regina primiră defilarea trupelor şi se îndreptară spre port nude se îmbarcară pe vaporul Ştefan cel Mare, ducendu-se la Turnu-Mâ-gurele.
In vapor se urcară pa l'ugă d. ministru de resbel, şi d. general Cernat, comandantul corpului II de armată; şi d. general RadovicI, comandantul divisiel III de armată.
Penă la Giurgifi, MM. LL. au fost însoţite de d. D. P. Moruzzi, prefectul capitalei, d. M. Cirişeanu, loc-ţiitor de prefect al judeţului Ilfov şi de d. colonel Dimi-trescu Maican, director general al ministerului de resbel, cari s’au reîntors a seră în capitală.
MM. LL. se vor reîntorce vineri seră în capitală.
—o—
D. general de divisie Al. Cernat, coman-dandul corpului II de armată, a dat un ordin de di pe armată, mnlţumind în numele M. S. Regelui trupelor ce au luat parte la serbarea de la 10 Mai, pentru ordinea şi ţinuta bună în care aB defilat. — o—
Oposiţiunile unite, faţă cn fiascarile ce le aB avut la tdte întrunirile ce le aB ţinut prin diferite oraşe din ţară, recurg la t<5te mijldcele spre a face se se creză urbi et orbi că flascul complet ce !-afi avut la
Tergovisce a fost un Bucces adevărat strălucit.
Ast-fel, oposanţil de meseria caută a născoci tot felul de acusărî cum că administraţia din Dâmboviţa a făcut tot ca să împedice pe locuitori se vină Ia întrunire şi merg şi mal departe încă subsemnând dări de sămă cu totul fantastice.
Din informaţiele positive ce le avem desfidem pe ori-cine se probeze că locuitorii dm Dâmboviţa precum şi cetăţenii din Tergovişte aB fost opriţi de agenţii administraţiei să asiste la conciliabulul d-lor.
In căt privesce telegrama din Românul în care 4ice că un d sub prefect a fost găsit intr’o cârciumă la marginea oraşului de dd. Ciuflea, Dumitropol şi Varlam, spu-nându-le că a fost pus acolo spre a nu lăsa pe locuitori să intre in oraş, e o pură născocire.
In adevăr, sus numiţii domni, cari cu* treerau judeţul in speranţă de a aduna câţl-va locuitori, aB găsit pe sub-prefectul plăşei Dealul, in oomuna Dumbrava, la o depărtare de vre-o 5 kilometri de oraş, făcend istracţia, în localul primăriei, unor ţigani, incnlpaţî pentru diferite fapte.
La întrebarea ce domnii în cestinne au făcut d lui sub prefect că ce caută acolo, d. sub-prefect le-a răspuns că se află în plasa d-sale, in eserciţinl funcţinnel sale şi că d sa este în drept să i întrebe la rîn-dul d-sale ce cântă d-lor din BucureBci a-colo.
BIBLIOGRAFIE
Un adevărat eveniment literar : în Bucureacî. tradusă de un român, a apărat faimâsa operă a lai Sehopenhauer: Lumea ea voinţă şi repre-sintare. Traducătorul e d. Z. A. Cantacuzino; e-ditorul, oare a avut ouragiul sâ se riace, e de Socek. Lucrarea—două volume cu peste 1000 pa-gine— se va vinde la Paris, şi aci în ţâră.
Ce sgomot va face la Paris acâstă noutate ş. cât de mândru trebue se se simtă orî-cp român.
*
A eşit de supt presă: Studii de moravuri—Despre delictul de mituire de George Pavlof.
AnunciQ Important
Keuumitele băi da la Lacul-Sârat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind abondentă.
Recomand onor. public hotelul de Bulevard, compus din 40 camere. Case cu un etagiu şi două, solide şi sănătdse, având faţada spre câmp, posiţie frumdsă, camerile bine mobilate şi curate, preţurile moderate, serviciul ouest şi prompt.
In acest hotel este şi restaurant cu mâncările cele mai alese, preţurile moderate.
Sper că onor public va fi pe deplin satisfăcut. Sunt în stare a priimi pasageri cu începere de la 15 Mal a.c.
CONSTANTIN POPESCU, librar
Brăila, strada Regală, sau la hotel de Bulevard Lacul Sărat.
lin fpnflr care a terminaf patru clase
Ull ICI lai gimnasiale, sciind se desemneze
doresce a găsi o cât de modestă ocupaţie, în ori ce ore ale dilei. Meditaţii de clasele primare şi gimnaziale, afară de limba latină şi grâcă. A se adresa în strada Popa-Tatu No. 9, la d. C. Ghiorghi.
ţime ; aprdpe fie care cânta ceva deosebit, unele cântafi ca cocoşii, altele mioilăiaB ca pisicele, şi câte mal câte.
Din fericire pentru baronă, sună un clopot, şi liniştea se restabili. Presenţa a trei gardieni fu d’ajuns pentru a pune în regulă acea mulţime turbulentă. înainte ! strigă unul din el, şi t6te plecară, unele spre ateliere, altele în celule.
Unele din ele aB voie se se preumble cât voesc. Gardienii se mirară când Ve4ură pe Wanda care atâtea 4*1® **** v0*il cu ***£ un preţ se iasă afară ; eî îi recomandară se fie liniştită.
Remaseră numai patru în curte.
Acea care era mai aprope de Wanda simţi mare bucurie când audi că se închide uşa în urma acelei mulţimi de femei.
Acesta ingenucbiă înaintea unei bănci, ca şi cum ar fi fost în biserică. La drepta puse o cârpă în care eraB câte-va cuie ruginite ; la stânga întinse câte va fire de aţă.
Apoi începu a numera cuile şi firele de aţă. Wanda şedea nu departe de ea pe o banca de fier ; ea urmase cu luare aminte tote mişcările bietei femei, căutând însă a
se ascunde în dosni unui trunchiB de copac, ţipet de bucurie : căută prin buzunare, După uă pansă de câte-va momente ; găsi o pereche de fdrfecî mici şi începu bătrâna se ridică. Era o femeie, cel puţin' ee taie din corde, bucăţi aşa că semănaB de vre-o şepte-4eeî de ani. Se vedea că a 1 cu frunzele; fixă apoi aceste frunze cu fost frumosă la tinereţe.	J câte un ac pe copac. După ce sfârşi a-
Preocuparea sa, e d ajuns acesta? nu! ceata, începu a se preumbla cu multă
religiunea sea era de a se ridica în vîrful degetelor piciorelor şi a căuta se ajungă ramurile unui teiS mare, la care parea-că se închină. Când scăpa vre-o ramură din mână elicea :
— Ei! staî bine ! ce credl că efi vreaB se’ţî fac răB ; vreaB sie te fac frumos...,
Acest exerciţii! ţiuu aprdpe o oră, însă renşi a lega de ramură mal mnlte sfori, care ajungeaB aprdpe până la pământ.
După ce ee uită- prin prejur, nebuna incepn a trage în jos de fie care aţă, după ce îndoia ramura d’ajuns, o sprijinea în psment ca se nu se mai ridice în sus.
Ast-fel făcea cu fie care aţă, insă acâsta nu putea să ţină mult timp, aţa Be sfirşea, şi ea atunci de nevoe se oprea. Atunci se uita la opera sa cu multă majestate.
Făcu mal multe semne cabalistice pe
seriositate; nu vorbea de loc, buzele et insă se mişcaB.
Intv’uu moment, vedu pe Wanda, o-luă de mână, fără a’î face vr’o violenţă şi clise :
—	Nu te teme, apropie-te. Decă ai cu-ragiul sS aştepţi, salcia plângătore se va apropia de noi. Ea nu e mdrtă cum spun cei păcătoşi. E arborele martirilor şi a espierii păcatelor.
Wanda se uita cu spaimă insă se supunea capriciilor el, învertindu ze în jurul co, acului.
—	Eî nu vor să mă credâ, urmă bătrâna, când efi le vorbesc de parcul mefi cel frumos, în care salcia plângătore îşi muia crăcile în lac, el rid şi 'mi 4ic că sunt nebună ! Ţăranii I I 4*c m*ca contesă Laura. întâia dată când ’l-am vă4ut, el, avea epolete de aur şi e din aceia care
racu mai muite semne cabalistice pe j răpeşte inimile fără a şti pentru ce. El trunchiul copacului; dăriud pe pământ o'îmi spune că mă iubeşte, numai ca să ’i cordea verde aruncată de Wanda, scose un dafi voe.
Acesta era pe timpul lui Carol X-lea. Tatăl meu era mare senior. Lucian, — prietenul mefi se numea Lucian, — petrecu cât-va timp la insula St. Elena. E! a adus d'acolo o creangă de salce plăngătore în-tr’un frumos vas chinezesc. Tot drumnl el a îngrijit ca de nn copil de acea creangă.
Intr’o seră, tatăl meB se supărase când vorbeam singnrî. Lucian se arunca la pi-cidrele tatălui mefi şi’i ceru să bine-cuvin-teze iubirea ndstră.
Tatăl meii il alungă 6a pe un servitor.
A doua 4'i am regăsit salcia plantată într’o mică ’nsulă în parc, Pe el nn ’l-am mal ve4ut.
A murit într’un naufragiă...
In acest moment rîse cu hohot...
Wanda o asculta. Nebana tăcu.
— Pe urmă ? întrebă barona.
'— Efi udam salcia care creştea fdrte frumosă. In timp de deee ani am udat a cel arbore melancolic. M’am jnrat să remân, credincidsă acelei amintiri a Ini Lucian.
Intr’o diminâţă, n’ammaî găsit copacn), ’l smulse cineva. M’am dus în camera tatălui mefi şi ’i-am 4*s calăfi.
Rîse din noii.
—	Mie 'ml plăceau epoletele de aur. Din contra, tatăl meB voia să me mărite dnpă un funcţionar.
—	Pe urmă?
—	Nu mai ştia nimica ; ştifi că sunt aci. Uu funcţionar!.,.
O altă bătrâna, cu nişte papuci mari în pieiore, cu o mantie negră fără cingătdre se apropiase de e^e ! ea făcu un gest oratoric :
—	Nn e cuviincios a rîde de magistratură. Bărbatul meii era' judecător, eB sunt moştenităre şi nu vor sâ mă pună în locul Ini.
Acolo sus, şi alergă .să lovescâ în uşa principală.
—	Portar ! deschide, ordonă ea. E ora să mă duc la tribunalul meB şi să judec.
Acesta femee era văduva unni president; inebunise după doi ani de la mdrtea bărbatului.
Femeia piesidentulul lovea aşa de tare in uşă, încât îndată apăru un gardian şi o întrebă ce voieşte.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro

TELEGRAFUL — 15 MAIU 1886
NAŢIONALA
societate generală de asiprare în Bucnresel
Aprobată prin decret regal No. ^25 din 25 Ianuarie 1885.
CURSUL BUCURESCI

Capital social (>,0(>0,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de leî noul 200 fie-care, din care 1.000.000 iei spocialmente afectaţi oa fond Im garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de prerrtii si fond reservă 650000 lei
,Naţtonalau asigură :
1. In contra dannelor de incendii!. II. Con-tra'daunelor dc grindină (piatiă).—IU. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face adgnrare asupra rieţei.
a). Capitaluri Axe în cas de deces
Cu partioipare de 70% din beneficia în oom-binaţiunile urmâtăre { asigurări asupra vieţel uneia sau a dou§ persdne, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile urmâtăre :
Asociaţiunî mutuale de supra-vieţune. Aso-ciaţiun. în grupuri de 12 ani pentru copil de la i ani jum. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitaluri fixe pentru i>oto, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite combinaţi uni
PânS la finele anului 1884 „Naţionala*4 a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. gi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Str. Carol i, No. 9.
CASA DE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România
Ijnnml p» ijiua 4e 13 Maiu 1886.
i>°lo Rentă amortisabilă. .	.
5%	> română perpetuă
8°/o Obl. de Stat [rur. convertite] 6°/°	„	O. F. Române	.	» .
59/o	,,	Municipale .	.	.
I0f§. ,,	Casei Pens. [300	1.]
*% Seri»	funciare rurale	.
T°/o „	,i	»
5°/o	„	, urbane .	.
;0/o i,	.	„	. ■
r°lo „	„	• •
impr. ou prime Bucuresol [20 fr.] 5°/o Comunale nuoi . . . . banca Prevederea ...
DIVERSE
ăi r contra argint eafl bilete
Bilete de Bancă.........
fiorini val. Austriacă . .
Mărol Germane...........
Bano-note Franoeae . . Ruble de hârtie
;um|
94' 2 901/a 86
751/, 210 87
1031/2 82' 4 91% 9.1 31
14. %
2,00
1.23
99i's
2,4'»
Viind.
P5'/4
911/a
87
76
215
87%
104%
831/4
92%
100
34
14. 8/4
i 02 125 1 0' 2 2.50
De vânzare
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu strînggtor şi jnunâr&tor ;i
D verse caractere de litere, precum şi mater ni puţin uzat, din care s’ar pntea forma o bună tipografie în p ovincie. Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner I. SCHWARTZ strada Decebal, în BucurescT.
188
11 lYlaitj
35383926 I 25860025} 24160961 10896093 19940684 11999638 1405442. 1393921 195040 199448 21614500 43143071} 1347662
Banca Naţională a României
SXTXJ^TIXJ3STE^. SUMARA

181795550
12000000
1433616
90605840
676022
21614500
53980063
1485509
181796550
ACTIV
p (Monetă...........................
asa(Bilete ipotecare..............
Efecte de încasat...................
Portofoliu, român şi străin . împrumutul garantat cu efecte publice
Fonduri publice.................. .
Efectele fondului de reservă .
Imobili.............................
Mobiliar şi Machine de imprimat Cbeltuell de admiuistraţinne .	. .
Deposite libere.....................
Complurî cnrinţî .	.	....
„ de valori .	^
PAŞIVU
Capital................. .	.	.	,
Fond de reservă .......
Reserva de amorlisarea Imobilului. . Bilete de bancă în circulaţinno . Profituri si perderi . . s . . Dobândi şi beneficie diverse . ^ .
Deposite de retras..................
Corupturi cnrinţî ....
» de valori .	»	.	1	.	.
tn	4 ii '.soi ev 1 -Aniv»!
Î^SC
3 Maiu Maiif 9
i
rui
363244451 259231761 669 IC 20176180 14270320 11995915 1928835 2048843 168057 185734 18089977 59294562 3855673
194528632
1200000
1929220
97785
95680670
578649
18099977
64629084
1423247
. ii
194428632
36335245
25923720
28240
20048288
14404090
11999168
1928835
2069725
168057
187865
15438877
55494559
3205354
187232023
1200000
1929220
97785
95624280
615257
15438877
59899356
1(327248
187232023
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
IIFIR-CUMIS
De arendat de la Aprilie 1887, jumătate din
în strada Episcopiei, No. 80. Moşia Paraljta Ars ake [,	,is de 8rMi“î
din judeţul Vlaşca partea care se înveci- ®a ^esCi:'s un local pentru verxjare de re-aeşte cu domeniul Giurgii»	numita ţuică veche şi vin veritabil cu pre-
Doriloriî se vor adresa la d. Em. La- ţurl moleiato ale d—lai Isaia Lerescu. hovary, 74, Calea Victoriei in Bucuresel
O băutură făcută din lapte, care se intrebnin-ţ^i^ă ou un suuo-.s mare în Rusia, Rnglitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept mal cu sătuă în contra ofticeî; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Ki/ir-Cwnis.
La noi în Bncuescl , mulţămită iniţiativei d-Inl Lukianoif, care a fost unul din preparatorii isteţi at acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cwmis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e soump, călătoria p8ne în Elveţia şi Samara o obosităre şi costă mult, pe când calitatea Kifirulm, făcut de casa Lukianoif este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei năstre medicale.
Fabrioa şi depoul general Kifir-Oumia g’a mutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţel f 140; di provincie se pot face abonamente priu poştă
PREŢUL ABONAMENTULUI
In provincie 100 strcle lt)n lei 50	»	60	»
25	»	30	»
Loco Bucuresclînapoind sticlele găle.
100	sticle	85	iot	— b.
50	»	45	»	»
25	»	22	»	50
Pentru bolnavi tieavuţl preţnrilft'vor fi seăduto
‘ 71 )&/'U
GALOŞIm
HJOl I
> i c is* î
9	, „«*ÎT	'•/ Oft $X]	,-D/	' I.	_	C T J	~
-«•	., . . . w ,„  	4C
«iu renumita fabrică dl a E din burg
■
•4.' Dj Iii .-fi ifl ilTxTji. Li j «1 '	■ ■ -
NQRTH BRITÎSH RUBBER C
pentru
DAME, BARBAŢI şi COPII	1
------------ ]. mu
Botforî Şoşoîiî-galoşî, ete.
diferite qnalităţî şi fasoane
PREŢURILE FABRIOEL—COXDIŢIUNI AYAXTAGIGltiSE
A se adresa pentru comande la Rep> esentantul general pentru România, Bulgaria şi Orient
!>!> V»T
no-,O oh S v,
5Bucurescî 1 STRADA DOAMNE
5.H. WARTB&Y
Bucuresci STRADA DiUMNFI
Mare Maqasin de Hairs Barbatesci si de Baeti
14J/
jHldiSL
BAZAR DE EN&LITERA
'co
rs
O
Sub-semnatnl, am onore a anunţa pe dientalanostră atât din capitală cât şi din provincie că Magasinul nostru a primit sezonul acesta ŢJn mare transport de
onor.
e
Ui
de la
fabrieele cele mal renumite din Europa. Asemenea mai putem efectua şi ori-ce comande, de ore-ce posedăm şi un Mare Deposit de STOFE fine.
Sper că onor. Public şi clientela n stră, me va onora cu visitele d-lor şi sunt sigur că vi fi ca toţii pe deplin satisfăcuţi. Cil Stimă H LEIBOV'CZ
- 0 00
K-tia.,
Bătături saQ Negi
Se depărtezi sigur gi fără durere în timpul cel mai scurt prin ungerea cu tinctară de [bătătnrî renumită şi singura adevărată a Iul RaTalner, din Pharmacia roşie in P^sen.
1CD Cos tul unei sticluţe cu car- 1 CD m. ton şi cu pensulă	I 11).
Deposit în Bucuresel la d. Farmacist Ku-dolf Sclunettau, farmacia Curţel Regale-
Renita căiMreasă 1IILIA fOLOffi
care ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, pote descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse ia cari se interesezâ cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Coetenului, No. 2. Asemenea mai ghiceşte uitându-se în palm a si fruntea omului.
â	h.
Elisareth Hardine
mOşa cu diplomă din străinătate
Fostă directore a Spit, de moşit din Kazan.
Dă cousnltaţiuul de la orale 10—12 a.i.
STRADA C0SMA, no. 1.
^	—y
Sub-semnatul, mâ simt dator a a-duce mulţumirile mele renumitei câr-turârese Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzei No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	R. Pânescu.
Lecţiuni de Dans
OTEL riESOHt, Strada ŞELARI, camera 24.
Sub-semnatul are ondre a aduce la cunoştinţa onor. public că dă lecţiuni de | dans atât privat cât şi la domiciliul sffi
Profesor ia Dan3.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE DIN ROMÂNIA
IJncuresei-Roinan
STAŢIUNI
(.Acoel. 1
L
Bucuresel pl. Ploescî pl. Mizil Buzău R.-Sărat Focşani MărăşeştI pl-Adjod
Băcău pl. Roman Sos
pl.
Pl
pl
sera 1100 12,27 1 14
2.14 3,17 4,28
5.15 fi,01 7,39 8,45
limin
Pers.
21
dim.
8,40
10,39
11,38
12,55
12,01 12 05 2,55 4,10 p. m.
Pers.
27
Plac.
29
Accel.
9
dim.
7,30
p.m.
1,10
2,25 ,48 5,15 6,39 9,35 11,15 I sera
dim.
6,30
. il
p.m.
4,40
7,20
8,55
6,10
7,18
10,10
BuciLi-escI-Giurgiu fSmârila)
Bucurase! pl Filaret Cornan*,, Giurgiu Srnârda sos.
Pîoesi i- reileal
Ploescî pl.
Cămpina
Comarnic
Sinaia
Azug.i
Predeal sos.
Roman-Bucuresel
STAŢIUNI
Roman pl.
Băeăfl Adj ud MărăşeştI Focşani R-Sărat Buzău Mizil P’oescI Bucuresel sos
Accel.
2
Pers
21
s£ra
8.25
9.25 10,45 11,23 11,59 12,56
2,01
2,50
3,45
5,00
dim
p. m. 12,30 1,55 3,52
Tr. 22 1,18 2,19 3,39 5,15 P. m.
Mixt Mixt 62	64
Mirt
66
dim.
7,40
9,26
10,55
Tr. 10 10,25 11,45
săra
dim 5,45 7,50 10,29 12,12 12,59 2,29 4 03 5,23 8.00 9 35 a. m.
p m. 5,05
Tr. 22 10.17
11,50
sera
Giurgiu (Srnârda) Bucuresel
Pillg P	Persău	Persăn				Fulg.C	’ersăn Persăn	
dim.	dim.	p-tu.	’iUil	1		p. m	dim.	p. m-i
5 40.	6,40	5 30		■	Surârda ,pl.	2,25	10, 0	
	7,10	6,00			Giurgiu		10,13,	8,30
( 24	. 7,55	6,45	'a .	■ro	Comuna		11,13	9,3'
	8,55	sera			Filaret		<2,11	10,18
7.10	9."0ţ				Bucuresel sos	3,25	12.25	10,42
1.
'<k o - U'
■ V
Predeal-Ploescî
J,.£
Ace.	Pers.	Plac				A cc.	Fers.	Plăc.
4,15săr	9,38d	8,19d	Predeal pl.	■		7,45 J.	4,51r.	7,05s.
7,14	10 42	9,20	Azuga		k	7,58	5,0	7,19
7,39	11,09	9,45	Sinaia	]		8,21,	5,32	8,11
8,30	11,53	10,31	Comarnic		' 1 t	8,54	6,04	8,44
8,55	12,19	10,53	Câmpina			9,18	6,29	9,09
9, lOser	12 35a	11,8d.	Ploesol sos.			10.9.1	7,'5s	I"s
Bucurcsci-Verciorqvu
STAŢIUNI
Pulgei
C
Accel.
3
Pers.
25
Bucuresel pl Titu Pites .1 Slatina P atra Craiova T.-Severin Verciorova s
p. m. 4,05 5,07 6,24 8, )8
9,30 2,05 '2,27b.,
Trenu Fulger C plăcă din Srnârda şi Bucuresel Mercureaşi Duminica
sosesce în Vărciorova .Inia şi Lunea.
a m. 8,00 9,00 10,16 11,56 12, 7 1,18 3,52 4,12n
p. m 8,00 9,26 11,17 1,25 1,55 3,37 7,34 8,00d.
Verciorova-Bueurcsci
STAŢIUNI
Fulger
P
Accel.
4
Pers.
10
Vârciorova p
T.-Severin
Craiova
Piatra
Slatina
Pitesc!
Titu
Bucuresel sos
sera
3,42
4,08
6,55
8,17 LO 12 11,31 i2,35d.
Trenul Fulger P, pldcă din iova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce în Bucurase! şi famârda Mere. gi Dum.
noptea 12,57 1,19 3,53 4,48 5,12 6,58 8.11 9, lOd
dim.
8,00
8,40
12,30
IM
2,17
5,15
7,05
9,30s
Vârcio-
Ituzcu-GaUţf
	prUl.	p. m.				săra	dim	
Buzău pl.	2,3(	2 45	săra	năpte	Galâjî pi.	9,40	7,-	i.m
Brăila	4,0n	3,31	6,45	l; ,30	Ba boşi	10,20	7,4'	8,30
Bărboşi	•5,4»	4,11			Brăila	il,0l	8,2,	
Galaţi 803.	4,1;	4,45			Buzăă sos.	1,30	1 ,1	
	Hei’u	p. U3.				sera	a.va	
Plocscî-Slăuic
STAŢIUNI
P oescl pl
Slănic soi.
p. m.
10,45
12,40
SOJfi ■
Ciiinpiiia- iioftana
Câmpina pl Doft ma sos.
11,20
11,40
Galaţi-ltuzeu
p, m. 4,30
SI unic-1’ loosci
STAŢIUNI
Mixt
72
Stanic
l’Joeşici
pl.
sos.
p. UI
15'-6 40
W11
Doftana Cam ina
lloftiina-Cnmpina
V1 6,1.3
sos
nl.
(îalaţi-.fi Tinlşeşti				Mărăşcştr-Uulaţî			
STAŢIUNI	Mixt 602	Acrei. 27	Pers. 604 7	STAŢIUNI	Vceel. 26	Mixt 28	Pers. 603 8
Galaţi pl. Bărboşi Tecuci MărăşeştI sos	a- m 11,40 12,50 4,16 4,56 p. m.	sera 10,40 1,06 săra	Ui 7,45 8,30 11,14 .1,45 a. m.	MărăşeştI pl. Tecuci Bărboşi Galaţi sos. .	săra 5,40	săra 11,35 12,34 3,53 4,35 săra	p. m 4.49 5,45 , 8/5 | 8.50 săra
Teemâ-Bofad				Berlad-Tecuci			
Tecuci pl-Berlad sos.	UllQ. 6,15 8,-	a. in. 1,40 1,50	sera 5,55 8.09	Bârad pl. Tecuci sos.	dim. 8,40 10,40	p. UT 2 5 4,50	săra 8,40 10/5
,ulju(l Tergii-Ocna						 Târgu-buua Adjud			
Adjud pl l’.-Ocnei sos.	i dim. «,10 8.05	p. m. 4,15 6,20	t}	T.-Ocna pl. Adjud sos.	dim 9,45 11,35	săra 8,20 .10,-	
Bacău- i'iatra		Nă mut		•’iati'a (Năui.ţo)		liăcaii	
Bacău pl Piatra N sos	dim. 8,20 11,40	î" m. 3,35 6,55		Piatra N. p . Bacău sos»	dim. 9 52 1,10	p ffi 5,01 8,25	
Con-ta iţa-i:eruavoda				lleruavodi.-tonstauţa			
Constanţa pj. Cernavoda s.	p. m. 2,50 5 02	■UI		Cernavoda pl. Constanţa s	săra 6,50 910	p. m. 2,-4,20	\>
laşî-liiighenî				“ Şjuglrem-iaşi_			
Iaşi pl. Unu.-Rom. s.	2,25 3,42	! ,50 11/2		Ungheni-Bm pila.,,	2,- 3,32	4,4U 6,12	
Titu- l'îrgovişte				TîrgoV.şte-Titu			
Titu pl. Tîrgov. sos	10,25 7,-l ’ .45 2,08			'l'îrgovişte pl. Titu s03-	8,20 9,30	4,15 5,2'	
CALLEA FERATA LEMBERa-CERKrATJTI-IAST
Roman.laşi				Iaşi-Roman				Păş ani-'uceva				Suceva-Păşc.iui				Vercştl-Botoşaiu				Botoşani-Vercsci			
STAŢIUNI	Accel 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt 9		STAŢIUNI	Accel. 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Accel. 12	Mixt 14	j
Roman pl Târgu-Ficmos 'aşi sos.	dim. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	p. m. 4,23 6,53 , 7.16 8,15 9,41 jsăra		laşi pl. Tirgu-Frumos «>“"> ST’sIfJ” Roman sos.	p. m. 4 33 5,48 7.04 7,16 8.05 sera	dim. 6,47 8,27 10,16 10.41 11,45 a. m		Pâşcanl pl Ve escl pj 'y Sucăva sos.	dim 1 ,41 11,50 12,08 12,23 săra	sera 7,16 9.32 9,47 10,09 săra		Sucăva pl. VerescI Paşcani sos.	p. m. 4,50 5,20 6,31 săra	dim 6,44 7,39 3,30 p. m.		Veresoî pl Leord.i, Botoşani sos.	a. m 12,08 1,31 2,03	săra 9.47 11,10 11,42		Botoşani pl, Leordaj VerescI > A ..	dim. 5,0) 5,49 7,09	p. m. 3,05 3.45 5i05	
Tipogr*ftă Dt*r»au, fu
lUbovo* Ni» 46
i’wrr? r..r—jrvr
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4177.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
VINERI, 16 MAI 1886
ABONAMENTE:
Pentru Capitală,: Pentru un an
Lei 24 r » 12
ş^se luni „•
,	rel luni	...	>7
Pentru Districte
f’entiu uu un .	.	.	Lei 30
»	şâse luni	» 15
*	trei luni	»	8
Pentru Streinfttate Pentru un au .	.	.	■ .-"*■«* 1?
*	şese luni	...	*7.1
»	trei luni .	> 1*
Abonamentele se fac Ia 1 şi 15 ale fiecărei luni.
Un număr vechiQ 25 bani.

Ediţia de dimin6ţă
ANONCICRI $1 RECLAME :
Anunciurî pe pag. IV, linia 25 ban.
Reclame pe jmg.	III	..	.	1	led
> pe pag.	II	.	8	lei
» pe pag.	I	...	5	Iei
Pentru inşdrţil ţi reclame, Redacţia nu e responsabilii.
Epistole ^francate se. refuză; articole nepubiicate se n.rd
In strein&tatg se adresa :
Francia, Ha vas, Lat'file & C-nie, 8 place VU ia Dour.se, PfSris
Englitera, Eugene Micond. £1 Eleet Street, E c. London.
Austria, fluasenstein, & Comp. Vvien. Rudolf Moaşe Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wieat, în Buda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
jDirectox» politic, I. C, PUîIDESCU

Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
.1 ■.jtaaxwi nuAMu.—'

SC1RI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Paris, 26 Mai.
Guvernul s’a hotârît să nu espulseze pe principi, de şi câţl-va membri al cabinetului şi un mare număr de republicani sunt pentru espulsare. ţ)iarele spun că guvernul j se va mărgini să aducă un proiect de lege care sâ’I acorde puterea d’a espulsa pe ori ce membru al unei familii din cele cari a fi domn.t tu Francia, îndată ce va face act de pretendent ţliarul Paris, ca şi le lemps, spune că cele ce s’aiS petrecut cu ocasiunea căsătoriei princesel d’Orleans n’afi un caracter atât de serios în cât să justifice o espulsare.
Londra, 26 Maî.
Votul în cestiunea irlandesă nu se va da înainte de 1 Iunie. Gladstone trăgă-nâză desbaterea pentru a câştiga timp ; el speră că mulţi liberali, influenţaţi de alegători, vor reveni la proiect. Deca bilul e respins, Camera va fi disolvată şi la noile alegeri snccesul politicei lui Gladstone e sigur. O coaliţiuue Salisbury-Hartington, dâeâ ar reuşi să ia puterea, n’ar putea să se menţie cu Camera actuală şi ar trebui n’o disolve.
Petersburg, 26 Mal.
La întorcerea din Crimeea, părechia imperială se va opri Ia Moscova, pentru a ser-bători la 27 Mal aniversarea încoronării. Serbarea va fi splendită. La 29 curent, părechia imperială va fi la Ga'-ina şi, dupe o di de şedere aci, se va stabili la Peter-hof pentru totă vara.
Moscova, 26 Mai.
Programa serbării cuprinde inspectarea trupelor pe piaţa teatrului, o representa-ţiune de gală în palatul guvernatorului general DolgorukofF si o visită ia Universitate. Acâsta trebuie se însemneze că Ţarul are din noii încredere în tinerimea universitară.
Atena, 26 Maî.
Patru-ijecI şi şase dmenl din trupele regulate aii deşertat pentru a năvăli în teritoriul turcesc; diu fericire, comandantul grec a reuşit se-I desarmezs şi se-T interneze într’o localitate depărtată de frua-tariă.
Filipopole, 26 MaT.
Seirile despre alegerile din provincia sunt favorabile guvernului ; oposiţiuuea a fost bătută. Lucrurile s’afi petrecut îu linişte, afară de la Ieni-Zagra, unde oposi-ţiunea, profitând de împrejnrarea că gar-nisona nu număra decât 21 soldaţi, a făcut escese. Când soldaţii interverniră, oposan-ţil traseră focuri şi uciseră un ofieer; soldaţii traseră la rîndul lor şi omorâtă mal mulţi dineul.
Sofia, 26 Mai.
| Iu şâse d:stricte din Ruinelia alegerile afi eşit în favdrea guvernului, oposiţiuuea n’a reuşit de cât la Bozarzic. In cele l’alte districte balei agil.— Principele Alee-sandru şi-a amânat călătoria la Constanti-nopole pentru uu timp mal favorabil.
Belgrad, 26 Mal.
Se spune că Scupcina nu va fi convocată de cât la începutul lui Iuliii.
Berlin, 26 Maî.
Se anunţase că după manevre nu se va acorda oficerilor obicinuitul congediQ i atestă ştire inspira dre-carî îngrijiri, căci se credea în eventualitatea unor noul com-plieaţiunî iuternaţiouale. Kreusseilung des-minte aedstă scire.
Borna, 26 Maî.
Se observă că mai toţi iredentiştil aîl c-â^ut la alegeri.


I se redea Ultime ScirT l)e padina III
TAiltUfTilVi irâR
Bicireşll, Joi 15 Mait 1886
Marii noştri vecini austro-unguri aii început să-şi cureţe armele pentru lupta care va începe la 1 Iuniu. Patru edicte ad fost publicate in <jiua de 23 Maiu curent, coprinţjeud tratamentul ce va trebui să se aplice mărfurilor române a doua <Ji după espirarea convenţiunit
Cu acăsta el sunt în dreptul lor şi nimic n’avem de obiectat; dăriesâ din acest drept când, prin diferitele lor organe, caută să impresioneze pe Români cu vedenia ruinei. Voind s6 ne înşele pe noi, pe denşil se in-ş81â; căci mult mal mult va suferi Austro-Ungaria decât noî.
In condiţiunile de atjl ale Europei, între un stat agricol şi un stat industrial, acest din urmă are situaţia nea cea rual grea. Afară de Anglia şi Belgia, fie-care ţeră e serios îngrijită de posiţiunea industriei sele şi esclusivismuî privesce mal mult fabricatele decât produsele naturale.
Pentru acesta sunt motive nu numai de ordin economic, ci şi motive politice.
Iu special, situaţiunea Austro-Un-gariel e din cele maî grele. Mulţumită posiţiunil săle, la porţile unei mari regiuni care economicesce e în<?ă până aţjl barbară, Austro-Ungaria s’a desvoltat, pe terenul industrial, nu în marginea forţelor sele de consumare, ci maî eu se mă în vederea trebuinţelor acestei întinse regiuni; ea şi-a câştigat privilegiul de principala furnisdre a peninsulei balcanice.
Cât de pericolfisâ e o asemenea desvoltare artificială, începe a se vedea acum. Căci ce devine colosala clădire industrială când, la un moment dat, îl lipsesce consumaţiunea în vederea căreia s’a ridicat? Fatal ea trebue să cadă în pulbere
Şi, mal curend şed mal târziii, catastrofa trebuia să se întîmple. An după an, popdrele balcanice trebuie se-şl sporescâ capitalul şi intelectual şi material; de la păstorie şi agricultură, aceste popbre fatalmente trebuie să ajungă la industrie, aşa ca să nu mal aibă-vnevoie de forţe străine decât In limite naturale, adică f^rte restrînse. E fatal ca Austro-Ungaria să nu maî aibă peatru cine să producă atât cât produce.
Pe când noî, stat agricol, putem progresasporindu-ne produeţiunea naţională, marea năstrâ vecină nu p6te decât să dea înapoi. Acesta e cât se pfite de limpede.
Nu suntem decât unul din numeroşii clienţi aî Austro-Ungarieî în peninsula balcanică, şi lucrul deja se adevereşte; fabricele austro-ungare in-cep se-şî scadă producerea. Ce p6te să scadă la noî? Un moment con-sumaţiunea se va restrânge, der numai un moment; eele-l’alte state in-1 fost comunicate guvernului, du^triale cu carî stăm în relaţiunl Propaganda începută la Marsilia vor menţine echilibrai pe piaţa nds- se va întinde repede peste tfitâ ţeră trâ, aşa ca scăderea în consumaţiune şi guvernul frauces silit va fi să-I să nu se traducă într’o scădere a pro-j dea satisfacere.
o luptă economică cu Francia n’are nici un sens. Din potrivă, şi o parte şi alta aii tot interesul să trăiască în bune relaţiunl comerciale.
După cât se pare însă — decă trebue să credem informaţiunile (jiaruluî străin din strada Clemenţei — Francia ne face greutăţi; ea acordă României tratamentul naţiunii celei mal favorisate, der nu pote să se anga-gieze că nu va spori drepturile de vamă pe cereale §i vite; asemenea ea nu vrea să se lege că nu va pune mal târzia o tacsâ vamală pe porumb.
De obicei, VIndependance roumaine publică informaţiunl false; fiind-câ e vorba însă de interese străine, e probabil că de astă dată merită crezare.
Repetăm: din multe puncte de vedere suntem pentru încheiarea unei convenţiunl cu Francia; dăr înţelegem ca foldsele să fie reciproce.
Francia cere totul de la noi, dăr nu ne dă nimic în schimb ; principalele ndstre articole de esport sunt cerealele, vitele, şi pentru acestea Francia nu ne dă nici o garanţia. In schimb ea ne cere totul.
Firesce că asemenea tocmelă e departe d’a fi pe placul nostru şi datori suntem s’o respingem.
Tot avem însă speranţă că înţelegerea se va face ; pe d’o parte pentru că guvernul frances trebuie se înţelegâ că condiţiunile sele nu sunt de primit, pe de altă parte, pentru că în Francia începe să c; producă a-cum un curent puternic contra urcării tacselor pe cereale.
La Marsilia, după cum am anunţat deja, s’a început o propagandă activă contra protecţionismalul agrar, fu teatrul Valette din acel oraş s’a ţinut filele aceste un meeting la care aâ luat parte peste 4,0.0 persdne; erau de faţă deputaţi, consilieri comunali şi represintanţl din tote stra-tele sociale. Meetingul a protestat contra ideieî d’a se mal urca tacsele vamale pe cereale; în cursul desba-terilor s’a demonstrat că industria, şi în genere traiul, ar suferi mult din o asemene urcare. Rssoluţiunile ab
grec va căuta să reînodeze elaţiunile dărăfc. Se elice o§ causa este d. Chiriţescu, CU Europa.	prefectul de la Teleorman, care ar fi anun-
Ambasadoru! Francieî, contele de, ţat acestor domni că populaţiunea îl va Mouy, a şi plecat la Atena pentru intimpina au tocmai într’un mod graţios, a relua afacerile legaţiunil săle.
Conflictul greco-ture e deci închis definitiv şi nu mal pdte fi tdmă de nici o surprindere.
Plictisitdrea cestiune a principilor frances! a revenit pe tapet; şi n’a trebuit mult pentru aedsta.
Cu ocasiunea plecării la Lisabona a princesel Amelie d’Orleans, acum soţia principelui moştenitor din Portugalia, a avut loc o recepţiune la contele de Paris ; toţi partisanil casei d’Orlăans, omenii politici şi de lume, s’au înfăţişat la acăstă recepţiune.
Câte-va (jiare republicane s’ab folosit d’acestă împrejurare pentru ca să aprindă focul şi ideia espulsăril principilor veni din nou în desbatere.
După eât se pare însă, guvernul nu prea e dispus să se plece la capriciul intransigenţilor ; el nu va espulsa pe contele de Paris, aşa cum secere, şi va căuta să potoleseă spiritele prin aducerea unul proiect car3 să-l dea puterea a espulsa pe ori-ce
Consiliul de miniştri a luat decisiunea d’a espulsa de pe teritoriul României pe evreiul Josef Ullman, domiciliat la Tulcea. Acest evreă s’a dovedit a fi un agent secret a unei societăţi israelite din străinătate, care încerca a turbura ordinea publică.
*
Ciocnirea produsa între dou5 trenuri de marfă pe linia Bucurescl-Roman din fericire n’a avut de resultat nici o nenorocire şi pagubele accidentului sunt mici. S’a stricat un singur vagon.
SCBISOBI BIS BtTSIA
(Corespondenţa particulară a Telegrafului)
St. Petersburg, 9 Maî.
Guvernul rus faţă ou Bulgaria. — 0 analogie istorică. — Recapitu’are indispensabilă a unor fapte istorice- — David şi Goliat. — Scrisdrea unuî fost ofieer. — Novoje-Vremea şi Na':osti-Europa şi Rusia.
M’am prea grăbit d’a felicita pe bulgari cu isbândi şi victoria. r esne a fost pentru principe îndată ce va face act de pre- eroii de la Slivniţa şi Dragoman se învingă
tendent.
Fdrte probţbil câ espedieatul va reuşi pentru moment; der nu multă vreme va trece si cestiunea principilor va reveni pe tapet. La cea mal mică mişcare a acestora, se vor găsi republicani cari se căra aplicarea legii şi vecinie va fi discuţia decă cutare vorbă seu gest al unul principe constituie seu nu act de pretendent.
Cel mat de plâns în tfită afacerea e guvernul, care necontenit va avea să lupte cu dificultăţi.
j E dar probabil că, mai curind seb efectele se sirnt,^ (hiar maj târ^Lib, vom ajunge la o înţe-
cu Francia.
legare

ducerii
Şi dacă
când unul singur din clienţi îşi -în cliide punga, ce va fi când e3emplul va fi imitat ?
Austro-Ungaria trebuie să se aş- Am avut dreptate să nu dăm nici tepte la acesta ; chiar dacă ar.n ad- j o importanţă incidentelor de la mite că popdrele balcanice nu se fruntaria greco-turcă, o depeşă din gândesc astâ-^l la industria naţio-,Atena ne dă esplicarea acelor mici nală — ceea ce în fapt nu e ade- conflicte; soldaţii greci da la frun-vărat — ele vor urmări cu interes tarii, de sigur dintre voluntarii do-lupta dintre noi şi Austro-Ungaria. J ritor! de aventuri, dezertezi şi trec Dacă vom fi nevoiţi să - cedăm, ca- pe teritoriul turcesc. E mal mult de tastrofa va fi amânată; dacă nu,'cât probabil câ asemeni bande au dacă noi vom învinge în acăstâ luptă, provocat conflictul, atunci popdrele diu Balcani vor urma Cu totă mica însemnătate a lu-
Alegeriio diu Rumglia, întru cât ab dat resultate definitive, sunt în favdrea politicei urmărite de guvernul d-lul Caraveloff; în acelaşi timp, ele înfierdzi agitaţiunile fără frâu ale oposiţiunil: din şepte districte, şese ab votat guvernamental şi numai u-nul cu oposiţiunea.
Mai remân nouă districte în cari ab loc balotagii.
Din Consiantinopol se anunţă că Sultanul a început să fie nemulţumit cu purtarea principelui Alecsandru.
Lucrul nu-1 cu neputinţă; der nemulţumirea Sultanului nu prea are valdre. Porta va trebui să înţelegă câ Rumelia a dispărut şi că fatal se va ajunge la o mare Bulgaria. E în firea lucruri'or acesta şi nimic nu se pdte opune.
IMFORM ATIU Ml
pilda ndstrâ.
Facem esperienţă aţjl,
nu numai
crului s’a făcut destul sgomot diplomatic în jurul lui. Sublima Pdrtâ
pentru noi, ci pentru tdtă peninsula; a luat lucrul serios şi, într’o notă Austro-Ungaria trebue să se gân- circulară adresată puterilor, a ame-descă şi la acestă consecinţă a lup- ninţat că la cei mal mic atac din
tei ce-a angagiat cu noî
Iată la ce se reduc tdte ameninţările. Anstro-Ungaria, nenatural des-voltată, are totul de perdut; noî, în calea firdscâ a desvoltăril economice, avnn totul de câştigat.
partea Grecilor, Turda va lua o-fensiva.
Nu e însă nici un pericol câ în-căerârile se vor reproduce la fruntarie ; demobilisarea a început cu trupele de reservâ cari fuseseră chemate subt drapel; voluntarilor li Se scie câ negociărl urmeză intre s’a propus resiliarea angagiamentu-guvernul român şi cel francez pentru lui. In sfârşit, după cât se spune, încheiarea unei convenţiunl comerciale.! camera va fi închisă pentru 40 de Am salutat cu bucuriă acest eve- jjile ; în acest timp armata va fi niment, fiind-câ după părerea ndstrâ pusă pe pi ior de pace şi guvernul
Miuisternl de rezbel hitărînd a trimite anul acesta trei tineri în Francia pentru a urma scoia navală din Brest, se publică spre cunoşcinţa doritorilor că, în fiiua de 15 Iulie 1886, se va ţine concurs la Bu cureştT, în localul clubului militar, înaintea unei comisiunt ce se va numi de minister,
X *1
Din causa prea mare! îngrămădiri de materie, nu' vom putea urina decât mâne cu analisa C'Irţel vernil.
Tot mâne vom da în resumat, şi un articol din Neue freie Presse cn privire la conflictul vamal auslro-român.
X
Ni se scrie din Turnu-Măgurele că recepţionez făcută acolo MM. LL. Rogelui şi Reginei la sosire, a fost splendidă Grupul de manifestanţi ambulanţi al oposiţiunil, care plecise diu Giurgiă la T. Măgurele, nu se ştie pentru ce s’aă întors în-
pe regele Milan, dăr nu tot aşa de lesne ’î va fi se învingă încăpăţânarea guvernului rus, care nn vrea se se declare învins fostul general rus, principele da Bat-teciberg. Politica rasescă în cestiunea pri-vitdre la unirea ambelor Bulgarii, remâne deci fidelă celor <j*se de împGratul la Copenhaga delegaţiuniî bulgare. Minciuna, mituirea, intrigele de tot felul sunt arme ce agenţii ruşi din Bulgaria întrebuinţezâ pe faţă în relaţiunile lor diplomatice. A ms lansa în presupuneri privitdre la vii-torea politică a Rurieî în Bulgaria, cred a face un lucru zadarnic, a deslega o problemă ingrată, de dre-ce inima unul guvern autocrat, nveeum die ruşi7, se află în mâi-nele lui Dumnedeil şi prin urmare nu este supusă analisel făcute da bieţii muritori. Va voi guvernul rus se declare resbel pe faţă micei Bulgarii, va voi se distrugă pe principele Alexandru, o va face sett prin conspiraţiune urnită în lăuntrnl tîuerulul stat, seu prin intervenirea armatei. Decă încăpăţînarea va cresce mereă, apoi se pdte întâmpla că Rusia va intra chiar într’un resbel cu Europa întregă, precum a fost acela de la 1854, când voind a pune mâna pe cheile de la sfântul mormânt, 0’a Ve$ut sd^obită la Savastopol, Este ve-dit, că resultatul unuî asemenea resbel va 6 kbuti., eu cel de la 1854—1855 şi ca atunci imperiul moscovit va avea se .sub* scrie un tratat umilitor pentru demnitatea sa de stat.
Eă unul însă nn cred, ca guvernul rus se împingă lucrurile până acolo, din contra am pi’obe pipăite că altă cale mult mai puţin riscată este agreată de acest guvern. Se crede că va fi mult maî bine câ agenţii diplomatici din Bulgaria să facă tot posibilul ca ordinea se nu se pâtă întemeia în tînerul principat, ca partidele politice să ajungă în lupta lor se părăsescă căile constituţionale pentru a îmbrăţişa espediente revoluţionare, etc. O dată isbu-tindu-3c acesta, Rusia va veni se propuie Europei ocuparea Bulgariei nu cu armata sa (ceea ce Europa nu va permite) ci cu armata română de esemplu. Sunt omeni d’aci cari cred guvernul român aşa de naiv ca sS priimescă ni-satn, ni-tam o însărcinare aşa de periculosă- şi dăuuătore bunelor relaţiunl ce esistă adî între România şi Bulgaria. Ruşi! cred că odată ocupaţiu-nea româuă făcendu-se, va fi lesne agenţilor aei se turbure ordinea şi se forţeze atunci iUuropa a consimţi se schimbe oeupaţiunea română insuficientă cu oeupaţiunea rusă, capabilă a linişti lucrurile în termen do 24 ore. Din sorginte positiva sunt însci-inţat că o intrigă criminală este urdită chiar în momentul de faţă la Sofia; în acesta iutrigâ partea cea mal activă ia a-geuţia rusă. Diplomaţia rusă are a<jl în fruntea partidei ruso-file din Bulgaria pe d. Zaneofl, duşmanul neîmpăcat de altă dată a Rusiei, pe care general Ekrenroth a voit să ’l eapedieze în anul 1881 la Siberia. Acest bulgar a devenit acum prozelitul cel mal aprig al Rusiei.
Mulţumită rublei oi agenţiei, d. Zaneofl face o propagandă puternică în contra partidei liberale bulgare şi în contra principelui
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL — 16 MAI 1886
Alexandru. VS aduceţi aminte despre telegrama subserisă de 46 cetăţeni din Sofia, trămisă Maj, Sâle împăratului. Ţarul a res-pnns la ac dată telegramă printr’o trasă semnificativă şi care a fost redactată de d-nul Giers în următorul mod: împăratul urmezâ a se îngriji de sârta poporului bulgar şi este convins că bulgarii, în contra intrigilor interne preenm şi contra inamicilor din afară, vor şti a păstra simţimentul frăţesc pentru Rusia.»
Sub cuvent de «intrigele interne» se înţelegea, precum ştim, principele Alexandru şi âmenil de frunte ai partidei liberale, precum sunt P. Caraveloff, Z. Stoyanolf şi alţii. Acâstă manoperă a produs atunci o impreaiuue defavorabilă asupra societăţeî ruse, precum a produs’o şi asupra Europei.
Der flascul depeşei s’a demonstrat nu prin acestă impresiune, ci prin faptul că în Sofia nu s’ail găsit nici măcar cincî-decl de partisanî, cari să iscălescă depeşa de felicitare. Depeşa a fost, precum ve aduceţi aminte publicată, şi la Cirpan a avut loc un scandal, care forţase pe bietul Zancoff j pentru un moment simpatic causei bulgare, să caute refugiul în palatul agenţiei ruse | der şi acest organ de publicitate ’şl a sckim-
alta, care nu aşteptă de cât momentul tnror Românilor din ţeră spre a putea binecuvântat, când poporul se va deştepta purcede strînşî legaţi între olaltă in po-din somnul secular în care dace. Acesta ţriya orî_căruî atac jicuitor trupului nostru societate n are. nimic comun cu cea oficială . şi înruirea el asupra viitorului e mare, nail0na căci cercul ei cresce mere 8, forţele sele se desvolt şi în curând puterea va avea se comptede numai şi numai cu den9a.
Societatea cultă rusă ştie bine că autocratismul nu se menţine de cât prin în-tunerec şi nu se baseijă de cât pe iguo rinţa poporului; o mişcare politică, care de dece ani de <Jile frământă Rusia în-lăuutru va spulbera regimul condamnat de istoria modernă.
E8g unul nu pot condamna nici a-cusa măcar pe bulgari, când eî din gre-şală, amestecă Rusia oficială cu societatea rusă, căci el aă drept a face acesta. Espre siunea fidelă a societăţeî culte într’un stat modern este presa. Şi ce rol a jucat presa rusă faţă cu revoluţi unea bulgară şi cu tendinţele lor legitime ? Un rol hidos. Din tâtă presa singurul ijiar Novosti a fost
din Sofia.
Pe când la centrul micului principat se făceaţi cele amintite, d. Şotochin la Rus-cink, d. Inghelstrom la Phdipopole, d. las-treboff la Prestina agitai! lumea în contra principelui, organisând chiar comploturi precum este aoela la care a participat d-nul Hitrovo.
Propaganda meschină, intrigele de tot felul urmâijâ a se desfăşura în Bulgaria Naşte acum întrebarea : cine va Învinge în acestă luptă suteranâ ? A cui va fi victoria definitivă? Va Învinge fire David seă Goliat ?
Şi apoi cc aştâptă pe Bulgaria în cas decă va învinge Rusia şi va detrona pe principele Alexandru supuind tânărul principat influinţeî sele directe ? Noi românii ştim ceva despre protectoratul rusesc, der ceea ce a fost la noi, nu este decăt o picătură din cupa amară ce aă să bpa până la fund nenorociţii bulgari, pilele trecute am avut în mâinele mele o scrisâre a unui fost ofiţer rus din Rusciuk, care scrie unui redactor de la un (jiar d'aci. Estrag urmStârea bucată din acestă scrisâre:
«Bulgarii înţeleg acum bine, că inamicul independenţei lor cel mai neîndurător «—este Rusia. Nu mal departe, decât a-«cum nn an, simpatiile pentru Rusia aă «fost mari, portretul impera tulul rusesc se «putea vedea în fie care casă, prin biserici «se oficiaţi Te-Deumuri pentru familia im-«perială rusă şi limba rusâscă intră în obi-«eeid, in armată nu se vorbea decăt ru-«seşte şi oficeril ruşi aveai! ordinul rigu-«ros de la ministrul de resbel, să nu vor-«bescă decât ruseşte. Rusoficarea Bulgariei «mergea de minune şi prin şcolile bulgare «se invăţa ruseşte. Acum totul s'a Bchim-«bat. Portretul Ţarului este înlocuit cu portretul eroului de la Slivniţa, în biserici «nu se mal căută Te-Deum pentru familia «Romanoff şi limba rusă nu se maT aude «nicăirl. Rechemarea nostră fa oficerilor) «a servit spre folos bulgarilor; bulgarii sunt «veseli c’au scăpat de noi şi mal cu sâmă «de burbonil noştril. Toţi cti indignare ’şî «aduc aminte că plecând oficeril, aă luat «cu den?i> cărţile şi catastifele ministeriu-«luî de resbe', crezând că cu acesta vor «împiedica pe ministru de resbel bulgar se «tacă mobilisare. In cas decă Rusia va ocupa Bulgaria —vai de biata ţeră, vai de pelea bratuşkil.»
Iată ve der opinia unul ofieer rus, care a părăsit serviciul militar, fiind jignit de ordinul guvernului de a părăsi armata bulgară tocmai atunci, când Bulgaria avea trebuinţă de braţul mercenarilor, plătiţi pentru acesta.
Naturalminte că societatea rusă, care se
bat în curând atitudinea.
Şi acum nn mal asist legăturile de alta dată între Rusia pi Bulgaria, precum nu esistă ele între Serbia şi Rusia.
i?
DIN BUOOVINa
Avem înaintea nâstră primul numer a »Revistei Politice«, care se tipăreşte, la Su-ciava. Estragem din acest cţiar bi-lunar urinătârele linii din articolul de fond:
»Dacă cu tote acestea ne facem organ de publicitate al Românilor din Bucovina, este că sperăm a fi susţinuţi de tot sufle-tn! românesc din ţeră, este că voim se de-lăturăm măcar în cât-va o lipsă atât de simţită de noî toţi. Mal este şi Bperarea, că Revista nostră va îndemna la o activitate mal mare politică şi va pune temelia la o foie mal mare şi mai bine garantată de cât o putem face noi.
„Avem voinţa de a lucra, dar acolo unde ne vor lipsi puterile, fie morale fie materiale, vom conta la sprijinul patrioţilor noştri, cari cunosc împrejurările în care trăim şi lipsele ce le avem. Ast-fel sprijiniţi, vom putea mal uşor purta sarcina ce am luat-o asupra nâstră, şi pâte cu timpul vom avea mulţumirea se însemnăm măcar câte-va crestături de isbândă pe ră-boşul activităţel nostre.
»Nu este însă uşârâ atestă sarcină la noi în Bucovina, unde trăim la un loe cu o mulţime de naţionalităţi, ce se deosi-besc mult în dorinţe şi aspiraţiunî. Vom fi însă drepţi în apreciările nostre, drepţi şi cât se pâte de moderaţi. Vom susţinea cu tot zelul drepturile nâstre de popor băştinaş al ţereî, ^i vom combate fără rezervă ori-ce încercare, care ar tinde se jignească aceste drepturi.
»Daţt ce este. al Chesarului, Chesarului, iar ce este al poporului, poporului.« A-ceastă maxima va fi steagul, sub care vom lupta ; iar sub popor nu vom înţelege numai opinca, care este temelia casei nostre naţionale, morale şi materiale, ci pe totă suflarea românâscă din ţâră.
» ol Românii din Bucovina nu am avut până aenm o consciinţa desvoltată politică, nu eram cristalisaţi ÎDtr’un principii! po-
SOIRI Şl FAPTE
Societatea de bazalt. — Scirea privitore la solicitarea ce a făcut dîlele treente societatea de basalt artificiala la comitetul Bursei, s’a adeverit. Comitetul bursei va discuta cestiunea privi ţâre la admitere la cota oficială a bursei din Buouresci a acţiunilor societăţeî, sâmbăta viitâre. Trei membri din comitet sunt contra admitere!, cu tâte că afacerile societăţeî nu staă tocmai rSă.
lnfor mărimile Epocei.— Cine nu ’şl a-duce aminte despre foiţa de tristă memorie Drepturile Omului, in care alături cu i-deile socialiste se propagaă ideile cele mal reacţionare şi retrograde. Acestă foiţă dispărând ca năluca, lăsă moscenirea sea ţjiaruluî coconaşilor de la Epoca. Redacţia foiţe! repausate a trecut cu bag agi ii cu tot la redacţia foiel reacţionare. Printre obiceiurile repausatel foiţe a fost şi obiceiul de a calomnia, batjocuri si inventa scirl de sensaţie, acelaş obicei aă şi cel de la Epoca. Lucru de altmintrelea fârte natural de âre-ce socialiştii de ieri sunt coco-naşil de a<JI.
Profesorii de la şcola Cuza-Vodă de la Galaţi. — Suntem positiv informaţi, scrie Vocea Covurluiului, că nu numai institutorii de clasa întâia şi a patra, de la şcâla Cuza-Vodă, aă fost chemaţi In judecata juriului profesoral de la Bârlad, ci şi institutorii de clasa a doua şi a treia sunt daţi în judecată şi chemaţi la Bârlad.
&
adăposteşte sub umbra drapelului desfă ,^’c de card ar fi putut purcede ac-
şnrat de Novoie Wremea, care crede că progresul în Rusia este strins legat cu sorta regimului autocrat, că Rusia va peri inaugurând la dânsa regimul constituţional, este convinsă că fără sprijinul puternic al Rusiei, Bulgaria e-te menită a dispare. Der în afară de acâstă societate mal esistă si
tivitatea nostră logică, consecuentă şi ro-ditore precum purced raţjele sârelul de la veciuicâ şi strălacitorea obârşie a luminii Sperăm însă, că ne vom cristalisa, că ne vom înţelege cu toţii, şi vom ridica deci neîntrerupt glasul nostru pentru unirea tu-
Regele şi Regina pe Dunărea română.— Monitorul dă darea de semă privitore la călătoria MM. LL. Estragem următorea parte din acestă dare de semă. Majestăţile Lor porniră la debarcaderul din Giurgiu unde se afla adunată mal tâtă populaţiunea oraşului, autorităţile din localitate, corpul con-su ar, precum şi representanţil din tâte treptele societăţeî.
Pe cheifi M. S. Regele trecu în revistă regimentul 1 de linie, care se afla în ţinută de marş, venind de la Ostrov pentru a trece la Craiova, noua sea garnisonă; exprimă înalta Sea satisfacţiune colonelului Cruţescu de starea în care găsi regimentul, şi apoi, dupe ce se mai întreţinu eu personele ce eraă presinte la debarcader, Majestăţile Lor Se urcară pe bateml «Ştefan-cel-Mare,» unde fură primiţi în urările echips.gialul şi salutaţi de salve de tunuri trase de pe bastimentul România, care împreună cn torpilierul Alexandru-cel-Bun escorteză yachtul regal în timpul călătoriei sele pe Dunăre.
Majestăţile Lor mulţumiră d-lui primar de starea în care se afla oraşul şi de bui a piimire ce Le era făcută de populaţiune, şi la orele 6, au pornit spre Turnu-Măgu-rele, fiind salutat cu Inde'uDgate urări de personele aflate la ferm.
Puţin mai la vale de Rusciuk yachtul principelui Alexandru al Bulgariei a salutat pe Majestăţile Lor în trecere şi le a urmat până lai Rusciuk, şi pe când musica de pe bordul seă cânta imnul naţional român, salve de artilerie aă fostă trase de pe
înălţimle Rusciukulu", la care bastimentul „Româniau a răspuns în tot lungul oraşului Rusciuk. Majestăţile Lor afl fost salutate de populaţiunea bulgară care era adunată pe cneă, precum şi de bastimentele car! se aflaă îngport frumos pavoasate.
O
Serbarea glilei de 10 Mai în Bârlad.— piua de 10 Mal, a fost celebrată şi acum ca tot-dâuna, cu aceiaşi pompă, scrie Ziarul Tutova Intr’o di Iu care se sorbâză u-nele diu cele mal mari fapte ale Români lor, independenţa şi regatul na pot să intre în lupte de partide şi ure politice.
In revărsatul zorilor 21 tunuri anunţa oraşului acâstă solemnă $i. La ora 10 şi jumătate, se oficiă în biserica catedrală Domnesca un Te-Deum, în faţa autorităţilor civile şi militare, a corpului didactic, şi a unui public numeros. Elevii şcâlel normale au intonat imuul.
Dupe Te-Deum, s’a primit felicitări în localul prefecturel.
Sera stradele principale, edificiele publice, magasinele şi]localele autorităţilor aă fost iluminate. De la 6 până la 8 ore, musica militară a căutat la Grădina publică. De la 8 a intrat în oraş, nnde cn torţe şi cu felinare, a percurs strada Principală, strada Domnescă, piaţa Domnescă strada StefaT cel mare şi apoi s’a aşedat în faţa cofetăriei d-lul Z. Avlami unde a intonat diverse arii. La cofetăria d-lui Singer, o altă musică desfăta publicul ce se afla în mica grâdinuţă din faţa eî.
Numerose focurî bengale şi artificiî, s’aă dat de la tote casinurile şi de la diferite stabilimente din apropriere, de la maga-sinul d-lul Garabet Cerkez, farmaciile d-lor Brucner, Fraenkel, B'striţanu şi magasinul Zucherman se aprindeaă focuri bengale de totă frumuseţa cari luminau Intrega stradă principală, şi pe cele laterale, ce din causa luminel roşietice, păreaă o deeoraţiune de pe o mare scenă la operă.
Puţine unse cn păcură aiî fost aprinse în diferite părţi şi artifiuil numerose aă fost date totă sâra.
Ordinea a fost bine ţinută.
Locotenont-colonel Urseann Vasile din corpul flote), membru suplininte pentru examinarea căpitanilor de flotilă.
Acâstă comisiune va funcţiona de la 20 Maiu
curent până la 13 Iunie 1886.
*
S’a acordat dreptul de a purta medalia „Virtutea militară* de argint sergentului Cordoneanu Constantin din batalionul 3 vfmătort, pentru 12 ani de serviciu ofectiv In gradul de sub-oficer. -------------- ■im^
CIROiNTO-A.
De pe la sindrofii—La cucâna X. erau aduna'e mal multe femei şi vorbeai! de'multe şi mărunte.
—	Aţi auijit d-vdstră, conânelor ? E un adeverat
scandal cu văduva Iul chir Hagi Iordacke se spune că are 15 amanţi...
—	Tiiii... ce mal minciună, răspunde cucâna Z..., o rudă a văduvei lui Hagi Iordache; cum mai minte şi lumea asta; să dea D-jeu să am eu atâţia cât îi mai lipsesc până la 15 amanţi..
ACTE OFICIALE
Franz de Aichberger este recunoscut în calitate de consul al Germaniei la Galaţi.
D. Stamate Stamatiade, este numit rice-consul cancelar la consulatul general din Buda-Pe ta.
*
Comisiunea puntru examinarea căpitanilor de tâte armele, aspiranţi spre a fi trecuţi pe.tabloul de înaintare la gradul de maior, se va compune anul acesta din :
General Pilat Constantin, comandantul divisiei 7 de infanterie, preşedinte.
Colonel Mărculescu George, comandantul reg. 21 dorobanţi şi al brigadeî 5 de infanterie, membru.
Colonelul Carp Ion, directorul arsenalului arma tei, membru.
Colonel Candiano Al. Popescu, comandantul regimentului 3 de călăraşi, membru.
Co’onel Carcaleţânu Alexandru, din administraţia centrală a resboiuluî, membrul
Intendent Vrabie Constantin, de la corpul 3 de arma â, membru suplinin e pentru examinarea o-ficerilor de intendenţă şi administraţie.
Un caracter cindat
Am să vă povestesc iubiţi cititori o is-toriâră care, de şi n’are nici prolog, nici peripeţii, nici epilog, are cu t6te acestea ce-va poetic într’ensa. Ştim că poezia nu mal e la modă ; tusa fiind că noi nu facem mode In cronicele nostre, pntem face poezie 1 Ş'apoî, nu vă speriaţi! Vom lăsa stelele şi luna In pace, nu vom turbura liniştea nopţilor frumose, vom coti crângurile şi vom astupa urechile, aurind ciripitul păsărelelor... Nu este aşj ca sunteţi mulţumiţi ?
Să Începem:
Acestă istoridră ’ml-a fost povestită de un prieten al meii, acnm căt-va timp.
Eram, îmi tjicea el, student la Paris. Locuiam într’o familiă onestă, ca mal tâte familiile burgeze.
Ocupam etagiul de sus. Etagiul al doilea, sub mine, era ocupat de familia burgezu-lul meii care familiă se compunea d.n trei persone; tatăl — care lipsea tâtă d.ua de acasă, cu negoţul de piei ce esercits; mama —care lipsea câte odată; şi fiica lor, Ed-mea, în etate ca de 18—19 ani, care tâtă dina sta acasă şi îngrija de menaj. Edmea nu era urîtă; ea ma! avea calitatea că poseda o voce fermecătore. Tâtă diua cânta din gară acompauiându-se singură la clavir. Dâr ceea ce avea mal fermecător, era o sălbăticia nemal-pomenită, o necunoştinţă de lucruri omeneşti nemal-auditâ !
îmi aduc aminte, cănd am intrat pentru prima oră în casa lor, am găsit'o singură. Ve^usem la terestră un bilet de închiriat şi intrasem să întreb ce camere sunt de in chiriat şi cu ce preţ. Ea ’ml vorbea tot în nurneie mamei şi in acela al tatălnl el. Cel d’ântâifi cuvent al el, la întrebările mele, fu acesta :
—	Aveţi copil, d-le ?
—	Nu d-şâră, sunth ne-însurat ; sunt străin; sunt student, am venit se ’m! fac stndiele aici....
—	Străin? Ahl îmî plac mult străinii... şi mamil îî plac străinii...
—	Aţi cunoscut vre-un străin d-şâră ? o întrebai eil cu un aer ore care.
—	Eă, nu.; înse tata, fiind-că faoe comerţ de piei grose... a avut ocasie se cu-coscă mulţi...
Nu ştim decă trebuia se iafi cuvintele de piele grosă ca spuse Ia adresa mea.
In scurt, ne înţeleserăm asupra came-rilor de închiriat.
Ea mă invită sS aştept pe tatăl săQ care avea tocmai să sosescă la dejun şi încep nrăm se vorbim de tâte:
—	Cântaţi din gură d-şoră ?
—	Da, şi încă, fârte frumos... îî place gi tati şi mamiî... sunt sigură că are aS’ţt placă şi d-tale...
Nu găsii nici un respnns.
—	Şi ce cântaţi ?
—	Ce cânt ? Iată caetul meii.
Ea luă un caet gros şi, şi cum stăm pe o canapea, ea se aşeijă lipită de mine, mi’l trânti sdravăn pe gfnuchl şi Jăsându-mă ca sS’l foiletez singur, aduse mâna sea peste umărul meu, cu o familiaritate neexplicabilâ.
Era o nerozie, care nu venea de la o nerâdă ! Nu ştiam ce să cred, cn tâte astea... şi nici n’avem timp să mă gândesc. Era o natură ciudată. Nu era o fiinţă des-frînrtâ, totul Intr'ensa o spunea. Nu mal era o copilă şi era destul de inteligentă.
El bine ’mî aduc aminte şi astă gi. atât m’a interesat, atât m'a isbit de o detă a-cest caracter, in cât decă, în loc de 80 fr., mi 8’nr fi cerut, pentru camerile de închiriat, 800 fr., totuşi 'i-aş fi dat — dâoă aş fi avut.
FOIŢA ŢIIARULUI „TELEGRAFUL4
A. SCHOIL
(591
nopţile sângeri)! e
Duelul Monseniorului.
XXIV
Noutăţi de la Wanda
—	In sfârşit, iată aprodul ! Atrigă ea. Domnii judecători aă sosit, camera e în număr ?
—	Nu lipseşte nimeni.
—	Atunci să intru. Ş tiam eu bine 1
—	De sigur, el te aşteptat!.
Zicând aceste, el deschise uşa şi beata femee trecu repede pe dinaintea gardianului, înfăşurându-se cu mautia.
O altă nebună, care până acuma stătea retrasă şi melancolică se aproprie de Wan-da şi domna cu Salce,
Ea ţinea braţul stâng la spate, coprin* •jându-şl âre-cum talia, mâna drâptă o ţinea drept în faţă, ea voia să represinte un vas antic.
—	Daţi-ml voe să vă presint pe fântâna Aretusa, zise cu multă seriositate dama cu salcia către Wanda, care se uita cu multă mirare la nouă venită. Ea e o victimă a pasiunilor politice.
Wanda se plecă înaintea el.
Fântâna Aretusa presinta o amestecătură bizară de mode diu timpul Restauraţiuneî şi a primilor ani a domniei lai Ludovic-Filip.
—	E o femee vestită din 1835! urma dâmna cu salcia, a făcut o mulţime de poesii frumâse în copilărie.
Wanda se uita cu multă receală la cele două femei.
—	Dacă aşi nebuni şi eu ca ele! strigă ea cu spaimă.
XXV
Salpetrifcre
Gardianul, care de sigur că instalase pe presidentă în tribunalul săă apăru în curte, urmat de alţi trei cari duceaţi nişte stropitori.
Aretusa alergă la stropitori, întinse gura spre una din ele şi rugă pe ceî trei gardian! să o stropâscă.
Cu încetul fu dată la o parte.
—	Ce certă pentru o fântână, când nu pâte avea nici o pictară de apă! zicea ea şi se te mal gândeşti că eh am celebrat acest popor !
—	Ia sâma ce£ vorbeştr, însetat-o, res-punse nebuna care credea că e şeful gar-dianilor, vom fi siliţi se te "ducem în celula, unde vel găsi apă d’ajuns.
—	O cupă plină cu apă pentru Aretusa strigă ca cu multă indignare.
Ce! trei omeni puse mâna pe una din ele care părea mal nebună, unul o apuca de talie, altul de piciore şi al treilea de mâiul şi o duseră într’un loc singuratic.
Alt gardian, rapse tote sforile legate de teiă de către dâmna cu salcie. Făcea acesta nu cu rentate ; în loc de a tăia cu cuţitul sforile, el le rupse cu mâna; strângea multe bucăţi de sfâră, pentru ca se aibă a doua zi nebuna cu ce se jâce. Ea stătea liniştită într’o parte, nu îndrăsnea sâ facă vre o observaţiune. Gardianul după ce strânse tâte sforile le dădu bătrânel care le învăli
într’o basma, apoi plecă fără a zice vre-o vorbă spre uşa principală.
Wanda remase singură cu gardianul.
—	D-vâstră, întrebă el cu multă familiaritate, n’aveţl ceva cu ce se ve jucaţi ca şi cele alte femei ?
—	Dar ca’ţl pasă d-tale ?
—	Spuue înainte.
’Şi luă o poaiţie demnă de ea.
—	Cu ce drept m8 întreb d-ta ?
—	Meritaţi âre care compătimire din partea ori şi cui.
—	N’am nevoe de compătimirea nimeni
—	Iartă-me dânnă. Aci un e locul mândriei. Mi s’a spus că sunteţi diatr’o ţară îndepărtată, mi se pare .. Ungă 'ia. Nu te gândeşcî d-ta nici o dată ia pământul nai a ?
Acea natură care rare-ori şi arată bucuria nu patu se se reţie.
—	Voiescî să ştii dorinţa mea ? Am numai o dorinţă la care mă gândesc,.,
—	Care e acea dorinţă... care ?...
—	Acea dorinţă, e nimic mal mult decât libertatea; s8 am dreptul a me duce şi a veni la lo.iul meii, dacă nu, nul bine se mor...
—	Eă un simplu gardian nu pot si’ţî dau libertate, numai doctorul şef pete face acâsta.
Ce al (jice decă 'ţi aş da un nahis.
Cum? o prăjitură din ţâra nâstră? al ? După ochi cunosc că o al...
—	Da, am...
—	Oh ! te rog dăml-o.
Gardianul scâse pe fariş din buzunar un mic pachet învălit ou multă îngrijire, şi îl puse în mâna Wandel.
Apoi îi «Jise depărtându-se.
—	Nici un cuvent sS nu spui.
In acel moment, nebunele turbulente şi pericolâse eşiră In curte, fiind pălite de trei gardieni.
Wanda abia avu timp sâ ascundă pachetul
în sân.
Tâte nebunele se strînsera Împrejurai eî şi începură a striga, aşa că barona nu ştia ce să facă.
D'odată se gândi se scape de ele fugând. Insă doul interni care se preumblaQ prin curte erab gata s8 o Bcâtă d’acolo dâcă ea ar fi fost în pericol. El ÎI era frică să se arate că voeşte se fugă.
—	Nn uitaţi rolul meă, «jioea ea ou muRă iuţeală.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 16 MAI 1886
3
i

Trei luni am stat io acest! casă. De venisem prietern lor intim, Mama Ednieeî ■ me iubea mult. Făceam tâtă dina musică împreună, ne jocaoij spuneam istoriâre... în sfîrşit ajunsesem să nu mal eşiam din casă-
Eram nebun; iubem pe Edmea cum nu | iubisem, nici o dată !
El bine, de la început şi până în cea din urmă <jij' pâuâ în diua când, după ce’mî transportasem de la dLenşil bagajele, venisem — ou eriniile în och', 86 mî iad bună 4iua, ni -î inima nici glasul, acestui caracter ciudat de femeie, nu se schimbase pentru mine. Era r* oe, era familiar,^ era neînţeles. Şi cu tote acestea câte nu făcusem ca se capăt iubiie* acestei fete ? Făcusem totul... căclusem <> liar de două ori ia un examen— pentru ea Nimic! întristarea ce o simţea dânsa la despărţirea nâstră nu era iubire; era deprindere!
Am plecat trist şi turburat dintr’acestă casă. Nu mai putem regăsi liniştea ce mi se răpise. O vedem dina în reverie j o vedem nâptea îu vis şi pretutindeni îmi părea că o aud vorbind...
Trecuseră, trei săptămâni de dile de la plecarea mea uin casa lor. Se pusese mal mult pămâut'peste inima mea dar glasul ei răsuna tot vid 1
Intr’o dimineţă primesc o scrisore cu coprinsul următor ;
^*Câud ’mî-aî spus, pentru întâia dată ca pleci din casa nâstră, ’ţî-am ijis să nu pleci! M'aî întrebat pentru ce ? — şi nu ţi-am spus nimic. Nici de astă dată n am intenţiunea de aţi spune alt-ceva de cât aceste cuvinte : aî făcut un refi mare pă al plecat!
r,Edmeaa.
Ceea ce am simţit în minte şi în inimă, citind aceste rîndurl, nu se pâte spune prin cuvinte ! Cuţitul cu care vroisem numai să me joc, la început, fusese cu două tăişuri şi vrând, sâ taifi, me tăiasem singur peuă în adâncul fiinţei mele. Nu putui resista ! Alergai s’o ved. Găsii pe mama el singură, care de la uşă me primi cu cuvintele urmâtore :
—	Ce-al făcut, d-nule, ce-al făcut ? Ce mal cauţi aici ? Plecă te rog repede peuă nu se ’ntârce Edmea se te revadă. ’Ml-al omorît copila ! Cart ad fost gândurile d tele când te-aî hotărît se faci acesta ? Pentru ce n’aî lăsat-o îu pacea nevinovăţiei sele? Din diua plecării d-tele nu face decât plânge ; cântă cântece triste ; visez i visuri rele; tresare din somn şi nu’ml vorbeşte decât de calităţile d-tele, de iubirea ce o are pentru d ta... de mârte, decă va avea un alt viitor dbcât pe d-ta... pe care te iubeşte!
In acest minut uşa salonului se deschise şi Edmea apăru.
Eram autorisat — în urma cuvintelor ce le auţjisem de la mama sea — se deschid braţele pentru a o strînge la peptul med şi a ’l ( ice :
—	Edmea, iubita mea, vino în braţele mele !
Cea ce şi făcu.
Insă ea, cu un gest mândru, care punea între noi o depărtare grozavă, cu un aer măreţ şi cu un ton impunător şi pătruns de mânia, îmi răspunse :
—	Nu te apropia de mine, d-le. ’Ţl-aş fi permis acesta, precum ’ţi aş fi permis chiar d’a mă iubi, decă aî fi fost — vr’un bădărăn, vr’un om ordinar, fără educa-ţiune şi fără familia. Da, atunci ’ţl-aş fi permis-o, căci ’mî-aş fi 4's :—sărmanul, nu scie ce face ! D-ta, însă, cea ce al faout nu’ţl voi erta nici o dată, şi ceea ce vrei să fad nu ’ţî-o psrmit! AI vrut o victimă, iată o : o al ! Ce mal vrei? Sunt o fiinţă care se sbate cu rnârtea, o fiinţă care n’a murit încă şi de care tutnlor le este frică se se apropiă ! Nu te apropia der de mine...
Turbat, zăpăcit, îmi luai pălăria, si fugii din faţa eî ; plecai! Alergam pe straie şi nu ştiam unde merg ! gesticulam ; vor-biam singur ; ardem ; asudam ; îngheţam...
Dintr’ecest minut, Edmea mă urmărea pretutindeni şi fugea de mine — nrmărin-du-mă—de câte ori mă întâlnea: me tortura !
Dâcă ed persist în prefăcătoria mea, bărbatul med veghează şi tribunalele aştâptă.
'ŞI aduse aminte de acel spectacol a 1 curţei cu juraţi. Se judeca o femee, tenăra ca şi ea, nu însă aşa vinovată ca ea !.. Nu ştia nici a seri, nici a citi, stăpânul el după ce T făcu un copil, ii ordonă se’l arunce într’o grâpă. Acest stăpân era un ţăran bogat; ţăranul ordonase, ea se supuse.
Oh! barona tremuraaducendu-şiaminte de acel episod dramatic. Pare că vedea şi acuma : crucea, mutrele juraţilor, publicul numeros ; pare că auijea rechisitoriul pro-cerorulul general, i! era frică... Ea răspundea acelei mulţimi la tote întrebările cu un ris, care părea natural ; dădea la ua parte pe curioşi. Nebunele credead că tre-bue să se depărteze supunăndu-se acelei voinţe, care nu întrebuinţa de loc forţa.
Mergea către uşa de intrare.
Uită-te ! strigă o fetiţă idiotă, ce îngrozitor e să vedl acele unflâturî, uităte aro rochiă de satin.
Nu e aşa ?... Dă ne şi nouă din acea rochie, el nu voieştî ?
Scâse o fustă şi o aruncă în mijlocul a-celeî mulţimi turbulente.
’l-am scris ; ’l-ara cerut iertare ; ’I am cerut explicări... Nimic !
Mă urmărea şijfugea de mine, iată totul 1
M'a urmărit aprope şâse luni de ijil©» până când am trebuit se părăsesc Parisul,
Cine nu ştiă câtă solemnitate coprind aceste minute de plecare ?
Eram la gară; eram vesel; rîdem şi glumem cu prietinii cari veniseră să me petrecă, când de o dată Răresc pe Edmea singură, venind ca o furtună spre mine. Ud trăsnet nu m’ar fi schimbat mal repede. Fugii dintre prietenii mei şi sării într’un vagon depărtat ce nu era al med. Acolo me pitulaid într’un colţ întunecos. Plecam fără se-’mî iad adio de la prietenii mei... fără se ’mî fi cumpărat încă biletul de drum.
Un mibut în urma mea, Edmea se pre-
sentă ia uşa vagonului unde mă afiam. li că^ui în genuche şi o oprii de a se urca.
—	Edrneo, spune-mî te rog— ce vrei de la mine... ce vrei fiinţă neînţelesă ? Te-am iubit şi te iubesc... M’aî gonit în tot-d'auna şi în tot-d’a-una m’aî urmărit,.. Ce cauţi acum aici...
Edmea aduse batista la ochi... Un plâns grozav o apucase. Apoi, apucându-mă cu vigore în braţele sale îmi dise cu un ton mal rugă for decât al îngerilor în rugăciunile lor :
—	Iartă-mă... spune’mîj că mă ierţi, în-nainte de plecarea ta.
—	Eu te iert V der ce ’mî al făcut tu ?
—	Da, sunt o nebună... tu eşti un suflet nobil... iartă-mă.. Nu este aşa că me ierţi ?
—	Edmea !_
—	Adio. .
Şi strângendu ml mâinele; voi se mă părăsesc!.
Renunţ de a descri sărutăi ’e, îmbrăţişările şi lăcrămile minutelor ce urmară a-cestiu cuvânt teribil !
Edmea se încercă să ’ml flică un ultim adio, însă plânsul nu o lăsă. Ea îşi acoperi din nod ochii şi mă părăsi nu pasul dramelor. 0 urmam la câţî-va paşi.
Când ajunserăm în dreptul grupului prietinilor mei îl salutai... cum salut nebunii şi le strigai :
—	Amicii m8Î, vă vestesc că nu mal plec...
Admea dete un ţipăt... şi căiju în braţele mele.
Nu m’am întors în ţâră decât peste două luni; Edmea era a mea !
Pentru conformitate :
Gaiv.s.
----------ooaoo-----------------
latîmpl&rî din capitali
Furt.—pilele trecute s’a furat la d-na Rosetti un portofoliu, în care era suma de ,250 lei. După cercetările făcute s’a constatat că portofoliu cu bani a fost sustras din busunarul onor. dâmne, când d-sea trecea pe Calea Victoriei. Furii sunt nişte indivizi anume Costicâ Dumitrescu şi Iou Tânăsescu. Ambii s’afi arestat, găsindu-se asupra lor şi parte din banii furaţi.
—x—
Contrabandă.—Contrabandistul Stau Dumitru din stiada Trifoid, a voit a$I nâpte să introducă îu capitali doue butâie cu spirt, -din nenorocirea pentru densul sergenţii de la accise comunale l’ad descoperit lâuga via colonelului Vispescu dincolo de bariera Călăraşilor, şi ’l-ad confiscat marfa.
Furt. — Niţă Stan, de meserie..... pun-
gaş s’a introdns aŞt nopte In casele d-lul Ioniţă Costea din strada Marginea unde a pus mâna pe 45 lei. Pungaşul este prins. —x —■
Un copil israelit îngropat în curte. — E-vreiea Basel Hetol din şoseaua Basarab, numeru 162 a născut filele trecute un prunc mort, pe care ’l a şi îngropat înfcr’o grâpă din curte. O vecină tot evreica a denunţat faptul poliţiei, care desgropă micul cadavru şi ’l transporta la sala de autopsii. Autopsia a constatat că pruncul in adevăr a fost născut mort.
Mulţimea se aruncă asupra ei cu o furie nespusă- Intr’un minut nu mal era de căt numai bucăţi, fie-care*din ele luase cate o bucăţică de stofă.
—	Decă voi mai sta'încă două dile intre aceste brute, apoi nebunesc, ijicea cu a-merăciune barona de Remeney.
Ea mergea necontenit.
—	Ah ! în sfîrşit! dise ea, simţind că uşa e închisă.
împinse uşa cu tărie ; după ce o deschise începu a fugi spre camera sa.
—	Iu sfîrşit! strigă ea, mulţumesc lui D-defi că am scăpat!
Se gândea la D-iJefi, acea inimă de piatră ! acea gândire îî dădu âre-care speranţă.
Se redică repede şi se aşeză pe patul el.
Tot trecutul pare că trecea pe d’înaiutea eT. Pare care vedea filele de petreceri şi nopţile de triumf. Nunţul papei îi făcuse compliment cu multă galanterie in cutare seră şi cel mal bogat din magnaţi îl ,aruncă sub piciore mantaua sea de Caucas, dându-T mâna pentru a se cobora din trăsură la un bal dat la1 ambasada rusă. Tote splendorile, amorurile... îîtreceai! pe d’înainte...
—	De ce aşa de repede Costică ?
_ — MS grăbesc amice, căci mi-arn lăsat nevasta singură acasă.
—	A 1 gelosule, n'al încredere în soţia ta.
—	In soţia mea am încredere, dăr n’am încredere într’on blestemat de oficer, care locneesc vis-ă-vis-
Don-Caprice.
ULTIME SOIRI
Paris, 26 Mai fi.
Represintantul frances Mouy va pleca vineri la Athena. Gestiunea privitâre la expulsiunea principelor d’Orleans a intrat intr’o nouă faşă.
Catana, 26 Maifi.
Lava curge cu o repediciune de 70 me-tre pe oră, ea a trecut deja Montenoulla şi atinge monastirea Nicolosi. Viile sunt dis-triise ; poporaţiunea emigredă.
Veneţia, 26 Mal.
A<jl au fost 22 caşuri de cboleră şi 12 decesurl.
Căldura este mare. Ieri a fost acelaş număr de morţi.
Viena, 26 Mal.
Politische Corespondent declară că Anglia s’a adresat cu o notă diplomatică către tâte puterile în care propune suprimarea blocadei grece şi concentrarea flotei la Sudan.
Moscva, 26 Mal.
Primarul capitalei, întâmpinând pe ţarul cu tradiţionala pâine şi sare a rostit un discurs în care esprimă dorinţa Moscovei ca religiunea creştină se strălucesc! în sf. Sofia. Ţarul n’a respnns la acest disenrs rusofil decât prin nişţe frase în care arată plăcerea ce simte de a veni la Moscova.
Din ediţia de s<5r&
*7 ore sera
Sibiti, 25 Mal.
Guvernul consimţind la întrunirea congresului eclesiastic ortodoxo-român, archie-piscopul a convocat congresul pentru <jiua de 20 Iunie.
Viena, 25 Mal.
O ordonanţă ministerială opresce impor-taţiunea şi transitul legumelor, fructelor şi plantelor ce provin din România (clasa VII a tarifului din 1882).
După o altă ordonanţă, tâte mărfurile de aceeaşi provenienţă, cari nu sunt supuse la vre-o suprataxă, seu la vre-un drept specific, şi cari fiind comandate înainte de 23 Mal, ar trece graniţa între 1 şi 10 Iunie inclusiv, vor fi supuse la drepturile de intrare, fixate prin tariful de la 1882, fără nici o suprataxă.
Porumbul, tot sub condiţiunea unei comande anteriore datei de 23 Maî, va fi asemenea scutit de suprataxă, decă trece liuia vamală înainte de 20 Iunie.
Berlin. 26 Maî.
Reichstagul a trimis la o comisiune stu-diaiea proectulul de lege relativ la alcool.
Borna, 26 Maî.
Turbnrarile provocate de socialişti urmez! fn provinciile de la Sud.
Starea de asedii a fost decretată la Con-versano.
S’au făcut trei sute de arestărT. Popula-ţinnea a încercat să nâvălescă asupra găreî.
La Gravina poporul s’a resculat, cerând pâne.liotelul muu.icipalităţeî a fost dărâmat.
Londra, 26 Maî.
D. Gladstone ahotărit se modifice într’un mod simţitor prooctul sâil de lege asupra Irlandei, pentru a se uui din nofi cu par-tisaniî sSi.
D. Chamberlain va convoca partidul li* barai la un mare meeting ce se va ţine joi şi în care va esplica situaţiunea
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
U Mai 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jumătate p. m .
Preşedinţia d-lul General Leca.
Presenţî 95 dd. deputaţi.
Se depune pe biuroul camerei un proiect de lege pentru desfiinţarea consiliului
permanent şi consiliul general al instrucţiune! publice.
D. Bemetrescu anunţă o interpelare d-lnl ministru de finanţe asupra abusurilor de la creditai funciar Urban.
La ordinea cjd©1 urmarea discuţiei asupra actelor autentice.
Art. 17. Actele autentice 3unt executorii.
D. ministru de justiţie, propune urmă-târea redacţie acestui articol: Actele autentificate conform acestei legi sunt executorii din momentul ex gibilitâţel lor. For-mu’ă executore se va pune de aceiaşi autoritate oare je-a învestit cu forma autentică.
Comitetul delegaţilor primeşte acesta re-dacţiune, omite înse cuvintele: din momentul exigibilităţeî lor.
D. ministru de justiţie combate acesta părere.
După o scurtă d iscuţie urinată între d-niî Marghiloman, Arion, Pormbaru, se primesce art. 17 cum a fost redactat de d. ministru de îustiţie.
Art. 18 se votedă fără discaţie.
D. Al. Marghiloman propune ca art. 19 s8 se ştergă, de ore ce e în contrad icere cu un art. din codul civil.
D. ministru de justiţie, spune că n’are a face acest articol cu acel din codul civil, acest articol e propriii al no3tru.
Se respinge amendamentul prin care se cere suprimarea art. 19.
S8 voteză art. 19.
Art. 20, 21, 22, se votez! fără discuţie
D. Al. Marghiloman, cere se ss^ştergă art. 23; d-sa spune că nu înţelege acert articol, de ore-ce legalisare e acelaşi lucru ca şi autentificare, maî ales că avem un articol special pentru autentificare.
D-luî propune un amendament în locul celui întâi.
D. Ministru de justiţie cere se se respingă amendamentul d-lul Marghiloman; susţine că trebue să ne ocupăm şi de ceî ce nu ştifi carte, să determinăm formele de observat da autorităţi şi faţă cu cel ee nu ştia carte şi care voesc se facă acte autentice sub semnătură privată ; d-luî spune că declaraţia că nu pote iscăli şi observarea a-cestei declaraţiunl ţine loc de semnătură. D-luî conchide la menţinerea .articolului aşa cum e în projectul de lege.
Amendamentul d-lul Marghiloman se resr pinge şi se voteză art. cum e în proiect.
Art. 24, 25, 26 se voteză fără discuţie.
La art. 27 d. Marghiloman cere ca în loc de art. 1182 cod. eiv., să se spună astfel : 1182 şi 1188 şi următorul.
Se primeşte acâstă rectificare.
Art. 28, 29, 30 se primeşte fără discuţie.
D. Al. Marghiloman cere Ca să pună în legea timbrului disposiţiun! ca se reguleze ce timbru se se aplice pe actele autentice.
D. ministru de justiţie respunde că se va păstra disposiţiile din legea timbrului, prin urmare actele autentice se vor face pe hârtie, de 5 iei, iar cele de legalisare pe hârtie de 1 lefi.
D. Sturdza cere ca şi autentificare şi legalisarea se se facă pe hârtie de 1 i. şi propune un amendament în acest sens.
Cererea d-sele fiind o cerere fiscală, se^ trimite la secţiuni, după cererea Camerei, şi d. Porumbaru dă citire următârelor disposiţiî finale: legaţiunile şi consulatele nostre din streinătate vor putea exercita drepturile lor privitâre ia autentificare şi legalizare.
D. ministru de justiţie susţine acest a-mendament.
Se pune la vot amendamentul şi se primeşte sub titlul de disposiţiî finale.
Se pune la vot legea în total cu biîf şi se primeşte.
Şedinţa se redică la 4 ore şi jumătate.
SENAT 14 Mal 1886
Preşedinţia domnului D. Ghica.
PresenţT 77 dd. senatori.
D E. Gherghel auunţă o interpelare asupra mişcărei popuiaţiuneî în judeţele de sus ale Moldo voi.
Şi acuma
Punând mâna la piept,psimţi pachetul dat de gardian.
—	Ah ! strigă ea, sculându-se, nebunesc cu totul! am uitat acel pachet !..
Scoţând prejitură din învălitâre, Wanda îşi aducea aminte din tinereţa eî. Vedea pe tatăl şi mama eî. ’Şl aducea aminte de preumblările de pe malul rîuluî, până şi de copilul mort. Acea scenă /îngrozităre trecea pe d’inaintea e', anzea loviturile ciocanului, număra cărămizele care se scotefi; apoi totnl se sfărşia. Omul care făcuse tâte aceste pleca...
Nu! nu s’a sfîrşit. Totul va reîncepe. Şi ascundea capnl între mânî pentru a a-lunga acea îngrozitâre viziune.
—	Am fost constrînsă! strigă ea.
Pare-că logica îl respundea.
—	Nu ! n’al fost constrînsă. Biată fată de la curtea cu juraţi care aruncase copilul, nu ştia ce e a fi mumă, nicî nu ştia luminile religiei în acestă privinţă, ea, ţărancă, nu ştia decât beţiile amorului, sărutul brutal al proprietarului.
O inimă ca a barone! ’şî avea scuze faţă cu laşitatea şi înjosirile sociale! Ea
nu ncide o fiinţă care nu se pote apăra... Sus fruntea ! chiar în infamie !
După aceste reflexiunî care nu ajungeafi la nicî un scop, ea striga.
— Eî bine ! fie, sunt vinovată ! Infernul să mă pedepsescă!
Prin o mişcare de excitaţie nervâsă, ea sfărmăprăjitura. începu a muşca din ea, desperată, ca o lnpoică lihnită de fâme. D’odată însă dădu peste ceva care nu putea fi rupt aşa uşor cu dinţii; puse degetul în gnră şi dădu peste o bucată de hârtie.
Desfăcu hârtia şi ceti cu luare aminte.
»Efi ’ţl scriu. Sosesc şi afla în ce curse al căzut în lipsa mea, scumpa mea Wandă! M’am reîntors ’ţl spun! E nevoe să ’ţl spun că dacă acea prejitură a ajuns până la tine eşti scăpată ? Singura mea preocupare de când m’am reîntors la Paris e ca să te scap cât se pote mal repede în orî-ce chip. Prin urmare ori cum ar fi eşti scăpată !«
„Poimâne dimineţă, la cinei ore,—cred că la acâstă oră nu vel dormi, — vei afla uşa celulei deschisă. La stânga porţeî de intrare vel găsi o scară de funie; care va fi prinsă de zid cu două cârlige. Mâine îţi voi scrie alte amSnuute. Arde aceată hârtie şi fii sigură de mine. Averea mea am fa-cut-o din nofi în străinătate. Speranţa şi Încredere!“	„Robertu
D. I. C. JBrătianu, prim-ministru, declară ca este gata a răspunde imediat.
D. preşedinte arătă că d. P. S. Aureli-lian a depus raportul asupra tarifului general şi este de părere a se trimite la tipar.
D. 1. Epurescu cere a se amâna inter* palarea d-lul E. Gherghel pe luni pentru a nu se întrerupe discuţia asupra tarifului general.
D. 1. C. Brătianu diee că tâte interpelările se se desvolte după discuţinnea tarifului general. D-sa declară din nofi că
este gata a răspunde chiar acji.
D. E Gherghel susţine că d. prim-mi-niătra nu ’şl dă sâmă de importanţa Gestiunii şi de aceea s’a arătat gata a răspunde.
Se trece la ordinea dilel.
Se voteză indigenatele d-lor locotenent
l.	Nicolescu, George I. Teclu, Ene Po-pescu, iar lancn Lazâr nn întrunesce majoritatea reglementară.
Şedinţa se ridică la ora 3 şi jum. p.
m.	, anunţându-se cea viitâre pe mâine.
-----SJo-f- — ——
ULTIME INFORMAT IU NI
Ieri la ora 12 şi jumătate MM. LL. Regele şi Regina aii sosit la Turnu-Măgurele unde afi fost întâmpinaţi de autorităţile civile şi militare, de domnele din societatea oraşului şi de un fârte numeros public.
Oraşul era fârte frumos decorat şi primirea ce s’a făcut Suveranilor din partea întregeî populaţiunl a fost din cele maî strălucite.
MM. LL. afi descins la locuinţa d-luî prefect.
După ce M. S. Regele a inspectat trupele din localitate, MM. LL. au primit defilarea armatei şi apoi s’afi reîmbarcat la 6 ore pentru a ’Şî urma mal departe călătoria.
Pentru înlesnirea publicului amator de a asista la alergările de caî în 4>ua de 18 Maifi a. c., direcţiunea drumului de fer a înfiinţat un tren de plăcere pentru acea di care plecă de la gara de Nord (Târgovişte) la ora 1 p. m., şi la ora 5 înapoiază publicul îu capitală.
Preţul pentru dus şi întors clasa I, 1 lefi; clasa II, 75 bani şi clasa III, 50 bani.
' —ă—
Sâmbătă, 17 Maifi, se va da în sala Bo-sel sub direcţiunea de scenă a d-luî M. Milo, o representaţie estra-ordinară. Se va juca piesa Pipirigiu sâfi un mister în Pasagiu, comedie în trei acte prelucrată de d. Miilo.
—o—
Cele 6 persoue din Vaslui muşcate de un câine turbat afi sosit la Paris unde li s’a fâcnt deja o primă inoculare.
—o—
D. general D. Lecca, preşedintele Camerei, parăsesce Capitala diseară.
D-sa se duce la Băcăfi pentru a’şî regula ore-carî afaceri şi apoi va pleca la Viena spre a consulta celebrităţile medicale asupra băilor la cari va trebui să se ducă pentru căutarea sanătăţel.
—o —
D-nil generali Cernat şi Radovic», cari afi însoţit pe MM. LL. Regele şi Regina până la Tnrnu-Mâgnrele, s’afi reîntors a<)l
de dimineţă în Capitală.
— o—
A<jl la ora 10 s’a ţinut un consiliu de miniştri sab preşedinţi d-luî I. C. Bră-
lianu.
—o —
Cu trenul Fulger de ieri d. I. Bălăceau, ministru plenipotenţiar al ţărei la Constau-tinopol, a părăsit Capitala ducendu-se la
postul şefi
In tote tlilele de la 10—G ore săra
6, STR. CLEMENŢEI, 6.
După ce ceti scrisârea barona o arse la candelă.
In acea nopte Wanda dormi fârte liniştită.
A donâ <ji când se trezi era fârte enervată, galbenă la faţă, abea se pntea ţine pe piciâre
—	Oh ! mâine se va sitrşi totul ! ijicea ea a;ezându-şî ca multă mâestrie pârul.
Apoi d’odată un fior o coprinse.
—	Mâine, cine ştie ? dar acel pote unde rămâne Bărbatul meu observă şi el. Dacă Robert dispune de banî, baronul are dorinţa să’şl resbune. D .r acel Trelauney ? Pare-că îl ved cum se uita la mine.
Ce am făcut efi acestui om? Nu ştifi nimica ; cu tâte acestea ’mî e frică.
In acel moment, clopotul sună, era timpul primei recreaţinnî.
Wanda deschise ferestra. Un curent rece o lovi în faţă. Atenţia sa fu atrasă de un om care se balansa pe o scară la câţî-va metri d’asupra capului şefi.
(Va, urma)
\
----------------------------------
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 16 MAIU 1386
LEGTUR & PICANTA
Boccacio, 100 de povestiri de Decameron fr. 2,— Amorurile reginei Margaretha de Navara
şi Louis XI....................»	2,—
Memoriele unei cântăreţe .........*	MO
Memoriele unul o6cer austriac	....	* ^>40
Memoricle contesei de Lichtenau	.	•	•	* MO
Kasezoui, noul Decameron........’	2,—
Cărţile aci menţionate, scrise în limba germană se vor expedia franco on şi cui, rare va trimite preţul re8p.ctiv în mărci poştale din or.-ce ţâră.
Catalogul amănunţit se expediază franco după tiimiterea unei mărci poştale de 25 bani către .ibrăria
ludWIO AUER
V1ENA. Kohlmarkt, 5.
Sub-semnata, fac cunoscut onor. public că pot servi pe ori-cine cu mal urnite feluri de ghiciri dupe studiul filosofiel, precum în PALMĂ, in ZODIE şi în PAHAR CU APĂ; dâr am constatat câ numai ciue nu pote fi curios a cundşte firea Iul şi viitorul până la betrâueţe, căci zodia nu pdte ghici afacerea omului, căcî omul în fie care 4i are alte afaceri şi întâmplări penculose; acestea se pdte ghici numai prin cărţi NB. Personele care se prefac sunt re-
T11 Qflto
1ULIA POLONEZ.
10-3-1.	Strada Cornetului No- 2.


Om*
NAŢIONALA
societate generală de asigurare In Bucureseî
Aprobată prin decret regal >To. 22' din 35 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionala* asigură :
1. In contra daunelor de Incendiu. II. Con-tra'daunelor dc grindină (piatiă).—Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face a-igurare asupra yieţei.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70°/o din beneficiu în com-binaţiunile urmâtore : asigurări asupra vieţeî uneia sau a două persâne, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capitai dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile urmâtâre:
Asociaţiuni mutuale de supra-vieţuire. Aso-ciaţiunî în grupuri de 12 ani pentru copii de la i ani jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Hote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite com-binaţiunî.
Pene la finele anului 1884 ,,Naţionala** a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA 6ENERALA
Str. Carol 1, No. 9.
mmm
De vemfarr.
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu strînggtor şi uumdrător
D vers» caractere de litere, precum şi matern 1 puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie în p'ovincie- Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner I. SCHWARTZ strada Decebal, în Bucuresci,
SOCIETATEA
PENTRU
INVEŢATURA POPORULUI ROMAN
Spre a se complecta materialul de îmbrăcăminte şi de pat al internilor din scdla normală întreţinută de acesta societate, comitetul publică licitaţiune pentru diua de 30 Maiă spre a se procura:
60 învelitorî; 35 CerşafurI; 3 cămăşi de 4iua; 89 cămăşi de noptea; 14 perechi is-meue, 15 perechi isrnene şi 3 şervete.
Modelurî pentru aceste efecte se pot vedea în tdte filele de la orele 8—12 a. m. în localul SucietăţeT (Curtea biseriert sf Ecaterina)	COMITETUL.
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
TH0MA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România Cursul o» .Jiufi de 15 M'niu 1386.
	Tuni	Vând.
■°/0 ilenlA iijiort.tsaBiia	94' 2	95V2
!>do - română pbi'păiuif	90i/2	91»/.
S°/o Obl. d» Stat (rur. convert^e!	86	87
6°/c „ C. F. Române' , i	—	__
5*/n „ Municipale . .	75»/,	76
10fe. „ Casei Pena. [300 1.]	210	215
VVc Seri,, funciare rurale .	87	878 4
‘°k e „ ■ - ■	103*/a	104’/,
5°'o fl , urb^iie .	821 v	831/3
		91*/.	92»/.
^ Ic o }} • •	10)	101
împr cu prime Bvlcuresc! [20 fy.J-5°/o Comunale nuol .... banca Prevederea . . . , .	32	35'
mVERSE		
Aur contra argint sad bilete .	14. '/a	I5.*A
Bilete de Bancă			
Fiorini val. Austriacă . . .	2.00	2 02
îVTâroi Germane		1.23	1.25
3ann-no te Francese . . . .	96D»	1-0I/2
Ruble de hârtie	2,45	2.50
Societatea funcţionarilor publici
Devenind vacant prin demisionarea titularului, postul de adjufor de Comptabil şi Secretar al so-cietăţei funcţionarilor publici, retribuit a 150 lei mensual, Consiliul central de administraţie aduce la cunosc in ţa celor ce voesc a ocupa aedstă funcţiune să se presante cu cereri până la 12 V'niu 1886 11 Biuroul Societăţii locul Eforiei Spitalelor Civile Str. Col ţoi No. 38, odată cu cererile să presante şi coitificate pentru titlurile ce posedă.
H ^ , , A ________un aparat de fabri-
Ug vonzare «p» g**^ în
buna stare cu 700 sif6ne. — A se adresa strada IconeT, No. 53.
!!! Pentru curioşi!!!
Mult cunoscuta preijicătdre a trecutului, presen-tului şi viitorului, d-na A. Alexandrescu. prin ştiinţa sea cu cărţile Ungare, Mahomedane şi Zodie etc-, va arăta întrâga viaţă, gândurile şi destinul precum şi orî ce evenimente, predice modul cum se ajunge la realisare şi interesele din trecut, present şi viitor, aratâ orele şi tirnpu de noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţi phisionomişti şi chiromantişti au râmas uimiţi asoultând’o. — Domiciliară în strada Traian No. 94.—la finele tranvaiului stra-deî Că'ăraşI la drâpta
SOCIETATEA DE NAYIGAŢIUNE CU YAPORE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până la altă disposiţiune
NB. Orele de plecare mat jos arătate sunt a se înţelege aproximativ si se schimbă după circonstanţele timpului şi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni mii înainte de orele indicate în acest Itinerariil. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.

		CURSELE VAPOARELOR IDE POSTA											
	cukse		IN JOS l	II	III.				CURSE IN SUS: III. L				II.
dela	Orşova	Sâmbătă 4 pm.		Luni 4 p.m.	Juoî	4 p.m.	de la Galaţi		Marţi	9 a.m.	Juoî	9 a.m. Sâmbătă 9 a.m.	
1»	Severin	Duminică 5 a.m		Marţi 5 a. m.	Vineri	5 a.m.		Brăila		1025 „		1036 „	.. IO25 „
>»	Brsa-Palanca	fi	6*o „	„ 6*o ,.	1»	6*°,,	fl	Gura Ialomiţel	11	2*» p.m	11	22 pm.	„ 22» p.m.
ti	Radujevaţ	>1	® •»	1! 8 „	T»	8 ,,	11	Hîrşova	fl	3 „	11	3 „	3 „
ti	Calafat		IO'» ,.	,, IO*» „		101',,		Cernavoda		5« -		5*5 „	5*6 „
ty	Vidin	11	^ o	„ 1<135		io**,,		Ostrov		930 „	1»	930 „	93* „
ti	Lompalanca	11	12*» ,.	„ 12*°p.m.	11	12*0 „	11	Călăraşi oraş	11	73» „	11	730	„ 73» ,f
ti	Rahova		3IS „	„ 3K „		315 ,,	1	Silistra	»♦	1030 „		10»3 „	„ 103* „
ii	Beket	»*	38» „	b8» „		30» „		Olteniţa	Mercurl	2 p.m.	Vineri	2 a'm.	Duminică 2 a. m.
ii	Cerabia		530 „	&80 „		5*„	>•	Turtukaia	«#	2'5 „		216 „	2)5
»!	Nicopoli	11	1 „	„ t „	11	7 „	în	GiurtnulSmard.] Ui nrgi u [S m ard. ]		530 „		530	„ 53» „
fl	Măgurele	11	720 11	12) »> • ii		72 i	■le a		,,	10 „	11	10 „	» 10 „
11	Sistov	îl	Kl»	9 « „	11	9*0 „	«3	Rusciuc		p.m.		11	„ 11 „
if	Zimnicea		92S „	906 „	11	925 „	>1	Zimnicea		4*5 „		216 p m.	1, 2)5 p.m
n	Rusciuc	Luni	6 a.ni.Mercuri 6 a. m		Sâmbătă	6 a.m.		Sistov		5'5 „		2*5 „	2*5
îs	Giurgiu(Smîrd-)		10, -	„ 10 n		10 „	11	Măgurele	11	7*o „	11	5*3 „	„ 5t» „
ir	Turtukaia	11	1218 „	., lzl5pm.		1215 „	11	Nicopoli	11	)5J „	11	52» „	S2» „
fi	Olteniţa	11	123D „	„ 123J »		1230	li	Corabia	11	9*° „		7*» „	» 7t» „
ii	Călăraş foraşi	11	1 „	1 ,,		1		Beket	Jouî	I225a.in.		955 „	955 b
ii	Silistra		2*5 „	45		2*5 „		Rahova	11	12« „		io*° „	» 10*0 „
ii	Ostrov	11	3‘5 „	„ 3'5 „		8*5 „		Lompalanca		6 „ Sâmbătă 6 a m.			Luni 6 a.m.
ii	Cernavoda		6 „	„ 6 „		6 „		Vidin		8*5 „	11	8*5 „	8*5 „
ii	Hîrşova	11	8 „	11 8 M	11	8 ,.		Calafat		9)6 „	11	9*5 „	915 11 v 11
ii	Gura Ialom'ţeî	11	830 „	„ 830 „	11	830 „	11	Radujovaf	11	1216 p.m.	11	12ta p m.	„ 12'6p.m.
in	Brăila	Marţi di.ni ne ţa, Jjoi dimineaţă Duminică dimin.					11	Brsa-Palanca	îl	2 „		2 „	»> 2 „
ti	Galaţi	11	11	11 fi	fl	11	in ..everin de la Severin		Vineri	43» „ „ ,3o „ 5 a ru, DuminicăS a.m.			» 4»» „ Marţi 5 a.m.
ANUNCIU IMPORTANT
Renumitele Bâi de la Lacul-Sârat judeţul Brăila, aniţl acesta apa fiiud abondentăr recomand onorab. public Hotelul med numit Llixenburg, compus din 35 camere, bine mobilate, grădină spnţidsâ, serviciul prompt; Hotelul este situat în faţa beilor calde şi reci, dependinţe de acel Hotel, precum şi Restaurantul cu mâncările cele caal alese cu preţuri moderate.
Sper câ onor. public va fi pp deplin satisfăcut; sunt gata a primii visita-torî cu începere de ia 20 Aîiaiii cor.
Proprietat
5-3-1
DIMITRIE IOţTESCU. tftcni Slîrat
De arendat de la Aprilie 1887, jumătate din
Moşia Paralpaa Ar&ke
din judeţul Vlaşca partea care se invoci-ueş*e cn domeniul Giurgiii.
Doritorii se vor adresa la d. Em. La-hovary, 74, Calo» Victoriei în Bucuresci.
Cursele VAPORULUI LOCAL între G ALAŢI-TULCEA-ISMAIL:
Pornire în jos:	Pornire în sus :
De la Galaţi la t’dlcea-Iamail, Marţi, Joi şi Simbită 8 or8 dim.	De la Isintil la Tulcea-Galţi, Miercuri, Vuuri şi Duminică 8 ore dim
Prima plecare ide la Galaţi li Rj ii şi h a iii la 2 > m irtie (l April) 1836	Prima plecare de la Ismail şi Reni 11 Galaţi Ia 21 Marte ;2 Aprile 1886
Galaţi, 3 (15) Martie 1896.	IN^P^CTOR\TUL A. iF.NTIHOR.
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
IIFIR-CDiMIS
băutură făcută din lapte, care se intrabnin-ţeijâ cu un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, iu contra bălelor de piept mal ou sâmâ în contra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi îu Bucuesci, mulţâmitâ iniţiativei d-lnî Lukianofif, care a fost unul din preparatorii isteţ! al acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-1 recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara e obositdre şi costă mult, pe când calitatea Kifiruluî, făcut de casa Lukianofif este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţi uni le lumei ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în calea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Gri viţei, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucureseîînapoind sticlele gâle.
100 sticle 85 lei — b.
50	>	45 >	>
25	>	22 »	50
Pentru bolnavi neavuţi preţurile",vor fi scâdute.
In provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	>	30 »
Oriei
Bătături safl Negi
Se depârtâză sigur şi Iară durere în timpul cel mal scurt prin ungerea cn tiuctarâ de bătători renumită şi singura adevărată a lui Ravaluer, din Pharmacia roşie in P'sen.
1CD Costul unei sticluţe cu car- 1 CD I n. ton şi cu pbnsulă 1 lll#
Deposit în Bucuresci la d. Farmacist Ru« I dolf ScUmettau farmacia Curţel Regale.
Semunita atiirăreasă IBLIi POLONEZ
oare ghicesce viitorul, preseutul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, or! ce secrete ascunse la car! se interesezi cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri! ascunse: comori, etc A so adresa îu str Coetrnuluî, No. 2. Asemenea maî ghiceşte uitându-se în ralma si fruntea omului.
KJSgSSBp' ,
S;*;.
Elisabeth Hardine
mOşă cu diploma din streinAtate
Fostă directore a Spit. de moşit din Kazan.
Dă consnitaţinnî ie la orelglO—12 a.i.
STRADA C0SMA, no. 1.
* —*
Sub-semnatul, m6 simt dator, a a-duce mulţumirile mele renumitei câr-turărese Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzel No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	li. Pănescu.
Lecţiuni de Dans
OTEL PIESOpi, Strada ŞELARI, camera 24.
Sub-semnatul are ondre a aduce Îs I cunoştinţa onor. public că dă lecţiuni de dans atât privat cât şi la domiciliul sâtt
Profesor de Dans.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE DIN ROMÂNIA
UucureBCI-Roinau						Roman-Bucuresci					
	Accel.	Pers.	Pers.	Plăc.	Accel.		Accel.	Pers	Mixt	Mixt	Mixt
STAŢIUNI	1	21	27	29	9	STAŢIUNI	2	24	62	64	66
	8 era	dim	dini	; dim.	p.m.		| sera	p. m		dim	
Bucuresci pl.	11 00	8,40	7,30	1 6,30	4,40	Roman pl.	8,25	12,30		5,45	
Ploescl pl.	12,27	10,39			7,20	Bacău	9,25	1,55		7,50	
Mizil	1,14	11,38	p.m.		8,55	Adjud	10,45	3,52	dim.	10,29	p m.
Buzeu pl.	2,14	12,55	1,10		6,10	Mărâşeştî	11,23		7,40	12,12	5,05
R.-Sărat pl	3,17		2,25		7,48	Focşani	11,59		9,26	12,59	
Focşani pl	4,28		3,48		10,10	Ii -Sărat	.2,56	Tr. 22	10,55	2 29	
Mârăşeştî pl.	5,15	12,0 i	5,15			Buzâfl	2,01	1,18		4,03	
Adj ml	6,01	12,55	6,39			Mizil	2,50	2,19	Tr. 10	5,23	Tr. 22
Bacău pt.	7,39	2,55	9,35			Ploescl	3,45	3,39	10,25	8 00	10,17
Roman sos	8,45	4,10	11,15			Bucuresci sos	5,00	5,15	11,45	0 35	11,50
	iimin	p. m.	sera				dim	P. m.	sera	a. ni.	t>era
Bucuresci-		Giurgiu (Smârda)				Giurgiu (Smârda) Bucuresci					
	Fulg.P	Pei'sdn	Persdn				Fulg.t	Persân Persdn			
	dim.	dim.	p.m.				p. m	dim.	p. m.j		
Bucuresci pl.	5 40	6,40	5 30			Smârda pl.	2,25	10, 0			
Filaret		7,10	6,00			Giurgifl		10,13	8,30		
Coman i	6,24	7,55	6,45			Comana		11,13	9,30		
Giurgiu		8,55	sera			Filaret		12,11	10,28		
Smârda sos.	7.10	9.)'0’				Bucuresci sos-	3,25	12,25	10,42		
Ploesci-Predeal						Preileal-Ploescî					
			Acc-	Pers-	Plăc.				Acc	Pers	Plăc.
Ploescl pl.			3I5sâr	9,33a	8,19d	Predeal pl.			7,45J.	4,51»	7,05s.
Câmpina			7,14	10,42	9,20	Azuga			7,58	5,0	7,19
Comarnic			7,39	11,09	9,45	Sinaia			8,21	5,32	8,11
Sinaia			8,30'	11,53	10,31	Comarnic			8,54	6,04	8,44
Azuga			8,55	12,19	10,53	Câmpina			9rl8	6,29	9,09
Predeal sos.			9, lOsâr	12 35a	11,8d	Ploesci sos.			10.93	7.25s	lOg
B ucu r escî - Vercio ro va
STAŢIUNI
Fulger
C
Accel.
3
Pers.
25
Bucuresci pl Titu Pites’i Slatina Piatra Crai ova T.-Severin Vârciorova s
p. m. 4,05 5,07 6,24 8,98
9,30 12,05 .2,27n
Trenu Fulger C plâcă din Smârda ji Bucuresci Mercureaşi Duminical;) wsesce în Vârciorova .loia ?’ Lunea
a m. 8,00 9,00 10,16 11,56 12, 7 1,18 3,52 4,12n.
p. m. 8,00 9,26 11,17 1,25 1,55 3,37 7,34 8,00d.
Buzeu-Gaiaţî
Buzeă
Brăila
Bărboşi
Galaţi
pl.
Ploescî-Slănic
STAŢIUNI
P oesci Slănio
Pl
so).
Mixt
7J
a. m. 10,45 i2-40 |
(Jam pi na- noftana
Doftsna sos.
1100
11.20
Verciorova-lîucuresci
STAŢIUNI
Fulger P
Accel.
4
Pers.
10
Vârciorova pl
T.-Severin
Craiova
Piatra
Slatina
Pitescl
Titu
Bucureseî sos
sâra
3,42
4,08
6.55
8,17 10 12 11,31 i2,3id
Trenul Fulger P, plâcă din Vârciorova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce în Bucuresci şi bmârda Mere . şi Dum.
n<5ptea
12,57
1,19
3,53
4,48
5,12
6,58
8.11
9,l0d.
dim.
8,00
8,40
12,30
1,51
2,17 5,15 7,05 9,30 s
Galaţî-Buzeu
dim	p. m				sâra	dim	
2,3«	12 5b	dim.	ud pte	Galaţi pl.	9,40	8,10	săra
5,03	3,31	6,45	11,30	Batboşî	10,20	9,1!	8,30
5,4'	4,21			Brăila	11,01	IO,Or	
6,1»	4,55			Buzeu sos	1,30	12,53	
sera	p. m.				sera	a.m	
di ui 4,00
Slănic-Ploesci
STAŢIUNI
Slănic
Floesci
pl.
808.
Mixt 7‘2
p. Ui.
5,-
6,50
l>oitana-Oâmpiua
Lottana Câm ins.
sos
Pl.
5, 0 6,08
Galaţi-Mârăşeştî				Mărăşeşti-Galaţi :			
STAŢIUNI	Acrei 7	Pers. 24 a 23	Mixt >0 a 59	STAŢIUNI	Accel. 26	Pers. 603/8	1 Mixt 28
Galaţi pl. Bărboşi Tecuci Mărăşeşti sos.	sâra 10,40 11,06 sâni	dnn. 7,45 8,80 11,14 11,45 a. m.	nop. 11,40 12,50 4,16 4,52 dim.	Mărăşeşti pl. Tecuci Bărboşi Galaţi sos.	dim. 5,25 5,50	p. m. 4,49 5,45 8,1.5 8 50 sâra	sâra 11,35 12,34 , 3,53 4,35 dim.
Teciici-Beriml				Berlad-Tecuci			
Tecuci pl Bârlad sos.		unu. 6,15 8,-	sera 5,55 8.08	Ber^ad pl. Tecuci sos.		dim. 8,40 10,40	sâra 8,40 10.25
Adjud Tergu-ocna				Târgu-Ocna Adjud			
Adjud pl T.-Ocnel sos.	dim. 6,10 8,05	p. m. 4,15 6,20		T.-Ocna pl. Adjud sos	dim 9,45 11,35	sâra 8,20 10-	
Bacău-Tiutra (Hâiuui				triatra (ftemţuî Bâcău			
Bâcău pl Piatra N. sos	dim. 7,46 11.13	p. m. 3,- 5,28		Piatra N. -p\ Bacău sos-	dim. U -1,30	p m 6 20 8,50	
Cou-tauţa-Deruavoda				CernrtV<Mta-(iou8tanţa			
Constanţa pl-Cernavoda s.	sera 6,50 | 8 35	p m. 1,50 4,24		Cernavoda pl-Constanţa s.	p. m. 3,00 4 45	(p. m. Osii,10	
laşI-Uugheui				Uugbeuî-luşl			
iaşi pl Unir -Rom. s.	2,25 3,49	»1,50 11, 1		Ungheni-Rm. pl. laşi 80s*	25,— 3,32	6 00 9,20	
Titu-Tîrgoviştc				TirgoYlşte-Tltu			
Titu pl. 9,45 Tîrgov. sos. || l’,05		9,15 10,30		" Tirgovişte pl. Titu 808.	6,40 7,50	5,40 6,30	
CALLEA FERATA R,ElvrBEFÎ,a-aEK.ISrAa.XJTX-IALSI
Roman-Iaşî				laşi-Roman				Păş anl-Sucâva				Snceva-Păşcanî				Vercştl-Botoşanî				BotoşanI-Vercscî			
STAŢIUNI	Accel. 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt 9		STAŢIUNI	Acei 1. 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel. 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Accel. 12	Mixt .14	
Roman pl- «1»»> ţlVstS Târgu-Frumos 'aşi sos	dim. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	p. m. 4,28 i 6,53 j 7.16 8,15 9,41 sâra		laşi pl. Tirgu-Fruinos Roman sos.	p. m. 4,33 5,48 7 04 7,16 8,05 sâra	dim. 6,47 8,27 10,16 10,41 11,45 a. m		Pâşcanl pl Verescî P/J Suceva si s.	dim. 1 ,11 11,50 12,08 12,23 sera	sera 7,16 9.32 9,47 10,09 sâra		Suceva pl. Verescl Paşcani sos.	p. m. 4,50 5,20 6,31 sera	dim 6,44 7,39 8,S0 p. m.		Verescl pl Leorda Botoşani sos.	a. m 12,08 1,31 2,03	sera 9 47 11,10 11,42		Botoşani pl. Leorda] Verescî	dim. 5,0) 5,49 7,09	p. m 3.05 3.45 5.05	
Tipografia BbiruîîU Te graiul1'. Calea Rahoveî No. 36,.
www.dacoromanica.ro
abonamente,1
Pentru Capitală:
‘•’entxu nn an .	* Lei 4
. s3se luni .	> 12
, rei luni .	»	7
Pentru Di^triote
(intru un an ,	Lei 30
» ş^se luni	. .	» 15
»	trei luai	.	»	8
Pentru Strein&tato Pentru un an
Lei 4® , 20 » 12
Abonamentele^ se fac la .1 ţr 1$ aie 1w" cărei luni.
Dn iiuir*lr vechili 25 bani.
şd«e lunii trei ukl
Ediţia de dimineţii
ANUNCIUBl ŞI RECLAME :
Anunciuri pe pag. IV, linia 25 ban.
Reclame pe pag.	III	...	1	leii
» pe pag.	II	. . .	8	lei
> pe pag.	I	. .	5	lei
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Francia, Havas, Laffite & C-nie, 8 place dtla Bourse, Paris.
Englitera, Eugbne Micoud, 81 Fle> t Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. VVien. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pest, Servietenplats.
Redacţiuhea, Calea Rahovel, No. 36
l*SW«9t
Director politic. I. G, FUHTDESCU
Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
SCIR| TELEGRAFICE
upi fiarele streine)
Belgrad, 27 Mat.
„Novi Beog adski DnevniJcu şi »Nova Ustavnosl* ga ută cu bucurie resboiul va-
i, Tineri 16 Maln 1
Ne e lesne sfi purtăm rdsbol— de pdnâ— cu confraţii din Yiena, căci singuri ne dau arme.
Am afirmat de la început că ne
mal dintre Austro Ungaria şi România şi , înţelegerea între noi şi Austria nu-
r*Dngaria °/ro,6,că; oa,..Aust,ia'
tive geografica. Faptul c*ă 11 o mânia, ca causa condiţiunilor politice in Drimnl .«ikt din lînlpani aînppnnt Inntn tflrnft. nil are destula energia neutri:
terne, nu are destulă energiâ pentru a-şî apăra propriele sdle interese şi că, in Austro-Ung aria, noi nu vedem decât pe Ungaria, mai departe, am susţinut că Ungaria, fie din orice cause, se soeotesce duşmana ndstră pe piaţă şi vrea să ne escludâ chiar cu mijldcele cele mai scandaldse. încă cu mult înainte de începerea ne-gociărilor, am declarat categoric aci, eă în asemeni condiţiuni e omenesce peste putinţă se ajungem la o con-venţiune.
Tot ce-am spus, din punt în punt s’adeveresce ; delegaţii austro-uoguri au formulat pretenţiuni ungureşti şi convenţie noa6 nu s’a încheiat. Acum, când suntem aprdpe de conflictul vamal, Ungaria dirige loteriile. Tdtă vina deci asupra Ungariei cade.
Dar nu e destul s6 spunem noi acesta; trebue s’o spuie Inşii adversarii noştri.
Dăm mai la vale resumatul unui articol apărut de curând in Neue freie Presse, articol în care confra ii noştri vienesi, cu t6tâ furia ce ne-o arată, nu se pot opri se nu dea pe faţă pe cel vinovat de situaţiunea în care intrăm.
„Cine garantdzâ, rjice Neue freie Presse, că contele Szechenyi — ministrul unguresc de comereiu — nu găsesce culmea mulţumirii în mesurile de represiune edictate ?“ Contele Szechenyi e un „fanatic agrarian."' Astăzi, el e „stăpânul situaţiunil“ şi o dată ce a pus mâna pe tacse vamale proibitive nu va maî ceda. „Austria putea sg nu consimtă la represalii ; ddr a consimţit* ş’acum e la capriciul agrarianilor unguri. „Orice încercare d’a încheia pacea cu România nu va isbuti,ddeâ proprietarii rurali din Ungaria vor socoti că, în acel moment, renta pămentului nu va fi aşa de mare cum vor ei.“ Represa-Journal des Debats spune că d. de Frey-: liile se vor transforma în „lanţ defer ciuet e contra espulsăriî principilor. Se! pentru Austria *
crede că guvernul, înainte d’a lua vr o,	___.	„	„
măsură, va consulta Camera. In provincia, | „ Etă ™ ne spune Singură Nene freie estiunea principilor e privită cu multă Pvesse, fără încunjur, fără reserve.
primul stat din Balcani, a început lupta tu Anstro Ungaria, trebne să îndemne pe eeled-alte state balcanice, cari asemenea aspiră la neatârnarea economică, la o purtare identică, căci România va arâta c’a apucat calea cea bună.
Filipopoli, 27 Mal.
Asupra esceselor din Ieni-Zagra, se daă următorele amănunte:
Când comandantul gamizoneî, oficerul Şsrbeţow, fu însciinţat că oposanţiî au de gând să facă turburărl în cursul operaţiunii electorale, el se duse şi încercă să liniştescă pe turburători prin vorbe bune făcând apel la patriotismul lor. Pe când vorbea, un oposant să apropia pe la spate şi-l descărca un glonţ de revolver întîm-plă ; nenorocitul Şerbeţow câda grămadă. Când soldaţii veijură pe şeful lor cărând, traseră focuri asupra asasinilor; aceştia încercară se răspundă, dar fură siliţi se fugă.
Despre alegeri în cele-l-alte părţi, se comunică că ele s’ail petrecut în linişte. Locuitorii greci, afară din Filipopoli, au luat parte la alegeri.
Paris, 27 Maî.
In şedinţa Camerei de la 25, când era la ordinea «Jilel pensionarea familielor celor căduţi la 48, desbaterea a fost din cele mal animate. Familia Orleanilor a fost viii a-tacată. Ligitimistul marquis de Rjys, îşî încheia discursul cu următdrele cuvinte : «Daca e o Dreptate în cer, eatjrebue se se bucure că acel rege (Louis Philippe) care s’a urcat pe tronul rădicat de revoluţiune, a fost silit se fugă din Tuileriî ca un tâlhar.» Desbaterea a fost cu atât maî importantă, cu cât din ea trebuia să se vedă disposiţiunea maiorităţil faţă cu cestiunea espulsăriî principilor. Conclusia a fost — aşa e impresia generală— că contele de Paris n’are decât se şi facă geamantanele; căci ori ce atac contra familiei d’Orle&ns era salutat cu salve de aplause.
Paris, 27 Mai.
Consiliul de miniştri a hotărît, în principiu, cu 6 voturi contra 5, espulsarea principilor. Miniştrii nu s’afi putut însă înţelege asupra modalităţilor, nicî asupra ces-tiuniî căror principi să li se aplice măsura espulsăriî. In Cameră, maioritatea republicanilor e pentru espulsare.
Paris, 27 Maiu.
Cndiferenţă.
Paris. 27 Maî.
Şi tdte aceste confirmă cele ce într’-atâtea rîndurl am spus. Ungaria şi-a
Principele Jer6ne Napoleon a avut o pus călcâiul pe grumazii Austriei şi, convorbire cu uu 4'arist asupra cestiunel fâeend rdti tuturora pentru interese espulsarilor. LI aproba espulsarea, căci ces-	•	-
tiunea trebuie se se reselve odată. Prind- d®	,ne foce r6ti S1 n0*-
peie Jărorne nu crede că va fi şi el es-1 Organul vienez, amarit de nepu-pulsat, de ore-ee a recunoscut tot d’a-una tinţa Austriei, îşi varsă focul asupra Republica. Şi astă di el recunăsce că în1 nostră. După ce denunţă pe unguri, Francia nu e posibil de cât un guvernjtot guvernul românesc e de vină; ales, ca principiul eredităţii şl-a făcut vea-'	&	.	.
cui, că trebue se se convoce o constituanţă Ş1 ne vom ruina > Ş1 d. Bratianu, ca care se elaboreze o constituţie precisă în1 un al douilea Heinrich, va veni des-acă8tă privinţă. Numai, capul statului tre- culţ la Canossa, şi S6 va smeri, şi baie se fie direct ales de popor. Decă cu nH-.are nn va cănăta............. tot din Dri-
tote aceste va fi espnlsat, principele .Tă-rdme e convins că ÎDtr’o va fi rechemat cn onore pentru a orgauisa în Francia principiul alegerii, întocmai cum esilatul Aristides s’a reîntors la Atena ş’a trăit a-colo onorat pâne la siî şitul vieţeî.
Bruxelles, 27 Mal.
Locuitorii capitalei sunt forte îngrijiţi de manifestaţiunea ce pregătesc lucrătorii pentru 13 Iunifl în favărea votului universal. Mulţi se înarmeză, alţii îşi duc banii în siguranţă. Gardă orăşenescă face necontenit eserciţii de tir.
Petersburg, 27 Mai.
Contele Tolstol a luat oongediă pene la tomna pentru a-şî căuta sănătatea. In tot timpul oongediulul, senatorul Plehwa îi va ţine locul.
A se vedea Ultime Sclrţ pe paţrlna III
ertare nu va căpăta..... tot din pri-
cina Ungurilor, adaogă Neue freie Presse.
Puţin ne impresiondză însâ furia adversarilor; acesta p<5te sâ dove-ddscâ cel mult slăbiciune. Putem Îns6 asigura că primul ministru nu se va smeri înaintea niraânul, pentru că n are de ce sâ se smer^scâ. Dacă austro-unguriî doresc convenţiune, am spus’o deja, îi aşteptăm, cu aceiaşi bună voinţă, dar şi cu aceiaşi programă economică. Trebue sg în-ţelggă confraţii din Yiena câ noi nu speculăm, ci apărăm interese obştesc!, interese vitale ale ţgrel.
Cât despre ruină, sg nu le fie cu banat, singuri se vor ruina; deja e-fectele se simt, deja industria transilvană dă ţipete de desperare, deja
deja memoriile burg la ministerele de comereiu din Viena şi Pesta.
Vecinii noştri, câţi dintre unguri sunt <5menl cuminţi şi mal cu s£mâ Austriacil, sciţi că lupta începută cu România e curată nebunie care va fi scump plătită. Austriacil in special seiâ că aii că(Jut subt monopolul Ungariei, mal drept <jfis subt monopolul unul pumn de speculatori.
Atât de adevărat e acesta, In cât nu peste multă vreme de la începerea conflictului vom vedea pe Aus-triacl ţipând; vom lua act atunci. Mal mult decât atât, concordatul economic dintre Austria şi Ungaria e pus la probă, şi nu seim «JSlîcum va ieşi din încercare.
Pentru moment, ne mulţumim sg semnalăm fisele a doug Şiare sSr-beseî cari— tocmai cum prevesteam ieri în acest loc —■ salută conflictul vamal, încuragiază pe România, îl predic succesul şi îndămnă pe cele-l’alte state balcanice sg se deştepte şi sg urmeze pilda. „Căci România a apucat calea cea drgptâ.*
Cugete confraţii noştri asupra a-cestor semne; şi cugete bine. Noi seim ce facem şi unde mergem; cu-ndscem tăria situaţiunil ndstre.
E şi Austro-Ungari a în aceiaşi si-tuaţiune ?
In afacerile internaţionale stagna-ţiune complectă ; cestiuaea grgcă se duce, cestiunea principilor francesl n’a venit încă oficial la ordinea (jilei, la Moscva mică tiradă din partea primarului, „care doreşte sg vgdâ crucea strălucind pe turnul sfintei Sofii din Constanţinopole* şi aşa mal departe ; nimic sgtl fdrte puţin şi neînsemnat lucru.
Numai amânarea datei când e sg se întruneseă Adunarea sârbă ar putea sg ne oprăscâ puţin ; dar ne lipsesc pânâ acum informaţiunl po-sitive şi <Jiarâle străine nu ne aduc decât indicaţiunl nesuficiente.
Profităm dacăstâ amorţire pentru a da tot spaţiul de care dispunem mare! şi nesecatei cestiunl a conflictului vamal în care ne angagiem cu Austro-Ungaria.
Cititorii noştri vor fi în câştig.
că va face tot ce-î stă în putinţă..,, ceea ce nu însemnă tocmai mult.
Şi abia suntem la început.
X
Aseră, la Teatrul Naţional, mare serbare în amintirea Iul Victor Hugo. Bustul nemuritorului poet a fost încoronat de societari, la sfîrşitul represintaţiuniî lui Buy Bias.
X
Luua trecută a murit la BadiştenT, plasa Podgorea, judeţul Muscel d. Manoil M. Io-nescu, care în testamentul seu a lăsat un | petec de pământ primăriei cu condiţiunea jca din arenda acestui păment să se cum ipere haine copiilor seraeî, cari frecueute'ijă j şcd'a Asemenea repausatul a mal lăsat o sumă de bani pentru repararea bisericeî locale, şi cumpărarea cărţilor didactice pen-i tru şcdlâ. Iată un testament demn de a servi de model pentru cei cari vor să lase I o amnitire bună de denşiî.
! *
I Eri seră s'a inaugurat la hotelul Fras-catti (Oteteleşianu) soarelele musicale, sub direcţiunea d-lui Schipeck, şi vor continua în tote serile.
Se scia că nici un alt local nu are o posiţiune maî frumosă. Terasa este cu de-severşire atrăgătdre. Pe ea pote cine-va să mănâuce, să asculte musica şi tot de o dată se respire aer curat, amestecat cu mirosul bradului şi florilor din grădina ddm-nei Oteteleşanu.
X
D, L’ipu Coîtake, prefectul judeţului CovurluT, a sosit în capitală.
A(Ji la orele 10 s’a întrunit la Ministerul de fiuance conferinţa privitore ia încke-iarea unei convenţiuni comerciale cu Fran-îia. Delegaţiunea francesă este compusă de d-nil Coutouly şi Von-Diesbach. Guvernul nostru e3te represintat de d-nii P. S. Aurelianu, Gr. Ghica, D. Protopopescu, G Cantacuzino.

COEVEHTiraSA C01CE8CIAU

IMFORMâTiUM
Atragem seriosa atenţiune a tuturor â-asupra telegramei pe care o publicam în capul rubriceî »DepeşU. Ea confirmă ideia emisă de noi ieri în articolul de fond.
Avis Austro Ungariei.
X
Oficidsele din Pesta sunt d’o naivitate rară. Etă un esemplu :
Budapester Correspondene nu se domiresce ce tratament va aplica Romănia mărfurilor auatro-ungare pană la promulgarea tarifului autonom.
S -I maî spunem ca avem tariful auto-nom cel vechiă, pentru tot caşul ?
X
Pester Lloyd anunţă că ministerul unguresc de comerciif a primit maT multe memorii d'ale industrialilor din Transilvania şi Temişora. Memorii aQ venit de la:
Doue fabrici de petroliîi (Orşova şi Ora-viţa);
Usiuele de fer şi oţel din Reşiţa şi A-nina ;
Societatea din Braşov a esploatatiuniî ir niere din Kalau, Ferdinandsberg şi Rusk-ber" ;
Minele de cărbuni din PetroşenI ;
Morile din Orşova, împrejurimi, şi Braşov; Fabricele de salam din Sibil şi Braşov. Iote memoriile spun ca industriele sus notate îşi luau materialul brut din România, şi în România îşi desfăceau produsele. Industrialii cer s8 li se gasescă noul sor-ginţî de materii prime şi nouî debuşeuri. Secretarul de stat Matlekovicî a promis
Am anunţat ieri câ vom da resumatul unul articol din Neue freie Presse asupra conflictului vamal au-stro-român. Ne plătim aţii datoria.
piarul vienes pornesce de la publicarea celor patru edicte prin cari, de la 1 IuniQ înainte, se iau rngsurl contra mărfurilor române. Conflictul e deci deschis, săggta a pornit şi nimeni în lume n'o mal p6te opri.
Este seu nu speranţă câ acest conflict. va fi de sc#rtă durată ? Acesta e întrebarea pe care şi-o pune Neue freie Presse. Iată şi respunsul:
«Conflictul e cu atât maî regretabil, cu cât e mal puţină perspectiva pentru o pace apropiată. Când <}icem acesta, nu ne gândim la puterea de resistenţă a României, care de multe ori va ofta c’a turburat sim-ţimintele de prietenie ee i s’au arătat, prin nesăbuitele sele preiedtiunî. In Româuia. nevoia va constringe curînd pe 6ment se cedeze şi acelaşi d. Ferekide, oare cu mândrie a comunicat delegaţilor noştri că e zadarnic a negocia mal departe, îşi va da ostec^la se mal vie odată la Yiena şi se se r<5ge pentru urmarea acelor conferinţl pe cari acum le-a despreţuit. Decă res-boiul ar fi se se termine eu înfrlngerea economică a României, nu ne-ar inspira atâta îngrijire, cu t<5te ranele pecari le va primi şi monarhia nd3tră. Dor mesurile luate de ambele guverne (austriac şi ungar) schimbă situaţiunea pentru multă vreme. Săgeta a plecat şi nimeni nu e în stare s’o întorcă îndârît. Cine garanteză că contele Szechenyi (ministru de eomerciiî), în fanatismul sSu agrar, nu găsesce cuhnea mulumiriî în politica de represalii ? Cine pote spune că, într'o gli, nu se va lescoperi că avuţia Ungariei depinde de aceste tacse vamale, că îmblânzirea presiunii puternice ce se esercită asupra României nu va provoca ruina agriculturei ungare ?
Guvernul austriac putea se consimţă sdfl nu la aceste mesurî (edictele). Acum însă 6 legat, şi, ddcă nu vrea Ungaria, represaliile nu măi pot fi oprite, pe cât timp esistă unitatea economică a monarhiei. Şi decă d. Brătianu, în vr’o di gerosă de iarnă, va veni cu picidrele g<51e in faţa palatului de pe Ballplatz (ministerul au-
striac de esterne), contele Kalnoky nu va putea se dea iertare pocăitului. Contele Szechenyi e acum stăpânul situaţiunil, el a obţinut ceea ce nicî o dată nu i s’ar fi acordat alt fel, şi el nu e omul care, în hatărul câtor-va confecţionări şi câtor-va cusătorese, se ierte de tacsă măcar un litru de grâii. Aceste tacse sună ca musicâ cete xâ in urechile protecţioniştilor agrari şi ar fi nebunie se sperăm că acum, când o parte din norocul visat le* a că$ut în pole, nu l vor apăra cu mânele şi cu piciorele, cu totă influenţa politică de care dispun. Lupta produce represaliile ; d6r se pote întâmpla ca ele so nu înceteze nicî chiar a-tuncl când scopul va fi fost de mult atins, căci la desarmare se cere tot aşa acordul guvernelor monarhiei câ şi Ia înarmare. Tacsele vamale aii o viaţă forte dăinui-tdre. Cu fie-eare disposiţinne din tarif se legă şi se deslâgă interese, şi decă nego-dările pentru încheiarea păcii cu Romănia vor fi s8 începă tocmai într’un moment când agrarianii unguri vor socoti că renta pământului naţional nu e aşa de mare cum o doresc ei, atunci mesurile de represalii vor fi un adevărat lanţ de fer pentru Austria. Astâdi, aceste represalii sunt arme de luptă; ăer ele pot să se transforme cănd-va într’un esces agrar, într’un flagel pentru industria austriacă Austria şi-a perdut lib rtatea de acţiune, ea şi-a tăiat singură retragerea şi cheia posiţiunii e în mânele contelui Szechenyi».
Urmeijâ apoi o-serie de nepoliteţe la adresa Românilor şi a d-lul Brâ-tianu, cate, dup6 părerea d'aru^uî vienes, a făcut cea mat mare nebunie nevoind se cedeze la pretenţiu-nile absurde ale Austro-Ungariel. Articolul se termină cu urmâtdrele linii:
«România va suferi mult. P4te vaţţine piept primului asalt al represalielor, der încură primejdia ca resboiul vamal se nu mat potă fi înlăturat nici prin supunere. Tacsele vamale, odată ce esistă, greii se desfiinţez». Comercial austriac trebuie să-şi ia adio de la Romănia, de la porturile Dunărei de jos, cari în curs de veacuri au gravitat spre Viena. La umbra pomilor pe cari i-aii plantat neguţătorii austriaci, se vor aşe§a acum Englezii şi Germanii.»
Am snb-liniat înadins unele pasa-gil pentru înlesnirea cititorilor; acum le atragem atenţiunea asupra articolului ce urme^â, privitor la industria transilvană; simpla apropiere între ambele articole va fi d’ajuns pentru a lumina situaţiunea.
INDUSTRIA TRANSILVANA
In deosebite rîndurl am insistat asupra situaţiunil escepţionale a acestei industrii, creată şi nutrită esclu-siv în vederea trebuinţelor României; acăstâ industrie e osândită s6 cadă jertfa rgsboiulul vamal austro-român din lipsă de debuşeti.
Un <|iar unguresc — Revue de l’O-rient — fie <jis în treeât, a găsit că cu aceăta am făcut iredentism; şi a râmas cu vorba, căci am despreţuit sAl răspundem.
Astă-^I, cestiunea industriei transilvane e la ordinea ijilel în Ungaria, şi nu putem tocmai noi—singurii cari ne-am ocupat cu acestâ partea complicatei cestiunl comerciale—să nu notăm ce se crede şi ce masuri sd propun cu privire la acestâ industrie.
Chiar în ijiua promulgării faimd-selor edicte austro-ungare, Pester Lloyd atrăgea atenţiunea seridsâ a guvernului unguresc asupra industriei transilvănene şi cerea ca statul sS se facă clientul el. Acestâ grabă estra-ordinară corobordză adevdrul celor susţinute de noi.
In numdrul său de la 25 curent, acelaşi <jiar publică o corespondenţă din Braşov pe care o vom da aci. împrejurarea câ ea vine din centrul industrialismului transilvan şi aceea câ Pester Lloyd o publiiâ fără nici o re-servâ în capul primei sdle pagine, sunt destulă garanţie câ tot ce se spune
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 17 MAI 1886
în corespondenţă e adevSrat. Mai observăm în sfirşit că, decă la început articolul pare că nu vrea s£ recundscă gravitatea pericolului, mai la vale mărturiseşte intr’un strigăt de desperare. Aşa e metoda ungur^scă.
Iată acum articolul :
In ministerul ungar de comerciu s’afi început, cu concursul camerilor de comercifi din Cluj şi Braşov, desbaterî pentru a face ca retorsiunea contra României se fie efi cace. Dâcă România va fi ast fel închisă provisoriu, acesta p6te să dea industriei transilvane oro care impuls pentru o activitate mal mare. Orl-cât de mare va fi paguba ce va suferi industria .nostră din resboiul vamal, totuşi pdte isvorî din a-cest conflict un efect bine făcător într’o anumită direcţiune. Acuma industrialii noştri vor fi sguduiţî din letargia lor. Până acum, nimeni nu se gândea aci la viitor; fie-care avea clienţi siguri şi nimeni nu se gândea ce are se se întâmple în fi'ua când aceşti clienţi vor lipsi. IndustrialulU braşovean se reazhnă pe România, şi, din causa încrederii sele, remase îndărăt in propria sea industria. Se părea superfluă, a se gândi la noul de-buşeurl. Şi cu tote acest nimic nn era mai natural decât ca industria transilvană să-şî caute debuşeu înăuntru chiar, în părţile a-pusene ale Ungariei.
Acesta nu s’a făcut însă. Iu asemene împrejurări deci, cănd industria unei în tregl părţi a ţărel se rezimă pe un singur debuşeă, nu e mirare ca desperarea să cuprindă clasa industrialilor noştri când perd acest debuşeU unic. Dar speranţa şerpării n’a pierit incă cu totul...
E o greşală când se crede că România se pote lipsi afiî de industria transilvană. Pieţele române sunt silite se recurgă la in dustria năstrâ până când îşi vor fi creat industria naţională. Articolele pe cari le j
RESBOIUL, VAMAL
Citim in Tribuna din Sibitt :
«Resboiul vamal între Austro Ungaria şi România e perfect. Fdia oficială Buda-pesti Kozlony publică în numărul seiî de la 23 1. c. n. patru ordiuaţiuni ale mi-nistrului„de comercifi, contelui Szechenyi, prin care aceste dispune, ca tote productele ce vin din Rom&nia să se taxeze de la 1 Iunifi n. începând după un tarif vamal ridicat cu 30 procente, şi opresce importarea de legumi, pdme, plante şi bucate precum şi importul de rîmătorî, ol, capre şi miei din România. De asemenea s’a votat şi în camera Romăuiel tariful autouom şi s’a mal presentat camerei un nofi proiect de lege, care ca adaos la tariful autonom are se fie uu nou mijloc de retorsiune în contra statelor, ce aB luat şeii vor lua măsuri esoepţionale în privinţa pro duetelor române. Acest proiect consistă din următorii trei articoll: I. Drepturile de vamă asupra importaţiunil şi asupra exportaţiuniî se vor percepe conform tarife! anexate la presenta lege. II. Guvernul este aotorisat a mări taxele vamale din acest tarif până la 30 la sută din valorea pentru productele sâB mărfurile din sttte, cari vor lua măsuri escepţionale într’an mod direct sdfi indirect contra productelor şi mărfurilor din România. III. Acesta lege se va aplica in termin de o lună de la promulgarea ei.
Trâba Romăuiel, decă vă avea sâfi uu pagube din acest resbol: Noi ceşti de sub corona sfântului Ştefan seim, că bine nu o să ne umble de aci înainte, decă nu cumva ne vom îndcstula cu hrana, ce ne-o pote oferi «paprilca» de la Szeghedin.
SCEJSOEI WH BULSASIA
Intr’o singură fii o razia bine făcută va curâţi oraşele ndstro de acâstă neghină.
Să trec acum la conspiraţiunea de la Burghas. Iu diua de 6 ale lunel curente 1 am fost present la interogatoriB făcut de d. Zancoff, prefectul de la Burghas (upra vitei) unul individ anume Gheorghe Mihai loff. Acest om, caro este un simplu agricultor, declară că acum câte-va dile a fo3t chemat la o întrunire, care s’a ţinut în casele lui Goranoff şi unde aB fost căpitanul rus Nabocoff, popa muntenegrean Drago-vicî, Conaroff, B tleff, Şişmanoff, doul muntenegreni şi mai mulţi alţi pe care nu le ennosce. La întrunire s’a luat resoluţiunea de a aresta pe principele între Sliven şi Burgas, şi auumo în valea de la Kam vedere, iu apropierea de Aitos. In cas decă nu se va aresta viS, să fie omorit. Unul din muntenegreni amintise cum a fost omo-rîtă d-na Scobeleff, mama generalului rus şi a declarat, că se teme ca căpitanul. Na-bocoff îu cas do nereuşită să nu se îm-
(Corespondenţa particulară a Telegrafului) Pliilipopo e, 12 Mai.
procurăm noî României, nu i le pote da • Conspiraţiunea şi agitările ruşiior. — D. Inghel-nicl Germania, nici Anglia nici Belgia. Industria acestor state e prea desvoitată pentru ca se se ocupe cu produse asa de or
dinare. Din acesta parte nu e mult de temut; e insă mult din partea României România e pătrunsă de conştiinţa că trebue să producă însăşi. Dacă reuşesce —o spu nem fără a sta la îndoia1ă— atunci suntem per daţi. Planai e se se transporte industria transilvană în România. Deja luc-reză în Braşov agenţi pentru a ademeni pe industriali se trecâ dincolo. EI făgăduiesc munţi, de aur, ca şi cum dincolo n’ar curge decât miere şi lapte...
Pentru a remedia la pericolul pe care îl încurâ industria transilvană, autorul articolului propune s6 se înfiinţeze In Braşov o Hală de mărfuri. Acest institut va ţine loc de consumator, cumpărând pe bani gata tot ce vor produce industrialii transilvani; apoi, prin agenţii sei, va căuta plasament pentru mărfurile din deposit. Pentru tdte aceste operaţiuni, autorul proiectului cere guvernului ungurescu sâ intervie la Bancă pentru a deschide societăţii iniţiatore—căci s’a constituit o asemenea societate la Braşov—un credit de cel mult un milion.
Dacă Ungurii nu găsesc altă ideie mai fericita, apoi industria transilvană e ca şi îngropată. Căci ideia Halei e cu totul neeficace. Ce s6 facă un milion pentru tdtă producerea Transilvaniei ? In douS luni, capitalul ar fi epuisat şîrHala ar da faliment.
S6 observăm, pentru a sfirşi, că e în adevâr o greşală a crede că România nu se pdte lipsi de industria transilvană, fiind-că n’are de unde să importe articole similare. Tote in-dustriele esistente în Transilvania e~ sistâ şi la noi; numai că ele n’aă putut lua o desvoltare mare din causa concurenţii. Trebue să fie fdrte slab scriitorul corespondenţei, dacă ’şi Inchipuesce că la noi nu se fac ţesStari pentru îmbrăcămintea ţe-răn^scâ, lemnâriă, spirturi, brânzeturi, frînghii, olârie etc. etc.
Lipsind concurenţa şi statul român ajutând în marginile putinţei, tfite acesta industrii esistente vor lua un puternic aveat şi In srnrtâ vreme vor ajunge la destulă desvoltare pentru a satisface tote trebuinţele. Căci materii prime avem indestul, braţe asemenea şi meşteşugul n am aşteptat s6-l învăţăm d’acum înainte.
Ceea de ce se teme îns6 corespondentul—emigrarea industrialilor transilvăneni—se va realiza fatalmente. Strămutarea industriei transilvane în România se va face mal curând şi mai sigur de cât Hala de mărfuri— şi acesta fără ca s6 fie nevoie de agenţi. Ofertă, pentru ca sS nu mdră, va urma cererea.
strom.— Alegerile
Am avut mult de lucru şi u’am putut să vă scriB precum am promis, cu tdte •istea am trămis acum patru dile o depeşă pe Care sigur sunt c’aţt primit’o. Având a pleca d’aci, am însărcinat pe Pavîow să corespundă regulat de afiî înainte cu dia-rui d-v., iar în ceea ce mă privesce, apoi mă grăbesc a vă trâmite acesta acrisore
La sosirea mea aci, am putut constata că mare refi ne-a făcut nouă bulgarilor agenţia rusă d’aci. Activitatea cutezată re a iul Jnghelstrom numai are margini. Sim-ţindu se tare, în postul ce ocupă, acest evrefi german, rusificat, fidel ordinelor ce primeşte din Rusia, jură pretutindeni că ;n curând Rusia va ocupa negreşit Rume-1 a, şi apoi iar va întinde ocupaţinnea şi asupra principatului. Sub îndemnul lui In-ghelstrom d. Gheşeff, leaderul partidei opo-siţioniste d’aci, împreună cu membrii opo-wiţiuneî, aB luat hotSrîrea de a nu merge la Sofia, în cas decă nu vor isbuti în alegeri de a da Rumeliel deputaţii oposiţio-niştl. Alegerile s’afi făcut, sunt precum ştiţi ales şi. efl; ieiî Rumelia a numit 32 representanţî, din cari 27 sdnt al pari idei liberale-naţiouiile Cel trei din oposiţie aB hotărît de a se supune propunere! făcute de Inghelstrom, adică de a nu merge la Sofia şi a remânea la Plovdin unde să înfiinţeze un comitet autonomist, declarând Rumelia supusă protectoratului Rusiei. Mâine şefi poî-mâine aceşti domni vor tipări un manifest în care vor protesta într’un mod formal în contra revoluţiunel de la 6 Sep-tembre precum şi în contra arangiamâa-tulul turco-bulgar D. Inghelstrom şi Soco loft au şi făcut deja brulioaul unul memorandum. ce se va trămite Ţarului. In acest memorandum subsorişil vor cere ca Ţarul să le trămită un persouti administrativ, căci de altmintrelea naţiunea rumeliotă este decisă a refusa categoric supunerea principelui Aiecsandrn, pe care’l consideră de trădător, de sperjur şi de sclav al Forţei. Brulionul se află în mâinele mele şi nu’l trămit numai pentru că este prea mare. N’am timp necesar pentru a’l copia. V’am dat mal sus conclusiunea la care vine.
T6te acestea jn’ar fi mare trebă, decă însă în agitaţiunea, nutrită eu ruble, nu s’ar agita pe faţă agentul rus în personă. Sunt pe ici, pe colea omeni naivi, cari cred în tdte cele spuse de Inghelstrom şi pnvitâre la intervemrea Rusiei. Bieţii 6 i meni na pot deosebi, şi in acesta âB dreptate, diferenţa ce esistă între atitndinea Rusiei faţă cu Europa îu cestinnea nâstră şi atitudinea agentului diplomatic. Toţi sunt convinşi că Inghelstrom lucrefiă după ordinele primite.
Agentul ras a pus absolut tot ce pffea pune pe cartă, pentru a face o manifestaţi une ostilă la sosirea principelui Alexandru aci, der manifestaţiunea n’a reuşit, poporul a prii mit pe viteazul nostru cu en-tusiasm şi bieţii 6menl aB remas coufust sub umbra drapelului cernit pe care ’l afi arborat.
Apoi veni resultatul alegerilor. Descep-ţinnea e ffiare în rândurile, oposiţiunel, In-ghelstrem turbează de ciuda şi împingă pe Gheşeff cu proseliţil set pe căile ilegale. Nu mal e vorba afii de alt-ceva de cât de organisarea contra-revoluţiuneî. Conspiratorii plănuiesc pe faţă a ne aresta, precum noî am arestat pe bietul paşă la conac. Naivii perd din vedere diferenţa ce esistă între ceia ce a fost, şi ceia ce este. Noî ne am rezemat pe un popor întreg, el n’au de sprijin de cât o mâuă de aventurieri străini, obicinuiţi a trăi in peninsula balcanică din desordine şi anarhiă.
pusce, precum s a împuşcat ofiţerul rus, ..	. -	, ■-	„■	-	„
r ’ r .	.	- i , q , . a tice, persistă a si afirma politica lor. Oua
care a orgamsut asasinaread nel Scobolefl. ,	n,
ran, G. loahimescu, Ghiţă Ruse, Ghenu Tonciu, Ştefan Tonciu, N. Jecu, Ghiţă Mainea, Iancu Dumitru, G Petrescu, G Murgescu, C. Govela, C. Motroc, Nidel a Dumitru, D. Marinescu, P. Ma-nole, C. Popescu, D. Alimănescu, lord. St. Tabacii, Rie P. Labă, I. Dimitrescu, R. Andreescu, Ion \Popescu, G- I. Petrovici, St. Niculescu, T. Ghiorgliiu, D. Popescu, Ion Vişoiu, Marin Popescu, Ion Popescu, T. Dragne, G G, Mateescu, C. Antonescu D Popescu, V. Drăgănescu, I, Sachelarescu.
[Urmâză încă 206 iscălituri].
EIP8L3AREA PRWj’lLOÎI 1» FRaKTA
Chestiunea prinţilor in Franţa a ajuns într’o faşă fdrte acută Cu t<5te sfaturile de moderaţiuue date de Temps, cu tdtă iritarea ce manifestă Debats se pare-câ guvernul e hotărât să lucreze.
Organele republicane cele mal priuci-pala ca Republique frangaise, Sieele, Jus-
CspiUuul Nabocoff l’a numit durak şi ’I a ordonat să tacă. S’a hotărit apoi sS me o mo re Caravelolf şi Zaucoff, prefectu, iar prinţul se fie transportat pe mare. Doul greci diu Achilo şi Caruabot au fost însărcinaţi cu ruperea firului telegrafic. Conspiratorii sunt arestaţi.
In Z'ua 6e 7 corent pe un vapor din Coustantinopole a sosit nu Burgas un individ, care avea paşaport pe numele iul Giuro Konticî. Acest individ, dupe paşaportul s u era se plece la BucurescI (România) der a descins aci. Fiind bănuit, el a fost arestat şi îu adevăr s’a decoperit că Konticî este unul din afilaţî la complot.
Căpitanul Nabocoff este dat afară di□ Bulgaria.
X. X.
------——coasa og
PRIMIREA REGELUI LA GIURGIU
Următ6rea protestare a cetăţenilor din Giurgiu ne-a fost trimisâ spre a o publica. O înserăm aZL reser-
jvându-ne s§ revenim mâine asupra el.
Domnilor Redactori aî ţfiarelor România, Naţiunea şi Epoca.
Ddmnilor Redactori,
Cu cea mal profundă părere de reu vedem în Z*arele Domniilor Vostre, reprodu-cendu-se diferite informaţiunt relative la priimirea făcută Majestăţilor Lor Regele şi Regina de către populaţinnea oraşului Giurgiu.
Iaformaţiunile D-vostre sunt aşa de stranii că isvorul lor nu pote ti de cât, sa fi mistificarea, safi reaua crediuţă.
Bine-voiţl dar de aflaţi, d-lor Redactori, că cetăţenii oraşului Giurgiu, ale căror sentimente de iubire şi devotament pentru Suveraun Ţerii lor s’a probat în tdte ocaziunile, au făcut Maiestăţilor Lor o priimirc strălucită cum a rare-ori sa putut vedea şi tum într’adevăr trebuia se facă nisce cetăţeni liberi cari au dovedit tol-d’auna că au deplină consciinţă de demnitatea şi datoria lor.
Bine voiţi de aflaţi încă, că de la apa-riţiunea trenului Regal şi pâuă ce Maiestăţile Lor aB părăsit portul nostru, tâtă populaţiunea oraşului, de la mic pâuă la mare, afi fost în piciore, salutând şi aclamând pretutindeni cu entusiism pe Majps-tâţite Lor cari au remas adânc mişcate de acestă demnă şi imposantă manifestare.
Informatorii d-vostre vorbesc de strigări sediţidse. El bine! Noi ca Cetăţeni aî oraşului desminţim cu tărie aceste insinuări culpabile ce nu a avut loc de cât pote numai în imngiuaţiunea acelora cari cred că, aşa ceva, ar ti o laudă pentru dânşii, şi de aceia stăruim se-’i arătaţi cine suut acel, spre aî cundsce totă lumea.
Intr’alt-fel, iaforauţiunile ce vi s’a dat remâu cum şi sunt in realitate— o simplă Ke-ioate care nu are de cât scopul culpabil de a lovi iu demnitatea oraşului Giurgiu şi a locuitorilor sei, dar cari, la rândul lor, proclamă cea mal energică desapro-bare pentru asemenea procedări subersive şi cu totul nedemae de dmenî car! se respectă.
In speranţă dar că, pentru restabilea adevărului, veţi priimi cu plăcere a f:£ce co. venita rectificare în Z‘arttL ^Jomniilor-Vd3tre, vă rugăm Domnilor lactorT, să bine-voiţî a primi espresii^aa sentimentelor năstre de distinsă «tfonside-atiune.
F. Drăgănescu, T. Matki^esM, Ştefan G. Carna-batu, Caragea MihailSJ6n Boldescu, Tănase Gu-ran, Ion Nedelcot*~jjr Stoianovici, Marin Popa Ion Sore, Iordcu^ peo^or> Cliristache Mihail, Fraţii Neatu Drck.<gnea|	Venculescu, P. Stoianovici
Mitica Dimib resc^ ^n(J Guţe, Petrache Va-sile, P. DrăjfgoescU' ^adu Popescu, Radu Doescu, f seu, T. Aliescu, P Popescu, N. Bădu-
—7. __	Al	7*1 D/î 1A /I AM 11
cestă oeasie Republique frangaise, fiice că guvernul trebue se 'şi arate intenţia de a reprima pe toţi aceia orî-carî ar fi, cari conspiră contra Republicelşi a legilor sale. Sieele amintesce opinia lui Thiers asupra legilor de proscripţiune, pe care, el, le numeşte „legi de precanţiune în Adunarea Naţională de la Versailles marele om de stat părea a regreta că nu le-a s-plicat.
Faptul e după cum constată Sieele că nici îutr’un stat monarchic, autoritatea n’ar fi aşa de nepăsătore faţă cu agitaţiile unul preteudeut safi a unei familii. Mal totă presa republicană e unanimă de a cere cabinetului ca el se ’şl afirme voinţa sa şi să facă să se respecte şi se apere in-stituţiuţiunile actuale. Dacă am crede cele scrise de Debats, consiliul de miniştri ar fi hotărât de a lua măsuri legislative în contra prinţilor.
Paoă acuma însă nu se ştie nimic sigur. Cabinetul ca se evite ori ce interpelări şi discuţiunî în acesta privinţă, va face cunoscut deputaţilor şi senatorilor hotărârea luată în consiliul de miniştri.
*-<y<yO -d -c-sms-o-
SOIRI SI FAPTE
tan, fabrică ce siţb conducerea d-lul Di-ninschi a realizat penă' acum chiar dre care progrese.
Sunt câte va lut,! de când d. Grtioberg a înfiinţat în strada Bănci*, 0 fabrică de umbrele pe lâDgă cea de cracate pe care a înfiinţat-o de mal demult. Du şi acestă fabrică e nouă de tot, urabrelile ce se fabrică în ea, pot rivaliza cu cele hnaî bune umbrele din fabricele streine,—şi puţurile cu care se vând suut totuşi destul de convenabile.
Cam tot de câte-va luni, d V. N (gruzzi, profesor, a îufiiuţat o fabrică de rdme de pluş, care de şi uu e încă pusă p# picior de desvoltare, promite cu tdte aceste mult, judecând-o după calitatea ramelor co s’a fab. icat îu ea pâuă acum
Remâne publicul să încurajeze aceste lăudabile năzuinţl ale unor ămeuî care convinşi de necesitatea înfiinţării mveî industrii indigene, lucrâză îu acest sen^
&
Comisiunea pentru expropriarea locurilor unde se vor clădi docurile din Galaţi este aprope a !şî termina lucrarea. Ieri mal rămăseseră vre-o 20 persdne cu care să se facă araDgeament.
a ,
Guvernul austro-ungar a trimis în Bu-curescî, fiica Epoca, pe o personă ca se cumpere o gazetă care să susţie pe Austro Ungaria în cestinnea couveuţiunel de comerţ. Pentru ondrea presei uostre, acăstă încercare n’a izbutit, fiice gazeta coco-naşilor.
Am fi voit însă să ştim la ce anume fiiare a avut îndrăsnelă să se adreseze pei-sona despre care este vorba şi apoi sunt siguri confrunţi! noştri! că austrracul n’aisbutf.
DIVERSE
Crierul Inî Gambeta. — La cea din urmă şedinţă a societăţel de antropologie, Matios Duval a presentat în numele şefi şi a preparatorului de Schudziusky un ti-Vlăstarul e titlul unei reviste pe care o par al crierului lui Gambeta.
publică «Cercul tiuerimel».
Viaţă lungă şi succes.
Trenuri de plăcere.— Cu începere de la 20 Mal vor începe a circula îutre Bucu-rescî şi Predeal trenuri de plăcere în fiecare Duminică şi în fiilele de sărbâtdre.
La aceste trenuri se vor libera bilete diu BucurescI şi Ploiescî de ducere şi intdr-cere cu preţ redus de 50 la sută.
Biletele liberate vor fi valabile pentru întdreere cu tote trenurile do călători nu mal pănă luni sdfi îa fiiua următdre a sărbătorii cu trenul accelerat No. 10 de di-mineţă.
&
Casele de credit agricol. -Legea acestor case fiind modificată acum în sensul ca acţiunile lor se fie nominative, iată şi primele dividende ce aceste case afi hotărît a distribui pentru eserciţiul 1885 :
Ast fel: Argeşul dă 6 65 la sută; Bacău 7.79; Buzefi 7 ; Constanţa 3 381; Covur-uifi 2.29; Dâmboviţa 1.80; Dolj 5.09; Do-rohoiu 0.16; Fâlcifi 1.06; Gorj 4.09; Ialomiţa 2 24; Iaşi 11; Ilfov 5;j Mehedinţi 1.27; Muscel 2.03; Neamţul 6,74; O t 5; Prahova 518', Râmnicul-Sârat 6.47; Roman 3.96; Romanaţî 1.72; Sucâva 5; Tecuoifi 2.21 ; Teleorman 3; Vâlcea 3; Vaslui 4.52; Vtaş-ca 3.37 -la sută.
Creditele agricole care n'au dat nici .,0 dividendă suut: Botoşani, Brăila, Pifima, Tutova şi Tulcea.
&
Amortisarea datoriei de 3,00150Qa. oraşului Iaşi. Monitorul de afi» publică-regulamentul privitor la amortisarea fiatoriel pentru pa
Crierul Inî Gambeta presenta acestă particularitate, că a treia circonvoluţiune stângă, acea căreia ilustrul antropologist Broca îl atribuia funcţiunea langagiului articulat, presinta cea mare desvoltare; mal mult decât atâta, mai presinta şi o complicaţie de subdivisiune, ceea ce nu se întâmplă la crierele ordinare. Pentru a face să reiasă acest fapt, d. Duval a presentat nişte tablouri pe car! era desemnată circonvoluţiu nea a treia la rasele inferiore, la rasele mal c vilisate şi în fine la oratorii mal însemnaţi şi mal cu semă a doul învăţaţi şi jurisconsulţi englezi; alături cu aceste tablouri era desenată circonvolnţia a treia a crierului Iul Gambeta.
In aceste diferite tablouri circonvoluţia lui Broca presenta o serie de desvoltare îu care circonvoluţia crierului lui Gambeta ocupă ultimul grad de desvoltare. Diu aceste fapte resultă incontestabil ca Gambeta avea facultatea vorbire! dusă la estrem, că la el memoria cuvintelor, siguranţa şi uşurinţa de a avea presinte în spirit tdte cuvintele erafi desvoltate îutr’un chip estraordinar, cu alte cuvinte, crierul lui Gambeta arată că acesta era un orator fără sâmân.
De altă arte crierul lui Gambeta pre-sintă o desvoltare mijlocie, atât ca greutate cât şi ca complicare a circonvoluţii-lor. Din aceste fapte se pdte conforma a-preciarea admisă generalminte in viaţa lui, adică că Gambeta era un mare orator, bun patriot, că avea multă energie, insă că nu era nici om de sciipţă, nici filosof, nici economist, el se dădea fârte pnţin la lucrări intelectuale.
Greutatea crierului lui Gambeta e de 1400 grame, ori după cercetările lui Broca, media la un om de 40 ani e de 1110 grame. Crierul luî Cucier vântăria 1829 gr. şi a lui Byron 1807 gr.
*
Uu corset magnetic. — O femeie din Columbus ('America) vizită staţia centrală
varea laşului de cUure comisionarul V. O. electricitate din acel oraş; mal multe
St Marin•
lescu, R. %aharia, Al Vălcovici, D. Părlogeanu, St. Mihaill' q stoianovici, St. Nicolaă, Mihail Petcuşl, D p£tp(l(jopo!, Ion iţă Ilie, I. Trian-da/U, Gi q Qarcali, Vartle Dumitru, DragoMir Călianut,^	Mihail, Dm Rădulescu, D. Gu-
t
Calenderu. Diţi acest regulament reiese că o convenţLijie specială să va încheia între comună^ comisionar şi detentori. earî vur conteni la prelungirea pe term -n de 20 Sini până la 1906 a amortisărel datoriei asfaltului.
Muşcaţi de câini turbaţi — Guvernul regal a trimis la Paris pe D. do itor Brăi-lov Dimitrie împreună cu opt omeni muşcaţi de câini turbaţi, spre a fi supuşi la cura profesorului Pasteur.
Legaţi nea ţârei diu Paris comunică că sus dişiî bolnavi sosiţi acolo la 13 (25) ale curentei, li s’afi făcut, chiar în acea fii, întâi i inosulaţiune.
a
Industria în Iaşi. — De câte-va vreme
persone competente o sfâtuirăsă lase cesul a asă ca se nu se întâmple vre-o deranjare la el în apropiere de maşiuele electrice. A doua fii după acestă vizită cerni cu tote aceste nu mergea; câsornicarul observă şi el ca nu era nimic care să împedice mersul regulat al cesuluî, cu tdte aceste cesul se oprea îndată ce persdna aceia îl lua la ea. Care era cauza? Abea după e-aminarea corsetului cu care făcuse vizita la staţia centrală de electrecitate, se afla că corsetul era mag-netisat 1
*
Trei fraţi gemeni. — Soţia locuitorului Alexe Preda din comuna Milcovu, judeţul Olt, a avut trei fete la interval de câte un sfert de oră.
Atât fetele cât şi mama lor sunt pe deplin sănetfise.
Santinelă înecată.—In fiina de 5 Mei curent, soldatul dorobanţ Stan Marin, din observăm, scrie Liberalul, că în oraşul nos- comuna Roseţi-Volnaşi, plasa Borceî, ju-
tru a început a se fabrica deosebite obiecte	Ialom[ta» Pe când se ducea de ser
. ,	. - , D. *	.	,	„ viciu ia pichet, s a înecat în apa versă-
mdustnale. Penă acum m mal multe reu- tarilor din baltă. Dupg căutărileţacutB 8*a
duri am pomenit despre fabrica de fcîn- găsit cadavru în fiioa de 8 curent, ghiî înfiinţarea la Copou de d. Emil Cas- !	*
/
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 17 MAT 1886
3
Alvagin împuşcat. — In (Jiua de 8 Mal curent, a fost împuşcat pe teritorial comunei Caragelile, diu judeţul Buzgfi, individul Şadu Abdil, supus otoman, de profesie alvsgifi, de către tovarăşul sPO aii
goleioi^n.
Pacientul a fost transportat în cura spitalului ; iar ^făptuitorul prin^ându-se s’a înaintat parchetului d'impreunft şi cu actele de instrucţiune ce i s’afi dresat.
*
O crimă. Iu <Jiua de 5 Mal 1886. s’a găsit pe suhatul numit Mamina, teritoriul comunei Zorleni, judeţul Tutova, cadavrul unul băiat in etata ca de 15 ani. Din cercetările făcute se constată că acel băiat avea o rană la călcâiul drept şi piciorul umflat.
Caşul s’a comunicat parchetului spre a se face investigaţiunile legale.
*
înecat — In <jiua de 1 Ma' curent, locuitorul Petrache R. Meoa, diu comuna Giurgeni, judeţul Ialomiţa, pe când a?e<ja un vas trecut dincolo lângă malul Dunărei spre "a Încărca şi trece nişte of, a în-pins cu nn ghionder dupe usna vasului şi alunecând, a că^ut îu Dunăre şi s’a înecat fără a se maî găsi cadavrul.
<n»i»
ULTIME SOIRI
Paris, 27 MaT.
Projectul de lege privitor la espulsarea principilor d’Orlaans depus la Cameră a fost luat în consideraţie de urgenţă. Co-miaiunea parlamentară privitorea la project se va alege sâmbătă.
Pesta, 27 Mal.
S’afi produs aci, în ^UMe din urmă un incident, din care s’a făcut mult sgomot, der care din fericire, pare a fi terminat în urma esplicărilor date de d. Kolomann Tisza, erl, în Camera deputaţilor. Generalul Jansky a avut, în <Jiua de 24 Maî, nenorocita idea d’a duce, însoţit de câţl-va ofiţeri, o cunună pe mormântul lulHenzy, care a fost omorît, după cum se ştie. In luna lui Maî 1849, anărâud citadela Bade, contra trupelor lui Gorgey. De ordiuar a-cestl pidsă ceremoniă avea loc în ijiua morţilor.
De astă dată s’a înlocuit acâstă di, priu-tr’o alta, care reaminteşte lupte si discordii civile. Studenţii unguri au privit acestă schimbare ca o ofeusă, cu intenţiunl pro-vocâtdre! Ei afi cutreerat stradele Pestei protestând sus şi tare şi într’un mod forte violent şi s’afl dus să sfărâme ferestrele generalului Jansky.
Primul ministru a declarat Camerei că nici o inteuţiuue ofensătdre sâfi politică nu era In faptul ofiţerilor, purtători ai cu-nuuel; el n’afi vrut se facă o demonstra-ţitnie,*ici numai se onoreze memoria uuuî brav general, cu tote acestea urmând precum a făcut-o, a adăogat d-1 Tiza, aceşti oficerî afi dovedit lipsă de tact şi de convenienţe. D-sea a adăogat că acâsiă opiniu-ne este cea mal geseralmente împărtăşită de cercurile militare.
Acesta declaraţiune a ministrului a fost primită cu aplause entusiaste, în urma cărora incidentul a fost închis.
Paris, 23 Maî.
Astădî camera franceză va fi chemată să se pronunţe asupra expulsăreî principilor. Nicî o noutate preeisă nu se ştia încă. Cu tâte acestea, totul face să se crdijă că ministerul e decis dupe cum am spus’o, a nu cere decăt votarea unei legi, care se’l autorise sa expulseze prin decret pe acel principi a căror atitudine va pune în primejdie siguranţa Republice!. Nu se ştie încă, decă un asemenea proiect chiar este seif nu, păuă astăzi depus pe biuroul Camerei.
Din ediţia de s6ră
7 ore săra
Constanlinopole, 25 Mal ■
Telegrama E. Sale Said-paşa către re-presentanţil otomani la Paris, Londra, Viena, Berlin Roma şi Petersburg :
No. 44.	21 Mal 1886.
După informaţiunile ce ne sosesc de la comandantul nostru şef al trupelor impe riale la graniţele grecescî, sentinelele gre-cescl de la Kodaman şi Klefti afi tras. ieri şi asera, de mal multe ori asupra a/ant-posturilor aripei nostre stânge ale corpului de armată de la Elasonia şi aceştia din urma natural au răspuns fără însă a lua ofensiva.
La scirea aceste! ciocniri generalul de brigadă Safvet-paşa a trimis imediat un locotenent colonel de stat-major, la corpul de gardă grecesc de la Melona cu scopul d’a vorbi cu comandantul elen colonelul Zambrakski, pentru a se informa despre incident şi a cere ca se’l însoţescă un o-ficer grec pentru a face s8 înceteze focul de o parte şi de alta.
D. Zambrakaki îi respunse într’an mod ovasiv, părea a nu se preocupa de incident şi mărginind u-se a spune că are trebuinţă să ia ordinile comandantului şefi Buperior de la Larisa, că ’I va telegrafia în acăstă privinţă şi că va aştepta res-punsul.
Faţă cu asigurările date de guvernul grecesc şi în momentul care e dispus a opera desarmarea în Grecia, uu atare act de os • tilitate din partea sentinelei greceşti n’a putut avea ordinul guvernului M S. Regelui George, der numai dintr’o lipsă de <
disciplină printre trupele greceşti cari se găsesc la găsesc la graniţele nostre.
La acestfi faptă se mat adaugă de-claraţiunile echivoce ale colonelului Zam-brakaki relatate mal sus şi refusul sSfi de a asculta cererea comandantului nostru şef, de a face să înceteze de bună înţelegere tocul, tăte aceste lucruri par a proba că conflictul a trebuit să provie probabil de la comandanţii greci cari împârtăşiafi sentimentele fostmuî prim-ministru a. De-lyauis.
Trupele ndstre afi trebuit să răspundă şi acesta cu intenţiunea evidentă de a pune capăt atacului trupelor greceşti şl de a nu le da ocasiunea şefi curagiul de a lua ofensiva.
In orl-ce cas nişte ordine precise şi categorice afi fost transmise comandantului şef al trupelor imperiale, preşiriindu-î a observa o strictă defensivă şi de a se abţine de la ori ce mişcare agresivă, cât timp trupele greceşti nu vor trece graniţa.
In ultimul moment aflam că focul a început de ambele părţi.
Bine-voiţI a comunica îndată această depeşă d-luî îninistru al afacerilor streine.
(semnat) Said.
Telegrama E. S. Said Paşa represeu-tanţilor otomani la Londra, Paris, Berlin, Viena şi .St. Petersburg.
No. 15 (urmarea depeşei circularei No. 44)
22 Maî, 1886.
Ministrul Greciei la Constantinopol ne a înştiinţat că, după ştirile ce le a primit din Atena, trupele nâstre ar fi cele ce aB început se tragă asupra avant-posturifor
grecesel. Mal afilia că o ast fel de comu nicaţiune s’a făcut represintanţilor marilor puteri de aci.
Dar d-v«5sfrâ aţi fost deja lămurit a-supra adeverinţei faptelor anunţate în de-talifi în telegrama mea de ieri. E de pre supus că guvernul grecesc, pnntru a acoperi responsabilitatea ce incumbă coman-ţilor seî militari, va încerca de a schimba opiniunea Europei, iăceod se se cre<jă c» iniţiativa atacului ar fi fost lu tă de otoman”
Recapitulând tot ce s’a petrecut în Grecia de la început, uşor Be va putea ajunge la adever, căci tote puterile ştifi perfect că Grecii suut cari aB început pregătirile militare şi au continuat fără întrerupere a momi-bilisa trupelor contra guvernului Imperiale: că în contra sfaturilor repetate de pace şi de înţelepciune cel s’afi dat de către Puteri, el sunt cari n’au voit se desarmeze; că cu tote că puterile, cu seopu! de a aduce desarmarea în Grecia, afi luat mesurî eficace şi au întreprins blocarea, Greciei sunt cari s’afi dat merefi la tot fel de demon-straţiunl resboiuice, pe când nici un cas din acâsta n’a fost în partea nostră, şi dacă acum ne găsim srouaţî la fruntaria gre cescă, e desigur atitudinea lor ce ne a impus acesta obligaţiune.
Din C6a ce precede to.ă lumea pote judeca care e .partea care e animată de sentimente resboiuice.
Suntem deci încredinţaţi că puterile cari îu înalta lor apreciare vor biue-voi a con sidera faptele în adevărul lor, nu vor da de sigur cre^âment la ast fel de recriminări calomniose îndreptate contra trupelor imperiale.
Cu tfite acestea deeă guvernul grecesc ar lua hotărîrea de a fixa o dată pentru desarmare şi de a începe de la acesta dată şi într'un termin determinat a libera trupele sele, Guvernul imperial se va grăbi din parte-I, a retrage la aceeaşi e pocă trupele sele de la graniţa grecă spre a le pnne pe picior de pace. Comunicând fără înterijiere presenta depeşă miuistrulu! afacerilor streine, veţi bine voi a avea grija spre a face se reiasă dorinţa nostră d’a vedea chestiunea terminându-ss cât se pfite mai iute.
(semnat) Said Paris, 26 Maî.
Coniisiunea budgetară a suprimat budgetul cultelor.
D. Rochefort, în (j*ar,1l lntransigeant, propune s6 se facă mâine, cu ocasiunea înmormântare! colonelului Herbinger, o mare demonstraţiune contra vechiului minister al d lut Jules Ferry.
Constantinopol, 27 Maî.
O iradea a Sultanului saneţioneză aran-giamentul încheiat cu banca Otomană.
Berlin, 27 Maî.
Comisiuuea numită de Cameră a început discutarea proiectului de lege asupra alcoolului. Dar acest proiect e ast-fel de combătut de tâte partidele, încât nu se va vota de sigur decât cn modificări sim-ţitore.
Berlin, 27 Mal,
Se observă prin diverse regiuni din Germania centrală şi orientala vijelii teribile şi cioloDÎ ce causdză pagube imense, şi chiar afi causat nomerdse victime.
Catana, 27 Maî.
Mahalele de la Nicolosi afi fost acoperite cu lavă.
Guvernul a trimis de la Catana şi Me-şira gardele municipale şi pompieri pentru a pregăti locuinţe şi a da ajutor fugarilor.
Sofia. 26 Mal.
Dumineca trecută afi fost aleşi 45 deputaţi, dintre cari 41 guvernamentali. A-legerl complimentare se vor face Dumineca viitdre în 16 cantdne,
Paris, 27 Mai.
Se crede printre cercurile politice că guvernul va cere espulsarea contelui de Paris şi a prinţului Napoleon,
Paris, 27 Maî.
Colonelul Herbinger care a condus re tragerea de la LaDg Son a murit.
Telegrama E. Sale Said Paşa represen-tanţilor otomani la Paris, Londra, Viena, Berlin şi St. Petersburg.
23 Mal, 1886.
Sciţî deja prin telegramele mele precedente că avantpostnl grecesc trăsese a-snpia seDtiueleî ndstre postate pe linia de la Codoman-Aualypsis şi că după mal multe ore, focul a încetat de o o parte şi de alta.
In momentul în care incidentul părea închis, am aflat îndată după acesta, cn sur-prisă, că ieri la 6 ore după amia^, trupele greceşti, postate între Melona-Derbend şi posiţiunile din faţa satului Tirnova, afi început de odată să tragă cu tunul şi cu pusei po tdte sentinelile şi posiţiunile militare otomane ce se găseafi în faţa acestor localităţi.
Cu tâte aceste ostilităţi flagrante şi comise dinadins de trupele greceşti, guvernul imperial, auimat de dorinţa sinceră de a păzi pacea, s’a abţinut de a da ordinul lu! Ahmed Eyub Paşa de a lua la rândul şefi ofensivă pentru a respinge prin forţă a gresiunea necalificabilă a Grecilor pe teritoriul nostru şi, voind a da o nouă probă de sentimentele sale de moderaţiune şi de mărinimie faţă cu aceste tdte provocări, a aderat asâră la conţinutul unei telegrame a cabinetului diu Atena, presintat sublime! Porţi de legaţiunaa sa la Con-stautiuopol, telegramă ce propune o schimbare de comunicări Intre comandanţii şefii al armatelor respective, cu socpul de a face se înceteze ostilităţile. — Un ordin telegrafie deci a fost transmis îndată lui Ahmed Eyab Paşa ca se lucreze în consecinţă.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR 15 Mai 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jumătate p. m
Preşedinţia d-luî Chiţu.
Presanţi 95 dd. deputaţi.
D. raportor dâ citire unei petiţium a maî multor locuitori care cer pământuri.
D. Stţendaclxe cert ca petiţia se se trimită direct ministerului domenielor, după cum s’a hotărît acesta maî nainte.
D Urzică e de aceeaşi părere insă cu regret, spuae d-sa, constată că mal tote pe-tiţiuniie retnâa la dosare, afară de acesta moşiile care trebue împărţite nu sunt studiate
D. ministru, al domenielor răspunde că îndată ce se va sfărşi studiul moşiilor care sunt în nnmer de vre-o 250, atunci se va ocupa si de acesta cestiune.
O.	Nica comunică Camerei o petiţie sub scrisă de maî mult de 100 locuitori, cari dic că au fost nedrăptăţiţl de comisia de recensământ.
D. ministru de finanţe declară că va face o anchetă în acestă privinţă şi promite că va veni cu un proiect de lege care se reguleze posiţia petiţionarilor.
D. lonescu cere ca petiţia se se trămiţă la comisia de petiţiuDl.
Incidentul se închide.
Se trece la ordinea diieî.
La ordinea ijheî proiectul de lege pentru modificarea lege! somunale.
D. Carabatesca dă citire raportului şi proiectului de lege comunală.
Comitetul delegaţilor a introdus ore-care modificări în proiectul guvernului şi a-nume la formarea comunei, compunerea corpului electoral, modul de alegerea autorităţi! comunale şi determinarea autorităţilor chemate a esercita control asupra chibzuinţelor consiliului co uunal. D nil N. Fleva şi R Stanian afi propus ca chiar In comunele poliţia administrativă să fie în manele autorităţilor administrative, iar guvernul dacă va voi se p6tă şi el înfiinţa un servicii! de poliţie.
D. N. Constantinescu se plânge că nu s’a tipărit în paralel proiectul maiorităţel comitetului cu proieotu! guvernului şi că raportorul nu spune nimic de divergenţa de principiu ce s’a ivit in sinul comite tulul delegaţilor. D-sea e de părere ca d. N. Fleva să facă o es tunere de motive sumară proiectului mino. ităţeî pentru ca dis-, cuţia generală se se facă în cunoştinţă.
D. D. lonescu într’un lung discurs combate proiectul delegaţilor, d-sa sa miră cum s’a putut elabora un asemenea proiect, care tinde spre centralizare şi nu asigură autonomia comunei; d-sa declară că acestă lege e mult inferioră lege! din 84 ; bazele legel de faţă sunt centra-lisatore. D-sa declară că presenta lege nu e în acord cu Constituţia. In Constituţiune avem art. 107 care vorbeştejdespre descen-tralisare şi autonomia comunală.
D sea se deîclară pentru păstrarea lege" din 82, şi să se pună in acord partea e-lectorală generală.
D. 1. C. Brătianu spune că trebuie să vorbescâ şi cel cari afi presentat un contra proiect să ascultăm şi luminele lor asupra acestei cbe8tiuuî.
B.	V. Lascar, respuu4ând d-luî D. Io-nescu, ijice că nu înţelege ast-fel ca d lui autonomia comunală. Autonomia comunală nu mal există de mult în nici un stat din Europa. Iu starc-a de lucruri actuală, faţă cu desvoltarea ndstră nu putem admite autonomia comunală în adevăratul îiiţeles, liberă de ori ce control din partea statului. Nul nu putem iufiinţa comuna din 1871 diu Paris, şefi municipium al Romanilor.
D-sea declară ca trebuie să ştim care drepturi trebuie să le dăm statului şi cari comunei, ast-fel vom şti cum să urmăm la organisarea comunală.
In ţera ndstră, spune d-sa, ideia care a avut precădere la noi a fost statul în primul rang şi în al douilea rang comuna. Noi nu trebnie se tindem la aoea stare de lucruri care să ne ducă lă formarea a 3000 de state federaliste.
Se facem aşa legea ca să fie potrivită cu desvoltarea udstră actuală.
D-luV declară că pentru ca comuna să mergă bine, trebuie să aibă un număr de contribuabili suficient, pentru ca s' se potă întreţine; să se lase tdte atribuţtunile comunei aşa cum a fost în legea do la 64, însă drepturi cari sunt ale statului nu putem noi să le luăm dc la stat, prin acâsta nu se perde autonomia comunală. Numirea primarului să se facă de ministerul de interne, <j‘ce d-sea.
Nu se pote da comunei poliţia administrativă pentru că atunci poliţia ar fi la disposiţia primarului, ar fi o luptă între stat şi comună.
D-luî termină declarând că proiectul oo-mitetnlu* delegaţilor corespunde necesităţilor presenţî şi reale ale ţăreî.
Se suspendă pentru 5 m. şedinţa.
La redeschidere se hotărăşte şedinţa publică măinela 12 şi jumătate.
Şedinţa se redică la 5 ore si jumătate.
SENAT
15	Mai 1886
Preşedenţia domnnlul D. Ghica.
Presenţî 82 dd. senatori.
D. D. Sturdza, ministru cultelor, comunică mesagiul regal prin care se acordă o pensie d-luî G. Caragiali de 200 lei pe lună.
D. B. Lăţescu adreseză o interpelare d-lal ministru do interne relativ la cele întâmplate laMa morniţa.
Se votâză diu nofi indignatul d-luî Iancu Lazăr.
D. dr. A. Fotino, raportorul comitetului delegaţilor, citeece raportul şi proiectul de lege relativ la încuragiarea şi esploatarea apelor minerale.
Legea se ia în consideraţie fără discuţie
Art. c se citesCe şi se aprobă.
Se citesce art. 2.
D. C. Nacu, mini.tru de finanţe, 4lCe că a primit o plângere de la fabricanţii de sticle din ţeră cari ar fi isbiţî de dis-po3iţia art. 2, acesta nu ar trebui admis decăt pentru sticlele cari nu s’ar putea procura din ţâră.
D. B. Lăţescu combate acest articol căci nu se va şti cum să se facă controla.
D. P. S. Aurelian cere suprimarea art. 2 cad deja instrumentele industriale născânde sunt scutite de multe taxe. D-sa crede că este o scădere destul de mare şi propune un nofi articol.
D. ministru de justiţie se nnesce cu cele <jise de d. Aurelian.
Se citesce amendamentul d-îuî Aurelian care se adoptă de Serat.
Art. 34 se primesce fără discuţie.
Se votează legea cu 61 bile albe contra 4 negre.
D. P. S. Aurelian raportorele comitetului delegaţilor citesce raportul relativ la tariful general vamal.
La ora 3 şi jum. p. m. şedinţa urmeză.
ULTIME INFORMAT IUN!
Alaltăieri la 6 ore MM. LL Regele şi Regina afi părăsit oraşul Tornu-Mâgurele, în mijlocul urăriler entusiaste de buna călătorie ale întregel populaţiunl a oraşului.
D. prefect Cbiriţescu şi maî multe no tabilităţî afi însoţit pe MM. LL, penă la debarcader, unde afi sosit la 6 şi jumătate.
La 6 şi trei sferturi MM. LL. 3’afi re-îmbarcat pe vaporul Ştefan cel Mare.
Ieri MM. LL Regele şi Regina S’afi o-prit la Corabia, la 9 ore şi un sfert dimi-neţa; MM. LL. afi descins în oraş, fârte frumos împodobit cu drapele tricolore şi ghirlande de verdeţă, unde afi stat o jumătate de oră.
Şi aci populaţiunea a făcut suveranilor o primire diu cele mal frumâse.
La 2 ore p. m. vaporul regal a sosit la Becbet şi a<jl de dimineţă MM. LL. Ragele şi Regina afi sosit la Calafat.
La Vidiu MM. LL. Regele şi Regina afi fost salutate de yachtut princiar al Bulgariei, de pe bordul căruia s’afi tras mal multe tunuri.
De la Calafat, după ce M. S. Regele va inspecta trupele, MM. LL, vor pleca la Severin, unde voi sosi mâine de dimi-nâţă.
MM, LL. vor sta îu acest oraş vre-o două ore şi vor descinde la locumfia d-luî C. Scafeş.
Mâine la 10 ore de dimineţă, MM LL. vor pleca cu nn tren special Ja Oraiova, unde vor sta vre-o două ore, de aci a o vor duce Slatina.
MM LL, se vor reîutârce în Capitală probabil măine sără.
Luni, 12 curent, la 2 ore p. m. s’afi început, la ministerul comercialul, negociă-rile privitore la un ţratat de comercifi cu Fruneia.
Afi luat parte la aceste negooiărl: din partea Republice! fraucese, d. de Cou-touly, ministru plenipotenţiar al FrancieT,
şi d. Diesbach, primul secretar al lega-ţiuneî francese; iar din partea Romăniel, dd. P. S. Aurelian, senator şi fost ministru
G.	C Cantucuzino, director general al căilor ferate, D. Protopopescu, director general al regiei monopolului tntunurilor şi săreî, şi Gr. 1. Ghioa, delegatul României în comisiune europeană dunăreană.
Secretariatul se compune din dd. I. N. Papinifi, prim secretar de Jegaţiune, şi Tu-dor P. Rădulescu, fost sub director al vămilor-
D. Mavrodi, ataşat la ministerul afacerilor streine, a fost numit ca ataşat pe largă secretariat.
A doua şedinţă a acestor negocieri s a ţinut la 13 ale curentei, iar a treia se va ţine mâine, la 16 curent.
D. prim-miuistru a avut ieri o lungă convorbire cu d. Coutouly, ministru Francieî.
ţliarelo oposiţiunei fac mare gălăgie cu ocasiunea unei bătăi primite de un d. N. StStescu, comerciant din Buzăfi. D. N. Stătescu a fost bătut în adevăr, nu seim de cine, şi pentru ce motiv.
D-sa insă în loc d’a se adresa imediat parchetului local, singurul în drept d’a se ocupa de afacere, s’a adresat d-lor miniştri de ÎDterne şi justiţie.
Urmăză deci d. N. Stătescu calea regulată, adreseze-se mal înteifi. parchetului local şi decă acesta nn va lua nici o măsură, atunci să vină să se plăngă gazetelor din oposiţie că miniştri nu voesc să-î facă dreptate.
Esposiţie de tablouri îu uleiU
Strada Academiei No. 16.
Atelierul Elliescu, pictor. — Intrarea liberă
Fiind-că d. Elliescu plfsca din capitală face a-cdstă exposiţie cu scop d’a desface tablourile ce posedă prin o licitaţie de bună-voe.
Deschiderea s’a făcut Duminică 11 Maî 1886.
Tablourile suut următdrele cu preţurile cari vor începe licitaţia :
Maj. Sa Regina, portret cabinet 100 lei. General Davi'a, portret bust 80 1. Mateiu Millo, artist 200 1. General Magheru, în costumul de 1 1848, 100 1. Madelena modernă, cabinet 140 1. Ruga de sără, cabinet f. ntesie 120. Hamlet, artistul Manolcsou 120 1. Libertatea, costum naţional 150 1. Flora şi Zefiru, fantesie 150 1. Lectriţa, fantesie 100 1. Florărâsa, fantesie 100 1. Depanarea, italian şi italiancă 80 1. Idem, copie, de d-ş6ra A. 50 1. Pepene, tablou după natură 70 1. Cap de esprosie, o damă 80 1. Idem, copie, de d-ş6ra A. 50 1. Tamburina 60 I. Idem. copie, de d-ş6ra A- 40 1 Peisagii! cu bol la fântănă. 60 I. Martirisarea sBnteî Cecilia, tablou antic original de Sânt Giovano de Fiesola 500 1. Un bazar in Constantinopole 50 1. Muşchetarii, imitaţie de photografie 45 1. Un cap r'nţer.d 40 1. O glastră cu flori de d-şdra A. 25 1. La Ferestreu pe he-leşteu 45 1. Cap de fantesie (o damă) de d-ra A. 40 1. Păstoriţa francesă 60 1. O ţărancă, pescăriţâ 80 1. Peisagiu, m6ră 40 1. Peisagiu in6ră, copie de d-ra A. 25 1. După cununie, primul sărut 120 I. O visită în atelier 85 Iei. Peisagiu, Roma 20 leî. M-ms Metacsa, portret 60 1. Zâna fUrilor 30 1. Ucenicul rîjend 20 leî. Avarul 20 lei. Tipuri de Câmpu-lung 60 1 Peisagiu, munţi, cascadă 30 1. Idem, copie de d-ra A. 20 1. Bebeu 20 1. Cap de damă, fantasie 15 1. Idem, copie de d-ra A. 20 1. Şi rozele au spini 200 1. Yalter în şanţurile de la Gri viţa. schiţă 40 1. O ţărăncuţă 20 1. Buche-tie'-a, copie de d-ra A. 30 1. O actriţă 30 1. Peisagiu, posiţie din Prahova 30 1 Idem, copie de d-ra A 25 1. Idem. 15 1. Peisagiu, apus de sdre 40 1. Lectriţa, copie de d-ra A. 25 1. O grdcă, de d-ra A. 20 I. Un interior de monastice în Italia 200 1 Peisagii! 25 1. Adam şi Eva 20 1- O cocotă 20 1. Peisagiu din Elveţia, de d-ra A. 35 1.
Vinderea prin licitaţie s’a început Duminică 11 Mai 1886, in atelierul de pictură, strada Academiei, No. 16, vis-â-vis de Biserica dintr’o di-
Ocasie bnnă d’a posede tablouri de artă şi eftinc,
SPECTACOLE
Grădina Başca, teatru român, stagiunea de vară a anului 1886. pers Oria1 ul artistic : d-niî M. Ma-teescu, A. Catopol, I. Niculescu, Al. Mateescu, Al. Leonescu, V. Hasnaşî, C. Costescu, V. Alexan-dresen, G. Cârjă, Th Petrescu ; d-nele Ca Cârjă, M. Petrescu; d-ş6rele Elena Bottez, S. Laxer, Alex. Alexandrescu, V. Almăgeinu, M Ciucu-resou. — Debutul maî multor specialişti din cele mai renumite teatre din Europa. — Repertoriu: Pe drumul puşcăriei, comedie în 3 acte, localisată, din frrnţuzesoe ; Birja No- 117, comedie în 3 acte, localisată de d. D. 3. Rose ti; Nana, comedie în 4 acte, tradusă din franţuzeşte ; Fetele lui Hagi Trifu, comedie în 3 acte, localisată din franţuzeşte ; Da siu Ba ?- comedie în 3 acte, localisată de d D. R. Rosetti, Socra unui deputat, comedie în 2 acte de d. Niger ; Chiriaşii d-lui Blondon, com°die în 5 acte tradusă, din franţuzeşte de d. D. Ştefânescu ; O lovitură neaşteptată, farsă într'un act; Beposatul dumnealui, comedie în 2 acte ; Femeile limbute, comedie în 3 acte ; Invasia cocotelor, vodevil în 2 acte ; Lista amantelor mele, comedie în un act; Luarezzia Borgia, farsă într’un act; Unchiul meă, comedie în 3 acte ; Lum-patius vagabondus, comedie în 4 acte ; Chiriţa în voiaj, comedie-vodevil în 3 acte; Buy-Blas, parodie în 3 acte; O misiune delicată, comedie în 3 acte.
Şi alte multe comedii şi vodeviluri care se jdcă ou mare succes la «Palais-Royal» din Paris.
EPHORIA SPITALELOR CIVILE
PUBLICAŢIE
Spitalul de copil clâdit diu notl de Ephoria spitalelor civile, în strada Clopotarul, şoseaua Bonaparte, se va inaugura duminică 18 Mal, orele 5 post .meridian.
Ephoria va primi cu plăcere pe domul ş i ddmuele care vor bine voi sâ asiste la acesta inaugurare.
MM. LTi. Regele şi România vor o-nora cu presenţa lor aedstă solemnitate.
In ttfte (jUlele de la 10—6 ore s6ra
G, STR. OLEMENŢEI, 6.
l
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 17 MAIU 1886
LECTURA PîCAWTA
Boccacio, 100 de povestiri de Decameron fr. 2,— Amorurile reginei Margaretha de Navara
şi Louis XI. . .................»	2,
Memoriele unei cântăreţe........»	1,40
Memorlele unui oficer austriac	.	.	.	.	» 1,40
Memoriele contesei de Lichtenau	.	.	.	» 1.40
Kusczoni, noul Decameron.	» 2,—
Cărţile aci menţionate, scrise in limba germană se vor expedia franco ori şi cui, care va trimite preţul respectiv în mărol poştale din orl-ce ţeră.
Catalogul amănunţit se expediază franco după trimiterea unei mărci poştale de 25 bani către .ibrăria
L UD W I Ci AUER
V1ENA. Kohlmarkt, 5.
Sub-semnata, fac cunoscut onor. public că pot servi pe orî-cine cu mal multe feluri de ghiciri dupe studiul filosofici, precum în PALMA, în ZODIE şi în PAHAR CU APĂ; der am constatat că numai cine nn p6te fi curios a ennoşte firea lut şi vii torul până la bătrâneţe, căci zodia nu pdte ghici afacerea omului, căci omul în fie care ţji are alte afaceri şi întâmplări periculose; acestea se pdte ghici numai prin cărţi.
NB. Persdnele care se prefac sunt re-fusate.
IULIA POLONEZ.
10-3-1.	Strada Cornetului No- 2
IfâŢIOM LA
societate generata de asigurare in Bucumel
Aprobată prin decret regal No. 22' din 25 Ianuarie 1885.
De ireiujLavG
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu strîngâtor şi numărător
Diverse caractere de litere, precum şi material puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie în provincie. Amatorii se vor adresa Ia d-1 comisionar I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucurescl.
SOCIETATEA
PENTRU
INVEŢATURA POPORULUI ROMAN
Spre a se complecta materialul de înbră-căminte şi de pat al internilor din scdla normală întreţinută de acesta societate, comitetul publică licitaţiune pentru diua de 30 Maiu spre a se procura:
60 învelitorf; 35 CerşafurI; 3 cămăşi de <Jiua; 89 cămăşi de noptea; 14 perechi is-mene, 15 perechi ismene şi 3 şervete.
Modeluri pentru aceste efecte se pot vedea in t<Jto filele de la orele 8—12 a. m. în localul Societăţei (Curtea biserica! sf. Ecaterina)	COMITETUL.
CURSUL BUCURESCI
CASA IE SCHIMB
TH0MA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 In noul palat Dacia-România Cursul pe ijiua de 16 Maiă 1886.
	Cumr	VSn C.
5°/a Rentă a-nortisabilă.	941 j	95*/2
5c/o » română perpetuă	901/2	91'/s
6°/o Obl. de Stat frur. oonvertite]	861,4	87
6°/° „ C. F. Române . '	—	—
50/o „ Municipale . . .	75»/,	761/2
lOfs. „ Casei Pens. [30C i.]	21 i.	216
>°/o Scris, fnnoiare rurale . .	87	88
'°k		104	105
5°/c „ , nrbane	83	833 4
* » * *	91‘/*	921/,
N/o „ „ ■ • •	100	101
împr, ou prime Bucurescî [20 fr.]*	32	35
5°/o Comunale 				
banoa Prevederea . ,		
DIVERSE		
Aur oontra argint safi bilete .	14. tja	14. 3/4
Bilete de Bancă		 .		
Fiorini val. AustriaoS . . .	2,00	2 03
Mărci Germane		1.23	1.25
8ano-note Francese ; . ,	991'2	IOOI/2
Ruble de hârtie	2,45	2.50
Societatea funcţionarilor publici
Devenind vacant prin demişionarea titularului, postul de adjutor de ComptabU şi Secretar al so-cietăţel funcţionarilor pnblid, retr ibuit a 150 let mensual. Consiliul central de administraţie aduce la cunoscinţa celor ce voesc a ocupa acâstă funcţiune să se presante cu oererl până la 12 Maiu 1886 11 Biuroul Societăţii locul Eforiei Spitalelor Civile Str. Colţel No. 38, odată cu cererile să presante şi ceitificate pentru titlurile co posedă.
r\	a	un aparat de fabri-
ue venzare cat apă gazosă în
bună stare cu <00 sifdne. — A se adresa strada Ic6neT, No. 53.
!!! Pentru curioşi!!!
Mult cunosouta preijicătâre a trecutului, prosen-tuluî şi viitorului, d-na A- Alexandrescu. prin ştiinţa sea cu cărţile Ungare, Mahomedane şi Zodie eto. va arăta întrăga viaţă, gândurile şi destinul pro-cum şi ori ce evenimente, predice modul cum se ajunge la realisare şi interesele din trecut, present şi viitor, arată orele şi timpu de noroc fără a lăsa ceva de dorit, Mulţi phisionomiştl şi cbiromantiştî au rămas uimiţi ascultând’o. — Domiciliară în strada Traian No. 94.—la finele tranvaiulul stra-del Că'ăraşî la drăpta
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de leî noul 200 fie-care, din care 1.000.000 leî specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei
tNaţionalau asigură :
1. In contra daunelor de Incendiu. II. Con-
tra‘daunelor dc grindină (piatiă).—Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra sparg erei geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Pace asigurare asupra vioţeî.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70°/g din beneficiu în com-binaţiunile următâre ! asigurări asupra vieţeî uneia sau a două persâne, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
V) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiuuilo următâre :
Asociaţiunî mutuale de supra-vieţuiie. Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 aul pentru copii de la i ani jum. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite combinaţi uni.
Penă la finele anului 1884 „Naţionala4* a realisat în difritela ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. si a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 I. n.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Str. Carol 1, No- 9.
msmm
SOCIETATEA DE NAVIGrAŢIUNE CU YAPORE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până la altă disposiţiune
NB. Orele de plecare mal jos arătate sunt a se înţelege aproximativ ţi se schimbă după cir constantele timpului ţi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni mit înainte de orele indicate în acest Itinerariit. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CURSELE VAPOARELOR DE POSTA
	CURSE IN JOS										CURSE IN SUS :				
		I		II		III.				III.			I.		II.
dela	Orşova	Sâmbătă	4 pm.	Luni	4 p m.	JuOÎ	4 p.m-	de la Galaţi		Marţi	9 a.m.	Jnol	9 a.m.Sâmbătă 9 a.m.		
yy	Severin	Duminică 5 a.m.		Marţi	5 a.m.	Vineri	5 a.m.		Brăila		1025 „		1025 „		1025 „
yy	Brsa-Palanca	yy	6« „	1»	6«		640 „		Gura Ialomiţeî	ll	220 p-m	yy	221 p.m.		22a p.m.
yy	Radujevaţ	yy	8 „	yy	8 „		3 „		Hîrşova	yy	3 „	%y	3 „		3 ,
yf	Calafat		lOio >t		10io „		ion,,		Cernavoda		5*5 „	ii	5*5 „		5*6 „
t»	Vidin	yy	103o		1035 „		1035		Ostrov		930 „	»»	980		93s „
yy	Lompalanca	ii	12*o ,.	yy	1240p.m.		12‘» „	yy	Câlăjraşt oraş	ii	730 „	»	730		730 ,,
V	Rahova	i y	315		316 „		315 „	i*	Silistra	iv	1030 „	yy	1030 „		108. ..
yy	Beket	i*	38° „		330		33° „		Olteniţa	Mereu-I	2 p.m.	Vineri	2 a'ni.	Duminică 2 a.m.	
yy	Cerabia	yy	530		530 „		530 „		Turtukaia	1 -	2'5 „		215		2-5 ,,
yy	Nicopoli	yy	7 n „		7 „	yy	7 „	iu	GiurgiuţSmârd.]	tl	530 „	fl	530 M		53.
l»	Măgurele	yy	720	yy	721 „		72) „	de la	GiurgiuţSmărJ.]	»•	10 „	yy	io „		10 „
yy	Sistov	ii	K»		9» „		9io „		Rusciuc		l80 p.m.		11 „		11 ,,
li	Zitnnicea	yy	9a5 „		920 „		9-25 „		Zimnicca		4*5 „		215 p m.		2^5 p.m.
yt	Rusciuc	Luni	6 a.m.Mercurl		6 a.m.	Sâmbătă	6 a.m.		Sistov		5'5 „		2*5 „		2*5 „
ti	Giurgiu(Sraîrd.)		10„ -		10 „		io „	>1	Măgurele	11	7*° „		5*» „		5i.
yy	Turtukaia	yy	1216 „		1213 pm.		1215,,		Nicopoli		750 „		52» „		52. „
yy	Olteniţa	yy	1230 „		1230 „		1230		Corabia		9« „		7Ia „		7Ia „
yy	Călăraş (oraş)	yy	1 „		1 „		1 „		Beket	Jouî	1225 a.m.		955 „		955
yy	Si List ra	yy	2« „		‘^4S „		2*5 „		Rahova		12*o „		101. „		101. „
yy	Ostrov	yy	3,B „		3>6 „		315 ,,		Lompalanca		6 „ Sâmbătă 6 a in.			Luni	6 a.m.
yy	Cernavoda	yy	6 „		6 „		6 „		Vidin		8*5 „		8*3 „		8*5 „
yy	Hîrşova	yy	8 „		8 „		8 ,.		Calafat		915 „		9'5 „		915 (I
yy	Gura Ialomiţa!	yy	830 „	yy	830 „	yy	830 „	11	Radujevaţ		1215 p.m.	yy	12[d p m.		12i6p.m.
In	Brăila	Marti aiminetâ Juoi dimineaţa				Duminică dimin.		yy	Brsa-Palanca	»1	2 „	yy	2 „		2 „
yy	Galaţi	it	II	yy	11		„	in	Severin	1»	430 „		^3o »		43» „
								de la Severin		Vineri	5 a uu DuminicăS a.m.			Marţi	5 a.m.
Cursele VAPORULUI LOCĂL între G1LAŢI-TULCE1-ISMĂIL:
Pornire în sus:
ACT DE MCLŢĂMIRE
Sub-semnata, domiciliată in strada Jianu No. 7 la şosea, am suferit 15 ani de o lungă bâlă fârte complicată care se manifestase prin dureri de ficat de stomac, de nervi, de piept, de tuse, vărsături, ameţilă, lipsă do sânge, şi profundă Găbiciune.'şi care a fost declarată incurabilă de toţi medicii a cari tn’am adresat, uşa că desporasem cu desăvârşire, când recomandându-ini-se de cine-va d'a încercs cu mult lăud tul produs de lupte din Cuu-oazia Kitir-Kumis iabricat de d. FlorpLukianofl din calea Griviţel No. 140, trebue sg recunosc că în adevăr după o cură de 150 de stiole, m am simţit cu desăvârşire însănătoşită, pentru caro lucru mă simţ îndreptăţită a aduce mulţumirile mele prin pnolioitate d-Tul Fior Lukianoff, ca unuia care mi-a redat visţa prin escolentul product pe caro d-sa îl fabrieăză.
Slţn Coustantluescu.
De arendat de la Aprilie 1887, jumătate din
Moşia Paraipaa Kmh
diu judeţul Vlaşca partea care se iuveci-neşl.e ca domeniul Giurgiîi.
Doritorii se vor adresa la d. Em. La-hovary, 74, Calea Victorie' in Bucurescl.
PRIWIA FABRICA ROMANA
DE
KIFIR-COIMIS
Pornire în jos:
De la Galaţi la Tulcea-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore ditn. Prima pleoarehde la Galaţi l i Real şi (sânii la 2J martie (1 April) 1886 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
Dala Ismiil la Tulcea-Galţl, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ora dim. Prima placare da lalsmail şi Reni U GtUţi la 21 Mărie 2 Aprilel8S6.
IN'P-CTOU1 TUL i KNTilLOtt.
O băutură făcută din lapte, care se întrebuinţa^ cu un suceas maro in Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bâtelor de piept mai cu sămă în contra ofticel; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Eifir-Gumis.
La noî în Bucuesci, mulţămită iniţiativei d-1 ut Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi ai acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat nn stabiliment de Ktfir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până in Elveţia şi Samara e obositâre şi costă mult, pe când calitatea Kifirulw, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei nâstre medicale.
Fabrica şi depoul general Ki/ir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţeî, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
■ Loco Bucurescîînapoind sticlele gâle.
100 sticle	85	lei	—	b.
50 »	45	»	»
25	>	22	>	50
Pentru bolnavi neavuţi preţurile'vor fi scăzute
In provincie 100 strcle 100 lei 50	>	60	>
25	»	30	»
IZE1
cu vapori, cu traagere şi cu *WI braţe, pentru QV*
Sisteme aprobate şi de construcţiile cele mai solide pentru fabricarea eftină a
Cărămizilor ordinare, săpate, fasonate şi refractare
Tuburi de aventurat, plăci pentru trotoare şi vestibule,
Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie, cuvar ţi ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect g- atis şi franco LOMIS JAEGER	feld-Colotrne Vlermani’41 ■
Sub-semnatul, simt dator a a-duce mulţumirile mele renumitei câr-turărese Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Ămzeî No. 6, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	R. Pănescu.
w
I:
irn Se fcflă de vendare la administraţia acestui !lme ÎTlăCUSalUra diar, Calea Rahovel No. 36.
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată de către cei mai însemnaţi Medici, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
B(bl_E DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL (Copii scrofuloşi şi diformi).
Modul întrebumţărei: Fie-care lingură tntruă jumătate pahar cu apă p jachar.
Pb'1 3PA.XTTA.TTIBE32Î.GEÎ, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tâte Phu.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE DIN ROMÂNIA
Bucurescx-Roinan						Romau-Bucurescî					
	Accel.	Pers.	Pers.	Plac.	Accel.		Accel.	Pers.	Mixt	Mixt	Mixt
STAŢIUNI	1	21	27	29	9	STAŢIUNI	2	24	32	64	66
	aera	dim.	dim.	dim.	j p-m.		săra	p. m.		dim.	
Bucurescî pl.	11 00	8,10	7,30	6,80	4,40	Roman pl.	8,25	12,30		5,45	
Pioesol pl	12,27	10,39			7,20	Bacău	9,25	1,55		7,50	
Mizil	1,14	11,38	p.m.		8,55	Adj ud	10,45	3,52	dim.	10,29	p m-
Buzău pl.	2,14	12,55	1,10		6,10	Mărăşeştî	11,23		7,40	12,12	5,05
R.-Sărat pl	3,17		2,25		7,48	Focşani	11,59		9,26	12,59	
Focşani pl	4,28		3,48		10,10	R-Sărat	12,56	Tr. 22	10,55	2,29	
Mărăsestî pl.	5,15	12,0)	5,15			BuzSă	2,01	1,18		4,03	
Adj ud	6,01	12,55	6,39			Mizil	2,50	2,19	Tr. 10	5,23	Tr. 22
Băcătt pl-	7,39	2,55	9,35			Pioescî	3,45	3,39	10,25	8,00	10,17
Roman sos.	8,45	4,10	11,15			Bucur escî sos.	5,00	5,15	11,45	9.35	11,50
	limin	p. m.	sera				dim	P. m.	sera	a. m.	sâra
Bucurescî-Giuigiu (Smârda)						Giurgifi (Smârda) Bucurescî					
	Fulg.P	Persâr	Persân				Fulg.C	■’ersâu	Persân		
	dim.	dim.	p.m.				p. m	dim.	p. m.[		
Bucurescî .pl.	5 40	6,40	5 3C			Smârda pl-	2,25	10,'0			
Filaret		7,10	6,00			GiargiO		10,13	8,30		
Coman t	6,24	7,55	6,45			Comana		11,13	9,30		
Giurgiu		8,55	sera			Filaret		12,11	10,28		
Smârda sos.	7 10	9,’iOÎ				Bucuresc I sos-	3,25	12,25	10,42		
Pioescî-fredcal						Predeal-Pioescî					
			Acc.	Pers-	Plac.				Acc.	Pers.	Plac.
Pioescî pl.			6,15sâr	9,38d	8,19c,	Predeal pl.			7,45d.	4,51 n	7,05s.
Câmpina			7.14	10 42	9,20	Azuga			7,58	5,0	7,19
Comarnic			7,39	11,09	9,45	Sinaia			8,21	5,32	8,11
Sinaia			8,30	11,53	10,,31	Comarnic			8,54	6,04	8,44
Azuga			8,55	12,19	1.0,53	Câmpina			9,18	6,29	9,09
Predeal sos			J, 1 Oscr	12 35a	11,8d	Pioescî sos.			10.9d	7,25s	1 Os
Bucurescî-Verciorova
STAŢIUNI
Fulger
C
Accel.
3
Pers.
25
Bucurescî pl
Titu
Pitesc!
Slatina
Piatra
Craiova
T.-Severin
VSrciorova s.
p. m. 4,05 5,07 6,24 8,98
9,30 12,05 i2,27n
Trenu Fulger C pl şi Bucurescî Mercureaşi Duminica şi sosesce în Veroiorova Joia şi Lunea.
a m. 8,00 9,00 10,16 11,56 12, 7 1,18 3,52 4,12n.
|_p- m.		sera	nâptea	am.
8,00	Verciorova p)	3,42	12,57	8,00
9,26	T.-Severin	4,08	1,19	8,40
11,17	Cratova	6.55	3,53	12,30
1,25	Piatra		4,48	1,51
1,55	Slatina	8,17	5,12	2,17
3,37	Pitesc!	L0 12	6,58	5,15
7,34	Titu	11,31	8.11	7,05
8,00d.	Bucurescl sos.	i2,35d.	9, lOd	9,30 s
Smârda	Trenul Fulger P, plăcă diu			VSrcio-
Buzeu-Galaţi
Buzău pl. Brăila Bărboşi Galaţi sos.
Ploescî-Slănic
STAŢIUNI
Mixt
71
P'ofcscî
Silnic
pl.
sos.
a. m. 10,45 .2 40
Câmpiua-Doftana
Câmpina pl Doftana ros.
11,00
11,20
Vârciorova-Bucuresci
STAŢIUNI
Fulger
P
Accel.
4
Pers.
10
tova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce în Bucureaci şi iamârda Mere, şi Dum.
Galaţi-Buzeu
dim.	p, m-				săra	dim	
2,35	12,55	dim.	uâpte	Galaţi pl.	9,40	8,40	săra
5,08	3,31	6,45	1),30	BacboşI	10,20	9,11	8,30
•5,4<	4,21			Braila	11,01	10, Oi	
6,15	4,55			RuzSu sos.	1,30	12,53	
iâra	p. m.				se'ra	a.m	
dim.
4,00
Slănic-Ploesci
STAŢIUNI
Mixt
72
Slănic
Pioescî
pl.
sos.
p. IU. 5-| 6,50
«ofta u a -C âui p i u a
Doftana C-âm ins
sos
pl.
5, O
6,08
Galaţi-Mărfişeştî				Mărăşeştî-Galaţi			
STAŢIUNI	Accel. 7	Pers. H a 23	Mixt i0 a 59	STAŢIUNI	îccel. 26	Pers. 603-8	Mixt 28
							
Galaţi pl. Bărboşi Tecuci Mărăşeştî sos-	sera 10,40 1,06 sâni	dim. 7,45 8,30 11,14 11,45 a. m.	nâp. 11,40 12,50 4,16 4,52 dim.	Mărăşeştî pl. Tecuci Bărboşi Galaţi sos.	1 dim. 5,25 5,50	p. m. 4.49 5,45 8,15 8.50 sera	săra 11,35 12,34 3,53 4,35 dim.
Tecuci-Benad				Uerlad-Teonci			
Tecuci pl. Bârlad sos.		Uliu. 6,15 8,-	sera 5,55 8.00	Bâr’ad pl. Tecuci sos.		dim. 8,40 10,40	sera 8,40 10,25
Adjud Terga-Ocua				Târgn-Oena Adjud			
Adjud pl. T.-Ocnel sos.	dim- 6,10 8,05	p. m. 4,15 6,20		T.-Ocna pl. Adjud sos.	| dim. 9,45 | 11,35	sera 8,20 io-	
Bacău-Piatra		NA uşu>		riutra (Dieuiţo) Băcăâ			
Băcău pl Piatra N. sos	dim. 7,46 1 13	p. m. 3,- 5,28		Piatra N. p’. Băcău sos.	dim. U -1,30	p m 6 20 8,50	
Cuu'tauţtt-ilernavoda				Ceruavoda-Coustiiiiţu			
Constanţa pl. Cernavoda s.	1 săra 6,50 | 8 35	p m. 1,50 4,24		Cernavoda pl. Constanţa s.	p. m. 3,00 4 45	jp. m. 9» 11,10	
laşî-liuglieui				Cuglieiii-laŞT 				
Iaşi pl. Unv.-Rom. s.	2,25 3,49	11,50 11,’1		Ungheni-ttm. pl laşi sos.) 3,32		6 00 9,20	
Titu-Tirgovişte				lirgovişte-Titu			
Titu pl. Tîvgov. sos.	9,45 11.05	9,15 10,30		i’îrgovişte pl- II 6,40 Titu sos. ti 7,50		5,40 6,30	
CALLEA FERATA LiEMBERa-CERNTAUTI-IASI
Roman-laşî				laşi-Boman				Păşranî-Suceva				SucAva-Păşeuni				Vereştî-Botoşauî				BotoşanI-Verescî j			
STAŢIUNI	Iccel. 1	Miî*„ 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt i9		STAŢIUNI	Accel 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel. 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Accel. 12	Mixt 14	
Romani pl Târgu-Frumcs laşi sos.	dim. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	P . m. . 4,28 1 6,53 j- 7.16 1 8,15 1 9,41 'săra		Taşi pl. Tirgu-Fromos Roman sos.	p. m. 4,33 5,48 7.04 7,16 8.05 săra	dim-6,47 8,27 10,16 10,41 11,45 a. m.		Păşcani pl Veresci Suceva sos.	dim. l",4l 11,50 12,08 12,23 săra	sera 7,16 9.32 9,47 10,09 săra		Sucăva pl. Veresci Păşcani sos.	p. m. 4,50 5,20 6,31 săra	dim-6,44 7,39 3,30 p. m.		Veresci pl Leorda Botoşani sos.	a. m 12,08 1,31 2,03	sera 9.47 11,10 11,42		Botoşani pl. Leordaj Veresci	dim. 5,04 5,49 7,09	p. m. 3,05 3.45 5;05	
Tipografia ţh&rudn! Teeo;raioJ“. Calea Rahovel No. 36-
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4179.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
DUMINICĂ, 18 MAt 1886
ABONAMENTE:
Pentru Capitală: t’entru un an .
şâse lunţ
rel luni
Pentru Districte
Le'i 24 » 12 »	7
outtu un an . » şâse luni
» trei luni
Lei 30
>	15
>	8
Pentru Streinătate Pentru un an ...
«	şese luni
»	trei luni
Abonamentele se fac la 1 p 15 ale fiecărei luni.
Dn numSr vechio 25. bani
bel 40 . 20 12
Ediţia de dimin6ţ&
anunciurî şi reclame :
Anunciurl pe pag. IV, linia 25 ban.
Reclame pe pag.	III	...	1	lefi
» pe pag.	II	...	8	lei.
» pe pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Frauda, Havas, Lafbte & C-nie, 8 place dela Bourse, Paris.
Fnglitera, Eugbne Micoud, 81 Fleft Street, E C- London.
Austria, Haasenst.ein, & Comp. Vvien. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 W ien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
Director politic, I, G. FUltfDESGU
Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36

SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Paris, 25 Mai ti.
In cestiunea principilor, un ministra ar fi declarat următorele : »Aşa cum staiî lucrurile, decă nu vom espulsa pe principi, vom fi noi espulaaţî din Cameră. < Maiori-tatea republicană e în adever hotărîtă se rSstorne guvernul decă nu va consimţi la espulsarea imediată a principilor. Măsura 1 va fi aplicată pentru moment contelui de aris, principilor Jerdme şi Victor Napo-lean, şi pâto ducelaî de Cbartres. Guver-nul speră ca maioritatea va fi mulţumită. Drepta are de gănd se organiseze o ma, nifestaţiune imposantă. Contelui de Paris la întorcerea sea din Lisbona, i se pregătesc o primire strălucită.
Viena, 28 Mal.
Circulă sgomotul, In cercurile diplomatice, că blocada nu va Înceta decât dnpă ce ordinul de demobilisare va fi fost ese-cutat.
Londra, 28 Mal.
Se aşteptă filele aceste un demers al Angliei pe lângă puteri pentru rădicarea blocadei. Flota internaţională se va concentra în golful Suda până ce desarmarea va fi sfârşită.
Atena, 28 Mal.
Regele George va face o călătorie la Corfa şi d’acolo va pleca în străinătate. Circulă sgomotul că ar fi vorba de darea în judecată a fostului prim-miniatru Dely-annis. D. Tricupis are de gând se propue reducerea numărului deputaţilor de la 245 la -150.
Berlin, 28 Mal.
Discursul rostit de primarul Moscovei la sosirea Ţarului face adâncă impresie aci, căci cuprinsul discursului a trebuit să fie mal întâi censurat de Ţar. Kreuzzeitung spune că in cercurile diplomatice berlineze se dă mare însemnătate ordinului de di al Ţarului către flota din Marea Negră. De şi nu se prea crede într’un răsbol, numitul Ziar spune că trebuie să se dea atenţiune părerilor ce se respândesc, că cel mai târzia în primă vara anului 1887 resboiul va isbucni.
Paris, 28 Mal.
Despre şedinţa comisiunil bugetare în care s’a respins bugetul cultelor, se dafi următârele amănunte: radicalul Suyot a propus să nu se ia în desbatere bugetul cultelor, pentru a sili pe Cameră să hotărască în cestiunea despărţirii bisericel de stat. Comisiunea a respins bugetul şi a decis să propuie Camerei ca fondul cultelor —47 milione — să fie dat comunelor pentru a’l întrebuinţa cum va crede de cuviinţă
Londra, 28 Mal.
Gladstone a convocat o adunare generală a partidei liberale, pentru a-I lămuri atitudinea guvernului în cestiunea irlandesă. Invitaţiunea e adresată şi lui Cbamberlain, nu însă lui Hartington. Guvernul e hotărît se modifice disposiţiuuea din proiect privitore la posiţiunea irlandesilor în parlamentul imperial.
Constantinopole, 28 Mal.
Administraţiunea datoriei publice otomane a făcut diiele aceste demersuri e-nergice pentru regulare» cestiuniî tributului rumeliot. Se Z*ce c®> Pen^ru a lim-pedi situaţi unea, administraţiunea e dispusă să renunţe la ratele întăidiate, cu condi-ţiune ca d’aci nainte plata se se facă regulat. E probabil că înţelegerea se va face.
Sofia, 28 Mar.
Din .45 deputaţi aleşi, 41 sunt guvernamentali. In 16 districte trebue să se facă nour alegeri.
Bruxelles, 28 Mar.
Manifestaţiunea pe care lucrătorii o pre-găteaii pentru Ziua de 13 Iuuiu, în fa-vorea votului universal a fost interzisa. Primarul Buls, Intr’o scrisore adresată secretarului societăţii! lucrătorilor, spune că meetingul va lua proporţiunt prea mari pen-truforţele ce sunt însărcinate cu menţinerea
ordinel publice ; pe de altă parte, organi- cum într'adevăr trebuia S$ facă nisce
satoril meetingulur nu oferă garanţii că aă destulă forţă morală pentru a opri masele de la escese.—Cu tâtă interzicerea, lucrătorii aii hotărât se facă manifestaţiunea.
Moscva, 28 Mal.
Mitropolitul Ioniekiî a adresat Ţarului următorele cuvinte, după terminarea serviciului divin :
«Intru îngrijirea părintescă pentru pros* perarea şi fericirea poporului încredinţat conducerii tale, al plecat din Nord spre estremul Sud al întinsei tale împărăţii. Nu de distracţie, nu de plăcere al întreprins acâstă îndepărtată călătorie. Acesta o scia Moscva, care cu mintea şi cu inima necontenit urmăresce paşii tel spre fericirea Rusiei, şi care acum are fericirea se vadă Împlinită una din testamentarele J) dorinţi ale fele şi ale popornloî rus. Flota mării Negre, odată marea glorie a Rusiei, prin voinţa-ţisuverană a fost rechemată la viaţă. O 1 ce entusiasm cnprinde inimele celor ce au fost martori şi părtaşi la gloria acelei flote, ce bucurie neesprimabilă se revarsă în inimele supuşilor tăi, în deosebi în ale locuitorilor Moscvel!»
cetăţeni liberi cari aii dovedit tot d£-una câ au deplină consciinţă de demnitatea şi datoria lor; că de la apa-riţiunea trenului regal şi până ce Majestăţile lor aii părăsit portul, tdtă populaţiunea oraşului, de la mic până la mare, a fost în picidre, salutând şi aclamând pretutindenea cu entusiasm pe Suverani cari aii rămas a-dânc mişeaţl de acdstă demnă şi im-posantâ manifestaţiune ; că, în fine
violate în consciinţa lor şi vor putea sd întrebuinţeze fondurile pentru a-devfirate trebuinţl ale comunităţii, Propunerea comisiunil bugetare desldgă cestiunea religidsă în chipul cel mal practic. Nu mal e aŞl Fran-cia subt dominaţiunea unei singure religiunî; mai mult de cât atât, o însemnată parte a poporaţiunil s’a deslegat de la orl-ce religiune. Din momentul ce e aşa, îngrijirea cultului nu mal e un interes general de
nu s
’a au<jit nici o strigară sediţidsâ j competinţa statului, ci un interes par
A se redea Ultime Scirî pe pagina III
Bucureşti, Sâilătă 17 Mai 1886
Foile oposiţiuneî, v&jând fiasco încercat de patronii lor la Botoşani, aii voit s8 o mal dregâ cu ocasiu-nea călătoriei Regelui şi Reginei la Giurgiu. Nu a trecut nici 24 ore de la trecerea suveranului prin capitala judeţului Vlaşca şi redacţiunile opo-siţiunilor de tdte nuanţele aii deschis cutia Pandorei şi ati dat drumul minciunei, calomniei, şi necuviinţei. Una din acele fol a spus că la trecerea Regelui un grup d9 cetăţeni aii strigat: jos Brâtianu ! Alta a afirmat că însăşi suveranul ar fi fost apostrofat, strigându-se : jos Regele 1 Altaţ cea mal limbută şi cea mal necuviincidsă, — negreşit fiindcă are în capul el tineri conservatori — a întărit acdstâ afirmare susţinând câ chiar d. Epurescu ar fi declarat în secţiunile camerei că Regele a fost apostrofat. Acesta din urmă fdiâ a mers şi mal departe. Ea a anunţat că consiliul comuual din Giurgiu ar fi dat un vot de blam primarului Rosse Ştefâuescu pentru că numai are încredere în-tr’ensul, negreşit — fâcendu-se alu-siunea la nemulţumirile orâşienilor din Giurgiu către starea actuală — pentru câ e devotat partidului liberal, când districtul Vlaşca de la capitală până la cel mal mic cătun este conservator, este oposiţionist.
Nenorocire pentru foile oposiţiuneî, însâ, că t6te aceste scirî fiind nisce invenţiunî, calomnii şi necuviinţe, ca tot ce scriu ele, faptele vin s6 le desminţâ, s6 le distrugă.
Am publicat ieri o protestare a mal bine de 300 cetâţienî giurgiuvenl la adresa foilor oposiţiuneî prin care se spune că cetăţienil oraşului Giurgiu, ale căror simţiminte de iubire şi devotament pentru suveranul ţ$reî lor s’aft probat în tdte ocasiunile, au făcut Majestăţilor lor o primire strălucită cum a rare ori s'a putut vedea
I) Dupe cât se pare, e aci o greşâlă a traduceto-rilor germani. Mitropolitul ar fi <Jis nu „testamentare», ci „intime."
şi că acel cari le-aii născocit decă aii curagiul sfi vie sS se denunţe.
D. Epurescu, de asemenea, a trimis foiel în cestiune o desminţire a-supra invenţiunel la adresa d-s&e, pe care lealii redactori de la Epoca nu ati publicat’o.
Tot pentru desmiuţirea acelei fol, care nu’şl umple coldnele decât cu invenţiunî grosolane, avem dinainte jurnalul consiliului comunal din Giurgiu No. 117 din 15 Mal, prin care declară câ, departe de a da un vot de blam primarului, are tdtă încrederea în persdna d-lul Rose Stefâ-nescu ca primar şi plină considera-ţiune pentru d-sea ca persdnâ publică şi privată.
Subt greutatea unor asemenea des-minţirl atât de categorice şi energice, ddcă foile oposiţiuneî vor mal avea curagiul s6 ridice capul faţă cu cestiunea Giurgiului, apoi nu pot să fie decât nisce neruşinate şi le vom trata atunci ca pe dmenil cal mal căluţi, prin dispreţ, fără a le mal răspunde un singur cuvent.
0 scire în adevăr surprin<jăt6re face a$I încungiurul presei europene : co misiunea bugetară a Camerei francase a refusat să ia în consideraţiune bugetul cultelor.
Dintr’o trăsătură de condei, grava cestiune a despărţirii bisericel de stat e pusă oficial la ordinea <jil0i şi Camera, vrend nevrend, va trebui s’o discute şi să hotărască într’un fel săă în altul.
Nu se pdte tăgădui câ ideia a făcut mult progres în Francia, cel puţin în acest sens că de astă dată ea se presintă subt o formă cu adevărat practică. Nu e vorba, ca înainte, d’un principiu abia definit, câţjend în escesul intoleranţei; astâ-ţjl se pre-sintâ un proiect aplicabil, serios, sa-tisfâcend situaţiunea în care se află mişcarea consciinţelor în Francia.
Comisiunea, respingend bugetul cultelor, propune ca fondul bugetar de 47 milidne să fie trecut pe săma comunelor, cari îl vor întrebuinţa aşa cum vor socoti mai bine.
Dacă acest proiect e admis, atunci pentru prima oră se dă satisfacere principiului libertăţii de cult, firesce în marginile putinţei în societatea de a<Jl. Comunele în cari maioritatea ţine de vr’un cult, îl vor întreţine; dar acele comune, în cari maioritatea nu observă nici un cult şi crede câ morala modernă şi legislaţiunea sunt garanţii îndestulâtore pentru societate, acele comune nu vor mal fi
ticular, variând adecă după localităţi. Comunele deci, şi numai ele, trebue să fie stăpâne p’acest interes.
Din nenorocire, tn Francia ca şi orl-unde, nu e destul ca o măsură să fie raţională şi practică pentru a fi şi primită. Se mal cer pentru a-cesta o sumă de cobdiţiunl; şi aceste condiţiunî lipsesc proiectului.
Firesce că pentru Drepta din Camera francesă ar fi o datorie să pri-mescă proiectul, decă în adevăr ţine la libertatea religiunii catolice. Der Drepta va vota contra, pentru interese străine de cestiune. Mal departe, pdte chiar printre republicani nu va fi înţelegere.
In jurul proiectului comisiunil a început deja să circule diferite sgo-mote. Cel mal însemnat din tdte e că, prin acest proiect, republicanii vor să respundă împăcării dintre Papa şi Rusia.
—- >	»-< ^i <m ■
INFORMATIUNI
Ieri, cu trenui de seră au sosit în capitală Maj. LL. Regele şi Regina, cari ati descins la palatul de la Cotrocenl.
X
Mâine se va inaugura cu mare pompă noul spital de copil.
X
Aflăm dintr’o sorginte positivă că ieri a avut loc o consfătuire a capilor oposi-ţiuuel. Desperaţi ce sunt de complecta ne isbeudă a manifestaţinnilor şi întrunirilor făcute, leaderiî au luat hotărîre se se a-dreseze pentru ultima oră către ţâră cu un manifest, în care vor declara că îndemnă pentru ultima oră pe proseliţil lor de a veni în ajutorul sforţărilor de pe urmă a vlăstarelor reacţiuneî.
X
Soirea privitâre la înomolirea canonierei Griviţa lângă Constanţa este neesactă.
X
A Zi s’a ţinut un consiliă de miniştri Bub preşidenţia d-luî I. G. Brătianu.
CARTEA_VERDE
Tratările de la Viena
Cerem iertare cititorilor noştri că am întrerupt atât de mult analisa începută a-supra documentelor oficiale privitore la tratările pentru încheiarea unei noul con-venţiunl comerciale cu Austro-Ungaria ; e-sigenţele luptei ce trebue se ţinem cu Austro-Ungaria ne-a silit se dăm loc la mişcarea produsă în statul vecin perspectiva unei lapte vamale. E pentru noi datorie de buni tactician! se urmărim pas cu pas acâstă mişcare ; căci resboiul vamal e ceva noii nu numai pentru ţera nâstră, dar pentru Europa întregă ; afară d’acesta, cum am observat in alt loc, es-perienţa pe care o facem acum e hotărî-tore nu numai pentru noi, ci şi pentru
tâte statele balcanice. Suntem port-drapelul nenorocitei peninsule şi nobleţă obligă. Nu trebue să perdem din vedere nici cel mal mic gest al duşmanului nostru; orl-ce dice, orî-ce face trebue se notăm pentru ca în fie care moment să cunoscem perfect situaţiunea. Numai cu chipul acesta vom putea se ţinem deşteptă consciinţa naţiunii, să-î arătăm dinainte pericolul şi mijlâcele pentru a-1 para.
Din nenorocire, nu tâte Z'are'e române îşi înţeleg ast-fel misiunea, şi d’aceea sarcina nâstră e îndouitde grea. O vom împlini Insă cu stăruinţă penă în ultimul moment, şi suntem siguri că cititorii vor ţine seină d’acesta.
Am întrerupt analisa Cărţii verfil în momentul când guvernul român, pe temeiul declaraţiuniî că conferinţele vienese nu vor fi decât o simplă formalitate, s’a hotărît se trămită delegaţi la Yiena. Vom da a ZI descrierea cursului şi resultatuluî acestei conferinţî, reservând pentru alt număr a-nalisa proiectului de tratat presintat de Austro-Ungaria şi a celui înfăţişat de guvernul român.
România a trimis delegaţi la Vieua pe d-nil: M. Ferechide, ministru de esterne, şi Gr. I. Ghica, membru al României în comisiunea dunăreană.
Din partea Austro-Ungarieî funcţionai d nil Szogyeny, MatlecovicT, Kalchberg, Mi-halovicî, Glanz, Stibral, Biegeleben.
Conferinţa s’a ţinut, în localul ministet rulul de esterne din Viena (Ballplatz), în diua de 8 (20) Aprile 1886. Şedinţa fu deschisă de d. Szogyeny, cu formalităţile obicinuite.
In procesul-verbal al acestei şedinţe, întru cât privesce discuţiunea:
«D-nil delegaţi român! şi austro unguri se ÎDgagiagă în discuţia modulul de procedare şi a mal multor cestiunî de principii relative la tratatul de comerciă.
«Opiniunile emise d’o parte şi de alta în cursul desbateriî sunt luate la cunoscinţă ad-referendum.
«Pentru a înlesni ş’a grăbi mersul lucrărilor, d-nil delegaţi austro-uugarî remit confidenţial d-lor delegaţţ români un proiect de tratat de comercifl şi propunerile austro-ungare privitore la tariful drepturilor de intrare în România.
«D-niî delegaţi români şi austro-ungarl constată intenţiuuea guvernelor lor d’a urma la Bucurescî cât mal curând, negociă-rile de fond. In acest scop, d-niî delegaţi români comunică că, de 29 a lunel înainte, sunt gata se începă aceste negociărl.»
Urmeză semnăturile.
Cu alte cuvinte, nu s’a făcut la Viena decât o simplă recunoscere; ce! doul negociatori şî-aiî pipăit pulsul, luând act fie care, ad referendum—se se noteze bine a-cesta—de dorinţele celul-l-alt, esprimate în trăsături generale.
După protocolul Conferinţe! de la Viena, Cartea verde conţine patru documente, sub numerile 21, 22, 23 şi 24, din cari numai aceste doue din urmă merită ore-care atenţiune.
Cele d’ânteî doue sunt; documentul 21, o notă a ambasadorii ui austro-ungar prin care face cunoscut ministerului român de esterne că e însărcinat cu direcţiunea ne-gociărilor, iar documentul 22 doue decrete priu cari se munesc delegaţi! români al ministerului de esterne şi corner ci fi.
Documentele 23 şi 24 sunt mult mal importante.
D. de Mayr, ambasadorul austro-ungar din BucurescI, comunică ministerului nostru de esterne că ministerul de interne din Viena şi cel din Pesta aii nnmit o comisiune care să cerceteze starea sanitara a vitelor din Rămânia.
Ministrul nostru de esterne respunde câ «guvernai român nu pote primi ca o co-misiuno străină sS funcţioneze oficial, în România şi oficial sZ controleze autorităţile române în aplicarea legilor.» Dar guver-
www.dacoromamca.ro
2
TELEGRAFUL — 18 MAI 1886
nul român doresce ca Anstro-Ungaria să capete tdte siguranţele de care pretinde că are nevoie pentru a permite trecerea vitelor române; de aceea d-niî delegaţi sunt liberi sâ se adreseze la tdte autorităţile, se cutreiere ţâra, se oulegâ tote informaţiunile —dar numai ca persone private, şi nici de cum oficial.
Lucrurile, după cum se scie; aă remas aci; delegaţii veterinari deşi afl venit în Bucurescî, n’aă lucrat nimic.
SC1RI Şi FAPTE
ţHarele de oposipe, scrie Liberalul, ne aduc ştirea că s’aă maî ţinut două întruniri la Caracal şi la Târgovişte. Am căutat să luăm cunoştinţă de cele ce s’aă discutata aceste întruniri maî nouă,—şi mari a3 fost desiluziile cu care ne-am ales. Ho-târît, întrunirile oposiţiunei nu merită nici o atenţiune. Iată-le în câte-va cuvinte, căci tdte formeză o singură specie, o singură grupă :
Câţi va opoziţioniştl din Bucureşti pornesc 'n capitala vre-nnuT judeţ; se’riţelege că nici o primire nu li se face acestor dintâiu veniţi, care de ordinar nn sunt nici odată personele mal simandicose din opo siţie. A doua di, imediat plecă alt transport. Cei ajunşi cu o (,U mai ’nainte la localitatea în care este a se ţinea întrunirea fac ovaţiunî spontanee noilor veniţi. Cu toţii apoi la rre-o respăntie, se'ă pe scena vre-unuî teatru se expun vederilor, ca să atragă cât mai mult norod scandalisat.
&
Emigrarea evreilor continuă în fie-care (ji; Marţ! şi Mercuri aă plecat spre Ham-burg 20 de familii,—şi se dice că in cursul săptemâneî acesteia şi celei viitdre vor pleca o sută.
&
Mişcarea populaţiunii oraşului Iaşi de la 4 până la 11 Mai au. c. S’afl născut 21 băeţi şi 19 fete, din care 11 creştini şi 29 israeliţi; aă murit 27 bărbaţi şi 17 femei, dintre care 29 creştini si 15 israe-liţî; s’au celebrat 6 căsătorii ; s’aă pre-sentat 8 declaraţiunl de căsătorie.
Un lipovean din judsţul Tulcea plecă d’acasă cu căruţa cu douî cal ca aă facă tîrguielî la oraş.
Noptea ’l apucase pe drum şi, în lipsă, de han conacesce pe sosea.
In timpul nopţel i se fură caiî. Brat-Ivan se deşteptă diminâjă şi re mâne zăpăcit când constată lipsa cailor:
—	De sunt eî Ivan, apoi am perdut douî cal, iar ddcă nu sunt Ivan am căscigat o căruţă
S’ o fi domeritî
Intre douî bulgari trecend pe la sf. Gheorghe.
—	;a spune, Drăgane. pentru ce s’aă pus colo pe turla bisericii patru ceasornice ?
—	EI, se ve^l, măi Petcu, dmeniî sunt cu minte. S’a pus patru că decă o vrea se se uite douî de o dată la ceasornic, sS nu aştepte unu se se uite după cel-l'alt.
Spicuitor.
---------OOBOO --------------
-A.CTJB OFICIALE
——i——
luiă, în aceeaşi calitate la tribuni Iul Tutova In locul D-luI N. S. Rain, înaintat.
D Constantin Popovicî, licenţiat al facultăţel juridice din Bucurescî, supleant la tribunalul Co-vurluifi, în locul D-luI 0 Alevra, permutat.

