JOUl 8 MARTIE 1884
IN BlTCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ANUL XV No. 3540.
abonamente
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an .
„ şăse luni trei .
Lei 24
, 12 „	7
PENTRU DISTRICTE
Pentru un an , , , , Lei 30 « ş6se luni ....	„15
trei	..8
PENTRU STREINETATE
Pentru un an............Lei 40
«	ş6se luni . .	«20
«	trei «	«12
Abonamente se fac la 1 si 15 a fif-cărel luni.
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; po pag II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redaţţia nu o responsabilă.
Epistolele nefranca e se refusă; ar-ticolil nepublicaţi se ard.
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francia Havas Lafftte, 8, place do la Bourse, Paris.
Enjlitera Eugene Micoud, 81 Fleet
Street. E. C
Austria. Rassenklewer, et Comp. Ungaria D. Moritz Wicst, in Buda-Post. Servitenplats.
JRodacţiunea Str. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24:.
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele străine)
Londra, 16 Marte ndptea. — In camera comunelor, la desbaterea propunerii' Labouchere, d. Northcote declară că va vota pentru ea. Ţera are dreptul să cunoscă politica guvernului. Oratorul întrâbâ: Luptele din urmă aă dreptu ţintă să deschidă drumul de la Suakim la Berber?
Marchisul Hartington <|ice că guvernul nu se aştepta în acel moraentu la o desbatere seribsă asupra cestiuniî e-giptene. Se pare că e vorba de o înţelegere între radicalul Labouchere şi conducătorii conservatorilor. Moţiunea Labouchere nu cere informaţiunî, ea e un vot de blam, pe care ţera îlu va trata cum merită. Generalul Graham a atins unul din scopurile principale, căci Sua-kimul şi porturile Mări! Roşie pe o mare întindere sunt asigurate; trebue să se mal aştepte însă, pentru a vedea dacă nici un pericol nu mal ameninţă Sua-kimul. înaintarea spre Berber nu e co-prinsă în instrucţiunile generalului Graham; de l’ar întreba cine-va însă, dacă trupele generalului în nici un cas nu se vor îndrepta într’acolo, n'ar putea să răspundă categoric. In privinţa lui Zo-bheir paşa nu s’a hotărît ancă nimic.
Apoi urmă votul pe care l’am anunţat deja, care a dat guvernului o majoritate d'abia de 17 voturi, şi incidentul Harcourt. Şedinţa a durat de la a-miatţf pâDă a doua <|i diminâţa.
Berlin, 17 Marte.— Adunarea partidei secesionista, la care au luat parte vre-o 200 membrii însemnaţi de prin tote unghiurile imperiului, a aprobat în unanimitate alcătuirea partidei independente Acelaşi lucru şi cu adunarea partidei progresiste. Unirea deci e sfinţită şi consfinţită. Norddeutsche allgemeine Zeitung recunosce însemnătatea acestui pas al stângei şi sfătuesce dreptele să se înţe-lâgă, pentru că, la un moment dat, să se potă uni într’o singură partidă ; (Jiarul cancelarului someză pe conservatori să evite orî-ce direcţiune tstremă.
Petersburg, 17 Martie. — Journal de S.-Petersbourg desminte scirea publicată de Standard că, după anecsarea Mernu lui, şi alte triburi turcomane ar fi oferit supunerea lor Rusiei; desminte asemenea informaţiunea dată de Daily New, că guvernul rus ar fi numit o comisiune cu însărcinarea d'a studia legislaţiunea fran-cesă şi englesă asupra mohamedanilor. In privinţa Egiptului, Rusia nu va lua nici o iniţiativă ; caracterul european al cestiuniî a fost tot-d’a-una recunoscut de Englitera, regularea iei deci nu se va putea face de cât cu înţelegerea puterilor.
Atena, 17 Martie.—Alaltă-ierl sără, a avut loc o manifestare contra guvernului. Când mulţimea ajunse în faţa Camerei, poliţia o împrăştie fără nici o greutate. Din acâ3ta se făcu o interpelare care a dat naşcere la scene furtunose. S’a început o cercetare, pentru a vedea dacă poliţia n’a trecut peste îndatoririle iei.
Roma, 17 Martie.—fiarele pentarhiel se silesc a aplana conflictul Crispi-Bac-carini, făcându 1 să resulte dintr’o simplă neînţelegere.
Londra, 17 Martie.-Ministerul de res-boî a primit de la Graham următorea depeşă : „Tote triburile dintre Sinkat şi Tokar afl luat parte la lupta de la Ta-manib Osman Digma însuşi conducea o-peraţiunile, nu s’a arătat însă. Trei şeicî ’ Însemnaţi şi mal multe căpetenii au că-1 (Jut în luptă. Printre arabi domneşte credinţa că triburile duşmane ’şî-au per-dut încrederea în Osman Digma şi că, în curend, vor fi dispuşi a negocia. Se (Jice
că Osman ar fi luat din Sinkat 150 de femei. “
Observer anunţă din Cair, că sunt îngrijiri în privinţa lui Gordon. Un. vapor plecat din Cartum cu destinaţiunea pentru Berber nu se scie ce s’a făcut. Retragerea armatei lui Graham, e privită ca o mare greşală, de ore-ce ar încura-gea pe Sudanesil din centru. Din Berber s’a trămis un vapor 0în recunăscere spre Cartum.
Madrid, 18 Martie, — fiarele anunţă că a descoperit o conjuraţiune militară cu caracter republican. Poliţia a găsit lista numelor la secretarul comitetului zori-list, După acăstâ listă s'au arestat ge neralil Belarde şi Villacampa, doul locotenenţi şi patru sub-oficerî. II Globo <|ice că e vorba de o adevărată conspiraţiune militară. Epoca privesce întrega afacere ca lipsită de orî-ce Însemnătate.
Suakim, 18 Martie.— Amiralul Hewet a publicat o proclamaţiune prin care fă-găduesce 5000 dolari pentru aducerea
lui Osman Digma, mort seă viu.
Alexandria, 18 Martie. — Mahdiul a primit o deputaţiuae de felicitare venită din Darfur.
A se vedea Ultimj SsirI pe pag. III.
BDCDRESCI, MERC0R17 MARTIE
După un lung stagii! în cartonele Senatului, după nenumărate plângeri, proiectul pentru modificarea unor ar ticole din legea vânzării bunurilor statului a venit in sfârşit la ordinea
$ilel.
Aşa cum a eşit de la delegaţi, proiectul Senatului nu presintă de cât modificări fără nici o însemnătate, a căror urmare nu pote fi de cât înţărcarea legii şi prin urmare a fo-loselor ce se aştăptă de la ea. La discutarea publică însă, s’a produs un amendament de mare Însemnătate şi de care trebuie să ţinem sâmă.
S’a propus, la aliniatul I al articolului 4, să se specifice loturile a-dâogându-se cuvântul „mari* şi s’a cerut ca vânzarea acestor loturi să se facă prin licitaţiune, şi aci însemnătatea amendamentului începe a se arăta.
Unul din d-nii senatori, Dimitrie Pişcă, vorbind în discuţiune generală, a susţinut că nedreptă e dis-tincţiunea ce se face între moşiele peste 2000 hectare şi cele mal mici; nu pot înţelege, a <Jis d-sea, de ce o moşiă să se pătă vinde în loturi mici şi alta nu, de vreme ce statul n’are ce perde într’un asemenea cas. Am putea adăoga că argumentul unei regulate gospodării nu se păte invoca, de ăre-ce tocmai moşiile mari se vor vinde in loturi mici, şi numai aceste ar fi putut aduce încurcături în buna conducere a culturel; şi, decă se în-voiesce vânzarea în loturi mic! tocmai a acestor moşii, cu atât mai mult trebuia să se permită acest lucru pentru moşiile mici.
Intru susţinerea acestei disposi-ţiunl artificiale, s’a ţlis că legea trebue să ajute la o mal regulată împărţire a poporaţiunil în raport cu pământul, că domeniele mari sunt nepoporate aţii şi deci neproductive ; acest efect îl va şi avea legea; nu înţelegem totuşi de ce moşiele mici să rămâie nepoporate, ceea ce va trebui se ocasioneze legea aşa cum se propune.
Dăr, afară d’acesta, o obiecţiune puternică se rădică contra disposiţiunii de care vorbim; sunt sate de ămenî cari, neavând destul pământ, voesc să cumpere; dăr moşia care le trebuesce
e dintre cele mici, care nu pot fi vân dute de cât în loturi mari său corp întreg. Ce vor face atunci ţăranii ? EI vor. fi nevoiţi să’şl părăsăscă fâ şiile de pământ ce posedă pentru a se strămuta cine seie unde, pe un domeniu mare. Acâsta însă ar fi o catastrofa şi e vâdit că ţăranii vor prefera suferinţa sicură unui viitor necunoscut.
Le mal rămâne sătenilor o alternativă, cea mal grea şi mal pnmej diăsă pentru el: asociarea şi licitaţia ; din acest punct de vedere ne rădicăm contra amendamentului d-luî Severin, susţinut de d. Fleva şi aprobat de Senat.
E cunoscut că ţăranii n’aQ încredere în licitaţie, la care se tem tot d'a-una că vor fi bătuţi de albăs-trime. Din miile de esemple vom lua pe acela al Urecheştilor. Yara trecută, când d. Aurelian ţinea in-terimul Domenielor, ţăranii din Ure-cheştl se presintară la licitaţia mo şiel cu acelaşi nume; nu era nici un alt concurent faciâ, aşa că el ar fi putut lua moşia cu acelaşi preţ ca fostul arendaş, adică cu 10,000 lei. In tăma, în neîncrederea lor însă, fără a fi concuraţi, el urcară cu 4.000 franci arenda şi ar fi rădicat-o şi mal sus.
De asemenea, ţăranii nu sciu să ci-tăscă în cea mal mare parte şi nu primesc publicaţiunî; cum vor sci der punerea în licitaţie a moşiei de care se interesâză şi <Jiua fixată ? De sicur că vor fi nevoiţi să cheltuiăscă cu agenţi, adesea de rea credinţă, care să’l însciinţeze.
Ş’apol, neajunsul cel mal mare, care răstărnă cu desăvârşire scopul guvernului şi aşteptarea ţăreî, e că ţăranii pentru a concura la cumpărarea loturilor mari vor fi siliţi sâ se asocieze; dâcă se va primi plata imediată, atunci ţăranii nu vor putea nici o dâtă să cumpere loturi mari, neavând banii trebuitori—-şi în acest cas uşurarea ce legea voesce să le dea, plătind în rate, dispare cu desăvârşire ; dâcă insă plata reinâne tot în rate, atunci unul din neajunsurile lege! vechi rămâne în piciore— căci o parte din ţărani, pentru o causă seu alta, neputând să plătescâ rata, vor perde toţi lucrul cumpărat, anulându-se vânzarea.
Caşul de care vorbim nu e o es-cepţie ; la minister sunt o mulţime de petiţium privităre la moşii mici, deci o parte însemnată din popor va suferi de greutatea legii.
Constatăm der, pentru a Încheia, că rea e distincţiunea ce se face între moşiile mici şi cele mari ; că şi mal rea e disposiţiunea ca loturile mari să se vândă prin licitare ; că, în fine, ce era bun în proiectul primitiv se şterge şi se calcă în piciăre plângerile unui întreg popor. Senatul a primit amendamentul cu 36 voturi din 37 presinţi ş’a aplaudat cuvintele d-luî Fleva; nu mal aşteptăm der nimic de la corpul matur. Sperăm însă că Adunarea va ţine sămă de ob-servaţiunile drepte ce se fac şi va pune legea în acord cu trebuinţele carenau dat nascere acestei legi. Vom reveni.
Francesil îşi pot urmări scopurile în Tonkin fără a-şî perde răbdarea prin trăgănarea negocierilor din partea Chinei. D’altmintrelea, nici nu s’a făcut vr’o încercare d’a începe tratările ; insă Francia se află în fericita posiţie d’a putea se ascepte.
In ceia ce privesce afacerile interne. Jules Ferry nu se teme de complicări. Guvernul a avut maiorităţl puternice ori de câte ori a pus gestiunea de încreden-der nu întrebuinţâză acest mijloc în ori ce moment, şi îndată ce camera votâzâ vr’o lege în altă coprindere de cât a propus-o guvernul, oposiţiunea de tote culorile strigă că acesta a fost bătut. Decă guvernul ar trebui să se retragă la cea mai mică deosebire de vederi chiar asupra amănuntelor, atunci parlamentarismul ar fi o formă inferioră, căci cu el nu s’ar putea guverna.
Agitaţiunile pretendinţilor nu sunt destul de seriose, pentru a sili pe guvern să trăcă peste măsurile ordinare de prudenţă. La nevoie însă, el îşi va face datoria către republică. PretendinţiI n’ah nici o înrîurire asupra masei poporului; eî n'au nici o putere, şi nici gălăgia tur burătorilor de meserie nu le pote folosi, căci nu îndrăsnesc s’o dirige. Când are cine va în ţără un pretendent — adaose ministrul glumind — e de dorit să fie tot aşa de puţin capabil d’a se impune ca şi principele de Orieans. Acesta n'are nici şansa d’a eşi dia posiţiunea sea contemplativă.
La principele Jfirome, d. Jules Ferry părea că nici nu voesce să se gândescă.
Fu vorba şi despre apropiarea Rusiei de Austria şi Germania. Ministrul preşedinte observă aci că nu i s’a făcut, nici oficial nici oficios, vr’o propunere de desarmare. O asemenea propunere e, decă nu chiar imposibili, de sigur forte puţin probabilă, şi opiniunea publică îşi perde vremea ocupându-se cu aceste lucruri. Atitudinea Franciel faţă cu puterile aliate se pote mărgini şi pe viitor într’o aşteptare neutră. Francia nu se aşteptă la evenimente care ar sili-o să părăsăscă acestă purtare. Decă e adevărat că înţelegerea celor trei imperii n’are alt scop de cât păstrarea păcii, atunci e de dorit ca să dureze cât mal mult.
Aci se încheie relaţiunea. In ceea ce privesce politica esterioră, reiaţiunile d lui Jules Ferry se potrivesc în destul cu situaţiunea; şi afacerile din năuntru, întru cât privesc pe pretendenţi, pot fi mal mult seu mal puţin aprope de es punerea primului ministru. E curiosu Insă că, discutând afacerile ţăreî, interne ca şi esterne, d. Jules Ferry n’a amintit nimicu despre frigurile economice cari consumă astă-^I sănătatea Franciel. To nul observat de ministru denotă vederi optimiste, ceea ce greu se pote lega cu crisa prin care trec acum Francesil.
Corespondintele din Paris al <|iaruluî Neue freie Presse trămite (Jiaruluî seîi re laţiunea unei convorbiri ce a avut cu d. Jules Ferry.
Ministrul preşedinte crede că, cu luarea Bac-Ninhulul afacerea Tonkinulul s’a încheiat. Nu mal e vorba acum de cât de amănunte tehnice pentru întărirea posi-iiunilor cucerite. Erîndul Chinasilor acum să începă negocierile. Stăpâni pe deltă,
INFORMAŢI UNI
Citim în Monitorul de a<JI următorele ; Ia sera de Luni, 5 Martie, M. M. L. L Regele şi Regina au bine-voit a onora cu presenţa Lor representaţiunea de ga’ă, or-ganisată de societatea de bine-facere Eli-savHa sub patronagiul M. S. Reginei, î sala Theatrulul Naţional.
—o—
Marţi, 6 Martie, la orele 10 şi jumătate de diminăţă, M. S. Regele, însoţit de adjutantul de serviciu, a inspectat casarma regimentului de geniu, unde la sosire fu îutâmpinat de d. general de divisie A. Cer-nat, comandantul corpului al II de armată, precum şi de d. colonel Berindeiu, comandantul regimentului de geniâ.
A gustul nostru Suveran visită trupa cu acel viu interes pe care pururea îl păstrezi armatei şi biue-voi a arăta la plecare înalta Sa mulţumire domnului comandant al corpului II şi domnului comandant al regimentului.
La orele 12, M. S. Regele se întorse la Palat.
—	o—
In Galaţi, scrie ţliarul local Poşta, circulă mal multe piese falşe de câte 5 şi 2 lei. Asemenea monede s’ail observat la de-nositul regiei monopolului tutunurilor şi la bursă.
Putem observa că şi la noi în Capitală monede de cinci lei falşe forte bine imitate circulă în mare abundenţă. O mulţime de omeni au fost deja păcăliţi cu asemenea monede.
—o —
Aflăm ră d. Ion Calinderu, presidentul consiliului de administraţie al căilor ferate române, a fost însărcinat de guvern să elaboreze un proiect de lege în privinţa modificărilor ce trebuesc introduse în legea es-ploatărel linielor ferate.
D. Calenderu a şi avut în acest scop o întrevedere cu d. general Dabija, ministrul ucrărilor publice, şi cu d. G. Cantacuzino, director general al căilor ferate române.
—o -
Pregătirile pentru primirea principelui moscenitor al Austriei s’au şi început.
AA. LL. imperiale şi regale^vor ocupa apartamentele Reginei. Camera japonesă va ti transformată în cameră de culcare şi sa-louul galben va servi de salon de primire AA. LL.
La gară se va face o strălucită primire augustiîor călători, cari vin cu o suită compusă din 35 persone.
—	o—
Di arul literar Pele\ul a început cu Nr. 6 publicarea romanului Elena, de Dimitrie Bolintineanu.
—o—
Iu ţliua de 5 Martie, Societatea sciinţe-lor medicale din BicurescI ’şl-a reînoit biroul alegând următorele persone;
Preşedinte, d. Dr. Felix; vice-presidenţi dd. d-rl Mâldârescu şi Rîmniceanu; secretar general, d. dr. Cherembach; secretari, dd. d-rl Argeşanu, Hepites, Remuş; archi-var bibliotecar, d. dr. N. Manoleseu (oculist); casier, d. dr. Penescu.
—	o—
Aflăm că în curând va sosi în ţâră trupa de balet polonesă sub direcţiunea d-lul A. LucovicI şi va da câte-va representaţiunl în capitală şi în Iaşi.
Suntem şicuri că succesul acestei trupe, cunoscută deja publicului capitalei, va fi tot aşa de mare ca şi acela din anul trecut,
—o—
La 5 Maiă viitor se va ţine licitaţie la Primăria capitalei pentru darea în întreprindere, pe termen de 3 ani, începând de la 1 luniă 1884, a ilumiuăreî părţilor mărginaşe ale capitalei prin 2,200 lăinp! cu petroleu.
Concurenţilor li se cere o garanţie pro-visorie de 1000 lei, în bani seu efecte publice.
—	o—
Posta din Galaţi scrie că acel oraş este bântuit de scarlatină. S’au observat chiar caşuri de morte; între alţi copil, a murit de ace3tă bolâ şi un copil al d-lul Foscolo în etate de 7 ani.
—o—
Celebra artistă Căline Chaumont a sosit in capitală. Vineri va avea loc prima re-presentaţie, care va inaugura seria repre-sentaţiunilor cu comedia La Cigale. D-na Căline Chaumont va juca gingaşul rol Cigale.
—	o—
Curtea cu juraţi din Ilfov a achitată pe d. Kussel, acusat de falş in prejudiciul casei Joumay.
—o -
Mâine sără d. D Ionescu va ţine o nouă conferinţă la Athenen. D-sea va vorbi despre Copiii naturali.
-o —
Ier! Curtea cu juraţi a judecat procesul lui G. Şiţianu, fost verificatoru al casieriei jud. Ilfov, acusat de falş în acte publice.
Curtea l’a condamnat la 5 ani închisoare.
www.dacoromamca.ro
2
TE LE GR APHUL
Unele qliare din capitală, dintre acelea car! au pretenţiunea de a fi bine informate, şi a nume Timpul şi l'Indepen-dance Roumaine, anunţând apariţiunea nouei reviste Curierul României, aă afirmat că d. Iuliă I. Roşea este redactorul el.
D.	Roşea ne rdgă să desminţim acâstă, scire ca fiind cu totul neesactă.
Redactorul aceste! nou! reviste este un domn Macri, şi d. Roşea nici nu co-laboreză măcar la acâstă foiă literară.
Faptul că Curierul României a publi cat, fără să arâte isvorul de unde le a luat, câte-va din operele literare ale d-lu! Roşea, nu era în destul să autoriseze pe Timpul şi f<5ia francesă din strada Clemenţe! să afirme că d. Roşea este redactorul aceste! reviste.
— x—
La 5 Martie, înalta Curte de Casaţie a judecat recursul primărie! din Galaţi contra sentinţe! Curţi! din Focşani care o condamnă să plătescă d-luî Gr. Eliad suma de 1654000 lei penteu canalur! de scurgere şi liofâre făcute de d-sa obligând pe d. Eliad să termine lucrările ce mai trebuesc făcute şi a căror valdre este estimată la suma de 350000 lei.
Curtea a fost presidată de d. prim preşedinte Creţescu.
Comuna Galaţi a fost representată prin d. Falger, primar, şi secretarul primăriei. Au pledat pentru densa dd. Gr, Mârzescu şi Al. Lahovary. D. E. Stătescu, fiind bolnav a presentat conclusiunile în scris.
Pentru d. Gr. Eliad au pledat dd. G. Vernescu P. Grădişteanu, D. Giani, M. Cornea şi A. Marghiloman.
Desbaterile au fost interesante şi au durat mult.
înalta curte a amânat pentru Sâmbătă 10 Martie, pronunţarea sentinţeî„in acest important proces.
o—
In <Jiua de 3 Martie s’a deschis navi-gaţiunea perîurile Bug şi Dnipru. Din Ociacoff în Nicolaeff trec mereu nisce vase, cari încarc tunuri de asedih.
—o—
Adunarea acţionarilor societăţe! „Rus hae Parohodstvo Torgavli11 a avut filele acestea ultima şedinţă privitore la transportarea manufacturilor ruse în Asia mică, Bulgaria, Serbia, etc. Adunarea a hotărît să se asocieze cu societatea Ko-docanaky şi compania Gagarin.
Un representant pentru fie-care debuşeu de adunare a fost desemnat. Pentru Galaţi s’a desemnat d. Romanescu. -------------- ^ »----------------
Scoalele în Macedonia
Domnule Redactor !
Fiind provocat să dafi prin publicitate lămuriri asupra scolelor din Macedonia, şi să restabilesc sub adevărata lor formă nisce fapte desnaturate în modul cel mal calomniator şi odios prin nisce corespondinţl-li-bele, al căror autori fugiud de lumina a-devărulul se ascund în întunerecul anonimilor şi pseudominilor, am adresat la stimabilul ţliar Binele Public, o replică ia co-respondinţa din Constantinopole publicată în numărul de la 16 Februariu al acelui diar.
Dâr onorabila redacţie găsind prea lung răspunsul meu, a trebuit să-l scurteze re-ducâudu’l la 9 pagine, din 15, ce a fost, când ’l-am presentat ânteiaşi dată. Şi ca să fac acesta, a trebuit, nu să scot câte va pasagie, ci să las nisce puncte întregi, fără de cari răspunsul nu este un ce complect. Cu tote acestea însă a trebuit să primesc,
fiind că numai cu condiţiunea acăsta se putea publica răspunsul meu la sus 4*sa co' respondinţă din Constantinopole.
Şi pe de o parte avea dreptate onorabila redacţiune a Binelui Public, pentru că In comparaţie cu întinderea corespondinţel, răspunsul era mult mal lung. Dăr trebuia şi trebuie să se iă în vedere posiţia mea i pentru că, spre a restabili sub adevărata lor formă faptele desnaturate,d trebuie nu numai să expun acele fapte aşa cum s’ah petrecut, făcând istoricul lor, ci încă să arăt publicului, care este adevăratul scop al a-celor corespondinţe, ascuns sub spoiala se-dueătore a patriotismului şi a filo-românis mulul; căci publicul tot-d’auna ţhee: unde nu e foc, fum nu iese; şi prin urmare ca să nu bănuiâscă, că este ceva, din ceea ce se vorbesce şi se scrie, trebuia în interesul a-devăruluî să-I arăt în tdtă goliciunea sea cea hiddsă, acel ceva, care este tot altul, de cât precum îl presintă calomniatorii.
Pe lângă acestea posiţia şi trebuinţele unul calomniat şi denunţat, nu suut nici nu pot fi acelăşl ca ale calomniatorulal ori ale denunţătorului; fiind că, spre a ti cine-va calomniat şi denunţat pe nedrept, este destul de multe ori, să se spuie o vorbă chiar la ureche. Pentru cel calomniat însă ori denunţat, nu este destul o negare, numai vorba nu ori nu este adevărat, ca să-şi constate inocenţa şi neculpabilitatea ; ci din contră, pe lângă argumente convingătore ÎI trebuiesc şi probe basate pe fapte, iâr nu numai pe vorbe; şi prin urmare iâtă că se impune trebuinţa ineyitabilă de a cita şi a ispune fapte, împrejurări, persone, etc., de natură a sprijini şi a confirma vorbele ; lucruri de cari este scutit un calomniator, care este invisibil, care atacă dintr’o redută neatacabilă, în întunericul anonimului ori al pseudonimului.
Iâtă dăr pentru ce, de şi în aparenţă sunt lung ori prolix în răspunsul meă, îu fond însă nu sunt lung, de ore ce mă mărginesc în cele ce sunttt strict şi neapărat necesare, spre a se face o detâ lumină, astfel în cât opinia publică să nu mal fie în nedomirire,ci cunoscănd realitatea lucrurilor, să le potă judeca şi aprecia după cum merită ele şi autorii lor.
Dec! vă rog, domnule redactor, să bine voiţi a publica în stimabilul <jiar al d-vos-trâ următorele rândttr! ca o complinire a respunsulul mett publicat în Binele Public din 29 Februarie, şi din 2 şi 3 Martie, de a cărui ospitalitate, acordată respunsulul meii, ne îndrăsnind să abusetj, mă adresez la buna voinţă a d-vostră, solicitând în numele interesului public, inserarea în stima bilul organ de publicitate al d-vostră ş’al restului aci ănexat al respunsulul meii.
Primiţi, domnule redactor, asicurarea prea distinsei mele consideraţiunî şi mulţumirile mele anticipate pentru buna voinţă, ce îmi place a crede, că veţi avea de a publica rândurile următore în cel mal apropiat număr al stimabilului <jiar al d-vostră, ca să nu se întrerupă şirul continuităţii lor cu cele publicate în Binele Public.
Al d-vostră plecat serv. Apostol Mărgărit Bucurescî, 3 Martie 1884.
. . . Autorul ieremiadelor şi libelelor al căror obiect sunt şcolele române, personalul lor didactic şi în special per-s6na mea, turbat de o pasiune orbă, ori angajat a defaima numai şi a denegri în ori-ce mod tot ce s’a făcut până acum şi se face pentru aplicarea şi în Macedonia a principiului: §colă §i biserică română pentru toţi românii din ori-ce parte lumiinu s’a sfiit, n’a roşit cel puţin, ca se verse pe scara publicităţii veninul infamie! sâle, şi în contra personalului didactic întreg al şcolelor române de fete din Macedonia, fără ca să facă escepţiune nici de institutorele acelea, car! pe lîngă aptitudinele lor profesorale şi zelul lor şi scrupulositatea, cu car! ’şî îndeplinesc datoriile lor de servicii! în şcolă, fiind şi un exemplu chiar
în Macedonia, unde moravurile sunt cam severe, de onestitate, de modestie şi de o conduită nereproşabilă, fac onâre şcâ le! române de fete în Macedonia, şi nu meiul românesc în genere, ast-fel în cât aă sciut, să-ş! atragă, Lsâh mal bine (ţi când, - şâ- impună stimă şi respect chiar adversarilor şcole! române în Macedonia can sunt siliţi să mărturisâscă superio ritatea în fote acelor institutăre române (ţicând : „E! ce vrei? bună este dascăla română, învăţată, onestă este; der nu ne trebue nouă, cari din causa posiţii nostre geografice §i a relaţiunilor comerciale avem trebuinţă de limba grecă.“
Aşa vorbesc chiar adversarii declaraţi ai şcole! române în Macedonia de dom nişorele Sevasta Coloveloni, directore a şcole! de fete din Cruşova, Alexandrina Calotescu idem la Vlaho-Ciisura şi Sma randa Diculescu, institutdre a şcole! de fete din Bitolia, câte-şî trele eleve ale Asilulnî, car! prin aptitudinele lor şi prin buna lor conduită, au contribuit, ca să se ridice pe acolo prestigiul şcâleî române de fete, şi Asilul să fie cunoscut de Români! din acele ţinuturi şi consi derat ca cel ma! bun institut de felulu acesta în tot orientul; şi prin urmare nu numaî să dorescă Români! din Macedonia a’şî trimite pe copilele lor la acest institut, der şi să se crâcţă încă fericit acela, care ar avea mijloce, or! ar putea se reuşescă, ca fata lu! să fie pri mită în asii.
Pseudominul Insă fabricator al pamfle tulul din Constantinopole, care nu vede opera umanitară şi civilisătore a scolelor din Macedonia de cât prin ochelari! negri ai pasiuni! seie or! a! angajamentu lu! ce a luat, n’a făcut în orgia sea de-făimătore nici acestâ escepţie, pe care o fac chiar adversari! declaraţi şi persecutori a! şcole! române; ci vorbind în mod general de profesorea română în Macedonia, calomniază în modulă cel mai neconsciincios şi ma! infam şi atente<ţă‘ ca un asasin, la onorea unor domnişdre cari, de şi avăă în Bucurescî o posiţie, căci d-ra Coloveloni era profesore de istorie lâ Asii, ier d-rele A. Calotescu şi
I.	Diculescu pedagoge, s’au espus cu tote acestea de hună şi patriotică voinţă la desagrementele şi amărăciunile expatriă-rii şi la suferinţele unei călători! penibile de (ţece <ţile, ca să pună talentulfi şi luminele lor în serviciul unei opere naţionale, a învăţământului public; părăsind familie, părinţi, rude, cunoscinţe din copilărie, camarade şi ţâra lor natală, şi ducendu-se în o ţeră depărtată, unde totul este străin pentru d-lor, afară numaî de rudenia sângelui şl a dialectului populaţiunei între care trăesc.
Şi cine s’a găsit, ca să aibă neomenia de a defăima şi să calce în piciore on6-rea acestor misionare ale învăţământului public românesc, demne de totă lauda? un individ, carele, neavend nimica sacru în lume, a cutezat,, să păteze şi numele românesc prin faptul, că 'şi atribuesce calitatea de român, şi prin urmare dă ocasie adversarilor românismului, se (ţică, că românul ar fi capabil de asemenea infami! 1
Am crezut de a mea datorie a releva în interesul adevărului şi al dreptăţii şi acăstă perversă infamie a fabricatorului calomniilor din acea faimosă corespon-dinţă-libel din Cule-capisi carele tocmai ca o fiâră, care simte o deosebită plăcere
a vărsa sânge şi a sfîşia or! cât de multe fiinţe vieţuităre inofensive ar cădea în ghiarele el, nu spre aş! satisface fdmea ci numai pentru câ’I place a face fero cităţî găsind o distraţie în a sfîşia şi vârsa sânge, aşa şi acea fără cu formă omenăscă de la cule capisi a Constanţi nopolulu! fără nici un motiv ,chiar fără nici un pretext, şi fără a fi autţit pe ni meni să vorbâscă răfi de acele domni şdre, car! merită laudă, numai şi numai pentru că place răutăciose! sâle nature ori pentru că s’a angajat, a atacă în pu blic în modul cel ma! nedrept, cel ma! neconsciincios şi cel mal scârnav onărea acelor domnişore în calitatea lor de pro fesore române în Macedonia, şi onorea familie! lor.
Nu vrăfi să (ţie, că corpul profesoralii al scolelor din Macedonia face o escepţie la regula generală a omenirii; pentru că este cunoscut, că în lumea acăsta, în orî-ce bine trebpie să esiste şi o dosă ore-care de rău şi vice-versa; şi prin ur mare dâcă între îngeri s’a găsit un Eosfor, între discipoli! Iu! Hristos un trădătorii etc., n’ar fi lucru de mirare, dâcă s’ar cţice că şi între corpul profesoral alsco lelor din Macedonia a putut să fie ceva criticabil.
Dâr chestia este, câlibelograful et con sorts, nu vădii, nu gâsescii nimica bun în acele scol! şi în personalul lor didactic ci din contra că totul ar fi răii şi de plâns, şi că chiar profesorea română trebuie lapitată şi tocmai d-sea s’a găsit cu drept şi de cuviinţă a da celu d’ântâiu cu piatra! şi comiţând o ast-fe de infamie revoltătore, se pretinde a fi şi Român, ba chiar şi un bun Român! Dâr atunci se pune întrebarea: decă ar fi ro mân! or! filo români, acei car! merg cu vrăşmăşia şi înverşunarea lor anti-ro mână penă a ofensa în mod revoltător ncă şi onorea profesore! şi familie! române, stimată şi lăudată chiar de ad versarii şi inamici! românismului, apo! care şi ce fel ar fi străini! anti-român! ?
Aci se pâte aplica proverbnl: „cându cine-va are asemenea amic! (români), nu ma! trebuesc inamic! (străini anti-ro-mân!).“
Aşa der rămâne bine constatat, că a ceşti detractor! şi defăimător! a! unei opere românesc!, cari neavând curagiulu a se arăta cine şi ce sunt, şi care este trecutul lor, evită ca liliacii lumina, as cuniţendu-se în întunericul anonimului ori pseudonismului, sub al cărui voaltt jocâ rolul unu! suflor pe scena publici tăţiî, atentezâ chiar la onorea profesore! şi familiei române îu genere, er nic! de cum a cutări! persone anume. Şi în a-devăr dâcă scopul lor n’ar fi de a denegri numaî şi a defaima totul în detrimentul prestigiului şi interesului opere! scolelor române, ar fi spus cel puţin o vorbă bună şi măgulitore; şi ar ff dată unu semnu de simpatie şi bună voinţă în privinţa acelor scol! şi a^personalulul or didactic, precum au făcut şi fac a-devăraţiî şi buni! români, cari cu inima deschisă şi cu manieră adevăraţii fră-ţeseă ’şî oferă concursul luminilor şi posiţii lor, spre a se face ceea ce ar crede că ar fi bine, folositor, legal şi practic, nu prin presă şi prin critic! pasionate, ci pe calea cuviinţe!, ce recomandă bunul simţ, adevăratul patriotism şi prudenţa.
Calomniatorii anonimi şi pseudonimî,
fabricator! al ieremiadelor şi libelelor în contra scălelor din Macedonia şi a personalului lor didactic, car! confruntaţi cu adevăraţi! şi bunii români, fac acelaş contrast, ce s’ar face puind pe un negru alătur! cu unfi albă de rasă eaucasiană, merg cu pasionata lor vrăşmăşie până a ’mî contesta chiar buna-voinţâ şi silinţele mele în vedere de a reuşi, ca în fie care sat românesc să fie o scălâ şi o biserică românesrâ.
Ce are să (Jică, când vor citi aceste neadevărururljjlumea care a avut ocasie să mă vadă, nu la vorbe, ci la fapte, la munca infatigabilă de mai mulţi ani, luptând chiar cu pericolul vieţel, nu spre a organisa scâla* română, pentru că a-câsta o păte face ori-ce dascăl învăţat ci spre a înlătura piedicile, spre a învinge dificultăţile, car! se opunâtl până mal dâună(Jî la deschiderea de scol! românesc! în Macedonia, şi spre a apăra scâla română în contra atacurilor de distrugere, car! i se făcâh în diferite moduri de către înverşunaţii şi neadormiţi! adversari şi persecutori al limbe! şi naţionalităţe! române în Macedonia? Negreşit, atât cei interesaţi într’un mod ori într’altul, cât şi ce! desinteresaţ! şi imparţiali, martor! oculari a! fapteloril, citind asemenea falsificări ale adevărului şi ale 'faptelor, ati să ’şî facă o ideiă puţin, dâcă nu şi nic! de cum, măgulitore, în privinţa seriosităţeî, [a perspi-cacităţe! şi a bunului simţ, cu car! se consideră, să discută, se judece şi se a-precieze în coldnele jurnalelor românesc! o chestie şi nisce fapte de înaltă importanţă pentru nămul românesc, car! tocmai publicului român i se represintă prin organe de publicitate chiar românesc!, desnaturate şi falsificate nu ;nu-mai îu detrimentul adevărului ci, şi în dauna românismului.
Şi fiind că autorul pamfletului publicat îu Binele Public din 16 Februarie se pune la Constantinopole, şi vorbesce de lucruri şi de persâne vechi cu 20 de ani, trebue să ’! arăt cum s’atk purtat acolo şi cum aă ajutat scolelor române adevăraţi! român! şi bun! patrioţi între care a escelat d-nu N. Bordânu ; şi sinceri! filo-românî, între car! s’a distins d-nu Giampietri.
Pentru că d-nu N. Bordânu şi ca gerant al Agenţie! diplomatice a Românie! din Constantinopole la 186 6 şi apoi ca Director al jurnalului la Turguie, a lucrat cu ânimă adevărat romenescâ şi a contribuit mult, prea mult, ca 6me-niî de Stat a! Turciei, să se pătrundă de adevărul, că chiar interesul imperiului Otoman cere, ca românii din Macedonia Şi din Epiro-Tesalia, să aibă scol! romanesc!, în cari să li se dea o educaţiune o învăţătură a lor proprie: ast-felu în cât în cestium naţionale or! politice să nu ma! facă causâ comună cu Grecii şi cu Bulgarii.
Şi graţie stăruinţe! d-lu! N. Bordeanu a d-lui Giampietri, şi luminii ce au făcuta d-lorfi, s’afi convinsu şi Sublima Portă, şi Paşi! din provincii, că numai în interesul Turcie!, Patriarchia şi Ar-chiereiî grec! nu lucrâzâ şi nu se gândesc, când acusâ pe profesori! românişi persecută scolele românesc! în ţinuturile urcieî; şi că ar fi şi drept şi logic, să pună la locul lor tot ce le ar spune la urechie or! formal prelaţi! şi dragomani! fanarioţi în contra scăle! şi dascălului ro-

4

FOIŢA „TELEGRAFULUI * J?I KRR1L ZACOONK,
___	55
MISERABILII
MEMORIILE UNUI COMISAR DE POLITIE
XXL
Ce câta ducele la d. Gnillemot
Era ducele de Palmares....
CU t6te că în cameră nu era de cât o umină forte slabă, Raymond îl recunoscuse numai de cât, şi în prima sea mişcare necugetată, era cât p’aci să se arunce asupră’i.
Der Ludovic îl preveni şi oprindu’l cu un gest plin de autoritate:
- Opresce-te! î! 4ise el> cu 0 voce hotărâtă - d. duce de sigur că pe mine mă caută şi mie îmi e dat să’l primesc.
Raymond se opri şi se [apropiă din nou de Irina.
Cu tote acestea şi Ludovic era tot atât de surprins ca şi Raymond.
O asemenea visită, la acesta oră şi în asemenea împrejurări, era în adevăr forte ciudată şi în zadar căuta se găsescă un motiv plausibil care să esplice demersul ducelui.
—	Doresc sS’ţ! vorbesc d-tâle, ijise ducele, în dâtă ce să găsi în facia lui Ludovic: şi înţeleg! forte bine că a trebuit un motiv destul de puternic ca să viu aci. Te rog dâr, dâcă poţi, acordă’m! câte-va minute ca să’ţî vorbesc.
—	In ce privinţă ? domnule duce,
—	In privinţa Irinel.
—	Irina! a! ijis Dina ?
Ludovic invită pe duce să’l urmeze în sala de mâncare, unde ajungănd î! oferi un scaun, pe care însă ducele îl refusă.
—	De prisos, 4ise Palmares, n’am să’ţ! spun de cât câte-va cuvinte şi n’al să’m. da! de cât nu singur răspuns; permite’m! însă, mal nainte de a începe, să te rog să’m! fâgăduesci ceva.
—	Ce?
—	Secretul pe care" voesc să ţi’l încredinţez, nu’m! aparţine numai mie, te însărcinez! să nu’l mal spu! nimenul, în dâtă ce’l ve! cunosce ?
—	Dâr, domnule..,.
—	Gândesce-te că de la acest secret depinde viâţa d-re! Guillpmot.
Ludovic privi pe ducele cu stupefacţiunel
—	Ce vrei să (Jid întrebă el, puţin cam turburat.
—	De câte-va momente, urmă Palmares, sciă că aeâstă copilă este otrăvită.
—	Cine îţî a spus ?
—	Puţin importă acâsta ?
—	Nu o fi acela care îl a dat chiar o-trava ?
—	Pote.
—	Şi voesc!...
—	Te rog, domnule, asupra acestui punt să păstrezi secretul, şi cu acestâ condiţiune... îţî voi da antidotul care ar putea să scape victima.... consimţi ?...
Ludovic se gândi un moment, apoi dete din cap.
—	Bine! ţUse bl... bine... consimţ.
—	Forte bine!
—	Ast-fel mărturisesc! că d-ra Irina a fost otrăvită ?
—	Da, domnule.
—	Mal mult de cât atât, trebuie să fi aflat că au mers cu infamia până acolo în cât aii făcut să dispară din tote farmaciele din Trouville, substanţele cu ajutorul câro’a se putea combate teribilele efecte ale otra-ve! administrate.
—	Sciu.
—	Şi în acestă situaţiune?...
—	In aeâstă situaţiune, îţi aduc antidotul necesar, adică, îţ! repet, viâţa acestei biete copile.
Vorbind ast-fel, ducele presentă lu! Ludovic o mică cutie care cuprindea două sticluţe de o formă escentrică.
Doctorul se uita când la sticle când la duce.
Nu înţelegea nimic din ceea ce se petrecea.
De care sentimente era împins Palmares; de care interes era legat demersul săi), de unde îl venea acea mare dorinţă de a răscumpăra infamiele lui Benoît?
Iâcă o mulţime de întrebări la cari ÎI
era peste putinţă să răspundă într’un mod satisfăcător.
Ceea ce îl surprindea maî mult de cât or! ce pote, era scimbarea ce se observa pe figura ducelui şi emoţiunea ce făcea să-i tremure vocea.
Nu se putu împedica să nu-î facă cunoscut aceste observaţiun! ale sâle.
—	Vel recunosce împreună cu mine, domnule duce, îl 4'se el, că am ore care drept să fia surprins de ceea ce se petrece şi caut în zadar să aflu motivul care să justifice demersul d-tale de astă sâră.
—	Nu căuta, domnule, răspunse ducele; căci te asigur că nu-1 vel putea găsi, ceea ce fac îmi este poruncit de un simţimânt a cărui natură chiar, cunoscută numai de mine, trebuie să rămână un secret pentru toţi şi apo!, decă vom scăpa pe Irina, decă o vom păstra amorului lui Raymond, ce importă să seim motivele car! m’aft îndemnat să lucrez ast-fel.
Traducere de Cober.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
mân In Macedonia şi Spiro-Tesalia, lăsând pe românii din acele provincii ale Turciei să aibă şcoli romanesc!, dăcâ ar voi.
Şi ori de câte ori dascălul român a fost şicanat şi persecutat, a găsit protecţia românâscă, bună voinţă nemărginită, mângâiere şi curagiă în patriotismul d-lul N. Bordeanu.
D6r modestia D-lul a fost şi mal mare ; pentru-că făcând atâtea servicii causel drepte a scolelor române în Turcia, nu mal din ânima romănăscă, d-nia sea nu numai că a evitat de a le divulga ori de a face paradă prin publicitate, ci încă n'a permis nici dascălului român, pe care l’a scăpat de mal multe ori din carcere, din exiluri şi de o mulţime de neajunsuri ce i se făcăfi pe nedrept, ca să’şî arâte recunoştinţa prin Presă şi să 'I aducă mulţumiri publice.
Şi acum sunt sicur, că modestia d-lul n’are să vă^ă cu plăcere adevărul ce a trebuit să spun, nu ca să’I fac laude publice, ci ca să arătQ cum procedăză, ce fac şi cum lucră<Jă adevăraţii români şi bunii patrioţi pentru binele scoleî române, aducând ca un exemplu rar pe d-nul N. Bordeanu, care scie să facă mult şi să vorbescă puţin ca să nu <|ic nici de cum, de faptele lui; şi tot de o dâtă se daţi un avertisment, nu incorigibililor fabricatori al calomnielor şi al defăimărilor infame din corespondinţele libele, cari merită numai dispreţ, ci acelora, cari trebuie să fiă mal băgători de sâmă şi să nu se lase a fi surprinsă buna lor credinţă de acele corespondinţi-libele de rea credinţă, destinate, precum am dovedit, a induce publicul român în erore cu scopul exclusiv de a desconsidera şi a strica opera şcolelor române, subt masca românismului ori floromănismuluî supt care anonimii şi pseudonimii se recomandă publicului prin presă, vânzând cm toba prin publicitate, talent, capacitate patriotism şi savoir faire, cari sunt nesesisabile, ca umbra, în persona acelor anonimi şi pseudonim!- fabricatori de pamflite calomniatore.
Priimiţî, vă rog, domnile redactor, a-sigilrarea pre distinsei mele considera-ţiunl.	Apostol MŞrgărit.
CUCERIREA BAC-NINHULUI
„Agenţia Havas“ a anunţat cititorilor noştri luarea Bac-Ninhulul. Dăm acum după Ziarul Debats câteva amănunte in acdstâ privinţă:
O depeşă dată de la Bac-Ninh, la 12 Martie, 9 ore sera, anunţă că colona Nâ-grier a ocupat acest loc în aceiaşi <Ji la şese ore. Ea a intrat acolo prin drumul de la Lang-Son. Chinezii ’şî-au părăsit tote posiţiunile şi au fugit pe dru-njiul ce duce la Thai-Nguen. O depeşă de la 11 Martie, lasă să se prevâdâ că duşmanul nil era s’aştepte atacul trupelor franceze şi că ar evacua. Bac-Nin-hul mal înainte ca mişcarea combinată a generalilor Negrier şi Briere de Tis le să-I fi făcut orl-ce retragere imposibilă. Evacuarea locului n'a avut totuşi locu fără nici o luptă, deore-ce depeşa spune că Chinezii au suferit pagube seriose şi că din partea nostră am avut 70 răniţi. E pentru armele nostre un succes necontestabil, care totuşi ar fi fost mal decisiv dâcâ canonierele nostre ar fi pu tut să sue cursul Song-Coulul şi să îm-pedice trecerea fluviului de către fugari. Luarea Bac-Ninhulul nu face pentru a-cesta mal puţină pinste trupelor nostre, cari au avut de luptat contra unor pe-dici de diferite naturi.
ACTE OFICIALE
e desconcentreză, pe fjhia de 5 Martie 1884. me-î de regiment clasa II în reservă, stagiari, doctorii litrescn Marin, Manolescu Nicolae ji Koth Mauriciu ie trec în cadrul oficerilor de reservă al corpului 2 armată cu gradul ce poseda, fără stagiu.
X
lamunele rurale Bucşani, Lnngnleţu Cazaci, Lucieni, ăresei, Costesci 51 Şotânga din judeţul Dâmboviţa, t autorisate a percepe nisce anume taxe.
X
ie promulgă legea prin care se deschide pe sănia dsteruM de interne nu credit extraordinar de lei '72 bani 93, din care să se plătăscă 431 topuri rtie de Monitor şl lucrările de cartonat şi broşat iase ueplătite din anul 1882-1833,
!e promulgă legile prin cari se acordă impământe-la d-lor D. I. Boantă, D. Persoiu şi D. C. Panţu din
partimente de măcelării in hală, suntfi obligaţi să golâscă compartimentele şi pimniţele halei de tote mărfurile ce nu sunt permise de regulamentele comunale şi se reguleze ridicarea sâfi desfacerea loru.
Acelaşi termen se acordă pentru a se ridica din pasagele halei tăte cuerile de lemn şi alte obiecte ce împiedică circulaţia, rămâind fie care vânzător restrâns în spaţiul compartimentului său.
2.	După acest termen nici un comerciant de măcelărie nu va putea aduce în hale spre vânzare de cât carnea de ori-ce natură, tăiată, curăţită şi seulu prospăt strict necesar consumaţiuneî.
3.	Ori ce deposit, fie momentan, de seu şi piei şi alte lucruri de asemenea natură este interzis] în hale, în pimni-ţele halelor sett în locurile din jurulu marşeurilor.
4.	Vânzătorii sunt obligaţi să păstreze cea mal strictă curăţenie în compartimentul şi pe persona lor. Toţi vor avea şorţuri curate şi în fie-care compartimet va fi un coş în care se vor strânge în-detâ ori-ce necurăţenii spre a se lua de măturătorii halei.
5.	Nimeni nu vor putea transporta
cărnuri, seuri şi alte lucruri de măcelărie Ziua de la 6 ore diminâţa înainte pe stradele oraşului de cât în care şed căruţe, văpsite pe din afară şi închise cu capac, iar vânzătorii cu coşurî seu cobi-liţe nu vor putea vinde de cât carne de miel şi aceia acoperită cu pânză curată spre a se ascunde cu totul vedere! trecătorilor.
Se dă termen până la 23 Aprilie viitor tuturor acelora ce aii construit în jurul halelor şefi pe uliţe barace spre a le desfiinţa şi a le ridica cu totul, după care se vor desfiinţa de comună fără nici o amânare.
Nimeni nu va putea face baracă, pa-vilidne, corturi sâd alte acoperişuri de pânză înaintea prăvălielor, de^ cât cu au-torisaţia comunei şi după modelul ce se va face de densa în acest scop.
Cel ce vor contraveni acestor disposi-ţiunl se vor da în judecată Spre a’şl lua penalităţile prevăZute de legi.
întâmplări din Capitala
CURĂŢENIA IN HALE
Un hoţ prins. — Comisarul secţiei 13 a prins pe individulu Niculae Mano-lescu care a participat la mai multe spargeri, între cari una în noptea de 29 Februarie la d. Christache Costinescu din calea Călăraşilor No. 115 iar alta în Ianuarie în strada 11 Iuniu. Hoţul este în arestul poliţiei.
—x—
O sinucidere. — Adesea ori te coprinde mâhnirea când veZi partea din neamul omenesc care are de meserie satisfacerea trebuinţelor elementare ale altor omeni: servitorii. Din aceştia, însă, cei mai nenorociţi sunt servitorii unor 6menî ce vin şi plecă, fără a putea prinde nici o afecţiune milosă de dânşii, fără a înţelege adese ori cât de ruşinosă şi grea e atestă ocupaţiune: vorbesc de chelnerii de la oţele.
Având în privire situaţia amară în care aceştia din urmă se află, nu pote să ne prindă mirarea pentru faptul petrecut ieri ia otelul Simion. Acolo, chel-neriţa Teresa a băut o disoluţiune de chibrituri. Ea, din fericire, a fost iute a-jutată şi trimisă la spitalul Colţea. Teresa se află într’o forte rea stare.
—x—
Foc. — In calea Călăraşilor, la locul numit Gropile de Nisip s’a aprins o gheţărie şi un şopron. Aceste ah arsu cu desăvârşire, der, mulţumită grabei cu care ah venit pompierii, focul a putut fi localisat.
— x —
Un miserabil. — Sunt dmonl fără nici o ideie, fără nici un principiu, sunt brute, cu alte cuvinte cărora situaţia nenorocită a femeilor publice nu inspire nici o milă, cari le trateză mal rău de cât pe nisce dobitoce. Intre aceştia putem clasifica pe Iacob Bârsan-'cu totă părerea de rău ne credem datori a’I scrie pe deplin numele — care a lovit şi a răniţii grea la mână pe o femeie din aşa numitul Hanu Zamfirescu.
Credem că nu esistă corecţiunl destul ! de aspre pentru asemene indivizi.
In urma stărel de necurăţeniă în care	QTT
se găsesc] halele nostre, Primăria Capi-	-LJ1 V
talel a luat urmâtorele disposiţiunl:	Pe câmpul de bătaie.- In timpul a-
1. Se acordă un termen de 15 Zile, sediului Plevneîjo bombă rupse piciorulu în care temu n toţi aceea ce ocupă com-1 unul rus. Doctorul apropiându-se de ră-
nit, văZu că ori-ce ajutor ar fi imposibil de ăre-ce sigur era că rănitul era s£ mdră din causa scurgerii de sânge.
Doctorul, apropiânduse de rănit, a cesta îl răspunse:
— Domnule doctor, te rog "caută-mi piciorul care trebue să fie cam departe, scote-î ciubota şi vel găsi 5 ruble, şi trântitele la familia mea, pe care, ple-
când, am lăsat o în mare misoriă!
*
* *
Muscele otrăvitore. — La Pevue d’hy. giene ne face cunoscut o esperienţă torte ciudată. Ea dovedesce că muscele nu sunt numai nisce insecte supărătore, dâr că şi jocă în producerea a o mulţime de bole cu rol mal însemnată de cât se crede în de obşte. D. Grassi lăsate în laboratoriul sfu pe o farfurioră, ouă d’ale părăsitului intestinală alti unei căţele pentru a le studia-Muscele venind să se aşe<je necontenit pe farfurioră, ÎI veni în minte să prindă câteva şi constată că intestinul lor conţinea un număr mare de asemenea ouă; urmărindO cercetările sele, se gândi la bucătărie, care nefiind departe de laboratoriulu săă putea prea bine să servâscă de bulevard de plimbare muscelor cari prânziră cu ouăle din laboratoriu.
Cele mal grave bănuelî avu imediata d. Grassi despre lucrurile de mâncare ce con -ţinea laboratorul bucătăresei sele; se hotărî deci d’a verifica deeă temerile îl eraO întemeiate.
întinse nisce fol mari de liărtie albă pe masă, pe scaune, pe maşină, etc.; muscele veniră de s’aşeZară, şi, fiind-că nici o or-dtnanţă poliţienescă uu le supăra, ele nu întărijiară d’a depune pe hărţii micile pete negre pe cari toţi le cunoseem. In aceste pete esistau ouă de părăsit intestinal.
Nu e nevoie de mal mult spre a se es-plica propagarea a o mulţime de bole.
CORPURILE LEGIUITOARE
ADCNAREA DEPUTAŢILOR {Şedinţa de a§i 6 Martie 188i) Presidenţia d-luî vice-president I. A-garicî.
Şedinţa se deschide la ora D/a P- m-fiind presenţî 88 dd. deputaţi.
Sumarulfi şedinţei precedinte se a-probă.
După citirea comunicărilor, se primeşte propunerea [d-lul Ion Codrescu de a se pune la ordinea Z'lei legea pentru îmbunătăţirea clerului român.
Se pune la ordinea Zilei creditul cerut pentru a se înapoia nisce reţineri luate de la mai mulţi lucrători tipografi al Statului.
D. P. Grădiştenu cere scuze d-luî ministru de lucrări publice că din causa ■nenorocire! de care fu lovit, n’a pututfi veni spre aşi desvolta interpelarea a-nunţată în privinţa despăgubirilor cerute de locuitorii din jud. Ialomiţa şi rogâ să se fixeze pentru Sâmbătă desvol tarea acestei interpelări.
D. D. Papadopolu şi Porumbaru pre-sintâ fie-care câte o petiţiune, care se trimit la Comisia respectivă.
D. 1. I. Bădulescu §i V. Iepurescu a-nunţă guvernului o interpelare în privinţa esportuluî săreî nostre în Bulgaria.
Se procede din nou la votarea în total a indigenatului d-lul Constantin Blanchin şi se primesce cu 49 bile albe contra 12 negre.
Se amână pentru Joi desvoltarea interpelării d-lul Ion Poenaru Bordea, în privinţa împroprietărire! unor însurăţel din comuna Slobozia, judeţul Ialomiţa, anunţată d-luî ministru al domenieloru.
După cererea d-luî prim ministru să ie în discuţiune proiectul de lege pentru modificarea art. 1 şi 25 din legea pentru aşeZarea şi administrarea impozitului spirtoselor de Ia 14 Februarie 1882.
D. Chr. Goga, raportor al comitetului de delegaţi, dă citire următorului proect de lege al comitetului de delegaţi, modificator proectulul depus de guvern:
Art. unic.—Art. 1 şi 25 din legea pentru aşeZarea şi administrarea impositu-luî băuturilor spirt6se, de la 14 Februarie 1883, se modifică precum urmeză :
Art. 1. Tote spirturile, rachiurile şi berea, indigene şefi importate, destinate consumaţiuneî în ţeră, sunt supuse la plata taxelor următore:
a)	Pentru fie-care decalitru de spirt şefi rachiu, se va percepe câte 2 bani de fie-care grad de tărie, adică de atâtea ori 2 Va bani câte grade de tărie va avea lichidul;
b)	Pentru fie-care decalitru de bere, de ori-ce calitate şi numire, se va pereepe un lefi şi 50 bani;
c)	Pentru fm care decalitru de licorurî, ^e Ori-ce calitate şi numire, se va percep câte trei M.
Peti.ru înlesnirea perceşţiuneî, tax-ele asupra tichiurilor fabricate din prune şi tescovină, vor înlocui printr’o dare anuală permanentă de douî lei pentru fie-care pogon db livec^t de pruni, şi de un lefi de fie-care Pogon de vie.
R chiul din drojdiK.se Va supune la tex , de 2‘/a bani de grivj prevăzută la lit. a.
Art. 25. Băuturile sustrase )a plata taxelor, vasele conţinând aceste Leaturi, precum şi mijlocele întrebuinţate Pen tru transportul lor, sunt supuse confi&-caţiunoî şi făptuitorii fraudei sunt osebit pedepsiţi cu amenda de la 25 până la 600 lei.
1). ministru de finmce declară că primesce modificările introduse de comitetul de delegaţi în proiectul d-sâle.
I). Fărcăşanu combate acest proiectă de lege,- care este după d-sea nedrepţii şi nefolositor. D-sea se pronunţă contra impositelor indirecte.
D. prim ministru Zice că în ceea ce privesce impositele indirecte sunt păreri şi pro şi contra şi mal tote ţările civi-lisate tindfi către impositele indirecte. Venind la lege d-sea o susţine Zicându că ea va înlătura multe inconveniente.
D. Brătianu declară că acestă lege este generosă şi rdgă pe d-niî deputaţi să o veteze.
Discuţia se închide şi se pune la vot cu bile luarea în consideraţie.
Legea se ia în consideraţie cu 56 bile albe contra 10 negre,
La discuţia pe articole d. V. Iepurescu combate legea numind’o inică. Dd. ministru de finance şi N. Dimancea răspund d-luî Iepurescu şi d. Dimancea Zice că nu este vorba de cât de a se mări cu un lefi taxa pusă pe pogonu de livezi de pruni, şi propune un amendament ca să se Zică la aliniatul penultim al articolului ânteifi că pentru fabricarea a-cestui rachiu nu este trebuinţă de nici o declaraţiune.
D. General Lecca observă că ar trebui să se specifice pene la ce număra de pomi se va scuti de taxa din acestă lege.
T) prim ministru Zice că d. generalii Lecca are dreptate şi declară ca taxa să se percepă de la 25 pomi în sus şi să se seuteseă de taxe şi rachiul de drojdie.
Se primesce amandamentul de a se scuti de taxa de 2*/s bani de grad rachiul din drojdii.
Se primesce amandamentul d-luî Dimancea menţionat mal sus precum şi un altul ca cel ce vor fi avend 25 pomi să fie scutiţi de taxă.
La art. 25 d. N. Dimancea propune un amandament pentru o modificare de redaeţiune, care punându-se la votfi se primesce.
Apoi se pune la vot în total, cu modificările introduse, şi se primesce cu 55 bile albe contra 12 negre.
Se voteză apoi un credit de 7707 lei bani 50 pe sâma ministeriuluî instrucţiune! pe eserciţiul curent pentru plata întreţinere! elevelor solvente de la asilul Elena Donma.
Apoi la ora 4, d-niî deputaţi trec în secţiuni, după cererea d-luî prim ministf u, care îi rogă să se ocupe cu cestiunea re-visuirel şi să’şî numescă delegaţii. Şedinţa viitore mâine.
ac ia ar fi de părere să se mal mărescă ioturile, înaintându-se termenul plăţeî. VânZarea de loturi mici ar fl o dăruire, măcar în parte, in caşul loburilior mici, ele să se yândă la licitaţie şi preţul să se plătescă o detă. Afară de moşiele mari, tote cele-l-alte să se vândă în loturi mari.
D. Pişcă reamintesce defectele legii vechi şi susţine ca venZarea în loturi să se facă asupra tutulor moşielor, nu numai asupra celor mari.
D. Câmpineanu declară că la tote criticele drepte ale senatului vor fi primite de guvern.
Amendamentu ld-luî Sevterin se trămite Aa comitetul delegaţilor, care îl primesce.
h. B. Maniu îl combate.
Ptfs la votu, amendamentulfi se primesce.
La alin. xy se propune unii amenda-
ment care cei6 ca după cuvintele „ser-
vitorilor bisericey sg se adaoge „cu pre-ferenţâ."
D. Pişcă desvoltă acest amendament.
Se primesce amendamentul dispunând că se pot vinde pământuri în corpuri întregi seu loturi mari cu licita iune publică.
B. Pisca propune ca când se indu corpuri mal mari de pământ să se pfţ> j vadă locul unde eventual s’ar putea crea comune nuoî, cu stradele lor, casele, loc de biserică, de scolă, căile vecinale chiar.
D. Gâmpinenu declară că parte este pentru amendamentul d-luî Pisca der că el trebuia mal înteifi discutat de comitetul delegaţilor. D-sea aretă necesitatea acestei discuţii.
Şedinţa se ridică la ora 5.
ULTIME SOIRI
SENATUL
{Şedinţa de adi 6 Martin)
Şedinţa se deschide la orele 3 sub pre-şedenţia d-lul D. Ghica, fiind presenţî 37 domni senatori.
D. Apostol Mănescu dă citire sumarului şedinţei precedente care se aprobă.
Se citesc două petiţiunî cari se trămit la secţiuni.
La ordinea Z‘leî fi*nci proiectul pentru modificarea unor articole din legea pentru venZarea bunurilor statului, d. Christo-polu, raportor, dă citim raportului şi proiectului.
Legea se ie în consideraţiune şi se începe digeuţiunea pe articole.
La art. 4, aliniatul I, d. dr. Severin propune un amendament, prin care cere să se specifice loturile, adăogendu-se cuvântul mari.
B. Câmpinenu spune că amendamentul nu eîn legătură cu ideia Senatului.
B. Fleva constată că două principii trebue să afirme legea: că nimeni nu mai are dreptul să ceră a fi împroprietărit: al doilea ca legea să aibă efectul d’a repartisa mal bine poporaţiunea; de
Serviciul par ic. al TELEGRAPHULUI
{Agenţia Ilavas)
Madrid, 18 Martie. — Marchis’rifi de Casaturte e numit ministru plenipotenţiar al Spaniei la Bucureşti.
Londra, 18 Martie. — Camera comun ■ lor. — Marchisul de Hartington, ministru de resbel, Z>ce capul lui Osman-Dig-ma a fost pus la preţ fiind-că a asasinat douî plenipotenţiari ce’I-a trimis generalul Graham ; cu tote astea guvernul englez nu pote aproba o asemenea măsură. Cu tote astea n’are intenţia de a rechema pentru acesta pe amiralulu Hewett.
Sgomotele de o crisâ ministerială persistă în cercurile diplomatice diu Londra.
Roma, 18 Marte.-Deputaţil majorităţii au ţinut o conferinţă pentru a se înţelege isupra alegere! preşedintelui Camerei, care trebue a fi ales mâine pentru înlocuirea d-lui Parini demisionat. 189 deputaţi erafi presenţî.
D-l Depretis, primul ministru, a anunţat întrunire! că va propune de a alege pe d-l Coppino şi că va face din alegerea sa o cestiune de cabinet.
Belgrad. 18. — Fostul ministru de finance e numit guvernor al Bănceî Naţionale.
Ber\in~ 18 Marbe.--Reichstangul. Cuocazia votului unul proiect jde lege relativ la un credit suplimentar de 18,750,000 mărci pentru marină, oratorii din tote partidele afi exprimat recunoştinţa lor administraţiei marinei; locotenentul-general de Caprivi, şef al amiralităţel, a mulţumi t-Reichstagulul pentru simpatia cemărtu. riseşte marinei imperiale şi pentru spri jinul ce ’î dă.
de
Informaţiuni de asâră
Iată ce citim în Neue freie Presse la 16 Martie :
„Ambasadorul român la Londra, d Ion Ghica, se află de câte-va Z>le în Bucureşti şi acestă aflare a sea se pune în legătură cu cestiunea Dunării, care, după scirile din Paris, va fi readusă lunele viitore la ordinea dileî de către puterile semnătore ale tratatului din Londra. In Bucureşti se crede că primul pas de făcut e instituirea comisiunil mieste şi fiind-că tocmai la acesta s’a opus până acum d. I6n Brătianu, apoi cabinetul său se va retrage în momentul oportun şi va face loc anul minister interimar pe tot timpul trebuitor pentru împlinirea acestei otărirl a conferinţei din Lon-don.“ După cum se pote vedea, acestă combinaţiune vine de la oposiţiune şi grefi îl vor putea corespunde faptele. Iată der o minciună grasă, pe care o recomandăm organelor de oposiţiune spre esploatare.
www.dacoromanica.ro
4
telegraphul
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe ţliua de 6 Martie 1884.
7»
Rentă araortisabilâ Renta română perpetuă.
Obl. de stat
Căile fer. rom. regale. Municipale .... Cas.I pensiuniloru 300 1. Scrisuri fnnciare rurale
Urbane
5°
5 “/» e°/„
67„
57„ io 5 7»
7"/„
5 "/o
67.
7%
Impr. cu prime Bucnresd 20 1. Ruc. Act. B,;ncel Naţionale a Rom. 500 1 » Soc. Credit. Mob. Rom. 2601 >	» Rom. de construc. 500
»	»	deasig.	Dacia-Rom.	3f	*.	•
»	»	.	Naţională 9A-	■	■
DIVEIţ/
Aur	contra	Argir. ■	•	■	•	•	•
,	,	Bit	9e Bancă-	•	■	■
Florin ffal Z™................>
Mărci Qeirf*'....................
Bancnot'™nces«.............
Cump. Vdod
95 7,
937»
987»
103 837»
730 917»
1027»
8875 9:
96
947» 99 7*
104
847»
235
De Închiriat «re»?
Nr. 2G, se aflii mal multe prăvălii de Închiriat de ia 400 lei în sus pe an, pentru ori ce comercifi s6fi meseriaşii, precum şi mal multe odăi apartamente îfl condiţiuul lorte avantagiose. - Doritoril/e vorti adresa a comptoarul acestui Ba zur.
10-1.
I. GRIGORIAN
Licenţiat fn Drept. Fost jud. de Trib. şi de Ocol
a îmbrăţişat cariera de advocat.—Orele de cousultaţiune: de la 8	10 diminua şi de
la 4—6 săra. Strada Sfinţilor No. 70. Casa Prodănescu	2-2-1.
De închiriat S,
din strada Semi-lunel No. 5, ce se compune din 4 camere, sus două şi jos bucătărie, odae de servitorii, pimniţă unde pote încăpea TO buţil. Doritorii se potil a-dresa la propietar Calea Victoriei No. 174, vis-a-vi de ministerul de resbel.
Or ier roman £&mtabiTitatea,
cunoscind tot «l’oţMâ şi limba Germană şi France?/, doresce a ocupa un post de u^mptabil.
B	ELEBlTltO-JiaKilDDCAD.
învrnliung lirovolală pentru lî> anni a doctorilor Mahie Craii, medici Uivontori, nie ,io l'Arhro-Sec, 40, la PARIS, pentru vin.Pian,a rădicăm a Hornidor (văiHniăturclor). Peria aci, banrlasriele n'au fost docăl t,c. eo simplo apparalo pentru a roriţino herniile ; Doctori Maoir au rrsolval problemul de a eoni im) §i a vindeca, cu 'nijlo'iil binlaglului Eleotro-Meilical, cai c contractă nervi, forlillcă fără sguduiro neci durere şi nesigură. vindecarea radicalu iii scurt temp.
Simplu 30 fr. — Dublu 50 fr. — insolit de instrucţiune.
2 75 2 75 2 087»
I 2.3 997.
897,
99'/»
IOV/»
34
1390
220
282
382
265
2 95 2 95 2 10 1 25 100 7,
AII BON RDARCHE
MATSON
ARISTIDE BOUCIGADT
Mnlson reconnuo In plus dig ne | de re titre par la boune quii-lite et par Ie bon mărcii^ reel | de touten ses marc han <! lues.
Le «yat^me de renii re tout | petit benefice et enti&remeiii de f ronlliince e*t abnolu duna leu 1 llaffAHina du
DON MARCHE
Paris	Noavenutes	Paris
I Les Magasins du BON MARCHâ sont Ies plus grands, les mieux ageneâs, Ies mieux orga-nises, et eomptent, â ce titre, parmi les euriositâs les plus remarquables de Paris.
Nous avons 1 honneur d informer les daraes que notre Gatalogue illustre des Nouveautes de la saison vient de paraitre et qu’il sera envoyd franco â toutes les personues qui en feront la demande.
1 Nous envoyons de meme franco, sur demande, les Ech-mtillons de tous nos Tissus nouveaux en So'e-rtes, Lainages, Draperies, Etoffes nouvelles, Tapis et Ameubleraents, etc., etc . ainsi que les Albums de ; n w Moaeles nouveaux ea Toilettes nouvelles, Robes, Costumes, Confecţiona. Modes et Codfares. JoDes Jupons, 1 etgnoirs, Costumes et Veteraents pour flllettcs et garţons, Lingerie, Linge confectionne, Cm-I brelles, liante, Cravates, F-leurs et Plume?, Chaussares pour Datnts, etc
J\os envois pour la Konmanie, la Serbie, la Bulgarie le Moutenegro effaRtissIe, ă par tir j«z une valeur de 25 fr. (Ameublements et Litiries rxceptis), sont expedics franco «le port contre iembouiseimnt jusqu’au port d’embarqucment, ou jusqu’aux stations de transit ă la sortie de j l Allemagne ou de VAutriche-Honqric.
I»aNIiiison du BON MĂRCI Ilcl 11*a do sucoursales ni en Criuu-e ni 6 l'Btmnger.
NU! NU! NU!
rior califugulul I»osz pentru a stîrpi ort ce bătătură. Acest balsam este premint cu diplome de către direcţiile medicale ale spitalelor!! din Viena. Veneţie şi din Lodi, precum şi aprobat de consiliul sanitar din Padova. rT «i Balsamulfi Califug Lasz cu uertincat eare am tratată bătăturile mele un singur flacon a ajuns ca să le stîr-piască cu totul şi s6 mft scapă de o boiă‘ de care credeam că n’o sfi mă maî vindec nici o dată.— Flaconul mare lei 2.
G. Tomaziu, Dorohoiă.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandrin, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", Bucurescl.
Cererile din provincii se fac la administraţia ţjiarulul Necesarul Bucurescl.
Ipitropia Aşezămintelor Brâncovenesci
Fiind că la licitaţiuneaţinută in ţiiua de 27 Februarie espirat, pentru vinderea materialului rămas de la fostele case ale preoţilor dupe cheiulu Dim boviţeî dărâmate la aliniere, n’all resul-Lat preeiurl satisfâcătdre; Epitropia publică, pentru a patra <5ră, că va ţine o nouă licitaţiune in ţjioa de 18 corent in cancelaria Administraţiei la ora 12 meridiane.
Doritorii de a concura, vor depune o garanţie provisorie de 150 lei.
LICOAREA DAMELORU
CU BASA D’AOtiîlONINE
PREPARATA DE CÂTRE D. ENJOLRAS
Pharmact8t in Lion.
Acăstă licăre esto rocomandată damelor obo-sito prin sânge şi pentru a preveni tăte bălele la care sunt ospnse o femeie : Bălă de matriţă, pierderi, dureri, derangeamente, sterelitate, consecinţe de naştere, vârstă critică, etc Se viude în tdte farmaciile, 3 franci cu cartea ce acompaniază fie-care flacon.
Deposit in Bucurescl, la Drogueria J. Ovessa
De închiriat
Hotelul Avram mobilat din strada B> besca Vodă Nr. 8 de la 23 Aprilie anul curent. Doritorii se vor adresa la d. State I. StancovicI, strada Colţel Nr. 14 pentru informaţiunl mal detailate.	2-2-1.
PREMIAT CU ÂNTEIUL PREŢ
MEDALIE DE AUR
la concursul agricol al Comiţiulul de Ilfov do la HerfestrSu în 1881 şi 1881 şi 1882 pentru iwoile varietăţi de pero numite :
RE&ELE SI EEOINA ROMÂNIEI
o
>
<n
> ' t-3
Asemenea premiat cu întâiul preţ : „Diploma de On6re CI 1“ si de Exposiţmnea a Cooperatorilor Români, în anul 1883 pentru deosebitele °.lităţl şi gusturi ale multor varietăţi de pere precum şi alte fructe.
ca.
La grădina GEORGE IOANID numită Bfăslea, situată în suburbia Icoana, strada Polonă, No. 104 aprope debise-rica Icoael se află de renijare pomi roditori, altoiţi, de diferite specii din cele mal renumite calităţi şi diferite etăţi. Preţul pomilor se pote vedea în catalog. Domnii amatori din districte şi din capitală, voind a avea catalogul, se vorfi adresa prin epistole la <]isa grădină şi îndată li se va trămite.
Ini „nmilns nnntnn	_____
UI SE RECOMANDĂ !!!
LOTTERIA
Autorisată de înaltul Guverna
pentru reconstruirea
Bisemei din orasinl Braila
cu ) atronagiu
S-ţii Apost. PETRU şi PA VEL
650 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
Costul Biletului este nai 1 lei
Biletele se pot cumpFra de la comitetul lotterieî (str. Bisericel) precum şi de la personele care afl bine-voit să se însărcineze cu desfacerea lor.
FABRICA
de
Vin de Şampanie
MULLER & C-ie Brăila
Acestâ fabrică oferă şampanie română sub nume de
CREMA DE ODOBESCI
în lăţjl de 6 şi 12 sticle, şi în ori-ce cuantităţî, cu 3, şi 4 1. sticla cn ramburs s6ă comptant, franco gara sâă portul Brăila, in-clusivă ambalagifl.
Qualititţl snperiOre
TIPOGRAFIA MODERNA
r_
'ţ-.’S

ă l, «t i-adu A.cu.dcmioI, «4
Stabilimentul tipogr. efectuiză Imprimate pentru autorităţi, U-vrage scolastice şi sciinţifice, «jiare quotidiane şi hebdomadare în tdte limbele modere — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi «le visită ji decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi orl-ce alte lucrări atingătoare de acăstă artă, iu diferite mărimi şi colori, etc.
Asemenea se insărcinizif şi cu Broşare de cărjJ, Cartimatr ji elegant poleite. Registre «le compta-bilitate de diferite mărimi ji rna-lităţl. Obiecte de inginerie, birouri $i cancelarii. Diferitecartouage.etc. Deposit complect de dieurse imprimate necesarii percepţiilni, judecătoriilor de pace, armatri, pentru moşii, păduri, mori. etc. ele.
J
Pentru mul multă înlesnire
autorităţile administrative ji comunale pot face cererile pentru materialul necesar prin scrisori franc t te înaintând costul
J

BE ÎNCHIRIAT c"
puse din patru odăi, bucătărie, odae de slugi, pivniţă, magazie de zidu, puţ; curtea pavată şi grădină cu diferiţi pomi altoiţi, lângă tipografia mitropoliei, strada Principatele-Unite, No. 38
n* seu de închiriat casele V lliwwiw mele din Giurgiu str. Cămăraşu, în apropiere de aleiu. Doritorii se pot adresa seO la sub-semnatul, proprie-taru".or, în Capitală str. Teilor No. 35, sefl în Giurgiii la d. Ion Dimitrescu, preşedintele Comitetului Permanent. C. Palama.
Anunciu pentru onor. public şi Lumea elegantă

De
Sub-semnatul, luând însărcinarea Administrărel acestei cafenell, are cnorea d’a anuncia numerosel sele clientele şi onor. public că va face tote sacrificiile pentru a mulţâmi pe visitatorî. ConsumaţiunI escelente şi serviciu prompt, două biliarde cu accesoriile lor nuol. Bere prospătă de Viena, sosind în fie care di.	ROTII
In toate serile SERATA MUSICALA	Antreprenorii] Cafenelelor Regala si Academiei
Ciâiwiiii I!i‘giilt1
"Ui
de la 23 Aprilie 1884 O Aiiilli w vestita pivniţa- Tunel supranumită Tunelu de Viaţă care are şi o altă pivniţă mare alăturea incăpătore de peste 80 buţil de vin şi care este situat în Calea Văcăresc! Nr. 22 vis-a-vis de Heresca. Doritorii se vor adresa proprietarului Ilie Atha-nasiu Lipatli, în Hanul cu Teiu Nr. 22.
Gradina Eliade
de închiriat
n
ATELIER
Strada Isvornl
>0.
c
Pompe de tote sistemele. Pompe noi de transvarsat vinurile. Fântâni d’applique şi Bornefontaines. Robinete de tot felul. Tuburi de fer, spijă şi plumbde tote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri. Tuburi speciale pentru private şi scurgeri cuaccesoriile. Qargouilles de trotuar. Lighiauuri de coborîre iscodare, [etc.
Mare deposit de spijă ornamentată
socle, pet d’eau, bănci de grădină, Grila juri pentru îngiădire, Stâlpi pentru rampe de scări. Furnituri şi insţalaţiunî comp’ete de Băl şi conducte de apă. Ace de ^oţel şi ciocane pentru tăietori de pietre cu 0 fr. 60 b. de kilogram	//
'	________________________P. KEILHAUER A^|
SSE£:5KSI2Saa3Ez
wKss’sssm?*'.
BRUDER KEPICH
Cel mai renumit
DEPOSITU DE M * SINE DE CUSUTU de tote sistemelel-    de tote sistemele
Cele mai Perfecţionate
MAŞINI
de cusut îi
cu 15 aparate
fârte Înlesnit6re PRECIURILE
foarte moderate
Depenâtor antomati-
Aruncător do suveică.
Suveica fără trecere a aţei prin găurele.
Aşezarea acelor fără vre-o măsură
.iiesurâtor metric §i ake coiistruoţiunî nuol fdrte simple ji practice___
PRECIURILE
foarte moderate
Plata se face in rate septemânale seu lunare
Garanţie pe 5 anî. — Inveţâtura gratis.
a	’l 1	Bucurescl, strada Şelari. Hotel Victoria; Galaţi,
□ PnOSltfîlG " 8tra^a Domnescă, lângă Hotel Metropol; Craiova, ■ sjra(ja Lipscani; Brăila, strada Mare.
BOLE CONTAGIOSE
recente sau vechi Scrofule bolele pieln {dartrit, Eczema, herpes, Lepra, etc.) şi alte afecţiuni resultăndu ain viciurile sângelui UtceriijjlanduUţ rhumatismtţulceraţiuni a legurei ji a le gâtului, tumori, incleituri, exostozi, impotenţă şi tdte accidentele siphy-litice dobândite sau ereditarie. Vindecare sigura si radicală a bâlelorl celorl mai inveterate si rebele tutulorl tratamentelor! prin
T
unici aprobaţi de către Academia de Medecina din Paris.
Unicii autorisafi de către guvernulu francesu.
Unicii admişi in spitalurile din Paris. Recompensă naţională.de24,000f.
Acestu medicametu fdrte plăcut intre-buinţaţu de 60 ani de către cei mari medici ca celu mai putinte depurativu cunoscut este unicul in tota lumea possedăndu aceste titluri onorifice şi avăndu obţinută aceste inalte distincţiunl cea ce indică imensa sa superioritate.
Depositu generalii: 62, r. de Rivoli, Paris
Uă broşura asupra •ceste băle însoţeşte fie-care cutie ’
DE VENPARE,
casele din strada Fântânei No. 20 bis, compose din 7 camere, bucătărie, pivniţă etc., cn două faţade, locul înflungime do 36 stânjeni. A se adresa la
proprietar: strada Isvoruil No. 69.
Inoentiune noua
1X0RA
Ed. pinaud
Săpun..... h	ixoba
Esenţă... ăi IXORA
Apă dejtoilettă.» 4b ixora
Pomadă... ds	IXORA
Oliu..... ii	IXORA
Praf de orez. ii IXORA
Vinaigre.. di ixora
37, boulevard de Stra sfionrg, PARIS
Preciurile cele maî moderato

IVonl
HOTE L
BULGARIA
co
Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totulu din nofl. Asemenea posedă şi unu mare Restaurant cu totu felulu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdiu pentru Cal şi un şoproD pentru Trăsuri cu Preeiurl forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorî să fie pe deplin
*—a
co
toci
l	Proprietar, SIFCIU TANE,	A	
			
			
	i r Uo e o in o bile w i Batoze		
hJ
-EUCURESCI -
L Strada Stnârdan, i
JOSEPH LEE
— EUCUEESCI —
4. Strada Smârdan, 4.
Singurul agent pentru ttita România al fabrice!
RUSTON PROCTOR & CSIE
LINCOLN (Anglia]
Roagă pe onor. public care poresce să ’l onoreze îu acest an cu ordinele s^le de a i le da mal curând căci faţă cu marele numfir de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşmelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
CU PBECIUBÎ FOARTE EFTIN E Semănători cu mâna ori cu vitele, Vinturătorl. Grăpl, Liante, Irion şi Pompe
iLr
B atoze de P or umb

Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro
VINERI 9 MARTIE 1884
IN BUCURESCT ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ANUL XV No. 3541.
ABONAMENTE
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an „ ş6se luni trei
Lei 24 „ 12 „	7
A
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . , Lei 30 n	Ş6se luni . ,	„15
»	treî „.............. 8
PENTRU STREIN ETATE
Pentru un an............Lei 40
ş6se luni . . .	„ 20
» trei „	.	„12
Abomimentâ ae fuc ia 1 ai 1B a iit-cftrel luni.
.Redacţiunea Str. Academie! No. 15 bis.
ANUNCIIRI ŞI RFCLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu o respunsăbiiă.
Epistolele nefranca e serefusă; ar-ticolil nopublicaţi se ard,
Director politic, I, C. FUNDESCU
SCIRI TELEGRAFICE
(Dup6 fiarele străine)
Londra, 18 Martie. — In camera comunelor domnesee îngrijire în privinţa sănătăţi! d-lul Gladstone; se vorbesce asemenea şi despre o neînţelegere în cabinet, anume că Gladstone este opus lui Hartington, care cere un protectorat stabil asupra Egiptului şi o acţiune energică în Sudan.
Londra, 18 Martie. —In articolul sătt de fond, Daily News publică următorele : „Ţâra a scăpat Sâmbătă de alternativa retragerii cabinetului seu disolvăril parlamentului, numai fiind că miniştrii aă găsit destul liberali spre a respinge moţiunea Labouchâre; pericolul n’a trecut însă. Crisa, care a lost acută Sâmbătă, pote să revie în fie-care sără. E vădit că esista înţelegere între diferite grupuri ale oposiţiunil; răspunsul d-lul Dilke însemna că disolvarea parlamentului e forte posibilă."
Paris, 18 Martie. —O telegramă a generalului Millot anunţă că colonele Nâgrier şi Briere aă ajuns pe inamic şi ’laă alun gat din posiţiune în posiţiune. Inimicul lăsă în urmă tunuri, muniţiunl şi stâgurl.
La France anunţă că Papa lucrâză pe lângă curtea şi guvernul din Madrid pentru încheiarea unei alianţe franco-spaniole, cu privire la politica colonială a ambelor ţări.
Madrid, 18 Martie. —După cum se anunţă s’ar fi făcut mal multe arestări în prov , cie; ministerul n’are de gând să suspende garanţiele constituţionale.
■nărui Epoca, într’un articol forte violent contra Sviţerel, ţlice că Spania nu va fi liniscită pe cât timp Zorilla va fi adăpostit în republica elveţiană.
Teinişora, 18 Martie.—Două sute de români, din tote unghiurile comitetului Te-mişorel, şi în mare parte ţărani, aă ţiiţut etl o conferinţă în vederea alegerilor. D Rotariu, redactorul Luminătorului, socote că a venit timpul ca Românii să intre în acţiune. După ce vorbi în acest sens şi d. Papp, adunarea primi propunerea cu una nimitate, se alese apoi un comitet central compusă din d-nil : Rotariu, Ungureanu, Fojka, Damşa şi Lazăr, şi mal multe subcomitete pentru diteritele circumscripţiunl electorale. Românii otărftră ca, în circumscripţiile unde se vor afla în minoritate, să se unăscăcu oposiţiunea. D. Papp mulţumi apoi celor cari s’aă grăbit a lua parte la conferinţă, şi la acesta respunse un ţăran în numele consătenilor lui,	că ţără
nimea se bucură de începerea acţiunii.
Fetersbnrg, 19 Martie. — Journal de S.-Petersbourg constată caracterul liniscit al desbaterilor din camera lorzilor cu privire la ocuparea Mravulul. S’ar putea crede că, în Anglia, posibilitatea unei ciocniri latre cele două puteri în Asia se so c6te ca nulă.
Berlin, 19 Martie. — Reichsfreund afirmă că principile de coronă e forte mulţumit de alcătuirea partidei liberale independintc prin contopirea secesioniştilor cu progresiştii. Adunarea liberalilor-naţional! a otărât să ţină, faciâ cu noua partidă, o linie de purtare prietenăscă.
Cristiani», 19 Martie. — Tribunalul regal s’a rostit asupra ministrului de Stat Kjerulf. Acesta e condamnat la rădicare din funcţiuni şi amendă de 600 corone.
A se vedea Ultime ScirI pe pag. III.
B0CDBESC1, JODI8 MARTIE
_ Atât telegramele cât şi fiarele aD adus scirea despre o întrunire mai multe notabilităţi române peste Carpaţî la Pesta, spre a
ne
de
de
se
sfătui şi a se organisa în vederea viitdrelor alegeri ce trebue se aibă loc în Ungaria şi statele dependinţe de ea.
Acum avem şi resultatulti finalti aî acestei întruniri.
In şedinţa a doua s’a citit de Mitropolitul Miron Romanul şi s’a primit cu unanimitate urmStorea programă :
I.	Partida se reazimă pe basa drep-tuiuî actual al statului şi pe acela al Constituţiunei patriei şi va lua parte la alegerile pentru Reischstag în tdte districtele locuite de Români.
II.	Partida va lucra ca legea naţionalităţilor să fie aplicată consciin oios in tote direcţiunile, maî cu sâmă în ceea ce privesce respectarea lim-bei române în funcţiuni, întrebuinţarea inteligenţei românesc! şi trebuinţele institutelor române de cultură.
III.	Partida va tinde la întinderea şi în Transilvania a lege! electorale din Ungaria.
IV.	Partida va interveni pentru îndreptăţirea tuturor confesiunilor re cunoscute în stat şi va cere ca acestea să-şi pbtă regula, în mod liber şi autonom, afacerile privită re la instrucţiunea bisericescă şi fundaţiunî.
V.	Partida va lucra la reformarea Constituţiunei în sens liberal, la întărirea marilor principii de libertate, egalitate şi fraternitate şi la îmbunătăţirea adminisfraţiunel, şi fiind-că partida liberală a ţârei se basezâ pe aceste principii, partida acesta se u-nesce cu dânsa.
După acăsta se alege un comitet compus de d-nii Dr. Iosef Gali, Ge-orge Şerb, Ionescu, dr. Cornelii! Dia-conovicî, D. Bon'ciu, Ludovic Ciato şi Leonte Simionessu.
Viitorul se declară organ al partidei formată.
Nu cunbscem tăte aceste persăne cari compun comitetul partidei de acţiune al fraţilor noştriî de peste munţi, dâr ne pare că vedem înfiinţarea lui. Noi am fost tot d’a-una pentru luptă, fiind-că din ea ese negreşit un câştig, maî curând sâii maî târţhQ. Decâ natură nu pote să esiste fără mişcare, cu atât maî cu sâma omul care este un produs al natureî Şi dacă omul singur e dator să lupte pentru esistenţâ, cu atât o colecti vitate care se numesce naţiune şefi ţârâ.
Esemplele sunt nenumărate că din acţiune s’ail născut naţiuni, s’ati format unele state şi altele au scăpat dintr’o stare nenorocită. Esemple sunt ărâşî că din nepăsare, din moliciune alte naţiuni au murit, aii dispărut.
Dâr ce se ne maî ducem aşa de parte, ce se maî căutăm în istoria timpilor trecuţi esemple, când le a-vem faciă chiar în present şi chiar din colo peste Carpaţî.
Statul ungar se compune de mai multe naţionalităţi de la dualism în-cbce. Tâte aceste naţionalităţi aii luptat în alegerile trecute şi ati avut representanţiî lorii în Camera din Pesta. Aceşti representanţi au luptat, şi dâcâ ati câscigat puţin sâfl n’atî câscigat nimic pentru naţiunea lor, cel puţin drepturile şi libertăţile trecute ale acelora pe cari îi repre sentau n’au perdut câtuşi de puţin. Acăsta totuşi est un câseig
Nu tot aşa s’a întâmplat cu românii. Dâcă Banatul a fost represen tat întru cât va, un mic numă nu pote se facă ceea-ce ar fi făcut un număr maî mare. Representanţiî bănăţeni au fost puşi chiar într’o posiţiune încurcată şi puterea ungu-râscă a nesocotit cererile lor iso-
late şi a făcut aceea ce a voittl acolo unde nu întâlnea opunere; negreşit vorbim de opunere legală, căci, dupe cum am mai $is şi altă dâtă, nu suntem pentru acţiuni violenţi cari de mai multe ori aduc pagube de cât câştig, ci pentru acţiuni înţelepte şi In cercul drepturilor şi legilor.
Acăsta nu este numai opiniunea nostră ci încă şi a unui însemnat organ de publicitate din Viena, Neue Rreie Presse. Acest Ziar, vorbind despre pregătirile acestea din Ungaria pentru nouele lupte electorale şi bănuind că şi primul ministru unguresc, d. Tisza, le încuragiază ca să paraliseze acţiuuea oposiţiuneî radicale şi slave, şlice între altele :
„Dacă d. Tisza va reuşi să nimi-cescă pasivitatea românilor, apoi va dispare din dieta ungurescă lacuna ce
0	pricinuesce abţinerea românilor şi românii vor intra pe terenul politicei de activitate, pe care nu’l vor maî părăsi. Nu le va fi cu greii activiştilor se dovedâscă alegătorilor!! lor, că sufragiul universal, care e carinţa politicilor de pasivitate de până acum, nu a adus ţârei de cât vătămare. Naţiunea română se află şi astăzi încă tot în starea mi serabilă, servilă, care deşteptase compătimirea împăratului Iosif, de şi in decursuld timplui au trebuit să se schimbe multe lucruri spre mai bine. Românii sunt şi astăzi poporul celQ mai înapoiat în desvoltarea econo mică din imperii!, răii nutriţi, nelu-crătorî (?), fâră bună stare şi cultură, indouit nenorociţi prin isolarea lor de la viaţa publică. Ei credâu şi sperau nebunesce într’o diversiune de „eliberare" de la Yiene; popii lor nu le putâu povesti în deaj,..ns, că dânşii, fiind „stâlpii tronului" în anii i848—1849. nu vor putea rămânea pentru tot-d’a-una la graţia „rebeli lor" unguri; ati repetat probabil a-dese-ori cuvântul lui Şaguna: „răb dare!" Astfel conducătorii au ţinut cu destulă lipsă de consciinţă pe a* ceşti sărman! alpinidin ţera Carpaţilor, părăsiţi de natură şi lipsiţi de cultură, intr’un indiferentism din cele maî rele, respingând înţelegerea cu maghiarii, sperând intr’un Mesia militar (cum a fost Schwarzenberg, Wolgemuth, Pu-chaner) set! într’o reacţiune- cislaita-nică, care ’şî-ar asverli valurile şi in Ungaria. Ideia libertăţeî civile este încă streină românilor; cum că capul statului, împăratul care e şi Regele Ungariei, a pus jurământ pe libertăţile ţârei, acest lucru trebue să i se esplice maî înteiu românului Der mat de căpetenie ar fi, să
1	să spună odată, cum neuitatul e-piscop Şaguna (reposat în 1873), creatorul mitropoliei greco-orientalâ-românâ, cel maî puternic apostol al bisericeî, scolei şi limbeî române, a cărei lealitate era atât de recunoscută în Yiena pe timpul răsboiului .civil, după ce lucrase politicesce atât de mult timp in sens anti-maghiar, un apărător al constituţiunei din Februarie, membru al casei de sus aus-triace : a încheiat pace cu Ungaria, a mers la dietă ca membru al casei Magnaţilor in Pesta, a luat parte la desbaterile despre încoronare şi a primit, legea naţionalităţilor." Influenţa lui Şaguna n’a maî avut’o nici unul dintre urmaşii săi. Naţionalii său pasiviştii s’ati amăgit pe sine şi pe popor: un popor de două mi-liâne şi jumătate, cum sunt românii, nu trebuie să se retragă nemulţumit.
Deci, afară din câte va cuvinte improprii din acest articol, fondul este plin de adevăr şi intra cu totul în
vederile ndstre, cum sperăm că va intra în vederile tutulor dmeniloru cari doresctl prosperitatea fraţilortl noştri de peste carpaţî.
La luptă der, români, şi Dumnezeii să vă ajute a triumfa pe calea paciniceî desvoltări.
După visita d-lui Giers la Friedrichs-ruhe se vorbi şi despre proiectele de de sarmare a puterilor ; se (|icea însă că cei doui cancelari n’au atinso de cât în trecăt, în al. doilea loc. Acum (ţiarul Nord revine asupra cestiunii şi recunosce trebuinţa neapărată măcar a unei desarmărî parţiale. Numitul (Ţar crede că apropierea Rusiei de alianţa Austro-Germană, a ridicat acesteia caracterul unei coaliţiuni şi a unei alianţe îndreptată contra cuiva. Desarmarea şi reducerea cheltuelilor militare e impusă de starea financiară şi morală a tuturor statelor europene, căci Europa zace supt greutatea militară şi e minată de anarhie.
Desarmarea n’ar putea să urmeze însă de cât dintr’o înţelegere generală şi de bună voie; ea nu trebue să fie o cursă şi apărarea naţională nu trebue să-şi părdă garanţiele. Le Nord încheiă provocând opiniunea publică şi generală să se ocupe cu cestiunea acăsta.
Insistenţa organului oficios râs, asupra desarmâriî, e demnă de remarcat.
—	Cu tote că s’a desminţitfi scirea despre retragerea cabinetului, omenii cu esperienţă <|ic că situaţiunea este din cele mal critice. — Gladstone, acum ca şi în 1874, iaciă cu micşorarea majorităţii, are de gând să disolve parlamentul. — De altminteri cabinetul, este divizat şi nu cunosce gândurile d-lui Gladstone. — Afară de neotărârea observată faciă cu Sudanul, neotârâre care nemul-ţumesce atât ţera, cât şi pe unii din membrii cabinetului, disolvarea e favorizată şi de d. Parnel, care speră să introducă în viitorulQ parlamentă un mai mare număr de aderinţi aî săi. Dâcă maî adăugăm la acăsta, nemulţumirea armatorilor contra bilului de navigaţiune, pre cum şi oposiţiunea conservatorilor!] la propunerea de reformă a legei electorale, şi greutăţile ce le intâmpină pro-îectulu de reformă comunală a Londrei vom avea situaţiunnea esactă.
Nu e de mirat dâr că d. Gladstone să fie bolnav; asemenea n’ar fi de mirat să se bolnăvâscă şi parlamentul.
—	In facia întinderii Ruşilor în Asia centrală, cestiunea grabnicei reformări a armatei, formâză objectul celor maî se-riose studii la ministerul de rSsboiu en-gles. — S'a propus, mai înainte de tote sporirea efectivului armatei Britanice, atât în Anglia cât şi in colonii.
INFORMATIUNI
In numărul nostru de la 25 Februariu trecut, vorbind despre procesul d-luî N Gridov cu d. M. Gr. Sturza, care s’a judecat la înalta Curte de Casaţie, am <|is că recursul d luî Gridov a fost primit.
D. N. Gridov ne trimite din Piatra ur-mătorea epistolă în privinţa, acăsta căreia ne grăbim a’î face loc în colonele <|iaruluî nostru:
Domnule Redactor,
Piatra, 5 Martie 1884.
Reiaţi unea ce voiţi face în puţine cuvinte asupra acestui distins proces ce este în tote părţile luî tare luminat, va proba, d-le redactor, tuturor legalitatea avisului publicat de organul d-vostră*
Mai mulţi din prietenii mei, aceia cari cunoşteau cu desăvârşire nefondarea ho-târîreî curţii apelative din Iaşi în procesul de împresurarea moşiei mele Davideni de către Yoevodul Mihaî Sturdza, venind la mine m’aă felicitat de casarea hotărîriî.
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francla Havns Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Micoud, 81 Fleet Street. E. C
Austria. Hassenklewer, et Comp. Ungaria D. Moritz Wiest, in Buda-Pest. Servitenplats.
Tf tia Str. Academiei No. 24-,
AlLv<'r>du’mî tot-o-dată şi avisul publi-Cat „ '^•Yoful din 25 Februarie 1884, No. 3531,	privinţă.
N am avut ^ „ât marginirea a spune prietinilor mei, e>. blicarea se vafifâ.
cut de reporterul A>	^ care
ascultând desbaterile 2Q Februarie când safi căutat proces^ fogt -de casarea hotărârii.
Dar înalta curte de justiţie .
i ■	, .	i 1 casa.*
ţiune a bine-voit a pronunţa respir a
recursului în favorea Voevodului.
Primiţi vă rog înaltele mele considb raţiuni.
Nicolae Gridov
—o—
D.	Aureliu V. Ursescu, student al fa-cultăţei de litere din Bucurescî, bine-voind a oferi museuluî de antichităţi următorele cărţi: Poemele lui Homer, un voi. folio, ediţiune din 1853; Epistolele lui Cicerone, un voi. 8, din 1726, şi voi II din Lucian, for. 8 din 1619, ministerul ’I exprimă mulţumirile sâle pentru aceste oferiri.
—o—
La 30 Martie viitor se va ţine la primăria oraşului Tulcea licitaţie pentru darea în întreprindere a construcţiunei în acest oraş a două localuri de scole primare.
Concurenţilor li cere o garanţie provi-sone de 6700 le!.
—	o —
Corespondentul nostru din Viena ne scrie că simpatica artistă română d-ra Barsescu, care a fost salutată cu atât de mare entusiasm pe scena teatrului Ring din capitala Austriei şi care se îmbolnăvise într’un mod îngrijitor, se află acum pe cale de însănătoşire.
Medicii erafi cât pe aci să supună pe eminenta artistă la amputarea unu! picior,
—	o —
Mâine la ora 1 p. m. Academia Română va ţine şedinţă publică.
D l Tocilescu va face un raport asu pra cercetărilor din urmă întreprinse la turnul de la Adam Clisi.
—o—
A<|I Curtea cu juraţi din Ilfov va judeca procesele luî G, Nicolescu şil.Cihi cel d’ântâiii este acusat de fals în acte publice, cel de al douilea de falsificare de monede.
—	o—
Secţiunile Camere! deputaţilor, afară de secţiuneie 4 şi 5 ’şî-au numit deja delegaţi în cestiunea revisuire! Constituţiunei. Aceştia sunt: Delegatul secţiune! I, d-nu Ion Borescu; al secţiune! II, d, general Călinescu; al secţiune! III, d. V. Lascar: al secţiune! IV, d. D. Beren deiu şi în fine al Secţiunei VII, d. Ion Poenaru Bor dea.
—o—
Aflăm cu părere de rău că d. Th Speranţă, colaborator la Contimporanul, se află grea bolnav.
Ii urăm o repede însănătoşire.
—o—
Am publicat în ultima corespondenţă din Berlin că partida liberală s’a fusio-nat cu cea progresistă, formând un nou partid sub numele de partidul liberal. Atjî corespondentul nostru din Capitala Germanitl ne comunică că, prin cercurile bine informate de acolo, se vorbesce că şi partida socialo-democraticâ — Democratică este în ajun de a se contopi cu sus numita partidă liberală, pentru ca ast-fel în unire să potă lupta cu succes contra votărei legei socialiste, a cărei citire se va face pentru prima oră adî
8 (20) Martie. De asemenea ne mai face cunoscut că au început deja şi agitaţiunile pentru alegerile pentru noul Reichstag, cari se vor face în curănd.
—o -
A seră la ora 6, d. G. Bibescu a avut o lungă întrevedere cu d. D. Brătianu,
—o—
www.dacoromaoica.ro
2
TELEGRAPHUL
elarg de x interesantă,
Se asigură că partidul conservator s’a fusionat definitiv cu aşa numiţii sinceri liberali şi că în curând se va da la lumină un manifest.
"Vom vedea.
—o—
In Iaşi mai mulţi tineri aii format o societate filarmonică numită Lyra. Scopul acestei societăţi este desvoltarea artei musicale.
—o —
In filele de 28 şi 29 Februariu, scrie Şiretul din Brăila, toţi primarii judeţului nostru aii tost convocaţi în sala comitetului permanent sub formă de conferinţă.
D. Dimitrie Mărgăritescu, preşedintele respectiv, între altele le-a esplicat drep turile şi datoriile ce ah ca autoritate f de locuitori şi interesele acestora/
Ne permiţăndu-ne spaţiul, rul brăilăn, de a vorbi mai ** aror acăstă conferinţă în adev promitem a reveni pri-,.*11	, J
v	„ „• ruinul circular dat
când vom publica f
„ .casiune. primarilor cu acer'
— o —
Societate	poporalul roman
. a ales ast-fel comitetul ei.
1	p a*nte, P. S. S. Mitropolitul Iosif vir /e§edlnţf) dd. Al. G. Şuţu, V. Paladi
- Ionescu profesor; casier, d. Victor ^astan. Din sorginte sigură află Curierul Balasan că d. Castan nu’i dispus să pri mdscă acăstâ onore care ’i-a făcut’o dd membri ai acestei socităţi, alegându’l casier.
—o-
Resultatul proceselor Curţii cu juraţi din Iaşi, de la deschiderea sesiunei şi până marţi în 6 a. c. este următorul
1)	Mihalachi Spânu, pentru omor, condamnat la 2 ani închisore; 2) Cost. Bar-baciu pentru omorul lui Enache Cons-tantinescu, condamnat la muncă silnica pe 7 ani; 3) Ion Georgescu pentru delapidare de bani publici şi falş în acte publice achitat; 4) Nic. Dorofteî Ionescu pentru furt prin efracţiune şi escaladare condamnat la 3 ani de închisore. Urmă-tărele procese mai Sunt a se judeca, 1) Ion Iordache Manole pentru omor cu voinţă ; 2) Gh. Cărăuşu şi Tăder Mihalache a lonesei pentru tâlhărie; 3) Elena Mo-roşanu pentru infanticid ; 4) Gh. Hută şi Petru Dimitriu, pentru falş în acte publice ; 5) Toder Ionescu, Gavril Ionescu şi Maria lui Gavril Ionescu pentru falşi ficare de monedă.
—	o—
D. T. G. Djuvara, primul secretar al legaţiunei nostre din Constantinopole, a sosit în Capitală.
—	o —
Aflăm că perceptorul din col. de verde care dispăruse lăsând un deficit de 11600 lei, a fost arestat la domiciliul săh.
—o- -
In curând va sosi în capitală d. A. Odobescu, primul secretar al legaţiunei năstre din Paris; d-sa vine spre a lua parte la lucrările Academiei, al căreia membru este.
—	o —
Aflăm conferinţa că alegătorilor români din comitatul Sibiu a aderat cu unanimitate la programa naţională de la 1881 şi a decis să menţie politica sea până la viitorea conferinţă generală, fără a se contopi cu vr’un partid.
In <Jiua de 16 s’a ales comitetul central şi cinci sub-comitete.
Comitetul general de infanterie $1- a ţinut ieri ultima şedinţă, sub prezidenţia d-lu! general G. Anghelescu.
— o—
In curând va apare în Piesei un noii <|iar politic, intitulat Alarma.
La 10 curent va -*vea loc la Ploescî un bal dat de magistraţii şi advocaţii din localitate ^ntru formarea unei bi blioteci a trienalului local.
Pentru «iest bal s’a angajat bătrânu artist '’uest cu orchestra sea.
.	—°—
t-’o. Iănide, presidentul Camerei de ■urnercih din Bucurescî publică în Monitorul de aiji următorele:
In No. 9, de la 26 Februarie 1884 farului Curierul Financiar a apărut notiţă sub rubrica „Corporaţiunea agen ţilor de schimb constatată încă o dată ca sistem periculos pentru pieţele române," notiţă relativă la o şedinţă intimă a a-cestei Camere, prin care se afirmă că d. D. Tănâsescn, în calitatea sa de secretar al comitetului bursei, ar fi adresat Camerei un raport, constatând mal multe infracţiuni la legea şi regulamentul bursei, ce s'ar fi comiţând de d-nii agenţi de schimb pe lângă bursa din Bucurescî Acăstă notiţă fiind relativă la o dis cuţiune urmată în mod confidenţial în sînul Camerei, şi fiind fărte depărtată de realitate în privirea comunicărilor făcute Camerei de d. secretar D. Tănăsescu împreuhă cu d. sindic al bursei, subsemnatul, preşedinte al Camerei, ’şi ţine de a sa datorie a aduce formală desmin-ţire şi a declara că <|iarul Curierul Financiar a fost rău informat despre cele petrecute în şedinţa acestei Camere de la 16 Februarie 1884.
Preşedinte, S. lonide.
Coalitiiea contra anarchiei
Diarele italiane anunţă că Francia şi Elveţia au refusat în mod hotărîtor d’a intra în liga anti-anarchică care se plâ-mădesce de cât-va timp. In acăstă privinţă, (Jiarul belgian la Reforme face ur mătărele observaţiunî:
„Acăstă abţinere trebuie să fie luată în sămă pentru Francia şi Elveţia, căci sciut este că pentru străini legislaţiunile actuale permit aprope tot, şi nu esistâ fapt odios şi arbitrar care să nu fie legal. Cât despre proiectul d’a se trămite străinii espulşi la hotare, spre a-I preda în mânile agenţilor guvernului limitrof, ar fi estrădarea politică sub o formă ipo criţă, şi lucrul ni se pare atât de monstruos în cât refusăm a-î da crezare.
„D. Gladstone ar fi declarat că nu iote face nimic fără un vot special şi şi-ar fi reservat se studieze dacă îî e cu mtinţă a presinta unul Parlamentului. Leaderul partidei liberale englese nu vâ voi de sigur să măgnescă sfârşitul carierei sale prin o lege atât de reacţionară.
„D’altmintreli, primejdiele „comploturilor dinamitei“ sunt în mare parte închipuite. Diarele engleze anunţă că spionii trimişi la Paris, pentru a căuta în colonia americană şi irlandesă pe autorii seu complicii cxplosiunilor din Londra, ah căpătat siguranţa că naţionaliştii, fenianî
ori anarhişti refugiaţi la Paris, sunt cu totul străini de aceste fapte, ale căror origine trebue căutate în America.
„Din partea sea, guvernulă Statelor Unite a luat singura măsură ce trebuia s’o ia. Attorneyul general a trămis ofi cerilor ministerului public o circulară în care le recomandă să veghieze asupra fabricării materiilor esplosibile; se vor besco şi despre o lege specială în acăstă privinţă, destinată a împedica prepararea în America a esecutăriî crimeloru contra personelor ori instituţiunilor din străinătate.
„Cu măsurile represive, nu se iaă in Europa disposiţiuni pentru oprirea şi pedepsirea încercărilor criminale, nu, dăr pentru vânarea ideilor democratice. In acest scop trei imperii autoritare (Germania, Austro-Ungaria şi Rusia), Spania păte şi Italia (care face înlăuntru o represiune crâncenă contra ori cărei cercări de propagandă socialistă, cu miijld-ce legale mai mult de cât îndoelnice) se vor înţelege de minune, dăr putemă spera încă că numai ele se vor liga.
„Guvernul spaniol, — care nu păte de alt-fel să dea ligei autoritare de cât ser vicii cu totul platonice — ar face multh mai bine să nu scotă din sărite pe liberali prin măsuri reacţionare. Tăte fiarele independente din Madrid, afară de cele Carliste, s'aii întrunit pentru a protesta contra măsurilor grosolane ale ministerului conservator Canovas, cu oca siunea confiscării archi-nelegale a formelor (farului Progreso.
Trebue să sperăm că desfiinţarea tuturor libertăţilor de către un ministeru tară scrupule, disolvarea seu suspendarea consilielor comunale şi provinciale, presiunea incalificabilă în alegeri care a trage condamnări la ani de munci sil nicâ pentru un articol de (|iar, şi ten dinţele clericale ale mininisteruluî voru întruni în fine pe toţi liberalii într’o singură partidă, care va putea face să se simţă în un mod eficace puterea şi voinţa sea d’a nu ierta mai mult timp o asemene-stare de lucruri.
„Prin unire, democraţii spanioli ar putea lesne triumfa şi sperăm c’o vor înţelege."
DIN ŢARA
O nascere cu resultat funest —Rada, soţia lui Manolache Dincă Nisipănu din comuna Gropşani, judeţul Romanaţi, în năptea de 26 spre 27 Februariu trecut, născut 3 copii morţi, şi dupe câte-va ore, a încetat din viaţă şi muma.
TfRGUL DE LA SEVERIN
Supt acest titlu, unul din distinşii noştri! economişti scrie urmetdrele:
— In camera deputaţilor s’a tratat către începutul lunii o cestiune din cele mai importante pentru comerciul judeţelor de peste Olt: a fost vorba despre înfiinţarea unui târgh de rîmători în oraşul Severin. Cestiunea nu este de tot nouă. Mai acum doul sau trei ani ne aducem aminte că d. Aureliană în calitate de deputat “a desfăşurat înaintea Camerei tote peripeţiile prin care trecea ie atunci comerciul cu râmători ce se Acea cu Ungaria; a arătat, una câte una
t6te dificultăţile ce întâmpină comerci anţii noştri! olteni de cum trec graniţa şi până ce ajung la târgul de la Stein bruck de lângă Pesta; şicanele de tot felul la care sunt espuşi în virtutea unor regulamente sanitare făcute în capitala Ungariei; în fine a făcut să reiasă că în virtutea unor regulamente, autoritatea sanitară din Pesta păte fărte bine sâ’ţî ia o turmă de porci şi să o trăcă lasâ-punarî plătindu-ţi după tarife făcute pentru acest sfârşit.
Cestiunea înfiinţării târgului la Severin a mai venit în Cameră şi în presă, însă fără să se ia vre-o resoluţiune. Nici cu ocasiunea discuţiunei făcute de rândul acesta nu s’a decis nimic. Nu se refusă înfiinţarea unui târg la Severin, însă se face apel la iniţiativa privată căria guvernul a promis că T va veni în ajutor Se nasce întrebarea: înfăţişăză niscai va folăse înfiinţarea acestui târgh, safi este una dintre acele propuneri ce obicinuesc a se face fără să se aştepte vre-o soluţiune ? Dacă este folositore ces tiunea merită să’fie studiată de cei drept şi o-dată formula găsită să se pună în aplicare.
Toţi recunosc că comerciul cu remători care a scăzut în cei din urmă ani este ramură de producere însemnată pentru agricultura năstră; căci prin îngrăşarea acestor animale se preface în carne In grăsime porumbul ori alte producte în anii când preţurile sunt scăzute.
Trebuie ca speculanţii sâ tragă folăse de ore-ce în loc sâ se vîn<Jă porumbul se preferă îngrăşarea rîmătorilor. Decă acest comerciu a fost folositor în trecut şi în present, putem încredinţa că în viitor va fi cu mult mai folositor. Cum stafi astă (JI relaţiunile comerciale internaţionale, faţă cu crescerea pe an ce trece a importaţiunei de cereale din A-merica, Australia şi India, ca mâine ş din Africa, agricultura europenă va nevoită a reduce cultura cerealelor sporind producerea vitelor. Animalele, ca şi unele din produsele lor, nu se pot transporta nici cu atâta. înlesnire nici cu atât folos, precum se transportă grânele S’a făcut încercări şi după cât se pare resultatele n’au fost mulţumitore. De câţi-va ani multe din Statele europene caută a spori crescerea vitelor, fiind că desfacerea lor aduce mai multe folose.
Cu voiă fără de voiă şi agricultura română trebue să apuce pe aceiaşi cale ; ipteresele nostre ne impun a nu concentra tdte puterile numai în producere de cereale. Vecinii noştri unguri şi galiţianî ah înţeles acesta de câţi-va ani, şi numai ast fel putem esplica resoluţiunile uate de atâtea societăţi agronomice şi economice în favorea încuragiăriî cresce rii vitelor şi a protecţiuneî acestei spe-culaţiunî contra concurenţei române şi serbe. Am arătat când s'a vorbit la Pesta şi la Lemberg contra concurenţei române, măsurile de ocrotire ce se pro pun, Şi cu acea ocasiune am citat cuvintele semnificative rostite de baronul Appony, ca sS învSţăm de la principele Bismark de a nu subordina cele mai vitale interese economice con sideral lunilor u politice, fiind-că aşa procede Germania cu noi (cu Ungaria), care de şi pune. cel mai mare preţ pe menţinerea alianţei cu monarchia nostră, totuşi urmeză faţă cu noi ' Iinteresul agriculturei nostre reclamă să dăm o mal întinsă desvoltare produc-
ţiei vitelor, însă de o dată cu acăsta trebue să căutăm şi mijlăcele cele mai nemerite pentru a înlocui vîmjarea lor; caută să cercetăm cari sunt cei mai buni consumatori la care să ne adresăm. S’a crezut că tote vitele cari trec frun-tariele Ungariei se vînd în acăstă ţâră; erăre complectă: multe sunt cumpărate pentru alte ţâră, aşa în cât Steimbruch ne servesce mai mult ca un târg unde ne putem vinde marfa. întrebarea este n’ar fi bine ca şi noi să înfiinţăm la graniţa năstră un asemenea târg, fără ca cu acăsta să împedicăm 'speculanţii cari vor voi să mărgă la Pesta? Nu ar fi de folos ca streinii cari ah trebuinţă de vitele năstre şi păte şi de ale vecinilor noştri bulgari şi sârbi să vie la graniţa nostră în loc să ne ducem noi la Steimbruck ? In afară de orl-ce con-sideraţiuni economice, bunul simţ ne spune că da; este neapărat ca România să înfiinţeze la graniţa sea un târg internaţional de vite. Sunt cari cred că nu vom reuşi, şi pentru ce ? Ce ore neguţătorii de vite din alte ţări se ceră cui-va ca să vie la Severin? Avem memorie scurtă şi ne este lesne să cugetăm înainte de a ne rosti în cestiunele mai vitale. Cum ore uitarăm aşa de curând că mai acum două-^ecl de ani se înfiinţase pe piaţa capitalei un târg internaţional pentru cumpărarea gogoşilor de gândaci de mătase, Â a sămânţei şi a mătase! ? Cum uitarăm că atunci veneu neaduşi de nimeni, Italieni şi francezi cu pungile pline de napoleoni spre a cumpăra sămânţa de gândaci ? Şi decă ne-a părăsit vina este a nostră, căci n’am sciut să îngrădim acest comerciu bănos cu tăte garanţiele necesarii.
Cum de nu vedem că de când filoc-sera a atacat vieîe franceze comercianţii francezi s’ah dus în Italia, în Spania după vinuri; că chiar aci la noi s’au înfiinţat tot de către francezi, două fabrici de coniac şi s’au espediat vinuri roşii de ale nostre până în Francia ? Severinul este la o palmă de loc în com-paraţiune cu America, Africa, China şi Japonia, şi cu tote acestea neguţătorii europeni se duc după marfa care le trebue dincolo de mări. Să afle comercianţii că avem producte, vite şi altele la Severin şi să fim siguri că vor veni nepoftiţi de nimeni. Afară de acesta, ţâra plâtesce şi densa agenţi consulari şi diplomatici în totă Europa; aceştia vor căuta a atrage comerciul după cum fac colegii lor de alte nemuri.
Altă întrebare: Cine să facă acest târg ? Se răspunde : iniţiativa privată. Frumos cuvent, şi am fi cel mai fericiţi când la noi ar esista şi faptul. Din nenorocire nu prea cam suntem înzestraţi de fire cu iniţiativa individuală: acăsta este un atribut etnografic propriu nămuluî An-glo-Sacson, şi p mtru a se desvolta la noi trebue să mal trăcă timp.
Sunt ţări cu mult superiore noă prin cultură; vom cita Germania şi Austria, Francia şi Italia; caute bine cei ce cred în iniţiativa privată de la noi dacă guvernele acelor Staturi n’au fost în tot-d'a-una înaintea particularilor, şi nu în cestiuni ca cea de la Severin, dăr în altele cu multh mai neînsemnate. Guvernulu vede lucrulu mai de sus: înţelege ma bine interesele generale; are mal multe mijlăce de ochire, şi pentru aceia noi să cerem şi ’l rugăm a nu se da în latuiî,
FOIŢA „TELEGRAFULUI"
JP.LK RRE ZACOONE
__	56
MISERABILII
MEMORIILE UNUI COMISAR DE POLITIE
—	Lucrezi der în interesul lui Raymond ?
—	Nu pot spune tocmai că în interesul lui lucrez.
—	Dăcă ar fi fost aşa,,., pote, că duelul de mâine....
Ducele îl întrerupse.
—	Nu 1 nu! respunse el, cu o voce înăbuşită.... trebue ca fie care să aibă sortea sea! Pentru unii, fericirea ÎI asceptă drep-răsplată a faptelor sele! pe alţii îi asceptă mortă, ca o pedăpsă ! Fie-care dupe faptele sele; aşa se (jice că a voit Dumneţlefi.
Un surâs se observă pe buzele lui.
—	O 1 continuă el, acela care îmi ar fi 4is ieri că voi vorbi a£l de Dumnegeă în
aceşti termeni, de sigur m’a'r fi surprins forte mult!... Der la ce bun să’ţl spun t6te acestea... eşti doctor şi materialist, acăsta n’ar putea să te intereseze.
—	Cu tote acestea...
Ducele făcu un pas spre uşă, apoi se reîntorse pentru ultima oră spre Ludovic.
—	încă două cuvinte, înainte de a ne despărţi, ţiise el, cu o boce sdrobită. Peste câte-va secunde te vel regăsi în presenţa lui Raymond şl el te va întreba de sigur în privinţa motivului ce m’a îndemnat să vifi aci.
—	O ! ÎI voi spune tot! ^ise Ludovic.
—	Din contra, nu’I spune nimic ; trebue ca să nu afle nimic şi ca nimeni să nu’l spună că Irina îmi va dători mie viăţa.
—	Dăr acăsta ar fi o cruzime.
—	Pentru ce ?
—	A(jl scapi pe femeia pe care o iubesce şi mâine îl vel omorî.
—	Ducele esită un moment.
—	Mâine! ^ise el cu o voce tremu-rândă.... cine pote spune ce se va întâmpla mâine!... încă o detă, d3tnnule, ju ră’ml că vel păstra secretul până Ia sfârşitul duelului.
—	Decă ceri acesta.
—	O! da! pe onorea d-tale!
—	Pe onorea mea dăr, îţi jur!
Ducele luă de mână pe Ludovic şi o
strânse cu căldură.
—	Acum, adio! murmură el, şi facă cerul ca să’I procure fericirea ce’i a lipsit în vieţă !
Şi întorcăndu-se repede, eşi şi se făcu ne văijut.
Era ore o ilusiune ? Nu se înşela ore ?
Lui Ludovic ÎI se păru că văzuse, în momentul plecăreî săle, că o lacrimă îlstră-lucia în ochi.
Ast-fel cum ducele prevăzuse, Raymond eşi înaiutea doctorului îndătă ce’lh văţlu întorcăndu-se.
—	E bine, întrebă el, ce a cătat acest om aci?
Ludovic ÎI făcu semn să tacă şi-I arătă una din sticle.
—	’ŢI voi vorbi de tote acestea.... respunse el; pentru moment, să ne ocupăm de afacerea care ue interesăză... şi...
—	Salome s’a reîntors ? întrebă Raymond mirat.
—	Am antidotul..., şi trebue se lucrăm în grabă...
Raymond tăcu. Pentru dânsul, în adevăr, nu era alt-ceva mal interesant de cât Irina; speranţa de a o vedea în curând în simţiri şi în viaţă, ’l făcu să uite în curând acest incident... şi se puse să urmărăscă tote amănuntele scenei ce se pregătea.
Apropiându-se de pat, Ludovic ÎI făcu încet semn să se depărteze.
—	Mă iărtă, amice, ÎI ţlise el, bine voesce a sta mai departe ea şi d. Guillemot.... şi dăcă voescl, deschide un moment ferestra.
Raymond se supuse fără să răspundă, în momentul însă când esecuta ordinul ce i se dăduse, îşi înăbuşi o viă mişcare de surprindere.
Zărise pe Salome care venea în fuga mare prin grădină.
Ce însemna acăsta?
Nu ea der adusese contra otravă... Ludovic o înşelase.... în ce scop... pentru ce anume interes...
Se grăbi să’I iăsă înainte.
—	E bice ? o întrebă el, în dătă ce o v?4'i.
Saiomă abia mai putea răsufla.
—	E bine — răspunse eu după câte-va secunde - au fost p*'t tote farmaciei» ăb>
Trouville, şi drept vorbind, pentru un asemenea oraş, s’ar putea mira cine-va cu drept cuvănt că sunt aşa de rău aprovi-sionate.
—	N’aî găsit nimic ?
—	Nimic, domnule Raymond, absolută nimic.
Raymond deveni gânditor.
Dăr în acelaş moment chiar un ţipăt sfâşietor se auţh isbucnind în cameră şi într’o clipă alergă să vedă ce se întâmplase.
Traducere de Cober.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL

ci a pune mana pe acâstă C6stiuneşi a o resolva potrivit cu interesele ndstre. El care nu s’a dat în lături când a fost vorba de concursuri agricole, de docuri, nu p6te să se lase pe iniţiativa privată când este vorba de înfiinţarea unui târg internaţional la Severin. N’ati ce să facă câţi-va negustori când este vorba de o instituţiune atâtil de însemnată. Studieze dâr cestiunea fără întârziere; nu-rciâscă o comisiune de âmenî cunoscători; studieze-o şi afară din ţâră şi o dată în cunoscinţă de lucru să lase iniţiativa privată şi să dea ţărei târgul ce i se cere. Pote că va fi de lipsă să se înfiinţeze târguri de asemenea natură şi în vre-un punctii alu Moldovii; caute să se lumineze.
(.Economia Rurală)	A. de la Mnrn.
ACTE OFICIALE
Se promulgă legea prin eare se deschide pe săma d-lul minissru de interne un credit extraordinar de lei 2,100 bani 35 pentru achitarea d-lor P. Simionescu §i M Lănceanu, foşti funcţionari în serviciul penitenciar, de sumele ce sunt în drept a primi fîe-care, conform hotărîrilor înaltei curţi de compturi No. 116 şi 165 din 1874 şi 372 din 1876..
X
Se promulgă legea prin care se deschide pe seina ministerului cultelor şi instrucţiuneî publice un credit extraordinar de 5,000 lei, pentru refacerea mobilierului
distrus de incendiu la Asilul Elena-Bdmna.
X
Sesiunea, curţilor cu juraţi din judeţele Ialomiţa, Buznii, Oltu, Dâmboviţa. Nemţu, Băcău, Suceva şi Mehedinţi, care, dupe regulamentul sancţionat prin decretul No. 1,465 din 1876, urmări se se încăpă la 1 A-prilie 1884. se ra deschide anul acesta la 16 Aprilie, adică dupe espirarea vacanţei St. Pasct
---_----- .» — •»------------
CRONICA.
„Nu mă uita“
Sub titlul acesta, d. Ioan Truţescu publică un mic volum de poesiî.
Chiar după persona către care e dedicată cartea, d. Al. MacedoDski, se vede că autorul face parte din grupul ce ’şl are de organ revista Literatorul.
Trecând cu vederea o prefaţă insignifiantă scrisă de un insignifiant cu destul de multă pretenţiune, putem de la jn-teia privire se vedem că în volumulu de versuri pe care T avem înainte-ne se află câte-va poesiî; căci trebue să se facă o reacţiune în potriva ideeî care a identificat „p’un simplu rimâtor“ cu poe-tulă.
D. Truţescu reuşesce maî bine în tablouri de cât în alt-ceva. In adevăr, chiar prima strofă a volumului conţine un tablou frumuşel:
Visător, privesc la nnda-i Cum se duce încetişor,
Cum se duce ca şi mine Să ’şî aline al ei dor 1
Forma e banală, der frumuşică. Restul poesiei e cu totul mediocru.
De asemenea, tabloul comparativ pe care T citez mai jos este demn de admirat.
Fluturai de lângă lampă Când te-a sărutat,
Omorât fu d’a ta mână,
Şi te-ai r&bunat
Am să fac şi eu ca dtasul]
Până mâine ’n zori Am să te sărut intr’una,
Ca se mă omori 1
Audi tu ore? e o imitaţie frumuşică a unui gen de poesie de care s’a prea abusat. De asemenea şi A plecat şi alte câte-va.
Strofa din Vental în care e vorba de „timpul oportun11 e prea parlamentară şi declamativă ca să fie frumosă.
Următorea poesiă e atât de energică, atât de poeticesce obraznică — â la Theo-phile G-autier — în cât nu mă pot opri d’a o reproduce:
Ca sunt prea tânăr, ijiceaî atuncea Când ’mi-al vorbit
Ai]î, voijf pe faţă-mî cum de durere M’am vestejit?
Eram prea tânăr ţiu şi eu minte Când te-am cătat,
D’atuncI şi timpul şi suferinţa Tot a schimbat!
Spune-mî de-ţi place astă schimbare Spune-mî, să sciiî!
Şi de-ţî maî place ş’ aijî bătrâneţea Scrie-ml să viu!
In adevăr nici un cuvânt nu pote fi pris ă parti în acăstâ frumosă bucăţică.
Westernurile, prea sunt băbesci; mai bine ar fi dăcă d. Truţescu se purta cres-tinesce până în sfârşit!
S6 sciî că te iubesc e în acela,şi gen cu
aceia reprodusă mai sus, şi numai lipsa de loc mă împiedică d’a o reproduce,— n’o fac, puţin şi pentru că dăcă aşi reproduce în acest (|iar tăte bucăţile fru-măse, aşi face o concurenţă prea mare bietului volum.
Ceea ce se pote observa în poesiele de cari vorbim este corecţiunea mare a rimelor şi a ritmului. Rar găsesc câte o intonaţiune greşită şi ceva maî des — din nenorocire—incorecţiuni gramaticale. Gre-şelele cele mai dese de acest felii, sunt cele caracteristice românilor de dincoce de Milcov, adică greşelile de acord. Lucrul însă e destul de rar ca să nu strice frumuseţea bucăţilor mai alese.
In privinţa invocării „vânturilor' a „stelelor blonde {!)“ a „lunei voiose şi gânditore11 tot d’o dată, d. 1.1. Truţescu e prea Bolintinist.
înainte d’a sfârşi, nu mă pot opri d’a reproduce următorea bucăţică intitulată: „N’ai putere.*1
Dăcă te-aî uita spre mine,
Cu privirea tea de foc,
Focul care T porţi în cchi-ţî M’ar preface în scrum pe loc.
Şi tu pote sciind acăsta,
Nu Toesci să me privescî. .
N’aî putere se-mi ve<]i mortea...
Nu, căci sciă că ml iubescî!
Ce frupaosă obrăsnicie!
La versul întâiu din strofa a doua ritmul e stricat din causă că acesta are o silabă prea mult. De ce ore n’ar fi spus:
Şi tu pote sciind asta ?
Der, când scrii o poesie aşa de fru-mâsă, ţi se poteaierta un volum întreg de nimicuri, der încă micile banalităţi ale d-luî Truţescu!
Al. Paigrot.
----------- ----------------------
Intemplari din Capitala
Birjarii.— Nenorocirea nostră sunt birjarii, pe cari publicul i-a obicinuit a mâna în gona mare. Multe nenorociri se mai întâmplă din causa acestui obiceiu ueraţional. Ieri de esemplu birjarul 534 a călcat peuneopil de 4 ani, cârd Zace ac|i la Colţea; asemenea tot ieri un alt birjar cu Nr. 366 abia n'a trecut peste trăsura în care se plimbat! Maj. Lor Regele şi Regina.
—x—
Un Furt. — Mihalache Dumitrescu are un alt obieeiă rău, individul acesta nu se plimbă cu birja, ordonând birjarului să mâne cât pote, el merge pe jos şi vîră iute mâna în buzunarul uni cască-gură. A<Jî diminâţă d-na X; D. căscând gura la minunile ce sunt espuse la vi-trinile magasinului Saint-Martin nici c’a băgat semâ cum pungaşul Dumitescu ’i-a umflat port-moneul. Mulţămită vigilenţei unui sergent pungaşul se află la umbră iâr domna X. D. intrând în posesiunea pungei imediat a plecat la magasinu de modă spre a cumpăra obiectul care a fost causa distracţiuuei onor. domne.
—x—
Un cadavru.—O crimă seu un accident nenorocit s’a comis a^i nopte între viile ce se află dincolo de bariera Ver-gu)ui. Un cadavru de om ca de vr’o 35 ani a fost găsit într’o gropă. Procurorul fiind avisat s’a transportat imediată la facia locului.
—x —
Avis Prefectului poliţiei.—Ieri ynul din redactorii noştri! voind a avisa secţia respectivă despre călcarea domiciliului seu de către un individ, care ’î-a speriat copii şi soţia, a avut neplăcere de a constata că epistatul secţiuneî 43 care ’l-a priimit a fost într’un sgomot turmentat de băuturi spirtuose că în loc de a satisface legitima cerere a reclamantului a făcut chiar înaintea superiorului seu d. comisar un adevărat scandal.
—x —
Un, maghiar. — Individul Todur altmintrelea supranumit Tudoraclii s’a introdus ieri prin forţă ţliua mare tu domiciliul d.
A., tocmai pe timpul când în casă n’afi fost de cât femei şi copii. Secţia 44 fiind avisată despre caracterul turbulent a acestui individ credem că prefectura poliţiei va înainta afacerea ministrului de interne pentru a îndrepta pe acest individ spre graniţa ţărei, trămiţându’l la Pesta.
THEATRUL BOSSEL
Fantochele d-luî Holden Personagele liliputiane a theatrulul d-luî Holden fac adevărate minuni. Sunt momente în care cine-va nu mai înţelege şi nu’şi mal pote esplica; atâta precisiune în
faptele, gesturile şi mişcările acestor neim măraţi actori mecanici. Da, sunt momente în care cine-va îşi spune : „Iată ce are se „fie omenirea, de acum peste 4 său 5,000 „de ani, dăcă degenerarea ei va urma.*
Scenele concertului grotesc al negrilor, — baletul celor cinci dânţuitore,—diferitele scene ale paiaţului,—sunt miracole ; le lip-sesefi numai graiulfi, pentru a veni să mulţumescă publicului, pentru aplausele sincere ce le adrese<Jă directorelui.
Nu mai e vorbă că ar fi un păcat neiertat ca cei ee afi copii să nu’I recreeze cu acest incomparabil spectacol, der este chiar o prea mare indiferenţă pentru omul cel mai serios, să nu mergă cel puţin odată a admira Rcâstă culme a imagiuaţiunel şi răbdărei unui om.
Cine scie dacă conuniversali d’ai nostrii, din o altă planetă, unde recrutorii se înmulţesc şi cu talia de 20 seu 25 centimetri, nu se scie dăcă ast-fel de musafiri so-sindu-ne într’o <Ji de mari revoluţiunt atmosferice, intrând în teatrul Holden, nu ’i-am vedea sărind pe scenă şi mergând să se îmbrăţişeze ca concetăţeni cu Chinezii şi .Englezii d-îul Holden.	D.
CORPURILE LEGIUITOARE
ADUNAREA DEPUTAŢILOR {Şedinţa de afli 7 Martie 1884)
Presidenţia d-luî General Leca.
Şedinţa se deschide la ora 1V* P- m. fiind presenţî 78 dd. deputaţi.
Sumarul!! şedinţei precedinte se a-probă.
Se dă citire comunicărilor.
Se acordă un concediu de 5 (Jile d-luî deputat Sache Nicolau.
Se comunică cererea corpului profesoral de la universitatea din Iaşi pentru ca Camera să revină asupra votului privitor la desvoltarea facultăţii de medicină din Iaşi.
Dună cererea d-lui G. Panu, Camera încuviinţeză ca acestă petiţiune să fie resolvată de comisia de petiţiuni.
I). Ianoli presentă o petiţiune semnată de 400 locuitori din jud. Băcăti cari protestă contra âlipirşî unor comune rurale din acel judeţ.
Aâestă petiţiune să trimite la raportorul comisiunei comunale.
La ordinea (|^eI este proiectul de lege ca liniele ferate de interes local să fie construite pe cale largă.
D. Gr. Casadini propune de a se a-mâna discuţiunea acestei legi penă va veni d. raportor T. B. Lăţescu.
D. St. Bellu combate propunerea de amânare.
Se pune la vot propunerea de amânare şi Camera o respinge.
T). Gr. Berendeiu, în lipsa d-lui raportor, dă citire raportului comitetului de delegaţi şi proiectului de lege în cestiune.
D. Popp susţine legea.
I). Gheorghian Zice că s’a început deja eonstrucţiunea linielor ferate de interes local şi întrâbă ce sse face cu materialul aflat în caşul când s’ar primi transformarea sistemului de căi înguste în sistemul căilor largi.
I). ministru alu lucrărilor publice dice că acest material s’ar putea întrebuinţa cu ore cari pagube materiale. Diferenţa de bani nu o pote precisa, de ore ce ea varieză după localitate.
D. N. Dimancea combate acest proiect de lege şi Zice că nu înţelege motivul ce a tăcut pe cei 80 dd. deputaţi să ’1 propună, d-sea atrage atenţiunea Camerei ca nu cum-va crezând că face bine se dea nascere unui desastru financiar.
B. Berendeiu combate pe d. Dimancea şi susţine proiectul de lege, ca forte necesar. D-sea declară că în ţera nostră neexistând industrie, căile ferate cu cale strîmptă n’au raţiune de a exista, de ore-ce asemenea linii sunt industriale; adaogă apoi că aceste feluri de linii sunt contra intereselor comerciale.
D. Pană Buescu. Nu schi cu ce drept venim acum a discuta asupra unui lu-ru, care se află pusii deja în aplicare. Acestă lege de modificaie nu e susceptibilă de modificare.
îmi pare rău că guvernul nu înţelege că aci e cestiune de o simplă convenienţă faciă cu camera precedentă.
B. I. 1. Rădulescu, în cestiune prealabilă, propune amânarea discuţiuneî a-cestor legi, pentru ca s’ă se facă un studia asupra părţii financiare a acestei legi.
B. Gr. Cozadtni combate propunerea de amânare.
Se pune la vot propunerea de amânare şi se respinge.
continuă cu discuţiunea luărei în consi4QraţiUne.
J!.	Schiler su&ţine proiectul de
lege în dis^ţjyjjg ^ rogă Camera să’lti voteze.
D. A. Stol oj an COmbate proiectul de lege nu pentiu-câ <,sţ.e penfcru câjie înguste, ci numai peuru căile largi costă mult şi-î e temă Qj-editul acordat pentru liniele ferate a. jntere& local să nu fie suficient; pe d-sea ^,maj par_ tea financiară T preocupă.
D. St. Belu susţine proiectul dfeIege şi declară că 80 dd. deputaţi nu vor ^ să arunce ţera în dâtorii.
D. preşedinte al Consiliului dice d-sea fiind bătrân nu va mai avea timp să lupte pentru a scote ţera din datorii pe când colegul săi! de la lucrări publice, ca şi ceî-lalţî, fiind mai tineri, ar putea face acesta, de aceea d-sea este maî sgîrcit când este vorba de bani.
D, presidentîi al consiliului susţine căile înguste pentru căile ferate de interese locale, Zicând că aşa se face în tote ţările.
Discuţia se închide.
Se pune la vot luareâ în consideraţie cu bile şi resultatul scrutinului este cel următor:
Votanţi 84 Bile albe pentru 44 „	negre, contra	40
Abţinuţi 2
D. D. I. I. Rădulescu şi Porumbaru s’au abţinut de la vot.
Proiectul s’a luat în consideraţie.
Se dă citire articolului I din lege.
Se pune la vot articol şi resultatulu scrutinului este:
Votanţi 77 Bile	albe pentru	28
„	negre contra	49.
Prin	urmare	articolul 1 a	căZut.
La	art.	% d.	Poroinânu propune un a-
mendament ca liniile ferate neîncepute să se construiască pe cale largă.
In urma unei mici discuţi uni de regulament, acest amendament este respins.
Art. 2 şi 8 se resping.
In urma altei discuţiuni de regulament la cari iău parte d-niî C. Nacu, G. Cantili, Gr. Cozadini şi ministrul justiţiei, se decide a nu se maî pune la vot legea în total şi d. president declară legea respinsă.
Se votâzâ apoi un credit de 28820 pe sema ministerului lucrărilor publice pentru a se plăti casei pensiunilor reţinerile de 10 o|0 pe lună ce-i revinu, făcute la lefurile funcţionarilor de pe liniele ferate Bucurescî-Giurgiu, Ploesci-Predeal şi Iaşi Ungheni, în eserciţiul 1882—1883.
Votul în total este nul şi şedinţa se ridică la 6. ore.
SENATUL
{Şedinţa de adi 7 Martin) Preşedenţia principelui D. Ghicâ. Sumarulfi şedinţei precedente se a a-probă.
Se dă citire taxelor comunei Român.
Luarea în consideraţie se adoptă ca şi articolul unic, der punându-se la vot legea în total, votul este nul.
D. Christopolu continuă cu citirea pentru vinderea bunurilor statului.
Art. 20 şi 21 să voteză fără discu-ţiune ast-fel cum a& fost modificate de Senat.
Se citesce art. 22.
D. Pisca propune un amendament.
Se suspendă şedinţa pentru a se consulta. delegaţii.
Amendamentul propus nu s'a priimit şi s’a primit amendamentul la art. 22 cu o modificare făcută de principele Gr. M, SturZa şi sprijinit de d. N. Fie va prin care întreţinerea iazurilor se află pusă asupra locuitorilor.
D. Pişcă cere ca nu precum voiesce d. Pleva să contribuie la întreţinerea iazurilor numai locuitorii ci şi Statul.
Propunerea se primesce dupe un mic discurs al d. Fleva care e contra.
Se pune la vot art. 23 modificat de Senat.
D. Pleva Zice că cu ocasiunea vânZe-rei îu loturi mici a domeniilor ar fi de dorit ca comunele noui să se construiască într’un mod igienic, ca casele să fie aliniate, ca aerul bun şi îndestulător să fie la disposiţia ţăranilor.
Vindeţi ieftin, prin urmare, d-lor, puteţi cere mult de la ţărani, spre a-î obliga de a face ceea ce până acum n’aă putut face.
D. Pişcă aminteşte d-lui Fleva că tote astea sunt în sarcina consilielor judeţene, iar nu a corpului legiuitor, care a făcut o dată acestă lege’şi care prin urmare n’are acum să se ocupe de alt-ceva de cât de legea de care să ocupă.
T>. Fleva crede că momentul e forte folositor spre a cere ac|î de la ţăran tot se să pote cere.
D. Polizu-Micşuneseu dice că legile privire la construcţiunile comunale pot să se facă altă dată, iar nu acum.
D. Gr. M. Sturza Zice că statul este dator a face ore cari sacrificii. Este enorm ceia-ce cereţi de la un ţăran, căruia ’i declaraţi că vindeţi forte eftin pământul statului, pe care însă T vindeţi forte Ximp.
Toni crede că nu pote legiuitorul 4 de la un ţăran care abia ’şi po e cu.	^ ja stat, căci cu
aces a va v ■ cu (jggâyârşire posibilita-vGci ue â cu.lT	^
Mitr0politulY^feJot^}- ^
... .	„ daviei dice că d. Fleva
a vorbit despre a. .
,. , pere. der n’a auditu nimic vorbindu-se d&„ /	*
D. Câmpinenu, mii?, biserica.
. ,, , .	, . „ rii, amintesce
înaltului prelat că un amend .	.
,	,.	. „ ment esistă
special pentru biserică.
B. Fleva cere ca ţăranul se^ gatoriu a-şi construi casă după mv° 1_ alcătuit de Stat.	^ u
D. Câmpinenu, ministru de domenii, crede c’o asemenea obligaţiune e grea pentru ţărani,
Amendamentul d-luî Fleva se primesce
Se dă citire art 24 şi se voteză.
Se dă citire art. 25 care se primesce.
Şedinţa se rădică api, fiin 4 ore.
ULTIME SOTRI
Serviciul par»ic. al TELEGRAPHULUÎ
{Agenţia Havas)
Londra, 19 Martie. — In caşul când d. Gladstune îşi va da dimisia de prim ministru, e probabil că va fi marchizul de Hartington care va forma noul Cabinet.'
Cair, 19 Martie. — Revolta sg întinde printre triburile cari se găsesc Intre Ber-ler şi Khartum.
De la 13 a acestei luni, nu s’a primit nici o telegramă de 1$ generalul Gordon.
S8 consideră aici ca probabilă numirea lui Abd-el-Kader paşa, acum .ministru de resbel, în postul de guvernor general al Sudanului.
Paris, 19 Martie. — Ultimile noutăţi din Tonkin conţin că generalul Briere a luat în posesie citadela Thai-Ngyen, la 57 ki-iometre, 1& Nord de Bac-Ninh şi că s’a instalat acolo. Generalul Negriei' a urmărit trupele chineze pâug la jumătatea drumului de la Lang-Son, apoi s’a Întors la Bac-Ninh cu colona sea.
Roma, 19 Martie. — Camera a ales de preşedinte al său pe d-nul Coppino prin 288 din 434 votanţi.
Roma, 19 Martie — sera.—Votul Camerei pentru alegerea preşedintelui produce în cercurile nostre politice o vie impresie.
„Diri(to“ înregistrară noutatea ce circulă că d-nul Coppino nu va primi preşedinţa Camerei ne fiind ales de cât cu o majoritate de 22 voturi. Acelaşi diar Zice că Cabinetul s’ar disposa a ’şl da dimisia.
Roma, 19 Afartie.—După alegerea preşedintei!,!, camera a adoptat, cu scrutin secret, cu 267 voturi contra 130, proiectul de lege pentru ridicarea unul monument în onorea d-luî Sella, proiect ce a fost luat în ronsideratie, prin sculare şi şedere, în şedinţa de Sâmbătă.
Yiena, 19 Martie. — Politische Corres-pondenz anunţă că d. Kallay, ministru de finance al imperiului, va visita încă şi vara asta provinciele Bosnia şi Herţegovina.
Belgrad, 19 Martie.—Noutăţi privitore la pretinsele reclamări ale guvernului şerb contra d-luî Persiani, ministru al Rusiei şi la cererea reehemărel sele sunt absolut lipsite de fundament.
Preşedintele consiliului a numit o comisie de 14 membri pentru a regula programa primirel solemne ce va fi făcută principelui moştenitor al Austriei şi archidu-cesel Stefania.
Dresda, 19 Martie. —Principele George, moscen'tor presomtiv al coronei Saxoniei, a căZut bolnav, luat de friguri nervose, der simptomele sunt uşure şi nu dă loc la nici o grije.
Roma, 19 Martie. — Se telegrafieză din La Canee la agenţia Ştefani că locuitorii din ’Bphakion aft gonit erî pe locuitorii turci din satele lor. Acestă mişcare insurecţională e cu totul locală şi nu conportă de loc linisiea generală a insulei.
Aceste şcirî fiind publicate a sări le mal reproducem şi în ediţia de a$î dimineţâ.
Londra, 19 Martie. — Se consideră în general ca probabil că d. Gladstone ’şi va da dimisia, din causa relei stări a sănătăţei sâle şi asemenea din causa neînţelegerii ce merge mereu crescând între membrii cabinetului n privinţa afacerilor din Egiptr
SPECTACOLE
Teatru Naţional.—Trupa francesă, aZi, Vineri 9 Martie „La CigalF comedie.
www.dacoromanica.ro


4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
TOMA ŢACIU
No. 60. - Strada Lipscani - No. 60.
Pe ţjiua de 6 Martie 1884.
De închiriat curescî Calea Văcăresel]
Nr. 26, se află maT multe prăvălii de închiriat de la 400 lei 1n sus pe an, pentru ori ce comercifi sâri meseriaşii, precum şi mal multe odăi apartamente la condiţiunl forte avantagidse. Doritorii se vorQ adresa a comptoarul acestui Bazar.	10-1.
5°/o Rent5 amortisabili .	.	.
5°/o Renta română perpetui. .
6"/o Obl. de stat.............
6°/o » Căile fer. rom. regale. 5°/o	»	Municipale ....
10	» Casîl pensiuniloru 300 1
5°/o Scrisuri funciare rurale . 7°/.	»	»
5°|0	»	>	Urbane	.
67„	»	»	»	•
7°/0	»	*
Impr. cu prime Bucurescî 201. Buc Act. Brncel Naţionale a Rom. 500 1 » Soc. Credit. Mob. Rom. 2501
>	»	Rom. de construc. 500 1
>	>	deasig. Dacia-Rom. 300 ’
■	>	> Raţională 200
DIVERG’
Aur contra Argint, jjancă »	» Bilet
Florin Wal. A '	'	'
Mărci GenjKMse'
Bancnota
Curap.
9 5 93 V* 98*/, 103 83 */• 230 91 “/.
102 */i
88 ‘/. 98*. 103'
60 ^15 280 H 80 2G0
2 60 2 60 2 08 ’/. 1 23 991/,
Vând
961/. 94‘/a 99 > 104 84’/. 235 92/
90J/a 102’l, 34 1395 220 286 386 267
DE VENZAJfE
cu preţ, forte avrntagios o casă al cărui loc moştenesp^ află la o posiţie frumosă, în aproprie' de gara Tergu-Vestel si Capul Câlef Y ■«oriei, pe dinaintea căruia par-curge“ţlnvayu^- Doritorii se pot adresa a-la No. 58 saG Strada Academiei No. * la D. N. Căpitănescu.
I. GRIGORIAN
Licenţiat în Drept. Fost jud. de Trib. şi de Ocol
a îmbrăţişat cariera de advocat.—Orele de consultaţiune: de la 8—10 diminua şi de la 4~6 sâra. Strada Sfinţilor No. 70. Casa Prodânescu.	2-2-1.
2 75 2 75 210 1 25 1001/,
De arendare
teştl, judeţul şi plasa Teleorman, în întindere de 400 pogdne.
Doritorii se vor presenta la administraţia acestui Ziar.	10 — 3_1.
ris C!?l man cu două Caturi din strada Vd&d Iliea Rahovel cu Nr. 14, fiecare cat compus din 9 camere, având intrare deosebită, curte întinsă, dependinţe grajd iu şi şopron este de dat cu chirie de la Sf. George viitor. Doritorii să se adreseze la propietarul or care locuesce în strada Scaunelor Nr. 32.
De închiriat Ct
ce se compune din 4 camere, sus două şi jos bucătărie, odae de servitorii, pimniţă unde pote încăpea 1 o buţil. Doritorii se potO a-dresa la propietar Calea Victoriei No. 174. vis-a-vi de ministerul de resbel.
De închiriat
Hotelul Avram mo bilat din strada Bi-besca Vodă Nr. 8 de la 23 Aprilie anul curent. Doritorii se vor adresa la d. State 1. Stancovici, strada Colţel Nr. 14 pentru informaţiunl mal detailate.	2-2-1.
U! NU! NU! SSyr
nor califugulul Losz pentru a stlrp, ori ce bătătură. Acest balsam este premint cu diplome de către direcţiile medicale ala spitalelor!! din Viena. Veneţie şi din Lodi, precum şi aprobat de consiliul sanitar din Padova. 7j 7\rj~T Balsamulă Califug Lasz cu bertmcat care am tratată bătăturile mele un singur flacon a ajuns ca să le stîr-piască cu totul şi să mă scapă de o bolă' de care credeam că n’o să mă mal vindec nici o dată —Flaconul mare lei 2.
G. Tomaziu, Dorohoifi.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alcxan driu, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", Bucurescî.
Cererile din provincii se fac la adniinis traţia farului Necesarul Bucurescî.
P/1YTD K rel4matismelor, yripelbron-/' *1' J 11 \ chitul etc. Siropul şi Pasta
pectorali de NAFK a lui Delangreuicr din Paris posedă uft eficacitate sicură ?î constatată de Membrii Academiei de Medicină din Franci»; neconţinând nici Opium, nici sări de Opium, ca Morfina şi Coueina, se pot da fără temere copiilor atinşi de tuşă sift de tuşă măgăriscă.
Deposite î« tăte farmaciile din Rom An ia
	Parfumerie si Sapunerie	
ll _03		or:
"53	Calea Victoriei, vis-a-vis de Palatul Regal.	cET
	MARE ASORTIMENT	
	de Parfumerie si de Objecte de Toaleta	CD
Fiind-că la licitaţiunea ţinută în ţliua de 27 Februarie espirat, pentru vinderea materialului rămas de la fostele case ale preoţilor dupe cheiulîi Dîmboviţei dărâmate la aliniere, n’aO resul-tat preciurl satisfăcătăre; Epitropia publică, pentru a patra <5râ, că va ţine o nouă licitaţiune în $ioa de 17 corent in cancelaria Administraţiei la ora 12 meridiane.
Doritorii de a concura, vor depune o garanţie provisorie de 150 lei.
Illl tonali îmmQH cu cunoştinţa de Comta-Ull lullul 1 Utlluil bilitatea, cunoscînd tottt d’odată şi limba Germană şi Franceză, dore sce a ocupa un post de comptabil. j
=3 a
5* I
►—I	Q
s m sa
K9 3 Ph •<
ph m s
.3 r
PREMIAT CU ÂNTfilUL PREŢ
MEDALIE I)E AUR
la concursul agricol al Comiţiuluî de Ilfov do la Herâstr&u în 1881 şi 1881 şi 1882 pentru nuoile varietăţi do pere numite :
REGELE SI REGINA ROMÂNIEI
ee
s	g	a
s	~	a
* £	=	S
B	™	l—1
«	_	t>
S	S’	H
»	s
Asemenea premiat cu întâiul preţ : „Diploma de 0n6re CI 1“ şi de ^Posiţiunea a Cooperatorilor Români, în anul 1883 pentru deosebitele calităţi şi gusturi ale multor varietăţi de pere precum şi alte fructe.
La grădina GEORGE IOANID numită Brăslea, situată în suburbia Icoana, strada Polonă, No. 104 aprope de biserica Iconel se află de venijare pomi roditori, altoiţi, de diferite specii din cele mal renumite calităţi şi diferite etăţi. Preţul pomilor se pote vedea în catalog. Domnii amatori din districte şi din capitală, voind a avea catalogul, so voru adresa prin epistole Ia rjisa grădină şi îndată li se va trămite.
!!! SE RECOMANDA !!!
LOTTERIA
Autorisată de înaltul Guvernd
pentru reconstruirea
Bivicei din arasinl Braila
cn 1atronagiu
S-ţiî Apost. PETRU şi PA VEL 650 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
Costul Metilul este numai 1 ta
Biletele se pot cumpăra de la comitetul lotterieî (str. Bisericel) precum şi de la personele care au bine-voit să se însărcineze cu desfacerea lor.
FABRICA
de
Vin de Şampanie
MULLER & C-ie Brăila
Acestâ fabrică oferă şampanie română sub nume de
CREMA BE ODOBESCI
în lă^I de 6 şi 12 sticle, şi în orl-ce cuantităţî, cu 3, 3| şi 4 1. sticla cu ramburs seu comptant, franco gara seu portul Brăila, incluşi vă ambalagiă.
Qualitiiţl superidre
j
TIPOGRAFIA MODERNA
II iii
3 1,8t rada Academiei, 84
Stabilimentul tipogr. efectuezi Imprimate pentru autorităţi, U-vrage scolastice §i ştiinţifice, Ţâre qnotidiane şi hebdomadare în tdte limbele modere — Diverse bilete pentrn Baptism, Nuntă, Cărţi de visită şi decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi orl-ce alte lucrări atingătoare de acăstă artă, in diferite mărimi şi colori, etc.
fc=j)
Asemenea se însărcinhă şi cu Broşare de cărţi, Cartonate şi elegant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi 51 cua-lităţî, Obiecte de inginerie, birouri §icancelarii. Diferitecartonage,etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru moşii, păduri, mori, etc. etc.
Pentru mal multă înlesnire
autorităţile administrative şi comunale pot face cererile pentrn materialul necesar prin scrisori francate înaintând costul
,E ÎNCHIRIATA
Ipuse din patru odăi, bucătărie, odae Ide slugi, pivniţă, magazie de zidii, I puţ; curtea pavată şi grădină cu diferiţi pomi altoiţi, lângă tipografia mitropoliei, strada Principatele-Unite, No. 38
"Ho Trînwrio s®'a de închiriat casele •rw V 1114 U/i w mele din Giurgiu str.
Cămăraşu, în apropiere de aleiu. Doritorii se pot adresa seu la sub-semnatul, proprie-ţaru".or, în Capitală str. Teilor No. 35, seă în Giurgiă la d. Ion Dimitrescu, preşedintele Comitetului Permanent. C. Palama.


Anunciu pentru onor. public şi Lumea elegantă
Sub-semnatul, luând însărcinarea Administrărel acestei cafenell, are onorea d’a anuncia numerosel sele clientele şi onor. public că va face fote sacrificiile pentru a mulţămi pe visitatori. ConsumaţiunI escelente şi serviciă prompt, două biliarde cu accesorii'e lor nuoî. Bere prospătă ^	de Viena, sosind în fie-care ^i-	ROTH
■f*- In toate serile SERATA MUSICALA	Antreprenorul Cafenelelor Eejaia si Academiei


■Hq	de la 23 Aprilie 1884
ilIIiiildfU vestita pivniţă-Tunel supranumită Tunelu de Viaţă care are şi o altă pivniţă mare alăturea incăpătore de peste 80 buţil de vin şi care este situat în Calea VăcârescI Nr. 22 vis-a-vis de Herăsca. Doritorii se vor adresa proprietarului Ilie Atha-nasiu Lipatti, în Hanul cu Teiu Nr. 22.
Gradina Eliade
de închiriat

Preciurilc cel© mai moderate
*3
m
&
CTZ3

îNoail'^v
HOTEI^
ULGA
L.
Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totulu din nofi. Asemenea posedă şi unu mare Restaurant cu totu felulu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatori! pot găsi un GrajdiQ pentru Cal şi un şoproD pentru Trăsuri cu Preciurî forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatori să fie pe deplin mulţămiţl, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.
fcjrf
tDCJ
Proprietar, SIFCIU ŢANE.

Sîori! Flori! Flori!
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se seŢpâte avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de fior! I A forte variate, de cel mal mare efect, * * de o creştere uşoră, şi de o sigură înflorire, atât pentuu ghiveciu cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde în Bucurescî la farmacia I A, Ciura strada Lipscani , la d. Marin! fonescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Ad-Tiinistraţiunea Ziarului Necesarul strada Brezoianu No. 32. Bucurescî.
DE VENpAREi
casele din strada Fântânei No. 20 bis, compuse din 7 camere, bucătărie, p vniţă etc., cn două faţade, locul in lungime de 36 stânjeni. A se adresa la proprietar : strada Isvorul No. 69.
— BUCURESCI -
i Strada Smârflau, i
JOSEPH LEE
— EUCUEESCI -
4. Strada Smârdau, 4.
SingurulVagent pentru t6ta România al fabrice!
RUSTON PROCTOR & CN1E
LINCOLN (Anglioj
Roagă pe onor. public care poresce să ’1 onoreze în acest an cu ordinele sele de a i le da mal curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşinelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
CU PBECIUBÎ FOARTE EFTINE Semănători cu mâna ori cu vitele, Vinturătorj, Grăpl, Rariţe, Iriori si Pompe
B atoze de I* o r u m b
CM
PARFUMERIE şi SAPUNERIE
Calea Victoriei, vis-â-vis PALATUL REGAL
Parfumerie a Caselor PIVERT. Parfumerie a Caseior VIOLET. Parfumerie a Caselor PIESSE etLUBIN. Parfumerie a Caselor ATKINSON. Parfumerie a ROGER et CALLET.
Finire Vetaliia le Ci FAY, Paris
Specialitate
de parfumerie CELL& fr&res-
S1MON et HOCBIGANT,
SACHEURI, PIETRE DE PARFUMATU
şi Parfumerie
din cele mal fine, provenind din propria NOASTRA FABRICAŢIUNE. Vândute ______în sticle şi cu gramul.
Mare asorliiejti ie sticle ie cristale
MARE DEPOSIT de Ace şi Peptenî în Fildeşi adevărat,
I^Perii. Nonve-mtes de Bisuterie Francesa.
Grande victoire de la Science
LEPSÎE
,	un remede officiellement examinâ. avouă et re-
*•41^wiw Ulii commende par Ies autorites de la medieine, guârit positivement et radicalement en tout cas la plus terrible de tout Ies maladies.
COMME TOUTE
autre
_____________________________________ MALADIE ,DES JVERFS
L’Antiâpiliptienm est aussi d’une grande importance pour tous Ies personnes, qui en consequence d’une fâcbeuse accoutumence souffrent d’un derangement du gem e nerveux et des etats de faiblesse; dâjâ des milliers de malades lui doivent lcur gueri-son un fait incontestable qui dans beaucoup de journaux du pays et de l’etranger a trouve une expresione avouee. L’Antiâpilepticum est expâdiâ en emballage â 6 fla-cons et Tinstruction contre remise pe 25 Irancs ou remsoursement de poşte Le succes est garanţi, seulemeut dans Ies cas extraordinaires une double dose est â prendre. - Commandes sont â adresser au dâpot-gânâral du Dr. KIRCHNER.
BERLIN, NW., Brueken-Allee 34
LOTERIA SOCIETĂTEI EQUESTRE
b
DIN BRAILA
Autorisată de guvern cu ordinul No. 2501 din 16 Martie 1883
Amânându-se tragerea loteriei Societăţel pentru 16 Martie 1884, se face cunoscut spre sciinţă
PRECIUL UNUI BILET 1 LEU
Câştigurile sunt 300, dintre cari principalele sunt;
1.	O trăsură de lux Victorie cu 2 cal şi hamuri.
2.	Un docar cu un cal.
3.	Vn cal de călărie bine dresat.
4.	Un cal de muncă.
5.	O căruţă de lucru cu un cal cu ham
6.	O pereche bol.
7.	Un taur.
8.	O vacă
şi alte 292 câştiguri.
Tragerea se va face la Brăila sub supravegherea autorităţilor locale şi lucrările câştigate se vor libera imediat. Biletele se află de vânzare în Bucurescî la dd. Socek, Bekman, Rosemfeld, Tomberg, etc. şi în Brăila la diferite magasine şi la societate.
COMITETUL
IUBI
Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro
SAMBATA 10 MARTIE 1884
ABONAMENTE
PENTRU CAPITALĂ
IN BUCURESCÎ SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
-»■■■-	—	—	1	—v.	--	—
ANUL XV No. 3542.
Pentru un an .
„ ş6se luni . trei
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . .	LoI 80
„ şâse luni . .	„ 15
„ trei .	. . .	-
PENTRU STRElNfiTATE
Pentru un an.............Lei 40
„	ş6se luni ...	„20
„	trei „ . ■ . •	,12
Abonamente se fac ta 1 si 15 a fie-cărei luni.
ANUNCIURI ŞI RFCLAME
ANTJNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leii; pe pag II 2 leî; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă.
Epistolele nefranca e se refusă; articol» nopublicatl se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franoia Ilavas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
E nglitera Eugene Micoud, 81 Fleet Street. E. C
Austria. Hassenklewer, et Comp.
Ungaria D. Moritz Wiest, in Buda-Pest Servitenplats.
Red.acj.iati.ea Str. Academiei iNTo. L5 bis.
Director politic, 1. C. EUNDESCU
Adm u
^traţia Str. Academiei No. 24:.
i
/S
SCIRI TELEGRAFICE
(Dupfe fiarele strfeine)
Londra, 18 Martie.— Lordul- Harting ton declară, în Camera comunelor, că nici o dâtă guvernul nu s’a gândită sS ocupe porturile Mării Roşii, cu seu fără Suakim. In acestă privinţă, guvernul en-gles are de gând să ajute numai pe cel egiptăn. Cât despre cedarea acestor porturi pe săma Turciei, ministrul declară că s’a ivit acăstă idee; dâr el nu pote da informaţiuni asupra tuturor combi-naţiunilor ce se ivesc. Guvernul a întrebat pe amiralul Hevett, decă e adevărat c'a pus preţ pe capul lui Osman Digma ; cabinetul nu pâte aproba o asemenea proclamaţiune şi a telegrafiat admiralu-luî că nu trebuia s’o tacă fără a se consulta mal întâiu cu d. Baring.
Ministrul de resboiă depuse şi bugetul departamentului sâă. In cursul anului, guvernul dispune de o reservă de 66,000 6menî; corpurile de voluntari numără 209.365. Pentru flotă se vor cumpăra 400 tunuri de oţel, a căror bătaie să fie cel puţin egală cu a tunurilor altor ţări.
— Cabinetul a respins propunerea d’a se numi Liber-paşa ca urmaş al lui Gor-don. D. Gladstone e tot bolnav.
Paris, 19 Martie.--Ministrul preşedinte Jples Ferry, a primit ieri în audienţă pe d. PatenOtre, ambasadorul trances din China. După cât se crede, d. Patenotre va pleca în curând la Peking. — Se asi gură că, până în momentul de taciă, China n’a făcut nici o comunicare guvernului frances. Intre aceste, generalul Millot a fost împuternicit să înainteze cu trupele cat va crede de trebuinţă. In cercurile militare se crede trebuitor, pen tru asigurarea Tonkinului, acuparea localităţilor Lang-Son, Caobang şi Laokai Scirî din Peking spun că guvernul chi-nes e forte descuragiat şi doresce pacea
Roma, 19 Marte.—Intr’una din întru nirile membrilor maiorităţiî din Cameră la care aii luat parte 162 deputaţi, primul ministru Depretis a anunţat că va propune Camerei să alegă ca preşedinte în locul d-luî Farini, care a demisionat, pe d. Coppino. Ministrul adaose că va lace cestiune de cabinet din acestă alegere.
Sera s’au întrunit şi pentarhiştii ş’aft proclamat candidat al lor pentru fotoliul preşedenţiei pe d. Cairoli.
Berliu, 19 Marte.—In Reichstagul german s’a depus un proiect privitor la deschiderea unui credit de 18,750,000 mărci pentru cumpărare de torpile, vase torpile şi completarea echipamentului marinei. Oratorii tuturor partidelor au lăudat administraţiunea marinei, care în scurtă vreme a alcătuit o marină puternică de resboi.
Partida germană independentă s’a constituit definitiv. In comitetul partidei s’aă ales deputaţii Stauffenbek. Forckembek. Bamberger, Ric-kert, Hânel, Richter, Vir-chow şi Klotz.
Praga, 19 Marte.—Se scrie din Viena farului Politii,: Un lucru putem să-l a-firmăm cu siguranţă, acela că clubul Cehilor a făcut tot ce I a stat prin putinţă pentru o împăciuire; Germanii boh-mi-ani se pot ori când convinge despre aceea câ conducătorii poporului ceh sunt gata la sacrificii, în marginele posibilului, pentru a aduce o înţelegere.
Londra, 19 Martie.-Ministrul Harting-ton comunică Camerei, că admiralulă Hewet ’i-a trămis o telegramă în care îi anunţă că Osman Digma a omorâţii pe douî trămişî ai săi, prin urmare e un ucigaş. Guvernul a primit textul procla-maţiunei, dâr nu pote s’o aprobe ş’a dat ordin ca ea să fie retrasă. Cu t6te a-
ceste, admiralul Hewett nu va fi re-chiemat.
— După cum se spune, Osman Digma pregătesce.o nouă bătălie şi nu ede loc descuragiat. Chiar şeiciî triburilor amice se tem de răsboiul sfânt şi desaprobâ proolamaţiunea lui Hewett ca nepoliticâ. Fără ajutore din Anglia înaintarea spre Berber e peste putinţă; dăr până la sosirea acestora căldura va fi aşa de mare, în cât Europenii vor întâmpina cele mai mari greutăţi climatice.
ocupa de crearea unul personal pro-U	|i respunde cu
fesora) bun. Acfeta nu se P«e face re	Ş ]tat mult, cScI
de cât prin singurul mujloc de a ne no, t*ta loviturS imita
compune corpul nostru profesoralu de către	e „
.	F	o.'.sia drept în inimă, am cre-
prin concurs real, iar nu o ficţiune ca sm.	„ , .	. ,
precum acâsta adesea orî se practică şi că pe o	S°-la 6
a^i. Este bine să se permită ca Păşi de adi RusV 1	^
concursurile celu puţin pentru ca-Ustea nu s'a făcui	1
Madrid, 19 Martie. - Bătrânul gene ral Ttrrer, care a luat parte la răscola de la 1873 din Cartagena, a fost arestat. Se vorbesce că încă un general va fi a-restat.
— Poliţia urmăresce pe generalul Hidalgo. ţiarele ministeriale asigură că con-spiraţiunea n’are. nici o însemnătate. Ministrul de resboiă declară că va procede cu asprime faţă cu cel mai mic act de nesubordonare.
Bruxeles, 20 Martie.—Camera discută cestionarele pentru esamenul electoral. Cu acestă ocasiune d. Janson propune un vot de blam contra guvernului, care a fost respins cu paritate de voturi.
Constantinopole, 20 Martie. — Cestiu nea Cretei pare a intra în îasa soluţiunei; s’a instituit obomisiune, la lucrările că reia a luat parte şi Photiades-paşa, care a cercetat cestiunea vakufelor precum şi cererile cretenilor d’a se înfiinţa în insulă trei administraţiuni, una pentru instrucţie, alta pentru ffinance ş’a treia entru lucrările publice. Raportul comi-siunei e favorabil cretenilor. Photiades plecă în curând la postul său.
A se redea TJItime Scirî pe pag. III.
BDCDRESCI, VINERI 9 MiRTIE
Sunt cestiuni pe cari cine-va tra tându-le riscă să pârdă în opiniunea publică; o idee falşă, căpătând curs pentru un motiv său altul, împedicâ mult timp pe cei fără curagiu d’a vorbi, chiar atunci când şicuri sunt că răii fac prin a lor tăcere.
In aceste condiţiunî se găsesce des fiinţarea, de către Cameră, a facultăţii de medicină din Iaşi. Ori cine îndrăsnesee să aprobe acăstă dispo iţiune, e condamnat de mai nainte şi silit să se bucură de beneficiul unui brevet de incapacitate.
Câte nu s’ati spus la înfiinţarea acelei facultăţi ? Ce simţimente n’au fost în joc ?
Să lăsăm însă d’o parte greşela înfiinţării şi să ne ocupăm de ştergerea iei
Se $ice că Moldova e nedreptăţită;
forţat odată pe legiuitor şi s’a în fiinţat o facultate de medicină la Iaşi.
Der ce resultat a dat acesta? Cel mai deplorabil; a-1 enumera credem absolut inutil şi apoi nu voim a jigni pe nimeni, Cei cari au voit negreşit să facă acest esperiment costisitor
eraţi tîrîţî de un sentiment şovinist w,„u.„u,nv — r-x-	— i	t x ... : iar!lsî vixta cu
pentru a doua	capitală a României	tedrele facultăţeî de medicină să se [forţa sea atrăgătore	*	*
şi în dorul lor	de a înzestra oraşul	ţie în orî	ce limbă, predarea numai	împlinirea măreţei ţinte	p
natal cu tote bunurile au trecut în na- trebue să fie făcută în limba năstră. ţinui mântuiesce acăstă rad? care aes-ţionalismul lor	local peste Rubicon.	Să	nu perdem din vedere că e Der pe când <|iarul hberalilc.
Esistă politică	naţională, corner citi	mult	mal uşor pentru un Luşca^pen-	satisfăcut pentru	atât de puţin, im
naţional, industria naţională etc., dâr tru un Schroder, un Bilroth de a în- reacţionarilor Moscovshy Wiedoniostm n’a esistat şi nu pdte exista sciinţă văţa limba romană de cât pentru hi fulgeră în contra guvernului. „ naţională.	un medic	militar, care n’a ţinut nici	trecut, scrie d. Katcoff,	trei	am	şi	in	e-
Iaşiî precum	şi Bucureştii au avut	o dâtă în	mâini scalpelul, de a de-	cursul acestor trei ani	na	putut	Rusia
o singură facultate de medicină, care veni	Luşca	seu	Bilroth.	sâ se scuture	cel puţin de lepra revolu-
cu greii şi vai ne formeză contingentul j	Aşa	dâr	conclusiunea năstră este ţionară şi cea	liberală. Atât una cât	şi
nostru de medici şi acesta a fost şi precum a şi iost, că bine s’a făcut aha clocesc comploturi sub pămentulu este îndestulător pentru o ţeră ca a că s’a desfiinţat facultatea de medi- nostru, şi ultimul omor, esecutat în a năstră, când Francia se satisface în-	cină	din Iaşi, iar şi maî bine va fi	Uunul tristeî 4ile	de Primul Martie l	1,
treţiind numai	trei facultăţi de me-	decă	facultatea năstră din Bucureşti	ne Pdte servi de	sunetul lugubru al c o-
ăicină.	se va îmbunătăţi şi va ocupa un loc potelor, cari ne aduc aminte că lupta e
Din slăbiciune, din sentiment de demn printre facultăţile cunoscute în aprope şi că ora ispitei a sosit. Nu concedare am primit, acum trei ani, străinătate.	v6 odihniţi der, precum aţi voit să fa-
legea prin care se înfiinţa făcui-	 _______------------ ce^ ^ loviţi	penă ce hidra va fi	a
tatea de medicină la Iaşi, der a^î	bătută jos la	piciorele nostre.
când esperienţa a probs.t ceea ce| Afară de conferinţa româDilor la Pesta | Tonul umilitor ai (fiarelor cu o Leu diceam noi atunci, suntem datori să s’a mai ţinut o întrunire în Temişora dinţă maî liberală dintr o parte, şi cu-complectăm vederile năstre asupra|la care peste 200 români au luat parte, jviutele aspie, proorociele funebre ce din cestiunei.	Am vorbit deja în două rânduri despre altă parte le eshală presa reacţionară
Fără a ne maî gândi chiar la po- întâia adunare şi programa iei. Decă sunt simptome, cari demonstră că Rusia sibilitatea de a întreţine cu o su-1 mişcarea s’ar fi mărginit numai la prima I iu ultimul timp ierâşi a îmbrăţişat camă aşa de mică o facultate ca a- manifestare, am fi putut crede că nu e lea represalielor, care va aduce partidul ceea a medicinei suntem datori ahe un simptom care pote fi lesne revoluţionar la nisce fapte estreme. arăta starea depiorabilâ a facultăţeî doborît de ideia, greşită după noi, a In ceea ce privesce ancheta privitdre nostre din Bucurescî. Acestă făcui- j pasivităţeî. Acum însă nu ne mai pu-|la descoperirea asasinilor col. Sudeikin, tate e atât de săracă, că ori cine tem îndoi şi ceea-ce întrevedem ieri adi apoi, precum scriu clarele poloneze şi ’şî-a finit studiele în streinătate nu se împlinesce.	ruse, nimic nu s’a descoperit până acum’
o pote compara nici cu facultatea cea In adevăr, adunarea din Temişora do-1 Este evident câ d. Degaief, său precum mai săracă ca cea din Berna sâh vedesce că curentul de acţiune câştigă [acestă personă se numea în poliţie Ja-Montpellier. Cu retribuţiunile misera-[ mereu spiritele dincolo de munţi. Bănă-Jblonsky, a părăsit Rusia şi a<Ji se află bile, cum au profesorii noştri de j tenii, e adevărat, nu renunţaseră pe de- seu la New-York seu şi mai departe, medicină, nici o dată nu vom putea plin la activitatea politică; der, precum avea profesori buni, consciincioşi în am spus’o şi ieri representanţii lor erauj sfânta lor carieră, şi celebri în sci- legaţi şi prin faptul material #1 nume-inţă.	«■ rului restrâns, şi prin faptul moral căi
In streinătate profesorii de medi- lucrau contra otărârei din Sibiu, unde cină nu se ocupă ce e drept cu po-[ maioritatea notabilităţilor române con-
INFORMAŢIUNI
Ieri d. I. C. Brătianu, presidentul con-
litica, ci sunt cunoscuţi, decă nu în [damnase ori ce activitate politică şi re- J silinluT, a fost primit în audienţă deM. cercurile politicei naţionale, apoi de nunţase la ea. Acest fapt ’I jignea mai s- Regele. sigur dincolo de hotarele ţârei prin mult de cât tote, mai ales că erau con-	—o—
lucrările lor sciinţifice.	vinşi de greşela fraţilor lor.	Alaltăieri MM. LL. Regele şi Regina
Unde însă avemb noi asemenea Până la un punct înţelegem şi scuzăm jaă primită în audienţă pe d. generală sacerdoţi aî sciinţei medicale? Ea- abstenţiunea; sunt momente când omul Davila. cultatea de medicină din Bucurescî slăbesce şi cade în nepăsare. Nu înţe-
e lipsită de laboratoriî, cabinete, mu-1 legem insă, şi cu atât mai puţin putem J Alaltă-ierî Curtea cu juraţi din Ilfov zee tetru de anatomie, căci ceea [scuza, persistenţa in acel mod negativ [a condamnat la 12 ani muncă silnică pe ce avem acum nu corespunde abso- de luptă.	individul Gh. Scefănescu, acusat că a o-
lutu cerinţelor crescânde ale acestei §' cu t6te aceste» nefolosinţa acestei morît pe unchiul său. vaste facultăţi. Ce ar fi dis un Hirtle, lupte e ll^or de v^ut; în °ri-ce cas.j	— o-
un Bilroth, dâcă ar fi audit că la abţinerea romanilor nu putea mfluinţa A g(Şră	colonel A> Schina coman-
noî studenţii de medicină abia să asupra mersulin afacerilor piablice.Lip- j dantul	a sosit în capitală reîntor-
ocup de lucrări anatomice, că doc- hind^din representaţiunea naţională, ei Cendu-se din străinătate, toriî noştri! astă-^1 din facultatea lăsa& loc ]il)er celor-l-alte naţiona ităţi |
—o—
nea mai bine înzestrată nu	sein	de	Si daca e adevărat că prin presinţa lor
rit anatomia teoretică ne	care	oPu câ^tigaQ nimic, ei ţineau cel puţin	Consiliul	comunal	al	Capitalei se	va
nită îndată dună esameif	ce e	si	echUibruh eraă garanţia legală a dreptu-	întruni	a#	spre a alege un ajutor	de
lucru firesc când sciinta acesta care	rilor românescî. Ce garanţie maî pot avea	primar,	in locul d lui	C.	D. Dănescu,	de-
ca Jăucuresciui, in egoismul seu, vrea ureso, oanu bcniiLd acosua, caie
numai el să aibă facultăţi- în fine este basa medicinei hirurgicale, a- Român11 că dieptunle lor
rr f, ;	Iacuitaţi, m nne	cadavru \na vor fi că,catft d®că se hpsesc de H	_
ca facultatea servesce la ceva, de Pr6pe ™	,„^„1 cari DeUs»” la ,rib“',a	A s&a a avut loc o întrunire politica
vrerne ce sunt studenţi.	I	.	, n’aii avnt niri n Maî cuiând seu mai târdiu. aceste ade- la clubul Binelui Public.
Primaobiecţiunee cel puţin stramă.	scaiDeiui m mâna lor	văruri vor fi recunoscute peste Carpaţi. Nu s’a luat nici o decişiune, după cum
Să mai gandesce cine-va a^i la Va- dată scalpelul in mana lor.	t6l& sufhrea român6Sţ;a Va intra în suntem informaţi, de ore-ce cea mai
lachia şi Moldova? In Europa nu Dâcă ar uitra, vr un om compeunteV cJuica pe calea'Cffnstituţiunii. mare neînţelegere domnesce printre mem-esistă de cât o Românie şi ori în n laboratonul flswlogicu al facultăţeî	Suntem si,urî cft ?i in Transilvania brii oposiţiuneî.
care oraş se face o instituţiune, ea nostre de medicină, ar rămânea ui-\ dm amo ^0piniunea publ,ca.‘ e a ţârei întregi, nu a unei părţi, mit de simplicitatea lui; asemene* daca eni ' chjar acum)dupăîn.
Lucrul ne pare atât de absurd în cât unde ar găsi cabinetul patologiei ce ^ nu e nevoie să mal insistăm; ori în lulare ? Şi cine a^î nu şcie cum că Bucurescî orî în Iaşi, facultatea de aceste două sciinţe sunt basele me medicină este a României.
A doua obiecţiune are pentru ea multă dreptate. Facultatea folosesce, sunt studenţi şi prin urmare scopul unei asemeni instituţiuni se îndepli-nesce.
Nu putem $ice contrariul; am fi din tâtă inima şi cu tâtămintea pentru pros-perarea şi menţinerea acestei făcui
dicineî.
Ei bine, decă este aşa, decă învederat este că n’avem până acumă nici o singură facultate de medicină organisată bine, apoi nu este âre firesc că n’avem mijloce de a întreţine o a doua facultate de medicină?
In loc de a lărgi cerculti institu-tăţî. Der’dâcă nu se pâte? Plânge- ţiunelor năstre de învăţământ superbe celor de dincolo de Milcov au rior, e mult maî bine a ne pre-
trunirea de la Temişora, că partida ro mână esistă atunci vom putea t^ice câ afară de densa, nu mai există partide românesc!.
— Cu ocasiunea c|ileî de 1 Martie, a-niversară trista a anului 1881, când im-peratorele Alexandru II a că^ut victima duşmanilor regimului absolutist, tote fiarele ruse aă eşit îmbrăcate în doliu, ier articolele lor de fond aă fost consacrate analiseî faptelor unei domnii noi, care a trăit deja trei ani. Ce s’a făcut în decursul acestor trei ani, întrebă diarulă
— o —
Corespondentul nostru din Galaţi ne scrie următorele :
Consiliul de reformă tras la sorţi tn privinţa d-lui locotenent Eminovici, din îegi-meutul 9 de dorobanţi, Râmnicul-Sărat, se compune din 4 membri şi subt preşidenţia d-luî colonel Teleman, de la regimentul 11 dorobanţi Galaţi, ier consiliul se va întruni în (jiua de 15 Martie în localul divisiei a 6-a din garnisona oraşului Focşani.
In ijiua de 1 Martie s’a concentrat la statul major al regimentului Îl dorobanţi din Galaţi toţi recruţii, In număr de peste 400; unde tn fie-care 41 fac instrucţia

www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
militară pe platoul grădinel publice. An observat In <J'na de 8 Martie, asistând 1» orele de eserciţifi, că acest! tineri cur câni în interval de 5 (iile de când au început instrucţia, aft făcut un progres simţitor esecutând cu multă preeisinne eserciţiele şcolel soldatului precum : marşuri, întor-cere şi păsuri gimnastice.- De remarcat este că aceşti tineri purtau şi armele în marşuri, ast fel că cel ce nu sciati că sunt recruţi, ÎI ar fi putut prea bine lua drept nisce soldaţi vechi, căci aveau un aer marţial şi imposant, bine echipaţi şi un prea frumos aspect militar, ceea-ce a făcut şi face admiraţia tuturor spectatorilor.
Am vfţlut pe d-nil oficieri al regimentului în frunte cu d. maior Gh. Ionescu pu-
„asi un altul cu care vom putea înlo- o sfruntare neruşinosă şi de dispreţ pen "ui pe acesta din urmă.	Jt™ orl-ce simţiment de onore, pentru
Forte posibilii este, că într'un timpi; ori ce simţimânt de disciplină militară
6re-care, vr'un om politic mare va inventa pdte un mijloc mal puţin /neca-nic de căt cel pe care’l esperimejAm a^î.
Der până când vom ajunge aiMo, suntem deci forţaţi a ne menţine-a ceea ce a<|I, de si imperfect, se conferă de mijlocul cel mal bun. Cu t<5te ruşii nu judecă tocmai aşa, căci l> ,oc de a critica sis temui parlament ist' eî propun ţarismul Este demn a bă8a de sâmâ că a-câstâ logică'3, înrâdacinat în ultimul timp până aer că Partidul reacţionar nu vor-besce u ceva de cât desPre acesta ; dia-
ta esce
&
re; sunl Pbne de reviste, caro tratez
• . ■	Mdunea din tote puntele de vedere, în
nâud mult interes în instruirea '«ciuţilor^,^ din capita?â chiar d6mnele gea
ceea ce le face multe onore comisarul
D. Georgescn, comisarul despăj^ dafc 2-a din oraşul Galaţi forţat fiinţă a fogt demisia din postul s6ă, care^'* sergent în primită. Acest comisar af(;heta, j, da regimentul 5 de călăraş^ ] sunt acugărI judecăţii fiind că asr gfave-	, _ ,
(Cor
, fSORI DIN RUSII
ndenţa pârtie, a Telegrafului)
Petersburg, 9 Mărite 1884.
^ealita'e şi aberaţiune. - Opiniele diferitelor grupe politice-Trei dmenl cu influenţă-Reac-ţiunea. - Proclamaţia poliţiei.-Degaieff.-Degaieff la "Warşova — Degaietf în streinâtate.— Sciisorea trimisă lui Tolstoî, ministru de interne.
In trecuta mea scrisore v’am scrisu despre proclamaţiunea partidei constituţionale, care precum aţi v&Jut cere un guvern represintativ de un caracter consultativ, avend ferma convingere că numai acest regim este menit a mântui Rusia, decăzută şi periclitată. Atunci am (Jis, citind acestă proclaţiune, cum că receta recomandată de onor. noştril liberali nu va avea nic! o forţă vivifiantă pentru acestă ţeră prea conruptă de un despotism secular.
Diarul Moscovshj Wiedomosti, împreună cu nobilimea veehiă din Moscova, criticând proclamaţia liberalilor emite urmă torea ideie iubită a tutulor conservatorilor de pe pământ: „Majoritatea, ca şi „mulţimea, adesea ori e nedreptă, ebru-„talâ tirană, minoritatea adesea represintă „adevărul, şi este bine ca în luptele politice între majoritate şi minoritate sâ „fie un ce puternic, care la noi ca ţarul „planâtjă asupra intereselor meschine ale „omenilor şi asupra pasiunelor luptei. “ Mare e forţa a deprinderilor, a obiceiului, şi autocratismul, care are rădăcini seculare în sufletul poporului rus, ţine mult la asemenea cugetări absurde. Obiceiul înrădăcinat adesea e un monstru, care se luptă şi învinge raţiunea întunecând adevărurile cele mal elementare din practica sociologiei. Resolva-roa cestiunilor prin representaţiunea na-ţ tnală, care optă(Jâ pentru una sâh altă opinie prin majoritatea voturilor — să află practicată de aprope un secol. Nu sunt nici efi dintre cel cari cred cum că majoritatea e infailibilă, că ea nu păcă-tueşce, der cu tote astea cred că din tote mijlocele esperimentate penă a<Jî de societatea umană, mijlocul sus citat este cel maî preferabil cel puţin nu se va
mestec în conversaţiunile politice.
In momentulu de faţă trei consilieri intimi are ţarul în jurul său. Unui din el a fost profesorul său, care s’a incarnat în sciinţele juridico bisericesc!, ce sunt absolut străine poporului rus. Altul publicist, omul credinţelor stato-poliţie nescî, vocea căruia să aude a^î pretu tindenî, fiind-că restul duşmanilor săi sunt opriţi de a vorbi şi de a seri. Ce de al treilea, adevărata cunună a aces tul triumvir e corniţele Tolstoî, omula urît şi despreţuit de întrega societate rusă. Pobedonosţeff, Katcoff, Tolstoî iătă sufletul actualului guvern rus, care n’are drapel, n’are ancoră, n’are pân<|e şi pluteşte pe valurile istoriei fără a avea o ţintă proprie.
Nici o dată un partid liberal energic nu se află pe suprafaţa pământului în tr’o stare maî fericită de a triumfa, de cât aceea în care sejiflă partidul liberal rus. Cu tote astea este învederată că multe lucruri se vor face penă ce parti dul in cestiune va înţelege că este ine vitabil a trece prin furcele Caudine.
Va urma.	Durisov.
C010NELU CANDIANO POPESCO
ŞI
ZIARUL TIMPUL
Gazette de Roumanie în numărul el de la 6 Martie scrie următorele:
„Am făcut câte-va observaţiunî în privinţa modulul cu care confraţii noştril din oposiţiune amestecă mal pe fie-care di armata şi şefii eî în cestiunile politice curente şi conjuram presa de a se obţine vie la nisce polemice brutale, inju-riose, de natură de a desconsidera mal mulţi oficerî şi de a slăbi spiritul de disciplină.
„Acest# poveţî n’au fost naturalmente după placul celor de la Timpul; şi, ca să probeze, fără îndoială, cât de multă dreptate aveam, acestă foie s’a pus imediat se reediteze acusaţiunile gratuite cari se cred de cuviinţă, în tabăra con-servatore, se se arunce asupra unor oficerî superiori.
„Pentru a arăta puţina bună credinţă ce există în aceste acusaţiunî, vom lua, din articolul Timpului de la 2 Martie, caşul Colonelului Candiano Popescu.
„Iecă graţiosităţile pe cari f<5ia con ser r vatore le adresăză acestui oficier.
„.... Deru tocmai pentru lipsă de
disciplină militară acusăm guvernul actual. In adevăr, ce probă mal bună de
de cât acesta reintegrare a ofiţerului Can diano Popescu în cadrele armatei ? Apoi înaintarea seanualosâ a acestui oncier, pentru motive bazate pe nisce pretfnse vi tejiî repurtate în facia inamicului, vitejii la a căror istorisire pufnesc de rîs toţi martorii oculari şi toţi aceia cari cunosc adevărul asupra celor întâmplate. !“ „Redactorul, continuă Gazette de Rou manie, care a scris aceste rânduri pare torte sigur de ceea-ce înaintâză 1
„ Acusaţiunea este gravă, căci colonelul Candiano Popescu îndeplinesce pe lângă Suveran o însărcinare de încredere.
„De sigur că numai basat pe datele cele mal nesigure (Jiarul Timpul, care, în acelaşi articol, cu câte-va rânduri maî sus, se declară gelos de spiritul de disciplină militară, — îndrâsnesce să arunce ast-fel discreditul asupra unul oficier. considerat ca brav până în <Jioa de a<JT.
„Ou tote acestea voiţi să cunosceţî adevărul asupra caşului colonelului Candiano Popescu ?
„N’avem de cât să răsfoim arhivele batalionului al II de vânători. Vom găsi acolo câte-va acte cari sunt în flagrantă contrazicere cu calomniele confratelui nostru de Ia Timpul.
„In 1877, deputatul Candiano Popescu, fost căpitan, demisionat din anul 1867, întră din noii în armată, a doua (Ji după declaraţiunea de resbel, cu gradul de maior de miliţii. La 30 August, el se afla înaintea Pievnel. Iecă cu ce ocasiune ’şl-a arătat vitejia care face pe Timpul să puf-nescă de rîs.
Raportul comandantului divisiei a 4-a activa romana
Bivuacul din facia redutei Griviţa
2 Sept 1877. -No- 1432. Domnule general,
Majorul Candiano Popescu, ataşat la statul major al divisiunel a 4-a activă, a so-icitat onorea de a conduce batalionul al 2-lea de vânători la asaltul redutei Griviţa. Am presentat batalionului pe acest oficer hiar în ţiiua asaltului.
Batalionul, aşezat în capul colonel de a-salt, şi sub comanda majorului Candiano Popescu, a mers cu bărbăţie contra redutei. Cu t6te că primele atacuri au fost respinse, după cum fie-care se putea ascepta ’a acâsta, totuşi maiorul Candiano, readucând de mal multe ori batalionul săfi în atac, a isbutft să arboreze în redută drapelul român.
Acestă purtare este mal mult de cât meritorie din partea unul bărbat care ocupa în ţeră o posiţiune înaltă. Maiorul Candiano Popescu a dat probe de abnegaţiune şi de devotament fără margini.
Cred că ar fi de un bun exemplu pen-rj armată de a se recompensa imediat actele de eroism. Acestea sunt, domnule general, însăşi prescripţiunile d-vostre. Vă rog der să înaintaţi pe maiorul Candiano opesca la gradul de iocotenent-colonel. Comandantul divisiei a i a activă Colonel, A. Anghelescu.
Pent.ru a recompensa asemenea fapte de vitejie militară, săvârşite de un nfi-pr mi liţian, care, singur., din propria sea iniţiativă, s’a oferit să conducă trupa în foc, a tunel când hi calitatea sea de simplu oficer de ordonanţă, nu era chiemat la nici un comandament activ, îog pe Alteţa Vos^ră de a hine-voi să înaintaţi pe maiorul Candiano Popescu la gradul de loc.-coiooel în miliţii, etc.
No. 15755.
să regretăm, o dâtă mal mult, tendinţa adversarilor noştril de a amesteca armata în afacerile politice."
DIN ŢARA
„După campanie, locotenentul colonel Candiano Popescu din miliţii fu admis, după cererea sea, în cadrele armatei active în virtutea art. 41 din legea [de înaintare tie la 4 Aprilie 1875, caro sună ast-fel:
„Miliţienii cari, în campanieşi în facia inamicului, aă obţinut un grad pentru un fapt strălucit de vitejie militară şi au fost puşi pe ordinul de	Rima-
tei, trec direct în cadrele armatei active cu gradul cel mal mare obţinut pecâm pul de bătaiă.-‘
„Acestea sunt motivele înaintărel scan-dalose a colonelului Candiano Popescu, acestea sunt motivele ilegale cari ’I ah perdiis să reintre în cadrele armatei active. Atunci când suveranul, pentru a recompensa un act de bravură, primesce ângă dânsul pe acest oficier, Timpul puf -nesce de rîs, şi nu mal are naivitatea să crâdâ în onore, în disciplină... Atât maî rău pentru el I Dâr, ar putra să ne o-biecteze confratele nostru, colonelul Candiano Popescu este un liberal, şi ca atare guvernul liberal a vă^ut tote actele săle cu un ochiQ indulgent.
Atunci am putea să întdrcem câte-va fol din dosarul din care împrumutăm actele xautentice pe cari le-am citat mul sus, şi vom găsi următorul act al unul genera] rus, care, de sigur, n’avea nici un interes să ascundă adevărul.
Seri sorea geuraluiui Scoleleff aîrfsala ministrului ie resbel al României
Plevna 5 Decembre 1877. Domnule Ministru,
Mulţumese Escelenţel Vostre de graţiosa atenţiune ce a avut pentru mine, când, în urma intervenirel Escelenţel Sele, A. S Principele Carol a bine voit să ataşeze pe lângă persona mea pe locotenentul colone Al. Candiano Popescu.
Plevna căţiând, funcţiunile d-lul loc. col Candiano Popescu îşi ati luat sfârşit chiar prin forţa lucrurilor.
Profit de acestă împrejurare, domnule Ministru, pentru a vă reînoi mulţumirile mele, şi a vă mărturisi stima pe care acest oficer a sciut să ’şl-o câscige în rândurile uostre, atât cu ocasiunea teribilei <jile de 30 August, atunci când lupta în capul trupei sâle alături cu regimentul Arkhangel Gologorod, cât şi în tot restul campaniei.
Eă însumi am găsit în acest oficer un soldat sincer şi disciplinat.
Bine voiţi a primi, ete.
General, Mihail Skobeleff II.
Raportul ministrului de resbel către şeful statului pentru a preseuta semnătura sele decretai iu virtutea ca-roia ma.orui Candiano Popescu este înaintat la gradul de Iocotenent-colonel
Măria Ta,
Maiorul Candiano Popescu, din miliţii, a fost pus pe ordinul de ţii al armatei pentru purtarea eroică ce a arătat, conducând de două ori pe rând batalionul 2 de vânători la asaltul redutei Griviţa, şi sfârşind în a intra îu acestă redută îu fruntea soldaţilor cari maî remăseseră din acest batalion. împreună cu cele-lalte trupe cari au luat reduta.
„Rămâne însă, Z^e foia francesă, la activul colonelului Candiano afacerea de la Ploescî. Aşa este. D. Al. Candiano Popescu, atunci când nu era nici soldat, nici deputat, nici funcţionar, a luatu parte în acăstă afacere. Nu seim dâcâ momentul va fi sosit pentru a vorbi despre acestă, pentru a putea restabili ore-carl apreciărî şi bre cari responsabilităţi.
„Ori cum ar fi, limbagiui limpului fa-ciâ cu armata este o monstruosnate fără esemplu. N’am putea blama în destul asemenea atitudini şi nu putem de cât
Să fie ore adevărat? — Carpaţii din Craiova, în numărul său de la 8.curent, publicâ următdrele:
D. Grosiereanu din comuna Turburea, plasa Gilortu. judeţulQ GorjiO, printr’o scrisdre ce ne adresăză, se plâDge că:
In de 7 Decembre anul expirat, sub-prefectulO Iăn Bibescu, însoţit de primarul comunei, Uie Puseu, [fără vreun act judecătoresc, a ridicat tătâ marfa din prăvălia sea şi a dat’o Juî Theodor M. Popescu, tot din acea comună, din-preună şi cu 26 napoleoni ce se aflaă Intr’o cutie.
In urma reclamaţiunilor ce a făcut, în loc de satisfacţie, a căpătat câte-va palme de la sub prefect, care l'a umplut de sănge.
A reclamat d-lul procuror de Gorjiă, care a ordonat sub-prefectuluî din plasa Novaci, spre a face ancheta cuvenită, însă acel sub-prefect fiind destituit, ancheta a rămas.
Intorcându-se a casă, a găsit totebu-tăiele cu spirt sigilate şi o trăsură a sa ridicată.
A doua reclamaţiune către d. procuror de Gorjiă a rămas fără resuitat.
Văzând acestea, a venit în Craiova, să reclame, unde 'şl-a văZut trăsura pusă în venZare la un George Dinu.
In urma reclamaţiunil ce a făcut parchetului, s’a ordonat o cercetare, din care s a constatat că aceasta era în adevăr trăsura ce i-se luase.
Afacerea se află la instrucţie secţia II, unde s’a constituit parte civilă.
Reclamantul pretinde că paguba ce î-s’a causat, se urcă cel puţin ia 10,000 de lei.
In acelaşi timp a reclamat şi d-luî ministru de interne, care a şi ordonat o anchetă, trămiţând pe d. Prefect Băico-ianu la facia locului. Acăstă anchetă însă s’u făcut în lipsa reclamantului şi nu scie ce măsuri se vor fi luat, căci, înlor-cendu-se a casă, a ţţăsit aceleaşi sigilii pe marfă.
Am dori se seim ce se face cu ordinele Ministerului, despre care vorbesce petiţionarul, şi pentru ce averea acestui cetăţăn se gâsesce încă secuestrată şi răpită.
Decă cele-ce se reclamă' sunt adevărate, cum rămâne cu funcţionarii cari au nesocotit legile.
Un cesornicar onest.—Citim următorele în Poşta din Galaţi de aZî:
„Ni se spune că poliţia ar fi descoperit Ia d. S. Griimberg, ceasornicar sub o teul România, nisce juvaerurî furate din anul trecut în oraşul nostru. Nu seim ce măsuri se vor fi luat pentru a afia modul cum se găsesc aceste juvaerurî la d. Griimberg, Ceea ce dorim noi însă e de a se face minuţiose cercetări asupra caşului, căci în definitiv nu se pbte ca atâtea furturi de obiecte devaldre ce se comit în Galaţi să nu’şî aibă punctul lor de razim şi în vr’un ceasornicar seu argintar local.“
FOIŢA „TELEGRAFULUI»
jPIJERRE ZAOOONE
57
AiSERÂBIUI
MEMORIILE UNUI COMISAR LE POLITIE
XXII
Ultimul conciliabul
Cu tote acestea, părăsind castelul Guil-lemot, ducele se reîntorsese la dânsul acasă, unde găsise cei doul martori cari ’lu ascep-tau de cât-va timp.
Figura lui, deja îngrijată, se posomori şi mal mult văZându’I; jcu tote acestea le întinse mâna cu cea mal mare amabili'a e şi se scuză în termenii cel mal politicoşl că-I a făcut să’l ascepte.
— O afacere importantă m’a silit să ies
din casă, ţhse el; sciam însă onorea mea în nisce raâiul bune, şi vă spusesem că voi ratifica mal nainte tot ceea ce vpţl face. ŞedeţI vă rog, domnilor, şi să vorbim. — Ione.. dute şi adu-ne ţigări!
Lacheul aduse în detă o cutie plină cu ţigările cele mal bune din care fie-care îşi luă câte una, şi în detă ce le aprinseră, tânărul Presles începu:
Dumnezeul meO ! domnule duce, (|'se el, n’am făcut de cât să urmăm, în acăstă împrejurare, instrucţiunile ce ni le al dat. Insulta a fost prea gravă pentru ca să prt= mim o îeparaţiune banală şi care să se opreseă la cea d’ântâiă picătură de sânge. Am cerut dâr ca duelul să se prelungescă până ce unul din adversari va fi pus cu desăvârşire aîară din luptă.
—	Forte bine, răspunse ducele, şi sunt sicur că acestă condiţiune trebue să fi fost primită fără greutate.
—	Nu numai că ea a fost primită, domnule dâr încă s’a propus mal mult de cât atât.
—	Ce?
—	Unul din martori a cerut ca, decă unul din adversari se va răni ast-fel în cât
să nu se mal potă bate cu sabia, lupta să se continue cu revolverul.
—	Atunci, este un duel de morte!
-- Am crezut de dâtoria nâstră să nu respingem acăstă propunere.
—	Şi vă mulţumesc pentru acâsta, dom-
nilor.... vă jur că voiu privi cu recunoscinţă tot ceea ce va putea să facă ca acâsta întâlnire să fie nu numai sângerosă dâr încă cu un resuitat funest pentru unul din adversari.... Continuaţi, vă rog. La ce oră
ne vom bate ?. .
—	Mâine seră, la patru ore.
—	Şi în ce loc?
—	In locul ales de SpaveDto, şi unde a mal avut loc duelul lui Ricordi şi al lui Ector Beaulieu.
Ducele făcu un semn de aprobare.
—	Tote acestea sunt bune, Zise el, şi, încă o detă, vă mulţumesc ; cât pentru rest, acesta mă privesce şi veţi fi mulţumiţi de mine.
Ricordi şi Presles se sculară ca să plece, der în momentul câud erau să iâsă din casă, ducele făcu un semn lui Ricordi.
—	Intorce-te peste o jumătate de oră, îl Z*se ellaurechiă, am să-ţi vorbesc ceva.
Apoi cel douî martori salutară şi dispărură.
îndată ce el părăsiră salonul, ducele rhemâ lacheul.
—	Ione! îf Z*se el, du-te îndată la Me-dina, Spavento şi doctorul Benoît, şi spu-ne-le câ-I ascept; este vorba de o afacere
urgentă.
După o jumă ate de oră, Benoît, Spavento, Ricordi şi bancherul se întruniră din noâ la duce, în aceaşl sâră unde odinioră avusese loc întrevorbirea lui Medica şi a lui Ector Beaulieu.
Ducele ÎI rugase să vină la dânsul fără sfi le spună nimic care să-I fi putut lumina asupra motivului acestei convocări estra-ordinare.
Palmares se aşeZase la o masă pe care se aflau câte-va scrisori pecetluite cu câră uâgră; figura-1 era galbenă ca câra, părea trist, privirea lui era posomorită.
îndată ce cel-lalţl se aşezară lângă dânsul, îşi ridică capul şi-I privi pe rând pe fie-care.
—	Domnilor, le Zise el cu o voce hotă-rîtă, dâcă v’am chemat aZI la mine, am făcut acâsta pentru că nu voiam să mă des-
part de d-vostră, fără ca mal nainte să nu-ml iâQ adio.
—	Cefei? Ca vrei să Z*cl? întrerupseră cel patru invitaţi.
—	Yâ voia părăsi.... urmă ducele.
—	Când ?
—	Mâine.
—	Pentru mult timp ?
—	Pentru tot-d’auna.
—	Dâr, acâsta este peste putinţă.
Ducele făcu un semn care impuse tăcere.
—	Hotărîrea mea este luată, ^ise el, ea este irevocabilă, şi sciţi de mult timp dâră am obiceiul să revin asupra hotărîrilor mele. Cu tote acestea, înainte de a vă părăsi, am voit să vă adresez fie-căruia din voi ultimele mele recomaudaţiunl şi 6re-carl poveţe supreme de cari sper că veţi profita.
O mare tăcere domnia.
Traducere de Cober.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
N
Incendii! — In noptea de 25 spre 26 Fâbruaria trecut, s'a ivit incendiu la bă-c ănia şi casele de locuit ale comerciantului Niţă Mihâlescu din comuna UrzicenI judeţul Ialomiţa şi s’a prefăcut în cenuşă totă binaua compusă din 8 camere, precum şi marfa de băcănie şi cârciumă ce a avut înăuntru. Ajutorele au sosit la timp; dâr cartuşele şi praful de puşcă, ce eratt în bă-cauie de unde focul a isbucnit la început fâcâud explosie, au dârîmat parte din ziduri. Nu s’a putut de cât a se localisa incendiul şi a se apăra dependinţele unde 8e găsiau tocitori cu spirt cari erafl ameninţate.
Din cercetările urmate până acum, re-sultă că acest foc a provenit din năuntrul băcăniei. Paguba causată se pote evalua aproximativ la suma de 50,0o0 lei din care, după declaraţia d-lul Mihâlescu, 37,000 lei sunt asiguraţi la societatea „ Dacia-Ro-mânia.“
Reforma electorala in Anglia
Yecinicile desbaterl asupra afacerilor din Egipet împedică Camera d’a începe discuţia unor cestiunl a căror soluţiune este aş-C’ptată cu nerăbdare, şi mal cu sâmă bilul asupra legii electorale. Oposiţiunea ar voi să întârdiă cât mal mult votarea acestei din urmă legi, şi esitaţiunile cabinetului pe tărâmul politicei esteriore îl oferă adesea ocasiunea favorabilă pentru a face obs-trucţiune.
In adevăr, ministeriul Gladstone se înţelege din ce în ce mal puţin asupra acestei cestiunl a politicei străine; şi cum e ore posibil, în împregiurările actuale, d’a se conduce afacerile celei mal mari puteri coloniale de pe pământ, fără a avea o linie de purtare limpede, definită, logică, basată pe principii sigure şi bine coordonate ?
Acesta e ceea-ce lipsesce ministrului actual. El e cuprins între două partide diferite, wighil, liberalii moderaţi, tradiţionaliştii, cari sunt partisaniî întinderii coloniale a Angliei, şi cari nu au mal multe scrupule asupra alegerii mi<|16celor ce trebuesc s’iijungă la acest scop de cât aveaii toriî, şi între radicali cari ar voi se s’aplice mal mult prineipiele de libertate şi de omenia, cari, menţinând mărimea actuală a imperiului, cer să i se dea mal multe puteri în lăuntru.
Aceste discuţii între partide, de cari nu prea ţine sâmă guvernul, pe tărâmul practic, opresc totuşi parlamentul d’a procede la o discuţie seriosâ, arangiată, englezescă, a modificării legel electorale. Cu tote acestea, constatat fiind o detă că nu face nici cald nici rece guvernului totă gălăgia din parlament, de ce nu l’ar lăsa în pace să lucreze cum scie, şi nu s’ar apuca mal bine de proiectul de lege electoral ?
Aceiaşi diverginţă de opiniunl esistă de altmintrell şi în Francia asupra politicei coloniale, şi totuşi lucrările parlamentului aicea, nu sunt atât de paralisate ca în Anglia, <|ice sfârşind la Reforme, diu care es-tragem acest articol.
localul directorului şi al grefierului, a-câstă operaţie urmată instantaneu nu s’a putut vedea care sunt autorii.
Directorele care nu cuteza a intra în temniţă de vr’o două luni, de frica ares-tanţilor, a raportat cazul prefectului şi procurorului , cari transportându-se la faţa locului au dispus să aducă pe capii revoltei, adică pe aceia pe care ’l-a arătat directorele penitenciarului, dâr obştia deţinuţilor s’a opus a-I da, penă ce nu le va promite solemnă că nu le va face nimic; în faţa acestei resistenţî aflăm că li s’a dat cuventulu de onore că nu le va face nimica şi ast-fel au putut numai ca să'l aducă dintre ceî-l'alţî, făcându-le întrebările trebuităre ’l-aîi înapoiată în temniţe, şi v&|endu’i că sunt linisciţl prefectul şi procurorul ati plecat. Nâptea însă pe la orele 11, directorele temniţei cu gardian! şi garda s’au introdus în temniţe prin surprindere, şi aii scos din temniţă pe 8 deţinuţi ca pretinşi capi al revoltei, puindu-le fiare de mâini şi pi-ciore ’l-aîi instalat în celule şi carcerl, şi au început a le administra corecţii nopturne după tipicul lui Urzică comisarul şi Qavril Călău-, acâstă operaţie din partea directorului a urmat consecutivă mai multe nopţi, când d'odată se po-menesce cu ordinul sosit de transferare a acelor capi al revoltil. Directorele pentru ultima oră le a mal administraţi; încă câte-va lovituri de trăgători (opritori de cură de la trăsură) esecutate cu multă bunâ-voinţă de primulîi gardian fost serjent în artilerie, forte îndemâna-tec în asemenea servicii, aşa în cât unul din acele 8 victime a salbătăcieî directorului Răducănescu a espirat chiar în Ziua de 16 Februarie când trebuia să plece la locul de transferare şi alţi do ui din acel porniţi pentru transferare la alte penitenciare abia ajunşi în arestul judeţului din oraşul Peatra ş'au dat su-fletulfij în cele mai crunte dureri ale barbariei directorului Răducănescu. La moment aflându-se de primul espirat, justiţia fiind sesizată a procedat la anchetarea faptului, din care găsindu ca complicii şi pe nisce zeloşi funcţionari a fi arestat pe lângă directorulă Răducănescu, pe oiicerul comandant detaşamentului oficerî în activitate, pe primul gardian, şi pe şese soldaţi.
Faptul directorului este an fapt regretabil, scrie Corespondinţa Provincială din Piatra, şi merită atenţiunea justiţiei sub tote punctele de vedere a se pedepsi, nu tot ast-fel privim pe ceî-l’alţî care se califică de complici, soldatul ascultând ordinulă superiorilor săi nu ş’a făcut de cât datoria prin urmare asprimea legilor nu’î pote atinge.
Atragem atenţiunea celor în drept ca să cugete şi pe nevinovaţi să nu’î facă a suferi o prevenţie ce n’o merită.
întâmplări din Capitala
ACTE OFICIALE
Budgetul veniturilor şi cheltuelilor judeţului Tecuci», votat de consiliul general al acelnl judeţ pentru exerciţiul 1884-1885 s’a aprobat cu <Sre cari modificări.
X
Budgetul veniturilor ji cheltuelilor judeţului Prahova votat de consiliul general al acelui judeţ pentrt exerciţiul 1884-1885, s’a aprobat- cu dre-carî modificărl-
X
Budgetul vonitarilor şi cheltuelilor judeţului Olt, votat de consiliul general al acelui judeţ penteu exerciţiul 1884-1885, s’a aprebat cu dre-carî modificări.
BULETIN JURIDIC
Revolta din penitenciarul BisericanI
In acest penitenciar ce servă condamnaţilor în corecţie, în luna trecută Februarie, câţl-va din cel arestaţi, nemul tumiţî cu starea în care se găsesc, au cerut să vie d. ministru Brătianu, cu care să vcrbâscă şi să’l roge personală a-I graţia; văzând însă că dorinţa lor nu se îndeplinesce, la 3 Februarie după o-biceiulu lor preumblându-se cu grămada prin curtea penitenciarului, capii sau obşti a aă organizat o provizie de petre şi toţi arestanţiî luând câte una, au aruncat în ferestrele direcţiei ce se află cu faţada în interiorul curţii temniţei spărgând vr'o 60 geamuri, deteriorând mobile ţi alte obiecte fragile ce se aflau în
Monedă falfă. — Am semnalat deja a-tenţiunil cititorilor noştri faptul că circulă de cât-va timp în capitală un mare număr de monede false. Lucrul e cu atât mal răfl, cu cât aceste monede de 5, 2 şi 1 lefi sunt atât de bine imitate, în cât numai un om deprins mult cu mânuirea banilor pote să le cunoscă.
Ieri, biata Maria Popesca a fost arestată pentru că cu un franc fals voia să târguiască ceva în Piaţa Amzel.
Rugăm onorabila poliţie să fie mal indulgentă cu bieţii omeni păcăliţi cu a-semenea bani şi să cerceteze mal bine isvorele acestei emisiuni considerabile. Cu multă stăruinţă şi puţină bună-vor inţâ se pbie descoperi tot.
De prieteni feresce mă !.. — Aşa of-teză nenorocitul Andrei Procopie. Elă e un om cu câte va parale, care are prieteni ; între aceşti prieteni, unul din cel mal de aprope e Tache Dumitru; Tache Dumitru are încredere în Andrei Procopie, şi Andrei Procopie l-o întdree cu vârf. Numai, cu tdtă încrederea pe care soia c’o are prietenulu său într’ânsulu, Tache Dumitru tot l-a furat, când a putut, 130 franci. Şi cu tdtă încrederea pe care Procopie o avea în Dumitra, tot l’a bănuit că el l-a furat banii şi l’a dată pe mâna poliţiei care dovedi faptul. Andrei Procopie a perdut credinţa în prieteni, d’apoî şi Tach6 Dumitru nu s’a lăsat mal pe jos.
—x—
Un dialog în stradă.—Un beţiv, împe-dicându-se de tote petrile, mergea pe
strada Academiei aseră, descriind nişv^ zig-zagurî mari. D’o dată, împedicându-se mal tare, îl cade pălăria jos.
Serios el s’opresce şi stă pe gânduri. Apoi, părând că se hotărăsce, interpe-lăză ast-fel acoperişul înfierbântatei sale căpăţânî;
— Decă te rădic, cad; decă cad, mă veî ridica tu pe mine ? Nu! Atunci te las!
Şi plecă.
—x —
Doui viteji. „Unde-î doul puterea cresce şi duşmanul nu sporesce..." îşi (|iceu Nae Epure-care e fricos chiar ca şi un iepure —şi Nae Georgescu. EI avăti amân-doul ciudă pe Const. Poenaru, aâ crezut mal bine de cât să'l bată fie-care a parte, să'l bată uniţi, împreună. Ecă raţionamentul ce’şl făcură Nae cel d’înteiu şt Nae cel d’al douilea: Decă l’om bate la un loc, e mal bine şi pentru noi şi pentru Poenaru ; pentru noi, fiind-că de altfel ar putea să ne bată el pe fie-care în parte ; şi pentru el, fiind-că alt-fel ar mânca două bătăi şi aşea nu mănâncă nici una.“
Conduşi d’acest raţionament sănătos, ce doul pismaşî de c&rî vorbii mal sus au tras o bătaie ţăpănă lui Constantin Poenaru, după care aă fost toţi trei a-restaţl.
PENTRU COMANDANTUL REG. 6 DE DOROBANŢI
Se <|ice că mari neajunsuri se fac dorobanţilor din regimentul 6 cu hainele; legea prevede să se dea soldaţilor o manta, pe cinci ani, o pereche pantaloni de postav, o bluză de pânză, tot pe cinci ani, o pereche cisme, legătură şi căciulă fără termen.
Ietă acum unul din neajunsuri. Dorobanţilor nalţi, se daă măntăll scurte, şi lungi celor scunzi; acelaşi joc cu căciulele : la cap mic, căciulă largă şi vice-versa. Recuri oscem că aspectul trebue să sufere forte mult cu. aceste combinaţiunl nepotrivite.
Dâr, dăcă lucrurile s’ar fi oprit aci, răul n’ar fi fost tocmai mare. Se cere însă soldaţilor să’şl cumpere el singuri cisme, pantaloni, etc. Ne având cunoscinţă de o ase-menea schimbare a legii prin lege, atragem luarea aminte a domnului colonel Maca, care de sicur va atrage atenţiunea admi-nistraţiunei regimentului asupra faptului care ni să denunţă.
Oficerul îşi cunoscu greşela, şi îmbrăţişâ ne Youog. Diu ţlica aceea rămaseră buni P^tenl.
C°R*t)Rile legiuitoare
ADUN,
"'Nte se a-
ce-
DIVERSE
Anecdote despre Young.—Young vestit prin scrierea sea Nopţile se duse într’o iţi să se preumble pe Tamisa cu mal multe domne pe cari le cunoscea. Ca să le facă să petrecă mal bine, cântă diferite arii cu flue-rul, instrument în care el escela. Vătjând însă, că o barcă, în care eraă mal mulţi oficarl, se ţinea de luntrea în care era el, se opri din cântat şi puse fluerul în puzunar.
„Pentru ce nu vrei să mal cânţi ? îl întrebă un oficer, răstit.
—	Pentru ce mă întrebi ? răspunse Young. Nu vreaă să mal cânt.
—	Să faci bine să începi să cânţi ier, <|ise oficerul.
—	Der....
—	începe, îţi (Juri ori te arunc în Tamisa !“
Young văzând că domnele cu care era se speriaseră forte tare, se hotărî să facă pe pofta oficerului: scose fluerul şi începu să cânte.
Când ajunseră amândouă bărcile la mal, luâ pe oficer d’o parte:
„Decă escl om de onore, îl (jise Young, să-mi dai cuvânt de glumele d-tele obraznice. Te ascept mâne, fără martori, şi armat numai cu sabia."
Oficerul primi. Hotărîră câsul şi un loc retras, pe urmă se despărţiră ca doul buni prietini.
A doua <Ji Young veni cel d’ântâifi la locul de întâlnire. Cum ajunse oficerul, Young scose un pistol din puzunar şi ochi pe adversar.
Ce fel! vrei să mă uci^I! <Jise acesta indignat.
Nici de cum! Numai, te poftesc să joci un moment, răspunse Young.
—	Cum ?...
—	Decă nu joci chiar acum, îţi sdro-besc creeril!
Oficerul vru să se mal impotrivescă, însă In zadar; fu silit să joee.
—	Bine! (Jise Young, după ce jucat oficerul. Ieri d-ta m’al tăcut să cânt fără voie din fluier, a<JI te-am silit să joci; una pentru alta. Dâr decă viei şi alt-fel de satisfacţie, sunt gata să-ţî dau.
"EA DEPUTAŢILOR
(Şedtnţa de g MarUe 1884^
Presidenţia d-luî \	^
Şedinţa se deschide * Qra ^	m
fiind presenţî 79 dd. depu>(.„
Sumarulu şedinţei prece probă.
Se comunică petiţiunea mai mui%_ tăţenî din Iaşi cari protestă contra fiinţări, facultăţii de medicină din Iaş.f D. G. Panu cere urgenţa în privinţa acestei petiţiunl.
D. Strejescu, membru al comisiuneî de petiţiunl, declară că comisia este animată de cele mai bune simţimente în acâstă privinţă şi va depune chiar a(JI raportul.
D. N. lonescu susţine ca cu o oră mal ’nainte să se pronunţe Camera în acâstă cestiune, de care depinde existenţa a 80 studenţi.
D. prefedinte (Jice că comisia de peti-ţiunî va lua act de dorinţa Camerei şi îndâtă ce se va depune raportul, va consulta adunarea în privinţa (|ileî când să se pună la ordinea Zilei-Se procede din nou la votarea în total a creditului de 28000 acordat minis-teriuluî lucrărilor publice, vot rămas nul în şedinţa precedentă, şi să primesce,
Apoi dd. deputaţi trec în secţiuni până la orele 4, pentru ca să se alegă toţi delegaţii secţiunilor în cestiunea revi-suirel.
La redeschiderea şedinţei, d. Poanaru Bordoa, îşi desvoltă interpelarea asupra însurăţeilor după moşia Slobozia din j. Ialomiţa. D-sea (|ice că multe locuri sunt date unor omeni cari n’ati drept.
D. ministru al domeniilor arătă că a aflat despre aceste fapte printr’un raport confidenţial al prefectului, tocmai în Octombre şi fiind-că timpul era înaintat, nu a putut să ia nici o măsură. Promite însă că va pedepsi pe funcţionarii cari aă lucrat ast-fel şi va chibzui ce măsuri să ia.
Discuţia asupra acestei afaceri va conţinu mâine, fiind-că d. Poenaru a ceruţii din nou cuvântul şi ora era şâse.
SENATUL
(Şedinţa de afli 8 Martiu)
Şedinţa se deschide la ora 3 sub pre-şidenţia d-luî D. Ghica, cu 37 dd. senatori presenţî.
D. Ap. Mănescu dă citire sumariuluî şedinţei precedente care se aprobă.
D. ministru de finance depune mal multe proiecte cu mesagu regale.
Se primesce cu 34 voturi contra 5 proiectul de lege pentru impunerea unor taxe în comuua Roman, vot care rămăsese nul de ieri.
La ordinea (|ileî este urmarea discu
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
(Agenţia Havas)
Paris, 20 Martie.—Se asigură că Francia vrea să iâ încă în posesie provincia Hung-Hoa şi că atunci va considera o-peraţiunele militare în Tonkin ca terminate.
Londra, 2o Martie.— Camera comunelor Marchisul de Hartington confirmă noutatea privitore la insurecţia triburilor în apropiere de Berber, şi că comunicările cu Khartumul sunt tot întrerupte.
Roma, 20 Martie. — D nul Depretis, preşedintele consiliului, anunţă camerei că în consideraţia situaţiei parlamenta-actuale, ministerul a presentat Re-
O®4.
retdemisiunea sea colectivă. Regele niştriî ^ ^ec*sia sea- Aşceptând, mi dia afacer\^ona^ vor continua a espe-lor respecţi^Lrenfce ale departamentelo r
Roma, 20
D-nul Depretis v£- — Se asigură că cu reconstituirea Cab4*n no^ însărcinat
Roma, 20 Martie.— de „Propaganda Fide,“ c^rea) trimisă versiunea inmobilelor Congre^ con' rentă asupra Statulnl o obligYLneî în în streinătate mal multe scaune aaîbili trative pentru a primi pe viitor şi dd-ţiuniie credincioşilor.
Berlin, 20 Martie. — Reichstagul a început discuţia priectulul de lege relativ la prelungirea legel contra socialiştilor. Deputaţii socialişti aii combătut proiectul declarând că nu sunt de loc anar-chiştî. D-l Marcardsen, în numele deputaţilor naţionalî-liberalî, a vorbit în favorul proiectului.
Ministrul de interne, d-l de Puttkamer, declară că legea n’are de scop de cât d’a protege societatea contra exceselor pen-culose, cari nu se pot înlătura, mişcarea socialistă având de scop revoluţia.
D-l Windthorst reservă aprecierele sele şi cere trimiterea proiectului unei comi-siunî.
Principele de Bismarck (Jice că neîncrederea majorităţei a făcut ca guvernul să nu ceră prelungirea lege! în cestiune de cât pentru doul ani; arătă că intenţia guvernului este de a resolva cestiunea socială prin reforme succesive ; acusă în sfârşit presa progresistă că aţâţă popo-raţiunea lucrâtore contra politicei guvernului.	_______
Aceste scirl fiind publicate a seră le mal reproducem şi în ediţia de a$I diminâfă.
Constantinopole, 19 Martie. — Musu-rus paşa a primit ieri său va priimi a<JI instrucţiuni răspunzând la ultima notă verbală a lordului Granville privitore la Egypt. Porta cere desluşiri, exprimând în mod implicit nemulţumirea sea relativă la forma răspunsului al Foreing-Office, care e de natură a face sterile conferirile începute asupra cestiune! E-gyptene.
Se crede că iordul Dufferin va primi
ţiuneî asupra proiectului pentru modifi- ?a Suveinul său instrucţiî spre a ne-carea legii privitore la vânzarea bunuri- §ocia lrec^
lor statului.
Articolil 27, 45, 47, 63 se votâZă modificaţi.
Aliniatul 3 de la articolul 64 se suprimă.
Art. 64. ast-fel modificat se voteză.
Art. 69, se voteză nemodificat.
Art. 70 se votâză cu o modificare propusă de d. Ministru al domenielor prin care pentru viile sădite în urma promulgării codului civil şi până la 12 A-prilie 1881, preţul rescumpărăriî va fi în tote caşurile egal cu media dărilor pe cel din urmă 5 ani înmulţită cu 10.
La art. 2 din disposiţiuni transitorie se desfiinţâză ultimul aliniat.
Art. 3, 4 şi 5 se votâză fără discuţie.
Legea în total se primesce cu 33 voturi contra 3.
Se ia în desbatere proiectul de lege pentru impunerea unei taxe de 4 bani asupra chilogramuluî de făină de lues în comuna Mihăilenî judeţul Dorohoiu.
Proiectul se ia în considerare fără nici o discuţiune şi în total se primesce fără veri-o modificare cu 24 voturi contra 13.
Se acordă împământenirea cu dispensă de stagiii d-luî Giuseppe Yeron din Brăila.
Se recunosce calitatea de cetăţeni români d-lor Iosif Popescu, Ch. Filitis şi N. E. Seceleanu.
Şedinţa, apoi, se rădică anunţându-se viitorea pe mâine-
cu Porta în acâstrâ privinţă.
Sofi«i, 20 Martie. — Ei î, d-nul Kaian-der, noul agent diplomatic al Rusiei la Sofia, a înmânat Principelui Alexandru scrisorile sâle de creanţă.
Seara, un prânZ de gală a fost dat la palat în onârea sea. D-nul Ionine, care asista la acest prânZ, a plecat a<Jl diminâţă la Petersburg.
Berlin, 20 Martie. — Principele Orlow a sosit asârâ pentru a lua direcţia afacerilor ambasadei Rusesc!.
Roma, 20 Martie.—La ordinea Zilei a şedinţei de aZ> figurâză instalarea noului preşedinte al Camere!. Se conclude că d-nul Coppino va primi d’a ocupa fotoliul preşedinţial.
Borna, 20 Martie. — Consiliul de miniştri s’a reunit aZI diminâţă spre a delibera asupra situaţiei făcută Cabinetului prin votul camerei relativ la alegerea preşedintelui săfi.
Informaţiunf de nsâră
AZI la orele 4 s’a întrunit la ministerul de instrucţie comisiunea pentru clădirea edificielor şcolare. D. P. S. Aure-lian, ministru de instrucţie, n'a asistat la acâstă întrunire.
—o—
Se vorbesce despre un noă Z’ar) care va apare în curând.
SPECTACOLE
Teatru Naţional.—Trupa francesă, aZÎ> Yineri9 Martie „La Ciyali“ comedie.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
TOMA ŢACIU
De închiriat curescl Calea Văcăresci
Nr. 26, se află mal multe prăvălii de închiriat de la 400 lei în sus pe an, pentr/ ori ce comerciti sâfi meseriaşii, pieciwi şi mal multe odăi apartamente în coprfiţiunl torte avantagidse. - Doritorii se vo/Q adresa a comptoarul acestui Bazar. ___* ' •
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe $iua de 9 Martie 1884.
5°/o Kentă amortisabilă .	.	.
5°/0 Renta românii perpetui. .
6°/o Obl. de stat..............
Căile fer. rom. regale. Municipale .... Cas 1 pensiumloru 800 1 5°/o Scrisuri funciare rufale 7 °/0	»	>	»
* Urbane .
6°/»
57»
10
57»
67
1*1°
Itnpr. cu prime Bucuresd 20 1. Buc Act. B'nceî Naţionale a Rom. 500 1 » Soc. Credit. Mob. Rom 250 »	» Rom. de coristrnc. 500
>	» de asig. Dacia-Rom. 300
>	»	» Naţionali 2001.
Cnmp.
DIVERSE
Aur contra Argint. .
»	» Bilete de/'
Florin Wul. Austr., . . Mărci Germane. .	.
Bancnote fraiy