Sunt numiţi şi permutaţi:
D. T. Grigoriu, licenţiat a1 facultăţel juridice din Iaşi, actual membru la tribunalul Suceava, judecător de instrucţiune .a tribunalul Putna în locul vacant.
D. N. S. Rain, licenţiat al facultăţel juridice din Bucurescî, actual sap eant la tribunalul lu-tova, membru la tribunalul Sucdva, în locui d-lui T. Grigoriu, înaintat.
D. C. Alevra, licenţiat al facultăţel juridice din Bucurescî, actual supleant la tribunalul Covur-
STA BEA RECOLTEI IE TABA
Botoşani, 11 Mal. — Recoltele merg binef iar rapiţa pe alocuri se mănâncă de nisoe insecte în forma puriceluî, Semănăturile de, primăvară ount aprope terminate. Brăila 10 Maî. — Semănăturile cari au resărit sunt încă vesele pene acum. Buzăă, 5 Maî. — Semâuăturile de tâmnă şi primăvară sunt în genere frumâse. Cultivatorii câmpului se ocupă încă cu arăturile de porumb, meiă şi fasole. Porumbul semănat până acum nu a răsărit încă. Ploile ati fost parţiale.
Constanţa, 11 Maî.—In cursul septămâ-nei a ploat mal în tot judeţul. Semănăturile se menţin In cea mal bună stare.
Covurlnl, 10 Mal. — Necurmatele ven-tuiT şi lipsa da plâe a făcut ca pământul să 3e usuce şi semănăturile să simtă mare trebuinţă de umezâlă, cât-va timp însă maî pot re sista. Dâmboviţa. 10 Maî. — In plasa Ialomiţa aă că<jut ploi, semănăturile sunt frumâse şi araturile de primăveră se fac cu activitate.
In plasa Bolintinul recoltele sunt bune, timpul a fost variabil.
Iu plasa Cobia semănăturile bu .e, tim-1 pul a fost frumos.
In plaiul Iaiomiţa-Dâmboviţa timpul a fost frumos şi locuitorii se ocupă cu arăturile şi semănăturile.
In plasa Dâlu-Dâmboviţa nu a ploat, inse arăturile snut frumdse.
In Târgovişte a ploat, iar recolte nu sunt. Dolj, 9 Maî.—In cursul acestei săptămâni a fost ploe puţină şi parţială.
Dorohoiă, 7 Maî. Timpul fiind cald, semănăturile de grâu şi secara progresezi cu multă activitate, sperându-se la o lecoltă abundentă. Porumbul semănat maî din vreme a .început a resări, semănătura acestei plante continuă încă şi în'câte-va $ile se va termina. Fălciu, UMaî. —Semănăturile de grâu şi secară în parte a început a se per-de din causa secetei. Gorj, 10 Maî.— Căldurile devenind _simţitore se nădăjduesce că semănăturile vor isbuti şi dacă timpul va continua a fi bun până la 20 Mal, se vor termina arăturile de primăvară. Ialomiţa, 12 Maî. — Starea recoltelor după ra-pârtele primite sunt bune. Ilfov, 12 Maî.— Iu intervalul de la 3 —10 Maî, ;starea recoltelor din acest judeţ a fost |bună.
Muscel, 11 Mal.— De la 4 Mai şi până astădl, timpul în acest judeţ a fost lini-tit în <jiua de 5 Maî a eă^ut puţină ploe parţială. Semănaturile de tămnă sunt frumâse; iar cele de primăveră aprope terminate în cele maî multe loc&lităţî.Neamţu, 11 Mal.— In intervalul de 4—10 Maî inclusiv, timpul a fost favorabil însă forte secetos, din causa rnareî călduri şi a vântului, necăijend ploe decât în diua de 5 Ma' pe alocnrea.
Prahova, 11 Maî.—Recoltele până acum sunt frumâse, Timpul continuă eu veutuil şi secetos.
1 Putna, 10 Mal.—In intervalul de la 4 Maî J şi pene astă-ijî nu a ploat de loc. Semeuă-turile de grâu şi secară sufer şi sunt, expuse a se perde, decă seceta va couinua încă. Arăturile porumbului se fac cu aue-voinţă.
R -Rărat, 9 Mal. — In cursul acestei
săptămâni, ploi nu a cădnt, ci a fost vent tare. La 8 Mal vântul a fost forte violent. Semănăturile de tâmnă şi de primăvară aă inceput a suferi din causa secetei. Porumbul încă nu a răsărit în maî multe părţi. Lipsa de plâe e fârte mult simţită.
Romau, 12 Maî. — In săptămâna trecută timpul a fost secetos şi cu vânt. Recoltele de tomna merg bine, iar cele de primăvară sufer din lipsă de pl6e. Restul arăturilor pentru porumb se face forte ou greii, din causa întărire! pământului.
Romanaţî, 12 Maî. —Semănăturile sunt bune, ploi nu a fost săptămâna acâsta.
Sucâva. ll*Mal.—De la 1 Mal până astâdî nu a pioat iu acest judeţ, timpul este cald. Semănăturile prosperă, iar araturile sunt terminate în cea maî mare parte. Se simte trebuinţă de plâe.
Tecuciă, 6 Maî.—Starea semănăturilor dc tomnă şi priraă-vară penă acum este bună, maî ales jîn urma ploilor parţiale cădute în partea de susă a judeţului. Locuitorii se ocupă cu aratul şi semănatul porumbului şi meiului. Tulcea, 11 Maî.—Săptămâna trecută a plouat parţial. Starea recoltelor frumâsă. Tutova, 9 Mal. Starea recoltelor este prâstă diu causa lipsei de ploie. Bruma cădută numai io unele părţi, aeausatstricăciun" viilor şi pomilor roditori. Vasluiă. — In cursul septâmâneî trecute n’a ploatu de locu în acestîi judeţu. Din causa căldurel şi J a vântului ce aă fost necontenit, semănăturii au inceput a suferi, iar arăturile pentru porumb au încetat, fiind uscat pământul. Vâlcea 9 Mal. —Semănăturile promit bună recoltă. Arăturile pentru porumbă nu sunt terminate. Bruma din Aprilie a vătămat simţitor viile şi pomii roditori. Vlaş.ca, 11 Maî. — Semănăturile de tâmnă, suntă frumâse. In săptămâna trecută nu a urmat nicî o pl6e, locuitorii s’aă ocupat ca semănăturile de primăvară.
CEOUTICA
Amorul liber
Fondatorul cel mal celebru al grupurilor comuniste din Statele-Unite, s’a stiDs, a-Cum câte-va <jhe- John Himphrey Noyes; născut în 1811 în Noua-Engliterâ, a dat o realitate dectrineloră francese ale lui Fourier, cu un adaos de excentricitate an-glo-saxonă. Noyes, dete grupului seu numele de: »Amor liberal
Nu vă scandalisaţî: în mintea sea şi în practica constantă, acest articol din cons-tituţiunea lor e departe de a avea însemnătatea strania ce i ară atribui omul la prima vedere. Liberul amor nu este tocmai desfrînarea-
In 1877, pe timpul exposiţiuneî din Phyladelfia, d. Charles de LimoussÎD, vi-sitând Statele-Unite, însoţit de delegaţi parisianl, n’a uicat să visiteze familia din Oneida. Acestn phalaustertypu, e situată la 3 mile departe de Oneida, .oraş din comitatul Madison, statul NewTork. D. Li-moussin, serie in acesta privinţă în Journal des Economistes, diu Maiu 1877, nr-mătârele :
»Se pote lesne închipui câmpul imens cucerit de a estă sectă. Sunt acolo 250 indivizi, intre care 50 copil, care trăiesc în deplină comunitate. Nimeni nu posedă nimic al lui, a(ară de hainele cu care se îmbracă, căci intrând intr’acestă asociaţiune, toţi dăruiesc ce aă comunitate!. Fie-care lucrâză atât cât p6te seu atât cât vrea în schimb, e hrănit şi întreţinut în tote felurile.
»Femeile, care din tdte modele trecutul al şi , resentuluî ş’ar'fi putut alege pe cele maî elegante, ’şl-aă ales un fel de costum nu graţios, însă fârte comod El constă într’o roche scurtă—mal lungă, în tot caşul, decât a vivandierelor francese, adică, puţin maî sus de glesnea piciorului ; fntr’un pantalon larg care cade peste încălţăminte... Părul tăiat drept ca al artiştilor pletoşl... In fine, un costum care nu pâte şedea bine decât femeilor tinere.»
Secta din Oneida posedă o sucursală la Wallingfoud-Community in statul Conoticut. In 1876 Wallingford nu conţinea decât 50 persdne. Singura industria era imprimeria. De 9 ani' însă, situaţiunea s’a schimbat.
Acolo d. Limoussin a vădut pe John Himphrey Noyes —rudă, dice d-sa într’o notă, cu vechiul preşedinte al Statelor-U-nite şi cu vechiul ambasador diu Paris. D-sea a trebuit să se mulţumâscă numai ou vederea:
— Sunt bătrân, ii d*?e ?ef°l perfecţio-niştilor, sunt surd, şi am o bălă gravă la găt, care mă împedieă de a vorbi.
In privinţa perfecţioniştilor d. Limoussin,
urmâză :
»Iutru în subiectul liberului amor, însă o mărturisesc, cu sfială. Scriitorii engleşî şi americani, n'aă păşit cu scriitorii noştriî (franoeslj pe calea realismului. Am citit, cu mirare în englezeşle explicările din broşura: The Male Gontinenee, explicări care chiar în Jurnalul Economiştilor, jurnalul Rciinţifie, trebuesc scrise în latineşte... Membri celor două familii »perfecţioniste« se consider între dânşii ca căsătoriţi îutr’un mod colectiv. Resultă că toţi îşî iaă suvo iile chiar, drept neveste.
A iubi, în afară de sectă, e un adulter. Cu tote acestea desfrînarea nu este atât de mare printre dânşii; se formez printre dânşii grupuri temporale legaţi de iubire şi este iertat tinerilor să se iubăscă douî câte dour. Insă frumo. ul, idealul consistă în a se iubi intre el fraţii şi surori cu o egală afecţiune...
Femeile perfecţi* uiste sunt pe un picior de egalitate perfectă între dânsele şi în faţa bărbaţilor şi ca serau că îşî păstrez întrâga lor independenţă, toţi le ijic misi, domnişdră în loc da mistress, dornnă ! Copiii cari nasc dintr’aceste uniri port numele tatălui lor. Eî sunt alăptaţi de mamele ior...
O broşură întitulată ScientiHc propaga-tion a fost scrisă de d-1 Noyes şi recomandată sectei In atestă broşură teoria luî Danvin este expusă într’un mod savant.
D-1 baron de Salvador, ale cărui corespondenţe din Statele Unite, s’aă putut remarca în Figaro, a visitat şi dânsul pe Perfecţioniştî, anul trecută. D-sea spune că pământul cumpărat de d-1 Noyes eu
100,000	fr. preţueşte astă dl 10 milione, cel puţin.
In ceea ce privesce rasa născută conform teorielor Darwiniane, ea e puternică, vigurosă şi superidră cu mult sub puntul de vedere phisic iestului poporaţiuuel a-mericane.
IntîmpUrl din capitală
Sun gust. — Poliţia capitalei caută de 1 multă vreme pe un ore care M... în etate de 24—25 ani, om fără căpătâiă, dercare, mulţumită avantagelor cliipulaT, lnfăţişârel şi inteligenţei sâle, se ocup^ cu o stranie profesiune. M... este hotărît să despoiă de ilusiunî primele nopţi ale multor gineri!
Se 4ice că victimele lui ar fi până astă;!! destul de numerdse. Ele fac parte după cum se înţelege bine, din vestalele feciore, închinate templului nevinovăţiei! Păcat că nu i se pote aplica acestui eroă legea ta-lionulnî, al cărui principiă fundamental este: ochiă pentru ochiă şi dinte pentru dinte.
,—x—
Olane căzute. — Ieri, up important per-
FOIŢA ţ)IARULUI „TELEGRAFULK
(59)
A. SCHOLL
NOPŢILE SÂNGEROSE
Duelul Monseniorului.
XXVI
MOrtea Wandeî
Nebunele eraţi în curte, împrăştiate în tdte părţile, ele nu observară mult pe omul care se balansa pe scară. Se formară mal multe grupuri cari discutaă gloriile acrobaţiei.
Cele mai tinere pronunţaă numele clovnului Avriol,- cele maî betrâue dădeaă din umere.
Aplaudaă ca la Teatru.
Unele din ele, se apropiară de scara şi începură a mişca scara.
La cea întâi mişcare, omul care spoia peret ele, scutură pensula asupra lor şi le
stropi cu văpselă. îndată, sgomot, stupe-facţiune. Tote fugiră.
In urmă zugravul se coborâ pe funie pană ce ajunse în dreptul Wandeî; ajnn-aoi făcu un gest, care pare că voia se zică
—	Ia semn ! me grăbesc, nu te uita mult ia mine.
Ea înţelese şi fntdrse capul în altă parte.
—	Ia sdma mâine dimineţă să nu te scolî târziă, fixază bine cârligele de zid !
Ea făcu un semii, — unul singur, — era evident că nu perduse nieî o vorbă.
După o minută tânărul fu jos.
Femeile începură a se strâmba la el, la rândul lui şi el făcea o mulţime de semne, pe care nu le veznse încă ele. Era o adevSrată sensaţie. Tdte se strânse împrejurul luî.
Cu multă greutate scăpă dintre ele şi se aşeză la pdrtă ; acolo scose dintr’o cutie o carafă şi beu ; după ce beu un pahar scose o bucată de pâine albă, pe pâine era întinsă o bucată de carne; începu a mânca cu mult gust, uitându-se la Wanda.
Tăind din pâine şi deşertând butelia, Cascaret, tăcuse sub pdrtă două găuri
adâucî prin care puteai băga mâna. După ce sfârşii de făcut găurile, le umplu cu nisip şi pământ.
Cascaret aruncă o privire asupra operei sale, apoî se urcă iarăşi pe scară ca o momiţă.
Wanda stătea tot la terestră.
—	Am luat tdte precauţiile zise tânărul om către prisonieră. Prudenţa! şi răbdare!
Ea dădu din cap încet aşa că nu putu se fie observată de nimeni.
Se înţelese.
Vezând însă că un gardian, care era în fundul curţii îşî îndreptă privirile în acea parte el făcu un semn Wandeî.
Barona se retrase îu camera sa.
Tânărul se sui repede pe scară in sus cântând.
Wanda îndată ce vedu că e cu putinţă să scape era fdrte satisfăcută.
Trebuia s§ aştepte.
—	Dacă aş putea să dorm până mâine ! strigă ea. Se dorm... şi se nn me trezesc de cât la ora când voî scăpa de aci! ob ! fuga 1 aerul liber !...
Cercă se ddrmă.
Insă somnul nu vine aşa când voeştl; nu poţi se’î faci un semn şi el se vină: Frumdsa baronă, enervată, nu ştia ce se facă...
Se aruncă pe pat, ’şl puse mâinile la ochii ca se nu vază nimic, voia se facă singmă noptea ca se potă dormi. Sforţări zadarnice... Era scris ca se nu potă dormi până la ultimul minut, — până ce va fi scăpată.
Afa^ă Cascaret urma lucrul luî cu multă măestrie.
Se ne întorcem la Robert Kodom pe care’l am lăsat în trăsura lui Riazis.
Nu mal era acea voinţă fermă şi lucidă pe oare o ştiam că e gata tot-d’a-una de luptă. Lovitura primită părea ca sdrobise acea organisaţie solidă.
Diu când în când deschidea oohiî, asculta fără a înţelege ce spune tovarăşul seă ; la tdte aceste respundea cu patru cuvinte:
— Vom scăpa pe Wanda !
Monsenîorele ştia ce însemneză unele crize, mai ales ale bursei, — însă nu înţelegea nimica din acesta cădere fără simţiri.
sonagiă politic, trecea pe strada Academiei prin dreptul caseî cu No. 21, când câte va olane şubrede că^ra diu streşina caseî, drept în faţa ilustrului trecător. A-cest fapt atrase atenţiunea trecătorilor. Poliţia a luat măsurile necesare ca să înlăture pe viitor nişte asemenea accidente cari pot avea urmări grave.
—x —
Beat mort. — Bietul N. Ştirbu, II costă maî mult gdmnl d—lui Staiooviol din culeă Victoriei No. 34, pe care ’l-a spart din. . clătinătură pe picidre, doC)ât băutură 1 A-cesta dovedesce încă oddtă, că omul filosof, pdte produce efecte mult maî mari decât căuşele...
Domna X... se întdree de la şose, regulat, în tdte 4î1b1?» însoţită de un domn Y... prietin bun al bărbatului d-el,
—	Cine e acost Y...? se întrebă doi prieteni între dânşii.
—	E un adulter ego al soţului ddm-uei X...
Don-Caprice.
----------------------
DIVERSE
Căsătoria unul francez cu o chineză
— S’a celebrat la Touckin cea d’ântâia căsătoria între un franceză şi o d-şdrâ annamită. Ceremonia a avut loc la 23 Martie trecut, în palatul Ambasadei francese din Hanoi, cu un preot al armatei franceze navale D şora în cestiune se numeşte Tri-Thi-Thao. Ginerile, s’a stabilit pentru tot-d’auna în Tonckin, lângă socrii sei.
*
Un duel între femei. — Intre suburbia negrilor din Sant-Anglo (Texas) o lupta de morte a avut loc între doue femei una regră şi cea-l-altă mulatresă, provocată de gelosie.
Mary Love şi Matia More, armate cu nişte cuţite formidabile s'aă precipitat ana asupra alteia dâudu-şî lovituri teribile pene ce Mary Love cărând, rivala sa cu o bucurie infernală, s’a repezit din noă asupra eî şi i-a tăiat limba.
*
Admiraţiunea. — D. Franşois Q-..., un bogat industrial, care trecea priu Paris, făcu cunoştinţa, la un cafd-concert, a unei june fete cunoscută în foburgul Saint-Mar-tin, la Paris, supt numele de „Louiae Blonde" şi în casa unde şedea, bulevardul Stras-burg, supt numele de „Jeanne Dumantel. D. G., care este un bun musicant şi care credea că a făcut cucerirea uneî stele, se duse la dânsa, acum câte-va dile, cu vidra In camera eî se afla un clavir, dâr nu scia se descifreze nici chiar nn duo: şi d. G... se mulţămi se cânte singur. Ochii junei femei eraă aţintiţi asapra manei drepte a d-lul G. care manevra arcuşul, pârând fdrte linguşit de acestă admiraţiune. Ea sfârşi prin a (jice :
—	Ohl ce frumos diamant al în deget. Este un diamant adevărat ?
—	Da, răspunse d. G.,, acest diamant preţuesce 10,000 franci?
—	Lasă me, te rog, se’l văd şi eă.
Ea luă inelul, alergă spre uşe şi începu s? strige 1
„Adela... Adela... Vino, de ve<jî un inel idrte frumos ? Der Adela nn mal venea.
—	Este servitorea mea, dise ea; ea se pricepe la diamante.
Louise Blonde eşi repede, chiemând în-trjuna pe Adela : dâr ea nu se mal în-
In loc de a duce pe bancher la otelul seă din soseaua Antin, îl duse la un stabiliment de hidroterapie din strada Victoriei.
Kodom se coborâ fără a fi observat nimeni.
Bancherul fu desbrăcat repede ; pe faţa sa se observa multă satisfacţie, văzându-se intr’o atmosferă rece.
—	Ei! întrebă Riazis, iată că eşti soă* pat, nu e aşa ?
—	Să plecăm spre casă şi să me ve^î după dejun.
Lovi cu pumnul In piept ca să’şî arate puterea sea.
—Nu aşa repede, 4ise Mcnseniorele, mal e trebuinţă de ceva, trebue să ţi se facă masagiă.
Robert se îndrepta spre pat. Simţea oă
renaşte.
După un sfert de oră eşi din stabiliment la braţ cn musulmanul.
—	Trimite trăsura înainte, să mergem pe jos, ca se ne facem poftă de mâncare.
Mergând, Riazis istorisi tot ce ştia despre închiderea Wandeî, apariţia neprevăzută a baronului de Remeney. Prin spioni
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 18 MAI 1886
3
tdrse înapoi- După douS oro de aşteptare, d. Franţais G... se coborâ la pictor, care îî spuse ca locatara pîîrfisise casa; ba na-vea la otel de cât două rochi, o pălărie şi câte-va mie.
*
Dramele amorulaî. — Un tînSr de vr’o două-ijeci şi şăpte ani, iubea fdrte mult pe o ttnărâ fată. Părinţii lor însă nu voiafi se con si mta la căsătorie.
Dilele trecute o prietenă a tinerel fete, Care locuia în strada Montreul, primi o scrisore îu care tînăra tată îi spunea că a hotărît se se -sinucidă împreună cu acel care o iubea.
Prieten», alergă îndată la locuinţa tină-ruluî in cestiune. Bătu la uşă, nimeni nu-I respunse ; aflând însă că tînărul n’a făcut nimica care să deştepte curioşitatea vecinilor, se întdrse acasă credend că tinerii aii renunţat la hotărîrea luată.
Prietenii tînărulul nevedendu-1 vr’o doue dile, anunţară îndată pe comisarul de poliţie, care veni şi deschise uşa.
Găsi în pat pe cei doi tineri morţi-; eî se asfixiase.
înainte de a pune în esecutare planul lor, tânăra fată scrise mamei sele următorea scriadre :
«Mamă ! m’am ucis pentru că n'al vrut să consimţi la căsătoria mea cu Emile» mor însă fără să fi păcătuit./»
Lângă pat eraă doue buchete de rose...
— MM — -------
ULTIME SOIRI
Viena, 28 Mal.
Guvernul a prcrintat camerei proiectul de lege privitor la importaţiunea liberă a porumbului şi a meiului din Serbia şi Bul-
de chestiunea pnuerel în acusajiune a oa-binetulnî Delyanis.
Veneţia, 28 Maî.
Se semnalăză in buletinul sanitar 20 caşuri de holeră şi 13 decese.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR 16 Mai 1886
Şediuţa se deschide la ora 1 şi jumătate p. m..
Preşedinţia d-lul Chiţu.
Presenţî 93 dd. deputaţi.
D. G. Fleva ’şl desvoltă interpelarea a* dresată d-lul ministru de lucrări publice în privinţa basmului şi docurilor din portul Brăila. D-sea e contra planului dat de minister pentru facerea basinunlor; basi-nurile sunt proiectate a se face la o distanţă mare de Brăila când e destul loc între oraş şi portul actual. Apoi ori cât de mare se va face basinul, nu pdte încăpea în el de cât trei, patru bastimente; ce se va face când vor fi închiriate 20 va-pore care se încarce într’o 4>-
D sea rogă pe minister ca se schimbe planul înainte de a se începe lucrările, în-nainte de a se pune piatra fundamentală.
D. ministru al lucrărilor publice, res-punde că comisiunea de ingineri ’şl-a dat părerea că nu e cu putinţă a se construi cheiul la Brăila, tot d’aoăstă părere a fost şi d. Franţius un inginer strein fdrte ver tit. D sea <J'ce ca cheiul pe o distanţa de 500 m. ar costa 10 miliăue, iar basinul pe aceiaşi distanţă numai 3 milione.
D. ministru terminând declară că are totă buna voinţă de a face bine pentru oraşul Brăila.
Se închide discuţia.
garia. Asemenef s’a depus pe biuroul camerei şi projectul de lege privitor la continuarea railwayluT, Metkovitz-Mostar şi pene la Serajevo.
Alhena, 28 Mal.
Oposiţiunea a interpelat în cestiunea privitdre la întârzierea ridicare! blocadei. D. Tricupis a răspuns că du cunosce in-tenţiunile puterilor şi că pentru acesta nu a luat angajamente pentru desarmare. Respumjend apoi la o altă interpelare d. Tricupis a declarat că n’are nici un dubiu în ceia ce priveşte bunele disposiţiunî a Turciei.
Veneţia, 28 Mal.
Aijl au fost 35 cazuri de holeră şi 16 decesnrl.
Pesta, 28 Mal.
S'a răspândit sgomotul cum că s’ar fi Ivit un cas de choleră la spitalul militar central.
Din ediţia de sdră 7 Qa*e sâru
Paris, 27 Maî.
Ministerul a depus pe biuroul Camerei un proiect de lege privitor la espulsarea facultativă a membrilor vechilor familii domnitdre.
Viena, 28 Maî. (Oficial).
Trsnsitul de oî, porci şi cal de orl-ce fel provenite din România este interdis de la 1 Iunie.
Constantinopol, 28 Maî.
Reprezentanţii puterilor afi notificat Por-ţel că păte începe fără temă desarmarea.
Atena, 28 Maî.
Circulă sgomotul că Camera se va ocupa
.JMI1IIIF» in — ........... u. 11.11 „r-.imr. -«f
La ordinea dileî urmarea discuţiei generale a proiectului de lege comuuală.
D. N. Fleva, într’un lung discurs combate proiectul comitetului delegaţilor pre-sentat camerei. Respunde acusaţiunilor a-duse de d. Lascar în privinţa autonomiei. Arată cum a fost autonomia comunală în vechime, cât a contribuit la ridicarea şi unitatea statului, nu dupe cum a susţinut d. Lascar, că dând comunei independenţa s’ar sdruncina unitatea statului. Citezâ maî mulţi autori din care se vede că independenţa comunei a mărit unitatea statului. Arată care eraţi ideile bătrânilor liberali în acăstă materie şi se miră cum tinerii, cari abea acum au iutrat în viaţa publică susţin asemenea idei. D-lor în loc se facă un pas înainte ’l fac înapoi-.
Se suspendă şedinţa pentru 5 minute.
La redeschidere d, N. Fleva urmăză a vorbi. D-sea declară că proiectul comitetului delegaţilor se deosebeşte mult de proiectul presentat de d-sea şi R. Stanian. Proiectul comitetului cu uu pas în urma lege! din 64. D-sea face un studiu comparativ a acestor doue proiecte.
Analizând proiectul de lege al comitetului delegaţilor faţă cu lgea comunală din 64 şi cu proiectul minorităţeî, d-sea arată marile diferinţe ce sunt intre proiectul comitetului şi cele alte doue ; cum tote dis-posiţiunile din acest proiect sunt centrali-zatore, cum primarul şi consiliul comunal nu pdte face nimic fără autorizarea ministerului de interne chiar decă se voteză bugetul comunei şi se autoriză, consiliul comunal nu pole face cea maî mică lucrare fără a avea afişul ministerului de interne.
Arată apoi ideile d-sale asupra poliţiei comuna'e ; d-sea susţine ca poliţia adminis-
trativă chiar în comunele urbane reşedinţe de district şi chiar în comuna BucurescI, se aparţină de drept autoritâţeî comunale, iar
decă guvernul voeşte se aibă poliţie se ’şî facă.
D-sea Couthide că decă nu se va lua in consideraţie proiectul minorităţeî, atunci să se respingă proiectai comitetului delegaţilor ca unul ce face un pas, înapoi ce nu e nici măcar la nivelul lege! din 64.
D■ Carabatescu raportorul comitetului delegaţilor, spnue că d-1 Fieva combătând projectul majorităţel, combate şi pe al d-sele, d-sa declară că nu e nimeni contra autonomiei, independenţei, şi descentralisăreî ; unii din âmeniî noştri politici sunt mal autonomiştl şi descentraiizatorl de cât alţii, dar în fond toţi sunt autonomiştl şi descentraiizatorl.
D-3a declară că o diferinţă tranşanta de principii nu există între cele două pro-jecte, sunt numai mici diferinţe de detalii.
Conchide rugând camera a lua în consideraţie projectnl comitetului delegaţilor şi la discuţia pe articole vom introduce modificările trebuinciose.
Şedinţa se ridică la 6 p. m.
SENAT 16 Mai 1886
Preşedenţia domnului D. Ghica.
Presenţî 80 dd. senatori.
Se comunică 3 petiţiunl relative la tariful- general vamal ca să scadă preţnl dt la lemne.
Se începe continuarea discuţiunel pe categorii a tarifului vamal.
D. P. S, Aurelian, raportor, citeşte categoria 7—17 care se aproba.
Se citeşte categoria 18.
D. Gregoriade Bonachi combate taxa de 4 lei pusă asupra lemnilor ca prea mică. D-sa dice că s’ar ruina 8,000 familii române cari fac comerciă cu lemne de construcţie, şi susţine taxa de 15 lei pentru metru cub ca protectore pentru lemnul român. Afirmă ca fabrica Goetz de la Galaţi esporteză lemne lucrate în tdtă ţăra.
D. V. A. Urechiă declară că ar fi trebuit să se primescă tariful cum s’a votat cu aplause, însă pentru că are angajament lnat către alegătorii d-sale, este nevoit şi d-sa se combată aceste taxe ca adao3 la cele (jLise de d. Bonache.
La ora 3 şi jum. p. m., d. Urechiă urmăză discursul seă.
— ml —
ULTIME INFjORMATlUN!
Din Calafat ni se scrie că întrega populaţie a oraşului a făcut o primire din cele maî.frumdae Suveranilor noştri.
De la vapor, MM. LL. Regele şi Regina ! au mers la Biserică unde aii asistat la serviciul divin; apo! MM. LL aîî binevoit se primăscă felicitările de bună sosire ale personelor oficiale şi ale cetăţenilor.
M. S. Reginei i s’au oferit o mnlţime de buchete de fiori din partea dămnelor din Societatea din Caracal.
Recepţiunea s’a făcut în casele d-luî Drăgulescu.
După aceea M S. Regele a inspectat trupele şi a bine voit să asiste la punerea petrei fundamentale la monumentul ce se va ridica pe locul unde a fost, în timpul ultimului resbel, bateria Carol 1.
In timpul acesta M. S. Regina a visitat şcolile.
I
La 2 ore MM. LL. aS părăsit oraşul.
—	o—
I. P. S. S. Mitropolitul Primat va pleca în primele <}fle al® luuel viitore, la băile de la Călimăneştl.
Circulaţia pe linia ferată între Vereştî şi Dolbasca s'a restabilit de je^i.
—o—
D. G. Berceanu, primarul oraşului Brăila, se află de agî la diminăţă în Capitala.
—o —
D. locotenent-oolonel Cristodorescu, directorul pirotecbniei armatei, a fost înaintat la gradul de colonel şi numit şef al statului-major al corpului III de armată.
Director al pirotechniel a fost numit d. maior GrămăticeBCu care a fost înaintat la gradul de locoteneut-colonel.
—o—
D. căpitan M. Ghiţescu, din artilerie, a fost înaintat la gradul de maior.
Consiliul comunal, îu şedinţa d’aseră, a ratificat votul dat deunăzi în persdna d-lul Gr. Mano,— în urma căruia d-sa e numit cap al divisiuuel administrative al primăriei capitalei.
—	o—
A^I d. prim-preşedinte al Curţel de apel a tras la sorţi pe membrii cari vor trebui să presideze sesiunea de §vară a curţilor cu juraţi cari se vor deschide la 1 Iunie.
—o—
D. locotenent-colouel Leou, din administraţia centrală a resb:laiul, care a fost transferat ca comandant al regimentului 6 de dorobauţî, va lua peste vre o doue <Jile comanda acestui regiment.
—	o —
D. general V. Creţeanu, inspectorul general ai cavaleriei, a părăsit capitala a$î de dimineţă cu trenul de GiurgiQ.
—o —
O telegramă sorită din Bacătt anunţă că aţii nopte a încetat din viaţă d. deputat G. Ianoli. Condoleaaţele adstre familiei repau-satuluî.
—o —
D. locotenent-coloael R. Magheru, comandantul regimentului de artilerie din Botoşani, a sosit a<jU de dimineţă în capitală.
—	o—
Iu urma apelului făcut de d. procuror al Curţeî de apel din Bucureşti contra hotărârel tribunalului de Ilfov prin care se achită d. Gr. Mano, fost şef de divisie în ministerul instrucţiune! publice, de faptul de abus da încredere in prejudiciul ministerului în cestiune, secţiunea I a Curţel de apel a judecat ieri acest proces.
Curtea a confirmat (hotărârea tribunalului respingând apelul d-lul procuror.
Instrucţia în afacerea Tack-Sonmarepo continuă.
Dupe informaţiuniie nostre particulare, d-nul Tack s’ar fi aflând actualmente la Paris.
BIBLIOGRAFIE
Vlăstarul, revista sooietăţet »Cercul Tinerimii* apare o dată pe lună; Sumarul No. 1 (1 Maifi 1886): Către cititori.—Superioritatea luminarulul electric (conferinţă). — S’a dus iarna (poesie). — D-zeu fiind creator pdte fi şi etern ?.— Valuri de dor (poesie). — Creerul şi inteligenţa, — De câte ori (poesie). — încercările făcute asupra direcţii baldnelor. — Istoria ţeranuluî român, (conferinţe publice ţinute la Ateneu.)—Felurimi.
*
——BMfcSWrfMMM——a—
Tn curend va apare de sub pressă :
Baba Frossa Gheonoaia. — Scriere umoristică In versuri, ilustrată cu 11 vignete culorate.
Prolog.—La Braşiov.—Frusinica nebuna.—Căsătoria.— Petracbe trepădător la o modistă-
Partea 1.—Gheonoaia.— Daca 'ml place Kisse-lefl—A la câzăcdsca.—|Nu e acum întâia <5ră.— Opt cutii gdle pe una plină—Din trei sdrenţe o rochiă.—Petrache teşghetar.
Partea 11. — Pelerina cafenie. — Perina de bo-rangic. — Pămătuful de sprlncene. — Cum sfi nu pufnesc! de rîs ?—Petrache magistrat.
Partea III.—La moşie.— Inventatorul vechiturilor.— In oamera d’alături. —Peticul cu pricina — Da, mussiu, ’mi cere mâna un baron !—Efecte şi defecte.—Mustăţile cănite.—Petrache advocat.
Partea IV.—Hoţii de oraşe.—Suta de galbeni. —Caii lui Buzdrnnă. — Hamurile ]mie şi trăsura ţie. — Aşa sS fie dreptatea? — Petrache om cu stare.
Epilog.—Baba Frosa.—Budala Petrache.
Preciul unui esemplar de 160 pagine in 16 pe hârtie velină, 5 lei.
Esposiţie de tablouri îa uloiU
Strada Academiei No* 16.
Atoliorul Elliescu, pietor. — Intrarea liberă
Fiind-că d. EHiescu plăcă din capitală face a-cdstă exposiţie cu scop d’a desface tablourile ce posedă, prin o licitaţie de bună-voe.
Deschiderea s’a făcut Duminică 11 Mal 1886.
Tablourile sunt următdrele ou preţurile cari vor începe licitaţia :
Maj, Sa Regina, portret cabinet 100 lei. General Davila, portret bust 80 1- Mateiu Millo, artist 200 1, General Maglieru, în costumul de la 1848, 100 1. Madelena modernă, cabinet 140 1. Ruga de sără, cabinet fantesie 120. Hamlet, artistul Manolesou 120 1- Libertatea, costum naţional 150 1. Flora şi Zefiru, fantesie 150 1. Leotriţa, fantesie 100 1. Florărăsa, fantesie 100 1. Depă-narea, italian şi italiancă 80 1. Idem, copie, de d-ş<5ra A. 50 1. Pepene, tablou după natură 70 1. Cap de esprosie, o damă 80 1. Idem, copie, de d-gora A. 50 1. Tamburina 60 I. Idem. copie, de d-ş(5ra A- 40 1. Peisagiu cu boî la fântână. 60 1. Martirisarea sfintei Cecilia, tablou antic original de Sânt Giovano de Fiesola 500 1. Un bazar în Constantinopole 50 1. Muşchetarii, imitaţie de photografie 45 1. Un cap rî<j$nd 40 1. O glastră cu flori de d-ş(5ra A. 25 1. La Ferăstreîi pe he-leşteu 45 1. Cap de fantesie (o damă) de d-ra A. 40 1. Păstoriţa francesă 60 1. O ţărancă, pescăriţă 80 1. Peisagiu, mdră 40 1. Peisagiu m<5ră, oopie de d-ra A. 25 1. După cununie, primul sărut 120 1. O visită în atelier 85 lei. Peisagiu, Roma 20 leî. M-me Metacsa, portret 60 1. Zâna florilor 30 1. Ucenicul rîdend 20 lei. Avarul 20 lei. Tipuri de Câmpu-lung 60 l. Peisagiu, munţi, cascadă 30 1. Idem, copie de d-ra A. 20 1. Bebeu 20 1. Cap de damă, fantasie 15 1. Idem, copie de d-ra A. 20 1. Şi rozele au spini 200 1. Valter în şanţurile de la Griviţa, schiţă 40 1. O ţărăncuţă 20 1. Buche-tiera, copie de d-ra A. 30 1. O actriţă 30 1. Peisagiu, posiţie din Prahova 30 1. Idem, copie de d-ra A. 25 1. Idem, 15 l. Peisagiu, apus de săra 40 1. Lectriţa, copie de d-ra A. 25 1. O grăcă, de d-ra A. 20 1. Un interior de monastire în Italia 200 1. Peisagiu 25 1. Adam şi Eva 20 1. O cocotă 20 1. Peisagiu din Elveţia, de d-ra A. 35 1.
Vinderea prin licitaţie s’a început Duminică 11 Mal 1886, în atelierul de pictură, strada Academiei, No* 16, vis-â-vis de Biserica dintr’o Şi.
Ocasie bună d’a posede tablouri de artă şi eftino.
SPECTACOLE
TEATRU DACIA.—Duminecă 18 Mal, repre-sentaţiune extra-ordinară dată în beneficiu cu concursul d-lul N. Hagiescu. Se va juca piesa Orbul şi Cocoşatnl dramă în 5 acte. Rolul Co-coşatulut va fi jucat de d-nu Hagiescu.
miirn âiâi
In t<5te filele de la 10—6 ore s^ra
6, STB. CLEMENŢEI, 6.
I
am aflat eă şi lord Ţrelauney era amestecat în acesta afacere.
—	Tot el! tot deuna el ! murmură Ko-dom. Oh! acuma trebue se se sfârşdscă.
Monseniorle urmă:
—	Ceia ce e neînţeles, în acesta afacere e cum ddmna baronâ n’a încercat să re-siste şi s’a lăsat se fie dusă în acel local. Fără îndoială bărbatul el are drepturi pe cari pote se le învdce. Pote se I facă proces, şi procesul ţine mult. Ea jînsă a fost forte liniştită. Insă noî care cunoştem pe baronă nu eram obicinuiţi cu asemenea lucruri.
Tdte aceste le ştia de la lacheul doctorului care a iscălit actul prin care declară că nebunia e periculos?-.
—	Ser mană Wandă! cum se pdte ! ea... nebună ?
Ajunse la pdrta ^otelului, după <jeee minute, dejunul fu gata.
Robert Kodom stătea liniştit şi posomo. uit, insă se putea observa că siguranţe şi fermitatea îşi făcuse echilibrul în crierul lui.
La aftrşitul dejunului, se părea că luase 6 resoluţie, nu se ştia ce, dar era evident că planul e hotărît.
—Acuma, disa turcul aprimjend o ţigară, trebuie să ajungem mal repede la desnodăment. Am pregătit căt am ştiut, am nevoie însă de cunoştinţele tale strategice pentru a ataca acel loc, unde d-ta al mal mari interese ca mine. Am riscat mult prin locurile neumblate de lângă Sal-petriere aprope de gara de Orleans. Am luat informaţii asupra o mulţime de lucruri din lăuntru ; am măsurat Înălţimea zidurilor. Evadarea se pote face uşor, fără pericol. E cu neputinţă a cumpăra portarul de la porta principală, e un vechifi sergent, care nu se uită la bani. Păzitorii celulelor sunt mal uşor de cumpărat. Nu ştitt însă cum se va face escaladarea.
—	Trebuie maî înteifi sâ’I trimitem o scrisore.
—	Mă gândeam şi eă la acesta... şi decă voieştl să mă urmezi... se va face chiar în astă nopte, aşa cred eă.
■— Acestă escaladare mă nelinişteşte... o femeie să se cobăre pe o scară de frânghie.. pote să ameţescă... să ca^ă./ Ah ! Ţrelauney, ’mî veî cădea în mână vre-o dată!...
—	Să lăsăm acuma pe Ţrelauney... şi să vedem pe Mariana de Fer.
—	Tocmai, e o fiinţă care’ml dă multă încredere.
—	’MI-a istorisit cum a petrecut în Belgia. Ea. va fi îmbrăcată tot bărbătesce, pentru că ne-a adus multe servicii.
—	Ah! e un adevărat bărbat !
—	Să nu pierdem timpul; să plecăm la Mariana!
—	La Mariana!
XXV
Cârciuma
Mariana stătea într’un apartament din catul intâiă în strada Lord-Byron, la Câm • piile Elisee. Adora pe acest poet turbulent şi numele stradeî îî plăcea. Pe lângă acestea trebuie să observăm că acea fiinţă activă avea nevoie de 411° >n care 8a A® liniştită şi un loc unde aerul e curat. Ştia şi hy-giena acea Mariană! Nu se dădea înapoi nici In faţa unei cărţi de sciinţă, nici în faţa unul tratat de disecţie comparată.
După atâtea nopţi pierdute, ea ’şl fă cuse o regulă, voia să fie liniştită. Rar venea cineva la ea.
Se odihnea de dimineţă până la ameză.
La (jece ore, camerista întră în camera el de culcare, punea pe masă tote scrisorile cel venei precum şi jurnalele.
Se uita repede la scrisori cu multă nepăsare fără a le deschide. Cât despre gazete, le citea pe t6te. Voia se ştie ce se petrece, voia se ştie Uainte de toţi istoria duelului de care s’a scandalizat clubul, numele amante! prinţesei, modele sesonulul şi altele.
La ameză luâ dejunul nu în sala de mâncare ci în bnduar din cure na eşea decât fdrte rar.
Şi lua repede o rochie de caşemir, în picidre nişte papuci cusuţi cu fire de aur şi aruncând scrisorile şi gazetele, ^icoa :
— Aide ! nici cel ce umbla după amoruri, nici gazetarii n’aă găsit încă strigătul de nră omenescâ, se satisfacem pe acea «bestie» a cărei strigate sunt mai sigure. ’MÎ e fome.
Dejuna englezeşte; după dejun aprindea o ţigară şi Be prindea cu mâinele de tote lucrurile acaţate de zid.
Buduarul Marianei de Fer era adevărat arsenal. Avea cultul lucrurilor frumdse; tablouri, soulpturî şi cărţi.
Tot felul de arme, de săbii, archebuse din timpul Valoiss se găsăă în acea cameră a Marianei de Fer.
Camerista întră anunţând că a venit Monseniorele şi voieşte se între.
Mariana care folieta un roman eşit de curend şi în vogă jisă*
—	Ce fel de dmeni mal sunt şi aeştia.
Camerista adăuga
—	Monseniorile e însoţit de d. Robert Kodom şi d-nil par a fi fdrte grăbiţi.
—	Ah! Kodom, atunci se schimbă la* crurile. Sunt la ordinele sale. Se între.
In timp ce Mariana deschidea uşile.
—	Iată alţi gimnastici mal serioşi, care vor începe, se gândea ea. Sunt gata.
Arăta cu mâna doue scaune pentru vizitatori. Turcul se aşeză după obiceiul seă pe un divan; bancherul se aşeză în faţa tinerei fete şi se uita la ea cu privirea sea de inchisitor.
—	Da, tocmai pe d-ta te căutăm, scumpul meu tovarăş de călătorie.
—	Te-al schimbat! observa Mariana cu o voce lină, n’aî reuşit în întreprinderea care trebuia se ne îmbogăţăscă pe toţi ?
Robert făcu o mişcare din cap.
—	Acesta n’ar fi nimica, nu. Se va începe din noă, iată totul. Dar nu ! din contra tote planurile mele sunt în ajunul reuşitei lor.
(Va urma)
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 18 MAIU 1886
GALIŞI ENGLEZEŞTI
din renumita fabrică din Ed.iubnrg
NORTH BRITISH RUBBER C
nOMP
pentru
DAME, BARBAŢI şi COPII
Botfori Şoşoni-galoşi, etc.
diferite qualităţi şi fasoane
PREŢURILE FABRICEI. — CONDIŢIUNI AVÂNTAGIOASE
A se adresa pentru comande la Representantnl general pentru România, Bulgaria şi Orient
5BUCUH ţ STRAI) t l)
exci
DOvMNEi
II, WARTHA 6; STRADA D > MS EI
CURSUL BUCURESCI
BABA DE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4
în noul palat Dacin-România
Cursul pe $jna de 17 Maiu 1886.
Cnruţ
°lo Rentă ajiortieadili».	94)
5°/o	> română perpetuă	901	/
6% Obt. de Stat [rur. convertitei .803 4 6°/° „ C. F. Române . * .
59/o	„	Munioipale	76
lOfs	,,	Casei Pena. [800 1.]	210
Vjo Seri*	funciare rurale	.	87
T°/0	„	„	„	104
5°/o	„	, urbane	8304
6° Io „	,	„	• *	921/:
75/o „	„	. . •	1007
impr. ou prime Bncurescl [20 fr.]-	31
5°/o Comunale nuol
banca Prevederea .
DIVERSE
Aur contra argint saQ bilete Bilete de Bancă. .... Fiorini val. Austriaoă . .
Mărci Germane..........
tauc-note Francese .	,	.
Ruble de hârtie
Vând.
95D2
911/,
87(,
76* 4 215
88 105 83 77 93 '/a 1C0I/, 34
14. Va
15.
2 03 1 25
MASINE BREVETATE SX*
FABRICAREA CÂRME!
Sisteme aprobate şi de construcţiile cele mat solide pentru fabrioarea eftină a
Cărămizilor ordinare, săpate, fasonate şi refractare
Tuburi de aventurat, plăci pentru trotom e^i vcstibule,
Olane, ţigle losanges din Francul, Pietre de gresie, cuvar si ciment, cărămizi mid dc scorii ele.
Prospect g atis şi franco LQUIS JAEGER fcld-QolOtme GerroaiiU] -
n ^	un aparat de fobi-i-j In Strada EpiSCOpiSţ No. 80.
|J0 venzare CB^ aP” gaz6să în t	vis-a vis de grădină
buna atare cu 700 S’a deschis un local pentru ven^®*-0 do re-sifone. — A se adresa strada Iconeî, No. 53. | numita ţuică veche şi vin veritabil cu pre-
I ţnrl moderate ale d-luî Isaia Lerescu.
SOLUTION PAUTAUBERGE
AU CSLORHyORQ-PHOSPHATE DE CHAUX CREosOTf
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată do către coi mai înseninaţi Modici, în BRONC.HITE, CATARURI, TUSE CPINIATRE, b6lE DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL- (Copii scrofuloşi şi diformi).
Modul înlrebuin[ărei: Fie-care lingură tntruă jumătate pahar eu apă şi jachar.
Ph'" PAUTAUBERGE, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tdto Ph'V
LINIA ANKER
Linie naţională austro-iinpră, concesionată
Cea mal eicură, mai bună şi mai eftină linie deia
Triest şi Fiume la f^ew-York
Vaporul „INDIA" (12476 tone)
Plecarea din FIUME. .	. . 26 Maiă
Bilete directe de pasageri şi transportu 1 di recte de mărfuri şi conosamente de la Vie na Budapesta şi alte staţiuni principale a e Aus-tro-Ungarieî la t<5te local tăţile priucipale ale Americeî de Nord.
Incârcăminte se primesc pentru porturile intermedia, e din marea Mediterană Amănunte de la
I. W CHAPLIN
Representantul d lor Henderson Brothers, Triest
Mare Magasin de Haine Barbaîesci si de Baeti
De vândare
Una iAŞINÂ tipografică No. 12.
cu sMngiStor şi numărător Diverse car .eter de litere, precum şi mater sl puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie in p ovincie Amatori* se vor adresa la d-1 comisioner I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bnourescî.
co
’tl
of
0} c
pf°
wS
o
o
oo
. BAZAR DE ENGLITERA
Sub-semnatul, am on6re a anunţa pe onor. clientalan6strâ atât din capital A cât şi din provincie că Magasinui nostru a primit sezonul acesta |Jis
mare transport de


-
0?- mal renumite din
de la
fabricele cele Europa.
Asemenea mal putem efectua şi orl-ce comande, de <5re-ce posedăm şi un Mare Deposit de STOFE fine.
Sper că onor. Public şi clientela n stră, me va onora cu visitele d-lor şi sunt sigur că va fi cu toţii pe deplin satisfăcuţi. Cil Stimă H LEiBOV'CZ
lîlMMil WilWli ll	li
SCROBEALA *LBA
IN CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mal bună Scrobâlă albă este acoia de Ia Cassa F. HEUMANN & C-le din Anvers, (Belgia) şi oare concnreză în calitate cu cele mai bune mărci engleze, fiind ou tdte aceste mult mai eftină.
Se efectuâză în pachete de 2 */a kilo cn etichete, preeum şi în cutii de '/•>, </4, i/8 şi i/,6 kilo cu etichete în chromo-litografie.
A se adresa pentru preţuri şi condiţiunî la
ZEÎ. WARTHA
Representant general pentru România afara de Gaiaţl-Brâila.
Bucurescl,	^
LECTURA PICANTA
ltoccacio, 100 de povestiri de Decameron fr. 2,— Amorurile reginei Margaretha de Navara
şi Louis XI.................»	2,—
Memoriele unei cântăreţe ....	»	1,40
Meinoriele unui oficer austriac	.	.	»	1,40
Memoriele contesei de Lichtenau	.	•	.	»	1,40
Easczoni, noul Decameron............»	2,—
Cărţile aci menţionate, scrise în limba germană se vor expedia franco ori şi cui, care va trimite preţul resp-ctiv în mărci poştale din ori-ce ţeră.
Catalogul amănunţit se expediază franco dupâ trimiterea unei mărci postule de 25 bani către .ibrăria
LUDWIG AU12Ii
VIGNA. Kohlmarkt, 5.
Societatea funcţionarilor publici
Devenind vacant prin demisionarea titularulu', postul de adjutor de Comptabil şi Secretar al so-cietăţeî funcţionarilor pub i i, retribuit a 150 lei mensual, Consiliul central de administraţie aduce la cunoscinţa celor ce voeec a ocupa aedstă funcţiune se se presanta cu cereri până la 12 Maiu 1886 11 Biuroul Societăţii locul Eforiei Spitalelor Civile Str. Colţei No. 38, odată cu cererile să presante şi ceitificate pentru titlurile ce posedă.
Bătături sau Negi
Se depărtezi sigur şi tară durere în timpul cei mai scurt prin ungerea cu tincturS de bătătnrî renumită şi singura adeve.ată a lui Ravaiuer, din Pliarwacia roşie în P sen.
ICO Costul unei stieluţe-ou car- 1 CD lll. ton şi cu pensulă	I ii),
Deposit în Bucurescl la d. Farmacist Ru-dolf Schmettau, farmacia Curţel Regale.
Mulţumire
Suferind de maî mult timp de boală de piept şi tuse şi căutându-me cu diferite medicamente nu mi-aii folosit nimic, decât numai dupe o scurtă cură cu Kifir Kumis al d-luî Fior Lukianoff.
Pentru care arăt marea mea recunoştinţă d lui Lukianoff.
LUŢA BAC ■
Soţia decedatului locotenent Râcu Radu Str. Libertăţeî, 17; Bucurescl
Sub-semnatul, mâ simt dator a a-duce mulţumirile mele renumitei cărturăresc Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa A.mzel No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	R. Pănescu.
ANUNCIU IMPORTANT
Renumitele Băl de la Lacul-Sârat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind abondentă, recomand onorab. public Hotelul meii numit Llixenburg, compus din 35 camere, bine mobilate, grădină spaţiosă, serviciul prompt; Hotelul este situat în faţa băilor calde şi reci, dependinţe de acel Hotel, precum şi Restaurantul cu mâncările cele mai alese cu preţuri moderate.
Sper că onor. public va fi pe deplin satisfăcut; sunt gata a primi visita-torî cu începere de la 20 Maiu cor.
Proprietar
DIMITRIE IONESCU.
5 -3—1	Lacul Sărat
De arendat de la Aprilie 1887, jumătate din
MoşU Paraipaa Arsako
din judeţul Viaşca partea care se înveci-neşte cn domeniul Giurgiu.
Doritorii se vor adresa la d. Em. La hovary, 74, Calea Victoriei în Bucurescl

Remită cărturarsasă IULIA POLONEZ
care ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orî ce secrete ascunse la cari se interesezi cine-va. Cine adnee semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Coettnuluî, No. 2. Asemenea maî ghiceşte uitându-se în palma şi fruntea omului.
! Sub semnata, iac cunoscut onor. public că pot servi pe or'-cine cu mal rnuite feluri de ghiciri dupe studiul filosofiel, precum în PALMĂ, în ZODIE şi în PAHAR CD APĂ; der am constatat că numai cine nu pote fi curios a cunoşte firea lui şi viitorul până la bătrâneţe, căci zodia nu pdte ghici afacerea omnluî, căcî omul în fie-care 4i are alte afaceri şi întemplărî periculose; acestea se pdte ghici numai prin cărţi.
NB. Personele care se prefac sunt re-fusate.	IULIA POLONEZ.
10-3-1.	Strada Cornelului No. 2.
Lecţiuni de Dans
OTEL FIES0HI, Strada ŞELÂEI, oamera 24.
Sub-semnatul are ondre a aduce la I cunoştinţa onor. public că dă lecţieni de | dans atât privat cât şi la domiciliul s^u.
Profesor de Dana.
MERSUL TRENURILOR CĂILOR FERATE DIN ROMÂNIA
Bucurescî-Roiuaa						Roman Bucan sc!					
	Accel.	Pers.	Pers.	Plăc.	Accel.		Accel.	Pers	Mixt	Mixt	Mixt
STAŢIUNI	1	21	27	29	9	STAŢIUNI	2	24	62	64	66
	sera	dim	dim.	dim.	p.m.		sera	p. m		dim	
Bucurescl pl.	11 00	8,40	7,30	6,30	4,40	Roman pl.	8,25	12,30		5,45	
PlOcSCÎ pl	12,27	10,39			7,20	Bacău	9,25	1,55		7,50	
Mizil	1,14	11,38	p.m.		8,55	Adjud	10,45	8,52	dim.	10,29	p m.
Buzeu pl.	2,14	12,55	1,10		6,10	Mărăşeştî	11,23		7,40	12,12	5,05
R.-Sărat pl	3,17		2,25		7,48	Focşani	11,59		9,26	12,59	
Focşani pl	4,28		3,48		10,10	R -Sărat	12,56	Tr. 22	10,55	229	
Mărăsestl pl.	5,15	12,0)	5,15			Buzeu	2,01	1,18		4,03	
Adj ud	6,01	12,55	6,39			Mizil	2,50	2,19	Tr. 10	5,23	Tr. 22
Băcău pl.	7,39	2,55	9,35			Ploescl	3,45	3,39	10,25	8,00	10,17
Romau sos	8,45	4,10	11,15			Bucurescl sos	5,00	5,15	11,45	9 35	11,50
	elimin	p. m.	sera				dim	p. m.	săra	a. m.	sera
Bucurescî-Giurglu (Smârda)						Giurgifi (Smârda) Bucurescl					
	Fulg.P	Person	Persdn				Fulg.C	‘’ersdn	Persdn		
	dim.	dim.	p.m.				p. m	dim.	p. m.J		
Bucurescl pl.	5 40	6,40	5 30			Smârda pl.	2,25	10; 0			
Filaret		7,10	6,00			Giurgiu		10,13	8,30		
Comuna	6,24	7,55	6,45			Comana		11,13	9,30		
Giurgiu		8,55	sera			Filaret		12,11	10,28		
Smârda sos.	7 10	9.onl				Bucurescl sos.	3,25	1 12,25	10,42		
	Ploescl- re deal						Predeal-Ploesc!				
			Acc.	Pers-	Plac.				Acc.	Pers.	Plăc.
Ploescl pl.			6,15sei	9,383	8,19d	Predeal pl.			7,45d.	4,51n.	7,05s.
Câmpina			7,14	10.42	9,20	Azuga			7,58	5,04	7,19
Comarnic			7,39	11,09	9,45	Sinaia			8,21	5,32	8,11
Sinaia			8,30	11,53	iO,il	Comarnic			8,54	6,04	8,44
Azuga			8,55	12,19	10,53	Câmpina			9,18	6,29	9,09
Predeal sos.	—		9,1 User	12 35 a	11,8d	Ploescl sos.			10.93	7,'5s	lOa
Bucurescl-Verciorova
STAŢIUNI
Fulger
C
Accel.
3
Pers.
25
p. Iu.
4,05
5,07
6,24
8,98
Bucurescl pl Titu Pitesc!
Slatina Piatra
Craiova	9,30
T.-Severin	12,05
Verciorova s. ,2,27n.
Trenu Fulger C plăcă din Smârda şi Bucurescl Mercurea şi Duminica şi sosesce în Veroiorova .loia şi Lunea.
a m. 8,00 9,00 10,16 11,56 12, 7 1,18 3,52 4,l2n.
p. m. 8,00 9,26 11,17 1,25 1,55 337 7,34 8,00d.
Bnzeu-Galaţi
Buzefi
Brăila
Bărboşi
Ploescî-Slănic
STAŢIUNI
Pioescl pl. Slănic sos.
Mixt
71
a. m, 10,45 12,40
Uâmpina pl Doftana sos
Câmpiua- Doftana
ILbO
11.20
Verciorova-Bucurescî
STAŢIUNI
Fulger P
Accel.
4
Pers.
10
Vârciorova pl
T.-Severin
Craiova
Piatra
Slatina
Pitescl
Titu
Bucurescl sos
sera
3,42
4,08
6,55
8,17 10 12 11,31
i2,35d.
Trenul Fulger P, pldcă din VSrcio-rova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce în Bucurescl şi Smârda Mere, şi Dum.
nOptea
12,57
1,19
3,53
4,48
5,12
6,58
8.11
9,104.
dim.
8,00
8,40
12.30 1,51 2,17 5,15 7,05
9.30	s
Galaţî-Ruzeu
	dim.	p. m.					sera	dim		
pl.	2,30	12 55	dim.	ndpte	Galaţi	pl.	9,40	8,40	sera	di m
	5,08	3,31	6,45	11,30	Bărboşi		10,20	9,19	8,30	4,00
	5,40	4,21			Brăila		11,01	10,02		
sos.	6,15	4,55			Buzău	SOS.	1,30	12,53		
	săra	p. m.					sera	a.m		
Slăuic-Ploescî
STAŢIUNI
Slănio pl-Ploescl sos.
Mixt
72
p. m.
5,-
6,50
Doftana Câm ina
Oiiftana-Câmpina
sos
pl.
5, 0 6,08'
«•alaţî-Mărăşeşt!				Măruşeştî-Galaţ!			
STAŢIUNI	Accel. 7	Pers. 24 a 23	Mixt 10 a 59	staţiuni	Accel. 26	Pers. 603,8	Mixt 28
Galaţi pl. Bărboşi Tecuci Mărăşeştî sos-	sdra 10,40 11,06 săra	di ui. 7,45 8,30 11,14 11,45 a. m.	nOp. 11,40 12,50 4,16 4,52 dim.	Mărăşeştî pl. Tecuci Bărboşi Galaţi sos.	dim. 5,25 5,50	p. m. 4.49 5,45 8,15 8.50 sera	săra 11,35 12,34 3,53 4,35 dim.
Teci	ci-Ber'ad			Berlad-'l’ecuc!			
Tecuci pl. Berlad sos.		Uliu. 6,15 8,-	sera 5,55 8.00	Bârlad pl. Tecuci sos.		dim. 8,40 10,40	săra 8,40 10,25
Adjud l'crgu-ocna				Târgu-Ocna Adiud			
Adjud pl. T.-Ocnel sos.	dim. 6,10 8,05	p. m. 4,15 6.20		T.-Ocna pl. Adjud sos.	dim. 9,45 11,35	sera 8,20 10-	
Băcău-Piatra		NAuitui		Piatra (Nâmţu) Ifiţeau			
Bacău pl-Piatra N. sos	dim. 7,46 11.13	l> m. 3» — 5,28		Piatra N. pi. Bacău sos-	dim. 11 -1.30)	p m. 6 20 8,50	
Con-taiita-iiernavoda				Ceruavod	a-Constanţa		
Constanţa ph Cernavoda s.	| săra 6,50 1 8.35	p m. 1,50 4,24		Cernavoda pl'. Constanta s.	p. m. 3,00 4 45	:p. m. 11,10	
laşî-Uugheux				Ungliciii-laşi			
Iaşi pl-Unsr.-Rom. s.	2,25 3,49	11,50 11, ’1		Unghbni-Rm. pl-las! sos.	2,- 3,32	6 uO 9,20	
Titu- Tîrgovişte				Tîrgovişte-Tita			
Titu pl. Tîrgov. sos.	9,45 l .05	9,15 10.30		Tîrgovişte pl- ii 6,40 Titu sos- II 7-50		5,4U 6,30	
ferata lemberg-gerntautt-iasi
Roman-laşî
STAŢIUNI V°5el
Roman	pl
r4!„, ţrrgz*
Târgu-Frumos 'aşi
sos.
dim.
9,15
I0,5l
I0,4l
iM
X2
Mixt
7
p. m 4,28 6,53 7 16 8,15 9.41 săra
Jaşi-Romun
STAŢIUNI
Accel.
2
Taşl	pl.
Tîrgu-Frumos
Roman	sos.
p. in. 4,33 5,48 704
7,16
8,05
săra
Mixt
8
dim
6,47
8,27
10,16
10,41
11,45
Păş auî-vucdva
STAŢIUNI
Accel.
3
Mixt
,9
Pâşcanl pl-Veresc! ^ | Sucdva so s.
dim. l',4 11,50 12,08 12,23 sera
s^ra
7,16
9.32
9,47
10,09
săra
Suceva-Păşeau!
STAŢIUNI
Accel.
4
Mixt
19
Sucăva
Verescî
Păşeam
pl.
sos.
p. m. 4,50 5,20 6,31 săra
dim. 6,44 7,39 3,80 p. m.
VereştI-Botoşani
STAŢIUNI
Verescl
Leorda
Botoşani
pl,
Accel.
11
Mixt
13
BotoşanI-VerescI
SECŢIUNI
a. m 12,08 1,31 2,03
s4ra
9,47
11,10
11,42
Botoşani
Leorda]
Verescl
pl.
Accel.
12
Mixt
14
dim,
5.09 5,49
7.09
p. m.
3.05 3.45
5.05
/
i
Tipografia pi»ruittî L, sinlL Calea EUhova» No. 36.
<4
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4180.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ABONAMENTE	•
Pentru Capitală:	
Pentru no an /	Lei 24 I
. şfee luui .	» 12 1
, rel luni	* d*
Pentru Distriote i	
entiu uu an C	Lei 30 |
» ţtSre luni	. i.V 1
» trei luni	> 8 \
Pentru Streinătate	TJ
Pentru un an	Lei 40
« ştlse luni	. 20
» trei luni	• 12
Abonamentele $e fac la 1 fi 15 ale fie-	
cărei Iută-	
CJq numfir vechiu 25 bani.
^ !
>n <r'-	Jî>-* ni olhoLioiatSl
-,Aj,^h-4,A |5“ 6
Ediţia de dimin£ţă
ANUNCIURÎ ŞI RECLAME :
Anunciurl pe paK. IV, linia 25 ban. Reclame pe pag.	m	. . .	1	lefl
» pe pag.	II	...	3	lei.
» pe pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefraneate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa :
Francia, Havas, Laffite & C-nie, 8 place
di la Bourse, Paris.
Fnglitera, Eugfene Micoud, 81 Pleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. vVien.
Rudolf Mosse ZeilerBtaette, 2 Wien. Ungaria, D- Morit* Wiest, în Iluda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea RahdveY, No. 36
«55!
IMrecior politic. I. Ce PUlffDESCtX
Admini8traţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
îmi
1 ilL
(După <Jiarele streine)
Londra, 29 Mal.
La adunarea partidei liberale aii apărut 150 deputaţi din maioritate şi un mare nu-mer de deputaţi. Chamberlain lipsea, ase-
Londra, 30 Maî. statelor, car! vor lua mâsurl escep Declaraţia luî Gladstone în meetiogul de ţionale într’un mod direct, precum
ien, dupg care se pare probabil citirea a Q face Austro-Ungaria, sâh Intr’un
doua a bilului home rule, afirmă ca dupe, . • ,	ve w
j •	c . i - *	' mod indirect, precum „o „tace Francia,
a doua citire, sesiunea va fi închisa 111a*	’ E	*’
intea terminuluî obicinuit şi Parlamentul 0,1 va avea absolut nici uu resultat
va fi convocat pentru o nouă sesiune în bine-flcâtor pentru ţâră :
Outotnvre; în care sesiune, bilul home rule
menea Hartington cu fracţiunea lui. Glad-va g dppns din noa d g ce j ge va {â. atone reînoi declaraţiumle făcute lu seri- cuf. modi6căriIe nece8ariI, sdrea sea către alegătorii din Midlothian ;	N(,m 8<Jrie că citirea a douaa b;.
el cere ca principiul autonomiei ea, he ad- luluI nu # îndoeluică c5cî de ierI 27 mia, lăsând ca ameuantele să fae discutate ]ib)Jra|r disidenţî aă ajuns ,a hotărîrea de a in sesiunea de. tomuă aed chiar la, anul. vnta „on,r„ a
viitor.
Londra, 29 Mal.
ţ)iarole publică o scrisore a d-luî Chamberlain în care acesta uremii succes încercărilor pentru reorganis&rea partidei liberale ; el speră că, cu moderaţiune şi concesii reciproce, se va ajunge la o înţelegere.
Berlin, 29 Mal,
Kreuzzeitung anunţă că garnisonele din provinciale renane nu vor ti sporite mult.
vota pentru a doua citire.
Times e de opinie că bilul dupe a doua citire trebuie să fie considerat ca mort şi îngropat..
Berlin, 30 Mai.
Camera deputaţilor s’a ocupat adî cu cestiunea creditului suplimentar pentru a-păiarea germanismului în provinciile orientale. Discuţiunea a fost vie mal ca semă în priviuţa sumelor ce se cerea a se a-corda ca burse pentru studenţii de origină
-Din altă parte însă se afirmă că credi- ?ermană din Prusia occidentală şi Posnauia
a	ni nnnri-ii	/In	t rt X » i m wi nun n , ti
■t
tul suplimentar cerut in acest scop se urcă la câteva milione.
Petersburg, 29 Mai.
Discursul primarului diu Moscva găsesce mare resunet aci. Petersburskija Viedo-mosti spune că în cestiunî politice glasul Mosovel e glasul Rusiei. Novosti crede că d’acuin popbrele din Orient nn se vor maî îudoui de misiunea istorică a Rusiei, căci numai Rusia impărtaşesce speranţa lor că într’o crucea va streinei pe turnul sfiutei Solii. Nowoie Vremia comenteză discursul primarului diu Moscva mal mult din pune-tul de vedere al politicei interne. Discursul ca şi tot ce s’a petrecut pe timpul cale toriel dovedesce că nu esistă antagonism între diferite clase ale poporului aed între aceste şi organele administraţiunif. Res
şi pentru şcolari de origină germană diu provinciele orientale, sume care se urcaîi la 150,000 mărci. Polonezii băgară de sdmă că acesta ar fi o jignire a egalităţii înscrise în Constituţie şi că este o uouă dovadă că Polonia ar fi considerată ca o Prusie de a dona mână, pe câud ministrul dd Gossler daclară că Gons..,raţiunea nu impedicâ decât privilegiarea a unor stări sociale. Aici e vorba numai d'a se întări limba germană în Prusia orientală şi a se echilibra institutele asociaţielor polone pentru rădicarea limbul polone.
Conservatorii, conservatorii independenţi şi naţioualil liberali susţinură proectul, cel diu urmă observând că scdla e uu mijloc capital a germanisaril. Deosebit de hurse'e menţionate, s’a acordat încă 200,000 mărci pentru o supraveghere mal efectivă a sco
punsul Ţarului arată că monarhul qân- : ,	r _ i .	,
desee într’un fel ci poporul sM Katkoff 1 lel°!.'. 4o0'02°.
„Fdrte puţin ne preocupă, forma; „convenţiune sâh tarif autonom, penetra no!, unul şi acelaş! lucru, dositul ca interesele economice ale ţârei, „se fi fost ocrotite8, declară organul în cestiune.
Asemenea indeferentism diu partea <5tnenilor,'carî pânâ acum ’şl luau drept de a vorbi cn un ton doctoral despre cestiunile economice, ne pare strania. Europa întregi sa svârco-leşte In momentul de faţă între douâ alternative: uni! ah adoptat regimul vamal, iar alţi! regimul convenţional ; uni! ’şî au îngrădit inte-rese'.e lor economice prin nişte tarife mult ma! urcate de cât acela adoptat da corpurile n6stre legiuitdre, iar alţii nu aşteptă de cât expirarea termenului convenţiunilor încheiate pentru a îmbrăţişa acelaş espedient economic. A sa declara deci de «puţin preocupaţi* în acostă cestiune, a $iee câ „regimul convenţioaal şi regimul vamal sunt acelaşi lucru* este a £iee o absurditate, iar a adâoga la ace3tâ
mărturisire naivă câ „destul ca in-
consiată că Rusia reviue la vidţa regulată, că ea, intră Iu convalescenţă. Marele reforme ale Domaieî trecute trebue se remâie, der ele trebuesc radical curăţite de tot ce e falş. Direcţiunea naţională a politicei interne şi esterne va repara pagubele suferite de Rusia din. causa plecării sale dinaintea străinătăţii. Politica naţională nu esige isolarea p din potrivă, ea va du e la o apropiare şi politică şi economică, ddr pe baza reciprocităţii, nu numai cu paguba intereseioi Rusiei.
Paris, 29 Mal.
In şedinţa de la 27, îa_mijlocal unei emoţiuul generale, s’a citit proiectul de lege pentru espulsarea principilor ; proiectul e alcătuit de .niuistrul Goblet şi semnat de miaiştril justiţiei şi internelor. D. Demole, ministru de jostiţie, urcâudu-se la tribună, citi urmatdrea espunera de motive :
» Contrarii! cu ce făceaă guvernele monarhice, Republica a înlăturat legile de esil contra dinastielor resturnate. îngăduind familielor cari afl domnit asupra Francieî sG se stabildscă pe teritoriul franoes, şi dându-le aceleaşi drepturi ca tutor cetăţenilor, Republica credea că aceste familii vor respunde prin moderaţiune şi respect
germane şi 2 milione pentru construiri de scoli în Prusia occidentală, Posnania şi Silesia superidră.
Bruxelles, 30 Mai 13.
Delegaţii ligel muacitorilor ah hotărît adî de a înlocui prin manifestaţii în provincii meetingul interzis la l Iunie. Se vorbeşte că o nouă grevă a fi plănuită.
Paris, 30 Mană.
lBmormîntarea colonelului Herbinger a avut loc aijl, participând vr’o 5000 de per-sone. Rochefort a apărut în capul a vr’o 600 persdne înaintea casei mortuare, der s’a abţinut de orî-ce demonstraţie. Convoiul funebru avea maî mult un caracter militar. Când ajunseră lângă biserică, Rochefort îşi părăsi tovarăşii cari acum strigafi : »Sus Rochefort I jos Ferry !« Pe t6tă calea până la cimitirul de la Montparnasse nu s a maî întâmplat nici un incident. ,La mormânt s’a 13 pronunţat mal multe discursuri care conţineai! alusiunî la nedrepta tratare a lui Herbinger după resboiul din Tonkin. Iar revoluţionarii repetară : «Jos Ferry ! Jos Briere de l’lsle !«
Londra, 30 Maî.
Cea mal mare parte a radicalilor nemul-j ţumiţî păuă acum, ca şi unii partisanl al luî
către forma actuală a statului. AcSm aş- îf	t-a r 5 T 17
Pl
Jl
& a
t Oi
dinastii riati renunţat la pretenţtunile lor Departe d’a căuta se le ascundă, eT se profită de or! ce ocasinne pentru a slăbi insti-tuţiunile pe cari ţera singura şi le-a dat. A-cum câte va luni guvernul a refuzat se ia măsurile cerute d’o mare parte din opini-unea publică. Acdită atitudine pare că n’a avut alt efect de cât se 'î încuragieze la noul provocări. Dovada esistă, şi socotim e'a venit momentul s£ punem un capSt a-cestei stări de lucruri, care nu se mal pole prelungi fără a vătăma grav autoritatea Constituţiunii şi interesele ţerti.»
Ministrul citesca apoi următorul proiect de jege-:
tArt. 1 — Guvernul e autorisăt se interzică teritoriul frances membrilor acelor familii cari aă domnit în Francia. Interzicerea să pronunţă prin consiliul miniştrilor.
*Ari. 2. — Orî-ce espulsat, care s’ar întdree în Francia, va fi condamnat la 2—5 ani tnchisdre.»
Camera a admis urgenţa şi a trămis proiectul în studiul unei comisiunî. Se crede că proiectul va fi apnendat.
Tu aceiaşi şedinţă, deputatul socialist Basly depune un proiect pentru confiscarea moşiilor aparţinând familielor d’Orleans S* Bcnaparte; venitul acestor domenii; să servescă alimentării caselor pentrn asigurarea lucrătorilor bâtrâul. S’a admis urgenţa şi asupra acestui proiect; el nu va trece însă.
o iudjj.jiaijin -î **'
\	• --.r‘ riR .	o
ntt'J
doua citire a bilului homa rula, şi ast-fel majoritatea pentru bil e asigurată.
Gladstone modificăud actualul bil va aduce la tdmnâ în o none redactare conformă cu observaţieie radicalilor, contp eseludereî Irlandesilor.
Parlamentul englez îşi va păstra supremaţia, iar adunarea legiuitore irlandeză se va oeupa numai cu afacerile Irlandei. Parlamentului englez i se va recundşte dreptul de veto faţă ca hotirîrile adunărel irlandeze şi de a retrage tote ee i s'aîl acordat acum, in caşul când Irlanda va arăta disposiţiunl revoluţionare. Parneliştii, nemulţumiţi ca modificările de ma! sus, pot să primejduiască admiterea bilului
terasele economice ale ţâre! sS fie ocrotite8 este a s3 arfita prea sSrac! de duh.
Apoi bme, tocmai în acestâ stâ cestiunea; este necesar de a sa şti care din douS regimuri, acel vamal sell acel convenţional, menit este In momentul de faţă d’a ocroti interesele ndstre economice de pretenţiunile e-sorbifante ale Austro-Ungarie! ?
Cestiunea a fost lung desbâtută atât în presa ndstră, cât şi în corpurile legiuitdre; toţ! aii luat parte la ea şi numai confratele nostru pro-visoriâ a venit la couclusiunea de mal sus.
Dar sg lâsâm la o parte conclu-siuuea confratelui nostru, felicitându-1
de cea mal marb impoftabţâ. Ip faţa unor asemenea fapte, „graba8 se impunea patriotismului represintanţilor ţ&rel. A se plânge deci de acostă „grabă* este cel puţin nepatriotic. Ddcâ Camera deputaţilor ar fi tărâ-gânit lucrurile, apoi noi cel d’ântâio am fi crezut de datoria ndstrâ s6 stigmatisâm acesta necalificabilă conduita a corpurilor legiuitdre.
D£câ confratele nostru ar fi lăsat la o parte‘-td'te sideile preconcepute, decă s’ar fi desbrâcat pentru un mo-meut cel puţin de pasiunea, care ’l întuneca cugetul şi ar fi analisat cu nepârtănire cestiunea culminantă, care sS afla la ordinea £ilel, apoi suntem siguri c’ar fi venit la alte conclu-siunl, eăcii tariful votat, după o ana-lisă profundă, a tutulor categorielor, arată că este o lucrare seridsâ, alcătuită nu numai pentru singurul scop „de râsbuuare şi şicane* ci mal cu semă pentru salvgardarea iatereselor economice ale ţârei, ameninţate de Ungaria.
Si- mal plânge confratele nostru cum că „intrând în resboiîi de tarife, guvernul nostru uu sa gândit da a asigura debnşaurl, care sâ Înlocuiască pe acele ce perdem.“
Acestă adoua acusare demonstrâ ş mai mult ignoriuţa celor de la organul d-.lul D. Brâtianu. Numai dmenil ignorinţl pot lansa cU aşa desinvol-turâ frasele de mal sus. A cere de la un guvern, ca el sâ asigure in termen de 24 ore debuşeuriie per-dute, este a nu sâ pricepe absolut lutru nimic în economia-politicâ. Uu guvern bun nu p5te face în împrejurările analoge decât atât cât s’a făcut, rolul sââ sâ mărgineşte strict în a rămânea păzitorul , fidel al intereselor ţârei.
O ţâră ca a ndstră, tânâră sub raportul economic, sub pedepsa de a sâ vedea ruinată şi robită economiceşte, este datdre de a se îngriji înainte de t6te de desvoltarea normală a forţelor sale de producere. Acâstâ îndatorire,
de francheţa cn care are obiceiă de după opinia ndstrâ, a devenit în a mărturisi ignoranţa sea, şi sâ-i res- momentul de faţă cu atât mal ur-pundem la acusârile făcute în ceea gepţâ, cu cât monarchia vecină, rece priveşte alcătuirea tarifului votat zemându-se pe concedârile culpabile şi îngrijirile guvernului partidei libe- fâcute la 1875, este decisă a ne îu-
berale faţă cu viitorul resbel vamal. Confratele nostru declară câ :
«Graba cu care s’a votat diferitele articole ale tarifului, ne dovedesc până la e-videnţă că guvernul şi Camera nu aă studiat în destul cestianea, că nu vor putea să producă prin urmare o lucrare seiibsă şi că de altfel, eî pare că tind maî mult h’şI resbuaa de şicanele ce ni s’aă făcut păuă acum de autorităţile vamale ungare, decât a pune sub scutul unul aşezământ durabil (nte^ele nâstre economice».
In privinţa, ^tarifului votat, noi ne-am emis deja părerea ndstră, am declarat că corpurile legiuiţdre aă
chide graniţele sale.
In resboiul vamal, care ni sâ declară trebue să fim uniţi, căci aci nu este vorba de diverginţa opinielor politice, ci de interesele ţârei, comune nouâ tutnlor.
In faţa resboiulul vamal’o singură datorie incumbă guvernului, şi anume aceia de a înlesni scurgerea espor-tulul nostru, care penâ a^I se dirigea, pe uscat, pe altă cale, spre gurile Dunărei şi pe Mare. Ddr la aedsta s’a gândit guvernul nostru de mult şi suntem în posiţiune £’a anunţa confraţilor noştrif, câ taxele de tran-
a se redea Ultime Scirî pe pagina III
Bucureşti, Lml IU Mată 1886
A
Pasiunea a orbit pe cel cari eser-cită într’uD mod provisoriă profesiunea de Ziarişti, la organul venerabilului d. Dim. Brătianu. Aualisând tariful votat de Camera deputaţilor, confratele nostru să vaită declarând
câ acest tarif, autorisând guvernul d’a urca tacsele vamale ,penă la 30 j lor, plantelor, cerealelor, rimătorilor,
fâcut bine desfiinţând taxele, ce aii sport pe căile ndstre ferate, a por-esistat până a<jl asupra esportnlijil cilor şi a vitelor cornute, destinate şi am Zi® câ acesta disposiţiune va pentru esportul pe Dunăre şi Mare, contribui mult, in avantagiul produ- VOr ® spăZute la simpla cheltuială selor române pe pieţele de consuma- de regie.
ţiune, iar in ceea ce priveşte „gra- Asemenea sunt şi alte mnlte dis-ba8 despre care sâ plânge confratele posiţiunl analoge, cari tdte covârşesc nostru, apoi o considerăm ca cerută spre acelaş ţel, având în vedere salv-unperios de interesele economice ale; gardarea intereselor economice ale ţârei.	1 ţârei.
Râsboiul vamal bate la uşele Ro-' Sâ le analiseze confratele nostru mâniei. Cele patru edicte ale d-lul fără pasiune, fără idei preconcepute Szechenyi, ministru de comerciâ al şi, 3untem siguri, că se va lepăda Ungariei, prin oare se declară că tfite de modul straniu de a sâ pronunţa produsele ce vor veni din România asupra unei cestiunî, pe care n’a sâ se trateZe de la 1 Iunie s. n. dupâ avut pacienţa într’un mod serios sâ un tarif ridicat cu 30 la sută, şi cari.o studieze, opresc definitiv importarea legume-
Din Berlin, sptine o depeşă de Zi' lele trecute, se calculâză câ cel mal târZiâ în primă-vâra lui 1887 vom avea resbol; acâstâ scire era pusă în legătură cu manifestul ţarului către flota din marea Nâgrâ şi cu entu-siasmul pe care acest manifest l-a provocat în marele centre ale Rusiei.
Vorbind nu de mult d’acest manifest, am plecat de la punctul bine stabilit că Rusia are absolută nevoie de marea Negrâ şi câ, astâ-Z* diu causa închiderii strimtorilor, domi-naţiunea el nu e deplină. Din acest punct de vedere, e firesc der ca Rusia sâ tindă din tdte puterile a sfă-rlme piedicele ce-I pun tratatele internaţionale—fără ca sâ mal fie nevoie, pentru acâsta, de vr’un testament al lui Petru cel mare.
Nasc insâ douâ^ întrebări : e poporul rusesc dispus sâ urmeze o politică care ar tinde la’sfărâmarea clau-
it
sel strimtorilor. Şi, al douilea, e momentul oportun pentru o asemene politică %
La prima întrebare respund ma-nifestaţiunile din Moscva. Cu oca-siunea festivităţilor d’acolo, primarul oraşului şi mitropolitul Ioniehiu ah rostit discursuri fdrte semnificative. Primarul nu dorea mal puţin decât sâ vâdâ crucea strâlucind pe turnurile sfinte! Sofii; mitropolitul legă faptul sporirii flotei diu marea Nâgrâ cu resboiul CrimeeI şi vede în acâstâ sporire renascerea gloriei rusesc!.
Pe lingă consideraţiunea c’aceste discursuri n’ah putut fi rostite decât cu învoirea Ţarului, trebue sâ se observe că Ruşii se gândesc nu numai la satisfacerea unei trebuinţl naturale, ci şi la spălarea înfrângerii suferite la Sevastopol acum trel-<jecl de ani ; lucru care nu p6te decât sâ le îmboldâscă eutusiasmul.
E mal greh de respuns la a doua întrebare.
Europa nu mal e astâZl în con-diţiunile de la 1853. Departe d’a a« vea vr’un interes ca Rusia să slâbescâ, Francia are multe motive câ sâ trăiască şi chiar sâ procâdâ în înţelegere cu Rusia. Germania, în caşul' unei înţegerl între Francia şi Rusia, e nevoita sâ stea pe loc. Turcia necontând, dăcl i se pdte arunca în spate t6tă peninsula balcanică, remân Austria şi Anglia.
Nu mal e dec! perspectivă pentru o coaliţiune ca cea de la 1853.
In momentul de faţă, ar fi de cel mai mare interes sâ se scie ce gân-desce Anglia asupra acestei cestiuul. Diu nenorocire, Marea-Britaniă e absorbită acum de arZâtdrea cestiune irlandesă şi nu putem sei cum a primit manifestul Ţarului şi tot ce s’a petrecut la Moscva.
Cât despre. Austria, nu e nevoie sâ mal spunem că ea a fdrte îngrijită.
Cestiunea presintă mare interes pentru poporele din peninsula balcanică, căci, deschisă diu acâstă parte, osstiunea orientală pdte fi definitiv resolvată.
iloil
•. en 'i Tricf io~ roa
la sută din valdre pentru produsele|caprelor şi oilor, sunt consideraţiunl.^	^
loj	a^oj	.
' l 'HI■ *ih

Bâtrânul prim-ministru al Angliei face ultima sforţare pentru a ajunge la împâcarea disidenţilor cu proiectul irlandes; el a convocat o adunare generală a partidei liberale, minus fracţiunea Hartington, care din principiu e contra creării unul parlament irlandes.
Adunarea a trebuit sâ se ţiuâ joia trecută ; pâoâ In momentul Insâ când scrim aceste linii, nici o sexre nu ne-a venit asupra resultatulul el.
Dâcâ nici acâstâ încercare nu va reuşi, e fdrte probabil că Gladstone va grăbi votul definitiv şi, în cas
VI 1IT
.ăi
www.dacoromanica.ro
	
2
oând proiectul va fi [respins,va disolve parlamentul.
D. Gladstone e dator s6 facă a-c^sta : pe d’o parte pentru a consulta formal naţiunea asupra cestiunil irlandeze, pe de alta pentru a înlătura isbucnirea unei revoluţiunl. Câol dăcă, s’ar retrage de la putere lăsând locul s6a lui Hartington s£& lui Salis-bury, revoluţiunea ar fi nelnlâtura-bila In Irlanda; şi, ce e mal rfiu, revoluţiunea ar fi complicată cu un resbol civil Intre irlandesil catolici şi cel protestanţi.
Afara d acesta, orî-cine ar veni la putere în locul lui Gladstone—Salis-bury, Hartington s^u Chamberlain— n'ar avea maioritatea ; aşa că s ar ajunge tot la o disolvare a parlamentului.
IltfFORMATIUNI
Lucrurile se întorc pe dos. Până acum, noi ne plângeam de industria austro-ungară ; acum se plâng Uaguril de industria ndstră. In tester Lloyd găsim o plângere din cercurile comerciale ungare, contra concurenţei ce face spirtul român spirtului ungur. Acest din urmă, se 4i°e ’n acea plângere, nu ma! pote ţine piept spirtului român pe pieţele din Triest şi Fiume.
X
D. A. Stolojan, ministru domenielor, care a plecat sâmbătă la HerescI, s’a întors a<ji de dimineţă în capitală.
X
A$l s’a ţinut uu consiliă de miniştri.
X
Maj. Sa Regele a lucrat adî dimineţă cu d. A. Angelescu, ministru de resbel.
-------—-CA+O+SD------------
Fdia tinerilor conservatori din piaţa E-piscopieî a anunţat că d. Epurescu ar fi afirmat în secţiunile Camerei că la Giurgiu, cu ocasiunea trecerii suveranului pe acolo, s’ar fi strigat: jos Regele. D. Epurescu a trimis urmăiorea scrisdre ca des-minţire Epocel. Redactorii sef inse, in lealitatea lor ciocoiască, aii găsit cn cale se trunchieze scrisorea, se publice un crâmpei din ea, se o comenteze fără ca cititorii să cundscă coprinsul întreg al el şi se schimbe într'un mod nedemn chiar sensul desmin-ţirel dat de d. Epurescu. Deputatul oraşului Giurgiă desminte că s’a strigat jos Regele şi eoconuşil de la Epoca ţLic că negă cum că s’a strigat : jos Brătianu,
După cum se sciă, nu s’a strigat, nu a esistat nici un strigăt la adresa Regelui. Pentru acesta facem apel ia Colonelul Cos-taforn şi la Colonelul Filitis se spue, în lealitatea d-lor, dâcă s’a auţjit vre-un asemenea strigăt. Trei patru beţivi, este drept, aă strigat jos Brătianu, dar afi fost întrebaţi de un cetăţean cine a strigat, şi afi tăgăduit şi el.
Noi publicăm scrisorea d-lul Epurescu. Dăca însă cel de la Epoca tot menţin afirmarea lor, apoi îi somăm sa ne spue cine le a comunicat acea scire şi cine sânt per-sbnale cari au strigit: jos Regele. Deeă nu vor spune acăsta, rămân nişce neruşinaţi calomniatori.
— Ecâ şi serisdrea d-lul Iepurescu adre-tsatâ directorului Epocel :
Domnule Director,
In (jiarul D-vdstră de la 15 Mai a. o. sub rubrioa „Ultime Informaţii“ îmi a-tribuiţt o scire, despre care n’am cea mal mică cunoştinţă şi pe care o Cred cu desăvârşire inesaotă; mai întâia, in cea ce mă priveşte pe mine, pentru că, în <j‘ua de 12 Mal, nu me aflam la Giurgiu şi apoi. pentru ca cunosc într’o atâta pe concetăţenii mei ca să nu’I cred capabili de o atare crimă faţă cu Şeful Statului.
Cu tote acestea, profitând, Domnul meii, de acăstă ocaziune, să’mi daţi voe să mă întreb : şi pentru ce dre ar fi putut popu-laţiunea Giurgiuvănâ să se pdrte aşa de necuviincios cu Majostatea Sa Regele?
Pentru că nu aduce mal iute la putere partidul D-voatră ? Dar daca na pdte s8 ve aducă a cui să fie vina ? A Regelui constituţional? Ne-apărat că nn.
Aţi avut ocasiuuoa, în alegerile trecute, să dovediţi Tronului, ca Ţara e cu D-vdstre, şi d’odată, ca din senin, fără nici un motiv, safi pretext, vă retrag*>ţî din luptă ;— în urmă vedeţi că aţi făcut refi, şi îu loc d’a aştepta cu răbdarea epoca prevedută de Constituţiune pentru alegeri, vă coborâţi în uliţă, faceţi sgomot, deveniţi chiar violenţi, şi’n fine, fără nici un scrupul, trâmbiţaţi prin ziarele D-v, nişte triumfuri închipuite; ba chiar puneţi cn ma-liţiositate în sarcina altora vorbe a căror gravitate, de sigur, că nu v’aţl dat, nici o dată, ostenălă a o cântări.
Vă întreb dar acum pe d-v : acestea caut mijlocele, cu care, coustituţionaliceşte vorbind, nădăjduiţi a convinge pe Capul Statului pentru a se sţepara de actualul prim-ministru şi a vă chema pe d v. la putere ?
Vedeţi dar, Domnul mefi, că calea pe care aţi apucat nu pote fi cea bună, că sistema acesta d’a face politică militantă, nu pdte se aibă de resultat nimic bun pentru educ&ţiunea Constituţională a acestei ţări, că nu este chemată de cât d’a arunca desordine în spirite şî a perverti simţul de ordine al acestui popor în aşia grad în cât sunt sigur, că nici trei luni de «Jile, venind la putere, nu v6 veţi putea menţine.
Dar sabia cu care ameninţaţi are două tăişuri şi atacând numai cu orbire, fără motiv şi fără un scop, se nn perdeţl din vedere, că puteţi legitima dreptul )de a-părare a celui atacat.
Vă întreb dar din noii, ce are să fo-losăscă ţera din aprinderea si lupta acesta anormală ?
O chestiune mate, -naţională, este la ordinea «fdeî, guvernul d-lul I. C. Brătianu, ori care ’l ar fi greşelele, cu privire la acdstă cestiune, ’şi a făcut datoria şi a apărat cu demnitate şi cu inteligenţă interesele cele mal vitale ale ţerel şi dv. fără a ’î ţine cea mal mică sema, găsiţi tocmai momentul de faţă pentru a da curs supărărilor dv. personale, care de altmintrelea pdte să fie în parte legitimate, găsiţi tocmai momentnl de faţă pentru a’î slăbi acţiunea sa faţă cu absutdile pretenţiunl ale străinului.
EI bine, credeţi ore că acesta s|ar putea numi o politică patriotică şi naţională?
Nu serviţi dre, în mod înconseieot, se pote, intereselg streine?
Iată, pentrn ce ori ce om luminat şi cn dor d’ale ţerel nu vă pdte urma pe acesta cale rătăcită, periculdsă şi anti-naţionalâ, iată ceea ce tronul vede şi distinge, pentru că, nu e pasionat şi nici nu trebue se fie.
Şi ’n fiue, domnul med, eîi cred, credinţă, ce evenimentele viitdre, sper, că n’afi se o desminţă; eu Cred. repet, că actualul guvern are o politi a, un scop, un ideal, pentrn ca d. 1. C. Btătianu. de.ă’şî iubeşte ţera, se nu potă a se retrage, chiar decă îutr’ensa, n’ar mal avea ca partizani de cât jumătate plus unu.
Terminând, vă rog, tot d’odată, a nu perde din vedere, că adesea suntem datori a face ţerel ndstre binele, chiar contra voinţei el, aşa că primul Ministru, de as-tă-dî, înpăcat în consciinţa sa şi luminat
TELEGRAFUL — 19 MAI ’886
asupra adevăratelor interese ale ţărel, nn e de loc inprobabil, să împingă lucrurile până acolo, făcând pentru purtarea sa, judecător, generaţiile viitdre.
B.	Iepure seu.
—.»»»»-«<■«■-—
SG8IS0BI unt am
(Corespondenţa particulară a Telegraf olul) Peterşburg, 12 M.il
Sinuciderile în şcdle. —-Circulara ministerului — Activitatea legiferata re,— Educa ţiunea femeilor.— Ţarina şi iufl vinţa sea—Rusifioarea gu-vernamente or Ostaeioe — Procesul scandalos- — Un furt lăcut îu numele nihiliştilor.
Rândul trecut m’am ocupat cu politica externă, pentru astă dată ’ml propuifi a a runca o privire asupra evenimentelor din l&nntru. D lele trecute am fost cu toţi surprinşi, citind ultima circulară a ministrului nostru de instrneţiune, adresată câtre directorii şi inspectorii de învăţământ Iu aodsta straniă circulară se notifică sus-numiţilor, că guvernul este fdrte îngrijit de maiele număr ie sinucideri a copiilor, cari s’aii dat pe foţâ prin^tdte guvernăinen tele.
Pentrn a ne da o ideie despre acestă circulara, cred destul a cita uiinătdrea fr^sa, pe care o estrag ad litteram din documentul oficial: „după analisa profundă a unul „lung ş r dc siuucider, întâi'plate a‘ât în „gimuaswte cat ţu m şcolile secundare de „fete, am venit ia condusiuuea că causa „acestor triste întâmplări se datoreşte ne-„gligenţeî părinţilor, cari permit copiilor „de a se juca cu armele de foc. Aşa fiind, „de la părinţi depinde de a înlătura causa „de care este legată sinuciderea.u
Până acuma opinia publică era convinsă pe temeiul scrisorilor lăsate de nenorociţii copi’ că causa, care l-a impins la sinucidere constă în viciul sistemului nostru de învăţământ. Programa grea a scolelor şi mal ou semă şicanele de tot fel care se fac elevilor de câtre corpul didactic, sunt tapte de cari se plâng copii. Ei bine, cir-cularea ministerială dărîmă convingerea so-cietăţel şi declară câ causa reşede în ne-gligenţa părinţelor, cari uită altă dată să ascundă un revolver seif altă armă. Bietul ministru de instrucţie a uitat inse, că cea mai mare parte de sinucideri întâmplate a fost făcută prin otrăvirea cu chibrituri şi prin strangulaţiunea cu un laţ de funie, aşa că, pentru a fi logic în sfaturile date părinţilor, onor. ministru trebuia se menţioneze atât chibriturile cât şi funile.
— »Ce ar fi de noi, scrie satiricul Şe-»drin, ce ar fi de noi, dăcă nu ar îngriji »de copil noştri guvernul părintesc ? Am »fi pierdut toţi copil. Mişa, va dice acum ^părintele băiatului său, un licean, se nu »te apropii de adî înainte nici de acest »da!ap, nnde ascund en revolverul şi chibrituri, nici de acea_t"unie, pe care se u->suc rufele în carte Circulara ministerială »ordonă acesta.... Şi copilul nu se va a-»propia nici de dulap, nici de funie Mişa j>va rămânea deci In viaţă şi sinuciderile »vor dispare, c
Deci Francia, Englitera şi Belgia ar fi avut aşa miniştri, pe eam'î are Rusia, sunt sigur ci acolo nu s’ar fi făcut nici o dată revoluţiunl, greve şi turburârî.
* *
*
In sfera legiferatore domnesce o linişte perfectă. Ţarnleste prea ocnpat cn politica es-ternă şi prin urmare puterea sea legiferatore dorme pe lauri fără a se gândi la alt ceva decât la închipuirea unor noul represalii pentru oprirea desvoltăreî intelectuale a numeroşilor Băl supuşi. Din aceste din urmă trebue se amintesc înse legea privitore ia rusificarea invăteTientuluî in guvernă-meutele Ostzeiee, ilaboratâ de câtre corniţele Toistob Bietul nostru ministru de interne iar este bolnav. ţHlele trecute el a fost la Moscova nnde a consultat pe celebrul doctor Ziharin. Cu aeestă ocasiune, se dice cn ministrul a supus aurobăreî dia-ristuluî Katcotf proiectul săă de reforme Acest din urmă s’a pronunţat pentrn dânsul.
e*
Acum 8â se ţie germanii din Ostzeia Şi apoi la rândul lor cel din Finlanda.
Iu mijlocul amorfele! vieţel interne sa ridicat dl lele acestea cestiunea privitdre la înveţămâatul superior al fetelor. Ne luâad in consideraţie resuitatele strălucite ce aii dat Cursurile medicale pentru fete, ne luând în cousideraţiune resultatul bine-făoă-tor al activitâţel femeilor-doctorl în ultimul resbel, împăratul Alexandru III imediat ce s’a urcat pe tron a ordonat închiderea scâ lei superiore de fete, care a esistat aci Un Ukas imperial oprea într’un mod ri guros înscrierea fetelor la universitate. Aşa deci şcdla medicală superidrâ de fete care a esistat sub domnia trecută aprdpe ijece ani, a dispărut după dorinţa ţarului. Să «jicea atunci că nu tocmai ţarul este inamic al învăţământului femeesc, ci ţarina, care nu pdte se’-şl înohipuiască ca femeia rusă pdte se fie aptă la alt ceva, decât la baluri, arfa culinară şi casnică. După sti-palaţiunile ordonanţei imperiale, în acest an se vor face ultimele esamene pentru femei, care vor să depuie esamen de doctor in medicină. Diplomele însă liberate femeilor nu dail drept de a^I înainte la practică.
Acesla este în scurte cuvinte istoricul cestiunii, acum să ve 'povestesc recentele peripeţii, cari făcură ca acestă cestiune înmormântată prin înalt ordin imperial se turbure din uoiî somnul adânc al societăţii ruse. Cestiunea a fost ridicată de municipalitatea capitalei, care a emis părerea că ar fi fost vătămător pentru serviciul sanitar al Rusiei, decă va dispare şcdla medicală de femei. Guvernul refasând mijlocele pentru întreţinerea şcdleî, primăria s’a adresat prin presa la societate şi la oraşele din provincie. S*au des his subscripţiunî, cari aii dat suma de G7.000 ruble, o sumă de-risorie, dăr care totuşi va putea permite şcdle! se se mal ţie un an de tjile- Inter venirea inoportună a primăriei petersbur-ghene ar fi fost de sigur paralisată de guvern, decă pentru norocul femeilor, nu s'ar fi schimbat întru cât-va atitudinea Ţarinei faţă cu cestiunea.
Ura Ţarinei peutru femeile-doctorî s’a micşorat din causa interveniril Marelui duce Vladimir, care a adus ou densul, după recenta sa călătoriă prin Rusia, o impresiune bună, privitore la serviciile a duse societăţii de femel-doctorî. Trebue să ve notific că în provinciile asiatice a imperiului, în Caucasia şi în Cnmea esistă poporaţinnl semi selbatice, a căror credinţă religiosă opresc pe femei se se adreseze în ca* de b<51â la doctorl-bărbaţî. In aceste ţinuturi femeia-doctor a devenit indispensabilă. In guvernământul Kizan locuiesc tătarii, crud loviţi de sifilis, care distruge sate întregi, şi femeile lovite de acdstă bălă mor neputându-se adresa la doctori, de 6re-ee religia le opresce. Acolo numai femeia-doctor pdte învinge superstiţia reti-gidsă şi aduce dre-care ameliorare în starea aenătăfil poporaţiunit. Ţarina a fost convinsă de elocinţa faptelor, sprijinite de solicitudinea marelui duce Vladimir si a guvernoruluî de la Turksstan, baronului von Rozenbach. Se dice că asemenea a-supra Ţarinei a produs dre-care impresiune şi cele ce se petrec în Europa. Ea a luat in consideraţie succesul femeilor-doctorl in Englitera, în Italia unde regina Mar-gheritta a înaintat pe o femeie-doctor în rangul de doctor al seu de curte, în Francia, unde (la Paris) patra femei ruse aă o mare practică, etc. Tdte astea aă făcut ca Ţarina se ordone revisuirea statutelor sed-lei desfiinţate, însărcinând cu acesta pe reacţionarul principe Valconsky. Ce va ieşi din lucrarea acestui om de stat, vom vedea.
Ori şi cum ar fi, însă cel care cnnoşte moravurile ruse, nu trebuie Be 3e învese'esel de timpuiiu creierul i-ă isbânda este agi girată. Mâine ţarina pole se ’şî s h uibe părerea şi total din noii va peri. Acest pe simism ’şl are temeiul, căci chiar acum, tâud s’a redicat cestiunea de a tolera eais-tenţa unei şcdle medicale pentru femei ală-i turea cu acestă disposiţiune sS iad măsurile energice pentru reformarea în sens retrogad a învăţământului secundar de fete.
Maj. Sea ImpSrătd»* pentru a paralisa reuşita gimnasiulaî de fete, a orgsnisat aci şi la Moscova nijte şcdle socuudare conos-cute cub denumire de şoolile ţarinei Măria, în caro programa învăţământului să mărgineşte în desvoltarea gusturilor estetice, a ounOBcinţelor culinare şi a danţu-lui. Aceste şcdle, cu tdte privilegiele date lor aii remas pustie. Fetele părăsiră aceste şcdle încet câte încet. Ţarina supărată de neisbândă, a ordonat prţntr’un înalt ukas alcătuirea unei comisiun., care va revinii programele gimuasielor di. fete, unde s5 vor micşora cunosciinţele scimţelt.r naturale şi a matematicei pentru » lărgi cercul ou-nosciinţelor choregratiee, a lucrului de mână şi a arieior. Scopul la care trebui să tindă comisiunea este lămurit indicat de către llkasul în cestiune. Comisiunea de revisuire este însărcinată de a întdroe fetele ruse din calea apucată spre vechea cate, pe care a urmat femeia rusă în curgerea seculelor. Mulţumită dor acestei comisiun! putem se fim siguri oă cafenelele ndstre şautante nu vor dispare, că baletul va ti bine re-presintat şi că femeia rusă va urma a ne încânta prin graţiele sete răpitore, remâind precum a fost, o odalisca inoântătdre.
*
* *
Isprăvesc acestă scrisdre prin a vă trântite câte-va cuvinte privitore la un scandal mare, care s’a dat pe faţă <JiIeîe acestea. Analele nustre judiciare s’aii ilustrat deună-^I printr’un proces, care a adus pe banca acusaţilor pe fostul director general al ministeruluî lucrărilor publice, principele Şerbatofi. Acest domn a fost acusat de faptul de a fi fost mituit. Iată pe scurt istoricul acestui proces caracteristic : Acum un an ministerul lucrărilor publice a remis prin licitaţie facerea şoselei de ia Cbarcofla Orei unui dre care evreti; acest din urmă s’a şi apucat de lucru. Uii comerciant rus Ivanitsky aflând că afacerea e fdrte bună, veni acum trer luni Ia Peterşburg unde solicită la minister ca licitaţiunea să fie considerată de nulă; < s’a spus că aedsta este absolut imposibil, de dre ce licitaţiunea a fost admisă înt'un mod regulat. D Iva-nitsky pentru a răpi cu ori ce preţ bucăţica grasă din mâinele evreiulal, a recurs la următorele miijloce; el a cumpărat o mulţime de poliţe ale principelui Şerbatoff, apoi s'a presintat acasă la marele diguitar, deelarându-î sans le fagon:
— Iată poliţe d te ! Decă voiţi să vi te dîruiesc, daţi afară pe evreiul şi remite-ţi’ml facerea şoselei.
Principele Şerbacoff a consimţit; dern’a consimţit evreiul, care a găsit mijlocele de a trage pe directorul miaisteriuluî la bara justiţiei. Procesul trebuia să se judece încă anul trecut, dăr dosarele privitore la proces cu documentele compromiţătdre aiî dispărut din grefă. In fiue, iată că acest proces a venit la ordinea ijile 5 el s’a judecat cu uşile închise, şi presei s’a ordonat a nu vorbi nimic despre el. Juraţii aii achitat pe principele Şerbacoff şi publicul, care aştepta, afară a strigat:vivat justiţia !
*
* *
O scire de sensaţie ! Se <jice că în vis-teria de la Cursk s’ar fi furat îa ijiua de 4 Mal suma de 600,000 ruble în hârtie. Ia locul banilor s’a găsit nrmâtărea rece-pisă: din ordinul Comitetului esecutiu. An • cheta a ordonat arestarea casierului, Ia care acasă s’a găsit suma de 178,500 ruble. jR.
---------OOBOO--------------
SC1RÎ Şl FAPTE
Rugăciunile publice. — Căldura care a durat uu timp atât de îndelungat cu drept cuvânt iosuff-îse tuturor cele mal serioie iugtijir. I P. S S. mitropolitul Moldovei şi Sucevei a regulat ca ier! duminică 18 Mal, iutreg clerul din Iaşi sâ iasă cu ico-nele şi cu mdştele Prei Cuvidsel Paras-cbiva ca se facă rugăciuni în patru puncte afară de oraş. lutru cât o asemenea măsură, scrie Liberalul, pote se inflaenţeze a-
t-
«MMPWrsMuwniMi.nM
FOIŢA ţflARULUI „TELEGRAFUL*
(61)
A. SCHOLL
Duelul Monseniorului.
'	1 a . * 4 “ii
ijb ^ ^ t * ■	- .■■ x.' 11»i fi 11*
XXVI
Ndptea Wandeî
—	El! atunci ? ambiţiunea d-tale nu era de a cuceri acea avere ? singura fantomă care pote să înspăimânte pe un bancher e Ruina, un spectru, pe care Dante T-a uitat sâ’l pună in Infernul seiî. AI ajuns la realisarea tuturor întreprinderilor d-tale, prin urmare nu mai e acel spectru, acea fantomă.
—	Sunt alte mult mal puternice, mal rele, Mariana ! respunse cu desperare bătrânul dând din cap.
Ea deveni seridsâ.
—	Te ascult, încă cincî-spre-zece zile sunt la ordinile d-vostră. Ordonă.
Eodom reluă.
—	Mi-al dat probe de inteligenţă în a-cea afacere bănească; a<ji însă e vorba de viaţa mea; — mal mult de cât a mea,— a eî !...
Mariana nu înţelegea nimic din acăstă atitudine a bancherului faţă cu ea.
—	Da, pricep eH, urmă Eodom, îuroşin* du-se puţin pe faţă. Ei bine! Mariana de Fer priveşte-me, am ajuns vrâsta de şase zeci ani; tobă îndrăznela şi forţa mea o dail unei femei, fără se fiii sigur că ea ’mî dă cât de puţină afecţiune în schimbul adorâreî mele şi în acestă nesiguranţă fiind, voi merge penă ce voi muri !
Pdte eti mă voi perde ! dar voesc ca ea să fie scăpată !..;
Se opri puţi".
—	Să lăsăm emoţiile Ja o parte ! zise cu insistenţă Riazis, care nu luase parte la convorbire până în acel moment. Emoţiu-nea ne face să perdem timpul; noi trebue se lucrăm.
Apoi adresendu-se cu multă politeţă către
Mariana.
NOPŢILE SÂNGERQSE
—	Scumpa mea ! iată adevăratul fond al romanului.
Prietenul nostru Robert Eodom care e de faţa, urmă Riazis, măre după o persdnă dis cele mal alese din societatea europdnă. Ddmna în chestie, — a avut nenorocirea dacă vosştl, — s'a dat în mâna bărbatului el, care pentru lucruri pe care ea nu ne le a încredinţat, a închis o ca nebuna la Salpetriere. Salpetriere nu e plăcut pentru amanţii despărţiţi. Noi căutăm desnodă-mântul acestei aventure. Efi presupun, că cu abilitatea d-tale vom putea scote pe ddnmă din acel local. Mijlocul cel mal bun şi mal sigur e evadarea. Acesta ştiă, avem înse nevoe de o fiinţă care să potă pătrunde in îucbLdre şi se încurajeze puţin pe b'âta fenice.
—	Dar sub ce pretext să intru ? întrebă Mariana care umbla dună aventuri şi care se uita cu multă atenţie la Monseniorele.
—	Pretextul ’l vom găsi, replica cu re-cdlă Rtizis, îu întrevederea ee vom avea. cu uu păzitor pe care pntem zice că’i avem în partea nostră. Prin urmsrs gă-teşte-te ca să mergi cu noi, Imbracă-te cât se pdte mal simplu, acesta e de trebu-! inţă.
Mariana se retrase în cabinetul s?S d> tualetă.
Se schimbă forte repede şi se întdrse-
—	Să plecăm I strigă ea.
Robert Eodom îl strînse mâna.
Cele trei personage se suiră în trăsură
—	La Salpetriere! strigă Riazis, dupi ce se aşezira în trăsură.
—	La dracu 1 e lung dramul din slrad; Lord-B^ron pene la Salpetriere.
—	Cam sşa e, <)isa Turcul, dâudu I ui ludovic.
Iată cum plătim noi cursele. Mână câ de repede !...
—	Hil! Cesarina, strigă birjarul. Pi drum el voia să spună pentru cel ijice epe sate Cesarina. Spunea că aşa o chema pi nevasta sa care murise. Monseniorele îns< îl întrerupse, (jicendu-I.
N’avem timp să vorbim, mână ma repede!
Birjarul înţelese. Scoborâră la galop «a lea Câmpiilor Elisee. Se îndreptară spr< podul Concordiei; Mariana se uita fără vo la şirul de omnibuse care veneaă de la Ca mera deputaţilor şi se îndreptaîf spre Por tul cu vinuri.
Ajunşi pe piaţa Valhnbert, Cesasina se opri, obosise. Birjarul se dădu jos şi întrebă dacă domnii, voesc să se cobdre la intrarea principală.
—	Nn, răspunse Rit zis. Treci bulevardul spitalului şi opreşte-te la intrarea din strada celor două Mori. Avem întâlnire cu internii de la Salpetriere care mănâncă în acel cartier.
Când se coboraS pe bulevard, Eodom se uita ca un turbat Ia acele ziduri în dosul cărora era închisă zeiţa sa.
Salpetriere e unul diu spitalele cete mari din Paris ; el ’şî păstrase caraoterul seă imposant şi rece ca şi la fondai ea sa, cu tdte că se făcuse m.lte schimbări.
—	Stăî, strigă el.
Birjarul care nu aştepta de cât acesta, opri trăsura.
Se coborâră din trăsură şi merseră pe jos vre-o sută paşi penă la colţul stradel celor două Mori,
Ia acel loc, Monseniorele dădu întâlnire păzitorului. Era o cârciumă în care se a-dnnatt amploiaţii stabilimentului, ni al veneai! aci şi lucrătorii cari eraS însărcinaţi cu reparaţianiie ospioiulul.
Era o adevărată amesteeătnră.
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 19 MAI 1886
S
supra temporatnreî nu ştim; ceia ce ştim Inse este oă astăzi căldura atât a fost de urcata, încât asfaltul de pe trotuarele ex puse t<5tă diua, sdrelul incepnse a se muia. Mat de către seră însă cerul s’a iuourat puţin, dând semne de pldie.
&
Focşănenil despre oposiţie.—Un pseudonim, scrie Adevărul din Focşani, Volintiru în ijiarul Romăi a de la 14 Mai, pe lângă insultele ce adresăză administraţiei din lo-calitate, apoi să năpusteşte asupra câtorva onorabili cetăţeni, oare în <jiua de 10 Mal, aS manifestat sentimentele lor de iubire către Tron pun o iluminaţie splendidă, şi le dă nişte calificative demne numai de cel ce le scria şi le publică.
«Credinţa nostră e, adaogă confratele, că aoesto provocări ale oposiţieî la ură şi dispreţ, contra capului statului, că acestă stare de destrăbălare, naşte numai de acolo, că guvernul şi autorităţile publice preocupaţi de interesele cele mari ale ţării, ati fost şi snnt prea cu multă indulgenţă către nişte dmenî ce abusâză. de libertăţile publice. Naşte şi de acolo, că partida liberală, şi toţi cetăţenii cei buni în genere, a8 stat şi stau nemişcaţi în faţa provocărilor opo-siţiei, a lăsat şi lasă, ca anarhiştii ambulanţi să se plimbe prin oraşele ţării cum sB plimbă lupul într’un sat fără câinii.^
&
Secetă.—Cultivatorii sunt fdrte ingrijaţl de secetă, scrie Gazeta Buzăului. Toţi mărturisesc că dacă în timpul de 6—7 <jile nu va ploua, semănăturile uu mai pot rasista secetei, ele se vor usca.
Griul până în present este framos, bobul mare ş» plin, Căldura este insuportabilă. Termometrul arata la sora 39 sub zero. Reamur ; înălţimea barometrică 775. Nici o tendinţă spre descindere.
O crimă. — In comuna Pâuătău sla petrecut o o rimă din cele mai oribile.
ţ)ilele trecute femeia Anica Constantin Dobre, scrie Gazeta Buzăului încetând din viată, se bănuia că mortea ’i-a provenit din bătaia suferită de la Diniţă Stsnişor, G.
I.	Brătescu şi Iiie I. Piaiaşiu, câte-şt trei recunoscuţi în tot plaiul Buzed de bătăuşi şi furi.
„ Parchetul avisat de aedsta, a delegat p e primarul comunei şi pe medicul plaiului d. Rigani să ancheteze faptul.
La autopsia făcută cadavrului s’a constatat că nenorocita femeie a murit dm causa atentărei prin forţă la pudârea sea şi forţarea locului nascerel priutr’un lemn.
Ancheta urmăijă.
&
Secetă.—Timp de o lună da când judeţul Putna sufere lipsa de pl<5e, scrie Adevărul, arăturile de tomnă ce acum vr’o câta-va zile promiteaB o producţiuue satis-făeâtdre, a8 perdut jumătate din valdre, porumbul semănat de timpuriii, parte a8 răsărit, iar mare parte zace în pământ stând ca într’un grânar, majoritatea locuitorilor încă n’att început arăturile lor de porumb diu causa uscăciune! pământului, care s’a format în stâncă de granit. Fâneţele de câmp partea cea mai mare din cauşa arşiţei sdrelui a perit, numai acele de muute şi baltă lasă puţină speranţă, trei d’a rândul s’a făcut rugăciuni la câmp cu sfintele icbne, dar în zadar, astă-ijl însă se aduce icona făcătore de minuni de la monastirea Adam, şi poporul mic şi mare are credinţă că se va milostivi cerul cu bine iăcătdrea plde, de şi barometrul arată tot secetă.
I&ttaplări din capitali
Pierdut. — Dr. Hepites, din strada Gri-vita, No. 181, a pierdut ieri diu trăsură o gdntă mică de pele nâgră cu maT multe instrumente hirurgicale. Avis celui care a U ^ decese. găsii genta
Berlin, 29 Mal.
Impăratu a prâmjit astăzi la ambasada Italiană.
Veneţia, ^9 Mal.
S'a constatat ieri 33 cazuri de clipi eră
— x-
Din ediţia de s<$r&
Furt.—Nişte făcători de rele s’aS introdus a<ji ndpte în cârciuma d-lui C. V. Eleftş-j rescu, din strada Patria, No. 8, unde aii spart tijghâua. Din fericire acesta a fost golă, şi furii, blestemând pe cârciumar au plecat cu nimic.
Câini. — Avis primăriei. Este imposibil pe la orele 10 sera se te hasardezl a trece
7 os?® sera
Viena, 28 Mai.
Camera seniorilor a votat la a doua şi a treia lectură proiectul de lege privitor la Landsturm, fără nici o modificare.
(Jatana,..28 Mai,
Erupţiunea e tot activă. Scurgerea lavei s’a mai liniştit, cn t6te acestea ea e pe
vr’o stradă laterală, chiar din centrul ca- cale a năvali a8UPra cartierului de Vest
al oraşului Nicolosi.
pi tale!. Aşa de esemplu, strada Cosma din faţa ministerului domeuielor, spre sără nu mai este practicabilă pentru pedestri, O
Paris, 28 Mai.
Dapeşi din Atena anunţă că Grecia s’a înţeles direct cu Turcia în privinţa de-
turmă de câini iese din curţile dmenilor şi sarmârel şi că s’a abţinut de a recurge se aşaijă în stradă. Iert nopte, cânele d-lul mijlocirea puterilor
Lazăr Bercu, (No. 10) s’a năpustit asupra d-lul Ştefan Ştefănesou şi ’l-a muşcat răii. îndemnam dintr'o parte primăria a veni în ajutorul nenorociţilor cetăţeni, iar diu altă parte sfătuim pe aceşti din urmă a recurge la revolvere pentru a ajuta primăria în stârpirea căinilor.
Don-Caprice.
ULTIME SOIRI
Paris, 29 Maiă.
Camera —In urma interpelării d-lui Mi-chelin asupra evenimentelor de la Deca-zeville, ordinea gilei, pur şi simplă, cerută de guvern, s’a votat prin 369 votară contra 171.
Biroul » ales comisiunea insărcinata cu pregătirea raportului în cestiunea espulsărijf prinţilor. Cinci membri din acâsta comisiune s’a opus la orl-ce espulsare. Cei-l’alţî şese sunt pentru espulsarea obligatorie.
Paris, 29 Mal.
>Cartea Galbenă* privitdre la afacerile liumeliel şi Greciei a fost distribuită Cămărilor.—Rezultă din documentele ce conţine ca de la începatu incidentului bulgar, Franţa ’şî-a dat tfite silinţele pentru a localiza conflictul şi a menţine pacea.
In cestiunea bulgară, Franţa a avut grija de a lăsa se lucreze puterile cele mai interesate.
In cestiunea greacă, unde interesele Franţei sunt mai direct în joc, fiind-că e vorba de o ceatiune mediterană, guvernul francez a avut o atitudine mai pronunţată; dar acţinnea sa, do ţi mai personaje, a fost tot-d’auna Îndreptată într’un sens pacinic.
Atena, 29 Mul.
Regele va pleca în strSiuâtate pe la nţij-locu lui Iunie. El va merge la Petersburg.
Regenţa va fi încredinţa d-tal Tricupis.
Berlin. 29 Mai.
Se comunică din Constant'nopol «Agenţiei Wolf» cu dată de 16 Mal că cu o di înainte s’ati mai întâmplat ore oare încăierări mici, la grâu a turco-grdcă.
Perderile Turcilor se ridică la 180 soldaţi omoriţl. Din partea Grecilor ele sunt mai considerabile. Trei sute de prisonierl greci aii sosit la Salonic.
Athena, 29 Mai.
Se confirmă scirea că Grecia a încheiat direct cu Turcia uu arangiamânt .pentru desar-nare, fără a mii recurge la mij.ocirea puterilor. Desarmarea grăoă şi turcă se va face în aceiaşi vreme.
Nu se ştie dacă aceste din urmă, înainte de a rădica blocarea, vor stărui a cere Greciei ca se le notifice de intenţiunea el de a desarma.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR 17 Mai 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jume-tate p. m..
Preşedinţia d-lul Chiţu.
Presanţi 94 dd. deputaţi.
D. Em. Costinescu dă citire unei lungi espuneri de motive şi proiectului de lege prin care cere să se acorde d-lul Sernrie o pensie viageră de 500 lei pe lună.
După cerere se admite urgenţa şi se tri-mete la tipar.
D. Catulescu şi d-rul Rămniceaau, cer ca să se voteze adî pensiuni, indigenate şi recunoştore dupe cum e regula.
D. Dumitrescu combate acesta opinie şi cere să se urmeze cu discuţia generală a-supra legeî comunale.
D. Ministru al lucrărilor publice, răspunde că Camera e liberă se intre în ordinea ijilei sa8 se se ţie de regulament.
După cererea d-lui Ministru al Instrucţiei, d l raportor dă cetire expunerei de motive şi projectulu! de lege priu oare se autoriză casa scdlelor se facă nn împrumut de 31,500,000 l»! la casa de depuneri pentru construirea a doue scole model în judeţele Covurlui şi Dorohol.
Legea se primeşte cu 72 'bile albe din 75 votanţi.
D. Disescu cere ca se se ocupe în secţiuni de legea prin care se reguleze ca vacanţa pentru înalta curte da justiţie şi casaţia se fie da doue luni ca şi la curţi şi tribunale.
La ordinea ijilei urmarea discuţiei gene rale asupra proiectului de lege comunală.
D. N. lonescu, într’un lung discurs a-tacă proiectul comitetului delegaţilor, combate pe d. V. Lascar în privinţa celor £ise de d sa asupra autonomiei comunale şi descentralisării administrative. Arată cum în Constituţie s’a prevedat că legile despre oare se se ocupe, îndată la 1866 sunt descentralizarea administrativă şi autonomia comunală. D-aea di ce că proiectul comitetului delegaţilor face nu un pas, dâr dece înapoi, atât diferă în principii! de legea de la 64 ; presenta lege e neeoustituţională ijice d-sea şi se miră cum se p6te ca se se facă o lege care e în desacord cu Constituţia. D sea declară că proiectul guvernului e inspirat de mâî multe idei de autopomie de cât al comitetului delegaţilor.
D-sea se declară pentru descentralizare adecă pentru self-gouvernement, cere ca să fie în comună o delegaţie administrativă locală, poliţia administrativă, jurisdicţie corecţională în fie-care comună; cere ca comuna să’şi facă şcolile, drumurile, se îngrijesc». de biserică şi altele,
■ '	’	■	...... ' m!_______________ru i.i
Termină declărând că mal bine se rămână proiectul do lege ,din 1878 care s’a votat de Camera acuma câţi-va ani, şi care n’a trecut încă prin Senat.
Se suspendă pentru 5 m. şedinţă.
D l Dinescu susţine projectul comitetului delegaţilor. Termină rugând camera ca să ia în consideraţie projectul comitetului safi al d-lul N. Fleva, şi ae vor introduce în ele modificările trebuincidse; nu trebue se rămânem fără o lege comunală care se nu fie în {acord ou starea n<Jstr3 a 'tuaiă de desvoltare.
Şlji .ţa se ridic» la 5 p. m.
SENAT
17 Mal 1886
Preşeden'ţia domnului D. Chica.
Presenţ» 80 dd. senatori.
D-nil Gr. Ştefaneacu, V. A. Urecbîă şi G. Mârzescu declară că aderă şi d-tor la votul Senatului dat în şedinţa de ieri pentru proiectul de lege asupră tarifului vamal general, votat cu unanimitate de 69 voturi.
D. 1. Lertscu des voltă interpela rea sa relativ la taxa rachiului şi a ţuiceî, susţinând că legea nu se pădesce. D-sa cere a se face o circulară pentru a se p?di legea aplicâcdu-se taxele mal bine asupra rachiurilor.
D. C. Nacu, ministru di- financa, res-pnnde ca într’adever legea nouă de percepere presintă 6re-care inconveniente, şi acesta numai din causa întinderii celei mari asupra căror perceptori afi se pereepă, astfel că ou greii pot se pereepă regulat în t6te părţile.
D-sa arată că ar ii greii d’a se constata dnpă gustare sâă după analisa chimică vechimea ţuiceî.
La ora 3 p. m. d. ministru de fiuance nrmeză.
1
ULTIME INFORM AI IU NI
MM. LL. Ragele şi Regina a8 sosit a* seră la orele 6 şi 30 minute p. m. la Pi-tescî. Primirea ce s’a făcut aci Suveranilor a fost tot aşa de eutusiastă ca şi la 5e-verin, Craiova şi Slatina publicul numeros ce ascepta la gară sosirea Majestăţilor Lor ’l aclamă cu multă iubire.
MM. LL., după ce se întreţinu câte-va minute cu personale presinte, porniră, in miij.ocni aclamărilor asistenţilor, spre Bucurase! unde afi ajuns la orele 9 şi 6 m. la gară de la Gotroeenî.
- o —
D. Prim-ministru a plecat aijî diminâţă ia Florica.
—o —
Diarele Naţiunea, Epoca şi România din 11 curent, sub rubrica Informaţiunl, di-ceaîî că consiliul comunal din Giurgiu este gata a da vot de blam primarului Rose Stefăhescu. Asemenea că poliţia din Giurgiu ar fi făcut mai multe arestări prin po-por, §i că după ordine venite din Bucurescl s'aii pus în libertate.
Suntem autorisaţl a desminţi aceste ştiri şi a scdte diu erdre pe cititorii diarelor oposiţiuneî: Nici poliţia oraşului, nici altă autoritate în drept, nu a făcut nici un fel de arestare.
Asemenea că consiliul comunal în plina şedinţa ţinută alaltă jerl, 15 curent, prin decis ta No. 111, respinge cu indignaţiune soirile neesacte date de fiarele <Naţiunea» şi lEpoca* etc. şi declară numitul consilia cea mal deplină încredere şi consideraţiune pentru primarul d. Rose Stefdnescu.
— o —
Am comunicat la timpul seu că d. miniştrii al agricultura!, comerciulul şi domeniilor a trimis mal dennădi pe d. inginer’ agricol Andronescu ca s£ cerceteze la faţa locului atiugerea semănăturilor de către ore cari specii de insecte vătămătore a-griculturei.
D. Andronescu transportându-se în judeţele Ialomiţa, „Tutova, R mnicu-Sărat şi Prahova a supus d-lul ministru următorul raport:
Trei specii, 4>cc d. Andronescu, fac mai cu semă un răii considerabil ; câmpii întinse, sute de hectare a căror recolte sunt distruse de larve chiar din t6mnă, ori mâncate de gândaci, cari mare parte s’afi me-tamorfosat deja şi mal urmeză a se me-tamorfosa până în luna lui Iunie.
Aceste trei specii le-am putut determina şi, după naturalista LFa&ricins, le voifi da următdrele numiri:
1.	Pentru gândacul rapiţel’l care este vătămător în stare de larvă precum şi în stare de insectă sburătoare desvoltată : Chrisomela adonidis. Acesta insectă în atare de larvă a făcnt mici ravagii locale, din tdmnă, rodând plantele tinere. Metamorfo-sându-se, distruge acum, în primvară, în-trega recoltă a rapiţel, mâncând, în stare do insectă, florile şi în nrmă tocile.
2.	Pentru gândacul ivit la secară, şi care e cunoscut câ se găsesce şi prin grădini, la flori şi arbori: Celonia hirtella. Hirtella suge bdbele de secară, cari acum snnt in lapte.
3.	Pentru gândacul grâului : Zabrus gib• bus. Acesta în 'stare de larvă a distrus din tdmnă chiar semănăturile, de grâB.
Câmpiile infectate de acestă insectă presintă o înfăţişare forte tristă—recoltele nu sunt cu desăvârşire distruse, ceea-ce ar putea se determine pe agricultor se întdrcă brazda şi se semene o plantă de primăvară—ele sunt numai presărate do locuri gdle (lucarne). Mărimea lor variază de la 5 pene Ja 2 şi 300 metri pătraţii j forma lucarnelor este neregulată.
Mijlâcele de combatere cunoscute până a-cum sunt puţin la număr.
Pentru distrugerea (stârpirea) gândacului de rapiţă sunt: strângerea ,şi esterminarea gândacilor prin otrăvire cu un aparat special construit după diferite Biateme ; acest aparat este întrebuinţat în America, mai cu semă pentru strângerea locustelor şi unei alte specii, acesta e mică, negră şi lucidsă.
Evitarea reulul e, incontestabil, mai uşor de esecutat, mai puţin costisitor şi mal puţin „migălos şi tot de odată aduce un îndoit folos; evitarea răului fiind unul şi a-celaş lucru cu cultura sistematică: arătura adâncă, asolamant metodic, rotaţiune, schimbarea plantelor, introducerea cultureî plantelor de nutreţ, etc.
Unii agronomi ca Nordlinger (Hohsn-heim), Tachembere (Halle,) Nowacey (Zu-rich) Kraft (Viena) susţin că cn cât cultura rapiţei este mai puţin răspândită, on atât mal mult recoltele sunt molipsite de inamicii seî.
In contra inamicilor rapiţeî cari distrug plantele tinere, e bine a se face semănăturile de două ori consecutiv la nn interval de câte-va tjd®- Semănăturile din urmă fiind mai fragede, sunt mal preferabile gândacilor, a3t-fel că cele d'ânteiil a3 vreme se dea în lemn, sS progreseze.
Alte mijldce generale în contra inamicilor agricol turei mai sunt :
1.	Tavălăgitul şi grapa ul, adică strivirea larvelor ;
2.	Protegiarea amicilor agricultura! precum sunt: stăncuţele, găinuşele, prepeliţele şi becaţele (cari nici nu sunt bune de mâncare când e perioda gândacilor.)
Şi cioara e amica agricultnrei acolo unde porumbul e mal puţin cultivat sa& unde se pdte pune păzitori cu biciorî saă pusei, pe timpul încolţirei şi răsări ral porumbului ;
3.	Muiarea semenţeî In acid sulfuric subţiat în apă (150 : 1).
mmm
In tâte (Jilele de la 10—6 ore s6ra
0,	STR. CLEMENŢEI, 6.
lin tÂn3r oara a term,Dat; patru clase Ull loIlul giuunasiale,8ciiud aâ desemneze
doresce a găsi o cât de modestă ocupaţie
în ori ce ore ale dileî. Meditaţii de clasele
primara şi gimnaziale, afară de limba la
tină şi grâcă. A se adresa în strada Popa
Tatu No. 9, la d. C. Gbiorgbi.

Intrară în acel .local.
Monseniorele şopti la ureche stăpânului câte-va vorbe, acesta făcu un gest de înţelegere.
—	Da, îndată domnilor. Aveţi reservbt cabinetul No. 8. Poftim.
Pronunţă cu multă mândra Cabinetul No. 8. După ce dădu o sticlă cu vin la nişte lucrător^ cari aşteptat!, zise.
—- Bine-voiţî a mS urma, ddmnelor şl domnilor. Ordonaţi ce poftiţi,
—	O sticlă cu şampanie, zise Riazis, care până acuma nu pronunţase nicî un cuvânt.
Păzitorul îi aşteptă, după cum făgăduise lui Riazis :
—	Ei 1 întrebă Monseniorele. Te-ai gândit la cele ce ’ţî am spus; vei fi liber şi vel avea bani până la sfârşitul vieţeî...
—	E8 'ml am făcut planul. Sunt la disposiţia d-vdstrâ cu condiţie se nu ’mî perd onorea.
—	Ştii că ml ’ţi cerem ceva răi- Să duci o prăjitură, şi să laşi în acestă nopte uşa deschisă la celulă. Nimic mal mult. Nu pdte fi aci nicî o crimă. Acuma care sunt condiţiunile d-tele.
—	Domnule, cer cam mnlt, fratele me8 cel mal mic a fost laat în armată anul trecut. El întreţinea familia. Părinţii noştri sunt forte bătrâni, el era îngrijitorul oaseî. Noi suntem săraci. A bea am putut căpăta acest loc la Salpetriere. Âş vroi să ia8 o bucată de pământ lângă casa ndstră.
—	Şi cât costă acea bucată de pământ? întrebă iKodom, voind să sfârşâscă maî repede:
—	Dă, domnule, o mie de franci.
Bancherul sciiae punga din busunar şi
întinse pe ma9a cinci-dect de ludovici. Bietul om se uita la ei cu multa plăcere, nu îndrăznea însă să pună mâna.
—	lai, ijisa Mariana, sunt al d-tale.
—	Acuma ştii ce trebue se faci pentru acestă sumă.
—	Domnul care l’am văzut alaltă ieri, — arătând spre Riazis. — mi a spus că a<jî trebue să da8 ddmneî o pi-ejitură. O cunosc bine, ea nu voeşte să iasă diu celulă, Mâine să las deschise uşa de la cameră. Asta e totul?
-i- Ve<jî, dise Riazis, câ am luat tote preoauţiunile.
—	Să ne grăbim, «jiae Kodom.
Intorcâudu-se către gardian, îi ţjise:
—	Caută un condeitt, hârtie şi cernâlă.
Omul se supuse ca multă grabă.
—	El! Riazis, urmă bancherul, nu cumva ai uitat prăjitura ?
—	De sigur nu, respunse turcul, ar fi prea din cale afară să niţî cheia falşă când voeştl să deschidl o uşă. Iată-o.
Dădu lui Robert acea prejitură aurită.
—	Acuma e vorba, d'Se Robert. de a face o gaură şi a introduce în ea biletul. Cred că nu trebue că’I spunem tote amănuntele.
—Dă’mî înapoi prăjitura, Şice Monsinio-rele. Noi orientalii ştim cum se facem ca să fie bine.
Scdse un cuţit mic, şi făcu o tăetură în prăjitură. Gardianul întră.
Bancherul scrise repede scrisdrea pe care o ştim deja. Turcul vărâ acrîsorea în prăjitură cu multă dibăcie, apoi o învăli în-tr’o bucată de hârtie ce’î remăsese.
—	Acuma totul e gată, Ia sâmă nu sta la îndoială când va veni timpul să lucrezi, dise Kodom câtre gardian.
—	Oh! domnule, ml’aţl îndeplinit visul vieţeî mele 1
Sunt al d-vâstre cu corp şi suflat.
—	’Mî place acest om! <jise Mariana turnând vin in pahare.
Bau, picând cu şi va ţine făgăduială.
—	Ceea ce voi face nu pâte să’mt a ducă decât câte-va luni de înebisdre. Nu fac nimica'care ar fijcontra conştiinţei mele. Sunt gâtă şi puteţi avea încredere în mine.
—	Acuma, ţjise Kodom, ne-im înţeles, totul e gata. Plecă cât maî repede, nu uita să’l dai prăjitura^ mâine seră uşa camerei să fie deschisă.
Omul făcu un semn afirmativ.
—	Pentru astă detă e d’ajuns atâta, acum vin lucrători! de la ospici8 şi nu vom mal putea vorbi nimic.
Salută şi plecă repede.
Sgomotul deveni din ce în ce maî mare în cele alte camere, aşa că se amjea totul în cabinetul unde era8 cele trai personage.
Mariana scdse un flacon cu sare englezească.
—	Acuma se eşim, cjise Kodom. Vom vorbi pe drum...
—	Bine, «Jiae Mariana, der şi e8 am un rol în acâstă afacere, trebue se ’l şti8.
—	Ralul d-tale e ştiut.... Trebue să ştim
cum să ’l esecutăm. Biata alt mijloc de scăpare de cât evadarea; prin urmare are nevoie de o scară de frânghie Trebue se o fixăm cu două cârlige ca să nu se întâmple vre-o nenorocire. Vo“ căuta tdte chipurile ca să intri şi se ve<ji pe prizoniera. InsB relaţiile mele cu d-na de Re-meney sunt forte canoscute aşa că nu pot se lucrez e8 în acestă afacere. De sigur că bărbatul el m’a recomandat în tote părţile. Pentru acăsta am recurs la d-ta. Prin armare vel intra la ea. Cum inse? PânB acuma nu ştiB. Sub ce pretext, şi în ce costum trebue să fiî înbrăcată? Gândeşte-te. Trebue să stai maî mult timp acolo; sB fii îmbrăcată aşa ca să nu te observe nimeni.
Mariana se gândea fără a respunde. D’o-dată se au<ji un strigăt, era otelierul, care voia se liniştescă acea mulţime sgomotosă.
—	înţelegeţi! strigă el, decă nu vă liniştiţi yg da8 afară; poliţia era se ’ml închidă stabilimentul de vre o trei opfnf cauza vostră. Riazis coborî vre o dragiăm
şi strigă pe stăpân. Acesta se otestârile presentă.	^garia în con-
—	Ah ! d-lor nu ştiţ*
aceşti bmenî, nu e cVuţim prea mult bată. Poliţia rvAt, producţiuni agricole stabilimentului în nesocotirea tecstului băiat. Ce nena închis graniţele espor-ite.
www.dacoromanica.ro

TELEGRAFUL — 20 MAIU 1886
cursul bucuresci
au
v u 9
CASA DE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România
Cursul pa jiua de 19 Maiii 1886.
4 A.vj vUa <j
Li ky -tiU.
59/o Rentă amortisabilă. •	•	■
5°/o	*	română	perpetui
6% Obl.	de.Statfrur.	convertite]
6°/°	„	0. F. Române	.	» .
5e/o	„	Munioipale .
10ft..	„	Gasol Penit. [300	1.]
Sn/o fiorin,	funciare rurale	.	-
1°l o	»	»	.
5°/0	„	, urbane .	.
6®/o ii	i	ii •	1
7°l«	»•	»’ ro, 1
Impr. oniprime Buooresol [20 rr.J*
6°/o Comunale nu ol..............
banca	Prevederea .	....
-w\i msvsuis DIVERSE iwjt,,.
Aur contra argint tai! bilet6 .
Bilete de Bancă..................
Fiorini val. Austriacă . . •
M&rol Germane................
Ilanc-note Ftanoese . k . . fcuule de hârtie	I
041»
Sd 86»/*
76
210 87 '/2 104 83 02 100‘/v 81
U_'h
2,00 1.23 991 2 2(4»
IV Sn d.
951/s
92
871,,
77
215 881 '2 105 84
93 lf0i/lr
35
:i5.
2 02
1 2-e
pot/,
2.50
ADIO ••
'fr SUMrn*i1-(
AClT DE MULŢlMIRE
Sub-semnata, domiciliată in strada J ianu No. 7 la şosea, am suferit 15 ani de o lungă bdlă fdrte complicată care se manifestase prin dureri de ficat, de stomac, de nervi, de piept, de tuse, vărsături, ameţilă, lipsă de sânge, şi profundă slăbiciune, şi care a fo&t declarată incurabilă de toţi medicii ia cari m’am adresat, aşa că desperasem cu desăvârşire, când recomandându-mi-se de cine-va d'a încerca cu mult lăudatul produs de lapte din Cau-cazia Eifir-Kumis fiibricat de d. FlorpLukianofi din calea Griviţei No. 140, trebue sâ recunosc că in adevăr după o oură de 150 de sticle, m'am simţit cu desăvârşire însănătoşită, pentru care luoru mă simţ îndreptăţită a aduce mulţumirile mele prin publioitate d-luî Fior LukianofF, ca unuia care . mî-a redat viaţa prin escelentul product pe care d-sa îl fabricâză.
Sîţa Constantlneacn.
SOCIETATEA
PENTRU
INVEŢATURA POPORULUI ROMAN
Spre a se complecta materialul do înbră-caminte şi de pat al internilor din scdla normalii întreţinută de ac6stă societate, co mitetul publică licitaţiune pentru diua de 30 Maifi spre a se procura:
60 învelitorî; 35 CerşafurI; 3 cămăşi de 4>ua; 89 cămăşi de noptea; i4 perechi is-mene, 15 perechi ismene şi 3 şervete.
Modeluri pentru aceste efecte se pot vedea in tdte filele de la orele 8—12 a. m. în localul Societăţei (Curtea biRericel sf. Ecaterina)	COMITETUL.
I ECTţJRA PICA2MTA
In strada Episcopiei, No. 80.
vis-a vis de grădină
S’a deschis un local pentru veh(J®re de renumita ţuică veche şi vin veritabil cu preţuri moderate ale d-luî Isaia Lerescu.
De vendave
Una MAŞINA tipografică No. 12.
%u strîngfRor şi numărător
Diverse caractere de litere, preoum şi materni puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie în p ovincie Amatorii se vor «dresa la d-1 comisioner I. SCHWARTZ, strada Decebal, în BucurescT.
Boccacio, 100 de povestirj de Decameron fr. 2,— Amorurile reginei Margaretha de Navara
şi Louis XI........................» 2,
Memorlele unei cântăreţe ....	. » 1,40
Xeraoriele unul oficer austriac .	.	.	.	» 1,40
Memoriele contesei de Liehtenau .	. >1,40
Kasczonl, noul Decameron.	.... » 2,—
Cărţile aci menţionate, sorise în limba germană se vor expedia franco ori şi cui, care va trimite preţul resp-ctiv îu mărci poştale din orl-co ţără.
Catalogul amănunţit so expediază franco după trimiterea «noi mărci poştale de 25 bani către xibu&ria
LtJDWIG AUER
■V1ENA. Koblmarkt, 5.
Societatea funcţionarilor publici
Devenind vacant prin demisionarea titul arulu*, postul de adjutor de Comptabil şi Becretar al societăţei funcţionarilor pub i 1, retribuit a 150 lei mensual. Consiliul central de administraţie aduce la cunoscinţa celor ce voesc a ocupa acăştă funcţiune să se presanta cu cereri până la 12 Maia 1886 h Biiiroul Societăţii locdl Eforiei Spitalelor Civile Str Col ţel No. 38, Odată cu oorerile să presante ceitificate pentru titlurile ce posedă.
Semita cMrasi linii POLONEZ
care ghicesc© viitorul, presantul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se interesâzâ cine-va^ Cine aduce semne p6te afla lucruri ascunse: comori, etc. A se adresa în str. Coetmuluî, No. 2, 'Strada Romană, la fi nitul 8tradei Primăvereî, pe unde trece tramvaiul. Asemenea mai ghiceşte uitându-se în palma şi fruntea omului.
Mulţumire
Suferind de mai mult timp de boală de piept şi tuse şi căntându-mfi ou diferite medioameDte nu mî-afl folosit nimic, decât numai după o scurtă Cura cu Kiflr Kumis al d-luî Fior Lukianoff.
Pentrn care arăt marea mea recunoştinţă d lui Lukianoff.
LUŢA BlCU
Soţia decedatului locotenent Kâcu Radu Str. Libortăţel, 17; BucareBOi
Tmool
el
tl'
silit bu
t ,,
ion n> •
c\i4 $r?s*4
â’J
da
-trr
PRIMA FABRICA ROMANA
t>q aau unu DE ■ jfc ■ %	,
KIFIR-CUMIS
eîle
*m .Iul «Şfc!
O băutură făcută din lapte, oare se întrebuinţa cu un sacc-ss mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, in contra bă elor de piept mai cu sâmă în contra ofticei; la Odesa şi lângă Samara, rînl Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuescî, mulţâmită iniţiativei d-bll Lukianoff, caro a fost unul din preparatorii isteţi al acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-1 re iomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria pâne in Elveţia şi Samar» e oboşităre şi costă mult, pe când oa-litatea Kifirului, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiuuile-lumei năstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în oalea Grîviţa 4o. 140, oasa Manolescu.
Se primesc abonamente pentrn Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţei, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI *
In provincie 100 strcle 100 lei 50 »	60 »
25 »	30 »
Loco Bucuresciînapoind sticlele gdle.
100 sticle 85 lei — b.
50	»	45	»	>
25	»	22	»	50
Pentru bolnavi-neavuţt preţurile vor fi scaijute.
SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CU YAPORE PE DUNĂRE

Valabil de la 8 (20) Martie 1886, panii la altă disposiţiune
N3. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după cir constantele timpului şi apelor ; în nici un cas insă Vapârele nu vor pleca de la Staţiuni m ii înainte de orele indicate în acest Itinerarul. — Pornirea Vapârelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
	
CURSELE VAPOARELOR IDE POSTA
	CURSE IN JON			2				|		CURSE IN SUS :			
		I		II		III.				III	I.		If.
dela Orşova		Sâmbătă	4 pm.	Luni	4 n m.	Juol	4 p.m	] ie la Galatî		Marţi 9 a.m.	Jnoî 9 a m. sâmbătă 9 a.m.		
	Sevenn	Dunnuică 5 a.m.		Marţî	5 a. m.	Vineri	5 a.m.		Brăila	„ io28	„ IO2® „		1026 „
»»	Brsa-Palanca	tt	f ”	II	6« ,.	I»	6*o,,	tt	Gura Ialomiţel	23° p.m	„ 2* p.m.		22® p.m.
»»	Radujevaţ	t*	^ >1	ti	8 „	tt	8 „		Hîrş-'va	„ 2 ,,			3 „
»»	Calafat		IO»	tt	1010		10' „		Cernavoda	„ 5*s „	,, 5*6 „		5*6 „
1»	Vidin	*»	>'		1036 „		1086,,		Ostrov	« 930 „	.. 980 „		9*® „
ti	Lompalanca	IV •	12‘° ,.	tt	12Wp.ni.	11	12« „		Călăraşi oraş	730 „	„ 730 „		780 „
H	Rahova	tt	”		315 „	tt	3l6„	t‘	Silistra	„ 1080 „	IO»» „		IC 3® ..
tt	Beket	t*	330 „	tt	380	tt	"30 „		Olteniţa	Mercuri 2 p.m.	Vineri 2 a-m.	Duminică 2 a.m.	
»	Cerabia	tt	530	tt	530 „	tt	530 „		Turtnkaia	.. 2'6 „	„ 2‘6 „		2*5
1»	Nicopoli	tt	7 „	II	7 „	V	7 „	în	GiurgiuISmârd.l	.. 580 „	„ 530 „		580
ft	Măgurele	Al	la”	I»	7*» „	tt	7» „	de la GiurgiufSmărd.l		„ 10 „	n 10 „		10 „
ft	Sistov	tl		tt	9» „	ii	9i°,,		Buscinc	130p.ui.	„11 ..		U „
ti	Zimnicea	tt	o36 „		930 „	tt	926 „		Zimnicea	145	„ 216 p m.		215 p.m.
fi	Ruscinc	Luni	6 a-m.Mercurî		6 a.m. Sâmbătă		6 a.m.		Sistov	Î,N 5'6 „ ■	„ 2*6 „		2*5
f»	Giurgiu(Smîrd.>		io „		10 „		10 „		Măgurele	„ 7*0 „	51»		5U „
»»	TurtuKaia	»J»	12‘ „		12'kpm.	tt	1216,,	tl	Nicopoli	750	524»		53® „
»h	Olteniţa	tt	.230		123J ;		1230		Corabia	Q40	„ r‘l° »		7l® „
fi	Călăraş foraj)	'»#	1 „		1 »	tt	1 „		Beket	Joul ly^a.m.	„ 965 „		966
11	Silistra	tt	2i6 „		•-‘5 „	„	215 „	tt	Rahova	„ 12*0 „	„ 10’® „		10 ® „
V	Ostrov	tl	316 „		3<5 „		3<5 „		Lompalanoa	„ 6 „( Sâmbătă 6 a m.		Luni	6 a.m.
t.	Cernavoda	1*	6 „		6 „		6 „		Vidin	,, 8*6 „	8*6		8*5
tt	Hîrşova	ti	8 „		8 „	tt	8 ,		Calafat	» 9»6 „	915		9,s „
ft	Gura Ialomiţel	tt	830 n	tt	8»o „	tt	830 „	tl	Radujevaţ	„ 1216 p.m.	„ 1215 pm.	L-	1215 p.m.
în	Brăila	Marti diarinefcâ Jaoî dimiaeatâ				Duminici dimin.		tl	Brsa-Palanca	tt 2 »».	11 2 „	I»	2 „
n	Galaţi	n	tl		11	tt	11	in	Severin	430 tt * >1	» ■’Sa o	îl	43® „
	< ("tAlfţî						î d« ta			V»ne*1 5 a m. DnminieăS a.m.		Marţi	5 a.m.
t/An-7orn un ap!*rat defabri-
U6 VGnzcir 6 °at *ps ^
bun» stare eu 700 sif6ne. — A se adresa strada Ic6ne>, N». 53.
»ui
€ursele FADORULUl LOCAL între GULAŢl-TULCEA-ÎSMAIL:
Pornire in sus .
Dote, Ismvîl la Tulcea-Galţt, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim Prima plecare de la Lmail şi Reni ta GaUţî la 21 Marte 2 Aprile 1886.
ITf^P^CTOR'TUL A ENTULOR.
Pornire in jos:
De la Galaţi la Tulcea-Ismiil, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim. Prima plecare ide la Galaţi liReiîşi lamail la 2 ) martie (i April) 1836 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
societate generală le asigurare in Biicnreset
lprobată prîn deo/ct regal No. 225 din 25 Ii «carie 1885.
Capi tai social 6,000,000 lei
Prima emisiune 9,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de leî noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Heserva de premii si fond reservă 650000 lei
„Naţionala0 asigură :
1. In contra dannelor de fncendiii. II. Contra daunelor do grindină (piatiă).—Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, elo.—V. Face a.ignrare asupra vieţel.
a). Capitaluri Axe în cas de deces
Cu participare de 70° 0 din beneficiu in com-binaţiunile nrmâtăre î asigurări asupra vieţei uneia sau a două persăne, asigurări temoorale, asigurări mixte şi asigurări mixte ou capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă
dombfnaţiunile următăre :
Isooiaţiuni mutuale de supra-vieţui.e, Aso-ciaţiunî în grupuri de 12 ani pentru copil de la ani jum. până Ia 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şl rente riagere Ih diferite com-binaţiuni.
Penă la finele analul 1884 „Naţionala** a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca lespăgubirl aproximativ 3,500,000 1, n.
DIRECŢIUNEA BENERALA
Str. Uarol 1, No. 9.
Bătături sau Negi
Se depărtâză sigur şi fără durere în timpul ci i mal sevrî prin uugerea ou. tinetară de bâtă tari renumită şi singara adevărată a lui ttavaluer, din Pharmacia roşie în P sen.
trp Costul uuel stipluţe cu ca,r- 1 CD I II. ton şi uu pensulă I LII»
Deposit în Bucuroaci fa d- Fp macist Rn-dolf Schmettau, farmacia Curţei Regale-
tt	«	* J____ • I « ._________
Sub-semnatul, simt dator a a-duce mulţumirii© mele renumitei cărturăresc Iulia Polonez, domiciliată în ătrada Piaţa Amzel No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	R, Pănescu.
Elisareth Hardine
m6şA cu diplomă din streinAtate
Fostă dîrectdre a Spit. de moşit din Kazan.
Dă consnltaţmnî de la oreMO—12 a.m. STRADA C0SMA, no. 1.
De areada.t de Ip Aprilie 1887, jumătate din
Moşia Paraipaa Araako
din judeţul Vlaşca partea care se înveci-neşte ca domeniul Giurgiiî.
Doritorii se vor adresa la d. Em. La* hivary, 74, Calea Victoriei în BucurescI
Lecţiuni de Dans
0T£L PIES0HI, Strada ŞELARI^ oamerâ 24.
Sub'Semaatul are ondre a aduce la I cunoştinţa onor. public că dă lecţinni de ] dans atât privat uât şi la domiciliul săb.
csAioi
Profesor Ue Dana.
	mersu					
Bucurescî-Bouiuii					
	Accel.	Pers.	Pers.	Plăc.	Accel.
STAŢIUNI	1	21	27	29	9
	sera	dim	dim	dim.	p.m.
Bucuresci pl.	j ll 00	8,40	7,8U	6,30	4,40
P oesci pl.	12,27	10,39			7.20
Mizii	1,14	11,38	p.m.		8,55
1 Bnzâu pl.	2,14	12,55	1,10		6,10
R.-Sărat pl	3,17		2,25		7,48
Focşani pl	4,28		;-,48		10,10
Mârăşeşti pl.	[5,15	12,0»	5,15		
| Adj d	6,01	12,55	d,39		
Săeăii pl.	7,39	<2)65	9,35	J 1	
Rom^n sos	8,45	m	11,15	'■ T	
	limin	p. m.	sâra		
Buci	irescî-	liuiglu ■; Smârda)			
	Fulg.P	Persfii	PerBdn		
	dim.	dim.	p.m.		
Bucuresci pl.,	5 4(1	6,40	, 5 30		
Filaret		7,10	f.,00		
Comana	6 24	7,55	6,45		
Giurgiu		8,55	săra		la
	7 '0		¥		
	Ulort» i- ce deal				
			Acc.	Pers'	Plăc
| Ploesoî pl.			6,15s4r	9,330	8,'l9d
j Câmpina			7,14	10 42	9,20
| Comarnic			7,39	11,09	9,45
Sinaia		«‘■s ' ■	8,30	11,53	10, dl
Azuga	*	OL	8,55	12,19	10,53
Predeal sos,j]			9, lUsâr	12 35a	11,Sd
MERSUL TRENURILOR CĂILOR FERATE DIN ROMÂNIA
Roman. Bucu rescî						
STAŢIUNI		Accel. 2	Pers 24	Mixt 62	Mixt 64	Mixt 66
		sera	p. m		oim	
Roman	pl.	8,25	12,30		45	
Bâcău		9,25	1,55		7,50	
Adjud		10,45	3,52	dim.	10,29	p. m.
Mărăşeşt	f	11,23		7,40	12,12	5 05
Focşani		11,59		9,26	12,59	
R-Sărat		12,56	Tr. 22	10,55	2 29	
Buzâu		■2,01	1,18		4,03	
(tlizil		2,50	2,19	Tr. VO	5,23	Tr. 22
P oescî		3,45	3,39	10,25	8 00	10,17
Bucuresci sos		5 00	5,15	11,45	9 35	11,50
		dim	p. m.	săra	a. m.	s4ra
	Gini	giu (Smârda) Bncurescî				
		Fulg.C p. m	’ersdn dim.	PersAn p. m.j		f.a
Smârda	pl.	2/25	10, 0			
Gi urgia			1013	8,30		
Comana			11,13	9,3»		
Fila' et		.	12,11	10 28		
Bucuros.cî-sos-		3,25	12,25	10,4-2		
Predeal-l’loescl						
Predeal
Azuga
Sinaia
Comarnic
Câmpina
Pioasei
pl.
so s.
Ace.
7,45d.
7,58
8,21
8,54
9,18
l&.9d
Pers. 4,51 n 5,0 5,32 6,04 6,29 7, ’5*
Plăc, 7,05s. 7,19 8,11 8,44 9,09 J "8
Bncnn.sci-Verciorova
STAŢIUNI
Fulgei
0
Accel.
3
Pers.
25
BucurescI pl Titu Pitesel Slatina P-atra Crai ova T.-Severin Vârciorova s
p. m.
4,05
5.07 ,24
8.08
9,30 2,05 2,2 7r;
Trenu Fulger C plâ.;â diu Smârd» şi BucurescI Mercureaşi Duminicali
fiunea.
a m. 8,(0 9,00 10,16 11,56 12, 7 1,18 3,52 4,12n
p. m. «,00 9,26 11,17 1,25 1,55 3,37 7,34 8,00d
Buzău-GaUţi
BnzăO pl. Brăila Bărboşi Galaţi sos.
Plo.iscî-Slănie
STAŢIUNI
P’oeBcI
Slănic
pl.
sos.
Uâmpina pl [Doftana sos
Cu m p i-na- Uoftana
^ IWj
11,2C
Vârcioi-ova-Bucnrescî
STAŢIUNI
Fulger P
Vârciorova pl
T.-Severin
Craiova
Piatra
Slatina
Pitesc!
Titu
BucurescI sos
sera
3,42
4,08
6.55
8,17 10 12 11,31
,2,35d.
Trenul Fulger P, plăcă din Vârcio-rova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce în Bucuresci şi &mârda Mei-, , şi Pum.
Accel.
4
Pers.
10
nbptea
12,57
1,19
3,53
4,48
5,12
6,58
3.11
9,l0d.
di u. 8.00 8,40 12,30 1,51 2,17 5,15 7,05 9,30 s
Galaţi- Buzău
dim	p. m.				sâra	dim		
2,3i	12 5 '0	dim.	ndpte	Galaţi pl.	9,40	8,!(,»	dâra	dim
5,0b	3,31	6,45	11,30	Ba boşi	iO,2U	9,1»	8,30	4,00
5,4»	4,21			Brăila	11,01	10,0.		
6,15	4 55			BuzSă sos.	1,30	12,53		
sârs	p. m				săra	a.m		
Slăulc-Ploescî
Mixt 7Ţ			STAŢIUNI	| mixt 7?
a. m. 10,45 12,40		• f. ,	Slănio pl. Ploesci sos.	p. IU. 5,- 6,50
i>ffitana-Oâm\)iha
Uofbina sos Cam ina pl.
5..	0
6.0.	8
Galaţi- MărăşeştI
STAŢIUNI
Ac e! 7
Pers .4 a 23
Mixt ,0 a 59
MărăşeştI-Galaţî
STAŢIUNI
Accel.
26
Pers.
603 8
Mixt
28
QALLEA FERATA LE^LBEPtGF-OEE.ISr-A.TJTI-X^SI
Galaţi pl. Bărboşi Tecuci MărăşeştI soa i	sâva 10,40 1)6 sâra	U) 7,45 8,30 11,14 11,45 a. iu.	hop. 11,40 12,50 4,16 4,52 dim.	[i dim. MărăşeştI pl. 5 26 Tecuci 5,50 Bărboşi 1 Galaţi sos. |i		p. m. 4.49 5,45 8/5 8.50 sâra	sâra 11.35 12,34 3,53 4.35 dim,
/ecuci-Bei- ud				Berlad-Tecuci			
Tecuci pl-Bârlad sos.		UllU. 6,15 8,-	sera 5,55 8.0P	Bârlad pl. Tecuci sos.	y.b ■	dim. 8,40 10,40	sâra 8,40 10, z5
adjud Tergu-ocua				Târgu-Oferia Adjud			
Adjud pl-T.-Ocnel sos.	dim. 6,10 8,05	p. m. 4,15 6.20	- 1?	T.rOcua pl. Adind sos	dim 9,45 11,35.	sâra 8,20 10-	
Bacău-î'iatia		a-ui		fiatra (#)emţ«) Bacau			
Băcăă pl Piatra N bos	dim. 7,46 .11 13	p. m. 3,- 5,28		Piatra N. p .	dim U -1,30	p m 6 20 8,50	
Gou ta |»	a-; er	uavoda		imi-navodu-roas		tanţa	
Constanţa pl. Cernavoda s.	Jsâra 6,50 8 35	p m. 1,50 4,24		Cernavoda pl-, Constanţa s.	p. m. 3,00 445	iP. m. 9,- 11,10	
lasirUugheni						 ’ lîugli	loni-la	î1	
laşi pl. Un<?.-Rom. s.	~2/25 3,4	Hl.50 11,‘1	1 w —	Ungheni“Hiii laşi sos.	3.32	0 00 9,20	
l'i'tu-TîrgoYişte				Tîrgevtr-te-'l’îtu _ __			
Titu pl 'Tîrgov. sos	9,45 1 .05	9,16 10,30		Tirgovişte pl-Titu sos.	6,40 7,50	5,40 6,80	
Roman-laşi
STAŢIUNI
!ccel.
1
Mixt
7
dim-
Roman	pl I 4,15
D< plecarla Iaşi U 10,51 Păşeam p( guc^v^ 10,41
Târgu-Frumos	11,53
Iaşi	sos .,02
- n	j p- m-
p. m.
4,28 6,53 7 16 8,15 9,41 săra
<11
laş: Roman
STAGIUNI
Accel
2
Mixt
8
Taşi	pl-
Tirgo-Frunios
<■*»»■> a.*r8L»-
Roman	sos.
p. m.
4,33 5;48 7 04 7,16 8,05
sera
dim-6.47 8,27 10,16 10.41 11,45 a. m.
Păş ani-i>ncâva
STAŢIUNI
Păşeam pl Verescî P/ g Suoăva sos-
Accel. Mixt
3	| ,9
dim 1 ,41 11,50 12,08 12,23 săra
săra 7,16 9 32 9,47 10,09 săra
Snceva-Păşcunl
STAŢIUNI |AC4eL
Mixt
10
-pl.
Sucăva Veresoi Păşcani sos-
J 8 (il
n
p. m. 4,50 5,20 6 31 săra
dim
6,44
7,39
3,30
p. m.
Veţşştl-Botoşanl
STAŢIUNI
Verescî
eoida
Botoşani
Pl
sos.
Accel
11
a. m 12,08 1,31 2,03
Mixt
13
săra 9 47 11,3.0 11,42
Botoşan î-Verescî
SECŢIUNI
!ve*j
Botoşa.u
Leorda]
Verescî
?*•
Accel, 12
Mixt
14
dim
5,0» 5,49 7 09
p m. 3,05
3 45 5;05
Tipografia ţ)iaralaî- Teegrafal*. Calea Rahoveî No, 36-
www.dacoromanica.ro
ANUL XYII. No. 41 SI.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
MERCURI, 21 MAI 1886
A B O S A M E N T F.:
Pentru Oapitală;
pentru un an .
şSbs luni > rei luni
Leî 24 » 12 »	7
Pentru Districte
Lai 30
,	15
*, 8>
9ntiu^iv j»n ....
*	Şese	luni
*	trei	luni
Pentru Străinătate l’entig un .an ,
*	ş^se	luni
»	trei	luni
Abonamentele se fac la 1 f» io ale fie cărei luni.
Du tumâr vechia 25 buni.
Lei 4° » 20 » 12
Ediţia df dimineţii
AîlUîiOIUBl ŞI RECLAM® s
Anunciurl pe pag. IV, linia 25 ban-
Reclame pe	pag.	IE	.	.	1	lefl
» pe	pag.	II	.	.	S	lei.
» pe	pag.	I	...	5	leî.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa ;
Francia, Havas, Laffite & C-nie, 8 place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugfene Micoud, 81 ,Klo<-t Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv îen. Rudolf Mosse Zeilersiaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Iluda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahovel, No. 36
Director politic, I, O. PUNDESCU
Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
(După (jiarele streine)
Paris, 30 Maî.
Miniştrii Goblet şi Sarrien aQ declarat în biuroul Camerei că guvernul are de gând se esecute fără întârziere legea pri-vitore ia espulsarea prinţilor.
Paris, 30 Maî.
Ia curând vor reîncepe negouiările di plomatice asupra cestiunel egiptene. Mai multe puteri aft făcut deja în acesta privinţă demersurile necesare pe lângâ cabinetul din Londra.
Belgrad, 30 MaiQ.
S’a decis ca des hiderea Skupcinel se se facă în earsul lunei IanivS. Se crede că sesiunea va dura vr’o opt septămân7.
Athena, 29 MaiQ.
Preşedintele cabinetului de transiţiune, Valvis, a fost decorat cu marea cruce, toţi membri ai acelui cabinet aă fost decoraţi cu crucea de comandori a ordinului r>Mântuitorule
In timpul absenţei regelui îu străinătate, d. Tricupţs va fi însărcinat cu regenţa.
Petersburg, 30 Mal.
In urma interpretaţiunilor făcute de către presa străină ordinului de di al împăratului Alexandru ILI când noile cuirasate aQ fost coborîte în marea Ndgră, trebue a se avea în vedere că unele locuri chiar decă conţin nisce trase c’u tendinţe resboinice, totuşi nu se pdte trage dintr’ensele vr’o conclu-siune, care ar putea neliuisci pe cine-va. Acele frase aQ avut numai de scop d’a mai anima spiritul poporului şi nici una nu conţiue vr’o ameninţare ascunsă. Atât guvernul rus, precum şi Ţarul in persduă aQ dat in timpul din urmă aşa de multe dovedi de loialitatea 'or precum şi de cugetele lor pacinice, încât nici nu trebue a se comenta acel ordin de <ji> oare eite numai alcătuit în termenii generali şi ob'cî-nuiţî la asemeni festivităţi militare, şi n’are de loc vr'o însemnătate politică.
Bertin, 30 Maî.
Diarul Kolnische Zeitung publică un ar ticul important adres .t din Berlin, care res-punde la nisce articole apărute în unele Ziare rusescf, în care se dicea cs tdte guvernele monarhice vor espnmu Francieî nemulţumirile lor pentru espulsarea principilor.
Pentru Germania ceetiunea principilor e o cestinne curat internă a Francieî, şi ast-fel orf ce amestec străin nu va fi la locul seQ-
După cum e cunoscut există aci puţine simpatii tocmai pentru principii d’Orleans, de cari se spune că aQ relaţiunî cu curţile apusene.
Kreuzzeitung, află din Londra că ar fi sosit nisce scirl neliniscitbre din Sudan Osman Digma a atacat încă o dată Suakirn, der a fost. respins.
Bruxela, 30 Maî.
Diarul Reforma invită pe toţ! alegătorii cari aparţin clasei muncitdre, sâ vie mâine la urnă penă la cel din urma om şi se şi
tro-Ungaria, când pe d’o parte ne lipsim d’un furnisor iar pe de alta perdem un-cumpârător, trebuinţa d’a îngriji de aceste interese e maî im-peridsâ de cât ori când.
Din partea ndstră, vom espune aci câte-va din rnijldcele ce pot fi întrebuinţate cu folos pentru satisfacerea tuturor acestor interese.
Nu e greii de ales industriele cari, protegiate în mod raţional, pot sâ prindă rădăcini şi să se desvolte în România. Pentru aeăstâ alegere avem maî întâi industriele esistente, cari, cu tdtă concurenţa neleală a străinătăţii, aă putut sâ se întemeieze şi să se menţie până a<Ji; afară d’a-ceste, e lesne de cercetat cari industrii sunt mal apropiate condiţiu-nilor ţârei şi pot avea o consuma-ţiune îndestulătdre la noi
Trebuie să privim bine In faţă si- cât mal strîns relaţiunile politice şi tuaţiunea în care ne aflăm din acest economice cu statele vecine din pe-punct de vedere. Şi din causa veci- ninsulâ.
nâtăţil, şi din causa convenţiuniî, Mulţumită atitudinii înţelepte şi principalul nostru debuşeu era Aus-1 prevă^ătdre a guvernului liberal, sun-tro-Ungaria. Odată curentul de schimb tem faţă cu aceste state într’o situa-stabilit, nu ne-am mai dat ostenălă ţiune admirabilă; u’avem decât să să ne asigurăm şi alte debuşeurl, aşa mergem înainte pe acăstâ cale, dând că, lipsindu-ne acum Austro-Ungaria Şi multă atenţiune relaţiunilor suntem într o situaţiune destul de cu aceste state, seriăsâ.	Urmând ast-fel, e peste putinţă ca
Ceea ce nu s’a făcut pân’acum, tre- isbânda să nu fie a ndstrâ. buie să se facă d’aci nainte.
Avem o reţea consulară destul de Întinsă şi — ne spunem franc părerea—multe foldse nu ne-a adus. Iu campania ce se deschide, consulii noş-trebue să caute
dea voturile pentru progresiştii, cari sunt siugurii i e vor se ajute pe lucrători ca se capete drepturile lor politice.