95'/» 937. 99 108 837» 230 917» 103 89 99 102 33 1790
V 80 260
Vămi
96
947. 997, 104 84 7 235 927' IO-' 89
De incliiriat
DE VENZARF
2 80 2 80 2 087, 1 23 997,
,4
.410
10
220
287
385
267
3
3
210 1 25 1007,
In ‘Strada Bu-zeştilor No. 56,
cu preţ, forte avant«10s 0 casă al cărui loc moştenesc se 'lîl la 0 P°sitie frum6să> în apropriere dp*ara Târgu-Vestel si Capul Calei Victor' i)e dinaintea căruia par curge trardYUl- doritorii se pot adresa a-lăturî l^0- sa^ strada Academie! No.
24 t
k D. N. Căpitânescu.
Vi Js	0 p°rtiune ^ mo-
9	şie din comuna Zto-
teştl, judeţul şi plasa Teleorman. în întindere de 4O0 pogdne.
Doritorii se vor presenta la administraţia acestui ţliar.	10 — 3__1.
e!£J TYîfiîl cu ^ouă caturi din strada WOrifil lliWCt Rahovel cu Nr. 14, fiecare cat compus din 9 camere, având intrare deosebită, curte Întinsă, dependiuţe grajdifi şi şoprou este de dat cu chirie de la Sf. George viitor. Doritorii să se adreseze la propietaru) or care locuesce în strada Scaunelor Nr. 32.
Casele din strada Semi-Iunel No. 5, ce se compune din 4 camere, sus două şi jos ‘bucătărie, odae de servitorii, pimniţă unde p6te încăpea 10 buţil. Doritorii se potfi a-dresa la propietar Calea Victoriei No. 174. vis-a-vi de ministerul de resbel.
I. GRIGORIAN
Lii cnţtat In Drept. Fost jiul. de Trib. şl de Ocol
a îmbrăţişat cariera de advocat.—Orele de
consultaţiune: de la 8-10 dimineţa şi de !a 4—6 săra. Strada Sfinţilor No. 70. Casa Prodănescu.	2-2-1.
T)p înrVlîrîflf Hotelul Avram mo-
UV illLIlliiaL bilat din strada Bi besca Vodă Nr. 8 de la 23 Aprilie anul curent. Doritorii se vor adresa la d. State Stancovicl, strada Colţel Nr. 1.4 pentru informaţiunl mal detailate.	2-2-1.
NU! NU! NU!
rior califugulul Losz pentru a stîrpi ori ce bătătură. Acest balsam este premint cu diplome de către direcţiile medicale ale spitaleloră din Viena. Veneţie şi din Lodi, precum si aprobat de consiliul sanitar din Padova. p TTe a Balsamulă Califug Lasz cu Ger tine ar care am tratată bătăturile
mele un singur flacon a ajuns ca să le stlr-piască cu totul şi să mă scapă de o bolă1 de care credeam că n’o să mă mai vindec nici o dată. —Flaconul mare lei 2.
G. Tomaziu, Dorohoifi.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandrin, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia*, Bucuresd.
Cererile din provincii se fac la administraţia giarulul Necesarul Bucuresd.
Parfumerie si Sapunerie
Calea. 'Victoriei, vis-a-vis de Palatul Regal,
MARE ASORTIMENT de Parfumerie si de Objecte de Toaleta
De închiriat
Etagiul 1, precum şi o prăvălie din Stradda Regală Nr. 8.
R » i a» a|> 1 |»i»i 1 Noua casă diu Str. Slfuţi IrC llll/JIll Ittl Nr.1 84. Compusă diu ş6se camere bine zng3âvite având sonerie electrică şi luminatul caselor cr gaz aere-formu amatori de a le Inoa cu chirie se pot adresa la propietară piaţa Sf. Anton Nr. 4
rţasă in Câiiipiiia’riTăfc
1| peudiiiţele şi grădină mare, pe bulevard
■	ispre băl, şi aprdpe de piaţa mare, este
■	Ide vămjare. Desluşire : la Câpipina la
d. Dr. Georgescu şi la Bucuresd la d. Burseanu advocată strada Crinului Nr. 15. (bis. Batiştea).
De Vânzare
Un loc mic şi unulă mare, în cea mal fru m6să posiţiune a oraşului, aprdpe de grădina Episcopiei cu preţulă moderat. Desluşire, la magaziuulă de marchitănie al d-lul Apos-toleanu (fost Grigoratu) Calea Victoriei Nr. 51, vis-a-vis de grădina Episcopiei.
cu cunoscinţa de Contabilitatea, cunoscînd totă d’odatâ şi limba Germană şi Franceză, dore sce a ocupa un post de comptabil.
i
a -
3
a
.a
premiat cu ânteiul preţ medalie DE AUR
la concursul agricol al Comiţiulul de Ilfov do la Herăstrău In 1881 şi 1881 şi 1882 pentru nuoilo varietăţi de pere numite :
REGELE SI REGINA ROMÂNIEI
	B*
o	g •n
>■	&
	e W
« s	S ^
o	Uo HH
w >	-n B' ng
ea	S
S8	3.
lAsemenea premiat cu întâiul preţ ; „Diploma de Ondre CI. 1“ şi de
-nea r C,00?el'atorilor Români, în anul 1883 pentru deosebitele Realităţi şi gusturi ale multor varietăţi de pere precum şi alte fructe
La grădina GEORGE IOANID numită Brăslea, situată în suburbia Icoana, strada Polonă, No. 104 aprope de biserica Ieonel se află de vemjare pomi roditori, altoiţi, de diferite specii din cele mal renumite calităţi şi diferite etăţi. Preţul pomilor se pote redea în catalog. Domnii amatori din districte şi din capitală, voind a avea catalogul, se vorfi adresa prin epistole la (jisa grădină şi îndată li se va trămite.
!!! SE RECOMANDA!!!
LOTTERIA
Autorisată de înaltul Guvern tl
pentru reconstruirea
Bisericei Jiu orasinl Braila
cu latron&giu
S-ţii Apost. PETRU şi PA VEL
650 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
Costal biletului este «ai 1 lei
Biletele se pot cumpăra de la comitetul lotterieî (str. Bisericei) precum şi de la personele care aă bine- voit să se Însărcineze cu desfacerea lor.
FABRICA
de
Vin de Şampanie
MUlLER <fc C-ie Brăila
Acestâ fabrică oferă şampanie română sub nume de
CRESTA DE ODOBESCI
în lă^I de 6 şi 12 sticle, şi în orl-ce cuantităţî, cu 3, 3£ şi 4 1. sticla cu ramburs seâ comptant, franco gara s6fi portul Brăila, incluşi vii ambalagiil.

TIPOGRAFIA MODERNA
Oi) ■»
1

84, Strada. Academici, 84
Stabilimentul tipogr. efectutză Imprimate pentru autorităţi, U-vrage scolastice şi ştiinţifice, Ţara quotidiane şi hebdomadare in tdte limbele modere — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de visită şi decese, afişe şi bilete de teatru, preenm şi orl-ce alte lucrări atingătoare de acâstă artă, în diferite mărimi şi colori, etc.
C3
fc=d)
Asemenea se însărcinieă fi cu Broşare de cărţi, Cartonate şi elegant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi şi cua-lităg, Obiecte de inginerie, birouri şi cancelarii. Diferite cartonage, etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru moşii, păduri, mori, etc. etc.
3.
Pentru mal mult A înlesnire
Qualităţî superiore

autorităţile administrative şi comnnale pot face cererile pen- j
trn materialul necesar prin scrisori francate înaintând costal
1
ÎNCHIRIAT0 pe,ecbe
____________________ case, com-
I puse din patru odăi, bucătărie, odae (de slugi, pivniţă, magazie de zidii, f puţ; curtea pavată şi grădină cu diferiţi pomi altoiţi, lângă tipografia mitropoliei, strada Principatele-Unite, No. 38
seu de închiriat casele V ULud,ii w mele din Giurgiu str. Cămăraşu, în apropiere de aleiiî. Doritorii se pot adresa şefi la sub-semnatul, proprie-taru".or, în Capitală str. Teilor No. 35, sân în Giurgifi la d. Ion Dimitrescu, preşedintele Comitetului Permanent. C. Palaroa,

Sub-semnatul, luând însărcinarea Administrărel acestei cafenell, are onorea d’a anuncia numerosel sele clientele şi onor. public că va face tote sacrificiile pentru a mulţămi pe visitatorî. ConsumaţiunI escelente şi servicifi prompt, două biliarde cu accesoriile lor nuoî. Bere prospătă de Viena, sosind în fie care Zi-	ROTH
In toate serile SERATA MTJSICALA	Antreprenorul Cafenelelor Regala si Academiei
**$■**?
De înhiriat dela23APnliei884
vestita pivniţă-Tunel supranumită Tunelu de Viaţă care are şi o altă pivniţă mare alăturea incăpătore de peste 80 buţil de vin şi care este situat în Calea VăcărescI Nr. 22 vis-a-vis de Heresca. Doritorii se vor adresa proprietarului Ilie Atha-nasiu Lipatti, în Hanul cu Teifi Nr. 22.
Gradina Eliade
de închiriat
K
MARE ASORTIMENT
DE
PONTA DE FER
ORNAMENTE
Postamente,. Vase, Clipe si Banei etc.
pentru Împodobirea gradinelor
Mare asortiment de pompe, fontănî şi canale (robinete), tnbniî de plumb şi defer de diverse dimemiunl, furnitură şi instalare de pompe cu tdte accesoriile lor, instalare de asi complete, atelieru me anicu pentru ori-ce lucrări Scule de oţel pentru N zidari şi pietrari.
MARE DEPOSITU
UE
Fonte Ornamentate
împrejmuiri şi grilage de morminte, stâlpurî, pilastre. Tuburi speciale pentru latrine, şghiabnrl, bnrlane şi ţevi pentru conducerea apel, şghiaburî pentru trotuare.
Doritorii cari vorfi avea trebuinţă de aceste objecte, să se adre-saia subsemnatul, unde va fi pe^. de plin satisfăcuţi.	N
fi
ori! Flori! Florii
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se! se pote avea o elegantă cutie con-
ţinând 25 calităţi de seminţe de flori A f forte variate, de cel mal mare efect, * *
UDER KEPICH
Cel mat renumit
DEPOSITU DE MASINE DE CUSUTU
de tâte sistemele
de iote sistemele
!!! Reccmanflam!!!
Cele mai Perfecţionate
MAŞINI
de cusut ii
cu 15 aparate
forte înlesnit6re
PRECIURILE
foarte moderate
Depenâtor automatic.
Aruncător de suveică.
Suveica fără trecere a aţei prin găurele.
Aşezarea acelor fără vre-o taăsură
Mesurâtor metric ji alte eonstrueţiunl nuol forte sim-ple şi nractice
PREcnmti.E
foarte moflerate
Plata se face ii
Garanţie pe
i rate septemânale seu lunare
.~» an!. — Inveţâtura gratis.
de o creştere uşoră, ^i de o sigură înflorire, atât pentuu ghivecifi cât şi pen tru grădină, fără a avea trebuinţă de o Îngrijire specială.
Se vinde în Bucuresd Ia farmacia I. A, Ciura strada Lipscani , la d. Marin Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Ad Tiinistraţiunea Ziarului Necesarul strada Brezoianu No. 32. Bucuresd.
Depositele:
BncurescI, strada Şelari. Hotel Victoria; Galaţi, strada Domnescă, lângă Hotel Metropol; Craiova, strada Lipscani; Brăila, strada Mare.
jAflinmistratia str.Brezoiami32 Bucnresci
& ^
o3
5 h
ee

Necesarul este cel mal răspîndit şi maî ieftin din ţără. Fie-care nnmăi coprinde două său mal multe ilustraţii şi publică : Viaţa Impărăteselorn romane ilustrată, Romunurl, Povestiri, Articole de sciinţă, Agricultură şi Higienă, Anecdote, Reţete pentru familii, Jocuri şi PetrecerLcu premii, Note de musică.etc.
In fie-care lună, abonaţii primesc nn supliment de mode ilnstrat.
Ţiarul, imprimat pe hârtie satinată, cu copertă deosebită, nn costă mal mnlt decât
T Lei pe miu anii 4	„	„ jum. „
Abonaţii pentru nn an coucnră la o mulţime de premii în valăre de 1000 lei.
!! Important!!
Cel ce vor procura (Ţarului Necesarul, don! abonaţi pe câte nnu ann său patru pe câte o jumătate de an, trimeţend costal relativ, voru priimi ca premiu o cutie, conţinând un pachet de pudră, un cosmetic, nnu ipun şi o sticlă elegauti de parfum.
Cei ce vor procura Ţarului Necesarul patru abonaţi pe câte un an său 7 pe câte o jumătate de an, vor priimi ca premiu un abonament gratis pentrn un ann său o i-u-mosă cutie satinată conţinân două sticle de parfum, o sticlă de glicerina, o eutie de pudră parfumată şi o cutie de prafuri de dinţi Se trimite un număr de probă celor ce o vor cere prin cartă poştală. Se păte trimite la abc aţl Ţarul de la No. 1. ColeciuDea a-nului I-iu al acestui Ţar see află de vânzare pe preţ de 3 lei şi 50 b.
Preciurile cele invit moderate
ca
caa
c_=>
OTD

HOTEL
iULGARIA

Acest Hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate cu totulu din nofi. Asemenea posedă şi unfi mare Restaurant cu totfi felulu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdiu pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu Preciurl forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorî să fie pe deplin mulţămiţl, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.
s*


£=t
Proprietar, SIFCIIJ ŢANE.
A
— BUOUEESCI —
4. Strada Smârâan, 4.
JOSEPH LEE
- EUCURESCI —
4. Strada Smârdan, 4.
Singurul agent pentru tâta România al fabrice!
RUSTON PROCTOR & CNIE
LINCOLN (Anglia)
Roagă pe onor. public care poresce să ’1 onoreze în acest an cu ordinele sâle de a i le da mal curând căci faţă ca marele numâr de cereri ce are a satisface î până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşinelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
CU PREdUKÎ FOARTE EFŢINE Semănători cu mâna ori cu viţele, Vînturători, Grdpi, Rariţe, Iriorî şi Pompe

B a t
oze
<1 o porumb
1
Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro

DUMINICA 11 MARTIE 1884
IN BUCUHE8CT ŞT DISTRICTE 10 DANI NURERUL
ABONAMENTE
ANUL XT No. 3544.
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an .... Lei 24
r #ae luni .	. .	„ 12
-	„	7
PENTRU DISTRICTE Pentru	un an , . . .	.	Lei 80
»	#se	luni ....	„15
» „ ... ■ „ 8
PENTRU STRElNfiTATE
Pentru un an........Lei 40
,1	ş6se	luni ...	„	20
I	trei	......	„12
Abonamente se fac Ia 1 si 15 a fiu-cilrel luni.
ANUNCII RI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b. RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag II 2 iei; pe pag. I 3 lei Pentru inserţii şi reclame, redagţia nu e respunsabilâ.
Epistolele nefranca e se rofusit; ar-ticolil nepublicafl so ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francia Uacas LaffUe, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Micoud, 81 Pleet
Street. E. C
Austria. Hasscnklewer, et Comp. Ungaria D. Morîtz Wiest, in Buda-Pest. Servitenplats.
Redacţiunea Str. AcadamieT No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
^dm.
straţia Str. Academiei No. 241.
SCIRI TELEGRAFICE
(Dup6 fiarele străine)
Londra, 20 Martie. —Luna viitdre regina Victoria se va întâlni cu împăratul Germaniei la Curtea din Hesa. Principele de Wales a trămis regelui Alfonso o a doua scrisore prin care îl invită să vi-siteze Londra.
Paris, 20 Martie. — Consiliul comunal a otărît să ridice un monument, în cimitirul Pere-Lachaise, în amintirea comunarzilor că<Ju|;i la 1871 şi îngropaţi aci.
—	După cum se anunţă din Cair, este forte probabilă numirea lui Abd-el-Ka-der în funcţiunea de guvernator general al Sudanului.
Roma, 20 Martie. — Camera a alesă preşediDte pe d-nul Coppino cu 228 voturi. D. Cairoli a întrunit 145 voturi.
Diarele constată impresiunea produsă de acest vot al camerei. Opinione şlice că situaţiunea e fdrte seriosă. Diritto vorbesce cu reservă asupra sgomoteloru că d. Coppino va refusa preşedinţa şi că cabinetul se va retrage.
Londra, 20 Marte. —Starea d-lul Glad-stone s’a mai îmbunătăţit; plăcă la ţâră pentru opt Z^e.—Guvernul a primit scirl îngnjitâre în privinţa lui Gondon şi a lui Graham. Dincolo de Berber tote triburile s’afi declarat pentru Maahdi. OrI-ce comunicaţiune e tăiată; d’a lungul Nilului Arabil se pregătesc pentru resis-tenţă înverşunată. De la Gordon n’a venit nici o scire directă. Graham anunţă că Osman îşî adUDă din noii trupele.— Se vorbesce din nou despre disolvarea Camerei comunelor.
—	Din Cair se anunţă că Beduinii se strâng pe malurile Nilului. EI au ocupat cataracta de la Ssbu, unde fluviul nu e mal larg de 11 metri, aşa că comunicarea pe fluviu e întreruptă. Tribul Batek se pregâtesce s’atace Shendy.
Berlin, 20 Marte. — Nu s’a otărît nimic de guverne în contra agitaţiunilor anarhiste; numai din când în când se vor face servicii poliţienesc! reciproce. — O telegramă din New-York, anunţă că New-York Kerald propune să se considere drept crimă fabricarea dinamitei pe ascuns; în cas când ea ar fi comisă de străini, el vor fi pedepsiţi cu estradarea.
Berna, 20 Marte. - Consiliul federal a hotărît ca delictele anarhiştilor se vor considera ordinare şi vor cădea în juris-dicţiunea cantonală.
*
Berlin, 21 Marte.—S’au fixat două Zde pentru desbaterea asupra prelungirii le-gel privitore la socialişti. Principele Bis-marek va lua cuvântul şi se crede că şedinţa va fi animată. Windthorst s’a pronunţat în lavorea prelungirii acestei legi; centrul însă nu e de acostă părere şi va vota pentru abrogarea el.
Stockholm, 21 Mari ie. — Principelejmos-tenitor a fost numit vice rege al Norvegiei.
Suakim, 29 Martie.— Graham, însoţit de statul său major şi d’un escadron de cavalerie, a făcut ieri o rpeuDoscere spre Ifandub, pe unde totul era liniscit. Spionii spun că Osman Digma se află cu lagărul său la opt mile departe de Ilandub; trupele săle sunt forte desmoralisate şi nu e probabil că va mal putea lupta.
Times află din Chartum că tribul Haygi s’a unit cu Gordon, pentru a opri înaintarea spre Nil a şeiculuî din El Obeid. Gordon a construit un lagăr întărit pe malul Nilului albastru ş’a îngrămădit aci un însemnat număr de trupe, în scopul d’a împedica înaintarea spre Nord a Şei-
cuiul. Cele 40,000 livre trimise lui Gordon n’au sosit încă.
Madrid, 19 Martie. — Cu privire la ultimele arestări, se Zice că conspiraţiu-nea descoperită are acelaşi caracter ca şi pronunciamentul din August trecut. Poliţia primise însciinţărl din Portugalia şi Francia şi observa tote mişcările militarilor cunoscuţi pentru opiniunile lor republicane, cari în timpii din urmă a-veu dese întâlniri cu civili cunoscuţi ca republicani. Poliţia străbătu în casa generalului Belarde tocmai pe timpul unei conferinţe între acesta, mal mulţi oficerî şi sub-oficerî aî garnisoneî.
Afară de militari s’au mal arestat şi mal mulţi civili din grupul lui Zorilla şi preotul La Hoz. îngrijirea a fost mare în Madrid. Organele guvernului au anunţat însă, că de ore-ce conducătorii con-spiraţiunii sunt arestaţi, nu mal e nimic de temut.
Temişora, 21 Martie. — La mal multe atacuri, d. Rotariu răspunde în Lumină-toriul Zicend că nu e de loc inamic alu statului; el luptă numai pentru bunăstarea poporului, fără deosebire de naţionalitate. N’a pactisat cu oposiţiunea moderată — căci n’are de cât un vot şi p’acesta nu l vinde nimănui.
A se redea Ultime Sciri pe pag. III.
BDCDEESCI, SAMBATA10 MARTIE
Camerile actuale, chiemate mai în special pentru revisuirea Constituţiu-neî, s’afi întrunit astă vară. Ele au resolvat atunci câte-va cestiunî urgente la ordinea dileî, fără cari ţâra nu putea merge înainte, şi pe urmă ’şî-ati luat un congediti până 15 Octombrie. La acest termen s’a ti întrunit din noQ şi de la acea epoca lucreză necontenit în curs de aprope cinci luni.
In acest interval ele au votat mai multe legi d’o importanţă destul de mare, cum acelea privitore la intabularea firmelor, la comerciul ambulant, la modificarea legel vîn-Zăreî bunurilor Statului spre a înlesni mai mult pe sătenii cari vorQ să cumpere o bucată de pâment, şi la alte cestiunî de interes general.
Bugetele ârăşî s’au votat, rămâind numai echilibrarea.
Prin urmare actualele Camere nu au fost tocmai aşa leneşe cum voesi se le arete unele organe ale publicităţii.
Decâ insă în legile ordinare Camerile au fost active, în prima lor dâtorie, faciă cu causa pentru care au fost chemate, nu putem ţlice tot a st-fel.
Intr’adevărti cestiunea revisuirei este forte grea, ea nu se pote re-solva aşa lesne. Aci nu este o lege care se pote modifica ori când, în fiecare an sou în fie care lună. Revi suirea pactului fundamental se face la timpuri îndelungate, conforme cu progresele şi necesităţile poporului.
De la elaborarea, sancţionarea şi punerea în aplicare a Constituţiuneî actuale ah trecut deja 18 ani. Modificările cari se vor face acum, negreşit dâcă nu vor ţine erăşi 18 ani, ele cel puţin vor ţine 12.
Deci legiuitori! constituanţi de aţii trebuiai! şi trebuie să se gândeseă mult ca opera lor să fie In conformitate cu timpul şi cu progresul social.
Pe urmă mai este şi o altă causă a întârziere!. Opiniunile asupra mo-dificârei ce trebuie să se aducă le-geî electorale suntu diferite. Unii voiescu unu colegiu compusu de
toţi alegătorii cari aii un censu ore-care şi de delegaţii sâtenilorh. Alţii propun douS colegie : unul compus de proprietarii urbani, comercianţi, industriali şi profesiunile libere, ârO altul numai din proprietarii rurali, sătenii votând tot prin delegaţi. A treia categorie, cari sunt mai mulţi, voesc trei colegie : întâiul compusu din proprietari cari au un venit de la 1000 lei în sus, al douilea de delegaţii sătenilor şi de acei cari n’ah 1000 Iei venit şi sciţi carte, er alu treilea de comercianţi, industriali şi profesiunile libere.
In asemenea situaţiune găsindu-se membrii parlamentului român, era trebuinţă de multă discuţiune ca se p<5tă ajunge la un resultat şi a întruni cele două treimi asupra unui sistem. De aci întârzierea, de aci motivul pentru care până aţii revisuirea nu s’a terminat.
Der ceea ce nu s’a făcut încă, trebuie să se facă imediat. Acum, dupe o aşa lungă - discuţiune prin presă, în adunările deputaţilor cu senatorii şi în secţiuni, nimeni nu maî are scusă de a spune că nu ’şî-a format încă opiniunea. Trebue dâr se grăbâscă resolvarea acestei cestiunî.
Senatul deja a numit delegaţii sei pentru a formula şi presenta proiectul definitiv. El trebue să vie în desbatere săptămâna viităre.
Camera ârâşl în secţiuni ’şl-a numit aprope toţi delegaţii şi de sicur săptămâna viitore şi proiectul lor va veni în desbatere. Rămâne a se sci acum ce întindere va lua desbaterea. Este d’un mare interes însă ca ea să se termine până la finele lunei, căci dâcă va maî urma, credem că este peste putinţă a se termina vara acesta. Dupăserbătorî, începând munca câmpului, representanţiî ţârei în mare parte vor fi siliţi să mergă la treburile lor şi revisuirea se va amâna pentru tomnă.
Acestă întârziere noî credem că este în dauna prestigiului partidului liberal-naţional. Credem ceva mai mult: ohorea guvernului actual este angajată aci şi el nu maî pote rămânea la postul săQ decă revisuirea nu se va face până la finele lui Martie.
Diarele germane se ocupă cu vioiciune ■le discursul principelui de Bismarch ros-'it cu ocasiunea desbaterilor din RCf hs-rag asupra legii pentru asigurarea contra accidentelor. Der nu atât prinripiele seu vederile economice ale cancelarului au ridicat desbaterile presei; aceste principii nu sunt de mare valore şi au fost combătute cu succes de economiştii liberali, cari resping cu desăvârşire amestecul statului în organisarea economică Ceea ce a uimit pe totă lumea e teoria sea constituţională şi modul cum a des-voltat-o.
In timpul din urmă, cancelarul a fost de o violenţă îngrijitore şi nu s’a daţii îndărăt în facia espresiunilor celor mai revoltătore, pe care cu belşug le aruncă şi el ş’al său Z*ar, adversarilor lui politici. Ancă de anul trecut acestă conduită a cancelarului îngrijesce lumea în Germania ; începând cu ameninţarea d’a desfiinţa parlamentul sprijinindu-se pe dreptul divin al monarhului, vehemenţa d-luî de Bismarck a tot crescut, fără nici un respect peDtru omeni său lucruri. Acum însă cancelarulu german a început a se linisci, şi acesta va contribui mult la înlesnirea desbateriloru din Reichstag.
Teoria sea constituţională însă e forte curiosă. De la începutul discursului, d. de Bismark a declarat că e departe d'a
fi prietenulh absolutismului; el a făcut chiar următorea mărturisire interesantă, pe care o reproducem tecstual:
„Nu sciu ce s'ar putea pune în locul parlamentului, pentru a înlătura pericolele cu care este legat un guvern ne parlamentar, lipsit de opiniune publică şi de libertatea presei. Ş'o spun acesta cu t6tă seriositatea."
Declaraţiune în adevăr liberală, der care îşî perde tot efectul prin desvoltă-rile ulteriore ale principelui cancelar.
După părerea sea, parlamentul nu trebui să se mărgine3că de câtă la dreptul de control, fără a lua cea mai mică parte la guvernarea ţărei; cu alte cuvinte, se nu mal fie corp legiuitor. El trebue să aibă dreptul de veto, neconsimţind la măsurile rele ce ar putea lua guvernul.
Acăstă părere nu e de loc în acordă, nici cu Constituţiunea germană, nici ideia chiar de stat constituţional; căci cu acăstă interpretare, legiferarea ar fi contopită cu puterea esecutivă, care singură ar avea iniţiativa legislativă.
A critica o asemenea sistemă e în zadar, precum zadarnică e speranţa cancelarului că va ajunge vre-o dătă la un asemenea resultat. Curentul liberal e îndestul de puternic în seriosa Germanie, şi el se va opune la nascerea unul asemenea ibrid de constituţionalism şi absolutism. Şi nu numai liberalii german! nu pot primi o asemenea interpretare a dreptului constituţional, ci şi conservatorii, căci în sistema d-lul de Bismarck paria mentul ar fi tot dăuna-ameninţat să păra din lipsă de lucru, de ore-ce guvernul ar putea — cu riscul său firesee — să se mârginescă la espediarea a faceri ioru, făcând numai legile cele mal restrînse, pe care parlamentul n’ar putea să le modifice, liprindu-I dreptul de iniţiativă, şi fiind silit să le primescă seu să le respingă.
De altmintrelî, însuşi cancelarul pare a simţi defectuositatea sistemei seie; căci îşî încheiă discursul cu următorele cuvinte:
„Aşi ruga pe d-niî deputaţi să nu sp
msrginesră numai la sferna negatiune. aducendu-şî aminte că aii dreptul de iniţiativă in materie de legislaţiune “
15 FORMAŢIUNI
Din mal multe părţi ne vin plângeri centra, repăsăreî autorităţilor publice faciă cu (etăţpniî Avend afaceri la ore fixate chiar de acele autorităţi, particularii sunt siliţi a ascepta două seu trei ore.
Ne pare rău că multe din plângeri ţintesc Casa de Depuneri, care era citată mal nainte ca esemplu de activitate şi esactitaxe.
— o—
Marţi 13 Martie orele 8 p. m. în localul Societăţel Corpului Didactic casa Filipescu, strada Calvină, d. C. Trotenu va vorbi despre, scolele reale şi profesionale, una din cestiuDele de organisare coprinse in programă, care se va des-bate în viitorul congres didactic.
—o —
Aflăm că partidul rusofil fiind nemulţumit de actualul lor organ ah luat ho-tărîrea de a înfiinţa o nouă toie.
—o—
Unele Ziare au anunţat că d. St. Si-hlânu, directorul contribuţiunilor directe, va fi numit director al ministeriuluî de finance şi înlocuit în postulă ce ocupă actualmente cu d. D. Pandrav.
Din informaţiunl positive aflăm că a-cesta este cu totul nnfundată; nici n’a fost vorba măcar de numirea d-luî Si-leanu în postul de director al ministe-riulul de finance şi prin urmare nici de înlocuirea sea cu d. D. Pandrav.
—-o—
se Piersicănu, prefectul jud. Brăila, care reînto,de câte-va Z'le în capitată, s’a JZi la postul săfi.
Societate^ °~
sat o petiţie de agricultură a adre-prin care T rogirnulul din Petersburg, forittlor din guvernâgi'Z'06 esportul fos-sarabia. Făina fosforitul Podolia şi Ba-Basarabia se descarcă laesportată din ţul 10 k. în aur.	"iha cu pre-
In ediţiunea de sără de la 19 Neue Frtie Presse publică următome. peşă din BucurescI:
„Ambasadorul rus din BucurescI, principele Urusoff, s’a plâns la ministrul de esterne d. Sturdza contra atitudine! duşmane Rusiei a maî multor Z'al'e guvernamentale. Faciă cu acesta se afirmă că e constatat lucru, că d. Iswolski, secretarul ambasadei ruse din BucurescI, de mai mult timp publica în §,iare române articole îndreptate contra cabinetului Bră-tianu.
o—
Consiliul jud. Dâmboviţa, convocat în ses'iune' extra ordinară, este autorisat a se ocupa între alte cestiunî şi cu următorele :
Se se pronunţe asupra mijlocelor pentru plata terenurilor expropriate cu ocasiunea construcţiunei liniei ferate Tita-Tergovişte şi asupra mijlocire! d-luî ministru de instrucţiune publică, ralativă la introducerea meserielor pe lângă scolele rurale.
— o -
Mercur! 7 curent a avut loc dinaintea Curţei secţ. I din Iaşi, scrie Curierul Ba-lasan, cercetarea procesului corecţional intentat contra lui Gavril NicolaQ pentru că abuzând de calitatea sea de primar al comunei Todireşti jud. Vaslui şi auxilier al ministerului public a maltratat şi schingiuit în unire cu alţii, un număr de 11 indiviZI spre a’î face să măr-turisâscă că denşiî sunt autorii unul furt comis în prejudiciul perceptorului de la acea comună numit Handoca, şi în urma ascultărei martorilor cari aii fost în număr de 21, a apărârel făcută de d. advocat Nicu Ceaur Aslan, a ple-duaripî părţilor civile prin tânărul advocat D Botez şi a rechizitoriului d-luî procuror Sion, Curtea, compusă din dd. I-Antoniu preşedinte, Teodoreanu. Tasu şi Npagu judecători, a dicis condamnarea primarului Gavril Nicolau, la o lună în hisore, vătâşeil Ilie Pestulachi şi Iacob Pantea la câte 10 dile înehisore, pe Va-sile Filip la 20 lei amendă şi pe toţi a plăti pacienţilor câte 100 lei despăgubiri civile, achită pe perceptorul Handoca şi cumnatul său N. Hulubel, nedovedindu-se că şi denşiî au luat parte la maltratare, -o —
La 15 Martie se va deschide sesiunea Curţei cu juraţi din Botoşani. Curtea va fi presidată de d. consiliera de curte, Şişman.
Iecă, după Ziarul local Constituţionalul procesele ce sunt la ordinea Zilei:
Juoî 15 Martie, C. Mihăilescu, acusat pentru tentativă de omor.
Vineri 16 Martie, Vasile |Lingurariu pentru tâlhării.
Sâmbătă 17 Martie, Gheorghie Fiorea, Constantin Iancu, C. Creţu, Gh. Argintam, N. Lungu, C. Creţu, Vasile Negel pentru tâlhării şi C. Pădurenu şi I. Dur-nea pentru complicitate la acele tâlhării.
Acest din urmă proces, dice Ziarulfi sus citat, capătă o deosebită însemnătate din situaţiunea specială a acusatu. ui, I. Durnea. In adevăr, I. Durnea este arendaş mare şi om cu stare ; mal mult: era primarul comunei BrătenI când a fost inculpat că găzduia pe făcătorii de rele cu care împreună este astă-ijl trimis înaintea juraţilor.
— o —
www.dacoromamca.ro
2
TELEG-RAPHUL
D. dr. Racovicenu ’şî-â început de ieri prelegerile sâle de phisică medicală la facultatea de medicină.
Succesul prelegerilor sâle a probat că suntem în facia unui vechia prolesoru, care este deplin stăpân pe materia care o tratâi|ă şi care posedă o metodă care atrage pe auditori.
—o —
D. Cap. Victor Rottă, din reg. 2 de linie, care a obţinut prin esamen diploma de inginer hotarnic, a fost însărcinat de guvernul nostru să ridice împreună cu un inginer numit din partea Austro Ungariei, mai multe planuri pe graniţa Austro Română, despre Bucovina ; acdsta se va face pentru a înlesni lucrările co-misiunel internaţionale de care se va întruni
Maiîi.	,	„
D. căp. Rottă va pleca la tron,**5 luni 12 curent.
—o—
Marti 6 Martie cureutAtea cu Juraţi din Galaţi, scrie PostJ Jadecat Preşul în care Petru Petn/' maior- f«st subcomisar în despot, a *a din Galaţi, a fost acusat peu, cal3 îa aCte Pubhce- Mercur! 7 Martir™ J’udecat procesul lui Pe-trache V Secuianu, din Galaţi, pentru
încerc
lu _ delimitare #acia locului V'î
„Iată respunsul nostru din partea tu-1 departamentului căilor ferate, va alcătui turor triburilor şi şeicii lor, care s ah planurile necesare. Intrega reţea îşi va înjosit a primi şi ceti cuvintele v6stre, avea centrul în oraşul Bălţi. După ter-
le-au as- minarea lor, planurile vor fi supuse, spre aprobare, ministerului de resbol. Ituskil Kurier (Jiee că „construirea acestei reţele e motivată de întinderea afacerilor industriale şi comerciale în Basarabia".
Pentru noi, cari cunoscem îndestul de esacl starea lucrurilor din Basarabia, a-câstă motivare nu pote avea de cât va-lorea închipuirii; ş’apoî e forte semnificativ amestecul ministrului de resbel în acestă afacere. In loc de motivul dat de (ţiarul rus, trebue să substituim preocuparea strategică şi atunci vom avea într^ga măsură a acestei lucrări.
„cerca, omor ln contra tatălul s6n Va-sile ,-^î a fratelui săă Costache în <jiua ^xanuarie 1884. La ambele procese dictul d-lor juraţi a fost negativ şi curgea a achitat pe acusaţi. Ier ieri Joi 8 Martie s’a judecat procesul lui Ioniţă George Lupu, din comuna Şiviţa, plasa Prutu-Ho-riucea, acusat pentru faptul că a voit prin voinţă a omorî pe Alexandru Mnnteanu socrul său. Verdictul juraţilor a fost afirmativ şi curtea a condamnat pe Ioniţă Lupu a 5 ani închisore corecţională.
-o —
Aflăm, scrie acelaş <jiar gălăţeo, că d. Marinescu Dulugea s’a reîntors din ancheta făcută la vama din Tulcea şi că resultatul anchetei făcută ar fi defavorabilă Impiegatului Ţiulescu, pentru care acesta a şi fost descărcat de funcţiunea ce avea.
SUDANUL
Este cunoscut că capul insurecţiei triburilor arabe semi-selbatice din Sudan, Mahdiul Si Mohamed-Alimet, este un derviş şarlatan fără nicî o cultură cel puţin. El nu este de cât instrumeritulu vânătorilor de sclavi, cu aî căror ban! el întreţine cele 10—15,000 de fanatici pe cari ’l trămite acum la măcelăriele engleze.
Ca se dăm o ideiă despre acest fanatism şi despre neînţelesul dispreţ cu care aceste horde înfruntă mortea cu repetiţie a armelor engleze, dăm aici traducerea textuala a răspunsului lui Si Osman ben Digma, — generalismul luptătorilor lui El Mahdi (Mesia săQ aducătorul cuvăntuluî lui D-zefi), la proclama-ţiunea pe care o publicară şi ’î o trâmi-serâ şi lui în preziua ultimei bătăi de la Tamanib, Amiralul Hewett şi generalul Graham, comandanţii forţelor en-glese.
II	dăm cu stilul şi incoherenţa cu care a fost scris.
„In numele lui D-<|eu prea îndurător, care lăudat să fie după cuvintele profetului săă cel dintâi, etc."
şi din partea acelor ce nu
culcat.
„ăpoi scrisorile vostre ne-ad sosit, şi se’şclţî că D-^eQ pe neaşteptate a trimis pe Mahdiul său, cai; era asceptat. Mesia credincioşilor în potriva necredincioşilor, pentru a a^la prin el religia lui pentru a j*dde pe ceî-ce ’l urăsc, lucru care voi $ciţî că în parte s’a şi întâmplat, (*fcând alusiune la înfrânge rea lui H*-paşa)
„Vomiţi văi^ut pe cei ce au mers în potrivi lui, în rândurile poporului şi ale sţjraţilor, cari sunt nenumăraţi. D-^ed * suflat numai şi îl au ucis. (Aici urmâijă câte-va versete din Coran).
„Voi, cari niel o detâ nu aţi cunoscut religia, de cât dupe morte, voî urîţî pe D-(Jed chiar de la început. Apoi noi seim că D-(£ed şi numai D-<Jed a ţrimes pe Mahdiu pentru a vă lua t<5te de câte vă bucuraţ şi viaţa.
„Mahomet vine în urma lui, rugaţi pe D-<Jeu şi convertiţi-v§, păcătoşilor necredincioşi.
„Nimic între noi şi voî de cât sabia mal cu sâmâ că Mahdiul a venit pentru a vă ucide şi a vă nimici, afară numai dâră D (ţed vă va ierta şi vă va primi la Islam. Sabia lui Mahdi va fi pe gâtu vostru, chiar decă veţi fugi Ferulu lui D-<Jeu va fi împrejurul vostru, ori unde veţi merge. S6 nu vă gândiţi că sunteţi în de ajuns pentru noi, chiar împreună cu turcii, cari cu puţin mal buni de cât voî sunt
„Nu vomd părăsi din ochi Capetele vostre, de cât numai decă aţi deveni musulmani, şi aţi asculta de cuvintele Profetului nostru (Mahdiul N R.) şi de legile lui D-<^ed. Şi D-(|eu a spus în scumpa sea carte (Coranul N. R.), că cel cari Iu iubesc să se lupte pentru el, şi că ce! ce nu’l iubesc să fie ucişi.
„(Urmezâ alte verseturi din Coran, care spun că este bine a ucide pe necredincioşi).
„Prin urmare D-c|eu ve aşteptă de mult timp, şi voi aţi gândit oă vă va aştepta necontenit. Sunteţi ameţiţi de băuturile vdstre şi orbi de obiceiurile vostre — căci D-<ŞeQ v’a aşceptat numai fiind-că sunteţi omeni răî şi de nimicii, — să ştiţi însă că în timpul Mahdiuluî Si-Mahomet Ahmet, ori veţi crede în a-adevăr, ori veţi peri toţi.
„Ast-fel nu este nimic alt bun pentru voi de cât sabia, şi nicî unul singur din voi nu va rămânea pe facia pământului, prin urmare Islamul."
„Urmâză sigiliulu lui Si Osman ben Digma şi a altor 21 şeicî capi a 21 triburi."
A patra t|i după acestu straşnic răspuns, se întâmplă scărmănătura în care englesiî mal ântâiu de desubt rămaseră d’asupra în fine.
PREGĂTIRI DE RESBEL
Un <|iar rus ne aduce scirea că s’au început lucrările pregâtitore pentru construirea unei reţele de căî ferate in Basarabia, între Nistru şi Prut. Ministerul căilor de comunicare a instituit o comi-siune care, sub conducerea directorului
REFORMELE IN SERBIA
Noul minister progresist din Serbia a proiectat un şir de reforme politice şi administrative de o mare însemnătate. In primul loc vine împărţirea administrativă, care a rămas cum era sub oblăduirea turcescă, adică nu se pâte mal arbitrară şi defectuosă. Unele districte se alcătuesc dintr’un mic număr de plăşt, pe când altele coprind aşa de multe în cât autorităţile nu pot dovedi cu girarea afacerilor. Reforma va ţinti la o împărţire politică cât mal drăptă a teritoriului.
Până aci, funcţionarii din districte erau însărcinaţi cu o mulţime de sarcini; unul şi aceiaşi funcţionar este acum însărcinat cu poliţia, administraţia, perceperea impositelor şi instrucţiunea judiciară. înţelege ori cine că acăstâ contu-siune de puteri nu putea să ducă la bune resultate, afară chiar de consideraţiunea că într'un stat constituţional acestă con centrare de puteri judiciare şi esecutive nu pote fi permisă, fără seriose pericole pentru administraţi. Ministerul şi Camera deci vor avea să împlinescâ acest gol însemnat.
Apropiatele reforme administrative, aşa cum le plănuesce cabinetul, se pot resuma în următorele 2 puncte; 1 împărţirea dreptă a districtelor; 2. separaţiunea puterilor concentrate a<|T în acelaşi organ.
Camera se va mal ocupa cu regularea impositelor şi a financielor ţărel, şi cu acoperirea deficitului lăsat de eserciţiile precedente.
care s’aă ocupat cu acâstă cestiune vom cita pe Rosen, Livanofl, Kelsiefl, Ignatif, Haxthausen, şi în fine istoria Rusiei a d-luî Soloviefl. Până acum am cules simple in-formatiunî, pe care le-ara şi trimis omeni lor de seiinţă, competinţ! îu aceste castiunl, a<|î vom puisa materialul nostru din cărţile omenilor competinţ!, voind a arăta că asilul de care bucură scopiţit In România nu este meritat şi că prin urmare a sosit momentul pentru ca guvernul nostru să reguleze acăstâ cestiune cât mal curând, scă-pâud ţâra nostră frumâsă de o bandă de fanatici, pe cari nu ’l-a creat România şi cari sunt fructul unul despotism teribil ce dom-uesce peste poporul, din care ies aceste fiinţe miserabile.
In numărul viitor deci vom lncep8 un şir de articole, datorate de astă dâtă unul condeift caie a scris mult în limba rusă. şi suntem şicuri că vom fi înţeleşi de publicul nostru cititor, care ca şi noi se va convinge cum că ţâra nostră, fiind o ţâră ce odăpostesee pe cel nenorociţi, răniţi a-dânc pe câmpii de bătaie pentru progres şi civilisaţiune, nu trebue şi nu p6te să fie în acelaş timp ţera pentru adăpostul unor fiinţe culpabile de les-umanitate.
ACTE OFICIALE
„Nimeni prin urmare n’are răspunderea frumuseţii seu uriciunel sâle, dăr fie care răspunde de haina sea, biiţe înţeles când acel fie-care are mi^ldcele d’a alege po3tavul şi croitorul. Omulft de gust se îmbracă, dobitoculâ nu scie de cât să se schimonosescâ."
In spiritualul săâ răspuns, d. Ange regretă cu modestie ca n’a fost crescut ia biuroul unei croiiorese.
Ceru deci indulgenţa tribunalului ş’a adversarului săQ asupra lipsei tratatului ce era dator să tacă despre proprietăţile corsagiulul, ş’apol începu tratarea ces-tiunil „palpitantă" a croirii rochielor con-sacrându şî talentul la anatomia comparată a rochiei decoltate şi a celei montante.
El termină ast-fel acăstâ seridsă dis-cuţiune:
„Corsagiele eraţi prea decoltate, neo-biectâză contrazicătorul meu. A! înţeleg tătă gravitatea unul asemenea reproşa adresat unul corsagiO : înţeleg c'un cor-sagiQ îşi neglige tdte datoriele, câad nu îndeplinesce întocmai misiunea de încredere ce ’l-a fost dată. In acest cas, o un mare vinovat, o mărturisesc, dăr e un mare vinovat pentru care esc! dispus, adese ori, spre iertare cu atât mal mult cu cât a câ^ut mal jos.‘f
i

Scopiţiî în România
Preliminarii
Până acum am dat cetitorilor articole pri-vitore Ja acâstă cestiune, care ni s’au trimis de către un domn ; acum însă văzând că acestă cestiune care trebuia să se finescă pe la tribunale a ajuns să fie speculată de un ore-care S. S., ale cărui legături culpabile cu secta sunt mal mult de cât ve-dite vom publica din o sorginte mal imparţială şi inteligentă o serie de articol!. In ele ue ne vom rezima pe nisce cărţi şi documente tipărite şi cunoscute so-cietăţel inteligente ruse, iâr pentru a da povestire! nostre atracţiunea cuvenită, vom păstra colorile negre şi pline de caracterul ugubru ale nenorocitului popor, din sinul căruia a ieşit asemenea religie desgustă-tore şi culpabilă. Intre autorii de frunte
Se promulgă 1-gea prin care se deschide pe săma ministerului de interne an credit extra-ordinar de bl 124,610 bani 40, din care să se restitue restul detaxe tebgrafice şi poştale încasate In (eră în profitul altor State în exerciţiul analul kadgetar 1382-1883, precum şi pmtiu plata agiulul la aar, în care trebue să se faci achitarea conform convenţiunel telegrafice internaţionale.
X
Se promulgă legea pentrn modificarea legel pentru regularea proprietăţii imobiliare din Dobrogea.
X
Se promulgă legile privitdre li împământenirea d-!or
CRONICA
ldu Colţ seu, Aurelia Beleş, George Gaudi 31 IosifTrau-gott Camner.
X
D-na Vochiţn Enacovicl.’actunala institntdre provisoriă la clasa 1 de la şcdla No. 1 primară de fete din Botoşani, este uumită definitiv in acel post.
X
D Ştefan Vasilian, maestru de musica vocală la gimnasiul din Focşani, se nnmesce definitiv în pos-tnl seu.
BULETIN JURIDIC
(Tribunalele francese)
O afacere orig-inală.
Când douî advocaţi talentoşl şi de spirit întreprind o afacere, e cu neputinţă ca ea să nu devie îa mâinele lor cea mal interesantă şi originală din lume.
Nu s’a uitat încă la Paris un proces judecatu de secţiunea a 5-a pri”itorO la nisce rochii refusate d’o cucănâ mare rusă de la una din elegantele croitorese parisiane.
"Cu acăstă ocasiune, d. Leon Duval desvoltă o tesă din cele mai ingenidse asupra artei d’a se îmbrăca :
„Haina e completarea omului civilisal, o completare care depinde de dânsul, pe care o pote potrivi, aşe^a, nuanţa după al săQ gust. Nu eşcî vinovat de diformitatea trupului d-tele, de înfăţişarea comună pe care o poţi avea. Gerantulfi respun<|ător al tutulor acestor defecte se numesce natura, în prosâ, şi (|eii în poesie.
Artistele de salon
Parisianul Figaro trece în revistă pe principalele artiste din lumea mare. In capul tuturora găsim puse pe domnele Brâncovenu Basarab şi pe Alexandru Biaescu. Dăm aci traducerea linielor să le consacră Figaro :
Princesa Brâncovenu Basarab (născută princesa Mussurus).—Orientală şi Parisi-ană. Regina Parisului în astă iarnă. Sveltâ şi mândră în mersul ei. Părul castania-auriu. Ovalul feţei modulat pe tipul antic, duoî ochi negrii în cari ames-tică limpr^imea colorel florei cu strălucirea diamantului.
Locuesce în calea Hoche, în un hotel în care frumuseţea sea se încadrâză în tote splendorile artei francese, în tote bogăţiele luxului oriental.
Galeria mal cu seină, arangiată de prinţul Brâncovenu e o minune. In săra ultimei sâle recepţiunl. Prinţul aruncase pe scări şi suspendase pe pereţi stole, ţesute în aur, în argint, cu flori strâlu-cităre cu pistilele de mărgăritar şi de mărgean Te-aî fi grezut la Veneţia la o Dogă.
Căutările pline de fantasie şi de culori ies de sub degetele Princesei aşa cum florile se deschid pe ziduri.
In acest mijloc, deja straniu şi poetic acestă Sheherazadă a melodiei ar putea umplea de farmece mal mult de o mie şi una de nopţi. Te simţi lângă dânsa într’o altă lume unde strălucesc tranda firii Saadel şi poesiele carului oriental.
Fdrte bună crescină cu facia sea de Sultană, Princesa aduce o parte generosâ la tote operile creştinesc!.
Duminecă dimineţă, ea întrunesce la dejun pe prietenii săi privilegiaţi. E ceia ce se numesce Concordia. D. Caro, cel din urmă spiritualist, atât de vrednic
FOIŢA „TELEGRAFULUI"
X3J krke zaooonb
58
IS E F ABILII
MEMORIILE UNUI COMISAR DE POLITIE
Cel patru invitaţi îşi aruncară unul altuia câte o privire repede şi ducele continuă îndată:
i- Momeutul este solemn, el; ora ilusiuuilor a trecut, ne găsim de mult timp înfr’un impas teribil, şi perderea nostră este sigură dâcă nu vom lucra îndată ca s? prevenim o catastrofă.
—	Şi ce ne sfâtuescl să facem, în a-câstă situaţiune estremă? întrebă Medina.
—	D-ta. Medina, răspunse ducele, n’al nici un moment de perdut; plecă la Paris chiar în noptea acâsta; strângeţi tote va-
lorile tăie cât de curând, şi dâcă va mai fi timp, caută un loc unde justiţia umană nu va putea să pună mâna pe falsificatori.
Şi întorcăndu-se spre Spavento :
—	Tu, (lise el, dute la Havre cât de curând...., sui te în cel d’ântăia vapor care va pleca la Londra seu în America, şi nu te reîutorce în Francia, decă vre-o detâ ’ţl va veni poftă, de cât numai când inamicii noştri nu vor mal exista, seu când vel fi protejat de prtscripţia legii.
—	Pâr pentru ce ? întrebă Ricordi îu culmea su priuderel.
—	Iu ceea ce privesce pe d-ta, continuă ducele, giuvaericalele d-taie, dâcă nu sunt falşe, represintă o valore forte mare; vin de-le în Italia, şi găsesce’ţl acolo o femeiă care să te console în exil.
Privirea lui Palmar, s se opri atunci asupra lui Benoit, acesta tremură...
—	Voiai sfi pled şi te-am reţinut, ^ise el, vieţa d-tele este îu momentul acesta în cel mal mare pericol... sper î .săcă vei putea totuşi să te sui în cel d’ântâia tren şi să fugi în străinătate.
Totul este bine arangiat, mal adăogă el încă, şi pentru ca nimeni dintre voi să nu
se potă plânge vre o detă contra stăpânului pe cari l’aţl ascultat până în (U°a de a(b, am pus în aceste patru plicuri o sumă suficientă, care vă va permite, decă veţi voi, să trăiţi într’un mod onest în altă parte. Luaţi der — primiţi acest din urmă dar din partea unul amic recunoscător şi să nu mal întârijiâm de a ne despărţi.
Cel patru acoliţi puseră numai de câtu mâna pe plicurile ce le eraa destinate şi făcură cu toţii în acelaşi timp o mişcare, pentru ca să plece.
Numai Spavento nu se sculase şi stătu pe scaun cu capul între mâini.
E>a în tote acestea o enigmă şi căntă să-l afle deslegarea.
După câte-va momente, ’şl ridică capul şi-şl fixă privirea asupra ducelui.
—	Să plecăm ! să ne depărtăm unul d> altul! să rupem o asociaţiune ca a nostră !... Bre! Zise el; dâr, întru cât mă privesce pe mine, eu nu voia pleca până ce Pa! mares nu ne va face cunoscut numele inamicului nostru.
Da ! aşa trebuie! complectară cel-lalţl rel.
—	Voiţi acesta, <|ise ducele.
—	De ce nu! răspunse Ricordi.
E bine, inamicul vostru este adversarul meu de mâne,
—	Raymond?
—	El însuşi!
—	Scie tot ?
—	Am probe despre acesta!
—	Der îl vel omorî!
—	Cine scie?
—	Dâr în fine nu se pote să găsim vreun mijloc? adaogă Spavento.
—	Nu ! amicii mei, nu ! răspunse ducele Raymond euuosce secretul nostru, vă repet, şi este hotârît să-l c nunţe justiţiei. Dâră mâine uu’I v ia omori cu toţii vom fi per-(iuţl. Astf-1 dâr, într’o asemenea situa-ţiuue, n’avem de cât un singur lucru de făcut, să fugim.
Spav nio nu mal tăcu nici o ob ecţiune. Cu un gest misterios, impuse tăcere Iul Ri-cordi care voia să răspundă.
Apoi cel patru tovarăşi se sculară şi-şi luară Mioa b„nâ de la duce, care rămase singur.
Ajungând îu stradă însă, Spavento trase la o parte pe Ricordi
—	Mi se pare, ÎI (jise el încet, că aceaşl ideiă ne venise în gând mal adinioră.
—	Mi se pare şi mie, răspunse omul cu giuvaericale.
—	Iţi vel fi Z'S, ca şi mine, nu este aşa, că de ore-ce sortea este în mânile acelui Raymond ?...
—	Acest Raymond... trebuie omorît...
—	Esci în adevrr de acâstă părere ? întrebă Spavento.
—	Der de ce nu! răspunse Ricordi.
=— Atunci ne vom putea înţelege.
Vino la miue şi vom vorbi în acâstă privinţă.
Pc când aceste cuvinte se schimbaţi între Spavento şi Ricordi, ducele, după plecarea acoliţilor săi. se aşez rse Ia o masă şi scrise urmâtârea serisore:
XXIII.
Reîntorcerea la viâţă
„Germaine.
„ Esci forte bine răsbunată !
„Dâcă mă voi bate mâine cu Raymond, ,el mă va emorî, căci nu voi face nimic
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
'
■
d'a fi cel d’ăntăî dintre prieteni, corniţele de Rambuteau, prinţul Vogoridy, d. Etienne Lamy, spiritualul politic, corniţele Gurowsky, tănărulu comite de Laborde, d. Sully-Prudhomme, sunt socotiţi între cei mai credincioşi acestora Matinale. Adese-orî se mai alătură d-nii Coppee, prinţul de Valori, marele maestru Gounod, baronul de Saint-Amand.
De ore-ce tote stelele se iubesc şi se atrag, se întâlnesc în serile de juoî la princesa Brâncovănu, consteiacţlumle le-meiescî: ducesa de la Rochefoucauld-Bi-saccia, marchisa d’Hervey de Saint-Denis, ducesa de Luynes şi comtesa Potocka, când sunt la Paris, comitesa de Briey, comitesa de Beauvoir, marchisa de Saint-Paul, comitesa d’Argy, ducesa Decazes, d-na de Kerjâgu, marchisele de Mon-treuil, de Virieu, de Chastellux, etc.
*
• *
Princesa Alexandru Hibe seu. — Cumnata princeseî Brâncovănu şi sora ei în talent şi frumuseţe.
Un tip etrusc în puritatea lui primitivă. Ţi s’ar părea că-î veŢi portretulu în amforele vestitului museti Campana. Profil drept, facia puţin ocheşiă, ochii negri superbi, mari, umbriţi de gene fru-mose, gură cărnăsă cu buze minunate, păr de abanos, forte mare.
Ea e o adevărată artistă şi o artistă mare. Ea are cultul maeştrilor şi flacăra inspiraţiuniî.
Acest talent e atât de poporal- în România, în cât lumea se bate la uşa teatrului, când princesa bine voiesce a cânta pentru săraci.
Legendă de Snaider
Poet Boem
Ogarul d-luî Kojxzed alergă prin păduri şi prin câmpii, uşor ca şi suflarea vântului, el e favoritulfi stăpânului. Trufaşul domnfi care urascepe omeni, iubesce numai pe dobitoc, tovarăşul lui in umbletele-i vagabonde prin păduri şi prin câmpii. Insă ogarul a pierit. Kojozed se întorce de la vânătore posomorât, cu ochii ameninţători, înconjurat de vasali. Vrea să i se gâsescă câinele; ameninţarea lui sperie pe toţi. Două-ţjecl de vînători alergă şi bat pădurile vecine. Ogarul însă nu se găsesce. O femeie, încovoiată de ani, hidosâ ca şi mortea, opresce de frîfi calul lui Kojozed.
—	Ce vrei, <jice domnul.
—	SS’ţi 'lnapoiez prietenul pe care l’aî pierdut.
—	Unde este ?
—	Numai eu scifi, are să trecă peste hotarele Boemieî.
—	Cum ştii tu, bătrâno ?
—	Eu sunt bătrână, der sunt puternică. Privesee-mă.“
Bătrâna se îndreptă ; din ochi îi es sehîn-tei; pe cap se vedea lucind o lumină sinistră ; calul însciinţat prin iustinct, niche-(jea şi voia sâ fugă. domnul Kojozed cu-noscu pe vrâjitore.
—	Decă îmi dai pe Ion Vânătorul, vasalul tău, eu ’ţi dau ogarul înapoi. Scil bine că o fermecătore nu pote reîntineri de cât seâl-du’şi membrele’! sbârcite în sângele unui om tânăr.
—	Ţi’l dau ! răspunse Kojozed.
Ion se înfiorA şi câiju la pieiorele stăpânului :
„Părinţi! mei aâ slujit pe părinţii tăi, stăpâne, două sute de ani neîntrerupt, mama mea te-a hrănit cu laptele el şi tu vrei
„ca sâ’ml apăr viâţ». -Dâcă acest duel nu „va mal avea loc, apoi mă voi omorî efi „însu’mî!
„Am trăit prea mult! Nu mal există pentru mine nici o legătură care să mă mal „potă reţine de aci înainte în acestă lume, „nici amor, nici amiciţie, nici fericire, nici „unul din simţimântele caii fac pe creaturile omenescl să trăiescă.
„ O! esc! forte bine răsbunată!
Am văijut pe fiul meu—câte va secunde „numai —dâcă al sci cât de mult mă urasce ! „Cere un duel de morte. Voesce ca unul „din noi doul să moră şi atunci va fi satisfăcut.
In situaţia în care mă găsesc, cândfi „îmi arunc privirea asupra trecutului, mă „înspăimânt de prăpastia în care am că-„4 ut! ’MI este peste putinţă să mal eşti „dintr’ânsa. Trebue ca să las Bă cad până „în fundul el.
„Sunt hotărât pentru acesta.
„Germaine! Câte-va ore numai mă separă „de eternitate înainte de a muri. viu să’ţi adresez o rugăciune supremă.
„Acest copil, pe care nu l’am cunoscut, j;care pote m’ar fi iubit, şi care îmi portă
să mă omori! Oh! nu da sângele Vânătorului I6n pentru un ogar!“
Dâr în zadar se r6gâ: pactul s’a încheiat. Când vrăjitorea va ’napoia ogarul, va lua pe tânăr. Ea ’şl arătă bucuria printr’un zîmbet fioros şi veni curând cu câinele iubit legat d’o sforă. I6n Vânătorul e dat ca plată, şi îndâtâ apoi, sângele vasalului cură într’o urnă de aramă şi vrăjitorea se scaldă în baia asta grozovă. Peştera cea nâgră răsună încă de cele din urmă gemete ale lui Ion şi de bucuria vrăjitorel care a întinerită.
Se sfîrşise tot : Ion Vânătorul tocmai murise când muri, sub ochii stăpânului, şi ogarul iubit, pentru care Kojozed jertfise pe sluga lui.
întâmplări din Capitala
ţiuneî asupra interpelări! d-luî Poenam Bordea.
După ce d. Poenaru declară c’a fost rău înţeles ieri, fiind-că n’a voit să pue in indouială patriotismul d-luî ministru al Domenielor, d. Câmpinârm cere închiderea discuţiuniî, care se primesce.
D. Poenaru Bordea propune un proiect de lege pentru instalarea în fie-care district a unei comisiunî care să preşadă la împărţirea pământurilor la ţărani.
Se cere urgenţă.
D ministru al domeuielor se asociază la cererea d-luî Poenaru şi proiectul să trimite la secţiuni de urgenţă.
Se acordă un credit de 110,000 lei pe sâma ministerului de interne.
Un credit de 11,000 lei se acordă pe socotăla ministeriul de interne.
Se adoptă proiectul de lege modificat la Senat pentru o pensie viageră de 150
D. Orăscu dă citire raportului privi-tuv la o pensiune viageră, ce se dă d-lor SimSidi şj Ionidi, vechilor profesori.
Anghelescu combate legea cerând ca să se=Să o lege generală!de pensiuni,
iâr nu unoix refuze.
Mitropolitul M°-ioveî să voteze acestă leg
să se dea şi altora să li se
Un accident.-Ieri, pe la ora 2, o fetiţă ’ Pe lunft fostului magistrat Moga,
de vre-o trel-spre-<jece ani a d lut Costache
Se. acordă un credit de 6,000 lei pen-
Ştefânescu din calea Moşilor No. 44 a că- ^ru acoperirea cheltuelilor sântului Si-<jut în stradă dintr’un balcon de la al n°d 1 unu^ de -^>300 pentru constiuiiea
duoilea cat, rănindu-se greii la cap, In o stare forte desperată, nenorocita fată a fost grabnic dusă la spitalul de copil.
— x —
Vizitiii. — Nimeni n’a pretins şi nu pretinde de la Prefectura Poliţiei Capitalei, ca să puie cu totul capăt accidentelor produse de conducerea prea iute a trăsurilor Nu-
unuî pavilion de sfinţire a apel pe malul Dâmboviţei.
Camera votâză apoi mal multe alte credite şi la 3 ore trece în secţiuni.
SENATUL
{Şedinţa de aŞî 10 Martiu)
Şedinţa se deschide la ora 3 sub pre-mai, ceea ce. se pote cere şi ceea ce cerem *	* d_luI D Ghica, cu 38 dd. sena-
cu atâta stăruinţă, e ca prin măsuri aspre ^ ţesentî
să se împuţineze aceste cazuri. Ieri, femeia	dlleî este modificarea art.
Maria Mihaiu dm comuna Baneasa a fost {	^ ^ ^ priyit6re Ja administra-
căicată pe picior, la şosea do trăsură par- * b6uU]rilor spirt6se. Se dă citire^ ra-ticulară, rupându-i-1 cu totul. Nenorocita
femeie a fost dusă ia spitalul Mavroghenl.,p01 u “ ‘	.
_x _	D. Bădescu combate legea, declarând că
Miserabilii!- Dumicru Ilie, Ghiţă Bonea, este nelogic a lovi asupra producţiuneî
Tăuase Mânu şi Florea Stan de sicur că spirtoselor, de ore ce nu acesta ci ceea
nu se pot numi omeni de inimă şi nici ce să produce din bucate este vătă-
chiar omeni. El, atât de mulţi, afi luat la mâtor sănâtăţel.
bătaie p’o singură femeie, nenorocita Veta 1 D. G. Angelescu susţine legea, deda-Ionescu. Au maltratat-o aşa de rău, mişeii, rând că impositul nu e greu
în cât î-au rupt aprope mâna dreptă. Mişeii au fost arestaţi.
GLUME
frenca ffenca e esactitatea personificată.
Ieri dimiueţă, el primi, o telegramă din Bacăfi de la părinţii săi o telegramă cu respuns plătit 20 de cuvinte, care ’l chiema în acel oraş pentru o afacere, urgentă.
Imediat, scrise răspunsul, şi după ce sfîrşi ş’o iscăli, văţlu că mal avea trei cuvinte de scris.
Atunci, uevoind să perdâ nimic, mal scrise vorbele „Reclamă trei cuvinte."
X
Un autor dramatic spunea unuia din confraţii săi cu un glas despreţuitor :
— Dumneta, reuşesc! une-orî, ier alte ori ca^i... Eft însă cad în tot-d’auna, ceea ce dovedesce posiţia mea nu e creată de întâmplare.
Tendală.
CORPURILE LEGIUITOARE
ADUNAREA DEPUTAŢILOR {Şedinţa de aeji 9 Martie 1884) Şedinţa se deschide la ora 1 şi 35 m. sub preşedenţia d-luî Agarici, faţă fiind 82 deputaţi.
La ordinea (|ileî este armarea discu-
JD. Bădescu cere ca cel puţin se nu se urce de la un leu la duof, ci cu 50 bani.
JD. Lereseu declară că ar fi mal bine ca impositul să se pue pe basamac, ier nu pe prune. Mă unesefi der cu cele <|ise de d. Bădescu, care crede că este destul să se adaoge numai 50 de bani.
D. Lecca, ministru de finance, declară că guvernul a încurageat şi încurageazâ îndestul industria grânelor. Altă dată acest imposit se urca la 1,000,600, leî iar acum nu se urcă de cât la 250,000. EI bine d-lor nu sunt ore aceste două cifre îndes tu lătăre pentru a satisface pe ori jjeine în privinţa cestiuneî care ne preocupă. Vă rog der, d-lor, a vota acestă lege, căci nu e bine ca senatul să fie mai încăpăţânat de cât camera într’o cesti-une de acest fel.
Discuţia se închide.
Legea fiind pusă la vot se priimesce cu 2i albe contra 6 negre.
D. Şeicaru dă citire projectulul de lege prin care judeţul Prahova se autorisâ a împrumuta de la casa de depuneri şi consemnaţiuuî, amortisarea datoriei de 212,500 leî, ce mal are de răspuns din împumuturile făcute pentru construcţiu-nea palatelor justiţie!, şi administrativ. Amortisarea se va face prin anuităţi în termen de 25 an! şi cu procente d ' 5o/o pe an.
Proj. de lege fiind pus la vot se primesce cu 28 bile albe în contra 3 negre.
cere ca senatul
căci sunt forte bătrâni aceşti întâi prob, - românI
Discuţia se închide.
Proiectul de lege se	y()t . S9
încuviintâză cu 28 bile albe t	.
s	^>tia una
nâgră.
D. A. Angelescu dă citire proiectu>„ ^ lege prin care se modifică din legea >. stat major articolele privitâre la înaintare Proiectul de lege se pune la vot şi se primesce cu 29 bile albe.
Ne fiind apoi nimic la ordinea 4pef şedinţa se închide.
Aflăm că în urma faptului de bătaie ce s6 impută oficeruJuî Berlescu din reg. 3 de artilerie, comandantul corpului III de armată a dat o închisore de 30 (Jile acestui militar,
—	o—
Ni să şlice, că în caşul când faptul s’ar fi repetat, după cum declară (jiarul Bomania Liberă, comandantul aceluiaşi corp va trimite înaintea unui consiliu de resbeLpe oficerul recidivist.
—	o —
Maj Sea Regele a trimis a<jl la Senat pe adjutantul săă general Creţeanu cerând ca d. D. Sturdza, ministru nostru de es-terne, să bine-voiescă a veni Ia palat pentru causă urgentă.
—	o —
JL
săvârŞeneraI Davila, îndieptându se cu de-când s’aa Presidat peatru prima oră de 'bolnăvit consiliul superior sa-
„o ură neîmpăcată... o! fie’ţl milă de mine „şi fă ca să nu scie cine sunt!... şi ca nu „cum-va vre-o detă să potă confunda în „acelaşi blestem numele tatălui săă cu a-„cela al ucigaşului Nidei.
„Germaine! acela care ’ţl face acestă „rugăciune este gata să moră; vei asculta „rugăciunea sea, nu este aşa?
Ducele semnă scrisorea, scrise adresa pe plic şi sună.
Lacheul Ion intră.
—	Ione, (jise ducele, vel duce acestă seri-sore la destinaţie în detă ce mă voi depărta. Vizitiul a înhămat caii la cupeu ?
—	Da, domnule.
—	Bine.... dute... este târţIiQ... pote nu
mă voi reîntorce în curâud....... se nu mă
aseepţt.
Dacele luă din biuroul său o cutie şi se seoborî în curte.
—	Unde să mergem? întrebă vizitiul în-detâ ce Palmares se sui în cupeu.
—	Pe calea Viliiers, răspunde acesta din urmă. Indetă ce vom eşi din Trouville,’ îţi roi spune pe ce drum să apuci.
Cupeul plecă şi în curând dispăru în direcţiunea indicată.
Se lăsăm pe duce să’şl urmeze calea şi să ne reîntorcem în camera Irinel unde se juca o dramă sfîşietore şi teribilă.
Am lăsat peRaymond, în momentul când se grăbea să intre în acestă cameră, atras de strigătul sfîşietor care se au<ji.
Era vocea Irinel, nu putea să aibă nici o îndoială în privinţa a esta, — efectul contra otravel se produse der,—şi să ducea să asiste la desnodământul asceptat cu atâta temere.
Când pătrunse în cameră, un spectacolu mişcător i se înfăţişă privirilor sele, şi se opri pe pragul uşii, abia putând să mal ve-sufle şi pe frunte-î curgea o sudore rece ca ghiaţa.
Iriua îşi venise în simţiri şi se ridicase puţin, palidă, cu părul despletit, cu ochii deschişi şi fixT, şi cu braţele încrucişate pe peptu-I printr’o mişcare instinctivă de pudoare.
Lângă pat se afla Ludovic, acesta stătea drept în piciore şi părea impasibil, pe când nenorocitul eî tată căzuse în genuchl, cu mâinile încrucişate şi cu ochii spre cer.
Momentul era solemn.
Bieta copilă abia mal putea respira, parcă
ULTIME SOIRI
Serviciul pari ic. al TELEGRAPHULUJ
(Agenţia Havas)
Roma, 21 Martie. — Regele a conferit aŢt diminâţă cu d-1 Farini, apoi cu d-1 Mingheti.
Se crede că at|î seu mâine Majestatea sea va face cunoscut decişi unea sea.
Paris, 21 Martie.--D-1 Ferichidi, ministru al României la Paris, întors ieri din BucurescI, a reluat direcţia afacerilor legaţi unei.
Londra, 21 Martie. — Pkc Times consiliază, spre a uşura sarcina ce apasă te-saurul Egiptului, de a suprima armata egiptenă devenită inutilă de ore-ce trupele engleze proteg Egiptul.
Berlin, 21 Martie.—Impâratul Wilhelm a primit la amiază în audienţă solemnă pe principele Orlow, care a înmânat Majestăţil sâle scrisorile lui de creanţă.
Berlin, 21 Martie. — D-1 Sargent, ministru plenipotenţiar al Statelor-Unite din America, a primit invitarea de a a-sista la serata ce se va da la curte la 22 Martie cu ocasia a 87 aniversare a <|ileî de nascere a împăratului Germaniei.
Berlin, 21 Martie. — Reichstagul a trimis unei comisiunî de 21 membri pro-ioctul de lege privitor la prelungirea pentru duo! ani a lege! contra socialiş-tiloril.
înainte de vot, ministrul de interne, d. Puttkamer a respins categoric insinua-ţia d-lux Sonnemann, lăsând a se înţelege că guvernul e ore cum responsabil de atentatele comise prin dinamită.
mtar.
r°~
Aceste sein fiind publicate a seră le mai reproducem şi în ediţia de aţlî diminâţă.
Roma, 21 Martie. — Regele a conferit ieri spre seră cu d. Cairoli şi a£l dimineţă cu d. Dirudini, deputat din (liepta.
Se crede în general în ce-curile nostre politi.e că crisa va fi laboriosă.
Amicii d-lul Mancini dic că acesta nu e dispus a se însărcina de a compune noul cabinet.
Informatiuni de asâră
j»
Astăzi seră consiliul comunal al Capitalei se va întruni spre a alege un nofi ajutor de primar în locul domnului Dănescu, demisionat.
—o —
Astăţll a fost _ mâne, presidată de^nt^ a Academiei Ro-n Ghica.
D. Racoviţă, generalul tor a sosit aţlf şi a luat pSb ^ 5* sena-parte la deliberările Senatului.Pr‘ma
SCEPTICISMUL BOLNAVILO.
Tot ce au putut medicii să facă penă acum în potriva catarului de creieri, e că l-au numit coryza, <Ţic scepticii.
Eî bine! să încerce pastilele Gâraudel cu gudron, şi chiar aceşti sceptici vor vedea, după facerea esperienţri, cu câtă milă batjocoritore vor privi strănutând pe ceî cari, mal necre<|ători de cât St. Toma, nu vor să cheltueseă măcar 1 fr. 50 ban! preţnl unei cutii de aceste bine-făcâtore pastile.
Lucrând prin mhalaţiune asupra bron-chiilor, îşi esplică uşor orî-cine efectele ce produc.
Pastilele Geraudel, singurele Pastile de Gudron recompensate de juriul internaţional al Esposiţiunil universale din Paris de la 1878, afi fost esperimentate după avisul Consiliului sanitar.
Ele sunt autorisate în Rusia de guvernul imperial după aprobarea Consiliului medical al imperiului.
Cutia conţine 75 pastile şi se găsesce în tote farmaciile. A se adresa, pentru vânzarea en gros, la inventatore, M. Geraudel, farmacist, la Sainte-Menehould (Francia).
SPECTACOLE
Theatrul Dacia.—Sâmbătă 10 Martie Mare representaţiune extraordinară cu concursul bine-voitor al domnelor M. Va-silescu, Amelia Nottara şi Aristiţa Ro-manescu şi al domnilor Teodor Popescu N Petrenu, M. Dumitriadi şi I. Jianu. — Se vor juca, în beneficiul d-neî Elena Negrescu piesele: Schînteia, comedie în un act, Bărbatul si amantul seu unul §i acelaşi, comedie în un act şi Paraponisitul, canţonetă de V. Alexandri esecu-tată de M. Millo, Femeile care plâng, comedie într’un act.-D. Mircea Dimitriadi va recita poesia Santinela Română. — Duminică 14 Martie 1884, se va juca renumita piesă; Mortea Prinţului Constantin Brâncovânn şi a fiilor sâl, dramă istorică în 4 acte şi un tablou.
o înăbuşia ce-va, şi strigătul ce-1 scose dir pept ’l-a fost smuls într’o mişcare supremă de durere.
Acesta dură un minut.
Apoi, o roşâţă ÎI colora frumoşii el obraji, marii el ochi negri se stinseră şi lăsându-şl în jos braţele sele inerte, căiju din nofi cu capul pe pernă.
—	Tată! Raymond! murmură ea, cu o voce slabă de tot.
Şi acesta fu totul.
’Şl reluâ imobilitatea de mal nainte şi cădn din nofi în nesimţirea din care nu eşise de cât numai pentru un moment.
—	Ludovi •! strigă Raymond speriat ,a-pucând de mâini pe doctor.
Copilul mei!! sc inipa mea Inna I murmură bătrânul GuiUeinot.
Un zîmbet care nu se pote descrie se observă pe buzele lui Malon.
Tăcere! ^ise el încet şi Cu linisce... minunea s’a făcut!... Copila d-tele este scăpată.
D-ţjeul mefi!
—	Şi declar că peste câte-va ore ea îţi va fi dată cu vieţâ.
Trebuie însă, adaogă Ludovic, ca nici o
emoţiune să nu compromită resultatul pe care ’l-am obţinut. Numai Salome singură să remână aci, şi cât pentru d-ta, mal cu semă, Raymond, te vel reîntorce la hotel, pentru a te odihni puţin, ceea ce-ţl va fi de multă trebuinţă.
—	Să o părăsesc deja! d>se Raymond.
—	Trebuie să o pârăsescl.
—	Mă asiguri însă că este scăpată?...
—	Şi adaug că mâne ea te va primi la ivlntoreere cu obicinuitu l surîs.
Raymond avea o încredere absolută în Ludovic; nu făcu nici o obiecţiune şi plecâ îndată la hotelul Roches-Noires.
Aci găsi pe Miehael care M asceptâ
Acesta venise în absenţa lui, să-I facă cunoscut condiţiunile duelului de a doua Aceste condiţiunl erau tocmai acelea pe cari le ceruse el şi simţi o mare fericire aflând câ ele afi fost primite.
Traducere de Cober.

www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
4
f
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBI!
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe $iua de 10 Martie 1884.
6°/o Rentă amortisabilă . .	.
6°/o Renta română perpetuă. . 6°/0 Obl. de stat .... 6°/o » Căile fer. rom. regale. 6°j0 » Municipale ....
10	»	Cas;l peneiuniloru 300 1
5 “/o Scrisuri funciare rurale 7°/0	»	»
5"/o	»	>	liibane
6%	.	»	» •
7°/o	»	»	»
linpr. cu prime Bucurescl 20 1. Buc Act. B: ncel Naţionale a Rom. 500 1 » Soc. Credit. Mob. Rom. 2601 >	» Rom. de construc. 500 1
»	» de asig. Dacia-Rom. 300 I
»	»	»	Naţională 2001.
DIVERSE
Aur contra Argint. ...
*	» Bilete de Bag .
Florin Wal. Austr. , . .	,
Mărci Germane.	.	.
Bancnote francesi
Cnmp.
95 93’/-99 103 83 V, 230 91 3/« 102 '/» 88a;. 98 7* 102’/. 33 1400 21!
% m
Vfind
Banca. Iraţionala a H o maniei
LUCRĂRI DE BETON
Pentru diua de 12 Aprilie 1884 a c. a orele 2 p. ,n se publică licitaţie în localul Biocei Naţionale c in strada Colţea, pentru darea în întreprindere a ificrănlor de beton ce sunt a se face la temeliele şi pivniţă de pe locul ţlis jianul Şerban-Vodă din Capitală, strada Jipseanii, pentru clădirea palatului
Sănc©*
Licitaţia se va face «inform condiţiumlor aci mal jos specificate.	x .	.
Pentru caetul dp-Bsarclnari lucrărilor, pentru planuri şi ori-ce altă deslus-^* a se udresa Ia Direcţia generală a lucrărilor, hanul -tp-'Uu-Vodă, în tote (jilele de lucru de la orele 2—6 p. m.
CpAlitiuni pentru a fi admis la licitaţie
], - dă în întreprindere facerea de beton a teraelielor şi • .telor de pe locul ţlis Şerban-Vodă din Bucuresci, strada
Toscani. D6nt.rn r.lfrHirpn	\rotinnoiA
96';*
94’/»
99 '/*
104 84'/*
235 927»
103/ ţpscani, pentru clădirea Bâncei Naţionale.
99
V
Cubul betonului este fixat aproximativ la 8000 metri cubi păreţi şi pardoseli şi 1000 metri cubi arcuri şi bolţi.
2 Lucrările se vor executa dupe caetul de saivine aci a nexat.
3.	Pentru a fi admis la licitaţie, doritorii vor avea a justifica că au mai executat lucrări de asemenea natură şi de asemenea importanţă sau că au cunoştinţe speciale de asemenea lucrări.
4.	Pentru a lu,a parte la licitaţie, doritorii vor avea a depune o garanţie provisorie de 5 o/o din estimaţii totală a lucrărilor proiectului.
5.	Licitaţia se va ţine prin oftrle sigilate.
6.	Banca Naţională ’şi reservă dreptul de a aproba sau uu resultatul licitaţiei sau de a da întreprinderea aceluia dintre concurenţi care, independinte de cestiunea de preţ, va oferi cele mai multe şi mai sigure garanţii de o bună executare a lu crărilor.
ELEXIR - VINOS
Qu'Na laroche este un Elixir vinos conţlnend principiale celor 3 specii de quinquina
De ua amaraoiuno piaCuţa el este cu mult superior vinurilor seu siropurilor de quinquina şi lucrează ca aperitif, tonio, sau febrifug, in contra affectiunilor stomachului, a slăbiciunilor, a anemiei şi a frigurilor invechite, etc.
Paris, 22 rue Drouot, şi ia pharmaolstl, la Bucureşti la Ovessa, Iiissdorfer, Ei tel, Zurner, Bruss, etc.
De închiriat
Etagiul I, precum şi o prăvălie din Strada ___________Regală Nr. 3.	______
2 80 2 80 2 08’/» 1 23 99’/»
.23
220
290
382
267
2 95 2 95 2 10 1 26 1007»
LICOAREA DAMELORU
CU BASA D’AOEttONINE
PREPARATA DE CĂTRE D. ENJOLRAS Pharmacist în Lion.
Acăstă licbre este recomandată damelor obosite prin sânge şi pentru a preveni toto belele la care sunt espnse o femeie : B61ă de matrită, pierderi, dureri, derangeamente, sterelitate, consecinţe de naştere, verstă critică, etc Se vinde în toto farmaciile, 3 franci cu cartea ce acompaniază fie-care flacon.
Deposit în Bucuresci, la Drogueria J. Ovessa
De Vânzare
Un loc mic şi unul fi mare, în cea mal fru mosă posiţiune a oraşului, aprope de grădina Episcopiei cu preţuiţi moderat. Desluşire, la magaziuulfi de marehit&Die al d-lul Apos-toleanu (fost Grigoratu) Calea Victoriei Nr. 51, vis-a-vis de grădina Episcopiei.
cu cunoscinţa de Comta-bilitatea, cunoscînd totfi d’odată şi limba Germană şi Franceză, dore-sce a ocupa un post de comptabil.
le închiriat
Noua casă din Str. Sfinţi Nr. 3 i. Compusă din şese camere bine zugrăvite având sonerie electrică şi luminatul caselor cu gaz aere-formfi Amatori de a le lua cu < hirie se pot adresa la propietară piaţa Sf. Anton Nr. 4_______________________________________
De asemenea pentru un an sâu 3 o pâreche de case compuse din 7 odăi sus, 3 jos, cuine mare, pimniţă, grajd de 6 cai, şopron, de 5 trăsuri, curte mare spaţiosă. Doritorii s<5 se adreseze strada Polonă Nr. 33.
De Închiriat
I. GRIGORIAN
Licenţiat în Drept. Fost jud. de Tril», şi de Ocol
a îmbrăţişat cariera de advocat.—Orele de consultaţiune: de la 8-10 dimiDâţa şi de la 4—6 sâra. Strada Sfinţilor No. 70. Casa Prodănescu	2-2-1
De închiriat
Iloteiul Avram mobilat din strada Bi-besca Vodă Nr. 8 de la 23 Aprilie anul curent. Doritorii se vor adresa ia d. State I. StancovicI, strada Colţeî Nr. 14 pentru informaţiunl mal detailate.	2-2-1.
P-c a
os < Sfl
3
O K
B 3
PREMIAT CU ÂNTEIUL PREŢ
medalie de aur
la concursul agricol al Comiţiulul de Ilfov do la HerfestrSu în 1881 şi 1881 şi 1882 pentra nuoile varietăţi de pere numite :
REGELE SI REGINA ROMÂNIEI
a ni
a ba §
ro >—(
Asemenea premiat cu întâiul preţ : „Diploma de On6re CI. 1“ si de Ihxposiţnmea a Cooperatorilor Români, în anul 1883 pentru deosebitele |cautaţi şi gusturi ale multor varietăţ de pere precum şi alte fructe.
La grădina GEORGE IOANID numită Brăslea, situată în suburbia Icoana, strada Polonă, No. 104 aprope de biserica Iconel se află de vendare pomi roditori, altoiţi, de diferite specii din cele mal renumite calităţi şi diferite etăţi. Preţul pomilor se pote vedea în catalog. Domnii amatori din districte şi din capitală, voind a avea catalogul, se voră adresa prin epistole la <Jisa grădină şi îndată li se va trămite.
a
!!! SE RECOMANDA!!!
LOTTERIA
Autorisatâ de înaltul Guvern 0
pentru reconstruirea
Bisericii Sin orasiiil Braila
ca jatronagiu
S-ţii Apost. PETRU şi PA VEL
650 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
Costal tiletnlul iste nai 1 lei
Biletele se pot cumpăra de la comitetul lotterieî (str. Bisericeî) precum şi de la personele care au bine-voit să se însărcineze cu desfacerea lor.
FABRICA
de
Vin de Şampanie
MUI.LER & C-ie Brăila
Aeestâ fabrică oferă şampanie română sub nume de
CREMA DE OBOBISCI
în lă$I de 6 şi 12 sticle, şi în ori-ce cuantităţî, cu 3, 3^ şi 4 1. sticla cu ramburs s6u comptant, franco gara seu portul Brăila, in-clusivu ambalagifl.
Qualităţî superiore
TITOGRAFIA MODERNA
M 1WI
%!■ 1, Si riidu Acadeiniol, if-t
Stabilimentul tipogr. e/ectueză Imprimate pentru autorităţi, U-vrage scolastice .şi ştiinţifice, ijiare qnotidiaue şi hebdomadare în tdte limbele inoderc — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de visitâ şi decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi ori-ce alte lucrări atingătoare de aedstă artă, în diferite mărimi şi colori, etc.
e-H
Asemenea sc însărciniză şi cu Broşare de cărţi, Cartonate şi elegant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi şi cua-lităţl, Obiecte de inginerie, birouri şi cancelarii. Diferitecartonage, etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru mcşil, păduri, mori, etc. etc.

(Pentru mal mulţii înlesnire
autorităţile administrative şi comunale pot face cererile pentru materialul necesar prin scrisori francate înaintând costul
sirrssir::___;
— .vt
litilRlăT0perecl“
|E IBl1 ’ETiSfţ M 8 case, compuse din patru odăi, bucătărie, odae de slugi, pivniţă, magazie de zidu, I puţ; curtea pavată şi grădină cu diferiţi pomi altoiţf, lângă tipografia mitropoliei, strada Principatele-Unite, No. 38
TTÎnrQna s®u de închiriat casele Ar w V LxLuQiL w mele diu Giurgiu str. Cămăraşu, în apropiere de aleiu. Doritorii se pot adresa său la sub-semnatul, proprie-taruM,.or, în Capitală str. Teilor No. 35, seu în Giurgiti la d. Ion Dimitrescu, preşedintele Comitetului Permanent. C. Palama.
■ V--
onor. public şi Lumea elegantă
Sub-semnatul, luând însărcinarea Administrărel acestei cafenelî, are onorea d’a anuncia numerose! sele clientele şi onor. public că va face tote sacrificiile pentru a mulţâmi pe visitatorî. ConsumaţiunI escelente şi serviciu prompt, două biliarde cu accesoriile lor nuoî. Bere prospătă de Viena, sosind în fie-care ţii-	ROTH
In toate serile SERATA MUSICALA	Antreprenorul cafenelelor Regala si Academiei
de la 23 Aprilie 1884 vestita pivniţă- Tunel supranumită Turulu de Viaţă care are şi o altă pivniţă mare alăturea incâpătore de peste 80 buţil de vin şi care este situat în Calea VăcărescI Nr. 22 vis-a-vis de Heresca. Doritorii se vor adresa proprietarului IlieAiha-nasiu Lipatli, în Hanul cu Teiu Nr. 22.
radina Eliade
De Incliii’iat
Primavera aimlni 1884,
Al 4-lea an ile succes-
MEDALIA DE BRONZ.
Expositta Agricola 1884
134. Calea Victoriei. 134.
MEDALIE DE AUR
Enwsit. Cooperat. 1883.
Comerciu de seminţe de fiori si zarzavaturi
'sliiteiriE' ErbUnMttco!noufrag&erfeCle ^
MARE ASORTIMENT
Irnari sl amalori
precum :
Tâetorl, Instrumente de altoit, Cuţite de tăiată pomi, Ferestrae, Instrumente pentru curăţirea o-mii|ilor, Sape, Furci şi Greble de oţel. Pompe şi Stropitore pentru grădini şi florării, Instrumente de transplantat, Maşini Archimediane pentru tăiat iarba, Diferite JecurI de grădini. Fol ţV.şi praf de insecte, Firme pentru copaci, plante şi trandafiri.	_____
yeşr Se trimite franco catalogul dupe cerere francata
Le 8jsteme de venire tout â petit benefice et entterenieiii de conflaitce est nbsolu dans Ies M aga si ti s du	^
BON MARCHE
Paris
MAISON
ARISTIDE BODCIGADT
Malson reeonnuela plus dlgne de ce titre par lu bonne qna-lite et pur le bon niarche reel de touţes ses niarcliandises.
Paris
_____	iVouveîi utos
Les Magasins du BON MARCHE sont Ies plus grands, Ies mieux agencâs, Ies mieux orga-nisâs, et eomptent, â ce titre, parmi les curiosites les plus remarquables de Paris.
Nous avons l’honnenr d’informer les (limes que ootre Gatalogue Mustre des Nouveautis ile la saisonl vient de paraître et qa’il sera envoyă franco ă toates les persomies qai en feront la demande.
Nous envoyons de mâme franco, sur demande, les Eclimtillons de tous nos Tissus nouveaux en So;e-ries, Lainages, Draperies, Etoffes nouvelles, Tapis et Ameublements, etc., etc , ainsi que les Albums de I nos Modeles nouveaux en Toilettes nouvelles, Robes, Costumes, Oonfections, Modes et Co.ffares, Japes, j Jopons, Peignoirs, Costumes et Vâtemeuts poue fillettes et garşons, Lingerie, Linge confectionne, Om- j brelles, Gants, Cravates, Fleurs et Plumes, Chaussures ponr Damis, etc Nos envois pour la Koainaiiir, la Serbie, la Bulgarie le Montenegro et la Russie, ă partir \ d'une valeur de 25 fr. [Ameubleinents et Literies exceptis), sont expedies frauco «le port contre | remboursement jusqu’au port d’embarquement, ou jusqu’aux stations de transit ă la sortie de j
VAllemaane ou de VAutncne-Mongrie.	_
La Maison du BON MARCHE n’a âe succursales ni en France nx a lEtnvnger.
Flori! Flori! Flori
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se!
!se pote avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori A | forte variate, de cel mal mare efect, ™ ” , ,de o creştere uşoră, !ji de o sigură înflorire, atât pentuu ghivecilî cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde în Bucuresci la farmacia I A, Ciura strada Lipscani , la d. Marin lonescu, coafer, strada Academiei sub» Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Ad ! ninistraţiunea giarulul Necesarul strada ! Brezoianu No. 32. Bucuresci.	!
IU! NU! NU!
l ior califugulul Losz pentru a stîrpi ori ce bătătură. Acest balsam este premint cu diplome de către direcţiile medicale ale spitaleloru din Viena. Veni ţie şi din Lodi, precum şi aprobat de consiliul sanitar din Padova. p x-xţ x Balsamulfl Califug Lasz cu uertincat care ara tratată bătăturile mele un singur flacon a ajuns ca să le stîr-piască cu totul şi să mă scapu de o bolă’ de care credeam că n’o să me mal vindec nici o dată—Flaconul mare lei 2.
Gr. Tomariu, Dorohoiu.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandrin, Calea Victorie! No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia”, Bucuresci.
Cererile din provincii se fac la administraţia (Jianiluî Necesarul Bucuresci.
IU i|i/»]|i]»iţ)t în Grand Bazar de Bu-l'v IIIMjIIli ictili curescl Calea VăcărescI Nr. 26, se află mal multe prăvălii de închiriat de la 400 lei în sus pe an, pentru ori ce comerciu şefi meseriaşii, precum şi mal multe odăi apartamente în condiţiunl iorte avantagiose. — Doritorii se vorfi adresa a comptoarul acestui Bazar.	10-1.
» MARE ASORTIMENT
1~) p;
FONTA DE FER
ORNAMENTE
Postamente, Vase, Cupe si Banei etc,
pentru împodobirea gradinelor
Miiie asortiment de pompe, fontâm şi canale (robinete), tuburi de plumb şi de fer de diverse dimendunî, furnitură şi instalare de pompe eu idtc accesoriile lor, instalare de aii compble, atelieiu meianicfi p ntm oil-ce lucrâiI.Scule de oţel pentru K'Ojjidari şi pietrari.
MARE DEPOSITU
X)K
Fonte Ornamentate
Împrejmuiri şi grilage de morminte, stâlpurî, pilastre. Tuburi speciale peutru latrine, şgbiaburl, burlane şi ţev pentru conducerea apei, şgbiaburl pentru trotuare, a,. Doritorii cari vorfi avea trebuinţă de aceste objecte, să se adresa-a subsemnatul, unde va fl pe de plin satisfăcuţi.
VA
£ BRONŞITE, TUSE, CATARHE PULMONARE, §
GUTURAIURI	OFTICA, AS TII MĂ.
însănătoşire repede şi sigura prin
PICAT Uit
J

Compoziţie de Creozot, Gudron de Norvegia şi Balsam de Tolit.
Producţiunea aceasta, sigură spre a vindeca radicai toate boalele cailor de respiraţie, o recomandată de celebrităţile medicale, ca singură eficace.	’
Prin această doctorie, nu numai că stomahul uu se osteneşte, dar se întăreşte, se reconstitue şi printr’ănsa se deşteaptă pofta dc mâncare; căte două picaturi, dimineaţă si seara, sunt de ajuns, spre a birui cele mai grele cazuri.
^ Deposit principal : TROUETTE-PERRET, 165, rue Saint-Antolne, PARIS	^
şi iu principalele farmacii.	«
# A se pretinde timbru! guvernului frances pe flacon, in scopul de-a evita contrafacerea. £
Preciurile cele mai moderate
ca
CXZ3
QD
s
CT=S
CO
'TVoul^r
OTEÎL
Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totulfi din nou. Asemenea posedă şi unfi mare Ilestaurant cu totfi felulu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdiu pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu PreciurI forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorî să fie pe deplin mulţămiţl, impunând cea maîmare acurateţe şi promptitudine.
taci

^	Proprietar, SIFCIU ŢANE,
Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro
MARŢI ÎS MARTIE 1884
IN BUCI R.KSC1 ŞI DISTRICTE tp RĂNI NUMERUL
ANUL XV No. 3545.
abonamente
PENTRU CAPITALĂ
Peatru un an............Lei 24
şâse luni ....	„12
„	trei	„ . ■ . •	„	7
PENTRU DISTRICTE
Pentru un an , . . . . Lei HO „	ş6se	luni ....	„15
„	trei	„ . . . .	„	8
PENTRU STREINfiTATE
Pentru un an.............Lei	40
„ ş6se luni	...	„	20
a trei „	...	.	„	12
Abonamente’’Be"fa<f la^l.V 15 a fle-căreî Iun
ANUNCIURI ŞL RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IY linia « K
RECLAME, pe pag. III 1 leii; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia n e respuh bilă.
Epistolele nefraatcaie serefusă; ar-ticolil nepublicaţi se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francia Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eug'ene Micoud, 81 Pleet
Street. E. C
Austria. Hassenklewer, et Comp. dngaria B. Moritz Wiest, in Buda-Pest. Servitenplats.
ILedaoţiuiiea Str. Academiei No. 15 bis.
Director polifi , I. €. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24r.
SOIRI TELEGRAFICE v
(După fiarele str&ine)
Madrid, 22 Martie. — Poliţia a găsită la d. La Hoz, secretarul comitetului pro-gresist-republican, o mulţime de hârtii cari dau amănunte însemnate asupra mişcării revoluţionare. La militarii arestaţi nu s’au găsit lucruri grave.
Petersburg, 22 Marte. — S’a arestat de curând sora lui Degajew, omorîtornl lui Sudeikin. Prin oraş s’au răspândit o mulţime de proclamaţiunî ameninţândh cu mortea pe cel care va da în mânele poliţiei pe Degajew. Poliţia n'a putută confisca de cât un mic număr din aceste proclamaţiunî.
Berlin, 22 Marte.—In desbaterile a-supra prelungirii legii contra socialiştilor aii vorbit deputaţii socialişti Hasen-clever, Grillenberger, Bebel şi Liebknecht. Acesta din urmă a respins orl-ce solidaritate cu anarchiştil ş’a produs în Reichstag o vie impresiune prin aceia că a denunţat presinţa mal multor omeni d’aî poliţiei în tribuna presei. Discuţiunea s’a închis prin trămiterea propunerii de prelungire a legii contra socialiştilor dinaintea unei comisiunî de 21. Contra trămiteriî n’aîi votat de cât deputaţii socialişti şi câţî-va conservatori.
Faris, 22 Marte. — Prin cercurile clericale şi diplomatice d’aci se vorbesce că Papa, mâhnit de purtarea guvernului italian ţaţă cu densul, e hotărît să pă-răsăscă Roma şi Italia.
La France anunţă că guvernul engles ar fi primit scirea că Gordon a fost prins şi decapitat. Nici un alt ţiar n’a publicat acăstă scire.
Roma, 22 Marte.-D. Depretis, primul ministru, a făcut în cameră următorea declaraţiune: „Am onore să aduc lacu-noscinţa Camerei că guvernul, faţă cu situaţiunea parlamentară, şî-a dat demi-siunea. M. Sea şî-a reservat otărârea pe mai târziu. Penă atunci cabinetul este însărcinat cu espediarea afacerilor/ In urma acestei declaraţiunî, şedinţa se ridică. E probabil că cu alcătuirea noului minister va fi însărcinat tot d. Depretis; se vorbesce şi de disolvarea Camerei.
— O profesoră dintr’o şcolă normală, a tras un toc asupra şefului de cabinet de la ministerul instrucţiunii, d. Struwer, hanoveran de origine. D. Struwer a scăpat neatins şi atentatorea a fost ares tată.
Roma, 23 Martie. — Regele a conferit cu mal mulţi bărbaţi însemnaţi din tote partidele, între care şi cu d-niî Farini şi Minghetti. Se <ţice că toţi ar fi sfătuit pe rege să însărcineze cu formarea noului cabinet pe d. Depretis. De aceiaşi părere e şi presa. Opinione <ţice că d. Depretis a fost însărcinat cu acestă misiune. Diritto anunţă că fostul prim ministru a şi primit; (Jiarul adaugă că, ■afară de ministrul justiţiei şi cei al instrucţiune!, toţi cel-l-alţl vor intra în noul cabinet. Ministrul agricultureî persistă în demisiunea sea.
London, 22 Martie. — Corespondentul farului Standard a avut o întrevorbire cu Zebehr-paşa, care e de părere că generalul Gordon se află in mare primejdie ; numai el ar putea să-l aducă nevătămat, îndărăt la Cair. Daily News a-nunţâ că tote triburile din jurul localităţii Shendy s’au declarat pentru Mahdi; drumul dintre Berber şi Chartun e cu desăvîrşire închis. Zebehr declară că numai el e în stare să deschidă acest drum; i s’a spus însă, că de şi în Egipt e considerat ca omul situaţiuniî, el nu va fi guvernator al Chartumulul.
Londra, 23 Martie. — Cu privire la re-cunoscerea făcută de generalul Graham (|ilele din urmă, „Times* conchide că vic-
toriele englezilor~n'ati datjjresultatul dorit. Graham a cerut grabnice ajutore.
—	Din ce în ce mal mult se întăresce credinţa că forţele lui Osman Digma au fost cu totul sdrobite. Se <Jice că toţi partisanil săi ’l-au părăsit. Sciriie din Chartum însă suntjjforte îngrijitdre. Gordon e înconjurat din tote părţile. Tote triburile înainteză asupra Charbumuluî. Se ţice că O’Kelly, membru parnelit din parlamentul englez, se află la Mahdi pe care îl întărită în contra Angliei. — In Cambridge s’a ales un conservator; a-căsta a produs o rea impresiune asupra guvernului.
Paris, 23 Martie. — China! s’ar fi hotărît să începă negocieri cu Francia. O depeşă a <|iaruluî „Temps“ anunţă ca forte apropiat atacul fortăreţe! Hong-Hoa; cu acăstă acţiune campania tonkineză se va încheia. Diarul „Parisi£ spune că guvernul discută suma ce va trebui să cără de la China ca despăgubiri de răs-boiii; acestă sumă se va fixa la cel puţin 6 milione livre sterlinge.
—	S'a distribuit parlamentului cartea galbenă, în care se găsesce darea de semâ a negocierilor cu Howai-I începute în Noembrie trecut. Ele n’au putut duce la nici un resultat de ore ce Hovaiî n’au voit să recunoscă drepturile Francieî a-supra părţeî nord-vestice din insulă; eî oferiră o sumă de bani în schimbul pre tenţiunilor franceze, ceea-ce n’a putută primi guveruul_din Paris.
Cristiana, 23 Martie. — Tribunalul Regat a condamnat pe miniştrii Yogt şi Aolmbok la îndepărtarea din funcţiuue. Numirea moscenitorulul în demnitatea de vice-rege al Norvegiei e considerată ca un pas de împăciuire din partea regelui.
Madrid, 23 Martie. — Guvernul va a-duce în Cortese, care se vor deschide în curend, un proiect pentru desfiinţarea sclaviei în eoloniele spaniole.
Belgrad, 23 Martie,— Alegerile comunale în Serbia au dat un resultat favorabil guvernului; ele au arătat însă că ideile radicalilor s’au întins forte mult în ţără.
Suakiin, 22 Marte.—O depeşă a generalului Graham către ministrul de resboî anunţă că trei şeicî, împreună cu 17 partisanî d’aî lor, au trecut în lagărul engles, făcând act de supunere. Mahmud Ali-beî asigură că şi alţi rebeli vor urma în curând acest esemplu. Starea sanitară a armatei englesă e încă îndestul de bună; nu sunt de cât doi la sută bolnavi.
London, 23 Marte.—Oficiul Reuter des-minte scirea publicată de la France, după care guvernul engles ar fi având sciinţă despre prinderea şi decapitarea generalului Gordon.
Petersburg, 23 Marte. — Evreii din guvernământul Pultava au trămis guvernului o petiţiune, prin care îl rogă să retragă ordonanţa în virtutea căreia toţi evreii din regiunea fruntariilor, cari n’au bunuri imobile, trebuiai! să fie strămutaţi în interiorul Rusiei. In urma acestei petiţiunî a apărut un Ukas al Senatului, prin care se opresce esecutarea măsureî şi se renduesce o anchetă pentru cercetarea petiţiunil.
Berlin, 23 Marte. — Vossische Zeitung anunţă că în curând vor avea loc dislocări de trupe garnisonate în Prusia orientală.
—	Cu ocasiunea aniversâreî nasceriî împăratului Vilhelm s’auorganisat serbări splendide, la care se vor cătna şi imnele naţionale austriac şi rus.
Atena, 23 Marte. — Regele Greciei se
va duce, vara acesta, la Ems, unde se va întâlni cu împăratul Germaniei.
Roma, 2.3 Marte.—După multe tratări cu cei mai însemnaţi bărbaţi politici, regele Umberto a însărcinat pe d. Depretis cu formarea cabinetului.
A se vedea Ultime Scirl pe pag. III.
BDCDRESCI, LUNI 12 MARTIE
In viaţa nostră politică s’a săvârşit, acum cât-va timp, o mişcare se-riosă în aparinţă, deşartă în fond.
Oposiţiunea de tote culorile ’şi-a strâns rândurile, s’a pregătit de luptă, publicând manifeste. Ne am ocupat d’aceste proclamaţiunî sanguine ş’am întrebat organele oposiţiuniî pe ce terenti, pe ce programă s’au putut uni ?
Naţiunea, în numărul de la 9 Martie, respunde la acestă întrebare, în-tr’un chip care ne dovedesce o detă mai mult că nu principiele au întrunit oposiţiunea, ci interesele d’o parte şi pasiunea de alta.
„In ceea-ce privesce, scrie acest ţiar, programul nostru este acela pe care T vede orî-cine voesce să ve<jă, în Naţiunea pe fie-ce di.
„Programul nestrueste respectul Consti-tuţiunil şi al legilor, sincera aplicaţiune a lor, probitatea şi onestitatea administra-ţiunil.
„Mijlocul de a face cu putinţă realisarea acestui program? este de a înlătura de la putere un minister arbitrar, injust şi deso norat, combătându-1 cu tote armele legale ce CoriStituţiunea pune la disposiţiunea nostru ; şi acesta pentru că, după multe încercări şi o mare luptă, am perdut speranţa d’a-1 faee să intre pe adevărata cale constituţională/
N’api întrebat şi nu întrebăm care este programa Naţiunii ş’a directorului eî; seim că ea are o programă, pentru că e un diar politic şi fără dânsa n’ ar putea trăi o singură di; seim şi suntem convinşi căprograma d-lul Dumitru Brătianu e programa liberală, vechia programă care a întrunit atâţî o-menî însemnaţi ş’a dus naţiunea la liman prin cele maî grele furtuni.
Am întrebat însă care e programa oposiţiuniî unite, ş’aveam dreptul s’o facem, pentru ca naţiunea să scie ce vrea şi decă i se pote încrede.
întrebarea nostră remâne fără res-puns, ş’ acesta dovedesce că nu esistă teren comun, aceleşî principii între conservatorii de la Timpul, necon-scientiî de la Independinţa şi liberalii de la Naţiunea. Decă o asemene înţelegere ar fi esistat în adevăr, organele oposiţiuniî împestriţate, cu Naţiunea în frunte, ar fi respunsu provocărilor năstre, mai mult chiar de cât am fi cerut.
Găsim însă, în acelaşi număr din Naţiunea, un pasagiu fricos care pare a fi scris în numele întregeî taberî oposiţionale:
„Scopul principal al oposiţiuniî nostre nu este d’a puue mâna pe putere, căci atunci diversele partide, cari au să lupte împreună, ar trebui să se coaliseze, să fusioneze, pentru a putea satisface pretenţiunile lor reciproce ; ci numai d’a scăpa puterea din mâini arbitrare. O dată ministerul actual înlăturat, neapărat că va fi chiemată la guvern partida care se bucură mal mult de opiniunea publică, sub şefi demni de încrederea poporului şi a Regelui."
Lăsând pentru altă detă să răspundem la acusările Naţiunii, ne mărginim a întreba astăzi care e partida, „care se bucură mal mult de opiniunea publică, cu şefi demni de încrederea poporului ş’a regelui," care va fi chiemată să ia frânele guver-
nului în caşul când actualul ministâf ar fi silit să se retragă?
Unite la un loc, partidele oposiţiuniî nu alcătuiesc de cât un grup, în care nu se găsesce decât un singur om în condiţiunile cerute delaţiunea: bătrânul Dumitru Brătianu; şi greşela acestui bărbat e că mal crede cu putinţa să se impue opi-niuniî publice din fundul cabinetului său de lucru, că va putea singur, neavând în jurul sătt decât pigmei politici, omenî fără importanţă, să porte sareinele unui guvern poporal.
Ş’apoî, care sunt mijlbcele prin care voiesce oposiţiunea unită să-şi ajungă scopul? Naţiunea ne răspunde că prin căile legale. Dăr, îndată ce se propusese în Camera trecută revi-suirea Constituţiuniî, toţi membrii 1 oposiţiuniî s’au retras. In alegerile i care au urmat, eî au înşelat poporul, cerându-î încrederea, căcî căpătând câte-va fârămiturî din acăstă încredere eî s’au retras din parlament.
Cum se pote numi o asemenea purtare ? Nici oposiţiunea nu va putea contesta că ea s’a mărginit în abstenţiune. Cu ce scop ? Ea scia bine că nu va putea influinţa astfel asupra afacerilor publice, de vreme ce imensa maioritate era liberală. Abstenţiunea nu putea dăr să aibă alt scop raţional de cât provocarea unei revolte factice, a unei turburări de strade.
Acesta e mijlocul legal, constituţio nai, prin care oposiţiunea voesce s§ ajungă la guvern ? Şi nu se pote tăgădui că, renunţând la lupta le gală în parlament, acesta era scopul oposiţiuneî; ea nu va putea scăpa de acestă acusare infamantă de cât recunoscând c’a renunţat la viaţa legală, din causa anemiei de principii de care suferă.
Crisa care ameninţa parlamentul italian a isbucnit. Depeşile sosite ne anunţă că d. Depretis, împreună cu tot cabine tul, s’a retras.
De cât-va timpu lucrurile mergeu nu tocmai bine în Italia; guvernul reuşise, ce e drept, se asigure liniştea esternâ, nu avu însă acelaşi succesă înnăuntru. In timpul din urmă câte-va scandale is-bucniră chiar, ca premergătore furtuneî. In cameră guvernul suferi câte-va înfrângeri; proiectul Bacceli rădică vil protestări şi nu trecu de cât c’o neînsemnată maioritate, pentru a cădea la Senat ; cu ocasiunea unul act de arbitrarietate al unul prefect, care interzise orî-ce manifestare în amintirea lui Mazzini, ministrul justiţiei'provocă ironia şi indignarea camerei întregi. Guvernul mai fu bătut şi cu alegerea locului pentru monumentul lui Sella şi cu alegerea preşedintelui camerei în lcoul d-lul Farini. desaprobat de cameră. Pentru astă dată guvernul demisionă. Diritto (ţice că d. Depretis a tost însărcinat cu formarea noului minister şi c’a primit sar .ina;
că colonisarea s’a micşorat şi că din ce în ce se micşoreză. împământenirea ţăranilor de la 1861 prin manifestul de la 19 Februarie s’a constatat a fi fost făcută într’un mod neraţional şi pe basele unor cunoscinţe aprdpe nule. Poporaţiu-nile împământenite au sărăcitu şi ne căpătând alte drepturile politice au rămas într’o stare mult mal rea de câtă acea a foştilor crepostni (servi). Guvernul, înfiorat de mişcarea energică a ţăranilor casca! din Ural, a ţăranilor din Cegerin etc. a compus o comisiune, care a fost pusă sub presidenţa senatorului Kohanoff. Acestă comisiune după o lucrare «ţa aprope un an de <ţile a depus în fine în mâinle guvernului un raport în care ea nu găseşte alt remediu de cât colonisarea ţăranilor de la Caucas, Taschkent şi a stărilor!! chirghise. Re-sultatul lucrărilor se află forte aspru criticat de presa rusă,"care cu cifre în mână demonstră cum că colonisarea nu este şi nu va putea să fie un remediu eficaciti; partidul principelui Wasilcicoff propune a doua împământenire, care se va despăgubi de către stat, iar nobilime! de la Moscva, Tuerî şi Basarabia a depus în mânele guvernului petiţiunî prin care rogă ca să nu se facă acesta adoua încălcare a drepturilor sacre ale nobilime!. Guvernul până acum nu s’a pronunţat absolut şi raportul comisiune! Kohanofî s’a depus la arhivă, fără a fi chiar publicat. Se <|ice că publicarea nu se va face de ore-ce materialul adunat de co-misiunea demonstră într’un mod^eficaCiu cum că marele imperiu rus se află în junul unor evenimente forte grave, şi cari vor porni din straturile de jos.
INFORMAŢIUNt
Sâmbătă, 10 Martie, a fost <ţiua fixată pentru darea în întreprindere şi prin licitaţie a săpăturiloru temelielor Palatului Băncel Naţionale. Ca concurenţi s’au presentat: Societatea de construcţiunî, dd. Cutzarida, Papadopolu, Junique, Ja-nietu şi alţii.
In urma unei înţelegeri cu concurenţii, direcţiunea Băncel a amânaţii licitaţia pentru (ţiua de 31 curent, pentru a da aceste lucrări împreună cu lucrările de beton.
—o—
D. I. Wertheimer, casierul Creditului Mobiliar Român, ’şl-a dat demisia din a-cest post, fiind chemat a ocupa un al-tulă mal mare la banca „Mercur“ din
Viena.
o—
D. Szeculitz, directorele general al Dacieî-Ronrânieî, a sosit Sâmbătă în Bu-curescî venind din Yiena: călătoria d-lul Szeculitz la Viena a avut de scop, după informaţiunile Curierului Financiar, constituirea definitivă a societăţii române de reasigurare, creaţiune care se pote considera ca terminată.
—o—
Diarele streine ne spun că d-ra Theo-dorini, simpatica nostră artistă, este an-
depeşi din Roma spun că toţi miniştrii! gajată în America de Sud, ia Buenos-voru intra în noulft cabineth. afară de Ayres. d-nil Gianuzzi-Saveili şi BaccellLDar, ori
care ar fi, nona combinaţiune pare condamnată mai dinainte, de "vreme ce tot d. Depretis va da direcţiunea. In adevăr
Angajamentul este de 35,000 lei mensual.
— o—
Din Constanţa se comunică Poştei din
oposiţiunea radicală îl acusă d’a fi prea Galaţi, că din causa crisel ce bântue în aplecat spre drepta. adică snre trecut / acel oraş, 6 case de comerciîi vechi de
Y'acolo şi din cele mal avute, 2 englese şi 4 grecesc!, vor părăsi cu totul Constanţa.
—	o —
Sâmbătă, Curtea cu juraţi din Galaţi a condamnat pe un anume C. Soroceanu acusat de omor, la 6 anî reclusiune.
—	o—
Vineri sără, în 9 a. c,, Comitetul vii-torel exposiţipnl cooperative din Iaşi, s’a întrunit în localul şeoleî comunale de meserii sub preşedinţa d-lul A. Negrutzi
acesta putea să procure însă guvernului ajutorul dreptei. Acum şi stânga şi drepta îl acusă, şi amândouă îl refusă sprijinul.
— In Rusia la ordinea (ţileî sunt în momentul de faţă două cestiunî; una e, stârpirea nihiliştilor, cari învederat aduc imperiul la ruină neînlăturabilă iar altu e cestipnea agrară, care ca un spectru şi maî îngrozitor ameninţă viitorul ţârei.
Pene aţi colonisarea Siberiei a mal reţinut isbucnirea acestui reix, de aţi înainte cifrele statisticei demonstră cum
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAPHUL
In acea sără s’a luat hătărîrea ca să se expedieze tote adresele ne la comisarii districtuali, primării urbane şi consilii judeţene. Cu acâstă ocasiune d. membru Th. Balasan a declarat, că fiind invitat de către comitetul cooperatorilor din Galaţi ca să ia parte la balul care va a-vea loe in 10 a. c., în scopul mărirei fondului acostel societăţi, se insărcinâză d-luî ca să stărue pe lângă primăria şi comitetul judeţen din Galaţi, pentru ca să vie în ajutorul esposiţiei cu bani. Luân-du-se act de acăsta, comitetul, în urma deliberaţiunilor urmate, mai însărcinăză pe d. Th. Balasan, ca să stăruie şi la autorităţile comunale şi judeţene din Roman, BacăQ şi Tecuciă, ca să vie în ajutorul exposiţieî cu bani.
—	o —
Fostul ministru de justiţie d. StoilofT a sosit la Rusciuc, fiind însărcinată cu pregătirea portului şi împodobirea oraşului pentru (Jiua sosirei alteţelor lorii Arhiducelui Rudoli şi Arhiducesei Ste-fania.
—	o —
Curtea de Casaţie a respins Sâmbătă recursul primăriei din Galaţi în procesul cu d-1 Gr. Iliade, confirmând sentinţa cur-ţei de apel din Focşani favorabilă acestui din urmă.
—o—
Şiarul Svoboda din Vidin [primeşte o corespondenţă din Sofia în care şcolarii din institutul militar se plâng amar de caracterul brutal şiimora! aloficerilor ruşi.
—	o —
Sâmbătă de dimineţă, scrie Liberalul din Iaşi de ieri, mai mulţi elevi ai clasei a lY-a de la* gimnaziul Alexandru-cel-Bun, după ce li s’au cetit în facia tuturor elevilor şi a profesorilor, hotă-rîrea conferinţei şcolare, prin care li se făcea cunoscut că sunt indepărtaţi din şcoală pentru mal multe abateri grave de la disciplina şcolară, s’au revoltat şi au făcut mai multe necuviinţi, stricând gemuri, bănci, sobe, etc.
Poliţia fiind însciinţată, a sosit imediat şi a restabilit ordinea. Elevii prinşi şi arestaţi în localul şcolei, ah fost puşi apoi în liuertate de d-nul Prim-procuror-
Am dori, (Jice clarul ieşăn, ca d-nul Ministru al Instrucţiune! să număscă o anchetă severă la acest Gimnaziu, pentru ca să se constate cari sunt căuşele adevărate ale acestor scandaluri care durează de mai multă vreme.
vose. —Nenorocitul care a fost atins timp îndelungat de aceiaş bălă psyhică ca şi talentatul său frate ’şî-a făcut studiile în Transilvania şi printr'o scrisăre ce lăsat atribue miserieî trista decisiunece a luat.
Autoritatea şi medicul plăşei au con statat caşul.
—o—
Ni se scrie din Sofia că noul ministru de resbel principele Cantacuzeno n’a con simţit de loc de a remite comenduirea celor 48 batalione oficerilor bulgari. In momentul de faciă abia 9 bat.aliăne aă oficeri bulgari şi se crede că vr’o 13 batalione au să aibă în curând comenduirea bulgară Disposiţiunea principelui Cantacuzeno e fărte tăă primită în Bulgaria.
—o—
Ieri, duminecă, au trecut prin BucurescI unspre-^ece oficeri ruşi, congediaţl din armata bulgară.
—o—
Aflăm, scrie Vocea Botoşanilor de ieri, că la Institutul Başotă de la Pomărla, s’a întâmplat un adevărat scandal; mai mulţi elevi ar fi tras 11 focuri de revolvere asupra doui profesori ai lor, din fericire fără a’i putea atinge, deşi distanţa era destul de mică. Causa ni se spune c'ar fi fost gelosia; atât (Jicem şi nu voim a analisa faptul mai departe.
Corpul profesoral intrunindu-se a decis espulsarea acestor elevi din şcolă, ceia ce s’a şi făcut imediat.
I). Nicolae Eminovicî, fratele nenorocitului poet Eminescu, s’a sinucis la moşia Ipotescî, plasa Târgului, acest judeţ, scrie tot Vocea Botoşanilor, Mercuri 7 Martie curent, la orele 8 şi jumătate di-minâţa, îndreptându’şi două focuri de revolver în gură cari s’aă oprit la basa craniului. Al doilea foc de revolver pare a fi urmat din causa contracţiunei ner-
SCRISORI DIN SERBIA
(Corespondenţa pârtie, a Telegrafului)
Valeova, 19 Martie 1884.
Garacianin. — Cuindjicl. — PetrovicI, ministru de resbel.—Risticî şi partidul sătl.— Rusia şi Serbia
’MI cereţi o mică dare de sâmă privi t<5re la starea de lucruri de pe aci. Voi fi cât se pbte mai scurt, căci altmintrelea n’o se pot ajunge la capătă, ier a vă scrie a doua scrisăre nu pot promite de ore-ce părăsesc ţâra pentru un timp îndelungat.
A(Ji la cârma ţăreî e Garacianin — o mul torte energic şi care a primit o e-ducaţie seriosă. Mai înainte d-sea a fost ministru de interne, iâr acum a luat în mâinele sele frânele politicei esterne. Educaţiunea acestui om politic s’a făcut la Paris, unde d-sea a finit şcola de la Saint-Cyr. In timpul ultimului resbel a fost înaintat la gradul de maior. Sunt' cercuri politice d’aci care ’l consideră ca proselit intim al lui Petru Caraghior-ghevici, iâr în ceea ce privesce politica sea austrotllă, apoi este învederată că acâstă politică i-se impune prin împrejurările, cari sunt resultatul celor chib-suite la Varzin şi Friederihruhe. In ori ce cas acest om e sufletul actualului ca binet, şi ce e drept n’ar putea cu tote astea să devie prim-ministru, în casu dâcă n'ar accepta politica practică în locul politicei sentimentale. D-sea a fost altă dâtă ambasador la Viena şi acolo în mijlocul unui popor acaparator şi inteligent ’şî a format opiniele sâle.
In ceea ce priveşte Regele, apoi natu ral că Maj. Sea nu face de loc alt-ceva, de cât ceea ce se combină la Viena. Cel de al doilea ministru, profesorul de fi-losofie d. Cuindjicl, a fost un timp fârte scurt la Roma In calitate de ambasador, iâr în Scupcină a fost preşedinte. Era un timp când acest domn solicita locul profesorului In filosofie la universitatea din Charkoff (Rusia). In timpul ultimei campanii făcându-se comandant de batalion strein d-sea a arătat un curagB forte filosofic. Duşmanii săi, pe basă că bietul om mulţumită unei infirmităţi pârtă corset, ’l numesc „cor set-filosof A treia personă, Novakovici, un literator fârte distins, ţine portofoliul ministerului de interne.
Pentru a nu lungi corespondinţa, voi <Jice că, în general, orî-ce Şerb se crede
capabil pentru ori-ce afacere; modestia resonabilă nu e de loc calitatea caracterului sârbesc.
In ce privesce vechiul curent pansla-vist, el ’şl-a perdut avântul ce '1 avea nainte de 1876; toţi sus-numiţii âmeni de stat, precum şi d. PetrovicI, ministrul de resbel, care şi-a finit studielela Berlin, sunt adoratorii occidentului (ga-padniki), şi urăsc R^sia judecând’o după armata ce a trecut Serbia.
Cu schimbarea ministerului nu s’a schimbat nimic, în poetica internă. Ministerul trecut, numit aci ministerul sergenţilor, a lăsat un aşa desgust în public, în cât chiar âmeniî din actualulă ministerul sunt învinovăţiţi de faptele celui trecut. Partitul liberal al lui Ris tici nu şî-a recâştigat încrederea popo rului; iâr regele Milan mai bine ar abdicat de cât să cheme la minister pe d-nii Paşici, Teodorovicî şi Miloşevicî Acâsta pentru că ultimatal dat regelui de radicali este echivalent cu transfer marea regatului într’o republică.
Cestiunea constă în a sci cât de du rabilă va fi esistenţa noului cabinet. Eu cred că durata lui nu va fi lungă, iar regele Milan, fără ajutorul Austriei nu şi va consolida tronul, la care râvnesce cu multă ardâre Petru Karagheorghevici
Stepicl.
Retragerea d-luî Gladstone
De câte-va (|ile, soirile despre retra gerea d-luî Gladstone revin cu îndărăt nicie. Nu e nevoe să mai insistăm asu pra căuşelor cari pot provoca o aseme nea acţiune a bătrânului liberal; totă nmea scie cu ce nehotărâre a lucrat ca binetul liberal în afacerea egipteană şi în răsboiul cu Sudanul.
Lucrul de căpetenie însă e mosceni-rea guvernului. Cine va veni la cârma Angliei? Lăsând d’oparte neotârîrea de care vorbim mai sus, nici o altă pro gramă nu pote respunde trebuinţeloră jărei mai bine ca .cea liberală, care admite mersul înaiDte al poporului engles Conservatorii, de şi mai cuminţi de cât cei din alte părţi, nu întrunesce acâstă condiţiune [esenţială a propăşire! fără sguduirî. E probabil că, chiar retrăgân-du-se d. Gladstone, liberalii nu vor abdice puterii; cu ore cari modificări în programa esternă whigii vor urma a conduce poporul englez şi bucuria manifestată de Tory filele din urmă va fi zadarnică. Chiar radicalii, cari par a da mâna cu conservatorii, nu vor putea primi o asemenea alianţă. îndată ce di-verginţele din afară vor dispărea, radicalii vor pactisa cu whigii spre mai marea supărare a torilor.
In privinţa retragerii d-lui Gladstone trebue să amintim că chiar de anul trecut bătrânul liberal manifestase dorinţa de a lăsa celor tineri grija afaceriloru publice.
O SERATA
DANŢANTA
ÎN GIURGIU
Giurgiu, 11 Martie 1884.
Oraşul nostru în iarna asta a fost a-bondent în petreceri, baluri şi serate cari s’ail succedat în permanenţă.
Alaltă ieri veni rîndul d-lui Petcuşî. Vasta sa casă fu deschisă lumeî alese unde stăpâna casei, mult amabila domna
Petcuşî, într’o rochie satine de mătase prime făcea onorurile primire!.
Cu multă graţiositate d-na P. Mihail, care purta toaleta de satin bleu-papier cu catifea frappâ, o ajuta.
Printre secsul frumos am remarcat pe d-na Costaforu în toaleta nâgră de faî, pe d-na Estere Iuca cu o prea elegantă toaletă de catifea grenat, pe d-na Botez in prea frumosa şi eleganta rochie nâgră de catifea şi moir, D-na Arghir Thanno în toaleta de brocart negru; d-na Baldovin purta o frumâsă toaletă de brocart şi satin bleu-marin garnită cu dantele albe ; d-na Theodori în frais cu dantele albe ; d-na Mărie Carpescu în toaletă nâgră ; d-na Dimitriu cu rochie de satin rosş-pale montată cu gaze alb, d-na Serghiescu într’o toaletă de satin negru garnisită cu dantele de aceiaşi colâre; d-na B. Thanno cu rochie de grenadina nâgră aranjată cu dantele negre ; d-na Sliviei în toaleta de surah erâme.
Mai vedem pe adorabilele d-şora Matr* ghetti cu rochie de foulard alb brodată cu mătase cerise; d-şora Carpescu în toaletă albă de caşemir garnită cu dantele de aceiaşi culore, d-şora Dimitrescu în rochie de caşemir alb cu corsage grenat.
Dâr cine mai pote descrie exactă toaletele, căci neîncetat acolo unde balul e mai animat, d’abea apuci să le ză-rescî şi îndată dispar, duse ca gândul după accentele orhestrei!
La orele 2 Va a fost servit un delicios soupâ. S’a amusat după cum se amu-ssŢă tot d’auna la d-nu Petcuşî unde nu lasă nimic de dorit.
La orele 4 s’a îbceput cotilionul cu figuri de tot noui şi alese introduse de tânărul locotenent d-nu Paraschivescu. Cât e noptea de lungă, aurora tot părea a fi venit prea devreme ca să comande plecarea.	X.
ANARHIA IN FRANCI A
O întinsă mişcare domnesce în Francia; pe fie-care (Ji se anunţă meetingurl şi greve d’ale lucrătorilor; în fie-care <Ji conspi-raţiunea Orleanilor e esploatată şi lim-bagiul presei intransigente a ajuns d’o violenţa rară. Cu mal multă furie e a-tacah regimul Grâvy-Ferry, care se so-cote causa tuturor relelor; se (Jice chiar că o mulţime de deputaţi şi senatori s'au lăsat a fi cumpăraţi de principii casei de Orleans pentru a contribui la readucerea regalităţii.
După opiniunea lui Rochefort isvorul răului e In stat chiar; resturnarea guvernului trebuie să deschidă drumulă pentru idealul comunei. Şi acâstă res-turnare trebue siluită, nu prin parlament — care s’a arătat incapabil — ci prin voinţa maselor, cu principiul revo-uţiunii.
In facia unei asemene stări, se pote (Jice că revoluţiunea e în spirite şi, dâcă ucrurile nu se vor îndrepta, ea va trece şi în fapte; căci pentru francesl de la vorbă la acţiune e forte mică depărtare.
Dâcă pricina mişcării ar fi curată şi numai politică, ea n’ar ridica mari îngrijiri ; mişcarea se manifestă Insă pe terenulă economic. întinderea industriei mari a înăcrit lupta dintre lucrători şi
capitalişti până acolo că mişcarea a devenit generală. Astă <JI până acum in braţele lui laissez faire, laissez passer, economiştii francesl vor fi nevoiţi săşl schimbe basele speculaţiunel lor teoretice ; ca şi economiştii Angliei, el vor recunâsce că despărţirea dintre cel duoi factori ai producţiunJ, munca şi capitalul, a devenit un abis periculos pentru viâţa economică
Nu e de loc important a sci dâcă cabinetul Jules Ferry va fi destul de tare spre a se opune mişcării populare; elă va putea chiar, fie şi printr’o serie de voturi de încredere, să-şi păstreze posi-ţiunea parlamentară. Acâsta nu-1 va a-juta însă la nume, căci în eventuahta tea transplantării în strade a mişcării, şi guvern şi parlament in grea cumpănă vor fi.
REACŢIUNEA IN RUSIA
Pe trei stâlpi se ridicase reacţiunea în timpul din urmă: ştergerea autonomiei scâlelor superiâre, restrângerea adminis-traţiunei provinciale şi suspendarea inamovibilităţii judecătorilor şi judecata prin juraţi. Pe aceste base, partida veche rusă începuse o agitaţiune formidabilă, bine legată, der care n’a isbutit. In cercurile con du că ţâre chiar acâstă reacţiune a întâmpinat o opunere otărîtă.
Despre întâia reformă nu se prea vor-besce acum. Dâcă va veni însă în consiliul imperial, ministrul instrucţiunii d. Deljanow o va combate cu tot dinadinsul. Acâsta dovedesce că ministrul cu-nosce bine situaţiunea; studenţii sunt mai independenţi de caracter de cât chiar tinerimea din alte state mai înaintate, şi sciinţa şî-a creat o situaţiune deosebită, în afară de reiaţiuniie politice şi sociale. Studenţi şi profesori, toţi omenii de sciinţă s'ar simţi loviţi greu printr’o asemenea reformă, şi în loc de bine eî ar provoca o mişcare colosală, care ar sdrobi în mersul eî maiestatea unei legiuni întregi de Katkoffi şi Aksakoffî.
acâstă mişcare ar fi otărîtore pentru alcătuirea politică a imperiului rus, grăbind soluţiunea constituţională.
Cu a doua reformă, calculele reacţiu-ne, au fost tot atât de greşite. Ea credea că făcând pe aristocraţi să se declare solidari cu zemstwele provinciale, le va asigura stăpânirea reducând atri-buţiunile acestor adunări. Dâr mai cu semă de cât-va timp, membrii acestoră adunări, faciă cu trebuinţele poporaţiu-niî, s’au vă(Jut siliţi să trâcă peste mar-ginele legii şi se se ocupe cu cestiunî forte însemnate. Ministru de interne, corniţele Tolstoî, a crezut de trebuinţă chiar să atragă atenţiunea guvernatorilor de provincii asupra acestor călcări de lege, şi noi am publicat o depeşă în acâstă privinţă. Ş’apoi, vorbind despre adresa nobilimii din Moscva către Ţar, am (Jis că ea nu putea fi privită de cât ca manifestarea dorinţelor personale ale d-lhi K-atkoff; prevederea nostră se adeve-resce astă-<Ji.
Nobilimea nu mai crede în putinţa unei acţiuni aristocratice, şi dovâdă e că nu se ocupă de loc cu starea lucrurilor din Rusia. Schimbând locul şi data am putea presupune la aristocraţia rusă cugetul care a căpătat espresiunea în gura lui Ludovic XV: „Apres moi le Deluge. “
FOIŢA „TELEGRAFULUI
l’.LEKRE ZACONNE
. ___	59
MISERABILII
MEMORIILE UNUI COMISAR DE POLITIE
Cu tote acestea, cele ce i se comunicase îl readuseră la o ordine de idei de o altă natură şi spiritul săă puţin turburat se opri atunci asupra eventualităţilor pe cari şliua următâre putea să i le reserve.
Duelul era în adevăr din cele mal se-riose; el considera pe duce de un adversar forte de temut şi scia bine că, în urma insultei ce-I făcuse, va pune în acestă întâlnire atâta hotărîre şi ură cât simţia şi el însuşi în inima sea.
Nici odată nu fu ameninţat de un pericol mal mare şi mal real, pote că sosise în fine momentul de a ceti acel misterios document care coprindea istoria mamei sele şi
în facia căruia el esitase odată, printr’un simţimânt de pudore filială.
Caseta de abanos era acolo, în biuroul s60—, şi ca odinioră, în ajunul duelului săă cu Spavento scose dintr’ânsa pliculu negru.
Der şi de as'ă dată mâna îl tremura.
—	Nu! nu! mâine! (lise el, cuprins de un fior. O! mamă, D-<Jeă este drept. Si vel fi răsbunată! Şi n’am trebuinţă ca să aflu cât al suferit pentru ca pedepsirea a-sasinilor să fie asigurată,...
Apoi, ca şi cum o ideiă îl trecu repede prin minte.
—	Mihael!.,. strigă el îndată,
Intendentul veni.
—	Mihael... urmă Ravmond... duelul de mâne pote să fie fatal pentru mine.... ducele este unul din cel mal buni duelişti din Paris, şi sciă bine că nu-ml va cruţa vieţa... aşa dâr, pote că voiu muri în acest duel...
—	Der, domnule Raymond...
—	Pot să mor... scifi acesta, totuşi însă acestă temere nu mă pote reţine, este la mijloc o ultimă datorie pe care vreau să o împlinesc.
—	Care?....
® — La ce distanţă se află cimitirul Her-qiers de Trouville?
—	Abia la o distanţă de trei leghe.
—	Pe calea spre Villiers?
—	Da.
—	Al putea să găsesc! o trăsură până într’o jumătate de oră?
—	Cred că acesta ar fi forte uşor.
—	E bine! grăbesce-te şi îndată ce trăsura va fi gata, însciinţeză-mă.
—	Domnu vrea să mârgă la Herbiers ? întrebă Mihael puţin cam nedomirit.
—	Da, Mihael, răspunse Raymond; vreah să merg pentru ultima oră să mă rog pe mormântul mamei, şi din acest pios pele-riuagiu mă voiu reîntorce de sigur mal ho-tărît încă şi cu puteri mal mari.
Mihael se inclină şi eşi.
După o jumătate de oră, se reîntorse să ie pe Raymond, şi amândoul se îndreptară numai de cât în spre Villiers.
XXIV
Mormântul fără nume
Pe când aceste fapte se petreceau, Ri-cordi şi Spavento se duseseră la hotelul
Bras d’or şi, recapitulând evenimentele ^ilel, se înţeleseră asupra celor ce ţrebuiaă să facă.
—	Tote aceste lucruri mi se par ciudate! (lise Spavento. Nu mal înţeleg pe Palmares şi mă întreb cărui simţimânt noii se supune. Ce însemnâză acestă retragere? Decâ nu ’l-am cunosce de mult, am putea şlice că-I este frică.
—	Raymond! ţjise Ricordi, cine pote fi acest Raymond ? De unde vine ? unde se duce ? de ce atâta ură diu parte-I contra nostră ?,..
—	Ceea ce este sigur, obiectă Spavento, este că acesta e inamicul nostru... In ori ce altă împrejurare, Palmares n’ar fi esitat... şi fiind că obicînuita-I hotărîre îl pârăsesce, credem că ar trebui noi să-la rugăm...
—	Al dreptate.
—	Ne rămâne însă puţin timp de lucrat.
—	Nu face nimic!
—	Cel d’ântâift lucru este că nu trebuie ca mâne să se întâlnescă cu inamicul său.
—	Sunt şi eu de acestă părere.
—	Ast fel der, până atunci... trebuie neapărat să găsim un mijloc.
—	Care ?
—	Să căutăm!
La aceste cuvinte cine-va bătu la uşă.
—	Intră! ^ise Ricordi.
Uşa se deschise şi un om intră.
Era Gerome.
Spavento şi Ricordi fură cuprinşi de o forte mare mirare văţjându-1.
—	Tu, aci... ce cauţi? întrebă îndată Spavento.
Gerome începu să zîmbescă.
Era îmbrăcat în costum de matelot şi purta pe pept o medalie.
—	Am spus portarului, <jise Gerome, că sunt stăpânul unei bărci pe care al angajat-o şi că am venit să aflu la ce oră pleci mâine.
—	A! a / <Jise Ricordi, acesta este ceva fârte ingenios, şi nici [nu mă surprinde că vine de la tine; credeam însă eă al plecat.
—	E! aş fi voit bucuros să plec, răspunse Gerome, poliţia secretă din Trouville mă caută şi cred că, decă m’ar descoperi, ’ml ar face un mare răft; cu tote acestea Insă, m’am gândit că pote vel avea trebuinţă de mine şi am rămas.
—	AI făcut forte bine!


www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
3
L
S
\
ţ*
\
A treia reformă s’a discutat în cercurile oficiale ruse, dâr a avuţii aceiaşi sortă, reraănândfi lucrurile ca şi maî nai n te.
SPITALUL DE COPII
Din partea şefului serviciului de con-1 sultaţiunî al spitalului de copil primim următorea întâmpinare la cele publicate în c|iarul nostru, întâmpinare pe care o
publicăm cu plăcere
Domnule Redactor al (Jlamluî TELEGRAFUL
Domnule Redactor,
tu (Jiunil d-vdstră Nr. 3539 de la 7 Martie a c. a-rătajjî ci d. tipograf P. Georgescn v'a trimis oscrisdre, (jicend cS Duminică 4 Martie a venit cu un copil al siu la spitatul de copii spre a consulta pe medici şi, dupu ce s’a înscris copilul împreună cu cei alţi ce veniseră, şi după ce aşteptă maî bin< de doui ore, fu dat afară împreună cu cei o/f* nenorociţi ce aşteptau şi încă daţi afară cu înjurături Apoi, mal 4'c"tl că vi să afirmă că numai aceia au fost cercetaţi care venise cu recoman-daţiuni.
Asemenea fapte--dăcă ar fi adevărate — merită blamul gi t<St-A asprimea opiniuneî publice. Insă, îmi veţi permite a vă asigura că cele ce vi s’au relatat sunt cele mal -mari neadevăruri şi intenţionate calomnii demne numai pentru aceia ce nu sciu a se respecta.
Pot pune registrele la disposiţia d.-văstră şi veţi vedea că, pe fie-care <ji, vin la consultaţiile gratuite ale spitalului de copil câte 30, 40 şi 50 bolnavi şi dăcă purtare» personalului servicinlul ar fi precum vi se relatezi, nu unul singur, ci tătă lumea s’ar plânge; a-tuneî onor. eforie a spitalelor civile le-ar cundşce şi n’ar lipsi de a lua cuvenitele măsuri.
Am consultat registrul consultaţiilor pe jiua de Duminică 4 Martie, şi se găsesce că s'au dat consultaţii la 69 bolnavi, din caii; patru au fost primiţi în cura spitalului, la vr’o trei s’aii dat prescripţii de medicamente, trei n’au răspuns la chiemarea bolnavilor şi restului d» 59 bolnavi s’au dat medicamente gratuiie din farmacia spitalului. Păte fi adevărat că toţi aceşti bolnavi afi fost recomandaţi, de ăre-ce au fost cercetaţi şi îngrijiţi, pe când numai cel ce n’au răspuns apelului au fot fără recomandaţii?—Puteţi judeca.
Printre aceia ce n’aă respnns apelului se vede şi o mică fetiţă cu numele de Paulina Georgescu, din strada Ciclopii No. 28. — Fi-va dânsa copilulă d-lul tipograf P. Georgescu ? — Se păte. Insă, fost-a dânsa adusă de chiar părintele el?—Cred că nu, pentru că el n’ar fi lipsit din sala consultaţiilor pe când se chiămau bolnavii.
Adesea, la spital, ne vin copil- de câte 5 său 6 ani, singuri, fără să fie însoţiţi de cine-va său că snnt aduşi de un alt copil; de multe ori suntem siliţi a înapoia asemenea veniţi, neputănd a le confia medicamentele in mâna lor şi modul administrării la mintea lor. Alţii sunt trămişî cu câte o servităre său cu vr’o femee bătrână care găsescu mal bine să se pnnă la taină cu altele prin curtea spitalului, seu cu lumea, bragagii, simigiî, ce stau pe la porta spitalului. După terminarea serviciului, aflu că medicul a plecat, şi aceste femei sunt nevoite să dea rele şi neadevărate relaţii acelora ce le ap trimis, născocind ce le place. Crearjă-le cui va plăcea.
Decă d. tipograf P. Georgescu a fost însuşi la spital, este rugat — în interesul adevărului ce trebuie se ’l respectăm cu toţii — să declare cine a fost acela ce l’a dat afară şi încă înjurături ?
Făcănd apel la sentimentele d-vostră de nepărtinire, cred că vpţî bine-voi a da loc in (jiarul d-vostră în-tâmpinărel ce am ondre a face ficiă cu acusările a-duse serviciului ce 'ml este încredinţat.
Primiţi, vă rog, d-le redactor, asigurarea consideraţiilor mele.	Dr. D. Greeeseu.
BULETIN JURIDIC
Crima din Berna
fiarele elveţiene ne vorbesc despre o crimă, petrecută în oraşul de reşedinţă a consiliului federal, crimă care, din causa cruzimii mari a făptuitorului, a făcut ca toţi locuitorii Bernei să întorcă de două ori cheia în uşă în loc d'o-dată.
Intr’una din stradele principale ale oraşului, Rue Guillaume Teii, locuia o familiă compusă din tatăl, un ceasornicar bogat şi deja bătrân, mama şi şâse
copii, din cari cel maî mare era o fată de 17 ani, Amelia, iar cel maî mic, unicul băiat, în vârstă de 5 ani. In săra de 21 Ianuarie, tatăl asista la o întrunire politică, şi familia după ce aşceptase până la ora unsprezece, se culcase.
Pe la unu după miedul nopţii, un sgo-mot mare se aude şi tre^esce pe fata cea maî mare care dormia într’o odaie dând cu ferâstra într’o curte dosnică. Der, dupâ ce stătu cât-va timp trâză şi ascultă, ne maî audind nimic, Amelia se culcă crpcjend că nu maî era nimic estra-ordinar. Insă, n’avu vreme s’adormă bine, şi se trec|i la sgomotul deschiderii uşei. Ea vă<|u în facia sea un individ c’o înfăţişare frumdsâ care văzând-o trâ^ă ii spu3e:
— Drăguţă, iartă-mâ decă am îndrăs-nit să mă introduc în odaia ta aşa fără -ă-ţî fac mai înainte vre-o declaraţie. Am derogat de la obiceiul obştesc pentru că prea mult te iubeam şi pentru că sunt prea onest pentru ca să mă slujesc de mijl6ce nefrance. Viu să-ţi pro pun să te iau de soţie, numai nu mă refusa d’a-mi satisface plăcerea inimei şi permite-mi să mă culc cu tine...
Se scie că educaţiunea burgheză produce nişte resultate forte enervătore asupra tinerei generaţiunî. Tot romantismul şi tote enervatele aspiraţiuneî ale fetei eraţi să fie împlinite acum de-o-dată şi încâ eroul întâmplării se introdusese în-tr’un mod forte neobicinuit.
Stătea încă la îndoială Amelia, tremurând ca varga de emoţiune, când nopturnul visitator se apropiă de densa, o apucă de gât şi-’i spuse:
— Unde sunt banii? Sciu cătată! tăti a vendut prăvălia ce o avea. Sciu că n’a depus încă nicăieri banii şi că ’î are prin urmare în casă! Bagădesâmă. Nu striga, căci, ve<|i cuţitul acesta ? Asemene cuţite se află la pieptul tuturor fiinţelor din casa acesta, şi la primul strigăt toţi vor muri.
Fata, speriată, scosă din sângele şefi rece obicinuit şi prin repedea transiţie de la o declaraţie amorosă la ameninţare, scăpă un ţipet tare, prelungit de: „Ajutor!“
îndată miserabilul îi înfipse pumnalul în piept.
Când soţul sosi, găsi totă familia sea ucisă. Dulapul în care erau banii era spart precum şi alte mobile.
Scăpaseră din măcel numai cei doui copii maî mici.
Poliţia cercetând cu activitate descoperi o bandă de 14 omeni compusă anume pentru ca să fure cei 800,000 franci ai ceasorni# irului.
Ucigaşii mărturisind totul, au,fost osândiţi la câte 20 ani muncă silnică. Iar cei 9 cari omorâseră afi fost condamnaţi pe viaţă.
Nici acum emoţiunea produsă d’aeesta îodrăsneţă şi grosnică faptă nu s’a potolit.
Intemplari din Capitala
O nenorocire. — In strada Romană la No. 9 se sapă o pimniţă. Sâmbătă unu mal s'a surpat peste lucrătorul Ion Mun-teanu care a murit imediat. O întregă nenorocita familie a rămas muritore de fome.
— x —
Călcat de tren. — Un şef de tren de la gara Filaret a fost călcat pe o mână şi un picior d'o locomotivă la staţiunea Comana. Nenorocitul e cu totul schilodit şi a fost dus într’o stare desperată la spitalul Brâncovenesc.
-	x—
Copil găsit. — Pe strada Călăreţilor s’a găsit de către sergent un bâeţel de vr'o trei (Jile. El era amorţit de frig şi dăcă ar mai fi rămas jumătate de ceas acolo ar fi murit. Copilul a fost dus la secţia 35 şi se cercetâză cu activitate cari sunt părinţi! săi.
—	x—
R...mător găsit. — Pe calea Rahoveî am aflat că s’a găsit unii r...mător de pripas, der din chipul cum s’a rostit a-câstă vorbă n’am putut înţelege de era vorba de un rîmător ori d’un rimător. In ori ce cas rimâtorul ori rîmătorul a fost dus la secţia 32.
DIVERSE
Unu In potriva îl patru
Anecdotă indiană (1)
Uu învăţat, un saiyid (călugăr), un militar şi un banyan (negustor), intrară Intr’o di într’o grădină şi se puseră să culâgă fructe copte şi veriji pe cari le mâncară. Maî luară şi mal tăiarâ multe altele pe cari le aruncară după ce gustară din ele. Ieeă vine grădinarul odată. Gândindu-se însă că el era singur, şi că nu se putea lua la certă cu câte-şl patru, pentru că o să-i bată, hotărî să-şi răsbune alt-fel. De aceea, adre-sându-se învăţatului, mal ântâifi ÎI <jise : „Salutare, domne. Ca un învăţat ce esc!, escî stâlpul religiei, îndreptătorul pe căile cele bune al rătăciţilor şi al perduţilor. Cât despre saiyidul acesta, sunt sluga lui. Am multă consideraţiune şi pentru militar. Când omeni ca d-ta şi ca el, cari sunteţi sprijinul meu, veniţi în grădina mea, negreşit efi trebuie să mă fericesc. Der ce caută negustorul ? Cu ce drept vine el fără frică să-mi prade avutul părintesc ? Nupotesă-ml dea nici un pretext." Şi vorbind ast-fel, grădinarul puse mâna pe negustor, îl legâ de mâini şi de piciore, şi-l aruncâ într’un colţ. Pe urmă ^ise soldatului care era beat: „Amândoul tovarăşii tăi sunt omeni cum se cade; pot să privescă grădina asta ca o proprietate a lor, de şi efi am plătit imposibil fonciar; dâr tu, ce cauţi aci ca s’o pra<jl?“ Şi-l legă şi pe dânsul şi-l aruncă Intr’un colţ.
Pe urmă (jise învăţatului: „Totă lumea e plină de respect pentru saiyizi şi chiar efi îl stimez; der tu care ai pretenţii la sciinţă, nu scil că e o crimă să jăfuiescl o grădină care nu e a ta? La ce-ţt slujesce der sciinţa? Escî şi tu ca măgarul încărcat cu cărţi, “
Şi ietă că grădinarul apucă de barbă pe învăţatul şi-l lâgă şi pe dânsul de mâini şi de piciore.
Numai pe călugăr nu-1 legase. Grădinarul ÎI ijise şi lui:
„Ascultă-mă: tu ai pretenţia să fii călugăr; der cine a putut să dea demnitatea asta unul om rău ca tine ? Ori cum, profetul nu ţi-a dat ţie voie, sunt sicur, ca să te folosescl de bunul altuia. Ce al căutat să-mi prădezi grădina?"
Şi-l legâ şi pe călugăr cu mâinile la spate. Ii ţinu legaţi pe câte patru pânâ ce ’I plătiră preţul cât făceau fructele pe cari le mân-caseră or! le nimiciseră.
Trad. de Spartali.
— De datoria tuturoru româniloru este ca s’ajute pe semenii lor în neajunsuri Principiile umanitare mă obligă ca, pentru
[1] Extras din Sair-i-Ischrat, jami ulh'kâyât, a-dtcă : «Kecreaţmnea, colecţie de naraţiuni.» Opera acesta hindustani a fost compusă de Schaikh SaMi Muflammad Ds Ani, ataşat la serviciul Companiei Indielor pe la ls25
ajutorul pe care Ciulinul mi l-a dat ca să mă desfac d’o pălărie cilindrică care îmi făcea destulă neplărere, să-I dau şi eă concursul med în nevoile sâle.
Deschid, deci, o subscripţiune publică spre a se cumpăra o gramatică poporară şi bună confraţilor mei d6 la Ciulinul, pentru ca să înveţe declinările, conjugările şi mal cu sâmă regulele concordanţei. Macsi-mul sumei subscrise este 5 parale.
Au iscălit deja :
Al. Paigrot..................0,05
C. Ilies' U .	.... 0,05
I. Konuki....................0 05
Al. Paigrot.
Curierul financiar .al „Telegrupliiliii"
Analisând cota oficială a săptămânel trecute am fost mulţumiţi de bunul augur ce afi luat lucrurile.
Banca Naţională începând luni cu 1412 a încheiaţii sâmbătă cu 1462, adică ur-cându-se cu 40 lei.
Dacia-România începând cu 382 a încheiat cu 389.
Naţionale, care acum douâ săptămâni singure au ţinut cu un eroism demn de d. Grunfeld sus şi tare drapelul acestei societăţi care din ce în ce ’şî lârgesce cercul săfi de acţiune, săptămâna trecută afi început cu 261şi urcându-se merefi din <|i în <ji afi încheiat Sâmbătă cu 267. învederat este că urcarea va urma.
Creditul Mobiliar s’a cotat cu 220.
Constracţiunile cu greu şi vai urcându-se şi rec&cjend afi ajuns Marţea trecută de la 287 la 285 iar la finele săp-tămânei cu sforţări supreme a încheiat cu 291 cifră forte şovăitore.
Agiul pe aur se menţine la 2,81o/o. Numerariu începe a apare pe pieţele nâstre.
-----—♦------------
CORPURILE LEGIUITOARE
ADUNAREA DEPUTAŢILOR {Şedinţa de aţjl 10 Martie 1884)
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jum. sub preşedenţia d-lui general D. Lecca faţă fiind 85 deputaţi.
Sumarul şedinţei precedente se aprobă
D. Preşedinte al Senatului comunică adunăreî că secţiunile Senatului au numit pe delegaţii lor în cestiunea revi-suirei, cari sunt dd. C. Nacu, dr. Fotino Polizu Micşunescu, Locustenu şi E. Stă-tescu.
D. Preşedinte anunţă că şi secţiunile Camerei au numit pe delegaţii lor şi rogă pe dd. preşedinţi ai secţiunilor să trimită dosarele relative la acestă ces-tiune spre a-i putea convoca pentru ca să potâ lucra împreună cu delegaţii Senatului :
Atunci se vor comunica şi maturului Corp delegaţii secţiunilor.
D. Arapu cere să se discute chiar a<|f petiţiunea mai multor Ieşeni cari protestă contra desfiinţare! facultăţei de medicină de acolo.
D. Preşedinte răspunde că comisia de petiţiuni nu ’şî-a depus âncă raportul e asupra acestei petiţiuni.
Se procede din noG la votarea în total a proiectului de lege prin care se deschide un credit de 7000 lei pentru acoperirea cheltueliior făcute cu ocasiunea înmormântării generalului Teii şi aducerea bustului seu în Cameră şi se pri-mesce cu 58 bile albe contra 8 negre.
Interpelaţiunile d-luî P. Grădişteanu şi V. Iepurescu se amână, din causa absenţei d lor interpelatori.
D. Ministru al ăomenielor depune maî multe proiecte de legi, între cari acela votat şi modificat de Senat privitor la
legea bunurilor Statului, un altul pentru modificarea art. 48 dio aceeaşi lege şi în fine un proiect de lege pentru înfiinţarea unor taxe în urbea Sinaia.
Cel d’ântâiu din aceste proiecte se trimite de urgenţa Ia secţiuni.
D. I. I. Rădulescu dă citire raportului şi proiectului de lege prin care se acordă d-luî Uie Benescu, vechili profesor de limba elenă de la liceul sf. Sava, o pensiune de 218 lei pe lună peste aceea pe care o primesce acum, şi care pensiune se va plăti de tesaurul public.
Voci. La vot.
D. V. Alexandrescu Urechiă. Nimic maî drept de cât acestă recompensă.
Se pune la vot proiectul de lege, însă neîntrunind majoritatea reglementară, d. preşedinte declară resultatul votului de nul şi el se va repeta în şedinţa vii-tdre.
Apoi Camera se ocupă cu indigenate şi petiţiuni.
Se votăză recunoscerile d-lor Pavel Eftimiu, Ion Brănduşi, Ion Grigorescu şi Avram Mihaiu, doctor în medicină, precum şi indigenatele d lor G. Giuropolu, Mezzeti, Eugeniu Teodorescu, Perioli Le-vidis, D. Georgiadi şi G. I. Ralli.
Sa votăză proiectnl de lege prin care se acordă văduvei maiorului Zalic, luptător de la 1848, o pensiune viageră de 200 lei pe lună.
Acest proiect de lege a fost susţinut de d. Gr. Serurie prin câte-va cuvinte bine simţite.
Se trimite la secţiuni proiectul de lege prin care să se acorde d-lui Ion Poldo-seschy, fost telegrafist, o pensiune viageră de 100 lei pe lună, plâtibilă din casa Statului.
Apoi Camera descomplectându-se şedinţa se ridică la 4 ore, anunţându-se cea viitore pe luni.
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
{Agenţia Havas)
Paris, 22 Martie.— Depeşile din Ton-kin conţin că francezii afi luat în posesie la Thai-Nguyen 40 de tunuri şi că generalii Nâgrier şi Briere s’au întors
la Hanoi.
D-nul Mignet e forte bolnav,
Berlin, 22 Martie. — Capitala e strălucit decorată cu ocasia sărbătorei împăratului Wilhelm. Majestatea Sea s’a arătat în balconul palatului şi a fostu vifi aclamat de mulţime.
Principele de Bismarck, însoţit de toţi. miniştrii, ’î-au presentat felicitările lor
Constantinopole, 22 Martie,— Cale indirectă Poarta concedând de curând unei societăţi otomane monopolul cabotagiu-lui pe costa Smyrneî, ce se făcea până acum de o Companie englesă, lordulu Duft'erin a protestat reclamând cu energie respectul drepturilor englezilor; a vă(|ut chiar în acăstă privinţă pe marele Vizir Said-Paşa. Se crede că Porta va răspunde a^î la reclamările Ambasadorului Engliterei.
In privinţa negocierilor anglo-turcesci asupra cestiunei Egyptene, lordul Gran-ville a continuat d’a respunde într’un mod evasiv la ultimul demers a lui Mu-surus paşa, pretextând mai cu semă boia d-luî Giadstone şi încurcăturile interiore ale Cabinetului.

—	Tot aşa am crezut şi eu, că fac bine. Oare ducele nu se mal bate mâine în duel ?
—	Ca da, la 4 ore.
—	Atunci mai avem timp.
—	Pentru ce?
Spavento se uită cu mirare la Gerome. Acesta din urmă dete din umeri.
—	Nu cum-va, continuă el, al de gând să laşi pe ducele să se bată cu Raymond ?
—	Der...
—	Acestă ar fi o nebunie. Ducele este trebuincios pentru noi, şi find-că Raymond este un bun duelist, s’ar putea forte bine întâmpla să omore pe protectorul nostru.
—	AI ore vre-un mijloc pentru ca să îm-pedicl acest duel ?
—	Sunt vre-o <jece, der n’avem trebuinţa de cât numai de unul.
—	Esplică-te.
Gerome se apropiă.
—	De câte-va momente, urmă el, mă pre-umblam prin prejurulfi castelului bătrânului Guillemot; nu sciu ce s’o fi petrecând acolo der mi se pare că o mare turburare dom-nesce într’ânsul.
—	E bine ?
—	E bine... mal adineaorea, am vădut
eşind de acolo pe Raymond care intră în otelul Roches-Noires unde l’am urmărit.
—	Apoi ?
—	Apoi, în loc să se culce, ceea ce ar fi tost natural îc ajunul unul duel, a tră-mis să i se aducă o trăsură.
—	Ce să facă cu ea?
—	Ca să se ducă să ia aer.
—	La acestă oră?
—	Aces’a vi se pare ciudat, nu este aşa 0
—	Fără îndoială.
—	E bine, şi mie mi se pare ciudat, şi de aceea am venit să vă însciinţez, în unicul scop de a supraveghea pe omnl nostru şi de a afla ce voeşce să facă. De aceea, am angajat şi eu o altă trăsură care ne asceptă.
Spavento strânse de mână cu entusiasm pe Gerâme.
Acest din urmă părea tot atât de entu-siasmat.
—	O strângere de mână, <jise el cu ironie, este ceva forte bun, dâr ’ml-ar face o mal mare plăcere unii biletă de o miă de lei.
—	A! te vom resplăti cu recunosciuţa
nostră, (jise Ricordi.
—	Bine.
—	Iu fine, ce este do făcut?
—	Un lucru forte simplu, răspunse Gerome; veţi lua unul sâO două revolvere, vă veţi sui în trăsura care vă asceptă pe chefi, unde mă veţi ascepta şi îudetă ce voi afla direcţiunea luată de tânărul Raymond, voi veni şi efi şi vom vedea ce tre-bue să facem.
—	Forte bine, 4'se Spavento,
—	Atunci der, plecaţi ?
—	La moment chiar.
—	Şi efi mă reîntorc la otelul Ronhes-Noires. Să ne grăbim căci n’avem nici un moment de perdut.
Graţiă acestei iuţerveniri a lui Gerâme, Ricordi, Spavento şi Gerome se luară după urmele lui Raymond şi Mihael, cari se depărtaţi în direcţiunea spre Villiers.
Noptea era senină şi luna strălucia în totă splendorea sea. Se auţlia sgomotul produs de valurile măreî, cari se isbeafi de ţărinfi.
După o oră trăsura lui Raymond se opri şi el se dete jos împreună cu Mihail.
El se aflaţi într’un loc aprope desert,
unde nu crescea de cât o vegetaţie slabă şi fără nici o putere.
Nu se vedea nici o locuinţă măcar, nimic în fine care să probeze că locuia cineva pe acolo.
Der Raymond părea a fi familiarisat cu asemenea locuri, pe care adesea a trebuit să le visiteze, căci după o a doua cercetare, apucă pe o potecă care ducea spre o rîpă, din înălţimea căreia se vedea un fel de prăpastie, şi se depărtă, urmat Ja o mică distanţă de intendentul săfi.
După un sfert de oră, se află îu vîrful dealului, la porta unui cimitir de ţeră.
Era un mic cimitir sărac în care câte va rare ondulaţiuni de pământ însemnate cu câte o cruce nâgră, indicau ici şi colo morminte.
Porta era întredeschisă. împinse puţin şi intră, şi la sgomotul celor d’ântâifi paşi ce făcu, câte-va paseri nocturne, turburate în liniscea lor, sburară scoţând nisce ţipete cobitore şi funebre.
Raymond continuă să mergă pe potecele pe care crescuseră în neregulă ierbă şi p'ante părăsite, şi în fine, ajunse la un mormânt înaintea căruia se opri!...
Mormântul era din cele mal simple.
Un grilaj de fer văpsit negru.... o cruce pe mormânt şi nici un nume.
Raymond ’şl ţinu cu amândouă mâinile anima care ÎI bătea cu o forţă forte mare şi se lăsă să cadă în genuchl pe pământ !
Era forte tare mişcat şi turburat, ănima-era cuprinsă de o crudă tristeţă.
— O mamă!., o lrino ! <jîse el plângând, facă-se ca numele vostre să fie unite în ace-laş simţimănt de iubire!... Mamă, prote-ge-mă !.. Irino, iârlă-mă !
D’o detă tresări şi se ridică în piciore !
Un sgomot misterios se au^i plecând de la un colţ al cimitirului şi i se păru că văzuse o umbră de om apărând pe lângă zid.
Nu mai făcu nici o mişcare, ascultă şi privirea-! deveni înflăcărată.
Traducere de Cober.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60. Pe ţliua de 12 Martie 1884.
6 °/„ 6% 6°/o 6°/o
67„ 10 67» 7% 67» 67» 77,
RentS amortisabilil .	.	.
Renta română perpetui. .
Obl. de stat................
» Căile fer. rom. regale.
» Municipale ....
» Cas.î peneiuniloru 300 1 Scrisuri funciare rurale
Urbaue
Impr. cu prime Bucurescl 201. Buc Acţ. B- nceî Naţionale a Rom. 500 1 » Soc. Credit. Mob. Rom. 2601 »	» Rom. de construc. &00 1
»	» de asig. Dacia-Rom. 300 1
»	» Naţională 2001.
Cump. Vând
DIVERSE
Aur contra Argint. .	. .
»	» Bilete de llancă.
Florin Wal. Austr. .	. .
Mărci Germane...............
Bancnote francese. .
95"/. 937> 997, 103 83 rU 23(
91 ’/. 103'/, 897. 997. 1027» 33 1450 215 285 885 260
2 80 2 80 2 087» l 23
997»
967»
947,
100
104
847»
235
937.
104
90
100
1037.
34
1465
220
291
390
267
3
8
2 10 1 25
1007»
Societatea Româna de Constrnctirui Si Lucrări publice
Domnii acţionari şi purtătorii de părţi de fondator sunt informaţi că dividendul de 26 lei de acţiune, şv ia iei 50 bani de parte de fondator, votat de adunarea generală ordinară a acţionarilor din7ie Martie a. cr. se va plăti cu începere de luni, l*lt* Martie a. cr. de la 10 până la 12 ore diminâţa. la presentarea cupdne-lor, în Bucurescl, la Societatea de Credit Mobiliar Român 8, str. Ddmnel.
Bucurescl. “/,» Martie 1884,
Direcţiunea generala
r
l^asă Iii Câmpina
' pendinţele şi grădină mare, pe bulevard H ispre băl, şi aprope de piaţa mare, este ■ /de vCmJare. Desluşire : la Câmpina la d. Dr. Georgescu şi la Bucurescl la d. Burseanu advocată strada Crinului Nr. 15. (bis. Batiştea).

UPT1MP solitar.
I JU 1/1 J VINDECARE PRIN
1 BMlD filolmleMecretan
Singurul Remediu infailibil, întrebuinţat îa Spitalfle din Paris, Depositfn BuCurCŞCÎ,/* O. D.Zurner, Farmacist.
STELLA
PARFUMERIE şi SAPUNERIE
Calea Victoriei, vis-â-yis PALATUL REGAL.
Parfumerie a Caselor PIVERT.
Parfumerie a Cuseior VIOLET. Parfumerie a Caselor P1ESSE etLUBIN. Parfumerie a Caselor ATKINSON. Parfumerie a ROGER et CALLET.
Ponte Velontina de CH. FAY, Paris
Specialitate
de parfumerie CELLE freres-
S1M0N et HOUBIGANT,
SACHEURI, PIETRE DE PARFUMATU
şi Parfumerie
din cele mal fine, provenind din propria NOASTRA FABRICAŢICNE Vândute în sticle şi cu gramul.
Mare asortiinentn de sticle de cris
MAUE DEPOSIT de Ace şi Peptenî în Fildeşi adevărat,
Perii- Nonyeentâs de Bisnterie Francesa.
I ma yy*	cu două caturi din strada
•dddd IIILSL Rahovel cu Nr. 14, fiecare ' cat compus din 9 camere, având intrare deo sebifă, curte întinsă, dependinţe grajdiă şi şopron este de dat cu chirie de la Sf. George viitor. Doritorii să se adreseze la propietarnl lor care locuesee în strada Scaunelor Nr. 32

De arendare ” pori,u“ de z’°
şie din comuna moţeşti, j deţul şi plasa Teleorman, în întin dtre de 400 pogoce. Doritorii se vor pre senta la administraţia acestui (Jiar.
De închiriat Cas,l‘din st'ad■
Semi-lunel No. 5, ce se compune din 4 camere, sus două şi jos bucătărie, odae de servitoră, pimniţă unde pdte încăpea 10 buţil. Doritorii se potfi a dresa la propietar Calea Victoriei No. 174, vis-a-vi de ministerul de resbel.
Noua casă din Str. Sfinţi
--------------Nr. 34. Compusă din
şâse camere bine zugrăvite având sonerie electrică şi luminatul caselor cu gaz aere-formu Amatori de a le lua cu chirie se pot adresa la propietară piaţa Sf. Anton Nr. 4
|L îlipii i pi fi f De asemenea pentru un i'v llllllll 1(11 an său 3 o părechede case compuse din 7 odăi sus, 3 jos, cuine mare, pimniţă, grajd de 6 cai, şopron, de 5 trăsuri, curte mare spaţiosă. Doritorii să se adreseze strada Polonă Nr. 33.
De venrjare
Două fabrici de macarone, una pentru paste lungi şi una pentru paste tăiate, cu t6te cele trebuitdre la fabricarea de macarone, fidea, stelişfire, etc., adică mal multe feluri. Doritorii se vor adresa iu Braiia, strada Bulevard No feri, în curtea fabrieei la d-uul Oiovanni Stănescu.
De vemjare “e
pnse din 2 odăi de stăpân, una de servitori, bucătărie, pivniţă, etc; fără nici o împrejurare, în stare bună, mare parte cu materialul noă şi cu ioc de a se mal adăoga încăperi. Ele sunt 1n Bucurescl, colorea de verde, str. Virgilifl N. 11; posiţia frumdsă, aer curat, apă bună.
cu euuoscinţa de Comta-bilitatea, cunoscînd totă d’odată şi limba Germană şi Franceză, dore-sce a ocupa un post de comptabil.
I. GRIGORIAN
Licenţiat in Drept Font jml. de Tril», şi de Ocol a îmbrăţişat cariera de advocat.—Orele de consultaţiune : de la 8-10 diminâţa şi de la 4 — 6 săra. Strada Sfinţilor No. 70. Casa Prod^nescu	2-2-1.
ASTHMUU'CATARRHUL
Vindecat! prin ŢIGARETELE ESPIC. 2 fr. cutia.
OPBESSIUNILE, TUSA, EROCNA, NEVRALGIA.
PARIS: Vinderoa on feros :	KSPXC, rna Salnt-Lnznro, 128.
A exige acesta semnătură pe fte care cigaretâ.
Deposite lu Bucuresci: Drogueiia J. Ovessa. - - In Jafi: Farmacia Fraţii Konyi.