A se vedea Ultime Soiri pe pagina lit

Bucureşti, Marţi 20 lai» 1888
In deosebite rlndurl am spus că livrarea ndstră economică nu e terminată ; guvernul a ţinut piept pre-tenţiunilor absurde ale Austro-Unga-ri6î şi—lucru la care mulţi chiar din Românii cei buni nu îndrâsneaâ să .Spere—a curmat firul convenţiunilor onerdse pentru ţeră.
Acăsta e însă numai o parte a lucrării.
In starea ndstrâ de astâ-^if', ţinând sema de tendinţele economice ce se manifestă, avem trei soiuri de interese pe cari trebue să le satisfacem:
întâi, e de neapărată nevoie să f t-vorisăm crearea unei şir de industrii.
Al douilea, avem de desfăcut o cantitate însemnată de produse ale agriculturei ndstre.
Al treilea, suntem datori să ve-ghiam la aceea ca condiţiunile de trai să nu se îngreuieze prea mult.
Acum când suntem în ajun d a rupe relaţiunile comerciale cu Aus-
Cabinetul Tricupis s’a purtat nu se p6te mal corect.
Situaţiunea era fdrte delicată; Gre-
,	......	,cia fusese imobilisatâ şi nevoită să
tn tn strainUaţe trebue se caute a renlmţ8 tru moment ,a revendi.
rCsplâti neactivitatea 'le pan* acum. ca.ilmile modu, lns6 cum a_ Etă ce propunem S6 1. se cei*. joos |a ac&t fas;se destml ds bru. „ .	.	, ,	,	, Con*»!» remânt vor fi ţinuţi s6|ta| tru a j, , adSnc simţu, de
Principalul e ca, alegerea acestor taci, in cel mal scurt timp, raport demnitate al popOTuluI grec. industrii fiind fâcutâ, ele sO fle ocro- ameuunţit asupra condiţiumlor pieţei ,>entru ,	, din „„feti situatiune,
In care se află, în ce privesce cerea- - ...	, ,	•	.
tite; şi pentru acesta e nevoie d’o lege specială. Un proiect în acest sens se află pe biuroul Camerei şi nu aşteptă decât să Se prefăcut în lege ; stăruim ca el să se voteze cât maî curând, reservându-ne să ’l discutăm atunci când va fi la ordinea ^ilel in Cameră.
Tot pentru îngrijirea acestei prime categorii de interese, revenim asupra noul propuneri făcută de noi în (Jiua votării tarifului autonom.
Nu e aşa lesne do creat o idus-trie naţională ; pentru ca silinţele generale s’ajungâ la un resultat, pentru ca să îndepărtăm pericolul de-cepţiunilor cari de obicei întovărăşesc începutul unor asemeni întreprinderi şi sunt tot-d’a-una vătâmâ-tore, e absolută nevoie d’o direcţiune unică ; un organ control trebue să se creeze pentru acâsta.
Noi am propus înfiinţarea unei co-misiuni alcătuită din delegaţi al parlamentului, al guvernului şi al Ca-merilor de comercih, care, culegând oficial t6te informaţiunile trebuitdre, să le mijlocescâ celor ce-ar voi să Întreprinsa o industrie 6re-care.
Utilitatea acestei comisiunl, pe lingă consideraţiunile de mal sus, ne-o indică douo împrejurări particulare
lele şi vitele : cererea medie, oferta medie şi ce!e-l-alte condiţiunl speciale pieţei. Aceste raporturi vor fi comunicate presei şi vor fi publicate şi oficial pentru ca toţi cel interesaţi să lecundscă.
Pe de altă parte, guvernul va trimite consulilor note amănunţite a-supra’calitâţil şi preţurilor pieţei ndstre de esport; aceste note complectate cu indicaţi uni asupra con-aiţiunilor de transport vor fi a-duse de consuli, prin orl-ce mijloc vor crede de cuviinţă, la cunoscinţa părţilor interesate. Mostre de cereale şi desorierI_ seu planşe de vite vor fi asemene trimise şi ţinute de consuli la disposiţiunea tuturor.
In sfirşit, Camerile ndstre de eo-tnerciu vor întră în relaţiunl cu Camerile comerciale din centrele de consumaţiune.
Avem destule indicii că, pân’acum, numai de nelngrijirea nfistrâ şi ne-cunfiscerea străinilor nu ne-am asigurat debuşeurl pentru cereale şi vite. Intrebuinţându-se mijldcele recomandate mal sus, lucrurile se vor schimba.
Nu se cere decât stăruinţă şi pricepere la lucru.
Tn ce privesce satisfacerea celui
guvernul atenian a încheiat direct cu
sţărel ndstre de a<Jf. Yom fi nevoiţi j d al treilea interes; îngrijirea nu e
se recurgem la capitaluri străine, cari de altmintrelea vor alerga singure îndată ce vor avea garanţii că sunt serifise sforţările ndstre pentru crearea unei industrii naţionale ; capitalurile străine însă, dacă se vor angagia în întreprinderi fără sorţi de reuşită şi prin urmare vor perde, se vor retrage imediat şi vor opri chiar pe altele să mal vie. A doua împrejurare e lipsa unei statistici complecte şi seridse asupra forţelor ndstre productive, asupra modulul cum lucrâză aceste forţe şi asupra resultatul uî activităţii lor. Am stăruit în nenumărate rîndurl ca acestă lacună să fie imp’inită; din diferite împrejurări însă până a<Ji ou s’a fâcyt nimic.
In asemenea condiţiunl, eficacitatea propunerii ndătre d'a se crea o comisiune industrială se înţelege lesne; prin informaţiunile ce va culege, acestă comisiune va împlini 6re cum lipsa unei statistici complecte; in a-celaşl timp ea va oferi destule garanţii capitalurilor străine şi le va feri de decepţiuul.
Al doilea interes de ocrotit, e desfacerea produselor agricole pe cari Ie avem în mare cantitate. Firesce, o parte din cereale şi vite va găsi consumare în industria naţională; der acesta nu se va face aşi de curând şi nici nu va satisface intrega tre* buinţâ. Tot ne vor mai rămâne cantităţi însemnate.
prea mare pentru moment. Eselude-rea Austro-Ungariel va avea drept efect îngreuiarea condiţiunilor de trai; dâr nu atât de mult încât schimbarea să fie apreciabilă. Cele-1 alte state industriale ne vor satisface trebuinţele In condiţiunl destul de convenabile. Si nu trebue să se uite că şi producţiunea industrială internă va spori, compensând ast-fel o parte din perderl.
Tfite măsurile propuse mal sus ni se par indicate de situaţiunea In cure ne aflăm. Suntem siguri de e-ficacitatea lor şi atragem seridsa a-tenţiuue a guvernului asupră-le.
Timp de perdut nu e; am început cu bărbăţie o luptă pe care nimeni n’a întreprins-o pâa’acum şi în putinţa căreia mulţi nu credeau; dar trebue să şi ducem lupta bâr-bătesce. Ast-fel nu vom fi făcut nimic.
Pentru a sfârşi, vom mal face o recomandaţiune.
OrI-cine are darul să privâscă lucrurile mal de sus şi mal departe, înţelege solidaritatea care ue legă şi economicesce de peninsula balcanică ; înţelege asemenea de cât folos ne p<5te fi acestă solidaritate, dacă vom sci se o conducem bine.
De aceia recomandăm seridsex atenţiuni nu numai a guvernului dar şi a naţiunii întregi—căci de la ea depinde fdrte mult—trebuinţa d’a lega
Turcia un arangiament, după care ambele armate trebuiau să fie retrase In acelaşi timp de la fruntaria.
Trupele grăce s’au şi retras spre interiorul ţărei; nu tot aşa însă aă făcut trupele turcesc!. Contrariu a-rangiamentulul, contrariă atitudine! de până acum a Porţeî, contrariu interesului general şi voinţei puterilor, trupele turceşti sunt până acum la fruntarie.
E incontestabil că Turcia începe să se privâacă .ca învingătdre şi devine arogantă.
Pentru acesta, vina e numai a Europei, care nu seie să impună Turciei şi a înjosit prea mult pe Grecia.
După cum spun depeşele, ambasadorul grec din Atena, d. Condu-riottis, a cerut esplicaţiunl der n’a eâpătat decât un respuns fdrfce vag.
In fond, lucrul nu presintâ pentru moment nici o gravitate ; cavaleriştii turci îşi vor mal îacura caii câte-va Zile prin apropierea fruntariei. Pentru viitor însă, atitudinea d’acum a Turciei va avea două urmări rele : aţ ţâ spiritele şi compromite prestigiul Europei in faţa popfirelor din Balcani.
—Principii pot să-şi facă bagagale —părerea acâsta e destul de răspândită la Paris. Ceea ce e mal interesant însă, e să se seie dacă espulsarea pretendenţilor" p6te fi de vr’un folos partidei monarhiste şi prin urmare vătămător Republice!.
E greu de respuns precis la o a-semenea întrebare. In genere se crede că persecuţiunea ffiose ie persecutaţilor, şi d’aceia mulţi cred că prin espulsarea principilor causa monarhiei va câştiga. Când se judecă astfel, nu se ţine însă sâmă destul de împrejurările în cari se produce persecuţiunea. Când s’ar face acesta, a-tuncl cu mal mult temei s’ar putea respunde ca, abstracţiune făcând de sgomotul care sa face în timp de o săptămână, espulsarea nu va altera alt-fel naţiunea francesâ.
Ar fi multe motive de arătat pentru acesta; e destul însă să facă cineva o paralelă între contele de Paris cel real şi un conte de Paris fictiv, care şt-ar manifesta sus şi tare pretenţiunile şi s’ar espune pentru susţinerea lor. Espulsarea acestui din urmă ar fi pdte periculdsâ; espulsarea celui d’âutâl e indiferentă.
IWFORMftTI CJ NU
Lucrările priritQre la construirea fortifi-caţiunilor se fac cu mare activitate.
K
Maj. Sea Regele şi Regina se vor stabili în reşedinţa lor de vară pe la 5 Iunie.
K
AZî la orele 11 s’a întrunit la ministerul de esterne «omisiunea însărcinată cu studiarea materialului privitor la reîuoirea convenţiunel cu Helveţia.
X
Ni se comunică dintr’o sorginte compe-tintă că în locul escelenţeî seie prinoipeluî Urusoff se va numi ministru plenipotenţiar al Rusiei d. C. Catacazzi, fost guvernator al guvernământului Kieff şi apoi ministru plenipotenţiar al Rnsieî la Brasilia.
X
Ni se scrie din lsmail că temerile pentru bucate sunt mari acolo. Locusta le destruge fârte reQ şi ameninţă a deveni un adevS. rat flagel pentru sudul Basarabiei.
X
 sosit în capitală, venind din Odesa d. Ragozin, delegatul industriaşilor manufacturau ruşi. D. Ragozin va sta la noi câteva săptămâni.
X
Convenţiunea comercială cu Austro-Ungaria aspiră mercurea viitore, 28 MaiQ (9 Iunie). Din acea di va intra în vigdre tarifai Autonom.
--------c	-o ■ ■■	-- -
coramm comebcuu
Citim următoral articol în Economia Naţională, părerile cărei în csstiunea con-venţiunil de comerciQ cu Austro-Ungaria, aQ fost în mare parte împărtăşite de noi :
«In 1 Inniu se împlinesc 10 ani de când s’a pus în aplicare Convenţiunea comerciala încheiată cu monarchia vecină. Dsce ani de regim convenţional aQ fost de a-juns pentru a încredinţa pe români cât de gingaşe sunt tratările în materii de politică economică, şi cât reQ se pote aduce când asemenea învoieli internaţionale nu sunt făcute în perfectă cnno3cinţâ de interesele statului.
«Austro-Ungaria a urmărit cu o tenacitate demnă de imitat planul seQ d’a se întemeia cel puţin economicesce pe valea Dunării. N’a cruţat nici un mijloc pentru ca se ajungă a monopolisa comerciul de importaţiune al ţerilor de la Dunăre ; a ţiuea aceste ţerl într’o permanentă stare de minoritate economică, procurându-le dânsa t6te obiectele fabricate, încredinţândn-le că natu< a a voit ca pentru vecie aceste ţerî se fie agricole. Resultatele le cundscem şi le simţim. Orî-ce încercări de industrie tăcute în România n’a isbutit. Fabrica-ţiunea domestică a fost lovită de mdrte. Meseriaşii noştri aQ fost nevoiţi tn mare număr se se apuce de salahorit sâQ se intre îu serviciul familiilor. Pieţele nostre, cu Bu-cnrescii în frânte, aQ ajuns se înfăţişeze numai nisce deposite mari de mărfuri au-stro-ungare. De unde odinidră avem începuturi temeinice de industrie, astâdl ne ţinem de încercări şi rare-orl vr’o fabrică reuşesoe a trăi.
«Austro-Ungaria şi-a ajuns în mare parte scop al ce armarea şi pe care l’a indicat cu atâta precisiune mal acum cinol-spre-Zeoe ani d. Zvideuek, pa atunci consul general în Bacuresc»: a mal monopolisat importul nostru. Negreşit câ’l monopolisa cu dasevîrşire ddcă nu ’ntâlnea o ooncu-reuţă redutabilă a Ger naniel şi a Angliei.
«Ori cum ar fi însă, puternica Eugliteră n’a putut reuşi se aibă supremaţie pe pieţele ndstre. In cât despre Germania, acesta da cfţl-va ani a lucrat cu multă energie şi pricepere, aşa că a reuşit se smulgă din mâna Austriei la 48 milidne leî din importul român.
«S’a părut puternicilor noştri vecini că lăBându-ne numai agricultori tot am fi prea fericiţi. De aceea n’afi cruţat nici un mijloc pentru a zădărnici de la îneepnt orî-ce încercare de indnstril anexe ale agricul-turel. Morile nostre, velniţile, vinurile ndstre, au fost concurate şi date înapoi. Când ne am văZnt nevoiţi se încuragiăm cel puţin industria spirtului, protestările aQ curs ca pldia în tâtă Ungaria în contra primei de esport.
«Se credea că ne înavuţim prea mult prin esportul de vite, prodneţiunî agricole propriQ dise, şi în nesocotirea tecstuluî Convenţiuniî s’au îachis graniţele espor-tuluT no3tru de vite.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 21 MAI 188fi
«Era cu neputinţa ca încălcări economice atât de vedite şi simţite să no deştepte in noi simţul de conservare. De o-datfi, de la mic penă la mare, am spus că ne lipsim pe viitor de ori-ce convenţiunî, de 6re-ee acest regim ne conduce la peire.
«Cu t6te acestea spre a nu se (Jice că noi suntem vrăjmaşi din sistem al Austro-Ungarieî, guvernul ţăreî, bravând întru Oât-va simţul naţional, a primit să încheie un noii tractat de comercifi.
«Resultatul acestei încercări îl cundseem Pretenţiunile monarhiei vecine afi fost atât de esorbitante şi sforţările cu atâta tenacitate, in cât tratările a trebuit Bă înceteze. Astăzi când docnmentele privitdre ia Gestiune sunt date publicităţii prin Cartea Verde, fie care român pdte judeca decă s’ar găsi un guvern şi camere care să p6tâ primi cererile monarchiel vecine. A trebuit der să primim situaţinnea, să declarăm că de la 1 Iuuie se va aplica tariful autonom productelor şi fabricatelor austro-ungare. Este de observat că cu acăsta nu am are-tat nici o pasiune. Până şi presa română de tote nuanţele a dat esempln de sânge rece, de cumpătare care o onoreză. Nimic, der absolut nimic, n’a făcut la noi o ces-tiune specială din ruperea tratărilor. Cu li-nisce s’a declarat că neputând face alt-fel vom face vecinilor noştri aceiaşi situaţie ca celor-l’alte ţerî cu care nu avem con-venţiunl.
«Nu tot ast-fel s’afi purtat vecinii noştri, şi în special maghiarii. De abia se presimţise că nu primim cererile formulate de către delegaţiunea Austro-Ungară, şi atât presa cât şi parlamentele de la Viena şi Pesta, ne-afi 'învinovăţit, ne-ail ameninţat, ba chiar ne-ati insr'tat. Aşteptam ca cel puţin guvernele monarchiel dualiste să fie maî nepărtinitdre faţă cujnol: ne-am amăgit. înainte de a se rupe tratările începute la Bucurescî, s’afi luat măsuri ameniuţă-tore pentru transpoi" ările pe căile ferate şi pe Dunăre. Uitându-se cu desăvârşire că compania de navigaţiune este aşezată in porturile ndstre; că acestă societate s’a înavuţit prin transportarea de mărfnrî şi producte destinate României sau esportate clin România; că nu se pntea admite că o companie străină care se bucură de atâtea favoruri în ţeră nostră, să devie vrăjmaşă intereselor ndstre, i s’a poruncit de la Yiena şi Pesta ca să denunţe convenţiunea ce are cu căile ndstre ferate. Compania declarând că acăsta ar lovi in interesele sele, guvernele de la Viena şi Pesta i-ar fi promis îndemnisărî numai să lovâscă în interesele romane
«Dupe încetarea negociaţiunilor la Bucu-rescl aQ început interpelările în parlamentele de la Viena şi Pesta. Miniştrii Pus-Vald şi Szechenyi s’afi întrecut a ne acusa şi a declara că noi suntem causa neînţelege-rel.^Ministru Szechenyi a mers mai departe: arată că Ungaria n’ar fi putut să mal încheie o convenţiune dâcă nu s'ar fi luat măsuri contra şicanelor şi strâgăniriior ce
form cu noua sitnaţiune economică ce se creează ţăreî. Ridice ungurii baricade de tarife penă la cer; le vom respunde cum merită. Nu este acesta grija ndstră. Ceea ce ne preocupă sunt doue cestiunl de o potrivă importante şi pe care le supunem meditaţiunei guvernului şi în special ministrului comerciului, precum şi publicului român :
tlntăia : Deschiderea de noul pieţe pentru productele ndstre agricole
*A doua: îndreptarea activităţii nostre pentru a întemeia cât maî fără lntârdiere în Romănia tote acele industrii mioî care esistâ în Transilvania şi Ungaria şi ale căror producte nu vor mal putea intra in Romănia.
«Intru cât privesce întâia cestiune noî presupunem că Guvernul a trebuit să se îngrijescâ de maî nainte ca prin agenţii seî diplomatici şi consulii să deschidă alte pieţe pentru cerealele şi vitele nâstre. Co-meroiul de vite se desvolteză repede într’nn mod îmbucurător cu Italia Meiefi se îmbarcă pentru acâstă ţâră sute de bol graşi.
«Afară de Italia trebuiesc căutate pieţele francese, englese şi germane. Positiv că decă nu vite viul der cel puţin cărnuri preparate, fie uscate, fie afumate se pot în -troduce cu folos în aceste ţâri Acâstă industrie trebuie fără amânare întemeiată.
«Pieţele orientale nu trebuiesc nesocotite. Turcia este un escelent client pentru tainurile şi vitele nâstre, pentru brânzeturi şi alte producte.
«Suntem positiv informaţi că case mari din Francia caută a se instala în Romănia în scop de a face comercifi cu vite şi cărnuri preparate. Se căutăm a provoca şi tncuragia asemenea întreprinderi.
«De asemenea firme dintre rele mai cunoscute din Francia ţin să cumpere că-tăţimî inarî de vinuri române, de <5re ce 1 -au aflat esoelente ca tărie alcoolică şi cu însuşiri gustose, proprii pentru a fi amestecate cu vinuri francese.
«Cel cărora este încredinţată conducerea economică a ţăreî să caute a provoca şi îucuragia tote întreprinderile de asemenea natură.
«In cât despre a doua cistiune, adică înfiinţarea acelor industrii esistente dincolo de munţi, acesta este o întreprindere care nu suferă nici cea maî mică amânare. Noi în unanimitate am cerut şi cerem o industrie naţională potrivită cu mijldcele nos-Ire. Decă penă astădi am putut avea de scusă concurenţa austro-ungară, de acum înainte nu vom maî avea nici uu pretext pentru a sta pe loc şi în aaâsta rolul principal este al guvernului. El trebuie să pro-v6ce iniţiativa privată şi să ’i vie în ajutor. Sunt aţâţi industriali, aţâţi meşteri care n’ar cere maî bine de cât să se aşeije şi se lucreze aci la noî. Se ’I încursgiăm, să le acordăm tdte înlesnirile. Cu ori ce preţ trebuesce ca tote obiectele de fabrica-ţiune transilvană şi ungară să se fabriceze în Romănia, şi acesta in cel mai scurt ter-
mare. Uniţi îutr’o voinţă şi intr’un cuget, să dovedim că seim a ţine pept situaţiu-neî; că seim ce am voit şi ce voim să facem.
Discursul primarului din Moscova
Discursul rostit la primirea ţarului de către primarul diu Moscova, este comentat ou vioiciune prin cercurile politice din Petersburg.
Iată ce scrie In acostă privinţă ţjiarul Petersburskija Wjedomosti:
Intr’unul din cele 2 dulapuri^ stafi ticsite vr’o 7 microscdpe vr’o 3 ltfpe, câteva sticle cu reactivi, câte-va instrumente de disociaţie, 3 safi 4 briciuri şi o mulţime de borcanele cu piese anatomice diu carî afi a se face preparaţii.
In cel’alt dulap sunt sticle cu materii colorante—sticle fdrte bine astupate şi nedestupate—; planşe, lucrate în colori, pri-vitdre la histologie, şi In frumdse cutii de rnanon preparatele microscopice comisio-nate din străinătate. In aceste cutii de mabon mal sunt câte-va preparate lucrata sub direcţia domnului profesor de histologie de către preparatorul acestui laborator
In Gestiunile politice glasul Moscovei (Dintre toţ, studeiiţii facultăţel, unul sin-
A CriaQlll Kll ji nava ca mu rnmaa/m nu	*	*	..	.	...	*
se fac importatorilor unguri. Adică noî min posibil. Şi lucrul nu este atât de greii
am făcut şicane importaţioneî austro-ungare, iar vecinii s’afi purtat corect şi cu blândeţe! Ne mirăm cam de uită săfi se face a uita ministrul de comercifi că de aţâţi ani s’a închis graniţele importului nostru de vite; că lâua nostră este ţinută cu săptămânile prin carantine: cârimătorii duşî la Steiubruck afi fost înapoiaţi cu tote că s’a recunoscut de autorităţi că erafi sănătoşi!
«In cât despre membrii parlamentului peştan, aceştia bat din pălml că s’afi rupt negoeiaţiunile şi tremură de frică ca nu cnm-va să ma< reîncepă. El nu se sfiesc a declara că n’afi trebuinţă de România; că productele române le face concurenţă şi sitele de acestea. Dorinţa lor ar fi ca pe de o parte noi să primim tote fabricatele austro-ungare cu tacse câl d > reduse, şi în acelaşi (timp să nu esportăm cereale şi vite în Autro-Uogaria, spre a nu face concurenţă agricultorilor maghiari. La a-cesta se asociază şi pretenţioşii Poloni din Galiţia; pănăşi aceştia strigă contra nâstrâ.
«Lă.ându-î în pace pe toţi, noi de a cum înainte trebuie se căutăm a fi con-
de făcut, de ore ce nu este vorba de a înfiinţa nisce fabrici mari, ci numai de a aduce aci acele fabrici mici, acele industrii de case, care nu cer nici capitaluri, nici cunoscinţe tecnice variate.
«Ne aflăm intr’o sitnaţiune din cele mal gingaşe: o ţeră întrâgă nemulţumită cu situaţiunea ce ’i crease regimul convenţional, a cerut şi împrejurările afi făcut se i se dea, libertatea de acţiune. Iată ne der stăpâni se luăm direcţiunea cea mai res-pumjetore intereselor nostre; iatâ-ne liberi de ori ce îndatorire şi stăpâni se facem cum ne va dicta interesele ţăreî. Decă tn acestă situaţiune nu vom sci se dăm mancei naţionale direcţiunea cea sănătosă; decă ne vom culca pe laurii autonomiei şi nu vom lucra cu bărbăţie şi pricepere, vina va fi numai a nostră, şi ml singuri vom fi respundetorl de căderea teribilă ce ne ar aştepta cu siguranţă.
«La lucra der, toţi de la mic penă la
Aflam eâ în curend se va face o încercare de către o casă de comerciuenglesă de a transporta la Londra vite mari tăiate şi îngheţate.
este glasul Rusiei care se mulţumescc cu libertatea de a şi esprima simţimentele şi gândurile privitâre la ţintele şi interesele naţionale.
ţHarul Novosti trage speranţă din discursul primarului Moscovei, că popdrele Orientului nu vor pierde credinţa de misiunea istorică a Rusiei, oăcl numai Rusia singură împărtăsesce speranţa lor că va veni o <ji, în oare va străluci pe turnul Sf. Solie crucea creştinâscă.
Nevoje Vremea comenteză disoursul pri mărului din Moscova mal mult din puntul de vedere al politicei interne.
Acest discurs precum şi t6te cele întâmplate în cursul călătoriei ţarului sunt do-veţli că nu esistă antagonism între diferite clase ale poporului săfi între aceste şi organele administraţiunel, după cum s’afi încercat unii d’a face pe ţarul să cre^â în acesta.
Răspunsul ţarului la cuvântarea primarului din Moscova e un Bemn că monarhul cugetă întocmai ca şi poporul şefi.
Kattlcof a lăsat de o cam dată neatinsă cuvântarea primarului Moscovei şi închină un articol din diarul seu situaţiuneiinteriâre constatând tot de odată desceptarea socie-cietăţel.
Rusia ’şl recapătă viaţa de mai nainte, ea se află în roconvalescenţă.
Marele reforme ale domniei trecute tre-bue se rămână, însă trebuesc curăţite de
tot ce este falş.
Direcţiunea naţională ă politicei interne şi esterne vor îmbunătăţi relaţiunile Rusiei şi îi va face cu putinţă ca se scuture a-târnarea vătămBtdre şi grea de străinătate.
Politica naţională nu esige isolarea, din potrivă ea va duce la o apropiare şi politică si economică, der pe basa reeiprocită-ţel, fără prejudicia pentru interesele patriei.
--- | «	-——
FACULTATEA DE MEDICINA
Ori ce muritor doritor de a cnnoşte starea facultăţei de medicină se suie în catul întâi al palatului Academiei, in aripa din dreapta şi ’şî aruncă oehiî pe programă, vede—de sigur cu mulţumire — între cele l’alte cursuri, prescrise; disecţii în timp de 2 ani, lucrări practice de histologie, lucrări de anotomie patologică, preparaţii chimice.
Acel muritori îşi vor (ţice că facultatea nostră merge bine, judecând că viitorii medici cari ar fi studiat la noî, vor fi destul de destoinici do 6re-ce s’afi ocupat cu atâtea lucrări practice în cel dâutâî ani de studiu.
Lăsând se vorbesc pentru altă dată de sala de disecţii, de laboratorul de anatomie patologică şi de preparaţiunele chimice, voi ajl s8 spun câte-va cuvinţe de laboratorul de histologie, unde studenţii — ori elevii cum le zic venerabilii profesori —se deprind a face lucrări de microscopie.
Intr’o cameră întunecosă, diu catul de jos (rez de cbaussee), mal cu seamă în anotimpil verzi, căci castanii de pe bulevard opresc lumina, unde se ţin cursuri de către profesorii de la litere, sunt aşe4ate 2 dulapuri şi câte-va mese, pe lângă băncile ce ocupă aprope 3 sferturi ale camerei.
Iu această cameră e laboratorul de histologie al facultăţel de medicină din capitala regatului României.
gur e primit se lucreze în laborator; acestui student i se dă ajutor de profesor, primeşte şi 100 lei pe lună şi i se dă numele de preparator).
Dulapul însă nu e plin şi multe lucruri ar mai avea loc în el.
Tot acest material e într'o stare pe care nu o pot desOrie exact de cât dacă aşi lua fie-care obiect şi l’aş descrie In parte. In scurt pot spune că tdte sunt deteriorate şi sunt bune cel mult de trimes la Paris la reparat.
Âst-fel fiind puneţi-vă întrebarea cum să urmează programa afişată la uşa rectoratului şi vă veţi respunde ca studenţii nu fac lucrări histologice — nu e aici locul să adaug ce rol jocă şi va juca histolo gia In medicină—că viitorii diplomaţi al facultăţel nu s’afi deprins a examina la microscop ţesături normale, necum patologice şi că laboratorul de histologie e o ficţiune.
Adevărul e acesta şi e trist că facultatea nostră de medicină stă ast-fel, pe când in Serbia, nu îu alte ţări mal mari ca a nostră, laboratărele de soiul de care vorbim, sunt aşa fel alcătuite câ toţi studenţii pot se se familiariseze cu bistologia.
Atragem atenţiunea decanatului facultăţii de medicină asupra acestei stări de lucruri ; atragem mal cu sâmă atenţiunea activului nostru ministru al instrucţiunii, care ţine atât de mult la aşezarea pe baze sănetbse a învăţământului nostru.
Z A.
(Elev al profesorului Fray)
ERUPTIUNEA VULCANULUI ETNA
Sciriie ce sosesc din Catana dafi desluşiri înspăimântâtore asupra erupţiunel vulcanului Etna.
Acest fenomen a luat d’odată nişte pro-porţiunl colosale. Nu craterul vechili al Etnel a intrat îu activitate, craterul săfi n’a dat nici un semn de agitaţie, e însă încunjurat cu un strat gros de fum, lavă nu ese de loc din crater.
Un vulcan vechifi, stins de mult s’a deschis din noii acuma şi împrăştie terdrea prin locuitorii de prin prejur. Culmea a-cestui vulcan e la o distanţă de nouă kilometri de Nicolosi, orăşel destul de important şi care se află pe costele Etuel.
Lava curge cu mare repediciune spre a-cest orăşel şi spre Belpasso ; locuitorii din acest din urmă afi fugit toţi ; lave a mers deja o distanţă de şase .kilometri; şi a-vansează necontenit. A distrus deja o parte din grădinele şi viile de prin prejur. Grădinile cu portocale iafi foc şi ard ca nişte lumânări. Craterul vulcanului aruncă pietre de mărimi colosale la o distanţă de cinci sute metri, cenuşa aruncată formează d’a-supra caselor si pe câmpii o pătură cenuşie şi dn localităţii un aspect trist. Din când In când se produc cutremure de pământ, care măresc caracterul sinistru a a-cestui spectacol.
Până a urna nu e nici o victimă ome-nâică. Deja o mulţime de curioşi afi plecat din Neapole şi Malta in localitate.
Observaţiile meteorologice din tdtă peninsula afi semnalat semnele ipercursoriî a acestui fenomen precum, neliniştea siguo-gtafulul, sguduituri de cutremur de pământ la început uşore, însă mărindu-se din ce în ce până îu momentul erupţiu-
neî. Studiul altor fapte analdge afi dat mal înainte aceleaşi resultate ; tot a?» întâmplat câud cutremurul de pămâut a devastat Audalusia, t6te signografele din Italia afi semnalat mişcările pământulaî, a cărnl fluctuaţii erafi asemenea cu acele cari afi produs atâtea desastre în Spania.
Torentul de lavă din vulcan merge cu o repejune de 7(ţ metri pe oră. Curentul a trecut deja Montinocilla şi e aprăpe de monastirea Nicolo».
O mulţime de vii fost inundate, K migraţiunea se face necontenit.
SCIRI Şl FAPTE
Joi 22 Mai fiind tragerea Loterie! Ateneului, diarul nostră va apărea în acea <ji.
O
Oposiţiunea agitând prin şcole. — Sâmbătă s’a comunicat farului Vocea Oovur-luitilul că 14 elevi din clasele III şi IV a scâlelor normale afi părăsit Vineri sâra scâla.
Acei elevi, ^ice confratele nostru din Galaţi, nemulţumiţi cu observarea severă ce le făcea pedagogul şef al scdlei, l'afi a-cusat la director că ar fi furat o sumă de bani unuia din ei. Directorul a promis că va cerceta caşul şi va pedepsi pe pedagog de ’l va găsi culpabil, şi chiar începu cercetarea. Fără însă a aştepta resultatul, el părăsiră scola, unde n’afi mal voit se se întdrcă, cu tdte îndemnurile ce li s’afi făcut.
De aci se vede că acusarea ce aduseseră pedagogului era numai un pretext, şi ei erafi instigaţi diu ariiă şi hotărâţi a părăsi scdla. Instigaţiunile negreşit provin de la inamicii directorului, şi se vor putea constata de anchetă. Acel 17 elevi afi fost găsiţi toţi în o casă a, d-luî Costache Nebuneli, din strada Tecuciului, unde s’afi dus d’a dreptul îndată ce afi părăsit scdla.
Directorul a raportat telegrafic faptul ministerialul, care a răspuns se fie pedepsiţi cu cea maî mare asprime. Conferenţa şcolară a hotărât excluderea lor pentru tot d’auua din şcolă.
Iată fructele amare ce dă oposiţiunea desesperată că nu pdte găsi proseliţl de de cât prin scdlele primare şi secundare.
Faimosul iKulturegyleU din Cluj, în faţa conflictului vamal cu România, ’şl-a pus acum în cap se scape de desastru industria ardei endscă şi pentru ca să nu mal ijioă lumea că el e esclusivist, urmărind scopul maghiarisării, face un călduros apel câtre toţi cetăţenii «unguri» fără deosebire de naţionalitate, ca să cumpere marfă ardelenesc!. Păcatul însă este că vorbele gdle nu se pot numi fapte, şi apoi nu credem că naţionalităţile nemaghiare se vor pune sub pretinsele aripi protectdre şi generdse ale Kultureggletulut.
a
Industria germană. — Kolnische Zeitung Constată că industria germană va câştiga mult dâcă nu se va încheia convenţiunea cu Austro-Uugaris. Fabricele de fier ale Germaniei maî cu sdmă vor avea a beneficia de noua stare de lucruri. ţ)ilele trecute numai la Focşani s’a vindut 800 pluguri germane. La Tulcea pentru prima 6ră a apărut zahărul german. Mal multe case la noi afi făcut comande în Germania.
, Spicuitor
FOIŢA ZIARULUI „TELEGRAFUL*
(61)
A. SCHOLL
NOPŢILE SÂNGERASE
Duelul Monsenioruinî.
XXVIII.
Fuga
Mariana asculta cu multă atenţie ce spunea stăpânul stabilimentului.
—	Cine e băiatul acela ? Întrebă ea.
—	Ce ţî pasă! «|ise bancherul dând din umere. Să i se dea aceşti bani şi sâ’l pansele cine va.
—	Lasă me în pace dise tânăra femee. Domnule cine e acel b‘ iat ?
—	E unul care lucrdzâ aci la ospicifi.
—	Auume ce lucrâdâ ?
—	E zugrav.
—	Lucrează pe soootela lui.
—	Oh! nu, e la un antreprenor.
—	Cum se numeşte antreprenorul ? întrebă Mariana.
—	Bergeron, cine nu cunosee casa Ber-geron?
—	Unde locueşte ?
—	Pe cheiul Tournelle, are la portă x> tabla mare cu litere aurite.
—	De ajuus domnul meii. îngrijeşte de băiat.
Stăpânul luă banii ce ’î dădu Roberfc şi plecă.
—	Pentru ce atâtea Întrebări ? 4i8e bancherul. E vorba de alte lucruri care ne in-terese'ijâ pe noi, ce avem noî cu nişte beţivi ?....
—	Te înşeli! afirmă Mariana.
—	Aşi voi să ştiu ce are a face cele întâmplate aci cu scopul ce’l urmărim noi.
—	Forte simplu. Vom merge la antreprenorul Bergerou, ’I vom spune nenorocirea ce s’a întâmplat băiatului şi ’î veî da în acelaşi timp ca să-ţi vopescă vila de ia Engbien.
—	El! şi pentru ce acesta ?
—	Pentru ca Bergeron să pritnescă un alt băiat în locul acestaia, şi pe care ’l vei, alege d-ta.
—	Bine! să facam şi acesta. Momentul e opdrţun.
—	F<5rte oportun! pentru ca acela ce’l va înlocui va fi... eu /..., şi mâine vel străbate în câmpul inamicului, fără ca să mal recurgi la alte mijlâce, să mergi pe la prefectură...
Kodom se uita la ea cu multă mirare.
—	Mariana nu e o parisiană, strigă el, ea e zeiţa Minerva îu persână 1
După 4e°e minute plecară la antreprenorul Bergerou. Mariaua rămase în trăsură 1 ea ca femee nu putea să se ducă acolo.
^Nn trecură dece minute şi bancherul se întorse triumfător. Totul se făcu dape planul Marianei. Nu ’l iernase de cât să pre-siute o carte a stăpâuulul ca să intre in lucru.
Am vâ^ut în urmă cum şl-a îndeplinit de bin9 datoria.
De la acel moment cele trei persouage nu aşteptai! alta de cât nâptea în care se va face evadarea.
O aşteptai! cu multă nerăbdare, Kodom maî ales nu putea dormi nâptea atât de enervat era.
Wauda însemna pe zid cu uu ac sferturile de oră ce treceăfi.
Pe la miezul nopţeî, gardianul intră în camera prisoniereî, introduse cheia in gaură cu multă băgare de seamă, apoî scose brâsea din uşă, o puse în mijlocul camerei a’ă-turl cu alte uuelte, ca se se credâ că aii fost ore-care violenţă întrebuinţată si ca omenii legel să p6tă face raportul lor.
Dupe ce sfârşi acesta, se şterse pe frunte, era forte inervat.
—	Eşti martoră, dpmnă 4*3e el, că am îndeplinit făgăduinţa dată, veî spune a-câsta acelor domni. Pentru ceh alte nu ine priveşte pe mine.... Acuma d-ta să ai curaj.
—	Voi avea <jise Wanda.
Gardianul se depârtă încet ca să nu fie auzit de.cine-va.
Barona de Remeney r mase singură.
Greu trec orele când aşteaptă cine va desnodământul unui asemenea plan, mai ales pentru unele naturi ca Wanda...
Cu tâte aceste cinci câsuri trebuia se sune o dată-
Clopotul de bronz sună sub lovitura dată de ciocăa.
Unu.. două... trei... patru... cinci., 1
Barona îşi aduse aminte de tâte pr60au-ţiile ce trebuia s§ se ia. Soâse papucii şi numai în ciorapi alergă prin coridor. Mergea pe lângă zid... acestă călătorie de vre-o ^ece minute fu maî teribilă şi maî durerâsă ca o esoursiuneîn gheţurile polare..!
Ajungând la uşa de eşire, altă frioă... uşa era deschisă... în9§ trebuia s? redice clanţa... Der dâcă deschiijând-o scîrţia ?!..
Clanţa însă era unsă, gardianul luase tote precauţiile.
Eşind afară, nn fior de frig o coprinse.
-— Aide! ea, acum nu e timp de perdat..
Scara de frânghie era la lucul eî, agăţată bine de zid.
Oh ! ce bucurie, se sui repede pe BcarS, braţele pare că nu erafi a-le el.
Ajungând sus pe zid, zări o fiinţă, care ’l făcu frică pentru moment.
— Vin;o repede! murmură umbra.
Recunoscu după voce că e teaârul văp-sitor.
O coprinse ou un braţ şi se coborî pe fuuie.
Iutr’o jumătate de miaută erafi jos. Wauda era aprdpe leşinată,
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 21 MII 1886
3
IatîmpUrl dia capitali
A umblat cât a umblat, der ac.um ti s'a înfundat. — Indivizii Matache Dumitru şi jantei Rada, aîi făcut multe lucruri in scurta lor viaţă. Portretele ambilor orneiJS albu mele prefecturel poliţie”, care’I căuta cu mare asiduitate de ia o vreme încoco. Se (Jice oă d. prim procuror doreşte să va<|a pe ambii cât mal curend In cabinetul săC. Ieri seră individiî în cestiuno aii fost arestaţi într’un lupanar din strada Egalităţeî. Ambii arestaţi taS avut pe dânşii haiuele mângite de sânge.
—x —
???.—Adî diminâţă s’aK găsit pe Oalea Călăraşilor o Camaşă fcmeiască, un cami-son şi o pereche de ciorapi albaştri. Naşte întrebarea în ce a remas îmbrăcată păgubaşa, după ce pierdu obiectele de mai sus ? —x—
Bătaie.—Mare scandal aă mal făcut chiriaşii casei cu numărul 30 din şoseaua Ba sarab. Nea Gheorghe Dumitru a venit cam turmentat acasă şi s’a apucat la certă cu soţia sea Matilda. Acăsta din urmă drept respuns a spart cu un lemn capul bărbatului, oare pentru a nu remânea mal pe jos sodse un cuţit şi înjunghia pe femeia. Ambii plini de sânge aii fost transportaţi la spitalul Filontropia. Femeia Matilda este grav rănită şi doctorii desesperedă de a o putea scăpa.
Un miserabil.—Anghel Mibaî, cârciumar, diu calea Rabovei s’a arestat adî dimineţă fiind inculpat in deflorarea unei copile de 6 ani, fiica lui Sandu Toma, grânar din aceiaşi stradă.
—x —
Câine turbat.— Ieri seră un câine turbat cutrierea strada Polonă.^Mulţumită cu-ragiulnî sergentului D. I. Columbeauu câinele a fost împuşcat în faţa casei cu numărul 28.
Don-Caprice.
DIVERSE
Dramele nebuniei religiose.— Acuma câte-va luni la Canecticut, un anume John Barclay a omorât pe mama şi pa sora lui trăgend în ele cu revolverul ‘„pentru a le cruţa pentru tot dăuna de tentaţiunile lume! acesteia,„ şi în urmă s’a sinucis pentru acelaşi scop. Acum în urmă s’a comis o alta dramă care a pus in mişcare satul Harmeny, lângă Key port (New-Jersey).
Pe când arendaşul Monroe Smith eşise la munca câmpului pe ia orele şese dimineţă, cu fiul seă cel mal mare, soţia lui Fauny, care se sculase lu acelaş timp şi care părea fdrte-veselă, se duse îu curte şi înghiţi un pachet de soricioică. Luând apoi o secare, ddmua Smith se îutdrse îu casă, şi îndreptându-se spre camera îu care dormia fiica sea Edmea, îu etate de patru ani, ii spintecă capul cu o singură lovitură. Trecând In urmă în camera de alături, unde era culcat fiul el Rufus, în etate de treisprezece ani, îl dete trei lovituri de secure în cap.
Vederea sângelui copiilor săi cari curgea pe secure a mărit şi ma! mult furiă acestei mame denaturate. Atunci ea întră în a treia cameră unde dooniaiî două fiice ale sele Besia şi Alida, în etate de 4ece P1 de opt ani. Copilele erai! aprdpe se se scole, când mama lor se aruncă asupra-’e şi le lovi cu securea, cu tote rugăciunele şi ţipetele lor de spaimă.
Cu tdte acestea d-na Smith mal avea încă o fiică îu etate de 18 ani şi uu copil în legăn. Voi se’l măceiărescă şi pe el, der fata cea mal mare, văzând pe mama el venind cu securea plină de sâDga, înţelese ceea ce se petrecuse şi sa baricadă îu
camera el cu copilol chemând din tote puterile sele un ajutor. Areudaşul Smith an-ijiad aceste strigăte alergă îudată acasă. Soţia lui, vă^ându-l ca vine, aruncă securea, şi soţul eî întrebând’o: <Dăr ce s’a Întâmplat ?>, ea răspunse sun^ând:	«am
BOăpat pe toţi din infern!» Nenorocita femeia era prada unei nebunii religiose.
Totuşi numai Edmea fusesă îndată omont», rănile lui Rufus, ale Beasiel ci Alideî fură asemenea mortale. Mama lor, oare înghiţise şoricidică emaî înainte de a comite acest şir de crime, a murit peste câte-va ore. Ea era în etate de 48 de ani, şi fusese închisă, îu timp de 18 luni, a-cum 12 ani, ’într’uu asii de alienaţi diu Treuton.
*
Incendiu.— In dina de 6 Mal curent, a ars casa, cu tdte dependinţele el, a locuitorului Constantin Ioan Pleşoau, din că-tuna Topilele, comuna Paşcani, din plasa Siretu, judeţul Suceava, şi dupe cercetările făcute s’a constatat că focul a provenit de la o şură din ograda numitului locuitor, uude se afla o vatră pe oare se făcea foc.
*
O femeie asasinată. — Duminică, pe la orele 5 şl jumătate, un individ numit Zan-fir Ionescu, a asasinat pe femeia Paraschiva Ştefan ou care trăia de mal mult timp in concubinagifi.
Faptul s’a petrecut peste şanţ într’ocasa din cuartatul al III-lea al Galaţulul.
Victima a primit opt lovituri de cuţit.
*
Trei cadavre. — Iu lacul Brateş s’ad înecat ieri doi copil şi un tânăr de curând eliberat din armată.
Toţi trei se dusese să scalde.
---------OOHOO-------------
ULTIME SOIRI
Pesta, 31 Maiu.
D. Tisza, răspundend în camera deputaţilor nneî interpelări privitore la ridicarea monumentului lui Hentzi în fortăreţa Bada, a Zis : că numai naţiunile necivilisate nimicesc monumentele. O dată pacea inte-rioră restabilită, este de datoria generală de a uita, de a tolera şi de a conserva monumentele.
Din ediţia de s£ră
7 or-« a
Constantinopol, 29 Mal.
Cu tote că Pdrta s’a aranjat a ’şî retrage trupele de la graniţă, în acelaşi timp cu trupele* grecesc! şi cu t<5te că aceste din urmă s’afl retras pe totă linia în interiorul ţăreî, lăsând la graniţă numai posturile indispensabile, trupele turcesci nu s’afi mişcat încă diu loc.
D. Couduriotti, ministrul Greciei a făcut mal multe demersuri pe lingă Portă, care a răspuns în termeni tărăgânitorl. D-nu Conduriotti a stăruit astădl din nott şi Said-paşa ’l-a făgăduit într’un mod formal că retragerea trupelor se va face în curînd, şi cu t6te acsstea persistă îndoiala în astă privinţă în mai multe cercuri politice.
St. Petersburg, 30 Mal.
Journal de St. Petersburg Z^ce că sinceritatea cabinetului din Ateua ne ma! putând fi la îndoială, e de admis ca libertatea comerţului maritim se se redea îndată Greciei.
Munich, 30 Mai.
Allgemeine Zntung desminte scirea după care proiectul d’a, încredinţa prinţului Luit-po!d regenţa regatului Bavarie! ar fi fost declarat gata pentru esecuţiune.
Veneţia, 30 Mal.
S’a constatat îu cele din urma 24 de ore 32 caşuri de holeră şi 12 decese. Dar 11 diu aceste decese provin din casările semnalate mal înainte.
Paris, 31 Mal.
Cestiunea expulsărel prinţilor e conside-
rată în cercurile politice mal mult ca o provocare menită a da o lovitură cabinetului de cât oa o măsură de temere luată faţă cu prinţii-
Londra, 31 Mal.
3e comunică diu Viena Ziarului Morning Post că puterile sunt de acord pentru a ordona ridicarea blooărel.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR 19 Mai 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jumătate p. in.
Preşedinţia d-lul Chiţu.
Presenţî 96 dd. deputaţi.
D-l Demetrescu amână interpelarea a-dresată d-luî ministru de finanţe asupra neregularităţilor produse la Creditul fon-ciar urban.
Se acordă un congediH d-lul Preşedinte al Camerei, general D. Leca.
Urmarea discuţiei generale asupra nonei legi comunale.
D- Kogălniceanu. declară de la început că noul proiect de lege'comunală nu e expresia comitetului delegaţilor, ci numai o-pera d-Ior V. Lascar şi Carabatesou; toţi cel lalţî membrii n’au aderat la acel proiect, ba chiar do! din el aă făcut un contra proiect. D-sea se miră cum tinerii din partidul liberal vin cu asemenea proiect de lege, cum îl apară.
Susţine ca comuna a esistat nainte de înfiinţarea princepatelor la noi, şi a statului în general. D-sa citeză mal multe comune care aii esistat în vechime la noi.
D-sea arata că constituţia cere să se modifice tote legile ţerel şi în privinţa lege! comunale cere descentralisare şi autonomie.
Prin legea de faţă se şterg tdte garanţiile şi disposiţiile care sunt inima unei legi comunale.
D-sa declară că nu e din aceia care ar susţinea legile din 62, 64, legea din 64 ori cum ar fi ea nu corespunde ca desvol-tarea actuală a societăţii ndstre. Iu loc ca comitetul delegaţilor să păstreze din legea din 64, partea care se potrivesce cu starea actuală de lucruri şi să introducă modificările trebnincidse, d-lor iail din contra diu legea de la 64 numai părţile slabe.
Iu privinţa alegere! primarului, d-sa a-rată, care erafl ideile dmenilor mari la 64 când s’a votat legea comunală, cum Dim. Ghika, Rosetti ad susţinut ca primarul se fie ales de comună, d-sadice ca să se lase comunelor un drept care’l aude mult; chiar în statele cele mal absolutiste, comunele avead şi ad fire care libertate, acesta ca o supapă de siguranţă; aşa s’a întimplat cu Alsacia şi Loreua, îndată după anexare, s’a lăsat comunelor libertatea lor de acţiune.
D sa conchide, cerând oă mal bine decât am face asemenea proiecte ca al comitetului delegaţilor, să facem o lege aşa ca cetăţenii se aibă gustul d’a veni la urnă, d’a se ocupa ca interes de vidţa publică, se fie interesaţi, se luăm de la primar! atâtea sarciue care le are adî, se nu facem diu el în loc de an simpla magistrat comunal care se se îngrijescă în comună de şcolă, biserică şi căi de comunicaţie, un agent administrativ; cere ca primarul se stea în oraşul sed şi se se ocupe de interesele comunei.
D. Ministru al domenielor într’un lung discurs combate tote punctele susţinute de d-l Cogălniceanu şi conchide la luarea în consideraţie, a projectulul comitetului delegaţilor.
Se suspendă şedinţa pentru 5 m.
D. D. Ionescu citeşte o propunere a d-sele prin care cere ca să se respingă projectul de lege al comitetului delegaţilor, se se meuţie legea comunală actuală, iutroducâudu-se în ea numai modificările privitore la mişcarea electorală.
Cererea d-sale nefiini susţinută de cinci dd. deputaţi se respinge.
D. Nicorescu combate projectul comitetului delegaţilor ; d sa zice că projectul guvernului e cu mult mal ban, în fond înse nu admite nici unul din cele trei projecte presiutate.
In resumat după d-sa tote projectele de lege propuse nu satisfac starea nâstră actuală de lucruri. Conchide respingerea lor şi să rămânem cum suntem acuma cu legea în vigdre.
D-sa cere fiind că timpul e scurt să ne ocupăm pentru^moment cu partea privitore la alegeri, iar grosul legel, partea cea mal importantă să se discute şi să se votezs în SesiuneaJParlamentarâ viitdre.
Şedinţa se ridică la 6 p. m.
SENAT 19 Maî$l886
Preşedenţia domnului D. Ghica.
Presenţî 61 dd. senatori.
D. JE Stătescu, ministru de justiţie, depune Mesagiul regal cu proiectele de lege pentru autentificarea actelor sub semnătura privată şi cel prin caro statul cedeză .comunei" Focşani un loc.
Se scdte de la ordinea dilel interpelarea d-lul Lăţescu adresată d-lul ministru de interne laicele întâmplate la Mamorniţa, din causa absenţei iuterpelantulul.
Se voteză mal multe modificări de cir-cumscripţiunl în judeţele Teleorman, Do-rohoitî şi BăcăH.
D. vice preşedinte d. Guşti rdgă pe d-nil senatori a trece în secţiuni spre a se o-cupa cu legile depuse de guvern şi ridică şedinţa publică la ora 3. p. m. anunţând pe cea viitdre pentru mâine ora 1 p. m.
ULTIME ÎNF URMAT IU NI
Aflăm că Convenţia de comerţ cu Fran-cia este aprdpe terminată şi că negociările cu Elveţia încep.
M. S. Regina a vizitat Vineri, la Cra-iova, şcola centrală de fete, şedla Otetele-şanu şi cea d« la Madoua Dădu.
Comitetul delegaţilor Camerei pentru legea învăţământului a lucrat Sâmbătă sera, şi Duminică seră, la ministerul scolelor împreună cu d-nil Sturdzj şi Haret.
—o—
Ieri s’a promulgat tariful vamal de import şi export.
Acest tarif va fi pus în aplicaţie cu începere de la 28 Mal.
Ministrul plenipotenţiar al Confederaţiei Elveţiene de la Viena a sosit în Capitală ca să încheie cu guvernul nostru o convenţie comercială.
—o —
Vineri, Miuleasca fu trimisă la penitenciarul Plătăreştî; aZI va fi dus la ocnele Telega soţul eî. Dupe cum sciîî cititorii noştri ea e condamnată la 5 ani închiadre şi el la Zece ani.
—o —
Ni se scrie din Târgovişte că intr’un proces dintre doi iudiviZI, Pitiş şi Mari-nache, cel d’întâifi a fost condamnat, acum câţl-va ani, la 1 an închisdre pentru că frustrase pe cel-l’alt ou 40,000 lei. Cu o-casia acelui proces, Marinache denunţase pe Pitiş că a omorit mal mulţi ungureni veniţi cu porci In România; cadavrele lor însă n’a putut spune unde aă fost îngropate, şi ast tel nu s’a dat urmare afacerel. Acum, statul, cumpărând o tostă proprietate a lui Pitiş, pentru fonderia pe care vrea să o facă şi un puţ, a ales peutru a-câsta, dupe.recomandaţia^unuî bătrân, un vechili puţ înfundat; săpându-se acest puţ, pana la adâncimea de doi metri s’aiî găsit doue cadavre—aprope schelete,—cu capul în jos şi la alţi doi metri alte doue schelete, îu aceiaşi poziţie. — Tdte patru schelete s’aii trimis de procurorul, chemat imediat la faţa locului, la laboratorul de hi-mie din Bucurescl.
— o —
Sâmbătă d. judecător de instrucţie Do-briceanu şi d. procuror Gheţoiii s’aiî reîntors din comuna DârăscI judeţul Ilfov, unde aă fost pentru constatarea şi desco-
perirea unei crime de omor, comisă în ndptea de 15 Mal în jjurmătdrele împrejurări:
In acea ndpte s’a găsit, în sus numita comună, cadavrul locuitorului Ioniţă Tu-dor, lovit cu un ciomag la cap.
Din cercetările făcute s’a constatat că în acea nopte victima a fost peste rîul Argeş împreună cu un vâr al sâă Stan Stafan, cu care nu era toemaî în relaţiunî bune; acolo s’a şi comis crima. B&uuelile cad a-supra lui Stan Stefau; el tăgăduesce că ar fi autorul crimei, dar nu p6te da săma cum brîul şi ţilioul săiî sunt stropite cu sânge.
Ciomagul şi cămaşa cu oare asasinul era îmbrăcat nu s’a găsit.
Stau Ştefan s’a arestat.
—o—
MerCnrea viitâre, 21 Mal (2 Iunie) cu ocasiunea auiversărel A. S. R. principelui Anton de Hohenzollern, tatăl M. S. Regelui, Eminenţi» Sa monsegniorele Paul G. Palma, arhiepiscopul latin la Bucurescl, va oficia un requiem în catedrala Sf. losef, la 10 ore dimiueţa.
MM LL. Regele şi Regina vor bine voi a onora cu presenţa Lor actriţă ceremonie.
reom----------------
Ojeraţinnlle tisei ie la Braila
Grâu, 2,000 hect, 58 Vt Ibr, 12 lei caic.
Grâu, 1,900 hect,, 58^4 lbr., 12 let, caic.
Grâu. 1,500 heot., i/4 lbr., 13.50 lei, m.
Grâu 3,400 liecl., 56 >/a lbr., 10.75 lei, c. Porumb, 1,400 hect, 62 lbr-, 7.85 lei, c. Porumb, 2,300 heot., 59 U, lbr., 7.22 l/* lei, o. Porumb, 1,500 heot., 61 lbr., 7,55 lei, m. Porumb, 700 hect., 59 r/4 lbr, 7,15 lei, m. Porumb, 1,200 hect., 60 lbr., 7.50 lei, c. Porumb, 4,500 hect., 57 t/, lbr., 7.12 t/4 lei, c. Porumb, 3,200 hect., 57 i/2 lbr., 7.15 lei, c. Porumb, 1,000 hect., 59 1 i lbr., 7.40 lei, m. Orz, 3,700 hect., 46 lbr, 6.10 lei, mag.
Esposiţie dd tablouri îa uleia
Strada Academiei No, 16.
Atelierul Elllescn, pictor. — Intrarea liberă
Fiind-câ d. Elliescu plecă din capitală face a-câstă exposiţie eu scop d’a desface tablourile ce posedă prin o licitaţie de bunâ-voe.
Deschiderea s'a făcut Duminică 11 Mal 1886.
Tablourile sunt următdrele cu preţurile cart vor începe licitaţia :
Mtj. Sa Regina, portret cabinet 100 leî. General Davila, portret bust 80 1- Mateiă Millo, artist 200 1. General Magheru, in costumul de la 1848, 100 1. Madelena modernă, cabinet 141 1-Roga de sără, cabinet fantesie 120. Hamlet, artistul Manolesou 120 1- Libertatea, costum naţional 150 1. Flora şi Zefiru, fantesie 150 1. Lectriţa, fantesie 100 1. Florărdsa, fantesie 100 1. Depă-narea, italian şi italiancă 80 1. Idem, copie, de d-ş6ra A. 50 1. Pepene, tablou dnpă natură 70 1. Cap de esprosie, o damă 80 1. Idem, copie, de d-ş6ra A. 50 1. Tamburina 60 I. Idem. copie, de d-şdra A. 40 1 Peisagiu cu bol la fântănă. 60 1 Martirisarea sfintei Cecilia, tablou antic original de Sânt Giovano de Fiesola 500 1. Un bazar in Constantinopole 50 1- Muşchetarii, imitaţie da photografie 45 1. Un cap riZ@nd 40 1. O glastră cu fiori de d-ş6ra A. 25 1. La Ferestreu pe he-leşteu 45 1. Cap de fantesie (o damă) de d-ra A. 40 1. Păstoriţa francesă 60 1. O ţărancă, pescărită 80 1. Peisagii!, mdră 40 1. Peisagiu moră, copie ae d-ra A- 25 l. După cununie, primul sărut J20 1. O visită in atelier 85 lei. Peisagiu, Roma 20 lei. M-me Metacsa, portret 60 1. Zâna florilor 30 1. Ucenicul ri^end 20 lei. Avarul 20 lei. Tipuri de Câmpu-lung 60 l. Peisagii!, munţi, cascadă 30 1. Idem, copie de d-ra A. 20 1. Bebeu 20 1. Cap de damă, fantasie 15 1- Idem, copie de d-ra A. 20 1. Şi rozele au spini 200 1. Valter în şanţurile de la Griviţa. schiţă 40 1. O ţărăncuţă 20 1. Buche-tiera, copie de a-ra A. 30 1. O actriţă 30 l. Peisagiu, posiţie din Prahova 30 1. Idem, copie de d-ra A. 25 I. Idem, 15 1. Peisagiu, apns de sdra 40 1- Lectriţa, copie de d-ra A. 25 1. O grâeă, de d-ra A. 20 1. Un interior de monastire în Italia 200 1. Peisagiu 25 L Adam şi Eva 20 1. O cocotă 20 1. Peisagiu din Elveţia, de d-ra A. 35 1.
Vinderea prin licitaţie s'a început Duminică 11 Mat 1886, in atelierul de pictură, strada Acade-miel, No. 16, vis-â-vis de Biserica dintr’o Şi.
O casia bună d'a posede tablouri de artă şi eftino.
In ttfte filele de la 10—6 ore s6ra
6, STR. CLEMENŢEI, 6.
—	In braţele melci îngerul meă, murmură Kodom, în braţele mele !
•— Acum eşti salvatorul meii! d’acuma înainte sunt al teă ca total!
Bancherul o luă în braţe şi emoţionat cum era o duse până în trăsură, care aştepta la colţul stradel. O puse într’un loc bun, frecându-I mâinele reci. Ea deschise ochii, părea că ’şl veni în fire. Robert se aşeZă lângă ea strigând către Mariana şi Monseniorele :
—	EI! mal repede suiţi-ve şi se plecăm
Tresura plecă.
VăZ^nd acestă bucurie din partea bancherului, Mariana se gândea :
—• Bine s’a Zis că amorul e isvorul e-tern... Tot ast-fel voi lua şi eă pe Richard al meii şi ’l voi duce într’un loo unde voiesc se’l vindec !
XXIX
Câinele turbat.
Pe când Kodom îşi făcuse afacerile sale la Anvers, marchizul de Charmeney pă-rasia moşia sea şi lord Trelauney era omul de casă al Iul.
Blanche îl primea cu multă bună-voinţă.
Lord Trelauney era membru în trei ciubăr! aristocratice din Paris, cei mal buni
cal care se vedeaă la Câmpiile Elise eraiî a luî Trelauney, el era omul dileî, el făcea modă.
Când creZu că a sosit timpul, şi Blanche era pregătită, Trelauney începu a-î face curte.
A face curte e o espresiuqe pitorescă în limbagiul familiar.
Cel care face curte unei fete e în fruntea tuturor ceremouilor.
Aşa că fie-care femeie e o regină, — când un om î! face curte.
Blanche ajunsese la acestă că lăsa mâna e! în mânele luî Trelauney.
Primise ceea ce se^chiama limbagiul degetelor.
Plecă ochii când Trelanney se uita la ea.
Intr’o Zi însă el îî Z^e: Te iubesc!
Ea nu îndrăzni sS’î respunZâ.
Se înţelesese.
Trelauney se presinta înaintea marchi-sulu! cerendu-î fata în căsătorie.
Marchisul surise, declară că ştiea totul şi că el nu are de făcut nici o objecţie seriosă în acostă privinţă.
Se hotărî prin urmare ca căsătoria să se facă cât ma! curând; scirea se lăţi îu
tot Parisul, timp de o săptămână nu se vorbea decât de acestă căsătorie ; acesta săptămână echivala [cu un secol al celor vechi.
Valdrea timpului creşte în proporţie cu acea a argintului.
S’a calculat că douăspreZece sute livre din timpul lu! Ludvic XIII echivaldză cu doueZeci şi cinoi mi! livre rentă din tim pul nostru.
Ast-fel Zina din 1867 valoredă oa o lună a stremoşilor noştri.
E! mergeati de la Paris la Bordeaux un-spreZece dile, astăd! se merge în unspre-Zece cesurl. De aci se vede că proporţia e aprope exaotă.
Trelauney locuia la Villa Anteuil. In-torcăndu se acasă .^se gândea ia tote întâmplările prin care trecuse.
Uitându se în oglindă, căuta să vaZă urma lasată de cravaşa ce d-ra Charmeney o aplicase pe faţa Ini Ion Deslions.
Mândra copilă primi acuma să’l ea de bărbat.
El va lua de mână pe acea creatură, o va duce înaintea altarului şi d’aci acasă la el.
Trelauney observă încă o mică dungă albă pe partea dreaptă.
Surise cu multă amărăciune.
Apoi, punând unghiile pe acea dungă, apasă aşa de tare în căt făcu din noii rană, sângele îucepu a curge.
—	Yoesc, murmură el, ca să recundseă ce a făcut o dată,
In acel momeut uşa se deschise repede; Surypăre palid, plin de sânge se aruncă la picidrele sele.
—	Ce al ? strigă Trelauney. Ce ţi s’a întâmplat ?
Surypere căzu jos.
Era ca un spectru.
Trelauney îl apucă de mân! şi ’l ridică:
—	El! ce s’a întâmplat ? răspunde.
—	Copila mea! zise Surypere, Cecilia mea!
—	Eî ! ce ?...
—	A ucis-o !...
Surypere plângând, căzu iarăşi jos.
Trelauney îngălbini.
—	Mica mea Cecilie! urmă Surypăre, acel îngeraş pe oare ’l am îngrijit cu atâta plăcere, când am trecut prin pădurile Caieneî—acest îngeraş care dormea
cât timp am mers pe fluviul Maroni.......
acuma e mort... Oh! efl sunt canza a-cesteî nenorociri... ’m! era frică când am pus-o în acel sioriă care ’m! a servit drept barcă.
—	Unde a! găsit-o ? întrebă Trelauney.
—	întinsă jos... plină de sânge... rece... perul despletit... la marginea unu! puţ... In piept era inplântat un pumnal... pe mă-n unchi ti am citit acest cnvent: Resbunare !
—	Da, murmură Trelauney, Monseniorele ’şl-a resbunat mdrtea lui Aly... A luat pe fiica ta drept sora mea Luisa...
—	Stăpâne Zise Surypere... voesc să mor... insă înainte de tdte să mă resbun.
—	înţeleg, zise Trelauney; Monseniorele are afaceri cu mine... mâne îl voi ucide... ’Ţ! las pe ce! l’alţl
—	Ce să fac ?
—	Acuma vineri societatea celor doue-Zec! si unul se întrunesce pentru ultima <5ră în pivniţile din strada St. Louis.
(Va urma)
www.dacoromamca.ro
BSFx
TELEGRAFUL — 21 MAIU 1886
CURSUL BUCURESCI
SÂSâ jJE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Ar. 4 — Strada Lipscani — Nr în noul palat Dacia-Români»
V'miuiJ pe \jiua de 20 IVIaiu 18^6.
Ontof
5*/ţf ‘Rentă a.uortisabilli.
5°/o	» română perpetui
6°/o Obl de Str.t frur. conveitits]
6°/°	C. F. Române . »
5*)<j „	Municipale . .
iOfn ,	Cane' Peni. [P00 la]
§<•/* Scria, funciar* rurale ,	.
*c/o „	»	»
S°,'o	urbane
(% w
7°fc	<•	•
impr. ou prime Bucurase! [20 )>.]
5°/o Comunale nuol .	...	>
banca Prevederea .	.	.
ACT DE MULŢĂMIRE
DIVERSE
Aur contra argint aa5 bilete
Bilete de Bancă.........
Fiorini val. Austriacă . .
Măroî Germane...........
Banc-note Fiaucese .	.
Ruble de hârtie
na 91 86»/*
76 203 871/4 104 83r 4 92t/2
Vân 0.
F6
92
871,*
1004/,
31
77
212 881/* 105 84I/a 931 2 lfO«/s 35
Sub-semnata, domiciliată în strada Jianu No. 7 la şosea, am suferit 15 ani de o lungă bâlă fârte complicată care se manifestase prin dureri de ficat, de stomac, de nervi, de piept, de tuse, vărsături, ameţilă, lipsă de sSnge, şi profundă slăbiciune,"şi care a fost declarată incurabilă de toţi medicii ia cari m’am adresat, aşa că desperasem cu desăvârşire, când recomandându-mi-se de cme-va d’a încerca ou mult lăudatul produs de lapte din Cau-,’.azia Kifir-Kurais fabricat de d. FlorpLukianoff din calea Griviţeî No. 140, trebue sâ recunosc că în adevăr după o cură de 150 de sticle, m’ un simţit cu desăvârşire însănătoşită, pentru care lucru mă simţ îndreptăţită a aduce mulţumirile mele prin publicitate d-lul Fior LukianofF, ca unuia care , mî-a redat viaţa prin eseelentul product pe oare d-sa îl fabricării
Slţn Constantinescu.
SOCIETATEA
PENTRU
INVEŢATURA POPORULUI ROMAN
LECTURA PICANTA
Spre a se complecta materialul de înbra-căminte şi de pat al internilor din sc<SI i normală întreţinută de acesta societate, co mitetul publică licitaţiune pentru diua de 30 MaiH spre a se procura:
60 învelitorî; 35 Cerşafurî; 3 cămăşi de 4>ua; 89 cămăşi de nâptea; 14 perechi is-mene, 15 perechi israene şi 3 şervete.
Modeluri pentru aceste efecte se pot vedea în tdte filele de la orele 8—12 a. m. în localul Societăţeî (Curtea bisericel sf Ecaterina)	COMITETUL.
Boccacio, 100 de povestiri de Decameron fx. 2,— Amorurile reginei Murgaretha de Navara
şi Louis XI. . -...................i 2,-
Memorielo unei căntăreţe ...	» 1.40
Memoriale unui ofioer austriao .	. . » 1,40
Memoriele contesei de Lichtenau ...» 1.40 Kasczoni, noul Decameron■	...... 2,—
Cărţile aci menţionate, scrise în limba ge-mană se vor expedia franco ori şi cui, care va trimite
Societatea funcţionarilor publici
preţul respectiv în mărci poştale din orl-co ţâră.
c!i................... ..............................
iiitalogul amănunţit se expediază franco după trimiterea unei mărci postalo de 25 bani către .ibrăria
L.UDWIG AUER
V1ENA. Kohlmiukt, 5.
14. t/s
2,00 1.23 99»’9 2,45
15.
2 03 1.2R IOOV2 2.50
	
	
PRIMA FABRICA ROMANĂ
DE
KIFIR-CO.MIS

O băutură făcută din lapte, care se întrebuinţară cu un succrs muc în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bă'elor de piept mal cu sâmă în contra oftice! ; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale un.de mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuesci, mulţămită iniţiativei d-lui Lukianofif, care a fost unul din preparatorii isteţi aî acestei băuturi in Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Gumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara e obositâre şi costă mult, pe când calitatea Kifirului, făcut de casa LukianofF este analisată de d-rnl Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei nâstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Gumis s’a mutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa No. 140, casa Manolescn.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Gumis la Depoul general, strada Griviţel, 140; din
>ti
provincie se pot face abonamente prin poştă-
PREŢUL ABONAMENTULUI
In provincie •100 strcle 100 lei 50 »	60 »
25	»	30 >
Loco Bucurescî înapoind sticlele g<51e.
100 sticle 85 lei — b. 50	»	45	»	»
25	»	22	»	50
Pentru bolnavi neavuţi preţurile'vor fi scăzute.
In strada Episcopiei, No. 80.
vis-a vis de grădină
S’a deschis un local pentru ven^are de renumita ţuică veche şi vin veritabil cu preţuri moderate ale d-luî Ieaia Lerescu.
De vendare
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu stringStdr şi numărător
Semita cărturareasă IDLIâ POLONIZ
Diverse caractere de litere, precum şi matei- nl puţin uzat, din care s'ar putea forma o bună tipografie în p ovincie Amatori! se vor adresa la d-1 comisioner f. SCHWARTZ, strada Decebal, în
Bucurescî»
care ghicesce viitorul, presentul şi trocutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori oe secrete ascunse la cart se interesez» cine-va. Cine aduce semne pdte afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Coetmuluî, No. 2, Strada Romană, la li nitul stradeî Primăvereî, pe unde trece tramvaiul. Asemenea mai ghiceşte uitându-sa în palma şi fruntea omului.
Devenind vacant prin demisionarea titularului, postul de adjufor f \ Gomptabîl şi Secretar al so-Ciotăţeî funcţionarpor pub'vjVretribuit a 150 lei mensual,. Cpnsiliul central cţe administraţi^ aduce la cunoscinţa celor ce voesc a ocupa acâstă funcţiune să se presunt* cu cereri până la 12 Vaiă 1886 11 Biufoul Sobfetttţil locul Eforiei Spitalelor Civile Str. Colţe* No. >38, odată cu cererile să presante şi ceitifloate pentru titlurile Oii posedă.
Mulţumire
Suferind de mai mult timp de boală de piept şi tuse şi căutându-ra? ou diferite medicamente nu mT-aQ folosit nimio, decât uumaî după o scurtă cură cu Kiflr Kuinis al d-luî Fior LukianolF
Pentru care arăt marea mea recunoştinţă d-luî Lukianoff.
SOCIETATEA DE NAVIGAŢTUNE CU YAPORE PE DUNĂRE
LUŢA li, AC(J
Soţia decedatului ioootenent Râcu Radu Str. Libertăţeî, 17; Buourescl
De venzare £
buua stare cu 700 sifoue. — A so adrţssa itrada Ic6neT, No. 53.
Valabil de la 8 (20) Martie 188H, pană la alţii disposiţiune
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ ţi se schimbă după circonstanţele timpului ţi apelor; în nici un cas însă Vapârele nu vor pleca de la Staţiuni m ti înainte de orele ind-site în acest Itinerar iii — Pornirea Vapârelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurde Agenţiilor.
CURSELE VAPOABELOR IDE POSTA
	CURSE IN JOS			:							CURSE n		SUS :		
		I		II		III.				III.			I.		II.
dela	Orşova	Sâmbătă	4 pm.	Luni	4 p m.	Juoî	4 p.m	■le la G rlaţî		Marţi	9 a.m.	JllOÎ	9 a.m.	Sâmbătă 9 a.m.	
1»	Severin	Duminică 5 a.m.		Marţ!	5 a.m.	Vineri	5 a.m.		Brăila		10 25 „		1025 <(		1025 m
if	Brsa-Palanca	tt	6« „	II	6“	1»	6«„	II	Gura Ialomiţeî	»}	p-m		22 p.m.		23a pm.
tr	Radujevaţ	M	8	11	8 „	11	3 „	11	Hîrş ova		3 „				3 „
tt	Calafat	tt	10io	1»	10io „		1>1 „		Cernavoda		545 „		5« „		s45 „
>»	Vidin	tt	1035	1»	1033 „		1035 ,,		Ostrov		930		93°		93» „
tt	Lompalauca	tt	12“	II	12“p.m.	11	12“ „	11	Călăraşi oraş	f»	730 „		73< „		73a
i»	Rahova	’t	316 „	tt	315 „	tt	8lB ,,	1	Silistra		1030 „		103ţ		IC»» ..
tr	Beket	>*	3fa »		33° „	ii	33° |(	11	Olteniţa	Mereu ri	2 p.m.	Vineri	2 am.	Duminică 2 a. ra.	
tt	Corabia		53° „	tt	53° „	ii	580 „	tt	Turtukaia		2'5 „		2*5 „		2'5 „
tt	Nicopoli	tt	7 „	II	7 „	ii	7 „	în	Giurgiu[Smârd		580 „		530		53» ;;
»*	Măgurele	tt	720 ^ »>	M	7*0 „	V	723	de la	GiurgiufSinărd.		10 „		io „		io „
tt	Sistov	tt	910 „			tt	910 „		Rusciuc		1»0 p.m.		11 „		ii »
tt	Zimnicea		935		925 „	n	925 „	II	Zimnicea		445 „		215 p m.		2l3p.m.
ti	Rusciuc	LuuL	6 a-m-Mercurî		6 a.m.	Sâmbătă	6 a.m.		Sistov		516 „		2*5 „		2*5 „
ii	Giurgiu(Smîrd)		io „		10 „	tt	10 „	II	Măgurele		740 „		5“ „		„
tt	Turtukaia	tf	12 ”		1215 pm	„	12,6„	11	Nicopoli		750 „		5^ „		„
tt	Olteniţa	ti	1230		1280 „	II	1230	ll	Corabia		940 „		„		7[» „
tt	Călăraş (oraş)	tt	1 „		1 „	II	1 „	11	Beket	Jouî	122sa.m.		955 „		955
tt	Silistra	tt	2*5 „		’45	II	2“„		Rahova		12“ „		IO'» „		iot» „
tt	Ostrov	tt	3‘6„		3,s „		315 „	ll	Lompalauca		6 „ Sâmbătă 6 am.			Luni	6 a.m.
tt	Cernavoda	tt	6 „		6 „	»l	« »	V	Vidin		845 „		845 „		846 „
tt	Hîrşova	ti	8 „		8 „	II	8	tt	Calafat		915 „		915 M		915 „
tt	Gura Ialomiţeî	tt	830 „	II	830 „	II	830 „	tt	Radujevaţ	11	12I5p.m.	ll	1215 p		I2i5pm.
în	Brăila	Marţi ditnine'ţâ Juoî dimineaţă				Duminică dimin.		it	Brsa-Palanca	ll	2 „		2 „	• 1	2 „
tt	Galaţi	tt	tt		1»	ii	II	in	Severin	ii	430	ll	»» „	11	43» „
								de la Severin		Vineri	5 a.m* Duminică5 a.m.			Marţi	5 a.m.
Cursele VAPORULUI LOCAL între GALAŢI-TULCEA-ISMAIL:
Pornire în sus :
De la Ismwl la Tuloea-Galţi, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim Prima plasare de la Ismail şi Reni U Galaţi la 2L Marte (2 Aprile 1886.
TN^PFCTORVTUL AGENŢIILOR.
Pornire în jos:
De la Galaţi la Tulcea-Istnail, Marţi, Joî şi Sâmbătă 8 ore dim. Prima plecare ide la Galaţi 1i Raai şi fsm iii la 2) mirtia (L April) 1836 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
societate generală de asigurare în Bucureşti
iprobată prin decret regal No. 225 din 25 Ianuarie 1885,
Capitul social 6.000,000 Iei
Prima emisiune '1,000-000 lei deplini vărsaţi 15,000 aoţiunî de lei ooui 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi oa fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
DpouuiUlOUlO OilCUVOigl Ucb 1UUU LC
garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţi'
Reserva de premii si fond reseivă 650 J00 lei
, Naţionala* asigură :
1. In contra dannelor de luceuilifl. II. Con> tra dauuelor dc griudiuâ (piatiă).—IIr. Lontra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra spargerel geamurilor, oglinzilor-eto.—V. Face a.igurare asupra fieţeî.
a). Capitaluri iixe în cas de deces
Cu participare de 7O'/y din beneficiu in com-binaţiunile nrmătăre : asigurări asupra vieţei uneia sau a două persăne, asigurări temoorale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas le viaţă
Combinaţiunile urmâtăre :
Asociaţiuuî mutuale de supra-vieţube. Asot ciaţiunî în grupuri de 12 ani pentru copii de la i anî jum. până la 9 ani inclusiv, —Contra asigurări capitalari fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere in diferite combinaţi uni.
Pene la finele anului 1884 ,, 'ţionala“ a realisat în difritele ramuri de pgurârî ca premii aproximative 8,500,0001. n. ,i a plătit oa despăgubiri aproximativ 3,500,000 .. n.
DIRECŢIUNEA 6ENERALA
Str. Oarol 1, No. 0.
Bătături saci Negi
Ir
2|	i, j	Se depărtezi sigur şi fără du-
J j	(i J	rere	in timpul cel mai scurt
prin	ungerea cu tinetnră de
bătături renumită	şi singura adevărată a
tuî Ravaluer, din Pharmacia roşie in P.isen.
R Costul unei sticluţe cu car- 1 UD
■	ton şi cu pensulă	I II)»
Depoait, în Bucurescî la d. Farmacist Ru-do 11 Schwettau, farmacia Curţei Regale-
Sub-semnatul, m6 simt dator a a-duee mulţumirile mele renumitei câr-turărese Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	R. Pănescu.
Elisareth Hardine
m6şA cu oiploma din streinAtate
Fostă directore a Spit. de moşit din Kazan.
Dă consulîaţiuui fle la orelălO—12 a.m.
STRADA C0SMA, no. 1,
^-------------- ... r
De arendat de la Aprilie 1887, jumătate din
Moşia Paraipan Arsako
din judeţul Vlaşea partea care se înveoi-neşte cu domeniul Giurgifi
Doritorii se var adresa la d. Em. La-h -vary, 74. Calea Victorie” în Bucurescî
Lecţîuni de Dans
OTEL FIES0HI, Strada ŞBLABI, oamera 24.
Sub-semoatul are ondre a aduce la I cunoştinţa onor. public că dă lecţirmî de dans atât privat cât şi la domiciliul sŞQ. \
GASOa ââMAAtfl
Profesor Ue Dan3.
MERSUL TRENURILOR CĂILOR FERATE DIN ROMANŢA
VALABIL IDE LA SO dVEAalXT (1 ITTISTITT) 1886.	_
Bacurescî-Romun
|ir	I Accel.	Pers.	Pers.	1 Piăc.	Accel.		Accel.	Pers	Mixt	Mixt	Mixt
STAŢIUNI	1	21	27	29	9	STAŢIUNI	2	24	62	64	66
	sera	dim.	dim.	dim.	p.m.		sâra	p. m		dim.	
Bucurescî pl.	n 00	8,40	7,30	6,30	4,40	Roman pl.	8,25	12,30		5,45	
Pioesci pl.	12,27	10,39			7,20	Băcău	9,25	1,55		7,50	
Mizil	1,14	11,38	p.m.		8,55	Adjud	10,45	3,52	dim.	10,29	p m.
Buzeu pl.	2,14	12,55	1,10		6,10	Mârăşeştî	11,23		7,40	12,12	5,05
R.-Sărat pl	3,17		2,25		7,48	Focşani	11,59		9,26	12,59	
Focşani pl	4,28		3,^8		10,10	R-Sărat	12,56	Tr. 22	10,55	2 29	
Mărăşestî pl.	5,15	12,0-)	5,15			BuzSu	2,01	1,18		4,03	
Adjiid	«Oi	12,65	6,39			Mizil	2,50	2,19	Tr. 10	5,23	Tr. 22
Bacău pl	7,39	2,55	9,35			Pioesci	3,45	3,39	10,25	8 00	10,17
Roman sos	8,45	4,10	11,15			Bucurescî sos.	5,00	5,15	11.45	9 35	11,50
	limin	p. m.	sâra				dim	p. m.	sâra	a. m.	sâra
Bucurescî-Giurgiu ţSmâ.rda)						Giu-	giu tSmârda) Bucurescî				
	Fulg.P	Persâ	Persdn				Fulg.C	Persân Pers6n			
	dim.	dim.	p.m.				p. m	dim.	p. m,t		
Bucurescî pl	5 40	6,40	5 30			Smârda pl.	2,25	10,'0			
1 Filaret		7,10	6,00			Giurgiu		10,13	8,30		
1 Coman 1	6 24	7,55	6,45			Comana		11,13	9,3<>		
Giurgiu		8,55	sâra.			Filaret		12,11	10,28		
1 S!»nvi,M 1	7 !0					Bucures.cî sos-	3,25	12,25	10,42		
Ploescî- -redeal							Predeal-Ploescx				
			Acc.	Pers.	Plăs				Aco	Pers.	Plac.
Pioesci pl.1			6,15sâr	9,38(1	8,19d	Predeal pl.			7,45d	4,5 1d	7,058.
Câmpina			7,14	10 42	9,20	Azuga			7,58	5,0	7,19
Comarnic			7,39	11,09	9,45	Sinaia			8,21	5,32	8,11
! Sinaia			8,30	11,53	10,31	Comarnic			8,54	6,04	8,44
Azuga			8,55	12,19	10,53	Câmpina			9,18	6,29	9.09
Predeal sos.			9, !â80r|	12 35a	11,8d!	Pioesci sos.			lG.9fi	7,<5s	1"8
Roinan-BacurescI
Bucurescî- Veiciorovu
STAGIUNI
Fulgei
C
Accel.
3
Pers.
25
p. m. 4,05 5,07 6,24 8,98
Bucurescî pl Titu Pites-î Slatina Piatra Craiova T.-Severin Vgrciorova s.:
Trenu Fulger C plâeă din Smârdu şi Bucurescî Mercureaşi Duminica ţi sosesce în Vâroiorova loia ş> Lunea.
9,30
12,05
i2,27n.
a m. 8,00 9,00 10,16 11,56 12, 7 1,18 3,52 4,12n.
p. m. «,00 9,26 11,17 1,25 1,55 3,3/ 7,34 8,00d.
BuzeB-Walnţî
PlOHSCÎ-Slăuic
STAŢIUNI
P oescî pl Slânic so».
Mixt
71
a. m. 10,45 12,40
Câni ui ua- lloftana
11,00
11.20
Verciocova-Bucurescî
STAŢIUNI
Fulger P
Aecel.
4
Pers.
10
Vâroiorova p
T.-Şeverin
Cra’ova
Piatra
Slatina
Pitescl
Titu
Bucurescî sos
săra
3,42
4,08
6.55
8,17
IO 2 11,31
________ .. 12,35d.
Trenul Fulger P, plecă din rova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce îu Bucurescî şi Smârda Mere, şi Dum.
uăptea
12,57
1,19
353
4,48
5.12
6,58
8.11
9,l0d.
di TI. 8,00 8,40 12,30 1,51 2,17 5,15 7,05 , 9,30 s Vârcio-
GalaţI-Bnzâu
I	dini	p. m.				sera	dim		
Buzâu pl.	2,3'	l42,5o	dim.	nâpte	Galaţi pl.	9,40	8,4(	sâr-	di m.
Brăila	5,03	.8,31	6,45	U,30	barboşî	10,20	9,1	8,30	4,00
Barboşî	5,41	4,21			Brăila	ll,0i	10,0		
Galaţi so3-	6,16	4,55			BuzâQ sos	l,3(i	12,5:		
	sâra	p. m.				sera	D.m		
Slăuic.Ploescî
STAŢIUNI i"
Slănic
Ploescî
Pl-
sos
p. m 5,-, 6,50
Duftana-Cămpiua
I 'oftana Cam ina
fOS
Pl.
5, 0 6,08
OALLEA FERATA LEMBERG-OERNTATJTI-IASI
Galaţi-.11 arăşestl				Mărăşeştî-l.alaţî			
STAŢIUNI	Ac;el 7	Pers, ii a 23	Mixt iO a 59	STAŢIUNI	Accel. 26	Pers. 603 8	Mixt 28
Galiţî pl. Barboşî Tecuci Mârăşeştî so8	sera 10,40 1,06 sâra	di ui. 7,45 8,30 11,14 11,45 a m.	nOp. 11,40 12,50 4,16 4,52 dim.	Mârăşeştî pl. Tecuci Barboşî Galaţi sos.	aim. 5 25 5,50	p. m. 4.49 5,45 8,)5 8.50 sâra	sâra 11,35 12,84 3,53 4,35 dim.
(Vei	ci-lt«i"ad			HeiTad-Tceuci			
Tecuci pilier Iad sos		Uliu. 6,15 8,-	sera 5,55 8.00	Bârad pl. Tecuci sos.		dim. 8,40 10,40	sâra 8,40 10.25
Adjud Tergu-ocna				T&rgn-Ocna Adjud			
Adjud pl-T.-Ocnei so».	dim. 6,10 8,05	p. m. 4,15 6 20		T.-Ocna pl. Adjud sos	dim 9,45 11,85	sâra 8,20 10,-	|
Băcău-Piatra (Nâ urui				iMatra INâinţ"! ILicau ^				
Băcău pl Piatra N sos	dim. 7,46 11 13	p. m 3,- 5,28		dmi. Piatră N. p. ll Băcăă sos. i 1*30		p tn ti 20 8,50.	
Consta •	ja-< ernavoda			4Jernavoda-< .onstallţa			
Constanţa pl. Cernavoda 8.	sera 6,50 8 35	p m. 1,50 4,24		Cernavoda pl* Constanta 8* _	p. xn 3,00 4 45	ip. m. 9.- 11,10.	
iaşf-Uugheni				liughem-laşi			
Iaşi pl || 2,25 Untr -Rom.8 |J 3,49		(1,50 11/1		Ungheni-Rru pl. laşi 80P-	2,- 3.32	6 00 9,20	
Titu-Tîrgoi		iste		Tir^crl^te-Titu			
Titu pl. TîvgOV. 808.	9,45 1: 05	9,16 10,30		Tirgovişte pl. Titu sos.	6,40 7.50	5,40 6,30	- , 		
Rom au-laşi				iaşi-Roman				Păş ani-Suceva				Sucâva-Păşcinî				Vereştî-Botoşauî				Botoşaul-Verescî			
STAŢIUNI	î-ccel. 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt /		STAŢIUNI	Accel 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Accel. 12	Mixt 14	
Roman pl-, plecare la Iaşi P^”am pl. la Sucâva Târgu-Fi-umos 'aşi sos I II	dim. 9,15 10,51 10,41 [1,53 1,02 p. ra.	p. m. 4,28 ' 6,50 i 7 16 £i,15 9,41 sâra		Taţi pl. Tirgu-Frumosi Roman sos.	p. m. 4,33 5,48 7 04 7,16 8,05 sâra	dim. 6,47 8,27 10,16 10,41 11,45 a. m.		Paşcani pl. Verescî Pj'J Sucâva so s.	dim I,	41 II,	50 12,08 12,23 sâra	sâra 7,16 9 32 9,47 10,09 sâra		Sucâva pl. Verescî Păşcanî sos-	p. m. 4,50 5,20 6.31 sâra	dim. 6,44 7,39 3,30 p. m.		Verescî pl Leordi Botoşani sos-	a- m 12,08 1,31 2,03	sâra 9 47 11,10 11,42		Botoşani pi. Leordaj Verescî	dim. 5,0 î 5,49 7,09	p. m 3.05 3 45 5.05	
'iipogn-fia DiamJnî To ^rtt.tril“. Gal*» iUhovei N», 36.
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4183.

IN BUCURESCi ŞI DISTRICTE IU IUNI NDMERUL
SlMBÂTl, 24 MAI 188G
ABt)XA «ESTE!
Pent.ru Capitală:
Pentru «" »" • ţâse luni
j ret luni
Le! 24 »- 12 »	7
Pentru Districte
entni uii an ... l.el 30 >	ş6ne	luni	.	»	5
*	trei	luni	...	»	ri
Pentru Străinătate Pentru un an .
*	şese	luni
»	trei	luni
Abonamentele se fac la 1 jft 16 ale fiecărei huit.
Dn număr vecliiu 25 bani!
bel’4° > W * 12
Ediţia de dimin^ţâ
A>c>vnUHÎ Şl RKCr .vME :
Atmnciurî pe pag. IV, linia 25 ban. Reclame	pe pag.	III	...	1	leii
»	pe pag.	II	...	S	le’.
»	pe pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole
nepublioate se ard.
In strein&tate a se adresa :
Francia, Havan, Laffite& C-nie, 8 place de la Bonrse, Paris.
Imglitera, Eugene Micoud, 81 El. t Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, A Comp. Vv ien.
Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 W ien. Ungaria, D- Moritz Wiest, în Iluda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahovel, No. 36
'Xbixr&otqv politic, I> C. ^UMilISSCU

Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
wtihxma'itr»iMH oxmmxxi
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Paris, 2 luni-.
Se vorbesce că ia consiliul ministerial ce a'a ţinut a<jt înainte de amea4ăi uiiniş-triî sar fi unit asupra unui proiect care conţine isgonirea pretendenţilor din linia directă prin puterea legi&lativâ dând tot de o dată dreptul guvernului d'a permite sad d’a iuter<jioe celor-i’alţl principi şederea în Francia.
Guvernul nu va lua iniţiativa acestui proiect, dăr ’l va admite, când va fi propus de comisiune.
Paris, 2 Iunie.
In comisiunea care se ocupa ou aloâtu ■ irea unul proiect pentru izgonirea principilor, ministrul preşedinte Freyeinet a făcut o declaraţiune conformarea deăsiunils luate de cabinet.
El a constatat că nici o primejdie nu ameninţă direct statul şi că nu este de temut vr’o încercare forţată din partea principilor ; d4r atitudinea generală a principilor nelinistesce opiniunea publică şi oferă duşmanilor republice! un punct central de adunare ; e însă gata a isgoni imediat pe pretendenţii efectivi şi pe urmaşii lor direcţi, adică pe contele de Paris şi pe fiul s§8, pe principele Napoleon şi pe fiul luî Victor.
Se crede că comisiunea se va decide pentru isgoni rea preteu eleaţilor direcţi şi peutru isgonirea facultativă ]a eelor-l’alţ! princip».
Berlin, 2 Iuniu.
Gazeta Naţională, comunică din Londra că Rusia ar fi avi3at pe representanţii străini ca se declare câ comentările şovi-niste a discursurilor din Moscva, st aii în contrafacere cu tendinţele guvernului.
Pe când se desminte din Petersburg proiectata călătoria a d-lui de Giers, Gazeta de Kiel comunică din Lauenburg, că Giers a sosit ieri la cancelarul german îu B'rie-drichsruhe.
Bruxela, 2 lumii.
In Geut s’a descoperit un şir de delicte contra naturei, in urma cărora mal mulţi cştăţeni de vadă, atât din partida liberală, cât şi diu cea clericală pari fdrte compromişi şi cinci din vinovaţi s’aă şi sinuciş*. Organul socialist le Peuple scrie: îndată ce tribunalele competinte nu vor urmări cu asprimea lege! pe cel-l-alţi vinovaţi, atunci poporul îşi va face singur dreptate şi va pedepsi pe nemernicii seducători ai copi ilor lor.
Lemberg, 2 Iuniu
Emigranţii polonezi domiciliaţi în Francia şi Englitera, cari aii luat parte in anul 1863 la rescola contra Rusiei, au rugat îutr’o petiţiuue comună adresată Ţarului, pent u a fi amneatia(î. Ei au primit apoi respuns de la ministerul din Petersburg, ca pe.iţiouani se ceră amaestia în mod individual şi prin ambasada rusă, ca pefciţiuuile, recomandate de câtre ambasador, şefie luate în seme.
Buda-Pesta, 2 Iuniu.
Camera deputaţilor.— Desbâtându- e proiectul de lege relativ la emisiunea sensurilor fonciare urbane, Mohiy, deputat guvernamental, ceru ca -se se reguleze can-tumnl emisiune! pentru Transilvania şi ceru ca guvernul se ia masurile trebuincio-se în acbstă privinţă.
Paris, 2 IuniS.
Ministrul Preşedinte Freyeinet, însoţit fiind de ministrul justiţiei şi de ministrul de interne, a mers la comisiunea însărcinată cu alcătuirea projectului de lege pentru isgonirea principilor, ca se declare acolo că primesc amendamentele la projectui lor de lege privitbie la isgonirea principilor, Comisiunea a luat cunosoinţă de acesta de-claraţiuue. Despre urmarea şedinţei dom-nesce o tăcere profunde.
turburare adeacă iu iuimelc blt-ba-ţilor conducători diu Pesta şi Vieua.
In tdfce anunţările ndstre asupra situaţianel Austro-Ungurief, in deosebi atn insistat asupra antagonismului ce, din punct de vedere economic esterior, esistâ între Austria industrială şi agricola Ungaria, mal departe, am apăsat asupra Împrejurării că Austria e prea slabă,, câ, neu-vând la centru o direcţia puternică, nu p6te face alt decât s6 se supună pratenţiunilor Ungariei. Conelusiunea pentru noi era că in asemenea con-diţiuni va fi greu sS negocijitu, şi mai cu sâmâ greu sâ ajungeai ia Înţelegere—de (5re o Ungaria şl-a pus în cap sS fie cu ori ce preţ absurdă.
Antagonismul dintre cele doub pirţî ale monarhiei a isbucnit acum cu violenţă şi, din latent ce era, a-meninţi sC se prefacă într’ua conflict s îrios.
Am liiscnnţât la timp pe cititorii noştri de greutăţile pe cari le-ah în tîmpinat cele dou6 guverne ale monarhiei pbnS să ajungi la o înţelegere asupra tacsel petroliului ; după multe negoeiârf, întrerupte şi reîncepute de câte-va ori, înţelegerea se făcu : precum e regula, Austria ceda Ungariei în dauna proprielor sele interese.
Din nenorocire, mu! e şi un parlament îu Austria, care, cu t<5tă na-raţionala lui compunere, cu tdtâ slăbiciunea ce-1 cavscterizâ, de astă dată a rădicat protest contra acordului celor două guverne. Comisiunea economică a Camerei vienese, studiând tariful vamal, s’a împedi-oat de tacsa petroliului ; unul din membrii ei, liberalul Suess, a propus ştergerea tacsel prevâfjutâ in tarif şi înlocuirea iei printr’uu im-posit de consumaţi une, care îulâtarâ putinţa fraudei şi prin urmare ga-rantăzâ iuteresele fiscului.
Cu acest act, antagonismul economic dintre Ungaria şi Austria e pus în cea mai viuă lumină.
In adevăr, Ungaria, neavend gise-mente de petrol, a ţinut firesce ca taesa de intrare se fie mică. Austria avea interese contrarii; esploatatorii galiţiani de petroliă să plâng de multă vreme de ooucurenţa sdrobitbre pe care le-o face producţiunea caucasiană de petrol şi cereau ca industria lor să fie prot°giată. Guvernul austriac însă — am spus’o de mii de ori şi dovada e aci — e siab şi a trebuit să se închine pretenţiunilor unguresc!. Ast-fel acordul s’a făcut în dauna intereselor austriaco.
Lucrul e dovedit prin faptul câ comisiunea economică a Camerei vienese, în care natural maioritatea e guvernamentală fără nici o reservă, s a pronunţat contra tacsel din tarif ş a adoptat propunerea Reputatului Suess.
Mai cu sernâ condiţianile în cari sa îndeplinit acest act neaşteptat,
In sinul comisiuniî, ministrul de fi-nance Dunajewslci a declarat, „în numele întregului cabinet, “ câ guvernai Vîi disolva Cameră, dacă acesta va idera la propunerea comisiuniî economice.
E destul de limpede ?
De o parte, interesele netăgăduite ale Austriei, de altă cravaşa d-lui Tisza. Parlamentul austriac cere ca interesele ţârei să fie protegiate; d. Tisza nu vre i se scie decât do interesele unguresc!1. Iar guvernul austriac calcă în picidre interesele ţârei sele şi pldoiî, capul la amenin ţar9a cravaşei care se agită la Pesta.
Austria pretinde ca interes de săle eă fie garantate? E bine! Auitria va simţi pa spinare briciul unguresc, cici represintaţiunea el legală va fi trimisă acasă— aşa porunoesce contele Calmau Tisza.
Ameninţarea guvernului n’a avut insă nici un efect. După comunica ţiunea ministrului Danajewski, câţiva membri guvernamentali dia comi-
Aşteptim eu nerăbdare sfirşitul conflictului dintre guvernul şi Camera lin Yiena; câoi acest conflict p6te du ie la ruptura concordatului economic. Ş'acdsta e d’o importanţă capitală pentru noi.
*
* *
siuno declarară că „tocmai acum vor persista ca tariful să se modifice. Pe de alta parte, fiarele polone fac un sgomot infernal şi asortezi pe Polonii din Reiehsrath să ţie ferm la pretenţiunile lor.
Ya fi deci un conflict serios între
Cameră şi guvern ; şi, seU guvernul se va retrage, sen Camera va fi di-solvată.
Decâ am fi mici de suflet, ne-am bucura d’acdstă situaţiune deplorabilă. Prea au fost îngâmfaţi vecinii noştri, prea ne-au jignit cu preten-ţianile lor absurde. Acum, când el în de el se certă şi sunt aprdpe d’o ruptura, am putea să rldem puţin.
Departe de asta însă, un simţi-mânt de milă ne cuprinde, când vedem pe Austria, cu trecutul ei, cu cultura ei, zdrobită subt călcâiul brutal al necultei Ung mi.

A $« «eflea Ultime Seiiî t>« tiaiiina lli
Bucureşti, Vineri 23 Maiu 1886
nî îi.-.—
Ne voind să facă cea mal mică concesiune Austro-Ungariel, guvernul nostru a dat dovadă că cundsce în perfecţie situaţiunea marei monarhii vecine. In special noi, ca (jiar, am avut deplină dreptate. De astă dată nu citaţiuni din fiarele austriaco seu maghiare ne vor veni în ajutor, ci fapte politice de importanţă capitală, fapte oari in acest moment aruncă
Şi na suutem 6ra în drept să a-firmim câ Ungaria nu e un stat — cel puţin nu un stat european ? ----------------------------------
Comisiunea Camerei fraucese. pre-si ată de radicalul Madier de Mont-jiţi, a admis espulsarea prinjipiloi’, cu modificarea câ din facultativă o face obligatorie. Camera, proba-bijl, va face ca şi comisiunea şi principii d’Orlăans şi Napoleon vor fi trecuţi peste fruntaria.
Lucrul e dinainte prevăzut şi nu mal are nici un interes ; e interesant însă cum espun fiarele monarhiste acăstă afacere.
După espunerea acestor ijiare, es-pulşarea principilor na e de cât ma-nifestaţiunea esteridrâ a luptei surde diatre oportuuism şi radicalism, dintre Ferry şi Freycinat. Lupta pentru putere a celor două scdle republicane e de vină câ principii vor fi a-lungaţi din Francia.
Se„,"mţelegd iesae câ acestâ espu-nere^e tendeaţid3ă ; propunerea de espulşare a fost făcută întâi de o-portunişti şi e reluată acum de radicali ; antoguismul dintre Ferry şi Freycipet n’are ce căuta aci.
Am ţinut numai să notăm opiniunea uneia dintre partidele fran-cese. Iu realitate vina e a principilor şi în parte a slăbiciunii morale a Republicanilor.
—In lipsă de ceva mai bun, în aceste vremi de stagnaţiuae’diplomaticâ, dăm acii un proiect isvorit din cree-rul uuud ifantast.
La primâ-vera, Rusia începe o ac-
Der n’avem vreme să ne oprim ţiune pe Marea Negrâ; în acelaşi
mult asupra acestui punct In desba-terile comisiuniî economice vienese s’a petrecut ceva care merită mai mult atenţiunea nbstrâ.
S’a vorl t în comisiune de iwiora-litate, de contrabmdâ pe scară întinsa
timp cele,ţdouă Bulgarii să unesc definitiv, Grşpia şi Serbia iau armele, Albania şj Macedonia se unesc şi se eonstituesp ;,în un soiu dş confedera-ţiune ca a Sviţerei.
Şi cestiunea orientală, grebia, spăi
—ă mots couverts, cum zice francesul,' mântătdrea cestiune a Orientului, dis-sa făcut- alusiune la neonestitatea Un- pare ca prţty farmec. garieî- După cum am spus, acăstâ ţărâ Autorul proiectului ţine mai cu n’are petrolih; ea convine la o tacsâ sema la conrederaţiunea albano-ma-varnalâ, der autorităţile sele închid ochii cedonâ, care e şi naturala, şi trebui-şi nu numai lasă, der încuragiazâ con- tore pentru echilibrul balcanic; cele
două popbreiâti interese comune şi în acelaşi timp deosebite d’ale Grecilor,
trabanda; aşa câ tacsa din tarif e literă mortă. Austrîacii nu mal vor să tolereze acestâ imoralitate patentată de Bulgarilor şi^Serbilor.
guvernul unguresc şi d’aeeea cer im positul pe consum iţiune, pentru ca cel puţin Austria să fie garantată.
Firesce, de tdte aceste s’a vorbit cu încongiur; dar vorbele nu sunt nimic şi înţelesul totul.
Ce situaţiunea miserabilă pentru Austria, nu e aşa
O asemenea confederaţiune ar pune capăt necontenitelor pretenţiuni ale vecinilor, eajjţ, pentru câ au câte un! fi,i ţereî cari se află la Bruxelles.
IMFORMaTIUjtfi
Oposiţiunea Sn şedinţa oa a avut mer. cari la clubul conservator a iuat notârîiea de a ţine o întrunire în capitală luna vli-tore, imediat dupe închiderea sesiunii parlamentare.
K
S8 dice că conveuţiunile cu Frauda şi Halveţia se vor vota în sesiunea actuală a oamerilor, prelungita peni Ia 15 Iunie.
*
D EigeuiS Stătescu, care a fost la Sinaia a sosit ier! în capitală.
K
Voiagiul Alteţe! Sale priacipelul Alexandru al Bulgarie! la Bicuresct este a-mânat. Principele pleaă din Riseiuk mâne spre Lom Palanca şi d’acolo la Safii, unde va descinde îu persdua sesiunea parlamentului bulgar.
X
Câpitau Nabocoff, capul coaapiraţiuaeî dia Burg» a fo3t libsrat şi a plecat la O lesa.
X
Astâ-di s’a ţinut la ministerul de aşterne conferinţa peutru îuch narea conven-ţiuuei de comerciu cu Elveţia. D. Arnold Octo Aapli, ministru plenipotenţiar al Re-publicel E veţiaac crede că va isprăvi lucrarea preliminară până luni,
X
Aflăm că un domn, abia sosit diu Pesta, şi care locues î într’o casă apropiată de Hotel Union, ar fi propus unul (fiar din oposiţia nişte condiţiun! forte lucrative cu condiţie ca acesta sâ apere interesele economice ale Austro-Ungariel. Se dice că a<jî se va încheia o convenţinne între acest domn şi direcţiunea «Rarulnî in cestiune. Yom aştepta resultatul şi apoi vom denunţa numele f6ieî vendute.
SCRISORI BOT BELGIA
(Corespondenţa particulară a Telegrafului) Bruxelles, 17 Mal.
Un episod din viâţa co’onieî române din Bruxelles.
In diferite rindurl necesitatea creări! ane! societăţi române în Bruxelles s’a dat în mod vădit pe faţă; în multe rîndur! idea foudării e! a primit nn îuceput de esecu-ţiuue. Insă atâta. tot.
De curîud idea fu reluată, şi de astă dată cu atar! condiţiun! că părea sigură de succes. Câţî-vâ român! lăsâud d’o parte opiniunile lor polmce, înlăturând ori-ce consideraţiuni personale, deciseră să reu-nescă Intr’un mănunchiă fdrte prin sentimentele comune, prin aspiraţiunile generale, prin intenţiunl nobile şi generdse, pe toţ!
puma de naţionali în acele regiuni, său pentru eatfaideraţiuni de religie,
O întrunire preliminară fu convocată şi după o desbatere animată der demnă intre
cedoma.
oue
Nu ne putem împedeca d’a pune^uit, de vrem^.ce o cristalisa-e ra-acestă descoperire pentru care mul-1 ţiouulă a penm|MleI balcanica ar tre-
vor să pună ţj$na pe Albania şi Ma-. d-ci! Horia Rosetti, George Aron Floriau,
Petre Părăianu şi Hilarie Giurescu, se numi o comisiune compusă din d-ni! Fio-rian, Pârăiauu şi Giurescu pentru elaborarea statute or şi regulameutulul.
Proiectul nuga tocmai de despre-
dan notă adevărată a situaţiunei. ţumim comisiuniî vienese — faţă in bui s6-l realiseze. Ga atât sgomotele( Comisiunea inspirându-se de esemplul Guvernul Taaffe, încredinţându-se pe faţă cu amara no3trâ experienţă, supunerea absolută a maioritâţii sele, Ungaria are maniera el deosebită
cele mai curids^ circulă pe sorotdla trecutului şi fără se negligeze învSţămin-anulul viitor. Krţjuzzeitung, dupd cum tele ce reeşiaii din cele petrecute penă a-a’a aDgajat faţă cu Ungaria; revolta	d a observa tratatele^ yitele ndstrejs’a putut vedea	din mai	multe de-	Unei, îşî puse t6te	silinţele pentru	a a-
maioritâţil îl pune deci intr’o situa-	o superâ ? Ea le închide fruntaria,	peşi, susţine câ	Rusia se	gândesce	junge la un bun resulut.
ţiune din cele mai grele. Deeă pri-	în chip brutal. Tacsa pe petrol iu o su-	serios la o apropiată campaniă. Pe	Simpatiile de cari	se bucura ideia	eraţi
mesce schimbarea propusă de corni-	pâră ? Ea o imitdză, tolerând şi dând	de altă parte, se	vestesc©	câ Regele	vădite: 21 perdne	participară la aceste
siune, el trebue sâ rupă acordul in- prime de incuragiare contrabandei, cheiat cu Ungaria ; de.:ă nu primesce, Suntem în drept s6 ne întrebăm el se gâsesce in luptă cu propria, deci nu cum-va vr’un vrăjitor a stră-sea oiuioritate, cu interesele bine mutat d o dată centrul Africei în
demonstrate ale propriei sâle ţâri, Inferioritatea guvernului vicnes faţa cu cel ung ir, daci esistă, trebue
cdstele ndstre ?
Suntem in drept s6 ne întrebăm
ce fel de state acela în care se petrec, put de realisare?J
George al Gredi^i pldcă peste puţin la Petersburg. ^
Nu fără nicl“;un temei esistă îngrijiri seridse; şi ddcâ un resboi ar isbucni la primâ-veră, proiectul de mal sus ar putdâ sâ aibă un înce-
se s i vâddscă din atitudinea sea faţă asemeni lucruri, în care nici princi-cu cererile comisiuniî-	piile de drept, nici cele mai rudi-
Şi dtâ atitudinea ceia ministerul mentare principii de morală nu sunt Taaffe :	respe tate ?
întruniri. Insă la a dona şedinţă o notă deseordantă se rădică. Nn vom insista asupra acestui incident şi ne vom mărgini sa spunem că minoritatea susţine ideia că chiar membri! fondator! să fie, supuş! la un vot de admisiune, vot dat... de el înşiî. Principiul era absurd şi cu oposiţiune, cu prac* Totul atârnă db popdrele din Bal- tica constantă uitată în aceiaşi materia.
Ideia, susţinută de altminteri cu multă iscusinţă de d. Rosetli, fu. condamnată de majoritate.
câni.

www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL — 24 MAI 188fi
îndată după acest vot trei de nisiunî se produseră, printre cari pi a domnului Ro setti.
Lucrările laaîî deja o pantă rea, mal cu semă că, de pi prima adunare fu unanimă a esclude politica militantă din desbaterile societăţei, la a doua şedinţă, cu tâtă opo-3iţiunea d-lui Giurescu, care cerea ca cel puţin societatea sfi nu pâtâ lua in public nici o atitudine politică, adunarea revenind asupra ideilor săle, luă o decisiune cu totul contraria.
Totuşi o a treia şedinţă pentru votarea restului statutelor pi regulamentului avu loc. Aci, o cestiune de mare importanţă veni de la început pe tapet. Majoritatea comi-siumil lăsase comitetului sarciua admiterii a noilor membri. Ca şi îu comisiune, d, Giu rescu, se opuse puterei discreţionare ce se da comitetului pentru admiterea membrilor. Comitetul nefiind decât insârcinatul de afaceri al societâţeî şi nici de cum un suveran al ei, principiile de fraternitate, de egalitate cari presedaseră la fondarea el fiind apo“ in contra-dicţiune flagrantă cu o a-tare disposiţiuue, d. Giurescu cere respingerea articolului. Este, pe de altă parte, o neconsecinţă a admite membri prin co* mitet şi a ’l esclude prin adunare generală, căci pentru oe s’ar cere mai mari garanţii peutru darea afară, de cât pentru respingere ? Reserva dreptului de blam pe cari unii voesc se o erige ca sistem nu trebuie considerată de cât in caşuri escep-ţionale şi mai cu semă când e urgenta. Aprobarea ulteriâră a unui act e compatibilă numai cu organisările despotice. Pe cât se p6te, îu societăţile de or! ce satură tâte actele trebue se fie resultatul unul vot prealabil.
D. Giurescu declară că face din acest articol o cestiune de prinoipiB.
La votul articolului propunerea d lui Giurescu cade cu 5 coutra 6 voci.
La adoptarea tn întreg al statutelor d. Giurescu voteză contra.
Se trece la alegerea preşedinteluI.ŞD. P. Poroiauu e numit, D. Giurescu e ales vicepreşedinte.
Aci un incident se ridica.
D. Giurescu declară că nu se aştepta la o asemenea onore, alt fel ar fi declinat ori ce candidatură, căci, pentru a uu face obstructionism, pentru a nu aduce pedicl creărei societăţei, aştepta ca biuroul să fie constituit pentru a’şl da demisiunea de membru chiar. Tot o dată spune că va fi fericit se reintre în societate când statutele vor fi modificate.
La al doilea vot peutru alegerea vicepreşedintelui d-aiî Florian şi C. Pârâianu ajung la balotagiă.
In fine D Florian se alege şi... dedică onorea de a fi vice-preşedintele societăţei Uniunea Română din Bruxelles, al cărui act de deces se semnează o oră după nascere.
Lucru trist si nici de cum în avanta-giul Românilor; căoî, îu Paris, de exemplu, de şi Românii aă ajuns se constitue o societate, ea n’a durat de cât puţin timp şi a avut totuşi timp se se ilustreze punând lajvot... existenţa Iul D-<jeu ; ceia ce probâzâ că Colonia română din Paris n’avea trebuinţă de un club propriu : u’avea de cât să se iuscrie îu întreg la Charenton, orî se se facă membri de onâre la Măreaţa.
Exemplul de la Paris vine în ajutorul tesei ce susţinem că Românii sunt f&cuţî!
pentru a nu se înţelege intre el, afară numai de caşul când nu se înţelng pe el tuşii.
Hilariu Giurescu.
Conventlnnea Comercială ca Frauda
Am fost şi suntem In contra încheiereî convenţiunel comerciale cn Francia pe basa condiţiunilor desastrâse pentru ţeră, la care ţine guvernul republice!. Suntem de părere că în cestiunile de ace9tă categorie; sentimentalismul trebue se n’aibă absolut nici uu rol. Se ştie că guvernul nostru cere de la Francia garanţie că porumbul românesc nu va fi lovit de o taxă, rare a lovit deja cerealele, sub cuvânt naiv că acesta taxă se va aplica în general tutulor. Iată ce scrie în acâstă privinţă La liberte de la 30 Maifl:
Coraisiunea vamală s’a Întrunit la 24 Mal sub preşedinţa d-luî Meline.
In acestă şedinţă s’a discutat proiectul de raport al d lui de Roys asupra cerealelor.
Comisiunea a schimbat dreptul gradat asupra grâului. Ea a păstrat dreptul de cinci lei pană la cursul de 25 lei; însă in oe de dreptul unic de trei lei după cum era stabilit mai înainte, pentru ca să prevină pericolele speculaţiunilor, comisia a împărţit acel drept în modul următor : mai sus de 25 lei şi păuă la cursul de 27 lei, dreptul asupra grâului va fi de patru lei; de la 26 la 27 lei dreptul va fi de trei el; dela 27 la 28 lei, dreptul nu va fi mai mult de 2 lei.
Când cursul grâului se vă ridica mal sus de 28 lei se va menţine dreptul de statistică, adică şase zeci bani.
Comisiunea a hotărât «e aştepte hotărârea ministerului agricultureî în şedinţa viitore, şi se examineze chestiunea drep-turilora supra vitelor.
8<J Rl Şl FAPTE
Vărsat şi pojar.— latre băeţil din scâîa comunei Valea-Câlugărescă, iviDdu-se v?r-sat şi pojar, medicul primar a fost însciin-at şi a pornit la localitate.
In comuna Adâncată ivindu*se variola între copil, medicul a trecut la localitate spre a da ajutorul cerut.
Grindină.—In 4iua de 12 curent, pe teritoriul comunei Oeraşu, cărând ploie cu grindină în mărimea alunei, a transversat comuna d’alungal din cătunul Slonul la vale spre Drajna, remânend în urma plâeî grindina pe păment câte-va ore; s’a causat stricăciuni mari pometuriior.
&
Copil strivit. — In dimineţa 4^el de 16 curent, locuitorul Costache N. Drăghici, din comuna Breza de jos, a gâ3it pe copilul şefi Constantin, în etate de 2 luni, mort în pat lângă mama lui.
&
Scarlatină. -In 4'ua de 16 curent, medicul plăşei Filipescî, a constatat în comuna CălinescI 5 copil bolnavi .de soarla-tină, iar 6 în convalescenţă.
&
Curtea cu juraţi din Argeş se va deschide la 1 Iunie Printre procesele criminale
ce se vor judeca, este şi acela al incendiatorilor de la Câmpu lung.
Fiitârea întrunire a oposiţiunei.—In diua de 25 curent va veni, se dioe, în buzeO cortegiul oposiţiunei.
«Noi, scrie Gamela Bitzeuluî, consiliâm pe capii săi să fie mai numeroşi, pentru că aci abia vor găsi vre-o patru saă şinei aderenţi serioşi, şi pentrn ca se nu rămână fără suită, că de! sunt mulţi boerl p’intre d-lor, anunţăm pe toţi aceia cari aii fost goniţi din slujbă şi pe toţi băeţii de prăvălii ce n'aB stăpâni, se mârgă în grabă la d. Nae G. Stătescu, să le dea câte o maşala, şi cu d-luî în cap să faoă o primire cuviinciâsă.
«Apropo ! se nu uite să se pună şi mu-sica, căci după ea se ţin copil şi slugile tote de la stăpâni.
c Cu acesta măsură suntem încredinţaţi că oposiţia se va putea felicita că a isbu-tit şi la Buzeil să i se voteze o hotărîre platonică, care se va executa o dată cu cele-l’alte.»
CRONICA
0 victimă a credinţelor lui proprii
—	Ia lasă-mă, nene, <j'cea J°rj într’o convorbire intimă, cu prietenul sătt Nicu, nu’mi mai vorbi de femeile cu iDimă 1 E8 de când suut, nu cunosc nici una Exist multe aparenţe este adevărat ; în realitate însă femea nn p<5te fi alt-fel definită de cât : o grămădire de nervi !
Jorj profesa aceste credinţe din adâncul convingere! sele şi jura că aceste credinţe uu 'I se vor schimba nici o dată. Desele ocasiunl în care Nicu îl aurise vorbind ast-fel, îl făcu se concepă contra lui Jorj un plan din care acesta să iasă părăsit de credinţele lui nestrămutate de până acum.
Trei sau patru dile urmară acestei convorbiri, în care timp Nicu şi Jorj nu se mal vetjură.
Intr’o seră Nicu luă un condeiu, şi cn o scriere schimbată care nu semăna cu scrisul lui, aşternu pe hârtie următorul bilet:
„D-lui Jorj D...
Strada-. No..
Anul., ^iua...
Pâte se ’ţl pară ciudat ca o femea ce nu te cunoşte se’ţl scrie şi încă—cea ca este şi mal mult, să ’ţî iacă curte. Am însă trei scuze : sunt tânără, sunt frumosâ sunt liberă! Mai am o a patra; sunt ca-priciăsâ ! E capriciu şefi e inimă; nu şti ti! Cea ce ştiu este că eşti primul om ce văd cu ochii dorinţei mele ard Ţâre. Restul îl poci înţelege singur ! Sufere, te rog... câte o scrisore pe fie-care 4'--A d-tăle.
Lina M...u
Jorj citiacăstăjlaconică scrisore fără ca se bănuiască nimic. El fu intrigat atât încât perdu cu totul liniştea !
Cel d’întel căruia îi comuu'că el acestă scrisâre, fu Nicu :
—	Arnncă-o în foc, nenişorele, dise Nicui cu ironiă. Femeile n’sfl inimă !
Jorj surise.
—	Sunt sigur că trebue se mi ş’arate acestă femeie, dise Jorj; voi străbate, In tote 4ile, tâte grădinele, t6te stradele,t6te teatrele... O voi surprinde făcându-ml semne, privindu mă aţintit... sorbiudu-me cu
privirea! îmi va suride, va căuta se-mi vorbescă.. şi atunci...
Jorj părea transportat, pronunţând aceste cuvinte... Ideile sele asupra femeilor, eraţi fanfaronadă 1..
Cel doui prieteni se despărţiră.
Niou avea pregătit îu posunar un al doui-lea bilet jientru Jorj, cu oopriusul următor :
Scumpul meii !
«Este cu putinţă ca o iubire impresu-rată de atât mister, de atât întuneric, să facă in timp numai de câte-va 4d®> în inima mea, un progres aşa oa să nu-mi fie plină totă mişcarea, fotă fiinţa, decât de o iubire ? Doresc se te Întâlnesc negreşit.. ne vom retrage în singurătate. Fii sigur că ng vei regreta.
A ta Linatt
De astă dAta Jorj turba i
Aceste lucruri se petreceft în târnna a-nului trecut. Sera 411®* în care Jorj primi acest*, a doua scrisăre, era o sără fru-m6să. Cerul era seniu; aerul răcoros! El se hotărî se străbată stradele şi grădinile publice pe: tru ca se’şî descopere misteriosa sea iubită.
—	Ea mă cunâşte, îşi dise el ; mă ştie unde şed—de âre-ce ’mî-a scris 1 M’a urmărit. Vădendu mă, nu va putea sta indiferentă... pâte că va veni singură se ’mî vorbeică... p6te că me va urmări din noB 1 vom vedea... Fără aoţiuue, uu e viaţă. La lucru der..
Nu eraă încă 7 ore, nu se întunecase bine, cănd Jorj, gătit şi pomădat ca uu ginere în sera cunuaiel Băle, eşi din casă.
Cu care picior o fi păşit, nu ştim, insă la prima răspântiă i se păru că o tânără şi frnmăsă temea îl priveşte cu un aer ore care. Acestă femea era însoţită de uu domn bătrîn care avea aerul de a'I fi tată :
—	Şi de ce nu ? îşi 4*8e ®I» pâte fi densa. Cine me p6te asigura că nu pote fi o lemeâ de bună coudiţiune !
Ei începu se o urmerescă pas cu pas se I spioneze mişcările şi să răspundă privirilor ei de curiositate, prin dulci surîsurî şi prin gesturi amorose.
Bătrinul ce o însoţea, îl obs&tvă şi nu aştepta decât ocasiunea pentru a’l pune la locul &ăfi. Când Jorj se afla în partea cea laltă a stradel, apropo în rtnd cu femea despre care vorbim, continuând de a o sorbi cu privirile, bătrîuul care o însoţea, om original şi isteţ, cu un glas răstit îi 4*8®:
—	Ia ascultă, măi ciofiingarule... unde ie credî aici, în Vlăsia... stai tu că ’ţî arăt eS...
Şi adresându’l aceste cuvinte, lăsă în drum pe femea cu care se găsea şi trecn drumul spre Jorj ; acesta vedend primejdia; o luă la fugă... Fuga e ruşinâsă, der de multe orî e sănătâsă. Ceea ce fu însă mal ruşinos pentru densul, no era ruşinea de lume nici ruşinea de el însuşi, ci o altă împrejurare :
La câţi va paşî de dânsul, Nicu, cu braţele încruţişate îl privea rîdend.
Bătrănul se întorsese în apoi.
—	Dâr ce e Jorj, îl întrebă prietenul şefi ?
Jorj n’avea hal de povestit. El luă braţul prietenului să8 şi ocolind stradele, a-junse înapoi acasă la el, de unde nu mai eşi tâtă sera !	Gaius.
OOMOO------------r----
latîupUa <Ua capitala
Autentic. Uaul din redactorii foieî co-oonaşilor intră adt diminâţă în magasinul Carenbach, voind a cumpăr» o umbrelă de sâre.
—	Dâr pentra ce este aşa scumpă J Iată vom veni noi la putere şi atunci tot se va iefteni, căci suntem amicii Franoiel.
—	Şi a Austro-Cngariel de sigur? a-daogâ cu un surîs comerciantul.
Se vede oă bietul coconaş cre4use că a intrat într'o prăvălie de marfă franoesă.
—x —
Călcat. — Ieri seră, birjarul cu No. 498, a inaugurat pe strada Lipscani o alergare de cai. Voind de sigur a câştiga premiul d’ânte*, omul goni caii aşa de tare, că dete peste nn copil, care a fost grav rănit. Copilul s’a transportat la spitalul Colţea, iar învingătorul la poliţie, unde d. Moruzzi, prefectul poliţiei, ’î-a deoernut premiul câş tigat, care constă în arest pentru 7 4>1® şi o amendă de bani.
—x —
Arsă. — Un spectacol îngrozitor a avut loc ieri în strada Plevuel, No. 35. O femeie cuprinsă de flăcări alerga pe stradă, strigând ajutor. Haiuele, părul ardeaB pe nenorocita, care fugea, ţipând de durere. Un oficer, d. Ârvat, veni în ajutorul bietei femei şi isbati a stinge focul. S’a dovedit că femeia acâsta este d na Topoloscbi, proprietara unei cafenele, care voind a aprinde o lampă a resturnat gazul peste dânsa.
Don-Caprice.
--------O---------------
DIVISE
Tâlhărie.—Iu ndpteade 15—16 curent, o bandă de 4 tâlhari a jefuit şi torturat pe locuitorul Niţă Toma şi femeia sa diu cătunul Schiaii, pendinte de urba Urlaţi, luându-le o puşcă cu 2 ţevi, una cu o ţevă, trei trâmbe de pânză, o tavă de a-ramă, un butoi cu 4 oca rachiă, un sac de cânepă şi 300 lei în hârtii, argint şi gologani, autorii aă fost cunoscuţi de suferinzi ; autorităţile luând măs uri ’l-a prins şi ’t-a înaintat parchetului.
*
0 partidă de biliard călare. — Doui milionari din New York, Iohn Warrington şi Edward Lorves, aă pus un rămăşag de
10,000	dolari pentru acela care cel d'âtftâi va face o sută de puncte într’o partidă de carambolagiQ călare.
Un biliard fu aşedat In mijlocul udul manej şi partida începu.
Jucătorii ţineaţi frânele cailor în mâna stângă şi tn cea drâptă tacurile.
Partida a ţinut două ore. Sir Iohn Warrington a fost fericitul Învingător.
*
Un omor din gelozie —L'Italie ne spune că în una din nopţile trecute struda Ri-pelta din Roma a fott teatrul unei drame sângerdse : un bărbat care se credea Înşelat ’ş'-a omorit nevasta dându-I mai multe lovituri cu cuţitul.
Iată amănuntele:
Din luna lui Februarie loca ia îu strada Ripetta 39, uu dre care Eusebio Conforti, tn vârstă de 34 ani, căsătorit cu o femeie fdrte frumdsă, anume Aguese Bucceli, cu 4ece ani mal tânără de cât dânsul.
I
FOIŢA ţlIARULUI „TELEGRAFUL*
(63)
A. SCHOLL
NOPŢILE SÂNGERASE
Duelul Monseniorului
XXX
Arestarea
—	Mulţumesc răspunse Wanda, s'a sfîr. şit totul, sdrele nostru apune, şi noptea începe. Simţ că Robert e perdut. Acest om care'în timp de 20 aul ajţinut poliţia în loc, acest luptător care nu s'a sfiit nici o dâtă.. ’l-am vă<j.ut tremurînd. S’a lovit de o combinaţie prostă... de o dobitocie !
Wanda se gândi un minut.
—	Plecă ! reluă ea, cine ştie decă nu vei fi urmărită.
—	Dâr d-ta ? întrebă Mariana.
Wanda dădu diu cap.
—	Oh! eă, trebue se rămân, îl voi urma până la sftrşit... Unde me voi duce după tâte acestea ?
—	Nu al aci nici o rudă?
—	Am o fată, murmură Wanda; ea e cinstită, fericită... Ea trebue se credă că am murit. Nu pot se me duc la căminul el, nu pot se aduc în casa el un trecut îngrozitor şi pătat cn sânge !... Decă nu o voi mai vedea-o, am speranţă că D 4*d va uita că i-am fost mama 1
Pentru prima oră, Wanda se gândea la D-4®ii.
Adultera şi otrăvitârea avea frică de fiica sea...
«Crimele vor cădea asupra copiilor până până la a treia generaţie....»
Ii era frică de Edviga I...
După câte vă minute de tăcere, Wanda reluă :
—	Crede-mă, lasfi-me siDgură... Intâr-ce-te la Paris... cu mine s’a sfirşit. .
—	Adio! prin urmare 4*se Mariana, şi pentru mine s’a sftrşit totul....
—	Ce &î de gând se faci ?
—	Tatăl meii e în închisore... va eşj d’acoio peste câte-va dile. Cu o mână voi
lua pe acel nenorocit, iar cu cea-l’altă pe acel nebun ce m’a iubit... mă voi ascunde cu ei într'un orăşel, seil într’un sat unde nu vine nimic, nici jurnale nioi scrisori,, nici o ştire din Paris, vom trăi acolo retraşi...
—	Mergi! dise Wanda, poţi se fi fericită!
—	Pâte, murmură Mariana gândindu-se la Richard.
Cele două femei se sărutară.
După un sfert de oră, Mariaua era pe drum spre Paris.
•	*	•	•	* i	•	• ‘
XXXI.
Noptea mmţel.
Căsătoria lordalui Trelauney cu d ra Blanche se celebră la biserica Notre-Dame d’Anteuil.
După un obiceifi vechifi, pentru ca miresa să uu fie expusă la vederile curioşilor, o trăsură de poştă aşteptă pe soţi...
Blanche abea jş" schimbă costumul şi plecă.
— Aş fi indiscretă, dise Blanche, întrebând unde mergem.
—	Scumpa^ mea ! răspunse Trelauney, mergem la una" din moşiile mele.., Să nn cred! că am acolo un castel, din contra e o simplă căsuţă...
Acolo nu mal sunt slugi, covâre pe jos., nimic; 4 h*l gol şi văpsit.
—Acesta e o idee originală, 4**® Blanche.
—	Credî că am vre-un scop făcând ast-feliQ ?
—	Cine sta în aceea căsuţă ?
‘— Mama mea ?
—	Mama d-tale ?
—	Da.... o biată femee, căreia voesc să te presint.
—	Dar nici odeta]nu mî-al vorbit de ea.
—	Yoiam să-ţi fac o surprisă ...
Trăsura mergea repede.
6 ore dimineţa se opriră la pârta u-nel căsuţe.
—	Aci, dise Trelauney.
Blanche se uita cu mirare.
—	Cum, aci? striga ea.
—	In acestă căsuţă de ţeră.
—	Da, aci, ah ! D-zeul meS.
Trelauney făcu un semn căruţaşului
care se îndepărta îndată.
—	Te ai rănit ? 4'8e ea.
—	Nu, 4*8® Trelaunoy, singură me-ai lovit cu cravaşa.
—	Ea?..,
—	Da, d-ta.
—- Pentru ce te-am lovit ?
—	Pentru că te iubeam.
Blanche îşi ascunse faţa ou mâiaele.
—	Ah! striga eo, care din noi e nebun ?
—	Nici unul.
—	Ce e acâată] enigmă? acâstăţşaradă care mî-o spui acum la acestă oră în mijlocnl pădurei.
Trelauney bătu la uşă.
In depărtare se au4eafi strigăte.
—	E vre-o vănătâre in apropiere, 4*8e Trelauney.
Blanche lovi cu piciorul în pământ de nerăbdare.
___ Se intrăm la d-vostră.... striga ea...
nu voesc să fi& surprinsă în acest loc...
___ Al răbdare, 4*se Trelauney, mama
mea se scâla îndată.
Blanche părea că visa.
Se uita cu furie la bărbatul ei, voia să descopere secretul acestei comedii.
—	Cine eşti d-ta, strigă ea d’odată.
Trelauney surise.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 24 MAI 1886
Din prinsele dile vecinii observară că acestă căsătorie nu era tocmai fericită ; f6rte adesea eî augefi strigătele bărbatului şi ale femeeî, ia cari se unefi plânsorile unui copil, de patru ani.
Conforti era fdrte gelos, şi, dnpă spusele acelora cari cunoscefi pe soţia Iul, n’a-vea de Ioc dreptate ; femeia Conforti era torte mult privită în stradă pentru frumuseţea eî, dâr ea nieî o dată nu lipsi de la datoriele sele.
In una din nopţile trecute se audi d’o dată eşind din casa iu care locuiail soţii Conforti ţipetele : Ajutor ! M8 om6ră ! A-lergaţî iute!
Vecinii alergară şi un oribil spectacol se înfăţişă ochilor lor. Biata fomee era Intr’un colţ al camerei eî de culcare, plină de sânge, cu privirea rătăcită şi ne putând scdte de cât nisce sunete inarticulate. Nenorocita trăgea se moră, pe când lângă densa mica copilă plângea şi suspina strigând merefi: mamă !
Conforti se făcuse nevfdut înainte de sosirea vecinilor, dfir el fu arestat în stradă.
La primul interogatorii! Conforti respunse că are deplină cunoscinţâ de ceea ce a făcut.
Soţia lui muri spre diuă. S’afi numărat pe corpul el treî spre-deco lovituri ou pumnalul.
Conforti a mărturisit că a meditat crima sa şi că în acea seră, înainte de a se culca a ascuDs sub pernă pumnalul şeii. Pe la douS ore din nopte, se sculă, se îmbrăcă şi după ce se asigură că p6te se fugă fără temă, începu s8 lovescă pe femeia luî. Cea d’ântâifi lovitură a fost dată sub sinul stâng, in partea inimeî.
#
Situiiţiunea Europei de acum un secol. — Iată situaţia Europei acum o sută de anî, după Boulgakov, ministru al Rusie! la Constantinopol la 1781 :
America însufleţeşte totul,
Francia întreprinde tot,
Spania nu face nimic,
Olanda va plăti tot,
Prusia pândesce tot,
Suedia nu voesce nimic,
Danemarca se uită la tote,
Turcul se miră de tdte,
Papa se teme de tote,
Rusia balanseză tot,
Şi decă D-geil nu se va amesteca de loc, Dracul va lua cu densul tot.
•Jţ
Sinucidere iieisbutitit. —Iu ndptea de 14—15 curent, ora 8 şi jumătate, locuitorul Tudor Ivan din comuna Ploiescî, care suferea de mal mult timp de o îndelungată b<Hă, disperându-se yegend că nu se mai însănătoşegă, In absenţa consorteî sele Sora, care se dusese vis â-vis la un frate al luî numit Ioniţă Ivan, bolnavul a aprins o luminare ce o păstra de la cununie şi suin-du-se în podul casei a pus foc coperişuluî, oare fiind de pae s’a aprins; flacăra ve-geudu-se de locuitorii vecinî, cari sărind la timp a dat ajutorul necesar, aşa că focul s’a localisat ardend numai paele cu cope-rişul şi căpriorii pană la straşină, iar păreţi! afi rămas întregi. Paguba se urcă la una sută leî, din mobilierul casei n’a ars nimic, căci îndată ce s’a ivit focul, s’a scos tot, focul a durat de la 8 şi jumătate pană la 11 ndptea, cănd s’a stins definitiv.
*
înecat.— In «Jiua de 14 curent, indivi-
dul Constantin Ion Dumitru Bohalţea din comuna Brăza de jos, fiind exaltat, şi a flând.if-ie dus în comuna Cornu, pornind a se înapoia la domiciliul părinţilor *8î din Breza, s’a înecat în rîul Prahova.
*
Princesa Halaiuatamba — Regele Ce-tewayo n’ar fi crezut o dat# cu eapul, că familia sa va ajuDge în miserie. O nepfită a sa, frnmosa princesa Halamatamba a trebuit chiar se uite orî-ce mândrie şi s8 devie—comediantă, căci tomea nu respectă nicî un stomah, fie şi regal. Ea fugise din patria sa cu un matroz englez, care apoi a părăsit’o fără milă şi tără pane prin câta Londrei. Un director <de teatru, al cărui repertoriu se compune mal numai din Coliba lui Moş Toma, a pus ochiu pe prineesă Zuluşilor şi cu acestă achisiţie a avut un succes mare. Atât în Londra cât, si în provincie, unde publicul citea pe a-fişurl cu litere grose, că princesa Ilalama-tarnba va juca pe >Mama Chloec, lumea
alerga în teatru ca la o minune !
*
0 foie germană despre miniştrii unguri.—Din ncidentul votării ultimelor credite suplimentare, Frankfurter Ztg. scrie :
înainte de discuţiunea în plenum s’au petrecut în dosul clubului liberal scene agitate, cari aii dovedit, că înşişi aderenţii ministerului ah fost înspăimântaţi pentru administrarea uşurateoă—acum publice cunoscută —cu miglocele materiale ale ţării. N’ati lipsit nici recriminaţiunile violente In gradul suprem în contra urgisitului ministru de fiu ance, contele Iulifi ozapâry, a cărui aroganţă aristocratică nu stă de loe iu raport cu talentul sâfi şi care ’l-a făcut ministerului deja cu afacerea croată pen tru pajore dinainte cu patru anî perplexităţi atât de mari, încăt tote rapoitele politice din Ungaria s’afi clătinat prin aceea, chiar şi bravul, dfir necapabilul ministru de comunicaţie, baronul Gavril Kemeny, a fost silit să se împace în cercul aderenţilor seî de partid cu cele maî grave atacuri, că lipsa iul de orientare în afacerile concredute lui pi’.ită în cea maî mare parte vina pentru gospodăria rea de la căile ferate de stat ungare.
*
0 agenţie de cerşetorie.—Prefectura poliţiei din Paris urmăreşte cu multă energie agenţiile de cerşetorie. Sunt agenţii de cerşetorie, precum sunt agenţii matrimoniale, d9 informaţiunî, de servitori şi chiar a-g iuţii de prostituţiune !
Iată cum operiază acest oficiîl: un individ care nu voeşte se lucrede, ’sefi care nu pote avea certificatele trebuincdse pentru a căpăta vre o ocupaţia, temându-se de agenţii poliţiei pentru a se face : orb, şchiop etc., se duce la o agenţie de cerşetorie, da doi franci, în schimb primeşte o listă in care sunt înscrişi toţi (Smeniî cunoscuţi din Paris, pentru ca s§ pdtă maî uşor cere ajutor In acea listă sunt o mulţime de detalii: caracterul donatorului, dacă e avut şi cum trebue se I vorbescă pentru a’l atinge la cdrda simţitore.
Cu acea listă, individul se presintă la a-cele persdne şi decă e dibacii!, decă ştie cum se se p6rte, câştigă mulţi banî.
Se presintă In diferite locuri sub diferite pretexte : ba că abia a eşit din spital unde a stat mult timp şi acuma nu pdte găsi de lucru şi n’are ce mânca; sâfi că e un comerciant ruinat prin un krach; sâfi că a fost furat de câtre asociaţii săi, şefi că e
un cântăreţ care nu mai are voce ; şefi un actor fără angajament şi câte maî câte...
Pilele trecute unul din aceşti şarlatani se presintă la un domn, spunându-T că e ruinat încă din 48 ; d-1 iu cestiune era surd EI ii dădu o cartă do intrare la deschiderea camerei deputaţilor 1. .
Aceste agenţii sunt forte bine organi-sate şi căştiga mulţi bani. Cea maî veche din aceste case a imbigiţit penă acum vre-o trei directori de asemenea agenţii.
*
Bîîttit de femei. — Să fie cine-va bătut de către o femeie necunoscută cu umbreluţa, In mijlocul stradeî ce geme de lume, fie acestă femeie şi tânără şi frumosă, e o surpriză forte neplăcută, orî-ce s’ar dtce, maî ales când acesta pldie de umbreluţe în cap e însoţită de recriminări pasionate, de variaţiunl insultătdre, de epiteturi necinstite....
Cu t6te acestea s’a întâmplat d-luî P.„ cinstit neguţător diu Paris, un aşa ceva la fel 1
O ttneră femeia, d-şora A,..., de profesiune cusătorâsă, s’a repedit erl seră a-supra d-luî P...., care se <jice că nici n’o cunoscea, şi ’i-a rupt umbreluţa pe spinare, asmuţând mulţimea asupră’l şi acusându’l că ar fi părăsit-o încă din 1878 şi că a dat o în de aprope pază a poliţiei. In faţa acestor acusaţiunl, d-1 P.... rămăsese stupefiat !
Sosirea unui agent al poliţiei, a pus capăt acestui scandal, din care deja d. P..., eşa cu reputaţiunea unul nemernic seducător vrednic de dispreţul public.
Din fericire poliţia a pntut lesne se se convingă cum că avea de aface cu o nebună care singură era victima unui acces de furie. Poliţia, la începutul instruireî a-cesteî afaceri a constatat şi mal mnlt Ea a constatat că d şdra A .. mal fusese şi altă dată internată în spitalul de nebuni de la St. Anna.
S’a luat faţă cu nenorocita alienată, măsurile obicinuite.
—>**»-«l**-—
ULTIME SGÎRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Faris. 3 Iunifi.
Se crede că cabinetul francez va men ţine proiectul de expulsiunea^imediată contra pretendenţilor direcţi, er că in privinţa celor lalţf, expulsarea e lăsată la facultatea guvernului.
Londra, 3 Iunifi.
Camera comunelor va vota, a doua citire, a bilalul irlandez, probabil luni.
Belgrad, 2 Iunifi.
ţliarul Odjek, organul partidei radicale sfirbe, tipăreşte un articol de fond anb titlul „România şi Austro JJngariau în care sene : «noi din parte-ne n’avem decât a te-licita pe România de demna sea purtare şi exemplară energie cu care îşi apără interesele sele. Nicî nn resbel nu este lesne de condus şi resbeiul vamal asemenea va fi grefi de dus; der când sunt în joc interesele vitale ale unei naţiuni, când este vorba de viitorul poporului, când se atinge de neatârnarea economică, atunci este necesar a se resemna, de a indura, de a suferi chiar, numai pentru a asigura ceia fără care o naţiune nu trăieşte.
Atena, 2 Iunid.
D. Dragumis, enumerând în circulara ce a adresat o agenţilor diplomatici ai Greciei îu străinătate, măsurile deja luate spre a
desarma, spune că ele pot fi considerate ca o notificare indirectă a intenţiunii de a desarma, ceea ce trebue s6 permită puterilor dea rădica blocarea.
Viena, 2 Iunifi.
Cercurile diplomatice de aci sunt de părere că blocarea va li ridicată îndată ce Grecia va începe a efectua intr’un mod serios desarmarea trupelor sale.
Conslanlinopole, 2 lunii!.
Ieri sera s’a întâmplat o ciocnire de tren pe linia de la Haidar la Ismidt.
Vre-o dece persdne, dintre care cel mal mulţi bărbaţi, afi fost omorîţl. Sunt şi mulţi răniţi.
Londra, 2 Iuniii.
E probabil că Camera Comunelor va respinge bilnl irlandez în şedinţa ce se va ţine Vineri,
Catana, 2 Iunifi.
Erupţiunea a încetat der situaţiunea e tot gravă. Nicolosi e evacuat complect. Lava înaintez» mai încet pe o lărgime de 25 metri şi cu o Înălţime de 3 metri.
Mal multe vile auburbiane afi fost distruse.
Festa, 2 Iunifi.
Trei sute de .ţărani români, din satu Mogos (Transilvania), atacând pe gendarmi veniţi spre a ’î împedica de a introduce vin de contrabandă, aceştia aii trebuit să întrebuinţeze armele.
Un ţăran a fost omorît şi alţi trei răniţi.
Viena, 2 Innifi.
Unele diare sunt de părere oă se va încheia un angajament în privinţa impozitului vamal asupra petro li ului între Aus-tro-Ungaria şi guvernământul Poloniei.
Faris, 2 Iunifi.
Majoritatea comisiuniî alese de Cameră s’a pronunţat pentru expulsarea prinţilor, expulsiunea va trebui se fie generală şi făcută obligatorie printr’o lege.
Nu se ştie încă, dâcă Cabinetul se va învoi cu acesta părere.
LOTERIA ATHENEULU1
Astâ-Şî la orele 5 p. m., In grădina Cismegiulul s’a tras loteria or-ganisată pentru ridicarea unul edi-fioift al Atheneulul.
Iată numerele câştigăttfre :
No. 481,431 a câştigat 75,000 fi*. No. 139,408 a câştigat 20,000 fr. No. 135,628 a câştigat 10,000 fr. No. 126,535 a câştigat 5,000 fr.
5	loturi a 1000 fr.
333,267.- 404,365.— 122,067. 067,113. — 085,171.
50 loturi a 100 fr.
023,016.— 491,908. — 097,142. 308,317.— 005,193. — 062,554. 254,536.— 392,789.— 401,486. 332,729.— 304,272. — 056,380. 056,549.— 437,746.— 364,788. 239,784. — 129,282.— 208,330 130,187.-086,483.— 434,666 245,066.-339,881.— 347,897 346,492.-080,847.- 145,873 232,308.— 363.489— 319,245 293,199.— 224,894.— 258,292 352,267— 454,865.— 285,098 341,198.— 197,035— 471,767 299,864 — 252,292— 027,009 063,893— 349,782— 102,643 412,254.— 457,867— 097,305 082,333.— 206,876
Operaţiunea tragerel s'a terminat la orele 5 trei sferturi.
Esposiţi* do tablouri îa uloitt
BIBLIOGRAFIE
Vlăstarul, revista soeietăţel «Cercul Tinerimii» apare o dată pe lună; Sumarul No. 1 (1 Maifi 1886): Către cititori. — Superioritate! luminaruluî electric (conferinţă). — S’a dus iarna (poesie). — D-zeu fiind creator pdte fi şi etern?.— Valuri de dor (poesie). — Creerul şi inteligenţa. — De câte ori (poesie). — încercările făcute asupra direcţii baldnelor. — Istoria ţăranului român, (conferinţe publice ţinute la Ateneu)—Felurimi.
—O —
In curend va apare de sub pressă •’
Baba Frossa Gheonoaia. — Scriere umoristică în versuri, ilustrată cu 11 vignete culorate.
Prolog.—La Braşiov.—Frusinica nebuna.—Căsătoria.—Petrache trepădâtor la o modistă.
Partea I.—Gheonoaia.— Daca 'ml place Kisse-laf!—A la căzăcesca. — Nu e acum întâia <5ră. — Opt cutii g<5Ie pe una plină —Din trei sdrenţe o rochia.—Petrache teşgheţar.
Partea II. — Pelerina cafenie. — Perina de bo-rangic. — Pămătuful de sprincene. — Cum se nu pufnescl de rîs ?—Petrache magistrat.
Partea III.—La moşie.— Inventatorul vechiturilor. —In camera d’alăturl.—Peticul cu pricina — Da, mussiu, ’mî cere mâna un baron !—Efecte şi defecte.— Mustăţile cănite.—Petrache advocat.
Partea IV.—Hoţii de oraşe.—Suta de galbeni. —Caii lui Buzdrună. — Hamurile jmie şi trăsura ţie. —Aşa sS fie dreptatea? — Petrache om cu stare.
Epilog.—Baba Frosa.—Budala Petrache
Preciul unui esemplar de 160 pagiue în 16 pe hârtie velină, 5 leî.
'wiîfâ’IiâF
In tdte tlilele de la 10—6 ore s£ra
0, STB. CLEMENŢEI, 6.
Strada Academiei No. 16.
Atelierul Ellie^cu, pictor. — Intrarea liberă
Fiind-că d. EUiescu pitică din capitală face a-căs*ă ezposiţie cu scop d’a desface tablourile ce posedă, prin o licitaţie de bună-voe.
Deschiderea s’a tăcnt Duminică 11 Mal 1886.
Tablourile sunt următdrele eu preţurile cari vor începe licitaţia :
M*j. Sa Regina, portret cabinet 100 leî. General Davila, portret bust 80 1. Mateiu Millo, artist 200 1, General Magberu, in costumul de la 1848, 100 1. Madelena modernă, cabinet 140 1. Ruga de s4ră, cabinet f«ntesie 120. Hamlet, artistul Manolesou 120 1. Libertatea, costum naţional 150 1. Flora şi Zefiru, fantesie 150 1. Lectriţa, fantesie 100 1. Florăria, fantesie 100 1. Depâ-narea, italian şi italiancă 80 1. Idem, copie, de d-şdra A. 50 1. Pepene, tab'ofi după natură 70 1. Cap de esprosie, o damă 80 1. Idem, copie, de d-şdra A. 50 1. Tamburina 60 !. Idem. copie, de d-şdra A- 40 1 Peisagiu cu bol la fântână. 60 1 Martirisarea sfintei Ceeilia, tabloiî antic original de Sânt Giovano de Fiesola 500 1. Un bazar în Constantinopole (50 1. Muşchetarii, imitaţie de photografie 45 1. Un cap rîţlend 40 1. O glastră ou flori de d-ş<5ra A. 25 !. La Ferestreu pe he-leşteiî 45 1. Cap de fantesie (o damă) de d-ra A. 40 1. Păstoriţa francesă 60 1. O ţgrancă, pescâriţă 80 1. Peisagiu, mdră 40 1. Peisagiu mdră, copie de d-ra A. 25 1. După cununie, primul sărut 120 1 O visitâ in atelier 85 lei. Peisagiu, Roma 20 leî M-me Metacsa, portret. 60 1. Zâna florilor 30 1. Ucenicul ridând 20 lei. Avarul 20 leî. Tipuri de Câmpu-lung 60 1 Peisagiu, munţi, cascadă 30 1. Idem, copie de d-ra A. 20 1. Bebeu 20 1. Cap de damă, fantasie 15 1. Jdem, copie de d-ra A. 20 1. Şi rozele aă spini 200 1. Valter în şanţurile de fa Griviţa. schiţă 40 1. O ţărăncuţă 20 1. Buche-tiera, copie de d-ra A. 30 1. O actriţă 30 1. Pei-sagiu, posiţie din Prahova 30 1. Idem, copie de • d ra A 25 J. Idem, 15 1. Peisagiu, apus de s<5re 40 1. Lectriţa, copie de d-ra A. 25 1 O grăcă, de d-ra A. 20 1 Un interior de monasti-e in Italia 200 t Peisagiă 25 1. Adam şi Eva 20 1. O cocotă 20 1. Peisagiu din Elveţia, de d-ra A. 35 1.
Vinderea prin licitaţie s’a început Duminică 11 Mat 1886, in atelierul de pictură, strada Academiei, No. 16, vis-â-vis de Biserica dintr’o ^i.
Ocasie bună d’a posede tablouri de artă şi eftino.
—	Sunt, dise el, pădurarul I6n Deslions, nitete locul unde m’aî lovit cu cravaşa. ŢI aduci aminte acuma?
—	Dar acesta e o infamiei murmură Blanche.
In acel moment Madelena deschise uşa.
—	Mamă ! strigă I<5n sSrutând’o.
—	Ionel strigă ea, sărutându I la rândul el.
Idn luă de mână pe Blanche şi'î <JjSe cu voce lină.
—	Mamă, ’ţî presint pe femeia mea.... ŢI cer ospitalitate pentru ea şi pentru mine.
—	Intraţi, scumpit meî, <jwe Madelena.
Blanche părea f<5rte încurcată ; sgomotul
sa apropia încetul cu încetul ; ea intră ...
Intră ca să nu fie ve<jută.
Era o căsuţă de ţară.
Intr’un colţ un dulap, pe rafturi erafi aşezate cu multă măestrie, talere albăstruie.
In mijlocul caseî o masă de lemn ; împrejurul mesei scaune de paie; îu faţa ferestrelor un cămin mare.
Blanche se aşe^a pe un scaun ou multă neplăcere.
-- Domnă, (lise Trelauney, te-am adus aci; din momentul în care eştî aci, tot trecutul e uitat. ..
Te-am iubit fdrte mult, te iubesc şi a-cuma mal mult ca înainte...
Cu t(5te aceste pot se ’ţl spun, căsătoria ndstră se pdte strica de.:ă voeştî.
Gândeşte-te, totul depinde de la d-ta.
—	Luisa e în odaie?
—	Da, respunse Madelena.
Idn se sui sus.
Un vuet de paş! se auiji afară... Cânii lătrat!, vânătorii se opriseră.
—	Ve spun, strigă o voce că vănătdrea se opreşte aci.
Acdstâ voce era cunoscută de Blanche, era vocea d lui Laroche Mauberge, acel pretendent pe care ’l îefozase, şi care o regăsea aci sub aconerementul caseî unuî pădurar I
—	Eî! şi ce ne împedecă de a intra în acea casă, dise uuul din eî?
Deschise uşa.
—	D-vdstră aci? strigă cu ironie d-nul Laroche- Manb erge.
—	El! şi ? întrebă Blanche, ce te miri de aedsta.
—	Iată o stranie nopte a nunţel !
—	Pentru ce ?
—	Daţî-mi voe de a spune că decă aşi fi avnt onorea de a fi iubit de d-ta, n’aşî fi îndrăznit să te rog să me însoţeşti într’un loc.. aşa de... simplu.
Blanche se ridică.
—	Domnule strigă ea, sunt.... la mine.... ’ţi ordon să eşî...
Ducele începu a rtde.
—	La d vostră ? ddmnă ; dă-mi voe să ve felicit.
Arătând cu degetul pe Madelena, adaugă :
—	Pdte voeştî să 4^ doica d-tale !
Blanche se înfuria.
—	Domna, strigă ea, e mama bărbatului mefi.
Nu insulta o femee bătrână !
Alergând spre scară, Blanche strigă :
—	Ione! Ione! vină repede ! un laş a îndrăsnit să înjure pe femeia şi mama ta.
I6n aperu.
—	Trelauney 1 strigă de odată Laroche Mauberge.
—	Nu ine maî numesc nici lord Trelauney, nicî I6n Deslions.
Pentru raţiuni pe care nu le pot spune
aci, am fost silit să’uiî schimb numele, ca să joc un rol în mitocul vostru... Tatăl mefi se numea contele de Navaran... Acest nume care’mî aparţine, pot sâ’l reiafi !...
întingând mâna către Blanche de Char-meney, gise :
—	Mulţămesc BlanGie... orgoliul tei! a căgut! te iubesc !
Laroche Mauberge îngână :
—	Te rog, ddmnă să uiţi un moment de greşâlă...
—	Nn e nicî o greşelă de recunoscut, domnule, gise Ioan cu glas tare, eştî al mefi...
—	Iartă-mâ d-le, gLs un noi! venit, te înşel!, d-nul este al mefi 1
Acest nofi venit era marchisul Bryan-Forville-
Se ştie că Laroche-Mauberge sedusese pe marchisă şi că Bryan Forville dupâ ce se despărţi se căsători în Italia.
Purtarea marchisuluî dăduse loc la o mulţime de esplicaţiî, ceî ce’l cunoştiafi erafi siguri că trebuie să’î vie rândul odată,.,
Ducele îngălbeni.
—	Vom vorbi în acâstă privinţă mal
târdifi, dise el; şi coborând cele doue trepte ce dădeafi afară se aruncă pe cal.
Marchisul se sui şi el pe cal înaintea lui; se aşegă în faţa lui Liroche-Mauber ge pentru a’l opri să trecă.
—	Nu eştî căsătorit ? întrebă el.
—	Nu respunse ducele.
—	Nu! iubeai pe soţia mea?
—	Eî! şi ce’ţî pasă, acuma te-al căsătorit din nofi.
—	Ba ’ml pasă mult! M’am căsătorit din nofi ca să vă înlesnesc şi voue căsătoria.
—	El !
—	Nu poţi avea decăt o singură scuză, amorul!
—	N’am căutat nicî odată să me son-zezî, respunse ducele.
—	Ah ! zise marchizul cu ud ton inde-ferent.
Şi apropiindu-se de Laroche-Mauberge :
—	Voeştî să te căsătorescî cu Clo-tilda ?
—	Nu.
In acel moment marchisul dădu pinten! calului.
(Va urma)

www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 24 MAIU i8<6
CURSUL BUCURESCJ
CASâ m SCHIMB
THOSSA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-ftomânia
AJutrfnl p* ji a' de 23 Mai ii 8f6.
h°/a Rentă amortisabilă,
5°/a	»	românS perpetui
6°/o Obl. da Stat [rin-. oonvertitu] 6°/°	,,	0. F. Române .	*
59/(i	„	Munioipale . .	•
îOfs	Case' Pena. [300	1-]
fc°/c	Scria	funciara rurale .	.
»#/c	..	»	..
5°/c	„	urbane
«•/e >.	»	■ •
■PU	„	• ■
împr. ou prime BuCuresol [20 fr.]-5°/‘o Comunale nuol .	.
banca Prevederea .
DIVERSE
Aur contra argint BaS bilete .
Bilete de Bancă.................
Fiorini val. Austriacă .	.
Mărci Germane................
Bano-note Ftancese	.	•
Ruble de bartie
Ourai	VSnd.
95	86
91	92
86 >/a	871,,
76	77
?03	214
871/,	8Ş%
U'4	105
83%	84%
92%	931 t
100%	100>/3
31	35
14. */»	14. 8/4
14%	148/4
,00	2 03
1.23	1 2 ■“>
991’2	lOOt/2
2,4>	2.55
PRIMA FABRICA ROMANĂ
DE
IIFIR-C0MIS

£
O băutură făcută din lapte, care seîntrebuin-_ ®u un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept mai cu sâmă în contra ofticel; la Odeaa şi lângă Samara, riul Volga, sunt stabilimente speciale nnde mii Je bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuosci, mulţămitâ iniţiativei d-lni Lukianoff, care a tost unul din preparatorii isteţi ai acestei băuturi în Rusia. S’a in-fiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria pene în Elveţia şi Samar» e obosite re şi costă mult, pe când calitatea Kifiruluî, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa .'Io. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţeî, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
In provincie 100 strcle 100 lei »0	»	60 »
25	»	30 »
uooo Bucuresci înapoind sticlele gâle.
100 sticle	85	lei	—	b.
*0	»	45	»
25	»	22	»	50
Pentru bolnavi neavuţi preţurile’vor fi scădute.
———JB
ACT DE MCLŢĂMIRE
Sub-semnata, d miciliatâ in strada Jianu No. 7 la şosea, am suferit 15 ani de o lungă bălă fârte complicată care se manifestase prin dureri de ficat, de stomac, de nervi, de piept, de tuse, vărsături, ameţilă. lipsă de slnge, şi profundă slăbiciune,'şi care a fp«t declar tă incurabilă de totî medicii a cari m’am adresat, aşa că desperasom cu desăvârşire, când recomandat,du-mi-se de cine-va d’a încerca cn mult lăud»tul produs de lapte din Cau-cazia Kifir-Kumis abricat de d. FlorpLukianofif din calea Griviţeî No. 140, trebue să recunosc că în adevăr după o cură de 150 de sticle, m’am simţit cu desăvârşire însănătoşită, pentru care lucru mă simţ îndreptăţită a aduce mulţumirile mele prin publicitate d-luî Fior Lukianoff, ca unuia care mi-a redat visţa prin escelentul product pe care d-sa îl fabricăză
Siţa Constantinescu.
In strada Episcopiei, No. 80.
vis a vis de grădină
S’a deschis un local pentru vemjare de renumita ţuică veche şi vin veritabil cu pre ţurî moderate ale d-luî Isaia Lerescu.
SOCIETATEA
PENTRU
INVEŢATURA P0P0 ULUI ROMAN
S re a se corn lent» in -.ionului de îrbră-cnnimte şi de pat ai iirnrniior diu scdla normală întreţinută do « Astă societate, co mitetui publică licitaţiune pentru cliua de 30 Maiiî spre a se procurii:
60 învelitorî; 35 Cârşafu 1; 3 cămăşi de «Jiue; 89 cămăşi de nopte..; 14 perechi is-mene, 15 pereihî ismene ?î 3 şervete.
Modelurî pentru aceste efecte Be pot vedea în tdte ijilele de la ore e 8—12 a. m. în localul Societăţeî (Curtea bisericeî sf. Ecaterina)	COMITETUL.
lectura picanta
D c ven^aro
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu stringStor şi numărător
D verse caractere de litere precum şi mater -1 puţin uzat, din care a'ar putea forma o bună tipografie in p ovinoie Amitorii se vor adresa la d-1 comisionar 1, SCHWARTZ. strada Decebal, în Bucnrescl,
Boccucio, 100 de povestiri de Decameron tr. 2, — Amorurile reginei Mar ga re Iha de Navara
şi Louis XI...................>2,
Memoriele unei cântăreţe ...	. » 1,40
Memoriele unul oficer austriac . . . .	» 1,40
Memoriele contesei de Lichtenau ...» 1.40 Kasczeui, noul Decameron. ..... » 2,— Cărţile aci menţionate, scrise în limba genimnă se voi expedia franco O'! ş; cui, care va trimite preţul resp etiv în mărul poştale din ori-ce ţâră.
Catalogul amănunţit se expediază franco după t'imitorea unei mărci poştale de 25 bani către dină. ia
1.UDWIG AUfiR
V1ENA. Kolilmurkt, 5.
Rennimta cărîiirăreasa IULIA POLONEZ
oare ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, fnrturl, judecăţi, orî ce secrete ase inse la cari se interesezi cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A. se adresa în str. Coetmuluî, No. 2, Strada Romană, la fi nitul stradeî PiimăvereT, ne unde trece tramvaiu'. Asemenea mai ghiceşte uitându se în palma şi fruntea omului.
SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CU YAPORE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (80) Martie 1880, până la altă disposi (iune
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă du pe circonstanţele timpului şi apelor ; în nici un cas înse Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni mit înainte de orele indic Ue in uest I inerariă — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
C‘CURSELE VAPOARELOR IDE POSTA
	CURSE		IN JOS	j							CUilSE IN SUS :				
			I.	ii		III.				in.			i		II.
lela	Orşova	Sâmbătă 4 pm.		Luni	4 p m.	Juoî	4 p.m	le la Gilaţf		Marţi	U uui	Juji	9 am.	Sâmbătă 9 a.m.	
	Severin	Duminică 5 a.in		Marţi	5 a.m.	Vineri	5 a.m.	i	Brăila		u-« ..		1025 ,		1!)25
#»	Brsa-Palanca	ti	6« „	II	6« ,.	II	6*o „		Gura Ialomiţeî	ll	-2)p.ui	II	2* p.m.		p.m.
»>	Radujevaţ		8 „	ti	8 „	II	3 „	”	Hirşova	»l	3 „	tt	3 „		3 „
1»	Calafat		10io f.	li	10io (>		10' „	II	Cernavoda	I»	5*5 „		5*5		5*5 „
»P	Vidin		1035 >f		1035 „		1088	«1	Ostrov	>,	930 t>		03»)		984 „
*»	Lompalanca	II	12« t.	l»	12*°p.m.	II	12*0	it	Călăraşi oraş	II	780 „	tt	730		73» „
1*	Rahova		3to „		3“ „		3'6„	t	Silistra	tt	1030 ,,	♦l	%8> „		108» ..
1t	Beket		380	tt	380 f>	II	330 „	1»	Olteniţa	Mereu ri	2 p.m	Vineri	2 a iu.	Duminică 2 a. ra.	
ti	Cerabia		580		530 „		580 „		Turtukaia	,,	2,a „		ri* „		2*5
li	Nicopoli		7n ”	a	7 „	»»	7 „	in	GiurgiuţSmârd.]		tso	•1	531 „		580 „
li	Măgurele		72 »	ti	„		721	lela	Giurgiu[Smănl.]	,,	IO „		„		10 „
i>	Sistov		9'° „		9 0 „		9[0 „		Rusciuc		p.m		11		11 „
tt	Zi sn ni ce a		9“		988 „		fl25 „	II	Zimnicca		4 45 4 a		p m		2i6p.m.
tî	Rusciuc	Luni	6 a-m-Mercurî		6 a.m.	Sâmbătă	6 a.m.		Sistov		5'5 „		2*5 „		2*6 „
»#	Giurgiu(8mird.)		io „		IO ,.	1»	10 „		Măgurele	tt	7W „	II	5'i „	It	5" „
tt	Turtukaia	it	121® „		12l5pm.		12>5„	»»	N icopoii	tt	751 „	»l	53» „		5^ „
ti	Olteniţa	tt	i230 „		123J „		1230	II	Corabia	ti	Q40 '■ 11		7'» „		7'° „
a	Călăraş (oraş)	tt	1 „		1 „		1 „	II	Beket	Joul	1 a-40 a. ui	ti	988 >f	tt	956 „
*t	Silistra		2*5 „		2*5 „		2*5 „		Rahova	tt	12*0 „		K»*		10'» „
a	Ostrov		3'* „		3'* „		315 „	I»	Lomoalanoa		6 „	Sâmbătă 6 a ui.		Luni	6 a.m.
tt	Cernavoda		6 „		6 „		6 „	)♦	Vidin		8*8 „		8*5 .,		8*5 „
tt	Hîrşova	tt	8 „		8 „		8 ,.	1»	C ..liil’at	ii	9'8 „	'I	9*5 „	îl	915 „
»l	Gura Ialomiţeî	tt	880 „	it	8»o	II	880 „	it	Radujevaţ	ii	p. ui.	II	12'5 P UI.	II	1216 p.m.
iu	Brăila	Marţi	diaiinefcă, Jaoî dimineaţă. DuminicA dimin.					•1	Brsi-Palanca	it	2 ii	II	2 „	i»	2 „
tt	Galaţi	tt	i»		tt			in	Severin	ii	481 „	11	-3» „	tt	43» „
								1 de la Severin		Vine ri	5 V m»	D'i itinWî .in.		Marţi	5 a.m.
Cursele VIFORULUI LOCAL între GăLAŢI-TULCEĂ-ISMIIL :
Pornire în sus :
Gila Ismail la Tulcea-Galţl, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim Prim i oricare de la IsmoiL şi Reni U Galaţi la 21 Marte (2 Aprile 1886.
IN'iPFCTORVfUL AGENŢIILOR.
Pornire în jos:
De la Galaţi la Tulcea-Ismiii, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim-Prima plecare ide la Galaţi ri fcriii şi rimiil la 2) martie (t April) 18 >6 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
Societatea funcţionarilor publici
Devenind vacant prin demisionarua titularulu , postul de aJjutor de Comptabil S‘crâtliT al so1-cietăţeî funcţionarilor pubtril, retribuit a 150 lei mensual, Consiliul central de administraţie aduce la ounoscinţa celor ce voesc a ocupa ncâstă funcţiune să so presante cu cereri până la 12 Maiă 1886 1 Biuroul Societăţii locul Eforiei Spitalelor Civile Str. Col ţel No. 88, odată cu cererile aă presante şi ceitifioate pentru titlurile ce posedă)
Mulţumire
Suferind de mai mult timp de boală do piept şi tuse şi c&utâudu-mS ou diferite medicamente nu mî-aîi folosit nimic, de ;ât uumai după o scurtă cură cu KiflrKuiuis al d-1 ut Fior Lukiauoff
Pentru care arăt marea mei recunoştinţă d-lul Lukianoff.
LUŢA RÂCU
Soţia decedatului locotenent Râcn Radu Str. LibertiţeT, 17; Bucurase!
n .a	un aparat de fabri-
u6 venzare ^ »ps gaZ6sa u
bună atare cu 700 sifone. — A se adresa etra la Io6ne , N ». 53.
NAŢIOMALâ
societate generdiâ de asigurare în Bncnresel
aprobată prin decret regal No. 225 din 25 Ianuarie 1885.
Capital so iul 6.000.000 Ini
Prima emisiune ',1)00,000 lei deplin'; vărsaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care l.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramnra asigurărilor asupra vieţii
^eservade premii si fond reservă 650 JQQ lei
tNaţionalau asigură :
1- In contra dannelor de Fnoeudiă. II. Contra daunelor dc griudluă (piatii).—Hi. Contra daunelor de Tmusport precum şi Valori.— IV. Ooatra spargere! geamurilor, oglinzilor, ito. —V. Face a Igarare asupri rleţel.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70°/0 diu beneficii în com-binaţinnile nrmâtdre : asigurări asupri vieţeî uneia sau a două persăne, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri in cas de viaţă.
Combinaţinnile următdre:
Vsociaţiunî mutuale de supra-vieţuue. Aso-ciaţiunî în grupuri de 12 ani pentru copil de la i ani jum. până la 9 ani inclusiv, —Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite combinaţi uni.
Penă la finele anului 1884 „Naţionala" a realisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,0001. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA BENERALA
Str. Uarol I, No. 9.
m&Bmmem
Bătături sad Negi
Se depărteză sigur şi fără durere in timpul cel mal scurt prin ungerea cu tinetară de bătâtnrî renumită şi singura adevârată a Iul Ravaluer, din Pliarmacia roşie în P sen.
1CD Costul unei sticluţe cu car- 1 CD
lll» ton şi cu pensulă I ii)»
Deposit în Bucuresci la d. Farmacist Ru-1 dotf Schaiettan, farmacia Curţel Regale-
asyiHA								 — A - - Lecţiuni ud Dans OTEL riESOHt, Strada ŞELAEI, oamera 24,
Sub-sem’natul, ra6 simt dator a a-duee mulţumirile mele renumitei căr-turărese Iulia Polonez, domiciliată- în strada Piaţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului. R, Pănescu,	Elisareth Ha «dine MdşA CU DIPLOMA d;n streinAtate Fostă directore a Spit. de moşit din Kazan. Dăconsultaţmm ie la oreleiO—12 a.m, STRADA COSiViA, no. 1.	De arendat de la Aprilie 1887, jumătate din Moşia Paraipan Arsake din judeţul Vlaşca partea care se înveci-neş'e cu domeniul Giurgiil Doritorii se vor adresa la d. Em. La-hovary, 74, Calea Victoriei în Bucuresci.	
			Sub-semnatul are oudre a aduce la cunoştinţa oaor. public că dă lecţinnî de dans atât privat cât şi la domiciliul sâfi. e&aaa s<EA«4«y2 Profesor de Dans. J
^ — | A j %			
MERSUL TRENURILOR CĂILOR FERATE DIN ROMANIA
3DB LA SO ALA ITT (1 ILTIMITT) 188Q.
Uucuresci-Roman
Romau-Bucurescî
flocs- i- redeul
.n			Acc-	Pers.	Plăs
Ploesoî pl.			ii,15sâr	9,38d	8,19d
Câmpina			7,14	IV 42	9,20
Comarnic			7,39 8,30	11,09	9,45
Sinaia				11,53	10,31
Azuga			8,55	12,19	10,53
Predeal sos.			9,iosâr	12 3fia	11,8 A
STAŢIUNI	I] Accel 1	Pers. 21	Pers. 27	Plăc. 29	Accel. 9	STAŢIUNI	1 Accel. 2	Pers 24	Mixt «2	Mixt | 64	Mixt 66
	, sâra	dim	dim	dim.	p.m.		i sera	p. m		dim	
Bucuresci pl	, ll 00	8,40	7,30	6,30	4,40	Roman pl.	8,25	12,30		5,45	
PoescI pl.	12,27	10,39			7.20	Bacău	9,25	1,55		7,50	
Mizil	1.14	11,38	p.m.		8,55	Adjud	10,45	3,52	dim.	10,29	p. m.
Buzâu pl.	1 2,14	12 55	1,10		6,10	Mărăşeştl	11,23		7,41)	12,12	5,05
R.-Sărat pl	3,17		2,25		7,48	Focşani	11,59		9,26	12,59	
Focşani pl	4,28		3,48		10,10	R-Sărat	12,56	Tr. 22	10,55	2 29	
Mârâgeati pl.	5,15	12,0.)	5,15			Buzâă	2,01	1,18		4,03	
Adj'id	6,01	12,55	6,39			Mizil	2,50	2,19	Tr. 10	5,23	Tr. 22
Bâcău pl-	7,39	2,55	9,35			P'oesci	3,45	3,39	10,25	8,00	10,17
Roman sos	8,45	4,10	11,15			Bucuresci sos	5,00	5,15	11,45	9 35	11,50
	limin	p. m.	sâra				d'm.	p. m.	sâra	a. m.	sâra
Bucoresci-Giurgiu (Smârda)						Giurgiu (Smârda) Bucuresci					
	Fulg.P	Persâi;	Persân				Fulg.C	Asrsân Persân			
	dim.	dim.	p.m.				p. m	dim.	p. în.J		
Bucuresci pl-	5 40	6,40	5 30			Smârc!» pl.	2,25	10/0			
Filaret		7,10	6,00			Giurgiu!		10,13	8,30		
Coman i	6.24	7,55	6,45			Coman a-		11,13	9,3n		
Giurgiu		8,55	sâra			Filaret		42,11	10,28		
Smârda so».	7 >0					Bucures.cî sos-	3,25	12,25	10.42		
Predeal-Ploescî
Predeal
f' zoga
iSinaia
Comarnic
Câmpina
Ploesc!
Pi-
sc?.
Acc.
7,45d.
7,58
8,21
8,54
9,18
10.9,1
Pers.
4,51n>
5,0
5,32
6,04
6,29
7,-f.Ss
Plăc. 7,C5s. 7,19 8,11 8,44 9.09 I '*8
Bucuresci-VSrciorova
STAŢIUNI
Fulger
C
Aocel
3
Pers.
25
Bucuresci pl
Titu
Pites'î
Slatina
Piatra
Craiova
T.-Severin
Vârciorova s.
p. m.
4,05
5.07 6,24
8.08
9,30 12,05 .2,27n.i
Trenu Fulger C plâcă din Smârda şi Bucuresci Mercureaşi Duminica şi oosesce în Vâroiorova .loia şi Lnnea.
a m. 8,00 9,00 10,16 11,56 12, 7 1,18 3,52 4,12n
p. m.
H,	00
9,26
11,17
I,	2) 1,55 3,37 7,34 8,00d.
Buze Q-Ga laţi
Buzău
Brăila
Bărboşi
Galaţi
pl.
sos.
l’loescî-Slăuic
STAŢIUNI	I Mixt 1 71	
P O08CÎ pl Slănic sos.	a. m. - 10,45 12,40	
Uâmpina-Doftnua
(Jâmpina pl Doftana sos.
11,00
11.20
Verciorova-Bucuresci
STAŢIUNI
Fulger P
Vârciorova pl T.-Severin Craiova Piatra Slatina Pitesc!
Titu Bucuresci sos
săra
3,42
4,08
6.55
8,17
10 12 11,31
,2,35d
Trenul Fulger P, plâcă din Vârcio iova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce în Bucnrasci şi Smârda Mere, şi Dum.
Aecel.
4
Pers.
10
nâptea
12,57
1,19
3,53
4,48
5,12
6,58
8.11
9,10d
din.
8,00
8,40
12.30 1,51 2,17 5,15 7,05
9.30	s
Galaţi-Buzeu
dim.	m-					sâra	dim	
2,30	2 55	dim.	nâpte	Galaţi	pl.	9,40	8,40	sâra
5,03	3,31	6,45	1' ,30	Bărboşi		i 0,20	9,11	8,30
5,40	4,21			Brăila		ll,0l	1O,0lc	
6,15	4,55			Buzâu	sos.	1,30	12,53	
sâra	p. m.					sera	a.m-	
di m. 4,00
Slăuic-Ploesci
STAŢIUNI
Mixt
72
Slănic
Ploesei
pl.
sos.
, P- m-
1 5,~ 6,50
l)oftaua-Cânt p* aa_
Doftana Câm ina
sos
Pl
fi, 0 3,08
Galaţi-Mărăşeştl				Mărăşeşti-Galaţi			
STAŢIUNI	Accel. 7	Pers. :4 a 23	Mixt i0 a 59	STAŢIUNI	\ ccel. 26	Pers. 603 8	Mixt 28
Gal,iţi pl. Bărboşi Tecuci Mărăşeştl so9	sâra 10,40 1,06 «era	di >c. 7,45 8,30 11,14 11,45 a. m.	ndp. 11,40 12,50 4,16 4,52 dim-	Mărăşeştl pl Tecuci Bărboşi Galaţi sos.	dim. fi 25 5,60	p. m. 4.49 5,45 8,'5 8.50 sâra	sâra 11,35 12,34 3,53 4,35 dim.
I'hCi	ei- Becnd			uei'lad-Tecuci			
Tecuci pl. Bârlad sos.		Ul.u. 6,15 8,-	sera 5,55 8.09	Bâr’ad pl. Tecuci sos.		dim. 8,40 10,40	sâra 8,40 10 25
Adjud Tergu-ocna				Târgu-Ocna AUjud			
Adjud pl. T.-Ocneî sos.	dim. 6,10 8.05	p. m. 4,15 6.20		T. Ocna pl. Adjud sos.	dim. 9,45 11,35	sâra 8,20 10,-	
Băeău-lriatra (NA nu)				Hâtru (Nâmţu) Băcâu			
Băcău pl. Piatra N. aoe	dim. 7,46 1.13	p. m. 3,- 5,28		Piatra N. p1. Băcăil sos-	dim. ll -1,30	p m 6 20 8,50	
C«ii-tatiţa-i;eruavoda				Cernu voda-tloustauţa			
Constanţa pl. Cernavoda 8.	| sâra 6,50 | 8 35	p m. 1,50 4,24		Cernavoda pl- Constanţa 8	p. m. 3,00 445	,p. w. 9,- 11,10	
laşî-L'ngheni				UugUeni-laşî			
Iaşi pl. Uner.-Rom. g.	2,25 3,49	U,50 11,*1		Ungh(sni-Rm. pl-laşi 8°8*	2,— 3,32	6.00 9,20	
Titu-Tîrgovişte				Tlrgovişte-Titu			
Titu pl. TîlgOV. SOS.	9,4o 1 .05	9,15 10,30		Tîrgovişte pi Titu sos.	6,4U 7 50	5,40 6,30	
Romau-laşî				J aşi-Borna n				Păş aul-fsucăva				Sucâva-l’ăşcu ni				Versşti-Botoşani				Botoşanî-VerescI			
STAŢIUNI	Accel. 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt i9		STAŢIUNI	Accel. 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel. 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Accel. 12	Mixt 14	
Roman pl-«i-.< 1 Târgu-Frumos aşi sos.	| dim. - 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	p. m. : 4,28 6,53 7.16 8,15 9.41 sâra		Taşt pl. Tîrgu-Frumos Pâşoanî Pj*!Care la ?“• * pl. la Suceva Roman sos.	p. m. 4,33 5,48 7.04 7,16 8.05 sâra	dim. 6,47 8,27 10,16 10,41 11,45 a. m.		Păşcanî pl. Veresci P1/® Sucâva sos.	dim. l",4l 11,50 12,08 12,23 sera	sâra 7,16 9,32 9,47 10,09 sâra		Sucâva pl. Veresci Păşcanî sos.	p. m. 4,50 5,20 6,31 sâra	dim. 6,44 7,39 3,30 p. m.		Veresci pl. Leorda Botoşani sos.	a. m 12,08 1,31 2,03	sâra 9,47 11,10 11,42		Botoşani pl. Leorda] Veresci	dim. 5,0) 5,49 7,09	p. m. 3.05 3 45 5.05	
Tmgraa». Otiarnasi T>s	Calea, Rthovei So, 56
www.dacoromanica.ro
anul xvn. No.	4184.
jftOlUMEST	E :
Pentru OapitaiA: pentru un an . . . , şese luni . , rel luni .	Lei 24 » 12 » 7
Pentru Distriote	
autru an an . . . » şăse luni * trei luni	Lei 3« . 15 • 8
Pantru StreinAtate Pentru un an . . . • Del 4 * şăse luni . » 20 » trei luni • » 12 Abonamentele se fac la 1 p 16 ale fie■	
IN BUCTJRESCI ŞI DISTRICTE 10 BaNI NUMERUL
DUMINICA, 25 MAI 1886
căret luni.
Un număr vecliiu 25 bani.
Ediţia de dimineţii
anusnuni şi reclame -.
Anunciurl pe pag. IV, linia 25 ban.
Reclame	pe pag.	III	...	1	leă
>	pe pag.	II	. .	3	lei.
»	pe pag-	I	. .	5	lei-
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză,; artioole nepublicate se ard.
In străinătate 'i se adresa :
Frauda, Ha vas, Laffite&C-nie, 8 place drla Bourse, Paris.
Englitera, Eugene Miooud, 81 FU t Street, E. C. London.
Ausfrt'a, Haasenstein, & Comp. Vvien. Rudolf Mosse Zeilerstaette, ‘2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahovel, No. 86	Directos* politic, I. G. FUNDESCU
-««/b w	ntm1—ilfWTTE^—
Administraţranea, Calea Rahovel, No. 36
UdWXrtWkKAI . -fii tedmtarAMSM
SCIRI TELEGRAFICE
(După (Jiarele streine)
Viena, 4 Iu ni ii
Ministrul Tisza â fost pi'imit in audienţă de împărat, şi apoi a conferit ou primul ministru Taafe, ou contele Kalnoky şi cu d. de Szogyeny. Guvernul austriac nare nici cum de gând sS propuie Ungariei noui negocidrl asupra tacsăril petro• liuluî. Guvernul vienes e pStruns de trebuinţă ca tariful sS fie cât mai repede vo tot şi d’aceea e contra ori cărei modificări. Numai după ce cluburile parlamentare vor fi consultate se va sci dacă Gestiunea va fi resolvată până la sfârşitul lui IuDÎCi sefl dacă nu ; în acest cas sesiunea va fi închisă.
Viena, 4 Iuniţi.
Al’altă-ieri sără clubul Polonilor s'a întrunit pentru a discuta situaţiunea creată prin diferendul rl ntre guvern şi comisiunea economică Asistaţi aprdpe toţi membrii. Preşedintele clubului, d. Srocholski, propuse de Ia început chiar urmetdrea moţiune : Da pe ce ministrul de finance, îu preseuţa primului ministru şi a contelui Hohenvart, mî-a comunicat, ca preşedinte al clubului polon, că negocierile cu Ungaria pot fi reluate, pe altă bază de cât propunerea Suess, de şi guvernul nu ga-raniiză pentru succes, propun : Clubul să bine-voiască a anula hotărârea luată într’o şedinţă precedemă, prin c»re membrii poloni din comisiunea economică etafi însărcinaţi se voteze pentru propunerea Suess. Preşedintele Stocholski făcu o a două propunere în următorul cuprins: » Membrii poloni din comisiunea vamală vor lucra pentru fiosarea la 2 fiorini a tacsei pe petrolifl brut.";— Deputatul Chrzanowscki propuse ca Clubul se nu revie asupra hotărârii de mai nainte. Asupra tuturor a-Cestor propuneri se desfăşură o discuţie orte vie. Propunerile luî Srocholski aii pentru ele o mică maioritate, —In cercurile Dreptei să Rpune că Tisza ar fi dispus pentru o urcare moderată a tacsei pe pecrolifi.
Cracovia, 4 luniti.
piarul Ceas, vorbind de cestiunea petro-liulul, espune gravitatea situaţiunii şi urmările rele pentru stat şi ţeră ce pot is-vorî din crisa provocata. Numitul 4>a1' speră câ clubul polon va reuşi să glsescă o soluţiune care se împace t6te interesele
Londra, 4 Iunitl.
ţliarele publică o scrisore a d-lu! Brigbt asupra bilnlui iriandes:
»Cred, dice d. Brigbt, că bilul home-rule trebuia se se retragă înainte d’a doua citire ; fără tema d’o disolvare a parlamentului, acesta s’ar fi ăi întâmplat. Simpatia mea pentru Irlanda me silesce se condamn proiectul. Sunt de părere că parlamentul imperial pote fi mal drept faţă cu tdte clasele Irlandei, decât un parlament care ar sieja la Dublin conform proiectului luî Gladstone. Dacă bilulul l-ar lipsi autoritatea primului ministru, el ar cădea fără greş ; căci afară de irlandesl nu l’ar vota decât cel mult 12 omeni.«
Belgrad, 4 Iunifi.
Coaliţiunea liberal radicală desfăşură o activitate febrilă pentru a ajunge la o schimbare atât interuă cât şi esternă. In acest scop se răspândesc sgomote privi-tdre la antagonismul dintre Rusia şi Austria şi la o apropiată schimbare a ordinei de lucruri din Balcani. Din partea sea re gele ţine nestrămutat Ia politica esteridră de pân’acum.
A se vedea Ultime Scirî pe pagina Ilf
tele leaderilor oposiţiunel, când aceşti voind a face sfi se crâZâ câ guvernul (Jic că surit desinteresaţl şi că’I dore vrea sfi aplice tufişuri escepţionale

mima de interesele ţârei; el înţelege la ce tind tâte ieremiadele, tâte frământările oposiţiuneî.
Puterea—iată acel cuvent fermecător, care deseeptâ tâtă ura şi t<5tă mânia oposiţiuneî. Dâr pofta de putere nu este un argument plausibil, şi încrederea naţiuneî nu se dobândeşte pe temeiul unor dorinţe nelegitimate de nemic.
Ne având fapte, pentru a combate pe guvern, oposiţiunea recurge la născociri, la calomnii. In nenumărate rânduri am denunţat opiniei publice reaua^credinţă a presei oposiţiunel, care pentru a sprijiui vr’o tesâ adusă îu desbatere, invent&jâ fapte, pe temeiul cărora reazimă argumentaţiu-nea sea.
Dovadă ne este darea de sâmă, dată de fiarele oposiţiunel, a întrunire! intime a partidei liberale parlamentare de acnm trei <jile- Tâte (jiarele oposiţiunel s ad întrecut în a estâ dare de seină pentru a inter-verti adevfirul, a induce in er6re pe cititorii lor.
Reaua credinţă a presei oposiţiuneî în acest din urmă cas întrece orl-ce graniţă şi cinismul, cu care ea îşi permite a pune în gura oratorilor contrariul celor (jise, arată întregul abis moral, în care sfi svîrcolesc nenorociţii 3cribt al oposiţiunel.
Tâte (ji^rete acestei partide, compuse dintr’o amalgamă bizară, declară, fără vestigiu! cel mal mie a ruşinel, cum câ d. I. C. Brâtianu ar fi cerut în întrunirea, despre care este vorba, mfisurl escepţionale în contra oposiţiunel, care insultă corona şi sfi încercă a compromite pe rege în faţa naţiune!.
Organul oposiţiuniî, întemeiat în România de un aventurier frauces, fără scrupul, care’şî vindea condeiul ba unei, ba altei legaţiunl străine, sfi întrece, ca tot-d’a-una în a afirma infamii, inventate pentru a servi în anume cas.
Oposiţiunea ştie bine eă neadevSr grăieşte, când <jice că d. I. C. Bră-tianu, ar fi cerut mfisurl escepţionale ; ea ştie fârte bine că, din contra, d-sa a respins propunerea, făcută într’un mod indirect de câtre unul din presenţil la Întrunire, ca guvernul sfi vie şi sâ oprâscă pe cel cari îşi permit a insulta«cor<5na. Propui-torul merse mal departe în acâstă privinţă, căci acusâ guvernul eâ stă nemişcat faţă cu nişte procedeurl infame ale oposiţiuniî, care recurge la o propagandă criminală printre ţărani şi inventâ<jâ tot felul de calomnii mârşave pe sema regelui. Primul ministru, răspunzând preopinentului nu numai câ a respins orl-ce inter-venire directă a guvernului in acest cas, ci a declarat, câ decă ar fi vâ^ut câ guvernul partidei liberale nu se
BKWjitl, Sâmbătă 24 Maia 1886
ţîilnic fiarele oposiţiunel se întrec sfi dovedescâ câ mal uşor le este a ’şî umplea colânele eu tot felul de ata curl nedemne şi acusărl sfruntate contra guvernului partidei liberale, de cât a convinge pe cine-va de adevăr şi de realitatea faptelor.
Este natural că purtarea acesta convine oposiţiunel, şăcl mărturisirea faptelor este contra el. Neputand sfi convingă, ea caută sâ producă efect, de şi îu frase gâle nimeni nu se mai încrede aZl.
Poporul nostru, cu bunul sâă simţ, cu mintea sea sănătdsă, scie fârte bine ce temei trebuie sfi pună pe jurâmin-
In contra membrilor oposiţiunel, cari îşi permit a batjocori corâna 1
Este lesne a vedea unde ţinteşte oposiţiunea.
Dupfi manifesturl, după scandale pe strada, după întruniri nereuşite, după manifestaţiuni ridicole, care tâte u’au adus nici un resultat pipăit, oposiţiunea speră câ va găsi încă un mijloc bun pentru a turbura liniştea şi provoca neorînduieli prin a forţa pe guvernul partidei liberale de a aplica legi coercitive în contra unei mânî de âmenl desmetiel, cari cutrieră ţâra şi propagă tot felul de născociri de sensaţie.
Speranţa oposiţiuneî este zadarnică. Intre ţâra şi partidul liberal esistâ legături puternice, cari în curgerea ultimilor dece ani au devenit nedestructibile; pe tăria acestor legături sfi reazimă puterea morală a partidei liberale, care va şti a spulbera calomnia şi a strivi pe calomniatori, recurgând numai şi numai la arme loiale.
Cel care ar6 dreptate, n’are trebuinţă să recurgă la măsuri escepţionale, precum n’are trebuinţă sfi recurgă la calomnii, la neadevăr, a-dicâ la armele infame, întrebuinţate cu aşa desinvoltură de gentilomii oposiţiunel.
—■»»»♦»««■ •
Am relevat ieri, din punct de vedere economic, importanţa celor petrecute la Viena cu ocasiunea des-baterii asupra tacsei petroliulul; a-ceste incidente merită însă atenţiune şi din punct de vedere politic, căci, desfăşurate în urmările lor , ele pot schimba faţa multor lucruri In Austria.
Dupfi cum s’a vfiZut, guvernul a ameninţat cu disolvarea Camerei,
pericolul unei crise interne. Situaţiunea guvernului Taaffe e în adevăr grea.
Nu e cu totul esclusă putinţa u-nel crise ministeriale în Francia; proiectul espulsăril principilor pâte duce la asemenea resultat.
Comisiunea Camerei, după cum a-nunţă depeşele din Paris, nu se mul-ţumesce cu principiul espulsârii facultative ; ea cere ca guvernul sfi fie obligat a espulsa imediat pe toţi principii.
Preşedintele comisiunil a făcut de-claraţiunl în acest sens d-lul Freyci-net, care a răspuns câ trebuie să consulte consiliul de miniştri.
Dâca Camera adoptă punctul de vedere al Comisiunil, atunci e pro-balil că guvernul va fi silit sfi se retragă.
«««t-c-c;.- -
MFORMATIUMI
ţbarul Epoca de a<jî a publicat o presupusă telegramă fain Giurgiu, subscrisă Dumitriu, prin care spune că d. Fundescu a promis unor alegători cari îl cerea so* cotelă de mandatul şeii, că va face jouî seră o întrunire şi apoi a fugit la Gară unde a fost huiduit. Acăstă presupusă telegramă a fost reprodusă şi de Românul.
Pe de o parte d-uu Fundescu a scris «Românului* că nici un cuvent nu este esact din cele eopiicse în telegramă ; er pe de alta a trimis d-luî Hariton Racotă, membru al partidului conservator, urmâ-torea scrisdre :
Domnule Racotă,
De şi suntem în diverginţă de opiman! politice, totuşi scit! că esc! om onest. Al vgdut telegrama publicată In Epoca de a^T, subscrisa Dumitriu. Scii că nu este esact nici un cuvânt dintr’ensa, căci erai jonî
Ori ce resultat va avea demersul d vdstră, vă rog să mi’i comunicaţi imediat, ca se sciîî ce mesurl să iaiî.
Primiţi asicurarea stimei si cousidera-ţiunel ce ve port.
I. C. Fundescu
24 Maiu 1886.
reanimă decât pe stricta şi severa Ungaria
în Giurgiu, Te rog der, ca, împreună cu dacă aeâ3ta va primi modificarea pro-jd< Carcaly, se mergeţi !a d. Dumitriu, şi, pusă de comisiunea vamală. Indife-jddc3 va dec!ara ca ‘«legrama e a d-sele, renţî la început şi chiar iritaţi d’a- se’I cereţi cuvenita satisfacere, cestă ameninţare, membrii maiori-tâţil au sfârşit prin a se emoţiona ; conducătorii diferitelor fracţiuni din maioritate aă fost ehemâţî la ministerul de finance şi apolo, după mal multe consfătuiri, s’a ajuns la o împăcare relativă.
O depeşă din Viena ne-a comunicat O asemenea scrisdre a trimis şi d-lul modalităţile acestei împăcări. Pro- Carcftly* punerea Suess va fi înlăturată şi
tacsa actuală pe petroliă va fi spo Astâ-dl pe ’a orele 9 şi 40 m. a sosit ritâ la 2 fiorini aur.	j la Giurgitt, Alteţa Sea Principele Alexandru
Cu acâstă propunere, guvernul crede aI Bulgariei.
Sâ satisfacă dorinţele esploatatorilor ba debarcader, Principele Alexandru a galiţianl de petroliă şi prin urmare fost; întâmpinat do d general Al. Anghe-se scape din încurcătură. Manopera lescu, ministru de răsbof, care l’a salutat insâ e departe d'a fi reuşit.	,în numele M. S. Regelui.
In adevfir, însuşi guvernul declară! Pe la °rele 10 un tren esprea a plecat că nu pâte garanta pentru succesul din Giurgiă, ducend pe A. S. Principele negociărilor ce se vor reîncepe cu Bulgariei.
Ungaria în privinţa petroliulul, — Pe la orele 11 şi jumătate trenul a sosit mărturisire preţiâsâ, care ilustrâză la balta CotrocenT, unde principele Ale-prefect posiţiunea Austriei faţă cu xandru a fost întâmpinat de M. S. Regele
tăţî der n’am crezut Că dmeniî cari să cred deja îu maturitate sd primescă a să amesteca cu băeţil.
u
Aflăm că leaderil oposiţiunel a8 hotârît să ntârgă în vara asta eu toţii pe la băile din Austria şi Ungaria, cu soop de a se întâlni acolo ou câte-va persone înalte ale
monarebieî vecine.
E vorba să se sondeje disposiţiunile cercurilor influente din străinătate faţă cu a-titudinea şi cu angajamentele oposiţiunel. D. G Vernescu împreună cu d. George Lahovary vor pleca la Elopatak, unde se crede că va veni şi d. Szecheny, ministrul de comeiciQ al Ungariei.
*
Aflăm că d. Frederic Damă, redactor-şef al Zidului LIndep. Roumaine plecă Zil0le acestea la Pesta, nnde va sta câte-va Zii®-Sa Z>c® ®ă acest voiagitt este strâns legat cu atitudinea acestui scrib faţă cu conven-ţiunea comercială.
X
Sgomotul privitor la neînţelegerea iscată între delegaţii bulgari şi români în ceia
ce priveşte linia boruagiulnl graniţei Do-brogel, este lipsită de ori ce temei.
X
Ştirile ce daif foile oposiţignei despre re-maaiarea cabinetului sunt cu desăvârşire falşe.
IHTEtraiREA DE LA B,-SABAT
aplicare a legilor coercitive, apoi n’ar fi râmas o siogură clipă la cârma ţârei; d-sa adaogă că încrederea ţârei este scutul actualului guvern şi acâsta este punctul de reazim puternic, care ’1 sprijineşţe în activitatea sa pentru consolidarea statului român.
Cele spuse de către şeful partidei liberale aâ fost au<jite de toţi cel presanţi la întrunire ; aşa câ pentru a interverti adevfirul, pentru a pune in gura primului ministru alt ceva, cu totul contrarifi, celor Zise de d-sea nu sfi pâte de cât cu o ideie pre-
co întregal stat major, de mal mulţi d nî
guvernului nu înlătură acest pericol.
Discuţiunea în Cameră va fi fără îndoială fârte vie şi forte întinsă şi nimeni nu pâte garanta de pe acnm conputi, cu un scop anume deter-1 resulfcatul.
minat.	! Pe d’o parte deci, pericolul unei
Şi ce scop are presa oposiţiunel rupturi cu Ungaria; pe de alta,
Pe de altă parte, propunerea gu- miniştri precum şi înalţi demnitari, vernulul austriac d’a se spori tacsa Alteţa Sea câlătoresce într’un strict in-pe petroliă nu resolvă cestiunea în- cognito. trâgă, ci numai o parte din ea. Tacsa	X
din tarif era nesuficientă; urcată la Diarul străin din strada Clemenţei &-2 fiorini în aur, galiţianil pot fi mul- nunţi, cum că un ore care d. FrunZcsou ţumiţl în acâstă privinţă. Remâne redactor la Ziarul coconaşilor Epoca ar fi însă partea a doua a cestiunil: pe-, fost bătut ieri de câtre nişte «Smenl necu-ricolul ca tacsa vamală sfi fie îneun-' noscuţî din ordinul direct al d-luî I. C. giurată de importatori, mulţumită Brătianu. Am ştiut că confraţii noştri! de autorităţilor unguresc!; propunerea la Ziarul străin sunt de rea credinţă, der nu
T-ain considerat şi de stupid». Un coconaş ore care petrece nnie-va, să certă ca cineva, se bate apoi şi când, din nenorocire vine acasă ca o falcă umflată, declară că este martir politic şi că a fost maltratat pentru o causă politică. înţelegem ca co-conaşiî s§ ajungă la asemenea monstrnosi-
Bîmnicu-Sârat, 1886 Mai 31.
Domnule director,
Nu sunt săiî, mal bine Zis, nu împărtăşesc vederile aşa numiţilor liberal-conser-vatorl; ddr — v’o mărturisesc mal dinainte — nu sunt nici liberal-naţional înfocat. Şi, dintre raţiuni cea mal însemna'ă e aceea că nu ’ml prea fac sânge reă şi digestiune grea cu politica.
Acesta, însă, nu împedică ca, atunci când văd că ore-care lucruri, nu tocmai cinstite, trec, cum Şice Românul, peste tote răs-cdlele, se ’mî trdcă şi mie musca pe la nas şi se caut a arăta cu degetul minciuna şi mişelia.
Să me esplic.
*
Sunt câte-va luuî de când — după cum totă suflarea românăscă scie — câţl-?a lea-derl ai oposiţiuniî cutreeră ţăra, strigând pretutindeni că totul este perdut pentru noi sub vitregul guvern al lui Idn Brâtianu şi că, prin consecinţă, el trebue răsturnat... nu cred, d le director, câ mai e nevoe a adăoga: «pentru ca aceşti leaderî, cărora inima li se frînge şi ochii le plânge, se... să vie dânşii la dulcea cârmă».
Eî bine, eS ca unul care, dapă cum v’am spus, nu me prea ocup de înalta politică, citindgajetele şi cu deosebire Epoca, pe care o cumpăr în tote dilele, fiind-că se pretinde cea mai bine informată, şi veZend priimirile entusiaste, înflăcărate, delirante, ca capii oposiţiuniî afi avut în Botoşani, cu deosebire, şi în Craiova; audiud de miile de dmeni, tot din societatea inteligentă, adunate Înadins spre a asculta ou nesaţiă cuvintele nuoilor oracoli; vedend decisiuuile ce se luaţi de aceste mii de 6-menl, în unanimitate şi plini de indignare, d’a se resturna guvernul, să me credeţi, d-le director, — şi se nu mai jiceţl că a patra putere a statului nostru nu are nici o înriurire asupra muritorilor! — să mă credeţi, Zi® că fu un moment când mi-atn Zis: — «Acest guvern în adevăr trebne să fie ticălos. Nu de geba dmeni bătrâni ca leaderiî noştri (se mă ierte cel ce sunt tineri ; atunci nu’l cunosceam şi le Zic®am betrâui nu spre a le face vr’un refl... din contra) umblă ca Evreul Rătăcitor prin ţăra Intregă, şi nu de giaba se găsesc mii de ămeul care se ’şî spargă capul şi peptul numai pentru ca se restărne pe 16n Brătianu şi să ridi. .. De sigur, guvernul e ticălos.
Şi cât p’aoi eram să trec şi eiî în tabăra oposiţiuniî, atâta mă umpluseeem de indignare, când... vedeţi minune ! chiar d-lor să Insărcineză a me desabusa — permiteţi se useZ de acest cuvânt.
*
Duminica la 18 Mai, după cum se a-cunţase pretutindeni prin gazete, venise rlndul si Rîmuiculuî ca să bea paharul.

www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 25 MAI 188B
*sKrn
deschid o mică pa- Bănică Zisu, fost poliţaii!, fost sub-prefect, unde iarăşi d-ua Gealep avea preparate bn
chete, şi de aci aii trebuit să se ducă la
Aci, îusă, trebixe
rantesă.	necontenit slujbas sub acest guvern, de
Gara nristrâ e frirte departe de oraş, ca misionat de^vr'o patru luni; G. Hristescu, un chi.ometru şi jumătate, şi la intrarea, fost ajutor al judecătorului de ocol, demişi-lingă barieră, este un frirte mare maidan . onat pentru esces de activitate', 1. Vasiliu, fost unde se fac bâleiurile şi — lucru datorit numai întâmplării, se ’nţelpg»—tocmai în
d. Bagdat. Trebuie, însă, să se scie, că, pentru a merge de la casa d-lui Orovenu la a d-lul Bugat, în part a opusă a oraşu
acea di era bâtciil mare, Ispasul aşa numit. Tirgul era f6rte animat, după cum eh ir gazeta locala a oposiţiei spune, şi plin de care cu lemuârie, nuelo, de vîudâtorl de vaoi, boi, oaî, eto., veniţi din tot judeţul, ba, cel diu urmă, şi diu judeţele limitrofe.
Iar, du;ă ce v’am spus a.'estea, se revin.
După cum, aşa drir, lucrul era pus la cale, Duminică la orele 2 p. m. trebuia se sosescă diu Bucurescî d nil D. Brătianu, Taihe Giani, Păuceseu, etc., pentru a ne spune şi nouă... ut supra, şi, ca atare, capii (n'avem numai un cap, noi) oposiţiunii locale, d-nii Isuf. Oroveaou, G. Mârgăritescu şi... O. 0. Datcules ;u, trebuiai! se organi-stde o rire care primire.
Ca şetl ai oposiţiunii, recunriscem cu nu de mult afi şi un rire-care număr de soldaţi. Ei bine, cu aceştia, cu vr’o 24 de mahalagii, de o reputaţiuue dubiosă, asol-daţi şi cu vr’o 20 de copii—neputândo-se face mal mult — primirea se putea con sidera ca organisatâ şi la adică chiar strălucită penă la un punt.
In adevăr, d-le director, vorbind frirte serios— lucru cam greă în faţa comicitâţd caşului— totă primirea, totă întrunirea şi resultatul el nu se întind decât la cele de mai la Vale şi, pentru ca se nu dau loc la bănuell, voi ii pune pretutindeni nume, aşteptând cu plăcere a fi desminţit.
comisar de gară şi N. Hristescu, portărel, j lui, trebuie inevitabil să se trecă pe la d. primul dat afară, al doilea în a3ceptarea Gea:ep, fiind în cale. Aşa der, se note <J;ce
La orele 2 se gă^eu la gară, pentru a primi delegaţiunea oposiţiunel diu Bucu-resc\ urmatdrele persone :
Toma Bagdat, prop, rural, personă îndestul de cunoscută In Bucurescî cred; C-G. Datculescu, idem, idem prin multele scrie»! in tote ramurile; G. A. Mărgări-tescu idem, ne-idem ; Sava Gherghiceanu, redactor al gazetei d-lui Mârgăritescu; Friedman, arendaş; Ordşanu, prop. rural ; Pavel Manolescu, prop urban; Lazăr Ni-culescu, prop. rural; Ghiţă Gealep, căruia cei mat mare ied ce 'a tăcut d. Ion Brătianu este acela de a fi mâncat anul trecut la Marienbad la aceiaşi masă. ou densul. nenoroeinduT pentru t6tâ viaţa — a^i nu aspiră decât a mânca şi cu Bismarck; N- Gealep, frate cu precedentul; Scarlat Moşescu, prop. rural; M. Hristescu, fost comerciant, ca copilul Ghiţâ, pe care cu astă oeasiune, do şi imberbul, l’a lansat în politică cu relativa binecuvântare; Bănică Hristescu, comerciant, cumnat cu precedentul, fără drept de vot, fo3t falit; G. Lupan prop. urban; losefache Oroveanu, fost comerciant, preşedinte al societate! cooperative Unirea, deputat cou9ervator-liberal-democrat-naţional - republicau - socialist-co-munist nihiUst-alftMto ; C Oroveanu, frate cu precedentul; N. Dimitresou, rudă cu acelaşi; M. Dimitresou, idem; N. Ste-fdnescu, idem; G. Protopopescu, casier la Unirea; I. Dimitresou Rachieru, director la Unirea; 1 Niculescu-Uaţicu, secretar la Unirea; I. Mihăescu, prop. rural, înrudit cu d. Pironescu ue maî la vale; G. An-driano, codiţă inconscientă a d-lui Mfirga-ntescu şi N. Jtndriano, frate cu precedentul şi mai codiţă decât. densul.
Aceste 23 de persone — cred că am a-dunat bine— represintă, cum vedeţi, marea şi mica proprietate, comerciul şi inteligenţa oralului.
După dânşii vin o altă tagmă, cea mai curirisă şi cea mai guralivă in asemenea ocasiunl, acea a fuucţiouarilor daţi afară seă demisionaţi căci o sciţi, cred—e un obiceifl, devenit regulă generală, ca uu funcţionar dat afară, chiar din acel moment, se trrică in oposiţie.
Ast-fel pe d-niî :
Gr. Damian, fosi sub-prefect şi V. Teodora, fost poliţaii!, cel mal vechi fără slujbă, de şi apoi, vice versa, unul de altul suut departe ca cerul do pământ în trite privinţele. Intre altele, cd din urmăcon-stitue puterea partidului oposiţiei locale.
resnlfcatuluî la raportul făcut de preşedintele tribunalului cerând destituire, pentrn că ambii s’ail bătut şi insultat pe peronul gărei în eserciţiul funcţianei; d. lacob D-Pella, singurul ne-fost, der actual director la scrila primară de băeţî diu acest oraş şi, în fine, d. Dumitru Pironescu, tot ne-fost, actual şef al deposituluî local de sare, paraponosit că nu l’a numit la tutunuri..
Pentru a sfirşi, mal erail 4 ţeranî cu stegurî, alţi 20 ţeraaî şi 20 capi puşi cu plată pentru a striga ura şi... cine mal scie, să mal spună.
Ga, fără voia mea, să fi omis 2 cel mult 3 persone diu acesta listă, este posibil; der, cu acesta reservă, desfid pe cine-va să spună că aii fost presenţf la gară, pentru a primi pe d. D. Brătianu şi tovarăşii, şi alte per-s6ue care, politicainente vorbiud, să iu-semne ceva mal mult de cât zero.
*
că din bâlciă aii mers la d. Orovenu şi de
Care nu ne-a fost, însă surprinderea când în Gazeta sătenuluî a domnului Dătcu-lescu şi în gazetele diu Bucurescî de la 1 luniîl s. n. am văZnt relativa dare de sriină plină de un entusiasm fără margini ? Am surîs de milă când nu ’mi aduc bine a-minte iu ce $:ar al oposiţiei din Bucurescî, am citit că aQ fost faţă o mulţime de ţe
aci la d. Bagdat Şi Bst-fol fiind lucrurile, răni veniţi înadins din tot judeţul şi că nu vedeţi că oine-va, pe lângă că se ia erail representate şi judeţele Putna şi Bu de per cu adevărul, abuşridi de bnua-ere-1 z8il. In adevăr, ar trebui să fie cine-va dinţă a celui oe’l ascultă şeii citosce, ca s8 torte naiv "pentru ca s8 crridă că ţăranul,
Zică că 8’aiî parcurs trite uliţele priucipale oare nu scie drica are ce mânca ou con
.. I «	— 1	fl	i . .-v A 1 n A. .. AI	n MA — .1- I n A fl « it n H / K A I T 11 I I) [ i ■
Acest cortegii!, funebru, se prite dice, întru cât după densu putea cine-va prevedea succesul întrunire!, porni dimpreună cu ris-peţi! spre oraş, fără ca să fi fost, la gară 880 pe drum, după cum pretinde Epoca, vre-o altă înghesuială decât cea provocată de întrecerea fie căruia diu membrii cortegiului ca să se sărute ’n gură cu noi! veniţi.
La intrarea îu oraş însă, în loc de a continua drumul pe care tot omul, care vine în oraşul nostru şi care voiesoe să a-jungă mai repede la casa lui seQ la otel, 'i face ; tu loc de a merge drept înainte, spre a da în uliţa centrală ;i de aci a merge spre stânga Ia d. Bagdat, gazda, cortegiul noitru, însoţit de o bandă de lăutari, cu instrumente da aer şi cu crirda, care de sigur nu al cunoscut nici odată acordarea, şi cu o tobă hărdeil idem, forte propria pentru comedii, apucă la drripta, în partea opusă şi iutră în bâleiti.
ale oraşului ?
Maî 4'ce Epoca, că lumea eşea la balerine săi! dinaintea caselor spre a'î aclama. Ce neruşinare trebue s8 aibă cine-va pentru ca sB debiteze neadevăruri atât de sfruntate, când o populaţiune întregă cu-nrisce adevărul! Corespondentul Epocei nu a observat pe cei 20 ţărani şi 20 copil plătiţi înadins şi puşi la ordinele d lui V. Teodoru, fost poliţa», care îmbrăcat în alb — emblemă a curăţeniei—şi stând în picirire în una din primele trăsuri, le dădea semnalele când s8 strige tim ? Se8 se vede că a luat uralele acestora drept ale cetăţenilor, care, cu totul din contra, se uitaă cu milă la o ast-fel de demonstraţiune ridicol;», demnă de copii, d8r unde cn trite acestea figuranţii eraţi 6menî înălbiţi ?
Totă lumea acâsta, o dată ajuusă la d. Bagdat, la orele 4 p m. se începură discursurile, pe care ni ui necesar nici folositor nu e ca se vi le comunic, de 6re-ce nu sunt de cât copia unuia şi aceluiaşi.
Tocmai la 7 sera se sfîrşiră aceste discursuri, când se deschise partea cea mu importantă, mal umedă şi mai atragâtrire — Banchetul — înăuntru pentra boeri, afară pentru mojici.
Discursurile a 5 bărbiţî însemnaţi ai oposiţiei au ţinut 3 ore; cheful a durat 5 ore, pene la 12 nriptsa: Santem drir, în drept se na întrebăm pentru ca aii venit aceşti d-ni în Râmnic? Se ţie întrunire seî se faca chef? Răspunsul pare favorabil pentru cel din urmă.
La ora II şi jumătate d-nil d. Brătianu şi Tuehe Giani, nevoind se mal fie încă o dată espuşî ridicolului, adică de a mal fi
t’nole secete, a venit înadins pe cheltuială numai ca s8 asculte proza d-lor. D8r re-presentanţil judeţelor limitrofe ? Afară de d-niî Vasilid şi Stâtescu, pe care Buou-resoit trebue să’f ounriscă frirte bine precum şi zăuăticia în care se scaldă, vor riro se vorbescă de giambaşil de cai veniţi din
ace'e judeţe la no», la bîlciS ?
*
Cea-ce ne a făcut mai mult se rîdem, insa, a fost telegrama d-lor Mârgăritescu, Friedman, Gherghicrinu şi Dătculesiu, trimisă şi publicată de trite	oposi-
ţiunei, afară de Epoca.
Se dice In ea câ : ».... la gară aii fost primiţi de o mulţime de proprietari mari şi mici, comercianţi şi totă inteligenţa o-raşulul în sunetul musicel, şi tot publicai cu musioa în cap, drapelele desfăşurate, etc.<
Aţi v8dut că mulţimea de proprietari mari şi mici se reduce la numărul de 11 şi un arendaş; comercianţii, dinpreună cu foş'iî comercianţi, nu sunt decât iar 11, iar totă inteligenţa oraşului—de ore ce a-fară de ţăran» şi copii şi scoţînd pe pro priet&rl şt comercianţi, care Iu telegramă sunt trecuţi tn alte catego iî, de rire ce, jic, sioţiud pe aceştia nu i8mân alţii—nu prite fi de cât funcţionarul d. Pironescu, profesorul d. Pella, funcţionarul privat, a-cel 5 foşţi faniţiouarî, destituiţi seS demisionaţi, fancţianaral care aştăptă destituirea, copilul prodig, şi toţi aceştia în cap cu d. Gharghicriiu, redactorul gazetei d-lnl Mârgăritescu.
dorit, însă, frirte mult ca, pe când delega-ţiuuea vorbea în grădina d lui Bag lat înaintea întregel inteligenţi a oraşului, să se fi repezit vre-unul din ei pe la grjidiua publică, de la orele 6 in jos, şi ar fi putut observa că din vre-o 500—600 persone ţin acea s8ră tu o ag.omeraţlune neobicinuită .. pare pentru a protesta) col puţin 2 părţi din 3 nu erail toomal prostimea oraşului... din coutra.
Presumţiunea, adevărul vorbiud, este o boia frirte grea, de care sifer—vedeţi întâmplare— tosmaî acei ce aă subscris tele
Scopul d-lor Orovenu, Mârgăriteseu, etc., a fost că, trecând prin bâlciiS, pt de o parte ...	,
a se facă o frumrisâ primire delegaţiuneî ia30t,ţl '* gar;l d)	adunare, grama, dăr toţi
rin strigăte nenumărate de ura!, iar P9lcare in acel niimmt, după uu chef de 5' Nu’I vedeţi d vs. cât de colo, unul stând •	..... - ore, putea se lie nu num »i impunători, der la biurou şi eeî-l’alţl dictând :... »>şi.	='
de alta, prin mijlocul neobosiţilor agenţi imdius plătiţi pentru aceita şi cari dis-de dimineţi erail îu mişcare, să isbutescă a atrage dupe sine uu rire care număr de ţărani din bâlciă, pentru a da o privelisce mat imposantă cortegiului aşa de meschiu şi pentru a se putea «jice câ talpa era ps deplin represiutată.—lutru căt va, maî ales că—lucru forte veridic —se asigaraseră ţăranii că vine Brătianu (D. sett I.?) la Bagdat ca să le dea pământuri şi se'î scape de biruri şi că, ca să obţină acrista, trebuie să vină acolo după dânsul, ’şî ajunseră scopul, căci 100—200 de ţSraul amăgiţi, lăsară carele cu lemne, pentru vânzarea cărora numai veniseră la Rimnic, lăsară totul la pământ, şi se luară dupe şiretul cortegifi; der nu tocmai frumosăera prive» liscea ce ţi se înfăţişa. Bu, ţi se făcea milă să ve^i pe d. D. Brntianu, om încărunţit, ca să lasă pe ceî-l’a’ţî, purtat, la sunetal unei musioî de comedie, prin bâlciu şi es pus întocmai precum se espune în asemenea ocasiunî Tigrul din Nord-America; Mi nunea minunelor! Femeia cu barbă şi care cântăresce 200 ocale; Piticul de 40 ani, şi altele asemenea, şi trite acestea pentru a trage în capcană 20—30 rimeni.
*
De ia bâlciQ ca să ajungă la gasdă, la d. Bagdat, mi se pare câ acest cortegiu trebuia să trecă pe uude-va. Epoca pretinde, că oraşeuiî să voit ca să trecă pe trite uliţele principale şi că, se’nţelege, aşa aii şi făcut. Cel ce nu iubesc, însă, minciuna, trebuie să scie că de la bâleiti cortegiul, ast-fel format, a luat’o în susul oraşului, pentru că... s’a voit să se trecă cu ori ce preţ pe la casele d-lui Orovenu, unde soţia d*sâle avea preparate ore care buchete; de acolo s’a voit să se trecă prin piaţă,
şi alt-oeva, plecară numii cu d. Bagdat în o trăsură cu umbrar a acestui din urmă; iar cei-l’atţi, dape ce mal ridicară 2—3 toasta cu mare drag, plecară maî târ<jiu îu ordinea următore:
Cinci trăsuri care avaaă înăuntru pe d-niî Grădişteanu, Păuceacu şi Paiadi, însoţiţi de d-niî Stătescu. proprietarul gadft-tel Unirea diu Buzeu şi Paştii», colaborator la Luptătorul diu FocşaaT, apo! de localnicii: G Datculescu, Friedman, Gheor-ghiceam, Iosif Oroveanu, G. Oroveanu, G. Protopopescu, N. Slefdnescu, G. Gealep, Copilul Hristescu, V. Teodoru, B Zisu şi I. Vaisliu. Imediat dupe densll veneau 2 bieţi de la tipografia d-lul Datculescu şi 3 băeţî de la băcănia suecesoriîbr Orovănu, câte şi 5 beţi; musica cea drsgăstrisă şi îu fine un rire care număr de mahalagii—din cei plătiţi — dintre ca-e vre-o 4 cu torţe.
Cum vedeţi, persanele mal seâose, re-lativameute vorbind, ca d-niî Mârgăritescu, OrSşanu, Lazăr Niculescu, etc. nu maî cre-Zară de cuviinţă a ’i însoţi la gară; despre oeî-l’alţî e probsbil că nu ’î a ajutat picirirele, care din causa somnului, care din mai sciţi eu ce.
Acesta a fost, d-le director, primirea făcută, acesta entusiasmnl nedescriptibil, a-cesta resultatul întrunire!: 9 proprietari rurali, 2 proprietari urbani, 5 foşti comercianţi, 6 comercianţi, 1 arendaş, uu redactor de gazetă, un funcţionar privat, un copil, un profesor, 5 foşti tancţionari, destituiţi seă demisionaţi, uu funcţionar actual şi un funcţionar care aşteptă din un moment în altul să fie dat afară. Afară de aceştia 24 mahalagii plătiţi, 100—200 ţărani amăgiţi şi împinşi ca se umede cortegiul sub cuvânt câ a venit Brătianu să ’î erte de bir şi 20 copil !
şi ,
şi totă inteliginţ*. ■ », apoi cu toţii scu-lânda-se de o dată, strâugându-se de mână şi felicitindu se reciproc oi aă putut da nascere lâ o ast-fel de telegramă ?
Der mal vedeţi uu luaru: cel câştigat în realitate e numit d. Gherghicriau, căci ceî-l’alţl au fie care categiria lor deosebită în corpul telegramei şi ast-fel trebue se’i trecem îutre proprietari şi atuucl......
atunci, după chiar coprinsul telegramei, ne-atn putea espriraa ast-fel:—»Am fost la gară întru întîmpinare, afară de inteligenţa oraşului, şi alte persriae, (proprietari, comercianţi etc ) acelea, însă, imbecile «
Totuşi, eil, mal drept, revindic pentru d-niî Mârgăritescu, Datculescu şi Friedman partea d-ior, pentru că vorbind la dreptul, nu e d. Gherghiceanu ’mai inteligent ca d-lor. ... din contră.
Din parte-mi şi în numele celor ce aQ fost ca d-lor nici la gară nici la Bagdat, mulţumim d-lor Mărgiriteseu etc., de gra-tificarea ce ne dă ; de rire ce totă inteligenţa oraşului se găsea cu d-lor, se înţelege ca cei ce remăseserăm pe acasă nu eram de cât prostime. — Frirte mulţumim.
Acrista ’mi aduce aminte următrirea isto— rioră frirte veridică, cunoscută de toţi Rîm-nicenil.
Un domn Şt... căruia ’l-a plăcut în tot d’auna se se numere între boeri drir care, vice-versa, nu găsesce tocmai cu uşurinţă ce să mănânce, tusese în timourl maî vechi la un bal dat de d Toma Bagdat, cel de astă-dî; a doua di, întrebat fiind la cafenea ca să spue cine mal erail la bal, răspunse cu un aer mai mult şed mal puţin măreţ :
— «Apoi lume era multă, der dintre boeri eram numa» ed şi cu CC. Toma....
Ast-fel aS făcut şi d-nii de sus; am fi
Drir, acum, rointorcendu ue la început, me veţi întreba: cum, cu ooasia acestei întruniri, am fost desabusat despre tot ceia ce se seria în privinţa reuşitei şi a celor lalte întruniri din ţâra ?
Iotă. După cum aci, în Rîmnio, aii făcut diu ţânţar armăsar, dupe cum diu un solemn fiasco aii făcut un nedescriptibil triumf', acoperind fără cel mal mic scrupul adevărul spre a debita numai minciuni, apoi tot asttel nu mal e vorbă, trebue se fie şi cu cele-l'alte întruniri din cele-l’alte oraşe. Şi atunci noi, catăţeniT râmnicenî, cel cari mai avem respect de adevăr, seim să apreţiăm după cum merită ce'e ce se debitădâ despre întrunirile de la Bjtoşauî, Uraiova, Tirgo-vişte eto, vom soi să apreţiăm după cum merită cele ce se vor debita şi de aoi înainte, vom sta în gardă coutra ademenirilor şi minciunilor cu apareuţă de adevăr; Intr'uu cuvânt, ca să mă serv iarăşi de uu cuvânt străin, suntem îndestul de edificaţi.
Ceia ce ne miră numai, e»te cum d. D. Brătianu, Tache Giani, etc. pot se se ha-sardezo, să se espuuă la ast fel de fiascurT, până când nu sunt asisuraţi de o mică reuşită, cel puţin, de amici, de rimeni cunoscuţi şi serioşi, iar na ca d Orovenu şi alţii.
Şi ne pare refi mal mult de d D. Brătianu. Păcat! D-sa e un bărbat care avea stima tutulor; drir asta-^î umblă înadins să o perdâ prin bâlciuri şi prin comedii.
Notă caracteristică. — Pentru a se convinge orî-cine de cât de bine s'it.il mahalagii pentru ce erail chemaţi şi puşi se strige ura la demonstraţiunea de pe strade şi la întrunire, narez urmîtorul fipt atât de veridic, in cât, dăoă cine-va din localitate ar dori, îi pot spuue şi chiar pre-seuta persrinele.
La un prieten al med care avea in grădină vre-o 20 de butuci de vie, lucra la h rărit (tocmai aoutn) uu mahalagiii. L iul la 19 Maiil, mahalagiul viue ia lucru trirte tinjiă, din care cauză stăpâna casei supărată ’i făcu rire-care observaţii
—	M’am culoat ia 2 după miezu-nopţil, couiţă, respunse el.
—	Pentru ce ?
—	Apoi am fost totă nriptea la Conu Tomiţa Bagdat.
—	Şi ce-ai catat acolo ?
—	Nu scil ? A venit ieri un rege. A venit Cuza. Ci-că mai are să facă 6 ani de domnie şi a venit se’I facă, omu. Hi ! couiţă, s6 hi vădut! Cu el maî erau şi vr’o 6 sfetnici şi vorghiaQ, şi vorghiaO, de le eşea spume la gură şi scuipaţi sânge, piceati—„Fraţilor, oă fraţi suntem, Bră-»tianu de la guvern v’a jefuit, v’a adus sîn sapă de lemn ; acu trebue negreşit sri »îl daţi jos, c’apot muriţi de frime. Noi »dac’om veni, şi voi, fraţilor, trebue se ne »daţî ajutor, dacă om veni n’o sri him tot »aşa, o să vedeţi* — şl câte şi mal câte, Coniţă, spuneaţi sfetnicii-
—	Apoi aşa e mâl!
—	Apăl, dă, coniţă, aşa Zic el!
—	ET, şi cum al stat pân’la 2?
—	Apâî am mâncat, coniţă, şl-am băut penă ne am umflat şi la rnieZu nopţei i’am dus la gară cu luminări...
—	Cum cu luminări ?
—	Apăî ou iamînărT, Z§fi- Pe semne nu vedeai! Ia drum, soiţi şi eă ? Şi acolo ne am luat rămas bun..
O repet, ţin, ca se Z'-c aşa, la disposi-ţia or cui pe mahalagiul în cestiune.
Am sfârşit.
Un râmnice an.
înainte de a termina, aş vrea să mă înţeleg asupra unor lucruri cu d. Datculescu, redactor al Gazetei Sătenuluî.
FOIŢA pi ARULUI „TELEGRAFUL*
(64)
A. SCHOLL
NOPJILE SÂNGEROSE
Duelul Monseniorului.
XXXI.
Noptea nunţeî.
Se repeZi cu calul asupra ducelui La-roche-Mauberge, acesta căzu jos.
— Mâine ! strigă el ridicând u-se.
A doua Zi într’o alee în pădurea Bolo-niel, avu loc un duel, marchizul Bryan-Forville II lovi drept în inima.
Clotilda intră îutr’o monastire, lumea parisiană uita forte repede pe fiica lui Ro-bert Kodom...
E cu neputinţă a descrie bucuria Blan-chel, după ce plecară vânătorii.
Blanche surîdea, şi lacrimi de emoţie cădeaţi pe faţa sa.
Era mândră că e iubită.
Era fericită că iubeşte.
Inima ei pare-că creştea de bucurie.
Neîndrăznind se sărute pe bărbatul el, sărută pe Madelena.
Madelena voia se pregătească dejunul.
Blanche b'tu oue ca sri facă omeletle.
Ridea, pentru că nu era deprinsă se facă asemen a lucruri.
Luisa când se cobcrâ, fa surprinsă de a vedea o streină.
Blanche era veselă, Luisa îi surise ca unei surori...
Ion istorisi Iu câte-va cuvinte ce s’a întâmplat Luisel, Blanche plângea de supărare.
—	Cu tote acestea trebue se se mărite cu Raoul de Villepout, dar cum se se c£-satorriscă el cu o nebună ?
—	Nu e aşa greii cum spui, Zise o voce.
Ion se întrirse, zări pe cavalerul de
Pulnitz.	»
—	Cum se va face ? întrebă Ion ; trebue ca copilul aurorei mele se aibă un nume.
—- Dumnezeule! Zise cavalerul, pot să ţin sub influenţa somnului magnetic trei
saH patru ceasuri pe tânăra fată fără nici un pericol...
—	Ei şi ?
—	In acest timp ea va lucra cum ’I voiH comanda; va vorbi ce voiCt voi eil.
Ion se ridică.
—	E cu putiuţă acesta, Zise el, Domnule cavaler me voiu folosi de acest mijloc, mal ales decă d-vostră voiţi a-ml da a* jutor.
Se invoiră.
După dejun, o trăsură aştepta ca Tre-launey şi Blanche se plece la castel.
Raoul de Villepont eşi înaintea lor.
In locul castelului ars se ridica uu altul era o construcţie elegantă.
Nu se mal cunoştea nimic.
—	Apropo, Zlg0 Trelauney către Raoul; te vei căsători peste 15 Zii®-
îi esplică mijlocul propus de cavalerul de Palnitz.
—	Te vei căsători, adaose Ion, fără ca femeia să fie a d-tale, copilul însă va fi legitim.
Formalităţile fură făcute repede.
D nul de Pulnitz adormi pe Luisa şi o conduse în acristă stare la Primărie.
—	Cine ar fi creZut că e adormită vri-dend’o stând cu ochii deschişi ?
Auzind’o oam răspunde la tote întrebările făcute, cine ar fi credut că e nebună?...
Eşind de la Primărie, Luisa a fost îmbrăcată îu alt costum.
D-l de Pulnitz stătea lângă ea, îi spunea necontenit.
Luisa îngenunchiă lângă Raoul.
Lumânările erail aprinse..
Când preotul puse inelul în degetul Lui-zel, Pnlnitz observă câ laorămile curgeai! pe aţa el...
După sfîrşitul ceremoniei, se suiră în trăsură şi intrară în castel.
Acolo, Pulnitz luă de braţ pe Ion şi’i dise îucet:
—	Ea numai doruie !
—	Ce însemneZă acesta? întrebă Ion e-moţionat.
Se întâmplase un fenomen extraordinar.
Somnul magnetic încetase şi Luisa cu trite acestea părea cft se schimbase.
D. d. Pulnitz se apropiă de ea
—	Dormi Luisa? întrebă el.
Tânăra femeie se uită împrejurul el cu mirare:
—	Nu dorm, Zise ea...
Ea reluă plecând capul.
Am dormit mult 1... mult... âm avut un vis îngroditor... oh ! cât am plâns şi cât am suferit.... Inchipuiţi-v 1... am visat că ’ml aii luat copilul... că am fost închisă într’un spital... în mijlocul unor fiinţe care tritft diua urlau ca nişte fiare sălbatice.
Luă mâna lui Raoul şi o strînse cu bucurie.
Am visat asemenea, că acel care me iubea, şi care acuma e bărbatul meii, nu voia se mă ia de soţie, ii era ruşine.... In sfirşit nu pot să vB spun tot ce am visat. Chiar acuma, nu de mult am auZit ®ân tând... Mirosul de (tămâie me îmbăta... ’MÎ aduc aminte că am plâns în acel moment!..
Inima lui Ion se bătea puternic.
__ A scăpat 1 îl 4ise oavalerul Pulnitz,
nici un cuvânt, nu trebue se ştie că a fost nebună.
Fie-care se duse în odaia sa.
Ion întrebă pe servitor ce s’a făcut ungurul.
—	D. Baron, respunse servitorul, a pledat eri srira, dicend că merge la Auvers.

www.dacoromanica.ro
!
TELEGRAFUL — 25 MAT 1886
Prrietin ou d-sea, mă obicTnnisem a’l considera băiat serios, de şi alţi prietini tot aţ d sale ’mt băteatt capul, repetându-ml că mă laşei, şi de şi câte odată...; der a-cum, drept vorbind, nu cam sciţi ce să gândesc de d sea.
Nu mă preocup de faptul că în politică d sea e cam un (el de cucuvae de tinicnoa
să întrebe pe profesorul sed, pentru a să convinge că astă esie imposibil a mal fi uu doctor în medioinf, învăţat, fără a nn oundşta patologie celulară st .Ins legată de histologie.
Un câştig de 1000 lei de la lotăiin Ate-
care se pune pe case ş. se învârteşte după nenluî & f	de „n oafe„lCl din
venturî; nu, aoâsta il privesce, şi la ur na	f 8	,	* .
urmei sunt destul de obicinuit cu acest îl 9tra(ia Smardan, anume lacob Spielman.
cru, fiind un obiceid, devenit regutn la noi, de a merge pe urmele cameleonului. Nici vre8 să scifi din caro oposiţie face parte d-sea, din oposiţiă pur şi simplu sed din oposiţiă coalisatd (veijî Gazeta Satinului
No. 8) maî ales că mă cam dăpăcese a ceste denumiri noi, inventate cu acdstă oor -siune de d-sea.
ŢiCl numai să’î declar fără sfială, ca prietin, că mi-a făcut fdrte urîtă impresie dare» de semă din judeţul d-sale. fii ud oâ uu înă usceotain nici odată că d sea, tener încă Iu politică, să aibă atât de puţin respect de adevăr şi, ca cititorul să nu cră$ă că fac aci numai frase, aş dori să declare d» Dătculescu pe parata sea de onâre, deeă ast-t'el s’ad petrecut lucrurile după cum sunt trecute în darea sea de semă, pentru ca ed să mă declar culpabil şi să’mT cer iertare.
Mal urîtă impresie mî-a făcut, luoft, faptul că a doua <ji d. Dătculescu, tânăr cu viitor, umblă prin oraş (ed îusu’mî l’am văijat) împărţind gazeta d-sale.—Să nu se supere, der ’î aduc aminte că în Bucuresol este un domn care sedte o gazetă şi sigur o vinde prin cafenele; să nu caute der ca să fie pus de maliţioşi — cum tusuml am auijit—pe aceiaşi linie cu domuul din Bucureşti, căci uu e tocmai avantagios pentru d-sea.	R.
D. Sanderson, consul general al Mariî-Britauil la Galaţi, a primit de la M. S. regina Victoria ordinul St. Michel şi St. George, cu gradul de cavaler.
—o—o
scirtt şi fapte
Alaltăieri seră a plouat în judeţele Puf-ua şi Tutova şi în judeţul Covurlut până la Hanu-Conachi şi Macişeni.
Loteria Ateneului.— Un câsoig de 1000 lei a mal fost câştigat şi de sergentul de oraş Gbiţă Opreicu cu No. 85,171. El a-vea 49 de bilete.
ULTIME SOIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Sofia, 4 Iunie.
Ministrul de justiţie Radosiawoff ’şl-a dat demisia, desaprobâud politica de concesiuni a cacii.ei.iiui aciuai asupra chestiuuel vitale a Uniunei, reproşând colegului săft de la iuterne amestecul în afaceri de resortul săil ca graoieri de condamnaţi şi liberare de acusaţî.
A apărut Ukasul prin pare t(e convdcă camera la 14 Iunie.
Prinţul se reîntdroe luni.
La alegerea din Kovak (Rumelia) s’a întâmplat o îucăerare între greci şi bulgari, sunt vre-o treî-<J.ect răniţi, după in-terveuirea gendarmerieî, liniştea s’a restabilit.
FABRICA GOTZ
Un mic respuns. — Am priimit o lungă scrisdre întitulată : Facultatea de Medicină şi laboratorul de histologie iscălita de un elev al profesorului PetriniGalaţi. Acesta scrisdre fiiud scrisă într’un limbagiu forte
Primim din Galaţi următorea telegramă:
«Fabrica Gotz in despreţul tarifului autonom votat de Oameră şi promulgat de guvern, solicita acum privilegiul de a i se restitui la export taxele vamale ce va fi perceput statul la imoortarea lemnelor din Austria. Acâsta ar fi vestejirea celui mal frumos act cu care a fost dotată ţera, vestejirea tarifului autonom. Apelăm la dv. a susţine dreptatea şi comerţu Român.
«Cbiristigi! Români: V. Şoarec, C. Cus-topnlo, A. Şoarec, C. Caranfil, I. Lazăr, I. Mâcârescu.»
ACTE OFICIALiB
D. George Panculescu, inginer ordinar clasa I se numesce inginer diriginte al portului Galaţi în locul ce este Vacant.
.	tti i	„ | D. Constantin Panaitescu, tost varibcator-taxatoi
pasionat nu pdte fi tipărit. Estrsgem inse ţn anul lg81 p0 lîngă biur0ul romal iţcani, este
următdrea citaţiune din acesta scrisdre pentru a arăta că mare dreptate am avut câud am denuuţat ministrului de instrucţie că lucrările practice la facultatea nostră de medicină aprdpe nu se fac de loc. O a or. elev în cestiune declară că: «acum chiar 3—4 studenţi lucre^ă în tdte «J-ilele regulat (la laboratoriul de histologie) ceia ce pentru noi este mult.» Iutrebăm pe onor. elev dâcă cursul de histologie se asculiă numai de 3—4 studenţi, seif auditorul profesorului respectiv e mal numeros ? That is the question. Autorul articolului la care respunde onor. elev al d-lul dr. Petrini a lucrat mult la Zttrich în micuţul laborator de la Hottingen al celebrului profesor Frey, de la care are inscripţiunî ce ţine la dis-posiţie onor. elev al d-lul Petrini. Aşa der mica critică făcută în articolul, care a supărat pe onor. elev, este făcută de un om, care nu e tocmai ignorent în materiă. Maî (jice onor. preopinent cum că ;
«Noî vedem pe fie-care di, doctori ve
Din ediţia de s6ră
7 ore sera
numit rsvisor in serviciul de întreposite, în locul d-lul Hristodor Bâdulescu, demisionat-
I&tîaplWI dia capitali
latre doi pungaşi :
—	Ştii c’am trecut în oposiţie ?
—	Câud ?
—	Bine frate nu mai e de trăit. Nu maî esistă siguranţă pentru cetăţeni. Libertatea este călcată în piciâra.
—	Der ce aî păţit ?
—	Apoi na ştii bre că ieri am fost a-reatat în midlocul stradeî.
Don-Caprice.
-ca*o*a>-------------
HH^TEIR.SIE
Cadavru. — In pădurea statului Vânju-Mare, de către pădurari s’a găsit, în diua de 18 Mal curent, un cadavru de om, fiind «niţi din streinetate, din ţările cele mai în stare de putrefacţiune; se crede că mor-«culte ca Austria, Italia, Francia, cari nu tea dateză de 2 luni; dnpS vestminte ca-*numal nu sciu a se servi de microscop, davrul pare a fi al vre unuia dintre unguri- nici nu 'l ating, de frică sS nu 'l reniî austriaci ce a« fost cu vitele la pă-
şune pe 4isa proprietate. Caşul a’a comunicat parchetului.
*
Viaţă lungă. — La 8 Maici curent, a
strice.»
Greşeşte amar câud crede că este aşa.
La Viena fie care student în medicină lu-oreijă în laboratoriul de histologie, precum şi în laboratoriul de microscopia patologică.' încetat din vidţă moşnegu l Ion Ardelduu, Aceste lucrări sunt obligatorie. La Paris comuna Nucşora, plaiul Nucşdra-Dâm-asemenea de la 1878 aceste lucrări sunt boviţa, judeţul Muscel, în verstă înaintată obligatorie. Şi apoi onor. elev n'are de cât de 110 ani.
Londra, 4 Iunid.
Votarea bilulul irlandez s’a fixat într’un mod definitiv pentru luuea viitdre.
Peutru că disolvarea parlamentului pare probabilă, se şi fac pregătiri pentru alegerile viitdre.
Viena, 4 Iuniă.
Clubul deputaţilor polonezîjj a acceptat propunerea d-lul GroseboLki, care ridică la 2 floriul taxi de intrare a petroleuluî brut.
Pesta |3 Iuniă.
Instrucţiunea asupra turburăritor de la Măgoş a început. Geandarmii atacaţi Jdind cu pari, aă omorât trei ţărani români şi aă rănit şâse.
S’a şi constatat că turbarea n’are vre-o causă politică. ____________
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
23, Mai 1886
Şedinţa se deschide la ora 2 p. m.
Preşedinţia d-lul Cbiţu.
Preseuţi 93 dd. deputaţi.
D. Ministru de finanţe depune un pro-jjct de lege priu care se acordă comunei Vaslui a contracta un împrumut de 150,000 lei
D. Ministru de justiţie, rdgă ca Camera se se ocupe de urgenţă cu proiectul de lege relativ ia crearea comisiunel legislative
D. Disescu cere ea să se discute cât mal curând legea prin care să se fixeze vacanţa la înalta curte de justiţie şi casaţie la doue Iutii.
D. Ministru de justiţie e de aceiaşi părere,
D. Demetrescu ’şl desvoltă interpelarea adresată d-lul ministru de finanţe asupra abuzurilor de la Creditul Fonciar Urban.
D-sea făcând istoricul acestei afaceri, arată câ abusurl se făceau la Credi tulu funciar urban tocmai din 1882; d-sea dă citire unor raporte dresate de preşedin tele consiliului de administraţie d. Cariagdi, din care reese că vinovată în acesta afacere e direcţiunea.
D-sea arată că s’a încasat banî pentru rate, aceşti bani nu sunt trecuţi nicăerî în registre, citeză chiar vre-o doue caaurî de asemenea natură. Apoi sunt o mulţime de membri cari plătesc ratele fdrte neregulate, acesta în detrimentul societăţii. Alţii din contra deeă na plătesc ratele la timp li se scote imediat imobilul în vânzare. D sea spune că toţi funcţionarii sunt rude între el, aşa câ cu grcă se p6te străbate acolo, chiar acţionarii n'aă putut reuşi a se face o adunare generală extraordinară pentru a se vedea starea societăţeî, acesta din causă că directorul punea totdeuua piedici.
D-sea termină rugând pe d. ministru de justiţie se dea in judecată pe toţi aceia cari sunt vinovaţi, cari nu ’şt aii făcut datoria, cari aii comis aceste abusuri.
D. ministru de finance face şi el istoricul acestei afaceri, arată că după constatările făcute de agenţii guvernului suma sustrasă se ridică la suma de 116,000 lei. Asupra faptelor deuunţate de d. interpelator, d-sa dice, de ce nu le-a denunţat parchetului
înainte dfe a le da pe faţă de la tribună.
D. ministru anunţă că d. Economu subdirectorul creditului ’şl a dat demisia, asemenea şi d. Petroniu, comisarul guvernului, însă până acum d: ministru nu ’I a primit dimisia.
D-sea arată că chemarea unei Adunări generale estraordinare ar fi uu fapt grav, ; s’ar compromite, din neuorocire societatea. Guvernul pdte să disolvâ acesta societate, îusă acdstă ar fi şi maî grav.
D-sea termină deolârăud că culpabilii, ori câţi ar fi eî, vor fi pedepsiţi.
D. Sefendachi cerc să se convboe o a-dunare generală estraordinarî a acţionarilor ca să se afle adevărul cât mal bine şi s8 se dea în judecată pe adevăraţi! culpabili.
D. I. C. Bratianu, preşedintele consiliului declară oft trebue sS aşteptăm ea justiţia să’şt facă cursul; nu se pdte face ca tu timpul cât ţine instrucţia să se convoce Adunarea generală a acţionarilor ; îndată ce cel vinovaţi vor ti daţi pe mâna jus-;iţieî, atunci se pdte convc ca Adunarea generală.
După o scurtă discuţie urmată între d-nil Rădulescu, Maniu, Tacbc lonescu şi alţii se închide discuţia.
La ordinea zilei discuţia pe articole a lege! comunale.
Mal mulţi dd. deputaţi cer se se urmeze discuţia asupra părţet electorale.
După o scurtă discuţie urmată între d-nil Codrescu, N. Fieva, Palade, N. Voinov, se pune la vot propunerea ca să se ia în discuţie partea electorală diu noua lege comunală şi se primeşte.
D. V- Lascar da citire art. 14 din Gap. III relativ ia compunerea autoritâţel comunale.
D. N. lonescu cere amăoareajvotăreî cap.
III	din noua lege comunală, fiind-că acest apitol nu tratăzâ despre partea electorală.
Se pune la vot propunerea şi se primeşte.
D. V. Lascar dă citire art. 16 din cap.
IV	privitor la alegătorii comunali.
D. lonescu N. propune următdrea redacţie a art. 16: Membrii consiliilor comunale se aleg prin vot direct şi secret de către adunarea generală.
D. N. Fieva propune sS se elimineze din acest capitol art. 16 pentru că acest articol e privitor la alegerea consilierilor, se se amăne şi acesta pentru discuţia legel comu-male.
Redactarea propusă d i d. Ionesou se primeşte, fără cuvântul direct.
Art. 17 e relativ la condiţiile pentru a fi alegător în comunele rurale.
D. N. Fieva cere ca coudiţiunile pentru alegătorii în comunele rurale se se pună aceleaşi ca şi pentru alegătorii electorali.
D. F. Lascar, respunde că drepturile politice n’au d’a face cu cele comunale.
După o discuţie urmată între d-uil N. Fieva, N. lonescu, Gantili, V. Lascar, Palade, se voteză art. 17 şi 18.
Art. 19, relativ la împărţirea alegătorilor în 2 colegii.
D. Balade combate aedstă împărţire în 2 colegii.
D. lonescu îache susţine împărţirea in maî multe colegii.
Şedinţa se ridică la ora 6 şi jum. p. m.
SENAT 23 Mal 1886
Preşedenţia domnului D. Ghica.
Presenţî 69 dd. senatori.
Interpelarea d-luî I. Lereseu se amână uefiind present d. interpelant; iar interpelarea d-luî Arapu se amână nefiind prese ut d. ministru respectiv.
D. E. Stătescu, ministru justiţiei, arată că d. Opreanu, raportor al comitetului delegaţilor pentru proiectul de lege relativ la autentificarea actelor snb semnătură privată, a terminat raportul şi rdgă pe Senat a'l înscrie la ordinea dilel pe mâine.
Senatul aprobă propuaerea d-lul ministru.
La ordinea ijilel nu sunt do cât indigenate. D nil senatori trec apoi in secţiuni şi şedinţa publică se ridică anuaţănd pe cea viitdre pe măine la ora 1. p. m.
ULTIME INFORM AT IU NI
D. Ion Slavici, directorele farului Tribuna, din Sib ă se află in capitală. D-sea va sta aci eâte-va cjile. Urăm bună venire valorosului român de dincolo de CarpaţI.
—o—
D. Serbulescu, student la medicină, a câştigat ieri la loteria Atheneulul un câştig de o mie lei.
—o—
D. prim-ministru s’a reîntors în Capitală a<jî diminâţă.
—o —
ţliarele din oposiţie aă publicat mai multe versiuni de fantazie asupra întrunire! de Sâmbătă a d-lor deputaţi şi senatori. Vom da în numărul de mâine amănunte la rândul nostru asupra acestei întruniri. —o—
Primim din T.-Severin urmâţdrele rânduri :
Severin, 22 Mal.
Oratorii comandaţi U Bucureşti aQ sosit şi aă fost primiţi de oposiţia localnică cu musică, adusă anume din Graiova. Public nici numeros, niol cu greutate. Numai copiii aclamaă. Iu piaţa principală sosi convoiul de la gară, compus diu vr’o 600 indivizi, cea maî mare parte curioşi. Copii! plecară la mâuoare, manifestanţii pe strada principală cu mutica în cap. Mai târijiă capii oposauţilor prânziră la otel, uude iar le cântă musica; neapărat că multe gurl-cască se adunase să asculte.
La întrunire cel veniţi din Bucureşti aă vorbit pe rînd contra impoaitelor, a politicei d-lut I. Brătianu, luând ca punct de miră, întru cât privesce cestiile financiare, pe d-niî Costinescu şi Carada.
Aă asistat câte-va femei dintre cari puţine numai din societate ; ca public insa, inteligenţă puţină, restul 6menl necunoscuţi.
La banchet, afară de d. senator Isvoranu, cel-l—alţi asistenţi sunt omeni fără greutate.
Printre persdnele cari aă întovărăşit pe oposanţî la banchet, figuraţi şi vr’o 11 bulgari îu costum de credeai că oposiţia umblă cu căluşarii.
In ttftediiele de la 10—6 ore s6ra
«, 8TB. CLEMESŢEI, 0.
AnunciQ Important
Reuumitele bai da la Lacul-Sârat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind abondentă.
Recomand onor. public hotelul de Balevard, compus diu 40 camere. Case cu un etagiii şi două, solide şi sănâtdse, având faţada spre câmp, posiţie frumosâ, camerile bine mobilate şi curate, preţurile moderate, serviciul onest şi prompt.
In acest hotel este şi restaurant cu mâncările cele mal alese, preţurile moderate.
Sper câ onor public va fi pe deplin satisfăcut. Sunt în stare a priimi pasageri cu începere de la 15 Mal a.c. CONSTANTIN POPESCU, librar
Brăila, strada Regală, sau Ia hotel de Balevard Lacul Sărat.
• lî'Tr-
SCH1MBAREA DOMICILIULUI
Special. Boalc de femei şi Syphilis
S’A MUTAT
vis-ă-vis de grădina Sf George lângă Banca României
Str. Lipscani 96, etagiu I
Gonsultaţiuni în toate zilele de la 2—5
a-	-a-
IjkJon nu putu înţelege că ungurul se dusese după Wandai
XXXII.J
Mor tea lui Riazis.
Monseniorele era silit se stea in pat după duelul ce’l avuse cu Trelauney.
Răuile se viodecaă fdrte încet, aşa că doctorii eraă desperaţi, nu ştiaă ce se maî facă.
Biletul ce Wanda ii trimise din Anvers îl găsi în acea stare.
După ce citi, aruncă la o parte coverta.
—	Trebue sâ plec! strigă el.
—	Strluge acâstă bandă împrejurul braţului şi îmbracs-mâ, $ÎBe el câtre servitor.
Servitorul remase încreneeit. cu tdte aste trebuia se îndeplinescă ordinile stăpânului.
’Şî îmbracă maî îutăî pantalonii, apoi giletca..
Acuma dă’ml redingota 1
Fe când servitoru întindea redingota, turcul se inturnă repede.
—	Tu mâ trădezi:! strigă el.
—	Eă, monseniore î
Era îngrozitor se te uiţi la Riazis.
Ochii pare-că eşeaă din orbite, gara era plină de spnme.
—	Da, me trădezi, urmă Monseniorele, lovind cn pumnul în nişte lucruri ce eraă aşezate pe cămin.
începu a alerga prin cameră şi a striga:
—	Sunt încongiurat de Bpionî !... Voiesc să m§ ucidă !... Asasini 1... asasini ce sunteţi !
Eă sunt şeful vostru... eă ! Trebuie să ve supuneţi mie... Sunt a tot-puternic... Cănd <jic eă : ucide! Trebuie să uci<jî !.., Servitorul chiămâ un om în ajutor.
Un alt servitor intră.
—	Ce voieşte? îl întreba Monseniorele. Aî un pumnal la tine, vreai să me ucidî...
—	Oh! snfer ! sunt nenorocit!.
—	Servitorul îl dădu un pahar cu apă. Văzând apă, turcul se înfuria şi maî
tare.
—	Luaţi acesta d’aci I luaţi! nu voiesc să o ved.. cu tâte astea pieptul meă arde. ’MI-e sete !...
Servitorul nu ştia ce se facă.
—	E ameţit dise unul din el.
—	Dute repede şi caută un. doctor... Monseniorele cădu pe un fotoliă.
Răsufla din gred, din cănd în cănd.
Luminele ochilor dispăruse cu totul, nu se vedea decât doue globuri albe pline de sânge.
Servitorul sosi însoţit de un doctor.
Să vedem, să vedem <jise el intrând, ce e ?
Să observăm.
—	’Mî e sete, murmură Monseniorele.
—	I-a'ţl dat de băut ? întrebă doctorul.
—	Da, domnule, răspunse servitorul, der vexând apa se înfurie şi mai râd.
—	Ah ! a ! dise doctorul.
Monseniorele se nita la doctor.
D’o dată sări asupra lui.
Doctorul îl repezi într’o parte, spunând servitorului că e turbat.
—	Turbat 1...
Servitorii fugiră înspăimântaţi.
Doctorul închise uşa, aruncă peruoa şi bastonul, apoi aşezându-se în faţa Monseniorului îl întrebă :
—	Mă recunoşti?
Turcul făcu trei psşî înapoi, se rezemă de cămin şi murmură.
—	Surypere!,,.
— Da, sunt Surypere. Aî ucis pe fiica mea,... acuma sS te ve£ cum vei muri.
—	Se mor? ed! îngână turcul.
—	Nu ştiî nimica ? reluă Surypâre, sabia care te a lovit-..
—	El ?
—	Era otrăvită, ou ea a ucis un câne tnrbat... Şi pentru aceasta, Trelauney, stăpânul mea n’a voit să te ucidă pe teren... Frigurile care te ţin acuma, e turbarea... acea căldură ce o simţi în peptul teu, acea frică de apă e turbare!., ed voesc se te înăduş între doue perine.
Riazis fu cuprins de un tremnr convulsiv.
Se nita la Surypere cu spaimă.
Ii veni o ideie, alergă şi snnă (clopotul.
Surypere alergă înaintea lui şi ’1 opri.
Monseniorele îl apucă de gât.
—	VoeştI se me muşti ! $ise Surypere, vârându-i pumnul în gură, muşcă! poţi muşca!
ţg. Abia mâine voi muri, veninul ted nu pdte se mă otrăvâscă acnma...
Lupta nu era egală.
Suryp&re luă o perină, aruncă pe Monseniorele pe pat, îl acoperi cu altă perin? si se aşedă pe ea...
Monseniorele mormăia...
Perina se mişca din când în când.
Surypbre apăsa cu genunchii în local ande era capul Monseniorului.
Acestă scenă ţinu vr’o cinci minute.
Apoi, Surypâre ridică perina şi se nita la cadavrul lui Riazis.
Faţa lui selbatică părea că blestemă şi acuma.
Surypere puse cadavrul pe un scaun, aşe^ă tdte lucrurile pe pat, deschise uşa şi stiigă pe servitori.
— Stăpânul vostru a murit de turbare dise el.
După acâsta doctorul plecă.
Surypere luă o trăsură se duse în strada St. Louis, la artificier.
Copiii de prin prejur erad încântaţi de frumuseţa acelui local.
T6tă «jiua stătead la ferestre şi se uitau la artificii.
Se spunea deja că noul venit va fi un bun prieten şi forte stimat în acea stradă
Lucrătorii Ini se mirară fdrte mult când' vedură că stăpânul face aşa mari provisie de pulbere.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 25 MAIU 18*6
CURSUL BUCURESCÎ
CASA DE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România
'jor«nl pe jiua de 24 Maiâ 1836.
	Oumv	VSnd.
5°/0 ttentă amortisabilâ. -	951 4	S6
5°/6 > română perpetuă	91	92
6°/o Obl. do Stat [rnr. convertite]	87	88
6°/° „ 0. F. Române . > .	—	—
5s/o „ Municipale . . •	76I/j	77V,
10f( ,, Casei Feus. (300 L]	210	215
5(1]0 Sort*, funciare rurale . .	87'/k	8817,
»'/• „ .. „ •	104	105
5°/# „ urbane	84	843/x
6»/e „ , >* • ’	92U2	931 2
7»/e „ » • • *	100 i/,	1001/a
tmpr. ou prime Bucurescî [20 fr.j-5°/o Comunale nuol . . . • bana» Prevederea . ....	31	35
DIVERSE		
Aur contra argint saă bilete	14. 30	14.70
Bilete de Bancă			
Fiorini val. Austriacă . . .	2,oO	•2 03
Mărci Germane ......	1.23	1.25
Bano-note Francese ....	991'a	l-0Vî
Ruble de hârtie	2,45	2.50
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
KIFIR-CUMIS
O băutură tăcută din Inpte, care se întrebuinţară cu un succ-s mare in Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra b<5 elor de piept mal cu sămă îu contra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale ande mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuescî , mulţâmită iniţiativei d-luî Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi aî acestei băuturi în Rusia. S’a in-Sinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I recomandam publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria penă în Elveţia şi Samara e obosităre şi costă mult, pe când calitatea Kifiruluî, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernaid şi recomandată de ilustraţiunile lu mei năstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de ia Hotel de France, in oalea Griviţa To. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis ia Depoul general, strada Griviţeî, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă
PREŢUL ABONAMENTULUI
>iOCO Bucurescîînapoind sticlele găle.
100 stiole 85 lei — b.
50	»	45	»	»
-25	>	22	>	50
Pentru bolnavi neavuţi preţurile'vor'fi scâdate

in provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60	»
25	»	30	»
LINIA ANKER
Linie naţională aiistro-unpră, concesionata
Cea mat sicură, mai bună şi mal eftină linie de.a
Triest şi Fiume ia New-York
Vaporul „INDIA" (12476 tone)
Plecarea din FIUME. .	. . 26 Maifi
Bilete directe de pasageri şi transporturi di recte de mărfuri şi conosamente de la Viena Budapesta şi alte staţiuni prinoipale a e Aus-tro-Ungariel la tăte local tăţile priucipale ale Americei de Nord.
Incârcăminte se primesc pentru porturile in termediare din marea Mediterană Amănunte de la
I. W OHAPLIN
Representantul d-lor Henderson Brothers, Triest.
ANUNCIU IMPORTANT
Renumitele BAI de la Lacul-Sărat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind abondentâ, recomand onorab. public Hotelul meii numit Llixenburg, compus din 35 camere, bine mobilate, grădină spaţibsâ, serviciul prompt; Hotelul este situat în faţa băilor calde şi reci, dependinţe de acel Hotel, precum şi Restaurantul cu mâncările cele mal alese cu preţuri moderate.
Sper ca onor. public va fi pe deplin satisfăcut; sunt gata a primi vizitatori cu Începere de la 20 Maiu cor.
Proprietar
DIMITP.IE IO NES CU.
5—3—2	Lacul (virat
35565294
25860875
2474967
16937213
19377415
11999638
1408103
1409668
195040
228381
26146055
43395984
1461347
186459980
12000000
1433628
90311900
715828
?1646055 54033042
1818527
186459980
36335145 25923720 28240 20048288 11404090 11999168 1928835 2069725 168057 187865 15438877 55494559 3205354 187232023 1200000 1929220 97785 95624280
Banca Naţională a României
SXTTTA TITTUSTEA.
1885	1886
18. iraifl	t m	9 MaiO MaiQ 17
ACTIV
p (Mpuetă................... . .
as‘l(Bi*ete ipotecare Efecte de încasat ...
Portofoliu, român şi străin . împrumutul garantat cu efecte publice
Fonduri publice..................
Efectele fondului de reservă .	.	.
Imobili..........................
Mobiliar şi Maehine de imprimat Cheituell de administraţinne
Deposite libere.................
Comptnrl curinţl................
„ de valori................
PASIVU
Capital .	.....................
Fond de reservă.................
Reservă de amortisarea Imobilului, .
Bilete de bancă în circulaţinne .
Profituri si perderî...............
Dobândi şi beneficie diverse ....
Deposite de retras ......
Comptnrl curinţl........... .
» de valori .	.	. î .	.

615257
15138877
59399356
1627248
187232023
30162375
259252951
86302
19372701
14285080
11992168
1928835
2089154
168057
218033
15544277
52100168
3904313
183776758
12000000
1932301
97785
94825090
657936
15544277
57286914
1432455
183776758
Mulţumire
Salutare d-nule Fior Luchianfiff, primiţi sincerile mele reounoscinţe.
Suferind de mal mulţi ani de stomach şi dureri de cap întrebuinţând 50 butelii de Hifir-Ccmis, mă simpt în întrăgf. ssnă-topire de stomach şi durere de cap şi am căpătat un bun apetit. Recunoştinţa der mă împinge a v8 aduce mulţumirile mele pentru escelenta băutură care o preparaţi.
RSmâî dâr bun recunoscător,
Nicolae Constantiiiescu.
Proprietar
St,ada Sfinţii, No, 68 Buouresoî
Renumita curmi IOLIA POLONEZ
oare ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se interesezi cine-va Cine aduce semne p6te afla lacrurî ascunse : comori, etc A se adresa în str. Coetmuluî, No. 2, Strada Romană, la finitul stradeî Primăvereî, pe unde trece tramvaiu1. Asemenea mal ghiceşte uitându-se în ralma şi fruntea omului.
De vâmjare ST
De ir&»4£ai»4î
Una iflAŞMA tipografică No. 12.
cu strîngâtor şi numărător
Diverse car ictere de litere, precum şi mater 1 puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună tipografie In p ovincie Amatorii se vor adresa U d-1 comisioner I. SCHWARTZ, strada Docebal, in ! ja g dune amiai' Bucurescî.	‘	- '
czsete din strada Smârdan 10, făcând colţu îu stradela Sf. Dimitrie, în apropiere cu noua construcţie a Bâncel naţionale. Doritorii se pot adreBa la proprietaia care locueşte într’insele, îu tdte 4ilele de la 12 ore pene
5-3-1
[Ilare Magasin de Haine Barbaiesci si de Baeii
, BAZAR DEENGLITERÂ
De venzare
sifdne. ■
aparat ue fabrt-apă gazosă în bună stare eu 700 A se adresa strada Iconeî, No. 53.
Sub-semnatul, ara onâre a anunţa pe onor. clientalanbstrâ atât din capitală cât şi djn provincie că Magasinul nostru a primit sezonul acesta ţjn
mare transport
oe
.............. A
fabricele cele ** mal renumite din Europa. Asemenea mal putem efectua şi orî-ce comande, de 6re-ce posedăm oo	şi un Mare Deposit de STOFE fine.
y^Sper că onor. Public şi clientela n stra, n\e va onora cu vis.ule d-ior şi sunt sigur că va fi cu toţii pe deplin satisfăcuţi. Cu stimă H LEIBOV CZ.

MAŢIOMA LA
societate generală de asigurare în Bucuresel
Aprobată prin decret regal No. 225 din 25 laiinarle 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune ?,000,000 leî deplini vărsaţi 15,000 acţiuni do leî noul 200 fie-care, din care 1.000.000 leî specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650 J00 lei
tNaţ:onalau asigură :
1. In contra dannelor de InoeudiO. II. Con-tra’daunelor do grindină (piatiă).—-IL- Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor. etc.-V. Face a igurara asupra vleţof.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70% din beneficiu în com-binaţiuoile urmâtăre : asigurări asupra vieţeî uneia sau a două persone, asigurări temoorale, asigurai mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă,
Combinaţiunile următăre :
Asooiaţliinî mutuale de supra-vieţui.e. Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 ani pentru copii de la ! ani jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi reute viagere in diferite combinaţi uni.
Penă la finele anului 1884 „Naţionala” a realisat in difritele ramuri de asigurări ca uremii aproximative 8,500,000 1. □. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 I. n.
DIRECŢIUNEA generala
Str. Oarol 1, No- 9.
MAS1NE BREVETATE
FABRICAREA CĂRĂMIZII
0^:. I
An'!
<n vapori, cu traagere şi cu 'W® braţe, pentru ]j Sistem» aprobate şi de construcţiile cele mal solide pentru fabricarea eftină a
Cărămizilor ordinare, săpate, fasonate şi refractare
Tuburi de svâuturat, plăci pentru trotoare şi vestibule,
Olane, ţigle losanges din Frauda, Pietre de gresie, cuvar şi ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect g- atis şi franco LOUIS JÂEGER feld’Oologne [Germanisj*
Elisareth Hardine
MâşA CU DIPLOMĂ DiN STREIUATATE
Fostă directdre a Spit, ds moşit din Kazan.
M consultaţimiî t la oreleto—12 a. m. STRADA C0SMA, no, 1.
SOLUTI.ON PAUTAUBERGE
iiu CiLORH-Delo PHUSPHATE 06 CHAUX CRCOSOTS
întrebuinţat cu succes în Spitalalo dir. Paris şi recomandata de câtre cei mai însemnaţi Medici, îu BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE b6lE DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL (Copii scrofuloşi şi diformi).
Modul întrebuinţărei : Fie-care lingură întruă jumătate pahar cu apă Jt jachar.
Ph1* PAUTATTBERGE, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tdte Ph".
UînTîri mor*i I Clf l ITQ Se află de vândare la admicistraţia acestui niniu mdCUsdlUSd (Jiar, Calea Rahovel No. 36.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE DIN ROMANIA
VALABIL IDE LA 20 TsZLAIXJ (1 lUIsTIUi 1880.
Bucurescî-Boman
(toman-Bucuresc'
	kccel.	Pers.	Pers.	Plac.	Accel.		Accel.	Pers-	Mixt	, Mixt	Mixt
STAŢIUNI	1	21	27	29	9	STAŢIUNI	2	24	62	| 64	66
	săra	dim	Ui.n	dim.	pir		| sera	p. in		dim	
Bucurescî pl.	11 00	8,40	7,30	6,30	4,40	Roman pl.	8,25	12,30		5,45	
P oescî pl.	12,27	10,39			7,20	Băcău	9,25	1,55		7,50	
Mizil	1,14	11,38	p.m-		8,55	Adjud	10,45	3,52	dim.	10,29	p m-
Buzdă pl.	2,14	12,55	1,10		6,10	Mărăşeştî	11,23		7,40	12,12	5,05
11 -Sărat pl	3,17		2,25		7,48	Focşunî	11,59		9,26	12,59	
Focşani pl	4,28		3,48		10,10	R-Sărat	12,56	Tr. 22	10 55	2.29	
Mărâşestî pl.	5,15	12,0 >	5,15			Buzgu	2,01	1,18		4,03	
Ad( -d	6,01	12,55	6,39			Mizil	2,50	2,19	Tr. 10	5,23	Tr. 22
Băcău pl	7,39	2,55	9,35			Ploescî	3,45	3,39	10,25	8,00	10,i7j
Roman sos	8,45	4,10	11,10			Bucurescî sos	5,00	5,15	ll,4o	9 35	11,50
	limin	n. m	sdra				dim.	t). m.	sdra	a. m.	săra
Bucui’escî-Uinrgiu (Smârda)						Ginrgiiî (Smârda) Bncnrescî					
	Fulg.P	Persdi-	Pera6n				Falg.C	'ersdn	Pers6n		
	dim.	dim.	p.m.				p. m	dim.	p. m.,		
Bucurescî pl.	5 40	6,40	5 30			Smârda pl.	2,25	10, 0			
Filaret		7,10	6,00			Giurgiu		10,13	8,30		
Coman*	6,24	7,55	6,45			Comana		11,13	9,3o		
Giurgiu		8,55	săra			Filaret		12,11	10,28		
SiYi'ift-i	7 '0	9. ><>				Bucuresoî sos	3,25	12,25	10.42		
fioesi-i- vedeai						Predeal-Ploescî					
			Ace-	Pers-	Plăc.				Acc.	Pers.	Plăc.
Ploescî pl.			u,15ser	9,38d	8,19d	Predeal pl.,			7,45d.	l,51n	7,05s.
Câmpina			7,14	10 42	9,20	Azuga			7,58	5,0	7,(9
Comarnic			7,39	11,09	9,45	Sinaia			8,21	5,32	8; 11
Sinaia			8,30	11,53	(0,31	Comarnic			8,54	6,04	8,44
Azuga			8,55	12,19	10,53	Câmpina			9,18	6,29	9.09
Predeal sos.			9,!Osăr	12 35s	11,8d	Ploescî sos.			10.9.1	7.15s	lUs 1
Bucuresci- Vere io iova
STAGIUNI
Bucurescî pl
Titu
Pites.î
Slatina
Piatra
Craiova
T.-Severin
Verciorova
Fulger
C
Aocel.
3
Pers.
25
p. m. 4,05
5.07 6,24
8.08
9,30
12,05
.2,27n.
a m. 8,00 9,00 10,16 11,56 12, 7 1,18 3,52 4,l2n
p. m. *,00 9,26 11,17 1,2) 1,55 3,37 7,34 8,00d
Trenu Fulger C pldcă din Smârda Bucurescî Mercureaşi Duminica sosesce în Verciorova .inia şi Lunea.,
Buzeu-Ualaţî
Buzău pl. Brăila Bărboşi Galaţi sos.
l’loesct-.Slănic
STAŢIUNI || M7ljxt
P oescî Slănic
Pl
SO).
a. m. 10,45 12,40
CAin|iina-i)oftaiia
îâinpina pr ioftinn sos.
Voreiorova- Bueu reseî
STAŢIUNI
F ulger P
Accel.
4
Pers.
10
Verciorova pJ T.-Severin Craiova Piatra Slatina Pitesc!
Titu Bucurescî sos
săra
3,42
4,08
6,55
8,17
10 i2
11,31 l2,35d.
Trenul Fulger P, pldcă din Vereio rova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce în Bucurescî şi Smârda Mere, şi Dum.
nâptea
12,57
1,19
3,53
4,48
5,12
6,58
8.11
9,l0d
Ulm. 8,00 8,40 12,30 1,51 2,17 5,15 7,05 9,30 s
Gnlaţî-Buzeu
dim.	0. m.				săra	Uim		
2,31	2 55	dim.	ndpte	Galaţi pl.	9,40	8,40	săra	di m.
■> ,0y	3,31	6,45	D,30	Bărboşi	10,20	9 19	8,30	4,00
5,40	4,21			Brăila	11,01	10,02		
6,15	1,55			Buzău sos	1,31)	11,53		
;sâi8	p. m				sera	a.ra-		
Slănic-Ploescî
STAŢIUNI
Slănic
Ploesc’
pl.
Mixt
72
p. m.
5,-
6,50
Imfta iiu-Câmpi m
11,00	Doftana sos	vroi"
11,20	Oâm ina pl.	6,08 |
Galaţi- Măruşeşti				Mărăşeştî-Walaţî			
STAŢIUNI	Accel. 7	Pers. 44a 23	Mixt iO a 59	STAŢIUNI	i.ccel. 26	Pers. 603 8	Mixt 28
Galaţi pl. Bărboşi Tecuci Mărăşeştî sos-	săra 10,40 1,06 săra	din.. 7,45 8,30 11,14 11,45 a. m.	nOp. 11,40 12,50 4,16 4,52 d'm.	Mărăşeştî pl. Teouoî Bărboşi Galaţi sos.	dim. 5 25 5,50	p. m. 4.49 5,45 8/5 8.50 săra	săra 1 11,35 . 12,34 3,53 1 4,35 dipn.
reeaci-Bet-'iid				Berlad-Tecucî j			
Tecuci pl-Bârlad sos.		dim. 6,15 8,-	Bera 5,55 8,00	Bâr'ad pl. Tecuci 803.		dim. 8,40 10,40	săra 8,40 10.25
Adjud Tergu-oeua				Târgn-Ocna Adjud			
Adjud pl. T.-Ocneî sos.	dim. 6,10 8,05	p. 111. 4,15 6.20		T.-Ocna pl. Adjud sos	dim. 9,45 11,85	săra 8,20 10,-	
liăcău-i-'iiitra (Nâ.iiţul				•'iatra (Nămţn) Băcău			
Băcău pl. Piatra N. sos	dim. 7,46 .1.13	p. m. 3,- 5,28		Piatra N. p’. Băcău sos.	dim. ll -1,30	p m 6 20 8,50	
Cou'tauţa-<:emavoda				Cernavoda-constanţu			
Constanţa pl. Cernavoda s.	1 săra 6,50 | 8 35	p m. 1,50 4,24		Cernavoda pl. Constanţa s	p. m. 3,00 4 45	jp. m. 6» 11,10	
iaşIJPnglieiii				Uuglienî-laşî			
laşî pl. Unv.-Rom. s.	2,25 3,49	(1,50 11,M		Ungheni-Rm. pl. laşi sos.	2,- 3,32	600 9,20	
Titu- lîrgovişte				Tîrgov işte-Titu			
Titu pi Tîrgov. sos.	y,45 i .05	9,15 10,30		Tîrgovişte pl. II 6,40 Titu sos* II 7.50		5,40 6,30	
CALLEA FERATA LEMBERa-OBRNTAU'TI-IASI
Rouniu-Iaşî				laşI-Roman				Păs aui-Suceva				Sncăva-Păşcaul				Vereştî ■ Botoşani				BotoşanI-VerescI			
STAŢIUNI	Vccel. 1	Mixt 7		■STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt ,9		STAŢIUNI	Accel. 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel. 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Accel. 12	Mixt 14	
Roman pl-plecare la Iaşi Pă*uani pl. la Sucăva Târgu-Fi-umos iaşi sos.	dim. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	p. m. '4,28 6,53 7.16 8,15 9,41 săra		Iaşi pl. Tirgu-Frumos Păşcani Pj^ire la Rm. Y pl. la Sucăva Roman sos.	p. m. 4,33 5,48 7 04 7,16 8,05 săra	dim. 6,47 8,27 10,16 10.41 11,45 a. m.		PâşcanI pl. Verescî P/jg Sucăva -"ti-	dim 1 ’,4l 11,50 12,08 12,23 săra	săra 7,16 9.32 9,47 10,09 săra		Sucăva pl. Verescî Păşcanî sos.	p. m. 4,50 5,20 6.31 săra	dim. 6,44 7,39 3,80 p. m.		Verescî pl. Leorda Botoşani sus.	a. m. 12,08 1,31 2,03	săra 9,47 11,10 11,42		Botoşani pl. Leorda) Verescî	dim. 5,03 5,49 7,09	p. m. 3.05 3.45 5.05	

Tt-xr®f»Sa B’-s-riluu T« ,,./afufK.	S^havel Kc 36.
I
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No 4185.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
MARŢI, 27 MAI 1886
ABONAMENTE:
Pentru Capitali:
Pentru un an .
. ş<Şse Iun)
» rel luni .
Pentru Distriote
sntru an an .
>	ştLe luni
»	trei luni
Pentru Strein&tate Pentru un »n « şeae luni > trei luni Abonamentele se fac la 1 p 15 ale fiecărei luni.
Dn număr verbul 25 bani,
Ediţia de dimineţi
aNUNOICRÎ ŞI RECLAME :
Anunciurl pe pag. IV, linia 25 ban.
Reclame pe	pag.	EU	...	1	lefl
k » pe	pag.	II	...	3	lei.
* pe	pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabila.
Epistole nefranoatt) se refuză; articole nepublicate se ard.
In sti-ejnAtute a se adresa :
Francia,Havas, Laffitc&C-nie, 8 place df la Bourse, Paris.
Englitera, Eugbne Micoud, 81 Fie* t Street, E. C- London.
Austria, Hattsenstein, & Comp. Vv leu. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Morita Wiest, în Duda* Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea RahoveT, No. 36
- -..
Director» politic, I, G. FUItfBXiSGU
Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36-
SCIRI TELEGRAFICE
(După 4iarele streine)
bătutul strică, pentru că a provocat pe un om liniscit.
Prin districte mal cu sâmă membrii oposiţiunei s’aă format în baude
r / «	* f
Lemberg, 5 lunii!
Esploatatoriî da petroleil aQ ţinut filele ca pe timpul de tristă memoria al aceste o întrunire în-Gorlice si aQ hotă- guvenrjlul conservator. Fie care ban-rîfc sS facă totul pentru a aduce Camera dft com ă de 5eţivl şi de 6meni austriaca se nil cedeze guvernului in ces- ’ c	*	.7
dunea petrolului. In acest scop s'afi tră- Carî trâesc din prostituţiunea suro-mis personagielor mal importante telegrame rilor lor, are casierul ef plătitor. Fie în care se indică pericolul ce ameninţă cure bandit, cum e la Giurgiu, prii-industria galiţiană a petroliulnî. Adunarea mesce o sumă lunară dupâ capaci-
B^trămi,tfi	? ,de: tatea sea. La timp vom da numele
putaţiune, care se esplice împeratulul şi ,,	..	,	,.lv .	,
miniştrilor că, favorisându-se cunoscuta con- irm^0ra din aceşti bandiţi şi sumele
trabandă, uuica industrie seridsă a Gali- c© li S6 plâtesce.
ţi ei, industria petrolului trebue se piară, j Aceste bande cutreeră oraşiele, în-
_	Paris, 5 Ionia. 1 timidâzâ pe liniseiţil cetăţienl, îl bate
De Ore-cecomisiunea pentru espulsare n’a .	■, „ . ___j ____________’	,	•
formulat un proiect, consiliul de mioiştril n’a ‘ a	^ * .	*	1 r ^
putut se hotărască nimic Iu acestă cestiune. ^aC scandaluri gilmce.
E mat mult decât sigur că guvernul va ţine Acum mal CU seaiă, de Cănd gu-nestrgmutat la proiectul sSd.	vernul a rupt tratările cu Austro-
jParis, 5 Ioniil. Ungaria pentru încheierea convenţiu-Ministerul de esterne n'a primit nici o neţ comerciale, activitatea acestor confirmare a soirii publicată de mal multe bande ^ ,nd(mit turbarea bătăuşi-diare, ca o revoluţiune ar fi îsbucnit in ,	,	„
Madagascar.	|lor a dev6nit fundsa-
Londra, 5 IuniS. I Care se fie causa acestei furii, căci, Intrigile în jurul biiulu! irlandes sunt dupe Cum am 4^, nu p6te sâ fie nu-fdrte active, agenţii guvernului promit şi maî efectele căldurel ? ameninţă pentru a câştiga voturi .Daily Nu 0 greă de v^ut. Pe de o parte,
cum am prevfi^ut altă dâtă, speranţa că Austro-Uogaria va face presiune la BucurescI şi va resturna guvernul. Atunci sS fie pregătită o activitate In fie-care oraş care se intimideze la noile alegeri, căci scift nenorociţii că ţâra nu le va da lor încrederea tocmai în eestiunea con-
J,
De fârte multe ori bătrâna Europă organ, de astă dată Rusia n’ar pu-are capricii, susceptibilităţi do copil, tea s’o urmeze. Şi în acâsta Rusia nu Se seie că blocada câstel grecesc!, va sta isolată.
News spune c’ar fi absurd să se tăgăduiască probabilitatea cădere» bitului irl.tndes. Der ddcă acestă probabilitate se va realisa, Camera va fi disolvată.
Bruxelles, 6 Iunifi.
Vandersmissen, condamnat la 15 uni de muncă silnică, e, dupe cum se scie, deputat. O contraversă ffirte interesantă s’a rădicat între diarele belgiane, asupra ces-tiunil d’a soi decă mandatul lui Vauders-missen trebue privit sdă nu ca încetat. A-mendoue părerile sunt susţinute cu vioiciune; dupe cât se pare, va predomina opi-niunea că mandatul osânditului e va'abil peuă la finele legislatura! seil pSnă la o disolvare.
Cracovia, 5 Iuniă.
Atitudinea clubului polon în cestinnea petrolului produce forte rea impresie. Camera de comerciîî a telegrafist clubului se revie la prima hotărâre, aceea d’a vota pentru propunerea Suess.
mxuamMsLaan
A se redea Ultime Sclrî pe pagina HI


Bucureşti, Lil 26 laic 1
Oposiţiunea a turbat cu desăvârşire. Căldura într’adevâr a fost mare filele trecute, dâr numai căldura nu credem sâ fie causa perderel în aşa grad a simţi mântulul demnităţii şi a raţiunea
Membrii oposiţiunei nu mal sunt omeni politici, nu mal sunt bărbaţi cu opiniunl diferite, nu mal sunt luptători leali pe terenul principielor. Ad ajuns o trupă de saltimbanci cari alergă din oraş în oraş, din gară în gară pentru a spune paraponisiţilor cu gura căscată cum că a lor e împărăţia cerurilor şi a pământului, că el scid sâ facă comedii cum nu seiu alţi dmenl pe facia globului. Apoi ca scamatorii mediocrii, îşi formul&zâ singuri telegrame dupe cum le trâsnesce prin cap, pun în ele aspiraţiunele lor despre cum ar fi voit sâ fie primiţi, le trimite foielor din capitală, acelea le publică cu comentarii şi mal fantastice, foiele merg în localitate şi gură cască citesce întrebându-se dâcă a
orientale n’a fost nici până acum rădicată, de şi trupele elene nu mai stad la fruntariâ, de şi demobili3a-rea urmâză cu activitate.
Cănd îşi reamintesce cine-va peri-peţiele cestiunil grece şi mal cu sâ-mâ atitudinea puterilor în acestă chestiune, e tentat sâ crâdă că Europa sâd nu scie ce vrea, sed nu vrea ceea ce spune.
In tot timpul, concertul european a privit isbucnirea unul conflict gre-co-turc ca un pericol pentru pacea europenă; şi pentru a-1 împedeca, a blocat cdstele Greciei, închujendu-î putinţa orl-cârel acţiuni pe mare şi împedecând mobilisarea reservelor din insule.
Dâcă chiar am admite că Europa avea dreptul s6 facă acâsta, nu putem descoperi nici o raţiune pentru atitudinea el d’acum. In adevâr, o dată ce pericolul a dispărut, trebuiad sâ dispară şi măsurile coercitive; nefâcend aşa, Europa e neraţională.
Şi ea e cu atât mal iraţională, cu cât motivele de care se conduce sunt mici şi fdrte înrudite cu capriciul. Europa cere sâ i se facă comunicare formală de demobilisarea trupelor; şi fiind că d. Tricupis, urmând in acâsta simţimentulul de demnitate naţională, nu vrea să se supuie unei asemeni condiţiunl, blocada remâne.
Pretenţiunea Europei e cu adevărat absurdă, căci ea calcă drepturile esenţiale ale neatîrnăril unul stat, nu are nici an scop practic şi urmâ-resce abţinerea unei satisfacţiunî pentru o ofensă care n’a esistat.
0 singură scuză ar putea să in-voace puterile: dorinţa d’a rădica
venţiunel comerciale şi prin alegeri libere nu vor putea avea majoritate.
Pe de altă parte, voesc să'jintimideze pe Rege, arătîndu’l că majoritatea ţârei a<jl nu mal este cu partitul liberal, par-câ suveranul nu eunosce spiritul ţârei şi nu sciă că numai speranţele inspirate de străini, din causa situaţiu-nel ţârei, animă pe membrii oposiţiunei.
In fine, maî este şi altă causă care prestigiul concertului european. Dar, dă curagitt membrilor oposiţiunei de dacâ scopul e bun, mijîâcelenu sunt
prin diferite oraşie. Membrii partidului de la putere sunt prea indiferenţi, prea scrupuloşl. Conduşi de spiritul liberalismului care ne ani-mâză, chiar când un partizan al nostru este maltratat tot pe el îl învinovăţim. Facem tfite favorele la partizanii coaliţiunel şi tâte mizeriele la al noştri!. Al noştri! luerâză şi cel l alţl să folosesc. Acâstă atitudine pe de o parte face indiferenţi pe libe-
de loc eficace ; căci nu cu bastonul se face educaţiunea popdrelor.
Europa pdte sC-şI rădice prestigiul în ochii popârelor din Balcani numai pe o singură cale : arătând respect principielor inmutabile ale dreptăţii, punând forţa în serviciul acestei dreptăţi. Şi tocmai acâsta n’a făcut-o Europa nici o dată.
Nedrept s’a purtat cu noi concertul european ; nedrept a fost cu Bul
ral! şi curagioşl pe oposanţl, cre^end gării, nu o dată, ci de două ori;
că avem frică de el.
Nu suntem pentru măsuri escep-
tot nedrept a fost cu Grecii,
In sfârşit, mal presus de t6te,
ţionale contra nimulul. Cerem însă Europa se arată incapabilă d’a re-dreptate pentru toţi, şi cu deosebire j solvă orî-ce chestiune mal importan-pentru aceia cari o ah în adevăr, tă; mişcata tot-d’a-una de interese Dorim ca membrii partidului liberal, mici, fără nici un orizont, apatică atât de desbinaţt pentru lucruri de cu desăvârşire, ori de câte ori se nimic şi pentru uri personale, să sejivesce o cestiune gravă Europa nu strângă la un loc, se. uite micile isbutesce s’o deslege. neînţelegeri, să’şl dea mâna şi se Cu chipul acesta, prestigiul conlucreze cu toţii în facia situaţiunel certului european nu pdte decât să ce esistă, în facia intrigilor streine ce scadă; popdrele din BilcanI desilu-
Ameninţările rusescl ni se par inutile, căci Bulgarii nu se pot gândi pentru moment îa proclamarea regatului. Bulgaria are'mult mal bun de făcut; ea trebue să consolideze legătura cu Rumelia, aşteptând ca la o viitdre crisâ aspiraţiunile să fie pe deplin realisate.
IMFORMATIUNI
Primim următărea scrisdre de la Buzăfi.
25 Maiii, 2 ore p. m.
Domnule director,
A^l ah sosit în oraşul nostru câţî-va din mal marii oposiţiunei de la BucurescI în frunte cu d-nil Dnmitru Brătianu si GunS. Par-că v d câ Nae Stâtescu şi cu alţi câţl-va de trampa Ini au şi telegrafist Na-ţiuneî, României, Epocei, ete., că primirea la gară a fost splendidă, că urale entu-siaste se auijiail, şi câte altele.
Vs asigur : recepţiunea a fost din cele maî reci, vr-o 5, 6 înşî Ja gară, afară de cel care veniseră pentru treburi s’aCi pentru â întâmpina rude şi amici
Me grăbesc a ve trimite acfistă sorisdre, promiţându ve că diserâ ve voi trimite şi urmarea.
Primiţi, d-le director, asigurarea. stimei mele.
Don Basile.
X
Scitea dată de foia străină Independance Roumaine cum că d: prim ministru de instrucţie ar fi dat un avertisment directorului scdlel normalg din Galaţi, este una d n obicinuitele născociri ale fantasiei redactorilor acestei fol.
X
D. Lupu Costaohe, prefectul judeţului Covurluî a sosit ier» în capitală.
X
Independance helge de la 3 In ni ii publică câte va linii asupra conflictului vamal dintre România şi Austro-Uugaria. Bătrânul organ dă dreptate României şi nu se îndoiesce că victoria va fi de partea ndstră.
Cât despre relaţiunila politice, lndepen-dance crede că mai multă nevoie are Austria de prietenia nostră, decât noi d'a ei.
X
Alteţa Sea priucipelc Alexandru ’al Bulgariei părăseşte a4î capitala. La Giurgiu augustul os pe se va îmbarca kpe iachtul „ Alexandru^ şi va merge direct Ia Lom-
0
vitatea desfăşurată isbenda a fost din partea partidei liberale, care desuuită în apus a vâ^ot primejdia şi s’a unit compuind unui. şi acelaş corp politic faţă cu ameninţările streine. Oposiţiunea a foBt învinsă pe totă linia şi din cel 42 deputaţi, 37 aleşi sunt al partidei liberale, şi abia 5 aparţin oposiţiunei. învinsă, sdrobită, discreditată oposiţiunea strigă a^î pe tdte tonurile cum că alegerile ah fost ingerate, cum că espresiucea fidelă a voinţei naţionale a fost înăbuşită de presiunea ad-ministraţiunei. Vorbe late, şi nimic mal mult.
Administraţiunea din Rumena este o in-stituţiune ttneră şi n’are rădăcini atât de adenc înfipte în organismul social pentru ca se pdtă avea o înrîurire aşa de puternică asupra poporaţiuneî. Este destul a’şi aduce aminte scandalul singeros din Stara-Zagora pentru a vedea că oposiţiunea minte în-tr’un mod neruşinat şi că dacă este învinsă, apoi o datoreşte naţiune», care nu se încrede în ea. La Staro-Zagora, ^precum ştiţi, uu grup de oposiţioniştl avend în cap pe fraţii Ivan şi Slavi Kamburovi, aii o-morît pe sub-locotenertul jSerbezov, pentru că aceR din urmă a avut cnragiii de are-mănea fidel ondrel militare. Omorul de la Staro-Zogora a produs o impresiune sdro-bitore asupra naţinnel întregi; toţi sunt unanimi în a cere de la guvern aplicarea măsurilor estraordinare pentru potolirea avântului oposiţiunei. Toţi sunt unanimi în a cere, ca omorîtorii se fie pedepsiţi esem-plar, căci este ruşine ca un militar, abea scăpat de sub glonţurile inamicilor patriei, să catlă victima unei încăierări interne, unde stimulul spre vărsare de sânge a fost împins de către nişte moftangii miserabilî, cari n’au în vedere decăt interesele lor personale. Stara-Sâgora este declarată in stare de asediă, dupe arestarea instigatorilor 0-posiţiunel, ordinea s’a restabilit şi a^I totul a intrat în linişte.
sionate în atâtea rânduri, nu numai
nu pot avea respect pentru Europa,
ne minezâ.
Seim că şefii oposiţiunei nu prea
se bucură de vr’o avere mare, afară dar trebue să piardă oi'>_e încredere do d. Vernescu cure nu e capabil de sg nu aştepte nimic decât de la sacrificii mari în asemenea caşuri.' propriele lor forţe.
Seiu ârăşl că în fie care district, după IatA de ce chiar unica siuzt pen-f ,	„	1	„ *x * „ CUI© acQ spus, se cheltuiesc sume con- tru .menţinerea blocadei nu are nici
Î?AT.,0U“	!»,«“?«.«W siderabile Su orgauisarea unei resis-'o Val6-,
tenţe întinse. De unde aceşti bani ?
Seim în fine că membrii oposiţiunei nu numai câ nu vorbesc un singur
u
par că el n’a vă<Jut nimic din tdte acelea. Gură cască îşi cam pierde îlusiunjie despre aceia cari ’l-aă promis marea cu sarea, der speră, căci cine speră se chrânesce cu ceva.
Pe lângă invenţiunile despre prii-mirea membrilor oposiţiunei cu entu-siasm, mal vin altele şi mal curidse. Ori ce cârtâ, ori ce bătae se întâmplă in capitală sââ în districte între cetăţeni, guvernul e vinovat. Decă bătutul e membru al oposiţiunei, face respun^ători pe cel de la putere. Dâcă bătutul e din partidul liberal,, tot

Circulă sgomotul câ în Camera bul-
„ .	gai’â, care se întrunesce la 2 Iuniă,
cuvânt despre cum ah să fa.ca con- g0 va	jdeja proclamării Bulga-
venţiunea cu vecinii noştril când ar rier de	t Af&ta 8Cire, a cărei
vem la putere, dâr încă atacă cu fu-	nu ge cua(5see şi care a fost
na tanful autonom.	1 oficial desminţitâ de guvernul bui^ .r,
Acestea t6te credem câ vor des- d , g emoţioQez3 mulfcă lum0j ch»de ochii membrilor partidului h- maf ou	lume ru8ă.
beral spre a lucra în comun şi cu e-
nergiâ, vor deştepta ţâra spre a ve-
Novoie Wremea, luând noţâ de dânsa,
ghia ca 86 au fie surprins!.	«muuiuţ* categoric cu iuterveuire»
At&ta aşi. pentru aceia o«[ înţeleg. Jiu8lW- Ch',,r,	şarmul;
ţumi cu faptul împlinit, 4ice acest
www.dacoromamca.ro
Palanca.
D. Coatoaly, mini strai frances, a sosit a^I în capitală.
X
Citim în Wiener Abendblatt că d. Fre-’deric Dame, redactor-şef al diaruluî L'in-dependance, Roumaine a primit decoraţiunea:
■*
* :¥
In ceia ce privesce miijlldcele întrebuinţate de oposiţiune, apoi, pentru a caracte-r sa conduita sea, este destul a declara că ancheta privit6re la coDspiraţiunea de la Burgas demonstra că şefii partidei oposi-ţioniste sunt toţi reiî compromişi în afacere. Guvernul nostru, nevoind a mai aţâţa în contra sea ura Rusiei oficiale, s’a vednt nevoit a da drumu căpitanului' Nabokoff, care a fost şeful suprem al conspiraţiunel, der acesta slăbiciune forte esplicabilă nu face decăt a’l înălţa în opinia cetăţenilor. Cine este capabil a’şl refusa legitima do. rinţă de răsbunare pentru binele obştesc, merită a fi lăudat, a fi aclamat, căci nimic nu satisface pe un om modern, decăt resbunarea. EI, bine d. CaravelofF şi în general vorbind întregul partid liberal a ştiut în conspiraţinnea de la Burgas a pune mal pe sus de resbunare interesele patriei, care cereai! imperios de la el înlăturarea fapte* lor menite a face ea ocupaţiunea principatului de către armata rusă să devie eminentă. Va trece timpul şi sunt sigur că
Das silberne Verdienstlueuz mit der Krone g^eraţiunile'viitore vor da dreptate partidei pentru scrierile sele privitAre la Conven-ţiunea comercială.
—►»»*««€ «hm*—
SCEISORI mu BULGABIA
(Corespondenţa particulară a Telegrifului)
Sofii, 19 Mai.
Oposif unea şi rnijl6cele întrebuinţate de ea.— Cestiunea Arab-Tabiei. -- Rezultatul definitiv a alegerilor.—Voiagiul principelui.—Bulgarii trimişi in Siberia.—Amoral din Stara-Zagora.
Tristă privelişte ue dă oposiţiunea nos-tra. Condusă de pasiune şi de pofta de a pune mâna pe putere, ea pene în aplicaţie tote mij'.ocele posibile pentru a ajunge la scopul ţintit. In Rumelia ea ’şî a găsit uu teren bine cuventat iu timpul alegerilor recente. Totul a fost pus în joc: mituirea funcţionarilor, promisiuni nerealisa-biie, calomnii, intrige. DAr cu totă acti-
liberale în acestă privinţă. Oposiţiunea de-sasperată, rezemându-se pe străini, avea de gând a se urca la putere, trecând peste cadavrele principelui şi ale şefilor partidei liberale, numai un accident neprevăzut a dejucat combinaţiunile conspiratorilor. Lovitura de stat n’a isbutit şi sângele n’a curs, acesta însă nu este vina protivnicilor noştri».
Şi acum se ’mî permiteţi a face o deri-siune, Iu scrisdrea mea trecută am vorbit de atentatul proiectat. Sunt vechil corespondent al diaruluî ce dirigeţî, şi în anii de restrişte, când principele Alexandru a fost culpabil d’a permite unor străini sS’l ttraşca pe povârnişul spergiurulul, am fost inamicul sel de mdrte. Sunt dator a<jl s8’I dai dreptate, căci prin conduita Ba poste-riără anilor 1880—81, acest prinoipe a ştiut se răscumpere greşelile comise altă dată.
2
SS recapitulam der.
Se ştie că principele Alexandru Battem-berg este fiul principelui de Hessa, a cărui sora Maria Alexandrowna a fost împărătâsa Rusiei. Acăstă paternitate făcu ca tănîrul prinj| a fost tot-d’a-una bine văijut la curtea imperială rusă şi că repausatul împărat ’1 iubea forte sincer. Der cu mdrtea repau-satuluî ţar, multe s’afi mai schimbat. Când a fost vorba d’a da un suveran Bulgariei, create prin tratatul de la Berlin, a fost f6rte lesne Rusiei d’a face ca principele Donducoff Corsacoff se fie numit ; acesta cu atât a fost mal lesne cu cât bulgarii şi mal cu semă omenii noştri de frunte, precum sunt Caraveloff, Slaveicoff şi chiar Zancoff po atunci aveaţi deplina confienţă în acest demnitar rus. Der acdsta alegere n’a fost agreată de Europa, de dre-ce Don-ducoff nu putea «e fie decât un simplu guvernator al ţarului. Aşa fiind cestiunea se simplifică, cscî pentru Europa nu rămânea posibil decât un singur candidat, agreat şi de Rusia, adică principele Alexandru. Să credea p’atuncî în Rusia, că tînărul prinţ, lipsit de esperienţă, datorând norocnl şefi împăratului Rusiei, va asigura uniunea ne destructibilă între Bulgaria şi naţiunea li-beratâre ; alegerea principelui s’a făcut, precum v’aduceţî aminte, la Tirnova, în dina de 28 Aprile 1879.
Principele Donducoff-Corsacoff, care pre-sidase adunarea naţională, declară cu acostă oc&siune, cum că voinţa formală a împăratului Rusiei este ca alegerea principelui să fie făcută în persâna lui Alexandru Bat-temberg. Voinţa ţarului liberator a fost uu ukas pentru noi şi principele a fost ales■ cu unanimitatea voturilor presenţî.
De atunci multe s’afi schimbat. Cititorii d-vostră ştiu bine cum ne-am prefăcut din «bratuşki» in bulgari ingraţi. Luna de miere a trecut repede, certele între principe şi agenţii diplomatici al Rusiei să înăspriră din 4*ua când principele n’a mal voit să îudeplinăscă orbeşte poruncile a-cestora. Lucrul s’a isprăvit prin certa care a isbucnit între prinţ şi generalii Sobolefî, Caubars et tutti quanti. Battemberg furios declară net ruşilor d'a da demisiunea lor. Generalul Soboleff respunse că nu pâte se lndeplinăscă ordinul dat, de ore-ce se consideră pus nu de el ci de ţar.
— Decă este aşa, a strigat principele, apoi rămâneţi, dâr fiind miniştrii bulgari nu mal sunteţi al mei.
Peste câte va 4ile după acesta generali! ruşi ne părăsiră.
Am amintit aceste episode pentru a vă arăta diferenţa ce esistă intre ceea ce a fost şi ceea ce este. A41 principele Alexandru, atât de iubit ieri, este oropsit, prigonit ca o fiară sălbatică şi în contr» vieţel sele complotâ4ă chiar nepotul ministrului oe resbel rus d. Wanovsky, căpitanul N^bocoff.	Ivanovicl.
SCIRI ŞTFAPTE
Inspecfiune. — D. general Creţeauu, inspector al cavaleriei, a sosit la Roman pentru a inspecta arma cavaleriei.
tz
Ploie.— Luna nouă ne a adus în fine mult doijta ploie, scrie Curierul Român Ds Mer-curl până a*]' a ploat în tote dupe-amia4ă' 4ile in diferite direcţiuni Mal mult a ploat pe Şiret. Plfiia de adî pare a fi fost maî generală şi trebuie să fi atins Jijia şi Pru-
tul, pe unde se simţia mal mult trebuinţa ploii. Să sperăm că recoltele afi scăpat prin acâsta de compromiterea ce le ameninţa.
Ieri şi astadi, scrie din altă parte 4iarul Liberalul, din Iaşi, a căijit asuPra oraşului nostru şi asupra împrejurimilor lui o bine-făcătore pldie, care a ivioioşat semănăturile atât de mult abătute de arşiţa de până eCum. Ceru! astă4t spro sără s’a îno-rat şi plâia dă semne a ţine mal mult timp. Acăsta e o adevărată viaţă pentru ţarini şi o coniâră pentru proprietarii lor.
Mişcarea populaţiunel oraşului laşi de la 11 Maî până la 18 Mai 1886. — S’afi născut 47 copii vil, ceea ce represiulă pe anul întreg 29,5 la una mie locuitori. Din aceşti 47 copil vil, 41 afi fost legitimi şi 6 nelegitimi; 28 afi fost băeţî şi 20 fete; 13 afi fost din părinţi creştini şi 34 din părinţi israeliţl. Naşteri de copil morţi şefi înregistrat 1 bâet şi 3 fete. Afi decedat 45 persâne, ceia ce represintă pe anul întreg 28,2 la una mie locuitori; din care scoţîndu se 3 decese de persâne venite din afară şi decedate în oraş, resultă numai 42 decese, şefi 26,3 la unfc mie locuitori. Afi decedat pe la locuinţele lor 34, în diferite spitale civile, 10 în spitalul,) militar—, în institutul Grigorian (copii găsiţi) 1; de sex bărbătesc au fost 26, de sex femeesc 19 ; creştini afi fost 25, israeliţl 20. Căuşele principale ale deceselor afi fost: Phthysia pulmonală cu 6 cazuri, Pneumonia 4 ca zurî, Meningita 3 cazuri şi Catarhe intestinale 2 cazuri. — Iar dintre bălele de i; facţiune : Febra puerperală 1 caz.
tu
Din Urzicenî ni se scrie că d. G. Pa raschivescu, agent al regiei monopolului tutunurilor în judeţul Ilfov, a descoperit o însemnată contrabandă de tutun, confiscând de o cam dată peste 100 ocale de tutun şi arestând peste vre-o 18 individI, nisce cunoscuţi contrabandişti.
Aceşti contrabandişti sunt diu comuuele Alexienil, Manasia, Urzicenî, etc, din judeţul Ialomiţa.
In comuna Alexienil, contrabandiş ;il s’au opus cu forţa, chiar in localul primăriei, agenţilor regiei şi-I afi ameninţat chiar.
Mulţămitâ numai energiei şi esperienţeî d lui G. Parascbivescu, s’a putut înlătura uu conflict, care ar fl putut avea eonse-cinţl rele.
Poduri de fer.—-Furnitura de 2,200 tone construcţiun! de fer pentru podurile de pe liniile ce se află în construcţiun!, a fost adjudecată asupra case! Lebrun din Belgia pe preţul de 365 franci tona.
La licitaţiune s’afi presentat şi câte-va case germane care afi oferit furnituri parţiale. Aceste case afi fost escluse, pentru cuvinte pe care nu le cunâscem încă.
2$
Din Aăjud se face cunoscut Adevărului din Focşani, că proprietarul moşiei de a-colo nu s’ar conduce tocmai omenesce în invoelile ce alcătuesce cu locuitorii.
Aşş, ca să dăm uu exemplu, adjudenil, fiind lipsiţi de loc pentru păşunea vitelor, sunt siliţi se se învoiască cu proprietarul moşiei, care le ia câte 45 lei de fie care cap de vită pentru o vară, şi peste a estă sumă le mal adaogă 20—30 lei ca globâ că ar fi scăpat vitele prin holde.
Ni se pare că ast fel de învoelî nu sunt
TELEGRAFUL — 27 MAI 1886
de natură a stabili sentimente de iubire şi respect din partea locuitorilor pentru noul proprietar al moşiei Adj ud.
ACTE OFICIALE
D. Panaite C. Burclii s’a confirmat primar al comunei urbane Nenmţu, diu jud ţul Neatnţu, In locul d-luî dr. N. Orsulescu, demisionat.
D. Dimitrie Ponascu. s’a confirmat primar al comunal urbano Huş", din jud Fâlciu şi d-nil Ioan Gheorghiu, Enuclie Enăch-scu şi Minache Iliescu, njutdre.
Sunt numiţi şi permut» ţi :
D. C. Zaharia, actual ajutor do grefă clasa Il-a la cui-t a de apel din Focşani, grefier la tribunalul Covurlul, tu locul d-’ul N. I. Petrescu, destituit.
D. Al. Vârgolicî, actual copist la curtea de apel din Focşani, ajutor de grefă clasa Il-a la ateiaşl curte, în locul d lui C. Zaharia, înaintat.
D. C I Protopipescu, actual ajutor la ocolul I, în aoeeaşi calitate la ocolul V BucurescI, în locul d-lu! C. I. Cardaş, demisionat.
D. G- Stoonescu, fost portărel, portărel la rib Tutov», în locul vacant.
D. I D. Băr ălescu, actua l aj 'tor de grefă la trib. Bâmnicu-Sarat, portărel la acelaşi trib. în locul d-lut N. Cbristescu, dat judecăţfî.
D. I. G. Popescu, actual registrator la tribuna» Râmnicu-Părat, ajutor de grefă la acelaşi trib. în locul d Iu» I. I). Bărcălescu. înaintat
---------<4e*OVB>
VITECULTURA
Animalele servesc agriculturei uu numai ca forţă lucrativă, dăr şi ca ramură de spe culaţiune de transformaţiune şi fie care a-gricultor, ori cum s ar da, ori cum s’ar tntorce în cumpănirea intereselor sale, nu se pote priva cu desăvârşire de acăstă ramură de producţiune, de acesta maşină care ’I plătesce în4ecit şi însutit cheltuelile ce face cu ea, neespunecdu’l la nisce pagube aşa simţitore, de cât în i asurl cu totul a-normale.
Statistica nâstră economică ne arată ca diu an îu an încercăm o scădere simţitâre în ce privesce numărul animalelor, nu aşa mult pâte in animalele de muncă, ca în cele pentru speeulaţiune. Acesta nu o putem privi ca un semn bun în propăşirea nâstră pe calea economică, căci lucrul se petrece tocmai atunc^, când toţi sunt preocupaţi cu ideia, de a cultiva pămâutul maî bine, a face o agricultură maî raţională, de a începe cu urzirea câtor va industrii, care sS misce activitatea nostră interioră, dând cu acâ3ta ma! mult aveut îu desvol-tarea unei agriculturi maî raţionale şi diferitelor ramuri de prod icţiune. Cultivatorii noştri nu vor putea face nicî-odată o agricultură raţională, pe câtă vreme nu se vor îndeletnici şi cu crescerea animalelor, el nu vor realisa nicî-odată cel mal mare beneficia pos'bi', decă nu vor construi alăturea cu pătulele de porumb, magaziele •pentru grafi şi grajdurile pentru cal, bol, vaci, oî şi alte anim de domestice, cari însoţesc tot-d’auna o agricultură raţională. De când âre a începnt o scădere în numeral animalelor şi din ce causă ?
Credem că o scădere în numărul animalelor n’ar fi simţită, safi ar fi fost puţin luată în sâmă înainte di 1865 ; până la ace.tă epocă sătenii, ori cum i-om La, moşneni (iez»şl) safi claca şî, puteafi fi înlesniţi prin invoelile cu proprietarii, a ţinea un număr de vite mult ma! mare, de cum pot astă4i şi obiceiul se transmitea de la tată la fifi, de a poseda pe lângă ani-aialele de muncă şi un număr âr -Cţire
pentru speculă. La 1864 vine legea de împroprietărire şi după ea apoi s’a succedat diferitele reforme in invoelile proprietarilor cu sătenii, care mal de care, nefavorabile in sporirea animalelor. Lucrul a fost de sine fârte natural, căci îndată oe proprie-turul s’a v£dut privat do nn însemnat număr de braţe, a căutat în interesul săfi, a realisa în ori şi ce chip perderea ce avea să încerce, schimbând invoelile agricole, aşa Că şatenului 1 s’a socotit cel mal mic lucru, ce trăgea după moşie, pentru oare el a fost nevoit, şefi să dea în schimb, ceia ce i se pretindea, şefi â şî micşora cercul seti vilă ţel ăele. Acestă imgrejnrare a făcut pi muifl săteni a'şî reduce numărul animalelor, restriDgendu-1 în parte la vitele de muncă, de transport.
înainte de a înlesni comerciul nostru prin construirea de căîferate, cine nu scie că sătenii noştri aveai! câte 4 şi 6 bol în bă’ătura lor ? Cine uu vedea cârdurile ne întrerupte de care, transportând cerealele din colţurile cele mal depărtate ale ţărel de la deosebitele porturi ? Puteam însă mult timp transporta tot aşa cerealele n6s-tre ? Nu, câcî proverbul 4ice : *cine se scolă mal de dimineţă, ajmge mal departe< ?i de aci putem încă 4ice: *cine merge mal repede, ajunge mal curend». Comerciul satisface necesităţile între naţinni, el e toc* mal ca şi un om flămând, care cere de mâncare, când ii e târne, şi când cine-va e flămând, nu mul alege, plăteşte bucatele cele mat eftine, tot aşa de scumpe, ca şi pe cele ma! buue.
Ce trebuia noi dar se facem ? puteam rămânea nepăsători cu progresul vecinilor noştri ? puteam se ne privăm de pustiul de tren, dupe cum ’/ dic şi astăzi sătenii noştri ? Nu, căci nu numai că nu am fi ajuns nude suntem astă ţi cu unele ramuri ale economiei naţionale, dar am fi perdut, pâte, şi pe acele ce le maî posedăm incă, an fi ajuns ca să importăm şi grâul în ioc se’i esportăm Prin construirea de căi ferate, vedem dar o a doua causă, care a contribuit la scăderea animalelor de muncă —de transport şi nici nu putem 4>cb împreună cu şatenul, că pustiul acesta di tren e o sărăcie ,pe capul omeuilor, căci şi el recunosce acum înlesnirea cn care se face transportul şi a-cestă recunoscinţă ’l va îndrepta încetul cu încetul către nisce apucături cari se’l creeze o posiţiune mal mulţumitore. Sătenii n’ar fi încercat o perdere în venitul lor şi noi n’am privi cu părere de răii cum statistica animalelor nâstre merge tot in minus, dacă el n’ar fi părăsit specula -ţiunea animală pe o scară aşa mică cum o practicaţi, şi se fi mers cu ea negreşit tot progresând, ea ar fi avut asupra lor o altă inrîarire, asupra condiţiunilor de trai, asupra posiţiunel lor materiale, ea ar fi contribuit, dacă nu la o stare mal înflori-târe a industriei nostre naţionale, ar fi conservat’o cel puţin, aşa cum o apucasem de la bătrân!; eî n’ar fi. ajuns se se plângă asta 4A 4ieâud : am o vacă saă doi juncani de ven^are, dar nu'l pot vinde, căci nu se caidă, nu se întrebă. Proverbul îu*3 d'ce: iCalul bun se vinde din grajdu, „marfa bună se vinde fără multă tocmelă11. Închiderea graniţelor de către vecinii noştri, n’ar fi un respuns la întrebarea, că de ce nu se caută vitele ? căci dâră uu sunt numai el cari vor se mănânce carne, ci
mulţi încă alţii. Productele nostre iasă
nefiind tocmai aşa supariăre şi nu în cantităţi aşa mari, el afi găsit cu cale, ca printr’o protecţiune iuteriâră, vor putea să ne deschidă in curend câmpul de luptă, şi atunci aşa nepăsători cum am fost cu degenerarea animalelor să ne luptăm, daca ne da mâna. Şatenul ar fi trebuit, ca ou cât îşi restrlnsese numărul animalelor, cu atât să ae fi ocupat mal do aprâpe cu îngrijirea lor şi atunci suntem siguri că târgurile nu ne lipseau şi nu mat aveam a ne plânge contra nimâruf, Dacă sătânul nu şl-a îmbunătăţit vitele safi ’ş’a redus numărul lor, două cause l’ail forţat de o-dată la acăsta: întâia restrîngerea şisoum-petea păşunilor şi a doua, lipsa de instrucţiune în care se afi* şi este încă faţă cu o gospodărie agricolă.
latxmpUri din capitala
Furt — Individul Stănesou Gheorghe s’a introdus acţl nopte în pivniţa d-lul Neagu Iordache din Calea Victoriei, do unde a sustras nişte tinichele cu untură. Furul s’a prins în momentul când vindea marfa furată.
—x —
Mârte subită.—Locuitorul Dinu Marin, de origină din comuna Ferăstrăfi a venit ieri sără la cârciuma luî Petre Dobre din strada Filantropia pentru a prândi. Omul s'a pus la masă şi de odată că4<i jos. Stăpânul cârciumeî alergând se ’l ridice a constatat că bietul om mâre. In adevăr peste un cuart de oră omul a încetat din viaţă. Autopsia a constatat că mortea pro-venise din ruptura un ti artei e.
- x —
Mortă în Hotel Dacia, pilele trecute a sosit şi a tras la acest hotel Ţinea Stan-ciulescu, care vrni îu capitală din Cra'ova pentru a consulta pe nişte doctori. Biata femeie muri ieri Bâră pe timpul iurtunei intr'un mod subit.
—	x—
Alienat.—Ieri pe timpul ploie! torenţiale s’a prins pe şoseua Pantelimon un om gol S’a constatat că acest nenorocit este alienatei Tudoraclie Petre, fugit de Ia Mărcuţa.
—x—
Tîlharl de drum —A^t dimiueţă s’a adus la spitalul Filantropia servitorul d-lul Agob PopovicI, anume Niculal; bietul om are trei câste rupte şi capul spart. Nenorocitul a fost bătut de către nişte tîlharl pe şoseua Chitila, când mergea cu o căruţă cu douî cal spre moşia stăpânului şefi Clin-cenl. Tilharil ’l luară căruţa şi caii.
—x—
???. — Matâche Râdulescu a făcut mare scandal a4I nâpte, introducându-se în domiciliul lui Dumitru Rădulescu din strada Ţepeş Vodă, No. 36. Omul în cestiune a avut în mână un lemn gros cn care sparse capul stăpânului casei, fără ca acesta să se pâtâ apăra. Fiind arestat deliquentul a declarat că n'a avut intenţiune să prade. Der atunci pentru ce a intrat intc’o casă străină la miedul nopţel ?
—	x —
Perchizîjie. — Adi diminâţâ poliţia cu uu procuror afi descins îu caseie număru 7 diu strada Sf. Iou Moşi, uude locuieşte femeia Lucsiţa Manole. S’a secvestrat o sumă de 1120 lei, care s’a g'sit. ascunsă intr’un cuptor. Se crede că aceşti bani afi fost depuşi acolo de către nişte râî făcători.
Pon-Caprice.
«BfSP
FOIŢA ţ)IARULUI „TELEGRAFUL*
(65)
A. SC H OUL.
NOPŢILE SaNGEROSE
Duelul Monseniorului.
XXXII 3
M6rtea lui Riazis.
— Nu pricep, 4‘8e unul din el. Cine crede că va cumpăra acest material.
Ladile cu pulbere fură aşedate în pivniţă şi nâptea Surypere le duse în suterana hotelului celor două deci şi unu.
După ce aşedă totul, pase câte un fitil la fie-care ladă, şi aştepta ora întrunirii...
■ ~
XXXIII
Fie căruia după meritele sale Membrii asociaţiei celor două deci şi
unul, sosiră unul câte unul din diferite părţi, după obiceifi.	j
—	Suntem numai opt-Bpre-4ece, dise u-nul din el, ora reglementară a trecut.
—	Ce dracu ! nu ştiţi, se gândea Surypere care asculta convorbirea lor : Monse-niorele a murit, contele de Navaran a dispărut şî Robert Kodom nu va eşi din în-cbisâre decât pentru a merge la eşafod...
Surypere sa puse iu genunchr şi se rugă.
—	Dâcâ vre-o dată am iaout refi, 4icea el, n’am căutat se fac refi pentru a tace refi... am ajutat pe acel care voiafi să ţe-depsescâ cu dreptate... d-deule, dă-ml voe se ved pe fiica mea 1...
Aşezăndu-se pe o ladă cu pulbere, apro-piă de fitil flacăra unei lumânări.
Se au4i o detunătură îngrozită, e
Sguduitura se simţi până la marginea
Otelul se sfărâmă în mi! de bucăţi. Bu-oăţl de lemn şi piatră fură aruncate la o înălţime considerabilă, nu mal remase din misteriosa societate a celor douăzeci şi nnul decât o armă de sfăramătnrl...
Strada St. Louis a fost cutremurată, tâte geamurile de la ferestre afi fost sfărâmate.
A doua 4i 8e citea în gazetele de sera:
cUn accident, care ar fi putut avea urmări forte grave, s'a întâmplat în nâptea trecută în strada St. Louis, acest accident a produs mare emoţiune între locuitorii din acel loc.
«Stabilimentul unafindivid Surypere, artificier, a fost aruncat în aer împreună cn otelul vecin.
«Din fericire acel otel era nelocnit.
«Lucrători! nu loeuiafi în acel stabiliment de artificii, prin urmare a fost numai o victimă, stăpâuu'; causa acestui accident e o negligenţă diu partea lui.»
Căud Trelauuey citi aceste linii, nu putea să’şî reţie lacrimile, găudindu-se la bravul Surypere.
Cecilia a f>st îngropată la Ho udau; pe 0 cruce de marmură albi era scris nrmal acest cuvânt :
Cecilia.
Trelauney a căutat corpul lut Suripere jin dărâmăturile otelului ca sâ’l îngrâpe în acelaşi loc cu al fiicei lui.
A fost cu neputinţă să’l găsessă.
La căsuţa din pădure, Madelena că4u bolnavă.
Biata femeie nu putu si rasiste cauţiu-
nilor prin care trecuse mai ales în diiele din urmă.
încetul cu încetul se stingea.
Simţind că e aprâpe sâ moră chemă pe I6n şi Luisa.
E( veniră îndată la căsuţă, pentru că Madelena retuşase a sta la castel.
Odată cu Ion veni şi Luisa la căsuţa din pădure şî cavalerul Pulmtz.
Cavalerul de Puloitz pare că nu mal semăna cu el însuşi.
Şuviţele de p§r alb, dispăruse de pe tâmplele sâle.
Rămăsese numai o coronătde per negru, tăiat scurt.
Tresăturile de pe faţă, cari dădeafi mag-netisatorulul un aspect satiric se ştersese.
Acest om îl cunoştem.
E furgat cel vechifi, adică contele de Navaran.
Ion îl recunoscu cum îl v84use, eu tote că se schimbase atâta la faţă.
Baronul de Rameney nu’l spusese nimic în timpul captivităţeî-
Contele de Navaran e tatăl luî Ion Deslions.
Ion nu cetise în manuscriptul găsit la
Loiivre, istoria complectă a luî Furgat?
In ce chip, contele de Navaran venise la Paris?
Cum Robert Kodom îl căsători ?
Şi în sfârşit cum cel doi capii ai sSÎ afi fost luaţi pentru a servi de dar celor două deci şi unul ?
Contele de Nava^au se adresă la Ion.
—	Me cunoşti, întrebă el.
—	Da, tatăl mefi, respunse Ion.
In prima 4i, inima uu’î a spus cine era cavalerul Pulnitz.. Ins8 m’ain gândit că e bine s8 tac şi s8 aştept <.« d-ta să te întorc! pe calea cea adeveratâ.
Contele strînse in braţe pe fiul şefi.
__ AI împlinit cu bărbăţie făgăduinţa,
îi 4iee el.
__ Cel douS-4ecI şi unul nu mal sunt !
Intrară in căsuţă.
Madelene făcu înaintea lut Ion şi a Lui-seî o mărturisire complectă.
—	AI fost pentru no! o adevărată uium , fii bine, cuvântată 1
—	Sărmanul mefi om, murmură Madelena, a fost ucis pentru noi... Vd rog, rugaţi-v8 pentru el!
Madelena ridică ochii spre cer.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — £7 MAI 1886
3
PIVERSE
CniOr.—In ^iua de 17 Maiiî curent, pe 1* orele 5 p. m., primarul comunei Mi-jşent din judeţul Roman, în urma infor-maţiurel ce i s’a dat, a găsit ucis po locuitorul Mărtinaş Gabur, în circiuma diu c&îuna Butea, acea comună.
Din cercetările făcute s’a descoperit ca autorul acestui omor este individul Adam Anton, care, în momentul oercetărel crimei a ţi dispărut din acea comună.
După urmăririle făcute, prindându-so, s'a înaintat parchetului local.
*
înecată. — Iu diua de 13 Maiii curent, femeia Safta Ştefan Stoica din oomuua Bolintinu din Vale, plasa Sabar, judeţul Ilfov, intrând să se scalde în rîul Sabar şi neaciind sg înnâte s'a înecat.
Cadavrul a fost scos din apă de bărbatul seă. informat despre acestă nenorocire de sora decedatei, o copilă ca de 10 ani, care însoţise pe Saita la scăldat.
*
Infantieid. — O evreică, scrie Liberalul din Iaşi, d;n comuna Bogzeştî născând un copil de sex femeuin, l’afi omorît; ori pentru a acoperi faptul ori dintr’un alt motiv.
O anchetă s’a şi făcut la faţa locului de către d-18 procuror şi d-lfi subprefect al plăşilor unite asistaţi de către d-lS dr. I-liescu. Din instrucţiunea anchetei s’a ve<}ut că data nascerel acestui copil, cbincideză mult cu găsirea copilei Sntr’o lădiţă pe ma* Iul Moldovei, despre care am vorbit în unul din nnmerile trecute. Evreica a fost ares* tată şi instrucţiunea urmeza *
Antichităţi din Bucovina.— La ruinele Cetăţii din Suceva s’a aflat o cărămidă subţire (de acoperiş), pe care se află fârte bine conservată marca Moldovei, adică zimbrul cu steaua d’asupra capului şi cu semiluna; s’a mai aflat o bombă de piatră în mărimea unui cap de om.
Afară de oraş lângă o fântână, care este acoperită cu un zid boltit, s'a găsit un stâlp de piatră pe care se afla forte bine sculptată marca Moldovei. Acest stâlp semăna să fi format un fel de ornament al acestei fântâni, care se pare a fi una din vechile fâutânî, care pe timpul domnitorilor Moldovei alimenta oraşul Sucevei cu apă.
In depărtare de o jumătate de oră de la acestă fântână se află urmele unul apeduct, care se presupune că a fost construit de domnitorii Moldovei pentru alimentarea oraşului Suceva şi a Cetăţii cu apă. Păreţi! basenulni, unde se strângea isvârele, sunt de lemn de stejar, iar fundul iul este de piatră.
*
înecat. — Constantin Peroeauu, locator din comuna Valea-Câuepeî, plasa Vâden', judeţul Brăila, voind a trece îu săptămâna acesta o virogă înnot spre a se duce în baltă, s’a înecat. Cadavrul sâtl s’a găsit maţ tărijiă.
In <jina de 17 Mal curent, locuitorul Iou Niculae Gâcioiu din comuna Moţăeni, judeţul Dâmboviţa, în etate ca da 36 au:, voind a treoe călare rtul Ialomiţa, a câ^at calul cu densul tntr’un şioî, de unde a ieşit numai calul, iar numitul individ s’a înecat, găsindu-se cadavrul la o distanţă de o jumătate kilometru.
Tăiat de maşină.—In Ziua de 19 Mal
cureut, pe cănd locomotiva trenului cu No. 65 intra iu staţiunea Băuâsa, de pe noua cale ferata Bucuresci-Fetesel, frâuarul Maxim Ghiţă, aflând u -se la postul săă, a a-lunecat şi a căcjut între vagone tăindu-i-se ambele piciâre.
Diu acestă oausă pacientul a şi încetat
diu viaţă dupe o jumătate de oră.
*
Foc.—In $iua de 18 Mal curent, aprin-dendu-se grajdul D-luI Nicolae Dimitresou, din comuna Sgârciţi, jud. Râmniou-Sarat, a Urs cu desăvîrşire împreună cu trei coşuri ca 20 chile porumb ştiuleţî, hamurile de oai, mal multe obiecte, un chiler şi parte din acoperişul caselor.
Focul a provenit din causa copiilor d-lul Dimitrescu, cari »8 aprins nisce pae în grajd.
IOO.
ULTIME SOIRI
{Serviciul special al Telegrafului)
Viena, 6 Iunie.
După soiri particulara din Berlin, întrevederea Prinţului Bulgariei cu Regele Ro-mâuiel e considerată dacă nu de o importanţă direct publică, cel puţin ca un simptom de întărirea raporturilor politice şi e-conomice a celor două state.
Constantinopole, 6 Iuniu.
Se consideră jă potolirea chestiune! greceşti va fi urmata de stabilirea legăturilor amicale între Grecia şi Porta.
Berlin, 6 Iunie
Camera deputaţilor a adoptat într’nn mod definitiv legea privitore la numirea învăţătorilor în provincia Posen şi Prusia Occidentală.
Viena, 6 Iunie.
Se anunţă din Constantinopol că guvernul român refuzând comerciuluî turcesc tratamentul naţiunel celei mal ^favorizata, departamentul vămilor Turciei a decretat o sporire considerabilă de taxe de intrare j asupra vitelor cornute, grânelor, făinurilor, bobului, untului, brânzeturilor, peştelui sărat safi uscat; alcooiurilor, petroleulul şi lemnelor de construcţiune română.
De la 22 Iunie, proveninţele celor-l’alte state care sosesc prin porturile Mărel Negre, vor trebui să aibă un certificat de origine.
Veneţia, 6 Iunie.
S'aă constatat 14 decese holerice.
Florenţa, 6 Iunie.
Un nofi caz de holeră s’a constatat Se atîibue acest cas importaţiunel diferitelor obiecte de proveninţă veneţiană.
Din ediţia de s6ră
7 ore £s&i*n
Car"', 4 Iunifl.
Starea negoeiârilor angajate între marile Puteri face se se prevază că blocarea coa-telor Greciei va fi îu curând ridicată.
Berlin, 5 lunii!
împăratul a prâmj.t ieri la contele Schuvaroff, ambasadorul Rusiei, ceea ce fase se se spună, prin tâte cercurile diplomatice, că norii ce se ridicaseră intre Germania şi Rusia s'au risipit.
Berlin, 5 Iunifi.
Jomisiunea însărcinată cu examinarea proiectului de lege ^asupra spirtoselor a respins primul articol. Sa crede chiar că întregul proiect va fi respins.
Borna, 5 Iuniu.
Monitorul Bornei anunţă că prinţul Mun-teuegrulul a trimis nu pleuipoutenţiar la
Vatican, cu scop de a încheia cn curia romana un concordat, care ar avea de efect
a asigura autonomia diocesiană catolicilor muntenegreni
Viena 4 lune.
Comisiunea vamala a Ca merii a adoptat prin 18 voturi contra 11, compromisul pro pus de grupul deputaţilor polonezi, în Gestiunea impozitului asupra petroliulul.
Ministrul de finanţe a declarat că va supune acest compromis consiliului do miniştri.
Paris, 5 Iunie.
E v rba da nn proiect de căsătorie între prinţul regal al Italiei şi principesa Eleua, a dona fiică a contelui de Paris.
Constantinopol, 5 Iunie.
O nouă oirculară a Porţel, cu data de 4 Iunie’ relateză ultimele incidente de la graniţa turco-greceseă şi constată că Grecia demobilisăză într’un mod activ.
In acelaşi timp circularea mulţumesce puterilor al căror concurs â contribuit a aduce Grecia pe calea înţelepciune! şi terminând ’şî esprimă dorinţa de a vedea ri-dicându-se blocarea.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
24 Mai 1886
Şedinţa se deschide ia ora 2 p. m,
Preşedinţia d-lul Chiţu.
Presenţi 94 dd. deputaţi.
La ordinea dileî urmarea discuţiei pe articole a capitolelor IV şi V din uoua lege comunală privitore la alegeri.
Urmarea discuţiei asupra art. 19 din cap. IV.
D N. lonescu într’un lung discurs, combate împărţirea alegătorilor in două colegii. D-sa ijice că la alegerile muncipaie nu putem se imităm condiţiunile constitu ţionale privitore la electoratul politic şi nici se pâte faoe vre-o inovare în acestă privinţă, adică că ceia ce .nu e prevăzut în constituţie se se ^inauguraţe prin o none lege.
D-sea declară că ceia ce s’a dat alegătorilor comunali prin legea de la 64 şi 74 nu li se pote lua, fără a se călca basele fundamentale ale constituţiei.
D-sea se declară pentru un colegiu.
Z). 1. C. Brătianu, preşedintele consiliului, răspunzând acuzaţiunilor d-lul lonescu N. şi Paiade, întrebă ce e mal reacţionar ? a avea uu colegiu cu cens mare că la 64, şefi un sufragiii universal impărţit în mal multe colegii. Susţine că împărţirea alegătorilor îa două sâfi trei colegii pentru a-legerile comunale e bană, că nu e în contrazicere cn bazele fundamentale ale con-stituţiuneî.
Cât despre anarhiă, resbalul civil la care ar da loc asemenea stare de lucruri se nu ne temem. Nu în acele state bate la uşă resbelul civil, anarhia în care ale getoril sunt împărţiţi în mal multe colegii, ci acolo unde e sufragiul universal.
In privinţa independenţei comunei, res-ponsabilităţe! primarului, d-sa Zice că într’un stat democratic, constituţional, nu se pote sustrage nimeni de la responsabilitate, orl-ce atribuţiune ar avea el.
Amendamentul d-luî N. lonescu prin care cere să suprime art. 19 se respinge.
Sc primeşte art. 19 aşa cum e in proiectul comitetului delegaţilor, nemodificat : In comunele urbane, reşedinţe de judeţ, alegătorii cari întrunesc condiţiunile pre-vedute la art 17 se împart în 2 colegi! : 1) Fac parte din colegiul antei toţi cei cari aS un venit fonciar urban de cel puţin şese sute lei. Sunt scutiţi de cens : profe siile libere, ofiţerii îu retragere; pensionarii statului şi cet ce au absolvit cel puţin o scâlă de învăţă eent secundar. Toţi aceşti alegători votezâ direct şi aleg jamătate plus unul din membrii cari compua :on-siliul comunal.
Fac parte diu colegiul al II cei ce au venit mal mic de 600 le! sad plătesc c dare către stat cel puţin de 20 le!; ce! ce aii absolut patru clase primare sunt scutiţi de cens. Aceşti alegători votâză direct.
C? * v
ou spinai Ea murise.
— Fi» bine-cuvântată, femee bună, tu al îngrijit de copiii mei l zise contele de Navarran.
Fii bine-cuvâutată, adăogară Ion şi Luisa tu ai fost singura mamă ce am cunoscut 1
Robert Kod era condamnat la rnărte.
Când Wauda află despre mortea lui Riazis, înţelese că şi bancherul era perdut.
Intr’o nâpte Bomarsund începu a urla, ca nici o dată...
Plângea şi gemea...
Wanda înţelese că Rob Art trebuia se mâră.
In adevăr în acea nâpte se pregăti, eşafodul...
A doua di la cinci ore, Wanda aduse o trăsură.
Ea se duse pe piaţa unde trebu’a să se facă executarea.
Vădu pe Robert mergând spre eşafod cu un pas ferm.
— Âdiol îî dise ea.
Robert recunoscu vocea el... Se întorse Către ea şi ’f surise.
Wanda plângând se întârse la otel.
Intrând în apartamentul ei, zări pe baronul de Remeney.
Ungurul aştepta.
—	EI bine! face se fii otrăvitor© şi a-dulteră ?
Face se arunci pe bărbatul teii cum al făcut ? AI văZut sfîrşitul crimelor...
—	Voesc se mor, dise Wanda, ucide-mă!
Ungarul surise eu dispreţ.
—	Să mori, Z^86 eL 6 f°rt0 u?or- EU însă am venit să te caut, eşti a mea.
—	Ce voeştî prin urmare cu mine ?
—	Se te duc în Ungaria... lângă mormântul tatălui meu... Acolo vel muri... adu-cendu-ţi aminte de infamia ce al fâcut-o.
Wanda lăsase uşa puţin deschise când intră în odae.
Un tablofi Înspăimântător se presentă înaintea el.
Bomarsund, cânele adus din Rusia o urmase la- locul executării.
El recunoscu pe stăpânul seS...
Când capul căZu jos, Bomarsund se re* pedi spre el.
Strigătul mulţimii îl irită şi mal mult
Sări şi apucă în gură capul stăpânului.
Cânele depuse capui la piciorele Wandef care cădu îndată jos.
Din acea di, gazetele înregistrară o mulţime de înapoieri de objecte a căror furt nu se putea esplioa.
Preotul de la St. Antonin primi doue vase de aur, ce se furase într’o nopte.
Contesa Nelenkine, o damă rusă, ounos cută lumel elegante din Paris, fu surprinsă primind un lanţ şi o diademă, forată nu de mult de nişte hoţ! îndrăzneţi..
Ast-fel Ion dădu Înapoi tuturora objec tele furate.
Restul comâreî de la m6ra din Insula Râ a fost întrebuinţat pentru bine-facere
(Sfîrşit)
> h

1
II
Ceî ce plătesc o dare mai mică votâză prin delegaţi, cincî-ZecI alegători trimit un delegat.
D. ministru al lucrărilor publice, dă citire mesagiulul regal cu proiectul de lege prin care cere banii necesari pentru construirea liniilor: Odobeştl-FooşauîjTirgovişte-Laculeţe-Puciâsa, Craiova-Calafat; şi un credit de 6 miliâne pentru construirea liniei directe Bârlad-Galaţf.
La art. 30 în loo de: pe anul trecut şi anul curgător se pune pe : ultemileşese luni.
Ari. 21 pană la 36 iualusiv se votâză nemodificate.
Capitolul V: Despre adunarea alegătorilor comunali.
Art. 37 pănă la 51 se votâză nemodificate.
D. lonescu-Tache combate scrutinul Je listă şi cere buletinul normal; îu caşul scrutinului de listă, alegătorul nu pâte să alegă între candidaţi cari se presintă; a-tunel ori trebue se voteze lista ori se nu voteze nimic, cu modul acesta s’ar îndepărta de. la urnă o mulţime de alegători independenţi.
D. V. Lascar, răspunzând d-lul Tâche-ionescu, Zice eă aci nu e vorba de principii, e chestiunea de practică ; e greii într’o alegere să se desfacă atâtea buletine mal ales cum e la comuua Bucureşti unde sunt vre-o 3700 alegători şi 31 aleşi.
D. Tache lonescu propune amendamentul următor la art. 51, ca, cărţile pot fi scrise saS tipărite sau tipărite şi scrise.
Acest amendament se primeşte de eoni etul delegaţilor şi de Camera.
Din art. 51 şi 52 se face un singur articol.
Articolile 52 până la 64 se primesc nemodificate.
La art. 64 se pune în loc de D ore sera, §,ece.
Art. 65 şi 66 se primesc nemodificate.
La art. 67 se adaogă art. 62 din proiectul comisiunei, adică următorul: Buletinele care conţin nume mai multe seQ mai puţine de cât al consilierilor de ales sunt valabile. Cele din urmă nume înscrise peste acest număr nu se ţin în semă.
Articolile 68 până la 82 se voteză nemodificate.
Capitolul VI. Despre eligibili. La att. 83 se propune a se adăuga următorul aliniat. Iar pentru a fi primar se câră se ştie citi şi scrie.
D. lonescu şi d Paiade combate acestă părere, pentru că eu acâstă disposiţie s’ar îudepârta din capul satului cel mal bani cetăţeni.
Se primesce acel aliniat la art. 83.
La art 84, d. Papadopol, cere să se suprime periodul. Acâstă disposiţie (adică de a nu fi ales) nu se aplică învăţătorilor din comunele rurale, proiesorilor de gimuasiu, licee şi impiegaţilor diferitelor institute de credit.
D. Paiade combate -ceată părere.
Punctul al doilea din acest articol se redaeteză ast-fel : Nu pot fi aleşi consilieri comunali personale ce au contracte de orl-ce fel de intreprindere ale comune), di rect sâu indirect.
Se votâză art. ast-fel modificat.
Articolele 85 pâne la 90 inclusiv se voteză nemodifioate.
Şedinţa se ridică la ora 6 p. m,
f SENAT 24 Mal 1886
Preşedenţia domnului D. Ghicii.
Presenţî 70 dd. senatori.
Senatul declară vacant colegful II de RomanaţT.
D. Al. Cotescu, raportorul comitetului delegaţilor, citesce raportul şi proiectul de lega prin care ministerul domenielor este autorisat a da comunei Focşani din moşia statului Mândresc! o întindere de peste 540 hectare în schimbul u ei porţiuni egale de pămeut pe care comuna Focşani o cedezâ administraţiei resbelulul.
Legea se ia în consideraţie fără discuţie.
Se puue la vot legea îu total cu bile şi resultatul votului este 49 bile alba contra 6 negre.
D. B Opran, raportorul comitetului delegaţilor; citeşte rap >rtul şi proiectul de lege relativ Ia autentificarea actelor publice.
Discuţia generală se declară deschisă.
B.	E. Vergati aveu l cuvântul susţine a-cestâ lege ca salutară pentru populaţiunea rurală. D-sa face câte va observaţiuuî în interesul general.
La ora 3 1/i p. m., d. Vergati uimâză discursul d sale.
ULTIME INFORMAnUNI
AstădI comitetul delega'ilor pentru legea înveţlmintulu! ţine a 9-a şedinţă.
—o—
Epoca anunţă că redactorii el umblă cu revolvere îu bozunare şi că sunt găti să recurgă la midloce violente.
Iată o declaraţie sinceră. Deeă acum redactorii Epocel ameninţă lumea cu bătaie şi cu omoruri, ce s’ar întâmpla, cănd din nefericire domniele-lor ar ajunge la putere?
Să sperăm insă că acâstă eventualitate e căt se pote de improbabilă şi de depărtată; cetăţenii aă suferit destule bătăi de la conservatori pentru ca să mai aibă no-ghiobia să facă încă odată esperieuţă cu deDşil.
De alt-minterî, te umple mirarea câud veZî un grup de câţî-va tineri fără nici un trecut, fără nici o însemn state politică, făcând p_ âmenil politiei.
www.dacoromamca.ro
Mal multa modestie şi seriositate n'ar
strica
De alt-miutorî fie siguri d-nil revolve-riştî că ori de câte ori vor umbla după scandal pe stradă sad în locuri publice vor găsi mii de cetăţeni gata să ’î înfiereze cum se cuvine, căci imensa majoritate a cetăţenilor e cu noi, nu cu domniele-lor.
—o—
D- Ponsonby,"proprietarul unei mari fabrici diu Englitera, a sosit în capitală cu iuteuţia d’a înfiinţa o fabrică de pănză în Romănia.
D. Ponsonby se ooupă serios de acestă afaoera.
—o—
Ieri o întâmplare diu cele mal nenorocite a avut loc la scâla primară din Lucacl.
Un oltean precupeţ, p.uume Ghiţă, a lovit cu cuţitul pe elevul Dănescu, care a voit se ture nisce cireşi.
Nefericitul copil greu rănit a fost dus la spitalul de copil, iar asasinul a fost arestat imediat.
—o—
Un consilii de miniştri a avut loc adi de dimineţă sub preşedenţia d-lul 1.0. Brătianu.
—o—
D. Alex. Etn. Lahovary, noul însărcinat de afaceri la Bblgrad, a plecat ieri seră la postul seS.
—o—
Băile Eforiei Spitalelor civile de pe Bulevardul Elisabeta ah începui să funcţioneze.
..
Operaţiunile maleior pirului Brăila
19 Maiti 1886
Grâu, 3,900 hact, 57 !br., 11.20 leî caic.
Grâu, 3,750 hect., 57 )/2 Ibr., 11.20Pa Iţi, caic. Grâu, 1,200 hect., 57 Ibr., 11.25 lei, c.
Grâfi, 650 hect., 57 »/* Ibr., 11.60 let, c.
Grâd, 2,100 hect, 55 */« Ibr., 11 lai, c.
Grâu, 1,050 hect-, 558,4 Ibr., 11 lei, c.
Porumb roşu, 1,200hect., GP'^lbr., 3,10 lei, m. Porumb roşu, 4,000 hect., 62 Ibr, 8,40 leî, m. Porumb roşu, 1,500 hect., 61 Ibr., 7.65 lei, m_ Orz, 3,080 hect., 47 Ibr., 6.60 leî, şlep-Orz, 1,200 hect., 43 Ibr., 5.27 T/2 leî, mag.
Orz, 4,200 hect., 44,3/4 Ibr., 5.92 1/2 lei, şlep.
BIBLIOGRAFIE
Geografia judeţului Dâmboviţa, edi-
ţiunea II, carte aprobată de onor. Minister al instrucţiunii publice pentru clasa II urbană şi III rurală de ambele sexe, lucrată de d. C. Âlexandrescu, revisor şcolar al jadeţelor Dâmboviţa si Muscel; a eşit de sub tipar şi se află de vludare numai la librăria Vasile Mihăilescu, din Tergovişte, cu preţ de 50 bani.
Pe lingă acesta, librăria este asortată atât cn cărţile necesare cât şi cu hârtie, condee, creiâue, cerneluri, caete, plăci şi în fine-cu tot ce se atinge pentru şcâle, cu preţutl mult mal eftiue decât ori unde.
SXMSITIA âlâl
In ttfte (Jilele de la 10—6 ore sâra
6, STlt. CLEMENŢEI, 6.
Qcx	aPr6p® 500 metri ţevi
OU LdUla ,je fer ,}e la 4 la 6 oen-
timetre diametru, predaţi franco la Brăila. Plata comptant.
A sa adresa către d-1 Ozinga în Brăila,
Esposiţio tablouri Sa uleitt
Strada Academiei No, 16.
Atelierul Elllescu, pictor. — Intrarea liberă
Fiind-că d EUiesou pldcă diu capitală face a-cdstă exposiţie cu scop d’a desface tablourile ce posedă, prin o licitaţie de bună-voe.
Deschiderea g'a făcut Duminică 11 Mat 1886.
Tablourile sunt următdrele ou preţurile cari vor începe licitaţia :
Mij. Sa Regina,, portret cabinet 100 leî. General Davila, portret bust 80 1. Mateifl Millo, artist 200 1. General Magheru, in costumul de la 1848, 100 1. Madelena modernă, cabinet 149 1. Ruga de sără, cabinet fantesie 120. Hamlet, artistul Manolesou 120 1. Libertatea, costum naţional 150 1. Flora şi Zefiru, fantesie 150 1. Lectriţa, fantesie 100 1. Florărdsa, fantesie 100 1. Depă-narea, italian si italiancă 80 1. Idem, copie, de d-ş<5ra A. 50 1. Pepene, tablou după natură 70 1. Cap de esprosie, o damă 80 1. Idem, copie, de d-ş<5ra A. 50 1. Tamburina 60 I. Idem. copie, de d-şdra A- 40 1 Peisagifl cu bol la fântână. 60 1 Martirisarea sfintei Cecilia, tablou antic original de Sânt Giovano de Fiesola 500 1. Un bazar în Constantinopole |50 1. Muşchetarii, imitaţie de photografie 45 1. Un cap rîZend 40 1. O glastră cu flori de d-şdra A. 25 1. La FerSstreu pe he-leşteu 45 1 Cap de fantesie (o damă) de d-ra A, 40 1. Păstoriţa francesă 60 1. O ţerancă, pescăriţă 80 1. Peisagiu, mără 40 1. Peisagiu mdră, copie de d-ra A. 25 1. După cununie, primul sărut 120 1 j visită în atelier 85 lei. Peisagiu, Roma 20 leî M-me Metacsa, portret 60 1. Zâna Acrilor 30 1. Ucenicul rîrlend 20 leî. Avarul 20 leî. Tipuri de Câmpu-lung 60 1 Peisagiu, munţi, cascadă 30 1. idem, copie de d-ra A. 20 1. Bebefll 20 1. Cap de damă, fantasie 15 1. Idem, copis de d-ra A. 20 1. Şi rozele a fi spini 200 1. Vaite r în şanţurile de la Griviţa, schiţă 40 1 O ţărăncuţă 20 I. Buche-tiera, copie de d-ra A. 30 1. O actriţă 30 1. Peisagiu, posiţie din Prahova 30 1. Idem, copie de d-ra A 25 1. Idem, 15 1- Peisagiu, apus de sdre 40 1. Lectriţa, copie de d-ra A. 25 1. O grâcă, de d-ra A. 2î 1 Un interior de monastire în Italia 200 1 Peisagiu 25 1. Adam şi Eva 20 1- O cocotă 20 1. Peisagiu din Elveţia, de d-ra A. 35 1
Vinderea prin licitaţie s’a început Duminică 11 Mal 1886, in atelierul de pictură, strada Academiei, No» 16, vis-â-vis de Biserica diutr'o Şi.
Ocasio bonă d’a posede tablouri de artă şi eftino .
TELEGRAFUL — 27 MAIU 18i<6
CURSUL BUCURESCJ
CASA DE SCHIMB
THOMA ŢACIu
jVr. 4 — Strada Lipscani— Nr. 4
in noul palat Dacia-România
Curea! p« 'J'.u'.i d* 26 MuiiS 18 i6.
Onm)
5®/0 Rentă ajiortisabilR.
6°/o	* română perpetuă
6a/0 Obl de Stat [rur. convertite]
6°/o M C. F. Române . *
5»/0	Municipale .	.
lOf* „ Casei Pene. [300 1.]
M*/j Sari* fnnciaro rurale .
*•/»
5°/o	„	arbane
0°/o	>,	>»	• *
7°/c	■
Impr. ou prime Bucuresol [20 fir,]-5°/o Comunale nuol .	.
banca Prevederea .
DIVERSE
Aur contra argint aafl bilete
Bilete de Banoă..........
Fiorini val. Auntrinoft . .
Mărci Germane............
Baiio-nota Franoese .	;	.
Ruble de hârtie
95' 2 91V* 87*/*
76*/
210
88
10472 84 94 101 dl
i
14.1 li
2,00 1.23 991 ’î 2,45
Vfind.
86
921/2
88i/2
771/2
215
89
105
843/*
95
102
35
15.
2 03 1.26 1001/2
2.50
l
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
kifii-cdmis
ANUNC1U IMPORTANT
Renumitele Băi de la Lacul-S»rat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind abondentâ, recomand onorab. public Hotelul mefi numit Llixenfourg, compus din 35 camere, bine mobilate, grădină spaţiosă, serviciul prompt; Hotelul este situat în faţa băilor calde şi reci, dependinţe de acel Hotel, precum şi Restaurantul cu mfUcârile cele mal alese cu preţuri moderate.
Sper că onor. public va fi pe deplin satisfăcut; sunt gata a primi visita-torl cu începere de la 20 Maiu cor.
Proprietar
DIMITRIE IONESCU.
5—3—2	Lacul Sărat
LECTURA PICANTA
» 1,40 » 1,40 > 1.40
2,-
De vâxujLare
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu st-îngStor şi numărător
Diversa caractere de litere, preoum şi materii 1 puţin uzat, din care s'ar putea forma o bună tipografie în p ovincie Amatorii se vor adresa la d-i comisioner I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucurescî.
Boccacio, 100 de povestiri de Decameron fr. 2,— Amorurile reginei Margaretha de Navara
şi Louis XI....................» 2.
Mnino iele unei cântfir ţo Mtiuorlolo unui oficer austriac .
Memoriele contesei de Licbtuuau .
Rasczoni, noul Decameron.........._,
Cărţile aci menţionate, scrise In limba germană se vor expedia franco ori şi cui, care va trimite preţul respectiv în mărci pORtale din orl-ce ţâră.
Catalogul amănunţit se expediază franco după trimiterea unei mărci postule de 25 buni către ibrăria
LUDWIG AUER
VIENA. Kohliuaikt, 5.
Renumita cărturăreasă 1DLIA POLONEZ
care gliicesce viitorul, presantul şi trecutul, p<5te descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se intereseză cine-va. Cine aduce senine pote afla lucruri ascunse : comori, etc A se adresa în Btr. Coetrauluî, No. 2, Strada Romană, la fl nitul stradeî Primăvereî, pe unde trece tramvaiul. Asemenea mal ghiceşte uitându-se în palma şi fruntea omului.
SOCIETATEA
PENTRU
INVEJATURA POPORULUI ROMAN
Spre a se complecta materialul de înbrii-căminte şi de pat al internilor din scdla normaia întreţinută de acesta societate, comitetul publică licitaţiune pentru diua de 30 Maiii spre a se procura:
60 îuvelitorî; 35 CerşafurI; 3 cămăşi de (/ine; 89 cămăşi de ndptea; 14 perechi is-înene, 15 pe.eoln ismene şi 3 şervete.
Modelurî pentru aceste efecte se pot vedea in tdte filele de la orele 8—12 a. m. în localul Societăţeî (Curtea bisericel sf. Kcaterina)	COMITETUL.
Hn wnnrlnra ca8el0 <LQ strada Smârdan
L/e veriqai t? ^ io, tăcând Coiţu in
stradela Sf. Dimitrie, în apropiere cu noua construcţie a Bîneeî naţionale. Doritorii se pot adresa la proprietara care locueşte într’însele, în tdte ijilele de la 12 ore penâ a 6 dupe arniaj	5—3—1
De
sifoiV
.a	un aparat de fabn-
VGfîZcli G C;it aP5 g«zosă în
bună stare cu 700 . — 4 adresa strada Icone", No. 53.
Mulţumire
Suferind de mal mult timp de boală de piept şi tuse şi căutându-m9 cu diferite medicamente nu mî-ail folosit nimic, decât numai după o scurtă cură cu Kiflr Kumis al d-luî Fior Lnkianotf
pentru care arăt marea mea recunoştinţă ddul Lukianofl.
LUŢA RAOU
Soţia decedatului locotenent Răcii Radu 1	St1*. Libertăţeî, 17; Bucurescî
SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CU YAPORE PE DUNĂRE
O băutură tăcută din lapte, care se întrebuinţară cu un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept mal cu sâmă In contra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noî în Bucuescî, mulţămită iniţiativei d-lnl Lukianofif, oare a fost unul din preparatorii isteţi ai acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până In Elveţia şi Samara e obositâre şi costă mult, pe când calitatea Kifirului, făcut de casa Lukianofif este s nalisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei nâsire medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de Franc#, în oalea Griviţa do. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţeî, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă-
PREŢUL ABONAMENTULUI
Lioco Bucurescî înapoind sticlele gdle.
100 sticle 85 leî — b.
50	»	45 »	>
25	»	22 »	50
Pentru bolnavi nea vuţî preţurile'vor fi scâdute.
In provincie 100 strole 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
Valabil de la 8 (20) Martie 188(>, până la altă disposi (iune
NB. Orele de plecare mat jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după cireonstanţele timpului şi apelor; în nici un cas însă Vapârele nu vor pleca de la Staţiuni mii în linte de orele ini cate în acest Itineranţi. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurik Agenţiilor.
		CURSELE VAPOARELOR DE POSTA													
	CUttSE IN JOS I.			II		III.		t			l UUSE IN SUS : îi. I.				II.
dela	Orşova	Sâmbătă	4 pm.	Luni	4 p m.	Juol	4 p.m	■ie la Galaţi		Marţi	9 a.m	Juol	9 am	Sâmbătă 9 a.m.	
	Severin	Duminică 5 a.m.		Marţi	0 a.m.	Vineri	5 a.m		Brăila		D 86 .,		1026 ,		1025 M
M	Brsa-Palanca		6« „	>>	6*« ,.	ti	6*0,,		Qura Ialomiţei	I»	‘2^0 p>in	tt	22 p.m.	II	22o p.m.
»»	Raduje vaţ	ti	8 „	tt	8 „	tt	i ”	11	Hîrşava	tt	3 „	. i	3 „		3 „
	Calafat		IO»» t.		10*0 „		w „		Cernavoda		5« „				5*6 „
1»	Vidin	tt	1086	li	1086 „	19	1085,,	M	Ostrov		980		930 „		98» „
n	Lompalauca	tţ	12*» ,.	tt	12*°p.m.	tt	)2*o „	»»	Călăraşi oraş	tt	78» „		730 „	tt	78° „
»»	Rahova		316 ■>		8» „		316	r	Silistra		1080 „		IO®* .		1C8» ..
»>	Beket	)•	„	tt	380	II	380	1»	Olteniţa Turtukaia	Mereu -i	2 p.m.	Vmeil	2 a m.	Duminică 2 a. ra.	
»>	Corabia		580 >f	tt	58° „	tt	580 „	M			2'* „		•2*6 „		25
»»	Nioopoli	tt	7	tt	7 „	tt	7 „	în	OiurgiufSmărJ,]		5® „		5«J „	It	58» „
n	Măgurele	tt	720 • 11	tt	7* ..	It	72,	■le la	Gitirgiu[3mărd.]	t.	10 „		iv	tt	10 „
tt	Sistov		910 „		9« „	tt	910 „		Rusuiuc		l8» p.m.		U		11 „
ii	Zimnicea	ti	925		S95 „	„	926 „	tt	Ziinuicca		•I45		2!S p m		2*6 p.m.
>t	Rusciuc	Luni	6 a-m. Mercur!		6 a.m.	Sâmbătă	6 a.m.		Sistov		515 „		2*6 „		2*6 „
ff	GiurgiQ(Smîrd-)		10, „		10 „	>>	10 „	n	Măgurele		7*o „				„
n	Turtukaia	tt	1216 ,,		12l6pm.	>!	1216,,	tt	Nicopoli		>»		»2o		s2»
tt	Olteniţa	tt	1280		12*0 „	tt	1280	tt	Corabia	1»	9*0 „		7		7*“ „
tt	Călăraş foraşi	tt	1 „		1 „	ti	1 „	tt	Beket	Joul	1^6 a.m		96* „		955 „
ti	Silistra	tt	2*6 „		^45 „	tt	2*6 „	tt	Rahova		12*0 „		ii.'» „		101» „
ti	Ostrov	tt	315 „		316 „		3[5„	t>	Lompalanca		6 „ Sâmbătă 6 a in.			Luni	6 a.m.
ti	Cernavoda	tt	6 „		6 „	tt	6 „	V	Vidin		8« „		8*6 „		8*6 „
ii	Hîrşova	a	8 ,,		8 „	tt	8 ,-	ti	Calafat		9 -5 „		916 „		915 „
19	Gura Ialomiţei	tt	880	19	880 „	tt	880 „	tt	Radujevaţ		12'6 n.m.		12*5 p in.		12'Bp.m.
în	Brăila	Marţi dimine'ţâ Jaol dimineaţă Duminică dimin.						t>	Brsa-Palanca	tt	2 „		2 „	t*	2 „
a	Galaţi	>>	tt	It	11	it	tt	in Severin de la Severin		Vinei	4« -5 a iu, D	*» ,. u tiinică'i a. ra		Marţi	48» „ 5 a.m.
ACT DE MCLŢlMlRE
Sub-semnata, domiciliată în strada Jianu No. 7 la şosea, am suferit 15 ani de o lungă b<5|ă fârte complicată care se manifestase prin dureri de ficat, de stomac, de nervi, do piept, do tns", vărsături, ameţilă, lipsă de sânge, şl profundă G&biciune, şi caro a fost declarată incurabilă de toţi medicii a cari rn’am adresat, aşa că desperasem cu de-săvfirşire, când recomandându-mi-se de cine-va d’a încerc* cu mult lăudaţi 1 produs de li-pte din Cau-cazia Kifir-Kumîs mbricat de d. FlorpLukianoflf din calea Griviţei No. 140, trebue să recunosc (A în adevăr după o oară de 150 de sticle, m’am simţit cu desăvârşire însănătoşită, pentru oare lucru mă simţ îndreptăţită a aduce mulţumirile mele prin publicitate d-lul Fior Lukianoff, ca unuia caro mi-a red it viaţa prin es lolentui, produot pe oare d-sa SI fabricâză
Slţa Consnutiiioscu.
Cursele VAPORULUI LOCAL între GILAŢI-TULCEA-ISMAIL:
Pornire in sus .
Di la li uui la Tuloea-Galţi, Miercuri, Vinari şi Daminică 8 ore dim Primi, placare de la Ismail şi Reni U Galaţi la 21 Marta 2 Aprilal886.
IN4PSIUTORVTUL A ENŢIILQR.
Pornire in Jos.
De la Galaţi la Tulcaa-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim-Prima plecare ide la Galaţi li Reni şi Isanii la 2.) mirtie (t Aprilj 1316 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
MAŢIOltfA Im a
societate generala ie asigurare ia Bacaresel
Aprobată prin decret regal No. 225 din 25 Iauuarie 1885.
Capital social 6,000,000 Iei
prima emisiune ,,000,000 lei deplini vărsaţi 15,009 acţiuni de lei noul 20u fie-oare, din oare 1-000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650J00 lei
tNaţionalau asigură :
1. In contra dannelor de Incendiu. II. Contra daunelor dc grindină (piatiă).—IU. Contra daunelor do Transport precum şi Valori. — IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, eto.-— V. Face a-igarure asupr# vieţei.
ă). Capitaluri fixe în cas de deces Cu participare de 70°/a din beneficii în com-binaţiunile urmâtbre : asigurări asupra vieţei uneia sau a două persâne, asigurări temporale, asigurăr mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă Combinaţiunile următdre : âsoeiaţlunî mutuale de aupra-vieţui.e. Aso-ciaţiuni iu grupuri de 12 aul pentru copii de la 5 ani jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capiteluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite com-binaţiunl.
Penă la fineie anului 1884 „Naţionala** a realisat in difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Str. Oarol I, No- 9.
Sî.fîiB?*
Bătături sau Negi
Se depărtâzâ sigur şi fără durere in timpul cel mai scurt prin ungerea cu tinctură de bătături renumită şl singnra adevărată a I lui Ravaluer, din Pharmacia roşie In P sen.
IED Costul unei sticluţe cu car- 1 CD rn. ton şi cu pensulă	I ID»
Deposit in Bucurescî la d. Farmacist Rn-: iolf Schmettau, farmacia Curţei Regale-
Sub-semnatul, m6 simt dator a a-duce mulţumirile mele renumitei câr-turărese Iulia Polonez, domiciliata în strada Piaţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi nosiţiunea locului.	R. Pănescu.
Elisareth Hardine
m6şA cu diploma din streinAtate
Fostă directore a Spit. de moşit din Kazan,
DăcousMtajinnne la orelelO—1? a.m. STRADA C0SMA, no. î.
■x

Da arendat de la Aprilie 1887, jumătate din
Moşia Paraipân Arsake
din judeţul Vlaşca partea care se înveci-neşte cu domeniul Giurgiu.
Doritorii ss vor adresa la d. Ern. La-
h ivary, 74, Calea Victoriei în Bucurescî.
Lecţiuni de Dans
OTEL PIESOHt, Strada ŞELARI, oamera 24.
Sub-semaatul are ondre a aduce la ] cunoştinţa onor. public că dă lecţinnî de | dans atât privat cât şi la domiciliul s6L
Profesor de Dana.
n am*
MERSUL TRENURILOR CĂILOR FERATE DIN ROMANIA
h a*
"VALABIL IDE LA 20 nVEAIXT (1 IXnSTXXT; 1880.
Bucu rescî-Roman						Roinau-Bucurcscl					
	Accel	Peri.	Pers.	Plăc.	Accel.		Accel.	Pers.	Mixt	j Mixt	Mixt
STAŢIUNI	1	21	27	29	9	STAŢIUNI	2	24	62	| 64	66
	săra	dim	dim.	| dim.	p.m.		sera	p. m		dim	
Bucurescî pl.	tl 00	8,40	7,30	6 80	4,40	Roman pl.	8,25	12,30		5,45	
Pioescl pl.	12,27	10,39			7,20	Băcătl	9,25	1,55		7,50	
Mizil	1,14	11,38	p.m-		8,55	Adjud	10,45	3,52	dim.	10,29	p m.
Buzău pl.	2,14	12,55	1,10		6,10	Mărâşeştl	11,23		7,40	12,12	5,05
R.-Sărat pl	3,17		2,25		7,48	Focşi’.nî	11,59		9,26	12,59	
Focşani pl	4,28		3,48		10,10	R -Sărat	12,56	Tr. 22	10,55	2.29	
Mârăşegtl pi.	5,15	12,01	5,15			Buz6u	2,0)	1,18		4,03	
Adj ,d	6,01	12,55	6,39			Mizil	2,50	2,19	Tr. 10	5,23	Tr. 22
Băcău pl-	7,39	2,55	9,35			Ploescî	3,45	3,39	10,25	8,00	10,17
Romau sos	8,45	4,10	11,15			Bucurescî sos	5,00	5,15	11,45	9 35	11,50
1	iimin	p. m.	sera				dim	p. m.	săra	a. m.	săra
Bucurescî-Giurgiu (Sinârda)						Giurgiu (Siuârda			1 Bucurescî		
	Fulg.P	Pers<5.	Persdn				Fulg.C	■’er.Hijn Persdn			
	dim.	dim	p.m.				p. m	dim.	p. m.		
Bucurescî pl.	5 40	6,40	5 30			Smârda pl.	2,25	10,"0			
Filaret		7,10	6,00			Giargiă		10,13	8,30		
Comani	6,24	7,55	6,45			Comana		11,13	9,3c		
Giurgiu		8,55	săra			Filaret		12,11	10,28		
SmArdii ho;».	7 '0	9.-UT				Bucurosci sos |	3,25	12,25	10,42		
Ploescî-vi-edeal						Predeal-Ploescî					
			Acc.	Pers-	Plăc.				Acc	Pers	Plăc.
Ploesoî pl.			3,15sâr	9,88d	8,19d	Predeal pl.			7,45d.	4,511.	7,05s.
Câmpina			7,14	10 42	9,20	Azuga			7,58	5,0	7,19
Comarnic			7,39	11,09	9,45	Sinaia			8,21	5,32	8,11
Sinaia			0,30	11,53	10,31	Comarnic			8,54	6,04	8,44
Azugi			8,55	12,19	10,53	Câmpina			9,18	6,29	9,09
Predeal sos			9,lUser	12 35a	1 l>3d |	Ploescî sos.			10.9.1	7, '3s	ins
Bucurescî-Vcreiorovu
Verciorova-Uucurescl
STAţlUNI
Fulgei
C
Accel.
3
Pers.
25
Bucurescî pl Titu Pites.’l Slatina
Piatra Craiova T.-Severin Verciorova s.l
p. m. 4,05
5.07
6,24
8.08
9,30 12,05 2,27n.
Trsnu Fulger C plecă din Smârda şt Bucurescî Mercureaşi Duminica şi sosesce în Vâroiorova ioia si Lunea.
a m. 8,00 9,00 10,16 11,56 12, 7 1,18 3,52 4,12n.
p. m. 8,00 9,26 11,17
1,25
1,55
3,37
7,34
8,00d.
Buzeu-Galan
Buzăfl
Brăila
Bărboşi
Galaţi
Plocsel-Slăuic
STAŢIUNI
P oescl Slănic
p!
soi.
Mixt 71 a. m 10,45 12,40
STAŢIUNI
Fulger
P
Accel.
4
Pers.
10
Verciorova p T.-Severin
Craiova
Piatra
Slatina
Pitescl
Titu
Bucurescî sos
sdra 3,42 4,08 6 55
8,17 10 12
11,31
i2,35d.
Trenul Fulger P, plecă din VSrcio rova Mardea şi Sâmbăta şi sosesce în Bucurescî i măr da Mer.i. şi Dum
ndptea
12,57
1,19
3.53
4,48
5.12
6,58
8.11
9,l0d
di i>. 8,00 8,40
12.30 1,51 2,17 5,15 7,05
9.30	a
Galaţî-liuzeu
	aim	p. m.					săra	dim		
Pl-	2,3'	12.55	dim.	ud pte	Galaţi	pl.	9,40	8,41	sân	di rn.
	5,Oo	3,31	6,45	11,30	Ba.boşi		10,20	9,1	8,30	4,OlJ
	5,4i	4,21			Brăila		11,Ol	10,0		
803.	6,11	4,55			Buzău	sos	1,3*	l «5,5.		
	săra	p- m.					sera	a.iu		
Slănic- Ploescî
STAŢIUNI
Câmpina-liiiftana
Că m pi na pl
Doftana sos.
11,00
11.20
Slănic
Ploese'
pl.
sos.
Mixt
72
p. m.
5,-
6,50
i taftaua-Oâm piua
Doftana sos Câm ina pl.
5, 0
6,08
OALLEA FEBATA X.EnyEBEEtO-aEFlISrA.XJTI-IA.SI
(■aiaţî-Mărăşeşti				Mărfişeştî-Malaţi			
STAŢIUNI	Accel-7	Pers 24 a 23	Mixt iO a 59	STAŢIUNI	Accel. 26	Pers. 603 8	Mixt , 28 1
Galaţi pl. Bărboşi Tecuci Mărăşeştl sos	I 1 săra 1 10,40 ■ 1,06 6ern	duu. 7,45 8,30 11,14 11,45 a. m.	nop. 11,40 12,50 4,16 4,52 dîra.	Mărăşeştl pl Tecuci Bărboşi Galaţi sos.	riim 5 26 5,50	p. m. 4.49 5,45 8, 5 8.50 săra	sera 11,35 12,34 3,53 4,35 dim.
Tuciici-Her>ad				Berlad-Tecud			
Tecuci pl. Bârlad sos		dnn. 6,15 8,-	sera 5,55 8.00	Bâr’ad pl. Tecuci sos.		dim. 8,10 10,40	săra 8,40 10,25
adjud Tergu-Ucna				Târgu-Ocna Adjud 				
Adjud pl. T.-Oonel so. .	dim. 6,10 8,05	p. ra. 4,15 6.20		T.-Ocna pl. Adjud sos	dim 9,45 11,85	sera 8,20 10,-	
Băcău-(Mutra		N6>uţu)		Ciatra fNăuiţu) Băcău			
Băcău pl Piatra N. sos	dim. 7,46 11 13	p. m 3,- 5,28		Piatra N. p\ Ră.Câu 808-	dim. 11 -1,30	p m 6 20 .8,50	
Con-ta *1	;a-Oernavodii			Cernavoda-Coustanţa			
Constanţa pl. Cernavoda s.	săra 6,50 8 35	p m. 1,50 4,24		Cernavoda pl. Constanţa s	p. IU. 3,00 4 45	U>. ia. fb- ll,10	
laşi-Cngbeni				Unglienl-iaşI			
Iaşi pi. Un-r -Rom. s	2,25 3,49	«1,50 11, M		Ungbeni-Rm. pi las! sor.	2,— 3.32	0 00 9,2c	
Titu-'i'îrgov		işte		Tîrgovişte-Tltu			
Titu p). TîrgOV. sos	9,46 1 .05	9,15 10,30		Tirgovişte pl. Titu sos	6,iU 7.50	5,40 6,30	
Bouian-Iaşî				laşi-Romau			
STAŢIUNI	âccel. I	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8	
Roman p! p5„plecare la laş i Pi?îaB1 pl. la Sucâva , Târgu-Frumos iaşi şea.	dim. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	p. m. 14,28 6,53 7.16 8,15 9,41 şira		laşi pl. Tirgu-Frumos Păşeam P!ec;ueQla Rm-* pl. la Suceva Roman sod.	p. m 4,33 5,48 7.04 7,16 8.05 săra	dim. 6.47 8,27 10,16 10,41 11,45 a. m.	
Păş auî-aucera				Suceva-Păşcanî				Vereşti-Botosanî I Botoşaui-Vcresci							
STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt ,9		STAŢIUNI	Accel 4	Mixt 10	Ul	STAŢIUNI	Accel ’ 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Accel. 12	Mixt 14	
Pâşcanî pl Verescl pP/;® Sucâva sos.	dim l",4l 11,50 12,08 12,23 săra	BCra 7,16 9.32 9,47 10,09 săra		Sucâva pl. V erescî Păşcanî sos.	p. UJ 4,50 5,20 6,31 săra	dim 6,44 7,39 3,30 p. m.		Verescl pl Leorda Botoşani bob, v ..	a. m 12,08 1,31 2,03 j	săra 9,47 11,10 11,42		Botoşani pl. Leorda) VereacI	dim. 5,0» 5,49 7,09	p m 3,05 3 45 5;05	
ŢipogrAds Pmruiiu Ts	GaIca Rabaveî Siv 36.
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4186.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERIJL
MERCUR!, 28 MAl 1886
IBOKAMEXTF: Pentru Capitali:
Pentr^un an .
5<S»e luni , ,.ai luni
Peutru Distriote
»ntru un an . » ş6se luni » trei luni
Lei 24 » 12 »	7
Lei o0 > 16 » 8
Peutru StreiuUtate Peutrp in, an .	...	Lei 4®
« gese luni	...	>20
» u-el luni	...	*12
Abonamentele se fac la 1 ft lo ate fiecărei luni.
0o numii vechili 2!» bani.
Ediţia de dimineţii
Ademeni ŞI RECLAME :
Anunciurl pe pag. IV, linia 25 ban.
Reclame pe	pag.	HI	...	1	leii
» pe	pag.	II	...	8	lei.
» pe	pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii ţi reclame, Redacţia nu e responsabilii.
Epistole uefrancate se refuză.; articole nepublicate se ard.
In streinătate a se adresa ;
Francia,Havas, Laffite&C-nie, 8 place dela Bourse, Paris.
Englitera, Eugene Micoud, 81 Floet Street, E. C- London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vi îen. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 W ien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pest, Servietenplats.
Redacţiuuea, Calea RahoveT, No. 36
rtamri — —	...... ...... '
Directa? politic. I. C. FUNBESCU
Administratiunea, Calea Rahovel, No., 36
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Triest, 7 IuuîQ.
Soiri dm Padua spun că studenţi! universitari d’acolo, cu ocasiuuea desvăluirei monumentului lui Garibaldi, aH fwcut manifestaţii iredentiste. S’a strigat: Trăiască Triestul! Trăiască Trentinul I Oberdank I Pe zidurile universităţii s’au lipit plaearde insuttătdre pentru Austria, Carabinierii interveniră spre a rupe placardele, dar întâmpinară resi8tenţă din partea studenţilor. Un sergent a fost omorât şi un soldat greti rănit; 56 studenţi sunt arestaţi. Universitatea a trebuit să fie închisă.
Zura, 7 Iunifl.
Cu ocasiunea trecerii sele prin Nicsici, principele Petru Caragheorgbevicî a fost salutat 8erbătoresoe, ca nepotul liberatoru» Jul Serbiei. Oratorul delegaţiunil ÎI ură ea, împreună ou Muntenegrenii, să ajungă a vedea unirea tutor Şerbilor.
Pesta, 7 Iuniîî.
In sera d’alaltă ieri, cea mal mare es-citare domnea în oraş; se respăndise sgo-motul că vine generalul Iausky. Studenţii aveaiî de gând se manifesteze din nou, dar se liniştiră câud se lăţi vestea că ministerul demisione'ză. Pe la 71/g sera, totuşi un grup de 300 studenţi se adună în faţa clubului partidei liberale; printre şu-erăturl se au<)ea: Jos Iausky! Jos Tisza ! împrăştiaţi de poliţie, studenţii se adunară din no Q în faţa redacţiunil Iul Pester Lloyd şi făcură manifestaţiune ostilă. Abia lâ 9 ore se restâbili ordinea.
Pesta, 7 Iuniîî.
^ituaţiunpa perde din neîncrederea eî. Se prede că crisa va putea 5 înlăturată,
Pesta, 7 Iunitt.
Sub-locotenentul Meucbart a avut, din oausa afacerii Iansky, 5 dude cu colegi d*kl sel. El a ieşit In tote învingător.
Berlin, 7 Iuniîî
Din Paris se anunţă că d. de Giers va avea o întrevedere cu principele Bismarck şi contele Kalnoky.
Londra, 7 Iuniîî.
Şi partisanil şi adversarii bilulul irlan-des afirmă că sunt siguri de sncces. Glads-tone publică o scrisdre în care declară că votul d’acum nu angajiazâ pe nimeni faţa cn viitorul proiect irlandes.
Pesta, 7 Iuniiî.
Alaltăieri se respândise prin cercurile politice sgomotul că situaţiunea a luat o îptorsgtură fdrte serjosă pi că se pdte ca îhtreg ministerul se demisioneze, de 6re-oe tn afacerea generalului Iansky s’a produs un incident care a deşteptat în d. Tisza îngrijiri forte seridse. In urma tnrburărilor proi oca te de istoria de in cimitir, generalul Iansky cernse se fie pus fn retragere ; a-cesta- i se refnsă însă şi i se acordă un pttfigefjiij'de trei |unţ. ţatră mjnjsterul din Pesta şi cel dip Viecu se convenise că în tot timpul congediuluî, generalul nu va a-pape nicăipî oficia), pentru a evita demon* Btraţiuui. Ta 4 cupeni ins*, sosesc scirf Cari spun că generalul Iansky a sosit la Flinlkirchen ca preşedinte al comisiunii de arbitragiQ, că a prândit cu arhiducele Iosef la episcopul Dulansky şi că a fost chiar ospele arhiducelui. In primul moment Tisza preoţu că ş o glumă şi, întrebând la ministerul de răsbol din Vibna, i se res-pppse că generam; n are met misi-gne pfjujqlă nicăip- şi că se află la bki}e jjadeu da lâugă Vişaae Huţjae însă ppal târziii şorisQ. coiflunidţrţ oficiale de la prefectul dinTfarany şţ primarul .flui Fflof-Jfircfien, capi şpqn’că generalul a «oşit ÎD acest ornş şj că apariţiunea sea $ fiat iop Ja manifestări. Şituaţiunea şe transformă d’o-dată. D. Ţissşa si colegii ser aă cerut lămuriri 1» Viena şi; dâcă aceste lămuriri nu sunt Indestulătdre. guvernul unguresc va demisiona. îngrijirea e fdrte mare.
Paris, 7 Iuniîî.
Consiliul de miniştri a respins proiectul comiduni", da eşpuîga tj’o daţă toţi principii, şi şî:a menţinut proiectul primitiv : espulsare obligatoriă a pretendenţilor şi es-pulsare facultativă a celorTalţl principi. Comisiunea, după ce ascultă lămuririle primului ministru, numi raportor pe d. Măreţ, care e contra espulsăril. Raportul se va mărgini la o simplă espunere a desfea-terilor din Comisiunş,
Moscya, 1 luniij.
Un (jiar d’aci, ooupâudu-se de discursul rostit de primar cu ocasiunea venirii Ţa-rulnl, <jice că Rusia nu trebue să ţintescă la stăpânire a Constantinopolulul căci a* cesta stăpânire ar fi un pericol pentru ea. Rusia nare de cât un interes, acela d’a fi
stăpân pe marca Negră, în care nici o putere se nu pdtâ intra.
Petcrshurg, 7 Iuniîî.
Măsurile de rusifieare pe cale administrativă a provincielor baltice att fost amânate pentru moment. In schimb se lucreză ou energie penUn alungarea limbeî şi cul-tureî germane şi Înlocuirea lor cu limba şi cultura rusă
», se vedea Ultime Soiri pe pagii;a III
27
Suntem In faţa unei agitaţiuni sistematic condusă ; fără a mal întreba de căuşele acestei agitaţiuni, fără a mal cerceta dacă ea e firescă seu artificială—căci am cădea p un teren unde discuţia ar fi mal anevoidsă — putem sg ne întrebăm de la cine pl^câ agitaţiunea şi la cari elemente se adresezâ. In acgsfcă privinţă avem destule elemente riguros stabilite, aşa că desbaterea pbte fi mal uşor condusă şi controlată.
Mişcarea ce se observă acum în ţgrâ, deşi eminamente politică, por-neşce de la un corp care nu întru-nesce nici una din calităţile politice. Nu au programă col ce agită, afară numai cţacâ principiul negativ al res-surnâţil unui guvern pobe fi privit de cine-va ca o programă. Nu sunt constituţionali cel cari agită. Nu sunt un partid, ci o amalgamă de elemente disparate, iucapabile d’a forma un guvern durabil.
S6 insistăm puţin.
Pentru a combate un guvern oricare, nu e destul a combate persd-uele cari formeză acel guvern; ces-tiunea de persdne nici nu pdte conta, de vreme ce importă sg se schimbe regimul, er nu 6menil. Dacă de pildă, noi liberalii guvernamentali n’am fi mulţumiţi cu cutare sgă cutare dintre miniştrii actuali şi l-am face oposiţiune, acesta n’ar însemna câtu-şl de puţin că facem opo.siţiune regimplul agtual, ci unul om; ipotesa pole fi împinsă mal departe: ar fi posibil ca sg nu fim mulţumiţi cu nici unul din miniştri, fără ca sg combatem pentru acOsta regimul. Pentru a combate un regim, e ab-, solut nevoie d’o pr.ogranţă cjiferită
ţiune. Restul oposanţilor, coalisân-du-se cu anti-constituţionalif liberali-conservatorf, prin chiar acest fapt ată devenit infideli pactului fundamental.
Der, repudiând ’constituţiunea, a-gitatoril sunt scoşi din regula comună şi închisă le e calea ; agitaţiunea lor nu pote fi de mol o va-16re.
In sfirşit, cel cari agită nu sunt un partid; s’admitem că naţiunea, intr’un moment de slăbiciune, le-ar da puterea : el n’ar putea s’o ţie. Şi din acest punt de vedere, agitaţiunea lor nare nici o valOre.
S6 ne întOrcem acum privirea spre cei la cart se adresezâ agitatorii.
Dgcă ne am ţine la împărţirea generală—poporaţiune de oraş şi popora-ţiune de sat — seu dOcă am cerceta fie-care clasă de interese în parte, in general nimeni n’are dreptul sg se plângă de regimul liberal, firesce, decâ judecă obiectiv ; şi pentru un bun cuvent. Pân’acum, starea ţgrel nOstre era aşa încât nu prea esista loc pentru operă ae partid; eram prea înapoiaţi, prea neorganisaţl pentru acesta. B’aceea, de la 1876 şi până astă-(jf, afară d,e revisuirea cons-tituţiunii care e un act liberal, regimul nostru n’a făcut decât acte de acelea cari iese din sfera partidelor.
Cine va putea susţine că rădicarea financelor, că rescnmpărarea căilor ferate, că înfiinţarea de Bănci şi credite, că organisarea armatei etc., etc., sunt acte liberale sOu conser-vatOre ? TOte aceste acte sunt comune tuturor sodlelor politice; că ele aă fost făcute de partidul liberal, aedsta e un merit al acestei partide, şi trebuia sg fie o ţdră ca, a, ndstră, politicesce incultă, pentrţţ ca acte ca cele de mal şuş sg combătute aşa cum aă ţoşt, de aşa pretinsa partidă copser-vatore.
Rn asemene regim, care a cuprins în activitatea sea interesele esenţiale ale tuturor claselor, care n’a fâcuţ alt decât sg creeze şi sg consolideze statul, cum ar putqa, aă fie condamnat (ţe dmeni cu bun simţ ?
Q singură critică s’ar putea face regimului nostru; aceea că n’a făcut totul. Pentru aegsta însg, ar trebui
luptători energici, ei se vor mai modera. Şi dgcă vor ajunge sg fie cuviincioşi, prin aedsta moravurile nds-tre politice nu pot decât sg câştige.
Gândescă-se partida liberală la tdfce acestea şi pung-se pe lucru. Vaţja iei în ţgră va spori cu atât mai mult.
d aceea1 a guveruulfil; iqai e nevoie ea superioritatea acestei programe asu-1 dmeni decât cei ce se bizue sg pra celei a guvernului sg fie dovedită. !)gite ar mai[ trebui încă sâ sg
Adversarii noştri, cari agită acji ţgra, n ah însâ nici o programă, cel puţin nimeni n’o cuadsce. De şi at făcut atâtea întruniri şi atâta sgomftt, nimeni nu scie ee gândesc coalisaţii asupra administraţiunil, asupra justiţiei |i' instrucţiunii, asupra gerârii financelor, în politica eşteridr-â i mal rpuţtţ nţmpnl ţţiţ ^cţe şj mi pdţe spune gândesc coalisaţii în cea mal ar-. denta} în cea maţ vitală cestiune : ă, relaţidoilOT ndstre comerciale cu Austr-O-Ungaria ip politică InsgT Ine nu'spune ce vrea şi ce gândes(|3 sg facă, e un aventurier periculos. Ca valdre pdte deci avea agitaţiune i organisatâ de cei ce se pretjnd adyersai ai uoşţri ?
Nu sunt constituLonaP -ad^rsârii' noştri. Când (jicg’m atesta, hă ne gândim ia faptul câ ţn svţjer-Ue tor şi de la tribun^ atacă pe Bege §i~l fac rgapun^gtor, deşi ace it f^ot chiar e necoastitaţioajil ; sui t iiieă a tele, mult mai conchiddtdre. (Dosul coa-lisaţilor, aşa ^urniţii liberali conser: vatorî, au retuşat şi feţ1 a lua parte'la alegeri, deşî, Jn: dlaşl timp, cer puterea. Acest fa,i ehotăritor. Mai departe, eî nu recuniac consti-tuţiuuea de astăzi, eş.tâ r’o. re-visuire care s’a tăcut cu ’fori tuturor
doveddscă câ s ar fi putut ţaQâ mai mult. In tot caşul, o^aaemene critică nu e din celei cari ating un regim în ţomeliele sele.
lată pentru ce agitaţiunea coalisa-. ţilor nu prinde, teren şi nu ne inspiră nici o. îngrijire.
Acdşta însă nu trebue sg însemne că partida liberală are dreptul sg stea nepâsătdre. Nu putem fi restur-naţi şi prin urmare nu frica pdte fi un stimul pentru noi; avem însâ o datoriâ sacră de împlinit: educaţia-nea politică a maselor. Cât timp adversarii noştri au stat cu manele, în, sin, era greu sg ne^ împlţnim ae&snâ datoria ; lipsea ţocuţ, lipsea contra-di'icţii'ijupâ. Acum însă, când coalisaţii sa âgitâ, când curiositatea e deşteptată, momentul ne pare oportun pentru a intra în campanie.
Sg mergem alături ,'cu adversarii noştri!; sg le disputăm terenul dis," cuţiunii pas cu pas; goţ nu, yo/n perde şi opiniunea p.ublică va câştiga, în mo dpi iei d’a j;udeca o mulţime de elemente noul vor străbate şi, în re-sumat, naţiunea ne va fi recunoscâ-tore.
Pdte... der numai pdte, vom reuşi sg mal moralisâm puţin şi pe adver»
! sării noştri; lovind în gol, ca acum, preş'ripţiunilor kdin vechia, nstitu-iei îşi pierd mintea; avend în faţâ-le
*
Am lăsat cestiunea irlandeză în-tr’un moment când totul făcea sg se credâ că maioritatea Camerei englese şi, prin urmare maioritatea ţgrel, trecând peste prejudiţiile învechite, era gata sg ajute pe d. Gladstone în sgvîrşirea unui act de dreptate. După întrunirea partidei liberale la ministerul afacerilor străine, cea mai mare parte din radicalii disidenţi primiseră pactul propus de primul ministru : votarea principiului autonomiei ir-landese şi amânarea cestiunii până la tdrnnă; când un noă proiect trebuia sg fie adus.
Radicalii , primind compromisul oferit de Gladstone, şi-au făcut datoria şi nimic mai mult. Ei se opuneau proiectului de home-rule, nu fiinfi-că eraţi adversari ai principiului, ci numai fiind-că nu le conveneau modalităţile aplicării acestui principii! ; el se opuneah, mai cu semă la escluderea representaţiunil irlan-dese din parlamentul imperial. Gladstone înlăturând tfite cestiunile de amănunt şi pungnd la ordinea ţURl numai marea cestiune de principiă — dgcă trebue sfiă nu sg acorde Irlandei autonomia locală — radicalii erau datori sg primgscă compromisul, dgcă nu voiau sg se contrazică singuri.
La început el au şi primit. Nu trecu însă multă vreme şi radicalii, subt impulsiunea d-lui Chamberlain, aii revenit asupra hotărî ril lor şi, a^i mal mult ca ori când, sunt ostili guvernului.
Prin aegsta fracţiunea radicală s’a pus în situaţiunea cea mai falsă. Guvernul primeşce condiţiunile, satisface ceyerilş. ei, şi cu tote astea fracţiunea nu e mulţumită. Ceea ce însgmnâ câ radicalii se gândesc fgrte puţin la cestiune şi fgrte mult la alt ceva, la ceva ruşinos de sigur, de vreme ce se sfiesc s’o spuie pe faţă.
Susţineam deunâ-Zl că Anglia, ca educaţinne şi modală politică, nu stă de loc mai sus de nivelul comun; schimbarea bruscă a radicalilor en-glesl e o noug dovadă pentru ade-vgrul teseî ndstre. Obiectivitatea şi moralitatea în politică sunt acolo tot aşa de rare ca pe continent.
Grupul Chamberlain nu sa teme insă d’asemenea mustrări şi va provoca căderea bilulul irlandes. Ge va fi atunci ?
Nu sunt decât doue ieşiri din situaţiunea ce s’ar crea prin respin~ gerea bilulul irlandes : dizolvarea parlamentului sgfl retragerea guvernului. Cea d, antei e cea mai raţională, căcţ ţgru întregi, cousultatâ special asupra oesiiunii irlandese şi soluţiunii ee trebue sg i se dea, ar avea oca-siune sg spue categoric ce crede şi ce vrea — lucru fbrte lesne acum, după ce s’a făcut, atâta diseuţiune, după ce s’a vg<jut fim© ce gândesc somităţile politice din parlament. A doua soluţiuue e mai puţin preferabilă, fiind că, întrerupând conducerea afacerilor, ar duce tot la disol-varea parlamentului; e mult mal raţional dar, ca guvernul actual sg râmâie până după alegeri.
„Prietenia Germaniei o cundscem deja. Interesele Franciei se potrivesc pe deplin cu ale ndstre, şi mai curând sau mai târziii ne vom căi că am să pat atâtea momente favorabile pentru o apropiare.*
Ceea ce spune (Jifuml panslavist de sigur nu e nou ; chiar în aceste co-ldne, cestiunea unei alianţe între Rusia şi Francia a fost atinsă. întrebare e numai dacă ideia pgte sg ajungă la realisare şi dacă alianţa ar fi durabilă. Obiecţiunea cuprinsă în acgstă întrebare o facem nu pentru diferinţa fundamentală dintre regi-mele celor doug ţgrl; Rusia însg e prea mult absorbită de peninsula Balcanică şi de Asia centrală, pentru a putea sg aibă mare influinţă în jocul puterilor din centrul şi apusul Europei.
Iată pentru ce, cb;ar dacă ideia unei alianţe între Rusia şi Francia ar ajunge la realisare, alianţa n’ar putea sg dureze mult.
I m FO EM A’TI U Vil
In Rusia începe sg se propage ideia unei alianţe cu Francia. Un Ziar panslavist găseace că acum e timpul cel majl potrivit pentru, o, asemene alianţă :
Suntem în putinţa de a da cea maî formală desminfire cavalerilor de la 4‘a~ rol L'lndependance Roumaine, cari trîm-biţesc cum că guvernul a luat hotărîre să espuiseze şese francesT. Sgomotul răspândit de scribii din strada Clemenţei este o simplă născocire.
X
Scribii de la fdia străină, întemeiată de un avanturier frances, soldat desertor, r§s-pândesce prin oraş scirea cum că d-nn Coutouly, ministru frances, ar fî plecat fără a lăsa in locul seă pe vre-un locofiitor. Scribi? îu cestiune mint, căci stih bine că neadevăr grâesc; d. Coutouly se întdree joî în capitală.
X
D. Frdddric Dame, redactor şef al <jia-rulul Independance Roumaine plecă sâmbătă la Pesta, via Braşov. Se 4i°e câ guvernul ungar are de gând a decora la rîndul seă pe marele nostru economist. Decoraţinnea care se va conferi va fi, precum aflăm, Ritterhreus des Stefans-Orden (crucea cavalerilor de industrie a ordinului Sf. Ştefan).
X
Oouvenţiunea Comercială cu Helveţia a fost discutată ien în secţiunile Camerei. SS-crede că chiar a<jf ea va veni la ordinea^ dileî.
X
Negocierile pentru încheierea eonven-ţiunel cu Francia staă pe loc din causă câ guvernul republice! francese nu să mul-ţumesce cu acordarea clausel naţiune! celei mal favorisate şi voesce s§ se bucure de acest privilegia, fără însă a da nimic în» schimb. Delegaţii români aii primit tacsele esistente pe cereale r. aă cerat numai ca porumbul nostru se fie scutit de tacsâ, dapă acesta se va impune în viitor pe maisul importat în Francia. Legitima cerere a ndstră e3te refusată.
X
pi&e cade peste ţera întregi. In din»' de 25 a ploat bine în Moldova» în diu» de 26, ieri, oerul a fost noros şi a ploat mereă în mal multe judeţe.
X
Şcdlele rurale din judeţul Vlaşea, mal jos semnate, car! nu sunt de cât suplinite,, urmând a ae ocupa cu învăţători! titulari necesari, ministerul le scote în concurs pe $iua de 1 Septembre 1886. Aceste şcdle sunt: Scola de gradul II din comuna Da-dilov. Scola plătită de comuna Tămăşescî* NegrenI, FerbinţI, Cătunu, Drăgănesc! (tete) Bălăria, Strâmba, Talba-Ogrăzile, Comdra, Călugăm. Concursul se va ţine în oraşul Giurgiu.
■ ■
1
U ÎU h‘ I
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 28 MAI 188«
mmmm*
INFAMIEI! OPOSIŢIUNEÎ
Un suflet onest şi consciinţios nici o dâtă nu p6te să ’şî închipuiască până nnde merge imtamia omenescă!
Cititorii noştriî îşi aduc aminte că d. Fundesou a adresat o scrisdre d-lul Ha-riton Racotă spre a merge Ja d. Dumitriu împreuna cu d. Carcaly şi a'l cere cont de minciunile şi insultele publicate tu E• poca la adresa sea Directorul acestui (j*ar scia că d. Racotâ perduse de mult ori ce simţiment de demnitate şi recunoştinţă, dâr credea că ’l a mai rămas cel puţin un punct de ondre. Dâcă s’a adresat lapd-sea, este, că, ca membru al oposiţiuneî, singurul mai bătrân, îl va fi ruşine de bătrâ-nefele sele pi va spune adevărul. Der tare s’a înşelat.
D. Racotă nici chiamă pe cel l’alt martor ald lui Fundescu, nici nu se duce la Duini triu, ci din contra strânge tocmai pe iue-micil cei mal înverşunat! al directorului nostru, le pune în vedere scrisorea, ia a-visul lor, şi respunsul este scris de unul din aceia şi subscris de d. Racotă.
Chiar în acel răspuns nu se mărginesce a spune declaraţiunea lui DumitriQ, ci încă face comentarii, afirmă că mai mulşi ce-tăţienî, pe cari’ l-a întrebat, ’i-a mărturisit că cea ce se scrie în telegramă este adevărat.
D. Racotă este neesact, pentru că nu indică anume jperoduele cari ’i-a spus, căci noi soim cine era pe peronul gărei. Al douilea, d-sea este un necorect pentru că directorul acestui <Jiar Va pus în mâini onorea şi viaţa sea şi d. Racota, fără a lua şi pe cel l’alt martor cu care trebuea se ceră satisfacere' şi fără a declina însărcinarea, a vendut acea însărcinare, a trădat interesele clientului seă.
Afirmăm încă. odetă pe onore şi con-sciinţă că nici un cuvânt din telegramă nu este adevărat. D. Fundescu a sosit Miercuri săra în Giurgiu, a stat în centru fdrte târzia, a doua ^ a stat în oraş pănă la 2 ore, la acâstă oră a plecat la Rusciuck cu d nil Rosse Stetănescu, Cauă Popescu şi D. Rădulescu. La 6 şi jumătate s’a întors din Rusciuck drept în centru. Aci a fost în-congiurat de mai mulţi amici şi cunoscuţi, între cari d, Petcuşl, şe^ead pană la ora trenului. A plecat apoi la gară cu toţi a* ceşti amici. Cu sosirea trenului, întorcen-du-se d. Poteca şi d. Carcaly de la Bucu resci, s’au oprit şi dânşii până de plecarea trenului, 8.30. A venit apoi şi amicul nostru d. Nenoveanu, judele de instrucţiune, şi cu toţii au stat până la cel din urmă semnal. D. Fundescu s a urcat cel din urmă fu vagon şi nici un ale cuvânt nu s’a au ^it, decât acela de «la revedere» tos din peste doue-jecî guil.
încă o particularitate. D. Fundescu ur-cându-se in vagon, unde se afla şi d. maior Gherghel, un d. Z <harow vine şi îi întinde mâna. D-sea ’I-o refusă (jicendu I: «nu dau mâna omeniior de tratnpa d-tale, cari se pun în capul beţivilor spre a face scandaluri şi necuviinţe.»
Acesta este curatul adevăr asupra şede rii d-lni Fundescu la GinrgiS în săra de 21 MaiB şi în diua de 22 Acum orl-cine pote se’şi închipuiască decăderea oposiţiuneî. Ne pare răii numai că un $iar ca Românul să cobdră câte o dâtă la nivelul eî.
SC8IS0BI DIN BULGARIA
(Corespondenţa particulară a Telegrafului) Rusciuk, 24 Mat.
întrevederea consulul ru9 Şatochin ou principele. Deputajiunea oposiţiuneî la Alteţa Sea — Agi-ta.ţiunile--Sosirea principelui Gagarin.
s’a adresat la d. Giers deja pentru a A dor a 4* mei se la prefectură să anunţe, cundşte dorinţele Rusiei, dăr n’a primit ^ şi «colo i se spuse să aducă biletele pen-nici un răspuns. Aşa dăr, vă repet, nu jrn & merge ja banca naţională, ştia ce mijloc să întrebuinţăm pentru a
-•HMM*—
In <jliua de 211. cr., principele Alexandru a primit în audienţă pe delegaţii deputa-tiuneî compuse din elita oposiţiuneî locale. Deputaţiuuea acesta s’a presintat in cor-pore, cerând de la adjutantul princiar ca să anunţe pe Alteţa Sea despre sosirea unor cetăţeni, cari voiesc să ’î vorbesc». Principele a respuns că este bucuros se prii-mescă delegaţiunea, dăr că crede mai bine ca grupul se desemneze pe unul sâfi donl dintr’inşiî, cari se arate principelui dcrintele petiţionarilor. Deputaţiunea, dupe o sfătune, a desemnat pe d. Ivanof şi Kurdjieff, cari afi şi fost priimiţî de principe.
Iată vă acum resumatul convorbire! ce a avut loc între aceşti domni şi Alteţa Sea. Vă dau cele mai jos după spusele ambelor delegaţi, lăsând respunderea asupra lor:
Dupe urările cuveuite de buna venire, d. Kurdjieff esplică scopul deputaţiune', care viue să se plâugă principelui în contra modului cum să ocârmnieşte ţâra de la 6 Septembrie încoce. Asemenea cu întristare privesc cetăţenii de la Rusciuk şi atitudinea guvernului faţă cu Rusia liberatdre şi cer ca principele se facă tot posibil pentru ca interesele Bulgariei să fie ocrotite ş> reiaţin-nile bune să se restabilescă între Bulgaria şi Rusia cât de curend.
La aceste ouvinte Alteţa Sea a respuns tă nu ştie prin ce anume conduită să potă îubnnâtăţi relaţiunile cu Rusia ? Principele întrebă pe delegatul decă n’are el, pote, a recomanda ceva în acestă privinţă.
D-nul Kurdjieff respunse în următorul mod :
Alteţa, am avut, în ajun chiar de a veni aci, o convorbire cu d. Şatochin, consulul rus d’aci. In aceBtâ convorbire am atins tocmai puntul despre care mă întrebaţi, şi consulul rus ’ml-a dis că pentru îmbunătăţirea relaţiunilor cu Rusia în actuala stare de lucruri, nici nu pote fi vorba. Înainte trebue se cadă cabinetul Karave-loff, a declarat d. Şatochin şi numai după aresta se va putea ridica cestiunea privi-tore la condiţiuuile ce Rusia crede indispensabil a pane guvernului bulgar, pentru ca trecutul sâ fie uitat şi relaţiunile biue restabilite.
După acesta convorbire a urmat intre Ivanof, care esprima^e principelui alte nemulţumiri d’ale petiţionarilor.
D. Ivanof declară că oposiţiunea din Kusciuc crede imposibil ca Bulgaria să pdtă esista fără protecţiunea rusă, că a-supra Europei cei de la oposiţie n’au nici o speranţă şi că toţi patrioţii bulgari aii o hil ţintiţi asupra Rusiei.
La aceste cuvinte Alteţa sa răspunse prin a aminti că tot»d’a-una căuta a rămâne în cele mal bune relaţii cu Rusia, că imediat ce s’a făcut revoluţiunea de la 6 Septembre, anunţă despre evenimentul întâmplat pe guvernul ras, der că n’a primit nici un răspuns. Apoi, când a venit ordinal de rechemarea ofieerilor ruşi a re-înoit din nou tratativele pentru a îndupleca guvernul rus spre o atitudine amicală, s’a scris la Petresburg dâr tot în zadar, căci nu s’a primit nici un răspuns. Când turcii ocupară la 10 Septembre Rodop s’a făcut o nonă încercare, der n’a reuşit.
— Când sârbii se grămădiră la hotarele patriei, am trămis o scrisore autografă, întrebând ce se fac? Şi nici atunci nu mi B’a răspuns, adaogă principele Alexandru, văzând că nu pot avea nici un sprijin m’am rezemat pe D-^eQ şi am mers să apăr ţăra. Am fost precum ştiţi şters din cadrele armatei ruse şi cu acâsta mi s'a dat
face ca Rusia să ne fie bine-voitore. Nu pot cere demisiunea cabinetului Caraveloff, de 6re-ce acest cabinet so bucură de încrederea Europei şi apoi nu putem să fim convinşi ca cu venirea cabinetului Zancof seă altu vom putea beuilicia cel puţin de buna-voinţă Rusiei.
D Ivanoff a respuns:
In ceea ce priveşte, Alteţa, apoi sunt convins că agentul rus d. Şotochin are dreptate declarând că cu căderea ministe-riului Caraveloff, Rusia îşi va schimba a-titudinea faţă cu noi.
—	Nu pot, nu pot, «jise principele, să consimt la] demisiunea cabinetului de dre ce acesta este responsabil de tdte cele, cari s’aă făcut de la 6 Septembre înedee. Am luat parte la evenimentele, cari aă devenit fatale după ce s’a întîmplat, fără şcirea nostră revoluţiunea la Filipopole. Ciue cri tică în acâstă privinţă pe Caraveloff, critică pe mine.
După aceste cuvinte Alteţa sea mei a dăogă :
—	Europa întregă este pentru unirea, am documente care probeijă acâstă. Le veţi citi în Cartea verde, care se va distribui deputaţilor.
La întrebarea ce făcu d. Ivanoff în privinţa turburărilor sângerâse ce s’au întâmplat în Rumelia, Alteţa sea a <jis :
—	Când am fost la Filipopoli am primit în audienţă pe d. Gheşef şi alţii de la cari pe.sonal am aflat că aă luat re-soluţiunea nestrămutată de a compune cu deputaţii oposiţiuneî o adunare separată, ce să va deschide în Piovdin. Adunarea a-cestă avea să facă o protestare în contra unirei şi de a redigea un memorandum prin care chiamă Rusia de a ocupa Rumelia. Acâstă aflând am luat disposiţiunl energice pentru a face imposibilă ocupaţiunea.
D. Ivanof şi Kurdjiiff au fost greă impresionaţi de acestă destăinuire, ambii declarară că nu pote esista nici un singur bulgar, care ar fi voit se vaqlă ţâră ocupată de o armată străiră.
După acâstă deputaţianea a plecat.
*
ţ)i!ele aceste a sosit aci principele Ga-gann, care solocită de la guvern permisiunea de a construi nişte barace şi debarcadere pentru vapârele de comerciu ruse. Este evident că solicitările principelui vor fi încoronate cu succes, de ore-ce atât noi, cât şi în general tâte oraşele dunărene ale principatului se vor bucura şi ;iu vor per-de activitatea comercială a Rusiei, menită a pune frînele comereiuluî austro-ungar.
D. I.
— —SMSHîs—	.
Venind mai tânjiă cu biletele, prefectn observă că No. nu este 481,431 ci 481;451 număr ce n’a căştigat nimic.
’ŞI pâte închipui ort cine desamăgirea d-luî Dimitrescu.
Se crede că biletul cu No. 481,431 se află printre biletele nevândute.
In atare cas opiniunea comitetului orga r.isator este ca să se facă o a doua tragere, căci se speră că atunci se vor vinde încă multe bilete din cele 60,000 rămase.
Mai mulţi membri sunt de părere a se face din câştigul cel mare, 75 câscigurl a 1000 lei. Alţii sunt contra.
Penă acuma nimica nu se scie încă ho tarît.
SCIRÎ Şl FAPTE
D. Meline, emisul general al Franciel la Galaţi, şi delegat a! coraisinmr pentru încheerea convenţiunil comerciale cu Frâu-ria s’a întors la postul sâa.
Pentru slărpirea lăcustelor din judeţul Tuloea s’aW trimis din Galaţi 165 muncitori.
El aă plecat alaltâ-ierl pe un vas românesc Li se plătesce doi lei pe tjliua de lucru.
LOTERIA ATHENEULUI
Populaţiunea draşulul Galaţi a crescut cu 3 suflete în interval d’o săptămână. De la 18 pană la 24 Maî s’a înregistrat la oficiul stărel civile 24 nascerl, din cari 10 israeliţl şi 21 decese, din cari 2 israelite.
Apele Dunărei aă început să scadă. Aă scăzut deja în interval de cinci dile cu 0 m. Cota lor d’a8.upra etiagiulnl este adl de 3 m. 32.
ACTE OFICIALE
D G. Niculescu esto numit controlor fiscal, in locul D-luî Mâlinescu.
Curţi şi Tribunale
(Curţile cu juraţi din Belgia)
Afacerea Y a n d e r s m i s s e n
Tînărul Mibail Dimitrescu, cari se credea că ar fi căscigat lotul cel mare de 75,000, se află în cea mat mare desnădăjduire, căci nu posedă şi nici că a posedat biletul cu No. 481,431 care a eşit cu câscigul cel mare.
Iată cum stă cestiuuea :
D. M. Dimitrescu este încasator la d-na Ressel, magasin de maşine de cusut din strada Carol. Aflâudu-se acum de curând în Dobrogea, îl au fost date cu de a sila 3 bilete de loterie.
D. Dimitrescu, ca să nu le porte tot d’auna la dâusu, *şl-a copiat uumerile într’o notiţă, iar biletele le a păstrat acasă. Iu loc se copieze însă No 481,451, d-lula copiat
Âcusatul declară că se numeşte Gustav Vandersmissen, în etate de 31 ani, născut la Âlost, locuind în urmă la St.-Jose-ten Node, de profesie avocat.
După îndeplinirea formalităţilor cerute de lege, se procede la interogatoriă.
a înţelege că nu maî pot spera întru ni- 'No 481,431 în notiţa sea
mic în Rusia. In momentul de faţă avem din noă o mare cestiune la ordinea şi anume aceia privitâre la revisuirea statului organic al Rumeliei, opinia Rusiei în acâstă privinţă, precum ştiţi, este de cea mai mare importanţă. Guvernul meă
Fiind la Cişmigifi în	tragerel şi
văijend ca ese No. 481,431, număr ce se potrivia cu cel din notiţă, începu se sară de bucurie şi se facă sgomot pe acolo că a câscigat lotul cel mare.
Interogatoriul acusatulul
Preş. Eşti acnsat de omucidere voluntară comisă asupra personel femeii d-tâle. Recunoşti acest fapt ? Acuş. Da.
Preş. Expune înaintea juriului mobilul acestei crime. Acuş La primul interogatoriu, am declarat că am ucis pe femeia mea cu premeditare, am spus atunci un lucru ce nu e adevărat. Corespondenţa ce a urmat între noi, va arăta că nu păţeam face cele petrecute. In instanţa de divorţ n’am înţeles că ea în apărarea ce va face va arăta că dacă e vinovată de faptele ce ’I imputam, apoi aceste fapte nn puteau sâ jignescă onorea mea.
Ea ml-a cerut ca se schimb cererea mea de despărţire în cerere de separare ; am consimţit şi la aceasta. M’am mirat fârte mult când am veijut că femeia mea aduce înaiutea justiţiei tâtă corespondenţa urmată între noi şi publică în tâte părţile învoiala nostră. Am scris fratelui meă, nu 'ml a respuns nimica ; din tote părţile primăm reproşuri. Nu găsiam cuvinte ca să mă
scuzez de cele ce am făcut. M’am scuzat prin scris. Am plecat la fratele meB la Alost. Şi aci am fost întâmpinat tot cu a-celeaşi vorbe; eram considerat de toţi ca un om de râud.
Intorcendu-mă de la Alost am citit articolul scris In Alation, m'am dus acasă, am luat un revolver, ca de obiceiă Cănd eşiam de acasă tânjiO-
Ducându-mă în strada Vente, am arătat articolul femeii mele. Ea nu avea nj*ft o părere de râfi, din contra ml răspundea cu dispreţ şi glas tare.
Ce s'a Întâmplat în urmă nu ştiB esact. Ea nu’mî-a spus nioî uu Cuvânt de copil. Ştiiî însă că mi-a <jLis : «Voieşcl să ne despărţim ?, ei bine, lasă-mă să es d’aci, şi peste o jumătate oră mă vei prinde în flagrant delict.» Auijind aceste ouvinte, eram esasperat. «Voieşcl să te ucid?» i-am dis.
Am luat revolverul: ea mî-a ^is : Nu voiesc sămor..., sunt teaără, pot fi încă fericită... cu alţii... Văzuse îu oohii mei că trebuia să moră. Ml a cerut ertare, nu mal ştiam ce fac, eram orbit de nebuuie, am tras asupra el, ea începu a fugi împrejurul mesei, şi atinse lumânarea. Cămaşa el luă foc, la lumina aoâsta am descărcat a doua oră revolverul, nenorocita deschide uşa şi prin întuneric se coborî pe scara ce duce a bucătărie. Am urmat’o; o pierdusem din vedere, atunci am tras a treia âră îu aer, am regăsit’o iu dosul unei uşi aci am descărcat asupra el al patrulea şi al cmcilea cartuş, avu încă forţă să sue scara Şi să deschidă uşa ce da în stradă, ajuusă aci că<ju jos pe trotuar, în acel moment am J’ost arestat.
Dacă la interogatoriă am spus că cu premeditare am comis acea crimă, era că voiam să agravez maî mult responsabilitatea mea; însă vă spun că n’a fost nici o pre med tare.
P. Acuma negi premeditarea Crimei. — A. Am strîns tâte probele premeditâre.
P. Ai ars tâte hârtiile, care pnteaă se te compromită.— A. Am crezut că totul ’a sfirşit pentru mine; pentru acâstă am ars tâte hârtiile politice cari puteaă fi compromiţătăre.
P. La interogatorul de la 10 April al mărturisit că al luat revolverul se ucizi pe femeia d-tale. La 16 April al făcut aceiaşi mărturisire. — A. Eram desperat atunci.
P. Plecând de acasă ai încărcat revolverul? A. Nu’mi aduc aminte.
P. Al spus acestă la instrucţie. — .1, Se pâte.
P. Acest revolver n’a fost un moment în mânele femeie! d-tale. Nu l-al trimis încărcat ?— A Da. Era atunci procesul cu Cadignan. Am credut că ea va avea atâta simţimeut ca să ucidă pe acel miserabil.
P. Femeia nu ’-ţl-a spus nimica de acel revolver?—A La proces mi-a dis: Am revolverul în manşon. Ce se fac cu el. Eă l-am respuns: Nu pot să-ţi daă nici un sfat. Fă ce ştii.
P. Ea ţî-a iji8 : Se ne împăcăm, nu va ştie nimeni, şi procesul de divorţ va urma cursul lui,—A. Am ţinut* mult să fie proces, pâte cu acâstă oca sie ea se va justifica.
P. Cu ce ocasie femeia şl-a schimbat a-titudinea faţă cu d-ta?— A. După ce a a-părut broşura lui Cadignan.
P. N’a intervenit nimeni ca să vă împăcaţi ? Cum ’l-al primit pe acei ce voiau se vă împace?—A. Le-am spus că totul e în zadar. împăcarea era simplă, Bă se suspende acţiunea do despărţire. Fratele eî era de aceiaşi părere.
P. Erail preocupat de posiţia d-tule ? — A. Eram hotărît să rămân în baroîl, cât despre posiţia, făcusem sacrifioiul de mult.
P. Pentru ce ai luat revolverul când ai eşit d’acasă ? — A. Observasem de mult că eram urmărit, şi am spus femeii mele. Are o ură neîmpăcată contra mea, voeşte cu ori ce preţ să mă acidă, pentru acâsta trebuiam se me înarmez.
Urmâză apoî interogatoriul martorilor. Judecătorul de instrucţie, citeză tâte fap tele ce ie-a putut constata precum şi de posiţiile martorilor. S’a produs o mare emo ţie în auditor candel aspjsîn ce termeni
FOIŢA piARULUI „TELEGRAFUL*
DOINE POPULARE ROMANE
jL>irv sElagiu
Adunate de I. P. Lazăr învlf, în Şîmleul Silvaniel
Urît u 1
O
n gură ;
Ar<je-mi te-ar focul ură,
Totă nâptea ’mi sufli Ear eS n’am odihnă bună De urît capu ’ml asudă,
De lacrăml ochit mi-se udă. Câtă bâlâ-î pe pământ Nu-I bâlă ca de urît,
Căci nimica nu te dâre,
Te usucî umblând pe piciâre. EH măicuţă aşa’m gândit Câ-Î uritul num’o <Ji;
Der mi-o fi cât oitt trăi.
Eâ măicuţă aşa’m gândit Ca urîtu-î num’o nâpte ;
Dar mi-a fi până la mârte. Untul şâde ’n ungheţ,
Aşi plânge şi nu cutez.
Urttul şede pe vatră,
Aşi rîde şi nu me ertă.
Nu scii maică ce ţi am <jis. Când ai vrut să me măriţi ? Bagâ-me maică ’n păment Nu me da după urît ;
Că uritul n’are leac Numai trei scânduri de brad Şi pânza de pe obraz.
Ar<je-te focul urît.
Rea bâlă eşti pe pământ,
Bâlă fără credSment;
Mergi dară de lângă mine C’oifi lucra eă pentru tine. Dn-te urât dela spate,
C'oiB lucra eă şi-a ta parte. Ba, nu-I destul că mi-e urât, Ci mâucă cu min’ diu blid. Sparge domne blidu ’n fund.
Să văd urâtul fugând Sparge dâmne blidu ’n dungă Ca să văd diu urât fugă.
L 91
Bată-te călugărie
Colo 'n ţera Ungurescă, Este-o grădină domuescă, N'are domnu so îugrădesca, Nici domnu să o plivesc»,
Domnul i-a fost Ionaş,
El s’a dus călugăraş;
Dâmnă i a fast Ioaniţă > Ea s’a dus călugăriţă.
Bată te călugărie,
Cum laşi casele pustie, Grădinile nelucrate Fetele nemăritate.
Câmpii cei mari ne lucraţi Feciori frumoşi ne 'nsuraţî.
‘r I *»i-	.	i rfiC '.Ujl
Peste Criş
Peste Criş, peste Mureş, Dela deal în jos la şes Trecea o fată fecioriţă Cu naframa-I de credinţă, Fata însă nu păzia L’ina, sârelu" gn.ia :
„Spune sâre acel feciore,
„Ca sS mergâ tot maî tare.
Sârele atunci cuvânta : „Du-te tu fată maî tare,
„C’a eşi Mureşul mare „Şi mă tem că te-a mâna;
Der fata din graiu grăia : „Las’ se iasă se mă mâie, „Că n’am. cine să mă ţie;
«l 1
„Las’ se iasă să mă ’nece,	Şi eă pe un’am lăsat
„Că n am cine să me îmbrace ;	Şi iacă cum m’a blăstămat:
„Căci pe ciue l'am avut,	„Dee ţî Dumnezeă, bădiţă
„Pus’a capul la pământ	„Nouă băle şi-o lingdre,
„Şi faţa la iarbă verde,	„Ş’o pereche de friguri
„Nici m’aude, nici me vede.	„Mestecate cu junghiuri. „Se’ţl cumpăr pită de un ban,
Nu pot -îiiei’ge .	„Să te ajungi cn ea într’un an.
De ar fi mândra mea la cruce,	„Se te adăp cu lingura,
De trei ori pe di m’aş duce;	„Să te mut cu scândura ;
Dar mândruţa-î maî departe,	„Iar colea la primâ-verâ
Nu pot merge fără okrte.	Să te scdtă patru afară,
Cu birău ’q mânios,	„Doi de cap, doi de piciore,
Mi-a făcut cartea pe dos.	„Eă se te ’ntorc după sore
Cu notarul sunt sfădit	„ După s<5re —
Mi-a făcut cartea smintit.	„Când răsare •
Vin-o mâbdrâ maî înedee	»După lună — „Când resbuuă.“
Bă pot m*>rgo fără carte.	
1 P	Plânge frunza...
FeciofaşI care iubiţi,.
Fecioraşi care iubiţi, Iuvăţaţi ca toţi «e sciţi : Fetele cf le iubiţi Nici câvd nu le părăsiţi; Căci elş vor blestşţna,
Aşa cât vă veţi usca Mal ta'o ca şi fruacla.
Plânge frunza după miue,
Eă me duc, mândra remâue. Plânge trnnza dup’un drac, Căci eă sunt copil sărac.
De sărac slugă mă bag, Stăpânit simbria-mi trag : Der stăpânele’s cu minte Câ uu daă simbria ’nainte.
Tribune.

www.dacoromanica.ro
J

TELEGRAFUL — 28 MAI 1886
Vl
Vandersniisson a anunţat fraţilor set că s’a
împăcat cu femeia sea.
—. Tic51<5sa acesta m’a înşelat, nu ’ml reuiăne cat să o ucid*
]5up8 acesta mS vo” sinucide, di.se el.
— Nu ’ţl mal remâne de cât acesta de făcut! ÎT respnnse fraţii.
Mai mulţi martori cari locuesc în acea casă unde s’a comis crima aQ fost ascultaţi asupra unul fapt, care nu e încă bine definit. Dupg condamnarea contelui Cadig-nan, acesta a dat avocatului seif tote scrisorile şi portretul d-nel Vandersmissen, cu condiţie sg i le dea, inse sg nu afle nimeni d’aceata-
Âcusatul a aflat abea dupg mortea femeel sele despre acgstă restituire. EI pretinde că nvooatul contelui ar fi aţâţat pe iemeia sa ca sg se despartă.
Înecat. — In tfiua de 20 Mal curent, invidul Adolf Talaimau, de 22 ani, ajutorul grădinarului principelui Ştirbei, du-cgudu-se a se scălda îu heleşteul moşiei Buftea, din judeţul Ilfov, şi nesciind sg în<5te s a înecat.
Cadavrul s’a scos, prin ajutorul nisceorf lucrători cari se aflai! în apropriere Ia re-paraţionea moreî.
In urma rechizitorului advocatului general şi a pledorieî din partea apară re), preşedintele puse următdrele întrebări juriului:
\) Vandersmissen e vinovat că cu voinţa Şi intenţie de a ucide, a comis omucidere asupra persdneî Alice Renaux.
2) Omuciderea voluntară diu întâia întrebare a fost comisă cu premeditare ?
Deliberaţiunea jurului a ţinut vre o 50 minute.
O tăcere profundă domni în sală, când intră juraţii şi se aşedara pe bancă. Emo-ţiunea era mare.
Şeful juriului face cunoscut verdictul.
»Pe ondre şi pe conştiinţă, înaintea lui D-deîî şi a dmenilor răspunsul juriului este :
Asupra întrebărel întâi : da.
Asupra întrebare! a doua: nu «
Âcusatul e recunoscut de omucidere^cu voinţă. Premediterea a fost înlăturată.
Âcusatul e introdus în sală, aflând despre răspunsul juraţilor, cade pe bancă şi începe a plânge.
Curtea se retrage pentru a delibera
După un sfert de oră, preşedintele curţii citeşte hotărîrea următdre :
Considerând că există în favdrea acusa-tulul circumstanţe uşurătdre din buna sa pur tare şi din faptele particulare ale afacere!.
Considerând că cheltuielele de judecată trec peste 300 lei.
Curtea condemnâ pe Gustave Vandersmissen la 15 ănl muncă silnică.
Fixezâ la şese luni durata constrîngerii corporale pentru acoperirea cbeltuielelor procesului.
Perde tote titlurile! gradele şi funcţiunile ce le-a avut
El Solfeo.
---------OOHOO---------------
latîapl&rl din capitală
Brutar neonest. — Comisarul comunal, I. Cruţescu, a confiscat adt dimindţă 91 bucăţi pâine de la bratarul Emanoil din strada Filantropia. S’a constatat că greutatea pâinel {era mal mică decât trebue sg fie după legea în vigdre.
—x—
Un copil care promite.— Băiatul Ion A din PloiescI, a fugit din casa parintăscă sustrăgend prin efracţiune de la tatăl seîi suma de 600 lei. Abia sosi acest copil la Bucurescî, a fost arestat şi condus la prefectură. Se (jice că nu s’a găsit la el decât mica sumă de 40 lei.
Don-Caprice.
------------------------------
zorvEaRSiE
înecate.—In diua de 16 Maiă curent, pe la orele 5 p. m., o fată r\ locuitorului Mikailă Simion, diu comuna Malu, judeţul Ialomiţa, în etate do 6 ani, mergând la rîul Ialomiţa Bg se scalde, s’a înecat, şi dupe tote căutările făcute nu s’a putut găsi cadavrul penă acum. Asemenea fiica locuitorului Nioolae Radu, din comuna C.o china, judeţul Ialomiţa, în etate de 8 ani, pe când se scălda ia rîul Ialomiţa, -s’a înecat.
In urma căutărilor făcute, s’a găsit cadavrul sărmanei copile.
*
înjunghiat.—Loouitorul Bădiţă Dumitru din comuna Fata, judeţul Olt, a încetat din viaţă în urma unei răniri cu cuţitul ce a suferit de la Şti-fan Micu.
Caşul s’a comunicat parchetului.
*
Sinucidere. — Iudividul G. Voroveanu, de profesie cismar, din oraşul Câmpu-Lung, judeţul Muscel, în diminâţa dileî de 23 curent, s’a otrăvit, bend chibrituri disolvate în apă.
Cu tot ajutorul medical ce i s’a dat, la orele 9 şi jumătate sera, aceeaşi 4'» a cetat din viaţă, în urma celor mal mari suferinţe. Dintr’o scrisdre lăsată de densul, s’a constatat că s’a sinucis pentru o datorie de bau! care nu putea se o achita.
în timpul ultimelor fneaerărî şi care sunt în număr de 310.
Nu voesc sg termin acgstă depeşă fără a repeta satisfacţiunea ce are guvernul imperial de a vedea cabinetul din Atena intrând în calea înţelepţi şi pra :tică ce’î aretă împrejurările şi fără a ţine eg declar aci, cu câtă bucurie mulţumim concursului bine-voitor şi imparţial ce Puterile n’aă încetat de ]h îuceput, de a .da, în faţa stării de lucruri anormale ce s’a produs în Grecia, concurs al cărui resultat făcend sg se simte deja, în interesul păcii, dreptăţii şi legal it Iţei.
Cu acest prilej guvernul otoman se întrebă dacă Puterile după ce a8 dobândit Certitudinea că hotărârea luată de cabinetul din Atena de a desarma, va fi urmată de o executare grabnică şi sigură, n’ar crede oportun, iu inaîta lor înţelepciune de a decide ridicarea blocării stabilite de dânsele pe cdstele Greciei.
In caşul unei asemenea convingeri, n’am disimula dorinţa ce avem de a mijloci pe lângă ele pentru ca propunerea ce avem on6re ale tace îu acesta privinţă, sg întăl» ngscă o primire favorabile din parte-le.
Vg rog, deci să vă exprimaţi în sensul ce precede eâtre d. ministru al afacerilor streine, remiţând Excelenţei săle o copie după presenta depeşa şi de a ’ml face cunoscut resultatuh
(semnat) Said. Atena, 6 Iuniu. ţ
se autoriză comuna Galaţi a percepe mal multe taxe asupra diferitelor objecte de consumaţie.
D. Strejescu cere sg se amâne pe mâine acest proifCt.
D. 1. C. Brătianu, dice, fiind-câ mal mulţi d-nl deputaţi sunt contra taxei ce se pune asupra fâinel, atunci sg se elimine <jin proiect acesta taxă.
Se dă citire articolului din proiect în care sunt enumgrate objectele asupra cârora se vor percepe acele taxe.
Se primeşte amendamentul d-nulul Di-maucca ca sg se ştărgă taxa asupra fainei.
Se primesce amendamentul d-luî Fleva, prin care se cere sg se suprime taxa asupra cerealelor ce se veud îu ob6r.
Se pune Ia vot legea în total cu bile şi se primesce.
Se dă citire proiectului de lege prin care se cere a se despăgubi oraşele Giurgifi şi Calafat de pagubele suferite din causa bombardării îu timpul resbelnlul,
D-nii Maniu şi Marghiloman cer că decă sg fac despăgubiri atunci sS se facă şi pentru alte oraşe cari au suferit în timpul res-boiuluî.
La art. 3 D. N. Fleva combate dispo-siţia diu legea în care se dice că liotări-rile comisiunel sunt decisive şi nu se p6te face apel. D-sea cere sg se dea drept de apel şi recurs, pentru ca ast fel se se vadă
Societatea Unirea Incratorilor constructori români
ai XIV an
PROGRAMA SERBÂREI
acestei societăţi
pentru
al fondare!
Toţi membrii asociaţi se vor aduna, la ora 8 diminăţa la cancelaria societlţeî unde li se vor face distribuirea cocardelor.
Asociaţii, după ce vor primi cocardele de la societate, se vor aranja ast-fel:
Ua) Musica în linie de marş.
b)	Elevii şcdlel câte do!; la mijlocul trupe! va fi drapelul şcdlel purtat de un elev careva fi însoţit de alţi do!, unul în drăpta, altul in stânga-
c)	La trei p’şî dupg trupa elevilor va veni preşedintele societăţi! însoţit de o parte şi de alta de vice-preşedinte.
ă) La trei paşi după preşedinte va merge secretarul, oare va purta drapelul societăţel, fiind însoţit în drăpta de cel de al doilea secretar şi in stânga de casier.
e)	Dupg aoeştia vor merge membri! comitetului in corpore oâte treî în rând.
f)	Gupă membri! comitetului vor merge toţi societarii câte patru în rînd.
Trupa va pleca Ia ora 8 şi un sfert precis din strada Bibescu Vodă, şi va traversa calea Raho-veî, strada Carol I, ca ea Victoriei, calea Grivi-
_	ţel, strada Buzeştî, la biserica Sf. Nicolae din
dgc3 cererile sunt justificate. D-sea propune Duşumea, undi se va oficia un Te-Deum, şi de
un amendament în acest sens.
ULTIME SOIRI
Foc. — In diua de 9 Mal curent, pe la orele 6 de dimineţă, din negligenţa herăs-trăeşilor, aprin4endu-se 5 herăstrae numite «La puntea înaltă,> ale mal multor proprietari din comuna Rucăru, plaiul Nuc-şora-Dâmboviţa din judeţul Muscel, ai! ars cn desăvârşire, precum şi parte din scândurile aflate prin pregiurul lor.
*
Luptă drgptă cu un urs.—In dimineţă dileî de 15 Mai, pe când vînetorul Pa-naite Radu din Vrancea, judeţul Putna, căuta prin pădurea Frumosele lemn de co-veţî, fu întâmpinat de un urs asupra căruia trase la moment un foc de puşcă.
Ursul, care de alt-fel, era inofensiv pene aci, ve4endu-8e atacat, sări asupra agresorului şeii, cu care îucepn o luptă drgptă (la pept). Vînetorul inse simţindu-şî inferioritatea forţelor, în atare mod de luptă, recurse şi la cuţitul ce purta la brâă, pe care ’l înfipse în urs de mal multe ori.
Ursul, de astă dată, rănit, bravând pericolul, înhaţă din noii pe adversarul seîi care deviase de la lupta dreptâ, şi ’l sub-puse în ghiare, de unde bietul vînâtor abia pntu scăpa grei! rănit, ajutat de huiduitul altor săteni, cari venise în ajutor.
Ursul, învingător, ’şl continuă apoi in Jiaisce drumul prin pădure, iar pacientul fu transportat în cura spitalului.
*
Morte crudă.—In 4iuade 14 Mal, fiica locuitorului Gh Androuache, din comuna Badeni-Ungurenl, plaiul Nucşora-Dâmbo-viţ», judeţul Muscel, duoându-se cu fratele seH, Gheorghe, de un an şi 2 luni şi ju-mâtate, la vecinul lor Avram Mijea, numitul Gheorghe s’a atârnat cu mâinile de marginile unul cazan ce se afla cu apă pe foc, ast-fel ca versându-se pe dânsul ’l-aă făcut arsuri pe corp, din care causă la 15 ale cor. a şi încetat din vigţă.
(Serviciul special al Telegrafului)
Atena, 7 lunii!.
Blocarea e ridicată.
Paris, 7 Iuniu.
D. Fieycinet a piimit ieri pe d. de Cou-touly care nădăjduieşte în reuşita apropiată a negociărilor angajate în Bucurescî.
D. de Coutouly va pleca îndată spre a ’şl relua postul sgîi.
Paris, 7 Iuniu.
După lungi tărăgănirî comisiunea însărcinată cu pregătirea raportului asupra pro iectulnl de expulsare a prinţilor, a decis sg propună expulsarea pe cale legislativă.
D. Peletan a fost ales raportor.
Pesta, 7 lunii!.
Camera a început discuţiunea tarifului vamal.
Belgrad, 7 Iuniu.
Regele Serbiei a conferit d-luî Ferekyde ministrul afacerilor streine al României, marea Cruce a ordinului Takowa. D Alexandru ’Em. Lahovary, şeful diviziunii consulare a primit crucea de comandor al aceluiaşi ordiu.
Borna, 7 Iunie.
O ordonanţa ministerială prescrie o ob-servaţiune de 7 ijile pentru tdte bastimentele ce sosesc din Veneţia, cu destinaţiune la ori ce port din Adriatica cu patentă netă. Decă se va constata vr’un cas de bălă suspecta pe bord, bastimentele vor suferi o carantină de 21 de <jile în lazaretul de la Asinara.
Opiniunea se arată fdrte iritată contra j O. Cantili <)ice că cererea d-luî N. Fleva Austriei, care singură întărdiază ridicarea'BU ® drgptă, d-sea e de părere că se p6te blocului.	'	recurge seu la Cameră seil la consiliul de
Paris, 6 Iuniu. miniştri, ca ţera s§ se pronunţe asupra des-S’a semnat astădl un tratat de comerciă păgubirel ce o va cere reclamantul, între Francia şi Corea.	In urma d- Fiem. propune un amenda-
Paris, 6 lunii!.
ment în sensul ideilor d-luî Cantili adică :
„Marele premiu al oraşului Paris» a fost L“dările comisiei de despăgubire se vor r	supune Camerei care va statua asupra
quantumuluî.
câştigat de calul englezesc Minting
Paris. 7 Iunid.'
Iutr’o scrisore publică, prinţul Napoleon protesteză contra „exilului de care e ameninţat şi declară că nu s’a arătat de loc ca pretendent.
Dublin, 7 lunii!
Se semneleza turburărî la Belfast între naţionalişti şi orangiştî.
Pesta, 7 IuniO.
N6ptea trecută nişte demonstraţiunî, de altminteri de puţină importanţă, îndreptate contra generalului Ianski, s’aS întâmplat la Biserica-Albâ.
Generalul părăsise deja oraşul pentru a se duce la Viena.
 trebuit să interviă poliţia pentru a împedica întrunirile, şi un numer dre-care de strade aă fost închise de trupe.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
26 Mai 1886
1 jum. p.
m.
Viena, 7 Iuniu.
Camera a hotărât prin,;; majoritate se se începă discuţiunea pe articole a proiectului de lege coutra delictelor nnarchiste.
Pesta, 7 Iunie.
Camera deputaţilor. — D. Tisza respun-4ând Ia o interpelare asupra atitudine! brutale a poliţiei, cu ocasiunea demonstra-ţiunilor de ieri, spune că va pedepsi es-cesurile poliţiei, der că nu pote cu tote acestea să tolereze prin strade nişte de-monstraţiuul ce turbură ordinea mal multe dile succesiv şi pot compromite chiar prestigiul statului celui mal puternic.
Din ediţia de sdră
7 ore ser.f
Constantihopol, 5 lunii!.
Telegrama E. S. Said-paşa către representanţiî otoman! de pe lângă marile puteri.
In faţa voinţei unanime a marilor Puteri de a menţine .pacea şi de a ocroti drepturile imperiului, şi mulţumită măsurilor e-ficace, ce în înalta lor prevedere, ai! binevoit a lua în acest scop, guvernul grecesc a luat hotărârea de a opera des.irmarea în Grecia şi de a ’şl retrage armata de Ia graniţele nfatre.
După informaţiuuile ce ne-a transmis comandantul nostru, evacuarea corpulu» nostru de gardă de la Zygos, a cărei ocupa-ţiune bruscă de câtre trupele grecesc! a fost anunţată priu telegrama mea de la 30 Mal, este acum un fapt îndeplinit.
Acest din urmă incident fiind astfel închis într’un mod păcînic, autorităţile nostre ai! primit ordinul de a restitui, la rândul lor, comandanţilor greci, prisonieril luaţi
Şedinţa se deschide la ora
Preşedinţia d-luî Chiţu.
Presenţî 93 dd. deputaţi.
D. general Badu MihaX, ministrul lucrărilor publice, rdgă Camera ca se se ocupe cu legea asupra .prestaţiunilor în natură, modificată de Senat.
D. C. F. Bobescu, cere se se voteze un credit pentru scdla de ucenici a societăţii constructorilor români şi se se pună la ordinea dileî.
D. preşedinte comunică că îndată după legea comunală, Camera se va oiupa de a-cest credit.
D. ministru de justiţie rogă Camera ca s§ se ocupe în secţiuni eu legea asupra consiliului legislativ.
D. Strejescu întrâbă dâcă guvernul are de gând a se ocupa cu legea pentru îmbunătăţirea sortel clerului.
D. Sturdza, ministrul instrucţiunii publice, dice că o asemenea lege a trecut deja priu Senat, şi r<5gă, ca în secţiuni Camera se se ocupe de acest proiect.
D. preşedinte comunică d-lul ministru că Camera are sciiuţă de acest proiect.
La ordinea 4>10> urmarea discuţiei pe
articole a părţii electorale din noua lege comunală.
Se votezâ disposiţiile transitoriî. Listele electorale vor trebui se fie alcătuite în termen de 20 4ile de la promulgarea pre-senteî legi.
T6te disposiţiile şi regulamentele contrare acestei legi sunt şi român abrogate.
Se pune la vot legea în total cu bile.
Votanţi: 82, bile albe pentru 73, bile negre contra 9.
Legea se primeşte.
D- Bobescu dă citire proiectului de lege prin care se deschide pe sema ministerului domeniilor, comerţului şi industriei un credit de 3,000 lei pentru a veni în ajutorai şcolel de ucenici Unirea a societăţilor constructori români.
Legea se votâză cu 73 voturi pentru şi 9 contra.
Se votâză legea prin care se acordă ministerului de resbel un credit de 207,000 pentru îmbrăcămintea armatei.
Se voteză proiectul de lege pentru în-curagiarea esploatăril apelor minerale din România aşa cam a fost amendat de Senat. Amendamentul la art. 2 din acâstă lege e următoruj : Maşinele, sticlele, dopurile se vor bucura de un scădâment de 50 la sută la transport pe căile ferate.
Se mai voteză alte credite.
Camera trece apoi în secţiuni pentru a se ocupa cu mai multe proiecte de lege.
La ora 4 şedinţa se redeschide.
D. G. Palade cere ca cererile de despăgubire se se facă dupe dreptul comun, se se judece de tribunalele locale şi se aibă drept de apel. D-sea spune că nu pote Camera se se ocupe de asemenea af&eeri.
Se primeşte amendameutul d-lul N. Fleva.
Cele alte articole se votează fără discuţie.
Se pune la vot legea în total cu bile şi neîntruuind majoritatea reglementară se amână pe mâine.
Se votează apoi mal multe credite.
D. Ferechide ministru de externe, dă citire mesagiuluî regal prin care se înain-te'zâ Camerei projectul de lege pentru încheierea unei ConvenţiunI cu Elveţia.
D. ministru cere urgenţa. Se admite.
Şedinţa se ridică la ora 5 şi jum. p. m.
SENAT
26 Mat 1886
Preşedenţia domnului D. Ghica.
Presenţî 78 dd. senatori.
Se comunică telegrama d-luî Petru Piv-niceru prin care arată că este prevă4ut în lista eligibililor care se află în dosarul alegerel şi pe care telegramă Senatul o trimite comisiunel de verificare.
Se votează cu unanimitate de 62 voturi proiectul de lege pentru autentificarea actelor.
D. D. Bosetti, raportor, citesce raportul şi proiectul de lege relativ la partea I a codului de comerciH (aplause generale).
Diseofia generală sa declară deschisă.
D G. Mărzescu face omagii! d-luî raportor şi 4ice că aplausele le-a'bine meritat acest raport care este consciincios şi sciinţific, căci arată art. cu art. de unde derivă.
Legea se ia în consideraţie.
Se începe discuţia pe articole.
Se voteză fără discuţie legea compusă de la art. 269—288 din cod. comercial.
Se procede la votarea cu bile şi resul-tatul votului este 48 bile albe; priu urmare legea s’a admis cu unanimitate.
D. vice-preşedinte ridică şedinţa la ora 4 p. m. anunţând pe cea viitdre pejmâine la ora 1 p. m.
UL TIME INF0RMATIUNI
acolo pe şoseaua Chiselef până la grădina după şoseaua Filantropiei, care este aranjată pentru a-cestă solemnitate.
Ajunşi la grădina serbări!, se va face repaos şi apoi se va da ddmnelor asociate cocarde.
La orele 11 şi trei sfertnr! se 'va da semnal pentru aranjament.
Aranjamentul va fi ast-fel :
Toţi membri! asociaţi vor forma o stradelă a-ranjându-8e în şir pe drâpta şi pe stânga, iar secretarul ou drapelul va sta în faţa pavilionului.
Preşedintele cu un vice-preşedinte şi cu do! membri, vor circula pe acea stradelă primind persanele invitate.
Musica va sta cam pe la mijlocul stradele!, şi când va veni vre-o persdnă onorifică, va intona arii de primire, dnpâ semnalul dat de preşedinte iar societari! vor descoperi capetele.
DupS acestea so vor grupa toţî e’evi! serile! pe partea din stânga lângă pavilion, şi în acelaşi timp, când vor vedea că intră acea persdnă onorifică o vor saluta-o rădicând pălăriile din cap.
Un vice-preşedinte şi cu profesărele vor prim persanele onorifice de la d. preşedinte şi le vor conduce în pavilion, care în acel timp, până la sosirea d-lor invitaţi, le vor ţine conversaţie.
Elevii şcdlel vor fi dirigiaţi de profesorele de musică d. G. Ion eseu.
La ora 12 şi jumState toţ! asociaţii fiind în faţa pavilionului; elevi! şcdlel vor sta grupaţi în stânga pavilionului pentru primirea premiilor, iar preşedintele va declara serbarea deschisă printr’un imn cântat de elevi! şc61eî.
DupS aceia se va citi discursul şi darea de sdmă a săcietăţi! de către secretarul comitetului administrativ, dându-se preferinţă şi persdnelor invitate cari vor bine-voi a ţine vre-un discurs.
DnpS aceia se va proceda la distribuirea premiilor elevilor şcdlel societăţi! cari s’afi distins la învăţătură, şi după terminare va intona corul elevilor un al doilea imn; în urma ace lora se vor ridica toaste în ondrea şi durata tutulor societăţilor cu scopuri frumdse şi folositdre ţăreî.
Dupe acestea musica şi lâutari! vor cânta cele maî frumdse arii naţionale până la ora 8 sdra, când se va termina serbarea.
Comitetul.
PRIMĂRIA COMUNEI BUZfitJ
M. 8. Regele a lucrat ieri cu Brătianu, preşedintele consiliului.
d. I. C.
—o-
M. S. Regina a eşit a<jl în oraş.
Maj. Sa a fost la palat, unde a acordat mal multe audienţe.
—o —
A41 la 5 ore întrunirea -«jorităţil la Cameră.
— o —
Intre Elveţia şi România s’a încheiat astăcjG, 26 Maiîi (7 Iu uiQ) 1886, un tratat de comercin.
Instrumentul tratatului a fost iscălit astăcjU de către Ex LL. d-nil Aepi, ministru al Elveţiei la Viena, venit îu misie specială pentru acest sfîrşit, şi d. Phe-rekyde, ministru nostru de externe* —
—o—
Unul din cel şase Români din Vaslui, muşcaţi de un câine turbat, cari aii fost trimişi la d. Pasteur, a încetat ieri din viaţă în Paris. Cel-l’alţl sunt vindecaţi.
Consiliul comunal este convocat pe di* seră la opt ore, avend mal multe cestiunî Se dă citire proiectului de lege prin care t importante la ordinea dileî.
Publicaţiune
In diua de 1 (13) Inliîi, anul curent, se va ţine licitaţiune prin oferte sigilate iu sala consiliului, pentru darea în concesinne a instalării usineî, canalisărei, etc., şi es-ploatarea pe termen de 30 ani a iluminării oraşului cu gaz est-as din p&cară.
Costul lucrărilor este de lei 350,000 circa.
Cauţiunea provisorie este de 15,000 lei.
Ofertele se primesc pană la ora donă după amia4&.
Proiectele, caetul de sarcine şi oondiţiu-uile se pot vedea în tote ijilele şi orele de lucru în cancelaria primăriei.
Primar N. 1. Constantinescu.
Secretar, I. B. Sburlan.
No. 915
Anul 1886, Aprile 24.
In ttite (Jilele do la, (o—g	sdrft
6, STR. CLEMENŢEI, «.


î
SCHIMBAREA DOMICILIULUI Special. Boale de femei şi Syphilis
r8' S’A MUTAT ^r
vis-â-vis de grădina Sf. George lângă Banca Bonttmiei
Str. Lipscani 96, etagiu I
C onsultaţiunl în tonte zilele de la 2 - 5
www.dacoromamca.ro
sm Bwaffiae»-.
TELEGRAFUL — 28 MAIU 1886
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
THQMA ŢACIU
Nr. 4. — Strada Lipscani — JVr. 4 in noul palat Dacia-România
Cursul pe iu A d* ‘27 Maia 1886.
/	Oum,	Vând.
5°/o Itentâ aaiortiRabila.	95( 2	96
5°/o » română perpetuă	92	93
6°/o Obl. de Stat [rur. oonvertite]	87	88
6°/° C. F. Române . »	—	—
58/o Municipale . , .	761 ,a	771/2
îOf» Canei Pena. [300 L]	210	215
l>'Vo fuhciare rurale . .	88	888/*
1% „ ■	IO4Î/2	1051/2
5°/t urbana	841/4	85
8°fo » • ■	94	95
7°/o „ • • ’	101	102
împf. ou prime Buouresol [20 &-,]• 5°/o Comunale 		 banca Prevederea . ,	81	35
Dl VERSE		
Aur %bfiira argint »aC eilote- .	14. > 4	14. 8/4
Bilete de Bancă		—	—
Fiorini val. Âustr.aoă , . -	2,00	2 03
Mâroi Germane		1.23	1.25
Baao-uote Francese , i . . .	99T'2	IOOI/2
Ruble de hârtie »	2,45 1	2.50
ASUNC1U IMPORTANT
Renumitele BAI de la Lacul-Sirat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind abondentă, recomand onorab. public Hotelul meu numit Luxcilburg, compus din 85 camere, bme mobilate, grădină spaţidsă, serviciul prompt; Hotelul este situat în faţa băilor calde şi reci, dependinţe de acel Hotel, precum şi Restaurantul cu mâncările cele mal alese cu preţuri moderate.
Sper că onor. public va fi pe deplin satisfăcut; sunt gata a primi visita-torl cu Începere de la 20 Maiă cor.
Proprietar
DIMITRIE IONESCU 5_3—2	Lacul Sărat
De vânzare
Una MAŞIMA tipografică No. 12.
cu stiînggtor şi numărător
Diverse caracters de litere, precum şi materni puţin uzat, din care s’ar putea forma o bună, tipografie în provinoie Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner i. SCHWAHTZ, strada Decebal, în Bucurescl.
LECTURA PICAItfTA
Boccacio, 100 de povestiri de Decameron fr. 2,— Amorurile reginei Margarelha de Navara
şi Louis XI.....................>2,
Memoriei® unei cântăreţe ...	. » 1,40
Meiuoriele unui oficer austriac . . » 1,40 Memoriele contesei de blehtenau ...» 1,40
KiiSCZ‘>l)i( noul Decameron.......» 2,—
Cărţile aci menţionate, scrise în limba germană se vor expedia franco or. şi cui, care va trimite preţul rosp otiv în mărci postule clin ori-co ţără.
Catalogul amănunţit se expediază franco după trimiterea unei mărci postalo de 25 bani către .ibrăria
LUDWIG AUER
VIENA. Kolilmarkt, 5.
tapta eai'tiirăreasă 1ULIA POLONEZ
care ghieesce viitorul, presentul şi trecutul, p<5te descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orî ce secrete ascunse la cari se interesâză cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Coetmnluî, No. 2, Strada Romană, la finitul stradeî PrimăveroT, pe unde trece tramvaiul. Asemenea maî ghiceşte uitându* se în palma si fruntea omului.
SOCIETATEA
PENTRU
INVEŢATURA POPORULUI ROMAN
Spre a se complecta materialul de înbră-eăminte şi de pat al internilor din scdla normală întreţinută de acesta societate, co mitetul publică licitaţiune peutru diua de 80 MaiS spre a se procura:
60 înveliton ; 35 CărşafurI; 3 cămăşi de (jiua; 89 cămăşi de ndptea; 14 perechi is-mene, 15 perechi ismene şi 3 şervete.
Modelurî pentru aceste efecte se pot vedea în tdte filele de la orele 8—12 a. m. in localul Societăţeî (Curtea bisericel sf. Ecaterina)	COMITETUL.
Hn wnnrloro ca9el0 (bn strada Sinârdan VClIUdl O ^0> 10, făcând colţu în
stradela Sf. Dimitrie, în apropiere cu noua construcţie a Bînceî naţionale. Doritorii se pot adresa la proprietaia care locueşte îutr’însele, în t<5te	de 12 ore P0r*8
a 6 dupe amiaij’.	5—3—1
De venzare
arat de fabn-gazdsă în buna stare eu 700 sifotV’.— ^ se adresa strada Iedneî, No. 53.