S -s w a
P-i a
a
a
a
V U
■m
PREMIAT CU ÂNTEIUL PREŢ MEDALIE DE AXJR
11 concursul agricol al Comiţiulul de Ilfov do la Herăstrău în 1881 şi 1881 şi 1882 pentru nuoile varietăţi de pere numite :
REGELE SI REGINA ROMÂNIEI
e
►
e*
B 2
E3 hj
gg
r, >
3.
Asemenea premiat cu întâiul preţ : „Diploma de Onâra CI. 1“ şi de Exposiţiunea a Cooperatorilor Români, în anul 1883 pentru deosebitele calităţi şi gusturi ale multor varietăţi de pere precum şi alte fructe.
La grădina GEORGE IOANID numită Brăslea, situată în suburbia Icoana, strada Polonă, No. 104 aprăpe de biserica Iconel se află de vent/are pomi roditori, altoiţi, de diferite specii din cele mal renumite calităţi şi diferite etăţi. Preţul pomilor se pote vedea în catalog. Domnii amatori din districte şi din capitală, voind n avea catalogul, se vorfi adresa prin epistole la (Jisa grădină şi îndată li se va trămite.
a
!!! SE RECOMANDA!!!
LOTTERIA
Autorisată de înaltul GuvernO
pentru reconstruirea
Bisericei iii uraşi Braila
cu | atronagiu
S-ţii Apost. PETRU şi PA VEL
650 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
Costal letalii este ornai 1 leo
Biletele se pot cumpăra de la comitetul lotterieî (str. Bisericei) precum şi de la personele care ati bine- voit să se Însărcineze cu desfacerea lor.
FABRICA
de
Vin de Şampanie
MULLER & C-ie Brăila
Acăstâ fabrică oferă şampanie română sub nume de
CREMA DE OBOBESCI
în lăgll de 6 şi 12 sticle, şi în orl-ce cuantităţl, cu 3, 31 şi 4 1. sticla cu ramburs său eomptant, franco gara sâti portul Brăila, in-clusivfi ambalagiiî.
Qualităţî snperidre
v. ’-fP
r1©]
TIPOGRAFIA MODERNA
Lanss»!
S4, Strada Academici, S4
Stabilimentul tipogr. efectutză Imprimate pentru autorităţi, U-rrage scolastice şi sciinţifice, ijiare quotidiane hebdomadare în tdte limbele modere — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de risitâ şi decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi ori-ce alte lucrări atingătoare de ac&tă artă, in diferite mărimi şi colori, etc

Asemenea se î tisă remiză şi cu Broşare de cărţi, Cartonate şi elegant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi şi cua-lităţî, Obiecte de inginerie, birouri şi cancelarii. Diferite cartonage, etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pen-trn moşii, pădnri. mori, etc. etc.
Pentru mal multft înlesnire
autorităţile administrative şi comunale pot face cererile pentru materialul necesar prin scrisori francate înaintând costul
-iZiS«i£2X2
E ÎNCHIRIAT IrS
Upuse dm patru odăi, bucătărie, odae (le slugi, pivniţă, magazie de zidu, puţ; curtea pavată şi grădină cu diferiţi pomi altoiţi, lângă tipografia mitropoliei, strada Principatele-Unite, No. 38
*nfi TTfT.P..r,« seu de închiriat casele i'w VIIIumIw mele din Giurgiu str. Cămăraşu, în apropiere de aleiu. Doritorii se pot adresa săă la sub-stmnatul, proprie-taru*,or, în Capitală str. Teilor No. 35, săli în Giurgiă la d. Ion Dimitrescu, preşedintele Comitetului Permanent. C. Palama.
Anunciu pentru onor. public şi Lumea elegantă
Sub-semnatul, luând însărcinarea AdmiDistrărel acestei cafenell, are onorea d’a anuncia numerosel sele clientele şi onor. public că va face tote sacrificiile pentru a mulţâmi pe visitatorî. Consumaţinnî escelente şi serviciă prompt, două biliarde cu accesoriile lor nuoî. Bere prospătă de Viena, sosind în fie-care Zi-	ROTH
In toate serile SERATA MUSICALA	Antreprenorul Cafenelelor Regala si Academiei
De înhiriat de!a23APri,ie1884
vestita pivniţă-Tunel supranumită Tundu de Viaţă care are şi o altă pivniţă mare alăturea incăpătore de peste 80 buţil de vin şi care este situat în Calea VăeărescI Nr. 22 vis-a-vis de Herăsca. Doritorii se vor adresa proprietarului UieAtha-nasiu Lipatti, în Hanul cu Teiu Nr. 2-2.
Gradina Eliade
de Iivc-liii-iîit
FOUTA DE FEU
ORNAMENTE
Postamente, Vase, Cnne si Banei etc.
pentru împodobirea gradinelor
Mare asortiment de pompe, fontânl şi canale (robinete), tuburi de plumb şi defer de diverse dimensiuni, furnitură şi instalare de pompe cu tdte accesoriile lor, instalare de aii complete, atelieru me ani cu —‘ru ori-ce lucrări Scule de oţel pentru lari şi pietrari.
b Fonte Ornamentate
împrejmuiri şi grilnge de morminte, stâlpurî, pilastre. Tuburi speciale pentru latrine, şghiaburl, burlane şi ţevi pentru conducerea apel, şgliiaburî pentru trotuare.
Doritorii cari voru av«i trebuinţă de aceste objecte, să se adre sa.a subsemnatul, unde va fi pe^ de plin satisfăcuţi.	y ^
Esaminat de primele consilii medicale ale Germaniei şi aprobat de către guvernul Ungariei din causa efectelor s61e escelente, avănd de 25 de ani cele tnaî mari succese, contra ori cărui fel de guttă,reumatism, ar-thrită, dureri în pept, şold, podagră....
Vestitulu medic, doctorul Hufeland Zice în operile săle medicale : sunt două bole în contra căror sciinţa medicală a căutată pare-se în zadar lăcurl energice: cefaîngra şi podagra; acest lăc a fost aflat prin aplicarea plasturului taffetas arthritique de mal sus. — Depositul principal şi de espe-diţiune pentru România, Serbia şi Bosnia, în Buda-Pesta la d. Fi ied. Kochmeister, succesor. Un pachet, lfl. si 50 hr., duplu 2fl. şi 10 Tcr.
Plasturul Universal Parisian
al celebrului doctor BORON.
contra ori-ce fel de răni, umflaturi şi abcese, degerăturî şi bătături. Un pachet cu instrucţiunea costă H5 kr., mare 70 kr.
Se găsesce de vânZare în Bucureşti Ia D. Kladny, I. N. Ziirner, I. N. Sat-f ld, Ios. Ciurci, Galaz : la D. Hase Bretner, A. Budensky, I. Oswald. La Iaşi la d-nil: Fraţii Konya şi A Engel—La Botoşani: La d Hajnal er Erbeu. Bacăă : d. EUeuberger. Ploescl: Samuel Schmettau şi G. Sigmund. La T.-Mâgurele: A. Heberling. T. Severin : Schwales Erben, Myil A. Obert.
^ C3 03 "ÎS	Agenţie de Anunciurl în România	. 1
	RECLAME SI 1NSERT10M, C0M1SSI0N SI 1NCASSARI	
	BIUROU. —Strada Clemenţei No. 1.— BUCURESCI.	4-
m ■■■ o	Aceasta Agenţie grimesce ori-ce anunciurl pentru (|iarele din Ca-	o
	pitală, din districte şi din streinătate. Prin învoielele ce le are	iH-
	cu mai toate Z*arele, această Agenţie este in putinţă de a asigura	
1^_	persoanelor dăritoare de a face anunciurl, un rabat însemnat. Directori : 0. I. BRAILOIT tc TH I. PAPPAZOGLU.	CD
	N B Ananciuriie pentru Ş-arul Telegraful se prime-c ji la acăstâ Ac--nţie	
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se se pote avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de fior! A A forte variate, de cel mal mare efect, ® * de o creştere uşoră, şi de o sigură înflorire, atât pentuu ghiveciu cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o Îngrijire specială.
Se vinde în Bucurescl la farmacia I A, Ciura strada Lipscani , la d. Marin lonescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Ad ninistraţiunea Ziarului Necesarul stradal Brezoianu No. 32. Bucureşti.
U! NU! NU!
■■ I rior califugulul Losz pentru a stîrpi III ori ce bătătură. Acest balsam este I W premint cu diplome de către direc-ţiile medicale ale spitaleloră din | B Viena. Veneţie şi din Lodi, precum şi h i>robat de consiliul sanitar din Padova. p x-o i Balsamulft Califug Lasz cu uerimcai care am iratatu bătăturile
<ro
HOTK f 4
BULGARIA
Acest Hote! are 30 de camere cenfortatile şi bine mobilate cu totulă din noă. Asemenea posedă şi unu mare Restaurant cu totu felulu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdiă pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu Preciur! forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa nimic peDtru ca onor visitatorî să fie pe deplin mnlţămiţl, impunând cea maj mare acurateţe şi promptitudine.
EXJ
CA3

Propi-ietar, SIFT IU ŢANE.
mele un singur flacon a ajuns ca sâ le stîr-piască cu totul şi sâ mfi scapă de o bolă‘ de care credeam că n’o sâ mâ mal vindec nici o dată —Flaconul mare lei 2.
G. Totnaziu, Dorohoiă.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandria, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia“, Bucurescl.
Cererile din provincii se fac la administraţia Ziarului Necesarul Bucurescl.
De închiriat 'n Gr,”d B“ar de l!u
curescl Calea Văcăreşti Nr. 26, se află mal multe prăvălii de închiriat de la 400 lei îu sus pe an, pentru ori ce comerciă seă meseriaşă, precum şi mal multe odăi apartamente în condiţiunl torte avantagiose. — Doritorii se voră adresa a comptoarul acestui Bazar.	10-1.
U o c o m oblic si B atoze
BUCURESCI -
4. Strada Smârdau, 4.
JOSEPH LEE
- BUCURESCI -
4. Strada Smârdan 4.
Singurul agent pentru t6ta România al fabrieei
RUSTOiN proctor & CN1E
LINCOLN (Anglia)
Roagă pe onor. public care poresce să ’l onoreze în acest an cu ordinele sele de a i le da mal curâudcăd faţă cu marele numâr de cereri ce are a satisface l până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşinelor dorite trebue ' să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
CU PRECIURI POARTE EFŢINE Semănători cu mâna ori cu vitele, Vînturătorl. Grăpl, Rariţe, Iriorî şi Pompe
Batoze do Porumb
il_t

Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro
MERCURt 14 MARTIE 1884	_________ ____IX BUCURESCI ŞI DISTRICTE lQ BANI NUMERUL
ANUL XV No. 3546.
ABONAMENTE
PENTRU CAPITALĂ
PentAi un an .
şăse luni ” trei „
Lei 24 , 12 „	7
PENTRU DISTRICTE
Pentru un an , . .
„ şăse luni . .
„ trei „ . ,
Lei 30 „	15
.. 8
PENTRU STREINfiTATE Pentru un an . . .	. Lei 40
» şăse luni ...	„ 20
» trei „	.	„12
Abonament* se fac la 1 sl 15 a fle-cttret.lun
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; po pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabili.
Epistolele nefrancate serefuaâ; ar-ticoliî nepublicaţi se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Prancia Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eughie Micoud, 81 Pleet Street. E. C.
Austria. Hassenklewcr, et Comp. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda-Pest. Servitenplats.
Redacţiunea Str. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24r.
SCI HI TELEGRAFICE
(După fiarele străine)
Berlin, 23 Marte. — Cu ocasia aniversarei nasceril împăratului, oraşul a fost forte frumos împodobit. împăratul eşi în balcon şi fu salutat cu entusiasm de po-poraţiune. Yilbelm III a împlinit 82 de ani şi e încă e destul de tare.
Yiena, 23 Martie. — Wiener Abendpost, cu ocasia aniversărel împăratului Germaniei, <|ice că poporul austriac şi casa imperială o salută însoţind-o cu cele mal căldurose urări, convinşi că legătura puternică a celor două monarhii este garanţia cea mal sigură a păcel europene.
Roma, 23 Marte. — Se adeveresce că Depretis a fost însărcinat de rege cu reconstruirea cabinetului. In noul cabinet, miniştrii Baccelli, Berti, Ferrero şi Sa-velli vor fi înlocuiţi cu alte persdne. Pentru departamentul instrucţiune! e desemnat d. Cappino. Ministrul de interne va fi luat din partida centrului. Pentru por-tofoliulu justiţiei se vorbesce de d-riî Ferracio şi Pessino. Noul cabinet va re-presinta stănga moderată.
-- Săra s’a ţinut un consiliQ de miniştri; Depretis a conferită cu regele. Diritto spune că soluţiunea crisel va fi în sensulu stângei moderate. Drăpta du ^ va fi de locă represintată în noulu cabinete.
Roma, 24 Martie. — Scirea despre plecarea Papei nu pare tocmai neîntemeiată. Congregaţiunea propagandei şi cea a a-faceriloru bisericesc! estraordinare s’aă întrunit spre a studia cestiunea plecării din Roma, şi au supus papei un raport în acăstâ privinţă. Conclusiunile raportului nu sunt cunoscute.
Paris, 23 Martie, — Le Memorial diplo-matique anunţă că guvernul englez ar fi sfătuit pe Kediv să publice o proclama-ţiune în următărea coprindere: „Egiptul lasă în sarcina Englitereî soluţiunea pacî-nică a cestiuneî Sudanului cu Mahdiul, cu condiţiune ca egiptenii cari locuescu în acea provincie să nu fie împovăraţi şi să se potă întărce în patrie. Osman Digma să ’şl concedieze trupele şi să se retragă la El Obeid. ’SuakimulQ şi ţărmul aîrican al mării Roşii până la Mas-sanah rămân în stăpânirea englesiloru până la stingerea rescălel arabilor. Gor-don va avea urmaş, cu titlu de guvernator seu Sultan al Chartumulul, unQ şeic tsle căruia moderaţiunl şi simţi-\ minte să dea sigură garanţie despre împlinirea convenţiuneî ce va încheia guvernul engles cu Mohamet Ahmet.“
Londra, 23 Martie. — limes publică scirea din Chartum, cu data de 15 Martie, că Gordon ar fi reuşit să despresure garnisona din Halfaya, compusă din 500 omeni, şi s’o aducă în Chartum, Gordon n’a perdut de cât doul dmenî. Dincolo de fluviu, în facia Chartumulul, se văd tabere numerose de arabi. La 16 Marte Gordon avea de gând să atace. N'amaî sosit nici o scire d’atunci.
Cair, 23 Martie. — Osman Digma a fost părăsit de tote triburile. Se speră că legătura dintre Suakim şi Berber va fi în curând restabilită.
Preşedintele consiliului egiptăn de miniştri, Nubar paşa, s’a plâns agentului engles, sir Eveling Baring, de purtarea secretarului de la interne Clifford Lloyd.
Paris, 24 Martie. - Generalul Millot telegrafiază că fortăreţa jThainghuyen a fost ocupată de generalul Briăre, care k s'a întors la Hanoi cu numerOse stăgurî, muniţiune şi patru zeci tunuri de bronz. Fortăreţa a fost apărată numai de Chi-nesî. Generalul Năgrier s’a întors din urmărire acucănd o baterie.
Scirea că Francia va cere Chinei
150,000,000 franci ca despăgubiri de răsbol e prea timpurie ; nu se va lua nici o hotărîre în acăstă privinţă penă ce opiniunea publică nu se va fi rostit.
Constant!nopole, 23 Martie. — Ambasadorul rus stâruiesce pentru achitarea ratei întârziate din despăgubirea de răs-boiă ; el are de gănd să trămită Porţei o notă în acăstă privinţă. De cât-va timp relaţiunile dintre palat şi Portă aii fost întrerupte; asemenea şi cele dintre corpul diplomatic şi Sultan; se pare câ se prepară o schimbare în administra-ţiune.
Rngusa, 23 Martie. — Triburile aîbâ-nese Schalla şi Schossi ’şl au predat armele lui Hafiz-paşa, comandantulfi suprem dm Scutarl. Comitetul slavă din Scutarî desfăşură mare activitate în fa-vărea Muntenegrului; el caută să câştige, prin bani, simpatiele poporului.
Varşovia, 23 Martie. — Măsurile de supraveghere luate de poliţie fac să se fcră(Jă că organele de siguranţă d’aci presupun eă Degajeff, omorîtorul loco-tenentulul-colonel Sudeikin, se află în Varşovia. Fotografia lui a fost respîn-dită prin tote localele publice.
Belgrad, 23 Martie. — Părta a trămis puterilor semnâtăre ale tratatului din Berlin, o notă prin care le cere să intervină în cestiunea mahomedanilor proprietari de pămănt în Serbia, ale căror interese sunt jignite prin legea agrară serbă.
A se vedea Ultime Scirî pe pag. III.
BDCDRISCr, MiRTI 13 MARTIE
Accidentele pe drumurile de fier se repetă fdrte des, cu consecinţe grave. Pe lângă acela întâmplat pe drumul Ploescilor cu d-na Lăzărescu, de la Buzătt, de la Ploescî, de la Brăila şi alte mult, avem acum pe cel petrecut sâmbătă sera la Comana.
Dupe cum am spus în ediţiunea ndstră de erl, d-na Anghelovic! venea de la Giurgiu cu fiul şi nora d-săle spre Bucuresci. La Comana d-'sea s’a dat jos şi a c’am întârziat, în căt la cel din urmă semnală a ajuns târziu când trenul plecase. D-sea s’a acăţat de vagon ca sS se urce. Şeful trenului a voit s6 o a-jute, dăr aii că(jut amSnduoî sub r<5te şi d-na Anghelovic! a rămas pe loc mdrtă, pe când şeful trenului a avut o mână şi un picior sdrelite.
Noi nu acusăm administraţiunea drumului de fer pentru aceste accidente, şi mal cu sămă pentru cel de la Comana. Ea n’are nici o vină aci. Nenorocirea ’şî a jucat singură rolul săă. Insă trebue căutat un remedia acestor rele, şi acesta ne silim a’lă găsi astă-<jî în aceste rîndurî.
Este drepţii că mersulti trenului trebue să fie regulat ca ceasornicul. O întârziere de câte-va momente pdte să pricinuiască de multe ori rele mai mari. Dăr ărăşl, fiind esact, un drum de fler pdte să împedice asemenea accidente.
Şi 6tă cum; în loc ca semnalele cari se daţi de plecare, cele d’ânteiu să aibă intervale lungi, din contra ele să aibă intervale scurte şi semnalul din urmă să fie cel puţin cu câte-va momente departe de plecare, căci cu sistemul de a<ji tot-d’auna se pdte întempla accidente din causă că la semnalul din urmă, alergând cel rgmaşl pe jos, îşi pot perde cumpătul ca să nu rămâe şi pot cădea fărte lesne, căutând a se sui cănd trenul merge.
Mal sunt şi alte lucruri de îmbunătăţit pe la gările drumului de for. La
multe locuri nu este nici destulă lumină, nici destulă priveghiere. Am Zisă altă dătă şi suntemti siliţi a repeta şi de astă dată că ar trebui să fie un amploiat al drumurilor de fer însărcinat special ca să observe mişcarea călătorilor, să le dea con-siliele trebuinciăs spre a nu se es-pune la pericole, căci nu tătă lumea a călătorit mult cu drumul de fier şi nu tătă lumea înţelege tăte mişcările de prin gări ca să scie a se feri de ele,
Mal este ărăşl un neajuns pe care ne simţim dătorî a ’l semnala onorabilei direcţiuni a drumulu' de fier. De multe ori atât în gara centrală din Bucuresci cât şi în alte gări ca Ploesciî şi Buzăul, unde suntu forte multe încrucişerî, se fac greşeli şi un călător în loc să mărgă la destinaţia pentru care a luat biletul, se pomenesce la altă estremitate. Astfel am văZut ămenl şi femei, in loc să plece de la Ploescî la BuzăQ, s’afi pomenit la Băicol, şi în loc să plece de la Buzăil la Brăila săii Bucuresci, s’ati pomenit la prima staţiă spre Râmnicul Sărat săfi chiar la staţiunea acelui oraş. Aceste greşeli nu numai că face strâgănire călătorului, dăr încă ilii silesce să mai plâ-tăscă pe lângă amendă şi biletul din nod până la destinaţiă.
Nici în acăstă privinţă nu e vino-novată administraţiunea drumului de fer; dăr tot acelăşl motive, că nu tătă lumea este destul de inteligentă ca să prevaZă totul, ne silesce a căuta un remediu şi la acest neajuns.
Noi credem că administraţiunea drumului de fier ar putea lua dispo-siţiunea a nu pleca trenurile până nu se va face revisuirea biletelor. Adop-tându-se sistemul ca intervalul dintre acea din urmă sunare şi plecare să fie mal lung, ar avea conductorii destul timp a revisui biletele, obligând pe fie care a se urca la semnalul al douilea in vagon, şi decă s'ar întempla ca una săti două per-sone să se urce mai în urmă, acele se pot controla în momentul urcărel în tren.
Aceste observaţiuni ale nostre pu-indu-le în vederea direcţiune! generale, o rugăm să cerceteze şi se văZă dăcă ele nu sunt Intr’adevăr necesarii pentru a împedica accidentele şi neajunsurile.
Dăcă însă direcţiunea găsesce altele mal bune, noi, împreună cu publicul cititor, ’l-am fi recunoscători, numai să se facă ceva.
Atragem atenţiunea guvernului şi a otnenilor interesaţi la propăşirea nostră economică,'1 asupra articolului ce publicăm în pagina a Il-a supt titlul Comer-ciul român cu petroliu.
In Sudan, situaţiunea s’a schimbată, seă mal bine actorii. Se pare că Mohamet Ahmet, aşa numitul Mahdiu îşi re-servase rolulă preparărel poporului la rescolă, trămiţând întru întîmpinarea En-glesilor pe Osman Digma, locotenentul. Ultimele scirî ne vestesc că acesta a fost părăsit de triburile ce ’l Susţinău, afară de unulă, a căruia credinţă e îndoiăsâ. Generalul Graham a isbutit deci să sfărâme avant-garda resculaţilor şi să pa-raliseze pe Osman.
Acum, tot interesul se concentră asupra Chartumulul, care va deveni ţinta resculaţilor şi basa dă operaţiune a En-glesilor. Generalul Gordon, după cum ne spune o depeşă, ă reuşit să scape o gar-nisonă de 500 ămenl, pe care a strămutat-o în Chartum şi avea de gânda, la 16 Marte, să atace triburile care s’afi
aşezat în faţa cetăţeî, dincolo de fluvia. Comunicaţiunea fiind întreruptă, nu să scie dacă lupta a avut loc şi la ce resultat a dus. E probabil că de astă dată Mahdiul însuşi va intra în acţiune ; e totfi atât de probabilu însă că va aveaNărta lui Osman. In adevăr, cn tota avăntuia lor fanatic, Arabil sunt departe d’a fi militari în sensul modern al cuvlntuluî; armele lor sunt lancea pentru atac, scutul pentru apărare. înţelege ori cine însă, că armele albe nu pot resista armelorfi de foca; apoi, Arabil înaintăză în fuga mare, fără ordine, fără a se îngriji de retragere ; aceste valori furiose se sparg însă de careurile strânse ale Englesilorti, care nu presint pe tote feţele de cât foc şi baionete.
In timpul din urmă, unele Ziare franceze se indignaseră contra măceluriloru ce ah suferit arabil în afară de luptă. Depeşa generalului Graham în acestă privinţă e cea mal bună desluşire; Arabii n’au fost victimele nici unei cruzimi, Zice generalul, dăr soldaţii englezi tre-buiab să ’şl apere viaţa, căci răniţii trăgăa de jos până la ultima suflare.
Esistă o înţelegere internaţională în privinţa resboiulul; în turbarea luptei însă, numai acel soldaţi o vor respecta cari fac parte dintr’o naţiune civilisatâ. Fanatismul musulmanilor nu cunăsce margini; la 1878, câţi din bravii noştri soldaţi, după ce scăpară de grindina proiectilelor, n'aă căZut străpunşi d’un glonţ laş, cenit de la un duşman care ’şî dădea sufletul /
Starea ministerului englez nu pare a fi devenit mal rea. Dilele trecute, la un banchet, ministrul *Derby vorbi în glumă despre retragerea d-lul Gladstone; el adaose că era mal cu minte ca englezii să nu fi intrat în Egipt, der o dătă acolo trebue să stabilăscă ordinea şi să asigure interesele. Convalescinţa d-luîGlad-stone merge forte încet.
INFORMAŢXXJNÎ
Citim în Neue freie Presse de la 23 Martie :
Bucuresci, 22 Martie.—D. Kogalniceanu a însciinţat, printr’un amic, pe d. Brătianu, că în caşul unei remanieri parţiale a ministerului ar intra în Cabinet."
—o—
Un număr considerabil de cetăţeni din Turnu Măgurele, att trămis ministrului de interne o petiţiune prin care se plâng de hotărârea luată de consiliul judeţen d’a se adăoga o (jecime la licenţă şi una la foncieră, ceea ce face în total trei Zecimi pentru fie-care imposite. Numiţii cetăţeni cer ca ministrul să nu aprobe aceste măsuri.
—o—
J^iarul Rusky Novosti scrie că Maşa Brbiţa, ministrul muntenegren de finance se află în momentul de faciă în convorbiri cu guvernul rus spre a face un împrumut de 3,000,000 ruble.
—o—
Consiliul Comun»! Brăila a prevăZut în bugetul comunei pe eserciţiul 1884-85 suma de 3,500 lei pentru a se înfiinţa la Septembre viitor clasa V reală la gymnasiul din localitate.
—o—
AZI Curtea de Apei din Bucuresci, secţiunea I, va judeca procesul d-lul Ur-lăţănu cu d. Pache Protopopescu.
— o —
Camera de punere sub acusaţiune a respins cererea fostului grefier Dumi-trescu de a fi pus în libertate pe cauţiune.
Curtea de Casaţie a respins recursul d-lul Stănescu în procesul săă cu d. Boisguărin.
—o—
A seră afi plecat la Iaşi dd. general Racoviţă şi G. Mârzescu.
—	o—
D. prefect de Covorlul se află în capitală şi tocmai Joi se va reîntorce la postul săă.
ţiarul Galaţii ne spune că Curtea de Apel din Focşani a sorocit pentru diua de 2 Maiu revisuirea procesului dintre primăria urbei Galaţi şi d. Gr. Eliad, proces care, după cum se scie, s’a re-solvat definitivii în favorulu d-luî Gr. Eliad.
O*—
Sâmbătă, scrie Vocea Covurluiuluî din Galaţi, s’a dat balul în folosul societăţii cooperative, care a avut un succes destul de satisfăcător. D. D. Butculescu, fundatorul societăţii şi neobositul luptător pentru rădicarea munceî naţionale, a o-norat balulu împreună cu familia sea. Ieri, la orele 12 din Zi, cooperatorii din Galaţi au dat un dejun, în sala Alcazar, în onărea d-luî Butculescu, la care aă luat parte, pe lângă mal multe persone de distincţiune din localitate şi dd. Chi-rilă şi Balasan, cooperatori de la Iaşi, şi d. architect Socolescu, cooperator din Ploescî. Numerăse toaste s’au rădica tu pentru M. S. Regele şi pentru triumful ideilor societăţii cooperative.
—o—
Plouă; a plouat seă e gata să plouă în totă ţăra. De la Vărciorova până la Doro-hol pământul a fost săturat de apă filele acestea. Ploi mari şi neîntrerupte sunt ia Piteşti, BudeştI, UrZicenl, FerbinţI, Buzău, Râmnicu-Sărat, Megidie, Cernavodă, Ostrov, etc. A^I diminâţă la 7 ore în nici un punct al României cerul nu era senin. Temperatura e generalmine forte coborâtă ; cea minimă a fost Ia ora 7 de Ogr. la Roşiori şi Saocut; macsima de abia 8gr. la Giurgiu şi alte vre-o două localităţi. Barometrul se scoborâ mereu. In Bucuresci la 7 ore +5 grade; presiunea barometrică +53, cerul noros, burâză şi plouă.
—o —
De la 6 Martie s’a deschis definitiv na-vigaţiunea de pe Dnistru. Două vapore „Brat“ şi „Sestra“ şi 30 vase cu pânză tac serviciul regulat de la Atak şi până la dimanul de la Cetatea-Albă.
—o—
Ieri a trecut prin Bucuresci noul agent diplomatic rus la Sofia d. Kojander. D. Io-nin a părăsit săptămâna trecută capitala Bulgariei
—o—
Ni se scrie din Sofia că intrarea d-lul Caraveloff în cabinetul Zancoff e eminentă.
—	o —
In Chişinefi, precum ne scrie corespondentul nostru, a apărut de curând o sectă nouă printre Ovrei; acestă sectă declară, rezimându-se pe nisce citaţiunl din Biblie, cum că Christos a fost adevăratul mesia, făgăduit de DumneZeă. Cahalul local voind a pune capăt acestei secte, a afurisit fami-bele ovreiescl, aparţiiud nouel secte. Guvernul ConstantinovicI a ordonat că 10 cazaci de a<U înainte să asiste la serviciu-divin în sinagoga cea mare, ier chiămând la sine pe toţi sacerdocl ovreiescl le-a al mintit despre prerogativa dată guvernorilor de a esila în Siberia răsăriteană pe ori şi cine pe simpla cale administrativă şi fără judecată.
SCRISORI DIN AUSTRU
(Corespondenţa pârtie, a Telegrafului)
Viena, 20 Martie 1884.
Rusia şi Austria. — Ungaria şi antipatia sea vechii.—Ignat Helfi.
Societatea d'aci continuă încă să ră-mâie sub ideile utopice, că vechia ură, basată pe interese diametralmente o-puse, în contra Rusiei ’şl-a făcut'în fine traiul, şi că în momentul de faciă, mulţumită unor împrejurări fericite, ambii duşmani de secoll se vor îmbrăţişa şi
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAPHUL
vor continua a trăi în pace fiind despărţiţi de biata Poloniă sîngerăndă. Der trebue să convenim din altă parte că entusiasmul cu care aplaudară şovăitorea şi fantastica apropiere a Rusiei de Austria fiarele „ Correspondance Hongroise, JBuda-Pester Correspondenz, Nenizet şi Pester Lloyd s'a potolit în fine, impresiunea ră-inasă e rece şi trecătdre, iâr note discordante din noii se aud pe ici pe colo. Organele oficidse învederat este c'au fost datdre a cânta osanale visiteî lui Giers, dâr aceste eremiade, n’aQ fost şi nu sunt de cât resultatul inspiraţiuneî primite din partea guvernului imperial, care are în acâstă privinţă un calcul despre revoluţiunea căreia momentul nu e de loc oportun.
înainte de tdte Ungaria a adus discordanţa în armonia stabilită. Acestă ţâră, cu tote c'aâ trecut deja 35 ani, nu uită şi nu va uita intervenţiunea Rusiei la 1848, când numai şi numai mulţumită acestei intervenţiunî, imperiul Habsbur-ges a putut sdrobi revoluţiunea maghiară. [Un om politic la Pesta, care ar cuteza a propovedui uitarea stupidei campanii al lui Nicolae I, s'ar compromite răii şi ar perde întrega sea popularitate.	*
Nicăerî rusul nu e urît aşa de adânc ca în Ungaria, unde hordele sălbatice ale cazacilor aii lăsat răni nevindecate în ânimele mamelor şi surorilor.
Acum, când închipuirile lumeî ofici6se aii dispărut ca năluca, acum când pruna impresia a cuvintelor măgulitâre ale ministrului rus s’aii evaporat împreună cu articolele puţin sarcastice ale presei ruse.
Ungaria în ultimul timp a dat, precum puteţi vedea în fiarele maghiare, iarăşi pe faciâ ura lor contra rusului. Aşa de esemplu, săptămâna trecută pe când s’a discutat în landhagul maghiar ces-tiunea construirel reţelei Stry-Munciak, care nu este alt ceva de cât o linie strategică ce leagă centrul Ungariei cu graniţa rusăscă, ministru preşedintele Tizsa a declarat sus şi tare „că cu „t6te garanţiele cari promit în momentul de faciâ cum că pacea cu Rusia e „asigurată, totuşi este bine a’şi asigura „ţăra de tote eventualităţile posibile şi „prin urmare învederat este că trebueşte „de urgenţă construirea unei reţele strategice de prima importanţă."
Naturalmente că în cuvintele prim-ministruluî nu se pote descoperi nimic duşmănesc în contra Rusiei, dăr din altă parte, după spusele fiarelor pură-minte maghiare, pentru a’ţi tace o ideie despre cele (Jise este de trebuinţă ca să ’ţi aminteşti că... c’est le ton, qui fait la musique.
In momentul de faciă «^iarul oficioşii din Pesta, adică Pester Lloyd din nou a început invectivele sele în contra Rusiei pe care o lăsase pentru un timp ore-care în pace. Şi pe când încă domnesce dre-care atracţiune şovăitore către Rusia a cabinetului din Yiena, poporulu maghiar în partea sea inteligintă de mult murmură şi manifestâŢă nemulţumirea sea în contra unei tendinţe care de atâtea ori ameninţase siguranţa statului austriac.
Cititorii noştrii de sigur cunosc interpelarea d-lui Ignat Helfy, care din partea întregci stinge a interpelat pe guvern; resultatul acestei interpelări 6 asemenea cunoscut şi prin urmare nu ’mî răpaâne
de cât a aminti că stânga parlamentară din Pesta e în ajunul de a deveni majoritatea.	A— o.
Bulgaria si Serbia faciacu Rusia
In urma crisei de văra trecută, când era urît în Bulgaria ori-ce şi ori-cine purta nume rusesc, colonelul Kaulbars, ataşat militar al ambasadei ruse din Yiena fu trămis la Sofia să scape ce mai rămânea din naufragiu. Asupra activi-tăţeî săle în Sofia, Pester Lloyd de la 22 Martie primesce următdrele sciri.
„Fiind că scurta aflare aici a colonelului Kaulbars, precum şi călătoria sea în Serbia, ocupă încă în mod viu opini-unea publică, nu e de prisos a vorbi despre împrejurările politice ale acestei misiuni. Colonelul Kaulbars ’şî-a împlinit cu tact şi cu succes însărcinarea. El a reuşit să stabilăssâ în afacerile militare, un modus vivendi care represintă un progres întru cât înlătură posibilitatea unor noui conflicte şi desbinărî. In Serbia el a fost primit cu deosebită atenţiune. Regele Milan dăduse ordinu autorităţilor departamentale să se pue la disposiţiunea călătorului, şi acestu ordin fu esecutat cu atâta zelu în cât, ajuns în Belgrad, colonelul se văcju nevoit să cărâ audienţă pentru a mulţumi personal Regelui. Nicăerî colonelul Kaulbars n'a intrat în relaţiuni cu fpoporulfi şerb;— în Nis a visitat pe episcopul de acolo. Regele îl primi în modul cel mai prietenos şi-l onoră cu ordinul Takova; afară de acăsta, avu loc la paiaţă un prântj în ondrea călătorului. Aci se mărginiră relaţiunile numitului colonelă cu lumea oficială. Afară de comandantul fortăreţel, cu care e prieten, Kaulbars n'a mai visitat de cât pe d. Garaşanin şi pe ambasadorul rus de aci, d-nul Persiană “
Acăstă scire e de două ori interesantă pentru noi. Mai ântăiă, primirea făcută în Serbia trămisului rus, ne dovedesce că regele Milan a fost adâuc impresionat de ultima mişcare poporală, susţinută, cum crede elă, de Rusia; tema d’a-I înstreina simpatiele poporului îl face ră modereze întărîtarea contra Ru-sieR
Pe de altă parte, din modul cum e redactată scirea, ea ne arată îngrijirea cu care privesce presa austro-ungară ori-ce mişcare, mai puţin chiar: ori-ce adiere in Serbia.
--------- —----------------*-—
Comerciul român cu petroliu
Supt acest titlu. Pester Lloyd de la 22 Martie publică un articol care va avea influinţi funeste asupra unei părţi din economia ndstră. ţiarul prevestesce pe capitaliştii străini să nu se angagieze în esploatarea petroliului din România, dăcă nu vor să se ruineze. Cele trei companii streine cari se ocupă acum cu a-cestă esploatare, ar fi perdut, se dice, a-prope patru milione şi vor fi nevoite să se retragă. Cause acestei perderi e scăderea în productivitate a terenurilor petrolifere, cari promităă atât de mult la început. La Drăgănesa, proprietatea d-lui Cantacuzino, păcura se urca cu atâta putere, în cât arunca sondele la mare depărtare. Acum însă, productivitatea a scăzut într’uD chip îngrijitor.
Nu sciu întru cât aceste afirmări sunt fondate; adevărul lor nu se pdte constata de cât pe teren, de omeni speciali; atât guvernul insă cât şi proprietarii de puţuri sunt interesaţi să facă să se cu-ndscă lucrurile aşa cum sunt, şi prin urmare nu ne îndoim că vor face totQ ce le stă prin putinţă pentru căutarea adevărului şi cea mai întinsă publicitate a lui. Dăcă lucrurile stau aşa cum spune Pester Lloyd, atunci vom fi nevoiţi să renunţăm la speranţele puse pe acăstă ramură a bogăţiei naturale; dăcă răulu însă e închipuit, fie din nesciinţă fie din rea voinţă, său dăcă provine din direcţiunea nepricepută şi esploatarea rutinară, să se constate lucrul şi să se publice în ţără ca şi în streinătate, pentru ca ast-fel capitalurile să capete siguranţa trebuinciosă.
Ancheta însă trebue făcută câtfi mai curănd, căci cea mai mică nepăsare pote avea urmări nereparabile. Să nu se uite că Pester Lloyd e unul din organele cele mai citite în cercurile financiare streine; înzecită însemnătate are deci cuvântul său.
DIN ŢARA
Accident. —In $iua de 1 Martie, ducân-du-se în pădurea Buda, judeţul Vaslui, Gheorghe S. Popa din comuna Cursesci, şl tăind lemne, un arbor a atins în cădere pe un altul putred din care rupâudu-se un crac, a fost lovit Gheorghe fără să aibă timp a se feri şi îndâtă a încetat din vieţă.
Efectele beţiei.—In hoptea de 4 spre 5 Martie, Lazăr Popa Costache din Slatina mahalaua Cloocociovu, fiind ameţit de băutură, după ce a bătut cumplit pe soţia sea, ’şi a tras şi el cu arma în pept şi pe dâtă a încetat din viâţă.
*
Furt cu spargere. — Citim următorele în Galaţii:
In nâptea de 10 spre 11 Martie, servitorul d-lui Gheorghe Teodor, profitând de ocasiune, când dormeau toţi din casă, a spart casa de bani a d-lui Hagi Draco şi a furat mai mulţi bani în argint, aur, hârtie şi diferite bijuterii îu valore aproximativ de lei 20,000.
Acest Teodor, grec din Marea Negră a intrat în serviciul d-lui Ilagi Draco la 17 Ianuarie a. c.
Casa de bani s'a găsit găurită de instrumente.
Scopirii în România
ir.
Unul din cei mai celebri monografişti ruşi după Costomaroff este Macsimoff. Şi iată ce tabloă sombru ne dă el despre infama care a străbătut să ’şî facă un cuib liniştit în frumosa nostră patrie:
Intr’o c|i a luneî August anulu 1861 sdrele ardea cu putere în câmpiele vaste. Ţăranii, culegând rodul muncei lor, că-dâu de ostenâlâ.
Lucrul se petrece în judeţulu Peter-hoff, la marginea pădurii Sermeak. Voind a resufla puţin, un flăcăii se îndreptă din câmpie spre pădure, unde tolănin-du-se prin iârbă sufla greii; acestu lucrător se numea RabotTofF.
După ce privi în juru-I, flăcăul scose din pozunar o carte pe care era scris:
călăuza spre împărăţia ccrescă. El deschise cartea şi începu să citâscă cu multă băgare de semâ; ajungând la cuvintele .scrise pe pag. 71: „în corpul omului stă semenţa păcatului care nu se pdte vindeca de cât prin tăiere şi fer înroşit,“ flăcăul căcju pe gânduri.
Cartea acăsta, era una din cărţile sectei scopiţilor, tipărite în tipografiile clandestine din Moscva şi răspândite cu îm-belşugare prin poporaţiunea de la sate. Rabotkoff o găsi aruncată printre căpiţele de fân ce avea. De natură inteligent şi cam aplecat spre gândire, el începu a se gândi la viaţa după mormânt descrisă în acăstă carte. Intr'ănsa se dicoa că Petru al III-a „părăsindu-şi capitalele, palatele de marmură şi tronu’î de aur, începu a comunica cu sfântul duh.“
Sărăcia, munca grea, impositele şi datoriile de mult făcuseră pe Rabotkoff să ’şi plângă sorta şi să găsăscă mângâiere în închipuirile religiăse.
„Voi toţi cei credincioşi şi aleşi aş-ceptaţi împreună cu mine; căci eă, pu rificatul, nu mă voi ascunde de la facia vostră, purificaţi. Căci va veni timpulu când voiă domni peste tăte tronurile şi regii şi Ţarii mi se vor închina".
Sărele apunea, şi în răcorea serei flăcăul adormi.
ACTE OFICIALE
»
S’a primit demisiuoea din nrmată a locotenentului Aslan Ido, substitut de rapo’tor de la consiliul de res bel al corpului 4 de armată, şi s’a trecut în acelaşi timp in cadrele oficerilor do reseteii ai corpului 4 de armată.
X
Consiliul general al judeţului Teleorman este auto-risat, a lua cu împrumut de la casa de depuneri şi
consemnaţiuni suma de lei 50,000, necesară pentru constituirea capitalului casei de credit agricol co urniră a se înfiinţa în acel jodeţ.
---------- --------------
com urviCLA/r
Mai multe <^iare .publică o corespondenţă din Turnu-Măgurele privitore la destituirea invăţătorei din comuna Bra-gadiru.
In arătările ce se fac prin acea corespondenţă adevărul fiind cu totul denaturat, ministrul se crede dător a restabili faptele, pentru ca opiniunea publică să nu fie indusă în erore.
Iată cum s’a petrecut lucrul:
Ministru], în urma raportului reviso-rulul şcolar respectiv, pe de o parte suspendă pe învăţătorea' (Jiseî comune, ier pe de alta însărcinătjă pe d. Haret, inspectorul general al şcolelor, să facă o anchetă la facia locului.
Din constatările inspectorului general, vă(|ându-se că în sarcina acestei învăţă-tore nu se pdte pune vre una din acele vini de natură" a-I atrage destituirea, s’a dispus pur şi simplu permutarea ei la o altă comună, pentru a se pune capăt neînţelegerilor locale şi reîncrimi-nărilor ce i se aduc.
Tote cele-l-alte alegaţiunî, precum şi arătările că ministerul ar fi trimis pe revisorul de Vlaşca şi un medic la facia locului spre a face constatare sunt cu desăvîrşire inexacte.
(Monitorul.)
BULETIN JURIDIC
Omorul din Bruxelles
Ţiarele belgiane sunt pline de interesante amănunte asupra unei afaceri fdrte curiosă.
Un neguţător bogat întorcându-se din Paris unde avuse nisce afaceri, trecu prin capitala Belgiei unde de asemenea avea o cestiune de regulat şi era să se ducă apoi la Anvers, oraşul în care era 'domiciliat.
Sosiso in Bruxelles către sără. Pe la ora şăpte îşi isprăvise tdte treburile şi, primul tren către Anvers nu pleca de cât peste vre-o şâse ore.
Omul nostru avea deci o mulţime de vreme în care nu scia ce să facă. In Bruxelles nu prea avea prieteni, şi de aceea se hotârîse să se ducă la o cafenea, când, în drum, o femeie frumuşică îl acostâză şi ’! face propuneri. Bletulii om, de şi avea nevastă şi şese copii, şi cu tdte că era în vîrstă de peste 45 de ani, nu perduse cu totul gustul de ştrengării. D’aceea, de şi resistă mai ântâifi pentru că se temea să nu se ’ncurce şi să scape trenul, el consimţi casămârgă şi să petrăcă câte-va ore cu frumuşica. Pe drum, provincialul îi povesti de unde este, cine e, că e însurat, întrebatfijfiind cu mare curiositate de femeie.
Când ajunse la locuinţa fetei, elfi îi spuse ca să trimiţă să s’aducă nişte bere bună. Ea însă ii respunse:
—	Nu merge aşa. Trebue să rliâncăm ceva. Să se aducă şi nişce şampanie.
Negustorul se cam codea, ne fiind din firea lui tocmai darnic.
—	Ţine,ţ(ţise el în fine, un napoleon. De cţece lei adu mâncare şi băutură şi ie d-ta pe cel-l-alţî <|ece.
Femeia văzuse în^punga negustorului strălucindă o sumă mare de monede de aur.
—	Nu, replică ea, nu scapi cu mine cu una cu două. Mai dă-mî un napoleon mie, unulu pentru mâncare, ş'apoi om petrece.
—	Dar, ce dracu! Am mers cu dum-năta pentru ca s’aşcept trenul numai şi încă d-ta chiar m’ai chemaţii. Ajun gâ-ţl atâta!
—	Nu. Mai dă-mi, căci alt-fel fac scan dai ş'o să afle familia dumitale c'ai fost cu mine.
Omul, temăndu-se de sgomot, îi maî dădu doui napoleoni.
—	Mai dă-mî duoî!
—	El, der, ce fel ? mă jăfuiesci! es-clamă negustorul.
—	Nu te jăfuesc. In binele dumitale îţi spun. O să petrecem bine. Iâr alt-fel...
Negustorul ’i mai dădu duoî.
—	Mai dă-mî încă duoî!
Bătrâuul rămase înmărmurit, cu punga în mână.
Se gândi puţin, ş’apoi voi să iâsă.
Fata însă i se puse în drum. El căută să o respingă ânsă ea se opunea.
Atunci, voi s’o bată. Fata se dădu la o parte şi-i apucă punga din mână.
O luptă avu Ioc. Femeia trăgea de-o parte şi negustorul din alta, când d’o dată un individ intră şi veni în ajutorul fetei.
Era Aljonsul ei, son cousin, cum se ma! (Jice.
Trântiră pe om jos. Atunci, acesta, amintindu’şi c’avea un cuţit în pozu-
U
FOIŢA „TELEGRAFULUI"
l’IKRHK ZAOONNE
60
ilSEBABILII
MEMORIILE UNUI COMISAR DE POLITIE
Nu maî încăpea nici o îndoială, zărise în adevăr o umbră... şi începu să tremure din t6te membrele sele.
Cu tote acestea însă, esitarea sâă slăbiciunea sea fu de o scurtă durată; se îndreptă spre apariţiunea care nici nu se încerca măcar să fugă de dănsu.
Atunci scose un ţipăş înspăimântător.
Acela care sta la câţi-va paşi departe de dănsul.... în facia lui.... la o mică distanţă de mormântul mamii lui... era ducele...
— D-ta!.. d-ta aci!., domnule, <Jise Ray-
mond cuprins de o mânie orbă...... O! ’mî
yeî esplica o asemenea profanare.
Dăr nici nu termină şi două mâini ’lfi
apucase de gât, şi Spavento ’lu trânti jos, pe când Ricordi ÎI îndrepta în tâmple gura de fer a revolverului săă.
Gerâme se însărcinase cu Mihael pe care ’IQ culcase la pământ la câţi-va paşi departe....
XXV.
Pânda pregătită pentrn asasinare
Tote acestea se petrecură în mai puţin timp de cât trebue ca să le scriem.
Şi totul s’ar fi sflrşit cu Raymond şi cu Mihael, decă ducele nu s’ar fi aruncat elă însuşi asupra agresorilor şi n’ar fi dat la o parte printr’o mişcare violentă arma lui Ricordi.
— A! miserabili asasini! strigă el cu o voce teribilă; fugiţi... lăsaţi-ne, şi decă nu veţi pleca imediat, eă voi pedepsi la moment laşitatea vostră.
Vorbind ast-fel, smulsese revolverul din mâinile lui Riccrdi şi ameninţă la rândul săă pe cei doui asasini.
Raymond în timpul acesta se ridicase în sus îudâtă şi pe când ducele ţinea în loc pe Ricordi şi Spavento, să duse să scape
pe Mihael. Afară de acâsta, un incident se produse, la care nimeni nu se ascepta şi care trebuia să dea acestei scene un des-nodământ ciudat şi cu totul neprevăzut....
In adevăr, câna omul cu diamante se retrăgea împreună cu Spavento, urmat la o mică distanţă de Gerome, forte supărat de conduita ducelui şi ajunseră aprope de porta cimitirului, un om le eşi înainte şi voi să înhaţe de gât pe Gerome.
Acesta începu să înjure şi căută să scape.
—	Vrei sâ mă laşi în pace seu nu mal răspund de nimic.
—	EQ respund de tot, clise adversarul său.
—	Vino în ajutor! mă înăbuşasce... Spavento !
—	Decă promiţi că vei fi cu minte, (Jise necunoscutul, apoi te voi lăsa în pace.
—	Dâr cine esci?
—	Privesce-mă.
—	Lefiot!
—	A! mă făcuşi să petrec o nopte rea, odineorea; der fie-care la rândul săă şi acum eă m’am însărcinat singur să’mi resbună
Gerome voia să se apere; der avea a face cu o personă mai puternică ca dânsul
şi apoi la spatele lui Lefiot se aflaă doui alţî agenţi gata a alerga în ajutorul săă la primul semnal ce le ar fi dat.
Şi apoi, Ricordi şi Spavento nu creZuseră de cuviinţă să se amestece în acăstă afacere şi o luară la fugă.
După câte-va momente, nu maî rămase în cimitir de cât ducele în presenţa lui Raymond.
Mihael se retrase afară din cimitii.
Atât ducele cât şi Raymond eraţi forte ambarasaţi. Serviciul ce-l făcuse adversarul său, făcu pe Raymond să se gândâscă la ceea ee ÎI venise în minte într’o împrejurare recentă şi o turburare li coprinse spiritul când căutâ să afle motivele conduitei săle.
Ore vecinătatea mormântului mamei sele adorată îi inspirase asemenea simţimente? Nu scia ce să răspunZă.
Ceea ce era sicur era că se mal înmuiase; ar fi creZut cine-va că ura sea era să cedeze şi un fel de milă se desceptase chiar în inima-I cuprinsă de o ore-care slăbiciune.
In timp de câte-va secunde, păstrâ o tăcere constrînsă şi pen'bilă; văZând însă pe
duce că voia să se depărteze, se decide să înainteze spre dânsul.
—	N’ara să te întreb, domnule, li Zise el, ce bizară coiucidenţă ne-a adus aci pe amândoui, la aceeaşi oră; n’aşi voi însă să mă retrag fără să nu-ţl mulţămesc de serviciul ce ’mi-al făcut.
Ducele protestâ printr’un gest.
—	Cu totă situaţiunea ce ne creâză duer Iul de mâine, răspunse el, te cunosc în destul, domnule, ca să nu mă îndoiesc că şi d-ta vei fi făcut tot aşa
—	Fără îndoiâlă.
—	Aşa dâr nu trebuie să-ral mulţămesci.
—	Bine!.... Zise Raymond... la revedere dâr pe mâine.
—	Pe mâine.... răspunse ducele.
Dâr nici unul nici altul nu păreafi dispuşi să plece.
Raymond ’şi încruntă sprîncenele.
—	Rămâi ore aci, domnule duce? întrebă el cu un ton aprope ameninţător,
—	Dâr.... murmurâ Palmares.
—	Credeam că voiu rămânea singur ca să mă rog pe mormântul mamei mele,...
—	Ce Zid?
\
■
www.dacoromamca.ro
TELEGRAPHUL
3
nar, voi s’ameninţe cu dânsul pe agresori şi sg scape.
Banii în luptă, curseseră pe jos, dârei era bucuros sg scape şi fără bani, numai sgomot sg nu se facă.
Cum ţinea cuţitul în mână, însg, soutc-neur-ul se repezi pe dânsul ca sg-1 caute prin pozunare şi că^u peste cuţit.
Sângele începu a curge şiroie. Sgo-motul care se făcuse atrăsese deja poliţia care interveni.
Un doctor fu chiemat, care îngriji în zadar pe Alfons. Acesta muri peste câteva minute.
*
* *
Curtea cu juraţi din Bruxelles, înaintea căreia veni afacerea nu de mult, după dove<|ile date de neguţătorul din Anvers şi după mărturisirile şi ale fetei l’a a-cmtat.
Fata a fost osândită la duoî ani de închisore.
Soţia achitatului a dat cerere de despărţire.	A. P.
CRONICA
Două schiţe
Din când în când voiţi da mici schiţe ale diferitelor romane, nuvele şi piese teatrale francese, căci adese ori o povestire presin-tată sub acâstă formă e forte frumosă şi folositor».
D. Ehrard publică sub titlul de Princesse Casse-Cou un frumos volum de nuvele dintre care creionez pe cele două urmâtore:
*
* *
Un băiat onest, un parisian, a întrevăzut fericirea în o casă liniscită, în cari al vrea adesea să te adăpostescl In mijlocul luptei nervose din capitale, pe când făcea o călătorie în provincie. El se însoră cu fata în care cretlu c’a găsit gospodina harnică pe care o visa el. Dâr, la Paris, ea e cu totul schimbată. Ea e perdută şi încurcată. Are dorul de provincie. In mica sea locuinţă din Paris ea regretă odăile înalte şi vaste de la dănsa. Soţul nu se descu-ragiază, se silesce s’o alipescă mal tare de dânsul prin o afecţiune mal devotată, prin o iubire mal subtilă. Der, în zadar! Eaîşîpie-lungesce călătoriile la părinţi, forte dese de alt-fel; stă merefi în orăşelul natal, unde numai simte că trăiesce. Desperat, mâhnit adânc, suferind amar de isolarea sea, bietul băiat, lipsit de gospodăria atât de dorită, se lasă a fi surprins d’o pasiune în-tâmplătore. Dio nenorocire, femeia se în-torce d’o dată, într’o dimineţă, şi află patul conjugal ocupat de alta. Cere despărţirea şi i se acordă.
- Ce secătură! va Z*C0 mulţimea cetitorilor, sg lase o femeiă bună pentru o muiere de stradă!
Cât de răă judecă lumea!
*
* *
In altă nuvelă, asasinul, autorul presupune că, în un moment de furie, un om de geniu, a cărui esistenţă e devotată binelui obştesc, a comis o ucidere. Victima e mârşavă şi stupidă iâr ucigaşul mărinimos, dâr, totuşi, e un ucigaş: cu tote acestea prefectul poliţiei care scie cât bine face ţSrel lucrul învăţatului, şi care crede că arbi-trariul e bun câte o dată, îl slobode şi face afacerea muşama... Are dreptate ? D. Ehrard o afirmă.
Iecâ totuşi un prefect de poliţie ciudat, nu-I aşa?	Al. Paigrot
Intemplari din Capitala
Foc. — Ieri la d. Armând Hlahn, din strada Biserica Eai, s’a aprins un coş Doul pompieri de la Observatorul de foc venind în ajutor, aii isbutit a’lh stinge numai de cât.
■r* ■"
—	x—
1181 făcători arestaţi. — Poliţia a arestat a<|I nopte 4 indivizi, autorii a două spargeri comise în noptea precedentă în col. de verde. Aceştia sunt: Gheorghe Vasile, Neculae Yărzaru şi Bucur Baba cari ah comis spargerea la d. Tudorache Ionescu din calea Griviţa 156; i6r cel d’al patrulea, anume Blândăţă L5n Dincă a spart cârciuma d-lul Niculae Miuleţ din calea 13 Septembre, furându-I 700 lei noul, cari ah fost găsiţi îngropaţi în grădină.
—x —
O încercare de sinucidere. — A seră pe Ia 8V2 ore, d. Mihail Borănescu din strada Dionisie No. 35, venindu l rău, a voit să se sinucidă cu un fer, pe care şi-l introduse în gură. Nenorocitul fu condus imediat la spitalul Colţea.
—x—
Un contrabandist prins. — Perceptorul de la bariera Piscului a prins ieri pe un individ, anume Zamfir Vasile cu 4 butoie de spirt de contrabandă.
—x —
Coş aprins. — A seră la d. Spirea, câr-ciumar din calea Victoriei No. 134 s'a a-prins un coş. Pompierii aiî trebuit să intervină.
—	x—
Morte misteriosă.—A sără, pe la ora 7, în casa cu No. 1 din Fundătura Puţului s’a găsit mort un copil în etate ca de 5 ani, pe care părinţii sSI îl lăsaseră singur în casă. Bietul copilaş nu fusese de loc bolnav. Parchetul fu avisat.
—	x —
Foc mare. —- D. Marin Oprea domiciliat in afară de bariera Ghencea, în strada Broscării, a fost lovit de o mare nenorocire : aijî nopte pe la ora 12 i s’a aprins un grajd, ar<|gndu-I un cal, o vacă şi o bivoliţă.
—x—
Pentru onor. primărie. — A^I nopte lam-pele cu gaz petroliu No. 808 — 824 după şoseaua 13 Septembre s’aii stins de la ora 1, precum şi lampa cu No. 129 din Calea Victoriei. Asemenea ţ’aQ stins ma^ multe lămpi din calea Văcăresc!.
—	x —
Surpare de canal şi pavagiă.—In strada Traian de la No. 13 până la No. 15 s’aQ surpat canalul din strada asemenea şi în dreptul casei cu No. 79 din aceeaşi stradă. Ia Calea Moşilor şi în dreptul prăvăliei d-lul Luca pânzar s’a scufundat pavagiul. Ce face primarul reformator.
—x—
Scandal conjugal.-tylele diu urmă un cârciumar diu o stradă mărginaşă a Bucu rescilor, ispitit de căldurile primăvăratice din Zilele din urmă, se hotărîse se calce şi el o dată şi bine contractul conjugal. D’a-ceia, de dimineţă, întovărăşit de dulcimea sea merse să respire aerul curat al câmpiilor.
Către seră, aprins de numeiosele pâhă ruţe cari le supsese în deosebitele stabili mente întâlnite îndrumul seu, se întorse acasă şi oferi iubitei sale o ultimă petrecanie în însăşi cârciuma sea.
La intrarea lor, cârciumărâsa trona la contuar. Cârciumarul ceru soţii! sale o sticlă,
I
pe care acâsta o aduse fără să murmure. Dar ajunsă îu faţa aceleia care întovărăşea pe toţul el furtuna isbucni.
Fără a sta la îndoială ea întrebă pe bârbatu seu cine -era c....a aceia. Ne primind nici un respuns, cârpi una femeel, care văZându-se părăsită de seducătorul el, se puse în apărare. Resboiul fu lung ; femeia insultată cârpea amar pe rivala sea, care nu întârZifl d’a părăsi câmpul de luptă urmată de huiduirile băeţoilor.
După aceia, adiutaDta lui Bachus se în-târse la soţul el care rămăsese încremenit şi-l strigă: „E răndul tău acum 1“ Siplâsc! şi plişch ! loviturile reîncepură a curge; soţul d’abia se apăra şi pleca fruntea sub furia soţiei sele.
Vă închipuiţi că îu acea stradă nu se mal vorbesce de cât de asta.
CORPURILE LEGIUITOARE
ADUNAREA DEPUTAŢILOR (Şedinţa de aţii 12 Martie 1884)
Preşedenţia d-Iuî vice president Gior-gian.
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jum. fiind presenţî 81 deputaţi.
Sumarul şedinţei precedente să aprobă.
Se acordă un congediu de 15 Zile d-luî deputat Radu S. Campinitl, fiind bolnav.
Se trimite la secţiuni un proiectil de lege semnat de mal bine de 30 deputaţi cari nropun a se acorda d-lul G. Has-naş, o pensiune viageră- de 500 lei pe lună, reversibilă asupra socieî săle.
D. F. Iepurescu rogă pe biuroii să intervină pe lângă d. ministru al instrucţiune! să înainteze dosarulii privitor la destituirea profesore! Irina Protopopescu din jud. Teleorman.
D. ministru de finance depune mal
multe proiecte de legi.
D. Em. Porumbaru depune un proiect de lege privitor pentru a se acorda artistului G. Caragiani o pensiune viageră de 300 lei pe lună.
Acest proiect, semnat de mal mulţi deputaţi, se trimete la secţiuni.
B.	F. Boldur Lăţescu rogă să se pună mal curând la ordinea Z^tel proiectul de lege pentru vânZarea bunurilor Statului, modificat de Senat.
B.	vice president declară că acest proiect s9 află la tipar şi aZI se va aduce. Indetă ce legea se va aduce, se va pune la ordinea c|ileî în secţiuni.
D. ministru al domeniilor cere să se pună la ordinea Zitel în Prima şedinţă a secţiunilor.
B.	N. Bimancea propune ca acestă lege să nu mai trăcâ prin secţiuni, ci să mergâ d’a dreptul în comitetul delegaţilor.
B.	Vice president declară că acesta ar fi contra regulamentului.
B.	G. Fam întrebă ce s’a făcutu cu petiţia profesorilor din Iaşi, cari cer reînfiinţarea facultăţii de medicină de acolo.
B.	P. Casimir, membru al comisiuneî de petiţiunl, declară că comisiunea acesta s’a ocupat de urgenţă de petiţiunea în cestiune şi că a şi numitu pe raporto.rtt care este d. Em Porumbaru.
B.	vice president Z'ce că va invita pe d. Em. Porumbaru spre a’şî depune raportul său asupra acestei petiţiunl,
Se trece la ordinea ZUeb în urmares-punsulul d-lul ministru al domenielorfi, asupra unul incident ridicat de d. Ioan Poenaru Bordea în privinţa urmărire! unul locuitor pentru delict silvic.
B. P. Grădişteanu ’şi des voltă interpelarea sea în privinţa pagubelor cau sate locuitor din jud. Ialomiţa de inun-daţiunile riuluî Ialomiţa, inundaţiunî provenite din causa unor mori.
D-sa cere ca rîul Ialomiţa să se iacă navigabil şi ca să se aplice în privinţa-î legea din 1838
B. ministru al lucrârilorit publice Zice că d. Grâdişteanua trebui să vorbâscă nu-numal de rîul Ialomiţa, ci şi de altele cari sunt în aceiaşi categorie şi dă de esemplu Prutul. D-sa respunde d-lul Grădişteanu punt cu punt la tote cele înaintate de d-sa.
D. ministru declară că o comisiune este însărcinată cu studiarea cestiune! de a face navigabile rîurile şi atunci se va vedea de ce mijlâce dispunem şi deca trebue să se îucăpă cu Ialomiţa.
Se cere închiderea discuţiuneî.
B. Mănescu o combate.
Se trimite la secţiuni o propunere a d-lul Istrate pentru ca guvernul să vină cu un proiect de lege pentru navigabi-litatea riuluî Ialomiţa.
Discuţia se închide şi se trece la ordinea Ziiel.
Se pune la vot din noii proiectul de lege prin care se acordă o pensiune de 218 lei profesorului Uie Benescu, votu rămas nul în şedinţa de Sâmbătă, şi resultatul scrutinului este din noii nul descomplectându-se Camera. Şedinţa vii-tore s’a anunţat pe mâine.
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUÎ
{Agenţia Eavas)
Londra, 24 Martie. — Camera Comunelor —Marchizul d’Hartington, ministru de resbel, a refusat de a fixa Z^a discuţiei asupra financelor Egiptului şi chel-tuelile ocasionate prin expediţia din Sudan. ţ>ice că guvernnlu speră a putea face comunicări parlamentului înainte de vacanţele de Paşcl, dăca telegraful între Khartum şi Cair va fi în curând restabilit.
Berlin, 24 Martie. —Ducele Pavel-Fre-denc de Mecklemburg-Scverin, frate al Marelul-Duce domnitorii, a renunţată la drepturile sele eventuale la succesiunea Coronei de mare-duce pentru el însuşi şi descendenţii săi în favorea fraţilor săi mal mici şi descendinţilor lor.
Berlin, 24 Marte. — împăratul Vilhelm a conferit ordinul Vulturului Negru d-luî de Giers, ministru al afacerilor streine al Rusiei.
Borna, 2 4 Martie. — „ L’observatore Romano,, Z‘ce că nu e cestia de plecarea apropiată a Papei, dâr de posibilitatea pentru Leon XIII d’a fi într’o Zi forţat d’a pleca din Roma. Epoca acestei plecări nu depinde de loc de Papa, dâr de guvernul italian: Ziua î° care Papa va vedea demnitatea sea prea con promisă, va căuta în altă parte un azil. Dăca Leon XIII a continuat până acum d’a sta la Roma, e numai spre a înlătura Italiei, pe care o iubesce mult, forte mari pagube materiale şi morale.
In Consistoriul ţinut aZI Papa a numit douî cardjnalî şi a preconisat mal mulţi episcop!.
Paris, 24 Martie. — D-nul Mignet, decanul Academiei franceze a murit.
„The Times0 silesce guvernulă d’a da ordine ca să trimetă cavaleria englesă să deschidă drumul de Ia Berber.
Suakim, 24 Martie. —Vineri a sosit la Suakim o caravană care a traversat Kor, dofanul şi Berberul fără a fi nici de cum nelinişcită.
E probabil că trupele engleze vor a-taca din noă mercurea viitore, pe insurgenţii comandaţi de Osman-Digma.
Roma, 14 Martie, — Cea mal mare parte din Ziar® Z1C P^nh acuma n’a fost încă decis nimic positiv asupra reconstituire! cabinetului.
D-l Berti, ministru al agricultureî, in-sistă'pentru ca demisia sa să fie primită, dâr d-l Depretis nu e dispus a se separa de el.	________
InformaţiunI de asâră
De multe ori ne-am plâns de lipsa de orl-ce lucrări statistice, fără cari nici eco-mistul nici politiculă nu pot face nimic serios.
Suntem în posiţiune să anunţăm, cu cea mal mare bucurie, că ministrul instrucţiunii publice se ocupă îu acest moment cu publicarea unul sumar statistic al învăţământului pe anii din urmă. Toţi câţi s’ocupâ de propăşirea poporului vor primi cu bucurie acâstă scire.
—o—
D. I. C, Brătianu, prim-iministru, a plecat astăZl diminâţă la Florica.
—o—
Sâmbătă sera, pe când venia trenul de la Giurgiă la BucurescI, d-na M. Anghelo-vicl din strada Şerban-Vodă, dându-se jos diu tren la Comana şi voind a se sui pe când pleca, a fost călcată şi omorâtă.
Şeful trenului voind a-I da ajutor a fost d’asemenea călcat de tren peste picior şi pe mână. Acesta din urmă se află în căutarea spitalului Colţea,
—o -
Iu privinţa fostului perceptor Zaharia Costescu, aflăm că d-sea a delapidat îu adevăr suma de 12,000 de lei; pe lângă acâsta, s’a mal constatat că d. Costescu incasa bani fără a libera recipisă de primirea lor. Se Z'ce că parchetul a dat un mandat de arestare contra sea.
—	o—
D. Suzzara, consul general al Austro-Ungariei în BucurescI, nu va sosi în Capitală de cât la finele luuel aceştia (s. n.).
—	o —
A sără s’a decis definitiv fusionarea partidului conservator cu grupul aşa numiţilor sincerl-liberall.
Acest nou partid, căruia i s’a dat denumirea de partid liberal-conservator, va avea doul şefi, şi anume pe dd. Lascar Catargi şi G. Veruescu.
ţ) ia rele 1 impui şi Binele Public se vor îutruui într’un singur Z*ar.
DD. L. Catargi şi G. Veruescu aă fost aZl la d. D. Brătianu, rugându-1 să semneze manifestul ce vor publica.
D. D. Brătianu le-a declarat categoric că nu pote semna acest manifest.
—o -
In curând se va înfiinţa un club politic al Ziarului Naţiunea.
Aceste scirî fiind publicate a sără le mal reproducem şi în ediţia de agii diminăţâ.
Londra, 24 Martie. — „Morning Post“ consideră o crisâ ministerială ca inevitabilă şi apropiată.
Important!!
Cetitorii noştri cari doresc a avea iţratis un fiiar Popular precum şi unu (Jiar de mode, ilustrtatu, cu note musicale, să bine-voiasc a trimite o carte poştală cu adresa d-lor |către administraţia Nec[sariuluî, în Bacurescî.
A se vedea pe pagina IV anunciulu Flori! Flori! Flori!
—	Şic că nu este nici un serviciă care să potă autorisa ore-carî profanaţiunl.
—	Domnule!
—	Şi nu sciă să se fi văZ0t vre-odată ca asasinul şă vină sâ turbure repaosul vic-tirpel sâle.
Ducele se apucă cu mâinile de pâr.
—	ŢacI! taci! strigă el înfuriat.
—	A! Raymond... al pentru mine o ură de morte.... şi am meritat’o fără îndoiâlă... dâr nu vel sci nici o detă,... până la ce punct te-am iubit!... Adio! adio!... adio!
Şi, îndreptându-se cu paşi repeZl spre portă, eşi din cimitir, alergând ca nebunul spre rîpele cari, în acea parte, dominaă peste mare.
Raymond rămase încremenit.
Fără a’şl putea da seama de ceea ce se petrecea într’âusul, el simţia că asista la o scenă solemnă.
Un fior rece ca ghiaţa ÎI trecu prin tot corpul şi o sudore rece Îl curgea pe frunte.
In acel moment, şi în mijlocul sinistrei tăceri care domina în jurul seă, au^i o detunătură de armă de joc. Ca printr’un instinct ’şl duse mâinile la pept, ca şi cum detunătura desceptase un ecoă dureros în
ânima lui. Apoi se întorse spre Mibael care se apropia de dânsul.
—	AI auZit ? întrâbă el eu o voce cu totul sdrobită.
—	Da, domnule, răspunse Mihael.
—	Ce o fi|?
—	Cine scie!... vre-un vânător de nopte care vânezâ păserl de mare. Si apoi, urmă intendentul, iâcă aurora începe se apară la orizont şi decă voescl, cred că este timpul să ne veîntorcem la Trouville.
—	AI dreptate. Să plecăm.
Mihael apucă înainte şi Raymond ’lu urmă.
Ori ce ar fi făcut, acesta din urmă nu putea să gonescă din spiritul seu o preo-cupaţiune sinistră care ’l muncea.
Figura paiidă şi tristă a ducelui era tot înaintea ochilor lui şi sgomotul pe care auZise ÎI resuna încă la urechi.
Când ajunseră la locul unde lăsaseră trăsura, Mihail fu coprins de o mare mi rare când observâ că vizitiul care îl adusese nu mal era acolo.
Ce s’o fi făcut cu el?
Fără îndoială, trebue să fi fost prin apro piere.
In adevăr, nu era departe şi când Mihael dede peste dânsu după câte-va minute, vizitiu) îl spuse că, urându-i-se asceptându-I şi sigur fiind că nimeni nu era să fure trăsura şi caii, se duse să fumeze pe marginea mării, şi că acolo fusese martorul uuuî spectacol oribil.
—	Ce spectacol ? întrebă Mihael.
—	N’aţI auZit mal adineaori o detunătură de armă?
—	Ba am audit.
—	E bine... era el.
—	Cine el ?
—	E biue, siuucisul.
—	Ce vrei să Z*cl?
—	O! veţi citi mâine prin diarele din Trouville, continuă vizitiul, nu e glumă. In-cliipuesce’ţl că mâ aflam acolo de vre-o jumătate de oră, fără să mă gândesc la reu,
—	când d’o dată, la lumina lunii, zăresc în vârful acelei înălţimi, pe care o poţi vedea de aci,—un bărbat—uu bărbat ’nalt—precum te văd pe d-ta—şi venea şi se ducea de colo până colo — şi aşa de aprope de marginea râpei în cât de vre-o câte-va ori am voit să-I strig să se dea mal înapoi, să nu cadă în prăpastie.
—	In fine... în fine!
—	In fine !... într’un moment, l’am văZut făcând un pas înainte, ridicându’şl mâna la înălţimea frunţii sele.... apoi glonţul eşi.... şi se duse !
—	CâZu în mare ?
—	In plină mare... şi dâcă n’a murit înainte de a ajunge într’ănsa, apoi de sigur că după vre-o cinci minute trebue să se fi înecat....
Mibael tăcu în timp de câte-va secunde ; apoi, întorcendu-se spre vizitiu, ÎI făcu semn să tacă.
—	Ţi recomand mal cu sâmă ! Z^e el încet şi repede, să nu spui nimic din tote acestea d-lul Raymond.
—	Bine ! voi tăcea.
începuse să se facă Ziuă de tot. După câte-va secunde, trăsura plecă spre Trou viile.
XXVI.
Caseta cu plicul negru
Intorăcudu-se de la cimitir, Raymond, după ce căută să afle cum îl mal era Iri -nel, se răsturnă pe patul său şi îndâtă şi
adormi, căci acâstă nopte plină de emoţiunl ’lti obosise forte mult.
Când se desceptă, era aprope ora unu şi Mihael ÎI spuse că Ludovic Malon venise de două ori ca să ’lti vâZâ.
Raymoud se grăbi să se scole, şi îndâtă ce se îmbrăcă, invită pe Ludovic să intre.
Raymond îndâtă ce văZu pe tânărul docr tor scose un ţipăt de durere.
Ludovic părea forte preocupat şi paliditatea ce se observa pe figura lui proba în destul agitaţiunea de care era cuprins spi-tul săi.
R tymond ÎI eşi înainte.
— Irina! Z^0 eI luându’l de mâini, ce face Irina!...
Fruntea lui Ludovic se limpezi.
Traducere de Cober.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA OE SCHIMBI)
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe ţliua de 13 Martie 1884.
„ NAŢIONALA “
Societate Generală de asigurare în Bucurescî, str Carol I.
	Cump.	V0nd
ic/» Rentă amortisabilă ....	957.	967•
6°/o Renta română perpetuă. . . .	96‘A	94
6°/o Pb . de stat		997-	1007.
6% » Căile fer. rom. regale. . .	103	104
5°/o » Municipale		83 7.	84 ff
IO » Casei pensiuniloru 300 l. .	230	235
5°/o Scrisuri funciare rurale . . .	«27.	93
7 °/o » » » ...	1037*	104
6% » » Urbane . • .	897.	90
G°/o * * *	997-,	1007.
7°/o » » ....	103	1037-,
Impr. cu prime Bucurescî 20 l. Buc. .	33 ■	34
Acţ. B'inceî Naţionale a Rom. 500 l. .	1455	1470
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. .	210	221
» » Rom. de constmc. 500 l.	285	290
» » deasig. Dacia-Rom. SOO l	«90	395
» » » Naţională 2001. . .	260	267
DIVERSE		
Aur contra Argint		2 80	2 95
. » Bilete de Bancă.	2 80	2 95
Florin Wal. Austr. . . .	2 08 7«	2 10
Mărci Cormane. . .	123	1 25
Bancnote francese		99 7*	1007,
Convocarea adunării generale
Consiliul de administraţie are onore a comunica d-lor acţionari, ca conform art. 46—47 din statute, Adunarea generală ordinară a acţionarilăr Societăţii, va avea loc Duminecă 25 Martie (6 Aprilie) 1884 la 2 ore p. ru. în localul Societăţii str. Carol Nr. 9.
Ordinea zilei:
1.	Raportul consiliului de administraţie şi al censorilor, asupra bilanţului pentru exerciţiul anului 1883.
2.	Aprobarna bilanţului şi descărcarea de dat consiliului de administraţie pentru gestiunea sa.
3.	Fixarea dividende).
4.	Alegerea a 3 censorl pentru verificarea compturilor anului 1884, conform art. 49 din statute.
Pentru a fi admis la adunarea generală, fie-care acţionar trebue să depună acţiunile sale, cel puţin cu 5 <Jile înainle de ziua adunării generale.
In Bucurescî, la casa societăţii.
In Iaşi, la d-niî I. Neuschotz et Com. Bancheri.
In Craiova, la d-nul A. M. Stern, agentul principal al societăţii, şi în contra acţiunilor depuse, va primi o adevennţă care va servi tot de o dată şi de bilet ae intrare.
Bu jurescl V Martie ,884,
Preşodintolo, I. Marghiloman.
Estras din Statute. Art. 48. Spre a lace cine-va parte din adunarea generală, trebue să fie proprietar a cel puţin 10 acţiuni, cari daţi dreptul la un vot.—Nic-un acţionar nu va putea întruni mai mult de 10 voturi pentru dânsul şi alte 10 ca mandatar, orl-care ar fi numărul acţiunilor ce va poseda sah va repre-sinta.
Art. 49. Nimeni nu Va putea repre-sinta pe un acţionar, daca nu va fi însuşi acţionar. — Dreptul de votare se va lei gitima prin depunerea acţiunilor în casa societăţii şah la locurile desemnate de consiliul de administraţie, in publicaţia respectivă, cu 4 zile cel puţin mal îna inte'fde ziua fixată pentru adunarea generală.
Societatea Rumâna de Cousirnctirm Si Lucrări publice
Domnii acţionari şi purtătorii de părţi de fondator sunt informaţi că dividendul de 26 lei de acţiune, şi 19 lei 50 bani de parte de fondator, votat de adunarea generală ordinară a acţionarilor din4/io. Martie a cr. se va plăti cu începere de luni, 1 a/a4 Martie a. cr. de la 10 până la 12 ore diminăţa. la presentarea cupdne-lor, în Bucurescî, la Societatea de Credit Mobiliar Român 8, str. Dămnel.
Bucurescî. */• o Martie 1884,
Direcţiunea generala
fţasă in (kl!iipi!ia^“t
pendinţeleşi grădină mare, pe bulevard ispre băî, şi aprdpe de piaţa mare, este y de vânzare. Desluşire : la Câmpina la ' d. Dr. Georgescu şi la Bucurescî Ia d. Burseanu advocată strada Crinului Nr. 15. (bis. Batiştea).
wiflfl Cu caturî <l*n strada WtiSsL ILLSw RahovelcuNr. 14,fiecare cat compus din 9 camere, având intrare deosebită, curte întinsă, dependinţe grajdiă şi şopron este de dat cu chirie de la Sf. George viitor. Doritorii să se adreseze la propietarul lor care locuesre In strada Scaunelor Nr. 32.
TS*	a 1 Casele din strada
D0 încmnat Semi-lunel No. 5,
ce se compune din 4 camere, sus două şi jos bucătărie, odae de servitorii, pimniţă unde p6te Încăpea 10 buţil. Doritorii se potă a-dresa la propieţar Calea Victoriei No. 174, vis-a-vi de ministerul de resbel.
IkA	Noua casă din Str. Sfinţi
IFC lîlClll! llH Nr/< 84. Compusă din şâae camere bine zugrăvite avana souerie electrică şi luminatul caselor cu gaz aere-formă Amatori de a le lua cu chirie se pot adresa la propietară piaţa Sf. Anton Nr. 4
ŢI a "vrOTl rî Q	fabrici do
.Ut/ V	U macardne , una
pentru paste lungi şi una pentru paste tăiate, cu t6te cele trebuitore la fabricarea de macarone, fidea, stelişăre, etc., adică mal multe feluri. Doritorii se vor adresa în Brăila, strada Bulevard No. 91, In curtea fabricel la d-nul Giovanni Stănescu.
De vendare
pnse din 2 odăi de stăpân, una de servitori, bucătărie, pivniţă, etc; fără nici o împrejurare, 1n stare bună, mare parte cu materialul noă şi cu loc de a se mal adăoga Încăperi. Ele sunt 1n Bucurescî, colărea de verde, str. Virgilifi N. 11; posiţia frumăsă, aer curat, apă bună.
De Vânzare
Un loc mic şi unulu mare, In cea mai frumosă posiţiune a oraşului, aprope de grădina Episcopiei cu preţuia moderat. Desluşire la magazi-oulu de marchitănie al d-lul Apos-toleanu (fost Grigoratu) Calea Victoriei Nr. 51, vis-a-vis de grădina Episcopiei,
Be închiriat
EtagiulI, precum şi o prăvălie din Strada Regală Nr. 3.
Ui isrroîrsssiăc
cuuoscînd tot d’odată şi limba Germană şi Frauceză, doresce a ocupa un post de comptabil.
Frăgesime. — Frumuseţe. — Igiena.
Eau de Toilette â 1'OPOPONAKi
ED. PIN AUD
Acestă apa de toalettă, aromatică şi Întinerit6re, este special preparată pentru trebuinţa damelor.
Ea este de o caiitate igienică incontestabilă.
37, Tîoui.kvard de Strasbottrg, 37, PARIŞ.
!!! SE RECOMANDĂ!!!
LOTTERIA
Autorisată de înaltul Guverna
pentru reconstruirea
Bissricei iii orasinl firaila
cn pstroiu'iin
S-ţii Apost. PETRU şi PAYEL
650 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10. >00 lei
Ml biletului este nai 1 leu
Biletele se pot cumpăra de la comitetul lotterieî (str. Bisericel) precum şi de la personele care aii bine-voit să se Însărcineze cu desfacerea lor.
ilf
SIROPUL ZED
are pentru basa principală Codeina şl Tolu ; el inlocueşte Pasta Zed şi poate fa ntrebuinţat pentru a îndulci ceaiurile si laptele copiilor sau bolnavilor; el mai are avantagiul a nu presenta câtuşi de puţin inconvenientele vălămătdre a ie opiului.
Foloseşte de minune in contrairrituţiu-tălor, peptulul si ale pulmonffor, a tnaşelor învechite, bronrhi telor, tusei lua-găresci, euturrhelor, insemnieior, etc. Paris* tirada 22. Dvouot şt U di, tru fia "
TIPOGRAFIA MODERNA
IIIIIIIII1II Ik
fi-l, Sti-nda Academiei, Si-4
Stabilimentul tipogr. efect uf. ză Imprimate pentru autorităţi, 0-vrage scolastice şi sciinţifice, Şiare quotidiane şi hebdomadare in tdte limbele modern — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de risită şi decese, afişe şi bilete de teatrn, precum şi orl-ce alte lucrări atingi!toare de acdstă artă, în diferite mărimi şi colori, etc.
CV3
s=a
p=—.
ca
<*=>
£■—.
e-h
Asemenea se tnsărcinfză §i cu Broşare de cărţi, Cartonate şi-elegant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi ţi eua-lităţl, Obiecte de inginerie, birouri şi cancelarii. Diferitecartonage, etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru moşii, păduri, mori, etc. etc.
î
iimilŢ O pereche lHil ii îl IA I case, com-
de slugi, pivniţă, magazie de zidu, puţ; curtea pavată şi grădină cu diferiţi pomi altoiţi, lângă tipografia mitropoliei, strada Principatele-Unite, No, 38
'Ha inii ■fag s®u închiriat casele V XXLuQjL O mele din Giurgiu str. Câmăraşu, în apropiere de aleiu. Doritorii se pot adresa săă la sub-semnatul, proprie-taru^.or, în Capitală str. Teilor No. 85, sâă în Giurgiîi la d. Ion Dimitrescu, preşedintele Comitetului Permanent. C. Palama,
Sub-semnatul, luând însărcinarea Administrărel acestei cafenell, are ondrea d’a anuncia numerose! săle clientele şi onor. public că va face t<5te sacrificiile' pentru a mulţămi pe visitatorl. ConsumaţiunI escelente şi serviciă prompt, două biliarde cu accesoriile lor nuoî. Bere prospătă de Viena, sosind în fie;care $1-	ROTH
In toate serile SERATA MUSICALA ^	Antreirenonil Cafenelelor Regala si Academiei
Pentru mal multă înlesnire
autorităţile administrative şi comunale pot face cererile pen-trn materialul necesar prin scrisori francate înaintând costul
Tta î -w	a 'f de Ia 23 Aprilie 1884
IaILLAiL u vestita pivniţă-Tunel supranumită Tunelu de Viaţă care are şi o altă pivniţă mare alăturea incăpătore de peste 80 buţil de vin şi care este Bituat în Calea VăcărescI Nr. 22 vis-a-vis de Herăsca. Doritorii se vor adresa proprietarului Ili-e Atha-nasiu Lipatti, în Hanul cu Teifi Nr. 22.
Gradina Eliade
de Iiicliiritit
		
G3 CD cd T‘o Io Q-	Agenţie de Anunciuri în România	Publicitatea 	- 	
	RECLAMI SI INSERTIM, CQMISSÎON SI 1HCASSARI BSUROU -Strada Clemenţei No. 1.-BUCURESCI. Aceasta Agenţie primesce orl-ce anunciuri pentru Zorele din Capitală, din districte şi din streinâtate. Prin învoielele ce le are cu mai toate Zorele, această Agenţie este in putinţă de a asigura persoanelor doritoare de a face anunciuri, un rabat însemnat. Directori : 0. I. BRAILOIU & TH. I. PĂPPAZO&LU.	
	N B. Anunciuriie pentru j'arui Telegraful ae primesc şi 1» acâstă Agenţie.	
« rwi d S T'P °. P°r.îiune de Zi°-
■ 'w wĂiUfewA w şie dm comuna moţeşti, judeţul şi plasa Teleorman, în întindere de 400 pogăne. Doritorii se vor pre-
DE VfeNpARE
compuse din 7 camere, bucătărie, pivniţă etc., ca două faţade, local Mlungime de 36 stânjeni. A ae adresa h
casele din strada Fântânei No. 20 bis,
proprietar: strada levornl No. 69.
a /s. 1		
ti BRUDER KEPICH [1		
i Cel mal renumit 1 DEPOS1TU DE MASINE DE CUSUTU |		
| do tote sistemeh		de tote sistemele
1 HIRBMMiiiai!!! | Cele mai Perfecţionaţi, i MAŞINI 9 E ^ <1 & O 11 S 51 t U i 'cn 15 aparate 1 f6rte Înlesnit6re		Depenâtor automatie.
		Aruncător de suveică.
		Suveica fără trecere a aţei prin găurele. |
		Aşezarea acelor fără vre-o j mâsnrâ.
		Măsurător metric ;i alie coiistrncţiunl nuoî f<5,te sim- , ple şi nractice
I PRECIURILE 1 foarte loieratE		PEEcnmtr,E j foarte moderato i
| Plata se face in rate septemânale seu lunare | Garanţie pe anî. — Inveţâtura gratis.		
11 Depositele	a Bucurescî, strada Şelari, Hotel Victoria; Galaţi, strada Dpmnâscă, lângă Hotel Metropol; Craiova, strada Lipscani; Brăila, strada Mare. \	
		
Flori! Flori! Florii
Numa: pentru 5 lei şi 50 bani se se pote avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori g g forte variate, de cel mal mare efect, * v de o creştere uşoră, ţi de o sigură înflorire, atât pentuu ghiveci ii cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o Îngrijire specială.
Se vinde în Bucurescî ia farmacia I A, Ciura strada Lipscani, la d. Marin Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Ad ministraţiunea Ziarului Necesarul strada Brezoianu No. 32. Bucurescî.
Parfumsrie si Sapunerie
Calea 'Victoriei, vis-a-vis de Palatul Regal.
MARE ASORTIMENT de Parfumerie si de Objecte de Toaleta
10! NU! NU! £ZZ
If
M I rior califugulul Losz pentru a stîrpi |1| ori ce bătătură. Acest balsam este I M Premint cu diplome de către direc-JL1 ţiile medicale ale spitaleloră din sB 1 Viena. Veneţie şi din Lodi, precum şi aprobat de consiliul sanitar din Padova. p	j Balsamulă Califug Lasz cu
L/erilILCat care am tra-tatu bătăturile mele un singur flacon a ajuns ca să le stîr-piască cu totul şi să mă scapă de o bolă‘ de care credeam că n’o să mă mal vindec nici o dată. —Flaconul mare lei 2.
G. Tomaziu, Dorohoiă.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandrin, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", Bucurescî.
Cererile din provincii se faG la administraţia Zidului Necesarul Bucurescî.
IIa jii/iţiiiiitiţ în Grand Bazar de Bu-1/C ilHIUI lai curescl Calea VăcărescI Nr. 26, se află mal multe prăvălii de închiriat de la 400 lei în sus pe an, pentru ori ce comercifi săă meseriaşă, precum şi mal multe odăi apartamente în condiţiunl forte avantagiose. — Doritorii se voră adresa a comptoarul acestui Bazar	10-1.
Grande victoire de la Science
ri
LEPSIE
A yi + Î OTlîl PTl’fTi rilW un rem^de officiellement examinâ, avoue et re-efc&Jil	LJtw UnLlJi commendâ par Ies autoritâs de4la mâdicine, guerit
positivement et radicalement en tout cas la plus terrible de tout Ies maladies.
COMME TOUTE
autre
MALADIE,DES «ERES
L’Antiâpilipticnm est aussi d’une grande importance pour tous Ies personnes, qui en eonsâquenee d’une fâcheuse accoutumence souffrent d’un dârangemeut du genre nerveux et des etats de faiblesse; dâjâ des milliers de malades lui doivent lcur gueri-son un fait incoutestable qui dans beaucoup de journaux du pays et de l’etranger a trouvâ une expresione avouâe. L’Antiâpilepticum est expâdiâ en emballage â 6 fla-cons et l’instruction contre remise pe 25 francs ou remsoursement de poşte.
Le succes est garanţi, seulemeut dans Ies cas extraordinaires une double dose est k prendre. — Commandes sont â adresser au dâpot-general du Dr. KISCHNER.
BERLIN, NW„ Brueken-Allee M V
Preciurilc cele mal moderate
HOTE f,
BULGARIA
Acest Hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate cu totulfi din noă. Asemenea posedă şi ună mare Restaurant cu totă felulă de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdiă pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu PreciurI forte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin mulţămiţl, impunând cea malmare acurateţe şi promptitudine.
trd
Proprietar, 8IFOIU HT/WK.
Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro
JOUl 15 MARTIE 1884
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ANUL XV No. 8547.
ABONAMENTE
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un ar . . Lei 24
„	şăse	luni	....	„12
„	trol	„	■	■	■	■	„	7
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . Lei 30 „	şăso luni....	„15
»	trei	„	.	.	.	.	„	8
PE STRU STEEINfiTATE
Pentru un an..........Lei 40
„	şăse luni ...	„20
-	trei	„	.	.	.	„12
Abonamente ee fac la 1 si 15 a Ge-cfirel Iun
ANUNCIURI ŞI RFCLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b. RECLAME, pe pag. III 1 leu; de pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei. Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilă.
Epistolele nefrancate serefusă; ar-• ticolil nopublicat.i se ard.
IN STREINETATE A SE ADRESA
Pranoia Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Engine Micoud, 81 Fleet Street. E. C.
Austria. Hassenklewcr, et Oomn. Ungaria. 7). Moritz Wiest, in Buda-Pest. Servitenplats.
V
n
&

Redacţiunoa Str. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str, Academiei No. 24-.
SOIRI TELEGRAFICE
(Dup6 fiarele străine)
Berlin, 24 Marte. — ţ)iarul Post anunţă că împăratul, cu ocasiunea sărbâriî nas-cerii, a vorbit mult cu biuroul Reichstagului în privinţa desbaterilor ce au avut loc asupra legii socialiştilor în parlamentul german, declarându-se f6rte puţinii mulţumit; liniştea din afară, ar fl Zisă împăratul, nu trebue luată drepţii siguranţă reală. In convorbirea cu corpulii diplomatic, împăratul n’a atins cestium politice. La prâmţulCi datu de principele Bismarck, lordul Ampthil,'decanul corpului diplomatic, a rădicat un toast pentru toţi capii de stat represintaţî aci.
Petersburg, 24 Martie. - Aniversarea nascerii împăratului german a fost serbată aci cu cea mal mare strălucire; s’aii dat un prâmţ de gală şi un bal la care aii luat parte 700 persdne. Atenţiunea tuturor se îndrepta asupra contelui Herbert Bismarck şi scriitorul'Spiel-hagen. Aceşti doul din urmă au luat parte şi la prânzul societăţei lucrătorilor germani „Palme", unde Spielhagen închină un pahar pentru împăratul Vilnpim ca părinte alNiteratureî.
Paris, 25 Martie. — lemps publică o depeşă din Ha-Noi, după care generalul Millot se pregâtesce pentru atacul for-tereţel Honghoa. înaintarea repede a Francezilor dovedesce că în acăstă regiune sunt stăpâni. E de trebuinţă să se ocupe Tonkinul întreg. E o mare gre-şală a crede .că ocuparea Deltei e de ajuns. Tote drumurile spre China tre-buesc ocupate, prin urmare şi |fortăreţa Lang-Son.
— Rochefort a presidat un mare mee-ting pentru lucrătorii de mine din An-zin. El vorbi mulţimel în favorea greviştilor. Un delegată al acestora <|ise: „Se fac încercări să ne depărteze de republică (de sigur că alusiunea e făcută la monarchiştl), dăr, de cât să facemu acăsta, mal bine vom muri de fome strigând : Trâiescă Republica! „Aplausefur-tundse au acoperit aceste cuvinte.
Cracovia, 25 Marte. — Se <|ice că generalul Gurko, actualul guvernator alb Poloniei, va fi numit ministru de răs-boiu în locul d-lul Wannovsky; pentru guvernământul Poloniei se vorbesce de generalulu Drenteln şi principele Don-dukoff Korsakoff.
Roma, 25 Marte. — fiarele Diritto şi Stampa <|ic nu e nimic positiv în privinţa formării cabinetului. Ministrul de agiicultură nu voesce să 'şl retragă de misiunea cu nici un preţ; acăsta numai ţine în loc pe d. Deprettis.
Atena, 25 Marte. — Animositatea dintre guvern şi oposiţiune a crescută în-tr’atât că partisanii d-lul Deliany aă părăsit Camera; şi ceH’alţi membri al o-posiţiunel, afară de cinci, s’aă retras. Oposiţiunea va face apel la popor. Lucrările Camerei însă nu vor suferi prin acăstă retragere, de vreme ce numărulu deputaţilor rămaşi e mal mare chiar de cât cel regulamentar.
S.-Petersburg, 25 Martie. - O mulţime de agenţi poliţieuescî sunt trămişî în streinătate pentru a descoperi acolo pe Degaieff şi tovarăşii săi. Poliţia crede că omorîtpriî col. Sudeichin aă trecută oceanul şi se află acum la New-York, de unde estradarea lor este absolut imposibilă.
Sora lui Degaioff fiind şi ea arestată împreună cu vr’o 70 inşi, după o anchetă rigurosă aă fost trimişi în esilă. Nici unul din aceşti omeni însă n’a a-parţinut societăţilor secrete şi n'a ştiut nimic în ceia ce priveşte omorul.
A se vedea Ultime ScirI pe pag. III.
BOCDRESCI, MERCORI14 MARTIE
Miceam alaltă-erî că teren de înţelegere nu p<5te esista pentru oposiţiunea multicoloră. Aveam în vedere principiile, când vorbeam ast-felu, nu interesele. Ne amintem că anul trecut, când se uniră pentru întâia 6ră sincerii liberali cu sincerii reacţionari, d. Dumitru Brătianu iţise într’o <ţi d-lor Yernescu şi Cogălni-ceanu: „rău aţî făcut, de v’ati uniţii cu Catargiu!..
Am fost miraţi de atitudinea ul-teridră a bătrânului luptător de la 48 ; ne-am esplicat’o însă prin pasiunea cu care vorbea şi lucra de cât-va timp.
Acum, alaltă-sără, d. Dumitru Brătianu a făcut un act pe care nu’lh pote săvârşi de cât un om de principii : d-sea a refusatu să subscrie pactul oposiţiuniî. Anunţarăm la ultimele scirî de alaltă-erî că contopirea Timpului şi Binelui Public s’a otârât definitiv sub direcţiunea, d-lor Lascar Catargiu şi George Vernescu. D. Brătianu a refusat să intre în a-cestă firmă.
Faptul petrecut şi anunţat alaltă-erî ne dă pe deplinii dreptate. D’o parte interesele s’aii aliat; de alta, principiile, n’ati putut să cedeze.
Am promis să ne ocupăm cu a-tacurile Naţiunii; lăsăm dăr d’o parte incestudsa unire sevărşită alaltă-erî, pe care autorii el aii făcut’o de si cur gândindu-se la vechiul adagiti: audaces fortuna juvat.
„Programa năstră, ţlice Naţiunea, este respectul Constituţiuniî ş’al legilor, sincera lor aplicare, probitatea şi onestitatea administraţiuniî.
„Mhjlăcele, pentru ajungerea scopului, sunt cele legale.1'
„Tot-d’ăuna, de4la apariţiunea năs-tră, am susţinut acăstă programă; suntem convinşi ş’acum, ca şi în trecut, că numai respectul legilor ş’al legii legilor, păte nasce bune starea, mulţumirea şi propăşirea nă-mulul românesc.
„Tot-d’a-una am susţinut că în ad-ministraţiune trebue să domnescă moralitatea, dreptatea, egalitatea fa-ciă cu toţi cetăţenii.
Păte fi cine-va care să susţie con-trariulh, care să crădă că nedreptatea va duce poporul român la liman ?
Şi cu tăte acestea, Naţiunea va declara ori când că nu ne putem înţelege.
Dâcâ lucrurile ar fi aşa, situaţiu-nea s’ar părea straniă orî-căruî cugetător; pentru orî-cine trebue să esiste o causâ a ne-inţelegeril în a-fară de principii, în afârâ de programă.
Cercetând cu Naţiunea împreună starea năstră de astăzi, căuşele cari ’î-ah dat nascere şi înlănţuirea lor istorică, suntem convinşi că acestu organ nu va găsi nici un motiv de acusare. Starea de aţii însă suscită pasiunile, cari orbesc şi înlătură orice diseuţiune seriăsă şi folosităre.
Din organisarea actuală, două ramuri mal ales sunt câmpul de bă-tae: sistema electorală şi adminis-traţiunea.
In prima parte, constatat e că supt tăte guvernele s’ah rădicat plângeri ; cârmuitoril din tăte timpurile au fost calificaţi în modul cel mal rhh... cel mai desgustător chiar. După o lungă esperienţă, după multe su-ferinţî din partea tuturor partidelor, liberali şi conservatori ah ajuns la conclusiunea că rea e legea chiar, că într’ănsa stă causa tuturor relelor. O dătă curentul fprodus, el s’a lăţit cu puterea adevărului şi,' Camere şi guvern, ah hotărît revisuirea
Constituţiunel. Dăr, lucrurile nu merg aşa repede cum dorim cu toţii; aşa este. Acusările însă nu vor fi temeinice de cât atunci când lucrarea va începe şi se va dovedi că e greşită săh rea.
Al douilea cal de bătae, a fosth, este şi va 11 administraţiunea pe cât timp nu va fi transformată şi pusă pe base sănătăse.
Am fost şi suntem dintre acel cari recunosc răul când esistă; nu ne-am mărginit insă să acusăm pe cârmuitori pentru tăte nedreptăţile, considerând o asemenea procedare ca necorectă, ca nefolosităre. Ne-am silit tot-d’auna să căutăm căuşele răului şi să le combatem.
Şi dăcă am începe, împreună cu Naţiunea, acestă anchetă, am vedea că nimeni nu e vinovat de reua stare a administraţiuniî năstre. Evenimentele ultimelor două decenii ah fost atât de însemnate, ele au absorbit într’atât forţele şi atenţiunea tuturor, în cât multe goluri neumplute, multe răni nevindecate ah rămas.
Dar, pentru o asemenea stare, păte fi făcut răspunzător un cabinet ? Mal ântăl, nu aceşti opt ămenî ah ţinut în mâini destinele ţărel de la 48 şi pân’acum; ş’apoî asupra cui cade vina că o naţiune întregă n’a putut împedeca o mână de ămenî de la rău, chiar când aceşti ămenî ah puterea în mână ?
Ori ce ar <ţlice oposiţiunea, unită săh disidentă, va trebui să recunăscă că nu numai legile năstre nu sunt perfecte, dar nici moravurile, nici cultura.
Ş’aceasta, ori-cine o scie, nu se schimbă cu acusâri înveninate, ci cu muncă sinceră şi stăruităre, produsă de naţiunea întrăgă.
——----------«»—------------------
De doue c|ile fiarele streine se ocupă de plecarea Papei din Roma şi Italia. O depeşă ne-a comunicată chiar că două congregaţiunî, a Propagandei şi cea a afacerilor bisericesc! estraordinare, s’aă ocupat cu acăstă chestiune ş’aă supusă Papei un raport ale cărui conclusiunl nu se cunosc.
Presa clericală francesă se ocupă ZU_ nic cu acăstă eventualitate. Diarul Union
a
(Jice că e in stare să anunţe, după soirile ce a primită, că planulă d’a părăsi Roma, otărlt anul trecut, n’a fost nici o dată părăsit cu desăvârşire. La acăsta Pester Lloyd (|ice că nu pote fi părăsit un plan care nici o dată n’a fost concepută. Afacerea Propagandei, ori cât de neplăcută ar fi Vaticanului, nu pote provoca o asemenea crisă.*
Cu tăte aceste, e curios a sci unde se va duce Papa în casulu când ar părăsi Italia. In tătă Europa, nu esistă de cât două ţări care să pătă primi pe infailibilul urmaş al S-tuluî Petru ; aceste ţări sunt Francia şi Austria. Viena păte primi pe acest exilat de bună-voe, fără nici un inconvenient. Nu tot acelaşi lucru se pote spune despre Paris, în care Papa n’ară putea sta nici o di; când se va oţărî pentru Francia, capul bisericei catolice va trebui să se mulţumescâ eu vr’un oraş din provincie; şi din aceste Avignon are mai multă şansă, de ăre-ee Papii aă mai stat aci in exil.
Dar, ori unde s’ar duce, Papa ară renunţa prin plecarea-î din Italia, la pretenţiunile pe care le susţine acumă cu îndărătnicie şi care îî amărăsc viaţa-E mult mai probabil der că Papa va renunţa la aceste pretenţiunî, mulţumin-du-se cu domnia spirituală, pe care nu ’I-o dispută de cât sciinţa.
— Tribunalul regal din Cristiana, Zice Neue freie Presse, condamnă cu multă grabă pe toţi misiştriî norvegiani. Cu fie-care condamnare se apropie momen-
tul formărei unui noă minister. Tăte încercările făcute până acum în acăstă priviuţă aă rămas însă zadarnice. Fostul Ministru Broch a refusat să i6 mos-cenirea d-luî Selmer. Consulul generală din London, 'Richter, a pus ca condi-ţiune primirea în minister şi a câtorva membri din stânga, condiţiune pe care regele a respiDS-o. Advocatul Stâng fiul fostului şef al dreptei în Storthing, voi să alcătuiască un minister de luptă, der n’a isbutit din causa neînţelegerilor ce esistă între conservatori.
Conservatorii moderaţi se daă de oste-nelă să aplaneze conflictul [constituţional. Consilierul Motzfeldt a avut acestea o întrevorbire cu preşedintele Storthingulnî d. Sverdrup. Motzfeldt a convorbit apoi cu regele şi ’î-a dat să înţelegă că nu esistă [nici o altă eşire de cât cedarea la cererile maiori ţâţei norvegiane.
— In Englitera partidele sunt ocupate acum cu bilul pentru reforma legii elec" torale, din care causă starea din Sudan a fost respinsă acum în al duoilea loc al preocupaţiunilor.
pe acest preiect stimat şi iubit de toţi locuitorii acelui judeţ.
—o—
Se asigură că individulă Gheorghe. Teodor, autorul furtului prin spargere de la Hagi Dracu din Galaţî, s’a prinsă la Brăila.
—o —
Acjî înalta Curte de Casaţie va judeca cererea banditului Măgăreţă de a se conexa procesul săă de la Curtea cu juraţi din Ialomiţa cu acela care este pendinte la Curtea cu juraţi din capitală, pentru ca amăndouă să se judece aci. —o
Comitetul filantropic din Tulcea a ales o comisiune din sinul său, compusă din d-nii Paul Stătescu, Dimitrie Capeleanu, Franţ Flam, Ornştein şi N. Atanasescu, pentru a împărţi la săraci sumele ce s’aă adunat din balurile de caritate ce numitul comitet organisase în timpulă carnavalului.
Acăstă comisiune în filele de 3, 4 şi 5 curent a distribuit la mal bine de 300 săraci suma de aprope 1400 lei.
— o—
INFORM AŢIUNt
Ieri curtea cu juraţi din Galaţi a condamnat la câte patru ani închisore, pentru tâlhărie, pe indivizii Sandu Muntănu, C. Breţanu, G. A. Popa şi C. Pârvu.
—o—
La 20 Martie, scrie diarul Galaţii, se va judeca la Curtea de Conturi revisui-' rea cerută de d. G. Volenti, fost primar al Galaţilor în anul 1875, fiind că e condamnat la plata sumei de 71,786 lei, ce a eliberat d-luî Eliad fără ca mal întâiă să primăscă d-sa acţiunile pentru acea valore.
Comuna Galaţii va fi representată prin ajutorul de primar, D. I. Nicolaă.
Mâine, 15 curent, la ora 8 săra, d-nu C. Dumitrescu va ţine o conferinţă în sala Atheneuluî. D-sea va vorbi despre Preţul vie ţel.
—	o—
Şilele acestea voru înceta de a mal apare Ziarele Timpul şi Binele Public, şi în locul lor va eşi la lumină un noă Ziar întitulat România, care va servi de organ al coaliţiei aşa numiţilor liberali sinceri cu conservatorii.
Clubul Binelui Public se va desfiinţa şi numeroşii boeriţî din localul d-luî Pache Protopopescu vor trece la clubul conservator unindu-se cu aşa pretinşii adevăraţi boerl.
Redacţiunea noului Ziar, Bomânia, va fi tot în localul Binelui Public şi personalul acestui din urmă nu va fi schimbat ci numai sporit cu o parte din personalul Ziarului Timpul.
—o—
AZI fiind a treia aniversare a procla-mâreî Regatulni stradele sunt împodobite cu drapele tricolore.
La 10 ore s’a oficiat un Te-Deum la Mitropolie.
—	o—
D. Ion Ghica, ministrul nostru plenipotenţiar la Londra, plăcă Z'ieie acestea la postul său.
—o—
D. C. Creţulescu, care a câZut victima unei băle grele, se află mult mai bine.
—o—
Din Constanţa se scrie Ziarui Posta din Galaţî, că un număr însemnat de cetăţeni din acel oraş, de tăte naţionalităţile şi condiţiile, întristaţi în urma sgomotului despre permutarea d-luî G. Grămăticescu, prefectul judeţului Constanţa, ca preşedinte al curţel apelative din Craiova, a adresat o cerere guvernului prin care îl rogă a nu permuta
Guvernul avend intenţiune de a supune Camerilor legiuitore un proiect de lege privitor la esploatarea căilor năstre ferate, a însărcinat pe d. I. Calendero, preşedintele consiliului de administraţie a căilor ferate de a elabora acest proiect de lege.
D. Calendero a avut deja câte-va conferinţe în acăstă privinţă cu d. ministru Dabija şi G. Cantacuzino.
—	o—
D-nil Petru Stoicescu şi G. Triandafil sunt aleşi consilieri de administraţie al societăţei de Credit Mobilier Român.
—	o —
Consiliul comunal din Iaşi a autorisat prin votul săă contractul cu d. Daste inginer idraulic, representant al casei Claret-Lilluz din Paris şi al companiei generale a conductelor de apă din Liăge. convenţiunea este deci încheiată.
—	o—
Suntem informaţi că, după iniţiativa d-lul Marcu Antonio Canini, cunoscutul filo-ro-mând şi profesor de limba română la scola superioră de comerciu din Veneţia, s’a instituit în acel oraş un comitet pentru a strânge mal multe cărţi şi a-le trimite apoi la biblioteca centrală din BucurescI, ca semn de viă simpatie pentru naţiunea română.
Tot din iniţiativa d.lul profesor Canini, se vor institui asemenea comitete în cele mal mari oraşe din Italia,
—	o—
In oraşul Tulcea, scrie Ziarul local Tulcea, s’a dat în sera de 9 Februarie trecut un bal strălucit de către comunitatea locală elină în folosul scolelor eline.
Balul a reuşit pe deplin.
El a produs suma de 2194 Iei, din care scoţândurse cheltuielile a rămas un produs net de 1750 lei.
D. Diagumis, ministrul regatnlul elin, fiind invitat prin consulul local de a asista la acest bal, a adresat comunităţii o telegramă prin care ’şl esprimă regretele sele că din causa unor împrejurări independinte de voinţa sea, nu pote lua parte la acestă serbare.
Intre alte multe notabilităţi din localitate, aă luat parte la acest bal, după cum ne spune Tulcea, d. şi d-na Paul Stătescu, consulul austriac d. Ielinek şi bunul consul al Rusiei d. Celebidache.
Acest bal care s’a început la 9 ofe sera s’a terminat a doua Zi la ora 8.
La ora 2 s’a servit o cină luxosă la care s’au ridicat mal multe toasturi.
—x—
Ni se trimite următorea scrisore de d. Schurmann, privitore la nisce sgomote false, cari să şoptesc:
Subscrisul declar că nici o dată nu ’ml-am permis de a ameninţa pe d. căpitan Labo-
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAPHUL
vâri şi că prin urmare tote sgomotele răspândite In acâstă privinţă sunt falşe. Mal adaog că, dâcă într’un moment de vivacitate necugetată, am scris său spus vre-un cuvânt insultător d-lul Lahovari, îl retractez cu totul cerându’t cele mal umilite scuse.
Spre credinţă am semnat presenta decla-raţiune pentru ca d. Lahovari să p6tă în tot-d’auna desminţi sgomotul răspândit in acâstă privinţă, sgomot pe care Încă o dată îl declar de falş şi calomnios.
25 Martie 1884.	Schumann.
-------------«*-—*»--------
SCRISORI DIN BULGARIA.
(Corespondenţa pârtie, a Telegrafului)
Sofia, 9 Martie 1884.
Adunările liberalilor —Caravaloff şi Zancoff-Sloveicoff, SuknarofT, Radoslawoff- Cantacusino
filele trecute s’aă adunat aci delegaţii biurourilor liberale, şi adunările ţinute în decursul unei întregi săptămâni aii fost fdrte sgomotose. Resultatul do-bîndit până acum e forte trist: căci s’a dat pe faciă într’un mod eficaciu ruptura ce esistă între ambele’fracţiunî ale partidei, care încă anul trecut compunea un corpu înreg. Primo cearta între şefii partidei moderate a d-lui Zancoff şi şefii partidei liberale puţin mal avansate, care ţine pentru păstrarea în întregul sel a Constituţiunel ;;de la Târnova ajunsese la'culmea sea; secundo învederată este că îmăciuirea nu se va putea face de cât pe basa unoră concedărl reciproce, destul de durerdse pentru ambele frac-ţinuî. Aşa fiind, pacea nu va fi durabilă şi de sigur că catastrofa imediat va urma după unirea ambelor fracţiuni.
D. Dragan Zancoff, uniculu om care vede limpede situaţia politicei esterne, singurul care a ssrutat adâncimea prăpastie! în care voesce să cufunde principatul guvernul de la Petersburg, al cărui agenţi lucreză cu mare măiestrie în tâtă peninsula balcanică, singurul Zancoff dicu, pâte, în momentulujde faciă a menţine sus şi tare dreptul leului încoronat, ameninţat de un nou atentat pregătit de omenii din Rusia. Am avut în măinele mele un ordin secret al generalului Cantacuzino adresat către oficeriî ruşi în care li se ordonă de a nu se o-cupa cu politica internă a principatului „şi a fi tot-d’a-una fideli în acestă privinţă ordinelor ce vor emana de la agentulă Rusiei şi ministruljde resbel.“ Mărturisim că asemenea stare de lucruri nu mal pote dura lung; că ţăra nostră avândă chiar în capul armatei sele nisce streini, cari sunt gata a îndrepta baionetele dru-jinilor în pieptul unul popor ce va apăra drepturile sâle cetăţenescl —nu pote dura şi că suntem datori a ne preocupa de situaţia creată nouă de mîntuitorul nostru grosolan D. Zancoff văzând că nu va isbuti'.de a îndupleca pe alegători de a-f da o cameră dorită şi care intrându în curentul ideilor săle nu va merge mal de parte în cestiunea revisuireî Constituţiu-nei sâă, şi mal rău, va menţine Constitu-ţiunea de la Târnova în totalitatea sea, se înclină spre depărtarea termenului convocărei adunăreî derevisuire. Acăstă înclinaţiune a produsă impresiune forte favorabilă asupra poporului; biurourile care au trămis aci delegaţii săi s’au pronunţat pentru împăciuirea ambeloru co-rente şi ietă-vă resumatul hotărîreî luate în ultima adunare:
FOIŢA „TELEGRAFULUI"
F1J3JRKE ZAOONNB
61
MISERABILII
MEMORIILE UNUI COMISAR DE POLITIE
—	Irina este cu totul afară din pericol, răspunse el cu un surîs; liniscesce-te, a-mice, că astă sără o vel revedea şi vel putea să’I vorbescl. Ea ânsă’şi doresce sâ’ţ1 vorbescă.
—	A! ce temere ’ml al inspirat când te vă^ul, (Jise Raymond.
—	Dâr pentru ce?'
—	Apoi te văgul atât de lngrijat.
Ludovic făcu un semn afirmativ.
—	Al dreptate, răspunse el... In adevărat]! de diminâţă s’au petrecut nisce evenimente. Am asistat la un spectacol care m’a mişcat forte mult.
„Luând în vedere, că desunirea partidei liberale se află basată pe simpla cărtă a şefilor [partidei, dd, P. Caravaloff şi Zancoff, adică ce e acelaşi lucru pe certa biuroulul central şi ministeriu.
Avend în vedere că politica d-luî D. Zancoff e anticonstituţională şi că d-sea a dat probe vădite că nu e de loc om de stat constituţional;
Având în vedere că din altă parte d. Caravaloff din contra e un om politică care s’a educat sub regimul constituţional, căruia a rămas fidel;
Biuroulu centrală al partidei liberale crede de neapărată trebuinţă pentru propăşirea ţărel împăciuirea acestorO duoî 6menî, cari fiind la cârma ţărel vor sci a se complecta unul pe altul.
E>. Krdjieff luând după acesta hotărîre a biurourilor unite cuvântul a propus a-dunăreî ca ea să trămită o delegaţiune la Zancoff rugându-1 ca d-sa să fixeze alegerile noul pentru diua de 25 Februarie, iâr camera legiuităre să se adune pe la 25 Aprilie.
Propunerea a fost primită şi delegaţii aă conferit cu primul ministru. D. Zancoff a consimţit la propunere, dâr a pus o condiţia sine qua non, ca biuroul central al partitei liberale să fie disolvat, alegendu-se unul noii.
Condiţiunea fiind grea, a jignit pe dd. Caraveloff, Slaveicoff, Suenaroff, Rado-slavoff şi alţii intr’un mod aşa de simţitor că împăciuirea care avea să se facă, iarăşi a devenit imposibilă.
Adunarea delegaţilor făcu apoi o nouă încercare trămiţând la Zancoff o nouă delegaţiune compusă din 9 membri şi din care au făcut parte Stambuloff, Caraveloff şi Slaveicoff. Acăstă delegaţiune a întrebat pe d. Zancoff pentru ce d-sea nu voesce convocarea adunăreî pentru 25 Aprilie, iar Zancoff a refusat să res-pun<]ă, declarând câ în cearta primej-diosă pentru un stat neconsolidatu ca Bulgaria cu Rusia, d. Caraveloff, cu a ţâţările sele a agentului rus d. Ionin a făcut un mare rău ţărel, acăstă conduită a d-luî Caraveloff d. Zancoff nu o va ierta nici o dată inteligentului şef ală partidei liberale ruso-file.
Iată der pe scurt cele întâmplate. Stăm forte răii, căci Rusia va răsturna de sigur ministerul Zancoff, dâcă în acest minister nu vor intra elementele simpatice el.
In viitorea mea corespondenţă vă voi vorbi despre o convorbire ce am avut cu d. P. Caraveloff.	Ivanovici.
-----------	iim.ii	----------
Primăria urbei Giurgiu
Besboiul Weiss, în numărul săă de la 10 Martie, publică un mic articol întitulat: Consiliul comunal dl urbei Giurgiu.
Articolul este îndreptat contra majorităţii membrilor consiliului comunal şi special contra primarului Rosse Stefănescu.
Intre altele, în acel articol, se £ice:
„D-niî consilieri Lazăr Anghelescu, An-ghel I. Ulubeanu şi Ghiţă Dumitrescu ’şl aă dat demisiunea, nevoind ca prin presenţa lor în consiliă să se crâ<|ă că împărtăşesc vederile majorităţii ce ’şl-a format d. primar şi care îl urmeijă orbesce.
„Nepăsarea în administraţiunea intereselor comunei şi rîsipa (ca să nu <]icem' mal mult) a banilor publici, face pe orăşeni să privâscă cu desgust o majoritate aşa ser-
—	De unde vil acum?
—	Viu de la castelul ducelui.
—	D-ta! şi pentru ce al fost acolo ?
—	Am fost chemat.
—	Pentru duelul nostru?
. Ludovic dete din cap.
—	O! acest duel nu va mal avea loc, răspunse el.
Raymond se uită la dânsul mirat.
—	Pentru ce?
—	Pentru că adversarul d-tâ)e a murit!
-r Ce ^icl?
—	Sun aprope două ore de când am fost chiemat la castel.... şi am găsit acolo pe duce pe care tocmai ’lă aduseseră.
—	Dâr cum s’a întâmplat acesta ? de ce fel de morte a murit ?
—	Aceia pe cari ÎI am întrebat ’ml au afirmaţ că afi găsit pe duce pe ţărmul mării, forte oribil desfigurat; şi numai graţiă unor hărţii ce s’au găsit asupră’î s’a putut stabili identitatea sea.
—	Atunci dâr s’a înecat ?
—	Ast-fel cred acel omeni.
—	Dâr d-ta, doctore...
—	O! eă, răspunse Ludovic, nu pot a-vea nici cea mal mică îndoiâlă.
vilă, care, chiar când i se constată un abuz, se mărginesce a i]ice: ce s’a făcut s’a făcut, trebuie să plătim.
„Se fac lucrări a căror utilitate este fârte problematică, âr adevăratele trebuinţe ale oraşului sunt uitate. încă până astăţjl nu s’a luat nici o măsură pentru pavarea oraşului, de şi fostul consiliu a cheltuit 27,000 lei pentru niveliment."
Ne pare răft că confraţii noştril s’aă făcut ecoul unor pasiuni locale şi aă că<Jut într’o erore din cele mal mari. Ginrgiă nu este nici Dorohoiul nici Severinul ca se le fie imposibil a putea constata lucrurile la facia locului. N’aveafi de cât să se puie în tren duminica de diminâţă şi să se întorcă sâra, şi de sicur, mal cu sâmă directorul acelei fol, care a şe^ut prin Giurgiu acum câţl-va ani, va putea constata câte însemnate îmbunătăţiri s’au făcut îu acel oraşu sub administraţia d-lul Rosse Stefănescu. Nu mal cunâsce cine va Giurgiul, aijl, din ceea ce era subt altă administraţiune comunală. O sumă de strade s’au şoseluitu şi pavat.
Ar fi putut iârăşl constata cât de neîntemeiată este acusaţiunea de rîsipă şi de acel alt-ceva mai mult. Din contra, dâcă se pote acusa de ceva d. Ştefrnescu, este că prea e sgărcit cu banii Comunei. Dâr mal bine sgărcit de cât prea ehieltuitor, ca vechil primari diu Galaţi, Brăila Craiova şi chiar din Giurgiu.
Asociatule cooperative la Elveţia
In Elveţia esistă în momentul de faciă 123 de asociaţiunî cooperative de consumaţiune avend de scop d’a suprime cât posibil este mal mult intermediarii oneroşl dintre productore şi consumatore.
Ceva mal mult de două treimi din a-ceste asociaţiunî se află în Elveţia germană, restul e in Elveţia francesă.
Cantonulă Zurich are 23 societăţi, Berna 17, Saint-Gall 17, Neuchâtel 12, Gloris 11, Vaud 9, Grisons 6, Lucerna 5, Argovia 5, Appenzel-Exterioră 3, So-leura 3, Friburg 2, Bâle-Campagne 2 Schaffhouse 2, Thurgovia 2, Geneva 2, Bâlle-Yille 1, Zug 1. Nu esistă de locu asemenea asociaţiunî în Schwytz, Uri, Unterwald, Appenzell-Interior, Tessin şi Valais.
Crearea tuturor acestor societăţi, afară de 9, este posterioră anului 1860, şi e de observat că numărul celor cari au fost fundate în perioda decenală de la 1871 — 80 nu se ridică la mal puţin de 68. Anii cari au urmat imediat resboiul Iranco-german aQ fost mal cu sâmă îmbelşugaţi în întreprinderi de acest fel.
26 de asociaţiunî se dedau esclusivu sâil mal mult la fabricarea pâneî, 2 seu 3 numai la căsăpie; 4 ţinu mal multă încălţăminte, 2 haine, 1 sâă două lînă-riă, 1 legume ver^I, 1 esclusiv lapte.
Cât despre capitalele de cari dispună âcă ce resultâ din o anchetă făcută în acest scop:
109 societăţi aă dovedit un capitală în acţiuni de 1,973,779 fr.; 83 societăţi fonduri de reservă cari se rădică împreună la 722,528 fr.; 9 societăţi aă emis obligaţiuni în sumă de 430,921; adică în total 3,123,228 ir., cari repre-sintă sumele întrebuinţate în ceia ce se numesce în Elveţia „cooperativa distributivă."
Cât despre mişcarea comercială, 85 de societăţi aă făcut cunoscute cifrele vin-(Jăriloră lor din ultimul eserciţiă anual.
Acestă cifră variată de la 9,236 fr. pentru cea mal mică dintre ele (Rudlin-gen, cantonul Schaffhouse) şi penă la 2,155,872 pentru cea mal importantă (Zurich). Totalul sumelor se ridică ia 12,468,754 fr.
Evaluând la 830,000 fr. (cifră fdrte modestă iaciâ cu ceia ce pdte fi in realitate) transacţiunile celor-l-alte 38 societăţi cari n’aă dat scirl în acestă privinţă, ajungem la un total de treisprezece milione de fr. de afaceri anuale !
Acâstă cifră de 13,000,000 represintă pentru elveţianl o economie anuală de cel puţin 1,560,000 fr.
Cât despre folosele morale ale sistemei ele sunt necalculabile.
Cât ar fi de dorit ca asemenea asoaa-ţiuni să se înfiinţeze şi in România, unde se scie ce neonestă speculă fac în genere intermediatoril dintre productorl şi consumatori!
D1JN ŢARA
O sinucidere. — In (Jiua de 3 Martie Toma Mocanini din comuna Ghidigeni, judeţul Tutova, s’a împuşcat cu un re volver în tâmpla drâptă, din care causă a şi încetat din viâţă.
*
Lupi turbaţi. — In diminâţă de 7 Martie, duoî lupi, presupuşi a fi turbaţi, aă muşcat în fuga lor pe Ion T. Taşcă şi pe un copil al lui Sandu Vârgolici din comuna Bălăbănesc!, judeţul Tutova. *
Un accident. — Dumitru Gheţa din oraşul Giurgiu ducându-se în <]iua de 8 Martie, se scoţă nisip în comuna Bălă-noia, judeţul Vlaşca, a că<]ut malul peste dânsul şi a încetat din viâţă.
Desordinea de Ia gimnasiul Alexandru cel Bun. — In privinţa desordinel de la Alexandru cel Bun din Iaşi, despre care am vorbit şi noi Ţiarul. iaşian Liberalul scrie că ea a provenit din urna ătorele împrejurări:
Un elevă al clasei a IY-a, numit Ya-siliu Eugenie fiind dat în judecata con-terenţel şcolare, pentru necuviinţî şi insulte adresate profesorelui Vântu şi fiind deja ertat penă acuma de 2 orî, mal mulţi elevi din clasa IV-a au găsită de cuviinţă să mârgă în corpore în cancelaria scoleî şi să câră ertarea acelui e-lev. Fiind invitaţi a se retrage din cancelarie, el s’au grămădit la uşă aşteptând eşirea profesorului Vântul pentru a-i cere din noă ertarea. De acolo s’aă coborîtu la porta scâleî unde după ce aă fluerat pe un alt profesor care eşia din scâlâ aă încongiurat pe profesorul Văntu, a-meninţânduTu cu bătae la casă dâcă le vor reîusa cererea. Abia scăpând în trăsură, elevii s’au luat după el la locuinţa sea, unde l’au insultat în modul cel mal grav faţă cu trecătorii. Apoi sâra iarăşi aă mers la locuinţa lui, insultându’lă şi ameninţându’lă cu bătae de unde apoi s’au retras cutreierând stradele şi făcând scandal prin localuri publice de unde ’l au urmărit poliţia.
Pentru tote aceste fapte fiind daţi judecăţii şi pedepsiţi cu escluderea din
scolă, după cetirea pedepsei, în faţa tuturor elevilor, şi a profesorilor, s’.aă revoltat, făcând acte regretabile, stricând geamuri, bănci etc. după cum am relatat deja. Poliţia şi jandarmii reuşind a pune măna pe el aă fost arestaţi, apoi puşi în libertate după ordinul d-lul prim procuroi Teodoru.
Pentru faptele de revoltă comise in urmă, consiliul profesoral li-aă agravat pedâpsa, pronunţând contra celor dovediţi părtaşi la revoltă, escluderea definitivă din tote scâlele din ţâră.
Noua organisare a Bosniei
S’a proiectat la Viena o întrâgâ reor-ganisare politică şi administrativă a Bosniei. Consulul din Seraieve, care pâuă acuma era numit de autorităth a trebuit, în urma unei hotărîrî a comisarului guvernului cu data de 12 Martie, să fie numit de locuitori.
Cele şâpte cartiere aie oraşului aă fost împărţite în patru circumscripţiunl, alegând 4 consilieri şi 4 supleanţi fle-care. din 24000 locuitori, sunt numai 1106 a-legătorl şi 418 eligibili. 532 alegători sunt turci, 257 catolici, 105 ortodox! şi 123 ovrei; 233 eligibili sunt turci, 105 ortodocşi, 60 ovrei şi 24 catolici.
Admiterea principiului electivităţşl în desemnarea autorităţiloru probabilă va face ca Bosniacii să sufere mal lesne dominaţiunea austriacă atât de odiâsă penă acum. Greutatea cea mare pe care o simpt în general locuitorii Jslavonî şi turci pentru ca să suporte o adminis-traţiune germană va fi ast fel temperată şi bine şi numai bine va putea eşi din acâstă disposiţiune care răstornâ cu totul regimul administrativ urmat pană acuma.
ACTE OFICIALE
S’a disolrat consiliul comunei rurale Dr&gnşenl din judeţul CoTurluiu.
X
M. S. Regele a bine-voit a acorda medalia Serviciul credincios clasa II odăiajulul de la poliţia Tulcea, Addm Hutiusum.
X
M. S. Regele, a acordat medalia Serviciul credincios clasa I d-lul Idn Oprescu, ajutorul sub-prefecturel plajei Târgului, judeţul Teleorman ; idr medalia clasa II d-lor Ene StSre, primarul, ji G. Iorgulescu, notarul comunei DriSgănescî din judeţul Teleorman, ca recompensă pentru energia ce au desfăjurat dovedind pe asasinii confiuistulul Marin Preda Uie.
X
Prin decretele cu No. 835 §i 836 s’au graţiat de pe-ddpsa închisorii ce au a mal suferi condemnaţil Nico-lae Marin Ursu ji Tudor Marin Pastramă.
X
Transacţiunea încheiată între ministerul lucrărilor publice ;i succesorii decedatului P. Slărescu, sub No. 1941 din 27 Februarie 1884, se aprobă.
----------------------
BULETIN JURIDIC
Un ucigaş misterios
Curtea cu juraţi din Paris a Început în ^ioa de 21 curent s. n. să judece procesul unul ore-care Campi, autorul unei crime de omor, comisă acum şâpte luni la Paris şi care a Înspăimântat pe locuitorii din strada Regard, o stradă de un aspect atât de li-niscit de ordinar
Pentru a<JI, vom împrospăta în memoria cititorilor noştri împrejurările în care s’a
—	Cret|I dâr...
—	Sunt sicur că ducele s’a sinucis cu un revolver.
Raymond, forte mişcat, se sculă şi făcu câţî-va paşi prin cameră.
Era forte turburat. Spiritul săă era cuprins de o mulţime de gândiri bizare, tără nici o legătură şi nu scia ce să credă.
Un moment se opri în loc şi se apropiă de Ludovic.
—	Nu ţi s’a spus de asemenea că a fost găsit nu departe de Villers, reluâ el, pe dâlurile pe cari se află cimitirul Herbiers ?
—	Ce fel... răspunse Ludovic surprins de acâstă întrebare; nu cum-va al şi d-ta cuaoscinţă despre acest eveniment?
—	Nu, doctore; dâr, a^I nopte, m’am dus şi eu la cimitirul despre care este vorba; am acolo un mormânt care ’ml este scump şi de la care voiam să-mi iâă un ultimu adio, pentru caşul când resultatul duelului nu ar fi fatal, şi lucru ciudat, nici acum nu-mi pot esplica acesta, am întâlnit acolo pe ducele de Palmares.
—	Ţi-a vorbit?
—	Mal mult de cât atât, m’a scăpat din-tr’un complot din care sigur că nu mal
scăpăm cu viâţă dâcă dânsul nu ’ml-ar fi venit în ajutor.
—	In fine ce ţl-a tjis ?
—	Aprope nimic... afară numai că la plecare, părea forte mişcat şi ’şl-a arătat profunda şi sincera sea afecţiune pentru mine.
—	Iâcă ceva ciudat.
—	Nu este aşa ?
Rajmond cugetă puţin ca şi cum o îndoiâlă II pătrunse d’o detâ spiritul.
—	A! dâcă cu tote acestea mă voiţi fi înşelat! <|ise el, vorbindu-şl lui însuşi; dâcă Muselina nu ’ml-ar fi spus adevărat! dâr nu, este cu nepu inţă... Turburarea sea... când ’l-am vorbit de răsbunare... Este el... el însuşi.
Raymond îşi ridică capul în sus.
—	iţi apoi, adăogâ el, n’am vre-un mijloc sigur ca să cunosc adevărul? Caseta este aci.. este destul să o deschid ca să găsesc într’ânsa numele blestemat!... O ! nu vreau să suport mal mult timp acâstă Îndoiâlă oribilă, şi vreafi să sciu în fine...
Cu o mână tremurândă, deschise biroul sâă, scose dintr’ânsul caseta de care vorbi
şi luâ din ea plicul negru... care cuprindea sângerosa istorie a mamei lui!
Dâr în momentul când voi să-l despe-cetluiâscă, fu coprins de un ultim scrupul şi esitâ din noă.
Trebuia el, pentru a se asigura, să pătrundă în acest trecut Întunecos în care desonerea mamei sâle era scrisă cu litere de foc? Avea el dreptul să violeze un secret care nu trebuia să-l fie descoperit de cât cu condiţiunea de a îngropa revelaţiu-nea sea în propriul săă mormânt?
Mâna îl tremura din ce în ce mat mult... Degetele lui se lipiseră pe câta cea nâgră a sigiliurilor şi uu scia ce hotărîre să iâ.
Ludovic Malon ’l observa cu un mare interes. Ar fi ^is cine-va că ghicea o parte din simţimântele cari se agitau în ânima lui Raymond şi că cunoscea şi ei secretul ce conţinea acea casetă.
In fine, Raymond, cuprins de orba curio-sitate şi învingând ultimele sâle scrupule şi esitărl, rupse d’o dată sigiliurile şi deschise plicul cel negru.
Dâr nu avu timpul să arunce nici măcar o repede uitătură asupra cuprinsului scri-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
comis acâstă crimă precum şi ore-cari a-mănuute asupra asasinului.
Era într’una din Cele mal calde ţUle a^e anului şi la o oră Când căldura este insuportabilă : 10 August 1883, la 3 ore d. a.i un om cu figura inteligentă şi hotărttâ, dcheşiâ, părând a fi de vre-o trel-ţjecl şi patru de ani, întreba pe portarul casei cu No. 10 din strada Regard Jce apartament ocupat d-nu şi d-ra Ducros de Sixt, fratele şi sOra.
I se spuse ce apartament ocupaţi perso nele lu cestiune, şi omul nostru trăgând clopoţelul, tu primit de d-ra Ducros, şi, îndâtă ce fu introdus înăuntru, fără a pronunţa un cuvânt măcar, miserabilul lovi pe nenorocita de mal multe ori cu un ciocan cu care se taiă petrile, şi care era fixat la un mâner flexibil. Bătrânul, alergând la sgomotul produs de acâstă luptă, fu primit tot ast-fel de asasin care, găsind că nu este destul de suficient primul săă instrument, se înarmă cu un Cuţit şi lovi fără să se uite ambele victime cu o ură de fieră sălbatecă.
Căderea greoie a corpurilor, sgomotul produs de mobilile care fură mişcate din loc în |timpul luptei, ţipetele victimeloru desceptnră atenţiunea portarului care, suin-du-se repede şi împingând uşa lăsată întredeschisă, se găsi în presenţa celor doul muribunzi, mutilaţi într’un mod înspăimântător şi se munciau în nisce convuisiunl du-rerose în mijlocul nnel mari gârle de sânge. El nu văţju pe asasin.
Portarul se seoborî repede să cheme a-jutor, şi, urmat de doul agenţi de poliţie, se urcă din nou în apartamentul crimei, după ce însă avu grijă se închidă orl-ce retragere a ;omorîtoruluI închi^ându’! uşa care da în stradă.
Se căută prin tote colţurile, dâr fără nici un succes, şi numai în cel din urmă etaj se găsi asasinul, pe jumătate culcat pe un pat şi ascumjându-şl capul cu un cercâf.
In dâtă ce se vă<Ju prins, curagiul ÎI reveni.
— Ed am făcut acesta, <|ise el.
Apoi nu mal spuse nimic, de cât că se numesce Campi, că este de origină din Marsilia şi că fusese îu serviciul victimelor.
Constatându-se neesactitatea acestor destăinuiri, justiţia se găsia faciă cu misterul cel mal mare.
Cine este acest om ? El este inteligent, energic, instruit şi nici un minut nu se gân-desce de a se apăra de crima pe care a comis’o. Unica lui preocupaţiune pare a fi numai aceea de a rămânea necunoscut. S’ar teme el ore de scandal ? O fi având pote copil, o familie, a cărei onore vrea să o scape sâă se teme numai ca nu cum va re-cunoscerea identităţii sele să atragă în a-celaşi timp după dânsa descoperirea unor crime anteriore cari ar fi pentru dânsul ceva grav şi ’l-ar crea o situaţiune din cele mal penibile?
Care a fost mobilul crimei? Iâcă un alt mister care pote fi pătruns in cursul des-baterilor, căci până acum nu s’aQ putut stabili de cât bănuieli; furtul ? n’a furat nimic ; răsbunarea ? d-ra Ducros care, ca prin minune, s’a vindecat, a declarat că n’a vă-<jut nici o dâtă până în ^iua crimei pe culpabil,
Acest ciudat criminal a scris următorea scrisore d-luî Clâmenceau:
Domnule,
Sunt Campi, asasinul d-lui Ducros de Sixt. Sunt forte puţin demn de interes fiind c’am asasinat ca să fur. Cu tote acestea mă a-dresez la d-ta şi te rog să’mi desemn! un advocat. Am citit cu mare interes discursurile d-tâle asupra recidivistilor. In multe punte suntem de acord şi nu difer în păreri de d-ta decât numai în unele cestiunt de detalia. Ast-fel ’ml-ar plăcea să vă întreţin despre acesta dâcă aţibine-voi să’mi faceţi onore să veniţi pe la mine. In tot caşul vă rog să’ml recomandaţi une tânăr advocat care să aibă talent.
Primiţi, etc.
D. Clâmeneeau, care se afla atunci în Vendee, telegrafiă d-lul advocat Laguerre, care se duse la judele de instrucţiuni, îl spuse tot şi obţinu permisiuuea să vedă şi să vorbescă cu Campi.
Pe lângă acâsta, acusatul este de o natură forte rea: a ame inţat deja cu o ore care mândrie pe cei-ce ’lfi păzesc şi chiar pe magistraţi. Forţa sea, puţin ordinară, ajutată de o puternică dosă de hotărîre, a decis pe curte să iâ măsuri extraordinare şi precauţiunile cele mai minuţiose când va primi la bara el pe acest periculos cri minai.
Campi ’şl-ar fi manifestat chiar inten-ţiunea de a provoca incidente neasceptate; din acestă causâ el va fi laconjurat de un mare număr de soldaţi.
1	Marele francese ne spui că acest proces este unui din cele mal cuiîose.
Vom reproduce şi noi, diipă fiarele pa-risiane, darea de sâmă ce ie sigur o vor
unul popor ; numai Rosetti, Brătienil, Ghica şi alţii câţl-va, vor putea spune lucruri pe cari alt-fel nici o-dată nu le vom sci.
face.
CRONICA
Scrisorile d-luî 14n Gliica către V. Alexandri
Volumul cu acest titlu, ajArut filele din urmă, ne-a pricinuit o emoţiane din cele mal plăcute. Respândite în convorbiri, aceste scrisori atrăseseră atenţiunea generală ; a-dunate într’un volum, ele vo; umplea orele libere ale iubitorilor frumosului.
De şi despărţiţi pe terenul politic, aceşti doul omeni aii rămas uniţi prin amintiri comune şi simpatii adânci, prin inteligenţă şi iubirea binelui. Păstrând în anicia lor suflarea clasicismului, el afi eşit din banalitatea (Jilnică şi-şl au urmat corespondinţa fără întrerupere, găsind în trecut destule amintiri, în present multe cestiunl, în viitor mari speranţe demne de conduul lor Amintiri, cugetări, speranţe, iâtă fondul corespondinţel. Nu ne vom încerca să cităm, căci asemeni lucruri şeii se citesc în totul, seu de loc.
Uu lucru însă, în două cuiinte, şi pe care de mult voiam să-l spun biţrânilor de la 48.	1
Sciu el că fac un răii ţărel ? Pote da, pote nu. Aceşti bătrâni au trăit tntr’o pe-riodă a vieţel naţionale cea mal măreaţă ş’aşl da anii mei de tinereţe pe cel 60 de ani al lor, în schimbul lucrurilor ce aii văijut. Istoria veche a României, iu e încă alcătuită; dâr s’ar fi putut sera istoria nostră contimporană. Printre noi st mal află omeni ca G. A Rosetti, Dumitrn şi Ion Brătianu, Ion Ghica, Vasile Aleiandri şi alţii, şi n’avem încă Istoria contimporană a României. Aceşti veterani ar putea să uite, pentru un moment măcar, neînţelegerile lor politice, şi îutr’o comuni înţelegere să redigeze nisce anale cun nici o âră nu le-a avut. Pentru urmaşi, litrul va de fjece ori mal greft, căci adl isteria nu se mărginesce numai la înregistrarea faptelor văijute şi cunoscute de toţi între aceste fapte se întinde un timp ş’utspaţiă pe care nimeni nu le pote cunosce naî bine de cât cei-ce aii ţinut în mână destinele
Intemplari din Capitala
Amănunte în privinţa spargerel de la d. Marinescu Bragadiru. „Monitorul“ de adl publică raportul d-luî prefect al poliţiei Capitalei prin care aduce la cunoştinţa d-luî ministru de interne tote crimele şi delictele comise in Capitală în cursul luneî Februarie. Iâcă ce spune acest raport în privinţa spargerel comisă la d-nu Marinescu Bragadiru :
Trei greci: Dumitru Vasiliu, care scie românesce, Pândele Dumitriu şi Zamfir Travlos, cari nu cunosc limba română, primul aflatu de multă în ţâră, cel din urmă mal de curând, toţi fără locuinţă stabilă şi fără meserie, cu chel potrivite se introduseră în comptuarul d-lul Marinescu Bragadiru, comerciantă din strada Carol I, în noptea de |7 Februa rie, încuiară uşa pe dinăuntru, puseră o muşama în terestra ce dădea în curte şi ajutaţi de felinarul cu care se prevăzuseră, începură să spargă casa de bani Ei se pregătiseră cu instrumente necesare la asemenea operaţiuni: două unelte de scos şurupurile, 4 burghiurî de găurit cu draibere, o pilă, un cleşte mare rotundă cu verful întors, o daltă mare cu aacu ţiş şi tăiş şi două fiere mari ascuţite la capete. Intraţi înăuntru şi începând opera la spargere între orele 12 şi 1, el continuară operaţiunea fără a ’şî da seină că Ziua se apropie, căci la 6 ore şi ju mătate, bâeţil din prăvălie sculaţi din somn, unul din el merse să deschidă uşa comptuaruluî, unde intrând observă pre senţaatreî indivizi, cari văZându-se surprinşi, unul din el atacă pe băiat strân gâridnl-1 de gât şi lovindu-1 fără însă de a suferi ceva; băiatulă însă avu timpulă a striga şi atunci servitorii D-lul Marinescu, în număr mare şi ajutaţi de sergentul de stradă, începură urmări pe greci, caii apucară în diferite direcţiuni. Zamfir Travlos urmărit de a prâpe se apără cu un mare iatagan ce poseda; Pândele Dumitriu, prevăzut cu un revolver, trase asupra sergentului care ’1 urmărea şi T răni la braţ. EI însă fură prinşi în timpu ce Dumitru Vasiliu, cel d’al treilea, ajutat de obscuritate, scăpă. Spărgătorii mărturisiră fapta, a rătară pe tovarăşul lor, cum şi pe alţii cu cari eruu în relaţiunl şi anume: Ni cclae Coliva şi Miltiade Teofanide de asemenea greci. Măsuriie cele mal nergice au fost luate cu scop de a pune mâna şi pe aceştia şi deja avem sciinţă oficială de la Cernavoda că duol din eî în urma semnelor ce am dat, sunt prinşi acolo, aşteptându-se trămiterea lor. Spărgătorii operaseră forte bine asupra casei care de şi solidă era aprope să fie stricată până la ultima îneuetâre, unde d. Marinescu avea în numerar 21,000 lei.
Afacerea se găsesce la instrucţie, căreia incumbă sarcina a descoperi pe aceia cari ab oferit hoţilor miZlocul de a lua măsurile cheilor de ia cele duoă uşi prin cari se introduseseră până la casa defer cum şi cine le-a spus că în casă se găsesc bani.
- x—
Morte bănuită.—A^i nopte a încetatb din jiaţă grabnic, fără să fi fost bolnav,
d. Ioniţă Tomescu, chiristigiQ, din strada Filantropia. Parchetul fu imediat avisat, de 6re-ce se bănuesce cum că numitul a Fost otrăvit.
—x—
Monedă falşă. — Ieri se presentă la oficiul telegrafic un băiatb de la un 6re care d. Birman cu o depeşă şi când fu să o plătâscă sc6se din pozunar o monedă de 5 leî. Funcţionarul de la primirea depeşelor observând că moneda este falşă, chemă numai de cât sergentul şi dete pe mâna lui pe băiatul de la care o primise pentru ca acesta să spună de unde o are.
CORPURILE LEGIUITOARE
ADUNAREA DEPUTAŢILOR (Şedinţa de aŞi 13 Martie 1884) Preşedenţia d-luî general Leca.
Şedinţa se'deschide la ora 1 şi jum fiind presenţl 84 deputaţi.
După citirea sumariuluî şi a comunicărilor, d. T. Boldur Lăţescu întrâbă ce se face cu d. C. Fleva care este şi director al Băncel din Brăila şi deputat, dâr care nici n’a demisionat nici n’a venit la Cameră o singură dâtă?
D. Istrate şi Lascar Costin Zice că să se mal anunţe încă o dâtă şi dâcă nu vine să se declare colegiul vacant.
DD. Epurescu, Bibescu şi Bibicescu cer ca imediat să se declare colegiul vacant.
D. P. Grădiştennu cere să se aplice regulamentul şi combate propunerea de a se pune la vot cu bile escluderea d-luî
C.	Fleva.
Discuţia se închide şi se respinge propunerea de a se pune la vot cu bile.
Apoi d. preşedinte, aplicându regulamentul, declară vacant colegiul în care fusese ales d. C. Fleva.
Se procede din nob la votarea, în totală a pensiunel viageră acordată d-lul profesor Uie Benescu şi de, astă dată se primesce cu 52 bile albe contra 4 negre şi 10 abţineri,
Se votâză apoi şi se primesce cu 42 bile albe contra 12 negre şi 10 abţineri indigenatul d-luî Taigler, administratorul moşiei Poeni a M. S. Regelui.
D.	ministru al domenielor rogă pe A-dunare să trâcă în secţiuni spre a se o-cupa cu legea modifleatore a art. 48 din legea vînZerel bunurilor Statului.
D. ministru de interne se unesce cu propunerea colegului săb şi rogă pe a-dunare să se ocupe în secţiuni şi cu legea maximului Zecimelor judeţene şi cu aceea pentru reînfiinţarea unoru subprefecturi acolo unde se va simţi trebuinţă.
Consultându-se Camera, d. preşedinte ridică şedinţa publică şi dd. deputaţi trec lş, 2 orâ în secţiuni.
iectul de lege şi arâtă în câte-va cuvinte motivul pentru care fguvernul a fost nevoit să T presinte Corpurilor Le-giuitâre; motiv care, după cum se scie, este de a se acoperi golul din budgetu provenit din mărirea apuntamenteloru magistraţilor.
D. Voinov râgâ Senatul să primescă legea ast-fel cum a fost votată de Cameră, respingând propunerea comitetului de delegaţi cari a suprimat art. 2 din lege.
D. N. Fleva susţine legea şi rogă pe minister ca să facă ca taxa de 1 leu ce se cere pentru tâte procesele verbale încheiate de Curţi şi tribunale, care este destul de mică, să nu devie vexatorie pentru împricinaţi, punându-se la dispo-siţia lor hârtii timbrate de câte un lefi.
D. ministru al justiţiei declară că se vor lua disposiţiunl ca să se depună asemenea hârtie la grefieri şi portărei.
Legea luându se în consideraţie, se votâZă pe articole, ast-fel cum a fost votată de Cameră, şi se primesce în total cu 24 bile albe contra 2 negre.
Se votâZă apoi legea prin care se pre-lungesce până la 1 Iulie, şi mal mult dâcă va fi trebuinţă, aplicarea legeî pentru a se pune în aplicare systemulu noilor măsuri şi greutăţi.
Acâstă lege s’a votat cu esplicaţiunea dată de guvern că aceia cari vînd cu un fel de măsuri nu pot vinde cu cel-1-alt fel.
D. N. Ileva presintă două petiţiunî ale mal multor proprietari care protestă contra disposiţiunel de a se clădi gări pe moşiele particularilor.
Aceste petiţiunî Senatul le recomandă direct guvernului.
D. Isaia Lerescu întrâbă pe guverbu pentru ce nu s’a aplicat până acum legea privitor comerciul ambulant.
Apoi la 4 ore şedinţa se ridică.
îfe-'
sârel, cari, mal lu acelaşi moment, uşa se deschise, şi Salome intră în cameră.
Salome intrase cu figura surîţlândă şi fu primită de Raymond cu o viă satisfac-ţiune.
—	Salomâ !... strigă el,... cine te-a trimis aci, şi ce se mal petrece la d. Guillemot?
—	O! D. Guillemot este cel mal fericit dintre părinţi, răspunse Salome ; der nu d-luî m’a trimis aci.
—	Der cine ?
—	Domnişora... domnişora este cu desăvârşire bine, graţie îngrijirilor d-lul Malon ; avu adineaora o lungă conversaţiune cu d. Guillemot. şi în urma acestei întrevorbirî, voesce să vorbâscă câte-va momente cu d-ta.
Raymond se sculă numai de cât.
—	A! viu la moment!.... răspunse el.
Apoi se grăbi să pună plicul deschis în
caseta pe care o închise şi a cărei cheiă o puse în pozunar.
Apoi întorcăndu-se spre Ludovic:
—	Mă însoţescl, doctore ? întrebă el.
—	Voi veni mal tânjiă, răspunse acest din umă; cred că preasnţa mea nu este folositore în momentul acesta şi adaog chiar că ea ar putea fi ore cum genantă.
—	Atunci.... la revedere în curănd.
—	La revedere în curănd!
Raymond eşi repede,
La un semn făcut de Ludovic, Siome rămase în casă.
—	Voescl să’ml vorbescl? întrebă ea pe doctor, îndată ce Raymond se depărta.
—	Da, răspunse Ludovic. Ce s’a malpe-trecut la castel de când am părăsit pe 4ă-pâna ta?
—	Dâr.... acâsta am spus-o deja.
—	Irina a avut o între vorbire cu tatii el?
—	Da.
—	Şi n’a mal primit şi pe alt-cineva?
—	Ba da, am uitat să spun.
—	Pe Germaine, uu este aşa ?
—	Da.
—	Ea a venit după plecarea mea ?
—	Tocmai....
—	Şi a vorbit mult cu stăpâna ta?
—Cine v’a spus acesta?
—	Ce ’ţl pasă?—destul că sciă.—In fine în urma acestei convorbiri, d-ra Irina ’şl-a esprimat dorinţa să mă vadă?
—	Şi eu m’am grăbit să viă să vă anunţ.
Ludovic făcu un semn satisfăcător.
—	Bine, (lise el. Nu voiam să aflu mal mult, şi te poţi reîutârce la castel.— Spre seră, rol veni să aflu dâcă ceva nou se va fi petrecut.
In tVnpul acesta Raymond străbătu repede distanţa ce’l separa de castelul bă-trânulu Guillemot, şi nu trecură nici <|ece minute ie la plecarea sea şi sosi la Irina.
Aci m asceptă mult [timp şi îndată fu primit b tânăra bolnavă, care ’l primi cu surlsul pa buze ş-i întinse mâna.
—	M’at chemat, <Jise Raymond ; al să’ml vorbescl ieva, el bine, iâeă-mă că am venit numa decât, fără să perd măcar o secundă.
—	’Ţl nulţuinesc! răspunse Irina. Şe<] aci, lâDgă patul meu, şi ascultă-mă bine, amicul meţ) căci este vorba de lucruri importante şi grave.
XXVII
Conclnsiunf
Raymond iuă mâna pe care ti o întinse liina şi ’şH duse la buze.
Apoi luâni scaunul ce i se oferia, se aiZâ lângă euăra fată.
î<f
p. ra.
SENATUL
(Şedinţa de a Şi 13 Martie)
Preşedinţa d-lul D. Gr. Ghica.
Şedinţa se deschide la ora 38/4 fiind -presenţl 37 dd. senatori.
După aprobarea sumariuluî şi citirea comunicărilor, se recunosce calitatea de cetăţân român d-lul Lucian Rusu, din comuna Sinaia.
D. D. O. Capeleanu dă citire proiectului de lege, votat de Cameră, pentru sporirea unor taxe judecătoresc!.
D. ministru al justiţiei susţine pro-'
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUÎ
(Agenţia Havas)
Paris, 25 Martie. — In şedinţa sea de a<jl Camera deputaţilor a fost unanimă a aproba conduita Cabinetului In cestiunea de la Madagascar.
D. Carol de Lesseps s’a dus a<|I la Londra spre a propune la trei membri din Camera Comunelor, posturile de directori englezi In compania canalului de Suez.
Dresda, 25 Martie. — Starea Principelui George al Saxoniel îmbunătăţindu-se mult, a fost decis ca să nu se mal publice buletine de sănătatea sea.
Tiena, 25 Martie. — ErI sera la nouă ore s’a simţit la Diakovo în Bosnia un cutremur tare de pămâDt ce a ţinut 10 secunde şi care a causat multe stricăciuni
caselor şi bisericel.
________ ii • j i
Aceste seirl fiind publicate a s6ră le mal reproducem şi în ediţia da afli diminăţă.
Cair, 25 Martie. — Colonelul Coetlogon, ex-comandant al garnisonel de la Khartum, a sosit la Cair. El nu crede că Khartumul să fie acum ameninţat de rebeli, dâr e necesar, după dănsu, d’a trimite ajutore generalului Gordon.
După avisurile din alt isvor, situaţia generalului Gordon la Khartum o critică, oraşul fiind cu totul blocat.
Suakim, 25 Martie. — Trupele engleze trebuie a ataca jouia viitore lagărul lui Osman-Digma.
Triest, 25 Martie. — Autorităţile maritime aă dat ordine pentru suprimarea carantinei pentru proveninţele din orient.
A se vedea pe pagina IV anunciulfi Flori! Flori! Flori!
O roşâţă forte pronunţată coloră obrajii Irinel; privind drept în ochi pe tânărul Raymond şi trâgăndu’şl încet mâDa din a lui:
—	Adineaorea, (j'se ea, am avut o lungă întrevorbire cu tatăl meu, şi în urma acestei convorbiri ’ml veni mal întâia ideia de a te chema să ’ţl vorbesc.
—	Tatăl d-tâle ? întrebă Raymond, ln-grijitu-s’a ore de presenţa mea lângă d-ta în timpul incidentelor din nâptea trecută ?
—	Tatăl meQ, răspunse Irina, n’are altă ambiţiune de cât să mâ va^ă fericită şi s’a informat de motivele care te aduse şi te făcuse să şeţll la căpătâiul mea.
—	Şi ce-I al spus?
—	Il-am spus adevărul.
—	O ! vorbesce... esplică-te.
—	Iî-am istorisit că te iubesc.
—	Irino!
—	Şi-l am adăogat că creda cum că, din partea d-tâle, nu m’al văijut cu indiferenţă pentru prima oră.
Drept orl-ce răspuns, Raymond apucă numai de cât mâna care se retrase pe nesimţite, şi o sărută cu pasiune.
—	O! te iubesc! te iubesc! Zise din
totă ănima; de aci înainte vieţa msa depinde de a ta, precum şi fericirea mea va fi prea strâns legată de amorul tăD. Dâr...
—	Atunci dâr nu’ţi pare bine că am vorbit ast-fel tatălui meu ?
—	Taci /.. nu vorbi ast-fel... Decă al sci câtă bucurie simt în mine!... der vreaă să văd chiar pe domnul Guillemot, şi.... să’I spun....
Irina făcu un semn negativ.
—	Vel vorbi cu tatăl meu mal târziu, întrerupse ea, şi după ce’ţl voi face cunoscut observaţiunile pe car) Je-fi, făcut.
—	Ce observaţiunl ?
—	De, după destăinuirea ce-I am făcut, era forte natural ca el să mă întrebe decă te cunosc.,., cine esc!..., în fine cărei... familii aparţini...
(Sfârşitul în numeral viitor) Traducere de Cober.
0/ Oifil Dl 63 ijjiri %
•Iii S * * ci o r c'îBli
r -
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
GAS# DE iCUIWBU
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe ţjiua de 14 Martie 1884.
	Cnmp.	Viind
S°/o Rentă amortisabill		95 7.	967“
6 7“ Renta română perpetuă. . . .	93 V*	94'/,
fi ° o Obi. de stat		907-	100 ’/a
6 7» » Căile fer. rom. regale.	103	104
6 °/« » Municipale ......	83“/-	847,
10 » Cas I pensiuniloru 300 1.	230	235
5 “io Scrisuri funciare rurale . . .	1)27-	93
7"', . » » . . .	1037-	104
57« » » Urbane . . .	897, 997.	90
670 > » » . . .		100
7 °/o » » » . . .	103	1037-
Impr. cu prime BucurescI 20 1. Buc. .	33	34
Acţ. BPncel Naţionale a Rom. 500 1. .	1450	1465
» Soc. Credit. Mob. Rom 2501. .	215	221
» » Rom. de conBtrnc. 5001. .	280	288
» » de asig. Dacia-Rom. 300 1. .	890	895
» » » Naţională 2001. . .	260	265
DIVERSE		
Aur contra Argint. . .	2 80	2 95
» » Bilete de Bancă.	2 80	2 95
Florin Wal. Austr. .	2 08’/,	2 10
Mărci Germane.	123	1 25
Bancnote fraucese	(	991/.	1007,
Banca Naţionala a României
Lucrări k săpături si ie leton
Pentru «Jiua de 31 Martie 1884 a. c. la orele 2 p. m. sa publică licitaţie In localul Bâncei Naţionale din strada Colţea, pentru darea;în întreprindere a lucrărilor de săpături şi de beton ce sunt a se face la temeliele şi pivniţele de pe locul <jis Hanul Şerban-Vodă din Capitală, strada Lipscanii, pentru clădirea palatului Băncei.
Licitaţia se va face conform condiţiunilor aci mai jos specificate.
Pentru caetele de Însărcinări ale lucrărilor, pentru planuri şi ori-ce altă desluşire, a se adresa la Direcţia generală a lucrărilor, hanul Şerban-Vodâ, In t6te filele de lucru de la orele
2—6 p. m.
Conditiuni pentru a fi admis la licitaţie
1. 3e dă în întreprindere lucrările de săpături şi de beton pentru temeliele şi pivniţele clădirei Băncei Naţionale.
Cubul săpăturilor este fixat aproximativ la 15,000 metri cubi. Cubulu betonului la 8000 metri cubi păreţi şi pardoseli şi 1000 metri cubi arcuri şi bolţi.
2.	Lucrările se vor executa dupe caetul de sarcine aci a-nexat.
3.	Pentru a fi admis la licitaţie, doritorii vor avea a justifica că au mai executat- lucrări de asemenea natură şi de asemenea importanţă sau că au cunoştinţe speciale de asemenea lucrări.
4.	Pentru a lua parte la licitaţie, doritorii vor avea a depune o garanţie provisorie de 20,000 lei.
5.	Licitaţia se va ţine prin oferte sigilate.
6.	Banca Naţională ’şi reservă dreptul de a aproba sau nu resultatul licitaţiei sau de a da întreprinderea aceluia dintre concurenţi care, independinte de cestiunea de preţ, va oferi cele mai multe şi mai sigure garanţii de o bună executare a lucrărilor.
C3
O
"o
Io
Q-
Agenţie de Anunciuri în România
RECLAME SI 1HSERTI0M, C0M1SSI0N SI 1NCASSARI
BIUBOU.- Strada Clementei No. l.-BUCUliESCI.
Aceasta Agenţie primesce ori-ce anunciuri pentru fiarele diu Capitală, din districte şi din streinătate. Prin învoielele ce le are cu mai toate Ziarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura persoanelor doritoare de a face anunciuri, un rabat însemnat.
Directori : 0. I. BEAILOIU k TH. I. PAPPAZQGL3.
Ai B, Anunciuiile pentru şiarul Telegraful 86 primesc şi ia acfetă Agenţie.
CT
o"
r—+*
O
CD
CD
PAMTD A reumattsmelorf gripeibron-JlN I Ll A chita etc. Siropul şi Pasta
pectorală de NAFE a lui Delangrenier din Paris posedă uă eficacitate sicură şi constatată de Membrii Academiei de Medicină din Francia; neconţinând nici Opium, nici sări de Opium, ca Morfina şi Codeina, se pot da fără temere copiilor atinşi de tuşă săti de tuşă măgăriscă.
Deposite in t6te farmaciile din România.
Societatea Româna de Constrectirai SI Lo-
crarf publice
Domnii acţionari şi purtătorii de părţi de fondator sunt informaţi că dividendul de 26 lei de acţiuno, şi 19 lei 50 bani de parte de fondator, votat de adunarea generală ordinară a acţionarilor din Vio. Martie a. cr. se va plăti cu începere de luni, ia/)M Martie a. cr. de la 10 pană la 12 ore dimindţa. la presentarea cupdne-lor, în BucurescI, la Societatea de Credit
Mobiliar Român 8, str. Ddmnel.
BucurescI. */•« Martio 1884,
Direcţiunea generală
LICOAREA DAMELORU
CU BASA D’AO^MONINE
•PREPARATA DE OATRE D. ENJOLRAS
Pnarmacist fn Llon.
Acâstă licăre este recomandată damelor obosite prin sânge şl pentru a preveni t6te bdlele la care sunt espnse o feinoio: B61â de matriţă, piorderl, dureri, derangeamente, storelitate, con-socinţe do naştere, vârstă critică, otc. Se viudo în t6ie farmaciile, 3 franci cu cartea ce acompaniază fle-care flacon.
Doposit In BucurescI, la Drogueria J. Ovessa
T)fi « T'P'n fi Vfi o porţiune de Zlo-UliwLwi w şie diu comuDa mo-
ţeşti, judeţul şi plasa Teleorman, în întinde 400 pogdne. Doritorii se vor pre-
dere de
senta la administraţia acestui <jiar.
atelier mecanic
59, Str. Isvorul. P. KEILHAUER Str. Isvorul, 59.
Poiupe de tote sistemele. Pompe nuol de transvasat vinurile. FontânI d’applique şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot felul. Tuburi de fier, tuciu şi plumbu de tote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Tntnri speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile
SghiaburI de trotuar şi LighianurI de coborîre inodor, etc.
MARE DEP0S1T DE FONTĂ ORNAMENTATĂ
Vase, Socluri, avusurl, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
| Furnituri şi Instalaţiuni complete de băi
si CONDUCTE DE APA
In acest atelier, se g-ăsesce gi Scule pentru zidari gi pietrari
FABRICA
de
Vin de Şampanie
MULLER & C-ie Brăila
Acestă fabrică oferă şampanie română sub nume de
CREMA RE ODOBESCI
In lăgî de 6 şi 12 sticle, şi în ori-ce cuantităţl, cu 3, 3^ şi 4 1. sticla cu ramburs seă comptant, franco gara săfi portul Brăila, in-clusivtt ambalagitt.
QualităţI superidre
!!! SE RECOMANDĂ!!!
LOTTERIA
Autorisată de înaltul Guverna
pentru reconstruirea
Bisericei lin «ini Braila
ca patronagiu
S-ţii Apost. PETRU şi PA VEL
650 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
Costul biletului este ornai 1 leo
Biletele se pot cumpăra de la comitetul lotterieî (str. Bisericei) precum şi de la personele care afi bine-voit sg se însărcineze cu desfacerea lor.	!
TIPOGRAFIA MODERNA
31
SÎ4, Strada Academiei, S4
Stabilimentul tipogr. efectuezi Imprimate pentru autorităţi, U-vrage scolastice şi sciinţifice, ijiare quotidiane şi hebdomadare in tdte limbele modere — Diverse bilete pentru Baptism, Nnntă, Cărţi de Yisită şi decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi orl-ce alte lucrări atingătoare de acăstă altă, in diferite mărimi şi colori, etc.
se
«=l
eres

Asemenea se insărciniză şi cu Broşare de cărţi, Cartonate şi elegant poleite. Registre de eompta-bilitate de diferite mărimi şi cua-lităţl, Obiecte de inginerie, birouri şi cancelarii. Diferite cartonage, etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru moşjl, păduri, mori, etc. etc.
II
Jl
«J
Pentru mal multă înlesnire
autorităţile administrative şi comunale pot face cererile pen- f tru materialul ueccsar prin scrisori francate înaintând costul L—^^
E
fl£f‘UlS$IAT 0 pereche
lll mm I case, com-
11
M D puse dm patru odăi, bucătărie, odae iNde slugi, pivniţă, magazie de zidii, H gf puţ; curtea pavată şi grădină cu di--“Lf feriţi pomi altoiţi, lângă tipografia mitropoliei, strada Principatele-Unite, No. 38
T|ft ..4» -a tva sâu de închiriat casele V LLkuOzL w mele din Giurgiu str. Cămăraşu, In apropiere de aleiu. Doritorii se pot adresa săfi la sub-semnatul, proprietara".or, în Capitală str. Teilor No. 35, săfl în Giurgiu la d. Ion Dimitrescu, preşedintele Comitetului Permanent. C. P'.lama.
Anuneiu pentru onor. public şi Lumea elegantă
Sub-semnatul, luând însărcinarea Administrărel acestei cafenell, are on6rea d’a anuncia numerosel săle clientele şi onor. public că va face tote sacrificiile pentru a mulţămi pe visitatori. Consumaţiuni escelente şi serviciu prompt, două biliarde cu accesoriile lor nuol. Bere prospătă de Viena, sosind în fie care <ji-	ROTH
In toate serile SERATA MUSICALA ^	Antreprenorul Cafenelelor Rsgala si Aoademiei
Cafeiieua Regală

Vio tf	«A de Ia 23 Aprilie 1884
lilXlil LAV vestita pivniţă-Tunel supranumită Tunelu de Viaţă care are şi o altă pivniţă mare alăturea iucăpătore de peste 80 buţil de vin şi care este situat în Calea VăcărescI Nr. 22 vis-a-vis de Herdsca. Doritorii se vor adresa proprietarului Ilie Atha-nasiu Lipatti, în Hanul cu Teiâ Nr. 22.
Gradina Eliade
de închiriat
DE L'ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) ESCELINTÂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ ŞI APERITIIVA CEA MAI BUNĂ DIN T6TE LICORILE
A se cere todeuna in josulu fiecărei sticle, eticheta pătrată pur-tăndu semnătura directorelui generale.
VâniTABLE DQXTECR BtNfeDICTINE Brevetee eu Franc* et â FEtranger.
Aaeverata licore Benedictim se găsesce numai la.
Adevărata li cuare Bânădictlne se găsesce în fie-care oraş la cele mal bune case de băcănie: comestibile, vin fin şi LicorurI etc. In BucurescI la d-nil Fialcowski, O. şi.D. Tănăsescu, Iorgu Constantine seu.
\r.
••
BRUDER KEPICH
Cel mal renumit
DEPOSITU DE M A SINE DE CUSUTU
de iote sistemele
de tote sistemele
!!! Recomandam !i!
Cele mai Perfecţionate
MAŞINI
de cusut &
cu 15 aparate
f6rte Înlesnit6re
PRECIURILE
toarte moderate
Depenâtor automatic. Aruncător de suveică.
Suveica fără trecere a aţei prin găurele.___________________
Aşezarea acelor fără vre-o măsură.
Mesurâtor metric ţi alte construcţiunl nuol fdrte simple şi practice________________
PRECITOII.E
Ifoarte moderate
Plata se face ir
Garanţie pe
i rate septemânale seu lunare
£5 ani. — Inveţâtura gratis.
Depositele:
BucurescI, strada Şelari, Hotel Victoria; Galaţi, strada Domnescă, lângă Hotel Metropol; Craiova, strada Lipscani; Brăila, strada Mare.
Jl
(Flori! Flori! Florii
sefpote avea o elegantă cutie con-
Preciurile cele mat moderat©
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se
ţinând 25 calităţi de seminţe de fiori g g forte variate, de cel mal mare efect, ” “ de o creştere uşoră, şi de o sigură înflorire, atât peutuu ghiveciil cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde în BucurescI la farmacia I A, Ciura strada Lipscani, la d. Marii-Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Ad-rninistraţiunea Ziarului Necesarul strada Brezoianu No. 32. BucurescI.
ri
cx=>	^ino»iw Djll PARIA	tocJ ■—d co
!-s	hotel d U Lu A n I tt	na CD
g=j	Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totulft	tsq
00 s=—.	din noii. Asemenea posedă şi unii mare fyestaurant cu totă felulu de	
CL=>	mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatori! pot găsi un Grajdid	r=i
. ca C-3	pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu PreciurI forte moderate	'		
C=>	Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatori să fie pe deplin	Ccd cr=>
	mulţămiţl, impunând cea malmare acurateţe şi promptitudine.	C=3(
b.
Proprietar, SIFCIU ŢANE.
1
Se face cunoscut că la 11 ale lunel Mal anul corent şi Zilele urmftore de lucru, se va ţine licitaţiune publică în cancelaria acestor aşedăminte din calea Rahovel No. 3, la orele 12 meridiane, pentru darea în tăere spre defrişare a părţilor de crânguri şi păduri isolate, mal jos notate, dupâ proprietăţile Spitalului Brâncovenesc şi Bisericei Domniţa Bălaşa:
1.	Pădurea de pe moşia NecseştI diu districtul Teleorman.
2.	Pădurea de pe moşia Cula-Ciumernicu din districtul Ilfov, în apropiere de BucurescI.
3.	Braniştea din vale de pe lunca Mă-tăsaruiul, isolată de pădurea cea mare care este parchetată, din districtul Dâmboviţa.
4.	Pădurea numită Braniştea de pe moşia StocneştI diu districtul RomauaţI.
5.	Optă pâlcuri mici de pădure şi crânguri, separate prin live«|î şi arături, de pe moşia Gângeova ComoştenI din judeţul Doljă, care părţi sunt osebite de pădurea cea mare parchetată.
Doritorii de a lua aceste pâlcuri de păduri în tăere pot vedea la Zisa cancelarie, în tote zilele de lucru, de la orele 10 ante meridiane până la ora 1 post meridiane, planurile parţiale de cităţimea pogonelor ce conţine fie-care pâle şi condiţiunele dupe care urmfiză a se da în tăere şi care se află depuse şi la acele primării ale proprietăţilor respective.
M A SINE
Maşina de Secerat simpla OqMoa).
Acâstă maşină a câştigat premiul l-iu asupra tutuloră celor-l’alte presentate la concursul de agricultură. (BucurescI 1880).
Moara cu postament
dejlemn şi_doţtucui, simplă, dublă |i triplă.
Locomobtle de 8,10,12 cal. Maşine de treerat Batoza de porumb
din fabricele englese'V^^ PUSTEIR & CIE (Lincoli)
r*’ Mori simple şi duble ^
Articole de m6ra, sita de matase elveţiană, Batâse de mâna, vânturatori, Pluguri, TriorI, Maşine de curăţit etc., etc.
Preciurile sunt; foarte M o <1 e r a t e
M. LEYENDEOKER, agent şi representant.
Str. Hiserioa Mftguroanu, No, 5. BucurescI.
I
Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro

•*“» \
TINERI 16 MARTIE 1884
abonamente
^ BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
PENTRU CAPITALA
pentru un an .	. . Lei 24
„	ş6se	luni....	„12
,	tre’	"	' • ■ •	»	7
PENTRU DISTRICTE Pentru	un an ,	...	Lei 30
„	§6so	luat....	„15
»	trei	„	. . .	„8
PENTRU STREINfîTATE Pentru un an .	... Lei 40
„	ş6se luni ...	„ 20
„	trei „ . . . .	„12
Abonamente se fac la 1 si 15 a fie-c&rel Iun
ANUL XY No. 3548.
r _____L-1-1”1——
ANUNCIUBI ŞI BFCLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. HI 1 leu; de pag. II 2 leî; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilă.
Epistolele nefranca ta sorefusă; ar-ti colii nepublicaţl se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franoia Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Taris.
Englitera Eugene Micoud, 81 Fleet Street. E. C.
nuatria. Hassenkiewer, et Comp. Ungaria. I). Moritz Wiest, in Biida-Pest. Servitenplats.
Redacţiunea Str. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24.
SOIRI TELEGRAFICE
(Dup6 fiarele str&ine)
Bterlin, 25 Martie.—împăratul a conferit d-luî Giers, ministrul rus de esterne, ordinul Vulturului Negru.
Yiena, 25 Martie. — Primul ministru ungur, d. Tisza, aflător acum la Viena, a conferit cu ministrul de esterne al mo-uarchiel, contele Kolnaky.
Roma, 25 Martie. — Osservatore Romano, Ţiar în legături cu Vaticanul, scrie următorele:
„ţiarele cari aţi vorbit, filele din ur. mă, despre plecarea Papei, n’aă fost în general bine înţelese. Ele aii vorbit de posibilitatea că Papa se va vedea constrâns într’o <|i să plece, şi nu despre viitorea plecare. Momentul pentru acăsta nu atârnă de la Papa, ci de la guvernul italian. In Ţiua când Papa îşi va vedea demnitatea prea compromisă şi libertatea prea restrânsă, el va sparge cercul care îl încătuşeză şi se va duce să ’şî caute alt loc, ca aţâţi predecesori aî săi, un asii ma! sigur, maî liber. El va face acelaşi lucru ca societataa Propagandei; ori unde se va duce, el va lua biserica cu sine: unghiul de păment unde se va aşeŢa, va ajunge centrul lumel. Şi pe când cel mai mic sătuleţ ar câştiga însemnătate universală prin aceia că ar sluji de asii Papei, prin plecarea luî, Roma îşi va perde mărirea.“
Osservatore Romano înşiră nemulţumirile pricinuite de guvernul italian ş’apol încheiă ast-fel:
„Dăcă mai stă Papa în Roma, acăsta e numai şi numai pentru că nu voiesce să pricinuiască Romei şi Italiei, pe care le iubesce atât, seriâse pagube materiale şi morale, la care ar fl espusă când nu s'ar afla supt bine făcătorul scut al sfântului Scaun. Papa în exil şi rătăcitorii, ar provoca isbucnirea entusiasraului chiar al popârelor celor maî nesimţitore şi le ar împinge la întreprinderi mari. Nenorocire ar cădea atunci asupra celor care vor fi făcut din Papa un exilat rătăcitor. Tocmai pentru acesta, Papa nu trece peste pragul Vaticanului. Cei cari se in-teresăză fie încunosciinţaţî.“
Cristiania, 25 Martie. —Tribunalul regal 'şi-a rostit sentinţa asupra ministrului Iensen, condamnându-lă la perderea funcţiune!.
Cair, 25 Martie.— Rescola s'a întinsă peste tot teritorul spre sudu de Berber. Resculaţii au încongiurat Chartumul din tote părţile. Comunicaţiunile sunt cu de săvîrşire întrerupte. Posiţiunea lui Gordon e fârte grea, nu se consideră însă pînă acumă ca îngrozitore. Din Berber s’aă trămis la Gordon doui curieri cu scrisori.
Paris, 25 Marte. — In cameră, drepta a hotărît să nu ia parte la desbaterile biu-rouriloră, de vreme ce maioritatea persistă în a voi să escludă drăpta din comisia bugetară.
Deputatul Lanessan (radical) a interpelat pe guvern în afacerea Madagascarului ; interpelatorulu nu critică politica guvernului, cere numai desluşiri. Toţi oratorii câţi au vorbit în acăstă cestiune constată drepturile neîndoiăse ale Fraudei şi cer o acţiune energică.
Gaulois spune că, în Ţiua de aniversare a nascerii, împăratulu Wilhelm a primit un vas de cristal cu inscripţiu-nea „Din Francia;11 Gaulois crede câtră-miţătorul e corniţele de Saint-Vallier, fost ambasador la Berlin, său chiar un per-sonagiă oficial şi mai înalt.
Acăstă surprindere, pe care împăratul o privesce ca un semn de prietenie, a mişcat pe bătrânul Wilhelm până la lacrimi ; şi împărătăsa a fost viu impresionată. Principele de Bismarck ar fi Ţis: „Sper că e apropiată Ţiua când voîă res-
plăti Francesilor bucuria ce aă făcută împăratului."
Londra, 25 Marte. f— Scirile oficiale spun că însânătoşarea d-luî Gladstone merge fărte încet. Corespondentul farului Neue Freie Presse află însă că primul ministru e cât se pote de bine. Morning Post anunţă că retragerăa d-lui Gladstone e hotărîtă şi că se va sevârşi îa curând.
A se vedea Ultime ScirI pe pag. III.
BDCURiSCI, JODIU MARTIE
In fine, văzurăm şi sfârşitul actului întfeiu din comedia ce a început să se jdce de la o vreme pe scena oposiţiunii. Binele publvt şi Timpul, în numerile lor de alaltă-ieri, publică pe prima pagină şi în capul primei co-ldne următorul avis :
„Anunţăm cu cea mi viă mulţumire că unirea între partitul conservator şi partitul liberal-sincer este desevărşită.
,,Partitul întrunit pdrtă numele de partitul liberal-conservator.
,,Organul acestui păţit va purta numele de : România.“
Cu alte cuvinte, fusiunea e făcută, contopirea ambelor foi ale oposiţiu-nei coalisate s’a îndeplinit şi Timpul cu Binele public nu mal fac de cât o România !
Nu rîdeţî! Dăcă a fost o Romă-niă a turcilor!!, a muscalilor!! şi a nemţilor, de ce să nu fie una şi a coalisaţilor ? Dăcă acele poprire cu-ceritrire au crezut că, avend un moment România în mână, aii realisat un câştig, de ce rire şi d-nii co al işti să nu credă acăsta ?
Omul trăesce cu speranţa, şi, orice arii voi cine-va să’î spue, nu’i iese din cap că trite muştele fac miere.
Informatorul nostru, în ediţiunea de asără, Ţicea că una din căuşele fusio nării foieloru Timpul şi Binele public este şi reaua stare financiară în care se aflat! aceste două organe.
Noi nu putem admite acăsta. Este adevărat că ambele foi se tipăreau în-tr’un număr frirte mic şi că se des-făceaii într’un număr şi mai mic. Este ărăşi drept că cheltuielile erau mari şi veniturile cu totul mici. Der a-cesta nu face nimic. D-nul Vemescu are peste 30,000 galbeni venit şi prin urmare ar fi putut să cheltuiască pe fie-care an 2,000 galbeni pentru hambiţu Frosei. Asemenea membrii comitetului conservator sunt în mare parte bogaţi şi ar fi putut să ţie un Ţiar care să le apere ideile, principiile şi interesele.
Nu dăr lipsa de fonduri a îndemnat fasionarea celor două organe, ci nisce consideraţiuni de o ordine mai înaltă. Membrii 'coalitiunii, cari afl făcut acăstă fusiune, aii crezut că prin contopirea celor două foi vor da mai multă valrire, mai mare însemnătate acţiune! lor.
Aii isbutit ăre ? Păte că ar fi ajuns lâ un resultat satisfăcător, dăcă nu ar fi fost aşa pretenţioşi! Modul cum 'şi ai! făcut însă cunoscut acăstă contopire, prin avisul din capul ambelor foi, a ridicat orî-ce seriositate întreprindereî. Ifosul prin care a a-nunţat, cu o viă mulţumire, unirea pârlitului conservator cu partitul liberal-sincer, a făcut pe toţi să rîŢă.
Pentru a esista un partit, trebue mai întăiă să vedem ce condiţiuni să cer de la densul şi acăsta vom căuta să arătăm cu altă ocasiune. Coalisaţii însă, cari ai! compus avisul din capul foilor contopite,—căci el trebue să fie
fructul unui seririse chibzuiri a coalisaţilor, — nu sciaii ei că se espun la ridicol vorbind de partite?
Unde sunt partitele aci ? Nu este de cât o tovărăşiă.
Pe cât seim, d. Vernescu a adus la acăstă tovărăşiă persrina sea şi a cel or u doui aghiotanţî, d. Pache Protopopescu şi d. Economu, plus pe fostul gerantă al Binelui public. Toţi ceî-l-alţi 13 până la numărultt 17, din care se compunea grupultt sincerilor liberali, săi! liberalilor sinceri cum le Ţice avisulu, între cari neguţători şi profesiuni liberale cu d. G-. D. Teodorescu, s’ati risipit şi s'afi preserat prin alte grupuri.
De asemenea, pe cât se vede, nici d. Lascar Catargi nu prea a adus un capital mare în acăstă negustorăscă tovărşiă. D niî Maiorescu, Carp, Ma-vrogheni, Teodor Rosetti şi o sumă de membrii însemnaţi, cari compu-năă altă dătă partitul conservatorii, l’aă părăsit. Nu a rămas astâ-Ţi de cât cu d. Guţă Păucescu, A. Laho-vary, Guţă Meitani, general Florescu şi vom mai putea să adăogâmtt pe d’asupra, de şi cu alte pretenţiuni, pe d. Georges săti. Gută Bibesco.
Aceştia aprăpe singuri emopun dăr partidul conservator-liberal, căci seim sicur că nici d. Cogălnicănu nici d Dumitru Brătianu n’au consimţit a intra in acăstă tovărăşiă. Ei ah declarat că într’adevăru sunt în oposiţiune, combat pe guvernul fi actual pentru că nu răspunde nici la trite dorinţele ţărei, nici la cererile lor. Dăr înainte deŢtdte sunt membri ai partidului liberal, au opiniunî şi principii cu totul deosebite de acelea ale d-luî Lascar Catargiu, Guţă Păucescu, Alexandru Lahovary şi Guţă Meitani. Se prite să se intâl-născâ la urnă şi să-şi dea^concur sul reciproc asupra unei persrine, dăr nici o dătă nu vor da concursul lor asupra principielor, nu vor trafica în ideile liberale.
Deci, cei de mai sus singuri cu d. Gună, săi! mai bine cu d. Guţă Vernescu, formăză adi un sigur partită. Apoi dăcă acesta e un partit, elfi se prite numi cu drept cuvănt partitul guţilor, ăr nici de cum un partit serios, un partit de acţiune şi de guvernământ.
Dăr ce le pasă d-lor de acăsta, când sunt viă mulţumiţi, de tovărăşiă?
Negreşit, nu le pasă. Insă ţărei îi pasă, săfi mai bine ţăra se intere-săză să scie cine în acăstă asocia-ţiune a adus marfă de contrabandă.
După cum am probat în diferite rîndurî, între aceşti rimenî penă mai, de-unâŢi era un abis. Chiar d. Vernescu a declarat în Cameră că principiei a grupului d săle sunt estrema-mente deosebite de ale conservatorilor, că este peste putinţă o apropiere între d-sea cu ai d-sele şi aceia cari au comis delicte comune şi cari meritau să şăŢă în alt loc de cât pe băncile Adunăreî!
Când d. Vernescu scia ce face şi ce Ţice: atunci său acum, cândfi îşi dă mâna cu o viă mulţumire ?
Ţăra u’ea să sciă.
----_-------------------------
DepeşiL ne au vorbit despre o schimbare in relaţiunile palatului din Cons-tantinopole cu ambasadorii puteriloră; acăstă atitudine fiind comentată în sensul că Sultanul voiesce să reorganiseze administraţiunea generală a statului, credem interesant să estragem următorulă pasagiă din (barul u l’Espargne frangaise care aruncă ore-care lumină asupra în-tunecosei stări de lucruri din Turcia.
„Starea Turciei, (|ice VEspargne, se a-
graveŢă din Ţi în Ţi. Pe când veniturile stau pe loc, cheltuielele cresc mereu.
„Din ce pote proveni acest resultatu într’o ţâră aşa de mănăsă şi pe care industria ar transforma-o din temelii penă la creşcet decă ar fi permisă? In adevăr, Porta se arătă rebelă ori-cărei idei îndrăsneţe, când e vorba de industrie, comereiu săi! reforme. Germanii, încrezători de la răsboiul din 1870, aă întreprins reformarea Turciei; dăr re-sultatul la care aii ajuns nu arătă de loc că silinţele lor, lăudabile în fond, aă fost încoronate cu succes.
„Acăstă stare de lucruri nu mai pote dăinui. Imperiul turcesc are trebuinţă de mari reforme, atât din punctulă de vedere administrativă cât şi financiară. Tratatul din Berlin a făcut deja o schimbare însemnată în constituirea teritoriului turcesc; părţile deslipite de acăsta au şi luat altă faciă: în ele domnescu spiritul europăn cu tote concepţiunile sele precise şi sănătose. Turcia însăşi, atât de refractară pănă acum, va trebui să se supună.
„In totul, veniturile Turciei se urcă la suma de 271,875,000 franci. Acăstă cifră nu coprinde cele 70,385,000 franci afectaţi la plata dobendilor, despăgubiri de răsboi, etc.
„Decă aceste venituri au un caracter de neîndoinţă, nu mai puţin neîndoiose sunt şi cheltuielile. Acestea ating suma de 381,950,000 franci, în care nu intră nici o previsiune pentru datoria publică socotită la 550,000,000 franci şi care o-casionedâ o sarcină de 50 milione franci.
„In general, cheltuielele anuale întrec veniturile cu 100 penă la 124 milione. Anul acesta deficitul, Ţice-se, va atinge suma de 150 milione. Consecinţele acestei sisteme sunt lesne de vâŢut. In a-cestă încurcătură funcţionarii publici şi armata sufer maî cu semă, primind d'a-bea jumătatea soldei. Nu e de mirată deci că în administraţiunea turcescă domnesce corupţiunea. Ministrulă ca şi cel mai mic slujbaş îşi fac singuri partea seă opresc în drumul lor spre vis-terie banii contribuabililor. Acesta co-rupţiune întinsă costă pe tesaur cel pu ţin două treimi din veniturile sele.
„O reformă financiară în Turcia e tre-buitore: ea nu numai să impune din punctulă de vedere al creditorilor, cari aă suferit atâta vreme, dăr încă starea actuală de desorganisare a imperiului turcesc nu se împacă cu buna ordine, regularitatea şi onestitatea ce domnescu în administraţiunea tuturor statelor Europei. Introducerea energică a unor reforme financiare ar permite tesaurului să facă faciă tuturor cheltuieliloru sele şi chiar d'a uşura pe contribuabilii impuşi acum atât de greii. “
Aceste reforme nu se vor putea însă împlini, de cât o dătă cu reorganisarea totală a statului turc. Puterea publică a statului se găsesce încă în cea maî primitivă stare; confusiunea atribuţiunilor, neresponsabilitatea, nestabilitateâ, âtă plăgile cele maî mari şi cari trebuescă vindecate în cel mai scurt timpă. Obiceiurile şi credinţele sunt d’o stagna-ţiune desnădăjduitore; inteligenţa turcă e acoperită de tenebrele coranice, care se opun ori-cărei mişcări seriâse, Pâte că Sultanul, care a căpătat o educa-ţiune europănă, e convins de aceste de-fectuosităţî ale statului, e însă altă întrebare, dăcă se simte destul de puternic pentru a fi un reformatoră seriosă ? In tot caşul, scirile din urmă denotă preocuparea luî Abdul Hamid.
-----------—«se—™—ş».------- --
INFORMAT IUNÎ
Ieri, 14 curent, MM. LL. Regele şi Regina aă primit o mulţime de felicita-ţiunl din ţeră ca şi din streinătate.
—o—
MM. LL. Regele şiyRegina au primit ieri, la orele 12 din Ţi, consiliul de miniştri, care a adus Suveranilor felicitări pentru aniversarea proclamăreî Regatului.
—o—
Se aduc mulţumiri d-luî Teodor Gheor-ghiade, care a oferit gratis o casă ce are construită pe pămentul locuitorilor din comuna Ghermânesci, judeţul Fălciă, spre a le servi de local al primăriei acelei comune.
—o—
Citim în Monitorul de aŢî următorulă jurnal al Consiliului de miniştrii:
Consiliul de miniştrii, în şedinţa sea de astă-Ţi, 13 Martie 1884, luând în deliberare referatul d-lui ministru de fi-nance No. 1,008, privitorii la fixarea preţului de văn^axe a s^rej pentru export în Rusia;
Avend în vedere art. 5, alin. 2 din legea de la 27 Martie 1882,
Decide:
Art. 1. Aprobă preţurile stabilite de consiliul de administraţie pentru vînŢa-rea sărei de export în Rusia, adică:
40 leî tona sare de Doftana, de Slă-nic ordinară şi de T.-Ocna, predată la Brăila, Gaiaţî şi Iaşi.
45 leî tona sare de Slănic, alesă, predată la Brăila, Galaţi şi Iaşi.
47 leî tona sare de Slănic, măcinată, predată la Brăila, Galaţi şi Iaşi.
Art. 2. Acest jurnal se va aduce la îndeplinire de d. ministru secretară de Stat la departamentul de finance cu începere de la 15 Martie 1884.
I. C. Brătianu, G. Chiţu, I). Sturdza, G. Lecca, I, Câmpineanu, P. S. Aurelian.
—	Ot-
Sâmbătă, 17 curent, va avea loc o serată musicală în localul Societăţei Concordia Română.
—o—
Luni 19 curent va ;reapare Ţiarulu Curierul Capitalei în editura tipografiei Naţionale. Direcţiunea acestui <^iar a-nunţă că va publica mulţime de lucruri frumose şi că va da fel de fel de premii abonaţilor seb
Urăm la a doua venire o viaţă mai lungă confratelui nostru de cât la ân-tâia.
—o
Ni se comunică dintr’un isvor forte competinte că d. Fleva, noul primar, a conceput ideia de a comarda o tipografie comunală, care va costa 100,000 leî casei comunale, acăsta pentru tipărire.
—	o—
fiarele poloneze anunţă că prefectul Warsoviei, general Buturlin, a demisionat din causă că unul din fiii săi se află arestat, fiind compromis în afacerile nihiliste.
—	o —
Ni se scrie din Odesa că ’acelo aă şi sosit ingineri şi mecanici pentru con struirea elevatorilor, Porturile Nicolaeff Sevastopoi, Odesa, 'Kerei şi Bacu voră avea elevatorii gata a fun.cţtiona de la tomna viitâre.
—	o —
Ni se scrie tot d’acolo că familia Vo-ronzoff a dăruit Comp. Gagarin suma de 120,000 de ruble pentru cumpărarea unul vas.
. D. Răducan Lazar, supraveghietor vamal din Călăraşi, a fost găsit mort în casa sea.
Caşul se cercetăză de parchetul local.
—o—
D. de Suzzara, noul consul general al Austro-Ungariei în Bucuresci, a sosită eri împreună cu soţia d-sele în capitală, venindă cu vaporulă din Yiena prin Giurgiu.
—o—
Ni se scrie din Chişineă că de multă deja în temniţa de acolo a fost închis
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
unii anume căpitanii Slujencu, incul pat într’un omor, dăr declarat în acelaş timp de către doctori legiştî de nebun.
In tjiua de 12 a luneî curente acesta criminal-nebun folosindu-se de un ‘moment favorabil a lovit în gât şi pieptu pe directorole temniţei d. Simaşcu, viaţa căruia se află în primejdie.
—o—
La Odesa s’a& întrunit toţi proprietarii ocnelor de sare. La ordinea <£ileî se află cestiunl privitore la lărgirea cercului de esport al sărel din Rusia de Sud. S’au luat hotărîrî de a esploata pieţile stră-ne de pe marea Neagră şi a acapara pieţele Bulgariei, Rumelieî etc.
—	o—
Vineri 16 curent ora 1 p. m., Academia va ţine şedinţă publică.
D-l V. A. Urochiă va citi un memorii! asupra unei cronici anonime şi inedite a istoriei ţăreî românesc!.
—o —
In curând va avea loc în tetrul Naţional o representaţiune pentru sporirea fondului destinat clădirii unul nod A-thened.
Nu ne îndoim că publicul bucurescân, gata în tot dăuna a contribui la întreprinderile mari, va crede de a sea datorie a asista în număr mare la acăstă representaţiune c'un scop atât de frumos.
—	o —
Alal'tă-ierî înalta Curte de Casaţie a judecat recursul moscenitorilor defunctului Ion Vemescu, paharnicul, contra sentinţei Curţii din Focşani care a validat, în favo-rea d-lul G. Vernescu, un testament alâ defunctului.
Procesul se va judeca din noQ, din causă că s’a ivit diverginţă de opiniunl.
—o —
Cd începere de la 19 (31) Martie, va porul Yason va circula cum urmâză: Plecare de la Galaţi la Odesa în fie-care Luni la 8 ore dim.—Plecare de la Odesa la Galaţi în fie-care Joi la 4 ore p. m.
—o —
Mâine la ora unu p. m. va fi şedinţa publică în care d. V. Alexandri va ţine o conferinţă asupra opului d-lul Ion Ghica intitulat „scrisori“ adresate d-sale.
D. Gr. Stefânescu va citi o relaţiune
asupra Coleopterelor din România.
—o—
O crisă ministerială s’a ivit la Sofia.
D-nu Caraveloff a fost chemat de Alteţa sa spre a compune un nou cabinet, scrie Slavianin din Ruşciuc.
SCRISORI Mii ELVEŢII
(Corespondenţa pârtie, a Telegrafului)
Zurich 21 Martie 1884.
Reacţiunea în Europa— D. Bommer—.Neue Zurich Zeitung— Arestarea lnî Kennel—Elveţia faciă cu im-periele re cine.
Până a^î Curţile imperiale său mal bine t|is poliţiele politice ale imperieloru europene consider de focareale terorismu-luijrevoluţionar oraşele Geneva'şi Zurich. După omorurile şi jafurile din Viena, St,ud-gardt etc., politica vienesă a indicat Zurich, ca centrul monarchiel mostiâne. Poliţia de aci a deschis o anchetă se-riosă, iar şeful ei, vestitul democratofob căpitanul Bămmer a arătat un asemenea devotament, c’a îndrăsnit călcândii Constituţiunea a face o perchisiţie în casa unul cetăţăn elveţian Schreder, care sciind că legea interzice perchiziţia şi arestarea după apusul s6reluî.|şi]fiind că pe când căpitanul Bâmmer a sosit era nopte
deja, ’şl a apărat domiciliul cu revolvere. Fiul d-lul Schreder a rănit grav pe un geandarm, iăr Bommer a fugit cu restul escortei sele. Procurorul chematu la facia locului a constatat călcarea Con-stituţiuneî şi a<|î şeful poliţiei se află tras la bara justiţiei. A doua perchisiţie scandaldsă a fost făcută la domiciliul d-lul A. Motteler, cunoscutul social-demo-crat care, naturalmente, protestă sus şi tare că este amestecat printre nisce „ucigaşi mostianl.„
D Bommer uitând că face o faptă fărte rea pentru propria sea ţără, pentru a-şl scăpa persdna, ameninţată de a se retrage pentru tot-d’a-una din funcţiunile Statnlul, scrise în <|iarul Neue Ziiricher Zeitung un articol in care declară sus şi tare că oraşul Zurich a devenit un adevărat centru al teroriştilor şi că democraţia naţională elveţiană tiude şi ea a se apropia de acest partid estrein al demagogiei. Persecuţiunile 'aspre cari au succedat apoi articolului în cestiune, demonstrară cu evidenţa tătă culpabilitatea acestuLpoliţaiu zelos de a primi de-coraţiunl streine. Dăr fiind că decoraţiu-nile pentru un elveţian sunt oprite de Constituţiune, evident deci este că onor. domn aşcăptă o altă recompensă.
Resultatul unul zel bănuitor a fostu darea afară a şefului poliţiei.
Acum afacerea s’a transmutat la Berna. Opinia publică a oraşului cu urşii tradiţionali să află la culmea indignare!.
Poliţia din Yiena, după ce arestă pe teroristul Kammerer, care trăise la Berna aviză poliţia aCestuî oraş cum că mos-tianiî din Berna se află în legătură cu omorâtoril din Viena şi Studgardt.
Poliţia făcu imediat o anchetă energică şi resultatul acestei anchete a fost adunarea tuturor dovezilor cum că, centrul agitaţiune! proseliţilor lui Mose se află tocmai în Germania şi Austria, ier nu în Elveţia.
Alaltăerl s’a arestată d-nul Kennel, preşedintele societâţeî mostiâne Freiheii iăr erl, legătorul de cărţi, Schultze, a fost rădicat numai pentru că poliţia îşi adusese aminte, că acest muncitor rosti în adunarea de la Paichert un discursă arhi-anarchic.—Cu tote acestea nimic nu s’a dovedit. — Cammerer a trăit la Berna anul trecut, el lucră de la Ianuarie 1883 şi până la Noembrie acest an la un cis-mar, apoi părăsi acest loc şi dispăru.
După (ţiarul Freicheit care ese la New -York, Kammerer a fost în America, iar în luna Februarie, apăru la Viena, unde poliţia îl băgă de sămă şi voia a ’lii a-resta, der el apărându-se cu revolverul, răni pe duo! sergenţi şi putu scăpa. — Amănuntele acestei afaceri sunt necunoscute. Se cţice că el plecă apoi ear în America, spre a vinde acolo hârtii de valore, furate de la bancherul Heiibrân-ner din Studgard.
Ori cum ar fi fost, Elveţia are dreptate să protesteze, iăr nu imperiile cari o încongiură, căci toţi revoluţionarii fugind din aceste ţări se adăposteseu la densa; iar guvernele cer ca Elveţia să'l urmărâscă. — Mal bine ar fi fost ca Austria şi Germania să ţie la densele pe Schtalmacher şi Paickert, liberându pe alţii de a se cqupa de aceşti dmenî.
Poporul elveţian egalminte dădea şi dă sil tuturor refugiaţilor politici. — Sub scutul Elveţiei se ascundâu Burbonil şi Napoleonii, Brunsvik, Don Carlos şi im-părătesa Eugenia şi apoi acest asii se
FOIŢA „TELEGRAFULUI"
PIERRE ZAOONNE
__ 62
MISERABIUI
MEMORIILE UNUI COMISAR DE POLITIE
Fruntea lui Raymond se încreţi la aceste cuvinte... der Irina avea aerul să nu fi băgat în semă acâsta.
— înţelegi, continuă ea, că mă găseam forte încurcată faciă cu acâstă întrebare... şi n’aş fi seiut ţlăă ce să răspund, noroc numai că în momentul acela chiar, o per-
sonă ce veni să mă veţlâ, sosi tocmai la vreme ca să mă scotă din încurcătură...
—	Cine a venit? întrebă Raymond mirată.
—	O femeiă.
—	Cum se numesce?
—	Germaine.
—	A venit ca să te văţţă ?
—	Da, este acum o jumătate de oră.
—	Şi pentru ce a venit?
Pe buzele Irinel se observă un trist şi penibil zîmbet.
—	O! ea este forte multdesolată, biata femeiă, răspunse ea, i s’a spus teribilul sflr-şit al ducelui Palmares pe care’l cunoscuse şi 'ia iubise, şi se hotărî să se retragă din lume pentru a’şl petrece restul filelor sele In cea mal mare singurătate.
—	Tl-a spus acesta?
—	Şi plângea spunăndu’ml, şi ănima ’mt o simţiam sfîşiată la vederea unei dureri atât de mari.
—	Ea ’ml a vorbit şi de d-ta; ’ml a
va păstra la rând pentru toţi urmaşii capetelor încoronate.
Eată-vă adevărata istorie a evenimentului, care până acuma n’a putut să li-niştâscă corpul diplomatic din Berna.
Judecaţi, dăcă drept au cei cari ba-zându-s6 pe forţa brută, ameninţă mica republică Elveţiană.	Th. C.
------.» — ».-------------
DIJN ŢARA
Un accident. — In (ţiua de 3 curent, supusul austro-ungar Ferentz Loeş, care lucra la lemnăria de pe moşia Tarcăii din com Pângaraţl, judeţul Neamţu, du-cându-se în pădure cu mal mulţi lucrători spre a da nisce lemne de vale pe părîul Brateş, a căcţut peste el un lemn care i-a turtit capul, din care causă îndată a şi murit.
*
Un omor. — In ndptea de 4—5 curent, făcătorii de rele introducăndu-se în cârciuma Iul Nastasachi Cucu din comuna Bogdana, judeţul Tutova, l’au împuşcat în cap şi de dată a şi pacetatfi din viaţă; după cercetările făcute s’a constatat că autorul faptului a fost do-robanţulu cu schimb Gheorghe Balan, care s’a şi dat judecâţeî.
OVREII PROPRIETARI
Iâtă moşiele din Moldova,- după cele scrise de România Liberă, devenite proprietăţi a şese bancheri israeliţl, de când li s’a conferit împământenirea :
1.	Bancherul Michel Băniei.
1)	Moşia Ionăşenii din judeţul Botoşani
1.000	fălci, fostă a familiei Balş, preţul cumpărărel 12,000 galbeni.
2)	ţiburanii din judeţul Neamţu, 3,000 fălci, preţul cumpărărel 40,000 galbeni fostă a familiei Sturdza.
3)	Buznea din judeţul Iaşi, 1,300 fălci, valorea cumpărărel 28,000 galbeni, fostă proprietatea d-lul Matei Gane.
a) Bădenii din judeţul Iaşi, 3,800 fălci valorea 95 000 galbeni, fostă a familiei Balş.
II.	Bancherul Meyerliofer.
1) Lespezii şi Şiretul ca târg, din jud Suceava, 1,500 fălci, valorea 65,000 galbeni, fostă a familiei Bosie.
1) Crive§tt.
3)	Făcăşani.
4)	Hdbă§e§tt din jud. Roman (4—5,000 fălci) în ajun de a o cumpăra, fiind pusă în vânzare de d. Meyerhofer pentru creanţă ipotecară colosală ce are în aceste proprie tăţl a d-lul Inge Rober.
III.	Bancherii fraţii Vaisengriin.
1)	Moşia Tăcuta, jud. Vasluiâ, cu 2000 fălci, fostă a familiei Sturdza, valore de
40.000	galbeni.
2)	Ţigănaş, jud. Iaşi, 2,200 fălci, fostă a familiei Carp, valorea 40,000 galbeni.
3)	Bogdăneştil din judeţul Bac&fi, 2,500 fălci, fostă a familiei Bogdan, valorea 500,000 franci.
4)	Vdţcanii; 5) Ghindeştil; 6) Talpa. din judeţul Dorohoiu, 330 fălci, valorea
12.000	galbeni, fostă a familiei Uhrinoski.
7) Buhaia]\ 8) Pascaril, din jud. Doro-
hoifi. 220 fălci, valorea 10,000 galbeni.
9) Şoldăneştil, jud. Suceava, 580 fălci, valorea 22,000 galbeni, fostă a familiei Fo-rescu.
IV.	Bancherul Theiler.
1) Moineştiî din judeţul Bacău, cu is-vore de păcură şi petrol, 1,500 fălci, 40,000 galbeni, fostă a familiei Mavrocordat.
2.	Solcnţu din judeţul Bacă ti, cu izvore
de păcură şi petrol, 3,000 fălci, valoare
600,000	franci, proprietatea fostului domn al Moldovei Ion Sandu Sturza.
V.	Bancherul Costiner.
1. Băldşeml din judeţul isoiosanî, 870 fălci, valore 300,000 franci, a familiei Cio-lac Lăţescu.
VI.	Bancherul Mihel Iuster.
1. Căneştil, judeţul Iaşi, 1,000 fălci, valdre 22,000 galbeni, fostă a d-lul M. Gane, actualul Prefect al judeţului Iaşi.
Nu mal menţionez de însemnatele domenii ale răposatului Manolaehe Costache, care, dacă nu în formă, dar în fond sunt ale unul bancher israelit din Bârlad şi mei vorbesc de partea de dincolo de Micov, unde împrejurările îmi sunt necunoscute.
Dacă în doul snfi trei ani, şâse bancheri împământeniţi aă făcut aşa de mari achi-ziţiunl de domenii boereştl in România, care va fi starea lucrurilor în 20 saO 30 de ani ?
ACTE OFICIALE
Administratorul clasa II Vasilescu Alexandru, aflat în posiţie do disponibilitate pentru congediă mal mare de ;dse luni, renunţând la restnl concedinlul de o luni ce mal avea de făcut, s’a chemat în activitate de servicii! pe ^ina de 4 Martie 1834, la regimentul 29 dorobanţi.
X
Consiliul general al judeţului Vlajca este autorisat, îi urma votului săă din sesiunea ordinară de ia 18 Noem-bre 1888, a lua cn împrumut de la casa de depuneri 31 conseranaţiunl suma de lei i>0.00o, necesară pentru constituirea capitalului casei de credit agricol ce ur-măzâ a se înfiinţa în acel judeţ.
X
Colegiul I electoral pentru consilieri general de la judeţul Dâmboviţa este convocat. în ^iua de 25 Aprilie 1884, a se întruni, la orele 10 diminăţa, în localnlă comnneî de rejedinţă, ca să alăgă doul consilieri la vacanţele declarate în consiliu.
Colegiul III electoral pentru c onsilierî generali de la acelaj! judeţ este convocat, în ijiua de 27 Aprilie 1884, a se întrnni, la orele 10 diminăţa in localul comunei de reşedinţă, ca să alăgă doul consilieri la vacanţele declarate In consiliu.
X
Se promulgă legile pentru împământenirea d-lor Zbis-zevschy şi Hariton A Pascalopolu.
------»----^ »--------------------
BULETIN JURIDIC
fCurţilo cu juraţi francese)
Un omor îngrozitor
Banquerul B.., din oraşulu Lyon din Francia, un mare milionar, avea o sin gură fetiţă fdrte gingaşă care se înamorase după un june comptabilă de la un alt bancher.
Fata văzând că nu putea să mal mâr-gâ înainte cu amorulu, propuse junelui ca să câră mâna el de la părintele săQ.
Junele se hotărî.
Intr'o <Ji se duse la părintele fetei şi „luându-şi inima în dinţl“ ceru măna fetei.
Tatăl, speriat de acâstă surprindere,’! respinse cererea dându-lu afară din biu-roul săQ.
Săra pe când tatăl fetei venise acasă, o chemă şi ’1 istorisi faptul întâmplată.
Atuncea fata, vă<|endu-se silită, istorisi tatălui el că, dânşii deja se iubesc de un timp îndelungat, şi declară că nu va lua pe altul de căt pe acel tânăr.
Tatăl gândindu-se la cele povestite de fată consimţi şi chiămă imediat pe feciorul său pe care T trimise ca să aducă pe tenăr, care şi veni imediat.
Părintele '1 spuse că regretă purtarea sa şi-î promise măna fetei.
înamoraţii şet|ând până la orele 12 de nopte, fata se culcase, şi totu vorbindii adormiseră. Junele d’odată se trezi ameţit şi plecă.
spus cine escl şi ’ml a făcut cunoscut cum principele de Karpeles legase, înainte de a muri, t6te bunurile şi averea sea strănepotului săQ. lecă ce ’ml a spus, amice,— apoi a mal adăogat şi alt-ceva.
—	Ce?
—	’Ml permiţl să’ţi spun totfi, nu este aşa ?....
—	Cum de nu, te rog chiar să nu’ml ascunzi nimic.
—	Chiar decă ar trebui să vedl în cuvintele mele un simţimânt pe care l’al putea blama?
—	Ce fel ?
Irina dete din cap.
—	A! ce’ml pasă mie, ţlise ea, dăcă a-morul d-tele mă Ya face priucipesă!... Eil nu'ţl cer nici titlu, ceeace’ţl cer este fericirea. Ast-fel când am îutrebat pe acestă femeie de trecutul tăQ, ’ml a spus că al o casetă ore-care In care se află cuprins tot misterul vieţel tele, şi...
Raymond tresări şi ’şl îucruntă sprân-cenile.
—	Der ce mister ?.... întrebă el cu vocea turburată.
—	Nu sciQ.
—	C.el puţin îţi a spus de ce natură este acel mister de care ’ţî a vorbit?
Irina se roşi.
—	Nu, nu’ml a spus acesta, răspunse eal şi de ce să’ţl ascund? acâsta m’a şi fi înspăimântat atât de mult.
—	Ce (JicI?
—	A! ’ml al dat voe să’ţl vorbesc pe faciă şi în totă sinceritatea...
—	Da.
El bine.... ascultămă-mă, Raymond, şi iartă-mă.... Acâstă femeiă ’ml-a făcut destăinuirile el cu o ore-care reservâ care m’a turburat forte mult... De ce nu ’mî-a spus ea tot... şi ce pote fi în acea casetă pe care al interes să’ml-o ascunzi ?
Raymond făcu un semn de mirare.
—	Irino, «Jise el, cu aerul de a-I reproşa,
Eşind afară pe stradă, sergenţii de o-raşQ observară că dânsul e într’o stare fdrte anormală, flindu-I hainele pline de sânge, cu părul sburlit, fără pălărie, el îl opriseră şi ‘I întrebaiâjde unde vine ia acâstă oră şi pentru ce bârnele sunt pline de sânge; dânsul declară că vine de la bancherul B. Sergonţu '1 transportară la şeful poliţiei. Fâcându-i-se perchisiţiă, s’a găsit la el un briciQ plin cu sânge, Imediat s’aQ dus la facia locului şi constatară că bancherul e mort, Gâtlejiu! îl ora tăiat. Prin urmare se dovedise că dânsul era omorîtorul bancherului.
Fata ne sciind cum s’a petrecut faptul ceruse o întrevorbire cu omoritorul şi ’l întrebă cum a săvîrşit crima ; a-cesta se jură pe onore'I că nu scie nimic, Fata cre<Jându-l se hotărî să'l pro-pue un apărător şi promise aceluia care va apăra procesul 5 milidne, iăr achi-tându-1 alte 5 milidne.
Un tânăr advocat care aoia eşiso de la facultatea de drept se oferi.
înainte d’.a se înfăţişa la curte, tânărul advocat ceru ca să'l puie la dispo-siţiâ totă corespondenţa bancherului, şu între acâstă corespondenţă găsiră o scri-sdre anonimă ameninţâtdre către bancher cu cuvintele urmâtore:
„Dăcă nu 'ml vel trimite suma pe care „ţi-am cerut-o, mă voi răsbuna şi te voiu , ucide 1“
Advocatul fiind surprins de acăstă scri-sdre o luă la dânsul, şi chemând pe fată, o întrebă:
— Cine a servit în casa d-v ?
Fata îăspunse că n’aQ fost alţii de cât 3 guvernante.
Advocatul mal întrebă decă aQ plecat tâte cu bine — fata atuncea ’şl aduse aminte că una, numită Charlota, plecaso cu cârtâ şi’î spuse chiar unde şâde.
Pe când s’a tăcut perchiziţia la casa bancherului s’a găsitQ subt patQ unQ borcănaşQ iu care se afla un narcotici! aprins—advocatul cercetă pe la tâte farmaciile şi constată, tocmai în săra crimei, pe la orele 7, a cumpărat o femeie liqui-dul acela.
In <|iua înfăţişării advocatul ceru chemarea CharloteŢ care fu interogată.
Dânsa declară că ea este omorîtorea şi nară faptul după cum* s’a întâmplat.4 Iăcă ce se petrecuse:
In acea sără, Charlota se strecurase până la uşa bancherului fără să fie observată; aprinse liquiduluaî cărei vapurî adormefi. Pestejcât-vajtimp ea intră în o-dae şi găsi briciul la tenăr şi cu acesta tăiâ gâtlejul bancherului.
Curteâ a achitat pe bietul june care a suferit închisore vr’o 6 luni şi a condamnată pe Charlota la 20 de ani muncă silnică.
Furtul de la gara Piteşti
Acum 3 săptămâni un pachet cu efecte şi bani, în valore de 1000 lei, dispăru din gara PitescI, pe când se punea 1q tren es-pediţia pentru Bucuresci.
Direcţiunea generală a poştelor şi telegrafelor fiind înştiinţată, făcu o anchetă care constată următorele, fără însă a descoperi pe culpabil:
In (Jiua când dispăru pachetul, trenul de la Vărciorova sosi mal târziii la.Pitesc!; expediţia fiind prea mare, conductorul postai din PitescI fu silit să o transporte la tren în două rânduri, lăsând pe călăraşul ă de servicii! să păzâscă restul In biuroul postai din gară.
Amploiatul ambulanţei poştale precum şi conductorul postai din PitescI fură supuşi
ce ideiă îţl-o fii venit în cap... nu cum-va te vel fi gândit din întâmplare să fi...
—	Gelâsă!... spune cuvântul.... e bine, da, nu fi supărat pe mine. Ett ’ţl voi spune tot trecutul meu, ţii cu <Ji, oră cu oră, ca şi cum l’aş spune lui D ^eă decă m’ar întreba, şi vreati ca tot ast-fel să faci şi tu.
—	A! esCI primul... unicul meu amor...
—	Atunci, vom citi împreună hârtiele cari se află In casetă.
—	Cu t6te acestea...
—	EşiţI!
—	Ba nu !... dâră... de... Ceea-ce conţine caseta este un secret care nu este al meii., pote că este vorba de desonârea, de ruşinea unei femei.
Irina cugetă un moment. Apoi d’o dâtă ’şl ridică capul.
—	Et bine, ^ise ea, ca şi cum vre-0 ideiă II veni repede în minte, este un mijloc de a împăca totul.
—	Care ?
1
4 «

www.dacoromanica.ro
* A
TELEGRAPHUL
interogatorului r primul declară că n’a primit pachetul în cestiune, ier secundul răspunse câ’şl aduce aminte că ar fi aruncat pachetul în vagon, şi că ar fi au<jit chiar sgomotul produs de banii ce coprindea.
Situaţia pentru acest din urmă era din cele inal^ critice, cu atât mal mult cu cât nici nu poseda dovâdă de primirea pachetului în cestiune din partea amploiatului ambulanţei poştale.
Totul făcea a se crede că autorul acestui furt ar fi conducătorul postai din PitescI, care ar fi plătit valorea lui sâii ar fi suferit condamnarea, dâcă d. colonel Lipoianu n’avu fericita inspiraţie de a însărcina pe d. inspector D. Floru cu o nouă anchetă pentru dovedirea culpabilului.
D. Floru fu mal fericit şi ajunse la un bun resultat.
D-sea constatând inocenţa amploiatului ambulanţei, se transportă la PitescI unde anchetă pe conductorul postai de acolo.
Acesta, aducându-şl bine aminte, declară d-lul Floru că n’a auţlit banii sunând, a-runcând pachetul în vagon, ci în biroul postai când aduse aci mcsageriele de la curiola poştil şi că călăraşul ce-1 avea cu dânsul ’l-ar fi (Jis:
— Aci sunt bani.
Atunci d. Floru se gândi numai de cât că autorul acestui furt trebuie să fie însuşi călăraşul şi luâ măsurile spre urmărirea lui.
Află că călăraşul în cestiune se numesce Radu Voicu şi că locuesce în satul Orgia, plasa GălăşescI jud. Argeş.
Se transportă imediat acolo, împreună cu un sergent do călăraşi, şi ajunge îi optat; se duce ia primăria de acolo, se informeză de locuinţa lui Radu Voicu şi se duce la dânsul ’nsoţit de sergent şi de autoritatea comunală. Soldatul Radu Voicu ’1 primi la început forte bine, aflând însă scopul ve-nirel d-sale luă un drug şi’l ameninţă. Atunci sergentul împreună cu alţi săteni, ’1 legară şi ast-fel d, D. Floru putu să facă o perchisiţiune prin casa lui.
Convincţiunea ce ’şl făcuse d. Floru că călăraşul in cestiune era vinovat, nu era de loc neîntemeiată.
In adevăr d-sa găsi suma de bani din pachetul furat, în piese de câte 5 lei şi bilete ipotecare de câte 100 lei precum nisce hârtii. Diu suma de aprope 1000 lei, lipseaft numai vre-o 20 napoleoni cu care ’şî cumpărase o perechiâ de bol şi câte ceva pentru casă.
Soldatul, vă(jăndu-se prins, nu mal tăgădui faptul şi fu imediat arestat.
Aceşti bani eraţi al Statului, trimişi din Argeş.
Felicităm pe d. Floru pentru descoperirea ce a făcut.
şi ignorentele fiinţe asupra cărora operâză ~~ °i e de ajuns.
ea
CRONICA
Gîcitbrea.
(Portret)
Cucona Mariţa gîcesce îa cărţi. Ea e instalată în calea Plevuel, nu tocma departe de centru. In ateliere şi magazii se recru-tâză muşteriii cuiâuel Mariţel, seu mal bine partea femeiescă a muşteriilor săi.
Gîeitorea are o înfăţişare ordinară. E o femeie de cincî-^ece ş>i cinci ani care semănâ mal mult cu o cărciumăresă de cât cu o vrăjitdre. Dâcă i s’ar face paşportul, epitetul ordinar ar caracterisa tote trăsurile sele Ochii el verţjl aruncă câte o dâtă fulgere, gura zîmbesce într’un mod forte bănuitor.
Dâr aceste semne de negrime a sufletului, rari, furişe, nu sunt_ prinse de omeni neesperienţî.
Mobilare forte prostuţă. Cele mal multe mahalagioice au aşa mobile. Citul verde cu flori roşii strălucesce într’o stupidă banalitate.
Ori cât de ordinar e mobiliarul Mariţel. prin colorile lui viul, ameţesce pe naivele
Cu tote gîcitorele, Mărită are două feluri de dălăturî în cărţi. Dătătura mică şi cea mare. Cea mare e scumpă straşnic. Pote s’ajungă la preţuri cu totul mari, şi de aceea e puţin cercată. Dătă'ura mică costă un franc sâfl duol.
Modesta plată ce o ia Mariţa pentru dâ-tătura el i-ar da mici cu totul folose, decă n’ar avea şi alte resurse. Pentru a le cu nosce, s’asistăm la consultaţiunea pe care Mariţa o dă la trei fetiţe,— Liliţa, Mimiţa şi Fifiţa, —venite acolo după ieşirea din atelier, şi pentru ca să mal rîţlă, şi în lond pentru că tot credeaţi puţin îa cărţi....
Odaia îa eare“scena se petrecea şi care se numesce „odaia cea mare" e cam întu-necdsă. Nu e luminată de cât d’o lampă mică şi d’o candelă care stă atârnată d’a-supra mai multor sf. Icone.
Două dintre fete, Liliţa şi Fifiţa sunt destul de urâte. Acestora, Mariţa le face predicerile obicinuite:
— „O scrisore cu bucurie.... Cine va îţi vrea răul; dar păzescete ş’o să scapi... Bani de la druniu de sără... Bucurie Ia aşternut... etc."
Miuiiţa e o blondă frumosă de sorbit cu ochii. Mestecând cărţile, Mariţa lesne a putut s’o încerce şi să va dl că e destul de sburdalnicâ, că „trăesce cu cine-va“. D’a-ceia ÎI vestesce că un ,boer de verde e înamorat11 de dănsa.... că e forte bogat.... c’o va face fericită... că / se va arăta peste puţiuă vreme...“
„Unde am să-l văd?“ o întrebă Mimiţa ameţită de gândul acestui „boer de verde, bogat, ce o va face fericită..."
Cucona Mariţa ’şl amestecă cărţile.
—„Nu pot să-ţl spui aţi, drăguţă, răspunse ea. Cărţile s’ah supărat. Poimâneor mal spune câte ceva... Vino poimâne, domnişori."
Mimiţa dă francul şi se duce, forte mişcată, cu tovarăşele sale.
îndată ce ieşiră, cucona Mariţa deschide uşa unul ietăcel ce dădea în „odaia cea mare." Capul uuul boer dt verde se arată. Un cap de pşutos. îmbrăcat pe sprâncenă. Ascuns îa ietac, el aurise şi văzuse tot prin o crăpătură a uşel.
—	„El! ‘întrebă cucona Mariţa îţi place bălăiora ?
—	Da.
—	Atunci, câud va venii, voiu spune că te va vedea, unde?
—	La grădina, Sf. Geofge, pe la şepte ceasuri.
—	Bine."
Domnul dă duoî galbeni Mariţel ş’o şterge.
Poiuiâoe, cucona Mariţa va spune Mi-miţel locul şi ora în care va întâlni pe „boierul de verde" şi când Mimiţa în adevăr îl va vedea, în nevinovăţia sufletului său se va crede împinsă de sdrtă în braţele pşutosulul, în vreme ce în realitate ar fi svârlită de cucona Mariţa. Şi va mal fi o prostituată pe pavelele Bucurescilor.
Aceste sunt adevăratele isvore — mal o-culte decât pretinsa el sciinţâ — ale bătrânii proroee. Ea dă în cărţi femeilor, şi face pe p... pentru bărbaţi.	Al. Paigrot.
P. S. — Urmarea subscripţiunel publice pentru cumpărarea unei gramatici româ-nescl (barului Ciulinul: Krak, 5 b. — Pa-tros, 5 b. —Ptki, 5 b.—Kapui, 5 b.—Leaga, 5 b.- Dandri, 5 b.— Cober. 5 b. —Suma precedentă, 15 b.—Total 50 b.
De şi sub-scriitoril n’aă iscălit cu pro-priele lor nume, temăndu-se să vede de ţepuşele Ciulinului, pot da, la cerere, avăud autorisaţiunea d-lor, numele tuturor perso-ne.lor ce s’ascund sub aceste pseudonime. N’am nevoie să spun că mal toţi iscăliţii fac parte din Ziaristica capitalei.
De altă parte, 50 bani fiind o sumă în-destulătdre pentru a se cumpăra o gramatică după înţelegerea Ciulinului, închidă subscripţiunea.	A. P.
-----------------------------------
întemplari din Capitala
Spărgători. —km mai dat amănunte în privinţa noel profesiuni la care nici Je-îome Paturot nu s’a gândit. Nu că ase menea profesionali n’ar fi esistat în ori ce timp, dâr în timpul de faciă în capi-
tala României, sunt omeni cari esclusiv esercită profesiunea de spărgăterî, şi un mare număr d’asemenea omeni se prind
pe fie-care di.
Ieri, doul asemene indivizi cari au meseria d‘a dovedi pe socotăla bieţilor neguţători şi „simpli" cetăţeni prdsta cons-trucţiune a uşiloră ş’a lă(|iloră, anume Roman Cămărăşescu — care cumula şi calitatea de vin^tori de gasete—şi Gheor-ghe Văcărescu, au fost prinşi şi arestaţi.
Amânduol vagabunZiî declară că se trag din familii boerescl—dovedind acăsta cu numele ce ’şî-au atribuit —şi negă cu stăruinţă c’aru esercită profesiunea de spăî-gătorî.
— x —
Un „scalandru.“ — Cârciumel din calea Yâcărescilor Nr. 178 ’î-a fost dată să vâdâ o privelisce destul de frumosă. A-sără, pe la ora 8, duol oficeri din gvar-dia naţională N. M. şi I. S., trăgând la măsea mal mult de cât trebuia, s'au luat la certă şi apoi la bătaie. In furia luptei, N. M., uitând „demnitatea înaltei sele calităţi" a scosfi „spada" din tecă şi era se scurteze d’o palmă pe I. S. Der, cu tote că n’a reuşit a şi pune pe deplin în fapt gândul, tot a răniţii greu la piept pe cel-lalt „oficer.“
Rănitul e la spital, iar „rânitorul" la arest, —ca tot-d’a-una.
Bizarerii naţionale. — Ieri s’a străpuns în fine după un proces lung strada Regală, care până acum n’a avut ieşire. La o casă din acesta stradă am băgat de seamă că era un transperaut, pe care se citea „Trăiască Regele şi Regina ! Trăiască primarul capitalei!“ Amalgama ne-a părut atât nouă cât şi publicului mal mult de cât caia ghiosă. Ieri era aniversarea proclamărel regatului, iar resoluţiunea privitore la stradă a fost luată de vechiul consiliu. Ce avea der în tote astea noul primar al capitalei.
CORPURILE LEGIUITOARE
nare să facă nisce noul sporuri în eva luarea veniturilor.
Se prevede cifra de 1,400,000 lei di escedentele anilor trecuţi.
Se votăză apoi urmâtorele reduceri din bugetul pe anul 1884-85 :
De la ministerul de justiţie suma de 13200 lei.
De la ministeriul de interue suma d 58000 lei.
De la ministeriul Cultelor şi Instruc-ţiunel 144,000 lei.
Se decide ca cifra de 59,000 lei, votată în bugetul ministeriuluî instrucţiune! pentru ore cari sporiri, să se acopere din fondul de 500,000 leî votat peijtru material didactic, iăr restul până la cifra de 144,000 provine din amânarea a înfiinţărel în a-nul acesta a mal multor revisorî şcolari.
De la ministeriul de finanţe se reduce suma de 50,000 lei.
De la ministeriul domenielor se reduce suma de 18,000 lei.
De ia ministeriul de resbel cifra de
100,000	1. reducere provenită din vacanţe.
De la ministerul lucrărilor publice suma de 50,000.
De la ministeriul de esterne suma de 35,280 lei, provenită din desfiinţarea consulatelor de la Bitolia şi Ismail, al căror titulari nu sunt numiţi şi a căror înfiinţare presentă mari dificultăţi.
Se votăză apoi în total, cu apel nominal, legea bugetară a anului 1884-85 şi resultatul votului este nul, desccm-plectându-se Camera.
Şedinţa viitore mâine
■•‘o nr aoii
ADUNAREA DEPUTAŢILOR (Şedinţa de a Şi 14 Martie 1884)
Preşedenţia d-luî Gheorghian.
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jum. fiind presenţl 87 deputaţi.
După citirea sumariuluî şi a comunicărilor, d. Sefendache anunţă o interpelare asupra stăreî în care se află cheiurile nostre după marginea Dunărei.
Se ia în desbatere proiectul de lege pentru modificarea articolului 48 din legea vânzării bunurilor Statului, ca bunurile pentru construcţii să fie vândute şi de 10,000 leî în loc de 5,000.
Legea se votăză fără discuţiune.
Se votăză proiectulu de lege pentru taxa comunei Iaşi asupra gazului.
Se votăză trei credite ale ministerului de interne.
Se votăză proectul de lege pentru cedarea a două locuri comunei Huşi.
Se votăză un proect de lege prin care se cedăză un loc societăţii Deşteptarea din Craiova.
Se votăză proectul de lege pentru vân (^afea în loturi a unor locuri din jurul băilor Slănic.
Se votăză proectul de lege prin care se cedăză judeţului Dolj un teren pentru construcţiunea palatului justiţiei.
B. Costinescu, raportorul comisiuneî budgetară, presintă legea budgetară, a retă.că în urma nouilorere ărîpe timpul u votărei budgetelor s’aQ sporit cheltue-lile cu peste două miliăne împreună cu creditele suplimentare, şi rogă pe Adu-
, * ,
•m ; < csa
SENATUL
(Şedinţa de aŞi 14 Martie)
Şedinţa se deschide la ora 3 sub preşe-dinţa d-lul D. Gr. Ghica. Presenţl 35 dd.
senatori.
S’a trimis guvernului petiţiunea episcopiei de Rîmnicu-Vâlcea prin care cere a i se lăsa în posesiune casa ce o are în Craiovn.
Senatul trece la ordinea (U-e asu‘ pra petiţiunil locuitorilor din judeţul Brăila care cer înfiinţarea unei comune la gara Lotcu.
Se recomandă guvernului petiţiunea d-îul Avramescu prin care să cere a nu se mal revoca institutori In urma simplului raport al inspectărilor.
Se respinge conclusiunile comisiunii asupra cererii maî multor preoţi de a se reforma Synodul.
Apoi, şedinţa se ridică.
loBnia, cu tote obiecţiunile oposiţiel pe «ri d Tisza le-a combătut.
Constantinopole, 26 Martie. — Lordul Uofferin a înmăuut erl Porţel o Notă cou-lirmând îutreţinerea cea avutjouia trecufă ■u marele Vizir Said-paşa cu ocasia depo--ledărel companiei engleze care făcea serviciul de cabotagiă pe costa Smyrnel. Nota reaminteşte faptele cari aă adus acăstă deposedare şi promisiunile ne-executate ale Porţel.
Nota conclude cerănd : l-iu reintegrarea companiei eEgleze în drepturile sele şi o despăgubire pentru pagubele ce’î a causat deposederea el momentenâ, 2-lea, o repri-mandă pentru guvernorulu interimară alu Smyrnel.
Nota termină exprimând speranţa că Mirele Vizir va permite lordului Dufferin d’a fi intermediatorul să ti pe lângă guvernul Reginei pentru a’i exprima regretele Porţel.
înainte de înmânanea acestei Note, Porta trimisese deja la Smyrna ordine în sensul de mal sus.
In urma unul ordin al guvern orulul din Djeddak oprind trimiterea la Suakini de legume pentru răniţii englezi, lordul Duf-ferin a scris Porţel spre a cere că acest act, neomenos să fie adus la cunoscinţa Sultanului.
Cestiuuea prîvilegieloru Patriarchatulul ecumenic pare pe calea unei soluţii amiabile.

ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGItAPHULUl
(Agenţia Eavas)
i'aris, 26 Martie. — Camera deputaţilor a votat legea asupra înaintărel în armată ; a respins moţiunea tinzând la suprimarea demnităţel de mareşal al Franciel.
D. Constans a presentat Camerei o propunere pentru restabilirea scrutinului pe liste în alegerile legislative.
O depeşă din Saigon anunţă că principele Annarait, care a fost promotorul uoui-lor masacre de creştini în Anuain, a fost executat ieri la Hue
Rotna, 26 Martie. — Diverse Ziare cred că publicarea noului minister e întârZiatâ fiind că ar voi în acelaşi timp a publica şi numele sub-secretarilor de stat.
Vieua, 26 Martie.— Camera deputaţilor a terminat discuţia pe articole a budgetului pe 1884 şi a adoptat în total legea fi-nancelor.
Pesta, 26 Martie.— Camera deputaţilor a adoptat, prin 130 voturi contra 73, proiectul de lege relativ la construirea unul drum de fer Intre Mostar şi Metroviţa în
Aceste scirt fiind publicate a s»ră 1 mal reproducem şi în ediţia da agil diminăţă.
Londra, 26 Martie. — The limes publică depeşa urmâtore din Suakim: „Se Zice că Mahdi va fi dispus să negocieze cu agent! francezi, dâr că refuză orl-ce negociere cu englezi."
Generalul Graham n’are intenţia d’a a-taca din nou pe Osman-Digma; face acum o simplă recunoscere pentru a verifica ra-portele spionilor săi.	,
Roma, 26 Martie.—ţiiarul Fanfulla dă ca probabilă combinarea următore pentţu noul minister:
D-nil: Depretis, preşedinte al consiliului, ministru de interne;
„	Magliani,	ministru	de finanee ;
„	Mancini,	ministru	al afaceriloru
străine :
„ Genala. ministru al lucrărilor publice ;
„ Bertole-Viale, ministru de resbel;
„ M. B. Brin, ministru al marinei;
„	Grimaldi,	ministru	al agriculturel;
„	Coppino,	ministru	ai instrucţiei
publice;
„	Terracin,	ministru	al justiţiei.
Rassegria Zice că d. Depretis nu va face cunoscut compunerea ministerului până fâud nu va numi pe diferiţii sub-secretarl de stat.
Stampa, Ziar oficios, Z^e Că nimic posi-tiv n’a fost încă făcut.
gâu-de o
—	Aceste hârtif, de cari mi s’a vorbit, sunt privitore la trecut, nu este aşa?
—	Da.
—	Decă este vre-ur pericol pentru ca ele să fie citite, apoi de ce nu le-al distruge cu propriele tele mâini.
—	Dâr....
—	A! d-ta nu poţi ţine la ele.
—	AI dreptate.
—	Si apoi. prin acest act hotărât, descete că scapi onorea unei femei indiscreţiune seă de o imprudenţă.
—	Irino !
—	Nu escl de acestă părere ?
Raymond nu răspunse. Se sculase în pi-
ciore şi privirea-i nehotărâtă şi turburată se cufunda in aceea a tinerel fete.
De câte-va secunde, o bănuială se des-ceptă într’ânsul. Nu Irina era gelosă.... ci Germaine era j îngrijată. Ea voia mal cu semă ca Indoiâla de care era cuprins în acest moment spiritul 1UI RaymomE să nu potă fi nici p detă împrăsciată, şi pentru acâsta
nu era de cât un mijloc, acela de a arde plicul negru!..
Raymond abia esită câte-va secunde. Ceea-ce i se cerea se concilia de altmintrelea forte mult cu simţimântuî de respect filial pe care îl datorea mamei lui; răo-bunarea sea era satisfăcută şi nu voi a chiar să lase să rămâie într’ânsul acea curioşi tate imprudenta care de două ori, T împinsese să rupă sigiliurile acelui plic teribil.
Făcu Irinel un semn că primesce, chemă pe Salome, şi-I dede cheia de la biroul seu, Zicăndu-î să aducă caseta de care Irina îl vorbi.
Apoi, după ce se depărtă Salome, se a-propiâ de patul Irinel.
—	Escl mulţumită de mine, o întrebări, şi vel maî fi âncă gelosă ?
—	Nu ! nu ! răspunse Irina, căci din acest trecut teribil, nurijva rămânea de cât un suvenir pe care ’l vom putea invoca amân-
doi, fără să ne turburăm şi să ne temem, suvenirul mamei tale!
Salome se reîntorse numai de cât. Ea a-duse caseta pe care o dete lui Raymond şi pe care acesta o înmânâ Irinel pentru ca să o deschidă.
Irina o deschise cu mâna tremurândă, seose dintr’ânsa plicul negru, şi după ce depuse pe dânşul o sărutare piosă, îl dete lui Raymond.
Acesta diu urmă îl apropiă de o luminare pe care o aprinse, şi nu-I aruncâ în sobă de cât după ce fu cu totul consumat.
Când totul se sfârşi, ’şl puse mâna pe frunte şi se uită la Iriua care ’l observa cu îngrijite.
— Iţi mulţumesc, Irino... Z‘se eJ cu o profundă emoţiune; decă m’al fi părăsit în acest moment suprem, pote că n’aşl fi avut puterea să resist. Acum, după (Cum însăşi al spus’o, viâţa mea îţi aparţine cu totul ţie; trecutul a dispărut şi nici nu vreau
www.dacoromanica.ro
să mă maî gândesc la densul. De aZI înainte nu va mai fi între tine şi mine de cât purul suvenir al inaicel mele, pe care nicî o curiositate neoportună nu ar putea nici chiar să-l ameninţe... Irino, te iubesc,... şi te binecuvintez!...
Ce trebuie adâogat la ceea ce precede... Istoria pe care am început s’o povestim se siîrşesce la pagina unde începe fericirea lui Raymond şi a Irinel, şi am putea să ne oprim aci.
Cu tote acestea să spunem, pentru aceia din cetitorii nostril cari ar fi interesaţi să afle ce s’a făcut cu cele-lalte personagii, că Spavento şi Ricordi creZură prudent, a doua Zi dupB mortea ducelui, să o ie la fugă şi să se ducă să-şi găsâscă norocul în lumea cea nouă. Mal puţin fericit, sâă mal avid, Medina voi să rămână, sperând că Raymond ’l-ar uita în fericirea sea.
Dâr dâcă Raymond nu-şl mal aducea a-minte de dânsul, Ector Beauheu se gândia
Traducere de Cober.
:'QWjai
M jniaser im
)>I*I v.
>3'/TI. î
'3 VM J	i ■ J,
> .)	--—
dâx 1	!	JJ	fl!	(j
i*	1	, iTiOiJi»/	fit
''ui ui n*>:nxr«r ’i »
J	*	S	itOUlrttKT
InformaţiunI de asâră
Aflăm că astă-Zl d. sub-locotenent Ne-gre&nu, având audienţă la d. ministru al domenielor, i-a espus ideia d-sâle d’a se introduce în şcola de silvicultură studiai cunoscinţelor militare.
Atât d-nul ministru cât şi directorul şco-lel, aprobând acâstă idmă, au însă rcinat pe d. Negreanu să alcătuiască programa necesară, pe care o vom publica când va fi depusă.
Ideia fiind forte bună, suntem siguri că d. ministru va căuta se introducă acâstă reformă cât mal curând.
??? — Duminică în 10 Martie pe la 7 ore sâra, un om plimbându-se pe la casa unul cismar din cale Văcăresc!, şi care se bănuesce că era pungaş, ast-fel el a fost prins şi data pe mâna poliţiei. Acuma bietu cismar nu pretinde alt-ceva de cât o pagubă mare ce i s’a întâmplat în timpul tre-•cut: o pereche de carâmbi care i s’a furat; cere dâr a fi despăgubit de ac.âstă pagubă.
W.
A se vedea pe pagina IV anunciulu Flori! Flori! Flori!
mereQ la dânsul... şi prima-I grije, îndată ce se făcu bine, fu ca să dea pe bancher pe mâna justiţiei.
Condamnarea sea a făcut mare sgomot pe timpul acela.
FINE
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe tfiua da 15 Martie 1884
	Cnmp.	Vtod
l'l$ Rentă amortis&bilă		96	67
	93'/«	94'/, 1007.
0“Iq Obl. de stat		997.	
6“h » Căile fer. rom. regale. . .	J 03	104
57» » Municipale		837.	84'/,
IO » Casei pensimiiloră 300 l. .	230	235
i’l* Scrii ari funciare rurale . . .	92'/. 103'/.	93
77. » , > . . .		104
&7» » » Urbane . . .	897. 99 ’/*	90
67« » * » . . .		100
77. » » ....	103	1037.
Impr. cn prime Bucuresci 801. Buc. .	33	34
Acţ. Băncel Naţionale a Rom. 500 I. . » Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. .	1450	1465
	215	221
> » Rom. de construc. 500 1. .	280	288
» » de asig. Daeia-Rom. 300 l.	K90	395
» » » Naţională 2001. . .	260	265
DIVERSE		
Aur contra Argint . » » Bilete de Bancă	2 80	3 —
	2 80	3 —
Florin ffal. Austr	2 08 ■/„	2 10
Mărci Germane.	123	1 25
Bancnote franccsc	99'/,	too1/,
„ NAŢIONALA “
Societate Generală def asigurare în Bucuresci, str. Carol I.
Convocarea adnnilrll generale
Consiliul de administraţie are on6re a comunica d-lor acţionari, că, conform art. 46—47 din statute, Adunarea generală ordinară a acţionarilăr Societăţii, va avea loc Duminecă 25 Martie (6 Aprilie) 1884 la 2 ore p. m. în localul Societăţii str. Carol Nr. 9.
Ordinea zilei<
1.	Raportul consiliului de administraţie şi al censorilor, asupra bilanţului pentru exerciţiul anului 1883.
2.	Aprobarna bilanţului şi descărcarea de dat consiliului de administraţie pentru gestiunea sa.
3.	Fixarea dividendel.
4.	Alegerea a 3 censorl pentru verificarea corupturilor anului 1884, conform art. 49 din statute.
Pentru a fi admis la adunarea generală, fie-care acţionar trebue să depună acţiunile sale, cel puţin cu 5 <|ile înainle de ziua adunării generale.
In Bucuresci, la casa societăţii.
In Iaşi, la d-niî I. Neuschotz et Corn. Bancheri.
In Craiova, la d-nul A. M. Stern, agentul principal al societăţii, şi în contra acţiunilor depuse, va primi o adever inţă care va servi tot de o dată şi de bilet de intrare.
Bucuresci "/'» Martie 1884,
Preşedintele, I. Marghiloman.
Estras din Statute. Art. 48. Spre a face cine-va parte din adunarea generală, trebue să fie proprietar a cei puţin 10 acţiuni, cari daţi dreptul la un vot.—Nic‘-un acţionar nu va putea întruni mal mult de 10 voturi pentru densul şi alte 10 ca mandatar, orî-care ar fi numărul acţiunilor ce va poseda sati va repre-sinta.
Art. 49. Nimeni nu va putea repre-sinta pe un acţionar, daca nu va fi însuşi acţionar. — Dreptul de votare se va lei gitima prin depunerea acţiunilor în casa societăţii sah la locurile desemnate de consiliul de administraţie, în publicaţia respectivă, cu 4 zile cel puţin mai înainte de ziua fixată pentru adunarea generală.
De închiriat Să di”str,da
____-luneî No. b,
ce se compune din 4 camere, sus două şi jos bucătărie, odae de servitorii, pimniţă unde pote încăpea 10 buţil. Doritorii se potfi a-dresa la propietar Calea Victoriei No. 174, vis-a-vi ae ministerul de resbei.
Noua casă din Str, Sfinţi ILL Nr.'< 84. Compusă din şese camere bine zugrăvite având sonerie electrică şi luminatul caselor cu gaz aere-formă Amatori de a le lua cu chirie se pot adresa la propietarfi piaţa Sf. Anton Nr. 4
"Di O Tron fi Q BouS fabrici do
_L> t/ V t/Ily.Ctl t/ macardne , una
pentru paste lungi şi una pentru paste tăiate, cu tote cele trebuitore la fabricarea de macaroue, fidea, stelişdre. etc., adică mal multe feluri. Doritorii se vor adresa în Brăila, strada Bulevard No. 91, în curtea fabrice! la d-nul Giovanni Sfănescu.
Ţin TTOn fi îl ® perehe case JJtJ VUIll^aiC/ nelocuite, com-
puse din 2 odăi de stăpân, una de servitori, bucătărie, pivniţă, etc; fără nici o împrejurare, în stare bună, mare parte cn materialul noă şi cu loc de a se mal adăoga încăperi. Ele sunt în Bucuresci, coldrea de verde, str. Virgiliu N. 11; posiţia frumâsă, aer curat, apă bună.
I. GRIGORIAN
Licenţiat în Drept. Fost 'ud de Trib. şl de 0co|
a îmbrăţişat cariera de advocat.—Orele de consultaţiune: de la 8 — 10 dimioăţa şi de la 4—6 săra. Strada Sfinţilor No. 70. Casa Prodăuescu.	2-2-1,
D. Haralambie-Costescu
Antroprcnor de Pompe funebre.
Cu* ocasiuuearrectificărel Dîmboviţei, s!a mutat pe strada Carol I Nr. 48. kacem cunoscut acăsta spre cunoscinţă generală, comunicâud că a înbunătăţit într’un mod simţitor serviciul poinpolor funebre şi co-r6ue din streinătate. Asortat cu Care şi decoruri cu totul din noă.
Dc închiriat1)6 a9emenea pentru un
an &ătl 3 o pâreche de case compuse din 7 odăi sus, 3 jos, cuine mare, pimniţă, grajd de 6 cal, şopron, de 6 trăsuri, curte mare spaţibsă. Doritorii să se adreseze strada Polonă Nr. 33.
lasă in Câiiipina'”
^ ţlMl III l/ttllipillll na sure cu de-*1 pendiuţele şi grădină mare, pe bulevard H [spre băl, şi aprdpe de piaţa mare, este ■ /de vămjare. Desluşire : la CâmpiDa la d. Dr. Georgescu şi la Bucuresci la d. Burseanu advocată strada Crinului Nr. 15, (bis. Batiştea).
<L>
Esaminat de primele consilii medicale ale Germaniei şi aprobat de către guvernul Ungariei din .causa efectelor s6le escelente, avănd de 25 de ani cele mai mari succese, contra ori cărui fel de guttă,reumatism, ar thrită, dureri în pept, şold, podagră....
Vestitulti medic, doctorul Hufeland <jice în operile săle medicale : sunt două bole în contra căror sciinţa medicală a căutată pare-se în zadar lăcuri energice: cefalagra şi podagra; acest 16c a fost aflat prin aplicarea
plasturului taffetas arthritique de mal sus. — Depositul principal şi deespe-diţiune pentru România, Ser' “	“	~~ ‘
erbia şi Bosnia, în Buda-Pesta la d. Fried. Kochmeister, succesor. Un pachet, Ifl. si 50 Tcr., duplu 2fl. şi 10 Ier.
Plasturul Universal Parisian
al eelebrulul doctor BURON.
contra orl-ce fel de răni, umflături şi abcese, degerăturî şi bătături. _________Un pachet cu instrucţiunea costă 35 kr., mare 70 kr.
Se găsesce de v6n<jare în Bucuresci la D. Kladny.I. N. Ziirner, I. N. Sat-feld, Ios. Ciurci, Gâlaz: la D. Hase Bretner, A. Budensky, I. Oswald. La Iaşi la d-nil: Fraţii Konya şi A. Engel.—La Botoşani: La d. Hajnal et Erbeu. Bacăă : d. Elleuberger. Ploescl: Samuel Schmettau şi G. Sigmund. La T.-Măgurele: A. Heberling. T. Severin : Schwales Erben, Myil A. Obert.
!!! SE RECOMANDA!!!
LOTTERIA
Autorisată de înaltul Guverna
pentru reconstruirea
Biserlcei iii orasinl Bralia
cu ţatronagiu
S-ţil Apost. PETRU şi PA VEL
650 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
Ml biletului aste vai 1 lei
Biletele se pot cumpăra de la comitetul lotterieî (str. Bisericel) precum şi de la personele care aă bine-voit să se însărcineze cu desfacerea lor.
03
CD
cd
W ţ|M
"o
Io
Ol.
Agenţie de Anundiuri în România
RECLAME SI INSERTHM, COMISSION SI INCASSÂRI
BItJROU. — Strada Clemenţei No 1.-BUCURESCI.
Aceasta Agenţie primesce orl-ce annnciurl pentru Şiarele din Capitală, din districte şi din streinătate. Prin învoielele ce le are cu mai toate fiarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura persoanelor doritoare de a face anunciurl, un rabat însemnat.
Direotori : C. I. BRAILOIU & TH. I. PAPPAZOGLU.
N B. A amici uri ie pentru jiaiul Telegraful se primesc şi, la ac4tă Agenţie
“O
o
o
£0
CD
I !
Parfumerie si Sapunerie
Calea Victoriei, vis a vis de Palatul Regal.
MARE ASORTIMENT de Parfumerie si de Objecte de Toaleta

E
lurillDlAT 0 Pereche
I l flInlA I case, com-
Dpuse dm patru odăi, bucătărie, odae de slugi, pivniţă, magazie de zidu, puţ; curtea pavată şi grădină cu diferiţi pomi altoiţi, lângă tipografia mitropoliei, strada Principatele-Unite, No. 38
jpQ vînzcirs s®u ^eînc^atcase^e
mele din Giurgiu str. Cămăraşu, In apropiere de aleiă. Doritorii se pot adresa s6ă la sub-semnatul, proprie-taru .or, în Capitală str. Teilor No. 35, s6& în Giurgiă Ja d. Ion Dimitrescu, preşedintele Comitetului Permanent. C. Palama.
CJ
Sub-semnatul, luând însărcinarea Administrărel acestei cafenell, are onorea d’a anuncia numerose! s61e clientele şi onor. public că va face tote sacrificiile pentru a mulţămi pe visitatori. ConsumaţiunI escelente şi serviciă prompt, două biliarde cu accesoriile lor nuol. Bere prospătă de Viena, sosind în fie care <|i.	ROTH
In toate serile SERATA MUSICALA	Antreprenorul Cafenelelor Regala si Academiei
De arendare0 portiune de Zl0‘
şie din comuna moţeşti, jndeţul şi plasa Teleorman, li întindere de 400 pogone. Doritorii se vor pre-senta la administraţia acestui ţliar.
P--4- yn	cu două caturi din stradal
w3>Sclrf HiwM RahovelcuNr. 14, fiecare cat compus din 9 camere, av6nd intrare deosebită, curte întinsă, dependinţe grajdifi şi şopron este de dat cu chirie de la 8f. George viitor. Doritorii să se adreseze la propietaru lor care loeuesre în strada Scaunelor Nr. 32

r
BRONŞITE, TUSE, GUTURAIURI
însănătoşire repede .şi sigura prin
CATARE2 PULMONARE,
,?d rsll, OFTICA, ASTHMĂ.
PICATURI LIYONIENNE
de
T»OKJÎGXX)G-)P)Gia»DGT
Compoziţie de Creozot, Gudron de Norvegia şi Balsam de Toltt.
Prodncţinnea aceasta, sigură spre a vindeca radicai toate boalele căilor de respiraţie, o reoomandată de celebrităţile medicale, ca singură eficace.
Prin această doctorie, na numai că etomahul nu se osteneşte, dar se Întăreşte, se reconstitue şi printr’ăJisa se deşteaptă pofta de măncare; căte două picaturi, dimineaţa şi seara, sunt de ajuns, spre a birui cele mal grele cazuri.
Deposit principal
^ uciium ţi. mui|iai . TROUETTE-PERRET, 165, rue Salnt-Antoine, PARIS	<
A’	şi in principalele farmacii.	i 1
A se pretinde timbrul guvernului frances pe flacon, in scopul de-a evita contrafacerea. V
Flori! Flori! Flori
î?
Numai pentru 5 lei şi 50 bani sc sefpote avea o elegantă cutie con-ţin6nd 25 calităţi de seminţe de flori [forte variate, de cel mal mare efect, ide o creştere uşoră, şi de o sigură în jflorire, atât pentuu ghiveciu cât şi pen itru grădină, fără a avea trebuinţă de o| Îngrijire specială.
Se vinde în Bucuresci la farmacia I A, Ciura strada Lipscani , la d. Marin Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Ad-ministraţiunea (harului Necesarul strada Brezoianu No. 32. Bucuresci.
o e o m o b i 1 e ş
i Batoze
.J&-3
---■	. ^	i-
0
De închiriat
■rl
W
h&i?
în Gtand Bazar de Bucuresci Calea Văcăresc! Nr. 26, se află mal multe prăvălii de închiriat de la 400 lei în sus pe an, pentru ori ce comercia s6fi meseriaşii, precum şi mal multe odăi apartamente în condiţiunl forte avantagiose. — Doritorii se votu adresa a comptoarul acestui Bazar.	10-1.
— BUCURESCI -
4. Sirada Simian, 4.
JOSEPH LEE
!!! In patru (JRs !!!
IU VA MAI FI BĂTÂTUitS
MEDALIA DE BRONZ.
EîDOsitta Agricola 1884
MEDALIE DE AUR
Exposit- cooperat. 1883.
134. Calea Victoriei. 134.
Comerciu de seminţe de flori si zarzavaturi
Erburi, Trifoie, Lugerne, Sfecle şi Morcovi fourrag&rer
Seminţe do Mure
seminţe gândaci îe matase
MARE ASORTIMENT
fi si
precum r
Tăetorl, Instrumente de altoit, Cuţite de tăiată pomi, Ferestrae, Instrumente pentru curăţirea o-mi^ilor, Sape, Furci şi Greble de oţel. Pompe şi Stropitore pentru grădini şi florării, Instrumente de transplantat, Maşini Archimediane pentru tăiat iarba, Diferite Jecuri de grădini. Fol şi praf de insecte, Firme pentru copaci, plante şi trandafiri.
Se trimite franco catalogul dupe cerere francata
“V"
v
— BUCURESCI -
4i Strada Smârflan, 4.
întrebuinţând FYLOSFOBO B0S1
Lei 1.50 flaconul mare.
îndestulător pentru 3 persdne-
Singurul agent pentru tdta România al fabricei
RUSTON PROCTOR & CME
CertificatUn flacon de Thilos'
LINCOLN (Anglia)
Roagă pe onor. public care poresce să ’1 onoreze în acest an cu ordinele s6le de a i le da mal curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşinelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
CU PRKCIUKi FOARTE EFTINE Semănători ou mâna ori cu vitele, Vînturătorl, Grăpl, Rariţe, Iriori şi Pompe
fobi Rossi a fost destul de a’mî stârpi bătăturile mele de cari sufereâm de multă vteme fără a mă putea tămădui pentru care vă mulţumesc din suflet.
Caracal, 1884.	Sache Şoiculescu.
13 a t o z o <1 © P o i* u xix l>
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandria, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", Bucuresci.
Cererile din provincii se fac la administraţia farului Necesarul Bucuresci.
r
Grande victoire de la Science

A	un remăde officiellement examine, avouă et re-
bAAiJiI	jj Law Ulii comraende par Ies autorităs de la mădicine, guărit
positivement et radicalement en tout cas la plus terrible de tout Ies maladies.
COMME TOUTE
autre
MALADIE DES KERFS
LEPSiE
L’Antiăpilipticnm est aussi d’une grande importance pour tous Ies personnes, qui en consequence d’une fâcheuse accoutumence souffrent d’un dărangement du genre nerveux et des ătats de faiblesse; dăjâ des milliers de malades lui doivent lcur guări-son un fait incontestable qui dans beaucoup de journaux du pays et de l’dtranger a trouvă une expresione avouăe. L’Antiepilepticum est expădiă en emballage â 6 fla-cons et l’instructiou contre remise pe 25 francs ou remsoursement de poşte.
Le succes est garanţi, seulemeut dans Ies cas extraordinaires une double dose est â prendre. — Commandes sont â adresser au dăpot-gânăral du Dr. KIBCHNER.
BKIILIN, NW., Bruekeu-Alle» 34.
Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro

SAMBATA 17 MARTIE 1884
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NU HERUL
ANUL XY No. 3549.
ABONAMENTE
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an . . . . Lei 24 „	şese luni ....	12
»	trei	. .	„	7
PENTRU DISTRICTE Pentru	un an , . . . .Lei 30
„	şâse luni ....	„15
„	trei „	■	„	8
PENTRU STREIN ETATE
Pentru un an.........Lei 40
„	s6se.lunl .	•	„20
„	trei „	■ ■ • •	„12
Abonamente se fac la 1 al 15 a fie-cârel Iun
anunciuri şi reclame
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b. RECLAME, pe pag. III 1 leu; do pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
F intru inserţii şi reclame, redacţia nu o respunsabilă.
Epistolole nefranca e se refusft ; ar ticolil nepublicaţi se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francii Havuz Laf/ite-, a, place de la
iîoursc, Paris.
Englitera Etigine Nic6ud,8l FJeet
Street. E. C
Auccru Jiassenmewer, et Comp. Ungaria D. Moritz Wiest, in Buda-Pest. Servitenplats.
Redacţiunea Str. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. €. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24.
SCIRI TELEGRAFICE
(Dupft fiarele strOine)
Berlin, 26 Martie. — Şece membri al partidei independente, mal nainte sece sionist!, aii hotărît să primăscâ prelungirea legii contra socialiştilor. In aripa stângă a partidei (foştii progresişti), a-căstă hotărîre a produs mare neplăcere. Richter şi partisaniî săi declară că o a-semene acţiune ară însemna eşirea din fracţiune. Cel jece membri jic că nu vor Bă ia răspunderea pentru întâmplări ca acele la care a făcut alusiune Sâmbătă împSratulă, în convorbirea sea cu biu-roul Reichstagului.
Asupra centrului, impresiunea cuvintelor rostite de împărat ah făcut şi ma! mare impresie, aşa că silinţele lui Wind-thorst d’a alcătui o maioritate pentru ncestă lege, au multa şansă d’a reuşi. Starea este şi rămâne fărte complicată. Toţi recunosc că, in urma cuvintelor împăratului jocul principelui Bismarck în viitorele alegeri a devenit forte uşor.
Londra, 26 Marte. — Times jice că de Sigur Gordon n’a ascuns guvernului se-riositatea situaţiunil nici trebuinţa d’a se trămite cât ma! curând trupe britanice. E der de neînţeles cum se aş-tâptă soluţiunea problemei, fără ca guvernul să ia măsuri energice pentru întărirea posiţiuniî lui Gordon. Morning JPost <|ice că retragerea d-luî Gladstone e forte apropiată.
Cair, 26 Marte. — Mai mulţi şeicî a-rabi aă refusată sumele oferite lor de Gordon.
| Constantinopole, 26 Martie. — Musu rus-paşa, ambasadorul turc la London, a primit instrucţiuni să începă numai de cât negociărî cu guvernul engles în afacerea Sudanului.
Paris, 26 Martie. — Camera ’şî-a ales comisiunea bugetară, în care oposiţiu-nea e forte tare represintată; ministeriali nu sunt de cât opt. Nu e probabil că ministrul de finance va demisiona din causa acestei înfrângeri, de ore-ce 240 deputaţi n’afi luat parte la vot.
—	In jiua de 24 a avut loc o adunare a regaliştilor, provocată de aşa numita ligă populară. De o dată apăru la tribună un bonapartistu şi începu să laude pe principele Jerdme. Preşedintele, indigDat, declară adunarea închisă, la ceia-ce bonapartistul respunse strigând : Trăiâscă împăratul! Atunci începu o în-căerare între bonapartiştî şi regaliştî, care nu se sfîrşi de cât numai când gazulu fu stins.
London, 26 Martie. — In camera comunelor, lord Randolph Churchill atăcâ cu violenţă politica egiptână a guvernu lui, declarând că misiunea lui Gordon este un fiasco absolut; el ceru desluşiri positive în privinţa viitorei acţiuni. Lord Fitzmaurice declară că guvernul a ordonat generalului Graham să înainteze cu trupele, pentru a împrăştia armata lui Osman Digma ş’a deschide drumul spre Berber.
Borna, 26 Martie.— Pentru preşedinţa cameriî se vorbesce de d. Mordini, unul din conducătorii centrului. De la alegerea acestuia atârnă în mare parte deslega-rea crisei.
Cair, 25 Martie. —Se anunţă din Sua-kim : Generalulu Graham, împreună cu statul major şi trupele englese precum şi un mare număr de soldaţi din triburile amsice, a părăsit Suakimul îndrep-tându-se spre Termanib Spionii sosiţi în Suakim spun că Osman Digma se retrage. S’au făcut pregătiri ca cu ajutorul triburilor amice, să se restabilâscă ©gătura cu Berberul.
—	Dupg scirile primite de consuluîii general iranees cu data de 20 ale curen-
tei, Chartumul ar fi înconjurat din două părţi. Pe ambii ţărml ai fluviului spre rnăjă-ji de Sheudi se află tabere întinse de resculaţl,
Cristinnia, 26 Martie. —Consilierul de stat Miienthe a fost condamnat la per-derea funcţiunpl.
Persbnrg, 26 Martie.—filele din urmă s’afi făcut descoperiri din cele mai cu-riăse în privinţa lui Sudeikin.
Sa dovedit că fostul şef al poliţiei or-ganisase, la spatele poliţiei, o reţea colosală de spioni cu care ţinea corespondenţă cifrată; poliţia se află acum în cea mai mare încurcătură, de 6re ce nu are cheile acestei variate corespondinţe: Surprinderea a crescut prin descoperirea că Sudeikin însuşi era un demagog periculos ; în memoriele sâle s’a găsit, intre altele, că el ar fi fărte fericit să stârpâscă nobilimea din Rusia. Poliţia se ocupă acum să descopere agenţii secreţi cari ah servit lui Sudeikiu.
A se vedea Ultiuie ScirI pe pag. III.
BUCURESCI, VINERI 16 MARTIE
Mulţumită fericitaloru împrejurări sub cari se desvoltă şi păşeşte înainte ţâra nbstră, suntem departe a ne teme de o cestiune agrară, cu care ne ameninţă duşmanii noştriî politici. Sub cestiunea agrară însă în-ţelegemu starea în care se află pământul naţional, cultura gospodăriei agrare, caracterul proprietăţei funciare şi apoi situaţia poporului faciâ cu pămăntulii cultivata prin munca-sea. Noi privim cestiunea numai din aceste două puncte de vedere, pentru că le considerăm de factorii cei mai strâns legaţi ai gospodăriei naţionale.
Ştim că protivnicii noştriî ne vor răspunde că cele jise de noi suntD nisce banalităţi vechi şi de toţi cunoscute; der cu tdte astea atragem atenţiunea lor asupra faptului că în statele europene aceste două condi-ţiunî să păstrat! şi se desvoltatt în-tr’un mod neregulat, într’un modti nearmonic : asupra pământului, a-supra culturii gospodăriei rurale, a supra drepturilor teritoriale, etc., s’a ţintit multa mai mare atenţiunea cugetărei omenescî, de cât asupra forţei muncitore, care din secolî se află lipită pământului. Analisând istoria acestei cestiunî, vedemu că cultura gospodăriei rurale, că agricultura, viticultura, etc., se creau nu tocmai atât pentru a satisface folăsele şi trebuinţele locuitorilor unei ţări, cât în interesul gospodăriei mari în sensul cel mai larg al acestui cuvănt, în sensul pur obiectiv al cestiunei. Tesa pusă era aceia că cu îmbunătăţirea culturei, cu intensitatea pro-ductivităţei, starea poporului şi prin urmare a tutulor claselor societăţeî se va îmbunătăţi gradat.
Pe basa acestor consideraţiunî, Europa occidentală şi după dânsa şi Rusia, din secolî în secolî, creă tote măsurile trebuinciose spre apărarea proprietăţei imobiliare; şi a jî, mulţumită acestor sforţări, proprietatea de ori-ce fel se află pusă sub scutul neinvincibil al unor legi categorice.
De altă parte inse interesele, usu-fructul şi comodităţile poporaţiuneî rurale, agricultorilor, a fost luate în con-sideraţiune numai şi numai într’atât întru cât acestea nu jigneai! îmbunătăţirea generală a culturei, înavuţirea ţărei întregi.
Acăsta a fost causa următărelor resultate: pământurile ajunseră la cea mai roditore stare, cultura se
perfecţionă, productivitatea se mări enorm şi aspectul ţărilor cari att şi a-juns la scopul ţintit a devenit fala civi-lisaţiuneî şi a progresului; în locul bordeelor de altă dătă, în locul unor câmpii acoperite de burienî, ţările întregi s’ati înpodobit cu formele curate şi frumbse, viile încântătbre, cu păşunele acoperite de o iarbă tufosă, pe care pasc nisce animale domestice grase şi sănătose. Avuţia naţională a acestor ţări în totalul brut a crescut în secolul din urmă pănă la nisce sume, altă dătă neînchipuite, ş’apoî acăstă crescere a a-vuţieî urmezâ a prospera mereii.
Dăr resfoind mai departe istoria cestiunei cu care ne ocupăm, am fost nemulţumiţi descoperind că pentru a ajunge la atât dorita cultură, omenirea oivilisatâ a fost forţată de a jertfi o parte din sine, adică sacrificând pentru isbândă stratul cel mai de jos al poporaţiuneî agrare, care a fost lipsit încet câte încet de păment spre a da loc des-voltârii normale a organisaţiunei culturale.
Tntr’unele state partea poporului despămăntenit a fost din mai multe cause forte mare, intr’altele din contra fdrte mică: în Englitera, de esem-plu, întrăga poporaţiune a fost des-pămentenită, ăr în Suedia abia esistă ţărani fără pământ.
In tesă generală, adunând cifrele ultimelor lucrări statistice ale statelor europene, vedem că în momentul de faciă populaţi unea rurală aprăpe pe jumătate ’şî-a părăsit satele şi casele săle, năvălind pe la fabrice, acesta din causă că încet câte încet ai! fost des-pămăntenită. Analisând cadastrele oraşelor manufacturale, vedem că grosul poporaţiuneî, care umple fabricile lor, s’a recrutat şi se recruteză printre poporaţiunea rurală, a căror hectare năcăjatl proprietatea din ce in ce rotunjită a fermelor unei gospodării mari.
Omenii de stat, precum şi omenii de sciinţă, cred aji în simbolul sci-inţei economice, adecă că liberarea proprietăţei fondare de sub jugul dreptului patrimonial şi feudal, dintr’o parte, er desrobirea servilor, clăcaşilor din alta, sunt două maxime după care nimic nu mai rămâne pentru propăşirea poporelor şi desvoltarea statelor. Pentru ridicarea nivelului bogăţiei poporare, jic ămenii de ştiinţă, tre-buesce deplina libertate fie-căruia din membrii unui popor, în ceia ce privesce munca şi agonisirea ; înlăturând stavilele care împedecă desvoltarea culturei, anulând gospodăriile care împedecă desvoltarea raţională a avuţiei şi în fine colonizând pământurile nepoporate, rărind prin acesta poporaţiunea îndesată ătă alfa şi omega sfaturile date de economia politică oficială.
Aceste jise, lăsăm la apreciarea legiuitorilor, decă bună săi! nu e legea arivitore la venjarea în loturi a domeniilor statului, aşa precum ea a eşit din Senat şi se află acum în. studiul comitetului delegaţilor Camerei legiuitdre.
După multe tratative şi încercări zadarnice, liberalii reuşiseră să formeze o partidă compactă; secesionistiî se alia-seră cu progresiştii sub numele de partida independentă, şi liberalii-naţionalî declaraseră că vor observa tot-d’a-una, faciă cu noua partidă, o atitudine a-micală.
Se putea deci spera că liberalismulQ va isbuti să aibă o influinţâ seriosă în afacerile publice şi că principele Bismarck va găsi o piedică puternică la apucâtu
iile lui despotice. Se mai spera că, prin acestă unire a secesioniştilor cu progresiştii, şi prin legătura cu liberalii-naţio-nall, se va putaa pune un capăt ultra-montanismului care caută să esploateze ori-ce nevoe a ţărei în favorea cedărei guvernului german la pretonţiunile Papei.
Acum. tot eşafodagiul asceptârilor se surpă. N’a trecut o lună de la alcătuirea partidei independente, şi discordia a şi intratu în ea. In adevăru, o depeşă din Berlin pe care o publieămu în fruntea diarului, ne comunică că jece membri ai nouei partide, foşti secesionişti,. au hotărît să voteze prelungirea legii contra socialiştilor, prelungire combătută de progresişti. Decă acăstă hotărîre va fi menţinută, atunci nu mai rămâne îndoiala că unirea dobîndită cu atâta oste-nelă, va pieri în vănt.
Acesta scire ne face fără voie să ne gândim la ura ce tot-d’a-una a simţit contra partidelor principele de Bismarck. Se pote jice chiar că, afară de preocupările săle economice, activitatea cancelarului în politica internă s’a consumat în sfărâmarea partidelor. Din fundul cabinetului set!, c’o voinţă neclintită marele om a combinat şi transformat partidele politice într’atât, în cât istoricul contimporan al Germaniei rămâne uimit şi nedumerit de acăstă mişcare nefolositore, sterpă. Şi de astă dătă se pare că mâna cancelarului e în joc. In adevăr cu oca-siunea aniversărei nascerii săle, împăratul ’şî-ar fl esprimat nemulţumirea pentru trâgănarea ce se pune în primirea legeî socialiştilor; el ar fi daţii să se înţelăgă, că se teme de siguranţa sea personală, dăcă acestă lege nu va fi a-aoptată de Reichstag. Aceste cuvinte, rostite cu seu fără îndemnul cancelarului— în tot caşul însă în favorea sea — au produs o adâncă impresiune, pe care n’o pote înţelege de cât cel ce cunosce veneraţiunea ce poporul german simte pentru întemeietorul unităţei germane, octogenarul Wilhelm III.
In scurt, dăcă scopul principelui a fost să niniicăscă înţelegerea liberalilor, acest scop ’l-a atins pe deplin. Cât pentru causa liberală, ea va perde încă o dătă în jocul vieţei germane, din causa slăbiciuneî de caracter a omenilor cari îl represintă.
— Scirî din Constantinopole spun că ambasadorul!! rus d’aci face demersuri pentru desfiinţarea convenţiunii strâm-torilor dintre mări încheiată la 1856 şi are de gând să propună libera navigare a tutor pavilionelor prin Dardanele, Bosfor şi pe marea Negră. Cabinetulh din Petersburg crede că nu 'se pote refusa Rusiei în privinţa strâmtorilor Darda-nelele şi Bosforul, ceea ce totă Europa a recunoscuţii în privinţa canalului de Suez.
închiderea Dardanelelor şi Bosforului şi neutralisarea mării Negre au fost prescrise de tratatul de Paris, din 80 Marte 1856 şi de convenţiunea specială a strîm-torilor dintre mări. Neutralitatea mării Negre a fost desfiinţată de tratatul din London de la 13 Martie 1871; închide rea strâmtorilor însă a fost consimţită şi d’acest tratat. Prin desfiinţarea acestei din urmă stipulaţiunl, Rusia va face cel mai însemnat pas în cestiunea orientală. Acum, nasce întrebarea dăcă puterile europene vor sprijini cererea Rusiei. Nu e îndoială că puterile apusene, cari au multă nevoie de bună-voinţa Europei, nu vor avea nimic de obiectat; cea mai interesată din aceste puteri e Anglia; şi toţi sciu cât e de încurcată în Eg*pt. Interesul dar se concentra în mijloculti Europei, şi el se împarte între Germania, Italia şi Austria. Ultima apropiere a Rusiei de Germania, dă mult de gândit cancelarielor italiană şi austriacă.
Decă demersurile din Constantinopole sunt o urmare a acestei înţelegeri, atunci
fără îndoială că nu alianţa celor trei împăraţi a reînviată, dăr chiar alianţa austro-germană s’a dus. In asemne cas, interesele naturale vor strâge legăturile dintre Italia şi Austria, ca cele mai interesate in causă.	|
INFORMAŢI UNI
I. P. S. S. Mitropolitul Moldove! a fost primit ieri în audienţa de M. S. Regele, —o—
Ieri la 10 ore dimineţă, M. S. Regele, î soţit de d. Colonel Greceanu, a inspectat regimentul 2 de roşiori.
M. S. a fost primit la casarma Malmeson de către d. general Cernat, comandantul corpului al al II de armată şi de d. colonei Alexandrescu.
Regimentul a esecutal mal multe mi icărl cu o precisiune rară.
M. S. Regele s’a retras la opa 11, după ce ’şi-a esprimat deplina sea satisfacţiune şefului regimentului.
—	o—
Aflăm dintr’o sorginte comp Gin te că Luni se vor începe desbaterile asupra revisuirel constituţiei în copurile legiuitore.
—o —
Consiliul general al judeţului Dolj, se află couvocat în sesiune extra-ordinaiâ. El este chemat a delibera şi a se pronunţa asupra mai multor cestiunî, din cari unele de cel mal mare interes local, precum cercetarea corupturilor judeţului pe anul 1882 — 83, introducerea de meserii pe lângă scoalele rurale, — construirea palatului justiţiei etc.
-	x—
D. Rădulescu, şef do secţie al ministerul de finanţe, la contribuţiunile indirecte, va trece şef al secţiei agriculturei, comer-ciului şi industriei din ministeriul dome-menielor în locul d-luî Radian, inspecotr silvic, care ocupa provisoriu acel post. şi care acum se însârcinăză să caute în regie moşia din jud. Botoşani de care a fost deposedat arendaşul Gheorghiadi. —o—
Aflăm positivu că d. T. Brătianu, actualul supleant la Curtea de Apel din Bucuresci, secţia II, a fost numit în postul de secretar general al ministrului de finanţe, aflat vacant.
—o—
Una din lojele masonice din Bucuresci a hotărît să editeze o carte de poesii ale d-luî Mircea Dumitriadi.
Felicităm societatea masonică pentru nemerita ideie ce a avut’o d’a încuragia pe tinerii literaţi români.
—o—
Astă-ji la ora 7 dimineţa cerul a fost noros mai în tătă ţăra. In curend e probabil că o s’avera nişte ploi îndelungate şi liniştite.
Totul pare a dovedi că vom avea o primăvară enesiv de ploiăsă şi umedă. — x—
Mâine va apare primul număr al României, organul aşa numitei partidă li-berale-conservatore.
—o—
Mâne sâmbătă, se va juca la Teatrul Naţional, pentru ântăia dată, piesa Dama cu Camelii de Al. Dumas fiul, tradusă de d. G. Bengescu.
—o—
In tătă ţăra cerul a fost noros; temperatura vanăjâ între + 2 la Sascut şi -+• 9 la]Hârşova.
—o—
Asupra silinţelor principelui Sagarin d’a întemeia o societate de navigare rusă pe Dunăre, Tester Lloyd primesce din Vidin următorele:
De cât-va timp se află în Sofia fratele fostului ambasador al Rusiei Ionin El a venit aci ca om de încredere al principelui Gagarin, pentru a pregăti calea societăţii de navigare rusă pe Du-
www.dacoromanica.ro
2
TELEGfRAPHUL
nâre, care voiesce să concureze pe Lloy dul austriac. Societatea rusă, vrea să-§1 întindă linia până la Vidin. Subven-ţiunea făgăduită societarei de guvernul rus va fl plătită din datoria Bulgariei către Rusia pentru cheltuielele ocupa' ţiunil. D. Ionin a venit să sondeze dâcă guvernul bulgar e în stare să plătâscâ acâstâ datorie, şi se pare ca resultatul e favorabil asceptărilor ruse.
—o—
leii s’aQ înmormântat rămăşiţele pământesc! ale regretatului d. Eugenia Pre-descu, membru al partidului liberal şi fost consilier la Înalta Curte de Casaţie.
Anunţăm cu părere de răii ca d. general G. Lupu, în urma unul al doilea atac de apoplexie, a încetat din viâţă Mercur! săra.
AŢI la ora 2 va avea loc înmormântarea sea la cimitirul Belu.
—o—
Cu deosebită plăcere anunţăm cititorilor noştri apariţiunea unul noii Ţiarfi săptămânal în Bârlad, Tutova. Acest Ţiar va apăra ideile parditeî naţionale-li-berale.
— o —
Asără, la teatrul Naţional, d na Chau-mont a dat a şeptea şi ultima repre-sentaţiune. Succesul a fost deplin; re-chiămată de mal multe oii, i s’afi ofe-douâ buchete magnifice. Părăsind capitala nostră, d na Chaumont lasă cea mal plăcută amintire.
—o —
Ieri scrie Posta din Galaţi, a a-vut loc acolo o întrunire de câţi-va cetăţeni, la care a luat parte şi d. Lascar
1825 Decembre 14. Atunci însă ea a fost învinsă, căci practica lucrurilor a fost departe de acel nivelă la care a ajuns aŢl, fiind practicată cu o măestrie mi-raculosă de la 1871 penă în Ţiua de a<JI de către carbonarii ruşi numiţi nihiliştt.
Ilerzen, acest revoluţionar, care cugeta despre Rusia de l’autre rive} credea că semnifleaţiunea ţarismului rusă, creată de Petru cel Mare, avea de scop transformarea Rusieî-Asiatice în Rusia-Europeană. Dacă este aşa chiar, apoi credem cum că acăstă transformare de sigur că s’ar fi făcut deja de mult şi că prin urmare serviciul semnificativ ce tre-bue să facă ţarismul s’a îndeplinit doja de multă vreme aşa că timpul de sigur a sosit ca societatea emancipată de asia-tism, să aibă în fine drept la rddele unei civilisaţiunî europene.
FALIMENTELE
Catar gi.
-o —
Se comunică din Brăila Ţiaruluî Vocea Covurluiuluî, că d. locotenent Ciolan Nicolae din regimentul 3, bateria a doua de artilerie, ce actualmente se află la Slobozia, judeţul Buzâfi, a bătut atâtfi de crâncen pe soldatul Udrea Filip, din reg. 3 de artileriă, până i-a ţişnit sângele pe urechi şi pe nas, şi din acăstă bătaiă a înebunit şi a rămas surd. ------------------ ~ -------------------
SCRISORI DIN RUSIA
(Corespondenţa pârtie, a Telegrafului)
St. Petersburq 13 Martie 1884.
Rnsia modernă
Rândul trecut am Ţis că faptele singure vorbesc, adică că turbarea reacţionară cresce proporţionalii cu slăbirea resistenţeî sociale şi din contra forţa eî e direct proporţională cu slăbirea energiei de represiune a societăţeî. Esemplele sunt viul în memoria tutu lor. Aşa de e-semplu nu ore în apogeul luptei revoluţionare, la care am fost presenţî, Alexandru al II-lea brusc redesceptat prin sco-motul protestăriloru sociale, a vădutu limpede că a bătut ceasul din urmă al „absolutismului" şi că este de învederată trebuinţă de a satisface cerinţele legale ale opiniei publice. Apoi comparând anii 1861—-65 cu anul trecut, când în mijlocul unei Rusii pacînice, care tăcea ca un morment, s’a redicat de o dată o reacţiune sângerosă, ce nimici cu o ură nesăţiosâ nu numai elementele revoluţionare, ci chiar totulfi ce păru a fi liberal.
Cine a fost acest conducător îndrăsneţ al reacţiunel redeşteptate?
D. Tolstoi, care a căŢut sub regimul trecut aşa de jos, că toţi şi chiar re-pausatul Ţar ’lu considera de omul fatal pentru ţarism; acest d. Tolstoi a-pâru iarăşi sub numele de ministru de interne. Apoî,[folosindu-se de inerţia so-cietăţel, puse mâna pe frânele ocârmui-reî şi începu a domni peste nenorocita Rusie.
Aruncând o privire retrospectivă asupra Rusiei moderne văd că aci dreptuiu divin nu domnesce, precum a domnită altă-dată încuirasat, cu casca pe cap şi cu spada în mână, ameninţând burghe-simea cu curagiul său resbelnic; nu, aci acest drept divin nu se înfăţişeză sub
masca unor fricoşi, cari temându-se se
iasă pe strade, domnesc din fundul pa-laturilor lor, înconjuraţi de o gardă imperială, care nu mal apără numai pe ţar ci şi pe toţi miniştrii, a căror viaţă pare ameninţată.
Puterea, Ţie reacţionarii, trebuie să aibă credinţă în sine. Şi bieţi omeni nu văd că credinţa lor să rezimă pe o baionetă care ameninţă din Ţi în Ţi să facă unu
pronundamento
Dovadă revoluţia .de la
PierŢend deci scopul esistenţel sâle, ţarismul nu mal are nici un sens de e-sistenţă; în momentul de faţăjOl trăesce pentru sine şi după Ţisele aceluiaşi A-lexandru Herzen, “a rămas fără putere pentru a să lupta şi puternic pentru a sprijini răul. Din regimul poliţielor secrete, a „societăţilor de apărare" etc. absolutis-mulurusu n'are altă cale, de cât aceea a unei idile forte problomatice, a unul ţarism patriarhal, sprijinit pe o unire su-fletâscă, asupra căreia va domni tirania fundată pe pretorianî. Acesta, după o pinia mea e unica metamerfosă posibilă pentru reabilitarea actualului regim, care de altmintrelea se descompune.
Am vorbit de flagelul falimentelor şi paguba ce ar suferi creditul ţărel decă măsuri nu se vor lua.
Primim acum o broşură al cărei autor e preşedintele tribunalului comercial din Bu-curescî. D. Râdoiă e, fără îndoiâlă, în stare Să vorbâscă asupra acestui subiect mal bine de cât orî-sare altul şi ne pare bine că ’şl spune cuvântul.
După ce face o mică Introducere espli-cativă la calamitatea ce a atras după sine circulare ministrului de comercitt din Co-burg Gotha, circulară de care am vorbit Ia timp, d. Rădoifi supune ministrului dejus tiţie trebuinţa d’a se prescrie urmâtâ-rele măsuri:
o) O patentă băuâscă simţitore pentru agenţii comerciali; b) Intabularea firmelor de eomercifi; c) Să se facă eficace disposi-ţiile diu articolul 7 codul comercial, relativ la concedii! de câte-va
mea care se lndâsă să’l observe mal bine Nu se gr&ndesce de cât la ultimul rol ce trebue să’l j6ce. Ascultă, cu multă atenţiune, citirea actului de acusaţiune, al cărui resu-mat este următorul :
D. Ducros de Sixt, fost advocat, în etate de 65 ani, locuia de 15 ani în strada Re-gard No. 7, cu sora sea Matilda, mal tânără ca dânsul cu câţl-va ani.
Cu t6te că uu dispunea de avere, era fârte generos şi făcea multe bine-facerl. El publica din când în când poesil d’un ca racter religios.
N’avea de cât o servitore, lâna Pichon, care se afla în serviciul săft de 12 ani.
Ocupa un apartament isolat, în care se intra printr’o uşă cu geam, care în gene ral nu era închisă cu cheia, dâr care avea un clopoţel.
La 10 August trecut, pe la 2 şi jumătate ore p. m., d. şi d-ra Ducros, dând un ore servit orei lor, se
obligaţiunea comercianţilor de a ţine registre
regulate, prin a se pededepsi ca un delict
aliaţi singuri în casă, când acusatul, care
eunoscea forte bine obiceiurile lor, cu t6te
special faptul neţinerel registrelor în con- că instrucţiunea n’a putut dovedi de unde formitate cu codul comercial de către co-1 ’î1 ® putut căpăta aceste inforraaţiunl, se
E târŢifi se vă vorbescii despre ultimul omor politic comis asupra personeî lui Sudeikin. Der iată-ne ultimele scirî privitore la acest eveniment, care a făcut să tresalte guvernul şi lumea ofi-ciosă. Imediat după comiterea crimei, De-gaieff plecă la Sudeikin, unde găsind a-casă pe d-na Sudeikin, T ceru în numele bărbatului săfi portofoliul cu hărţii ce se afla tot-deuna închis în biuroul înaltului poliţai. D-na Sudeikin cunoscândh pe Iablonsky de agent poliţienesc, din-tr’o parte, ier din alta recunoscându cheile ce le adusese acesta de la bărbatu Şi cu care să deschideu saltarele biu-roulul remise imediat în mânele lui Iablonsky portofoliul cerut. In acest portofoliu să aflau mal multe dosare ale nihi-liştilor, forte trebuinciose partidei revoluţionare.
A doua Ţi când întrega poliţie căuta pe omorîtorî la Petersburg, aceştia a-junseră spre seră la Varşovia, unde Iablonsky îl trecu pe toţi peste graniţă cu ajutorul generalului Gurco; nare îl luat drept agenţi secreţi aî poliţiei din capitală pe baza unor hărţii arătate de Iablonsky.
Aşa der învederat este că omorîtoriî sunt în streinătate. Se Ţice că faptulu imediat ce fu descoperit de agenţi, poliţia secretă a trămis o mulţime întregă la Geneva, Paris şi Londra spre a spiona pe acolo pe emigranţi. Până acum însă totul demonstră, că nici într’unul din aceste oraşe n’afi apărut omorîtoriî luî Sudeikin. Secrede că ei au trecut Oce-nul şi că se aflăîn America,
JBurisoff.
Conflictul constituţional flin Grecia
In camera grecescă a isbucnit un conflict constituţional între guvernamentali şi opo-siţiune. Neînţelegerea a început la desba-terea proiectului de lege asupra reservi-stilor, art. 15. Acest articol dă drept guvernului să ţină de la trei până la şese luni, sub drapel, pe reservistil cari ’şl-afi împlinit termenul; acesta numai în caşuri estraordinare. Oposiţiunea combătu acest articol cu înverşunare, declarându-1 contrar Constituţiunil; totuşi el fu primit .cu 119 voturi contra 53.
In urma acestui vot, partida Delyanni părăsi Camera şi făcu apel la popor. A-eesta dădu loc la o interpelare, care provocă desbaterl furtunose.
mereianţi, cel puţiu patentări de clasa I, II şi III; d) Creanţele creditorilor faliţilor cari nu vor putea fi constate prin registre în regulă, facturi, compturl curente sâtt acte legalisate în regulă să nu potă fi verificate de cât numai înaintea tribunalului er nu înaintea judelui comisar şi a sindicilor, precum actualmente prescrie artico Iul 237 din codul comercial.
„Cât privesce disposiţiele legel nostre comerciale întru ce privesce obţinerea concordatului, precum şi pedepsirea bancruta rilor, ele urmâză a se menţine intacte, de ore-ce sunt destul de aspre, şi afară de acesta nu trebue să perdem din vedere că falimentele pote să fie resultatul şi al crisel comerciale, crisă ce de la un timp încoce este aprope permanentă în ţâra nostră, care nu arteptă câscigul de bani- de cât de la vân Ţarea cerealelor. Măsuri mal aspre ar servi mal mult pentru a îndestula pretenţiunile fabricanţilor din streinătate, cari şi ast-fel tot fac în special comercianţilor români îndestule Ţile amare, pentru ca să voim cum
se Ţice : „Să ardem mora pentru ca să
gonim şorecir.
Trebue să amintim că legea pentru intabularea firmeleor a fost votată şi că aplicarea el va da de sigur bune resiUate.
Observaţiunile de mal sus ale d-îul Ră-doî, de şi nu pot să ţinlâscă la nimicirea bolel falimentelor, totuşi ţinându-se seină de ele, se va face un mare pas pe calea asigurării creditului român.
BULETIN JURIDIC
("Curţii? cu juraţi francese)
Ucigaşul misterios. Condamnarea la moarte.
sea
Am publicat în numărul nostru de alaltăieri amănuntele unei crime misteriose, comisă la Paris de uu ucigaş tot atât de misterios şi care a dat nascere procesului ce s’a judecat în Ţiua de 20 Martie s. n. de curtea cu juraţi din Capitala Frauciel şi a cărui dare de semă am promis cititorilor noştri să o repoducem după (fiarele francese.
AŢI ne împlinim acâstă promisiuna. Acestă dare de semă o luăm după Le petit Journal, în care citim următorele:
Două ipotese pot esplica un asasinată : pofta de resbunare său mal bine pofta de bani.
Căruia din aceste două mobile individul care ’şl ie falşul nume de Oampi, refusând cu încăpăţânare a da orl-ce desluşire asupra identităţii sâle, spusu-s’a comiţând crima care ’lu aduce înaintea juraţilor ?
Acestă întrebare fie-eare îşi a pus’o.
Respunsulu însă nimeni nu şi l’a putut da.
La acâsta acusatulu chiaru iâcă ce răspunde :
— Când cine-va, în decurs de opt luni, să înconjură de cel mal mare mister, apoi de sigur nu va fi atât de prost în cât se vină îulr’o Ţi ^să se descopere de tot. OrI-cine s’a putut convinge că pretinsul
.	...	„	, Campi este un criminal forte abil. La tote
Membrii oposiţiunil cari nu fac parte din toeercările> eI a opus 0 ob3tiuaţiune care
partida Delyanni au ţinut şi el o întrunire, nu B*a desrainţit un singur moment., în care au luat hotărîrea să se abţină ase-| gj apoî cine.va nu trebue gg fie mare
menea de la desbatenle parlamentare. Din fisionomist pentru a citi pe figura’! palidă totă oposiţiunea n’âu mal rămas în Cameră ^ energică cea ma, mare viclenie
de cât cinci deputaţi, cari s’att unit cu ma- j lnftţi?area lul este de o sălbăticie în a-ioritatea guvernamentală. Acesta însă fiind ' dev6l, înspâimgntăt6re. în numărul cerut, şedinţele Camerei vor Sala geme de lume toţî gunt unaDimî
putea urma fără nici o pedică.
în a Ţice :
!— Iecă un adevărat tip de asasin !
n.u este de fee mişcat de mulţi-
presentă în strada Regard şi ceru să vpr-bâscă Ionel Pichon.
La răspunsul d-rel Ducros, că dânsa nu se află acasă, el se retrase fără a voi să spună motivul visitet sâle.
Se reîntorse peste un sfert de oră şi de astă dâtă avea pe sub haină un ciocan cu care se sparg pietrile. Vorbi câte-va momente cu d-ra Ducros, apoi, p.ofitând de un moment în care acâsta nu se uita Ja el, ’şl seose arma şi o lovi de mal multe ori lu cap.
Nenorocita câŢu scoţând nisce ţipete ln-groŢitore.
Fratele el, care se afla culcat într’o cameră de alături, alergă numai de cât. A-cusatul se repede asupi-a lui şi’l sdrobi capul cu 'o lovitură de ciocan. Lovitura fu atât de tare în cât arma se rupse.
Reîntorcându-se apoi la prima sea victimă care nu încetase să cheme în ajutor, acusatul se încercă să’l taie gâtul cu un cuţit care se găsi asupră’f.
Ţipetele d-rel Ducros fură însă auŢite de portar. Acesta alergă numai de cât şi văŢând pe d. şi d-ra Ducros întinşi pe scânduri şi scăldaţi în sânge, chemă sergenţii de stradă cari, după mal multe cercetări, găsiră pe asasin într’o cameră din etaju de sus aî casei.
El se afla lângă un pat, pe care era trântit cu capul ascuns în cârcef.
Când agenţii puseră mâna pe el, asasinul nu le Ţise de cât aceste cuvinte:
— Sunt prins, dâr vă rog nu mă duceţi în mijlocul mulţime!.
Sinistra scire despre acâstă îndoită crimă se răspândise cu iuţâla fulgerului şi uu mare număr de vecini indignaţi se aduna seră îuaintoa casei.
D. Ducros încetâ din vieţă la 12 August, fără'a-şl mal recăpăta cunosciuţă. Sora sea, mult timp bolnavă, este aŢl pe deplin restabilită; dâr se află într’o stare de ner-vositate forte mare şi nu-şl aduce bine a-minte de împrejurările cari ati însoţit încercarea de omor din care ca prin minune a scăpat.
Acusatul mărturisi culpabilitatea sea fără însă a-şl manifesta căinţa sea. Declară că s’a Introdus în casa d-lul Ducros pentru ca să-î omore, pe dânsul ca şi pe sora sea, şi apoi să ia sumele mari de bani pe cari credea că victimele lui le posedă. Mărturi-sesce asemenea că a comis acâstă crimă sub inspiraţiunea unul complice pe care n’a voit să-l denunţe.
După spusele sâle, celalt râu făcător ’lfi ascepta în stradă pe când el ’şl asasina victimele.
Acâstă din urmă alegaţiune, de şi confirmată în parte, cel puţin în aparenţă, de unii martori, n’a putut fi închipuită de dânsul de cât pentru a încerca să-şi micşoreze responsabilitatea.
înzestrat- cu o ore-care instrucţiune, der cu o înfăţişare obrasnică, violent şi prefăcut, acusatul a arătat, în tot timpul cât a
durat instrucţiunea, că posedă cele mal perverse instiucte şi precauţiuuile cele mal mi-nuţiose afl fost luate îu scopul de â nu putea să pună în esecutare ameninţările sâle contra codeţinuţilor sel, a păŢitorilor săi şi contra magistraţilor.
Cu tote cercetările ce s’aîi făcut atât în Frauda cât şi în străinătate, nu s’a putut stabili identitatea acusatulul.
El susţinu că se numesce Campi Mibail, că e născut în Marsilia şi că are vârsta de 33 ani.
Se trecem repede asupra primelor întrebări ce i se făcură, cari nu sunt de cât nisce sjmple formăfităţl.
Accentul lui este cont parfsian şj pare a fi cel puţin de 40 aul.
Când presidental ’lu întrebă în priviuţa domiciliului şi profesiunel sâle:
—	Necunoscute, răspunse el cu sânge rece.
—	Si de unde ţl-al procurai ciocunul eu care te-al servit?
—	Nu pot să vă spun acâsta, domnule. Constrîns din ce în ce mal outlţ, hărţuit
de întrebări, acusatul ’şl ese diu răbdare, gesticulâză, iâ o atitgdiue de învingător, se lovesce cu mâinile sâle robusta în pept, a-runcă o uitătură sălbatecă asupra Cur fii şi juraţilor.
Preşedintele. Premeditai de mal mul;fi timp atentatul d-tâle ?
Acusatul. Nu este adevărat.
Pr. Nisce martori te-afl văŢut în strada Regard, singur sâti însoţit de un alt individ ?
Ac. Trebuie să lăsam la o parte pe martori. El toţi se îoşâlă.
Pr. Pentru ce, în Ţiua de 10 August, al fost de două ori la d. Ducros de Sixt?
Ac. Pentru ftntâia dâtă, n’am putut comite crima. ’MI lipsea curagiul. Da, declar în tâtă sinceritatea, nu mă simţiam capabil să fac ceea ce voiam. Puteţi face din mine ceea ce voiţi, dâr nu pot să nu vă mărturisesc acâsta.
Pr. A doua oră al avut mal mult cura-gifi. Pofta de a fura trebuie să te fi dominat fârte mult ?
Ac. N’am avut nici de cum intenţiunea să fur.
Pr. Atunci ce te-a împins să comiţi a-câstă crimă odiâsă ? Răsbunarea?
Ac. Nic! acâsta. Şi apoi nu mă mal întrebaţi nimic în privinţa acâsta. Dâcft v’aşl spune adevărul, veţi sci numai de cât cine sunt. E bine, în ceea ce privesce persona mea mă daă cu totul în măinile d-vostră, dâr nu şi pe familia mea!
Pr. AI mărturisit la instrucţiune că sperai a pune rnăua pe o sumă forte mare.
40,000	lei... sâtt 315,000.
Ac. Aveam interes ca cercetările să uu ajungă la nici un resultat.
Pr. Când d. Macâ te-a întrebat, al recunoscut proiectele d-tale de furtişag.
Ac. Nu mal vorbiţi de d. Macâ. In timp de opt luul ’l-am putut studia forte bine.
A încercat tote mijlocele, a mers până a-colo în cât să mă Îmbete ca să-I spun tot, dâr fără nici un resultat. Şeful de siguranţă al d-vostră valorâză mal puţin de cât mine. (Protestări în auditor).
Pr. Şi al manifestat părerea de rătt că n’al omori t şi pe d-ra Ducros. AI Ţis: femeile aă capul a§i de tare! Mult timp ea a fost între viâţă şi morte. AŢI ea se află între viâţă şi nebunie. ’Şl-a perdut memoria. Starea în care se află nu-I permite să se presente juraţilor.
Ac. Mi se pune pe spinare multe lucruri. Am făcut să se bănuiâscă asemenea o mulţime de lucruri. Am trimis poliţia în Bre-tania, pretutindeni.
Pr. VoiescI dâr să ascunŢl adevărul?
Ac. Da, şi cred că veţi putea pricepe uşor că dâcă am făcut acâsta în decurs de opt luul cât a durat instrucţia, apoi nu aŢl, pentru plăcerea d-vostră, voiu veni să vi-1 descoper.
Pr. După. ce al comis dubla crimă, te-al suit în etagiul d’asupra casei locuită de d. şi d-na Ducros. Sperai să găsescl o ieşire, de 6re-ce erai urmărit. Când agenţii te-atb^ prins, tremurai.
Ac. El fremuratt mal mult dă cât mine! M’am dat pentru că am voit.
Pr. AI Ţis pe când te aflai luînchisore: Decă u§î fi avut ciocanul mea, îl aş fi măcelărit pe top ca pe nisce bol !
Ac. Da, am spus acâsta unul ore-care Raymond, care a fost pus cu mine în în-chisore ca să mă spioneze. Sciam bine cine este. ’Ml-am bătut joc de dânsul. Se afla îu închisore ca incendiar. Pentru a’l recompensa pentru spionagiul şefi, a fost pus îu libertate. Iâcă ce faceţi d-vostră! O ! dâcă Taţi mal fi lăsat âncă câte-va Ţile! Pr. EI bine?
Ac. II aş fi dat o bună lecţiune! (mişcare).
în tot timpul acestui interogatorii!, Campi are o înfăţişare sălbatecă, furiosă, scrişniud din dinţi.
Din când în când însă el pare a’şl mal tempera furia sea, ’şl pune mâinile pe pept şi voesce a posa în sincer.
—Am încercat ore cari esitărl, declar acesta sincer!.... Declar însă tot atât de sincer cănu’ml-a fost nici o dată frică!.... Nu regret nimic; der, mărturisesc, că nu voi mal face !
Apoi d. president invită pe acusat să vorbescă despre trecutul seu.
Pr. Cine esc! ?
Ac. Un necunoscut!»
=8
J
a
www.dacoromanica.ro

TELEGRAPHUL
3
JFV. k instrucţiune al figurat ca un asasin anonim, misteriosul autor al dramei din strada Regard. Aci, n’al trebuinţă să’ţî asemui antecedentele tele. Bune sâfl rele, ele nu ’ţl vor schimba situaţiunea.
• -4c. Necunoscut! necunoscut!
Pr. Pretinzi acesta ca să’ţl menajezi familia... El bine, dâcă dânsa te preocupa, de ce nu te-al gândit la acâsta mal nainte de a comite crima! Ministeriuî public ’ţl va spune acesta cu autoritatea limbagiulul sefl.
Ac. Dâcă ministeriuî public voesce capul metx, să mi’lft iâ. Nu voi spune nimic mal mult!
Pr. EscI frances ?
Ac. P6te. (Râsete).
Pr. AI o rană provenită.din lovitură cu sabia. Acâsta probăză că te al bătut.
Unde?
Ac. In orient.
Pr. Te vel fi luptat tn 1871, în timpul comunei ?
Ac. Comuna nu se petrecea In Orient.
Pr. De ce nu vrei să declari nimic. întrebările nostre te plictisesc. Intr’o (li al aruncat cu ghiata în judele de instrucţiune.
Ac. Da, pentru că mă ţinea (Jile întregi în cabinetul sefl şi acâsta mă scotea din răbdare.
Pr. Voiai să omori totă lumea. AI fabricat în închisore un cuţit pe care ’1 ţineai ascuns.
Ac. Nu efl. Raymond. Se servia cu dânsul ca să ’şl taie porţia de carne şi de pâine.
Pr. Aî adresat magistraţilor scrisori a-meninţătore. Voi citi câte-va din ele. Der să elucidăm mal întâifl originea relaţiunilor d-tâle cu d. Ducros.
Ac. Este de prisos, nu voi răspunde nimic.
Şi, în adevăr, asasinul de la 10 August nu voi de loc să dea 6re cari desluşiri asupra acestui punt.
Se ascultă deposiţiunea martorilor.
Sunt ele ore de natură să face vre-o lumină ? Acelea ale d-lul Mace sunt cu totul interesante. Nici o dată perspicacitatea sea nu fu supusă unei încercări mal crude. Din deducţiune în deducţiune, şeful siguranţei publice ajunse la acestă convincţiune: falşul Campi, vagabond, fără mijloce pecuniare, a omorât ca să fure, îndemnat de sigur de un ore-care nedescoperit.
Presidentul. Este acesta un mijloc întrebuinţat ?
D. Mace. Forte adesea, domnule presi-dent. Cunoscem locurile de întâlnire: ele sunt în şanţurile tortificaţiunilor, uneori la Vincennes, alte ori la Auteuil. După ce comit crima, eî ’şî împart prada şi forte adesea nu se mal întâlnesc.
Presindentul. Cum al putut descoperi că Campi trebue să fi rătăcit în stare de va-gabondagifi ?
D. Mace. N’avea nici un gologan, purta Ia dânsul un peptene şi un săpun şi avea în pozunar un prospect de magasin din Vincennes; mai mult de cât atât, pe pantalonii sel se observa ţărînă şi rămăşiţe de paie: probă că dormise pe pământ săfl pe o grămadă de paie.
Presidentul. N’al bănuit cum că el servise în marină ?
D. Mace. Ba da, după mişcările corpului şeii, după unele din espresiunile sele, obicinuite în limbagiul marinarilor. Şi apoi, mestecă tutun în gură, acăsta este un obiceiu ce se contractăză pe vase săli în închisori-Campi ’ml-a mărturisit că este recidivist.
Acusatul'ânsă revine asupra acestei mărturisiri a lui. Se plânge de procedările în trebuinţate contră-î. Acusă pe Raymond care ’l trădă.
— Raymond, esplică d. Mace, se afla în celula lui Campi cu însărcinarea de a îm-pedica ori ce încercare de sinucidere; astfel se obicînuesce ca să se pună doul şeii trei alţi deţinuţi cu culpabilii cel mari.
D. Preşedinte. N’al avut ore cari bănu-ell asupra servitorel d-lul Ducros,. Iona Pichon ?
D. Mace. Atitudinea sea îu cursul ins-
trucâiunel a făcut cam ciudată. Tot ceea-ce pot spune este că ea e forte uşurică, că vedea o mulţime de bărbaţi, şi unul din aceştia pote să fi tras de la eaore-carî in-formaţiunl.
Ascultându-se Iona Pichen, acesta negă să fi vorbit vreo dâtă cu cine-va despre averea stăpânilor el.
—Şi apoi adaogă ea, nici nu cunoşteam starea lor pecuniară.
Asăstă fată de 35 ani are un frate, servitor la un birt, de către care Campi trebue să-I fost recomandat. Fratele el se întrebă mereu cum a făcut cunoştinţă cu Campi.
Vre-o şese alţi martiri, din cari două fete
de câte gece ani, afirmă că afl vă<jut pe acusat în ajun şi chiar în <jiua comiterei crimei, preumblându-se în jurul casei d-lul Ducros. Strada Regârd este aşa de puţin frecuentatâ că se observă numai decât pre-senţa unul strein.
Pe un ore-care d. Roussel, sculptor, apucăturile şi înfăţişarea acusatulul ’l intrigau forte mult. D. Roussel vCţiuse deja în Aprilie pe Mihael Campi observând cu multă persistenţă terestrele caselor victimei. El nu era singur. Un altul, mal scurt cu o pălărie năgră de pâslă, ’l însoţia.
—L’aş tecunosce decă vre-o datăîotâm-plarea ar face ca să’I întâlnesc, afirmă sculptorul.
Un ore-care Guyot-Sioanest vorbesce de bunătatea şi simţimântele generose ale d-lul Ducros de Sixt.
In fine, Raymond confirmă temerile ce’I inspira limbagiul acusatulul, care ameninţă cu mortea pe păzitori, pe judecători, proiectă să fugă şi făcea cunoscut că va fabrica o maşină infernală cu dynamită pentru a’şl procura bucuria de a face să sară în arer palatul justiţiei. Campi, adaogă Raymond, voia să mărgă îu Noua Caledonia.
—	Nu este adevărat! strigă acusatul. Laşule, tu’mî al cerut informaţiunl în privinţa acestei ţări şi am fost atât de prost să ţi le dau.
—	Ast-fel dăr, d-ta al fost acolo ? întrebă presidentul.
—	Nu e trebuinţă ca se fi tost cine-va într’o ţâră pentru ca să o cunoscă !
In urma rechisitoriulul procurorului, d. Quesnay de Beaurepaire şi în urma pledoariei d-lul advocat Laguerre, juraţii trecură în camera de deliberare.
După o deliberare de 10 minute, juraţii pronunţă un verdict afirmativ, şi Curtea condamnă pe Campi la pedepsa cu morte.
Nici o contracţiune de muşchi nu se observă pe figura acestuia.
Cel opt gendarml cari ’l păziră, ’l 'duseră afară din saîa audienţei.
Intrând în închisore, condamnatul ijise :
—	duraţii ’şl au făcut pe placul lor, dăr cu tote acestea tot nu afl aflat nimic.
TEATRU DACIA
Fiind-că vedem că în acăstă sală deja o altă direcţiune, a d-luî Popescu, a înlocuit pe a d-luî Manolescu, — care, în trecăt să fie <|is, am fi dorit se fie altfel primit în provincie pe unde a jucat în carnaval de cât cum a fost,—de aceea voim a vorbi un cuvânt despre densa, propriu <|is, după ce prea mult timp ’î am respectat indecenţa.
D. Manolescu a-părăsifo, cu drept cuvânt, pentru că era nu numai a lipsi de cuviinţă, dăr chiar era o insultă pentru public a’lă face să mai asiste la repre-sintaţiunî dramatice, în acestă baracă, construită fără nici o estetică ţi raţiune, pentru cafenea-concert.
Timp de 8 ani de când, fără a i se mai schimba ceva, fără a se mai cu-răţi, fără a i se regula cel puţin un sistem de ventilaţie, se închiriată totuşi cu
12,000	lei pe an. Protestându-se apoi de lipsă de patriotism, când lumea nu vine a sufoca, de căldura ţi miasmele ce se încing în ea; — când publicul nu vine a plânge la dramele învăpăiate ce se jocă pe scena sea de 6-7 metri lăţime, aucjin-du-se ţi când cască suflorul ţi veten-du-se cum dorm săfl. îţi ţterg nasul între culisele sele, Zecimele de servitori aî J otelului ce se adună acolo. Căci a mai I aminti ţi de scanpalul murdăriei ţi insuficienţei decorurilor, — neavend cel puţin un salon închis, — este de prisos.
Ergo : în numele decenţei ţi în interesul chiar al acestei săli de speculă, care deja este aţa de refl reputată, aducem aminte antreprenorului ca:
1. Se aerisescă sala, 2. Se reguleze ţi se asigure iluminarea ţi siguranţa a-paratelor gadului; 8. Se scuture şi se cureţe murdăria din antretul ei, după podelele saleî şi ale lojelor. 4. Se împrospăteze cel puţin văpselile. 5. Seîmpărţescă ast-fel lojile în cât se nu ’ţî frângă lumea genuchil. 6. Se fixeze scaunele din parter aţa în cât se nu ’ţî rupă spectatorii gâturile în ele. 7. Se facă decorurile, cele absolut necesare, cel puţin. 8. Se închiZă curentele de aer, 9 Se reguleze ventilaţia. 10. Se aibă servitori cuviincioţî, tredî, ţi curaţi. 11. Se nu se mai ven^ă stafide, năut, portocale ţi alune în sală. 12. musica să fie de suferit, — în fine să o aducă în stare de sală de spectacolu de oraş, iar nu de bâlciu i — decă voeşce ca să fiă frecuen-tată de un public care se respectă şi
să nu rămâe o sală care să concureze numai cu cărnăţăriele lui Paţac ţi cu şura dramatică ovreiască de la Jigniţă.
Cordial.
întâmplări din Capitala
Furt de pietre.... cubice. — Ce plau o fi având ţi jupân Ştefan Tudor din strada Vaselor Nr. 88, nimeni nu scie. O fi vrând să facă baricade, o fi vrând să facă pavagiu, habar n’avem, ceea-ce însă se scie, este că mulţimea de pietre cubice găsite Îd curtea sea, sunt însuşite pe nedrept, sefl mai bine <jis furate de pe strada Municipală unde biata propie-tate a municipalităţeî stătea la dispo-siţia tutulor. — Individul cu corpurile delictului au fost conduse secţiunel 16, dăr până când -să ajungă acolo nu ne este cu putinţă a înşira blestemele bietului sergent, care o păţise de astă dâtă cu ducerea pietrelor. „Cine o face ca mine, ca mine să păţescă!“ ar fi escla-mat bietul om.
— x —
Un bandit prin% — A păţit’o de astă dâtă vestitul bandit George loan Cernat cu apucăturile săle neplăcute omenilor agieî. După ce harnicul om săvârşesce multe şi mărunte tâlhări, ca un om ce ’şl cunosce meseria, o pornesce cu inimă veselă Joia trecută, la focul inimel sâle, la fata Joiţa, din comuna Joiţa, ca acolo în taină, şi legănat de visuri dulci, să-şi petrecă orele de ne-muncă. Der vai! In loc ca să fie cuprins cu iubire de nisce braţe albe şi frumose, el se vede de o dată înhăţat de nisce braţe vigurose ale comisarului secţiunel 29, de un agent civil şi de doul sergenţi.
Bietul om cugetă acuma cu întristare la mizeriile acestei vieţi, şi nu o dată T-a scăpat de pe buze proverbul, că „omul propune şi agia dispune. “
—x—
Un atentat la libertate, — Primă-vâra a sosit. Păsările cu drag ’şl înalţă căutăturile lor spre bolta cerului, flori mirositore în-podobesc covorul verde al grădinilor, înbă-tând cu parfumul lor pe trecători. Cine dispune de un moment liber merge să’şl încânte privirea la acestă eomoră a naturel. — Un biet boft cu idei mal înalte- de cât semenii săi, voia şi el să se încânte de atarl frumuseţi, voia să mal guste din dulcea libertate, şi să mal schimbe monotonia coşarului cu sgomotul stradelor. Pornesce dobitocul, şi cu paşi majeştoşl înaintâză în strada Bradului, contemplând cu drag azurul cerului ; fiind de natură rîmător, (să nu se confunde cu rimător), se gândia tocmai la intocmirea de poezii, când ietă de o dâtă
unul din copoii ageri ’1 înhaţă, şi bietul dobitoc se tmjesee în curtea secţiunel,
DIVERSE
Un omor. Pe drumul de la Carlottem-burg, un sat în apropiere de Berlin, până la acest din urmă oraş, s’a săvârşit filele trecute o crimă sălbatică care dovedesce până la ce grad de ticăloşie pote ajunge natura omenescă.
Intr’o dimineţă mal mulţi muncitori cari veniaft în oraş ca să-şi vadă de lucru, au găsit pe şosea cadavrul unul om mutilat într’un chip oribil. Craniul îi erau în totul sfărâmat, creeril risipiţi la o distanţă de mal mulţi paşi, iar faţa ucisului era ast-fel de desfigurată îu cât nu se putea constata identitatea victimei de cât după haine. E1 este un negustor mic din sat. Hainele de pe trup erau oesfâcute, ceasul cu lanţul împreună, precum şi punga lipseau. Intrânsa se afla peste 180 de mărci, cu care sărmanul om voia să-şl facă târguelile în capitala Berlin.
Autorii nu s’au descoperit încă. Poliţia cerceteză cu multă activitate.
* *
*
Un cerşetor diu tecul al XIY-lea. —
Ion Tauler (1) spune, înti’unul din micile lui tractate, că îutr’o di întâlni, la uşa unei biserici, un cerşetor ale cărui piciore eraîl pline de noroiu şi hainele ruptş. Apropiin-du-se de densul:
—	Se-ţl facă Dumnezeu bună (jiua, —
îl ţhse.
—	Bună «Jiua ? răspunse cerşetorul; nu am avut nici o dată di rea.
—	Pentru ce-’ml respumjl ast-fel, di se Tauler; decă nu vrei aşa, atunci, se fii fericit 1
—	Ce însemneză vorbele acestea? răspunse cerşetorul; nu am fost nici o dată nenorocit.
Tauler, mirându-se de răspunsurile săracului, îl ruga se vorbescă mal lămurit.
—	Bucuros, îî şlise. ’Mi-al dorit o di bucă, şi ţi-am răspuns că nu am avut nici o dată 4i rea.
Când mî-e fonie tare, laud pe Domnul ;
dâcă sufer frigul, dâcă plouă, dâcă ninge, dâcă înghiâţă, dâcă aerul e senin ori plin de negură, laud pe Domnul; dâcă sunt ticălos, dispreţuit, părăsit, laud tot pe Domnul ; prin mijlocul acesta n’am avut nici o dâtă |ile rele. AI doriţii ca Dumnezeii 0ă mă facă fericit, şi efl ţi-am răspuns că n’am fost nici o dâtă nenorocit, pentru că în tot-d’âuna m’am lăsat numai în voia Domnului căruia i’am închinat totă voia mea, pentru ca să vreafl numai ce va vrea el.
—	Dăr ce al <jice dâcă Dumnezeii arii vrea să te prăvălâscă în iad ?
—	Să mă prăvălâscă? răspunse cerşetorul: oh! decă ar vrea să facă acăsta, am două braţe cu care l’aşl îmbrăcişa: un braţ este umilinţa şi cel-l’alt braţ e amorul: astfel îmbrăcişându’l şi strângănduT tare, ar fi silit să se cobore cu mine în prăpăstiile acelea, unde aş fi mal câştigat să fiii cuje de cât să fiii în cer fără el.
Trad. de Spartali.
CORPURILE LEGIUITOARE
ADUNAREA DEPUTAŢILOR (Şedinţa de a<]A 15 Martie 1884)
Preşedenţia d-luî vice-president D Giani.
Şedinţa se deschide la ora l‘/a şi jum. fiind presenţî 8o deputaţi.
Sumariul şedinţei precedente se aprobă.
Se trimite la comisia de petiţiuni ce rerea d-luî Racotă de a fi scutit, ca şi alţi arendaşi, de arenele ce datoresce Statului din trecut.
D. Ghelmegeanu cere urgenţa în privinţa acestei petiţiuni.
Camera adoptă urgenţa.
Se trimite la tipar şi se pune la ordinea Zilei proiectul de lege pentru a se acorda o pensiune viageră văduvei generalului Gherghel.
D. N. Ionescu adresă<|ă d-luî ministru al instrucţiune! o interpelare în privinţa modului cum crede d-sea că trebuie a-plicat votul bugetar privitor la desfiinţarea facultăţii de medicină din Iaşi. D-sea cere se o desvolte chiar a<|i.
D. ministru de interne declară că mâine guvernul va răspunde la acestă interpelare.
D. Dr. Cristcscu întrâbă pe d. ministru al domenielor de ce nu s’a promulgat penă a<p legea privitore la comer-ciul ambulant.
I). ministru al domenielor răspunde că acestă zăbavă n’a provenit de cât numai din întârdierî de cancelarie şi declară că
mâine chiar vor apare în Monitor decretele prin care se promulgă legea în cestiune precum şi aceea privitore laln-tabularea firmelor comerciale.
D. Valerian Ursianu atrage [atenţiunea guvernului asupra plângerilor unor locuitori cari au fost deposedaţi într’un mod fraudulos de pământurile ce le-a fost acordate prin legea rurală de la 1864 şi cere să li se facă dreptate.
D. ministru al justiţiei cere d-luî Ursianu Valerian desluşiri mai ^complecte în privinţa acesta spre a putea cerceta şi face dreptate.
Se cere închiderea discuţiuneî asupra incidentului rădicat de d-nul Valerian Ursianu.
D. Epurescu combate închiderea discuţiuneî.
Discuţia se închide.
Se nasce o discuţie personală îatre dd. Valerian Ursianu şi V. Iepurescu.
D. Iepurescu (|ise că d. Valerian Ursianu are veleităţi democratice, şi.d. Valerian Ursianu răspunse d-luî Iepurescu că are veleităţi oratorice, cari adesea ori T aduc până la ridicol.
D. Iepurescu observă că un profesor de dreptul constituţional şi de dreptulu ginţilorfs’ar cădea să întrebuinţeze cuvinte mai cuviinciooe faciă cu un deputat.
Incidentul se închide.
Se procede din noii la votarea în total a legii bugetare pe eserciţiul viitorfl şi legea se primesce cu 57 bile pentru contra 3 negre şi 5 abţineri.
D. Gr. Cozadini întrebă ce se face cu raportul comisiunei de petiţiuni în privinţa afacerei desfiinţărei facultăţeî de medicină din Iaşi.
D. Pană şi Ianoli declară că d. Porum baru, raportorul comisiunei de petiţiuni, are de mai multe <|ile raportul făcut şi nu voesce să’l depue la birou de cât numai când va fi presinte d. prim ministru.
D. ministru de interne declară că d. prim ministru n’a c|is să nu se depue raportul ci ’şî a esprimat numai dorinţa de a lua parte la discuţiunea acesta. Rogă der pe d. Porumbaru să depue raportul şi Zice că nu se îndoeSce că Camera va încuviinţa ca să’l ie în discuţie atunci când va fi şi d. prim ministru.
D. N. Ionescu cere se se depună raportul, se se trimită "la tipar şi să se i pună pe mâine la ordinea Zilei.
(1] Dominicani celtb-u, mort în 1379. Predicase îfl Colo; ia şi îu Strastourg.
Se închide discuţia şi d. vice preşedinte declară că d. Porumbaru va depune aZÎ raportul şi mâine se va pune la ordinea (|ileî.
Se votâdâ legea prin care se scutescu de taxele poştale corespondenţa şi me-sageriele Creditelpr agricole.
Se votăză âpoi, după cererea d-luî ministru de interne, proiectul de lege pi in care se autorisă cumpărarea de către Stat a colecţiunilor de manuscrise, documente istorice, stampe, portrete, monede şi a bibliotecei d-luî Sturdza de la Schei. Costul acestor colecţiuni, cari vor fi încredinţate custodiei Academiei române, este fixat la suma de 50,000 lei.
Se votăză de asemenea proiectuîfl de lege pentru adăogirea unui aliniat la art. 7 din legea organisărei serviciului te]e-grafo-poştal, cu o ore-care modificare propusă de d. C. F. Robescu.
Resultatul votului în privinţa acestei Ieşi se declară nul, de ore ce Camera se'descomplectă şi şedinţa publică se ridică la 3 V-*- ore.
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUf
(Agenţia Ravas)
Paris, 27 Martie. —In urma "unei interpelări a d-lul de Lanessan, Camera deputaţilor a adoptat, cu 450 voturi contra 32, o ordine de Zi aprobând politica Cabinetului în cestiunea de la Madagascar.
Londra, 27 Martie. — O depeşe a amiralul Ilewett anunţă că trupele engleze şfi avansat dincolo de Tamanieh, unde s’a daf sângerosa bătălie de la 13 Martie. Arabi] afl fugit la apropierea Englezilor.
Amiralul Hewett consideră campania ea terminată.
Constantinopole, 27 Martie. — Gestiunea privilegiurilor Patriarchatuluî grecesc s’a resolvat prin înmânarea ce s’a fâeutfl erl seră Patriarchuluî, a unui Berat de învestitură conform Beratelor precedente.
Roma, 27 Martie. —* Diarele confirmă lista ministerială telegrafiată mercur! dimi-nâţă, afară de câte-va cari datt ca îndoiosă ocuparea portofoliului resbelulul de generalul Bertole-Viale.
Berlin, 27 Martie. —Reichstagul a adoptat fără discuţie, în a doua citire, proiectul de lege pentru creditul extraordinar dfc
18,750,000	mărci ministerului marinei. A adoptat asemenea proiectul privitor la jur> dicţiunea asupra capturelor pe mare, precum şi convenţia literară cu Belgia.
Yiena, 27 Martie. — „FremdenblattK Zice că în cercurile competinte din Viena nu să ştie nimic despre noutatea că Rusia arii avea intenţia d’a propune Puterilor semnatare ale tratatului din Paris din 1856, denunciarea convenţiei maritime anexată a Zistdii tratată relativă la strâmtorile d^ mare.


PRIMARUL COMUNEI BUCURESCT
PUBLICAŢIE
S’a observat că una din căuşele de necurăţenie, care paraliSeză cu totul serviciul de curăţire al stradelor, este urâtul obiceiul de a se arunca de particulari hârtii, gunbie şi alte lucruri ce se scot din magaziile saiU-locuinţele d-lor.
Primăria face pentru ultima OrM invitaţiune tutulor, a părăsi acest obiceid care dă un aşa de urât £ pect stradelor, vestindu’i în acelaşi timp că a dat ordin sever agenţilor comunali a urmări tote contraven-tiunile.
A
Cu acostă ocasiune se repetă anun-ciul făcut că Primăria se ocupă ca înfiinţarea unui serviciu sistematîe pentru ridicarea gun6ielor din curţile particulare şi se invită toţi cetăţeni^ cari voesc a se folosi de acest serviciu, sS facă declaraţiunile d-lor la comună.
Primar, NICOLAE FLEVA.
Secretar general, BOLINTINEANU.
Jalnicii şi neconsolaţii frate G. Scarlă-tescu, Aristi sor, nepoţi şi nepote, pentM încetarea din viâţă a iubitului lor frate şf unehiu
ALEXANDRU SCARLATESCU
fac invitaţiunea lor la toţi cunoscuţii şi a-micil cari nu au primit bilete de invita -ţiune, cu rugăciune, ca Sâmbătă la ora 1 p. m. să bine-voiască să asiste la serviciul funebru ce va avea loc la biserica Resvaft, strada Moşilor, de unde cortegiul va ponw la cimitirul Belu pentru eternitate
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHmBU
TOM A ŢACIU
No. GO. — Strada Lipscani — No. 60 Pe tiuia do 16 Martie 1884.
B-a nea. Naţionala a Fio maniei
12 Martie 1083
SITUAT IUNE SUMARA
ArTTvrr	3Martie 1884 Martie 10
S°/o Renta amortizabilii .	.
t>% Renta română perpetuii. .
6% Obl. de stat...............
6% » Căile fer. rom. regale. 6°/o » Municipale .... 10	» Cm; i pensiumloru 300 1
5 % Scrisuri fiinciare rurale 7%	>	»
5%	»	i»	Urbane	.
6°/o	»	»	»
7 °/o	»	»	s
Impr. cu prime Bucurescl '20 1. Buc Acţ. Br nceî Naţionale a Rom. 500 1 » Soc. Credit. Mob. Rom. 2501 »	» Rom. de construc. 500 1
»	» deasig. Dacia-Rom. 300
»	*	» Naţională 2001.
DIVERSE
Aur contra Argint.............
»	» Bilete de Bancă. .
Florin Wal. Austr.............
Mărci Germane.................
Bancnote francese.............
Cump. Vând
961/ 98 l/i 993/, 108 83% 280 92'/. 103*/, 89‘A 99’/* 103 33 1440 215 280 390 262
2 90 2 90
2 087a
123
997a
07
947a
1007a
104
84 7a 235 93 104 90 100 1037.
34
1460
221
288
395
268
3 10 3 10 210 1 25
1007a
27001052	_. / Monedă metalică		31307600	1 1 34082496 1
24811355	casa ^ Bjiete ipotecare		25595700	2560 U30
	Efecte de încasat		584937	52217
9813880	p . ..* J Efecte românesc!		13305951	14119775
1013002	rortotoliu . strâiue		360472	307259
20927037	Impr. garantate cu eiecte publice ....	26126315	26299905
12191145	Fonduri publice		11964358	11972709
288933	Efecte fond de reservă		541898	541898
824700	Imobil		900544	900544
227892	Mobilier şi maşini de Imprimerie		2)5436	215436
100232	Cheltuieli de administraţiune		89525	95517
12487820	Deposite libere		10968940	10613970
28951468	CompturI corente		11018958	11595720
	„ de valori		1350142	976808
133638516	PA8IVU	137090776	137378384
			
12000000	Capital		12000000	12000000
514702	Fond de reservă		945677	945677
86099420	Bilete de Bancă în circulaţiune . . . . ,	80854000	81616430
	Profit şi pierdere			
253811	DobânZI şi beneficii diverse		249304	277217
12487820	Deposite de retras		10668940	10613970
22282763	CompturI corente . . 		31164084	31221287
	„ de valori 			1208771	703803
133638516		13709U776	137378384
De la Stlntu Gheorghe
Ue închinat viitor marele Hotel Patria în Bucurescl, întreg etagiul de sus împreuna cu mobilierul osebit se vinde şi un omnibus cu trei cal şi cu tâte necesarele Iul Doritorii se vor adresa la antreprenorul 0 hotelului.	Th. Iiădulescu.
5-2-1.
iA ÎTi/ilairini Noua casă din Str. Sfinţi IHtlill lll Nr. 34. Compusă din şâse camere bine zugrăvite având sonerie electrică şi luminatul caselor cu gaz aere-forinfi Amatori de a le lua cu chirie se pot adresa la propietaru piaţa Sf. Anton Nr. 4
Hp vpndy*p Dou6 {al),JCÎ <le
V	O macarone , una
pentru paste lungi şi una pentru paste tăiate, cu tote cele trebuitore la fabricarea de înacarâne* fidea, stelişore, etc., adică mal multe feluri Doritorii so vor adresa în Brăila, strada Bulevard No. 91, în curtea fabrice! la d-nul Giovanni Stânescu.
Ţip irpri rî opp " perehe case UC V Uliy.ctJL V nelocuite, compuse din 2 odăi de stăpân, una de servitori, bucătărie, pivniţă, etc; fără nici o împrejurare, în stare bună, mare parte cu materialul nofi şi cu loc de a se mal adăoga în-Găperl. Ele sunt în Bucurescl, colorea de verde, str. Virgiliii N. 11; posiţia frumosă, aer curat, apă bună.
Ho I/5n7orn 8Pre tfiere P»'n licitaţie U\j Vail^dl « voluntară pădurea după moşia Drăgăueşti din districtu Oltu plasa Serbăneştl, propietatea casei râpos. Petra-che Manolesco In întindere de G43 pogone, diu care 252 pogone stejar de construcţiunl, 272 pogdne zăvoaegrdse şi subţiri şi 119 pogoue pădure amestecată de 20 ani netft-iatâ.—Doritorii se pot adresa pentru iulor-maţiun! Iu tdte ţlilele atftt la propietarl în Drăgăueşti, cum şi în Bucurescl la D. V. A. Zoteseu strada Scaunele Nr. 67 unde se va ţine licitaţia în filele de 25 şi 29 Martie curent	4 — 2—1.
De închiriat
Etagiul I, precum şi o prăvălie din Str. Regală Nr. 3
T)-	Casele din st.ada
Vv xIlCXlll 13/w Semi-lunel No. 5, ce se compune din 4Feamere, sus două şi jos bucâtăriş, odae de servitori), pimniţâ unde p6te încăpea 10 buţit Doritorii se pottă a-dresa la propietar Calea Victoriei No. 174, vis-a-vi de ministerul de resbel
lisă în Câmpiua
pendinţeleşi grădină mare, pe bulevard spre băl, şi aprope de piaţa mare, este de vănţlare. Desluşire : la Câmpina !a d. Dr. Georgescu şi la Bucurescl la d. Burseanu advocată strada Crinului Nr. 15. (bis. Batiştea).
59, Str. Isvorul. P, KE1LHÂUER Str. Isvorul, 59.
Pompe de tote sistemele. Pompe nuoî de transvasat vinurile. FontânI d’applique şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot felul. Tuburi de fier, tuciu şi plumbu de fote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Tute speciale ptn latrine si scirpri ca accesoriile
Sghiaburî de trotuar şi LighianurI d coborîre inodor, etc.
SARE DEPOSIT IE FOSTi ORNAMENTAT!
I Vase, Socluri, avusurî, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
[Furnituri şi Instalaţiuni complete de băi
si CONDUCTE X>E APA
1 In acest atelier, se g-ăsesce şi Scule pentru zidari şi pietrari
FABRICA
de
MULLER & C-ie Brăila
Acâstă fabrică oferă şampanie română sub nume de
CREMA RE ODOBESCI
în lăţii de 6 şi 12 sticle, şi în ori-ce cuantităţî, cu 3, 3| şi 4 1. sticla cu ramburs şeii comptant, frauco gara set) portul Brăila, in-chisivu ambalagiă.
Qualităţl superidre
!!!8E RECOMANDA!!!
LOTTERIA
Autorisată de înaltul Guverna
pentrn reconstruirea
Bisericei Sin orasiil Braila
cu (atronagiu
S-ţiî Apost. PETRU şi PA VEL
650 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
Costal biletului este mai 1 Isc
Biletele se pot cumpPra de la comitetul lotterieî (str. Bisericei) precum şi de la personele care aă bine-voit să se însărcineze cu desfacerea lor.

TIPOGRAFIA MODERNA
®- 4, Strada Academiei,
Stabilimentul tipogr. efectuiză Imprimate pentru autorităţi, U-vrage scolastice ţi sciinţifice, $are quotidiano ţi hebdomadare în tdte limbele modere — Diverse bilete pentrn Baptism, Nuntă, Cărţi de visită ţi decese, afiţe ţi bilete de teatru, preenm ţi orf-ce alte lucrări atingătoare de aedsti artă, în diferite mărimi ţi colori, etc.
CV3
CTZ3
c—<
fc=>J0
o
f=a,
Asemetiea se însărcinfză şi cw Broţare de cărţi, Cartonate ţi elegant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi ţi coa-lităţl, Obiecte de inginerie, birouri ţi cancelarii. Diferite cartonage, etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru moţii, pădnrl. mori, ete. etc.
ZL
Pentru mal moltă înlesnire
autorităţile administrative ţi comunale pot face cererile pentru materialul necesar prin scrisori francate înaintând costul
ie Închiriat
|j puse din patru odăi, bucătărie, odae j de slugi, pivniţă, magazie de zidii, 1 puţ; curtea pavată şi grădină cu diferiţi pomi altoiţi, lângă tipografia mitropoliei, strada Principatele-Unite, No. 38
^ raea» ea	seu de închiriat casele
w V	mele din Giurgiu str.
Câmăraşu, în apropiere de aleiă. Doritorii se pot adresa şefi la sub-semnatul, proprietara ,or, în Capitală str. Teilor No. 35, şefi în Giurgifi la d. Ion Dimitrescu, preşedintele Comitetului Permanent. C. Palama.
J
r
V
Sub-semnatul, luând însărcinarea Admioistrărel acestei cafenell, are k onorea d’a anuncia numerose! sele clientele şi onor. public că va face I tote sacrificiile pentru a mulţănii pe visitatorl. Consumaţiunl escelente li şi servicifi prompt, două biliarde cu accesoriile lor nuoî. Bere pr6spătă de Viena, sosind îu fie care Zi.	ROTIT
In toate serile SERATA MUSICALA	Antreprenorul Cafenelelor Ecsala si Academiei

Preciurile cel© mai moderate
0-13
CIO
53

Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totulfi din nofi. Asemenea posedă şi unfi mare Restaurant cu totfi felulu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdifi pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu Preciuri forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin mulţămiţl, impunând cea malmare acurateţe şi promptitudine.
toc)
t-O
fccJ

Proprietar, 8IFCIU TANE.
Cel mal reimmît
DEPOSITU DE MASINE DE CUSUTU de tote sistemele	Ide tote sistemele
udam!!!
Cele mai Perfecţionate
MAŞINI
cl e cusuţii
cu 15 aparate
forte Înlesnit6re PRECIURILE
foarte moderate
Depenâtor automatic.
Aruncător de suveici
Suveica fără trecere a aţei prin gănrele._______
Aşezarea acelor fără vre-o măsură
Mesurâtor m-tric ji alte construsţiunî naol fărte simple ţi practice	_____
PREClURTbE
foarte moderate
Pic	tta se face in rate septemânale seu lunare Garanţie pe £5 anî. — Inveţâtura gratis.		
	sposii	;e3	Bucurescl, strada Şelari. Hotel Victoria; Galaţi, 1 0 " strada Domnescă, lângă Hotel Metropol; Craiova, 1 ■ strada Lipscani; Brăila, strada Mare. >

o porţiune de Zlo-şie dia comuua moţeşti, judeţul şi plasa Teleorman, în întindere de 400 pogone. Doritorii se vor pre-senta la administraţia acestui Z>ar-
«« •mo*3 cu două caturi din stradal vUStl	Rahovel cu Nr. 14, fiecare
cat compus din 9 camere, având intrare deosebită, curte întinsă, dependinţe grajdifi şi şopron este de dat cu chirie de la Sf. George viitor. Doritorii să se adreseze la propietaru, lor care locuesce în strada Scaunelor Nr. 32'
Flori!
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se'
|se pdte avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori ® forte variate, de cel mal mare efect ™ de o creştere uşoră, şi de o sigură îu florire, atât pentuu ghiveciu cât şi peu tru grădină, fără a avea trebuinţă de 1 îngrijire specială.
Se vinde în Bucurescl la farmacia I A, Ciura strada Lipscani , la d. Marin Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Ad ninistraţiunea Ziarului Necesarul strada Brezoiaim No. 32. Bucurescl.	|
				
)\	c3	Agenţie de Anunciuri în România	—Q
| |	CD	RECLAME SI INSERŢII!, COMISSION SI INCASSiRI	cr 1
|	Cv.j	imjJlOU.-Strada Clemenţei No. 1.-BUCUUESC1.	“
\	" o	Aceasta Agenţie primesce ori-ce anunciurl pentru Zorele din Ca-	o _
1		pitalâ, din districte şi din streinătate. Prin învoielele ce le are	
	Io r?	cu mai toate Ziarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura persoanelor doritoare de a face anunciurl, un rabat însemnat. Directori : C. I. BRAILOIU & TH. I. PAPPAZOOLy.	o CD O
		N B Anuneiurile pentru (jiarul Telegraful se primesc şi la acâstă Agenţie.	
Hotelul Avram mobilat din strada Bif besca Vodă Nr. 8 de la 23 Aprilie anu-eurent. Doritorii se vor adresa la d. State I. Stancovicî, strada Colţel Nr. 14 pentru jnformaţiunl mal detailate.	2-2-1.

Epilroflia Assffluiiitslor Brâîicovenesci
Se face cunoscut că la 11 ale lunel Mal anul corent şi Zilele urmâtore de lucru, se va ţine licitaţiune publică în cancelaria acestor aşeZâminte din calea Rahovel No. 3, la orele 12 meridiane, pentru darea în tăere spre defrişare a părţilor de crânguri şi păduri isolate, mal jos notate, după proprietăţile Spitalului Brâncovenesc şi Bise-ricel Domoiţa Bălaşa:
1.	Pădurea de pe moşia NecseştI din districtul Teleorman.
2.	Pădurea de pe moşia Cula-Ciumernicu din districtul Ilfov, în apropiere de Bucurescl.
3.	Braniştea din vale de pe lunca Mă-tăsaruiul, isolată de pădurea cea mare care este parchetată, din districtul Dâmboviţa.
4.	Pădurea numită Braniştea de pe moşia StocneştI din districtul RomauaţI.
5.	Optu pâlcuri mici de pădure şi crânguri, separate prin liveijî Şi al ături, de pe moşia Gângeova Comoşteni din judeţul Doljfi, care părţi sunt osebite de pădurea cea mare parchetată.
Doritorii de a lua aceste pâlcuri de păduri în tăere pot vedea la Zisa cancelarie, în tote zilele de lucru, de la orele 10 ante meridiane până la ora 1 post meridiane, planurile parţiale de eătăţimea pogonelof ce conţine fie-eare pâle şi condiţiunele dupe care urmeză a se da în tăere şi care se află depuse şi Ia acele primării ale proprietăţilor respective.
Da Tfan 7a Un loca mic ^ uuultl
W V OjJLyfcvA & mare, în cea mal frif-r mosă posiţiune a oraşului, aprope de grădina Episcopiei cu preţuia moderat. Desluşire la magaziiulfi de marchităuie al d-luî Aposto-leanu (fost Grigoi atu) Calea Victoriei Nr.5l, vis-a-vis de grădina Episcopiei.
Maşina de Secerat simpla Cloiinston).
.Vcâîtă rnaţinâ a câţtîgat premiul l-iu asupra tutulorii celor-l’alte presentate la concursul do agricultură. (Bucurescl 1880).
Moara cu postament
de lemn ţi de tuciu, simplă, dublă ţi triplă.
Locoraobile do 8,10,12 cai.
din fabricele englese
Batoze de porumb
<IE (LEcoiiT
S3T
TVlorT simple şi duble
Articole de mora, sita de matase elveţiană, Batose de mâna, venturatori, Pluguri, Triorî, IV! aşine de curăţit etc., etc.
Preciurile sunt foarte IVI o d e r a t e
-W
M. LEYENDECKER, agent şi representant.
Str. Hiserioa Mftiruroanii, No 55. Bueurewoî.
J
Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro
DUMINICA iS MARTIE 1884
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ANUL XY No. 3550.
ABONAMENTE
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an . . „ ş6se luni . ;» ’ trei „ .
Lei 24
. 12
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . . , Lei 30 s	ş6se luni ....	„15
»	trei................ 8
pentru strein Etate Pentru un an . . . . Del 40 „	şGse luni ...	„. 20
n	trei „	o 12
Abonamente se fac la 1 ai 15 u fie-cArel luni
ANUNCIURI ŞI RFCLAME
ANUNCIURI, po pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leii; de nag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii si reclame, redacţia nu e respunsabilă.
Epistolele nefranca, e serefusă; ar-ticolil nepublicaţi se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francia Ilavas Lafftte, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Mieoud, 81 Pleet Street. E. O.
Austria. Hassenklewcr, et Comp. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda-Pest. Servitenplats.
Redacţiunea Str, Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. SA.
SCIRI TELEGRAFICE
(După ţiiarelo str ii no)
Petersburg, 29 Martie Journal de Saint Petersburg reproduce scirea publicată de fiarele caucasiene, după care Trans-Cau-
tot teritoriul prin care a călătorită e în cea mai perfectă linişte.
Cair, 27 Marte. — Cavaleria a făcut o recunoscere ş’a dată peste duşmani la 7 mile depărtare de lagără. Resculaţii
casia va fl schimbată într’un guvernă- Începură focul, care dură mai bine de
mănt special, al cărui scop ar fi să în treţină relaţiunile cu Kiwa. Teritoriulă Aum-Darja până la stepele Sydarja, va fi cuprins în acest guvernământ.
CoTistantinopole, 27 Martie.— Guvernul şerb a respins cererea Turciei d’a
două ore, Puterile inamicului nu se cunosc încă sigur.
Washington, 27 Martie.— Preşedintele Arthur a numit pe d. Sargent, ambasador pe lângă curtea din Berlin, ministru
maî crescini evangelicî, nu credem fâră a cerceta. Vom căuta mai ân-tăiu faptele trecute ale fie-căi*uf membru din acestă asociaţiune ca se vedem dăcă după ele putem să fim asicuraţi pentru viitor.
In acăstă asociaţiune, după cifrele ce le avem înainte, numărul col mal mare este al conservatorilor, căci eî sunt $ecimî, pec ând ai d-lui Yernescu nu se urcă la şăpte. Deci acţiunea şi preponderanţa va fi a celor d’ân-tăiă.
Pe timpul guvernului conservator,
al Statelor-Unite la Petersburg. Acăstă plăti o despăgubire pentru terenurile schimbare e mtiovată de atitudinea d-lui | ^	cap ‘erâ~d. "LIscTr^cVtargi!
Yakuţ ce ’î afl fost cedate, pretin^ăndă Sargent în conflictul Lasker.	|d. Vernescu era cel maî înverşunat
a fi despăgubită, la rîndul eî, pentru
III.
cheltuelile de întreţinere ale prisooieriloi A se vedea Ultime ScirI pe pag. turci în ultimul răsboiu. Părta susţine că pretenţiunea Serbiei nu e întemeiată , „
pe nimic.	BUCURESCI, SAMBATA 17 MABT1E
ld. Vernescu era cel mai înverşunat oposant.
După disolvarea senatului în 1876, membrii partituluî liberal naţională aă adresat un manifest către alegătorii colegiului I şi II de Senat din Când cine-va întreprinde o acţiune, î^ră-trebue să ’şl aibă mai dinainte sco-l DuPs ce ar6ta că guvernul con-pul şi posibilitatea isbândei.	I servator a disolvat senatul pentru că
Unirea fârămăturilor grupului Ver- a voit să controleze pe guvern în nescu cu fârămăturile fostului partit cest.iunea concesiune! Crawley, ma-conservator este astăzi un fapt în- nifestul $icea : deplinit şi anunţat într’un mod ofi-i An ceî cinci ani de $ile ai aces-cial de înseşi organele de publicitate ale ambelor fărâmături.
Acăstă unire cunoscută, rămâne întrebarea : care ste scopul şi - posibilitatea triumfului într’o asemenea întreprindere ?
Scopul ă, negreşita t<5tă lumea îl a vede. Atât d-lui Catargi cât şi d-lui Vernescu li s’a urît cu viăţa acesta obscură, cu traiul acesta comun pe care îl duc toţi muritorii cei mai de rînd. Dumnelor ar voi să se facă miniştrii cu ori ce, preţ precuma Chir Enache voia să aibă un copil cu ort ce preţ şi precum Cocbna Varvara voia să mergă la Paris cu ori ce preţ. Numai ca miniştrii îi salută tdtă lumea, numai ca miniştrii le ese înainte pe la gărele drumurilor de fer şi barieri mulţimea de funcţionari, de multe ori cu musica, să’i primescă. Numai ca miniştrii cred d-lor că se pot da onoruri şi buchete de flori d-lor şi asociaţilor d-lor.
Deci acesta e scopul unirei şi el este natural şi legitim. Fie care om are aspiraţiuni la mărire. Decă d.
Georges Bibesco, un om necunoscut aprbpe poporului român şi care nu sciă nici românesce, aspiră să jbce | rolul Mahdiului, de ce d-nii Yernescu
Paris, 27 Martie. — însărcinatul cu a-facerî francez pe lâDgă curtea din Hue. anunţă guvernului că un principe din familia regală, care a întărâtat la masacrul creştinilor, a fost esecutat.
Roma, 27 Martie.— Cabinetul e ca şi constituit. Centrul e representat in sinul ministerului prin d-niî Coppino. Gri-maldi şi Brin. Le moniteur de Rome, organul Vaticanului, desminte scirile pri-vitore la eventualitatea plecăreî Papei din Roma.
Stockholm, 27 Martio.—Regele a su-put consiliului de miniştri suedes ces-tiunea, dăcă neînţelegerile norvegiene pot avea vr’o influenţă asupra Unireî. Ministerul a declarat în unanimitate că e o oondiţiune a federaţiuneî, ca|nicî Consti-tuţiunea Norvegiei,- nici cea a Suediei să nu să potă modifica de căt cu aprobarea regelui: armata norvegiană, ca şi cea suedeză, trebue să stea sub ordinele regelui. — Tribunalul regal a condamnat, pe consiliarul de stat Bacbke.
Paris, 27 Martie.-Mai mulţi deputaţi aă depus o propunere pentru revisuirea Constituţiunel.
lemps se ocupă cu comisiunea bud getară şi constată că, de şi maioritatea nu e ministerială, cu tote aceste comisiunea e, ca şi guvernul, contra orî-că-reî cheltueli nou! său nou imposit.
Borna, 27 Martie.— Se crede că pere-chia regală va face călătoria la Berlin
îndaB dupe deschiderea esposiţiunel di»	Vilii JteAeVolurTmaî
Tunn; acestă esposiţiune se deschide la j neînsemnate
Rămâne acum posibilitatea de a ’şi pune scopul in lucrare. Aci e greul ii.
Dăcă aceşti domni s’ar adresa po-pulaţiunilor din Sudan, pote că ele ’î-ar crea nisce nouî Mahdii şi ’î-ar urma, le-ar da tot concursul spre a termina cu bine acţiunea d-lor, spre
Paris, 27 Martie. — Fostul ministru de interne, Constans, a depus în cameră proiectul pentru introducerea scrutinului pe listă, pe care l-a susţinut Gambetta în 1881, şi care a fost respins de senat cu 40 voturi după ce fusese primit de cameră c’o maioritate de 8. D. Costans a făcut acestă propunere pe socotăla sea, independentă de vr’o partidă său de guvernă.
Londou, 27 Martie. — limes anunţă din Suakim: Generalul Graham a plecat cu trupele d’aci la 26 în direcţiune spre Tamanieb. Lagărul trebuia să fie aşezat la o mică depărtare de acest loc şi ac|î urma să se atace lagărulă lui Osman Digma. Unii spioni spun că Osman aş-tăptă aci, travestit in derviş, cu 5,000 omeni cărora le-a promis o victorie minunată, atacul endlesilor; după alte scirî partisaniî lui Osman nu se rădică lama! mult de 700 omeni şi acesta s’ar fi retras în munţi. Generalul Graham are d^ gând să nainteze cât va putea, pentru a curăţi de rebeli drumul spre Berber ş’a restabili legătura între acestu şi Marea Roşie. Suscită multă nelinişte lipsa de scirî de la Gordon. După cele ce spune Daily News, colonelul Coetlogen, care a sosit din Chartum la Cair, a declarat că
a’şi ajunge scopul. Dăr d-nii Vernescu şi Catargi încep acţiunea printre populaţiunele române.
Aflăm că (Jiarul d-lor, unul şi nedespărţit, apare mâine cu o programă in frunt-e, iscălită de ambii capi ai noului partit liberal-conser-vator. Fâră să ne trebue multă inteligenţă şi multă perspicacitate, putem spune de pe . acum ce va coprinde acea programă. Mai întăiu va face un rechisitoriu partituluî de la putere şi apoi va arăta ce va lucra noul partit dăcă ţeraţ’lu va tră mite la viitorele alegeri in majori tate la Camere. Promisiuni de libertatea alegerilor, de economii in fl-nancie, de respectul drepturilor cetăţenilor şi de nemărginita solicitu dine către binele obştesc, vor inunda programa.
Ne vom găsi deci în facia unor promisiuni date pe hârtie. Insă cum j altă detă s’aii schimbat! Şi mai rău noi nu prea avem obiceiul de a fi toc- atunci, căci probeţiă că nu cunosce
tui guvern al bunului plac s’a stors ţărei 92 milibne lei, prin imposite noul, şi 52£ milibne lei prin împrumuturi noul, er datoria publică, s’a urcat la 476 milione lei. Totuşi aceste sacrificii el nu le găsesce de ajuns. Nouî şi grele sarcini se ceru cu o stăruinţă ameninţătbre. Şi acăsta se întâmplă—după ce, în curs de cinci ani, se succed unul după altul mesagie Domnesc! desminţind celklin urmă promisiunile celui precedent,—după ce, în acest intervalu, cei trei miniştrii de financie negă, fie-care, afirmările predecesorului seti,—dupe ce opiniunea publică a trebuit să asiste Ia tristul şi scandalosul spectacol al unor lupte înverşunate în care uni* acusă pe cei Talţi că aii ridicat prea mult vălul sub care se ascunde cea mai înfricoşată desordine a financielor Statului. “
Manifestul arătând apoi tăte relele cele-l’alte aduse de guvernul conservator libertăţilor publice, comerciului, industriei şi economiei naţionale, termină cu aceste rânduri:
„La vot dăr cu curagiu şi deci-siune.
.. Sdrobirea arbitrariuluî.
„Economia în finance,
„ Alungarea guvernului bunului plac, al injustiţiei şi risipei."
Acest manifest este iscălit între alţii şi de d-nii G. Vernescu şi Pa-che Protopopescu.
Deci, d. Vernescu şi agiotantul săQ recunosceau atunci că guvernul conservator, alu cărui cap era d. Catargi, comisese atâtea fapte criminale, că nu maî era posibilă ră-
nici chiar filosofîa poporului care $ice că lupulu îşi schimbă părulu er obiceiul nici o detă. Orbirea pasiune! şi setea de putere l’a adusii în aşa stare în cât să nu vedă că, chiar decă ar avea intenţiuni bune, nu păte să le pue în aplicare, de ăre-ce, majoritatea fiind între asociaţi a conservatorilor, tot acţiunea lor va predomina şi tot acelăşi fapte se vor repeta pe care d-sea le-a blamat şi stigmatisat altă detă.
Acesta o va vedea d-sea negreşit in scurt timp, însă atunci va fi prea târziii. Complecta compromitere îi va fi comună.

După instrucţiunile primite, ambasadorul turc din London, Musurus paşa a încercat să reîncăpă negociările cu cabinetul er.gles în privinţa Sudanului; elO a espus Lordului Granville, că coopera-ţiunea Porţeî pentru restabilirea liniştei e indispensabilă. Adevărata causă a nemulţumire! Mahomedanilor, este prepoa derinţa fără măsură, în afacerile egiptene a unei puteri streine. Vărsarea de sânge nu va înceta până nu va interveni Sultanul cu influenţa sea morală, lucru dovedit prin lipsa de succes a celor două înfrângeri ale lui Osman Digma. Drepturile de suzeranitate ale sultanului sunt jignite prin escluderea acestuia de la o pera de pacificare. Totă ce cere Porta pentru moment, e tratarea părintescă a cestiuneî între cele două guverne. ţ)ia-rul Daily News spune că lordul Granville ar fi respins propunerile, picând că în starea de ac|i a lucrurilor Englitera nu e aplecată să mal intre în negociărî; în urma acestui respuns, Musurus-paşa a primit instrucţiunea să persiste în cererile Porţeî.
Pe de altă parte, Sultanul s’ar fi si-lindă să câştige mijlocirea Germaniei. Porta nu doresce să intervină cu armata ; ea crede că un comisar împărătesc ar face în Egipt şi Sudan, în numele Sultanului, mai multă trebă de cât trupele englese. Intre aceste, operaţiunile în Sudan aâ reînceput; dupe cum
mânerea lui la putere, fără a se compromite interesele ţărei, şi naţiunea le-a dat concursul spre a’lu resturna.
Cum se face acum că toţi bmeniî aceia criminali sunt adoptaţi a$i de domnu Vernescu de asociaţi pentru a întreprinde o acţiune ca se pue mâna pe putere ?
Cum rămâne acum cu faptele ace lea afirmate de d. Vernescu atunci şi consacrata de naţiune prin votul eî ?
Nu erau bre adevărate? Atunci Vernescu a înşelat naţiunea es puindu-le. Eraţi adevărate? Cum se face atunci că dă concursul acelora pe cari naţiunea împreună cu d-sea ’i-a înfierat ?
Nu ne putem esplica acăsta de la un om care se crede inteligent şi vrea să joce rolul unui şef de partit!
Crede pbfce că acei criminali de
no spun depeşile, generalul Graham a pornit spre Tamanieb, spre a sfărâma cu desăvârşire pe Osman Digma şi a deschide drumul spre Berber.
— Am publicat acum cât-va timpu, dupe Tester Lloyd, două articole eşite din penele unor însemnaţi bărbaţi de Stat din Austro-Ungaria, cu privire la înaintarea Rusiei în Asia şi la scopurile a-cestel înaintări. La aceste articole res-punde acum organul d-lui Katkoff, Mos-kowskie Wiedomosti, dicend că Rusia n’a avut şi n’are planuri şi ast-fel ele u’au putut fi încrucişate. Imperiul afosttîrît iu răsboiu de propria sea diplomaţie; acesta n’a avut câtu-şi de puţin gândul să resolve cestiunea orientală, nici nu se asceptă chiar la o lovire armată cu Turcia.
La acestea Tester Lloyd face următorele observaţiunl:
„Dăcă organul d-luî Katkoff asigură că acţiunea Rusiei a fost începută cu mij-loce militare şi diplomatice neîndestu-iătore, nu e de îndoit că aşa este; fap cele însăşi aă arătat că Rusia nu era pregătită în de ajuns. Dăr că Rusia plănuia de multă acestă întreprindere şi lucra de mulţi ani la rescularea Balca oilor şi nimicirea domniei turcesc!, acest fapt e tot aşa de puţin alterat prin tăgăduirile <|iarului rus ca şi acela că Rusia voia să tragă, din victoriele săle a-supra Turciei, alte consecinţl de cât cele produse de tratatul din Berlin. N’avem de cât să comparăm, pentru acesta, tratatul din Berlin cu cela de la San-Ştefane."
-----—-----------—------
INFORMAŢI UNI
M S. Regele a primit din partea M. S împăratului Austriei, Rege Apostolic al Un-
gariei, o scrisore prin care ’I face cunoscut că A. S. I. şi R. Archiducesa Maria Imaculata, soţia A. S. I. şi R. Arckiducele Carol Salvator, a dat nascere unei Principese.
Mâine, dumiuică, d, Angel Demetrescu va ţine îu sala Ateneului la ora 8 sera, o conferinţă despre Bolintineanu.
—o—
Mâine seră, duminică, domnu Iosif Po-pescu va ţine o conferinţă la societatea Ulpia Traină asupra Lstorieî Transilvaniei —o—
Ieri, scrie Galaţii de aijî, pe la două ore s’a pusă prima piatră de temelie a pavilionelor de la casarma Ţiglinel.
La sânţirea apel erau de faciă d-niî generali Anghelescu şi Pencovicl, colonel Bo-teanu, căpitan Pavlov inginer, directorul prefecturel şi întregul corp al oficerilor regimentului VI.
D-nii colonel Boteanu, căpitan Pavlov şi directorul prefecturel aă pus fie-care câte o piatră fundamentelă. S’a iscălit actele obicinuite şi s’au deşertat vr’o 4 sticle de şampanie, după care ceremonia a. fostă sfârşită.
Antreprenorul lucratei este d Francu, şi s’a angajat să facă trei pavilione cu dependinţele lor pentru două batilione de infanterie şi sfi transformeze casarma existentă —x—
D, Dumitru Brătianu a plecat ieri la Pi-tescl unde Va lua parte la alegerile ce se fac acolo astă-^L
—o
Posta din Galaţi ne spune că de ieri se află în acel oraş colonelul rus C. Vaimar din Petersburg.
— o —
Curierul Ilîmniculul află cu cea mal mare satisfacţiune, că Banca Naţională a ridicat la 300 mii creditul casei Agricole din judeţul Rîmnicu-Sârat. Pe lângă noi, <jicc citatul i^iar, populaţiunea rurală va binecuvânta Banca Naţională, căci după scirile positive ce avem, aprope toţi banii Credi tulul se daă numai ţăranilor. Felicităm din inimă pe administratorul acestui Credit, care a înţeles spiritul şi litera legii.
Până astăzi s’au subscris 1,100 acţiuni şi peste 800 numai de săteni.
—	x—
D. Drâgan Zancoff, prim-ministral Bal gariei, a tost ieri la Turnu Severin, de unde luând concediă de la personalnlă fostei agenţii diplomatice, D-sea a plecat a<|î spre Rahova.
—o—
Agentul societăţeî manufacfcurarilor ruşi din Moscova, d-nu Gheraff, a sosit a<|î li Galaţi. D-sea face acolo o cercetare pri-vitdre la importul obiectelor de manufactură în România priu portul Galaţi.
—	o —
A(Jî aă sosită în capitală 13 familii serbe, cari emigrezăîn Rusia. Aceste familii sunt din Valeovo.
—o—
Ieri ria împărţită d-lor deputaţi, pe când se discuta legea amendată de Senat privitore la modificarea actualei legi a vân<|ăreî bunurilor Statului, petiţiunea obscel locuitorilor de pe moşia Statului Urecheştî, plasa Marginea de sus, judeţul Rîmnicu-Sârat.
Prin acestă petiţiune se rogă Camera să nu primâscă legea ast-fel cum a fost amendată de Senat ci să o menţină astfel cum a fost votată de densa, sâă cel puţin să rămână în vigore legea esis-tentă, care, după părerea petiţionarilor, fără a jigni interesele Statului, este mult mai bine voitore pentru ţărănimea română de cât ast-fel cum a eşit din sînui maturului Corp.
— o —
O personă ce a sosit (Jilefe acestea de la Giurgiu ne spune că Mercur! o domnă ce venea cu vaporul de la Galaţi, când ajunse aprăpe de Smârda se aruncă în Dunăre.
www.dacoromamca.ro
TELEGRAPHUL
Imediat săriră câţî-va mateloţl în ajutorul el şi isbutiră să o scoţă din apă cu viâţă.
Nu se cunosce motivul pentru care nenorocita dâmnâ, care este ae origină grâcă, a voit să-şi curmeie firul vieţel.
Se bănuesce că mortea bărbatului el a îndemnat-o să comită acest act desperat.
—	o—
Aflăm că d. procuror de pe lângă tribunalul de Roraanaţî a constatat că perceptorul comunei Corabia a delapidată mal mulţi bani şi a ars un registru de incasare.
Perceptorul abusiv *e află arestat şi dat pe mâna justiţiei.
—o —
La tâmnă Comietul agricol din judeţul Prahova va organisa o esposiţiune agricolă cu concursuri de pluguri.
—	o—
Ieri curtea cu juraţi din BucurescI a condamnat la 10 ani muncă silnică pe un âre-care Nicolae Gheorghe, acusat de atentat la pudârea unei copile.
A(ţl s’a început alegerea unul deputat la col. I de Argeş, în locul d-luID. Bră-tianu, demisionat.
—o—
O telegramă din Viena anunţă că filele acestea poliţia de acolo a arestata pe un tânăr care a încercat să asasineze pe propria sea mumă pentru a mosceni mal iute averea acesteia, care este destul de însemnată.
In aceiaşi (ţi doctorultt Mandler din Viena, un medic forte cunoscut în so cietatea vienesă, s’a sinucis în trenulu care mergea la Praga.
SCRISORI DIN TE4E1
(Corespondenţa pnrtic. a Telegrafului
Galaţi 14 Martie 1884. SumariU: Balul de Sâmbătă 10 Martie; banchetul de la 11 Martie; Reprezentaţie extraordinară a trupei române din BucurescI de sub direcţia d-lnl M.-uio-lescu.
Sâmbătă (ţece Martie a avut locfi în sala teatrului cel mare din localitate, ba lui ânunţat de d-vostră, al căruia produs a fost destinat îmbunătăţire! socie-tâţel cooperative din Galaţi. Precum se scie acest bal a fost patronat de un grup, compusă din personele cele mal distinse din societatea gălăţenă, cari n’au cruţat nici un sacrificii! pentru a-I asigura cel mal mare succes.
Balul a reuşit pe deplin, şi la acesta orl-eine se ascepta, de ore-ce acest el n’a avut de scop nu numai de a procura câte va ore de petrecere publicului Gâ-lăţen şi a-1 mal scâte din monotonia în care se află, dâr şi de a încuragia pe meseriaşii români, să le arete că noua generaţie se ocupă şi se îngrijesce de sorta lor, precum şi de a stimula ţsor-poraţiunea cooperativă de prin alte judeţe să imiteze exemplulu orăşeniloru noştri.
Permiteţi-mî dăr a da cititorilor d-vâs-tră o scurtă dare de sămă despre a-cest bal.
Sala tetrului era aranjată ast-fel: Antreul de la intrare în tâtru şi până în sala de dans era împodobit cu florile cele mal alese şi luminat cu lampidne veneţiene şi chinese care îl dădâu un aspect imposant, în drepta era instalată sala de conversaţiune şi fumat şi în stanga vestieru alături cu camera de toaletă a dâmnelor parfumată atât prin mi-
rosul de flori naturale aşetţate în acest scop cât şi prin parfum u lu ce să res-păndea din buchetele de flori ce multe domne ţineu în mână, precum şi din florile naturale ce atârnad pe trumOseie rochi ale graţioselor domne. La intrarea principală în sala de dans erau aşezate duoî Palmieri gigantici. Sala de bal era splendid iluminată. Parchetul de dans era acoperită cu pândă ceruită, care cu tote că era bine întinsă totuşi era inferidră unul parchet de lemn dată cu ceră. Fie care Joje era decorată de jur Împrejur şi în facia lor se observaă măre! de culorile ceie mal variate, representând diferitele devise şi embleme ale specialităţilor de industrii locale, cu inscripţiunl pe ele; în jurul fie-cărei măre! era câte o coronă de frunte de bradfi, pe care eraă împletite planglice late cu culorile naţionale, şi mărginite de ambele părţi cu câte un drapel mic triculor.
Treptele care conduceri la scenă, precum şi scena, erau acoperito cu covore.
Scena era despărţită în două prin drapele tricolore, o parte era transformată în restaurant şi bufetii şi cea-1’altă, din fund, era reservată musicelor garnisâneî, a regimentului al 6-lea de linie şi a reg. 11 de dorobanţi. In fie care colţ al sâ-lel se aflau aşezate câte o galerie cu flori naturale şi arbuşti, ast-fel, că formaă câte un boschet în care se observaă ca-meliele înflorite şi de tote nuanţele.
Loja regală era splendidg decorată, fotografiile MM. LL. Regelui şi Reginei strălucău în acestă grădină a paradisului. Iăr ' loja de onâre decorată escelent, era destinată familiei d-lul Butculescu.
In general sala presenta un aspectă feeric, şi acesta se datoria atât gentilelor membre ale sexului frumos cât şi gustului estetic, de toţi recunoscut, al d-luî inginerCăpitan Isvoranu şi al junelui tapi-ţer cooperator din localitate, d. Georgescu, ală cărui talent a fost recunoscută la Esposiţia Cooperatorilor din BucurescI, unde espusese o dormeusă admirată de toţi.
Balul s’a început la ora 11 şi danţul a urmată cu o veselie şi animaţie generală.
Printre personele cari aă luat parte la acăstă petrecere se citez:
D na Ecaterina Butculescu, din Bucu-rescî gentilă şi simpatică ca tot-d’a-una, se destingea prin frumosul costum naţional de Argeş, ce’l purta.
D-na Pulheria D. Vizzu, regina Gala-ţului, într’o splendidă toaletă de sura grenat, garnisită cu of oman cremă bro-cată, şi corsagiul cu flori naturale, fru-mosu’I cap de andalusă era împodobită cu pene grenat şi prinse cu o frumosă stea de brilante, ast-fel că toţi o admirau; d-na Colonel Balaban, în toaletă albastră de fal, d-na dr. Tâcheanu în toaletă de sura grenat, garnisită cu dantele spaniole creme şi cu flori naturale, d-na Dimitriu din Brăila, într’o frumosă toaletă roşă, garnisită cu flori, d-na Cos-tache Varlam, toaletă gri cu polonesă de catifea grenat, d-na Petre Borş din Bu-curescî, într’o bogată toaletă nâgră, a-coperită cu dantele chantilly, d-na Cos-tin Varlan, în toaletă nâgră cu jabot de dantelă albă, d-na Efrosina Isvoranu, din BucurescI, graţiosă şi simpatică, în toa-etă sura de catifea grenat, purtând pe umăr un buchet de violete de Parme şi un buton de camelie, d-Da căpitan (ar-chitecU Pavlo, toaletă crâme catifea grenat şi flori naturale pe cap, d-na Mi-hailov într'un frumos costum naţională al judeţului Covurluî, făcea să fie a-
dorată, d-na Major Dimitrescu, de la intendenţa Divise! a V, in toaletă creme cu corsagifl grenat, d-naPanait Alexandrescu in toiletă crâme; D-na Isvoranu în costum naţional; D-na Movilă într’o frumosă rochie roşă. Şi multe altele şi o mulţime de cooperatori cu familiele lor.
Din splendidul buchet de domnişăre am observat pe d-ra Paulina Butculescu, fârte gentilă şi irumâsă într’un splendid costum naţional de Argeş. D-ra Pastia, forte distinsă în toaletă creme brodată cu albastru şi garnisită cu flori naturale, d-ra Elena Cernat, fiica d-luî general Cer-nat, într’o toaletă de mătase roşă; d-ra Dimitriu, din Brăila, într’un frumos costum naţional; d-ra Milea din Roman, toaletă roşă; d-ra EcaterinaBotzan, toaletă albă ; frumosă d-ră Major Dimitrescu, în costum naţional; d-ra Stavru, din Iaşi, în'toaletă de bală; d-ra Demetriade în toaletă cremă cu grenat şi multe altele ale căror nume ’mî scapă.
Printre domni am observat pe dd. D. Butculescu, arhitectlu Socolescu din Bucu-rescî, Aman, din Craiova, Th. Balasan, directorul farului Curierulu din Iassy, Kirilă, representantul cooperatorilor din Iassy, Dimitriu, mare comerciantă din Brăila; din oraşuhl nostru pe dd. Gh. Raşcanu, fostă prefectă, Dall’orso, di-rectorulu Băncel României, d-r. Vizzu, colonel Dimitrescu Maican, comandantul flotilei, colonel Balaban, Mâjor Poroineanu, Major Ionescu, dr. Tâcheanu, deputat C. Varlan, advocat Robescu, Deşliu, Vâr-zariu, Georgescu, Păunescu, Marinescu-Dulugea, Mihalcea, D. prefect ne fiind în oraşă era represintat de d. Nicolini, directorul prefectureî.
Presa era representată prin fiarele Poşta, Vocea Covurluiului, Curierulu Th Balasan din Iassy, d. Baron de Rado-voiovicl representa (ţiarul săă „Clarinetaa şi corespondentele d-vostre. — Balulu a durat până la orele 5 diminăţa şi s’a terminat cu o horă naţională condusăjde d. Inginer Isvoranu.
Acest bal, care a produs 3000 lei, publicul gălăţen nu’l va uita nici o dată.
* *
*
A doua di, Duminică li Martie, Sala Alcazar, din strada municipală, era frumos decorată şi o masă în forma pot-coveî, cu 60 tacâmuri, era aranjată de comitetul Cooperatorilor din Galaţi, pentru un banchet de gală dat în onorea d-lul D. Butculescu, fondatorul societă-ţel Cooperative.
S’au rădicat următorele toasturi: de d. C. Ressu, în sănătatea MM. LL. Regele şi Regina, d. Gh. Mihăilescu pentru d. Butculescu. D. architect Socolescu, în numele (ţi^rulul Cooperatorilor din BucurescI, a mulţumit fiarelor locale şi în special (Jiaruluî Posta pentru concursulu ce a dat Cooperator; d. M. N. Pacu, redactorul (farului Posta în numele presei locale a mulţumit d-luî Socolescu, şi pronunţă un mic discurs arătând meritele d-lul Butculescu.
S’aă mal rădicat toasturi de dd. dr. Vizzu, Tâcheanu, Isvoranu, I. C. Nica, Chirilă şi Th. Balasan.
D. Butculescu, emoţionat, a răspunsă şi a mulţumit tutulor.
D. A. Nicolini, în numele guvernului a mulţămit pentru toastul ridicat pentru MM. LL. Regele şi Regina şi pentru guvern, finind cu toastul ce ’l rădică pentru armata română.
gore Manolescu a dat ultima represen-taţie cu piesa Mortea Civila, dramă în 6 act, traducţiune nouă de d. Al. Braun *) profesor la Gimnasyul local. Ulcialv
ACTE OFICIALE
ga promulgi legea prin care se deschide pe seina ministerului de interne un credit suplimentar de lei li 000 împărţit la art. 97 ţji 100 de supt cap. VII al budgetului pe 1883 — 1884 în modul urmdtor
La art. 97 lei 8.000 pentru plata de hârtie.
La art. 100 lei 8,000 pentru plata lucrătorilor!! mobili.
X
Monitorul de ajl publici decretul regal privitor la promulgarea lege! asupra comerciulul ambulant.
Asără, 13 Martie, trupa română din BucurescI, sub direcţiunea artistului Gri-
DREPTUL DE ASIL IN ELVEŢIA
ţiarele francese anunţă că anarchiştil Kennel, Schulze, Falke şi Lyssa aă fost espulşl de pe teritoriulft elveţian după hotărârea consiliului federal ca suspecţi de crime comune, Dovezile complicităţii lor în atentatele anarchiste lipsind, consiliul a crezut că nu pâte să acorde gu-verneloră germană şi austriacă extrădarea lor.
Decretul de espulsiune nu menţionăzâ caracterele delictului imputat celor patru socialişti, pentru ca să s’arete limpede că nu e vorba de unu delictă politică.
Acăstă espulsiune pe sub mână, comparată cu sgomotul ce s’a răspândit despre formarea unei lige anti-revoiuţionare între statele europene, arătă că în adevăr guvernele încep a se îngriji de marea agitaţiune revoluţionară ce se manifestă. Ast fel un ce curios s’aru petrece.
Statele europene, cari s’aă luptat din tote puterile ş’aă blestemat Internaţionala lucrătorilor, vor forma o Internaţională con/ra-revoluţionară, care de sigur va întărâta şi mal mult pe cel ce muncesc şi nu se mulţumesc cu resul-tatulu munceî lor, făcăndu-î pe toţi revoluţionari sea nu, să aibă o ură ob-ştescă contra internaţionalei poliţienescl şi ast-fel, prin ură, puterile distrugătorilor societăţii capitaliste vor deveni înzecit de tari.
Fi-vor ore de (ţece ori mal puternici prin acăstă ligare cei ce prin represiune vor să susţină starea actuală a lucrurilor, ne-voind să facă concesiile legale ce ar potoli tot, pentru ca să se potă o-pune anarchismulul ast-fel crescut?
Iacă întrebarea ce trabue să şî-o facă cel ce cred că tot-d’a-uua unirea face puterea, faţă cu ori şi ce.
BUN ŢAEA
Sinuciderea unul preot. — Preotul C. Bucur din comuna Tulesc!, judeţul Tutova, care era bolnav de mal mult timp, în (jitia de 7 Martie, profitând de singurătate, a luat o puşcă şi, ducându-se îu dosul unei căpiţl de rogoz, s’a împuşcat.
Caşul s’a raportat procurorului respectiv.
Otrăvit de vin.—In ^iua de 12 Martie, preotul Costache Popa din comuna Sclii-
nenl, judeţul Tutova, după o suferinţă de 4 ţiile 116 vărsături, a încetat din vieţă.
După cercetările făcute, se crede a fi fost otrăvit cu nisce vin ce a băut.
BULETIN JURIDIC
*] Suntem surprinşi a vedea cit Mortea Civilă a fost din nou traduşi, de Treme ce se scie că d. Manolescu a jucat pini acum acăstă draml şi Duoi Sergenţi, în Capitală numai de 27 ori, — afară d<j jrepresentaţiele din provincie, — după texteb forte reuşite, traduse şi modificate de d. Titus Dunka: de la care d-sea îusuşf a declarat că le-a cerut şi obţinut cu coudiţiunl es-prese.	N. It.
Un criminol n.-pedef«it
Luni va avea loc un proces fârte interesant la tribuualul corecţional, secţia a 4-a. Iu acest proces vor figura d. Adolf Birken-thal şi vestitul cămătar din BuzăO M. Hagi-Jecu, apărat de d. Basarabescu. proprietarul (jiarulul Poporul. D. Jecu, după ce a înşelat aprâiie pe toţi advocaţii din baroul Capitalei, nu ’şj-a putut găsi un alt apărător de cât pe 8us-nuinitul domn. Recomandăm publicuiul s’asisto la acest proces, care îl va da o ideiâ până unde imoralitatea pâte ajunge în societatea nostră.
Persona !u! Hagi-Jecu, un bulgar neîm-pămăntenii este cunoscută cetitorilor noştri. Iu anul 1882 în numărul ţjiarulu! nostru de la 4 Septembj e, am scris un articol întitulat : „ Un esploatator neruşinat al lucrătorilor, “ In care Intre altele ţjieeam : „Ca organ liberal vom susţine tot-d’uuna pe lucrător! şi le vom apăra drepturile, or! de câte or! vor fi jignite de aceia dintre patronii lor, cari voiesc să se îmbogâţâscă In detrimentul munceî altora.
„Dăm dăr publicităţii un fapt ci de care avut loc Marţi, la 31 August, înaintea judelui ocolului I din Capitală. Iâcă acest fapt:
„D. M. II. Jecu, proprietarul tipografiei Naţionale din strada Academiei, angajase pentru lucrul ţjiarulul la Gazetle de Rou-mnie 10 lucrători, cu diferite salariuri, ţjia-rul ’lu părăsesce şi d. proprietar se desface de acest! lucrători, ie rămâne dâtorfl Insă fie-căruia câte 15 sâă 20. lei, bieţii lucrători păşiră de mal multe ori pragul ţlisel tipografii spre a-şl primi dreptul lor, lusă în zadar căci d. proprietar se scuză că n’are bani şi când va avea ÎI va achita; desesperaţl, lucrătorii îl somâză înaintea judelui de pace, la prima înfăţişare reclamatul lipsesce, se citâză pentru a doua oră, de astă dată, cu ruşine trebuie să spunem: d. Jecu tăgăduesce căe dator, mărturisind că ’l-a achitat; i se deferi jurământ şi d. Jecu, fără cea mal mică mustrare de con-sciinţă, jură de (ţece ori că nu datoresce nimic; merge cu neruşinarea mal departe: declară înaintea judelui că, de şi nu se scie dator, totuşi nu refusă a da de pomană reclamanţilor câte 10 lei pe cari să vină Sâmbăta ca să-I primescă.
Tot în anul 1882 In numărul diarulul nostru de la 10 Septembre am tipărit un a't articol întitulat: Procesul de sperjur al lui Hagi-Jecu.
îndată ce acest Hagi-Jecu ajurat de dece ori în facia judecătorului de pace al ocolului I din Capitală, şi judele de pace ’l-a achitat condamnând pe cel (jsce lucrători la cheltuie I de judecată, am scris :
„Pentru ca publicul săcunoscă mal bine pe acest esploatator al munceî lucrătorilor, pentru ca d. jud. de ocol din Capitală, care condamnă pe bieţii lucrător! la chieltuelî de judecată de câte 15 le! pe fie-care, sumă echivalentă cu aceea pe care o reclamau, să se potă convinge cât de uşor a procedat în acestă afacere şi cu! a deferit jurământ, pentru ca în fine, parchetul de aci să iasă din indiferentismul său şi se ie In apărare drepta causă a 10 lucrător! jâ-fuiţl, credem de interes a relata amănuntele unei alte afaceri tot atât de scabrosă ca şi aceea care a dat nascere la acest proces, resolvat îu favorul d-lut Jecu precum şi unele din faptele acestuia, ast-fel precum ni le comunică o personă de totă încrederea din Buzău.“
Iată, pe scurt, acestă comunicare care apoi s’a dovedit înaintea tribunalului din Buzău :
„Este cât-va timp de când un domn diu Buzău anume Al. I. Dimitrescu, sub garanţia decedatului Stau Stănescu, se împrumută de la d. M. H. Jecu cu suma de 50 lire otomane; împrumutatul neputând plăti totă suma o dâtă, dete împrumutfttorulul o dâtă 25 lire şi altă dâtă 10, pentru cari posedă două chitanţe, remănănd ca restul de 15 lire să’l respuudă mal în urmă.
„După acesta a trecut mult timp la mi-
FOIŢA „TELEGRAFULUI"
KDOARD MONTEIL
UCIGASIUL
Eli
In noi este tot-d’a-una cine-va pe care ’1 numim : El!
E omul pe care ’1 iubim ori pe care îl urâm.
Pentru mine, El este omul pe care îi urăsc.
O 1 pe care ’l urăsc! El e sus, pe când efi sunt jos 1 Am casa mea de pămentu în facia castelului lui de marmură. M’a insultat! M’a făcut mojic, şi simt. Mi-a (ţi» că sunt un desculţ, şi e adevărată că umblu cu piciârele gole.
El este omul nobil, bogat, puternicii. Fruntaşii judeţului ’l salută, mănâncă la densul, îl invită. Are masă deschisă. El şi âmeniî lu! mănîncă în tote (ţilele când le este fâme. Mănîncă chiar numai de plăcere. Eu am numai o pâine nâgră care merge noduri pe gât. Cât despre el, o! masa lui e ca o masă de prinţ, pe dânsa este numai argintărie; ^slugile îl stat! la spate gata să:l slujâscă: se a-duc talere pline cu bucate gustâse. Oh! cât T urăsc!
Iarna, eă tremur. El însă stă dinaintea unul foc dulce şi văpăios jşi se în-căl(ţesce. Se culcă într’un aşternut frumos şi curat pe când. eu mă acoper cu nisce sdrenţe pe mindirul mefi de pae. Ei iese numai în trăsură, înfăşurată în blănuri. Eu mergu prin noroiă, câte o dată cu piciorele gâle. Pe când el este cu piciorele calde, eu le-am îngheţate. Lui îî e cald, mie ’mî amorţescu degetele şi deger. Eu sunt nevoit să lucrez,
el plâtesce altora să ’I facă lucrul luî.
El, nu face nimic, căci are bani.
O! banii.
In tote lunele se duce în oraş, şi, sera pe masa lui, in facia ferestrei, ’l vecţl numărând bani de aur, bilete de bancă, valorile ce a adus.
Mototolesce biletele cu degetele, cum-pănesce aurul şi ’1 face purcâie. Pipâe avuţiele sâle, le mângâie. Oh! câta îlu urăsc!
Acum 6 luni m’am bolnăvit. Zâcâm pe patul meg de scânduri. Trebuiiu să cer de pomană unul prietem din sată. Rămăseiă ca un câine, singur, fără doctor, tără lecurl, sguduit de friguri. Tot o detă cu mine era şi el bolnav, însă toţi al casei se speriaseră şi ar fi cretţut cine-va că o să cadă cerul. Se aduseră doctori din tote părţile. Se aşcernu pae pe drum pentru ca trăsurile să trâcă fără să facă sgomot.
Toţi alergaă să întrebe de el. Lui îl
trecu băla mal curănd ca mie. Oh! cât îl urăsc!
Chiar şi băligarul care ’mî-ar fi produs eâte-va parale, a pus pe âmenil lui de mi l’a luat şi l’a pus pe pământul lui.
Şi recoltele Lui au să fie frumose. Eă n’am putut pune în câmpul meu gunoiul pe care mi Ta luat. Cu tote acestea băligarul după drum era al meii. Mi l’a furat.
Cartofii mei nu vor cresce atât de mari ca al lui, şi eu am prea puţini ca să mă hrănesc.
Ce am făcut 6re eu ca să fiu aşa de puţin înseninat pe când el unde este? Nimic. Nu e drept. Se <ţice că este un Dumnezeii bun ? Nu e adevărat. Şi dâcă o fi, e un Dumnezeii rău. Nu avea dreptul să facă duoî omeni dintr’un acelaşi aluat şi să facă pe unul fericit şi pe cel-l-alt un păcătos. N’ar trebui să fie săraci. Bogaţii nu sunt bogaţi de cât în.
paguba săracilor. Am şi eu dreptul la pâine albă. Decă aşî avea aurul lui, aşi avea tot-deuna pâine. Pentru ce nu am aur? Am dreptul să am aur. ii e& sunt ca vecinul meă: ca om sunt mal tare de cât dânsul. Aşi şei şi eQ ca şi dînsulu cum să mă slujescii cu slugile. Ca şi dânsul aşî şei cum să îmbrâc o haină bună.
Ce a făcut el ca să fie fericit? ’ŞI-a dat ostenâla ca să se nască: îl aşcepta aurul. Eu muncesc şi nu am nimic. El e fericit. Eu! sufer.
Oh! T-aşî râde inima cu dinţii 1
Lui, îl zîmbeşce tot, pe când pe mine mă desnădăjduiesce tot. Oh! El] L'aşfi ucide!
L’aşl u....ci....de?.... Să-l ucid?.... Să-l ucid ?....
Ah! dâcă aşi pune mâna pe el i Iată o ideiă?...
Da, aşi face o cunoscinţă cu jandarmi!. II cunosc. O detă, pentru că am fu-
www.dacoromamca.ro
jloc. D. Jecu, In dorinţa-î de a se Îmbogăţi cu orl-ce premii şi prin tote mirificele, chiar cele inul murdare, nu se scie decâ n’ar fi dorit ca acele două chitanţe, liberate de d-sa, se se pfirdă spre a mal putea s8 mai pretindă încă o dătă sumele de 25 şi 10 » lire. 1< aptele vin să confirme acăstă bănuit : d. Jecu, pentru nenorocirea sea, află că cele două chitauţe liberate d lui A. I. Dumitreseu, acesta le nerdu. saltă de bucurie şi fără cel mai mic scrupul, acţionă/ă iu judecată pe d. Dumitreseu şi cere sfe’i plătfiscă tntrăgă suma de 50 lire. Păgubaşul, no avănd cu ce să probeze că nu’l de-toresce de cât 16 lire, deferi jurământ d-lul Jecu să declare dăcă diu suma de 50 lire nu’i a dat o dătă 25 lire şi altă dătă 10 ; acesta jură precum u jurat şi Înaintea judelui de aci, că u’a primit nici uri ban din capete ci nu mal dobânda. De astă dătă însă cămătarul tipograf o păţi, căci d. Dumitreseu care fu condamnat a plăti de două ori aceiaşi sumă găsi- pentru norocirea sea şi pentru satis-facţiunea publică, cele două chitanţe originale."
Avem în măinele nfistre o scrisfire a d-lul M. Capritzopulo, adresată către acest H. Jecu, în care se ^ice că d. Tânase Botez Dumitreseu a găsit cele două chitanţe şi voiesce prin urinare a intenta proces de sperjur Iul Jecu, care, neprimind acăstă scrisfire, din norocirea sea plecă din Bucu-rescî la Buzăil şi avu acolo timp d’a pactiza cu d. Tănase Dumitreseu, plătindu-I 9000 fr. precum scrise Independinţa Romană, din Buzău tn No. sătt 432 de la 30 Maiu 1883, Acăstă scrisfire, pe care o repetăm, o ţinem la disposiţiunea procurorului general, este o dovadă ce merită a fi iărăşl luată în considerare spre a se redeschide pentru astă-dată de către justiţie un proces contra acestui străin ce îndrăsnesce a ’şl rîde de justiţia ţărel.
Urmăm dar cu biografia scârbfisă a acestui individ.
La 29 Aprilie anul trecut d. NiculauH. Jecu, fratele individului în cestiune, a depus la tribunalul de la Buzău acte de Împăciuire cu fratele său M. Jecu, prin cari acesta din urmă lua pe seama sea un otel din acest oraş ce aparţinea de drept ambilor fraţi şi plătia tjece mii lei lui N. Jecu pentru partea lui. In facia tribunalului, Mi-haî Jecu a rugat pe fratele său a semna actul de împăciuire, (Jicănd că-I va plăti banii imediat ce se vor lntfirce acasă. Nicu-lâl primi, cu tote că scia de mult deja moralitatea fratelui său. După acăsta, numitul Mihal Jecu pe care lăsăm pe publicul cititor a-1 califica, declară sus şi tare, pe basa iscăliturii fratelui său, că-I ar fi plătit cel 10,000 lei.
Rovoltat, indignat, Niculal II. Jecu se înarmă cu un revolver, care ce e drept, nu era încărcat, s.i ducăndu-se la fratele său 11 somă a-1 plăti banii. Atunci şi numai atunci, Mihal Jecu, la care mişelia e tot atât de mare ca şi perversitatea, consimţi a plăti înaintea tribunalului în ijioa de 27 Maiu 1883 suma datorită fratelui seu.
Pentru astă-dată sfârşim cu acestă scurtă schiţă a crimelor comise de acest străin, care cine-seie cum s’a strecurat în România, pe timpul când atât de lesne era orl-căruî vagabond din ţările vecine a se aşe^a în acestă ţără prea mult ospitalieră.
resunat cale de o poştă de chiotele şi sbie-retele fericiţilor muritori, pelinul ar fi curs gârlă în gâtlejurjle lor, căci de, friptura cere băutură. Dar, val! când se gătiră şi el să pornescă spre locul fericire!, un agent al poliţiei ÎI înhaţă şi netam-nesam se trezesc în secţiunea 20. Acum Radu şi Zamfir nu se gândesc atâta la şederea lor îa dubă, cât ia cnieful stricat.
Gusturi ciudate.—Năstase Vasile şi Năs-stasa Mihail s’au apucat şi el de lucruri romantice. Pe semne că In curtea d-luî I. Grădisteanu din calea Victoriei No. 99, se află vr’o bucătăresă săă vr’o slujnicuţă fru-mosă, el fără a se gândi mult, intră în curte se ascund în taină prin nisce locuri întuneefise, şi asceptând momeutul oportun ca să se pfită arunca în braţele iubitelor lor, de o dată se văd înhăţaţi de un sergent de nfipte, şi în loc de a gusta deli-ciele amorului,, el contemplă acum zidurile murdare ale dubei de la secţia 3. Se spune că fiicele Evel sunt prăpădite după adoni-sil lor.
—x—
Bragoste §i er dragoste. — Ce planuri năzdrăvane o fi avănd şi mamsela Lucreţia, fiica d-luIE... din str. Columbulul, nu seim. Biata fată, chinuită săfi de dragoste săă de altele, o tulesce într’o ţU de la casa pă-rintescă şi nu se mal aude de dănsa. Ce o fi vrănd să facă cu dănsa secţia 46, care o dovedise şi care o adăpostesce, e lucru misterios. Gurile rele spun multe şi mărunte.
întâmplări din Capitala
Pentru onor. Primărie.—Atragem atenţiunea edililor capitale! asupra unor fapte, car! numai într’un oraş, cu pretenţii deci-vilisaţiune, nu se pote întămpla. In strada Măgurenu, îu faţa case! cu No. 13, pe cheul Dâmboviţeî, de mal multă vreme a devenit focarul tutor murdărielor şi lăturilor aruncate de locuitori! acele! uliţl. Se îuţelege că miasmele pestilenţiale, nu lipsesc, şi ast-fel sănătatea bieţilor contribuabil!, e cam pusă pe cumpănă. De se vor lua măsuri nu seim, vom vedea şi la cas de trebuinţă vom reveni.
— x —
Un chief stricat. — 'fiii.... să fi vîfilut, omeni buni, ce mal clief ar ri tras Tudor Radu şi Marin Zamfir cu cele paisprezece găiul furate. Ferestrăul seu Bordeiul ar fi
Furtul fle 12,000 lei de la Creditai Mobiliar
Am anuaţat în ediţiunea de a-seră că d. Schwich, directorul Creditului Mobiliar, a fost depărtat din acestă funcţiune, în urma unor abusurl ce s’a constatat a fi fost comise de dănsul.
Ieri la Bursă nu se Yorbia de cât despre acest fapt.
Iăeă informaţiunile positive ce le putem da cititorilor noştri asupra acestor abusurl, cari consistă în dispariţiunea a 50 acţiuni de ale Creditului Mobiliar îu valore de 12,5000 :
Cititorii noştri sciu că casierul acestui Credit a fost permutat la o bancă din Vieua, (Jîlele acestea predândă casa succesorului său, dupe un inventariă, se constată că lipsesc 50 de acţiuni de ale Creditului Mobiliar, depuse spre păstrare de Beutche Bank din Berlin, şi care se aflau trecute în in-văntaritt.
Acestă constatare surprinse pe fostul casier, care, sciindu-se nevinovat, făcu totul spre a dovedi ce s’a făcut cu acele acţiuni.
Se consultă registrul cuponelor şi se constată că domnu Mercuş se presantă cu cuponele acţiunilor dispărute spre a i le achita.
Atunci d. delegat administrativ se duse imediat la d. Mercuş, şi ’lfi. întrebă de la cine a cumpărat acele acţiuni. D. Mercuş la început nu a voit să spună de unde le are, în urmă ănsă, dupe deelaraţiunea d-luî delegat administrativ cum că acele acţiuni sunt sustrase şi că va fi nevoit să denunţe faptul parchetului, d. Mercuş declară că le a cumpărat de la directornl Creditului Mobiliar, d. Schwich.
Atunci se convocă imediat Consiliul de administraţie şi d-nu delegat espuse acest faptu.
D. director nu tăgădui că a angajat acţiunile în cestiune la d. Mercuş şi declară că nu le a sustras cu intenţiune rea ci împius de o foi ţă majoră, avănd grijă a le pune la loc.
Consiliul nu se declară satisfăcut de a-cest răspuns şi decise înlăturarea domnului Schwich din funcţiunea de director.
TELEGRAPHUL
Un lucru însă nu se putu esplica : cum directorul abusiv răuşi să sustragă cele 50 de acţiuni din casa de fer, ale cărei trei chel se aflaţi în posesiunea d-lul casier, a domnului delegat administrativ şi a sea, car! numaî câte şi trei împreună puteai! să deschidă casa.
Iătă esplicaţiunea dată de însuşi directorul destituit:
La 31 Decembre trecut, când se lnclie-iară socotelile creditului, d. Schwich, profitând de un moment în care casierul părăsi camera unde se făcea verificarea, sustrase cele 50 de acţiuni din cele deja numărate, fără ca cine-va să’l observe.
Dăcă nu se întămpla acum schimbarea casierului, acestă sustracţiune nu s’ar fi putut dovedi de cât la finele anului, când ierăşî trebuesc verificate socotelile casei.
D. Schwich a implorat indulgenţa consiliului de administraţie, promiţănd că va depune imediat suma sustrasă.
Afacerea de o cam dată n’a fost denunţată parchetului.
S’a constatat că d. Mercuş a cumpărat aceste acţiuni, fără o declaraţiuue din partea aceluia care i le văuduse.
îndată ce se află la Bursă despre dispariţiunea acestor acţiuni, scrisurile creditului mobiliar suferiră o scădere; ele ănsă’şl-au reluat cursul lor de mal nainte îndată ce se constată suma sustrasă şi, modul cum acăstră sustracţiune s’a făcut.
_________	iHlî i<ţ|li--------
CORPURILE LEGIUITOARE
ADUNAREA DEPUTAŢILOR {Şedinţa de acjl 16 Martie 1884)
Preşedenţia d-luî General D. Lecca.
Şedinţa se deschide la ora l1/* şi jura. fiind presenţî 79 deputaţi.
Sumariul şedinţei precedente se aprobă.
Din causa că d. prim ministru este indispus se amână pănă Luni desvolţa-rea interpelăreî d-luî N. Ionescu, în privinţa desfiinţare! facultăţeî de medicină din Iaşi.
Acăstă amânare se face cu consimţi-mântul d-luî interpelator.
Se procede din nofi la votarea în total a legel pentru adăogarea unui alinetîi la art. 7 din legea constituire! serviciului telegrafo-postal, votii rămas nul din şedinţa precedentă, şi se primesce.
B. Gr. Giam anunţă o interpelare in privinţa lege! asupra libertăţeî individuale, care se află de maî mult timpii în cartonele Senatului.
D. 1. I. Rădulcseu renunţă la interpelarea anunţată în privinţa supra taxelor impuse de Bulgaria asupra prodnseloru nostre, în urma satisfacţiuniior date.
D. V. lepurescu, care anuţase tot o asemenea interpelare, nu renunţ, laă dânsa şi cere să o desvolte chiar în şedinţa de a<|f.
D. ministru de finanţe nefiind pre-sinte se amână desvoltarea interpelării d-lul lepurescu până luni.
După cererea d-luî ministru de interne se ie în discuţiune legea pentru modificarea art. 2, 4, 12 şi 18 din legea oficierilor de reservă şi se primesce, res-pingându-se propunerea d-lul T. B. Lă-ţescu de a se amâna penă mâine diseu-ţiunea acestei legi.
Se acordă o pensiune de 129 lei pe lună d-luî capelmaistru Iosif Metz, reversibilă asupra soţiei şi copiilor săi.
Asemenea se acordă d lui loc. colonel Rendel Iosif o pensiune de 450 leî pentru 25 ani de serviciu în armată, reversibilă asupra soţiei şi copiilor săi şi e-chivalentă cu pensiunea gradului său, care n’a fost refusată de casa pensiuni-
lor pe motivul că d. loc. colonel n’a fost naturalisat de cât de la 1874.
După cererea d-luî V. lepurescu, d. ministru de interne declară că primesce a se pune pe Miercuri la ordinea <|ileî proiectul de lege peDtra despăgubirile datorite cetăţenilor din Giurgiu.
Se acordă asemenea d-lui maior Ma hala Ion, aflat în posiţie de reformă djn causa unei infirmităţi incurabilă dobândită în timpul unui serviciu comandat, o pensiune de 146 lei pe lună.
Se voteijă pe -seina ministerului de finanţe un credit de 57,500 lei pentru plata costului transportărel săreî în anul 1881—82, de ore-ce suma prevăzută în bugetul respectiv n’a fost suficientă.
Se vote<|â proiectul prin care se creâză pe lângă casa de depuneri un post de casier cu retribuţiune de 400 lei pe lună pentru serviciul Casei de economii.
B. Istrate. propune a se acorda d-luî Antoniu, preşedinte de secţiune la Curtea de Apel din Iaşi, o pensiune via geră de 600 lei pe lună. Acăstă propunere se trimite de urgenţă la secţiuni.
Apoi, după cererea d-lul ministru alu domenielor, se ie în discuţie proiectul de lege amendat de Senat pentru modificarea lege! ven^ărei bunurilor Statului.
B. T. B. Lăţescu, raportorul comitetului de delegaţi, dă citire acestui proiect de lege şi raportului comitetului, care conchide în a se primi modificările Senatului, supunându-se ^îcâtorel că dm două rele trebue ales cel mal mic.
B. P. Grădisteanu propune ca se se amâne discuţia acestei importante legi pentru mâine, de ore-ce ora este înaintată.
B. ministru al domeniilor se opune a-mânăreî, pentru motivul că camora va putea prelungi şedinţa faciă cu importanţa acestei legi cunoscută de toţi şi pentru motivul că nu maî rămâne de cât t^iua de mâine disponibilă pentru a-acestă discuţiune, când se vor mai discuta interpelarea d-lul N. Ionescu şi ar-portul comisiuneî pentru desfiinţarea facultăţeî de medicină din Iaşi, de ore ce apoi va trebui să se încăpă discuţia asupra revisuirel constituţiuneî.
D. N. Bimancea combate asemenea pro-punerea de amânare.
Se pune la vot şi se respinge acestă propunere.
Apoi Camera decide prelungirea şedinţei penă la 5 Va ore.
Se dă cuvîntulu în discuţia generală d-lul I. G. Biisbescu.
D-sa <^ice că modificările introduse de Senat în acestă lege însemnezâ restur-narea completă a legii votată de cameră, nimicirea ideieî esenţiale a acestei legi.
D. Bibicescu combate amendamentele Senatului, declară inse că atât d-sea cât şi colegii d-sâle din comitetul de delegaţi, în facia siguranţei că dăcă legea va fi din noii amendată şi retrimisă la Senat, ea va rămâne înmormântată pen-■ tru vecînicie acolo, aii cumpănit acestfi răii cu acela al menţinere! în vigore a lege! existente şi au “conchis că trebue ales răul cel mal mic, adică să pri-mescă modificările Senatului.
D-sea face o comparaţie între legea esistentă şi modificările Senatului şigă-sesce că este mal bine a se primi acesta din urmă.
D. Bibicescu <Jice ansă că are ferma convingere că primindu-se acăstă lege, ast-fel cum a fost amendată de- Senat, nu însemneză a se renunţa ca viitorele Camere să vină cu o lege maî bună în acăstă cestiune importantă.
3
D. Bibicescu a cerut apoi ca guvernul să declare ce are de gând să facă cu lucrările deja efectuate pentru cele 165 de moşi! ce erau să se dea sătenilor după legea în vigore.
B. V. lepurescu a combătut luarea în în consideraţie.
Apoi şedinţa s’a ridicat la 5 ’/* ore continuându-se mâine cu discuţia generală.
--<w»---
ULTIME SCIRI
Serviciul pârtie al TELEGRAPHULUl
(Agenţia Eavas)
Paris, 28 Marte. — Principele Leopold al Englitereî, duce d'Albany, cel mai tânăr din fiii Reginei Victoria, a murită grabnic la Cannes în urma unei căderi.
Principele Leopold era în etate de 31 de ani; s’a însurat la 28 i Aprilie 1882 cu principesa Elena de Waldeck.
Londra, 28 Marte. — The Times atri-bue Franciel intenţia d’a ocupa un port chines până la regularea definitivă a ces-tiunei Ton'cinuluî.
O depeşă din Suakim anuncie că armata generalului Gragam părăseşte Sua-kimul, unde nu va fi lăsată de cât o
mică garnisonă.
Zgomotul circulă că guvernulfi engles ar fi primit noutăţi grave asupra sărteî generalului Gordon.
Berlin, 28 Marte. — Generalul Caprivi şeful amiralităţii, a declarat Reichstagului că cancelarul imperiului a cerut a-miralităţiî d’a stabili o staţiune germană pe costa occidentală a Africeî. In consecinţă, o canonieră va fi trimisă In a-cele părţi cu un comisar al guvernului însărcinat de a face o anchetă privitdre la stabilirea unei asemenea staţiuni.
Reichstagul s’a amânat la 22 Aprilie.
Roma, 28 Marte. — Se asigură în cercurile parlamentare că noulfi cabinet e definitiv compus: D-niî Depretis, Man-cini, Magliani, Genala şi DelSanto conservă portofoliurile lor respective , d-lu primaldi ia pe acel al agriculturii, d-lu Ferrracci pe acel al justiţiei, generalulu Bertole-Viale acel de la resbel şi d. Cop-pino acel al instrucţiei publice.
UN SECRET DESCOPERIT
Plimbându-mă pe bulevard, am vă(|ut întâlnindu-se douî din cei maî mari medici, pe care îl cunoscem din vedere.
Iată dialogul ce am au^it în trecat: Bună (|iua confrate, cum o duci cu sănătatea ?
—	Eu, am un guturaifi atroce, contra căruia am încercat tot.
—	Bine, qise cel d’ântâiu, dându’î pe furiş o elegantă mică cutiuţă, nu trebue ca lupii se se sfâşie între dânşii, ia a-cesta şi vei brava guturaiul, bronchita şi ori-ce ar urma; numaî adăogă dânsul nu spune nimic bolnavilor d-tele căci, nu trebue să uităm că noi trăim din căutarea maladiilor lor.“
Din fericire am putută citi din fugă numele înscris pe carton şi precipitân-du-mă la un farmacist din amicii mei:
—	Dă’ml Pastilele Geraudel, îî t|ise’î c’un aer victorios.
—	Ah! eşti un sgârcitu, suspină el, căci pentru un franc şi 50 bani doresc! să te vindeci în acestă iernă de orl-ce guturaiti şefi bronchită, ce mî-ar fi adus la sigur trei zeci de franci cu tdte medicamentele ce cumpără majoritatea publicului rutinar şi credul.
Pastilele Geraudel, Singurele pastile de goudron, recompensate de juriul internaţional al exposiţiuneî universale din Paris în 1878 afi fost experimentate după avisul Consiliului de sănătate.
Ele sunt autorisate in Rusia de guvernământul imperial după aprobaţiunea Consiliului medical al imperiului.
Cutia conţine 75 pastile si se află de vendare en gros, a se adresa {la inventator, M, Gâraudel, pharmacist, la Sainte-Mânehoul (Francia).
rat o pâine, am stat trei luni în puşcărie. Bruu ! bruu ! puşcăria ! simţ fiori în spate! Deeă 1-aşî ucide, ’nii-ar tăia capul? Tot maî bine ’mî-ar plăcea ghilotina de cât puşcăria. Oh! să stau tot în puşcărie! Nu.
Dâr n’al să te duci. AI putut să furi pentru că ţî-a fost tome. Asta-I tot. Eşci legat de pământ, cultivă’l. Geme şi mori. Lucrâdă şi crapă.
Să lucrez! Vai! s’apropie vremea când braţele n’or să mal potă munci, când pieiorele n’or să mă maî ţie. Am început să îmbătrânesc. N’o să mal pot de cât să cerşesc. Atunci or să mă arunce într’o căruţă ca p’un câine. Cu tote as-s tea, decâ aşi avea puţin aur de al omului aceluia, numai puţin, aşi trăi o bătrâneţe liniscită. Oh !...
El o să moră înconjurat de familie, pentru că el are familie. Are să moră îngrijit pe o perină de puf! Oh! aurul lui... Dec- l’aşî ucide, aşi avea pote aurul lui!
Să’l ucid?... Ar fi ca să ’mî răsbunfi. Cu aurul lui, aş fugi şi nu m’ar putea prinde jadarmil. Eu şeiu unde ’şî pune aurul, într’un biurou mare, alături cu o-daia în care dârme. Aurul luî! L’aşţine în mâini, l’aş face să sune, aş mângâia şi efi ca el frumoşii bani de aurii, i’aş ţine la lumânare să strălucâseă, aş putea să ţifi mulţi în mână.
Dar ocna?-- Ori ghilotina?..
O! da!... Greii lucru...
Sunt însă mijloce de a ucide care pot să scape tuturor. Pote cine-va să scape de pedepsa dreptăţii. Sâ nu fie nici cunoscut, nici prins. Atunci, este linişcit şi ’şî păstrâză aurul.
Să ucid?.. O să ’mî bagfi mânele în sânge, o să fiii roşu, hainele afi să ’ml fie pătate?... Sânge?... Intr’o t|i am luat unul bou sânge; îmi închipuiam că o să ’mî facă ceva,; însă n’am simţit nimic.... Un om nu e un bou. Un bou, se poate ucide lesne. Când e copilul în legăn nu pote
să se gândescă că are să iă sânge unui om. Să-Î ie rânge ! Oh ! e grozavii ! Da, der se’nbogăţeşte... bogăţie!...
Fiind bogat, aş fi fericit! Fericit, eu?
Chiar să fie aşa că o să simţii ceva când voifi ucide, am să uit însă iute în chefurile ce voifi face cu aurul.
Aş fugi aşa de departe, aşa de departe că nu m’ar putea nimeni găsi. Cu aurii, se duce cine-va unde voesce. Cu aur !
Peste două <|ile, el, are să se ducă la oraş după aur. O să stea colo, în feres-tra aceia, să ’şî numere banii scânteietori. Acolo arii trebui să răsbesc, sera când toţi dorm. şi când elfi singurii stă desceptfi şi priveghiază. Să amfi pentru mine toţi banii ceia care sună .ca nisce clopoţel. II aş pune într’unfi sacii şi aş pleca în ţările streine unde aş trăi fericit, pentru că aş fi bogat.
Der ce <|ic! a ucide e grozăvie!
Aide, bătrâne, culcâ-te în miseria ta, dormi şi mâine luptă-te iâr cu dânsa, şi în tote filele tot aşa...
Unde sunt?.. Ah! dormitam.... Atâtfi mai răii! Ce visu frumos !... Răsbisemii lângă densul, îşi număra aurul. Stăm la spatele lui, cu o tăiturâ de cuţit îî tăiai gâtul. Pe urmă, aveam aur, aur,... po-zunarele ’mî eraţi pline... avăm numai aur pretutindeni....
Şi când mă gândesc că visulfi acesta s’ar putea realisa, când aş voi...
Am fost în cătun şi am <|is prietenului meu:
„împrumutăm! o sută de franci şi’ţî ipotecez moşibra mea.“ Ml-a dat suta de lei. M’am dus în oraş. Amfi cumpăraţii hainele astea. Ar fi greii să mă cunâscă cineva, pe mine, aşa de bine îmbrăcat, voifi putea să fug fără să mă potă cineva opri, să fugii cu aurulfi luî, cu aurul luî!
El ! Sunt ore hotărît efi ca să’lfi ucid? să’l asasin ?... Oh ! vorba asta îngrozesce ! Nu pot ucide!...
Şi cu tote astea aş simţi o plăcere să’l
vă(| întins la pieiorele mele, pe el mort, şi eu viii! Aş fi maî mult de cât el.. Ce iute se ucide... Viaţa, ţine în aşa de puţinii lucru...
Astă nopte am avut un somnii prea plăcut. Avem mânele pline cu aur, şi’l aruncam, prin case, prin livezi, prin păduri. Mi se părea că acbpeream pământul cu el. Cumpăram bunuri. Ţâra în care mă găsem era minunată. Avăm slugi; ca şi el! Şi cu cât svârlem maî mult aur, cu atât aurur sporia la mine.
Aurul, este sorele. In nâptea asta am vădut sorele. ’Mî erafi mânele pline cu sore. îmi curgea ca plfiia, în formă de raze, printre degete. Oh! ce frumos era.
Şi m’aş codi efi să nu împlinesc visul acela! M’ar opri, El ? Ah! îl urăsc prea mult!...	{Finele pe mâine).
—---------^———>——
www.dacoromamca.ro
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe <Jiua de 17 Martie 1884.
	Cump.	Vând
5% Rentă amortisabilS		96	96a/.
6 “/o Renta română perpetuă. . . .	93 V0	947.
6°/i, Obl. de stat		99 >/.	joov.
6% » Căile fer. rom.«regale. . .	103	104
5% » Municipale		837.	84 7»
10 » Casrt peimiuniloru 300 1. .	230	235
5*/» Scrisuri funciare rurale . . ,	921/.	93
7% . » > . . .	1'037.	104
5 ’/» » * Urbane . . .	80 Va	90
6 °/o » » »	997<	100
7’/» » » » . . .	103	1037.
Impr. cu prime BucurescI 20 1. Buc. .	33	34
Acţ. Băncei Naţionale a Rom. 500 1. .	1425	1440
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. .	210	220
» » Rom. de construc. 500 1.	278	284
» » deasig. Dacia-Rom. 300 i. .	380	385
» » » Naţională 2001. . .	260	206
DIVERSE		
Aur contra Argint		2 95	3 15
» » Bilete de Bancă. . . .	2 95	3 15
Florin Wal. Austr	,	2 087.	2 10
Mărci Germane		1 23	1 25
Bancnote francese	99 V.	1007.-
Banca Naţionala, a României
lucrări de săpături si de leton
Pentru 4iua de 31 Martie 1884 a. c. la orele 2 p. m. se publică licitaţie în localul Băncei Naţionale dan strada Colţea, pentru darea_în întreprindere a lucrărilor de săpături şi de beton ce sunt "a se face la temeliele şi pivniţele de pe locul <^is Hanul Şerban-Vodâ din Capitală, strada Lipscanii, pentru clădirea palatului Băncei.
Licitaţia se va face conform condiţiunilor aci mai jos specificate.
Pentru caetele de însărcinări ale lucrărilor, pentru planuri şi ori-ce altă desluşire, a se adresa la Direcţia generală a luctă-rilor, hanul Şerban-Vodă; în t6te dilele de lucru de la orele 2—6 p. m.
Cubul săpăturilor este fixat aproximativ la.15,000 metri cubi. Cubulu betonului la 8000 metri cubi păreţi şi pardoseli şi 1000 metri cubi arcuri
LICOAREA DAMELORU
CI' BASA D’AO^MOMNE
bolţi.
se vor executa dupe caetul de sarcine aci a-
Conditiuni pentru a fi admis la licitaţie
1. Se dă în întreprindere lucrările Jde săpături şi de beton pentru temeliele şi pivniţele clădirei Băncei Naţ onale.
2.	Lucrările nexat.
3.	Pentru a fi admis la licitaţie, doritorii vor avea a justifica că au mai executat lucrări de asemenea natură şi de asemenea importanţă sau că au cunoştinţe speciale de asemenea lucrări.
4.	Pentru a lua parte la licitaţie, doritorii vor avea a depune o garanţie provisorie de 20,000 lei,
5.	Licitaţia se va ţine prin oferte sigilate.
6.	Banca Naţională ’şi reservă dreptul de a aproba sau uu
resultatul licitaţiei sau de a da întreprinderea aceluia dintrş concurenţi care, independinte de cestiuuea de preţ, va oferi cele mai multe şi mai sigure garanţii de o bună executare a lucrărilor.	»
PREPARATA DE CÂTRE D. ENJOLRAS
Pharmacist în Lion.
Acâstâ licăre este recomandată damelor obosite prin sânge şi pontru a preveni tâte bălele ia care sunt espnse o femei* : Bălă de matriţă, pierderi, dureri, derangcr tenţe, sterelltate, con secinţe de naştere, vârstă critică, etc. Se viude în tâte farmaciile, 3 franci cu cartea ce acompaniază fie-care flacon.
Deposit In BucurescI, la Droguerla J. Ovessa
De venţlare
Două fabrici de macarone, una pentru paste lungi şi una pentru paste tăiate, cu tâte cele trebuitore la fabricarea de macarone, fidea, stelişore, etc., adică mal multe feluri. Doritori! se vor adresa în Brăila, strada Bulevard No. 91, în curtea fabrieeî la d-nul Giovanni Stănescu.
lasă in l’ilin|»iiiii5,:
pendinţeleşi grădină mare, pe bulevard | spre băl, şi aprope de piaţa mare, este
T'gAVnnVlirna 4-dou6 apartamente UU lllt/llll Idil pe str. Primăve-
rel No. 30. Unul jos la stradă compus din şase camere, bucătărie şi magasinesubsol. de vămjare. Desluşire : la Câmpina la Iârâ cel-l’alt în fundul curţii compuşii din d. Dr. Georgescu şi la BucurescI la d.' trei camere, bucătărie şi pimniţă.
Burseanu advocaţii strada Crinului Nr. 15. j A se adresa la Divisiunea technică a Căi-(bis. Batisfea)___________ lor ferate instalată în apartamentul din faţă.
Inoentlune noua
muiii) 1X0 R A
Ed. pinaud
Săpun.,..,.....fc IZORA
Esenţă.....  ăi	IZORA
Apă de tollettă., li IZORA
Pomadă ..... 4»	IZORA
Oliu................ li	IZORA
Prai de orez...il IZORA
Vinaigre............ dl	IZORA
37, boulcvard de Strasbourg, PARIS |
Loco mobile şi Batoze
J
&

*?-

hj

De închiriat SS»
din strada Semi-luDel No. 5, ce se feompune din 4 camere, sus două şi jos bucătărie, odae de servitorii, pimniţă unde pote încăpea 10 buţil. Doritorii se potli a-dresa la propietar Calea Victoriei No. 174, vis-a-vi de ministerul de resbel.
f'
\ Prim

— BUCURESCI -
4. Strada Smârflan,
4,
4.
- EUCURESCI -
Strada Smârdar,
4.
Singurul agent pentru t6ta România al fabrice!
RUS TON PROCTOR & C‘N!E
LINCOLN (Anglia,)
Roagă pe onor. public care poresce să ’1 onoreze în acest an cu ordinele sdle de a i le da mal curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşinelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
CTJ PRECIURÎ FOARTE EFTINE Semănători cu mâna ori cu vitele, Vînturătorl, Grăpl, Rgrjţe, Iriorî şi Pompe
Batoze de Porumb
RECOMPENSA NftTIONALA de 16,600 fr.
Medallie de auru, etc.'
ELEXIR - VINOS
Quina laroche este un Elixir vinos confinend [ prîneipiele celor 3 specii de quinquina
De ua amaraciune plăcută el este cu mult superior | vinurilor seu siropurilor de quinquina şi lucrează ca |aperitif, tonic, sau febrifug, in contra affectiunilor j stomachului, a slăbiciunilor, a anemiei şi a frigurilor jinvechite. etc.
Paris, 22 rue Drouot, şi la pharmacisti, la Bucureşti I la Ovessa, Rissddrfer, Eitel, Zurner, Bruss, etc.