PRIMA FABRICA ROMANA
DE
EIFIR-CUMIS
O băutură făcută din lapte, care se întrebuin-ţejă ou un sueo93 mare in Rusia, Englitera şi Elveţia, in contra bălelor de piept mai cu sâmă în contra oftice!; la Odosa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuescl, mulţâmită iniţiativei d-1 'lî Luk...noff, care a fost unul din preparatorii isteţi ai acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara e obosităre şi costă mult, pe când calitatea Kifiruluî, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei năstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în calea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul- general, strada Griviţei, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucurescl îuapoind sticlele găle-100 sticle 85 lei —- b.
50	»	45	»	»
25	,	22	»	50
Pentru bolnavi neavuţî preţurilejvorjfi scădute,
ipto
ln provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	i.	30 »
SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CU YAPORE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până ia altă disposiţiuue
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circonstanţele timpului şi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni mii înainte de orele indente în acest Itinerar iii — Pornirea Vapârelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
Mulţumire
Suferind de maî mult timp de boală de piept şi tuse şi căutâudu-mS cu diferite medicamente nu mî-aQ folosit nimic, decât uuniaî dupS O scurta oară cu K'flr Kumis al d-luî Fior Luk,anolF
Pentru care «rât marea ipea recunoştinţă d-lui Lukianofi.
LUŢA RACU
Soţia deoedatului locotenent Kâeu Radu Str. Libertăţe!, 17; BucurescT
ACT DE MULŢAMUtE
Sub-semnata, domiciliată în strada Jianu No. 7 la şosea, am suferit 15 ani de o lungă bălă fărte complicată caro se manifestase prin dureri e fioat, de stomac, de nervi, de piept, de tusp, vărsături, ameţilă, lipsă de stinge, şi profundă slăbiciune, ţi care a fost deolarată incurabilă de toţi medicii •a oarl m'am adresat, aşa că desperasem cu desăvârşire, când recomandându-mi-se de oine-va d’a înoeroa cu mult lăudatul produs de lapte din Cau-cazia Kifir-Kumis fabrioat de d. FlorpLukianoff din oalea Griviţei No. 140 trebue să reounosc că în adevăr după o cură de 150 do sticlo, m am simţit Cu desăvârşire însănătoşită, pentru care lucru mă simţ îndreptăţită a aduce mulţumirile mele prin publicitate d-luî Fior Lukianoff, ca unuia care mî-a red it viaţa prin escelentul product pe oare d-sa îl fabricăză.
Siţa Consţautiiiescu.
		GUBSBL'B ELOB DE POSTA													
	CURSE		IN JUS I.	II		III.				CURSE IN SUS : III. l.					II.
lela Orşova		Sâmbătă 4 pm.		Luni	4 p.m.	Juoî	4 p.m.	j de Ia Galaţi		Mafţl	9 a.m	Juoî	9 am	S Onbătă 9 a.m.	
1»	Severi n	Duminică 5 a.ui.		Marţi	5 a.m.	Vineri	5 a.m		Brăila		Di® „		102» ,		1025 „
ti	Brsa-Palanoa	a	6W „	tt	6*0 ,.	it	6*0 „	•1	Gura Ialomiţeî	>1	230 p.m		22 p.m.		2®«p.m,
tt	Radujevaţ	n	8 „	a	8 „	it	8 „	tt	Hîrşova	ll	3 „		3 „		3 „
it	Calafat		10t«		1010		101 „		Cernavoda		5*5 „	ti	5*5 „		5*5 „
tt	Vidin		io85 „		10» „		103S „	tt	Ostrov	tt	930 „		980		9*° „
ii	Lompalanca	a	12*® ,.	a	124(Ji).iu.	ii	12*o ff	tt	Călăraşi oraş	tt	730 „	tt	780		78° „
a	Rahora	tf	„		315 „		31®	y	Siljstra		1030 „	tt	1081		10» ..
tt	Beket	»*	3*® „	a	38° „	it	380 1	t*	Olteniţa Turtukaia	MeţpurI	2 p.m	Vi nor"	2 a iu.	Dumiuică 2 a. ra.	
a	Cerabia		53® ■	ii	580 „	M	580 „	M		}i	2'5 „		*15 ,	»»	2 5 „
a	Nieopoli		7 , «	t>	" „	V	‘ „ 7-0 „	în	Giurgiu[Smărd.!	If	530 „		530 „		53a „
it	Măgurele	li	730 „	ti	Ti)			de !a	GiurgiulSinărd		io „		10 „		10 „
ft	Sistov		V 1		9 0		9io „		Ruseiue		p.m		II		11 „
a	Ziimnicea		9® „		Q‘25		% „	1*	Ziuiniec»		A4 > „		2 (.8 p m		215 p.m
ti	Ruseiuc	Luni	6 a-m.Mfercurl		6 a.m	Sâmbătă	6 a.m.	II	Sistov	;;	^'6 „		2,*5		2*5
ii	GiurgiufSmîrd.)		10 „		10 „	11	10 „	11	Măgurele		7W „		5.1 j ,	it	510
a	Turtukaia	Vi	12*5 „		12I5pm.		12'6„	tt	Nieopoli		î -5'		5Z? ,,		
V	Olteniţa		1230		1230 „		1230 v	ti	Corabia		9*o „		no w		7.‘» „
a	Călăraş foraşi	ti	1 „		1 „	tt	1 „	H	Beket	Jouî	I2*>a.ia		9»5 „		955 „
a	Silistra		2*5		v*f ,		2*5,,		Rahova	tt	l*2*o		lo«- „		101» „
a	Ostrov		i15 „		3:s „		3‘5 „	tt	Lompalanca		6 „ Sâmbătă 6 am.			Luni	6 a.m.
ti	Cernavoda		6 „		6 „		fi „	a	Vidiu		845		8*5 „		8*5 „
it	Hîrşova		8 „		8 „	tt	8 ,-	tt	Calafat		915 „		»“ ..		915 „
ii	Gura Ialomiţeî	ti	880	ii	880 „	it	880 „	it	Radujevaţ	tt	12isp.m.		12(6 p iu.	»»	12(5 p.m.
în Brăila		Mărci diminefcă Juoi dimiueatâ Duminică dimîn.						tt	Brsa-Palanca	it	2 „	tt	2 „	ti	2 „
>»	Gralajî	*9	I»	tt	tt	tt	tt	in severin de la Severiu		'Vineri	430 „ „ *8. „ 5 a in. DuminicăS a.m.			tt Marţi	43° „ 5 a.m.
Cursele VAPORULUI LOCAL între GALAŢI-TULCEA-ISMAIL:
Pornire in jos:
De la Galaţi la Tdloea-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim. Prima plecare ide la Galaţi la Real şi (sonii la 2) martie (t April) 1836 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
Pornire în sus .
Dala Ismil laTalcea-Galţl, Miercuri, Vineri şi Duminică 8 ore dim Prima plecare de la Ismail şi Reni la Galaţi la 21 Marte (2 Aprile 1886.
INSPECTORATUL AGENŢIILOR.
ItfAŢîOMALA
societate generală de asigurare în Bucnreseî
Aprobată prin decret regal No. 225 dlu 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 iei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 Ge-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
fteservade premii si fond reservă 650000 lei
,Naţionalau asigură :
1. In contra dannelor de f ncendirt. II. Con-tra daunelor dc grindină (piatiă).—Iii- Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face a-igarare asupra rleţsî.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70®/o din beneficiu în com-binaţiunile urmâtăie : asigurări asupra vieţei uneia sau a două persâne, asigurări tem corale, asignrăr, mixte şi asigurări mixte cu capital dub/u.
b) Oapîtqltţri în cas de viaţă.
Combinaţiunne unnâtdre ;
Asoclaţlnnl mutuale de supra-vieţuLfi. Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 auî pentru copii do la i aut jum. până la 9 ani inclusiv, — CoDtra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, iără contra asigurări şi ronte viagere în diferite combinaţi uni.
Penă ia finele anului 1884 „Naţionala** -a roalisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,0001. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Str. Carol I, No. 9.
*Z:--
'As'
I Bătături sau 'Negi
USe depărtăză sigur şi fără durere in timpul cel mai scurt prin ungerea cu tinctură de j bătături renumită şi singura adevărată a | lui liavalner, din Pharmacia roşie în P-^sen.
ICO Costul unei sticluţe cu car- 1 UD FR. ton şi cu pensulă 1 ll.r
Deposit în Bucurescl la d. Farmacist Ru-1 <îolf Schmettau, farmacia Curţeî Regale-
Sub-semnatul, simt dator a a-duce mulţumirile mele renumitei câr-turărese Iulia Polonez, domieiliatâ în strada Piaţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	R. Pănescu.
Elisabeth Hardine
m6şA cu diploma din streinAtate
Fostă directdre a Spit de njo^ît din Kazan.
Dă consultajiuni de la oreleio—12 a.i.
STRADA COSiVIA, no. 1.
■	_____r
De arendat de ia Aprilie 1887, jumătate din
Moşia Paraipan Âmh
din judeţul Vlaşca partea oare se înveci-neşte cu domeniul Giurgifi.
Doritorii se vor adresa la d. Em. La-bova,ry, 7£, Calea Victoriei în Bucurescl.
Lecţiuni de Dans
OTEL PIES0HI, Strada ŞELABI, oamera 24.1
Şub-semuatul are ondre a aduce lai cunoştinţa Qnpr. ppglic că dă lecţiuni de dans atât privat cât şi ia domiciliul s£Q. |
CARSb SSAHACVI
Profesor de Dans.
MERSUL TRENURILOR CiJLOR FERATE DIN ROMÂNIA
•V-A»X,A.BI3L. DDE LA 130 HVUArtT (1 ITT3STXTT) 1886.
Bucurescx-Roman
STAŢIUNI
Accel.	Pers.	Pers.
1	21	27
Plăc.
29
Accol,
9
Bucurescl pl. P'oescI pl Mizil Buzăix R -Sărat Focşani Mârâşeştî pl Adj >d
Bâcâfi pl Roman sos
pi-
pi
Pl
sera 11 00 12,27
1.14
2.14 3,17 4,28
5.15 6,01 7.39 8,45
limin
cum li,40 10,39 11,38 12,55
12,0 1 I2,e 5 2,5 5 4 10 p. m.
dim.
7,30
p.m.
1,10
2,25
3,48
5,15
6,39
9,35
11,15
săra
dim
6,30
p.m
4,40
7,20
8,55
6,10
7,48
40,10
Bucurescî'Giiirgin (Sin&rda)
Bucurescl pl-Filaret Coman i Giurgiu Sm‘u-r|
SCH.
—
Fulg.P
dim.
5 40
6,24
7.10
Persăn dim. 63 ) 7,10
7.55
8.55 fi.ooî
Persăn
p.m.
5 30 6,00 6,45 săra
floesci-'redeal
PIoescî pl-
Gâmpina
Comarnic
Sinaia
Azuga
Predeal sos
Aec. -3,l5săr 7,14 7,39 8,30 8,55 9. i Osăr
Plăc. 8,19d 9,20 9,45 10,31 10,53 11,3d
Homaii- Bucurescl					
	Accel.	Pers.	Mixt	| Mixt	Mixt
STAŢIUNI	2	24	62	1 64	66
	| săra	p. m		aur	
Roman pl.	8,25	12,30		5,45	
Băcău	9,25	1,55		7,50	
Adjud	10,45	3,52	dim.	10,29	P m* ]
Mărăşeştî	11,23		7,40	12,12	5,05
Focşani	11,59		9,26	12,59	
R -Sărat	12,56	Tr. 22	10,55	2,29	
Buzău	2,01	1,18		4,03	
Mizil	2,50	2,19	Tr. 10	5,23	Tr. 22
Ploeseî	3,45	3,39	10,25	8,00	10,17
Bucurescl sos	5,00	5,15	11,45	9 35	11,50
	dim	p. m.	săra	a. m.	săra
Giurgiu (Siiiârda) Bncurescf					
	j’ulg.C	’ersăn	Persăn		
	p. m	dim.	p. m.		
Smârda pl.	2,25	10,60			
Giurgiu		10,13	8,30		
Comana		11,13	9,30		
Filaret		12,11	10,28		
Bucurescl sos	3,25	12,25	10,42		
rreueal-PJloescI					
I	-		Acc.	Pers.	Plăc.
Predeal pl.			7,45d.i	4,51n	7,05s.
Azuga			7,58	5,0	7,19
Sinaia			8,21	5,32	8,11
Comarnic			8,54	6,04	8,44
Câmpina			9,18	6,29	9,09 C
Ploeseî sos. >			1C.9.1	7,25?	10s r
Bncnresci-Verciorova
STAŢIUNI
Bucurescl pl
Titu
Pitesc!
Slatina
P'atra
Crai ova
T.-Severin
Verciorova
p. m. 4,05
5.07 6,24
8.08
9,30
(2,05
2,27n.
a m. 8,00 9,00 10,16 11,56 12, 7 1,18 3,52 4,12n.
p.m. 8,00 9,26 11,17 ,25 : 1,55 3,37 7,34 8,00d.
Trenu Fulger C plăcă din Smârda
Verciorova-Bucurescî
STAŢIUNI
Fulger P
Accel.
4
Pers.
10
lluzeu-Galaţî
	dim.	a m.				săra	dim		
Buzăfl pl.	2,30	2,55	dim.	ndpte	Galaţi pl.	9,40	8,40	săru	di in.
Brăila	5,0*5	3,31	6,45	11,30	Bărboşi	.0,20	9,11	8,30	4,00
Bărboşi	5,4(|	4,21			Brăila	1,01	10,0.		
Galaţi sos.	6,IR	4 55			Buzău sos	1,3U	12,53		
	aei ag p. m.					aera	a.m.		
Ploescl-Slănie
STAŢIUNI
P1-
so-l.
Isăra	noptea	dim.
3,42	12,57	8,00
4,08	1,10	8,40
6,55	353	12,30
rjaiu»	4,48	1,51
Slatina	8,17	5,12	2,17
Pitesc! ,10 12	6,58	5,15
Titu	11,31	8.11	7,05
Bucurescl sos	.2,35d.	9,l0d	9,30s
Trenul Fulger P, plă^ă din Verciorova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce în Bucurescl şi Smârda Mere. şi Dum
Galaţî-Mărăşeştî
STAŢIUNI
Galaţi pl. Bărboşi Tecuci Mărăşeştî sos
Accel.
7
Pers. Ha 23
Mixt i0 a59
săra
10,40
1,06
săra
dl >u.
7,45 8,80 11,14 11,45 a. m.
ndp.
11,40
12,50
4,16
4,52
dim-
T«cnei-Her>a<l
Galaţî-Buzeu
Slăuic-Ploescî
tTiltaua-C â m p i u a
Tecuci
Bârlad
pl.
sos.
Uliu.
6,15
8,-
sera
5,55
8.00
Mărăşeştî- Galaţi
STAŢIUNI
5ecel.
26
Pers. 603 8
Mixt
28
Mărăşeştî pl
Tecuci
Bărboşi
Galaţi sos.
dim. 5 25 5,50
p. m.
4.49 5,45 8/5
8.50 sera
săra
11,35
12,34
3,53
4,85
dim.
Berlad-Tecuc!
Bârlad
Tecuci
pl-
sos.
dim.
8.40
10.40
săra
8,40
10,25
Adjud Tergu-Ocna
dim.
Adjud pl. T.-Oonel sos.
p. m.
4.15
6,20
Bacău-Piatra (N< a u
Băcăfi pl. Piatra N. sos
dim.
7,46
11.13
Uou ta»ţa-^ijernavoda
Constanţa pl. Cernavoda s.
săra
6,50
835
laşI-Uuglîcni
p m. 1,50 4,24
Iaşi pl. Um* -Rom. s.
Titu-Tîryovişte
Titu Tîrgov.
pl.
808.
Târgu-Ocuii Adjud
idirn- săra 9,45	8,20
11,35 10,—
Piatra (Nemţii) Bâcău
Piatra N. Băcău
P •
sos.
dim 11 -1,30
p m 620 8,50
Cernavoda - Consta u ţ a
Cernavoda pl. Constana
p. ni.
3,00 4 45
Uugheiiî-laşt
Ungheni-Rxu. pl.[	2,—	,	6.00
laal	sos,	3,32	|	9,20
TîrgoVişte-Tltn
Tirgovişte	pl. I	6,40	5,40
Titu	sos |	7,50^	6,30
CALLEA FERATA ILEHNC^EXia-aERlNr^.XTT'I-IA.SI
Roman-Iaşî
STAŢIUNI
Roman	pl-
r,-	. plecare la Iaşi
PaSoanl pl. la Sucăva Târgu-Frumo3 laşi
Accel.
1
sos.
dim.
9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 e. m-
Mixt 7	
p. m. '4,28 6,53 7,16 8,15 9,41 săra	
Jaşi-Roinan				Păş-aui-Suceva				Sucevn-Păşcaui			
STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt 19		STAŢIUNI	Accel. 4	Mixt 10	
Taşl pl. Tîrgu-Frumos 1 *«“■’ Roman soa.	p. n 4,33 5,48 7.04 7,16 8.05 săra	dim. 6,47 8.27 10,16 10,41 11.45 a. m.		Paşcani pl. VerescI jf;|_ Sucăva sos,	dim. l",4l 11,50 12,08 12,23 sera	sera 7,16 9.32 9,47 10,09 săra		Suceva pl. VerescI PâşcanI sos.	p. m. 4,50 5,20 6.31 sera	dim. 6,44 7,39 3,30 p. m.	
Vereşti-Boteşani
Verosol pl Leorda
Botoşani sos.
a. m 12,08 1,31 2,03
Mixt
13
Botoşanx-Veresci
SECŢIUNI
săra
9,47
11,10
11,42
Botoşani
Leorda]
VerescI
Accel.
12
dim. 5,0 * 5,49 7 09
p. m.
3,05
3.45
5i05
L	Oalea Raboveî No, 3?
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4187.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICT^ BANI NUMERUL
-----—	_ —	------ ^—3*
JOI, 29 MAI 1886
ABONAMENT1^5
Pentru Capitală:
Pentru un an • n^se luni ,	rei	luni ■
Pentru Distriote
entru	un an .
»	jdse	luni
.	trei	luni
Pentru StreiuăUte Peiitni uu an .	. Lei 4®
*	ştise	luni. ...	*2*1
*	treţ	luni
Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fie
caret luni.
On număr voehiu 25 buni.
Ediţia de dimineţii
aNUNOIUrT şi reclame :
Anunciur! pe pag. IV, linia 25 ban
Reclame pe	pag.	III	. . _	j	ieg
» pe	pag.	II	. i	3	lei.
» pe	pag.	I	...	5	iol.
Pentru inserţii ţi reclame, Redacţia nu e responsabilă..
Epistole nefrnncate se refuză; articole nepublicate se ard.
In străinătate a se adresa :
Francia, Havas, Laffite & C-nie, 8 plaoe dela Bourse, Paris.
Englitera, Eugbne Miooud, 81 FMot-t Street, E. C. London.
Austria, Haasenstetn, & Comp. Vv ion. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 W ien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, in Buda-I’ost, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahtve*> No. 36
’tfvr-.wacf Mt—iWWJ— j > ~irrmcfc. isAif «, ^	—«mu mm
SCIRI TELEGRAFICE iubireb'jjjdev°tarcientul lor sb<5râ spre cbnvenţiifnea şi se înlăture ori ce j Barauj şi de la primarul din Filnf-
Dii^ector politito. I* G. FUNDESCU
«nţ.
Administrariuiiea, Calea RaboveT, No. B6
locuI «efirtaferM uu .«,» avan- tratări pentru viitor.
----	tagifi, uu rmire Vţftig.	Gel de la tbia francesă se lepădă
Viena, 8 lunid. 1 Aceste caractfcţ\ nu sunt uumai că fipârâ interesele austro-ungare. Din sorgintea cea mai vrednică de iu- actuale, ele se p^iwtu^î	.ai ît Ch r	n ai esista articolele pu
credere se dafi următorele amănunte asupra mal multe generadUUl afacerii Iauski: încă înainte de afacerea Reflecţiunea af^sta nc-a născut
kirchen : generalul e acolo, oficial ; apariţiunea sa a provocat turburări. Vrea s6 <Jicâ soirea de la început era adevârată ?
blicate de d. Dam£ în coldnele a-celeî fbt, tot ar fi destul acostă in-
Ierî a avut loc o întrevedere a d. Fe-richide, ministrul nostru de esterne, cu ministrul plenipotenţiar al imperiului otoman. Suntem informaţi că s’afi fixat tdte me* snrile de înţelegere pentru ca negocierile
de la cimitirul dm Boda, generalul primise cân(j am c^ţ. ^ t(5Ia intereselor tenţiflne spre a proba până la evi-Când în cep ur 2° demons traţi uni le^ ^enerad ul atreine din 31 radi» lemenţel.	| denţă înclinarea către vecina ndstră.
ceru să i se acorde un concedia de treî j F6ia de care v im s6 plânge că» Gine de cât Austro-Ungaria voesce ca luni. Gestiunea concediului nu era încă guvernul aic fi ofe O telegramă a terminată când veni termenul pentru in- directorului shh dţre directorul Xe specţiuue. Fără a mal avea vr’un ordin „	Paris d „s .mor
să nu încheiam convenţiune cu nici un alt stat, pentru ca să rămânem isolaţî, să nu avem nici un debuşeu pentru produsele ndstieşi să fim siliţi a alerga la graţiele el spre a in-Ftinfkirchen, generalul plecă* la Viena publică ch.ar teferi1 ma in coprin- cheia cu densa o convenţiune aşa “ £~--------------J:”	- -	.... cum îl place? Cine de cât Austro-Un-
special de 1, IrtW de resboi, g*e. ff'“‘ f[mfese aP“!8 f raiul plecă «S’,1 kcs; datoria. Kestal se telegrami» sar 9 *mVmcat ?! depn-BCie. Îndată după demonstraţiuniI« din taţilor din doa IDltropofiOî* Ba
ş’acum e în eoncediiî. (Acesta espunere a derea uroiătdre i
incidentului lasă totuşi cateva părţi in- Josep]i Reînacl,?fej*;ctorul Republică garia De*a făcut dificultăţi la Paris
’rancese, chaussde Anfin, Paris.	I şi cine de căt ea a oprit pe Turcia
' de
tunecate).
Pesta, 8 I iiniQ. Francese,
Camera a început desbaterea proiectului Este serfosă chestia eu espulsăril a şese de a trata CU noi O convenţiune şi le tarif vamal pi o va termiua cât de cu- francezi di^p biurour® Independenţei Ro- a ne aplica un tarif esagerat pen* reud Greutăţile provocate înşela Viena, «*<*»•*• Cundsă coinci'uţă : ministrul Fran- produsele n6stre ?
..	.	J Gl_	_1 .	A n i t k rv w» n m n r aa fi
de propunerea comisiuniî vamale d’a urca c*eh d- Coi touly, a»ârâsit România fără tacsa pe petrohfi, vor face înse ca tariful a Idsa nici însărcin^ dc afaceri.
Lahovary
D8că d8r cel de la f6ia francesă caută a împedeea încheierea conven-ţiuneî cu Francia, nu servă el cu sci-Apol foia iu-"«e'or streine face iuţă şi preengetare interesele streine ?
se nu intre în vigdre decât tăr^iu la tomna viitdre. Cacî negociările ce vor începe între cele doue guverne, nu se vor .	_
putea mărgini numai la taxa petrolinlui; comentarii a,supi secretului depeşe-. Punem acostă întrebare şi lăsăm guvernul ungur*sc^ pentru ca să ajungă lor, cit^z artic'*1 25 din Constit.u- pe cel de la acea f6iă se c gete decă
la tacsa prevfifută în tarif, a făcut conce- ţ[e „j cere urmâ,B^a directorului te- nu e aşa şi pe cititori se vedă decă siuci; intre altele a consimţit ia urcarea , e ,	\	„ „ y
tacsei de import a zahărului; nevoit acum Agrafelor.	*	asemenea 6men! mai pot merita nu-
să urce tacsa petroleulul, guvemul nngu- Nusoimdecâi 1 gi.ima a tostopiită resc va pune din nou în discuţie conce- şi comunicată h va, de şi legea sinnile pe cari le-a făcut şi ast-fel între- prevede ca gu1 Qul P<5te Opri orî-C6 gal tarif va trebui să fie revisnit. Graba scir6 ca g e 4ură a compromite ce pune Camera ungnrescă pentru a vota int0r0gel ~ statlfc,i român. Noţ luăm tariful acum are de scop sa esercite o pre-1	,	/	...
siune morală asupra parlamentului austriac; telegrama aş > .m o publica foia; resultatul va fi însă nul. Negociările din- francesâ.
jtre cele doue guverne vor dura probabil j Este adev8' 'f.eva din acostă te-ftots. sera şi numai în sesiunea de tomnă Wramâ 1 T6th,lumea scie Că nu.
------------- economic a08tr0‘ Nici de espulstjea a francesî nu
Paris, 1 Iuniă. a f°st vorba iii de plecarea d-lul Lămuririle ce s’ad dat din Viena am-(J® Coul y iu tot-d auua. Gu-pra afacerii Ianski mulţumesc pa toţi şi | vernul are alt ^Va mai bun de fă-guvernul unguresc s’a liniştit. Sunt înse cut în facia K)ipl economice de Cât câte va puncte obscure în acesta afacere.-^ g0 0Cupa c;. 6 gondseă peste gra-Din Viena se spune că generalul a plecat ^ ^ jaţ, de ]a un ^iar>
pătul; d. Tisza pldcă indignat la Viena şi-şi oferă demisiunea.
Situaţiunea e cu atât mal delicată, cu cât arhiducele Iosef, prin urmare casa imperială, e amestecat în afacere.
Lovitura dată Ungariei, intenţionat s8u nu, e aspră. Cu tdte aceste, dificultatea se va aplana : berbecul va fi sacrificat şi atâta tot. Nu e maî puţin adevărat însă că incidente d’a-semene natură sguduie merett şi tot mai adenc legăturile dintre Austria şi Ungaria.
Cine pdte spune efectele finale ale unei asemenea stări de lucruri.
Irlandesil sunt de părere că poli-ticianil englezi s’au jucat destul cu marea lor cestiune; ascultând de şefi, el ah depus provisoriă armele, cre-$end să înlesnescă ast-fel greaua lucrare a statului engles. Acum, în faţa purtării unor 6meni ca Chamberlain şi Hartington, în faţa nesăbuitei In-
mele de români şi deoâ nu li se pite drasnel, , uisterulnl. Irlandezii reiau aplica cu drept cuvent numele de
trădători ai intereselor românesc!.
---o-a» t»» «m   
cestianea concordatului economic austro-ungar va fi resolvatâ.
la Fiiufkirchen conform unui ordin ante rior incidentelor de la Pesta, şi că în acel moment cestianea congediulut nu era încă regulată ; în aedstă esplicare înse, remâne fără
cari lucrăzâ i a ce li se comandă, De asemene? scie de t6tă lumea că tratările fefeaneia asupra con-
Relaţiunile dintre Austria şi Ungaria se încordăzâ mereft ; unul peste altul, se produc incidente cari aţîţâ pe cele două ţări una contra alteia şi întind aţâţarea până la sferele cele mai înalte, până la guverne. ţ)i cu <^.i, cele două părţi ale mo-narchiei par’că nu urmăresc alt-ceva decât să-şi dovedescă unui alteia, că traiul în comun e imposibil.
Am vorbit de incidentul tacsei pe-troliului; după ce se stabilise înţelegere între cele două guverne — după ce adică Austria capitulase înaintea intereselor Ungariei — co-
nici O lămurire rebusul guvernului aus- venţiun«l cifVciale ne ajungând lajmisiunea vamaţâ a Camerei"austriacă tnae la prima îutrebare a guvernului	1
unguresc; ministrul de resboi din Viena respunsese eă generalul Iansky nu pote fi
la Kuufk;rtli°n; da ore ce e Ia B-deu, î\i inadm:sibiiţ},,id. de Coutouiy, care
un ros uitat sucitiv, pentru că gn- strică înţelegerea. Noui negocieri tre-vernu fran. s pune nisce condiţiuniiţj^g sg incepâ, pe o bază care nu
Guvernul unguresc îşi perde cum-1 privitdre la desfiinţarea sporirilor drepturilor de vamă asupra unul număr de produse române se fie imediat rădicate.
*
Citim în Moscovskie WiedomoBti un lung articol de fond privitor la ruperea tratativelor pentru încheierea convenţiunel co«. merciale între noi şi Austro-Ungaria.
Organul oficios rus după ce istoriseşte faptele privitdre la ccstiuuea de faţă, sorie între altele şi următdrele :
«N'ar fi reîi ca şf una din puteri mari «precum este Rusia se ia esemplu de la «mica Românie, care ca aşa tărie ştie se «*şl apere interesele sele naţionale. Se nu s5 «ţierdă din vedere câ în curend vom avea «se încheiem o convenţiune cu România, «termenul celei vechi espirând, se ne bu-«curăm de împrejurare pentru a face ca «România s§ fie de partea nostrâ, de 6re «ce cine nu vede că acestă mică ţfiră este «destinată a jusa rolul puntului de rezim «puternic în ceea ce priveşte deslegarea ceătiuneT orientului
K
D. F indescu, veijeud purtarea d-lul Ra-cotă, s’a adresat la alţi prieteni să ceră satisfacere lui Dumitriu.
Iată ce telegramă am primit ieri dimi-uo'jct Jdia unul din „mici iui dată din ajun;
«Dumitriu a plecat la Bucurescî astă-seră şi n’am putut se’i întâlnesc.»
Carcaly.
n
Un domn citea foiţa Galaţii.
—	Ce dracu, ^.icea el unul amic, citesc d’un ceas şi nu înţeleg nimic. Numai frase confuse şi idei întortochiate !
—	Cum vrei se fie alt-fel, îl respunse amicul, când redactorul, editorul şi tipograful acelei foiţe se numesce : Nebuneli ?
--------——-------------------
congediu. Cum putea guvemul austriac se dea acest respuns, câud încă nu hotărÎ3e asupia congediulul ? După tote probabilităţile însă, acest punct se va lăsa încurcat. D. Tisza va fi din noă interpelat asupra afacerii Iansky.
Atena, 8 Iuniă.
Comandantul trupelor turcesc! a eliberat
satisface interesele Austriei, dar jig-
cunbsi e şj! iofenţiunile guvernului Begce jn acelaşi timp pe ale Unga-nostru cătţe T ncia şi intrigile din rj0{_ Şj încă, nimic nu garantăzi câ streină ta t, sia dus siDgur la Paris; negocierile vor reuşi, se se espee cu preşedintele cons:-| Peste aeăstă încordare de carac-liuîul deminiş- rii frances, rămâind ţ6l. economic, se produce acum alta
legaţiunei complectă şi in activitate la Bucurscfi Telegrama ce am prii-
pe prisonieril greci.—Nu se scie încă nimic1 mit’0 a sl-a;ne anunţă câ d. de Cou-positiv în privinţa călătoriei ce are de gând se întreprindă regina Greciei.

A se redea Ultime Sciri pe pagiua AII
Bucureşti, Merciirl 28 Hain 1886
touly a sbuţit la Paris şi vine cu resultate bune.
Când au era nimic adevărat din tdte accitca, pentru ce d. Lahovary a voit sii expedieze la un ^iar fran* ces acea te egramă ? Numai ca să e
de ordin politic. Se cundsce afacerea generalului Iansky, care a depus cununi pe mormântul unor oficeri superiori cari aă căţjut în apărarea
armele.
O depeşă din Londra a ^darului indepAndace Belge anunţă câ ia 3 Iunie s. n., un agent al forţei publice care venise să scdtă p’un arendaş rămas îndărăt eu plata, a fost ucis de ţeranl.
Focul e pus, n’avem decât să aşteptăm. Şi să nu se uite că Irlandezii aă de astă dată pe Gladstone cu denşii, adicâ p’un om care a guvernat şi guvernă Anglia. O asemenea adeverinţă va încuragia mult pe Irlandezi.
Să vedem acum ce vor face conservatorii, ce vor sei să facă Cham-berlaini! şi compania pertru a opri furtuna, care de astă dată va întrece în grozăvie tot ce a fost pân’acum,
Perspectivele sunt din cele mai urîte.
mFORMâTIUMl
Citim în Neues W. Abendblatt.- «Deja «opiniunea presei române începe a şovăi în «faţa desastrulu! economic ce va lovi Ro-«mânia imediat după isbucnirea resbcluluî «vamal. Proorociile organului de căpetenie «al partidei conservatfire, VIndependance
fortăreţe! Buda contra revoluţiona-, ^Roumf^e> «* vor realisa ad litteram şi
•	,	*	yy Tl'1 II IY1 Tll 1 înnnnvhiai oot-n m <-» î	dnnAl
nlor ungur!. Acest act de pietate
serciteze. mieria <|iaruluî său de a Renegaţi! naţionalităţii sunt tot inventa tot te nu esistă, de a pu-aşa ca renegaţi! religiunel. Ori cât blka ni id^ăruri patente ? se va boteza un evrei săfl un turc, I A ăst.. clar fi fost nimic- Lumea a numai pielea se udă, Insă simţimăn-'învăţată oi invenţiunile <Jilaice ale tele se!e, deprinderile şi natura sea! acelei 'o! fi nu ar ti adus nic! un
rămân aceleaşi. Ori cât vei împâ-îrăb. Li^ruT insă e mult mai serios iuasera înţelegere ea în aceste trei menteni pe un strein, or! cât ar şe- şi nadei un un cetăţean român.	junî generalal să nu apară nieăir!
«triumful monarhiei este mal mult decât
a întărâtat pe urmaşi! Iu! Atila şi'*sigur- Nuturalmiute însă că acest triumf
afacerea, fără nici o însemnătate în teste ,8trîDS ^at c„u cSderea cabiuetuluI Sine, făcu mult Sgomot. Yăijend a «liberal, care in încăpăţânarea sea d’a nu
căstâ mişcare, generalul Iansky ceru *v018e rei“oia8f Convenţiunea comer-Să fie pus în retragere, dar cerem <Cial8 «u Aurtco-Ungarm, a compromis grav
i se respinse : în schimb, i se acordă *inter33ele t8™1- Ca venirea la Puter0 a un concediâ de trei luni, pentru ca <°P08It’aneI> va	V tratatul comer-
emoţiunea să se mal potolfecă. Cele,<scia1, care este C0PI,n' două guverne, din Pesta şi Viena, Credem de Pn309 a face c°meatariî-
SOBISOFJ m BASARABIA
dea un om de un alt neam într’oj D. de O touly se dusese — du pe
în funcţiune.
Ni se scrie din Ruseiuk că un proiect de lege privitor la crearea unei flotile de
ţerâ, decă nu manifestă un fel de j cum atp —în Francia se îndu-Afacerea părea terminată ; în rea- t°rP-°r> va fi depus ;n se fi a a ea actuală a ură către noua sea patriă, dupe cum j plece ^e nul ministru frances ca litate ea nu era decât cocoloşită. Sobraniel. să întâmplă fbrte adesea, cel puţin să mal last din pretenţiunile esage- La 4 Iuniu stil nou, se respân-	JC
uu are nici o simpaţliâ, îl lipsesce rate îţ privinţa încheiere! conven-j desce în Pesta soirea că generalul1 Fl3ia minciunilor şi a mişelielor de tot devotamentul'care sqf nasce	în	ora	ţiune! icom cciale cu România. Tele-	Iansky, în calitate oficială, se	află la fe,ul dia strada Clemenţe! publică infor-
odatâ cu deşi hiderert ochilor	pe	un	gramaj a st dată de aic! tocmai în	Fiinfkirchen (Ungaria) şi că	se bu-ymaîiuuea ca 0 sumă de Patra mihdne ar
sol 6re-carei	)	ajunul apugeri! ministrulu! frances	cură de deosebita şi manifesta	favâre d dispărut din casa statalul şi că ea ar fi
Sunt apo'caractere aventuriere.	A-	da la Bu/hrescf la Paris. Ea era să	a arhiducelui Iosef. Guvernul	ungu-1 destinată pentru plata manifestărilor ce
cestea să stabilesc .Intr’o ţâră, fac a-vere, contractezi, 'Wâturi de familie şi cu tbte acestep. nu numai că nu ah nici un fel defrecunoscinţă către locul unde li s’4 dat tot, nu numai că fug de a facibi un servicii! patriei lor adoptive, dăr meâ cugetarea lor este aţintită spre altă parte,
fie pu bifej a de Republica francesâ, resc se emoţionâză şi telegrafi, ză la partidul guvernamental prepară. reproiB. ‘ e alte ^iare şi comentată | Viena; d’acolo i se respunde câ ge- ! O asemenea infamia numai 6menî de de tfe,a	"defavorul nostru. Auto-| neralul Iansky n’are nici o misiune trampa celor de la lndepedmţă pdte se o
rul ei sp' * că aceste comentarii vor1 oficială şi că se află la. Baden, Ungă ‘ născocdscă.
iiupreşion j şi alarma opiniunea pu- Viena.	j Er cred câ în statul român se ia8 ba-
blică din |Fraucia, vor indigna pe Câhe-va ore guvernul unguresc e ni! aşa fără nici un control, ca în alte cercurile îondueătdre francese şi vor liniscit; în sera aceleiaşi <Jile însă, ra- state cari plătesc pe trădătorii de la noî! deeid: pe d. de Freyeinet se refuze porturi oficiale de la prefectul din	K
(Corespondenţa particulară a Telegrafului) Cbişeneu, 24 Maî.
Starea semănăturilor.— Situaţiunea economică.—
Esportul de spirt. — Decadenţa oraşelor de pe
Dunăre. — Viitorul nostru economic.
împreună cu anotimpul de primăvară, când activitatea agricultorilor se află la a-pogeul şefi a sosit timpul şi îngrijirilor celor mari, când toţi sunt preocupaţi cu cestiunile vitale privitdre la gospodăria a-gricoiă. La Nord, tlincolo de Moscra abia s’afi făcut semănăturile şi prin urmare scirile ce ne sosesc din acea parte a imperiului sunt penă acum de o importanţă neînsemnată; la Sud, la noî lucrurile nu stafi tocmai bine şi scirile cari le avem îngrijesc pe toţi. In primul rlnd vin scirile privitfire la animale şi insecte vătămător e, cari a fi apărut pretutindeni şi ameninţă câmpiile ndstre. In judeţele guvernământului Herzon afi apărut şdreci de câmp într’o cantitate înspăimentătfire. Zem-stvo al nostru speriat de apariţiunea şdre* cilor pe malul stâng al Nistrului, a creat premiurî pentru starpirea lor, pentru o mie de capete aduse la primăria locală se va plăti câte 10 ruble Sunt ţăran! cari s’afi pns într’nn mod serios pe lucru şi distrugerea micuţului inamic al agricultura! merge de minune în judeţul Soroca. A-runcând o privire generală asupra buletinului agricol, ce se publică în Pravitelst-venil Wiestnic, constat că nu stăm tocmai bine, de pretutindeni scirile sunt rele sâfi mediocre. Numai din guvernământul Pensa şi Saratof se scrie că staroa semănăturilor e bună. Aşa der cântecul vecbifi se aude diu noii, no-am cam obicinuit, ce e drept, la acest cântec monoton : lăcusta, gândacul de Hessa, seceta, şorecl, etc. Acesta este refrenul ce se aude primăvara, iar* când va veni tâuna şi apoi iarna, vom aufli plângându-se «că nu sunt preţuri bune, că esportul e slab, că n’avem ce să facem cu bucatele». Intr’un cuvent am căijut într’o cursă din care nu este scăpare. Din momentul crisel cu cereale, agricultura basa-rabiană a dat un faliment, care din an în. an devine mal definitiv.
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL 2 MAI 188fi

I
Pentru a ieşi din fasa in care ne aflăm'duete au rămas libere şi plătesc tacsele 8Ă răspundă la apelul ce ia. e Eî cari israiliţî), a fost şi 1 fală niscută mortă;
-	. I i- -r t	.	sunt în fruntea averel ş *—i/.ih.nral :	-	. o - ---«-	<■>«	•--»■
.!
alt mijloc nu este decât a no conforma
ou sfaturile date de omenii noştri competenţi In cestiunile economice. Cea mal mare parte, din economiştii noştri declară că nu vom ieşi d; i emiasa nenorocită penă uu ne vom lăsa a fi productoril rutinari al materiei brute. A sosit, dic el, momentul când cumpăna nu se mal pbte pleca din partea nbstră, suntem nevoiţi deci a ne .gândi serios la prelucrarea materiei brute la înfiinţarea industriei, grânele nbstre nu mat pot găsi loc pe pieţele străine şi suntem dect nevoiţi a le prelucra şi a le es-porta sub o altă formă.
S& luăm ca esemplu unul din produsele co derivă din prelucrarea grănelor şi vom vedea cu înlesnire că omenii învăţaţi au tbtă dreptatea.
Aşa de pildă spirtul. In momentul de faţă, singura Basarabiă esportedă 895,000 vedre de spirt, care trece prin portul 0-desa spre Bulgaria şi Constautinopol, de unde apoi plecă la Marsilia, Hamburg şi ainrea. Afară de acesta se esportâjă peste 1,224,000 vedre spirt din guvernamental lerzon la Alexandria şi în porturile Mare! Sireene, la Iaffa, Beyrut şi aşa mal departe. Septămâua trecută aO plecat diu Odesa 100 de butbie cu spirt pentru Varna şi 200 butbie cu vaporul Rossia la Alexandria şi în Siria. In packliausul «societăţel de na-vigaţiune ruse» se află aijî inmagasinate 18,709 vedre de spirt ce este destinat pentru Triest. Aşa der cererea pentru spirt e mare, preţurile suni forte avanlagibse şi prin urmare totul ne arată că acolo tebuie să ne îndreptăm privirea şi să căutăm re-mediii.
Să luăm acum un alt product derivat de cereale, precum este de pildă făina. In afară că esportarea acestui product este mult mal avantagibsâ pentru agricultori apoi să nu pierdem din vedere că după prelucrarea sea mal remâue în ţeră tărîţe şi altele, cari la rîndul lor pot servi pentru desvoltarea raţională a vitecultureî.
Tbte astea însă par cam straniii de a £ puse în discuţie tocmai atunci când dobândirea cerealelor este problematică; când recoltele viitore sunt ameninţate. Nu trebuie însă să pierdem din vedere, că auiî de pe urmă am avut recolte bune şi cu t(5te astea nu ne am ales cu nimic. Se ştie că în cetul cu încetul ne-am făcut productoril cerealelor şi atât. Câmpiile întinse diu Bud-jac, care sub ocărmuirea română aă fost întrebuinţate ca păşuni pentru mii şi mii de ol, sunt astădî arate şi semănate. Cultura vitelor a perit ca nrint>’’nn farmec, turmele oilor au dispărut, hergheliele de cal aîl plecat spre Herzon şi întrega nos-tră activitate s’a concentrat asupra produ-cerel cerealelor. Şi greşâla este mare, şi pentru a o constaţa intr’un mod nedubita-bil, n’avem deoăt a arunca privirea asupra buletinului agricol din Pravitelstveni Wiest-niîc Vedem din acest buletin că carnea, grăsimea, piei, lână, sunt produse forte căutate în porturile nbstre. Preţul asupra căr-nel, esportate a fost tot-d’auna bun şi numai luna acesta vaporul Amsterdam, a rădicat la Revel 557 tuşe (trunchiuri) de vite cornute. Acest transport este destinat pentru Edinburg.
Asemenea şi cu lâua, la noi lu budjeac altă dată se afiaQ mii şi mii de oi, ama-vut proprietari de 20,000—30,000 de ca-
pete, iar acum totul a dispărut. Şi când
te gărdescî că din 50,000,000 puduri de lână ce se recoltată anual pe suprafaţa pământului, singură Europa Intrebuinţejă în fabricete sble peste 35,000,000, din cari 14 milione ’i dau oile sele şi 21 milibne de puduri se importeijă din Rusia, Australia, Laplata şi din ţera boierilor. Comerciul cu lână a cădut nu numai la noi in Basarabia, der şi în Crimea, unde el ac mi 10 ani a fost fbrte însemnat.
America ne-a omorît cu grânele sble, Laplata ne-a omont cu lâua, şi acum, cănd. totul e contra nbstră, noi stăm cn mâinele încrucişate şi privim în desesperare, cum lăcustele ne ameninţă cerealele, filoxera viele şi tutunul un gândac necunoscut.
Basarab.
--------—- —
din tariful nostru general.
icaltureî
APLICAREA TAR1IDLD1 AUTONOM
Citim următorul articol în Economia Naţională, privitor la cestiunea vitală care se află la ordinea <jdel. Am tratat acesta cestiune din tote punctele de vedere şi ne place a vedea că in presa română se găsesc confraţi, cari sunt cu desăvârşire solidari cu noi iu acesta privinţă:
»In fine tariful autonom s’a votat şi s’a promulgat. Amânând pentru altă dată studiul acestei legi vamale atât de importantă; reservâudu ne a arăta care sunt du^8 noi lipsurile Bale şi îndreptările ce i se pot aduce, ne vom mărgini a declara că pentru un moment noi intrăm pe calea autonomiei vamale. Şi in adevăr, sub regimul convenţional inaugurat la 1875 şi care va dura în parte penă la 1892, libertatea nbstră vamală era cu desăvârşire înlănţuită, După convenţiunea comercială ce avem cu Austro-Ungaria noi nu putem dispune de nici o libertate pentru vre un product ore-care : tot ce se importa era regulat în aşa mod în cât nu putâm spori cu bani o singură taxă.
Acum cu espirarea convenţiunel austro-române, rămânem stăpâni, după cum am arătat intr’uu articol precedent, pe o sumă de articole, de bre-ce acestea n’aîî fost reservate de nici o altă putere de cât de Austro-Ungaria. De la
De altă parte chiar din productele cuprinse în tariful convenţional ce avem cn Germania şi ca consecinţă cu Anglia, Belgia şi Italia, guvernul Român va scbte câte va din cele mal importante pentru no! şi po care nu le va mal angaja către nici o ţeră, lăsându-le în tariful nostru general. Acestea sunt producte ca jânzăria grbsă, postăvari» ordinară, pel tăbăcite ordinare, luminările stearine şi altele pe cari noi le fabricăm în ţară şi pe caro trebuesc să le protegem.
Aşa dar în viitor rămân în tariful nostru autonom nu numai productele rămase libere dup8 espirarea convenţiunel cu Aus-tro-Ungaria, dar şi un număr de producte cari de şi figurez» in convenţiuuile ce mal rămân, dar pe care noi uu le mal angaj ăm.
Acum când mulţumită unei politice naţională economică înţelbptă, rămânem stăpâni pe partea cea mal Însemnată a tarifului, vine întrebarea : Ce avem să facem? Ne vom mulţumi a percepe tacse urcate saQ vom căuta a trage diu tariful autonom folbsele în al căror scop noi le-am cerut cu atâta insistenţă ? Ne vom odihni la umbra protecţiunei vamale, saă sub o-crotirea acestei protecţiunî ne vom încorda puterile, ne vom pune pe muncă spre a crea şi întemeia industria naţională in România ?
Sistemul protector în materie de vamă a avut şi are de scop, ca ocrotind produc-ţiunea naţională contra concurenţei streine, se permită a se desvolta,- a se perfecţiona pentru ca mal târdiă să pbtă concura şi fără scutiri proteetbre.
Acest sistem n’a fost şi nu pbte fi inaugurat ca mijloc fiscal, căci atunci ar însemna împovărarea consumatorilor fără nici un folos pentru industria uaţională şi ar fi in usemenea cas cel mal detestabil, cel mat nedrept. Aşa der să fie bine înţeles că cei cari susţin sistemul protector nu pot avea alt scop de cât încuragiarea industriei naţioanle. România nu pote justifica înaintea lume! introducerea sistemului protector de cât priu* tr’aceia că ea doresce se aibă o industrie naţională. Acesta justificare va fi bine prii-mită de totâ Europă, căci nu pbte fi o ţeră care să caute a ne acusa că facem aceia ce face totă lumea. S'ar schimba cu totul lucrul când Europa s’ar convinge că noi am adoptat protecţionismul vamal numai ca se umplem lăzile fiscului; atunci cu drept cuvânt, am putea fi acusaţl de ne-consecinţă, Ao DP1*’1* ăo icolar. rdabu-nare către cutare şeii cutare ţâră.
întâia urmare a aplicării tarifului general, trebue să fie încuragiarea şi înmulţirea acelor industrii pe care România şi le-a reservat. Pentru acest sfirşit, ministrul comercialul trebue să dispue a se studia fără amânare starea acestor industrii şi mijlbcele de a le face să propăşbscă. Singura protecţiune vamală este deja o mare încuragiare de bre ce asigură acestor fabrici piaţa română. Totuşi nu trebuo scăpat din vedere că ori ce fabrieaţiune stă pe loc, dă înapoi. Iu tot timpul de faţă nu trece <jd fără ca să nu se facă perfecţionări în cutare sâfi cutare ramură a mun-ceî. Un exemplu va lămuri mal bine părerea nbstră. In ţera nbstră fabricându-se olăria comună, s’a crezut că pentru acestă industrie se se urce tacse în tariful general spre a îucuragia producţiunea locală. Din nenorocire nu că avem ce încuragia, de bre ce la noi olăria, chiar cea" comună se află în stare cam primitivă. De bre ce inse se fabriceză ble mal în tote judeţele ţereî nu avem de cât se aducem câţi va olari străini pe cari se ’î aşedăm în câteva localităţi mal reputate pentru acestă industrie. Maeştrii străini vor învfţa pe o-lariî noştri să ’şt perfecţioneze industrie. La noi se importă cătăţime însemuatâ de olărie $isă de Braşov, olărie comună lucrată insa cu bre care îngrijire. Introducerea aceşteea în ţeră este lucrul cei mal lesne, de ore ce aţâţi maeştri olari de dincolo ar fi fbrte fericiţi să trecă graniţa.
In acelaşi mod trebue să se procedeze pentru tote acele fabricaţiunî care se lu-creză în casă de către mici meseriaşi: pentru tbte trebue aduşi maeştri străini şi a-şedaţl prin satele şi oraşele pe unde esistă asemenea industrii. Intru cât prire3ce industria esercitată pe o scară mal mare, care posedeză ateliere, acesta îşi va procura singură specialişti de care va avea trebuinţă. Pentru acâstă ocrotire vamală şi încura-giările onorifice făcute prin concursuri şi esposiţiuni, sunt de ajuns spre a o face sS se desvolteze.
In acelaşi ordin de idei cerem ca fără amânare se se înfiinţeze seole-ateliere prin satele şi oraşele unde sunt elemente pentru a întemeia bre care industrii. Câte-va de asemenea scole practice se înfiinţaseră a Rucăr pentru fabricaţiuuea lăzilor dise de Braşov, la Ttrgu-jiu pentru ţesături, îu Bucurescî pentru bonetărie şi cosu/iirie. Din nenorocire aceste utile scble s’aB desfiinţat. Decă funcţionai! până astă <j> negreşit că aveam acum câte-va 4ec>iui de lădarl în Muscel. Se le reînfiinţăm şi se le înmulţim.
In acestă epocă de transformare economică, proprietarii cel mari pot să adncă servicii eminente ţereî. Aceia cari posedă atâtea domenii întinse ar trebui să dea cei d’ântâl esemple înfiinţând pe câ'e una din moşiile lor căte o fabrică de obiecte usuale, fabrică care ar putea servi în acelaşi timp ca şeblă practică pentru tinerii ţărani. Ţera aştbptă mult de la avuţii sel pioprietarî
. t agii,calti
el, cărora se datoresce ml \ îmbunătăţiri
’ căsătorii
1	- n
- cari 7
3; morţi; 21 (2 israelul), din
până la 1 an, 3 do h 1 U 5 ani
introduse în agricultura n '* tdt dânşii trebuie să se pună îu franţa VişcăAi ec0" ® de la 5 la 20 ani, 2 de la $0 la 30 noniice inaugurată prin proi, garea tari- ani, 4 de la 30 la 40 ani, 2 de la 40 la fulul nostru general. O olărie del ţ? cu 6Q ani, 1 peste 80 ani. tare moşie; o fabrică de căruţ alt;* un atelier de frângherie aiurea, vor\ veni ,a-
deveniseră necredincioşi şi gurile rele şop-
tâten pepiniere de meseriaş* fonul? Esfeto-ţilele date de Bălbuu, Cog'doieoajţ, Ale» şi alţii vor afla negreşit iruitfiWi zeloşi
ACTE OFICIALE
D. Alexandru Marineicu, actual ajutor la sub-astăijl mal cu seină cănd legjrlaţju *)a-ubs-V>refectura plăşel Filiposct, din judeţul Prahova,
«to numit în funcţiunea de sub-prefect al acelei
tră vamală ocrotesce producţiun^c baţio nală. Repaiisatul N. Băleanu, caro îhfnaţnge p!t$1. fabrici admirabile de postav, de lutnluărî 'stearine şi de pălării, ni se plângea că nu pbte lupta cu streinătatea de bre ae vama, tor era de 7 la sută diu valbrf. Urmaşii s8f cu iu» şi purta însemnele no ofioer ale ordinului d. George Cautacusen în frunte, ocrotiţi de «Legiunea de onbre», ce i j’a .conferit de d. pţe tacsa vamală proteetbre, vor dovedi cS sunt şelinte 1 Republicei Tfarmese, şi uc lo^J, <0.
1 dtmu' urmaşi al unor asemenea bărbaţi mandor e ordinului „Takwn*-c8- j Va conferit cari înţeleseră atât de bine rolul lor de de M. • agele Serbiei bmenl avuţi şi de buni patrioţi. Unescă se
Regele a bine-voif, a acorda [d-lul doc-colao Kalenderu itî iti au orisaţinne de a
imihLi iiioaimiom
cu toţii, lucrrde cn bărbăţie şi ţara lp va remâuea vecinie recunoscătbre.
SCIRi Şl FAPTE
Locofenenlil-colonon Cucii. George din regimentul 5 lir i 1 şi Ivnnovicî M,nil din regimentul 2 linie s’afi mutat îmre dârfaj, în interes de ser-Viciu.
S’au înaintat '* gradul dolocotenent în arma civalenel, po ‘tjifia de 10 Mţ 188 ', snb-locote-nŞuţii al căror nu no urmâză Obreja Constantin din i,.g mental 6 călăraşi, Bcea Nicolae din rc-
Măsurile noul-Am avut dese ocasiunjfmen.Ul‘4 că'r^f’Ste'^ Vasile din esca-I „	,	. .	1 dronul 4 tren, Mălurescu Niţlae din regimentu-
se semnalăm activitatea şi inteligenţa cu 9 călăraşi, Luc»şievici Pavel in regimentul 3că-
Care d. Martiueanu conduce serviciul co-, Uraşi. Teoăorovicl Constanţi din regimentul 7 ■nunal pentru verificarea măsurilor noul. călăraşi, Bulilea Constantin din regimentul 12
O nouă ocasiune ni se presintă. D. Mar-tineanu a dat filele aceste la lumină o lu-
călăraşl, Milo Eugeniu din lOimentul 7 călăraşi. S’a acordat locotenentului uicovoscu foan, din
,.	,	- f .	...	.	• regimentul 31 dorobanţi, drefcul de a purta me-
crare din cele mai tolositbre pentru servi- €yiltuti0a
militarii» penu fapte de curagiu ciul mesuri'or, un Tablou indicând nume- şi devotament aSvârşitb în tppul campaniei din rul bucăţilor ce compun seriile de măsuri anii 1877—1878.
şi greutăţi obligatorii dupe profesiune şi clasă şi tacsele de perceput pentru marcat. Tbte profesiunile, cu diferitele lor
clase, sunt ordonate şi în dreptul fie-că-
rtia măsura legală şi tacsa marcatului. Utilitatea unei asemene lucrări e fbrte
OOBQI-
CĂSĂTORIA LUI .MLAND
C. sătofia lui Clevelam Preşedintele Sta-telor-Unite cu miss Folso, 8’a celebrat la
mare, atât pentru lumea comercială, cât şi 3 Iunie s. n. la 7 oro fta în Casa albă pentru agenţii comunali însărcinaţi cu ser- cu tbtă simplicitatea anuiată. Era pre-viciul măsurilor.	sente vre-o 28 persone î'tre cari
Nu esagerăm dacă spunem cu acest pri- si 0 vară
lej, că uşurinţa (şi rigurositatea cu care s’aS introdus în Capitală măsurile noul, şi chiar în ţâră, se datoresce in bună parte activităţii şi inteligentei d lul Martineanu.
S’a adus în Galaţi icoua de la mănăstirea Adam.
La biserica sf. Sofia, de la bariera Brăilei, unde a fost depusă icbna, s’aă făcut rugăciuni pentrn plbie până la 11 ore nbptea cu o asistenţă fbrte numerbsă. Solemnitatea a fost condusă de protoiereul judeţului Covurlul cu multă renduialn.
■ senie vre-o persone Rre Cari mama şi o vară a miss Folsort, cele două surori a lui Cleveland şi miniştjî cu soţiile lor. Nu eraH nici cavaleri, Aci domnişbre de onore.
Ceremonia căsătoriei aavut loc în sala albastră t^in Casa alba. R erenţa Sa By-ron Sundesland, celebrul edicator care în timpul reabeluluî de su ;esiune predică până în sudul statelor ntra sclaviei, oficia, asistat do ReverinţtSa M. Cleveland fratele Preşedintelui.
MiBS Folsom era îmbră' fă într’un costum de satin cu un cors de muselină indiană.
-.s
După bine-cuvântarea cv torieî s’a tras o salvă de 21 tunuri.
Musica de infanterie a r finei a cântat
|Sub titlu de „Bătaie bine meritată,m foiţa
j>ResboiuI« scrie: Aflăm din sorginte si-!coral nnpţiaI şi Ja urmS m, a\ Lohengrun. gură că individul Gonciu a fost bătut, nu, Banchetul a avut loc Inhala orientala, de sbiri poliţieneşti, c, de un d. N. Stoe- Dup§ banchet, perechea ai sat 1» Duri-nescu, diu buzunaru căruia numitul voise park( şn 8tatnl Maryland,if ie vor pe-a’şî însuşi cinci lei. Numitul Gonciu făcea1 trece luna de miere, parte din ceata poliţiei secrete şi fiind prins' Dd la fundar6a Republice, Statelor-U-cu mâţa în sac, a recurs la mijlocu mes-J^^ ac^,ta e a noaa căsătoie ce ce_ chin d’a înşela publicu că a fost atacat lebrrt ţn ca8a albă. de sbiri poliţieneşti pentru c’ar fi refuzat a părăsi capitala.
ti aîl chiar de omoruri şi multe altele-Şi cum baba vedu câ lumea, cu tbto mijlbcele brutale ce întrebuinţa, tot o părăsea, căuta priu alte chipuri să se tacă iar drăgălaşă şi plăcută omeuilor, voia sb apară tânără şi frumbsă, s8 atragă lumea sS revie iarăşi la putere, şi de aceea dete fuga în piaţă, îşi cumpără sulimanurl pe»-tf« a’şl văpsi obrajii, pentru a’şl umplea creWile şi sbărciturile feţei, pentru a’şî acoperi .iăcatele săvârşite şi sâ apară iar nouă, nonţ«ă ţn ochii lumeî.
Tare se 8«iemenţ betrăna, luă porţelanuri cu roşiaţad0 'şţ roşi obrajii, cu fel de fel de pomă«ur^ ygpgi perul iuoă-runţit şi îl fecţ negru ca pana corbului ; braţele uscaţi le vatui
cu măestrio şi pieptul ei 3C(]}fic;t »şj prefăcu îu piept do virgină.
Şi travestită astfel, hărca bîttrâuă începu s§ colinde stradele capitalei, cochetând şi auriijâud la toţi trecătorii şi pe acel pe cari altă dată ii înjurase, îl bătuse, ii sin-ghiuise de astă dată cum îl vedea se a-propia de el cochetând, fucâudu-le cu o-chiul, ba strângâudu-le şi mâna cu căldura.
Aceştia îuBa, cari aveafi amintire vie de bătrâna htrea, cari nu uitaseră încă tot ce păţiseră când dânsa era îu Horea eî, cari simţiră încă mângâierile drăgălaşe aplicate pe spiuârile lor, rîdefi de schimonisială bătrânei, se îutorceti cu dispreţ de la dânsa şi toţi ti şoptiaă într’un glas: Măsculiţo te cunoscem l
Şi cum viSda baba că Bucurescenii nu o mai iaă în sbmâ,tcă e prea pătată în o-chiî lor, ea începu se turbeze de mânie, şi strgă în gura mare că lumea e stricată, că e nepăsâtbre, că bmenil nu mai sunt ce aii fost o dată, câ totul e minciună.
Şi apoi alergă acasă, se privi in oglindă ca să se va4& dacă e într’adevăr drăgălaşă şi frumosă, se se admire îuau-şl, decă alţii nu mal vor se o admire.J , dbr cum so zt.ri în oglindă, ea aruncă oglinda turbată la pământ şi strigă din resputerl :
— Şi tu minţi, oglindă afurisită !
Şi apoi iar îşi sulemeni obrazu, er mal puse roşbţă pe buze, so giugiuli şi se mân-gâiâ singură; voia să tie cu orî-ce preţ frumbsă, se guste din viaţă, se vie iarăşi la putere.
Mergea des şi pe la baluri, pe la serate pe la adunări, în sperarţă ca va putea răpi inimile bmenilor ; dbr nimeni nu o lua in sbmă şi când vedea că fete tinere, cn purtări bune, nepătate, cnlog triumfuri, ea începu s8 strige că fetele nu mal sunt cum se cade, că tbte sunt pierdute, că sunt nisce cocote care înşeală lumea, că o storc de bani şi multe altele. Uitase că in tinereţea eî, hirca trăise in cea mal mare âesfrînare, că era una din cele mal gerdute femei de uliţe.
Şi cum vedu că nu mai face nici o trbbă prin Bucurescî, ea începu se colinde prin ţâră. Şi merse multă vreme, trecu priu multe locuri, nimeni însă nu o luă în semâ. Trecu şi prin Botoşani, prin Tir govişte, prin Pitesc!, prin Craiova, prin Giurgiă şi prin alte oraşe, unde lumea o ounoscea prea bine, şi începu a cocheta şi pe acolo.
Mal dădu tîreole şi pe la baluri, făcu gură mare, der lumea cum o (jăresce îl viu în minte faptele şi isprăvile acestei cocote şi toţi îl strigă într’un glas :
Măsculiţo, te cunâscem!
'	Tratata-
-----------------------------------
care
i
CONDAMWBEA UGMOST
Aşa der iată o foie de oposiţiune singură declară că utjul diu martirii politici, despre cari ad scris diarele Românul,1	. .	,,	.	,
w	! Lhann Mas*, socialist g-irian funda-
Romăma, Epoca, haUunea (tipărind şi .	.	, - n •,	•>	, .	. ..
. .	7- i -n • xti t G ,	* torul ziarului Frethett (LiberRe). însti-
scrisbrea martirului Gonciu,) L Independance L	,, ,	, ,	.
„	.	.	, i,	,	,	... gatorul rescolelor ce a avut loc in timpu-
Roumame şi celelalte diare, s a dovedita*.. ,.	„ .	,
„	.	,	.	„ , , inie din urma în Lhicago. a ios condam-
u un simp.u pungaş. Acum e reudul pen-1
tru d. E Frunzescu.
nZ)X"VE!I^SE
Descuragiarea cercurilor industriale ardelene e forte mare din causa reînoireî convenţiunel'cu România. Mulţi industriaşi, scrie Gazeta Transilvaniei, sunt hotărlţl să părăsescă Ardealul. Un corespondont din SibiQ al lui Tester Lloyd Şice : Ca însemnată putere de atracţiune a avut România încă de demult ssupra poporaţiunel sud-os-tice a Ardealului fără deosebire de naţionalitate, este tapt cunoscut. Dbr deoă pană acum emigrarea era de natură estensivă, începe acum a lua un caracter intensiv. Mulţi industriaşi inteligenţi şi silitori, ba chiar un numer de întreprinderi mal mari aă încercat a'şi strămuta meseria în România, şi de bre ce guvernul român îl spri-jinesc energic, aceste încercări aii avut pană acum succese fbrte seducătore » Din tbto părţile se face apel la sprijinul din partea guvernului şi încă căt mal grabnic, căci altfel situaţiunea cea critică şi descuragiarea se lasă Ardealul fără industrie şi urmările vor fi dia cele mal triste.
1 Iunie aceste pro- şi suntem îucredinţaţl că uu vor întârdia
V
Mişcarea papulăţiuniî oraşului Galaţi de la 18 până la 24 Mtî: născuţi : 14 băieţi legitimi şi 1 nelegitim, 8 tete legi. urne şi 1 neligitimă, total 24 (diu cari 10
nat la an an închisbre şi 600 dolari a-mendă.
Mai mulţi coreligionari al lui aii fost condamnaţi în acelaşi timp 1& câte nouă luni închisbre.
Judecătorul pronunţând sentinţa a declarat câ nu are în lege o pedeose mal mare care se i-o aplice, peutru exo^aţiiinile la revoltă şi asasinat.
Most a voit se râspunză,1 judecătorul însă i-a interzis de a vorbi atunci el se apucă cu mâna de banca acusailor şi strigă în limba germană: Iată ce î.ţeleg ei prin justiţie I
După condamnare, Most al >st inchisorea Blakesvals Island.
Cel doi fovarîlşT aî lui aă bst condamnaţi numai la nou8 luni închibre.
Un copilaş martir. — O dbmuâ M... re locuesce In Guillaume-Tell (Paris) aduse la spitalul copiilor bolnavi, un copil de vre-o z-*ce ani, ce’i era încredinţat se’l în-treţie. Cum v8zu copilul, directorul înţelese că era bolnav din cauză că era r8ă hrănit. Chemă îndată comisarul de poliţie ca se facă interogatoriă copilului.
Lucru straniă 1 Copilaşul se numea A-drian G... născut la Ronen în 1876. A fost la doică până la vrâsta de 8 ani. Atunci abea mumă-sa T-a luat şi T-a ţinut
acasă, dar val de copilaş, viaţa lui era ca
dus în
CROlsTICJA
Măsculiţo, te cunosc >1
Era odată o feemee bătrâ:	bătrână
gârbovită, cu multe creţuri pe faţăi cu o-brajiî rupţi şi prăpădiţi, a cărui viaţă erft presărată cn multe păcate, păcate săvărşite in tinereţe, păcate săvârşite la bâGe.ieţe; con-sciinţa ii era încărcata cu multe fapte rele, căci multe bătăi administrase amanţilor
când aceşti» arătat! veleităţi d’a o tăiase urechile sărmanilor bmenl cari îl

a unul martir.
Stătea tntr’o odae întunecosa, petrecea zilele şi nopţile în întunerec Era îmbrăcat nnmal cu o cămaşă. Mân^a pâine sare şi apă.
Nu eşea de cât fbrte rar diu acea cameră întuoecbaă, pentru că mamă-sa îl ameninţa cu bătae; ast fel copilul nu ştia în ce ţară trăieşte şi în ce casâ.
Află unde stă când mamă-sa, într’o seară îl duse la domn» M... Copilul cu multă frică şi după multă îndoială spuse comisarului că mamă-sa locueşte în strada Boule.
In urma cercetărilor făcute s’a descoperit în fine în acel» stradă o domnă G...; portarul însă a declarat ca acea n’a avut nici un copil, aveâ numai, o fată do vre-o doi spre-zeco anî j^e care o îngrij» fbrte bine.
Comisarul însă “u se uita la spusele ei şi întrebă pe dbam*» G... ; acbsta îu cele diu urmă declară *ţă e mama copilului Adrian.
— Cauza pentru care’i ţineam închis, zicea ea, e, că copilul era fbrte reâ.
Copilul era într’ri stare desperată, abea plîrea că are şase ştnl, corpul era p'in do răul, pe cap nu mviţ avea nici un fir de per, ’l smulsese ir.amă sa trăglndul de per.
Domua G... ^ fost arestată, r
ţ Un debutat serbând nunta de aarTu

www.dacoromamca.ro
■i
TELEGRAFUL — 23 MAI 1886
3
inchisore. — Bery, preşedintele camerei deputaţilor din Danemarca, e şeful oposi-ţieî contra ministerului Estrup.
Acum câte-va săptămâni Bery a fost condamnat la 6 luni închisdre ca fiind şeful unei revolte contra autorităţeî.
La 22 Mai Bery celebră în îuchiadre nunta de aur. u deputăţie am partidul ii-ber&l şi couservator a mers. cu familia în iuchisdre ; s’a dat lui Bery daruri de mare preţ şi un capital de 40,000 corone.
Abia sosi deputăţia şi familia în îuclii-8<Sro şi directorul le ordonă s§ plece ; serbarea n’a ţinut de cât câte-va minute.
*
Decoraţiuue bulgarii. — O depeşă din Berlin anunţă că personele de naţionalitate germană cari aii primit medalia de Merit bulgară aB primit ordin a nu purta acesta medalie sub cuvânt că prinţul ne-fiind un suveran n’are nici un drept a da nici un ordin de cavalerie.
Consumaţia berel în Enropa — In
tdtă Europa sunt 61,732 berăriî, produc-ţiunea totală a bere! e de 130 milioane becto-litri.
In Anglia snnt27 mii berării, în Germania 26, în Austria 2,500 in Belgia 1500, în Italia 572.
Cele 130 milidne hectolitri corespund cu 52 miliarde de bock !... care veudute cu 30 bani una ar representa un miliard ciucî sute şase (Jecî milidne franci.
*
Vi6ţă lungit. — Iu 41“» de 4 Mal cor. a încetat din vieţă baba Maria Gheorghe Lăutaru, din comuna Conţesoi, jud. Teleorman, în etate de 120 ani, fără ca în tot timpul lung cât a trăit se fi simţit vr’o jndisposiţie seridsă.
#
Foc. — In ndptea de 23 spre 24 Mal cor., pe la ora 1 şi jumătate, s’a incendiat mora cu vapor a d-lul P. Casimir de pe teritoriul urbei Herţa,jud. DorohoiB. După măsurile luate de autoritatea comunală, focul s'a mărginit în a consuma numai mdra, apărându-se cele-l’alte dependinţe. Daunele cansate se urcă aproximativ la
30,000	lei.
*
Un oraş fericit. — Acest oraş de invidiat epte Agde în Franţa. Intr’însul apaie
0	revistă bimensuală sub patronagiul maî multor episcop! şi care pdrtă titlul mistic de: Îngerul adorator.
Acestă revistă a inventat un noii fel de premii destinat femeilor care -nu tac copil.
Prospectul ’l arată în termenii următori:
fAdministraţiunea diaruluî ’şi-a procurat cu mari oheltuell o bucată din faimdsa mantă a sfântului Martin, episcopul de Tours, conoscut, în lumea întrdgă prin minunile s61e.
«Scumpii noştri abonaţi din meză-zi care ar avea s^fi care ar cunosce femei sterpe pot se le trămită la Agda, spre a evita ast-fel călătoria penă la Tours.»
Prospectul mai previne pe drept credincioşi că atingerile femeilor sunt gratuite » *
Aventură maritimă. — Un pilot din Eadsport (Lusiaua), a fost fdrte mirat de a vedea dilele trecute o barcă de o formă stranie, cu două pânze şi mergând pe lângă coatele oceanului, der el nu ’i-a dat mare atenţiune penă când fu împinsă spre largul mării. Comandantul corăbiei pilot Un-dervriter vedend’o în pericol alergă înaju-toru’i. Barca al cărei fund era drept şi care avea o formă ciudată, perduse cârma. Avea pe bord un om, o femeie, doui copii şi un câine. Aceşti aventurieri veneaB din Arcansas s; mergeafi spre Florida de şi n’a-veaB nici o ideie de navigaţie, şi de şi n’a-veaB nici hartă, nici busolă. Provisiile lor şi apa să sfirşiseră. Proprietarul acelei bărci, trebue eă se fi zăpăcit din citirea romanelor maritime de ore ce a mărturisit că el a lucrat şâ3e ani la ea, şi că credea că ar fi putut merge ori şi unde cu densa. *
Un împărţitor postai model.— ţnarele poştale anunţă mortea factorului Adam Şav în etate de 81 ani, cari a servit ca îm-părţitor de la 1883—1884.
S’a calculat că bătrânul Adam, cum se nnmea el prin partea locului, a umblat în timpul carierii sele 212,530 mile engleze, adică o distanţă egală cu de opt ori împrejurul pământului.
*
Incendid.—In ndptea de 17 spre 18 cu rent, s a pus foc la un puţ cu petroleB al d-lui Iancu P. Bănică din Tergovişte, ce
1	are în comuna Clodeui, armând ghisdu-rile până la 2 metri înăuntru împreună cu hegna şi sforile ei ce servea pentru scdte-
1
rea petroleulul, 2 căiR şî ca 200 ghisduri ce se ailaB lângă puţ.
Din cercetările urmate ’resultă indicii de culpabilitatea contra individului Stan G. Brezeanu diu acea comună, că a pus foc cu voinţă puţului.
Actele împreună cu inculpatul s’aB înaintat parchetului, spre a se începe instrue-
ţiuuea criminală a acestei afaceri.
*
Bătaie şi jaf. — In diua de 14 curent Marin loniţă, Radu Ştefan MuOftrea şi I-van Gheorgbe Gozu, câteşi trei soldaţi dorobanţi cu schimbul din regimentul 21, compania 28, locuitori în comuna Tămă-dăB, plasa Mostistea, judeţul Ilfov, venind a’şl face serviciB (gardă) fiind chemaţi si în urmă revocâudu-se ordinul, aB plecat la casele părinţilor lor, şi ajungând în comuna HagieştI, după ce s’aB repausat câte-va ore, aB plecat spre casă şi ajun gând în pădurea din comuna Mariuţa, soldaţii Radu, Ştefan Mucarea şilvan Gheorghe Gozu, aB sărit asupra soldatului Marin Io-niţă şi după ce 1'aB ameţit îu palme apoi 1’aB jefuit de banii ce avea. N’a fost numai atâta: Radu Ştefan Mucărea a pus mâna pe o piatră, văzând că Mariu loniţă se scolă după ce suferise o crudă bătae, şi o aruncă repede în el, aşa că ’l lovi iu frunte între ochi, unde 'I făcu o rană grozuică. Sângele a început a curge neoprit şi bietul Marin loniţă a rămas ca mort, iar făptuitorii au fugit.
*
lucrat.—In 4>ua de 19 MaiB cnrent, locuitorul Ion Ciocan din comuna Gura-Simda, judeţul Tutova, ducânda-se cu alţi duoî tovarăşi spre a prinde pesce îu rlul Bârlad, ce trece priu <jisa comună, s’a înecat. Caşul s’a comunicat parchetului, iar cadavrul s’a înmormântat.
ULTIME SOIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Viena, 8 Iunie.
Buletinul militar publică scrisârea autografă a împăratului către arhiducele Al-bert, mulţumindu I de călătoria ce a făcut în Bosnia şi Herţegovină şi exprimând deplină satisfacţie asupra raporturilor sâle şi a atitudine! şi speranţelor trupelor în ţările ocupate.
Paris, 8 Iunie.
D. Cursopassi ministru al Italiei reîn-torcându-se din Atena, reia funcţiunea de ambasador la Paris.
Viena, 8 Iuniă.
Kotzebue va fi numit ministru plenipotenţiar al Rusiei la Bucuresci în locul d-lui Uruaof care e numit la Bruxelles.
Din ediţia de s6ră 7 ore sâra
Londra, 8 Iunie.
Camera comunelor a respins prin 341 voturi contra 311, bilul irlandez.
Pesta, 8 Iunifi.
Ieri aB fost nouă adunări in faţa poliţiei §i în în alte locuri.
Autorii demonstraţi unei aB spart felinarele şi un mare număr de "ferestre ; der plâia a risipit în fine mulţimea.
Prefectul poliţiei a învitat populaţiunea să înceteze cu ori ce adunări şi demon-straţiuni şi din contra a înlesni menţinerea ordineî prin representanţil poliţiei.
Sofia, 8 Iunie, ţ
Prinţul a sosit agi de diminâţă la 9 ore. Preşedintele Camerei a sosit cu o $i mai înainte.	_______
ADUNAREA DEPUTAŢILOR 27 Mai 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 juni. p. m.
Preşedinţia d-lul Chiţu.
Presenţi 94 dd. deputaţi.
Se voteză proiectul de lege pentru despăgubirea oraşelor GiurgiB şi Calafat de pagubele causate de bombardament în ultimul resbel, vot rămas nul în şedinţa de eri din causă că n’a întrunit majoritatea reglementară.
Legea se primesce cu 51 bile albe contra 15 negre.
După cererea d-luî ministru al luorărilor publice, Camera trece în secţiuni pentru o oră ca se se ocupe cu mal multe proiecte de legi importante.
La ora 3 şi un sfert şedinţa se redeschide.
D Hm. Porumbaru, raportorul comitetului delegaţilor, dă citire raportului şi proiectului de lege pentru încheierea unui tratat de comerţ cu, Elveţia.
D. M. Kogălniceanu dice că nu crede să fi cine-va care să fie contra unei con-venţiuui cu Elveţia, se teme însă, ^ice d-sea, ca acâstă convenţie se nu fie pre-mergătărea altor tarife convenţionale D-sea efice că votând acâstă convenţie se mieşure jă valârea votului dat de Camera asupra ta-| ritului autonom. Votarea unei asemenea convenţie e perderea independenţei nâstro economice, pentru ca nu vom putea să cedăm şi altor state de a încheia tarife convenţionale.
D. A■ Vizanti, se declară pentru acestă convenţie, pentru că, zice d-sa, avem trebuinţă da debuşeurl, şi pentru acâsta trebue să încheem convenţie cu mal multe state. D 3a ijice că, nu vom face cu Austria convenţie pentru că ea n’a primit condiţiile propuse de noi, ea nu primeşte înăuntru nici vitele, nici productele nostre. 8ă nu ne temem, dice d-sa, că acâstă convenţie va fi premergătdrea altora. Să ne grăbim a vota acâstă convenţie şi să încheiem cât maî curând şi cu Franţa.
D. Pop vorbeşte contra încheiere! convenţiei cu Elveţia.
D. Vilner zice că îucheerea convenţia-neî cu Elveţia o forte favorabilă pentru, că productele ndstre vorjsuferi tratamentul naţiune! oele maî favorizate cu care are convenţii. Elveţia are nevoe de productela nostre prin urmare avem un debuşeu sigur şi favorabil.
D. Nicorescu combate convenţia pentru că se teme ca nu cum-va acesta sâ fie pre-mergătârea altor convenţii. D-sea zice că nn e contra tarifelor convenţionale pentru că noi avem nevoie de debuşeuri sigure, favorabile şi permanente.
Insă cu clausa din tratat a naţiune! cele mal favorisate nu avem un debuşefi sigur şi favorabil, pentru că se pâte întâmpla cu Elveţia ceea ce s’a întâmplat cu Germania, pentru că noi nu ştim ce tarife convenţionale are ea şi când espiră.
D-sa termină declarând că va vota contra încheierii convenţiei cu Elveţia.
D. Ferechide, ministrul de externe, declară că acest tractat este cel ântâiu ce la încheiat Romănia pe picior'de jgalitate de I reciprocitate. D soa dice că n’a fost în intenţia corpurilor legiuitâre cele susţinute de d. Cogălniceann, adică că odată ce a votat tariful autonom să nu mal închee convenţie cu alte state, să ’şî tnchiză ori ce debuşeB.
Trebue să încheem, «jlice d sea convenţii cu acele state cari voesc sâ fie în perfectă reciprocitate cu noi.
Nu e intenţia nâstră de a face. monopol numai productele unor ţări sâ fie pe piaţa nostră, trebue se lăsăm libera concurenţa faţa cu producte semilare diu alte ţări.	,
V	w
Elveţia are şi ea "convenţiunî cu ma1 multe ţări, e în aceleaşi condiţiual ca şi noî.
Dacă Elveţia va rădica taxa asupra articolelor ce ne intereseză pe noi, atunci putem redica şi noi, suntem în drept să facem acâsta.
D sea termină rugând Camera sâ voteze acestă convenţie.
Se cere închiderea discuţiei.
D. Kogălniceanu vorbind contra se declară contra convenţiei pentru că ea va fi premergatârea altor convenţii.
Se închide discuţia şi se pune la vot cu bile luarer în consideraţie.
Votanţi 81, majoritate reglementară 47, bile albe pentru 66, bile negre contra 15.
Şedinţa se ridioă la ora 6 şi jum. p. m.
SENAT 27 Mai 1886
Preşedenţia d-lul Al. Orăscn, vice-pre-şedinte.
Presenţ” 75 dd. senatori.
D. G. Mârzescu râgă pe onor. biroă sâ intervie pe lâugâ senatori spre a cerceta în secţiuni 2 petiţiunl ale unor văduve cari aştâptă de maî multe <}ile.
D. vice-preşedinte răspunde că tocmai voia să pue în vederea secţiunilor ca să se ocupe de aceste proiecte. D-sa pune în vederea onor. Senat că sunt la ordinea <ji-lel câte-va indigenate.
Se voteză indigenatele d-lor Michail (Mihu) Stilu, Ioan Mocransky, Aldea Nes-tor, Hariton N. Ciurcu, N. Dima şi Lazăr Naumescu.
D. vice-preţedinte râgă pe d-niî senatori a trece în secţiuni şi ridică şedinţa anunţând pe ce i viitâre pe mâine la ora 1 p. m.
ULTIME INFORMAT IU NI
I. P. S. S. Mitropolitul Primat a făcut adi o preumblare cu trăsurs prin oraş.
—o—
D. Al. Dobriceanu, judecător de instrucţiune, a dat ordonanţa definitivă de urmărire în afacerea de la Creditul funciar urban.
D. A. Ecouomu, fost casier al Creditului funciar m ban este inculpat pentru faptul de abus de încredere; iar dd. Bosîann şi Teişănu, ca tainaitorl.
Procesul se va judeca de tribunalul colecţionai în piimele (jde ale luneî viitâre.
Consiliul sanitar superior s’a adunat a-sâră pentru a discuta maî multe modificări de introdus îu reglementele privitore la poliţia sanitară.
—o—
Consiliul comunal nepntendu-se întruni aseră este convocat pe mâine sâră Mercur!
— o—
D. Dimitrie Sturdza, ministru de culte şi instrucţie publică, a inspectat h^î gim-, nasiul Lazăr.
—o—
In săptămâna asta, vor înceta cursurile de la şcâlele secundare. La 6 Iuniă încep examenile generale.
Faţă cu închiderea graniţelor austro-un-gurescî, guvernul nostru a luat măsuri să se suspendeze lucrările pentru tîrgul de rîmătorl de la Soverin şi se se începă lucrările pentru tîrgul de vite de la Constanţa.
—o—
Eruditul nostru profesor, d. Em. Baca-loglo, căruia se datoresce în mare parte cabinetul universitar de fisică, va fi nnmit director al acestui laborator.
Delegaţii secţiunilor Camerei pentru Convenţia Comercială încheiată între gavernul elveţian şi cel româu sunt: d-nii Em. M Porumbaru, V. lepurescu, N. Gane, Dr. Ser-giu, I. lanov, A. Vizauti, G. Cantili.
Aijî d-niî delegaţi s’aă întrunit şi aB ales raportor pe d. Em. M Porumbaru.
—o—
Mâine, mercurî, 28 curent;-" la ora 2 p. m, se vor întruni la primărie dd. St. Pe trescu, ajutor de primar, D. P. Moruzzi, prefectul capitalei şi M. Manolescu, prim-procuror, pentru a procede la regularea plăţei câştiguriler loteriei Atheneuluî.
-—o —
Parchetul tribunalului Argeş, a însciinţat pe parchetul din capitală, că adi nopte un âre-eare Filip, calfă de cismar, după ce a asasinat două persone din PitescT, a fugit din acest oraş.
S’aB luat măsuri cele maî energice pentru prinderea asasinului.
—o—
Astă-4! la 10 s’a ţinut un consiliB de miniştri..
—o—
Din cei 6 români trimişi la Paris în cura doctorului Pasteur, 4 aB sosit adi dimineţă, pe deplin vindecaţi; latre aceştia se află şi d. Stinghie, de la laboratorul de chimie din Bucuresci. Cel-l’alţl trei sunt ţărani din Vaslui ; ei se vor intârce digeră la căminele lor. D. Pasteur le a dat câte o fotografie a sa.
Unul din tovarăşii lor de nenorocire, a-nume Gagu, a murit rabiat în Paris, acum trei dile.
Actualmente nu se mal afla la Paris de cât două femei românce tot din judeţul Vaslui, din care uoa a născut uu băiat ; micul teran va putea arăta cu mândrie mai tărdiB actul stâreî sele civile întocmit la Paris.
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub presă :
Tablou indicând numărul bucăţilor ce compun seriile de măsuri şi greutăţi obligatorii după profesiune şi clasă şi taxele de perceput pentru marcat potrivit legii mao-simulul din 1871, coordonat de A. Marti-nian, şeful biuroulul comunei Bucuresci de verificarea măsurilor şi greutăţilor.
*
A eşit de supt presă: Studii de moravuri—Despre delictul de mituire de George Pavlof.
*
Un adevărat eveniment literar: în Bucuresci. tradusă de un român, a apărut faimâsa operă a lui Schopenhauer: Lumea ca voinţă şi fepre-sin tare. Traducătorul e d. Z. A. Cantacuzino ; e-ditorul, care a avut curagîul sâ se risce, e d-Socek. Lucrarea— douâ volume cu peste 1000 pagi ne— se va vinde la Paris, şi aci în ţeră.
Ce sgomot va face la Paris acâstă nonta'e şi cât de mândru trebue sâ se simtă orî-ce remân *
In curând va «pare de Bub presaă :
Baba Frossn Gheonoaia. — Scriere umoristică în versuri, ilustrată cu 11 vignete culorate.
Prolog.—La Braşiov.—Frusinica nebuna.—Căsătoria.—Petraeke trepădător la o modistă-Partea 1.—Gheonoaia.— Daca ’ml place Eisse-lof I — A la căzăcâsca. — Nn e acum întâia 6ră. — Opt cutiî g61e pe una plină —Din troî sdrenţe o rochiă.—Petrache teşghetari Partea 11. — Pelerina cafenie. — Perina de bo-rangic. — Pămâtuful de sprînoene. — Cum se nu pufnesc! de rîs ?—Petrache magistrat.
Partea III.—La moşie.— Inventatorul vechiturilor.—In camera d’alăturl.—Peticul cu pricina — Da, mussiu, 'mi cere mâna un baron !—Efecte şi defecte.—-Mustăţilo cănite.—Petrache advocat.
Partea IV.—Hoţii de oraşe.—Suta de galbeni. —Ci*il lui Buzdrună. — Hamurile |mie şi trăsura ţie. — Aşa sâ fie dreptatea ? - ■ Petrache om cu stare.
Epilog.— Baba Frosa.—Budala Petraibe Preciul unui esemplar de 160 pagine 1^16 pe hârtie velină, 5 lei.
Esposiţie d$ tablouri îa uleitt
Strada Academiei No, 16.
Atelierul Elliescn, pictor. — lutraren liberă
Fiind-că d. Elliesou plâcă din capitală face a-câstă exposiţie ou Bcop d’s desface tablourile ce posedă, prin o licitaţie de bună-voe.
Deschiderea s’a făcut Duminică 11 Mal 1886.
Tablourile sunt următârele cu preţurile cari vor începe licitaţia :
Maj. Sa Regina, portret cabinet 100 lei. General Davila, portret bust 80 1. Mateiu Milio, artist 200 1. General Magheru, în costumul de la 1848, 100 1. Madelena modernă, cabinet 140 1. Ruga .de sără, cabinet fanteşie 120. Hamlet, artistul Manolescu 120 1- Libertatea, costum naţional 150 I. Flora şi Zefiru, fantesie 150 1. Lectriţa, fantesie 100 1. Florării sa, fantesie 100 1. Depă-narea, italian § italiancă 80 1. Idem, copie, de d-ş6ra A. 50 1. Pepene, tablou după natură 70 1. Cap de esprosie, o damă 80 1. Idem, copie, de d-şâra A. 50 1. Tamburina 60 I. Idem. copie, de d-şâra A- 40 l. Peisagiu cu bol la fântăna. 60 1 Martirisarea sBntel Cecilia, tablou antic original de Sânt Giovano de Fiesola 500 1. Un bazar în Constantinopole 50 1. Muşchetarii, imitaţie de photografie 45 1. Un cap rî^ând 40 1. O glastră cu flori de d-ş6ra A. 25 1. La Ferestrei! pe he-leşteu 45 1. Cap de fantesie (o damă) de d-ra A. 40 1. Păstoriţa francesă 60 1. O ţărancă, pescăriţă 80 1. Peisagiu, mdră 40 1. Peisagiu mără, copie do d-ra A. 25 1. După cununie, primul sărut 120 1 O visită in atelier 85 lei. Peisagiu, Roma 20 lei M-me Metacsa, portret 60 1. Zâna florilor 30 1. Ucenicul rîţjând 20 lei. Avarul 20 lei. Tipuri de Câmpu-lung 60 1. Peisagii!, munţi, cascadă 30 1. Idem, copie de d-ra A. 20 1. Bebeu 20 1. Cap de ■damă, fantasie 15 1. Idem, copie de d-ra A. 20 1. Şi rozele au spini 200 1. ValLor în şanţurile de la Griviţa. schiţă 40 1. O ţărăncuţă 20 1. Buche-tiera, copie de d-ra A. 30 1. O actriţă 30 I. Peisagiu, posiţie din Prahova 30 1. Idem, copie de d-ra A. 25 1. Idem, 15 l. Peisagiu, apus de săre 40 1. Lectriţa, copie de d-ra A. 25 1- O grăcă, de d-ra A. 20 I Un interior de monasti e în Italia 200 1. Peisagiu 25 1. Adam şi Eva 20 1- O cocotă 20 1. Peisagiu din Elveţia, de d-ra A. 35 1.
Vinderea prin licitaţie s’a început Duminică 11 Mal 1886, în atelierul de pictură, strada Academiei, No. 16, vis-â-vis de Biserica dintr’o <ji.
Ocasie bună d’a posede tablouri de artă gi eftino.
In tdte filele de la 10—6 ore sera
6, STR. CLEMENŢEI, 6.
AnunciQ Important
Renumitele bâi de !a Lacul-Sărat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind abondentă.
Recomand onor. public hotelul de Bulevard, compus din 40 camere. Case cu un etagiii şi douâ, solide şi sănâtdse, având faţada spre câmp, posiţie frumdsă, camerile bine mobilate şi curate, preţurile moderate, serviciul onest şi prompt.
In acest hotel este şi restaurant ca mâncările cele mai alese, preţurile moderate.
Sper câ onor public va fi pe deplin satisfăcut. Sunt în stare a priimi pasageri cu începere de la 15 Mal a.c.
CONSTANTIN POPESCU, librar
Brăila, strada Regală, sau la hotel de Bulevard Lacul Sărat.
Ssâ 11 l+Q aprope 500 metri ţevi 08	de fer de la 4 la 6cen-
timetre diametru, predaţi franco Ia Brăila. Plata comptant.
A se adresa către d-1 Ozinga In Brăila,
Un tânăr
care a terminat patru clase
gimnasiale, seiind sâ desemneze
doresce a găsi o cât de modestă ocupaţie în ori ce ore ale dilei. Meditaţii de clasele primare şi gimnaziale, afară de limba la
tină şi grâcă. A se adresa în strada Popa Tatn No. 9, la d. C. Ghiorghi.
SCHIMBAREA DOMICILIULUI
‘SALTER
Special. Boale de femei şi Syphilis
r*" S’A MUTAT
•ns-â-vis de grădina Sf. George lângă Banca României
Str. Lipscani 96, stagiu I
ConsultaţiunI în toate zilele de la 2-5
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL - 29 MAIU 1886
V
CURSUL BUCURESCI
CASA BE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. â — Strada Lipscani— Ar, 4 în noul palat Dacia-România
Juriul D'3 4nn »• ‘I*1 28 Maiu
LECTURA PICAltfTA
	Gumţ	V
5°jo ttent.ii, ajiortisabiia	95' 2	?6
5% » română perpetuă	91U,	92i /
6% Obl. de Stat [rur. convertite]	87	88
S°/° „ C. F. Române .	—	—
S^/o „ Mnnioipale . .	77	78
lOf» ,, Casei Pens. [300 l.J	210	215
5n/0 Scrie funciare rurale .	88	89
7°/,	1041/2	105i/2
5°/, srbane	84V*	85
*?/o •	83»,-j	94V2
r\ ,, • •	101	102
impr cit prjaie Bucui*e«oj [20 .ft.]* OomKna-lâ ’nuoi bann» ^r^vederea	31	, (
UI VERSE		
Aar oontrie argint a»3 eiJete	14. 1 4	14. s. 4
Bilete de Bancă		14</t	143/4
Fiorin, va,. Austriaol*	,00 '	I-C3
Mftroi Germane	1.23	1 2:
Iniic, r* F/anceae	991 2	IOOI/2
Ruble de bartie	2,45	2.50
Amorurile reginei Margaretha de Navara
şi Louis XI........................»	2,
Memoriele unei	cântăreţe. ...	»	1,4
Memoriele unui	o6cer	austriac .	.	.	.	>	},l
Memoriei© contesei de	Licbtenau	.	.	.	»	1,4
preţul resp-ctiv în mărci poştale din ori-co ţâră.
Catalogul amănunţit se expediază franco di tiimiterea unei mărci postule de 25 bani că ,ibrăria
LUDWIU AUER VIENA- Koblmarkt, 5.
ANUNC1U IMPORTANT
Renumitele Băl de la Lacul-Sârat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind ibondentâ, recomand onorab. public Hotelul meii numit LllXCIlburg, com-
143/* grădină spaţidsâ, serviciul prompt;
Hotelul este situat în faţa băilor calde 1001/2 Ş' roci, dependinţe de acel Hotel, precum şi Restaurantul cu mâncările cele mal alese cu preţuri moderate, n 1	- . „	-	nm muu Sper că onor. public va fi pe deplin
Reunita eartnrăreasă IULIA POLONEZ satisfăcut; sunt gata a primi visita-
care ghicesc© viitorul, presentul şi trecutul, torl cu Începere de la 20 M ’iu QOi'.
p<5te descoperi si pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se iutereseză cine-va Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc A sn adresa în str. Coetmului, No. 2, Strada Romană, In fi nitul strndeî Primăvereî, pe unde trece tramvaiul. Asemenea mai ghiceşte uitându-se în palma şi fruntea omului.
5-3-3
Proprietar DIMITRIE IONESCU. Lacul virat
un aparat de fabricat apă gazosă în buuă stare cu 700 sifoue. — A se adresa strada Ic6neî, No. 53.
De venzare
Banca Naţională a României			
SITTTA.TITT3SrEA. SUMARA			
1885		1888	
25 ivraiu	ACTIV	|7 MaiO	Maiu 24
I 35334399	p (Monetă.	• !,,l(liilete ipotecare			36162375	I 366979491
25862130		25925295	259261301
2431821	Elei'.le (le încasat		86302	362315
17030699	l’ortololiu, român şi străin		19372701	19288558
19219830	Im,,nmutul garantat cu efecte publice	j 14285080	14164950
11994338	Fonduri publice			11992168	11992168
1408103	Efectele fondului de reservă		1928835	1928835
141-2399		2089154	2109427
195040	Mobiliar şi Machine de imprimat ....	168057	168057
229285	Ckeltuell de administraţinne ......	218033	220530
20605555	Depo-dte libere		15544277	15579770
43475822	Comnturî curinţl 		52100168	51649522
1334783	„ de valori			3904313	3929849
188534204	PASIVI	183776758	184018060
12000000	Capital ... .... ...	12000000	1200000
1433778 1	Fond de raaervă		1932301	1932301
	Reserva de amoriisarea Imobilului ....	97785	97785
j 91466570 1	Bilete de bancă în circulaţi unu Profituri si perderî		94825090	"94723120
757319	Dobândi şi beneficie diverse		657936	691086
28605555	Deposite de retras		15544277	15579770
52522592	Oompturl cuîinţ"	 .	57286914	57417542 ,
1748390	» de valori ... i - .	1,432455	1579456 ,
1885312U4		183776758J	1840180(30 Iii 1 SI
SOCIETATEA
PENTRU
INVEŢATURA POPORULUI ROMAN
Spre a se complecta materialul de înbră-căminte şi de pat al internilor din scdla
noimală întreţinută do acestă societate, co mitetul publică hoitaţiune pputru ijiua de 30 Maitt spre a se procura:
60 învelitori; 35 Cârşafurl; 3 cămăşi de ijiu»; 89 cămăşi de nbptea; 14 perechi is-mene, 15 pe. o hî isinene şi 3 şervete.
Modelări pentru aceste efecte «e pot vei, dea în t<5te (jilele de la orele 8—12*.Qrrfif. în localul Sucietăţei (Curtea hisericel sf. Kcaţerjnft)	COMITETUL:
Mulţumire
Suferind de inai mult timp de boală do piept şi tuse şi căutându-me cu diferite medicamente nu mî-aă folosit nimic, decât numai după o scirtă «ura cu Kiflr Kumis al d-lui Fior L’ikianoff
Pentru caro urât marea mea recunoştinţă ni Lukianoff.
LUŢA HÂCU
Soţia decedatului locotenent Bâcu Radu Str. Libertăţii, 17; Buouresoi
De
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu stringfitor şi rmmtfrător
D'verse car .etera de litere, preoum şi mater *1 puţin uzat, din care s’ar pulpa forma o bună tipografa în p ovincie Amatori' se vor adresa la d-1 comisioner 1. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucurescî.
Hn uânrlorn	atrada Stnârdan
UKj VClIUdlC No. 10, făceud colţu în
stradela Sf. Dunitrie, în apropiere cu noua construcţie a Băncei naţionale. Doritorii se pot adresa la proprieta a care locueşte într’insele, în tdte (jilele de la 12 ore pene a 6 dupe aoiia^L	5 — 3—1
ACT DE MULŢAMIRE
Sub-semnata, domiciliată in strada Jianu No. 7 la şosea, am Biiferit 15 ani de o lungă bălă forto
la cart m’am adresat, aşa că desperasem cn desăvârşire, când recoman ându ini-se de cine-va d’a încerc* cu mult lăudatul produs de lapte din Cau-oazia Eidr-Kuiuis 'abrioat de d. FlorpLukianoff din calea Griviţeî No. 140, Irebue sS recunosc că în adevâr dupS o cură de 150 de sticle, m'nm simţit cu desăvârşire însănătoşită, pentru care lncrn mă simţ îndreptăţită a aduce mulţumirile mele prin publicitate d-lui Fior Lukianoff, ca unuia care mi-» redat vi 'ţa prin es:olentul product pe care d-sa îl fabiicdză	Siţn Coiistantinoscu.
GALOŞI
«lin renninifa fabrică din Edinbnrg
NORTH BRITISH RUBBER C
pentru
DAME, BABBAŢI şi COPII
Botfori Şoşoni-galoşi, etc.
diferite qnalităţl şi fasoane
PREŢURILE FABRICEI. — COND1ŢIUN1 AVA NT AG IO ASE
A se adresa pentru comande la Repiesentantul general pentru România, Bulgaria şi Orient
5	Bucurescî C
»strada doamnei d-
I. WâBTIâ 5
Uucuresci K J STRADA DOAMNEI
BJtzî&ijmgm
aqasin de Haine Barbatesci si de Baeti
BAZAR DE ENGLITERA
ii
CO
o
Sub-semuatul, am oadre a auuoţa po onor. clientak nostru atât din capitulă cât şi djn provincie că Magasi mi 1 nostrii^-"^ a primit sezonul acesta ţjtlrv’CA x
mare transport	^	, ,
,!<î	' fiibricefe cele
\VAV	' maî i-enumite din Europa.
^ ^	* Asemenea m il putem efectua
şi orf-ce comande, de 6re-ce posedăm co *-<*2^ şi mi Mare Deposit de STOFE fine.
Sper că onor. Public şi clientela n stra, me va onora cu vis.Lele d-’.or şi sunt sigur că va fi cu toţii pe deplin satisfăcuţi. ClS Stilîlă H LFIBOVlCZ
îu
—s CO
sssz?»BB3aiiaauaMMEsgeaagosBaa ...

I Bătături sau Negi
Se depărteze sigur gi fără durere în timpul cel maî scurt prin ungerea cu tluctură de bătături renumită şl singura adevemtă a lui Ravaluer, din Pliarmacla roşie în Pesen.
1CD Costulunei sticluţe cu car- 1 CD III. ton şi cu pensulă I Iii*
Deposit in Bucurescî la d. Farmacist Ru» lolf Schinettau, farmacia Curţeî Regale-
usmm
			
Sub-semnaful, qj6 simt dator a a-duce mulţumirile mele renumitei cărturăresc Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzel No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului. R. Pânescu.	Elisareth Hardine m6şA cu diploma din streinAtate Fostă directdre a Spit. de moşit din Kazan. DSconsnltaţiniil de la orelgio—12 a.m. STRADA COSMA, no. 1.	De arendat de la Aprilie 1887, jumătate din Moşia Par&ipân Arsako j jdin judeţul Vlaşca partea care se înveci-ueşte cn domeniul Giurgitl. Doritorii se vor adresa la d. Em. La-hovary, 74, Calea Victoriei în Bucurescî.	Lecţiuni de Dans OTEL PIES0HI, Strada ŞELARI,.camera 24.1
			Sub semnatul are ondre a ad e la cunoştinţa onor. public că dă lecţini de dans atât privat cât şi la domieili 1 3§a. n io* m&m&wm rroJesor da Dana. 1
	^1 _ w		
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE DIN ROMANIA
VALABIL IDE LA 30 MAIXJ (1 LXJ3STLXJ) 1880.
Bucu rescI-Romau						Roman.Bucurescî					
	Accel.	Pers.	Pers.	Plac.	Accel.		Accel.	Pers	Mixt	Mixt	Mixt
STAŢIUNI	1	21	27	29	9	STAŢIUNI	2	24	62	| 64	66
	săra	dim	dim.	dim.			sera	p. m		dim	
Bucurescî pl	ii 00	8,40	7,30	6,30	1,40	Roman pl.	8,25	12,30		.5,45	
Ploescî pl.	12,27	10,39			7,20	Bacău	9,25	1,55		7,50	
Mizil	1,14	11,38	p.m.		8,55	Adjud	10,45	3,52	dim.	10,29	p m.
Buzeu pi	14	12,55	1,10		6,10	Mârăşeştî	11,23		7,40	12,12	5,05
R.-Sărat pl.	3,17		2,25		7,48	Focşonî	11,59		9,26	12,59	
Focşani pl	4,28		3,48		10,10	R-Sărat	12,56	Tr. 22	10,55	2,29	
Mârăşeştî pl. 1	5,15	12,01	5,15			Buzău	2,01	1,18		4,03	
Adjud	6,01	12,55	6,39			Mizil	2,50	2,19	Tr. 10	5,23	Tr. 22
Băcău pl	7.39	2,55	9,351			Pioescî	3,45	3,39	10,25	8,00	10,17
Roman sos	8,45	4,10	11,15	- W		Bucurescî sos	5,00	5,15	11,45	9 35	11,50
	lirniu	p. m					dim	P. m.	săra	a m.	săra
Bucuresci-Uim gin (Smârda)						Giurgiu (Smârda			1 Bucurescî		
	Fulg.P	Persăr.	Persdn				Fulg.C	Persdn Persdn			
	dim.	dim.	p.m.				p. m	dim.	p. in.		
Bucurescî pl.	5 40	6,40	5 30			Smârda pl.	2,25	10/0			
Filaret		7,10	6,00			Giurgiu		10,13	8,30		
Coman i	6 24	7,55	6,45			Comana		11,13	9,3'		
Giurgiu		8,55	sera			Filaret		12,11	10,28		
Smârda uns.	7.10	9.DM				Bucurescî sos	3,25	12,25	10,42		
(’loes.i- ledcal						Predeal-Ploescî					
			Acc-	Pers-	Plăo.				Acc	Pers.	Plăc.
Ploesoî pl.			6,15sâi	9,38(1	8,19d	Predeal pl.			7,45d	4,5 In,	7,05s.
Câmpina			7,14	10,42	9,20	Azoga			7,58	5,0'	7,19
Comarnic			7,30	11,09	9,45	Sinaia			8,21	5,32	8,11
Sinaia			8,30	11,53	10,31	Comarnic			8,54	6,04	8,44
Azugi			8,55	12,19	10,53	Câmpina			9,18	6,29	9.09
Predeal soş			9, »0ser	12 35a	11,8d	P1068CÎ SOS.			10.9,	7,tos	ic8
Uucuresci- Verciorova
Verciorova-BucurescI
Galaţi-Mănîşeştî
Murăşeştî-Galaţî
STAŢIUNI
Fulger
C
Accel
3
Pers.
25
STAŢIUNI
Fulger
P
Accel. Pers. 4	10
STAŢIUNI
Bucurescî pl Titu Pites î Slatina Piatra Craiova T.-Severin Vârciorova s.
p. m.
4,05
5.07 6,24
8.08
9,30 12,05 i2,27n.
Trenu Fulger C pldeă din Smârdu şi Bucurescî Mercureaşi Duminica şi sosesce în Verpiorova Joia şi Lunea
a m. 8,00 9,00 10,16 11,56 12, 7 1,18 3,52 4,12n.
p. m. 8,00 9,26 11,17 1.2» 1,55 3,37 7,34 8,00d.
Verciorova pl
T.-Severin
Craiova
Piatra
Slatina
Pitescî
Titu
Bucui escî sos
sâra
3,42
4,08
6.55
8,17 10 12 11,31
...........—, .2,36d.
Trenul Fulger P, plecă din Vârcio-rova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce îu Bucurescî şi Sutârda Mere, şi Dum.
ndptea
12,57
1,19
3,53
4,48
5.12
6,58
8.11
9,10d.
din.
8,00
8,40
12.30 1,51 2,17 5,15 7,05
9.30	s
Galaţi pl. Bărboşi Tecuc î Mărăşeşti sos
Acel 7	Pers. 34 a 23	Mixt IO a 59	STAŢIUNI	Accel. 26	Pers. 603 8	Mixt 28
săra 10,40 ' 1,06 săra	di 7,45 8,30 11,14 11,45 a. m.	ndp. 11,40 12,50 4,16 4,52 dim.	Mârăşeştî pl. Tecuci Bărboşi Galaţi sos.	dim 5 25 5,50	p. m. 4.49 5,45 8,'5 8.50 săra	sera 11,35 12,34 3,53 4,35 dim.
Tecaci-Ber'ad
Ue riad-Tecuci
Tecuci
Bârlad
pl.
SOS.
iun.
6,15
8,—
sera
5,55
8.00
Bârlad
Tecuci
Pl-
sos.
dim.
8,40
10,40
săra
8A0
10,25
Adjud Tergu-Ocna
Buzeu-Galaţî
GalaţI-Buzeu
Buzeu
Brăila
3arboşî
Galaţi
	dim.	p. m-				sera	dim	—	~
pl.	2,30	12,51>	dim.	năpte	Galaţ pl.	9,40	8,10	sâr.	di m
	5,03	3,31	6,45	H,30	Bărboşi	10,20	9,1!	8,30	4,00
	5,40	4,21			Brăila	11,01	10,02		
SOî.	6,15	4,55			Buzeu sos	1,3"	t2,53		
	sera	p. m.				sera	a.ra.		
Adjnd pl. T.-Ocnel sos.
dim.
6,10
8,05
p. ra.
4,15
6,20
T.-Ocoa pl. Adjud sos
Tărgn-Qciia Adjud
dim sdra 9,45	8,20
11,35 10,-
tlacău-Pjiiti'a (Nd-uţui
Bacău Piatra N
pl.
sos
dim.
7,46
11.13
p. m.
3,-
5,28
Piatra (Nemţu)^ Bîicuii dim
Piatra N. p Băcău sos.
11 -1,30
Ploescî-Slăuic
Slăuic-Ploesci
(lon-ta » ţa-'Ierna vodă
p m
6 20 8,50
Ce.iiiavoda-fonstanţa
STAŢIUNI
Mixt
71
P oescî Slănic
a. ra. 10,45 12,40
STAŢIUNI
Mixt
72
llâmpina-Doftana
Slănio pl. Ploesct sos.
p. m 5,-6,50
Constanţa pl. Cernavoda s.
sera 6,50 8 35
p m. 1,50 4,24
(aşi-Uughenî
Cernavoda pl. Constanţa 8
p. in. 3,00 4 45
jp. m.
11,10
Duglieul-laşî
Iaşi pl. II 2,25 Ung.-Rom, s. || 3,49
'Jâmpina pl Doftana sos.
Duftaua-liâmplua
'T750
11,21
II 11,00 |		Doftana	sos	I 5, 0			Titu pi.
|| î 1.20		Câm ina	Pl;	1 6,08			Tîrgov sos.
Titu-Tîrgbvişte
Unglieni-£tm. pl. iaşi	808.
3,3v
o.uo
9,20
Tîrgovişte-Titi
9,45 1 .05
9,15
10,30
Ticgovişte
Titu
pl.
sos-
6,40
7,50
5,40
6,30
OALLEA FERATA LaEîVIBEIrlCL-GJBLLTSrAk-LLTL-LA.SL
Romau-faşî				laşi-Koiuan				Păş aui-'uceva				Sucuva-Păşcuni				Fereştî-Botoşauî				Botoşuiu-Verescî			
STAŢIUNI	Accel. 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. Mixt 3 | ,9			STAŢIUNI	Accel. 4	Mixt 10		STAŢITNI	Accel. 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Accel. 12	Miit 14	
t Roman pl. »—> Târgu-Frnmos faşl gos.	dim. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	p. m. :4,28 6,53 7 16 8,15 9,41 sera		raşl pl. Tirgu-Frumos Păşcanl P}ec«re la Rm. pl. la Sucdva Roman sos.	p. m. 4,33 5,48 7 04 7,16 8,05 săra	dim. 6,47 8,27 10,16 10,41 11,45 a. m.		Pâşcant pl. VerescI P'J Snceva sos-	dim. 1 ',41 11,50 12,08 12,23 săra	sera 7,16 9.32 9,47 10,09 săra		Sucdva pl. Vereacî Păşcanl sos.	p. m. 4,50 5,20 6,31 săra	dim. 6,44 7,39 3,S0 p. m.		VerescI pl Leorda Botoşani sos.	a. m 12,08 1,31 2,03	sera 9,47 11,10 11,42		Botoşani pl. Leorda] VerescI	dim. 5,0"» 5,49 7,09	p. ni. 3,05 3.45 5)05	
*E'90ţfr»lMi Qiwuln» Ta	0»le» BUhove» Sa, 36.
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4188.
IN BUCUKESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ABONAMENTE:
Pentru Capitală:
Pentru <*n an -jiţse luni , rel luni
Lei 24 » 12 »	7
Pantfu Distîiotş
aritru un an . y ţjtise luni * trei luni
1*1 ao »	15
> 8
Pentru Streinăttttn Pentru un an .
* ştise luni » trei luni AbonammUele se fac la 1 şi 15 ale fiecărei luni
Dn număr vecin fi 25 bani.
bei 4<> » 20 > 12
VINERI, 30 MAÎ 1886
ANUNCIUUl ŞI RECLAME s
Anunciurl pe paj?. IV, linia 25 ban Reclame pe	pag.	III	. . .	1	led
' Pe	pag.	II	...	3	lei.
> pe	pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame, R.edwţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se. refuză; articole nepublicate se ard.
Tn streinătate a se'adresa ;
Frauda, Havas, Lafiito & C-nie, 8 place d.-la Bourse, Paris.
Ediţia, de dimineţi
Englitera, Bngfene Micbnd, 81 Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv ten.
Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien. Ungaria, D. Moritz Wiest, în Iluda-Pest,
Redacţinnea, Calea Rahoveî, No. 36
Director politic, I, G* FUNBESGU
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
naţiunilor ce să bucurii de secoli de de ea îu t6tâ întii^dărea cuvîntuluî, instituţiunile democratice identice cu ea este inamică naturală a întruni -ale nostre. Peutru ca aceste institu-j rilor libere şi recurge la acest mij-
____^ y ________ ţiunl să devie corp şi suflet al popo-	loc ingenios pentru a propaga idea-
Regele a plecat a<ji	ndpte cu prinţul rulul român, pentru ca să nu ne	lurile săle	politice. Şi decă nu	cuteză
°D“ Ja Wiesbaden.	mal temem de putinţa reîntdrcerei	penă acum	a se adresa la votul	cetăţe-
v» tlLlri p“^6V	Pr'“,F	Sf,re r0bia ciTicii tra0uU’ treb,M cai“il0r’ aP01	ac&ta 6 numaI>	°“ma'
Kopenhaga, 8 luni îi.
Paris, 8 luni ÎL	0 propagandă de tdtâ <]iua a adevă-
Negocieri’e îutre Fraucia şi Vatican i aţilor amici al acestor instituţianl să privitor la cercul de activitate al delega- se facă ; trebue ca O luptă necurmată tulul apostolic În China, urmează încă. j din partea acestora să ţie poporul-Le Tetnps, în Jirma soirilor contrarie roaJân pururea deşteptat în contra
remul spiritual şi că nu va înceta protec- Partidul liberal Şl guvernul, să& toratui france».	în curgerea ultimilor ţleoe aui, a fă-
Berlin, 8 Iuniiî.
D. de Btttticher s’a- întors &iţî din Frie-driohsruhe unde a vorbit cu cancelarul
Germaniei despre atitudinea ce trebue se	. .	„	.	,	, ,.
observe guvernul In faţa decisiunilor luaie 9a acordat Prese* ^mâne absolută
cut tot ce se putea face în atestă privinţă.
Mulţumită luptelor acestei partite,
de comisiuuea pusă pentru alcătuirea tac <Uelcr pe alcool.
Borna, 8 Iuniu.
Peste 20,000 Omeni a îl făcut pelerinagifi de la Turin la Santena, locul unde Cavour se află înmormântat.
Pentru deschiderea parlamentului vor sosi mâine la Roma membrii casei regale.
Bruselă, 8 Iuniiî.
Respunsul secretariulul regal către un lucrător protestant, care a rugat pe rege, ca se fie naşul copilului seu da curând născut, a produs o mare sensaţiune. In acea scrisdre se spune că asta s’ar putea face numai la copil de religiune catolică.
ţ)iarul Etoile Belge crede că secretarul cabinetului a lucrat în acesta afacere fără soirea regelui şi că neînţelegerea s’a desluşit mal târziii printr’un resultnt coutrariîL
Paris, 8 luni ÎL
Gestiunea isgoniril principilor iar s’a a-gravat. In comisiuuea Camerei, după ce Henri Maret citi raportul săă, care după enumerarea faptelor se încheie cu obser-vaţiunea, că în comisiune nu este o majoritate nici pentru nici contra espulsăril, acel raport a fost respins şi o nouă desba-tere a fost deschisă asupra propunerii Brousse, acceptată şi de guvern. Der acestâ propunere, după care isgonirea pretendenţilor în linie directă va fi obligatorie, iar a celor-1-alţî principi va fi facultativă şi în puterea guvernului, a fost de asemene respinsă.
După aceea un membru din comisiune aduse iarăşi pe tapet propunerea făcută o dată de Floquet pentru isgonirea obligatorie a tutulor principilor şi acesta propunere a fost primită cu 6 voturi contra 5 şi Camille Pelletan numit ca reportor.
Remânerea guvernului depinde numai de oport' niştT. Ddcă aceştia vor vota cu radicalii, atunci guvernul va cădea, iar do nu, sunt perspective că propunerea Brousse va fi primită.
Desbaterile vor începe joi, dâcă nu se va propune a se lua proiectul imediat în consideraţie.
Belgrad, 8 Iuniu.
Organul guvernamental publică o mulţime de declaraţiunl de deputaţi, cari spun că fac parte din partidul guvernamental.
Miinich, 8 Iuniiî.
Manifestul principelui Luitpold câtre curţile europene, în care anunţă primirea regenţei Bavarieî, este gata a se trimite.
impunitate, prin desfiinţarea arestului preventiv şi printr’o toleranţa ce nu pdte isvori decât din absolută Încredere ce are acest partid, pe de o parte în înţelepciunea şi mintea să-nătdsă a poporului, iar pe de alta in lipsa de orî-ce înrîurire a atacurilor nedrepte şi a propagandei infame.
Nici odată, ca sub domnia guvernului partidei liberale, presa oposi-
ţiunil nu s’a coborît ca acum păne
pentru că crede că terenul nu este pregătit încă de câtre renegaţii partidei liberale, şi că in memoria naţiune! sunt încă vie amintirile trecutului plin de ordre, când peste ţâra întregă domnea o mână de pasări vorace, cari menţină în ghia-rele lor nenorocitul popor român.
Este de datoria membrilor pai*ti-del liberale sâ paraliseze uneltirile criminale ale dmeniîor trecutului; este de datoria fie cărui bun român a descepta atenţiunea nepăsaţilor a-supra uneltirilor dospite de o mănă de ambiţioşi, cari pentru a satisface poftele lor meschine sunt kotărlţl a ajuta pe călăii libertăţilor noştri politice.
In ceia ce ne priveşte pe noi, Ziariştii liberali, apoi vom urma, precum am armat neîncetat de a ne face datoria, neper^end nici o singură ocasiune spre a arăta poporu
la înjosirea, în care să tăvălesce ; nici odetă nu s’a v&jut condeiurl mai murdare, consciinţe mal impovorate, nici odată nu s’ati făcut apeluri mal directe şi făţişe la intervenirea străi-
lul drepturile ce are şi a’l îndemna
nilor în afacerile ţârei — şi cu tdte-că acest popor va şti să ’şl apere cu
astea nici odată presa n’a fost mal liberă, mal neimpedicată de autoritatea în procedeurile sele, fie şi ile gale, fie chiar trâdâtdre de interesele ţârei.
Tot partidul liberal cu tdtă lupta înverşunată a oposiţiunel, a înzestrat ţera cu o lege, care garanţia libertatea alegerilor şi măreşte cercul a-legâtorilor şi în sflrşit tot acest par-
tid a creat legea de răspunderea mi- rile politice, asupra căror un com-
a veghea asupra lor
Ast-fel şi numai ast-fel vom putea păzi opera, pentru care o generaţi une întrdgâ a trăit; ast-fel şi numai ast-fel vom putea să fim siguri
energie drepturile s$e inprescripti-bile în timpii grei de încercare, cari vor mal reveni pdte în viitor.
Uneltirile oposiţiunel ambulante, propaganda acestui pumn de 6menl cari fac astă-^I sgomot în ţeră—des-preţuim, iar cât pentru cetăţenii .români în genere, cât pentru descep-tarea lor la cea dintâi şi mal impe-ridsa datorie, de a’şl apâra dreptu-
A 80 vede» Ultime Soiri pe pagina III

nisterială.
Deci întru cât priveşte âC63t partid până acum, apoi nu putem să nu recundscem, dacă drepţi voim să fim. că el şî-a făcut datoria şi chiar cu prisos.
Credem însă că suntem datori, faţă fiind cu svlrcolirile oposiţiunel conservatdre, faţă cu orbirea unor disidenţi liberali, cari aii trecut cu bagagiul cu tot în clanul reacţiunel, a ne intdree acum spre membrii partidei liberale, carisă odihnesc pe lauri şi să’l întrebăm :
Ce faceţi cu libertăţile acordate de Constituţiunea ndstrâ ? Ce faceţi pentru a aduce poporul român ca el să iubescă instituţiunile ndstre democratice ? Ce faceţi pentru ca el să ajungă căt mai răpede la nivelul a-cestor inst.tuţiunl bine-cuvdntate şi s6 se deprinsa a trage din ele tdte
plot imfarn sâ urneşte, considerăm că atât organele partidei liberale, cât şi orl-care cetăţean trebue sd şl impue misiunea de a nu lăsa s£ fie înşelată opinia publică de către un partid, care ca lupu şi a schimbat cojocul d4r năravul nu.
Dacă nu vom înţelege acestâ misiune şi nu vom şti a ne o îndeplini, va veni negreşit o în care ne vom <î*ce cu amărăciune : cum ne am aşternut aşa si ne am culcat.
Alea jacta est.
Cil 341 voturi Contra 311, adică cu o diferinţă de 30 voturi, bilul autonomiei irlandese a fost respins în a doua citire.
înainte d’a esamina situaţiunea
creată a acest vot, sfi resumăm starea
cuprins se cundsee, şi-l depuse pe biuroul Camerei comunelor.
Acest proiect întempină o resis-tenţâ desperată, oposiţie de mal multe feluri, pornind din deosebite puncte de vedere. Recunoscând că proiectul guvernului respundea nu numai unul principiu d’a cărui dreptate nu ne putem îndoui der e şi oportun, s6 ne oprim puţin la oposiţiunea rădicată contra lui.
Po continent s’a lăţit o ideiâ fdrte greşită despre conservatismul engles ; obicinuită sfi vedă în Anglia un sol de relativă perfecţiune şi judecând după 6re-carl acte isolate, lumea crede că conservatorii englesi nu resping conclusiunile sociologiei, că el diferă de liberali numai în măsură. In realitate însă nu e aşa, conservatorii englesi, mal corecţi întru eât-va decât cel de pe continent, sunt tot aşa de duşmani principiului des-centralisăfil. Iată esplicarea oposi-ţiuniî lor la bilul irlandes.
Ace3tâ esplicare însă nu e complectă; în atitudinea lor mal e ş’un alt mobil, mult mal puţin corect.
După cum se seie, tot pământul Irlandei 6 în mâna land-lor<jilor. Glad-stone, prevâ^âtor şi complect cum. e tot-deuna, a însoţit bilul home-rule d’un bil pentru îinpropriătărirea ţăranilor. Acest din urmă proiect trebuind să fie retras din causa prea marel resistenţe ce întâmpina, pericolul era mare pentru conservatori, căci cestinnea agrară e o cestiune locală şi, ereându-se parlamentul irlandes, acest parlament avea să se ocupe cu dânsa şi s’o deslege într’un sens cu totul nefavorabil land-lor-Zilor.
Acestea sunt cele două motive principale ale purtării conservatorilor, mai sunt şi altele mult mai meschine, ca pofta d’a răsturna pe Griadstone şi d’a T succeda, motive de care nu ne mal ocupăm aci.
E mult mai greft. de esplicat oposiţiunea whigilor şi a radicalilor. Cel d’ântâl afl combătut proectul în numele unei idei vagi; ei pretind că proiectul rupe unitatea regatului, ceea ce nu e de loc adevărat. Cel din urmă sunt, în principii, pentru autonomia Irlandei, dar nu se împacă cu amănuntele» In zadar d. Gladstone s’a angagiat să renunţe la proiect, numai principiul să fie votat ; radicalii au primit la început, apoi iar au deşertat.
In totul o oposiţiunş imorală, meschină.
In sfîrşit, proiectul a fost respins cu o maioritate destul de mare. Ce va fi acum ?
Să ne uităm îulâl spre Irlanda.
urmările vor fi tot cele de mal sus.
Acum când cestiunea a fost tăiată intr’un fel, când putem privi tot drumul percurs de cestiunea irlan-desă, mal mult ca tot-d’auna putem Zice că credinţa în superioritatea politică a Angliei era o credinţă deşartă, un prejudeţ.
Anglia stă tot aşa de jos ca mai toţi şi cugetâtoral care ’şl întemeia speculaţiunile sele pe acăstâ credinţă, e tot aşa de desgustat de Marea-Bri-taniâ ca de ori ce altă ţeră.
Politica lui Gladstone însă îşi va face drumul; mal curând seu mal târdiă, ea va fi aplicată, dăcă no chiar de Gladstone cel puţin de urmaşii lui.
Votul de astă-Zl va fi rescumpă-rat; numai cine scie cu preţul câtor
sacrificii...
IMFORMATIUISTI
BebjII, Joi 29 Hali 1886
peritatea materială şi morală a naţiune! întregi ?
Afară de neobosita luptă Z^nică ce conducem noi fiarele liberale, afară
de lucruri anteridră lui. Lucrul me- ^cb revoluţi unea, complicată cu res-rită acăstă ostenălâ, căci votul Ca- boiul civil între catolici şi protes-
foldsele ce să pdte trage pentru pros- mere! comunelor are o însemnătate tfmtb se rădică ameninţătdre. S’a
Una din datoriele de căpetenie ale partidei liberale Intr’un stat constituţional esto acea de a lucra pe tdte [de propaganda nostrâ, nu vedem in cărările, şi în tdte împrejurările ca po- momentul de faţă de cât svircolirile porul să se pătrunZâ de folosul ce hiddse a unei mâini de dmenl, care
pdte trege din instituţiele ce posedă şi să-şi esercite drepturile, care ’şl-a dat.
Acdstă datorie devine şi mal impe-ridsâ, când e vorba de un popor tî-năr, care a ajuns să se folosescâ de instituţiunile cele mal democratice fără o luptă crincenâ, fără sacrificiile sângerdse şi tot-d’auna fdrfce durerdse. Acesta este caşul naţiune! române.
Poporul nostru ajuns la un regim de suveranitate naţională, după res-turnarea unei domnii personale, nu s’a putut încă urca până la nivelul
pretind că se luptă pentru binele
mai mult decât mare. Anglia e arun-' vorbit de puterea pe care pot s’o puie catâ acum într’o criză care-I parali- Uisterianii în mişcare; dar e înmiit seză nu numai acţiunea esteridră, ci ma* m«ire puterea nuţioaaliştiior, cari şi ori-ce acţiune internă străină de,aâ partisanî şi mijldee de luptă pre-cestiunea irlaudesă.	jtutindenl. Cari pot fi urmările aces-
Lucrarile stăteau ast-fel. Guvernul (t0i laPfce îngrozifcdre, greii de spus liberal avea convingerea că Irlanda acum; în tot caşul, statul engles va
ţărer, avăad de scop a despoia po porul român, printr’o înşelăciune infamă, de drepturile sdle politice. In afară de larma făcută la Botoşani, Rîmnicul-Sărat, Severin de către strigoii reacţiunel degkisate nu vedem încolo nici o mişcare politică; o nepăsare vinovată pare a fi cuprins pe toţi cel, cari, după o luptă lungă şi crîncenă, să cred în drept a se odihni pe laurii culeşi.
Oposiţiunea conservatdre este duş
nu mal pdte fi guvernată fără o fi ruinat.
reformă radicală a organisaţiunil de păn’acum. Un element de convingere, nu numai important ddr oficial, gu vernul engles putea să-l tragă din
In Anglia însăşi, urmările votului vor ti hotăritdre.
Săă guvernul se retrage ; atunci, nici un alt guvern nefiind posibil,
căderea cabinetului conservator, pro- parlamentul va fi disolvat; în acest vocatâ numai şi numai de passgiul moment, seu politica lui Gladstone din adresa tronului cu privire la ad- va fi aprobată şi tdte se vor sfîrşi ministrarea Irlandei. Sunt recente îQCa cu bine, seu ţera se va pro-amintirile, do aceea nu mal insistăm, nunţa contra acestei politici ş atunci Ajuns în acest punct, guvernul nimeni în lume nu va aci să oprdscă engles trebuia să se gândescă la cea furtuna irlandesă. mal potrivită reformă. Primul-mi-! Sdâ guvernul nu se va retrage
mană libertăţeî presei şi să foloseşte nistru pregăti un proiect, al cărui ş’atunel parlamentul trebue disolvat;
D. I. C. Fimdescu, directorol acestui <jiar, a priiiniţ aseră urmâtorea adreaă din Giurgiu, subscrisă de un numer de cetăţeni dintre cel mal insemnaţi:
Fundescu, deputat
Bucuroscî.
Cn mare bucurie a primit oraşul comunicarea ce ne-aţl făcut pentru votarea le-gel despăgubirilor de resbel, şi ne grăbim a esprima prin d-ta mulţumirile cele mal căldurdse tuturor rcpresintanţilor judeţului peutru interesai ce a pus la trebuinţele locale, rugându-ve ca toţi împreună să mergeţi a presenta M3j»s‘ăţeî Sete Regelui, domnului Brătianu şi întregului gavern, recunoscinţa şi mulţumirile devotate ale oraşului Giurgiu pentru acestă ytfi de dreptate.
P. Drăgănescu, Iordan Theodoru, I. Du-milrescu, loan Nedelcovici, Marin Popa I. Soare, T. Marinescu, Camabatu, Velcea Nicolae, 1. Velicu, Radu Theodosie, M. Ve-iteu, Dimitrie Bouga, Th. Orosovitz, Stoica Gheorghiu, Vasile V. Spoială, C. Govela, Michail Petcuşî, C. Popescu, loniţă Bru-mărică, Dumitru Niţe*cu, Nenu Velicu,
C.	Stoenescu, loniţă lheodorescu, P. Popescu, P. G. Carnabatu, 1. Anghelide, Ilie M. Marinca, Vărban Lilu, G. Sebex N. Nicolescu, llie Petrovici, Marin Stănescu, Preotu P. Pantelemonescu, 1. Ghenovicî, B. Andreescu, Ghijă Ruse, Ştefan Tonciit, Niţă Stavrache, Stan Bratot, Ion Neaţu Slobo-z'anu, Pavel Manolescu, G. Ciucurescu, N. Sologorof, Preotu C Şoma, Ghiţă Mâinea, lonipl Vasiliu, D. Marinescu, loniţă llie,
M.	Dimilrescu, G. Nestor, ludor R. Bu-zică, M- Constantinescu, Ivan Gabroveanu,
N.	Bilcea, Stoian Cornescu, D. Marinescu, 1. Marinescu, Sp■ Venculescu, Vasile N. Mihăilă, C. Ionescu, Bagi Br. Mihail, G. Christu, Pascăly Michail, C- Ionescu, llie Iheodoroff, Ghg Banu, Gr. Căpitănescu, Stoian Cernea, Imită A. Boşman, Estera
D.	Ştain, N. Vasilescu, llie Ioniţă, I. Râm-niceanu, T. Biescu, D. Ştefănescu, Br. Mihail, Dragomir Calianu, lănase Guran, D-Gonstanune&cu, Alecu Tănâseacu, Simian Andreia, (Nedescifrabil), Gonst. G- Popescu, Gr. G Carcally, D Fulga, M. Perieţeanu, George Constantinescu, G. Pariseanu, Al. N. Oprescu, Radu Popescu, Ghiţă 1. Ni-cnlaevicl, Al. Malaxa, T. Nicolescu, N. loan. State Anton, L. Nedelcovici-, A. G Archondis, I N. BilargiU, Stoian Marinescu, G. Mateescu, T. Dragne, Fraţi Neaţu Dragne, D. Popescu, 1. Popescu, 1. Dinii-trescu, Cârtojan.
(Urmedă Încă un numer însemnat de snbsemuăturî, pe care spaciul nu ne per-^nite ale trece acum.)
i
O f6iă a oposiţiunel scria erî că politicii ambulanţi din coaliţiune vor ţine în curând o întrunire monstră la Iaşi vechia capitală a Moldovei, şi că la acea întrunire nu vor lua parte alegătorii d-lul C. Cuchez.
Noi mulţumim acelei fol de francheţa s a. Se eciâ că în Iaşi sunt două soiuri de populaţiune : români, şi evrei. Alegătorii d lui Cerchez fiind români, la întrunirea oposiţiunel vor fi der numai evrei, şi pdte
www.dacoromanica.ro
2
gBBMB
TELEGRAFUL — 30 MAI 1886	_____________________________________________
şi alţi câţî-va strein), aduşi de peste graniţă.
Intr’adevăr, atunci va fi o întrunire monslră!
a * . .
Gonciu, victima politică a oposiţiunei,
care după apusele diaruiul Hesboiul Weiss a sustras nişte bani din busunaral d. N. Stoenescu şi a fost bătut de păgubaş s’a liberat pe oauţiune având a fi judecat de tribunalul oorecţional. întrebăm cine a plătit cauţiune pejitru acest martir politic?
X
V. Covurluiulul tipăresco sub rubrica de Cronica locală următorul intrefileu:
«ţliarele oficidse desmint expulsarea celor şâse Francesî de la (jiarul Indăpendance Roumaine. Repetăm încă odetă câ decretele aă fost semnate. Decă Iu se guvernul a renunţat Ia acesta măsură inutilă, n’avem decât a’l felicita.»
La rondul nostru ne credem datori a repeta că confratele nostru greşeşte, de <5re ce repetă un neadevăr. Cu acest sistem se pdte merge fdrte departe, se pote inventa ori ce va trece prin tap şi apoi a doua <Ji să desmioţâ, prin a declara că decă nu s’a făcut, apoi a putut să se facă.
O armă nedemnă, o armă neloială.
*
Ieri pe la orele 5 şi jumătate p. in., s’atl întrunit la prefectura poliţiei capitalei, d-nu consilier municipal Petrescu, d. prim-pro-curor Manolescu şi d. prefect al poliţiei, D. Moruzzi. S’aH verificat biletele câştigă-tore la loteria Atlieneului şi s’afi subscris mandate pentru plata câştigurilor.
Diarul VIndependance Rouma e aflând despre acestă întrunire a delegaţilor loteriei inventeză, după obiceiă, următorele : «La întrunirea de ieri s’a discutat lung «asupra conduitei ce va ţine parchetul «în cas de agresiuni analdge cn aceia a «cârel victimă a fost d. Frnndesou, redactorul ijiaruluî Epoca».
Acesta este metoda de a da informaţiunl, întrebuinţată de confraţii noştri din opo-siţie.
--------OOHOO---------------
JnM L'INDtaflANCE BODMAING
Oj gau al alianţei uuirersale israelite
In jurnalul L'Independance Roumaine de la 20 curent am citit o telegramă a directorului acelui jurnal, d. George Lahovary, adresată la Paris amicului seS, Io-seph Reinach, directorul jurnalului la Re-publique frangaise, redigiatâ în aceşti termeni :
»Este serios chestiune de a se eipulsa şese franceşl ocupaţi în biurourile Indepen-ţel române; bisară coincidenţă'; ministrul Franciel d Coutouly părăseşte România fără să lase un însărcinat de afaceri.
(semnat) Lahovary.
Apoi după ce publică acestă telegramă face o acusare capitală directorului Poştelor câ a comunicat-o miniştrilor.
Eram de mult obicinuiţi de a nu vedea In L'Independance Roumaine de cât un organ al intereselor străine. Nu putâm însă crede nici o dată că va merge cu cute-sanţă până a cere pe faţă intervenţiunea străină în afacerile de poliţie interidră ale
ţăreî; şi apoi a invoca ca argument chiar faptul săă pentru a acusa pe uu funcţionar consciincios şi gelos de drepturile de suveranitate ale ţăreî sele, că a dat pe faţă actul directorului Independenţei române, care constitue o crimă de les-naţiune.
D. colonel Pastia, directorele telegrafelor şi poştelor, nu putea proceda alt fel decât aiătâud guvernului acea telegramă. Prin urmare d-sea a probat că este funcţionar loial şi bun român.
Sunt sigur câ cel de la Independenţa şi aderenţii set vor susţine că acea telegramă nu conţine cerere de intervenţiune streină. Să analisăm puţin, ce însemneZă cuvintele: bisară coincidenţă, d. de Coutouly părăseşte România, fără să lase un însărcinat de afaceri. Cu alte cuvinte, stăruiţi domnule Rheinachca guvernul fraDces să ia în mână apărarea celor espulsaţf, adică să se opună la esecutarea actului guvernului român.
Către ciue însă se adresă d. Lahovary implorând ajutor contra ţării sele ? Către inimicul cel mal înverşunat al neamului românesc : Alianţa israelită universală !
D. Rheinach, amicul iuţim al d-lul La-hovary, este evreă şi membru activ îu comitetul central al Alianţei israelite; şi fiind în acelaşi timp directorele unul jurnal care este în bune relaţii cu guvernul franees, d. Lahovary ştie de câtă putere de acţiune se bucură amicul săS jidan ; mal cu semă că în cabinetul franees, mal toţi miniştrii sunt în rolaţiunî intime cu acest diarist.
Se ştie cât reti ne-a făcut Alianţa israelită, şi cât ar fi voit să ne facă dâcâ ar fi putut mal mult.
In timpul cougresulul de la Berlin, me aflam acolo, şi trimeteam corespondenţe la jurnalul Pressa de tot ce se urzea pe spinarea ţerel mele de către amicii d-lul George Lahovary de la Alianţa Israelită. Printr’un concurs de circonstanţe care se raportau la interesele mele personale, am fost pus in posiţiune de a cunoşte, pot dice, mal bine de cât toţi corespondenţii streini, tot ce se uneltea între culise de d. Vadington şi membri dirigenţl al Alianţei Israelite contra ndstră. Decă am scăpat de calamitatea ce ne prepara amicii d-luî Lahovary, ca congresul se declare împământeniţi prin tractat pe toţi evreii din Romă-uia precum le era dorinţa, mântuirea năs-tră nu se dătoreşte de cât îu prima liuie principelui de Bismark şi apoi reposatulul contele de Biilow, atunci secretar de stat al Imperiului german la afacerile streine şi al doilea plenipotenţiar al Germaniei în congres.
^Cu altă ocasie vom mal arăta şi alte fapte ale acelui evreă, amicul d-lul Laho-vary. De astă dată ne esprimâm mâhuirea de a vedea uu român aliat cu inamicii ţârii sâle contra el, şi devenit organul lor.
Deci de astă-<jl înainte, jurnalul L'In-dependance Roumaine nu pote fi privit de cât ca organul patentat al Alianţei Israelite universale.
I. C. Cumpănăşescu.
(Advocat.)
DEBUŞEUBI NOI
Ministrul lucrărilor publice a presentat Camerei patru decrete regale, prin cari se
cer credite pentru construirea a patru linii ferate noul Linia GalaţI-Bârlad, de alungul judeţului Corvurluî va costa şâse milidne.
Acestă linie ferată are o importanţă ea -cepţională pentru judeţul Covurluiulul. Ea va trece prin mijlocul judeţului în tot lungul seif, şi prin urmare va deservi tdte satele sale şi de o parte şi de alta. Judeţul Covurlul uu prea avantagiat pene acum în privinţa căilor de comunicatiune, va avea prin acest drum de fer avantagie ce nu se pot coutesta. De altmintrele importanţa lui se dovedeşte prin repeţite cereri ce s’a făcut în toţi anii pentru construirea lui.
Acest drum de fer va deturna drumul cerealelor Moldovei de sus din spre Iţeau! şi UughenI spre Galaţi. Cu urcarea taxelor austro-uogare asupra cerealelor române, aceste nu vor mal găsi desfacere în pieţele vecinei nâstre, şi vor trebui prin urmare se ia drumul spre mare, spre a se încărca pentru ţările Europei occidentale. Fără noua linie, cerealele ce mergeail spre Austro-Ungaria, ar fi luat drumul spre Odesa, prin UnghenI, unde se şi duc deja parte diu cerealele Moldovei de sus.
Nu tot ast-fei va fi după construirea nonei linjl. Distanţa la Galaţi va fi cu vr’o 80 de chilometre mal scurtă do cât la Odesa, şi orî-cât s’ar scădea transportul pe liniile ruse, cerealele Moldovei de sus se vor îndrepta tot spre Galaţi, atât din causa mal micei distanţe, cât şi a avan-tagielor ce vor găsi aci prin construirea docurilor şi instituirea warantelor.
Docurile vor suprima o mulţime de ehel-tuelî de manipulare, de încărcare şi descărcare, iar warantele vor oferi avautagiul ca proprietarii se pdtâ găsi bani pe marfa lor până se o potă vinde cu un preţ avan-tagios. Tote aceste avantage, unite cu scurtarea distanţei, nu le va putea oferi Odesa, orî-cât se vor reduce tarifele ruse.
Prin urmare noua linie va face din Galaţi iarăşi debuşeul natural al produselor Moldovei, cum a fost şi cum trebue se fie, şi revenirea afacerilor îi va reda cu încetul viaţa ce s’a scurs aprâpe cu totul din el.
Statul va câştiga asemene din reînflori-rea oraşului Galaţi. Sporirea fonciaruluî şi a patentelor se va urca la o sumă însemnată, căci noua linie va ridica în mod incomparabil valdrea proprietăţilor din judeţul şi oraşul nostru şi va spori considerabil numărul comercianţilor, Nu mal vorbim de traficul căilor ferate, ce se va urca prin deplasarea pe briile nostre a cerealelor ce până acum apucau pe liniile străine.
Ţăranii români din Transilvania.—La o simplă denunţare a arendaşului Domenie-lor regale din comuna Bucium în Transilvania, că unii locuitori din învecinată comu-nă Mogoş ar prevarica la marginea comunei în detrimentul seă fără a mal cerceta, decă denunţarea este întemeiată său ba, pretoriile din Roşia V. Damo trimete 5 gendarml la maialul sătenilor din Mogoş spre a confisca băuturile, ce le vor afla acolo şi spre a împrăştia pe săteni.
Fără a fi fost însoţiţi de vre-un amploiat de al pretorel sâă cel puţin de primarul comunei Mogaş eâă Bucium, şi fără a fi primit dela pretore vr’o îndrumare specială şi detaliată; gendarmiî, ajunşi la faţa locului, ÎDainte de a cerceta, decă întru adevăr s’a ivit un cas de prevarica-ţiune, ba chiar couvingându-se, că sătenii îşi petrec po teritoriul comunei Mogoş, şi că aşa de o prevaricaţiune, nu pdto li vorba, numai decât prind pe un sătân, îl trag îu mijlocul lor, îl maltratez», iar pe N. Sulare, care îşi esprimă indignare» faţă cu acâsta purtare necalificabilă, numai decât îl culcă mort la pământ, şi după el încă pe doi inşi; iar dintre ceî-l’ftlţl pe vr’o 7 i-afi împuşcat parte în pi-cidre, parte în umere, aşa că mdrtea aşteptă încă pe 3, iar v'o 4 vor trebui a fi amputaţi-
Owior.—La Valea Secă s’a întâmplat luna trecută un omor dintre cele mal sălbatice. Un dascăl anume Gheorghe PopovicI do la Bi-serica Buua Vestire din Bacafi ; trecând pe lângă un ocol de vite a lui Panţiru, unde se aflatt stând lângă uu foc, şi Andrieş Panţiru şi Mibai Piştea şi încă alţi doi, fu chemat de Panţiru şi după dre-eare întrebări, luat la bătae şi desbrăcat până la piele. Nemulţumit cu atâta, Panţiru i-a luat piciorul stâng şi Piştea pe cel drept şi apropriiudu-le tare de foc, le-afi ţinut aşa până s’aă fript bine. După aceia legându-1 de uu par bine, l’aă prăjit ca p’un miel d’asupra tocului şi l'aă dus apoi de l’aă muiat iu apa Şiretului, şi l’aă lăsat aşa pe mal până a doua ^i, când regăsindu-1 acolo 1’aH omorât de tot cu câtc-va lovituri de secure la cap, şi l’aîf aruncat în Şiret.
Parchetul înştiinţat a purces îndată la faţa locului şi in urma nnor sfăruitdre cercetări, a descoperit pe culpabili şi i-a dat judecăţii.
O
Oposiţiunea în şcole. Ancheta făcută de d. Spiru Ilaret a demonstrat într’uu mod nedub'tabil, că după îndemnurile omenilor ca d. Nebuneli şi alţii s’ail întâmplat neo-reuduelile In şcola normala de la Galaţi. Col 14 copil pedepsiţ', pentru c’aă făcut scandal şi afi părăsit scdla sunt victimele unor uneltiri culpabile a unor dmenî, cari negăsind proseliţl printre cel adulţi ’şT caută sprijin pe la copil.
tSL
Preşedintele Camerei. — Luai !a 2G ale curentei, scrie Ecoul Bacăului, cu trenul de la 8 Ore de dimineţă, d. general Demi-trie.Lsca, preşedintele adunării deputaţilor a plecat la Viena, spre a consulta celebrităţile medicale de acolo, asupra stării sănătăţii sele.
De acolo D-sa se va duce se petrâcă c lună la o staţiune balniară, şi pe la începutul lui Iulie, se va reîntdree în ţară.
La gară de la Bacâă d. general a fost salutat de notabilităţile oraşului, care se dusese se-î ureze bună călătorie. Cu d-sa s’a suit în tren şi d. Iorgu Radu, prefectul judeţului Bacău, care s’a dus s§ înso-ţescă pe distinsul călător, până la IţcanI.
&
Din BaCăii. — Marţi la 20 curent, Camera a declarat vacant, scaunul de deputat al colegiului al II lea de Bacău, ce a fost ocupat de decedatul G. P. Ianoly.
FOIŢA piARULUI „TELEGRAFUL*
JURĂMINTE DE AMOR
I.
— Până la mdrte !
Gură în gură, Intr’o îmbrăţişare nebună, supt farmecul pătrunzător al nopţii de veră, ea făcu acest jurământ, îutr’o resuflare,în cuib vibra ceva supra-omenesc şi desperat. El, asculta cu lăcomie aceste şopte, care-I păreu o musică de pe lumea cea laltă. O tremurare dulce ii străbătuse corpul şi, din tâte amintirile dragostei lor pasionate, a-ceata trebuia se remâie pa veci neştersă dintr’a lut in'mă. O lume întregă se clădea în mintea lui la ecoul acestor cuvinte care-I dădeai! fiori: arborii îşi plecau ramurile p'ale lor capote apropiate şi le trâse-neafi cu flori, cerul era senin, pârîul şoptea In depărtare— îu fuud, el zărea mormântul ca ultim tarmeu al «moruluî lor. —» Pâuă la mdrte !
Totul era solemn şi sfânt în acesta sjenă; sufletul xnaî mult decât gura, scosese acest jurământ în mijlocul sărutărilor.
II
Cu t<5te aceste.,. îutr’o <jU .. îngerul aare-i dogorise buzele cu focul sărutării, dispăru... Ea fugi, uu de vr’o jignire a dragostei sâle, ci de plictisâlâ, de sărutare, dându-'i măsura adevărată a tem iiei, a nimicniciei el;
Şi în farmecul vieţi-mî Nasciam că-l tot aceea De te resimt ile o umbră Sen de creŢi ce-a <ţi$ femiea-
Ea fugi, căutând alte amoruri, tot aşa de puţin trainice, scurte ca refrenurile stupide ale cântecelor de mahala , ea fugi, ca sS-şI urmeze destinul... destinai unei frunde cădute din pomul raiului şi purtată de vânturi nemilâse ; ea fugi, pentru u urma legea care face din femeie o deşăr-tăciune, o minciună... ca tot ce e dnlce p’aoest pământ.
Ei Inse, aducându-şî mereă aminte d'acea nfipte de estaz, de jurământul sacru pe care i-1 făcuse într’un sărutat, trăia îu desperare şi furie. Nnmaî dispreţul amar îl îinpedicase să nu ucidă p’acest animal crud şi falş. Der ura ueîmpăcată prinse pe tâte femeile cari, ca şi densa, purtat! pe frunte frumuseţea ca uu vas sfint profanat.
UI
Şi cum n’avea nici treî-Zeii de ani şi sîngele seu arzător îi roşia pielea, căZu îu destrînare; cu amici d’o di, cu amante d’o nopte, el bău din cupa comuuă, din ca e se adapă mulţimea abjecţilor si declasaţilor El bău cu beţivii, îudrâgi prostituate.; Oăud din întâmplare vre una din aceste femei pierdute avea nenorocirea se'l farmece o clipă, el se revolta şi bruta! za re nenorocita femeie; şi eănd o podideai! lacrimile, aceste lacrimi ii îuveseliail, ca şi cum l’ar fi resbunat.
In tâta acâstă desfrânare însă, sufletul seu îşi păstrase mândria. Şi el simţea murdăria noroiului îu caro ae svâfoolea ; el simţea că acest Dorol îl va trece peste gât şi peste eieştet. Iufcr’o Z‘> se smulse din mocirlă, în care piciorele sele eraă aşa de bine prinse încăt le scose sângerate.
Rănit la inimă, el ceda într’o singurătate fără speranţă..
IV.
Aceita n'a fost ca cele-l’alte femei, pe care le cunoscuse ol.
A fost o fecioră carată, care în tăcerea căminului părintesc aştepta cu răbdare sosirea soţul nî.
Din seninătatea dulce a ochilor sel albaştri, din pudorea obrajilor neaărutaţi, din carminul buzelor nevinovate sebinteaă co-mârele sufletului pur şi îutrâga fiinţa sea a fost înconjurată de parfumul înbătâtor a fiorilor de primăvară.
El o v&Zu şi ’I părea că visul seif amar a dispărut, că o lumină vie pătrunsese de o dată in întunericul sufletului necăjit, ca trecutul posomorit a perit ea o nălucă şi diu inima reînviată se ridica sorele speranţei, care se urca pe cer într’o apo-theosă de oâate.â şi de cuuuul.
Nenorocitul nu voia se înţelâgă, că omul nu pote iubi de cât o dată
El a remas frumos, cu totul desfrîă prin care a trecut şi plăcu ui cerând frumosel fete. El a fost bogat şi părinţii ’l primiră cu plăcere în casă. Peste patru luni de dile el a fost considerat de mire. Audind ca cererea seu este bine priimită, bietul om îuebuui de veselie şi g '«unchii sel tremurau în Z’-Tă când se fi sn -og )*lua. Haflttnl «eil cupriu» de pasiune se topea de nerăbdare şi fericirea sea a fost ca atât mal mare cu cât în ochii framâsal fidinţate ardeafi flăcările amorului nemărginit.
V.
A vonit în fine şi ajunul căsătoriei. Mâine ea va ti a lui.
El mergea, 1 amâadoui, tăcuţi şi cufundaţi in amorul lor, călcând uşor pe uăsi-pul unei aleie umbrose. Raiele lunel a-
bia lumina calea. Alea se finea printr’o poiană descoperită şi scăldată de lamina astralul melancolic al nopţel. La o parte se vedea o bancă acoperită de muşchi. Ei Bă opriră. Ea căZu ostenită pe bancă, el sS aşeda la piciărele sâle, ambii fură învinşi de emoţiune, cuprinşi de estasul nopţel termecătâre. De odată el apucă cu brns-cheţa mânuşiţele copilei; aceste mâini nă fost rece ca ghiaţa. Atunci busole sele ar -Zătâre se lipiră de degetele rose, apoi ridicând capu găsiră înaintea lor o pereche de buse trandafirii.
—	Tu me iubeşti! dise el.
—	Pânâ la mârte ! răspunse ea.
Un trăsaet nu l’ar fi făcut să se cutremure aşa, ca acest respuns. Cuvintele uă fost acelaşi, aocentul a fost acelaşi. Vocea cuprinsă de pasiune a fost aceieaşî. Şi nâp-tea era tot aşa frumosâ şi focul ce’l ardea a fost tot aşa de puternic.
Minciună!
E'. să redica ca un neban şi apucând’o de braţele, cari Bă împletiră în jurul gâtului săă, o ridică de pe bancă şi apoi o a uouă cu brutalitate la pământ. Apoi acope-rindu-şl ochii ou mâinile începu se plângă.
A treiut un timp lung; un timp lung măsurat de o lungă tăcere. In fine el se treZi din amorţeiâ şi ca ochii speriaţi privi în jur.
Copila dâcea fără mişcare pe iarba u-med i. Din tîmpla sea stângă curgea sânge.
Ea nn mal respira. Mortea, pe care Invocase fVumosa copila a avut inilă de acest suflet nep îtat şi n’a voit ca ea se ininţă.
A ! Daca ar fi trăit copila, ea ar li de sigur minţit, preenm mint tote, care jur că vor iubi pâne la mormânt.
Cuprins de ororea faptului comis, neno-
Ecoul Bacăului află că deja un număr însemnat de alegători, sunt hotărîţl să propună şi se sprijine candidatura d-luî Caton Lecca, pentru acest scaun. Am fi dorit să vedem pe oel din oposiţie să mârgă la Bacatt ca să vadă dâcă în adevăr, precum declar, ţâra e cn dânşii.
22
Un redaotor de la o gazetă 6ro-şI oare din capitală, suferia do dureri de dinţi. Cu chiă ou val se hotără să mârgă la un bărbier.
Abilul bărbier scâso într’o clipă măsâaa cu pricină şi ceru apoi plata do 3 lei.
— Cura so pdte, nenişorule, trot lei? Prea din cale afară. SSptâmâna. trecută mi-am acos 0 măsea la nea Ghiţă, care după co m'a căznit aprâpe o jumătate de ceas, tărăndu-mS în tâtă prăvălia, nu-a cerat numai 2 lot pentru scâterea măselei şi d-ta care rni-ai scob-o într’un minut. îmi ceri trei lei ?
SpicuitOr.
ACTE OFICIALE
D. Ion Asan ne numesce în ‘postul de adjunct al casei depunerilor, consemnaţiunilor şi eoono-mielor pe lăngâ casieria generală a judeţului Constanţa.
D. I. Contu se numesoe în postul do adjunct al casei depunerilor, consemnaţiunilor şi econo-mielor pe lăngă casieria generală a judeţului Iaşi.
Curţi şi Tribunale
Afacerea Defnisseanx
Catechis mul poporului
Actul de acusare
La 4 Iunie s’a început desbaterile acestei importante afaceri înaintea curţel cu juraţi din Brabant (Belgia). Acusaţil sunt doi. Defuisseaux, proprietar, autorul cate-chismulul poporului şi Mahen tipograf e-'1 di tor.
Iată oum începe actul de acusare :
In cursul lunel Marte, a. c., tipograful Maheu a dat la lumină un panflet, cn coperta roşiă, întitulat: Catechismul poporului; autorul acestui pamflet e individul Defuis-seanx.
Acestă broşură, trasă în două sute mii exemplare a fost împărţită printre incrăto-ril din Bruxelles, Gând, Verviers şi printre minerii din Liege, Mons şi Charleroi.
In acestă broşură se atacă instituţiile şi legile ţării şi se face apel la revoluţie.
Ideia e ca instituţiile şi legile nâstre aă de object de a tavorisa numai pe cel bogaţi ca să esploareze pe seracl.
—	De cine sunt făcute legile în Belgia ? se întrebă autorul broşureî.
—	Legile se fac acoma în Belgia de. cel bogaţi, pentru cel bogaţi, contra celor săraci... munca, inteligenţa nn ajută întru nimica pe cel sărac, din contra poţi fi lipsit de inteligenţa, probitate şi faci mult decă eşti bogat.
—	Prin ce miZloc se p6te schimba acestă stare de lncruri ?
—	A da poporului dreptul de sufragii!. Poporul fiind cinstit, va numi omeni cinstiţi, cari vor face legi bune.
Aşa urmâZă autorul broşureî atacând totă legislaţia, ţde la legea fundamentală, constituţia, până la legile asupra armatei, asupra remuneraţiunel raunceî, asupra im-posituluî.
Principiul constituţional al emanaţiunel naţionale a puterilor, nu e decăt o «minciună». «Belgia e guvernută do 30,000 privilegiaţi» cari «înşală totul, trăiesc din munca poporului şi pentru el nu face nimica.»
Atribuţiile constituţionale ale regalităţel sunt atacate şi ele.
rocitul nebun şi aZi se află la Mărcuţa. Cititorii noştri! îl pot vedea printre triştii pacienţi al d-rnlnî Şuţii. De dimineţă se scolă el şi începe a umbla prin coridorul posomorit a spitalului de alienaţi, repetind mereii cuvintele poetului :
Vino ’n codru la isvorul Care tremură pe prund,
Unde prispa cea de brazde Crâng! plecate o ascund.
Şi în braţele-mi întinse
alergi, pe piept se-ml cazi,
Sfi’ţî desprind din creştet vălul SS-1 ridic de pe obraz.
Pe genuchiî mei şedâ-veî,
Vom fi singuri—singurel,
Iar în păr înfiorate O sâ-ţl casă flori de tel.
Fruntea albă ’n pârul galben Pe-al meu braţ încet s’o cuîo"
Lăsând prada gurel mele Ale tale buze dulci...
Şi apoi dup' o pausă, privind înaintea sea cu ochii plini de lacrimi nebunul a-daogă iară :
Vom visa un vis ferice Ingâna-ne-vor c'un cânt Singuratece isvoare Blânda batere da vgnt ;
Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri...
Flori de teiu de-asupra ndstră Ori să cadă rendurt-rdnduri.
Medicina, care lecuieşte corpul lovit de vr’o bolă este incapabilă a scote acest suflat cufundat în întuneric din visul lugubru în care zace el.
Bietul om vă muri nebun.
K
www.dacoromanica.ro
]
TELEGRAFUL — 30 MAI 1886
«Regele» fiice autorul broşureî, nu e decât Charleroi şi Liâge acesta nu e vina Iul. un funcţionar, primeşte 13,698 lei pe 4'» Din contra el a fost prin acele localităţi a iscăleşte din când in când câte o hârtie, făcut totul ca sg liniştescă pe acel ne-Be preumblă şi dă prânzuri.»	norociţi. [Prevenitul protestă contra califi-
*Cu căt lucrerll mat mult, cu atât eşti caţiunil de anarhist; declară că relaţiile
plătit maî prost, şi din contra.
— Spune un esemplu, fiice autorul.
7“ De esemplu, Ia drumurile de fier.
Cu cât aî o funcţie mai mare, ca atât lucre4t mal puţin şi câştigi mal mult. Cel ce nu lucrâfiă nimica, câştigă 15 până la 30 mii franci pe an, pe cănd ceî ce lucrefis mal mult câştigă abia 1000 pănă la 3500 franci.
Legile asupra imposituluî sunt asemenea pentru esploatare. Impositul sub acest re
sele cu anarhişti sunt rele, că e tratat de el, că înşelător şi că el nu sunt omeni serioşi.
Termină spunând că el voeşte prin mij-16oe se obţie sufragiul universal.
Din declaraţinnile martorilor resultă că Defuisseaux n’a fost nioî o dată agitator periculos.
Advocatul general după un lung rechi-sitoriil termină ast-fel: D-v6stră. domnilor juraţi, veţi judeca, sunteţi suveranitatea na
gim, e tot în dauna lucrătorilor. Votat de ţională şi veţi hotărî asupra faptelor ce
cel bogaţi, el sunt scutiţi. Din imposit se plătesc o mulţime care nu fac nimica,
se impută lui Defuiaseaux.
Inse luaţi semă că decă ’l veţi achita,
cum de ex. js armata, 'egele Leopold, câ- instituţie naţionale nu vor maî avea nici ruia i se plăteşte 3 milidne şase sute mii o siguranţă, lei; cu pa'atul pe care îl dăm, şi familia pe care o întreţinem, ajungem la suma de 5 milidne pe an, pe când vecina nâstrâ
Alfrad Defuisseaux, fratele acunatulul Franţa	^	vuum» 1'U8U“, luând cuvântul, arată starea luorurilor din
numa^COOOOO lei ?edm U1 ^	« r.ii.™» în
Armata nu ne serveşte none la muncă; noi o întreţinem pentru ca «regele se se apere contra poporului persona şi lista sea civilă», lista civilă e unica legătură ce o are pentru naţiune, pentru că, frances după mamă, german după tată, regele nu ejbel-gian decât pentru lista civilă.
lata cum se defiueşte sclavia în acea broşură.
—	Ce eşti tu ?
—	Sunt un sclav.
—	Cum, nu eşti om ?
—	Din puntul de vedere al umauitâţeî sunt om, dar faţă cu societatea, sunt sclav.
—	Ce e sclavul?
—	E o fiinţă, care D’are alt drept decât a lucra şi a suferi pentru alţii.
—	Acesta stare de lucruri nu va avea sufragiul universal.
—	Când vom avea sufragiul universal ?
—	Când poporul va voi.
—	Şi când va fi acea fii ?
—	In fiina de 13 lunii! 1886, atunci poporul belgian va veni la Bruxelles şi ’l va cere.
—	Dar dacă guvernul va refuza ?
—	Nu va îndrăzni! Ce pote face guvernul fără popor, când poporul formei armata.
Maî departe autorul bioşareî, face apel la desbinarea armatei.
—	Armata, scrie el, a ucis pe Gilis la Verviers, copil, femei la Bormage. Spune faptul monstruos care s’a potrecut la Ver-viers cu ocasia asasinatului Gilis.
—	Caporalul care a ucis ,pe Gilis, a fost numit cavaler al ordinului Leopold.
—	Pentru ce guvernul a decorat pe un belgian, care a ucis pe anul din fraţii lui?
—	Pentru că guvernul ştia fdrte bine că armata nu va trage asupra fraţilor sel, prin acostă recompensă, guvernul a voit ss întărite armata centra poporului.
—	Va reuşi se facă acestă ?
—	Nici odată ! pentru că armata e compusă din fraţii, fii şi prietenii voştri şi guvernul nu va putea face ca el se ucidă pe fraţii, părinţii, surorile lor.
Aceleaşi dorinţe şi speranţe sunt esprimate într’o scrisdre ce o adresâză unul coreligioner al lui prin care îl conjură se vie laBraxelles pentru a căpăta sufragiul universal.
„Tu ’mî spui că vel reveni în IuliB. Peutra ce acesta ? Vel sosi atunci numai pentru funeraliile glorioşilor învinşi. Un discurs funebru e mal greii de spus atunci decât nn strigat: înainte! Te chem se împărtăşeşti cu noi şi pericolele şi gloria.»
După cum se vede „pericole, funeralii, discursuri funebre11 iată ee perspectivă întrevede autorul acestei broşuri la sfîrşitul turburârilor.
Broşura roşie a fost semnalul turbură-rilor grave de la Charleroi. Din nefericire, lucrătorii aă înţeles multe din acestă broşură.
Iată cum se exprimă în acesta privinţă parchetul care a făcut cercetările la Char* leroi:
„Acesta broşură a fost împărţita Ia toţi lucrătorii, am găsit ascunse şi prin cămine pachete din acCstă broşură. Ea a dat foc pulbere!. Bietul lucrător nici ideie n’are ce e sufragiul universal şi nici se gândeşte la el. In broşură s’a arătat situaţia lui faţă cu cel bogaţi, şi lucrătorul trebuia se conchidă din cele scrise că e exploatat de clasele bogate. Greve s’a declarat îndată după apariţia broşureî."
In consecinţă:
Defuisseaux, autorul broşureî şi Maheu editorul snnt trimişi înaintea Curţeî cu juraţi pentru că: a) a atacat prin publicitate legile ţărel şi a provocat pe lucrători se nn se supună legilor, b) pentru că a atacat persona regelui şi c) pentru că prin scris a provocat la revolta.
înainte de a se începe interogatoriul Al-fred Defuisseaux, cere Preşedintelui se se amâne afacerea pentru sesiunea viitdre.
Preşedintele după ce consultă, curtea spune că „ori cât de penibilă ar ti posiţia prevenitului nu se p6te amâna afacerea în sesiunea viitdre, delictele de presă trebue s8 fie judecate cât se pdte mal curând după publicaţie."
După citirea actului de acusare se începe interogatoriul.
Defuisseaux declară că e autorul Cate-chismuluî poporului. A scris acea broşură pentru a face propagandă sufragiului universal. El crede că sufragiul universal este o reiormâ de la care depinde îmbunătăţirea sortel lucratorului, Decă cartea sa a a-
basenete Ckorleroi şi Liege în momentul când a apărut acea broşura ; greva a is-bucnit deja când aă apărut cele întâiu 5,000 examplare din Catechismul poporului, că o mulţime de exemplaro au fost cumpărate şi de alte persone, că intenţia autorului n’a fo3t de a agita pe lucrători; scopul broşureî ora' de a face po căile le i gale propagandă pentru sufragiul uuiver sal, ca singur mijloc care ar asigura îmbunătăţirea sârtel lucrătorului.
In privinţa calificare! de «sclav» ce o dă autorul lucrătorului, apărarea arată câ aşa se numesc lucrătorii între el prin a-cele localităţi şi dâcă a pus cuventul de «sclav» a fost ca lucrătorul se înţelâgâ că e vorba de el şi nn de alt cine-va.
Termină cu aceste cuvinte cerând achitarea fratelui seu: „în numele libertăţii pentru care acesta a făcut totul şi căruia naţiunea îi datoreşte atâta glorie.11
Defuisseaux, prevenitul părăseşte sala înainte de a se da verdictul. Nu se ştie undo a plecat ; unii fiic că a trecut peste hotar.
Preşedintele puse următdrele întrebări :
1)	Dâcă Defuisseaux e vinovat că a a-tacat legile şi instituţiile ţerel şi a aţâţat pe lucrători a nu se supune lor ?
2)	Că a atacat autoritatea constituţională şi inviolabilitatea regelui ?
3)	Că a ofensat pers6na regelui ?
După o lungă deliberaţiune juriul aduce
următorul verdict :
Afirmativ asupra întrebai el întâia şi a treia şi negativ asupra întrebare! a doua.
Preşedintele dă apoi următârea hotărî re:
Condamnă pe Alf red Defuisseaux la două pedepse de câte şese luni închisore şi 300 lei amendă pentru fie-eare ; în cas când’nu va plăti amenzile, atunci constrângerea corporală se fixeză la trei luni închisâre. Tâte e-xemplareie din Catechismul poporului vor fi confiscate.
S El Solfeo.
— m o-o-o
Iatîmplărt din capitală
ULTIME SOIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Londra, 9 Mal.
Se asigrră că regina a primit cererea d-luî Giadstoue privitore ia disolvarea Parlamentului.
Bruxelles, 9 Iuuiil.
Nişte tnrburărl s’afl produs la Gând în urma alegerilor.
Munich, 9 lunii!.
Circulă sgomotul, în cercurile politice câ Dieta ar fi convocată îndată după Rusalii.
Conferinţele se urmâză între prinţul Luit-pold şi minister.
Munich, 8 luniiî.
Se comunică diaruluî Fremdenblatt că baronul de Craisbeim, ministrul casei regale şi al afacerilor străine, contele de Holstein, baronul de Malsen, mareşal al j Curţii s’ati dus la Rege pentru a’I cere în numele cabinetului semnătura sa pentru un act de stat devenit necesar.
Afil nopte o coroisiune de medici s’aîî întrunit la reşedinţa regală.
Dieta se va întruni la 17 Iunie.
Pesta, 9 Iunie.
Camera deputaţilor. — D. Tisza res-punzend la o interpelare a d. Czsanadyi asupra turburârilor de la 6 Iunie — rea mintesce declaraţiunile ce le a făcută înaintea Camerei cu o fii mal înainte şi protesteze energic contra reluării unei dis-
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
28 Mai 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 jum. p. m.
Preşedinţia d-lul Chiţii.
Presanţi 95 dd. deputaţi.
D. Sefendache întrebă ped. ministru al do-menielor dâca d-sa are cunosciuţâ că lucrările asupra oborului din T.-Severin s’aă suspendat ? şi care e causa acestei suspendări, mal ales că e o lege în acestă privinţă.
I). preşedinte declară că va comunica ministrului respectiv, care va răspunde în termenul obicinuit.
Xache lonescu întrebă pe ministrul de interne cum se face că până acuma nu s’a descoperit încă autorii atentatului comis asupra unul jurnalist; acesta e al douilea fapt de asemenea natură ce s’a petrecut în capitală, adică că nu s’a descoperit autorii atentatului.
D. ministru al justiţiei declară că ia act de cele spuse de d. lonescu, şi că justiţia îşi va face cursul în acostă afacere.
D. N. lonescu întrebă pe d. I. C. Bră-tianu decă e adevărat sgomotul respândit cum că cu ocasia unei întruniri intime la Senat, d-sa ar fi propus ca membrii majorităţii se facă contra manifestaţiunl şi întruniri la ale oposiţiunil.
D. 1. C. Brătianu, preşedintele consiliului, spune că va respunde peste trei fiile, în termen reglementar.
cuţmni, care ar putea mcaragia pe spriji-1 ordinea (Jileî legea asupra vacanţelor mtoriî turburârilor d a urma o agitare deja] [ua[ţ;ei curţi de justiţie şi casaţie.
Furtuna şi ploia de ieri.—Am anunţat îu ediţia de sâră despre plâia şi grindina
prea prelungită—(vil aplauso).
Pesta, 9 Iunie.
Mari adunări s’aă întâmplat astă-seră Trupele şi poliţia ocupă puntele principale ale oraşului.’
Pesta, 9 luniiî. (11 ore sera.)
Liniştea e perfectă. întrunirile aii fost risipite uşor de oătre trupe.
Viena, 9 Iunîil.
Camera a votat proiectul de lege privitor la juridicţiunea de stabilit în materie de delicte anarhiste.
Un amendament, care a fost adoptat stipuleză că acâstâ lege va remâne în vi-gore doi ani.
Camera a început apoi discuţiunea ge nerală a tarifului vamal.

ULTIMA ORA
Ni se scrie din Călăraşi că furtuna de de en a desvelit 66 £ase în oraş, a scos arbori şi a rupt împrejmuiri între diferite edeficil, a desvelit magazia de sare, judecătoria de ocol, magazia de la gară unde eraft de-positele de lemne pentru construcţiunl. La casarma de dorobanţi a rădicat învelitorea şi a aruncat’o la câmp, distanţă de trei kilometri. Vagâuele în deposit aii fost luate de vent şi duse cu atâta furie şi rapidi tate în căt a stricat tampânele şi totă part-a din napoi a unei locomotive. Şese stâlpi telegrafici au fost scoşi în partea despre Olteniţa.
Aflăm că în locul prinţului Urusoff, ministrul Rusiei la BucurescT, se va numi d. Hitrovo, fost agent în Bulgaria.
că4ută în capitală. Iată şi amănunte:	Din caasa revg~gn7 apelor> pr0vocată
La şcdla de fete din culdrea de galben'de lurtuna de ieri, linia ferată a fost întreruptă la Coţofauî. Posta a sosit adl cu o întârziere de 2 ore şi jumătate.
No. 5 a câ4ut trăsnetul şi a cau'jat păgubi însemnate. Nici o nenorocire. — In strada PâuzarI, de la casa d-luî Lupan, acoperişul a fost luat de vent şi aruncat la o mare depărtare.—Acoperişul casei d-nel Lucsiţa Dancovicî, din strada Teilor No. 20 a fost aruncat în curtea d-luî C. Dimitrescu, rupând nisce pomi.—Prăvălia d-luî Ştefan lonescu, cârciumar B’a dărâmat până la pământii, acoperind subt [dărâmături pe o fată anume Catrina în vârstă de şal-spre-4ece ani a femeel Florea Veduva, din strada Foişor No. 20 Sărmana venise a se adăposti de ploie. Ea a fost scâsă de trecători rănită grav la mijloc şi apoi a fost dusă la spital. —• La biserica Târcă s’a rupt crucea şi o parte din învelitdre. — La abatoriu s’a rupt învelişul şi o parte de ziduri s’a dărâmat rănind mal mulţi omeni, din cari unul auume Ştefan Nioolae, măcelar, fiind grav a fost condus spitalului Brâncovenese. --Săpuneria d-luî Matei Viădescu,, du pă cheiul stâng al . Dâmboviţeî, lângă Aba-torifi, s’a dărâmat, omorând un lucrător a-nume Petre, iar pe alţii trei rănind grav.— Mal t<5te baraoele din târgul Moşilor aQ fost distruse.— învelişul de la biserica sf. Spiridon Vecliiă, a fost luat şi aruncat la mare depărtare.— Acoperişul caselor d-lul Dumitrache Marinescu din strada .Carol No. 6 a fost desvălit şi aruncat pe stradă. — Acoperişul caselor d-neî Zinca Spirescu din calea Moşilor No. 26 a fost rupt. —Acoperişul de la salonul Pomul Verde a fost rupt şi aruncat pe stradă.— —La biserica din str. Stavropoleos ulucile aii fost rupte. — Pe lângă aceste maî putem înregistra arbori desrădăcinaţî şi rupţi de pe la grădinile publice.
Din ediţia de s6ră 7 ore sera
— X —
O morte misteriosă. — Ieri îu timpul fur-tune’, femeia Anica, ce eraîu serviciul d-lul
...______________ Inginer Marin Bidurenu, din str. B.rzi 17,'
.?ut influinţă asupra turburârilor de la|a fost găsită mortă In bucătărie.
Londra, 9 luniiî.
Miniştrii s’au pronunţat în consilii! pentru disolvarea parlamentului.
ţbarele recunosc că disolvarea fiind inevitabilă, e mal bine se o facă îndată decâ) se o întărijieze mal mult.
Nisce depeşî din nordul Irlandei constată deja o mare agitaţiune şi conflicte.
Pesta, 9 Iuniu.
Astă nâpte s’aă ivit noul adunări. Poliţia le-a risipit.
Fugind, pcpolaţiunea a mu spart „geamuri şi felinare S’au făcut numerdse a-restărî. Câţi va agenţi poliţienescl aft fost răniţi.
ţMunich, 9 Iuniu.
Scirea după caro prinţnl Luitpold va fi proclamat în curând regent al regatului ia consistenţă.
Bruxelles, 9 luniiî.
Alegerile parţiale în totă Belgia aă fost forte favorabile partidului conservator.
Paris, 8 Iunie.
Discuţiunea raportului comisiuniî, înjjces-tiunea espulsăriî prinţilor va avea loc joi.
Cabinetul respinge espulsarea generală pe care a propus’o comisiunea.
St Petersburg, 8 Iunie.
Journal de St. Petersburg vorbind despre afacerea de la Burgas spune câ n’a fost nici un complot, că viâţa prinţului Alexandru n’a fost in pericol, că aousatul Nabakoff este un om onorabil şi pacînic şi că în fine acest complot a fost inventat pentru trebuinţe electorale.
Foaia rusescâ maî adaogă: Invenţiunea acestui complot este unul din mijlocele întrebuinţate de guvernul bulgar spre a a-reta odată mai mult fruinosa independenţă de inimă ce I caracterisează.
i^Art. unic. Vacanţele la înalta curte de justiţie şi casaţie se fixâză la două luni ca şi la curţî şi tribunale. Se primeşte fără discuţie.
Se pune la vot cu bile legea în total şi se primeşte.
Urmarea discuţiei asupra convenţiei comerciale cu Elveţia.
D. O. Palade combate sistemul de a îucbeia convenţii acuma când avem votat un tarii autonom; abea am scăpat, dic-d-sa, de cea maî grea convenţie şi încee pem a încheia altele, aşa ca nici odată nu vom mal scăpa de ele. Ar fi maî bine se nu facem cu nici un stat convenţii, se a-plioăm tariful autonom nu aşa cum e votat acuma, se facem un tarif aşa ca se satisfacă şi pe productor şi consumator; se proteguim numai acele ramuri' de industrie cari afi viitor în ţera nostră.
Nu trebue se ne mulţumim zice d-sa cu tratamentul naţiune! celei maî favorisate între ambele state, ma! puţin pentru Elveţia tabloul A. din convenţie, adică că ea importând la noi objeetele din tabela A va plăti taxele din tariful autonom.
D -sa termină deeiarâodu-se contra în-cheiereî de convenţii eu orl-ce state.
D. F. Costinescu, respundând d-lul Co-gălniceanu i^ice că, înckeerea de convenţii garanteză autonomia ndstră economică. D-sa zice că Elveţia ne acordă tratamentul naţiune! cele mal favorisate fără nici o reservă, pe când poî din contra facem pentru Elveţia o res rvâ cu tabela A. gD sa arată câ tote statele cari au tarife generale încheie convenţii.
Până ce nu vom avea industrii desvol-tate se nu închidem debuşeurile pentru cerealele nostre, se încheiem convenţii să nu stăm în resbel economic cu tote statele. N’a fost în intenţia mea de a nu îecheia convenţii, când am votat tariful autonom.
Nu putem se aplicăm tariful autonom aşa cum ’l-am votat iu întregime de cât după 1891 când va înceta convenţia cu Germania.
Pe urmă regimul economio al nostru ar trebui să fie ast-fel: să avem un tarit autonom bine studiat şi potrivit nu aşa cum e acuma şi apoi să acordăm tuturor statelor tratamentul naţiune! celei mat favorisate. D-sea termină declarând că va vota ori ce tratat se va face în asemenea con-diţiuDÎ.
:*D. M Cogălniceanu luâud cuvântul a-rata că tot aşa se raţiona şi atunci cănd s’a încheiat convenţia eu Âastro-Ungaria şi atnncl se 4i°ea în raport: reciprocitate şi egalitate perfectă N’a fost în intenţia n6stră fiice d-sea de a vota convenţia cănd am votat tariful autonom în diua de 9 Mal Ori cum ar fi tariful autonom, el garanteză independenţa nâstrâ economică.
Tariful autonom se pote schimba ori de câte ori va crede de cuviinţa ministrul de finanţe, aşa ca se fie in condiţiunî favorabile şi pentru producători şi consumatori.
D-sa termină declarând că nu va vota acestă convenţie pentru că ea e premer-getfirea altor convenţii chiar dupe mărturisirea d-luî E. Costioescu.
D. N. lonescu, fiice că de^ă ne am mărgini numai la tariful autouom şi n’am voi se încheiem convenţii cari modifică tariful autonom ar fi se imobilisam relaţiile nfistre economice cu t6te statele.
D. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului, respunfiend d-luî Cogălniceanu dice câ tote temerile d sale sunt nefunndate.
Na am votat noi tariful autonom ca se ne închidem într’un zid chinezesc, se rupem relaţiile ndstre economice cu tote statele.
D-sa fii00 că chiar înainte d’a se începe discuţia asupra tarifului autonom s’a declarat pentru convenţium cu t6te acele state cari vor voi se fie o perfectă reciprocitate între ambele părţi,
Se închide discuţia.^
Se pune la vot cu bile articolul unic şi se primeşte cu 70 voturi pentru contra 9 Şedinţa se ridică la 6 ore p. m.
SENAT 28 Mai 1886
Preşedenţiâ d-lul colonel N. Bibescu, vicepreşedinte.
Presenţî 75 dd. senatori.
D. JD. Sturdza, ministru de culte, depune mesagiu! regal cu proiectul de"iege relativ la modificarea lege! comu nale.
Senatul aprobă a se cerceta de urgenţă în secţiuni.
D. E. Vergati întrâbă pe d. ministru dc culte decă voesce a răspunde afil la interpelarea d-sale, relativă la biserica Sf Dumitru din Craiova.
D. ministru de culte respunde că este
gata-
i 'D- E Vergati ’şl desvoltă interpelarea şi arată că catedrala din Craiova este în ruină, că abia anul trecut Corpurile le-giuitdre aîl votat 200,000 lei pentru restaurarea eî ; în primăvară s’a vSfiut că începe o dărîmare ast-fel că toată Craiova se felicita crefiând că începe reparaţia, însă cu regret a vădut că epitropia bisericei a dărâmat numai clopotniţa, şi d-sa întrâbă pe d. ministru dacă nu crede că ar fi biue se începă restaurarea acum când este acel fond de 200,000 lei.
Dministru de culte respunde că pentru restaurarea catedralei trebuie a sc întrebuinţa acelaşi stil, cu acela în care esto construită catedrala, de aceia s’a angajat d. arhitect Lecomte, care a restaurat şi Curtea de Argeş, care însă nu a gătit planurile cu tote detailurile.
Epitropiî însă a dărimat clopotniţa şi cine scie decă nu vor dărîma şi biserica făcând cu aceste păgubi mari; nimeni nu strică decăt autorităţile din Craiova care au permis dărlmarea.
J^D-sea, terminând, fiice câ va atrage din noii atenţia autorităţilor din Craiova ceea ce a făcut deja şi va ruga şi pe d. Lecomte să termine planurile.
| >D. E. Vergati se declară mulţumit de răspunsul d-lul ministru.
Senatul declară închis incidentul.
D. vice preşedinte r<5gâ pe d-uil senatori a trece în secţiuni spre a se ocupa ca legea comunală şi ridică şedinţa anunţând pe cea viitfire pe mâine.
UI TIME
FORMAŢIUNI
O furtună cu ploie torenţială şi cu grindină de mărimea unei nuci a cădut a-supra capitalei. La orele 7, când scrim a-ceste linii furtuna şi ploia a încetat. Furtuna era atât de puternică încât Învelişurile de la o mulţime de case au fost desfăeute şi aruncate la distanţe fârta mari. In grădina CişmigiS, Sf. Gheorghe, Episcopia, I-cdna, la şosea şi pe dealul Mitropoliei o mulţime de arbori aii fost rupţi. împrejurul Halei unde se vând zarzavaturile tot terenul este inundat. Dâmboviţa a trecut peste marginele sele pavate cu pietre. Mâine vom da amănunte.
—o—
M. S. Regele a venit afil In Capitală,
unde Majestatea Sa a făcut o lungă preumblare.
—o—-
D. G. Ghika, ministrul uostru la Con-stantinpol, a fost primit ad> de d. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului.
—o—
D. Stolojan, ministrul domenielor, lu-cre’ză cu o mare activitate la proiectul de lege relativ la îinpioprietărirea însurăţeilor. — o—
Consiliul comunal se va întruni diseră pentru a discuta cestia ofertei societăţeî de baaalt.
Societatea de construcţii a adus ca a-r biteet, in locul d-luî Lang, pe d. Louis Bianc, uu tîner elveţian care numără mulţi prieteni printre colegi! săi de studifl Români, atât la Znrioh cât şi la Paris.
— o —
Comuna Brăila a fost autorisată a contracta de la casa de depuneri sâti de la ori-ce altă casă un împramut de 950,000 Iei cu procente de maximum 6 1f2 la sută pe au şi amortisabil în 18 ani, cari bani se fie întrebuinţaţi pentru acoperirea cheltuielilor ee se vor ocasiona cu lucrările pentru alimentarea oraşului cu apă filtrată. —o —
Domnul I* Petre3cu Cărpeniseanu, fost funcţionar în Dobrogea, a inventat un a-parat cu care orl-cine pote scrie 5 hârtii de odată.
D-sa, spune România Liberă, a şi obţinut de la guvernul Republice! franceze brevetul de iuvenţiune pe o periodă de 15 ani Aparatul acesta pote fi vefiut de orl-ce persdnă curidsâ, în calea Victoriei 75, vis-a-vis de Hotel Imperial.
Intrarea 20 bani
—o—
D. prira-ministru a primit afil în audienţă pe d. Dimitrescu-Maican, directorul ministerului de resbel, şi pe d. Nacievicl, însărcinatul de afaceri al Bulgariei.
—o—
Comisia de verificare a nouilor aleşi senatori a depus raportul pe binroul Senatului ; majoritatea conchide a se invalida alegerea d-lul Petre Pivniceru ca ales al
colegiului II de Fălcifl:
SXMSITIA MU
In ttfte filele de la 10—6 ore sdra
6, STR. CLEMESTţEI, 6.
www.dacoromanica.ro

TELEGRAFUL - 29 MA1U 18*6
CURSUL BUCURESCI
CASA RE SCHIMB
THGMA ŢACiU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia -România Cârmii p» ijiu» da 29 Maiu 1886.
îiECTBRA PÎCâHTA
5°/o Rentă aanortisabilă.	0um[ 95U2	[ Viind. î(T*
5°/o r română perpetuă	92i/„	93i/2
6% Obl. de Stat [rur. oonvertite]	87	88
6°/° „ 0- F. Româr.e . i ,	—	—
59/0 „ Municipale . . .	76'/»	77'/,
U » , Casei Peus. [300 1-]	210	215
WJc S«ris. funciare rurale . . ^ / C tt M »l	88	89
	104t/2	1051/a
5 °/0 „ , urbane	84	85
«/• »» f »» ‘ »	931/»	94'/»
7°li) >, • • '	101	102
împr. ou prime Bucuresoî [20 fr.]-	31	35 ,
5°/o Comunale nnol . , balMIn, Prevederea	 DIVERSE Aur contra argint «aii bilete .	14. 8 8	1 ‘ 1 14. »/8'
Bilete de Bancă		143/s	14*,8
Fiorii 1 val. Auetriaoft . . .	7,00	2 03
Mărci Germane		1.23	1.25
Banc-note Franoese ; . ,	9S1/»	IOOI/2
Ruble de hârtie	2,45	2.50
Bentiţa cartară» IBLIA POLONEZ
care ghicesce viitorul, presantul şi trecutul, p<Ste descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se interesez» cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Coetmuluî, No. 2, Strada Romană, la finitul strodeî Primăvereî, pe unde trecb tramvaiul. Asemenea mai ghiceşte uitându-se în palma şi fruntea omului.
Boccacio, 1O0 de povestiri de Decameron fr. 2, -Amorurile reginei Margaretha de Navara
şi Louis XI....................» 2,-
Memoriele unei cântăreţe ....	» 1,40
I .ttemorioie unui oficer austriac ...» i,40 | Meuioriele contesei de Lichteuau .	. » 1.40
Kasczt)iii, nonl Decameron	. .	» 2,—
Cărţile aci menţionate, scrise în limbii germană, se for expedia frâiko Or şi cift, care va trimite preţul respt-ctiv în mărci poştale din ori-ce ţără.
Catalogul amănunţit se expediază franco după trimiterea unei mărci postule de 25 bani către .ibrăria
LUDWIG AUER
VIENA. Kohlmnrkt, 5.
ANUNCIU IMPORTANT
Renumitele BAI de la Lacul-S&rat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind abondentă, recomand onorab. public Hotelul tneft numit Luxeilburg, compus din 35 camere, bine mobilate, grădină spaţidsă, serviciul prompt; Hotelul este situat în faţa băilor calde şi reci, dependinţe de acel Hotel, precum şi Restaurantul cu mâncările cele mai alese cu preţuri moderate.
Sper eâ onor. public va fi pe deplin satisfăcut; sunt gata a primi visita-torl cu Începere de la 20 Maiu cor.
Proprietar
DIMITBIE IONESCU.
5_3_3	Lacul Sărat
Banca Naţională a Bomâniel
fr*'
SITXT yV TITT3STE A_ STTUVL^U^
1885
25 i*ai8
\ a	_ uu aparat de fabri-
l 6 venzare ^
buna stare eu 700 sifone. — A se adresa strada Iconeî, No. 53
35334099 258(52 KM) 2431821 17030699-19219830 11994338 1408103 1412399 195040 229285 26605555 43475822 1334783
188534204
12000000
1433778
91466570
757319
28605555
52522592
1748390
188534204
ACTIV
fV«a(Mo1 ,stri •	•
R(l)il*de ipotecare .	.
Efecte de încasat
Portofoliii, rpmfiii şi străin
împrumutul garautai cu electc pnbliie
Fonduri publice......................
Efectele fondului de reservă
Imobili..............................
Mobiliar şi Machino de imprimat
C'heltuell de adiniuisfcraţiune .	.
Depositu libere .....................
Comptur; curinţl.....................
„ do valori....................
PASIVU
Capital..............................
Foud de reservă......................
Reserva de amortisarea Imobilului. . Bilete de bancă în circulaţinne .
Profituri si perderî.................
Dobândi şi beneficie diverse .
Deposite de retras...................
CoinpturI curinţl....................
» de valori .	.	. i .	.	.
1886
17 Maiu Maiu 24
36162375 25925295 86302 19372701 j 14285080 11992168 1928835 2089154 168057 218033 15544277 52100168 3904313
183776758
12000000
1932301
97785
94825090
657936
15544277
57286914
1432455
183776758
36697949
25926130
362315
19288558
14164950
11992168
1928835
2109427
168057
220530
15579770
51649522
3929849
184018060
1200000
1932301
97785
94723120
691086
15579770
57417542
1579456
184018060
13c vendafe
Una MAŞINA tipografică ^So. 12.
cu strîngetor şi siumSrător
Diverse caracter a de litere, precum şi material puţin uzat, din care s'ar putea forma o bună tipografie în p ovincie Amatorii se vor adresa la d-1 comisioner I. SCHWARTZ, strada Deeebal, în Bucurescl.
MO i/onrloro casele din stradaSmârdan Ut! VClIUdl O Nl), 10; făcend colţu în
stradela Sf. Dmiitrie, în apropiere cu noua construcţie a Bânceî naţionale. Doritorii se pot adresa la proprietara care locueşte într’însele, în tdte ijilele de la 12 ore penă a 6 după amiaijî.	5—3—1
SOCIETATEA
PENTRU
INVEŢATURA POPORULUI ROMAN
Spre a se complecta materialul do înbriî-ciîmînte şi de pat al internilor din scăla normală întreţinută do acesta societate, comitetul publică iicitaţiune pentru diua do 30 Muia spre a se procura:
60 înveiitorT; 35 Cărşafurl; 3 cftmâşî de .jiua; 89 cămăşi de năptea; 14 perechi is-ui8ne, 15 perechi ismeue şi 3 şervete.
Modelurî pentru aceste efecte se pot vedea in tdte filele de la orele 8—12 a. ra. :n localul Sucietăţeî (Curtea bisericel sf. Koatftrina)	COMITETUL.
IVIulţumire
Suferind de mal mult timp de boală de piept şi tuse şi căutânda-me ca diferite medicamente nu mî-a8 folosit nimic, decât numai dnpă o scurtă cură cu Kiflr-Kumis al d-luî Fior Lukianoff.
Pentru care arăt marea mea recunoştinţă d-lul Lukianoff.
LUŢA RÂGU
Soţia decedatului locotenent Râeu Radu Str. Libertftţeî, 17; Bucurescl
ACT I)E MULŢĂMIRE
Sub semnata, domiciliată în strada Jianu No. 7 la sosea, am suferit 15 ani de o lungă bălă forto complicată care se manifestase prin dureri de fic«t. de stomac, de nervi, ue piept, de tuse, vărsături, ameţilă, lipsă do singe, şi profundă slăbiciune, şi caro a fost declarată incurabilă de toţi medicii la cari m’am adresat, aş>, că desperasem cu desăvârşire, cănd recomandându-mi-se de cine-va d'a încerca ca mult lăudatul produs de lapte din Cau-cazia Kifir-Kurnis fabricat de d. FlorpLukianoff din calea Griviţel No. 140, trebue să recunosc că in adevăr după o cură de 150 de sticle, m'am simţit cu desăvârşire însănătoşită, pentru care lucru mă simţ îndreptăţită a aduce mulţumirile mele prin publicitate d-lul Fior Lukianoff, ca nnuia caro mî-a redat viaţa prin escelentul product pe care d-sa îl fabricăză.	Siţa Constantinescu.
«lin renumita fabrică din Edinburg
NORTH BRITISH RUBBER C
V.lf
pentru
DAME, BARBAŢI şi GOF1I
Botfori Şoşoni-galoş:, ete.
diferite qualităţi şi fasoane
PREŢURILE FABRICEI. — CONDIŢIUNI AYANTAGIOASE
A se adresa pentru comande la Representaniul general pentru România, Bulgaria şi Orient
«SĂI WâRTHâ
arbatesci si de Saeti
-mh -
BAZAR DE ENGLITERA
"f cocs
cn
=rq
pG
| H S CQ
Sub-semnatal, am oo6ro a anunţa pe onor. clientalandstră atât din capiWâ cât şi dţn provincie câ Magasinul nostru	c\
a primit sezonul aceşt i ţjn	CD
mare transport	, ,
rie	dela
\	fabricele cele
mal renumite din Europa. Asemenea mal putem efectua şi ori-ce comande, de 6re-ce posedâm şi un Mare Oeposit de STOFE fine.
Sper că onor. Public şi clientela ti strf», me va onora cu visitele d-lor şi sunt sigur că va fi cu toţii pe deplin satisfăcuţi. Cil Stimă H LEiBOV'CZ *

•oo
2.
pj
H
cO
Orice
Bătături sau Negi
Se depârtăză sigur şi fără durere in timpul cel maî scurt prin ungerea cu tlnctură de : bătături renumită şi singura adevărată a ij lui RaTalner, din Pharmacia roşie in Pcsen.
Irn Costul unei sticluţe cu car- 1 CD 111. ton şi cu pensulă	I II.
Deposit în Bucurescl la d. Farmacist Ru« ; dolî Schmettau, farmacia Curţei Regale-
Sub-semnatul, m6 simt dator a a-duce mulţumirile mele renumitei câr-turârese Iulia Polonez, domiciliată In strada Piaţa Amzel No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	R. Pănescu.
Al
Llisabeth Hahdine
m6şA CU DIPLOMA DIN STREINATAT£
Fostă directdre a Spit, de moşit din Kazan.
Dă consultaţianî ie la orelclO—12 a.m.
STRADA COSMA, no. 1.
De arendat de la Aprilie 1887, jumătate din
Moşia Paraipan Arsake
din judeţnl Ylaşca partea care se înveci-neşte cn domeniul Giurgiu.
Doritorii se vor adresa Ia d. Em. La-
ibovary, 74, Calea Victoriei în Bucurescl.
Lecţiuni de Dans
OTEL FIES0HI, Strada ŞELARI, oamera 24,
Sub-semnatul are ondre a aduce lai cunoştinţa onor. public că dă lecţinnî de dans atât privat, cât şi la domiciliul s$fi. |
Profesor de Dana.
MERSUL TRENURILOR O AILOR FERATE DIN ROMÂNIA
VALABIL IDE LA 30 MAIU (1 lULTIXJi 1886.
Bueurescî-Roman
STAŢIUNI
Bucurescl pl Ploesci pl Mizil Buzău R.-Sărat Focşani
Pi-
pi.
Pl
Mărăşeştl pl.
jud
Adj ud Bacău Roman
pl.
sos
Accel
1
săra
11,00
12,27
1.14
2.14 3,17 4,28
5.15 6,01 7,39 8,45
li im u
Pers.
21
Pers.
27
Plac.
29
Accel.
9
dim.
8,40
10,39
11,38
12,55
12,0)
12.55
2.55 4,10
p. tu
dim
7,30
p.m.
1,10
2,25
3,48
5,15
6,39
9,35
11,15
sera
dim.
6,30
p.m.
4,40
7,20
8,55
6,10
7,48
10,10
Bucurescî-bîinrgiu (Smârda)
	Fulg.P	Persăi	Persăn				Fulg.C	Persăn Persăn	
	dim.	dim.	p.ru.				p. m	dim.	p. m.i
Bucurescl pl.	5 40	6,40	5 30			Smârda pl.	2,25	10,00	
Filaret		7,10	6,00			Giurgiu		10,13	8,30
Comana	6 24	7,55	6,45			Comana		11,13	9,3»
Giurgiu		8,55	săra			Filaret		12,11	10,28
SmArda ro'î.	7.10	9.O01				Bucurescl sos	3,25	12,25	10,42
i'locsci-Predeal
Ploesci pl-
Câmpina
Comarnic
Sinaia
Azuga
Predeal sos.
Koman-Buciirescî
STAŢIUNI
Accel.
2
Pers.
24
Roman pl.
Bâcâă
Adjud
Uărăşeşti
Focşani
R.-Sârat
Buzău
Mizil
Ploesci
Bucurescl sos
sera
8.25
9.25
10.45 11,23 11,59 12,56
2,01
2,50
3.45 5,00
dim.
p. m
12,30
1,55
3,52
Tr. 22 1,18 2,19 3,39 5,15
P. m.
Giurgiu (Smârda) Bucnrescî
Mixt
62
Mixt
64
Mixt
66
dim.
7,40
9,26
10,55
Tr. 10 10,25 11,45 sera
dim. 5,45 7,50 10,29 12,12 12,59 2,29 4,08 5,23 8,00 9 35 a. m.
p m. 5,05
Tr. 22 10,17 11,50
săra
Bucurescl-Verciorova
Vereioi-ova-Bucuresci
STAŢIUNI
Fulger
C
Accel
3
Pers.
25
Predeal-Ploesci
Acc.	Pers-	Plac.				Acc	Pers.
6,15săr	9,38(1	8,19d	Predeal pl.			7,458.	4,51b
7,14	10,42	9,20	Azuga			7,58	5,0 5,32
7,39 8,30	11,09	9,45	Sinaia			8,21	
	11,53	10,31	Comarnic			8,54 9,18	6,04
8,55	12,19	10,53	Câmpina				6,29
9,l0ser	12 3ăs	11,8d	Ploesci sos.			10.93	7,2os
Plac. 7,05s. 7,19 8,11 , 8,44 9,09 los
p. m. 4,05
5.07 6,24
3.08
Bucurescl pl Titu Piteseî Slatina Piatra
Craiova	9,30
T.-Severin	12,05
Vârcforova s. t2,27n.
Trenu Fulger C plăcă din Smârda şi Bucurescl Mercureaşi Duminica şi sosea ce in Verciorova loia şi Lunea
a m. 8,00 9,00 10,16 11,56 12,17 1,18 3,52 4,12n.
p. m, 6,00 9,26 11,17 1,25 1,55 3,37 7,34 8,00d.
Buzeu-Galaţî
Buzău
Brăila
Bărboşi
Galaţi
	dim.	p. m				sera	dim
Pl-!	2,31	,2,55	dim.	năpte	Galaţi pl.	9,40	8,4 0
	5,06	3,31	6,45	11,30	Bărboşi	10,20 11,0]	9,1!
	5,4b	4,21			Brăila		10,0.
S03-	6,15	4,55			Buzău sos	1,30	12,53
	sdra	p. m				sera	a.iu
Ploescî-SIănic
STAŢIUNI
P'oesci
ălănie
P1-
sos.
Mixt
71
a. m.
10,45
12,40;
Câmpina-noftana
Câmpina pl Dbftanâ sos.
Tuto' 11,20
STAŢIUNI	Fulger P
	săra
Verciorova pi	3,42
T.-Severin	4,08
Craiova Piatra	6,55
Slatina	8,17
Pitesc!	10 12
Titu	11,31 t2,35d.
Bucurescl sos	
Accel.
4
năptea
12,57
1,19
3,53
4,48
5,12
6,58
8.11
9,l0d.
Pers.
10
dim. 8,00 8,40 12,30 1,51 2,17 5,15 7,05 9,30 s
rova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce în Bucurescl şi Smârda Mere, şi Dum.
Galaţî-Buzeu
săra
3,30
di in.
4,00
Siănic-Ploesci
STAŢIUNI
Mixl
72
Slănic
Ploesci
pl.
808,
p. UI.
6^50
__ llol’tana-Câiiipiua
Doftana sos 5,t6 Cam ina pl. 6,08
Ualaţî-.tlărnşeştl				Mărăşeşti-Galaţi			
STAŢIUNI	Accel. 7	Pers. 24 a 23	Mixt >0 a 59	STAŢIUNI	Accel. 26	Pers. 603 8	Mixt 28
Galaţi pl. Bărboşi Tecuci Mărăşeştl sos.	săra 10,40 11,06 săra	di o.. 7,45 8,30 11,14 11,45 a. m.	nOp. 11,40 12,50 4,16 4,52 dim	Mărăşeştl pl. Tecuci Bărboşi Galaţi bob.	dim. 5 25 5,50	p. m. 4.49 5,45 8,15 8.50 Sera	săra 11,35 12,34 3,53 4,35 dim.
recuci-Beriacl				berlud-Tecnci			
Tecuci pl. Bârlad sos.		Uliu- 6,15 8,-	sera 5,55 8 00	Bârlad pl. Tecuci sos.		dim. 8,40 10,40	săra 8,40 10,25
A<lJiMi xergu-Ocua				Pârgu-Ocna Ailjnd			
Adjud pl-T.-Ocneî sos.	dim. 6,10 8,05	p. m. 4,15 6,20		T.-Ocna pl. Adjud sos.	dim 9,45 11,35	săra 8,20 10,-	
Bacău-Piatra (N4uţ.ui				Piatra (Slemţu)		Bacău	
Băcăfi pl-Piatra N. sos	dim. 7,46 11.13	p. m. 3, — 5,28		Piatra N, p . Bacău sos.	dim. ll -1,30	p m 6 20 8,50	
Co»-<tan	;a-i:ernavoda			Berna vo ila- Ceasta » ţa			
Constanţa pl. Cernavoda s.	săra 6,50 8.35	p m. 1,50 4,24		Cernavoda pl. Constanţa s.	p. in. 3,00 4 45	,p. m. 9.- 11,10	
laşî-ljngheni				Unghenî-laşî			
Iaşi pl-Umr.-Rom. s.	2,25 3,49	11. ’l		Ungheni-Rm. pl. )»3"l sos.	2.- 3,32	6.00 9,20	
Titu-Tn-govişte				Tirgovişte-Titu			
Titu pl. Tlvgov. sos	9,45 1' -05	9,15 10,30		Tirgovişte pl. ]| 6,40 Titu sos. 1| 7.50		5,40 6,30	
CALLBA FERATA LEMBERO-OERlSrAUTI-IASI
Roman-Iaşî				Iaşi-Roman				Păş aui-Sucăva				Sueeva-Păşcani				Veieştî-Botoşanî				Botoşani-Vcrescî			
STAŢIUNI	Accel. 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. Mixt 3 ,9			STAŢIUNI	Accel. 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel. 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Accel. 12	Mixt 14	
Roman pl. Târgu-Frumos laşi sos.	dim. 9,15 10,51 10,41 11.53 1,02 p. m.	p. m. :4;28 6,53 '116 8,15 9.41 săra		laşi pl. Tirgu-Frumos STTsi^- Roman sos.	p. m. 4,33 5,48 7.04 7,16 8.05 sera	dim. 6,47 8,27 10,16 10,41 11,45 a. m.		Pâşcanl pl ■ Verescî pP/j Suceva sos.	dim. 1", 41 11,50 12,08 12,23 săra	sera 7,16 9,32 9,47 10,09 săra		Sucăva pl. Vereeci Paşcani son.	p. m. 4,50 5,20 6,31 săra	dim. 6,44 7,39 3,30 p. m.		Verescî pl. Leorda Botoşani sos.	a. m 12,08 Ml 2,03	sera 9,47 11,10 11,42		Botoşani pl. Leorda] Verescî	dim. 5,03 5,49 7,09	p. m. 3.05 3.45 5.05	