D Haralambie-Costescu
Antreprenor de Pompe funebre.
Cu ocasiunea rectificărel Dâmboviţeî, s’a mutat pe strada Carol I Nr. 48. Facem cunoscut acesta spre cunoscinţâ generală, cumuniiând că a înbunătăţit într’un mod simţitor serviciul pompolor funebre şi corone din streinătate. Asortat cu Care şi decoruri cu totul din nou.
Prjmavera annîni 1884.
MEDALIA DE BRONZ
Expositta Agricola 1884
lupt
134. Calea Victoriei. 134,
Al 4-lea an de succes
medalie de aur
E xposlt. Cooperat. 1883.
Seminţe de Mure
Comerciu de seminţe de flori si zarzavaturi
Erburi, Trifdie, Lugerne, Sfecle şi ~	7~~,	~
Morcovi fourrag^rer	11,1,1,111,11:111 m
MARE ASORTIMENT
te pentru întări si amatori
'.Lv»vt-
precum :
Tâetorl, Instrumente de altoit, Cuţite de tăiată pomi, Ferestrae, Instrumente pentru curăţirea o mi^ilor, Sape, Furci şi Greble de oţel. Pompe şi Stropitore pentru grădini şi florării, Instrumente de transplantat, Maşiul Archimediane pentru tăiat iarba, Diferite JecurI de grădini. Fol £.şi praf de insecte, Firme pentru copaci, plante şi trandafiri.
Se trimite franco catalogul dupe cerere francata
De închiriat
Etagmll, precum şi o prăvălie din Str. Regală Nr. 3.
»C frUPUIDIAT 0 pereche
t iNUNEmA I case, compuse dm patru odăi, bucătărie, odae de slugi, puniiţâ, magazie de zidii, puţ; curtea pavată şi grădină cu diferiţi pomi altoiţi, lângă tipografia mitropoliei, strada Principatele-Uni te, No. 38
seu de închiriat casele mele din Giurgiu str. Cămăraşu, în apropiere de aleiu. Doritorii se pot adresa săă la sub-semnatul, proprie-taru >or, în Capitală str. Teilor No. 35, şefi în Giurgiti la d. Ion Dimitrescu, preşedintele Comitetului Permanent. C. Palama.
De vînzare
Sub-semnatul, luând însărcinarea Administrărel acestei cafenell, are onorea d’a anuncia numerâsel sele clientele şi onor. public că va face tote sacrificiile pentru a mulţămi pe visitatorî. ConsumaţiunI escelente şi servicii prompt, două biliarde cu accesoriile lor nuoî. Bere prospătă ^	de Viena, sosind în fie-care ţii-	ROTH
Ia toate serile SERATA MUZICALA	Antrepreuoral Caienelelor Regala si Academiei
De arendare
porţiune de Zlo-şie din comuna moţeşti, jQdeţul şi plasa Teleorman, în întindere de 400 pogone. Doritorii se vor pre-senta la administraţia acestui ţliar.
Casa mea
cu două caturi din stradal RahovelcuNr. 14, fiecare cat compus din 9 camere, având intrare deosebită, curte întinsă, dependinţe grajdifi şi şopron este de dat cu chirie de la Sf. George viitor. Doritorii să se adreseze la propietarul lor carepocueşce în strada Scaunelor Nr. 3?.
ir^Aceste medicamente se vinde la farmacia I. A. Cinra, str. Lipscani, (Palatul Dacia) la farm. Chr. Alexandrin, Calea Victoriei, No. 77; şi d. Marin Ionescu, coafer str. Academiei, (sub Hotel Union)^~» V_______ în Brăila la farmacia d-lnl Fabini şi în Ploescl la farmacia d-lul P. Ghiţulescu. Cererilâ din provincii se vor face la administraţia fliarnlnî TREBUINCIOSUL, BucurescI.	^
pentru Surzire. E un re
Licoreîalsiica™" 3:
profesori specialişti, pentru tote bolele care aduc slăbirea sâu lipsa , totală a aurului, precum pentru a vindeca acel sgmot atât de supărător în canalul auditor intern de care bolnavii rămân aşa de xcitaţl şi desgustaţi. Flaconul lei 3.
lea sorit
Remediu forte sigură şi puternic, care nu conţine nici arsenicu nici phos-
phor. Pachetul nu'costă mai mult decât 70 bani
Ce
cel mai gentil si cel mai ef-tin cadou ce se pâteface la o dama este : O cutie elegantă satinată în cromolitograflă cu garnituri în pasmanterie; copringtend 2 butelii de parfum, 1 butelie de glicerină parfumată, o cutie de pudră de orez parfumată pentru a albi pelea şi o cutie cu prafuri de dinţi. Preciul lei 6,
O altă frumâsă cutie care conţine o sticlă de parfum o cutie de pudră de orez parfumată, un cosmetic şi un mic săpun, Lei 3.50.
de fraţii RIZ ZI IncuragiaţI de e-■ ficacitatea produ
selor nâstre, şi în urma sfaturilor necontenite ale unora dintre clienţii noştri, amu preparaţi; REGENERATORUL PERULUI, pe care avem o-nârea să-’l presintăm ca pe celu mal bunii din câte se vănd Acâstă preparaţie, fără să fie o tinctură, redă culorea primitivă părului lucrând de-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind rădăcina părului, fâcendul mole şi oprindu’I căderea; îl redă tăte puterile organice perdute din causa vre-unel băle a vărstel etc: nu pătăză ru-făria. Din causa acestor calităţi, se recomapdă continuarea intrebuinţărei săle deja primită şi preferită în Italia şi străinătate, recunoscându-se ca cel mal bun REGENERATOR şi ca celu mal eftin. Lei 6 flaconul.
m
nfllhrvnn Tinctură acestei plante, aduse “ ri d de d. Luigi Ubicini din Brasilia încă din 1872 odată cu
Tayuya, este fărte eficace pentru a combate ne-
vralgiile, durerile de la articulaţii, precumu şi durerile de ăse cari nu au putut fi vindecate
prin ori-ce altă tratare, adică cu săruri de chi ninâ, morfină etc., şi chiar cu băl de oleurl, cu duşuri săfi cu alte mijlăce pe cari medicina şi empirismul le procură, aşa că este înumărată între cele mal puternice leacuri antireumatice cunoscute până acuma. Lei 6 flaconul.
Apă de Turin
Tot ce e mai mirositor în produsul destilârei florilor e coprins în Apa de Turin. E greu de a se găsi o delicateţă de parfum supe-rioră Apei de Turin, care are propietâţl igienice recomandate. Diluată în apă devine lăptăsă, şi cu asta, spălându-so cine-va de câto-va ori pe <fi, are proprietatea de a face să dispară ori-ce pată de pe faţă, încreţiturile dispar şi pelea rămâne mole ca catifeaua Dacă se spală gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplăcut al gurel. Câte va picături turnate pe fer roşu răspândesc un‘ parfum plăcut care curăţă aerul stricat din odăi. Depărtâţlă roşeţa ce causeţlă de ordinar briciul când îşi rade cine va barba. Proprietăţile igienice indicate şi cari nu se găsesc aşa uşor în alte ape de toaletă ’lau procurat favorea lumeţ elegante. Modul întrebuinţare! a se vedea instrucţiunea ce însotesce fiece butelie. Lei 1, 5o.
Crema Reg. Mărgărită
pre incomparabil eunturos şi solubil, dă frăgedimo şi frumuseţe pelei, previne şi distruge încreţiturile peleî, precum şi menţine frumuseţea până ia o etate înaintată. Face să dispară asemenea încetul cu încetul semnele de vărsat. Lei 3.50
Apa!
premiată cu mal multe ' bl l v! I medalii laexposiţiunî naţionale şi internaţionale,
are proprietatea, probată pin mit şi mii de cer tificate, d’a face să încetele'imediat căderea pă rulut, do a’l face să crâscă, dând putere râdă cinei şi făcând să dispară mătrâţa. Are iconte-stabila proprietate d’a mănţine eoidrea primitivă a părului. Apa frecceri este în fine cel mat bun cosmetic, ce se oferă publicului pentru nutrirea părului, pe care îl face flexibil şi lucitor Flaco-lei 2, 50.
de portocale intreita superi-oră în sticle forte elegante
lei 1.
Estructuî de odoare
pentru batistă variatu asortiment : buchet buchet de va-
de trandafir, buchet sărut furat, nilie, buchet de ierbene, buchet oriental, buchet Bosfor, buchet al Reginei, buchet de amor. Ess-buchet, buchet Garafano, buchet Gelsonimo, buchet de dame, fen verde, Paciuli, Moscu şi buchet Jockey-Club. Sticla mica de lei 1.20, mare şi de lux. lei 2.	_____
T. WmMno Restaurator american, Aaa £ iUi 1UC aj parului elegant spre
colorarea pârului şi barbet, a chimistului doctor I. B. Wiliam Wood 3219 Th. Street New-York.Albirea sau dscolorarea pârului nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mal multe ori adusă de o emoţiune violentă, de o mare durere, de boale speciale şi de atâtea alte căuşe neprevăzute, cu Florine, pe care elegantele dame americane şi engleze oîntre-buinţâţlă de câţl-va ani şi care este tinctu-ra de toaletă cea mal întrebuinţată, se redă perilor cărunţi sau albi colârea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vigore rădăcinel ca să-î facă să renască’ şi să le împedice căderea. Ea e absolut nevătămă-târe, conservă pelea într’o stare bună de frăgezime şi o preservă de pete. întrebuinţarea Florinei nu cere să se spele mal întâiu părul, având ea însăşi proprietatea de a desgrăşa şi a curăţi complectă capul. Lucrâţlă. gradat, şi după 7 sau 8 ţjile de întrebuinţare se obţine un succes sigur şi strălucitor A se observa marca fabri-cel având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 0 luni) într’o elegantă cutie lei 6
0 mie lei esistă tincturl superiâre celor in-
---------- ventate de O. Ciani.Apă englesâ
fină pentru a văpsi instantaneu în negru sau castaniu barba, pârul, a’l face să crâscă şi a’i împedica căderea. Preţul lei 7. Apă pentru a da părului o colore blondă aurie şi castanie. Preţul lei 5.
Viiniaigre Ilygiânique
Al Vi	rriri si de jasomie. Astă spe
vi iii cialitate absolut nevă tămătore şi parfumată cu jasomio, are pro prietatea de a albi la moment pelea, fă când să dispară încreţiturile, rojil şi'pe tele de roşiaţă Sticla lei 2.
Praf de dinţi igienic rK
nesie şi chinină. Acest praf de dinţi nu numai că preservă dinţii, dar ’I face albi, întărind în acelaşi timp gingiile şi cură ţind suflarea. Impedicâ ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a format deja o face să pâră. Calităţile antidistrugătore ale acestui prafu suntu în stare să Întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gurel; apoi mal dă gurol o frăgezime particulară, şi făta a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii lei 1, 50
Admira bil produs balsamic-
spirtos şi tonic; de un parfum forte plăcut, favorabil igienei şi consacrat grijelor de toaletă, menţine corpul într’o stare înfloritore de sănătate. Previne şi risipeşte bubele, roşiaţa, petele, încreţiturile şi ori-ce aberaţie a pelei, pe care i întinereşte şi o îndulceşte, dândul o aparenţă albă catifelată. Flaconul lei 1.30. —Oţet higienic pentru toaletă şi bae cu parfum de’ micşunele FI. maro lei 2.— Oţet cu parfum buchet Corona Italiei FI. lei 1.75 -Oţet de lapte de migdale. F) lei i-50
Apa li Felsina
inventată de Pietre Bor-tolotti din Bologna, premiată cu 38 medalii ale es-
Veliitina Frecceri
Acâstâ adevărată pulbere de oreţl bine preparată, e
lipsită cu totul de ori-ce substanţă vătămătâre peliţel şi e bună pentru t<5te dâmnele care doresc să’şi păstreze sănătatea şi frumuseţea lor. Astă pulbere e invisibilă şi de o fineţe fără egală, este parfumată cu un miros special şi delicat, şi asigură peliţel o frumuseţe constantă şi o frăgedime ce nu se poate altera. Cutia lei 1. 40.
Praf dentifrice f./e'îS.KS
curăţă repede dinţii cel mal negligiaţl, şi le dă totâ albâţa isvoruluî, precum şi impedicâ stricăciunea si tote bălele relativla dinţi. Cutia lei 1 30,
Apa
Nou noîntro-
coroanei Italiei cut parfum
pentru batis-
te şi pentru cure igienice a toaletei. Acâstă apă este destilată dintre toate florile cele mal miro-sitore şi aromatic din Genua de către d. Stefano Frecceri distilator şi parfumator premiat cu (7 medalie şi diplome de onâre la exposiţiunile naţionale şi internaţionale. Ea înlocuesce cu mal multe avantage apa de colonia, mirosul său e mal delicat, suav şi durător. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele mal bune com-posiţiunl pentru a menţine tinereţea şi albâţa peleî, făcându-o mâle şi înfloritdre , curăţind-o de ori-ce imperfecţiuni.—Preţul lei 2, flacon mare.
Depilator in pomadă
Acesta composi-ţiune absolută nevătămătâre,
are constatată proprietatea de a ridica în câteva minute toţi acel perl ce se cred netrebuin-cioşl. Flaconul mare lei 3. 90
posiţiunel naţionale şi internaţionale. Acestă apă într’adevâr miraculdsă e compusă numai din substanţe vegetale, cele mal tonice, aromatice şi salutifere pe care le posedă Botanica Nici o apă penă acum cunoscută nu este superioră a-pel de felsina şi probă de acâsta sunt-acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul el. Două, trei picături din acâstă apă într’o ba tistă şi’I dă unul din cele mal plăcuţe mirosuri. Opt saă <jece picături în o jumătate pahar de apă curată şi spălându-ne de două seu trei ori pe ţfi conservă, reînfloresce şi întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face să dispară bubele accidentale şi ori-ce pete precum şi încreţiturile feţei. Pentru băl, o sticluţă din acâstâ apă întăresce corpul, face să dispară ardârea şi ariditatea pielei, mâncărimea, distruge ori-ce u-rîtă odore a transpirărel şi procură o stare de bine neesplicabilâ. Câte-va picături turnate pe fer roşu respândescu unu parfum din cole mal plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O linguriţă ordinară în un pahar de apă departâză de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba, Mirosind’o des depărtâţtă febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltâse său nesănâtose. şi este un preservativ escelent contra bălelor molipsitore şi epidemice. Are puterea balsamică d’a cicatriza înţepăturile insectelor 'şi a face să piară vânătăile şi unflăturile şi de a linişti la moment durerea produsă de sgărieturelo şi arsurile pelei, când e spălată cu apă de acâsta şi se acopere cu bumbac legând rana lei 1, 50 flaconul mare
Aia le Genova
pentru Toaleta b1 Bai Preparată de S. Friceri, parfu-— mer al M. S. Regele Italiei Premiat cu 15 medalii. Ea pe lângă că are cel mal graţios şi cel mal suav parfum pentru batista. întrebuinţată in (lilnice spălări, risipeşte iritările şi întăresce vederea, face să dispară petele de pe faţă întăreşte cărnurile. Luată pentru gură risipeşte misrosul urât, curăţă dinţii şi î itârşte gingiile, şi pentru Băl, o sticluţă întăreşte corpul,
f9P.fi Hicnoră	cai ovîAîfafAo rvrvlaV A »-n
face să dispară ardârea şi ariditatea pelei, mân-cărimea, distruge orice urâtă odâre a transpi-
rărel şi procură o stare de bine neexprimabilă Flaconul mic lei 1,50. dublu 2,50.
rectificată şi parfumată cu boucquet de trandafir spre a vindeca scoroji-
rile pelei şi a o apăra dc ori ce bâlâ
e pele; păstră# fragedă carnea dândul fineţe i transparenţă. Flaconul lei 1.20.
A se păzi de contrafaceri: aceste specialităţi neutru ca se fie adeverate treime ca se porte MM ziarnlni „Fratia Româno-Italiana". a se cere la depositari ca se se porte timbrul acestui ziar.
Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro

MARŢÎ 20 MARTIE 1884	____ IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMEKUL
ANUL XY No. 3551.
ABONAMENTE
PENTRU CAPITA La
Pentru un an . .	. Lei 24
„	ş6se	luni	. .	12
ti-el	„	7
PENTRU DISTRICTE Pontru un an .....	Lei 30
„	şâse	luni	....	„15
-	trei	„	. . .	„8
pentru strein Etate
Pentru un an . . „ şese luni . » trei „ .
Lei 40
Abonament* ae fac la 1 ai 15 a fle-clrcl lunf
ANUNCIURI ŞI RFCEAME
ANUNCIURI, pe pag. IY linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; de pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilă.
Epistolele nefrancaie serefusă; ar-ticolil nepublicaţi se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francia Bavas Laffite, 8, place de la Bourse Paris.
Bnglitera Euţ/lne Micoud, 81 Fleet Street. E. C-
Auatria. Basscnklewer, et Comp.
Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda-Pest. Servitenplats.
Redact.iu.noa Str. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
SCI UI TELEGRAFICE
Administraţia Str. Academiei No. 24l
(DupS fiarele str&ine)
Berlin, 28 Martie. — Guvernele federale ar li hotărlt, (ţice National Zeitung, sS dea o soluţiune puuctulul, îuscris tn programa partidei independente, privitor la un minister imperial respumjâtor. P6nft aci, din toţi miniştrii, numai cancelarul imperiului este respuntJPtor. In şedinţa de la 26 a Reichstagului, principele Bismarck declară că va rfspunde la acusarea că umblă să-şi mărâscă puterea. „MS voiu sili, <Jisa el, sS micşorez mărirea cancelarului, care prin natura lucrurilor este silit sS trScă pe3te puterile ce-1 dă Constituţiunea.11
London, 28 Martie. — ScirI private din Chartum spun că ar fi sosit aci un şeic din-partea Mahdiuluî şi ar fi propus acestuia, în numele profetului, să părăsăscă Char-tumul; Mahdiul se îndatorăzâ să lase locuitorilor neatinse viaţa, averea şi să garanteze libertatea comerciulul Gordou ar fi primit; şeicul a luat în stăpânire oraşul, în numele Mahdiuluî, în mijlocul celui mal mare entusiasm al poporaţiunil. Cei mal de frunte neguţători şi locuitorii raahom°dant din Suakim, împreuuâ cu şeicul Morgani, ah rugat pe amiralul Hewett să îndepărteze pe actualul guvernator egiptean şi să numescă în locu-î pe d. Brewster.
— In Camera Comunelor, lordul Har-tington a cetit o depeşă care adeveresce scirea că Arabil au fost bătuţi şi împrăs-ciaţî de trupele englese, care n’ati suferit nici o perdere. Camera urmeză cu a doua cetire a bilulul pentru reforma electorală. Ultimul consiliu de miniştrii s’a ocupat cu starea critică a lui Gordon-paşa în Chartum.
Paris, 28 Marte. — Ieri a avut loc în cameră o desbatere furtunosâ în privinţa revisuiril Constituţiunil. Barodet, din es-trema stângă, a depus propunerea de revi-suire semnată de 110 deputaţi republicani; în espunerea de motive cere convocarea unei constituante şi urgenţa. Ministrul pre şedinţe declară că nu pote privi urgenţa pe cât ca o siluire a guvernului; guvernul a făgăduit să aducă în desbatere revisuirea înainte de reînoirea parţială a Senatului, urgenţa nu însemnă der de cât neîncredere în guvern. In privinţa revisuiril sunt două curente: unul care vrea s’o întărăscă, altul s’o sfărâme. Din acesta din urmă face parte d. Barodet, prin urmare camera nu va vota urgenţa. (Sgomot).—D. Achard întrebă când şi unde va aduce guvernul proiectul de re-visuire.—FerryLa începutul sesiunii vii-tore, în luna Mal. — Floquet întrebă dacă guvernul va aduce îu Senat proiectul de Constituţiune votat de Cameră îu 1882, sefl va presinta un proiect nou tu Cameră ori Senat. — Ferry: guvernul ’şl păstrezi libertatea în privinţa hotărîriloi-.—La acăsta Floquet vespunde că se vede nevoit să voteze urgenţa. Republicanii au primit constituţiunea semi-monarchică numai pentru a avea o conslituţiune; au hotărît însă atunci că îndată ce v veaior la putere, o vor schimba punănd-o pe temelia principielor revoluţiunil din 1789 (Aplause). Punăndu-se la vot urgenţa, ea fu respinsă cu 339 voturi contra 208.
Paris, 28 Marte. — Voci inspirate cer aneesarea unor puncte de pe costa mării Roşie, şi anume aneesarea insulelor Defli şi Uda, a radelor Adulis şi Edd şi a fâşie lor de ţerm Hamazon, Rogos şi Burka. Republique frangoise <jice că drumul En-glesilor spre Indii e şi drumul spre posesiunile francese din răsăritul Asiei. Francia trebue să-şi asigure iufluinţa asupra Nordului Abisiniel, şi să apere causa civilisa-ţiunil în Africa contra Eugîesilor, cari pro-tegează comerciul sclavilor.
— Ambasada turcăscă desminte sgomotele după cari Sultanul ar fi bolnav.
29 Marte.—Clieltuelile espediţiuniî din ronkin aă trecut cu 6 milione peste creditele învoite ; guvernul are de gând să ceră camerei un u0Q credit de 30 milione.
Roma, 29 Marte.—Din cercurile parlamentare se asigură că crisa ministerială s’a închis. Depretis, Mancini, Magliani, Genala şi Del Santo remâu la posturile lor; la ministerul agrţculturel va veni Grimaldi, la justiţie Ferraeini, la resbol Bertol şi Cop-pino la instrucţiune.
Berlin, 28 Martie. — fiarele de sără anuQţă că d. Sargent renunţă la postul de ambasador pe lângă curtea din Petersburg, cu tote laudele şi aprobarea guvernului diu Washington. El se întorce în America spre a-şl ocupa locul său de senator.
Berlin, 29 Martie, — Cu totă, dorinţa cancelarului d’a se vota nainte de Pasc. prelungirea legii socialiştilor, deslegarea ces-tiunil trebue se remâoă pentru sesiunea de după vacanţe. Centrul încă nu şl-a formulat modificările ce vrea să aducă legili
Constantinopole, 28 Martie. —Cestiunea privilegielor patriarchatulul ortodox s’a în-■ bis ; Porta a înmânat la 26 patriarchulul Beratul învestirii, asemenea cu Beratele an-teriore.
Athena, 28 Martie. — Camera n’a ţinut şedinţă alaită-erl, din causă că nu mal era în număr. De şi între membrii oposiţiunil sunt diverginţl, el nu vor să ia parte la şedinţe. Scirea că retragerea oposiţiunil nu va avea nici o influinţă asupra vieţel parlamentului era deci neadevărată.
Cair, 28 Martie. — Euglesil s’au întors aţii în Suakim; se fac pregătiri pentru îmbarcare. După cât se spune, Osman nu mal are de cât forte puţini omeni, nu se scie însă unde s’a retras.
—	O depeşă din Suakim spune că aii sosit mal mulţi şeicl până acum duşmani, cari au dat asigurări de prietenie şi au promis să facă tot ce le e în putinţă pentru a piinde, cu ajutorulâ altor şeicl, pe Osmau. Triburile represintate de aceşti şeicl numără ca la 5,000 omeni şi locuiesc între Suakim şi Kasala. Alţi şeicl garantăză deschiderea drumului spre Berber. Un regiment de cavalerie şi două de infanterie se vor imbarca mâine.
—	• Se desminte oficial scirea că Gordon ar fi cedat Chartumul Mahdiuluî.
Berlin, 30 Martie. — Vossische Zeitung publică următorea scire de sensaţie : „Se ţii ce că principele Bismarck va părăsi în burănd preşedinţa ministerului imperial, pe bare o va lua ministrul de interne, d. de P(ittkamer.“ ţliarul german dă ae.estă scire subt totă reserva.
Viena, 30 Martie.—In şedinţa de eri a t ameril, deputatul Raab a cerut ca ministrul de esterne să intervină pe lângă guvernul egiptean pentru plata despăgubirilor acordate supuşilor austriac!. — Se ţjice că guvernul engles face demersuri pe lângă puteri pentru a putea întrebuinţa la acoperirea cheltuelilor de resbol, suma de un milion livre sterlinge destinată anual pentru amortisarea datoriei egiptene. Anglia se îndatoreţlâ, pentru acesta, să ţie ordinea, unu nnmărti mărginită de ani, în Egiptul de jos.
Constantinopole, 30 Martie. —P6rta a ajuns la o complectă înţelegere cu Photia-des-paşa în privinţa reformelor de iutrodus în Creta. Guvernatorul va pleca în curând la postul său.
A so vedea Ultime ScirI pe pag. III.
BDCOBESC!, LUNI 19IABT1E
Avem dinainte-ne primul număr al farului România, organul noului partid liberal-conservator. Apariţiu-nea acestui ţliar ne reamintesce lucruri de mult uitate, cu privire la cele două grupuri care s’atl contopit şi la fostele lor organe.
Fu un moment în istoria ndstrâ politică când ţăra, indignată de la un capăt la altul, scutură domnia conservatorilor, a căror teoriă de stat se resuma în sgârcenie liberală şi risipă financiară. Ministrul de fi-nanco al regimului trecut ceruse Camerei treizeci de milidne pentru e-chilibrarea budgetului, anunţând falimentul statului dăcă creditul ar fi fost respins; presa era încătuşată şi redactorii urmăriţi de sicari săd închişi în temniţe; opiniunea publică era educată cu forţa brută şi alegerile ajunseseră un scandal, sângeros şi demoralisator pentru cetăţeni, dărâpănâtor pentru finance. Cu oca-siunea anchetei contra miniştrilor conservatori, ţăra a putut vedea fai-mdsa corespondenţă a d-lul Lascar Catargi cu prefecţii; asemenea toţi îşi amintesc declaraţiunea din Cameră a fostului prim-ministru, că ’şi va alege representanţiî. Timp de aprope două ţleci de ani, cât ah stăpânit mal fără întrerupere, conservatorii n’aîl avut nici puterea nici capacitatea d’a organisa ţâra. Pe lângă sporirea impositelor, introducerea monopolului ş’a licenţei, instrucţiunea stătea pe loc, justiţia fu-degradatâ, armata descuragiată, creditul periclitat. Agricultura, comer-ciulil, industria, căile de comunicare, totul fuse lăsat în părăsire, în desorganisare.
Falimentul politic, falimentul financiar— ătă ultima conclusiă a sistemei conservatdre, ătă moştenirea ce primi partida liberală.
Toţi sciu ce a făcut acestă partidă în timp de opt ani, de când e la cârma statului. In locul deficitelor cronice, s’a stabilit un echilibru perfect, cu tăte greutăţile întâmpinate pe timpul resbeluluî independenţei ; dările directe s’au micşorat succesiv la î 2 şi 6 lei pe an; re-măşiţele, faimăsele remăşiţe care e-chilibrau şi desechilibrau bugetele con-servatăre, au fost şterse din cartea statului; instrucţiunea a căpătat instrumentele trebuităre — profesori şi şcoli; armata a fost sporită şi echipată după cerinţele timpului; ea a făcut campania din 1877-78 spre cinstea vitejiei străbune, ş’a câştigatu laurii victoriei şi independenţa patriei. Agricultura, comerciul, industria au căpătat institute de creditîi, şcoli şi tăte înlesnirile trebuinciăse propăşirii lor. Drumurile de fer au fost rescumpărate şi complectate, şi s’a început construirea căilor ferate laterale. Creditul statului în streină-tate a fost rădicat la un nivelu pe care cu greii îl ating ţările cele mal prospere.
Partida liberală a mal avut fericirea să scotă din amorţire România vasală şi s’o pue p’un tron regal, alături cu surorile el mal mari.
Am reprodus în trăsături mari două situaţiun! istorice ; conclusiu-nea o păte trage orî-cine.
Viaţa fostelor organe a celor două partide a fost asemenea una dintre cele aventurăse. Am avut ocasiunea de multe ori să discutăm cu ele, şi cititorii îşi amintesc dreptele imputări ce ’şl atrăgeati prin atitudinea lor. Lăsând d’o parte limbagiul ce ţineaţi, lipsa de principii era principalul lor caracter. Qa şi grupul ce represinta, Binele public n’avea nici un trecut, nici un teren, nici o programă. Şovăirea luî ne-a făcut de multe ori să’l considerăm ca reacţionar, purtând numai masca liberalismului1; în realitate însă nu avea nici o culăre. Timpul, organul conservatorilor, a a-vut momente de sinceritate, dăr fărte rară ! De multe ori reacţionarii,
susţinând starea dinainte de 1700 cu faimosa piramidă, cu restrânge rile şi împilările veacului trecut, el trecea adesea prin torismulti engles pentru a lua o atitudine liberală, spre marea uimire a opiniuniî publice. Acţiunea ambelor organe se resuma în acusare continuă, fără a arâta adevârul.
Dupâ căderea guvernului conser-servator şi In urma anchetei, se putea $icea că cele douâ partide se a-flati la antipozi. Injuriele ce’şî adresau prin publicitate eraţi aşa de violente şi de jdse, în cât formali un adevărat scandal; ele lăsaţi însă să se înţelâgă că ură nemărginită, ură de mfirte despărţea cele două tabere. Astă-$î, în manifestulQ publicata în România, ambele partide declară că „orl-ce resimţiminte vechi, ori-ce di-verginţe din trecuta nu mal aa cuvântuia lor d’a fi. * Şi causa că ura a pierită din piepturile lor, că ’şî-aa dat mâna peste prăpastia, o găsim în cele câte-va rânduri din capul manifestului: „adânc pătrunşi de gravitatea situaţiunil, care nu mal permite esitârî, căci e aprdpe desperată".... înţelegem că o asemenea causă pdte să coaliseze mal multe partide; în facia pericolului, cele mal antagoniste principii îşi datl mâna, un moment, pentru a scăpa situaţiunea. Nici o dată însă partide basate pe principii opuse nu se pot contopi, unifica, chiar în facia celui mai mare pericol. Căci, decă am admite pentru un moment că situaţiunea e aşa de gravă cum o descriă manifestul, conclusiunea actului şăvârşit de opo-siţiunea contopită ar fi că nici una, nici alta din cele două partide n’a avut şi nu are principii stabilite, că nu erau conduse de cât de interese şi pasiune, care singure se pot contopi. Dovadă pipăită de adevărul a-cesteî aserţiuni, e refusul d-lul Dumitru Brătianu d’a semna manifestul.
După aceste consideraţiunî generale, intrăm în cercetarea manifestului iscălit în parte de nume obscure, necunoscute naţiunii, in parte de u-nele cari se bucură d’o tristă celebritate.
In primul aliniat, primul neadevăr. Atât de gravă e situaţiunea, ^ice manifestul, In cât nu maf permite esitări, căci e aprdpe desperată. In adevăr, trebuesce multă răbdare pentru a discuta asemeni afirmaţiunî â la Don Quichotte. Situaţiunea ar fi gravă, desperată, când statul ne având cu ce ’şî plăti eheltuelile, n’ar găsi credit în ţâră sâil strâinătate; grava ar fi, desperată chiar, când ţâra ar fi târâtă într’un resbol a cărui eşire n’ar putea fi de cât fatală; când cetăţenii ar fi loviţi şi împedicaţl în esercitarea drepturilor lor; când sătenii ar fi lăsaţi la bunul plac al unor proprietari ca d. Vernescu; când armata ar fi desorganisată; când scdle nu s’ar face, ba chiar s’ar închide ; când comerciul, industria, agricultura ar fi părăsite; când justiţia ar fi de-moralisată; când legile nu s’ar aplica.
Nimic din tdte aQestea; şi totuşi situaţiunea e aşa de gravă, aşa de desperată, în cât cel ce se acuzaţi ieri de hoţi şi traficanţi publici, de falsificatori şi altele, a$î îşi deschid braţele lor leale şi se strâng pe lealul ior pept. In facia acestei îndrăsnell necalificabile, ne vine să credem că e în adevăr o situaţiune desperată; acea a d-lor Catargi-Vernescu însă, er nu a ţărel. Pe cine-lti dâre, strigă, $ice un vechi proverb. Decă ţera ar simţi acele convulsiunî mortale, acele dureri ce i le impun liberalii-conser-vatori, ea ar striga ea la 1876, s’ar mişca ca atunci, şi, ca ş’atuncî, ar
sdrobi pe cei răi. Nu Strigă însă de cât un grup infim, şi el uită că interesele sâle nu sunt interesele naţiunii. El uită că o naţiune nu pdte fi asasinată d’un guvern ori cât de pervers ar fi; că e în firea lucrurilor, ca principiul rău să fie nimicit, fie cu forţa, fie prin psce.
In al doilea loc noii căsătoriţi, în invitarea lor de nuntă, cjlic că sunt „convinşi că, in facia unul regim ne mal pomenit de umilinţe şi de sacrificare a drepturilor ţării, In afară; de agresiune şi corupţiune, de jaf şi de minciună înăuntru, tdtă ambiţiunea dmenilor de bine, a dmenilor ce’şî iubesc ţâra, a ajuns sâ se măr-ginâscă în a scăpa şi păstra intactă Constituţiunea ce ne cârmuiesce, altfel $is drepturile politice, publice şi private pe care ea ni le garantâză.“
Afară de cestiunea independenţei ş’a regalităţii şi de sarcinele impuse de Congresul din Berlin, este sciut că guvernul şi partida liberală n’afi a-vut de resolvat de cât cestiunea Dunării. Atitudinea guvernului în acâstă din urmă cestiune e cunoscută, şi nimeni n’o pdte numi umilă de cât sfrutând adevârul.
In ceea ce privesce situaţiunea internă, suntem departe a o numi perfectă. Am schiţat însâ starea moştenită de la conservatori; asemenea toţi sciţi greutăţile prin cari a trecut ţâra în ultimul deceniu. Acusă-rile sunt deci neîntemeiate şi se re-' solvă în calomnii. Cea mal curidsă afirmare e însă, că în facia acestei stări de lucruri „acţiunea dmenilor de bine se mărginesce In a scăpa şi păstra Constituţiunea!“ In adevăr, dăcă regimul nostru parlamentar suferă, dâcă sunt goluri în organisa-ţiunea ndstră, causa e Constituţiunea de la 1866, resultat al concordatului dintre conservatori şi liberali. Opiniunea ndstră este că guvernul şi partidul liberal ar fi fost în adevăr culpabili dăcă s’ar fi oprit pe calea reorganizării, dăcă arii fi lăsatu să mal dăinuiască defectele legii fundamentale. 6meniî de bine însă aft hotărât să modifice Constituţiunea şi lucrarea lor a in-ceput. Dâr, cel cari posăză acum In apărători al constituţiune!de la 1866, sunt el sinceri ? Tdtă lumea scie că la 1871, în Iaşi, conservatorii hotă-rîseră să modifice constituţiunea în sens reacţionar, introducând peddpsa cu mdrte şi ştergând libertăţile pu-bbce. Concordatul de 1866 nu-I mulţumea, ş’acâsta o dovedesc şi euvin-sele rostite anul trecut in Cameră de d. Lahovary.
Nici liberalii, cel adevăraţi, nu puteatl fi mulţumiţi cu constituţiunea şi e natural ca astă-^î, când sunt la cârma ţărel, s’o modifice. Dar eî fac acăsta in sensul principielor lor, cari s’au dovedit a fi folositdre ţăreî, în acord cu cerinţele progresului necurmat, care-şi rîde de reacţionari ş’a lor străduinţă.
D’altmintrelea, chiar liberalil-con-servatorl se contrazic în manifestul lor. „Suntem convinşi, $ic eî, că nu este viitor pentru România fără rea-lisarea tuturor reformelor liberale şi mântuitdre preconisate şi chiar impuse prin pactul nostru fundamental din 1866 ;* şi pricipiul cel mal liberal, cel mal mântuitor al acestui pact, este punerea lui în acord cu trebuinţele timpului, impusă de el chiar prin putinţa ce dă d’a fi modificat.
Spaţiul lipsindu-ne, vom urma mâine cu studierea manifestului liberalilor- co n ser vat ori.
------——---------------------
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAPHUL
Depeşile din Egipt sunt forte îngriji-târe. Desperând de situaţiune, Gordon ar fi cedat Mahdiulul domnia Chartumu-lui. De şi acăstă scire se desminte, ea per sistă şi îngrijesce opiniunea publică din Englitera.
Afară de acăsta, fiarele francese încep a vorbi de calea spre posesiunile Franciel din Asia. Bepublique frangaise cere ocuparea unor insule din Marea-Roşie şi a unei porţiuni din căsta africană ; guvernul frances şi camera, discutând cestiunea Madagascarului, au ho-tărît ca drepturile Franciel asupra insulei să fie menţinute cu orî-ce preţ şi a-duse la roalisare, Acăsta însemnă că guvernul e hotărît să nu cedeze Angliei nici un pas pe calea Indiei. Bepublique frangaise cere chiar ca Franci a să iă în mâni causa civilisaţiunel în contra Angliei, care a învoit comerciul cu sclavii în Sudan. E probabil dăr că, curentul mărindu-se, Anglia va întâmpina greutăţi seriăse din partea Franciel ,• şi, dăcă o asemenea situaţiune s’ar ivi, nici o altă eşire nu pote esista de cât coope-
La 24 curent curtea cu juraţi din
Roman va judeca pe un 6re-care Teodor Prisacariu, acusat că ’şî a omorît propria sea socie, prin strangulaţie.
— o —
D. Spiru Haret, inspector goneral ală şc61elor; a fost însărcinat de ministerul Instrucţiune! publice sâ facă o anchetă la Iaşi spre a cerceta cu deamănuntul căuşele scandalului de la gymnasiulfi Alexandru cel Bun, despre care am vorbit şi noi.
—o—
M. S. Regele va inspecta Mâine, Marţi, regimentul al 3-lea de linie.
—o—
A(|I condamnaţii Polizu şi Tulea vor fi transportaţi la penitenciarul Văcăresc! undo vor trebui să ’şî facă pedăpsa la care aii fost condamnaţi definitiv de Consiliul de resbel.
Mâîne se începe alegerea unul senator la colegiul I din judeţul Ilfov.
—o—
La 20 Aprilie se va ţine licitaţie pu-
rurea ambelor puteri interesate în nord- blică la comitetul permanent [al judeţu-»	lui Bj-gjia pentru darea în întreprindere
ostul Africel.
— Corespondentul oficios al oficialului Nord <Jice în numărul său din urmă, că simţimântul, care îmbrăcişă<Jă a<|i societatea rusă e un simţimânt de împăciuire şi de repulsiune de resbel. Din altă parte organele streine caută a ’şl esplica actuala situaţiune printr’un şir de combinaţii, cari ce e drept tote se află re-zimate pe nisce acte diplomatice. Di-ferinţa de vederi decurge din simpla causă că organeie streine sunt libere din puntul de vedere financiar de visteria rusă, pe când ori ce belgian ştie că <|ia-rul Nord este un cjiar creat şi subvenţionat de guvernulu rus. Sus-numitulu Ziar conchide articolul săă prin a declara că In adevăr situaţiunea Europei e forte grea, şi că pacea, care a<|î se menţine numai şi numai de către Rusia, păte dura numai până ce acest imperiu va urma politica sea de împăciuire. In ţerile occidentale, esclamă Nord, unrăQ teribil rode esistenţa statelor, acest rău este antagonismul partidelor politice, din care se compune parlamentarismul, după acăsta starea financiară a statelor occidentale face ca viitorul Europei să aibă un aspect şi mal întristător Aceste sunt culori cu care organul rus 'şl zugrăveşte Europa, (Jicem ’şî zugrăveşte de ore-ce nimeni din cel ce tră esch în Europa nu vor putea să fie înşelaţi cu fisele acestui <|iar, care în ori ce număr al săă face nisce filippice grosolane imperiului rus.
tribunalului din Ploescl secţia II, procesul intentat de d. Sp. Stătescu, d-lul Th. De-macof poliţaiul oraşului, pentru insultă.
Partea civilă era asistată de d-nil avocaţi R Pătârlăgsanu şi C. Bugeanu ; iar apă rarea o avăă d-nil M. Ştefânescu şi F. Cor-lâtescu.
Tribunalul era presidat de d. Th. Teo-dorini, asistat de d-nil Al. Pretorian şi A. A. Arion.
înainte de a se începe desbaterile asupra fondului, apărarea rădică un incident de incompetinţa tribunalul asupra căruia părţile adverse aft desbătut până la orele 6 sera, când s’a întrerupt şedinţa, după care tribunalul s’a pronunţat, respingând, cu majoritate de voturi, cererea de incompetenţă.
Desbaterea în fond s’a amânat pe ijioa de 24 Martie viitor.
ţfiarul local Alarma din care reproducem rândurile de mal sus, află că d. De-macof va face apel la curte, contra decisiunl tribunalului, înainte chiar de judecarea în fond a procesului.
se cântă un cântec noO, a cărui primă strofă este: „Dreptul de asii este dreptul suveran al poporului şi noi toţi suntem gata a’l apăra cu braţele înarmate.
Th. C.
DIJN ŢARA

a construire! unul dig de apărare contra inundaţiunilor pe malurile râurilor Buzău şi Şiret.
Costul acestor lucrări se urcă la suma de 68239 lei 47 bani.
SCRISORI DI8 ELVEŢIA
(Corespondenţa pârtie, a Telegrafului)
— o-
INFORM AŢlUNt
In urma încetăreî din vieţă a A. S. R Principelui Leopold, duce de Albania, fiul M. S. Reginei Regatuluî-Unit al Ma-rel-Britanice şi Irlandei, Impărătăsă a Indiilor, curtea MM. LL. Regelui şi Reginei a luat doliul pe trei săptămâni cu începere de la 17 Martie.
—o —
Sâmbătă săra, la orele 8Va, M. S. Regele, însoţit de adjutantul de serviciu, a mers la cercul militar, unde a ascultat conferenţa ţinută de d. colonel Sa-chelarie şeful statulul-major al corpulu I de armată, asupra organisărel honvezilor unguri.
—	o—
Primăvara îşî arătă în tote direcţiunile efectele săle bine-făcătâre. Pe câmpul literar, acest înveselitor anotimp a mal dat nascere unei reviste, Bevista populară, la Paris, redactată de tinerii români d’acolo, şi unei piese în versuri de d. A. Ursescu, Aşa e lumea.
—o —
Şilele acestea d. C. D. Dobricănu, bacalaureat în sciinţe şi litere şi vechia intern al spitalelor civile, a susţinut cu mare succes fesa de doctorat în medicină.
Subiectul acestei ţese este Studia asu- urcat la -j-9. pra tratamentului tuberculosel. f Juriul de promoţiune a fost compusu din dd. d-rl Măldărescu, ca preşedinte,
Alexianu, Felix, Theodori şi Petrescu, ca membrii.
Felicităm pe tânărul medic de succesul ce l’a obţinut şi-l urăm un succes tot aşa de frumos"în dificila carieră ce ’şl-a ales.
—o—
■ Consiliul comunei Iaşi, în unanimitate, a decis a se da piăţa primăriei ca local pentru construirea Esposiţiunel Cooperatorilor.
—	o —
A seră la teatrul Dacia s’a dat o re presentaţiă extraordinară, în beneficiul actorilor români Gr. Racovănu şi Pau Pascaly.
S’a jucat Meşterul Manole sati, fondarea Monastirel Argeş, dramă istorică în 5 acte şi 7 tablouri.
Sala gemea de un publich forte numeros.
Publicul a avut plăcerea să vădă pe un bătren actor, d. I. Caragiali, care a interpretat forte bine rolul lui Genea, salaor ţigan.
— o—
Se anunţă că peste vre-o Zece Z^e ci-'Gr, Manolescu se va reîntârce în Capitală cu trupa sea şi va începe o serie de representaţiunî tot în sala tetruîuî Dacia, în care s’ah făcut o mulţime de îmbunătăţiri. G. Gr. Manclescu a pregătit pentru publicul bucurescen o mulţime de piese noul.
—o—
Societatea Universitară Unirea din Capitală ne trimite o scrisore, ca răspuns la un articol din Reforma, prin care ne declară că între d. G. Bibescu şi acăstă societate nu există nici o legătură.
Publicăm acesta spre satisfacerea unor membri aî numitei societăţi.
- o—
Ui se denunţă următorul fapt asupra căruia atragemii atenţiunea ceiorh în drept.
Denunţarea este făcută de un fost căpitan, şi ea se află la redăcţiunea nostră.
Soldatul Calvocorescu Alexandru, înscris în armată din 1880 la reg. 3 de călăraşi şi mutat în urmă la reg. 6 de dorobanţi, care pârtă matricolul No. 519 şi 83 al controlului anului acestuia, nu s’a presentat la corp şi n’a răspuns la Ută chemare de cât la inspecţia gene-iin anul 1882.
Nu înţelegem de loe pentru ce legea centru unii se aplică în tdte rigorile el, ăr alţii sunt favorisaţl.
—x—
In senat s’a decis a se începe mâine Marţi, 20 Martie, desbaterea asupra re visuirel.
— o-
Aprâpe în totă ţăra a ploat. Cerul pretutindeni e noros, numai la Măgurele Alexandria, Roşiori şi în alte locuri forte puţine se menţine un senin, ameniDţat de micî nori, goniţi de vânt.
Temperatura media e de +6. In capitală cerni e acoperit cu nori, temperatura nâptea a fost +5; la amia^i s’a
—o —
Mal mulţi sătenî din districtul Dîmboviţa ah adresat două petiţiunl, la Cameră şi Senat, prin care se plâng contra măsurei luată de Primăria urbei Târgo-viste d’a se opri sătenii a vinde lucrul lor de mână în bâlciul oraşului şi pe strade.
Pe cât seim acăstă disposiţiune esistă de mal mult timp, însă ea trebue să înceteze natural în urma promulgării lege! privitore la comerciul ambulantă care prevede asemenea vâaZ&G.
—o—
Geneva 25 Martie 1884.
Starea lucrurilor. — Peykert la Wintertur. — Dreptul
de asii. — Agitaţiunea iu care se aM presa.
Imediat dupe discursurile lui Paykert, rostite la Wintertur şi Berna, în societatea cultă de aci s’a şi băgată de sămă că acest d. Paykart are tote apucăturile unul agent provocateur. Poliţia acestor oraşe având cunoscinţă intimă cu unul anume Adolf Stemptowsky, a-gentul poliţienesc rus s’a adresată la dânsul cerându-I ajutoră spre descoperirea adevărului. Agentul în cestiune a de clarat dupe o săptămână de (Jile că nea vând relaţiunî directe cu poliţia din Viena nu pote (|ice cu siguranţă dăcă Paykert e seu nu spion, însă că şi e crede primejdios a’I pune stavilare spre agitaţie, căci apucăturile săle daă a pre supune că oratorul e un agent provocator dibaciă. In adevăr, după cercetarea fă cută de agentul A. Stemptowsky s’a constatat că Paykert a fost un membru influinte la Viena a unul cerc de prose-iţl al lui Most; poliţia vienesă arestând ie Stelmacher, dete drumul lui Paykert fără a-1 derangea cât de puţin. Din altă parte, toţi de aci se mirară văzând că acăstă personă rosti discursurile săle fulgerătore tocmai atunci, când opinia publică europănă era înfiorată de terorişti. Se adăogăm la acăsta că justiţia vienesă dupe ce judecă atât de aspru pe tovarăşii lui Paykert, pe dânsul îl condamnă numai la esil în cantumanciu şi acăsta fără a voi să’l pue în comunicaţie cu omenii ca Stelmacher şi Cam-merer.
D-nu Paykert, după ce apăru într’un mod brusc prin oraşele elveţiano, dispăru şi imediat după acăsta începură a curge notele diplomatice din partea guvernului austriac tote privitore la mişcarea anarchistă din Elveţia.
Tot aşa de straniii, estă că poliţia vienesă notând pe cel cari îi consideră de anarhişti primejdioşî nu aminti de loc numele luî Paickert, care numai dupe acăsta a plecat la Londra, oraş în care d-1 Most au fost condamnat la 18 ani de închisâre pentru activitatea sea literară. După tote astea şî-afi adus aminte că acela şi Paickert a fost invitat de către guvernul austriac a lua parte la comisiunea parlamentară privitore la cestiunea lucrătorilor şi el luă în adevăr parte la desbaterile comisiunel uitând în acest moment că anarhiştii năgă că prin ajutorul paliativelor din partea statului modern, s’ar putea resolva cestiunea socială.
Luând tdte aceste în consideraţiune, învederat este că Paickert e renegatulu partidei săle şi se află în ser piciul poliţiei austriace în calitate de aginte pro-vocător.
învederat este că societatea şi presa năstră au fost în drept de a se ocupa cu energie de acăstă cestiune. Intâiulfi care a pătruns misterulu a fost diareici Post din Zurich, apoi într’un mod mal lămurit organul consiliului federal Bună, care Zice îu ultimul său număr că „Paickert ca un meteor trecu prin Elveţia şi aZI se Zice că se află la Londra unde nimeni nu l’a veZut."
Aceste sunt ultimele resuoete ale afacerii care a făcut atâta sgomot la noi. Guvernul federal şi societatea sunt
Citim unraâtdrele în Curierul Balasan din Iaşi.
Un Rabin în divorţ. — Cel mal mare Rabin al nămulul lui Israil din Moldova Rabinul din StefănescI, numit Avram Matus Fridman, care se căsători pe când era încă în esate de 15 ani, şi luase de soţie, pe copila Frima în etate de 11 ani, după o viaţă sfântă şi conjugală de 22 ani, găsi tocmai acuma de cuviinţă ca să ’şî isgonăscă soţia din domicilii! şi să ’I intenteze proces de divorţ, sub pretext că nu-î face (chinder) copil, progenitură, şi că el fiind om sfânt, coborâtor direct al lui David, este obligat de legile şi religia ebraică să lase numai de cât moştenitori în urma sea. Dărso-ţia la rândul eî intentă şi ea un proces de alimente soţului el şi care proces a ajuns în a doua instanţă, pe când cel^de divoţ stă încă pendinte la tribunal şi ast-fel Miercuri 7 Martie a avut loc dinaintea secţ. II. a Curţeî procesul de alimente dintre sus numiţii. Curtea a con-demnat pe marele Rabin, a plăti Rabi-noiceî câte 300 lei pe lună ca alimente. Un număr de avocaţi dintre cei mai distinşi ah pledat in acăstă ciudată a-afacere, căci Rabinoia isgonită a avutu pe d-nii Bejan, Xenopol şi Macri, ier Rabinul pe Ulle şi D. Budiştenu, foştii Procuror general. Vom ţine în curent pe onorab. lectori cu mersul acestui divorţ sui-generis.
mare, e ast fel speculată de organul secţiunii a treia în serviciul micilor interese şi micilor şiretlicuri de precădere diplomatică.
Dăr, dăcă sunt vulpi în Rusia, slavă Domnului! sunt (destule şi în Fraucia, şi vulpile franţuzescl nu vor lăsa să li să scotă ochii de colegele lor mal bine îmblănite-din causa frigului-de la Njrd şi de la Nord
ACTE OFICIALE
Cousilielc judeţelor Tutova ţi Prahova sunt convocate în eeaiane extraordinară pentru jitia de 12 A-prille 1884.
X
Se promulgă legea prin care se deschide pe sdmn ministerului de finance un credit sunlimentar de lei 33,270 bani 13, la cap. 10, art. 35 din bugetuf-chel-tuelilor pe exerciţiul curent.
X
Monitorul de ieri confirmă inforraafiuuea ndstră In privinţa numire! d-ltil Toma I. Brătianu actuală supleant la Curtea de apel din BucurescI în postulă vacant de secrotar general al ministerului de fiaance.
V
S N
Se promulgă legea asupra înscriere! firmelor comerciale.
BULETIN JURIDIC
Din misterele Ducnrescilor
Condemnare. — In urma mal multor amânări în fine la 13 Martie curent au avut loc dinaintea secţiei a Il-a a Curţeî de apel, acţiunile conexate intentate contra antreprenorului David Davidovici pentru calomnie şi ultragiul inginerilor N. Botez din Vaslui şi Em. Buznea din Iaşi. Curtea prin dacisiunea ce a pro-nunciat în acea Z> a condemnat pe Da-vidovicî la două luni închisore şi 1,500 lei despăgubire către pacienţi. Condem-natul a fost apărat de d-niî advocaţi Dim Tăcu şi Gr. I. Buicli, ier pacienţii de d nil advocaţi Gh. Roiu şi Gh. Ne-gruţi, ier acusaţia s’a făcut de d. procuror P. Stoica. Aflăm că condamnatul a făcut recurs în casaţie, depuind cau riune şi daunele spre a se constitui pri zonier, şi imediat după acăsta a şi fost închis la penitenciar.
-o*------
Joul la 15 coreii' s’a Înfăţişat înaintea forte îngrijite, iăr la întrunirile poporale
DESARMAREA EUROPEANA
Le Nord, Ziarul poliţiei internaţionale ruse, se ocupă mereh de tesa sea favo rităj: de desarmarea europănă. Foia mus-călescă măgulesce pe Francia cu afirma rea că posiţiunea acestei ţări ar fi mult îmbunătăţită în urma intrării Rusiei îd Liga păcii, de ore-ce, pretinde ca, imperiul din Nord e representantul simpatie lor celor mal vii către ţăra franţuzăscă Numai un lucru nu spune Nord, şi nu’ dă mâna s’o mârturisăscă: că a trecu vremea când francezii mal credău că du unirea absolutismului cu republica, a nor duluî necivilisat cu apusul conducător a culturel, pote eşi ceva bun —fie acel ceva măcar şi mult cântata Pace.
Intre altele, iată ce Zice gazeta rusă:
Restrânsă încă în ajun, de la Vosgl şi până la AlpI, într’un cerc de supraveghiarc eventual ofensivă, Francia vede astă-ţlf des-fâcându-se acest cerc transformându-se. Ea nu mal are d’aci nainte nimic de rîvnitde la vecini, cari sciu şi el că n’aft nimic de temut dela dânsa. E tot insolarea, drept vorbind, dar c’o libertate mal mare de mişcare şi cu siguranţa Zilei de mâne. Deosebirea e mare.
D. Ferry n’ar fi trecut neobservat lucrul, dacă trebue se credem pe Neue freie Prese, şi după povestirea intervieweruluî său, ministrul frances ar primi interpretarea pacifică a înţelegerii celor trei împăraţi, până la a-I dori trai lung. Din contră, Ferry, Zice tot foia vieueză, departe de a considera o desar-raare generală ca coralariul firesc al consolidării păcii europene, ar privi o propu-punere de acest fel ca imposibilă seu măcar ca improbablilă; ar fi mers chiar până la a spune că e a şi perde vremea a se ocupa d’asemenî cestiunl !
Acestă opiniune e combătută cu mare
foc de Nord. Ideia desarmăril, o ideedin nou cu stăruinţele sale.
Impropriu am întitulat acăstă bucăţică Buletin juridic. Mal bine a-şl fi putut spune: „Buletin ce tindea deveni juridic,“ căci a-facerea n’a venit încă înaintea nici unul tribunal.
Aceste Zise, pentru ca să nu fiu apucat de nimeni că aşi miuţi, intru în povestirea misterului a cărui descoperire o datoresc numai întâmplării, şi personele căruia le voiu desemna prin nume falşe.
Iarna trecută se sciece furie coprinsese pe publicul pşutos şi nepşutos din Capitală pentru Cafe-chantant. Totă lumea, tinerii ca şi bătrânii de 60 de ani şi mal mult, căscau gura la nisce femei semi-desbrăcate cântând, său mal bine ţipând, şi ochiafi mal mult piciorele acoperite numai d’un ciorap subţire şi descoperite până mal sus de genunchi.
In anul trecut, mal mult ca ori când şi mal mult de cât în acăstă iarnă, s’aă es-pus cu cea mal mare neruşinare, pe scgnele improvisate maî în tote cafenelele, tunelurile şi cârciumele din Capitală, pepturlgole, mutre stupide, şi piciore tamponate cu bumbac.
Acest delir secsual ne mal pomenit la un popor atât de liniscit ca cel românesc, nu se pote esplica de cât prin uoutatea lucrului. Esceptez de la acăsta pe bătrânii ce în adevăr veneaă cu scopul bine definit d’a-şl escita forţele slăbite de vârstă.
Dovăda că lucrul e aşa, este faptul că în iarna acăsta 1883 — 84 puţinele Gafe chantante rămase prin impunerea tacselde 30 lei pe sără sunt aprope cu totul gole.
Nu mal puţin adevărat e însă că fru-mose etudes d’apres nature s’aă putut face în iarna 82—83, în cafenelele Raşca, Neu-wirth, Stadt Pest, ete., în tunelurile Regal, Mânu, şi altele atâtea.
Iu luna lui Ianuarifi 1883, unul din ban-heril mărişori din Capitală, pe care ’]& voia urni Moise sin Avram, era nelipsit la una lin cele mal mărişore cafy-chantante din
lapitală.
EI îşi pusese mal cu sămă ochiul pe
lomnişora M..... şi mereu ÎI făcea o curte
lin cele mal asidui, dându-I el şi numai el la guiţe, câte 50 de bani, pe când la celelalte le dădea obicinuitul obol de 5 parale.
Rîvcita făcu în fine cunoscut lui siu Avram că consimte a îl împlini dorinţa. Moşelii, care se îuamorase îu un mod serios de M..., o întrebă cât cere pe lună ca să locuiască cu dânsul îu tot-d’a-una şi să şl părăsăscă şl meşteşugul.
Căntărăţa nu se sfii a-I cere Zece mii de rancl, pe cari Moşelii se âugagiă a-I da. rumăsa nostră însă cerea banii înainte şi bancherul, care e un om între 40 şi 50 de ani, îl aduse în săra următore un portofolii! cu acţiuni ale unei societăţi ce nu strălucea tocmai mult prin afacerile sale. Femeia tuşă refusă şi ceru bilete de bancă. După ce 1( dădu Moşchil cu el ceia-ce ceria şi după ce stătu o năpte, M... îl părăsi şi îşi urmă represintaţiunile refusând d’al mal înapoia ceva său d’a se mal duce cu dânsul.
Bancherul nostru, care se temea de scandal fiind şi însurat, stăruia mereu pe lângă fată care îl amâna necontenit.
Vara paserea dişpăruse, şi în acăstă „sesiune" reîntorcându-se, Moşelii începu

www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
f
Pierind cu totul rtbdnrea, la fine, omul nostru s’a hotărlt ca, cu cât maî puţin sgo-mot se va putea. să tragă în judecată în lipsa din BucurescI a soţiei sâle, pe nem-ţoicuţa M...
Vom anunţa, tot cu vorbe acoperite re-sultatul procesului citititorilor noştri!.
Al. Paigrot.
--lfl«i n -----------
CRONICA.
Despre mine
Sunt de douâ-ţlect de ani şi nu sunt virgin. A trecut vremea virginităţel! Nu-s fecior nici de trup, nici de inimă —ceea ce e mal răti. — Afară d’acele ce dau plăceri omenilor pentru o sumă şi cari nu se pot socoti maî mult de cât un vis lasciv, n’am cunoscut nici o femeie. N’am avut amantă, deci, şi tot ce doresc e ca s’am una Asta e o idee care mă necăjesce amar; nu e din causa ferbinţelel vârstei, a clocotului sângelui, din pricina primei manifestări a pubertăţel. Nu! Căci n’amjioftăde femeie, ci de o femeie, d’o amantă; o voesc, voi avea-o, şi în curând *, dâcă nu voi reuşi, mărturisesc că răii va fi, că o adâncă des-nădejde va apăsa asupra restului vieţeî mele. Căci simt că ceea ce cer e drept, că natura e datore s’o facă omului. —O amantă pentru mine e ca şi toga virilă pentru un tânăr Roman.
Văd atâţia omeni, netrebnici din tote puntele de vedere, cu nisce femei frumose al căror lachei d’abia sunt vrednici a fi, în cât îmi vine ruşine pentru dânsele, şi pentru mine. Asta mă face să’ml formez o urltă opiniune de femei, văţlându-le cum se fudulesc cu asemenea pîntecoşl cari le în-şâlă şi le dispreţuesc, ma; bine de cât să se dea unor tineri deschişi ca mine, care s’ar simţi fericiţi şi le-ar iubi în adevăr — căci aii o inimă. —Adevărat e că netoţii aceia se răţoiesc prin baluri, ling mânele tuturor sorilor, pe când efi stau acasă, cu fruntea răzimată de geam, şi privesc cum tremură trunzele arborilor, nălţând Ia taină în sufletul meu, templul în care voi pune pe idolul viitor. — Castă şi poetică ocupa-ţiune de care nu se mulţămesc femeile câtuşi de puţin.
Femeile au prea puţin gust pentru contemplatori, şi mult le plac cel ce-şl pun ideile ta fapt. Drept că aă dreptate. Silite de educaţiunea şi posiţiunea loră socială ca să tacă şi s’aştepte, firesce că preferă pe cel ce le sar înainte şi le vorbesc; el ie scot dintr’o situaţiune falşă şi uiîciosă; sciu tote acestea; der nici o dătă, cât voi trăi, nu voi putea ca mulţi alţii să mă scol, să trec la salon, şi să mă duc să spun cu neruşinare unei femei ;
—	Rochia vă vine ca unul înger! său
—	In astă sără semănaţi c’o ztnă.
Tote acestea nu fac Insă ca să n’am nevoie d’o amantă. Ş’ cât de greii e! Când te gândescl că, afară de personala greutate mal e o grămadă de rude : tată, mamă, bunică, fraţi, surori şi până chiar şi cel maî depărtaţi verişori cari voesc să păzescă în totă curăţiea sea nemaculata inocenţă a scumpei lor verişore. Tare mal e urîcios şi grea de luptat cu asemeni stupidităţi!
Nu-mi plac matronele şi mal puţin încă fetişcanele. Trebue să mărturisesc că nici femeile măritate du prea sunt pe placul inimel mele: confusia şi amestecătura aceia mă revoltă ; nu pot suteri acestă ideie de împărţire. Femeia care are un bărbat şi un amant e o prostituată pentru unul din duol, ş’adese pentru amânduoî. Apoi n’aşî putea nici o dată ca, la o surprindere să-mi cedez locul altuia. Nici o dată nu mă voi duce pentru că altul vine. Compro-mită-se măcar femeia, fie nevoie ca să ne batem cu cuţitele, nu mă voi duce.
Sunt prea puţin înamorat de ceea-ce se numesce inocenţă virginală, curăţie de inimă, şi alte lucruri cari sunt frumose înve rsurf; numesc acestea curat dobitocie, uesciinţă seu hipocrizie. Virginala inocenţă care constă îa a s’aşeţla pe marginea scaunului, cu nasul şi cu ochii îu jos, şi a nu vorbi decât după învoirea bunilor, nu mă atrage de loc. Nu doresc de loc să arăt buchile unor mici dobitoce; nu sunt nici destul de bătrân nici destul de corupt pentru asta; ş’apo* nici n’aşl reuşi, căci n’am sciut să învăţ pe nimeni nimica, nici ceia ce sciain mat bine. Prefer femeile cari citesc lesne; ajung mal lesne la sfârşitul capitolului; şi în t6te, mal cu sămă îu amor, sfârşitul e tot.
Femeile mijlocii,de 20 — 28 de ani; fe<-tele mârişore şi deja cunoscătore a teoriei dacă nu ş’a practicei, dar mal cu semă îndrfisneţe; văduvele tinere, ecă din ce aşi putea alege p'aceia pe care o visez ş’o doresc mereu.	Al. Paigrot.
Intemplari din Capitala
Contrabandist arestat. — D. Georgescu inspector al barierelor, a prins sâmbătă pi un dre-care Mateiu Pavelescu, tocmai pe când voia să Introducă pe bariera Victoriei, într’un mod fraudulos, 16 oca spirt.M Contrabandistul fu arestat, ier spirtul confiscat.
Un''rSU platnic. — Sâmbătă secţiunea 54 era asediată de un mare număr de salaorî şi un sgcmot infernal atrăgea atenţiunea vecinilor şi a trecătorilor. Ce era? Un ore-care Gheorghe Stan, zidar, nu voia să plă-tăscă acelor salaorî ce-I lucraseră totă săptămâna la o bina. Nu seim cum comisarul secţiune! sfârşi acest scandal^
—	x —
Un om pericolos. — Un ore-care individ Alexandru ce locuesee în strada Birjarii, No. 43, certându-se cu familia sea, a în cercat să dea focii caselor săle. Primjân-du-se numai de cât de veste, s’a chemat ajutorul poliţiei şi s’a putut ast-fel înlătura o nenorocire. Periculosul Alexandru fu a-restat.
—	x—
O sinucidere. — Frumosa Fănica din casele cu No. 5, strada Polizu, nu mal esistă! Certându*se cu Adonisul săă, care fiind de naţionalitate română ’şl a schimbat numele pe Ghiţă, îu desperare a luat ieri hotărârea d’a o sfârşi cu viaţa. După ultima sărutare, nenorocita Fanica bău paharul amar cu otravă, apoi... totul s’a finit prosaic. Sosi comisarul şi transportă pe moribunda la spitalul MavroglienI, unde nenorocita a fost imediat primită.
O lampă spartă. — Iu strada Teilor tră-iesce o femeie anume Auica Niculeanu, care e vestită pe acolo ca o iarfaroică ireparabilă. Ieri, luându-se la certă cu femeia Nastasia, ’i a spart capul spărgând în acelaşi timp şi lampa.
Poliţia pe basa consideraţi unei că capul Nastasiel este proprietatea sea, er lampa a fost proprietatea Anichel, a hotărît că acest din urmă având drept la usum şi abusum proprietăţeî sele, de loc n’a avut dreptul să-şi însuşescă şi dreptul la proprietatea altuia. Aşa fiind biata Anica a fost pusă la umbră.
—x—
Copil găsit.—Uu copil de neam, îu vârstă de vre-o patru (Iile, parfumat, dichisit, şi cu o cruciuliţă ca souvenir, atârnată de gât. a fost găsit ieri pe strada Parfumului. Mal firesc ar fi fost decă mama sea - de sigur vre-o pşutosă care a voit să scape de grija de a cresce un copil — să-şi aminteseă dc-dânsul nu prin o crudul tă ci păstrându-! şi crescându-1. Dâr... aşa înţelege lumea mare iubirea de mamă !
—x—
Jaf. — Ion Ionescu, servitorul d-lul Ră-tescu, din strada Aurelii!, a comis un jai c’o îndrăsnâlă ne mal pomenită. El a smo-mit pe d. Nae Petrescu, negustor, şi ’l-a atras în odaia sea, unde îl apuca la bătaie şi l luâ şi 480 lei în bilete ipotecare pe cari ’i avea. Hoţul a fost arestat.
—	x—
Un mister. — Ce scop o fi avut necunos cutul individ ca să tragă cu puşca îu curtea lui Samuel Veistein? Nu se scie. Ceea ce se scie e însă că un glonte venit nu se scie de unde a lovit şi rănit greu pe fiul lui Samuel, care se juca în curte cu alţi băieţi. Poliţia cerceteză cu acrivitate caşul.
—x —
O spargere. —Pa obor s’a comis un furt îndrăsneţ a<jî nopte. Prăvălia d-lul Nicolae Busuioc a fost spartă de rău făcători, cari s’au îutrodus prin o uşă din sala care ese la cârciumă. S’a furat o mare mulţime de bani şi marfă. Amănunte vom da mâne.
Scoplţil în România(1)
iii
In numărul de la 11 Februariă vorbirăm de mouografia lui Livanoff, pe care o continuăm aţii:
„Seoborâudă munţii umbragioşl, eşind din pădurea negră şi înfundâudu-se în văl, eşi îu fine pe câmpie un bătrân, rezimân-du-se pe un baston apostolic. Părul său alb strălucea de Yerdeţa câmpului, er albul şi penă la piciore lungul sucman ţărănesc dădea figurel sele o înfăţişare de nălucă. Merge ud pe furiş, pe pitiş printre burienî stu-fose, bătrânul se apropie de Rabotcoff, care cetea mereu cartea câWusa spre cer.
Acest bătrân gârbov n’a fo3t alt cine-va de cât cunoscutul faaatic-scopit, care a văr-
[1] Vei]! na mirul d) li 11 Februar iii.
sat mult sânge omenesc la Petersburg prin-re straturile ignorinte ale populaţiuneî de icolo.
Buzele scopitului se deschid şi fanaticul proseîit a eunucilor esclamă: „Vă voiri, da „(scopiţilor) îu casa mea şi în curtea mea „locul slăvit, locul mal bun de cât cel al „fiilor şi a fbelor mal, vă voiţi da nume şi „na va peri ei pururea (Is. N VI. 5). A-„cestia sunt cari nu -se vor spurca cu fe-„meia, care va rămânea virgină, aceştia vor „urma lui Dumne<jeă.“ (Ap. XIV. 4),
Sdrobit printr’o castrare, care vatămă sănătatea sea, gârbov de bătrâneţe, teribilul fanatic cutriera provinciele de nord ale Rusiei măcelărind cu fanatismul săi! neîndu-rat poporaţiunea săracă a imperiului Ţarilor. Cuţitul săfi ascuţit nu rămânea fără lucru, şi bătrânul, care nu cunoscea fericirea ce dă omului familia, din frageda-! copilărie cu ură, cu invidiă, se năpustea asupra familielor ţărănesc!, pe care le disolva cu un sentiment de bucurie sălbatică prin tăişul cuţitului său. Acest miserabil este cunoscut în analele istoriei scopiţilor sub numele de Iacovlew.
Robotkoiv, culcat pe ierbă, citea cartea declarând:
„Luminăză, lumindză, lumină luminătore „a lumii! Incăl4esce-ne, sore roşu ! Rosto-„golesce-te spre noi hosudare, tată î Vino „de la răsărit, hosudare! Din robia ta şi „ arată-ne curata ta faţă !n
Bătrânul fanatic, ca o panteră, se lipi de victima sea şi cu buzele uscate şopti; „Dumnezeii să te ajute!"
Robotkow încremeni, înspăimântat de vedenia neaşteptată ce se înfăţişă înaintea sea. Iakovlew îl povesti despre mântuitorul Petru al IlI-lea, despre matuşea Aculma Ivanow, despre corăbiele scopiţilor îu care dacă intri te duci direct în ceruri. Si-ţl voi da, fiaesce fanaticul, ckieile împărăţiei mele, şi te vel mângâia îa ţiilele negre.
Cu aceste cuvinte, fanaticul puse înaintea tânărului ţăran un sac cu bani de argint.
Robotkow, care nu avuse nici odată atâţia banî, tresaltă de bucurie şi începu a-I număra, permiţând bătrâuulul d’a-I vedea tot trupul spre a sci decă e sad nu bun ca să intre în lumea celor aleşi.
Peste un minut, briceagul ascuţit al fanaticului efectuă barbara mutilaţiune şi scârbosul fanatic rădicând părţile ce picară la pământ le arătă omului care leşină, cu triumf esclamând: „Smeul rătăcirii e nimicit !“
------—-----------------------
DIVERSE
Plopul. — In dreptul ferestrei mele, în valea răcovosă, este un plop singuratic. Vârful lui verde se detaşezâ pe albastrul eruluî,tjsera, umbra lui se lasă în vale departe şi pare că o desparte în două.
Odinioră, uitându mă la plopul acela, îmi ijiceam : „Tot ast-fel în mintea mea se ’oalţâ o piramidă ele amintiri fericite ce planeză peste <|ile!e pe cari le şterge trecutul.."
Piramida acesta se compunea natucl pentru mine din bucurii nespuse ale copilăriei, din câte va succese obţinute în tinereţea mea, şi din două temei adorate, dintre cari una ’ml dete viaţă şi cea l’altă fericirea casnică.
D’o dată, printr’o halucinaţie ciudată, credeam să găsesc jocurile anilor mei d’Uitat în frământarea fragedelor şi mlâdioselor ramuri ale plopului: în vârful iul cel mâu-dru vedeam laurii, cununa întâielor mele sforţări; şi în gingaşele’! legănări, mutele şi depărtatele adio ale mamei şi ale soţiei mu't-iubită.
Aţii îusă când lumina lăsată a serei vieţi! inele, mă vesteşte de noptea mea apropiată, arborele care se desiiiâzâ pe un orizont mal întunecat mă tace se mă gândesc mal puţin la trecut de cât la viitor. Mi s’arată ca un mentor auster şi tăcut, îaălţând spre cer sufletul med, arătându’ml cu degetul, d’asupra pământului, calea din urmă pe care mă voiţi duce la Dumnezeu.
Proces de adulterii!.
Preşedintele : Nu e nevoe să vă mal apăraţi : aţi fost prinsă în flagrant delict cu domnul.
Acusata : Aşa e, domnule preşedinte, dăr vedeţi ce sdrahou de om e dumnelui; e atât de tare în cât ori ce resistenţă ar fi fost nefolositore. Acesta e un simplu cas de „forţă maioră.“
—o—
De fini ţiune. — Zarzăra : E un fruct cu sîmbure care lipsesce tot-d’auna primăvera.
lăndală.
ULTIME SCIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPIIULUl
(Agenţia Ilavas)
Londra, 29 Martie. —Câte-va depeşl din Suakitn asigură că numeroşi şeicl arabi aă oferit a face supunerea lor Englezilor şi a le da sprijinul lor contra insurgenţilor, der câte-va alte depeşl constată din contră că retragerea trupelor engleze din Siakirn a încuragiat pe insurgenţi, şi pre-siată întreprinderea generalului Graham ca ne reuşită.
Darmstadt, 29 Martie. —In urma mor-ţel ducelui d’Albany, măritarea nepdtel săle princesa Victoria da Ilessa cu principele de Battemberg e amânată.
Curtea nure ducală va purta doliul până la 25 Aprilie.
Roma, 29 Martie. — Carantina pentru proveninţele'jdin Egipt a fost ridicată Vădi în tote porturile italiane.
New-York, 30 Martie. — Poporaţia din Cincinati, nemulţumită de indulgenţa juriului pentru un asasin, a încunjurat în-chisorea şi a ars tribunalul. A avut loc între poporaţie şi poliţie' v adevărată bătălie care a ţinut 24 de ore; se socotesc vr’o Cincî-deri de resvrătitori omorâţi şi numeroşi răniţi.
Roma, 30 Martie. — Compunerea noului cabinet a fost publicată oficial; nouil mi-uistril vor depune jurământul Regelui chiar aţii. D. Brin e numit ministru al marinei, d. Coppino miuistru al instrucţiei publice, d. Grimaldi ministru al agricultureî şi d. Ferraccio ministru al justiţiei; cel-lalţ! cinci miniştrii, d-uil Depretis, Mancini, Magliani, Genala şi generalul Ferrero conservă por-tofoiiurile lor.
Nouil miniştrii aparţin toţi stânge! modera' e. D ni! ferraccio ’şi Bria au ţinut deja portofoliul’! sub preşedinţa d-lul Depretis; d. Grimaldi a fost ministru de fi-nance în cabinetul presidat de d. Cairo! i îu 1879 şi d. Coppino, fost ministru al instrucţie! publice, a fost ales de curând preşedinte al Camere! deputaţilor.
----------------------------------
CORPURILE LEGIUITOARE
ADUNAREA DEPUTAŢILOR (.Şedinţa de adl 17 Martie 1884)
Preşedenţia d-lui General D. Lecca.
Şedinţa se deschide la ora 1 Vădind presenţî 80 deputaţi.
Sumariul şedinţe! precedente se aprobă.
După citirea comunicărilor, d. deputat Dincă ţSchiler di ce că maî mulţî ţăran! au fost opriţi de primarul din Tirgo-visce să vîn<|ă manufacturi de industrie casnică şi presintâ o petiţiune a ţăranilor prin care cer ca asemenea manufacturi să nu fie oprite d’a se vinde de ţăran! prin diferitele centrurî de oraşe.
D. Schiler cere^urgenţă pentru acăstă
petiţiune.
D. ministru al domenielor declară că legea pentru comerciul ambulant d’abia aŢÎ s’a promulgat şi că în mintea legiui torului n'a intrat de loc ideia cum că acest fel de comerciă să fie împedicat. D-sea se unesce cu cererea de urgenţă propusă de d. Schiler.
Urgenţa se admite.
Se reintră apoi în discuţia generală a lege! amendată de Senat privitore le vîn-^area bunurilor Statului.
D. N. Dimancea susţine luarea în consideraţie a legi! şi apără amendamentele introduse de senat, D. Dimancea se mul-ţumesce şi cu puţin, decă nu se pote obţine de o cam dată totul. D sa res-punde d-lu! I. G. Bibicescu şi d-lul V. Ie-purescu, cu care face ore-carî personalităţi. Respingerea amendamentelor Senatului ar fi după părerea d-luî N. Dimancee, un act imprudenta şi vătămătoru pentru ţâră.
Cine ar vota contra aceste! legi, esclamă d. Dimanceâ terminând, probeză că este contra românismului.
D. P. Cemătescu combate amendamentele Senatului de ore ce ele nimicesc cu totul ideia fundamentală care forma basa legi! votată de Cameră.
D-sa conchide pentru respingerea modificărilor esenţiale.
D. ministru al domeniilor respinge im-putaţiunea ce i se face că n'a sprijinita în destul legea Camere! înaintea Senatului, ma! cu sămă că ea vine din partea unor deputaţi ca dd. Iepurescu şi Cernătescu car! au acusat merea guvernul cum că este în ideile Senatului. Dedată că nu putea face cestiune personală din primirea lege! votată de Cameră, cari atunci s’ar fi depărtat de la detoria d-sele. D-sea Ţice că Senatul ca şi Camera represintă ţâra: intrând apoi
în discuţiunea logiî, d. ministru Câmpi-neanu face o declaraţiune care atrage o întrerupere din partea d-luî G. Panu, întrerupere primită cu aplause de maî mulţi deputaţi.
D. Câmpineanu <Jise: In anul 1884 nu ma! trebuesc făcute legi pe clase.
D. G. Panu întrerupe: Atunci nu faceţi nici din legea electorală o lege pe
clasei
D. ministru conchide pentru primirea lege! amendată.
Se cere închiderea discuţiunel.
D. P. Grădişteanu o combate.
D. N. Dimancea o susţine.
Discuţia se închide.
Se pune la vot cu bile luarea în con-sideiaţie şi resultatul este cel următor: Votanţi 79 Bile albe pentru 59 Bile negre contra 18 Abţineri 2
Legea s’a luat der în consideraţie.
S’a încăput apoi discuţia pe articole.
Art. 4 s’a primit ast-fel cum a fostă modificat de Senat, în urma unu! lung discurs al d-luî Grădişteanu care l’a combătut şi în urma răspunsului d-luî ministru al domenielor.
Art 14 se primesce nemodificatu, în în urma declaraţiuneî d-luî ministru alu domeniilor că licitaţia publică de care se menţioneză în acest articol, va fi cu totul esclusă de la loturile mici.
Art. 19, 22, 23 şi 24 se primesc fără discuţie, ast-fel cum au fost amendate de Senat.
La art. 64, d. P. Grădiştcnu iă cuvîn-tul spre a’l combate pentru că elu pe-depsesce cu închisore şi amendă pe aceia cari ’ş! împrumută numele spre a cumpăra imobile rurale fără să aibă drept şi autorulu morală şi intelectual al delictului, care fiind strein nu păte cumpăra, nu se pedepsesce.
D. G. Cantili combate asemenea acest articolu şi rogă pe adunare ca să se menţină acest articol cum a fost votat de cameră.
D-sa propune ună amendamentu în a-cest sens.
D. ministru al domenielor rogă să se retragă acest amendament pentru ca legea să nu mai mărgă înapoi la rSenatu şi promite a veni cu o lege generală prin care să se înlăture temerile ce inspiră unora modificările Senatului introduse în acest articol.
Amendamentul este primit de 'majori tatea comitetului de delegaţi, rămânând în minoritate numai d. raportor T. Bol-dur Lăţescu.
Amendamentul d-lui Cantili se primesce şi de adunare, înlocuindu-se cuvântul străin cu ori-cine fără drept.
Articolul 74 modificată de Senat se primesce fără discuţie ca şi art. 2 al proiectului modificator.
Se pune apoi la vot legea în total şi resultatul scrutinului este cel următor : Votanţi. 50 Bile albe pentru, 53 Bile negre contra, 6 Abţinuţi, 2
Amendamentele Senatului s'aă primit dăr, afară de aceea introdusă în art. 64, care a fost primit ast-fel cum a fost votat de Cameră.
Şedinţa se ridică apoi la 5 şi un sfert.
Aceste scirl fiind publicate Sâmbătă sără le mal reproducem şi în ediţia da aţlî dimineţă,.
Londra. 29 Martie. — Sgomotul se acreditezi că generalul Gordon a fost făcut prisonier de insurgenţi.
Se 4>ce asemea că, spre a scăpa pe generalul Gordon, Eugiitera ar primi ocuparea Kharthuinulul de insurgenţi şi că ar face pe lângă acesta a deşerta Suakimul de trupele engleze.
Informaţi uni de Sâmbătă săra Senatul necomplectându-se n’a ţinut şedinţă a^i.
— o —
Joi sâră un număr însemnat de deputaţi Intre aceia cari susţinu sistemul cu unu sâa două eolegiuri, s’aă Întrunit la d. D. Giani şi aă luat hotărîrea a se constitui îu grup de resistenţă contra proiectului de lege electorală care prevede 3 eolegiuri, în caşul când ideile d-lor nu vor avea şansa de a reuşi.
Cetitorii nojti i cari doresc a avea gratis un Diar Popular precum şi unu ijiar de mode, ilustrtatu, eu note musicale, să biue-voiasc a trimite o carte poştală cu adresa d-lor cătra administraţia Nec, sariului, în BucurescI.
A se vedea pe pagina IV anunciulu Flori!-Flori !|FlorI!
www.dacoromanica.ro
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CAS)f DE SCHIMBU
TOM A ŢACIIJ
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe rina de 10 Martie 1884.
	Cump.	Vând
4% Rentă amortisubilă		| 96'/,	97
6 °/0 Renta româna perpetnă. . . .	94	947,
6°/o Obl. de stat . 			100	1007,
6“/o » Căile fer. rom. regale. . .	103	104
5 °/o > Municipale		837.	847,
10 > Casc! pensiuniloru 300 1. .	230	235
6 7» Scrisori funciare rurale . . .	92‘/»	93
7% » »...	103‘/a	104
5 */o » » Urbane . . .	89 */»	93
6°/o » » » . . .	991/,	100
7-7. » » » . . .	1037,	104
Impr. cn prime BucurescI 201. Buc.	33	34
Âcţ. Bânceî Naţionale a Rom. 500 1. ■	1420	1435
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. .	212	217
> » Rom. de construc. 500 1.	?82	288
» » de asig. Dacia-Rom. 800 1. .	375	381
» > » Naţională 2001. . .	260	265
DIVERSE		
Aur contra Argint. ......	2 95	3 15
> » Bilete de Bancă. . . .	2 95	3 15
Florin ffal. Austr	,	2 08’/.	2 10
Mărel Germane		1 23	1 25
Bancnote francase ....	997,	1007,
D. Maralambie-Costescu
Antreprenor de Fompe funebre.
Cu ocasiunea rectifieărel Dâinboviţeî, s’a mutat pe strada Carol I Nr. 48. Facem cunoscut acâsta spre cunoseinţâ generală, cumunicând că a înbunătăţit într’un mod simţitor serviciul pompolor funebre şi corone din streinătate. Asortat cu Care si decoruri cu totul din noii.
T) *î*r r'biTÎ n + 9asele ^1U stiada
me'y	Semi-lunel No. 5,
ce se compune din 4 camere, sus dou2 şi jos bucătărie, odae de servitorii, pimniţă unde pote Încăpea 10 buţil. Doritorii se potfi a-dresa la propietar Calea Victoriei No. 174, vis-a-vi de ministerul de resbel.
Ho închiriat De !a stîntu Gheorghe L/u IflLIIIIIdl viitor marele Hotel Patria 1n BucurescI, întreg etagiul de sus Împreună cu mobilierul osebit se vinde şi un omnibus cu trei cal şi cu tote necesarele Iul Doritorii se vor adresa la antreprenorul Q hotelului.	Th. Bădulescu.
5-2-2.
De
fi IO înoh 1 -Pi o4-doufiapartamente JJ’O llllsilJLL Ici l ,)e str. Primăve-
rel No. 30. Unul jos la stradă compus din şase camere, bucătărie şi magasine sub sol. Iâră cel-l’alt In fundul curţii compusa din trei camere, bucătărie şi pimniţă.
A se adresa la Divisiunea technică a Căilor ferate instalată în apartamentul din faţă.
PjS3	Parfumerie si. Sapunerie	—		r ■< OO
"CD	Calea, Victoriei, vis-a-vis de Palatul Regal.	cET
	MARE ASORTIMENT	
v		de Parfumerie si de Objeete de Toaleta	co
i/orr7orn sPre tăere prin licitaţie VdllZ.d v/ voluntară pădurea după
moşia Drăgăneşti din districtu Oltu plasa Serbăneştl, propietatea casei răpos Petra-che Manolescu în întindere de 643 pogdne, din care 252 pogone stejar de construcţiunl, 272 pogone zăvoae grose şi subţiri şi 119 pogone pădure amestecată de 20 ani netăiată.—Doritorii se pot adresa pentru inlor-maţiunl în tote ijilele atât la propietarl în DrăgăneştI, cum şi în BucurescI la D. V. A. Zotescu strada Scaunele Nr. 67 unde se va ţine licitaţia In filele de 25 şi 29 Martie curent.	4 — 2—2.
Tip vrpnrlp-pft 0 rerehe case UU V t/IJ	U nelocuite, com-
pnse din 2 odăi de stăpân, una de servitori, bucătărie, pivniţă, etc; fără nici o împrejurare, în stare bună, mare parte cu materialul nofi şi cu loc de a se mal adăoga încăperi. Ele sunt în BucurescI, colorea de verde, str. Virgiliu N. 11; posiţia frumdsă, aer curat, apă bună.
CĂILE FERATE ROMANE PUBLICAŢI UNE
Direcţiunea generală a Căilor ferate Române aduce la cuuoscinţa persoueloră care ar dori să concureze la furniturile curente de materiale ce Economatul cumpără In fiecare septâmâna pentru trebuinţele diferitelor servicii, că pot lua cuuoscinţă de listele acestui material în biuroul şefului Ma-gasiel centrale unde vor remâuea depuse în fîe-care septămână ca începere de luni 11 ore diminăţă până Marţi 4 ore sâra.
Ofertele se vor depune la secretariatul fi Direcţiune! generale secţia P, pâwă Marţi 6 ore s6ra în plicuri închise pe care va sta scris: Ofertă pentru furnituri cortnte. Ofertele voz fi însoţite de mostre săd se va menţiona ca furnitura se va face în total conformă cu mostrile văzute Ia magasie.
Resultatul se va comunică ofertanţilor?! de serviciul economatulul, joul dupfi amiaijl.
Direcţiunea generală.
BucurescI, 27 Martie, 1884.
HANDAGI'IJ ELKCTIMHMEI
Invcntîunc brevetată pentru 15 anni a doctorilor Mărie fraţi, medici inventori,. rue de UArbre-Sec, 46,	_______F
pentru vinţjtîcayea radicală a Hcrnielor (vatamaturelor). Pena aci, bandagiele n’au fost decât neşce simple apparate pentru h conţine licrniclc ; Doctori Marir au resolvat problemul de a conţine şi de a vindeca, cu mijlocul bandagiului Eiectro-Medicul, care contracta nervi, fortifică fără sguduire neci durere şi assigură vindecarea radicală in scurt ternp.
Simplu 30 fr. — Dublu 50 fr. — însoţit de instrucţiune.
Tl/O "v/iv» 70 T>0 Un ra^ 1n ^Cănie L'O V lllocti C/ lucrat elegant. Doritorii se vor adresa str. S-ţii Apostoli No. 30.
5-2—1.
ASThMUU'CATARRHUL t
Vindecat!
prin ŢIGARETELE ESP1C. 2 fr. cutia.
ÎSSIUNiXc, TUSA, EROCNA, NEVRALGIA.
O PRESS! UN IX
PÂRIB: Vindere» m gr#» :	XS S» R» JC • ' . ruo Salut-Lnlare,
A exige, adiata oemnAturd pe fie care eigaretă.
Deporta In Bucureaci ; Droguoria J. OvoAsa. — In Ja$i . Farmacia Fraţii Konya.
Atelier mecanic
59, Str. Isvorul. P. KEÎLHAUER Str. Isvorul, 59.
Pompe de tote sistemele. Pompe nuoî detransvasat vinurile. FontiliiT d’appliqpe şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot felul. Tuburi de fier, tuciu şi plumbu de tote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Taluri speciale pentru latrine si scurgeri ci accesoriile
Sghiaburî de trotuar şi Lighianurl de coborîre inodor, etc.
MARE DEPOSIT DE FONTĂ ( M JENTATĂ
V ase, Socluri, avusurl, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
Furnituri şi Instalaţiuni complete de băi
si CONDUCTE DE APA
In acest atelier, se grăsesce şi Scule pentru zidari şi pietrari
FABRICA
de
Vin de Şampanie
MULLER & C-ie Brăila
Acestâ fabrică oferă şampanie română sub nume de
CBEBlî DE ODOBESGI
în lăţjl de 6 şi 12 sticle, şi în orî-ce cuantităţl, cu 3, 3-1 şi 4 1. sticla cu ramburs s6il comptant, franco gara sâfi portul Brăila, inclusiv u ambalagifi.
Qualităţî superiăre
m SE RECOMANDĂ ă!
LOTTERIA
Autorisatâ de înaltul GuvernQ
pentru reconstruirea
Bisericei lin orasinl Braila
cn tatronagiu
S-ţii Apost. PETRU şi PA VEL
050 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
Costul Mleiolai tsfe nai 1 lei
Biletele se pot cumpfra de la comitetul lotterieî (str. Bisericei) precum şi de la personele care aQ bine- voit să se însărcineze cu desfacerea lor.
«smJ TIPOGRAFIA MODERN/, ____________
- J	Tl! T* iTtl /Av Ţr ţi 1? TI? T fîf. L
vi-4, asti-tt.iji Aeiidu/iiiol, Xi-4
Stabilimentul tipogr. efectniiă Imprimate peutin autorităţi, U-vriige scolastice şi sciinţilice, ijisre qnotiiiime şi hebdomadare in tăte limbel* modera — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de visită şi decese, afişe şi bilete de teatru, precum ji orî-ce alte lucrări atingătoare de acăsti artă, iu diferite mărimi ji colori, etc.
CTT3
«
O-D
ÎS
evrs
O
E-i
Asemenea se ineârcinf.să ji ci{ ltroijnre do cărţi, Cartonate ji ele-irnnt poleite. Registre de compta-biliLite de diferite mărim! 51 cna-lităp, Obiecte de inginerie, birouri şi cancelarii. Di ferite cartonage, etc. Drposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pnee, armatei, pen tru .moşii, păduri, mori. etc etc

Pentru mul multă îiilesniro
autorităţile administrative şi comunale pot face cererile pen- I tru materialul necesar prin scrisori franext* inainttnd eostul
Be Închiriat k
puse dm patru odăi, bucătărie, odae de slugi, pivniţă, magazie de zidu, puţ; curtea pavată şi grădină cu diferiţi pomi altoiţi, lângă tipografia mitropoliei, strada Principatele-Unite, No. 38
"p.A	seu de închiriat casele
ĂJV V XiiuOgL u mele din Giurgiu str. Câmăraşu, în apropiere de aleiu. Doritorii se pot adresa sdă la sub-semnatul, proprietara .or, în Capitală str. Teilor No. 35, şeii în Giurgiti la d. I6n Dimitrescu, preşedintele Comitetului Permanent. C. Palama.
Anunciu pelitru onor. public şi Lumea elegantă
O
Sub-semnatul, luând însărcinarea Administrărel acestei cafenelî, are onorea d’a anuucia numer6sel s&e clientele şi onor. public că va face tote sacrificiile pentru a mulţâmi pe visitatorî. ConsumaţiunI escelente şi serviciă prompt, .două biliarde cu accesoriile lor nuoî. Bere prospătă de Viena, sosind în fie-care ^i-	ROTH
In toate serile SERATA MUSICALA	Aatreprenorul Cafenelelor ‘Regala si Academiei
Ha aro-nflflT'P 0 P°^iune de zl°'
w wiĂUâol w şie din comuna moţeşti, jndeţul şi plasa Teleorman, în întindere de 400 pog6ne. Doritorii se vor pre-senta la administraţia acestui Ziar-
w .. cu două caturi din stradal v M ni63/ RabovelcuNr. 14, fiecare cat compus din 9 camere, având intrare deosebită, curte întinsă, dependinţe grajdiă şi şopron este de dat cu chirie de la Sf. George viitor. Doritorii să se adreseze la propietarul lor care locuesoe în strada Scaunelor Nr. 3
r
Preciuriivî cel© mat moderate
1
m
OJD
r=i
OD
CLZ3
ta
C_3
<=5
co
HOTEL
BULGARIA
Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totulă din noii. Asemenea posedă şi unii mare Restaurant cu totft felulu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajditt pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu PreciurI forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorî să fie pe deplin mulţămiţl, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine. ___________
td
—a
bo
rxa
fcxzJ
5=1

Proprietar, SlJr’OITJ T-A.IVIU.
BRtiDER KEPICH
Cel mai renumit
DEPOSITU DE M A SINE DE CUSUTU de tote sistemele! «-.«fes®,.. de tote sistemele
MlRecomaMam!!!
Cele mai Perfecţionate
MAŞINI
de cusut î) îcu 15 aparate
f6rte înlesnit6re PRECIURILE
foarte inierato
‘Depenâtor automaţi s.
Aruncător do snveică.
Suveica fără trecere a aţei prin găurele.
Aşezarea acelor fără vre-o măsură.
Mesurâtor m»tr;c şi alte construcţiunl nuoî forte sim-
ple şi practice _____
PREOITJRF.E
foarte iDoflerafe
Plata se face in rate septemânale seu lunare
Garanţie pe & ani. — Inveţâtura gratis.
J	BucurescI, strada Şelari. Hote) Victoria; Galaţi,
UfilJuSlTiclc " strada Domneseă, lângă HotelMetropol; Craiova,
.	. 8tr'ada Lipscani; Brăila, strada Mare.	\
Flori! Flori! Florii
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se se p6te avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de florî porte variate, de cel mal mare efect,
}de o creştere uşoră, şi de o sigură înflorire, atât pentuu ghiveciu cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde în BucurescI la farmacia I A, Ciura strada Lipscani , la d. Marin [onescu, coafer, strada Academiei sub I(Hotelul Union.
I Cererile din provincie se fac la Ad-j | ministraţiunea Ziarului Necesarul strada iBrezoianu No. 32. BucurescI.	I
rojia Aşezămintelor Brancovenesci
Se face cunoscut că la 11 ale lunel Mal anul corent şi Z'iele următore de lucru, se va ţine licitaţ ".ne publică în cancelaria acestor aşeZăminte din calea Rahovel No. 3, la orele 12 meridiane, pentru darea In tăere spre defrişare a părţilor de crânguri şi păduri isolate, mal jos noţate, după prot prietăţile Spitalului Brâncovenesc şi Bisericei Domniţa Bâlaşa:
1.	Pădurea de pe moşia NecseştI din districtul Teleorman.
2.	Pădurea de pe moşia Cula-Ciumernicu din districtul Ilfov, în apropiere de BucurescI.
3.	Braniştea din vale de pe lunca Mâ-tăsarulul, isolată de pădurea cea mare care este parchetată, din districtul Dâmboviţa.
4.	Pădurea numită Braniştea de pe moşia StocneştI din districtul RomauaţI.
5.	Opttt pâlcuri mici de pădure şi crânguri, separate prin liveZî şi arături, de pe moşia Gâogeova-ComoştenI din judeţul DoljO, care părţi sunt osebite de pădurea cea mare parchetată.
Doritorii de a lua aceste pâlcuri de păduri în tăere pot vedea la Zisa cancelarie, în tote zilele de lucru, de la orele 10 ante meridiane până la ora 1 post meridiane, planurile parţiale de câtăţimea pogonelor ce conţine fie-care pâle şi condiţiunele dupe care urmăză a se da în tăere şi care se află depuse şi la acele primării ale proprietăţilor respective.
CD
C6
;o
Ql_
___Agenţie de Anunciiirl în România
RECLAME 8 HiSESTDDI, C0M1SS0N SI lECâSSÂRI
BIUROU.-Strada Clemenţei No. 1.-BUCURESCI. Aceasta Agenţie primesce orî-ce anunciurl pentru fiarele din Capitală, din districte şi din streinătate. Prin Invoielele ce le are cu mai toate Ziarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura persoanelor doritoare de a face anunciurl, un rabat însemnat.
Directori : 0. îi BRAILOIU & TH. I. PAPPAZOaLU.
______________— —    ----------J---—-— -------—,------
N It Ănunciarile pentru jiarul Telegraful se primeve şi la acdstil Aganţip
"T3
Ol
cr
o
CD
£3
Ce închiriat
Hotelul Avram mobilat din strada Bi[ besca Vodă Nr. 8 do la 23 Aprilie anu-curent. Doritorii se vor adresa la d. State I. Stancovicl, strada Colţel Nr. 14 pentru nformaţiunl mal detailate.	2-2-1.
Tio Vân 73 rp Un locfl mic anu!il
■VU V wĂlAitwi. w mare, în cea mal fru-mosă posiţiune a oraşului, aprope de grădina Episcopiei cu preţulă moderat. Desluşire la nagazioulu de marchitănie al d-lul Aposto-leanu (fost Grigoratu) Calea Victorie! Nr.51, vis-a-vis de grădina Episcopiei.
Maşina de Secerat simpla (Miiston).
Ac6stă maşină a câştigat premiul I-iă asupra tutulorfi celor-l’aite presentate la conenrsal de agricultură (BucurescI 1880).
Moara cu postament
de Umn şi de tuciu, simpla, dnblă şi triplă.
Locomobilo do 8,10,12 cal.	Maşine de treorat Batoze da porumb
din fabricele englese "W1® FOSTER & CIE TOnciT
Mori simple şi duble
Articole de mora, sita de matase elveţiană, Batose de mâna, vânturatori, ______Pluguri, Trioi î, N aşine de curăţit etc., etc.
Predările sunt foarte NI o d e r a t e
M. LEYENDECKER, agent şi representant.
( jţ 1*	Str * iserica Mă^ureanu, No 5. BucurescI
Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro
MElM'l Hi ii MARTIE 18S4 IN EUCURESCI SI DTSTH1		CTE 10 BANI NUMERUL ANUL XV No. 3552.	
ABBNA31KNTE AboiuuîHui^ fur. la 1 si ir>^a'^Îe-c^rel luni ^ ^ ^ ^ ^ ^		^ A _ ANUNCIUBI ŞI BFCLAME Wwf f*|r ANUNCIURI, pe pag. IV lima'26 b. 1 ||f RECLAME, pe pag. III 1 leu; do jj^ ^ pag. II 2 lei; pe pag. I o bîl. flF Austria. Hassenkîewer, et Oomp. Ungaria. I). Moritz Wiest, in Buda. Pest. Servitenplats.	
Rodacţiunea Str. Academiei No. 15 bis.	Director politic, 1. C. FUNDESCU		Administraţia Str. Academiei No. 24:.
			
SCIRI TELEGRAFICE
(DupS fiarele străine)
Belgrad, 30 Martie. — S’aă făcut mai multe aresturi diu causa respâudirii de pu-blicaţiuni aţâţătore apărute în Bulgaria. Un student care colporta asemeni publicaţiuni a fost prins la vama din Belgrad. S’a început o anchetă în privinţa sorginte! pu-blicaţiunilor.
Berlin, 3o Martie. — Din regiunile oficiale se desmint sgomotele că Bismarck are de gând să renunţe la preşedinţa cabinetului prusian, păstrând numai cancelariatul şi direcţiunea ministerului de esterne alu imperiului. In cercurile parlamentare se consideră aceste sgomote ca ultimul fi re-sunet al crisei privităre la politica biseri-câscâ. Ministrul Puttkamer ar fi fost pentru revisuirea legilor din Maiu, pe când d. Gossler, minstrul de culte, şi d. de Bismarck se declaraseră pentru asceptare, o-prind proiectul deja prelucrat. Se observă forte mult, că de cât-va timp Puttkammer a avut dese audienţe la împărat.
Berlin, 30 Martie. — Crisa Bismarck continuă. — ţiarul Germania, care până acum era pentru prelungirea legii contra socialiştilor, se declară acum, într’un articol de fond, contra prelungirii.
Se afirmă, din sorginte sicură, că Sacso-nia a propus în consiliul federal o schimbare de idei asupra punctului din programa partidei independinte, dupe care se cere crearea unui minister imperial responsabil.
Paris, 30 Martie.-ţ)iarul Patrie anunţă că poliţia a confiscat piese de aramă cu e-figia comitelui de Paris în uniformă de general şi purtând iuscripţiunea: Ludovic Fi-lip II.
Borna, 30 Martie. —respinge insinuările că programa guvernului s’ar fi schimbat. Crisa ministerială n’a suferit nici o schimbare; alcătuirea noului cabinet în-timpinâ greutăţi seriose. Generalul Bertole Briole cere ca efectivul armatei pe timp de pace s6 fie sporit şisS se înfiinţeze numai de cât cele două corpuri de armată votate deja în Cameră. Drepta refusă să susţină un cabinet în care nu va lua parte. Propaganda a respins propunerea d’a Începe negociări cu guvernul italian.
London, 30 Martie. —Corespondentul din Paris al lui Times telegrafiază că Papa ar fi trimis împăratului Franz Iosef o scrisore autografă în care ’i spune căuşele cari ar putea, mai curând său mai târziu, sfi-1 si-lescă a părăsi Roma. Papa scrie că are seiinţâ de urmările seriose ce va avea acest act pentru cresci.iătate, totuşi va fi nevoit să-l săvârşescă.
Cristiani», 30 Martie. — Tribunalul regal a condamnat pe consiliarul de stat Io-hansen la amendă de 8000 corone şi la 200 corone cheltuieli de judecată.
Petersbnrg, 30 Marte. — Scirea că principele Lobanff va fi numit ambasador la London, şi că pentru acăstă causă se află acum în capitala rusă, e lipsită de ori-ce teme. Principele Lobanoff se va întoree în curând la postul şefi din Vilna. Pentru London se vorbesee de d. de Staal, actual ambasador în Stattgart.
Berlin, 30 Marte. — Deputatul Antoine din Metz, care a fost acusat de înaltă trădare, a sosit la Berlin.-Ei are de gând să interpeleze în Reichstag în privinţa modului cum a fost tratat ş’a publicării corespondenţei sele privită de către Norddeutsche Allgemeine Zeitung.
Filipopole, 30 Marte. — Aleco-Paşa se pregătesce pentru o călătorie la Constanti-nopole. Termenul puterilor sele ca guvernator al Rumeliei orientale fiiDd apropiat, Porta şi cele-l-Mte puteri semnătore ale tEatatuhh din Berlin vor avea să se ocupe în curând cu numirea guvernatorului general
ai provinciei. Tote puterile sunt pe deplin mulţumite de atitudinea demnă şi corectă a principelui Yogoride în tot timpul de cinci ani cât a funcţionat. Poporaţiunea, atât mohamedană' cât şi bulgară, e asemene mulţumită.
A se vedea Ultime ScirI pe pag. III.
BBCDRESCI, MARTI 21 MARTIE
Urmăm cu aiialisa manifestului li-beralilor-conservatori.
„Vom apăra cu energiă libertatea presei, în tbtă întregimea ei, în contra uneltirii facţiunii de la putere şi nu vom îngădui, sub nici un pretext, vre-o măsură preventivă pentru delictele de cuvânt, de condeiti, nici vom primi ca ele să fie vre-o dâtă sustrase de la jurisdicţiunea juriului. “
Decă ne gândim că în josul acestor linii stă scris numele d-lui Las-car Catargi, vom sci să dăm adevărata valbre acestei cavaleresci promisiuni. In adevăr, în timpul reacţionarismului din nainte de 1866, nu esista la noi libertate de cuvânt, de condeiti. După răsturnarea regimului statutului, luptă mare fu între liberali şi conservatori pentru fiinţa presei. In constituantă, cedând Senatul, liberalii isbutirâ să câştige de la conservatori libertatea graiului, a presei, a întrunirilor. Der disposi-ţiunile Constituţiunii rămaseră literă nnjrtâ cât timp conservatorii conduseră ţăra. Toţi îşi amintesc încă persecutarea fiarelor sub regimul Catargi. Sub acusârile cele mai fantastice , redactorii erafi deţinuţi m prevenţiune luni întregi şi fiarele condamnate la amende însemnate ; lovind în factultatea intelectuală şi materială a presei, guvernul d’atunci tindea s’o reducă într’un instrument servil săU să-î astupe gura. Ce valăre mai pot dâr avea astă-dl făgâduelile d-lui Lascar Catargi ?
„Nesocotirea principielorfi economice de stat şi jocul ce s’a făcut cu creditul nostru public, — ţlice manifestul,—ne impune dătoria d’a studia, cu tătă luarea aminte, starea năstră economică şi financiară, pentru a putea să ne ferim, la timp, de catastrofă.4'
Nu vorbim de cât cu fosta partidă conservatăre, care singură are un trecut şi care predomină în fu-siune. Trecem der peste principiele economice ale proprietarului de la Tunari şi semenilor săi.
Principiele economice de stat aii fost nesocotite! O asemenea afirmare, în facia naţiunii şi a Europei, trebue să se base<je pe fapte neîn-doiăse din mecanismul economic alfi ţării. S’analisăm dăr situaţiunea. La 1876 impositele ereb urcate la un grad aşa de mare, în cât rămăşiţi de miliăne s’acumulaseră fără speranţă de plată. Absoluta necapaci-tate financiară a conservatorilor ducea ţăra din deficit în deficit; creditul statului scăzuse într’atât că nu s’e mai găseti bani pentru împrumuturile publice de cât cu 14 şi 18 la sută. Atunci, ca şi acum, basa viă-ţei năstre economice era agricultura, şi conservatorii nu pot <jice că au făcut cel mai mic lucru pentru propăşirea ei.
In lipsa instituţiunilor de credit, toţi proprietarii, mari şi mici, eraQ consumaţi de usură. Chstiunea instrucţiunii agricole, de atâta insem-nătate pentru ţăra năstră, plutea în domeniul visurilor nebune. Cestiunea împroprietărireî ţăranilor, rămaşi fără pământ la 1864, ş’,a tinerei -genera-ţiuni, era nedeslegMâ. Ueî Sfăî wstfjf
din foştii ciăcaţi, perduseră prin fraudă pământurile date lor la 1864. In sfârşit, o mulţime de cestiunî secundare, indispensabile agriculturei, precum căile de comunicare, portu rile, etc., zăceaţi în cea mai deplină părăsire.
Ni se pare că, în facia unei asemene stări de lucruri, nu se păte susţine • că principiile, legile organice ale vieţel năstre economice, ati fost respectate de cel-ce concentraseră până la 1876 puterea în mâna lor; mal mult chiar, .se păte afirma c’a-ceste principii şi legi nici nu le eraţi cunoscute.
Nu mai e nevoie să revenim asupra activităţii partidei liberale pe terenul economiei naţionale.
Manifestul urmăză:
„Sarcinele fiscale ah ajuhs o povară nimicităre pentru tăte isvărele de producere ale ţării, şi trebue să ne grăbim a ne opune cu hotărîre risipei banilor publici şi a introduce economii seriăse şi chibsuite în fi-nance, pentru a mărgini împrumuturile şi creările de noul dări.44
Ne propusesem să analisăm în mod serios primul act al oposiţiunii contopite, trebue să recunăscem insă că ne e peste putinţă. Intru cât manifestul uită istoria năstră contimporană până la 1876, ne-am crezut datori să restabilim faptele; manifestul falsifică însă faptele de ieri, de a<Jî chiar. Esplicarea acestei atitudini nu se păte găsi de cât in deprinderea d’a sfida opiniunea publică, deprindere de care conservatorii au dat tot-d’a-una dovedi; istoria regimului trecut e faciă, şi <ji cu <ji susţine a-fîrmarea năstră. Cel-alt grup, since-rii-liberali, asemenea s’a deprins să desconsidere faptele, falsificându-le după plac; amândouă grupurile la un loc nu puteh să’şi perdă caracterul; din contra, acesta pare a se fi întărit. In adevăr, toţi sciţi că partida şi guvernu liberal au scoborît impositul personal de la 18 la 12 şi 6 lei, şi putem spera că acest imposit va fi şters cu desăvârşire pentru a face loc unuia aşezat pe base mai echitabile. Rămăşiţele cari Îngreuiaţi şi pe stat şi pe contribuabili, au fost sterse. Chiar cu oca-siunea desbaterilor din urmă asupra budgetului, s’a manifestat trebuinţa d’a se impune şi averea mobiliară, ş’un proect s’a propus în acăstă privinţă. Impositele indirecte, prin natura lor au dat venituri din ce In ce mai mari. Acesta denotă că vieţa năstră economică se activăză, şi nimeni nu păte să acuze pe guvern pentru acesta. Din contra, în ceea-ce privesee monopolul tutunurilor şi licenţa, pe lângă consideraţiuni de e-conomie politică, mai e şi aceea că ele au fost introduse de conservatori şi guvernul liberal nu putea, să le desâinţeze fără a sdruncina echilibrul bugetar.
Intr’un cuvânt, partida liberală nu
a sporit impositele, ci le^a scăzut pe cât T-a fost prin putinţă. Cum rămâne der cu insinuările manifestului ?■
Manifestanţii <Jicu că trebue să se grabăscă a mărgini împrumuturile. Să ne înţelegem. Pe timpul regimului trecut, împrumuturile sefă-cău numai şi numai pentru acoperirea cheltuelilor ordinare ale statului şi pentrn acoperirea deficitelor. Cu acăstă sistemă statul ajunsese la faliment.
Astăzi, nu se facti împrumuturi de cât pentru trebuinţî estraor dinar e\ construire de căi ferate şi alte drumuri, zidirea localurilor publice, construirea chinurilor, îmhunătăţirea por ■
bunuri ficse echivalente care dafi statului şi ţăreî venituri importante. Apoi, când se face un împrumut se desemnăză şi sorgintea din care se acoperă.
Comparând ambele sisteme, con-clusiunea e zdrobităre pentru conservatori; nu vorbim de foştii sin-ceri-liberalî, căci aceştia n’ati făcuţii încă nimic în ţăra năstră.
Aşa dâr, a pune capăt împrumuturilor astă-dî, va să <Jică a încătuşa mersul economic al ţăreî; acesta e scopul liberalilor-conservatorî ? Şi ei nu pot scăpa d’acâstă presupunere de câtii căŞend în altă alternativă, tot aşa da grea pentru dânşii: sfidarea, batjocorirea opiniunei publice. Alegă singuri.
Vom urma mâine.
—	------- «a —i ♦»-------------
Starea în care se află Francia a devenită din ce în’ ce mai problematică pentru regimul republican, fiarele tote, de ori-ce nuanţă, sunt agitate denunţând opiniunei publice personalităţile e-minente din partidul Burbonilor chemate a ocupa locurile cele mai înalte. Din tăte astea lucrul cel mai straniii constă în faptul, că denunţările vin chiar din partea organelor ca BepuUique frangaise şi Voltaire. In acest timpu de fierbere, când nenorocita ţeră să desbate într’o crisâ, care pe fie-care di face sutimi de victime şi ori-ce oraş industrial, Camerile legiuitore ale ţăreî, ce altă dătă era în fruntea statelor europene, strălucesc prin absenţa unor capacităţi ore-care, unor omeni politici, ţiarul cel mai moderată din presa francesă, care să consideră a fi dirigeat de d. Freycinet, Le Ttmps, analisând starea intelectuală şi mai mult morală a Franciei conchide în a pune o întrebare nedelicată : „fi-va ore adevărat că tiers etăt ’şî-a finit traiul, epuisândă forţele sâle şi aşceptând ca în vinele sele să curgă un sânge nou, plin de sănătate şi de viăţă.“
Miseria apoi, resultatul direct a,l crisei industriale, ridică din ce în ce valurile poporului de jos, ier Francia neavănd supapa, cu care în secolul actual ’şi ga-rantăză Germania şi Englitera propriu (|isă—- emigraţiunăa, se află supusă unei furtuni, oare se numesce revoluţiunea. Grî-ce revoluţi une, fiind făcută nu de revoluţionari ci de poporul propriu (|is ’şi are sorgintea în starea economică a momentului, care oprind evoluţiunea a se face, revarsă valorile celor fără pâine pe baricade. Analisând cu seriositaţe şi fără pasiune actuala stare de lucruri în Fran-cia este mai mult de cât evident c’acolo se pregătesce de către tote straturile sociale un noii cataclism social, care costă mult frumosei ţări latine.
—	Fiind c’am amintit, vorbindu de Francia, despre Emigraţiune, să trecem spre aceste două ţări, cari nutrescu în special acest aprope încă nou eveniment social. In Englitera să numără a<|i câte 5,48h omeni pe un chilometru pătrată, iâr în Germania 4,026 pe un chilometru pătrat. Comparând aceste cifre cu cele ce ne dă statistica ţărilor latina vedem că pe cănd in Belgia un chilometru pătrat se află pentru 9,346, Holanda are 6,131 pentru un ch. păt., Italia 4,916, Francia 3,816, cu tote astea emigraţiu-nea din ţările latine e multă mai slabă de cât ceea ce se face din ţările germane săă anglo-sacsone.
Acest fapt, demonstrat cu totă claritatea de la ună timp încoce, a permisă unora să conchidă, cum că causa este e-sistenţa proprietăţeî rurale mici, care e-sistă pe o scară întinsă în Francia, unde declară naivii optimişti că clasele de jos sunt cu desăvârşire satisfăcute cu cele dobândite prin ajutorul revoluţiuneî celei mari. Vom remarca aci pe scurt acestor
cia, apoi nu tocmai ea este causa aceleiaşi slăbiciuni pentru Spania şi Italia, unde din contra proprietatea mare predomină asupra celei mici.
Emigraţiunea şi colonisarea, aceste două fevenimente ale vieţeî sociale din din secolul actual, ne demonstră într’un mod temeinic un lucru învederat; adică că sunt popore şi chiar rase cari cu mare înlesnire îşi schimbă ţăra şi din contra sunt altele cari cu greu cuteză a se depărta din ţâra strămoşilor. Poporele latine în prima linie simt o repulsiune pentru emigrare, pe când rasa germană cu mare înlesnire emigrează şi să acli-matiseză în patria adoptivă.
După statistica ■Colonial Land and E-migration Commission şi apoi după Ba-ports of Emigration pentru anul 1882 vedemă că din Englitera aă emigrată de la 1815 şi pănă la 1872 aprope 13,786.677 omeni
In Germania au emigrat de la 1855 şi până la 1872 peste 3.160,310 inşi, ier de la 1872 pănă la 1875 emigraţiunea a scăzut. Acesta negreşit mulţumită desastrosului resbel cu Francia, ier după acesta cifrele pe care vedem înscrise pentru anul 1876—77 etc. ne demonstră că urcarea urmâ^â a se mări iarăşi precum se mărea de la 1855.
INFORMAŢIUNI
D. I. C. Brătianu, prim ministru, a fost invitat de către M. S Regele pentru a<|I la <|ece ore la palat.
Sâmbătă va avea loc o serată de familie la d. Stolojan. Sunt invitaţi mai mulţi domni şi domne din înalta societate bucuresciană.
—	o—
Săptămâna acesta va apare un <par umoristic Cocoşul, bogat ilustrat, cu culori. ‘
—o —
Ieri d. general A. Angelescu, comandantul corpului al 3-lea, a inspectat regimentul 32 de dorobanţi din Brăila, al cărui comandant este d. colonelă I. Co-trutz.
—	o—
Din Bârlad se comunică farului Galaţii, că acum trei <|ile, un elev din clasa IV liceală s’a sinucis cu un revolver, fiind răă tratat de un profesor.
-o—
A<|î s’a început alegerea unui senator
la col. I de Ilfov.
—o—
Ni să scrie din Chişinăă că filele acestea în oraşul Bălţi s’a arestat un anume Ledohowsky, care a înecat pe fidanţata sa, d-ra Scaikowsky, asigurând viaţa copilei la societatea de asigurare din Odesa. Ancheta a descoperit până acum, că a-cest teribil june a conceput planul infernal de a face acelaşi lucru cu mai multe alte copile. Criminalul aparţine unei respectabile familii polone.
—	o —
Corespondentul nostru din Sofia ne scrie a $£ despre audienţa ce a avut d. P. Cara-veloff cu A. Sea principele.
Alteţa Sea a convorbit cu fostul prim-ministru cestionându-1 despre Rumeîia Orientală. D. Caraveloff a blamat conduita d-lui Bortwig, şeful miliţiei rumeliote, şi a vorbit apoi despre instrucţiunea rumeliotă care este superioră celei bulgare,
—	o—
Societatea industriaşilor din Baca în şedinţa sea de la 10 Martie, care a avut loc la Odesa, a luat hotărîrea de a întrebuinţa cele 7,000,000 ruble economisate pentru a acapara pieţile Asiei mici şi Bulgariei. Naftul şi petroliul, descoperite în valea Bacului sunt atât de imense în ce privesee cantitatea că întrega Rusie este garantată pentru un secol cel puţin de a fi bine aprovisionată de acest luminat.
feiMMri m*r M teârisferţaă aâeeă us
WWW,
m - i
ca.ro
observator superficiali, că decă chiar a-eesta eă&e fhuaa sMMdunej Jxeafcru
-o—
La 2.6 ak euvenâel se va- fine licitaţie
2
TELEGRAPHUL

publică, la ministerul instrucţiune! publice, pentru dărlmarea localului din strada .St Apostoli unde se află actualmente liceul Matheiă Basarab, spre a se putea Începe noua clădire.
Dărlmarea acestui imobil va începe imediat la 1 Aprilie şi mult până la Anele a-celei luni va A complet terminată.
— o—
Suntem rugaţi de comitetul lyceulul Sf. Gheorghe a aduce la cunoscinţa publicului viile sele mulţumiri generosului anonim care a bine voit a sporflfondul acestei ins-tituţiunl cu suma de 5000 lei ce i s’aQ transmis prin domnul St. Ioannide. Fapta purtând la ea Însăşi mobilul acestei nobile acţiuni, comitetul exprima gratitudinea sea generosului anonim, care nu voieşce ca stânga sfi ştie binele ce-1 face dreapta.
SCRISORI DIN BULGARIA
(Corespondenţa pârtie, a Telegrafului!)
din aceşti recţionarl, date pe faciă de de instrucţie clasa I, şi în urma circu către procesele făcute în Rusia demon- lărilor date, cel-l-alt individ fugit, anume stră în destul moralitatea âmeniloră ce Ion Nutzu s'a prins In comuna Adu aparţin acestei partide.	naţii de Geormane, de către notarul S.
Aşa Aind, este bine ca poporul bulgar Dumitrescu, pe când acesta se afla as-să bage bine de sâmă şi să scie cum că euns în casa lui Tudorache Raicu. partidul care redactâ/ă organul Otecetvo „Când notarul a intrat în bordeiă spre se află compus din aceiaşi ciorbagil cari a'l ridica, a fost ameninţat cu revolve editaseră acelaşi organ altă dătă la Bu- rul şi cu un cuţit. Graţie numnl cura-curescl.	giulul acestui notar, tâlharul Ion Nutzu
Ura reacţionarilor în contra lui Dră- a fost prins şi înaintat parchetului." gan Zancoff, Sloveicoff, Petru Caraveloif
cresce mereu, iâr amorulă lor platonici MINIŞTRII CEÎ MARI
o
Reacţionarii ji liberalii, reloff.
Sofia 11 Martie 1884.
- Conversaţia mea cu Cara-
0 luptă febrilă s’a iscat iarăşi între partidul liberal şi conservatori. In capitala frumosei Românii să află încă şi a-cum o mulţime de persâne, notabili, cari fiind de origină bulgară, lucrez aci în ţără prin adepţii lor NacevicI, Grecoff, car# e certat cu justiţia din Brăila, Stoi-loff, Adjenow etc. Acâstă mână de 6-menl, care în viaţa lor întrâga nu facă şi nu vor face de cât afaceri de bani, de interes propriu, de când Bulgaria a devenit o ţâră liberă, urăsc acâstă ţâră numai şi numai pentru că n’aă voit nici o dată s’o vaijă fericită şi liberă, ci din contra voiaă ca patria lor liberându-se de sub jugul otoman sâ devie prada lor proprie.
Până ai|I însă grosulă partidei, care trăia extra muros nu să ocupa de alt-ceva de cât de a susţine platonic proiectele conservatorilor noştri!, ciorbagiilor noştri!, atjî însă îndrâsnăla lor s’a dată cu desăvârşire pe faciă. Săptămânele trecute s’a făcut la d-vostră, prin cercurile bulgăresc! o subscripţie pentru fundarea unul <|iar anume Otecetvo (patria), care este menit a deveni organul celor, cari în timpuri grele, când patria uâstrâ gemea sub câlcăiulă turcului, petrecâă prin cafenelele bucurescene strigândă sus şi tare că sunt bulgari, iar din altă parte cu acelăşî tendinţe propagând idei servile în c|iarul lor Otecetvo, atunci tipărită în capitala României.
Atunci ca prima rază a lumineî, ce lumină nenorocita Bulgariă a apărut cjia-rul Svoboda redactat de către măreţ ulă nostru patriot Liuben Caraveloff sub puternicul săă condeiă, sub eruditele sâle demonstrări, sub greutatea cunoscinţe-lor sâle seriose, căpătate în universitatea rusă, unde marele nostru patriot a fost legat cu tote elementele răsbunâ-târe ale Rusiei autocratice.
Acesta este trecutul elementelor reacţionare din care iarăşi s'a organisat partidul nostru conservator. Ce să vă spun despre noul lor organ ? Partea polemicei a slabă, invectivele organului resunfără încredere, să simte cum că însuşi autorul nu crede în cele scrise de dânsul, căci sunt născocite şi pline de neadevăr. Afacerile din resbelul trecut, intendinţa ru-sâscă, în care sunt amestecaţi mai mulţi
pentru Rusia nu e alt ceva de cât o mască sub care acest partit voiesce să enploatoze naivitatea poporului.
Să finesc acâstă scrisâre prin a vă i-lustra atitudinea nâstră faciă cu Rusia.
Traducem după la lleforme următorul articol ti semnat de celebruiu scriitor Victor Arnould :
D. de Bismarck, mult timpu bolnavă sâă retras, a făcut de curând o intrare trăsnitâre în viâţa politică. Teribilul om Dăunădî încă am citit în <|iarulă rus|vg(|use situaţiunea modificăndu-se tare Novosti următorul episod caracteristic : J în ]jpsa sea şi partidele cătând un nou e-„La manevrele din Iaroslav, generala chilibru de puteri între dânsele şi în Paliţin fiind nemulţumit de nisce oficeri care echilibru locul săă era scăzut. El cari nu sciau nici a comanda, aşa că Voi (jjn 0 singură dâtă să’l recâştige pe bataliânele, cari părâă f6rte reă învăţatej d’antregul, să’l mărescă încă de era cu imediat ce comanda a fost făcută de în- j putinţă, şi, prima impresiune, e c’a reu-suşl general, manevrau bine, strigă su-Lit. Nu S0 scje nicl 0 bine, la a-Părdt:	ceste naturi puternice, când se depăr-
Oficeri, să nu credeţi cum-va că tâ^ă de afaceri sub cuvânt de bâlă săă acâsta va trece aşa. Nu comandaţi aci ostenâlă, dâcă sănătatea fisică e în rea-drujinele bulgărescl, şi ce e bine pen-1 litate atinsă său nu. Se spune adesea Iru Bulgaria e răii pentru noi. Dâcă nu adevăraţii omeni de stat nu sunt vă veţi corige, am să rog ca să fiţi es- bolnavi de cât când interesele lor o cer. pediaţl la Sofia!	Adevărul e că aceste temperamente es
Episodul este tipărit precum l’am tra- jcepţionale sufăr cu atâta intensitate redus şi jumătate cel puţin din societatea I acţiunea	spiritului asupra trupului, în
nostrâ din capitală Ta citit.	! cât când	spiritul obosesce, puterile fisice
scad; dâr e d’ajuns de ordinar o con-tracţiune puternică a voinţei, sub puterea unei nevoi urgente, pentru a în tinde şi corpul ca o strună vibrătore. Richelieu ducea sub purpură o vieţă ne-Dnoî tâlhari prinşi. — Citim urmă-1 sănătosă; Pitt avea descuragiărî şi chiar torele în Carpaţil din Craiova	de	la	19 I desperări	crude carl-l făceu să uite lu-
Martie :	Imea şi Anglia pentru a cădea d'o dată
In (^iua de 7 Martiă, pe când d. pro- Mq nisce melancolii Intunecose şi fără curore Geblescu mergea în comuna Bai- resultat posibil; se scie ce căzătură era lesei, spre a constata un cas de omoru trupesce Gorciakov: nici unul din el to-întâmplat în acâstă comună, plecând din I tuşi, tot ca şi Bismarck, n’au lăsat să oraş şi ajungându în dâlul comunei Li le scape, penă la morte, vre o împreju-vec|ilor, pe şoseaua Calafatului, a întâi- rare. Aceste fiinţe superiore, cari trăesc nit pe la ora 12 cjiua, duoî indivizi care din vieţa unei naţiuni întregi, par că stau înarmaţi pe marginea şoselei, La aprope n’au o esistenţă personală. Eve vederea lor d. procuror a crezut că erâă nimentele aă asupra lor efecte cari-I do-nisce bandiţi, însă în urmă crezând căjboiă seu î! reînvie^a, dupe situaţiunile sunt nisce pădurari a trecut înainte, în-1 pe cari le-au creat în parte şi cărora a-soţit fiind de doctorul Raţiă şi de un parţin eî.
călăraş.	i Reînsănâtoşirea bmscă a d-luî de Bis-
Nu departe de -aci ajunge pe un a- marck e datorită în parte reconstituirii rendaş, d. Alexandrescu, care era cu neasceptate a partidei liberale progresiste mâna tăiată, şi care le-a făcut cunoscut pe care crezuse c'o sdrobise pentru multă
Ivanovici.
DIJN ŢARA
că a fost atacat de duoî tâlhari de care a scăpat numai cu fuga de şi cu mâna tăiată.
„Incunosciinţat de acesta, d. procuror se ÎDtârce spre a prinde pe tâlhari, însă în locul lor găsesce pe cinci sârbi bătuţi, plângând .şi spunându-î că aă fost jefuiţi de duoî individ armaţi care le-au luat şi opt zeci de napoleoni.
„D. procuror se întârce în comuna Livezile, adună miliţienii şi cu tot ajutorul ce i s’a dat de autoritatea comunală totuşi nu T-a putut prinde.
„A doua Zi plecă din noii în urmărirea lor şi reuşeşse a prinde pe unulă dintr’înşiî anume Dobre Dumitru Mina, care ’şl-a mărturisit faptul, în urma re-cunoscerel lui de către nisce copii.
„Afacerea s'a dat înaintea d-luî jude
vreme. Unirea se refăcnse între elementele pe cari el însuşi le ajutase ca să se despartă şi să se slăbâscă; şi, în parlament, o masă compactă de adversar! până atunci împrăşciaţl îî oferea răsboiul c’o energie nouă datorită acestei înţelegeri aprope nesperate. Trebue să se re-cunoscă că d. Bismarck n’a esitat un singur moment. El a primit lupta în totă întinderea eî, fără nici una din acele retrageri ori îndemnări bastarde cari în alte ţări formâză fondul lucrului ce se numesce politică. El avea aface cu coa-liţiune de elemente burgese, cu ideile, tendinţele şi neasemănările cari le sunt proprii. El nu s’a gândit să oprâscă acţiunea lor parlamentară, să încurce discuţiile prin vre-o diversiune calculată, să escite micele pasiuni spre a scăpa de
problemele mari, să înconjore greutăţile căutându-Ie vre-o mică deschizătură pe care ’şl p6te turna venin, să provâce prin o surprindere vre-un vot de încredere din care să’şl facă o întărire contra unei esamiDărl seriâse a cestiumlor deschise; nu s’a drapat în serviciele făcute pentru a scăpa de serviciele ce trebue să facă, el n'a făcut apel la supunerea a lor săi spre a îl ţine în stare de turmă sgomotosă cu care ar fi nefolositor să se discute. Căci, dâcă d. Bismarck e un autocrat, el nu e un satrap; el vrea să guverneze asupra unor omeni, dâr nu să comande unor lachei.
Aflându-se în faţa unei coaliţiunl burgese şi a liberalismului reînviat, a luat cea mal mare hotărîre ce o putea lua : a afirmat nevoia modernă a soeialismu lui, şi s’a declarat agintele lui. A adoptat lucrul şi nu s’a temut a-I adopta şi numele. El s’a constituit sus şi tare succesor, fără beneficiă de inventar, al lui Lassalle.
Totă politica naţională a lui Bismarck nu fusese mal ’nainte de cât aceea a parlamentului din Francfort, de la votul universal până la unirea germană şi reconstituirea unul imperii! german, şi a reaiisat aspiraţiunile politice ale Germaniei c’o putere atât de mare în cât a-câstă împărăţie, care datâză de douî-spre*Zece ani, pare că durâză de Zece vâcurî. Acuma, el iâ tot socialismul lui Cassalle, aşa cum a rămas în amintiri, şi aşi putea Z^e în adoraţiunea poporului, şi vestesce că şi pe acesta, dâcă trăesce, îl va transforma în realitate; el vrea să dea imperiului gnrman nisce base economice tot aşa de solide, dâr în acelaşi timp tot atât de particulare, tot atât de proprii Germaniei cum îî sunt basele politice. Şi pentru a o face, cu tote că e adevăratul fondator, nu inven-tâză nimica. El scie că nu se clădesce de cât cu ceia ce există, că o naţiune nu respectă de cât ce-a creat ea însăşi, că nici o mare mişcare poporală nu e artificială şi că, când un popor ani întregi a ţinut la ore-carî idei şi la ore-carî speranţe, e că el însuşi este incar-naţiunea, prin temperamentul şi nevoile sele cele adevărate a idee! aceleea. Lassalle şi el n’a făcut alta de cât a formula cugetarea germană; alt-fel imensa lui autoritate, cel puţin grozava sea influenţă ar fi fost imposibilă, şi numele săă n’ar fi planat până astă-ZI asupra tutor partidelor socialiste germane. Şi, trebue s’o recunoscem pentru cei ce au studiat pe Lassalle d’aprâpe, el, ca şi mişcarea ai cărui suflet era, avâă acel fond de au- j	, „ .	.
j ke promulga legea prin care eonsilml jadetalal Pra-toritarism Care permite acum lui Bismarck jlOVS este antorisat a contracta amortisarea pe termen s’o adopte, pentru a S6 încercă Să 1 facă, de 25 anf a datoriei ce nre către casa de depuneri in o aplicare cesariană.
Ce priveiisce mai mare pâte fi de cât
de către interesele burgheze era momentul potrivit pe care T ascepta pentru a incepo contra burghesiel lupta supremă, pentru a-I contesta dreptul la supremaţie şi a o pune în o situaţie care să nu jicnâscă cele-l-alte puteri naţionale. Se înţelege asemenea că dâcă el a găsit ocasiunea d’a combate cu a-ceia-şl putere esclusiva declinaţiune burgheză şi capitalistă, cu aceia şl pasiune acest om svârli mănuşa partidei socialiste a lui Bebel şi Liebknecht. Căci în două lungi discursuri pronunţate de către Bismarck Z'tele acestea, totul se a-flâ îndreptat in contra liberalilor dintr’o parte, iâr de alta în contra socialiştilor politician!. Pentru ce acâsta? Pentru că aceştia din urmă au de gând a ocupa domeniul pe care Bismarck voesce a ’l cuceri; el sunt în posesiunea tradiţiunif lassalliene, pe care Bismarck jvoesce a o acapara.
— Prin urmare el nu sunt adversari cirivall. Aşa dâr trebue să dispară el pentru ca organisaţiunea socială germană să fie creată de Bismarck Cu temperamentul şi cultura sea, acest mare om va pune în mişcare ferulă şi foculă pentru ca tărâmul să fie curăţit, neaş-ceptând pe alt mântuitor de cât pe dânsul.
De sigur, socialismul d luî Bismarck nu e al nostru, şi acâsta lăsându la o parte orî-ce teorie şi prin o simplă con-sideraţiune, aceea că tradiţiunile poporului belgian nu sunt acelea ale poporului german. Poporul german are tra-diţiuni autoritare, pe când al nostru n’are de cât tradiţiunl liberale.
Noi voim o organisare socială bine întemeiată ; voim nisce leg! cari să pro-tege pe cel slabi şi să garantez© pe cel valiZî, securitatea pentru toţi ce! ce concură la prosperitatea comună. Dâr voim tote acestea prin echilibrul forţelor autonome, prin libertate. Liberalismul pentru no! este menit a preceda reformele economice şi nu desperăm a vedea burghezi mea nostră liberală prefăcând încetul cu încetul în profitul eî şi al poporului întrâga organisaţiune socială, dată aZI în prada absolutismului capitalist.
Partea din urmă a acestui articol fiind sacrificată unei cestiunî ,'parti-cularminte belgiană, nu presintă vre un mare interes.

ACTE OFICIALE
earoă de lei 212,500.
X
Se promnlgi de asemenea legile prin care comuna aceea a unu! om ca Bismarck, scoţând ni-bană MiMileni din judefnl Dorohof este antorisat! a ast-fel, nu din propriul săă creer, ci din percepe o taxă comunală de patru bani de fie-carechi-sufletul poporului tot ce în O jumătate logram făină piclu săii faină de lux ce se va aduce şi
descărca în comună spre consumaţie, precum şi acea prin care comuna urbană Roman este autorisată a percepe nisce anume taxe.
X
De asemenea se promulgă şi următărea lege :
de veac a manifestat mal viu şi mal intim, pentru a T transforma în institu-ţiunl durabile şi pentru a asigura naţiune! starea pe care o visase în aspi-raţiunele-I de glorie şi de mărire. Sein-	Art 1	25 legea pentru a3e-
5	°	*	.	garea^şi administrarea imposituluî băuturilor spirtdse-
ţelege acum cum reconstituirea partidei de h ,4 FeWie 1882 se mţdjfică precnm nrrn(?(jî
liberale burgheze a făcut pe Bismarck să 'şl uite boia şi suferinţele luî fisice. şi acâstă reîntinerire care, după mărtu-' risirea tuturor, transfigurase p’acest om
Art. 1. Td e spirturile, rachiurile şi berea, indigene sdu importate, destinate consumaţiunel în ţără, sunt supuse la plata taxelor urmdtdre: a) Pentru fie-care decalitru de spirt săii rachiu se ra
...	,	percope câte 2'/» bani de fie-care grad de tărie, adică
mare, când, acum câte-va Zile, s arătase de atâtea orî n banl câte ,rad* de tărie v’a 8Vea
în parlament. Acâstă rădicare a scutului lichidul;
FOIŢA „TELEGRAFULUI»
KDGARD MONTEIL
UCIGASIUI
Dâr aurul?... Dâcă nu ’1 voiă ucide, nu am aur... Aurul ?..
Sâra are să se întârcă ’cu banii lui. L’am văZut plecând, am să ’1 văd in-torcându-se. Vremea e frumosă. E căl-dişor.
Este aşa de bine încălZit în odaia lui în cât are să lucreze cu terestra deschisă, după obiceiul lui. Eă |am să sar peste zid, am să mă târăsc, să mă furişez la spatele lui şi... voiă pune mâna pe aurul lui.
Mă înfior. Pentru ce? Nu ’ml suntă boii acasă... Ciudat... Nu cum-va pentru că s’apropie ceasul când am să lovesc?.. Să lovesc?.. Să ucid?. Cu3orul meă nu e destul de tare în mâna mea... Tremur...
Cu tote astea nu sunt fricos. Nici o dată nu ’ml-a bătut inima. Nu sunt muiere ! Eu, sunt bărbat, bărbat, m'auZi I Suntu dintre aceia cari aă în âDimă sângele ce trebuie pentru a avea curagiul de a u-cide şi a lua aur.
Eşisem să cumpăr un cuţit cât se pote mai tăios, ănsâ m’am hotătât tot pentru cosorul meă. Am obiceiul să mă slujesc cu el. Cosorul mi s’a cam ştirbit aprâpe de mâner, însă restul e ascuţit de curând. Ce rece e limba lui! Ohl răcela asta a fierului îmi face rău!.... Dâr în gâtul unul om!... Nu.
Aud uruitul unei trăsuri.
Este a lui.
Vine să se dea. EI! O să Tu am aci...
Iâr tremur. Ciudat, pare că pe peptu-ml se lasă o mână de fier... Inima mi se rupe. Să asceptăm, cesul înaintâză.
Noptea e negră ca cernela. Atât mal bine.
Am să mă fac umbră ca se mă ducă la el.
Ascoptarea asta mă face să tremur, înainte d'a veni în odaiă trebue să cineze, în odaia în care trebue să moră. j
’MI-e cald, curge năduşâla de pe mine.
Ce va se Zi°â a nu fi cine-va obicinuit... Dâc’aşî fi măcelar, nu m’ar speria ideia de a vărsa sânge.
Mult şade la masă. Dâcă n’ar fi mâncat nimic peste Zi cum n’am mâncat eă ar şi fi acum sub cosorul meă.
Se întunecă din ce în ce mal multă. Afară nu se vede după cum nu se vede într’un cuptor. Trebue să ’ml las lumi narea aprinsă pentru ca să fac pe tre cătorî să crâdă că sunt acasă.
Şi să Zici că in minutul ăsta eu re-presint mortea.
Ţiă în mâinele mele viaţa unul omu, şi omul acesta nu bănuesce: mănâncă liniştit, bea! In cuibul meu grozav mă simt stăpânul acelui castel mare. Omul acoperit cu sdrenţe ţine în mâna lui sorta acelui om cu blănuri care va şedea la biuroul de abanos, sub lămpile de bronz. Eu, un atom, urmăresc destinul.
Feciorul vine să se asigure că fie-care lucru este la locul luî. Câsul s'apropie.
Adio, casa mea. Nu am să mă mal întorc, peste hainele-mî frumose am tras
pantalonii de aţă şi am îmbrăcat bluza din causa noroiului, a rupturilor şi pe urmă... a sângelui I Adio, dărîmătură : a-dio, cu tine, sărăcie. Adio, suferinţe. Mă duc să câştig aur. Adio, mizerie I
Pe drum nu e nimeni.
Nu mă vede nimeni că sar peste Zid? Nu.
Trebuie să iau sâraa cându mă voiu furişa printre copăceii grădinel. Spalierul ăsta mă ajută să mă dau jos de pe Zid ca şi cum aşi avea o scară.
Sunt la dânsul.
Unde ’ml e cosorul? In buzunar.
Să ne târîm pe burtă, pe burtă.
Prost ce sunt! Mă înţep în ghimpii
trandafirului ăsta. Nu trebue să 'ml sfâşil hainele. Trebue să fiu cu curat ca să pot fugi.
St!.. Tăcere!.. Tăcere!.. Cine-va... Este in drum.
O! Dec’am fi vara, ar fi frunze pe copaci. M’aşî ascunde mal lesne. Numai să nu iasă luna!.. Nu, sunt noii groşi.
In casă e sgomot... Intră el. Şade dinaintea biurouluî. A! am pus mâna pe el.
Nici un sgomot. Răbdare ! Se sting cu încetul luminele în castel.
Slugile aă să se culce.
Să păşim binişor pîoă sub ferestra lui.
Dâr dâcă m’ar zări ? Dac’ar striga ? Cura? M’ar lua drept hoţ, drept un pungaş... m’ar băga pentru câte-va luni în puşcărie.... Dâr atunci nu’raî ajung planul şi eă trebue să’l împlinesc.
Nu are sâ mă zărâscă, a mâncat prea mult. Nu se ocupă de alt-ceva de cât de aurulă luî. Burtosule! lasă, că nu njă sperii ta pe mine! Ah! mflal Zis că sunt un desculţ! Am să-ţi arăt eă ce p6te face un desculţ!... Tăcere!... Vine la ferâstă şi’şl aruncă ochii în grădină... Ar Zice cine va că zîmbeşte de despreţ când se uită în spre coliba mea ? Hoţul!! Decă n’ar fi aşa întuneric, al vedea cum îşi rîde coliba mea de tine.
Trage aer multă cu plămunil luî cei largi, bine hrăniţi. Se trâDteşce în fotoliul lui cel mare. Să luăm cosorulu în dinţi! Să naintăm!... aşa... aşa... tocmai sub ferâstră.
Ah !.., ah !... sunetulă ăsta ! sunetulă ăstaU. AuZ aurul!
a*
www.dacoromanica.ro

3
b)	Pentru fie-care decalitru de bere, de orl-ee cantitate $i numire, se ve percepe un lefi şi 50 bani,
c)	Pentru fie-care decalitru de licorurî, de orl-ce calitate şi numire, se va percepe câte trei lei.
Pentru Inlesuim percepţiunel, taxele asupra rachiurilor fabricate din prune şi tescovine se vor înlocui printr’o dare anuală permanentă de duo! lei pentrn fie-care pogon de liveijî de pruni, şi de un lefi de fiecare pogon de vie.
Taxa de flrol lei la pogonul de pruni se va putea fracţiona în jumătate şi sfert pentru acel locuitori cari vor avea mal puţin de 300 pruni, socotiţi pe pogon, scutindn-se cel ce vor avea mal puţin de 25 pruni.
Ceţ ce fabrică rachiu din prune nu afi necesitate de nici o declaraţinne.
Art, 25 Bănturile aci taxate cari se vor sustrage de la plata taxelor, vasele conţinOnd aceste băuturi, precum şi mijldcele întrebuinţate pentru transportul lor, sunt supuse eonfiscaţiunel şi făptuitorii fraudei sunt osebit pedepsiţi cu amenda de la 25 până la 600 lei.
Tragerea loteriei soeietatei ecnestre din Braila
Vinerea trecută, 16 Martie, s’a traşii loteria societăţii ecuestre din Brăila în presenţa procurorului tribunalului local şi a comitetului loteriei, compus din d. căpitan I. M. Cottachijpreşedinte, d. căpitan G. Lupaşcu, secretar şi d. V. B. Mendl, casier.
Numărul câştigurilor a fost de 300.
Spaţiul nu ue permite a publica lista completă a numerilor câştigătdre şi a o-biectelor câştigate. La redacţiunea farului nostru se află ensă lista oficială a resultatuluî tragere! acestei loterii şi cu plăcere o vom pune la disposiţia celor interesaţi.
Publicăm ensfi numerile cari au câştigat obiectelo principale :
NumSrn	12673 a	câştigat	o trăsură cu 2 epe şi hamuri
*	13309		un docar cu un cal şi ham.
>	20184	»	o căr. de lucru cu cal şi ham.
>	27909	»	uu cal de câlărie.
>	11793	*	un cal de muncă.
»	22337	>	o păreche de bol.
>	6213	»	un buhaiii.
»	17256	»	o vacă cu viţel.
»	16467	»	o şea de ddrnnâ compl. cu frîă
»	5019	»	idem, idem.
»	21924	>	o părechiă hamuri nemţesc!
>	11760	>	idem, idem unguresc!.
»	23147	>	idem, idem idem.
»	6061	»	idem. idem sidem american
	2194	»	o şea complectă eu frîă.
»	8988	>	idem, idem.
»	6417	»	idem, idem
»	5653	»	nu felinar de cristal sistem
american pentru grajd.
CURIERUL TEATRAL Dama cu Camelii
Debutul d-lui Hasnaş
Sâmbătă, 18 cur., am asistat la repre-sentaţia frumosel drame a lui Alesandru Dumas fiu, Dania cu Camelii, tradusă de d. maior Bengescu.
Piesa este forte bine tradusă, numai nu seim pentru ce în scena a v-a din actul al 3-lea, d. Bengescu a tradus frasa francesă : Nanine, s’il vient un monsieur me deman-(Zer, etc , „Nanino, decă un domn mS întrebă“ în loc de întribă de mine. II facem cuvenita rugăciune ca sS bine-voiăscă a schimba frasa acesta aşa cum am subliniat’c noi, ca fiind românescâ.
Dama cu Camelii fiind cunoscută de totă lumea, să ne fie permis a nu’l da aci subiectul, ci a face numai o forte mică dare de sdmâ asupra modulul cum atât benefi-cienta cât şi noul artist, ’şl-au interpretat rolurile.
D-Da Romanescu a luat de normă vorba roraânăscă: voiesce §i vei putea. „Vreaii s8 fia o Damă cu Camelii" ’şT-a ^is d-sea, şi iăt’o pusă pe studiile rolului. N’a băgat ânsă de sămă că nici corpul nici vocea nu o ajută pentru acăsta. D-sea a voit să ne arate că pote să joee orI-C9 rol, fie cât de grea. Trecutul d-sele a justificat acăsta pentru cele-lalte piese, er nu pentru aclsta. Trebuie să nu1! contestăm că ’şl-a dat multă ostenălă ca sS-1 studieze, să se identifice Iul. Şi a reuşit. Nu pe deplin însă, ast-fel cum trebuie să fie o adevărată „Marga-
retă." A avut scene în care a fost fdrte mult aplaudată: în actul I, în actul al doui lea, scena din urmă când se agaţă de gâtul lui Armând şi spune că nu are a da răspuns unei scrisori ce i se aduce, şi pe care o aruncă jos; în actul al 3-lea, In întrevederea'cu Duval tatăl. La sflrşit asemenea e bine. Dâcă ar studia încă câtâ-va vreme acest rol, şi dăcă ar sci mal bine să cunoscă scenele când trebuie să fie vehementă în vorbă, şi când să vorbâscă mal cadenţat săă să s’aprimjâ, ar reuşi cu mult mal bine, suntem siguri despre acâsta.
A întrecut, nu mult, pe d-şora Ana Po-pescu careta jucat tot rolul „Margaretei" anul trecut la Dacia. Amândouă rivalisăză.
In fine d-na Romanescu s’a achitat forte bine de sarcina ce şi-a luat.
Acum, în ce privesce pe d-nul Hasnaş, ne pare rătt că nu putem spune mult bine de u-sa.
Nalt, tăuăr, cu înfâcişarea frumosă, cu presenţă, bine făcut, are însă o voce lan-gurosă, căreia nu şcie a’l da intonaţia potrivită situaţiunilor în care se găsesce, un amant care nu iubesce, care înşiră vorbe de amor şi gesticul&jâ, căci ast-fel ’I este rolul. Fără pasiune în amor, care prin urmare nu şcie să s’aprindâ; — are însă dicţiune frumdsă.
Mult trebuie să fi umblat direcţia Teatrelor ca să’l pescuiască.
Mare greşală a făcut d-na Romanescu că a încredinţat rolul lui Armând Duval domnului Hasnaş, şi d-sa a greşit primind să represinte pe Armând.
Rolul Margaretei e greii pentru artista nostră, şi rolul amantului pasionat e greu pentru artistul craiovean.
D-nul Hasnaş afectăză şi ’I place pro-nuncia francesă.
Publicul, — afară de câţl-va prieteni al d-sele, puţini la număr, —a fost rece pentru d-nul Hasnaş.
Domnul Manolescu şi d-na Romanescu ar fi fost eroi în Dama cu Camelii. P6te că domnul Hasnaş să fie bun în comedie seb în alte roluri de dramă : îl vom mal vedea.
D-nul Gabrielescu ne-a încântat cu vocea’! limpatică, înrolai lui Gaston, în cântecul său din actul întâi ti.
D-nul Petreanu este rece sâă mal bine răstit când intră, în rolul lui Duval tatăl: d-sa vine ca oficer superior să inspecteze armata seu ca un portărel să [esecute o vânzare silită. Tot jocul aci este nesărat.
Intre cel-l’alţl, fie-care s’a silit să fie cât mal bine, cum aă şi fost.
Să ne fie acum permis să împărtăşim cititorilor noştri şcireacă în săra de 31 Martie li se oferă ocasia să vădă o dramă forte frumosă şi forte preţuită în Francia : Crima Celebră, care se jocă în beneficiul d-lor Andronescu şi Guşti. Credem că publicul se va întrece ca să se ducă să vedă cele cinci tablouri ale aceste drame şi anume : 1. — Adulterin; 2. — Intîlnirea; 3. — Ti-groica\ A. —Crima; 5. — Arestarea.
Spartali.
Intemplari din Capitala
Un noă luceafăr! —O nouă stea a început a se ivi pe constelaţi rine cerescă, un noii sol de pungăşiţe a început să apară. Unele din urmaşele Evel, acestui sex slab, pismuind meseria pungaşilor de buzunare, afi început şi ele a se vîrî prin buzuuarele omenilor, cum făcuse spre pildă femeia Do-briţa Petre, care. a băgat mâna în buzunarul d-lul D. lancovescu. Că nu era destul de dibace, acâsta o dovedesce secţia 4 care o adâpostesce.
—x—
Idem!!! — Şi femeia Smarauda Gheorghe Florian nu voia să remăe mal pe jos de cât camarada el Dobriţa. După un planii bine chibzuit, pornesce spre casa Iul Dumitru Decu, ca să facă inspecţie prin lucrurile acestuia. Din întâmplare o ladă fiind încuiată, ea căuta s’o spargă dâr uu apucase încă bine şi se văţlu prinsă şi dusă la secţia 7.
—x—
Ce mai dragoste 11! — Dumitru Anghel pe semne că n’are de lucru, căci de al-minterea nu s’ar fi apucat să trântăseă o sfântă de bătae, de mergeafi schîntel, bietei femei Lina Petre din strada Lanţului No. 10. Ia amjl d-ta vorbă, în loc de giu-giulirl, în loc de sărutări şi altele, cum se cuvine“unel representante a sexului frumos, să o tragă la tărbacă! — Prea din cale afară ! El a fost dus la secţia 30]; ea la spitalul Colţea.
—x—
Cascavalo-fagi 1 - Am publicat ieri o mică notiţă despre un furt de la obor. Furtul care a fost comis în prăvălia d-lul Busioc prin spargerea uşel, s’a dovedit. Marfa şi banii s’au găsit, iar caşcavalul, peştele, icrele etc., nu s’a putut găsi, pe semne că făptuitorii^s’afi pus ieri pe trai. —Să le fie de bine 1
CORPURILE LEGIUITOARE
ADUNAREA DEPUTAŢILOR (Şedinţa de afi 19 Martie 1884)
Preşedenţia d lui vice-president I A-garici.
Şedinţa se deschide la ora 1 ‘/a. p- m; fiind presenţî 80 deputaţi.
Sumarial şedinţei precedente se aprobă, cu ore-carl modificări şi rectificări cerute de d. N. Dimancea.
D. Iepurescu vorbesce în cestiune personală cu d. N. Dimancea şi după răspunsul acestuia, incidentul se închide.
Se acordă un concediu de 15 ^ile d-luî deputat I. Villacrose.
Se trimite la secţiuni un proiecta de lege, din iniţiativa parlamentului, de a se acorda d-neî Ana Gane din Bârlad o pensiune viageră de 300 lei pe lună.
La ordinea ,c|iieî este desvoltarea inj terpelărel d-luî N- Ionescu 'privi tore la desfiinţarea facultăţii de medicină din Iaşi precum şi raportulu comisiunel de petiţiunl asupra petiţiunilor cetăţenilor din Iaşi, privitore tot la acăstă cestiune.
D. N. Ionescu cere să se iă mal înteiu în discuţiune raportul comisiunel de petiţiunl.
Camera consimte.
D. Em. Porumbaru, raportorul comisiunel de petiţiunl, dă citire raportului în cestiune precum şi petiţiunilor a-dresate.
Membrii comisiuniî de petiţiunT s’aQ despărţit în două tabere: 3 membrii sunt de părere că Camera nu mal păte reveni asupra votului eî bugetar prin care s’a desfiinţat acăstă facultate, ceî-alţl 3 membrii din contra sunt de părere că să păte reveni asupra acestui vot.
Raportul conchide însă ca guvernulu să îngnjescâ de sărta studenţilor facultăţii desfiinţată.
Se dă citire petiţiunilor cetăţenilor din Iaşi, a corpului profesoralii universitar de acolo şi a studenţilor facultăţii desfiinţate.
DD. deputaţi ascultă cu multă atenţiune citirea acestor petiţiunl.
Toţi dd. miniştrii suut presenţî la a-căstă şedinţă.
Asemenea se află present şi onor. d. deputat C. A. Rosetti.
D. G. Panu (|ice că legea instrucţiune! din 1864 a fost violată prin votulu Camerei de a se desfiinţa facultatea de medicină din Iaşi, de ăre-ce legea în cestiune prevede acăstă facultate. D. Panu nu discută acum oportunitatea săă necesitatea de a se menţine săii desfiinţa facultatea în cestiune, de ăre-ce ea s’a
desfiinţat printr’un vot bugetar, în loc să se fi venit cu o lege şi să se discute acăstă oportunitate său necesitate.
O instituţiune, <|ice onor- deputat ie-şăn, înfiinţată printr’o lege votată de ambele corpuri legiuităre şi trecută prin filiera regulată, tot asemenea ţrebue să fie şi desfiinţată.
D-sea (£ice că informaţiunile d-lul general Lecca privităre la mersul acestei facultăţi, şi care l’ail îndemnat să propună amendamentul ca să se suprime cifra aiocată în buget pentru dânsa sunt ne-esacte.
D. Panu răspunde la tăte puntele invocate pentru desfiinţarea ei.
In starea de cultură în care ne aflăm nu mal este permis să desfiinţăm insti-tuţiunî, pentru motivul că ele nu merg bine, ci să le îmbunătăţim.
D-sea declară că nu vorbesce ca iăşan şi că va fi contra desflinţărel vre-unel scoli, din ori-ce parte ar fi.
D. Panu conchide cerând, nu în numele laşului, ci în numele instrucţiune! ca Camera să revină asupra Yotulul el şi dăcă nu se păte acâsta d- ministru al instrucţiunii publice să vină cu un proiect de lege prin care să se desfiinţeze articolul din legea instrucţiune! care prevede înfiinţarea acestei facultăţi.
O mulţime de dd. deputaţi sunt înscrişi a vorbi, maî toţi pentru menţinerea facultăţeî.
D. C. A. Rosetti cere cuvântul pentru menţinerea acestei facultăţi.
D. prim ministru declară că era decis să vină cu un credit pentru ca facultatea să continue pănă la finele anului şcolar curent şi să cără o anchetă care să cerceteze cu deamănuntul starea în care se află acăstă facultate. In urma discursului d-lul Pană însă, discurs care a fost bine primit mal din tăte părţile Adunăreî, guvernul nu se opune a se înscrie din nou în budget suma care era alocată pentru acăstă facultate.
D. prim ministru declară însă că Camera care are punga ţăreî în mână, păte să refuze alocaţiunea vre-unel instituţiunî fără ca prin acăsta să violeze legea. Astfel se petrece şi în alte ţări.
Propunerea d-lul prim ministru pentru înscrierea din nou a cifrei în budget este primită cu aplause unanime.
Discuţia se închide, renunţând toţi dd. oratori înscrişi de a mal vorbi.
Se pune la vot propunerea d-luî prim ministru şi ea se primesce cu unanimitate şi cu aplause entusiaste.
Şedinţa se suspendă pentru 10 minute.
La redeschidere d. V. Iepurescu ’şî desvoltă interpelarea sea în privinţa es-portulul sărel năstre în Bulgaria.
In urma răspunsului d-lul prim ministru, se închide incidentul şi se trace la ordinea (|ileî.
Interpelarea d-luî G. Sefendache a-nunţată d-lul ministru al lucrărilor publice în privinţa stărel cheurilor ’năstre de pe Dunăre se amână cu consimţi-mântul interpelatorulul.
Se votăză apoi un proiect de lege prin care se autorisă ministeriulă domenielor să vândă judeţului Roman un trup de moşie.
Apoi şedinţa s’a ridicat la 41/* anun-ţându se cea viităre pe măine.
SENATUL
(Şedinţa de afli 19 Martie)
Şedinţa se deschide la ora 3 sub preşe-dinţa d-lul D. Gr. Ghica. Presenţî 37 dd. senatori.
Sumarul şedinţei precedente se aprobă.
D. Preşedinte rogă pe Senat să’l autorize a şterge din sumarul acelei şedinţl cuvintele „se recomandă cu căldură guvernului," cu privire la petiţiunea locuitorilor din Perişor, introduse de d. Maniu.
Senatul aprobă.
D. min. al (ZomemWor "citesce mal multe inesagie.
D. Cristopulo, raportor, citesce proiectul prin care se acordă o pensiune de 200 lei pe lună orfanelor Kiselev. Punându-se la vot se primesce. Apoi şedinţa se suspendă conform cererii d-lul ministru al Domenie-'or, pentru 10 minute.
La redeschidere, d. Leca depune un mesagiu şi cere urgenţă.
D. Nanu citesce raportul proiectului de lege penrtu vânzarea bunurilor statului; Senatul a primit modificările Camerei.
D. Lupaşcu combate amendamentul Introdus de Cameră, după care se prevăd pedepse pentru străinii cari ar cumpăra pământ, la urmă însă îl primesce.
Legea se pune ia vot cu bile, şi se primesce cu 28 bile albe.
D. Nanu citesce proiectul compus din-tr’un singur articol, pentru modificarea art. 48 din legea pentru vânzarea bunurilor statului.
Punându-se la vot se primesce cu 27 bile albe, în unanimitate.
La ordinea gilel ne mal fiind nimic, şedinţa se ridică ia 4 şi un sfert.
ULTIME ,SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
(Agenţia Havas)
Cair, 31 Martie.— O depeşe aduce noutatea că generalul Gordon a făcut 6 eşire contra răsculaţilor cari înconjura prea de aprope oraşul Khartum; dâr trupele sâle, cari să compuneau de^soldatl'egvptenl, au fugit; 300 din omenii săi au fost masacraţi; perderile inamicului sunt nule. Generalul Gordon a trebuit a să întoice la Kkartum, asicură că cu totă acâstă'înfrângere oraşul n’are nimic de temut.
Berlin, 31 Martie. — Camera Deputaţilor.—Mimatul Cultelor, respumjând lain-tepelarea d-lul Jadzewsky, declară că guvernul nu e dispus a acorda diocesielor de la Posen şi de la Gnesen ceea ce a acordat acelei din Colonia; guvernul refusă d’a expune motivele atitudine! sele în acăstă cestiune.
Ragusa, 31 Martie. -— Desordina grave aO isbucnit la Jakova în Albania de sus: 3000 musulmani armaţi au năvălit în Jakova, ameninţând cu raortea pe comandantul gar-nisonel turcesc! dăcă nu va deşerta oraşul.
Noutăţile ulteriore lipsesc.
Londra, 31 Martie. — fiarele engleze sunt unanime a învita cabinetul Gladstone d’a urma în fine o politică energică în afacerile Egiptului, declarând că mortea generalului Gordon ar fi o desonore pentru Englitera.
Sofia, 31 Martie. — Aţii după amâ^t un mare meeting a fost ţinut în curtea catedralei ; mal mult de 3000 persoue aparţinând la tote partidele, asistaţi. După mal multe discursuri pronunţate de notabilităţile politice şi religiose, întrunirea a adoptat o moţiune corţiuănd că adunarea regretă că puterile europene n’au întrunit într’un singur stat cele două Bulgarii, cari, separate, pot cu dificultate a exista. Adunarea speră că puterile vor reveni asupra deci-siel lor.
Acest meeting a avut de scop de a arăta simpatiele cercate de Bulgaria pentru mişcarea rumeliotă în sensul unire! a amân-duror Bulgarilor.
D. Flesch, noul agent diplomatic al Fraudei la Sofia, a sosit ieri sără.
----------——---------------——-
E minutul. In picidre!..’ Un salt.. Gâtul lui.... cras!
Ştii, pare că am tăiat o cracă de copac. Gâtul este cu desăvîrşire tăiat... Ce uşor este să uci<ţî! Un frâmăt uşor, şi.... s’a sfârşit... Mâinele ’mî sunt pline de sânge... Sângele ăsta arde... Ei, horcăie prin rană!
Ah 1 s'a sfârşit cu el! RI bine! ce <JicI acum de desculţ?
Ochii i se albesc,
A murit.... Este mort!
Sângele ăsta! A! să ştergu sângele ăsta! E ca cleiul, îmi lipeşte degetu de deget... Aurul iul... AuruM lui... Iute! iute ! să ne umplem sacul!... şi buzunarele !... A! Sângele ăsta mă supără... Dăr biletele? O să le mânjesc!.. Şi nu am cu ce să mă spăl, să mă şterg! Ah! e grozav!... O să ’mî pătez hainele... O să se vadă...
Sunt încărcat ca un măgar.
Adio, ucisule. Sunt şi eă bogat acum! adio!
Hei!... Ce?... Vorbeşte?... Se mişcă!
Lin rana’I deschisă sângele îi sse cu uu sgomot fioros! Ies nişte beşicuţe de
aer care crapă! Rana asta se strâmbă! Se deschise ca. o gură ! Ce <|icea ea ? Oh! ml e frică ! Să fugim.
Şi ochii, ochii ăştia sticloşi care mă privesc ţintă !... Mişcă !... S’a mişcat!...
Ce vrei tu ? Te uram ; ml-am răsbu-nat; eram sărac, acum sunt bogat.
Ore să’î baî bată inima?.. Da... Nu, Este cald... Tresare... II ese şi cel din urmă sânge ce-î maî rămăsese...
Sânge ! tot sânge ! Sunt plin ! Săngele ăsta a trecut prin bluză, se lipeşte pe jachetă. Cum să fac?
Aî să încetezi să nu te mal uiţi cu ochii ăia! Eşti scârbos ! Ce vrei cu mine? Vedî că nu 'mi e frică de tine, că mă uit în nasul tăă.
Mai vrei să pipăi aurul pe care ţi-1 iau? Iacă-1! iacă sacul sub mâna ta . Ar <|iee ciue-va că mâna lui vrea să'l ţie. Nu cum-va ai crede că te-am ucis pentru ca să ţi-1 las!..
Aida de! pentru ce maî stau eă aci? Intâr^iez. Adio !
Am prea mult aur. Aurul ăsta e prea greii. Nu mal pot umbla... Nu vrăii să'l (arunc! nu vrăii!....
Nu trebue să staă în ferăstră, în lumină, ar putea să mă cundscă cine-va din drum.
E greu.
Nu, nu vrăii să omor de gea'oa, nu a-arunc eîi banii!
Ucis ! Am ucis!
Sunt un ucigaş! nu maî fac parte din societate. Sunt gonit. Sunt un criminal. Nu mal am acoperemânt, nu mal am a-dăpost, nu mal am nici chiar coliba mea!.
Unde să mă duc ? Nicăeri, cu tot sângele ăsta pe mine! Şi când voiu svârli hainele după mine sângele tot are să ml rămână pe piele. O! scăpaţi-mă de sângele ăsta!
Ce să mă fac, dacă nu pot fugi cu a-vuţia mea? Nu mal sunt nimic, numai am nume, nu mal am pământ, nu mai am moşie. Sunt un blestemat. Mă gândeam să locuiesc în străinătate! Der un ucigaş se prinde ori unde. Nici într’unu loc nu e ferit de jandarmi. Sunt proscris de pe păment.
Nu ştiCi unde să ’mî pun piciorele.
Totă odaia asta e plină cu sânge.
Decă aşi spăla sângele ăsta?... Aruncă aurul şi fugi, fugi mal iute! abia al vremea. Aruncând aurul? Nici o dată., nici o dătă... nici o dată!...
De cât să ’lii lepăd, mal bine rămănu cu el.
P6ntru ce se uită ast-fel ochii lui la mine ?
Smulgeţi ochii ceia! Vedeţi bine, că mă mănâncă! Rana asta 'ml strigă uci-gaşule/ Ucigaşule! Totul mă sdrobesce, mă prinde! Mă ’ncovoiu sub povara aurului ce port. Cad în genuchî.
Iată-mă in genuchî, fie-vă milă, luaţi sângele ăsta de pe mine, spălaţi-mă, scă te ţi ochii aceia care mă pironesc aci în !oe, luaţi d’aci cadavrul, să pot să fug! Sângele ăsta mă arde! mă coc în sângele ăsta! Este un fier roşu. Ajutor/a-jntor!
Ce am făcut?
Am sţrigat: Ajutor! tare/
Vine cine-va, alergă, intră!
A! m'a prins!
Da, strigaţi: Ucigaşule ! ucigaşule !
Batjocoriţi-mă. Der duceţi-mă d'aci, duceţi-mă d’aci.
Oh! vă mulţumesc! Nu mal văd acel cadavru. Nu ’1 mal vă(^, pe Eli
Luaţi de pe mine săngele ăsta care mă rode !
Sunt prins! O- să mă daţi pe mâna jandarmilor! Are să-mi taie capul! o so fie sânge! iăr sânge! Tot sânge!...
Mă legaţi! Oh! lâsaţi-mă! lăsaţi-mă ! Vreau să fug! să fiă maî departe, şi mai departe, şi maî departe de cadavrulă ăsta!
înapoi d6r! Nu vedeţi că nu mî-aţl putut smulge cosorul din mână!
Iată mi-am tăiat legăturile! Loc! loc ! Iată aur! Biletele! Napoiez tot! Loc, loc! Să mă simţ departe de El! Loc der!
Ah! sunt afară! N’or să mă ajungă!
Nu o să 'ml vă(ţ sângele pe ghilotină! Mă urmăresc! Ce face cu asta! Sunt sprinten! iute ! iute!
Un foc de puşcă!
Ah! ce?... Ah!,.. Ah!., sunt mort.
Traducere de Spartali.
------------ m	—------
www.dacoromanica.ro
*
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA D" SC IMBu
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe ţliua de 20 Martie 1884.
	Cump.	Vând
S 7» Rentă amortisabilă		96’/,	97
5 “/o Renta română perpetuă. . . .	94	94 7, 1007»
6 % Obl. de stat		997.	
6 7» » Căile fer. rom. regale. . .	103	104
6°/o > Municipale		84	847»
10 » Cas:î pensiuniloru 300 1.	230	235
5°/, Scrisuri funciare rurale . . .	927, 103‘/« 897*	93
77„ » » ....		1047.
57» » > Urbane . . .		90 7, 100 7*
670 » » ....	997»	
77, » » ....	103	1037,
Impr. cu prime BucnrescI 201. Buc. .	33	34
Acţ. Bîincel Naţionale a Rom. 500 1. .	1425	1440
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501.	210	216
» » Rom. de construe. 5001.	280	286
» » deasig. Dacia-Rom. 3001. .	870	377
> » » Naţională 2001. .	257	264
DIVERSE^		
Anr contra Argint		3-	3 7.
» > Bilete de Bancă. . . .	3-2 087»	3 ,/*
Florin Wal. Austr	,		2 10
Mărci Germane	1	123 II	1 25
Bancnote francese	 . |	997a||	1007,
ŢNr* "Vrîll r/nva un raft de băcănie 1/0 V J-IAZiClI O iucrat elegant. Doritorii se vor adresa str. S-ţiî Apostoli No. 30.
5-2—1.
„NAŢIONALA “
Societate Generală de asigurare în Bucurescî, str. Carol I.
In Oraiova, la d-nul A. M. Stern, agen tui principal al societăţii, şi in contra
Convocarea adunării generale
Consiliul de administraţie are ondrea comunica d-lor acţionari, că conform art. 46—47 din statute, Adunarea generală ordinară a acţionarilăr Societăţii, va avea loc Duminecă 25 Martie (6 Aprilie) 1884 la 2 ore p. m. în localul Societăţii str. Carol Nr. 9.
Ordinea zilei:
1.	Raportul consiliului de administraţie şi al censorilor, asupra bilanţului pentru exerciţiul anului 1883.
2.	Aprobarna bilanţului şi descărcarea de dat consiliului de administraţie pentru gestiunea sa.
8. Fixarea dividende!.
4.	Alegerea a 3 censorl pentru verificarea compturilor anului 1884, conform art. 49 din statute.
Pentru a fi admis la adunarea generală, fie-care acţionar trebue se depună acţiunile sale, cel puţin cu 5 (|ile înainle de ziua adunării generale.
In Bucurescî, la casa societăţii.
In Iaşi, la d-nii I. Neuschotz et Corn. Bancheri.
acţiunilor depuse, va primi o adeverinţă care va servi tot de o dată şi de bilet de intrare.
Bucurescî */»» Martie 1884,
Preşedintele, I. Marghiloman.
JEstras din Statute. Art. 48. Spre a iace cine-va parte din adunarea generală, trebue să fie proprietar a cel puţin 10 acţiuni, cari dau dreptul la un vot.—Nic-un acţionar nu va putea întruni mal mult de 10 voturi pentru densul şi alte 10 ca mandatar, ori-care ar fi numărul acţiunilor ce va poseda sau va repre-sinta.
Art. 49. Nimeni nu va putea repre-sinta pe un acţionar, daca nu va fi însuşi acţionar. — Dreptul de votare se va lei gitima prin depunerea acţiunilor în casa societăţii sau la locurile desemnate de consiliul de administraţie, in publicaţia respectivă, cu 4 zile cel puţin mai înainte de ziua fixată pentru adunarea generală.
D. Haralambie-Costescu
Antreprenor de Pompe funebre.
Cu ocasiunea reetificârel Dămboviţel, s’a mutat pe strada Garol I Nr. 48. Facem cunoscut acesta spre cundscinţâ generală, cuinuiiicănd că a înbunătăţit într’un mod simţitor serviciul pompolor funebre şi corone din streinătate. Asortat cu Care şi decoruri cu totul din nod.
are pentru basa principală Couelna şi Tolu ; el inlocueşte Pasta Zed şi poate fa ntrebuinjat pentru a mduici conturile si laptele copiilor sau bolnavilor; el mai are avantagiul a nu prosenta câtuşi de pupo Inconvenientele vălămătdre a le opiului. Foloseşte de minune în contrnirrUuti»-nilor, peptului si ale |nilmonl>«r, a <»«-■elor învechite. bronehitelor.tuNei mu-gnrewci, cutarrlieior, iintomnielor, etc. Paris, strada 22, Drouot Şi la divcrte Ptarmuii
CĂILE FERATE ROMANE PUBLICAŢIUNE
Direcţiunea generală a Căilor ferate Române aduce la cunoscinţa personeloră care ar dori sS concureze la furniturile curente de materiale ce*Econoniatu] cumpără In fiecare septămână pentru trebuinţele diferitelor servicii, că pot lua cunoscinţă de listele acestui material în biuronl şefului Ma-gasiel centrale uude vor remânea depuse hi fie-care septămână ca Începere de luni 11 ore diminăţă până Marţi 4 ore săra.
Ofertele se vor depune la secretariatul Direeţiunel generala secţia P, până Marţi 6 ore săra 1n plicuri Închise pe care va sta scris: Ofertă pentru furnituri co>ente. Ofertele voz fi Însoţite de mostre săă se va menţiona ca furnitura se va face In total conforma cu mostrile vfiislute la magasie.
Resultatul se va comunică ofertanţilor!! de serviciul economatulul, joul dupSamia^I.
Direcţiunea generală,
Bucurescî, 27 Martie, 1884.
De închiriat SL1J1 Ct
ce se compune din 4>camere, sus două şi jos bucătărie, odae de servitorii, pimniţă unde poto Încăpea 10 buţil. Doritorii se potd a-dresa la propietar Calea Victoriei No. 174, vis-a-vi de ministerul de resbel.
Esaminat de primele consilii medicale ale Germaniei şi aprobat de către guvernul Ungariei din causa efectelor săle escelente, avănd de 25 de ani cele mal mari succese, contra orl-cârul fel de guttă,reumatism, ar thrită, dureri în pept, şold, podagră....
Vestitul!! medic, doctorul Hufeland Zice în operile săle medicale : sunt două băle în contra căror sciinţa medicală a căutată pare-se în zadar Jecurî energice: cefalagra şi podagra; acest lec a fost aflat prin aplicarea plasturului taffetas arthritique de mal sus. —Depositul principal şi de espe-diţiune pentru România, Serbia şi Bosnia, în Buda-Pesta la d. Fried. Kochmeister, succesor. TJn pachet, lfl. si 50 h\, duplu 2fl. şi 10 kr.
Plasturul Universal Parisian
al celebrului doctor BURON
contra orî-ce fel de răni, umflături şi abcese, degerăturl şi bătături. — Un pachet cu instrucţiunea costă 35 kr., mare 70 kr.
Se găsesce de vămjare în Bucurescî la D. Kiadny, I. N. Ziirner, I. N. Sat* feld, Ios. Ciurci, Galaz: la D. Hase Bretner, A. Budenskv, I. Oswald. La Iaşi la d-nil: Fraţii Konya şi A. Eugel.—La Botoşani: La d. Hajnal et Erbeu. Bacăă : d. Elleuberger. Ploescl: Samuel Schmettau şi G. Sigmund. La T.-Măgurele: A. Heberling. T. Severin : Schwales Erben, Myil A. Obert.
ALIMENTUL COPHLOB
Pentru a întări pe copii şi per36nele slabe de pept, de stomah, săft atinse de Chlo-rssă, Anemia, cel mal bun şi mal plăcut dejun este RACAHOUT al Arabilor, hrană uutrităre şi reconstituanta, preparată, de Delangrenier, la Paris.
(A se feri de contrafaceri). Deposite în tăte farmaciile din România
Fragesime. — Frumuseţe. — Igiena.
Eau de ToUetteâTOPOPOMAM!
ED. PINAUD
Acăstă apa de toaletta, aromatică şi Întinerit6re, este special preparată pentru trebuinţa damelor.
Ea este de o caiitate igienică incontestabilă.
37, "lomrvuiD DE Strasbourg, 37, PARIS

Tînivi r*lvirna,f(lou6 apartamente JJtî 1111/1111 Id lipe str. Primăve-
rel No. 30. Unul jos la stradă compus din şase camere, bucătărie şi magasine sub sol. Ieră cel-l’alt 1n fundul curţii compusă din trei camere, bucătărie şi pimniţă.
A se adresa la Divisiunea technicâ a Căilor ferate instalată în apartamentul din faţă.1
De vânzare
spre tăere prin licitaţie voluntară pădurea după moşia 'Drăgăneşti din districtu Oltu plasa SerbăneştI, propietatea casei râpos. Petra-che Manolescu în întindere de 643 pogone, din care 252 pogone stejar de construcţiunl, 272 pogone zăvoae grose şi subţiri şi 119 pogone pădure amestecată de 20 ani netăiată.—Doritorii se pot adresa pentru infor-maţiunl în tote filele atât la propietarl în Drăgăneşti,f cum şi în Bucurescî la D. V. A. Zotescu strada Scaunele Nr. 67 unde se va ţine licitaţia in filele de 25 şi 29 Martie curent.	4 — 2—2.
Sub-semnatul, luând însărcinarea Administrărel acestei cafenell, are onorea d’a anuneia numerose! sele clientele şi onor. public că va face fote sacrificiile pentru a mulţâmi pe visitatorl. ConsumaţiunI escelente şi serviciă prompt, două biliarde cu accesoriile lor nuoî. Bere prospătă de Viena, sosind în fie care <ji.	pj OTH
In toate serile SERATA MUSICALA	Antreprenorul cafenelelor Regala sl Academiei
La 17 Martie corent, precum s’a publicat prin diferite ţliare s’a vândut la tribunalul de Ilfev, secţia de Notariat, în mod provisonil pentru modesta sumă numai da 15100 lei, via d-lul Teodor Simonidi, situată în dealul Filaret. Se anunţă amatorilor de a cumpăra acâstă fru-m<5să vie că la 26 Martie curent va avea loc supralicitare la acelaşi tribuna], conform legii.
fîcb ttAri rl n pn O perehe cate JJU V UI.Ly.dJ. C/ nelocuite, compuse din 2 odâl do stăpân, una de servitori, bucătărie, pivniţă, etc; fără nici o împrejurare, în stare bună, mare parte cu materialul nou şi cu loc de a se mal adăoga încăperi. Ele sunt în Bucurescî, colorea de verde. str. Yirgiliu N. 11; posiţia frumosă, aer curat, apă buuă.
ii_____r
De arendare

porţiune de ZI oi şie din comuna moţeşti, judeţul şi plasa Teleorman, în întindere de 400 pogone. Doritorii se vor pre-senta la administraţia acestui ţjiar.
____ Grande victoire de la Science
A	fnin un remede officiellement examină, avouă et re-
uiv	11 w U.LLL commendâ par Ies autorites de la medicine, guârit
positivement et radicalement en tout, cas la plus terrible de tout Ies maladies.
î i	COMME TOP TE
autre
MALADIE DES NEWS
L’Antiepilipticnm est aussi d’une grande importance pour tous Ies personnes, qui en consâquence d’une fâcheuse accoutumence souffrent d'un dărangement du genre nerveux et. des âtats de faiblesse; dăjâ des milliers de malades lui doivent lcur guâri-sod un fait incontestable qui dans beaucoup de journaux du pays et de l’ătranger a trouvâ une expresione avouâe. L’Antiâpilepticum est expădiâ en emballage â 6 fla-cons et l’instruction contre remise pe 25 francs ou remsoursement de poşte.
Le succes est garanţi, seulemeut dans Ies cas extraordinaires une doubledose est â > prendre. — Commandes sont â adresser au depot-genâral du Dr, KIRCHNER,
BKRUN, NW„ Brueken-AlUe 34
BRONŞITE, TUSE, CATARHE PULMONARE,
Flori! Flori! Florii
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se ne pote avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori forte variate, de cel ma! mare efect, de o creştere uşoră, şi de o sigură înflorire, atâl pentuu ghiveciu cât şi pon tru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde în Bucurescî la farmacia I A, Ciura strada Lipscani, la d. Marin Jonescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Ad-ministraţiunea farului Necesarul strada Brezoianu No. 32. Bucurescî.
GUTURAIURI JidegAt, OFTICA,
însănătoşire repede şi sigura prin
ASTHMĂ.
c
1
PICATURI L1VONIENNE

do X K O tJ 1K	X- X:
Compoziţie de Qreozot, Gudron de Norvegia fi Baliam de Tolu.
Prodacţiunea aceasta, sigură spre a vindeca radicai toate boalele căilor de respiraţie, e recomandată de celebrităţile medicale, ea singură eficace.
Prin această doctorie, nu numai că stomahul nu se osteneşte, dar se Întăreşte, se reconstitua şi printr’ănsa se deşteaptă pofta de măncare; căte două picaturi, dimineaţă şi seara, sunt de ajuns, spre a birui cele mal grele cazuri._______________
Deposit principal : TROUETTE-PERRET, 165, rue Saint-Antolne, PARI8
şi in principalele farmacii.
A se pretinde timbrul guvernului franees pe flacon, in scopul de-a evita contrafacerea.
cd	Agenţie de Aminciurî în România	“O
CD 15	RECLAME SI 1NSERTIDNI, COMISSIOH Sl 1NCASSARI	1 cr
	BÎUROU.-Strada Clemenţei No. 1.-BUCURESCI.	
9 m CD ■ ■■■■■ ■	Aceasta Agenţie primesce orî-ce anunciurl pentru Ziare!0 din Ca-	o
	pitală, din districte şi din streinătate. Prin învoielele ce le are	
JQ	cu mai toate Ziarele, această Agenţie este iu putinţă de a asigura	
	persoanelor doritoare de a face anunciurl, un rabat însemnat. Directori : 0. I. BBAILOIU & TH. I. PAPPAZO&LU.	l-aeT* CD 2D
CL-	N R Anunciurile pentru (parul Telegraful se prime-c şi la ac«stă Agenţie.	
Epitropia Aşezămintelor Brâomesci
Se face cunoscut că la 11 ale lunel Mal anul corent şi filele urmftore de lucru, se va ţine licitaţiune publică în cancelaria acestor aşezăminte din calea Rahovel No. 3, la orele 12 meridiane, pentru darea în tăere spre defrişare a părţilor de crânguri şi păduri isolaţe, mal jos notate, după proprietăţile Spitalului Brâncovenesc şi Bise-ricel Domniţa Băiaşa:
1.	Pădurea de pe moşia NecseştI din districtul Teleorman.
2.	Pădurea de pe moşia Cula-Ciumernicu din districtul Ilfov, în apropiere de Bucurescî.
3.	Braniştea din vale de pe lunca Mă-tăsaruîul, isolată de pădurea cea mare care este parchetată, din districtul Dâmboviţa.
4.	Pădurea numită Braniştea de pe moşia StocneştI din districtul Romanaţl.
5.	Optă pâlcuri mici de pădure şi crânguri, separate prin livezi şi arături, de pe moşia Gângeova Comoştenl din judeţul DoljO, care părţi sunt osebite de pădurea ce a mare parchetată.
Doritorii de a lua aceste pâlcuri de păduri tn tăere pot vedea la Zisa cancelarie, în tote zilele de lucru, de la orele 10 ante meridiane până la ora 1 post meridiane, planurile parţiale de cătăţimea pogonelor ce conţine fie-care pâle şi condiţiunele dupe care urmâză a se da în tăere şi care se află depuse şi la acele primării ale proprietăţilor respective.
J?*recitirile cele mal moderat©


a
CCS
CFO
T^r oul HOTE I
^BULGARIA

fcci
Acest Hotel are 30 de camere eenfortabile şi bine mobilate cu totuiu din nod. Asemenea posedă şi unft mare Restaurant cu totu felulu de mâncări şi băuturi dintre cele.mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdiă pentru Cal şi un şoproD pentru Trăsuri cu PreciurI forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin mulţămiţi, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.
Proprietar, ISI FM.;I l: ŢANE.
CTO
C”D
xr
J3
Loco îîi'o 6> i ! © şi B atoze
O




m:
.i'j
, >WS*/
— BUCURESCI -
4. Strada Smârflan, 4.
- BUCURESCI -
4. Strada Smârfian, 4.
Singurul a^ent pentru t6ta România al fabrice!
RUSTON PROCTOR & CNIE
LINCOLN (AnglisU
Roagă pe onor. public care poresce să ’l onoreze In acest an cu ordinele săle de a i le da mal curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşmelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
cu pbeciubî foarte efţine Semănători cu tnâna ori cu vitele, Vînturătorl, Grăpl, Rarijie, Iriorj şi Pompe
1
Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No, 34.
www.dacoromanica.ro
VINERÎ 23 MARTIE 1884
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
AXUL XV No. 3554.
ABONAMENTE
PENTRU CAPITALA
Pentru un an.......Lei 24
„	Ş6ae luni ....	12
.	trei , . . . .	*	7
PENTRU DISTRICTE Pentru	un an , ....	Lei	30
„	şâse luni....	„15
»	trei ............ 8
pentru strein State
Pentru un an..........Lei 40
„ ş6se luni...	„ 20
» trei „ . . . .	„12
Abonamente se fac la 1 si 15 a fi*--cârel Iun!
ANUNCIURI ŞI RFCLAME
ANUNOIURI, pe pag. IV linia 25 h.
RECLAME, pe pag. III I leii; Oe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei. Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu o respunaabilâ.
Epistolele nefranca e se refusă.; ar-ticolil nepublicatl se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franoia Ilavas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Engine Micnud, 81 Fleet
Street. E. C
Austria. Rassenklewer, et Comp. Ungaria D. Monte Wiest, in Buda-Pest. Servitenplats.
Redaoţiunea Str. Academia! No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academie! No. 24.
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele str&ine)
Berlin, 1 Aprilie. — ţiarele din Berlin 8e ocupă merefl cu sgomotele privi-târe la retragerea d-lul de Bismarck din cabinetul prusian. Deutsche Tageblatt declară că acâstă retragere e forte seriosă, întru cât privesce pe cancelar. Totuşi, se crede că schimbarea nu se va face.
Berliner Tageblatt, <|ice câ împăratul ar fi hotărît deja şi că Puttkamer a şi presidat consiliul de miniştrii prusian pentru prima 6ră. Reichsanzeiger şi foile conservatâre nu sciţi nimic despre acâsta aşa c& sclrea Se pâte privi ca prematură. Audienţa cancelarului la principele de corână, pe care am anunţat-o, stă în legătură cu acâstă afacere.
Se ^ice că se vor face schimbări şi in alte privinţe; consiliul federal de pânâ acum, se va schimba, printr'un proiect presintat Reichstagului, în consilii! de stat. In cercurile consiliului federal însă nu se scie nimic despre acâsta.
Roma, 1 Aprilie. — Senatorul Panta-leoni a publicat o carte asupra cădcrel paterei lumesci a Papei. Intr’ânsa poves-tesce silinţele sâle în 1860 d’a aduce Curia la o bună înţelegere cu Italia — silinţe care s’a sfârşit cu esilarea sea din Roma. El convinsese pe aitvî mulţi cardinali despre trebuinţa d’a ceda Italiei Roma; cardinalul Santucci vorbi cu Papa în acâstă privinţă şi-I aduse la cunoştinţă propunerile comitelui Cavur. Papa chiemă atunci pe Antonelli, care se în-furiă şi ceru Papei 38-1 deslege dejură-mântulu de cardinal. Lucrurile râmaseră aci.
Paris, 1 Aprilie. — Corespondentul Ziarului La France îî relatâză o convorbire ce a ayut cu d. Sargent, fostul ambasador american la Berlin. D. Sargent ar fi declarat că nu primesce postul din Pe-tersburg fiind că nu-i convine clima şi are interese mari în America. Despre di ferendul sâu cu d. Bismarck, el declară că ’şl-a făcut datoria în consciinţă, şi nu e vina sea dâcă acâsta nu-I place d-luî de Bismarck.
piarul Liberte pledâză pentru alianţa latină, în care sâ intre Francia, Italia, Spania, Portugalia şi Belgia. Cu Anglia, care trebuesce ajutată în Egipet, e ne voe d’o alianţă specială.
London, 1 Aprile. —De mult n’a provocat vr’o scire o mişcare aşa de mare ca vestea despre înfrângerea lui Gordon. Consiliul pe miniştri se adună îndată, nu luă însâ nici o hotărâre. Pali Mall Gazette cere trămiterea unul corpii an glo-indian şi instalarea domniei M Gordon asupra Chartumulul. fiarele oposi-ţiuniî se opun cu violinţă acestui proiect.
Paris, 1 Aprile. — Le Temps desminte ştirea că generalul Billot ar fi cerut 18 mii 6menî pentru ocuparea Tonkinulul; sunt prea d’ajunsu pentru acâsta 6.000 âmenl.
London, 1 Aprile. — La o întrebare a d-lul Northcote, lord Hartington declară că n’a făgăduit nici de cum sâ dea desluşiri asupra politicei generale din Egipet; cu tâte aceste tndâtă ce va putea va da Camerei informaţiunl cu privire la Suakim, la starea lucrurilor în Sudan şi la posiţiunea generalului Gordon. Ministrul confirmă soirea înfrângerii suferită de Gordon; nu e nimic de temutii însâ pentru siguranţa sea şi a Chartumulul. Oratorul speră că vacanţele vor începe la 8 April, acâsta depinde însâ de citirea a doua a bilulul pentru reforma legii electorale şi de presintarea bilulul pentru administrăţiunea Londrei. Northcote <jice că 'şl va reîDoi întrebarea.-— In camera lobilor, ministrul GranVille declară că n’are scire despre consimţirea Mahdiulnî la propunerile ce i s’âu făcut în privinţa Hordofanuluî.
Calr, 1 Aprilie. - O depeşă a lui Gordon cu data de 23 Martie şice că duo! paşi sudanienl, acusaţl de trădare, ah fost traduşi dinaintea consiliului de râs boiă, condamnaţi la mârte şi esecutaţl Provisiile sunt îndestulătore în Chartum şi sosesc pe fie-care c^i; rosculaţil duc lipsă. Duoi trâmişl al Mahdiulul au adus lui Gordon refusul Mahdiulul d’a primi sultanatul Kordofanulul; falşu profet sfătuiesce pe Gordon sâ trâcă la islamism. Europenii prisonierî al Mahdiulul sunt bine trataţi.
Petersburg, 1 Aprilie. —S8 râspândise sgomotul în Kiew că s’ar fi întâmplat es-cese contra evreilor. Acâstă scire nu era adevârată. S’aîl întâmplat turburărl de stradă cu ocasiunea descoperirii unei tipografii secrete; şâpte persâne au fost arestate.
[Sofia, 1 Aprilie. —Peste 3,000 persone din tâte partidele au ţinut erl un mee-ting în contra catedralei. Meetingul a primit o resoluţiune prin care se esprimă părerea de râu că puterile 'europene nu învoesc unirea celor douâ Bulgarii, care despărţite greu pot trăi. Moţiunea es-priraă speranţa că puterile vor ajunge o dâtă la acâstă conclusiune.
A se vedea Ultime Sciri pe pag. III,
BDCUEESCI, JODI22 MARTIE
Terminăm a$I cu ultima parte interesantă a manifestului publicat de curând.
„In domeniulti politicei externe, elice manifestul, fiind că idealul nos tru a fost şi este realisarea unei neutraliţăţ! garantate, vom avea pentru tdte Puterile aceiaşi deferinţâ şi aceleaşi simţiminte amicale.u
Neutralitate garantată, âtă douâ cuvinte cari resună idealul orî-căruî român. Ca stat mic, România nu-şi pdte găsi asicurarea vieţeî şi propăşire! sdle de cât sub scutul unei neutralităţi garantate, ca aceea a Sviţe-reî. Acest principii! dâr nu are nevoie sâ mal fie discutat; el e general, e în inima tuturorîi românilor de orl-ce credinţi politice.
Dâcă însâ ne purtăm cu gândul spre timpii trecuţi, avem spectacolul cel mal dureros pe terenul politicei es-terne. Diferitele facţiuni boerescî, în pasiunea lor ârbă, alergaţi la ajutorul streinilor pe fie-care $i. Amu avut, în acel timpi, politică rusâscă, nemţescă, jeşescă, ungurescă şi tur-câscă. Câ^jd o facţiune ajungea sâ pue mâna pe tron şi putere, cele-l’alte emigrau, se ploeoniau, vindeau ţâra sâii o arendau, numai şi numai pentru a-şî satisface pasiunea ş’a putea sâ exploateze pe popor fără concurenţă. Şi’n aceste certe, poporul plătea spesele in tot-d’a-una.
Acel timpi aii trecut; românii aCt ajuns încetul cu încetul la conclu-siunea că cea mai bună din tdte este politica naţională. In programa publicată la 1876, partida liberală pune acâstă conclusiune între principiele sâle, şi de când e la cârma ţârei a dat dovedi că ţine la împlinirea el.
In ce privesce neutralitatea garantată, guvernul s’a silit s’o capete pentru ţeră la 1879, în ajunul campaniei. Tdte puterile însâ respinseră cererea României, ş’o lăsară sâ se descurce singură din greutăţile si-tuaţiunil. Eşirea a fost fericită, e a-devârat. România vasală îşi râscum-pâră cu sânge neatârnarea, şi vitejia străbună reînviă în tdte pepturile. Partida liberală complectă acest succes prin proclamarea Regatului ; neutralitatea fUsS n’a punice căpăta, cu tdte sforţări
De sicur că nu ne vom încerca aci sâ studiăm căuşele care fac po puteri sâ nu acorde României neutralitatea. Aceste cause sunt multiple şi posiţiunea ndstră geografică,
Francesil pot sâ arendare pământ pe termen dupâ învoire; nu pot însâ sâ cumpere pământ, disposiţiune care se aplică şi tuturor celor-) alţi streini;
Se plâtesce despăgubire de 200,000
la pdrta Orientului, e fără îndoielă piaştri;
cea mal de căpetenie printre ele. E| Pentru suveranitate şi protectorat a-peste putinţă, îrsâ, orl-cărel partide supra unor părţi ale insulei — Howasil
politice din ţâră, sâ tăgăduiască neutralitatea ; acesta depinde de Europa, de interesele fie-cărel puteri în solu-ţiunea cestiunil orientale şi nu cu
neputându-le primi vor sâ plătâscă în schimb o sumă de bani. Madagascaru râmâne însâ neatârnat.
Pânâ acum nu sra ajuns la nici o în-
deferenţă egală, cu simţiminte ami-! ţelegere şi dâca Francia persistă în pre-cale se pdte obţine. In epoca ndstră, J tenţiunile sâle, reînceperea ostilităţilor
nu simpatiele jdcă vr’un rol în re-laţiunile internaţionale, ci interesele. Constelaţiunile politice din urmă dovedesc acâsta cu îndestulare, pentru ca sâ nu mal fie nevoie sâ insistăm. Guvernul şi partida liberală s’au silit- tot-d’auna sâ păstreze faciâ cu puterile, pe basa drepturilor ţârei,- o atitudine corectă; pe acest teren guvernul şi partida liberală nu pot fi atacate, şi, prieteni şi inamici, din ţâră ca şi din străinâtate, aii trebuit sâ recundscă acest adevâr.
Şi acum nu ne mai remâne de cât sâ tragem conclusiunea generală.
Din analisa făcută, pdte vedea oricine că manifestul conţine numai falsificări de fapte trecute în domeniul istoriei, sfidarea opiniunii publice la fie-care pas şi promisiuni împlinite de mult de partida liberală. „ Acestea sunt ideile ce ne unesc, ţjic manifestanţii; acestea sunt îngrijirile ce ne-aii adus la contopire, acestea sunt principiele ce ne legăm cu toţii ale face sâ triumfe. u
Decă neadevârul şi sfidarea pot fi principii politice capabile a regenera ţâra, lăsăm pe noii aliaţi sâ judece. Naţiunea însâ, nu se va încrede nici o dată într’o programă atât de negativă.
Din punctul de vedere al mecanismului parlamentar, contopirea o-posiţiunil ne bucură; strângându-şî rîndurile, oposiţiunea va putea forma contra punctul necesar mersului regulat al regimului constituţional. A-câsta însâ cu o singură condiţiune: aceea d’a lua parte la lucrările parlamentului, ne mal trădând interesele ţârei pentru susceptibilităţi neîntemeiate. In alt cas, am mal spus-o
e neînlăturabilă. Resoluţiunile camerei în acâstă privinţă nu pot nimic şi tre-buesc considerate ca pia desideria.
E curios însâ că Francia republicană care la 1789 a proclamat principiul libertăţii popârelor, voiesce sâ ţină în jug un popor harnic şi liniştit. Orî-ce s’ar Zice, causa civilisaţiuneî nu e în perico în mânile Howasilou, .cari aii dat probe de inteligenţă şi caracter.
. — Se scie ce turburărl, şi cât de grave ah sguduit Croaţia anul trecut; cu numirea noului ban, se părea că se mal liniştiseră locrurile, cel puţin mişcarea din sate şi strade. In parlament, furtuna fu violentă şi cu tote silinţele maiori-tăţil, ea a durat pânâ la închiderea Landtagulul.
D atunci, în aparenţă cel puţin, liniştea s’a întins peste ţeră; acâstă linisce însâ, t^ice corespondentul din Pesta alu farului liberal Neue Freie Prisse, nu esistă în -realitate. Frământările politice con tinuă şi poporul tot e mişcat de ură contra stăpânire! ungare. Dorinţa de autonomie, visul unul regat al Croaţiei tot persista în capetele şi inimele croate Şi agitaţiunea continuă, lentă şi nevăzută, pentru atingerea acestei scop.
In ce privesce partidele politice, nu s’a făcut uicl o schimbare. Pe când par tisanii lui Starcevicî sporesc mereu în numâr şi influenţă, partida naţională e în cea mal complectă desorganisare; s’a vorbit mal mult de alcătuirea unei noul partide, a unioniştilor, nu s’a putut insâ ajunge la nici un resultat,
Guvernul din Pesta urmăresce cu cea mai mare atenţiune mişcarea din Croaţia. Decă aparenţele nu ne înşâlă, (|ice numitul corespondent, hotărîrî seriose şi definitive se vor lua în curând. Gu-_ vernul, sprijinit pe informaţiunile eomi-şi altă dată, acţiunea oposiţiel nu telul Khuen Hedervary. Banul actual al pâte ţinti de cât la turburărl con- Croaţiei, ar fi dispus sâ convoce Land-damnabile şi fără folos, la provocarea tagul pe dupâ Pascl. Programa activită-cărora naţiunea nu va pune umârul ţel sele va conţine desbaterea adresei, nici o dată.	j desbaterea şi votarea budgetului şi Con-
In ce privesce organul oposiţiuneî, stituţiuneî. Landtagul va mal stabili şi ne bucurăm de declaraţiunea ce face modul de alegere a representanţilor pen-că va merge pe calea liberalismului tru confinil.
şi-l urâm succes. Tot ce putem dori, j Dupâ cum se vede, lucrarea Camerei e sâ părăsâscă terenul acusărilor ne- privesce patru puncte, de înaltă politică drepte şi se intre în luptă francă şi şi nu se va efectua fără mari greutăţi, leală pentru binele şi fericirea ţârei, fără mari lupte.
O corespondenţă din Paris a (Jiarulul Neue freie Presse, espune cererile Fran-ciel şi ale Howasilor pentru încheierea diferendului al cărui tâtru a fost Madagascarul.
Francesil, basaţî pe ocuparea unei părţi a ţârei pe timpul lui Richelieu şi pe tratatele încheiate cu Sacalaviî, cer urmâ ţârele:
Regina Howasilor n’are dreptul sâ o-cupe nici un teritoriu, şi nu pâte sâ întrebuinţeze puterea contra Sacalavilor, cari sunt puşi sub protectoratul Francieî;
Francesil pot sâ cumpere pământ, în deplină proprietate, pe tâtă întinderea Madagascarului;
Pentru pagubele suferite din causa râsboiulul, guvernul reginei va plăti Francieî despăgubire de cel puţin un milion.
Aceste cereri au test respinse de De* waşf, cari afl propus ufm&t&ele:
IXFOŞMAŢIUNÎ
Aflăm că Primăria capitalei ar fi ho-târîtă a prevedea în bugetul el suma de una sută mii lei pentru cumpârarea şi instalarea unei imprimerii care se serve pentru tote lucrările trebuitâre el.
Nu seim pânâ la ce grad va fi adevârată acâstă scire; der, fiind ast-fel, credem că Primăria face cea mai mare greşelă. Nici o dâtă imprimeriele cari ari fost ale unei autorităţi nu numai că nu afl mers bine, der din contra au adus pagube însemnate.
Imprimeria Statului chiar, care produce lucrări însemnate, este departe a respunde la sacriflciele ce face statului cu dânsa. Domnul Rosetti, care a avut imprimeria şi care sciă situaţiunea im primeriel oficiale, orţ de câte ori a fost i* rîfeS&SO® şi ori de câte ari a avut ocasfene, a căpta-fe să a desfiinţez©.
Dâcă imprimeria statului nu pote merge dâr bine, dâcă ea care produce mult şi nu pâte sâ ’şî acopere cheltuielele, cum voesce d. Primar ca o tipografia care va lucra numai pentru Comună, va putea se o scoţă la căpătâiu?
Ce lucrări are primăria pe an ? Cel mult de 30,000 lei. Apoi făcutu-s’a socotâla ce va costa imprimeria pe an ? Mal multă de 40,000 lei, şi în câţl-va ani şi materialul imprimeriei uzat, prin urmare iu imposibilitate a mal servi.
Acâsta a sciut-o tâte auroritâţile cele mari, cum sunt direcţiunea drumurilor de fer şi direcţiunea monopolurilor de tutun şi sare; acesta au sciut-o tâte ministerele şi cu deosebire al resbelulul care are mal mult de lucru, şi de aceea numitele autorităţi nici una nu s’a gândit sâ ’şi facă imprimerie proprie a lor.
Rugăm pe d. Primar sâ cugete asupra consecinţelor ce vor nasce din înfiinţarea unei imprimerii a Comunei, şi suntem şicuri că va renunţa, de ore-ce ’lă seim econom cu banii publici şi nu va espune câte-va Zecimi de mii de lei pe an, numai pentru un capriciti.
-	o—
Asâră am asistat la repetiţiunea generală a ultimei piese eşită din până d-luî Alexandri: Fontana Bandusiae. Pu. tem anunţa de pe acum un mare succes; în actul al III-lea însâ, s'ar putea face câte-va modificări, de âre-ce acţiunea nu mai fixăijă atenţiunea publicului în de ajuns şi râmâne palidă pe lângă cele două acte d’ântâiu. Dicţiunea versurilor lasă mult de dorit; unii din artişti pronunţă cuvântul „geniul“ într’un mod înspăimântător, strămutând accentul de pe silaba ănteia pe a doua; ritmul însâ nu cere acâstă accentuare greşită, care froasâză bunul simţ.
—	o —
D. C. C. Dobrescu, profesor de istorie Ia liceul Sf. Sava, cursul superior, va ţine o conferinţă Duminica viitâre în
sala Atheneulul.
D-sea va vorbi despre Petru Bare§ Vodă, Domnul Moldovei.
—o—
Alaită-ieri Curtea cu juraţi din Bucu-reccî a condamnat la 5 ani reclusiune pe fostul perceptor G. Nicolescu, acusat pentru delapidare de bani şi fals în acte publice.
—o—
Sâmbătă, 24 curent, Curtea de apelă din Bucureşti se va pronunţa în procesul intentat de d-na Ana Damari d-lul Tănase Eliad, pentru revendicarea unei jumătăţi din frumosa clădire din facia bisericel Zlătari numită Marele Hotel de Francia.
—o—
Aflăm cu plăcere că în curând voma* vea în mijlocul nostru pe simpatica nostră artistă, d-ra A. Bârsescu, care va da vre-o 3 representaţiunl.
—o—
In şedinţa de la 19 curent, Academia română a discutat modul d’a se scrie vocalele ă şi I în caşurile când limba română nu oferă vocala clară originală în fricsiunea sâft filiaţianea unui cuvânt. Dupâ o lungă discuţiune s’a hotărît ca ; „tonul espres prin litera cirilică T> sâ se scrie cu ă, iar tonul espres de litera ci-rk’ă 4^- sâ se scrie cu râmâind a se precisa escepţianile dupâ ce d. Chintescu va presinta un raport special, care sâ reglementeze acest mod de scriere cu e-semple multiple.
D. Alexandri, marele nostru poet, a avut fericita ideie d’a cere sâ se puie în discuţiune cestiunea suprimării lui it final. D. Maiorescu a fost însărcinat a veni cu un raport în acâstă privinţă.
Hotărîrile în privinţa ortografiei date de Academiă presintă un interes mare mal cu sâmâ pentru că acâstă ortogra-e o obligâtâre- jn tâte scâlele publice, iprieri,. Academia 'română va ţine ş» dittţă publică

www.dacoromanica.ro

2
TELEGRAPHUL
La 25 ale luneî corente sosesce la Rusciuc ministrul de resbel Cantacuzeno şi prim-mini&tru bulgar d. D. Zancoff, care vor felicita din partea Alteţei Sâle principelui Alexandru, pe principele Ru-dolf, ce va trece în c^iua de 26 ale luneî corente prin Rusciuc la Constantinopole.
—o —
Astă-^I a avută loc înmormântarea mult regretatului Const. Creţulescu, în vârsta de 75 ani, fost preşedinte al comitetului liberal pentru unirea principatelor, fost prim-ministru, fost preşedinte de cameră, şi mal presus de t6te, mare patriot şi om de o onorabilitate esem piară.
Biurourile Camerei şi al Senatului aii asistat la acâstă înmormântare.
—o—
Ieri s’a ales, scrie (jliarul Odenti West, ca şef al marinei de pe marea Nâgră d-nul herzog Eugeniă MacsimilianovicI von Leich temberg. Alteţa Sea se află la Odesa.
—	o—
Se vorbesce că cu ocasiunea sosirel în Capitală a archiducelul Rudolf vor fi concentraţi şi reservistil corp. al II de armată
—o —
Bilele acestea va sosi Ja BucurescI prin cipele Chilchofl şi C. A. Zancoff, ca delegaţi în comisiunea pentru rectificarea graniţelor Dobrogeî.
—x —
Domnul inginer hotarnic Niţescu, fost căpitan de artileră, ne trimete o scrisore prin care respunde la un articol al nostru din 13 Ianuarie în care se spunea că d-sea ar fi îndemnat pe nisce săteni de lângă Roşiorii de vede se viă la Administraţia Do-menielor spre a cere să le vănţjă o moşiă a Eforiei spitalelor.
Domnia sea spune că acâstă scire nu este esactă şi că am fost induşi în erore. N’a consiliat pe nici un sătean să câră lucruri imposibile.
Mal spune că d-sea n’a fost reformat, ci numai silit de nisce nedemne acusaţiunl a demisiona din armată.
Fiind-că s’a trecut în colonele farului nostru acusaţiunea, suntem dâtor! să publicăm şi respunsul. Insă scrisorea d-sele fiind prea mare şi spaciul lipsindu-ne, fuse-răm siliţi a da resumatul el.
—o —
Aflăm cu plăcere că comitetul Clubului Regal s’a înscris cu o sumă destul de însemnată pentru clădirea localului Atheneulul român, Ier clubul regal va oferi două co-16ne de marmoră pentru peristilul acestui edificiă.
—	o —
D. consul al Belgiei, scrie Vocea Covur-luiului din Galaţi, ne face cunoscut că în Maiă 1885 se va deşchide la Anvers o exposiţiune universală, cuprinzând tote produsele industriale şi mărfurile ce daţi Ioc la transacţiunl comerciale cum şi tote ob-jectele şi instrumentele ce presintă vr’un interes pentrt navigaţiune. La timp vom da detalie.
—o —
Ieri tribunalul de comerciă din Capitală a dedat în stare de faliment pe d. H. Labes, antreprenorul otelului cu acelaşi nume din Lipscani.
—o —
La 26 Aprilie viitor se va ţine la primăria urbei Focşani licitaţie publică pentru darea în întreprindere a alimentărel cu apă a numitului oraş.
Tot la aceeaşi primărie se va ţine licitaţie în ţUoa de 26 Martie 1884, pentru clădirea a 4 localuri de şcoli, iâr în $ioa de 2 Aprilie 1884 pentru clădirea unul os-pel comunal.
—o—
Representaţiunile circului Sidoli vor începe în (|ioa de 8 Aprilie viitor.
Circul se clădesce pe bulevardul Elisa-beta şi este aprâpe gata.
Consiliul Comunal, în şedinţa sa de ieri, scrie Liberalul de la 22, a vc tat a se adresa mulţumiri Camerei, guvernului şi în special d-lor I. C. Brătianu şi C. A. Roseti pentru sprijinul dat reînfiiuţărel facultăţel de medicină din Iaşi.
—o—
Membrii comitetelor din BucurescI şi Iaşi ale Societăţii Cooperatorilor români din ţâră, intrunindu-se la Iaşi în <jioa de 18 ale curentei aii decis următorele :
Comisiunea exposiţiune! din Iaşi a Cooperatorilor din ţâră, se compune din ur-mâtorele persone: Dnil Al. Negruzzi (proprietar şi preşedintele comisiunel), Leon Negruzz (primar şi preşedintele comisiunel executivej. Membrii: d-niî V. Ştefânescu (directorulă căii ferate IaşI-Unghenl), A. Ştefânescu (directorul şcolel technice din
Iaşi),- N. Beldiceanu (directorul şc61el de meserie comunală); Th. Balasan (tipograf şi director al Ziarului „Curierul"); C. C. Chirilă (proprietar şi comerciant); P. Ve-russi (artist-pictor şi profesor); P. Niţescu (proprietar şi avocat) ; Eugeniă Donicî (proprietar şi avocat) şi D. Gheorghiu (proprietar şi comerciant, preşedintele Clubului comercianţilor şi meseriaşilor din Iaşi).
Din acâstă comisiune s’afi desemnat ca comite» de acţiune, numit comitetul esecu tiv: d-nil Leon Negruzzi, Petru Yerussi Neculae Beldicianu, Dimitrie Gheorghiu şi
C.	C. Chirilă: iâr ca secretar pe d. Basile N. Lupu (Ziarist).
Comisiunele unite aă aclamat un consilii! de onore compus din d-nil : Principele Gr. Sturdza, Niculae Rosnovano, V asiie Gheor-ghian, Alexandru Gheorghiu, Alex. Liteanu, Sc. Pastia.
—o—
D.	inspector Catargiu se află în cercetarea abusurilor de la primăria de Botoşani. Unul din membrii, asupra căruia planaţi bănuieli grave, a depus la casieria locală 5,000 de franci pentru a se închide lucrările.—Este de sperat că d nu Catargiu va da pe mâna justiţiei afacerea.—Este de dorit ca procurorul cu judecătorul de instrucţie să instru-eze afacerea.
—o—
D-ru Isak din Botoşani, care a oferit serviciele sale pentru îngrijirea vameşului Mavromati de la MihăilenI, a telegrafist erl Ministerului Justiţiei arătând că de şi loviturile sunt grave dar totuşi esistă speranţă de scăpare.
KUSIA ŞI ROMÂNIA
esistă între Austro-Ungaria şi România, care interese însă nu pun în joc esis-tenţa nâstră; cu tote neînţelegerile tre-cătâre ce se pot ivi, totuşi faciă cu pe-ricolile din partea slavismului interesele vitale ale României şi ale Austro-Unga-riel, rămân paralele.
De aci însă nu p6te resulta ca România să jertfăscă individualitatea sea în folosul Austro-Ungariel săă să se infeo-deze în imperiul vecin, ca să întrebuinţăm un neologism al elegantei nostre ziaristici.
Der acăsta nici nu este în interesulă Austro-Ungariel de 6re-ce, în facia pericolului comun ea are"nevoe de noi, are neapărată nevoe de o Românie independentă şi puternică. Acăsta este aşa de adevărat. în cât presupunându-se, un moment, că Austro-Angaria ar renunţa a stăvili espansiunea Rusiei în Orient, că ar voi păte să se înţelăgă cu imperiul slav, România nu numai că ar fi espusă la cele mai mari primejdii, dăr datore ar fi ea a ’şî căuta un sprijin a colo unde o asemenea combinaţie ar fi combătută.
Din desvoltările ce preced, ori-cine va ajunge a judeca vahfrea unei formule fârte respândită la noi, cum că România, prin posiţia el, este condamnată a face ori politică rusăscă ori politică Austro-Maghiară. Acâstă formulă este o veche rămăşiţă a trecutului nostru nenorocit, când la noi încetase orî-ce politică naţională; şi este încă pănă ac|T primită de acele elemente care repre-sentând trecutul, nu pot pricepe nici noua posiţie a României în Europa, nici o politică adevărat naţională-
Forte înrudită cu acăstă ideiă, că sărta nostră este a fi în veci supuşi
In Nr. 4 al revistei Ţera JSouă, d. Gheorghe Frunză finesce interesantul săîl articol intitulat: Un pas cui-va, este şi <ţicerea că ţăra nostră nu în Istoria României. Conclusiunile la are viitor de 6re-ce va fi, mai mult ori care cu mare claritate ajunge autorul, mai puţin târziu, s’aă împărţită între fiind de mai multe ori desvoltate de vecini seu cucerită de unul din el. A-noî, credem util a da aci loc unor căsta este teoria favorită a elementelor părţi ale acestui articol.	cu desăvârşire căzute în acăstă ţâră. Ne-
In articolul din numărul 3, d. Frunză producând nimic, nesimţind în sine nici a demonstrat că antagonismul ce e- iubire, nici durere pentru ţeră, neavând
pentru România din aceste mult comentate convorbiri politice a fost clar şi limpede espusă de d. Brătianu în parlamentul ţărel.
Acel cari n’aă priceput cum ? şi pentru ce? li s’a luat de o dată chestiunea Dunărei, pe care el o întrebuinţaă ca un mjjloc de uneltire în contra intereselor ţărel — acel nu văd şi nu înţeleg că România a căpătat în Europa —o însemnătate a eî proprie, şi că faciă cu acăstă insemnătate, cestiunea Dunărei a trebuite să fie pusă la locul eî firesc, a-dică pe a doua treaptă. Dăr acel cari n’aă încredere în viitorul ţărăl şi cari speculăză acăstă pretinsă lipsă de viitor, nu vor şi nn pot pricepe că ţăra, în ciuda lor, pâşesce necurmat.
împotriva tuturor duşmanilor din lâ-untru şi din afară, cu tdte greutăţile prin care a trebuit să străbată ţăra în timpurile din urmă, — România deveni ună factor positiv şi independent în cumpăna politicei internaţionale şi acăstă nouă posiţie a el a fost de fapt recunoscută de puterile europene.
Deci România a făcut în anulă 1883 un pas însemnat înainte în istoria
ei,
sistă între panslavism şi rusofilism
însăşi nici un fel de viitor, forte comod
pe de o parte şi între Europa apu-; şi plăcut le este ca şi ţăra acăsta să nu sănă pe de alta sunt doui motor! aî! mai aibă viitor. Modul cum se mani-politicel internaţionale. După ce au-!festă acăstă ideiă este cea mai vie do-torul finesce cu aceste demonstra- J vadă de mişelia acelora cari o susţin; ţiunl în ultimul s8ă articol, conchide căci privind esistenţa ţărei numai ca o
prin a declara că:
„România se află pusă tocmai în mijlocul acestui antagonism, şi sorta eî — încuragearea întregeî năstre desvoltărî istorice—a fost necurmat înrîurită de el. De aici se nasce întrebarea de căpetenie, care este politica ssternă a României ce resultă din acăstă situaţie. Mal întâi de tdte de aici decurge învăţământul că, precum antagonismul arătat este constant asemenea şi direcţia politicei ţărel constantă să fie.
„Pentru a pricepe în modul cel mal lămurit care trebue să fie acestă direcţie, trebue să ne dăm bine săma de însemnata deosebire ce esistă îDtre interesele vitale ce privesc chiar esistenţa statului şi a naţiei, şi interesele secondare ce sunt mai mult său mal puţin schim-bătdre.
„O identitate complectă de interese între două state nu pote esistă; dovădă că chiar între două puteri atât de strâns a-liate ca Germania şi Austro-Ungaria, c|ilnic se desbat cestiunî economice precum tari fele căiloru ferate, Importulu vitelor şi altele.
„Pentru ca să aplicăm acestă deosebire în politica ţărei românesc! trebue şi noi românii să cumpănim cu pătrundere interesele nostre şi să deosebim pe cele vitale şi de prima ordine, de cele d8 a doua mână. Şi când vorbim de interese de căpătenie nu înţelegem folosul Zilnic şi schimbător ci pe acel interes permanent, cum este esistenţa naţională.
„In tot studiul ce urmărim am dovedit că pentru România este o cestiune de viaţă şi de morte, ca aspiraţiile pansla-viste şi politica rusăscă, să nu’şî atiDgâ ţelul în Orient. Acest principia fundamental pentru ţăra nostră decurge din întrăga istorie a cestiune! orientale.
„Aşa dăr România, acăstă insulă etnografică, situată între Rusia şi Austro-Ungaria, este necurmat ameninţată de cea înteiu îd propria ei esistenţă. Scopurile slavismului sunt nimicitore pentru România, şi mijlocele săle ce de duoi secol! întrebuinţăză mereu în contra nostră, au ţintit tot-d’a-una la sugrumarea ţărel românesc!.
„Deci cu tote deosebirile de interese ce
lătă dăr încă o dată un scurt re-suraat al istoriei ndstre contimporane făcut de mâna unul june, ce drept, dăr în pieptul căruia bate o inimă în adevăr românăscă, care ’şî iu besce ţăra şi săŞinteresăză de destinele eî.
ATENTATELE CU DINAMITA
Corespondentul din London al diaru-luî Manchester Guardian scrie următă-rele: Negociânie oficiose începute cu guvernul american în urma atentatelor cu dinamită din Londra, şi care au căpătat un caracter mai oficial în timpii din urmă, se află acum în cel mai in teresant stadiu. Va trebui să se recu noscă că e nevoiă de un tratat de es-tradare între Anglia şi Statele-Unite, unde demersurile Angliei au întâmpinat cea mai mare bună voinţă. Tratatele e-sistente între America şi principalele puteri ale Europei conţin următărea clausă cu privire la crimele politice: „Orî-ce atentat în contra vieţeî şefului unul guvern strein seu contra vieţeî u-nuia din membrii familiei sele, când a-cest atentat conţine in sine asasinatulu său otrăvirea, pote fi privit ca crimă politică."
Omeni! cel mai însemnaţi a! Ameri-ceî sunt de părere c’acăstă clausă nu trebue mărginită numai la capetele co-ronate săă familiele lor, şi Foreing Offi-ciul engles aşteptă îk acăstă privire o schimbare sigură.
chestiune de timp, el nu simt într’ân şi! sfânta datorie a apărăreî desperate a pământului strămoşesc. — detorie ce a înflăcărat tdte naţiunele, când esistenţa lor a fost ameninţată — ci învoindu-se cu pretinsa sortă a ţărel de a fi cotropită, dovedesc că n’au nici un simţ românesc într’ânşiî, nicî un respect pentru străbunii noştri cari, au rescumpă rat cu rîurî de sânge păstrarea aceste! naţiuni.
Privind cu nepăsare pretinsa peire a-ţărel, el nu se trezesc din acăstă toropeală, de cât pentru a ’şî pune la cale treburile lor personale, şi de a linguşi cu înjosire chiar pe duşmanii ţărei.
Prin acest studiu se dovedesce că între politica slavismului, aţintită asupra Bosforului, şi intre politica română, care nu voesce de cât- pacînica desvoltare Şj întărire a naţiei, în veci prăpastie va fi.
In chestiunea Dunărei, erau în joc interesele mai multor puteri, şi acele interese eraă opuse a-lor nostre, totuşi acea chestiune nu putu cântări aşa de greu, în cât să apese mai mult timp a-supra situaţiei ţărei în Europa. Acăstă chestiune nu a putut dăr opri pe Austro-Ungaria — statul cel mai direct interesat — de a restabili bune şi prietenesc! relaţii cu România.
Faptul decisiv prin care s’a manifes tat acăstă ridicare a ţărel este poftirea Regelui României spre a asista ca naş la botezul strănepotului împăratului germană.
Era întâia ocasie in noua nostră istorie, în care suveranulă ţărei independinte primi o invitaţie oficială de la o mare împărăţie şi a fost întâmpinat în Germania, după ordinul espres al împăratului Wilhelm, cu aceleaşi onorari cu care este însuşi primit. însemnătatea a-ceste! călătorii, în împrejurările internaţionale de atuncea, a fost apreciată în Europa întrăgă. Intorcendu-se de la Berlin, Suveranul ţărel visită şi pe împăratul Austro-Ungariel la Viena, unde asemenea i se făcu o primire strălucită. Curând după acăsta primul ministru I. C.
Brătianu avu o intrevedere cu principele Morte crudă.-Radu zet Ivan Joiţădin Bismarck la Gastein şi cu corniţele Kal- comuna Gărăgău, judeţul Teleorman, în Ziua noky la Viena. Noua situaţie ce resultă Ide 14 Martie, a intrat într’o fântână săo
sleiască şi, pe când omenii trăgeafl afară hărdăul plin cu apă şi cu pământ, aprope de gura fontânel s’a rupt urechile hărdău-■ul, care căZând peste dânsul, a rămas Radu pe dată mort.
LANDWEHRUL RUS
Ministerul rus de resboiă publică modul echipărel şi organisărei landwehru-lul pe timp de resboiă. Pentru acestă corp, pu se vor întrebuinţa numirile o-bicinuite, ci cele vechi rusesc! cum se mai găsesc la casaci. Bataliănele se vor numi Druşine, escadrănele — sotnil, supt oflceriî—ariaănicl, soldaţii—ratniki. Soldaţii infanterişti vor fi echipaţi cu puscele cari se întrebuinţaă mai nainte în armata permanenta, având bcionetă şi şă-se-<|ecî cartuşe fie-care. Cavaleria e prevăzută cu carabine şi părtă săbiele care aă servit armatei. Uniforma- landwehru-lul va fi aceiaşi ca a Infanteriei de linie, care stă în legătură ş, cu portulă naţional rus.
Ast-fel, Rusia pare a complecta reformele începute de căt-va timp în armata de uscat si de mare : reorganisarea land-wehrului ţintesee ia apărarea ţărel în caşul când armata permanentă ar fi o-cupată aiurea.
ACTE OFICIALE
D1J\ ŢARA
Un accident regretabil. — Cetim următorele în Tutova din Berlad:
„Joui, la 15 ale curentei d-nul şi d6mna Georgescu, proprietarul moşiei Popescii, venind de la moşiă spre Bârlad, pe calea Tu-tovei, între orele 3—4 p. m., au ajuns Ia un podeţ, dincoce de cârciuma de lângă Poliţeni. Podeţul atât la nn capăt cât şi la cel-alalt era acoperit cu câte un bîlc de apă. Când era să ese trăsura de pe pod încoce, calul de la prasciă, de către om, se sfiesce de nisce pietre ce eraă aşezate chiar la capul podului şi împingând pe^ceî-lalţl, cel din brasdă cade în rîpă, şi îiftr’o clipă toţi ceî-lalţl cal aă căZut în rîpă cu capetele sub el, trăsura îndată se răstorn ă, d-nul şi d-na Georgescu isbiţl jos, scapă ca prin minune — graţiă numai providenţei dâcă mai esistă astăZI! —Norocul a fost, că c^il, aă căZut ast-fel, în cât nici unul din el n’a mal putut face nici o mişcare; căci alt-fel trăsura 11 prindea dedesubt şi nimic nu s’ar fi mal ales nici de d-nul nici de d-na Georgescu şi nici de cal. Cu mare greutate trăsura şi caii fură scoşi din acâstă prăpastia. D-nul şi d-na Georgescu a& suferit o uşoră contusiune; trăsura însă a fost sfărâmată.
„Ni se afirmă, că în urma acestui regretabil accident, care putea să coste vieţi o-menesci, autorităţile îu drept aă făcut ceva mal dulce drumul pentru călătorii pe acolo. “
*
Sinucidere. — Maranda soţia lui Vasile Pantiea din comuna Fâlciă, în săra de 16 Martie, s’a găsit în podul casei spânZurată; fâcându-se cercetare s’a constatat că mor-tea nu este siluită.
Monitorul de aijl publică decretele regale prin sare ce promulgă legile privitdre la Împământenirea d-lor Eugeniu Raymond şi Henri Raymond.
X
Se promulgă legea prin care se acordă d-!nl I(Sn Moga, vechiu magistrat o pensiune viageră de 150 le* pe lună, plătibilă din casa Statului.
X
P'rintr’nn jurnal al consiliului de miniştri se încu-viinţdză strămutarea reşedinţei ocolului Olt, jud. Oiţă, din comuna Negreol în comuna Spinenl, fund situată mal în centrul plăşel şi prin urmare mal in apropiere de justiţiarii!.
X
D. D. Buzescu a fost numit poliţaii! al oraşului Ca lafnt din jud. Dolj.
X
Colegiorile 1 şi II electorale pentru consilieri generali de la jud. Ilfov sunt convocate pentru filele de 25 şi 27 Aprilie spre a alege câte doui consilieri.
X
Colegial II de deputaţi din jud. Brăila este convocat pe diua de 25 Aprilie spre a alege un deputat.
:x
Se promulgă legea prin care Be autorisă rescumpă-rarea târgului StefănescI, din jud. Botoşani.
X
D-na Smaranda Câmpinănu, institutăre provisorie la clasa I şi Ii şi directdre la scdla divisionară defeto din cnldrea Galbenă, se numesce definitiv în acestu >t
X
Se promulgă legea prin care se aprobă prelungirea pănă la 1 Iuliiî 1884 a termenului de toleranţă acordat ministerului Oomerciulal pentru întrebuinţarea măsurilor şi greutăţilor sistem vechiu
Dăcă trebuinţa va cere, acest termen se va mal putea prelungi încă pe 6 Ioni maiimuin, începând de la 1 Iuliu 1884.
BULETIN JURIDIC
(Curtea cu juraţi de la Cliişineu)
O fldanţată omorîtă
Rândul trecut am dat în informaţiele nostre scirea că un anum8 Ledohowsky ’şl-a înecat fidanţata sea d-şora Soaikowsky, pen tru a putea pune mâna pe suma pentru care a fost asigurată viâţa aceste! copile. AZI primind Ziarul Adesky Wiestnik găsim în ultimul număr a acestui Z>ar următorea cronică judiciară.
Curtea cu juraţi de la 16 Martie s’a o-cupat de oribila afacere a tânărului Ledohowsky, inculpat în omorul fidanţateî sâle. Iâtă pe scurt acâstă afacere: Ledohowsky s’a stabilit în oraşul Bălţi la anul 1876 şi se ocupâ de atunci cu dresarea cailor, pe care ÎI vindea la iarmarocul do la Bălţi, Orheă şi Chişineă. Ledohowsky e un tânăr de vr’o 27 ani, cu o înfăţişare plăcută, cu nisce och! cam sălbatici şi cu o forţă erculeană. In anul 1883, pe la finele lui Octombrie, Ledohowsky făcu cunoscinţă cu d-şora Seaikowsky, fiica unu! funcţionar de la poşta locală, cunoscinţă în curând s’a prefăcut în o intimitate şi tinerii fură logodiţi pe la Noembrie, rămânând ca cununia lor s8 se facă după Pascl. Ledohowsky chiar imediat după logodnă declară mamei tinerel copile, că voiesce să asigure viâţa viitorel sâle consorte la o societate de asigurare, având nisce afaceri la Odesa. In curând după aeâsta polonesul plecă în adevăr la Odesa unde asigură viâţa tinerel copile la societatea Ruskae strahovae Obşestvo pentru suma de 25,000 ruble.
lntorcându-se apoi acasă, individul Ledohowsky lua pe fidanţata sea şi plecâ cu dânsa la Ataki, unde locuia mătuşa copiiel spre a petrece sărbătorile de Crăciun. Pen-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
3
4
t
r
tru a face acest voiftfifl de peste 30 kijo-rnetre, Ledohowsky Împrumută de la vecinul săh Antonovicl o cabrioletă pe arcuri, tn care înhămase un cal, cumpărat la iarmarocul de la Soroca.
Sosind însă la Ataki Ledohowsky declară mătuşei copilei că trecând Nistrul abia nu s’a Înecat, cu trăsură eu tot, der mulţumită tăriei calului a putut scăpa cu viâţă fără a mal putea găsi pe copila care a dispărut sub ghiaţă. Tot aceiaşi mărturisire Ledohowsky făcu şi poliţiei orăşelului In cestiune.
Afacerea fiind crezută, cu atât mal mult că locul arătat de tânărul era tocmai acolo unde se taie ghiaţa, Ledohowsky, avgnd aerul unul om desperat a părăsit în curând Bălţile şi se stabili la Elisavetgrad unde începu să vân<Jă caii oficerilor de husari, stabiliţi îu garnisfină.
începând desgheţul anului, curând poliţia oraşului Ataki găsi pe malul drept al rîuluî un cadavru de femeie, care avea mâinile şi picidrele legate cu nice batiste. Afacerea cercetându-se de procuror s’a constatat că acest cadavru a fost altă dată frumuşica polonesă Seaikowska, din Bălţi.
In luna lui Februariiî, mulţumită unor împrejurări, s’a arestat Ledohowsky, care fiind pus îu facia cadavrului deja descompus a fidanţatel sâle mărturisi că a înecat’o pentru a putea primi premiul societăţelde asigurare, care ’l-a şi primit dând 10,000 lei părintelui copilei, (jicându-I că acâsta este întrega sumă pentru care a fost asigurată fiica sea.
Curtea cu juraţi, după ascultarea martorilor şi a pledâriel, condamnă pe Ledohowsky la muncă silnică pe viaţă.
Un proces cnrios.
Citim următorele în Democratul din Plo-escl:
Un proces pentru o măsea a avut loc aici îu Pioasei la secţiunea I a Tribunalului local, în diua de 12 Martie curent.
Partea reclamantă a fost d. Spiridon Stă-tescu advocat, ier partea inculpată d. I. Os-trofski, dantist.
Cel d’ântâih s’a plâns că, cel d’al doilea scoţându’I o măsea T-a causat o rupere gravă în osul fălcii, care ’l-a făcut să zacă în pat trei luni.
Parchetul nedând însemnătate unei asemenea plângeri, pusese la dosar petiţiunea pacietulul şi numai după reclamarea d-luî Sp. Stătescu ministrului justiţiei a trebuit să’I dea curs.
Acusatul ca profesionist, a probat că n fost şi este special în arta sea şi dâcă s’a întâmplat cu petiţionarul abcesul de care se plânge, a fost un accident independent de voinţa şi sciinţa sa; mal cu semă că a mijlocit şi alt-ceva care a făcut pe reclamant să iâ acâstă resoluţiune ca un fel de răsbunare; căci cât pehtru o rupere ca aceia ce se întâmplă rare-orî la scoterea măselelor, acâsta provine din râua lor cons-trucţiune. Confirmând despre acesta şi un espert care era de faciă la tratarea procesului.
Tribunalul deliberând a pronunţat a treia <ji sentinţa sa, condamnând pe dantistul Ostrofski la 100 lei amendă şi 700 desdau-nare civilă.
Aflăm că tote părţile au apelat adică: şi ministerul public şi inculpatul şi partea civilă.
Ast-fel, acest curios proces, are să fie tratat şi îu BucurescI la una din secţiunile curţii de apel.
OEONIOA
Omul s â u femela
De Krumaeher
După ce părintele omenireî şi muma celor vil fură goniţi din Eden, plânseră multă vreme şi-şi ziseră:
—	Cum să ne împlinim noi acum ursita pe pământ? cine o să ne fie călăuză?
Atunci se duseră înaintea heruvimului care păzea intrarea Paradisului. Eva se sprijinea pe Adam şi se piti după umărul lui când se arătară î i facia paznicului ceresc.
Adam (lise heruvimului, cu glasul rugător :
—	I)e acum în colo trimişii iul Dumnezeu nu vor mal umbla înaintea nostră, pentru că ne-am spurcat; rogă dar pe Făcătorul lumii să ne trimită pe unul din ângerii săi, ori numai o stea după care să ne îndreptăm paşii.
Heruvimul răspunse:
—	Omul are steaua Iul chiar îutr’ânsul, şi, cu tot păcatul, are să strălucâscă tot-d’a-una mal mare şi mal' curată de cât cele
ce -rătăcesc prin ceruri. Tu dăr trebue s’o
urmezi.
Adam însă T rugă iarăşi:
—	O! slujitor al Iul Iehova, dă-ne nouă un cjrip care să se vadă şi la care să ne pute» uita; pentru că acel care s’a abătut o dată din calea cea drâptă găseşte inkia lui întunecată şi mută; glasul din năuntru nu se mal aude.
Atunci ângerul, după ce se gândi puţin( (lise lui Adam:
Când cel vecinie te făcu pe tine din pulberea pământului şi sufiâ peste tine suflarea de viaţă, tu al ridicat capul spre cer şi te-al uitat mal întâi la sore ; sorele să’ţl fie dar chipul ce ceri. El ’şl începe datoria vesel; nu s’aplâcă nici la drâpta, nici la stânga ; aduce bine cuvântarea pe ori unde trece; îşi rîde de furtuna care bubue sub el, şi după luptă, se arată mal frumos şi mal bogat. Omule, la el să te uiţi în drumul tCfi pe pământ (
Atunci graţiosa mumă a celor vil se apro-piă tremurând de trimisul ceresc,:
—	Dâ’mî şi mie o vorbă de învăţământ şi de mângăere. Cum ar putea slaba femeie să’şl ridice privirea până la sore şi să’I urmeze cursul !
Ast-fel vorbi Eva; şi Heruvimului ’1 fu milă de femeie ; se uită la dânsa cu zâmbetul pe buze şi’I zise :
—	După, ce cel Vecinie te făcu la razele sorelul care apune, ochii tel nu s’au ridicat până la cer ; der s’ah aplecat pe florile Edenului, şi sunetul d’ântâl pe care l’a au-<|it urechia ta a fost murmurul isvorulul. Făptura ta să fie asemenea făpturii naturii! Ea produce în tăcere tot ce e mare şi frumos ; totul încolţeşte în sânul el; ea face să se nască florea şi fructul şi se împodobeşte cu ceia-ce a dat la lumina (jilel. Slabă femeie, iată’ţl chipul tău.
.Pe urmă îngerul adăogă, vorbindu-le la amândoi:
—	Unirea vostră să fie tot aşa de sinceră şi de desăvârşită ca şi a cerului cu a pământului:
---------------------------—---
Intemplari din Capitala
Omeni, cu tăbet.— Soldaţii PopovicI Ion, Orăscu Constantin şi Dumitrescu Ion, sunt nisce omeni cari sciţi a trăi. După ce o duseră totă ţliua cu ucenia cea obositore, se duseră de luară uu prâmj straşnic de merse pomina în lume, căci de, bieţii omeni aveaii o poftă turbată, ca şi cum ar fi fost nisce lupi hămisiţl. Din păcate însă văzuseră şi el pe cel mal mari din regiment mâncând pâme după masă, şi bieţii omeni neavând para chioră în puzunar, — şi voind şi el a mânca pome—pornesc toţi trei în marş militar spre şoseaua Filaret, unde auriseră că la grădina d-lul Mehedinţeanu, se aflah nisce pome, din cele care se văd pe la mese boieresc!. Din nenorocire, bieţii omeni întâlniră numai popi pe drum, şi mulţi le eşiseră cu sec înainte, de aceea ah şi fost înhăţaţi şi duşi fit secţ. 36, unde urmaşii lui Marte, contemplă posomoriţii pereţi aî a-restulul.
—o—
Efectele timpului friguros !—Bietul Iancu Niculae, numai putea erl de frig pe când mergea pe Calea Victoriei. Mal cu semă mâlnele ÎI îngheţaseră de nu mal siraţia aproape cu ele. Vădând că buzunarele sele nu ah atâta căldură se hotăra să şi le în-călrjâseă în buzunarul d-neî Gheorgiu, căci de, sciut este, că femeile sunt mal căldu-rose de cât bărbaţii. D-na Gheorghiu însă, erodând că are gânduri rele T. predete în manele sergentului, care ’1 duse la secţ. 4.
— x -
Lada la mine cheile la tine.—Sergentul Stan Olar a găsit ieri 18 (numărul fatal) chel într’un belciug. Păgubaşul care de sigur că, o fi umblând, văitându-se, le pote
găsi la poliţie.
—o—
Un om prevSdStor! — Costache Ionescn, vădând că se apropie Floriile, şi neavând o para chioră în buzunar, se apucă de fură de la d. Papadopolu, băcan din strada Covaci, suma de 61 franci, şi să fi vfirjut omeni buni ce planuri măreţe ’şl croia chir Costache, ce chiote, ce cânturi, ar fi fost la bordel, căci el se hotărâse ca totă suma şă o cheltuiască într’o singură di- De*- val 1 Omul propune şi Dumnedeh dispune! In loc de bordel, bietul Iocescu se află la secţia l4.
DIVERSE
O crimă Oraşul Mescritz, din provincia Posen în Prusia fuse la 22 Martie scena unei crimeînspăimântătore, cum rari se întâmplă.-In menţionata di casa locuitorului Fridrich-Mui lor fuse de o dată înconjurată de flăcări.
Sosindh ajutor şi după ce se stinse focul, mal mulţi omeni car! intraseră înăuntru, deteră de un spectacol înspăimântător. Fri-deric Miiller era întins jos pe duşumea, într’un lac de sânge, având 9 înjunghiaturi mortale pe trup. Nevasta sea întinsă jos lângă" uşă, avea un ştreang strâns de gat, din care causă cumjse crede ’şî dete şi ultima suflare.
Cel doi copil se aflah de asemenea în pat morţi, fiind năduşiţi după cum se putea vedea de perinele aflate pe faţa lor. Criminalii ca să scape 'de o grabnică urî mărire, ah dat foc casei.
Lada din casă s’a găsit spartă şi mal multe lucruri lipsesc, — S’ah arestat doul indivizi, cari se cred a fi autorii, până acuma însă el tăgăduiesc de a fi comis crima.
*
Adevărată civilisaţiune.—Sunt în Statele Unite aprope o mie de JaponesI, cari mal toţi priu inteligenţa, aplicaţiunea lor la lucru şi buna lor purtare, ah sciut să-şi creeze nisce posiţiunl escelente. Nici o dată nici unul dintr’âuşiî n’a fost omorît pentru vre-o crimă săh delict.
Se scie de altmintrel! că Japonia, care e îu adevăr una diu cele mal civilisate ţări de pe pământ, care a Împrumutat de la Europa tote lucrurile bune, are o criminalitate de dece ori mai mică de cât a Europei apusene, şi închisorile ’I sunt gole
pe când scolele ’I Sunt pline.
*
* *
Copilul Mâhnire!. (Poesie de Herăer. — Mâhnirea sta tăcută lângă pîrîul care susură ; se gândea, şi cu mâna modela un chip de humă.
—	Ce aî făcut acolo, zeiţă încântătore ?
0	întrebă Joe.
—	Numai un simulacru, răspunse dânsa, der tu, Domne, trimite’l o suflare de viâţă,
—	Să trăiâscă dâr şi să fie al meh! 4ise tatăl zeilor.
—	Oh! nu, ţlise zîna’ nuj lasă-mi’l mie!
Atunci veni Pământul şi <Jise :
—	Copilul acesta este al meh, pentru că a eşit din sînul meh.
—	AsceptaţI, ^ise Joe ; ietă cine-va care are să hotărască între noi.
Era Saturn.
—	Să fie al vostru al tuturora, 4^se *n" ţeleptul zeu, ast-fel vrea Destinul. Tu, Joe, care i-al dat viaţa, să-I iei sufletul după mortea lui.
Tu, Pământule, să al corpul lui; nu al drept la nimic mal mult.
Iâr tu, Mâhnire, mamă a lui, să fie al tăh totă viâţa lui: nici o dâtă să nu te părăsâscâ şi suferinţele să i se prelungâscă până la mormânt.
*
* *
Dnmnedefi. (de Hohlfeldt). — Nici un ochiu nu ţl-a văţlut faria; tronul tăh stă sus pe înălţimele veşnice; al herold măreţia ta, (jiua şi noptea povestesc gloria ta,
1	pentru aceia omul îşi înalţă privirile spre cer. Numai cu inima te ’nţelege omul.
Imensitatea universului nu pote se te coprindă; nici o limbă omenescă nu pote se’ţl dea un nume; tu est! şi tu erai; nimic mal nainte de tiue! Un minut trecut la piciorele tele este veşnicia; omul nu e mare de cât când te iubesce şi te glorifică. Spiritul sboră spre tine.
Nimeni nu scie cum guvernezi, pentru că mâna ta conduce totul cu mister. Cine a luat o dâtă parte la sfaturile înţelepciunii tâle? Ne duci pe o potecă întunşcosă şi noi te urmăm cu credinţă. Drumul tău, este lumina.
CORPURILE LEGIUITOARE
ADUNAREA DERUTAŢILOR {Şedinţa de a§1 21 Martie 1884)
Preşedenţia d-lul vice-president Georgian».
Şedinţa se deschide 1a ora l8/*. p. m; fiind presenţî 93 deputaţi,
Sumariul şedinţei precedente se aprobă.
D. Pop ’şî dă demisiunea din comisia financiară.
Camera respinge acestă de misiune.
Se acordă un congedih de 5 <|ile d-luî deputat Cernat.
Camera ie act de depeşiie de mulţumire ce-î ah fost adresate de consiliul comunei Iaşi şi de Universitatea de a-colo pentru votul patriotic de a se înscrie în budget facultatea de medicină din Iaşi.
D, Mănescu cere să se iâ în discuţiu-ne proiectul de lege pentru autentificarea actelor prin punere de deget.
D. ministru al justiţiei se unesce cu propunerea d-luî Mănescu.
D. 1. Cernătescu anunţă cu durere în-cetafea din viaţă a d-Iui C. Creţulescu, fostul preşedinte al comitetului uniunel ţărilor surori, şi propune ca Camera să esprime condoleanţele el familiei decedatului şi ea să fie representată, prin-tr’o delegaţiune, la înmormântarea rămăşiţelor sâle.
D. minisvru de interne se unesce cu propunerea d-lul Cernătescu şi declară că şi guvernul se raliă^ă la regretele es-primate de d. Cernătescu.
Camera decide ca biuroul să asiste la înmormântarea d-lul C. Creţulescu şi ca să se esprime familiei sele simţimintele de regret şi de condolenţă ale adunărel.
In urma unei scurte discuţiunî, la cari ah luat parte dd. deputaţi V. Ie-purescu, Rose Stefănescu, P. Grădiştânu şi d. I. C. Brătianu, primul ministru, Camera decido • ca în prima i^i după re-visuirea articolelor din Constituţiune, să se ie în disensiune proiectul de lege pentru despăgubirea locuitorilor de pe malul Dunărei cari au suferit pagube în timpul ultimului resbel şi n’ah fost satisfăcuţi.
Acâstă propunere a fost făcută de d. V. Iepurescu, la care a aderat şi d. prim ministru, care a adăogath ca până la Pascl să se termine cu revisuirea articolelor din Constituţiune, rămân ândh ca după Pasc! să se termine cu legea electorală.
B. 1. Boldur Lăţescu aduce la cunos-cinţa d-lul ministru al justiţiei că Curtea de Apel, Secţia II, din Iaşi, a respins de a pleda pe un advocat, înscris în tabloul advocaţilor din un 6re-care oraşh.
D. Buicliu dice că nu este bine a se aduce asemenea cestiunî în sînul Adunărel şi că puterea legislativă nu pote impieta asupra puterel judecătoresc!.
B.	Radu Stanian <|ice că legea privi-t6re la constituirea corpului de advocaţi dă nascere la o mulţime de scandaluri şi se declară că este pentru cea mal întinsă libertate de a se pleda de oricine şi înaintea orl-căror instanţe judiciare.
D. G. Cantili <|ice că nu este la ordinea <|ilei legea constituirel corpului de advocaţi şi prin urmare nu ’şi va da părerea sea asupra-I; în ceea ce privesce incidentul ridicat de d. Lăţescu, d. G. Cantili <|ice că un advocat înscris în tabloul de advocaţi al unul judeţ pote pleda într’un alt judeţ, însă într’un mod escepţional iâr nu regulat.
T). P. Grădiştenu iâ şi d-sea partea în acâstă discuţiune şi printr’un mic discurs, plin de adevăr şi forte elocinte, critică cu multă asprime actuala lege a constituire! corpului de advocaţi şi propune abrogarea el. D-sea este de părere că orl-cine, fără escepţie, pâte pleda înaintea instanţelor judecătoresc!.
B. ministru al justiţiei respunde d-luî Lăţescu că nu pote să-I dea satisfacere, de 6re-ce incidentul ridicat de d-sea este o cestiune de apreciere a Curţii din Iaşi, în care nu se pote amesteca d-sea.
Discuţiunea se închide.
Se dă citire unul proiect de lege pentru abolirea legii constituire! corpului de advocaţi.
Se propune ca proiectul de lege să trecă în secţiuni de urgenţă.
Urgenţa să votăză cu aprăpe umanitate şi în aplause.
D. Vice president face cunoscut că s’a depus pe biuroul Adunărel raportul comitetului de delegaţi în privinţa revisuireî Constituţiune!.
Se voteză apoi proiectul de lege prin care -se autorisă comuna urbană Roman să contracteză un împrumut, şi proiectul de lege prin care se autorisă comuna urbană Călăraşi să percepă nisce anume taxe.
Proiectul de lege pentru înfiinţarea unor taxe în comuna urbană Târgu Ocna se amână după cererea d-lul ministru de iaterne şi în urma unei scurte discuţiunî.
Se votăză de asemenea proiectulh de lege prin care se autorisă consiliul judeţului Mehedinţi să cumpere casa d-luî
C.	M. Ciocazan situată în Turnu Seve-rin, pentru palatul justiţiei şi pentru suma de 100,000 lei.
Yotul ense este nul şi se va repeta în şedinţa viitore.
Şedinţa se ridică apoi la 4 jum. ore.
SENATUL
{Şedinţa de afli 21 Martie)
ŞediDţa se deschide la ora 3 */* sub preşe-dinţa d-lul D. Gr. Ghica. Presenţî 39 dd. senatori.
Se dă citire sumariuluî şedinţei de la 20 Martie, neluând nimeni cuvântul, se aprobă.
Se citesce mal multe petiţiunl.
D.	ministru Sturza dă citirSU la mal multe proiecte de legi.
D. Lupaşcu cere urgenţa pentru proiectul de lege asupra libertăţel individual* făcând o 6re-şî care critică.
B.	Preşedinte. Urgenţa ce cereţi, d-le Lupaşcu e forte legitimă, însă critica ce-I aţi făcut-o este nedreptă.
După aceea Senatul trece la ordinea <|ileî.
Se votâ<|ă indigenatul d-luî Samuel Scherfer, farmacist, cu 23 bile albe contra 3 negre.
Se pune la vot recunâscerea calităţeî de cetăţănh română a d-lul Botezatu Yasile, român din Transilvania şi se pri-mesce cu 23 bile albe contra a 2 bile negre.
Se pune la vot recunoscerea ' de cetăţean român a d-luî Alexandru Novacescu din Banat, şi se primesce cu 29 bile albe, unanimitatea voturilor.
Senatul trece apoi în secţiuni la orele 4.
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUi
{Agenţia Eavas)
Londra, 2 Aprilie.—Sgomotul a circulat a<|I la Bursă că lordul Dufferin are să fie trimis în Egipt; dăr acestă noutate e desminţită oficial.
Roma, 2 Aprilie. — Fanfula dă noutatea următăre : „Se crede că după deschiderea exposiţiei din Turin, Regele şi Regina se vor duce la Berlin a face o vi-sită familiei imperiale. De acolo Regele s’ar întorce direct în Italia, pe când regina însoţită de principele regal, va petrece cât-va timp la Lisabona, lângă Regina Maria-Pie, cumnata âea.“
Berlin, 2 Aprilie.—împăratul Wilhelm suferă de ori de o răcelâ; majestatea sea va trebui să stea în casă câte-va <|ile.
Berlin, 2 Aprilie 6 ore sera. —Cu totă răcăla sea împăratul a putut a să ocupa după amiază de afacerile de stat; a as-scultat mal multe raporte şi a primit vizita câtor-va membrii din familia imperială.
Constantinopole, 2 Aprilie. — Cestiu-nea privilegiurilor Patriarchatuluî grec a intrat într’o nouă faşă de greutăţi Jta urma diverginţelor între Patriarh şi consiliul Laic al comunităţeî greceşti. Patriar ehul nu a primit definit beratul de învestitură, care a fost înapoiat Porţeî din causa omisiunel unei formalităţi. Patriar-chul s'a angajat a'nu primi beratul rectificat fără al supune mal întâiu consiliului Laic.
Aceste seirl fiind, publicate aseri le mal reproducem şi în «diţia de adi dimineţi.
Suakim, 2 Martie.—Trei regimente engleze ah părăsit ieri Suakimul. Neguţătorii indigeni au cerut amiralului Henvett de a lăsa o garnisonă engleză în oraş. Amiralul le-a promis că un guvernor englez va sta tot-d’a-una la Suakim cu o mică forţă compusă din soldaţi englezi.
Londra, 2 Martie. — The Times insistă cu vioiciune pentru ca guvernai englez să proclame protectoratul Engliterel asupra E-giptulul. Diarul cetăţel crede că acâsta ar fi suficient pentru a scăpa pe generalul Gordou şi pentru a evita trimiterea de trupe englese la Chartum.
Yiena, 2 Martie. — Focul a isbucnit aijl dimineţă In imprimeria statului; o mare euantitate de timbre şi hârtie a fost distrusă. După mari forţări incendiul a fost cu totul stins acum la ora 1.

SPECTACOLE
Theatrul Dacia.— Sâmbătă la 24 Martie 1884, Mare representaţie dată în beneficiul d-neî Adelina Th. Popescu renumita piesă: Genoveva de Brabaut.
Sala Orfefi. —Duminică 25 Martie (6 Aprilie) Representaţiune de bine-facere sub patronagiul mal multor domne şi domni şi cu concurcul bine-voitor de diletanţi.
Programa e alcătuită din piese al-.se între cari figureză şi O fatalitate modernă, comedie într’un act de F. Wehl. începutul la 8 şi jumătate ore săra.
Important!!
Cetitorii noştri cari doresc a avea gratis un Dlar Popular precum şi unii ijiar de mode, ilustrtatu, eu note musicale, s? biue-voiasc a trimite o carte poştală cu adresa d-lor elitre administraţia Nec sariului, în BucurescI.
www.dacoromanica.ro
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBI)
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe gliua de 22 Martie 1884.
S% Rentă amortisabilă ....
5	°/o Renta română perpetuă. .	.
6°/o Obl. de stat	...
6°/° * Căile fer. rom. regale. .
6	“/o » Municipale .....
10	» Cagf.l pensiuniloru 300 1.
5 7» Scrisuri funciare rurale . . 77.	.	.	...
67°	»	»	Urbane	.
67 o	»	»	»	.	.
7“/0	»	>	»	.	.
Impr. cu prime BucurescI 201. Boc. Acţ. Băncel Naţionale a Rom. 500 1.
i Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. »	» Rom. de construc. 500 1.
»	» de asig. Dacia-Rom. 8001.
»	»	» Naţională 2001. .
DIVERSE^
Aur contra Argint. .	.	.
»	» Bilete de Bancă.
Florin Wal. Auetr. . . .
Mărci Germane...............
Bancnote franceee. .	.	.
| Cu mp.	Viind
96%	97 7, 94%
94	
1007.	tOl
103	104
84	847.
230	235
927.	93
1037.	104 7.
1 897.	90
997«	1007.
102*/.	1037»
33	34
H30	1448
210	216
282	288
372	380
257	261
310	3 30
3 10	3 30
2 087,	2 10
123	1 25
997,	1007»
D. Haralambie-Costescu
Antreprenor de Pompe funebre.
Cu ocasiunea rectificărel Dâmboviţel, s’a mutat pe strada Carol I Nr. 48. Facem cunoscut acdsta spre cunosciuţă generală, cumunicând că a înbunătăţit într’un mod simţitor serviciul pompolor funebre şi corone din streinătate. Asortat cu Care şi decoruri cu totul din noă.
Tlia Trî-n 70 «A un raft de băcănie L,C V IilAdl U iucrat elegant. Doritorii se vor adresa str. S-ţii Apostoli No. 30.
5-2—3.
LOTTERIA SOCIETATEI EQUESTRE DIN BRAILA
ISTA
N umorilor n câştigătdre eşite la sorţi la Loteria trasă Vineri 16 Martie 1884.
■3 U 1 .Ir «a 0 ® * s	1 5 1 « S MJ (/>« 0 . 0 0	a 1 1 d ® * 3	D ^ ţa i’s' £	a bo S fx "S ^ ca d 3	*3 g .§> ar» 0 <ca 0 d 5K	C3 .3 d ® 0*1 ea 0	a I.SP 0 *3 d	3*4 Sd -3 -S 3. — O V !* S	*3 1 5 " dj 6- -S* 'j* 1 0 £ . 0 1 ° |»	"ea C3 U) g ir<* A 0 3 ca 0 g 55 s	3 ^ $ * n O <d O d	</S ts 8c ii ;# ^ s ca ° s ea 0	J3 II • 1—* x* oo* 0 *<& d 57-.	I"		X3 ca a bc 1 f 'A „ d ® *5 *	lî '■fi 0 SQ	i-, «a a bc *2* ^ ea © * 3
												680	199	14440	233	20619
12673	1	17136	34	7925	67	8217	100	21708	133	11767	166	17472	200	16110	284	20555
13309	2	7730	35	11458	68	1765	101	25412	134	20306	167	22869	201	6198	235	20682
20184	3	15136	36	7297	69	27758	102	1 782	135	23269	168	2841	202	24 330	236	23930
27909	4	24346	87	16546	70	4595	103	23175	136	15850	169	13872	203	22249	237	23378
11793	5	25245	38	22865	71	15542	104	6792	137	4783	170	24432	204	5165	238	5173
22337	6	16670	39	2310	72	9641	105	476	188	1543	171	10799	205	2223	239	10375
6213	7	16499	40	3532	73	10650	106	24088	139	28237	172	8623	206	2323	240	1235
17256	8	8296	41	24969	74	8545	107	2398 4	140	15232	173	24389	2 7	25316	241	16971
16467	9	7257	42	27942	75	14757	108	23089	141	20897	171	24851	208	23349	242	22881
21924	10	10143	43	24411	76	22858	109	4245	142	10189	175	6589	209	7431	243	10815
5019	11	6660	44	16118	77	3659	110	9426	143	23233	176	4791	210	4662	244	11145
11760	12	5653	45	20553	78	4641	111	414	144	24822	177	5291	211	1812	245	20359
6061	13	14760	46	8063	79	23597	112	11475	145	8035	178	15003	212	14571	246	4177
2194	14	5272	47	28834	80	14698	113	8330	146	15824	179	23142	213	2440	247	590
8988	15	16243	48	13363	81	7151	114	3025	147	3841	180	22106	2 ] 4	21781	248	8072
23147	16	20203	49	7584	82	15017	115	10257	148	23181	181	13797	215	10538	24 9	3590
6417	17	1980	50	14202	83	5561	116	13121	149	7600	182	2375	216	5555	250	25256
10836	18	15082	51	6620	84	9412	117	11446	150	1170	183	4056	217	17875	251	1330
4983	19	22960	52	10145	85	1958	U8	13611	151	24684	184	22204	218	16127	252	3705
24571	20	16871	53	9101	86	10377	119	17482	152	7988	185	24276	219	11347	253	14136
26013	21	5083	54	10347	87	14812	120	13674	153	20934	186	12833	220	7918	254	21763
24499	22	2214	55	21290	88	1437	121	24991	154	12374	187	14915	221	22549	255	24313
24498	23	1915	56	7412	89	12392	122	4189	155	15473	188	11218	222	16138	256	2159
8149	24	637	57	28516	90	15573	123	5305	156	6405	189	28826	223	16850	257	3123
12983	25	11829	58	16456	91	3811	124	20266	157	10291	190	13769	224	21860	258	3439
23338	26	25861	59	24393	92	23740	125	5549	158	1022	191	21404	225	14521	259	186S
15526	27	14538	60	3391	93	9678	726	17015	159	5884	192	1230	226	20274	260	3284
3749	28	6395	61	21707	94	25714	127	5697	160	12538	193	15503	227	2268‘i	261	4412
11951	29	17485	62	14356	95	22696	128	6795	161	1427	194	12219	228	20622	262	1436
2994	30	10192	63	6645	96	4647	129	4435	162	11794	195	28530	229	12935	263	3822
5023	31	23692	64	14808	97	13936	130	20512	163	16934	196	16669	230	11735	264	11348
4812	32	13319	65	8805	98	14112	131	8218	164	16584	197	5158	231	3331	265	7265
22692	33	20846	66	4040	99	21486	132	22636	165	8965	198	3499	232	16369	266	12427
fa
g| _
UHU
268
269
'270
'271
272
‘273
274
275
276
277
278
279
280 281 282 281
284
285
286
287
288
289
290
291
292
293
294
295
296
297
298
299
300
oo	uu	y» ^1^00	*06	6600 o 103	OÎ7DU A î7o	0*19?	606 LVUVV
Câscigurile nn se vor elibera de cât numai când biletul va fi controlat şi vizat de onor. Primărie conform legel Loterielor. Comitetul Loteriei: Preşedinte, Căpitan I. M. Cotache; Secretar Capitan G. Lupescu— Casier Yictor B. Mendl.
!!! In patru <Jile !!!
NI Vt IU FI BĂTĂTURI
Întrebuinţând FYL08F0B0 ROŞI
Lei 1.60 daconul mare.
îndestulător pentru £* pers6ne
1 "fi OQ A Un ttaCon de Tbilos-llllCaib fobi Rossi h fost destul de a'uil stârpi bătăturile mele de cari sufereâm de multă vteme fără a mă putea tămădui pentru care v# mulţumesc din suflet. Caracal, 1884.	Sache oiculescu,
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandrin, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţionala I. A. Ciura, strada Lipscani, patul „Dacia®, BucurescI.
Ceţerile diu provincii se fac la administraţia «jiarulul Necesarul BucurescI.
"Ho	s^u do închiriat casele
«ia/W V lll&riji y jypig Jjj, Qjupgiu str>
Cămăraşu, In apropiere de aleifl. Doritorii -e pot adresa sdă ia sub-semnatul, proprie-taru .or, In Capitală str Teilor No, 35, e^fi in Giurgiu la d, I6n Diuiitrescu, preşedintele Comitetului Permanent, C, Pulutna.
precum şi alte mobile şi obiecte se află de vln-dare pe strada Posta-Vecbe, No. 14,
8-8—1,
IU îfipliirinl 1n Grand Ba7ar de Bu'
l/“ IHvllIl llll curescl Calea VăcărescI Nr. 26, se află mal multe prăvălii de închiriat de la 400 lei In sus pe au, pentru ori ce comefciă sdă meseriaşii, precum şi mal multe odăi apartamente în condiţiunl torte avantagiose. — Doritorii se vorfi adresa a comptoarul acestui Bazar.	10-2,
De închiriat
Hotelul Avram mobilat din strada Bi[ besca Vodă Nr. 8 de la 23 Aprilie anu-curent. Doritorii se vor adresa la d. State I. StancovicI, strada Colţeî Nr. 14 pentru InformaţiunI mal detailate.	2-2-1.
AŢELIES (flGMIÎ
59, Str. Isvorul. P. KEILHAUER Str. Isvorul, 59.
Pompe de tote sistemele. Pompe nuoî de transvasat vinurile. Fontânl d’appliqne şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot felul. TnbnrI de fier, tucifi şi plumbu de tote dimensiunile. Tu buri ornate pentru clădiri.
Tuluri speciale pentru latrine si scirieri ci accesoriile
SghiaburI de trotuar şi LighianurI de coborîre inodor, etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTAT!
Yase, Socluri, avnsurl, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
Furnituri şi Instalaţiuni complete de băi
Si CONDUCTE PE APA
In acest atelier, se g-Ssesce şi Scule pentru zidari şi pietrari
FABRICA
de
Vin de Şampanie
MULLER & C-ie Brăila
Acds’tă fabrică oferă şampanie româ’.ă sub nume de
CREMA DE ODOBESCI
în lă$î de 6 şi 12 sticle, şi în orî-ce cuantităţl, cu 3, şi 4 1. sticla cu ramburs sâti comptant, franco gara sâfi portul Brăila, iu-clusivti ambalagiti.
IU SE RECOMANDĂ!!!
LOTTERIA
Autorisată de înaltul Guvern^
pentru reconstruirea
Bisericei Jiu orasinl Braila
cu patronagiu
S-ţii Apost. PETRU şi PA VEL
650 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
Costal Mielului este mai l lee
Biletele se pot cumpăra de la comitetul lotterieî (str. Bisericei) precum şi de ia personele care aă bine-voit să se

TIPOGRAFIA MODERNA
flIMIIl
Q4, Strada. Academiei, 34
Stabilimentul tipogr. efectueză Imprimate pentru autorităţi, U-yrage scolastice gi ştiinţifice, (jiare quotidiane gi hebdomadare în tăte limbele modern — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de visită şi decese, afişe gi bilete de teatru, precum gi orî-ce a!te lucrări atingătoare de aedsti artă, în diferite mărimi gi colori, etc.
orJ
W=t
ra
fee
Asemenea se insărcinitd ji cu Brogare de cărţi, Cartonate gi elegant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi gi cua-lităţl, Obiecte de inginerie, birouri gi cancelarii. Diferite cartonage, etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru mogil, păduri mori, etc. etc.
Pentru -mal multă înlesnire
autorităţile administrative gi comunale pot face cererile pen- j
63
eo
HOTEL
BULGARIA
Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totulfi din noă. Asemenea posedă şi ună mare Restaurant cu totă felulu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdiu pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu PreciurI forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorî să fie pe deplin mulţămiţl, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.
to=J
Proprietar, SIFCIU ŢANE,
îi L
-TIS
L o c o m o ts i î e si I? a t o z e
i—■
Fi
CB3
Fi
4
— BUCURESCI -
4. Strada Smârdan, 4
JOSEPHLEU
- BUCURESCI —
Strada Smârdan, 4.
Singurul agent pentru t6ta România al fabrice!
RUSTON PROCTOR & CN,E
LlrVCOLIV (Anglia)
Roagă pe onor. public care poresce să ’l onoreze în acest an cu ordinele săle de a i le da mal curănd căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşinelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
CIT PRECIURI FOARTE EFTINE Semănători cu mâna ori cu vitele, Vînturătorl, Grăpl, Bar iţe, Iriori p Pompe
B atoze tl © P o r u m l>
STELLA
PARFUMERTE şi SAPUNERIE
Calea Victoriei, vis-â-vis PALATUL BEGAL-
Parfumerie a Caselor PIVERT. Parfumerie a Caseior VIOLET. Parfumerie a Caselor PIESSE etLUBIN. Parfumerie a Caselor ATKINSON. Parfumerie a ROGER et CALLET.
Foire Velontina âe CH. FAY, Paris
Specialitate,
de parfumerie CELLEI fr&res.
SIMON et HOURTGANT,
SACHEURI, PIETRE DE PARFUMATU
şi Parfumerie
din cele mal fine, provenind din propria NOASTRA FABRICAŢIUNE. Văndute în sticle şi cu gramul.
Mare asortientn ie sticle ie cris
MARE DEPOSIT
de Ace şi Peptenî în Fildeşi adevărat,
I Perii- Norautes Ae Bisnterie Fraiicesa.
V—— ---------------------^
Hq încLiriat De Ia sn,,tu Gheo/ghe UG lilLilII IdL viitor marele Hotel Patria în BucurescI, întreg etagiul de sus împreună cu mobilierul osebit se vinde şi un omnibus cu trei cal şi cu tote necesarele Iul Doritorii se vor adresa la antreprenorul!! hotelului.	Th. Bădulescu.
5-2-3.
DeînchiriaCrEre!
rei No, 30. Unul jos la stradă compus din şase camere, bucătărie şi magasinesubsol. Iără cel-l’alt în fundul curţii compuşii din trei camere, bucătărie şi pimniţă.
A se adresa la Divisiunea techuică a Căi-lor ferate instalată In apartamentul din faţă.
Maşina de Secerat simpla d«toton).
âcăstă magină a câştigat premiul I-iă asupra tutulorii celor-l’ulte presentate la concursul de agricultură. (BucurescI 1880).
MA SINE
Moara cu postament
de lemn gi de tucifi, simplă, dublă gi triplă.

Locomobile do 8,10,12 cal. Muşine de treerat Batoze da porumb.
din fabricele erglese W^FOSTEE 8q C13 (Lincoln)

Mort simple şi <liit>lo
Articole de mora, sita de matase elveţiană, Batose de mâna, venturatori, ______Pluguri, Triorî, aşine de curăţit etc., etc.
Precinrile sun t foarte Moderate
> M. LEYEJMDECKER, agent şi representant. /
I	Str * iscrionMăeiirennu.lNo 5. Huouresicl.	|
Sie Închiriat Nr. 34. Compusă din De închiriat Semi-h
din strada Semi-luDel No. 5,
şăse camere bine zugrăvite având sonerie1 ce se compune din 4 camere, sus două şi jos electrică şi luminatul caselor cu gaz aere- bucătărie, odae de servitorfi, pimniţă unde formă Amatori de a le lua cu chirie se pote încăpea IO buţil. Doritorii se potO a-pot adresa la propietarfl piaţa Sf. Anton dresa la propietar Calea Victoriei No. 174 Nr. 4	vis-a'Vi de ministei
ministerul de resbe
Casa
wm) cu două caturi din strada RahovelcuNr. 14, fiecare cat compus din 9 camere, avăud intrare deosebită, curte întinsă, dependinţe grajdifl şi şopron este de dat cu chirie de la Sf. George viitor. Doritorii să se adreseze la propietarul lor care locuesce în strada Scaunelor Nr. 32.
PENTRU POSESORII DE CĂRĂMIDARIE
recomand masinele melle pentru miinare cu-aburi-cai si-mănă spre fabricarea eftinit a ori ce goi do cărămide de zidii si de acoperemint, tive etc., in deosebi
Presele melle de eărămide de mănd luerănd continuat-minte, care vis-â-vis cu alte metode de fabricatiunl oferă cele mai insemnate avantagii si cea mai mare iconomio. Ele urm6ză a fi se-vito de doui oameni pentru gătirea de 4,000 pietre exelinte si se cualitic de minune pentru călcarea de plate de trotoire, si vestibul, pitre sigure de focii, pilre de t»or 8i de cement-nisip, eărămide sgurose, etc. căt si pentru recalcarea de pitre pe jumătate uscate si inainte gătite. — Prospecte gratis.
Lotus JAGE'H Fatrtkan!" in EferenfeM-lColii ara Hhein (Allemagnc)
Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 24.
www.dacoromamca.ro
SAMBATA 24 MARTIE 1884
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
abonamente
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an .... Lei 24 „ ş6se luni...........12
» trei	7
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . . . Lei 30 „ ş6se luni , .	.	„15
■ trei „ . .	”	8
PENTRU STRE1NETATE Pontru un an	. Lei 40
„ ijtjBe luni...	„20
„ trei „ . . . .	„12
Abonamente ne f«c la 1 Hi 15 u Ile-c&reî luni
ANUL XY No. 3555-
ANUNCIURI ŞI RFCLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; de pag II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi roclamo, redacţia nu e respunsabiiă.
Epistolele nofrancaie serefusii; ar-ticolil nepublicaţl se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franoia Ilavas LaffUe,&, place de la Bonrse, Paris.
Englitera Engine Micoud, 81 Fleet Street. E. C.
Austria. Ilaasenlcleiver, et Comp. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda. Past. Servitenplats.
liedaoţiunea Str. Aondemiol No. 15 bis.
Director politic, I. C. EUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 2A.
SOIRI TELEGRAFICE
(Dupfe fiarele str&ine)
Berlin, 1 Aprilie.--Peste două cjile, Împăratul Wilhelm se va întâlni, In apropiere de Wiesbaden, cu 1mpărătă3a Austriei.
împăratul a felicitat, printr’un adjutant, pe principele de Bismarek cu ocasiunea a-niversărel nuscerel săle. Principele de co-rbnă, principii Enric şi Alexandru ’l-aă felicitat personal. Toţi principii federali ’l-au trimis asemenea gratulările lor,
—	După scirl mal noul, principele Bis-marck plănuesce şi reorganisarea consiliului federal, prefăcăndu-1 Intr’o Cameră supremă săă Senat, cu titlul de Camera Statelor ; împăratul ar fi contra cererii d’a se crea un minister imperial responsabil.
Paris, 2 Aprilie. —In adunarea generală a amicilor păcii, d. Ferdinand de Lesseps declară că a vorbit în timpul din urmă cu bărbaţi de stat germani şi că s’a convins că Germania are cele mal bune intenţiunl faciă cu Francia; pentru pace sunt cele mal asigurătore perspective. Aplause căi-durose att urmat acestei declaraţiunî.
—	In şedinţa Camerei, d. Cuneo (bona-partist) propune ca Congresul pentru revi-suirea Constituţiunil să lucreze în Paris, dinu la Versailîes, şi cere urgenţa, care se respinge. La desbaterea convenţiunil financiare tunisiane, deputatul Cambon declară că starea financiară a Tunisului se pbte ridica, spre a aduce însă reforme trebuie desfiinţată comisiunea internaţională. Cambon apără conveuţiunea, care stabilesce că Francia va garanta un împrumut tunisian pentru convertirea săă achitarea datoriei actuale.
Madrid, 2 Aprilie.— Un decret al regelui disolvă Cortesele şi otărăsce alegerea deputaţilor la 27 Aprilie, cea a senatorilor la 8 Maiu şi convocarea parlamentului la 26 aceiaşi lună.
Loudon, 2 Aprilie.—Soirile din Chartum primite de Times descriu în modul următor pentru a ataca liniele resculaţilor, cari se aflau pe nişte movili de nisip la 2 mile departe de Halfigeh. Inamiculă dispăru după movilă, ca şi cum s’ar fi retras; dar îndată ce trupele intrară în pădure, se iviră 60 de călăreţi, cari se aruncară asupra primei linii. Oficeril o rupseră de fugă şi trupele ÎI urmară. In fugă fură ucişi 200 omeni: se perdu un tun, multe pusei şi muniţiunT.
Intr’un meeting liberal din Hastings, d. Thomas Brassel, lordul admiralităţil, declară că d. Gladstone cu neplăcere s’a convins că nu se pote restabili ordinea în Egipt de cât cu ajutorul şi influenţa Englesilor. D. Gladstone a fost dureros impresionat de faptul că Egyptenil nu sunt capabili să se guverne singuri; un bărbat de stat însă aşa de înţelept ca Gladstone nu se va lăsa să fie condus de simţiminte, ci se va supune evidenţei faptelor.
Varşovia, 2 Aprilie.—După o lungă lipsă ieri s’a întors guvernatorul Gurko cu depline puteri d’a rusifica Polonia. Teatrele sunt cele d’ăntâiu victime : pe scenă nu se va mal vorbi de cât limba rusescă. fiarele vor fi ţinute să publice în limba rusă edictele şi circulârile guvernului. Podolia, Lituania, Wolhinia şi Ukraina vor forma un teritoria închis, ale cărui relaţiunl cu Polonia rusă vor fi îngreuiate cât mal mult. -Degajefl, omorâtorul lui Sudeikiu, a fost prins în Siedlce.
Belgrad, 2 Aprilie.—Scirea publicată de fiarele vienese că s’ar fi făcut aci arestărj cu ocasiunea respândiril unor scrieri pro-vocătore, nu este adevărată. Ea s’a născut din faptul că s’a confiscat la un călător o carte interzisă în Serbia.
Cair, 2 Aprilie.—O depeşă din Chartum “primită de consiliul general frances, anunţă că Statin, beiul provinciei Darfur, ar fi capitulat. Scirl din Korosko, cu data de 23
Martie, spun că prima caravană de fugari, cel mal mulţi.funcţionari egipteni şi soţiele lor, care a plecat din Chartum, a sosit nevătămată la Korosko şi a plecat spre As-suan. A mal pornit şi o a doua caravană.
Suakini, 2 Aprilie.—Spionii relatăză că Osman, cu o mie âmeni şi mulţi şefi al triburilor Afhatit, se află la Tanamib şi pre-gătesce un atac contra triburilor amice cu Englesiî. In nopteade 31, inimicul îuaiată până la o milă departe de Suakim, ş’a pus mâna pe multe provisiunî. Mahmud Aii, cu 100 omeni, a plecat în urmărirea duşmanului.
Roma, 2 Aprilie.—Vorbind de formarea noului cabinet, ţb&rul Opinione insistă asupra trebuinţei d’a se alcătui o partidă puternică. Făcend alusiune la prima neisbândâ, numitul ^iar ţlice că Depretis nu va ajunge la nimic, dăeă nn va întruni la un loc tote elementele cari l’afi susţinut. Toţi amicii săi trebuesc egal îndreptăţiţi.
Paris, 2 Aprilie.—Guvernul frances va cere de la China recuubscerea anecsăril Tonkinuluî şi protectoratului din Anam.
A se vedea Ultime Scirl pe pag. III.
BDCDRISC!, VINERI 23 MARTIE
De eât-va timp fiarele tutulor nuanţelor politice s’ah ocupat despre libertatea presei. Românul a dat cel întâii! semnalai şi cele Palte foi ah luat cestiunea şi au tratat-o din puntul lor de vedere.
Bătrânul organ al partituiuî liberal a u$it că secţiunile Camerei şi Senatului, că chiar în comitetul de legaţilor s’au făcut propuneri de a se limita libertatea presei în ceea ce privesce atacurile personale şi acei cari vor cădea în asemenea delicte sS fie trimişi la tribunalele ordinare. In contra unei asemeni disposiţiunî s,a ridicat cu putere Românul şi a combătut pe acel cari au făcut o a-semenea propunere.
Foiele oposiţiuneî, însă, au făcut şi din aedstă cestiune o armă de a-tac contra guvernului şi partituiuî liberal. Ele au început se strige că libertatea presei este în pericol, că Omenii de la putere conspitâ în contra el şi că dintr’o di într’alta ea va dispare.
Românul a avut dreptate s6 se ridice în privinţa orî-căreî disposiţiunî luate contra libertăţei presei, pentru că d. Rosetti a fost acela care la 1866, când s’a făcut Constituţiunea, a smuls bucată cu bucată din mâinele conservatorilor materialul cu care se construi atunci edificiul pe care’l apără adi. El avea dreptate şi mal mult, pentru că în timp de ani a suferit împreună cu cele-l-alte fol liberale tbte lovirile şi tdte neajunsurile regime-lor trecute. Câte avertismente, suprimări, confiscări, procese, amende şi chiar închisori n’au suferit fiarele şi Ziariştii partidei liberale, numai de la 1859 până la 1876 ?
Pentru aceste cuvinte d. Rosetti avea şi dreptul şi dâtoria sâ lupte la 1866 ca sâ asicure libertatea presei, se lupte acum decă ar fi a-meninţatâ spre a o scăpa.
Nu Înţelegem însâ pe organele o-posiţiunel sâ vie şi sâ pozeze în a-pârătorî înfocaţi ai libertăţii presei. Din orî-ce punct de vedere s’ar pune, ele n’au drept. Ca principiu, ele nu pot vorbi, pentru că patronii lor, ori de câte ori ah fost la putere, ah lovit în tdte modurile libertatea presei, ah întrebuinţat tdte mijldcele contra el şi au făcut chiar modificări în legislaţiunea ndstră numai sâ ajungă la scopul de a se scăpa de presă.
Ca interes, ele erăşî nu pot vorbi, pentru că sunt asicurate tot-d’auna contra ori cărei loviri. Când se află la putere, redactorii lor atacă şi insultă în modul cel maî neleal opo-siţiunea, făcend cestiunî personale din cele mal murdare. Când se află în oposiţiune, el sunt asicuraţî, fiind că guvernul liberal n’a făcut şi nici nu va face proces de presă, şi mal puţin va închide vre-un ţarist. Dovada cea maî mare este în trecut, căci nu numai nu s’a servit de u-nele drepturi ce '1 dă legea, dâr încă pe timpul resbeluluî, când foile oposiţiuneî nu numai denunţat! mişcările armatei dâr încă chiemah pe mitropolit a se pune în capul poporului şi a face revoluţiune, guvernul nu a luat nici o măsură contra presei.
Dâcă dâr Românul avea dreptulh de a face sgomot şi de a da semnalul ca să nu se comită o greşelă, cel din oposiţiune, şi mal cu sâmă coalisaţil, nu aveah acest dreptu de loch.
Aurisem şi noi că prin secţiunile Camerei şi în comitetul delegaţiloru se faceh diferite propuneri, pentru a se lua bre cari măsuri spre mărginirea proceselor de presă date aţii juraţilor. N’am voit însâ a ne ocupa de aceste sgomote până nu vom a-vea nainte un text positiv care să ne arâte măsurile luate ca să seim până unde să mergem cu combaterea, de şi noi nu credeam că parti-tul liberal va fi capabil a face o restricţiune presei. N’am voit ărăşî a ne ocupa de acestâ afacere, şicuri fiind că, chiar decă s’aru fi găsită unele secţiuni cari se restrângă libertatea presei, în Cameră nu ar fi putut întruni două treimi şi prin urmare o asemenea disposiţiune nu ar fi putut trece.
Şi am avut dreptate să ne abţinem şi să aşteptăm încă spre a ne pronunţa, căci faptele vin să ne probeze că numărul acelora cu propuneri de bre-carî modificări aduse libertăţii presei nu prea a fost mare. Raportul d-luî Polizu Micşunescu ne arătă că secţiunile nu ah întrunit majoritate pentru vre-o schimbare, că în comitetul delegnţilor ărăşî nu s’a ajuns la vre un resultat în privinţa disposiţiunilor de introdus, şi că s’a admis numai un aliniat care prevede că arestul preventiv în materia de presă nu pbte avea loc cu nici un chip.
Etă dâr că în loc de restrângeri, avem un avantagih, care de sciur se va recunbsce şi de cele două treimi ale ambelor camere.
Organul partidei liberale din Ungaria Tester Lloyd, primesce din Petersburg următorea interesantă corespondinţă pri-vitore la prietenia austro-ungară-rusă pe care o publicăm în întregul el:
„Nemulţămirea fiarelor ungare care nu vor să scie nimic despre ultimele declarări de pace ale Rusiei, dau ocasiune gazetelor Novoie Wremia şi Journal de st. Petersbourg să lămurăseă “neîncrezătorilor maghiari" punctul de vedere al Rusiei.
„Organul comitelui Tolstoî se achită d’acbstă sarcină într’un articol de fond de trei colone care începe în chipul următor: „Nu putem să nu ne întbrcem „atenţiunea asupra împrejurărel că anexarea Mervulul la imperiul nostru a provocat îngrijiri nu atât la Englezi, dăr „maî mult la Maghiari." Apoi urmăză o polemică lungă în contra foilor austro-ungare, în cari e combătută cu înver-şiunare afirmarea că Rusia nu e sinceră în dorinţa el de pace; Novoie Wremia afirmă
din contră că Austria e nesinceră şi nu ţine la asigurările ce face. Tot în acest ton iritat răspunde şi organul d-luî de Giers la destăinuirile diplomatice şi militare ce le a publicat Tester Lloyd. Journal de St. Petersbourg, între altele (ţice următorele:
„Ni se pare că nu se pbte încă scrie istoria diplomatică a ultimului îăsboiă oriental şî că nu e bine a încerca să se ridice vălul dintr’o parte, când nu se pote spera că cea-l-altă parte va urma a-cest esemplu.. In ceia ce privesce ma-
rea Mediterană, a căreia siguranţă e a-meninţată prin ocuparea Mervulul de către Rusia — cel puţin după cât spune generalul care scrie în Tesle?- Lloyd — apoi distanţa dintre Merv şi marea Mediterană e aşa de mare, în cât trebuesce o mare dosâ de neîncredere pentru a o crede ameninţată chiar ţinăndu-se semă de mijlbcele moderne de comunicaţie. Printr’o asemenea neîncredere se ilustre^ mal cu seină Tester Lloyd care nu ascunde că apropiarea celor trei puteri e tocmai pe placul săh. Ce însămnă a-căstă atitudine? Seu că numita fbie se ocupă cu politica sentimentală şi în a-cest cas atât mal rău pentru dânsa, şeii crede că alianţa austro-germană nu ga-rante^â în destul pacea şi trebue să fie îndreptată contra Rusiei — şi în acest cas decepţiunea sea este uşor de înţeles, nu putem avea ănsă pentru dânsa uicl o simpatie. — Nuoile şi puternicele base pe care se întemeiă^ă astă-^I pacea eu-ropbnă, ah pentru noi — şi încă pentru mulţi alţii, — o însemnătate mult maî mare de cât plăcerea fbieî maghiare. Liniştescă-se Tester Lloyd căci nu e în stare să schimbe caracterul general al sbărel de lucruri actuală. „Studiele" sble, ori cât de renumiţi ar fi autorii lor, vor avea aceiaşi sbrtă ca şi interpelările nebune ale d-lul Helfy."
„Şi acum, urmeză corespondinţă, maî spue cine-va că Rusia nu e animată de cea mal prietenăscâ simţire pentru Austro-Ungaria!
„Ast-fel de lovituri, îndreptate contra fiarelor Austro-Ungare, se văd vecinie în foile rusescl de la săvârşirea alianţei ruso-germane; chiar organelor guvernului li se permite se ţie un asemenea limbagifi faciă cu Austro-Ungaria, care se sfârşesc tot-d’a-una prin asigurări de prietenie. Şi cine să încercă să analiseze a-ceste asigurări este sigur maî dinainte că primesce o lovitută, — ca dovadă pipăită a prieteniei rnsescî."
înţelege orî-cine însemnătatea acestor linii; ele arătă o detă mal mult că avăm dreptate să afirmăm că între Austro-Ungaria şi Rusia înţelegere nu esistă. In acest cas însă, devine şi maî probabilă aserţiunea că Rnsia se pregătesse pentru soluţiunea cestiunil orientale pe cale asiatică. La întărirea acestei credinţe mal concură şi faptul că Anglia, care se teme atât pentru Indiele sâle, nu s’a e-moţionat de loc de anexarea Mervulul. Observaţiunea farului Noiveje Wremia e forte dreptă, căci din totă presa europenă numai fiarele austro-ungare şi-au manifestat îngrijirea.
--------—ittptifcp*’-------—
INFORMAŢIUNI
Juol, 22 Martie, la orele IO1/* de dimi-nâţă, M. S. Regele, însoţit de adjutantul de serviciu, a mers la casarma Alexandria spre a inspecta regimentul 3 de linie. Aci, Regele fu întâmpinat de d. general de divisie A. Cernat, comandantul corpului II de armată, de d. general Radovicî, comandantul divisiel III şi de d. colonel Racoviţâ, comandantul regimentului.
Augustul nostru Suveran a inspectat în detail trupa ce era desfăşurată în curtea casărmel, şi care a esecutat diferite mişcări din scola de companie şi ba-
talion , în urmă a visitat localul ocupat de regiment şi, rămâiud pe deplin satisfăcut, a exprimat înaltele sâle mulţumiri d-luî colonel Racoviţâ, comandantul regimentului.
La orele 12, majestatea sea s’a întors la palat.
—	o —
Am anunţat în unul din numerile nbs-tre trecute că d. G. Yolenti, fost primar al oraşului Galaţi în 1875, a fost condamnat de înalta Curte de compturî a vărsa la casa comunală suma de 72000 lei. D. Yolenti a cerut acum revisuirea acestei hotărîrl. La 20 Martie, înalta Curte de comturî a discutat cererea d-lui Volenti şi găsind-o fondată, a reformat sentinţa el din 1875, apărând pe d. Volenti de orî-ce răspundere.
—o —
ţilele acestea a avut loc alegerea a doul membrii în consiliul de administraţie al Creditului fonciar rural, şi s'ah ales d. D. Ghica cu 1070 voturi şi d. Pr. Gazotti cu 1019 voturi.
D. G. Vernescu, unul din şefii aşa numitului partid liberal-conservatoru, n’a întrunit de cât 20 voturi.
—	o —
Societatea pentru învăţătura poporu-ul român din Iaşi, ’şl-a modificat filele acestea Statutele. S’a primit între altele un articol pentru admiterea în sînul so-cietăţe! a domnelor şi românilor originari din cele l alte provincii. La întrunirea de ieri, ţinută în localul lyceuluî naţional, dnpe cum ne spune Liberalul, s’a discutat un alt articol pentru admiterea în Societate şi a streinilor filo-românl de rît creştin. Nu cunbscem până acum sbrta acestui articol.
—	o —
Consiliul comunal din Galaţi, între alte taxe noul ce a votat filele acestea, a pus şi o taxă asupra colonialelor. Comercianţii de coloniale s’au plâns la Camera de comercih contra acestei taxe. In urma acestei plângeri, Camera de co-rnerciu a protestat la primul ministru oerând să nu se aprobe de guvern acbstă taxă.
—o —
Bulgaria irridentă luerbză cu mare e-nergie; săptămâna trecută biuroul central al acestei societăţi a trămis Ţarului o petiţiune prin care cere ca guvernul rus să intervie pe lângă puterile europene, spre a le înlesni atingerea unul scop care e în ajun de a se realisa.
—o —
Ni se scrie din Sofia că filele trecute a avut loc acolo un duel cu pistolul între Calcandjieff şi Tatarinoff.
—o—
La Yidin în ograda d. Ivanoff s’a des-gropat un sarcofag roman. Ni se comunică că acest sarcofag, mărimea sea şi ornamentul sunt fbrte interesante.
—o —
Tot din acest oraş ni se comunică că consulul rus de acolo d. Maksimoff este trămis în acelaşi post în Erusalim, consulatul este girat de d. Pavloff.
—	o —
Primim plângeri contra d-lul George Costescu, întreprinzător de pompe funebre. Luni n6ptea, muri în strada Basa-rab un cetăţbn. Rudele mortului se a-dresară la d. George Costescu, care ceru 90 franci pentru un cosciug ordinar, un catafale şi cernitul unei portiţe. Pentru dric, numitul întreprin^âtor ceru 140 franci spre a transporta corpul mortului la mănăstirea Cernica; neavând ce face şi fîind-că trecuseră două <Ţile de când ţinâu mortul în casă, rudele primiră preţul şi d. Costescu făgădui să trimbţă dricul dupe o oră. Trecu însă şi mal mult timp şi dricul tot nu veni; alergând la d. Costescu, rudele căpătară răspunsul că nu pbte da dricul d* cât cu 150 franci şi fără cal. Bieţii omeni
www.dacoromamca.ro
2
TELEGRAPHUL
se vS(Jură dăr nevoiţi să iă o trăsură de piăţă şi ast fel să ducă, târziu săra, mortul la cimintir.
Denunţăm acest fapt primăriei, care are regulamente cu privire la pompele funebre, şi sperăm că asemeni scandaluri nu se vor mal întâmpla. Ar trebui să se iă tdte măsurile pentru a împe-deca pe Omenii fără consciinţă d’a trafica cu morţii şi nenorociţii.
Astă-<JI de diminăţă a nins la Pitesc!, Argeş, Slobozia, Ur^icenl, FerbinţI, V.-Călugărbscă, Sinaia, Ploescî, Patarlage, R.-Sărat, Panciâ, Sascut, Băcăii, Piatra, Nâmţu, Roman, Dorohol, MihăilenI, Hăr-lăfl, Fălticeni, Vaslui, PIuşI, Fâlciu, Bârlad, Galaţi, Brăila, Cernavoda, Hărşova, şi în o mulţime alte localităţi. Minimul temperaturel e de — 10 grade la Slobozia, — 6 la MihăilenI, iăr maximul e de + 7 la Calafat.
In capitală astăzi la 7 ore, temperatura era de — 3 şi a început a ninge. --------------------------------------
BURSELE NOASTRE
De la introducerea acestei instituţiunl In ţâra nostră, o mulţime de critice, In mare parte fundate, s’aă ridicat în contra legii iei constitutive. In capitală, defectele acestei legi au dat chiar resultate fatale, cum s’a întâmplat cu deficitul mijlocitorilor de schimb care s’a rădicat la 200,000 lei, deficit care ameninţa să se reproducă încă o dătă. Aceste fapte au tot-d’a-una urmări rele pentru pieţele pe cari se produc, şi era firesc ca guvernul să se ocupe cu ces-tiunea şi se aducă îndreptări,
Avem tocmai nainte-ne proiectul modificator al legii burselor, presintat de d-nu Câmpineanu. îndreptările ce se aduc prin el sunt însemnate şi merită atenţiunea tuturor; găsim însă o măsură pe jumătate în acest proiect şi una rea, după părerea nos tră. In espunerea de motive, ministrul co-merciulul resumă în 3 puncte îndreptările aduse. In ce privesce secretul, principia înscris îu art. 31 al legii, el se suprimă prin proiectul ministrului; dăr se suprimă numai în parte. In adevăr, mijlocitorul de schimb are dreptul să nu declare numele personelor care l-au însărcinat cu negocia rea, depunând imediat la comitetul bursei 25 la sută din valorea operaţiunii. Mărturisim nedomirirea nostră; secretul operaţiunilor se găsesce că e vătămător mersului regulat ăl instituţiunil; ministrul propune să se rădice velul «secretului; ceea ce să găsesce răii pentru valorea de 100 numai e periculos pentru 75, de vreme ce se permite păstrarea secretului pentru caşul când 25 la sută se depune la comitetul bursei. Ietă jumătatea de măsură de care vorbim mal sus, şi pe care o respingem din parte-ne. Operaţiunile de bursă snnt afaceri comerciale, şi ca atarl n’aii nevoie de secret. Suntem der pentru desfiinţarea disposiţiunil în total şi credem că Parlamentul va ţine sămă de observa ţiu nile Eostre.
In al duoilea punct se vorbesce despre cauţiunea mijlocitorilor de schimb. Acăstă cauţiune, care era ridicolă până acum, se ridică la 100,000 franci, pentru capitală^ 50,000 pentru Iaşi, Galaţi şi Brăila. In cele-l’alte oraşe garanţia se va stabili după valorea operaţiunilor, de către consiliul de miniştri. Pentru mijlocitorii de mărfuri cauţiunea va fi de 10,000 lei în BucurescI; se va stabili după valorea operaţiunilor în
cele-l’alte oraşe. In genere vorbind, dispo-siţiunea e bună şi o primim; nu seim însă dăcă, Ia stabilirea cifreloru de 100,000 50,000 şi 10,000 s’a luat de basă însemnătatea operaţiunilor, săă dăcă aceste cifre aă fost luate în mod arbitrar. Nu putem afla acăsta din espunerea de motive.
Al treilea punct privesce orgauisarea comitetului bursei; în acest comitet, guvernul introduce doul agenţi, unul direct, altul indirect, ca represintant al Băncel Naţionale. Fiuid în contra interveniril statului în asemeni afaceri, respingem acăstă disposi-ţiune. Avem o cameră de comercifl legal constituită, şi clasa comercianţilor noştri e destul de însemnată pentru a-şl conduce şi supraveghea singuri afacerile. E adevărat că comercianţii s’aă abţinut până acum de la esercitarea drepturilor ce le dă legea ;
vorul fondului consacrat Ateneului şi diverselor societăţi de cultură emanate din iniţiativa privată.
Am socotit, domnule preşedinte, că, pentru îndeplinirea scopului ce urmărim, nu ne este permis a uita colectivitatea inteligentă ce presidaţl cu atâta distincţiune
Dăcă marea generaţiune ce ne-a precedat, a construit edificiul social şi politic al statului rotnâu, ne incumbă nouă, genera-ţiunea actuală, de a ne pune tote silinţele pentru a 1 consolida şi a-I asigura un viitor de prosperitate şi de mărire.
După cum veţi vedea <i n aci alăturatul apel, scopul nostru nu este de a clădi o construcţiune vulgară , fără nici o semnifi caţiune.
Voim ca „marele principia de forţă şi de „producţiune al soc-etăţilor şi statelor mo-
Casă : el scrise colonelului regimentului O [dala tinere reprezentante ale aecsnlul cu faste. Din scrisore şi ceru	medicului	militar să-l	dea I ransl	ei	ar fi prea plicticos pentru cel	ce mi citesc
O consulta une	la domicilia. Vistavoiul	sfti.lea si	le	dafi pe tdte, apoi fiind-eă afară	de două cele-
dorobanţul Stftnilă, duse scrisorile urjrie I l-alte snnt prea din cale afară prdste, şi totuşi drep-trebuia, şi se îutorse acasă, urmat de doc-1 tul de răspuns fiind sfânt, daă numai pe acela ce mi-1 torul Căpitan.	[trimite o domnişori care a semnat Leontina Am ales
Indisposiţiunea locotenentului Ştefănescu I «cr'isdre» ce urmfaS dintre tdte coie-l-dt#, şi pentru era reală—după	cum s’a	dovedit prin	ac-1in	ea	sunt tratat cu o asprime m-lndurati. Mărturi-
tele justificative	alăturate	la raport şi	că-|*w,« >"«ă	că n unele puncte, domnişdra	Leontina m'a
pitauul Vrâiiescu scrise imediat o reţetă pe [combătut într’un chip cu totul victorios.
care o lăsă acolo, poruncind vistavoiulul să so ducă la spiţerie şi s’aducâ cele scrise j acolo, imediat
Numai o parte din doctoriile luate dej vistavoifi fură date locotenentului, care, In
lăcă scrisă rea :
-Idi Al, Palgrot, coliborrior la .filonul"
Domnule,
Am citit şi recitit cele scrise de d-ta
acăsta nu însămnă îusă că legea e rea şi sderne. principiul iniţiativei private" pe cel suntem convinşi, acum ca tot-d’a-una, că n,aţ nobîl tărîm, tărîrnul activităţii intelec-numal regimul libertăţii individuale pote tuale, să ia un corp şi să se cristaliseze
aduce educaţiunea politică, adevărata propăşire a ţărel
D1JNI ŢARA
Morte grabnică. Un individ cunoscut
Într’un nobil edifici ii.
Tote socitâţile dt iniţiativă privată enumerate în apelul nostru — având un domiciliu şi un punct de radare în acest edificii!—se vor consolida, se vor desvolta cu înlesnire şi—deschizând junime! înalte per -
ca puţin cam exaltat, scrie Liberalul din «pective-o vor invita la o viaţă demnă şi
Iaşi, umblând erl de strade a căzut jos din i^ligentă.
„ Generaţiunea bătrânilor, care piciore şi a murit grabnic. S a luat măsuri
spre a se constata cauza morţel.
*
Accident. Ieri, ne comunică Liberalul din Iaşi pe la 2 ore, un om ce lucra pe şchelea de la biserica Trel-Erarhi, actual-ment pusă în restaurare, a căzut jos şi a rămas mort pe loc.
*
Spargere în Strada Mare. Citim"urmă-torele în Constituţionalul din Botoşani: In noptea spre marţi 20 a curentei, s’a spart magazia cea mare de ferăril a d-lul Abra-movicl, de către necunoscuţi făcători de rele. Uşa de fer a magasiel, cea despre ogradă, a fost siluită, bolta de deasupra uşel str,cată. Furii intrând în magazie după ce au stricat mal multe chel la casa de fer fără a isbuti s’o deschidă, ati spart saltarele de la contoriu şi aă ridicat un teanc de hârtii, chitanţe, şi altele. După aceea, s’au urcat la catul d’ânteiu, aii descuiat dulapurile aflate pe galeria ce dă în ogradă însă nu s’a descoperit pân’acum că ar lipsi fie din acele dulapuri, fie din magazie, alte obiecte de cât chitanţele ce am ^is. Acele chitanţe represintă, se Zice, până la o va-lore de 20,000 lei noi. Norocul d-lul Abra-movici e că între clienţi onorabili şi un comerciant cinstit obligaţiunile se plătesc şi fără chitanţe.
Până acum, ^ice citatul diar, nu s’a prins nici unul din autorii acestei spargeri.
a creat
Statul român, se va uita cu bucurie la generaţiunea actuală pregătindu-se şi înar-mându-se pentru marea luptă a vieţeî năs-tre naţionale.
Ea îşi va Îndrepta cu seninătate privi rile spre orizonturile nemurirel, văzând că se înalţă împrejurul el o generaţiune virilă, demnă de a’I ocupa locul şi capabilă de a lua în mână destinele Patriei române, pentru care el aă muncit atâta timp şi cu atâta dragoste.
Nu ne îndoim, domnule preşedinte, că, apreciind importanţa idee! ce ne-am impus’o ca ţinta unei activităţi comune şi adu-când’o la cunoscinţa numeroşilor membri al Clubului Tinerime!, nu ne îndoim că vom găsi în d-vostră şi colectivitatea ce presidaţl un eco simpatic şi un puternic contingent pentru îndeplinirea scopului ce urmărim.
Primiţi, vă rugăm, domnule preşedinte, asigurările înaltei nostre consideraţiunl.
Preşedinte. C. Esarcn.
Secretar, Gr. N. Mano.
fada acestui abus de încredere trimise la jn cr0mca de la 20 Martie. Am citit i arest pe Stânilâ,.şi motivul pedenrel pâ.iâiid |rec1tit acea cronica, pentru câ unele a-
rz da ii i#a1/, tuzln l«,l a ZI/.rtAn î I fuvii II l* A LII « ) t* I
devSrurl am găsit întrinsa, dăr mal cu sămă greşeli grosolane.
Ca să încep ca şi dumnăta, şi pentru ca să mă recomand, Iţi spun că sunt o
grav colonelului, acesta îl ţinu arestat până la apărerea în tacia tribunalului os tăşesc.
2. Interogatoriul:
Preşedintele. Soldat, cum te numescl ?
co“ Chiamă StăUllă’ d0mnU‘B\f<lta de I7 ani, am spus fată şi’ţl atrag P. Dar şciti asta, ce dracu 1 dar n’al un
nume de botez.
A. Ba da, d-le colonel, mă mal rhinmă şi Ştefan. Poţi să-ini Z‘ :l or^ Ştetin ori
atenţiunea asupra acestei vorbe, Pentru noi, cele de „sexul slab", fecioria n’a trecut în domeniul istoriei antice. E destul să’ţl spun atâta, căci ar fi primejdiosll
Stânilâ, înţeleg in tote felurile. Să trăiţii \	mine s6-h descria cum ’ml e în
P Ce al făcut la 14 Ianuarie? Spune ' .	x , .
adevărul, tot şi nimica de cât adevărul. faţişarea; căci m aşi rerae, din cau ,a A. Etă, să trăiţi d-le colonel! D. loco- crisel amorăse în care te afli, să nu-ţl tenent se culcase, şi când să se scăle, nu pul candidatura!
ATENEUL ROMÂN
Societatea Ateneului român a luat patriotica şi mult folositorea hotărîre d’a clădi un nou Atened. Ea, în acest scop, a adresat româmmil un apel la care siguri suntem că toţi se vor grăbi a răspunde, contribuind, după puterile lor, la acăstă mărăţă operă.
Iăcă scrisorea adresată în acăstă cestiune de preşedinţa Ateneului, preşedintelui clubului tinerimii:
Domnule preşedinte,
Avem onore a vă comunica apelul ce facem către amicii culturel naţionale în fa-
ACTE OFICIALE
S’au sancţionat legile pentru împSmSntenirea d-lor G. I. Ralli §i F. S. Mawer.
X
Monitorul de a$l publică nn regnlainent specialu pentru transportul gratuit său cu preţ redus al căit torilor pe căile ferate române.
X
D. N. Vlâsceann, actual copist la casieria generală 1 judeţului Teleorman, s’a numit in funcţiunea de veri ficator clasa II la acea casierie, în locul d-Inl P. Teo-doresen, demisionat.
X
D. Ştefan Hagiescu s’a numit în postul de archirar din direcţiunea generală a regiei tutunurilor şi sărel, in locul d-ldl C. I. Popescu, demisionat.
X
D. Radn Serian, propritar şi agricultor, s’a numit in funcţiunea de comisar al guvernului pe lângă casa de credit agricol din judeţul Buzău, în locul d-luî D. Băr-bulescu, demisionat.
-----——--»**$**—--——-
BULETIN JURIDIC
Un clistir
1. Actul de acusare .-La 14 Ianuare trecut, locotenentul Şte-fânescu simţindu-se indispus, nu ieşi din
s’a mal sculat, căci nu putea să se scole, ÎI era răii.
P. Ef, mal iute A. Să trăiţi 1 apoi a scris două răvaşe numai pentru Ca să-şi cără goncediu de la d. colonel şi de la d. căpitan, Să trăiţi.
P. Hal, iute!
A. Mă duc cu alea.... la... la.... la ceia şi mă întorc acasă.
P. Nu induce justiţia în erăre!
Dăr intru în observaţiunile ce voiam să’ţl fac asupra celor scrise de dumnăta în cronica de la 20 curent. Spui câ al nevoie d’o amantă. Te cred, dăr poţi să al acăstă nevoie cât vel voi, asta, departe de cele ce al scris, nu-ţl dă dreptul d’a avea una. Nu te cunosc, scumpe domnule, dăr dupe cele ce de atâta timp
A. Ce rar! Să trăiţi d-le colonel! ba am [citesc în Telegraful sub semnătura d-tăle
c’am pot să’mî fac o ideiă de ceea
călcat des de tot! Mă duc apoi la spiţerie cu reţeta dată de d. căpitan unde unu,—se f ce eoti, vede spiţeru—’ml-a spus : Pot să-ţi dau pa- ■ chetele, dăr e un lucru pe care nu-1 poţi lua insulţi.
Imî închipuesc un tânăr de 20 ani, păte mal mult, păte mal puţin, căci nu
Dăr rîdea, atunci fiind că m’a Insultat vă cred în cestiunile de vârstă precum
’l-am suduit şi eă aşa:
P. Respect dreptăţii!
A. E adevărat.
P. Ş’apol, urmăzâ cu modestiă.
dumnă-văstră, bărbaţii, nu ne credeţi pe noi; după părerea mea poţi să fii de la 18 ani până la |24. Imî închipuesc că
A. Atunci, fiind că ’ml-a spus să iăii tot, acel tânăr e cronicar la o gazetă; câ ’î-am cerut tot. M’a chiemat într’o odaiă tot timpul liber ce l are şi-l petrece in Jjn dos şi ’ml-a dat cu clistir, cu care m’am cafenele ; că să maltratăză într’un mod
P.acim, ţl-a dat un clistir? Ţi s’a datreîndurafc di° ,causă că tine. Putin ,la clistirul locotenentului, şi n’al fost pus pe tabloul de înaintare?
persona sea flsică şi are pretenţiunea d’a I se îngriji de facultăţile săle intelectuale. a. Am fost înşelat, d-le colom 1, ere- Pote greşesc in astă din urmă părere a dăm că spiţeru vrea să-şi însămne ce semne mea dăr, din ideile pe care le prepove-am ca... dăc’ol rătăci pân’acasă..	1
P. Nu e o scusâ....... unde al pus clis-
tirul ?
A. D-le colonel, mi l’afi dat... pe unde [literar ce-ţl aî putea forma, de 6re-ce se dă ca se te faci sănătos.
P. El!
duiescl în cronicele dumităle, dupe puţinul preţ pe care-1 pul pe un mic nume
FOIŢA „TELEGRAFULUI"
CAROL NEUMANN-STRELA
EROUL DE LA ÂRRAS
Intr'una din serile anului 1784, tânărul advocat, Maximilian de Robespierre, se sculă forte indispus de pe fotoliul săli.
El se stabilise de puţin timp în oraşul Arras, din nordul Frauciel, unde se născuse.
iscălesc! tot Al. Paigrot şi bucăţile cari
. evident e că numai plagiate nu pot fi, îmi A. Mam întors acasă, der n’am îndrăs- -	oofY „„	„„ „	,,.x
y .	„ x c	incnipuesc	câ eşti	un tenăr care,	o dătă
nit să i-l înapoied, mă temeam	să	nu să fi ^	*	’
stricat	pbn de noroi, nu se mai şterge penă ce
P. Un soldat prost să primăscă un clistir J timpul nu o face, care se piaptănă şi se ofiţeresc! Dăc’al fi... b£ut p’al unul om din tunde din an în an, — cunosc chiar pe companie, bine; dăr creZI că clistirul supe- cine va care, vorbindu-raî de d ta, îmi
rioriloi e tot una ?	spuse că cel mal buu dar ce ţi s'ar pu-
A. Nu sciam, domnule colonel.	A	y0
P. Nu e adevărat; dăr te-al ghiftuit peUea *ace 6 un s&Puni ~ care, in un cu-socotăla locotenentului cu tote alea; soldaţi, j vfintj se neglige cu totul fisicesce. Din
dueeţi-1!
S’ascultară martorii între cari şi spiţe-mi, care mărturisesce c’a vrut să glumăscăj
Rechisitoriul fu aspru; dăr după căldu-rosa pledare a sub-locotenentulul Ciomarcu, apărător din oficiu, consiliul după deliberare, dădu un veidict cu împrejurări uşurătore. osăndind pe Stânilâ la opt Zile de închisore, şi la despăgubirea doftoriel înghiţite.
CRONICA.
Către mine
Dupâ cronica intitulată Despre mine am primit vre jăse scrisori cn fel de fel de răspunsuri, provenite
astă negligenţă, domnule Paigroit, nu urmeză pentru mine că te îngrijescl în mod special de intelectul dumităle, dăr, totuşi, lucrul e posibil. — Umbli de sigur destul de disgraţios; nu te parfumezi nici o detă, şi pote — iărtă-ml a-căstă francheţă ! — nu justifici (|icătorea francesă: La meilleure odeur est de ne rien sentir.
AI vătjut, nu a la legere te cred aşa cum te descuu mal sus, căci am raţiuni scose şi din scrisurile şi din măturisiiea u-nuia care din vedere — şi din cafenea — te cundsce.
Cu un asemenea flsic, domnule, nu în-
tors în Arras după terminarea studielor săle, D. de Vissăry ’i felicită şi dânsul de bună-venire, fără a interZice Charlotteî continuarea relaţiunilor cu acest amic al copilăriei el. Lângă dânsa, tânărul advocat simţea po-tolindu-i-se mânia asupra indiferenţei concetăţenilor săi.
Puţin câte puţin se desceptă în inimele loră un simţimâută mal adânc; amorul ’ş) revărsase darul peste dânşii şi 'I făcea să se simţă în deplină fericire.
Cu tote acestea, când Cliarlotta comuni ă Lumea însă trecea pe dinaiutea uşel săle, părintelui el acăstă fericire, el păru forte preferind să consulte jurisconsulţi mai bă- nemulţumit, căci nu voia să’şl dea fiica de trîul, nepuând atribui tânărului Robespierre socie uuul om care ca advocat nu se bu cunoscinţele şi experienţa necesară. El as- cura de nici o reputaţiuue. Unul din ami-ceptâ mal multe Zii© dăr îa zadar d’a ve- cil săi, proprietar avut, ce locuia aprope de
dea venind clienţi. In săra despre care vorbim, Robespierre ’şl părăsi biroul plin de decepţiunl şi învins de dorinţa d’a vedea pe Charlotta de Yissery, tovarăşa sea de copilărie; şi după ce se găti, apucă drumul în spre casa d-lul de Yissery.
Maximilian şi Charlotta eraţi prieteni din copilărie.
Charlotta fusese sdrobită de întristare la plecarea camaradului el la colegiul din Paris şi ’l primi cu veselie când ’l vfiţju reîn-
oraş, ceruse deja mâua fiicei săle şi el credea nemerit d’a alege p’acela de ginere. Dăr Charlotta nu voia să lase pe iubitul u el, aşa că tatăl său văZându’şI copila devenind tot mal palidă şi că ochii ’l se îm-pleaă de lacrăml la fote obiecţiunile ce i le făcea, începu să’I fie târnă că s’ar putea să o părdă şi aşa el îşi părăsi ideia. In Zilele ce urmară nu so vorbi în casă nici de unul nici de altul din cel duol candidaţi la însurâtore.
După cât va timp în urmă, d. de Vis săi y, absorbit de afacerile săle, plecă la Paris. Charlotta rămase singură; dăr spre a nu contraveni convenienţelor sociale şi a nu espuue pe tânără la vorbele vecinilor, Robespierre se abţinu îu acest interval de la orl-re întâlnire cu dânsa.
La Paris, Vissăry avu ocasiunea a cu-nosce uoua invenţiune a lui Franklin, para tonerul, ce produsese atâta seusaţiune. încântat cu deosebire de acăstă invenţiune, I. de Vissăry aduse cu sine un desemn şi o descriere a paratonerulul. E!u nu se putu
Vissăry stătu multă vreme la îndoială dăcă ai fi nemerittt să încredinţeze apărarea a pestei afaceri, care avea pentru dânsul mare importanţă, unul advocată tăuără şi neînsemnat Acăstă afacere făcuse ore-care sgomot; totâ lumea ascepta cu nerăbdare resultatu apelului.
In Ziua înfâcişărel, sala era plină de lum-aşa în cât abia se putea răsbate prin mulţime. Toţi se uitau în gura lui Robespierre; el susţinea că hotărârea primului judecător este demnă de judecătorii secolului al 15-lea
linişti până ce uu mecanic ’l procură o bară şi aducând strălucite argumente apără vic-de fer cu un capăt aurit şi cu un conduct torios afacerea clieutelnl săO şi obţinu o ide aramă. Bara fu aşeZată pe acoperâmân- hotărâre în favorea lui Visatry. E' părăsi
tul casei săle, conductul fu prins de păreţi şi Vissăry nu Înceta a spune că d’acumtt fulgerul nu’i va mal putea distruge casele. Vecinii însă ’I cereau s’o dea jos pretes-tând că acăstă bară atrage electricitatea şi expune ast-fel primejdiei averea lor. D. de Vissăry nu se supuse cererii lor, p in bună înţelegere. Atunci vecinii reclamară judecătorului. Justiţia le făcu dreptate. Departe însă de a fi mulţumit cu acăstă hotărâre, Vissăry face apel. Fiica sea Charlotta ’lu sfătuia să ia de apărător pe Robespierre.
cu mâudrie sala audienţei ca cumu ară fi câscigat un resboiâ ; paratonerul rămase la locul săQ, în necazul veciuilor.
Robespierre deveni do o dată eroul Zilei. Totă lumea ’l cunoscea acum, cu totâ tinereţea lui, toţi începură să’I atribue cunoscinţele necesare şi nimeni nu’I mal preferă pe vechil jurisconsulţi. Acum nu mal avea nevoie să mal ascepte clienţi; orăşeni şi ţărani năvăleau în biroul său, iar colegi! lui se uitau rău la dânsul.
Invidia lor crescu mal cu osebire când
Începu a circula prin oraş vestea, câ epis-opul de Arras, care era tot-de-o-dată supremul judecător al oraşiulul, numise pe âuărul advocat membru al Curţii Criminale. Acăstă distincţiune nu se acorda de cât jurisconsulţilor de mare valore.
Vissăry îl numea eroul de la Arras şi ’şl formase despre el o părere cu totul deosebită ; el nu mul avea de astă dată nici n motiv d’a-I refusa mâna ficel săle. Proprietarul care ’l ceruse mâua fu eu totul eclipsat. Maximilian fu ales de ginere ; fata începu a fi mal veselă; îu ochiistrâluceaă raze de fericire,
Totâ lumea, afară de nemulţumiţii vecini aducea din tote părţile ielicitârl părintelui şi fidanţaţilor. Episcopul aduse urările săle şi vorbi lui Robespierre despre o apropiată şedinţă a Curţii Criminale, care urma a fi inută în curănd. Verdictul avea să fie pro-nunciată asupra unul paricid pe care judecătorii fără îndoială aveaă să’l condamne la morte prin tortură pe rătă.
Maximilian ascultă pe episcop în tăcerej şi când veni Zma desbaterilor şi când 0-morâtorul sta înaintea judecătorilor săi, numai singur Robespierre fu acela care refusă să pronuncie pedăpsa cu morte. Cu privirea
www.dacoromamca.ro
TELEGRAPHUL
ţeleg curn al preten^iunea de a găsi pe cine-va căreia să’l placi. N’al dreptul să te plângi că o mulţime de „6menl netrebnici" găsesc amante, pe când d-ta, un tânăr deschis (p<5te prea deschis), nu găsescl pe nimeni care să se înamoreze de d-ta. Nu poţi spune că aceia nu merita să fie nici lacheii femeilor pe cari le „despreţuesc," fără să te uiţi la cel ce ascultă vorbele d-tâle, ca să ve(JI de nu zîmbesc ironic m<5surându-te din crescet până in tălpi.
Nu înţeleg acesta pretenţiune ad tâle flind-că nu pot admite că nu scil lucrul următor: Că amorul este un simţimdnt inspirat mal cu sâmâ dăcâ nu esclu-sivQ de flsiculQ unei persâne; că nu logica ci estetica o aceia care preside la formarea acestui sentiment. Te întreb chiar dgcă toţi cel pe cari îl numesc! burtoşi, netoţi, ar fl inferiori d-tâle intelectual mente şi moralmente, n’au drep tate femeile sS’I prefere, pentru că îşi îngrijesc flsicul, că sunt pote mal frumoşi de cât dumnâta, cu tdtă „neto-ţia" lor?
Spui că nu’ţl place să te răţoiesci prin saldne, să lingi mânele tuturora, etc.; dâr, încredinţat eşti că al putinţă d’a le face ; chiar de te-al spăla cu tdtă apa Iordanului, şi te-al îmbrăca — după termenul de care abuzezi atâta, şi pe care n’ar fi răti s8T înlocuescl cu şic — ultra-p§ut08, eşti sigur că n’al fl ridicol în-tr’un salon?
Faci parte dintre aceia cari ar vrea să reducă tâte preliminariele amorului la presintarea unei suplicăciunî, ca ur-mătdrea, pusă din nou în evidenţă de o revistă ploescână:
Astă-jl cn o peticiune M’adrtsil către amor Şi-l rugai ca ’ncord&cinne SS astâmpere al meu dor.
D’a mea tristă pusăciuna Te îndură, de foc,
Do nu yreî protestăciune S8 întind în orî-ce loc.
Te mal rog, însă, iubită Să respingi observăcinne Ce te-ar trage in ispită Să faci inregistrăciune Pe sărmana mea spinare Ce nu e în suspiciune...
şi cari merită o sdravănă înregistrătime făcută cu multă încordăciune.
In scurt, nu poţi sg lupţi pe acelaşi tărâm cu alţii şi spui că nu vrei.
Cât despre partea stupidităţii acelora ce înving în lupta pentru femei, trebue sg scil, — şi mg mir cum o despreţuită nestiutore ca mine are nevoie sg ţî-o spuie, —trebue sg sciî că un om archi-inteligent pote spune mal multe prostii fiind negligent, de cât un simplu „burtos."
£ D-le Paigrot, iartâ-mg de sans-gene cu care te tratez; dâr, îţi spun dreptu, cred cu cea mal mare stăruinţă că şeii tâte ce ’ţî am scris mai sus, şi că în cronica d-t61e n’aî fost sincer.
Ia du-te în salone şi i|i vorbele burtos a se răţoi, a linge mânele, etc., pe cari (Jilnic le întrebuinţezi în scris; spune că cutare e virgină sâîi nu 1 N’o sg spue totă lumea că eşti sdtt dobitoc sâu r8il crescut ?
Aga este lumea Nu e Tina mea.
şi nici a d-tgie. Dgr de asta nu te duci în salâne iar nu pentru că nu ’ţî place!
Desgustul ce ’l argţl pentru situaţiu-nile ce se nasc din înamorarea de femei măritate e firesc şi îţi face cinste.
Der cât de obscen, cât de corupt te argţl când spui:
„Sunt prea puţin înamorat ae ceea ce numesc inocenţă v rginală... numesc asta dobitocie, neştiinţă lu
Şi spui că nu eşti depravaţii câteva rîndurl mal jos 1 Dgr, dgcă nu eşti depravat, cje ce trebuesc în amor a-eole rafinări desgustătgre cari sunt incompatibile cu virginala inocenţă? Nu vrei „s’argţl bu< hile unor mici dobitoce," prin urmare al nevoe d’o enciclopedie în trdgă de rafinări!... Şi mal poţi spune Că nu eşti corupt, când iubirea, nu 'studiată, diavolgscă, dgr sinceră şi curată, nu-ţî place?
Insg sfîrşesc, fiind-că «red că drepte ml-ati fost observările şi că pe lângă că nu te vor supgra de densele,' vel căta sg tragi folose dintr’ânsele.
Te salut, declarăndu-ţi sincer că tot te rred mal puţin r8Q de cât cum te-al zugrăvit însuţi.	Leontins.
U« alt deliquent —S’a condus la, bariera Rahovel 5 vedre spirt, aduse de nisce oontrabandierî, cari vg(Jâadu-se descope riţl, o şterseră la sanătosâ. Se c|ice că spirtul opunâudu-se, a trebui tsg fie luat pe sus şi dus la dubă.
CORPURILE LEGIUITOARE
Intemplari din Capitala
Prea din cale afară. — Pândele Constantin e om norocos. Erî dupg prânc^. trecând prin grădina Precupoia, se gândea bietul om la mizeriile acestei lumi, se gândea la multe şi mărunte, şi astfel mergând gânditor cu privirea aţintită la pământ, igcă de o dată că zăresce jos într’o parte a potecel o mulţime de lucruri: un hamut de curea, un căpiţelu toţ de curea, un căpăstru de sforă, o pătură galbenă, o traistă de pânză şi un sac. Bietul Pândele nici nu se încre-dea privirilor sdle, se freacă la ochi ca un om trezit din somn, însS vexând că totul este realitate, ridică lucrurile şi vrea sg porngscă spre casă.
Norocosul ’şî făcea planuri măreţe, în imaginaţi une’î se credea deja că se află pe o cabrioletă trasă de un telegar, din al cărui copite eşia numai scînteî, şi ast fel sburând în lumi ideale de o dgtă se trezesce în sec. 25, fără ca sS scie cum şi ce fel şi mal cu sgmă pentru ce ?
Unii (|ic că o fi mers prea iute cu cabrioleta chimerică pe stradele Bucures-cilor ? Nu seim nici noi causa.
—o—
Ştiinţă apăsată! — Ştefan Nicolae nu e om de rând, sg mg credeţi, vg spun pe cinste! Urându-i-se cu viaţa monotonă din sat, şi având idei înalte se ho-tărîse de multă vreme ca s6 ’şî ig rămas bun de la câmpiei? înflorinde, de la floricelele mirositâre. De altmintrelea e şi om de sciinţă, un mecanist consumat, dgr din păcate, neavând instrumente, se apucă de fură ast fel de unelte de la Ion Popa Gheorghiu, unde era în slujbă şi aşe(|endu-se cu ele pe virful dgluluî mitropoliei, începu sg observe plantele şi corpurile cerescl. Când era tocmai sS descopere o nouă plantă, de o dată se vede înhăţat şi dus la secţ. 16 unde urmaşul lui Nostradamus s’a pus pe construirea unu! gigantic telescop, cu mult mal nalt de cât cel din Wilna.
— x-
Un deliquent.— Ieri era un mare sgo-mot pe la secţ 46. Lumea adunându-se, unul din căscătorl întrebând ce este, a-cesta respunse: — Da ce sg fie, iacă, s’a condus la secţiă un sac cu tărâţe şi cu două pâini, găsite pe drum. Avis păgubaşului, care de sigur că o fi umblând, văitându-se în tote părţile.
— x —
ADUNAREA DEPUTAŢILOR (Şedinţa de aţii 22 Martie 1884)
Preşedf-nţa d lui vice-president Geor giunu.
Şedinţa se deschide la ora l*U p. m; fiind presenţl 84 deputaţi.
Surnariul şedinţei precedente se aprobă.
Se acordă d-lui deputat Anastasiu din Tecuci un concediu de 5 <|ile pentru cas de botă.
Mai mulţi locuitori din jud. Mehedinţi cer reînfiinţarea târgului săptămânal de la Strehaia.
D. N. lonescu propune urgenţa în privinţa acestei petiţiunî.
Biroul declară că va ruga Comisiunea de petiţiunî spre a se pronunţa urgent a-supra cerere! în cestiune.
JD. 1. I. Rădulescu. Şi sg fie rugată a ’şi depune raportul Sâmbătă.
B. Racotă cere sg se ig în discuţiune legea privitdre la maximul decimelor judeţene şi a se pune pe mâine la ordinea idilei, fără a se mal tipări raportul.
D. T. Boldur Lăţescu cere ca acest proiect de lege sg trgcă prin filiiera le-gulată şi ca raportul sg se tipărâscă.
Propunerea d-luî Racotă pusă la vot se respinge; raportul dgr se va trimite la tipar şi proiectul în cestiune va trece prin fiiliera regulată.
B. Casian Lecca face o întrebare în privinţa lege! pentru rescumpărarea tîr-guluî Stefănescî, din jud. Botoşani, promulgată a<U, şi în urma respunsuluî d-luî ministru de intern luând parte la discuţiune şi d. N. lonescu, d. deputat Casian Lecca se declară satisfăcut.
D. Frunza presintă o petiţiune a maî multor ţgranl din judeţul Brăila, privitdre la alipirea unor comune.
B. Porumbaru anunţă d-luî ministru de finanţe o interpelare.
D. F. B. Lăţescu anunţă de asemenea d-luî ministru al justiţiei o interpelare în privinţa incidentului ridicaţii în şedinţa de ieri.
Se procede din nou la votarea în total a legii prin care se autorisă consihulu jud. Mehedinţi sg cumpere casa d-luî C. M. Ciocazan, vot declarat în şedinţa precedentă şi să primesce.
Se votâză apoi un credit de 31,000 leî pentru diurna deputaţi or.
B Costescu Comănenu anunţă d-luLmi-nistru al lucrărilor publice o interpelare în privinţa destupăreî canalului sf. George şi Veriga de la GiurgiQ.
B. lepurescu anunţă de asemenea a-celuiaşî domn ministru o interpelare în privinţa cheului portului Giurgiu.
B. N. lonescu ’şi desvoltă interpelarea în privinţa afacere! doctorului Turnescu.
B. ministru de interne rgspunde că guvernul îngrijesce ca instalaţiuni’e din spitalul Colţea uecesare facultâţel de medicină sg fie instalate în alte localuri în urma notificărel Eforiei spitalelor cum că la tomnâ se va dărâma spitalul Colţea. Adaogă că Eforia Spitalelor a făcut donaţiune statului tote aceste instala-ţiuni şi că ministrul Iustrueţiunel este
însărcinat eu elaborarea unul regula-nent pentru stipularea dâtorielor şi Irepturilor atât ale Statului cât şi ale Eforiei şi că un asemenea regulament se va elabora şi în eeea-ce privesce E furia St. Spiridon din Iaşi.
Se amână pgng mâine discuţia lege! pentru autentificarea actelor prin punere de deget, din causă că lipsesce d. mi nistru al justiţie!.
Ş-dinţa se suspendă.
La redeschidere, se dă citire proiectului de b ge pentru rgscumpgrarea târgului Hei ţa din jud. DorohoJ, proprietate a d-luî Casimir Pariait.
DD. I. I. Rădulescu şi Casian Lecca propun a se face o anchetă judiciară pentru a se constatata veniturile acestui târg.
B. ministru de interne (|ice că guvernul şi Corpurile legiuitore trebue sg în-lesngscâ emnciparea comunelor, cu tote acestea recunosce că lucrările de res-cumpgrare sg trgcă prin tâtă Alierea regulată pentru ca ele sg presinte tote ga. ranţiele de onestitate. In ceea-co privesce proiectul de faciâ, d. ministru de interne <|ice că se îndoesce că el a trecut prin totă filiera regulată, de dre-ce nu vede votul dat de Comitetul Permanent al judeţului Dorohol şi pentru a se convinge dâc&, acgstă militate s’f îndeplinit se unesce cu propunerea de amânare şi până atunci promite a face
0	anchetă judiciară.
Se cere închiderea discuţiune!.
B. Panait Casmir vorbesce contra şi rdgă pe Adunare sg ’I acorde cuvântul pentru a da 6re cari lămuriri în privinţa aceseî cestiunî.
Camera decide ca discuţia sg continue.
Se acordă cuvântul d-lui P. Casmir care dă 6re cari lămuriri, prin care vo-esce a proba că afacerea d-lul P. Casmir nu este afacerea d-lul P. Casmtr deputat.
B. Bibicescu declară că raportorul ne-având nici o umbră din cele depuse în acestă privinţă de consiliul permanent, Camera nu pote călca peste lege. Cere ddr ca Camera sg ’şl aducă aminte de cele descoperite la Stefănescî şi s-> nu permită a se ivi încă o dată un fapt aşa de regretabil. Sg se facă anchetă, sg studieze serios d-nu ministru afacerea res-cumpărârei şi apoi sg vie iarăşi înaintea nostră pentru a 11 discutată, (aplause).
B. Robescu declară că lumina în acestă afacere este de trebuinţă. Rog der Camera sg închidă discuţiunea, cerând că sg se trămită o anchetă de ministru.
Discuţia s’a închis. D. Lăţescu vor besce în cestiunea personală.
Asemenea şi d. Lecca Casian vorbesce în cestiune personală respumjend d-luî 'Lăţescu, care sg credea ofensat de cele <|ise maî sus de d. Lecca. D-sea <|ice că n’a făcut alusiunî la d. Boldur Lăţescu. Că sg referă la cele ce s’au întâmplat la Stefănescî.
D-sea declară că ’şî-a făcut educaţiu-nea cu o mână pe patrafil şi cu alta pe plug, avend de divisă: onorea, dreptatea şi munca. A^I dgcă este un proprietar mare apoi, mulţumită muncei sgle care
1	se permite a da o educaţiune şi mal bună copiilor sâî.
Se dă apoi citire mai multor legi pentru deslipirea difi-riteior comune.
Şedinţa se ridijă la oreie 5 şi un sfert.
SENATUL
[Şedinţa de aţii Hi Martie)
Ş-dinţa se d^s^hide la ora 3 sub preşe-dinţa d-lul B. Gr. Ghica. Presenţl 38 dd. senator!.
Sh dă citire sumanului şedinţei de la 21 Martie şi ge aprobă, neluâud nimeni cuvântul.
Se citesc maî multe petiţiunî.
După aceea S-natul votezâ indigenatul d-lul Alois Riedl, capelmaistru la regimentul de linie.
Se mal votâză eâte-va indigenate, apoi şedinţa se rădică, anunţându-se cea viitore pentru mărie.
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
(Agenţia Havas)
Paris, 3 Aprilie.—Camera deputaţilor a aprobat convenţia financiară, condusă cu beyul de Tunis la 1 IauiC 1883 ; a adăugat un articol conţinând că beyul de Tunis nu va putea contracta nici un împrumut fără autorisarea Parlamentului francez.
Londra, 3 Aprilie. — Camera Comunelor.— Marrlrzul de Hartington declară că guvernul Englez n’are intenţiiinea d’a trimite nuol trupe pentru a apăra Berberul şi Khartumul şi că Cabinetul asumă responsabilitatea politicei sgle.
Ministrul de resbel a auunciat apoi că adherâ la politica colegilor sâi din Cabinet car unt pentru deşertarea Sudanului; dgr reiujţă de a declara care e intenţia guvernului asupra măsurilor militare, financiare şi politice ce va lua în ceea ce privesce Egyptul propriu <Jis.
llagusa, 3 Aprilie.--Noutatea privitdre la turburările ce'ar fi isbucnit în Aibauia de sus e desminţită.
Roma, 3 Martie.J— Camera deputaţilor. D. Depreris, anunţând constituirea ministerului, (jice că înaintata sea etate ’l-a făcut mult timp sg hesite pentru a primi misiunea d’a reconstitui cabinetul. A declarat că noul minister va fi credincios la programei desvoltată la Stradella şi adaugă: „Sunt fericit a oonsacra acestei programe ultimele mele $ile, cu cond.ţia d’a fi susţinut de o tare maioritate în parlament şi a vedea unirea domnind printre representanţiî naţiunel fără a importa unde şed.
D Depretis presintă apoi proiecte de legi relativ la crearea postului de preşedinte al consiliului, ministru fără portofolii!, la crearea ministerului poştelor şi telegrafelor, la instituirea sub-secretarilor de stat şi a unul consiliu al tesaurulul.
Roma, 3 Martie.— Camera deputaţilor. După vil atacuri contra noului miuister de d. Ferrari (extrema stângă), apoi de d-nul Nicotera (pentarchie) la cari miniştrii atacaţii aâ resping succesiv, oposiţia n’a pre-sentat nici o moţiune.
IJItalia, Biritto şi Stampa nu cred fondată noutatea dată de Fanfulla asupra că-lâtoriel Regelui şi Reginei Ia Berlin.
Londra, 3 Martie. — Banca Engliterel a redus scomptul său la 2 Va la sută.
Aceste soiri fiind publicate asără le mal reproducem şi în ediţia de aţ)I diminâţă.
Londra, 3 Aprilie. — Cabinetul a deliberat erî sâră asupra afacerilor din E-gipt; se crede că s’a pronunciat pentru o politică maî energică.
The Times primeşte din Suakim noutatea că insurgenţii au atacat triburile amice ale englesilor de la cari afi capturat 150 cămile dupg ce le-au omorât câţiva dmenî.
Pesta, 3 Aprilie. — D Scheffler redactorul unu! <|iar anarchist-radical, a-restat de curînd. a mărturisit că a asistat, în luna lui Octombrie trecut, în gf propiere de Yiena la o întrunire de anar-chiştî uude s'a decis că amploiaţii poliţiei Lnbeck şi Bloech sg fie omorâţi.
scânteietore şi hotărâtă, se ridică de pe fotoliul săă şi printr’un discurs pasionat, der strălucit, îşi motivă votul.
El declară pe fa< iă că conştiinţa lui nu’I permitea a lua viâţa unul om chiar decă acel om ar fi cel mal mare criminal şi că dâcă sorta acusatulul va fi ca sg urce treptele eşafodului, el ’şl va depune funcţiunea de judecător. Nenorocitul acusat fu condamnat la morte ; t6te bilele erafi negre, numai una singură era albă : aceea pusă de Robespierre. Atunci Robespierre părăsi sala, cu mâudrie, şi se duse de’şl presintă demisiunea în mânele episcopului. Apoi, tn-chiţlâudu-se In camera sa, el rămase câteva (Iile într’o grozavă şi continuă agitaţiune. Descept, ca şi în somn, eşafodul sta înaintea ochilor săi; el auţlea scârţâitul roţilor şi vaet.ele durerâse ale nenorocitului esecutat, Robespierre ajunsese de nu maî mânca nimic; devenise palid; ochii ’I se stinseseră, şi numai cu multă anevoiuţâ, Charlotta putu să’l liniscâscă şi să’l facă mal vesel, dănd dreptate fidanţatulul el, că omul n’are dreptul să ridice viaţa semenului şefi; tatăl Charlottel însă era furios de lipsa de energie a ginerulul său şi cri-tiea*aptul retragerii sâle din postul ce ocupase.
Starea politică interioră a Franciel ducea I la o crisă neevitabilâ. La Arras veni scirea }că Regele convocase tote clasele societăţii şi că în curănd eraă să se facă alegerile. Totă naţiunea era în cea mal mare fer-bere ; îu Arras mal cu osebire Robespiere întreţinea acâstă ferbere, împins de ambiţia d’a face să triumfe ideile lui politice. El se apropiă de popor, scrise broşuri asupra dreptului Iul, şi ’şi puse candidatura la deputăţie. El ţinea discursuri incendiare în casa eotnuualâ şi alegerea ’1 scose victorios din urnă.
Robespierre pub.icâ prin placarde că se simte obligat, ca representant al principiilor democratice, d’a-şî depune titlul de nobleţă. In van d". de Vissâry căută să convingă pe Charlotta că trebue să’şl retragă cuvântul dat acelui rebel; ea nu se putea desface de iubitul el, ci M privea ca pe un rătăcit, care nu va întârzia a-şl recunosce rătăcirea şi că va reveni la calea cea drâptâ.
Când shsS ©ra plecărel sâle, Charlotta plângea la peptul lui. Vissâry nu voi nici să-l veţjă. Robespierre ’l promitea că-I va scrie adesea şi că curând se va întorce a-casă.
El se urcă în trăsură, încu^agiat de o
parte din alegătpril săi, cari îl petrecută până la marginea oraşului. Aşa călători tânărul advocat la Paris spre a începe acolo ci-riera sea istorică. Abia intrat în adunarea care avea sg se pronuncie asupra drepturilor regelui şi acele ale poporului, elO ţinu un discurs violent care produse o a-dâncâ mişcare. Târna d^ja începuse a se întinde în Tuileril, dâr pe strade, prin cafe-uele şi prin cârciume toii ’l lăudah cura-giul şi tenacitatea. El ajunse şi în Paris ca şi la Arras omul (hlel-
Charlotel ’l scrise din ce în ee ma! rar şi nu se mal întorse la Arras.
El lucra (li şi nopte; stăpânit de o ara biţiune nesăturată, de pasiunea politică ţ el deveni capul partidei fanatice şi ceru în strigătul de bucurie al maselor, ca regele să fie tratat ca un funcţionar public şi regina ca o simplă burgheză; el băgâ intrigi între Iacobini şi Giroudini aţîţâud, bănuiala şi ura asupra politicei lor respective.
In ora ml săă natal sosiaă scirl rele şi tot mal rele despre faptele lui. Vissery stăruia din nott şi necontenit pe lângă fiica sea. cerându-I să se lase de Robespierre, dâr densa tot mal spera că iubitul el ’şl va re-cunosce rătăcirea şi se ya întorce la dânsa.
www.dacoromanica.ro
Cât de amăgitore era acâstă speranţă ! Vârtejul transformării sociale răpia pe Robespierre mal tare şi tot mal tare
Marat, şi alţii îl proclamară de dictator ; capul Regel jî rădu sub guilotină; girondini) fură răsturna;! şi proscrişi şf ewil de la Arra& ffeşyâluia la tribună înfricoşatul sistem, mânit a-1 întări posiţiunea şi a inaugura noua eră de aur a libertăţii. Arbitrând şi terorea erau la ordinea «jilel; a*-âsta era purtarea Iul Robespierre şi pre cum nimicise pe girondini, ast-fei distrugea şi pe Iacobini, cari ’l puneau ore-carl piedici în cale. Ce enigmă psicliologi ă! Acelaşi om care declarase altă dată că uu este în stare a ridica viaţa altuia, acelaşi om care 'si dete demisiunea când uu paricid trebuia să se suie pe eşafod, acela care fusese urmărit de durere şi căzuse bolnav, acelaşi om ţinea acuin Francia înfăşurată într’o pânţlă de mort şi răspândea terorea aşa cănumele lut provoca groza cea mal mare. acolo unde era rostit.
Abia atunci putu să se convingă Charlotta, abia atunci văţlu că orî-ce speranţă este perdută şi vărsând şitoie de lacrimi, ea sfărâmă darul lui, un inel cu o inimiâră roşiă şi,, spre,, bucuria tatălui său, îl scrise
n o mână hotărîtă răvaşul de despărţire. Vărsătorul de sânge o primi în momentul âud subscria de o dată două-(b*cî de sen-rioţe de condamnări ia morte. El o ceti repede, rîse cu dispreţ şi o aruncă sub masă, Merefi urmară noul condamnări; el voia să zapâcescă spiritele prin omor şi sânge. In 45 de (Ide fură executaţi 1285 omeni. Măcelul continua încă, până ce frica dădu cu-ragiu membrilor Cnnvpntulul de a se înţelege între dânşii şi a-şl aduna ultimele puteri pentru a rcslsfa. Oposiţiunea se deş,-ceptâ şi se întări. Dictatorul fu peste puţin întnnpinat în Convent cu strigătul ? „Jos tiranul!" Talien îl ameninţă cu pumnalul şi pretinse Conventulul arestarea lui, ceea ce s’a şi făcut El cerca a se sinucide cu un pistol, dâr glonţul îl răni numai bărbia şi a doua <j‘ eia d-ja îuaintea eşafodului. Nu este adeverai că ultimul s^u cuvânt ar fi fost „Charlotta," căcliălăil săi raportezâ că el a murit scoţâud un ţipet neînţeles. Charlotta a însemnat şi îşi păstră în inimă ca un tesaur acea convorbire în care iubfi tul el ’l spunea că omul nu are dreptul a ridica viaţa altuia Fata nu se putu hotărî un timp îndelungat la căsătorie şi tocmai câţl-va ani după mortea lui Robespierre ea se cunună cu proprietarul me dt el de bărbat încă de la început de către tatăl el, d. de Vissâry.	Tr. Y.
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASÂ DE SCHIMBU
TOM A ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe ţliua de 2a Martie 1884.
5"/» Rentî amortisabilli . . .
5 “/o Renta română perpetuă. .
6% Obl. de stat..................
» Căile fer. rom. regale.
» Municipale ....
» Casri pensiuniloru 300 1 Scrisuri funciare rurale .
6*/,
n
10
n
B°/o	»	»	Urbane
6%	»	»
V“/„	»
Impr. cu prime BucureecI 201. Buc Acj. Bi ncel Naţionale a Rom. 500 1 » Soc. Credit. Mob. Rom. 2 fi 01 »	» Rom. de construc. 500 1
»	» deasig. Dacia-Rom. 800 1
»	»	»	Naţională 2001.
DIVERSEj
Aur contra Argint. . .
»	> Bilete de Bancă
Florin Wal. Auatr. . . Mărci Germane. . .	.
Bancnote francese. .
Ourap.	Vând
96“/,	971;.
94	947.
1001/.	101
103	104
83“/.	847.
230	235
927.	93
103“/*	1047»
897»	90
997,	1007.
1027.	1037»
3S	34
i 405	1425
200	215
280	285
360	368
254	260
8 10	3 30
3 10	3 30
2 08 7»	2 10
1 23	1 25
997,	100 7,
D. Haralambie-Costescu
Antreprenor de Pompe funebre.
Cu ocasiunea rectificărel Dâinboviţel, s’a mutat pe strada Carol I Nr. 48. Facem cunoscut acesta spre cunoştinţă generală cumunieând că a Inbunătăţit lntr’un mod simţitor serviciul pompolor funebre şi corone din streinătate. Asortat cu Care şi decoruri cu totul din nou.
TTp» vnii (70 îia oo raft de băcănie JL/o V	j lucrat elegant. Do-
ritorii se vor adresa str. S-ţii Apostoli No. 30.
5-2—4.
precum şi alte mobile şi obiecte se află de vintre pe strada Posta-Vedie, No. 14.
3-3—2.
flfă în nTn -ni a f CinciPrăvăliI cu
Ut/ lIILrllil ld)l/ patru odăi de locuinţă, precum două magazii, un grajd cu pod, cu puţ în curte şi curtea pavată. A se adresa pentru imformaţiunl la d-nul Al* bert Neubaăer architect Str. Isvor Nr. 71. satt la propietar în Str. Eliade Nr. 1. Oborul noă.
De arendare J,porth"“
de ZIol şie din comutia moţeşti, judeţul şi plasa Teleorman, în întindere de 4<10 pogone. Doritorii se vor presanta la administraţia acestui ţliar.
Tlf» \/âr,T-jro sPre tăere Prin licitaţie UV Vdl .Aal o voluntară pădurea după moşia ’Drăgăueşti din districtu Oltu piesa SerbăneştI, propietatea casei răpos. Petra -che Maoolescu 1n întindere de 643 pogdne, dir> care 252 pogone stejar de construcţiunl. 272 pog6ne zâvoaegrdse şi subţiri şi 119 pogdne pădure amestecată de 20 ani netâ-iată.—Doritorii se pot adresa pentru infor-maţiuuî în tote \jilele atât ia propietarl în Drăgâneştl, cum şi în Bucurescl la D V. A. Zotescu strada Scaunele Nr. 67 unde se va ţine licitaţia în filele de 25 şi 29 Murtie curent.	4 — 2—3.
^ In 20 Octomorie 1832, Academia de iildecuiă din fans vota~itoetorului	V 8Uîs
UĂ RECOMPENSA NAŢIONALA DE 24,000 FR
^ORIbATIUNEA GUVERNULUI FRANCKSCU. - ADMISU IN SPITALE DIN
b-	Vindecarea sigura, radicală a .-Specifică prin excelenţă contra “t*.
bâUlori de pelc, dartrilori, victurilorî/XŢtN BOleLOHI SIFILITICE şi a teribilorî sângelui, glandulclori, scrofulelorî, raelii-fS'T®	orî consecinţe; dobândite sau ereditarie.
i mului, rumalismului, lumvrilon. afec- l^ţQ^Wgyrecente sau inveteraie şi rebele jacciden (imilnn cangrenase, leprei, galului, ulce-\.,„ mort turei şi a gătulur, putrefjimi, dselorî) rilorunvtteraţi şiatotulorlbdleprovenind	Niciun aliu medicementu iii lume nu pos-
din necurăţenia şi alteraiiunea săngelui. | sedădistinctiunile ceon6iăPesineţiiUr011ivier.
Cehî mai efficace şi energicii dintre Depurativil pentru sânge
Aceşti pesmet; d un gust lăi te plăcută şi de	Vorbindu de Pesmetu depuruUm a Dr OUi-
digestiune uşoră se conservă ani intregî in or	vier, ACADEMIA DE MUDEClNA, in rapor
ce temperatură şi climă. Dupe 4 ani de expe-_tulu seu oficial a Gouvernulvi /rancesu, se
rieiiţe publice ACADEMIA DE MEDE-	\ exprimaaştfelă:«Acest!pesmeţiofernun
CINA constată eficacitatea lori con- (remedii de composiţiune constantă, de stantă in bdlele cele mai invelerate. —VL—;.T rSSZ' preparatiurie căt de perfectă posibHă Hă broşura acompaniacla fie care cutie.	1E1 pot da senicie mari humanităyl.»
4p	Deposită Ganeralu : 62, rue de Rivoli, Paris
^DUNEA ACADEMII DE MEDECInX - 60 ANI DE SUCCES IN TâTE
Epltropia Aşezămintelor Brâncovenesci
—x—
Fiind-că la licitaţiunea ţinută în (liua de 17 corent pentru vinderea materialului râmas de la fostele case ale preoţilor dupe cheiulîl Dîmboviţei ,dâră-mate ia aliniere, nu s’a pre3intat de căt un singur concurenţii Epitropia publică, pentru a cincea <5ră, că va ţine o nouă licitaţiune în $ioa de 3 Aprilie viitor în cancelaria Administraţiei la ora 12 meridiane.
Doritorii de a concura, vor depune o garanţie provisorie de 150 lei.
De vi mjare r
puse din 2 pdâl de stăpân, una de servitori, bucătărie, pivniţă, etc; fără nici o împrejurare, în stare bună, mare parte cu materialul noă şi cu loc de a se mal adăuga încăperi. Ele sunt în Bucurescl, coidrea de verde, str. Virgilifl N. 11; posiţia frumăsă, aer curat, apă bună,
"TŢrk "TTAIA ■ 1Q PD Două fabrici de
IJU V t/Ily.cU tî macar5ue unft
pentru paste lungi şi una peutru paste tăiate, cu tote cele trebuitdre la fabricarea de macardne, fidea, stelişdre, etc., adică mal multe feluri Doritorii se vor adresa iu Brăila, strada Bulevard No. 91, tn curtea fabricel la d-nul Giovanni Stănescu,
IUa îiiiJniM‘i4 in Grund Bazar de Bu-lIllJIll IiiI curescî Calea VăcărescI Nr. 26, se află mal multe prăvălii de 1u-chiriat de la 400 lei în sus pe an, pentru ori ce comerciQ seri mesenaşu, precum şi mal multe odăi apartamente în condiţiuuî 16rte avantagidse.— Doritorii se vorQ adresa a comptoarul acestui Bazar.	10-3.
De închiriat
Hotelul Avram mobilat din strada Bi[ besca Vodă Nr. 8 de la 23 Aprilie anu-curent. Doritorii se vor adresa la d. State I. StancovicI, strada Colţel Nr. 14 pentru InformaţiunI mal detailate.	2-2-1.
ATEI 1EB MECAEDIC
59, Str. Isvornl. P. KEILHAUER Str. Isvornl, 59.
Pompe de tote sistemele. Pompe nuol de transvasat vinurile. Fontftnl d’applique şi Borne fontanl. Canale (Robinete) de tot felul. Tuburi de fier, tuciu şi plumbu de tote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Tuluri speciale pentrn latrine si scarpri cu accesoriile
Sgliiabnrl de trotuar şi XigbianurI de coborîre inodor, etc.
, MARE DEPOSIT DE FONTĂ ORNAMENTAT!
| Vase, Socluri, avusnrl, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
Furnituri şi Instalaţiuni complete de băl
si CONDUCTE DE APA
j In acest atelier, se găseace şi Seule pentru zidari şi pietrari
sin de închiriat casele oSa/e V	U mele din Giurgiu str.
Câmăraşu, în apropiere de aleiu. Doritorii se pot adresa sett la sub-semnatul, proprie* taru .or, în Capitală str. Teilor No. 35, s6fi în Giurgifl la. d. Ion Dimitrescu, preşedintele Comitetului Permanent. C. Palania.
FABRICA
de
Vin de Şampanie
MULLER & c-ie Brăila
Acdstă fabrică oferă şampanie română sub nume de
CREMA DI ODODESCI
în lă$I de 6 şi 12 stide, şi în ori-ce cuanlităţl, cu 3, 3} şi 4 1. sticla cu ramburs s6fi comptant, franco gara s6fi portul Brăila, in-clusivQ ambalagiti.
QualităţT superi bre

!!! SE RECOMANDĂ 1!!
LOTTERIA
Autorisată de înaltul GuvernQ
pentru reconstruirea
Biserica flin erasiel Braila
cu patronagiu
S-ţii Apost. PETRU şi PA VEL
I TIPOGRAFIA MODERNA
650 CÂŞTIGURI
din oare cel mai mare e de 10.000 lei
Costal Biletului este nai 1 leu
Biletele se pot cumpSra de la comitetul lotteriel (str. Bisericeî) precum şi de la personele care au bine-voit să se însărcineze cu desfacerea lor.

Stabilimentul tipogr. efectului Imprimate peutru aatoritap, U-vrsge scolastice §i ştiinţifice, ijiare quotidi'ine şi hebdomadare în uite limbele uiodere — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de visită şi decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi orl-ce alte lucrări atingătoore dc acdstă artă, în diferite mărimi şi colori, etc.
Asemenea se insorcinieă şi eu Broşare de cil'ţl. Cartonate şi elegant poleite. Regielrc de coinpta-bilitnte de diferite mărimi şi cua-lităţl, Obiecte dc inginerie, birouri şi cancelarii. Diferite cartonase, otc. Depotit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru moşii, păduri, mori, etc. ctc.
ZL
Pentru mal niultă înlesnire
autorităţile administrative şi comunale pot face cererile pentru materialul necesar prin scrisori francate înaintând costul
l ift îcVl 1	4* Casele din strada
rtVw IUL! IIiau Semi-lunel No. 5, ce se compune din 4'camere, sus două şi jos bucătărie, odae de servitorii, pimniţă unde pote încăpea 10 buţil. Doritorii se potu a-dresa la propietar Calea Victoriei No. 174, vis-a-vis de ministerul de resbe
Anunciu pentru onor. public şi Lumea elegantă
Sub-semnatul, luând însărcinarea Administrărel acestei cafenell, are onârea d’a anuncia Dumerosel săle clientele şi onor. public că va face tote sacrificiile pentru a mulţimi pe visitatori. ConsumaţiunI escelente şi servicii prompt, două biliarde cu accesoriile lor nuol. Bere prospătă de Viena, sosind în fie-care	R.OTH
In toate serile SERATA MUSICALA	AEtreîieaoiul Cafenelelor Regala sl Academiei
'Noua casă din Str. Sfinţi Nr. 34. Compusă din şăse camere bine zugrăvite având sonerie electrică şi luminatul caselor cu gaz aere-formfi Amatori de a le lua cu chirie se pot adresa la propietară piaţa Sf. Anton Nr. 4	____________
Dn închiriat De la SMntu Gheorehe UKj II JUNI! IdL viitor marele Hotel Patria în Bucurescl, întreg etagiul de sus împreună cu mobilierul osebit se vinde şi un omnibus cu trei cal şi cu t6te necesarele lui Doritorii se vor adresa la antrepreuorulă hotelului.	Th. Rădulescu.
La 17 Martie corent, precum s’a publicat prin diferite gliare s’a vândut la tribunalul de Ilfev, secţia de Notariat, In mod provisoriti pentru modesta sumă numai da 15100 lei, via d-lui Teodor Simonidi, situată în dealul Filaret. Se anunţă amatorilor de a cumpăra aeâstă fru-m<5să vie că la 20 Martie curent va avea loc supralicitaţie la acelaşi tribunal, conform legii.
L
FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE
D.H.Pollak&C"'
Biiouresci
Strada Carol Ho. 23; Calea Victoriei vis-a-vis de Palatul Regal
CRAIOVA strada Lipscani No. S2.
Recomandă pentru sesonul de vară bogatulu seu
DEPOSIT DE INCĂLT1HINTE
Pentru
BARBAŢI
Pentru DAME şi COPII
M
Pantofi şi Ghete cu preciurî flese
Fie-care pereche de ghete este însemnată cu marca şi preciurile fabricei şi nu p<5te fi vândută nici mai scump nici mai eftin.
Preeiul pentru încălţăminte £ KS* **"11 fin ,sns
de Copil „ 8 ■/, ,	,

c3 Parfumorie si Sapunerie
«s»*»®5» Calea 'Victoriei- ris-a-vis de Palatul Regal'
CD	-—-----—
MARE ASORTIMENT
de Parfumerie si de Objecte de Toaleta

U! NU! NU! Se:
rior califugulul Losz pentru a stîrpi ori ce bătătură. Acest balsam este premint cu diplome de către direcţiile medicale ale spitalelorti din
___ Viena. Veneţie şi din Lodi, precum
şi aprobat de consiliul sanitar din Padova.
®al8amulfl Caîifug Lasz cu uerbincah care am tratata bătăturile mele un singur flacon a ajuns ca să le stîr-piască cu totul şi să mă scapă de o bolă‘ de care credeam că n’o să mă mai vindec nici o dată.—Flaconul mare lei 2.
G. Tomaziu, Dorohoiă,
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandrin, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", Bucurescl.
Cererile din provincii se fac la adminis-traţia (jiarnlul Necesarul Bucurescl,____
ŢĂOk în n Vl î O apartamente ULi lllOllil Idl pe str> primăve-
rel No. 80. U»ul jos la stradă compus din «ase camere, bucătărie şi magasinesubsol. Iără cel-l’alt în fundul curţii compusă din trei camere, bucătărie şi pimniţă.
A se adresa la Divisiunea technică a Căilor furate instalată In apartamentul din faţă.
P- mm	cu două caturi din strada
wd/fed» 1X1 wO/ RahovelcuNr. 14, fiecare cat compus din 9 camere, avănd intrare deosebită, curte întinsă, dependinţe grajdiă şi şopron este de dat cu chirie de la Sf. George viitor. Doritorii să se adreseze la propietarul lor care locuesce în strada Scaunelor Nr. 32.
de mim
în [Strada Bu-zeştilor No. 56, cu preţ forte avantagios o casă al cărui loc moştenesc se aflălaoposiţie'frumosă, în apropriere de gara Târgu-Vestei si Capul Căleî Victoriei, pe dinaintea căruia parcurge tranvayul. Doritorii se pot adresa a-lâturi la No. 58 safi Strada Academiei No. 24 la D. N. Căpitânescu.
TVT7I ITTINîn A Dl? casele din strada JJHj V JlliN ^/iiJtiJîiFântânel No. 20 bis,
compuse din 7 camere. bucătSrie, pivniţâ etc., cu două faţade, locul înţ lungime de 30 stânje*- Ă se adresa la proprietar: strada Isvornl No. 69.

Grande'victoire de la Science

A XLwS 1 OTif 1 Pil Tfl un rem^de officiellement examină, avouă et re-*“11	“HI commende par Ies autorităs de la mădicine, guărit
positivement et radicalement en tout cas Ia plus terrible de tout Ies maladies.
COMME TOUTE
autre
MALADIE DES NERFS
LEPSIE
L’Antiăpilipticnm est aussi d’une grande importance pour tous Ies personnes, qui en consdquence d’une fâcheuse accoutumence souffrent d'un dărangenient du genre nerveux et des ătats de faiblesse; dăjâ des milliers de malades lui doivent Fur guări-son un fait incontestable qui dans beaucoup de journaux du pays et de l’ătţ mger a trouvă une expresione avouăe. L’Antiăpilepticum est expădiă en emballage â 6 fla-cons et Tinstruction contre remise pe 25 Irancs ou remsoursement de poşte.
Le succăs est garanţi, seulemeut dans Ies cas extraordinaires une double dose est â V> prendre. — Commandes sont â adresser au dăpot-gănăral du Dr. KIBCHNEB.
HKKLIN, NW., Brueken-Allee 8^
%
MEDALIA DE BRONZ.
Eipositta Agricola 1884
131 Calea Victoriei. 134.
Comerciu de seminţe de fiori si zarzavaturi
MEDALIE DE AUR
îiposit. Cooperat. 1883.
Seminţe ie Mure
Erburi, Trifoie, Lugerne, Sfecle şi. .. .. .---
Morcovi fourragbrer «.«adMiaaMiw
MARE ASORTIMENT
iniile nintru grădinari si
precum :
TăetorI, Instrumente de altoit, Cuţite de tăiată pomi, Ferestrae, Instrumente pentru curăţirea o-miijilor, Sape, Furci şi Greble de oţel. Pompe şi Stropitore pentru grădini şi florării, Instrumente de transplantat, Maşini Archimediane pentru tăiat iarba. Diferite JecurI de grădini. Fol 5Lşi praf de insecte, Firme pentru copaci, plante * şi trandafiri._____________
Se trimite franco catalogul dupe cerere francata

Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 34.
www.dacoromanica.ro
DUMINICA 25 MARTIE 1884
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI IOIIIERUL
abonamente
PENTRU «APITA LÂ
Pentru un an .
„ ş<4se luni „ trei »
Lei 24
; 12
.	7
PENTRU WSTKICTE Pentru un an , . . Lei 80 »	ş6se,lunl	.	...	^15
..	trei	„	.	. .	„8
PENTRU STRE1NÎ:TA.TE Pentru un an .... Lei 40 „	ş6se	luni...	„ 20
»	trei	„	.	.	.	.	„12
Abomvmentw se fac 1h 1 si 15 a fle*c&rel liml
, i ..j
ANUL XV No. 3556.
ANUNCXUBI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b. RECLAME, pe pag, III 1 leii; de pag. II 2 leii; pe pag. I 3 lei. Pentru, inserţii yi reclaipe, redacţia nu d respunsabilă.
Epistolele *3francai e aerofusăţ ar-ticolil nepublicaţi so ard,
IN STREINETaTE A SE ADRESA
Franoia tmv%s	place de la
ISOurse, farjs.
Englitera Eugene Micoud, 81 Pleet Street. E. C.
Austria. Jlassenklewer, ot Comp. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda-Post. Servitenplats.
Redacţiunei* Stri Academiei No. 13 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
— -
nu; u
Administraţia Str. Academiei No. 24.
SOIRI TELEGRAFICE
(Dup6 fiarele-străine)
Berlin, 3 Aprilie.—îndată după PascT, Împăratul îşi Începe călătoria; el se va o pri patru-spre-ijece (^ile Ia Wiesbaden. In acelaşi timp Vmpărătăsa va pleca la Koblenz
Crisa ministerială prusiană durăză me-refi ; un moment se vorbi chiar de intrarea în minister a Iul Bennigsen şi a lui Miquel Sigur nu e pănă acum, de cât că Bismarck e hotărît să părăsăscă serviciul prusian, pentru a rămâne numai In serviciul imperiului. Hotărîrba împărautlul n’a urmat încă până acum numai din causa grăutăţil d’a împlini într’un mod mulţumitor vacanţa ministerului de esterne. Ceia ce împinge pe Bismarck să părăsăscă o parte din activitatea Bea, e boia soţiei săle, care sufere de cancer stomacla. In consiliulă federal, WUrtembergul s’a unit cu Sacsonia în contra unul minister formal al imperiului.
Roma, 3 Aprilie. —La presintarea noului minister în Camară, d. Depretis va declara că programa fostului minister a rămas neschimbată şi după dânsa se va conduce guvernul. In privinţa candidatului guvernului la”preşedinţa camerei nu s’a hotărît încă jnimic. Alegerea preşedintelui, care va da ocasiunea să se potă vedea puterea partidei guvernului şi a oposiţiuneî, se Ya face probabil după Pascl.
—Şiarul Fanfulla anunţă: „Regele Hum-bert şi regina Marguerita vor pleca la Berlin îndată după deschiderea esposiţiunel din Turin, spre a visita pe împăratul Wilhelm. Apoi regele se va întorce în Italia, âr regina se va duce la Lisabona, împreună cu moştenitorul, spre a petrece câte-va ţlile la regina Portugaliei, cumnata soa.“
Yarsovia, 3 Aprilie. — Scirea despre a-restarea lui Degaieff în Siedlce, se desminte. In acestă localitate a fost arestat nu neguţător evreu, a' cărui asemănarea cu De-gajeff a causat neînţelegera. După stabilirea identităţel însă, evreul a fost scos din închisore şi escortat la Lublin.
Londoii, 3 Aprilie. — Corespondentul din Chartum al farului Times scrie că în fiecare ţii se asceptă trupe englese. Esistenţa ndstră — observă corespondentul — atârnă de Englitera. Pe fie-care ţii se fac espedi ţiunl pe vapore contra resculaţilor; singurul lor succes e că pricinuiesc perderl inimicului, fără ca soldaţii lui Gordon să sufere ceva. ResculaţiI tot mal tăbăresc pe malul opus al Nilului, dâr numărul lor scade.
Într’un articol de fond d’o violenţă neo biclnuită, Times cere ca guvernul să trimită cât mal curând trupe pentru scăparea Chartumulul, seft să proclame protectoratul engles asupra Egiptului; numai prin una din acest măsuri Gordon pâte fi scăpat. Părăsirea lui Gordon va avea urmări rele pentru guvern.
— Sgomotul despre demişi marea lordului Granville de la ministerul afacerilor streine se desmiute ca neîntemeiat.
Cair, 3 Aprile. —Se anunţă din Sualcim că Osman Digina caută să tae apa terito-rielor locuite de triburile amice Englesilor. Mahmud Aii adună trupe pentru a le opune lui Osman. Se aseâptă în curând o ciocnire.
Madrid, 3 Aprilie. —Don Carlos a ordonat partisanilor săi să se abţină de la vii-tdrele alegeri.
Berlin, 4 Aprilie. - Pe aci s’a respân-dit sgomotul că Mahdiul a murit.
împăratul e mult mal bine şi se pregă-tesce de plecare.
Massanah, 4 Aprilie. —Se dice că Mahdiul, dnpă o scurtă b61ă, a murit. — Amiralul Hevett a plecat din Sualcim pe vaporul C'Aryalus şi va sosi în curând aci.
A se vedea Ultime Scirx pe pag. III.
BOCURSSCI, SÂMBĂTĂ 24 MARTIE
Organul partidei liberal-conserva-t6re tună şi fulgeră în contra talen-tosului advocat al baroului din capitala, d-ia P. Grădişteanu, care, co-prinsde simţimântul lealităţii şi a dreptăţii, pus pe biuroul parlamentului un proiect de lege prin care se abroga legea de la 6 Decembre 1864 privi-tdre la constituirea corpului avocaţilor din ţâră.
„Sunt pentru libertatea muncel şi a profesiunelor“, a ţlis propuitorul, şi la aedstă esclamaţiune a tresâltat proprietarul de la Tunari, aducân-du’şl aminte că în calitatea sa de decanul corpului advocaţilor din Bu-curescl are datoria de a pleda pro domo suo. In adevăr, multe lucruri s’aQ ţlis şi se $ic în contra acestui corp, care, dăcă a resistat, precum ne declară organul liberal conservator „până acum în contra miluirilor guvernamentale^, apoi acăstă resis-tenţă n’a fost şi (nu este folositdre societăţeî ndstre, pentru că fiind condusă de dmenî, cari sunt duşmani aî săracului, a nedreptaptuluî, a celui lovit, n’a făcut pănă aţii de cât o carieră strălucită pentru acumularea unor averi, apărând pe cel bogaţi şi refusînd chieltuiaiâ săracului.
Der dăcă este legitim din punctul de vedere al d-lul Yernescu privilegiul însuşit sieşi de către corpul avocaţilor din capitală, căci d-sea ple-dăză în acăstă cestiune pro domo suo apoi nu este aşa din puntul de vedere al omenilor, cari sunt capabili une ori de a face abnegaţiunede interesele sele proprii şi de a trata ces-tiunea din puutul de vedere a’lfi intereselor generale.
Pentru a ne proba legitimitatea privilegiului însuşit sieşi de corpul advocaţilor din capitală, organul d-lul Yernescu-Catargi declară că :
„Ddcă mandatul advocatului ar putea constitui vre o detă un monopol şefi un privilegifi, ar trebui, pe cale de consecuenţă, să închidem tote facultăţile şi tdte scdlele publice speciale, spre a stinge ast-fel focarele cari împedică libertatea travaliului şi concurenţa intelectuală! Pe ce motive deosebite am cere, bună dră, medicului, inginerului, farmacistului, preotului, profesorului, magistratului studie anume determinate şi diplome de sciinţă pentru exerciţiul profesiunii lor? Cu ce drept, mal cu sămă, am usa de disposiţiunile codului penal în contra empiricului care admi-nistrăză medicamente bolnavilor fără autorisaţiunea guvernului ?“
înainte de tdte, ne mirăm că România abia acuma a descoperit că diploma nu dă un privilegifi şi mult ne mirăm încă şi de comparaţia făcută! In ţările străine: în Germania, Elveţia, Englitera şi întrega Americă de Nord, diploma nefiind legată de un privilegifi, medicii, architecţil şi inginerii, după ce afi diplomele în mână, n’afi drept a practica profesiunea lor. Pentru acesta trebuie împlinite alte condiţiunî. In Amărica de Nord medicul păte practica fără a avea diplomă, er societatea e garantată de şârlatăniă prin pedepse atât de aspre în cât nici unul om care n’a studiat medicina nu-I vine în cap a o practica.
Credem de prisos a respunde redactorilor României că abrogarea lege! de la 1864 nu aduce după sine închiderea facultăţilor şi scdlelor publice speciale, căci în ceea ce privesce facultatea de drept, apoi cundscem chiar decani al unor asemenea facultăţi cari nu sunt de loc buni advocaţi, pe când din altă parte am
cunoscut buni advocaţi cari de loc nu erati erudiţi jurişti.
Credem din partea nbstră, precum crede autorul articolului din România : „că e destul să formulăm numai a-ceste întrebări spre a demonstra absurditatea tesel contrare. “
Sperăm că propunerea d-lul Grădişteanu va fi votată de camerile le-giuitdre, care se vorfi gândi şi pentru astă dătă la interesele mulţime!, care, având şi ea afaceri judiciare, are trebuinţă de avocaţi. — Aceşti avocaţi cari pledăză căuşele majorităţel nu pot fi atât de bine plătiţi, căci somităţile baroului nostru nu vor voi a se coborî până a pleda asemeni procese. — Pentru acestă majoritate, pledăm şi noi înaintea corpurilor le-giuităre, rugându-le a lua în consi-deraţiune tdtă arbitraritatea unei legi, care, apărând interesele câtor-va Zecimi de advocaţi, calcă peste interesele mulţimel şi libertatea esercitărel unei profesiuni, care în mal multe ţâri s’afi emancipat deja de sub ju-gui unei legi restrictive.
De la apropierea Rusiei de Germania, o polemică înverşunată s’a început între fiarele austro-ungare şi cele ruse. Dintre tote, Tester Lloxjd a dat cele mai puternice lovituri aşa <|iseî prietenii dintre Rusia şi Austria; acest (Jiar a publicat două studii de mare valore, resu-mate de noî la timp, cari afi înfuriat presa rusă, oficiosă şi independentă. Am reprodus ieri o corespondenţă din Pe-tersburg care dădea câte-va estrase din principalele organe ale guvernului rus; dăm at|i aci resumatul unul articol din Tester Lloyd, scris sub impresiunea comunicărilor numitei corespondenţe, cu privire la mişcările din Bulgaria:
„Pe măsură ce cresee relaţiunea intimă dintre monarhia nostră şi Rusia, cresce şi îndatorirea d’a ne pă(|i de pretinsul nostru vecin. Pe câtă vreme ne aflăm, faţă cu cabinetul din Petersburg, pe piciorul neîncrederii reciproce, putem să ne ferim în parte de neplăcute surprinderi ; dâr suntem espuşî celor mai superătore lovituri din partea diplomaţiei ruse îndată ce iubirea de pace a imperiului de nord nu e garantată prin neîndoiose dovedi de sinceră prietenie. OrI-ce nouă mişcare deci în Balcani mal puţin ca nici o detă nu trebue să scape neobservată. Acţiunile ruse în Orient se desfăşură tot-dăuna din începuturi fărte mici, şi tocmai când credem c’avem a face c’un episod trecător, aceste evenimente secundare cresc în mânele guvernului rus până la mărimea unor drame care mişcă lumea întregă. Ast-fel câştigă însemnătate scirea despre meetin-gul ţinut în Sofia filele trecute. Bulgaria, acăstă operă minunată a Ţaruluî-li-berator, a fost uitată ce e drept in timpul din urmă; de când principele Alee-sandru a dat a înţelege înaltului său protector că trebue să se mărgineseă, plecându-se apoi din nofi sub jugul satrapiei, lumea s’a preocupat puţin de starea lucrurilor din Bulgaria şi s’a con vins că Bulgarii şi Ruşii se pot săruta mâni după ce s’afi bătut a^I. Se pare însă că împăcăciunea efectuată acum câte-va luni în Petersburg abia acum îşi arătă influenţa asupra poporului bulgar ; tote simptomele dovedesc cel puţin acâsta.“
Vorbind apoi despre puţina desvoltare culturală a poporului bulgar, Tester Lloyd urmezâ:
„Nu ne gândim să facem cercetări profunde asupra însemnătăţel Rumeliel orientale pentru Turcia şefi acelei a unire! celor două Bulgarii; cine n’a uitat istoria tratatului din Berlin, scie ce însemnătate afi pus puterile conservatore pe despărţirea în două a acestui terito-
riu. Pentru noi două lucruri sunt de căpetenie. Anteifi, nu trebue să se consacre practica d’a se scote din dorinţele popărelor balcanice, postulate noul pentru politica europănă. De s’ar primi a-cestă practică într’un singur cas măcar, revoluţiunea s’ar declara în permanenţă şi basa puternică a unei stări solide ar fi distrusă.
„Al doilea lucru însemnat e, că trâ-tatul din Berlin nu trebue atacat.
„Aceste două principii trebuesc considerate ca regulatorul cestiune! orientale în general ca şi în parte. E uşor de dovedit guvernanţilor şi guvernaţilor din Bulgaria, că mf pote fi vorba acum de schimbarea tratatului din Berlin, ci de esecutarea lui, şi în acăstă privinţă Bulgaria a rămas îndărăt. Ast-fel, de esemplu cetăţile de pe Dunăre n’afi fost nici până âstă-i|I dărâmate. Bulgarii se scuză cu lipsa de mijloce; dăr Europa nu va mal avea nici un motivă să fie indulgentă, când în Sofia se pregătesc anexări şi altele. E cuviincios însă ca, mal nainte d’a revendica cine-va drepturi noul, să ’şl împlinăscă îndatoririle cele vechi; şi n’a fost un act înţelept d’a reaminti lamei că Bulgaria e singurulfi stat care respectă numai avantagele, nu însă şi safcinele tratatului din Berlin."
Părăsind terenul abstract pe care s'a ţinut până acum, polemica ungaro-rusâ trece deci pe acela al jocurilor din Balcani. Toţi îşi amintesc încă silinţele făcute anul trecut de Rusia spre a se impune în Rumelia; aceste silinţî afi fost însă zadarnice, căci ele s'afi zdrobit de resistenţa hotărâtă a lui Aleco paşa. Acum, sferşindu-se mandatul acestuia, începe şi mişcarea a se accentua; lumea aşcâptă cu nerăbdare alegerea nouiui guvernator de către Portă, pentru a sci deeă liniscea seu turburarea va domni pe viitor dincolo de Dunăre.
— Ca o urmare a celor de mal susfi, Tester Loyd ne aduce a^î scirea că Puterile au şi răspuns resoluţiunil revoluţionare â meetingulul din Sofia.
O deputaţiuno a acesturmeetiug s’a dus la Filipopole, spre a înmâna consulilor generali resoluţiunea; aceştia însă respinseră în mod identic cererea d'a o supune guvernelor lor.
e INFORMAŢIUNÎ
Ni se comunică din Măcin că d. More, posesorul moşiei Igliţa, estrage pentru construcţiunile sâle pâtră din Ridurile cetăţel romane Troesmis.
Piatra din acăstă provenienţă se vinde chiar de d. More.
—o —
D-niî institutori şi profesori cari doresc a lua parte la congresul didactic ce se va ţine în BucurescI în filele de 2 — 4 Aprilie, se pofc adresa către preşedintele societăţeî d. Al. Orăscu, strada Palatului No. 1, spre a li se trămite bilete de per curs pe căile ferate cu preţul pe jumătate.
—	o—
Viscolul de erî din capitală n’a fost de cât o ultimă sforţare ce a făcut iarna ca să’şî răsbune pe primă-vara ce o con-tropise prea de curând. Forţele anotimpului friguros, ânsă, nefiiDd mari, astă-<|I primăvara topesce în un mod triumfător puţina zăpadă ce ce se aşezase pe acoperişul caselor. Un săre călduros stră-lucesce şi încăl^esce spinările năstre înfiorate de frigul de erî.
—	o —
A<JI &e va înfăţişa la Iaşi procesul Inge Robert.
Pentru astă-dată procesul va fi cercetat. de 5 judecători.
In urma parităţel ce a avut loc în şedinţa precedentă se păte spera că de astă-dată se va pronunţa o decisi-une definitivă despre valărea colosală a procesului, multiplile cestiune fiind de
drept şi de fapt ce T înconjură numărul mare al împricinaţilor ce participă. Distinşii avocaţi ce afi a pleda şi zvonul în jurnalistică şi societate ce a provocat acest proces,*(ţice [Curierul Balasan, ne credem dispensaţi aie mal relata în de-tail, de 6re-ce sunt incă prăspete şi în memoria onor. public, atâta promitem şi acuma că vom ţine în curent pe cel interesaţi cu mersul asestel afaceri*
—	o —
To§ta află că o anchetă s’a trimes la gara Bărboşi, spre a cerceta 6re-care denunţări făcute contra şefului şi casierului acelei gări.
—o —
La 17 ale curentei s'a înfăţişată în-naintea curţii cu juraţi din Iaşi proce-sulfi unul proprietar, om avut anume Diurnea pentru faptulfi de ne-urmărire, tăinuire şi găzduire a unei bande de tâlhari ce bântuiafi în mod vandalic j. Botoşani. In causă sunt peste 80 mar-turl. Insă fiind că lipsefi câţl-va martori importanţi pentru a dovedi un asasinat comis de tâlhari, causa s’a amânat.
Ministerul public era representat prin d. procuror Sion de la curtea de Iaşi. Apărarea prin d-niî avocaţi Gheorghian, Arapu şi Ulea.
—	o —
Astăzi primim întâiul număr alfi revistei francese Revue universelle internaţionale, care apare în Paris sub direcţiunea d-lor Jules Lermina şi Ladislav Mi _ ckiewicz. Abonamentul pe an 20 fr. A se adresa, 12, rue de la Grange-fBateliâre • ------:------------------------;-----
Românii de peste Carpati
In vederea alegerilor viităre, Românii din Transilvania, decişi a lupta pe tot9 căile legale pentru îmbunătăţirea sdrtei lor, se întrunesc prin tdte secţiunile transcarpatine. piarul de frunte, care devine stindardul adevărat al românilor de peste Carpaţî, ne aduce a^i scirî despre conferinţa electorală din comitatul Aradului, despre adunarea alegătorilor români din comitatul Turda-Arieş, şi în fina a-dresa comitetului electoral permanent al partidei naţionale române de peste Carpaţî.
In Arad s’afi întrunit în (ţiua da 25 Martie alegătorii români, redigiându următorul apel:
„Ţera se află în faţa alegerilor de deputaţi dietali. In curând cetăţenii vor fi chemaţi să se pronunţe prin votulu lor asupra situaţiunel politice şi asupra dbs-tinelor săle, şi să useze ast felfi de celu mai frumos şi mal sânt drept cetăţenesc. In deosebi poporul şi alegătorii români sunt chemaţi să'şl manifeste credinţele lor politice, să afirme din nofi şi puternic esistenţa sea, şi să reclame prin votul săfi dreptate, egalitate şi frăţietate, pentru toţi de o potrivă spre, binele comun şi fericirea patriei nostre comune.
„Spre acest scop este mal pre sus de tote lipsa de înţelegerea şi consolidarea tuturor celor de un principii! şi de o credinţă, — deci în vederea acestei trebuinţe şi în urma Invitării venită de la comitetul electoral permanent al partidei naţionale române din Sibifi, pentru a hotărî asupra atitudinel năstre faciă cu a-legerile de deputaţi dietali, subsemnaţii prin acesta convocăm şi vă invităm .împreună cu toţi soţi de un principii! la conferinţa electorală a Românilor din,comitatul Aradului."
taniinl le la Palatnl Universitate!
O nenorocire mare s’a întâmplat a<£I nopte. Cetăţenii Capitalei afi fost des-ceptaţl a<JI de diminâţă de sinistra scire : Arde Talatul Universitarei, scire care se respândi cu iuţâla fulgerului şi care produse o adâncă durere în inimele tutulor românilor şi chiar în acelea ale streinilor.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
Iecă informaţiunile pe cari reporterii nostru le-a putut culege la f\cia localul In privinţa acestui desastru.
A(|I nâpte pe la orele 2 şi Va. d. co misar al secţiunel 18 trecând pe lângă palatdl Universitâţel observă că la catul al treilea, de la pavilionul despre strada Academiei, undo se află şcăla de bele arte, eşiafi pe la dou<3 ferestre nisce fia cărî. Imediat se duse sâ intre în local u Universitâţel, corpul de gardă însă, con form ordinelor militare, nu-î permise sS pâte pătrunde înăuntru, alârgă la pre fectura poliţiei, dete alarma, şi împreună cu mal mulţi geandarml se reîntârse, isbuti sâ intre în palatul Universităţii se suiră in catul-al treilea, şi aci, deschizând cu forţa uşile, pătrunseră în cancelaria scolel de bele-arte unde focul se ivise şi care era cu totul cuprinsă de acest înspăimântător flagel. Peste câteva minute sosi şi o secţiune de pompieri, sub comanda d-lul locotenent de artilerie, Niculescu, precum şi d. sub. locotenent din geandarml Albescu, împreună cu un pluton de soldaţi.
Flăcările se întinseseră cu o fârte mare iuţălă şi ele se comunicară întregel a-ripl despre strada Academiei, şi încetul cu încetul coprinseserâ acoperişul palatului până la sala de şedinţă a Sena tulul.
Fiind coprinşl din tăte părţile de fia cărl, comisarul secţiunel 18 abia putu să scape pe uşă, căijăndu I pe piciâre tava nul, iâr duo! soldaţi se aruncară pe fe restre şi fură prinşi în pânză de scă pare şi oficeril Niculescu şi Albescu scă pară tot pe ferestre pe frânghii.
Se aduseră toţi pompierii şi soldaţi şi parte din el câutarâ a stinge focul şi a ’lfi localisa, iăr parte a deşerta mu seele, Pinacoteea, bibliotecele Senatului Societăţii geografice şi a Academiei Ro mâne, precum şi archiva şi cancelaria Senatului.
Abia la 10 ore pompierii au fost stă p&nî pe incendii! şi ah putut să 'iii lo caliseze.
Dăcă şi cu acăsta ocasiune’Va putut constata că organisaţiunea pompieriloru lasă mult de dorit, un simţimânt de dreptate ănsă ne obligă să recunâscem că atât soldaţii cât şi oficeril aii desfă şurat un mare curagiii, espunându-şl chiar viaţa lor.
Mulţimea imensă care staţiona pebu levard s’a putut convinge despre acăsta şi a putut vedea cum nisce bieţi soldaţi, cu capetele găle, în mijlocul flăcărilor, dis-trugiaii acoperişul şi aruncaţi jos bârne aprinse. Nici flăcările cari îî înconjurai! nici fumul celii gros ce-I îneca, n’afi pu tut să 'I facă să ’şl părdă curagiul.
In asemenea triste fmprejurărl însă dăcă curagiul jăcă un mare rol, tot atât de important rol jăcă şi buna organisa-ţie a acestui serviciO.
Focul a provenit de la un coş de la soba din cancelaria scălel de bele-arte, unde dormea îngrijitorul acelei scoli. Se Zice că mal de vreme se aprinsese acest coşi şi îngrijitorul isbutise sS’l stingă din casă, fără a anunţa pe nimeni. Se vede însă că el n’a fost bine stins şi a ars înfundat. ^îngrijitorul n’a fost găsit in cancelarie, care era închisă cu cheia, când sosiră ămenil poliţiei.
Din norocire s’a putut scăpa Pinacoteca, museele de sciinţe naturale, de an-
tichităţi, ale căror obiecte aii fost scose de soldaţi şi depusa în jurul statuel lui Mihaifi Vitâzul. Toc aci s’au depus şi archiva şi bibliotecele Senatului, biblio tecele Academiei şi a Societăţel Geografice.
A ars însă biblioteca şi sala museulul de botanică. Tătă Flora României, diferite colecte cumpărate şi schimbate de pe la museele din streinătate precum şi instrumentele cu care se face cursul de botanică au fost distruse de flăcări. D. dr. Brânză, care privea, cu lacrămile în ochi, la acăstă nenorocire este în adevăr de plâns. Pe lângă că i s’aîi ars colecţiunile
Când s'a dat alarma de foc, nu s’a pu tut găsi nici un sacagiii, şi acăsta din causa unei disposiţiunl luată de d. pri mar actual N. Fleva, care a oprit de
Basarabiă de sârta crudă şi tristă del a deveni încet câte încet o Palestina locuită de un popor, care în decursul nenoro xirilor pe cari la a îndurât secoll întregi a
BULETIN JURIDIC
Un soţ „sui generl»“
Chir Ion C. Arinamana, nu este oină de
vre-o 5 Zile ca sacagiii dejurnă să nu mal devenit un popor dosgustâtor, blestemat fluiDă> So^ ulodel cum 86 8ă8e8cedin
staţioneze în curtea Primăriei, sub un Ide poporele indigene, pe spinarea cărora grajd împrovisat care a şi fost dărâmat, I trâesce ca o pasăre rapace. Ruşii veniţi trimiţândul să staţioneze pe o piaţă de lin ţăra năstră, protegiaţl de guvernul
la vechia easarmă a pompierilor, sub ce rul liber.
Se înţelege de sine că bieţii sacagii cari fac acest sacrificiu numai pentru că sunt scutiţi de bir, nu potfi merge cu abnegaţia,—-şi nici nu li s’ar putea pre tinde acăsta, — ca să îudure in timp de
rus, în curând compuserh un strat de societate, a cărei cultură aiurea nu-I ar fi
permis a se hazarda până acolo, până unde s'a urcat acăstă bandă de vagabonzi. Aceşti venetici sosind în ţărâ înainte de tote s’aă pus pe muncă; dăr ce muncă ? Munca unul zaraf, unul ghe-
fericire un numără măricel, nu numai că trăgea la tarbacâ ne jumătatea sea, încât acăsta blestema şi ceasul nascerel sâlle, iâr Intr’o bună dimioâţâ o şi şterge d'a casă lăsând sărmanu femee şi copilul seu legitim, în etate de un an, în cea mal cumplită mizerie, muritori de f6me,
Soţia blândului bărbat, nemal putând să o ducă ast-fel, a dat uriuâtărea petiţiune preşedintelui tribunalului dlu Brăila:
sâle, cărţile şi instrumentele pe care le |o uăpte, el împreună cu caii lor, rigorile Işeftar fără scrupule, a unul om făjă con-
împrumutase, instalându-le în laborato-riurile şi biblioteca Botanicei, apoi o
muncă de 15 anî a fost distrusă numai
în câte-va momente.
Toţi miniştrii, între carf im observat pe dd. I. C. Brătianu, Chiţu, P. S. Au-relian, d. Sturzea, G. Leca precum şi mare număr de deputaţi şi senatori ves tiţl de acestfi desastru, se aflară acolo până în Z>J&-
Cel d’ântâifi fu d. D. Gr. Ghica. pre-sidentul Senatului, care asistă la scâte-rea tutulor actelor şi obiectelor din Senat. In momentul când scriemu aceste rânduri, t6te aceste lucruri fură transportate la Eforia Spitalelor; iăr cele-l-alte obiecte ce se aflau pe piaţa din juruiţi Statuel lui Mihaifi Bravul fură transportate în casa de lângă Eforie, care se află gălă.
La ora 9 sosi şi M. S. Regele însoţit de adjutantul de servicifi.
M. S., însoţit de dd. miniştri, fîntre cari am observat pe dd. I. C. Brătianu D. Sturzea, G. Chiţu, P. S. Aurelian, de mal mulţi militari superiori, de dd. V Alexandri, Ion Ghica, general Fălcoianu şi alţi se urcă sus şi visită chiar sălile d’asupra cărora ardea.
M. S. Regele s’a interesat apoi să afle dăcă averea ţăreî, cuprinsă în acest e dificili a putut fi scăpată.
Ea a scăpat de flăcări mal mult de cât se credea, dăr cât timp şi câte sume mari şi chiar sacrificii nu vor necesita spre a se ajunge la starea de mal nainte.
Tote bibliotecele şi actele Senatului sunt amestecate şi zăpăcite; se susţine chiar că s’au găsit indivizi miserabilî cari, profitând de nisce asemenea momente, au mers cu perversitatea lor penă acolo în cât au sustras său au căutat să sustragă acte şi obiecte mici din mu-seul de antichităţi.
Asemenea omeni perverşi ar trebui pedepsiţi cu totă asprimea legilor, pentru ori ce indulgenţă ar fi o crimă.
O anchetă se va face de sigur şi aceşti criminali nu vor scăpa de cea mal aspră pedâpsă.
In momentul acesta, 12 ore, tot mal arde în etagiul al treilea de la pavilionul din spre strada Academiei.
Am auZit că d. D. Gr. Ghica a luat disposiţiunl ca Senatul să potă lucra aZI sala Ateneului.
Printre mulţimea care înconjura pe ii. am observat şi pe d. Withe, ministrul plenipotenţiar al Angliei, care venise încă de la 6 ore.
Lipsa de apă şi faptul că tăte sălile Universităţii erau închise cu cheia, aii contribuit forte mult la acăstă mare nenorocire.
timpului, pe cari d. N. Fleva nu lepâtn sciinţă şi care simţindu-se nu tocmai si-simţi, şeZOnd într’o casă acoperita şi bine gur lntr’o ţără, căreia e strein, tace tot
încălzită.
Sacagii aii protestat contra acestei disposiţiunl a d-lul primar, d. Fleva ânsă se Z>ce ÎI ar fi respins, ne voind să ia In consideraţiune justa lor plângere.
DesastrulG de aZI a probat, din nenorocire însă cu o pagubă forte mare,
ca să se îmbogăţăscă căt mal curând, prin tăte căile şi cărările. In acăstă
turmă de venetici, esistă o persănă, ale cărei moralitate şi puţină- inteligenţă sunt cunoscute lume! năstre; oinul părtâl aj
numele strălucit de TheodOr Seraigradoff.	mjjloc de 1ntreţinere pentru
fiul unul vestit necredincios care a frus-
Domnule preşedinte,
Soţul med legitim, anume Ion C. Anna-maria, de 11 luni de Z^e) ln urDia rnftI multor bătăi şi chinuri ce mi-o aplicat, pedepsindu-mă cu f6me şi altele de care aveam neapărată trebuinţă, pentru conducerea căsniciei, a părăsit domiciliul conju-a se mal luapoia săil a tnâuiite
exis-
ei
...	...	...	•„ i » i	ttenţa mea şi a copilului legitim, Mihalache,
cât de rea este disposiţiunea primarului, trat averea unul boier de altă dătâ „	, _	,	,
.	„	. . . y	1 d unui uuier uu aiLd ueia. rgmas in etate de un an la dispanţiunea
Apoi nu înţelegem ca un local atât de Acest Seraigradoff pe lângă meseria de Lr si vietuesce încă
mare, unde se afla o avuţ,ie imenşi « bancher, flind un Harpagon In flinţs, a	„re.ce „ţ scie md8 ,e,a,Jupa„
ţinl, si He lipsita de un post de pom- gMt un mijloc infam de «V face avere , cila(illM1	publicaU1 Mmi.
ÎT’ S, s<S n aibi mo, mioar un bm>u Uj, destul de rotunda. El cumplita mo- L-sI-O^oi de la 23 Martie 1884, fiind telegrafic, său telefonic.	Işil pentru ovrei pe numele săli propriii.
Convingerea a multor persăne este că Ovreiul ’şî garanta posesiunea printr'unj acest desastru a provenit numai din ne- act de amanetare a moşiei făcută pe nu-gligenţă. Să se cerceteZ© dăr aceia cari J mei© său, iâr Theodor Semigradoff Dri-se vor fi făcut culpabili de o asemenea I mrad drept resplatâ a muncei sele o Ze-negligenţă criminală şi să se dea pe cime de mii de ruble ce le închidea în I mâna justiţiei.	portofoliul săfi, unde zac hârtiile de va-
Ar trebui dat un esemplu sever pen- I6re, muiate fn lăcrămile şi sângele unul tru viitor.	popor desmoscenit. Cu mâhnire trebue să
Intendentul unul asemenea edificiu, în adaog la acăsta, că românii de aci, ămenl
[chemat înaintea tribunalului.
Vom căuta a ţine în curentul procesului [pe cititorii noştril.
OfSOIVIO^
Matrona din Sung
(Schiţă dintr’un basm Chinez).
care se află avuţia istorică şi ştiinţifică |cart afi rămas singuri fideli naţionalitate! |dilînmtHhina-are-DISCe^soldaţi proşti şi nisce
a	arA n mărfi r^nnnHprp frphnp	x______'a.__ i:_____i_v____*	__ ____ I	»
,x ~	x , -	. . , i	-	>	>i uiuiuu.au. aşa de chimericl ca epicul marchiz
ţârei, are o mare răspundere şi tiebue ior, frUm6seI nostro limbi cari nu per- Ceng, care sciu totuşi să păcălăscă pe Fran-să fie cu ochii în patru.
Ne oprim aci, promiţând sititorilor a-î ţine în corent asupra acestui mare desastru. I
Să mal spunem că peste 2000 soldaţi din diferite corpuri, cu ofiţerii lor, au
_x	.	.mite ca în casele lor, în intimitatea vie- cia atâta timp, a avut tot-d’a-una nisce nu-
Făcutu-s a raspecţiunî noptea, cum tre- ,0Î lor casnice sg se Vorbâscn cruda,	superiori.
36 facă?	‘sălbatica limbă a ruşilor - intind încăL S1 P.ovesJrfa.e Arâscă.pentru firea aces-
.	,	| ,	. tor enigmatici fumători de opium îmbătrâ-
ţâra n’ar fi âuferit adî o pagubă atât de |™£ ?a. °m!DI °r ca acela desPre care v am	niţl	fără a mal progresa	îndssul	marelui
mare	borbit mai sus.	zid,	ca	nisce copil ce	s’ar	gârbovi	fără să
*	crâscă. Popârele prea bătrâne, ca şi pop6-
Un ordin, ce mirose a Rusia de Nord, |rele copilărie aQ nevoie de afi legă-..	,	, ~\Tf . . nate de aceste basme pe cari audmdu-le
ne-a sosit filele	acestea. N am fost sur-	cred	că	visdză> într,0	,e^e	de careVse bu.
prinşi, de ăre-ce	asemenea ordine ne vin	cură	cu	multă artă.
UUD11PC uuipun, „u utilii mi, au fără curmare din capitala Rusiei. Acest Intr’o carte cu nisce mari calităţi, de
dat ajutor, probânp’ un mare curag’ifi şi din urmă ordin despre care menţionez, a- “re	aaimTnt™	c^ld
tinge junimea nostră, căreia i să refusă vom vorb d®sPre China, Jules Arene a des-
dreptul de adî înainte de a visita biblio- Matrona din Sung este una din cele mal teca nostră publică. Ordinul se basâzăl vechi povesti chineze. Versiunea dată de pe cuvântul că liceianiî noştril şi semi- E. Legrand e bine scrisă şi are în stil o nariştiî pot citi acolo nişte cărţi, cari ’î particularitate nativă chinezescă care o face
împing pe calea desfrâulul şi rescolel. ^ ^n^scurt6-"
(calificative cu care se află înzestraţii FUosofîl'cilang-Seu, ori cât de Înţelept nihilismul). Aşa dăr ietă bieţii tineri lip- 6ra, a făcut prostia d’a se Însura; într’o si ţi de dreptul de a se folosi de o bi- Mi când compunea versuri asupra incons-bliotecă fărte frumăsă, şi care se vizita tanţel femeilor, d-na Tian, soţia sea, se în-
până acum numai de eî. Basarab. ru,iă amar :
— Cum, strigă ea, îndrăsnesel să vorbesc! ast-fel în facia mea ? Nu ţl-e ruşine TYTlV TAPA	isă mă judicl cu atâta nedreptate?
| Atunci, Ciuang-Seu dă din cap, cu în-
desfâşurând o mare activitate. Am văZut ofiţeri muncind şi espunăndu-se Jtot ca şi soldaţii
în
SCRISORI m BASARABIA
Corespondenţa pârtie, a Telegrafului
Chişineu, 19 Martie.
Starea economică a ţârei nostre din ce în ce devine mal tristă. Fiind lipită de Rusia, ea fatalmente este legată de sărta crudă a acestui imperifi, ce geme sub un regim absolutist, sub ciumă, difteri-tă, locustă şi alte nenorociri asemenea ce vântul necurmat de la Nord şi până la Sudul Rusiei blestemată, de sigur, de cer.
filele din urmă am avut în mâinele mele cadastrul Basarabiei, compus de Zemstvo ; dupe acest cadastru am vă<jut cu inima plină de durere, că V» parte din pământurile cele mal bune aparţin evreilor. Lucru ciudat, căci legea ru-sâscă nu permite de loc şi fntr’un mod absolut evreilor achisiţiunea pământului. Dăr iată cum se calcă în piciore acăstă lege, care garanta întru cât-va frumosa
A , ..	,T.	. x ,. m Tir» I doiălă. După câte-va dile se îmbolnăvesce
O hoţie.-Ni se comunică din T,Mă-L m6re D.na Tian ^ g0 bocesc0j 8ft_
gurele că în noptea de 20 şi 21 curent, rută trupul soţului el, se Îmbracă c’o haină la orele 1, făcătorii de rele s’au introdus lungă cernită, refusă d’a mânca şi declară d.lul George Antoniu din co-1va	sicriul iubitului soţ
in casa d.iuî George Antoniu din comuna Ciocănesc!, unde se afla în gazdă|,ePausat--şi d, Stoica Dimitrescu, portărelul tn- rea^
sosesce un tânăr bacalau-, „cu trup şi obraz frumos." El venea bnnalulul din Măgurele, care fiindu im- pentru a se face discipul ai filosofului. D-na puşcat în gură, a încetat imediaţii din Tian cum tl vede se simte turburată..., aşa vieţă. Soţ a d-lul Antoniu a fost lovttă de turburată în cât mărturisesce curând pa-de mal multe alice cari au pătruns în 8®a bătrânului servitor al bacalaureaţi ■ suferinda încă se află în viafă Tâl- r? U,VServltorul se P«riă aşa de bine, în gat sufennda încă se află n viaţă, lâl cât g6ra 8tudentul cade în g\nunchI înain_
hani, după comiterea cnmol. sau făcut tea ei. El spune însă că sicriul fiind încă nevăZuţl fără a lua ceva dinjîasâ. j In casă nu pot să se bucure în casă.