$i*riibut Tucirrs,faU. (lalea ftabovw Ho,
www.dacoromanica.ro
r
«
tfpft
ANUL XVII. No. 4189.
- - ■■ ---
IN BUCURESC1 ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
i B O K A M E M r.:
Pentru Capitală j
Pentru □« “n •
.	j*5ne luni
>	rel luni
ui*tru nu un . » şditeTuul •» (trei .luni
Pentru Districte
L •
Pentru SVrlfluătAie Pentru1 un »n .	»
«	şese luni
»	trei luni
Aboilamentele se fac la 1 ft 15 ale fir-cărei luni.
Dn numer vechiu 25 Utnl-
Redacţiunea, Calea Rahovel, No. 36
SÂMBĂTĂ, 31 MAÎ 1886
AA UMiţUKlŞ*, JŞt|*XAJttE .
Aminciurl pe p*# TV,linia 25 ban Reclame	pe pag.	in	. . . 1	leii
»	pe pag.	II	.8	lei.
»	Pe pag.	I	... 5	lei.
J(Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate a« Wiiză; (Articole nepublicute se ard. uln streinii tute a se adresa :
Francia, llavas.LafGte & 0-nie, 8place dcla Bourse, Paris.
finylitera, Eiigfene .Mioouil, 81 Plin t Street, E. C. London.
Austria, Haasensiein, & Comp. ’Vvien.
Rudolf Mosse Zeilerstnette, 2 W ien. Ungaria, D. Morit* Wiest, in Buda-Peat, ServieteDplats.
‘
IMire-ctox* politic- I- G,
FTODESCU
------~ r~ o&nm	lWIMW
Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Braşov, 9 luni!.
Ministrul de Agricultură, industrii şi comerţ a făcut cunoscut camerei de comei ţ şi industria din Braşov, că ancheta, ce a fost convocată se ia masuri contra pericolului ce ameninţă industria districtelor mărginaşe ardelene, ’şl-a esprimat rugarea ca tdte oficiele statului, jurisdicţiunile, institutele de transport şi alte institute publice s8 ’şî acopere trebuinţele lor cumpărând de la mărginaşi. Tot de odată a invitat ministeriale ungurescl, ca se ia disposiţiunile necesare în aclstă privinţă. Camera de comerţ si industrie e invitată se dea oficielor, autorităţilor şi institutelor publice lămuririle dorite pentru esecutarea comandelor.
Viena, 9 lunii.
Deutsche Zeitung primesce din Bucurescî următorea telegramă : «Măsurile de retorsiune ordonate din partea Austto Ungariei au rămas aci pena acum cu totul fără efect. Guvernul român va evita a se apropia de Austro-Ungaria cu propuneri. In totă România afacerile de veră mergu escelent.»
Cracovia lOIunifi.
ţfiarul polon Reforma întrebă pe clubul parlamentar polon în ce situaţiune se va afla, dacă Camera va primi propunerea Suess în cestiunea petroliuluî. O singură dată, dice numitul (jiar, a fost vorba de protegiarea industriei galiţiane, şi atunci represmtanţil Galiţieî s’afi purtat într’un chip ruşinos.
Paris, 10 Iuniu.
In şedinţa de ia 8 curent, Pelletan citi raportul comisiuniî asupra espulsări principilor. Camera era plină. Raportul, care insistă asupra trebuinţei ca cestiunea principilor se fie regulată o dată pentru tot d’a una ş: cere espulsarea tuturor principilor, a fost întrerupt în tot timpul citirii. Raportorul comunică că un membru al comisiuniî, d. Brousse, a făcut o propunere separată compusă din 4 paragrafe; în paragraful 1 se interzice şederea în Francia şefilor fa-milielor cari att domnit peste ţeră şi pro-genitureî lor; paragraful 2 ?autoriseză pe guvern se espnlseze prin simplu decret pe cex-1 alţi principi; paragraful 3 stabilesce pedepsele pentru cel cari ar reintra în ţeră dupS espulsare ; er paragraful 4 hotăresce că membrii familielor cari afl domnit în Francia, chiar câud li s’ar permite şederea în ţdră, nu pot se ocupe nici o funcţiune publică şi nu sunt eligibili. Raportul spune că nu a’a ocupat de propunerea d’a se confisca bunurile principilor fiind-că n’are nici o legătură cu cestiunea espulsăril. — Se spune ca guvernul ar fi dis pus se pri-măscă propunerea Brousse.
Belgrad, 10 luni!.
In Gorni — Milanovat, Alecsinatz şi alte puncte aii apărut baude de tălharl. Guvernul a trămis un batalion de infanterie pentru reprimarea lor.
Bruxelles, 10 Iuniă.
In urma resuitatulul alegerilor parţiale de deputaţi, Belgia va avea o Cameră clericală ca nici o dată, penă acum. Par tida ţijierală e pe mulţi ani paralisată.
Pesta, 10 luni!.
Demonstraţiun! sgomotdse au avut loc
cu ocasiunea înmormântării victimelor ulti melor turburări. iritaţiunea contra poliţiei, contra guvernului, contra Austriei cresce merett şi tinde se ajungă proporţiile unul adevărat uragan. Ordinea nu mal p<5te * menţinută pe strade. Toţi strigă : «Vrem o armată ungurescl deosebită şi indepen dentă '» Situaţiunea guvernului e fijrte grea.—In Roab asemenea a| avat loc de monstraţium.
Belgrad. 10 Iuniil,
sfradele, clopotele catedralei din London- ■ Am răbdat cât-va, sperând Că bunul derry sună neîntrerupt. In schimb, în Cork simţ ţşţ va face calea ; acum Îns6 domnesce cea mei maro nemulţumire. Se crede că o scisiune se va produce în sinul
partidei naţionalităţilor. Iu Londra, escita-
perdem răbdarea şi spunem limpede: sunt ignoranţi cel ce ne acuză,
ffl0‘ alta. T<5tă peninsula e în mişcare,
rea e asemenea' forte mare; vechil paria- S<5& sunt de rea credinţă
mentarl declară că n’a! pomenit o mişcare aşa de mare ca cea produsă de că derca bilulnl irlandes. Cioburile politice aL stat deschise tdtă noptea; conservatorii nu se indurai se se despartă şi aîî stat totă ndptea Ia club.—piarele din provincie, primii! prea târzia resultatu), n’au putut s8 facă comeutaril. Fruman's Journal, organ parnelist, dice că înfrângerea suferită e o adevărată uşurare pentru partida lui Gladstone ; abia acum va aduce Glad-stone un adevărat proiect de autonomie. Pali Mall Gazette scrie: „Am fost bătuţi, zdravăn bătup, şi acum trebuie se lucrăm serios spre a transfoma aeâstă îufrîngere într’o victorie.*4 Numitul diar speră ca victoria va fi totuşi câştigată, der număî după alegeri generale, căci cea d’ăntâil va esi în defavbrea Iul Gladstone. ţ)iarnl conservator Saint James e în culmea bucuriei; toţi englesil cum se cade, ijice eb trebue se se felicite că bilul îinbucătăţiril imperialul a cădut împreună cu autorul lui piarele conservatdre sunt contra disolvăril şi cred că Gladstone trebue se se retragă în faţa majorităţii de 30. Secretarul reginei, lord Ponsonby, a conferit mult cu
Hartington ; din acesta se conchide că e cu putinţă ca guvernul se se retragă pentru a lăsa loc unul minister de coaliţiune. Cercurile guvernamentale sunt forte îngrijite în privinţa alegerilor viitbre.
Pesta, 10 Iuniu.
In sera de 8 spre 9 curent, toarte târdid, tulburările au luat brusc un caracter din cele mal acute Strada Hatvan şi stradele învecinate erai pline d’o lume care nu voia cu nici un preţ se se astâmpere. Poliţia, neputând resista, ceru ajuter şi i se trimise un batalion de infanterie şi un escadron de husari. Când mulţimea vSiju pe soldaţi înaintând cn un colonel în frunte, strigă ca un om: «îndărăt!» Un căpitan înainta -■ spuse mulţimii: «Voi soma de trei ori publicul se sa retragă.» Strigăte furtundse isbucniră din piepturile mulţimii. Căpitanul soma : «Curăţiţi locul!» Drept resjftns, lumea soma pe soldaţi se curăţe ei locul. Dupe cele trei soma-ţiunl, infanteriştii, cu baioneta la arme plecară în pas gimnastic asupra mulţimii. Atacul produse o încurcătură ş’o spaimă de nedescris. Fie care căuta se fugă. După ce trecu primul moment de grdză, lumea retrăgându-se, începu se spargă felinarele; atunci plecară husarii, cari goniră pe turburători cu lovituri date cu latul de sabie. Abia târlii după mietjul nopţel se restabili liniştea. Patrule cutreerară oraşul totă noptea.
Scisiunea; în partida radicală, e definitivă. ţliarele Odjec şi Samouprava publică declaraţiunl formale în acestă privinţa- — In Obrenovaţ s’ad arestat mal mulţi ee tâţenl cari, cu ocasiunea anchetei pentru fraudele electorale, aii depus mărturii con tra organelor administraţiuniî.—Ustavnuots, unul din fiarele partidei Kiaticî, salută cu bucurie manifestul Ţarului către flota Mării Negle.
In acest manifest, e pentru slavi făgăduinţa că în curând vor fi scăpaţi de in-fluinţa străină. îndată ce va străinei pe Sf. Sofiă crucea rusă, în Bosnia şi Herze-govina va flutura drapelul tricolor al Serbiei în locul drapelului negru galben de astăzi şi tote visurile de cuceriri pănă la Salonic vor dispare.
Londra, 10 Ianifi.
Spiritele în Irlanda sunt forte escitate. In Ulster domnesce un entusiasm selbatio; se aprind focuri, bande de musică cutreieră
A se vedea Ultime Scirî pe pagina lil
Bicamfl, Tineri 30 Mai» 1
In Camera, ca şi ’n presă, s’au debitat ţjilele aceste lucruri cari nu pot fi esplicate decât seă priutr’o totală ignoranţă, seu printr’o rea-credinţă desevârşitâ.
Guvernul a Încheiat cu Sviţera o convenţiune de comereifi, pa care a supus-o Camerei; imediat, tot ce e oposiţie în ţ<$ra acesta a'a rădicat cu o vilvă, pe care nimic în lume n’o p<5te esplica.
Avem cu Sviţera un dever total, import şi esport, de nici 2 milidne şi jumătate; afară d’acestâ considora-ţiune, care ar ti trebuit s6 potolescă patimile, mat e împrejurarea că Elveţia pdte deveni pentru noi uu de-buşeă sigur în ce privesee cerealele ; în sfirşit, era un act de mare înţelepciune s6 încheiâm convenţiune comercială cu Sviţera, pentru a dovedi prin fapt, ceea-oe guvernul şi noi toţi am declarat in atâtea rînduri: că adică nu suntem contra regimului convenţional, ci numai nu vom încheia cu nici un preţ convenţiunl cari s6 ne ruineze.
T6te aceste consideraţi uni sunt călcate în picidre şi de câte-va ţjile nu întâlnim de cât, acuzări că ne-am schimbat la faciâ, că jucăm comedie.
Principala învinuere ce ni se face e acesta : aţi făcut un tarif general de vamă ; de ce încheiaţi acum convenţiunl ?
Nici o dată nu ne-am putut închipui că sunt dtnenf, fie ^iariştl fie deputaţi, cari sâ credâ că tariful general eselude convenţiunile; cu mâhnire vedem că ne-am înşelat. Nu ne vom da însfi ostendla sd-l luminăm; dmenl cari nu posed nici cele maî elementare principii în acestâ materie, şi cari, făcând asemeni acusărl, dau dovadă că nu cunosc trebuinţele ţ6-rel lor, aă nevoie de multă învăţătură.
A vem însă dreptul să facem o întrebare: de ce nu ne-au învinuit când se negocia, aci subt ochii lor, con-venţiunea cu Austro-Ungaria ? Cestiunea încheiâril seă neîncheiâril unei convenţii cu monarohia vecină era, pare-mi-se, de mii şi mii de ori mal gravă; atunci însă nimeni nu s’a gândit că tariful autonom eselude putinţa d’a încheia convenţiunl de co-rnerciu.
Lucrul are importanţa lui, pentru că s’ar putea conchide la rea credinţă din partea adversarilor noştri, cari se dau după vent şi se deşteptă în fie care dimineţă cu alte teorii politice şi economice.
Guvernul partidei liberale a propus tariful autonom, tocmai ca bază pentru viitorde convenţiunl de comerciu ce vom încheia. El a spus limpede că e hotârît să protegâ acele industrii cari ah său pot avea rădâciul în ţeră şi a dovedit acestâ hotârlre respingând pretenţiunile Austro-Ungariel.
Cum îşi păte închipui cine-va că un guvern, care a avut energia să rupă negociârile cu un stat aşa de puternic şi aşa d’apropiat de noi ca Austro-Ungaria, ar fi în stare să cedeze îndepărtatei Sviţere şi să-I jert-fescă interesele ţărel ?
E destul să se puie acăstă întrebase pentru a vedea tdtă micimea de suflet seu de judecată a adversarilor noştri.
In convenţiunea cu Elveţia, ca în tote convenţiunile ce va fi necesar să se încheie, guvernul a urmat linia trasă de la început; el a protegiat ce e de protegiat, a făcut concesiuni cari nu ne vatâmă .întru nimic ci din potrivă ne asigură o furnitură ieftină şi, în schimb, a obţinut concesiuni pentru produsele- ^nâştfe de esport.
Mal presus de tote, el a dovedit lumel intregl că România, rupănd negociârile şi intrând în luptă cu Austro-Ungaria, n’a făcut acăsta nici din ură, meî din vr’un principiu greşit: ci numai şi numai pentru a-şl apăra interesele săle vitale.
Aeăsta e uu câştig moral fdrte mare, care dovedesce prevedere şi dibăcie diu partea guvernului.
Lucrurile aii ajuns deci în
mentul hotărâtor ; socotind că ale- şj nimic nu p6te s’o liniştescâ decât gerile se vor face în luna August, 0 dreptă soluţiune. Pe de altă parte, Camerele vor reintra în funcţiune jn unei0 din ţările balcanice sures-pe la jumătatea lui Septembre şi citaţiunea se răsfrânge asupra poli-atunci vor sfârşi cu cestiunea irlan- ticeî interne : cum e în Serbia şi deză. Său vor primi reforma, săli o Grecia. in sfârşiţi nimic nu garan-vor respinge, şi n acest din urmă cas prima-văra viităre că cestiunea ori-
cestiunea irlandezi va trebui să mal aştepte cât-va timp. Ce se va petrece în Irlanda e altă socotălâ ; sfârşitul depeşei de mal sus e destul de semnificativ; acum când lucrul nu e încă hotărât, agitaţiunea şi conflictele încep să se producă. Păte să-şi închipuiascâ orl-cine ce va fi când reforma va cădea definitiv.
Asta-(jll, nu ne rămâne decât să analisâm sorţii .parfcisanilor şi adversarilor proiectului în viitărele a-legerl.
Pe timpul când se discuta bilul in Cameră, au avut loc mal multe întruniri ale partidei liberale şi în unanimitate s'a votat încredere în Gladstone; trebue să admitem der eâ mulţi deputaţi liberali aă lucrat după propria lor voinţă, fără a ţine seina de dorinţele mandaţilor lor. Dovadă d. Hartington care în colegiul seu a fost întâmpinat cu şue-râturl.
Prin urmare o notă bună în favd-rea lui Gladstone.
Radicalii, la ultima întrunire de la ministerul de esterne, ati primit în principiu proiectul lui Gladstone; în urmă, fără nici uu scrupul, s’au schimbat la faciă. E de crezut insă că, în faţa alegătorilor, nu vor putea să aibă o purtare tot aşa de schimbătdre; ei vor primi mandat în favdrea reformei, săâ nu vor maî fi aleşi.
Aşa der, încă o notă bună în fa-vdrea politicei gladstoniane.
Conservatorii, îu ultimele alegeri, aă fost susţinuţi de irlandezi, cari au făcut cea maî activă şi în acelaşi timp cea mal nedemnă propagandă contra liberalilor. D’aeeia, conservatorii au câştigat în Irlanda scaunele pe cari le avuseseră liberalii. Acum, după ce Salisbury a declarat în me-sagiul tronului ca nu înţelege ca Irlanda să fie alt-fel tratată decât cu bastonul, Irlandesi! ah văijut cu ce omeni au aface: cu cel mal din urmă 6meni, fără nici un scrupul, fără nici un principii! moral. E sigur, prin urmare, că conservatorii vor perde ce-au câştigat în ultimele alegeri şi vor eşi mal slabi din luptă, căci Ir-landesil sunt a<ji cu Gladstone.
A treia notă favorabilă lui Gladstone.
Şi t<5te aceste note sdruncinâ st-
entală nu va fi diu nod deschisă.
INPORMATIUMI
D. Georges Em. Lahovary, directorul politic al diaruluî YIndepenăance roumaine, în aprbpe trai coldne din numărul de a<R sub titlu bătăuşii presei, se ocupă de Ziarul Telegraful şi de directorul seu.
Noi am reprodus alaltă-iari şi am comentat telegrama d-luî Lahovary către Raiuacb, spuind că acea telegramă avea de scop a înăspri relaţiunile ndstre ou Fran-r cia, a alarma opiniunea publică şi a im-pedeca încheierea convenţiune! între guvernul român ;i cel frances.
De aci d. Lahovary ne acuză că ’l-am bănuit de vendut şi ne înjură în modul cel mal necuviincios. Directorul unul diar care nu’şl hrănesce coldnele decât cu in-venţiunl meschine şi cu calomnii infame, ca acea de alaltă-iert «că s’aK luat din casa statu'uî patru milidne pentru manifestări», ne înjură pe noi şi ne califică calomniatori şi necinstiţi.
Fiind-ca nu merităm de loc aceste injurii, le lăsăm pe sema aceluia care le adre-seză şi ne ocupăm îu doue cuvinte numai de fondul afacerel.
Noi n’arn că d. Lahovary e vendut streinului, ci uumai că telegrama sea nu e patriotică, nu e opera unul bun român. Şi am arătat pentru ce.
D. Lahovary inse negă acest scop şi dă telegramei un caracter forte inofensiv.
Se «jice de anii că articolii d-luî Lahovary sunt scrişi de francesii de la redacţia sea şi că d-sea le subscrie fără de multe ori ale înţelege.
Noi nu credem asemenea scirî, căci d-sea a fost secretar la o ambasadă şi ar fi trist să nu scie se scrie nici nisce articole, de alt fel fdrte obscure. Inse decă d-sea susţine că telegrama sea către Raînach n’a-vea nici un caracter ofensiv pentru aedstă ţeră, apoi de sigur acea telegramă ’î-a fost scrisă de un membru al redacţiunel şi iscălită de d-sea.
tJ < VJ » a.
K
Negocierile cu Rusia pentru inebeiarea unei convenţiunl comerciale, care espiră la August să vor începe( imediat 'ce va sosi noul represintant al imperiului vecin.
*
A fia Li că în locul principelui, Uruzoff,
Londra, 9 lunii.
Miniştrii s’aîî pronunţat în eonsiliă pentru disoivarea parlamentului.
ia rele recunosc că disoivarea fiind inevitabilă, e mal bine se o facă îndată decât se o întârjieze mal mult.
Nisce depeşt din nordul Irlandei constată deja o mare agitaţiune şi coaflicte.
Iată regpunsul la întrebarea formulată ieri în acest loc; consiliul de miniştri a hotărât s6 disolve parlamentul şi s8 cousulte ţ^ra asupra cestiunii irlandeze.
tuaţiunea adversarilor. Gladstone nu j vine ca ministru plenipotenţiar al Rusiei câştigă elemente noul, cari n’au aparţinut nimănui pân’acum, tot ce câştigă sunt elemente vechi, cari an< aparţinut adversarilor săi.
Cel puţin aşa 30 p6te prooroci din faptele positive cari s’aii petrecut
până acum. S’ar putea sS se întâmple şi alt-fel, căci tdte sunt schim-bătdre pe lumea ac&ta ; dovadă schimbarea bruscă a radicalilor.
Nici un mijloc nu ne române deci de cât s6 aşteptăm evenimentele.
‘a |
Blocada a fost rădicată şi situa ţi-unea în peninsula balcanscă, din-tr’un punt de vedere cel puţin, s’a limpezit. Astâ-^ll intervenirea străină în cestiunea orientală a dispărut cu desâverşire şi lichidarea ultimelor momente ale crisei a râm^s pe sema po-pdrelor din Balcani.
Curăţită InsS dintr’o parte, situaţiunea presintă dificultăţi seridse din
<1. Hitrovo. D-sa a fost agent diplomatic la Sofia, apoi înaintând în cariera diplomatică a fost tţrăjv- îav'o iniu-iun ia Italia. D. Hitrovo este un rnso-fil ardinte şi un diplomat consumat.
X
Aflăm că profesorii facultăţeî de medicină al refusat de a protesta contra me-surel luate de ministerul instrucţiune! pri-vitore la absenţele profesorilor. Cel cari "şl fac cu acrupuloţut^te datoria -aprobă măsura luată.
ţţ
Ni se comunică de către unul din redactorii chiar a unul 4iar din opoziţie, că o bandă de bătăuşi este organisată de opoziţie pentru a fi gata de a face scandaluri în capitală imediat ce partidul liberal va voi să ţie întrunire publică. Vom da la timp uumele onor. confrate, care ne a declarat acesta.
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL
31 MAI 1886
SGSISOBI DIN ELVEŢIA
(Corespondenţa particulară a Telegrafului)
Geneva, 2 Iunie.
Suntem în plină activitate parlamentară. Marele consilii! ţine şedinţele sfile jilnic şi consiliul federal asemenea este în activi* tatc reglementară. Ieri am asistat ia se-' dinţa consiliului, de fire-ce o cestiune ffirte interesantă se desbătea. Era la ordinea ji-lei proiectul de lege al d-lul Favon privitor la asigurarea obligatoria pentru caşuri de bfilâ.
Acest proiect de lege obligă pe toţi cetăţenii elveţieni de ambele sexe, cari locuiesc cantonul, se facă parte din vr’o societate particulară de asigurare reciprocă în cas de b61a. Aceste societăţi particulare trebue însă negreşit se de autorisate de guvern.
Pentru ca o societate de asigurare mutuală în cas de maladii, să fie recunoscută de stat, trebue ca ea să fie In stare a da fie-cărul membru al şefi în cas de bfilă:
1)	. Spesele pentru căutarea maladiei.
2)	. Când bolnavul e beclier seu văduv o sumă de 1 fr. pe ji de bolnav ; când bolnavul e însurat o sumă de 2 fr. pe di de bolnav; când are copil o sumă suplinitore de 50 bani pe ji pentru fie care copii, fără însă ca alocaţiunea totală se se pfită urca mal sus de 3 fr. 50 bani pe di.
Toţi cetăţenii elveţieni, cari nu vor fac parte din vr’o societate de asigurare în cas de maladie, recunoscută de stat, se vor înscrie de oficii! ca membrii societăţii cantonate de asigurare cantonată.
Acesta societate din urmă va fi administrată de un comitet compus dintr’un delegat al marelui consilii!, de un delegat de consiliu do stat, de un consilier municipal şi de judele tribunalului de arbitri.
Cotisaţiunea este ficsată la 1 fr. 50 b. pe lună pentru CelibitarI şi văduvi, şi de 2 fr. 50 b. pentru perechi i căsătorită, care se va percepe ca şi alt imposit. Pentru slugi, lucrători şi amploiaţi, cotisaţiunea se va reţine asupra salariului de câtre însuşi stăpănul.
Membrii societăţilor de asigurare particulare, cari aii fost şterşl pentru causa că j n’ai! plătit cotisaţiunile lor 8ăQ pentru alte cause, sa vor înscrie imediat ca membri! al societăţii de asigurare cantonală.
In cas decă pe timpul eserciţiulul, rece-tele casei cantonate de asigurare nu vor fi suficiente pentru a face faţă obligaţiunilor contractate, statul va avansa suma necesară.
Acest proiect admis de marele consilii!, d. Favon a fost autorisat se desvolte con-sideraţiunile pe temeiul cărora îşi rfizimă proiectul de lege în cestiune. Onor. deputat după ce aduse un şir lung de considera-ţiun! maî mult decât plausibile, după ce arată că societatea este datfire a vegliia asupra igienei şi sănătăţii, amintise că ideia organisăril unei societăţi de asigurare oficială s’a admis în Germania şi Camerele federale elveţiene s’afi pronunţat asemenea în favfirea acestei idei. Proiectul d-lul Favon caută a realisa un ce mult mal general decât acel adoptat în Germania.
D. Favon esamină apoi diversele obiec-ţiunî formulate în contra interveniriî statului îu materie de asigurare. Cea d’ântel aparţine trecutului. Der, dice d-sa, epoca în care trăim nu se asemănă cu trecutul. Sufragiul universal care a înzestrat mulţimea cu dreptul d’a face legi, creaţiunea marel industrii, care domneşte asupra independenţei lucrătorului şi sapă uu abis între stăpăn şi muncitor, au creat o stare de lucruri escepţionalâ.
Altă obiecţiune consistă in a jice că a-sigurarea, în cas de bfilă, este afacerea unei iniţiative private. Der multe iniţiative, considerate altă dată ca făeead parte din domeniul privat, afi intrat adi in domeniul public.
D. Favon declară cu mare dreptate c’a sosit timpul d’a şl da semă că societăţile anonime de asigurare nu mal sunt orga-nisate pentru a putea favorisa simţul de prevedere, de ore-ce beneficiari imense ce afi, se rfizamâ pe perderea asigurării de
câtre asiguratul, care a încetat se plătescă rata.
In momentul de faţă, când miseria face ca asiguratul să nu pfită plăti rata, societăţile de asigurare în loc să pier jă, câştigă, Căci atunci beneficiile lor cresc mal mult.
Tote serviciile publice sunt nisce sorvicil de garanţie, şi asigurarea mal cu semă este un servicii! de garanţie şi de securitate publică, destinată a suprima sorgintea unei mare primejdii pentru sănătatea publică. Aci, deputatul radical pentru a ilustra şi mal mult condusiunea Ba, cită pe d-nu Benă Lavolfie, economist clerical, care declară cft în întrega Europă ajî muncitorul care are douî copil şi o femee nu ’şl pfite echilibra bugetul. D. Favon făcu apoi un tabloil sombru al situaţiunil sociale actuale.
El arată cum pretutindeni lucrătorii se asociază cu scop d’a resturna actuala stare de lucruri. Trebue. dice oratorul, se prevenim nenorocirile, tăcend partea dreptă revendicărilor mulţimii, trebue să facem ca acfistă mulţime se ţie la conservarea actualei stări sociale, se ţie la principiul proprietăţii, în contra căreia să ridică.
Respunjend celora, cari obiectară cum că asigurarea obligatoria va ucide spiritul de prevedere, va slăbi morala publică, oratorul a răspuns că dacă lucrătorul modern ar fi fost prevedător, apoi nici o dată nu s’ar fi Însurat, căci cea maî mare nepre-vedere, pe care o comite, constă în faptul că noavend singur ce mânca, produce nisce copil.
Proiectul îu cestiune a fost luat în con-sideraţiune. El s’a trămis la o comisiune, care va face raport.	Th.
---------------------------
OPOZIŢIA LA BUZEI
Buzău, 28 Mat.
Penfru ca adevărul să fie numaî’adevăr, iar nu minciună, vS rog să bine voiţi a face loc în colonele stimabilului d-v. jiarla câteva rinduri relativ la întrunirea ce a avut loc Duminică 25 Maî curent în oraşul nostru.
«Sunt câte-va iun! de când o companie de omeni din partidul opoziţiunel unite cutreeră ţera spre a resturna guvernul liberal. Citesc mal tfite fiarele din ţără, vedeam scris că în tfite oraşele unde afi ţinut întruniri nomadil din oposiţiune, afi făcut isprăvi grozave şi me intrebam cu prietini că ţera acum pote va fi ou conservatorii; am aşteptat cn multă nerăbdare să vie şi la noi. Mal am tresărit de bucurie ca se aujim cum vor face fericirea nfistră cuconaşii din Bucureşti. Norocul că pioase mal ’nainte de a veni, alt fel ar fi avut curagiul să jică că venind aduc cu dânşii ploaia atât de dorită.
Înainte de sosirea trenului
«Maî ’nainte de sosirea trenului în gară, erai! căte-va persone din oposiţia Buzăului, numele cărora le dai! mal jos; lumea care se afla pe peron se compunea de mal mulţi voiajori şi muncitori, cari aşteptau trenul. Mal venea apoi câţi-va omeni din cătunul Poştiî aduşi de Pancu cu care sunt strânşi legaţi de interese reciproce, apoi vr’o 10 ţeranî aduşi de Pâcleanu cu 3 jalone tricolore, iar ţipetele cele mal tari erai! scfise din piepturile vătăşelulul lui Pancu şi al ispravnicului lui Pâcleanu aduşi espre ca să facă parada.
La sosirea trenului
«La sosirea trennlui îu gară se auji căte-va strigăte de ura şi mare îmi fu mirarea cănd veijul pe câţi-va paraponisiţi din Mijii şi ţăranii cu jalonele, aduşi de opo-ziţiă.. Ve pot arera de esemplu pe d. C, Nicolai! din Mijii, care pană acum nu ştia a munci spre a mânca din muuca proprie şi care prin purtarea sea incorectă căt.rn părintele Băi!, acesta nu’l poie vedea pe domnul Măgureanu, fost judecător de ocol, paraponisit pentru că nefiind demn de posiţiu-nea luT, a fost destituit. Mai eraţi şi alţii din [acfistă categorie.
Cortegiul funebru
>Cortegiul funebru (pentru că nu pu-
■!F—
tea avea alt aspect decăt a unul cortegifi funebru) de la gară a pornit pe jos în mijlocul celor de maî sus arătaţi, traversând bulevardul .prin strada Tergilnl pănă la Sala Teatrului, unde ati îuceput oraţii ca la anul uoQ. şi să fio biue ştiut ca pe drum li s’a oferit un buchet, oferit de alţi doî-treî membrii din oposiţie.
Sală
«Sala întrunire! a fost presidată de respectabilul d-nul D. Brătianu, care prins în horă, n’are ce face. Cea mal mare parte din sală era compusă din acel ce n’ail interes, dfir numai ca auditori; nu este esacta cifra de 2000 per afine ce arată Epoca că aH fost. Peste tot n’a fost decăt vr’o 300, cel mal mulţi slugi şi copil, între cari şi slugile mele. Făcendu-le observaţii că ce caută aci, ’mî-afi răspuns, lasă-ne d-Ie, să vedem şi noi pe Sf. Angheluş, am aujit că a venit aci cu alţi sfinţişorî să tacă propagande că acum are descoperit uu alt puţ, şi dfică o pune iarăşi patrahirul de gât va tămădui lumea. Din toţi oratori, ve pot asigura într’an mod positiv, numai d. Dimitrie Brătianu a fost neîntrerupt şi acesta numai pentru respectul datorit verstei domniei -sfile Cel-l'alţl n’ail fost ascultaţi şi întrerupţi pentru că nici publicul nn putea să au jă cal verţll pe pereţi şi'şî jiceufi unii altora schimb wca domnilor, bucuria nebunilor. Cănd e vorba de d. Grădişteauu, apoi abia deschise gura acest domn şi toţi afi început a ieşi din sală strigând :
— Te ounfiscem de la şfipte nuci.
Apoi sâ citi moţiunea şi, credeţi, că nici chiar cel din tagma lor nu aii înţeles de loe moţiunea. Cuconaşii declar că a fost înscris şi d. N. Coustantinescu deputat şi primar care voise se vorbescă. Acfista nu este adevărat din contra a fost mal înainte rugat de amicii săi se nu se amestece şi se lase în pace pe cei cari cred ca cu vorba să face ciorba.
Presiunea Administraţiei
Intru cât priveşte despre presiunea administraţiei jiarele oposiţiunel spun minciună de sus până jos. Nu e3te adevărat că se pusese autorităţile în mişcare, nici că Prefectul ar fi convocat pe primarii sub preteest sS ’l esplice noua lege comunală, când ea nu este nici votată de Senat. Numai un Prefect destul de in-teliginte şi destul de integru ca d-nu Ur-lăţeanu nu putea face acesta. Tot aşa de neadevărat este că întregul sat FundenI era se vie la întrunire şi câ ar fi fost o-priţl de 14 călăraş", De ce era se vie numai cel de la FandenT, pe când în jad. Buzeu suut peste uă sută de comuni ? Numai la FundenI aii prozeliţii d-lor? De ce nu ajl invitat şi alte comune se ia parte? Ştim cu toţii că satul Fundeni este format mal mult din ursari nomazi care jfioă arşi prin oraşe. Der acesta nu este un cuvânt.
Pote că oposiţiunea pentru a aduna lump mal multă a voit se recurgă la spectacole, a voit să aducă la Bâzei! pe ursari, ca mulţimea uitendu-se la urşi, se vie apoi se se uite şi la urşii veniţi diu Bucureşcl Şi apoi cred fire d nil Grăaişteuu, Vernescu şi cel l’alţl că Buzău! uu’i cunfişte ? Pe d. Vernescu nu la durut inima pentru nepoţii sâl de la cari a smuls averea şi pâinea din gură făcâudu-se milionar, şi pentru ţară se-1 dfiră inima ? Oidinui ministerial, ce jic că a fost trimes la Reg. de Călăraşi nu există,, asemenea ordine se dădei! în alte timpuri. Mal spun că a fost concentrată armata. Apoi şi acum este concentrată pentru instrucţia recruţilor celor douâ regimente. Mai dic coconaşil că Poli-ţaiu ar fi stat totă jiuaîn piciore. Lasă câ în asemjepea împrejurări poliţia trebue se ia precauţiauî spre a pvita ori ce scandal, dfir şi acfista este o născocire, cai I poliţaiu cu agenţii se! aii fost ocupaţi cu urmărirea unor tâ'harl evadaţi diu temniţa. Uu luciu nu vor tăgădui cei diu oposiţie : Corner-ciul întreg n’a luat parte 1* întrunirea d-lor? Iatărvă acuu; şi lista oposiţiunel locale;
1.	Ghugă Pancu corist de la Ţeatrul cel marc din Paris.
2.	C. Cris*odorescu, fost sub-prefect.
3.	Gugă Chirchulescu ce-î maî dice şi Ia-braşu fost sub-prefect, dat afară din multe cause bine-cuvântate.
4.	L Dimitriade, advocat. De ce va fi supărat, nu se ştie, căci aspirant la şlujbă nu este. Pote cum-va vre o prefect ură voeşte !
5.	D-nu Al. Pâcleanu, fost deputat supărat că nu s’a mal putut alege deputat.
6.	Tânase Dumitrescu (botezatu) II jice botezatu pentru că tată-săfi este ovrei măsa româncă are un unchifi UDgur şi o mătuşă ţigancă. De aceia să poreoleşte de bote jatu.
7.	Costică Tarea fost sub-stitut şi subprefect, funcţionar tipicar. Când f&cea inspecţie la vre-o comună, punea vija pe condici văjut, bun şi aprobat de noi iu loo de a face proces -verbal, teuăr Indrăs-neţ şi orator de minune numai decă ia des câte un şato ca se’I treacă răguşeala.
8 Libiceanu fost membru în comitem permanent până maî erî, dat afară pentru abus, trecut acum îu oposiţie.
9.	Simion Orăscn, făt frumos fără nici un principii!. Merge acolo unde iî vine bine, după cum este fabula aceea despre un ţăran, cave se duce la un negustor ^icfindu’î: buna diua jupâue ! iar negustorul îl răspunde : ji ’mî şi drace, banii să iasă.
10.	Florea Coustautinesou actualmente pro fesor Ja clasele primare, mare orator şi propovăduitor. ţ)ice că veuind oposiţia Iar putere, vor oşi şi morţii din morminte.
11.	C. Cauelă, fost redactor al diarulul Independenţa română.
12.	Gliiţă Georgescu.
13.	Dumitrache Georgescu.
14.	Nae G. Stătescu, fost lipscan iar acum cârciumar. Este supărat pe d. I. C. Brătianu pentru câ fiind din păcate odată ales deputat nu s'a mal ales apoi. Par’că d. I. Brătianu este de vină că cetăţenii nu’l mal vor.
15.	Jancu I. Caloianu şi alţii îueă neînsemnaţi despre cari nu merită nici s8 vorbesc, lată-ve dfir diu cine se compunea oposiţiunea nostră.
Se jic, şi acesta ţiu diu partea unei persona demne de totă încrederea, câ d. D. Brătianu ’şl ar fi esprimat părerea de ret! si adresându-su câtre două persfine locale ’î ar fi jis ast fel:
Citaţi-ve la mme, suut bătrân, vă spuu pe perii aceştia albi, de ştiam că vom ti aţa de rece primiţi nioî nu veneam!
Acum pote ori cine să ’şl facă ideie de succesul întruuirel de la Buzei!.
Un buzoian.
NB. Ia momentul când <im terminat acestă s ri-sfire, am priimit din partea antreprenorului restaurantului care ’i arangiat bancheta1, plângerea, că au pleca-, toţi sdra în tfite părţile fără a îl plăti
!icâ s’a adresat la toţ d-nii cari au venit de au inut întrunjrea, spre a fi achitat. U-nil din Buzeu cari aiţ oferit masa, nu voiesc să plătfiscă.
■■IM —
SOIRI Ş!_ FAPTE
Ploie. — A plouat biue îu Galaţi. Plfiia d’alaltă-sfiră a fost însoţita de fulgere şi trăsnete mari.
Recunoscerc.—Individul mort de mizerie, la Pioiesc’, este Ioniţâ Cărăbuşi, diu Plo-eştl, ce a stat îu drumul oilor lîngâ Ma-rina"he. El vindea turte, dulci; la disecarea cadavrului slfi, s’a constatat că mdrtea l-a fost naturală provenită dintr’un defect âl cordului, care a produs o sincopă,
&
Mişelia oposiţiunel. — Oposiţinea, scrie Gazeta Buzeulul, cu 2 jile înainte de a veni în BuzdQ, a trimis fimeul pe la sate se spună ţăranilor că îu «Jiua de duminică se vie toţi în oraş, unde vor veni fimeml guvernului se le împartă pământuri. Iutr’u-dever am ;3j ;t venind ţeranil şi ţărancele cu copil ip braţe, capi întrebai! unde sunt omenii stăpânire! ca se le dea pământuri, Aceştia afi perdut o di fn zadar, fără să se alpgă cu alt-ceva decât cu amăgirea.
&
Judeţul Roman, scrie jurul Roman, continuă a fi cutrierat de hoţi Un caz recent s’a întâmplat la Neguşenî jd lul Ne-colal Tisescn.
Este de observat, că după urmele care las aceste hoţii, se constată că tfite se fac de un număr mal mare de inşi şi intr’un chip ffirte Indrăsneţ, aprfipe mal în aceleaşi circomstanţe, de unde se p6to presupune, că o bandă cu mal multe ramificaţi un! trebue să-şi fi având esistonţa el; va trebui ca administraţiunea să se gândfiscă serios la acesta, înfiinţând o poliţie secretă şi permanentă oare prin investigaţiunl de tot felul, să caute a da de firul urziret a-cestor baude.
tx
O crimă oribilă. — In diua ds 19 Mal s’a găsit uois în şanţul şoselei diutre Da-lenî şi Hârlăiî, plasa Coşnla, judeţul Botoşani, locuitorul Dumitru Suveică diu De-lenl, având capul spart, figura cu totul mutilată şi gâtul strangulat cu o frânghie. D. Procuror DouicI, mergând îndată la faţa locului, dup’o cercetare energică şi inteligentă de 5 jile, a descoperit pe autorul crimei, Care se numeşte Vasile Eftiuiieln-cob, locuitor din DeienI, şi care, în cele din urmă, văjându-se descoperit, a mărturisit însuşi orirna, pe care a comis o din resbunare.
XX
Scirile agricole, ce priimeşte Curierul Român din Botoşani de pretutindeni diu judeţele Botoşani şi Dorohol, suut îucân-tătfire. Plfiia abondeută de pretutindeni a redat viaţa şi vigorea câmpiilor ofelite 4e secetă, şi agricultorii ai! început a privi maî fără nici o frică la rodul îmbolşngat al mu acei lor.
&
Pesta bovină.— In urma sciiuţelor prii -mite că pesta bovină din Basarabia, s’a a-propiat iarăşi de fruntaria ţereî nfistre la 20 ehilometri în direcţiunea judeţelor Făl-ciu şi Tutova, ministrul de interne a cerut ministerului de resbel se înfiinţeze nn cordon sanitar pe linia Prutului, începând de la comuna Pogoneştî judeţul Fâlciu, întinjendu-se până la limita judeţului Tutova, despre Covurlul, pe unde să fie o-prită cu totul trecerea productelor animale, iar fimenil cu care, căruţ! şi hamurile aflate cu el, se vor putea Introduce din Rusia numai pe la Fâlciu, unde se tn> fiinţeză un punct de desinfeoţiune.
Un noii sistem de a se împlini datoriele fiscale.—Perceptorul fiscal de la Văleni a inventat un sistem ffirte ingenios de a armări pe debitorii statului. Un 6re-care locuitor din comuna Ceraşu, plaiul Telejeu anume Eftimie Dianandescu, presupus dator toncieră pentru o proprietate ce nu o posedă de 7 auî şi de la care, încontincî! a cerut a fi scăzut şi să se adauge adevăraţii proprietari, mal jilele trecute gî.-sindu-’l numitul perceptor trecead calai e prin Văleni, i’a dat jos după cal, ’l a trâr-tit şfiua, iar calul l’a sccecstrat luamlui-’l din posesiune. Sărmanul bătrân de 70 de ani, alfirgâ acum pe jos îu tote părţile, cereud o constatare la faţa locului. Şi la casierie i se înskida uşa, fără să fie ascultat. Faptul l’a reclamat in fiue d-lul miuistra de fimţace.
Cel din oposiţie. — ţfiarul venerabilului d. Grigorescu, Democratul, retipăreşte iu-famiele miserabile publicate în contra directorului nostru d. I. C. Fuudescu şi pri-
*■
FOIŢA pi ARULUI „TELEGRAFUL*
II*
VIENA Şl VIAŢA VIENESA
DE VICTOR TISSOT.
Tipografia imperială. — Censura şi presa în Austria. — Gazetele de la 1848. — Presa şi Noua Presă. — Directorul prese franceze. — Americanismul in presa vienesa. — Revslver-presă. — 1< remdenblatt. — Corespondenţa politică■ — Tag-blatt. — Mesagerul Vieneî. — Dunărea. — Gazetele ilustrate.— Concordia.—
.... Intrând în oraş se lăsăm în partea dreptă halele şi să apucăm pe Singerstrasse, strada Cântăreţilor; iată-ne în faţa tipografiei Imperiale. Cromolitografia a luat naştere aci; industria privată a pus aj! mână pe acfista descoperire şi a fucut una din ramurile cele mal prospere din indus tria vienesa.
In tipografia Imperială suut o sută de lucrători şi impiegaţi; & tipăresc cărţi în
D. de Bek, directorul tipografiei şi-a propus a trimite la esposiţia din Paris o lucrare minunată,—reproducerea în planşe cromolitografice'a altarului jis de Verdun, de prin secolul al treisprejecelea, şi numit ast-leliă fiind că a fost Lcut de uu Nicolas de Verduu, la mănăstirea Ktoster-neubourg âpiope da Viena.
Tipografia Imperială e însărcinată special cu tipărirea hărtiel-uuonedă, a timbrelor poştale, şi a cărţilor poştale. Lucrătorii din aceste ateliere sunt supravegh ţî necontenit şi aleşi cu multă îngrijire. Comisarii guvernului supraveghiază tiragiul şi scrii! în regisţre fie-care bilet eşit, ca numele unui copil nâscujt. Clişeurile sunt păstrate în lăjî de fer, cu <e)£ şe f.ş.o cli.-şeurl galvanoplastice; o.I ce ciişeă care nu bun, se strică.
In Austria sunt in circulaţie până la 400 milione florini în hârtie; de la 1866 se lucredâ necontenit ia reiuoirea biletelor usate. Biletile după ce sunt strânse se cer-ceteză dacă auut adevărate, pentru că se întâmplă ca printre aces e hârtii adevărate
tote limbele,’j am vejut tipârindu-se un roman japonez, găsit de învăţatul filolog j se fie şi câţi-va bastarzi; biletele ast-feliii
rţjukmayer.
k strlnae suut ţinute vre-o
doi, trei
am, a-
poî se ard; într’o singură ji se aruncă în foc mai mutte milione de florini.
Câţi-va ani în urmă se formase in Ga-ljţia o societate, care strîngea timbrele poştale, pe cari le făceai! mai noue, maî virgine, ca domnişfirele] lui Alexandru Du-mas, cărora le-a plăcut plea mult şampania şi cameliile. Find-că erafi şi timbre de 50 fi. jindnstria era destul de lucrativă însă Bek după multe cercetări a găsit a-nume colori care se schimbă în contact cu acizii, astfel că era cu neputinţă a şterge timbrele.
Schulerstrasse şi Wollzeile, aeeste două strade care ne conduc la puntul nostru de plecare, piaţa st. Ştefan sunt d’odată cartierul latin al Vi6ne) şi cartierul general al ghetelor.
Aci nimic nu ne aminteşte obiceiurile studenţilor djn fobiirgul St. Michel; cartierul studiilor are aerul liniştit a uuuî orăşel de provincie; cetăţenul academic e cel mal prosaic burghez, nu se gândeşte decât la pali irul cu bere şi luleaua lui. Universitatea e despărţită de Wollzeile printr’nn pasagifi unde sunt biurourile Presei, Noua presă liberă, ^Gazeta Germană, Gazeta | mahalalelor, Tagblatt.
Presa în Austria a lrat o desvoltare tot aşa de repede ca în America; înainte de 1848, Austria n’avea nici Parlament nici Constituţie, austriacil nu ştiai! ce însemne-ză cuvântul politică.
Prinţul Mstternich nu tolera decât Gazeta de Augsburg, la Viena apărea numai Gazeta de Viena care susţinea guvernul şi două trei gazete literare, care erafi la dis-posiţia ffirfecilor censurel. Intr’o ji un jurnalist scrise într’o gazetă despre portretul lui Napoleon I, numai diu punctul de vedere artistic; articolul lu suprimat de ceusură. Pentru ce V Pentru că se verbe i de Napoleon.
Nu era permis de a numi pe actriţe Madame şefi Mademoiselleţ censura îşi exercita puterea [ană şi asupra gravurilor de mode, care nu aveai! un corsagifi destul de ipocrit, t
Chiar iu dimineţa când s’a proclamat libertatea presei lu Austria, 20 Marte 1848, aperujşi Constituţia lui Leopold Ilaefner.
„Constituţia1* făcu mult sgoruot, numărul exemplarelor sefise a ajuns o citrăfa-bulosă, graţie împrejurărilor şi talentului directorului ei.
îndată apăru un alt jiar: Gazeta austriacă, apoi pe rând, Satan, Drapelul progresului, Amicul poporului, Tânăra Austriă şi altele. Iutr’un an se fondară 217 gazete între cari Pressa luă o importanţă şi o autoritate meritată.
Fundatorul Pressel e un vechil! brutar, destul je cunosout lu Paris, un4e cel îu-tăî a fabricat franzele vieneze în strada Richşlieu. Zang după ce fileu cunoştinţă cu Em. de Givardiu plecă la Viena, yi luă pe cel maî buni redactori de la Gazeta Austriei.
Succesul jurnalului sfii! fu mare, chiar â doua ji după apariţie, Pressa, nu numai că Işî acoperea tfite chieltuelile dar realisa şi beneficii, eşa în 150 mii esemplare. Cele alte fol erai! desperate, răspândiră sgomo-tul că Zang trăia din fonduri secrete.
Reacţiunea urmă după revoluţiunea; tfite jurnalele liberale ai! fost suprimate, era oprit de a se servi de cuvintele: constituţje, democraţie, revoluţie. Nu era nici presă conservatori»; era o singură gazetă oficial# făcută ţn biurourile ministerului.
Yeni inse perioda Jde libertate pentru presa astriaca Zaug, fericitul ^director al :Pressel era înconjurat de o mulţime de
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 31 MAI 1886
vdâre la fantastica manifestaţiune de la Giurgifl. Am fi fost mulţumiţi ca cnnfratole nostru din Ploeşti, Înainte de a ai face complice în răspândirea mişelielor inveu-tate si consilieze pe d. Pătarlăgeanu a remite banii, ce apaVţin societăţeî tipografiei Telegraphuluf. Sunt câte-va mit de leî, despre cari nimic nu ştim.
ţk
Setarea semănăturilor în săptămâna a-cdsta.—Duminică şi Ioni a ploat torenţial aprope în t6tă ţâra. Se crede cu pl6ia a adus mari folâse agriculturel. Vom redea întru cât ea a putut si schimbe faţa câmpului şi îndată ce vom afla resultatul, *1 vom a-rita lectorilor noştri, cart se interesâză despre acest lucru. Tot ce putem spune de o cam dată, este că pldie mat trebue.
Dupu cum se vede însi cerul, pare că are si maî plouă.
îpt
Pelagra. — Acesta gravă maladie ni se spune că bântue pe locuitorii de pi in comunele din plaiul Telejenul. Seim că medicina este neputincidsă d’a remedia acest reă c&nd el este prea înaintat, der ar urma Bă se ea pe de o parte măsurile medicale ce s’ar putea cu cei atinşi; iar pe de alta d’a se pune în vederea locuitorilor cât mai mult spre a sci ce efecte ucigătdre are mâncarea porumbului stricat, spre a se feri şi a se popri chiar de a’l mat întrebuinţa la nutri-mântul lor.
De prtn mahalale. — Era xn ajunul uuol aer bătdre şi cuedna Marghioliţii iluta fuga în piaţă da cumpără 2 oca de carne să facă masă mare.
Sosind acasă puse carnea pe dulap şi intră în altă odaie unde avea puţină trăbă. jîlţln lipsă, cotoiul casei „Pisi“ intră în bucătărie şi măncă t<5tă carnea-
Când reveni cucdna Marghioliţa, carnea nicăieri. Slujnica îî spuse că cotoiul o fi mâncat-o-
—	Să aducă cântaru să vedem dacă aşa o } strigă cuedna înfuriată.
Balanţa se aduse şi cotoiul fu cântărit. Cântări;, tocmai 2 oca.
—	El Ddmne, tot nu înţeleg nimica. Văd acnma
că carnea este dar unde-î cotoiul l
% '
.. MWH) O	■■ — -
DIVERSE
Mort într’an puţ.—In Ziua de 11 Ma! curent, nn băiat al preotului Petru Niţescu din comuna Hârtopu, comuna Şoldănescu, plasa Şomuzu-Moldova, judeţul Suceava, în etate de 9 luni, fiind lăsat de mama sa a se juca prin ograda casei, pe când părinţii sel erau în ca3ă, s’a dus la fântâna ce este tn ogradă, şi, plecând u-se a se nita într’insa, fiind gbizdele stricate, a căflut în lăuntru de unde s’a scos mort de către părintele şefi.
Morte crudă. — In ndptea de 13 spre 14 Mal curent, locuitorul Stan Boroiu din comuna Prunaru, judeţul Vlaşca, a plecat cu carul cu 4 boi la Giurgiu.
Pe drum el a dat copilului şefi anume Dumitru, în verstă de 10 ani, boii ceî d'înainte ca se 'I ducă de fnnie, căci era forte întuneric, şi, pe când voia să sco-bdre de vale la o podişcă de pe apa Căi -niştea, a alunecat carul, călcând copilul peste mijloc, din care causă a şi încetat îndată din viaţă.
*
Omor. — In xţiua de 25 Mat cor. pe la orele 4 de dimineţă, locuitorul Stan Călin Vârniceru din Tergovişte, s’a găsit făcând, fără cunosoinţS, în grâul d lui Iouiţă An-gbelesou, pe câmpul oraşului, având trei lovituri grave la cap şi maî multe lesiunl pe corp.
Din acâstă causă, după trei ore, numitul săten a şi încetat din vieţă.
Din cercetările făcute resultă că în sera Zilei de 24 Mal curent, Stan a plecat cu caii la păşune şi că acolo a fost bătut de către cineva,
Caşul s’a comunicat parchetului care se găsesce în cercetarea faptului.
Trăsnet. In ^iua de 24 Maî curent, : venind pldie torenţială, a trăsnit de două ,orî, în oraş il Pietra întâia, pe la orele 11, in un hogeac de la locuinţa evreului Herşcu Cârnu, fără a cansa vre-o nenorocire, dă-rîmâud numai hogeacul, şi, a dona dră, pe la orele 3 p. ui., a trăsnit o vacă a domnului Costachi Rujinschi ce pascea în grădină, ucigând’o.
OLI IME SOIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Viena, 10 IuniîL
Camera a adoptat proiectul de lege privitor la libera importaţiune a porumbului şi meiului de proveninţă serbâscă şefi bul-gărescă.
Pesta, 20 Iuniîî.
Camera a adoptat în discuţiune generală, prin 151 voturi contra 113 tariful vamal presintat de guvern şi a respins tdte propunerile contrarie.
Munich, 10 Iunie.
Buletinul legilor publică o proclamaţiune a prinţului Luitpold, ce spune că Regele fiind împedicat, din cansa unei boale grave, de a îndeplini pentru mult timp datoriile sâle, Priuţul ia în mână regenţa Regatului şi convocă Dieta pentru 15 Innie Londra, 10 Iunie.
Banca Angliei a redus scomptul la 2 şi jum. la sută.
Paris, 10 Iunifi.
Camera a început disenţiunea proiectului de espulsare.
Desbaterea va continua mâine.
Londra, 10 Iunifi.
Regina consimţind la disolvarea parlamentului, d. Gladatoue a cerut astâ ijr Camerei comunelor creditele provisoriî necesare spre a guverna până la 1 Octombre.
Borna, 10 Iunifi.
Discursul tronului spune că proiectai de buget ce va fi^presintat Camerilor este e-chilibrat într’un tnod perfect şi că parlamentul va avea se examineze măsurile pregătite de guvern pentru a mări soliditatea şi puterea armatei si a marinei italiene. El adaogă că relaţinnile Italiei cu tdte cele-l’alte state sunt din cele mal cordiale şi că se datoreşte sentimentului de concordie care uneşte tdte cabinetele Europei, cruţarea unul resbel în Orient, şi în fine că Italia a contribuit în mod eficace, prin atitudinea sa legală şi energică, la menţinerea păcii
Sofia, 10 Iunifi.
In privinţa aserţiunilor diarulul Journal de St. Pelersburg după spusele căruia, n'a fost nici o dată vre’un complot încontra vie-ţeî p'rinţulul Alexandru se afirmă, în cercurile bine informate, că dăcă justiţia va urma liber cursul săfi, lumea se va încredinţa despre valorea aserţiunilor disuluî diar.
Din ediţia de sâră
7	ore sera
Dublin, 10 Iunie.
Turburările din Beltast afi luat un caracter maî grav. Poliţia a tras asupra mulţime!. Cinci persdne afi fost omorite. Suni numeroşi răniţi.
Resculaţiî au jefuit un ore-care număr de case.
Munich, 10 Iunie.
de externe asupra convenţinniî -încheiate cu Elveţia.
D. ministru declară că e gata a respunde.
D. 1. Sturdza desroltându-şî interpe' larea, declară că de şi s’a votat tariful autonom trebue s6 încheiam convenţii ; având tariful autonom putem ţine in respect pe cel ce vor să ne facă răsboifi de tarife şi când facem cu vre-un stat convenţie putem scădea mult chiar la acele objecte ce voim se le protejăm. Nu trebue să încbeeui couvenţil numai cu clausa na ţiunei cele mal favorizate, pentru că se pdte întâmpla ca acel stat să nu aibă con veuţiî cu alte state cum s’a întâmplat cu Franţa.
D-sa cere că pe lângă convenţie să se alăture un tarif convenţional specificat, pentru că se pdte întâmpla că de ex: Elveţia. în caşul de faţă se introducă la noi objecte care nu ne vin din Germania, şi atunci se întreabă d-sa ce tarif se va a-plica asupra acelor objecte.
D-sea termină declarând că decă am încheiat tratatul cu Elveţia în asemenea con-diţiuni fără a alătura un tarif adiţional la acâstă convenţie să nu facem aedstă greşelă cănd vom mal încheia alte convenţii.
1). Ferechide, ministru de esterne, răspunzând d-lul Sturza, se miră cum un membra din parlement veni a doua gi dup6 votarea unei convenţii şi declară că voinţa ţereî e contra regimului convenţional.
Despre dansa naţiunel celei mal favorizate d-sea declară că ea pdte fi fdrte bine şi cate odată fdrte rea dapă împrejurări.
Respundând în urmă d-luî Sturdza asupra obestiunel pusă de d sa, anume ce ta rif se va aplica, d. ministru Zi°e că asemenea tarif convenţional există şi că nu era de trebuinţă asemenea interpelare ci o simplă cerere ca se se adaugă lângă convenţie o tabelă convenţională.
D. ministru declară că va face acesta..
D. Bomanescu rogă guvernul se se pună cât mal curând la ordinea d'lel proiectai de lege pentru încurajarea industriei.
D. Stoicescu, raportorul comitetului delegaţilor, dă citire raportului şi proiectului de lege pentru suprimarea consiliului superior de pe lângă ministerul domenielor şi Berviciul de statistică.
D. I. Mihăilescu combate proiectul de lege, arătând că asemenna consilii sunt trebuincidse se aducă şi ea luminile lor ministralnî, nu pdte ministrul ee tacă tdte fără a avea avisul unul consilifi compus din dmenî competenţi. D-sa rdgă pe Cameră se lase legea cum s’a votat în 83 şi se se ştergă diurnele ce primesc membrii consiliului superior, iar comitetul permanent în loc de 5 membri se fie de trei.
D l Stoicescu, spune că serviciul superior şi serviciul de statistică de pe lângă ministerul domenilor s’a snprimat deja la votarea bugetului şi atunci nimeni nu s’a ridicat contra acestei suprimări. Dsa di-ce că consiliul legislativ care se va înfiinţa în curând va îndeplini atribuţiile consiliului superior. Cât pentru administrarea şcdlelor speciale, ele vor treca în seamă ministerului intrucţieî publice.
Dd N. lonescu combate disposiţia din lege pentru suprimarea serviciului de statistica şi încorporarea luî la divisiunile ministerului domenielor ; d-sa cere se nu se desorganizeze ast-fel serviciul statistic.
In privinţa administraţiuuel şcdlelor spe
Allgemeine Zeitung află cu profundă părere de r?fi că după părerea unanimă a ciale de pe lângă ministerul domenielor, celor maî celebii doctori din capitală, o d aa cere ca se nu se suprime cel puţin
bolă gravă împedică pe rege într’un mod permanent, de a exercita autoritatea.
In consecinţă numirea prinţului Luitpold ca regent şi convocarea Dietei sunt iminente.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR 29 Mai 1886
Şedinţa se desohide la ora 1 jum. p. m.
Preşedinţia d-lul Chiţu.
Presenţî 98 dd. deputaţi.
Se declară vacant col. I de Tecuci, prin numirea d-luî Tenaohiu ministru al ţereî la Atena.
D. I. Sturdea interpelezi pe d. ministru
consiliul permanent de care e aşa mare ne voie pentru d. ministru.
D. Stolojm, ministrul domenielor, declară că uu e contra cousiuliulul superior, cât pentru consiliul permanent aoela nu pote se esiste în aceste oondiţiunl, comisiunea permanentă trebue sâ fie în fie-oare <Ji la disposiţia ministerului, der unde putem găsi dmenî cari se faoă acâsta. Cât pentru administraţia şcdlelor d-sea Z'ce că se mul-ţămeşte cu un consilifi ca acela de 1 . ministerul instrucţiune!.
Se închide discuţia.
Camera nefiind în număr se ridică şedinţa la ora 5 p. m.
SENAT
29 Maî 1886
Preşedenţia d-lui Alexandru Orâscu, vicepreşedinte.
Preseuţ: 77 dd. senatori.
D. C. Clincescu, depune trei memorii din partea corpului didactic din Iaşi ru-gâud pe onor. Senat a le avea în vedere cu ouasia discuţiunel lege! instrucţiune!
D. E. Stătescu, ministru de justiţie, depune mosagiul regal cu proiectul de lege pentru convenţia comercială cu Elveţ.a, rupă 1 Senatul â o cerceta de urgenţă.
banatul aprobă jererea d-lul ministru.
D. G. Antonescu, raportorele comisianel de verificare, citesce raportul prin care majoritatea comisiunel conchide la invalidarea alegerii d-lul Pivuiceru. D-sa apoi citeşte o telegramă prin care se arată că alesul n’are censul.
D. B. Lăţescu susţine conclusiunile raportului.
D. dr. Varlam combate invalidarea.
Se cere închiderea discuţiunil şi se a-probă.
D. vice preşedinte conform regulamentului pune la vot conclusiunile raportului cu bile şi resultatul este 62 votanţi, 58 bile albe 4 negre.
Senatul a invalidat alegerea d-lnî P. Pivuiceru şi se declară vacant colegiul I de Fălcifik
D. E Gherghel desvoltă interpelarea sa relativă la descreşterea popnlaţiunil române.
La ora 3 şi jum. p. m. armâză discu-ţiunea.	___________
UL TIME INFORM ATI UNI
D. G. Poloni, proprietarul marelui ma-gasin de pânzărie din calea Victoriei, (hotel de France), era cât p’aci se cadă victima unei escrocherii din partea unuia din băeţiî d-sele din magasin.
Unul din aceştia fiind trimis la vama Filaret spre a scote nisce marfă, se fâcn nevădut cu o samă 6re care de bani ; el fu însă descoperit, gâsindu-se asupra’! mal toţi banii afară de o mică sumă.
Ieri, pe când ploa cu vijelie, mal mulţi muncitori de la vie se adăpostiseră lângă Puţul înalt, snb nisce arbori, în apropiere de penitenciarul Vacărescl. Trei dintr’înşiî afi fost trăsniţi şi nn arbore colosal, rupt şi el de trăsnet, ’l-a turtit de tot.
—o—
Comisia însărcinată cu esaminarea căpitanilor cari se presint la concnrsul pentru gradul de maior, şl-a început ad* lucrările cu oficerii corpului I de armată.
D. Polopolu, comerciant de cereale din strada Stavropoleos 13, fu victima ane! escrocherii, severşitâ cu multă abilitate de câtre un dre-care Nae Mihăilescu, ce îl Zice şi Lambru, fost îngrijitor al d-lui Trifu, pe mojia GlejenI, din judeţul Ilfov cu care d. Polopolu se găsesce în afaceri de comercifi.
Sâmbătă trecută, sus numitul Nae Mi-hâilescu, după ce fu congediat din serviciul d-lul Trifu, se duse la Obedenî şi dete iirmătorele. doue telegrame:
i’oiopom
Comerciant de grâne
Bueuresol
Liberaţi 2500 lei lui Miucnlescu pentru 50 kile porumb.
T/ ifu.
Mincultscu, otel Patria
Bucuicsci.
Preş ati ţi-vg casa Polopolu şi prim'ţî banii ds pe porumb
Trifu.
După ee dete aceste telegrame, sus numitul Nae Mihăilescu veni la Bucurescî şi trăgând la otel Patria sub numele de Min-culescu, întrebă dacă nu sosise telegrama falsă de mal sus pe numele ?efi.
Telegrama sosise în adevăr şi cu densa Nae Mihăilescu, ce’şl luase numele de Min -culescu, se duse la d. Polopolu, care primind de asemenea telegramă din partea
d-lui Trifu, ’I răspunse suma de 2500 leu
Luni, venind d. Trifu în capitală se descoperi că d. Polopolu a fost victima unei escrocherii.
D. Polopolu reclamă poliţiei şi din cercetările făcute de d. comisar D. Calinescu se dovedi ca telegramele de mal sus fură espediate de fostul îngrijitor al d-lul Trifu, asupra căruia s’afi găsit şi chitanţele liberate de oficiul telegrafic de la Obedeni.
Numitul Nae Mihăilescu a fos găsit chiar Luni sera, petrecând în grădina domnului Sdrafcu
El fu imediat arestat; la început tăgădui, în urmă insă mărturisi faptul. Mai t<5tă suma, afară de vre-o oăte-va sute de Iei, fu găsită asupra’!.
El fu înaintat parchetului tribunalului Ilfov.
PUBLICAŢIUINTE
Regia face cunoscut că cumpără prin concurenţă publică, tutunurile mal jos notate:
a).	40,000 kil. tutun Kir-Basma	
bl	100,000 „	„ Giubec-Basma
o).	7,000 „	„ Smirna fină
d).	10,000 „	„ Bafra
e).	50,000 „	„ Grecesc
Tdte aceste tutunuri vor fi din recolta anilor 1883, 1884, 1885.
Ofertele se vor depune la Direcţiunea generală a regiei tutunurilor şi sărel, (calea Victoriei No. 109) până în t^iua de 2 (14) Septembre 1886, sera.
Condiţiunile licitaţiunil sunt publicate în Monitorul oficial, No. 43, din 28 Mal 1886.
p. director gen., Perticari.
No. 7,892 1866 Mal 29.
PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESCÎ
PUBLICAŢIUNE
La 1 August 1886, ora 2 p. m., se va ţine licitaţie la ospelul comunal pentru darea în întreprindere a cons-trueţiunel unei Hale de peşce pe splaiul Dâmboviţel în faţa Halei centrale din piaţa Ghica, conform proiectului, condiţiunilor şi devizului respectiv.
Doritorii d’a lua In întreprindere aedstă lucrare, sunt IncunosciinţaţI a se presenta în arătata <)i şi oră la ospelul comunal, preparaţi fiind cu garanţii In regulă, er proiectul, eondiţiuDile şi devisul se pot vedea de la 2 ore la 4 p. m. în orl-ce $i şi oră de lucru la direcţiunea lucrărilor technice ale primăriei, cu începere de la 1 Tuliu înainte.
No. 17,388 1886 Mal 29.

SCHIMBAREA DOMICILIULUI
D' SALTER
Special. Boale de femei şi Syphilis
S’A MUTAT
vis-ă*vis de grădina Sf. &eorge lângă Banca României
Str. Lipscani 96, etagiu I
Consultaţiunl în toate zilele de la 2 — 5 (J:
l
nwiTii mm
In tdte (lilele de la 10—6 ore sdra
6, STB. CLEMENŢEI, 6.
1
personaje care voiafi să tipârescă în gazeta scrierile lor. In timpul resculăreî Poloniei, Pressa era puţin în partea rescula-ţilor; poloneeil din Galiţia pentru a mulţumi luî Zang îi trimiseră patru cai fdrte frumoşi.
Dar va!! aceşti cal cari nu erau urmaşii calului de la Troia aduseră discordia şi trădarea cu ei. Unul din redactorii cei mai buni ai Fresseî, ceru un cal do la Zang, acesta însă refuză şi Ştefan se retrase făcând nn alt jurnal.
Dapă o săptămână, zidurile Vienei erai} acoperite cu afişe, prin care se anunţa a-pariţia unui noă jurnal zilnic : Noua Presă liberă. Acest titlu era omorâtor pentru Zang şi Noua Presă întrecu pe cea veche, graţie abilităţeî şi talentului directorului el. Daoă voiai să fii bine informat trebuia!
citeşti acel jurnal, care ca şi Times ayea tot d’auna înaintea biurourilor sele ţrŞsiţri la disposiţia redactorilor şi colaboratorilor.
Ştefan care avea motivele sele de a nu iubi imperiul, începu un resbel crâncen contra dinastiei nopaleoniană; din nenorocire el confunda Franţa cu Imperiul şi în 1870 se făcu aliatul Prusiei.
Se zice, o ştiu aceasta, că Noua Presă ar fi luat un milion pentru serviciile a-duse Prusiei, aceasta e o calomnie, ei! cred că maî curând Ştefan ar fi dat un milion luî Bismarck ca să ajungă până la Sedan.
In ajunul resboiulu), directorul aefi unul din directorii presei franceze plecă la Viena, dar ce jurnale cumpără el ? Pe cele lăsate la o parte de ‘Prusia ; Tages Presse (Presa zilnică), o gazetă fără nici o importanţă cu care se angajase să ’I plătescă până la 600 leî pe Z' > Gazeta Austriei, care taxase serviciile sele cn 200 lei pe 4b Gazeta militară căreia i se număra 400 lei ori de câte ori arăta că puşca chasse-pot e superioră celei cu ac
Prusia veclend că influenţa ee o esercita în Austria jurnalele vieneze era preţidsă, după resbel urmă a face sacrificii pentrn a păstra acâstă influenţă; ea instală în Viena o sucursală a vestitului biuroă ta spiritului public» şi încredinţa direcţia sucursa lei unui individ, care după doi ani a fost espulsat din Austria.
La Viena decă cu jurnalistica nu câştigi onorur”, apoi faci bani. Un jurnal e es-
ploatat ca o fabrică de şocolată; maşinile ds tipărit bat monedă şi îudată ce cunoşti miZlocnl de a metalisa gândirea, jurnalul a devenit o mină cu o mulţime de ramuri aurifere, scoţi fără îndoială un milion pe &d. Ceea ce alchimiştii n'afi putut afla în creusetele lor, jurnaliştii vienezî afi găsit în fundul călimărilor.
Desbaterile procesului Placht (era vorba de fundarea unei bănci) dădură gezetelor principale din ţeră vr’o 35 miî fl. Noua presă şi Presa primiră fie care eăte 15,000 florini. *)
Cănd Banca engleză scdse loturile turceşti, cumpără o mulţime de gazete numai ca să facă tăcere. Nouă Presă şi Presa luară 50 mii fl., Gazeta mahalalelor, 16 mii fl , Frem-denblatt (gazeta streinilor) 12 mii fl., Tag-blatt care are tot atâţia cetitori ca şi Petit Journal din Paris, primi 32 mii fl., — în total 80 mii fl.!
Numele da «revolver presa» a fdst spe-cialminte inventat pentru presa vieneză, oare mult timp a esercitat pe malul Du-
*] Aceste cifre şi ce'e următdre sunt luate-din cartea profesoralul Vultkd dia Leipzig, asupra presei germaneţ
nărei o adevărată camera. |Aceste jurnale afi de reporteri spioni prusienl; mai afi şi alţi agenţi secreţi cari fac scandaluri şi şantagiu, «Plăteşte şi vei fi cinstit» e mac-sima acestor jurnalişti cari ve aşteptă ca hoţul în pădure.
Intr’o zi direotorul unei companii de dram de fer, căruia unul din aceşti redactori îi ceru o sumă dre care, iu zidar, primi jurnalul în care era o istorie banală pe socotela sa, istoria, nu era sfârşită. Directorul fu nevoit se plătescă ca să nn urmeze în numărul viitor.
Directorul uneî alte companii de drum de fer, ia care veni un alt jurnalist cu nn articol infam oontra Ini, îl dădu afară, a meninţându-1 că dacă va publica ceva pe pe socotela sa ’l va bate pe stradă. Jurnalistul n’a îndrăzait se publice nimica.
în 1871 directorul Gazeteă nobilimei veni la un consilier de la curtea Eichler cu un articol insultător contra luî; el cerea 100 fl. ca să nu publice articolul, mai mult de cât atâta cerea consilierului să le dea o subvenţie de 100 fl. pe an. Consilierul făcu plângere la judecător şi directorul gazetei a fost condamnat la 4 luni închisore.
In acelaşi an dirrc'orul jurnalului satiric Fioh (Puricile) a fost condamnat pentru că a atac-at pe administraţia drumuri lor de fer Fransz Ioseph.
Era o nenorocire pentra bietele debutante care nu plăteai! ceva acestor foi politice ! De multe ori aceşti jurnalişti se duceaţi la părinţii debitanteî şi se tocmeaţi cu eî asupra preţului, ca să le laude. Mulţi artişti plătesc pe fie-care lună o samă ore care pentru a fi lăudaţi de asemenea jurnalişti.
După statistica oficială, apăraţi la Viena In 1860, 103 jurnale; în 65, 182 ; în 70, 258 şi în 73, 355.
Pressa care nu mal e acuma sub direcţia lui Zang e un jn nâl liberal moderat, el apără cu independenţa politică guvernului. Pressa, publică corespondenţe şi cronici parisiene destul de importante, cronicele erafi iecălite: Paul d'Aubert, pseudonimul unui tânăr scriitor vienez destul de cunoscut, care în urmă a trecut la lag-Watt- Partea economică din Pressa, era făcută cu multă îngrijire de Herreufeld, care a găsit secretul de a da acestei părţi o iormă atrăgătore şi literară.
(Va urma)
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 31 MAIU 1886
CURSUL BUCURESCI
MM IE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dadd-România Otun-i	de. 80 Mai u 1886
jŞnmf
5®/o Rentă a.uortisiibila.
LECTURA PICANTA
5°/o	»	română pferpetuă	1
6^i(, O,bl. de Stat [rar- convertite] 6®/° „ C. F. Române r » . 5 */n	„	Municipale	...
\Ofa,	,,	Caso! Pons.	[300	1 }
5°/ff SnifeJ fiBoiatt'rurale - . 't°h »	»
urbane
«°/q ji * n f • V°/o	»>	V	*
împr >a prime BncuwsrtîdâO '*.]• 5°/o Comunale nuoi	.	.	.	.	•
bunoa Werederoa	.	.	.	.
Diverse
Aur contra argint sa ii bilete Bilete de Băncii. ..... f Fiorini val. Austriacă	.	.	•
Mă ir oi1 Germane .	.	.	i
Banc-note Francese	.	;	.'	.
Ruble de hârtie
Ut
95^2
92‘/j
87
70' h 210
88	I
10472 84 93 V 101 31
14- *,8 143/8 >,00 1.83 991/2
2,45
Vâna
S6~" 981/, 88
77' ,3 215
89
i06*/2
8i>
94'/,
102
35
14-6/8 146/8 i C3 1 25 1001/2 2.55
Boccacio, ibo de povestiri de Decameron fr. 2,— Amorurile reginei Margaretha de Navaru şi Louis XI. ....... 7 ... »2,-
leinoriele unei cântăreţe. . ., ,	. » 1,40
Memoriale unui oficer austriac .	. . . » 1,40
lleinoriele contesei de Lichtenau ...» 1.40
Kasczoni, noul Decameron....... » 2,—
Cărţile aci menţionate, scrise In liuiba germană se vor expedia framo ori şi oul, care va trimite preţul lesp-ctiv în mărci poştale din on-ce ţâră.
Catalogul amănunţit se expediază franco după trimiterea unei mărci postule de 25 bani către .ibrăria
LlfLWIG AUfiR
VIENA. Kolilmurkt, 5.
Uimita cîMrafl IULIA POLONEZ
care ghicesce viitorul, preaentul şi trecutul, pate descoperi şi pagube, furturi, judecăţi) ori ce secrete ascunse la cari se interesezi eine-va. Cine aduce semne p6te afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Coetmului, No, 2, Strada Romană, la finitul stradeî Primăvereî, pe unde trece tramvaiul. Asemenea mai ghiceşte uitându-se în palma şi fruntea omului.
“ <i—
SCROBEALA ALBA
IN CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
C&a mal bună Scrobâlă ulbn este aceia de la Cussa F. HEUMANX & C-je din Anvers, (Belgia) şi oare concurâză in calitate ou cele mai bune mărci engleze, fiind cu t<5te aceste mult mai eftină.
Se ofactuâză în paclv te de 2 l/a kilo cu etichete, precum şi în cutii de ‘/i, '/4, >L şi */ln kilo cu etichete în chromo-litografie.
A se «dresa r>«ntru prrţm-i şi oondiţiunl la
HL WARTHA
Represeptant guneral pentru Koiiunla jf.tra do Galaţl-Bralla. I Bucurosul.
Mulţumire
Salutare d-nule Fior Luchianăff, primiţi eiueerile mele recunosoiuţe.
Suferind de mal mulţi ani de stomach şi dureri de cap întrebuinţând 50 butelii de Kifir-Cumis, inS simpt în întregi* sănătoşi re de stomacii şi durere de cap şi am căpetat un bun apetit. Recunoştinţa der rae împinge a v8 aduce mulţumirile mele pentru escelenta beutură care o preparaţi. Remâi dâr bun recunoscător,
Nicolae Constautiuescu.
Proprietar St ada Sfinţi!, No. 68, Bucuresci
llo wÂnHiaro casele din strada Stnardan L/C VcIKjdl O 10; făcând colţu în
stradela Sf. Dimitrie, în apropiere cu noua construcţie a BânceT naţionale. Doritorii se pot adresa la proprietara care locueşte într’insele, în t<5te «Jilele de la, 12 ore pe.iă a 6 după «rniuiJL	5—3—2
In strada Episcopiei, No. 80.
vis a vis de grădină
S’a deschis un local peutru vâiuj*»re dere-numita ţuică veche şi viu veritabil cu preţuri moderate ale d-luT Isaia Lerescu.
Be vcntjarc
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu strîttgtftor şi uumCrător
Diverse caractere de litero, precum şi materiei puţin uzat, din caro s'ar putea forma o bună tipografie in p ovinoio Amatori! se Vor adrosa la d-1 comisionor I. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucuresci.
n ^	uu aparat de fabri-
L/G V6DZ3.I G »Pă gazosă ÎQ
bună stare cu 700 eifonu, —.[V .-se adresa strada Icjone', No. 53.
SOCIETATEA
PENTRU
INVEŢATURA POPORULUI ROMAN
Spre a se compiăcta materialul de înbcă-căminte şi de pat al internilor din sediu normală îutreţiuulă de acesta societate, comitetul publică licitaţiune pentru clina de 30 Maift spre a se pfocbra:
60 învelitorî ; 35m ărşafui I; 3 cămăşi de 4<u&; 89 cămăşi de nAptea; 14 pbrVfcbî R. mene, 15 peietbT isineoie şi 8 şervete.
ModelurI pentru aceste efecte se pot vedea in t<5te ^ijele de la orele 8—12 a. m. in localul Societate! (Curtea bisericel sf.
COMITETUL.
Ecateriua)
1-
iiiLj

PRIMA FABR1&A ROMANĂ
i nu
DE
KIFIR-UUMIS
O băutură făcută din lapte, care seîntrebuin-jpjjă ca un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bdlelor de piept mal cu sdmă în contra ofticel; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La, noi în Bncuescl, mulţâmită iniţiativei d-lin LukianofF, care a fost unul din preparatorii isteţi aî acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-1 reoomandăm publioulul. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara e obositdre şi costă mult, pe când calitatea Kifirului, făcut dt> casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi reoomandată de ilustraţiunile Iumei ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France în oalea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis ta Depoul general, strada Griviţel, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREţDL ABONAMENTULUI
Loco Bucuresci înapoind sticlele găle.
100 sticle	85	lei	—	b.
50	»	45	»
25	»	22	»	50
Pentru bolnavi neavuţi preţurile*vor]fi scă4ute.
O'Uii ,q . lut i Iha ,jc (
1
In provincie 100 strcle 10O lei 50	»	60 »
25	»	30 »
SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CU YAPORE PE DUNĂRE
*1 f*t	K
• iq ^	‘ iii) iirqjsjl * «w», * t
Valabil de la 8 (20) Martie 1880, pană la alta disposiţiuite
NJB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximaţia şi şe schimbă după circonstanţele timpului şi apelor; în nici un cas însă Vapor ele nu vor pleca de la Staţiuni mal înainte de orele indicate in acest Itinerar in — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni, va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CUESEL.E VAPOARELOR UDE} POSTA
	L’UKSE		IN JOS	*				•		i:U«iK IN SUS :				
			I	II		in.		1	III.			i.		II.
de la Orşova		Sâmbăta 4 pm.		Luni	4 pm	Juoi	4 p.in.	! de la Galaţi	Marţi	a am	Juoi	9 a iu	Sâmbătă 9 a.m.	
si	Soverin	Duminică 5 a.m.		Marţi	5 a.m	Vineri	5 a.m.	, Brăila		lo28		10*6 .		1036 m
II	Brsa-Palanca	tt	«« „	»»	640 ,.	tt	640 M	1 „ Gura lalomiţol	t»	2*o p-m	H	2* p.m.		2*«p.m.
ff	Radujevaţ	ti	^ tt	a	^ tt		8 „	| „ Hîrşova		3 ,.		3 „		3 „
»>	Calafat	ii	IO"»	ti	10io (>		IO1 „	„ Cernavoda		545		54°		5*6 „
ti	Vidin	ti	1(!f,»	u	1036 n		1035,,	,y Ostrov		930 „		9*0 (>		93= „
ti	Lompalanca	a	1240 ,.	a	121<>p.m.	tt	12*0 „	„ Călăraş! oraş	11	7*0 „		7*0 „		730 „
a	Rahova	M	310 „	>t	316	tt	3“,,	,. Silistra		1030 „		10»! „		1C3o
a	Beket	»*	330	tt	330	tt	330 „	„ Olteniţa	Mercur!	2 p.m.	Vineri	2 a'in.	Duminică 2 a.m.	
a	Corabia	ti	5*° „	t*	5*0 „	tt	&30 „	„ 'l'urtukiiia		215 „		2“		2'6 „
a	Nicopoli	ii	7 . »	ti	\ ”	ii	7 „	Iii Giurgii [Smărd.]		5^ „		5*0 „	M	530 „
tt	Măgurele	ii	. ,a *>	tt	7*o „	it	72r	de la GiurgiuţSiaărd.]		IO „		w „		10 ,.
ti	Sistov	i»		,,	9 0 „		910 „	„ Rusoiuc		1 ^ p. tn.		11		11 „
ti	Ziimnicoa	»>	9M f|		9® „		926 ,.	„ Zimnicra		44” „		2'6 p m		2lfi p.m
>1	Rusciuo	Lun!	6 a-m-Mercurl		6 a. m.	Sâmbătă	6 a.m.	„ Sistov		516 „		2*s „		2*6 „
1*	Giurgiu(Smîrd-)		w -		10 „		10 „	„ Măgurele		7W „		5'J ,.		,,
ti	Turtukaia	a	12» „		12'Spm.		1>15	„ Nicopoli		7« ,/■		5* „		s33 „
»	Olteniţa	ti	1230 „		12*0 „		1230	.. Corabia		9*° „		7,a „		7[» „
a	Călăraş (oraş)	tt	»		1 „		1 ->	„ Beket	Jou!	1225a.m		966		966
ti	Silistra	tt			‘15 „		2«„	„ Rahova		12*0 „		10'° „	it Luni	10*- „
tt	Ostrov	ti	3‘8 „		3‘6 „		315 „ I	,, Lompalanca		6 „ Sâmbătă 6 a m.				6 a.m.
tt	Cernavoda	H	6 „		6 „		6 „	„ Vidin		8*6 „		8*5 „		8*6 „
ti	Hîrşova	t»	8 „		8 „		8 •	tt Cu-latab		9'6 „		916 „		916 „
>»	Gura Ialomiţa!	tt	830 (>	tt	830	tt	830 ,,	„ Radujevaţ		12l8p.m.		1216 p m.		1216 p.m.
m Braila		Marţi dimineţa Jaoi dimineaţa				Duminică dirnin.		„ Brsa-Palanca		2 „		2 „	îl	2 „
a	Galaţi	a	tt	ti	ti	it	tt 1	in Severin	tt	4*0 „	îl	30 „	tt	43° „
								de la Severin	Vineri	5 a m. Diiminicâă a. in.			Marţi	5 a.m.
Act de Mulţumire
Şuieri ud de mal mult timp de boală de piept şi tuse şi căutâudu-me cu diferite medicamente nu nrî-ad folosit nimic, decât numai dup5 o scurtă cura cu K’flr Kuiuis al d-lul Fior Lubianoff
Peutru cure arat marea mea recunoştinţă d lui Luki&iioif.
LUŢA ItACU
Soţia decodatului iouotenent Kâeu Radu Str. Libertăţel, 17; Huourisct
Cursele VAPORULUI LOCAL între G ILAŢi-TULCEA-ISMAIL:
Pornire în jos:	Pornire în sus :
De la Galaţi la Tulcea-Ismail, Marţi, Jot şi Sâmbătă 8 ore Prima plecare de la Galaţi la Reni şi Ismail la 20 martie (t Apri Galaţi, 3 05) Martie 18!)6.
dim. April) 1886
De la Ism ăl laTulcea-Galţi, Miercuri, Vinari şi]Daminică 8 ore dim. Prima plecare de la Ismail şi Reni la Galaţi la 21;Marte »2 Aprile 1886
IN8PFCT0RATUL At ENTULOU.
mRTtOmA'L'A
societate generală de asigurare la Bacrael
Lprobată prin doeret regal No. ^25 (llu 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000)000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fia-care, din care 1.000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva'de premii si fond reservă 650000 lei
,Naţionalau asigură :
1. In contra dannelor de Incendiil. II. Con-tra‘daunelor dc grindină (piatiă).— IU. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra spargerel geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face a.igurare asupra vleţoi.
a). Capitaluri fixe în cas de deces
Ou participare de 70°/q din beneficiu în com-binaţiunile următdre ; asigurări asupra vieţel uneia sau a două persăne, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dubla.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunile următdre :
Asociaţluuî mutuale de supra-vieţui.e, Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 ani pentru copil de Ia t ani jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi reute viagere,în diferite com-binaţiunl.
Până la finele anului 1884 „Naţionala*4 a realisat in difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiţi aproximativ 3,500,000 1. n.
direcţiunea GENERALA Str. Carol I, No- 9.
Bătături saQ Negi
be depărtezi sigur şi fără du-f idre An timpul cbl mal scurt prin ungerea cu filetară de oStăturl renumită şi singura adevărată a : Iul Raraluer, din P irmacia roşie in Posen.
Irp Costul unei sticluţe cu car- 1 CD lls, ton ii cu peni-ilâ __________j 1 II),
Deposit în, Bucuresci la d. Farmacist Ru-•iolf Sclimpj^ţui .urmacia Curţeî Regale-
Sub-semnatul, simt dator a a-duce mulţumirile mele renumitei cărturăresc Iulia Polouez, domiciliată în strada Piaţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	E. Pănescu.
Elisareth Hardine
m6şă cu diplomă din streinătate
Fostă directdre a Spit. de moşit din Kazan.
Da consnltaţiunî ile la orelelfl—12 a. m.
STRADA COSiVIA, no. 1.
De arendat de la Aprilie 1887j jumătate din
Moşia Paraipan Arsako
din judeţul Vlaşca partea care se înveci-neşte cu domeniu! Giurfiii.
Doritorii se vor adresa la d. Em. La-hovary, 74, Calea Yietoriel în Bucuresci.
Lecţiuni de Dans
OTEL riESOHl, Strada ŞELARI, camera 24.1
Sub-aemnatul are ondre a aduce la cunoştinţa onor. public că dă lecţinnî de dans atât privat cât şi la domiciliul sfifi. |
Protaaor da Dana.
——
TRENURILOR CAILOR FERATE DIN ROMANIA
■V^AJL.A.BIXa 3DE	SO MAIU (1 ITTTnTXTT) 1886.
O, I IflMVl , .IjTOi» NIJ O-in Jijl j
;
ir-
el.
->.0
Bucniccseii-Roitiai!
liomau-Bucuresci
.STAGIUNI
Accel.
1
-Pers.
21
Pers.
27
Plac.
29
Accel
9
	săra	dim.	dim.	dini.	p.m.		| nera	p. m		dim.	
Bucuresci pl.	, 11,00	8,40	7,30	6,30	4,40	Roman pl.	8,25	12,30		5,45	
Fioesci pl.	, 12,27	10,39			7,20	BâcăCi	9,25	1,55		7,50	
Mizil	1,14	11,38	p.m.		8,55	Adjud	10,45	3,52	dim.	10,29	p m.
Buzeu pl	2,14	12,55	1,10			6,10	Mărăşeşt!	11,23		7,40	12,12	5,05
K.-Sărat pl	3,17		2,25		7,48	Focşani	11,59		9,26	12,59	
Focşani pl	4,28		3,48		10,10	R -Sărat	12,56	Tr. 22	10,55	2,29	
Mârâsostl pl.	5,15	12,01	5,15			Buzău	2,01	1,18		4,03	
Adj ud	6,01	12,55	6,39			Mizil	2,50	2,19	Tr. 10	5,23	Tr. 22
Bă;ău pl	7,39	2,55	9,35			Ploescl	3,45	3,39	10,25	8.00	10,17
Roman sos	8,4 >	4,10	11,15	‘		Bucuresci sos.	5,00	5,15	11,45	4) 35	11,50
	limiu	p. m.	săra				dim.	p. UI.	săra	a. m.	bei: a
BucurescT-GluPgiu (Smârda)						Giurgiu (Smârda) Bucurescj					
	Fulg.P	Persdi	Perfidii			ioafj'i 0'	j'ulu'.C	’ersdn Pers<5n			
uupf «- 1	dim.	dim.	p.m.				p.,m	dim.	P- tu-i		i. i
Huoaresc" pl.	5 40	6,40	5 30			Smârda pl.	2,25	10,00			
Filaret		7,10	6,00			Giurgiu		10 13	8,30		
Coman 1	ff 24	7,55	6,45		l /i.f	Comana		11,13	9,3)		
Giurgiu		8,55	săra			Filaret		12,11	10,28		
SniA.riL».	7 ’A	9.cm				Bucuresci sos	3)25	12,25	10,42		
Pioesci-Predeal							Predeal-Ploescî				
			Acc-	Pers-	Plăc.				Acc	Pers.	Plăc.
Ploescl pl.			d,15sdr	9,384	8,19d	Predeal pl.	u		7,45d.	4,51n	7,05s.
Câmpina		1	7,14	10,42'	9,29	Azuga	1 n i» ■		7,58	5.0	7,19
Comarnic	*'		7,39	11,09	9,45	Sinai 1			8,21	5,32	8,11
Sinaia			8,30	11,53	10,31	Cemarnic	1		8,54	6,04	8,44
Azuga			8,55‘	12,19	10,53	Câmpina			9,18	6,29	9,09
Predeal' sos.			9, lOsfir	12 35a	ll,8d	Pluesc; sos.			10.9d	7.25s	lds
STAŢIUNI
Accel.
2
Pers
24
Mixt
62
Mixt
64
Mixt
66
Bucurosci-Verciorovn
Ve rciorova-Bucuresci
STAŢIUNI
Fulgei
C
Accel.
3
Pers.
25
Bucuresci pi-Titu Pitesc! Slatina Piatra Crai ova T.-Severin Verciorova s.
p. m. 4,05
5.07 6,24
8.08
9,30 12,05 t2,27n.
Trenui Fulger C plecă din Smârda şi Bucuresci Mercureaşi Duminicali Bosesce în Verciorova loia şi Lunea.
a m. 8,00 9,00 10,16 11,56 12, 7 1,18 3,52 4,12n.
p. m. 8.00 9,26 11,17 1,2 > 1,55 3,37 7,34 8,00d.
Buzeu-Galaţî
Bozett
Brăila
Bărboşi
Ploescî-Slănic
STAŢIUNI
Ploescl
Slănic
pi-
soi.
Mixt
71
a. m. 10,45 12,41
Cam piua- Doftaii a
Uâmpina pl Dofta.na sos.
11,00
11 90
STAŢIUNI
4,08
6,55
sera
Vâreiorova pl|| 3,42 T.-Severin Craiova Piatra Slatina Pitesc!
Titn
Bucuresci sos
8,17 L0 12 11,31 i2,36d.
Trenul Fulger P, plătă din Vârcio-rova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce în Bucuresci şi smârda Mere, şi Dum
Galaţî-Buzfifi
pl.	dim. 2,30	p. m ;2,56	dim.	ndpte	Galaţi	pl.	sera 9,40	dim 8,40	săra	di m.
803-	5,03 9,40 6,13 sără	3,31 4,21 4,55 p. m.	6,45	11,30	Bărboşi Brăila Buzeu	SOS	i0,20 11,01 1,30 sdra	9,1! 10,0' L2,53 a.m	2,30	4,00
Slănic-Ploescl
STAŢIUNI
Slănic
Ploescl
pl.
sos.
Mixt
72
p. iu. 5,-6j50
Doftana Câm ina
Doltaiia-Gampiua
sos
pi
5, 0 6,08
Koman-Iaşx				Iaşi-Roman				Păştaui-Sucera				Suceva-Păşcanî				V ereşt î • Botosau 1 | Botoşani-Veresci							
STAŢIUNI	fccel. 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt i9		STAŢIUNI	Accel. 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel. 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Accel. 12	Mixt 14	
Roman pl. Tărgu-Frumos Iaşi sos. I	di m. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	p. m. J4.28 6,53 17.16 8,15 9,41 săra		Taşl pl. Tirgu-Frumos ^srrB^- Roman sos.	p. m. 4,33 5,48 )4 7,1C 8,05 săra	dim. 6,47 8.27 10,16 10,41 11,45 a. mi		Pâşcan! pl • Verescl P/;|; Sucdva sos-	dim. 19 41 11,50 12,08 12,23 săra	sera 7,16 9.32 9,47 10,09 săra		Suceva pl. vcresc! Paşcani sos.	p. m. 4,50 5,20 6.31 săra	dim-6,44 7,39 3,80 p. m.		Verescl pl Leorda Botoşani, sos-	a. m 12,08 1,31 2,03	săra 9,47 11,10 11,42		Botoşani pl. Leorda) Verescl	dim. 5,0) 5,49 7,09	p. m. 3.05 3.45 5.05	|
Is-rw>ijrskbBt yvu:îLitj, .T j.^g.-Aîui^. Uatea	Ro 36.
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 419 0.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
DUMINICĂ, 1 lUNltl 1886
ABONAMENT F,:
Pentru Capitală:
Pentru n» «» •
ş^ee luni >	rel luni
Pentru Districte
0ntm	un an .
»	ţnăao luni
»	trei luni
Peutru Străinătate Pentru un an
•	ijSae luni
*	trei luni .	.	•
Abonamentele se fac la 2-jfj -15 he'
căra luni.
Un npiţulr vechia 25 bani
Ediţia de dimineţii
ANUNCIURÎ Şl RECLAME :
Anunciurl pe pap. IV, linia 25 ban
Reclame pe pag.	HI	...	1	lei!
* pe pag.	II	...	S	lei.
» pe pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame. Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refuză; articole nepublicate se ard.
In streinătate o se adresa :
Francia,Havas, LafBte & C-nie, 8 plac» dela Bourse, Paris.
Englitera, Eugene Mieoud, 81 Fio t Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vvien. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D- Morlt/. Wiest, In Buda-Pest, Servieteiiplate.
Redacţiunea, Calea Rahovel, No. 36
Director politic. I. G. FUNDESGU
Pdersburg, 11 Iuniu. ţliarele oficidse rnsescî, ca Newoie Wre mie, Wiedomosti, WilensM Wiestnic etc., oeupându-se de turburărite întâmplate la Pesta şi Laibach, cred că în viitor Rusia nu va^avea nevoie sâ procedă cu armele contra Anstro Ungariei, care se consumă singură. Nevoie Vremia îndemnă pe popd-rele balcanice să facă o alianţă vamală contra Auştro-Ungarieî şi să se alieze cu România şi Rusia.
4 se redea Ultime Sclrî pe pagina ISI
v . * XBSSÎtAjrbrt*M*.	MTJI
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Petersburg, 11 lunii!.
O scire oficidsă semnaleză instalarea Ţarului la Peterhof ca îuceputul unei nou! faae politice, al anei politici de pace şi linipte. îngrijirea deşteptată în străinătate de manifestul Ţarului şi de discursul primarului Moscvel a produs mare mulţumire aci. Opiuiunea publică europeană se deprinsese a crede că Ruşii împing dragostea lor pentru pace până la sacrificarea tradiţiu-nilor şi intereselor lor. Ruaia a profitat de ocasiunea ce-l presiuta manifestul Ţarului, pentru a zdruncina acesta credinţă.
Cetinje, 11 Iuniu.
Cestiunea regulării fruntariei a fost în sfirşit tranşată. Se scie ce resistenţă întâmpina acâstă regulare din partea triburilor Polja, Podbişce şi Bjeioievice, cari, de şi de origină serba, preferai! se emigreze decât să fie sobt Munteuegru. Acum câte-va OpOsiţiunii, avangarda ŞQ compune luni, guvernul muntenegrean se botărî se din disidenţi liberali, din cari unii, ocupe cu forţa terilor lele ce-î acordă tra- 6eum d petr0 Grâ(lişteanu a& fâ_
talul dm Berlin; Turcia recunoscu faptul	’
r cut altă dată partea integră a partidei conservatdre, s^u mal bine Şis reacţionară, âr astăzi se atişeţjta cu un temperament de adevărat intran-
Bucureşti, Sâmbăta 31 Maiî 1886
Analisând cu amănunt t<5te păsurile oposiţiţiunii, vom descoperi cu înlesnire un fapt fdrte bătător la ochi. In întrunirile publice, In presa
împlinit şi trămise o comisiune care consfinţi ocupaţiunea.
Filipopoli, 11 Icmiu
Lucrările pentrn delimitarea fruntariei
turco-rumeliote ia« un mers forte mulţii- si<*0nt. D-nil Lascar Catargi, Laho-
vary, general Florescu abia apare pe ici pe colea, fâeend tot posibilul pentru a se ascunde la spetele renegaţilor partidei liberale.
Aruncând o privire asupra elementelor din care se compune grupul disidenţilor, descoper din altă parte, că acest grup să compune din deser-toril partidelor politice şi din recruţii de ocasiune, din indivizi cari s8 ocupă numai şi numai de cestiunea personală, din nemulţumiţii cari umblă după o resbunare seu după o satisfacere, din ambiţioşi cari, neaşteptând nimic de la guvernul actual, pot spera mal mult de la un guvern conservator. Onorabilii d-nl Dim. Brătianu, Yernescu, Geani nu comandă, într’un cuvânt, o armată ci o bandă recrutată în voia întâmplării ; el nu sunt şefii unei partide politice, ci bukemisaril unei mâini de 6menî, fără principii, fără altă ţintă decât satisfacerea unul simţi-ment personal.
Mulţi din aceşti soldaţi de ocasiune, vor vedea în curend unde ’l au condus şefii lor şi, ne fiind alipiţi de denşil de altmintrelî prin nici o legătură, nu vor întârzia sâ’î pârâ-sesci, plecând capul sub nişte împrejurări pe cari nu le prev&juserâ.
Părăsirea va fi logică, de dre ce în adevâr cu ce folos ar mal urma el pe uisce şefi, cari nu conduc la victoria ?
Intre desidenţil sunt Insfi douâ curente diverse: unii se grămădesc In jurul d-lul D. Brătianu, ier alţii în
mitor. Din dis riaul Cirj li, 24 s t« turcesc! bă fost lăsate Unmelie!; în schimb, Turcia şi-a păstrat foto punctele importante din punct de vedere strategic.
Madrid 11 Iuniu.
Bugetul Spaniei prevede un escedent de 35 milione lei, care, Împreună cu resursele estra-ordinare, va fi întrebuinţat la consolidarea datorie! publice flotante.
Triest, 11 Iuniti.
Specialiştii sunt de părere că matelotul Maletich, care a murit aci, e victima cho-lereî asiatice. Poporaţiunea e liniştită.
Berlin, 11 IuDitt.
Douî curatori se vor institui pentrn listă civilă a Bavarie!; o comisiune va procede în curând la revisuirea javaaricaleloi co-rdneî, spre a vedea decă sunt tdte.
Berlin, 11 Iuniu.
Se vorbesce despre strămutarea lui sir Malot, ambasadorul engles, la Paris în locul lordului Lyons. La Berlin va veni ambii nador lord Roseberry, actual ministrul de externe al Anglie!. Se scie că lord Roseberry e în cele mal intime relaţiunî cu contele Herbert Bismarck
Paris, 11 lunii!.
Mal mulţi oficer! americani, car! în 1862 ai! servit împreună cu contele de Paris, î-aiî propus se se stabilâscă în America. Contele a refuzat mulţumind.
Londra, 11 IuniS.
Regina a consimţit la disolvareu parlamentului, dupâ ce Salisbury şi Hartington afi declarat că ar recurgi la aceiaşi măsură, actualul parlament nefiind ales pentrn deslegarea cestiunii irlandese. De şi disol-varea n’a fost încă oficial comunicată,- cea maî febrilă activitate a şi început s§ dom-nâscă in fote cercurile politice ale ţerel. Şefi! partidelor ţin necontenit conferinţe şi în genere se crede că viitorea luptă e-iectorală va fi cea mal violentă din câte s’afi v&Jut în ultimii cincizeci de ani. Liberali!, atât ministeriali cât şi disidenţi, org&niseză mar! comitete centrale. Conservatorii afi hotărât se nu puie contra-can
S ta cSSS: TnS cSdiTSeS S1"™1 d‘lu‘	Ac0ste d°«6
disidenţi. Cliamberlain organiseză o fede- grupuleţe aliate cu grosul oposiţiunel, raţiune generală radicală contra bilulul compus din partidul conservator, nu-home-rule. Din ce! 332 deputaţi liberal! trese unul contra altuia un simţi-din Cameră, afi votat pentru bil 228. între i	d0 neîncredere şi de rivalitate,
car! 31 membri al guvernului. Din 29 de-
putaţî a! Walesuluî, cari pâne acum erai! oel maî fideli gladstoniani, numai 10 afi votat pentru; din 60 liberali scoţian!, 31 afi votat contra- Chiar din ce! car! afi votat pentru, 30 sunt contra amănuntelor proiectului.
Londra, 11 Iunifi.
In câte-va oraşe din Ulster s’afi întâmplat conflicte serlose între orangiştî şi naţionalişti. E temă de turburărî seridse.
Pesta, 11 Iunifi.
In săra de 9 spre 10 curent desor dinile de stradă s’afi reprodus. La 7 ore jumătate ţo mare mulţime se adunase în strada Hatvan şi In faţa .spitalului Ro c Infanteria cu baionetele, husarii cu latul săbiei aii trebuit se împrăştie în maî multe rânduri mulţimea, care după fie-oare atac se strângea dinnofl. Sunt mulţi răniţi, din cari câţî-va forte grav. Spiritele sunt tot esoitate; dar turburarea merge Bpre declin. Ministrul de interne a promis se facă o anchetă seriosă asupra purtării poliţiei.
Uniţi pentru moment, el să bănuiesc reciproc şi In bănuială merg pană a se spiona. Nevoiţi a merge împreună, bieţii dmenl nu’şl astâmpără ura reciprocă şi tot felul de calomnii şi născociri curg şirdie din ambele părţi; cei diu jurul d-lul G. Yernescu târâe în tot felul de noroi pe cel din jurul d-lul D. Brătianu, ier cel din jurul d-lul D. Brătianu se întrec In a sfâşia pe aliaţii lor.
Suntem £ilnic martorii acestor o-cârl suterane, suntem chemaţi a asculta invinovăţirile, cari ’şl a-runeă reciproc membrii influinţl din ambele tabere.
Cât despre noi, apoi am <Jis în necurmate rânduri că ambele grupuri aî desigenţilor nu sunt capabile a compune nici odată un partid politic, ci vor românea precum sunt: o
alianţă provisorio de 6menl din t6te nuanţele politice, incapabili de a s8 înţelege între eî, chiar în <Jiua când vor fi victorioşi.
Suntem şicuri că acostă alianţă sS p6te disolva dintr’o <ji In alta şi că acostă disolvare este chiar fatală.
Am $is că şefii desidenţilor nu pot s6 triumfe, căci isbânda lor este strîns legată de isbânda conservatorilor. Triumful d lui D. Brătianu, care a priimit s6 m£rgă mână în mână cu d. G. Vernescu, este posibil numai şi numai cu ajutorul unei alianţe france cu partidul conservator. Prin urmare d£câ '.n caşul când partidul liberal ar fi învins de oposiţiunea coa-listă, Cordna s*ar afla în necesitate de a schimba guvernul, este vedit că ea ar fi nevoită sfi se adreseze către partidul conservator, £r nu către grupurile divisate ale desidendiţor.
Iată der sigurul resultat la care s6 pot aştepta renegaţii partidei liberale.
Conservatorii ştiu acesta şi staă la o parte, aşteptând momentul priin cios pentru a ieşi din reserva pe care şl au impus’o eventual. Rolul de alt mintrelea e forte comod de <$ro-ce nu este nimic mal avantagios decât a scdte castanele din foc cu ajutorul u-nor naivi care cred că le scot pentru dânşii.
Aşa der este nedubitahil că desidenţil liberali, nolens-volens lucrâdâ astăzi nu pentru repararea unor rele esistente, ci pentru a aduce la putere regimul conservator, regimul condamnat de ţerâ şi care a făcut multe rele necalculabile propăşire! ndstre pe calea progresului şi a ci-vilisaţiunel. Unii din desidenţl merg spre acestâ ţintă orbeşce, târâţi de pasiune, alţii din causa că nici odetâ n’ah avut principii.
Ddcă dorul de ţârâ, dacă dorinţa de bine ar fi fost. singurul stimul, care ghidezi pe desidenţil liberali în oposiţiunea ce fac guvernului actual, apoi ei nu ar fi primit alianţa en conservatori decât pe temeiul unei programe subscrise de ambele curente politice şi publicată imediat ce coa-liţiunea s’a făcut. Ştim Insă cu toţii că nu s’a făcut aşa, că din contra conservatorii afl refusat categoric propunerea făcută de către unii din de-sidenţi lliberalr, cari tocmai pentru a-eesta s’au şi retras imediat din coaliţie.
Şi acum remâne deci constatat, că oposiţiunea coalisată nu p<5te avea şi n’are alt scop decât a reînvia regimul trecut, cu t6te ororile sâle.
In facia unei asemenea primejdii să fim cu toţii gatâ de a respinge uneltirile criminale, căci nu este nimic mal criminal, nu este nemic mai vătămător ^pentru viitorul naţiunii decât când un popor să întdree de ;la libertate la sclavie, de la lumină la întuneric.
Cestiunea tronului bavarez, pre-sintatâ subt cea mal tristă faţă din câte se pot închipui, a primit un început de deslegare.
Consiliul de miniştri şi toţi 6me-nil marcanţi ai regatului aâ intrat în înţelegere cu principele Luitpold, care va lua regenţa ; neuorocitul reg e Ludovic va trăi retras, bucurându-se de lista civilă, care va fi administrată de douî curatori. Enorma datoria, în sfârşit, va fi lichidată încetul cu încetul.
Evenimentul detronării deghisate a regelui Ludovic face impresie în ' Germania ; mulţi, cari nu vor să ţie semă de trista stare a acestui cap încoronat, văd în înlăturarea lui
un triumf al tendinţelor jiartieula-riste, cari vor să împedice consolidarea imperiului german.
Asemenea credinţi nu sc disc'rftă.
Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 30
-««-li. ........ »-«**»—
Regina Yictoria, după ce nu mal putea face alt-fel, a încuviinţat di-s ol var ea parlamentului şi prescrierea de noul alegeri.
De şi termenul alegerii nu e încă ficsat, agitaţiunea a şi început cu o intensitate ne-obiclnuită. In t<5te taberele se fac calcule şi se organi-săză arsenale de luptă.
Am notat filele aceste trbl puncte bune în favdrea politicei eiigiese; putem nota a<JI un al patrule punct. Conservatorii, vesteşte o depeşa din Londra, nu vor opune candidaţi liberalilor disidenţi. Dăr decă la vii-tărea sesiune Gladstone îşi modifică aşa proiectul în cât să împace pe toţi ? Atunci conservatorii vor fi făcut un calcul greşit.
Lupta, dupâ cum se spune, va fi maî pasionată decât tdte cele din ultimii cincizeci de ani; lucrul se înţelege lesne.
In Londra conflictele aii şi început între naţionalişti şi orangiştî.
Camera vienesă a 'intrat in desba-terea tarifului vamal austro-ungar ; acesta s’a făcut însă numaî dupâ mari greutăţi, cari arată în ce disposiţiunl va fi discutat şi votat tariful.
Grupul polon diu maioritate, te-mendu-se de nemulţumirea produsă în Galiţia de atitudinea sea în cestiunea petroliuluî, insista ca desbaterea tarifului să se facă chiar acum ; celelalte grupuri din maioritate aderară afară de Cehi. Oposiţiunea acestora se înţelege lesne, decă ne gândim că el se tem pentru industria lor zaha-rină.
Numai cu multă greutate. Cehii au primit să intre acum In discuţiune şi numai după ce clubul polon ameninţă că nu va sprijini alt-fel desi-deratele lor.
Cu alte cuvinte, o încordare surdă domnesce între diferitele grupuri ale maioritâţl, ceea ce pdte înlesni jocul minorităţii la vot.
Dacă mal socotim că modificarea făcută de Poloni tarifului jignesce interesele Ungariei, care e fdrte iritată de incidentul Ianski, vom înţelege lesne cat e de grea situaţiu-nea guvernului din Yiena.
MFORMâTIUMI
mat de oposiţiune O bandă de dineul, plătiţi cn 100—150 Ifeî lunar, pentru a fi gata a face maniiestaţiunî în contra guvernului. In cas de trebainîă putem cita şi ri’h-mele noilor funcţionari al opoeiţianei.
K
Următdrele plăşî sunt în momentul de faţă lipsiţi de medici:
Roman.—Plasa Fundul, cu reşedinţa în comttna Dămienescî.
Fdlciu.—Plasa Grasna, cu reşedinţa în comuna Cieţescî.
Muscel.-^Plasa Argeşu-Rîurile, cn reşedinţa în conauna Stâlpenv.
Babâă.—Plăşile Bistriţa-de-Sus şi Bis-triţa-de-jos, cu reşedinţa în Bacăă.
Dorohtit.—Plasa Coşula-Berhometele, cu reşedinţa în târgul Mibăileni.
Govurlut—PlasSa Horincea-Prutu, cu reşedinţa In terguşorul Bujor.
Constanţa.—Plasa Medgidia, cu reşedinţa în comuna Medgidia şi plasa Mangalia, cu reşedinţa în comuna Mangalia.
Mehedinţi.—Piăşile Motru-de-Sos, cu reşedinţa în comuna Zegujani; Otoşanî cu reşedinţa în comuna Bafa-de-Aramă, Blah-niţa Câmpu, cu reşedinţa în comuna Recea şi plasa Dnmbrava-Motru-de Jos, cu reşedinţa în comuna Strihaia.
Dolj—Plasa Dumbrava, cd reşedinţa îu comuna Filiaşl.
Teleorman.—Plasa Teleorman, cn reşedinţa în comupa Balaciu.
Tecuciit. -Plasa Berheciu, cu reşedinţa în comuna Găiceanu.
Ministerul de resbel hotărând a trimite anul acesta trei tineri în Francia pentru a urma scola navală din Brest, în <hua de 15 Iulie 1886, se va ţine concurs la Bu. curescl, în localul clubului militar, înaintea uuei comisiunl ce se va numi de minister.
n
Convenţiunea comercială tcn Elveţia a ' fost priimită aprdpe în unanimitate de către secţiunile Senatului. Treî-patru din meni' brii oposiţiune! cu tote astea aii se se încerce a face tărăboi şi cu acestâ ocasiune
K
ACăm că un grup de disidenţi liberali aă luat resoluţiune se se desparţă de opo siţia coalisată şi sS formele un grup a parte.
K
Ni se anunţă că membrii oposiţiune! j Oarî aă fost la Buzăă aă ordonat achitarea cheltuielilor pentru banchet oferit d-lor de ' către oposiţiunea din BazeS din casa clubului conservator.
K
Aflăm diu sorginte positivă că s’a for-

UNGURII Şl ROMANII
Cu prilejui 1 tul burărilor din Pesta, cari au provocat o încordară seridsă între Austria şi Ungaria, Tribuna din Sibijî scrie urmăWrele lirtiî d’o însemnătate netăgăduită :
Maghiarii u’au sciut să profite de po-siţiunea ee li s'a ereat prin pactul dualist ca s§ se pregătescă pentru tote eventualităţile, şi astăzi situaţiunea lor este mal gravă ca ia 1848, mai gravă ca la 1850, mal gravă ca ori şi când în timpul celor din urmă doue sute de ani.
La 1848, ridicându-se contra Casei de Austria, eî mergeafi cu curentul liberal-re-voiuţiouar al timpului Me atunci şi de a-csea se bucuraă de Bimpatiile societăţii culte din Europa, care îi lua drept nisce luptător! al unei cause europene.
Vorba era, că vor se frângă tirania, pentru ca se pote reorganisa viaţa poporelor din ţările coronei ungare pe basa principiilor de egalitate, libertate şi frăţietate. O şi credeai! acesta toţi vecinii, nu însă şi popdrele din ţârile cordnel ungare, care îi cunosceaă mal bine pe concetăţenii lor maghiari şi din aceea s’aă luptat contra «eliberatorilor» şi pentru «tiranie».
La Vilâgos maghiarii aii trebuit să capituleze. Aă capitulată ddr învinşi, frânţi, striviţi nu erai! încă. Pretutindenea în Europa, atât în Orient, cât şi în ţările civilisate de la apusul ei, se bucurai! de simpatii şi găseai! multă sprijinire, în vreme ce noi, susţiForil casei de Austria eram socotiţi drept nisce nemuri de dmenl slugarnici, neaccesibill pentru ideile moderne. Era în Europa un fel de conven-ţiune, că trebue sS se susţină poporul maghiar şi sâ fie pus în fruntea poporelor din ţerile coronei ungare, pentru ca să propage între ele ideile moderne şi să le câştige pentru civilisaţiune.
Trebuia se ajungă şi se stea la putere acest popor, pentru că lumea întregă să înţelegă cele petrecute la 1848 şi se se convingă, oă maghiarii afi profitat numaî de curentul liberal, pentru ca se supri ne ori şi ce avânt de deavoltare a popdrelor din ţerile cordnel ungare.
Şi maî ales în timpul celor din urmă dece ani Europa întregă a vădut, cum maghiarii îşi consumă tote puterile şi să ruineze el însă-şî opintindu-se să anihileze tot ceea ce nu e maghiar în ţările cord-neî ungare, şi s’a convins, că nu e câtuşi de puţin europenă causa, pe care o susţine acest popor lărmuitor, şi nu e european nici modul, în care o susţine.
Ast-fel încetul cu încetul ne-afi ruinat pe noi, s'ad ruinat pe el înse-şî, aii per-dut tdte simpatiile şi totă încrederea popd relor vecine şi aă făcut aprdpe imposibilă apropierea dintre noi şi dânşii, în cât în
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 1 IUNIU 188R
cele diu urmă nu îl maî susţinea decât Corăna, care le încuviinţa tot, le erta tot, numai ca să se menţină ordinea publică, pe care noi, cel asupriţi, n’o ameninţăm, iar maghiarii o respectă numai câtă vreme pot sg facS tot ceea ce vor ei.
Acum maghiarii, aceşti maghiari ruinaţi, discreditaţi şi isolaţî, s’jiO pus în conflict şi cu corăna.
Este o pornire firescă bucuria, pe care o vor fi simţind mulţi dintre noi, şi nimeni nu păte se ne mustreze pentru mulţumirea, cu care privim la prostiile, pe care le fac băieţii prin stradele din Budapesta şî la cbigotiadele deputaţilor din dietă.
Sunt cu tote aceste în joc nisce interese mari, care oer ca acest popor nesocotit se fie cruţat, şi pot sg vină împrejurări, în care chiar şi noi vom trebui se aruncăm vâlul preste trecut şi să'l susţinem din tote puterile n63tre. De aceea sg fim ămeni cu minte şi sg nu ne bucurăm, ci sS stăm gata pentru tăte eventualităţile.
In timpurile grele ce se pregătesc n a-vem se consultăm legitima adversiuue, pe care aii deşteptat-o maghiarii în noi, ci mal ales interesele năstre naţionale, iar a-ceste cer, ca poporul maghiar se’şi vină în fire, nu însă, ca el sg fie strivit.
00*8800----------------
coraimrau cu
Am atinB ieri atacurile ce so fac guvernului cuocasiunea acestei convenţii; dăm astă-<JÎ tecstul pentru ca se se potă judeca in maî bună cunoBCinţă de causă. Atragem în deosebi r.trvnţiunea asupra tabelei A, anecsată la convenţiune, tabelă în care se specifică produsele asupra cărora guvernul român uu se legă, pentru a putea prote-gia producţiunea similară naţională.
Iată tecstul convenţiunii :
Alt. 1. Mărfurile de origină şi de manufactură română vor plăti, la intrarea lor în Elveţia, drepturile cele mal scăzute cari sunt saiî vor fi înscrise în tarifele convenţionale Elveţiano. Articolele neînscrise în aceste tarife vor fi supuse tacselor din tarifa generală Elveţiană.
De asemenea, mărfurile de origină saS de manufactură elveţiană vor plăti, la intrarea lor în România, drepturile cele maî scăzute cari sunt sau vor fi înscrise în tarifele convenţiale ale României.
Se face escepţiune In ace3tă privinţă pentru articolele enumerate în Tabela A alăturată la Tractatul de faţă. Aceste articole, precum şi orl-carî altele neînscrise în tarifele convenţionale ale României, vor plăti tacsele din tarifa generală română.
Este înţeles că, dacă înainte de esplra-rea Tractatului de faţa, România ar con* ceda tratamentul naţiune! celei maî favorizate vre-uuel ţări care încă nu se bucură de dânsul, acelaş tratament va fi pe dată, fără condiţiune nici restricţiune* a-cordat si Elveţiei.
Cele două înalte Părţi Contractante îşi garanteză în mod reciproc tratamentul!! i aţi unei celei maî favorizate în ceea-ce privesce esporlaţiunea şi traositul.
Art. 2 Dacă pe teritoriul uneia din cele doug Înalte Părţi Contractante, în totă ţera ori într’o circumscripţiune restrînsă, se percepe—fie pe seina Statului, fie pe sema unei comune,—o tacsă interioră asupra producţiunel, a fabricaţiunel sau a consumaţiuneî unui articol, acelaş articol care s’ar introduce din teritoriul celei-l’alte înalte Părţi Contractante nu va putea, în acea ţâră sau în acea circumscripţiune, sâ fie supus de cât la o tacsă egală cu aceea care se percepe asupra productelor naţiune! celei maî favorizat .
Art. 3. Neguţătorii, fabricanţii şi industrialii în genere, cari vor putea proba, în modul usitat în relaţiunile internaţionale, că sunt regulat patentaţi pentru una din aceste calităţi în ţâra unde ’şî afi reşedinţa, nu vor fl supuşi, ca atari, nici unui drept safi imposit ulterior în cea-l’altă ţeră, când vor călători sad vor face sg călătoresc» | într’ânsa comişii sad agenţii lor, — cu sad . fără mostre, însă fără a duce cu deuşiî mărfuri,—în interesul esclusiv al corner- | eiuluî sau al industriei ce esercităză, şi in scopul de a faco cumpărături sad de a primi comisiunl.
Art. 4. Obiectele supuse la un drept de intrare, cari servesc de mostre şi cari sunt importate în România de fabricanţi, de neguţători de comercitt elveţian!, şi în Elveţia de fabricanţi, de neguţători sad de călători de comercid remânî, vor fi — de o parte şi de alta —- admise în scutire tim-porarâ, cu îndeplinirea formalităţilor de vamă necesare pentru a se asigura rees-portaţiunea sad reintegrarea în întreposit a acelor obiecte. Aceste formalităţi se vor îndeplini după legile Bad regulamentele cari sunt sau vor fi decretate în ţerile respestive.
Art. 5. Pentru a proba că productele sunt de origină sau de manufactură naţională, impo.tatorul va putea fi supus la îndatorirea de a presenta vămel din cea-i’altă ţeră, Bau o declaraţiuno oficială făcută înaintea unul magistrat funcţionând în locul de espediţiune, sad un certificat liberat de capul serviciului vamal al biurouluî de es-portaţiune, sau un certificat liberat de consulii sad Agenţii Consulari ai ţereî în care are se se facă importaţinnea şi cari ’şl au reşedinţa în locurile de 63pediţiune sad în porturile de îmbarcare.
Art. 6. Tractatul de faţă va intra în vigore din (jiua schimbârel ratificărilor şi va rămâne esecutor până la 24 lunid (10 Iuniu) 1891.
In cas când nici una din înaltele Părţi Contractante nu va fi notificat, cu douăsprezece luni înainte de acestă dată, in-tenţinnea sa de a faee să înceteze efectele tractatului, acesta va remâne obliga-toriti până la espirarea unul an din diua în care una sad alta din cele doue înalte Părţi Contractante îl va fi denunţa.
Art. 7 Tractatul de faţă va fi ratificat şi ratificările lui vor fi schimbate la Buourescî cât se va putea maî curând.
Iată acum şi tabela A despre care este vorba:
Tabila A.—Făină de grâu de orî-ce calitate.
Făină de secară.
Legume făindse uscate şi făinuri dinti’însele.
Paste faindse, <ţise «de Italia».
Ceră brută, albă seu galbenă, de tot felul.
Ceră, lucrată, albă seu galbenă, precum : făclii> figuri, flori său alte preparaţiunî de tot felul-
Săpunuri de tot felul, afară de cele de parfu-meriă.
Luminări de stearină şi de spermanţet, de tot felul.
Piei tăbăcite (cuirs) ordinare, nedenumite în special.
Lucrări de piele (cuir) ordinara : lucrări de cis-mar, de grlar, de curelar, de cufărar, de piele ordinară, chiar combinate cu alte materii afară de cela enumerate ia art. 445 din Tarif* Convenţională.
Ţesături de lână ordinară, adică : învelitorî grosolane cu per lung (pături, ţolurl); postavuri pentru vestminte grosolane (lise «de Halma» (aba, zeghe, dirniă); postav brut; covâre de lână de tot felul, cu bucata sdu cu metrul.
Lucrări de pâslă ordinară, precum : tălpi, şoşoni cu său fără tălpi, şi pălării de pâslă ordinară pentru usul ţăranilor şi al soldaţilor.
Pânză neinălbită forte ordinară.
Hârtie şi papetărie ordinară, adică : hărtiă ve-netă său alt-fel pentru împachetat, simplă său cătrănită; carton ordinar, hârtia cu praf de sticlă
(papier de verve), hărtiă cu nisip (ă l'emeri)) şi altele asemenea.
Hărtiă nedenumită în special.
Lemne de construcţiune.
Lucrări de lemn cu totul ordinare precum.- lucrări de dogar, de dulgher, de strungar, grosolane, brute; lucrări de rotar' şi alto lucrări de lemn numai dat la rindea său cioplit; lucrări comune de împletitori de coşuri (de vannerie); tăte acestea nioî văpsite, nici lustruite (passis au mordant), nici date cu lac, nici vernisate, nici poleite, (polis), mc! combinate cu alte macerii.
Lucrări de lemn ordinar, precum: lemne tăiate în fol pentru placagiu; parcheturî nemarehotato ; plută in plăci şi în fol, tălpi de plută, dopuri de plută; tăte acestea brute.
Lucrări de lemn fine, precum; scule de menagiu (mobile), parcheturî marclietate, jucării de copil, precum şi tăte obiectele arătate la cele două po-siţiunf precedente văpsite, lustruite (passes au mordant), date cu lac, vernisate, poliţe (polis), chiar combinate cu metalurl comun-, cu piele ordinară, cu trestiă, cu papură său cu alte materii fihrăse vegetale.
Petroliu şi uleiu de sohist brute şi rafinate.
SOIRI ŞHFAPTE
Sfinţirea drapelului şi serbarea aniversării constituirii societăţii economice « Vultur uh, din Tărgovişte, in <J.iu% de I Iunie 1886. — Duminică 1 Iunie, orele 7 dimi-năţa, toţi membrii societăţii se vor afla în localul societăţii. La orele 7 şi jum. se vor împărţi cocardele. La orele 8 şi jum. toţi membrii societăţii vor porni în corpore la biserica Stele» în ordinea următore : Mu-8ica regimentului ; Consiliul de administraţie ; Garda de onăre cu drapelul ; Persanele de distincţiune din oraş şi judeţ invitate a lua parte la ac.ăată serbare ; Membrii societăţii ; Convoiul penă la biserică va parcura stradele: Clemenţa şi Bravilor. După terminarea oficiului divin şi sfinţirea drapelului, d. Iăn N. Polychro-niade, iniţiatorul şi fondatorul acestei societăţi va preda stindardul sfinţit în mâ uile preşedintelui, rostind un discurs de oc.isiune, care se va în-cri îu analele societăţii. Convoiul societăţii în aceeaşi ordine cum a venit la biserică, va pleca la grădina «Ciocârlan», parcurâud strada Mare-Heliade, Cărlova, Libertăţii şi Ciocârlan, La grădină se va servi un banchet care va dura penă la orele 3 p. m. La orele 3 şi jum. p. m. toţi membrii societăţii vor duce stindardul la localul societăţi! când Berbarea se va declara terminată.
&
M. S. Regele ieri la orele 10 dimineţa, însoţit de adjutantnljde servicifi, a mers la casarma Cuza spre a inspecta regimentul 3 de linie.
La sosire, Regele a fost întâmpinat de d. general de divisie Cernat, comandantul corpului II de armată, de d. colonel Al-giu, şeful statulul-major al corpului de armata, de d. colonel Budişteanu, comandantul pieţe! şi de d. colonel Paiadi, comandantul regimentului.
Majestatea Sa după ce trecu pe dinaintea frontului regimentului, aşezat In curtea oa-sărmeî, ordonă de se esecută'’pe batalione diferite mişcări din scola de soldat şi primi apoi defilarea.
După acăsta Regele visită în detalii! sălile ocupate de trupă, magasiele şi infer-
meria şi, rămânând pe deplin satisfăcut de resultatul acestei inspecţiuni, bine-voi a a-răta, la plecare, înaltele Sale mulţumiri d-luî comandant al acestui regiment.
D’aci Regele merse de visită magasia centrală de echipamente, de pe platoul Cotrocenilor, care cu ocasia furtuneî din dilele trecute a suferit stricăciuni Însemnate, şi la orele 11 */< S’a întors la Palat.
Şcola profesională de fete. —Joi, 29 ale ourentel, M. S. Regina a bine voit a vi-sita şcdla profesională de fete fondată de Protopopul Theodor Eoonomu.
Majestatea Sea a fost întâmpinată la soj sire de către domnul şi domna Emanuel Protopopescu-Pache care ’I a presintat un forte frumos buchet de flori precum şi mal multe obiecte lucrate de elevele din acestă şcdla.
Augusta Suverană a visitat t6te clasele de studii! precum şi atelierele de ţucrărî de mână şi de spălătorie şi a constatat cu o vie plăcere că elevele se ocupă atât cu învăţătura căt şi cu tot co privesce gospo-deria de casă.
D'aci Regina merse la asilul femeilor bătrâne fondat asemenea de protopopul Theodor Econom u.
După ce Majestatea Sea visită cu dea-mănuntul acest aşedămâut, bine voi, la plecare, a felicita pentru înţelepta sea direcţiune pe d. Protopopescu-Pache, sub a căruia bună îngrijire suut puse ambele a-ceste instituţiuul de bine facere.
O INTfiMPINARE
D lui Georges Em. Lahovary
(director al «jiaialut Independance roumaine)
Domnule,
Intr’un articol violent ce publici în <jiâ-rul d-tale, arunci asupra d-luî Fundescu, directorul «jiaruluî Telegrafid, respunderea pentru informaţiunile publicate îu acest diar cu privire la d. Frederic Dame, şef-redactor al Independenţei.
Sunt în neplăcută posiţiune a ţi ajuta puţin memoria.
Acum două <jile te-al presintat la redac-ţiunea nostră cerând lămuriri asupra sorginte! acelor infonnaţiuni. Am avut onorea sS ţi declar, cât se pote de scurt şi de categoric, că nu daît nici o lămurire şi că sunt personal respunşlător de tote informa-ţiunile, cari se tipăresc în Telegraful.
Căte-va miuuie după acesta primă întrevedere, te-am Întâlnit diu nod în casa d-luî Fundescu. Astfel am putut se-ţî repet declaraţiunea de maî sus. La observaţiunea dumitale că atacurile contra d-luî Dame se re3frâng şi asupra d-tale, ţi-am răspunB că a. Dame e atacat pentru articolele scrise şi sub scrise de d-sea; acţiunea dumitale ca director trebuie să se mărginescă a cere domnului Dame sSş’i limpefiescă sttuaţiu-nea în care a intrat. Am adaogat că:
Fiind personal reapundecor de ce s’a scris în Telegraful, în acestă privinţă, aştept martorii domnului Dame ca să'ml ceră socotelă.
După aceste declaraţiunî, atât de categorice, nu înţeleg cum poţi să arunci a-
supra d-luî Fundescu o răspundere care incumbă numai mie. îmi place să cred că în focul improvisaţiunil al uitat ceea ce s’a petrecut intre noi.
Uitarea d-tale o îndrept efi şi declar încă o dată că şi până adî, de şi a trecut o săptămână de la publicarea informaţiuuilor de cari e vorba, n’am văţlut amicii d-lul Fredâric Damă venind să ’ml ceră socotelă.
Primiţi d-1 meu, asigurarea consideraţiunel mole.
Z. O- ArOurc.
ACTE CXFIOIAI^E
Coiegiui II electoral pentru deputaţi, din jud Bacăfl, este oonvooat, In «ţină de 22 Iunie 1886, spre a împlini, printr’o nouă al g re, vaoanţa declarată in Adunarea deputaţilor, în urma încetărel din vidţă a d-lul G. lanoli.
D-nu D. Neagu, fost membru de curte, 86 nu-mesoe în postul de director al penitenciarului laşi, In locul d- ui Al. Dimitrescu, transfera'.
D. Al. Diihitroscu, aotual director al penitenciarului Iaşi, se transferă, în interesul serviciului în aceiaşi calitate la penitenciarul Slănic, în locul d-lul C. Pădeanu, destituit.
D. G. Andreescu, aotual director al penitenciarului BisericanI, se transferă în aceeaşi calitate la penitenciarul Mislea, în locul d-lul L, Ducu-lescu, demisionat
D. I. Lăzăreseu actual grefier-comptabil a1 penitenciarului Salinele-Marl se înaintdză în poîtul de director al penitenciarului BisericanI în locul d- ui G. Andreescu transferat.
Iatîmpteri din capitala
Mare scandal. — Ia calea Călăraşilor No. . s’a întâmplat ieri un mare scandal. D. Alexandru M... trâiesce de vr’o câţl-va ani cu o concubină anume Mariţica, care are şi un copil de la deu9U. De vr o doue luni însă veni la d. Alexandru şi sora Ma-riţicheî. Ibovnicul aceşfceea, vexând că sora Mariţicheî, Elena, e o fată de tote fru museţe, o primi cu plăcere, o trată cât se pote de bine, tote aceste însă numai cu scopul ca se'şî împlinăscă o dorinţă info-cată.
Ieri lipsind d’acasă Mariţica, d. Alexandru credu. că momentul ca dorinţa-l infocată se fie împlinită, a sosit, şi astfel caută priu ademeniri se înduplece pe Elena. Acesta se opuse şi Alexandru în furia sea întrebuinţa silă şi o violă.
Cazul e în cercetare şi d. Alexandru să află în urmărire.
—x —
Isprăvile micuţului Amor! — Alecsan-drina P... a împletit td’abia al şapte-spre-ijecelea trandafiri la cununa vieţet se Le şi numai de vr’o câte-va luni a părăsit pen-sionnl unde urmase învăţătura. Naltă, sveltă, cu un per negru ca abanosul şi lucitor ca mătasea, cu ochi strălucitori, cu un uas achilin, cu nisce buzişdre purpurine cari lâ-safi a se întrevedea două şiruri de mărgăritare, ea atrăsese mulţi admiratori.
Alecsaudrina nu luă însă pe nimeni în sâmă. Ea purta un amor misterios pentru un... cronicar de la o gadetă dinjcapitală. Citise cronicile se!e şi fără a cunosce pe autorul se amorezase foc într’însul, şi îu-tr’una şoptia numai pseudonymul cu cari iscălea acela cronicole sâle. Şi gazetarul nimica nu scia, până când Sntr'o diminâţă un amic al seu, cunoscut şi cu Alecsan-drina, îl destăinuise amorul fotei.
Numai e nevoie a se spune ce s’a petrecut. Yol adaoga numai că într’o bună dimineţâ Alecsaudrina a părăsit casa pă-rinteaca şi de atunci trăesce numai în visuri de fericire cu tînăral cronicar.
Don-Caprice.
FOIŢA ţ)IARULUI BTELEGRAFUL“
VIENA Şl VIAŢA VIENESA
DE VICTOR TISSOT.
Tipografia imperială. — Censura şi presa în Austria. — Gazetele de la 1848. — Presa §i Noua Presă. — Directorul prese: franceze. — Americanismul in presa vienesâ. — Revolver-presă. — Premdenblatt — Corespondenţa politică — Tag-blatt — Mesagerul Vienei. — Dunărea. — Gazetele ilustrate.— Concordia.—
Noua Presă e maî liberală, şi maî infocată în apucăturile sale ; e un jurnal scris de omeni pasionaţi; e forte naintată, interesantă, corespondenţele din străinătate sunt numeros?-, şi forte b ine, foiletduele literare au multă vaiore. Noua Presă împreună cu Gazeta de Colonie sunt cele d’ântâiiî jurnale germane. Orî-carî ar fi simpatia ce o are pentru Prusia, Noua Presă, n’a întreţinut la Berlin, ca un mare jurnal frances, un aşa dis corespondent militar, care lingea tăierile la masa lui Wil-belm I.
Redacţiunile celor doue Prese sunt ca nişte ministere. Fie care redactor are specialitatea sa politică, economică s’au financiară ; cel ce se ocupa cu partea esteridră ştiB mai multe limb”, şi nfi călătorit mult timp prin ţerile despre care şerifi ; numai ast-fel se pdte face o gazetă interesanta şi bine informată ; în caşuri escepţionale presa vienesâ nu se uită la bani, cheltueşte cât de mult şi eu folos.
Fremdenblatt (gazeta străinilor), care în
privinţa băne3că stă cel maî bine, trece ca jurnal guvernamental ; el se ocupă fdrte puţin de Germania ; înainte de tote el e un jurnal austriac ; e cel maî bine informat în privinţa ştirilor locale. Fondat de fratele poetului H- Heine, la început publica lista pasagerilor sosiţi în capitală cu câte va noutăţi ; în urmă a luat o desvol-tars forte mare ; ediţia de dimineţa n’are mai puţin de 18 pâuă la 20 pagini din care VIO sunt anunţuri. Redactorul care serie asupra Frauciei, e un traducător al agenţiei Havas, şi are puţină simpatie pentru Prusia.
Organul oficial al guvernului Corespondenţa politică e autografiat şi are ca corespondent l.i Berlin pe un personaj însemnat, anume L Schneider.
Schneider dă Corespondenţei politi ;e nu numai scrison din Berlin, der şi diu Pe-tersburg şi aeeste după soirile intime ce le primeşte împăratul de la nepotul şefi din Petersburg, pentru că Schneider e cititorul particular al Majestăţeî seie. El e acela care in fie-care diminâţă deschide jurnalele şi însdmnă cu creionul articolele care merită să fie citite de împărat. Altă dată când eşa Gazeta de Spener, Schntider o citea de la început până la sfirşit împăratului.
Când Berliner Tagblutt publică foiletonul : Deluviul de Spielhagen, Schneider ’1 citea în fio-care (ji împăratului. împăratul căruia îl plăcea romanul, nu găsi desnodă-mâutul fericit. S hneider dădu de şt-re îndată romauţieruluî, care sirise uu alt des-nodăment ce se publică îu urmă în Tagblutt, spre marea surprindere a cititorilor cari credeafi că toţi eroii lui Spielhagen se înecaseră pentru tot-d’a-una.
împăratului îl placa mult când vede că
unele gazete reproduc ştiri de sensaţie ce el le primeşte din Petersburg. A fost şi el jurnalist o dată în viaţa sa; când se întorcea din campania Bohemiel, scrise cu mâna sa pentru Gazetta de Spener un lung articol, în care voia se arate că politica sa era continuarea politicei lui Frederic-Wilhelm IV. Schneider însărcinat să prescrie manuscrisul l’a păstrat cu multă sfinţenie.
Atitudinea guvernului austriac faţă cu presa e tot o dată convenabilă şi onorabilă; nici- un jurnal nu e plătit. Hoffmam ministerul de finanţe ai imperiului; însărcinat în acelaşi timp cu raporturile jurnalelor, primeşte pe toţi jurnaliştii orî de ce opinie ar fi ei şi care voese să afle soiri. Hoffinann represintă tot o dată elementul liberal şi patriotic austriac. Nu e iubit ds loc la Berlin. E forte amabil, şi stimează presa maî mult decât orî cari miniştri din alte ţerî.
E un singur jurnal radical în Viena. Gazeta mahalalelor şi o singură f6ie clericală, Vaterland. ţ)iarul german după cum arata numele eăfi, e un jurnal german, care nu se inspiră la Viena. Făia vieţel din Prusia e în... Austria.
Tagblatt e după modelul jurnalelor americane; are un articol de fond scurt, apoi articolaşe mici şi in sfârşit o mulţime de depeşT, aşezate aşa ca să atragă pe cititor şi fie-care depeşă cn titlu.
Tagblat a fost vâadut cu 12 mi? fl, în 1867 de către un bancher care la cumpărat din noii în 1872 pe comptul unei societăţi cu 500 mii fl. Directorul gazetei are uu palat splendit lângă al prinţului de Li htenstein. Partea externă, e făcută de La iser, cerc a călătorit mult timp In Orient, Spania, Italia şi Franţa. Unul din
redactori, victimă ca mulţi alţii la Krachulu* financiar ’şl a tapisat bironl, ca acţiuni ş1 obligaţiuni, cari în 1873 valorafi 3 mili" one lei şi care acuma nu valorează decât ca hârtie maculatură.
Tagblatt a avut ca corespondent în ar mata turcească, în ultimul resboifi, pe i ofiţer austriac care vorbea bine tnrceşt şi cari era bun prietin cu Osman Paşa, aşa ca în privinţa ştirilor de pe câmpul de luptă el era cel mal bine informat.
Succesul lui Tagblatt a dat naştere lui Extrablatt, acesta e ilustrat, nu e însă tot aşa de bine redactat ca cel-l-alt.
La Vieaa apar două gazete franceze ; Mesagerul de Viena şi Dunărea. Mesagerul de Viena e urmarea Mesagerului d'O rient. Faudat de un grup de persăne cu multă influenţă în orient, e dirijat cn mult taleut şi abilitate de d-1 B. Wolovski, rudă cu senatorul din Paris. Fie-care număr are câte un supliment consacrat pentru a a-păra cauza naţionalităţilor apăsate din 0-rient. Dunărea, are apucăturile şi spiritul unui Figaro al Danăreî.
Jurnalele umoristice şi ilustrate sunt multe. Nu cunosc vre-o făie care săintrecă pe Kikeriki în originalitatea gravurelor, e forte haz'ifi, Kikeriki se citeşte în tăte părţile uude sunt Viauezl. Directorul e autor dramatic fărte reuumit şi cel maî popular din Viena.
Presa, Nouă presă liberă, Fremdenblatt, Tagblatt şi Extrablatt, a*>ar In două ediţii. Ediţia de dimineţâ e mai importantă, n’are nici odată maî puţin de opt fot In ediţia de seră se publică foiletonul. 11 locul foiletonului în ediţia de dimineţâ sunt articole seimţifice, de călătorii, critics teatrale şi artistice. Acesta parte literari o făcută
cu multă îngrijtreşi face onăre presei austriaco.
Acuma care e atitudinea presei astriace faţa cu Franţa? La Viena ca şi în tăte capitalele nu trebue să căutăm în jnrnale riflecs'd opiuiuneî pnb'ioe, pentru că ele sunt înăsărcinatej a face opinia publică. Parisul nu e zugrăvit cu culori aşa de mă-gulităre. Cu tăte aceste Noua presă a fost pentru ca Austria să participe la esposiţia Universală. Iu public sunt mai multe simpatii pentru francezi ca în presă.
Cronicarii vienezl mvî serioşi ea cei pa-risianî sunt maî puţin amusauţi. Cel maî vestit între ei e Spitzir, spiritualul autor al Preumblărilor vieneze■ Republica franceză a publicat o nuvelă a Ini forte fru-măsa: Dreptul seniorului.
Schembera dă în fie-care septăunâna la Tagblatt şi Mesagerul Vienei, cronicI( cart snn citite de mulţi şi plăcute.
Anunţurile fac mult în fiarele din Viena. Ele iafi tăte formele, sunt scrise tn diferite chipuri, te atrag mult. E un fel de măcelărie omenâscă, fie-care'eu etichetă arătând preţul. Nici o ruşine nu se observă in facerea anunţurilor. «Cât de răfi e, 4*cea 0 dată an vienez, că popnlaţia năstrft aşa de bună, e fărte imorală.»
Iatft câte-va probe de anunţuri, luate din Tagblatt, Fremdenblatt, Noua Pressă ; când vorbim de acestă literatură-exemplele sunt d’ajuns :
Se oferă mâna gi inima unei d<5mne bogate, care ar voi bS asigure unul student de 22 am mijidee pentru a-j' termina studiile A se adresa la expediţia jurnalului „Viena, 22.“
Avis doinitelor
Un domn bine crescut doreşte so facă cunoştinţă cu o dAnină onorabilă de bon-ton şi <lisea-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 1 IUNIU 1886
3
DIVERSE
ture a meiului şi a poriimbiYluI din Bul-_____	garia şi	Serbia şi	a aprobat continuarea
,	.	,	or	drumului	de far de	la Matkovicî la Sera-
Sluncltlore. —In	dimrnâţa	ijilel	do	25	j* wo.
Maia curent, Haim Capon, israelit, de ani
15, aflat în prăvălia de marchitănie a luî Avram Şmizer din Btrada Şepoarî No. 9
Viena, 11 Iun ia. Camera a adoptat într’on mod definitiv
a fost găsit tn camera sa grei! bolnav, continuarea liniei drumului de ter de la Chemându-se în grabă un medic, el a de Metkovicl-Mdstar la Serajewo. clarat că Ilaim este otrăvit. Intrebându-se A mai hotărât începerea discuţinniî pe pacientul, el n’a fost in stare se declare articole a tarifului vamal; apoi s’a amânai, nimic, dăr din deţiunerî de martori s’a până Mercurî.
Constatat, că el voise deja altă dată a se sinucide, şi că atunci i s’ah administrat medicamentele prescrise de doctor, der oă
făcuse ce’l sta prin putinţă spre a nu le lua.
După câte-va ore otrăvitul a murit şi parchetul a dispus autopsia cadavrului. Instrucţia afacere! contiuuă.
*
Incendiatori. — In noptea de 23—24
Roma, 11 Itfnio.
Camera a ales pe D. Biancheri preşedinte prin 421 voturi din 447 votanţi.
Palermo, 11 luniti.
80 de uvrieri, lucrând într’o exploata-ţiune de suli, între Paro Campcbello (provincia Girgenti) ah fost îngropaţi. Nu s’a putnt scdte decât 14 dintre ei ; unul din aceşti lucrători, a murit Mina de pucidsă
Maiîl curent, de către făcători de rele s’a'o în foc, cea ce face scăparea fdrte grea. dat foc la hanul Statului de la Yalea-Pa-'------------------------—---------------------
nŞj:"	■**
flăcări
se-
S’ah luat măsurile ceie mal seridse pentru descoperirea autorilor incendiului.
St
Grindinii —In diua de 14 Maid curent
*7 ore săra
Paris, 11 Iunie.
E probabil că discuţ’unoa privitâre la pe teritoriul comuuei Mălini din plasa ’expulsarea prinţilor se va termina astă-ijl. Muntele, judeţul Suceava, a căţlut o ploe torenţială cu grindină, făcând stricăciuni la parte din semănăturile locuitorilor ; tot d’o-dată a căzut fulgerul în trei stâlpi de telegraf din localitatea Cornu Luncel.
*
Un doctor păcălit.—Doctorul X... medic de spital, îşi făcea visita obicinuită.
Londra, 11 Iunie,
Se crede în cercurile politice că nonl Parlament se va întruni în luna luî August, dacă majoritatea va aparţine op si-ţieî, şi în Octombrie, dacă e9te ministerială.
Pesta, 11 Iunie.
Noui adunări au fost noptea din urmă. | Mulţimea refuzând de a se retrage, trupa
Ţaciu ar fi fost maltratat de agenţii creţi al poliţiei aduşi din Bucureşti.
D. Ministru de justiţie, respunde d-lui Râdulescu că faptele nu s’aă petrecut aşa cum le-a istorisit d sa, că individul în ces-tiunc n’a făcut nici o plângere la vre-o putere judecătoresc». D-sa termină declarând că legea va şti sâ tempereze excese şi violenţele ori din care parte ar veni ele-
Se cere închiderea discnţiunel.
D. Râdulescu vorbeşte contra.
D. Stătescu, respumjeud iarăşi, întrebă pe d Râdulescu, cum se face că individul maltrata n'n făcut nici 0 reclamaţie autorităţilor kcale, cari singure erafi în stare să cuudscă faptul, ci trăinite îndată o tele gramă d-luî procuror general din Bucu-res I cu să vină şi să cerceteze faptul. D-sea spune -că are destulă încredere în procurorul din Pitesc! şi că după cele relatate de el va cerceta caşul şi va face ca justiţia să’şl facă cursul.
D. N. Flrva, rectifică cuvintele zise de d. preşedinte al consiliului cu ocasiunea diseirtărel legel comunale. D-sea declară că nue adevărat că’şî a dat demisia diu cauza neînţelegerilor ee ar fi avut cu consiliul
SENAT
30 Mai 1886
Preşedenţia d-lni D. Ghica, preşedinte.
Presenţî 77 dd. senatori.
J). D. Sturdza, ministru de culte, comunică Mesagele Regale prin care Corpurile legiuitore se prelungesc până la 10 Iunie inclusiv a. c. Se depune proectul de lege pentru vacauţele înaltei Curţi de casaţie pe care d. ministru râgă Senatul se’l discute de urgenţă.
Senatul aprobă propunerea d-luî ministru.
Se comunică prooctnl de lege pentru modificarea greutăţel postavurilor prevăzute in legea pentru prelungirea pe 20 ani a concesiei d-lul Eugeniu Alcaz, votată deja de Corpurile legiuitore.
D. preşedinte comunică ordinea (J.ileî.
D. E. Vergati, raportorul comitetului delegaţilor, citeşte raportul şi proectul de lege relativ la modificarea legei comunale.
D. Th. B. LăţescUf având cuvântul în cestia prealabilă, «jice că dacă comitetul delegaţilor a adus ore-cari modificări pro iectulu! votat do Cameră, trebue neapărat a se tipări raportul, c^, se p<5iâ orî-ce se
comunal, In-adever a fost şi eăte-v» oposiţiî în' nator lua cunoştinţă db aceste modificări consiliul comunal, der acesta nn însâmnfi ni- D. Q-. Mărzescu arată c« a «rut -in-mic, locuitorii capitalei şi maioritatea consi secţie a i se da 24 ore pentru a pute» liului a fost însă cu d-sea şi nu s’a impo- studia acesta lege, care <Jice că nu i s’a trivit la nici o îmbunătăţire ce a voit se acordat. D-sea conchidând rogă a se tipări o facă capitalei. Cauza pentru ce şî-a dat raportul şi a se discuta mâine
Ciudat obiceiiî aveţi, ijise el studen-' execută o mişcare care a avut de resultat
ţilor, d’a purta ghete ascuţite. Acesta di-formâză piciorul, care de ordinar are o formă pătrată.
Şi trecând pe dinaintea patului unul bolnav, îi pipâe piciorul, drept pe d’asupra ciarşefului.
—	Iacă un esemplu printre altele multe. Voiu s8 ve aret piciorul acestui bolnav : el este pătrat. Nu esistă nici o escopţiune.
Apoi rădică ciarşeful. Bolnavul avea piciorul drept amputat.
îşi pote orî-cine închipui mina doctorului şi rîsetele studenţilor.
*
—	Pentru întâia oră când soţia d-tele te opreşte se eşi d’acasă, eşti forte contrariat.
A doua or'â premeditezi un omor.
A treia oră... nu mai eşi!
*
Z.. arată unui prieten, care de mult se afla fără nici un ban în posunar, o monedă de 20 franci şi adaogă:
—	Este din timpul lui Ludovic XVI. Acesta monetă este ceva rar.
Prietenul îl răspunde Intr’un mod sentenţios :
—	In principia, o monetă de 20 franci este în tot-d’auna ceva rar.
-----------<£«COH>--------------
ULTIME SOIRI
(,Serviciul special al Telegrafului)
Paris, 11 Iurifi.
După un discurs al d-luî de Freycinet, Camera a adoptat cu o majoritate de 80 de voturi, proietul cabinetului, făcend obligatorie expulsarsa pretendenţilor direcţi şt lăsând facultatativă expulsarea celor Volţi prinţi.
Pesta, 11 lumh.
Camera a adoptat în a doua lectură proiectul tarifului vamal, ast-fel cum a fost presintat de guvern.
A mal adoptat proiectu! de liberă impor-
ţi înconjura complect vre-o 2,000 de per sone.
Femeile şi acel cari ah fost recunoscuţi Ca simpli spectatori ah fost liberaţi, cel l’alţî mauitestanţî au fost arestaţi.
Munich, 11 Iunie.
Prinţul Luitpold a dat o proclamaţie armatei pentru a anunţa că ia comandamentul trupelor.
Se comunică câ contele de Holsteiu şi de Tserring aii fost însărcinaţi cu regu-larea datoriei regelui
Când deputaţiunea ministerială şi comi-siunea medicilor se presentară la castelul de Hohenschwangait, regele făcu s5 se a-resteze contele de Holstein şi ordonă gen-dartnilor se supraveghieze castelul,
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
30 Mai 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 jum. p. m.
Preşedinţia d-lul Dimancea.
Presenţî 94 dd. deputaţi.
D. Stătescu, ministru de justiţie, depune proiectul de lege pentru modificarea codului comercial. D-sa cere se se numescă o comisiune specială care se studieze proiectul şi se accelereze lucrarea.
Mai mulţi d-nî deputaţi cer ca proiectul de lege se se trimită în secţiuni, se se studieze acolo şi apoi secţiunile se ’şî n,u-numescă delegaţii.
D-niî N. Ionescu, Nacu, cer ca se se numescă o comisie specială care se studieze
demisia a fost neînţelegerile ce le-a avut cu prefectul poliţie,I.
In urma esplicării date de d. ministru de justiţie, că cele spuse de d. Fleva nu ah de a face cu chestia personală, ci fac obiectul unei interpelări, pentru că^sespun fapte la care trebue se se respunză şi pe lângă acesta nefiind faţă şi d. ministru de interne, se trece la ordinea ijfleî.
Sa pune la vot cu bile luarea în consideraţie a projectuluî de lege pentru desfiinţarea consiliului superior de pe lângă ministerul de domenii şi’ae primeşte.
D. A■ Vizanti, vorbeşte contra projec-tulul, d-sa cere ca se fie pe lângă minister un consilii! superior compus din dmen" cari ar voi se dea luminile lor d-luî ministru ; cât pentru administrarea şcolelor se se formeze din profesorii şcâlelor speciale un comitet permanent.
După o scurtă discuţie la cari iad parte d-niî Negruţi, C. F. Robescu, d raportor, d. ministru al 'domeniilor, se pnne la vot cu bile propunerile d-lul Vizanti şi neîntrunind majoritatea reglementară se amâne pe mâine.
D. 1 Pop desvoltâuda-şl interpelarea a-dresată ministerului domeniilor şi lucrărilor publice în privinţa măsurilor ce trebuesc luate pentru a preveni inconvenientele, in privinţa transportului pe căile ferate, ce resultă din ruperea relaţiunilor comerciale cn Austro-Uugaria, cere ca pentru ca transportul se se păta face mai uşor spre mare, se se facă o verificare de tarife asupra unor zone, ca de ex. Oltenia şi Moldova de sus, preţul do transport pentru aceste regiuni penă la portal Brăila seh Galaţi se fie 80 lei de vagon.
D. ministru al lucrărilor publice repun-ijând d luî Pop elice că deja s’a făcut un scăijement pentru cereale de 25 la sută pe căile ferate, şi că pentru transporturi mari se face încă un scăileraâat aşa că de multe ori transportul 88 reduce aprdpe de regie.
D. I. C. Brătianu, prim-ministru, arată că legea comunală este una din legile cele mai însemnate pentru ţară. D-sa cere a nu se amâna discuţia legei de ore-ce ea este generalminte cerută, ,se p6te face observaţi! la fie care articol.
D. preşedinte puue la vot propunerea d-luî Mârzescu care se respingă de Senat cu mare majoritate.
D. E. Vergati, raportore, citeşte legea pe articole care se adoptă fără nici o discuţie de la art. 1—75 final.
Se pune la vot legea în total şi resul-tatul este, 57 votanţi, 53 bile albe, 4 bile negre, prin urmare Senatul a adoptat le gea comunală.
D. C. Nacu, ministru de finauce, comunică modificarea unor art. din legea tutunurilor. D-sa râgă Senatul se o cerceteze do urgenţă. Senatnl admite urgenţa.
D. vice-preşedinte comunică că s’a depus la biuroîî raportul d-luî Aurelian pentru convenţia cu Elveţia.
Senatul decide a se tipări şi discuta mâine.
D. vice preşedinte colonel N. Bibescu, rogă pe d-nil senatori a trece în secţiuni şi ridica şedinţa la ora 4 şi jumătate p. m. anunţând pe cea viitore pe mâne.
tul podului, de care se ţină din t6te puterile sele până ce furtuna se mai potoli. —o—
Senatul a ales delegaţi pentru proiectul
de lege pentrn convenţia ou Elveţia: secţia I pe d. V. A. Ureehiă, secţia II pe d. Tăcu, secţia III pe d. Gr. Capeleanu, secţia IV pe d. Ap. Mănescu şi secţia V pe d P. S. Aurelian.
Comitetul delegaţilor s’a întrunit şi a ales raportor pe d. P. S. Aurelian.
—o—
Iată amănunte asupra morţii bietului Ioau Gagu care fusese trimis la Paris în căutarea d rului Pasteur.
După primele simptome de hydrofobie. Gagu fusese transportat la Hotel Dieu, Aci, b61a agravându-se, el fu aşedat într'o cameră particulară. Gagu nu întârdiă a pune mâna pe un fer şi a ameninţa pe toţi acei ce s’apropiah ; ah trebuit sâ intervină opt păditorî pentru a i se pune camizola de forţă. A doua Gagu încetă din vieţă. Accesul de hydrofobie se complicase şi cu un acces de delirium tremens. —o —
A4i de dimineţâ, <n trenul de Giurgih, ori'.cipele Franţ losef de Battemberg, fratele A. S. principelui Bulgariei, a părăsit capitala
SPECTACOLE
D. Dibbels, cunoscutul alergător pe jos, ne anunţă că duminică 1 şi luni 2 luniă la orele 5 p. »»., va da în grădina CişmegiU producţiunî estraordinare în privinţa a-
lergăreî.
Sperăm că publicul se va grăbi a m6rge se ve<jă pe d. Dibbels.
Preţul întrărei dnpă voinţă.
Qq Aonfă aprone 500 metri ţevi
Otî OdULcX de fer de la41a 6cen.
timetre diametru, predaţi franco la Brăila. Plata comptant.
A se adresa către d~l Ozinga în Brăila
mim mm
In ttfte (Jilele de la 10—6 ore sera
G, STR. CLEMENŢEI, 6.
proiectul de lege, pentru ca legea se se voteze în aedstă sesiune.
Se închide discuţia şi se primeşte ur- J Cât pentru cererea d-sale ca se se lase
genţa.
Se ia hotărârea ca se se număscă o comisie compusă din 7 membri, cari se studieze proiectul de lege. j D. Rădulescu, aduce înaintea parlamentului, spre a respunde şi la cele 4'fe erf de d-1 ministru de justiţie, incidentul petrecut la Piteşti, când nn doipn Teodor
mai mult timp vagdnele la disposiţia ex^ poluatorilor, acesta e imposibil, pentru că atunci n’ar mal ajunge vagdne, şi s’ar face din staţiuni nişte magasiî ale exportatorilor.
Se votezâ apoi mai mult credite.
Şedinţa se ridică Ja ora 5 p. m.
teresată. A se adresa la administraţia jurnalului sub adresa: „Dr. Paris 534.“
Nu ştim care e poporul care cel Întăî a crezut de cuviinţă se asemene căsătoria cu comerţul. La Viena, Londra, Paris, Berlin sunt case car! ah specialitate de a fur-nisa viitori soţi şi companii celor neînsuraţi.
Ascultaţi t tinerilor, ascu\taţl l
Sunt tânSră ji gentilă, am o talie mijlocie, suat brunetă şi aş voi să m8 căsătoresc în acest car naval. Am un capital de 800 florini şi calitâţ bune, cari fac pe un om cinstit. Fac parte din clasa servitorilor şi cine voieşte p<5te să’ml trimiţă serisdre sub adresa „Brunetă 20“ la biroul jurnalului. Scrisorile sunt primite până la 3 Decembre.
O îucrătore, orfelină, activă, fără avere doresce să trăiască împreună cu un domn bătrân. S’ar căsători-mal tânjin dt:că ’x va plăcea.
Fete de măritat
La d-nul M. X— sunt fete de măritat şi de condiţiunl bun“, zestre de la 500 fl. până la 150 ini! fl. Mal multe domnişdro vor să se căsătordscă din amor Discreţia asigurată.
Ori ce vieneză ca voieşte să se mărite, trebuie să se Înscrie la un anume biuroh. In fie care <Ji ea trebuie să stea două ore expusă acolo.
Bărbaţii vin t cerceteză pe tenera persdnă, o rogă să cânte din piano, mai vorbesce în urmă cu ea şi decă ’î place, atunci o cere în căsătorie. Tenera are dreptul de a refuza, într’o sala sânt expnse blondele şi în alta cele brunete Când se presintă ciue-va stăpânul stabilimentului întrebi care’I plac, blondele s6h brunele ?
Iu fie care di pe pagina a patra, In jurnale sunt o mulţime de anunţuri franceze, iată câte-v^ din ele.
Care e omul
Cinstit şi bine crescut şi voieş*e a se interesa de S«5rta unei elveţiene bine făcută? A serie sub adresa „Protector11 la expediţia jurnalului Tagblatt.
Z. A 875
Sufletul meu I sunt beat încă de amintirea de Joi, ’ţl trimet pentru Duminică dimindţa o bună «jiua! ou mii de sărutări calde, sunt sigur de amorul tău, am vă^it acăata în scrisdrea ta : oclxi' tăî ’ml-au vorbit din fundul iuimel. Fără tine nu maî pot trăi.	2667.
Triest. 375
Iubitul meu ! Eşti liniştit acuma ? Doresc a-câsta, pentru că suferinţele tale ’rnlfac rău; voiesc să fii f Jricit; cea maî mare bucurie ce o am e de a’ţt îndeplini dorinţele tile In acest minut doresc să sărut acea guriţă ! oh I acele sărutări 1
Un tener
Distins, bine crescut, doresce să găsâscâ o prietină- Căndiţiunile sunt : să fie franceză, teueră şi frumăsă. A se adresa la administraţia jurnalului, trimiţând şi fotografia, sub iniţialele 1. M. G.
Triest, 875
Inimiări mea! sunt fericit a’ţl spune aceste cuvinte cari vin din fundul inimel. Singura mea dorinţă e de a fi a mea. Fii sigură de iubirea ce o am pentru tine. Te sărut. „0. G.“
13 Fevruare
’Ţt aduci aminte de acea <Ji, când ţinendu-ne de braţ ’mî (jioeal încet: eşti primul meu amor! T6te trec, şi dacă trebuie să mor, ’ţî dau restul 4'lelor mele !
Triest, 875
Stâua meat conducătorul vieţel mele! după multe suferinţe sunt fericit, acum văd că fără tine nu pot trăi liniştit. Te sărut.
Jurnalul care străbate în familii, servesce de intermediar nu numai între amant gi femeie, dâr turbară şi inima tinerei fete. Decă la tdtru seh concert, ’ţl place vre o fată, nimic maî uşor decât a scrie într’nn jurnal şi fiî sigur că va afla.
lată un anunţ din acesta categorie :
Regele Carotte
Domnişăra X... care era sâmbătă la Regele Oa-rotte, ou rochie lila, pălăria năgrăi braţeletă pa
UL TIME SNF0RMATIUNi
Pagubele cansate abatorinlnl comunei de furtuna de alală-ierî se urcă la suma de maî bine de 200,000 lei.
Tdtă clădirea este cu desăvârşire desve-lită şi ziduri întregi sunt dărîmste.
Grin4t fdrte mari aii fost aruncate la distanţe mari şi îngropate unele pe acoperământul clădirel cu trei etajurî de alături, iar altele înfipte în şosea la o adâncime de 1 metru şi jumătate
Este ceva îngrozitor de v&jut aspectul ce întăţişă4& adî abatoriul.
A fost o fericire că accidental s’a întâmplat la o oră când nimeni nu se afla în abâtorid,- deca furtuna s’ar fi întâmplat cu vr’o doue ore mal târdih, atunci am fi avut nenorocirea să înregistrăm o mulţime de victime de omeni şi de vite.
Un d. veterinar al comunei, fiind apucat pe câmp de f .rtnnâ; a fost ridicat în aer şi aruncat la o mare distanţă; el n’a putut scăpa decăt apucânda-se de parape-
mâna dreptâ e rugată să scrie sub iniţialele B. E B. când pute să o mal întâlnesc
Circul Benz
D'ămna îmbrăcată în negru, care era în loje împreună cu o dămnă blondă şi un domn bătrân şi care a încântat mult pe vecinul din loja drăptâ, e rugată a scrie celui ce o adoră două cuvinte, spunându’I când p<5te să o întâlnească şi să ’I vorbăscă ceva. Adresa : Cavalerul M..
Duminică.—Tramvag
Ce’e două surori franceze, cari erau în Trarn-vay duminică pe la ora 1, ce mergea spre Prater-strase, sunt rugate de un tină. ce le-a însoţit pănă la Carl-Theater a’î scrie cînd păte să le revadă.
Doue dâmne tinere
Cinstite, bine crescute, doresc să dea lecţiuni de limba franceză unul domn, creştin, inteligent. A scrie la administraţia jurnalnluî sub adresa : Conversaţii în limba franceză.
Multe din aceste anunţuri sunt făcute în glumă, pentru a înşela pe naivi. Iată un anunţ făcut în acest sens, de un domn X...
«O fata, din familie onorabila, maltratată de pârinil, doreşte a fugi cu un tînăr distins. A scrie la administraţia jurnalului sub iniţialele K V.»
Cavalerii cari doriah se fure pe tînăra fată erau numeroşi; printre aceştia era nn ofiţer care voia sâ afle multe despre fată, anume ce virată are, ce avere şi altele. X... îl dădu tâte informaţiile cerute, isaăli scrisorile cu numele poetic: lulia. într’o 4> ofiţerul îl trimise un bon ca sâ se ducă la o librărie şi sS cumpere doue b oşurî scrise de ei. ţulia voind se ’î mulţumercă pentru acest caioh, îi scrise se trecă călare pe lîxxgă casa uneia din prietenele sâle. «Voî fi la fereatrâ, adaogă Inlia, cu fratele meii, se nu te uiţi mult la mine ca se nu observe el, pentru că pdte se se întâmple ce-va». D. X... se duse în diua h Rărită la una din prietenele sele gi o rugă se stea
AnunciQ Important
Remmutele bâi de la Lacul-Sârat judeţul Rrăila, anul acesta apa fiind abondentă.
Recomand onor. public hotelul de Bulevard, compus din 40 camere. Case cu un etagih şi două, solide şi sănătdse, avend faţada spre câmp, posiţie frumdsâ, camerile bine mobilate şi curate, preţurile moderate, serviciul onest şi prompt.
In acest hotel este şi restaurant cu mâncările cele mal alese, preţurile moderate.
Sper că onor public va fi pe deplin satisfăcut. Sunt în stare a priimi pasageri cu Începere de la 15 Mai a.c.
CONSTANTIN POPESCU, librar
Brăila, strada Regală, sau la hotel de Bulevard Lacul Sărat.
L ferâstră împreună cu el ca se v»4ă pe unul din tinerii archiducl cari trebuia se trâ3ă p’acolo. Ofiţerul sosi, când se uită îu acea parte d-nu X... plecă repede cu d6mna de la ferâstră.
A doua 4» X... primi o altă serisâre : Da, scria oficerul, aşa e, vreh se me căsătoresc cu d-ta, te iubesc. ’Ţî trimet doue bilete pentru representaţia de mâine la O-peră, voi fi lângă d-ta şi atunci vom face I planul cum sâ fugim.
D. X., adică d-ra lulia, dădu cele doue bilete nnel dâmne cunoscute, care se duse ; la Opera cu fiica eî. ludată ce dâmna se! aşedă pe scaun împreună cu fata veni şi ofiţerul; luă îndată mâna fetei 4*cându î : Oh Iulio! te iubeau! .... O trăsură ne aşteptă când vom ieşi din teatru... e fârte uşor se fugim atunci.
Li aceste propuneri fata respUDse mamei sele oă nu conâşte pe acel oficer obraznic.
A doua di oficerul se presintă la domna în cestiune pi’l ceru scuze. Am fost victima unei mistificări, 4’se vâ rog spu-neţi-mi cine v’a dat cele dou§ bilete.
—	D. X , respunse domna.
—	Ah!... scuzaţi-..iiS, ve rog, 4*se el ţi plecă.
Ofiţerul depuse o plângere la poliţie contra d-lul X Prefectul după mărturisirea faptului declară că nu ştie ce se facă.
Eroul acestei aventure e şeful orchestrei tn unul din ţeatreli cele mal mari din Viena.
Anunţurile au intrat ast-fel î.i viaţa vieneză, în cât comereiauţiţ pan ia versuri anunţurile pentru tutuu sih lumânări. Am vezut un clişeif represiutâad doî amorezaţi preumbiâuiu-se într’o alee; tânărul fu-meză ţigare, fumul si ritlioă valuri îu sus. Gravura e însoţi ţa 4: a ieste, fraze :
Julieta. Iubitul meu! ce parfum.ceresc se res-pândeşte îu aer ?
Komeo. Julieta! nu e parfum de rose, ci din ţigara, mea.
Julieta. De unde al luat aceste ţigări aşa de
preţidse ?
Romeo. Julietă dragă! nimeni pe lume n’are ţigări aşa bune, cu un parfum aşa de plăcut ca
Emanoil Odeoli .
Jurnalele aii doue feluri de abonaţi unii cari cumpără singur foia şi acestea plătesc mai puţin ceva, alţii cărora li se trimite acasă Timbre se pan şi pe gazetele din lăuntru şi pe cele ce vin din străinătate. De câte-orl factorul aduce jurnalul trebue sfe’î plăteşti doî creiţarl pentru fie-care jurnal.
Jurnaliştii vienezl ah o societate nnmită: Concordia. Scopul acestei societăţi e de a ajuta pe săraci, văduve şi copii lor.
Concordia e cercul âmenilor de litere, în Austria o ţară aşa de inpărţitâ, numai puterea şi farmecul literatura! pâte întruni sub acelaşi acoperământ dmenî cu opiniunî şi simţiminte opuse.	(Fine)
Luni 2 Iunie vom Începe oarea in foiţâ a romanului:
publi-
BANDA NEAGRA
DE
CONSTANT GU^ROULT
Acesta e o povestire ftrfce dramatică şi mişcătdre diu viaţa bandiţi-ţilor care ne dâ în acelaşi timp şi o schiţă re ilâ din viaţa acestei lumi.
Suntem sigur câ acest roman va fi citit cu cea maî vie emoţiune de către cititorii noştri.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 1 IUIU 1886
LECTURA FICAXtITA
CURSUL BUCURESCJ
ŞOCIETAWŞA
PENTRU
Fie care p6te cu 50 de franci agonisi în 8 luni 2000 franci. Dupfi cerere trimitem la toţi gratis şi franco es-plieaţiunea. Soriţi româneşte.—Paris, 40, rue de la Uochefoucauld „La Rente“ maison de banque.
LINIA ANKER
Boccacio, 100 de povestiri de Decameron fr. 2,-— Amorurile reginei Margaretha de Navara
şi Louis XI. . .................>	2,—
Memoriei» unei cântăreţe........»	1,40
Mcmorielo noul oficer austriac	.	.	.	.	»	1,40
Memoriale contesei de Lichtcnau	...»	1.40
Knsczonl, noul Decameron........»	2,
Cărţile aci menţionate, scrise în limba germana se vor expedia franjo ori şi cuî, care va trimite preţul respectiv în mărci poştale din orl-co ţii rit.
Catalogul amănunţit se expediază franco după trimiterea unei mărci postule de 25 bani către .ibrăria
LUDWIG AUER
V1ENA. Kolilinarkt, 5.
Spre a se complecta matermJul do îubrS-cuminte şi d« pat al internilor diu scdla normală întreţinută do acestS sooietate, co miletul publică lieptaţiuno pentru dina de «i0 Muifi spre a se procura:
60 învoliturî; 35 CMrşifml; 3 uftinăşT de ijiua; 89 cămăşi de nbpteu; 14 perechi i«-meue, 15 perechi iemeue şi 3 şervete.
Modelurî pentru aceste efecte ne pot vedea în t<Jte ijilele de la orele 8—12 a. m. în localul Soeietăţeî (Curtea bisericel sf. Eoateriua).	COMITETUL.
Cea mat sicnră, maî bună şi mai eftină linie delu.
*V, 4 — Strada Lipscani— AV» 4 . nou! palat Dacia-.wcmăn.a iC.ânl pe ţjita de 80 Maiil 1386.
Vaporul „INDIA" (12476 tone)
Plecarea din FIUME . .	. . 26 Maifi
Bilete directe de pasageri şi transporturi di rocte do mărfuri şi conosamente do la Vioria, Budapesta şi alte staţiuni principale alo Aus-tro-Ungariei la tăte looal.tăţile priucipalo ale Anericei de Nord.
Incârcăminto se primesc pentru porturile intermediare dm marea Mediterană AmSnunte de la
I W. CHAPLIN
Representantu) d-lor Henderson Brothers, 2Viest
54/o f’aj:* ... jrtisubllă.
5°/o	a	ff, aeiriă piVipotuă	.
8«/0 Obl., r .a.'.ţru.- uonvertjte] 60j" „	F. Romane . ■
B“/0	„	Municipale ...
ICfs.	,,	Oase! PfJiis» [300	1-]
Se/c Scris,	funai.are rut ale .	.
n	li	,»	» ■
5-;„	„	, urbane.	.
*°0 ,,	>	*t	* 0
7°/o „	r •
împr. au prime Bucuresol [20 fr.) 5°/o Comunale imol .... bivrcE, Prevederea............
Dl VERSX
Aur contra argint *afl bilete .
Bilete de Bancă..................
Fiorini val. Aâatriaoă . , .
Măroi Qermane...................
Bano-note Franoeae .	* . .	.
Ruble de hârtie
ANUNC1U IMPORTANT
Renumitele Bâl de la Lacul-Sârat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind aboudentâ, recomand ouorab. public Hotelul mea numit LllXOIiburg, compus din 35 camere, bine mobilate, grădină spaţiosă, serviciul prompt; Hotelul este situat în faţa băilor calde şi reci, dependinţe de acel Hotel, precum şi Restaurantul cu mâncările cele mal alese cu preţuri moderate.
Sper că onor. public va fi pe deplin satisfăcut; sunt gata a primi visita-torl cu începere de la 20 Maiâ cor.
Proprietar
DIMITBIE IONESCU.
5-3-3	Lacul Sărat
Act de Mulţumire
oare ghioesce viitorul, presentul şi trecutul, păte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori oe secrete ascunse la cari se interesez;! oine-va. Cine aduce semne p6te afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Coetmulul, No. 2, Strada Romană, la fi-nitul stradal Primăvereî, pe unde trece tramvaiul. Asemenea mol ghiceşte uitându-se în palma şi fruntea omului.
Suferind de mal mult timp de boală de piept şi tuse şi eăutuudu-m? ou diferite medicamente nu mî-afl folosit nimio, decât uumaî dnpS o scurtă cură cu K'flr Kutnis al d-luî Fior Lukianoff
Pentru care nrăt marea mea recunoştinţă d-luî Lnkianoff.
LUŢÂ RÂCU
Soţia decedatnlul locotenent ltăcu Radn Str. Libertăţeî, 17; Bucureşti
In strada Episcopiei, No. 80.
vis-a vis de grădină
S’a deschis un local pentru venire dere numita ţuică veohe şi viu veritabil cu pre ţari moderate ale d-luT Isaia Lereson.
Mulţumire
Salutare d-nule Fior Luchianăff, primiţi sincerile mele rocnnoscinţe.
Suferind de mal mulţi ani de stomach şi dureri de cap întrebuinţând 50 butelii de Kifir-Cnmis, mS simpt în întrâgă săne-toşire de stomach şi durere de cap şi am căpătat un bun apetit. Recunoştinţa der me împinge a ve aduce mulţumirile mele pentru eseelenta beutnră care o preparaţi.
Rămâi der bun recunoscător,
Nlcolae Constantinescu.
Proprietar Strada Sfinţi', No. 68, Bucurescî
IN CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mal bună Scrobălu albă este aceia de Ia Cassa F. IlEDX.UiiV & C-le din Anvers, (Belgia) şi care concmăzl în calitate cu cele mal bune mărci engleze, fiind cu tăte aceste mult maî eftină.
Se efactneză în pacb te de 2 l/a kilo cu etichete, precum şi în cutii de */., '/,, i/a şi kilo cu etichete în chromo-litografie.
A se adresa pentru preţuri şi condiţiîinl la
H. WARTHA
Representant general pentru România afara detaalaţNBrâlla, Bucurescî..
MAŢIONALA
socieiate generală de asigurare in Bncnresel
PRIMA FABRICA ROMANA
IIFIR-0IÎMIS
Aprobată prin decret regal Xo. 225 din 25 Ianuarie 1885.
un aparat de fabri-
Ug VGnzarGcat aPă în
bună stare cu 700 sifone. — A se adresa strada Iconeî, No. 53.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 Se-care, din oare 1.000.000 lei special mente afectaţi ca fond la garanţiepentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei
O băutură făcută din lapte, care so intrebuin-ţdijă cu un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept mal cu sămă în contra ofticel; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mit de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuesct, mulţâmită iniţiativei d-luî Lukianoff, care a fost unul din preparatorii istoţî »î acestei băuturi în Rusia S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-1 recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara e obosităre şi costă mult, pe când calitatea Kifirului, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei năstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, îp oalea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis ia Depoul general, strada Griviţeî, 140 j din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucurescî înapoind In provincie sticlele gălă. 100 strcle 100 lei 100 sticle 85 lei — b. 50	»	60 »
,Naţionalau asigura :
1- In contra dannelor de Incendlil II. Con-tra'daunelor dc grindină (piatiă).—lll. Contra daunelor de Transport precum şi Valqrl.—• IV. Contra spargerel geamnrilor, oglinzilor. »tc.~-V. Face a.lgurare asupra floţei.
d). Capitaluri tîxe in cas de deces
Cu participare de 70° 0 din beneficiu in com-biuaţiuuile armătdre : asigurări asupra vieteî uneia sad a doue persdne, asigurări temporale, 1 asigurări mixte şi asigurări mixte ou capital i dublu.
b) Capitaluri in cas de viaţă.
Combiuaţiunile urmitdre :
Asuclaţluni mutuale de supra-vieţui.e. Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 ani pentru copil de la i ani jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru liote, lărâ contra asigurări şl rente tlagere în diferite com-binaţiunl.
PânS la finele anului 1884 „Naţionala" a realisat in difritels ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,0001. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 I. n.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Str. Oarol I, No. 9.
Subsemnatul, am onbre a anunţ i pe onor clientala n6stră atât din capitala cât şi dţn provincie că Magasinul nostru	q\
a primit sezonul acesta	^ fccVi y*
mare transport	.Al vr-
de la g □
[Di:	Ao: \ ^	fabricele cele
pţ ^	mal renumite din Europa. <0^
Ut \	Asemenea mal putem efectua 2.
O \	'	ori-ce comande, de 6re-ce posedăm ^
co	şi un Mare Deposit de STOFE fine. P°
Sper câ otior. Public şi clientela n-stra, me va onora cu visitele d-lor şi sunt sigur că va fi cu toţii pe deplin satisfăcuţi
Cu stimă. H. LEIBOViCZ
Pentru bolnavi neavuţi preţurilejvonţfi scădute
fflE BREVETATE «î,	& FABRICAREA CĂRĂMIZII
Sisteme aprobate şi de contracţiile cele maî solide pentru fabricarea eftină a
Cărămizilor ordinare, săpate, fasonate şi refractare
p m|| Tubnrî de srenturat, plăci pentru trotoare şi vestibule,
J(,|| Olane, tigJe losaages din Frauda, Pietre de gresie , cuvar .i.i, ţj j| |	§i timenţ, cărămizi mici de scorii etc.
JI Prospect gratis şi franco LOUIS JAEGER feld-OoloRiie ‘(Germani»]
Elisareth Hardike
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată de către cei mai însemnaţi Medici, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
BbLE DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL (Copii scrofuloşi şi diformi).
Modul tntrebumţărei: Fie-care lingură tntruă jumătate pahar cu apă ;i jachar.
Ph” PAUTATJBERGE, 91, Bulevardul Voltalre, la PARIS, şi tdte Ph1,*.
m6ş& cu diploma din streinătate
Fostă d;rect6re a Spit. de moşit din Kazan,
Dăcoiisnltaţinnl de la orele 10—12 a. dl
S8 află de vSn^are la administ raţia a» estu1 (Jiar, Cale» Buhovel No. 36.
rivr
MERSUL TRENURILOR CĂILOR FERATE DIN ROMÂNIA
Mărăşeţtî-Galaţl
VSrciorova-BucurescI
Galaţi» Jlăruşeştl
Bucuresci-Romau
Roinan-BucurescI
BncnrcBci-Târciorova
staţiuni
STAŢIUNI
STAŢIUNI
STAŢIUNI
Galaţi pl. bărboşi Tecuci MărăşeştI sos.
Mărăşeştl
Tecuci
Bărboşi
Galaţi
Verciorova p) 3,42	12,57	8,0"'
T.-Severin	4,08	1,19	8,40
Craiova | 6,55	3,53 12,30
Piatra	4,48	1,51
Slatina	8,17	5.12	2,17
Pitesc!	10 12	6,58	5,15
Titu	11,31	8.11	7,05
Bucurescî sos i2,35d. 9,l0d. 9,30s Trenul Fulger P, p'âcă din Vârcio-rova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce în
Bucurescî pl. Ploescî pl. Lljzil
Buzîu pl. R.-Sărat pl Focşanr. pl Mărăşeştl pl. Adj ud
Băcău pl. Roman sos
Berlad-Tecncl
'«cncî-Be riad
sera
5,55
8.06
Bârlad
Tecuci
Tecuci pl. Berlad sos
Adjud Tgrgu-ucna
Târgu-Ocna Adjud
Bucurescî şi Smârda Mere, şi Dam
Giurgiu (Smârda) Bucurescî
Galaţl-liuzeu
Btteu.-«scî-Jiu-'Hu (Suiârda)
Buzeu-Gaiaţî
'ersdn Persdn
dim. p. m.j I0/-0
10.13	8,30
1,13	9,30
12,11 10,28 12,25 10,42
Galaţi pl. Bărboşi Brăila Buzău sos
Buzăfl
Brăila
Bărboşi
Galaţi
Băcăii
Bucăft-Piatra
Smârda pl. Giurgiu Comuna Filaret
Bucurescî sos
Băcău pl. Piatra N. sos
Piatra N.
Băcăii
(Jo u-tan ţa -1 ,'eriiu vod a
(îcruavo
Ploescî-Slănic
Slunlc-Ploescl
Constanţa pl.
Cernavoda s.
Predeal-Ploescî
Cernavoda pl-Constanţa s.
Ploesci-i'rf'’-al
STAŢIUNI
STAŢIUNI
Unghenî-laşI
laşî-Ungheni
a. m.
PoescI	pl. 10,45
Slănic	soi, j 12,40
Predeal pl.
Âzuga
Sinaia
Comarnic
Câmpina
Slănio	pl. 5,—
Ploescî sos.	6,50
Comarnh
(Jămpiiia-ltoftaiia
l)»fta i-Câmpina
Uoftana sos
Câmpina pl Doftana sos.
Titu pl, Tîrgov. 8Qo
Ploescî sos.
Romau*laşI
STAŢIUNI
ijliaralal
TelegrafaL“ CHoa
W&kUTAQH PAUTAUBERGE
5. Ut HlORfîYORO-FH<
AU XflCORFyORO-PHOSPIjATE OE CHAUX CREOSQTE
dim.	O. m.	
2,30	2.55	dim.
5,03	3,31	6,45
5,40	4,21	
6,15	4,55	
sera	p. m.	
săra	dim	
9,40	8,40	săra
10,20	9,15	8,30
11,01	10,Oz	
1,30	1.2,53	
sera	a.m	
| Lccel. 1.	Mixt 7	
dim. ' 9,15 ! 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	p. m. !4,28 6,53 7,16 8,15 9,41 sera	
laşi-ttomaa				Păş"aui-Sueevu				Sncăva-Păşcuuî				VereştI-BotoşanI				Botoşanî-Yeroseî			
STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt 19		STAŢIUNI	Accel. 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel. 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Accel. 12	Mixt 14	
Iaşi pl. Tirgu-Frmnos dx.. - pleenre la Rm. Pâ«canl pl. la Suceva Roman sos.	p. m. 4,33 5,48 7.04 7,16 8.05 săra	dim. 6,47 8,27 10,16 10,41 11,45 a. m.		Pâşcanl pl • Verescl P/'b Sucăva sos-	dim. 1 ',41 11,50 12,08 12,23 săra	sera 7,16 9.32 9,47 10,09 săra		Sucăva pl. Verescl Păşcanl sos.	p. m. 4,50 5,20 6,31 săra	dim. 6,44 7,39 3,80 p. m.		Verescl pl. Leorda Botoşani sos.	a. m. 12,08 1,31 2,03	săra 9,47 11,10 11,42		Botoşani pl. Leorda] Verescl	dim. 5,01 5,49 7,09	p. m. 3.05 3,45 5.05	
	Acc.	Pers.
	6,15săr	9,386
	7,14	10,42
	7,39	11,09
	8,30	11,53'
	8,55	12,19
	â.lPsjr	12 35s
	'-’ulg.P	Persăi
	dim.	dim.
Bucurescî pl.	5 40	6,40
Filaret		7,10
Oorntni	6,24	7,55
GiUsţdP-		8,55
. -ij.» PAo.	7 'O	
Părs. 21	Pers. 27	Pl&c. 29	Aoce). 9	STAŢIUNI	Accel. 2	Pers. 24	Mixt 62	Mixt 64	Mixt 66	STAŢIUNI	Fulger C	Accel. 3	Pers. 25
dim	dim.	dim.	p.m.		săra	p. m		dim.			p. m.	a m.	p. m.
8,-10	7,30	6,30	4,40	Roman pl.	8,25	12,30		5,45		Bucurescî pl.	4,05	8,00	8,00
10,39			7,20	Băcăii	9,25	1,55		7,50		Titu	5,07	9,00	9,26
11,33	p.m.		8,55	Adjud	10,45	3,52	dim.	10,29	p. m.	Pitesc!	6,24	10,16	11,17
12,55	1,10		6,10	Mărăşeştl	11,23		7,40	12,12	5,05	Slatina	8,08	11,56	1,2)
	2,25		7,48	Focşani	11,59		9,26	12,59		Piatra		12, 7	1,55
	3,48		10,10	R Sărat	12,56	Tr. 22	10,55	2,29		Craiova	9,30	1,18	3,37
12,0)	5,15			Buzei!	2,01	1,18		4,03		T.-Severin	12,05	3,52	7,34
12,55	6,39			Mizil	2,50	2,19	Tr. 10	5,23	Tr. 22	Verciorova s.	2,27n.	4,12n	8,00d.
2,55	9,35			Ploescî	3,45	3,39	10,25	8,00	10,17	Trenu. Fulge	r C plăcă din		Smârda
4,10	11,15.			Bucurescî sos.	,5,0°	5,15	11,45	9 35	11,50	şi Bucurescî Mercureaşi Duminica şi			
p. ra	săra				dim.	p. m.	sera	a. m.	săra	sosesce în Vâroiorova Joia ş' Lunea.			
www.dacoromanica.ro
MERCURI, 4 IUNltr 1886
ANUL XVII. No. 4191.
IN BUCURESCÎ ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
MW_Mnill—j|t-,	■ I ■ I «iii ■*■■■*	■ IT1WI1WM—IIT H
iBONAMENTRt
Feutru Capitală :
Pentru uu an .	.	. Let 24
. ştSne luni .	.	» 12
» rel luni ...	»	7
Pentru Distriote
Ontru au un .	I.ol	30
*	şeao Ivlill	»	15
*	tre': luni	»	3
Pentru Străinătate Pentru un an .
« ţese Juni trei Iun.
l.ei 40 . 20 • 12
Abonamentele se fac la 1 şi 16 ale fiecărei luni.
Un număr vechii! 25 bani.
Ediţia de dimin6ţă
anenchjk! şi reclame j *
Anunciurî pe paţţ. IV, linia 25 ban Reclame	pe pag.	in	. . .	1	leii
»	pepnsr-	II	. .	3	lei.
»	pe pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii şi recUme, Redacţia nu e responsabilă,
Epistole nefruncate se refuză; articol» n,epnblioate se ard.
In streinătate a se adresa :
Francia, Havas, Laffite.fr C-nieţS pluoe
dela Bourse, Paris.
ling litera, Eugene Micoud, 81 Fle.t Street, E. 0. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vvien.
Rudolf Mosse Zeileretaette, 2 W ien. Ungaria, D. Moritz Wiest, în llada-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahoveî, No; 36
gaii^i,i.Wv	—rMi mi’-vmiivini ,, , mWâi ,L , 
Birscior politip, I? C. FUMBESCU
Administraţi unea,
Calea Rahoveî, No. 36
mteaMtofcsW ft'şţ1	H -ic*1 w:a
*
SCIRI TELEGRAFICE
(După Şiarele streinei
Bruxelles, 12 luni8.
Oraşul are aspectul unei tabere de res boi; detaşamente Jiu toto trupele sunt consemnate în casăiml şi gata se intervio Ia ori ce moment Garda orăjănescă, preve-(Jutft ou cartuşe, ocupă gările şi edificiele publice. Nu so scie ddeă deputaţi rmî d’ale lucrătorilor din provincie nu vor veni, eu totă poprirea.
Londra, 12 Iun; ii
Se aşte'ptă ca Giadstone se publice un manifest îndată dup6 diso’vare. Conferinţele dintre Salisbnry, Hartington şi Cliam-berluiu aii avut de resultat că în alegerile viitdre toryî, Jjwihgiî şi radicalii vor merge uniţi şi nu vor combate de cât pe parti-sanit luî Giadstone. E curios că unul din adiutanţil luT Chamberlain a devenit cel mai înfocat partisan al luî Giadstone; a-eăstă deşertare pdte avea o influinfă forte rea asupra succesului radicalilor. Iu prevederea campaniei electorale, conservatorii îucep se tăgăduiască că eu iutrat vr’o dată în negoeiărt cn Irlandesiî; luerul se va dovedi insC. Parlamentul eşit diu viitdrele a-iegeri va avea se se ocupe esclusiv cu ces-tiunea irlandesă; odată acesta deslegată, într’un sens seă altul, parlamentul va fi di-solvat şi noul alegeri se vor face.
Bblfast (Irlanda), 12 Iuniii.
Turburărî grave s’afi petrecut aci; saut mulţi morţi şi răniţi. Cu tdtă iutervenirea trupelor, turburările nu vor se înceteze.
Londra, 12 Iuniii.
Poliţia ia măsuri preventive contra a-tentatelor cn dinamită, cari ar pute3 se se producă. Podurile, gările şi edificiele publice suut d’aprdpe supra-vegbiate
Belgrad, 12 Iuniu.
Ancheta făcută asupra ilegalităţilor se-v?cşite îu ultimele alegeri, a avut până a-cum de resultat arestarea maî multor radicali.— Bandele de hoţi jefuesc necontenit districtele depărtate, ceea ce irită poporaţiunea contra guvernului.
Pesta, 12 Iunifi.
Turburările s’au reprodus, ca uu caracter mult maî accentuat; nici uu organ al autorităţii publice nu mai e respectat de mulţime. Iu ndptea de 10 spre 11, poliţia, cu ajutorul trapelor, a operat o arestare în masă. Până la 600 dmeuî ad fost arestaţi. Efectul e înse forte problematic. Maioritatea arestaţilor au fost puşi în libertate; o parte, condamnaţi pe cale administrativă de la 24 ore până la 8 Jile ; altă parte au fost traduşi înaintea tribunalelor.
Londra, 13 Iuniii.
Parlamentul va fi disolvat la 25 Iuniii după e pediarea mieilor afaceri coreute. Noul parlament se va întruni în Octombre. — D. Parnell a şi dat o desmiuţire conservatorilor, cari afirmaţi că n’aă negociat cu Irlandesil.
Paris, 14 Iuniu.
ţliarele orleaniste aă început se intituleze „Regeu pe coutele de Paris.
A. se şedea Ultime Soiri pe pugiua III
v Bucureşti, Mărfi -3 linie 1886 !
Suntem nevoiţi sâ revenim asupra convenţiunii ca Sviţera ; adversarii noştri nu scapă nici o o-iasiune fără sâ aducă din noft în desbat.ere a-cestă convenţiune şi, recunoscând că importanţa iei întrensecâ nu e de cât fdrte mică, vâd într’ânsa începutul unul şir de convenţiunl desastrdse. Renunţând la absurditatea că tariful autonom esclude putinţa încheiârel de convenţiunl, acusarea pe care ne-c fac acum e acâsta : „Aţi încheiat convenţiune cu Sviţera pentru ca sâ puteţi încheia convenţiunl cn Francia, cu Turcia, cu Rusia; apoi, va veni şi rândul Austriei, şi comedia va fi jucata.c
Momentul pentru o asemene- aeu-sare e fdrte potrivit; n’avem convenţiune cu Francia, cu Turcia, cu Austria ; convenţiunea ndstră cu Rusia espiră în August. Adversarii noştri îşi <jic că pot sâ arunce acum bănuieli asupra guvernului, pregătin-du-şi terenul pentru timpul când se
vor negocia sâ£i se vor încheia con-veuţiunl cu ţările de mal sus.
Pentru cel ca^Y cunosc „dedesubturile “ presei ndstve, nu e aci şi nu pdte fi decât o simplă bănuiala interesată, fără absolut nici o valdre. Dar publicul cel mare nu scie ce se petrece în presă şi are mare disposi-ţiune să primdscă rînd pe rlnd, seu in aceiaşi vreme chiar, proposiţiunile cele maî contrare: destul ca ele să fie tipărite. Acdsta ne face să nu ne mărginim a respinge pur şi simpla bănuială opunându-I o afirmaţiune contraria, ci s'o discutăm.
Adversarii noştri plecă, în judecata lor, de la punctul că guvernul actual şi partida sea e din principiei contra convenţiunilor. E( Îşi clădesc arguţiele pe acestă bază, ca şi cum acest punct ar fi bine stabilit şi mal presus de or!-ce discuţiune.
Nimic mal ,fa!ş, cu tdte aceste Primul ministru în Cameră, întreg guvernul, miioritatoi, noi organele liberale în sfirşit, am declarat cu toţii că suntem pentru regimul convenţional, dar numai pentru uu asemene regim «are să garanteze interesele ndstre în chipul cel maî dese-vărşit. Nu odată, uu de Z8ee ori: aUQ insistat asupra imprejuraril că n’av8m destule forţe pentru 4a căuta să rupem cu străinătatea pe tdtâ linia.
Faptele aă arătat că suntem con-secinţî cu părerile ce-am susţinut. Luaţi Cartea verde şi veţi vedea că guvernul româu necontenit stăruiesce ca guvernul austriac să iu tre în nego-ciârl. Când negocierile încep, guvernul român îşi espuue punctul săă de vedere şi d’aci nu eedeză nici d’un virf de ac.
Ce pdte însemna acdst», dâcă nu urmâtorele două lucruri: antei, că guvernul român e pentru Regimul convenţional; al douilea, că guvernul roman scie ce vrea şi are tdtă energia pentru a nu ceda nici unul mare imperii! veeiu ca Austro-Ungaria.
Incheiarea convenţiunii cu Sviţera, începerea negociărilor cu Francia, sunt atâtea fapte positive cari dovedesc că guvernul liberal e pentru regimul convenţional.
Modul cum s’a încheiat convenţiunea cu Sviţera (veijî tabela A.), dove-desce erâşl că guvernul e constant şi urmăresce linia trasă cu mult mal nainte de începerea negociărilor cu vre-un stat ori care, liniă care îmbrăţişezi u rmăt6 rele trei puncte :
a.	Protegiarea, contra concurenţei streine, a acelor industrii cari esistă sââ pot cu 6re-care şansă să se fundeze in ţ£râ.
b.	Protegiarea agriculturel prin asigurarea esportulul produselor el.
c.	îngrijirea intereselor mare! mase a (Consumatorilor, prih înlesnirea importului acelor articole cari, trebuin-cidse traiului, nu, pot fi produse in România.
Punctul de plecare, baza raţionamentelor pe cari (jiarelo oposiţiel se' sdeso să le ins'mugze Jn cugetul opi-niunil publice, e deci falş. Inclieia-rea couvenţiunil cu Sviţera nu e o portiţă dosnică pe care să dăm drămui celor-l-alte puţerl, de 6re-ee suntem pentru convenţiunl şi s^im ce vrem în aceste convenţiunl.
Tratate de comerciu suntem dispuşi să încheiam cu orî-ce stat, ara spus-o, o spunem ş’o vom repeta până vor aamuţi nelealil noştri adversari; dâr suntem dispuşi să încheiâm numai aşa tratate cari să satisfacă celor trei puncte de mal sus.
Credem c’am limpezit destul si-tuaţiunea pentru ca nimeni să nu se mal pdtă înşela. Am dori ca con-
fraţii noştri din oposiţiune să iasă de pe terenul vag al afirmaţiunilor simple, să discute tesa pe care p&uă acum n’afi făcut de cât s’o formuleze şi pe care vor s’o impună în mod arbitrar opiniunil publice.
Ara dori acâsta. Dar seim positiv că dorinţa ndstră e zadarnică, căci adversarii noştri, dacă caută să inducă îu erdre pe alţii, consciinţa lor proprie nu pot s’o înşâle. Aşteptarea ndstră n’are sorţ să fie satisfăcută decât cel mult la calendele grece.
Camera francesţ a votat espulsa-rea obligatorii a pretendenţilor, lăsând la facultatea guvernului să interzică teritoriul fran.es celor-l’alţl principi. Mal remâne ca măsura să fie adoptată de Senat, pentru ca contele de Paris, principele Jerorae şi fiul său Victor să părăsescă Francia pentru cine scie câtă vreme.
Am dismtat ces&iunea şi âuteia oră când s’a prasentat înaintea pari imen-tuluî, şi a doua 6râ. După ce am condamnat espuls irea, atât în numele principiilor abstracte cât şi din punctul de vedere al utilităţii: „o pată, fără nici un folos aruncată a-supra repnblicel*; după ce am recunoscut că, nefolosind Republice!, 63-pulsivea nu folosesce nici causel monarhice şi nici n’o vatămâ, n’am mal avea nimic de adăogat.
Cestiunea a deşteptat însă mult interes în ţâra ndstra—- lucru destul de neobicinuit pentru a merita să ue o-prirn asupra celor ce se <Jic.
Lucru destul de îmbucurător, toţi condamnă măsura ca o călcare de principii ; aprope tot aşa de general însă şe crede că espulsarea va folosi forte mult pretendenţilor, cari, mulţumită tocmai adversarilor lor, fac un pas însemnat spre tron.
«Pentru multe cuvinte socotim greşită acestă părere, pe care o privim ca fiind pornită dintr’un simţimânt inconscient de represiune. Principilor li se face acum o mare nedreptate şi, printr’o trebuinţă de componsa-ţiune, spiritele slabe nutresc dorinţa ca lovitul de a<jl să dea mâine o lo vitură.
Sa uită însă, în acâstă spectilâţiune, două lucruri capitale: că sunt mai mulţi pretendenţi, cari reciproc se paralisezi prin concurenţa ce-şl fac ; al doilea, că monarhia nu p6te să ofere nici un avantagiu mal mult de cât forma actuală'de guvernământ— şi prin urmare n’are nici un sorţ de reuşită.
Aceste două proposiţiunl aii nevoie de 6re-carl desvoltârl.
Principiul monarhic în Francia nu e represintat şi reclamat numai d’o singură casă ; în arenă se află as-tâ-ijl trei pretendenţi serioşi: contele de Paris, principele Jârome şi principele Victor ; în al douilea plan sa află rămăşiţele legitimităţii, cari după mdrtea Iul Henri V s’aă infeo-dât aşfii numiţilor Albi din Spania. Fie-care d;u aceşti pretendenţi luptă dintr’un punct diferit de vedere şi interesul personal face pe fie-care să combată pe concurenţii săi fără cruţare. Aşa că, în definitiv, carucca causel monarhice stă pe loc; seu chiar dă, înapoi, căci principiul e mereu discreditat prin acâstă concurenţă.
Şi e peste putinţă .să se înlăture acestă stare de lucruri. înaintea ultimelor alegeri generale s a încercat să se împreune într’un mănuchl tâte fracţiunile monarehiste, pentru a a-juuge la resturnarea republicel: scop -cu desevărşire negativ, cum se vede, şi comun tuturor grupurilor monar-
chiste. Fost-a Cu putinţă ? Uu moment, dar numai un moment, a durat înţelegerea; astâ-cjl, deşi Republica nici nu s’a clătinat măcar, fracţiunile Dreptei sunt tot aşa de departe una de alta ca Drâpta de Stânga Republicană
Dacă cau3a monarhică mal păs-treză <5re-carl aparinţe, acâsta e numai din causâ că Stânga republicană nu scie să fie unită. Republicanii fac tăria monarchiştilor, iar nici de-cum propria valdre şi energie a acestora.
Trecem la a doua proposiţiune şi, ca introducere, putem spune că chiar dacă primul defect n’ar esista, dacă n’ar fi decât un singur pretendent, totuşi causa monarhică n’ar fi maî Înaintată.
Işî mehipues ie cineva Francia de astâ-ţli trăind subt un regim absolut? Se pdte fdrte bine să fie dmenl cari să dorică asemene lucru ; dar trebuesce o dosă enormă de închipuire peutru a crede ca aşa ceva se pdte.
Acesta, pentru cuvântul fdrte simplu că Francia s’a des voi bat prea mult pentru ca să mal fia aptă da pasivitate absolută, aşa cum o care in primul loc un regim despotic. Dâcă rapublica n’a reuşit până acum să facă mult ea orgauisare, ea a sclut Insă — acesta era dî esenţa el — să desvolte spiritul public, să formeza caractere active, în locul caracterelor pasive de mal nainte. S’a prea obicinuit lumea să se ocupe de afacerile publice, pa cari le discută şi la a căror gerare, direct său indirect, mal mult seu mal puţin, ia Zilnic parte. Cum ar putea să renunţe —• In con-diţiunî ordinare, se ’nţalege — la aceste deprinderi, la acestă educa-ţiune ? Un asemenea lucru nu se pdte închipui decât îu eondiţiunî estra-ordinare : -cataclisme sociale, provenind din năunfcru seă din afară; noi vorbim insă în ipotasa unei stări de lucruri ordinare.
Monarhia, neputend să ia uu caracter absolut, nu &e pdte închipui decât în haina constituţională potrivită cu gradul de educaţiune politică a ţărel. Ddr atunci, cari sunt a-vantagiele el asupra formei actuale de guvernare ?
Chiăme-se ori cum s’o ehiâma, de că monarhul nu pdte avea decât rolul unui preşedinte de Republică, noi nu vedem deosebirea în bine. In rău însă, deosebire esistă. Căci cu un preşedinte regimul e mult maî sigur decât cu un monarh, surprinderile, sgu-duirile sunt mai improbabile. Apoi, monarhia constituţională mai are desavantagiele eredităţii, cari lipsesc Republicel.
Am putea să intrăm în multe desvoltârl înainte d’a seca subiectul Socotim însă că am întemeiat îndestul părerea ndstră, că espulsarea nu aduce nici un folos causel monarhice.
Va fi puţin sgomot la inoeput ; apoi, lucrurile vor reintra în echilibrul de mal nainte.
--1---ii*,	_O- Ll—Jk.jA tUUO
ÎMFORMATIUlli
_____
In numerul nostru da la 29 MaiS, vorbind despre telegrama d-lul Lahovary către d. Reinach şi despre spiritul ostil intereselor române din redacţiunea foieî streine L'Independance roumaine, scriam urca Stor ele rîndurî ;
«Renegaţii naţionalităţii sânt tot aşa ca renegaţii religiunei. Ori cât se va boteza un evreii se3 un tare, numai pielea se udă, inse simţimântele sele, deprinderile şi na-tura sea remene aceleaşi. Ori cât vel împământeni pe un străin, ori cât ar şedea un om de un alt neam intr’o ţeră, dâcă nu manifestă nn tel de ură către nona sea
patrie, după cum se întâmplă fdrte adesea, cel puţin nu are nici o simpatie, îi lipsesce devotamentul care se nasce în om odată cu deschiderea ochilor pe un sol 6re-care.»
Cel de la Epoca, reproducând aceste rîndurî, însinueza că ele ar privi şi pe Regele. VeZend ca nu li se inaî trece cu iu-vonţiuuile şi calomnia, aă alergat acum la intrigă. Trebue se fie cine-va şeii uu nerod seă un om de rea credinţă ca se facă cea maî mică comparaţiune între aceea cari apară interese străine pentru interesul lor şi între regele care ’şi-a pus în pericol viaţa pe câmpul de luptă pentru a ridica România la rangul unde se adâ acum.
X
Suntem autorisaţl se dăm desmiuţirea cea maî formală informaţiunit publicată de
VIndependance Roumaine despre pretinsa demisiune a d-luî S. Populeanu, procuror general al Curţii de apel din Bucurescî.
Acestă soire, preeum şi cuvintele ce i se atribie de jurnal sunt, dice d-3a, o iuven-ţiune cslomniosâ, destinată a face o re* clamă amiuţîrit demisianit d-lu! Miclesca.
Asemenea sunt inventate şi calomaidse afirmările jurnalului despre motivele demi-sionăril d lui Mielesou.
Cel care inventeZă pc fie-care Zl soirile false, c*re citeijâ convorbirile ce u’al esis-tat, ete., este ca şi un falsificator de monede. D. G. Lahovary este deci în acest din n-mă ccs.
X
Astăzi so doichidi sesiunea de vară a Curţii cu juraţi din Ilfov, subt preşediaţia d-lul Ekonomu.
X
Suntem autorisaţl a declara ca sgomo-iele privitore la proclamarea ^gatului bulgar suut pure invenţiunl. Acdsta seire o avem de la persdne înalte diu Sofia.
X
Aflăm că d. Hitrovo nu va sosi, pentru a ocupa locul escelenţeî sele pnncipelni Uruzoff decăt peste o luuă. D-sea este bolnav şi va face o cură la băile dia Bosmia.
*
D. Coutouly, ministrul plenipotenţiar al Fi anciel soseşte mâiue. Se crede că con-venţinnea cu Francia va fi iscălită chiar săptămâna acesta.
—■ »»»	—
AFACEREA FUNDESCU-DUMITRIU
Se soia cădupe purtarea nedemnă a d-luî Racotă, d. Fuudescu a însărcinat pe d -nul Ioan Alămănescu ca, împreună cn d. Carcaly, se cdră satisfacere d-lul Dumitriti. In consecinţă aceşti doul martori at d-lul Fnn-descu a8 căutat pe d. Dumitriu şi, negă-sindu’l, pe de o parte ’l-a lăsat cărţile de visită, iăr pe de alta ’l-afi scris anunţându'i misiunea cu care sunt însărcinaţi :
In acea Zi chiar, 30 Ma\B,’d. Dumitriu încunosciinţă jjrin o scrisdre că a numit ca martori a’I sel pe dd. Ulubaanu şi Ion Lahovary căruia ’l-a depeşat la Bucurescî.
Prin a doua scrisdre, d. Dumitriu anunţă pe martorii d-lnî Fundescu că, pentru a nu se îutârZia tratările, numesce martor pro-visoriU pană la venirea d-luî I. Lahovary pe d. Cocl-inescu; Toţi martorii aceştia se întrunesc la 31 Maî, 4 ore dupe amiadl, Insă nu iah nici o resoluţiuue căci martorii d luî Fundescu refusă a trata cu martori provisorî şi încheia un proces verbal prin care se constată limitarea mandatului către d. Cochinescu şi declaraţiunea d-lnî Ulu-beaifti că are telegramă de la d. Lahovary că vine chiar în acea seră, hotărindu-şe Întâlnirea în aceiaşi sără la 9 ore.
D. Lahovary vine, der se vede că in-formându-se că d. Dimitriu a lipsit la re-gulele bunei cuviinţe şi la adevăr prin telegrama sea, a refuzat de a fi martorul seîi. D. Dumitriu atunci a trimis pe £d. Cochinescu ca martor definitiv. Martorii d-lnî Fundescu însă l'a recuzat, atât pe d-sea pentru că strigase în piaţă faciă cu
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 4 IUNIU 1886
20	pcrsdne că are se Împu9ce ca revolverul pe d. Fundesou pentru că a calificat de beţivi pe aceia cari aii fiicut scandal cu trecerea regelui, cât şi pe d. Ulubeanu care a trimis o telegramă identică cu acea a d-lul Dumitriu României.
Martorii d-lul Dumitriu n’afi. tăgăduit a-Ceste fapte, însS aii declarat că ele nu sunt admisibile pentru recusare.
Neajungeudu-se dec! la nici o înţelegere, s’a încheiat următorul proces-verbal:
PROCES-VERBAL
Astăzi, 31 Mal 86, sub-semnaţil, in urma procesului verbal cu aceiaşi dată de la o-rele 4. p. m, intrunindu-ne la orele indicate (9 p. m.), s’a declarat mal întâi de d-niî Anghel I. Ulubeauu şi I, Z Cochi-nescu că d-lor sunt şi r mân martori definitiv! al d-luî I. T. Dumitriu şi câ sunt gata a începe tratările pentru cari sunt întruniţi.
La acestea d-niî I. Alimănescu şi Gre-gore G. Carcaly aii declarat că d-lor nu pot procede Ia regularea incidentului în chestiune de ore-ce urmeză mal întâi se se pronunţe martorii d-luî Dimitriu dacă aii vre-o recuzaţiune de făcut în persona d-lor. La care întrebare d-niî Ulubeanu şi Cochmescu respuudând negativ, d-niî Ale-mănescu şi Carcaly aii declarat că sunt autorizaţi a recusa atât pe d-1 Anghel I. Ulubeanu pentru motiv că a subscris o telegramă identică cu acea a d-lul Dumitriu, şi care s’a publicat în ^iarul România, cât şi pe d-1 I. Z. Cocbinescu, care a declarat In public că are s§ împusce pe d-1 ton
C.	Fundescu
triu de a da d—lui I C. Fundescu reparaţia cuvenită.
In consecinţă am încheiat presentul proces-verbal care se va încredinţa d-lui I. C. Fundescu, cărui rămâne dreptul de a se satisface pe căile ce va crede de ouviinţă.
Făcut astă-ijî 1 IuniS 1886 ora 1 ţi jumătate în oraşul Girgiă.
1. Alimănescu Gr. G. Carcally
D.	Dumitriu a refuzat prin urmare a da satisfacere d-luî Fundescu. Nu remâne der d-luî Fundescu de cât a se satisface singur, orî unde va întâlni pe d. Dumitriu, şi a’l trata ca pe un mizerabil, Ca pe o canalie.

SCBISOEI DIN ITALIA
Asemenea d-niî I. Alimănescu şi Gri-gore Carcaly aii mal declarat că dacă până mâine 1 lumii 1886, orele 12 din ţji, d. I. T. Dumitriu nu va trimite martorii, d-lor se cred în drept a constata acestă prin proces-verbal şi a face cunoscut d-luî Fundescu că este liber a se satisface cum va crede de cuviinţă, de dre-ce vor considera ca retuş la reparaţiunea ce ’i' cere d. Fundescu.
Noi Anghel I. Ulubeanu şi I. Z. Cocbinescu declarăm că recusaţiunea făcută în persdna ndstră, dupe tote prescripţiunile admise in materie de duel nu este fondată şi în consecinţă credem că faţă cu presanta recusaţiune făcută în persdna nostră de d-niî 1. Alimănescu şi Grigore G. Carcaly, d. 1. T. Dimitriu este deslegat de orice obligaţiune vis â vis de pers dna d-lul I.
C.	Fundescu.
Noi I. Alimănescu şi Gr. Carcaly considerăm incidentul netranşat şi obligat d. Dumitrii! de a da reparaţiunea cerută d-lul I. C. Fundescu.
Pentru constatarea celor ce proced am încheiat presentul proces-verbal îu dublu esemplar, luând fie care parte câte unul spre a’l pune în vederea mandanţilor noştri pentru a decide în consecinţă.
I. Alimănescu,	Anghel I. Ulubeanu,
Gr. G. Carcaly.	I. Zisu Cochinescu.
A doua di martorii-d-lul Fundescu, aşteptând până la 1 oră 30 m. şi neavend nici un răspuns de Ia d. Dumitriu, att încheiat următorul proces-verbal definitiv :
PROCES-VERBAL
Astăzi 1 Iuniă anul 1886.
Noî Ion Alimănescu şi Gr. G. Carcally martorii d-luî 1. C. Fundescu, întrunindu-ne la domiciliul unuia dintre noi în strada Sf. Nicolae la ora 12 din <ji, conform botărîreî ce am luat prin procesul verbal dresat erî la ora 9 sera, am asceptat martorii d-luî Ion Tănase Dumitru penă la ora unu şi jum. cu cari împreună se putem tranşa incidentul dintre dd. Fundescu şi Dumitriu relativ la ofensa adusă d-lul Fundescu prin telegrama publicată în iji&rul Epoca din 24 Mal, vexând că penă la acestă oră nu s’aîi presentat martorii d-luî Dumitriu, nici altă incunosciinţ ire în acestă privinţă, subsemnaţii in conformitate cu procesul verbal precedent declaram că considerăm ca un refuz din partea d-luî I. T. Dumi-
{Corcsp>ondenţa particulară a Telegrafului)
Roma, 4 Iunie.
Clasificarea deputaţilor. — Perspectivele politice.
— Sgomotul despre căsătoria moscenitorului.
Diareic oontinuă a se ocupa cu clasificarea celor 508 deputaţi, aleşi duminica trecut”. Natural că sedată clasificare se face de câtre fie-eare ^iar, după gustul şi dorinţele sele. Aceste clasificări variadă mult şi ve previii că nu pot fi luate serios în consideraţie. Lucrul mal uemerit este deci d’a aştepta puţin şi a nu ’şî face o ideie preconcepută şi prin urmare greşită. Cestiunea se va limpezi, când noua Cameră va fi chemată a vota prin apel nominal.
D6r asemenea cas nu se va întempla în curînd şi va trebui se avem răbdare cel puţin pentru şese luni, căci sunt sigur că în sesiunea actuală vom fi martori la nişte echivocurî şi confusiunî d’o natură forte straniâ. Acestă stare de lucruri va folosi mult unor diâre şi chiar d. Depretis nu se va declara tocmai nemulţumit.
In adevăr, Camera se va deschide la 10 lunii! 1) Regele va deschide sesiunea parlamentară printr’un discurs de rigdre. Di-lele din urmă şi cele cari urmdză se vor întrebuinţa pentru alegerea p’-eşed nteluî şi membrilor biuroulul, la reconstituirea diverselor comisiunl şi apoi la discuţiuuea respunsului la mesagiul tronului, etc. Pentru acesta, natural că va trebui ca parlamentul cel puţin se sacrifice o săptămână. Dăr cu tote astea este evident că alegerea preşedintelui şi reconstituirea comisiunelor, precum maî cu semă a comiiîiunil budge-tare vor provoca marî fortuni parlamentaro, cari însă au pot fi considerate ca deschiderea francă a resbelulul. Apoi va veui la ordinea <jilel discutiunea budgetului anului financiar 86—87, care se începe de la 1 Iulie. Der acesta nu se va întempla decât în a doua chenzină a lunel corente. Căldura deja este nesuferită şi termometru se urcă merett pe fie-care di. Este imposibil ca Camera se potă discuta şi vota budgetul într’un timp aşa* de scurt, ca se perniţă ‘Senatului se ’l voteze la rîndul său până la 30 Iunie 2)„ Aşa fiind este evident că şi pentru as'tâ dată se va recurge la espedientuL tradiţional a duzie-melor provisorie.
Pote că va isbucni o furtună tocmaî d'n causa cestiunel duzimel.or, der cred că adversarii eserciţiuluî provisoriO se vor linişti lesne. Pe la 25 ale luueî corente, parlamentul va lua vaeauţele., lăsând afacerile seriăse pentru luna Noembre. 1 2
In curgerea acestor luugî vacanţe d. Depretis să va pregăti pentru a face faţă luptelor probabile de tomna, mărind slaba majoritate pe care ’î a Ci trămis alegerile generale. El va arunca undiţa cea abilă a-supra grupurilor «şovaitore», cari să compun din cel puţin 25-30 deputaţi. D. Depretis e omul torte abil în a pescui pe acest fel de peşte.
Grufml dreptei trausformat seă raliat la cabinet a eşit din urnele mărit îutr’un mod considerabil. Aşa fiind şeful dreptei d. Minghetti, oare sufere de o maladia gravă, a şi cerut deja de la primul-ministru lărgirea influinţel în cabiuet a grupului, pe care represintă. Dâr primul-ministru după obiceiS în asemenea cas nu va face parte celor în drept de cât la estremitate. El va evita fără nici o bănuială de a se alipi de pentarchia, sâS maî bine ijis de ceia ce maî remâne din ea. Este Cam ciudat, ce e drept, de a numi pentarchia remfişiţele plus chiar d-niî Baccarini şi Zunardelli, cari ’şî-au sorgintea în stânga estremă, precum e^te ciudat de a numi triarchia pe cei cari încoujdră a<JI pe d-niî Nicotera, Cmpi şi Cairoli, cari sunt reiî certaţi intre el înşişi.
Intr’un cuvînt, după mine, venirea la putere a pentarchiel este posibiiă numai şi numai în cas decă radicalii o vor sprijini, der nn asemenea sprijin este absolut imposibil.
Se asigură că imediat ce camerile se vor întdree din vacanţe preşedintele consiliului va cere se se facă discutiunea asupra proiectului de lege privitor la crearea minis-teriuluî poştelor şi telegrafelor şi la transformarea secretarilor generali a“ ministerelor în sub secretari de stat. Asemenea va cere urgenţa şi pentru crearea consiliului de finance. Se dice că aceste doue proiecte sunt meni!o ara'.ia la cabinet maî multe ambiţiuni, cari penă acum stau la o parte.
dispus a lua mesurî estraordinare în contra propagandei mişeleştî ce se fac printre ţărani.
Din Ihnciă.-~Se scrie Adevărului din Focşani că, antreprenorul axiselor comunale, ar fi percepănd taxe ilegale de la tăie mofturile ce se introduc în oraş, pentru care orăşenii afi reclamat d-lul procuror, care are a se duce în localitate pentru a se putea asigura singur de veracitatea faptelor imputate antreprenorului. Intre reclamanţi vedem figurând şi dou! cons. lierl comunali.
Rectificare- — Primim din partea d-lul Fior Coustantinescu din BuzăK o scrisăre, în care d-sa ne declară, cum câ contrarii! celor scrise despre d-sa şi privităre la în-trunirea oposiţiunel, d-sa nu să ocupă de loc de politică şi n’a luat parte la întrunire. «Politica mea, ijice onor. profesor, nefiind decât şoăla, scirea dată o consider ca uu atac.»
a
Vărsat cu gâlci.— Intre copiii locuitorilor din comuna Târleşti, ivindu-se băla vărsat cu gâlcî, doi copii aii încetat din viaţă. D. medic a fost invitat a trece la localitate spre a da concursul necesar;
Bolă încetată. — Medicul plăşeî Filipescî visitând comuna Călinescî, a declarat că epidemia de scarlatină a încetat.
De 7 zile nu s’a ivit nici ud cas.
*
* *
ţ)ilele aceste s’a răspândit sgomotul privitor la căsătoria între o fiică a Orleanilor şi moşcenitorul tronului. Se dice că Vati-
In secţia himrgicală diu spitalul Sf-Spiridon din Iaşi s’r.ă făcut în cursul lu-nei lui Maî 34 operaţiuni, dintre care unele forte gingaşe şi tăfe cu un succes strălucit. Asemenea resultate fac onăre corpului medical al spitalului St. Spiridon, onăre care ne restrânge îu parte şi asupra bătrânului seu decan, doctor Russu Senior, care conduce şi esecută cu abilitatea cea mai mare operaţiunile necesare.
Loteria Atheneulut. —- E luern positiv,
canul este deja consultat în acestă privinţă că s0 ya face 0 nouă tragere B lotSrieI> la
şr că papa nu să opune la proiectul căse- care VOr participa şi cele65,651 bilet» rămase, tonei, der câ nici nu priveşte acestă căsă- > care 8Q yor pune ÎQ vânzare. Lotul de tone ca o none legătură ce va striuge sim- 75 000 M 8e va împărţi -n 81 loturî> din patule bisericeî catolice şi a casei Orleane. carî 30 de cMe 0 mie şi uaul de 40 000 leT# Vă dafi aceste scirî sub tătă reserva.
*
* *
După spusele (Jiarului La Riforma căpita-
Floile ţi trăsnetele din filele acestea atî
nul Smith ar fi declarat d-lul de-Robilant că ;ausat maI mu,t° D<»10>-0ciiî fi stricăciuni regele Abisinel s’ar fi arătat fărte iritat de'*n 3a<^etui Buzeu
ocupaţiunea italiană a MassuachuluT, asemenea iritat şi în contra Eugiitbrel care a consimţit la acăsta. Se crede că vom avea complicări neplăcute în acăsta privinţă.
P.	Telescu.
(stuu. în drept.)
SCIRI Şl FAPTE
In năptea de 28—29 Mai, cădeud asupra oraşului o ploie torenţiala însoţită de un vînt fărte violent, a distrus mai mulţi pomi roditori şi parte diu arbori plantaţi de comună pe alee.
In comuna TăbăreştI, piatra a fost tot aşa de mare şi a distrus pe moşia Bentu ca la 600 pogone grîă şi secară, precum şi 200 pogăne orz ale d lui Oprea Chris-tescu, plus 500 pogăne grîă şi 300 pogăne
1)	. Camera g’a deschis Joi 29 Mar (10 Iuiiu).
2)	. In Italia budgetul să votejă nu numai de Cameră ci gi de Senat
N. R.
Rea credinţă.J— Un domn Emil Mavro- orz ale locuitorilor, cordat tipăresce în Ziarul Epoca un arti-| Pe moşia moşnenilor Lipieul, s’a distrus col îu care Zice între altele :	30 pogăne secară şi 200 pogăne orz ale
»Sunt oâte-va (Jile, ne prevenise deja locuitorilor.
* Telegraful că ar trebui combătută oposiţia, Paguba causată se urcă la 70,000 lei. *prin căi extra-legale.«	j Iu comuua Albeşti, pe moşia Albeşti
Ve declarăm că, seă sunteţi de rea ere- s’au bătut de pi.tră 43 pogăne grîă, 167 diuţă şeii nu ştiţi a citi, de ore-ce nici o dată pogăne secară şi 410 pogănp orz ale d-lul Telegraful n’a $ia că ar trebui combătută Ştefan Dobrescu.
oposiţiunea pi iu căi extra legale. Din con- Pe moşia Cotuna, asemenea s’aă bătut tra am combătut propunerile inventate de de piatră 180 pogăne secară ale d-nu’.uî oposiţiune, care declară că guvernul ar fi Scarlat Gbiriacescu şi 17 pogăne grîă, 210
secară şi 563 orz ale lo uitonlcr, causând o pagubă de 52,800 lei.
Circulara d-lui ministru al cultelor şi in-stmcţiunel publice, către direcţiunile şeole-lor primare urbane de ambe sexe di?i ţeră. —Promoţiunea în şcălele primare urbane este regulată prin art. 73 din regulamentul de ordine şi disciplină al acelor şcăla din 1879, care sună: «Nu se vor putea promova elevi sed eleve cari vor avea nota medie mal jos de cinci.»
Redacţiuuea acestui articol, nefiiud destul de clară, a dat nascere la două interpretări deosebite şi contrarii, astfel: unii institutori conchid diu copiinsul acestui articol că un şcolar se păta promova din-tr’o clasă îutr’altă şi cu nota medie infe riără do cinci la un obiect sed două, destul ca nota medie provenită din adunarea notelor tutulor obiectelor de studid s8’î dea nota cinci. De aceea s’a şi văţjut certificate de absolvirea claselor primare, eliberate dupe acăstă interpretare, adică nu şcolar considerat promovat din clasa sea, cu tăte că la un obiect a avut nota medie 4 sed 3; iar alţii interpret acelaşi articol că: «un şcolar nu se păte promova dintr’o clasă într’alta decăt numai de va avea lâ fie care studid cel puţin nota medie 5, şi că îndată ce ar avea la un singur obiect nota inferiără de 5, şcolarul nu se promoveţjă;» subsemnatul, amjind pe consitiul permanent de instrucţie, şi avend în vedere că aceste interpretări nu suut decăt vâtămătore ordiuel şi in9trucţiunel, ve face cunoscut că art. 73 se va interpreta ast-fel :
«Un şcolar din clasele primare urbane nu se păte promova, dăcă nu va avea la fie care obiect de studiu nota medie de cel puţin 5,» interpretare care este în armonie şi cu regulamentul de promovaţiune al şeă-lelor secundare, unde promoţiunea se face dupe media fie cărui obiect; precum şi cu regulamentul şcolarilor pregătiţi în particular.
Ca acestă ocasinne, ca consecinţă a celor espuse maî sus, vi se mal atrage atenţiunea ca pe viitor să nu mai liberaţi atestate de absolvirea claselor primare şcolarilor cari vor avea la vre un obiect de studiu nota medie maî mică de 5.
Jalnicii redactori aî farului Telegraful, anunţi cu cea mal mare durere numeroşilor săi cititori, ci ieri, Luni, la 2 Iuniu 1886, pe la orele 4 p. m s’a luat grăznica hot&rîre în saldnele din palatul marelui, şi mal presus de tăte, cavalerescului ijiar Independance Roumaine, ca
ŞliRUL „TELEGRAFUL4
în vîrstă de 17 ani, după o lungi polemici ce a avut cu (ţiarul străin, se fie şters din rîndurile Ziaristicei române şi ca să nu se maî faci schimb cu dânsul.
Loviţi de acestă cruda hotirîre, redactorii inconsolabili al Ziarului Telegraful, anunţi pe a-ruicit sel că de ast&ZL 3 Iuniu, s’au hotărît a se supune cu resignaţv’ne hotirîril gazetei străine.
ACTE OFICIALE
D.	G. Piersice nu, prefectul judeţului Gorj, este autorisat si gereze provizoriu afacerile pre-fecturel judeţului Dolj, pini la numirea definitivi a titularului, în loco 1 d-lui G Vorvorean demisionat, şi d. Gr. Mongescu, directorul pre-fectureî jodeţuluî Gorj, este autorisat să gereze asemenea provisoriu afacerile acelei prefecturi, pe tot timpul absenţei de la post a titularului
FOIŢA piARULUI „TELEGRAFUL*
(1)
BANDA NEAGRA
DE
COiXSTi GUEKOULT
Partea Antei a
i
0 întâlnire
Era aprăpe ameză, o căldură tropicală usca iarba pe câmpii, şi o petură grăsă de praf acoperea drumurile. La acea oră eraţi puţini călători pe drum.
Cu tote aceste eraă doi, care cu tătă căldura ce era, mergeai! cu multă stăruinţă pe drumul ce duce de la Orleans la Paris, îu spre acest din urmă oraş.
Se apropiaţi de Etampes şi după praful ce ara pe hainele şi încăiţâmintele lor, faţa lor roşie, plină de năduşelâ se vedea că trebue sS fi mers mult şi câ eraS obosiţi cu totul.
El mergeai! în aceiaşi parte, unul d’o parte şi altul dc cea-l’altă parte a drumu-
lui, nu cum merg cele maî de multe orî călătorii, carî chiar dacă nu se cunosc se apropie fireşte unul de altul şi încep a vorbi ca se le trăcă de urât mergând.
Şi acăsta era cu atât, mal bătător la ocbî, cu cât cei doî călători, eraă aprăpe din aceiaşi clasă e societăţii, adică cea mai de jos.
Cel maî în vrâstă din eî, care avea vre-o trei zeci şi cinci ani, avea o talie mijlocie bine făcut, lat îu spete, gât musculos, în sfârşit era un om puternic, viguros. Ca îm brăcăminte avea pantaloni, vesta şi o gi-letcă verzie ; în piciăre avea nişte papuci mari cari îî dădea aparenţă unul înpărţitor de gazete.
Iu mână avea un baston gros având la un capăt o bombă de plumb, aşa că în mâna acebtuî om puternic era o armă în-grozităre.
Tovarăşul seu de călătorie era mult mai tânăr, avea vre-o opt-spre-zece anţ. Era slab, nalt, figura galbena, perul capului blond şi stufos, expresiunea feţei lui era îndrăzneţă şi cinică ; ast-fel exa acel călător care mergea fără supărare cti^ manile în buzuuar.
îmbrăcămintea era prăstă, nişte pantaloni vechi, o redingotă lungă cu nişte găitane vinete, nu destul de comode pentru un timp aşa de călduros.
Uitându-se necontenit la tovarăşul de călătorie, părea că voeşte să păstreze tot-d’a-nna aceiaşi distanţa departe de el.
Dar şi tovarăşul lui mergea tot aşa de regulat în cât era cu neputinţă se se a-jungă vre o dată, afară numai dacă s'ar fi ţntâmplat ceva care se le strice planul.
Cel maî în vrâstă din eî me rgând, călcă pe un moşoroi şi căzu j îs.
Cu tote că se răni puţin se sculă repede; însă nu trebue mult timp ca s8 faci douăzeci paji şi tânărul care voia să se apropie ajunse lângă el tocmai în momentul când acesta era se plece.
Atunci pentru a uu trăda neîncrederea ce o avea în tovarăşul sSfi se opri in faţa
luî şi-l dise:
—	S’a întâmplat ceva răă, domnule ?
—	Nu, mulţumesc respunse acesta uitându-se la tovarăşul său.
După căutătura lui se vedea câ nu preş era bucuros de presenţa şi întrebarea tânărului. Pare că voia s§ «^.ică: asta îmi mal i trebuia.
Apoi urmă cu un ton ironici
—	După cum ved ve place s^; mergeţi?
—	Da, domnule, şi încă mult... însă nu Imaî mult ca d-vostră, pentru că am plecat împreună din Orleans şi am mers împreună; nu ne-am depărtat unui de altul şi afară de aedstă d-ta nu eşti maî obo-Bit decât mine
—	Da, aşa e, dar d-ta eşti îmbrăcat mai greoi ca mine şi pe aodstă căldură...
—	E tot aşa dej gref! ca şi costumul d-tale.
—	Oh! pentru mine nu e aşa greii, eă sunt născut în Senegal, aşa că...
—	Şi efi în America de Sud, aşa că orî cât de cald ar fi nu’mî pasă, sunt ca peştele In apă. |
—	Aşa e.
începură a merge.
Aceste oâte-va cuvinte schimbă neîncrederea ce o aveau cel doî călători unul câ-tră altul.
—	Domnul merge departe? întrebă cel mal bătrân,
I — Până la... adică Jla câte-va lege de-' parte de Paris, respunse cel mai tănăr. ,După ce stătu cât-va timp la îndoială.
—	Eă cred se mă opresc la Etampe9.
—	Forte bine, aveţi cş-va rude acolo ?
—	Am o mătuşă, o vară şi trei nepote.
—	Mătuşele sunt bune câte odată şi dacă d-ta al una din aaeie cari s§ aibă ceva...
—	Ah! n’am trebuinţă de acestă, am veniturile mele, nu e mult, cinci miî leî, dar ştii d-ta eă trăeso modest.
—	Eştî torte fericit,Jcâ al asigurată existenţa, acesta e d’ajons. Dar ce voeştî ? sunt unii carî sunt învăţaţi a petrece.
Tovarăşul sătt îl opri cu un, gest nerăbdător.
—	Ascultă, dise el încet.
—	Ce ? ce voeştî s8 ijicT ? întrebă tânărul.
—	N’auZi un sgomot In acea parte ?
Şi arăta cu mâna în spre drumul ce duce la Orleans.
—	Nimic, nimic.
Cel mal bătrân se culcă jos şi ascultă cu multă băgare de semă.
—	Nu, nu me înşel, reluă el neliniştit, aşaje-
Se uită în tote părţile. -
—	Ce al ? eşti torte neliniştit.

www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 4 IUNlU 1886
ULTIMUL KfiSPUNS
D luî Georges Em. Lahovary
(director al «jiarulnl lndependan.ee roumaine)
Am citit răspunsul ce’mî faci la scrisă -rea moa. La acest răspuns îi’am ce Z'ce’ câcî este o rnişelie.1^
Zamfir C. Arhure. --------------------
PELAGRA
Primarii mal mnltor comuni din judeţul Focşani făcându’şl datoria ai! raportat şefilor lor, cil majoritatea locuitorilor sunt cu desăvârşire lipsiţi de porumb, şi n’aii chiar mijldce de a’l cumpăra. Suntem datori, sorie confratele nostru AdevSrul din Focşani, d’a arata răul în totfi goliciunea el naturală, vom pune de esemplu, comuna Crucea de Sus din plasa Zăbrăuţî, care are O populaţiune de 420 de locuitori, între a-cestea abia se găsesc vr'o 40 care «fi prin casele lor mălaiul «jiilnic, ce'-l-alţî îdsS, su-fer în complectă sărăcie, şefi cel mat fruntaşi cumpăr pe datorie porumbul de pe la traficanţii de meserie, cu neomenosul preţ de trei lei baniţa Moldovei, care face chila muntenescă 99 de lei.
Lipsa, sărăcia, în consecinţă ’şî -dă ro-dele sâle, tot din causa mizeriei în care se tăvăleşte ţăranul nostru. In comuna Crucea de Sus bântue Pelagra pe o scară întinsă, dilele aceste s’a constatat de către medicul plăşil 112 caşuri de Pelagră.
Eram la spitalul profetului Samuil, a-daogă AdevSrul, mi se înfăţişez» nn nefericit locuitor din comuna Negrii eşti plasa Vrancia, împreună de un copil al şefi ca în etate de 8 anî, ambii plini de Pelagră, căruia adresâudu-mă 'I ^iseiă : «De ce mân-«caţî mălai stricat, şi burienî dupg câmp, «n’ar fi mal bine se imitaţi şi voi pe Un-«gurî, şi s8 mâncaţi slănină de poro, c'a-«tuncl n’aţî fi espuşî seve perdeţî viaţa?»
„Ah d-le! îmi răspunse nefericitul mo-„can.
„Bine vorbiţi d-v6stră cel de la târg, „şi uşor ne judecaţi, dar nu vroiţi se ştiţi, „că, nu numai mala! bun nu avem, dar „suntem lipsiţi şi de col mal rău, etc. etc.£i
Terminând în faţa acsstor suferinţl, ne facem echo al cerinţei generale, şi rugăm cu mult respect ÎDaltul guvern, se se gândesc», se’I fie milă de sdrta muncitorului săten, pe care fatalitatea să vede că l’a condamnat la trei am de secetă şi lipsă.
Facă guvernul, găsescă miijlocul posibilităţii, ca până la nona recoltă a porumbului să’l dea ajutorul necesar; filele a-ceste sad vândut în piaţa nostră 'porumb cu preţ de 54 lei chila munteniască predat la gara din Focşani.
BULET1N_JURID1C
O crimă
La Iaşi parchetul a pus mâna pe un vestit tâlhar şi omorâtor, care acum un an omorâse pe un Oltean şi pe femeia a-cestuia.
Aflăm, scrie o foiţă din localitate, acum că acest asasin, numiţ Neculal Florea, cu o (ţi înainte de a fi prins, a comis tot în comuoa Tomeşţi o oribilă crimă pe care justiţia o anebetâză ou cea mai mare se-riositate.
Mal Înainte de a arăta împrejurările în care s’a comis crima despre care vorbim, se spunem ceva de asasin.
In August trecut Neculal Florea — cu
e*	------ ————
—	Uitete, colo printre copaci, nu iţă-reştl ceva strălucind ?
—	Aşa e, mi se pare...
—	El bine! sunt el.
In loc de a respunde ceva, se îndreptă spre pădurea pe, lângă cari treceai! şi se sui pe un copac.
—	E nebun ? se întrebă tănărnl, uR tându-se in acea parte.
D’odatS ingâlbeni şi se aruncă repede în pădure, murmurând.
Jandarmii.
In adevăr eraă doi jandarmi călări cari mergeai! repede; eî trecură fără a observa pe cei doi călători ascunşi.
Mergeai! în galop, după 10 minute erai! aşa de departe în căt nu se mal vedead.
După ce mal trecură dece minute, o umbră apăru din pădure şi ajunse în drum.
Era cel mal tânăr din eî.
—	Ce minune! iţise el uitându-se în ace» parte unde era ascuns tovarăşul săfi.
Se audi un sgomot prin pădure, îndată apăru şi cel-I-alt călător.
—	El bine, iţise tânărul, ştii că pentru un om care are veniturile săle, aî un chip forte ciudat de a te pune la umbră
faţa boţita, vocea blajină, privirea dulce dar se ridau. înţepător şi luător în rîs la vorbă, şi nu prost, comite omorul Olteanului şi a femeii lui; un procuror se transportă în Tomeştî pentru a ancheta caşul. Ancheta terminată, procurorul plecă dis punând ca Florea să fie trimis Ia parchet a doua iţi. El insă, chiar in acea nopte sparge fereastra tindei în ca'O era incli.s, şi fuge printre vil; e căutat în zadar de v. c! do dintni, căci îşi perde urma. Trece Fi utul pe la Ungheuî, se duce în Basarabia, unde timp de 9 luni lucrează pe la diferiţi proprietari şi posesori de moşii. In ndptea de 21 Mal a. c. trece Prutul şi vine din noii în Tomeştî ; şade ascuns prin vil două <Jile ; Vineri pe la amiază un cumnat al lui care se culcase în pădure, când se seblă îl găseşte lângă densul tologit cu 0 măciucă alăturea ; se înfidră, tremură, însă Florea îl spune să nu se teamă şi se tacă să nu spue la nimenea că el s’a întors, îi dă 2 franci se ’î cumpere pâine, vin, tutun şi chibrituri şi ’l rogă să’î a-duca pe femeia lui de oaie zicea că ’l era dor. Cumnatul lnî, Vasile Lazăr esecută în totul cererile Juî ; dnpă ce mănâncă şi beafi împrennă, femeia şi cnmnatu lui se duc şi ’l lasă singur. A doua iţi diinineţă e prins şi dus la primărie şi de aci la parchet.
Dupe ce Neculal Florea e prins se observă lipsa din sat a femeel Catinca Gavril Iacob care se dusese prin pădure la iaz dupe peşte, Vineri la amiază. Mirarea şi teama cuprinse tot satul. Un locuitor Ion Haidăfi, observă însă ridicându-se nişte fum din spre mijlocul pădurii numită sub livezi ; se apropie şi vede o vatră de foc încă fumegândă; jos rămăşiţe de ose de om, şi în apropiere pete de sânge; apucând la vale împreună cu alţi omeni găsesc bucăţi de carne, până ce în capătul pădure! în spre ogbre dau peste o bucată de cadavru ars,—şira spinărel şi basinu!— aruncat în spini şi înfipt în el un băţ, cp care probabil a fost târît acolo.
Se vede că femeia a fost mal întâi o-morîtă — în ce mod nu se ştie — şi apoi arsă ; în apropiere de vatra focului se văd copaci rupţi care de sigur au servit la întreţinerea focului; dupe ce a ars o parte din trup, asasinul a căutat se ascundă restul şi dar l’a dus în capătul pădurel unde a socotit că îl vor mâuca câinii ori cio-rele.
E întrebarea acum, cine a comis acestă crimă în adevăr cutezetdre ? nu departe de acest loc e casa unde locueşte femeia lui Florea.
Dupe cât suntem informaţi, justiţia a-runcă şi acest fapt tot în sarcina lui Neculal Fioros, căci data când femeia Catinca lui Gavril Iacob, trece prin pădure, coincide cu data când femeia lnî Florea şi cumnatul lui, îl părăsesc, lăsându’i în pădure singur, în urmă ; această femeie, a fost martorul cel mal înverşunat contra luî Florea în instrucţiunea celor din urmă o-moruri din anul trecut şi pentru acăsta Neculal Florea avea ură pe deusa : şi a-pol întâlnind'o în pădure de teamă pdte se nu îl denunţe, a căutat se se mântue de densa, lovind-o cu o măciucă în cap, gi apoi tsriindu-o penă la un loc, a aprins un foc, s’a încercat se ardă cadavrul ca se nu se descopere urina crimei şi apoi restul din cadavrul ars ’i-a ascuns în marginea pădurel între spin).
O crimă învelită în mister s'a comis Vineri în pădurea din Tomeştî — crimă care am narat’o şi care a înspăimântat tot satu1, de la mic pene la mare.
latîmpl&rl din capitală
De prin moşi, — Ieri era cât p’aci se se încingă o bătaie straşnică în grădina Eliade de la moşi, Florea lui Petru venise şi el se petrecă cu drăguţa sea şi când era tocmai în toiul petrecere! se văZu de odată îmbrâncit de nisce flăcăi din mahalaua Ghenceî, cari aveaH pizmă pe Flore
—	Aşa fac omeni! de familie, e şi demn şi natural în acelaşi timp.
—	Să mergem, suntem nişte înşelători ; să lepădăm măseile, acesta nu pdte decăt să ne folosdscă.
—	Se pdte...
—	Numele d-tale»?
—	Marius. Der al d-tale ?
—	Fifi.
—	Care ?... Fifi ?
—	Fifi Volard.
—	Fifi Volard ! strigă Marius cu un Bimţimânt de admiraţiune ce nu voia se’l ascundă ; Fifi Volard şeful / Bandei Negre, implicată în afacerea din strada Templului.
—	Da, el în persdnă, răspunse Fifi Volard.
II
Destăinui rea
—	Fifi Volard ! repetă Manus pe ace-laş ton. Oh! cunosc întâmplarea dumitale de la început pănă la sfârşit şi declar că eşti un adevărat eroii.
—	Eroii de temniţă, «ţise Fifi.
—	Aceştia sunt mal răi.
—	Nu însă cel mal bine hrăniţi. Am guş-
ile multă vreme. Certa începu, ghionturî căddă cu îmbelşugare, şi tocmai când bătaie era să se înfierbânte, hop, vine şi poliţia de-î desparte şi-î povăţuesce ca să’şT vedfi mal bine de petrecere decât de gâliăvă.
—x —
Bătaie şi petrecere. —A seră fot pe la grădina Eliade petrecerile eraă la culme.
Aci familii, băieţi, fete, etc. chiofând şi petrecând cu lăutari, dincolo alţii petrecând singuri, siuguiel. Din tagma celor d’ântâifi făcea parte şi Potre Georgescu, care dupe ce puse pe lăutari să-l cânte vr’Q două ceasuri, în loc de bani le administra o bătaie straşni.ă.
Că şi, Petre a mâncat O trântelă ţeapănă nici nu’î vorbă şi după ce ambele părţi be ligrante se săturară de bătaie s’afi împăcat. Petre s’a pus din uofi pe chef şi lăutarii începură să cânte iarăşi.
Ende gut, Alles gut 1
Don-Caprice.
DIVERSE
Fecunditatea Ia unele animalp.—Fecunditatea la unele animale inferiâre- a fără margiDÎ, aşa o singură paramelie în patruzeci şi două	pdte produce penă la
1 milion 400 mii indivizi noi. Pasteur a arătat că microbii se înmulţesc cu o repe-giune de necrezut.
Un flutur ordinar face până la 400 ouă. O termită face până la 60 oue pe minutS. O matcă de albine face penă 6 mii oue pe an.
O muscă pdte produce până la 800 mii de muşte. Pentru puceronî cifra e putem Zice fantastice, la a opta generaţie o femeie dă naştere la 45 miiidne de indi vizi noi.
Peştii fac şi eî oue cu satele de mii. Scrumbiile care se Zice că sunt forte fecunde nu produc de cât până la 10 miî ouS, crapii 25 mii, sălaul 380 mii oue, morunul 7 milione oue şi alţi peşti până la 9 milione oue.
*
PSspunsnl unul om distras. — Un om distras întrdbă pe o portâresă despre bărbatul iei, care era bolnav.
—	Val! a murit astă nopte, bietul om. D-tea, care al fost atât de bun pentru noi, cred că vei veni la înmormântare.
—	Şi când are se fie înmormântarea?
—	Mâne, la 12 ore.
—	Mâne, nu pot se vid... der poimâne de sigur !
*
Trei gemeni. —Femeia Ileana Tb. Mu-rărescu, din com. Scheia, jud. Roman, a născut 3 fete, cari, după ce s’sîî botezat, ati încetat tdte din viaţă, iar mama lor se află sănâtosă.
*
Copil găsit. — Sergentul de lângă biserica Curâlaril din Iaşi, a căsit o copilă ca de 6 luni, pusă intr’un cosciug şi atârnată de zăplazul d-luî maior Gbeorghiu, a vând iniţialele M. C. S.
♦
încercare de sinucidere — Unul din servitorii d-lul N. Sutzu din Iaşi scrie Ziarul Liberalul, a încercat erl a se sinucide cu un revolver, veZându-se urmărit de stăpânul şefi pentru un lanţ de amic, ce se bănueşte că numitul l’ar fi dat în cărţi.
*
D. Cornel Pop Păcurar, redactorele Tri bunei, care a fost condamnat de curtea din Cluj, s’a presentat in Ziaa de 27 Miifi la Năseud, unde-’şî va petrece anul de în-
ckisâre
tat din mâncarea lor, şi m’am desgustat de mult.
—	Da, îm! aduc aminte, a! fost condamnat şi închis într’o casă de îndreptare pănă la vârsta de...
—	Douâ-Zecî şi unul an”. Mulţămesc, 5 anî de virtute forţată... ceea ce face că mulţi omeni es d’acolo nn tocmai cum ar trebui. Preşedintele cănd m’a anunţat că am să es, ’mT-a spus că voifi fi îndreptat şi demn de a intra în sînul societâţeî. Ah! societate ! cu ce miefidee voieştî să îndrepţi pe ce! rel. Eşti nevinovat ca un copil şi u’a! dreptul să’ţl lipsescă banii ; cănd nu aî unde să dormi şi stal snb cerni liber, te prinde, zice că eşti vagabond şi te închide pentru cinci anî... ca să te înveţe a trăi fără locuinţă.
Iacă un bogătaş, care n’are nevoie do muncă, fură un milion ca să’şî facă palate, să cumpere trăsură, cal, scapă cu uu an închisăre, nu însă într’o închisore, ci într’o casă de sănătate, unde are de tdte, pănă şi femei, cărora le plătesce din milionul furat, pentru că justiţia a ştiut sâ’l lase. Oh ! am studiat codul cât am stat închis, şi am descoperit urnite 1...
3
uiîTirtti: soiri
(Serviciul spe. ial al Telegrafului)
Miinich, 14 Iunie.
Regele, care de alaltă-ierî era isolat la NeuschwansteiU, a consimţit, în fine, a urma comisiunea guvernamentală la oastelu Berg.
înainte d’a plec1, Regele ţinu o alocuţiune mişcătdre celor cure T împrejurai!.
li t t drumu, era o mulţime de dmenl carejsalutafi pe suveran, şi el le mulţumea pentru semnele lor de simpatii.
La Starnberg Regele a fost primit de contele de Holnstein şi de maiorul Washington, acest din urmă va rămâne ataşat la persdna Suveranu’uî.
La 2 ore, regele sosi fără incident la castelul Berg.
Berlin, 14 Iunie.
Gazeta Germaniei de Nord vorbind despre evenimentele din Mtinicliţ spune că este vorba de un lucru curat constituţional, a cărei soluţiune este reservată esclusiv hotărîrilor casei Regale şi celor doue Camere.
Paris, 15 Iunie.
Greviştii de la Deeazevilje ai! ţinut o întrunire în care ai! botărît se reia lucrul mâine, luni.
Constantinopol, 14 Iunie.
Se comenteză preieaţa prinţului Bosi-dar KarageorgevicI la Constantinopol, pe care’l consideră ca candidat eventual al Rusiei pentru principatn Bulgariei. Prinţu KarageorgevicI cerând o audienţă Sultanului, d. de Radovitz, ambasadoru Germaniei ceru expiicaţiunt la Palat, şi i s’a respuns că acesta audienţă era o simplă vizită de cur-tenie.
Sultanu a primit ieri pe prinţ după rugăciunea de la Moschee şi i-a remiâ marele cordon de Medjidie.
Prinţul KarageorgevicI locuieşte în reşedinţa de vară de pe Bosfor în care a stat odinidră prinţul Muntenegrulul.
Constantinopol, 14 Iuniti.
Oare cari indicii fac să se prevaZă că cestiunea Klioturulul seu a delimitării turco-persane va reveni pe tapet.
Guvernatorul Bagdatulul a primit ordinul de a trimete trupe spre graniţa persană pentru a observa evenimentele.
Pe lângă acesta, trimiterea recentă în Armenia a luî Kur d’Ismail Paşa comandant militar extraordinar, s’ar lega cu a-cestă cestiune.
Constantinopol, 14 lunii!.
Pdrta se preocupă fdrte mult de întrunirea adunării bnlgaro-rumeliote la Sofia, la 2 Iunifi. — Pdrta pare că aştâptă evenimentele pentru a protesta contra faptului de întrunire a deputaţilor rumelioţl la Şefia, contrar tratatului.
Miinich, 14 Iunifi.
Poliţia a afişat următorul avis.
„Regele Bavariel, Ludovic, preumblân-du-se erl săra pe la orele 6 şi trei sferturi în parcul castelului Berg, s’a aruncat în lacul Sternberg.
„Doctorul Regelui aruncâudu-se în apă ca se’l scape s’a înecat cu el."
Bspo$lţi$ de tablouri lu uloitt
Strada Academiei No» 16.
Atelierul EUieicu, pictor. — Intrarea liberă Fiind-că d. EUiescu pLcă din capitală face a-costă exposiţie cu scop d’a desface tablourile oe posedă, prin o licitaţie de bună-voe.
Deschiderea s’a făcut Duminică 11 Mar 1886.
Tablourile sunt următdrele cu preţurile cart vor începe licitaţia :
M*j- 9a Regina, portret cabinet 100 lei. General Davila, portret bust 80 1. Matei» Millo, artist 200 1. General Magheru, in costumul de la 1848, 100 1. Madelena modernă, cabinet 140 1. Roga de sără, cabinet fantesie 120. Hamlet, artistul Manolesou 120 1- Libertatea, oostum naţional 150 1. Flora şi Zeâru, fantesie 150 f. Lectriţa, fantesie 100 1. Florărăsa, fantesie 100 1. Depanarea, italian ij italiancă 80 1. Idem, copie, de d-ş6ra A. 50 1. Pepene, tablofi după natură 70 1. Cap de esprOsie, o damă 80 1. Idem, copie, de d-j6ra A. 50 1. Tamburina 60 I. Idem. copie, de d-şrtra A- 40 1 Peisagiu ou bol la fântână. 60 1 Martirisarea sfintei Cecilia, tablofi antio original de Sânt Giovano de Fiesola 500 1. Dn bazar în Constantinopole 50 1. Muşchetarii, imitaţie de photografie 45 1. Dn cap riţjSnfl 40 1. O glastră ou flori de d-ş6ra A. 25 1. La FerSstreu pe he-leşte» 45 1. Cap de fantesie (o damă) de d-ra A 40 1. Păstoriţa francesă 60 1. O ţărancă, pescărită 80 1. Peisagiii, m6ră 40 1. Peisagii! m6ră, copie do d-ra A. 25 1. După cununie, primai sărut J 20 1 O visită în atelier 85 lei. Peisagiii, Roma 20 lcî M-me Metacsa, portret 60 1. Zâna florilor 30 1. Ucenicul rîfjend 20 lei. Avarul 20 lei. Tipuri de Câmpu-lung 60 1. Peisagii!, munţi, cascadă 30 1. Idem, copie de d-ra A. 20 1. Bebeu 20 1. Cap de damă, fantasie 15 1. Idem, copie de d-ra A. 20 ]. Şi rozele afl spini 200 1. Valter în şanţurile de la Gri vi ta, schiţă 40 1. 0 ţărăncuţă 20 1. Buche-tiera, copie de d-ra A. 30 1. O actriţă 30 I. Peisagii!, posiţie din Prahova 30 1. Idem, copie de d-ra A 25 1. Idem, 15 1 Peisagii!, apus de săre 40 1. Lectriţa, copie de d-ra A. 25 1. O grăcă, de d-ra A. 20 1. Un interior de monastire în Italia 200 1. Peisagiu 25 1. Adam şi Eva 20 1. O cocotă 20 1. Peisagii! din Elveţia, de d-ra A. 35 1.
Vinderea prin licitaţie s’a început Duminică 11 Ma! 1886, în atelierul de pictură, strada Academie!, No. 16, vis-ă-vis de Biserica dintr’o <ji-
Ocasie bună d’a posede tablouri de artă şi eftino-
In tdte 4ilele de la 10—6 ore sdra
6,	STR. CLEMENŢEI, 6.
AnunciQ Important
Renumitele băi de la Lacul-Sârat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind aboudentă.
Recomand onor. public hotelul de Bulevard, compus din 40 camere. Case cu un etagiu şi două, solide şi sănâtdse, având faţada spre câmp, posiţie frumdsă, camerile bine mobilate şi curate, preţurile moderate, serviciul onest şi prompt.
In acest hotel este şi restaurant cu mâncările cele mal alese, preţurile moderate.
Sper că onor public va fi pe deplin satisfăcut. Sunt în stare a priimi pasageri cu începere de la 15 Mai a.c.
CONSTANTIN POPESCU, librar
Brăila, strada Regală, sau la hotel de Bulevard Lacul Sărat.
Nn tPflAr Care a termiliat Patru clase IUIICU gimnasia’c,sciind se desemneze
doresce a găsi o cât de modesta ocupaţie
în ori ce ore ale dileî. Meditaţii de clasele
primare şi gimnaziale, afară de limba la
tină şi grâca. A se adresa în strada Popa
Tatu No. 9, la d. 0. Ghiorghi.
SCHIMBAREA DOMICILIULUI
D‘ SALTER
SpeciaL Boale de femei şi Syphilis
'fr S’A MUTAT
vis-d-vis de grădina Sf. George lângă Banca României
Str. Lipscani 96, etagiu I
ConsultaţiunI în toate zilele de la 2-5

—	Mi se pare că cel cinci ani de în-chisore nu s’afi sfârşit i
—	Abea sunt patru anî şi j umetate.
—	Eî şi cum al putut scăpa ?
—	Nu am cerut concedii! de la nimeni; ştiind că voi fi refusat, pentru aedsta ’l-am luat singur.
—	Nu me mir d’acesta, ştii! că eşti capabil a face acesta, cunosc isprăvile d-tale.
—	Din Gazeta Tribunalelor ?
—	Nu, de la un prieten, care ştie despre d-ta mal multe decât gazetele.
—	M’a cunoscut?
—	Da
—	Atunci, trebuese Se fost în închisore ?
—	Acolo am făcut cunoscinţă cu el.
—	EI ! murmură Fifi, uitându-se curios la tovarăşul setl, încep a te înţelege ; aî fost pedepsit ca şi mine.
Marius îngălbini, încreţi fruntea şi cu o voce tremurătore începu a spune :
—	Nu, nu închisore, mal bine trebue se’l Zic infern, căci numai infernul pdte se’ţl dea o ideie de cele ce am suferit. Am stat închis dnuî ani; doul ant! în a-cest timp am suferit cea mai îngrozitdre tortură ce pdte cine va sîf-şî închipuiască.
Plecă capul pe mâini şi stătu ast-fel câte va momente, apoi ridicendu-se începu:
— Iată adevărata istorie. Acum vre-o doul ani stăteam Ia Paris, duceam o viaţă destul de modestă. Eram casier la o casă de schimb, câştigam acolo şese mii de lei pe an, nici un voiam maî mult, eram mulţumit cu atâta.
Nu aveam gusturi ca mulţi prieteni aî mei, duceam o viaţă regulată şi liniştită cheltuim numai jumState din venitul meii, iar restul ’l strângeam că mal în urmă să me căsătoresc cu o tânără care ar fi voit se trăiască liniştită şi fericită cu mine.
Txmp de doul anî me gândeam la îndeplinirea visului mefi, când într’o zi am găsit o tânără, fdrte plăcută, cari mi-a plăcut aşa de mult în cât nu mă maî gândeam la alt-ceva decât la ea. Afară de a-cesta nici acum nu pot s’o uit, mal ales că după aceia o întălniam în fie-care Zi la aceiaşi ori când me întorceam acasă.
Fata era destul de modestă, ’ml respun-dea tot-d’a-una cu plăcere la salutul mefi. încurajat d’acesta m’am hotărît se vorbesc portăresei despre ea; portăresa ’ml dădu cele mal bune recomandaţii despre fată.
(Va urmaj

www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 4 ITJIU 1886
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 în noul palat Dacia-România
Curânl pe 4iua de 3 Iunie 1886.
LECTURA PICAIVTTA
Boccaclo, 100 de povestiri de Decameron fr. 2,— Amorurile reginei Margaretha do Navara
şi Louis XI.............................»	2,~
. » 1,40 . » 1,40 . » 1,40 • » 2,—
	Cnmr	VSnfi.
5°/0 Rentă amortisabilii.	951,2	£6
5°/o » română perpetuă	92 i/2	931/,
6°),, Obl. de Stat [rur. convertite]	87	88
6°/° „ C. F. Române . > .	—	—
5^/a n Municipale . . .	77	78'/,
10fs ,, Casei Pens. [300 I.]	210	220
5(’/<s Sori*, funoiare rurale . ,	88' 4	894/4
1uh „ i. » • • '	105'/«	1061/4
5 0Id „ , urbane	84 ll%	851/2
«°/fl ,, . *	93	941/2
7 "io „ i. • -■	101>/»	1021/a
împr. on primo Bnoiirenoî [20 fr.J*	32	35
5c/o Comunale uuo! . . , •		
banca Prevederea . ....		
DIVERSE		
Aur contra argint caii bilete . •	14. i/2	15.
Bilete de Bancă		 .		
Fiorini val. Austriacă . . •	2,00	2(3
Măre! Germane ....	1.23	1.25
Banc-note Frances© ; . •	99i a	IOOV2
Ruble de hârtie	2,45	2.50

PRIMA FABRICA ROMANA
DE
KIFIR-(
O băutură făcută din lapte, care se întrebuinţară cu un succes mare in Rusia, Englitora şi Elveţia, în contra bălelor de piept mai cu sămă în contra ofticel; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuesci, mulţâmită iniţiativei d-lut Lokianoff, care a fost imul din preparatorii isteţi ai aceste; băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment dje Kifir-Cumis pecare-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria până in Elveţia şi Samara e obosităre şi costă mult, pe când calitatea Kifiruluî, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilastraţiunile luraei năstre me.dicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în calea Griviţa Vo. 140, casa Manolescu.
Sa primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţeî, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucurescî înapoind «sticlele găle. lOO sticle 85 lei — b.
50	»	45 »	»
25	»	22 »	50
Centru bolnavi neavuţî preţurilo’vor'fi scăzute.
Memoriele unei cântăraţe. • .
Memortele unui oficer austriac .
Memoriele contesei de Lichtenau Kasczoni, noul Decameron. . ■
Cărţile aci menţionate, scrise în limba germană se vor expedia franco ori şi cui, care va trimite preţul respectiv în mărci poştale din orl-ce ţării.
Catalogul amănunţit se expediază franco după trimiterea unei mărci poştale de 25 bani către .ibrăria
LUDWIG AUER
VIENA. Kohlmarkt, 5.
Semita MM IDLIA POLONEZ
oare ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, p<5te descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se interesezâ cine va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Coetmuhu, No. 2, Strada Romană, la tiuitul stradeî PrimăVerei, pe unde trece tramvaiul. Asemenea mai ghiceşte uitându-se îu palma şi fruntea omului.
Mulţumire
Salutare d-nu!e Fior Luchiauâff, primiţi siucerile mele recuuosciuţe.
Suferind de mal mulţi ani de stomach şi dureri de cap întrebuinţând 50 butelii de Kifir-Cumis, mă simpt în îutregS săue-toşire de stomach şi durere de cap şi am căpătat un bun apetit. Recunoştinţa deţine împinge a ve aduce mulţumirile mele pentru escelenta băutură care o preparaţi.
Renaâî der bun recunoscător,
Nicolae Constautinescu.
Proprietar Strada Sfinţi', No. 68, Bucurescî
OBLOANE-ROIMI Kî® s'FF
■■ ■	—— — __________ tăre patentata de lemn
fără a produce vr’un sgomot la întrebuinţare se păle furnisu fdrte eftin ou t<5te că taxele vamale asupra lor sunt mari, de către inv ntatorl.
E. S, Rose utilii l’s Erben. mai înainte Clark A C-nie.
Viena, I, Karntnerstiasse 11.
Sub-semnatul, simt dator a a-duce mulţumirile mele renumitei căr-turărese Iulia Polonez, domiciliată, în strada Raţa Amzeî No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	R. Pănescu.
In strada Episcopiei, No. 80.
vis-a vis de grădină
S’a deschis uo locil pmtru ve-nfire dere-numita ţuică veche şi vin veritabil cu preţuri moderate ale d-luî Isaia Lerescu.
Fiecare p<5te cu 50 de franci agonisi îu 3 luni 2000 franci. Dup8 cerere trimitem la toţi gratis şi franco es-plicaţiunea. ScriţI româneşte.— Paris, 40, rue de la Rochefoucauld „La Rente“ maison de banque.
De vendare
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu strîngător şi nnmCrător
Diverse caractere do litere, procum şi material puţin uzat, din oare s’ar putea forma o bună tipografie în provincie. Amatorii so vor adresa la d-1 comisioner F. SCHWARTZ, strada Decebal, în Bucurescî.
SCROBEALA ALBA
IN CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mai bună Scrobălă albă este aceia de la Cassa F. HEUMANN & C-ie din Anvers, (Belgia) şi care concurezi în calitate cu cele mai bune mărci engleze, fiind cu tăte aceste mult mai eftină.
Se efactue'ză in pach te de 2 tL kilo ou etichete, precum şi în cutii de */,, */,, >/g şi */10 kilo cu etichete în cbromo-litografie.
A se adresa pentru preţuri şi nondiţiunt la
HL "W"ABTHA
Representant general pentru România afara de GalaJI-Bralla. Bucurescî.
ANUNCIU IMPORTANT
Renumitele Bâî de la Lacul-Sârat judeţul Brăila, anfal acesta apa fiind abondentă, recomand onorab. public Hotelul meii numit LllXCnblirg, compus din 35 camere, bine mobilate, gnldinâ spaţidsâ, serviciul prompt; Hotelul este situat la faţa băilor calde şi reci, dependinţe de ace! Hotel, precum şi Restaurantul cu mâncările cele mal alese cu preţuri moderate.
Sper că onor. public va fi pe deplin satisfăcut; sunt gata a primi visita-torl cu începere de la 20 Maiu cor.
Proprietar
DIMITRIE IONESCU.
5-3-3	Lacul Sărat
SOCIETATEA
PENTRU
INVEŢATURA P0P0BULUI ROMAN
Spre a se complecta materialul de înbiă-căininte şi de pat al internilor din scbla normală întreţinută de aeăstă societate, comitetul publică licitaţiune pentru diua do 30 Maiă spre a se procura:
60 învelitorî; 35 Cărşafurl; 3 cămăşi de «Jiua; 89 cămăşi de noptea; 14 perechi i«-mene, 15 perechi isinone şi 3 şervete.
Modeluri pentru aceste efecte se pot vedea în tdte filele de la orele 8—12 a. m. în localul Societăţeî (Curtea bisericel si. Ecaterina)	COMITETUL.
Act de Mulţumire
Suferind de mai mult timp de boală do piept şi tuse şi căutându-m§ ou diferite medicamente nu mi-ail folosit nimic, decât numai dupe o scurtă cură cu Kiflr Kurnis al d-lui Fior Lukianoff'.
Pentru care arăt marea mea recunoştinţă d-lul Lukianoff.
LUŢA RACU
Soţia decedatului locotenent ltâcu Radu Str. Libert&ţeî, 17; Bucurescî
De vânzare
un aparat de fabricat apă gazosă în bună stare cu 700 sifoue. — A se adresa strada Iconeî, No. 53.
In provincie 100 strele 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
iaaasin de Haine Barbatdsci si de Baeti
„ BAZAR DE ENGL8TERA
Sub-seamatul, am on6ro a anunţ*, p9 onor-*^'''*’’"^ \ elieutalau6stră atâbdiu capitala câfc şi dtu»\	\
provincie ca Maşasinm nostru a primit sezonul acesta
mare transport	, ,
ne
mat renumite din Europa. Asemenea mai putem efectua şi orl-ce comande, de 6re-ce posedăm şi un Mare Depăşit de STOFE fine.
Sper câ onor. Public şi clientela n'stră, me va onora cu vis iţele d-lor şi sunt sigur că va fi cu toţii pe deplin satisfăcuţi. CuStîiTlă H LEIBOVlCZ


2MAŢIOMAL.&
societate generală de asigurare îu Bacaresel
Aprobată prin decret regal No. 225 din 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, dinc&ie 1.000.000 leî specialmente afectaţi ca fond la garauţiepentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Ueservade premii si fond reservă 650000 lei
wNaţionalau asigură :
1. In coutra daunelor de Incendlă. II. Cou-tra'daunelor dc grindină (piatiă).—IIl- Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc. —V. Face adgurare asupra vieţui.
ă). Capitaluri fixe în cos de deces
Cu participare de 70°'0 din beneficid în com-biuaţiunile urmâtdie : asigurări asupra vieţei uneia sad a două persdue, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Gombiuaţiuuile următdre :
Isoclaţlnui mutuale de supra-vieţui.o. Aso-ciaţiunî în grupuri de 12 ani pentru copil de la i ani jum. până la 9 aul inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra »3igurări şi rente viagere in diferite com-binaţiunl.
Penă la finele analul 1884 „Naţionala** a realisat în ditritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Str. Oarol 1, No- 9.
FABRICAREA CARAIZE1
Fsistetnii aprobate şi de comtracţiile cele mai solide pentru
fabricarea, eftină a
Gărărniditor ordinare, săiiate,fasonate şi refractare
Tuburi de âveaturat, plaoF pentru fcrotoare şi vestibule, Olane, ţigle losanges din Franeia, Pietre de gresie , cuvar şi ciment, cărămizi miei de scorii etc.
Prospect gratis şi franco L0UI3 JAEGER
fatrioanc de maşine la Ehrea* feld-Oologne [Germani*] j
Elisareth Hardine
MdşA CU DIPLOMA DIN STREINĂTATE
Fostă directore a Spit. de moşit din Kazan.
Da consnltaţluttî de la orele 10—12 a.m.
STRADA C03MA, no. 1.
x.-s-------------------r
s\Mv--isigrwa,-*.«vainiaiiigT.iiigxa«xj.ujttL • T-r,
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată de câtre cei mai însemnaţi Medici, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OP1NIATRE,
B6LE DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL (Copii scrofuloşi şi diformi),
Modul întrebuinţărei: Fie-care lingură întruă jumătate pahar cu apă şi jachar.
Ph'“ PAUTATJirKîtGE, 91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi tdte Ph'\
——w——nane——■—w—wmm—ca MiLimăis
UîpTU mnr*i iloii iro Se află de vendare la administraţia a^estu nirilU iTldCUIdlUld ^iar, Calea Ruhovel No. 36.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE DIN ROMANIA
___ VALABIL IDE LA SO LAALETJ (1 XXJTsTXXJl 1880-
Bucurescî-Koman
Homan-Bucurescî
lluco , Oscî-Giut giu (Smârda)
Bueurescî pl.
Filaret
Comant
Fulg.P
dim.
5 40
624
Persdn
dim.
6,40
7,10
7.55
3.55
?ers6n
p.m.
5 30 6,00 6/15 sera
STAŢIUNI	Accel. 1	Pers. 21	Pers. 27	Plăc. 29	Accel. l 9	STAŢIUNI	Accel. 2	Pers. 24	Mixt 62	Mixt 64	Mixt 66
II săra		dim.	dim	dim.	n.rn.		sera	p. m		dim.	
Bueurescî pl.	.1,00	8,10	7,30	6,30 4,40		Roman pl.	8,25	12,30		5,45	
Ploescî pl.	12,27	10,39			7,20	Băcău	9,25	1,55		7,50	
Mizil	1,14	11,38	p.m.		8,55	Adjud	10,45	3,52	dim.	10,29	p- m.
Buzeu pl.	2,14	12,55	1,10		6,10	Mârăşeşti	11,23		7,40	12,12	5,05
R.-Sărat pl	3,17		2,25		7,48	Focşani	11,59		9,26	12,59	
Focşani pl ,	4,28		3,48		10,10	R-Sărat	12,56	Tr. 22	10,55	2,29	
Mârăseştl pl.	5,15	12,01	5,15			BuzSu	2,01	1,18		4,03	
Adjud	6,01	12,55	6,39			Mizd	2,50	2,19	Tr. 10	5,23	Tr. 22
Bacău pl.	7,39	2,55	9,35			Ploescî	3,45	3,39	10,25	8,00	10,17
Roman sos |	8,45	4,10	11,15			Bucurescî sos.	5,00	5,15	11,45	9 35	11,50
J	(imiu	p. m	sera				dim.	p. m.	săra	a. m.	sera
Giurgiu (Srnârda) Bucurescî
Smârda
Giurgiu
Comana
Filaret
pl.
Mg.C p. m 2,25
‘erBdn’Persdn
dim. 10/0
10.13
11.13
p. m.,
8.30
9.30 10,28
Smârda sO«.	7.10	9.00?				Bucurescî sos-	3,25	12,25	10,42		
t'locjei-/rodea 1							Prcdeal-Ploesci				
Ploescî pl. Câmpina Comarnic Sinaia Azuga Predeal sos.			Acc. o,15s&' 7,14 7,39 8,30 8,55 9,1Oaer	Pers- 9,38d 10,42 11,09 11,53 12,19 12 35a	Plăc. 8,19d 9,20 9,45 10,31 10,53 11,8d	Predeal pl. Azuga Sinaia Comarnic Câmpina Ploescî sos.			Acc. 7,45d. 7,5a 8,21 8,54 9,18 10,9d	Pers. 4,51m 5,05 5,32 6,04 6,29 7,'25s	Plăc. 7,05s. 7,19 8,11 8,44 9,09 lOs
Bucurescî-Verciorova
STAŢIUNI
Fulger
C
Accel.
3
Pers.
25
Bucurescî pl
Titu
Pitesc!
Slatina
Piatra
Craiova
T.-Severin
Vereiorova s
p. m. 4,05
5.07 6,24
8.08
9,30 12,05 12,2711.,
Trenul Fulger C pldcă din Smârda şi Bucurescî Mercurea şi Duminica şi sosesce în Vereiorova .Toia şi Lunea.
a m.
8,00
9,00
10,16
11,56
12,17
1,18
3,52
4,12n
p.m.
8,00
9,26
11,17
1,25
1,55
3,37
7,34
8,00d.
Buzeu-Galaţi
Buzău
Brăila
Bărboşi
Galaţi
Plot scî-Slănic
STAŢIUNI
Ploescî
Slănic
pl.
sos.
Mixt
71
a. m. 10.45 12,40
irinu |» na- Doftaua
Câni piua pl. Doftina sos.
Tî/Oo
11,20
Verciorova-Bucurcscî
STAŢIUNI
Fulger P
Accel.
4
Pers.
10
Vereiorova pi
T.-Severin
Craiova
Piatra
Slatina
Pitesc!
Titu
Bucurescî sos
săra
3,42
4,08
6,55
8,17 1012 11,31 l2,35d.
Trenul Fulger P, pldeă din Vârcio rova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce în Bucurescî şi Smârda Mere, şi Dum.
ndptea
12,57
1,19
3,53
4,48
5.12
6,58
8.11
9,10d
dim. 8,00 8,40 12,30 1,51 2,17 5,15 7,05 9,30 s
Galaţî-Buzeu
	dim.	p. m.				săra	dim	
pl.	2,30	12,55	dim.	ndpte	Galaţi pl.	9,40	8,40	săra
	5,03	3,31	6,45	11,30	Bărboşi	10,20	9,11	8,30
	5,40	4,21			Brăila	11,01	10,02	
808.	6,15	4,55			Buzeu sos	1,30	12,53	
	sera	p. m.				sera	a.ra.	
di m. 4,00
Slănic-Ploesci
STAŢIUNI
Mixt
72
Slănio
Ploescî
pl
sos.
, p. IU.
6,50
Uol'tana'
Doftana Cam ni na
sos
pl-
-Câmp
ina
5,.*-0
6,08
CALLEA FERATA LEMBiERQ -CERITATTTI-IASI
Galaţi- Mărăşeştî				Mărăşeştî-Galaţî			
STAŢIUNI	Accel. 7	Pers. 24 a 23	Mixt (50 a 59	STAŢIUNI	\ccel. 26	Pers. 603,8	Mixt 28
Galaţi pl. Bărboşi Tecuci Mărăşeştî sos-	sdra 10,40 11,06 săra	ai ui. 7,45 8,30 11,14 11,45 a. m.	nop. 11,40 12,50 4,16 4,52 dim.	Mărăşeştî pl. Tecuci Bărboşi Galaţi sos.	dim. 5.25 5,50	p. m. 4.49 5,45 8,15 8.50 săra	săra 11,35 12,34 3,53 4,35 dim.
Tecnei-Berlad				Berlad-Tecuci			
Tecuci pl. Berlad sos.		U1W- 6,15 8,-	sera 5,55 8.00	Berlad pl, Tecuci sos.		dim. 8,40 10,40	săra 8,40 10,25
Adjuu Teigu-Ocua				Târgu-Ocna Adjud			
Adjud pl. T.-Ocnei sos.	dim. 6,10 8,05	p. m. 4,15 6,20		T.-Ocna pl. Adjud sos.	dim. 9,45 11,35	săra 8,20 10.-	
Bacău-Piatra		.Ka ti ţu»		Piatra (N	ămţn)	Băcău 1	
Băcău pl. Piatra N. sos	| dim. 7,46 | [1 13	p. m. 5,28		Piatra N. p\ Băcău sos.	dim. 11- 1,30	p m 620 8,50	
Constanţa- tiernavoda				(Jernu vodă-Constanţa !			
Constanţa pl. Cernavoda s.	1 săra 6,50 1 8.35	p in. 1,50 4,24		Cernavoda pl. Constanţa e.	p. m. 3,00 4.45	ţp. JU. 11,10	
la d-Uuglicni				Cnghenî-laşî			
iaşi nl Unv.-Rom. s.	2,25 3*49	^TUSIT 11,21		Ungheni-Rm. pl laşi sos.	3,32	^6,00 9,20	
Titu-Tîrgoviste				Tîrgovişte-TUu 				
Titu pl. Tîrgov. sos.	1 9,45 1 fi .05	9,16 10,30		Tîrgovişte pl. Titu sos.	6,40 7,50	5,40 6,30	
Boiuau-laşî
STAŢIUNI	\ccel. 1	Mixt 7	
Roman pl- Pis-mî pleure la Iaşi Paş-am p[ u Suc^Ta Târgu-Frumos Iaşi sos.	dim. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	p. m. .*4,28 6,53 ,7.16 8,15 9,41 /săra	
Iaşi-Roman				Păşuauî-Snceva				Sucăva-Păşcanî			
STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt ,9		STAŢIUNI	Accel. 4	Mixt 10	
Iaşi pl. Tîrgu-Frumos Păşeam plecare la Rm. * pl. la Suc^va Roman sos.	p. IE 4,33 5,48 1 7,04 i 7,16 1 8,05 săra	dim. 6,47 8,27 10,16 10,41 11,45 a. m.		Pâscanl pl ■ „ ^ pl. S Veresci ^ g Sucăva sos-	dim. 10,41 11,50 12,08 12,23 săra	sera 7,16 9,32 9,47 10,09 săra		Sucăva pl. Veresci Paşcani sos.	■	dim. 6,44 7,39 3,50 p. m.	
Tipografia farului
.Telegraful*
Caleic Rahovel, No. 36.
Vereştî-Botoşanî				Botoşani-Veresci			
STAŢIUNI	Accel. 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Accel. 12	Mixt 14	
Veresci pl. Leorda Botoşani sos.	a- m. 12,08 UI 2,03	săra 9,47 11,10 11,42		Botoşani pl. Leorda] Veresci	dim. 5,00 5,49 7.09	p. m. 3.05 3.45 5.05	
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4192.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
JOI, 5 iUNltl 1886
ABONAMENT?!
	Pentru	Capital*	3i^0j	t
Peutrun un an -		• ii,*	LoI	24
	jUku luni	t ¥	>	12
9	rol luni	. i * r ■ *	9	.1
Li*				1K
	Pentru	Districte	ini;	
«tot iu	un an		Siel	30
>	ţl)HO Uliii	" C '/ • ţ	9	15
	t-m Iu',1	.< t	9 c ţ	8
	Pdlitiu	StreHfetftto	1 *JÎ	
	nii mi			4t\.
«	iu Ui.	‘ i «i T . V ■		21'
*	Uoi ltUll	t	»	1*2
Abonamentele se fac Iul 16 ale fiecărei luni.
Un numjr vockiu 25 bani.
ji	>_	:	<j i '
i jmii liii> loioisiihp! ţ	'V.	„ ■ i ii
j‘< s <1 8<{ u'.t	at'ia ' ,J ti.biv mn
ta, vil .i > j -vf ., '	.	<	1 1
w	I .
-i 11 '<•
anunciubI şi reclame s
Anuncinrl pe pag. IV, ljnjft 25 ban Reclame	pe pag.	II]	. . _	1	lofl
»	pe pag.	II	. . ’	3	lei.
»	pe pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii ţi reclame, Redacţia nn e reepounabilA.
Epistole nelranoate se retuzfi,; articole nepublicate ho ard,
Iu atreinAtate « ac adresa :
Francm,Havan, Laffit.e&C-nie, 8place
drlft Konrae, Paris.
Euglitcra, Eugene Mieond, 81 Fleit Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv îen. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ediţia de diminuat f®}
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Ituda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahovel, No. 36	[Director politic. I- C, FGItfDiCSCU

Administraţiunea, Calea Rahoveî, No. 36
SCIRI TELEGRAFICE
(Dupft ‘ijiarelp streine)
Miinich 15 Inniîi.
Nenorocirea întâmplată la Berg şi tot ce s’a petrecut înainte, emoţioneză adânc întreg poporul bavares. Versiunile cele mai stranii sborâ din gură îh gură, şi nu puţini cred că Regele a fost asasinat. După tdte relaţiunile, regele a fost destul de liniştit în timpul diu urmă. De la Hohensckwan-gau, el a plecat la Berg fără cea mal mică resiBtenţă ; se spune că trăsura în care fu transportat regele era închisă din Iote păr ţile pentrn ca Ludwig II să nu potă fugi. La plecare se adunase o mulţime de dmenî. Pe drum, regele salută pe mai mulţi cu ubscuţl; disposiţiunea eea era în genere bună. La castelul Berg se dăduse ordin ca nimeni să nu pdtâ intra. Restul se scie,
Miinich, 15 luniu.
O comisiuue medico-iegală e însărcinată să stabilesc», după actele ce se găs> sc, boia de care suferea regele Ludwig. Lucrarea Întâmpină fbrte multe greutăţi. Un singur punct pare în afară de ori ce îndoială : regele se credea tot-deuna urmărit şi persecutat, Tote cele alte indicii: pasionarea pentru singurătate, modul cum trata pe miniştrii şi pe funcţionarii palatului, faptul că se considera alt tel constituit d»căt cei alţi dineul — sunt insuficiente p n‘ru a-i declara nebun. Diu potrivă, sunt semne sigure că phisicul seă nu era turburat: aşa, pănă îu timpul din urmă el citea romane franceze şi piese germane. £1 singur scria titlul cărţilor ce voia se citescă.
Miinich, 15 IuniB.
Circulă sgomotul că regele Ludwig ceruse împăratului Wilhelm se ’l protege. Regele spunea celor din jurul seu : «Nu mal e nici o scăpare peutru mine, căci sunt trădat.»
Miinich, 15 luniu.
Regentul Luitpold a străbătut, în tră sură, principalele strade ale capitalei. El a fost pretutindeni întâmpinat, iu dragoste şi respect.
Berlin, 15 IuniB.
Tote diarele s« ocupă cu regele Ludwig; se observă fbrte mult reserva curţii germane faciă cu cele ce se petrec în B tvaria.
ohŞând cu un vot faciă cu candidaţii noştri!. Densa are deci drept să se întrunea ă, să se agite, să câră ca oratorii ei să le spuie şi ver<ji şi uscate. — Ea chiar are cuvânt să câră de la fariseii ş- Cărturarii ei lumină şi bani.
In ceea ce nn are însă nici drept nici cuvânt, este în acea de a se a-dresa la noi, la membrii partidului liberal. Am văŞut de la un timp In-edee îu diferite oraşe membrii opo-siţiunei convocând pe deputaţii districtului şi oraşului spre a le cere socotâla de mandatai lor, de şi nu votase nici unul pentru ei!
Ceva mai curios. Când sunt înfundaţi, când ii se aduce aminte că ei ab combătut candidatura celor aleşi, aceştia ab curagiai de a afirma că aii votat pentru ei- Aşa s’a Întâmplat şi la o întrunire de la Giurgiu, însâ tare aii fost păcăliţi.
Vorbea d. Rose Stefânescu. Unu;l diu oposiţie, Ibn Tănasa Dumitriu, apostrofezi pe orator şi îl somezi sâ ’i spue ceva şi despre apauage.
—	In ce calitate mă întrebaţi d-vbs-tră, — observă d. Stefânescu — căci n’aţi votat pentru mine şi eb am venit aici să dab semâ numai alegătorilor mei 1
—	Te înşall, răspunse Ion Tânase Dumitriu. Eu am votat pentru d-ta.
—	Şi eu,—şi eu—şi eu, repetară incă căte-va voci din întrunire, t<5te după băncile oposiţiunei.
—	Eb sciţi că nu,—ijise d. Stefânescu — dâr decâ mărturisiţi public, sunt dâtor sâ vă creij. Buna-cuviinţă cel puţin aşa mă povăţuesce. Insă
închege. Astâ-<Jî, unitatea de mai rite lucrări piactiee po teren. Aceiaşi lu-nainte a imperiului nu mai esistâ ; cru s’a făcut şi la Scdla de Aplicaţiune de fie-Care naţionalitate cere autonomia J artilerie şi de geniu, şi suntem datori se iei locală pe d’o parte, pe de altă'înregistrăm aci acestff aplicapunî, pentru parte un rol activ în conducerea gej cunoştinţa d-lor şefi de corpuri în scop de neralâ a afacerilor. Până acum însă, U fi în drept se exige, de la noua promo-de şi unitatea nu mal fsistâ, nu ţinne do ofiţeri, produsul instrucţiunii lor, s’a ajuns încă la echilibrarea cu- ne mal putend protesta, ca de obicei», către rentelor naţionale; Austria e departe ştii! de corpuri: »aceasta —o lucrare tort a fi un Stat federal. Sunt şepte ani pografică, uu iteuerar, o reeunoseere, ele,
de când în capul Austriei stă un guvern care tinde la acâsta; dar
—Haw făcut'o în şcolă !»
Elevii scdleî de oficeiT aă esecutat, scrie
A se vedea Ultime Soiri pe pagina III
14 Iunie 1
Oposiţiunea a fâăut şi face mare caz de Întrunirile sâle. De şi mal în tâte părţile priimirea şefilor oposiţiunei a fost -nârginită, de şi triumful lor a fost ilusorib, de şi atât primirea cât şi triumful ab fost esage-rate prin foiele coaliţiunel, totuşi noi găsim naturală acâstă oratoriă ambulantă, acele manifestări provin^ ciale.
Guvernul liberal şâde de 10 ani la putere. Şefii diferitelor grupuri ab lăngezit iu inacţiunea ior şi ar voi să intre într’o viâţă mal activă. Le este chiar frică ca nu din caufea muitei'şederl sâ se lngraşe prea mult şi să le vie apoplecsie. Disidenţii ârăşt ar dori guverbul, ca sâ ’şf răsbune pe Ion Brătiauu care nu le-a făcut tbte capriciele, care nu le-a dat tbte avantagiele; care nici acum, după atâtea râţoirl, după atâtea ameninţări, nu a cedat, nu a capitulat.
Prin districte de asemenea membrii partidului conservator ab rămas în şapă de Isntn, tbte produsele activităţii diu timpul guvernului con* servator s’afi cheltuit în ^ece ani. pe lângă aceştia s’ab mai alăturat şi nemulţumiţii partidului liberal tari ab fost înlăturaţi de la afacerile publice pentrm abuzupţ seb fapte necorecte.
Deci in ţâră se afiâ o adunătură care nu p<5te suferi guvernul liberal la putere, pentru că el împiedică şi aspiraţiunele şi funcţionarea stoma-hulul ei, in multe împrejurări. Acestă adunătură am vă^ut’o tot-deuna la alegeri luptând în contra nbstrâ, şi In unele oraşe triumfând şi în altele
piedici multe, de ordin natural şi	Afinat ei, şi amil acesta, ei înşişi
de ordin voluntar se opun. Aşa, în in P°l'gonul cl0 *a Cotrocenî, principalele multe părţi e rgreb de dat Supre-,lucrărî de fortificaţiune pasageră precum : maţia unei naţionalităţi; în Boernia îanlurl adăpost de infanterie, adăposturi de pildă, incontestabil că cehii sunt tunuri, baterii improvisate, redute impro-maioritatea, unele localităţi din Bo- msate> lucrări technice de campanie etc., şi mia însă sunt esclusiv în mânele ger-1în fine 80 simi,at’ (întrebuinţând cartuşe manilor ; apoi, e greb de distrus or- ^rfie) atacul şi apărarea posiţiunilor forti-dinea de lucruri cari d’atâtea veacuri fieatei ca aplicaţiune la arta militară şi la domnesce.	fortificaţiune.
Pentru moment deci, ni I uni- Deosebit de acestea, ca aplicaţiune la tate nici federaţiune, ci perpetuu topografie şi la «rta militară, elevii aă e-antagonism Intre naţionalităţi ; ş’a-, secutat, in împrejurimile capitalei, ridicări cest antagonism înbrăţisâzi întrâga topografice, regulate şi expeditive, itini— viaţă publică, se manifestă adică a- (rare, perspective, recundscerl şi diferite tât pe terenul politic cât şi pe cel a*te operaţiuni militare
Ce vor <fice confraţii noştri faţă cu a-cestă apreciare a unui diar special ?
economic.
De obicei, desciplina reprimă a-
Pentru anul viitor, se speră că timpnl destinat pentru aceste aplicaţi uni practice,
ceste lupte interne ; mai drept dis, la cari actualul comandant ţine atât de le ia caracterul estern şi ele uu se mult, se va ridica la doue seu treî luni, manifestă decât printr’o paraîisare prin reducerea numeralul lecţiunilor de reciprocă, latentă, printr’o slăbire matematice şi prin limitarea vacanţei de
decâ aţi votat pentru mine la alege- acâstă parte lucrurile s’ab liniştit, nle trecute, cum veniţi să mi cereţi Clubul polon a socotit câ prin tran-cont pentru apanage ? Eb, înainte de sacţia sea cu guvernul — urcarea la alegeri, am venit chiar în acestă sală, 2 fiorini a tacsei vamale — satisface am dat seină alegătorilor despre tbte şi interesele Galiţiei, şi desciplina de
generală a acţiunii statului. Austria, în aceste condiţiuni e neputincibsâ.
Cestiunea petroliului a răscolit insă spuză, şi scintel vibie sbucnesc în sus.	j Iunie. Juriul seă esaminator se compune
Intru cât privesce atitudinea polo- lin: d-nul general Arion câ preşedinte, nilor am dat tbto amănuntele; din;col neliî Poenuru şi Carp, ca membri.
vară la o lună, în ’oc de doue.
X
Soola de aplicaţiune de artilerie şi ge-nin începe esamenele sale generale la 3
actele m5stre şi am arătat şi motivele pentru care am votat apanagele. In urma acestei dări de semă, dâcă aţi votat pentru mine, aţi aprobat purtarea mea. Prin urmare pentru ce îmi mai cereţi a$I socotelâ de un lucra pe care l’am justificat atunci şi d-vbstrâ l’aţi aprobat prin alegerea mea ?
Toţi acei cari declarase câ ab votat pentru d. Stefânescu, ab dispărut unul câte unul la acâstă cestiune pusă.
Noi înţelegem ca alegătorii sâ se strângă şi se chiâme pe deputaţii şi senatorii lor spre a le cere socotelâ şi a se consfâtui împreună, dâr numai alegătorii, er nu ca toţi aventurierii, toţi bmenii certaţi cu justiţia,
partid. Se va vedea mai tânjid dâcă
Comisiunea militară însărcinată cu fixarea unor puncte după frontiera Dobrogeî a terminat lucrarea sa.
X
, „	, ,	.	Diarul străin L'Independance, urmeda cu
s ai Înşelat sei nu m speculaţiile metoda te> a, , in!e]a lum8a. lo nunl5t„,
Ca şi’n atâtea alte dăţi, am făcut ieri declaraţiuni fbrte limpezi cu privire la atitudinea guvernului nostru în cestiunea relaţiunilor comerciale cu statele străine.
Pentru brnent corecţi , cari iab viaţa politică în serios şi scib să controleze dacă faptele sunt sâb nu consecuente cu declaraţiunile, era prea destul. Dar varietatea acâsta a speciei umane e fbrte rară în presa nbstră. Chiar asâră, am găsit într’un ijiar de oposiţie aceleaşi acuzări, aceleaşi denunţări.
Repeţim dar declaraţiunile făcute: Nu suntem contra convenţiunilor ; orl-ce stat, înţelegem şi pe Austro-Ungaria, dacă vrea să încheiâ con-venţiuni cu noi, e bine-venit; în orice convenţiune ni s ar propune Insă, vom căuta protegiarea a trei categorii de interese; interesele industriei naţionale, interesele esportulul nostru, interesele consumaţiunn ieftene a acelor articole cari nu pot fi produse la noi.
Mal limpede decât aşa, nu seim să vorbim.
Dâcă Austro-Ungaria doresce să încheiâ convenţiune cu noi, nu vom refuza să intrăm in negociârl. Dâr nu vom negocia decât pe baza programei de mai sus, de la care cu nici un preţ nu ne vom depărta.
In urma acestor declaraţiuni france, adversarii noştri pot să fa ca ce vor voi. Dâr acuzarea lor. „că nutrim gând ascuns să încheiăm convenţiune eu Austro-Ungaria*, nu mai pbte fi acuzare. Dorim, s’avem convenţiune cu Austro-Ungaria, dâr numai în con-diţiunile specificate mai bus şi cu garanţia sigură câ convenţia va fi respectată.
-----------------------------
lor.
Greutăţi se rădică acum din altă parte. La facerea proiectului de concordat austro-ungar, interesele petro-liulut galiţian fuseseră sacrificate intereselor zahărului boemian , a fost tocmâlă in acâstă privinţă. Acum când se strică arangiamăntul şi se ^ cere urcarea tacsei petrodului—ceea ce pentru Ungaria e echivalent cu un sacrifieib—■Ungurii işi vor retrage concesiunile făcute zahărului, mai a-les că sunt înfierbintaţi de afacerea Ianski. El ab şi lăsat să se Inţelâga aşa ceva.
Acesta nu pbte însă conveni cu nici un preţ cehilor, c:irî n’ab nici
de »4î declară în rubrica de „Iuforma-ţiuni “ că: se vorbesco despre apropiarea cu Austro-Ungaria şi despre ruptura cn Rusia; că guvernul nostru nu maî vrea să încheie convenţiune cu Francia, că d-nul Maiorescu intră în cabinet, că parlamentul se va disolva ş. noi alegeri vor avea loc
toţi vagabonzi, toţi beţivi de prin de cum. poftă sâ pbrte glbba Polo-oârciumi şi cafenele sâ se -scble şi nilor.
dupe capriciul lor să chiâme pe re-presenbanţil naţiunel a le da cont. Aceştia ne avend nimic sânt, sunt
Neînţelegerea e gata.
Pbte câ dificultăţile s’ar aplana dacă n’ar fi de cât Cehii şi Polonii
Id 3tare să facă tbte scandalurile şi pe teren. Dar mal sunt şi Ungurii, un om care se respectă nu se pbte cari nu Înţeleg şă-şl îngreuieze tra
espune la insultele şi înjuriele lor, Când se aduuâ alâgătorii, ei sunt
Cavalerul G. E. Lahovary declară că cel care falsifică noutăţi, cari inventâijă sciri : şi propagă calomnii este tot aşa de culpabili ca şi un falsificator de monete. Se vede că ruşinea nu este cunoscută acestui domn.
n. X
Foia din strada Clemenţe! declara ieri cuu că d baron Mayo, ministru plenipotenţiar al Austro-Ungariel, aplecat laViena, fiind chemat do guvernai săb Acâstă scire este falşă. D. baron de Mayr n’a plecat decăt la Braşov, de unde s’a şi întors ieri îndărăt.
X
— Cohfnnicaţianea pe eiilea ferată între
SCRISORI IIIH BULGARIA
iul şi producţiunea In hatlrul indus- Galaţi şi Bărboşi e întreruptă ; trenurile
nu vin decăt pană la Birboşu, de aci transportul se face cu trăsuri. Posta insă ar fi
triei austriaco. Singuri — de bre-oe numtrul şi puteraa morală, prin ur-' curentul protecţionist e acum deplin mare pot să impună unor asemenea, stăpân itor—Cehii şi Polonii s’ar în-!8*®*1 tot ^	dâcă nu s’ar fi îndurat
lepădături ale societăţeţ Când se a- ţelege lesne, urcând tacsele şi pe * antreprenorul curselor dintre gară şi agen-
zjhâr şi pe petrolib. Dar Ungurii ? ti! 8ă trimită Cttrio,a 8ea 8Pre a 0 aduce-Tbte aceste ilustrâză îndestul ai-	-«Hiisa**—-----
Tuna numai aceştia din urmă, a mer ge reprezentanţii naţiune! a.o o, este a merge îq miZlocul unei mocirle din care nu pot eşi decât mânjiţi,
- -----o—"
Cele ce se petrec la Viena sunt prea caracteristice pentru,situaţiunea politică din Austria, ca sâ nu revenim asupra lor.
Iu multe rânduri am susţinut că în Austria nu esi3tâ Încă viaţă politică ;
tuaţiunea Austriei şi a întregei monarhii austro-ungare, situaţiune ou totul ner^ţionala- Ele mai arată situaţiunea particulară a guvernului din Viena, care, pe lângă Cehi, Poloni şi Unguri, mai are în eale-f şi pe germanii austriac!.

. _	fNFoaniATiaiffi
că vechia monarchie trece acum prin tr O stare provisorio fbrte aprbpe CU, Anul acesta, ca şi îu anul trecut, totă, j selor, ea pbte servi de convenţiune-tip pen-
coraraum cu mnn
Curierul financiar, publica, în ultimu l număr, un articol asupra acestei conven-ţiunî. Numitul organ e mulţămit din tdte puntele de vedere şi îucheiă ast-fel :
„In resumat, convenţiunea cu Elveţia cate in mare parte bine alcătuită în părţile sela fundamentale şi, cu ore-cari modificări dictate de natura şi felul intere-
ehaosal şi că diferitele elemente ale luna Mal a fost destinată de Scol a de O- tru încheiarea convcuţiunilor nostre cu
vieţei publice abia acum încep să se ficerl pentru aplicaţiunea elevilor Ia dife-, cele-l-alte state.*
(Corespondenţa particulară a Telegrafului)
Sofia, 22 Mal.
Mortea preotului Anghel Ciolukoff. -- Necrologul scris de patriotul Zaharia Stoianoff. — Complotul de la Burgas, amănun'e noul. — Nota guvernului rus — Interogatorul d-lul căpitan Nabocoff. — Budgetul Rumeliel-Orientale. — Neînţelegerile cu Austro-Ungaria.
O scire durerâsă ne vine din Filipopoli. Marele jatriot bulgar, unul din autorii de frunte a revoluţiunil naţionale de la 6 Septembre, a fost omorît mişeleşte de către nişte trădători. Preotul Anghel Ciolakoff este o fisionomie caracteristică, o adevărată ilustraţiune bulgară. Acest servitor al lui Damne^eă aparţine pleiadei preoţilor noştri, cari se luptai! până adt cu duşmanul re-ligiunit creştine, ţinend într’o mână sfânta cruce, iar în cea-l-alta sabia. In memorabila £i de 6 Septembre, preotul,Anghel reni la Filipopoli în fruntea unei gldte de ţSranl de peste 2,500 suflete. Aceştia fură paro-henii săi credincioşi. Sosind în acea memorabilă în faţa conacului, preotul Anghel ridică crucea şi strigă, adresându-se câtre popor; da jkvle siedinenie-to l (Să trăiască unirea).
Organul de frunte a patrioţilor bulgari Nesavisimosti (Neatârnarea), tipăreşte un necrolog al repausatnlul, iscălit de d. Zaharia Stoianoff, din care vă estrag urmă-tdrele pasage :
«Şi pentru ce acest omor crud ; Preotul «Anghel a cădut vic'imă pentru c’a fost «m: bun bulgar, pentru că s’a luptat pen-«tru libertatea poporalul sed, pentru că a «suferit pentru o causă dreptă, pentru oa «a fost unul din autorii revoluţiunil naţionale. Şi cine sunt asasinii? întrebaţi pe «diplomaţia rusă, ascultaţi ce gic agenţii «ruşi, citiţi proclamaţiile şi apelurile reacţionarilor, cari se numesc Zanchiştl şi «unioniştl-falşî. Să ca$5 dâr sângele acestui «sfânt asupra lor, căci eî sunt răspunzători «moralmente de crima comisă.
\
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL - 5 IUNIU 1886
«Până adî, adaogă d. Z Stojanoff, maî «la vale, acesta este primul omor In Bnl-«garia a unul sacerdot. Şi omorul nu se «datoreşte agi taţiunii electorale, ci a fost «premeditat. Iniţiatorul este un 6re-care «Nicola Ganefi, un individ necunoscut, un «om de nimic. Mulţimea escitată de agonţil «ruşi încongitiră casa preotului, Care ieşind «a fost omorît do dmenl. Capul preotului «şi sfânta cruce po care el ţinea în mâini «ati fost sfărîmate».
înmormântarea victimei nevinovate s’a făcut cu mare solemnitate, peste 5,000 de dmeni ati petrecut carul funebru la cimitir. Maî mulţi din delegaţii ţerănimel sosiţi înadins, ati rostit discursuri După ce vorbi unul din el, mulţimea strigă :
—	Otmşcenie ! Otmşcenie !
Numai mulţumită intervenirel cumpănite a patrioţilor cu influinţa asupra poporului, nu s’ati produs în acea di de doliti neorîn-duiell regretabile. D. Inghelstrem, agentul diplomatic rus, a ţinut tdtă «Jiua ptirta închisă, iar guvernul a pus sentinele pe stradă, unde se află palatul agenţiei. Ndptea a-ceea a fost interdisă circulaţiunea pe stradă. *
* *
Fiind că am inceput cu Rumeliu Orientală, să trec der de la Filipopole, la Burgas. Primesc d’acolo următdrele scirî privitdre la ancheta făcută la complotul ur<Jit în contra vieţel principelui şi a primului ministru. Doui din martorii citaţi de judele de instrucţie, d-nil Christo Nicoloff şi Statol Nicoloff ati declarat că în dina de 5 ale lunei curente, căpitanul Nabacoff împreună cu Pericles Todoroff, ati convenit cu un popă muntenegrean, cu Kolaroff, Şişmanoff şi Goranoff, ca ei împreună cu dânşii să fie gata a conduce in d'ua de 7 doue luntri până la un vapor rus, care in acea d1 va adăsta în mare. Vaporul rus trebuia, dupe spusele căpitanului Nabocoff să vie din Constantinopoi. Martorii în Gestiune ati primit pentru ace9ta căte 6 lire otomane şi la plecare i s’a d'8 Qă yor avea a imbarca 20 — 30 dineul.
In diua de 6 Septembre, căpitanul Nabacoff a'fost arestat, şi prin urmare martorii n’ati putut să primescă ordinul cuvenit. Din altă parte ancheta a maî descoperit dupe deposiţiunea telegrafistului Bogdauoff şi a d-lul Liloff, că încă în «Jum de 2 Maî, consulul rus din Burgas a trimis prin un ore care Torni, servitor, o scrisore către Na-bacoff in care între celeTalte se scria :
«Bagă de semă Nabacoff, de vei peri nu este nimic, der să esecuţî ordinele precum se cere.»
Martorii din urmă maî declară că în ijiua de 29 Aprile, Nabacoff a d'8, adresân-du-se către ei:
—	Peste 10 <Jil® totul se va schimba.
Rendul trecut v’am scris deja că Nabacoff a fost liberat, el trâiesce acum în localul ocupat de consulul rus şi umblând prin oraş, rîde de slăbiciunea nostră. Guvernul rus nemulţumit cu aşa isbânda, dobâu-ditâ prin forţa brută, a adresat ijdele aces tea o notă ftirte severă guvernului. In a-cestă notă se cer scuze din partea nostră pentru insulta adusă unul căpitan rus, a-restat de autorităţile bulgare. In notă se <jice că tribunalele bulgare nu pot fi considerate de competinte îutr’o afacere unde se bănuieşte un supns rus. Afacerile de acest soi sunt pendinte de capitulaţiunî.
La nota în cestiune, guvernul nostru n a vespuns păuă acum, der se di°e că Alteţa Sea principele a primului nostru ministru, că se nu se îcgrijescă, «voiti răspunde eti personal priutr’o scrisdre autografă către Maj. Sea împăratul, numai anoheta să se isprâvescă.»
*
* *
In <Jida de 14 luna viitdre se va deschide sesiunea parlamentului, care are a deslega cestiuuî de cea mal mare importanţă. Der din tdte cestiunile ce se vor pune la ordinea in acestă Sobranie, cea maî spi-ndsă este convenţiunea turco-bulgara, ratificarea oăreia se crede obligatorie de către lumea diplomatică. Eti unul sunt convins că arangiameutul va fi aprobat, de şi patriotismul sfint al omenilor caZsharia St o
janoff nu’î va permite ca acâstu aprobare să trecă fără vre un protest, ce «istoria» este însărcinată a înscrie pentru viitor. Cestiunea relevată de organul unor preten-ţiunl bisare, L'Indep. roumaine, cum că convenţiunea nu permite deputaţilor Rume-lie! de a siegea în Sobranie, se va tranşa într’un mod forte natural. Unire, de şi de jure nu s’a primit de Rusia, de fado aste un fapt împlinit şi ori ce s’ar 4*ce peste 3 săti 4 ani nu vor remânea nici măcar vestigiele arangiamântuluî turco-bulgar. Lucrul greti va consta nu în acest din urmă cas, relevat maî sus, ci în cestiunea privitore la alcătuirea budgetului Ramelieî Orientale. In proiectul de lege privitor la acestă cestiune, văd între altele în capitolul cinci, următdrele linii la cheltuieli :
Par. 6 General-guvernor 90.800 leve Par. 7. Cheltuieli de călătorie 18.160 leve
^£Par. 8. întreţinerea conacului 6.200 leve
Asupra acestor cifre, de sigur că se va ridica o furtună. Art. 35 din Constituţiu-nea nostră, prevede că lista civilă, care este a<jl de 600,000 lei, nu ptite să fie mărită fără consimţimentul parlamentului. Aşa der cum s’a făcut că s’ati înscris în budget sumele de maî sus, de ore ce discuţiunea asupra cestiunel nu va avea loc în Sobranie ?
Vă noteij acesta spre sciinţă, veţi vedea c’am prevedut bine.
Ivanovict.
-------------------------
Relaţiunile economice cu Turcia
Suntem dintre cei care pun preţ pe bunele relaţiuni nu numai politice dar şi e-conomice cu ţările din peninsula Balcanică. In marginile sferei nostre de activitate, am căutat în tot deuna a recomanda înmulţirea daraverurilor dintre România şi Turcia. O alianţă economică, un fel de Zoii-verein al României cu Turcia, Grecia, Bulgaria, Serbia şi Munte-Negru, ne-a preocupat în multe rânduri. Tote aceste ţâri au trebuinţă de a se [emancipa economi-C63ce, de a scăpa de starea de minoritate în care stati înlănţuite până astăzi. Unite tntr’acest scop, negreşit că acţiunea lor ar fi maî simţită, ar impune maî cu tărie celor care, nesocotind dreturile lor, căută a le înfeuda entăria seti entăria puteri. De multe neajunsuri am fi fost feriţi atât no cât şi vecinii noştriî de dincolo de Dunăre dacă am fi fost uniţi cel puţin pe terenul economic. Se vede că cei mari şi puternici ati ochiul neadormit asupra po-porelor din peninsula balcanică şi asupra României. Nu numai că caută a împedica orî-ce apropiere între noi şi cei de peste Dunăre, dar din contră vira ztzania. Aşa, ca se cităm un esemplu, acum după ruperea negociaţiunilor no3tre cu Austro-Ungaria, Ministrul Seceni a înfăţişat un proiect de lege prin care propune se se lase a trece din Bulgaria şi Serbia îu Austro-Ungaria porumbul şi meiul fără a plăti vre-o taxă vamală Se grăbesce însă a adăoga ministrul maghiar că acestă concesie făcuta vecinilor noştri de preste Dunăre este tim-porară.
Cu drept cuvânt se întrebă cine-v.i de unde până unde atâta generositate din partea Austro Ungariei câtre Bulgaria şi Serbia? Respunsul îl dă cspuuerea de motive a ministrului 'care între altele arată că »pria favorisarea importului porumbu-«lul şi meiului din alte ţerl, trebue se i »se £ arate lămurit guvernului român pe-«ricolul că va perde pentru tot deuna a-«provisiouarea monarchiei dacă ar dăinui «mal mult timp acestă stare de lucruri.»
Cu alte cuvinte ministru ungur caută a pune în conflict interesele nostre cu ale Bulgariei şi Serbiei în scop de a apăsa a supra nostră spre a ne sili se consimţim la condiţiunile ce ne-au pus prin proectul lor de tractat de comerciti. Zizania, armă, favorită a diplomaţiei, este întrebuinţată şi cu acestă ocasiuue.
De altă parte se vorbesce că de eâud cu ruperea tratărilor pentru tractatul de co-merciti cu Austro-Uugaria, Turcia caută şi dânsa a deveni esigentă ameninţându-ne
că dacă nu vom încheia tractat de co-meroiti cu dânsa are să aplice productelor ndstre care se importă la dânsa, taxe vamale ridicate. A trebuit 98 stăruâscă cine-
va de miniştri jotomani pentru ca s8-î aţâţe contra ndstră, şi acâslă tot cu scop de a vîrî zîzaniî între noi şi Turci.
Ceea ce se petrece nu ne surprinde, de ore ce cunâscem diu experienţă sentimentele Austre-Ungurilor pentru noi. Avem dreptul a ne mira că guvernul otoman cade^atât de lesne în cursa ce i se întinde, înlăturând orî-ce consideraţiune politică, credem că putem arăta cu cifre că la urma urmelor Turcia este mal interesată decât România pentru a trăi în bune relaţiuni de schimb. Spre a convinge pe cititori despre acăsta vom reproduce aci cifrele privi-ttire la importul Turciei în România şi la esportul României în Turcia de la 1881 —
1884 :	Importul Turciei în România în lei	Suportul României ,u Turcia în leî
1881	12,372,172	11,344,377 12,599,971
1882	10,352,425	
1883	13,640.157 13,468,277 aceste date resultă că	8,555,802
1884		7,224,331
Din		în aceşti din
urmă patru ani Turcia a esportat din ce tn ce maî mult pentru România : că în a-colaşî timp esportul României pentru Turcia a mers descrescend. ,De unde la 1881 noî esportam pentru 11 milidne, în 1884 de abia ain esţ ortat pentru 7 milidne.
Iu fine în cel dinjUrmăan 1884, Turcia a importat tn România aprope îndoit de cât am esportat noî pentru acest impariQ. Cu alte cuvinte noi am cumpărat de la turci aprope îndouit de cât le-am vindut.
Ast-fel stând relaţiunile ntistre, nu suntem în drept a susţine că Turcia, cedând îndemnurilor cutăruia ambasador că s8 ia măsuri de vigâre contra ntistră, ea cade într’o cursă şi lucrdză contra intereselor sele ? Cam aşa fac turcii în tote şi pentru aceia le-a mers şi le merge atât de bine,
Şi pentru a lămuri mat bine cestinnea, se vedem din ce articole se compune importai Turciei şi esportul nostru pentru deusa.
In suma de 13,468,277 leî lacăt se urcă importul Turciei în România In 1884, intră articolele următdte pentru 10 milioue.
Piei tăbăcite ordinare Tutunuri Unt-de-!emn Portocale, e c..
Măsline
Roşcove şi smochine Bumbac brut Ţeseturi de lână Fructe uscate Seinînţă de tutun SepunurI ordinare Cărbuni de lemn Migdale
Untură de peşte Cafea crudă
Restul de 3 militine
2,695,336 let 2,595,190 » 1,777,240 » 1,018,589 »' 788,179 » 433,190 » 300,322 » 225,900 » 193,776 » 172,000 » 162,659 » 1*23,208 » 121,248 » 115,651 » 110,781 »
represiută alte 0-
biecte.
In suma de 7,224,331 lei cât aui esportat noi în Turcia în 1884, intră mal cu semă obiectele următore peutrn suma de peste 6 mi''6ne.
Lemne de cunstrucţiunl	2,376,232	leî
Făină.de grâu	1,249,788	„
Brânzeturi	1,106,391	„
Piei brute mari	694,082	„
Legumi fainose uscate	505,920	„
Ord	171,906	„
Grâu	_	171,623 „
Aşa şi turcii importă si noi esportam maî cu semă produse ale solului, cu deosebire că turcii importă la noî îndoit de cât esportăm noî la dânşii. Ast-fel fiind situaţiunea reiese de la sine că Turcia aie îndoit interes decât noi pentru ca s8 trăim în bune relaţiuni. Şi cu tote acestea Turcia cedând unor îndemnuri rtiu-voitdre, ia apucături ameninţătdre ! Nu se gâudesc 6re 6-menii de stat turci că şi noi seim a socoti, şi pdte ceva mal bine decât denşiî? Pentru ce d8r în loc s8’şî caute de interesele lor ; în loc se procedeze cu bunăvoinţă şi omenie spre a se înţelege ou noi, el se tac unelta unei politici de resbunare străină de interesele lor. Nu o se înţelegă eî fire nici o dată că interesele lor atât politice cât şi economice le comanda a trăi în cele mai cordiale relaţiuni cu România V Din parte ne înlăturând orî-ce sentiment oare ar pulsa se dea nasoere vre-unel bă-
FOIŢA Ş)IARULUI „TELEGRAFUL*
(2)
BANDA NEAGRA
DE
CONST. GUfiROULT
partea Antei a ir
Deststinnirea
Domnişdra Estelle Drancy, stătea cu fratele ei, care era inginer la un mare ma-gasin mecanic. Ea dădea lecţii de franceză la nişte familii destul de onorabile. Am mal întrebat despre ea şi pe o vecină a mea, cu care făcusem cunoştinţă nu de mult.
Când ’i-am spus planul meti, ea mî-a făgăduit că întâlnindu-se, lî va vorbi despre mine. Natural eti am consimţit la a-cesta şi a treia ea ’m‘ 8Puse ca fratele e bucuros s8 me primescă în visită. Inchipui-ţive acum ce bucurie aveam. Am vedat-o în sfîrşit, o vedeam in tote filele, şi dupe vre-o cinei, şase întrevederi, inima sufletul, gândirea mea era către ea. Când nu
o vedeam pare-să nu mai trăiam ; când plecam la biuroti eram desperat că voi petrece ttită diua fără se o ved. Eram cuprins de delir, de pasiune pena la nebunie.
Dupe o luna dediie, m8 hotărî! se-I cer mâna de la fratele eî, acesta am făc.ut-o cu ajutorul unei dtimne bătrâne, care a fost martoră amorului nostru.
Respunsul lui J ulien, a fost cum me aş -teptam, adică că consimte din totă inima la unirea nostră, care trebuia să fie fericirea suroreî sale. Esteie chemată de fratele el. nu putu se’şi ascundă bucuria audind aceste cuvinte, şi declară că’l lasă pe el să o facă fericită şi sâ’i alegă un soţ bon.
Te las se te gândeşti dacă eram fericit seti nu şi dacă nu eram nebun de bucurie când am revedut-o sără.
Din acel moment eram fdrte bun prieten cu Julien, care din când în când venea la biroti să me vadă, unde de multe orî eram nevoit se lucrez pâuă la un-spre zece ore sera. Acolo am avut plăcerea de a’i studia tote obiceiurile. Eti din partea mea m’am angajat se me duc pe la el, or de câterorî eşiam maî curând de la biroti.
Iatr'o di pe când era la mine, agitat,
nervos şi cu c durere de cap de care suferea de mult timp, scose din buzunar o sticlă cu parfum ca se’şî liniştescă durerea. Eti neobicinuit cu acest miros 'l-am întrebat ce e acel parfum. E mi-a răspuns că e o doctorie fărte bună pentru durere de cap de care suferea şi el, cum am spus, şi că doctorul îî spuse să o întrebuinţeze. Durerea devenind din ce în ce maî mare, declară că trebue se iasă afară la aer ca să se liniştescă puţin. Plecă repede lăsând pe biroti batista muiată cu acea doctorie.
îndată mirosul acela deveni nesuferit, eti eram să me ridic şi se arunc afară batista.
Am cădut îndată pe fotoliti, pare-că pi-cidrele ’mî erati paralisate. Voiam să chem pe Juiian, dar nu puteam sădic un cuvânt, Atuncî me gândii la banii ce’l aveam în casă. Dar nu puteam mişca braţul meii rece, pare-că eia de marmură, apoî am îucbis ochii fără voie şi capul meti cădu pe biuroti.
Am adormit gândindu-me la casă şi chemând în ajutor pe Julien.
III
Acusarea
Maxim st'tu câte-va momente fără a dice un cuvânt, apoi reluă.
nnielî de rea voinţă, îndemnăm pe guvernul nostru să caute a se înţelege cu Turcia pe base de respect reciproc al intereselor. Decă inse Turcia ar stărui în pre-tenţiunî nepotrivite care ne-ar vătăma, a-tunct, cu tdtă părerea de răti, trebue să facem ceea ce ne sfătuesce apărarea intereselor nostre.
In tot caşul să lucrăm ast fel îu cât lumea se se încredinţeze că nu noî facem dificultăţi ; că din contra, ţinem cn dinadinsul nu numai a păstra dăr a spori re-laţiunile ndstro economice cu imperiul o-toman.
(JSconomia Naţională.)
SCim Şl FAPTE
Inspedarea recruţilor.— Marţi la 3 ale curentei, orele 10 de dimiuăţă, M. S. Regele, însoţii de adjutantul săti de servîciti, a mers călare pe platoul de la Cotrocenl, spre a inspecta recruţii regimentului al 6-lea de dorobanţi, ce se află iu tabără a-colo.
La sosire Regele fu Întâmpinat de D. general de divisie Cernat, comandantul corpului II de armată, de D. general Budiş-tânu, comandantul divisieî IV, de D. colonel Algiu, şeful statuluî-major al corpului II de armată, şi de D. locotenent-oo-lonel Leon, comandantul regimentului.
Regimentul aşedat tn ordine de bătae adăsta sosirea M. S. Regelui.
Majestatea Sa ordonă a se executa pe batalioue mânuirea armelor, focurile din loc şi diu mers, diferite mişcări din şcola de batalion şi tiraliorl, şi în urmă primi defilarea.
Dupe terminarea inspecţiei, Regele a-dună în giurul Săti pe toţi d-nil ofiicerl aî regimentului şi, dupe ce le aretă aprecierile Sale asupra diferitelor mişcări executate de trupă, biuo voi a le exprima înalta Sa satisfacţiune pentru gradul instrucţiune! ce a constatat la inspecţia de faţă ; iar la orele 11 3/1, Majestatea Sa se întdrse la Palatul de la Cotrocenl.
Estremul Orient.—Ieri, cu trenul de şese, simpaticii artişti Moeeauu şi Velescu ati părăsit Bucnresci! cu destinaţinne pentru Găleată. Familiele artiştilor, câfî-va amici şi membri al presei erati pe peron.
D uiî Moceanu şi Velescu, însoţiţi de unul din elevii lor, nu se vor îuttirce decât peste două luni.
Către cultivatorii de verml de mătase.— De la 1882, boia gândadlor de mătase, numită muscardina, a ftcut progrese aşa de simţitore în cât a devenit băla dominantă în timpul ultimelor două recolte într’un mare număr de puncte.
Acestă maladie, independentă de calitatea seminţei, este accidentală şi molipsitor e.
Accidentală câud ea se produce de la a
4-a transformare până la suire, în urma unei schimbări de temperatură, trecând repede de la cald la frig însoţit de umezelă cum spre exemplu în timpul nnel furtuni. Pentru a evita nimicirea vermilor prin electricitate trebue se se facă focuri cu flăcări în sobe în timpul furtunei. Grija constantă a educatorului trebue se fie de a menţine temperatura egală.
Contagioşă când acestă bălă se desvoltă din primele etăţi ale vermilor. Acestea pro-băză că localul şi tdte accesoriele n’ati fost curăţite s’ati n’au fost destul de bine. Mijlocele curative propuse pene adî nefiind în general recunoscute eficace, credem că trebue se se adopte mijlocele preventive, singurile capabile de a înlătura acest flagel şi prin cari acei cari le-ati aplicat bine până adî ati reuşit de a se scăpa de el.
Printre aceste mijltice ne vom mărgini a cita curâţeuia şi a esplic-a in ce mod tre-bne să se obţină, f
înainte de a pune în maguaneriî e necesar de a vărui pereţii şi tavanul cu apă de calce seti adiţionată cu puţin aud sulfuric şi a se spăla pardosela cu patosă ceti cu leşie. Acelaşi lucru trebue să se facă în localul unde se ţin frundele.
—	M’am sculat gândindu-mS la Estelei aducându-mî aminte de cea din urmă convorbire, cel din urmă sărut ce’l depusesem pe mâna eî, părăsind-o maî cnrând ca de obiceiti, pentru că a doua di având a face jocotela generală, trebuiam sti lucrez maî mult. Deşteptarea nu depărta ilusia mea, mă găsii in camera mea, şi deschidând ochii am vedut ttite lucrurile pe cari le cunoşteam; un sgomot uşor me făcu se întorc capul, am rămas încremenit vidând trei omeni stând lâugă pat, surprinderea fu maî mare, când recunoscui că doi din acel timenl erati sergenţi de ora; şi al treilea un comisar de poliţie.
—	Iertaţi-mă, domnilor, le-am zis începând a vorbi cu multă greutate, pentru că limba mea pare-câ era legată, sunt nevoit se vă întreb, ce trăbă aveţi aci la mine ?
—	Ab! te mirî, pentru ce stăm lângă d-ta! răspunse comisarul cu un ton puţin ironic.
—	Da, domnule, şi ve rog să’mî espli-caţi acest mister.
—	Bucuros, domnule, cu t6te că după mine acestă esplicare nu e de folos.
-----_ ■	II ■ ■ ■ sa
Asemenea tdte accesoriele culturei tre-buesc ţinute în leşie maî multe dile. Cine n’sre un resorvoriti destul de larg ;i a-dânc Ca să facă acăstă operaţiune ptite să sape o gr6pă în pământ. Prin acest mijloc putem fi siguri că toţi germenii infec-ţiuneî, cari sunt în ţevile de trestie, porii şi crăpăturile lemnaluî, vor fi distruşi.
Odată spftlato, curăţite şi uscate, tdte accesoriele sunt închise în magnanerie şi unde, dupe co se va închide ermetic ttite deschizăturile, se arde în mângâie sulf seti lemn, care fac mult fum, pae, etc. be re • petă aceste atumftri două sâti trei d'^e> î* cu cât mal mult cu atât e maî bine.
Aceste afumărl se pot face prin nn alt mijloc. Se varsă într’un vas de pământ J până la 4 sute grame de cblorură de calce şi una sută grame de acid sulfuric şi so lasă localul închis bermetic timp de mal multe d>le. Cheltuiala e ftirte mică şi cultivatorii pentru maî multă înlesnire şi eoo-nomie pot să se asocieze între eî pentru ca în acelaşi local se deainteoteze tot mobilierul lor industrial.
Aceste mijldce sunt la îndemâna tutulor şi de natură a preaerra contra maladiei recolta viitâre dacă se pune imediat in practică
Manifesta ţi unea de la Giurgiu, — Din Giurgiti se telegrafiază darului Voinţa Naţională că populaţia acestui oraş a făcut o manifestaţie partidului liberal, ca protestare în contra uneltirilor neleale ale in« firaeî oposiţiunî din localitate.
Sâmbătă săra aflându-se că sosesce îu Giurgiti, pentru a ’şî regula o afacere da on6re, d. I. C. Fundescu, deputat şi directorul politic al darului Xelegraphul, un nus măr de peste 200 cetăţeni, dintre oeî maî de frunte din ^localitate, ati mers la gară şi ati făcut d-luî Fundescu o adevărată o-vatiuue plină de entusiasm.
La gară se aflafi şi câţl-va agenţi al o-posiţiei, plătiţi pentru a provoca scandal ; faţă cu mulţimea cetăţenilor, el aO trebuit să se retragă într’un colţ.
La plecare aceeaşi manifestaţie s’a făcut d-luî I. C. Fundescu ; de astă detă numărul cetăţenilor a fost maî mult decât îndoit şi manifestaţia a fost mal imposant».
Cetăţeni notabili veniseră să 'şl manifes teze simţimenteie lor liberale şi devotamentul lor pentru Tron, prin strigăte de Trăiască MM. LL. Regele §i Regina.
D. Fundescu precum şi d. senator Mă-nescu, care se înttircea în capitală cu acelaşi tren, ati mulţumit cetăţenilor, deola-rându-le că un singur moment nu s’afi îndoit de sentimentele lor pe cari şi cu acăstă ocasiune ’şi le-afi manifestat In public.
Acesta este o lecţinne din cele mai aspre dată oposiţieî.
Spicuitor.
ACTE OFICIALE
D. Ştefan Mărculescu, actual verificator clasa I la casieria Olt, se numesce, la casieria judeţului Argeş, în funcţiunea de verificator clasa I, în locul d-luî Dimitrie R. Niculescu, destituit.
Sunt numiţi :
D. Scarlat Yasiescu, actual verificator clasa II, la casieria judeţului Olt, în fuucţiunea de verificator clasa I la aceeaşi casierie, in locul d-lul Ştefan Mărculescu, trecut in altă funcţiune.
D- I. N. Demetrescu, la casieria Olt, in funcţiunea de verificator clasa II, rămasă vacaută prin avansarea d-luî S Yasiescu.
Se aprobă ca cărţi didactice pentru sctilele secundare din ţâră cărţile: „gramatica latină etimologia, ediţia III laşi 1884 şi partea II .sintaxa" Iaşi 18S3, de S. G. Vârcolici, licenţiat în litere, profesor.
------ MllllVi
FLORI DE! STIL
Naţiunea de la 31 Mai îşi începe ast? fel articolul de fond :
„Râmâne cine-va încremenit când citesce cine-va lipsa de ruşine, ca care organele oficidse lncăreâ, sS discredit teze oposiţiunea în faţa ţârei.“
A citi o lipsă de ruşine... Sunteţi în stare se pricepeţi aşa ceva ?
Mulţi nu vor da p6te atenţiune acestei
Urmă cu un ton grav:
Unde ai fost erl, marţi, de Ia un-spre-
zece ore sera ?
La casă d-lor fraţii Claude, bancheri în stradă Provenea, unde sunt funţionar.
—	Iu calitate de casier ?
—	Da.
—r Ce aî făcut în acea sără ?
—	’Ml-am regulat casa şi socotâlelp ca se fiti in regulă pentru a doua di.
—	Pentru acesta aî stat la casă, pe care aveai obiceiul de a o închide ?
—	Da, dacă voiţi, întrebaţi şi pe stăpânii mei...
—	Aşa.	,
Ab l strigai eti.
Adăogaî apoî:
—	Ah! apoî d-v6strâ ’mi faceţi un a-devărat interogatoriS, pare c’aş fi pe banca acusaţilor.
___încă nu, răspunse cn racilă comisarul.
—	Cum I încă nn! Ce ? sunt acusat pentru ce-va?
—	Te maî îndoeştî cătuşl de puţin de acâsta ?
—	Cum nu!
—	S8 urmăm interogatoriul atunci.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 5 IUNlU 1886
3
f
greşeli enorme; o scăpare de condei, ce l cu asta !
Dar nu trebue s8 se ia lucrurile uşa ;
nu o aci o simplă lipsă de cultură literară, de şi chiar acesta ar fi neiertat pentru ^iarişti cari se respectă ; e în joc o lipsă de judecată. Cine e iu stare se scrie că : »Remâno încremenit când citesce lipsa de ruşine* e un om care nu soie s8 ju-dece. Şi cine nu soie să judece în lucruri aşa de mici, nu pâte fi în stare să jndece lucruri maî mari.
Sărmană ţerS, ce Z'an9ti ••••
“ a m
IatîmpUrt din capitală
Bueunărclî.— Vasile Popescu are nisce mâini forte delicate, ast-fel că dacă le vîră în buzunarele celor-l-alţl muritori, aceştia nici nu o simt. Ca consecinţă putem spune că chir Popescu s’a dat cu totul în voia buzuuărelilor şi avend această meserie a căutat s’o esercite ieri, virând mâna în buzunarul lui C. Trandafirescu. întristarea acestuia n’a fost mică când se trezi fără de bani tocmai la moşi unde tâtă lumea petrecea de minune.
Sic transit... pecunia in mano alteri.
Don-Caprice.
—ooăoo---------------
ULTIME SGIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Viena, 15 Iunie.
Camera a prim.t projectul de lege pentru continuarea drumului de fer Metkovitz-Mostar pene la. Serajevo.
S’a hotărât cu mare majoritate începerea discuţiei pe articole a tarifului vamal; în urmă s’a amânat pentru mercur!.
Budapesta, 15 Iunie.
Camera a adoptat în a doua citire projectul tarifului vamal. După propunerea guvernului projectul prevede libera importare a porumbului şi meiului din Bulgaria, şi Serbia. In sfârşit a primit projectul de lege pentru linia Metkovitz Mostar-Serajevo. Mâine a treia cetire a acestor legi.
Munich, 15 Iunie.
Prinţul Luitpold a primit telegrame de condoleanţă de la împăratul şi Imperătesa Germaniei, împăratul Austriei, Regele Sa-xoniel, Wtirtemburgului şi a altor Prinţi germani şi suverani străini.
îngroparea d-ruluî Gudden se va face cu cheltuiala Statului.
Munich, 15 Iunie.
Corpul regelui e expus în vechia capelă a curţii. Cu începere de mâine, publicul va putea se visiteze capela de la opt oro diminâţa penă la şese sera. După tâte probabilităţile, corpul va sta expus în capelă până sâmbătă. îngroparea va avea loc Duminecă.
Paris, 16 Iunie.
Senatul a ales comisia pentru proiectul de espulsarea prinţilor, din cari sunt şese contra şi trei pentru espulsare.
Munich, 15 Iuniil.
La autopsia făcută cadavrului regelui, s’a costatat mari degeneraţiunî la crier şi meninge, causate prin imfiamaţiile crouice anteriore şi recente; parte din ele sunt din causa desvălirei anormale.
Munich, 15 Iuniil.
Ministrul Lutz esprimă în Camera cea mai profundă durere pentru regele. El comunică mesagiul prinţului regent prin care cere a primi regenţa, însărcinând în acelaş timp pe minister de a da Camerei tote es-plicaţiile trebuinciâse. Lutz propune ca a-ueste esplicărl se Re facă în şedinţa secretă şed unei comisiuni.
Camera alege în urmă o comisiune de doî-spre dece membri, la care vor putea asista ori ce seniori cu condiţie se păstreze discreţie absolută.
Din ediţia de s<$ră______________
7 ore sera
Munich, 14 Iunie.
După sciriie date de poliţie, personalul caste ilul, neliniştit de absenţa prelungită
a Regelui şi a d-rulul Gudden, Începu a căuta în parc şi pe marginea lacului Stern-berg. Acolo i-a şi găsit. Scoşi din apă eî nial deteră âre-care semne de viâţă. Tote sforţările d-rulnl Miiller pentru a ’i scăpa fură în zadar.
ua miedul nopţii, mâr tea Regelui şi a d-ruluî Gudden aii fost constatate într’uu mod oficial.
Munich, 14 Iunie.
Un decret al regebtulr.I proclamă de rege pe prinţul Otton de Bavaria. Dâr pentru că din causa bilei, noul rege so găseace în imposibilitatea d’a esercita puterea, prinţul Luitpold ia regenţa, invitând pe poporul bavarez a se supune regelui şi regentului.
Miinich, 14 Iunie.
Ieri înainte de ainiadl, Regele se plimbase împreună cu d-rul Gudden, pe urmă aşedându-se pe una din băncile parcului, a convorbit în modul cel mal calm cu d-rul şed.
Săra, Regele A prândit repede, pe urmă însoţit de d-r, părăsi castelul fără a fi urmat de vr’un infirmier.
La 11 ore săra s’au găsit cadavrele în lac, nu departe de banca pe care se aşe-dase Regele dimineţă. La marginea apel erad doue umbrele şi pardesiul Regelui.
Rănile d-ruluî Gudden, a cărui frunte ş. obraji portă semnele unghielor Regelui, fac s8 se presupună că o lupta violentă a trebuit se fie.
Miinich, 14 Iunie.
Astădl înainte de amiaijt trupele, conform Constituţiunil, ad dat jurământ Regelui Otton şi r agentului.
Miniştrii ad plecat ia castelul Berg, pentru a coustata mortea Regelui Ludovic.
Populaţiunsa se arată adânc mişcată din causa tristului eveniment.
Clopotele tutulor bisericelor răsună.
Sofia, 14 iu: u.
Prinţul a deschis Adunarea prin discursul următor :
După marele evenimente istorice priu cari a trecut ţâra, sunt fericite a felicita în capitală, cea d’ânteiti Adunare naţională la care iau parte representanţil de dincâce şi de dincolo de Balcani.
Nu găsesc domnilor, cuvinte pentru a exprima recunoscinţa mea fără margini că tre vaiorâsa naţiune, care, ca un singur om, s’a ridicat pentru a apăra patria con-tra inamicului şi care a sacrificat tot pentru a scăpa onârea, libertatea şi integritatea teritoriului nostru.
Socotesc ca o datorie, domnilor, de a mulţumi naţiune! prin intermediul vostru, pentru isprăvile vitejilor noştri soldaţi, a-ceştl fii demni aî patriei, cari cu o bravură şi abnegaţiune fără exemple, ad dat nişte înfrângeri repezi inamicului, 1’aQ urmărit pe teritoriul sefl şi l’ail silit a ’şl căuta un puternic apărător pentru a fi scăpat dintr’o ruină neînlăturabilă
Isprăvile eroice ale armatei bulgăresc!, ş sacrificiile enorme suportate de naţiune ad făcut ca Bulgaria se dobândescă simpatiile lumii civilisate, au făcut se dispară obstacolele şi greutăţile şi aii lucrat cu tota influenţa lor pentru ca aspiraţiunile se fie satisfăcute.
De aceea astăţ}î constatăm cu mare bucurie îu faţa vâstră că unirea aşa de mult aşteptată şi aşa de sincer cerută este făcută.—Proba este că astă-di o Adunare generală naţională bulgăresea va examina şi va hotărî afacerile şi cestiunile privitore la interesele patriei comune.
Resbelul, din care Bulgaria, cu ajutorul lui Dnmneded, a eşit victoriâsă, a deschis o eră nouă istoriei nâstre. — El pune ţâra într’un loc onorabil in mijlocul statelor vecine ale peninsulei balcanice.
Acest resbel a inspirat naţiunel încredere în forţele sâlejj proprii şi speranţa într’un viitor strălucit, dâr în acelaşi timp mijlocele financiare ale ţării aiî slăbit şi dau naştere la noi sarcini şi noi trebuinţe la care trebue se recurgem.
In acest scop guvernul ve va presinta nişte proiecte de legi şţ propuneri ce veţi examina şi resolva, sunt încredinţat, cu tâtă atenţiunea necesară şi veţi da pentru
acesta guvernului concursul vostru luminat.
Declar sesiunea deschisă.
Prinţul s’a dus la adunare cumare ‘pompa. Corpul diplomatic asista la [ceremonie în mare ţinntă. La Intrarea şi Ia ieşirea din adunare, prinţul a fost călduros aclamat. După propunerea.biumulul, nouiî deputaţi ad jurat credinţa Constituţiunil şi Prinţului, şi ad ales o comisiune peutru a pregăti răspunsul la discursul prinţului.
Constantinopol. 14 Iunid
Djeved-Psşa s’a numit, ministru de justiţie.
Fraga, 14 Iunid.
Nişte Cehi venind din Germania pentru a visita teatrul din Praga, mulţimea a plecat ca să le iasă înainte şi a voit să facă demonstraliuue pe uliţe, cu tâte piedicile poliţiei a fost un conflict între poliţie şi manifestanţi. S’ad făcut numerose arestări.
Praga, 14 Iuniil.
Un cas de holeră sporadică urmat de mârte. A fost] constatat. Administraţia ia tâte precauţiunile cerute.
Londra, 15 Iuniil.
Anglia voSşte sâ’şî retragă trupele din Egyptul de sus, din causa bălelor şi a marilor călduri, dar a trebuit sS renunţe la acesta când a fost înştiinţată că insurgenţii Sudanului înaiutâzâ îu aceste părţi.
Munich, 15 Iuniil.
Rămăşiţele regelui urmate de trei trăsuri cu preoţi şi escortate de un detaşament da cavalerie, att fost trasportate de la Berg la Munich. Ele aii fost depuse la palat la ora unu de dimineţii.
SENAT
3	luniii 1886
Preşedenţia d-lul D. Ghica.
Presenţî 71 dd. senatori.
1). general dr. A. Fotino, raportorele comitetului delegaţilor, citesce raportul şi proiectul de lege relativ la modificarea greutăţii postavului fabrice! domnului colonel E. Alcaz.
D. Th. Boldur Lăţeseu întrâbă de ce nu s’a tipărit raportul acestei legi fiind important şi aduce imputări biurouluî că a pus acest proiect la ordinea Zilei fără ca raportul să fie tipărit. D-sea susţine că deca se feduce greutatea să se reducă şi preţul.
D. preşedinte declară că d. Lăţeseu este în drept să combată o lege der nu să a cusc biuroul, căci biuroul are drept prin regulament, în cas de urgenţă, să pună la ordinea Zilei un raport netipărit. Senatal nu pote trece la ordinea dilei pană ce mal întâia nu se va lămuri deca se pote discuta proiectul de faţă.
D saa proteste(jă contra cuvintelor ijise de d. Lăţeseu şi declară că nu mal presi-dedă un Senat oare se lasă să fie insultat şi părăsesce preşedenţia.
D. D. Guşti vice preşedinte ocupă fotoliu preşedenţial.
D. general S. Fălcoianu susţine bgea şi protestă contra cuvintelor d-luî Lăţeseu.
D. E. Stătescu, ministru, de justiţie, cere a se pune la vot dacă voesce ca Senatul se discute legea fără- a fi tipărit raportul ; conchiijend speră că Senatul va a-proba căci chiar şi d-sa va ruga pe Senat se voteze legea pentru vacanţdta Curţel de Casaţie fără raport tipărit.
Se consulta şi se primesce a se discuta legea imediat.
Discuţia generală se declară deschisă.
D. 1. Arapu combate legea.
D. General S. Fălcoianu rogă pe d. A-rapu sS citescă espunerea de motive.
D- general A. Anghelescu, ministru de resbel, rogă Senatul se închidă discuţia şi sS voteze legea.
Senatul închide discuţia,
Legea se ia în consideraţie.
Se procede la votarea legel în total cu bile şi resultatul votului este 55 votanţi 50 bila albe, 5 negre Senatul a primit legea.
D. P. Casimir crede că d. Lăţeseu nu a voit se adacă acusaţiunl nici biurouluî nici preşedintelui Senatului, d-sa dice că este bine a se rnga venerabilul preşedinte principele D. Ghica a ’şl relua locul şi a
presida ca şi maî nainte. (Aplause prelungite).
D. colonei N Bibescu, vice-preşediute, ocupă fotoliul preşedenţia).
D. dr. Severin propune o moţiune tot tu acâstă cestiune in copriDderea urmă-tore: Senatul împărtăşind sentimentele exprimate de preşedintele s8ă în privinţa cuvintelor d lui Lăţeseu şi reprobând acele cuvinte, râgâ pe preşedintele său se bine-voiască a ’şl relua locul săil la preşedenţia Senatului (aplause generale).
D vice-preşedinte N. Bibescu pune la vot moţiunea care se primesce de Senat in aplause generale şi Senatul trece la ordinea 4'loî-
D. C. Nanu, raportorele comitetului delegaţilor, citesce raportul şi proiectul de lege prin care vacanţele judecătoresc! se aplică şi curţel de casaţie.
D. E. Stătescu, ministru da justiţie, susţine legea dând âre-carl esplicaţiunî.
Legea se ia în consideraţie.
Să votezi apoi cu bile şi resuitaţul votului este 45 voturi, 45 bile albe; prin urmare Senatul a admis legea în unanimitate.
La ora 4 p. m. şedinţa urmăză.
ULTIME INF ORMATIUNI
'“Camera n’a ţinut adî şâdinţâ.
—	o—
Ni se scrie din Giurgid :
Duminică, 1 Iuniil, a fost convocat colegiul advocaţilor înscrişi în tabloul judeţului Ylaşca pentru a’şl alege consiliul de disciplină pentru termenul de doul ani.
D nil advocaţi s’au întrunit în sala tribunalului, sub preşedinţia ’d-luî procuror local şi afi ales cu maioritate:
Decan pe d. Rose Ştefănescu;
Membri pe d-niî B. I. Epurescu şi d. Rădnlescu.
Prin urmare încă un eşec al oposiţieî locale care conta forte mult pe acâstă oca-siune spre a face manifestare de partid.
—	o—
Suntem (.informaţi că ’d. G. Vernescu, proprietarul caselor unde a fost ministerul de resbel, ar refusa se înapoieze chiria pe 6 luni, în samă de 6000 lei, primită înainte de la stat, cu tote că d-sa s’a angajat în scris că va restitui acesta sumă in caşul când ministerul se va muta de şi, după contract ministerul avea drept aă mal stea încă nn an în numita casă.
—o- -
Regimentul 3 de roşiori a părăsit capitala ducându-se în Dobragea; două din es-cadronele sale vor face garnisână în Tulcea, iar cele lalte doue iu Constanţa.
Regimentul 1 de roşiori ce se află actualmente în Dobrogea îşi,va strămuta statul maior în Slobozia, împreună cu doue escadrâne, iar regimentul Jtal II de roşiori este aşteptat în Capitală.
—o —
Comisiunea militară însărcinată cu fixarea unor punte după frontiera Dobrogeî, şl-a terminat lucrările.
—o—
Tariful autonom vamal s’a pus îu aplicare, ast-fel cum a fost votat de Corpurile legiuitâre, de la 29 Maî şi faţă cu tâte Statele cu cari nu avem convenţiunî încheiate.
—o—
D. G. Ghica, ministrul plenipotenţiar al ţerel la Petersburg, va pleca Joi spre a lua în posesiune noul eSS post.
—o —
Mâine d. C. G. Cociaş, procuror de secţiune pe lângă Curtea de apel din Bucu-rescl, va pleca la Piteseî pentru a lua parte la procesul incendiatorilor din Câm -pu-Lung, proces ce se va judeca de Curtea cu juraţi de Argeş în filele de 5 şi 6 Iunie.
—o—
Duminică de dimineţă, M. S. Regele, însoţit de adjutantul de servicii!, a asistat la serviciul divin ofieiat în capela institutului de călugăriţe Sf. Mar ia.
—	o —
D. dr. Racoviceanu, a fost numit medic primar la spit&ial Colţea, post ocupat de decedatul dr. Marcovicl.
A4I ah început, la Cercul militai- examenele căpitanilor din corpul al II de armată, cari aspiră la gradul de maior.
Tot aci se vor ţine examenele căpitanilor din cavalerie şi intendenţă din tâtă ţara.
— o—
Aflăm că în urma esaminărel de către comisia medicală a celor 4 cadavre ce s’ad găsit la Târgovişte într’un puţ de pe fosta proprietate Pitiş, s’a constatat că âsele a-duse aci ad aparţinut la 6 cadavre, din cari două craniuri lipsesc.
D. S. Populeanu, procuror general, a pispus să facă noul sondagiuri la faţa locului spre a se găsi şi cele două craniuri.
D. prim-ministru I. C. Brătianu este aşteptat astă-seră de la Florica.
INSERŢIE
Notarul comunei Dărăsci din plasa Sabar, distr. Ilfov, anume Vasile Ionescu, în dispreţul legilor şi al moralei a comis şi comite nenumărate abuzuri, el se pretinde că este mal presus de cât legea, de ore ce dice că se bucură de protecţia d-lul sub-prefect şi ori cât timp aripa d-luî subprefect va fi întinsă asupra lui, nu are grije.
întrebăm der, pe actualul d-nu prefect de Ilfov, are d-sa cunoscinţă de următârele abu-8urî comise de acel notar, abusurî reclamate d-luî ministru de interne şi care sunt:
1.	De la Ilie Manole a luat lei 60 spre a’î permite se deschidă stabiliment de câr-ciumă.
2.	De la Nae Georgescu. lei 10 pentru dresarea unul proces-verbal.
3.	De la preotul Iân, lei 40 peutru a forma bugetele cultului.
4.	De la PetreG. Olteana leî 100, plus 20 cheltuell, spre a scăpa pe fiul seh din armată.
5.	De la juraţi comunali a luat câte 5 lei de fie care, sub cuvânt că el va stărui se ’l confirme.
6.	A permis lui Teologu Emanoil în luna Martie 18 de a adus ca 900 vedre spirt, pe care ’l a declarat c’a depus în depoă, dâr pe care l’a vândut pe la alţi cârciu-mari, adică 70 vedre lui Nestor Ioniţă şi alte esemenea lui Costică Anghelescu.
S’a denunţat acest fapt, der d. notar ’l-a înlesnit tâte mij'âcele de a făcut acte falşe şi când controlorul fiscal a venit se ancheteze faptul, prin acele acte falşe s’a făcut a nu se dovedi nimic şi peste 3, 4 <jile d. Teologu ’şl-a ridicat spirtul. Ast-fel d. notar pe de o parte a înşelat comuna păgnbind’o de acsiz, er pe de alta a înşelat statal pâgabindu’l de confiscarea acelui spirt.
Sunt multe abusurile acestui viţios nota)', ele se vor putea constata nu mal a-tunel când el va fi suspendat şi un d-nu procuror va veni la anchetă, căci nu ştim cum sub prefectul nostru, care este forte cinstit, se încântă de acest notar şi’l prote-jeză. Ar fi pentru comună o bine facere cereacă când ea va scăpa de acest notar.
Ilie Manolescu.
SPECTACOLE
Alergătorul Dibbels a alergat dilele trecute în grădina Cişmegiulul, in 59 minute, o distanţă de 21 jum. chilometri. Reprezentaţia viitâre va fi Joi, 5 Iunie, la orele 6 sera, tot în grădina Cişmegiulul, cu o concurenţă de 3 âmenl. Amatori care voesc să concureze călare şefi cn velociped, se pot adresa la sus numita domu în 4ioa de reprezentaţie.
Iu ttfte (Uleie de la 10—6 ore s£ra
6,	STR. CLEMENŢEI, G.
—	încă ?
—	Penă ce Vom afla adevărul.
—	Adevărul! ce adevăr ? Jur că nu mal înţeleg nimica.
—	AibI răbdare ! Cum, aî stat sipgur în cameră în acea sâra V
—	Singur, ca tot-d’a-una.
Der aducendu-mî aminte îndată :
—	Aşteptă, ijUel d’odată ; nu, nu eram singur. De cât-va timp primiam în visită pe d. Julian, şi erî sâra a venit la muie.
—	Aşa e! ^ise comisarul, puţin cam irouio ; şi urmă :
—	Apoi e curios că nu ’ţî mal aduci aminte de o visită făcută aşa curind şi oare trebuia se te impresioneze mal ales că nu erai deprins cu asemenea visite; der apoi asupra acestui punct, am întrebat nu numai pe stăpânii d-tele, fraţii Ciaude, ci şi pe tovarăşii şi chiar pe servitorii casei, nimeni n a vădut pe acel d Julian în acea seară.
—	Cu tâte astea, respunsel, acuma a-ducendu-ml aminte, vă asigur că d Julian a fost asărâ la mine şi trebuia să stea cu mine, înţelegeţi.. penă la un-spre-dece ore.
—	EI, ce se ’ţt fac, răspunse comisarul,
până acum eşti în contrazicere cu portarul casei, care întrebat la riadul lui, a declarat că a vădut pe d. Jubau eşind de la biuroul d-tele pe la 9 ore sâra.
—	Tocmai I strigai, aducându*ml mal bine aminte, acuma ştiă totul. Aşa e, pe la nouă ore a eşit de la mine d. Iulien, în loc se iasă ca de obiceiS când plecam şi eă; după ce a venit la mine n’a stat decât vre-o jumătate de oră, d’odatâ îl a-pncă o durere de cap, aşa că a fost silit se iasă la aer curat.
acum ascultaţi, vedeţi că ’ml aduc din noiJ mal bine aminte, a lăsat pe bi-roh o batistă plină cu parfum, a cărui miros îmi desplăcea cu totul, îndată’ am fost cuprins de somn
—	Dar n’aî dormit pentru că al putut veni acasă, după ce al luat precauţia, netrebuinciâsă de sigur, de a închide casă şi în urmă biuroul.
—	Cum ? precauţie inutilă! întrebai surprins şi neliniştit, şi pentru ce inutilă.
—- Pentru ce ? Pentru că nu mal era nimica în casă, d-ta ştii mal bine ca mine.
—	Cum, nimica ! nimica de luat !
—	Ce voieştl să dicîi
Comisarul tăcu, r.itându-se la mine cu dispreţ.
Urmai:
—	Dar D deul fmeă ! spuneţi-ml ce s'a petrecut pentru că vedeţi d-vâstră că efi sunt nedumerit, tâte vorbele sunt pentru mine nişce enigme.
—	Ca tâte aceste, când v’am spus că casa era golă, cred că am spus destul de lămurit şi d-ta poţi înţelege atâta lucru.
—	EI bine ! d-lor jur că nu înţeleg nimica din câte spuneţi.
Fiind că ţii mult s§ precisăm lucrurile,’ţ! spun că casa stăpânului e deşertă, şi cel ce e acusat că ar fi golit-o, e comisul care o păzea j enă erî sera.
—	E8 ! eu ! strigai lovindu-me cu mâna peste frunte ca un nebun, eQ sunt acusat că am furat pe stăpâuul meii! E3 ! eu!. , oh! e cu neputinţă acesta d-lor... Fraţi! Ciaude me cunosc de cincI-spre-Zece ani, casa era pe mâna mea, fără se lipsâscă o dată vre un ban, am avut încredere tot-
d’a-una în mine..... Astă-i}! sunt acusat de
furt ?.... încă o dată d-le nu se pâte !.... spune că nu e aşa !
Se părea că comisarul se convinge, căci
nu mal avea aerul ironic ca penă acuma, şi începu a vorbi mal încet.
—	SS vedem, domnule, <jia& el, eh nu voesc alt-ceva de cât se afla adevărul. La ce oră al părăsit biuroul ?
—	Trebue s8 fi fost un-spre-<jece ore.
—	Dup6 cum ved nu ştii nici ora, e des. tul de refi acesta. Cum aî venit acasă ? cu trăsura? pe jos? cu tramvayul ?
Făcuî o sforţare se ’ml aduc aminte, era cu neputinţă.
—	Nu ’ml aduc aminte de nimica ! res-punsoî desperat.
—	El bine! domnule, Jise comisarul, noi ştim maî mult ca d-ta, graţie portarului care ne-a spus că al fost adus acasă cu trăsura, că vizitiul n’a voit se spună de unde te*a luat. Portarul a spus că dormeai, nu ştieaî nimica; a întrebuinţat tâte mijlocele se te trezâscă, der în zadar.
—	Ascultă, domnule, v’am vorbit de un antidot violent cu care Julian a muiat batista şi a căreî miros era neplăcut; acuma ’mî aduc aminte, da, suut sigur, că mirosul acela ’ml a făcut somn, din care nu puteam se me deştept.
—	Chiar şi adî dimineţă.	[
—	Da, aşa trebue se fi fost.
,aL— Se pâţe. Dâr oum se pote căjjprietenul d tale n’a fost adormit de acel miros ?
—	Oh 1 e fârte simpla, el e deprins cu asemenea mirosuri, ba şi ou altele maî târî.
—	Vom vedea în urmă ce e adevărat din acest fapt. Până atunci sS chemăm pe fidanţata d-tale şi pe fratele eî care stafi nu departe d’aci.
Comisarul dădu ordin unuia din agenţi, care 36 duse se aducă pe fratele EBteleî.
Comisarul ’l întreba asupra puntului de care avea trebuinţă, adică asupra proprietăţilor antidotului din oare pausă prietenul şeii adormise.
—	Domnule, nu prietenul meQ, răspunse cu răceală tenerul, a visat seif ’şl-a închipuit faptul pe care ’l atribue somnului; am stat cu el erî sera dece minute, n’am a-vut nici o durere de cap şi prin urmare n'am întrebuinţat nici un medicament, ori care ar fi el.
—	Ascultă, prietene, întrerupse Fifi, în momentul câud Marius, voie s6. scie isto. riora, am v8dut multe drame la Ambiju, der ca acesta nu.
(Va urma)
www.dacoromamca.ro
WBSS-'JH.
TELEGRAFUL - 5 IUNIU 1886
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
THQMA ŢACIU
LECTURA PICANTA
Nr. 4 — Strada Lipscani	— Nr	4
în noul palat Dacia-România		
Curmi pe 4i°# de 4 Iunie 1886.		
	Oumj	V ând.
5®/0 Rentă amortisabliă.	951 2	S6
5®/o » română pevpotuâ	92 i/v	93» h
6°/o Obl- de Stat [rur. oonvertitu).	87	88
6°/° „ C. F. Române . > ,	—	—
5c/o ,, Municipale . . •	77	78
(0fs. „ Casei Peno. |300 l.J	210	215
fio/r. 8arit,. funciare rurale . .	88	89
n t .c n	105	106
5°/j „ , urbane . .	84l/v	85'/*
»i > n ' 5	931/2	94>/a
7°/“ ■' f	IOD/»	1021/2
impr, oo prime'Bucureaoî [20 ,tr.j*	32	35
5°/o Comunale nno) ....		
banca Prevederea .		
DIVERSE		
Aur oontra argint sad bilete ,	14. î/2	15.
Bilete de Bancă			
Fiorini val. Austriacă ..."	2,00	2C3
MIÎ rol Germane . . . - . . '	1.23	1.25
Bure-note Frivnoese ; . .	99t'a	KOVi
Ruble de hârtie	2,45	2.50
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
KIFIR-CUMIS
SfSlîsaNsî
O băutură făcută din lapte, care se întrebuinţa cu un succes mare în Kusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept maî ou sâmă în contra ofticel; la Odesa şi lângă Samara, tful Volga, sunt stabilimente speciale unde miî de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
Lia noi în Bucuescî, mulţămită iniţiativei d-lui Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi al acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samară e scump, călătoria până în Elveţia şi Samara e obosităre şi costă mult, pe când calitatea Kifiruluî, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei năstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa No. 140, casa Manolescn.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţeî, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă.
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucurescî înapoind sticlele gâle.
100 sticle	85	lei	—	b.
50	»	45	>	»
25	»	22	>	50
Pentru bolnavi neavui
In provincie 100 strcle 100 lei 50	»	60 »
25	»	30 »
l preţurile vorjfi scăzute.
Boccacio, 100 de povestiri de Decameron fr. 2,— Amorurile reginei Margaretha de Navara
şi Louis XI....................» 2,—
Meinoriele uriet cântăreţe ....	. * 1,40
Mcmoriele unul oficer austriac . . . , » 1,40 Meinoriele contesei de Lichtenau ...» 1.40
Kasczonl, noul Decameron.........» 2,—
Cărţile aci menţionate, scrise în limba germană se vor expedia franco or, şi cui, care va trimite preţul respectiv în mărci poştale din ori-ce ţâră.
Catalogul amănunţit se expediază franco după trimiterea unei mărci poştale de 25 bani către .ibrăria
ludwig auer
V1ENA. Kolilmarkt, 5.
In strada Episcopiei, No. 80.
vis-a vi» de grădină
S’a d.-schi» uu looil pmtru venfiare de renumita ţuică veche şi vin veritabil cu preţuri moderate ale d-luî Ieaia Lerescu.
De
vânuare
ela Si.-Diin
taiiita cMtăreasa IBlIA POLONEZ
oare ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, p6te descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ort ce secrete ascunse la car! se interesezi! cine-va. Cine aduce semne p6te afla lucruri ascunse : comori, ete. A se adresa în str. Coetmuluî, No. 2, Strada Romană, la finitul stradeî Primăvereî, pe unde trece tramvaiul. Asemenea mai ghiceşte uitându-se tn palma şi fruntea omului.
Mulţumire
Salutare d-nnle F or L> chianoff, primiţi tinenrile mtde recnnoscinţ-.
Suferind de mal mulţi ani de stomach şi dureri de cap întrebuinţând 50 butelii de Kifir-Cnmis, mă siuipt iu îutrdgă sănii-toşire de stomaoh şi durere de cap şi am căpătat un bun apetit. Recunoştinţa der me împinge a ve aduce mulţumirile mole pentru escelenta băutură care o preparaţi.
(temă! dbr bun recunoscător,
Nicolae Constantinescu
Proprietar Strada Sfinţi', No. 68, Buourescl
Fie-care p6te cn 50 de franci agonisi în 3 luni 2000 franci. DupS cerere trimitem la toţi gratis şi franco es-plioaţiunea. Scriţl româneşte.— Paris, 40, rue de la Rochef’oucauld „La Rente“ maison de banque.
casele din strada Sraârdan No. 10, făeeud colţu în stradela, Sf.-’Diuiitrie, în apropiere eu noua construcţie a Bânceî naţionale. Doritorii »e pot adresa la proprietaia oare loeueşte îutr’insele, in tdte (jilele de la 12 ore pân# a 6 dupe aiuia^.	5-3-3
ACT DE milţAmire
Sub-senioata, d inioiii tâ în strada .Tionu No. 7 la şosea, am suferit 15 fini de O lungă bălă fârte complicată care se manifestase prin dureri de fioat, de stouiac, de nervi, de piept, de tuse, vărsături, ameţilă, lipsă de sSnge, şi profundă slăbiciune, şi oare a fost declarată incurabilă de toţi medicii •a cari m’am adresat, aşa că desperasem cu desăvârşire, când recomandându-rni-se de cine-va d'a înCi-rc* cu mult lăudatul produs de lapte din Cau-cazia Kifir-Kumis fabricat de d. FlorpLukianoff din oalea Griviţei No. 140, trebue să recunosc că în adevăr după o oură de 150 de sticlo, m'am simţit cu desăvârşire însănătoşită, pentru oare lucru mă simţ îndreptăţită a aduce mulţumirile mele prin publicitate d-lul Fior Lukianoff, ca unuia care ml-a redat vi-ţa prin eecelentul produot pe care d-HR îl fabricâză	Siţa Constantinescu.
rU	un aparat de fabri-
Ug ven dfGcat aP5 g»z68a în
bună stare cu 700 sifon»1.— A se adresa strada Ieone", No- 53.
De vânzare
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu st'înggtor şi numfirător
Divers» caracter» de litere precum şi materii puţin uz»t, din care s’ar putuu forma o bună tipografie In p ovinoie Amatorii se vor adresa la d-F comisionar I. SCHWAKTZ, suâda Doeebal, in Bucurescî.	_______
Act do Mulţumire
Suferind de ma! înalt timp de boalft de piept şi tuse şi câucâirdîr-iuă cu diferite medicamente uu mî-ail folosit nimic, decât uumul după o scurtă cură cu Kiflr K unii a al d-luî Fior Lukianoff.
I’eutru oare arăt marea lAea recunoştiuţă d-lul L'ikianofl.
LUŢA RÂCU
Soţia decedatului .ocotenent Râeu Radu Str. Libortâţel, 17; Buourescl
Un tânăr
SOCIETATEA DE NAVIGAŢIUNE CU YAPORE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (20) Martie 1880, până la altă disposiţiuiie
NB. Orele de plecare mai jos arăta'e sunt a se viţel ge aproximativ ţi se schimba dupS cireonstanţele timpului ţi apelor; în nici un cas inse Vaporele na vor pleca de la Staţiuni m tl înainte de orele indicate in acest Ilinerariil. — Pornirea Vaporelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CUBSELE VAPOARELOR IDE POSTA
	URSE		IN JOS	:							(JURSE I		SI S :		
			I	II		III.				III.			I		II.
dela	Orşova	Sâmbâtâ 4 pm		Luni	4 p m.	Juol	4 p.m	de la Galaţi		Marţi	9 a.m	Juol	9 a ui.	Sâmbătă 9 a.m.	
i*	Sevarin	Duminică 5 a.m		Marţi	5 a m.	Vineri	5 a.m.		Brăila		10® „		1028 „		I026 „
tt	Brsa-Palanca	tt	6W „	tt	6W ,.	tt	O4",,		Gura Ialomiţa!	tt	2wp.m		28 p.m.		2^ p.m.
n	Radujevaţ	tt	8	li	8 „	•»	8 „		Hîrş -va		3 „		3 ..		3 „
tr	Calafat	tt	io">,:	} t	10>° „		i0» „		Cernavoda		5*5 „		5*5 „		5« „
t>	Vidin	>»	U)!n ”	ti	10* „		1035		Ostrov		9*o „		98° ,f		93» „
it	Lompalanca	tt	12i0	tt	12Wp.m.	tt	12*o „	tt	Călăraş! oraş		780 tf		780 >(		7«» „
»	Rahova	U	315 (>	ti	3'6 „	tl	3ls„		iilistra		1080 „		103' .,		10»» „
>*	Beket	t*	380 j(	ti	380 „	It	380 „	»>	Olteniţa	Mercur!	2 p.m,	Vineri	2 am.	Duminică 2 a.m.	
>»	Cerabia	II	5»o fi	tt	580 f(	tt	580 ,, .		Turtukaia		216 „		</lfi		2'B „
»»	Nicopoli	tt	7 ,.	,,	l	tt	7 „	in	Giurgiu[>*[nâr l.j		c,i»		530 „		5*» „
>t	Măgurele	tt	11, -•	t>	T» ,.		72)	le la	Giiirgiu[8măr ‘.]		10 „		10 ,.		10
ft	Sistov	tt	9!0 „	,,	9 0	tt	9'0 „		KllSCiuC		l80 pin.		H		11 ,,
tt	Zimnicea	tt	925 „		9* „	tt	926 „		^uuiiicca		413 „		2’fi p m.		216p m.
tt	Rusei ac	Lun”	6 a-m-Mercurî		6 a. m.	Sâmbătă	6 a.m.		Sistov		515 „		2*8 „		24fi „
tt	GiurgiuţSmîrd.)		10„»		10 ,.		10 „		Măgurele		740,;		51 ’ „		5'° „
tt	Turtukaia	tt		tt	12'5pm.	>t	12>b„		Nicopoli				■Va „		S2» „
tt	Olteniţa	tt	128° „		1280 „	tt	1230		Corabia		9W ,,		7'a „		7‘» „
tt	Călăraş foraşi	it	5 ”		1 „		1 „		Beket	Joul	128-îa.m		955		955
tt	Silistra	tt	2*6 „	it			245 „		Raheva		T2*o		10'»		10'» „
tt	Ostrov	tt	„	It	8,s „	It	3'5„		Lompalanca		6 „ Sâmbătă 6 a iu.			Luni	6 a.m.
tt	Cernavoda	tt	6 „	It	6 „		0 „	ît	Vidiu		8« .,		8« „		8« „
tt	Hirşova	tt	| n		8 „		8 ,.		Calafat		9 is „		9>b „		9'5 „
tt	Gura Ialomiţa!	tt	880 M	tt	880 „	tt	880 „		Radujevaţ		12'8 p.m.		1215 p ln.		12'6 p.m.
în	Brăila	Marţi	dimineţă	Juol dimineaţa		Duminică, dimin.			Brsa-Palauca		2		2	tt	2 „
tt	Galaţi		tt	n	II	It	ti	in	Severiu		480 „			1*	43o * II
								1 de la Severiu		Viuerî	5 a.m. Duminică! n.m.			Marţi	5 a.m.
Cursele VAPORULUI LOCAL între Ot LLAŢ1-TULCEA-ISMAIL :
Pornire în jos :
Sâmbătă 8 ore dim.
De la Galaţi la Tulcea-lsmail, Marţi, Joi şi Prima plecare de la Galaţi la Real şi (sau.il la 20 martie (l Aprili 1886 Galaţi, 3 (15) Martie 1896.
Pornire în sus .
Dala L niil la Tulcea-Galţt, Miercuri, Vinari şi '.Duminică 8 ore dim. Prima placare de la Ismail şi Reijî la Galaţi la 21;.\fartd 2 Aprile 1886
INSPECTORVTCL A ENTIILOR.
care a terminat patru clase gitnnasirt'e, sciind sâ desemneze doresce a găsi o cât de modestă ocupaţie, în ori ce ore alo dileî. Meditaţii de clasele primare şi gimnaziale, afară de limba latină şi grâcă. A se adresa în strada Popu-Tatn No. 9, la d. C. Ghiorghi.
MAŢIOitfALA
societate generală de asigurare In Bucuresel
Aprobată prin decret regal No. 22' din
25 (aunario 1885.
Capitul social 6,000,000 Iei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care l.OifO.OOO lei special monte afectaţi ca fond Ia garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Heserva de premii si fond reservă 650000 lei
,Naţionalau asigură :
1- In oontra diurnelor de fucendiu. II Con-tra'daunelor dc grindină (piatiă).— Iii- Coutra dauuelor de Transport precum şi Valori.— IV. Gontra sparg erei geamurilor, oglinzilor, ete.— V. Face a-igurare asapra rleţel.
a). Capitaluri fixe în cos de deces
Cu participare de 709Iq din beneficiu in com-biaaţiunile urmitâra : asigurări asupra vieţef uneia sau a două persâue, asigurări temporale, asigurări mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri in cas de viaţă.
Combinaţiuuile următdre :
Isoolaţiuuf mutuale de supra-vioţui.e. Aso-ciaţiuni iu grupuri de 12 aul pentru copil de la s aul jum. până la 9 aul inclusiv. — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi reuto viagere in diferite cona-binaţiuni.
Pâuă ia finele analul 1384 „Naţionala14 a realisat in difritold ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,.500,000 1. u.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Str. Carol I, No. 9.
Ori ce
Bătături safl Negi
Se depărtăză sigur şi fără durere în timpul cel mal scurt prin ungerea cu tiuetură de bătături renumită şi singura adevărată a , lui Ravaluer, din Pharmacia roşie în Posen.
1CD Costul unei sticluţe cu car- 1 CD rit. _________ton şi cu pensulă	I llî»
Deposit in Buourescl la d- Farmacist Rado lf Schaiettsr», farmacia Curţel Regale-
mm
De arendat de la Aprilie 1887, jumătate din
Moşia Paraipan Areako
din judeţul Vlaşca partea care se îuveoi-neşte cu domeniul Giurgifi.
Doritori! se vor adresa la d. Em. La-hovary, 74, Cafea Victorie" în Buourescl.
Elisabeth Hardine
m6şA cu diplomă din streinătate
Fostă directore a Spit, de moşit din Kazan.
Dă consultaţiei de la orelglO—12 a.m,
STRADA COSIViA, no. 1,
Sub-semnatul, simt dator a a-duce tnulţmnirile mele renumite! câr-turârese Iulia Polonez, domiciliată 5n strada Piaţa Amzel No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	R. Pdnescu,
Lecţiuni de Dans
OTEL FIES0HI, Strada ŞELARI, oameTa 24.
Sub-semnatul tire oudre a aduce lai cunoştinţa onor. public că dă lecţitmî de dans atât privat cAt şi la domiciliul g^tf. |
GA&0&
Profesor fle Dans.
MERSUL TRENURILOR CĂILOR FERATE DIN ROMANIA
VALABIL IDE 520 3SAAIXJ (1 ITTUXriTTj 1880.
Bucurescr-Roinau
Roinan-Bucarescî
Bncurescî-Veicioroya
yerciorova-Bucurescî
Galaţi-M ărăşeştl				Mărăşeştl-Galaţî			
STAŢIUNI	Accel. 7	Pers. -’4 a 23	Mixt i0 a 59	STAŢIUNI	\ccel. 26	Pers. 603 8	Mixt 28
Galaţi pl. Bărboşi Tecuci Mărăşeştl sos.	sera 10,40 1,06 săra	di». 7,45 8,30 11,14 11,45 a. m.	nbp. 11,40 12,50 4,16 4,52 dim.	Mărăşeştl pl. Tecuci Bărboşi Galaţi sos.	dim 5.25 5,50	p. m. 4.49 5,45 15 8.50 săra	săra 11,35 12,34 I 3,53 f 4,35 1 dim. ,
Tf Cllflţ*ţ£m" iul				UtiiTud-Tecud			
Tecuci p) Bârlad sos		cum. 6,15 8,—	sera 5,55 8.00	Bârlad pl. Tecuci sos.		dim. 8,40 10,40	săra 8,40 10,25
Adjud Tergu-Ucna				T&rgu-Ociia Adjnd			
Adjud pl. T.-Ocnel sos.	dim. 8,10 8,05	p. m. 4,15 6.20		T.-Ocna pl. Adjud sos	dim 9,45 11,35	sera 8,20 ,10*r-	
Băcuu-Tiatra		.Xdmţu)		Piatra (Nemţii)		Ji&căă	
Băcău pl Piatra N. şos	dim. 7,46 11.13	p. m. 3,- 5,28		Piatra N. p'. Băeăil sos.	dim U -1,30	p m 620 8,50	
Constau ţa-< ierna vodă				Cernavoda-Constanţa			
Constanţa pl. Cernavoda s.	1 săra 6,50 | 8.35	p m 1,50 4,24		Cernavoda pl. Constanţa s.	p. in. 3,00 4 45	,p. m. 11,10	
laşI-Unglienî				Ungheni-laşî			
laş! pl. Uncr.-Rom. s.	2,25 3,49	»1,50 11.)		Ongheni-Rm- pl-laşi 808*	2,— 3,32	«00 9,20	
Tltn-Tîtgovlşte				TîrgoTsşte-TItu			
Titu pl. Tîrgov. sos.	9,45 11,05	9,1 f , 10,30		Tîrgoyişto pl-Titu	6,40 7,50	5,40 6,30	
STAŢIUNI
Accel.
1
Pers.
21
Pers.
27
Plăc.
29
Accbi.
9
STAŢIUNI
■ Accel. 2
Pers.
24
Mixt
02
Mixt
64
Mixt
66
STAŢIUNI
	3âra	dim	dim	dim.	p.m.		sâra	p. m		dim.	
Bucurescî pl.	11,00	8,40	7,30	6,30	4,40	Roman pl.	8,25	12,30		5,45	
Ploescî pl.	12,27	10,89			7,20	Băcău	9,25	1,55		7,50	
Mizil	1,14	11,33	p.m-		8,55	Adjud	10,45	3,52	dim.	10,29	p m.
Buzeu pl.	2,14	12,55	1,10		6,10	Mărăşeştl	11,23		7,40	12,12	5,05
R.-Sărat pl	3,17		2,25		7,48	Focşani	11,59		9,26	12,59	
Focşani pl	4,28		8,48		10,10	R.-Sârat	12,56	Tr. 22	10,55	2,29	
Mărăşeştl pl.	5,15	12,0)	5,15			BuzSu	2,01	1,18		4,03	
Adjud	6,01	12,55	6,39			Mizil	2,50	2,19	Tr. 10	5,23	Tr. 22
Băcău pl	7.39	2,55	9,35			Ploescî	3,45	3,39	10,25	8 00	10,17
ij.am m sos	8,45	4,10	11,15			Bucurescî sos	5,00	5,15	11.'45	9 35	11,50
	•itniu	p. m	sera				dim.	p. m.	sâra	a. m.	sâra
Bucurescî-		Giurgiu (Smârda)				Giurgiu (Smârda			1 Bucurescî		
	Fulg.P	Persdr.	persdn				Fulg.C	’ersdn	Persdn		
	dim.	dim.	p.m.				p. m	dim.	p. m.(		
BuctfruscI pl.	5 40	6,40	5 30			Smârda pl.	2,25	10,00			
Filaret		7,10	6,00			Giurgifi		10,13	8,30		
Coman *	6,24	7,55	6,45			Comana		11,13	9,3o		
Giurgiu		8,55	săra			Filaret		12,11	10,28		
S mârdi sos.	7 '0	D.i MV				Bucurescî sos.	3,25	12,25	10,42		
	Ploescî-Predeal						Predeal-Ploescî				
			Ace.	Pers-	Plăs.				Acc.	Pers.	Plăc.
Ploescî pl.			i,15sâr	9,38d	8,19d	Predeal pl.			7,45d.	4,51n	7,05s.
Câmpina			7,14	10,42	9,20	Azuga			7,58	5,0	7,19
Comarnic			7,39	11,09	9,45	Siuaia			8,21	5,32	8,11
Sinaia			8,30	11,53	10,31	Comarnic			8,54	6,04	8,44
Azuga			8,55	12,1 S	10,53	Câmpina			9,18	6,29	9,09
Predeal sos			9,!08er	12 35a	Ui3d	Ploescî sos.			î 0.9.1	7,15s	ins
Fulgei
C
Accel.
Pers.
25
Bucurescî pl
Titu
Pitesc!
Slatina
Piatra
Craiova
T.-Severin
Vârciorova
p. m. 4,05
5.07 6,24
8.08
9,30 12,05
..............2,27n.	—
Trenui Fulger C plâcă din Smârda şi Bucurescî Kercureaşi Duminica ţi sosesce în Voro; )rova .loia şi Lunea.
a m. 8,00 9,00 10,16 11,56 12, 7 1,18 3,52 4,12n.
p. m. 8,00 9,26 11,17 1,2.5 1,55 3,37 7,34 8,00d
STAŢIUNI	fulger P	Accel. 4	Pers. 10
	săra	ndptea	dim.
Vârciorova pl	3,42	12,57	8,00
T.-Severin	4,08	1,19	8,40
Cra'ova	6,55	3,53	12,30
Piatra		4,48	1,51
Slatiua	8,17	5.12	2,17
Pitesc!	10 12	6,58	5,15
Titu	11,31	8,11	7,05
Bucurescî sos	i2,85d	9,l0d.	9,30 s
Trenul Fulger P, plfică din Vârcio-			
va Marţea şi Sâmbăta şi sosesce în Bucurescî şi Smârda Mero. şi Dum.
Buzeu-Galaţl
GalaţI-Buzeu
Buzefi pl. Brăila Bărboşi Galaţi 803-
dim.	(_p. m.				sâra	dim	■	
2,31	2,55	dim.	ndpte	Galaţi pl.	9,40	8,4(i	sâra	dim.
5,0o	3,31	6,45	1) ,30	Bărboşi	10,20	9,1'	8,30	4,00
5,4C	4,21			Brăila	11,01	10,0.		
6,11	4,55			Buzău sos	1,30	12,53		
|seru	p. m.				se ra	a.m		
Ploescî-Slănic
Slănic-Ploescl
STAŢIUNI
P oescî Slănic
pl.
so».
Mixt
71
a. m. 10,45 lf.40
C’âmpina-Ooftaua
STAŢIUNI I
Slănic
Ploescî
Pl
808.
p. IU.
5,—
6,50
Gâmpina pl Doftana sos.
11750"
11.20
Lfoftana Câm ina
iloftana-Câmplna
'570V
6.08
sos
pl.
CALLEA FERATA LEJVIBBE.a-aBBllSrAk.TJTX-I.A.SI
Roman-Iaşî				laşi-Roman				PSş ’auî-Sucâva				Sucevii-Păşcaiiî				Vereştl-Botoşaul				Botoşani-Verescî			
STAŢIUNI	îccel, 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt 9		STAŢIUNI	Accel 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel. 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Accal. 12	Miit 14	
Roman pl- Paşcani Pjeoare 1 a Iaşi * pl. la Suoâva I Târgu-Frumos Iaşi sos. |	dim. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	p. m. ;4,28 6,53 j7,16 8,15 9.41 sâra		Taşî pl. Tirgu-Frumos «*“»> STtato- Roman sos.	p. m. 4,33 5,48 7.04 7,16 8.05 sâra	dim. 6,47 8,27 10,16 10,41 11,45 a. m.		Păşcanl pl. Verescî PlBS Sucâva sos.	dim. 1 ',41 11,50 12,08 12,23 sâra	sâra 7,16 9,32 9,47 10,09 sâra		Sucâva pl. Verescî Paşcani sos.	p. m. 4,50 5,20 6.31 sâra	dim 6,44 7,39 3,30 p.m.		Verescî pl. Leorda Botoşani sos.	a. m 12,08 1,31 2,03	sâra 9,47 11,10 11,42		Botoşani pl. LeordaJ Verosol	dim. 5,01 5,49 7,09	p. m. 3,05 3.4ă 5’,06	
Tipograha ^itrulu! aTelegi-afal“ Gtlea. fUhovel, No. 36
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII- No. 4193.
IN BUCUKESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUI,
VINERI, 6 IUNlt 1886
iliOSAMEKT^ Pentrt Capitali
Pentru uD aI . jise luni ret lu ut
Pentru Distriote
autiu nn an »	ţjtlee lunt
*	trei luni
Lei 24 » 12 »	7
Lei 30 »	1>3
» 8
I’entru Străinătate Pentru un an .
* j6se luni » trei luni Abonamentele se fac la 1 fi 15 ale fiecărei lunt
Un număr vechiu 25 bani-
Lei 4° , 20 > 12
$
Ediţia de dimineţii
AWUWOIUr! şi RECLAME :
Anunciurl pe p»K. IV, Hma 25 ban
Reclame pe	pag.	IU	. . .	1	iea
» pe	pag.	II	...	3	lei.
» pe	pag.	1	...	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nn e responsabili.
Epistole nefrancate se refuzi; articole nepublioate se ard.
In strei uitate a Re adresa :
JVaMCta.Haviis, Laiflte & C-nie, 8 place dela Bonrse, Paris.
Englitera, Eugene Micoud, 81 Flevt Street, E. C. London.
Austria, Haaaenstein, A Comp. Vv ier,. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moritr, Wiest, în Iluda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahovel, No. 36
Director politic, I. C, FUWDESGU
Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
——aBţnw—
SC1RI TELEGRAFICE
(După ijiarele streine)
Londra, 16 IuniS.
Manifestul lui Gladstone către a'egStoril s2l din Midlatbion coprinde în resumat următorele :
Regina a consimţit Ia dizolvarea parlamentului, pentru a afla părerea ţerel asu* pra celei mai grave şi iu acelaşi timp celei mal simple cestiunl din câte i s’aiî supus d’o jumâtate de veac încâce. Gladştone a* miutesce ultimul aed manifest şi adaogă că, decă guvernul conservator ar fi adus uu proieot care să dea Irlaudesilor atâta auto nomiă, el ar fi găsit în liberali un sprijin puternic. Der conservatorii, în Ianuare trecut, atl propus o politică de represalii, pe care evenimentele n’o legitimară. Gladstoue s’a botărit peutru o altă metodă şi a constituit un cabinet pe baza unei politici contrare, pentru a esamina decă n’ar fi chip să se dea Irlandei un corp legiuitor, în condiţiunile cerute de onorea şi integritatea regatului. Nu sunt decât două căi între cari ţera arc se hotărască : represiunea sefl acordarea dreptului pentru Iiiau-de9Î d’a-şî îngriji singuri de afacerile lor. Gladstone tăgâduiesce adversarilor sel dreptul d’a combate proiectul în numele unităţii regatului. Uniunea pe care vrea el B’a modifice, esistă numai pe harţii, ea a fost obţinută prin forţă şi înşelăciune şi nici o dată n’a primit sancţiunea Irlan-desilor. Irlanda nu cere sfîşiarea unirii, ci un parlament local, fără drept a se amesteca în afacerile generale ale statului. Irlanda a primit ou bucurie măsurile prin cari se daţi garanţii minorităţii. Gladstone esplică apoi foldsele pe cari le va produce politica sea. Consolidarea unităţii imperiului, sporirea forţelor, înlăturarea neînţelegerilor cu Irlanda, ştergerea pete! care întunecă ondrea statului, restabilirea demnităţii parlamentului, adevărat progres al a-facerilor ţerel. Gladstone spuue la sfirşit ca cestiunea irlaudesă nu pote fi tratată cu jumătăţi de măsuri. El şt-a făcut partea pentru deslegarea cestiunil, remâue ca a-legetoriî să facă restul.
Londra, 16 Iunid.
Times, Standard, şi cele l-alte Z‘ave de dimineţă critică manifestul lui Gladstone. Numai Daily News speră oă el va avea mare înrîurire şi că poporul se va strînge iu jurul bărbatului de stat care are şi cu-ragiul şi capacitatea să deslege cestiunea
irlandesă.
Londra, 16 luniii.
Iu Siigo (Irlanda), în săra de sâmbătă, s’aă întâmplat turburărl serioie. Iritaţi de faptul că protestanţii aă atacat palatul episcopal, catoli ii aă pas mâna pe arme, afi dat foc unei case şi s’aQ făcut stricăciuni la locuinţele mai multor notabili protestanţi. A fost nevoie ds iutervenirea armatei. Liniştea n’a mai fost turburată.
Bruxelles, 16 Iunia.
Meetingul partidei lucrătorilor s’a ţinut fără nici o desordine; era fi faţă peste 500 delegaţi S’aii votat următdrele trei resolu-ţiuuî: 1. Urmarea propagandei în favdrea votului universal; 2. Grevă generală, în cas când guvernul va urma se refuse sufragiul universal; 3 Organisarea unei noul manifestaţi uni pentru Z‘ua de 15 August, când e serbatdre naţională. Decă guvernul
Bucureşti, Joi 5 Imit 1
Luptele poiitiee infâţiş&jâ. nurne-râse şi adesea ori desgustătâre şi durerâse peripeţii.
Un om politic şi mal cu sâmâ un publicist politic adesea-ori sâ vede nevoit sâ discute cu un ignorant, care nu ’şf-a isprăvit clasele primare, cu un neruşinat, care se afişeţjâ, cu cinismul cel mal hidos, bravând a-devârul şi mânuind arma calomniei şi a infamiei, cu un ambiţios, care folosindu-se că părinţii î-ah lăsat o avere, cumpără sdă croială un <Jiar, în care cu ajutorul proletariului în haine negre, înşalâ lumea şi sâ încarcă a’şi crea o posiţiune în societate.
Aceste lupte politice nemărginin-du-se numai pe tărâmul teoriei şi tinfjend mai cu sâmâ a crea nişte stări de lucruri reale, este firesc ca sâ nu remâie tot-d’a-una în regiunea abstracţiunilor.
Popdrele în secolul nostru materialist nu trăiesc din abstracţiuni. Viaţa omenire! este o luptă crâncenă şi de tdtă <Jiua. Şi deci e nu numai în firea lucrurilor, ci şi fatal ca luptele politice sâ părăsescâ domeniul abstracţiunilor şi sâ concentreze acţiunea lor asupra cestiunilor de interes general.
In aceste lupte ca în ori ce altele, cei mai puternic biruiesce.
Şi cel mai puternic intre partidele politice este acel, care a dovedit că e în stare, că dore3ce, că ştie şi vo-iesce a îndeplini cele mal multe din tendinţele şi dorinţele naţionale.
Acesta, represintând naţiunea, majoritatea cetăţenilor, sub regimul constituţional, este însărcinat cu administrarea intereselor publice, este chemat la guvern.
Ast-fel a fost la rândul sfiu, dupâ o luptă loială chemată la cârma ţârei partida liberală în anul 1876. In fruntea acestei partide stâteaîi pc atunci doi şefi C. A. Rosetti şi I. C. Brătianu. Aceşti leaderl ai partidei ah mers mână în mână, fără a se despărţi intru nimic până la 1882.
Căderea partiaei conservative s’a făcut dupâ o administrare de cinci ani şi dupâ o luptă a partidei liberale şi a naţiunel întregi în contra partide! conservatire, care că<ju de la guvern în urma unor alegeri pentru Senat, făcute chiar sub oeârmui-rea ei.
Cu tite astea de şi imensa majoritate a naţiunel chiarnă la guvern partida liberală, de şi naţiunea Intrigă o ascultă şi o urmâză ca un singur om, pentru că vede în ea re-
va iuterdice acesta manitestaţiune, cel mai presentantul legitim şi fidel a aspi-
1 raţiunilor sâle, se găsesc nişte dmenl naivi, cari se încdrcâ a descoperi deosebiri intre vederile naţiunel române şi vederile partidei liberale, cari se trudesc din răsputeri a săpa o prăpastie între noi liberali şi popor.
La ce manopere, la ce infamii, la ce mijlfice murdare n’ah mai recurs protivnicil noştri! pentru a’şi atinge scopul.
Ne acusarâ de a fi vrăşmaşii familiei şi a proprietăţel, ne încercară în faţa Europei întregi a denunţa, ca făcând parte din societăţile secrete ce organisară comploturi în contra capetelor încoronate, ne ayusară a fi dat adăpost refugiaţilor politiei, pentru ca aceşti sâ pbtă complota în linişte In contra siguranţei statelor vecine.
Cu un cuvânt nu perdurâ absolut nici o ocasiune de a provoca instinctele rele în contra ndstră.
Ei bine, până acum cel puţin tactica n’a reuşit ; naţiunea întregă a res-
tărijid îu 24 ore va începe greva generala.
Lemberg, 16 Iunia.
Deputat» poloni cari aK fost p’aci In cursul sărbătorilor spun : Maioritatea clubului polon e fdrte mulţumită că guvernul, la alcătuirea tarifului, u’a ţinut seină de numerosele memorii ale industrialilor ga-liţianl. Se crede însă că acostă nemulţumire va dispare şi că cestiunea petroliului nu va duce la o crisă Propunerea Suess n’are nici un sorţ de reuşită.
Posen- L6 lamă.
Patru sute de alegători poloni aS ţinut dilele aceste o întrunire, în care s’a declarat că, cu t<5te măsurile guvernului pru* siaD, Polonii nu vor renunţa la eimţimân-tul naţional. S’afi votat mulţumiri deputaţilor poloni din Reichstag şi acelor deputaţi germani cari ,aii intervenit in fa-vdrea polonilor. Asemenea întruniri se vor ţine şi în alte oraşe ale Prusiei.
lioma, 16 luuiQ.
Un concordat e pe *cale a se încheia între Vatican şi Muntenegru. Un proiect de concordat a şi sosit la Cattiuje.
k se vedea Ultime Sclr! pe pagina III
pins acusările făcute, s’a întors cu dispreţ de la calomniatori şi dete dreptate partidei liberale în contra dmenilor din oposiţie.
Y&Q&nă că nu reuşeşte pe acâstâjpune în cale cale, oposiţiunea recurse la altă tac-’T tică.
Iată aprdpe patru ani de când suntem acusaţl de a fi devenit nişte tirani, nişte despoţi, nişte dictatori. Şi acâstă acusare sâ reproduce atât In Ziare» cât şi în întruniri publice. Leaderii oposiţiunel cutrierară deunâZî lutrâga ţâră de la Botoşani şi până la Severin—pretutindeni sâ repetă acesta acusare, pretutindeni sâ declară că guvernul actual a devenit o adevârată dictatură.
Naţiunea drâptă, naţiunea nepăr-teuitdre, care este obicinuită, cu mintea sea sânâtdsâ, sâ judece pe <5me-nii şi partidele după fapte, iar nu după vorbele, a respins şi respinge şi acestă calomnia, căci vede că libertăţile îi sunt respectate, că drepturile’l sunt ocrotite şi că despotismul şi dictatura nu sunt decât nişte închipuiri ce nu corespund de loc realităţei: presa oposiţiunel sâbu-cură pânâ la licenţă de libertatea presei, iar membrii oposiţiunel sâ folosesc de dreptul de Întrunire, pene a să încerca, precum s’a făcut la Botoşani, de a îndemna pe ţâranii de a nu mai plăti imposite.
Când situaţiuhea e astfel; când naţiunea îşi face ea Însăşi dreptate de tdte calomniele, ce se aruncă în contra partida politice, care sâ bucură de încrederea sea deplină, a-tunci a mai râspunde la t<5te mişie-liele debitate de fiarei0 ca l'lnde-pendance roumaine şi Epoca este a da o prea mare importanţă unor adversari, ce sâ tăvâlesc în tina unor calomnii inventate pe fie-care Z^
Camera bulgară şl-a început lu crările, dupâ un discurs al principe lui Alexandru
Evenimentul merită sâ fie înregistrat, căci o eră nouâ, o eră măreţâ începe pentru mult încercata Bulgaria.
După atâtea zdruncinări esterne, dupâ atâtea lupte interne cari ah degenerat în crime ordinare, pare că acum ora de linişte şi de muncă pa-cinică a sunat pentru vecinii noştri.
Situaţiunea e in adevâr gingaşă. Camera de astăzi! cuprinde îu sine şi representaţiunea Rumeliei, ceea ce însâmnă unire de fapt şi definitivă a celor douâ Bulgarii. Sancţiunea legală lipsesce acestei stări de lucruri; aşa cum cestiunea a fost deslegată de Europa, Rumelia trebuia sâ fie deosebit guvernată, dupâ statutul ei proprih pe care o comisiune turco-bulgarâ avea sâ-1 revisuiască. Până
popdrele balcanice, stăruinţa în urmă- ( REGELE BAVARIEI rirea unei ţinte naturale şi raţionale duce tot-d’a-una la succes, ori-1 —«Regele e ore într’adevgr Debuu ?€ cât de mari ar fi piedicile ce s’ar Iată întrebarea <*r0 80 maî audo
Concertul european, Rusia în deosebi, Serbia, Turcia, o-posiţiuuea internă, nimic n’a sciot sâ oprescă cursul regulat al marel idei: Unirea Bulgarilor.
Fericiţi şi mândri de succesele vecinilor şi prietinilor noştri, le dorim spor la muncă pe mănosul câmp ce li se deschide. Urările ndstre îi vor urma la fie-care pas, cât timp vor cultiva cele douâ mari principii: libertatea şi egalitatea.
Journal des Debats raporta Z^el® aceste o convorbire a corespondentului sâh vienes cu un diplomat. Iaaltul personagiii declara corespondentului, că espulsarea principilor va fi râh notată la Viena, Berlin şi Pe-tersburg.
Am atins altă dată acesta credinţă, nu ne mai râmâne acum decât sâ dăm câte-va indicaţiuni;
Cititorii noştri îşi aduc aminte de campania purtată de Kolnische Zei-tung, Ziar german din cele mai ofi-ciose, contra casei Orleanilor, pe care o acuza că aţiţă şovinismul frances. Afară de motivul general că nu e cuvinte sâ sa arate Franci el râcelă pentru un lucru aşa de mic, când republica e aşa de tare, Germania mai are deci un motiv particular sâ nu se supere de espulsarea principilor.
Viena nu Zic® decât ce spune Berlinul.
Ar mai remâne Petersburgul. Dar aci sunt interese grave in joc; e destul sâ reamintim propaganda ce se face în Rusia pentru o alianţă cu Francia.
Şi dacă unele puteri nu vor fi deci mulţumite de espulsare, o repo-tâm, nici una nu va manifesta acestă nemulţumire.
Times publică o lungă _scorespon-dinţă din Paris, In care spune că contele de Paris nu se va stabili nicăieri, ci va călători mereh. Principele speră sâ se întdrcâ curând în Francia: firesce, în chip legal.

HffFOîAMATIUlffî
M. S. Regele a bine-voit, a conferi ordinul Corona Bomănieî, în gradul de ofi-cer, d-luî locoteneut-colonel Urseanu Va-sile, ajutorul comandantului flotilei.
X
Astă-seră, se întruneşte consiliul comunal pentru a alege uu noii primar diu sinul aed. O parte din consilierii muncipall este
pentru a nu mal alege pe nimeni în lo-aiji însâ, statul nu s'a modificat şi,! cui dlui Fleva demisionat, iar alţii sunt prin întrunirea celor douâ represin-! pentru alegerea d-luî N. Manolescu. taţiuni într’o singură Cameră, el nici Putem 4‘ce der cu siguranţa ca d. N. nu mal esistă. Afară d’acâsta, pre- Manolescu va fi ales de primar al Ca-cum se scie, administraţiunea Ruine- pitaleî. liel a fost concentrată la Sofia, îni	)f
mânele guvernului bulgar.	\ pj0ja de astă-ndpte s făcut mari păgubi
Dacă am voi sâ râsumăm situaţiunea, ar trebui sâ Zic®m Rumelia nu mai esistă, că unirea e definitiv şi complect făcută. Acâsta, contra Europei întregi şi contra unei desperate oposiţiuni interne.
Din purtarea guvernului bulgar şi a principelui Alexandru, se pâte trage cea mai fruradsă şi mai folo-sitâre lecţiune: pentru Europa, că în zadar se încercă sâ oprescă sâh sâ altereze mersul firesc al lucrurilor, când un popor, fie el cât de mic, are consciinţă de ce vrea; pentru
locuitorilor din str. Polonă şi str. Ţernailor. Pivmţile mu! multor oase aii fost inundate.
X
Furtună şi pldie torenţială ad fost în mal multe punte al ţereî. La Argeş, Baba-dag, Corabia, Gorgova, Isaccea, Măciu, Ostrov, Rîu-Vaduluî şi Tulcea a fost furtună mare în Z™» de 3 ale curentei, la Tirgo-vişte a cădut o pldie torenţială.
x
ComuPiicaţiunea pe calea ferată între Galaţi şi Bărboşi s’a restabilit.
şi astă-dl pretutindenea, ca tote oă nu mal pdte fi cea mal mică îndoială că creeril lui Ludovic II sunt sdruncinaţî. Din causa e-venimentelor ultimelor dile, mulţimea nu voiesce se creadă că regele e smintit.
Dacă se va lua în consideraţiune că chiar acum câte-va septămânl guvernul a desminţit nisce afirmaţiuni unor Z’âre cum că se va pune o regenţă, dacă se va ţine socoteală că guvernul a lăsat se se ese-cute acte de stat de către Ludovic al II şi că acuma de o dată o comisiune de stat a mers la monarh cu declaraţiunea, că sistemul narvos îl este alterat şi că un altul a fost deja ales ca regent al statului, dacă se va ţine în socotelă tote aoeste, apoi de sigur că trebue se se dea o oreşî-care dreptate acelor cercuri, ce nu pot concepe necesitatea acestei proceduri sumare, când spun că regele a fost cu de a sila bcos din posiţiunea sea şi că acâstă întregă procedare nu este de cât o lovitură de stat.
Nu este de tăgăduit că opiniunea publică a cerut în unanimitate retragerea regelui, că autorităţile^supraveghiau forte mult pe Ludvic al II când se afla în capitală, de ore-ce era temă ca poporul se nu aducă iusulte grave regelui, care î?î uitase posiţiunea şi datoriile sâle de monarh. Ministrul Feilitzsch a mers şi mal departe căci prin măsurile ce a luat a nutrit frica în nenorocitul monarh, cum că se pregă-tesce un atentat contra 3ea.
Ludvic al II devenise o povară ca rege domnitor prin pasiunile sâle estravagante şi prin nebuniele sele, şi de acâstă povară poporul voia se scape cat mai curând; şi acuma când dorinţa poporului s’a împlinit, t6te simpatiele lui s’aâ ^grămădit pentru Ludvic II, acuma panlfimea numai e mulţumită cu procedura întrebuinţată in contra Ini, ea nu crede că ^regele e. nebun, că suferă de acea bălă care’l făcea pentru tot dăuna incapabil de a domni.
Înfăţişarea regelal în momentul primejdiei, a făcut ca masele să remâe încremenite şi ele spun cu tărie că astfel de lucruri nu face un nebun !
Ceea ce Ludovic al II a făcut pentru apărarea personeî şi Maj. Sele cănd comi-siunea de stat a venit la densul, telegraful a vestit deja în tdtă lumea. Numai o dispo-sifiune a regelui, pe care o am de la o sorginte forte nalta, nu s’a dat pu-blioităţel. împreună cu depeşa regelui, care a chemat îu ajutorul seK batalionul de vânători staţionat în Kempten, el a mal trimis o telegramă către colonelul regimentului de gardă, ordonând ca să se ocupe pătaturile tutor principilor, şi ca aceştia să fie internaţi in casarmă peutru crima de leB-majestate.
Un om care .a astfel de disposiţiunî tactice în momentul„cănd ameninţă o primejdie, nu pote fi nebun, crede poporul.
Decă o fi adevărat acesta, o puteţi vedea din cele ce mi-a spus o autoritate în lumea medicală şi care stătea de deciml de ani In retaţiunl fdrte intime cu familia regală.
De copil încă Ludovic arăta o deosebită mândrie care nn putea fi învinsă prin nimic. Cuprins din când în când de indis-posiţinnl, tînerul principe de cordnă se opuse ca medicul să ’i caute, căci fiori îl cuprindea când se gândia numai că un simplu muritor va atinge trupul săli.
Iutr’o Zi principele fu apucat de nisce friguri violente şi numai ordinul energic al părintelui şeii, putea să ’l hotărască ca să se lase a ’I se pipăi pulsul de către medicul curţii.
Privirea cu care doctorul fu întâmpinat atunci, când îl pipăi mâna, făcu pe medic se se gând&că mult despre starea mintală a principelui.
Acestă presimţire s’a adeverit acuma după atâţia ani
De mult timp încă Ludovic II suferia de lăcomie mare pentru mâncări şi băuturi, care caracteriseză pe nebun. Linguri, furculiţe, cuţite nu mal eraă unelte necesare la masa regelui; el se servia în mod firesc numai cu mâinile sâle. El beu cantităţi forte mari de bere şi vin. Bănuind că îl s’ar putea reţine porţiunea dorită de el, dete de o idee torte ciudată ca să fie sigur că nu i se va împuţina din porţiunea sea. Îndată ce lacheul pleca ca să aducă al doi-lea’rând de bucate, el ascundea subt scaunul şefi paharul plin cu vin şi apoi întâmpina fdrte supărat pe lacheii când acesta se întorcea, şi strigă pentru ce nu i s a turnat vin. Acâstă manevră o repeta de atâtea ori până când avea cantumul şefi îndestulător, pe care’l ducea apoi după ridicarea mesei, în
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL — 6 1UNIU 1886
DEM0NSTRAŢ1DNILE DIN PESTA
Joî sâra plebea din Pesta avea de gând se contiune demonstraţiunile. De astă dată Inse, precum seim, demonstranţii afi fost prinşi în strada Kerepes în cursă. Iată cum s'afi petrecut lucrurile r
Plebea se arăta mal cutezătâre ca In cele-l’alte serî. Pe la 7 ore sera trecea uil areetant legat în lanţuri; o voce strigă :
„S8’l liberăm 1 Haiducu lfu descuragiat, der cu baioneta isbuti sg împingă pe a-restant într'o curte şi închise pârta. Adunătura voi se asalteze porta, însă patru poliţişti sosiră şi puseri pe arestant într’un car, transportâudu-1 ast fel la locul destinat. Plebea căută un alt obiect de atac, batjocoriră şi insnltarâ p’un poliţist, care fu silit se se retragă Poliţia şi un batalion de infanterie, printr’o fină stratagemă, în-congiurară pe demonstranţi. Print’un semnal de trâmbiţă se anunţă că stratagema e terminată. Plebea fu provocată sg se retragă, der se răspunse cu râsete şi batjocuri. Un noă semnal de trâmbiţă făcu se apară din t6te părţile baionetele, plebea fu tot mai mult strâmtorată şi ori încotro voia să fugă, dedea de baionete. GâţI-va se refugiara în grădina dinaintea teatrului naţional şi aci eredându-se sigur', aruncară cu petre în soldaţ". Der pe neaşteptate fură scoşi de acolo, şi doi dintre demon ■ stranţî fură binişor căptuşiţi de sabia unul oficer.
VeZ&rdu se acum mulţimea incongiurată din ttfte părţile, fără nici o scăpare, începu a oscila pălăriile strigând cu însufleţire : „Trăiască poliţia 1 Trăiască armata !“ Poliţia şi armata trebui se râză de acâstă ovaţiune de nevoie; 1500 de persâne eraă încinse de cordonul armatei. Elementele mal cinstite şi cel ce aparţineai! secsuiuî maî slab fură liberaţi. Ceî-l’aţT, o adunătură de tot ce e mal suspect şi mai pe-ricolos, fură duşi încete de câte 50—100 în localul central al poliţiei. Ore ’ntregl a durat transportul. Puteai face importante studii fiaionomice la cel 700—800 de turburători. Pe locui unde afi fost prinşi s’au găsit colecţia ni întregi de cuţite, petre, bucăţi de fer, şurupurî şi alte nteusilie, necesare pentru spargerea capetelor, ferestrelor şi lampelor. Cel sub 14 aoî si în văţâceiî afi fost liberaţi şi daţi părinţilor şi străpânilor lor ca se’i pedepsescă.
In timpul când se opera stratagema, la o trafica de pe piaţa C-.rol se auriră strigăte că arde. Turburătorii fugind dinaintea baionetelor îl spărseseră lampa dinaintea prăvăliei şi petroleul îî aprinse fiarele şi jucăriile ce erafi atîrnate la nşă. Din norocire focul se stinse repede.
In învălmăşala dinaintea teatrului naţional afi fost rănite trei persâne. Conducătorul unui biurofi de servitori fu străpuns cu baioneta iu şoldul stâng, Un bătrân fu grefi rănit la cap prin două lovituri de sabia. Un lucrător fu străpuns cu baioneta în braţ.
In odaia de raport a centralei poliţienescl afi durat ascultările penă la 3 ore dimi-ndţa. Turburătorii erafi duşi in grupuri de câte 10, şi afi asistat la acest spectacol mulţi deputaţi şi aristocraţi. Fârte puţini arestaţi s’ufl putut legitima şi afi fost liberaţi In spital sunt mulţi răniţi. Şi cu acesta ocasiune s’afi spart numerose lampe şi ferestre.
Vineri săra nu sâfi mal repetat turbu-rările. Cu tâte astea se luaseră energice mSsurî. Steteafi gata doue bataliâue de geniu, unul de infanteria, doue companii dc vânători, un escadron de husari şi unul de ulanl.
La visitarea arestaţilor s’afi mal găsit la eî cuţite, bucăţi de fer, petre şi alte lucruri. Când un fecior de prăvălie veni la rând se fie visitat, scose repede un revolver şi se împuşcă în piept, rănindu-se grefi; el fu dus in spital.
înaintea centralei poliţiei Vineri dupe amâcjî erafi adunaţi mulţime de omeni. Părinţii îşi reclamat! copiii, industriaşii lucrătorii, femeile bărbaţii lor. Un mare număr de arestaţi suspecţi afi fost fotografiaţi fără
să bage de seină. Dintre cel 710 arestaţi, 232 indivizi, maî cu semă învăţăcel şi băeţl sub 14 ani, afi fost liberaţi ; 154 persăne afi fost pedepsite pe cale administrativă cu 24 ore până la 8 Zile arest. Ce! de repeţite ori pedepsiţi şi nestatornici în Budapesta vor fi escortaţi în locurile de unde sunt. Judecătoriei, penale se vor preda 324 per-sone spre a fi condamnate.
Turburătorii se gândesc la resbnnare. Pekary, locţiitorul căpitanului orăşenesc suprem, a primit prin poşte o scrisâre ame-ninţătâre, în care i se face cunoscut poliţiei, că «eî toţi vor fi aruncaţi în aer!» In serisore e subscris «Comitetul.»
MIŞCAREA POPORAŢMEI ROMANE
Mişcarea poporaţiunil române aparţi-nînd de biserica română gr. or. din Ungaria şi Transilvania, dupe Gazeta Transilvaniei, studiată pe bssa datelor statistice, scose din rapârtele oficiale ale respectivelor consistoril diecezane de pe anul 1885, ni se arată cu totul în altă iednă, mal clară şi mal exactă, de cum afi obiceiul statisticii ungur? a face se ciedă lumea necunoscetore.
Iată pe scurt aici unele date esenţiale:
In archidieoesă, olerol archidiecesan întreg să representă din 1043 persone. Numărul sufletelor preste tot a fost la încheierea anului 1885: 688,535 faţă cu anul premergător 1884, fiind atunci 677,442, crescâment cu 11,093 suflete, adică în procente la 100 suflete crescemeut 1,63.
Din protopresbiterale archidiecesane, să arată mal puţini DăseuţI de cât morţi numai în protopresbiteratul Abrudului cu 89 şi. într’al Lupşel cu 16 suflete, —o împrejurare abnormă, ce să explică prin epidemia difteritel între copil, ce a grasat în anul expirat prin acel ţinut.
Tâte cele l'alte protopresbitărate sunt în crt scere ; mal însemnată este' crescerea a-cesta prin nasceri în traeturile Braşovului II, Mercuril, Sebeşului, Târuavei auperiore şi Treiscauuelor, unde nascerile sunt aprâpe îndoit ca caşurile de nrârte.
Iar decrescere în poporaţiune peste tot se arată în protopresbiteratele: AvriguIuT, Braşovului I, Cetăţii de petră, Cohalmu-luî, Dobreî, Ilieî, Lupşel, Ternaveî supe-ridre şi Unguraşulul. Ace3tă împrejurare, care faţă cu numărul întrecător al născărilor preste morţi în aceste protopresbi-terate, pare anormală, provine din emigrările din patria, cari în urma traiului îngreuiat se înmulţesc din ce în ce.
Comparând numărul preoţilor cu numărul poporului preste tot, vine tot cam la 967,50 suflete un preot.
In diacesa Aradului: lâ jurisdicţiunea consistorulul aradan aparţin 11 tracţe protopresbiterale, cu 305 comune matre, 87 comune fiiie, 330 biserici, 385 parochiî şi 67,859 case. In decursul anului 1885 s’afi botezat 16,813 noş născuţi, s’afi cununat 3,759 părechî, şi afi răposat 13,350 indi- ] vidî, prin urmaie numărul poporaţiunil aparţinetâre la jurisdicţiunea acestui con-sistor s’a sporit cu 3,463 de indivizi. Astfel numărul total a' poporaţiunil, care la: finea anului 1884 era de 329,598, sporind: cu 3,453 indivizi, numărul total al popo-raţiunil a fost la finea anului 1885 de 333,061 suflete.
La jurisdicţiunea consistorulul aradan aparţin 6 protopresbiterate ou 5 protopres-biterl actuali, 2 protopresbiterl emeriţi şi 1 administrator protopresbiteral. Parochiî
matre sunt 247, âr filie 113. Dintre pa-rochiile matre 213 sunt deplinite, er 34 parochiî sunt vacante. Unele din acestea stafi snb deplinire, er altele, în lipsă do dotsţinne suficientă, nu se pot deplini. Preoţii actuali aii fost cu finoa anului 1885) 218 dintre cari 187 sunt parochî, 23 sunt administratori parochiall, er 8 sunt capelani. In decursul anului treoot aii răposat 5 preoţi, şi s’afi cbirotonit întru preoţi trei clerici absoluţi. Esamenul de cualificaţione preoţâscă l’afi depus 11 teologi absoluţi.
Numărul poporaţiunil, aparţiuătâro la jurisdicţiunea consistorulul din Oradea-raare a fost la finea anului trecut de 162,574. Iu decursul anului trecut s’afi născut 9,312 individ, afi răposat 7,335 şi s’afi cunuuat 1,615 părechî. Poporaţiunea a crescut cu 3,377 indivizi.
In diecesa Caransebeşului, numărul sufletelor se urcă la 310,000 individ!, unde asemenea pe lingă tâfe emigraţiunile, totuşi se arată în auul trecut nu crescănreut.
Se vede dâr, că în aceste 3 dieoese sunt 1,494,170 Români; cam tot atâţia Român! se ţin de metropolia română gr.-cat. de Btaşifi, care dimpreună cu cel preste 150 mii Români gr.-ort. din metropolia română gr.-ort. din Cernăuţi, ne dafi suma de peste trei milione Români în monarebia austro-ungarâ.
DIVERSE
Dramele căsătoriei.—Se scrie din Rou-en următorele asupra dramei întâmplată la nn concert în taverna alsaeiana:
Concertul se începuse, sala era plină de spectatori; o cântărâţă dupe ce termină concertul se dădu jos de pe estradă pentru a strânge bani de la spectatori; d’odatâ uşa se deschise şi intră un om, care se repedi asupra cântăreţei strigând: Ah! în fine te-am găsit, mizerabilă 1 Ea îl zărise şi se plecă ca să fugă; el însă o apucă de umăr şi descârcă un foc de revolver drept îu spate. Se au<Ji un ţipăt îngrozitor. Nenorocita câ^u jos, apoi se sculă şi ajutată de câţi va spectatori ajunse într'o cameră unde căiţu jos fără suflare şi după câteva minute muri. Acâstă scenă se petrecu în câteva minute, aşa că nu putu să intervină nimeni. Indetă se repediră căţlva spectatori asupra ucigaşului ; d-na M... proprietara stabilimentului îl apucă de braţ ca să nu maî dea al doilea foc; el striga : e femeia mea, am venit aci s’o ucid! In timpul cănd un om se duse să aducă un doctor şi pe comisarul poliţiei, proprietara căutat să go-lescâ stabilimentul. In acest timp asasinul întrebat, răspunse următorele : Am greşit; ştifi că trebuia să o aştept să iasă d’aci, der ce să fac, trebuia sA’inl răsban !
Cine era acea femee ? Cine era asasinul ? Acesta dramă e încă plină de mister. Iată ce reese însă din cercetările făcute. Victima venise la Rouen abia de vre o Irel dile, cânta pentru a dona oră în tave.nă alsaciană, unde se angajase pentru 10 lei pe fie care sără, cu tâte că la început pretindea 20. Avea o voce plăcută şi era forte frumâsă. Venise din Paris, cântase acolo îu eafâ-concert la Ânteuil. Era măritată după uu anume Franşois Lamiry; după cât va timp îl paraşi şi plecă cu amantul el la Rouen. Ajunşi aci se înscrie la otel sub alt nume ca să scape de urmăririle bărbatului. Lamiry îl descoperi însă, citind uu jurnal în care se publică numele cântăreţilor ce soseai! în oraş.
Asasinul a fost confruntat cu cadavrul. E mortă 1 e mdrtă 1 strigă nenorocitul. Glonţul străbătuse plămânul şi inima.
*
Şiareîe negrilor în Statele-Unite — In Statele-Unite se află 120 Ziare redigiate de negrii.
Cel maî vechia este Elevator din San-Francisco, care apare di opt-spre -Zece ani.
cabinetul şefi de dormire, ca se bea acolo în linisce.
* *
*
Mult mal înainte de a se lnajdo câtre ministerial, cu sonsimţimântul agnaţilor, estrema măsura, era de trebuinţă ca în mod secret şi adesea în timpul nopţeî se se adune probe cari să dovedăscă că regele îşîjperduse facultăţile mintale şi nu numaî„dintr’acestă, dar şi din autopsiă, care acum s'a făcut de câtre medici, s’a dovedit câ starea regelui nu-1 permitea să maî domuescă.
— Pot repeta numai — dise ministrul Crailsheim sâmbătă trecută unu! visitator, — că svonul cum că ordine regale afi a-meninţat viaţa comisiunei de stat, e fârte adevărat. Regele ar fi ordonat ca persânele din comisinne de stat se fie biciuite de mârte, se le scâte ochii şi altele.
Din singurătatea tăcută care-1 înconjura în Neusobwanstein, el fu deranjiat prin sosirea comisiunei.
Cea mal mare furie cuprinse pe Ludovic când sosi in castel contele Holnsteiu. Regele strigă infuriat de la ferestră câtre a-cest slujbaş: «fugi, şerpe înveninat, care al fost orescut la sânul mefi, fugi căci te omor.
Regele vedn pentru prima dată pe Contele ca nn olicer de cavalerie, fârte sărac şi ’l făcu îndată de confident al şefi şi de prieten intim ; îl dete o funcţiune, plăti datoriele sele şi îl alese o miiesă frumâsă şi bogată. Contele Holnstein merse din o-norurî in onoruri şi toţi ’l considerat! ca favoritul cel mal însemnat. Şi când regele vetju că acest prieten vine la dânsu ca trimis al «inamicilor» seî, deveni atât de înfuriat încât acesta furie era să devie fârte primejdio.-ă pentru membrii comisiunei. A-fără de acesta poporul bavarez primi cu neplăcere propunerile ce făcuse contele Holnstein regentului, ca să mergă cu co-misiunea de stat la Hohensehwangau, şi să ia personal parte la inesnrile trebuinciâse pentru isolarea regelui. De altmintrelea poporul privia tâte cu nepăsare. Ceea ce pri-vesce oraşul Mtinich, «ici un semn esterior nu arăta că o criză atât de grea a căZut peste acea frumâsă ţâră.
Numai în regiunile mnntâse fierberea devenise forte mare. Chiar populaţiunea din Hohensehwangau nu credea că regele e bolnav; se vorbia numai cum că regele ar ti încăpăţânat, violent, nesocotitor, iar nici de cum bolnav. Se mal spunea că regele ar fi cu totul liniştit şi că s’ar fi esprimat că nimeni nn-I pâte ajuta, căci este trădat. De trei ori a voit se mergă la Miinich, camerierul şefi inse l’ar ti consiliat se nu mârgă, mal întâi fiind-că ar fi nefolositor şi al doilea că ar fi periculos. Regele era ca un prisioner în palatul săfi.
Pe de altă parte Z^tul Vaterland ce apare in Miinich amintesce la cele spuse de medical alienist frances Morel, care ve-Zuse pe rege în timpul procesului Chorin-sky şi din Înfăţişarea lai Ludovic a spus chiar pe atunci că în ochii lui se prevede o smintire în viitor; diarul acuză apoi âreşl cari cercuri politice, cari din causa servilismului, vanitâţeî, egoismului, săfi intenţiunei rele, afi făcut pe rege se ajungă în stare de astă-ZI.
Nu e vinovat ministerul, ci acel cari afi întărit în visurile sâle pe fantasticul rege. Richard Wagner a fost demonul cel rea al regelui, tot aşa şi poeţii şi literaţii.
Medicul regelui dr. Sehleiss de Loweufeld, a susţinut că regele e sănătos. El n’a ve Zut însă în timpul din urmă pe rege.
Comisiunea care a tost trimisă, conta pe apatia regelui ce a fost observată in urmă, der se crede că vederea contelui Holnstein a adus pe Ludovic într’o furiă fără de margini. Că regele ar fi ţinut o cuvântare câtre popor înaintea plecării sele din Schwangau, nu este adevărat.
Pe când regele călători spre castelul Berg la lacul din f^ernberg, în ale cărui valuri îşi găsise mârtea tragică, el era palid. Poporal pe unde trecu regele, saluta cu întristare pe nenorocitul monarh, care adânc mişcat, respundea amical.
FOIŢA piARULUI „TELEGRAFUL*
(3)
BANDA NEAGRA
DE
CONST. GUEItOULT
PARTEA Â STEI A III
Acusitrea
—	Efi nu’l înţelegeam până ce nu pronunţă aceste cuvinte,întrevedeam adevărul, der aurind acesta minciună, adevărul apăru înaintea mea, şi am veZut comedia ce se juca împrejurul mefi, în totă grozăvia el ca la lamina fulgerului.
Adresându-me către comisarul de poliţie.
—	Domnule, d-ta spui că o sumă mare de bani a dispărut din causa fraţilor Claude ?
-- Două sute mii franci.
—	Da, acea sumă era în casă, îmi a-dnc aminte, eî bine ştii unde e acea suma ?
—	Tocmai pentru acâsta te întrebam.
—	Nu me întreba pe mine, d-'e, dar pe
liiJ.JiSSBB1
In privinţa grabei cu care regenţa a_iost pusă, iată ce se scrie :
Regele dupe propunerile făcute de toţi miniştrii s'a adresat la Bismarck cerând un consilii!. Menţionata scrisâre a înlăturat ori ce îndoială despre starea mintală a regelui cănd Bismarck o citi. Cu tdte acestea principele Bismarck a respuns la acea scrisâre, consiliâud pe Ludovic să se increZă cu totul în sfatul credinciosului şi vechiului săfi consilier, ministrul Lutz. Ministrul Lutz soia însă numai un singur drum pentru rege, adică se numescă regenţa. Ludovic ascultă vorbele ministrului săfi şi apoi ti dise; «Şi dumneta eşti un trădător 1» şi plecă apoi. Regele care congediase tocmai pe secreta rul cabinetului sfifi, telegrafia la Miinich ca să i se trimeţă un funcţionar tânăr care să ocupe locul secretarului săfi.
Supleantul de tribunal Teleman, viitor ginere al ministrului de justiţie Făustle, fu trimis ia Hobenschwangan şi cum sosesce acolo se anunţă. îndată dupe aceea vine friserul regelui şi spuno tânărului supleant, că regele l’a însărcinat ca să formeze imediat nn minister nofi şi decă va urma acest ordin va primi indată împuternicirea înscris, ca să congedieze actualnl cabinet şi să constitne noul cabinet...
Tânărul asesor se întorse îndată la Mii nieh, ca să spoie viitorului său socru ceea ce a auijit. D. de Lutz convocă un consilii! de miniştrii, spuse cele întâmplate, &-rată tot d'o dată o serisore a principelui Bismarck, care in calitatea sea de preşedinte al consiliului federativ, trebuie să dea aprobarea sea la tâte decisiunile domnului de Lutz — şi resnltatul era că miniştrii se uniră ca să mergă cu propunerea hotărltă la principele Luitpold pentru a se proclama regenţa.
■ IUI—'
8CÎBI Şl FAPTE
Becolta de eat-timp, din judeţul Tu-lova, care cu doue săptămâni în urmă era fârte rea, precum scrie Ziaru^ lutova, în urma ploilor căZute ea s’a îndreptat; şi dupe cum ni se scrie din plasa Tutov , grâul de tâmnă este escelent, popuşoi buni, maî toţi prăşiţi, orz mal puţin b m, iarbă bumşoiâ, aşa în cât recolta de est-timp va fi mai mult şefi mal puţin satisface-tâţe. De şi timpul de arat a trecut, totuşi plfigaril n’afi perdut speranţa, el tot ară, pe cât le permit ploile cele dese. Veselia în fine este generală îu urma acestcr ploi bine-făcetâre, ce afi câdut şi continuă a cădea.
Mişcarea populaţiunel oraşului Berlad, de la 28 Mal penă la 4 Iunifi 1886. Născuţi 21 diu care: 5 băeţl legitimi, 3 băeţl nelegitimi; 12 fete legitime şi 1 nelegitimă ; 19 botezaţi în religia ortodoxă şi 2 în cea israelită. Căsătorii 4 din care 2 ortodoxe şi 2 israelite. Morţi 12, din care: 5 bărbaţi şi 7 femei, 10 de religie ortodoxă şi 2 de relig. israelită.
Emigrăre•—AZl diminâţă afi plecat spre America, via Hamburg, din Iaşi vre-o 80 de evrei, iar cu trenul de 4 ore săra vor mal pleca, ni se spune, îucă vre o 30 de per&âne.
ACTE OFICIALE
D. căpitan in retiagere M. Dumitrescu, actualul oficiant s. nitar la portul Sulina, se permută
în asemenea calitate la portul S-tu George-Nou. *
S’a validat alegerea d-lor G. Cantacuzino şi 1. Negrutzi ca membri In consiliul de administraţie al primei societăţi de reasigurare române din Bucurescî.
d-luî strigai efi, [arătând cu mâna spre Iulien. Nu căuta la mine banii, ci la d-lul.
lulien îngălbeni, surise şi rădică din umeri.
—	Ce ar de Z'8> domnule? întrebă comisarul.
—	Te rog vino cu mine acasă, safi mal bine trimete pe cel doi sergenţi ca să facă perchiziţie la mine.
Scoţând cheia din baznnar, o dădu sergentului.
—- Plecaţi, domnilor.
Aceştia eşiră la un semn al comisarului.
Efi relual îndată.
—	Am spus pentru ce am adormit îndată ce a plecat d-lul, inse nu s’a găsit pe biurofi acea batistă muiată în parfum ?
—	Ah! da zise Iulien cu un ton ironic, tot aceiaşi vorbă despre batistă...
—	S’a scris tote lucrurile ce s’afi găsit in biurofi, respunse magistratul, dar batista uu era.
—	Intrând inlăuntru n’aţr fost lovit de un miros...
—	De loc.
începusem se me descurajez.
—	Domnule, zisei efi, puteţi se întrebaţi pe d-ra Estele faţă cu mine.
—	D-ra Estele, sora mea, a plecat adî dimineţă la ţară, respuuse Iulien; pote veni ori când justiţia va avea nevoe.
Comisarul se uită surprins la tânărul Iulien.
—	Marius era se se căsătorâscă cu soră mea; respunse el şi ori cum ar fi, ea nu pfite sta în acesta casă, pentru acesta a plecat din Paris pentru cât-va timp.
Ea era departe de mine şi nu puteam se o iafi de martoră.
Nu ştiam ce se fac de desperare.
—	Odaia suroreî mele, relua Julien, e sub a mea şi dacă d. voeşte sS se facă perchiziţie şi acolo, sunt la diaposiţia d-tale.
Comisarul consimţi la acestă cerere, dar nu află nici aci nimic.
Nu puteam se mal spun nimic, trebuia se mă supun, şi dnpă o oră eram pe drum spre prefectura poliţiei.
După ce am stat doue luni în înebi-sâre preventivă am fost judecat de cartea cu juraţi. Ministeral public se însărcina se arate că efi aş fi un monstru, că după ce am înşelat pe stăpânul mei! unspreZece ani, numai ca se capăt încrederea lui, şi unde am făcut avere, apoi într’o bană di-
mineţa am căutat să iafi o suma bună şi să plec; pentru acest furt îndrăzneţ el ceru cea mar mare pedepsă pentru un miserabil care a arătat atâta ingratitudine faţă cu stăpânul săfi.
D ra Drancy în loc de a me acusa ca fratele el me apăra mult. Mărturia el era pentru mine, eram emoţionat cu totul; e-ram convins că acestă mărturie va exercita o influenţă asupra judecătorilor ; din contra lucrurile s’afi petrecut cu totul altfel.
Lucru străinii!! tribunal uf şi auditorul eroi! mişcaţi cu totul nu de mine, dar de încrederea şi naivitatea tinerel fete, care nu ştia ce se Z!9a de omul, care ştiuse să abuzeze de inocenţa el.
Procurorul general profită de acest incident, pentru a arăta răutatea mea, făcând drn argumentele el o armă contra mea şi cerând juraţilor ca în interesul socie-tăţel să dea pedepsă meritată unul asemenea monstru.
IV
Hotărîrile justiţiei
Procurrul câştigă pedepsă ce o cerea cn mâineLe încrucişate şi lăcrămile în ochi;
I II	I —*«—IIHI ■ «— IIIM JJi
cu un aer modest dâr triumfător aştepta ca preşedintele se pronunţe contra mea sentinţa prin care eram condamnat la cinci ani de muncă silnică.
Pare că avea aerul unui împărat, care ar ^ice:
*— Sunt mulţumit de mine, n’am perdut Ziua de aZl-
Sentinţa fu primita de public cu un aer de satisfacere, de sigur că era mulţumit de pedâpsa primita şi ee vedea în sftrşit scăpat de acela P« oare ministerul public ii zugrăvise cu colori atat de negre.
Mă sculai în mijlocul unei tăceri profunde şi me adresai către preşedinte.
___ Am să spun ceva, d-le preşedinte.
___ Na se pote, replică el; nu putem...
___ Iertaţi-mă, domnule preşedinte, m’am
esprimat refi, vor să fac o destăinuire.
Apoi adresându—mă la Curte şi auditor.
>S’a comis o crimă îngrozitore, la care aţi fost complici safi cel puţin martori. Un nevinovat a fost condamnat, declarat de infam, netrebnic şi scos din societate. E-ram om bnn, cinstit, muncitor, cu milă că-, tre cel ce suferafi ; strinsesem cu multă muncă Z‘ cu di, ban cu ban, o mică sumă
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 6 1UN1U 1886
3
Mai tote din aceste fiiare !»e ocupă de P iitică, şi hirte puţine de sein şeii de discuţiunî ^religiose. Afară de unul seS două, t6te cele-1 alte susţin ,’partita republicanii ca indentificâadu se cu marea operă a e-şnanoipâril.
Mijlocia tiragiuluî acestor 120 de (Jiaj-e nu este de cât de 1000 esemplare, şi forte puţine din ele produc ceva * ou tdte a* cestea unul din aceste fiiare, cai-, apare în Filadelfia se tipăresce în fie-care săptămână în 10.000 esemplaie.
Mort în furtună- — In fiica de 25 Mal trecut, pe când băiatul Ştefanache Târ-zăman, din comuna Prisicaui, jud. Tutova, se afla în valea Căbescilor, păscând o vacă, a fost apucat de o ploie torenţială şi voind să fugă, fu luat de şuvoiul care venia cu repediciune şi ast-fel s’a înecat; cadavrul s'a găsit, a doua di, la o distanţă de 6 kilometri ; caşul s'a comunicat parchetului,
*
Monstru. — In diua de 26 Mai trecut, femeea lâna luî Ion Alexandru Mano'.e, din comuna Călugăru-Mare, plasa Bistriţa-de-Sus, jud. BacăQ, a născut o fată care n’are decât o formă de nas, fiind aşa de lăţit că este întins pe obraz, gură este forte mare şi are doul negi mari la închie-turile el.
Copila de maî sus s’a botezat sub numele de Anica şi se află pe deplin sănătoasă .
*
Un noii Scarvnlis—Fata Frăsina, scrie fiiarul Tutova, fiica locuitorului Gheorghe Creţu, din cătuna Podeuî, comuna Băcani jud. Tutova, se observă acum câţl-va anî oă rămâuea grea fără se se cunâscă misterul, căcî nu avea relaţii cu nici un flăcău din sat. Acest fenomen a atras atenţiunea vecinilor, ba chiar şi a mamel^feteî, care întrebând pe fiica eî nu putea se afle nimic, căci densa nu voia se spuie; până când într’o di prinfiend în flagrant delict pe bărbatul eî Gb. Creţu, cn fiica Iul, s’a putut descoperi adevărul. Acest rar leno-men în analele omenire!, fu denunţat parchetului trib. Tutova care făcând cercetare a constatat că in adevăr Gh. Creţu, acest odios monstru, trăia iu concubinaj cu fiica sa, cu care a făcut 3 copii. Acesta a mărturisit o şi culpabilul însuşi care deja se află depus iu penitenciarul jud. Tutova.
*
Omorît — In fiiua de 29 HaiU trecut, primarul comunei Beuca, judeţul Teleorman, însoţit de vetăşelul Ivan CaravacI şi locuitorul Marin Ristea aii plecat cu căruţa cu doui cai în interesul serviciului la cătunul Plopi. Pe când se inapoiaii voiai! se scobore de-vale în comună, pe lângă calea ferată, s’aîl speriat caii şi aB luat-o la gonă. Marin Ristea care ţine hăţurile a câfiut sub căruţă şi ’I a trecut cu rdtele căruţei, care eraB şinuite, peste capul lui şi i’aă omortt.
*
Omor.—In fiiua de 1 Iuniiî curent, băiatul Bănică Negu Ion Ciocenu, din Urlaţi, judeţul Prahova, a împuşcat cu voinţă pe Mihalache Stanciu Naramzi, care a şi mu rit la 2 Iuniiî curent. Inculpatul se afla a-restat şi a mărturisit crima.
*
înecat.—La 12 Maiu trecut, fiul locuitorului Gheorghe Nicolaa Lăutaru din comuna Şerbăneşcî-de Jos, judeţul Olt, anume Constantin, în etate de 7 ani, intra ud în-tr’un lac se sa scalde şi, nesciind ai îpote, s’a înecat.
-Cel maf maî lung pod fie pe lume.—
Una din cele maî colosale construcţiunl de pe timpul nostru, este negreşit podul de peste rîul Tay, la.'Dnndee, care se face a-cum în locul podului care s’a distrus acum patru anî pe timpul uueî furtuni, tocmai pe când trecea un tren, şi se reface astădi. In urma catastrofei, se credea că nu se va maî face un pod peste acestă parte a-iât de largă a rîuluî Tay ; totuşi, marea valdre ce acest pod are pentru comunica-
■ _ ______________________ ■ ___________
ţiune, a făcut pe societatea căilor ferate să ceră de la parlament aprobarea imediata a construirii podului, care s’a şi a-cordat încă din 1881. Acest noii pod, la oare se luerâză clin Marte 1882 şi care se va sfirşi în vâra anului 1895, se compune din 85 arcuri şi are o lungime totală de 3,216 metri. Podul e aşezat pe stâlpi de fer, care aii un diametru de la 4 până la 7 metri, dintre cari 19 aiî fost aşefiaţl deja. Se lucrâza di şi nopte şi deja s’a sfirşit a patra parte diu eonstrucţiune.
*
Ars.—Iu diminâţa fiilel de 18 Mal trecut, Ştefan, copilul locuitorului Stau Radu Enceanu diu comuna Orlea, judeţul Roma-naţl, în etate de 3 ani, a fost lăsat acasă cu focul aprins, de către mama sea care eşise pentru trebuinţă.
Peste puţin timp, copilului i s’aS aprins hainele de pe densul, cari ’î aB caîi9at arsuri peste tot corpul. Din acestă causă numitul copil a doua <Ji, pe Ia 10 ore^a şi încetat diu viaţă.
*
O fiară sălbatică.—In <}ina de 24 Maî a. c,, locuitorul Vasile Vintilescu diu comuna Brădieeni, plaiul Vulcan, judeţul Gorj, administrând bătaie femeeî Ilinca, soţia vecinului seu Lascu Vintilă, ce se afla ţinând îu braţe o fiică a sa, in etate ca de 4 luni, din causa bătăieî şi a fricel ce ’i-a inspirat, ’l-a căfiut fetiţa din braţe, care dimi-neţa s’a găsit mdrtă fn leagăn-
Caşul s’a constatat şi de parchet cu d-medic legist, în urma încunosciinţărel ce i s’a dat.
*
împuşcat —Locuitorul Dumitru Mancaş din comuna Averescî, judeţul Roman în ndptea de 12 Maî trecut, dormea pe câmp în comuna Brătesci, unde se afla cu vitele la păşune împreună ca alţi locuitori. In timpul acesta s’a descărcat o puşcă ce ţinea între piciore şi a fost lovit In partea superioră a piciorului stâug. Rănitul, fiind trimes la spitalul diu Roman, a încetat din viaţă.
Caşul acesta s’a cercetat de d. procuror respectiv, şi găsindu-se indicii de culpabilitate contra individului Idn Nemţu, pădurarul moşiei Statului Brătesci, s’a şi pus în prevenţie în arestul judeţului.
-------------------- -
ULTÎMS SOIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
{Sofia, 16 Iuniiî.
Ieri Camera s’a ales comisiunea de verificare a noilor cabinete.
Demisiunea lui Radoslavoff neliind primită, crisa ministerială urmezâ.
Circulă sgomotul că maî mulţi deputaţi, aii făcut demerse pentru a aduce o înţelegere între Karavelofi şi Radoslavoff.
Radoslavoff cere ca tot cabinetul se fie schimbat afară de Karaveloff. Aşa fiind e cu neputinţă venirea la putere a lui Zan-coff.
Paris, 16 Iunie.
Cu ocasiuuea discursului rostit de Prinţul Alexandru prin care cerea ca Camera se hotărească afacerile şi chestiunile privitori la interesele patriei comune, Temps observă, că nici Europa, nici (Turcia nu recunâsce asemenea chestiuni şi interese de patrie de acest ordin. Prin urmire din acel moment, Bulgaria e în oposiţiuue cu hotărârea conferenţel.
lemps mal arată şi alte motive cari fac ca Turcia se fie nemulţumită. întârzierea desarmăreî, provdcâ temeri, ce nu cum-va Bulgaria se neliniştâseă încă pacea Europei.
Munich, 16 Iunie.
Dîu sorginte autorisată se află, că pretinsul avis al hirurguluî Schleisa e o pură invenţiane. Schleiss care de mult nu vS-fiese nici nu maî trata pe Rege a iscălit protocolul celor alţi mediei.
Prinţul regent a primit condoleanţe de la Principii ereditari al Germaniei, Austriei şi de la Papa.
iţi* > \
Din ediţia de s6ră 7 ore sera
Londra, 16 Iuniiî.
Se telegrafiază din Atena diaruluî Standard că (lemobilÎBarea armatei turceşti se face fdrte încet, câoî Pdrta ştie că Rusia ţine trupe gata în Basarabia în prevederea unei eventualităţi ce s’ar ivi Iu Bulgaria.	_________
ADUNAREA DEPUTAŢILOR 4 Iunie 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 jum. p. m
Preşedinţia d-lul Chiţu .
Presenţî 93 dd. deputaţi.
D. Papadopol-Calimach cere să se pună pentru mâine la ordinea proiectul de lege peutrn rescumpărarea târgului Herţa, diu judeţul DorohoiB.
D. preşedinte comunică oă proiectul e trecnt la ordinea fiileî.
Se voteză o pensiune viageră d-neî Te-resa Manovici şi maî multe credite.
Se voteză proiectul de lege prin care se aprobă transacţia dintre stat şi d-nu T. Mehedinţeanu pentru stingerea unor pre-tenţiuni reciproce cu privire la arendarea moşiei statului FerestrăB.
La ordinea dilel, interpelarea domnului Sefendachi, adresată domnului ministru al domeniilor pentru suspendarea lucrărilor târgului de rîmătorl din T.-Severin.
D. Sefendachi declară că retrage interpelarea pentru că s’a reînceput lucrările.
J). N. lonescu, desvoltă următdrea interpelare adresată domnului prim-ministru şi ministrului de interne : Dăeă e adevărat | că domnul prim-ministru a spus maj'orităţeî j să facă contra manifestaţiei, manifestaţiilor făcute de oposiţie.
D. lonescu declară ca a făcut acestă interpelare fiind nemuiţămit de răspunsul dat de d. ministru la întrebarea domnului Tache lonescu, cum până acum nu. s’a putut descoperi autorii atentatulaî comis a-supra unui jurnalist.
D sea se ocupă mal mult de acestă chestiune.
Veniud la întrebarea făcută d-lul prim-ministru, d-sa declară că ori cum ar fi e grav asemenea fapt. Dupe d-sa asemenea manifestare e fârte necorectă, să se lase ca opinia publică se se manifesteze.
Dupe un lung discurs d-sa termină declarând că de la răspunsul primului ministru, ţara şi Tronul vor şti ce se facă, M S. Regele se deschidă ochii, că nu M. S. e în pericol ci Constituţia .care e palatul Cordnei.
D-l 1, C. Brătianu, preşedintele consi liului răspunzând d-lul N. lonescu declară, că regretă modul cum l’a interpelată onor. orator. D. lonescu să miră că un om a fost bătut, der ed am fost atacat şi chiar puţin trebuia se nu fiB omorît fiiua amiafiă-mare aci la uşa parlamentului. Dacă n’aşl fi avut forţa se mă lupt, dacă n’ar fi voait îa ajutorul meS Goga şi alţii nu ştiB ce s’ar fi întâmplat. D-nu lonescu fiice că am inaugurat tirania, der n’a sprijinit pe nimic acusare făcută. Apoi dacă aşi fi eu, care a tolerat bătaie, care a sprijinit şi patronat tdte cele despre care este vorba în interpelare atunci nu numai c’am fi tolerat tirania şi chiar desfrial tiraniei. Resping dâr cu indignare acusarea făcută, precum resping cum că am jjfi fiis la Ş®‘ dinţa intimă a membrilor partidei liberale că voi usa de legile coercitive, că voi lua
măsuri în contra celor ce atac şi insultă pe Rege. Am fiis că opinia publică este singura destul do tare, destul de puternică pentru a răspunde aeelora, cari ’şî permit a ataca tronul.
D. Poenaru retrage interpelarea adresată domnului ministru al instrucţiei in privinţa lucrărilor catedralei din Constanţa, în urma comnnioărel că lucrările vor începe.
La ordinea fidel proiectul de lege, amendat de senat, asupra prestaţiunilor în natură.
D. Pcdaăe combate proiectul de lege, de 6re oă în aceste prestaţii în natură d-sea vede un uoS imposit şi încă neproporţioual cu averea.
D Radu Mihal, ministru al lucrărilor publice, susţine proiectul de lege şi rdga Camera se se ia în consideraţie legea.
Se cere închiderea discuţiei.
D. N. lonescu vorbesce contra închidere!.
Se închide discuţia şi se pune la vot cu bile luarea In consideraţie.
Resultatul votului e următorul: bile albe pentru 44, bile negre contra 8.
Adunarea neliind in număr se suspendă şedinţa la ora 6 p. m.
SENAT 4 luniu 1886
Preşedenţia d-lul D. Ghica.
Presenţî 71 dd. senatori.
Se comunică petiţia d-lui Al. Escino prin care cere o pensie.
D. preşedinte i^ice că de 6re ce nu este nici un d. ministru present nu se pâte ţine şedinţa publică; d-sa propune a se trece tn secţiuni unde sunt 3 proiecte de lege.
Senatul adoptă propunerea d-luî preşedinte.
D. preşedinte ridică şedinţa, anunţând
pe cea viitore pe mâine 5 Iunie 1886.
ULTIME INFORM AT IU NI
Afiî de diminăţă M. S. Regele a venit la palatul din capitală şi a presidat la o-rele 10 şi jumătate un consiliS de miniştri. { —o—
D. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştrii, s’a reîntors aseră de la Florica.
Cu trenul Fulger de afiî nâpte d. de Coutouly, ministru plenipontenţiar al Fran-cieî, care a fost câte-va fiile la Paris, fs’a reîntort in capitală.
D de Coutouly, ministru plenipotenţiar al Francieî, s avut afiî de dimineţă o lungă convorbire cu d. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri.
Schneider, ataşat militar pe lângă legaţiu-nea austro-ungară din Baourescl.
—o—
Mâine Joi, la ora 3, se va ţine la primărie o întrunire In scopul d’a se cerceta biletele lotăriel Âtheneulul ce aft rămas ncvendute şi între cari după cât se crede se găsesce numărul corespundă tor lotului de 75,000 lei.
La acestă întrunire pe lângă biuroul Âineneiduî suut rugaţi a asista şi repre-sentanţiî fiarelor din capitală.
A fii s'a înfăţişat înaintea Carţeî de apel din BucurescI procesul loanidi-Colţatn.
D. Ioanidi a avut de apărători pe d-niî G. Cantili, Em. Pache Protopopescu şi Po-povicl ; iar peutru partea civilă aB pledat d-niî Danieleanu, P. Grădişteanu şi Cbri-sengbi.
Fotoliul ministeriulul public a fost ocupat de însuşi d. S. Populeanu, procuror-general.
Când Curtea era se intre în camera de deliberare s'a ridicat cestiunea că d. supleant Dobrescu nu pote să se pronunţe în acest proces, de ore-ce d-sa a luat parte la instrucţia lui.
Curtea deliberând a admis, în neunire cu conclusiunile d-lui prâcuror-general, es-cepţiunea ridicată şi a amânat procesul pentru fiiua de 22 Septembre viitor.
-—	»wo»s««««----—
PPBLIGAŢIUME
Vînfiarea tutunurilor în plăşile ju-j deţuluî Ialomiţa (afară de oraşul Călăraşi) urmând a se da în întreprindere pe un termen de treî anî, cu începere de la 1 Iulie 1886, se aduce la cunoscinţa generală că se va ţine în acest scop licifcaţiune publică în fiiua de 20 Iuniă a. c, atât la Direcţiunea Generală a Regiei tutunurilor şi sărel (Bucurescî, calea Victoria 109,) cât şi la depositul de tutun din oraşul Călăraşi.
Licitaţiunea va avea loc prin o-ferte sigilate cari vor trebui s6 fie depuse îh fiiua maî sus arătată până la orele 11 şi jumătate dimineţă.
Supra oferte nu se primesc.
Minimul anual de cumpărare la care concurenţii urm^ză a se obliga prin ofertele lor este de lei 540,000.
Comunele rurale Roseti-Volnaşî şi Tonea şi cătunele Mâgurenl şi Cadâna nu se mal reservă in seama Regiei, ci se dau în întreprindere împreună cu plăşile.
Cele alte condiţiunî în care se va ţine licitaţiunea precum şi formularul de contract, sunt înserate în „Monitorul Oficial" No. 25 şi 36 din 3 şi 17 Maiu a. c.
II- p- conformitate, N. I. Tufeanu.
Astă-dî 4 Iunie a. c. s'a judecat înaintea Consiliului de revisie al armatei recursul căpitanului Bo.ea Mihail contra ho-tărîreî Consiliului de anchetă care pronunţase reformarea sa pentru greşeli grave contra ondreî. t
Consiliul de Ravlsie a casat hotar ir ea şi a decis ca căpitanul Berea să fie trimes înaintea unul alt Consiliu de anchetă pentru a. fi judecat din noii.
Apărarea a fost susţ.nută de d. avocat D. Manolesou, căpitan în retragere.
—o—
Ca trenul de Verciorova de afiî de dimineţă s’a reîntors în Capitală d. căpitan
°FNo*8306 ’ t$1886*Iunie 4.