JFOIŢA „TELEGRAFULUI"
o

ALBERT OLATlONY
■Bi’. £DC
l , 310 \J-
0 RESBUNARE
NUVELĂ
In 183, pe la începutul anului, locuitorii satelor Olmiccia şi St. Lucia din Tallano auZiră detunătura a treîloviturl de puşcă. Nimeni, nu se îngrija pentru aşa puţin lucru; la acea epocă, o detunătură de puşcă, în Corsica, înlocuia cântecul ce '1 cântai! ţăranii când se ntorcăfl de la muncă.
Iâcâ ceea-ce se petrecuse: Un tânăr soldat în congedifi, auume Giacomoni, se reîntorcea liniscit acasă, însoţit de un copil de patru-spre-Zece ani ce se întorcea de lascălă cu cărţile la subţidră. Două detunături de armă resun în aer, copilul şi soldatul cad. Soldatul mal are timp să rănâscă pe unul din asasini! lui, apoi măre.
Acesta se petrecea la polele satului St. Lucia, pe un drum rîpos, într’un loc numit la Fontanelle. Omorîtoril putură să se reîntorcă acasă în cea mal mare linisce. Primul trecător care străbătu a-cel drum rîpos văZu cele două cadavre ale copilului şi soldatului. ’Şî făcu cu religiositate semnul cruce! şi transportă cadavrele la bătrânul Giacomoni. Victimele fură îngropate chiar în locul unde crima se comisese şi totul se mărgini aci.
Nu era nici un indiciu sigur pentru a se putea dovedi autorii crimei. Se Zicea In adevăr că un 6re care Petre Poli, inamic al familiei Giacomoni, trebue să fi fost culpabilul: dăr nimeni nu ’l pu tea urmări. Ce probe convingătore se putâu aduce contra-î? El invocă un a-libi, forte bine constatat de nisce martori devotaţi, şi nimeni nu se mal gândea la un lucru aşa de neînsemnat.
Nimeni, mă înşel. Părintele soldatului omorît, bătrânul Giacomoni, avea un alt fiu, Ion Antoniu, un copil de vre-o 8 ani. Era de o natură tăcută, posomo-
rit, fugea de camarazii lui, îl plăcea să fie merefi singur. Avea
Aerai grav al nnnl geandarm Şi aerai rece al unei Virgine.
Toţi ’şl bătăii joc de dânsul. Nimeni nu înţelegea ce însemnăză acăstă reservă acăstă timiditate.
Acăstă timiditate aparentă, acest exterior sălbatic se esplicafi însă.
Bătrânul Giacomoni atârnase de un stâlp, în curtea sea, cămaşa şi pantalonii plini de sânge ale fiului săfi cel mal mare, şi, în fie-care (ii, Zicea copilului:
— Aceste vestminte sunt acelea ale fratelui tău, asasinat într’un mod atât de laş. Când vel fi mare, va trebui sS-răsbunl.
Ion Antoniu asculta, şi se mărial
Intr’una din Zile, în prima săptămână după carnavalul anului 1843 său 44. Ion, care împlinise deja şâse - spre-Zece ani, se afla pe piaţa St. Lucia. Şedea pe o grămadă de pietre, încâiZin-du-se Ie; sore, cu piciorele găle; căci un băiat nu purta ghete pănă la vârsta de opt-spre-Zece ani. Se uita cum alţii jucaţi cărţi.
Pe timpurile acelea, se obicînuia să se jăce cărţi pe piâţa publică, cu carabina alături, cu pistolul la încingătăre seu în pozunar. La cea mal mică con testaţiune, apoi jucătorul era gata să facă să sară în aer creeril adversarului săfi.
Unul din cel mal buni cartofori era Petre Poli, asasinul soldatului. In acea Z>* el avea o înfăţişare obraznică; ridi-cându’şl capul în sus, zări pe tănărulu Giacomoni,
—	Al tu escl, Ion Antoniu, Z’se el. Locul tău nu este acolo. El este la Fontanelle, acolo unde sunt două cruci, acelea ale vărului şi fratelui tăii.
Bietul Jacques Antoine se reîntărse acasă, forte palid, se trânti pe pat şi începu să plângă. Părinţii lui ’l întrebară ce are:
—	Nimic!— răspunse el.
A doua Zi, Ion Antoniu se sculă dis de dimineţâ. Numai în spaţiul unei nopţi, acăstă fiinţă slăbănogă, aprope ofticosă, devenise un frumos băiat vioiu, energic, hotărît.
Luă puşca familiei sâle şi se pregăti
să plece. Luase ghetele fratelui săfi şi se încălţâ cu ele ca semn de bărbăţie,
—	Unde te duci ? ’lfi întrebă tatăl săfi.
—	Să împuşc vre-o pasăre răpităre, săfi vre-un alt animal răii, răspunse Ion Antoniu.
Munţii din Tallano afi, de la basă pănă în vîrful lor, sate cari formăză ca atâtea trepte ale unei scări. De la 01-miciia te sul la JSt. Lucia, de la St. Lucia la Mela, de la Mela la Levia pănă în vîrf, în satul Bavella.
Un frumos drum mărginit de o parte şî de alta de pădure lâgă aZI satele de drumul cel mare de la Sartena la Ajac-cio, dâr în anul 1843 nu esista de cât nisce poteci aprăpe impracticabile, servind de trecătăre atăt călăreţilor şi pietonilor, cât şi torentelor de apă.
Traducţie de Cobor.

www.dacoromanica.ro
TELEG-RAPHUL
— Ce are a face! spuse dma Tian; ce coprinde acea maşină mal la urma urmelor? Un trup neînsufleţit. Am în un colţ a! proprietăţii mele o magherniţă vechie sS-1 ducă acolo!
Pregătiră camera nupţială,când, in momentul în care eî eraţi să intre, studentul fu apucat de convulsiunl grosniee. Un singur leac, declară servitorul, îl p6te scăpa. Care ? întrebă d-ua Tian. —Să i se dea în vin cree-rul unul om mort. —El! răspunde ea, n’a-vem de cât să desfacem sicriul soţului meii!
Şi, luând un topor, s’apropie ea însăşi de 'cosciug, şi-l despică în două. In ace! moment, aude o oftare mare, şi vede pe bărbatul său sculându-se.
De ce, o întrebă Ciung-Seă, nu escl cernită; de ce te-al îmbrăcat în haine de serbatore ?
Nenorocita Tian, spăimântată, nu scie ce să răspundă. Dâr spaima II e şi mal mare când filosoful înviat vede rămăşiţele banchetului. Vă^ăndu-se perdută, ea fuge în odaia sea şi se spânzură cu cingătorea-I de mătasă. Bunul Ciung-Sefi, găsind’o, drege cosciugul stricat ş’o închide înăuntru. Apoi, luând un condeifi şi cernâlă, scrie versurile nrmfttâre:
IM-te nnSrtS, nn mal e alta de cât a te îngropa Câod mS credeai mort, spuneai: m8 voiii m&rita. Ddcil muream în ad-vflrat Câte glumo n’al fi făcut pe socotă a mea!
Acâstă poveste ar putea servi de tesă la un studiu comparativ din cele mal interesante. Acâstă lucrare d. Legrand a schiţat o în prefacia povestel. Acâstă conţine aprope datele Matroneî din JEfes a Iul Petioniu şi La Fontaine. De unde a luat Petrouiu acâsta ?
Ecă o întrebare greu de deslegat. Noi, după obiceiul chienzesc, să sfârşim cu mac-sime îi.ţelepte;
—	Iubirea acelora cari pe cari carnea şi sângele îi unesc nu e adesea decât o aparenţă de^rtâ.
—	S5 ne pâijim d’a purta o sgardă numai ■pentru că e de aur.
—	Şi lanţuri pentru că sunt de mărgăritar.
—	SIS ne carâpm inima, se ne moderăm poftele, şi s8 ne desfacem de afecţiunile pămSntesd.
Nu numai la Chinezi suntu aplicabile aceste sfaturi conjugale !
Al. Paigrot
întemplari din Capitala
Un noii paracliser. — Toma Tomescu a prins poftă să se facă paracliser. Bietulu om de la un cârd de vreme tot caută în-tr’una vr’o biserică, şi neavând noroc să găsâscă, se sue în biserica Mitropoliei şi pe când voia tocmai să încâpă să toce, un sfânt părinte ’l apucă şi ’l trimise la secţ. 33, unde chir Popescu tocă de a asurzit iotă mahalaua.
{- estetici. — DrăgicI Iordache şi Cos-tache Niculescu sunt omeni cu gusturi fine. Pe semne că voiafi să-şi clădăscă case, însă văzând că o casă fără grădiniţă nu face parale, se apucară de furară 7 pomi roditori din grădina d-luî major Uie din str1 Notagifi, care însă fiind nemulţumit cu o astfel de operaţiune ÎI trimise la secţ 24, unde 6menil aii început să taie scaunele, crezând că altoesce pomii.
—o—
A rimas fără de nas !—Christea Părvu din comuna Ciorogârla, sermanu, a rămasă fără de nas. De ar fi sciind că va păţi o atare desfigurare nu s’ar fi culcat, pentru totă lumea,-în grajdul cârciumarulul Yasile Popescu, unde ’l a lovit un cal în faţă. Bietul om umblă din spital în spital cu nasul.... în mână.
—o—
Vreme de plimbare este ? — Două bivoliţe ieri, neavând de lucru, se apucară şi luându-se braţ de braţ, porniră la plimbare pe şoseaua Cheresteliî, un sergent de stradă însă vă<^nd vremea atât de urîtă, care numai pentru plimbare nu era priinciosă, avu milă de dânsele şi le duse la secţ. 1. Se spune că bivoliţele ar fi protestat, că li se răpesce libertatea şi s’ati opus puţin repre-sentantulul agiel.
—x —
Un gust fantastic. — Ion Rădulescu pe semne că are 14 cal, căci alt-fel nu s’ar fi apucat să fure 14 guri de ham de la câr-ciumarul Constantin diu comuna Fundenl. Unii spun, că voia să-şi facă un gust de Pasce să mărgă cu 7 perechi de cal înaintaşi la cabrioletă. De o fi adevărat nu seim, ce am putut afla este că secţ. 51, neunin-du-se cu ast-fel de planuri fantastice, ’l-a condus la duba sea, unde chir Iou face alte planuri.
— x—
Planuri măreţe I — Olanşiă Foramas ’şl puse de mult în cap ca să se facă cofetar. Bietul om neavând para chioră în buzunar, se apucă de fură o căpăţânâ de zahăr din calea VăcărescI No. 21. Poliţia văzând însă că sunt dustul cofetar! in BucurescI şi că afacerile nu mergu aşa de bine. ’ljj duse la secţia 14 unde bietul om s’apucat să’şl aranjeze o cofetăria în dubă.
DIVERSE
Crima de la Cernăuţi. — Acum 25 ani, la Cernăuţi, s’a petrecut o crimă grozavă, care a lăsat in amintirea locuitorilor oraşului o amintire înfricoşată.
In una din cele mal frumose case ale o-raşulal, locuia familia S..., care se compu-
nea din un tată bătrân de 62 anî, mama de vre-o 55, şi treî fete, una de 30 de ani, măritată, şi care nu locuia acolo, alta de 27, care stătea cu soţul e! în Pesta şi cea mal mică, de 17, care nu era încă măritată.
Casa era ast-fel împărţită: o sală lungă, care împărţea casa In două părţi egale, de o parte două odăi, sufrageria şi camera de culcare a bătrânilor, er de cea-laltă parte a sălel, în faeiă un salonaş de primire a visitelor, er în dos, dând cu ferestrele în-tr’o miră grădiniţă, odaia dp culcare a fete!.
De mal multe ori deja, fata, care mer gea la un pension unde lua lecţii de limba francesă şi de piano, observase cu plăcere pe un tănăr care o privia lung şi se roşia când o vedea.
El chiar într’o ţii voise s’o acosteze ca sf-I vorbăsca, dâr fata, care se numea El-vira, îl evitâ, grăbindu-se.
La 14 Maiu 1849, Elvira fu găsită’mortă diminâţă în odaia sea, ea fusese Înjunghiată cu un cuţit.
Doctorul constată că Elvira avuse o luptă mare cu un om care voi s’o violeze şi care nu reuşi; că, furios, acel om o înjunghiase, şi că coosumase asupra el pe câud era în agonie odiosul atentat.
Atentatorul, cu tote cercetările active ale poliţiei, n’a putut fi aflat. De atunci părinţii afi murit şi mal trăiesc încă numai cele două surori.
Luna acâsta, veni şi se predă parchetului un om deja bătrân, ca de 50 de ani, care declară că el e autorul uciderii, că n’a mal putut suferi remuşcarea de conştiinţă şi că a venit în speranţa că Elvira S... n’o fi murit. Aflând însă contrariul, se predă justiţiei spre a-şl uşura consciinţa.
£1 fusese în America unde lucrase într’o mină 25 de ani.
Ce va face justiţia cu George M... nu se scie.
CORPURILE LEGIUITOARE
ADUNAREA DEPUTAŢILOR {Şedinţa de a§4 23 Martie 1884)
Presidenţia d-lul vice-president Georgian
Şedinţa se deschide la ora lVa p. m. fiind presenţl 87 dd. depu'aţî.
Sumarul şedinţei precedente se aprobă.
Se trimite la comisia de verificare raportul alegerel col. I de Argeş, făcută în persona d-lul Eug. Stătescu.
Se trimite la tipar şi se pune la ordinea (Jilel proiectul de lege pentru acordarea une! pensiuni văduvei d-rulul Măcescu.
D. P. Grădişteanu presintă o petiţiune a ma! multor comercianţi din Rîmnicu-Vâl-cea şi interpelăză pe d. ministru de interne asupra comerciuluî ce fac condamnaţii la munca silnică cu obiectele ce le lucreză în ocnă.
D. Valerian Ursianu anunţă d-lul ministru al instrucţiunel o interpelare în privinţa destituirel unor institutore.
D. ministru de finance depune mal multe proiecte de legi.
D. T. JBoldur Lăţescu întrâbă care este resultatul anchetei parlamentare făcută lucrărilor fostului consiliâ comunal al Capitalei şi cere ca adevărul să iasă la lumină în acâstă afacere.
D. vice-president răspunde că biroul va mijloci pe lângă comisiunea de anchetă parlamentară să-şi depună raportul înainte de a se începe discuţiunea revisuirel Consti-tuţiunel.
Se votâză din noii proiectul de lege pentru modificarea circumscripţiunel comunei Boldu, jud. Rîmnicu-Sărat, şi se primesce.
D. Gr. Vultureseu dă cetire raportului privitor la bugetul casei pensiunilor, care presintă un escedent de peste 100,000 leî.
D. I. G. Bibicescu întrebă de unde provine acest escedent, de ore-ce se constatase un deficit mare, şi (jice că ar fi bine ca acest escedent să se repartiseze asupra pensionarilor.
D. Gr. Vultureseu răspunde într’un mod forte vag că în urma unor rectificări făcute de ministerul de finance în buget, a-cesta presintă un escedent care este real.
D. P. Grădişteanu se declară ne satisfăcut de lămuririle date de d. raportor Vul-turescu.
D. ministru de finance (Jice că deficitul provenea de acolo că comitetul casei pensiunilor propusese ca reţinerile pensionarilor să se reducă de la 25 o/o la 10 o/o şi pentru a se acoperi deficitul să se reţină asupra lefurilor funcţionarilor âncă 10 o/o, ministeriul însă a respins acâstă propunere, menţinănd reţinerea de 25 o/o asupra pensionarilor.
D. P Grădi§teanu (jice că disposiţia d lui ministru de finance nu merită nici o critică; propune însă un amandament ca escedentul de 130,000 leî să se repartiseze asupra pensiunilor.
I) J. G. Bioiceseu se declară satisfăcut în privinţa deficitului; în ceea ce privesce însă escedentul, decă d. ministru crede că este în realitate un escedent, apoi el trebue repartisat asupra pensionarilor, cari plătesc aţii 30 o/o. D. Bibicescu declară că nu’l preocupă pensionarii cu pensiuni mari, cari mal au şi alte venituri, se preocupă însă de cel săraci pentru cari reţinerea de 30 o/o este prea mare. Onor. d. deputat termină
rugând adunarea să facă ceva şi pentru pensionari
D. Pană Buescu ţlice că escedentul prevăzut în buget nu este de loc motivat şi d-sa crede că escedentul nu este de cât ilusorittşi dă de esemplu chiar suma de 50,000 lei provenită din vacanţe şi pe care ministerul n’o justifică cu nimic. D-sa cere să se amâne discuţiuiiea până ce ministru de finance va veni să motiveze tote cifrele cuprinse în el.
D. ministru de finance ţlice că Statul nu iâ nimic de 1» pensiouar, ci le dă tot ceea ce legea ’l obligă să le dea. D-sa ţj>ce că evaluările nu sunt de loc ilusoril, ci ele sunt făcute pe basa încasărilor din anii trecuţi.
In privinţa repartisarel escedentuluî, d. ministru de finance ţhce că acâsta nu se p6te face chiar acum, de ore-ce pote că cheltuelile vor depăşi sumele înscrise ; acest escedent este însă tot al pensionarilor, de care el se vor bucura în anul viitor; pote chiar după 6 luni , Casa pensiunilor văţjând că evaluările sunt bine făcute, să reparti seze asupra pensiunilor acest escedent.
D. P. Grădişteanu insistă în propunerea sea ca escedentulu să fie împărţit pensio narilor.
D prim ministru ţlice că în bugete se află venituri fixe şi venituri eventuale, aşa şi în acest buget s’a trecut suma de 5’>000 provenită din vacanţe, fără a se sci posi (iv cât se va incasa, de ore-ce nu se pote sci câte vacanţe vor fi, de aceea escedentul de 130000 nu trebuie împărţit, pentru ca apoi ivindu-se unfi deficitu să sufere pensionarii. Ia eas când evaluările vor fi bine făcute, apoi escedentul prevăzut se va împărţi pensionarilor în anul viitor.
Propunerea de amânare a d-lul P. Buescu se respinge.
Bugetul se iâ în consideraţiune.
La discuţia pe articole, d. P. Grădistenu întrâbă de ce nu se prevede la venituri şi reţinerile funcţionarilor de la regia tutunurilor, car! trebuesc să intre în dreptul comun, de ore-ce nu există o lege specială, ca la iuncţionaril căilor ferate, şi rogă pe ministru de finanţe să facă să se respecte legea de aceşti funcţionari, ca să verse reţinerile la casa pensiunilor.
D. ministru de finanţe declară că este o lege în privinţa acesta care asceptă să fie votată de Corpurile legiuitore ; până atunci, Zice d-sea, nu pote să oblige pe aceşti funcţionari să depună reţinele lor la casa pensiunilor.
D. Pană Buescu Zice că în toţi anii se fac promisiuni în privinţa pensionarilor, a-ceste promisiuni însă nu se îndeplinesc. D Buescu reamintesce d-lul prim ministru făgăduinţa dată de d-sea că se va vărsa în case pensiunilor detona ce are să iâ de la ministerul de resbel şi recunosce că cele Zise de d. P. Grădistenu în privinţa funcţionarilor regiei monopolului tutunuriloru sunt forte legitime.
D. prim ministru respunde d-lul P. Buescu că atât în viaţa d-sâle publică cât şi în cea privată, nici o dâtă n’a promis de cât ceea cefa creZut că pote să facă, a făcut une-orl mal mult, mal puţin însă nici o detă. In ceea ce privesce dâtoriele minis-teriulul de resbel, d. I. C. Brătianu Zice că n’a promis de cât să dea casei pensiunilor economiele provenite de la vacanţe, pe cţire le-a şi dat; nu pote şi n’a putut
se promită să dea întrâga dâtorie, de ore-ce ea se ridică la mal multe milione şi e făcută de Camerile trecute.
In ceea ce privesce funcţionarii de la regia monopolului tutunului, d. prim ministru Zice că în privinţa lor nu pâte a-plica legea pensiunilor, fără o lege specială. O asemenea lege se află Ia birou, n’aveţl de cât să o votaţi şi noi o vom aplica-o în detă.
D prim ministru apoi declară că guvernul iâ angajamentul ca orl-ce escedent se va corn-tata, el se va împărţi pensionarilor, redu-cându-se reţinerile.
Se pune bugetul la vot în total şi se primesce.
D. Mănescu dă citire raportului şi proiectului de lege pentru regularea conme-tinţel instanţelor judecătoreşti în autentificarea acteler sub semnătură privinţă şi Ie-galisarea procurelor.
Iâcă acest proiect de lege :
Art. 1. Judecătoriele comunale până la valorea de lei 50 şi judeeătoriele de ocole până la valorea de lei 1.500 inclusiv, sunt competinte a autentifica orl-ce acte, sub semnătură privată şefi prin punere de deget, conform art. 1,171 din codul civil.
Art. 2. Judeeătoriele comunale şi judecă-toriele de ocole, pe lângă competinţa de mal sus afi căderea de a constata, ptiu proces-verbal din josul actului, identitatea personelor iscălite pe actele următore:
ai Pentru instrăinarea imobilelor;
b)	Pentru ipoteci ;
c)	Pentru actele prin care se renunţă la aceste drepturi;
d)	Pentru actele prin care se constitue o anticreză, o servitute, un d ept de usu-fruct, de us, sâfi de abitaţiune;
e)	Pentru actele prin care se renunţă la aceste drepturi.
Acestă constatare spre a servi de basă la autentificările date de tribunale.
Art 3. Judeeătoriele comunale şi jude-cătoriele de ocole vor avea de asemenea competinţa de a legalisa orl-ce procuraţiunl prin punere de deget, afară de acelea relative la înstrăinare de imobile, ipoteci, constituire şi renunţare la servituţî.
Prin acesta nu se abrogă dreptul ce autorităţile administrative afi de a legalisa procurele sub semnătură privată.
Art. 4. Actele prevăZute la art. 1 şi 3 se vor trece din cuvânt în cuvânt într’un registru anume ţinut.
D. C. Nacu, în cestiune prealabilă, Zice că acest proiect de lege are o mare importanţă şi nu se pote discuta în absenţa d-lul ministru de justiţie. D-sa propune dâr amânarea discuţiunel acestei legi.
D. raportor Mănescu, autorul acestei legi, consimte la amânare şi rogă a se pune mal curând la ordinea Zilei-Se decide a se pune la ordinea Zile! pe Luni.
Apoi la 3 ore d-nil deputaţi trec în secţiuni.
SENATUL
{,Şedinţa de aŞi 23 Martie)
Şedinţa se deschide la ora 28/a sub preşe-dinţa d-lul D. Gr. Ghica. Presenţl 38 dd. senatori.
D. Apos. Mănescu dă citire sumarului şedinţe! precedinte.
D. ministru al domenielor dă citire me-
sagiulu! regal prin care se înaintâză pro iectul de lege pentru stabilirea unor no! taxe în comuna urbană Călăraş!.
Se votâză proiectul de lege prin care se adaogă la art. 7 din legea constituire! serviciului telegrafo-postalu următorele două amendamente :
„Studenţi! car! vor fi absolvit cursurile scâleî superiâre de inginerî-telegra-fişt! din Paris sâu din alte localităţi, unde vor esista asemenea scoli, şi vor fi obţinut diploma sâu certificatul!! acele! scoli, se pot admite în corpul telegrafo-poştal cu gradul de inginer! telegrafiştî clasa III, grad asimilat celui de oficiant superior clasa III
„înaintările inginerilor în serviciulu technic se vor face din grad în grad, dupâ merit şi vechime; asimilându-se inginerul de clasa Il-a cu gradul de oficiant superior clasa II a, iar inginer de clasa I cu gradul de oficiant superior clasa I-ifi.
Se dă citire ma! multor petiţiun!.
D. Borş citesce petiţiunea telegrafiş-tilor poliţie! capitale!, care se recomanda atenţiune! guvernului de către raoortor.
Conclusiunea raportului sâ admite.
D. Lupaşcu citesce proiectul de lege privitor la indigenatul d-lu! inginer Emil Baum, născut în România şi ale cărui servicii pe calea terată sunt cunoscute şi recompensate de direcţiune.
Proiectul de lege fiind pus la vot ra-sultatul se declară nul.
u H ■'
I	* ri O
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
{Agenţia Eavas)
Paris,4 Aprilie. — Agitarea sporesce la Denain printre grevişti! minori. AZI 3000 grevişti afi făcut o procesiune pe stradele oraşului scoţând strigăte sediţiose.
Berlin, 4 Aprilie.— Sâ asigură că dâca demisia principelui de Bismarck ar fi primită de împăratul, principele imperial ar lua preşedenţia consiliului de miniştri.
Roma, 4 Aprilie.—Camera a început discuţia bugetuln! ministerului afacerilor străine. Cu acâstă ocasie mal mulţi deputaţi afi interpelat pe d-1 Mancini asupra atitudine! sâie în diverse cestiun! exteriore. Ministrul va respunde mâine.
Pesta, 4 Aprilie.— Curiea de Casaţie a achitat pe toţ! acusaţi! din procesul Tisza-Eszlar.
Viena, 4 Aprilie. — Camera Seniorilor i aprobat bugetul de 1884.
Berlin, 4 Aprilie.—Pictorul Gustav RLh-ter a murit.
AfTJlK *

MINISTERUL DE FINANCE
.. T j" ■. ’
tîi ii sitei
X>irectiu.nea Oointalxi li tatei Grenerale
Tablou de numerile obligaţiunilor de Stat 6# emise pentru rescumperarea Căilor ferate Române
			tragerea de la 1884.					
			Obligaţiuni a 500 lei (270 bucăţi).					213267
2042	28433	52036	68068	Y91946	119956	147020	180871	
3653	30072	52417	68194	92755	120528	147102	182405	213560
4467	30932	52908	68349	92892	122728	147504	182481	218971
5663	32045	53036	69054	93211	122858	152171	183065	215880
6667	32380	53189	69906	93553	123538	153451	183808	216101
9460	32624	53588	70825	93809	124419	154104	184066	216608
9538	32757	54674	70707	94251	128482	154374	186823	217192
9588	32826	54862	70897	95026	128685	157621	187577	219483
10743	32888	55409	72002	96547	128893	157914	188256	219628
12024	33854	56419	74044	99o27	129459	161803	188996	220019
12719	33884	56696	75159	101207	130118	163566	189026	221119
12747	34113	57291	77362	101214	130569	164796	189096	222404
15006	34944	57293	77728	102715	130761	168986	190017	223170
16891	35247	57634	78558	103023	131273	169134	191298	224372
16995	36710	58756	80303	108594	131998	169156	191433	224427
17640	37259	58765	80600	109579	136529	169479	193661	224654
18158	37618	59 >20	82330	111115	136575	170450	195271	225333
18369	38368	59532	82712	111217	138497	170625	197887	226008
18751	39830	61697	83153	111841	138562	172351	198161	226753
19462	40677	61810	83377	112332	1.19425	174285	198384	228185
19656	41819	68708	84739	113282	140251	174566	199269	2*9641
19821	41919	63795	85302	113647	141990	174882	200326	229740
19970	42005	64973	85691	114060	142006	176315	204401	230051
21507	42700	65543	87088	114123	142320	177352	204895	2 0053
24709	46176	65578	87427	114710	143507	178021	207252	230746
26369	47016	66315	87695	116815	143838	178366	208103	232786
26758	47341	66478	89606	117209	144672	178489	208210	o 233227
26939	48964	66738	90756	118"86	145528	179463	208394	233269
27231	50977	66825	90875	118215	146052	180507	210553	233985
27822	51711	67300	91113	119805	146496	180684	213088	236387
237561—570	277151—60	290851—60	309131—40	368481 90	396761— 70
238321—330	286121—30	291651 — 60	322661-70	370601 — 10	402291—300
248781—790	286'41—50	292961-70	3)2321—30	3:2681 — 90	419071-080
25 821-830	289351—60	298401-10	365471—80	381751 — 60	423571 - 580 1
437591—600 441301—310 441851—860
5471—80	381751 — 60	423571- 580 I
p. Ministu finaucelor, Thoma I. Bră*iann
Membrii consiliului de administraţie al casei de depuneri, N. Bibescu, Al OrSscu. general Cer nat. C. Balcescu, N. Manotescu. St. Ionide, I. G. Poenaru-Bordea, N. 7), Moroianu. M. Sachelarie, M. C. Atanasiu, G. Sefendache, 1. G. Bibicescu.
Directorul casei de depuneri, B. Nicolescu.	Directorul comptabil general, D. Grigorescu.
Acesste obligaţiuni se plătesc cu începere de la 19 Iunie (1 Iulie) 1884, în streinătate la băncile Der Discouto Geselschaft şi S. Bleichroder din Berlin; la banque de Paris & des Pays-Bas din Paris şi în ţâră la tote casieriele generale din judeţe şi la casieria centrale în BucurescI.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
I
CASA DE SCHIMBI)
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe ţliua do 24 Martie 1884,
jiv’’oi‘D. îl	Cump.	Vând
t'/'i Rentă umiftiftbilă		96*/.	97 7.
6 */• Renta română perpetuă.	94	947,
6% Obl. de stat ....	100’/.	101
6*/• » Căile fer. rom. regale. . .	103	104
6"/« » Munioipale		84	847,
10 » Cas;l pensiunilor^ 300 1. .	230	235
5*/« Scrisuri fiinciare rurale . . .	92'/,	93
7°/. » » . . .	1037.	104 7,
&*/• » » Urbane . . . 6% » l ....	89*/.	90’/.
	997.	100 7» 103'/,
rin . . ....	1027.	
Impr. cu prime BucurescI 20 1. Bne.	33	34
Acţ. Bifncel Naţionale a Rom. 500 1. •	1420	1425
» Soc. Credit. Mob. Rom. 250 I. .	210	216
» » Rom. de conatruc. 500 1.	282	288
» . de asig. Dacia-Rom. 800 1. .	362	369
» » » Naţională 2001. . .	254	260
DlVERSE j		
Aur contra Argint	 . . . Bilete de Bancă.	3 30	3 7,
	3 30	3 7,
Florin Wal, AuBtr	,	2 08’/.	2 10
Mărci Germane		l 23	l 25
Bancnote francese		991/,	1001/,
LA yni,A(H0R
LA VMAGIOR
Medaliat la expositla Cooperatorilor 188S.
MKDALIE DB3 AXJR
Recomandă magazinul sP5 din calea Victoriei Nr. 82 sub cercul militar. Asortat în tot timpul şi după seson cu tote articoleie de galanterie, Săpunuri, Parfumuri, Pudre şi t6te necesarele toaletei. Cu cămăşi cami-sone, pantaloni, ciorapi, corsete batiste, cravate, mănuşi, baston, umbrele, umbreluţe şi o mare specialitate în articole de voiagiorl Cufere, Giamjtntavie, Gcnte, Sacnrî, etc.
JUClmi DE COPII
84 primesc comande şi se esecntă promt cu preciurî fdne moderate.
lotteria sooietatei equestre din braila
X»
Numerilor# cAştigătdre eş te Ia sorţi la
Loteria trasă Vineri 16 Martie 1884
3 1 $ ‘5 ^ * 0 ® ** s	’S 0 ? O <«5 . <J O	a bp 3 v-s « £ § 0	9 P t* « SÎ.5P 0 «j 0 0	No. biletului ,care a câştigat	.f.f 0 <ce CJ	«ă CJ bXJ 1 2* JX 0 ^ câ 0 ® 5*3 £ 0	j3 *3 -*-* -*-» trS O Ui rUP 0 .=5 d	No. biLetalni care a câştigau	2 S bt)	-ţar ** zT gg 2 '-S 4 £ g	•*** P -*-» -«-» ce £ bL 0 *îd 0 0 <vz	*3 fi» 'p =g. -ce î I	% 5 ** 8 6 -O -ry 0 ««4 d	75 6 ■5 c 1 f 0 »• v, |5	s s *• 4> ti. ?f sr;	No. biletului .are a câştigat	*3 £ 3 V & •■rv _» Jb un* 0 «d V d
												680	199	14440	233	20619	261
12673	1	17136	34	7925	67	8217	100	21708	133	1176f	166	17472	200	16110	234	20555	268
13309	2	7730	35	11458	68	1755	101	25412	134	20306	167	22869	201	6198	235	20682	269
20184	3	15136	36	7297	69	27758	102	1782	135	23269	168	2841	202	24330	236	23930	270
27909	4	24346	37	16546	70	4595	103	23175	136	15850	169	13372	203	22249	237	23378	271
11793	5	25245	38	22865	71	15542	101	6792	137	4783	170	24432	204	5165	238	5173	272
22337	6	16670	39	2310	72	9641	105	476	138	1543	171	10799	205	2223	239	10375	273
6213	7	16499	40	3532	73	10650	106	24088	139	28237	172	8623	206	2323	240	1235	274
17256	8	8296	41	24969	74	8545	107	23984	140	15232	173	24389	2U 7	25316	241	16971	275
16467	9	7257	42	27942	75	14757	108	23089	141	20897	174	24851	208	23349	242	22881	276
21924	10	10113	43	24411	76	22858	109	4245	142	10189	175	6589	209	7431	243	10815	277
5019	11	6660	44	16118	77	3659	110	9426	143	23233	176	4791	210	4662	244	11145	278
11760	12	5653	45	20553	78	4641	111	414	144	24822	177	5291	211	1812	245	20359	279
6061	13	14760	46	8063	79	23597	112	11475	145	8035	178	15003	212	14571	246	4177	280
2194	14	5272	47	28834	80	14698	113	8330	146	15824	179	23142	218	2440	247	590	281
8988	15	16243	48	13363	81	7151	114	3025	147	3841	180	22406	214	21781	248	8072	282
23147	16	20203	49	7584	82	15017	115	10257	148	23181	181	13797	215	10538	249	3590	283
6U7	17	1980	50	14202	83	5561	116	13121	149	7600	182	2375	216	5555	250	25256	284
10836	18	15082	51	6620	84	9412	117	11446	150	1170	183	4056	217	17875	251	1330	285
4983	19	22960	52	10145	85	1958	118	13611	151	24684	184	22204	218	16127	252	3705	286
24571	20	16871	53	9101	86	10377	119	17482	152	7988	185	24276	219	11347	253	14136	287
26013	21	5083	54	10347	87	14812	120	13674	153	20934	186	12833	220	7918	254	21763	288
24499	22	2214	55	21290	88	1437	121	24991	154	12374	187	14915	221	22549	255	24313	289
24498	23	1915	56	7412	89	12392	122	4189	155	15473	188	11218	222	16138	256	2159	290
8149	24	637	57	28516	90	15573	123	5305	156	6405	189	28826	223	16350	257	3123	291
12983	25	11829	58	16456	91	3811	124	20266	157	10291	190	13769	224	21860	258	3439	292
23338	26	25861	59	24393	92	23740	125	5549	158	1022	191	21404	225	14521	259	1868	293
15526	27	14538	60	3391	93	9678	726	17015	159	5884	192	1230	226	20274	260	3284	294
3749	28	6395	61	21707	94	25714	127	5697	160	12538	193	15503	227	22682	261	4412	295
11951	29	17485	62	14356	95	22696	128	6795	161	1427	194	12219	228	20622	262	1436	296
2994	30	10192	63	6645	96	4647	129	4435	162	11794	195	28530	229	12935	263	3322	297
5023	31	23692	64	14808	97	13936	130	20512	163	16934	196	16669	230	11735	264	11348	298
4812	32	13319	65	8805	98	14112	131	8218	164	16584	197	5158	231	3331	265	7265	299
22692	33	20846	66'	4040	99	21486	132	22636	165	8965	198	3499	232	16369	266	12427	300
(Jâscigunle nn se vor elibera de cat numai când biletul va fi controlat şi vizat de onor. Primărie conform lege! Loterielor. Comitetul Loteriei: Preşedinte, Căpitan I. M. Cotache; Secretar Capitan O. Lupescu — Casier Victor B. Mendl.
LICOAREA DAMELORU
cu BASA u’aoAhonink
PREPARATA DE CĂTRE D. ENJOLRAS
Pharmacist In Lion
Aerată liedrb este recomandata damelor obo site prin sânge şi pentru a preveni tdte bălele la care sunt espnse o femeie : Bălă de matrit., pierderi, dureri, cierangeameute, cterelitaie. cou secinţe de naştere, vârstă critică, eto So viude in tdte farmaciile, 3 fraucl cu cartea ce acompaniază. lie-care flacon.
Doposit in BucurescI, la Drogueria J. Ovessa
1
—x—
Fiind că la licitaţiunea ţinută în $iua de 17 icorent pentru vinderea materialului rămas de la fostelecase ale preoţilor dupe cheiulh Dîmboviţei ,dără mate la aliniere, nu s’a preeintat de cât un singur concurenta .Epitropia publică, pentru a cincea Orâ, că va ţine o nouă licitaţiune în ţlioa de 8 Aprilie viitor în cancelaria Administraţiei la ora 12 meridiane.
Doritorii de a concura, vor depune o garanţie provisorie de 150 lei.
Ţţ/\ T7PÎ1 îl o y>p Două fabrici de JL/U V OUljiCll C macardne , una
pentru paste lungi şi una peDtru paste tăiate, cu tdte cele trebuitdre la fabricarea de macardne, fidea, stelişdre, etc., adică mal multe feluri, Doritorii se vor adresa In Brăila, strada Bulevard No. 91, In curtea fabrice! la d-nul Giovanni Stdnescu.
I\a înofn>• 11) 1 In Grund Bazai de Bu-l/C lllvllll llll curescl Calea VăcărescI Nr. 26, se află mal multe prăvăli! de închiriat de la 400 lei In sus pe an, pentru ori ce comerciQ sâQ meseriaşii, precum şi mal multe odăi apartamente în condiţiunj forte avantagiose. — Doritorii se voră adres a comptoarul acestui Bazar.	10-3
DE L’ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) ESCELINTÂ, TONICA, DIGESTIVA ŞI APERITIIVA
CEA MAI BUNĂ DIN TOTE LICORILE
A se cere todeuna in josulu fiecărei sticle, eticheta pătrată pur-tăndu semnătura directorelui generale.
VâBlTABLE UQTJEUR niVEDICTINE Brevetee en France et % TEtranger.
Acteverata ncore beneăictim se găsesce numaî la.
Adevărata licuare Bdnădictine se găsesce în fie-care oraş la cele mal bune case de băcănie : comestibile, Vin fin şi LicorurI etc. In BucurescI lad-nil Fialcovvski, Or. şi D. Tănăsescu, Iorgu Constantine seu.
RECOMPENSA NAŢIONALA de 16,600 fr.
Medallie de AURIT, etcJ ELEXIR - VINOS
Quina laboche este un Elixir vinos conţinend principiele celor 3 specii de quinquina
De ua amaraciune plăcută el este cu mult superior vinurilor seu siropurilor de quinquina şi lucrează ca aperitif, tonic, sau febrifug, in contra a.ffectiunilor stomachului, a slăbiciunilor, a anemiei şi a frigurilor invechite, etc.
Paris, 22 rue Drouot, şi la pharmacisti. la Bucureşti la Ovessa, Rissdorfer, Eitel, Zurner, Bruss, etc.
BRONŞITE, TUSE, CATARHE PULMONARE, GUTURAIURI	OPTICA, ASTHMĂ.
însănătoşire repede şi sigura prin
c
PICATURI L1VONIENNE
.	<>• T O IC KT X »: - X» K ttHKX
Compoziţie de Creozot, Oudron de Norvegia ţi Balsam de Tola.
Producţiunea aceasta, sigură spre a vindeca radical toate boalsle efillor d« resplraţlo, o recomandată de celebrităţile medicale, ca singură eficace.
Prin această doctorie nu numai că stomahul nu se osteneşte, dar se intăreşte, se reconstitue şi printr’ănsa se deşteaptă pofta de mâncare; câte două picaturi, dimineaţa şi seara, sunt de ajuns, spre a birui cele mai grele cazuri
Deposit principal : TROUETTE-PERRET, 165, rue Salnt-Antolne, PARI8
J	şi in principalele farmacii.
C A se pretinde timbrul guvernului frances pe flacon, in scopul de-a evita contrafacerea.
Prim.ayerafaimliii 1884.
(%■»»] i
Al 4-lea se âe sncces
MEDALIA de bronz.
Iiuosltta Agricola 1884
MEDALIE DE AUR
ExposiK Cooperat. 1883.
M Calea Victoriei. 131 Comerciu de seminţe de flori si zarzavaturi
"osminte Ao vn.o Erburi, Trifdie, Lugerne, Sfecleai -—"T7-
Stml6 ae Mre	Morcovi fouîragijrer
MARE ASORTIMENT
precum:
Tăetorl, Instrumente de altoit, Cuţite de Viaţii pomi, Ferestrae, Instrumente pentru curăţirea o-miijilor, Sape, Furci şi Greble de oţel. Pompe şi Stropitore pentru grădini şi florării, Instrumente. de transplantat, Maşini Archimediane pentru tăiat iarba. Diferite JecurI de grădini. Fol ,şi praf de insecte, Firme pentru copaci, plante
şi trandafiri.
ţftr Se trimite franco catalogul dupe cerere francata
v.>
’Jf
FABRICA I)F ÎNCĂLŢĂMINTE
D.K.Pollak&C"

ţs,	lîiiouresci
Strada Carol No. 23; Calea Victoriei vi^-a-vis de Palatul Eegal
CRAIOVA strada Lipscani IVo- S2.
Recomandă pentru sesonul de vară bogatulu seu
s e	DEPOSIT DK iClLŢAIMTE
f i	Pentru
BABBAŢI
Pantofi şi Ghete cu preciurî ficse
Fie-care pereche de ghete este însemnată cu marca şi preciui e fabrice! şi- nu pOte fi vândută nici mal scump nici mal eftin.
Pentru DAME şi COPtl
PAVTT) A reumatismelor, gripeilron-\ bUli 1 li A chită etc. Siropul şi Pasta | pectorală de NAFE a lui Delangrenier din Paris posedă uă eficacitate sienră şi con- i statatâ de Membrii Academiei de Medicină din Francia; necenţinend nici Opium, nici sări de Opium, ca Morfina şi Codeina, se pot da fără temere copiilor atinşi de tuşă sâă de tuşă măgărispă,
Deposite în tdte farmaciile din România.
O |c:o	Parfumerie si Sapunerie Calea Victoriei, vis-a-vis de Palatul Regal. MARE ASORTIMENT de Parfumerie si de Objecte deToaleta		 GO ' cET | “j
—■—-											■ —
orii Flori! Flori
Numai pentru 5 lei şi 50 bani sil se p6te avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de fler! forte variate, de cel mal mare efect, de o creştere uşoră, şi de o sigură în florire, atât pentuu ghivecifi cât şi pen-' ru gr.ădină, fără a avea trebuinţă de o •Îngrijire specială.
Se vinde în BucurescI la farmacia I. A, Ciura strada Lipscani , la d. Marin jlonescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Ad-ministraţiunea ţliarulul Necesarul strada " zoianu No. 32. BucurescI.
NU! NU! NU! S;
rior califugulul Losz pentru a stîrpi ori ce bătătură. Acest balsam este premint cu diplome de către direcţiile medicale ale spitaielorfi din Viena. Veneţie şi din Lodi, precum şi aprobat de consiliul sanitar din Padova. 7r~TV7r"7 Balsamulfl Califug Lasz cu LUI LlJ-LLctL care am tratatu bătăturile mele un singur flacon a ajuns ca să le stîr-piască cu totul şi să mă scapă de o b6!ă‘ de care credeam că n’o să mă mal vindec nici o dată.—Flaconul mare lei 2.
G. Tomaeiu, Dorohoifi.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandria, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciuta, strada Lipscani, palatul „Dacia", Bucţifescl.
Cererile din provincii se fac la administraţia farului Necesarul BucurescI.
Predările eele mal moderate

		tX3
I cej		
1 rC=3 I 0 Jj &	hotel D U Lu n P1 n	S’
l| g=d I "Ja	Anpst TTntp.l sre 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totulfi	tDd
1 CIO	din ti ct iî AsfimpnRa posedă şi unii mare Restaurant cu tot ii felul fi de	CT7>
I C2~3	mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajd iii	
C.O	pentru Ceî şi un şopron pentru Trăsuri cu Preciurî forte moderate	
r—>	Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin	CD
OO	mulţămi(I, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.	
b.
Proprietar, SlFCIU
A
Preciui pentru încălţăminte de Dame' * 8Va
de Bărbaţi de la 10 lei în sus '	“	«Va „	„
de Copil „ 3 Va „
do închiriat
Hotelul Avram mobilat din strada Bif besca Vodă Nr. 8 de la 23 Aprilie anu-curent. Doritorii se vor adresa la d. State I. StancovicI, strada Col ţel Nr. 14 pentru InformaţiunI mal detailate.	2-2-1.
Maşina de Secerât simpla- (iohnstoii).
Acostă maşină a câştigat premiul I-iti asupra tutulorfi celor-l’alte presentate la conenraul de agricultură. (BucurescI 1880).
Moara cu postament
de lemn şi de tueiH, simplă, dublă şi triplă.
Locoiuobile do 8,10,12 cal.	Macine do treerat Batoze de porumb.
din fabricele euglese WKSFOSTEE&CIEîiST
f®*" Mori simple şi duble
Articole de mora, sita de matale elveţiană, Batose de m&na, vânturatorl, Plogurî, Triorî, JV1 aşine de curăţit etc., etc.
Preciuril e sunţ foarte M o d e r a te
LM. LEYETOECKER, agent şi representant. <
Str HiMerica Mă(gnreanu( No. 5. Buourenob	j
Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 34.
www.dacoromanica.ro
MARŢI 27 MARTIE 1884 ________ __________IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NTJMERUL
abonamente
PENTRU CAPITALA
Pentru un an .
„	!}6se luni
trei „
Lot 24 , 12 .	7
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . . . Lei 80 „	şOse luul ....	15
»	Lei „ . . . . ,	8
PENTRU STRElNfiTA.TR Pentru un an ..... Lei 40 „ ‘jese îuol ...	„20
„ trei „ . - . .	„12
Abonamente «e fac Ia 1 sî 15 a fie-cărel lunî
AXUL XT No. 3557
ANUNCIURI ŞI RFCLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b RECLAME, pe pag. III 1 leu; ct* pag. II 2 lei; pe pag. I 3 leY Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilâ.
Epistolele nefranca e se refusâ; ar-ticolil nepublieaţ.1 se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Pranola Havas Laffite, 8, place de la
Bourse, Paris.
Englltera Eugene Micoud, 81 Fleot Street. E. C
Austria, Hasse.nkleieer, et Comp. Ongarla I) Moritz Wiest, in Buda-Pest. Servitenplats.
.Redacţiunea Str. Academici No. 15 bia.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24.
■MK
SCIRI TELEGRAFICE
(DupS fiarele străine)
Berlin, 4 Aprilie. — Silinţele «Jarului Norddeutsche Algemeine Zeitung d’a aduce o apropiere între liberalil-naţionall şi conservatori sunt urmate de Provincial Corespondent. Acâstă f6ie oficiosă <jice : Faţă cu sporirea punctelor de contact între cancelar şi liberalil-naţionall, e probabil să se împlinâscă curând mult aşteptata unire; acest fapt va avea de sigur influenţă asupra viitdrelor alegeri, pote chiar asupra întregel legislaturi viitdre."
împăratul a trimis la Wiesbaden pe comteie Lehndorff spre a saluta din parte-! pe împăratul Austriei, cu care nu se va putea întâlni din causa bolfcl care ’l reţine în casă.
Roma, 4 Aprilie. — Cu ocasiunea pre-sintăriî noului minister în Cameră, De-prettis a declarat că va urma programa schiţată la Stradella. „Sunt fericit, a-daose Deprettis, să consacru acestei programe ultimile (|ile din viaţă ml, cu con-diţiunea d’a fi sprijinit d’o puternică majoritate a represintanţilor naţiunel, de ori-ce culore ar fi. “ El enumeră apoi proiectele depuse de guvernă şi cari aştâptă deslegare. Printre acestea se găsesce proiectul pentru crearea unul minister al poştelor şi telegrafelor, o pre-şedinţă a consiliului de miniştrii, un con' siliar la finance şi a sub-secretarilor de stat.
Ferrari şi Nicottera atacară ministerul cu violenţă; miniştrii Deprettis, Coppino şi Grimaldi respinseră atacurile, oposi-ţiunea nu presintă nici o moţiune. Ministerul Grimaldi a declarat că va susţine legile sociale presintate de prede cesorul sân, d. Berti, cu mici schimbări.
Mal multe rţiare desmint din nou sci-rea dată de Fanfulla despre apropiata călătorie a părechel regale la Berlin.
Paris, 4 Aprilie.— D. Delaffosse combate convenţiunea tunisiană. Ferry res-punse declarând că prin convenţiune se se desfiinţâză comisiunea internaţională, principala pedicâ a reformelor. Străinii se vor bucura şi d’aci încolo de ore-carî imunităţi, ce vor cădea de sigur sub un guvern liberal şi civilisat. Iu ce privesce tratatele esistente între Tunis şl celeilalte state, ele vor fi menţinute penă la modificarea şefi denunţarea lor. Convenţiunea s’a votat, cu adăogirea unul articol, după care Beiul nu pote contracta nici un împrumut fără învoirea parlamentului.
Yiena, 4 Aprilie. — Ambasada 'urcă din Paris desminte scirea despre ,/isbuc-nirea unei revolte în Geakova. Mue freie Presse primesce însă următoţ^a scrisore din Scutari: Comandantul g®--nisoneî din Geakova, trecând prin tâiA intră în cârtă c’un* individ care nu voia să T facă loc. Suleiman-aga, om forte influent, se puse la mijloc ca se împace lucrurile, der fu şi el târât -în certă. Văzând că lumea se îngrămădesce, colonelul turc trase sabia şi atunci Suleiman îşi descărcă revolverul asupra lui lâră a nemeri. D’aci se născu învălmâşala. A doua <^i, 3000 de Albanesl armaţi somară pe comandantul garnisănel să deşerte cetatea, decă nu vrea să sufere sorta lui Mehemed Aii. (Acesta a foştii omorî tu de Albanesl în Geakova la 1878).“
Constnntinopole, 4 Aprilie. — Photia-des-paşa s’a îmbarcat pe vaporul A polon, ducându-se în Creta spre a’şî relua locul. Era şi timp, căci scirile din insulă devenâu din ce în ce raaî seriose. Mal cu sâmâ in Sphakia au isbucnit turburârî. Sphakiţiî erah forte amărîţl de faptul că mulţi din funcţionarii lor eraţi de altă religie şi aveu de gând să ’I atace, când sub-guvernatorul îi imbarcă pe ascuns
Locuitorii ah tăiat firele telegrafice şi aii prins espediţiunea poştei.
London, 4 Aprilie. — In El-Obeid s’a descoperit un complot în contra vieţel Mahdiulul. — In Suakim, pe lângă trupe egiptene, va rămânea o garnisonă en-glesâ permanentă. Douî maiori englesl cari s’au încercat să deschidă drumul penă la Berber, n’ati putut răsbate de cât până la Assuan.
— In Camera Comunelor, marchisul Hartington declară că guvernul nu se gândesce de loc să trimită trupe în Berber său Chartum Responsabilitatea pentru siguranţa lui Gordon o primesce, şi când ar fi în pericol i s’ar trimite ajutor ; d’altmintrelea, e pentru părăsirea Sudanului. Asupra vederilor guvernului în ce privesce măsurile financiare, mili tare şi politice ce trebuesc luate în E-gipt, nu păte da nici o lămurire. Guvernul a respins candidatura lui Zebehr şi doresce ca Gordon să stea în Chartum până vor fi scăpate tote garnisânele. In Suakim va rămânea o garnisonă compusă din trupe egiptene.
D Gladstone declară că Gordon n’are ordin să rămâie în Chartum; scirile trâ-mise de densul dovedesce că nu e în pericol. Primul ministru respinge propunerea d-luî Northcote d’a se amâna des-baterea cestiunel financiare a Egiptului. In privinţa puterilor interesate în resol-varea acestei cestiunî nu s’a luat nici o măsură.
Berlin, 4 Aprilie. — Ca viitor preşe dinte al cabinetului prusian se desemnă d. Scholz, actual ministru de finance. Scirea publicată de Germania, despre o intrevorbire a d-luî Deprettis cu ambasadorul german Keudell, e pusă la îndoială.
Cri8tiania, 4 Aprilie. — Noul minister s’a constituit ieri definitiv; d. Schwei-gaerd a fost numit ministru in Cristia-nia; d. Loewenskjold, ministru pentru Norvegia cu reşedinţa în Stockholm. D-niî Bang, Dahlt, Aubert, Hertzberg. şi Reimers sunt numiţi consiliarî de stat.
Cair, 4 Aprilie. — Generalul Graham a părăsit Suakimul ieri diminăţă. Nu e hotărît încă decă va rămânea aci în garnisonă infanterie de marină, sâh un batalion din trupele generalului Wood.
— Ascundeţi-vă, <|ise el: mal bine e să fii o pasără în pădure de cât o pasăre in colivie. Când se va descoperi a-deverul, vă veţi reîdtorce.
Roma, 5 Aprilie. — Camera a discutat budgetul ministerului de esterne. Deputatul Brunialti ceru lămuriri asupra a-titudineî ce are de gând să ie guvernul în cestiunea Sudanului. Cavalleto în-trâbâ ce măsuri a luat guvernul pentru apărarea italienilor aflători în Egipt şi a intereselor lor; doresce ca guvernul se iâ asemeni măsuri şi pentru provin-ciele turcesc! devenite austriace seu engleze. San Giuliano îşi esprimă speranţa că alianţa austro-germano-italiană va contribui la menţinerea influenţei ce Italia trebuie să esercite în Marea Mediterană Oratorul analisâză avantagele posibile şi reale pentru Italia în alianţa austro-germană. Maurigi întrebă decă situaţiu-nea triplei alianţe nu s’a schimbat prin intrarea Rusiei; .acesta pote avea de ţintă desarmarea; oratorul vrea se scie decă şi la ce punct Italia va primi a-cestă îndatorire. La întrebarea lui Tos-canelli, ministrul Mancini răspunde că nici un guvern n’a făcut demersuri pe lângă Italia în afacerea Propagandei. Mâine va respunde celor-l-alţî oratori.
London. 5 Aprilie. — Times primesce din Suakim scirea că resculaţiî ah atacat eâte-va triburi amice englezilor, ah omo rit 6 âmenî şi ah răpit 150 cămile. Triburile ah de gând să atace Luni pe res-
culaţiî de sub comanda lui Osman Dig-ma. Daily News află că malidiul nu cugetă să atace Chartumul.
Generalul Gordon, crezând că trupe de ajutor sunt pe drum, a făcut o nouă e-şire şi a suferit o nouă înfrângere.
Dublin, 5 Aprilie —Autorităţile au des coperit un complot al Invincibililor, care avea scopul să arunce în aer închisărea Mounjoy, in care zac mulţi femanî. Garda închisorii trebuia să fie cumpărată. Arestaţii au fost strămutaţi din Mountjoy în Anglia.
Berlin, 5 Aprilie. —Iarăşi se vorbesce despre retragerea d luî de Puttkamer din minister. Din neînţelegerea cu Gosler, acest din urmă pare a fi ieşit învingător.
Paris, 5 Aprilie. —Vacanţa Camerelor incepe Lunî şi va dura până pe la ju mâţa tea lunel viitore. Consiliul comunal, după desbaterî furtunose, a respins pro punerea d’a se acorda greviştilor din Anzin
10.000	franci.
ţiarul Paris desminte scirea publicată de New- Yorh-Herald, că Francesiî ocupă Langson şi Casbany şi ah de gând se năvălescă în China; Paris declară că o-peraţiunile militare se vor termina prin luarea fortăreţe! Hong-Hoa.
Belgrad, 5 Aprilie.—Se desminte scirea că ministrul Garacianin, aflător acum la Viena, ar fi însărcinat c’o misiune specială. Un ucaz a! regelui Milan stabi-lesce programa cerea o niel pentru serbarea naţională a proclamării regatului.
Berlin, 5 Aprilie. — Se vorbesce mult de ordinul ce au primit autorităţile d’a face pregătiri pentru alegerile generale, ceea ce dovedesce că guvernul are de gând. să disolve Reichstagul în scurtă vreme. —Şi presa oficiosă dă acum ca motiv al criseî ministeriale din Prusia, ne-neinţelegerile în privinţa politicei reli-giose.
Roma, 5 Aprilie. — Deputaţii majorităţii s’au adunat sub conducerea lui Deprettis ş’ah ales candidat la preşedinţa Camerei pe d. Biancheri. Lunî ce întrunesc spre a-şi alege candidatul.
A se vedea Ultime ScirI pe pag. III.
BDCBBSSCI, LUNI 26 MARTIE 1884
Am vorbit în numărul trecut despre propunerea d-luî Grădişteanu, în Cameră, d’a se desfiinţa stărostiele de advocaţi.
Din orî-ce punct de privire ne-am pune, fie al progresului istoric, fie al intereselor complecse ale justiţia-bililor, nu putem de cât aproba acâstă măsură.
Sistemul protecţiuniî prin corpo-raţiunî privilegiate s’a învechit şi n’a lăsat de cât puţine urme în organi-sarea ndstră actuală. Acum un secol lumea credea că nu se p6te produce bine şi îndestulător de câtîncuscele strimte ale evului mediu. A lăsa liberă producţiunea, se privia atunci ca cea mai nebună ideieşi laissez faire, laissez passer era o frasă infamantă pentru cel ce-o rostea. Adversarii noştrii, atât de cunoscători în-tr’ale istoriei, sciu — nici vorbă—că era un timp când lumea socotea pro-ducătore o singură ramură, agricultura, neputându-şî închipui cum industria şi comerciul pot crea valori. Doctorul Luesney, fundatorul şc61ei physiocraţilor, proclamă acest principiu şi un cortegiu lung de învăţaţi iluştrii 'IU susţin. Nu ne vom încerca firesce să desfăşurăm, într’un spaţiu atât de restrâns, macar quintesenţa desvoltărll omenire! în ultimii douî secolî.
Toţi sciU însă că concepţiunea dme-nilor în materie de sociologie a mers lărgindu-se mereh, pe măsură ce sporeau elementele constitutive, obser-vaţiunile şi mijldcele de analisă. Aşa, încetul cu încetul, stărostiile industriale se duseră; sătănul fu deslegat de glebă şi lăsat în voiă; erorile cari constituiau arta d’a guverna, s’aU risipit în parte şi libertatea individului e tot mai mult recunoscută în stat. Şi temerile că producerea va fi rea şi desorcţonatâ, in nearmonie cu cererea, târna că ţăranul va^ fugi departe de pământul pe care s’a născut, aşteptarea că anarchia va domni cu libertatea individului — tâte aceste spectre, care opriră lumea pe loc )a 1789, nu s’aU realisat.
Legea universală, suverana care conduce astâ-ţî lumea fără mari sgu-duirî, e o lege naturală Libera contractare, libera producere, ietâ secretul care a transformat lumea în scurtul timp d'un secol.
In domeniul intelectual asemenea transformări s’au îndeplinita. Producerea intelectuală, ca şi cea materială, era garantată cu privilegii, mărginită la caste, încătuşată, înăbuşită. Cu acâstă sistemă, în curs de secolî mişcarea intelectuală merse încetj; eâ nu-şi luă sborul măreţ ce are astăzi, de cât după transformarea principielor conducătâre în acestă materiă. In locul zidurilor zdrobitore, orizonturi nemărginite se deschiseră omenirii şi tot mai probabilă deveni aşteptarea că d’aci înainte progresul1 se va săvârşi fără pedeci mari, fără sguduiri nefolositore.
Deci, corporaţiunea advocaţilor nu e de cât o remăşiţă a vechielor starostii. Caracterul iei o legă cu funesta sistemă dinainte de 1789 şi nu pâte dâr avea de cât aceiaşi sortă, mai curând seU mai târţiU, pentru a face loc liberei activităţi.
Din punctul de vedere al intereselor varii ce duc pe cetăţeni înaintea instanţelor judiciare, asemenea primim reforma propusă de d. Grădişteanu. După cele mai elementare principii, după simţul comun, partea avănd dreptul să vorbescă singură, să’şî susţie causa, corporaţiunea privilegiată a advocaţilor e de neînţeles.
In adevăr, advocatul nu e de cât represenfcantul, mandatarul părţii; prin urmare, nu e înaintea instanţelor o personă juridică deosebită. Fiind justiţiabil el însuşi, advocatul se confundă, se perdeîn persona clientelui săU, pe care o amplifică cu darul vorbirii, al espunereî. Spiritul legilor, in tâtă lumea civilisată, e că fie-care cetăţean le cunâsce; numai basată p’aeăstă presumpţiune, societatea are dreptul să cără socotâlă membrilor eî refractari. E un principiu însă, care domnesce aţi în totă lumea : divisiunea muncei. Fie-care om nu pote produce tot ce-i trebue, d’aceea prin firea lucrurilor s’a împărţita munca şi schimbulU s’a ivitU. 0-norabiliî confraţii de la România ne d’aO ce aa în schimbul celor ce putem să le dăm. Şi pentru acestă acţiune, condiţiuni nu esistă, contractarea e liberă. De ce atunci in domeniul juridic să nu potă fi liber schimbul ? Cel ce posedă cunoscinţa legilor, cu seU fără titlu, puţin importă, dă producerea sea ori şi cui şi nimeni n’are dreptul să intervină. Astă-ţî, alegerea justiţiabilului e mărginită la un număr mic de omeni, pentru că esistă privilegia, esistă castă. In asemenea stare însă alegerea nu e liberă, nu păte fi deci bună în sensul cel mal larg.
Ş’apoi, cu tot baroul, numai ti-
traţii âre pledă^â astă-^î ? Practica ţlilnică ne arătă contrarul; la instanţele mici, cum sunt judecătoriele de pace, firea lucrurilor înfrânge a-câstâ lege.	*
Nefiind în interesul justiţiabililor, nu e greU de arătat că privilegiul baroului e vătămător avocaţilor. Numărul lor fiind restrîns prin lege, ei sunt nevoiţi să se ocupe cu tâte ramurile dreptului şi din acăstă a-mestecare nimic bun nu păte eşi. Cu legea în fiinţă, specialisarea e imposibilă şi n’avem nevoie să dovedim aci că cine face multe de o dătă, nu face lucru bun. Divisiunea muncei, acest principiu organic alu vieţei economice şi intelectuale, nu-’şi va putea da răde pentru advocaţi şi justiţiabil!, de cât atunci când privilegiul baroului va fi şters.
Guvernul frances se ocupă cu afacerile Toukinulul şi cu misiunea trimisă în Africa, iâr afacerile interne ale republicel si au forte răh. Legile au devenit o ironie, care devine chiar sângerosâ, căci poporul ne având ce munci, ne voind a muri de fome se va scoborî în fine pe strade şi atunci—iarăşi va curge un sânge precios al poporului frances.
Lucrătorii de mine de la Anzin continuă a susţine teribila grevă, astupându’şî urechile spre a nu au<jli plânsul femeilor şi al copiilor lor. Istoricul acestei greve e acelaşi al tutulor. O companie de acţionari esploatâză nişte mine şi voind a urca dividendul lor scade preţul muncei într’un mod arbitrar, care după opinia unor economişti burgesl se consideră de adevărată armonie în cestiunea atitudine! reciproce a capitalului şi muncei.
Pentru a veni în ajutor acestor lucrători maî multe <|iare ah deschis o subscripţie şi iătă o scrisore ce găsim în-tr’uu diar şi care ne ilustrăză până unde au mers lucrurile din causa haosului în care se află gospoderia naţională a Fran-ciel. Un anume d. I. de Nairreterre, scrie urmâtorele rânduri d. Henri Rochefort:
„Soluţiunea impacinitore a cestiunel grevilor, fiind basa securităţel unei naţiuni, statul este dator a interveni pentru salvgardarea intereselor părţilor angajate, acesta, fiind că el singur este ca-pauil de a menţine ordinea socială prin-tr’o repartiţiune echitabilă între muncă şi capital.
„In speranţa unei soluţiunl pacinice între stat, administraţiunea minelor de la Anzin şi lucrătorii de mine ne adresez aci 10,000 franci, retuşate muncitorilor de către consiliul municipal al capitalei.
Acâstă ofertă va permite precum se crede greviştilor a menţine cererea lor până în fine administraţiunea va con-ceda, în faţa acestei mulţimi muritore de fome.
— D. Gustav Naquet a comunicat (farului Matin o scrisore nepublicată încă pe care î-a trimis-o Leon Gambetta în Februarie 1881, forte probabil cu ocasiunea întemeiâriî unui <|iar.
In acestă scrisore sunt câte-va frase cari arătă tendinţele dictatoriale ale întemeietorului partidei oportuniste. Iâcă cum face el elogiul senatului:
„Când perioda de revisuire va fi deschisă, vom face tot posibilul pentru a unge spiţele constituţiunil, a o demo-cratisa, pentru a face din ce în ce maî grele conflictele între puterile mari ale statului, a asigura camerei deputaţilor o precădere dreptâ, lăsând în acelaşî timp senatului mijlocele sele de ponderare, căci acâstă adunare, ori care ar fi modul ei de alegere, pote avea o însemnătate estremă, în cas de pericol interior şi esterior."
„După mine, trebue să se dea preşedintelui Republice! un drept de iniţiativă mal mare, să se facă ca interveni-
www.dacoromamca.ro
TELEGRAPHUL
m
rea lui sS fie mai activă Şi mai uşoră în mânuirea afacerilor politice, lăsând totuşi, în tdte, ultimul cuvânt represin-tanţilor naţiune!“
Mai arătă însă dorinţa sea ca armata sâ aibă un general şef numit direct de preşedintele republice!, şi ca ministerul de resbel sâ nu se ocupe de cât de tre-bile curat administrative.
Acdstă scrisdre e atât de puţin liberală, în cât Republique frangaise, organul întemeiat de Cambetta nu pdte sS ţicâ de cât că scrisdrea nu e autentică.
Ministerul frances actual, care se pdte considera ca presidat moralmente de Gambetta, aduce la Împlinire, spunu fiarele radicale, desideratele autorului a-cestei scrisori.


IN FORMAŢIUNI
* D. Dimitrie Cantili, proprietarul mo şieî Ploiştori din judeţul Prahova, oferind suma de 600 lei pentru construcţie de casărmi aparţinând (regimentului 7 dorobanţi, ministerul aduce mulţumirile sdle d-luî D. Cantili pentru acdstă ofandă.
Asupra discuţiuneî ce a avut loc în Adunarea deputaţilor 'cu ocasiunea vo-tărei budgetului eforiei spitalelor civile din Bucureşti pe- eserciţiul 1884 — 1885, d-nii^efori D. Gr. Ghica şi Gr. Cantacu-zine, au adresat ministerului de interne o întâmpinare care se află publicată în Monitorul de ieri. Lipsa de spaţiu ne împedică de a o reproduce.
— o —
Sâmbătă Curtea cu juraţi din Roman a condamnat la 12 ani muncă silnică pe un 6re-care I. Tudor Prisecariu, pentru că ’şi-a omorît pe propria sea săţie prin strangulaţiune.
—o —
O nou§ revistă literară săptămânală ilustrată a început a apare’: Zorile, Primul număr conţine frumdse bucăţele de d-nii Ţincu, Georgian, Teleor, Dimitriadi, Bacalbaşa, Pleşoiaau şi alţii. Redacţia str. Ic6nei, 13.
-o —
Şedinţele Senatului era se se ţie d’o cam dată la Ateneh. Aci maij mulţi dd. Senatori întrunindu-se, unii credeai! că ar fi bine a se lua curtea cu juraţi. D-nu Dimitrie Gr. Ghica, preşedintele Senatului înpreună cu activul d. Ap. Mănescu secretarul, ah mers la curtea cu juraţi negăsind însă localul destul de comod, ah opinat de asemenea pentru Ateneă.
In ultimul moment aflăm că în urma grabnicelor măsuri luate de activul preşedinte al Senatului, d. Dimitrie Ghica, şedinţele Senatului vor urma chiar de astâ-ţi în sala din Palatul academiei

şi se crede că până după prânz totul va fi reaşezat la locul său ca mai nainte.
Aşa dăr cititorii noştri vor avea ca şţ tot-d’a-una în a doua ediţie o dare de sămă a şedinţei de aţi.
—o —
Vocea Covurluiului ne spune că popo-raţiunea comercială din Galaţi este în a-gitaţie în vederea noilor taxe asupra colonialelor pe care comuna voesce să le impună.
Sâmbătă, la orele 1 p. m. deputaţiu-nea comercianţilor s’a presentat d-luî prefect, pe care puindu-1 în curent de tătă starea crisei a cerut intervenţiunea
SCRISORI DIX 6ERMAKIA
Corespondenţa pârtie, a Telegrafului
Berlin, 1 Aprilie.
Educaţinnea reală la germani
Pe când la noi în România, se des-bate în ţiaristică cestiunea şcdlelor reale şi clasice, pe când în Franţa cestiunea acăsta a fost resolvată în defavărea şcolelor reale, ale căror diplome nu dah drept la inscripţiuni universitare, în Germania pentru apărarea drepturilor a-cestor şcoli esistă o societate mare numită Real schulemânner ferein, caro se luptă spre complecta invingero a superstiţiilor educaţiuneî antice.
Aci acum, chiar realiştii se folosesc do drepturile şi privilegiile pe caro nu lo au In alte ţări. Aci esistă ce e drepi două feluri de şcoli reale : unele le putem compara cu gimnasiile ndstre, ier altele cu liceele. In licee reale se învăţă limba latină ce e drept nu într’un mod largii ca în şcolele clasice, dăr cu tote astea, aceste şcoli dah diplome ce au drept la înscrierea în şcolile speciale. Luând în mână anuarul statistic al învăţămen tului vedem că cantitatea liceelor realo este combinată cu numărul şcălelor technice speciale, unde^se află una a treia parte, adeeă maximum celor ce pot eşi cu diplome din tote liceele, aşa că realiştii imediat ce es din licee au jocuri mdestulătore spre a intra în şcolile technice. Aprope fie-care oraş german posedă una seu două din aceste institu-ţiuni şi ce e şi jnaî de însemnat constă In faptul că tote aceste instituţiuni s’ah creat înaintea uniune! germane, adecă prin mijlhceîe forte restrînse ale micelor principate din care se compuueu atunci statele _ germanice.
In centrul actualului imperiu, adică la Berlin, există universitatea technieă aşa numită : Technische Hohschule cu facultăţile chimică-techaică, a minelor, a construire! maşinelor. a construire! corăbiilor şi vaporelor, architecţurei, ingineriei şi a sculpturei pentru edificii. Mai esistă după acesta şc-ola superioră, care este adevărata podobă a Berlinului şi Land-ivirthschaftliche Hohschule, adecă academia agricolă cu facultăţile de silvicultură şi agricultură cu desăvirşire despărţite ; după acestea vin Berg-akademie, a-dică academia de mine"şi ocne, Kunst-aha ăemie adică academia artelor şi mai multe alte instituţii unde sub conducerea unor profesori serioşi, cari nu fac politică şi cari se ocupă de catedră, se educă floria junime! germane. Asemenea instituţiuni se află în Dresda, Iianover, Achen. Carlsruhe. In alte oraşe ale Germaniei simt şcole superiore de agricultură şi meserii Studenţii- şcolelor superiore cari se
nităre, şi că un resbel între aceste două puteri este un resbel civil.	S.
Focul de la Universitats
Ca complecfare la cele spuse de noi în numărul de Sâmbătă, mai dăm urmâforele: Focul s’a întins până la sala şedinţelor Senatului, care afară de mici stricăciuul la tavan n’a suferit nimic ; credem chiar că până la Pasce Senatul se va putea restaura.
Sâmbătă seara focul era deja stins, numai po ici pe eolea se mai vedeatt aburi fumegând ; cu tdte aceste pompierii ati stat până Duminecă la prânz, când plecară la cazarmă şi cele două din urmă pompe. Pa-i gubele suferitejîncă nu se cunosc credem însă ă nu sunt aşa mari. Localul era asigurat 'a Unirea.
Din obiecte iar nu credem să se fi per-<lut multe. Am avut ocasiune a vedea pe mulţi civili, cari s’afi distins în a da o mână de ajutor pentru scăpare. N’ar fi răd ca guvernul, cum se practică prin alte state, să dea un stimul de încuragiare pentru acei ce ’şi dah silinţa a scăpa obiectele espuse flagelului.
Mai aflăm că dosarele senatului, graţie mai cu sămă ajutorului dat de d-nii Popeseu şi Zalic, precum şi a tutor funcţionarilor din cancelaria senatului, totul a fost scăpat
aşezate în locuri retrase şi înconjurate de grădini.
Apoi, o strigătore nedreptate se făcea şi se face facultăţilor. In palatul actua sunt grămădite Biblioteca, Academia, Senatul, societatea geografică, muscele; fa cultăţile însă n’sth localul trebuitor. In-tr’o odaie, una după alta, trei rîndurl de studenţi şi chiar patru se succedă intr’un aer infectat. Cine intră acum in acest local, pote sS (|ică că e orî-ce numai universitate nu.
Guvernul trebue sS se gândâscâ dăr la clădirea unui noh local pentru Universitate, în condiţiunile cerute. Ar fi o crimă a mai închide pe studenţi în casarmă ca cea de până acum.
Acdstă cuvântare a fost primită cu mare entusiasm.
MM. LL. Regele şi Regina eu acdstă ocasiune ah felicitat pe d. V. Alexandri pentru meritatul succes ce a obţinut re presentarea pe scena teatrului a piesei sdle in versuri —Fântâna Blandu/ieî—exprimând regretul de a nu fi putut asista la acdstă represontare din causa doliului Curţel.

ACTE OFICIALE
DIJN ŢARA
Sinuciderea unul soldat. — Citim ur-mătorele în Corespondenţa provincială di a Petra :
Soldatul pompier Irimia Bârsan din comandamentul acestui oraş, lipsind de la îndatorire încă de la 4 Martie, dup? multe căutări făcute nu se mai găsea, crezându-se dezertat. La 7 Martie diminâţa din întâmplare în fântâna din piaţa oraşului scoţtu-.	_ du-se apă şi văzând că este o pedică în
ast-fel că chiar în ţiua sinistrului totul era llăuntru, dupd ce s’au observat, s’afi găsit gata de a urma cursul ştii regulat., dăcă corpul nefericitului soldat dispărut, localul pentru şedinţele senatului ar fi foşti „Cauza după cât aflăm, ar fi alienaţiea aranJat-	.	I mintală. Ar fi de dorit ca tote fâutânile ce
Cea mai mare parte din obiectele dini sunt isolate, şi chiar de prin curţi, noptea Museu aii fost transportate la Creditul fun-1 să fie închise, ca ast-fel se se evite atare dar Rural, la Eforia Spitalelor şi în Ca-1 nenorociri.11 sele d-luî Gigărtu. O altă parte a fost dusă chiar în Universitate în apartamentele unde |T,-
nu răsbise focul.	, | Drarsnl Regelui Broiiuiitat la Academia Romana
Se speră că peste scurtă vreme totul vâ fi reaşezat la Joc.
Acdstă nenorocire a dat prilegiu d-lor deputaţi I. I. Rădulescu şi Istrate să se
Consiliul judeţului Poruhoiil, este couvocat în sesiune xtraordinară pentru (Jiu» de 3 Aprilie 1831, idr Con giliul judeţului Bac&9, pentru <jiua de 5 Martie ls84,
X
I). T. Canari, absolvout al faenltîţel de drept, este numit în postul vacant de comisarii clasa 11 po lângă prefectura poliţiei Capitalei.
X
Se promulgă legea pentru fixarea veniturilor ji cliel-tuolilor Statului pe exerciţiul 1884 — 1885.
Mai mulţi tapiţeri lacreză cu sârguinţă (juc în oraşele universitare, au drept după
regulamentul german la liberă visitare a tuturor facultăţilor, studenţii realişti inse, precum s’a demonstrat, visiteţă numai facultatea ştiinţelor naturale, fi-sico-chimice şi rare ori istorico-filoîogică. Fiind-că la noi nu esistă facultatea filosofică specială, notez aci următorul fâlpt, care deosibesce regulamentul german de regulamentul frances. Fie-care student din acdstă facultate îşi alege o specialitate pe care o Mbrăţişeţă şi achsta fără a se ţine de obiectele înscrise în program.
Alegând o specialitate cea ce studentul de filosofie este dator de a face ime^
sea pe lângă guvernul central, ca faţă.diat ce se înscrie, el începe a ascţilta
cu împrejurările actuale ale Galaţilor, ] ştiinţele obiectelor care fac parte^din


sâ menţină statu-quo şi să nu dea apărare votului consiliului comunal de la 19 curent. D. prefect a ascultat cu multă atenţiune expunerea comercianţilor, şi a promis tot concursul săh pe lângă guvernul central.
Tot în acea ţi au fost convocate Camera de comerţ şi comitetul bursei precum şi consiliul comunal.
— o—
Comisiunea europănă danubiană, ne Kifiie Vocea Covurluiului, se va întruni î» shfiunea sea ordinară la 5 Maih viitor. Ordinea alfabetică la preşedinţâ este a Franciei.
—o—
Timpul de şi s’a mai îndreptat în Capitală, în unele localităţi din ţeră el este fdrte urit şi nu sămănă de loc a primăveră. Ast-fel la Câmpu-Lung, Novaci, Bălăci, Câmpina, Sinaia, Pâtărlage, Moinesci, Bacău şi Huşi a nins ieri. La Novaci şi Predeal vent violent şi viscol cu zăpadă. La Mihăileni, Fălticeni, viscol. La Nemţu zăpada este abundentă.
specialitatea alăsă, aşa de esempiu I cel ce învăţă în special chimia este datora se ocupa de mineralogie şi fîsieă pentru a putea da esamenul de doctor în filosofie, adăogând la aceste ştiinţe reale un obiect din facultatea de filosofie, precum: istorie, filosofia, etc.
Acestea sunt pe scurt noţiunile pe cari am voit să le dăm despre educaţi unea superioră.
* $
v
Câte-va cuvinte privităre la politică. După visita ministrului rus de esterne Giers, Europa întrega ’şî a esplicat acestă visită prin intrarea în alianţa de pace şi a Rusiei. Societatea rusă din altă parte, voind a da probe combinaţiunilor făcute de presa occidentală a invitat filele acestea pe vestitul scriitor Spielhagen la un banchet, care a avut locu la 13 Martie s. v. în vechia capitală a Rusiei. La acest banchet s’ah rostit o mulţime de tuastori printre care d-1 Krageski, editorul diarului suprimat Golos, a amin? _ tit iu distihăui săh că Rusia e tegptâ de pri/i î-ni-direa farailifar
In Monitorul de ieri citim următorele:
Vineri 23 Martie, MM. LL. Regele şi
Regina au asistat la şedinţa publică a
pronunţe în şedinţa de Sâmbătă, contra ac-1 Academiei Române, care, sub preşedinţâ
tualei organisaţiunî a pompierilor, declarând M. S. Regelui, a ţinut de *la orele 1 lh
că ei nu şi prea fac datoria.	(penă la orele 4Va.
Iscă răspunsul cat în acestă pnvitia dej	r hegdhcierea şedinţei M S Reeele
d. pnm-mmistru, ţ pe care ’ifi reproducem	'La aescniaerea ŞQumţei M. 8. uegeie
după Monitorul de ieri:	a adresat membrilor Academiei următo
Onor. d. representant al colegiului III|rea cuvântare: de Piteşti, ţice că şi eu am recunoscut că „Având onorul de a fi membru ni a-sei viciul -pompierilor este defectuos, Ş> că Lesteî	adunări, Regina şi eh vena aşi fi manifestat neutru reformarea lui. .	. .
Eu, d-lor, ca ministru de resbel, luând mm ^t-d a;Una cu bucurie in mijloculu
a visul oficerilor superiori, în interesul oşti- J d'Vostră, spre a asculta discuţiile vostre reî, am dis că e bine să se despartă ser- ştiinţifice, cari lo urmărim cu unh inte-viciul pompierilor de aţela al artileriei, der j res neîncetat. Insă cum pote să fie alt-nu stih decă este şi în mţeresul serviciu-j fel cân(j	de căpetenie ale Aca-
lui de pompieri, şi m interesul oraşelor. | .	. .	. . ,	.	. ,	,	,	,
Eu, astădl când am vădut că se ridică!demiei s^t istoria şi limba: temehele unii din d-nii deputaţi, şi mai cu seină cujexistenţei nostre naţionale? ţera dato-avântul cu care s’a ridicat d. representant | reşce astăzi Academiei un şir de docu de Galaţi, am credutcâ vedăud zelul şi de- mente istorice, ascunse penă acum, şi votamentui cu care aceşti omeni ’şi-au fâ-|carj f0s^ Scose din întuneric, prin os-
iti	-•r -
de la al treilea etagih pe un eerşaf, am Pândind ?st-fel o nouă lumină asupra crezut, die, că a-sea vine să le facă oma-precutului nemului românesc. Nu mai giâ, ier nu s? caute a arunca discreditul I puţin trebue să ne ocupăm de viitorul,
asupra acestei instituţiuni. (Aplause pre-J de ltmba nostră. care s’a păstrat neatinsă mngite).	.	.	...	x « - i ,trage vre-o bănuelâ, neîngnjmdu-se de fap-
n r» Tatfita w	in câmpiile roditore ale Dunărei, mpla-ţ, ,	,	,	-’	®	.	.
v voce. I). istrate na fr.sf, acolo.	.	\ \	, r,	itul că gropa s’ar fi putut descoperi şi ai
D. preşedinte al consiliului. Cu atât maî ^ Hiăreţb^ale Carpaţilor, aepstoţinu- -reu; căci decă n’a fost, nu trebuia să vor-1 turi încântătore, descrise cu măestrie şi în bescă ast tel. Der, d. Berendeih a fost de o limbă aşa de curată de poetul nostru
faciă. şi a vă^ut cum pompierii ’şi-aft ft- popular V. Alexandri. Ce sarcină mai eut datoria, şi am rămas; înmărmurit când	„ . A
’i vedeam aruncându-sff de la al treilea eta- r u ce pdte avea A-caclemia cafc a lud glii, şi cu ce ardore se urcai! pe nisce scări, su^ Paza sea acăstă limbă veche, pe care de pe cari se puteau sdrobi în bucăţi, şi poporul o înţelege şi jubesce ? Mănţi-oficeril şi soldaţii.	_	'	....
D-lor, eh, pentru ca să nu mai fie su-1 trebuinţat» de străbuni, şi nhne
de cuvinte cari aii căpătat de văcurî în pământenirea,
„ Superflua non nocenl“
„Ce limbă are norocul de a dispune d > patru cuvinte pentru o însuşire, care trebue să fie mândria fie-cărui popor, care trebue să fie scrise pe stegul fie-cărei armate : voinicie, vitejie, bravură, eroism?
Să ne ferim
BULETIN JURIDIC
Ce pungaşi!
Dăcă 2n Bucureşti se afla mulţi pungaşi, specialişti mai cu sămă în spargeri; dăcă în capitala regatului român se comit asemenea furturi violente mal în tote nopţile, sunt alte oraşe, ca de esempiu Viena, în cari lucrul mai rar se întâmplă der e făcut cu o desteritate şi sciiuţă demne de admirat. In strada Rottesturnstrasse locu-esce într’o casă mare şi bine clădită un inginer cu soţia sea. In noptea de 26 Martie po la orele două, duoî indivizi se introduseră în casă In următorul mod :
Intrară în grădină şi de acolo tăiară c’un diamant într’un găm o gaură mică, ănsă destul de mare ca să potă băga degetul prin-tr’ânsa. Apoi tăiară geamul de jur împrejur şi trăgând cu degetul prin gaură, ’lă desfâeură fără sgomot, Re acolo el desfâ-cură încuetorea şi deschiseră o ferăstră. Apoi făcură aceiaşi operaţie şi la al doilea rând de geamuri şi se introduseră fără cel mal mic sgomot înăuntru. Furară totul din odăi, evitând cu îngrijire d'a intrata aceia în care se afiati soţii. Ora fiind târzie, puseră în rpozunare tdte lucrurile uşore, idr restul, făcând repede o gropă, îl ascunseră în grădină şi dispărură.
Se înţelege încremenirea inginerului ş’a soţiei sele când văzură odăile gole. EI găsiră o mulţime de chel falşe lăsate prin brosce şi imediat puseră în curent poliţia care nu scia nimica despre cele Întâmplate.
Fapt ciudat! A doua Dopte, cu totfi sgomotul făcut şi frica produsă prin Împrejurimi, hoţii tadrăsniră sS vie în grădină şi să care tot ce era acolo fără a a-
puşi acei oşteni la ast-fel de critici amare şi nedrepte, primesc a se decide ca artileria teritorială să fie scutită de serviciu) de pompieri, şi ca municipalităţile să-şi or-ganiseze serviciul pompierilor; primesc a-cesta, der răspunderea sS rămână asupra d-vostre. (Aplause).
nern dâr aceste frumos© espresiuni in-	„
i temem dm ce în Ce maî mu 1 că’ PeDtru ca °P°
fi putut fi prinşi.
Şi a doua întreprindere a reuşit de minune’iar poliţia, ca un simplu biurott de constatare, nu putu de cât să-şl mărturi-sescă neputinţa faciă cu nisce aşa dibaci pungaşi.
Ea face active cercetări convingându-se
liţie să fie bună. trebue să fie compusă din tâlhari în retragere.	A. P.
CRONICA

l*r—
LOCALUL UNIVERSITĂŢI
Nenorocirea întâmplată Sâmbătă,
ne
silesce sfi vorbim puţin despre localulu exWeSiUGi modern0, cari, nepunând o sta-Universităţil. Orl-cine aresbătut în ruine !v*‘^ himpîi, va înstrăina nnnnmini
Seniorul d’Estonţpville
i (Tradiţie populară din Francia)
Seniorul d’Estouteville zidea mănăstirea
însă de'7 Ymbelsugare“ de Valm0Ut ln Caux pentru a împlini un ju' 'ulp.rnfi mrî nannnAnd n ,ă“6ut ce iâcuse în Palestina, şi pusese la
poporului
a putut să se convingă de puţina soli-1 !imba sea.
ditate a construcţiunil: scânduri, trestiei «A-111 f°st îndemnată a rosti aceste şi var pretutindeni. In partea opusă, ca- câte'va cuvinte prin dragostea ce binetul de fisică stă rezemat pe două penfcru frumosa Şi bogata limbă româriă, grinzi şi ameninţă să cadă în tot mo-U1 fiind încredinţat că dorinţa mea-r-în-

mentul. După cât seim, d. Bacaloglu ar fi declarat deja de mult rectoratului că nu ’şî jace cursurile de cât coprins de îngrijire. Terenul şi construcţiunea sunth aşa de mobile, în cât cea maî mică mişcare, în stradă săh în clasă, schimbă instrumentele din locul lor. Cât de mare ar fi nenorocirea în $iua când acestu e-tagih se va surpa, pote să ’şi închipuiască orî-cine. E dâr de cea mai actuală necesitate să se i6 măsuri. Intru cât ne privesc© pe noi, suntem în contra posi-ţiunii localului: bulevardul e una din stradele cele mai frecuentate, şi sgomotul nu convine studiului serios. Apoi, Uni versitatea e prea pe stradă, ca să dieem ast-fel, şi e condamnată prin urmare a fi părăsită tot-d’a-una de studenţi. In străinăte, şi mgi cu seină în Germania REde.. lumea se gândeşce mult ia «ffţ
nu va
drăsnesc a i^ice şi a Academiei rămâne un „pium desiderium.11
„Supun dăr la chibzuiiea d-vostră dăcă nu ar fi folositor de a face un fel de Eli-mologicum magnum Romaniae, conţin&ndh tdte cuvintele vechi, cari altmintrelea vor fi perdute pentru generaţiuniîe viitoare.
„Verba volant, scripta manentd
„Spre a sprijini acestă întreprindere, pentru care patru, cinci, şese ani vor fi trebuincioşî, pun în fie-care an modesta sumă de şese mii lei la disposiţia Academiei.
„Intr’adevăr lucrarea acesta este forte întinsă, pdte nemărginită, se ne amintim inse cuvântul lui Horaţiu: „Est moăus in rebus sunt cerii denique fines11 şi sunt convins că opera Academiei, care ’sî va ridica sie'şi un monument neperitor, m fi încoronată de o isbândâ fericită."
luîru pe toţi vasalii; asprul bătăios, nesim-or la ostenelele lor, ti ţinea să muncdscă \ cum se crăpa de (jiuă şi până înopta no fără altă hrană de cât câte o bucat^ e pâine pe care o da cânilor, şi pe aceea încă muiată în apă de fontânfţ. Aşa că toţi ar fi murit, dăcă D-ţleh n’ar fi pus o sfântă alături cu acel om fieros. Fiica seniorului A d’Estouteville era aşa de frumosă în cât orl-cine o vedea rămânea uimit, şi aşa de » bună ta cât se putea <jice că era mai bună de cât frumosă Pe ori unde părintele săh ameninţa ori pedepsia, dSnpa venea să po-tolescă şi să îndrepteze. Venea ca şi o raţă de sore în mijlocul furtunei.
Fiindu-I milă de vasalii cari munceai! la mănăstire, ea le păstra carnea cea mai bună, vinurile cele mal gustose, şi, le aducea în taină, spunându-le ca nu cum-va să spună cui-va şi să mulţumescă numai lui D-ţeh.
Insă seniorul d’Estouteville bănui înşelătoria, şi pentru că era tot aşa de calic pe cât şi de hain la inimă, într’o <ji se în-furiâ ca un nebun.
O pândi îu cale ducând sub pestelcă merindele şi vinul şi cum o zări, o opri.
— Ge ai în ultiorul pe care-1 ţii ascuns sub pestelcă ? o întrebâ el răstit.

V


www.dacoronumica.ro
TELEGRAPHUL
e
—	Vall să mă ierte stăpânul meă, (jise fata cu sfială, duc apă de fontână.
—	Şi sub manta ce duci?
—	Stăpânul meft 8(5 nu se supere, răs punse copila tremurând, duc fl<yî.
—	Mă Înveli! ţlise ei lucios.
Şi, Inhăţând ulciorul, îl vărsă în drum ca s’o dea de gol. Dâr, o! minune! Vinul se prefăcuse într’o apă limpede.
D’Estouteville îl apucă mantaua şi o scutură ca să facă să cadă merindele.; însă nu picară de cât flori.
—	Neuorocito! m(5 sărăcesc! pe mine, domnul şi stăpânul tăft, şi nu'ţl e frică pentru că eşti complice cu Feciâra; dâr, după cum e de aueverat că într’o ţ|i am s(5 înviez în carnea mea ca sfi văd Treimea, îţi jur că am să te bag îutr’un schit!
—	Fie după voia tea! răspunse fata.
Şi d’o dâtâ o înconjură un cor luminos şi pieri aşa de iute în cât credeai c’o luase un fulger.
Seniorul d’Estouteville, mal întâii! de spaimă, pe urmă de durere, puse s’o caute pretutindeni dâr tu zadar. El îmbătrâni în castelul lui ca bufniţa în scorbura copacului, fără să audă do numele fiicei sâle; tocmai după ce trecură mulţi ani, plimbân-du-se într’o ţii prin cimitirul unul schit, citi uumele el pe un mormânt acoperit cu muschift şi unde se făceau minuni mari.
Picătura de rouă şi sorele
In câsul când se ivesc zorile, o picătură de rouă se puse pe o roză şi ast-fel vorbi sorelul într’o (ji:
„Tu faci să trăiescă tote lucrurile, şi albinele, şi rozele, şi pasările, şi fluturii, la-să-mă, o dulce s6re, să trăiesc o singură ţii, şi pe urmă mă las să mă sărute radele tâle."
Dâr Sârele nesimţitorii la rugăciunea acâsta umilită, respândea mereu valuri ţie lumină.
Pe urmă, florea, cu un aer gingaş, luă şi ea cuvâutul si ast-fel, vorbi ;
„Im! trebuie uu diamant preţios pentru corola mea. Lasă’ml diadema pentru că flu turele pe care ’lu iubesc efi, iubesce mul! picătura acâsta de apă. Fără dînsa mă cred urîtă; trebue să fiă frumâsă şi eu pentru că fluturaşul meft este atât de gingaş!...."
Dâr sorele nu voi s’asculte nici pe dânsa.
Veni apoi albina să roge astrul mândru:
„Toiă ţliua P1-âdez pria iertă şi prin flori; dâr mă simt odihnită cân întîlnesc o picătură de îouă, dar al cerului; o sorb dint’o dâtă, şi întorcându*mă la stup fac fără ostenelă mierea mea cea mal dulce. “
Insă sorele nesimţitor şi la rugăciunea acesta umilită, absorbi rouă în valurile lui de lumină.	Trad. de Spartali.
întâmplări din Capitala
Simţ naţional — Gheorghe Nicolae şi Mitică Dumitru, cari asistaseră ca mulţi alţi la focul dela Academie, văzuseră şi el cum multe lucruri se prăpădiseră, mal cu semă însă, se schilodiseră multe animale umplute. Bieţii omeni, văzând cultura nos-tră naţională isbita de uu flagel atât de mare, se hotfir&ră ca şi el se cootribuiască cum vor putea. Dis şi făcut! Neavând însă bani se apucară de furară nisce piei de că-priâră, cu gândul ca să le dea la umplut, şi ast-fel dăruindu-le din noft Museulul, să ’şl va^ă trecut numele în cartea de aur. Dâr cum s’a întâmplat, cum s’a făcut, el ’şl văd acuma trecut numele în catastivnl secţiunel 13, în loc să figureze cu emfază în cartea nemuritorilor.
—o—
Contrariul de mal sus,!—Dâcă ceî duoî de sus voiaft să facă o faptă bună, apoi Gheorghe Niculescu era cât p’aci să săvâr-şâscă una din cele mal ticălose hoţii. Văzând zăpăcâla ce era la foc, în loc să dea mână de ajutor, căuta din contra să profite de încurcătura ce era, şi cât p’aci era deja gata să o tulâscă cu câte-va obiecte, Dia fericire însă a fost văţlut, prins şi tri mis peşcheş la secţia 18. Suntem sicur că justiţia va pronunţa o pedepsă din cele mai aspre, pentru acest mizerabil.
— x —
Un tovarăş model! — Cerguiţă e un tovarăş cum rar se găsesce. Pe când se afla cu tovarăşul săft Gheorghe Iouiţă în cârciuma lui Costache Ţăranu din calea Gri-viţel, se apucă tam-nesam de fură de la chir Gheorghe 9 franci.— Unii spun că era numai o glumă, alţii însă ţlic că Gheorghe voia să’l înşele pe Cerguiţă cu acea sumă Şi de aceia îl a ştres-o acesta din buzunar. Secţia 22 vrea să afle adevăratul scop şi de aceea a luat la dânsa pe jupân Gheorghe. —x—
D’ale pungăş iţelor! — PuDgăşiţele fac
progres, nu’I glumă. Ieri, femeia Marta To-madi avea poftă sâ se plimbe pe la Icânâ. Băgând în buzuuar o pungă cu 55 franci pornesce cu gândurile duse în pomenita grădiuă, se gândea buna femeie la ţjilele din trecut, la ţlilele de fericire, când totul ÎI zâmbea, cănd totul îi surîdea. Se gândea la multe, de o dâtă însă ’şl vede buzunarul uşurat şi desceptânilu-se din visurile el frumâse, scoborându’şl gâudul din lumi ideale pe pămâut, unde cruda realitate ’şl a lutias tronul, ce vede ? Două femei, Ma-ria Dumitru şi Aristiţa Gheorghe, plec tocmai în fuga mare, cu avutul el. Strigăte, ţipete, cât p’aci şt leşin, lumea se adună şi ia pe deliquente, ducâodu-le la secţia 9, unde se spune că soldaţii de pază fac mult haz cu gingaşele hoţoice.
—	x—
Casă fără de stăpân.—D6mna Ecnterina din strada Splaiului lipsesce de acasă numai de un an de ţlile. Alaltă-ierl pe la ora 6'jh cine-va voind să-I vestâscă că arde A-cademia, se duse înăuntru, negăsind însă pe nimeni şi uşile fiind deschise, se duse de anunţă secţia respectivă, care a sigilat uşile. Ore hoţii n’ail voie să rupă sigilele ?,
—	x—
Lucruri găsite.—S’afi găsit pe calea Moşilor un sac cu orz, secţ. 53 îl are. — 3 chel mar! pe Bulevard, la secţia 18. —Alte două chel într’un belciug cu No. 47, la poliţie. — Două gâsce, !a secţia 48. Avis păgubaşilor !
Ciudat obiceiă.— Curiâsă purtare mal are şi poliţia nostră! Ia autjl d-ta, să ducă la secţie pe omenii norocoşi, cari găsesc lucruri pe drum! Bre... prea din cale afară, Dâr ce să-l faci aşa este, acesta v’o pote mărturisi şi femeia Maria Dumitru, care găsind o pungă cu Îl lei şi 75 bani, a fost dusă la secţia 8.
Scopiţii în România
v
Cine a trăit la Petersburg, cine cu-nosce oficiosa capitală, a Rusiei, acela scie că într’o uliciâră de pe la Ochte se află de mult construit un edificiu posomorit, pururea acoperit cu, muşchift şi alte plante părăsite. Un zid înalt în-conjorâ o grădină mare cu nisce copaci bătrâni. O singură intrare poate pătrunde în acest spaţii! închis este o portă monumentală şi o portiţă abia văzută, mascată de un stejar, ale cărui crăci se râzimă pe zidu şi traversă portiţa, pururea închisă de un zăvor ruginit.
Acestă casă este cunoscuta monasti-re a scopirilor din Petersburg, ţinut de fanaticul-cămătar, care adăposti aci 40 fete castrate, victimele ignorienţeî şi ale superstiţiuneî. Omul despre care vorbirăm rendul trecut le cumpăra de la părinţi, plătind pentru jertfa fanatismului săft, cu ruble de argint rusesc!. Părinţii în general nisce ţărani lipiţi la pământ ’şî îmbunătăţâu gospodăria cu a-jutorul banilor primiţi, iâr nenorocita victimă, mutilată, era fericită de a scăpa de munca grea a unei ţărance schimbân-d’o pe o viaţă lină de far-niente.
Scopiţii recitez mereft următorele cu vinte din Apocalips: „Şi văzurăm că „acesta era mielul, care era pe muntele „Sionuluî şi cu dânsul stăteau asemenea „144.000 cari aveaţi numele tatălui său „înscris pe fruntea lor. Mântuiţi de pă-„mânt, aceştia aft fost mântuiţi şi din „mijlocul âmenilor, primii născuţi al lui „Dumnedeu şi al mielului." (Apoc. XIV. 1. 3. 3.) Pe basa acestor cuvinte neexplicite, fanaticii eunuci consider cifra de
144,000	de o însemnătate mare. Eî sunt literalmente convinşi că în <|iua cândft secta lor va fi compusă din numărul suscitat al membrilor, atunci şi numai a-tuncl va apare in strălucirea gloriei săle mielul pentru a funda fericirea şi veci nica viaţă. Acâstă convingere mistică face ca scopiţii să întrebuinţeze tâte mijlâcele spre a mări secta lor de aci şi sorgintea mijlâcelor bănesc!, prin cari miserabilil cumpăr prosaliţil lor.
Viaţa nu e tocmai plăcută în monasti rea de la Ochta, femeile adunate acolo sunt forte urâte. Mutilate, cu ţîţelearse cu fier şi tăiate, nenorocitele victime a stărel sociale petrecfi <|ile întregi în a cânta cântecul scopiţilor:
S8 rae culc, d8r somnul fuge,
Viaţa plini’l de dor,
Busole ’ml sunt cu sânge lipite.
Aj voi s8 mS duc la părintele meu.
La părintele mea ca să vorbesc.
Scopiţii numesc pe aceste femei: călugăriţele albe. In numărul celor de la monastirea din Ochta se află şi soraluî Ievlev despre care am vorbit în capitolul precedent. Bătrânul fanatic, cu care cititorii noştrii aii făcut cunoştinţă, singur a adus’o şi a introdus’o în soborul monastirei cu piciorele gâle. Surorile au întâmpinat pe bătrânul fanatic cu luminări de ceară aprinse şi cu cântecului: Lepădă-te de Satana, etc,
Ca propriele sâle mâini închinând pa lacătu portiţa mică a monastirei, bătrânul fanatic ieşi apoi peste cât-va timpii din zidurile monastirei şi facia sea galbenă ca ceara se lumina de uni! surîs. Infamul părea vesel, o nouă victimă a fanatismului săft apropia secta la cifra dorită de 144,000, când Dumnezeii se va scoborî pe pământ şi va înfiinţa tronul său în mijlocul scopiţilor.
Cu aceste monografii! finim introducerea în studiul nostru al acestei secte; în numărul viitor vom începe istoricul sectei, care ’l vom da pe scurt, dâr totuşi pe basa celor tipărite în Rusia de către nisce âmenî cunoscuţi al inteligenţei ruse, precum sunt cel notaţi de noi la începutul introducere!.
--- -----——-—•——---------------
DIVERSE
Oinor şi sinucidere.--• Din Hauvvra se anunţă că un colonel american Bathbone s’a sinucis după ce’Sl ucise soţia.
Soţii trăiseră tot-dâuna în bună înţelegere. Se atribue acâstă înduoită crimă unor încurcături financiare.
Colonelul Hothbone se pusese în evidenţă în timpul uciderii preşedintelnl Lincoln, în 1865, prin curagiosa sa purtare, încercându-se d’a se opune fuge! ucigaşului, de la care primi o lovitură de pumnal.
Soţia colonelului era fiica senatorului american Horris.
«ţa *
* /
Stanţe vecin. — Gloriile vieţel nostre sunt nişce umbre iâr nu substanţe ce se pot pipăi. In potriva destinului nu este nici un fel de armatură. Mortea pune măna’l de ghiaţă pe regi: seeptrurl şi corone trebue să cadă şi să se amestece cu ţărâna mormântului.
Câţî-va omeni, armaţi cu sabia, pot să secere pe câmpul de bătae şi să planteze lauri verdl acolo unde aft vărsat sângele; der la urma urmii trebue ca şi braţele lor vîrtose să se plece. Se domesticesc unele pe altele; der mal curând seu mal târdiu se ’ncovoie sub loviturile sortel, se târăsc la ultimul lor lăcaş, robi palirlî cari murmur în zadar.
Gherlantele se vestejesc pe frunţile vos. tre, mari al lumii; nu vă mai făliţi cu isprăvile ; vedeţi, pe acest altar roşu al morţii, vedeţi cum sângeră victima gloriâsă. Capetele vostre sunt silite să se cobore spre recele cosciug. Numai faptele drepţilor răspândesc un profum dulce şi înfloresc în cenuşa lor.
(Stanţele acestea sunt ale lui Shirley, u-nul din contimporanii lui Shakespeare. Aft fost pronunţate de Calchas la înmormântarea lui Ajax, în scena din urmă a unei tragedii vechi, liivdliîatea dintre Ajax şi Ulyse. Se ţlice că Cromwell nu a putut se le audă fără să se înfiore, el, care n’a tremurat nici o detă.)
4» *
*
Aşi voi. — Aşi dori să fift ca stânca, ale cărei temelii se întind subt mare, al cărei vârf cată, în faţă la cer, şi care uu se clatină nici o dată.
Aşi voi să fift ca limpedea fântână care ţâşneşte dintr’o adâncime de ghiaţă şi al cărui şopot nu supără.
Aşi vrea să fift ca un copac, ale cărui ramuri se clatină îu lumina cerului, care înfloreşte tot-dâ-una şi nu se veştejeşte nici o dată.
Aşi vrea se sâmău cu păsărică, pe care vântul o lâgânâ pe cracă, subt dulcile raz*-ale sorelul, şi al cărei glas se urcă ne curmat spre cerul azuriu.
GLUME
O stradă întregă e mişcată d’o crimă undată şi grosolană. Se şoptesce pe pragul uşelor:
—	Auţll? Un atentat la pudore cu violenţă !
—	Şi încă asupra unei ptrsone îngreunată !
Intr’un grup sosesc» advocatul din acel lartier. El e întrebat ce o să păţâscă vi-aovatul.
Advocatul dă din cap.
—	Lucrul e grav, ţlice el. E violarea
unu! domiciliu locuit.	Tendală.
---—----------------------------
Curierul Financiar al ziarului „TELEGRAFUL"
Modificarea. Iegel Burselor3, de şi dupiS uo! nu este făcută într’uu mod radicalii, adică aşa precum acesta trebuia se se facă, totuşi ne va scăpa pentru [un timp dre-care de neajunsurile, ce am suferit. A<Jf [Senatul! se va ocupa de acăstăl ege, al cărei raport e gata de sâmbătă şi raportorul d. senator Pişcă a fost avisat că legea se va desbate de Senat luni.
Aruncând o privire asupra septămâneî trecute observăm că afacerile pe bani gata nu s’au făcut de loc. Pe termen din contra găsim câte-va afaceri cu acţiuni.
“TX"---T ~	™
Banca Naţională a trecut în decursul septămâneî prin multe liuctuaţiunl, luni, 19 Martie fiind cătata pe termen cu 1439 ea a scăjutjoui la 1425 şi s a închis sâmbătă cu 1440.
JJacia-România începându septăinâua cu 376Va a încheiat cu 808 ’/a pe termen în ultimo.
Naţionala în decursul septămâneî a scăijut’CU l leii, cotându-se Inul cu 2b3 şi încheind sâmbăta cu 262.
Creditul Mobiliar s’a balanţat între 210—214.
Constracţiunile s’au urcat la 294.
Agio e de 3.25 la sută.
.........«*»----------
CORPURILE LEGIUITOARE
ADUNAREA DEPUTAŢILOR (Şedinţa de afţl 24 Martie 1884)
Presidenţia d-lul vice-president Georgian.
Şedinţa se deschide Iă ora 2 p. m. fiind presenţl 90 dd. depu aţi.
După aprobarea sumarului şedinţei precedente şi citirea comunicărilor, dd. I, I. Rădule-seu şi Istrate rogă pe Adunare să lirâcă în secţiuni şi să se ocupe imediat cu legea pentru a se modifica organisaţiunea actuală a pompierilor, esclu<jendu’l din rîndurile armatei. D-lor, jfâcânfl alusiune la nenorocirea de la palatul Universităţii, ţlic că pompierii de a^l nu corespunda serviciului lor.
I)D. prim ministru şi 1. Boldur Lăţescu protestă şi (fie că pompierii «rtileriştl ’şl fac îu destul detoria lor. In ceea-ce pri-vesce modificarea organisaţiuneî lor, d-nu prim ministru declară că se va ocupa să scotă din rândurile armatei pe pompieri, făcând acâsta însă pe răspunderea acelora cari propuu acâstă modificare ca mal bună.
Se voteză apoi în total bugetul recompenselor naţionale, a pensiunilor viagere şi a indemnisaţielor de scutelnicl, şi se pri-mesce.
Se voteză asemenea ministerului de res-bel un credit de 100,000 lei pentru apro-visionarea cu material a tăbăcăriel militare de la Bucovăţ,
I). Porumbaru dă cetire raportului şi proiectului de lege prin care se fixâză la 3 maximul ţlecimelor judeţene.
I). T. Boldur Lăţescu, de şi se declară că nu este destul de pregătit a discuta a-cestă lege, care, după părerea sea, vine în discuţiune într’un mod forte repede, totuşi combate acestă lege, sub cuvânt că consi-liele judeţene sunt destul de împovărate. D-sea face o critică aspră contribuţiunilor la cari sunt supuşi cetăţenii şi dice că a-cestia, atât cel bogaţi cât şi cel săraci, cât şi mal cu sâmă cel săraci, plătesc destul de mult, pentru ca să li se impună încă o decime judeţeni. Şi ca să arate cât de împovărat este contribuabilul sârăe, al cărui apărător pare a se face d. Lăţescu, onor. d. deputat spune cât plătesce d-sea pe an şi (Jice că dâcă a cerut amânarea acestei -legi pentru 24 lei, a făcut acâsta numai ca să aducă biletele d-sâle de contribuţiunl.
D. Lăţescu <j‘ce că nu crede că acestă nouă (jecime se va Întrebuinţa pentru folosul public şi dâcă trebuinţa impunerel el se simte, apoi acâsta provine de acolo că s’au impus îu sarcina judeţelor o mulţime de creaţiunî cari ar incumba statului să le facă. D sea se declară contra uuel asemenea legi generale şi este de părere că ar trebui să se lase acelor judeţe care aft necesitate absolută să câră înfiinţarea uuel noul geciml. Conchide dâr la respingerea legii şi menţinerea iegislaţibnel actuale.
I). prim ministru qice că acâstă lege nu ridică dreptulft cetâţenilorfi de a protesta consiliului de miniştrii şi Camerei contra relelor administraţjiunl, cari abusâzâ pe drepturile ce le acordă acâstă lege. D. I. C. Brătianu declară că în nici o ţeră din Europa, în condiţiunile în care ne aflăm noi, In situaţia nostră geografică nu se se plătesce mal puţin. Dâcă unele autorităţi provinciale nu sunt bune, apoi nu este vina guvernului şi nu este un cuvînt ca să se înărginâscă drepturile judeţelor şi comune-or ; aceste autorităţi se aleg şi vina este a alegătorilor şi a acelor cari nu iâft parte îa asemenea alegeri şi se mărginesc în a -e ocupa de interesele generali numai ale ţărel. In Francia când se fac alegeri de consilieri generali, toţi bărbaţii de Stătu, miniştrii chiar se duc şi aleg bărbaţi demni de a ocupa asemenea locuri de încredere.
D. prim ministru ţii ce că acestă nouă decime este forte necesară pentru unele judeţe, căci cu 2 nu’şt pot acoperi chel-tuelile lor; acolo unde nu se va simţi ne- ( cesitate nu se va mal impune acâstă nouă ecime, şi dâcă membrii acelui consilii! ju-eţân o va impune, apoi alegătorii pot să-I dea jos, alegând pe alţii, cavi să desfiinţeze acâstă nouă ţlecime.
D. prim ministru 4>ce c& şi d-sea vede în societatea nâstră rele cari ’l mâhnesc, se mângâie însă cu aceea ce vede în alte sociefăţl, mult mal înaintate de cât noi pe calea civilisaţiuneî şi progresului. Să dea l)-<jeu, <Jice d. prim ministru terminând, ca ele să fie mal bune de cât ale nostre.
Se cere închiderea discuţiunel şi punân-du-se la vot, ea se primesce.
Se pune la vot cu bile luarea îu consideraţie a legei şi resultatul scrutinului este cel următor :
Votanţi 73
Bile albe pentru 45
Bile Degre contra 38.
Proiectul s’a luat dâr în consideraţie.
11 In urma unor mic! discuţiunl la articole, cari se voteză nemodificate, legea în total se primesce cu 39 bile albe contra 28 negre, suprimându-se articolul al 2-lea că se pote înfiinţa prin o lege specială a patra ţlecime pentru unele judeţe ce ar cere-o.
r
Se votâză apoi un credit de 17,706 lei pe sâma ministerului domenielor pentru diferite lucrări.
Se proclamă fără discuţiune de deputat al colegiului I de Argeş d. Eug. Stătescu.
Se votâză apoi legea prin care se vedică la 80 baul dedecalitru taxa prevăzută In legea din 14 Februarie 1882 pentru berea fabricată şi pusă în consumaţie de fabricele permanente din ţâră înfiinţate de la 1 Aprilie 1882 şi până aţii, precum şi de către acelea ce se vor mal lufiiuţa şi se primesce cu 56 bile albe contra 8 negre şi 6 abţineri.
Se mal votâză apoi proiectul de lege prin care se acordă d-lul Ion Padloseschi o pensiune de 100 lei pe lună şi resultatul scrutinului se declară nul, descomplectându-se Camera.
Şedinţa se ridică la 5 ore.
------------*>» — --------------
ULTIME SCIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
{Agenţia Iiavas)
Paris, 5 Aprilie. —Agitările urmâză printre lucrătorii grevişti dia basinul de cărbuni de la Anzin. Tote grâpele aii trebuit să fie ocupate milităresce pentru a proteja libertatea lucrului.
Berlin, 5 Aprilie. — Se cetesce în Monitorul Imperiului: A avut loc aţii în sînul consiliului federal o schimbare de vederi asupra cererilor unor partide politice în privinţa instituire! unul minister responsabil. Plenipotenţiarul Prusiei s’a pronunciat în mod absolut contra acestor cereri cari n’ar putea fi realisate fără a aduce un prejudiciu drepturilor statelor confederate; a a-dâugat că, afară de acâsta, centrul de gravitate al politicei imperiale ar fi lăsaţii capriciului maiorităţilor schimbătore ale Reichstagului, ceea ce ar aduce di3olvarea uni-tăţel Germaniei. Tote guvernele federale aft aderat la acâstă declaraţie a plenipotenţiarului Prusiei.
Gazeta Germaniei de Nord declară lipsită de ori-ce fundament noutatea dată de ţliarul Germania, după care d-nul Depreti3, într’o convorbire cu d. de Keudell, ambasador al Germaniei la Roma, ar fi espri-mat displăcerea sea în privinţa atitudinel Austriei faciă cu Italia.
Pesta, 5 Aprilie. — Camera deputaţilor. — Respundând la interpelarea depusă erl, d-nu Tisza ţlice că hotărârea guvernului Austriei de jos, privitore la importarea vitelor din Ungaria în Austria, e contrarie tratatului de comereift între Austria şi Ungaria. Guvernul din Pesta a cerut esplicărl guvernului din Viena, care va recunosce de sigur reclamările sâle ca justificative. Iu caşul contrariu guvernul ungar va usa de tote mijlocele legale şi chiar de reciprocitate.
Constantinopole, 5 Aprilie. — Oficială. — Drigalsky paşa, adjutant de câmp al Sultanului, e numit comandant al miliţiei din Rumelia orientală înlocuind pe generalul StreckD-, demisionat.
Cair, 6 Aprilie. —Nubar Paşa a înmânat Khedivuluî demisia sea de prim ministru, declarând că ’l-e peste putinţă d’a dirige afacerile statului împreună cu englesul Clif-ford Lloyd, sub-secretar de stat la ministerul de iuterne. So consideră ca probabil că Khedivul va primi demisia primului sfiit ministru.
Paris, 6 Aprilie.— O depeşă oficială din Hanoi anunţă că operaţiele corpului espe-diţional frances contra citadelei de la Hong-Hoa aii început.
Roma, 6 Aprile. •— In şedinţa Camerei ţinută erl sâra, D-l Mancini, ministru al afacerilor streine, răspunzând la mal multe interpelări asupra politicei exterioră a Cabinetului, a ţfiSi că raporturile intime ale | Italiei cu Germania şi Austria să împacă în mod perfect cu bunele relaţii, ce Italia întreţine cu tote cele alte Puteri. A decia. rat că Italia a intrat în alianţa Imperielor din centru pe picior de perfectă egalitate, adăugând că norii cari se ridicaseră din partea Franciel, s’au risipit |i că apropierea Rusiei de Germania trebue să fie salutată ca un eveniment care să asigure încă mal mult menţinerea păcel.
Viena, 6 Aprilie. —„Gazeta oficială“ publică convenţia privitore la joncţiunea drumurilor de fer austriace, sârbeşti, bulgăreşti şi turceşti.
Sofia, 6 Aprilie.-Principele Alexandru a plecat aţi! diminâţă călare pentru a se duce la Rusciuc; va face călătoria prin etape şi socotesce a sta vre-o ţlece ţiile pe drum.
Sofia, 6 Aprilie.—D. Xacevicî, fost ministru de finance, numit de curând agent diplomatic al Bulgariei la BucurescI, a plecat aţii diminâţă la postul său.
D. Jakof-Gheroff, noul agent diplomatic al Bulgariei la Constantinopole, va pleca la postul său în cursul lui Aprilie.
Liibeck, 6 Aprilie.-Celebrul poet german Emanuel Geibl a murit a<|I dimineţă.
www.dacoromanica.ro
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBI)
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe ţtiuade 26 Martie 1884.
Rentă amortisabili .	. .
Renta românit perpetui . Obl. de stat .	.	.	.
» Căile fer. rom. regal»
» Municipale ....
» Cas.l pensiunilor!! 300 1 Scrisuri funciare rurale .
» » »
»	♦ Urbane .
5“/o 6%
6 7»
6'7„
6%
10 6 7»
r/o
57.
6*/.
1 °/«	» » »
Impr. cu prime BucnrescI 20 1. Bnc Acţ. B,:ncet Naţionale a Rom. 500 1 » Soc. Credit. Mob. Rom. 250 l »	» Rom. de construc. 500 1
» » deasig. Dacia-Rom. 300 1 >	»	»	Naţională 2001.
DIVERSE',
Aur contra Argint. . .
»	» Bilete de Bancă
Florin Wal. Austr. .	.
Mărci Germane. . . Bancnote francese. .	.
Cnrap.	Vflnd
967.	97 7
94	947.
100’A	101
103	104
84	847.
230	235
927>	93
1033*	1047.
89s/*	90 7.
997.	1007-
102”/.	1037.
33	34
1430	1445
210	216
288	2w4
«68	360
255	263
3 7*	3 45
3 7.	3 45
2 087.	2 10
1 23	1 25
997.	1007»
"îTin 7Q ■y*c\ un raft de băcănie V lllZidti U lucrat elegant. Doritorii se vor adresa str. S-ţii Apostoli No. 30.
5-2—5.
T\a inr>lvîr»i'a tdouS aPartamente
XJKj lllUIllX .IclL pe str. Primăve-
rel No. 30. Unul jos la stradă compus din şase camere, bucătărie şi magasinesubsol. Iâră cel-l’alt în fundul curţii compusă din trei camere, bucătărie şi pimniţă.
A se adresa la Divisiunea technică a Căilor ferate instalată în apartamentul din faţă.
^ A* cu două caturi din strada VhiSw IA- rt, RahovelcuNr. 14, fiecare cat compus din 9 camere, având intrare deosebită, curte întinsă, dependinţe grajdifi şi şopron este de dat cu chirie de la Sf. George viitor. Doritorii să se adreseze la propietarul lor care loeuesce în strada Scaunelor Nr. 32.
fîp i v» ©Ut-i y>î o p Cinci prăvălii cu
UC AlLOIJ.11 ld t patru odăt de i0.
cuinţă, precum două magazii, un grajd cu pod, cu puţ în curte şi curtea pavată. A se adresa pentru imformaţiunl la d-nul Al-bert Neubaăer architect Str. Isvor Nr. 71, sau la propietar în Str. Eliade Nr. 1. Oborul nou.
LA V0IAG10R
LA V0IAG10R
T)p fTPPTl â T'ri 0 Porl*une de Zlol i/w MX WiiUo^i w şie din comuna moţeşti, judeţul şi plasa Teleorman, în întindere de 400 pogdne. Doritorii se vor pre-senta la administraţia acestui ţliar.
1
LI
SOLITAR.
VINDECARE PRIN
GloMMcretaii
Singurul Remediu Infailibil, lilrchahţil ti Spitilrli din ririi. Poposit Tn Bucuresci,/a 0. D.Xurnnr, Fsrmiaht.
1 “TI------------------------ 1 -—
Medaliat la exposltla Cooperatorilor 1883. MEDALIE DE A.TTR
Recomandă magazinul s?ă din calea Victoriei Nr. 82 sub cercul militar. Asortat în I ot timpul şi după seson cu t6te articoleie de gaianterie. Săpunuri, Farjumurî, Pudre şi t6te necesarele toaletei. Cu cămăşi curai-sone, pantaloni, ciorapi, corsete batiste, cravate, mănuşi, bastdn, umbrele, umbreluţe şi o mare specialitate în articole de voiagiorl Cufere, Giamnntane, Geiite, Sucuri, etc.
JUCĂRII DE COPII
8<i primesc comande şi se eseentă promt cn preoinrl fdrte moderate.
Epitropia Aşezămintelor Brâncovenesci
—x—
Fiind-că la licitaţiunea ţinută în ^iua de 17 corent pentru vinderea materialului rămas de la fostele case ale preoţilor dupe cheiulu Dîmboviţei ,dărâmate la aliniere, nu s’a presintat de cât un singur concurenţii Epitropia publică, pentru a cincea Oră, că va ţine o nouă licitaţiune în $ioa de 3 Aprilie viitor în cancelaria Administraţiei la ora 12 meridiane.
Doritorii de a concura, vor depune o garanţie provisorie de 150 lei.
Ho \ion7-iro sPre tâere Prin licitaţie \J\j vdl l£dl U voluntară pădurea după moşia 'Drăgâneşti din districtu Oltu pl&sa Ser ăneşti, propietatea casei râpos. Petra-che Manolescu în întindere de G43 pogdne, din care 252 pogdne stejar de construcţiunl, 272 pogdne zăvoae gr6se şi subţiri şi 119 pogdne pădure amestecată de 20 ani netăiată.—Doritorii se pot adresa pentru înfor-maţiunl în t6te Zilele atât la propietarl în DrâgăneştI, cum şi în BiţcurescI la D. V. A. Zotescu strada Scaunele Nr. 67 unde se va ţine licitaţia în ţjilele de 25 şi 29 Martie curent	4 — 2—4.
De închiriat
TAp Tron r| n yip Două fabrici de Ukj V Ullţlcll U macarone, una
pentru paste lungi şi una pentru paste tăiate, cu t6te cele trebuitdre lu fabricarea de macardne, fidea, stelişdre, etc., adică mal multe feluri Doritorii se vor adresa în Brăila, strada Bulevard No. 91, în curtea fabrice! la d-nul Giovanni Siănescu.
T)a	Hotelul Avram mo-
lilwilli ld w bilat din strada Bi| besca Vodă Nr. 8 de la 23 Aprilie anu-curent. Doritorii se vor adresa la d. State I. StancovicI, strada Colţel Nr. 14 pentru Informaţiunl mal detailate.	2-2-1.
în Grand Bazat de Bu-curescl Culea VăcărescI Nr. 26, se află mal multe prăvălii de închiriat de la 400 lei în sus pe an, pentru ori ce comerciQ sâă meseriaşi, precum şi mal multe odăi apartamente în condiţiun! 16rte avantagiose. — Doritorii se vorO adresa a comptoarul acestui Bazar.	10-4.
Nu! NU! NU!
nor calilugulu! Losz penţi u a stlrpi ori ce bătătură. Acest balsam este premint cu diplome de către direcţiile medicale ule spitalelor!! din Viena. Veneţie şi din Lodi, precum şi «|>r«bat de consiliul sanitar din i’adova, TU; 7 BalsaiBulft Califug Lasz cu Uertmcat care am tratatu bătăturile mele un siugur flacon a ajuns ca să le stîr-piască cu totul şi sfi iu8 scapă de o bălă1 de care credeam că n’o să mă mal vindec nici o dutâ. —Flaconul mare lei 2.
(?. Tomaziu, Dorohoiă.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexan-driu, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia*, Bucurescl.
Cererile din provincii se fac la administraţia ţliarulul Necesarul Bucurescl.
ASTHFMfb-C YTARRHUL 'I?
Vindecaţi prin ŢIGARETELE ESPlC. 2 fr. cutia.
OPP.ESSIUNILE, TUSA, ErGCnA, NEVRALGIA.
PARIS: Vlnderoa en gion :	JE M* J( C2 * ru* Salut* La*\r*f I2fl.
A txiga actzta tcmnătui d p* Jie car* cigcretA.
Dopoaite In Bucuretci : Droguerla J. Oves»a. — In Jaţi: Farmacia Fraţii Konjâ,
ATELIER MECANIC
59, Str. Isvorul. P. KEILHAUER Str. Isvorul, 59.
Pompe de t6te sistemele. Pompe nuoî de transvasat vinurile. Fontaiiî d’applique şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot felul. Tuburi de fier, tuciu şi plumbu de tote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Tilnri speciale pentrn latriae si scarpri ca accesoriile
Sfjhiaburî de trotuar şi Lighianurl de coborîre inodor, etc.
SARE DEl’OSIT DE FORŢA ORNAMENTAT!
Vase, Socluri, avusurl, bănci de grădină, grile pentrn îngrădit
Furnituri şi Instalaţiuni complete de băi
si CONDUCTE DE APA
tn acest atelier, se găsesce şi Scule pentru zidari şi pietrari
FABRICA
de
Vinde Şampanie
MULLER & C-ie Brăila
Acostă fabrică oferă şampanie română sub nume de
CREMA RE ODOBESCI
în lăijl de 6 şi 12 sticle, şi în orl-ce cuantitâţî, cu 3, şi 4 1. sticla cu ramburs s6fi comptaDt, franco gara sâfi portul Brăila, in-clusivfi ambalagiă.
Qualitftţl superidre
!!! SE RECOMANDĂ!!!
LOTTERIA
Autorisată de înaltul Gruvernil
pentrn reconstruirea
Bisericel in orasiil Braila
cu tatronagin
S-ţii Apost. PETRU şi PA VEL 650 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
Costal hiletnloi tste numai 1 ta
Biletele se pot cumpfra de la comitetul lotterieî (str. Bisericel) precum şi de la personele care aă bine-voit să se însărcineze cu desfacerea lor.
i TIPOGRAFIA MODERNA
isjuir™1-
«4, Strada. Academiei, «4
Stabilimentul tipogr. efectuiză Imprimate pentru autorităţi, U-nage scolastice şi sciiiiţificc, jiare qnotidiane şi hebdomadare în ttfte limbele modero — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntii, Cărţi de yisită şi decese, afişe şi bilete.de teatru, precum şi orl-ce alte lucrări atingStoare de sedată artă, în diferite mărimi şi colori, etc.
i-C=3
CZ3
od
t=jj>
Asemenea se insărciniză fi cu Broşare de cărţi, Cartonate şr elegant poleite. Registre de cornpta-bilitate de diferite mărimi şi cna-lităţl, Obiecte de inginerie, birouri şicancelanl. Diferitecartonage, etc. Deposit complect de dimse imprim, mate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru moşii, păduri, mori, etc. etc.
Pentru mal multă tnleenlre
autorităţile administrative şi comunale pot face cererile pentrn materialul necesar prin scrisori francate înaintând costul
fu	s6u de închiriat casele
tfsrw V XAltewx y mele din Giurgiu str. Câmăraşu, în apropiere de aleiu. Doritorii se pot adresa s^Q la sub-semnatul, proprie-taru .or, în Capitală str. Teilor No. 35, său în GiurgiQ la d. Ion Dimitrescu, preşedintele Comitetului Permanent. C. Palama.
f'S n	e «ţ 4. Casele din stiada
JJ8 mCHinat Semi-lunel No. 5, ce se compune dia 4 camere, sus două şi jos bucătărie, odae de servitorii, pimniţă unde pote încăpea 10 buţil. Doritorii se potu a-dresa la propietar Calea Victoriei No. 174, vis-a-vis de ministerul de resbe

Sub-semnatul, luând însărcinarea Administrărel acestei cafenell, are onârea d’a anuucia numerosel săle clientele şi onor. public că va face tote sacrificiile pentru a mulţămi pe visitatorî. Consumaţiunl escelente şi serviciu prompt, două biliarde cu accesoriile lor nuoî. Bere prospătă de Viena, sosind în fie care (li-	R.OTH
In toate serile SERATA MUSICALA ^	Antreprenorul Cafenelelor Regala sl Academiei
fin îiiDilîrîaUWoua casă din Str. Sfinţi I/ClIllIlllllUwNr. 34. Compusă din ş6se camere bine zugrăvite având sonerie electrică şi luminatul caselor cu gaz aere-formfi Amatori de a le lua cu chirie se pot adresa la propietarQ piaţa Sf. Anton Nr. 4________________________]_____________
Hq mpLiriot De ,a s,1ntu Gheorghe L/U IIIUIII IdL viitor marele Hotel Patria în Bucurescl, Întreg etagiul de sus împreună cu mobilierul osebit se vinde şi un omnibus cu trei cal şi cu t6te necesarele lui Doritorii se vor adresa la antreprenorulu hotelului.	Th. lîădulescu.

Preciurile cel© mal moderate

CK3
IICO
HOTEL
BULGARIA

Acest Hotel are 30 de camere ceefortabile şi bine mobilate cu totulu din nofi. Asemenea posedă şi unfi mare Restaurant cu totufelulu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdiu pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu PrecinrI forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorî să fie pe deplin mulţămiţl, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine. ____________
Proprietar, SIFCIU ŢATVE.
(Flori! Flori! Florii
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se se pote avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori A â forte variate, de cel mal mare efect, * k de o creştere uşoră, şi de o sigură în-' florile, atât pentuu ghiveciu cât şi pen-i tru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde în Bucurescl la farmacia I. A, Ciura strada Lipscani , la d. Marin Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Ad-ministraţiunea Ziarului Necesarul strada Brezoianu No. 32. Bucurescl.
BRUDER KEPICH
Cel mal renumit
DEPOSITU DE M A SINE DE CUSUTU
Ide tote sistemele
de tote sistemele
!!! BecomaMam!!!
Cele mai Perfecţionate
MAŞINI
tic eusutu cu 15 aparate
forte inîesnit6re
PRECIURILE
foarte ntofleratR
iDepenaior automatic.
Aruneâtor de suveică.
Suveica farâ trecere a aţei
prin găurele.
Aşezarea acelor fără vre-o măsură
Mesurâtor m°tric şi alte coiistrusţiunl nuoî fărte simple şi practice ___
PRECITU’TiE
foarte loSorato
Plata se face in rate septemânale seu lunare
Garanţie pe & ani. — Inveţâtura gratis.
'li	Bucurescl, strada Şelari, Hotel Victoria; Galaţi,
UronSItGlP " strada Domnăscă, lângă Hotel Metropol; Craiova,
■ strada Lipscani; Brăila, strada Mare.
precum şi alte mobile IJ UlliUL şi obiecte se află de vîn-Zare pe strada Posta-Veche, No. 14.
i

ELTjÂ
PARFUMERIE şi SAPUNERIE
Calea Victoriei, yis-â-vis PALATUL REGAL.
Parfumerie a Caselor PIVERT. Parfumerie a Caseior VIOLET. Parfumerie a Caselor PIESSE et LUBIN. Parfumerie a Caselor ATKINSON. Parfumerie a ROGER et CALLET.
Foita VeloitiB Je CI FAY, Paris
Specialitate
de parfumerie CELLE fr&res.
S1MON et HOUBIGAM',
8ACHEURI, PIETRE DE PARFUMAŢII
şi Parfumerie
din cele mal fine. provenind din propria NOASTRA FABRICAŢIUNE. Vândute
în sticle şi cu gramul.
Mare asortlmentn ie sticle ie cris
MARE DEPOSIT
de Ace şi Peptenî în Fildeşi adevărat
Perii- Nonîesntes de Bisnterie Francesa,
-------
cs
CD
H—'
■ i i ■ ■ ■
_o
Io
n
Agenţie de Anunciurl în Eomânia
RECLAME SI INSERTIDNI, CDMISSION SI INCASSARI
B1UROU -Strada Clemenţei No. 1.-BUCURESCI.
Aceasta Agenţie primesce orl-ce anunciurl pentru Ziarele din Capitală, din districte şi din streinâtate. Prin învoielele ce le are cu mai toate Ziarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura persoanelor doritoare de a face anunciurl, un rabat însemnat.
_____	Directori j 0. I. B2AILQIU & TH. I. PAPPAZOGLU.
N B. Anunciurilfl pentru (parul Telegraful 8e primenc şi 1» acăuta Agenţie.
“O
cr
o;
r”+"
P*3
CD
PD
La 17 Martie corent, precum s’a publicat prin diferite ţhare s’a vândut la tribunalul de Ilfev, secţia de Notariat, înmodprovisoriti pentru modesta sumă numai da 15100 lei, via d-lul Teodor Simonidi, situată în dealul Pilaret. Se anunţă amatorilor de a cumpăra acostă fru-mbsă vie că la 26 Martie curent va avea loc supralicitare la acelaşi tribunal, conform legii.
FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE
D.H.Poilak&C”
Buouresci
Strada Carol No. 23; Calea Victoriei vis-a-vis de Palatul Regal
CHAIOVA strada Lipscani IVo.
Recomandă pentru sesonul de vară bogatulu seu
w DEl’OSIT DE INCÂLfAilNTE J
Pentru	Fentru
BAll Ii ATI	DAME ŞIVOPII
Pantofi şi Ghete cu preciurî ficse
Fie care pereche de ghete este însemnată cu marca şi preciurile fabrice! şi nu pOte fi vândută nici mal scump nici mal eftin.
r
Prcciul pentru Încălţăminte 2: KT f!n ,sus
1	A	de Copii „ 31/* _
Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro
MERCURI 28 MARTIE 1884
IN
BUCUIIE80I ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
abonamente
PENTRU CAPITALA
Pentru un an..........Lei 24
„	ş6se luni . .	, 12
„	îvol	„ .	. .	.	„	7
rSNTRTJ DISTRICTE Pentru un an , . . . Lai 30 „	şAse	luni	...	„15
„	trei ,, .	■	„	8
PENTRU STRElNfiTATE
Pentru un an..........Lei 40
„	şOae	luni	.	.	„2°
„	trei	„	.	.	.	„ 12
Abonamente ne fac la 1 ei 15 a fife*cAreI luni
ANUL XY No. 3558
ANUNCIUBI ŞI BFCLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAMI1 pe pag. III 1 leii, pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, rodacţia nu e respunsabilă,.
Epistolele nofranca e se refusâ; ar-ticolil nepublicaţl so ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francia Havan Laffite, 8, place do la
Bourso, Paris.
Englitera Engine ftlicoud, 81 Fleet
Street. E C
Austria. BasHf.nklewtr, et Comp. Ungaria. D. Moritz Wieet, in Buda-Pest. Servitenplats.
Redacţiunea Str. Academiei
SCÎRI TE LEGEA FICE
(Dup6 fiarele streine)
Berlin. 6 A.vi\\ie. — Norddeutsche Allge-meine Zeitung declară, faciă cu corespon denţa din Roma a farului Germania, cîi n’a avut loc nici o intrevorbire între d. de Kendell şi Deprettis, în care acest din urmă ’şî-ar fi esprimat nemulţămi-rea în privinţa atitudine! Austriei.
Reichsanzeiger scrie următârele: La discuţiunea urmată în consiliul federal asupra sforţărilor partidelor d’a ajunge la crearea unul minister responsabil al imperiului, Prusia s’a declarat categoric contra unei asemenea creaţiunî, fiind că realisarea sea este imposibilă fără jignirea drepturilor respective ale membrilor imperiului şi a încredere! în tratatele federale şi fiind-că punctul de gravitate al guvernului imperial ar cădea în ma-iorităţile schimbătdre ale Reichstagului, ceea-ce ar însemna deslegarea unităţeî germane. Mal multe guverne s'aii unitu cu aceste declaraţiunî ale Prusiei. Repre-sentantul bavares declară că Bavaria va lucra tot-d’a-una pentru desvoltarea re-laţiunilor pe calea unităţii germane.
—	împăratul a cerut principelui Bis-marck să-I aştârnă în scris motivele de-misionăriî sole. Faţă cu interesul princi: peluî moscenitor la cursul acestei crise, se crede că ea nu va fi deslegată mal înainte de întârcerea principelui din Anglia, unde s’a dus ca să asiste la înmormântarea cumnatului săQ ducele de Al-bany. Din ce în ce devine mal probabil că Puttkamer se va retrage.
—	Norddcutsche Algemeine Zeitung ur-măză cu atacurile săle contra centrului clerical, a cărui poftă de luptă stă în contrazicere cu asigurările de pace ale curţeî romane.
Vossische Zeitung crede că Bismarck şi Gossler vor învinge în politica religiosă şi nici o lege nouă nu se va face în a-câstă privinţă; acesta ar însemna retragerea d-luî de Puttkamer. Kreuzzeitung Zice că reformele d-lul Bismarck în privinţa constituirii ministerului tind la reînfiinţarea consiliului de stat.
London, 6 Aprilie. — Din Suakim se anunţă că misiunea împăciuităre a şei-culuî Marghiani e însoţită de succes; mal mulţi şeicl de triburi aii declarat că se supun. O telegramă a lui Standard Zice că triburile amice se adună la fântâna Schabet, pentru ca, cu 2000 omeni să atace trupele de sub comanda lui Osman Digma. Acesta, cu 800 Omeni, ’ş! a aşezat lagărul la Tamasi. Generaluiu Graham desminte scireacâ Osman a reuşit s’adune în jurul săi! mal multe triburi.
Petersburg, 6 Aprilie. — Generalul!! Cernaieff a obţinut un congediu de patru luni în străinătate.
—	Din Hasan sosesc şcirl îngrijit.6re; poporaţiunea e în cea mal mare lipsă. Zemst.wo dm acest guvernământ a peti-ţionat pentru învoirea d’a deschide colecte pentru suferinzi în tot imperiuhî. Ministrul de interne a trămis în cercetare pe baronul Uexkull, care recomandă o acţiune unită a administraţiunilor, ba-sată pe datele oficiale.
Paris, 6 Aprilie. — Gauîois află că principele de Bismarck, printr'unti om special, ar fi propus Papei să mijlocâscâ pe lângă puteri, pentru a obţine Papa-tulul Ierusalimul în cas cănd ar voi sk părăsAscă Roma; se Z'ce că şi Austria ar fi făcut propuneri Papei, oferindu-i un oraş din Tirol.
In Denain, lucrurile aii ajuns la o ciocnire între soldaţi şi grevişti. Soldaţii aii întrebuinţat armele albe.
Roma, 6 Aprilie. — In cameră s’a urmat desbaterea asupra bugetului ministerului de esterne. Ministrul Mancini declară că guvernul va rămâne credincios
No. 15 bis.
Director politic, 1. C. FUNDE8CIJ
Administraţia Str. Academiei No. 24.
programei săle de pace, siguranţă şi demnitate ; pentru atingerea acestui scop el îşi încordăzâ tote puterile. Opiniunea generală a Europei e că Ituîia a obţi nut resultate care nu se pot despreţui, şi cu timpul ea va ajunge la altele şi mal însemnate. Relaţiunile intime cu Austro-Ungaria şi Germania sunt în a-cord cu bunele relaţiunî întreţinute cu cele-l-alte state, şi nu e temere că cele cu Francia se vor slăbi. Trebue, Zicp ministrul, să avem consciinţa valoareî ndstre şi să nu ne judecăm după cuvintele altora. Declaraţiunile contelui Kal-noky în Delegaţiun! au fost întorse aşa ca şi cum ministrul Austriei ar fi voit să spună că posiţiunea Italiei în întreita alianţa e deosebită d’a Austriei şi Germaniei. Mancini reînoiesce declaraţiunile săle d’altă dată, că Italia a intrat în alianţă pe basa unei desăvârşite egalităţi şi reciprocităţi. Apropiarea Rusiei de alianţă trebue salutată ca o nouă garanţie a păcii. In privinţa Sudanului, ministrul nu pdte spune nimic, de ore-ce guvernele nu socot *ncă momentul venit pentru un schimb de idei în a-câstă privinţă. Ca respuns la întrebarea privitore la supuşii italieni din Egipt, Mancini supune cartea verde.
A se redea Ultime ScirI pe pag. III.
BDGDRESCL MiRTI 27 MARTIE 1884
De şi cunosceam Omenii, dâr tot credeam că grupurile conservator şi sincer liberal unindu-se, organul lor contopindu-se întru’nul şi programa cea nouă, atât a partituluî formal; cât şi a Ziarului celti apărut, iscălită de d-nul Catargi şi d. Yernescu, caracterul luptelor viitdre va fi serios şi mal demn.
Faptele însă ne probâză că ne-am înşelat. Aceşti Omeni nici n’atl învăţat nimic, nici n’ati. uitat nimic. Cu seriositatea certându-se de mult, nici dupe faptul cari le-a provocat atâta viă mulţumire al căsătoriei de Zilele trecute nu ’l a scos din situa-ţiunea nedemnă în cari se aflaţi şi nu ’l-a împăcat cu dânsa.
Vineri nOpte spre Sâmbătă se declară un foc la Universitate. TOtă lumea deplângea desastru, tOtă lumea se simţea lovită în inimă în facia nenorocire! simţitdre. Numai coalisaţil de Zilele trecute, numai 6-menil de caracter cari se dinegrau înainte aruncându’şî calificative nu tocmai frnmOse, numai el nu se gândâu de cât la interesul lor, nu vedeţi prin flăcările şi ruinele Universităţii de cât ura şi pasiunea lor.
Sâ'l ascultăm. România de Duminecă îşi începe descrierea desastruluî cu aceste rânduri:
„A trebuit s? fie la căruia Statului ne-norocitul d I. C. Brătianu; a trebuit să fie administreţiunea îutrdgâ a regimului imoralităţii, trândăviei şi corupţiuneî; a trebuit să fie tare şi mare în nefericita ţâră a Românilor, acela sub care nu s’a ales praful şi ţărâna din Basarabia, din Dunărea, diu Arab-Tabia, diu drepturile politice ale Românikr îustreinate jidovilor, — ca s? nu se mal alâgâ praful şi ţărâna din cel ma! mare monument, al civiiisaţiuuii româ-nescl : din palatul Academiei 1
„D-nul I. C. Brătianu, perind Bisara-bia, ne-a spus că nu se putea lupta cu imperiul Nordului ca s’o scape; dând drep turl politice jidovilor, ne a spus că nu se putea lupta cu îutrâga Europa ca să le scape...
„La rândul nostru 11 întrebăm acum: cari suut armatele cu cari avea să se lupte, ca să scape din sinistru edificiul cel mni mare din acăstă ţară mare,— atât sub raportul intelectual, cât şi sub raportul artistic, precum şi sub cel materia!: — edificiul Academiei şi Universităţii, depositul
civilisaţiunil unei jumătăţi de secol, — de nu trândăvia, incapacitatea, indiferentismul cu averea statului ?“
Dâcă ar fi fost numai atâta, p<5te că încă s’ar tolera, căci vorbesce de fatalitate şi stăruesce a afirma că d. Brătianu ar fi fatalist. Cestiune de apreciare, din puntul de vedere al celor de la f<5ia coaliţiunei, şi noi aprecierile, chiar când sunt absurde, le lăsăm în pace, nu le combatem, căci suntem pentru absoluta libertate a cugetărel şi exprimărif ei.
Dâr aci nu sunt numai nisce a-precierî. Reaua credinţă ţine primul loc, căci mai la vale darea de sdmă a foieî coalisaţilor despre incendiul de la Universitate ajunge la calomnii nedemne de un om care se respectă. Ea Zice că incediul ar fi resultatul unor principii ale partituluî liberal, de a nu mai rămânea piatră-peste piatră, cu alte cuvinte că incendiul este opera partituluî de la putere.
O asemenea insinuare este într’a-devăr incalificabilă şi dă mai mult măsura unei situaţiunl ne sânătdse a acelor cari o fac.
Noi nu am fi avut cutezanţa a o face nici o detă faciă cu o asemenea nenorocire, chiar când am fi avut dre-carl motive şi dre-carl indicii. Fiind însă că cel de la fdia coalisaţilor se pun pe un asemenea teren, s6-I urmăm şi noi.
S6 raţionăm însă, de şi el afi scris fără să raţioneze.
Ddcă într’adev6r s:a pus de cine-va focul la Academiă, de cine se putea pune, cine avea interes a-1 pune ?
Guvernul liberal? Dâr el scia că un asemenea desastru, ddcă nu îl costa un eşec moral, tot suferea o perdere dre-care, tot avea durerea de a vedea sub el o nenorocire, şi acesta e mult pentru un om onest şi patriot.
Nu tot aşa este pentru coalisaţl. EI vdd tot-d’auna cu viă mulţumire chiar o nenorocire pentru ţâră, căci le dă pretestul de a ataca, insulta şi calomnia guvernul.
Deci interesul era mal mult al lor de a se da focul la Universitate şi, dâcă se pdte bănui cine-va, apoi sunt el. Noi însă nu’I bănuim, de şi am avea dre-carl motive, de şi am putea se dăm dre-carl probe.
In facia unei asemenea nenorociri, noi credem că nu este trebuinţă de incriminări ci de interes ce trebue se punem spre a se repara unele din relele causate.
----------	atu*	-----------
Erî s’a întâmplat în cameră un fapt clin cele maî însemnate.
La ordinea Zfieî S0 pusese raportul pentru revisuirea Constituţmnil. D. Petre Grâdiştânu cere cuvântul şi protesteză în contra biuroulul, Zu-6nd tă raportul n’a fost împârţit cu trei Z'le îuaiute, şi cere să se pue la oidiuea Zilei peste trei Zile. La afirmarea d lui preşedinte că el a -fost o parte împărţit Vineri şi alta Sâmbătă, d. Grădişte iu aposirofăzâ pe generalul Lecca că spune inesactiiăţl.
Se încinge discuţiuuea asupra Z'leî ce trebue ficsată pentru desbaterea revisui rel. D. I. Brătianu propuae pentru a-Z* Marţi. D. Rosetti vorbesce şi declară că regulamentul într’adevăr prevede a se pune în desbatere şi înainte de trei Zile de â vrea Camera, ins6 crede că este bine a se lăsa încă o Zi două.
Propunerea d-luî prim-ministru de a se începe ac|I desbaterea se respinge cu 57 voturi contra 48.
Atunci d. prim-ministru declară că, ne mal contând pe majoritatea camerei în nisce împrejurări aşa de delicate nu maî pote sta la putere şi lasă respun-derea acelora cari caută numai scandaluri.
Etă-ne dâr în plinăcrisă ministerială.. Intr’adevăr d. Brătianu a avut dreptate se procede ast-fel. Când un preşedinte insultă lârâ ca Adunarea se protesteze, când o propunere a guvenuluî ce nesocotesee, subt un regim constituţional acel preşedinte şi acel guvern tre bue să se retragă.
Este drept că mulţi diu cel cari ai votat contra propunerii d-luî Brătianu, n’au făcut’o cu intenţiune, ci unii ca se mal aibă o Z* îac**> la miZloc spre a se mal gândi, alţii fără s6 ’şl dea sdma ce fac. Nu este mal puţin adevSrat însă că votul a fost contra guvernului, căci camera a otărît ordinea de Zi contra voinţei miniştrilor.
Faptul Îds8 s’a făcut, şi să vedem a-cum la ce resultat vom ajunge.
Ministeriuî a demisionat, şi el cu tote acestea, el singur, are majoritatea în Cameră şi cu deosebire în Senat.
Procedând constituţional, Regele trebue s6 chieme pe preşedinţii ambelor corpuri legiuitdre. Pe cine vor desemna el?
Persbne afară din Camere negreşit că nu pot fi chemate. In Camere ârăşl ne fiind un grup care se potă da guvernul, ce e de făcut?
Pe uimâ, pecât seim majoritatea e decisă a declara că nu pdte face revisuirea de cât cu d. Brătianu.
Deci situaţiuneadevine seriosăsi critică. Ne putând prevedea încă resultatulfi acestei situaţiunl, ne oprim aZî aci.
S’a vorbit mult filele acestea despre retragerea d-lul de Bismarck din cabinetul prusian. Un asemenea eveniment nu putea sărnu misce opiniunea publică şi să provdce comentarii, ţiarele germane nu văd motivul acestei hotărîrî de cât în neînţelegerea ce s’ar fi iscat între cancelar şi d. Gossler d’o parte, şi d. Puttkamer, ministru de interne prusian, de alta; acăstă neînţelegere e cu privire la legile bisericeşti, pe cari cel douî d’întăl vor să le păstreze neatiase, pe când d. Puttkamer cere revisuirea şi modificarea lor. După o depeşă pe care o publicăm aZh împăratul ar fi cerut cancelarului să-i aşternă in scris motivele demisionă ril; aceiaşi depeşă mal spune că crisa nu va fi deslegată de cât după sosirea principelui moscenitor, care se află acum în Londra.
Kdllnische Zeitung, organ bine informat în tot ce privesce pe principele de Bismarck, Z^e că principalul motiv al retragerii acestuia e sănătatea sea sdrun-cinată. Cancelarul are nevoie de odihnă şi nu mal pdte ţine în spate întrâga responsabilitate a actelor imperiului. Numitul Z'ar crede însă că mul e timp până la soluţiunea crisei şi nu se scie încă dăcă împăratul se va putea hotărî să se despartă, fie şi în parte, de cancelarul Bismarck.
— In Ungaria, atât cercurile oficiale cât şi opiniunea publica în general a fost mişcată de un decret al guvernului austriac în privinţa importului de vite. Iu parlamentul ungur, deputatul Fakk şi Apomy au interpelat guvernul; con-clusiunea acastul din urmă e că se aduce cea mal gravă atingere uniunii vamale prin acest decret. Guvernul ungur a făcut deja demersuri, nu se scie însă ce resultat vor avea. Asupra acestei neinţe-egerî Ntue freie Presse publică urmâ-torele:
„Ca şi cum n’am fi avut destule greutăţi înăuntru, acum am mal intrat şi intr’un conflict forte serios cu Ungaria. Acăsta o datorim ministrului nostru de agricultură care, priu crearea târgului de vite în Pressburg, ne a atras recla-maţiunea guvernulă ungur pentru călca rea uniunii vamale. Convenţiunea vamală stipulăză că Ungurii vor fi trataţi ca şi supuşii austriacl şi de ore-ce s’a creat o stare escepţională prin legea a-supra tîrgurilor de vite, guvernul austriac putea să ia o asemenea măsură.
Ungaria este însă, în asemeni ocasiunî, sigură de isbândă căci Austria are tot cuvântulâ să se ferâscă de neînţelegere cu dânsa; guvernnlă ungur se mal sprijinesc în reclamaţiunea sa pe o agitaţiune întinsă a opiniunel publice :are se manifestâză prin aceea că deja s’au făcut trei interpelări în cameră. D.
, Cisza maî are şi un puternic instrument ie presiune in curentul puternic ce se produce în Ungaria contra uniunii vamale. E sigur deci că şi acest conflict se va termina cu înfrângerea Austriei."
— Cestiunea egipteană şi a Sudanului nu se mal sfirşesc. In săra de trei Aprilie s’a început din nou desbaterea asupra politicei guvernului. Şefii oposi-ţiunfi nu vor să se mulţumăscă cu puţinele desluşiri date până acum. Sir Staf-ford Narthcote a anunţat o interpelare, care se citesce cu pasiune de totă lumea : ce gândesce guvernul să facă în Egipt? ce în Sudanul de ost? ce în Sudanul de vest? ce va face cu Chartu-mul? cum rămâne Gordon? şi aşa mal departe. Miniştrii aQ ţinut un lung consiliu, în care s’a discutat în ce chip să se respundă la acăstă interpelare şi în oraş s’a răspândit numai de cât sgo-motul despre retragerea lordului Gran-ville şi trămiterea d-luî Dufferin ca ambasador estraordinar în Egipt; nu se scie însă până la ce punct aceste sgomote suut întemeiate. Demoralisarea, Zice corespondentul Ziarului Neue freie Presse. a ajuns la culme in smui guvernului ş'al Camerei comunelor.
-----------*-&>
INFORMAŢIUNl
Citim In Monitorul de aZî:
Duminecă, 25 Martie, la orele 12, Exc. Sa Don Pedro Alvarez de Toledo y A-cuna, marchis de Casa-Fuerte, ministru reşedinţe al M. S. Regelui Spaniei a fost primit, împreună cu personalul legaţiu-nel Regale, la Palatul din Capitală, în audienţă oficială cu ceremonialul prescris.
Exc. Sea D. marchis de Casa-Fuerte a avut onăre a remite M. S. Regelui, în presenţa d-lul ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor streine, scrisorile cari îl acredită în calitate de mi-uistru reşedinţe al M. S. Regelui Spaniei pe lângă persăna M. S. Regelui.
După terminarea audienţei oficiale, D. ministru reşedinţe a presentat M. S. Regelui personalul Legaţiuneî.
Exc Sea D. marchis de Casa-Fuerte a fost primit apoi, împreună cu personalul Legaţiuneî, de M. S. Regina, înconjurată de Curtea Sea, şi la urmă a fost recondus la ospelul său cu ceremonialul ce a presidat la sosire’I.
—o—
Ministerul afacerilor streine publici urmâtărele:
Un avis către navigatori, publicat de administraţia generală a farelor imperiului Otoman, anunţă că de la 5 Aprilie (st. n.) 1884, se va aprinde în insula Sybota (lăngă Murtzo sâfl Murto), la intrarea Sud a canalului Corfu la drâpta, pe estremitatea Nord a ţi'seî insule, un far cu foc învârtitor, cu luciri vil din 30 iu 30 secunde.
Latitudinea nord, 39° 24’ 16”
Longitudine Est, 20° 13’ 40” Green-wich.
Longitudine Est, 17° 53’ 26” Paris.
înălţimea focului d’asupra nivelului mârel, 86 metri; lumină visibiiă la o distanţă de 18 mile.
—o —
Tribunalul judeţului Ilfov a înscris pe d-nu locotenent Ioan Nicolescu între ingineri hotărnici al acestui judeţ, în urma esamenulul ce a depus.
—o —
Aflăm că d. N. N. Brătianu a fost numit director general al penitenciarilor.
—o —
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
La banchetul dat a sâră de comitetul Elen, în sala Alcazar, pentru indepen-dinţa Greciei de la 1821, aii asistat mal
unor persone cari sunt bănuiţi în a fi luat parte la crima comisă la Viena. Consiliul federal luând înştiinţare în pri-
bine de 100 persone, scrie <Jiarul Ga- J vin ţa acestor adrese, a hotărît de a nu laţii.	I considera crimele esecutate contra vie-
Preşedintele comitetului d. Varsama-Jţel unor persdne, fie ele oficiale seu par-chi a rădicat primul toast întru ferici-1 ticulare, şi prin urmare a espulsa dupâ rea şi prosperarea Greciei. Cancelarulfi teritoriul stil pe complici. Aşa fiind, (Jice consulatului grec al douilea; apoi clerul I consiliu tederal, refugiaţii ce sunt bănuiţi de la biserica Elenă din Galaţi al trei-[în participarea la nisce asemenea crime, lea; al patrulea toast a fost rădicat iârjpot fi aduşi înaintea justiţiei cantonale, de d. Varsamachi în prosperitatea iDde- care se va pronunţa într’un mod su-pendenţei României; al cincelea toast[veran asupra lor. Consiliul federal, pe a fost ridicat de d. G. Rascanu, urând Jbasa art. 70, este dator din partea sea fericire şi prosperitate naţiei grece. a salvgarda interesele sâle estoriore şi Banchetul a durat până la 4 ore cu- J bunele relaţiunî cu ţerile vecine, aşa fiind
dată un esiîat ce zăcea de dorul ţârei pe malurile Ronului, prin cari amicul lui Mazzini cerea esilarea lui Caflero şi Ma-latesto.
Negru e orizontul sub care s'a născut anul 1884 şi cine mal scie ce ne va a-duce el!	Th. C.
minâţa.	J cantânele sunt rugate a avisa Consiliul
— °~	într’un mod detaliat d spre notele ce
Ieri Curtea de apel secţiunea III sajeman <je ]a poliţiele streine şi aseme-pronunţat în procesul dintre d-na Da-jnea ^ resuitatul cercetărilor tăcute."
mari şi d. Eliad, proprietarul otelului de \ France, pentru revendicarea a unei jumătăţi din acest otel.
Articolul sus citat din Constituţiunea federală dă consiliului federal dreptul de a estrăda din Elveţia întregă pe străinii
tre consiliul federal, nu ating absolut şi de loc dreptul de asii ce are refugiatul politic în Sviţera,
Sunt respândite sgomote pe aci cum
Curtea a respins apelul d-nel Damari carî se ocup cu nisce complote) ce pot ca nefon at.	[atinge interesele ţârei. Acest articol
In lina de 23 luna”curente s’aO tinut !"s5’prec,“” ?iJres“lutiunea luat!Ue ^ atat in capitala Bulgariei cât şi prin pro vincil o mulţime de meetingurl, cari ah votat resoluţiunl iredentiste.
—o—
D. Carawelofî a sosit la Vidin pentru |că consiliul federal a primit propunerea a convorbi cu redacţiunea farului Sroboda de a ic^ra în liga guvernelor europene, spre a’l declara de orgaDul sâtt.	şi ne europene precum Rusia, constituită
— x_	[pentru lupta în contra proletariuluî-so-
Relativ la procesul comunei Galaţi Cu d. J cialist. La propunerea primită consiliul Gr. Eliad, Ziarul Posta află că d. Mărzescu, federal a respuns că nu pote adopta ce care de mal multe <|ile se găsesce în ora-1 * se cere, acesta fiind mal presus de şui acela, spre a studia dosarele comunei!PreroSa^ve^e S(^e< d’n Par^® tn chestiunea canalisărel oraşului de cătrel 8uvermi1 elveţian promite guvernelor ve-d. Gr. Eliad, ar fi descoperit acte din care|c^e de a studia fie-cave afaceie adusă resultă că consiliul comunal nici o dată n’a hna*n^ea sea cu ^otă scrupulositatea, a-primit lucrările efectuate de antreprenorul c<5sta sPre a se Putea pronunţa dâcă de Eliad; că aserţiunele din resumaturile de I	crima sunt de caracterul po-
conclusiunl date de d. Eliad la tribunal şi litic	comune, In ceea ce privesce pe
curtea de apel dencturâză adevărul fapte- anarhiştii, cari sunt proseliţiî şcoleî lui lor. Iu consecinţă d. Mărzescu a cerut de Most> aPoî Consiliul federal crede de de la consiliul comunal a se tipări aceste acte, tor*a sea a da aJutor guvernelor ve-spre a proba la judecata In revisuire cejc*ne'	c® privesce alte şcdle socia
este pendintă înaintea curţel de Focşani că	Elveţia va urma a practica aprope
d. Eliad prin actele sale tipărite şi publi- secu^ara sea practică cate în broşuri umblă să surprindă religiu- J Cred tocmai de cuviinţă a vorbi aci nea şi buna credinţă a judecătorilor,	căci	desPre dreptul de	asii în	Elveţia. O le
procesele verbale ale inginerilor, de şi	glă-	giferaţiune aparte	pentru	acostă cestiune
suesc că sunt însărcinaţi de a face recepţium * nu esistă, aşa că dreptul la- asii pentru lucrărelor, totuşi după votul consiliului co-1 refugiaţii politici propriu (Jis nu esistă munal nici o dată n’aft fost însărcinaţi de	din Punctul de	vedere	juridic. Statul
a face recepţa definitivă a iunelor.	Pdte ddr să refuse	emigraţilor acest drept
dăr guvernul său actual, avănd în sînul
Reforma electorală în Anglia
Anglin fusese luată de pildă de opo-siţia anti-reformatdre din ultimul parlament pentru statornicia neînvinsă cu care ţine la înstituţinnele şi legile sâle vechi
Tot Anglia e acum aceea care a pus la ordinea ţlilel a camerilor sale modificarea legii electorale, modificare la care — ce e drept — retrograzii se opun din tote puterile lor.
Marţia trecută d. Gladstone, prim ministru, a cerut Camerei comunelor să urmeze cu discuţiunea reformei electorale.
Acăstă propunere a ardicat o adevărată furtună din partea unora. Asupra
luărel în discutiune o violenta de3batere * ;
avu loc, din causă că — Zicâu unii —şedinţa de Marţi fiind reservată legilor din iniţiativa parlamentului, acăsta n’are caracterul ăsta.
Primul ministru a declarat că paria mentui nu pote resolva tot ce are pus în desbatere în acăstă sesiune şi îl rugă să voteze reforma electorală, reorgani sarea municipală şi Local government bill In ori ce cas — sciut este că oposiţiu nea va urma sistemul său de obstruc ţiune.
Discuţiunea hotărându-se a avea loc au vorbit vre-o Zece oratori. Oposiţiunea ceru remaniarea circumscripţiunilor electorale şi puţină lărgire a dreptului de vot; ceî-l’alţî aprobau proiectul guvernului c edând totuşi esagerat de mare numărulii represntianţilor Irlandei. D Woodal a cerut dreptul de vot alu femeilor pe scară egală cu bărbaţii, şi d Gray a reclamat represintaţiunea propor ţională.
Desbaterea o dată începută, vom vedea probabil pe Anglia făcend o lege electorală mai liberală şi sinceră de cât a multor popore ne-conservatore ca dănsa.
Noul mod de alegere în Paris
SCRISORI DIN ELVEŢIA
Corespondenţa pârtie, a Telegrafului | se basezâ în
Geneva, 22 Manie, tradiţiune a poporului elveţian, care tot
Franeia unindu-se cn Austria în cestiuneaperseenţiunei d’a'Una strălucea prin caracterul său OS-anarhigtilor. — Consilii federal. — Gantdnele şi bu-1 pitaliar
letinul censilinloî federal,	In şedinţa de ieri, precum ne anunţă
Nota prin care Austro-Ungaria impune 0 depeşă din Berna, a consiliului Fede-Republicel elveţiane isgonirea mal multor ral s’a citit raportul directoreluî justi-presupuşl anarhişti germani, precum o ţi®1 (ministru) privitor la toţi refugiaţii declară La Gazette de Geneve, se baseză dm Elveţia şi în special anarchiştil. Pe pe o cerere făcută în aeelaş sens şi basa acestui raport Consiliul Federal a de altă vecină a Elveţeî-Francia. Aşa hotărît tipărirea unei circulare cu ins-dăr Republica francesă a că^ut aşa de trucţiun! speciale, prin care se ordonă jos, sub regimul Ferristilor, că trate^ă a se pune sub supravegherea poliţie chiar cu cel, cari nu se sfiesc a declara j nescă toţi refugiaţii politici, resultatul pe faciă că sunt duşmanii neîmpăcaţi al acestor supravegheri se va trămite lu-poporuluî frances.	nar la Berna
Alaltă-ierî, sub impresiunea notelor Iată-vă dâr fără nici un comentariu cele diplomatice primite din Yiena consiliul ce se petrec la noi. Reacţiunea a năvă-federal, (guvernul) a adresat următorul [ At ca o nălucă asupra acestei mici ţâri buletin guvernelor cantonale:	J venind de la Nord, Răsărit, Apus şi
„In timpul din urmă poliţia austriacăjchiar Sud; căci sunt în cartânele depar pe basa unor drepturi stabilite reciprocă, j tamentulul de justiţie nisce note diplo s’a adresat la guvernele cantonale cujmatice ale fostului prim-ministru italian, cererea de a ancheta despre locuinţa Depretis, care uitând c’a fost şi el altă
împărţirea Parisului în patru secţiuni mari electorale, care a fost înfiinţată
„„ , .	,	.	,	prin votul camerei, şi votarea prin scru-
s u c lai pere ugieţii e a 1848 precum.^ de Pstă sunt primif,e^cu mare bucu-sunt Cari F»et ssu Ludw.g Fagt etc.j ri6 de ^ esa raicală parlsianS.
aceste privinţa pe «echea Ea firesce aprobs acest mod de a,egere
mal democratic şi pe care îl crede menit a da opiniunilor mal multă însemnătate de cât personelor ia alegerea candidaţilor. Se pote spera, cu t6te esitările liberalilor moderaţi şi ale ministerului, că Senatul va aproba noua lege votată de către cameră, şi că alegerile parisiane se vor putea face în luna lui Maiu după acest sistem noii.
Scrutinul pe listă a fost patronat de Gambetta care suferi cu acăstă ocasiune prima învingere. El e încă simpatic celor mal mulţi liberali francesl. Scrutinul uninominal dă, în adevăr, preponderinţa cestiunilor de clopotniţă, influenţelor personale, preocupaţiunilor celor mal puţin înalte şi mal puţin generdse; numai scrutinul pe listă pote da nisce adunări slobode şi liberale.
A venit vremea în Franeia —şi cu puternice raţiuni, putem spune că şi la noi.—pentru ca să se întrebuinţeze acest mod de votare, care singur pote opri
susţinrea guvernelor autoritare. Prin scrutinul pe listă se pote pune basa diurnei altei reforme de o însemnătate colosală: represintaţiunea proporţională a minorităţilor.
In adevăr, sistema parlamentară nu va fi perfectă, nu va da rodele pe cari suntem în drept a le ascepta, pănă ce şi acăstă ultimă reformă nu va fi apli cată cu scrupulositate,
Votul universa, represintaţiune prin o singură cameră, scrutinul pe listă, re-presintaţiunoa minorităţilor, iecă la ce trebue să tindă parlamentarismul, şi ăcâ numai după ce se va putea stabili într’un mod hotârit dăcâ acest sistem ae guvernământ e în putinţă de a conduce societatea actuală spre o stare mal bună la care afi dreptul a spera şi pe care numai orbirea fără sămăn a conservatorilor se încărcă a o stăvili.
Progresul a devenit o necesitate a so* cietăţel moderne, şi, pe când altă dată se făcea în un mod independente de dânsa, astă-(|i, fără dânsul, isbucnescu crise carî lorţaminte rup stăvilarele şi daâ drumul curentului.
până în aproprierea şinelor de la drumul de fier, unde o puse cu gâtultl pe şine.
Din nefericire sosi pesie vr’o Zflce minute şi un tren de maffă^care, de 6re-ce întunericul era mare, nu văzuse din depărtare corpul fetei pus pe şina, trecu cu repeziciune şi reteză capul PelaghieL
Tocmai spre Zluă s’a descoperiţii cada vrulfi sărmanei fete do nisce ţărani cari veniaă in orăşel. Poliţia fiind anunţată, s'a constatat că o crimă de omor precedată de o siluire a fost săvârşită.
Bănuelile câZurâ îndată asupra lui I-van, care la început tăgădui totulfi; încetul cn încetul, el mărturisi laptui aşa cum l'am descris şi noi.
Afacerea va veni dinaintea juraţilor, se crede însă că va fi achitat, de 6ro-ce câte va persdne influente stăruesc pentru dânsu.
Nu ne ar mira de loc, căci ast-fel de lucruri se întâmplă des prin împărăţia blagoslovitei Rusii.
ORONIOA
Despre unsuri
DIN ŢARA
Făcători de rele. — In noptea de 12 Martie, un număr de G necunoscuţi făcători de rele s’au introdus în casa de locuinţă a coşerarulul Vasile Arminişeanu de la moşia Tatumirescî, judeţul Neamţu. Dupe ce l’afl bătut cu o puşcă ce a găsit la el, apoi l’ati prădat de tote obiectile din casă.
BULETIN JURIDIC
O crimă miserabilă
Peste câte va Zile se va înfăţişa din înaintea Curţii cii juraţi din oraşul Cher-sen, capitala guvernământului cu aeelaş nume, o crimă ticălâsă ce a făcut unu mare sgomot acum un an.
In orăşelul Stavropol, locuia un bietu muncitor, împreună cu nevasta şi doul copil. Unul din copiii săi, o fată de vr’o şâse-spre-Zece ani, era de o frumuseţe rară. Naltă, sveltă, voluptâsă, cu un păr negru ca abanosul, ce cădea ca firu de mătase pe frumoşii el umeri, cu nisce ochi viol, mari şi negri, ea atrăgea privirile tutnlor.
Ivan Steltikoff, un tenăr negustor tot din acel orăş6l, ’şl aruncase de mul tu ochii asupra acestei gingaşe fiinţe, şi în urma propunerilor ce el îl făcea într’una ea îl dădea tot răspunsuri respingătore.
VăZând că nu pote ajunge pe cale bună la îndeplinirea planurilor sâle, se hotărî ca să procedă cu de a sila.
Intr’o Duminică, acum un an, tocmai în Ziua de Pasce, Ivan iâr făcuse propunerile sâle frumoseî fete ca să cedeze poftelor săle, zugrâvindu-I un viitor fericit. Fata nu cedă.
Ivan o pândi până săra. Pelaghia, ast fel se numia fata, se întorcea tocmai de la mătuşa el, care locuia o jumătate ceas departe, de orăşel, Noptea sosise.
VeZând’o venind, Ivan îi ieşi înainte şi începu ier să-î vorbâscă, fata surîdea a vorbele lui. El căuta să o îmbrăţişeze, Pelaghia 'Iii respingea într’una.
VăZend că nu pâte ajunge la ţintă, el apucă fata cu sila, o trânti jos, şi de ore ce Pelaghia tot se opunea, el o a-pucă de gât şi o strânse cu atâta putere în cât ea remase fără simţire. Elu atunci săvârşi asupra el miserabila crimă violând'o.
Ca să scape de urmărire, Ivan o tîri
E o păcălelâ ? Nu scifi. Dâr Învăţaţii îmi pare c’aft format planul de a desfiinţa bietul neam omenesc. Unul se încăpăţinâză ca să dovedâscă că statura descresce; altul afirmă că volumul cranielor se micşorezi , un al treilea susţine că sinul femeii perde în fie-care Z> din mărimea şi tăria sea primitivă Într’un cuvânt, fie-care vrea să spue şi el o vorbă în teoriele puţin măugăietâre ale premergătorilor săi, să privescă pe -om într’ait chip, să studieze istoria necunoscută încă a unul membru, a unei jumătăţi de membru, a unul capăt de membru, şi să dovedâscă că acest membru degenerâză, că acâstă jumătate de membru se atrofiază, că acest capăt de membru e în decadenţă.
Un doftor forte distins a făcut altă descoperire. El asigură că nasul tinde a dispare.
Puţin câte puţin, mâna timpului strivesce piramida olfactivă. Nasul, acâstă bucată înaintată a feţei omenesc!, cu încetul e distrus de secoll. După câte-va mii de ani, el va peri chiar din amintirea omenirii.
Strănepoţii noştri vor fi mai câi ni de cât mortea. Arclieologil lor se vor sili să re-compue nasul, după cum ne încercăm as-tă^I să ne represintăm un mamut. Dâr vulgul nici nu va visa c’a esistat acest organ. Va considera asta ca o superstiţiune.
*
Acâstă vreme e destul de îndepărtată pentru ca să nu mă preocup de dânsa. Der, după acel doftor, nasul e deja forte schilodit; eros, micşorat, deformat, urîţit. Domnul doftor are o ideiâ forte tristă de nasul contimporanilor d sele.
Dâr nu acesta este cel d'ântâiu care susţine acâstă ideiă păeătosă. Cyrano de Ber-gerac în căUtoria la lună a sea, deplânge şi vrea să oprescă dascrescerea nasurilor. E! voia să iuterţlică nasurilor nici d’a se reproduce, oprind pe cel cu un asemenea defect d’a se căsători.
Cyrano avea un apendice nasal colosal ast-fel în cât, când spunea că „nici o dată un nas mare n’a sluţit o faţă frumosă*1, îşi cam pleda propria sea pricină. Nu scifi dâcă doftorul de care vorbii e în acelaşi cas. Der, orl-ce doveZh personale ori generale, ar aduce ca să-şl sprijine sistema, nu pot să le-admit; şi fă-â a vrea să reînoesc vechia cârtă a anticilor ş’a modernilor, pretind că nasurile de astăZl fac cât şi cele de odinioră.
Lumea modernă e aceia care a născut nasul Hiacintel. Grecia şi Roma n’au produs nici unul care să potă rivalisa cu acela. Apoi, mărimea nu e tot. Mal e şi alt ceva de luat în vedere: forma.
Acâstă formă, departe d’a degenera, se cioplesce şi se face mal frumosă. După nasurile greceşti, cele romane, tote regulate, tote uniforme, tote alcătuite după acelaşi calapod, tote reci, t6te aşeZate îu mijlocul feţei ca nişte stânci eratice miZloculă unei câmpii, aft urmat nasurile variate, de
FOIŢA STELEGRUPHULUF
FONTANA BLANDUSIAE
Piesa la i acte, la versuri, de 7. Alexandri
Luarăm parte la ultima mare serbare a literaturel nostre dramatice. Am asistat cu atenţiune la ântâia, cu transport la a doua ş’a treia representare a’capo-d’operă a d-lul Alecsandri. Se pote spune, fără esagerare, că Fântâna Blandusiel e un eveniment fără sâmăn pe scena română. Publicul, sub torentul de încântătore forme, a trecut urcând de la aplause la ovaţiunl, de la entusiasm la frenesie.
După cum e obiceiul, sunt silit să presint cititorilor subiectul piesei, desbrăcat însă de formele frumose cu care poetul ’l-a învăluit. El a fost tăiat din viâţa romaDă, şi singură ideia acâsta, abstracţiune făcând
de esecutare, era de ajuns pentru a încânta publicul român. Câte trele actele ne pre-sintă pe Horaţiu adorat ca poet, dâr nu iubit ca om; în actul ântâift chiar, favoritul muselor îşi mărturisesce acâsta:
Şi ea nu vede în mine de cât numai poetul !...
Acest simţimânt apasă pe Horaţiu, căci el iubesce pe Getta, sclava lui Scaurus — şi Getta nu-1 iubesce.
In actul ântâiii, Getta culege flori în câmpia înrourată; la Fântâna Blandusiel, uitându-se în apă spre a-şl vedea ursita, ea e surprinsă de Gallus, robul lui Hora-ţiă. Aceeaşi sortă crudă sdrobesce inimele acestor tineri; aceiaşi durere le amăresce viâţa. Povestindu-şî unul altuia viâţa el împletesc lanţul de flori al iubirii lor. Getta simţesce acesta ş’o mărturisesce printr’un cântec din ţâra lâgănulul el. Aşa o vede pentru ântâia oră Horaţifi, care, perdut în visuri, se îndrâptă spre locul favorit al cu-getărel sâle; mişcat de frumuseţea sclavei, îl redescâptă prin accente măreţe scânteia
libertăţii; Getta cade în genunchi şi dâ poetului cununa ce-şî împletise în păr. Din acest moment iubirea lui Horaţiii merge crescând. Cu tote sforţările Neerel, curte-sană din Roma care ’l urmăresce în singurătatea de la Tibur, cu t6te comorile de dragoste ce-I desfăşâră, Horaţiu o respinge dâudu-I numai amicia sea. In acest moment sosesc Mecenas, protectorul lui Horaţiu şi ministrul lui August, şi pretorul Posthu-miu.s, bătrân afemeiat; el vin se smulgă pe Horaţift din sînul muselor câmpene, spre a-1 Zuce la Roma, unde August doresce să-l auZă citind Codescul, de artă poetică ce de curând la Blandusia ÎI inspiraseră musele; cu acest preţ Octavian ar fi ertat pote pe exilatul Ovid. Horaţiu e desperat căci a perdut manuscrisul: perdere fatală pentru nenorocitul săa amic. La sfârşitul actului apariţiunea unul nofi personagifi: libertul Scaurus, om de rând, putred de avere şi Înamorat de Neera.
Actul al douilea ne arată interiorul par-
venitului Scaurus şi tratamentul sclavilor. Neera, cu Mecenat, Horaţitt şi Posthum, vin să prânZâscă la el. Intr’un moment de lubricitate, Scaurus promisese să libereze pe cine va eşi cu flori întru întimpinarea Neerel; Gallus află acâsta şi vine s& înştiinţeze pe Getta. Aci urmâZă o scenă din cele mal duiose; Getta nu primesce jertfa iubirii lui Gallus, căci, liberă, ar fi şi mal departe de el:
Mal bine rSmân sclavă, dâr sclavă adorată.
Amanţii nu văd altă ieşire din situaţiu-nea lor de cât fuga; el sunt împedicaţl însă de Hebre, intendentului Scaurus şi viitorul soţ cu siluire al Gettel. Sclavii chemaţi de Hebre pentru a pune mâna pe fugari, îl secuestreză pe acesta, dupC ce Getta le destăinuesce secretul prin care pot fi liberi. In fine sosesce Neera şi toţi sclavii sunt liberaţi. Zoyl, tipul invidiosului târâtor care din umbră cată să mânjâscă tot ce luceşte, Zoyl întărită pe Scaurus în potriva lui Horaţift, Zicând că acesta e lipsit
de genift şi că orbesce lumea cu iuspira-ţiunile unul sclav al săft. In facia tuturor, Scaurus provocă pe Horaţiu să împroviseze o odă în onorea Neerel. Poetul se scuză, fiindu-I lira mută. Scaurus promite totul lui Horaţift printr’un singur vers, decă pote face. In acest moment intră Getta aducând o amforă cu vin. La vederea iei poetul tresaltă de iubire, şi încununându-se dupe obiceiu, cântă pe Hebre cu accente sublime cari uimesc pe toţi cel de faciă. Ca res-plată, Horaţitt cere pe Getta. Ia timpul cântăreî, Neera, urmărind privirile poetului, descopere că sclava Getta e rivala iei. Actul acesta se finesce cu ridicolul lui Scaurus, căruia sclavii liberaţi ’l-afi furat prânzul.
Actul al III-lea ne Infăţişâză sanctuarul poetului. Getta nu-şî pote esprima bucuria că e aprope de iubitul iei, şi c’a scăpat de Hebre. Gallus ÎI arată tesaurul de produceri ale poetului, şi se plânge Gettel de per-derea artei poetice; acâsta ’şl amintesce că l’a zărit în iârbade lângă Fântână şi, plini
www.dacoromanica.ro
telegraficul
lei de fel de forme, de fel de fel de dimensiuni, nasuri grandiose sâfl imperceptibile, sublime Bdfi hîde, delicate sâti diu topor, nasuri undulose şi deosebite ca şi firea ome-nâscă.
Pascal a spus: „ Dacă nasul Cleopatre) ar fi fost mal scurt, totă faţa pămâutulu) s’ar fi schimbat." E 0 greşaiă tn acâsta frasă, nasul Gleopatrel nu era lung; era mic şi deschis tare. Afară de asta, Pascal are dreptate. Nasul Gleopatrel a fost o re-velaţiune pentru Cesar şi pentru Antoniu. Amânduol eraft sătul de nasurile grece şi romane; vg^ură pe al reginei Egiptului; un nas romantic, independent, revoluţionar. Şi acest nas alcătui cea mal frumâsă (li din viaţa lor.
De atunci, domnele romane, cu Octavia în frunte, fură gelâse de Cleopatra. împăraţii şi patricianil aduseră la Roma, pentru a rumpe monotonia nasului naţional, nasuri polimorfe de Gale, de Africane, de Pano-niene. In fine, veni invasiunea barbară, care
sfârlmă cu totul calupul clasic.
*
Ast-fel, astăzi, ce varietate ! Priviţi: avem nasurile cele mal felurite. Avem nasul â la Don Quichotte, proeminent şi monumental, care esprimâ devotarea la căuşele mari, spiritul aventuros, chimeric şi generos. Avem nasul subţire, asscuţit, cercetător, Avem nasul lurbonic, sdravăn, bine întemeiat, puţin achilin. Avem nasul, ascuţit, tiudând a se uni cu bărbia. Avem nasul despicat la estremitate, care arătă blândeţea, bunătatea. Avem nasul cărnos, masiv, pătrat la basă, care arată puterea intelectuală. Avem nasul Întors spre cer, pungaş, obrasnic. Avem.. Avem... dâr n’aşl mal isprăvi.
Şi pe când nasul antic era o paradă zadarnică, fie-care din nasurile moderne are espresiunea sea, elccinţa sea.
Modernul Civilisat aprobă cu nasul, respinge cu nasul, glumesce cu nasul. Glu-mesce ? nasul i se mişcă ca un îndrăcit. E trist? Nasul i se lungesce. E fericit? nasul i se dilată.
Nasul, e omul chiar. Credeţi-mă! ţineţi mal mult la nas de cât la ochii din cap.
Acest mic muutişor are un rol atât de important, în cât sute de locuţiuni din limba nostră ÎI fac omagii.
Dâcă un bărbat e slab, de nas îl duce femeia; dâcă am un lucru bun, nu e de nasul t6â; dâcă te espuî la vre-o ocară, peste nas ţi s’a dat; decă eşti prost, nu te duce nasul...
Iu sflrşit, nasul are a<JI o misiune pe care n’o avea mal de muit : el ţine ochelarii şi binoclurile. Prin urmare nu e bine să i se facă discursul funebru; mal bine să strigăm : trăiâscă nasurile !
Al. Paigrot.
întâmplări din Capitala
Gust fistichiu !—Ioniţă Popescu, om vestit în analele poliţiei şi care cu drept cuvânt pote 4ice c& a trecut printre cel nemuritori din clienţii ospitalierului d. Radu Mihal, e un măiestru în meşteşugul seu. Ca om cu studie profunde, scie a esecuta atât de bine ceea ce învăţase : spărgătorie, în cât ca mal bună dovadă nu putem aduce de cât venitul ce’l aduce munca sea.—tJn sergent pe negândite ’l apucă ieri şi când ÎI se fâcu perchisiţie s’a găsit asupra lui: Zece hârtii a 20 franci, una de o sută, 50 bani argint, 35 bani, un ceas de argint, 3 perechi ciorapi şi o cheie. Pe drum, chir Popescu a început să rupă hipotecarele şi a le lepăda pe drum, dâr sergentu mal ha-bitir ’lu opri a săvârşi fistichiul săă gusţ. Secţ. 33 se ocupă cu dânsul.
—o—-
Tinicheaua!- Barbu Manole alerga ieri cât putea de tare pe strada Justiţiei. Aler-gatul u’ar fi fost nimic şi poliţia Par fi lăsat îa pace, decă nu avea o tinichea... cu spirt de contrabandă. Secţ. 35 aualisâză şi pe individ şi spirtul.
—x—
Mare scandal! — Guţă Eliad şi Costică Cantacoziuo aii apucat la bătae astă nopte la 2 şi jumătate pe chelnerii de la Raşca cari voiaă să închidă cafeneaua. Poliţia se acupă de acâstâ afacere.
Scopiţii !n România
vi
Precum am <|is în articolul precedent, până acum am dat câte-va ilustraţiunl din monografiele autorilor ruşi, privitori la hi-losa sectă. Acum intrând pe terenul istoric al acestei secte şi pe cele scrise în Rusia despre emigrarea sectanţilor ruşi în Turcia şi Româuia, vom cita înainte de tâte pe corniţele Rozen, care se consideră a dl de cel mal erudit printre omeni, ce studiez „Bascolul“ (ieresia) In Rusia. *)
Credinţele, speranţele, ilusiunile scopiţilor sunt concentrate asupra unei fiinţe abstracte care se numesce „Mântuitprul“, “Fiul lui Dumne<|e&“ „Christos" etc., culese din Biblie şi Evangelie. Acest mântuitor, după credinţa sectanţilor a fost un anume Seliva-noff, cari trăia altă dâtă h Petersburg şi apoi a fost exilat şi închis în monastirea de la Susdall. După spusa legendei scopiţilor, acest om sdrobit de bătrâneţe nu era alt de cât împăratul Petru Fedorovid. A-câstă fantasiă, întru cât-va politică la început, amestecată cu aforismele bibliei amestecată cu studiul metafisic al Evange-lieî, mulţumită ignoranţei şi stărel sălbatice în care se află poporul rus, aă dat nascere unei secte, a cărei asistenţă e scârbosă ome-nirel întregi, Scopi’ţiI <jic că mântuitorul omenire!, Condrati Selivanoff s’a născut din Impărătâsa Elisaveta Petrovna, fiica împăratului Petru cel Mare, şi acâsta fără internţiunea omului ci prin Duhul sfînt. împărăteasa Elisabeta a născut pe Mântuitorul în Ilolstiuia, şi apoi reîntorcân-duse în Rusia n’a mal voit să domnească şi s’a adăpostit într’un sat din guvernământul Orei, unde ’şl ascundea originea sea sub nume de ţăranca Aculina Ivanovna.
Acestă Aculina a petrecut restul vieţeî sâle în a posti şi a se ruga lui D-zeu şi apoi a murit, fiind Îngropată într’o grădină, unde se odihnesce şi acum, Petru al III în-torcându-se în Rusia pe când era major era deja scopit, şi soţia sea Ecaterina cea Mare descoperind acâsta ’j-a detronat şi voia să’l omore, der mulţumită intervenirel unor scopite a putut scăpa de zbirii împărătesei, venind pe jos la Moscova, unde s’a întărit în religiunea scopiţilor. Apoi după acâsta, <|ic scopiţii, Mântuitorul lor părăsi Rusia, îudreptâudu-şl paşii spre Europa Occidentală, unde proorocia sea a făcut ca în jurul seiî să se adune o piulţiine de proseliţî.
CORPURILE LEGIUITOARE
ADUNAREA DEPUTAŢILOR (.Şedinţa de a§t 26 Martie 1884)
Presidenţia'd-lul genaral Leca.
Şedinţa se deschide la ora 1 ‘/a p. m. fiiud presenţl 116 dd. deputaţi.
După aprobarea sumarului şedinţei prece-dente^şi citirea comunicărilor, d. preşedinte anunţă că la ordinea ţlilel este discuţiunea revisuireî Constituţiei.
DD. Ciocazan şi P. Grădişteanu se declară contra acestei ordine de <ji, pentru cuvântul că nu s’ar fi împărţit cu 3 şlile mal nainte raportul asupra acestei cestiuul.
D. preşedinte respunde că raportul s’a împărţit în parte încă de Vineri, şi că a pus pentru aţii la ordinea (jilef citirea a-cestul raport, remănând ca Cemera să fixeze ijiua când se va începe discuţia.
D. Radu dă citire raportului comitetului de delegaţi asupra revisuireî Coaslituţiunel
Citirea acestui raport, care cuprinde 33 pagine de tipar, iea o mare parte din şedinţă. Raportor este d. A. Stolojan.
*) Sorgintea: Scrierii; arcliimandrilnlui Dosifel despre scopiţî; epistolele lai Baradnlîn către corniţele MiloradovicI; scrierile lnî Liprandi; ancheta privitdre la scopiţii de la Morzanak 1839: seri orile lui Nadej-din din y. III al ediţinnel oficiale ruse numite »Rascal« etl. etc.
Mal nainte de a se începe cu citirea acestui raport, se dă citire demisiunfel d-lul
E.	Stătescu din mandatul de ales al col. I de deputaţi din Argeş, pe motivul că d-sa voesce să rernânâ până la fiuele se-siunel membru al maturului Corp; acâstă demisiune se primesce.
Asemenea se dă citire şi proiectului de lege pentru al comitetelor de delegaţi pentru modificarea art. 1, 24,40, 44, 45, 58, 59, 60, 61, 02, 63, 08, 69, 70, 71, 72, 75, 77, 78, 105, 118, 121, 122, 131 şi 133 din Constituţiune.
După acâstă lungă citire, d. preşedinte cere de la *adunare să fixeze <liua când are să lncâpă discuţiunea.
D. lanoli ijice că conform regulamentului trebuie să se acorde cele 3 ţlile libere, după curgerea cărorajrmmal, pote să încâpă discuţiunea. Cere a' ăsta şi pe considera-ţiunea că cestinnea este forte importantă şi raportul atât de lung, în cât este peste putinţă unul deputat a’l citi -şi a face asupra-! reflexiunile sâle. D-sea rogă cel puţin să se pună la ordinea ţlilel pe Mercurl.
D. preşedinte. D. D. Giani are cuvântul.
D. D. Giani. Eu vorbesc tot în sensul d-luî lanoli; voiîi vorbi însă dâcă nu este nimeni cari să vorbâscă contra regulamentului.
Se dă cuvântul d-luî N. Dimancea.
D. Dimancea declară că nu a luat cuvântul ca să combată regulamentul ci ca să-l susţină; este însă contrariu celor spuse de d. lanoli. D-sea şlice că cererea d-lul lanoli nu este basată pe regulament; se a-cordâ 3 (Iile libere pentru diferitele legi pentru a le discuta; cestiunea revisuireî, după d. Dimancea, este destul de studiată, fie-care deputat ’şl are convingerea făcută şi prin urmare nu mai este trebuinţă de a se studia raportul.
D. Dimancea Şice că raportul a început să se depună Mercurl şi Vineri s’a depuă în întregul şefi.
Mal mulţi dd. deputaţi protestă contra acestei inexactităţi.
In urma acestor protestări, d. Dimancea recunosce că a fost depus tipărit cea mai mare parte a raportului.
D-sa conchide pentru a se. intra imediat în discuţiunea acestei cestiunl, a cărei re-solvire ţâra o ascâptă cu nerăbdare.
D. prim ministra ţlice că este în discu-ţiune nu o lege ci atâtea legi câte articole din constituţiune sunt de revisuit, prin urmare nu încape o discuţiune generală. Ar înţelege să câră o asemenea discuţiune pe acela cari sunt contra revisuireî în total, ast-fel de anti revisionişti însă nu suut. D sa propune ca să se amâne până mâine începerea discuţiune!.
După ce termină d. prim ministru, se dă cuvântul d-lul D. Giani.
D. D. Giani A cerut cuvântul d. Constantin Rosetti, Dâcă bine voesce, îi cedez rândul.
D. C. A. Rosetti N’am nici o grabă.
In urma insistenţei mal multor dd. deputaţi, d. 0. A. Rosetti ie cuvântul.
D-sa declară că nu se preocupă de cele 3 dile, se miră însă de d. Dimancea care Şise că cele 3 Şile sunt privitore la legile ordinare. Decă pentru o lege mică, neînsemnată, se cere aplicarea regulamentului, apoi a fortiori trebue să fie respectat regulamentul când este vorba de o lege importanta ca cea de faclă (aplause prelungite) şi decă a^I prefacem o lege care a dat nascere la o mulţime de abusurl, apoi nu noi, Camera, trebue să facem acum un abus. (aplause).
D sea declară că raportul acesta trebuie studiat şi acâsta nu se pote face până mâne.
D. O. A. Rosetti maî declară că Sunt neîntemeiate bănuelile cum că d-sea s’ar fi pus în fruntea mal multor deputaţi spre a răsturna guvernul, pentru care nici nu se află pretendenţi de a-1 înlocui. D-sea <j'ce câ are iubire şi stimă personală pentru primul ministru, d. I. C. Brătianu, şi dâcăa-semenea bănuieli ’i-au putut fi comunicate de poliţie, apoi declară că acâsta a fost indusă îu erore de agenţii ei.
D. C. A. Rosetti ţii ce apoi că s’ar călca regulamentul dâcă nu s’ar face discuţiune generală, după cum a cerut d, prim-mi-nistru.
D-sea propune dâr ca discuţia să încâpă Mercuri şi să aibă loc şi discuţie generală.
Se pune la vot cu bile propunerea ca
discuţia să încâpă Mercur! şi resultatul scrutinului este cel următor:
Votanţi, 105
Bile albe pentru 57
Bile negre contra, 48
Prin urmare discuţia se va începe Mercur!.
D. prim-ministru declară că în urma a-cestul vot vede că nu mal este espresiunea maiontăţil şi prin urmare face cunoscut că întregul cabinet îşi va depune aţii demi-siunea în mânile Regelui, care va trebui să formeze un minister care să iâ răspunderea revisuireî..
DD. miniştrii părăsesc imediat banca ministerială.
Mal mulţi dd. deputaţi cer cuvântul.
D. preşedinte declară că Camera nu pote lucra fără dd. miniştrii şi şeainţa se ridică la 4 */a ore.
SENATUL
Şedinţa de la 26 Martie 1884
Şedinţa se deschide la orele 3 sub preşedinţia d-luî Dimitrie Ghica, fiind presenţi 37 dd. senatori.
Se dă citire sumariului şedinţei de la 23 Martie, şi neluând nimeni cuvântul, se aprobă.
Se daă citire la mai multe petiţiunî şi proiecte de legi.
Se pune la vot indigenatul d-luî Emil Baum care vot a rămas nul în şedinţa trecută.
Votul e şi de astă dâtă nul.
D. Preşedinte cere ca conform hotărî-reî luate să se dea citire raportului lucrat de comisiuni pentru revisuirea cons-tituţiuneî.
D. G. Nanu citesce raporta care ţine peste 1 oră. Apoi dă citire proiectului de lege pentru revisuirea constituţiuueî.
D. Preşedinte cere să se păşiescă pentru luare în discuţiune, de ore-ce luare în considerare numai este de trebuinţă, fiind-că este de înţeles că am venit în-coce numai pentru revisuire.
D. M. Schina, spune că de ore-ce senatorii nu sunt în număr, adică “/a, de aceea crede ca să nu se ia în discu ţiune.
D. Preşedinte crede că nu trebue a fi a/8 pentru a se lua în discuţiune, şi penă la votare pote fi multă mai multă de cât a/8.
D. M. Schina <Jice că trebue să fie de faciă la discuţie a/a.
D. P. Borş citesce articoluiu 129 din cofist'ituţţiuns, prin care se cere ca la votare cât şi la deliberarea revisuireî con-stituţiuneî, să fie s/s, prin urmare nu se pote procede la începerea discuţiunei până nu vor fi minimum 47 dd. senatori iâr nu 37 cum sunt.
D. preşedinte nu suntem nici 40 în nu-mărţ şi putemfi delibera asupra subiectului. După opinia mea însă cred că să luăm în cercetare câte va proiecte de legi remase. Aşa dâr să păşim la cele-l’alte.
D. dr. Fotino dă citire proiectului de lege prin care se autorisă spitalul Sf. Spiridon din Iaşi ca să înstreineze câteva porţiuni de pământ.
Votanţi 29. Proiectai s’a primit.
După cererea mai multor dd. Senatori, şedinţa se rădică la 48A anunţându-se cea publică pentru mâine.
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TEMGEAPHUlOl
(Agenţia Havas)
Berlin, 7 Aprilie. —Se citesce în „Gazeta Germaniei de Nord“: „După avisul medicilor că principele de Bismarek trebuie să micşoreze lucrul săă, cancelarul imperiului s’a decis d’a nu păstra de cât direcţia afacerilor esteriore, dând de motiv că posedă confieiiţa guvernelor străine şi că pe lângă
3
acăsta afacerile străine nu ocasionâză discu ţiunl care face grea direcţia afacerilor interne."
Roma, 7 Aprilie.— D. Biancheri a fost ales preşedinte al Camerei cu 239 voturi din 399 votanţi; d. Cairoli a obţinut 136 voturi; aă fost 24 buletine a’be.
Paris, 7 Aprilie. — Senatul e, respins proiectul de lege relativ la rcorganisarea mu-nicipalităţei Parisului; în consecinţă stătu-quo e menţinut pentru sistema de alegere a eonsilielor municipale.
Viena, 7 Aprilie. — Congresul ornitologic a fost deschis de principele moscenitor care a pronunciat un discurs viii aplaudat.
Aceste soiri aii fost publicate în ediţia de asâră şi lo reproducem şi in cea dediminăţă
Constantinopole, 6 Aprilie.—]), de Ne-lideff, ambasador ală Rusiei, a semnificată Porţei, din ordinul guvernului stă, că nu ar primi reînoirea puterilor lui Aleko-paşa, Guvernorul Rumeliei orientale, care es-pirâ la 27 Aprilie. Rusia va proteja candidatura lui Gavril Crestovicl-paşa în înlocuirea lui Aleco-paşa. Gavril CrestovicI, fost funcţionar otoman, acum ministru de interne al Rumeliei, e de origină bulgară.
Porta Iva susţinea reînoirea puterilorft lui Aleko-Paşa, care e vrăjmaş aliî influenţei rusesci în Rumelia.
Există deja îa Rumelia un început de a-gitare din causa reînoirei puterilor guver-norulul actual.
Numirea lui Drigalski paşa, de origină germană, fost comisar al Porţei în cami-siunea dunăreană, în postul de comandant şef al miliţiei Rumeliote în înlocuirea generalului Streeker, e îndreptată contra Rusiei, care ar fi voit să fie numit un oficer rus.
In privinţa tratatelor de comerciă, lordul Dufferin şi d-lu de Nelidoff a& remisă Porţei Note reclamând din noă tratamentul naţiunilor celor mai favorisate şi contestând pretenţiele Porţei d’a aboli în mod sumar partea comercială a capitulaţielor sub preteest că tractatele de comerciu an-teriore le au abrogat.
Lordul Dufferin a protestat pe lângă a-câsta contra arestărel a câţi-va englezi călătorind înf interiorul imperiului, nuoiie regulamente relative la pasporte fiind aplicate înainte d’a fij făcută comunicare la puteri.
Cair, 7 Aprilie. — Aprope tote triburile între Berber şi Khartum s’aă resolvat. Să tem ca oraşele Berber şi Dangola să nu fie în curând blocate de insurgenţi.
Nici o noutate nu e de la generalul Gor-don de la 23 Martie.
ULTIMA ORA.
Aţii la ora 10 l/a d. prim ministru I. C
Brătianu, împreună cu toţi dd. miniştrii, aă conferit cu M. S. Regele.
INSERŢIUNE
Regret că nu cunosc persona ce reclamă contra mea un neadevăr, prin <|iarul d-v. de la 24 curent relativ la înmormântarea unui cetăţân din strada Basa-rgb fratele d-lui Gh. Rădulescu cofetar din strada Victoriei vis-a-vis de Episcopie. Ne adevăr susţin căci cu 90 lei am convenit cu socia mortului pentru unu cosciug de Croaţie albă, garnisit, oranist catafal în casă, polă pe piciorele mortului şi portă- cernită cu marcă, iâr îu total lei 140 ca să ducă şi la Cernica mortu; picând că este fără mijlâce ; şi n’a voit a da preţul de 140 lei, de cât numai lei 90 fără transportul cortegiului ; picând că’lfi ducă cu căruţa la Cernica. In urmă se duc la d. Linţer a’lă transporta cu cortegiul şi ’i-a refusat, tocmai la ora 3 când trebuia să pornâscă vine şi cere a duce cadavru cu cortegifi, lucru ce era imposibil pentru ori ce sumă ar fi oferit; căci Cortegiul era angajată şi nici declaraţie la oficerul civil nefăcută pentru ducerea cu cortegiu şi să arăte cu câţi cai ca să percâpă taxa cuvenită alt-fel se călca regulamentul primăriei; a-cestea sunt faptele. G. Costescu.
de speranţă, ei se gătesc se plece în căutarea preţiosului manuscript. Iu acest moment intră Posthumiu, ameţit de multele libaţiuni ale prânzului. Getta ’I place, el o doresce şi-I propune tote bunurile lumesc!. In declaraţiunea lui grotâscă, Posthum e întrerupt mereă de Gallus care se preface că prescrie versuri. Acesta ’l irită şi-l face să gonescă pe Gallus, care se duce la Blandusia. Getta iese ca să aducă vin pentru Posthumiă, pe care Ta apucat tuşea, dâr e readusă în scenă de Scaurus care o insultă ca pricina liberării sclavilor şi a ridicolului căţlut asupră-i. Getta pune mâna pe stiletul lui Oraţiă, spre a se apăra. Au-(Jind sgoinot, Neera şi Oraţiă alergă. Posthumiu şi .Scaurus se întrec în preţ pentru rescutnpărarea sclavei, iâr Neera ’şl varsă ura deschizând licitarea şi detaliând comorile Geitei. Aci urmâză o scenă superbă de desperare, în care Getta, sdro-hită de dispreţul «ferul subiect este, lo-câreă se se emom Impedfeafă m timp, !e&
cade leşinată în braţele Neerei şi ale lui Oraţiă. Toţi bărbaţii părăsesc scena. Getta se deşcâptă şi întrebată mărlurisesce Neerei că e recunoscătore lui Oraţiă, dâr nimic mai mult.
împrietenite într’o clipă, cele două femei părăsesc scena, pe care vine Oraţiă. Un moment în urmă, Getta apare, palidă, şovăindă, cerând iertare stăpânului iei. Poetul îi destăinuieşte iubirea sea. Getta, eă-(lând în genuchi, sdrobită de fatalitatea soitei, mărturisesce lui Oraţiă că’l adoră, că-1 slăveşte ca p’un ţleă măreţ, dâr nu’l pote iubi. Ea ’I mal spune că iubesce pe un altul. Sfâşiat de durere Oraţiă o alungă, el remâne singur şi se plânge : poetul mal trăiesce dâr omul a murit. Neera revine; ea 'scie tot acum şi întorce lui Oraţiă cuvintele ce-I a.spus în actul întâia. Ea des-vălue poetului pe rivalul săă. Deschizând ferâstra, Oraţiă vede pe Gallus şi Getta înlănţuiţi lângă fânhîn.v şi le jură morte. Găflus şî Getta alergă aducând ma=uscvip=
tul Artei poetice, găsit în ârbă. In momentul d’a i-1 da, reţinut de Neera şi Posthum, poetul uită durerea omului, şi atingând capetele amanţilor îngenuchiaţi, ’l declară liberi „după usul poporului roman."
Intrâga acţiune e de o simplicitate clasică. Ideea predominantă e că geniul nu ’mbătrâneşte şi lui se ’nchină inimile. Poetul pote fi un moment sbuciumat de pasiuni umane, der numai un moment. Nemurirea ’lă atrage şi-lă reţine în sferele înalte.
Acâstă temă literară e tratată cu măes-trie de d. Alexandri; nu numai atât: poetul şi-a pus vieţa, inima întrâgă în acâstă operă. Şi pe o urzelă strâlucitore ea însăşi, a presărat pietie nestimate, stele cu lumini dulci şi sclipitore. Ne având tecstul piesei, nu pot da de cât fârămituri din aceste o-dore, notând câte-va suave espresiuni ca ;
... îmi place se vtd yulturî zburând îu cuibul meii. *
Culfgitor; de steţg pe spaţiul ceresc
A8
...., Horaţiî ca om te-aî stins cu încetul,
Şi n’a remas din tine de cât nnmaî poetul...
*
... Sunt om co nu fac umbră, căci sdre nu maî am. *
....Căci splendldă-î fartuna, când sdrele e' în nor.
*
....AI măsurat turnarea, al măsurat pământul,
Iţi maî rămâne acum să-ţî măsuri,§i mormântul.
*
.... Amurguljcătre năpte, Aurora cătrejsăre.
Şi multe altele cari mi-aă scăpat din memorie.
Actul diu urmă, în trăsăturU generale, ’ml reamintesce o poesie gingaşă, din 1857 mi se pare, a d-lul Alexandri: Diondinetta. Ş’aci un avut, dogele Veneţiei şi un pictor, personagiele actului III din piesă, urmăresc p’o copilă înamorată după un al patrulea, lo-pătarul Antonio, care nu apare în acţiune. Antonio e transformat aZI în Gallus şi ie parte la acţiune, de şi nu îndestul, i	pfeta* însă, s’a stre-
curat o greşală care pote fi uşor modificată în avantagiul chiar al acţiunii.
Vorbesc de scena dintre Scaurus şi Posthum, când îmboldit de dorul d’a poseda pe Getta se insultă în modul cel mal grosolan. După cât mi se pare, intimitate nu putea să esiste între aceşti doi omeni, şi prin urmare atitudinea lui Scaurus faciă cu pretorul e contrară obiceiurilor şi legilor romane. In timpul lui Octavian, pretorul ar fi pus în lanţuri pe libertul care cuteza să’I insulte cum o face Scaurus.
(Urmare mâine)
Konalci

www.dacoromanica.ro
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBI!
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe Ziua do 27 Martie 1884.
5°/» Renti! aniortisabiU .	.	.
6% Renta românit perpetuii. . fi°/o Obl. do stat ..... G7„ » Căile fer. rom. regulu. 5”/o » Municipale ....
10	»	Cas;I pensiuniloril 300
5'7q Scrisuri funciare rurale . 7%	,	»
6°/o	»	»	Urbane	.
6°/0	»	»	»	.
7%	»	»	»	.
Impr. cu prime Bucurescl 201. Buc Acţ. Bfncel Naţionale a Rom. 500 1 » Soc. Credit. Mob. Rom. 2f>01 »	» Rom. de construc. 500 1
*	» de asig. Dacia-Rom. 800 1
»	»	»	Naţională 2001.
DIVERSE
Aur contra Argint................
»	» Bilete de Banei. . .
Florin Wal. Austr................
Mărci Germane...................
Bancnote francese............
Curnp.
907-
94
100 ■/, 108 837; 230 «27, 1087, 897, 997, 1027, 33 1425 214 288 355 252
3 25 3 25 2 08'/» 1 23 997»
Vfind
97'/,
947,
101
104
847
235
93
104 7-907, 1007» 1037,
34
1435
218
2y4
365
268
3 45 3 45
2 10 I 25 1007,
LOTTERIA SOOIETATEI EQUESTRE DIN BRAILA
X_* X «-» TA
Numerilorîi câştigător© eşit© ia sorţî la Loteria trasă Vineri S6 Martie 1884.
hwonîiune noua
merie 110 BS
Ed. pinaud
Săpun.......it IJCOKA
Esenţă....fa I23COI4A
Apă rtejtoilettă.. le I^SCOBtA
Pornada...... 4* IXORA
OIiu........ 4« XXORA
Praf do ores. di IXORA
Vinalgre....dl IXORA j
37, boulcvard da Strasbourg, PARIS
îM&JîtSK» —-—--—-
-3 J3 S *■& S ‘3 ^ ca o ® * §	”3 1" g Ui u»* ° <rt o 5E5	~ s p td> O S ca â £ * s	5 o o ea o	5p £> •3 ™ A ‘3 3 «j o £ 35 tî 3	5 -f! ca * ’J? 7n* o <ca o o tr,	4»- - p Nri 3 S o S ca o ® * ca o	JB lo* vU o<g o 5K	- ■ 53 TS a U} s ■& S -3 3 i £ 8	5 5 ** u > ° <«a o o 5»5	—	—35* j-h ca a U> S 'A** js *8 3 a O ® * 8	*5 O s- iS*ys. 0 «ca d vr	•5= v— ja p u> 3 '•* ca d « ^ îa 0	>«* P «a • r-» «- Xi -Jr 0 «ca 0 d se;	B Ui 5 f* A 0 3 «1 SB ţ3	S 3 % ° «ea . ° d	'4>' >«-4 ca p Wl f? 17* a. «ea DS 0 ^ «a 0 ÎS	■3 1.1 c .ca & d
												680	199	14440	233	20619	.67
12673	1	17136	34	7925	67	8217	100	21708	133	11767	166	17472	200	16110	234	20555	268
13309	2	7730	35	11458	68	1755	101	25412	134	20306	167	22869	201	6198	235	20682	269
20184	3	15136	36	7297	69	27758	102	1782	135	23269	168	2841	202	24 330	236	23930	270
27909	4	24346	37	16546	70	4595	103	23175	136	15850	169	13372	203	22249	237	23378	271
11793	5	25245	38	22865	71	15542	104	6792	137	4783	170	24432	204	5165	238	5173	272
22337	6	16670	39	2310	72	9641	105	476	138	1543	171	10799	205	2223	239	10375	273
6213	7	16499	40	3532	73	10650	106	24088	139	28237	172	8623	206	2323	240	1235	274
17256	8	8296	41	24969	74	854 5	107	23981	140	15232	173	24389	2 7	25316	241	16971	276
16467	9	7257	42	27942	75	14757	108	23089	141	20897	174	24851	208	23349	242	22881	276
21924	10	10143	43	24411	76	22858	109	4245	142	10189	175	6589	209	7431	243	10815	277
5019	11	6660	41	16118	77	3659	110	9-126	143	23233	176	4791	210	4662	244	11145	278
11760	12	5653	45	20553	78	4641	111	414	144	24822	177	5291	21!	1812	24-5	20359	279
6061	13	14760	46	8063	79	23597	112	11475	145	8035	178	15003	212	14571	246	4177	280
2194	14	5272	47	28834	80	14698	113	8330	146	15824	179	23142	213	2440	24 7	590	281
8988	15	16243	48	13363	81	7151	114	3025	147	3841	180	22106	214	21781	248	8072	282
23147	16	20203	49	7584	82	15017	115	10257	148	23181	181	13797	215	10538	2-19	3590	283
6417	17	1980	50	14202	83	5561	116	13121	149	7600	182	2375	216	5655	250	25256	284
10836	18	15082	51	6620	84	9412	117	11446	150	1170	183	40-56	217	17875	251	1330	285
4988	19	22960	52	10145	85	1958	118	13611	151	24684	184	22204	218	16127	252	3705	286
24571	20	16871	53	9101	86	10377	119	17482	152	7988	185	24276	219	11347	253	14136	287
26018	21	5083	54	10347	87	14812	120	13674	153	20934	186	12833	220	7918	254	21763	288
24499	22	2214	55	21290	88	1437	121	24991	154	12374	187	14915	221	22549	255	24313	289
24498	23	1915	56	7412	89	12392	122	4189	155	15473	188	11218	222	16138	256	2159	290
8149	24	637	57	28516	90	15573	123	5305	156	6405	189	28826	223	16350	257	3123	291
12983	25	11829	68	16456	91	3811	124	20266	157	10291	190	13769	224	21860	258	3439	292
23338	26	25861	59	24393	92	23740	125	5549	158	1022	191	21404	225	14521	259	I86g	293
15526	27	14535	60	3391	93	9678	726	17015	159	5884	192	1230	226	20274	260	3284	294
3749	28-	6395	61	21707	94	25714	127	5697	160	12538	193	15503	227	22682	261	4412	295
11951	29	17485	62	14356	95	22696	128	6795	161	1427	194	12219	228	20622	262	1436	296
2994	30	10192	63	6645	96	4647	129	4435	162	11794	195	28530	229	12935	263	3322	297
5023	31	23692	64	14808	97	13936	130	20512	163	16934	196	16669	230	11735	264	11348	298
4812	32	13319	65	8805	98	14112	131	8218	164	16584	197	5158	231	3331	265	7265	299
22692	33	20846	66	4040	99	21486	132	22636 '	165	8965	198	3499	232	16369	266	12427 300	
ftn ineliiri'lt 1n Graud Bazar de Bu-1/v lllUIIII lill curescl Calea Văcăresc! Nr. 26, se află mal multe prăvălii de Închiriat de la 400 lei iu sus pe an, pentru ori ce comerciQ s6o meseriaşii, precum şi m I multe odftl apartamente tu condiţiuni torte a vantagidse, — Doritorii se vot O adresa a comptoarul acestui Bazar.	10-5.
(l
Flori! Flori! Flori!
Numai pentru 6 lei ţi 50 baul se se pote avea o eleganta cutie cou-ţiufind 25 calităţi de seminţe de fiori forte variate, -de cel mal mare efect, de o creştere uş6ră, şi de o sigurii In tiorjre, atât pentuu ghivecifl eftt ţi p u tru grădinft, fără a avea trebuinţă de o Îngrijire specială.
Se vinde in Bucuresc! la farmacia I A, Ciura strada Lipseau! , la d. Marin ionesen, coafor, strada Academiei suh Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac !a Ad ninistraţiunea farului Necesarul strad Brezoianu No. 32. Bucurescl.
Câştigurile nn se vor elibera de cât numai când biletul va fi controlat şi vizat de onor. Pi ComitetulLo Uriei: Preşedinte, Căpitan I M. Cotache; Secretar Capitan O. Lupescu —
Primărie conform iegeî Loteriei or. Casier Victor li. MendI.
are pentru basn principală Codcina şi Tolu ; el inlocueşte Pasta Zed şi poate fa ntrebuinţat pentru a indulci ceaiurile sl laptele copiilor sau bolnavilor; el ma! are avantagiul a nu preseuta câtuşi de pulin Inconvenientele vălămătăre a ief opiului.
Koloseştode minuno in contralrrîiiuiu-Dilor, peplului si iile pulmonM'tr, a <u«-■ e’or invecbi'e, bronc-bilolor. tia*et ,iiM-găre»ri, catarrlielor, inMomn(«lor, GtC.
Parfumerie si Sapunerie
Calea, "Victoriei, yis-a-vis de Palatul Regal.
MARE ASORTIMENT de Parfumerie si de Objecte de Toaleta
TVot în r> D* i r»! o -f două apartamente UG IJJLUU.il IdiL pe str. Primăve-
rel No. 30. Unul jos la stradă compus din şase camere, bucătărie şi magasinesub sol. Ieră cel-l’alt 1n fundul curţii compusă din trei camere, bucătărie şi pimniţă.
A se adresa la Divisiunea technică a Căilor ferate instalată 1n apartamentul din faţă.
ţlare pe strada
I’nţ precum şi alte mobile l! şi obiecte se află de vîn-Posta-Veche, No. 14.
Via mp. stil de închiriat casele VliAA&LV mele din Giurgiu str. Cămăraşu, în apropiere de aleiu. Doritorii se pot adresa săQ la sub-semnatul, proprie-taru ■or, în Capitală str. Teilor No. 35, săfi în Giurgiu la d. Ion Dimitrescu, preşedintele Comitetului Permanent. C. Palaraa.
03 i CD ca	Agenţie de Anunciuri în România	“O |
	EECLAMS SI 1HSKRTI0NI, C0BSS10N SI INCsSSâRl	cz [ CD" \
	BIUROU. — Strada Clemenţei No. 1.-BUCCHESC1	
■* nil 1 0	Aceasta AgeDţie primesce orl-ce anunciurl pentru fiarele din Ca-	c
	pitală, din districte şi din streinătate. Prin lnvoielele ce le are	
_Q	cu mai toate fiarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura	
Zj Q„	persoanelor doritoare de a face anunciurl, un rabat Însemnat. Directori : 0. I. BEAILOIU & TE. I. PAPPAZQGLU.	C*D
	N B. Anuncinrile pentre fiarei Telegraful se primesc 11 la aceşti Agenţie.	
De închiriat gS5_Sr rţ
ce se compune^dia 4 camere, sus două şi jos bucătărie, odae de servitorii, pimniţă unde pote Încăpea 10 buţil. Doritorii se potQ a-dresa la propietar Calea Victoriei No. 174, vis-a-vis de ministerul de resbe
Anunciu pentru onor. public şi Lumea elegantă
Sub-semnatul, luând însărcinarea Administrărel acestei cafene!!, are onorea d’a anuncia Dumer6sel ştie clientele şi onor. public că va face tote sacrificiile pentru a mulţimi pe visitatorî. Consumaţiunî escelente şi servicifi prompt, două biliarde cu accesoriile lor nuoî. Bere prospătă de Vieua, sosind în fie care ţii.	R.OTH
în toate serile SERATA MUSICALA	Antreprenorii Cafenelelor Regala si Academiei
j
De închiriat
Noua casă din Str. Sfinţi Nr. 31. Compusă din şdse camere bine zugrăvite având sonerie electrică şi luminatul caselor cu gaz aere-formtt Amatori de a le lua cu chirie se pot adresa la propietar piaţa Sf. Anton 4.
în Calea Rahovel No 79 partea etagiulul al doilea din drepta, compunâadu-se din: un salon spaţios şi au iatac la pod, o cameră ce corespunde cu alta cu dependinţele lord : sufragerie, cuhne, două comodităţi şi o pivniţă. Doritorii se vor adresa chiar la aceste case, unde va găsi pe propietar.
De închiriat
Aceste medicamente se vinde la farmacia I. A
în Brăila la farmacia d-lul Fabini si în
Ciura, str. Lipscani, (Palatul Dacia) la farm, Chr. Alexandrin, Calea Victoriei, No 77; şi d. Marin Ionescu, coafer str. Academiei, (sud Hotel Union) J in Ploescl la farmacia (1 lu! F. Ghiţulescu, Cererile din provincii se vor face la administraţia <] laiului TREBUINCIOSUL Bucurescl.	^
A n-s * a S AÎ 88 1111116506 celui c© arăta că DlHll ICI esistâ tincturl superiâre celor in-
------------- ventate de O. Ciani. Apă englosâ
tină pentru a văpsi instantaneu în negru sau castaniii barba, părul, a’l faco să crâscă şi a’I împedica căderea. Preţul lei 7. Apă pentru a da părului o colâre blondă aurie şi castanie. Preţul lei 5.
lygiriiique *
Admirabil produs
balsamic-
spirtos şi tonic; de un parfum fârte plăcut, favorabil igienei şi consacrat grijelor de toaletă, menţine corpul într’o stare inrloritdre de sănătate. Previne şi risipeşte bubele, roşiaţa, petele, încreţiturile şi orl-ce alteraţie a pelel, pe care o Intinoreşte şi o îndulceşte dândul o aparenţă albă catifelată. Flaconul lei 1.30.-Oţet higienic pentru toaletă şi bae cu parfum de micşunele FI. marc lei 2. —Oţet cu parfum buchet Corona Italiei FI. lei i.75-Oţet de lapte de migdale FI lei f -50
Vdnliiia Preeceri
-----------------------bine preparată, e
lipsită cu totul de orl-ce substanţă vătămătdre peliţel şi e bună pentru tdte ddmnelo caro doresc să’şi păstreţje sănătatea şi frumuseţea lor Astă pulbere e invisibilă şi de o fineţe fără egală, este parfumată cu un miros special şi delicat, şi asigură peliţel o frumuseţe constantă şi o frăgezime ce nu se poate altera. Cutia lei 1. 40.
Apa coroanei i taliei 51
—■ —-------------------——-— pentru batis-
te şi pentru cure igienice a toaletei. Acăstă apă este destilatâ dintre toate florile cele mal miro-sitdre şi aromatic din Genua de către d. Stefano Frecceri distilator şi parfutnator premiat cu i7 medalie şi diplome de onore la exposiţiunile naţionale şi internaţionale. Ea înlocuesce cu mal multe avantage apa de colonia, mirosul său e mal delicat, suav şi durător. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele mal bune com-posiţiunl pentru a menţine tinereţea şi albâţa pelel, fâcându-o mole şi înfloritore, curâţind-o de orl-ceimperfecţiunl.—Preţul lei 2, flacon mare.
Depilatoriiipomadăt^să
r	1	nevătărnătdve,
are constatată proprietatea do a ridica în câte va minute toţi acel perl ce se cred netrebuin-cioşl. Flaconul mare lei 3. 90
Apa fie Felia
inventată de Pietre Eor-tolotti din Bologna. premiată cu38medalii aiees posiţiunel naţionale şi internaţionale. Ac6stă apa într’adevăr miraculdsă e compusă numai din substanţe vegetale, cele mai tonice, aromatice şi salutifere pe caro ie posedă Botanica Nici o apă până acum cunoscută nu este superidrâa-pel de felsina şi probă do aedsta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul el. Dou5, trei picături din acăstă apă într’o ba tistă şi’I dă unul din cele mal plăcuţe mirosuri. Opt sau ţjece picături în o jumătate pahar de apă curată şi spălându-ne do două săli trei ori pe ţii conservă, reînfloresce şi întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face s6 dispară bubele accidentale şi orl-ce pete precum şi incre-ţituriie feţei. Pentru băi, o sticluţă din acestâ apă întăresce corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pielei, mâncărimea, distruge ori ce u-rîtă odore a transpirârel şi procură o stare de bine neesplicabilă. Câte-va picături turnate pe fer roşu-respândescu unu parfum din cele mal plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O linguriţă ordinară în un pahar de apă depărtăză de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba, Mirosind’o des depărtăţlă febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltdse său nesănătdse. şi este un preservativ escelent contra bălelor molipsitore şi epidemice Are puterea balsamică d a cicatriza înţepăturile insectelor şi a face să piară vânătăile şi unflăturile şi de a linişti la moment durerea produsă de sgârieturele’şi arsurile pelel, când e spălată cu apă de acăsta şi se acopere cu bumbac legând rana lei 1, 50 flaconul mare
Apa ia Genova
pentru Toaleta si Bai Preparată de S. Friceri, parfu-mer al M. S Regele Italiei Premiat cu 15 medalii. Ea pe lângă că are cel mal graţios şi cel mal suav parfum pentru batista. întrebuinţată in ţjilnico spălări, risipeşte iritările şi întăresce vederea, faco să dispară petele de pe faţă întăreşte cărnurile. Luată pentru gură risipeşte misrosul urât, curăţă dinţii şi î :tărşte gingiile, şi pentru Băl. o sticluţă întăreşte corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pelel, mân Cărimea, distruge ori ce urâtă oddre a transpi. rărel şi procură o stare de bine neexprimabilă Flaconul mic lei 1,50. dublu 2,50.
nn rectificată şi parfumată cu boucquet
do trandafir spre a vindeca scoroji-i ile peleî şi a o apăra dc orl-ce bdlă
dc pele; pâstrâşlâ fragedă carnea dândul fineţe şi transparentă. Flaconul lei 1.20.
T 9 TMnrirto Restaurator american UOi i iUiiiic ai părului elegant spre colorarea părului şi barbel, a chimistului doctor I. B. Wiliam Wood 3219 Th. Street New-York.Albirea sau dscolorarea părului nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mal multe ori adusă de o emoţiune violentă, de o mare durere, de boale speciale şi de atâtea alte căuşe neprevăzute, cu Florine, po care ele gantele dame americane şi engleze oîntre-buinţăZă de câţl-va ani şi care este tinctu ra de toaletă cea mal întrebuinţată, se redă perilor cărunţi sau albi colorea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vigăre rădăcinel ca să-l facă să renască şi să le impedice căderea. Ea e absolut nevătâmâ tăre, conservă pelea într’o stare bună de fiâgeZime şi o preservâ de pete. întrebuinţarea Florinei nu cere să se spele mal întâiu părul, având ea însăşi propriotatea de a desgrâşa şi a curăţi complectă ca pul. LucrâZâ gradat, şi după 7 sau 8 Zile de întrebuinţare se abţine un succes sigur şi strălucitor. A se observa marca fabri-cel având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 luni) într’o elegantă cutie lei 6.
ATVi rip rrin si ds !as°“ii6 Astâspe-Uo vilii cialitate absolut nevă-tămătâre şi parfumată ou jasomie, are proprietatea do a albi la moment pelea, făcând să dispară încreţiturile, rojil şi petele de roşiaţă Sticla lei 2.
Praf de dinţi igienic rS
nesie şi chinină. Acest praf de dinţi nu numii că preservă dinţii, dar ’I face" albi, întărind in acelaşi timp gingiile şi curăţind suflarea. Impedică ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a format deja o face să pâră. Calităţile antidistrugâtâre ale acestui prafu suntu în stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gureî; apoi mal dă guroi o frăgeZime particulară, şi fără a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii lei 1, 50
Praf dpntifrirpde Coraliu- PrePa-
4 Ucliwirice raţie specială care curăţă repede dinţii cel mal negligiaţl. şi le dă tâtă albâţa isvorulul, precum şi impedică stricăciunea şi tete bâlele relativ la dinţi. Cutia lei 1 30.
Li
n bQlpfţprpp. F-nrru aurzire. r» un refl UaiuUiilM nî0tlil'1 experimentaţii, de efecte ext-ra-ordinare, de
profesori specialişti, pentru tâte bâlele caro aduc slăbirea sâă lipsa totală a auZuluI, precum pentru a vindeca acel sgmot. atât de supărător în canalul auditor intern de caro bolnavii râmftn aşa de xcitaţl şi desgustaţl. Flaconul lei 3.
lortea soricilor
Remediu fârte sigurii şi puternic, caro nu conţine i- nici arscuicii nici phos-phor. Pachetul nu costă mal mult de cât 70 bani
cel xaai gentil sl cel mal ef-tin cadou cc se p6te face li o dama este -. O cutio elegantă satinată în cromolitografiâ cu garnituri în pasmanterie; coprinZând 2 butelii de parfum, 1 butelie de glicerinâ parfumată, o cutie de pudră de orez parfumată pentru a albi pelea şi o cutie cu prafuri do dinţi. Preciul lei 6.
O altă frumâsâ cutie care conţine o sticlă de parfum o cutie de pudră de orez parfumată, un cosmetic şi un mic săpun, Lei 3.50.
Apă de
Ţ, ; Tot eoomal mirositor în { Ui Hi produsul destiiârel florilor o coprins în Apa de Turln.
ural
^	licacitatea produ-
selor nostre, şi în urma sfaturilor necontenite ale unora dintre clienţii noştri, amu preparaţii REGENERATORUL PERULUI, pe caro avem o-norea sâ-’l presintăm ca pe cehi mal bună din câte se vând Acâstâ preparaţie, fără sâ fie o tinctură, redă culârea primitivă pârului lucrând de-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind râdâcina pârului, făcândul mâle şi oprindu’I căderea; îl redă tâte puterile organice perdute din causa vre unei bâle a vârstei etc: nu pâtâză ru-făria. Din causa acestor calităţi, se recomandă continuarea întrebuinţare! sâle deja primită şi preferită în Italia şi străinătate, rocunoscându se ca cel mal bun REGENERATOR şi ca celii mal eftin. Lei 6 flaconul.
m
mnhfjnn Tinctură acestei plante, aduse " Inii] de d Luigi Ubicini din Bra-
—---------------sil ia îrw'A din 187^ nd«M mi
sil ia încă din 1872 odată cu Tayuya, este fârte eficace pentru a combate nevralgiile, durerile de la articulaţii, precumă şi durerile de âse cari nu aii putut fi vindecate prin orl-ce altă tratare, adică cu săruri de chinină, morfină etc, şi chiar cu băl de oleurl, cu duşuri sâu cu alte mijlâce pe cari medicina şi empirismul le procură, asa că este înumârată Intre cele mal puternice leacuri antireumatic# cunoscute penă acuma. Lei 6 flaconuL
E greu de a se găsi o delicateţă de parfum supe riâră Apel de Turin, care are propietăţl igienico recomandate. Diluată in apă devine lăptosă. şi cu asta, spăiându-so cine-va de câte va ori podi, are proprietatea do a face să dispară orl-ce pată de pe faţă, încreţiturile dispar ;i pelea rămâne mâle ca catifeaua Dacă se spală gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplăcut al gureî. Câte-va picături turuato po fer roşu răspândesc un parfum plăcut care curăţă aerul stricat din odăi. DopărtâZă roşâţa ce caiisâdă de ordinar briciul când îşi rade cine va barba. Proprietăţile igienice indicate şi cari nu se găsesc aşa uşor in alte ape de toaletă ’I au procurat favârea lumel elegant». Modul întrebuinţare! a se vedea instrucţiunea ce însoţosce fiece butelie. Lei 1, 5o.
Crema lîes. Mărgărită
—£—	_ A2----------compara-
bil eunturos şi solubil, dă frăgeZimo şi frumuseţe pelel, previne şi distruge încreţiturile pelel, precum şi menţine frumuseţea până la o etate înaintată. Pace să dispară asemonea încetul cu încetul semnele de vărsat. Lei 3 50
1 nn 1?i> a a a a >°i P^umiată cu mal multe il|;ui FlvUUul I medalii laoxposiţiunl na-
—I------------------ţionale şi internaţionale,
are proprietatea, probată pin mii şi mii de certificate, d’a face sălnceteZe imediat căderea pârului, de a’l face sâ crâscă, dând putere râdă-cinel şi făcând să dispară mâtrâţa. Are iconte-stabila proprietate d’a mănţino colârea primitivă a părului. Apa frecceri este în fine cei mal bun cosmetic, ce se oferă publicului pentru nutriroa părului, pe care îl face flexibil şi lucitor Flaco-fel 2, 50.
Estraetul de odoare
pentru batistă vanată asortiment : buchet de trandafir, buchet sărut furat, buchet de vanilie, buchet de ierbeno, buchet oriental, buchet Bosfor, buchet al Reginei, buchet de amor, Ess-buchet, buchet Garafano, buchet Gelsonirrto, buchet de dame, fân verde, Paciuli, Moscu şi buchet Jockey-Club. Sticla mica de lei 1.20, maro şi de lux, lei 2.
Apadsfltire
de portocale iiitreita superi-6ră In sticle fârte elegante ? lei 1.
Lv_
A se păzi
de contrfaceri: aceste specialităţi ptnrca se fin aflrerate IreN ca se jjrte timbrul ziaralni „Fratia Roinâiio-jaliana11. a_se_oereja depositari ca se se porte timbral acestui ziar,
/s
Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro
JOUI 29 MARTIE 1884
ANUL XY No. 3559
abonamente
PENTRU CAPITA LA
Pentru un an .	. . Lej 24
n	?6se luni ...	„12
»	wol , . . . .	„	7
PENTRU DISTRICTE Pentru iman, , ,	.	.1,1,1 30
„	ş6ae luai	15
- trei „	.	„8
PENTRU STRElNfiTATE
Pentru un an............Lei 40
u şeso luni...	„ 20
»	trei „ ... ,	„ 18
Abonament* a o fac 1* 1 »i 15 a fif-c&relTnnl