-9
illIMHAItj} DOMICIUIU'I §
şa gpt pag
Mx E
ţm a.
y $
Special, lioalc de femei şi Syphilis
T* S'A MUTAT
vis-ă-vis de grădina Sf- Oeorge lângă Banca României
Str. Lipscani 96, etagiu I
Consultaţiunî în toate zilele de la 2 5 a)
Oe^~^:s®D|p!ajjMBgso:{3Rsft*!ite^agh,s8'-a&',v^
cu speranţă se 'mi îndeplinesc visttl meB, adică să am o femeie pe care se o iubesc. Am muncit mulţi ani ca se ajut la mărirea avere! stăpânilor mei, pentru cari e-ram fdrte devotat; mî-am pus t6tă energia, inteligenţa ca se ajung la ceea ce sunt afiî.... Un monstru! fiind că e un monstru în acestă afacere, nn însă acela pe care ’1 arată procurorul general, nu acela pe care ’1 aţi batjocorit cu murmurile, cu desapro-bârile vdstre; nu, monstrul e acesta, care se ridică acolo înaintea vdstră cu un aer aşa triumfător, acela care mî-a sfărimat viaţa intr’o clipă.«
Stătul puţin uitându-me la adunare.
— Iată opera ÎDgrozitdre ce aţi lăcut voi toţî, iată crimă mârşavă, nerepara-bilă de care sunteţi vinovaţi. Prin urmare eunteţi vinovaţi, aţî voit ca să aruncaţi în noroi pe un om care voia să ducă o viaţă onorabilă Eî bine, fie! fiind că aşa aţi voit ; mielul se va preface Insă in tigru, şi cănd veţi tremura înaintea unul singur om, atunci veţi putea fiice : Iată opera ndatră.»
Apoi adresându me către preşedinte:
«Am voit sa ve silesc să mă ascultaţi, pentru acesta am vorbit despre o destăi-
nuire; n’am Însă nimic de spus deuăt că pentru pedepsa nedrâptă ce am primit’o, îmi voi răsbuna crud pe acestă societate, care me alungă din sinul el ca pe un le-pros, pentru că nu aveţi nici o probă con-;ra mea. Acesta eram s'i ve spun.
picând aceste cuviute cu bună credinţă şi convingere, publicul se emoţionă, chiar judecătorii păreaţi a fi neliniştiţi.
Proourorul general rămase însă nesimţitor
bucuros de triumful seB.
Peste o luuă de fiile eram pe drumul ce
iuce spre Toulon.
E cu neputinţă să’şî închipuie cine-va căt am suferit, vădându-mă în mifilocul a-celel mulţimi; aşi fi murit de sigur de indignare, durere şi ură, dâcă n’aş fi fost sigur de nedreptatea omenilor. Eî me condamnaseră, eti însă n’am primit condamnarea lor; am spus în mod solemu că voiu c&uta tdte chipurile ca să scap de acestă pedâpsă şi chiar a doua di dupe ce am intrat în încb'sore, căutam cum să evadez.
Eram fdrte mâhnit când am vSdufc câte piedici se opun înaintea mea şi atunci am înţeles cât de îngrozitor e a întreprinde o aseinenei a * cere. Cu tote aceste am jurat se nu me opresc, chiar decă aş fi sigur că
mor ; am început atunci a lucra, înfruntând tdte pericolele numai ca se ’ml ajung scopul.
Iu timp de treî luni am îucercat de treî ori se fug, n’a fost cu putinţă, am fost surprins şi resultatul a fost că eram supravegheat maî bine şi gardianil se purtaB ma’ reB.
Trecură doui ani, în aoest timp am încercat necontenit se fug, tot-d'a-una am fost surprins, cu tdte aceste nu me des-curagiam.
In sfârşit, acum câte-va dile, a fost o furtună îugcozitdre, întunerec grozav, o ploie torenţială însoţită de trăsnete făcea să nu se audă nici un sgomot; în timpul a-cesteî furtuni am căutat se fug.
Dupe multe sforţări, am ajuns la scop, eram afară din îucbisdre, eram scăpat ! când d’odată la lumina unui fulger, vedui un om care aleargă prin întunerec.
Mă ajunse, am recunoscut în el pe cel maî teribil gardian al închisdreî, care me găsise de vre-o treî ori când voiam să fug şi pe care îl uram grozav.
Şi el mâ ura.
D’odată două nume, două strigăte se au-fiirăi
—	Ducbesne!
—	Trepaz !
Intr’o secundă , ne-am şi încăerat la luptă.
EI era hotărit să me prinfia.
E5 sS’l trântesc, şi să’i iad şueră-tdrea ce o avea îă mână şi să’l . împedic astfel a da semnal.
Avea an casse-tâte, eu un cuţit.
După o luptă de câte-va minunte, îu care timp cercam să’î iaB şuerătdrea, că-fiurăm amândoi jos.
El însă cădu sub mine, profitai d’acăstă Lăsând mâna in care ţinea şuerătorea şi apucându-1 de acea în care ţinea casse-tâte l’am lovit cu cuţitul.
Am dat drept.
Simţeam cum cuţitul intră în gâtul luî
Se svîrcoli repede sub mine , a lumina unul fulger fiăiii sâagele curgând din rană.
Me sculai repede, ca să scap de urmărire.
Mergeam forte repede fără a mă opri.
După dece ore eram departe,, făcusem vre-o fiece leghe.
Credeam că sunt scăpat, dăcă n’aşi fi avut pe spate acâstâ pată roşie....
—	La care nu to% lumea are drept.
—	Şi cu care puteam să fiB arestat îndată.
—	Da, da, uniformă neplăcută^ aşa e...
—Trebuiam se fac ceva, fără a in tîrfiia.JPc
la cinci ore începu a se face diuă ; mă ho-târâi să intru într’o casă. Un om dormea pe un pat; într’o clipă am pus mâna pe hainele luî şi am plecat luând cu mine şi livretul cu care puteam se fiB descoperit.
Iată-mă în sfârşit ajuns la 15 leghe departe de Paris, tocmai unde voiam să ajung şi eti; şi o dată ajuns aci, trebue se re« găsesc pa acel miserabil care mă perduse.
—	Amicul d-tale Iulien ?
—	Da, da, prietenul meB, murmură Ma-rius strîngând din dinţi.
—	Şi sora sa ? întrebă Fifi cu un accent ca al ştrengarilor parisianî.
—	Ohl Ea e nevinovată, asta o ştiS.
—	Cu atât maî bine. Acum voieştl să’ţî daB un sfat.
—	Vorbeşte.
—	Cănd voieştî să lucrefil în asemenea împrejurări trebuie să ai experienţă; să’ţî daB un sfat.
—	Primesc.
—	Iată adresa mea. Isidor, 10 rue du Gardinet.
—	Mulţămesc.
—	Acum un singur cuvânt, suntem fdrte cinstiţi faţă unul cu altul, însă să plecăm fie care îu partea lui, maî ales îu apropiere de Paris e bine să ieî măsuri, cănd pleci d’acasă fără să anunţi pe proprietar şi când uiţi câte un cuţit în gâtul cui-va.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — G IUNIU 1886
MERSUL TRENURILOR CĂILOR FERATE DIN ROMANIA
VALABIL UDE LA 20 MAHT (1 IXT3STITTJ 188Q-
Bucurescî-Romau
Roman-Buca resci
Bncurescî-Verciorova
Vâroiorova-Bucurescî
Galaţî-M&răşeşti
MărăşeştI-GalaţI
Romaa-laşî				laşi-Romau				Păşcaul-Snceva				Suceva-Paşcani				Vereşti-Botoşaul				Botoşanî-Veresel			
STAŢIUNI	Iccel 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accei. 2	Mixt 8		STA ŢICNI	Accei. 3	Mixt .9		STAŢIUNI j A°46]		Mixt 10		STAŢIUNI	Accei. 11	Mixt 13	• • r	SECŢIUNI	Accei. 12	Mixt 14	
Roman pl. plecare 1a las! Paşcani u Târgu-Frumos laşi sos.	dim. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 p. m.	p. m ; 4,28 ' 6,53 /7.16 8,15 9,41 săra		Iaşi rpl. | Tirgu-Frumos Păacan! Plecare la Rm-faşcani pl ^ ga^va Roman bos.	p. m. 4,33 5,48 7.04 7,16 8.05 sera	dim-6,47 8,27 10,16 10,41 11,45 a. m.		Pâşcanî pl-Yeresc! Sucăva so 6.	dim. l'*,4l 11,50 12,08 12,23 săra	sera 7,16 9,32 9,47 10,09 săra		Sucăvn pl. Veresoî Paşcani sos.	p. m. 4,50 5,20 6,31 săra	dim. 6 44 7,39 3,30 p. m.		VerescI pl. Leorda Botoşani sos.	a. m 12,08 1,31 2,03	săra 9,47 11,10 11,42		Botoşani pl. Leorda) VerescI	dim. 5,03 5,49 7,09	p. m 3.05 3.45 5.05	
Tipografia (Jiarului „Telegraful" Calea Rahovel, No. 36.
STAŢIUNI	Accei. 1	Pers. 21	Pers. 27	Plac. 29	Accei. 9	STAŢIUNI	Accei. 2	Pers. 24	Mixt 62	Mixt 64	Mixt 66
	sera	dim	dim	dim.	p.m.		| săra	p. m		dim.	
Bucurescî pl.	I 11,00	8,40	7,30	6,30	4,40	Roman pl.	8,25	42,30		5,45	
Ploescî pl.	12,27	10,39			7,20	Băcău	9,25	1,55		7,50	
Mizil	1,14	11,33	p.m.		8,55	Adj ud	10,45	3,52	dim.	10,29	p m.
Buzău pl.	2,14	12,55	1,10		6,10	Mârăşeşt!	1 ,23		7,40	12,12	5,05
R.-Sărat pl	3,17		2,25		7,48	Focşani	11,59		9,26	12,59	
Focşani pl	4,28		3,48		10,10	R.-Sârat	12,56	Tr. 22	10 55	2, ?	
Mârăşeşt! pl-	5,15	12,01	5,15			Buzeu	2,01	1,18		03	
Adj ud	6,01	12,55	6,39			Mizil	2,50	2,19	Tr- 10	5,23	Tr. 22
Băeăiî p1	7,39	2,55	9,35			Ploescî	8,45	3,39	10,25	8 00	10,17
Roman sos	8,45	4,10	11,15			Bucuresc! sos.	5,00	5,15	11,45	9 35	11,50
	bmiu 1	p. m 1	seri. ’				dim-	p. m.	sbra	a. m.	aera
B’tcu.esci-		diurg:	u (^Srnă.da)			Gini	giu (Smârda		l Bucurescî		
	Fulg.P	Persbi	Persbn				Fulg.C	’ersdn Persdn			
	dim.	dim.	p.m.				p. m	dim.	p. m		
Bucuresc! pl.	5 40	6,40	5 30			Smârda pl.	2,25	10,10			
Filaret		7..0	6,00			Giurgiă		10,13	8,30		
Comani	6,24	7,55	6,45			Comana		ill ,13	9,30		
Giurgiu		8,55	sera			Filaet		12,11	10,28		
SmA.rd*i, so*a.	7 '0	O.'W				Bucuresoi bos-	3,25	12,25	10,42		
Pioescl-r-rt			deal			Predeal-Ploescî					
			Acc-	Pers-	Plac.				Acc.	Pers.	Plăc.
Ploescî pl.			i,15her	9,38d	8,19d	Predeal pl.			7,45d.	4,51n>	7,05s
Câmpina			7,14	10,42	9,20	Azuga			7,58	5,03	7,19
Comarnic			7,39	11,09	9,45	Sinaia			8,21	5,32	8,11
Sinaia			8,30	11,53	10,31	Comarnic			8,54	6,04	8,44
Azuga			8,55	12,19	10,53	Câmpina			9,18	6,29	9,09
Predeal sos.			9, lOser	12 35a	U,8d	Ploescî sos.			!0.9d	7,25»	10s
9,30 12,05 .2,27n.
Trenul Fulger C plâcă din Smârda 51 Bucurosul Mercureaşi Duminicali sosesce în Veroiorova .loia şi Lunea.
STAŢIUNI
Accei.
3
Pers.
25
Bucurescî pl
Titu
Pitesc!
Slatina
Piatra
Craiova
T.-Severin
Verciorova
p. m. 4,05
5.07 6,24
8.08
a m. 8,00 9,00 10,16 11,56 12, 7 1,18 3,52 4,12n.
p. m. 8,00 9,26 11,17
1,25
1,55
3,37
7,34
8,00d.
Buzeu-Galaţî
Buzei!
Brăila
Bărboşi
Galaţi
1	dim.	p. m.				săra.	dim
pi.	2,31	2,55	dim.	nbpte	Galaţi pl.	9,40	8,40
	5,03	3,31	6,45	li,30	Bărboşi	10,20 11,01	9,1'
	5,40	4,21 4,55			Brăila		10,0
803-	6,10				Buzău sos	1,30	12,58
	săra	p. m.				aera	a.ra.
Ploescî-Slănic
STAŢIUNI
P'oescî pl. Slănic sos.
a. m. 10,45 12,40
Câmpina-itoftana
Câmpina pl Doftina sos.
u,0e			Doftana sos
11,20			Câm ina pl.
STAŢIUNI
Accei.
4
Pers.
10
Vârciorova pl
T.-Severin
Craiova
Piatra
Slatina
Pitesc!
Titu
Bucuresc! sos
sâra
3,42
4,08
6,55
8,17 10 12 11,31
t2,35d.
Trenul Fulger P, pIdea din Vârcio rova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce in Bucurosci şi Smârda Mero. şi Dum.
nâptea
12,57
1,19
3,53
4,48
5.12
6,58
8.11
9,10d.
aim.
8,00
8,40
12,30
1,51
2,17 6,15 7,05 9,30 s
Galaţî-Buzefi
sâra
3,30
di m. 4,00
Slăulc-Ploescl
Slănic pl. Ploescî sos.
Doftuna-Câmpiua
6,08
CALLEA FEBATA. EEnVEBI3E,Ca-OEPÎ,3SrA.XJTX-IA.SZ
STAŢIUNI	Accei. 7	Pers. 24 a 28	Mixt 30 a 59	STAŢIUNI	tccel. 21	Pers. 603 8	Mixt 28
Galaţ! pl. Bărboşi Tecuci Mărăşeştlsos.	săra 10,40 11,06 săra	di ui. 7,45 8,30 11,14 11,45 a. m.	nOp. 11,40 12,50 4,16 4,52 dim.	Mărăşeştl pl. Tecuci Bărboşi Galaţi sos.	dim. 5,25 5,50	p. m. 4.49 5,45 8,15 8.50 săra	sâra 11,35 12,34 3,53 4,35 dim.
Tecuci-Ber.'ad				Bârlad.Tecuci			
Tocuc! pl. Bârlad sos.		Uliu. 6,15 8,-	sera 5,55 8.09	Bârlad pl. Tecuci sos.		dim. 8,40 10,40	sâra 8,40 10,25
Adjud Torgu-Ucna				Tărgu-Oena Adjud			
Adjud pl. T.-Ocnei sos.	dim. 6,10 8.A5	p. m- 4,15 6,20		T.-Ocna pl. Adjud sos	dim 9,45 11,35	săra 8,20 10,-	
Bacă ii-Piatra		Xdjiţu)		Piatra (Nâmţn)		HâcăQ	
Băcău pl-Piatra N - bos	dim. 7,46 11.13	p. m. 3,- 5,28		Piatra N. p1. Băcău sos.	dim. 11- 1,30	p m 6 20 8,50	
Constau	a-t;ernavoda			Cernavoda-Constanţa			
Constanţa pl. Cernavoda s.	săra 6,50 8 35	p. m. 1,50 4,24		Cernavoda pl. Constanta s.	p- m. 3,00 4 45	ţp. m Stil,10	
iaşî-Unghenl				Uii&heni-Uşî			
Iaşi pl. II 2,25 Uner-Rom. s. || 3,49		11,50 U,'-M		Ungheni-Km. pl-laşi 808-	2,— 3,32	6.00 9,20	
Titu-Tîrgovişte				Tîrgovişte-Titu			
Titu pl || 9,45 Tîrgov. sos. || 11.05		9,ib 10,30		Tirgovişte pi- Titu »os	3,4U 7.50	5,40 6,30	
CURSUL BUCURESOI
CASA BS SCHIMB
THOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strady ţApscanl — Nr. 4 în noul palat Dacia-România Onr«nf po jina de 5 Tnnie 1886.
5°/o Rentă amortizabilă. .	•
5°/o	» română perpetuă
6°/o Obl. de Stat [rur. convertite] 6°/° „	C. F. Române . *
6e/o „	Municipale . . .
lOfs ,, Case! Peas. [300 1.] 5°/(j Seris. funciare rurale .	,
*°/o	•
, nrbane . .
5°/o
£®/o
7°/o
impr. oa priuie Bucuresoi [20 fr.j 5°/g Comunale nu ol .	.	.	.
banca Prevederea ..........
DIVERSE
Aur oontra argint sai! bilete
Bilete de Bancă..........
Fiorini val. Austriaoă . .
Mărol Germane............
Banc-note Francase . t . Rable de hârtie
Omni
96'
92 ‘/?
76i/;
205
88
105
84
93
101»/»
52
14. 1/2
.1,00
1.23
991*2
2,45
Vând,
9 «'/a 931/, 88
U'l%
215
883/*
106
85
94
1021/z
35
2 03 1.25 1O01/2 2.50
PRilVSÂ FABRICA ROMANA
IITIH-
O beutură făcută din lupte, caro se întrebuinţa cu un sucess mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra bălelor de piept mal cu sâmă în contra oftioel; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale unde mi! de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuescl, mulţâmitâ iniţiativei d-lul Lukianoff, care a fost unul din preparatorii isteţi al acestei băuturi în Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de Kifir-Cumis pe care-I recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria pSne în Elveţia şi Samar* e obositâre şi costă mult, pe când calitatea Kifirului, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiunile lumei nâstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în oalea Griviţa No. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, strada Griviţel, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă,
PREŢUL ABONAMENTULUI
In provincie 100 strcle 100 le! 50	»	60 »
25	»	30 »
Loco Bucuresc! înapoind sticlele gole.
100 sticle 85 le! — b. 50	»	45	»	»
25	»	22	»	50
Pentru bolnav! nea vuţî preţurile vor7,fi scăzute.
LECTURA PîCAIMTA
Boccacio, 100 de povestiri de Decameron fr. 2,~ Amorurile reginei Margaretha de Navara
şi Louis XI........................1 2,—
Memoriele unei cântăreţe ....	. » 1,40
Memoriele unul oficer austriac	.	» 1,40
Memoriele contese! de Lichtenau , . . » 1.40
Kasczoni, noul Decameron..............*2,—
Cărţile aci menţionate, scrise în huma germană se vor expedia franco ori şi cu!, care va trimite preţul respectiv în măre! poştale din orl-ce ţâră.
Catalogul amănunţit se expediază franco după trimiterea une! mărci poştale de 25 bani către .ibrăria
0BL0ANE-R0L0DH1
ţâre patentată de lemn
fără a produce vr’un sgomot !i în rebuinţare se pdte furnisa forte oft in cu tâte eă taxele vamale •asupra lor sunt mari, do către inv ntatorl.
E.	S, Rose nthal’a Ei-ben. maî înainte Clarlp & C-nie. Viena, T, R<irntnerstrasse l i
LUDWIG ATJER
VIENA. Kolilmarkt, 5.
Rsimita MM IULIA POLONEZ
oare ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari 8e interesezi cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc. A se adresa în str. Coetmnluî, No. 2, Strada Romană, la finitul stradal Primăvereî, pe unde trece tramvaiul. Asemenea maî ghiceşte uitându-se în palma 91 fruntea omului
In strada Episcopiei, No. 80.
vis-a vis de grădina
S’a dsschis un loc vi pmtru veoijtre dere numita ţuică vfeclie şi vin veritabil cu preţuri moderate ale d—lut Isaia Lerescu.
JVîulţumix'c
Salutare d-nule Fior Luchianoff, primiţi sincerile mele recunoscinţe.
Suferind de mal mulţi ani de stomach şi dureri de cap întrebuinţând 50 butelii de Kifir-Cumis, mS simpt îu îotrdgă sănd-toşire de stomach şi durere de cap şi am căpătat un bun apetit. Recunoştinţa der me împinge a ve aduce mulţumirile mele pentru escelenta beutură care o preparaţi.
Rlsmâi ddr bun recunoscător,
Nicolao Constantinescu.
Proprietar Strada Sfinţii, No. 68. Bucuresc!
3 VântjcirG Cflse*e ^'n 8tradaSmârdan
No. 10, făcând colţu in stradela Sf. Dimitrie, în apropiere cu noua construcţie a Bânceî naţionale. Doritorii se pot adresa la proprietara care locueşte intr’însele, in tdte filele de la 12 ore penă a 6 dupe amia<jT.	5-3-3
ACT DE MULŢAMIRE
Sub-semnata, domiciliată în strada Jianu No. 7 la şoşon, am suferit 15 nn! de o lungă bâiă fârte complicată care se manifestase prin dureri de ficat, do stomac, de nervi, de piept, de tuse, vărsături, ameţită, lipsă de sânge, şi profundă slăbiciune, şi care a fost declarată incurabilă de toţi medicii la car! m’am adresat, aşa că desperasem cu desăvârşire, când recomandându-mi-so do cine-va d'a încerca ou mult lăudatul produs de lapte din Cau-cazia Kifir-Kumis fabricat de d. FlorpLukianoff din calea Griviţel No. 140, Irebue să reonnoso că în adevăr după o cură de 150 de sticle m’am simţit cu desăvârşire însănătoşită, pentru care lucru mă simţ îndreptăţită a aduce mulţumirile mele prin publicitate d-lul Fior Lukianoff, ca nnuia care ml-a redat vi«ţa prin escelentul produot pe care d-sa îl fabricâză	Siţa Constantinescu.
n „ . ,	un aparat de fabri-
Ug vânzare oat^p» g^să în
bună stare cu 700 sifone.— A sc adresa strada Icone', No. 53.
SOCIETATEA DE NAYIGAŢIUNE CU VAPORE PE DUNĂRE
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până la altă disposiţiune
NB. Orele de plecare mal jos arătate sunt a se înţelege aproximativ ţi se schimbă după circonstanţele timpului ţi apelor; în nici un cas însă Vaporele nu vor pleca de la Staţiuni mal înainte de orele indicate în acest Itinerar iii. — Pornirea Vapârelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CURSELiE VAPOARELOR IDE POSTA
	URSE		1 \r -LH	•							CURME I SUS:			
			i.	II		III.				III.		1.		n.
dela	Orşova	Sâmbătă 4 pm.		Luni	4 p.m	Juol	4 p.m	de la Galaţi		Marţi	9 a.w	Juol 9 a in.	Sâmbătă 9 a.m.	
»>	Severin	Duminică 5 a.m.		Marţ!	5 a.m.	Vineri	5 a.m,		Brăila		IO'33 „	1026 „		1026 „
	Brsa-Palanca	SS	6« „	tt	6*o ,.	l>	6« „	tt	Gara lalomiţe!	tl	2^p»ra	„ 22 p.m.		22a p.m.
»»	Radujevaţ	ft	8 tf	li	8 „	ti	8 „		Hîrşova		3 „	I» ^ ,,		3 „
>»	Calafat	ft	10!0	ti	10io	it	10i		Cernavoda		5*5 „	„ 5« „		5“ „
it	Vidin	ti	1085 f|		1035 „		1035		Ostrov		930	930 „		93a
>»	Lompalanca	Si	12** ,.	SI	12«p.m.	tt	12*o „	tt	Călăraş! oraş		730 „	,, 730 „		788 I,
ft	Rahova	1*	316 (>	li	3<5	t)	815 „	t	Silistra		1030 „	I, 103' „		108»
>>	Beket	r	330	SI	330	tt	330		Olteniţa	Mercur!	2 p.m.	Vineri 2 a’m.	Duminică 2 a. ra.	
»»	Cerabia	îs	530 M	1»	530	tt	530 „		Tnrtukaia		2'5 „	„ 2>5 „		2'* „
»»	Nicopoli	a	7 ,i		7 „	tt	7 ••	în	GiurgiaţSmăr l.J		530 ft	,, 530 „		5*6 „
1)	Măgarule	a	720 n ”	»l	7-0J „	l>	72) „	Je la	GiuFvrtrl Sinăr 1.]		10 „	„ 10 „		10 „
ft	S istov	ti	9'0	»l	9 0 y>		9‘°„		Rusciuc		1**0 p.in.	„ 11 „		11 „
ft	Zim aicea	ii	925 „	,,	935 „		!,25 „		Zimmcc-i		4*» „	„ 216 p m		2*6 p.m.
tt	Ruscinc	Lun!	6 a-m-MercurI		6 a.m	Sâmbătă	6 a.m.		Sistov		5’6 ,>	(		2*6 „
V	Uiurgiu(Smîrd.)		10 „	St	10 „		io „ !		Măgurele		7« „	" 5" „		51» „
tt	Tnrtukaia	it	12«5	is	1215 pm.		i215 ii		Nicopoli		751 ,.	IT O20 „		S29 ,>
St	Olteniţa	SS	1280	st	1230 „	tt	1230		Corabia		9*o „	,» 710 „		71” „
t.'	Călăraş (oraş)	SS	11- ->	a	1 ,,		1		Beket	Jou!	1225a. m	„ 9«6 „		966
t»	Silistra	ts	24° „		„		245 „		Rahova		i2*o „	10'« „		10!a „
	Ostrov	a	3« „	tt	3'6 „		316 „		Lompalanca		6 „ Sâmbătă 6 a m.		Lun!	6 a.m.
»	Cernavoda	st	6 „	ti	6 *		« ..		Vidin		8*5 „	8*5 „		8*5 „
St	Hîrşova	St	8 „	ti	8 „		8 >■		Calafat		9‘5 „	„ 9» „		915 „
ss	Gura lalomiţe!	ts	830 „	ti	830 „		830 „ i		Radujevaţ		1215 p.m.	„ 1215 p m.		1215p.m.
îa	Brăila	Marţi dimineţă Juol dimineaţa Duminică dimin.						SI	Brsa-Patauca		2 „		11	2 „
»»	Galaţi	SS	ti	tt	ii			in	Severin		430 „	„ -3- „	tt	43a „
								de la Severin		Vineri	5 a.m. Duminică-! a.m.		Marţi	5 a.m.
Cursele VAPORULUI LOCAL între G ILAŢI-TULCEA-ISMAII
Pornire în jos:
Da la Galaţi la Tuloea-Iamul, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim.
Prima plecare ide laG.ilaţ! h Rea! şi [sonii la ii martie (l Aprili 1836 Galaţi, 3 (15) Martie 1896
Pornire in sus .
De la h-.n iii la Tulcea-Galţl, Miercuri, Vineri şiţDuminică 8 ore dim. Primi mlrcare de la Ismiil şi Reni la Galaţi la l/Marte 2 Apriie 1886
ÎNSPFCTORtTUL A ENTIILOR.
De vânzare
Una MAŞINA tipografică No. 12.
cu 8trîng6tor $1 nnmârător
Diverse caracter-» de litere, procum şi materii puţin uzat, din oare s'ar puter. forma o bună tipografie in p ovinoie Amatorii se vor adresa Ia d-1 comisioner I. SCHWARTZ, strada Docubnl, în Bucurescî.
Act de Mult a mire
Suferind do um mult timp de boală do piept şi tuse şi căutâudu-mă ou diferite medicamente nu mî-ail folosit nimia, dejât numaî dupS o scurtă cură cu KiflrKuinia al d-luî Fior Lukianoff.
Centru caro arăt marea mea recunoştinţă d-lul Lukianoff.
LUŢA EACU
Soţia decedatului locotenent Kâou Radu Str. Liberţiiţel, 17; Bucuresc!
Ilfl tAnăr Care a term'n&t patru clase Ull lOIldl gimnasiale,sciind 8ă desemneze
doresce a găsi o cât de modestă ocupaţie,
iu ort ce ore ale dileî. Meditaţii de clasele
primare şi gimnaziale, afară de limba la-
tiuă şi grâcă. A se adresa îu strada Popa
Tatu No. 9, Ia d. Cj Ghiorgbi.
IMATIOMAL» A
societate generală de asigurare In Bncnresel
Aprobată prin deeret regal No. 225 din 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 le! deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de le! noul 200 lie-care, din care 1-000.000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţiepentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei
,Naţionalau asigură :
1- In contra dannelor de Inccndiă. II Con-tra daunelor dc griudlni (piatiă).—IU. Contra daunelor de Transport precum şi Taior!. — IV. Contra spargerel geamnrilor, oglinzilor, silo.—V. Face a-iigarare asupra rleţel.
d). Capitaluri fixe în cas de deces Cu participare de 70°*0 din beneficiă în com-binaţiunile următdre : asigurări asupra vieţeî uneia saă a două persbne, asigurări temoorale, asigurări mixte şi asigurări mţxte cu capital dublu.
b) Capitaluri in cas de viaţă. Combinaţiunile următrîre : isociaţinnî mutuale de supra-vieţui.e, Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 an! pentru copi! de la s ani juni. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şl rento viagere în diferite com-bi naţiuni.
Pene la finele anulai 1884 „Naţio nai a“ a realisat in difritele ramuri de asigurări oa premii aproximative 8,500,000 l. n, şi a plătit ca dospăgubir! aproximativ 3,500,000 1, n.
DIRECŢIUNEA GENERALA Str. Caro! 1, No. 9.


Ph*
întrebuinţat cu succes în Spitalele din Paris şi recomandată de către cei mai însemnaţi Medici, în BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE, b6lE DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL (Copil scrofuloşi şi diformi).
Modul întrebuinţărei: Fie-care lingură întruă jumătate pahar cu apă {i jachar.
91, Bulevardul Voltaire, la PARIS, şi t6to Ph'’.
LjîrcLv\ mor»i îinlî ipo Se afla de v6ndave la administraţia arestul nil liL nSdLUldlUId $iar, Calea Rabovel No. 36.
Elisareth Hardine
m6şA cu diploma din stheinAtate
Fostă directore a Spit. de moşit din Kazan.
Dăconsultaţiiinî He la oreleio—12 a.m. STRADA C0SMA, no. 1.
cn vapori, cu traugere şi en braţe, pentru
Sisteme aprobate şi dc construcţiile cele mal solide pentru fabricarea cftină a
Cărămizilor oi dinare, săpate, fasonate şi refractare
Tuburi de sreuturat, plăci pentru trotoare şi vestibule,
Olane, ţigle losanges din Francia, Pietre de gresie , cuvar §i ciment, cărămizi mici de scorii etc.
Prospect g-atis şi franco LOUIS JAEGER	feld-Oologne\oernispi-l m
www.dacoromanica.ro
A.'îCJL XV'ff. Mj 4194 .
IN EUCUKESC1 ŞI DISTRICTE 10 BaNI NUMERUL
——————---- *____.M.——— . ___________. 

——
SÂMBlTA 7 IUNI ti 1886
r
i H <• N A M E Iţ T ”
P“’)tru Capitală a
PenVu un a» » luni
», îmi Iţini .
Pentru Districte «ntilU cin an .
>' şese ItfiiU .	.
*	iti’01-iluul (.) ..
Pentru Streinătiit*
PeutrN a au .
*	luul
*	Irul luu,
Âbojf^i^entele se fac Ui 1 ş« 15 <ile /ie
cărei luni.
Dn număr vecliiu 25.hani*
Ediţii! de dimineţii
ANUXCIURl ŞI RECEA SIE :
Anunciuri pe pap. IV, linia 25 ban Reclame pe	pag. III	.	1	leii
» pe	pag» II	S	lei.
» pe	pag. I	.	5	lei.
<Po*itrn inserţii ţi reeln.nK), (Redacţia nu e rw gonsabilă,
kpislole «eminente se refiirfi; articole taepublicate se ard.
In «treinîttate a se adresa »
Francta, Havas, Laffite & C-nie, 8 place
dela lîourae, Paris.
Enylitera, Eugene Micoud, 81 Sleit Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein, & Comp. Vv leu.
Rudolf Mosse ZeilersUette, 2 Wien. Ungaria, D. Moriti Wiest, in Unda' Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rakcvel, No. 33

«as «ju» «a**.*... da'raM».vcn!.u(
Director* politic, 1- O. FBMBKSCtJ
Administraţi unea, Calea Rahovel, No. 36
— "şasffle
SCIP.I TELEGRAFICE
(După ijiarele streine)
—■...
Paris, 17 Ionifl.
Comisiunea alesS de Senat pentru stu-diarea proiectului de espulsare se compune din şâse membri cari sunt contra proiectului şi numaî treî pentru La alegerea co-mi8iun.. s’afi dat 116 voturi ostile proiectului şi 109 favorabile. Se crede însS că legea va trece cu o mică maioritate.
Praga, 17 Iuniii.
Scenele de stradă s’atf reînoit; s’aă făcut mai multe arestări; un inspector poliţienesc e greă bolnav. Cehii sunt fdrte iritat! de atitudinea poliţiei. In una din şedinţele consiliului comunal s’a propus jjse se trimită la guvernator^o deputaţiune care s8 reclame contra poliţiei.
Pesta, 17 Iuniă.
In Steinamauger, în diua de Rusalii, s’a ţinut un meeting în care s’a vorbit de ces-tiunea armatei. S’a votat o resoiuţiune în care se cere ca, pâuă la crearea unei armate unguresc!, nu numai honvezii, dar totă armata comună se jure şi pe Constituţia ungurâseă. Deputatul Geza Polonyi a , fost însărcinat sâ comunice Camerei acesta tril un Om chemat a, institui guver-resoluţiune. E probabil că asemene mee- nul ş’a-1 controla la fie-care pas ; e
unei sesiuni pană, la sfârşitul iei de cât mereii socoteli. „Şedinţa de a<}i a costat atâta la Cameră, atâta la ISenat." „Sesiunea de până acum ne-a costat atâta." La fie-care prelungire, în loc sâ analiseze situaţiunea şi sâ curapăuâscă greutăţile şi trebuinţele et, fiarele oposiţiunil fac socotâla diurnelor.
Şi dâcâ aţi întreba pe aceste ţjiare de sunt contra remuneraţiunel repre-sintanţior ţârei, de sigur c’ar fi fdrte Încurcate şi v’ar râmâne datdre cu râspuasul.
De ce atunci—întrebarea e firâscă —de ce nu se gândesc tdtă <Jiua şi tot anul decât numai la cel misera-bill 25 franci ce primesce un mandatar pe ? Căci, în tot caşul, e mizerabilă acostă sumă pentru dineul cari sunt siliţi să se smulgă trei sââ patru luni pe an de la afacerile lor pentru a se ocupa de afacerile pm blice; e miserabilâ acestă sumă pen
că Senatul va respinge espulsarea, ÎMFC’ HISfflATIUIV! pentru a pune stavilă curentului revoluţionar, ale cărui valuri tot mal ^liareie oposiţiunel vorbesce despre bă-SUS S6 urcă , alţii SOCOtesC Că senatorii taia şi arestarea unul 6re care Mărăcine Vor vota proiectul fără nici o mo- din Giurgiu. Ele fac din acest om un mar-dificare. Din nenorocire pentru bie- tir politic. întâia ati publicat o telegramă tele principii, acdstă din urmă păre- a sea că l’ar fi pălmuit judele de instruc-re e întemeiată ; cât ar dori senato- ţiune pentru că a făout scandal cu ocării sâ stăvildscă curentul revoluţio- siunea trecerii Regelui prin capitala dis-nar, el trebue sâ se gânddscă că gu- trictuluî Vlaşca. Apoi o telegramă prin vernul e angagiat, de vreme ce el a care se plânge că a fost bătut de agenţii
tingurî se vor ţine mai în tote oraşele. — In Papa s’a făcut o demonstraţiune ostilă unor ofieerl superior! austriac!.
Bruxelles, 17 Iuniă.
In urma balotagieior din Charieroi, Mons şi Verviers, in cari liberalii ati perdut un mandat, minoritatea liberală numără în Cameră 40 membri, faţă cu 98 clerical!. Peste tot, liberalii aă perdut 12 mandate.
Paris, 17 Iuniii.
Cu privire la cestiunea espulsăriî, d. de Freycinet va propune colegilor sel se pună în‘ Senat cestiunea de încredere şi să se retragă de la guvern deoă legea va cădea. Ier! s’a deschis aci o esposiţinue bosniaco-erzegovineană de ţesături, obiecte de metal şi lemn încrustai. Esposiţiunea va dura patru Zile-
Belgrad, 17 Iuniă.
Episcopul Stossmayer din Diacovar (cunoscutul duşman al Ungurilor) a sosit în Semlin în afaceri bisericesc! şi ’tot în asemenea afaceri vine la Belgrad. Colonia austriacă ÎI pregătesce o primire splendidă. Contele Khevenhiider, ministrul austro-un-gar, îî va eşi înainte la Semlin şi-l va găzdui la legaţiune pe tot timpul şederel sele în Belgrad.
Constantin-opole, 17 Innie.
Porta a trămi8 guvernului bulgar o notă în care cere ca linia ferată Ziribrod-Vaca-rel se fie terminată pâaă la finele anului.
Munchen. 17 Iuniă.
Comunicarea oficială despre resultatul autopsiei regelui Ludowio arată alterări grave în oreierî ; s’a constatat asemenea în-grăşarea inimel.
îngroparea se va face după ceremonialul tradiţional. D-rul Gudden va fi înmormântat pe cheltuiala statului.
Nu e adevărat că contele Holnstein ar fi avut un duel.
Berlin, 17 Iuniii.
Se crede în genere aci că mar! greşeli s’ati făcut ia Miiachen şi că diiele ministerului Lutz sunt numărate. Se vorbesce de venirea la afacere a contelui de Fran-kenstein, Deutsches _ Xageblatt spune că Constituţiunea bavaresâ xrebue modificată în privinţa succesiunii,bicî venirea la tron a unul nebun ca principele Otto ruinezu principiul monarhic în ochit poporului.— împăratul va trămito la înmormântare pe principele moştenitor.—Regentul Luitpoid are de gând sâ renunţe la lista sea civilă
A se vedea Ultime Soiri pe paifiua III.
Bucureşti, Vineri 6 linie 1886
ţliarele oposiţiunil şi ati gAsitf tu fine materie; prelungirea încâ pe câte-va ţjile a Camerelor, lucru de alt-fel fdrte simplu, le dă pretext sâ acuze guvernul. Ele nu vâd decât banii cari se plătesc In diurne, şi pătrunderea lor nu e în stare sâ mârgâ mal departe.
E caracteristic acesta. Cinecitesce cu <5re-care stăruinţă (Rarele oposiţiunil — Dumnezeii scie cât e de grea —Arm vede de la începutul
miserabilâ pentru un om care, in vedere că e chemat sâ concure la facerea legilor şi chiar sâ ia iniţiativa lor, trebuie sâ se prepare special pentru acesta.
Der de ce s6 discutăm în zadar ? Cine la noi — vorbim de oposiţie — e hotărlt să cugete înainte d’a vorbi şi după ce a vorbit s6 primescâ controlul unei discuţiunl leale ?
S'a prelungit odată sesiunea ; cine s’a gândit la tariful autonom, la ne-goaiarile comerciale cu Austria ? —• Nimeni. Iu schimb, toţi s’aa aruncat pe condeie ş’afi aşternut socot&a diurnelor : „avem s6 mal plătim a-tâta !...“
D^că guvernul n'ar fi prelungit sesiunea ; d^câ ar fi amânat tariful autonom; d£că ar fi intrat în nego-ciârl cu Austro-Ungaria, cu Elveţia cu Francia, fără ca parlamentul s6 fie deschis — o! atunci era trădare, era mişelie, guvernul vindea ţera...
Etâ cum se discută la noi afacerile publice; £tâ cum Înţelege „opinia publică" sg-şl esercite suverana putere.
Şi când perdem răbdarea; când respingem cu indignare acuzările jdse ce ni se aruncă, când spunem verde confraţilor din oposiţie că nu repre-sintâ nimic, atunci aceşti confraţi:
„remân uimiţi când citesc, lipsa de ruşine a foilor ofici6se.“
Ori cum am face, nici o dată n o putem scdte la cap6t. Ignorăm in-juriele grosolane ? Atunci suntem laşi, n’avem curagiul nici să ne apărăm ondrea. Gerem soeotelă şi voim sâ punem margină desfriuluî? Atunci suntem spadasini, suntem bravi.
Personalităţile ţin în diseuţiele presei ndstre un doc fdrte larg, din causa lipsei de idei, din causa totalei nepriceperi în materie politică a mal tuturor Ziariştilor noştri; injuriele sunt ceva obicinuit, subt tdte formele ce pot să ia.
Der, când Ziare^e oposiţiunil înjură, atunci nu»I nimic; cel mal mic cuvent insfi. dip partea ndstră, e o crimă.
Şi aşa mal departe. Guvern, parlament, tot ce nu e oposiţie, nu p5te fi decât ceva josnic, mizerabil, fără cultură, fără aici o calitate. Monopolul,jacestora îl are numaî oposiţiu«e%.
In afară de marea ceşti une ir-landesă, nimic interesant la ordinea Zilei.
Cestiunea principilor francesl, cu tdtâ pasiunea ce a stârnit, aşteptă hotărârea senatului, a cărui atitudine toţi sunt curioşi sâ vaZâ. Unii cred
adus proiectul ; a respinge legea, ar însemna a resturna guvernul. Un asemene eveniment însă, ar fi, în condiţiunile de aZl ale situaţiei politice din Francia, de o gravitate atât de mare, încât senatorii se vor feri să’l provdce.
Nenorocirea regelui Ludwig al Ba-variel escită mult spiritele. Fost-a el nebun In adevăr? S6a numai un esem-plu frapant de educaţie greşită? Mal departe: înlăturarea lui de la conducerea afacerilor, fosta-a ea o măsură estre-mft comandată de situaţi une, său o lovitură de stat ? In sfirşit, mdrtea lui e o sinucidere să& un asasinat? T6te aceste întrebări sunt d’un inte-
poliţieî ?
Iacă ce seim no! despre acest om. El acum cât-va timp a întâlnit pe un sătean afară clin barieră care venea în oraş. L’a trântit dnpe cal şi l’a jefuit. Judele de instrucţiune l’a adus înaintea sea spre a*î face instrucţiunea. Nu numaî însâ n’a voit s§ răspundă nimio, der încă, bazându-se pe coreligionarii lui politic! car! î! spuneai! că
afecţiiuuea unn! (părinte şi loialitatea unu! rege), Constituţiunea care în marea sea parte a rămas aR Constituţiunea întrege! Italiî Dâr, fiind că în acea di tot d’a-una plouă, serbarea a fost ficsată la Aprile, apoi, tot din causa ploilor s’a amânat pentru prima duminică a lunel Mal şi în fine la prima duminică a lunci curente.
Cavur a murit în Ziua de 6 Iunie, după câte-va săptemânî de la memorabila di, când acest mare om a proclamat în parlamentul de la Turin, independenţa regatului Italia, cu capitala Roma. A rămas se se anecseze Veneţia şi domeniul papei; Campania de ’la 1866 a "alipit la Italia fru< m6sa regina a Adriaticeî, Veneţia ; la 1870 papa a pierdut puterea timporală: Lăsând la o parte pe iridentiştil, car! ah dreptate, cerând ca se se alipescă la Italia, Trentina, Goretz, Triest, Istria, Corsica, Niţa, cantonul Tessin, Malta şi chiar Dalmaţia, poporul italian în general consideră că Italia
cade guvernul şi vin a’î lor spre a’l scăpa, el a insultat pe judele de instrucţiune. Judele îutr’adevăr l’a apostrofat, îns? nicî l este deja unită şi opera uniri! isprăvită,
o palmă, mal cu seină că nici natura lui na este de a bate.
Acesta a motivat telegrama dinteiîi.
Cât despre a doua telegremă, este tot ţ	aşa de falşă. El luându-se la certă într'o
res incontestabil, dai cestiunea n aie ţjergrje cunisce cetăţeni şi înjurându’î, a-nicl o parte po.itioâ generală, şi nu ce-a a 0 iecţiuae bine meritată $a
p6te servi decât pentru speculaţiunl psychiatrice, d’o parte, belletristice de alta. Regele Ludwig a fost înlocuit cu fratele sea Ofcton, de mult bolnav do bolâ incurabilă. In mersul j general al Europei, cât ioc p6te o-cupa o asemene schimbare ?
Mal r6mâne cestiunea irlandesă, „cea mal gravâ şi în acelaşi timp cea mal simplâ din câte s’aa supus poporului engles în ultima jumetate de veac", cum Zice Gladstone în manifestul către credincioşii s£I ScoţezI din Midlothian.
Respingerea biluluî şi disolvarea parlamentului n’aa schimbat nimic In sfera discuţiunilor. Adversarii lui Gladstone, acum ca şi naiute, luptă în numele „unităţii regatului", dând ast-fel probă de cea mal clasică orbire. Gladstone şi partisanil sei combat în numele aceleiaşi „unităţi", susţinând eâ astăzi ea e vecinie în pericol şi că e tocmai vorba de consolidarea acestei unităţi. Remâne ca naţiunea englesă sS se roslescâ.
S’a schimbat însfimult în Irlanda. Urmâi’ile actului nebun al lordului Churchill se produc: şi rodul semănă seminţei. De câte-va Z^c, comitatul Ulstere frământat de turburârl grave. Sângele curge, casele se dărâmă şi se ineendiaZă, forţele publice abia pot sâ ţină mulţimea ia fria.
Şi trebuie să se ţie semâ că restul Irlandei e încâ liniştit. Ce ar fi, dâcă politica d-luî Gladstone nu va reuşi, nu pdte nimeni sâ’şl inchi-puiască in araânunt; atât simte insâ ori cine, că unitatea Angliei va, fi pusă îo joc şi că cea mal .crâncenă, cea mal desperată luptă va isbucni.
.">jf
Le Temps, organul recunoscut al ministerului frances de esterne, nu e mulţumit cu discursul principelui Bulgariei, care recomandă deputaţilor sâ se ocupe de interesele întregeî ţâri
Nemulţămirea marelui organ frances e neînţelâsă; tdtă lumea scia că represiptanţil JEtumeliel vor intra în aceiaşi Cameră cu represintanţil Bulgariei; prin urmare, el nu pot sâ lu-creZe decât împreună cu aceştia la îngrijirea tuturor intereselor ţârei.
Cu atât mal neîuţelâsă e supâra-rea Zarului Temps> că toţi agenţi! diplomatici ah asistat la deschiderea Sobraniel.
fiarele austro-uugare privesc cu ochi buni evenimentul.
unu! beţiv.
Se mat spune că e arestat acum pentru o amendă. Ce, voesce ca se se calce legea pentru el, pentru că este bătăuş al opo-siţiunel ?
Se aştepte venirea conservatorilor la putere şi acâsta se va face,
*
Din causa multor ocupaţiuni, autorul romanului La Paris cu ori-ce preciU n’a putut urma cu publicarea In! în foileton. Mâine inse reîncepe şi va continua din două în douS Zile, până la fine.
K
Guvernul rus a priimit precum Zice Pra-vitelsvenii Wiestnik projectul unui canal, care va uni Marea Caspică cu Marea Ne-gră, prin Marea de Azov. Projectul acestei măreţe lucrări este făcut de către inginerul Bliim. Majest. Sea împăratul citind projectul în cestiune ar fi Z's> 4>ce oficial: „acâstă lucrare va fi gloria domniei mele". Să dice că pentru eaecutarea lucrărei va trebui cel puţin 800.000.000 ruble,
*
Aflam că condiţiunile cu care s’a permis permutarea fabrice! Gotz la Reni de către guvernul rus sunt aşa de grele, că societatea Gotz a părăsit proiectul de permutare.
*
D. G. Ghiea, ministrul nostru plenipotenţiar la Petersburg, pleacă săptămâna asta la postul seu.
K
Ni se scrie din Basarabia oă starea recoltelor de acolo este ameninţată de gândacul de Hessa.
ţţ -	T 19
Contrarii! celor diso de ’oile oposiţiu-ne! ier! s’atl început din noii tratările pentru încheiarea convenţiune! Intre România şi Francia. ’

sobisobi m imn
(Corespondenţa particulară a Telegrafului)
Roma, 8 Iunie.
Principele moscenitor. — Serbarea naţională, — Ducele şi ducesa de Braganţai — Papa şi Don-Car’os, — Cholera — Canalul Copaia
Alaltâ-ier! a fost o mare serbare naţională a Italiei moderne şi în acelaşi timp s’a celebrat şi aniversarea a 25-a a morţii lui Cavour.
Serbarea naţională a fost acest an ficsată pentru 4 Marte, diua în care la 1848 Carol Albert a dat micului seti regat Sar din con affetto di pudre e con lealU di Be (cu
fatta e compinta.
Timpul, alaltă-ierl a fost splendit. Mulţimea imensă a asistat Ia revista armatei şi la 8 ore de dimindţă esplanada Castro-Pretorio a fost acoperită de lume alesă. Regele, pe care ’l-am putut vedea, a îm-bătrînit mult, frumosa sa mustaţă e aprdpe albă, şi când te gândeşti că acest rege n’are decât abia 42 ani. Grijile domniei aă pus pecetea pe regele Humberto. La amiadî, mulţimea s’a transportat la -Capitol unde se inaugură subscripţiunea pentru ridicarea monumentului comemorativ a proclamări! Romei de capitala Italiei. S8ra s’aa tras focuri. beDgale şi focuri de arti-ficie ia fortul Sf. Anghel.
Am băgat de semă că mulţi preoţî ah luat parte la petrecerile poporului.
Un foc de artificie a căZut chiar pe tricornul unul popă, fără însă a ’î face vr’un refi. Mulţimea a rîs mult.
Familia regală a fost întâmpinată pretutindeni cu mare entusiaem. Toţi mat cu semă priveau pe prinţul moştenitor, care are acum 17 an!. El era călare şi se ţinea lângă tatăl şefi. Tânărul prinţ n’are pană acum nicî un grad militar, contraria obiceiului celor alţi prinţ! regal! din Earopa monarhică. Regele vrea ca fiul s8a să se urce pe scara erarhică dupe meritele sele, iar nu prin dreptul ce’! dă nascere. Singura uniformă ce pdrtâ mosoenitorul tronului, este aceea a elevului şcole! militare. Aşa fiind am rîs mult citind în diarele catolice cum că la Lisabona s’a vorbit despre căsătoria tânărului prinţ-şcolar cu a doua fiică a contelui de Paris, care asemenea nu este decăt o copil ă de abia de 14 aul. Oamenii serioşi de aoi consideră acestă scire ca o simplă gogoriţă. Am auZit vorbin-du-se că anul acesta Alteţa Sea va face cu un guvernor un voiagifi în Germauia. A-eâsta va fi al doilea voiagifi ce face prinţul. Cel d’ânteitt l’a făout în Helveţia. Apoi va veni, se Zic0, rândul Austro-Ungarie! şi aşa mal nainte. De sigur oă va veni în fine şi României rândul, unde trăieşte un popor, legat cu legături de sânge cu popo: rul italian.
Sesonul de vară, familia regală va petrece la nordul Italiei. Ea va primi la Monza vislta ducelui şi a ducese! de Bia-gancia, care apoi vor merge Ia Roma. Familia regală, fiind absentă din capitală, teuera pereche va putea visita pe papa, fără a’şi pune delicata cestiune de a şti unde să mergă maî nainte la Quirinal sett la Vatican. Se Zic- că contele de Paris va veni şi el, şi se va opri la principele Massimo, a cărui soţiă este fiica morganatică a ducesei de Berry. Posiţiunea pape! în acest cas va fi forte delicată, de 6re ce el nu vrea să se certe cu republica fran-cesă. In general vor nd, trebuie se convenim, că Leon al XIII este un papa oportunist. In Z>ua când el a aflat că Don-Garlos a plecat pe furiş din Veneţia, am citit în organul papal Osservatore Romano un articol întitulat: «Regele Spaniei.» In acest arti-
www.dacoromamca.ro
2
TELEGRAFUL — 7 1UNIU 188«
col se declara scurt şi coprindător că papa nu consideră de rege al Spaniei, decăt pe cel născut filele trecute la Madrid.
*
Sâmbăta viitdre va avea'loc inaugurarea marelui canal de drenagiH al lacului Copaia. Regele acompaniat de mal mulţi miniştri
va lua parte la inaugurare.
*
Holera face progrese imense.
In provincia Padu, patru dile din urmă aii fost patru-ijecl caşuri şi cinci sprezece decese.
Flagelul a apărut la Ravena.
In provincia Vicenţa, mal multe localităţi sunt atinse. Caşurile din Florenţa sunt falşe. Sănătatea publică la Florenţa este bună.
P.	lelescu, (student în drept.)
---------OOMOO-----------------
REFORMA INSTRUCŢIUNI!
Primirăm ari Memoriul corpului didactic din Iaşi asupra proiectului de lege al instrucţiune! publice presintat Camerei de d. ministru Sturdza.
Dupe tote aparinţele lucrarea e seridsâ şi merită multă atenţiune; reservându-ne se dam semă dupe ce o vom stndia, publicăm aci prefaţa lucrării:
Către finele lui Ianuarie a. c., adică imediat dupe ce se cunoscu în Iaşi în ediţiu-nea sa oficială, proiectul de lege asupra instrucţiunii publice, presentat Corpurilor Le-giuitore de către actualul d-nu ministru respectiv, mal mulşi profesori din diferite grade ale învăţământului public suscitară ideia unor consfătuiri sistematice din partea corpului didactic din localitate în privinţa acestei importanto lucrări.
Acesta ideie, abia anunţată, avu aprobare din tote părţile, şi se puse imediat in a-plicare.
Aşa, la 6 Februarie, profesorii Univer-sitâţei, reuniţi în Consiliul Universitar ad boc, dupe o discuţiune generală asupra proiectului, recunosceudu-I tote însuşirile unei lucrări mentori', aleseră diu sinul lor o comisiune de 5 membri, compusă din d-nil: N. Culiano, Ar. Deusuşanu, St. Şen drea, E Rizu şi M Tzony, cu însărcinarea de a studia proiectul de lege, şi de a es-pune intr’un memoriu tdte modificaţiunile cari, în urma unor mature deliberări, le ar crede necesare de introdus în noua orga-nisaţiuue, ce se propune a se da instrucţiune! ndstre publice.
In acelaş timp, dupe iniţiativa mai multor profesor! liceali şi universitari, se luă decisiunea convocare! in acelaş scop a So-cietâţel Corpului Didactic din laşi, în care, dupe cum se scie, intre profesorii de tbte gradele învăţământului public diu localitate. Societatea corpului didactic, întrunită la LiceU, consacră 4 şediuţi studiului comparativ al legeî ce se proiectezâ faţă cu legea din 1864. L>in tdte desbaterile resultând că lucrarea în cestiune merită tote onoruule unei discuţiuni largi, societatea numi in ul tiuia sa şedinţă, acea din 23 Februarie trecut, o comisiune de 8 membri, compusă din d-uii P Poni, Al. Brândia, V. Pallade, Protosing. Couou Arămescu DonicI, C. Meis-ner, I6n Darzeu, Toma Savescu şi C. Gri-gorescu, cu îndatorirea ca, împreună cu co misiunea universitară, se esamiueze în de amănuntul noul proiect de lege, şi să pre-sinte intr’un memoriu unic tbte amendamentele, pe cari le va crede indispensabile, pentru ca acâstă lucrare se potâ deveni, faţă cu legea esistentă, o garanţia mal mult pentru respândirea instrucţiune! în şînul poporului.
Ambele aceste comisiunî fiind în unanimitate animate de dorinţa de a lucra în perfectă înţelegere, pentru a putea ajunge, n acesta importantă ceitiuae de reorgani-îsaie a instru. ţiunel publice, la soluţiunile
cele mai nimerite ale numerdselor şi di' verselor cestiunî cari formaU obiectul pro" ectulul, se întruniră neîntârziat la Univen sitate, snb preşedenţia d-luî N. Culiano rectorul UniversităţeT, şi reluară împreună proiectul din noU în o minuţiosă cercetare.
Intr’un numeros şir de şedinţe delegaţii corpului didactic din Iaşi discutară succesiv în tot cuprinsul seU proiectul de lega în cestiune, şi adoptară ou majoritate seria de propuneri motivate in acest memoriU.
Sarcina redacţiei înseşi a memoriului de faţă, lucrarea grea atât tu privinţa scurtime! timpului în care trebuea a fi pregătită cât şi în privinţa intinderel considerabile ce trebuea se o aibă, in urma mi-nuţidseî cercetări a proiectului, fu încredinţată de comisiune unuia din membri sel, d-luî M. Tzony, profesor la facultatea de sciinţe, care, cu mici escepţiunl, îndeplini acăstă lucrare în t6tâ întregimea el.
Memoriul pregătit de d. Tzony, dupe ce trecu mal ânteifi prin cercetarea comisiune! întrunite, fu în fine comunicat şi corpului didactic, care ’1 aprobă în şedinţele din 9, 11 şi 18 Mal 1886.
Se notăză oâ unul din membrii Comi-siuneî, d. Ştefan Şendrea, profesor la Facultatea Juridică din Iaşi, se creiju obligat a declina chiar de la încedut sarcina de a participa la lucrarea de faţă, dorind, în calitatea sa de deputat, a’ş! păstra totă libertatea de apreţiare cu ocasiunea discu-ţiuneî proiectului de către Adunarea Le-giuitdre.
SCIR1 Şl FAPTE
perit, muncitorii îl cârpesc şi după câteva ijile ajunge pe cel d’ântâl.
Livezile aU înverzit, pădurile ale căror frunde se ofiliseră, s’aH înveselit şi câmpul îu general a reînviat.
Acestea sunt efectele bine-făcătdre ale ploiilor ce ne stropesc necontenit.
OvSzurile ce eraU compromise aU început s8 dea 6re-care speranţă. Orzul s’a împuternicit şi meişurile aU răsărit caflpe-ria, fiind semănate înainte şi în timpul ploiei.
Influenţa plouilor s'a resimţit chiar In oraşl. Comerţul a început se misce eşind dio pirotelă în care căzuse, fiind-că nimeni nu mal îndrăsnea s8 cumpere nimic, as-ceptându-se la o sărăcie sigură.
O speranţă lini scită a coprins pe toţi şi îngrijirea de mal înainte a dispărut, odată cu sosirea şi vărsarea norilor.
Compania internaţională de vagone de dormit va organisa în curând un irain-eclair ÎDtre Petersburg, Viena şi Constau-tinopol, oare va avea legătură cu train-eclair Paris-Viena-Constantinopol. De ore ce Germania de nord nu permite trecerea acestor trenuri, voiagioril din Rusia în Franţa şi vice-versa vor lua de acuma înainte drumul cel noU via Viena.
O
Un răspuns. — Priitnim o scrisore din partea onor. d. C. C. Datculescu, proprietarul moşiei Slobo^ia-Galben judeţul Râm-nicu-Sârat şi directorele Zlarulu* Gazeta Săteanului. Âm fi publicat acâstă scrisăre în întregul seU dacă ne-ar fi sosit ceva mal de timpuriii, dar a ridica din noU ces-tiunea privitora la întrunirea de la Râmnic a oposiţiuneî după ce atât timp a trecut nu ne permit evenimentele 4>1®I şi materialul adunat în cartonele redaţiuueî. Aşa fiind suntem nevoiţi a ne mărgini prin a da citaţiunî esenţiale din scrisorea onor. d. C. C. Datculescu. D-sea Zi®e că în privinţa dârei de seamă a intrunirel din R -Slrat, corespondentul nostru deşi declară că n'a fost faţă nici la gară nici la casa d. Bagdat cu tote astea, dice că descrierea făcută de Gazeta Săteanului este inesactă. Se întrebe pe d. D. Brătianu şi Giani „dacă lucrurile s’atl petrecut ast fel şeii nu“, a-daogă d-sea. In privinţa faptului cum că d. Datculescu ar fi distriouit galeta sea, d-sea Zice : e fdrte adevărat că în acea dimineaţă, plecând la moşie, ’mi luasem cu mine câte^va numere din cari am dat la trei prieteni. In privinţa cortegiului d-3ea dice : Corespondentul nostru a avut inl’or-maţiuni greşite când dice că „s’a spr s că lucrătorii tipografiei mele aU înscţit cortegiul fiind beţi. Aceşti muncitori n’aU a-cest viciU, dacă ar fi ast fel, Z ca d. Datculescu, ’I ag fi schimbat de când sunt în servioiul tipografiei.*
Ploile. — Ele continuă a cădea în judeţul nostru, scrie Curierul Prahovei, în chipul cel mal liniscit, fără cea mal mică adieie de vânt. Ploia cade când înti’o localitate când într’alta pentru satisfacerea agricultorilor, la intervale uemerite; munca câmpului nu se întrerupe. Porumburile timpurii b’hU şi săpat; cele arate mal tâ.'Zih şi cari înainte de plbie, bobeie staU in pămeat ca în sac, aU început se răsară şi să crescă iu mod mulţumitor Pe ici şi colea unde este
Procurare de seminţe. — Ministerul do meuiilor va procura seminţe pentru tomna anului curent, cultivatorilor care până la 20 IuciU st. v. cel mal târZiH îî vor a-dresa cereri formulate în tocmai după art. 6 al regulamentului respectiv.
tx
Early Summer Flint.— Sunt mal mulţi ani de când guvernul austriac a dat so-cietăţe! agricultorilor diu Ragusa (Dalmaţia) mal multe varietăţi de porumb importat de noi din America, cu scop de a face experienţă cu cultura lor.
Numita societate a cuhivat acele varietăţi de porumb, în grădina sa de esperienţe, şi a înmulţit mai vârtos o varietate, care a reuşit mai bine, acesta este porumbul numit : Early Summer Flint a lui Landreth.
Preşedintele numitei societăţi, baronul Gondola, a raportat ministerului de agri cultură din Viena resultatul încercărilor, arătând că din t6te varietăţile mal bine a reuşit porumbul Flint, care se căee de timpuriu şi are unele calităţi care’l fac să fie acomodat pentru cultură în Dalmaţia.
In urma acestui resultat, guvernul austriac a luat mesnrile necesare pentru ca cultura porumbului Flint să se încerce îu tătă Dalmaţia. Pentru acest scop s’aU împărţit câte 2—3 kilograme de porumb Flint american la mal multe sute de agricultori inteligenţi, cari aU fost rugaţi să cultive porumbul de probă şi despre resultat să raporteze guvernului.
ţ)iarul Avvisatore Dalmato publică unele rapOrte de acestea, diu cari se vede că cultivatorii din Dalmaţia aU ajuus îutr’un mod uşor în posesiunea unei varietăţi noue de porumb, care promite să fie cel mal bun.
Iată uuele din raportele respective :
Agricultorul Fosco din Sebeuico scrie unnătoreie : «EU am semăaat in diferite locuri porumbul primit, resultatul a fo t bun în tâte locurile. Pe fie care plantă s’au găsit cel puţin câte 6, pe unele câte 9 §tiu-leţi, pe cănd porumbul nostru diu ţeră abia produce 2 ştiuieţi şi cel mult 4. EU voiU împărţi între colonii mal tâtă producţiunea
(din anul acesta şi sunt convins că le fac un mare bine.»
Un alt agricultor scrie din Bergocaz : «EU cred că pe viitor la noi nufnaî porumb american Flint se va cultiva, pentru c& acesta, pe lângă alte oalitâţl bune, mal are şi însuşirea că se edee de timpuriu.»
ACTE OFICIALE
S’a acordat dreptul d'a purta medalia „Virtutea militară" de argint soldatului Sofian Vasile, din regimentul 8 linie, pentrn fapte meritorii şi de cnragiu, săvîrşite cu ocasia prinderii a două bande de tâlhari, cari bântuia a şi jefuind t<5te comunele din plasa Macin, când a fost rănit nşor de două ori, şi şl-a expus fdrte mult vieţa.
Sunt numiţi şi permutaţi :
D. G. P. Gărdâreanu, licenţiat al facult. jurid. din Bucureeci, actual substitut la trib. Romanaţl, în’runind condiţiunile art- 1, 3 şi 7 din legea de admisibilitate, procuror la tribun. Mehedinţi, în locul d-lul G. Isvoranu.
D. M. Măinescu, licenţiat al facult. jurid. din Paris, actual substitut Ia trib. Vlaşca, în acoeaşt calitate la trib. Romanaţl, în locul d-lul G. P. Gărdâreanu, înaintat.
D. Eustaţie Cârtojanu, licenţiat al făcui, jurid. din Bucuresci, actual judecător al ocolnluî Vida, substitut la trib. Vlaşca, în locul d-luî M. Măi-nescu, permutat.
D G. Papadopolo, fost judecător de ocol, judecător al ocol. Vida, jud. Vlaşci, în locul d-luî Eustaţie Cârtojan, trecut în alt post.
D. G- Clinceni, doctor în drept de la facnl. din Lipsea, supleant la trib. Olt, în local d-lul Anton Bală.
D. Teodor Bărbâtescu, actual ajutor la ocolul Mizil, în aceeaşi calitate la ocol. Mostiştea, judeţul Ilfov, in locul d-luî Moise N. Doicescu.
D. Dimitrie Pcrieţeanu, fost judecător de pace, ajutor la ocol Mizil, judeţ. Buzău, în locul d-luî Teodor Bărbătesou, permutat.
D. Al. Z. Teodorescu, care a absolvit cursul a 2 ani de drept la făcui. jur. din BucurescI, ajutor la oco'. I din Bucuresci, în locul vacant.
OEOGBăm IILITABA
Pe la vitrinele principalelor librării eitim:
«StudiU de geografie militară asupra Oi-«teuiel de căpitan N. Filip de la marele «stat major,» pusă pe un uvragiu despre care am vorbit, făgăduind că vom reveni. AstăZ' ne împlinim acesta făgsduială.
Un frumos format de 201 pagini, cu 9 figuri şi o hartă mare ne descrie cu multă esaotitite, păDă în cele mal mici amănunte orografice, idrografice, geologice istorice şi militare frumdsa Oltenie, legănul renaştere! naţionale.
Aut irul, dupe ce dedică lucrarea sea d-lul general adjutant St. Falcoianu ca re cunosciuţâ pentru ajutorul ce Ta dat ca să potă străbate tdtă Oltenia, prinţr’o scurtă, dâr bine simţită introducere, arată impoi-tanţa cunoşterel geografiei in general, Zicând că «este cea mal utilă şi cea mal i-* mediat trebuiuciâsă omului cult.» Şi în special stăruieşte a demonstra că pentru uu militar sufletul cunoştinţelor sele trebuie să Se geografia militară lată, în a dever cum se esprimă : «Necesitatea cunos-«cinţelor geografice devine şi mal mult «imperidsă pentru militari decăt pentru ori «care personă» şi mal departe continuă: «pe cunosciiDţa geografiei să bazâză coman-«damentul general al armatei» susţinând «că numai priu bunul concurs al geogra-«fie! se pote obţine resnltate satisfăcătâre.» Luând ca esemplu isbănZ>le germanilor din 1870 ne spune că «toţi oficeril si aprdpe «tote gradele inferidro din cavalerie pose-«daU charta provinciilor pe nude treceaU» afirmând că «poveştile despre nlani! ger-«mauî, cum că cutreer^u Frauciacu charta «în mână, nu sunt câtu’şl de puţin legeude >ci din contra fapte într’adever petre «cute.»
«In campania din 1870, spune autorul, «Se cărui oficer român i se dăduse charta «Bulgariei pe scala Vsooiooo» lucrată în fo-«tolitografie de depositul nostru de resboiU.»
Introducerea sfirşeşte : «simţiudu-se lipsa «unei geografii militare a ţ8rel şi credând «jă cunoştinţele adunate în timp de 3 anî «de când profesez cursul de geografie mi-< li tară la jcdla de oficerî (scdla militară,) «cum şi cu ocas unea escursiunel ce am «făcut In Oltenia, pot fi utile armatei, «m’am decis a publica acest studiu geo-«grafio militar asupra Olteniei, remâind «oa îndată ce voiU putea s8 continuă, sg «public succesiv şi studiul geografiei asu-«pra rostului României şi in tine asupra «Dobrogiel; aşa că întrunirea tuturor a-«cestor studii, va forma geografia militară «a ţârei.
Uvragiul începe cu frontiera despre nord şi mergând pas cu pas, din munte în munte, diu vale în vale, din pajore în pajore a-jange la Vârciorova după ce descrie cu multă exactitate frontieră despre Austro-Ungaria. De aci plecă p« Dunăre până la Izlaz pentru a se urca pe Olt Ca s8 a-jungă tot la rîul Vadului (Turnu-Roşu) de unde a plecat.
«Teritorul Olteniei presintă forma unul trapez,» Z'ce autorul, avâad drept baze, Oltul şi linia imaginară care ar trece prin Calafat şi Verciorova; cele lalte 2 laturi ar fi nna culmea Carpaţilor, de la Ver-cioreva la Rîul-Vaduluî, iar cea altă Dunărea de la Calafat la Izlaz.»
Din patra puncte de vedere studiază autorul Oltenia: Orografie, îdrografie, geologie şi căile de comunicaţii ou considera-ţiuni militare asupra acestei provincii întregi.
In partea orografică găsim pământurile Olteneşti împărţite îu trc-I regiuni : a) regiunea munţilor ocupă partea cea mal ridicată a solului, atingând maximum 2580 m. în vârful muntelui ParSugu, care este cel mal nalt mante din totă Oltenia. Acesta regiune este compusă din munţii mehedin-ţuluî, munţii vulcanului şi munţii Parângului.
Dintre văile acestei regiuni ne spune că numai a Dunărei, a Jiului şi a Oltului sunt locuite şi dupe ce face câte-va cousidera-ţiunî militare asupra lor, printr’o idee fericită ne dă vederea şi planul posiţiel de la Vârciorova, planul frumosel posiţiunT de la Lainici din valea Jiului şi o frumosă vedere în perspectivă a pitorescului defileu de la vama Rînl-VadaluT, împreună cu po-siţia de la Căinenl. Trecătorile, In Aus-tro-Ungaria, aie acesiel regiuni, sunt amănunţit şi exact descrise cu juste aprecia-ţiunî militare asupra fie-căreia din ele.
Regiunea munţilor se termină cu con-sideraţiunl militare asupra întrege! sele întinderi.
b)	In regiunea dealurilor găseşte trei culmi principale şi anume, dealul între rîul Bahna şi To, olniţa; dealul Intre To-polniţa şi Jiu şi îu line dealul între Jiu şi Oltu. «Din puntul de vedere militar, regiunea dealurilor», Zi®® autorul, ceste cea mai importantă parte a teritoriului Olteniei», fiind cea mal întiusă, mal populată, maf viabilă, mal ales în văile riurlir celor mari ca, Jiul şi Oltul conchiZâud că s’ar putea Zic® «că numai acâstă regiune cona-titue un adeverat teatru de operaţiuni».
c)	Nu tot ast-fel se exprimă despre re giunea şesului pe care o consideră interio-â pentru apărare.
In idografie autiral culmiaeză şi se ridică chiar până la nălţimea geografilor celor mal consumaţi. Descripţia Dunărei metodică şi cu gust aranjată, având t6te datele necesare unei bune geografii arată în destulă muncă ce a desfăşurat d. căpitan Filip pentru a da camarazilor sei o carto care îî face multă onâre.
Dâcă Jiul a fost vro-a dată descris, nici o data înse n’a fost ca acum şi nici o dată n’a ăvut fericirea ca un geograf cu luntrea iu timp de şease Z'i® înfruntând multe greutăţi şi primejdii ce presintă apele sele se’l străbată de la obârşie până la Dunăre cum a făcut oficerul nostru studiind cu de amănuntul, apele sele, volumul lor, vi-t za lor, fundul lui, sinuosităţile luî, vadurile lui, tote podurile şi podeţele de pe el, malurile lui, ţărmurile lui, în fine totul. Autorul ajunge cu descrierea Jiului până
FOIŢA pi ARULUI „TELEGRAFUL*
(4)
IUMIV NEAGRA
DE
CONST. GUJ3ROULT
PARTEA ANTEI A V
Amintiri
Familia Pinchard se compunea din patru membrii, având fie-care aceiaşi reputaţie echivocă : tatăl Pinchard era peptănător de lână; mama îngrijitâre de bolnavi la ocasie, Isidor Pinchard amantul unei femei şi în sfârşit Caterina Pinchard, căreia mama sa îî dăduse numele de Beppa, era câatăreţă ; în nrma ea fugi cu un englez.
Din acea di, cnm Z'cea Fi fi, desonarea intră în casa lui Pinchard, care acuma nu mai avea ce sâ lucrez ; ca calme a nenorocirilor se întâmplă ca vecinii r8 pună pe socotâia lor un asasinat comis asupra unu! negustor din Btrada Templului; era
acuzat Pinchard că e gasdă de hoţi printre acestea, ar fi mal de căpetenie : Fifi Vo-lard, Lesage, şi Souflard ; aşa că a fost nevoit se plece d'acolo şi se se aşeZe pe margiue cheiului îu strada Git-le-Coer.
Din fericire, îu aoea vreme, Caterina Pinchard, afi \ că lordul englez cu care fugise era un cavaler de industrie şi se în-torse acasă cu t6te lucrurile. Din acel moment familia Pinchard trăi bine.
Opt Zii® după întâlnirea Ini Filix cn Marius Trepaz pe drumul ce duce spre OrleanB; toţi eraU în familie înpreună cu prietenul lor Fifi, care în contra obiceiului s8U părea tngrijat.
Toţt eraU la întrunir« afară de Pinchard.
—	Ce ai Fifi de mal eşti aşa glomeţ &Z< îl Z>s® Isidor.
—	StaU răU de tot.
—	Cum! afacerile nu merg bine ?
—	T6te câte am întreprins până acuma nu’mi aU reuşit.
—	Din fericire noi avem o nouă industrie.
—	Ce fel ?
—	Fabrica steluţelor de grăsime.
—	Ce e asta ? întrebă Beppa cu mirare.
—	Iată ce e ; aşezi şase căldări mari pline cu apă caldă în cerc, iei în gură unt de Iemu, stând în mijlocul căldărilor şi uitându-te arunci nnt-de-lemnul diu gură peste acele căldări, care se acoper de nişte steluţe de grăsime, aşa că ai o snpă grasă şi bună.
—	Forte frumos, mulţămesc pentru supa d-tale; Z18e Beppa.
—	Pentru cinci bani o porţie, nici nu poţi cere mal mult.
—	Da, aşa e.
—1 Bea absintul teu şi aştepiă alte timpuri mai bune, ÎI zise Isidor, Beppa plăteşte.
—	C dâmnă I strigă Fiii cu un aer măreţ.
—	EI şi ce te miri ? Voeştî numai de cât bărbaţii s8 plătâscă acuma.
Începu a bea din absint cn multă plăcere.
Fifi făcu ca şi dar după obiceiul seU.
Beu tot paharul într’o singură înghiţitură.
—	îa sfârşit! ce faci tu de opt dile?
—	Âm găsito idee şi o exploatez.
—	Asta nu e de mirare.
—	Iată ce m’am gândit intr’o 4*-
Polonia e la modă acuma, nu e nici o
bucată de carne, uu se bea de loc, fără a se striga: Trăiască Polonia! EU mS potrivesc cu acâstă situaţie am figura unu! polonez. Providenţa a ştint ce face! iată prin urmare o carieră sigură pentru mine.
M8 voi duce prin curţile capitalei şi voi cânta cântecul cunoscut şi la modă: Orfanul polonez. Voi cânta forte melancolic dupe aria cântecului : Sărmanul meU câine, nu me părăsi; femeele mal ales nu vor putea să nu plângă auZind acestă arie melancolică cu acest refren ; plâng!! plângi! orfan polonez. Mal ales bucătăresele şi femeile din casă vor fi forte mişcate şi fie care ’ml va da cel puţin cinci bani. Când nu mai capăt nim. a atunci fac alt-ceva şi scot alţi ban .	(
—	Domnilor şi domuelor, primiţi mul-ţumirele unul serman orfan polonez, pentrn că orfanul polonez despre care e vorbă în acâBtă romanţă şi a cărei autor sunt eU, o acela care a vSZut murind pe biata sa mamă (aci m8 voi opri puţin şi voi
plânge) în stepele Siberiei sub cnutul rusesc. venorocitul Ladislas, adică eH, care era sS moră, fiind-că nu mânca alt-ceva de cât grăsime de peşte, a fost scăpat de o biată bucătăreasă, cum sunt multe printre ele... (iar planşete...); atunci tâte bucătă-resele, femeile din casă me chiamă la ele ml daU mâncare şi bâutură şi îfn sfârşit mal scot alţi bani cântând romanţa : Orfanul polonez. Ast-fel voi deveni popular; când voi intra într’o curte, tote vor striga iată orfanul polonez.
—	Mulţumesc, cu acesta cred ca vel sţrînge bani I
—	Afacerea e o adevărată mina de aur ! Dar nu p6te ţine mult timp I
—	Ei şi ce te ar împedica ?
__Inamicii mei cunoscuţi, cavalerii din
Jemsalim.
__ Ascultă, iată ce scrie jurnalul ce ’l
am cumpărat acuma.
Elscdse din buzunar jurnalul, îl deschise şi citi următorele :
„Cititorii noştri îşi aduc aminte de o-morul negustoresc! din strada Templului, mal ş iU că tânărul bandit nnmit Fifii Vo-iard a jucat uu mare rol în acAstă afa-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 7 IUNÎU 1886
3
«!
la cele mal mici cotitnrî şi insule saii prnn-«jişuri. Regretăm însă fdrte mult mult că nu ne dă nici o secţiune tranversată cum face bunidră cu Oltul la paginolo 133 şi 143.
In partea geologică, ajutat de preţidsele studii geologice, technice şi agronomice «le d-luî inginer M. Drăghiceanu, primul di rector al minei de cărbuni de la Bahna, autorul descrie mal mult de cât bine pământurile Olteneşti şi arată proprietarilor olteni bogăţiile ascunse In moşiile lor.
Caile de comunicaţie şi consideraţiunile militare asupra Olteniei atât detaliat descris şi judicios apreciat din punctul de vedere militar, ridică mult meritul autorului şi face din opera »ea cartea cea mai indispensabilă tutulor oficerilor din orî-oe armă.
Planul posiţioî militare de la Filiaşi este tot ce putea face mal bun şi care trebuia fără îndoială. Iată ce dica autorul despre el: dn ceea ce privesce descripţia posiţieî «şi consideraţiunile tactice credem că o pri-«vire aruncata asupra planului posiţieî, aci «anexat, este suficientă pentru a se con-«vinge orl-cine că posiţia de la Filiaşi este «tare prin natura sa, şi susceptibilă de a «deveni fdrte tare decă se va construi la «timp câte-va lucrări în fortificaţie de cam-«panie.»
Pe ultima pagină citim : «Terminând a-«ceste modeste încercări, mă simt fericit a «arăta că în descrierea solului Olteniei,— «atât pe cât ’ml a fost cu putinţă, — am «urmat metoda distinsului şi eruditului «met! profesor, d. Cobălcescu, pentru că «am găsit'o cea mal raţională şi în dorinţa «de a manifesta sentimentele şi înalta con-«sideratiune ce'I Dăstrâză vechiul seH elev.»
O singură părere de ret! avem se espri-măm: charta care întovărăşeşce volumul, deşi lucrată cu o amănunţime demnă de tdtă laudă, e reă esecutată; ea e prea înecată de cernelâ, aşa că simte cine-va greutate s’o consulte.
Critica, natural, nu privesce pe d. căpitan Filip, ci pe stabilimentul grafic care a ese-cutat lucrarea. E totuşi un defect, ce credem că va dispare la a doua ediţie... care va veni In curând, decă ne gândim la importanţa estra-ordiuară ce are pentru toţi militarii lucrarea distinsului căpitan N.
Filip.
Iatîmpl&ri din capitală
Quod licet lovi non licet iovi. — llie Io-nes'cu a făcut erl un mare scandal în Ca* ka Dorobanţilor. Fără a face multe ceremonii se apucă se bată pe muma sa o fe-mee bătrână şi gârbova, fiind că acesta refuza să ’I dea 5 lei. Bătaia era se aibă consecinţe Tgrave, ddci n’ar fi intervenit ^vecinii ducând la răcore pe nemernicul bust. Chiar pus la reedre el sbiera sâlbă-tieesce strigând într’una cum se pote ca părinţii se aibă drept a bate pe copii, iar aceştia pe părinţi nu ? Ddr ce se ’î faci : Quod.
---------------
DIVER.SE
Morte priu călcare—Iu diua de 2 cu-rent, femeia A nouţa Paraschiv, în etate de peste 70 ani, din PIoescî, suburbia Sf. Haralambie, strada Tergşor, la ora 7 di-miueţa, aflându-ce pe strada Găgenilor ’l-a venit în faţă o căruţa cu cai încărcată cu cereale, condusă de Ion Simion din suburbia Sf. Spiridon, şi neputend abate la o parte, a fost dată jos de cat, cărând unul peste deasa şi îndată a murit.
*
Furtună — In comuna Tătăranî, la 28 Maii! trecut, ora 5 p. m. o furtună violentă venită despre apus însoţită mal ân-teii! de piatră măruntă, pe urmă pldie torenţială care ţinu aprope doue ore, a rupt aproximativ 100 salcâmi mari şi mici, parte la vârfuri parte la jumătăţi ; însă la locuitorul Nae Ioniţâ Ion, a scos din pământ un salcâm din rădăcină, în grosime de uu metru.
Foc.—In săra de 17 sMaiS trecut, femeia locuitorului Nicolne Ţaicu din comuta Deleni, judeţul Olt, eşind din casă cu luminarea spre a aşterne ca să se culce, din nebăgare de sdmă a comunicat foc ca-roI, şi cu tot ajutorul dat de locuitori, u’a fost posibil a se stinge, armând în acelaşi timp şi o casă de alături a locuitorului Ion Dina Feroiu.
*
Arsă —Io ndptea de 21 spre 22 Maiî! trecut, femeia Maria, ROţia locuitorului Va-siie Dumitru din comuna Lămotesci, plasa Negoesci, judeţul Ilfov, dormind lângă vatra unde se afla foc, s'a aprins hainele de pe dânsa, fâcendu’l mal multe arsuri grave pe corp.
*
Spânzurat.—In <jiua de 3 Iunie curent, pe la orele 5 p. m., femeia Anica Stan Bostină din comuna JidenT, judeţul Râm-nicul-Sărat, a trimes pe o fiică a sa la vie, apoi, rămânând singură, s’a spânzurat cu un brâil de cdrda din casă.
Inapoindu-se fata acasă a găsit pe mama sa încetată din viaţă.
Penă în presant nu se cunosc motivele cari aif împins pe Anica la acesta sinucidere.
*
Mort. — In ijiua de 25 Mal trecut, pe Ja orele 2 p. ru., locuitorul Niţă Nicolae Avram din comuna Berevoesci-Ungureni, plaiul Nucşora Dâmboviţa, judeţul Muscel, aflâudu-se prin pădure pentru căutarea unor vite, s’a adăpostit în contra pldel sub un arbore.
In timpul acesta el a fost lovit de fulger şi a rămas mort imediat.
ULTIME SOIRI
(Serviciul special al Telegrafului)
Miinich, 17 Iunie.
Camera deputaţilor s’a deschis prin discursul preşedintelui, care esprimă profundă durerea a corpului legiuitor pentru morte» Regelui. Ministru Lutz comunică apoi proclama ţiunea regenţei şi ceru după acesta alcătuirea unui comitet secret pentru ca acest se asculte esplicările ministeriale.
Camera a ales comisiunea din 22 membri care s’a şi constituit imediat după şedinţa plenară.
S’a publicat In Monitorul Oficial cere-moniul înmormântare! Regelui, care se va face sâmbătă.
Paris, 17 Iunie.
Journal de Debats emite părerea că dis cursul principelui Alexandru echivalăză cu proclamarea uniune! Bulgariei şi a Kume-lieî, acest discurs este violarea convenţiuneî turco-bolgaro. ţliarul parisian crede că prin acest discurs se deschide era resbelulul.
Petersburg, 17 Iunie.
Diarul Bitjevie Wiedomosti declară că Rusia nu pâte tolera maî mult ceia ce să face in Bulgaria. Repausatul Ţar a sacrificat mult pentru liberarea bulgarilor şi moscenitorul sel este dator a consolida opera părintelui.
Petersburg. 17 ţlunie.
Journal de St. Pertersbourg vorbind de discursul prinţului Alexandru, observă cu câtă desinvoltură trece peste tdte stipula-ţiunile internaţionale privitdre la cele două ţări. Interpretând aceste stipula un! cum a făcut, şaH mal bine <Jis lăsâudu-le la o parte, se înţelege că prinţul nu le-a menţionat. Ar fi trebuit în ori ce cas să vor-bescă de Serbia cu mai multă înţelepciune şi mal puţină îngâmfare. Se înţelege că a-cest Jangaj a fost dictat de consideraţiuni personale ale Prinţului.
Din ediţia de sdril
7 ore sera
Miinich, 16 lunii!.
Grămădirea publicului admis a vedea corpulu regelui în capela Curţii e atât de considerabilă, în cot e temă că vor fi ac cidente.
Starea reginei mome s’a îmbunătăţit.
Berlin, 16 Iuniîî.
D. de Bismarck a sosit ieri sâră.
Londra, 17 lunii!.
Ştiri din Afganistan anunţă că colonelul englez Lockart a fost închis împreună cu escorta sea de şeful provinciei Badaksban, pe cănd mergea să întâlnăscă comisiunea de delimitare ruso-afganistană.
Miinich, 17 lunii!.
Astăzi s’a făcut înmormântarea doctorului Gudden. Miniştrii, autorităţile civile şi militare, profesorii şcdleî de medicină asistaţi acolo.
Pe mormânt a fost pusă o cordnă în numele regentului.
Miinich, 17 Iunifi.
După diarulQFremdenblatt nici liberalii, nici clericalii nu par dispuşi a da concursul lor la orî-ce tentativă, ce ar avea de scop stabilirea nnul regim definitiv îu Bavaria, depărtând pe Regele Otton.
Constantinopol, 15 Iuniă.
Pdrta a atras atenţiunea mal multor ambasadori asupra formării la graniţa greciască a unor bande de partisanT, coprin^ând mal multe sute seă chiar vre o mie de dmenî organisaţt în înţelegere cu autorităţile greceşti.
Primarul de la Volo este citat mai cu semă ca orgauisator al acestor bande.
E bine să se observe că aceste infor-maţiunl provin din raporturile consulilor otomani cu data de 25 Mal.
De aceea e probabil că Po'-ta acredi-teză aceste ştiri pentru a justifica în mod eventual nedesarmarea Turciei.
Constantinopole, 15 Iuniă.
Ca mărturie a satisfacţiunil ce ’l-a cau-sat solnţiuuea afacerii greceşti, Sultanul a remis ieri într’un mod solemn, marelui Vi ■ zir, marele cordon Imtias cu brilante.— Miniştrii afacerilor străine şi de resbel îl vor primi şi el in curend.
Prinţul Bosidar Ivarageorgevicî, plecă a(jî la Viena şi Paris. El a primit erl un nou semn de atenţiunea Sultanului, care îa remis o tabachere cu briliante.
Ministrul lucrărilor publice a reamintit erl agenţiei bulgăreşti expirarea apropiată a termenului fixat pentru iBprâvirea drumurilor de fer de joncţiune.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR 5 Iunie 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 jum. p. m.
Preşedinţia d-lul Chiţu.
Presenţî 93 dd. deputaţi.
D. Gr. Ciocasan rdgă pe d. preşedinte ca comisia de petiţii, sâ dea curs petiţiunn maî multor locuitori din Cerneţî, a cărei urgenţa a fost votată de Cameră.
D. Epurescu face ore-care observâţiunl asupra legel sanitare cu privire la farmaciştii români şi cere că între aceştia se fie cuprinşi nu numai cel împământeniţi, ddr şi cel a căror naturalisare a trecut prin Cameră seif prin Senat, seQ a căror cerere e depusă pe biuroul Camerei.
D. T. Maior eseu, îutr’un lung discurs face dre-care observâţiunl de regulament cu privire la închiderea discuţiei din şedinţa de erl cu ocasia interpelării d-nulul [onescu. D sa face observaţii biuroului că s’a închis discuţia îndată după respunsul primului ministru, mal ales într’o chestiune aşa de importantă ca acea tratată erl de d. Ionescu, în care trebuia să se lase cuvântul şi altor membri din Cameră care ar fi voit sâ facă dre-care observâţiunl guvernului. D. Maiorescu se plânge mal ales că grupul d-sele nu e destul de plăcut mal ales biuroului.
cere. Condamnatul a fost îuchis îotr’o casă de îndreptare pene la vrâ3ta de două-ijecl şi unul ani, a evadat de acolo, dând o nouă probă de relele sale intenţiunî. Preotul închisorel care se însărcinase se’l mo-ralizeze se fălea mult cu el; din nenoro cire a fost victimă încredere! sele.“
—	Bietul preot ce ’l-a făcut ?
—	Iată! Preotul, un om fdrte bun, capătă autorizaţie sâ ne preumblăm amân-doul afară pe câmp ; acolo !el 'ml făcea morală, ei! ascultam ou multă sfinţenie.
In cea din urmă dată, încântat de propria sa elocinţă şi de plăcerea cu care ’l ascultam, ajunserăm departe pe câmp. Ei! mergeam necontenit, fără a observa ceva, acesta era şi planul med. In sfârşit el se întdree şi vâŞend ca e aşa departe de casă, $ise : »Ne am luat cu vorba, copile, şi am mers prea departe, s8 ne întdrcem.c Ah! cre^I, nu se pote î-am ^is, sunt sătul de acestea, nn maî pot sta, bună seara părinte. Şi am plecat.
[Preotul începu a fugi după mine şi fiind că era fdrte sprinten, cu tdte că a-vea vre-o cimjecî axî era se me ajungă după ce fugii vre-o cinci minute. „Eşti aşa
de aprdpe încât po(î să me prinjl, tocmai acesta aştept şi eQ.» Avem de gând se’l înşel, am mal tăcut odată în viaţa mea când am scăpat pe frnmdsa Aliette restur-nâud o scară înaintea lui Micaud care voia se o ucidă Aşa fiind, aştept ca preotul să se apropie de mine şi atunci mg culc jos. Lucru fdrte natural, el roind se me prindă cade jos şi se rostogoleşte la <jece paşi înaintea mea. Efi me ,scoi repede, me răped asupra lui şi pânâ ce se se scdle, ajung la el, it daîi câte-va lovituri cu papucul în cap, care sună ca un clopot. ’MI era milă de el, pentru că se purtase fdrte bine cu mine. Dar ce sg fac! eram silit sS’l ameţesc ca se pot fugi, şi tot ce puteam face pentru el, era şe’l a-meţesc plângănd.
Jurnalul spune nu numai de fuga lu! Fifi Volardj dar şi de costumul de orfan
polonez.
1
Acuma nu mal pot, câştiga nimica, sunt însemnat de poliţie, aşa că trebue se renunţ nu numai la profesia mea ca şi la costumul de orfan polonez.
Fifi tăcu d’odată.
Cine-va bătu la uşă.
—	Pote e Marius Trepaz ? murmură el.
-*• Nu'ţl fi frică, îl dise Sidore, e mama
o cunosc ei! după bătaie.
Deschidând uşa d-na Piuchard, întră o-felită, uscată ca 6 fermecătdre din Macbet.
VI
Comora.
Cum întră mama sea, Pinchard îl dădu repede un pahar cu absint; biata femee se emoţionă mult de acâstă iubire filială. Cu tdte aceste cu faţa eî uscată, brâsdată de o mulţime de sbărciturl, [[buzele subţiri şi strînse, ochiul negru şi strălucitor părea ca o fantomă.
Era mare deosebire între dânsa şi fata, care avea o faţă rumenă, nişte ochi negri, sprincene negre mari şi arcate, o talie de Andalusă, bine făcută, părul castaniu închis, puţin cam creţ.
După ce bău puţin absent, o lucire sălbatică strălucea în ochii bătrânel Pinchard, buzele eî care pene acuma stăteai! nemişcate se deschiseră ca o rană; pare că-î trecu ceva prin cap.
—	Ascultă, £ise ea lui Fifi, ştii că am întâlnit la, yre-o. doi paşi departe d’aci în colţul stradal Ronduneleî V
D. Dimancea, declară că numai ca simplu deputat, iar nu ca vice-preşedinte a cerut închiderea di^euţiuneî şi mal ales pentru că nu s’a dat o aşa mare importantă interpelărel d-luf N. Ionescu şi mal la urmă d-sa a eredut că d. Maiorescu va susţine guvernul în acesta chestiune. Decă ar fi crezut că d-1 Majorescu va combate guvernul în acesta chestiune şi nu face parte din majoritate după cum crede d-sa, atunci ar fi fost contra închidere!.
D. Maiorescu, respingând d-luî Diman-Ces, ijice că n’a făcut, nici va face parte din majoritate dupe cum a declarat-o destul de clar. D-sa declară câ e însg pentru politica actuală externă.
Se voteză diu ndă luarea în consideraţie a proiectului de lege asupra prestaţiilor în natură.
D. Nicorescu, combate art. 5 din pro-jectul de lege şi propune un amendament ca să se elimine din acest articol aliniatele privitâre la filele de lucru făcute cu vite trăgătdre.
D-niî N. Ionescu, Bulculescu combat proiectul aderă însg la amendamentul d-luî Nicorescu.
D. Radu Mihal, ministru lucrărilor pu blice, respuDifând d-lul Ionescu spune că ori cum ar fi, proiectul din iniţiativa 8e-nasuluî e mal bun ca acel făcut de comisia de ingineri, cari propun ca doue dile din cele cinci se se întrebuinţeze pentru drumurile judeţene, aee3tă disposiţie e un adevărat beilic. D-sa r<5gă Camera sg pri-mescă legea ast-fel cum a fost votată de senat. Amendamentele d-lor Chiru şi Nico-resen se resping.
Se primeşte articolul unic cd cel adiţional aşa cum e în project.,
Se pune la vot legea în total cu bile votul e nul, se va repeta în şedinţa de mâine.
Şedinţa la ora 6 p. m.
SENAT
5 luniti, 1886
Preşedenţia d-lnlD. Ghica.
Presenţî 77 dd. senatori.
Discutarea codului comercial partea III se amână nefiind present d. ministru de justiţie şi d. raportor.
Senatul se ocupă cu 11 raporte ale co-misiuuel de petiţiunl ale cărora conclusiunl se voteză.
D. llariu Isvoranu anunţă o interpelare d-iul ministru de interne relativă la bătaia suferită de un domn Frunzescu.
Apoi Senatul voteză maî multe indigenate.
Se înscrie la ordinea dile» pentru mâine raportul relativ la despăgubirile cetăţenilor din Giurgiu pentru stricăciunile ce a suferit in timpul ultimului resbel.
D. vice-preşedinte d. Guşti ridică şedinţa la ora 3 şi trei sferturi p. m. anunţând pe cea viitore pe mâine la ora 1 p. m.
ULTIME IN FORMAT IUN!
Se vorbesce că se vor numi inspectori al şcdlelor, pe lângă actualii douî inspectori generali, d. St. Michăilescu, profesor la gimnasiul Lazăr, şi d. V. Palade, profesor la liceul din Iaşi.
— o —
Astă-ijl la ora 10 şi jumătate s’a ţinut un consilii! de miniştri.
—-o —
D. prim-ministru a primit 3$! în audienţă pe d. Gustave Mercier, inginer re-presentat al companiei Fives-Lille.
—o—
A<jî s’a întrunit; la ministerul de resbel consiliul superior medical al armatei.
—o —
La 10 Iunie ae va judeca procesul căpitanului de administraţie Groza Alexandru din regimentul 6 dorobanţi inculpat pentru falşificare în acte publice şi delapidare de bani aî Statului.
Ca apărători ai inculpatului sunt: dd. colonel Candiano-Poposcu, locot.-colonel în reservă Şoimescu, avocatul Neculici şi maiorul Papazoglu.
—o —
Duminică a avut loc căsătoria d-nuluî Miltiade Portocala, director ad-interim al sucursalei Bânceî Naţionale din Brăila, cu d şora Amalia C. Djuvara. Căsătoria civilă a fost pronunţată de d. primar G. Berceanu şi ceremonia religioasă s’a celebrat la biserica sf. Nicolae. Mirii aveai! de naş pe d-nu T. G. Djuvara, şef al di-fisiunii politice In ministerul afacerilor streine, văr al miresei şi naşă pe ddmna Aurelia L. Constantin, sora miresei. Printre numerosul public ce asista la cununie, vom cita : dd. C. Fleva, G. Dimitroscu, Z. Zamfirescu, Al. Djuvara deputaţi; d-na T. Stăm. d. şi d-na L. Calfoglu, d-ş6rele Stăm, Fleva, Papazoglu, Djuvara ; d. şi d-na An-ghol Dimitriu, dd. V. Ionescu, D. şi C. Apostol, Duiliu Zamfirescu, Cioranu, Leo-nida, C. Stefănescu, Ganea, Răsti Petzali, Mendl, C. Stăm, loau Triandafil, L-t. Stăm, Simionescu, sub-1. Portocală, etc. etc.
—x—
Se scrie din Focşani că în ijma de 2 Iuniil meseriaşii din acel oraş, în număr de peste 300, afl sărbătorit a 4-a aniversare a fondărel societăţel lor prin un banchet dat în grădina publică.
Preşedinta al banchetului a fost aolamat în unanimitate d. N. Săveanu, deputat şi primarul oraşului.
Pe lângă toasturile ridicate pentru MM. LL. Regele şi Regina, unul din fruntaşii
eseriaşî a ridicat un toast pentru d. I.
C.	Brătiauu, care a fost primit cu urale entusiaste din partea meseriaşilor şi a per-sonelor ce asistai! la banchet.
—x—
Ieri a venit înaintea Curţeî cu juraţi din Râmuicu-Sărat procesul .foştilor agenţi aî poliţiei din Focşani inculpaţi pentru bătăi, comise cu ocasia alegerel unul senator la colegiul II de Putna.’
Procesul s’a amânat pentru «^.iua de 13 ale curentei.
BIBLIOGRAFIE
A apărut:
STUDIU
de
GEOGRAFIE MILITARĂ
asupra
OLTENIEI
de căpitan. N. FILIP de la stat-major. — 201 pagine şi charta Olteniei- Preţul 4 lei-Lucrarea acesta va fi urmată de studii, făcute după acelaşi plan, asupra restului României inclusiv Dobrogsa. întrunite la un loc, tdte aceste studii vor forma un mare uvragiu de cea mal capitală importanţă :
GEOGRAFIA MILITARĂ A ŢfiREl
A eşit de sub tipar :
C&SWOTS& v&M â&sam
în
ABMATA NOASTRĂ
STUDIU ASUPRA CAVALERIEI
de
Locot. Gonst. D. Ţoplicescu
Preţul 4 lei.
A eşit de sub tipar în editura tipografiei Oarol Gobl, ANUARUL Bucureştilor pe anul 1886, cuprinzând pe lîngă alte materii indispensabile unul anuar şi TARIFUL AUTONOM, precum şi estrac-tele convenţiunilor încheiate în Germania, Italia, Belgia şi Anglia.
Preţul unui esemplar 2 lei. Notele esplicative la „Tariful Autonom" 50 bani.
IOAN A. FILITIS
DOCTOR IN DREPT Dl? LA FACULT. DIN PARIS
ADVOCAT
Consultaţiunî de la orele 5—7 p. m.
4, CALEA DOROBANŢILOR, 4.
Se caută
fimetre diametru, predaţi frauoo la Brăila. Plata comptaut.
A se adresa către d-1 Ozinga în Brăila
—	Pe cine?
—	Două cunoscinţe a le tale Milord şi Castor.
—	Eî I <Jise Fifi infiorânda-ae.
—	Nu sciii ce făceaţi acolo; stăteai! ,u-nul lângă altul cu tote că ploua fdrte tare. Când te gândesc! că eî cunosc tote, ştii! că eşti prieten cu Sidore,I; că viî la noî.
—	Aşa e I murmură Fifi, care îngălbenise.
Apoi sculându-se repede :
—	Ah! nu e timpul se stai! aci, trebue se plec şi cât se pâte de repede.
El se îndreptă spre uşă.
—	Ascult?, <j'3e bătrâna Pinchavd ; cine ştie dâeă eî stai! acolo aşteptându-te ? Erau pote departe de a se gândi la acesta Şi apoi dăcă ar fi aşa, atunci ei! sunt lângă scară şi dăcă reî pleca ar fi să te prinzi singur în capcană.
—	Dăr acoperişul caselor ? Ce ? nu cunosc ei! drumul pisicilor ?
—	Da, der şi eî cunosc, ba pote mai bine ca tine.
—	La dracu! 4‘se nu ma* merge ast-fel.
—	Eli lasă, nu te teme, pote nu e nici
un pericol, şi apoi decă e ceva, e prea târziu acum.
—	Ah ! dăcă Souflard era aci.J
—	Ce te mal gândesc! la Milord să vorbim de alt ceva.
—	Da, ’ţî-e uşor a 4'c® acesta.
—	Şi tu, orî-cum ar fi, n’al ce face de cât sg aştepţi aci în linişte şi se aştepţi norocul.
—	Să vorbim acuma.
—	Ei! nu sunt dispus să vorbesc, dăr.-.
—	Am întâlnit încă pe alt cine-va a<jt.
—	Iar ! strigă Fifi furios.
—	EI 1 dăr asta e alt cine-va.
—	Se vedem.
—	Am vădut pe Maricanda.
—	Ah 1 o prietină, aşa maî înţeleg
—	Ştia.
—	Şi apoi î întrebă Fifi*
—	Stă bine acum.
—	Ah !
—	Ce face ea ? întrebă Beppa.
—	Bucătărâsă în mahalaua Templului.
—	La cine ?
—	Oh! asta e interesant.
—	Pentru cine ?
—	Pentru voi toţi.
(V& urma)

www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 8 IUNIU lS86
CURSUL BUCURESCI
Qm UE SCHIMB
THOfcîA ŢACIU
Nr. 4 o— Strada Lipscani — Nr. 4 în noul pa lut Dacia-România Guţşai pAjjjiu^dr 6 laitye 1^86.
Hq i/onrlara R43®!® din strada Smâr l/C Vollljdf O jj0 făcend colţu
stradela Sf. Dimţtrie, în apropiere cu noua construcţie a Bâneeî naţionale. Dori se pot adresa la proprietara care locueşte ţntr’însele, in tdtş filele de la 12 ore peu<5 a 6 dupe amiatj'-	5—3 — 4
5°/o Rentă ajioriăsabiîâ 5°/o	» română- i e 'petuă
6°/0 Obl. de Stat [rpt. convertite], 8°/° „	C. F. Române . > ,
5®/e „	Municipale . . .
I0f*' „ Casei Pena. [300 li] 5%' Scrie, funciare rurale .	.
„	*1	ii	* *
5°/o	urbane.	.	*
®a/o li	i	H	• '
l°l« „	•	•	‘
împr. on prime Bucuresol [20 fr.]‘ 5°/o Comunale nuol .	.	. •
banca Prevederea	.
DIVERSE
Aur contra argint sad bilete .
Bilete de Bancă..............
Fiorini val.	Austriac»	.	.	.
M&rol Germane................
Buns-note	Frr.noese .	i	.	.	’
Ruble de hârtie
I Cuini I Vflnfl.
95T2j ie
92 v,
87
761 h
205
88 105
84
98
lOl’/i
52
14. l('2
U'h
i, oo
1.23 991'9 2,45
93i/,
88
Tl'k
915
883/4
106
85
94
1021/2 35
15.
15
2 03 1.2» KO'/î 2.50
PRIMA FABRICA R0MANÂ
DE
KIFIB-CUMIS
O bduturâ tăcută, din lapte, caro se întrebuinţară cu un sncc-s mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra b<5'elor de piept maî cu sâmă în contra oftice!; la Odesa şi lângă Samara, riul Volga, sunt stabilimente speciale nnde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuesoî, mulţâmită iniţiativei d-lui Lukianoff, caro a fost unul din prepara-oriî isteţ! aî acestei ţiSuturî Îjo .Rusia. S’a înfiinţat un stabiliment de-Kifir-“')umis pe caro-1 recomandăm publicului. Traiul la Odesa şi Samara e scump, călătoria pSnS in Elveţia şi Samar* e obositdre şi costă mult, pe când calitatea Kifiruluî, făcut de casa Lukianoff este analisată de d-rul Bernard şi recomandată de ilustraţiuniie lumei ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifvr-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în (lalea Griviţa No. 140, oasa Manoleson.
Se primesc abonamente pentru Kiftr-Cwnis la Depoul general, strada Griviţel, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă
PREŢUL ABONAMENTULUI
Loco Bucurescl înapoind sticlele g<51e.
100 sticle 85 leî — b.
50	»	45	»	»
25	»	22	>	50
Pentru bolnavi neavuţi preţurilo vorlfi scădute.
In provincie 100 strcle 100 loî 50	»	60 »
25	»	30 »
ACT DE MULŢAM8RE
Sub-semnata, domiciliată în strada Jianu No. 7 ia şosea, am nuferit 15 ani de o lungă b<5iă fdrte complicată care se manifestase prin dureri de ficat, de stomac, de nervi, do piept, de tuse, vărsături,
a cari m’am adresat, aşa că desperasem cu desăvârşire, când recomand&ndu-mi-Be de cine-va d’a încerca cu mult lăudatul produs de lupte din Cau-cazia Kifir-Kumis abricat de d. FlorpLukianoff din calea Griviţel No. 140, trebue să recunosc că in adevăr după o cură de 150 de sticle, m’atn simţit cu desăvârşire însănătoşită, pentru caro lucru me simţ îndreptăţită a aduce mulţumirile mele prin publicitate d-lul Fior Lukianoff, ca unuia caro ral-a redat vi >ţa prin escelentul product pe oare d-sa îl fakricăză	Siţa Constuntlliescn.
a	un aparat de fubri-
VGnZâfG cat aP5 g&z6să în
bună stare ca 700 sifone. — A se adresa strada Iconei, No. 53.
De
Mulţumire
Salutare d-auie Fior Luohianoff, primiţi sincerile mele recunoseiuţe.
Suferind de mal mulţi ani de stomack ei dureri de cap întrebuinţând 50 butelii de Kifir-Cumis, m§ simpt în întrdgă sane toşire de stomach şi durere de cap şi am căpătat un bun apetit. Recunoştinţa der me împinge a ve aduce mulţumirile mele pentru escelenţa băutură « are o preparaţi.
Remâl ddr bun recunoscător,
Nicolae Constantinescn.
Proprietar Stiada Sfinţi', No. 68, Bucurescl I
■— ' ' L 		IIIB - IL - ,.U L. - -1 Banca Naţională a României			
			
SITUATIUNEA SUMARA			
1885		1886	
1 luniu		24 MaiQ	Maiii 31
	ACTIV		.. 1
35455544	1 Ca8a(^onet?i		| 36697949	j 362669261
25863165	1 i{ Bilete ipotecare		25926130	25929255
3273480	Efecte de iucasat		361315	41753
16462370	Portofoliu, român şi străin		19288558	19089560
19176360	împrumutul garantat cu eiecte publice • .	14164950	14034761)
11994338	Fonduri publice		11992168	11992168
1408103	Efectele fondului de reservă .......	1928835	1932045
1466280	Imobili		2109427	2109851
I 195133	Mobiliar şi Machinu de imprimat ....	168057	168057
234897	Cbeitueil de admimstraţiune		220530	224787
28575555	Deposite libere		15579770	29695370
43774811	Compturî curinţî		51649522	51825009 -
14G9302	„ de valori . .	3929849	3028620 "
189349338	PASIVU	184ul8060	196338161 .
	Capital 		 -	ionhhnn	1 ‘2000000
1433778	Fond de reservă		1932301	1932301 1
	Beserva de amortisarea Imobilului. ....	97785	97785 l
92249910	Bilete de bancă în circulaţinne		94723120	94142910 d
	Profituri si perderî	:		î
797011	Dobândi şi beneficie diverse ......	691086	726518 p
28575555	Deposite de retras		15579770	29695370 t
52691371	Compturî curinţi		57417542	56186242 1
1601713	» de valori . . . I		1579456	1557035
189349338		184018060	196338161
LECTURA Pi CA IUTA
iiuuruiiiB regine murg* ret na de Navi^ra şi Louis XI. ...	.	» 2,—
Heutorlele unei căntâreţe	, 1,40
llenioi'iele unul oficer auitriuc .	,	,	> 1,40
iîjemorielb contesei de Licljtemiu ... a 1,40 Ifasczwui, noul Decameron. ...	. 2,—
Cărţile aci menţionate, scrise în limba gevman& ie vor expedia franco ori şi cui, care va trimite ireţul respectiv Î11 mărci poştale din orl-oo ţări.
Catalogul amănunţit se eşpetliazâ fnvnoo după rimiterea unM mărul postate de 25 buni către ibr&rin
LiUDWlGf A U fi H
V1ENA. Kolilwarkt, 5.
In strada Episcopiei, No. 80.
vie-a vis de grădina
Un tânăr
a
oare a terminat patru clase gimnasiale, eciind sâ desemneze
Semita eMmfflmâ 10LIA POLONEZ
De v6n(Jare
Una MAŞIMA tipografică No. 12.
ca 8trlng£tor ji numărător
care ghicesce viitorul, presentul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, judec&ţi, ori ce secrete ascunse ia cari se interesezi cine-va. Cine aduce semne p6te afla lucruri
ascunse : comori, etc. A se adresa in stf. Divers» car-eter» de litere, precum şi matern] Coetmului, No. 2, Strada Romană, la fi- puţin nzat, din care «’ar putea forma o bună ti nitul stradal Primăverel, pe undo trece pografie în p ovinei* Amatorii se vor adresa 1» tramvaiul. Asemenea mai ghiceşte uitându-1 d-1 comisioner I. SCHWARTZ, strada Decebal, în se în palma şi fruntea omului.	| Bucurescl.
GALOŞI ENGLEZEŞTI
(lin renumita fabrică din Edinbnrg
NORTH BRITISH RUBBER C
pentru
DAME, BARBAŢI şi COPII
Botfori Şoşoni-galoşi, etc.
diferite qnalităţl şi fasoane
PREŢURILE FABRICEI. — COND1ŢIUNI AYANTAGIOASE
A se adresa pentru comande la Representantul general pentru România, Bulgaria şi Orient
SCROBEALA ALBA
IN CRISTALURI MARI SISTEM ENGLEZ
Cea mal bună Kcrobâlă albă este aceia de la Cassa F. HEUMaNX & C-ie din Anvera, ! (Belgia) şi care concurăză în calitate cu cele mal bune mărci engleze, fiind cu <5te aceste mult mal eftină.
Se ef«ctnăză în pach. te de 2 l -1 kilo cn etichete, precum şi în cutii de >/., 1 », ><s şi i/16 kilo cu etichete în chromo-litografie.
A se adresa pentru preţuri şi eondiţiunî la
H. WAETHA
Representant general pentru ftamânla afarâ de Ualaţî-Brâlla. Bucurescl,
Act de Mulţumire
o,
STR .U)\C1QO AM NE t T.E WARTIAs
Bucurescl K ’ STRADA DriaMNEI
Suferind de mal mult timp de boală de piept şi tuse şi oăutâDdu-m* cu diferite medicamente nu mî-aS folosit Dimie, deiât numai dupâ o «cută cură cu K’flr Kumis al d-luî Fior Lukianoff
Pentru care arăt marea mea recunoştinţă d lui Lukianoff.
LUŢÂ RĂCU
Soţia decedatului locotenent Kâcu Radu Str. Libertăţel, 17;Bucareid
şi gimnaziale, afara de limba la-$rdeă. A se adresa în strada Popa-
MAŢiOMÂLâ
societate generala de asigurare la fiacaresel
Aprobată prin decret regal No. 225 din
25 iauuarle 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 8,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţinnî de lei noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lei specialmonte afectaţi ea fond la garanţie pentru ramura asignrărilor asupra vieţii
Reserva de premii si fond reservă 650000 lei
tNaţionalau asigură :
1- In contra daunelor de Incendiu. II. Contra daunelor dc griudlnă (piatiă).—111 Contra daunelor de Transport precum şi Valori.— j IV. Contra spargerei geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face asigurare asupra vieţei,
a). Capitaluri fixe in ca-s de deces
Cu participare de 70(),o din beneficiu în coin-binaţiunile urmâtdre I asigurări asupra vieţei uneia sad a două persdne, asigurări temporale, asigur-ir mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri în cas de viaţă.
Combinaţiunilo următdre :
Asooiflţinnl mutuale de supra-vieţuLe. Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 ani pentru copil de la i ani jum. până ta 9 aul inclusiv. — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite com-binaţinnî.
Penă la finele anulai 1884 „Naţionala4* a reafisat în difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubir’ aproximativ 3,500,000 1. n
DIRECŢIUNEA GENERALA
Str. Carol 1, No. 9.
im
Bătături sau Negi
Se depărtăzâ sigur şi fără durere in timpul cel mal scurt prin ungerea cu tinotnră de | bătături renumită şi singura adevărată a ; lui Ravaluer, din Pharmacia roşie în Posen,
ICO Costul unei sticluţe cu car- 1 CD III. ton ,i cr pensulă 1 fi),
I Dep&iitrîn Bucure c' la d. Farmacist ţjrU-I dolf	farmacia Cnrţeî Regale.
De arendat de la Aprilie 1887, jumătate din
Moşia Paraipan Arsake
din judeţul Ylaşca partea care se înveci-neşte cu domeniul Giurgifi.
Doritorii se vor adresa la d. Em. La-hovary, 74, Calea Victoriei în Bucurescl
Elisareth Hardine
mOşă cu DIPLOMA din STREINATATE
Fostă directdre a Spit, de moşit din Kazan.
Dăconsflltaiinnl de la orelelO—12 a.m.
STRADA C0SMA, no. 1.
Sub-setnnatul, m6 simt dator a a-duce tnulţutririle mele renumitei cărturăresc Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzel No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	B. Pănescu.
Lecţiuni de Dans
OTEL FIES0HI, Strada ŞELARI, camera 24. |
Sub-semaatul are ondre a aduce i» cunoştinţa onor. public că dă lecţiuni de I dans atât privat, cât şi ia domiciliul sfcfi. j
GASOjh SCAMAd¥Z
Profesor as Dans.
MERSUL I RENURILOR CAILOR FERATE DIN ROMANIA
VALABIL IDE LA 20 LdZAXTJ (1 IXJISriXJi 1880.	__
Bucufesci-Koman
STAŢIUNI
Bucurescl pl. P oescî pl. Mizil Buzău R.-Sărat Focşani Mârâşeşti pl. Adjiid
Bacău pl tfomin sos
Pl.
Pl
pl
Accel.
1
Purs. Pers. 21	27
Plăc.
29
Accel.
9
sCra 11 00 12,27 1 14
2.14 3,17 4,28
5.15 6,01 7.49 8,45 joii»
dim
8,40
10,39
11,38
12,55
12,0 i 12,56 2,55 t,!*»
dim.
7,30
p.m.
1,10
2,25
3,48
5,15
6,39
9,35
11.15
dim
6,30
p.m.
4,40
7,20
8,55
6,10
7,18
10,10
I
iiuclXi'rîCÎ-'•>IU S>U ,.'•ii.a.duj
Bucurescl pl Filaret Coman i Giurgiu
Sinârda nrt<\
Fulg.P
dim.
5 40
6,24
7. ;0
Per săi. di ui 6,40 7,10
7.55
8.55
9."O'
Persăn
p.m.
5 30 6,00 6,45 sera
■Pluesci- rodeai
Ploescî pl.
C&mpina
Comarnic
Sinaia
Azuga
Predeal sos.
Acc-
o,15ser 7,14 7,39 8,30 8,55 9,1 Oser
Pers-
9,33d
10,4 2
11,09
11,53
12,19
12 33a
Plă: 8,19d 9,20 9,45 10,31 10,58 11,3d
Roman- B ucu resci
STAŢIUNI
Accel.
2
Pers
24
Mixt . Mixt 62	64
Mixt
66
Roman pl.
Bacău
Adjud
Mărăşeştf
Focşani
R.-Sârat
BuzSu
Mizil
Ploescî
Bucurescl sos
sera
8.25
9.25
10.45 11,23 11,59 12,56
7,01
2,50
3.45 500
dim
p. m
12,30
1,55
3,52
Tr. 22 1,18 2,19 3,39 5,15 p. m.
dim.
7,40
9,26
10,55
Tr. 10 10,25 11,45
sera
dim. 5,45 7,50 10,29 12,12 12,59 2 29 4,03 5,23 8,00 9 35 a. m.
p m. 5,05
Tr. 22 10,17 11,50
sera
Bucurescl-Verciorova
STAŢIUNI
Fulger
C
Accel
3
Pers.
25
9,30 12,05
Vârciorova 8.11,2,27n Trenu Fulger C pldcă din Smârda şi Bucurescl Mercureaşi Duminica şi sosesce Iu Vâroiorova .ioia şi Lunea.
Giurgiu (Smârda) Bucurescl
Smârda pl. Giurgiu Comana Fila'-et Bucurescl sos
Predeal-Ploescî
Predeal pl.
Azuga Sinaia Comarnic Câmpina Ploescî sos.
Acc
7,45d.
7,58
8,21
8,54
9,18
'0.90
Pers 4,511>
5.0 5,3“
6.01 6,29 7,45s
Plăc.
7,05s.
7,19
8,11
8,44
9,09
1 4*8
Bucurescl pl
Titu
Pitesc!
Slatina
Piatra
Craiova
T.-Severiu
p. m
4,05
5.07 6,24
8.08
a m. 8,00 9,00 10,16 11,56 12, 7 1,18 3,52 4,12n.
p. m. 8,00 9,26 11,17 1,2) 1,55 3,37 7,34 8,00d.
Uuzcă-Galuţi
Buzed pl. Brăila Barboşî Galaţi sos.
dim.
2,3'
5,Ob
5,4f
6,1.
sei:i
p. m.
12.55 3,31 4,21
4.55 p. m.
dim.
6,45
udpte 11,30
Tercioi'ova-Bucurescl
STAŢIUNI
Verciorova p)
T.-Severin
Craiova
Piatra
Slatina
Pitesol
Titu
Bucurescl sos
8,17 L0
11,31
_____________ L2,35d ________
Trenul Fulger P, plâcă din Vârcio
rova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce în Bucurescl şi Smârda Mer". şi Dum.
di n. 8,00 8,40 12,30 1,51 2,17 5,15 7,05 9,30s
Galaţî-Buzâă
Plocscl-Slănic
STAŢIUNI
Mixt
71
P oescî 3lănic
Pl
soi.
a. m. 10,45 12,40
tiâmpiiia-Ool’taua
Oâmpina Doftrna i
Pl
11,00
11.20
Galaţi
Ba:boşt
Brăila
Buzău
pl.
sera
9,40
10,20
11,01
1,8»
sera
dim 8,10 9,1 10,0.
14,5:
a.m
săra
8,30
di m. 4,00
Slănic* Ploescî
STAŢIUNI
Slănie pl. Ploesiv sos.
Mixt
p. ui.
5,-
6,50
l»<i ft au a-Jlămpiua
Ooftana Câm ina
sos
pl.
5, 0 6,08
Galaţî-tfărăşeşti
STAŢIUNI
Galaţi pl. Bărboşi Tecuc i
tlsos
Accel
7
Bem
10,40
U,06
săra
Pers.
24 a 23
di
7,45
8,30
11,14
11,45
a m.
Mixt iO a 5S
uop. 11,40 12,50 4,IC 4,52 dim.
IVc.uei-Bor'ad
Tecuci
Bârlad
pl.
80S.
urm.
6,15
8,-
sora
5,55
8.06
Adj iid Tergu-ticuji
dini- p- m-6,10 I 4,15 8.05 I 6,20
Adjud pl
T.-Ocnelsoa _____________
Biicau-1'int. .i i Să-iUai
Băcăiî p! Piatra N. sos
dim.
7,46 il 13
p. iu
3, — 5,28
Cuu itanţa-i;ei navedit
Constanţa pl. Cernavoda s.
săra p iu. 6,50	1,50
8 35 I 4.24
jaşi-lingheui
if/sD
Mărăşoştl-Galaţi
STAŢIUNI
Accel.
26
Pers. 603 8
Mixt
28
Mărăşeşti pl
Tecuci
Bărboşi
Galaţi sos.
dim. 5 25 .5,50
p. iu.
4.45
5.45 8,’5 8,50 sera
săra
11,35
12,34
3,53
4,35
dim.
Berlad-Teencî
Ber!ad
Tecuci
pl.
dim.
8,10
10,40
Tărgo-Oeiia .A djud
dan | 9.45 I 11,35
sera
8,40
10,25
sera
8,20
10,-
l'iatra (Neuiţujjlâcăft dimii -1,30
p m
6 20 8,50
<' o i • n a vo d a • r o n 81 a n ţ a
Piatra N. p . băcăiî sos.
Cernavoda pl-Constanţa s
p. iu
3,00 4 45
,p. in.
9,~
1»,10
U n glie ni-1 uşi
UDgheni-dim pl. 2,—	6 00
sos.;! 3 32 TirgOvişto.Tltn 6,40 7,50
9,2i
5,40
6.30
CALLEA FERATA irEINLEEPLO-OELUST^A.TTXI-1-A.SI
Ro mau-la şi				laşi-Homan				Păş- aiii-Sucâva				Sucâvtt.PăşcuuI			
STAŢIUNI	Accel. 1	Mixt 7		" STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt 9		STAŢIUNI	Acc* 1 4	Mixt 10	
Roman p) Târgu-Frumos Taşl sos.	dim. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 .p. m.	p. m. ;4,28 6,53 47,16 8,15 9,41 sera		laş! pl. Tirgn-Fruinos Paşcani ^ec1ar® la xRm' * pl. la Suedva Roman sos.	p. m 4,33 5,48 7.04 7,16 8.05 sera	dim-6.47 8,27 10,16 10,41 11,45 a. m		Păşcanî pl Verescî j1; J Sucdva ar s	dim l',4l 11,50 12,08 12,23 sera	sera 7,16 9.32 9,47 10,09 săra		Sucdva pl. Verescî Păşcanî sos.	p. w. 4,50 5,20 6.31 săra	dim 6,41 7,39 3,30 p. Ol.	
Tipografia ^iarolul ^Telegraful" Calea Rahovei, No. 36.
Vereşti-Botoşani				Botoşani-Verescî			
STAŢIUNI	Accel 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Acce'. Mixt 12 , 14		
Verescî pl Leorda Botoşani sos.	a- m 12,08 1,3) 2,03	săra 9.47 11,10 11,42		Botoşani pl. Leordai Verescî	dim. 5,0) 5,49 7,09	p. ni 3.05 3.45 5.05	
www.dacoromanica.ro
ANUL XVII. No. 4195.
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 DANI NUMERUL
DUMINICĂ 8'TUNItJ 1885
---!— ■ ■ -------------
ABONAMENT*;
Pentru Capitali:
Pentru	un an .
.	jÂse luni
»	rel luni
Pentru Districte 3nttu un an ....
»	şese luni
>	trei luni
Pentru Streiuătate
Pentru un an .
« şese luni •	'
» trei luni
Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale cărei luni.
On. număr vecliiiî 25 bani.
Ediţia de dimin6ţ&
ANUNTIURÎ ŞI RECLAME :
Anunciurl pe pag. IV, linia 25 ban
Reclame pe pag.	IU	.	.	1	leii
» pe pag.	II	...	8	lei.
* P« pag.	I	...	5	lei.
Pentru inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilii.
Epistole uefraneate se refuaft; articole nepublicftts se ard.
In strein&tate a se adresa :
Frauda, Havns, Lafflte & C-nie, 8 place dela Bourse, Paris.
Englitera, Eugfene Mieoud, 81 Finit Street, E. C- London.
Austria, Haasanstein, & Comp. Vvien. Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wien.
Ungaria, D. Moriti Wiest, in Buda-Pest, Servietenplats.
Redacţiunea, Calea Rahovel, No. 36
Directoi* politic. Ie G. FUNDESCU
Administraţiunea, Calea Rahovel, No. 36
R.*«Es?ea=aEa**meei
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Zuricli, 18 IuniCL
Din causa arestării a donl lăcătuşi cari se puseseră în grevă, s’aă întâmplat aci turburărî de stradă. Pe când gendarmiî escortai! pe unul din lăcătuşi la tribunal, mulţimea începu sâ-i bombardeze cu pietre. Gendarmiî îşi descărcară armele: un om ct«Ju mort, douî copii fură răuiţî. Lotnea nevoind se se împrăştie şi se facă loc gen-darmilor, aceştia atacară cu baioneta şi în-tr’o clipă carăţiră piaţa. Consiliul comunal şi guvernul ai! discutat măsurile ce trebue să se ia pentru a reprima asemene turburărî. Trupele sânt consemnate în easărmî.
Melbourne, 18 IuuiO.
Un meeting de peste 8,000 persdne a votat o moţiune de felicitare iui Gladstone pentru energia cu care susţine causa drâptă a Irlandesilor.
Londra, 18 lunii!.
John Morley, secretarul de stat pentru Irlanda, a plecat la Belfast pentru a face însuşi anchetă asupra căuşelor cari ai! provocat ultimele turburărî.
Londra, 18 lunii!.
O deputaţiune de liberali moderaţi s’a presintat la lord Sartington pentru a l cere sS pue un canditat la Midlothian, contra d-lui Gladstone. Hartington refusă, picând că nu vrea se dea uu caracter personal luptei ce pdrtă centra bătrânului omjde stat.
Edinburgh, 18 lunii!.
Comitetul asociaţiunil liberale scoţiane a publicat un manifest tn care îndemnă pe toţi sS votezs pentru 'partisaniî lui Gladstone.
Paris, 18 lunii!.
Scirea că guvernul frances a hotărît se anecseze Nonile Hebride nu e esactă. Două cuirasate ai! fost în adevăr trimise acolo, der numai pentru a prctegia pe supuşii francesî contra unor eventuale atacuri din partea indigenilor.
Berlin, 18 Iuniîi.
Contesa Zamoiska a fost arestată la Po-sen, pentru călcarea legilor prusiane, condamnată la o iji de arest şi apoi espnlsată. (Nu se spune nimic despre vina contesei.)
Belgrad, 18 lunii!.
Episcopul Strossmayer a fost primit de contele KheveuhiiUer în fruntea celor mai însemnaţi membri al coloniei austriace. Episcopul va face o visită regelui Milau.
Belgrad, 18 Iuniu.
Visitâud galeria ^bavareză din exposiţia de arte, împăratul spuse celor de faţă c'a fost sdrobit de scirea morţii regelui Lud-wig. Tageblatt anunţă că, afară de principii moştenitori german şi austriac, vor asista la înmormântarea regelui Ludwig : ducele de Cumberland, marele duce moştenitor, dacele de Aosta, principele moştenitor al Suediei, regele Belgiei şi doui re-preşintanţl ai Republic ei fraucese.
Miinieh, 17 IuuiO.
Se discută forte vid cestiunea dacă con-stituţiunea pote fi modificată pe timpul unei regenţe. Boia regelui Otton face ca acesta cestiune se fie urgentă.
politici* pe acestă din urmă pantă ?!dacă, tratările cu Francia ar fi fost Nerăbdarea, pofta d’a pune mâna intrerupte, apoi acesta s’ar datori pe putere.	numai şi numai inoâpâţînerel guver-
Asemenea, nerăbdarea a făcut pe nulul frances, care ar nesocoti imen-oea mal mare parte din oposiţiune jsile interese ce perde industria fran-sâ ca<jâ în acostă aberaţiune mintală | cesâ, refusându-ne condiţiunile cele
şi morală. De la combaterea actelor şi chiar a intenţiunilor reale sâO presupuse numai ale guvernului, o-posiţiunea a trecut la combaterea intereselor ţârei. Este destul ca guvernul sâ interpringâ a da satisfacere cumpănită, raţională unuia din aceste interese, este destul ca 6menil competenţi sâ se puie numai la studiarea seri<5să şi scrupuldsă a vre-unel ces-tiuni economice naţionale de cea mal mare importanţă, pentru ca îndată oposiţiunea sâ se opuie din t<5te puterile şi prin mijldcele, adesea-orl cele mal culpabile, sâ lovescă în o-pera începută seâ chiar numai concepută.
Aşa a fost conduita acestei opo-siţiunl în curgerea ultimelor (jece ani, de când guvernul liberal, venind la cârma ţârei, a întreprins realisarea celor mal vitale interese ale ţârei, atât de grav compromise de către partidul conservator, pe timpul tristei sele ocârmuirl.
Aşa este conduita acestei oposi-ţiunl în momentul de faţă, când împrejurările particulare, acumulate în jurul nostru, fac ca interesele economice naţionale sâ fie cu cea mal mare îngrijire păzite şi apărate de influenţă mal mult de cât defavorabilă a acestor împrejurări.
Der nici un grup din oposiţie n’a mers in ordinea sea aşa departe cât a ti mers cei ce sunt grupaţi îu jurul organului din strada Clemenţei. Rândul trecut vorbind despre telegrama trimisă de către d. Gfeorges Lahovary, directorele fdiei străine, am arâtat adâncimea abisului în care au căzut aceşti omeni, tîrîţî de
mai legitime, cele mal drepte, cari sunt puse în temeiul propunerilor ndstre. El bine, opinia publică cu-ndşce deja tdte peripeţiele acestei cestiuui; guvernul a espus cu cea mal mare claritate vederile săle, documentele privitdre la istoricul ces-tiunel s’aii tipărit şi n’a râmas absolut nici un singur punt, cât de secundar nelămurit. Aşa fiind opiniu-nea publică, s’a putut pronunţa în deplina cunoşcinţă de causă.
Pentru ce dăr foile oposiţiunel ur-me<Jâ a respândi sgomote falşe, pentru ce se încăpăţîne^â a declara că neînţelegerea continuă a esista ?
Lucrul este vâdit, căci el s’a demascat prin telegrama d-luî Georges Lahovarjr, care a avut dorinţa de a împiedica, pe cât acăsta p<5te sta în puterea unul om mic cu o influenţă şi mal mică, ca lumina sâ se facă iu opinia publică a Franciel îu ceia ce privesce atitudinea guvernului nostru faţă cu republica francesă. Am avut ocasiunea a denunţa opiniuneî publice acest singur fapt, der câte fapte analoge se petrec ^Unie, câte corespondenţe pline de ură şi de calomnii s’afi tipărit în parele streine de către inamicii noştril politici; ce propaganda ostilă nu s’a făca>t în strâinâtate pentru a îDjosi şi a înegri tot ce se petrece la noi în ţerâ ?
Şi tdte astea s’ati făcut cu singurul scop de a combate guvernul partidei liberale.
Orbiţi de pasiune inamicii noştril n’ati băgat de semâ că în loc de a lovi în guvern, lovesc în ţeră, lovesc în interesele ţârei.
Şi acum, când neadevârul sgomo
pasiune. Am crezut, că dintr o parte j fceleor respândite este cunoscut tu tulor,
consciinţa sâ va descepta în sufletul rătăciţilor iar din altă parte că vor asculta p6te rumdrea publică, indignarea opiniuneî publice, care ’l a vâ-<Jut fără mască îu t6tă hid63a goliciune a ambiţiune! lor mes hine.
Speranţa nbstră a fost precum vedem zadarnică. 0 dată porniţi pe panta alunecdsă, inamicii noştril politici nu vor sâ va$â prăpastia spre care sunt tîrîţî
lăsăm naţiunea sâ judece şi sâ se pronunţe decă patriotică este conduita inamicilor noştril politici, dâcă permis este a jertfi interesele cele mal vitale, cele mal esenţiale ale ţârei pentru scopurile de partid, uitând cu dese-verşire că se lovesce în avuţia ţârei, în viitorul el economic.
Rusia şi Francia sunt nemulţâmite
A se vedea Ultime Sclrl pe padina 1IF.
lă 7 Inie li
Ca oposiţiunea sâ esiste într’un stat constituţional, acesta este şi natural şi necesar în regimul parlamentar.
Ca oposiţiunea constituţională sâ se transforme într’o oposiţiune sistematică, acesta este o nenorocire, der şi ea sâ pâte esplica prin pasiunea ce se nasc dintr’o luptă înverşunată.
Dâr ca oposiţiunea făcută unul guvern şi unul regim liberal sâ se transforme în oposiţiune făcută intereselor celor mal vitale, celor mal esenţiale ale ţârei, acesta nu este nici natural, nici esplicabil, alt fel de cât printFo aberaţiune a simţi-mântelor morale, prin lipsa unul patriotism luminat, care trebue sâ râmâie pururea călăuza omului politic în serviciul sâh desinteresat faţă cu patria.
Cine a împins pe inamicii noştri
Când a fost vorba de convenţiunea^ cele ce se petrec în Bulgaria, ţha-comercialâ cu Austria, el apârarâ cu rele oficidse framese şi ruse îşi es-o desinvoltură stranie interesele im- primă nemulţumirea pe faţă, căci periulul vecin, iar acum, când acestă vâd situaţiuuea aşa cum am espâs-o convenţiune atât de lăudată de dân- ©ri ; Principele Alecsandru şi guver-şiî, nu s a putut încheia, fac tot po- nul seh vor sâ facă definitivă unirea sibilul pentru a înşela opinia pu- dintre Bulgai'ia şi Rumelia şi lucrâză blică născocind fel de fel de sgo- necontenit pentru a ajunge la scop. moţe falşe, privitdre la peripeţiele Acestă atitudine însâ, dupâ oficidsele prin care trec tratativele cu prile- ^ de mal sus, e o călcare a stipulaţiu-giul încheiere'! unei couvenţiual cu'mior internaţionale.
Francia.	j Chiar aşa ddcă ar fi, înţelege^ orl-
Atât fdia străină, cât şi organul cine că Bulgarii nu pot fi acusaţl de d-îul D. Brătianu declară pe fie-care crimă. El ah spus limpede Europei ţji, cum că tratările cu Francia sunt ce vor, şi nimeni nu p6te tăgădui că intrerupte, că d. Freyeinet ar fi fost dorinţa lor este legitimă, firescâ, că nevoit a rupe orî-ce relaţiun! privi-1 împlinirea el nu pdte fi amânată de tdre la încheiarea unei convenţiunl 6re-oe Bulgarii aă alungat pe guver-de comerciă. Şi cu tdte astea atât natorul turc din Filipopoli şi at purcei de la <Jiarul străin, cât şi cei de tat un resbol cu Sârbii, la organul d-lui D. Brătianu ştiu Dâcă nici tdte aceste nu mal sunt bine că neadevâr grăiesc, căci tra- doveţjî sigure că poporul bulgar are tarile urmâţlă a sâ face şi peripeţiele consciinţâ de drepturile sâle, atunci acestor tratări arată, nu sâ pâtemaî jnu mai soim dupâ ce’şl îndreptă Eu-bine, că reuşita lor este aprdpe si- ropa judecata.
gură.	Der independent d’acestâ conside-
Intrebăm acum, ce scop der ah raţiuue — care disculpă pe principe orginele oposiţiunâl, când râspândese şi aruncă t<3tă vina asupra Europei— sgomote falşe în public ? Cred ele nu se pdte face Bulgariei imputarea 6re că prin acesta fac un reu direct, că trece peste stipulaţiunile interna-guvernulul, pe care combat ? Dacă ţionale.
da, apoi greşesc, amar, căci chiar In adevâr, le Temjos şi Journal de
St.-Petersoourg n’ar trebui sâ uite că principele Alecsandru a aderat la arangiamântul internaţional din Constau ti nopole numai, subt reserva obiec-tiunilor ce făcuse. Ce val(5re pdte avea un asemene arangiamânt?
Când Europa voia sâ închidă cât mal repede cestiunea bulgară, pentru a se ocupa cu diferendul greco-turc, principele a cedat.... dar numai în formă, menţinând tdte obieeţiunile sâle contra fondului. Lucrul se es-plică lesae; înlăturând pentru moment presiunea puterilor, principele scăpa la larg. Erah prea multe greutăţi p o dată, cari puteau provoca o furtună; principele le-a despărţit în douâ, resolvând pe unele reservând pe altele. Europa trebuia sâ fie recunoscătore Bulgariei pentru acestă înţeldptă purtare.
Pe când puterile erah ocupate la Atena, şi chiar înainte, guvernul bulgar a contopit administraţiunea ru-meliotă cu cea bulgărescă ştergând din acestă parte orî-ce deosebire.
Acestă lucrare s’a făcut însâ pe faţă, dinaintea Europei întregi; nimeni nu-şl pdte închipui că uu sistem întreg de administraţiune a fost distrus şi înlocuit de altul fără ca puterile sâ aibă cunoşcinţă d’aşa ceva.
Protestat-a, opusu-s’a cine-va.
Chiar acum în urmă s’au făcut alegeri în Bulgaria şi în Rumelia pentru Sobrania din Sofia. Nimeni n’a rădicat însâ protest contra acestei contopiri legislative, care, complectând contopirea administrativă, desâvârşia unirea celor douâ Bulgarii.
Purtarea principelui ş’a guvernului sâfi e deci limpede şi consecinţă. El s’a opus la arangiamânt; apoi a aderat la el cu reserve ; în acelaşi timp, el a urmărit şi desfăşurat o-pera de unire. Acesta în faţa Europei întregi.
Ddcă Europa avea ceva de obiectat, n’avea decât s o facă. De ce n’a făcut-o ? .
De ce n’a făcut-o ? Tocmai aci stă partea practică in acdstâ întrebare şi răspunsul ddcă nemulţumirea din Francia şi Rusia are şeii nu vr’o va-ldre.
Europa n’a protestat contra atittt-dinil principelui faţă cu arangiamântul, pentru că puterile nu erau d’a-cord. Şi cum nu erau d’acord atunci când pericolul unul conflict ameninţă din tdte părţile, cu atât mal puţin pot fi acum. încet încet, ideia unirii celor douâ Bulgarii şl-a făcut drumul ; şi sunt puteri cari nu vor in-treprinde nimic contra Bulgariei.
Nemulţumirea oficidselor ruse şi francese e der curat platonică.
mFORMâTIUNI
Istoria măturătorilor da strade este un scandal. Modul cum se curăţă oraşul nu se vede de cât la noi. Dupe ce că se începe acţiunea la 12 ore, şi de multe ori la 11 şi jumătate, apoi afi nisce târşurl care le plimbă de colo până colo, ridicând praful în vezduh şi căijead iarăşi pe strade, când nu intră prin casele vecine. Măturătorii apoi sunt şi ămeni rău crescuţi. La ora acea tfită lumea e pe strade, unii în-torcându-se de la teatre seft de la grădini, alţii chiar plimbându-se spre a respira aerul serei şi a se recori de căldura ijilel. Aceştia pe lângă că sunt siliţi a înghiţi praful ce ’l aruncă îu facia lor, în ochii şi pe hainele lor, apoi 3unt espuşl de multe ori la obrăsnicia măturătorilor. E destul ca sâ le faci observaţie 3pre a aştepta un moment penă se tiocă uu cârd de domul şi
de dfinine ca aceşti măturători 86 încâpă a te insulta şi de multe ori a’ţi da cu mătura pe9te piciore.
Rugăm pe membrii consiliului comunal cari au prevegherea acestui servicii! s8 bine-voiască a lua măsuri, pe de o parte a se oţărî o oră mai înaintată pentru măturat, de esemplu la 3 ore cum este în tote părţile din lume, âr pe de alta a însărcina inspectarea mătnrătorilor spre a se face m&-turatul bine şi a se scuti cetăţenii de purtarea ior grosolană şi barbară.
K
Domnul C. S. Marcovicl, fratele repausa-tuluî dr. Marcovicl, a făcut Societăţel studenţilor în medicină o frumosă donaţiune constând în 227 volume, din care cele mal multe noi şi de valfire, un mare numer de fascicule, o bibliotecă de stejar şi 200 lei. Iată şi adresa d-lui Marcovicl:
Domnule preşedinte,
ilepausatul mei! frate, dr. Al. S. Marcovicl, avea pentru şefilă şi în special pentru studenţii în medicină o afecţiune cu totul particulară. Acâsta ee explică prin faptul ca, atât părintele nostru, cât şi densul nn s’au rădicat la înălţimea unde ajunsese decât numai cultivând şi furctificând capitalurile morale’şi intelectuale dobândite în scfilft.	—
lu viaţă, tratele meu a dovedit, cred, în destul, ca profesor, cât a iubit pe studenţii în medicină. Este deci de datoria mea cea mai sacră se le atest şi după mrfrtea sa aceată dragoste şi bună-voire, de şi într’un mod modest, dâr din totă inima.
Viu, der, prin presenta a oferi Societă-ţeî studenţilor în medicină :
1)	Cărţile din biblioteca repausatului med frate şi al donilea părinte, coprinse în alăturatul catalog.
2)	O bibliotecă de stejar.
3)	Suma de 200 lei pentru a se complecta diferitele pnblicaţiunl periodice medicale, arătate în catalog.
Primiţi, eto.
C. 8. Marcovicl
.*
Membrii oposiţiune! respândesc şcirea cum că diarul Telegraful în curend nu va apare.
Putem respunde că suntem decişi a trăi încă mulţi anî şi de sigur că vom vedea iu lunga nostră viaţă mal multe organe de oposiţie dispărând de pe scenă.
X
D. Gheşof, şeful oposiţiune! rumeliote a plecat nu la Viena, precum anunţa o ffiie din capitală ci la Petersburg, via Lemberg-Varşovia.
X
Ieri ffiia calomnielor şi soirilor falşe L in-dependance anunţase că tratările cu Francia în privinţa lncheiărel unei convenţiunî de comerciu sunt întrerupte, iar a<jîddeclarâ că consiliul de miniştri! se ocupa cu acestă convenţiune. Ar fi corect ca ffiia streinilor ă procedă în aşa mod cu tdte informaţiu-nile ce dă.
X
Astăzi la orele 11 şi jumetate a avut loc un consilii! de miniştri! subt preşiden-ţia domnului I. C. Brătianu, prim-mi-nistru.
X
Turme mari de o! trec din sudul Basarabiei în Dobrogea. Causa aceste! mişcări este scurupetea păşunatului.
X
Ieri uu s’a putut aduua membri! comi-siune! loteriei Ateneului. Majoritatea membrilor comisiuneî se prouunţă contra posi-bilităţel de a se trage încă o dată loteria, cu scop de a face sâ iasă şi câscigul cel mare.
*•*++
CESTIUNEA CONVENŢIUNILOR
S’a văijut destul de bine cum oposiţiunea judecă atitudea guvernului în negociă-rile cu Austro-Ungaria; etă cum o judecă şi străinii. Tribune de G-eneve de la 8 {lunii! publică următorul articol:
Presa oficiosă austriacă a răspândit acum
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAFUL — 8 1UNIU 1886
de curând sgomotul că negocierile începute pentru încheierea tratatului de co-mercifi austro-român, aii fost întrerupte din greşala guvernului român. Se adăoga că trebue să se vadă în acâstă ruptură dovada că România s’a apropiat de Rusia.
T6te aceste sgomote sunt cu totul lipsite de baeă. România nu aspiră decât a juca în Orient rolul Belgiei şi tâte silinţele eî tind a face neutralitatea sea mat efectivă. Ea ’şî-a manifestat chiar într’nn mod clar intenţiunilc el în acâstă privinţă, cu ocasiunea evenimentelor din Bulgaria.
In cât priveşte ruptura negociărilor relative la tratatul de comerciil, ea se dato-reşte numai Austriei.
Dacă să ia în consideraţiune situaţiunea geografică a României, îmbucată aşa <j>' când de partea despre continent de imperiul Austriei, se va înţelege uşor că un tratat de comerciil ou acest imperiu este o cestiune de cea’maî înaltă importanţă pentru România şi pfite, după clausele ce va conţine, se facă prosperitatea, el şeii se-I a-ducă rnina.
Ultimul tratat de comerciu, încheiat în 1875, era atât de favorabil Austriei în lât în 1883, importările Austriei in România s’afi ridicat la 153,972,506 lei, pe când ex-portaţiunile nu se ridicat! de cât până la suma de 71,478,386 lei. Exportaţiunile române sunt lovite, după acest tratat, de nişte taxe atât de mari la intrarea lor in Austria în cât industria ^română nu pdte lupta şi că multe articole făcute din materii prime române se reîntorc în România dopâ ce afi fost fabricate în Austria.
A fost o fericire pentru România că acest tratat a expirat. In prevederea acestui eveniment, guvernul austriac pregătise un proiect pe care pretindea să’l impună ca basă a negocierilor.
Acest proiect conţinea clause inacceptabile pentru România, clause contrarii constituţiei române sad cari atrăgeau dnpă densele modifi 'ari esenţiale în organisaţiu-nea el fiscală. Delegaţii austriac! emiseseră
SCRISORI DIU SEL7ETIA
[Corespondenţa particulară a Telegrafului) Geneva, 8 luciu.
Afacerea Lombard!, o mamă care ’şl-a omorît patra copil.
Lumea d’aci este impresionată de procesul trist, care s’a judecat dileleg trecute. Am fost şi eh Ia acest proces şi voiţi să vă raported în resumat peripeţiei© dramei, care ’l-a dat naecere. Crima în cestiune s’a întâmplat acum un an. In 4iua de 2 Mal anul trecut o mamă ’şî a omorît patru copil într’o singură n6pte. Emoţiunea a fost mare şi oraşul nostru nu vorbea pe atunci decăt de teribila crimă.
Uşile curţel cu juraţi s’ail deschis pentru public de la .8 şi jumătate ore dimi-neţa; ştiind că tribunele se vor umplea iute, am fost ne,voit să’ml caut un locşor mal de vreme. La orele 10 geandarmiî nu mal permiteau nimănui să intre. Intrând in sală şi aşeijendu mă, am aruncat în jurul meii o privire. VSduî o masă, pe oare se aflaţi t6to obiectele, privitdre la crimă;’jîutre a-cestea, privirea mea se opri asupra unul brici, cu care mama a tăiat gâturile copiilor. Pe banca apărăiel se aşedară advocaţii, la orele 9 preşedintele imbrăcat în haina bizară tradiţională deschise şedinţa.
O mişcare de curiositate vie mă cuprinse, cănd gendarmil introduseră pe culpabila. Oshiî tutulor se ţintiră asupra femeel.
Nenorocita este o femeie ca de vr’o 35 ani, do statură mi^lociă, cu formele grăsulii, are o fîsionomie palidă destul de plăcută. Trăsurile feţei sunt liniştite, ea este îmbrăcată în negru.
La cererea preşedintelui, inculpata de-
ch;ar pretenţiunea exorbitantă de a obliga;ciară uumete, pronumele, profesiunea cu o
pe guvernul român se cumpere în Austria chibriturile şi cărţile de joc al căror mo nopol ’l are.
Der pretenţiunile delegaţilor austriac! cari tăcu ca negociările să nu isbutescă, f u aceea
voce calmă şi un ton monoton.
Să procede apoi la formarea juriului. Sunt peste 91 marturl citaţi. Formalităţile obicinuite fiind o dată isprăvite,
de a reclama cu o insistenţă caracteristică şreUe*ul dă citirea actului de acusare, care ca imperial Austriei să fie pus pe piciorul ®® pot® resuma în următorul mod
naţiune! celei mat favorisate. Guvernul ro mân conceda o clausă care există în trata-
Jana-Emilia Deluermoz, văduvă, s’a căsătorit în anul 1876 cu losef Lombardi,
tul de comerciil austro-rus, şi care prevede că ori ce favdre acordată de una din păr- Ja care a aVQt Pa*ru copil, pe care ’l ţile contractate unei a treia puteri în schitu- îuţărcase singură şi pentru cari a fost tot-bul unor avantage speciale, să fie întinsă şi d’a-una o mamă fdrte iubitore. Jana n’a
asupra Austriei în schimbul concesiune! a- j fost fericită în căsătorie, bărbatul Lombardi celoraşî avantagiun seu unor avantagit e-1 . r„ . „	, ..	. ,	, ,
chivalente. Dâr delegaţii austriac! nu fură . n e^lv’ an s0^ brutal, necredin-satisfăcuţl prin acesta şi atunci delegaţii j0108 S1 *<5r*'e aegligent pentru afaceri. In români ’î puseră în posiţie să declare ce J mai multe rânduri, inculpata, împinsă la ar acorda el României ca corespectiv şi estremitate, ameninţase pe bărbat de a’l presentară o listă de produsei române pen-1 debarasa de familiă. Asemenea ameniuţărl tru cari ei cereafi intrarea lib.ra în Aus-'	. c .	...
tria. In capul acestei liste se găsea natu-	a a n aţa vecinilor,
ralminte principala producţiune a României,	-iua ae pritnul mal, după o <ji fârte
cerealele. Asupra acestui punt delegaţii posibilă, în care ea a fost rău batjocorită austriaci declară că este peste putinţă de de bărbatul săfi, iar un copil crud bătet, a continua negociarile.	(femeia s’a se decise a pune în esecuţiune
Pupe cum se vede, Austria reclamă t6te ^ funestul săfi project,
copil, care avia b61ă de ochi. Bând otrava, nenorocita luă un brici şi apropiându-se de paturile copiilor, cari dormeafi, lovi la gât pe toţi patru, începând cu cel mal mare.
Crima isprăvită, muma *ş! spălă mâiuele şi apoi luând o scrisâre scrisă de densa încă ijiua, eşi ca s’o pue la poştă. In a-câstă scrisâre nenorocita anunţă pe o prietenă că ’şî a omorît copiii şi s’a otrăvit. Peste trei minute ea să întârse şi se culcă, credend că otrava a început acţiunea sea.
Peste câte-va ore veni bărbatul pentru a se culca. In odaie a fost întuneric. Au-dind nisce respiraţiunl stranie omul aprin sese lumina şi v?4u uu ce înfiorător. Copiii seî, scăldaţi în sânge, se svîrcoleafi în agonia morţeî. Lombardi sări în stradă şi întâlni acolo pe un brigadir de geandarml, căruia ’î povesti faptul. Apoi a fost che mat un doctor care constată că trei din copil au murit, iar al patrulea va fi scăpat, însă nu va respira de cât printr’o gaură artificială făcută la gât. Femeia, mulţumită antidotel administrate a scăpat cu viaţa.
Iută-ve în câte-va linii istoricul acestei crime. Cincl-spre-ţjece medici, chiemaţl a se pronunţa asupra cestiunel de a şti decă femeia Lombardi este nebună şefi nu, afi declarat că de şi crima a putut să fie comisă într’o stare anormală, totuşi inculpata nu este atinsă de nici o bâlă'psichică.
In tot timpul cât s’a citit actul de acu-sare, inculpata a fost liniştită. înainte de a se proceda la citirea raportului medico-legal, acusata se sculă de pe bancă şi cu o voce calmă a povestit tot ce ’l s’a întâmplat în fatala (ţi de primul mal. Ea a repetat cuvintele injuriâso ce ’l a adresat soţul, a repetat respunsul şefi la injuriele şi nu s’a oprit de cât la moment, când veni rândul se povestâscă peripeţiele crimei. Aci ea declară că memoria ’î lipseşte.
Femeia Lombardi a fost condamnată. •
_	____ Th.
AUSIR 0*UH S ARIA
La orele 9 şi jumătate seara Lombardi
avantagiele posibile, şi pretindea să contiuue în a închide aşa dicâod Eiropa occidentală).
Cerealelor României Acesta era ceva inac- 1Di'ra in magasiuul şefi. După ce temeia ceptabii şi guvernul român a avut dreptate, culcase pe copil, ea se scoborî în magasin de a nu primi asemenea condiţiunl.	pentru a întreba pe bărbatul şefi dacă el
Decă Austria persista In acesta politică va veni să se culce acasă sâ& va dormi în comercială faţă cu România, acesta n’are m i	m ayeft obiceiQ când 0fa
decât un singur lucru de tăcut, acela de a ,	.	w
se întâroe de partea despre Marea Negră Prea ea ' ®arb*tul i respuuse cu injurii, şi de a căuta să favoriseze pe calea mari ■! Atunci ea ’i dise :
timâ exportul produselor se>. Europa, din — Să vede că vrei ca se te părasescă parte’I, are interes să vajă ace'stă BeJg.ă familia. Yeî trăi singur, vel dormi singur
a Orientului prosperând, populaţia eî mă- • _»■	„ * c , .
. ,	■	t t j J i	i -ix	-	Şi mâine vei fa chiar singur aci.
nndu se	şi	formând astfel	o stavilă	care sa,	6
permită populaţiunilor din peninsula balca- Apoi ea se urcă la densa unde bău un
nicâ să	se	emaucipeze îucetul cu	încetul	pahar de rachifi ; după	acâsta vărsă	în-
liber şi	îu	afară de ori ce	ingerinţă rusă.	tr'un pahar conţinutul	unei sticluţe,	pe
jcare a fost scris : otravă, şi care conţinea
atropm ce doctorul ^ordonase pentru un
-iH
Cunoscutul organ diplomatic Die Post. tipăreşte un articol forte interesant din care estragsm următârele :
«A fost in 1866, când contele Beust, în curînd după pacea de Praga chemat în Austria ca prim-ministru, a pus dimpreună cu Francisc Deâk concordatul ungar în piciâre. De ore-ce tote părţile acestuia relative la politica economică, va să 4>®ă relative la văm”, bancă, distribuirea veniturilor comune, împărtăşirea la sarcinele comune, valută, etc, afi fost supuse unei reînoiri tot după câte un deceuifi, periodul prim a fost decurs la anul 1876. Atunci a fost atât de anevoie, d’a ajunge la o învoială asupra următorului period de dece ani, încât împăratul a trebuit să se folo-sescă de espedientul prevecţut îu constituţie, d’a acorda din plenitudinea puterii imperiale un provisor pe nn an. După a-ceea în anul, care ar fi fost să fie cel d’ânteî al periodului al douilea, s’a ajuns la stabilirea nouelor modalităţi. In annl curent s’afi început negociările asupra modalităţilor periodului al treilea, ce începe în a. 1887. De astă dată negociările dintre guverne s’afi sevîrşit relativ grabnic, dâr acum se ridică o dificultate în camera austriacă.
«Facem amintire de ea în vre-o câte-va cuvinte, observăm însă, că în ea nu zace simburul cestiuniî şi isvorul răului. Galiţia aveud bogate isvore de petrolett face pretenţia d’a prevede întrega monarchie cu productul săfi. In faţa acestuia stă concurenţa rusescă, ce dispune de un product
mal preţios, fiind mal curat şi mal ieftin, fiind situat maî câtre suprafaţa pământului. S’a pus deci pe petroleui rusesc, întrucât are să fie importat curat, o vamă de 10 fi., ear pe petroleui brut o vamă do 1 fi. 50 Cr. Prin o manipulaţie uşâră, Ruşii dafi petroleulnî lor lămurit aparenţa celui brut, şi în Ungaria prin o manipulaţie tot atât de nşâră se înlătură adaosul flcut cu scop d’a amăgi, şi se aduce pe-troleul lămurit din Rusia cu vama mică, pusă pe petroleui brut. In sfîrşit un membru al oposiţiel germane a făcut propu-
Afară de acea suntem expuşi pericolului, de a vătăma câud pe una când pe alta din p ărţile litigante. O deplină cunâscere a stării lucrurilor noi nu avem, de aceea e şi do prisos a condamna pe o parte ori pe cea-l'altă, când părţii contrare sunt de a se face aceleaşi imputări. Afară de a-ceea ast-fel de certe încurcate nici o dată nu se aplanâză prin moderaţiune geueralfi, ci singur uumaî prin preponderanţa uneia dintre părţi, căreia apoi cu puterea de o-bieeifi îl vine şi responsabilitatea, şi cu responsabilitatea prudenţă. Care o să fie
nerea în casa deputaţilor austriac!, de a I acesta parte, acum nimeul nu o p6te ghici;
apropia vama pe petroleui brut vămii pe cel lămurit ast-fel, ca să rămână numai o diferenţă de 1 fi. Pentru aceea crisă ministerială etc. ; căci guvernul cislaitan n’ar vrea cu nici un preţ să pună în cestie resultatul obţinut atât de anevoie, al no-gociSrilor cu Ungaria. Astfel deci comisiu-nea vamală a respins urcarea vămii pe petrolefi brut, propuse de deputatul Suess, şi a hotărît o urcare fârte neînsemnată. Der apoi âră Ungurii vread să retragă vămuirea grea a mărfurilor textile străine, concesă în favorul industriei cislaitane.
„Acesta e obiectul certei momentane, â-supra căreia a bună sâmă deja după vre-o câte-va ^ile se face o învoială pe o cale şefi pe alta. Cititorii noştri îl vor putea urmări la alte locuri ale foii nâstre. Noi l-am atins aici, spre a face nisce reflexiunî generale. Pote că îşi mal aduo cetitorii a-minte de aşa numita cestiune a boilor când guvernul cislaitan a făcut încercarea a asigura, prin o invigilare mat rigurâse a pieţei vieneze, aprovisiunea Vieneî cu carne sănătos ă.
«Ordinaţiunea a trebuit să fie retrasă cu umilinţă şi duioşie, de âre-ce venia la so-cotâiă comerciulul unguresc de vite. Cine a scăpat diu vedere incidentul acesta, adevărat că neînsemnat, dar totuşi forte caracteristic,--acela nu va fi trecut cu vederea urmările serbării de la mormântul generalului Iientzi, care a cădut odimâră ca a-părător al Budel/'când Gorgey a luat oraşul acesta cu asaltjpentru insurgenţii nngurescî, urmări ce se petrec in dilele aceste. T6te iucrurile aceste dovedesc o stare de slăbă-ciune fârte mare a guvernului cislaitan faţă cu cel ungar, o stare ce se pare forte fîrescă, dacă cugeţl la învrăjbirea şi în-duşmânirea naţionalităţilor, ce sunt cuprinse In statul cislaitan, un stat, pentru care nici £nu maî alun nume adevărat, de cănd numele Austria n’a rămas nici co-respun4?tor fire!, nici simpatic naţionalităţilor.
„Un observator, căruia sunt indiferente elementele interne ale Austro-Ungariel, ar putea (ţie® în sfîrşit cam aceste: dacă maghiarii afi destoinicia de a jţine statul lor strîns la o laltă, o destoinicie, ce nici una
de alta parte âr, nu se p6te abate omul nici de la gândul, că p6te nici nu există vr’un element pentru prepouderanţă, ceea ce ar însemna o neprevădută prelungire a slăbiciunii cronioo. Noi nu no adâncim în acestă privire, de 6re ce e deprimătâre, şi nu pune în o apropiată prospectivă nici un sfîrşit bun săfi râd. Nu mal are însă lipsă de adeverire, oă aspectul acestei stări de lucruri e un motiv de o grea îngrijire şi pentru privitorul german, care are cât de puţină capabilitate, de a prevedea problemele viitorului.»

SCIRI Şi FAPTE
Inspecţie.—Joi, 5 ale curentei, la orele 5 după amiadl, M. S, Regele, însoţit de adjutantul de servicifi, a mers pe platoul de la Ţurloaia spre a inspecta regimentul 21 dorobanţi, ce se afla bivuacat acolo.
Majestatea Sa, dupe ce trecu pe dinaintea frontului regimentului, aşe4»t îu ordine de bătae, ordonă a se executa pe ba-taliâne mânuirea armelor, focurile din loo şi din mers, diferite mişcări din şcola de batalion şi tiraliorî şi în urmă primi Lde-filarea.
După terminarea inspecţiei, Regele adună în ginrul Său pe toţi d-niî oficerl ai regimentului şi, dupe ce lo arătă aprecierele Sale asupra diferitelor mişcări executate de trupă, biue-voi a le exprima înalta Sa sa-tisfacţiune pentru gradul instrucţiei ce a constatat la inspecţia de faţă.
La trecerea prin satul Băneasa mergând la Ţurloaia, Augustul nostru Suveran a fost întâmpinat la intrarea în comună de
D.	colonel Obedeanu, prefectul judeţului Ilfov, de primarul comunei, preotul, elevii şi elevele scâlel rurale cu învăţătorii lor şi un însemnat număr de săteni.
Majestatea Sa, oprindu-Se aici, adresă
______ fie-cârul în parte cuvinte bine-voitâre, şi
dintre naţionalităţile cislaitaine nu pari a primi mal multe buchete de fiori ce ’l-afi
o avea, atunci eî să stăpânăscâ şi întrega monarchie.—Astfel , s’ar putea ^ ice pâte cu drept cuvânt, dacă ar fi împlinită o condiţie, ce însă de loc nu se Implinesce, dacă adică s’ar putea făgădui succes durabil metodei meghiare dea ţine laolaltă propriul lor stat. Pentru a ţine cu noroc trainic un stat la o laltă, care ca cel ungar e compus din naţionalităţi eterogene, ce parte chiar se învrăjbesc fdrte tare; şi apoi încă Întrega monarchie, la acestă se cere firinitate fără patimă, privire îndepărtată, linişte şi dreptate, tote lncrurl, ce lipsesc cu totul diu cununa calităţilor strălucite ale maghiarilor.
«Ungurii In monarchie nu pretind întrăga conducere responsabilă şi nu umblă se împace tote aspiraţianile pline de contra4i~ cere, ci el afi pretenţia membrului preferat, care cere partea principală a benefi-cielor, şi partea cea mal mică a sarcinelor. Ast-fel e de temut, că vrajba dintre naţionalităţi şi destrămarea statului uuit se lăţesce în Austro-Ungaria tot maî mult.
«Noi forte rar vorbim cititorilor noştri despre aceste lucruri, de fire ce aflăm că apreciarea acelora, cu tâte că merită o a-teuţiune mare, pentru o £6ie germană e un lucru prea anevoios. Noi cu al nostru sfat uu ne putem amesteca în multele contraste
fost oferite de către copiii sătenilor.
La întârcere, Regele Se opri din nod in satul Băneasa şi visită scota comunală; Majestatea Sa a pus mal multe cestiuni e-levilor şi, râmânend satisfăcut, bine-voi a areta la plecare învăţătorilor înaltele Sale mulţumiri.
La orele 7 şi j im., Majesta ea Sa S’a întors la Palatul de la Cotrocenl.
Defilarea. — Ieri, ia orele 9 dimineţa, M. S. Regele a mers călare pe platoul de la Cotrocenl însoţit de adjutantul de servicifi spre a inspe ta regimentele 2 şi 6 de artilerie, comandate de d-nil locotenenţ -coloneii Yarliadis şi Crătunesou, cari fui* mafi brigada sub comanda d-nulul colonel Dimitrescu-Muican.
După ce Augustul Suveran trecu pe din-naintea frontului regimentelor aşedate în linie de bătaie, ordonă a se esecuta diferite mişcări din regulamentul asupra manevrelor şi evoluţielor baterielor înhămate, cum formări de coldne pe secţii şi baterii, formările In bătae, desfăşurările din diferite

FOIŢA ţHARULUI „TELEGRAFUL“
12
LA PARIS CU ORl-CE PREŢ
XII
Fiind-că cocona Varvara nu întâlnise tocmai lucruri plăcute în oraşul duminicilor aurite, lunilor albastre §i jouilor verfti, se oţărî se plece din Viena pentru oraşul visurilor seie. Cu cât o nemulţumise capitala babsburgilor, cu atât i se părea mal frumos, mal mare, mal sublim Parisul. Inse, ca omul care perde la j°c şi încă îşi maî aruncă cea din urmă para cu speranţa se şl scâţă din capete, coco >a Varvara mai destină şi (jiuo dupe balul de la Neue Welt pentru Viena.
Se sculă de dimirâţă, luă cu copii
A se vedea No. 4111, din 23 Fevrăre.
cafeua obicinuită, se îmbrăcă şi porni cu Gugulea tn voia Întemplâreî. Mal întâiu străbătură R ngul, se opriră în parc, se odihniră şi apoi se îndreptară spre Belvedere. Aci vizitară galeriele de tablouri şi diferitele săli de colecţiun! antice. Admirară tablourile care represintâ lupta grecilor cu amazonele, Thamar condamnată a peri în flăcări, Judith% cu capul Holofern, Madelena de Francisco Furini, Sântul Ambrosie refu-sând intrarea îu biserică împăratului Theo-dosie din causa măcelului de la Tbesalonic, şi o sumă de alte capo de operă ale artiştilor mari.
Gugulea avea gust şi esplica şi coiânel atât istoria personagielor din tablouri cât şi aprecierile sâle asupra artei şi maeştrilor cari le-afi produs.
S’ar mii fi dus ca se viziteze şi arsenalul comunei unde se găsesce capul lui Kara-Mustafa care a înconjurat Viena la 1683 împreuuă cu romanii. Avea mare plăcere se vâ4ă stindard il care fâlfăia a-cum doul secol! în jurul Vieneî şi pe care este scris: lâ ilâha allahu, Muhămmed rasul allachi, adică Dumne^eă singur este Dumnezeii şi Mohamed profetul său Voia
cu deosebire se veja cel puţin prin imagi-uaţiune pe acel întreprindetor paşă care : a străbătut atâta distanţă, omorând şi ar* dend tot îa cale, să vbŢI cămaşa sea plină de sânge şi ştrengul de mătase pe care-1 trimisese Sultanul din Constantino-pole ca sâ se spânzure pentru nereuşită, cea ce a şi făcut. Ar fi voit se viziteze încă o sumă de galerii particulare de care Viena e plina, der nici timpul nici stoma-chul nu mat permitea cooonel Varvara şi domnului Gugulea. Se duseră deci la masă.
După ce mâncară luară strada hotelului, trecură podul peste Dunăre şi se opriră la biserica sântul Ştefan. Din tote bisericele oraşuloT, cea ma! importantă fără nici o co.jlraijicere este aceita, unul din cele maî framâse monumente ale vecheîjarchiţecturî germane. Ea fu fondată la 1144 de câtre Henri Jasomirgott şi ridicată în 1147. Nu s’a păstrat până acum decât partea despre apus şl cele două turnări păgâ ie. Forma de astâ-fjî ’l-a fost datăpi timpul lui Ru-dolf IV de Habiburg, între anii 1329 — 1364. Turnul din spre mia<jă-4i, sfârşit în 1433, are o îuălţtma de 435 'L piciâre. La
1839, vârful acestui turu a trebuit se fie dărîmat, fiind că se aplecase mult spre me4ă-n<5pte; în 1842, el fa reclădit aşa cum e astăijf; turnul din spre mecţă-nâpte remase, din nenorocire, neisprăvit. Cea maî bună vedere a bisericel o are ciue-va din locul numit Stock, pe Eisenplatz. Biserica, zidită în formă de cruce, are o lungime de 343 piciore, o lărgime macsimă ele 222 pi ciâre şi o înălţime de 86. Pdrta cea mare, Riesenportal, cu uu Cbrist bine-cuvântând şi doul ângerl, încongiuraţî de cel 12 apostoli, atrage vederea. In lăuntru, sunt demne de obiervat cele două ferestre ma l din dă-retul altarului principal, ca stifle zugrăvite. La facerea lor s’afi utiiisat fragmente de la tâte cele-l’alte ferestre. Ia drepfca altarului principal se aflî Chorul pasiunii, Passionscbor, cu o Crucificare de Sandrart, St. Theclu de Hempel şi monumentul de marmură al impSratuluî Friederic 111, făcut in 1513 de statuarul Lerch. Trei pietre mormentale dinaintea treptelor mormântului, aretă mormintele a trei magistraţi esecutaţî din ordinul impSratuluî Leopold la stânga, Chorul femeilor cu un vechili mor mânt ce se presupune a fi al lui Rudolf IV şi al soţiei
sele. Presbiterul, cu doue strane vechi sculptate îu lemn; se presupune că ele datâză din veacul XV. Subt turnul cel mare se află Capela S tei Catherim şi monumentul arhiepiscopului Milde, mort In 1853. Subt turnul păgân de m^â-nâpte se afla ca-pela Savoiel cu monumentele principelui Eugenii! şi ducelui Emanuel de Savoia şi un frumos tablofi al lui Ender: tGlo-rificarea istoriei Patimeiu. In capela Sau-tel-Varvara, e de observat uu altar particular, în vechifi stil german, rădicat de împăratul Franz-Iosef în urma unu! atentat. Tot înăuntru e de obşervat amvonul, una din cele maî frumăse lucrări ale sculptorului Pilgran diu veacul XVI."Afară, printre uumeroeele monumente, se observă amvo -nul de pâtră, din care loan Căpistranul, în 1451, predică cu mare succes cruciada contra turcilor; alătur; cu acest amv n se află intrarea noului cavofi, cu o copie în zinc a frumosului crucifix din capela
S-tel Caterina. In faţa stradel Lina se află mausoleul lui Neidhard Fucbs, trubadurul şi sfetnicul Ducelui Otlion II, mort în 1300.
Din virful clopotniţe! Sfântului S.efan se tufăţişeză privitorului una din cele mJ
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 6 IUN1U 1883
3
ordine ţi posiţiunl precum ţi formările în baterii cu eşecutarea focurilor, puind a se trage cu cartuşe de manevre, spre a se a-sigura şi de instrucţia tunarilor la gurile ue toc.
După acdsta Maj. Sa primi defilarea in trap pe coldnă de baterii; apoi adună pe oficerî împregiurul SSH, şi, după ce făcu observaţiunile Sate asupra diferitelor mişcări, bine-voi a arăta înaltele Sele mulţumiri atât oficerilor, cât şi trupoî, pentru
llie Dumitru vindea ieri în hala Vechiturilor o frumdsă tavă masivă de argint. Acdstă tavă are iniţialele A. F. I. C. S8 crede cum că obiectul acesta este furat. Poliţia a arestat pe vândător.
—o—
Mârte grabnică. — Adî dimineţii femeia Elena Niculescu din strada Soulpturel. N. 13 a încetat subit din viaţă. Cadavrul va fi supus autopsiei.
gradul instrucţiunii şi buna ţinută ce a constatat la acdstă inspecţiune.
La orele 11 şi jum’, Regila S|a întors la Palatul de la Cotrocenl.
O
Secpunea vacanţei. — Conform cu dis-posiţiunile lege! pentru vacanţe, intrunin-du-se curtea de apel din Focşani în secţiuni unite, în comun acord a convenit ca secţiunea vacanţei a anului curent 1886 s8 se compună astfel:
D. consilier I. Prodau de lai Iulie pana la 15 August inclusiv.
D. consilier I. C. Robescu ■de la 16 August inclusiv până la 81 August
D. consilier D. Iuraşcu de Ga 1 Iulie până la 20 Iulie inclusiv.
D. consilier Si Hociung du la 21 Iulie inclusiv până la 10 August inclusiv.
D. consilier C. N. Nicolafl de la 11 August inclusiv până la 20 August inclusiv.
I) consilier E. G. Eoonomu de la 21 August inclusiv până la 31 August.
D. suplininte A. Sucifl t6tă vacanţa.
3&.
Corpul advocaţdor din Roman, fiind nemulţumit despre chipul cum se esercită astă-(JÎ deferenta reciprocă care se datoreşte din partea advocatului către magistraţi şi din partea acestora către advocaţi, att ho tării a se întruni în corpore, Duminică, mâine, pentrn a aviza la măsurile ce sunt de luat pentru prestigiul advocaţilor şi pentrn a se putea preîntâmpina, o complectă discordanţă între tribunal şi barofl.
O
Mişcarea populapunel oraşului Iaşi de la 25 Mai penă la 1 Iunie 1886 s’au născut 48 copil vil, ceea ce represintă pe a-nul întreg 30,1 la una mie locuitori. Din aceşti 48 copil vil, 37 au fost legitimi şi 11 nelegitimi; 24 afl fost băeţl şi 24 fete; ÎS au fost din părinţi creştini şi 29 din părinţi israeliţl. Naşteri de copil morţi se5 înregistrat 3 băeţl şi 0 fete. AH decedat 34 persdne, ceea-ce represintă pe anul întreg 21,3 la una mie locuitori; din care s:oţându-3e 3 decese de persdne venite din afară şi decedate în oraş, resultă numai 31 decese, sefl 19,4 la una mie locuitori.
--------OOMOO----------------
ACTE OFICIALE
M. S- Regele a bine-voit, a acorda d-lul Grigo-rie'^C. Sutzu înalta autorisaţiune de a primi şi purta Însemnele de Mare-Cruce ale ordinului «Mântuitorul», ce i s’a conferit de către M. S. Begele Hetenilor.
I&tîmpl&rl din capitali
Pi ins. — Hihail Aurescu, servitor la d. Petrache din comuna Tâncăbeştî, a fost beat mort ieri, pe când mergea călare pe bulevardul Elisabeta-Domna. Din nebăgare de sâmă individul a dat peste un copil al d-luî Dor. Cucu. Din fericire micuţul nu sste grav rănit şi s’a condus acasă, iar Aurescu s’a depus la recâre.
—x—
Avis păgubaşilor. — Un individ anume
—x—
Copil lepădat. — Ajl dimineţă nişte tre cătorî aH găsit îu strada Pensionatului, în gangul caselor cn număra 25 un prunc ca de vr’o trei săptămâni. La gâtul copilului a fost atârnat un bilet pe care stă scris: nu este botezat.
Câine turbat. — Un câine al d-nel Maria Eliade din strada Mercur, N. 3, a turbat ieri şi repedindu-se în stradă a muşcat pe o femeie de mână şi de picior. Pacienta s’a condus la spital. Avis primăriei! Ce face serviciul pentru stârpirea câinilor.
Don-Caprice. -----*"«•** ■*»----
PIYERSE
h Trăsnet îngrozitor. — Cu ocasîuuea ploiel ce a cădut în <Jiua de 28 Mal trecut, 60 ol ale unor locuitori din comuna Talea, plaiul şi juJnţul Prahova, ce le avoaH la păşune în muntele Răteiu, comuna Morveni, aH fost ucise de trăsnet;
*
Cadavre.—In 4'ua de 29 MaiH trecut, s’a găsit aruncat de valurile rîuluî Şiret, în dreptul comunei Cota-Lung, plasa Vădeni, judeţul Brăila, cadavrul unul om necunos cut, ajuns în stare de descompunere.
El era fără per pe cap, ci numai cu pielea_înegrită şi pe alocurea stricată, statura de mijloc şi In etate ca de 15 pană la 20 ani.
*
Poştă înecată. — In ndptea de 30 spre 31 Mal trecut, venind de la Tergu-Oona poşta cu 4 ca! şi voind a trece apa Caşi-nulul, care era fdrte mare, a fost luată de curent şi adusă în marginea apel Trotuşu.
Aci s’a găsit trăsura stricată şi 2 ca! morţi; iar surugiul nu s’a putut afla până acum.
*
Rănit în tren. — In diua de 31 Mal trecut, băiatul Mihalache Stancu, din comuna Pite3Ca-Pasărea, judeţul Ilfov, în e-tate de 14 ani, fiind la păşune cu caii stăpânului sefl Mihalache, odăiaş de pe moşia Panteleimon, în dreptul odăeî numită a Ţi-cuiul, cuicâudu-se pe şineie calei ferate Bu-curescI-Pite8cî, şi pe când adormise a fost atin3 şi rănit la cap de locomotivă ce traversa linia între Bucurescî-Brănescl, din care causă se află greH bolnav.
Pacientul s’a trămis îu căutarea spitalului Panteleimon.
*
Mdrt în căldare.— In diua de 20 Mal trecut, pe când femeea Bălaşa, soţia locuitorului Răducanu Nieolae, din comuna Roşiori, plasa Dâmboviţa-Mostiştea,. judeţul Ilfov, spela rufe, copilul sefl numit Bucur, în etate de un an de jucându-se împregiurul căldăreî cu apă fiartă a căijut în întru şi a doua d* a încetat dia viaţă.
Neexistend nici un indiciH de verl-ce crimă, s’a automat înmormântarea cadavrului.
sp
Grindină.—In ţjiiia de 31 Mal trecut, cădind ploie ou piatră în cătunul Valea lux Semăn şi Valea Urloî, pendinte de urba Urlaţi, a stricat ca 300 pogone vie şi ca 100 pogdne porumb.
*
Moralitatea celor din oposiţiune.—Citim în Veteranul sub titlul, Pentru d- Fre-deric Dame, următorele : Un abon. al nostru şi al Cimpoiului pentru care d. Frede-
superbe priveliacl. In acest turn se află clopotul cel mare, cântărind 354 chiutale, turnat din bronzul tunurilor luate de la turci pe timpul lui Iosef I. P|a$ la începutul vîrfuluî proprifl d's; sunt 700 de trepte. Pe la mijlocul turnului se află un post de pompierl-sapeori.
Şi aji se arată încă banca de pe care Rudiger do Starchenberg observa mişcările turcllbr pe timpul asediului din 1683.
Dupe ce corona Varvara şi Gugulea observară cu multă atenţiune acest monument al Vienel, care rivaliseză dre-cum cu Domo din Milano şi cu catedrala diu Colonia, mal căscară gură pe dinaintea magazinelor de pe Graben şi stradele laterale şi se opriră la cafeneaua pe care atât vie-nezix cât şi românii călători o numeafl Cafeneaua lui Cuza, pentru că ex-principele României avea obiceiul în tote filele să se oprescă aci, ori de câte ori oşia din caBă.
Aci eroina ndstră admiră faimo3a coldnă a Sânrex Treimi şi privi lumea care trecea îa sus şi în jos. Din când în când, în midl-locnl convorbire! nemţeşcl, se aud sa câte una francesă şi cate una română. Este
drept că nici într’un oraş din Europa nu se găsesc atâţia români, ântâl pentru că sunt mulţi studenţi şi băeţl dupe ’a magazii veniţi din Transilvania, şi al douilea pentru că ori ce călător român trebue Be se abată măcar o «ji în capitala imperiului austro-ungar.
Ori cât veî sta inse se observi pe Graben şi ori cât veî au^i şi limba românescă, omul e făcut aşa se i se urască cu acelaşi lucru. Dupe o oră de observare şi de consumare. cocona se sculă se plece.
—	Unde mergeţi ? o întrebă Gugulea.
—	Mal scifl efl, respunse ea. Este cea din urmă sâră de şedut în Viena şi voifl sS o petrec bine.
—	SS mergem atunci la teatru, dise Gugulea.
—	Bună ideiă, se mergem la teatru. Der la care ?
—	Efl cred că la operă, căci se cântă
o bucata însemnată despre care	nem*
ţeşcî fac mare cas.
Se duseră a casă, se gătiră puţin şi la ora flesă cocona şi Gugulea se găseafl» la K K. Eofoperntheăter unde se juca pe a-
ric Dame' a încasat câte 100 lei pentru o acţiune, ne rdgâ sS punem d-iuî DamS următdrea întrebare :
«Are de gând d. DamS a înapoia abo-«naţilor seî banii încasaţi pentru 120 obli-«gaţiuul a 100 lei, şi dobânda lor neplă-«tită de la 1 Aprile 1885, saH vor fi siliţi ta’l cheme înaintea justiţiei».
duserăm acesta şi rugăm pe d. Dame care se fa^e că nu aude; sS respundă, lăsând d’o parte susţinerea intereselor austriece ; pe care le apără indirect prin ln-dependance Roumaine. Posesorii titlurilor cred câ d Dame a abusat de încrederea lor.»
Sic transit gloria mundi, marelo economist din strada Clemenţei.
tJIkTIIVIE SGIKr
(Serviciul special al Telegrafului)
Viena, 18 Iunie.
Dup8 o discuţie de doue dile, Camera a respins propunerea minorităţel comisiuneî asupra drepturilor petroliulnl cu 160 voturi pentru, contra 154.
Mimică, 18 Iunie.
Astă-dl sosesce prinţul moştenitor al Germaniei, ducele de Geneva, ducele Al-bertjde Viirtemberg, marelet’duce de Hessa, prinful George de Saxa, şi marele duce ereditar de Oldenburg.
Miinich, 18 Iunie.
Aijî a avut loc prima şedinţă secretă a deputaţilor pentru a regula instituirea regenţei______________________
Din ediţia de s6ră 7 ore s^ra
Londra, 18 Iunifl.
Ovaţiunî entusiaste afl fost făcute d-luî Gladstone la plecare sea din Londra şi pe tot parcursul trenului.
Tot asemenea a fost ieri seră la sosirea primului ministru la Edimburg. Nici odată nu s’a manifestat un asemenea entasiasm.
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
6 Iunie 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 jum. p. m.
Preşedinţia d-luî Chiţu.
Presenţî 19,0 dd. deputaţi.
Mal mulţi locuituri, arendaşi şi proprietari cer se fie despăgubiţi de daunele cau-sate în timpul resbelulul din 77—78.
Se voteză din noti în total legea asupra prestaţiilor în natură şi se primeşte cu 65 bile albe, contra 15 negre.
D. preşedinte comunică adunării s8 alegă comisia însărcinată cu studiarea proiectului de lege al codului comercial.
D. Sefendachi preşedintele comisiei peti,-ţiunilor, protestă contra acusaţieî adusă de d. Ciocazan în privinţa unei petiţiunî a locuitorilor din CerneţI. D sa spune că acea petiţiune e la comisia comunală.
D. Ciocazan respunde că orl-ce petiţiunî afară de cele pentru deslipirl de comune şi altele, trebue s8 trdcă pe la comisia de petiţiunî.
^Se procede la alegerea comisiur î însărcinată cu studiarea proiectului de lege al noului cod comercial.
Sunt aleşi membri în acâstă comisie d-niî G. Cantiii 74 voturi; M. Corbescu 71 ; M. Cornea 70 ; I. Poenaru-Bordea 70 ; Ştefan Şendrea 67 ; C. I. Stoicescu 54 şi P. Borş 50.
D-l Lupulescu, cere s8 se pună la ordinea (jil®! legea electorală comunală a-mendată de Senat. Adunarea consimte.
D-l frr. Ciocazan întrăbă pe biuroH ce s a făcut cu interpelarea d-luî Iepurescu adresată guvernului încă la 28 Mal.
D l Preşedinte respunde că d-l Epurescu a consimţit a amâna interpelarea.
Se voteză projectul de lege prin care se deschide pe seina ministerului lucrărilor publice un credit de 1,685,000 pentru reconstruirea podurilor şi căilor stricate de ploi. Legea se primeşte cu 65 bile albe, contra 4 negre.
D l raportor al comitetului delegaţilor dă citire lege! comunale amendată de i Senat.
I ______
tune! opera italiană şi germană penă la construirea noului teatru dupe Ring. Afişul a re ta că se cântă Tannhiiaser de Wagner.
Cocdna Varvara cu Gugulea luară câte un stal clasa II şi se aşedară la locul lor, perdeaua se ridică şi opera începu. Nu se termină actul I şi cocona adormise. Un sgomot so făcu în sală şi tdte privirile se îndreptară asupra nesimţitorel fiinţî care fugea din braţele Meipomenel de la Bay-reutb şi se arunca în braţele lui Orphefl.
Germanii aH un cult pentru musica lui Wagner, pentru că este musica viitorului, şi ei speră că viitorul în tdte va fi al lor. Der cocdna gândea alt-fel. Dacă viitorul lumeţ va fi aşa de rece şi aşa de monoton, apoi mal bine s8 se arunce mai dinainte sâfl în braţele lai Orphefl, cum făcuse ea, sefl în BÎnul unul lac, cum a făcut Regele Bavarieî filele acestea, cel maî mare admirator al lui Wagner.
In9e sgomotul a fost aşa de mare, apostrofele aşa de energice, încât Gugulea a fost silit se o deştepte, să ’î comunice cea ce s’a petrecut şi se o roge se iasă, se părâsescă teatrul unde nu petrecea de loc şi sS meargă în altă parte.
2?. 1. Sturza, cere ea chiar contra regulamentului să se discute nu numai articolele amendate de Senat, der şi unele articole nemodificate, cari atl fost votate în grabă, precum e acela privitor la formarea secţiunilor.
Dupe cererea domnului prim ministru se votdzî numai partea amendată de Senat şi se voteză fără modificare.
Se pune la vot legea în total ou bile si se primeşte fcu 59 bile albe contra 12 negre.
D. Em. Costinescu citesce o lungă es-punere de motive şi proiectul de lege prin care se deschide pe sema ministerului de interne uu credit de 105,000 lei pentru plata datoriilor lăsate de ilustrul cetăţean C. A. Rosetti.
D. Dimancea, propune ca Camera nu numai s8 admită urgenţa, dar sS trecă în Secţiuni unite pentru a studia acest project.
D. 1. C. Brătianu, preşedintele consiliului declară că guvernul aderă la acest project, prin care se aduce un omagifl memoriei ilustrului cetăţean C. A. Rosetti.
La ora 4 p. m. Camera trece în secţiuni pentru a se ocupa cu acest project.
D. Ferehide, ministru de externe depune pe biuroul camerei projectul de lege pentru încheierea unei convenţii consulare cu Germania.
Şedinţa se ridică la ora 4 şi jum. p. m.
SENAT 6 luniu 1886
Freşedenşiâ d-lul D. Ghica.
Presenţî 80 dd. senatori.
D. E. Stătescu, ministru de justipe, depune mesagiul regal cu proiectul de lege prin care se acordă o pensie de 300 lei d-neî Teresa MacovicI, asupra căruia cere urgenţa şi se aprobă de Senat.
D. preşedinte comunică ordinea dileî.
D. Al. Nedelcovicl, raportorul comitetului delegaplor, citesce raportul şi proiectul de lege pentru constatarea şi [liquidarea pagubelor causate în oraşul Giurgiu, Calafat şi Slobozia prin bombardament în timpul resbelulul din 1877.
Legea se primeşte cn 36 bile albe contra 9 negre.
D. R. Opranu, raportor, citesce raportul relativ la codai de c^mercifl partea III.
ULTIME INFORMATIUNI
Senatul a votat adî legea pentru despăgubirile din Giurgifl cu 36 voturf contra 9. —o—
Aflăm că Corpurile legiuitore se vor prelungi 5 dile pentru a se vota convenţiu-nea consulară cu Germauia şi convenţiunea comercială cu Frauda, jş —o —
Adî s’a ţinut un consilii! de miniştri, sub preşedinţia d-luî I. G. Brătianu.
Aflăm că d. Mavrus, supleant la tribunalul Ilfov, secţia II, va fi numit procuror în locul d-luî Miclescu.
Iu locul d-luî Mayrus va fi numit d. P. Obedeanu, licenţiat în drept.
—o —
Astă-cjl delegaţii guvernului româu se vor întruni împreună cu d. de Coutouly spre a discuta cestiunea încheiăreî unei convenţiunî cn Francia.
—o—
Ieri M. S. Regele a inspectat recruţii din regimentul 24 de dorobanţi, aflat în lagâ ru l de la Ţurldia.
M. S. a rămas pe deplin satisfăcut de progresele făcute de recruţi şi a esprimat înalta Sea mulţumire d-lul colonel Mărcu-lescu precum şi întregului corp ofiţeresc.
—o —
Adî de dimineţă M. S. Regele a inspectat regimentul 6 de artilerie.
— o—
D. I. C. Brătianu a avut astăzi o între-vorbire cu d. de Coutouly.
Aseară consiliul comunal al Capitalei a
Acâsta voia şi cocona Varvara. VSduse greşala ce făcuse, de a se duce la o bucată pe care nu o cunoscea.
—	Der cu banii daţi ce facem ? dise ea lui Gugulea.
—- Ce s8 facem ? Cred! câ el afl se’î maî întdrcă ?
—	Negreşit, decă n’am stat până la finele representaţiunel. Cel puţin se oprescă pentru un act, pe care nicîţp’acele nu l’am veijut, şi s8 ne înapoieze trei părţi din [bani. Stai că vorbesc efl cu nemţul de la casă.
—	Decă m8 asculţi pe mine, efl te sfă-tuesc se mergem acasă, s8 nu mal facem scandal, e destul ce s’a petrecut în sală.
—	Eşti un fricos, dise coedna Varvara. Cu banii mei m8 duo şi înaintea lui Dum-nedefl.
Ea se duse la casier si lî ceru s8’l dea banii, fiind-că nu’î place piesa.
—	Ddr ce, opera este brânză de Elveţia, răspunse casierul. Şi brânza chiar, decă se tae din bucată şi mănânci din ea ceva nu poţi se o mal dai înderăt.
—	Asta e hoţie, strigă cocdna, în nem-ţesca sea stricată.
discutat doue cestiunl importante : costiu-nea dacă trebue safl nu s8 se aleagă un nofl primar în locul d-luî N. Fleva, de-miaiouat. Maioritatea s’a pronunţat afirmativ şi s’a amânat pentru cea d’ântâifl şedinţă viitdre alegerea noului primar.
Se crede că d. N. Manolescu va întruni maioritatea voturilor.
A doua cestiune este propunerea socie-tăţei de basalt de a lua tn întreprindere pavarea Capitalei în timp de 20 de ani şi pentru suma de 5 miiidne lei.
D-niî Capeleanu şi C. I. Zamfiresou afl combătut aedstă propunere şi, după o lungă discuţiune, s’a deois ca s8 se dea acesta concesiune numitei societăţi pe timp numai de 5 ani şi cu suma de 300.000 lei»
—o—
D-ra Carlotta Leria se află actualmente la Paris, uude, dupe stăruinţele d-neî Car-valho, ’şl dă tdte silinţele pentrn a ’?! compune în timpul cel mal scurt un repertorii! frances. In curând deci d-ra Leria va putea s8 cânte înaintea publicului parisian.
—o —
D. dr. Brailov a plecat alaltă-ierl din Paris împreună cu cele dou8 femei cari fusese în tratamentul d-ruluî Pasteur. DupS cum se scie, copilul uneia din ele a încetat din viaţă la Paris.
D. şi d-na Iliescu din Călăraşi afl sosit la Paris şi se vor supune tratamentului d-ruluî Pasteur.
Doctorul Brailov, drept preservaţie, şl-a făcut şi densul <Jece inoculări.
—o —
D. prim-ministru a primit adî în audienţă pe d nil Em. Costinescu şi G. Can-tacuzino.
—o—
Examenele căpitanilor din corpul al II de armata, aspiranţi pentru gradul de maior, se vor termina pe la 14 ale lunel curente.
SPECTACOLE
D. Dibells, pe care publicul bucurescean a putnt admira filele trecute în grădina Cişmegiuluî va da
Duminică 8 luniu
la orele 6 p. m. în grădina Cişmigiu o re-presentaţiune de
ALERGARE PE JOS
la care vor concura şi patru persoue.
Intrarea liberă.
BIBLIOGRAFIE
A apărut;
STUDIU
de
GEOGRAFIE MIUTAI\A
asupra
OLTENIEI
de căpitan N. FILIP de la stat-major. — 201 pagine şi charta Olteniei. Preţul 4 leî.
Lucrarea acesta va fi urmată de studii, făcute după acelaşi plan, asupra restului României inclusiv Dobrogea. întrunite la un loc, tdte aceste studii vor forma un mare uvragiu de cea mal capitală importanţă :
GEOGRAFIA MILITARĂ A TEREI
REVISTA LITERARA, apare o dată pe lună, No. 5. are acest sumar :
ObservaţiunI asupra proiectului de lege pentru codicele de comerţ de d. Ioan Rădoî.--Ndptea de Decembre de d- Traian Dumitrescu-—Unii critici de d. Oprişan.—Poesil dupe PetSfi de d. Th. M, Stoenescu.—La mormântul Princesei Maria, de D. Eliescu.—La Bucureşti, nuve’ă, de d. Dumitru P-Manolescu —Viaţa şi scrierile lui Vasile Conta, de d. B. C Livianu.—De-a!e vieţeî, de d. Aug. R. Clavel.—Biblioteca, poezie, de d. Ficus Lipan.— Despre convenţiuuile comerciale, d. d. Mihail De-metreacu.—Omul faţa cu societatea, de d. Dr. A. Viădescu.—La ce visează fetele (dupe Muaset) de d. Th. M. Stoenescu.—Elena, romanţ, de Dim. Bo-lintineanu.
IOAN A. FILITIS
DOCTOR IN DREPT DE LA FACULI\ DIN PARIS
ADVOCAT
Consultaţiunî de la orele 5—7 p. m.
4, CALEA DOROBANŢILOR, 4.
— Geh' zum leuftl, (dute la dracu) r8s
punse casierul, închidend uşa ghişeulul în nasul coconel.
Ast-fel se sftrşi şederea coconel la Viena. Scandal la venire, scandal la plecare.
Ar fi voit se reclame, ddr trebuia s8 r8-mâie şi a doua di şi ar fi costat mai mult căptuşala de cât facia. Se resemnă şi a doua di de dimineţă părăsi oraşul duminicilor aurite, lunilor albastre şi jouilor verefi. Voia mal bine s8 ple ;e diua, căci scia di ficultăţile ce se întempiuă ndptea pe căile austriaco de a putea dormi.
Va urma.

www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 8 IUNIU 1886
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
TMOMA ŢACIU
Nr. 4 — Strada Lipscani — Nr. 4 in noul palat Daciu-Româuia ursul p» ipna de 7 Iunie 1086.
Gnrnj
6°/0 ttentă «uiorMnabiU.
S°lo * română (e petuă
6®/o Obl de Stat [rar. oonvertitel
6 o?
»lk
.10f» ..
Styţ ”'OTU
To/t
n
C. F. Romane Municipale Casei E’ens [800 I. pnoiare rurale
urbane
8<"
7V
îinpr. ou prime Bucuresoi. (20 fr.l 50:o Comunale nuo! banca Prevederea
DIVERSA
Aur contra argint safi bilere
Bilete «le Banca..........
Fiorini val. Austriac*
Mfcrcl Germane .
Bar:o-note Ffabcese Ruble de hârtie
951
92
87
761/,
210
88 105 84
93
101'/»
b2
14-»4
.. ,00 1.23 99' 2,45
O Ano.
6
93
88
Î//2
VIS
883,4
106
85
94
1021 /3 35
15.1/4
2 13 1 *'
1 0'/2 2.50
LINIA ANKER
| Linie naţională anstro-ungară, concesionată
Cea mai sicură, mai bună şi mal eftină linie de a
Triest şi Fiiune la New-York
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
IIFIR-CDMIS
O băutură făcută din lapte, care se întrebuinţară cu un succes mare în Rusia, Englitera şi Elveţia, în contra b<5 elor de piept mai cu sâmă în contra ofticel; la Odesa şi lângă Samara, rîul Volga, sunt stabilimente speciale nnde mii de bolnavi se vindec prin Kifir-Cumis.
La noi în Bucuesci, mulţumită iniţiativei d-luî Lukianoff, oare a fost unul din preparatorii isteţi ai acestei băuturi in Rusia S’a in fiinţat un stabilime t de Kifir-Cumis pe care! re ocuandâm publicului. Praiul ia Odesa şi Samara e scump, călătoria pene in Elveţia şi Samara e obositdre şi costă mult, pe când calitatea KifiruluX, făcut dt. casa Lukianoff este analisată de d-ruf Bernard şi recomandată de Uustraţiunile_Iumei ndstre medicale.
Fabrica şi depoul general Kifir-Cumis s’a mutat de la Hotel de France, în calea Griviţa 4 o. 140, casa Manolescu.
Se primesc abonamente pentru Kifir-Cumis la Depoul general, Btrada Griviţei, 140; din provincie se pot face abonamente prin poştă-
PREŢUL ABONAMENTULUI
coco Bucuresoi înapoi.nd «ţiglele, gble.
100 sticle 85 iei — b.
•50	»	45	»	»
25	»	22	»	50
Pentru bolnavi neavuţi preţurile vor fi sc&dute.
In provincie 100 gtrcle 100 lei 50	>	60 »
25	»	30 *
Vaporul „INDIA" (12476 tone)
Plecarou din FIUME. .	. . 26 Maiu
Bilete directe de pasageri şi transporturi di recte de mărfuri şi conosemente de la Viena Budapesta şi alte staţiuni principale a e Aus-tro-Ungariel la tăte local tâţile priucipa e ale Americei de Nord.
Incârcăminte se primesc pentru porturile intermediare din marea Mediternnă Amănunte de Ja
I. W CHAPLIN
rtepreseiitaDtui d-101 Henderson Brothers, Triest
«lin ren'inii ta fabrică d[n Ediubnrg
lup
08L0ANM0L0M Kţffy .ŞS
—....	- i. 1 ■ ... .... 1 ... tore patentată de lemn
fără a produce vr’un sgomot la întrebuinţare se pdte furnisa fOrte eftiii cu tbte că taxele vamale asupra lor sunt mari, do către inventatori.
E. S, Roaenthal’s Erben. mai înainte Clark & C-nie. Viena, î, Karntnerstrnsse 14.
NORTH BRITISH RUBBER C
pentru
DAME, BABBAŢI şi COPII
Botfori Şosoni-galosi, etc.
diferite qualităţl şi fasoane
PREŢURILE FABRICEI. — UOND1ŢIUNI AVANTAGIOASE
LECTURA PICANTA
A se adresa pentru comande Ja Representantul general pentru România, Bulgaria şi Orient
SBncucesct » STRAI) V DOAMNEI
5.H. WARTHA5
Bucuresci K J STRAIM DM MNEI
H „ . , A	^ un aparat de fabri-
Ug venzaro în
buuă stare cu 700 «ifone. — A se adresa strada Icone’, No. 53.
Ha uânrlaro case*e din strada Smârdan LrC VvJlIljal tî No. 10, făcend colţu în
stradela St, Dimitrie, în apropiere cu noua construcţie a Băncei naţionale Doritorii se pot adresa la proprietara care locueşte într’însele, în tdte filele de la 12 ore pân£ a 6 dupe amiaijl.	5—3 -4
Renumit prin calitatea ce are de vindecă escoriaţiu-niie (jupuiturile! şi mai 11-lea cele de la degetele pi-cidrelor.
So află de vâmjare in tdte firmaciile şi drogueriile oraşelor primipale din Europa şi in tdte oraşele Rusiei.
Depositul principal în Varşovia e în strada Elek-toralna No. 39, ia inventator d-1 W. Karpinski, magistru în farmacie.
Preţul unei cutii mari la Varşovia e de 50 copeici, a unei cutii mici 30 copeici.
A se feri de falşificaţiunî Fie-care cutie trebue să fie însoţită de o esplicaţiune în care se arată modul întrebuinţăreî precum şi O medălie primită la exposiţia din Paris.
Mulţumire
Salutare d-nule Fior Luchianoff, primiţi sinceriie mele reuunoscinţe.
Suferind de mal mu'ţl ani de stomach şi dureri de cap întrebuinţând 50 butelii de Kifir-Comis, mfi simpt în întrăgă săne toşire de stomach şi durere de cap şi am căpătat un bun apetit. Recunoştinţa der me împinge a ve aduce mulţumirile mele pentru escelenta băutură rare o preparaţi.
Rămâi ddr bun recunoscător,
Nicolae Constantinescu.
Proprietar St-ada Sfinţi-, No. 68, Bucuresci
BoCCiiCio, 100 de povestiri de Decameron fr. 2,— Amorurile îginc Marguretha de Navara şi Louis XI.	.... * 2,-
Memoriale unei cântăreţe	. » 1,40
Memoriele unul oficer austriac .	. , » 1,10
Memoriale contesei de Dichtenuu ...» 1.40 KaseZ'Wilt noul Decameron■	» 2,—
Cărţile «ci menţionate, scriso în limba ge mană se vor expedia franco or şi cui, care va trimite preţul respectiv în mărci poştale din ori-cu teri.
Catalogul amănunţit se expediază franco după trimiterea unM mărci postule de 25 bani către .ibrăria
r.L DWlG A. Ufil*
VIENA. Koblmarkt, 5.
In strada Episcopie!, No. 80.
vis-a vis de grădină
S’a deschis un local pentru vânzare dere-numita ţuică veohe şi vin veritabil cu preţuri moderate ale d-lul Isaia Lerescu.
Un tânăr
f/i
! Mare Magasin de Haine Barbatesci si de Baeti
co
’sZ
cc
of
w|
n
co
o
O
CO
99
BAZAR DE ENGLITERA
Sub-seamatnl, am onbre a anunţa pe onor. clientalanbstrfi atât din capitala cât şi din provincie câ Magasinul nostrn	»
a primit sezonul acesta ţjnA
mare transport	L Jj*
de	de la
fabricele cele
mal renumite din Europa. Asemenea mal putem efectua şi orî-ce comande, de ore-ce posedăm şi un Mare Deposit de STOFE fine.
Sper că onor. Public şi clientela n stră, me va onora cu vis tele d-lor şi sunt sigur că va fi cu toţii pe deplin satisfăcuţi. Cil Stimă H LEIB0V CZ



care a terminat patru clase gimnasiale, sciind să desemneze dc reşce a găsi o cât de modestă ocupaţie, in ori ce ore ale dilel. Meditaţii de clasele primare şi gimnaziale, afară de limba latină şi grăcă. A se adresa în strada Popa-Tatu No. 9, la d. C. Ghiorghi.
MAŢIOMAL'fL
societate generală de asigurare in Bncnresel
Aprolţatfi prin decret regal No. 225 din 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de leî nouf 200 fie-care, din care 1.000.000 loi specialmonte afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii
Reserva.de premii si fond reservă 650000 lei
,Naţionalau asigură :
1. In contra daunelor de Incendiu. II. Con-tra'daunelor dc grindină (piatiă).—Iii. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.—V. Face asigurare asupra rleţeî.
d). Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70°fo din beneficiu in com-binaţiunile urinătdre : asigurări asupra vieţel uneia saă a două persăne, asigurări temporale, asigurăr mixte şi asigurări mixte cu capital dublu.
b) Capitaluri in cas de viaţă.
Combinaţiunile urm&tdre :
Asooiaţinnl mutuale de supra-vieţune. Aso-ciaţiunî în grupuri de 12 ani pentru copil de la i ani jum. până la 9 ani inclusiv, — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi reate viagere în diferite com-binaţiunl.
Penă la finele anului 1884 „Naţionala** a
realisat in difritele ramuri de asigurări ca premii aproximative 8,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 3,500,000 1. n.
DIRECŢIUNEA SENERALA
Str. Oarol I, No. y.
I Bătături sau Negi
U,Se depărtezu sigur ş) fără durere in timpul cel mai scurt prin ungerea cu tiucturâ de i bătături renninitâ şl singura adere ată a [ lui Ravaluer, din Pliarmacia roşie în P sen.
1CD Costul unei sticluţe cu car- 1 CD in, ton şi cu pensula I I
I Deposit în Buourescl la d. Fa macist Ru-! dolf Sttrtiuettau, farmacia Curţe) Regale.
De arendat de la Aprilie 1887, jumătate din
Moşia Paraipan Arsake
din judeţul Ylaşca partea oare se înveei-neşte eu domeniul Giurgiu
Doritorii se vor adresa la d. Em. La-hovary, 74, Calea Victorie’ >n Bucuresci.
---------k
LLISARETH liARDINE
mOşă OU DIPLOMA OIN STREINATATE
Fostă directore a Spit, de moşit din Kazan.
Daconsnltajinnl de la orelglO—12 a.m.
STRADA C0SMA, no.
Sub-seomatui, simt dator a a-duce mulţnmirilo mele renumitei cărturăresc Iulia Polonez, domiciliată în strada Piaţa Amzel No. 5, pentru ghicirea secretele mele şi posiţiunea locului.	R. Pânescu.
Lecţiunî de Dans
OTEL FIESOHţ, Strada ŞELARI, oamsra 24.
Sub-semaatul are oedre a aduce la cunoştinţa onor. public că dă lecţioriî de dans atât privat cât şi la domiciliul s^ii. I
Profesor de Dans.
ME R.SUL TRENURILOR CAILOR FERATE DIN ROMANIA
"V-AJLjA.BIL IDE LA SO IVEA ITT (1 XTJIsriXJJ 1880.
	Hitt’/II-iMCi'		rtemau			Uoiuau* Bucuresci					
	Accel	Pers.	Pers.	Plac.	Accel.		Accel.	Pers	Mixt	Mixt	Mixt
STAŢIUNI	1	‘21	27	29	9	STAŢIUNI	2	‘24	62	64	66
	săra	duu	din:	dim	, p m.		sera	p. m		dim	
Bucuresci pl	100	8,40	i 30	6.30	4,40	Roman pl.	8,25	12,30		5,45	
P oesci pl.	12,27	10,39			7.20	Băcău	9,25	1,55		7,50	
Mizil	1 14	. 1,34	p.m.		8,55	Adjud	1 10,45	3,52	dim.	10,29	p m.
Buzeu pl.	2,14	12,55	1,10		6,10	Mărăşeşti	11,23		7,41)	12,12	5,05
R -Sărat pl	3,17		2,25		7,48	Foeşiini	11,59		9,26	12,59	
Focşani pl	1,28		,48		10,10	R.-Sărat	12,56	Tr. 22	10,55	2 29	
Mârâseati pi.	5,15	12,0 >	5,15			Buzeu	2,01	1,18		4,03	
Adj d	6,01	12,55	6,39			Mizil	2,50	2,19	Tr. 10	5,23	Tr. 22
Bacău p'	1 (9	2,55	9,35			Ploesci	3,45	3,39	10,25	8.00	10,17
Roman sos	8,45	4,10	11,15			Bucuresci sos.	15 00	5,15	11,45	9 35	11,50
	; îiî 1	p. 11	sec i.				dim	p. m.	sera	a. m.	săra
IC., U HM'i-		«iu ^	1 l.l<	/>)		Giurgiu [Srnârda) Bucuresci					
	Fulg.P	Pers6i	Pcrsdn				ifulg.C	’ersdn Pers6n			
	dim.	dim.	p.m.				p. m	dim.	p. in		
Bucuresci pl.	5 40	6,40	5 30			Smârda pl.	2,25	10, 0			
Filaret		7,10	6,00			Giurgiu		10 13	8,30		
Comana	6 24	7,55	6,45			Comana		11,13	9,3 ‘		
Giurgiu		8,55	săra			Filaet		12,11	10,28		
Sm g.	7 ’0	0 *»n				Bucuresci sos	3,25	12.25	10 t2		
l'loesi i- re			«leal			Predeal-Ploesci					
<1			Acc.	Pers-	Plăs.				Acc.	Pers	Plac.
Ploesci pl. ^			6,15sâr	9,38d	8,19d	Predeal pl.			7,45d.	4,51 n	7,05s.
Câmpina			7,14	10 42	9,20	Azuga			7,58	5,0	7,19
Comarnic			7,39	11,09	9,45	Sinaia			8,21	5,32	8,11
Sinaia			8,30	11,53	10,31	Comarnic			8,54	6,04	8,44
Azuga			8,55	12,19	10,53	Câmpina			9,18	6,29	9.09
Predeal sos.			9, lOsâr	12 35a	11,8d	Ploesci sos.			0.9d	7, ’5s	ll'8
Bneuresci-Vei ciorova
Verciorova-Bueuresci
Galaţi-Mărăşeştl
Mărăşeştî-Galaţl
STAŢIUNI
Fulgei
C
Accel
3
Pers.
25
STAŢIUNI
Fulger P
Bucuresci pl
Titu
Pitesc!
Slatina
F atra
Craiova
T.-Severin
Verciorova
p. LI
4,05 5,07 6,24 8. «8
9,30 2,05
-----	- 2,27n.	.	,
Trenu Fulger C plecă din Smârdu şi Bucuresci Mprcureaşi Duminica josesce în Verciorova inia ş> Lunea.
a m. 8,00 £,00 10, 6 11,56 12, 7 1,18 3,52 4,12n
p. m. \00 9,26 11,17 1,25 1,55 3,37 7 4 8.00d
lîuzeii-Galuţl
Buzeu
Brăila
Bărboşi
Galaţi
pl.
sos.
Ploi-scI-Slănic
STAŢIUNI
P oescî
P1
so>.
Mixt
71
a. m. 10,4"'
12,40
câni piua- iioftana
Verciorova p
T.-Severin
Craiova
Piatra
Slatina
Pitesc!
Titu
Bucuresci sos
s4ra
3,42
4,08
6.55
8,17 10 1.2 11,31
______	2.360.	,	________
Trenul Fulger P, plbcă din Vârcio-cova Marţea şi Sâmbăta şi sosesce în Bucurase! şi amârda Mere, şi Dum.
Accel.
4
Pers.
10
STAŢIUNI
Accel.
7
Pers. I Mixt
24 a 2S >0a59
STAŢIUNI
tccel.
26
Pers. 603 8
Mixt
28
nbptea
12,57
1,19
3.53
4,48
5.12
6,58
8.11
9,l0d.
di u. 8,00 8,40
12.30 1,H 2,17 5,15 7,05
9.30	s
Galaţi pl. Bărboşi Tecuci Mărăşeşti sos
Galaţi-Bnzen
dim.	p. m					sera	dim		
2,3(	,2,5a	dim.	n<5pte	Galaţi	pl.	9,40	8,40	sărit	dim
5,03	3,31	6,45	1 ,30	Ba. boşi		10,20	9,1	8,30	4,00
5,4»	4,21			Brăila		11,0)	10,0.		
6,li.	4,55			Buzău	80S	l,3<‘	12,5		
serii	p. m.					săra	a.ro		
Slănic-Ploescî
STAŢIUNI
Mixt
72
Slănic
Ploesc’
pl.
sos.
p. UI
5,-. 6,50
Ooftana Cam ina
fld'tana-Câmjiina 0
sos
pl
5,
6,08
sdra
10,40
1,06
sera
di . . 7,45 8,30 11,14 11,45 a. m.
uOp.
,1,40
12,50
4,16
4,52
dim.
Mărăşeşti
Tecuci
Bărboşi
Galaţi
pl.
dim. 5 25 5,50
p. m.
4.49 5,45 8,15
8.50
sera
I'ectici-Be rmd
Bertad-Teeuci
săra
11,35
12,84
3,53
4,35
dim.
Tecuci
Bârlad
pl.
sos.
ai ut-
6,15
8,—
sera
5,55
8.00
Ber’ad
Tecuci
pl.
sos.
Adj iul Tergu-ucna
dim.
8,40
10,40
săra
8,40
10.25
Adjud pl. T.-Ocnei sos.
dim.
6,10
8.05
Târgu-Oena Adjud
Băcău Piatra N
Băcău-r lutru dim.
7,46 l 13
Pl
sos
p. m. 4,15 6,20
îldjKU |
p. m. I
3,-5,28
T.-OcDa
Adjud
Pl-
sos
dim
9,45
11,35
săra
8,20
10,—
ciatra fNemţu) Băcâă
C’ou tanţa-i ernavodg
Piatra N. p'. Băcău sos
dim. 11 -1,30
p m 620 8,50
Cer
rnavuda-Consta nţii
Constanţa pl. Cernavoda s.
sera 6,50 8 35
p or.
1,50
4,24
iaşi pl. Uns? -Rom s,
iaşi-liugheni
2725H Î750) 3,49	11, >1 |
Cernavoda pl.
Constanţa__s
p. m. 3.00 4 45
|p. m. |
9,-1
11,10:
Uugheni-Iaşî
l'itu jTîrgOV^
l'itu-IUgoviste
Uugheni-Rm pl.|
laşi
sos.
2, — 3,32
6.1)0
9,20
pl.
sos
9,45
05
9,D
10,30
Tirgovişte Titu
Tirgeviste- l'itu
Pl-
sos
6,40
7,50
5,40
6,30
OALIjEA FERATA LEMBERO-CERITAUTI-IASI
Bomau-laşI				laşi-Romau				Pâş aui-^uceva				Sncâva-Păşcanl				Vereştî-Botoşanî				Botoşani-Yerescl			
STAŢIUNI	\ecel. 1	Mixt 7		STAŢIUNI	Accel. 2	Mixt 8		STAŢIUNI	Accel. 3	Mixt 9		STAŢIUNI	Accel 4	Mixt 10		STAŢIUNI	Accel. 11	Mixt 13		SECŢIUNI	Accel. 12	Mixt 14	1
Roman pl Târgn-Fiumos aşi 808.	dim. 9,15 10,51 10,41 11,53 1,02 u m.	p. m. J 4,28 o,53 -,7.16 8,15 9,41 săra	.	Taşi pl. Tirgu-Frumos Păacanî Pleoare la Rm Păşeam pl lft guc^va Roman sos.	p. IU. 4,33 5,48 7 04 7,16 8,05 sera	dim. 6,47 8,27 10,16 10,41 11,45 a. m		Păşcani pl. Veresoi pP,L Sucâva so s-	dim. 1 ',41 11,50 12,08 12,23 săra	sera 7,16 9.32 9,47 10,09 săra		Sucâva pl. Veresoi Păşcani sos-	p. m. 4,50 5,20 6.31 săra	dim. 6,44 7,39 3,30 p. m.		Veresc! pl. Leorda Botoşani sos.	a. m 12,08 1,31 2,03	săra 9,47 11,10 11,42		Botoşani pl. Leorda) Veresoi	dim. 5,0) 5,49 7,09	p. m 3.05 3.45 5.05	
Tipografia jurului „Telegi-ataU Oaiea Rahovel, No. 36.
www.dacoromanica.ro