IN BUCURESOI 81 DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leii; pe pag. IT 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţii nu e respunsabilă.
Epistolele nefrancaie serefuaâ.; an ti colii nepublicaţl se ard,'
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franola Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englltera Eugene Miooud, 81 Fleet Street. E C.
Austria. Hassmklewy, et Comp. Ungaria D Morits Wiest, in Buda-Pest- Servitenplats.
Redacţiunea Str. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei N o. ‘24c.
SCIRI TELEGRAFICE
(Dup6 diarelo străine)
Roma, 7 Aprilie. — Daily News pri-mesce din Massanah scirea că guvernatorul KassaleT a cerut ajutorul englesi-lor contra tribului Hadendaus, care întărit cu rămăşiţe din trupele lui Osman Digma, împresurară Kassala.
— O depeşă din New-York a (parului Standard, <|ice că ultimele atentate ale anarchiştiior diu Viena aii fost pregătite pe teritoriul american. Anarchiştil europeni şi americani s’aQ servit, în corespondenţa lor, de o scriere secretă.
Pesta, 7 Aprilie. — Ungarische Post priraesce din Constantinopole scirea că, după disposiţiunile din urmă, perechi a moscenitorilorlAustriel va fi întâmpinaţi la Varma de Ghazi Mukhtar-paşa,douI adjutanţi al împăratului şi Ibrahim Effendi, introducâtorul ambasadoi i or, cari vor sosi pe iahtul imperial Stambul. Guvernatorul din Brussa a primit ordinul să pregătăscâ tot pentru primirea înalţilor âspeţl.
Stoekholm, 7 Aprilie.—Scirea că guvernul norvegian ar fi întrebat pe cele-1-alte cabinete dăca pâte să se aşcepte la ajutorul lor în conflictul constituţional se desmint.
Pesta, 7 Aprilie. —S’aă ţinut mal multe consilii de miniştrii şi lungi conferinţe la ministreul de comerciîi cu privire la conflictul austro-ungar pentru importul vitelor. Secretarul de stat Matlekovicl plăcâ la Viena pentru a începe negociârl cu guvernul austriac; de la resultatul acestora depinde ca ministrul preşedinte Tissa să iă sâh nu în mână acăstă afacere. Prin cercurile oficiale se cumpănesce dăcă n’ar fl nemerit să se respundă decretului austriac prin oprirea importului vitelor ungare in Austria. Scirl confidenţiale lasă a se înţelege că cabinetul e dispus să cedeze; nu s’a făcut însă nici
un pas oficial până acum.
. - ’ 1*
Constantinopole, 7 Aprilie. -JRusia a făcut formal cunoscut Porţel că se opune la reinoirea puterilor lui Aleco-paşa. Până acum nu s’a ales încă nimeni pentru postul de guvernator general al Rume-liel. Drygalski-paşa, fost ofictr german şi actual adjutant al Sultanului, a lost însărcinat cu conducerea miliţiei rume-liote în locul lui Strecker-paşa.
— Părta n’a înmănat nici până ai|I Patriarchatulul noul berat. Consiliul naţional al Fanarului a luat resoluţiunea eă nu pote fi primită nici o soluţiune care e contrară Memorandului analitic supus guvernului, canonelor bisericeşti şi regulamentelor naţionale. Din Creta sosesce scirea că Grecii de acolo au ho-tărît să se supună autorităţii bisericeşti din Athena, dăcă Părta nu va păstra ne atins statul quo. O asemenea despărţire rdigiăsă ar avea, urmări rele pentru Turcia, căci ar pregăti anexarea Cretei la Grecia.
Belgrad, 7 Aprilie. — Se vorbea nu d8 mult despre arestări politice şi guvernul desminţise acest sgomot. Acum Neuc frtie Presse publică o telegramă în care se (Jice că studentul Wladimir Ze-nici, arestat pentru introducerea de scrieri aţăţâtâre în Serbia, a fost esclus din scâla superiâră d’aci. Afară de procla-maţiunî, se mal găsi la el şi Istoria familiei Karagheorghevicî.
Lemberg, 7 Aprilie. — fiarele polone vorbesc despre curentul antipolon ce se manifestăză în cercurile guvernamentale din Germania şi resping insinuarea farului Norddeutsche Allgemeine Zcitung că polonii aii tendinţl revoluţionare. Polemica are pe une locuri un caracter forte violent. In acelaşi timp, fiarele polone aduc amănunte asupra măsurilor de ru-
siflcare dirf Varşovia. Guvernul rus fa-vorisăză, in tâte chipurile, societăţile fondate pentru lăţirea limbeî ruse. Chiar soţia guvernatorului Gurko face propagandă în Varşovia pentru limba rusă Cunoscutul director al departamentului instrucţiunii, d. Apuchtin, înăspresce disposiţiunile privitore ria întrebuinţarea limbeî polone. Primirea Polonilor în funcţiunile publice e îngreuiată şi chiar pe terenul bisericesc se iâti măsurile cele mal aspre contra catolicilor.
Paris, 7 Aprilie. —Ambasada spaniolă d’aci desminte sgomotul răspândit ieri, că s’ar fi încercat un atentat în contra regelui Spaniei.
Madrid, 7 Aprilie.—Tribunalul suprem schimbând sentinţa tribunalul din Xeres, a condamnat la mârte pe toţi acusaţil, 15 la număr, aparţinândă asociaţiunel Mano Nigra.
Constantinopole, 7 Aprilie.—Din Aste-rabad sosesce scirea că partisanil din Bokhara al Mahdiulul au fost bătuţi şi împrăştiaţi de trupele Khanulul local.
Cair, 7 Aprilie. — O depeşă a iul Hussein-paşa anunţă că tote drumurile spre Berber sunt ocupate şi închise de resculaţl. E peste putinţă d'a trămite depeşî la Chartum; triburile dintre Shendy şi Chartum s’au resculat. De la 23 Marte nu s'a mal primit nici o scire de la Gordon. Din Suakim se telegrafiazâ că Mohamed Said a sosit aci cu mal multe triburi duşmane şi s'a declarat gata pentru începerea negocierilor de pace. Osman Digma a plecat spre Kordofan. Cea mal mare parte a triburilor din jprulfi Suakimnjuî s’a supus ; în Kassala e li-nisce.
"	r •	i ’ U
Hanoi, 7. Operaţiunile contra fortăre-ţel Hong-Hoa aQ început. Brigadele Bri-ăre şi Năgrier se concentrăză la Sontai: amândouă vor opera pe malurile Fluviului Negru. Se acăptă o resistenţă energică, de ore ce fortereţa e ocupată de
3.000	dmenl al Paviliânelor Negre şi de
12.000	chinesî. Canonierele nu vor putea ajuta la atac, apele fiind prea crescute,
A se vedea Ultime Scirl pe pag. III.
BOCORESGi, MERCDRI28MART1E1884
Conform usurilor constituţionale, dupe depunerea dimisiunel cabinetului I. C. Brătiunu, Majestatea Sea Regele a chiămet imediat pe d-nii preşedinţi al Camerelor. Pe cât seim, d-lor aii declarat că în situatiunea de astăzi nici un alt cabinet nu numai nu ar putea să facă revisuirea Cons-tituţiuneî, dâr nici n’ar putea să se formeze.
Majesţatea Sea Regele a rămas să avizeze. Până să avizeze însă, miniştrii aii rămas la locurile lor. EI s’ad presentât la Senat şi Cameră şi aii comunicat cele petrecute.
Din darea de sămă a ambelor corpuri, publicată în ediţiunea d’a sără şi reprodusă astăzi, cititorii noştri! aii veţi ut ce s’a petrecut în urmă. Două propuneri de încredere şi de asicurărl că’ Constituţia se va revizui cât de curând, s’aii votat, de maturul corp cu unanimitate şi de Cameră cu mare majoritate, abţinăn-du-se numai 25 din 114, şi aceia pentru cuvântul că votul nu ar fi fost legal de dre-ce miniştrii ’şl aii depus demisiunea.
Nu voim să discutăm acăstă opi-niune din care d. N. Ionescu a voit să facă ieri scandal, căci nouă ni se pare lipsită de logică. Indătă ce miniştrii rămân la posturile lor pănă să vie cel-lalţl miniştrii să-I înlocu-
iască, el pot gera afacerile şi prin urmare pot asista şi la şedinţe. Avem destule esemple din trecut spre a proba acesta. Şi ministerul d-lul Ca-targiu, şi ministerul d-luî general Florescu, precum şi t<5te ministeriele cari s’au succedat de la 1871 până a$t, după ce aii depus demisiunile lor în mânile coronei, au mal rămas la cârmă până la numirea miniştrilor celor noul şi au lucrat două şi trei $ile cu Camerile. Acel cari susţin ideia că miniştrii nu mal pot lucra din momentul ce depun demisiunile lor, n’ati de cât să deschidă Monitorul Oficial şi vor vedea că n’au dreptate. O ţâră nu pâte rămânea fără guvern nici o oră. Deci şi legală şi logică a fost ieri procedarea corpurilor nâstre legiuitâre.
Nu voim asemenea să vorbim despre purtarea d-luî Ionescu în Cameră care a luat cuvăntul spre a combate închiderea discuţiunel şi a ţinut Camera aprâpe jumătate de oră cu insulte şi cu banalităţi. Acâsta este o sistemă a sea, şi dăcă până la bătrâneţe nu s’a putut scăpa de dânsa, cum voim să se scape acum? Ne pare răii numai că printr’o atitudine lipsită de tâtă seriositatea ce se cere de la un om ca d-sea, profesor la universitate şi fost ministru, a pus in necesitate pe o Camşr^. liberală să’I ia cuvăntul.
Nu ne vom ocupa de aceste două fapte, căci seim de pe acum că foiele oposiţiunel le va discuta, le va comenta şi vor face din ele destule arme de combatere contra corpurilor legiuitâre.
Cea OR trebue să ne preocupe a^I, este situaţiunea în care a rămas ţâra cu retragerea cabinetului I. Brâtianu şi imposibilitatea de a fi- avut alt minister.
Preşedinţii Camerei şi Senatului, când aD fost chiâmaţl la Palat, aCi aruncat o ochire asupra situaţiu-nil în care se află corpurile preşe-$ute de el şi aii vâţlut imposibilitatea de a recomanda pe cine-va şe com-pue noul minister.
Dâcă ar fi fost camere ordinare, negreşit că resolvarea cestiunel ar fi fost mai lesne. Se chiăma un minister din acel cari aii făcut majoritatea un moment şi acel minister ar fi disolvat Adunările îndată ce ar fi întâmpinat dificultăţi. Sunt însă nisce camere constituante. Ele aii misiunea principală de a revisui cons-tituţiunea şi nu se pot disolva de cât după ce ’şl vor termina acestâ misiune.
Dâca dâr se primia demisiunea ministeriuluî Brătianu şi se chiăma un cabinet din sinul celor 57, la ce resultat ar fi ajuns el ?
Yenia în Camere. Negreşitti cel mal mulţi dintr’ânşiî fiind pentru un colegiu, ar fi cerut de la corpurile constituante să facă o revisuire în acest sens. Marea majoritatea fiind pentru trei şi două colegie, ar fi respins propunerea şi acel guvern ar fi ost silit să se retragă după două-treî $ile, neputând disolva constituanta.
Cine ar fi venit în urmă ? De si-cur tot acel care are mal multe şanse de a face revisuirea; d. I. C.
! 3râtianu.
Deci şi preşedinţii corpurilor legiuitâre şi Regele aii avut în vedere acăstă situaţiune şi de aceea d. D. G-hica şi d. D. Leca aU recomandat co-rânel menţinerea ministeriuluî, âr co-râna a refusat a primi demisiunea.
Ministeriul Brâtianu a rămas dâr, putem <Jice de necesitate, nevoind să lase ţâra într’o situaţiune critică.
Astă-dl, după cât seim, revisuirea
va începe. Sperăm că pănă Sâmbătă să se revisuiâscă articolele din Constituţia privitâre la cele-l-alte ces-tiuni, rămâind negreşit legea electorală a se vota după sărbători.
După terminarea acestei lucrări se pot lua alte disposiţiunl. Atunci e posibilă schimbarea său remania-rea ministerului, fără îndouială luaţi nouiî miniştri tot dintre membrii partidului liberal, de aceea d. D. Ghica, preşedintele Senatului, a şi <Jis ieri în Senat, adresându-se d-lul prim-ministru:
„Viu în numele med propriu, căci resultatul Senatului ’l-aţl cunoscut, viu a vă conjura să staţi pe aceste bănci, dâcă iubiţi ţâra, cum aţi iu-bit’o tot-d’a-una, să staţi să îndepliniţi acăstă mare misiune [revisuirea] şi, dâcă vă simţiţi obosiţi, apoi vă puteţi retrage în urmă cu gloriâ."
«O*—------—
Nu de mult, anecsarea Merwulul pusese în mişcare opîniunea publică euro-până; ca ori-ce eveniment diplomatic, acăstă anecsare căiţuse în Uitare. Acum fiarele încep din nofi a vorbi de densa, şi ocasiunea pentru acâsta le-o dă ocuparea Merwului de către trupele ruse.
Se respândise scirea că generalul Ko-marofi, guvernatorul general, ar fi pierit în acâstă afacere împreună cu trupele ce comanda, din causa unei trădări. Sgomotul fusese exagerat, ce e drept, totuşi lucrurile nu s’au petrecut cu linisce. Darea de sâmă oficială a acestei ocupări spune că, pentru a se împlini, se alesese momentul când triburile turcomane cele mal răsboinice lipsiau în espediţiunî de pradă. Printr’o trădare însă, triburile aflară acâsta şi se întârseră acasă mal nainte de vreme. Urmă o încăerare în formă, care, şi dâcă n’a avut resul-tate materiale- funeste, a slăbit totuşi situaţiunea morală a Ruşilor. In adevăr, gravitatea anecsăril fusese atenuată prin aceea că triburile turcomane se supu-seră de bună voie. Acum însă acest scut lipsesce acţiune!: poporaţiunea nu pri-mesce stăpânirea rusă, şi dovadă e opu nerea armată.
De sigur că turcomaniî aii trebuit să fie învinşi; se pâte însă ascepta că re-sistenţa' lor va mişca pe Anglia şi o va sili să facă represintărî diplomatice.
— fiarele francese. şi după ele cele germane, publicară filele trecute scirea că Mahdiul ar fi murit, după o scurtă bolă, în El Obeid. Acâsta ar fi însemnat, dâcă scirea se adeverea, că răsboiul Sudanului e închis, cel puţin până la venirea vr'unuî nou falş profet. Nu se putea totuşi esplica sorgintea acestei scirî, esplicare pe care ne o dă Pester Lloyd i n numărul primit astă-(|T. O corespondenţă din Chartum, cu data de 22 Martie şi adresată acestui <|iar, c|ice urmă-torele în acâstă privinţă:
„De două săptămâni circulă p’aci sgomo tul că Mahdiul a murit. Un arab din veci nătate trămise pe fiul său la Mahdiul cu o scrisâre, în care cerea ordine directe pentru organisarea rebeliunel pe malurile Nilului Albastru. Fiul stătu în Obeid mal multe săptămâni, fără să ză-râscă măcar pe Mahdi. I se spuse că Mahdiul se află într’o suterană, unde are obiceiU să primâscă sfaturi de la Mohamed en ‘Nebbi, profetul islamului. Tănărul arab se întorse. în sfârşit fără nici un resultat, şi din povestirea lui locuitorii din Chartum traseră conclu-siunea că Mahdiul a murit.
„Până acum credinţa acâsta nu s’a adeverit. Ea pare cu totul nefondată şi neprobabilă, şi împrejurarea că Arabul u’a putut vorbi cu.falşul profet se es plică prin aceea că Mahdiul, temându-se de ateotate, nu mal comunică de cât cu prietenii săi cei mal d’aprope. “
INFORMAŢI UNI
Cu ocasiunea voturilor de ieri, unii dintre deputaţii din oposiţiune, între cari d. Panu, (Jiceati că îşi vor da demisiunea din Cameră dâcă se va lua cuvântul d-lul N. Io-uescu şi dâcă se va vota moţiunea.
Şi una şi alta s’a făcut. Suntem curioşi acum să vedem ce vor face aceşti domni. Am voi sS vedem şi acest fapt, căci el, de sicur n’ar impedeca revisuirea, uâr ar arăta încă o dâtăcă dânşii sunt în contra el. Cu 10 sâft 15 deputaţi mal puţin nu se pot Impedeca lucrările Camerei, dâr se pote proba ţPre! că aceia voieac să facă numai oposiţiune sistematică.
—	o—
AiJI se vor începe, atât la Senat cât şi la Cameră, discuţiunile asupra revisurel unor articole din Constituţiune.
—o—
In dioa de 18 ale curentei, s’afi întrunit în localul Primăriei oraşului Fălticeni peste vre-o 50 alegători din tote colegiele, aparţinând partitulul liberal. Scopul acestei întruniri a fost realegerea comitetului local ai acestui partid. S’a reales tot comitetul cel vechio, compus din 20 persone.
La acâstă întrunire afi vorbit dd. deputat Gh. Radu şi A. Avram, advocat, cari au espus situaţia partidului liberal din în-trâga ţâră şi din localitate.
—o—
D. Em. Mortzun, prefectul jud. Suceava, scrie Gazeta de Fălticeni, a primit portretele M. L. L. Regele şi Regina, bogat şi artistică încadrate, pe care M. S. Regele a bine voit a i le trimete ca semnă de plăcută şi nestinsă amintire a primire! ce i s’a făcut la ocasiunea trecere! M. S. prin oraşul nostru, în călătoria la BroştenI, urmată în vara anului trecut 1883.
ţ>iarul citat felicită pe d. prefect pentru acest semn de înaltă distincţiune ce i s’a dat de către auguştil noştril Suverani.
—o—
Ni se denunţi că şeful oficiului telegrafo-postal din Corabia a provocat un scandal, în noptea de 23 spre 24 ale curentei, asupra căruia utragem atenţiunea d-lul director general al poştelor şi telegrafelor.
Acest domn şef fiind bolnav, a fost înlocuit pentru câte-va ^ile, cu ordini în regulă, de d. oficiant Christescu din Caracăl. D. Christescu veni în Corabia împreună cu socia sea şi ceru să i se pună la disposiţie o cameră, ceea-ce obţinu. Care ânsS nu-I fu mirarea, când în noptea sus citată au^i bătând la uşă cine-va, care nu era altul de cât şeful oficiului care îl sili să părăsâscă camera, la o oră înaintată din nopte, insul-tându’I în modul cel mal trivial. D. Christescu spre a evita ori-ce scandal sa sculă, ’şl luă nevasta şi placă noptea la otel.
Purtarea şefului în cestiune n’are trebuinţă de nici un. comentariQ.
—	o—
D. procuror Fundăţânu şi d. locotenent D. Mihăeseu, unul din adjutanţii comandantului pieţei, au fost însărcinaţi să facă o anchetă spre a descoperi de unde a provenit incendiul de la Universitate.
Alaltă ieri acesta anchetă s’a terminat. S’a constatat că focul a provenit de la un coş din camera soldaţilor de gardă, pe lângă acâsta s’a mal constatat o negligenţâ culpabilă din partea intendentului; coşurile păreaţi a nu fi curăţite de un forte îndelungat timp.
-o-
S’a dat ordin de a se concentra, pe ţjiua de 1 Aprilie, tote trupele din corpul al II de armată, aeâ3ta în vederea sosire! mos-eenitorilor Austriei care va avea loc la 15 Aprilie.
Până atunci trupele se vor esercita pentru manevre, care se vor face pe câmpia Băneasa.
—o-
Ni se scrie din Corabia că d. Ionescu revisorul regiei monopolului tutunurilor, a fost dat judecăţii, pentru că ar fi bătut şi maltratat pe un sergent de stradă, pentru motivul că acesta ’şl-ar fi făcut datoria.
—o —
www.dacoromamca.ro
2
TELEGRAPHUL

Alteţa Sea Alexandru al Bulgariei a părăsit Sofia în ^iua de 23 a lunel curente, făcând un mic voiagifl prin ţâră.
•	— o —
D. NacevicI, fostul ministru de justiţie, şi actualul agent diplomatic al Bulgariei pe lângă guvernul nostru, a sosit 1n Capitală, —o—
Aflăm că gilele aceste, nouă proclama-ţiune a partidei radicale a fost lipită pe zieurile Belgradului.
—o —
frontiera Austriei s’a redeschis din noii pentru comerciul nostru de vite. D. prefect de judeţ ne comunică în acestă privinţă spre publicare nota d-lul consul austro-ungar din Iaşi sub No. 2182 care este în următOrea cuprindere :
Domnule Prefect 1
Guvernul ces. reg. al Bucovinei, în urma informaţiei primită de către legaţiunea au-stro-ungară din Bucurescî despre stingerea epizootiei bovine în România, îmi comunică prin nota sea No. 3261 din 24 Martie că s’afi deschis frontiera Bucovinei:
a)	Pentru importul pe calea ferată de animale domestice din România cu escep-ţiune însă de animale boviDe.
b)	Pentru importul şi transitul de piei uscate, ciolane, corne, maţe uscate şi sărate, seu netopit, păr de vacă, de porc, lână de ol şi păr de capră, dâcă sunt împachetate în saci sâfi baloturi: şi
c)	Pentru importul de ol şi capre.
Intrarea liberă a obiectelor enumerate la
litera b este însă supusă condiţiei de provenienţă sănătosă probată prin un certifi cat oficial, er intrarea a oilor şi caprelor este supusă unei observaţiunî sanitare de 12 ore.
— o —
La 2 MaiO viitor se va ţine licitaţiune publică, în sala oficiului Casei dotaţiel ostel, ce se află în localul ministeriulul de resbel, pentru vânzarea caselor, numite Mazar Paşa, cu tot locul lor, în care se află actualmente liceul 8f. Sava.
Concuienţilor li se cere o cauţiune de 10,000 lei.
—o —
Statul major de genift face cunoscut că, prin ordinul ministerului de resbel No. 2,352, se pote acorda antreprenorilor de construcţiunl militare următorele avantage :
1.	Garanţia de execuţie va fi tot de 10 la sută; însă numai 5 la sută va fl depusă la încheierea contractului, iâr restul de 5 la sută se va reţine treptat asupra recepţiei lucrărilor executate.
2.	Se admite plata materialului depus la locul de construcţie, dâcă acest material a fost primit de oiieerul însărcinat cu supravegherea lucrărilor şi dupe ce s’a reţinut 20 la sută din valorea iul.
3.	Se pote acorda antreprisel un avans de 10 la sută asupra întregel valori a contractului, dâcă acest avans se va garanta de antreprenor prin efecte garantate de Stat şi depuse la casa de depuneri şi con-semnaţiunl.
—	o —
D. Ion N. Pilat, deputat şi proprietar mare în judeţul Dorohoiu, oferind prin d. revisor şcolar respectiv, suma de 1.000 lei psntru ajutorarea copiilor săraci din scolele rurale ale acelui judeţ, ministerul vine prin-tr’acâsta de a exprima şi în public mulţumiri d-lul I. N. Pilat pentru o asemenea faptă lăudabilă, menită a, încuragia la în Yăţăturâ junimea şcolare, care ’î va rămânea recunoscătore.
—	o —
D. G. Ocaşianu bine-voind a oferi mu-| Ultimele întâmplări însă probeză, că seulul naţional de antichităţi dinBucurese! fierberea a trecut chiar peste Balcani, şi un preţios document original dini epoca lui I & 0sistă 0 organisaţiune seri6să patrl Miliaifi Vodă-Vitâzul, şi anume din auulu	,8 , S
1596, în	care se coprinde	şi 5 rânduri lungi	0kică, care neinc8tat lucrâză	spre defim-
scrise de	acel Domn, ministerul esprimă	tiva emancipare a popdrelor	subjugate,
cea mal deplină a sea mulţumire d-lul Uca-I in tjliua de iSO ale lunel corente am fost şianu, pentru acest preţios document oferit martor ocular al unul meeting, care prin museuhiT,	_q_	mulţimea cea asistat la dânsul şi prin
Aflăm	că la Sculenil	rusesc! a sosit	I discursurile ce s au pronunţat	merită a li
o sotinea	de cazaci, cari	sunt intrebuin-	merŢ10nat în stimabilul d-vâstrâ cjiar. In
ţaţl pentru a ajuta comisiunea carto- Hlua de 2°,Martie aPr0Pe t6te zidurile grafică trămisă din Petersburg pentru a I capitalei nostre afi fost acoperite de nisce face o cartă nouă la rîulul Prut.	I afişe, cari convocau cetăţenii la meetin
o—	Jgul ce se va ţine In (Jiua de 21 în cur-
Duminică, la 1 Aprilie, marele nostru tea bisericel sf. Krali. Mulţimea de di poet. V. Alexandri, va ţine o conferinţă I mineţă începuse deja să se adune în jurul în sala Atheneuluî, în folosul şcoleî nor- locului desemnat, toţi erau curioşi de a male a Societăţeî pentru învăţătura po- şei scopul meetingului. Pentru a da ce-porulul român.	I titorilor d-vostră o adevărată ideiă despre
Preţui locurilor va fi: 5 lei locul I şi I mulţimea ce s'a adunat, sunt nevoit a 3 lei locul II.	Io face prin comparaţie, căci n’am putut
Suntem siguri că toţi aceia cari do- stabili esact cifra celor presenţl. N’am resc instruirea poporului nostru se vor I vă<Jut, de când locuiesc în Sofia, atâta lume grăbi se contribue cu obolul lor la ape- adunată, nici chiar în sărbătorile Pasce Iul ce li se face.	(lui, în una din bisericerile cele mal iu
— °—	bite de cetăţeni. Unii consideră că peste
După o statistică întocmită de secre-Uooo de omeni au luat parte la acest tarul camerei de comerţ şi de şeful po- meeting, alţii cred că mulţimea atin-liţieî din Galaţi, scrie Vocea Covurluul, Lea cifra de 7,000. Pe la orele 12 sunt în acest oraş 21 societăţi de dife- trecute impacienţa publicului ajunse la rite caractere, representând un capital J culme. Toţi strigau: la tribună, la tribună ! De o dată o voce plăcută de bariton strigă..
— Fraţii bulgari!...
Iotrâga mulţime aruncă o privire în se au<Ji vocea. Era d.
de peste 32 milione lei.
- o—
Ieri sără consiliul comunal din Galaţi, scrie acelaşi <|iar, s’a ocupat de o peti-ţiune a comercianţilor în privinţa taxe-1 ior de coloniale. S’a decis, după propu * ^ar ea e UDC 6
fie eficace mişcărel care se face. Unirea trebue să fie prima ţintă spre care se îndreptă tendinţa patriotică a bulgarilor".
Aceste cuvinte citite de către orator, au fost acoperite de aplause şi strigăte : idem: Makedonia da asvobodim da jive San-Stefanska Bulgaria, da jive lgnc. tieffl... 1)
Acâstă resoluţiune scrisă a fost în mâDată atât primului ministru, cât şi Alt. Sâle. Ier Biurou a mal hotărît să comunice acâstă resoluţiune agenţielor di plomatice.
Sunt însă avisat din altă parte că atât meetingul cât şi respândirea scrie rilor irridentiste să face prin ajutora unul grup de ruşi, cari abia au sosit aci şi s’afi împrăsciat prin ţâră, unul din mem brii grupului trăiesce în Plovdin şi este cunoscut că panslavist fârte iubit de Ig natieff. Aşa dâr totul se face prin ele vreţi! guvernului rus, care ies din pelea lupului pentru a turbura cât mal curând poporele în peninsula balcanică. Ea, Rusia propriâ ţis, nu se va angajea în a-facere, dâr o va nutri prin alte mijlâce indirecte.	Ivanowid.
DIJY ŢARA
’	Ivan Grozeflf, un oin cunoscut ca precupeţ ;
nerea d-lul Călmescu, a se percepe peL	.	, F . r * ’
1 in discursul ce I improvisă, d-sa aminti auditoriului său suferinţele nâstre din tre-
a 8-a parte din marfa vămuitâ, şi s’a însărcinat d. ajutor de primar Nicolafi a merge la Bucurescî spre a da esplica ţiunî ministerului.
— o —
cu tul, când bulgarul nu era sigur de viaţa sea şi de onorea familiei sâle, când turcul ’i fura fiica pentru haremul său.
D. colonel I. Murgescu, inspectorul gelApoî după acâsta oratorul trecu spre a neral a porturilor, a pleca ieri la Galaţi, aminti <Feîe PIine de sânge ale răscoiei la orele 9 diminâţa, cu vaporul Ililde-1 bulgare şi în fine aminti„adunărel că Bulgară, la Cernavoda şi de acolo va pleca §aida modernă datorâzâ atât Europei, cât la Constanţa, pentru inspectarea acestor N'	recunoscinţa sea. Scopul aces-
porturî,	tui meeting, a <jis oratorul, este a decide
— o—	prin ce mijloc se pote aduce alipirea
Mâne, juoî, la orele 8 sâra, d. Gr. bulgarilor de dincolo de Balcani la patria Ventura va ţine la Ateneu o conferinţă mumă.
asupra Fontâneî Biandusiel, a d-lul V. A- Fiind aîes duPs acesfc scurt timP de lexandri.	preşedintele biurouluî, s’au urcat la tri-
o—	bună şi au luat cuvântul d-nil: Gorba-
La 26 Martie s’a tratat la tribunalul noff, Stancoff, Iconom, popa Theodor şi d. local, scrie Poşta din Galaţi, procesulu D. Grecoff.
intentat de societatea Bainach contra pri- j Toţi oratorii au vorbit despre Mace-
O copilă arsă de viă. — In <jiua de 2l Martie, Tănase Petre din comuna OtopenI,
judeţul Ilfov, ducâadu se cu plugul la arătură a luat cu dânsul şi o copilă a sea, a nume Dumitra, ca de 4 ani. şi, ajungând la locul de arătură, a dat jos copila din car şi a făcut foc- Lăsând copila Împrejurul focului, el s’a dus la cel alt capăt al locului Când s’a înapoiat a găsit copila cu hainele aprinse şi armând, ast fel că, adu-când’o acasă, a încetat din viaţă.
.....— - - " ...-----------------
Agitaţiunile din Bulgaria
rfluenţe, se pâte spera că lucrurile se vor potoli. Acâstă speranţă a (farului din Pesta e resturnată de o depeşă ce primim şi în care se <Jice că Rusia s’ar fl declarat formal contra reînoirel mandatului lui Aieco-paşa, actualul guver nator al Rumeliel. Influeaţe]e,decl de care se teme Pester Lloyd, par a se ivi.
ACTE OFICIALE
Monitorul de a^I publici regulamentul pontru păzim dreptnrilor 31 a prerogativelor eparhiale canonice ale II. PP. SS. Mitropoliei §i PP. 88 Episcop! epurei) i op
X
Se promulgă nrmătdrea lege ,
Artcot unic. Articolul 48 din legea pentru Ine-tăi naroa onor psrp din bonurile Statului ao modifică dnpS cum uimdză .
Preţul roauJtat din vânzarea ă orl-ce bunuri mici şi a bunurilor mari, avAnd un venit p8«8 la 10.000 lei, eum şi din embaticnrile răscumpărate şi nerescuinpă-rate, va torma un fond special la ca» do depuneri, a-fectat anume pentru plata annităţel împrumutului au-toriaat prin legea de la 6 Iunie 1883, in sumă de 27.230,000 pentru Înfiinţare de ediflciurl şi contfuc* anol publice
măriei de Galaţi pentru suma de 536 obligaţiuni ale oraşului Galaţi emise cu ocasia construire! canalurilor. Societatea era representantă de d. N. Blaremberg, iar comuna de d. G. Mărzescn. Tribunalul a admis cererea representantelul comunei d’a se chema ca garant în causă pe antreprenorele canalurilor d. Gr. Eliad. Cu acâstă ocasie d. Mărzescu a declarat obligaţiunele comunei Galaţi ca ne având nici o existenţă legală, reservând a discuta acâstă cestiune în mod contradictor faciă cu d. Eliad şi cu societatea deten-târe a obligaţiunilor care formâză obiectul procesului.
SCRISORI DIN BULGARIA
Corespondenţa pârtie, a Telegrafului
Sofia, 24 Martie.
Furtuna cresce mereu.
Tote simptomele ce sâ dafi pe faciă demonstra că o fierbere a atins încet|câte încet tote straturile poporalul bulgar.
donia şi Rumelia orientală, deplăgând sorta acestor ţări, şi cerend ca să se înfiinţeze o societate irridentă ce de sigur va fl protegiată de guvernul rus, care are interese mari spre a face o Bulgarie mare în peninsula Balcanică.
D-l Grecoff finind discursul său a propus urmâtorea soluţiune:
„A<|î, în (Jiua de 21|Martie 1884, o întrunire de peste 5,000 de locuitori atât din oraşul Sofia, cât şi de prin împre jur, adunându-se în ograda bisericel sf. Craii afl hotărît următorele :
„Tractatul de la Berlin, fiind incom patibil cu interesele politice şi economice ale poporului bulgar, despărţind în mal multe părţi unul şi acelaş popor, care vorbesce aceeaşi limbă şi are acelaşi destin şi scop, trebue să fie nimicit de voinţa patriotică a poporului bulgar, care a hotărît:
„Să esprimă simpatia sea frăţească mişcărel iridente care lucreză spre unirea Bulgariei, acestă simpatiă trebue sâ
Agitaţiunile unioniste, ce s’au manifestat timpul din urmă în Rumelia si în Bulgaria, încep, di ce Pester Lloyd, să rădice seriâse îngrijiri. Cercurile guvernamentale din Petersburg asigură în oficioşii, că atât ministrul Giers cât şi întreg guvernul n’aă nici o parte în aceste agitări, că ele sunt chiar contrarii dorinţelor ruse. Diarele bulgare nu sunt prââ încântate d’acâstă mişcare, asigură însă că simpatisâză din tâtă inimă cu ideia unire! celor două Bulgarii şi că ar primi chiar şi Macedonia, la urma urmelor, der momentul pentru asemenea planuri măreţe, $c ele, nu e potrivita.
Scirl directe din Sofia desmint| credinţa că principele Alexandru ar fi luat parte, ser ar fi provocat chiar aceste a gitaţiunî panbulgare; asemenea nu este adevărat că principele ar fl făgăduit u-nel deputaţiunî ce a primit, că va a duce pe tapet cestiunea cu ocasiunea călătoriei ce vrea să facă în Germania.
Mişcarea s’a început în Rumelia şi stă în legătură cu espirarea puterilor lui Aleco-paşa. Scopul direct urmărit de a-ceste agitări nu este încă cunoscut; dâr urmâză Pester Lloyd, ele nu pot câştiga greutate de cât prin amestecul in fluinţelor streine şi pe câtă vreme nu e perspectivă să se producă asemeni in
1) Plecăm şi să trăiască Macedonia să fie liberată, să trăiască Bulgaria de la Sant-Stefan, să trăiască Ig-natieff.
BULETIN JURIDIC
Uu omor de bună roe
In noptea de 17 Februarie isbucni tutr’o cârciuma am Walăgassc, circumsprjpţia Faworiten in Wiena, o bătaiă straşnică Intre mal mulţi băeţl, ucenici de prin fabrici !
Ucenicul lobam Kozel, care nici nu luase parte la cârta de mal Înainte, Începu şi ej de bună voie să se amestece In bătaie, voind numai să’şl satisfacă o simplă plăcere, de a trage la calcavure.
După o cărpâlă de câte-va minute, e] devine aşa de Înfuriat şi pasionat, In cât scoţâqfi strigătul :
Toţi trebue să vă duceţi dracului," se repezi cu un cuţit şi’l înfipse cu o nespusă furie ucenicului Franz 8laraer In parlea stâDgă a pieptului, ast-fel că străpunse plămânul.
Nemulţumit cu acâsta, el mal lovi cu cuţitul pe un rândaş, căruia îl făcu o rană forte primejdiosă.
Criminalul, care nu numai că este de o natură perversă, după cum arată faptele sâle, ci mal este şi stupid Încă, fu adus «jilele trecute diaintea unei Curţi presidată de judecătorul Karajan.
El era acuzat pentru omor şi pentru rănire corporală.
Acuzarea a fost făcută de un substitut de procuror. Prevenitul avea un apărător
ex officio.
Criminalul a fost condamnat la trei ani muncă silnică.
întâmplări din Capitala
Adevărat o fi? — Uu italian, lucrător la canalizare, după ce muncise totă ^iua, se apucă şi el sâra să se mal lutărâscă şi să ’şl stingă setea într’o cârciumă. Bietul om se otărîse să bea numai un păhărel, dâr după cum e proverbul frances, care dice : „pofta de mâncare vine mâncând", şi de aceea pus pe băutură, ţine-te pânză să nu crapi, bea o litră, bea două, nouă şi Încă multe până ce creeril săi învăluiţi în evapo-raţiunile lichidului favorit al veselului ţlefi,
’şl perdură cumpătul lor.
Apoi, să fi văţlut, 6menl buni, ce tablouri măreţe se înfăţişaţi italianului nostru; el se
FOIŢA „TELEG1UPHULUI" *)
FONTANA BLANDUSIAE
Piesa In 3 acte, in versuri, fle 7. Alexandri
Mal nainte d’a sfârşi cu piesa, unu mic amănunt. Lumea a fost surprinsă chiar până ţa a patra representaţiune, de modul cum se accentuâzâ cuvântulu geniul. Pentru o deosebire subtilă, şi pe cave n’o înţeleg, d. Alecsandri singur a cerut artiştilor să accentueze silaba a doua, de şi nici ritmul chiar nu pretindea acâstă transportare.
Bucurându-se d’un present strălucit, piesa e menită să rămână mult timp în repertoriu. Subiectul fiind clasic şi tratarea măiastră, publicul va alerga orl-de căte ori numele piesei va figura pe afiş. Nu mal vorbesc de sgomotul ce va face în lumea latină, care a aplaudat şi încoronat pe bătrânul nostru poet.
Săptămâna trecută şi tâtă săptămâna
1) A se vedea numSrul precedent.
acâsta, d. Alexandri e stăpânul situa-ţiuniî. Entusiasmul publicului, flori şi imnuri, totulu a trebuit să concure la mulţumirea autorului, căruia i se pâte tjice cu propriele sâle versuri:
„..Alexandri, ca cm ta-al stins cn ’ncetul Şi n‘a rdmas din tins de cât nnmai poetul..
poet plin de yiaţă şi care încă multti timp va cânta şi încânta poporală ro mână.
*
Interpretarea a fost, în general, destul de bună.
Angelica figură a Gettel a fost încarnată în d-na Romanescu.
Jocul artistei era atât de adevărat, în cât uitând timpul şi locul, am resimţit suferinţele tinerel sclave. Dicţiunea versurilor ireproşabilă. — In actul al doilea Getta şi Gallus ne-aă dat imaginea lui Romeo şi Julietteî şi scena amorului a fost superb interpretată. Accentele de desperare, de revoltă, în scena disputei dintre Scaurus şi Posthumius pentru posesiunea el, au fost d'un patetism sfi-şietor, aă smuls lacrimi. Aplausele publicului şi coşuleţul cu flori oferit d-neî
Romanescu la a treia represintare, T-aă dovedit succesul obţinut.
Aspectul d-nel Nottara în rolul Neerel a fost splendid. Pasiunea curtesanel pentru Horaţiu şi dispreţul către Scaur, bine accentuate. Mi se pare însă cu totul greşită interpretarea frumoseî scene din actul III, când descopere lui Horaţiu pe rivalul săfi. D-na Nottara a desvăluit pasiune în acestă scenă, şi încă prea multă, ceea ce nu e natural pentru situaţiune. Gelosia Neerel ajunge la apogeu în actul al doilea şl al treilea înainte de încercarea Gettel d'a se sinucide; dâr, o dâtă asigurată de sentimentele sclavei, având prin urmare speranţă să domnescă asupra vie^el lui Horaţifi, şi încă după ce aurise convorbirea dintre Getta şi poet, isbucnirea pasiunii nu mal e naturală.
Din contra, Neera trebue să fie rece ca tăişul unei săbii; ea nu’şi răsbunâ pe Horaţifi, îl aprinde numai spre a’l vindeca.
Nu mal e nevoie să spun cât de fru-mosă ar fi acâstă scenă, când Neera ar sta rece faciă cu pasiunea ce frământă
pe Horaţiu. Ş’apoî, esplosiunea de furie a Neerel nu se potrivesce nici cu urmarea, când intervine pe lângă stăpân pentru viaţa sclavii or săi.
Greul rol al lui Horaţifi e interpretat din. ce în ce mal bine de d. Nottara, care a avut multe momente fericite. In sşena improvisărel însă nu e destul de inspirat.
D. Iulian, ca tot-d’a-una, dă viaţă scenelor în care apare, lucru pentru care cu drept cuvânt e favoritul publicului. Pe lângă un joc natural şi estetic, am observat şi (Jicerea corectă a «versurilor ce compun micul săfi rol.
Ne-arn reservat să vorbim la urmă de d. Hasnaş, debutant pe scena nostră, mal ales că critici nedrepte ’l-afi întâmpinat de la primul pas.
D’un esterior simpatic, d. Hasnaş promite mult; el s’a arătat chiar artist în cele patru representaţiunl cât ne-a fost dat să '1 vedem; accentele îşi transporturile săle aii fost atât de vil, de naturale şi de estetice, în cât suntem siguri a vedea în el pe unul din cel mai marcanţi artişti ai viitorului celui mal a-
propiat. ţinuta sea şi dicţiunea, în Fon-tăna Blandusiae, sunt nu se pdie mal corecte şi ’l-afi atras simpatia publicului. însuşi d. Alexandri, esprimându-şl mulţumirea către dâmnele Romanescu şi Nottara şi d. Iulian, n’a uitat să ’lu distingă. Şi acest brevet il asigură de succes.
D. Cristescu a găsit mijlocul să fle admirabil de mediocra în rolul lui Scaurus, atât de bine croit pentru d-sea. Jocul săfi a fost în general neexpresiv şi (Jicerea versurilor incorectă; observa-ţiune ce se pâte face tuturor celor-l-alţl artişti cari afi luat parte la acestă re-presentare, şi în special d-luî Velescu. Aceste note discordante întunecă âre-cum stălucirea piesei.	Konaki
1	,	*Kl
, .tu ) ai
A.» i
ai- j n fu m ic 'uar
;■ . u, j e
ni Jir;Aî/ /	a wb-
www.dacoromanica.ro
credea transportat Într’o lume ideală, jă rea că se află 1n câmpiele Incântătore şi pline de poezii ale frumâsel Italie, părea că aude melodidsele sunete ale chitarei ţinută de vr’un Romeo la ferâstra Julietel sâle, şi mergând pe drum legănând u-se el credea că se afla într’o gondolă, aurită a vr’unul doge din Veneţia, şi legănat lin de dânsa se plimbă pe lagune. Avea multe visuri frumose fericitul om, de o dâtă tnsP se trezesce, se frâcă la ochi, nu scie unde se află, şi vede tote visurile sâle sburate. Ca săse încredinţeze că nu mal visâză, bagă mâna în buzunar, unde avuse într’o pungă suma de 800 lei, şi o, fatalitate! banii nu sunt; punga-I g61ă. El nu mal scia ce să 86 gândâscă :
— De ol 8 eO italianul, lucrător de la canalizai e, atunci am pierdut 800 lei, de nu sunt însfi efi acela, atunci am căscigat o pungă, se gândi el în sine-şl, şi porni la secţia. 26 sâ povestâscă t6tă întâmplarea comisarului, care bănuind pe un 6re-care Niţă Florea, ce petrecuse cu italianul, îl duse la dubă şi după ce ’l cercetă găsi în-tr’adevâr nisce bani la dânsul.
—x—
Telegari sburaţl! — Bietul Ioniţă Ioan din Ploiescî, era cât p’aci s’o păţâscă. Avea omu şi dânsul trei cal în grajd, şi într’o bună dimiuâţă, când se scolă, vede grajdul ca altă dată în bună regulă, numai... fără de cal. Începu sS-I caute in tote părţile, nicăerl caii. Văitările şi plânsetele serma-nulul Ioniţă merseseră peste nouă mări şi nouă ţări, până când le auiji şi o babă ţigancă ce dădea cu ghiocu. Dă fuga baba la Ioniţă şi după ce ’I dă cu ghiocu, iacă că vede în fundul ghiocului chipul lui Gheorghe Stan din calea 13 Septembre.
Ioniţă pornesce în grabă şi împreună cu secţia 2, dovedesce caii furaţi şi pe Gheorghe Stan ca hoţul lor. Fiind trei cal, fiecare se pune pe câte un cal şi pornesc împreună.
—De n’aş fi stat în uliţa 13 Septembre, sciil bine că n’aş fi fost prins, esclamâ Gheorghe Stan la secţiă, căci afurisit e numărul ăsta.
—x—
Un discipul al Iul Esculap ! — Niculae Gheorghe de multă vreme ’şl luase hotă-rîrea ca să se facă doftor, neavând însă asupra cui să facă disecţiile, ce sunt de o neapărată trebuinţă medicinel, se apucă să săvârşiască acâstă operaţiune asupra sărmanului Vasile Matei Verna râniudu’l cu un cuţit. Acesta însă văzând că nu e glumă a face disecţie asupra unul om vio, porni la secţia 23, unde se crede că prin mijlocirea comisarului, va putea de acum înainte să viziteze amfiteatrul spitalului Colţea, spre a diseca pe morţi, nu pe cel vi».
—x—
Dragoste şi ^parale!— Grigore Roman e un don Juan în totă puterea cuvântului. Nici o fată nu lasă în pace, mal multe însă de tote ’şl aruncase ochii asupra amantei lui Vasile N. Râdulescu, care avea o păsărică cam sburdalnică. Nemulţumit cu succesul ce avuse în a pune corne lui Rădu-lescu, sciu a conduce pe necredinciosa până într’atâta, ca să săvârşâscă chiar o hoţie împreună cu dânsul. Planul făcut, ’l şi puseră în esecutare şi cu 200 lei, pe cari puseră mâna, voiati să’şl aranjeze o frumosă căsnicie.
Din nefericire însă, fură desboperiţl şi secţia 30 cercetâză pe amant şi amantă.
.__________
CORPURILE LEGIUITOARE
ADUNAREA DEPUTAŢILOR {Şedinţa de a§X 27 Martie 1881)
Presiclenţia d-lul vice-president I. Aga-rict.
Şedinţa se deschide la ora 1 p. m. fiind presenţl 91 dd. deputaţi.
1). ministru de interne declară că în urma incidentului de ieri d. ministru preşedinte ’şl-a depus demisia în mânile M. S. Rege lui. In urma acestora toţi miniştrii aii demisionat. şi a<|I s’a ţinut un consilia sub prezidenţia M. S. Regelui. M. S. a declarat că va avisa.
JD general Leca declară că ieri M. S. Regele ’l-a făcut onorea să-l cheme împreună cu d. preşedinte al Senatului spre a-I consulta în privinţa demisionărel cabinetului ; a<JI un consiliu s’a ţinut la Palat, rămânând ca M. S. să aviseze în urmă. D. general crede că M. S. va ţine sâmă şi de votul de ieri al Camerei şi de interesele ţărel. (Aplause).
D. Georgian <jice că prin votul de ieri Camera n’a crezut nici să dea un vot de neîncredere guvernului, nici să temporiseze revizuirea Constituţiunel. (Aplause prelungite) Camera actuală nu se pote despărţi fără a termina acestă mare cestiune, (aplause prelungite), de aceea dâr t.rebne se explicăm acest vot. D. Giorgian dă citire unei propuneri de încredere în cabinetul d-lul I. C. Brătianu.
Acâstă moţiune citită de d. Georgian este primită cu aplause unanime.
Mal mulţi dd. deputaţi cer cuvântul. A-prope unanimitatea Camerei cere a se pune la vot moţiunea cu apel nominal.
D. ministru de interne declară că up minister responsabil nu esistă şi conform cu Constituţiunea d-sea nu pote asista la nic' o desbatere. Vot nu pote avea loc, căci el atrage după sine şi discuţiune.
D. N. Dimaneea, în cestiune de regu lament, <jice că miniştrii trebue să stea până ce Camera ’şl va esplica votul de ieri şi că ast-tel trebue să se pună la vot propunerea de încredere.
Mal mulţi dd. deputaţi cer închiderea dis-cuţiunel. Un sgomot mare se face.
D. N. Ionescu v> rbesce contra, picând că cum se pote închide o discuţiune care nici nu s’a început. D-sea <Jice că din momentul ce M. 8. Regele a declarat că va avisa la formarea noului ministeriii. Adunările le giuitore nu mal pot ţine şedinţa.
D. N. Ionescu, cu tote protestările anrope ale întregel Adunări, vorbesce contra moţiu-nel de încrede#. In loc de a vorbi contra închidere! discuţiunel. D-sea insultă rhiai pe miniştrii şi pe majoritatea Camerei care cere ca presidentui să ’lfi cheme la ordine.
In timp de câte-va minute se face un mare sgomot; oratorulu se opresce de a vorbi.
Se aud maî multe voci:
— La ordine, jos de la tribună!
D. vice-president, cu regulamentulti ir mâsă, rogă pe orator să nu-I facă posiţiu-nea grea ; ÎI promite tot ajutorul săli con tra întreruperilor, numai să nu insulte pe miniştrii şi pe majoritatea Camerei.
D. N. Ionescu continuă a vorbi tot contra moţiunel, cerând ca să fie presinte la acestă discuţiune şi d. prim-ministru I. C. Brătianu.
D. N. Ionescu desperăză atât pe dd. deputaţi cât şi pe dd. miniştrii presinţl.
D. ministru de interne declară din nou că Cabinetul este demisionar şi că miniştri' presinţl nu pot asista la nici un fel de des-baterl.
Se face propunerea de a se ridica cuvântul d-lul N. Ionescu.
D. Vice president pune la vot, prin sculare şi şedere, acăstă propunere.
Se face contra probă.
D. G. Panu ridică ambele mâini, cu tote acestea resultatul este nehotărît.
TELEGRAPHTJL
3 Se procede la voi cu bile şi resultatul scrutinului este cel următor :
Votanţi 84,
Bile albe pentru, 68.
Bile negre contra, 16.
Abţineri, 24.
D-nil P. Grădişteanu, N. Catargiu, Gr. Cozadini, E. Costinescu, Fărcăşanu, Gr. Giani, Ianoli, T. Maiorescu, C. Nacu, Leon Negrutzi, G Panu, Perieţeanu, C. A. Ro-setti, D- Giani, V. Alexandrescu Urechiâ, C. Dimitrescu, Valerian Urseanu şi alţi 7 s’afi abţinut.
DD. miniştri Chiţu, Câupineanu, Aure-lian şi Voinov asemenea s’att abţinut.
Discuţia se declară der închisă şi se pune la vot moţiunea următore:
„Camera, cu ocasiunea votului emis ieri pentru regularea ordinel ţlileî, departe de a fi fost mişcată de unii spiritfi de oposi-ţiune, manifestă terma sea hotârîre de a termina cât mal curând posibil opera revisuirei Constituţiunel, şi având deplină încredere în guvernul presidat de d. I. C. Brătianu, trece la ordinea (|ilel.“
Votul se face pe faciă cu apel nominal. Resultatul votului este cel următor:
Numărul votanţilor a fost de li4.
Aa votat pentru moţiune 89; s'aft abţinut 25.
Cel cari s'aft abţinut, sunt:
DD. Buescu, Bibicescu, Bibescu, N. Ca targi, P. Cernâtescu, Gr. Cozadini, Muc. Dinescu, Gagione, Gr. Giani, P. Grădiştânu, Ianoli, lanov, T. Maiorescu, I. Negruţi, L. Negruţi. N. Hagi Nicola, G. Panu, Perie-ţânu, C. A. Rosetti, Urechiâ, Ursianu, C. Dimitrescu, D. Giani, Fărcăşanu, .Bincă Schileru.
Apoi şedinţa s’a ridicat la 2 Va ore.
SENATUL
Şedinţa de la 27 Martie 1884
Şedinţa se deschide la orele 3 sub preşedinţia d-luî Dimitrie Ghica, fiind presenţl 41 dd. senatori.
D. Apostol Mănesnu dă citire sumarului şedinţei de ieri, care se aprobă, de dre ce nimeni nu ia cuvântul.
D. D. Sturtfa, ministru de esterne, depune pe biuroul Senatului un mesagiu privitor la protegearea industriei de bere tabricată în ţâră.
D. 1. C. Brătianu. Ieri cu ocasiunea citire! revisuirei Constituţiunel la Cameră, am t|is că ţera fiind forte agitată cu a-âst.ă cestiune, este urgent ca după 10 luni de (|île să se isprâvâscă în fine cu revisuirea fără ca să se iaca discuţiunea generală. Camera s’a pronunţat in contra opiniunel nostre, atunci noi ne am depus demisiunea în mâinele Maj. Sâle i aşceptăm acum ca Regele să aviseze despre ceea-ce trebue să se facă, chemând pe preşedintele Senatului şi al Camerei.
D. Stătescu declară că regretă incidentul care s’a ivit. Dăr d. Ion Brătianu trebue să fie convins că nu numai marea majoritate a Senatului şi a Camerei este pentru dânsul, dâr chiar şi marea majoritate a ţăreî, care n’are de cât în-tr’ânsul deplină confienţă. Numai cu densul ţera nostrâ va putea face progresele trebuitore.
I). Dimitrie Ghica, preşedintele Senatului. Cred domnilor Senatori de o datoria mea a vă espune părerile preşedintelui d-v., cu tote că d. Stătescu mi-a anticipat în acâstă afacere. Cred domnilor senatori, şi sunt sigur că esprim simţimen-tele d-vostră, precum şi ale naţiunel întregi, că guvernul actual este cel mal priincios pentru ţâră, de aceea vă rog domnilor senatori să luăm angajamentul de a menţine cabinetul actual, să-’I
dăm coucursul nostru, ca să ducă pănă la sfârşit marea operă a revizuire! Cdns-tituţiunel.
D. Eleva declară că ceea ce a (|is d-nul Stătescu a avut resunot în inima d sâle. Der nu cu aplause se va lua o resolu-ţiune, ci cu o hotărîre înţelâptă iâr nu nebună, care va permite guvernului să revie asupra resoluţiunel într’unQ mod formal. Sunt nisce inamici nu cel din afară ci, cel din uăuntru, cari voesc a face răfi ţărel, printr’o agitaţiune, ce ne va discredita în facia Europei. Teoria unu! om de Stat, (|ice d. Fleva, este ca să mârgă încetul cu încetul.
Şedinţa se suspendă şi d. Fleva re-dactăză moţiunea.
La redeschidere, d, N. Fleva dă citire următârel moţiuni:
„Senatul îngrijat de situaţia ce s’ar crea ţării prin retragerea guvernului, r6gă pe d. preşedinte al consiliului să vie asupra decisiuneî sâle, esprimându-I şi de astă dătă cea maî deplină încredere şi iâ angajamentul d'a termina înaintea sărbâtorilorii opera revisuirei îndeplinind ast-fel misiunea cu care Ă a fost însărcinat. “
Se pune la votii cu bile acâstă mo ţiune şi resultatul scrutinului este cel următor:
Votanţi 46 Bile albe pentru 42.
DD. miniştrii, în număr de patru, s’ati abţinut, d. preşedinte anunţă că moţiunea s’a primit cu unanimitate. (Aplause).
După proclamarea votului onor. president, d. D. Gr. Ghica, pronunţă următo-rele cuvinte:
Domnule prim ministru permiteţi’ml şi mie să vă adresez două cuvinte.
N’am fost constantamente amiculil d-vostră politic, în multe împrejurări am fost adversarul d-vostră. însă la momentr grele, sâfi cum se (Jice de unii, la momente de cumpănă, am fost împreună. Vid dâr în numele meu propriu, căci resultatul Senatului Taţi cunoscut, viu a vă conjura să staţi pe acele bănci, dâcă iubiţi ţâra, cum aţi iubit-o totd’a-una, să staţi să îndepliniţi acea mare misiune şi dâcă vă simţiţi obosiţi, apoi vă puteţi retrage în urmă cu glorie.
La aceste cuvinte d. prim ministru mulţumi Senatului pentru votul unanim ce a dat şi declară că numai sprijiniţii de marea majoritate a representaţiuneî ţârei va consimţi a continua să lucreze pentru propăşirea ţării.
Se pune la vot pentru a treia oră indignatul inginerului Emil Baum.
Proiectul de lege să incuviinţâză cu 25 albe contra 7 nâgre.
La ordinea (|ileî să află legea Burselor şi cestiunea oraşului Roman.
Legea privi ţâre la vîn^area unor loturi din domeniul statului comunei Roman, să votâză fără discuţiune şi se primesce cu 37 bile albe.
D. Nanu dă citire unul proiect de lege privitor la vânzarea a două locuri diD comuna Huşi, ce aparţin statului, şi asupra căror s’ati făcut nişte licitaţie fără nici un resultat.
Şedinţa să închide; anunţându-se cea viitore pe mâine.
-------- Hflfr» —------
3
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
{Agenţia Havas)
Paris, 8 Aprilie. —Senatul a votat convenţia financiară încheiată cu Beiul din Tunis şi aprobată de Camera deputaţilor în şedinţa sea de la 5 curent.
Camera deputaţilor, în urma unei interpelări asupra grevelor de la Nord, a aprobat conduita ministerului care a întrebuinţat trupe pe tru a asigura libertatea lucru-ul contra greviştilor din Anzin.
Camera şi Senatul s'afl amânat la 20 Maia.
Roubaix, 8 Aprilie. — Congresul anar-chist a început aijl întrunirile sâle. Şofil a-narchiştl au fost primiţi de poporaţiunea rubesiană prin strigăte de „tvăiâscă armata," „jos revoluţia."
Berlin, 7 Aprilie. —Sgomotele, ce afi circulat în bursă, că starea sănătăţel împăratului Wilhelm era mal puţin satisfâcătâre, sunt cu ’totul nefondate. După ce a petrecut o bună nâpte, împăratul s’a sculat a$I diminâţă la 10 ore şi a primit pe mareşalul Curţel comtele de Perponcher precum şi pe consilierul săă raportor generalulu d’Albendyll.
Roma, 8 Aprilie. — Camera deputaţilor. D-l Biancheri, luând în posesiune fotoliulă preşedenţial, promite d’a fi just, drept şi imparţial în direcţia desbaterilor Camerei; declară că prin datorie şi priii caracter, va sta în tot-d’a-una inaccesabil la pasiunile de parţial.
Camera s’a amânat la 21 Aprilie.
Aceste aeirl au fost publicate în ediţia de asără şi le reproducem şi in cea dedimindţă
Londra, 8 Aprilie. — In şedinţa sea de nopte Camera Comunelor a adoptat în a doua citire, prin 340 voturi contra 210, biiul relativ la reforma electorală.
„The Times," vorbind de crisa ministerială din Cair, (Jice că Englitera nu pote accepta condiţiuuile lui Nubar paşa, dâr că ea trebuie a lua în mod resolut în mâni direcţia afacerilor din Egipt. ţ)iarul cetăţel adaugă că proclamarea protectoratului bri-ta tic asupra Egiptului va da o stabilitate suficientă în afacerile politice ale acestei ţări şi că atunci Englitera ar putea să se dispenseze de a lua responsabilitatea datoriei egiptene.
Cair, 8 Aprilie. —Crisa ministerială continuă. E inesact că lordul Grauville a rechemat pe sir Clifford Lloyd.
Roma, 8 Aprilie.— Camera deputaţilor. — D. Maucini, ministru al afacerilor străine, întrebat asupra cestiune! Propaganda Fide, declară că nu e posibil puterel esecutive d’a anula o hotârîre judiciară. Cu tote astea e gata a acorda în eşec u tarea hotărl-rel favorurile cari vor fi conciliabile cu drep-iuI italian. D. Mancini termină răspunsul .■v’u iuâ d act de judecata favorabilă ce toţi oraatril din Cameră afi adus asupra politicei străine a guvernului.
• Societatea „Ajutai elevilor seraci"
Societatea „Junimea comercială română" şi d-nu lorgu Angelescu, comerciante din strada Carol I. No. 1, bine-voind a oferi pentru copiii săraci, cea d’ântâî suma de el 200 (duoe sute) şi d. Angelescu 25 perechi încălţăminte, îmi fac o dătorie d’a te esprima şi în public adânca recunoscinţă a societăţii „Ajutorul elevilor săraci", pe d’o parte pentru aceste daruri ăr pe de alta pentru încuragiatea ce ne face.
Vice-preşedinte I. G. Bibicescu.
Cetitorii noştri cari doresc a avea gratis un Diar Popular precum şi unu jiar de mode, ilustrtatu, cu note masicale, să bioe-voiască a trimite o carte noştali eu adresa d-lor către administraţia Necsariulul, în Bucnrescl.
FOIŢA „TELEGRAFULUI" -i)
ALBERT OL AT1GXY
0 RESBUNÂRE
NUVELĂ
Petrele şi bolovanii rostogoliţi după munţi, bucăţi rupte din stânci, torente de apă acoperâu drumurile făcute pentru nisce acrobaţi şi lârte bine dispuse pentru nisce locuri de pândă în timp de resbel.
Pe una din aceste poteci, d’asupra satului St.-Lucia, aprâpe de Mela, Ion Antoniu se puse la pândă. Scia că Petre Poli trebuia să trâcă pe acolo perp tru a se duce la Levia şi ascepta.
Ascepta acolo de când se luminase de <|iuă, cu multă răbdare, întocmai ca u-nul care asceptase deja opt ani şi pentru care un câs mal mult nu era nimic. ’Şl încărca puşca mereu şi se esercita cu ea cu o bucurie copilărâscă şi sălbatecă.
1. A se vedea No 3554. de la 24 corent.
In acâstă puşcă era răsbunarea fratelui şi vărului său, pedepsirea insultei primită în ajun şi afirmaţiunea esistenţeî sale de bărbat. Omorînd pe Poli, el trebuia să se ascundă prin păduri, căci gendarmeria îl urmăria şi capul său era pus la preţ. Devenea der un bandit, şi avea să se tămă nu numai de forţa regulată, de autoritatea representată prin o sabie şi o carabină oficiale, dâr încă şi de denunţări. El scia tote acestea, dâr se hotărâse să omore pe Poli, să se re-întorcâ la St. Lucia să îmbrăţişeze pe tatăl săti maî ’nainte de a se afla faptul, apoi să trăiască ca aceia puşi afară din lege, pe care primul venit are dreptul să’l înhaţe şi săT omore, precum se omoră o fiară sălbatică.
Pe la opt ore şi jumătate, Petre Poli apăru. Era însoţit de o rudă a sa, Ion Quâlichioi.
—	Bună Zioa ! Zis0 Ion Antoniu.
—	A ! tu esc!, bolnăviciosule, răspunse Poli. Ce faci aci ?
—	Te ascept!
—	Mă ascepţî ?
Şi Poli se pregătea să’şî îndrepteze ca- j
Iul spre Ion Antoniu, când d’odată căZu, fiind lovit în piepUde un glonţ.
—Fratele meu este răsbunat! strigă Ion Antoniu! Nu ’ţl voiâ mal da lovituri cu patul puscil, precum ’î-aî făcut tu pe când se afla în agonia mor ţel. Nu e trebuinţă, ai murit!
Tovarăşul lui Poli, Quelichini, rămase nemişcat. D’o-dată, dete pinteni calului şi ’l făcu să se misce din Ion.
—	Unde te duci, Ioan Quălichini ? ’l întrebă Ion Antoniu. Nu te întărce din cale’ţi. Te poţi duce la Levia, nu mă împotrivesc. Der nu’ţl permit să te întorci înapoi. Te opresc de a te reîntorce pănă disârâ la St. Lucia. Continuă’ţl calea, bu^ nul meu Quelichini.
—	Eu mă reîntorc la St. Lucia ca să omor pe toţi al tăi, mal ’nainte de a prinde de veste spre a se păzi; dâcă aş fi avut la mine vre-o armă, aşi fi început cu tine.
Şi dede drumul calului săli, dâr abia făcu doul paşi şi căZu. Ion Antoniu ’şî descărcă pentru a doua oră puşca.
iDtorcându-se la St. Lucia, Ion Antoniu luă hainele fratelui său din locul unde le atârnase tatăl săiî.
—	Nu mal au să'mî spună nimic, Zis0 el bătrânului Giacomoni.
—	Poli ?
—	Este mort.
—	Bine. Du-te acum, copilul meft.
Ion Antoniu luă cartuşiera părintelui,
puşca şi plecă în pădure. Avea şâse-spre-Zece ani.
In acelaş sat'locuiau douî fraţi: Antoniu şi Donjean Santa Lucia. Cel d’ân-teiu era vânător, cel d’al douilea preot. Avâu o mică proprietate pe care o es-ploatau. Preotul Santa Lucia era în curentul tutulor descoperirilor noi ce se făcâu în ramura agriculturei şi căuta a le importa în satul lui. De aci, o mulţime de rivalităţi şi de inimiciţii. Ţăranul corsican nu vrea să schimbe nimic din ordinea lucrurilor stabilită. Părinţii lui se mulţumeu cu acâsta, pentru ce ore el să dorâscă alt-ceva? OrI-ce inovaţiune era o insultă.
Familia Santa Lucia era altă dată în inimiciţie cu aceea a lui Poli, der în cele din urmă se făcuse pace. Când spre sâră se aduseră acasă cele două cadavre ale lui Poli Petre şi Quelichini, cei douî fraţi
Santa Lucia se asociărâ din inimă la durerea familiei.
Nici o îndoiâlă nu putea să existe Iii privinţa asasinului. Insulta făcută în a-jun lui Ion Antoniu era încă viă în memoria tutulor, şi el însuşi, fugind şi lu-ăndu-şl câmpii, se denunţa îndestul.
Am spus însă că fraţii Santa Lucia avâu inimici. Ura familiei Poli contra lor se redeseeptă, misteriose denunţări a-junseră la Sartena, ast-fel ca procurorul regelui se creZu în drept să prevină pe grefierul său că esistă o bănuală ore-care contra fraţilor Santa Lucia şi că ar fi bine ca aceştia să se pună într’un loc sigur, pănă ce se va face maî multă lumină asupra acestei duble crime. Grefierul previne pe Giacomoni din St. Lucia care previiţe la rîndul săQ pe cel douî fraţi.
Finele va urma.
Traducţie de Cober.
j'.l 9	;,t
- > : Il-l ' ,	_ i
‘Uil.o'* /	t-o »rt' ! <
r ■ i»	\ o - ii H
»
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
'fl ”
^^4_____________________________
Maşina de Secerat simpla (ioimstou;.
[ VctSstă maşină a câştigat prcminl I-iu asapra tutulorS celor-l’alte presentate la concnrsul de agriculturi. (BucurescI 1880).
Moara cu postament
de lemn şi de tuciu, simplă, dublă şi triplă.
ţi
■ fv- ; j •
mm
u agilii
Locomobile de 8,10,12 cai. Maşine do treerat Batoze de porumb
din fabricele englese WMEFOSTEE & CIS tooli)
f55" Mori simple şi duble "P|
Articole de mora, sita de matase elveţiană, Batose de mâna, venturatori, _______Fluturi, Trior Y, JVtaşine de curăţit etc., etc.
__J* r o c i u r i 1 e sunt fo a r t e Mode rate
>	-M. LE ^ENDECKER, agent şi representant. <
[_y\____Str. mserion, Mftgureanu, JNo 5. BucurescI.	J
CURSUL BUCURESCI
C ISA DE SCHIMBU
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Po Ziua do '8 Martie 1884,
>7» Rentă amortisabilâ >7» Renta română perpetuă.
87» OH- de stat ....
» Căile fer. rom. regale.
» Municipale ....
» Casrl pensiunilor!! 300 1 Scrisuri funciare rurale
<n
57.
!0
87.
?7»
5 7»	»	•	Hibane .
8 7»	*	»	*
77.	»
Impr. cu prime BucurescI 20 1. Buc Acţ IMnceî Naţionale a Rom. 600 1 Soc. Credit. Mob. Rom. 260 1 » Rom. de construc. 500 1 »	» deasig. Dacia-Rom. 300 1
»	»	» Naţională 2001.
DIVERSE,
Aur contra Argint.............
>	> Bilete de Bancă. . .
florin Wal. Auatr.............
Mărci Germane.................
Bancnote francese..........
Cnmp.
97
947.
1007.
103 83‘/,
230 92 */<
104 897, 997,
1037,
33
1440
202
280
?,60
|260
3
3
2 08 7, 123 997.
Vând
877.
957»
101
104
84'/.
235
93
1047,
90 7,
1007.
101
34
1485
208
288
369
258
3 7.
3 7. 210 1 25 1007,
■nţ precum şi alte mobile UI şi obiecte se află de vln-ţLre pe strada Posta-Veche, No. 14._______
FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE
D.H. Pollak&C
BncureMoi
Strada Carol No- 23; Calea Victoriei vis-a-vis de Palatul Regal
IOVA «truda Lipscani No.
Recomandă pentru sesonul de vară bogatului seti
V/ DEP0S1T DE ÎNCĂLŢĂMINTE
P«ntru	Pentru	Ajm
BAllBAŢI	DAME -1 C0P,I
Pantofi şi Ghete cu preciurî ficse
Fie-care pereche de ghete este Însemnată cu marca şi preciurile fabrice! şi nu p6te fi vPnduta nici mal scump nici ma! eftin.
Preeinl pentru Incăllâniiute 2 5™.*' Tln
de Copil „ 8V* „
Aceste medicamente se vinde la farmacia I. A. Ciura, str. Lipscani, (Palatul Dacia) Ia farm. Chr. Alexandriu, Calea Victoriei, No 77; şi d. Marin Iouescu, coafer str. Academiei, (sub Hotel Union) ________în Brăila la farmacia d-luî Fabiai şi în PIoescf la farmacia d-lnl v. Ghiţulescu. Cererile din provincii se vor face la administraţia Ziarului TREBUINCIOSUL, Bucureştii.
*3
fi 5?î S A I Al 84 iaraBS0î celui ce va arăta că
IlliîCivI osistă tincturl superitire color inventate de O. Ciani. Apă englesâ fină pentru a văpsi instantaneu în negru sau castaniii barba, părul, a’l face să crâscă şi a’î împedica căderea. Preţul leî 7. Apă pentru a da părului o coltire blondă aurie şi castanie. Preţul leî 5.
Aga ti Felsiia
aim
, Admira-t* bil produs balsamic-
spirtos şi tonic; de un parfum ftirte plăcut, favorabil igienei şi consacrat grifelor de toaletă, menţine corpul într’o stare înflorittire de sănătate. Previne şi risipeşte bubele, roşiaţa, petele, încreţiturile şi orl-ce alteraţie a pelei, pe care o fntinoreşte şi o îndulceşte dândul o aparenţă albă catifelată. Flaconul lei 1.30. - Oţet higienic pentru toaletă şi bae cu parfum de' micşunele FI. mare lei 2. Oţet cu parfum buchet Cortina Italiei FI. lei 1.75-Oţet de lapte de migdale FI. lei i-50
Vclutina Frecceri
-------------------------bine preparată, e
lipsită cu totul de orl-ce substanţă vătămăttire peliţeî şi e bună pentru ttite dtimnele care doresc să’sl păstreze sănătatea şi frumuseţea lor Astă pulbere e invisibilâ şi do o fineţe fără egală, este parfumată cu un miros special şi delicat, şi asigură peliţeî o frumuseţe constantă şi o frăgezime ce nu S6 poate altera. Cutia lei 1. 40.
Apa coroanei i taliei “ ”.S£
—i------------—---------—.—— pentru batis-
te şi pentru cure igienico a toaletei. Acâstă apă este destilată dintre toate florile cele mal miro-sittire şi aromatic din Gonua de către d. Stefano Frecceri distilator şi parfnmator premiat cu 17 medalie şi diplome de ontire la exposiţiunile naţionale şi internaţionale. Ea înlocuesce cu mal multe avantage apa de colonia, mirosul său e mal delicat, suav şi durător. şi prin calităţile sale balsamice est6 una din cele mai bune com-posiţiunl pentru a menţine tinereţea şi albâţa. pelel, fâcându-o mtile şi înflorittire, eurăţind-o de orî-ce imperfecţiuni.—Preţul lei 2, flacon mare.
Acâstă composi-ţiune absolută nevătămâttire, are constatată proprietatea de a ridica In câteva minute toţi acei per! ce se cred netrebuin-cioşl. Flaconul mare lei 3. 90
Dcpilator in pomădai
inventată de PietrO Bor-tolotti din Bologna, premiată cu 38 medalii ale es posiţiuneî naţionale şi internaţionale. Acâstâ apă într’adev&r miracultisă e compusă numai din substanţe vegetale, cele mal tonice, aromatice şi saluti'fere pe care le posedă Botanica- Nici o apă pânâ acum cunoscută nu este superiorăa-pel de felsina şi probă de acâsta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul el. Două, trei picături din acăstă apă într’o ba tistă şi’! dă unul din cele ma! plăcuţe mirosuri. Opt sau ţlece picături în o jumătate pahar de apă curată şi spălându-ne de două său trei or! pe gli conservă, reînflorosce şi întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face să dispară bubele accidentale şi orl-ce pete precum şi încreţiturile feţei. Pentru băl, o sticluţă din acăstă apă întăresce corpul, face să dispară ardărea şi ariditatea pielei, mâncărimea, distruge ori ce u-rîtă odore a transpirărel şi procură o stare de bine neesplicabilă. Câte va picături turnate pe fer roşu respândescu urni parfum din cele mal plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O linguriţă ordinară în un pahar de apă depărtăză de ordinar briciul când îş! rade cine-va barba, Mirosind’o des depărtâdă febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltăse seu nesânâtăse. şi este un preservativ escelent contra bălelor molipsităre şi epidemice Are puterea balsamică d a cicatriza înţepăturile insectelor 'şi a face să piară vânătăile şi unflăturile şi de a linişti la moment durerea produsă de sgârieturele şi arsurile pelel, când e spălată cu apă de acâsta şi se acopere cu bumbac legând rana leî 1, 50 flaconul mare
Ap io Geneva
pentru Toaleta si Bai. Preparată de S. Friceri, parfu-mer al M. S. Regele Italie! Premiat cu 15 medalii. Ea pe lângă că are cel mal graţios şi cel mal suav parfum pentru batista. întrebuinţată in Zilnice spălări, risipeşte iritările şi întăresce vederea, face să dispară petele de pe* faţă întăreşte cărnurile. Luată pentru gură risipeşte misrosul urât, curăţă dinţii şiîntărşte gingiile, şi pentru Băl, o sticluţă întăreşte corpul, face să dispară ardtirea şi ariditatea pelel, mâncărimea, distruge ori ce urâtă odtire a transpi. rărel şi procură o stare de bine neexprimabilă Flaconul mic lei 1,50. dublu 2,50.
IITIO rectificată Şi parfumată cu boucquet lUd t,ranciafir spre a vindeca scoroji-
--------—-----rile pelel şi a o apăra dc orî-ce bălă
de pele; păstrăclă fragedă carnea dândul fineţe şi transparenţa. Flaconul lei 1.20.
T a TMawÎvi a Restauratoi american, Li A £ iOrinS al părului elegant spre colorarea părului şi barbel, a chimistului doctor I. B. Wiliam Wood 3219 Th. Street New-York.Albirea sad dscolorai ea părului nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mal multe ori adusă de o emoţiune violentă, de o mare durere, de boale speciale şi de atâtea alte ca-UB6 neprevăzute, cu Florine, pe care ele-' gantele dame americane şi engleze oîntre-buintâilâ de câţl-va ani şi care este tinctu-ra de toaletă cea mal întrebuinţată, se redă perilor cărunţi sad albi coltirea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vigtire râdăcineî ca să-l facă să renască şi să le împedice căderea. Ea e absolut nevâtămă-ttire, conservă pelea într’o stare bună de frăgeZime şi o preservă de pete. întrebuinţarea Florinei nu cere să se spele mal înteiu pferul, având ea însăşi proprietatea de a desgrâşa şi a curăţi complectă capul. LucrâZă gradat, şi după 7 sad 8 Z^0 de întrebuinţare se obţine un succes sigur şi strălucitor. A se observa marca fabri-ceî având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 luni) Intr’o elegantă cutie lei 6.
ipn pentru Surziro. E un re-[|jQ inedid experimentată, de
----------------------- efecte extra ordinare, de
profesori specialişti, pentru ttite bălele care aduc slăbirea sâu lipsa totală a aurului, precum pentru a vindeca acel sgmot, atât de supărător în canalul auditor intern de care bolnavii rămân aşa de xcitaţi şi desgustaţl. Flaconul lei 3
lorîea sorleilor
Romedid forte sigură şi puternic, caro nu conţine nici arsenicii nici phos-plior. Pachetul nu costă mal mult de cât 70 bani
Cei -tai fit «• sLnrs jss
A Hi	si Jasomie. Astă spe-
A1U U6 Cilii cialitate absolut nevă-tămătâre şi parfumată cu jasomie, are proprietatea de a albi la moment pelea, făcând să dispară încreţiturile, rojil şi petele de roşiaţă. Sticla lei 2.
Praf de dint igienic &T5*
nesie şi chinină. Acest praf de dinţi nu numai că preservă dinţii, dar ’I face albi, întărind în acelaşi timp gingiile şi curăţind suflarea. Impedică ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a format deja o face să pâră. Calităţile antidistrugătâre ale acestui prafd suntu în stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gurel; apoi mal dă gurel o frăgeZime particulară, şi fără a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii lei 1, 50
Praf dentifrice raţie specială care
curăţă repede dinţii cel mal negligiaţl, şi le dă tâtă albâţă isvorulul, precum şi impedică stricăciunea şi tâte bălele relativ la dinţi. Cutia iei li 30.
' dama este: O cutie elegantă satinată în cromolitografiâ cu garnituri In pasmanterie; eoprinZând 2 butelii de parfum, 1 butelie de glicerinâ parfumată, o cutie de pudră de orez parfumată pentru a albi pelea şi o-cutie cu prafuri de dinţi. Preciul lei 6.
O altă frumâsâ cutie care conţine o sticlă de parfum o cutie de pudră de oroz parfumată, un cosmetic şi un mic săpun, Lei 3.50.
Apă de Turin
| de fraţii B I Z Z I
IncuragiaţI de o-1 ficacitatea produselor nâstre, şi în urma sfaturilor necontenite ale unora dintre clienţii no.şţri, amu preparată REGENERATORUL PÎERULUI, pe care avem ţintirea sâ-’l presintâm ca pe celu mal bunu din câte se vând Acâstă preparaţie, fără să fie o tincturâ, redă cultirea primitivă pârului lucrând de-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind rădăcina părului, fâcândul mtile şi oprindu’I căderea; fi redă ttite puterile organice peidute din causa vre unei btile a vârstei etc: nu pătâză ru-fâria. Din causa acestor calităţi, se recomandă continuarea intrebuinţârel sâle deja primită şi preferită în Italia şi străinătate, recunoscându-se ca cel mal bun REGENERATOR şi ca celă mal eftin. Lei 6 flaconul.
f 1 iiiun 11 inun Tincturâ acestei plante, aduse fi H- fi fi de d Luigi Ubicini din Bra-îHîiu mm u sjlia încă dm 1872 odată cu
Tayuya, este ftirte eficace pentru a combate nevralgiile, durei ile de la articulaţii, precumu şi durerile de tise cari nu au putut fi vindecate prin orl-ce altă tratare, adică cu săruri de chinină, morfină etc, şi chiar cu băl de oleurl, cu duşuri sâă cu alte mijltice pe cari medicina şi empirismul le procură, aşa că este înumărată între cele mal puternicejeacuri antireumatice cunoscuto penă acuma. Leî 6 flaconul.
Crema Reg. Mărgărită
Tot ce e mal mirositor tn produsul destilărel florilor - e coprins în Apa de Turin. E greu de a se găsi o delicateţă de parfum supo-ritirăApeî de Tu rin, care are propietăţl igienice recomandate Diluată in apă devine lâpttisâ, şi cu asta, spâlandu-so cine va de câte va ori po Zi, are proprietatea do a face să dispară orî-ce pată de pe faţă, încreţiturile dispar ji poloa rămâne mtile ca catifeaua Dacă se spală gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplăcut al gurel. Câte va picături turnate pe fer roşu răspândesc un parfum plăcut care curăţă aerul stricat din odăi. DepârtâZă roşâţa ce caUBâZă de ordinar briciul când îşi rade cine va barba. Proprietăţile igienice indicate şi cari nu se săsesc aşa uşor in alte ape de toaletă ’I aă procurat favtirea lumel elegante. Modul întrebuinţare! a se vedea instrucţiunea ce fnsoţesce fiece butelie. Lei 1, 5J.
Acest preparat incomparabil eunturosşi solubil, dă frâgeZ'moşi frumuseţe polei, previne şi distruge încreţiturile pelel, precum şi menţine frumuseţea până la o etate înaintată. Face să dispară asemenea încetul cu încetul semnele de vărsat. Lei 3.50
tVnr»r»ni»i Prem'at^ cu mal
ill/u neiieil niedain laexposiţiunl na-
__»_------—--------- ţionale şi internaţionale,
are proprietatea, probată pin mii şi mii de certificate, d’a face să înceteţie imediat căderea pârului, de a’l face să crâscâ, dând putere râdă-cinei şl făcând să dispară mâtrâţa. Are iconte-stabila proprietate d’a mănţine coltirea primitivă a părului Apa frecceri este In fine cel mal bun cosmetic, ce se oferă publicului pentru nutrirea pârului, pe care îl face flexibil şi lucitor Flaco-lel 2, 50_____________________________________
Estractttl de odoare
---------ment: buchet
de trandafir, buchet sărut furat, buchet de vanilie, buchet de ierbene, buchet oriental, buchet Bosfor, buchet al Reginei, buchet de amor. Ess-buchet, buchet Garafano, buchet Gelsonimo, buchet de dame, fân verde, Paciuli, Moscu şi buchet Jockey-Club. Sticla mica de lei 1.20, mare şi de lux, lei 2.
de portooale intreita superi-tiră In sticle ftirte elegante lo! i.
*asr
A se păzi de contrfaceri: aceste specialităţi pentru ca se fie afleycrate treime ca se porte timbral ziaralni „Fratia Româno-taliapa“. a se cere Ia deposilari ca se se porte timbral acestni ziar.

Agenţie de Anunciurî în România
RECLâME SI 1NSERTIUM, COIISSION SI INCASSARI
BJUBOU.-Strada Clemenţei No. 1.-BUCURESCI. Aceasta Agenţie primesce orî-ce anunciurî pentru fiarele din Capitală, din districte şi din streinâtate. Prin învoielele ce le are cu mai toate fiarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura persoanelor doritoare de a face anunciurî, un rabat Însemnat.
Directori : 0. I. BRAILOIU & TH. I. PAPPAZOGLTJ.
Aniincinrile myitrn (parul Telegraful prime<c şi la acâgta Agenţie
"TD
O
H»

Lo cî o m o b i i e şi Batoze
ej^ixs 6

•Xi
I—»
Pi
CP3
P*
— BUCURESCI -
Strada Smârta,
iJOSEPH LEE
- BUCURESCI -
4. Strada Smârdan, 4.
Singurul agent pentru t6ta România al fabric ei
RUSTON PROCTOR & CN1B
LINCOLN (Anglia)
Roagă pe onor. public care poresce să ’l onoreze ln acest an cu ordinele s61e de a i ie da mal curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă ln aducerea maşinelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal Înainte.
CU PRECIUKI FOARTE EFTINE
Semănători cu mâna ori cu vitele, Vtnturătorl. Grdpl, Rariţe, Iriorî şi Pompe
1$ atoze de I* o r u m 1>
Epitropia Spitalului Brâncovenesc şi a Bisericei Domnita Balaşa
î —
In $iua de 25 Aprilie viitor se va ţine licitaţiune în Cancelaria aceste! Epitropi! pentru darea în întreprindere a reparatului şi spoitului tutu-lor vaselor de aramă, ale Bucătărie! de termen de un an. Amatorii de a lua aedstă întreprindere, se vor arOta în $isa $i cu garanţia provisorie de 100 lei, idr condiţiunile licitaţiunî se pot vedea în tdte filele de lucru în Cancelaria Epitropieî.
în Grand Bazar de BucurescI Calea YăcărescI Nr. 26, se află mal multe prăvălii de închiriat de Ia 400 lei în sus pe an, pentru ori ce comerciti săil meseriaşii, precum şi-mal multe odăi apartamente ln coodiţiunl forte avantagiose. — Doritorii se voru adresa a comptoarul acestui Bazar.	ţO-5.
(Flori! Flori! Flori!
Numai pentru 5 lei şi 60 bani se ise pote avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori A A [forte variate, de cel mal mare efect, ® |de o creştere uşoră, şi de o sigură Înflorire, atât pentuu ghivecifl cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o Îngrijire specială.
Se vinde în BucurescI Ia farmacia I. A, Ciura strada Lipscani , la d. Marin lonescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Ad-Tiinistraţiunea farului Necesarul stradai Brezoianu No. 32. BucurescI.
Primara annlni 1884.
ii Al 4-lea an fle succes
tard Q©
134. Calea Victoriei. 134 Comerciu de seminţe de flori si zarzavaturi
MEDALIA DE BRONZ
Exposlua Agricola 1884
MEDALIE DE AUR
Eiposit. Cooperat-1883.
Seminţe ie Mire
MARE ASORTIMENT
ri si
precum :
TăetorI, Instrumente de altoit, Cuţite de tăiată pomi, Ferestrae, Instrumente pentru curăţirea o-miţjilor, Sape, Furci şi Greble de oţel. Pompe şi Stropit6re pentru grădini şi florării, Instrumente de transplantat, Maşini Archimediane pentru tăiat iarba. Diferite JecurI de grădini. Fol şi praf de insecte, Firme pentru copaci, plante şi trandafiri.
Se trimite franco catalogul dupe cerere francata
Preciurile cele mal moderate
	-—				r—-	tX3
<rai	f^rvoni^ PIU PARIA	
s 0__3	HOTEL DU LI Alilrt	
	Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totul fi	
oa	din noti. Asemenea posedă şi unii mare Restaurant cu totfi felulil de	CD
Sb	mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoriî pot găsi un Grajdifi	
CJ3	pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu Preciurî fdrte moderate	> • *
	Sub-semnatul nu va cruţa nimic peDtru ca onor. visitatorl să fie pe deplin	CTD
	mulţămiţl, impunănd cea mal mare acurateţe şi promptitudine.	
Ln.	Proprietar, S1FCIU ŢANE.	
Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 24.
www.dacoiomanica.ro
TINERI 30 MARTIE 1884
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
—■
ABONAMENTE
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an . . . . Lei 24 „ ş6se luni ....	12
« trei	„ 7
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . . . Lei 30 „ şâse luni....	„15
. trei................  8
PENTRU STRElNfiTATE
Pentru un an.........Lei 40
„ £se luni ...	„ “(l
„ trei .............. „12
Abonamente ne fac ia 1 si 15 a Ce-cArel Iun!
ANUL XV No. 3560
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25.b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabili.
Epistolele nefrancaie se refusâ; ar-ticolil nepublicaţi se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franoia. Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Micoud, 81 Fleet Street. E. C.
Austria. Hassenklewcr, et Comp. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Bucla-Pest. Servitenplats.
Redaeţiunea Str. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24s.
SC5Iii TELEGRAFICE
(DupS fiarele str&ine)
Mohilăfi, 8 Aprilie. - Acest oraş de pe Nistru a devenit, precum (]ice o depeşă trimisă ţliaruluî RusJcy Curier, mulţumită na-vigaţiunei pe acesi ilft un centru de activitate, precum n’a fost Chişineu chiar sub domnia Moldovei.
Belgrad, 8 Aprilie. —Mal mulţi radicali afi fost arestaţi şi închişi. Regele Milan a conferit cu d. Piroceanaţ; situaţiunea e Încurcată, cu tote că şefii partidei radicale sunt arestaţi.
Kiefl', 8 Aprilie. —Profesorul de universitate d. Tomca, a fost chemat la Praga, spre a ocupa catedra de filologie. Din acest incident s’a iscat o mare manifestaţiune panslavistă. D-nul Tomca temându-se ca să nu fie compromis în ochii guvernului austriac a rugat pe mauifestanţl să se astâmpere.
Berlin, 8 Aprilie. — Norddeutsche Allge-meine Zeitung declară că principele Bis-marek se retrage din afacerile prusiane numai pentru motive de sănătate. încă d’acum şăse anî trebuinţa de linisce îl silise să demisioneze în total, demisiune care nu fu primită atunci. In ultimii trei ani cancelarul a suferit în mal multe răndurl, şi vâra trecută perduse speranţa d’a putea trece anul. Reînsănătoşirea sea nu pote fi păstrată de cât cu condiţiune d’a fi uşurat d’o parte din sarcini. El a optat pentru imperifi, din causă că se bucură d’o bună posiţiune pe lângă guvernele străine şi de încrederea lor, avantage personale caii nu pot fi trecute altuia.
Nu pote fi deci vorba de neînţelegeri politice, de crisă.—Acest articol e de mare însemnătate de ore-ce trebuie privit ca urmarea unul consilia de miniştri ţinut subt preşedinţa d-lul de Bismarck şi în care s’au luat otărîrl decisive. Sgomotul că principele moştenitor va lua preşedinţa ministerului prusian în locul d-luî de Bismarck, e cu totul nefondat.
Paris, 5 Aprilie. — Senatul a menţinut scrutinul de listă pentru alegerile municipale din Paris, cu 138 voturi contra 125; intervenirea guvernului, care s’a declarat pentru proiectul votat de Cameră, a fost zadarnică, Senatul a respins apoi întrăga iege municipală, cu 170 voturi contra 69; lucrurile remăn deci ca mal nainte, ceea-ce displace cu totul radicalilor.
Cair, 8 Aprile. — Se fac mari sforţări pentru a hotărî pe Nubar-paşa să rămână la postul său. Neînţelegerile săle cu Cîif-ford Lloyd au fost supuse guvernului engles. Până la soluţiunea definitivă fostul preşedinte al consiliului egipten, urmeţţă a gera afacerile. Oficiul Reuter declară de prematură, scirea că Nubar-paşa şi-ar fi retras deja demisiunea.
Londra, 8 Aprile. — Cu totă politica ne-hotărîtă a d-lul Gladstone, cestiunea egipteană merge cu paşi repezi spre sfârşit. Pentru a împedica producerea caosulul In afacerile egiptene, Auglia trebue să intervină formal, mal ales că cele-l-alte puteri afi respins propunerile Porţel d’a interveni în Egipt şi negociârile între lordul Gran-ville şi Mussurus-paşa fiind întrerupte. Cooperarea miniştrilor egipteni cu funcţionarii englesl e peste putinţă.
—	Camera comunelor a primit bilul pentru reforma legii electorale cu 340 voturi contra 210.—D. Gladstone declară că guvernul n’a primit nici o scire oficială despre demisionarea lui Nubar-paşa.
—	Plecarea Reginei Victoria la Darm-stadt s’a ficsat pentru diua de 14 Aprilie. Principesa Beatrix o va însoţi.
Copenhaga, 8 Aprilie. — Folketingul a respins proiectul pentru apărarea ţărel. Deputatul Berg spune că cea mal mare parte din cele 107,000 iscălituri ale peti-
ţiunil adresată Regelui în acestă cestiune, afi fost falşificate. Ministerul Estrup n’a fost In stare să facă cel mal mic lucru în nouă ani de când stă la putere şi tot vrea să se măuţie. Stânga, ijice deputatul, trebue să facă totul pentru resturnarea acestui minister.
Madrid, 8 Aprilie. — Poliţia a descoperit un deposit însemnat de bombe explosi-bile şi arme la unul din membiil partidei republicane, care erafi îngropate de vre-o duol ani. Afacerea în sine nu are nici o însemnătate. — Mişcarea electorală devine din ce în ce mal animată.
A se vedea Ultime Sciri pe pag. III.
BDCDHISCI, JflDI 29 MARTIE 1881
Furtuna parlamentară ce a isbucnit în şedinţa Camerei deputaţilor de la 26 Martie, a avut ca echoîl imediat invectivele, şi calomniele oposiţiunel unite.
-Ce (5re s’a făcut la Cameră, ca potrivnicii noştri! să se bucure atât şi să’şî permită a adresa următdrele cuvinte Regelui :
„M. S. Regele, care d’atâta timp „stă indiferent la stigătele ţârei, nu „va li <5re mişcat nici d’astă dâtă?££
Ne pare râd că suntem dâtorî a aminti organului oposiţiunel unite, că maxima unor dmenî, cari cred în regimul parlamentar, este că Regele constituţional nu guvernâză ci dom-nesce. Decă întrebarea adresată aparţine foştilor liberalî-sinceri, apoi o înţelegem , căci am avut şi avem destule probe pentru a cundsce liberalismul lor; dâcă însă acâstă întrebare a fost făcută de însuşi d-nul Lascar Catargi, apoi suntem dâtorî aî aminti că, purtând astăzi sobri-chetul de liberal-conservator, d-sea îşi însusesce un rol pe care nu ’l va putea îndeplini.
Noi, consecinţl cu maximele regimului parlamentar, nu punem şi nu vom pune nici o dâtă întrebări de acest soiu Regelui României, pentru că seim bine că în acest regim responsabilitatea situaţiunel cade nu a-supra Regelui, ci asupra miniştrilor. Era un timp în istoria nâstră modernă, când un minister abia n’a resimţit greutatea acestui principiu constituţional. Uitat’a d. Lascar Catargi despre acâsta şi nu-şl aduce nici aminte că actualul săfi alter ego, d. Vernescu, a fost acel care era atunci acusatorul sâu ?
Nepunend cestiunî Maj. Sele Regelui, precum fac adversarii nostriî, voim din altă parte a le esplica ceea ce, precum se vede, n’au priceput pânâ acum.
Mal ânteiu de t<5te s6 analisăm'eve-nimentul ce s’a ivit în şedinţa de la 26 a Camerei deputaţilor. Cu ocasia unei cestiunî prealabile Camera a votat pentru propunerea de a se discuta revisuirea Mercur!, in loc de Marţ! cum a cerut d. Brătianu.
D. prim-ministru, basendu-se pe mai multe consideraţiunl, n’a putut sâ lase să treacă acest vot întru cât-va înconsciinte pentru mal mulţi din d-nil depujtaţî, a crezut de cuviinţă sâ depuie demisiunea cabinetului în mâinele Regelui.
Pentru ce a fâcut’o acâsta d. I.
C.	Brătianu, şeful partitei liberale? Pentru a putea vedea fără şovâire, cu o sicuranţâ neîndoidsă, care sunt elementele representative ce vor urma cu dânsul pe spinbsa cale a re-visuireî Constituţiuneî. Respunsul la acâstă cestiune, de o însemnătate nedubitabilâ pentru minister, a fost dat atât de Cameră cât şi de Senat. La Cameră toţi afi votat guvernului
o moţiune de încredere şi numai 25 s’aQ abţinut de la vot, subt diferite motive ; la Senat, maturul corp, având în fruntea sea pe venerabilul preşedinte al şeii Dumitru Ghica, s’a votat mal mult de cât moţiunea de încredere, căci a declarat în unanimitate că va sprijini guvernul actual în grâua lucrare a revisuiril Constituţiuneî.
Acestea ţlise, nu putem să trecem peste cuvintele, scrise de organuld oposiţiunel unite în numărul săti de işrî: „principiul de autoritate pe care se întemeiată puterile publice este nimicit." Credem contrariu, căci decă adversarii noştril s’ar fi gândit mai profund, apoi ar fi înţeles că cele întâmplate, atât în Senat cât şi în Cameră, probâză din contra că principiul autorităţeî este unicul care menţine în momentul de faciă, intr’o armoniă desăvârşită mişcările sociale ce s’aii manifestat în societatea ndstră.
A atinge acest principiu, este periculos, căci pe dânsul se basâdâ actuala societate.
Dupe o adresă căldurdsă către Regele, Romania, acest fruct şubred a’ltl unei uniri şi mai şubrede, esclamă cu patos ;
„Inşirarea tutulor desastrelor ce „ţâra a suferit de când acest om de-„ţine puterea, tdte- ruşinele ce am „întâmpinat, tâte abusurila da care „în van am protestat, t<5te mişeliile, „t<5te jafurile comise de acest regim „de teroare şi de corupţiune, aceste „negre pagini ale istoriei ultimilor „opt anî, este zadarnică.u
A respunde la aceste cuvinte pline de ură, de pasiune, credem absolut de prisos. Câmpiele Bulgariei, unde zac rămăşiţele vitejilor noştril, Regele României cu cordna sea de oţel, care a dus în foc, până la Griviţa, armata ndstră, instituţiunile de credit cari aîl ridicat creditul Statului, regula-rea financelor ţârei, împroprietărirea însurăţeilor, legea pentru vânzarea bunurilor Statului, legea asupra co-merciulul ambulant şi asupra firmelor, tdte acestea şi alte multe îmbunătăţiri însemnate, sunt martori dâcă ţâra ndstră, dâcă poporul român a întâmpinat tdte ruşinele, tdte abusurile în decursul celor opt ani din urmă.
Orbirea merge până acolo, în cât ceea ce sunt paginele de aur ale istorie! ndstre contimporane, oposiţiu-nea le numesce pagini negre!
Crisa ministerială din Prusia, c|ice Kot msche Zeitung urmeză, der e mai greu ca tot-d’a-una a găsi firul conducător în acest labirint. E probabil că, afară de împăratul şi de cancelar nu scie nimeni adevărul. Cea mai răspândită versiune este că împăratul a cerut d-lul de Bismarck să-î supue în scris motivele retragere! săle de la cârma afacerilor prusiane. In viitârea remaniare, d-nil de Gossler şi Puttkamer sunt singuri ameninţaţi a-ş! perde situaţiunea. Cancelarul s’a încredinţat că nu p6te să se lip-sâscă de sprijinul Centrului, şi d’aceea are de gând să cedeze teren Curiei în politica religiosâ. D. de Gossler refusă să facă acest pas şi mai diferă de Bismarck în privinţa legei pentru dotaţiunea sco-lelor. In privinţa d-luî de Puttkamer nu numai divergenţi d’asemenl natură îi pregătesc retragerea; principele Bismarck e forte nemulţămit de atitudinea conservatorilor, al căror representant în minister e d. Puttkamer. Acum cancelarul voesce să se sprijine pe Centru, credincios programei săle d’a merge cu partida care i se pare mai capabilă, în orice moment, aî aduce la îndeplinire proiectele. El crede că prin acesta va provoca o schimbare în cristalisarea parti-
delor; făcând concesiuni Curiei în politica religiosă, Centrul nu va mal avea raţiune d’a fi şi elementele conservatore se vor contopi cu cele liberale pentru a alcătui partida guvernului. Tdte acestea nu sunt însă de cât sgomote cari afi trebuinţă să fie adeverite. In tot caşul soluţiunea nu va urma de cât după deplina însănătoşire a împăratului; d’abia atunci, greutăţile situaţiunel vor putea fi cunoscute. Una din aceste greutăţi e trecerea de care se bucură d. de Puttkamer pe lângă împărat.
— Chipul cum Camera deputaţilor a primit noul minister, întăresce credinţa că nu are mult de trăit. Din cei patru membri nouî numai Coppino întâmpină simpatii generale. Drâpta transformistă se simte jignită prin aceea că ambii săi re-presentanţi în fostul minister, Savelli şi Berti afi fost lăsaţi d'o parte. D. Deprettis pare a se fi oprit în mersul săfi către drâpta, şi în timpul din urmă a accentuat mult întdreerea sea ia vechea programă, schiţată la Stradelia. Greutatea situaţiunii se pote vedea dintr’un articol al <|iarulul Perseveransa care, după ce respinge mai multe atacuri şi critici ce s’afi făcut noului minister, esprimă speranţa că el „va trăi un an.“ Şi Rasscgna e departe d’a găsi mulţumitdre soluţiunea crisel, de şi întonâză imnuri de laudă pentru fle-care din miniştrii. Bătrânul de la Stradelia va isbuti, de sigur, să dea viaţă noului minister cât-va timp, hu pdte fi însă nici vorbă despre o activitate seridsă a camerelor în acâstă situa-ţiune parlamentară. De la constituirea cabinetului, Camera n’a discutat de cât interpelări, şi lumea se întrâbă dâcă d. Deprettis nu se va vedea silit, la urma urmelor, să disolve parlamentul.
INFORMAŢIUNl
Din causa desordinei localului Academiei Române în urma incendiului de la 24 Martie, Academia nu va ţine mâne şedinţă publică.
—o —
Neue freie Presse, vorbind de demisiunea ministerului Brătianu, esprimă speranţa că neînţelegerea va fi înlăturată; nu e de înţeles, adaogă numitul ijiar, ca un cabinet atât de popular în ţâră şi iubit în străinătate, cum e acela al d-lul Brătianu, să se retragă pentru o cestiune de formă.
—o —
j [Diarul rus Moscovskie Wiedomosti declară, că tote cele răspândite de către Pali Mall Gazette în privinţa Mervului sunt nisce născociri. „Este adevărat că avem inamici între taberele poporului nomad din Merv, dâr aceşti inamici vor fi învinşi la rândul lor.“ Acâstă frasă sprijinesce deci cele denunciate de <]ia-rul engles.
—	o —
Guvernul rus a primit proiectulu de lege prin care se reorganisâză adminis-traţiunea rusă în Polonia. Acest proiect de lege prevede în prima liniă îmbunătăţirea sârtel ţăranilor.
—o—
In privinţa dispariţiunei perceptorului de la Târgu-Frumos, Liberalul din Iaşi află că după revisia făcută registrelor de încasare, s'ar fi constatat un deficit de vre-o şâpte-<Jecî de mii de franci.
—	o—
Cu ocasia săpăreî unor şanţuri in a-propiere de bariera Nicolinel din Iaşi, scrie tot Liberalul, s’a găsit ieri un schelet de om. Parchetul este sezisat de a-cestă afacere.
—	o —
Posta din Galaţi află că yachtul regal Ştefan cel Mare şi alte bastimente române vor fi puse în serviciul prinţului Rudolf, moştenitorul tronului Austro-Ungarieî, şi a soţiei şi suitei sâle, pentru <|iua de 15 Aprilie, când aceşti distinşi ospeţi vor sosi în România. In acest
scop vasele vor pleca în curând la Turnu-Severin.
—	o —
Acelaş <Jiar este informat că d. locotenent P. Ponicî, din corpul flotilei, a ridicat planuri pe platoul ţiglineî, lângă casarma regimentului de infanterie, cu scop de a găsi locul unde trebue să se ^idâscâ noua casarmă a arsenalului.
—	o—
D.	general Anghelescu, şeful corpului al IlI-lea, a inspectat erl, pe platoul gră-dineî publice din Galaţi recruţii regim. 5 de călăraşi, sub comanda d-luî colonel Formac.
D. general Anghelescu a plecat asâră la Buzăfi, unde a(|t inspectâză trupele aflatore în acea garnisână. Apoi va pleca la BucurescI, la Senat, de unde nu se va întârce în Galaţi de cât aprdpe de Pascl.
—o—
D na Victoria P. Stătescu, graţiâsa soţie a d-lul prefect din Tulcea, organisă cu mult gust un concert, a cărui recetă este menită a veni în ajutorul Gimnasiulul din Tulcea. D-na V. Stătescu, absolventa conservatorului din Paris, a încăntat societatea tuleână.
SCRISORI DIN AUSTRIA
Corespondenţa pârtie, a Telegrafului
Viena, Leopoldstadt, 7 Aprilie
Austria fa ci îl cu popdrele slave care « eompan.— Ministerul actual.—Discursul lai Ries.™ D-nul Qregr.— *Neue Freie Presse.»
De multe ori v’am vorbit despre neajunsurile, despre greşelile neiertabile pe cari le a comis guvernul lui Taafe. Aşa fiind, voifi trece peste acest trecut şi voifi conchide pentru astă dâtă că actuala majoritate parlamentară precum şi ministerul Taafe, ne fiind puse în compa-raţiune cu alţi factori mal puternici al vieţeî politice de aci, ci din punctul de vedere al cerinţelor abstractele cari avem dâtoria şi dreptul a le pune unui parlament sâfi unui regim constituţional, sunt în a-juuul unei crise neînlăturabile. Despre valârea acestui minister, precum şi despre valârea actualului parlament putem să ne facem deja o ideiă cu desăvârşire esactă comparându-le cu elementele liberale ale partidei centraliste, care în decursul celor 18 ani, câtfi a stat la putere n’a făcut nimic de cât a pune stavile imperiului vecin spre a 'şi cu-răţi calea pentru transformarea statului central într’un stat federal. Ş’apoî cine mal scie dâcă cabinetul Taafe nu va părăsi într'un moment neasceptat de nimeni şi simplaraente sub o impresiune vagă, puterea, care imediat va fi acaparată de omenii regimului trecut.
Cugetând asupra politicei imperiului habsburghes nu trebue~'să perdem din vedere, câ sub anspiciul unei cestiunî preponderente care domnesce aci şi care este cestiunea naţională, aci nu pâte domni de cât unul din cele două regimuri: sâu regimul centralist^care domni peste întregul imperig pănă la 1870 şi represen-tanţiî căruia sunt actualii membri al oposiţiunel actuale ; sâu regimul autonomiei naţionale, care în decursul acestui secol ’şi a întemeiat puterea sea din ce în ce într'un mod temeinic aşa că la 1879 majoritatea camere! (Reichstag) a fost deja compusă de o majoritate care impuse corânel schimbarea guvernului.
*
* *
Sistemul centralist ţintea şi ţintesce la crearea unul stat puternic în capulu căruia sâ fie un guvern central cu unti parlament central, capabili a sdrobi ori ce tendinţă autonomă a poporelor de sub corona Habsburgesă. Elementul din care trebuia să se compuie stratul dominator era desemnat poporul german— poporul cârmuitor; iâr tote cele-Talte popore avâu să se asimileze, per^end tipul săfi etnografic, cu poporul domi-
www.dacoromamca.ro
2
TELEGRAPHUL
nator, compuind îa acelaşi timp stratul de jos — cel cârmuit.
Sistemul federalist să& autonomistei luptă din contra sub un stindard dia-metralminte opus celui centralist. Ten dinţele acestui partid aă de scop crearea său mal bine (Jis transformarea actualului stat într’un stat federalist, alfi cărui centru politic nu va fi concentrat In departamentul central al statului, ci în organele legiferatâre ale fie cărei provincii, sâîl provincielor ce sunt populate de acelaş popor, aparţinând aceleiaşi rase. Ţinta unul asemenea stat, după opinia autonomiştilor, se concepe în lărgirea garanţiilor desvoltârel naţionale a fiecărui stat, din care se compune federa-ţiunea.
Acestea sunt trăsurile dealtmintrelea o-puse ale ambelor sisteme, care se combat a<ŢT pe arena parlamentară.
Polonii, Cehii, Croaţii ah început deja lupta pe faciă cu centraliştil luptândh pentru autonomia naţionalităţilor lor reciproce. Să nu se <|ică că acâstă luptă intestină se află semănată de Rusia. Primo ce nu trebue să se pâr<^ă din vedere este ura neînduplecată a polonilor contra Ru-
tinşil anarhişti n'ar fi de cât nisce simpli agenţi provocatori. Aceşti indivizi aO avut în ţâra lor dre-carî daraverl cu jus tiţia, şi aă fost graciaţl cu condiţiunea ca să câlătorâscâ în Elveţia şi să studiere chestiunea socială; numai, nu se mul ţumesc a o studia şi a trimite raporturi la Yiena: pentru ca să aibă ceva de spus el suflă în foc.
„Aprovisionâ<|ă-te cu cernâlă şi cu *hârtie, spuse Carol-Cintul lui Paul Jove „istoricul său, îţi voii da de lucru în „Provence." Agenţii Austriei cumulâtjă rolurile lui Paul Jove şi al lui Carol Cintul: îşi fac de lucru lor înşile. Il veijl întărîtând pe tinerii germani sâă ruşi la discursuri şi fapte nebune. Aşa era un falit care aprindea mintea socialiştilor din Zurich şi plănuind şi punând în esecutare conspiraţiunl lucrative asupra cărora trimitâfi corespondenţe poli ţiel germane: acâstă literatură, care do vedea până la ce punt era de primej-diâsă Elveţia a făcut mare sgomot în <Ţare. Nu e cu neputinţă ca cutare sâu cutare din cel patru espulşî să fie din aceşti agenţi provocatori; în acest cas Elveţia are de două ori dreptate d'a se
siel, aoSstit mă nu va dispare de cM în ’ dea[ace do (!l}„lL <|iua când se va renasce Polonia auto- Acestea> spulse de „ zeta atat ie nom>; intre thw-polM şi ,Um-tartar-rmo	ca m<u e f0rt6 semnifl.
es,stă o prăpastie plină penă la supra-	jjovedindu-se dln ce !n ce * a.
facă cu săngele vărsat de tipul cel mal narchi tiI le m su„t	n0m6.
curat al slavilor pentru a se emaBcba r , ’um r6a4ne cu spaimascea mare de sub jugul slavo-tartar al Rusiei; Cehii ,	, |Ie . u 00rtra Iaterm,i0.
om altă parte aii o ură mare in contra 4alei ? s	4
ruşilor, acâstă ură esistă de mult şi a Q . ,	,
„ \ ,	, , , .	^	.	’ .. Sunt âmeni ce se sperie mult de cu-
fost destu de bine manifestată prin visita .	„ . .... ,
, ,	,.,	. „ .	, A	X	vinte şi cred că inchidând pe nisce sim
delegaţilor cehi la fosta esposiţiune au- „	^ MviMV4, de
tropologică din Moscva cănd na,vul Alt- ,ntlepMJ1 cele de carI se teiA
sakofif reproşă delegaţilor cum că tre-	4
cerea lor la religiunea cehă, care diferă de
cea ortodoxă, este o greşâlă â poporului
rus, pe care acestii popor nu va putea
nici o dâtă ierta fraţilor sel.
După acest scandal sunt şi alte motive mult mal plausibile care depărtecj Boemia de Rusia, şi între aceste din urmă cel mal bătător la ochi este diferenţa de cultură ce esistă între ruşi şi cehi, aceşti din urmă aii orore de sistemul de guvernare al imperiului moscovit, care impunea chiar delegaţilor^
Boemi dâtoria de a vorbi rusesce la Moscva.
A<|î cehii nu mal gândesc la Ruşi, ci se lupt simplaminte în contra germanismului, care voesce distrugerea acestei vigurose naţiuni. Yă aduceţi pâte aminte de curiosul accident care s’a întâmplat pe timpul când s’ab discutat budgetele imperiului. D-nu Russ, unul dinleaderel partidei centraliste vestind un discurs în contra cabinetului Taafe, fini-să Iun gul săli discurs prin a declara cehilorii că partidul centraliştilor este gata a pactisa cu partidul ceh, dâr cu condi ţiunile stabilite într’un program tipărit şi distribuit deputaţilor cehi. Cehii prin şefii lor declarară că primesc pactisare dâr cu condiţia sine-qua non că progra mul propus să fie discutat împreună.
Lucru s’a descurcat apoi, când clubu partidei centraliste a declarat într’un mod evasiv cum că cele <|ise de d. Russ nu sunt de cât lapsus linguae, care nu trebue să fie luate In consideraţiune.
K-o.
Despăgubirile de resboi in Tonkin
New-York Herald publică o însemnată depeşă din Hong-Kong, din care resultă că Francia e hotărâtă a stârce de la China o despăgubire mare de răsboih ; că trupele el merg spre hotarele chineze şi că vor ocupa trecătorile care dau în provincia Kuang-Si, aşa că în curând Kantonul ar putea fi atacat pe mare şi pe uscat. Perceperea dărilor bogatului oraş chines de către Francesî, în timpii de mal mulţi ani, arh asigura plata despăgubirii."
Ce însemnare are, acum acest răsboi ? E un răsboih de civilisare, ori simplă bătăliă de jaf şi de prădare?
Iacă întrebările ce vom fi în drept a ni-le face dacă oficial nu se vadesmiDţi scirea dată de New-York Herald. Şi se pote (Jice, afirmările nu sunt indestulă-tore, e nevoe şi de probe contrarii.
ANAKCHIŞTIÎ ÎN ELVEŢIA
Journal des Debats$ publică o corespondenţă din Elveţia în care între altele se scritl următQrele:
Fapte ciudate s’aii descoperit prin anchetele pe cart le uimăresce presa şi poliţia. Pare-se că mare parte din pre-
ACTE OFICIALE
Se promulgi legea prin care se deschide minieteriu-l«l de resbel un credit de 100,000 lei pentru cumpărarea materiale or necesare la tăblcăria militară de la BncovSţ.
X
Consiliul judeţului Ilfov este convocat îa sesiune es-traordinari pentru ijiua de 17 Aprilie spre a lut din nou în difcuţinne perceperea a două fleciml asupra taxei de licenţe şi patente, adaose prin bugetul anului 1884-85.
X
Se decide înscrierea în registrele casei pensiunilor încă a 45 nnol pensionari. Plata acestor peusinal se ur:ă mensual la cifra de 62 "2 lei 98 bani, iăr anual, la cifra de 75275 lei 76 bani.]
X
Consiliul jud. Dolj este autorisat a primi donaţiunea făcută în folosul spitalnluî judeţian de către d-na Ca-tinca Filişanu, şi care consistă în gama de lei 24000.
X
Printr’nn decret regal se decide ast-fel sumele ce comunele mal jos notate trebue să verse la tesaural publică pe eserciţiuld 1884-1885 pentru întreţinerea pompierilor: Comuna BucurescI, 186000 lei; Iaşi, 93000 Galaţi şi Craiova, câte 42000; Ploescl, Focşani şi Brăila, câte 3800); Botoşani, Băeăă, Roman, Bârlad. PitescI, Severin, Buzăă şi Giurgiă, câte 32000 lei.
Acesta, tot neconsiderând usul, se înfuriă, dar îşi ţinu mânia până la sfârşitul balului, când sări asupra oficierulul cu câţl-va a-genţl, îl duse la poliţie şi puse de i se tăiă nasul şi urechile, şi i se fripseră ochii cu fer ars în foc.
Lumea nu înţelege de ce firesca propunere a oficierulul a putut înfuria cfttu-ş! de puţin pe soţ, şi e aprope sigur că tribunalul cu juraţi a! districtului îl Ya osândi aspru, căci n’a respectat usul.
A. P.
ORONIOA
Bolele *)
BULETIN JURIDIC
O crimă
O grosnică crimă a pus îu mişcare în tregă poporaţiunea orăşelului Valievo din Serbia. Acest orăşel, situat la o depărtare de 25 kilometri numai de la Belgrad, se deosebesce prin marea uşurinţă a moravurilor. Acolo pot fiice că nu esistă gelosie: femeile tuturora se înamoreză cu toţii şi, în ochii lntregel lumi ce nu se miră câtuşi de puţin, îşi satisfac cele mal deşănţate capricii. Din contră, sunt alte oraşe şi localităţi prin Serbia în cari bărbaţii sunt de o gelosie aprâpe turcâscă, şi cari la prima bănuială sunt gata a omorî şi pe soţie şi pe amant.
De aceea, crima pe care o voiă povesti şi eare s’a petrecut la Valievo a produs o încremenire ne mal pomenită, pentru că ea a fost produsă de gelosie.
Nu de mult, fusese numit în ocolul a căruia capitală e Valievo un noft subprefect, care nu mal fusese pe acolo nici o dată, şi care era un tânăr de altmintrell forte instruit şi inteligent. El era căsătorit nu de mult, şi era destul de nemulţâmit cu noua sea reşedinţă.
Pe la începutul lui Martie, anul acesta, subprefectul cu soţia sea asistail la un bal dat de primarul orăşelului.
Pe când soţia sea dansa cu un oficer, acesta, dupS usul poporului sârbesc, îl făcu propunerea d’a merge cu dânsul Într’un ietac ce servea de chambre de toilette a coeo-nelor şi care în acel moment se afla gol, D-na sub-prefectorâsă, căreia nu i se mal făcuseră asemeni propuneri, şi care nu fusese încă pusă în cunoscinţă de usul poporului din Valievo, luă propunerea—atât de firâscă (!)—ca o insuită şi se plânse bărbatului seă.
Scroftdă vine deia latinescul scrofa, serâfâ probabil pentru că rasa porcâscă e supusă acestor bole ganglionere, mal mult pote de cât rasa nâstra omenâseă,
Scrofula, bolă constituţională d’un mers esenţialminte încet, are mal multe fase în esistenţa sea. Mal întâiu, glandele limfatice (din partea gâtului şi mal cu sâmă sub fălci), 3e umflă, se inflamâză şi atunci apar nisce ulceril. nesfârşite şi răni diforme, d’un caracter atât de particular, încât chiar ne-cunoscătoril în medicină pot să le cunoscâ lesne. După puţin, lesiunl mucose ale nasului, alo ochilor, ale urechilor, ale gâtului, etc., se manifestă precum şi erupţiunl f6rte grave pe piele şi pe cap, în păr; abcese reci, ulceraţiunl multiple, etc. Apoi, vim cariaru oselor şi tumorile albe ale articu-laţiunilor. Iu sfârşit, când natura sâo tici-inţa n’au putut opri desvoltarea, ea se termină prin nisce lesiunl fatale ale viscerelor plămânilor (oftica), ale rinichilor, creerilor..., săă prin o stare de marasmă organică ce duc repede la morte.
Predispunerile la scrofule să manifestâză de vreme prin nisce caractere particulare. Un copil de cinci ani cu capul mare, cu )uzele mari, cu pelea subţire, cu obrajii fragezi şi trandafirii, cu ochii albaştrii îm-jodobiţl cu nisce gene luDgl, cu dinţii stricaţi, e generalminte scrofulos. Facia, plăcută, are un caracter special pe care vechil doctori îl nuneaă frumuseţe scrofulosă. Micii scrofuloşî aă o grăsime puhabă, sunt ;’6rte inteligenţi înainte de vreme şi co-jrinşl d’o grosnică apatie (lene) fisică.
Pricinele răului sunt mal adese-orl în ereditate. Părinţii slăbiţi, prea bătrâni, său din contră prea tineri, în prada bolei mi-seriei, a alcoolismului (beţiei), sâă a ofticel daă adesea nascere unor copil scrofuloşî. Se acusă cu drept cuvânt, şi sifilisul şi căsă-toriele între rude: esemplul nobililor spanioli, scrofulosaţl de lipsa absolută de cres-cere, e adesea ort invocată în acâstă privinţă,
Limfatismul e în adevăr temperamentul copilărimil. Tot ce exagereză acest temperament pote aduce asupra micelor fiinţe simptomele scrofulelor. Aşa, alăptarea artificială la oraşe, hrana nesuficientă sâu de calitate prostă, înţercarea prea de curând şi alimentaţiunea disproporţionată cu vârsta copiilor, sunt puternice cause ale bolei în oraşe.
Der cea mal deosebită eausă se pote a-tribui aerului. N’avem nevoie numai de pâne: aerul, acest aliment al vieţii, e şi mal trebuincios. Acţiunea rea a aerului viciat în locale închise, ca dormitoriurile, re-petitoriele, fabricele şi atelierele tipografice şi altele, seceră ruerefi mii de copil. Dovedit este că aerul închis, necurat, mal cu se mă de e rece şi umed, are o acţiune reală asupra desvoităril scrofulelor.
i burghezia are nenorocirile sâle. Zola descrise în Bonheur des dames traiul în Paris al unor familii negustorescl, ce se vestejesc în fundul unor odăi dosnice ale prăvălielor unde „sorele nu intră nici o dată şi doctorul mereă.“ Şi la noi, în BucurescI şi provincie, mal tote prăvăliele sunt aşa făcute.
Edilitatea creâud strade largi şi mari, în cari aerul circulă bine şi în cari lumina străbate liber, face mal mult bine pentru stingerea scrofulelor de cât o întrâgâ genera-ţiune de doctori. Canalisarea Dâmboviţel, tăierea Bulevardului, aducerea apel de munte, va face mal mult bine pentru însănătoşirea omului de scrofule, de cât tote orgiele de untură de pesee, presinte, trecute şi viitore Înghiţite îu cinstea ţ)eula!-Şcrofută.
Cu cât să îmbunătăţesc coudiţiunile generale ale traiului, cu cât curăţenia devine un obiceid şi lumea se ocupă mal mult de igiena caselor, a atelierilor, a stradeî, a oraşelnr în general, să vede scrofula dispărând în facia civilisaţiunil. Căsătoriele bine
făcute, între 6menl fără bâle ereditare; a- nic nu fu alt cineva de cât Condrati Se-lăptarea şi educaţiunea infantilă bine con- lifanow. Acest individ fusese altâ-dată dusă, face mult pentru însănătoşire. Haine locuitorul orăşelului Stolbova, unde se căldurâse, îngrijiri rigurâse pentru evitarea ocupa împreună cu cel-alţl de agricultură, frigului, ume^elel şi osteneleî; aerul pădu- După mărturisirea tovarăşilor săi nu scia rilor, al mării ş’al munţilor; eserciţiul la nici să scrie, nici să citâscâ, iâr după sâre şi alimentarea cu carne, constitue hi- mărturisirea scopirilor din Sosnovski pe giena copilului predispus la scrofule.	când trăia	între dânşii, a fost	deja con-
Cât despre tratamentul curativ ne	ser-	sideral de	sacerdotul suprem	al sectei,
vim de iod, de untură de pesce, de chin-1 având de	ajutor pe Emenian	Rediv şi
chină, de fer, de băi de mare, de ape	mi-1 şi Alexandru Ivanov. Acest sacerdot ai
nerale, de produse amare, de preparaţiuni unei secte abia create, după o lungă că-cu frunze §i coji de nuc, de fosfate de calce, lătorie prin centrul Rusiei ’şl-a găsit a-de sulfure, de arsenic, etc., şi mal cu sâmă dăpost la o ţărancă Aculina Ivanovna de iod şi derivatele lui.	supraveghetdre a marel corăbii, precum
Amănuntele tratării variâză ca şi indivi-1 (|ic scopiţiî, se compunea din peste una <jil. Trebue apoi să se trateze local lesiu- mie de âmenî. Acâstă Aculina Ivanovna, nile produse; să se facă pansi.mente potri- era cunoscută pe atunci ca o femee ce vite, şi operaţiunile chirurgicale şi ampu- prooroceşte viitorul omului sâti dâcâ se taţiunile necesarii.	Dr. Monin. vor face bucate şi bun vânat. Acâstă,fe-
mee la o adunare a sectanţilor, a declarat pe Selivanow de Dumnezefi ce s’a coborit pe pământ, apoi declară scopiţi lor că acest D-^eh între D (Jei, Ţar între Ţari şi prooroc între prooroci va fl glo-mare patriot şi religios. El crede că Î5ise" I rificat în tâte ţările şi pe tot pământul, rica numai cu un clopot şi fârft tâcă de „fer Acestea narate de noi s’a întâmplat în-im se P6te. De aceea a făcut un peleri-L	1775) în momentul când pen-
uagifl la BucurescI, unde s’a închinat la J tru prima <5ră s’a descoperit secta sco-mâştele sfântului Dumitru de la Mitropolie, j picilor, şi apoi s’a dus în strada Maşinel No. 10 j unde a furat de la George Ion o căldare,] cu sfântul scop de a face din ea o t6uă.
Numai, poliţia, ca o neevlaviosâ ce e, aa-restat pe Dum. I*u ca pe un simplu pun-| gaş. Mucenicitul pentru lege aştâptă ajutorul lui Dumnezefi.
—x —
Intemplari din Capitala
Biserica din Păleni. — Dumitru lân e|
DIVERSE
O crimă! —Iu Bastia de pe insula Cor*
sica s’a săvârşit nu de mu tă vreme o crimă,
care a făcut mare sgomot Moşierul Gio-
vanni Toreli a fost găsit asasinat în odaia
sea de dormirc. Trupul avea două răni a-
dâncl şi într’o a treia rană s’a mal găsit
pumnalul cu care crima a fost săvârşită. Pe
Gusturi romantice. — Un individ, care cu I mânerul pumnalului se vede gravat iniţia-
nicl un preţ nu voia să-şi spuie numele, a | Iile D. P.
fost găsit în curtea din strada Romană No.	furat nu s a furat nimica, totul a fost
TŢ ..	„ lo	neatins şi la locul srti. Chiar ceaiul
144. Unii 4,c că nu e la mijloc de cât o aur gl yict]meI fost g&sit m, s&.
simplă dragoste, căci don Juanul nostru I ge crege (>& mobilul crimei a fost numai
adoră grăsulia bucătăreasă de acolo; alţii o resbunare ; cercetările aă început cu multă
<jic însă că N. N. avea gânduri rele, şi de activitate şi poliţia chiar crede a fi pe ur-
6re-ce poliţia era de aceeaşi opiniune, îl I me^e făptuitorului.
conduse la secţia 7.	Sinucidere. — Tânărul Leiwolff Cari,
~x—	matroz la vaporul Panonia, s’a sinucisu
Cine-l păgubaşu ?—O căruţă cu trei cal, prin Împuşcare. Cadavrul s’a găsită în
având lntr’ânsa o haină îmblănită, 4 trăiste Pădurea Bresniţei, lângă Severin.
___, „	„ „„	Nenorocitul băiat era coprins d o mare
pentru orz un zăblăfi ş. un bicifl. mergea melancolie de mal multe luni. Cu tdte
încet la plimbare pe stradă. DupS o scurtă destul de mult stătea el pe Panonia vreme, caii fie-care voia să meargă în spre §e crede c’un dor mare de ţâră şi de o altă parte, şi văzând acâsta poliţia o duse părinţi îl coprinsese, că se desguetase
amar de serviciul pe vapor. El era apo-d’o fire violentă, aşa că mai degrabă s’a gândit la sinucidere de cât la reîntâr.
cere.
CORPURILE LEGIUITOARE
1) l)in când în când voîu înlocui cronicele mele prin nn mic curier medical inti ukt bolele. Cred că acesta va înlocui căte o-d jitii îd mod. avo o wg ins povestirile mele.
la secţia 29
—x—
Atâta pagubă /—Iu loc să şedea o res plată lui Vasile Ion, căruţaş, că a lovit cu căruţa bivolul lui Costache Canelli, rupân-du-I uu corn, bietul om a fost dus la secţ. 17.
In zadar protes.ările adie, ci vrea « scoţi	Mi)
de pe capetile dobitocelor cornele, în zadar presidenţia d-luî general D. Lecca. tote vorbele sâle, poliţia striga într’una că-i Şedinţa se deschide la ora 1 p. m. fiind dă voie numai sâ scoţă cornele de la băr- presenţî 98 dd. deputaţi, baţil însuraţi, iâr nu de la capetele bietelor Intrarea d-luî 1. C. Brătianu In sala de , ,(şedinţă este salutată de aplaase prelungite °~"°Y	„	,	şi aprope unanime.
Gâlcâva mal urmâză încă la secţie.	p secretar Ciocazan dă citire sumarului
—x—	şedinţei precedente, care se aprobă.
0 fal§ă Magdalenă 1 — Oh! Magdaleno,	D. preşedinte al consiliului declară că
Magdaleno, nu ţi-a fost destul ore cât al	B0£ele ’^a chemat ieri şi ’l-a <jis
a. „„	«„.	că, în urma voturilor	de	ieri ale ambelor
expiat în	totă viaţa	tea, în cât nu	f*r*	Co’r{)urI Iegiuit6re, M.	S.	nu	mai are ce	să
dreptate al trecut în raiul martirilor, îţi aviseze şi-l rugâ să revină asupra demisiu-maî era dat dm păcate ea numele tăft să’l nel sâle, ceea ce am şi făcut, declară d. porte şi	o	fiinţă cam	boclucaşă. De	al fi	!• C. Brătianu.
sciut tu	că Magdalena Borfu, ar avea poftă Acestă declaraţiune	este	primită cu	a-
. y *	. x , ., „	,x,. ,	. plause de Cameră.
88 m&tare S. S8 n'şibS a pUde	«cur	Dupg	citirca	Mprocede|a
că te aî fi scoborât dm	sferele înalte,	unde	votarea	în total a	proiectului de lege prin
te afli, Înconjurată de	aureolă, şi II	al fi	care se	acordă o pensiune	d-lul lân Podlo-
dăruit cel 2 franci ca	să plătâscă cârciu-1 sewski,	vot rămas	nul din	şedinţele preee-
marulul Iancu Rădulescu din calea Gri vi-1 rtente, şi resultatul scrutinului este cel ur-
ţel No. 35.
Scopiţii în România
VII
mător:
Votanţi, 67 Bile albe pentru, 42 Bile negre contra, 25 Prin urmare proiectul s’a primit.
D. ministru al instrucţiuneî depune mal multe mesagil regale însoţite Jcu diferite
Pseudo Petru III, după ce făcu pro-1 Prolect® de
,	,. . y v	F D. Preşedinte anunţă că la ordinea ţlrtel
paganda religiuueî in Europa Occidentală egte discuţiunea asupra revisuirel.
al cărui membru era, s’a îDtors în Ru- JD. T. Maiorescu în cestiune prealabilă, siaşis’a stabilit în guvernământul Tulsca, intrâbă decâ va fi un vot total al articolelor unde tovarăşul săă cel mal de frunte, ProPuse Peutru a modificate. D-sa, în atât în mutilare cât şi în propagandă, !mme'eianti-rertsioniştilor,declară că renunţă n	a t 4 . y ^ s la o discuţiune generală asupra totalităţii
a fost Alexandru Ivanovicî, pe care unn articolelor, şi este de părere că nu se pote din scopiţi îl numesc comite, iâr alţii face un vot total al articolelor propuse de principe, iâr în cărţile lur, I6n Botezători fi modificate, pentru motivul că ele sunt rul. După o lungă şedere în acest gu- deosebite.
vernământ, poliţia împărătesei Ecate-Ma^scu combate pe d. O. A. vino TT „L AU-	X	Rosetti Şl probeza întriun mod logic cum
rina II, care în deosebi ura acâstă sectă, că diseuţia gentral4 Im 8e p6te f“ce pre.
atât pseudo Petrul III cât şi I6n Bote cum nici nu se pote vota în total totalitatea zâtorul au fost arestaţi şi unul, primul articolelor propuse spre a fi modificate, de sub numele de Selivanow a fost con- dre*ce în acâstă cestiune sunt o mulţime
damnat la pedâpsă cu cnut şi munca ?e .c1eBtiu,,! Prin<dPale carî Iia 80 P<* vota aitnina iZn T/in	„ o4 . . . m bloc ci fie-care în parte. D-sa dă chiar
’	Botezătorul a fost trimes de eserap]u cft privinţa schmibărei ti-
In temniţa dm Riga. Acest moment din ţiului de Principat în acela de Regat toţi istoria sectei lor se numesce : răstignirea vor fi pentru, nu tot aşa se va întâmpla şi mântuitorului.	cu alte modificări ce se propun.
Dâr cine a fost in adevăr acest zoii al I°no^ declară că se miră că ud antisemiţilor? La începutul anului 1770 F0Vi8ioH1^ ^ dk Maiore.cu se îngri-. J	m ,	l“u' jesce cum are sg se facă revisuirea.
trăia in oraşul Tuia un aehwiEfiş care D sa mi discută cestîutoea îu privinţa des-pEopavettttia e nouă Eeli'giune, asest sehi'v , baterel generale, atrage însă atenţiunea
www.dacoromanica.ro

TELEGRAPHUL
3
raportorului şi a Camerei că în raportul d-lul Stolojan nu se <Jice nimic despre art. 42 din Constituţiune care este supus la revisuire, şi care este privitor la iucompatibilităţile cu mandatul de deputat şi funcţiunile de subsecretari de stat. Se <Jice că Senatul nu l’a admis, dâr atunci de ce nu s’a menţionat că a fost suprimat, precum se ijice despre articolul privitor la garda civică.
D. V. Iepurescu combate cele (lise de d. Maioresm şi face critica discursului dsâle clasic; d. Iepurescu constată că anti-revizioniştii Împărtăşesc vederile guvernuld, a-câsta însă, declară d-sea, nu’l autorisă a crede că o Înţelegere prealabilă a avut loc şi că guvernul cugetă a nu mal preface legea electorală. După ce discută mal multe principii constituţionale, deputatul din Giurgiu conchide pentru respectarea regulamentului.
I). Iepurescu se pronunţă pentru o dis-cuţiune generală a proiectului şi pentru o discuţiune parţială a articolelor din Cousti-tuţiune cari trebuesc modificate.
I). P. Grădişteanu declară în numele săQ personal că este revisionist şi că va urma procedura stabilită de majoritatea Adunărel, care este suverană. Cu tote astea ’şT permite a discuta care procedură este mal logică, mal corectă. D-sea (lice că se află la ordinea ^ileî nu o lege ordinară, ci modificarea unor articole din pactul nostru fundamental. Dâcă pentru o lege ordinară se observă strict regulamentul, apoi eu atât mal mare cuvânt trebue respectat când este Io diseuţiune o cestiune atât de importantă. Deeă regulamentul coprinde o lacună şi dâcă cel ce 1’aQ făcut n’aO pre-v ţlut caşul de faciâ, apoi critica ce s’ar face regulamentului nu pote să ne ducă de cât ia modificarea lui, iâr nici de cum la răsturnarea iul. Să nu mergem, (lice d-nu Grădişteanu, cu interpretarea unor articole din regulament până tu a resturna priuei-piurile stabilite Intr’ânsul. D-nu Grădişteanu combate pe d. Maioreseu şi găsesce că regulamentul este categoric şi nu dă Ioc Ia nici o interpretare.
D-sa este pentru o discuţiune generală a proiectului de revisuire, şi va renunţa la dânsa dâcă maioritatea va esplica prin votul el că proiectul de revisuire se scindezi In trei alte proiecte şi că asupra fie-eăruia din cele trei proiecte va urma o discuţiune generali.
D. ministru de interne (lice că aci nu este vorba de interpretarea regulamentului ci de creaţiunea unei proceduri, unei norme într’o cestiune nouă. D. ministru ţliee că lip3esce cu totul o reglementare anume tn privinţa procedural ce trebue urmată în acâstă discuţiune, acâstă reglementare trebue să se facă de maioritate acum, precum s’a mal făcut şi îu alte cestiunl. Aşa s’a făcut cu darea în judecată a miniştrilor fostului regim : Constituţiunea prevede dreptul de dare în judecată, nu stipuleză însă nimic în privinţa procedărel de urmat, şi atunci s’a stabilit o auume procedură. Chiar în caşul de faciă s’a derogat de la regulament, numindu-se o comisie specială care, împreună cu aceea a Senatului, să studieze cestiunea revizuire!, lucru ce nu se face în privinţa nici unul proiect de lege ordinar.
D-sa este de părere că articolele propuse a fi modificate, trebuesc împărţite în grupuri, şi asupra fie-cărul grup să urmeze o discuţiune generală, un vot care va fi un vot câscigător, definitiv.
Se cere închiderea discuţiune! asupra ces-tiuneî prealabile.
Discuţia se închide.
Se decide a se urma procedarea propusă de d. ministru de interne.
D. raportor Stolojan dă citire articolului I, care prevede schimbarea titlului de Principat în acela de Regat \i care este ast-fel conceput :
Art. I. Regatul României, cu fot terito-toriul său de dincoce şi de dincolo de Dunăre, constitue un singur Stat indivisibil.
D. T. Maioreseu combate redacţiunea a-cestul articol şi propune ştergerea cuvintelor de dincolo şi dincoce de Dunăre, pentru că prin acâsta se lâgă mâiuele viitorului într’un mod arbitraritt.
Şedinţa se suspendă pentru 5 minute, pentru ca comitetul delegaţilor să se pronunţe asupra amendamentului propus de d. Maioreseu.
La redeschidere, d. raportor Stolojan declară că comitetul delegaţilor, împreună cu guvernai şi cu d. Maioreseu, discutând a-mendamentul d-săle, afi ajuns la următorea redacţiune.
Regatul României, cu judeţele sSle din drepta Dunărei constitue un singur Stat indivisibil.
D. N. loncscu face o critică pasagiulul din raportul d-lul Stolojan, privitore la acest articol. D-sea <jice câ acest articol nu trebue să coprinda de cât integritatea actuală precum şi denumirea actuală a teritoriului nostru şi de aceea este de părere că ar fi mal bine să se păstreze redacţiunea veche In care se inenţionezâ cuvântul de Princi-patele-Unite, cu tote acestea termină declarând, că este bine a se vota cu unanimitate acest articol. D. Ioneseu speră că majoritatea ca şi minoritatea vor fi con i-lianfe şi declară că nu face o oposiţiuue de resistenţă sistematică şi iraţională.
Se cere închiderea discuţiuuel.
D. V’. Iepurescu o combate, picând că are să propună un amendament de mare importanta.
Se pune la vot închiderea discuţiune! şi se primesce.
D. P. Grădiştenu, în privinţa punere! la vot a articolului amendat de comitetul de delegaţi, (jice că ar trebui să se pună
la vot mal întâi luarea îu consideraţie a acestui articol, apoi să se deschidă discu-ţiunea în privinţa redacţiunel sâle şi îu fine să urmeze votul în total.
D. Pi ■■dinte (lice că discuţiunea generală nu pote avea loc, de 6re-ce s’a şi propus amendament la articol ii.
D. P. Grădistânu cere votul cu bile.
Acâstă propunere ne fiind susţinută, conform regulamentului, de 15 dd. deputaţi, se precede la votarea articolului amendat pe faciă şi cu apel nominal.
Acest articol a fost primit cu unanimitatea voturilor esprimate.
Aft votat pentru 123 deputaţi.
DD. V. Iepurescu şi T. Boldur Lăţescu s’aă abţinut.
Se dă citire articolului 40 în cuprinderea următore:
„Art. 40. Fie-care din Adunări verifică titlurile membrilor săi şi judecă contesta-ţiunile ce se ridic în acâstă privinţă.
„Nici o alegere nu pote fi invalidată de cât cu două treimi din numărul membrilor presenţl.
„Camera şi Senatul nu vor putea proclama deputat său senator în Jocul membrului a cărui alegere a fust invalidată, pe vre-unul din co curenţii sel de cât cu două treimi din numărul voturilor emise."
D. Preşedinte acordă cuvântul d-lul C. A. Rosetti.
D. Rosetti întrâbă mal întâia dâcă discuţia generală se face o dată cu aceea asupra redacţiunel acestui articol.
D. preşedinte răspunde că va urma spiritului Camerei, după părerea d-sâle acest articol ar trebui lăsat la urmă când se va discuta legea electorală.
D. D. Giani cere să se lămurâscă de-ft acest articol face parte din categoria articolelor privitore la legea electorală şi decâ va urma discuţiune generală şi parţială, după cum s’a înţeles de unii.
D. N. Ioneseu ţliee că acest articol este de sine stătător şi nu aparţine de loc lege! electorale şi adaogă că ar trebui să se facă discuţia generală şi parţială.
Camera consultată, decide a se intra în discuţie generală asupra acestui articol.
D. C. A. Rosetti iâ cuvântul şi ţi.ce că deputatul până ce va fi invalidat va avea drept să voteze, căci alt-fel n’ar fi drept
Articolul se iâ în consideraţie şi se începe discuţia pe paragrafe.
In acâstă discuţiune d. V. Iepurescu ie cuvântul spre a combate aliniatul din urmă, în virtutea căruia un deputat na se va mal alege, ci numi de guvern, care mal în tot-d’auna are maioritate. D sea conchide pentru suprimarea aliniatului.
D. C. A. Rosetti propune un amanda-ment pentru suprimarea aliniatului din urmă şi un altul prin care se dă drept a vota fie-cărul deputat până la invalidarea Sea.
Şedinţa se suspendă pentru ca comitetul delegaţilor să se pronunţe asupra acestor amendamente.
La redeschidere, d. raportor Stolojan declară că comitetul delegaţilor a primit cu majoritate, ambele amendamente.
Amendamentul d-lul C. A. Rosetti pentru suprimarea aliniatului 3 de la art. 40 se primesce cu inare maioritate şi se înlo-cuesce cu următorul amendament, propus tot de d. C. A. Rosetti, care se primesce de asemenea cu mare maioritate:
„Până la invalidarea deputatului seft senatorului el este deputat sâtî senator şi-şi esercită drepturile sele ca şi toţi ceî-lalţl colegi al săi."
Articolul 40 ast-fel amendat se pune la vot cu apel nominal şi se primesce cu 123 voturi pentru, 1 contra şi 2 abţineri.
D. Iacob Negruţi s’a abţinut.
Se dă citire articolului următor:
Art. 44. Senatul alege din sinul său pe preşedinte, pe vice preşedinţi, precum şi pe ceî-lalţl membrii al biurouluî său.
Articolul se iâ în consideraţie, fără discuţiune, şi se primesce în total cu unanimitate de 116 voturi.
Se dă citire apoi articolului 45 care glă-suesce ast-fel:
„Ori-ce resoluţiune este luată cu maioritate absolută a sufragielor, afară de ceea ce se va statornici prin regulamentele Adu-uărel în privinţa alegerilor şi presintaţiu-uilor.
In cas de împărţelă a voturilor, propo-siţiunea în deliberare este respinsă.
Adunările ţin şedinţe cu jumătate plus unul din numărul membrilor înscrişi în a-pelul nominal.
D. raportor Stolojan esplicâ că prin ali-uiatul din urmă se înţelege nu membrii cari răspund la apelul nominal, ci numărul tot ! al membri or aleşi.
După ce vorbesc dd Porumbaru, G. Can-tili şi preşedintele consiliului discuţiunea se închide şi se pune la vot articolul în total, amendat de Senat, care a înlocuit-cuvântul Adunări cu cuvintele Corpuri legiuitor e.
Articolul se primesce cu 121 voturi pentru şi 2 abţineri. D. V. Iepurescu şi G. Cautili s’au abţinut de la vot.
Apoi şediuţa s’a ridicat la 6 şi un sfert sera.
______-.......................
SENATUL
Şedinţa de la 28 Martie 1884
Şedinţa se deschide la orele 3 sub preşedinţia d-lul Dimitrie Ghica, fiind presenţl 46 dd. senatori.
Pe banca ministerială dd. D. Sturza Lecea şi Dabtja.
D. Apostol Mănescu dă citire sumaru-
lui şedinţei de erl şi, neluând nimeni cuvântul, se aprobă.
Se citesce o telegramă a d-lul general Anghelescu prin care anunţă că mâine va veni la Senat.
D. Preşedinte. La ordinea <Ţleî este re-visuirea Constituţiune! şi de aceea...
D. Schina. Cer cuvântul.
D. Preşedinte. Nu sciu pentru ce cereţi cuventul, de ore-ce eti încă nu 'mî-am esprimat opiniunea.
D. Schina. EI bine voiţi vorbi în urma d-vâstre.
D. Preşedinte. Dâcă voiţi a vorbi a-veţl cuvântul.
D: Schina. Propun ca projectul pentru revisuirea Constituţiunel să nu vie în discuţiune mal înainte ca Adunarea să se fi pronunţat asupra-I. Constituţiunea prevede două formalităţi spre a se putea revisui Constituţiunea, printre care se află acea formalitate că adunările să se declare gata a revisui, ceea-ce nu se pote tace de cât numai cu două treimi. Ar fi dăr mult mal bine să asceptăm ca Adunarea să se pronunţe mal întâia asupra acestui punct şi apoi să intrăm în discuţie. De unde seim noi dâcă A-dunarea nu va avea cu totul alte intro-ducţiunî şi pâte prea bine ca acele modificări ce le vom face noi să nu le pri-mâscă, şi tot aşa noi să nu primim ceea ce va lucra Adunarea. Aşa dâr să aşteptăm cu toţii ca să înoâpă Adunarea, apoi să vedem cqm lucreză densa, şi în urmă să începem şi noi cu lucrarea revi-suirel Constituţiunel.
D. Stătescu Am cerut cuvântul.
D. Preşedinte N’avem să inventăm o procedură nouă. Nu este întâiaşl dâtăcând România are revisuirea Constituţiunel. Aşa der există o jurisprudenţă. D-nul Schina a spus să asceptăm mal înteiii votul Camerei. Căci una pote vota camera şi alte modificări putem să introducem noi. Mal ântâiu de tote credem că atât Camera cât şi Senatul sunt mal ântâiîi de tote Române.
D. Stătescu. D-lor ieri Senatul a luat hotărîrea că astă-ŢI să începă revisuirea şi să nu se despartă penă când nu se va face revisuirea. D. Schina ce*e ca să asceptăm să vedem mal ânteiu ce intro-ducţiunl şi ce modificări va face Camera, acâsta d-nu Schina trebuia să o (|ică ieri. Nu cred însă ca Senatul să fie dispus să urmeze d-luî Schina şi cred că se va ţine de angajamentul luat. Atât Constituţia cât şi Regulamentul nu prevede nici o procedură deosebită, ci trebue să urmăm ast-fel cum am urmat şi altă detă. N’am văŢut ore d-lor Senatori că până acuma am mers mână în mână cu Adunarea la. tote legile ce s’au votat.
Dâca ar fi ca să ascepte un corp legiuitor pe cel-l’alt atunci nu ar începe discuţiile nici o dată, căci s’ar putea prea bine ca un domn deputat, cu ideele ase-mănătore d-lul Schina să <|ică ca să ascepte adunarea penă ce Senatul va începe, ier acest corp să Ţică cum Ţice d. Schina, să asceptăm penă va începe şi vota camera.
D. V. Maniu. Preoeupaţiunea d-lul Schina este ca să vedem ce va lucra mai ânteiu Adunarea. Domnilor senatori, după părerea mea cred că putem prea bine începe cu revizuirea de ore-ce acâstă chestiune, trebue să o spunem spre onorea secţiunilor nostre, a fost îndestul de bine studiată. Ar fi bine dăr să trecem la discuţiunea fie-cărul articol fără ca să votăm, până când vom vedea ce s’a lucrat în Adunare.
D. ministru, D. Sturza. Yotul de ieri s’a luat în unanimitatea Senatului şi în
unire cu guvernul, aşa dâr acesta nu se pâte schimba fără consimţi meu tul guvernului. Ier în ceea ce privesce vorbele d-luî Maniu ca să asceptăm să vedem votarea articolelor, de unde nu seim că camera va spune tot ast-fel, ca să votăm noi mal întâiti articulele.
D. Preşedinte. 'MI pare forte răii că d-nu Schina n’a auŢit a^î pe d. Majo-rescu la Adunare, care într’un discui s memorabil, cu cunoscuta-i eloquenţă, a combătut pe toţi acel cari vor să puie beţe în rote. Şi trebue să sciţi că d. Majorescu, nu mal din amicii intimi aî guvernului nu este. Aşa der vă rog să trecem la ordinea ţlilei şi d. Raportor să dea citire proiectului de lege.
I). Polizu Micşunescu dă citire articu-Iuluî I
Pe când era să încăpă votarea cu bile, sosesce o depeşă de la Cameră, cari anunţă că desbaterile s’aă închis şi că
se dă citire tocmai articululuî I din Con-situţie.
D. Preşedinte. Aşa dăr domnilor ca să fim în curent cu ceea ce se petrece în Cameră, suspend şedinţa pentru 10 minute, ca să vedem resultatul de la Cameră în privinţă artic. I.
La deschiderea şedinţei d. Dimitrie Ghica, preşedintele, <Jice că se va da încă o dată citire art. I,
D. Polizu Micşunescu, citesce încă o detă articolul I modificat de Senat în următorea coprindere:
„Art. I. Regatul României cu tot teritoriul său de dincâce şi ,de dincolo de Dunăre, constitue un singur stat indivizibil."
Se pune la vot cu bile art. I cum este mal sus, şi resultatul este:
Votanţi 50.
Unanimitate de 50 de voturi a primit art. I.
Se dă citire art. 40 modificat în următorul coprins:
„Art. 40. Fie-earo din Adunări verifică titlurile membrilor săi şi judecă contes-taţiunile ce se ridică în acăstă privinţă.
„Nici o alegere nu pote fi invalidată de cât cu două treimi din numărul membrilor presenţl.
„Camera şi Senatul nu vor putea proclama deputat săiî senator în locul membrului a cărui alegere a fost invalidată, pe veri unul din concurenţii săi de cât cu două treimi diu numărul voturilor emise."
D. Preşedinte, de ore-ce nimeni nu ia cuvântul, pun la vot art. 40 şi vă rog bine-voiţl, domnilor senatori, a trece la vot cu bile.
Se pune la vot şi resultatul este. Votanţi 48.
Bile albe 47.
Bile negre 1.
D. Gr. M. Sturza. Domnilor ’mî pare forte răă ca n’am avut fericirea a lua parte la votul de încredere dat ieri de onorabilii membri aî Senatului. Din parte-mî n’am de cât să aduc felicitările mele pentru moţiunea propusă ieri, şi declar că mă unesc şi eu la dânsa.
D. Şeicariu vorbesce în acelaşi sens.
D. I. Nanu se unâsce de asemenea cu vederile d-luî Gr. M. Sturza.
Se dă citire art. 44.
„Art. 44. Senatul alege din sinul său pe preşedinţi, pe vice-preşedinţî, precum şi peceî-l-alţî membri aî biurouluî său."
Voci. La vot.
Se pune ia vot şi resultatul eete: Votanţi 50 Bile albe 50.
Se dă citire art. 45 care este trecut în raport ast-fel:
„Art. 45. Ori ce resoluţiune este luată cu majoritate absolută a sufragielor, a-fară de ceea ce se va statornici prin regulamentele Adunărel în privinţa alege rilor şi presentaţiunilor.
„Adunările ţin şedinţe cu jumătate plus unul din numărulu membrilor înscrişi în apelul nominal."
D. Polizu Micşunescu, dice că în acest articol s'a strecurat o erâre de tipar, a-eesta este că în loc de Adunărel, trebue să fie Adunărilor.
D. Stătescu, cred că aci ar fi bine ca să iŢcem fie-care Adunare, căci atât Camera cât şi Senatul au regulamentele lorii.
D. Gr. M. Sturza, spune că după părerea d-sele, crede că ar fi multă mal bine să se puie Corpurile legiuitâre, de ore ce sub acesta se înţelege de sine’şi amândouă Camere.
Se pune la vot cu bile:
Votanţi 50 Bile albe 50.
Se dă citire art. 77 care este:
„Art. 77. Senatorii şi deputaţii primesc o diurnă pe timpul sesiunilor.
D. M. Schina, Cer cuventul.
D. preşedinte, d. M. Schina a cerut cuvântul.
D. M. Schina, cere ca să nu se trâcă în Constituţiune acest articol ci să se fixeze printr’o lege specială diurnele ce se vor hotărî prin regulament. De aceea dupe opiniunea d-sele ar fi bine ca să stărgă cu totul acest articol din Constituţiune.
Polizu Micşunescu combate spusele d-lul M Schina, şi cere din contra ca articolul să fie menţinut aşa cum este. Părerea d-luî Schina s’a ivit şi printre membri secţiunilor însă de ore ce nu s’a găsit practică, de aceea n’a fost primită şi nici nu s’a luat în consideraţie.
D. Fleva. Eu sunt de părerea d-lui
Schina ca să nu se trâcă in Constituţiune banalităţi cum este art. 77. Aşi vrea ca acăsta să se lase ca să se regule se printr’un regulament.
D. Gr. Sturza. In Germania, după ce s’a admis sufragiul Universal pentru Reichstag s’a <|is că dăcâ se va da o diurnă atunci vor fi înecaţi de demâcraţie. Trebue să recunoscem că totă a nostră organisare este o organisare democratică, de aceea cred că trebue să răsplătim pe aceia ce vin şi las interesele lor, ca să vâŢă de interesele ţărel. De aceea susţin redac-ţiunea cum se află. Cer menţinerea articolului cum este redactat.
D. Lerescu. Nu numai ţera Românăscă este o ţeră democratică, mal sunt şi altele. Rog dâr ca în redacţiune să se fixeze şi suma diurnei.
D. Stătescu. Citindu acelu articolfi, toţi d-nil senatori recunoscu necesitatea de a se prevedea o diurnă, o sumă pentru representanţii ţărel. Eă unulă sunt de părere a se schimba acest articol. Ceea ce privesce cuvintele d-lui Lerescu, nu mă tem că are să se fixeze o diurnă exagerată, de viitorele corpuri legiuitore, căci au tot-d’auna un censor : opiniunea publică.
Voci. închiderea discuţiunil.
Se pune la vot închiderea discuţiunil şi se primesce.
Se trece la vot cu bile pentru art, 77. Votanţi 50 Bile albe 48 Bile negre 2.
D. Preşedinte. Fiind orele 5 sunt de părere a se ridica şedinţa.
Şedinţa se ridică, anunţându-se pentru
mâine şedinţă publică.
--------------------
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
{Agenţia Havas)
Paris, 9 Aprilie.— Ultimele noutăţi din Madagascar conţin că negocierile cu Ho-vasil sunt din noft rupte. Amiralul francez a primit instrucţil pentru ocuparea de nuol puncte pe costa Madagascarului.
Cair, 9 Aprilie. —O depeşe de la generalul Gordon cu data de 3 Aprilie, spune că a avut loc diferite angajamente cu insurgenţii, cari sunt evaluaţi la 2,000 omeii!-Oraşul Khartum e blocat, dâr nu pare serios ameninţat.
Berlin, 9 Aprilie.—Să citesce în Monitorul Imperiului: Starea generală a săjjă-tăţel împăratului e satisf&cătore, cu tâte că consecinţele răcelel de care a fost atins n’afi încetat încă cu totul; Majestatea Sea a primit aţii pe Principele de Bismarck.
Yiena, 9 Aprilie. — Politische Corrcspon-den» a primit din Petersburg depeşa ur-raătâre : „Delegatul militar al ambasadei rusescl la Viena, colonelul Kaulbars, care să întorce la postul săă, e însărcinat a sa-■uta pe împăratul Austriei în numele Ţarului şi a’I exprima sentimentele sâle a-micale".
Constantinopole, 8 Aprilie.—Cale indirectă. — Poarta a remis eri Patriarchuluî Grec beratul său de învestitură regularisat. Pa-triarchul a convocat îndată consiliul laic al Comunităţel, căruia ’l-a comunicat beratul, consiliindu-I moderaţia. Consiliul s’a amânat pe mâine, dar o nouă amânare e probabilă din causa morţel filantropului grec Zarifi.
Se crede că consiliele de moderaţiune ale patriarchuluî vor fi ascultate, conţinutul teş-cherelel ce acompaniază beratul de inves-titurâ fiind m&I bun de cât să credea înainte.
Poarta a confirmat definitiv suspendare a plâţel havalles saă delegaţiunî asupra veniturilor provincielor, făcând excepţie numai pentru havalles relative la plata indem-uităţel de resbel datorită Rusiei. Această măsură atingând mal cu sâmă pe neguţătorii creştini şi străini, va provoca protestări din partea diferitelor ambasade.
Poarta are intenţia d’a adresa o circulară la Puterile străine în privinţa afacerilor din Egypt; cu tote astea d-1 de Radoviiz. ambasador al Germaniei, care 8 fost consultat, pare contrariu acestei idei.
Aceste seirl au fost publicato în ediţia de asără şi le reproducem şi in cea de dimineţii
Roma 9 Aprilie.—Convenţia conce-dând reţâua drumurilor de fi-r ale Adria-ticeî Companiei de drumuri de fer meridionale a fost semnată ieri.
Important!!
I noştri cari doresc a avea gratis un IMar
precum şi unu ijiar de mode, ilustrtatu, cu ;ale, s? bi e-voia-câ a trimite o carte poştală d-lor către administraţia Neesariului, în
www.dacoromanica.ro
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe (liua de 29 Martie 1884.
	Cump.	Vând
i"ji> Rentă amortisabilî		97'/*	9778
6 “/o Renta română perpetuă. . . .	947,	957.
«°/o Obl. de etat		1007.	101
6 7» » Căile fer. r»m. regale. .	103	104
5 "/o » Municipale 		83 7»	84 7*
10 > Casri pensiuniloră 300 1. .	230	235
57. Scrisuri funciare rurale . . . 7°/o » » »...	927.	93
	108 7»	104
5 70 * » Orbane . . .	897.	90 7.
6 °/0 » » »	997»	1007.
7°;» » » » . . .	1023/.	1037»
Irnpr. cu prime BucurescI 20 1. Buc. .	38	34
Acţ. Băncel Naţionale a Rom. 600 1. .	1445	1465
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. .	205	210
» » Rom. do construo. 5001. .	260	268
» » de asig. Dacia-Rom. 800 1. .	362	372
» » » Naţională 2001. . .	235	242
DI VERSE]		
Aur contra Argint		3 05	3 7.
» » Bilete de Bancă. . . .	3 05 2 08’/.	3 7*
Florin Wal. Aastr	,		2 10
Mărci Germane		l 23	1 25
Bancnote francese		99 7.	1007,
Banca Naţionala a Ro maniei
26 Marile 1883
SITUATIUNE SUMARA
* riTiTVTr	17 Martie 1884 Martie 24
!Dp	0 PorUune de Zlol
Uy ui wIILLmI U şîe din comuna moţeşti, judeţul şi plasa Teleorman, în întindere de 400 pogdne. Doritorii se vor pre-senta la administraţia acestui $iar.
28141523	_ / Monedă metalică		33936911	34208393
24862815	y Bilete ipotecare		25612095	25614500
	Efecte de încasat		36370	59944
9946505	4 ( Efecte românesc!	 Portofo lii \ i v	14244932	| 14543792
1174255	01U | „ străine		248396	102471
21187552	Impr. garantate cu efecte publice ....	26095475	26070035
11974343	Fonduri publice		11992027 687211	11997027
514702	Efecte fond de reservă			731522
824700	Imobil		901584	901584
227948	Mobilier şi maşini de Imprimerie. . . , .	217436	219465
109952	Cheltuieli de administraţiune		122583	123357
12472840	Deposite libere		10886970	10392470
22444630	Comptud corence		11447990	12163059
	„ de valori		1298765	1239579
133881265	PASIVU Capital		137728745	138362284
12000000		12000000	12000000
514702	Fond de reservă		945677	945677
87051270	Bilete de Bancă în circulaţiune	 Profit şi pierdere		81091090	81822800
299286	Dobândi şi beneficii diverse ......	306205	333498
12472340	Deposite de retras		10886970	10392470
21543667	CompturI corente		31746063	32094426
	„ de valori		752740	773377
133881265		137728745	138362248
Epitropia Spitalului Brâncovenesc şl a Bisericei Domnita Balaşa
In $iua de 25 Aprilie viitor se va ţine licitaţiune în Cancelaria acestei Epitropil pentru darea în întreprindere a rcparatuiui şi spoitului cucu-lor vaselor de aramă ale Bucătăriei de termen de un an. Amatorii dea lua acdstă întreprindere, se vor arăta în $isa $i cu garanţia provisorie de 100 lei, iăr condiţiunile licitaţiunl se pot vedea în tdte filele de lucru în Cancelaria Epitropiel
D. Haralambie-Costescu
Antreprenor de Pompo funebre.
Cu ocasiunea rectificărel Dâmboviţeî, s’a mutat pe strada Carol I Nr. 48. Facem cunoscut acesta spre cunoscinţă generală, curaunicând că a înbunătăţit îritr’un mod simţitor serviciul pompolor funebre şi corone din streinătate. Asortat cu Care şi decoruri cu totul din nofi.
'\7'OTV rl o O perehe case _L/U V CJ.ly.cU. U nelocuite, com-
pnse din 2 odăi de stăpân, una de servitori, bucătărie, pivniţă, etc; fără nici o Împrejurare, în stare bună, mare parte cu materialul nofi şi cu loc de a se mal adăoga încăperi. Ele sunt în BucurescI, colorea de verde, str. Virgiliu N. 11; posiţia frumdsă, aer curat, apă bună.
LICOAREA DAMELORU
tu BASA D’AO^MOMNE
PREPARATA DE CĂTRE D. ENJOLRAS
Pharmacist tn Liofl.
Acăstă licăre este recomandată damelor obosite prin sânge şt pentru a preveni tăte bălele la care sunt ipnse o femeie': Bălă de matriţă, pierderi lurerl, derangeamouU,, gterefltate, consecinţe de naştere, vărstă critică, etc, Sevlude în tăte farmaciile, 3 franci cu cartea ce acompaniază fle care flacon.
Deposit în BucurescI, la Drogueria J, Ovessa
NO! :!U! NU!
rior calilugulul Lobz pentru a stîrpi ori ce bătătură. Acest balsam este premint cu diplome de către direcţiile medicale alo spitalelor!! din Viena. Veneţie şi diu Lodi, precum şi aprobat de consiliul sanitar din Padova. p	j Balsamul!! Califug Lasz cu
UtTLIIlCctL care ara tratata bătăturile mele un singur flacon a ajuns ca să le stlr-piască cu totul şi să mă scapfi de o bolă* de cure credeam că n’o să mă mal vindec nici o dată.—Flaconul mare lei 2.
G. Tomaziu, Dorohoifi.
Se vinde numai Ia farmacia Chr, Alexan-driu, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", BucurescI.
Cererile din provincii se fac Ia administraţia farului Necesarul BucurescI.
tti vs	de închiriat casele
VllLSaiy mele din Giurgiu str. Câmăraşu, în apropiere de aleiu. Doritorii se pot adresa său la sub-semnatul, proprietara .or, în Capitală str. Teilor No. 35, săli în Giurgili la d. Ion Dimitrescu, preşedintele Comitetului Permanent. C, Palama.
De închiriat Ct
ce se conpune.din 4 camere, sus două şi jos bucătărie, odae de servitorii, pimniţă unde păte Încăpea 10 buţil. Doritorii se potfi a-dresa Ia propietar Calea Victoriei No. 174, vis-a-vis de ministerul de resbe
-vj	| Sub-semnatul, luând însărcinarea Administrărel acestei cafenell, are
lfii -f- ahî AsHrt I® A A»4Ti Bfcii ondrea d’a anuncia numerosel săle clientele şi onor. public că va face
tote sacrifieiile pentru a mulţămi pe visitatorî. ConsumaţiunI escelente şi servicii! prompt, două biliarde cu accesoriile lor nuol. Bere prospătă v-y	de Viena, sosind în fie-care <ji.	K.OTH
In toate serile SERATA MUSICALA	Antreprenorul Cafenelelor Regala si Academiei
Noua casă din Str, Sfinţi Nr. 34. Compusă din şăse camere bine zugrăvite având sonerie electrică şi luminatul caselor cu gaz aere-formfi Amatori de a le lua cu chirie se pot adresa la propietar piaţa Sf. Anton 4
în Calea. Rahovei No 79 partea etagiulul al doilea din drăpta, compunându-se din: un salon spaţios şi uu iatac la pod, o cameră ce corespunde cu alta cu dependinţele loru sufragerie, cuhne, două comodităţi şi o pivniţă. Doritorii se vor adresa chiar la aceste case, unde va găsi pe propietar.
De închiriat
ATELIER MECANIC
59, Str. Isvorul. P. KEILHAUER Str. Isvorul, 59.
Pompe de tote sistemele. Pompe nuol de transvasat vinurile. FontânI d’npplique şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot felul. Tuburi de fier, tuciu şi plurnbu de tote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Miri speciale jentrn latrine si scarpri cp accesoriile
Sghiaburl de trotuar şi LighianurI de coborîre inodor, etc
MARE DEPOSIT DE FOSTĂ OMAMElWATl
Vase, Socluri, ayusurl, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
Furnituri şi Instalaţiuni complete de băi
si CONDUCTE DE APA
In acest atelier, se g-ăsesce şi Scule pentru zidari gi pietrari
Cea mal buDă hârtie de ţigări, constatată prin analise chimice ce s’afi făcut de către laboratoriile statului în Bucuresei, Paris, Viena, Odesa, Char-cov etc. ca cea mal igienică de cât tote cele-l’alte care esistă până a<JI.
S8 vinde la tote tutungtriile. Depositul central la Iaşi.
TIPOGRAFIA MODERNA
Q-A, Sti-rnla. Academici, S4
■BES
§
Stabilimentul tiporjr. efectuSeă Imprimate pentru autorităţi; U-vrage scolastice şi sciinţifice, ijiare quotidiaue ;i hebdomadare iu tdte limbele modere — Diverse'bilete pentru Baptism, Nunti, Cărţi de visită şt decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi orl-ce alte lucrări atingi!toare de aedsti artă, în diferite mărimi şi colori, etc.
n
Asemenea se însărcinfză jt cu Broşnre de cărţi, Cartonate şi ete-] gant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi şi cua-lităţl. Obiecte de inginerie, birouri şicaueelaril. Diferite cartcnage, etc.
’ Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru moşii, păduri, mori, etc. etc.
SEBEŞ.!
Pentru nml mulţii înlesnire
autorităţile administrative şi comunale pot face cererile pentru materialul uecesar priu scrisori francate înaintând costul

BRONŞITE, TUSE, CATARHE PULMONARE, GUTURAIURI $!% OFTICA, ASTHMĂ.
însănătoşire repede si sigura prin
PICATURI LIVONIENNE

de XHOVXÎ X’ X- XC - X» KS XS XS IG TT
Compoziţie de Creozot, Gudron de Norvegia şi Balsam de Tolu.
Producţiunea aceasta, sigură spre a vindeca radical toate boatele cSHor de resptraţio, o recomandată de celebrităţile medicale, ca singură eficace.
Prin această doctorie, nu numai că stomahul nu se osteneşte, dar se intăreşte, se reconstitue şi printr’ănsa se deşteaptă pofta de mâncare; căte dou6 picaturi, dimineaţa şi seara, sunt de ajuns, spre a birui cele mal grele cazuri.	’	j
Deposit principal : TROUETTE-PERBET, 165, rue Saint-Antoine, PARIS	d
şi in principalele farmacii.	<ş
£ A se pretinde timbrul guvernului Iranccs pe flacon, in scopul de-a evita contrafacerea. ţ
BRUDER KEPICH
Cel mal renumit
DEPOSITU DE M A SINE DE CUSUTU
de tote sistemele
!!! fiecomanâam!!!
Cele mai Perfecţionate
MAŞINI
de cusutu
cu 15 aparate
f6rte înie$nit6re PRECIUEILE
foartff îaufieratB
de tote sistemele
IDepenătorautomatic.
Aruncător de suveică.
Suveica fără trecere a aţe! prin găurele.
Aşezarea acelor fără vre-o măsură.
Măsurător m-tric şi alte eoiistrusţiunl nuol fdrte simple şi practice ___
PREcnmn<E
foarte moslerate
Plata se face in rate septemânale seu lunare
Garanţie pe 4> ani. — Inveţâtura gratis,
Depositele:
BucurescI, strada Şelari. Hotel Victoria; Galaţi, strada Domnăscă, lângă Hotel Metropol; Craiova, strada Lipscani; Brăila, strada Mare.	.

ST E LUA
PARFUMERIE şi SAPUNERIE
Calea Victoriei, vis-â-vis PALATUL REGAL.
Recomandă Marele săi! deposit de Par-fumerie PIVER, Parfumerie VIOLET, Parfumerie PIESSE etLUBIN, Parfumerie ATKINSON, Parf umerieHOU BIG ANT şi GELLE FRERES.
Poudra VELOUTIN si Poudra
GEBHANDBE
Mare asortaţi de sticle de cristaln
ŞI ARTICOLE PETRU PAŞTE
precum:
Onii de Paste de Sticlă etc.
cu preciurile cele mai moderate.
De Închiriat
în Grund Bazar de Bu-
Nr. 26, se află mal multe prăvălii de închiriat de la 400 Iei în sus pe an, pentru ori ce comercifi sdu meseriaşii, precum şi mal multe odăi apartamente în condiţiunl forte avantagiose. — Doritorii se vorfi adresa a comptoarul acestui Bazar.	10-5.
^Flori! Plori! Florii
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se se pote avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori forte variate, de cel mal mare efect, de o creştere uşoră, şi de o sigură înflorire, atât peutuu ghiveciu cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde în BucurescI la farmacia I A, Ciura strada Lipscani, la d. MariD lonescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Ad-ministraţiunea farului Necesarul strada Brezoianu No. 32. BucurescI.
Grande victoire de la Science
A is £■*»>? 1 î wy» un rem&de offlciellement examină, avouă et re-wAw jJlX&^ wlw Ulii commendc par Ies autorites de la m^dicine, guărit
positivement et radicalement en tout cas la plus terrible de tout Ies maladies.
COMME TOUTE
autre
MALADIE DES KERFS
L’EPILEPSIE
L’Antiepilipticnm est aussi d’une grande importance pour tous Ies personnes, qui en coustjquence d’une fâcheuse accoutumence souffrent d’un d^rangemeut du genre nerveux et des ătats de faiblesse; dăjâ des milliers de malades lui doivent Icur gu6ri-son un fait incontestable qui dans beaucoup de journaux du pays et de l’et anger a trouv6 une expresione avoude. L’Antiepilepticum est expădid en emballage â 6 fla-cons et Tinstraction contre remise pe 25 irancs ou remsoursement de poşte.
Le succes est garanţi, seulemeut dans Ies cas extraordinaires une double dose est â prendre. — Commandes sont â adresser au d^pot-gdnăral du Dr. KIRCHNER.
BEKLIJSr, rsrw., Brueten-Ailee 3i
K
Parfumerie si Sapunerie
Calea Victoriei, vis-a-vis de Palatul Regal-
MARE ASORTIMENT de Parfumerie si de Objecte deToaleta

Preciurile cele mai moderate
cei
cu=>
S=4
^ O
li« >r
^BOLGÂRiAi
Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu tot ul fi din nofi. Asemenea posedă şi unii mare Restaurant cu totfi felulă de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdifi pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu Precinrî forte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorî să fie pe deplin mulţămiţl, impunănd cea mal mare acurateţe şi promptitudine.
u
I’roprietai’, SIFCIU ŢANE,
Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 04.
www.dacoromanica.ro
SAMBATA 31 MARTIE 1884
IN BUCURESCI 81 DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ANUL XY No. 3561
abonamente
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an .	. . . Lol 24
„	şâse luni ...	„12
»	trei B ... .	„	7
PENTRU DISTRICTE
Pentru un an ,	Lei 30
n	S^ae luni ....	,15
„	trei „	.	. . .	,	8
pentru strein Etate
Pentru	un an.............Loi	*0
„	şâse luni	.	„	20
„	trei	................12
Abonamente se fac la 1 si 15 a fie-cărei luni
ANUNCIUKI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IY linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 lefi; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respuhsabili.
Epistolele nefrancaie serefusâ; ar-i.icolil nepublicaţ), se ard.
IN STREIN ETATE A SE ADRESA
Franola. Ha vas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugbne Micoud, 81 Fleet. Street. E. C.
Austria. Hassenldewcr, et Comp. Ungaria. D. Moritg Wiest, in Buda-Pest. Seivitenplats.
Redac^iunea Str. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24:.
SCIRI TELEGRAFICE
(Dup6 fiarele strfiine)
Neapole, 8 Aprilie. — Se fac mari pregătiri pentru serbările ce vor avea loc la 1, 3 şi 4 Maitt în Pompeji în favorea victimelor de la Iscliia. Se crede că nenumărată mulţime va lua parte. Priveliscea feerică va fi şi mal atrăgătbre prin aceea că Vesuvul e tocmai într’o periodă de activitate moderată.
Madrid, 8 Aprilie. — Se (|ice că principele moştenitor al Portugaliei va Boşi In curând aci pentru a cere măna infantei Eu-lalia.— Ambasadorul spaniol din Marocco a cumpărat, pe sâma Spaniei, 20,000 hectare de pământ şi două porturi.
Berlin, 8 Aprilie. — Norddeutsche Allge-meine Zeitung atacă Reichstagul pentru ne-activitatea sea de până acum. Sistemul de obstrucţiune, ^ice acest ^iar, e practicat din două părţi. Centrul speră să sperie guvernul, âr partida progresistă vrea să împe-dice orl-ce producţiune sub acest guvern, fiind că ascâptă mult de la o schimbare a regimului. Amândouă aceste partide se întâlnesc în tendinţa d’a paralisa drepturile constituţionale ale corânei. Alegătorii însă nu vor mal vota, la viitorele alegeri, de putaţi obstrucţioniştl. Acest articol întăresce sgomotul despre o apropiată disolvare a Reichstagului.
London, 8 Aprilie. — Conservatorii se măngâie de reuşita bilulul pentru reforma legii electorale prin aceea, că n’ar fi fost posibilă fără ajutorul Parneliţilor, cari aii votat cu toţii pentru acest bil. D. Goschen, amic al guvernului, a votat contra..—Crisa egipteană n’a perdut nimic din gravitatea sea. Consulul Baring şi Clifford Lloyd ah visitat pe Nubar-paşa şi pe toţi cel-lalţl miniştrii, pentru a regula diferendul. .Nu s’a ajuns însă la nici un resultat, de ore-ce Nubar persistă în hotărîrea d’a se retrage pe câtă vreme Clifford Lloyd nu va fi înlăturat. fiarele englese declară că rechie-marea acestui funcţionar ar însemua o înfrângere faciă cu Egiptenii, cari şi fără de acesta cred că Englesil au fost mereii bătuţi îu ciocnirile cu Osman Digma.
Paris, 8 Aprilie. —ţfiarul Paris, oficios, anunţă că guvernul a hotărît să înfiinţeze o staţiune de aprovisionare şi cărbuni în Obok. „Acâstă disposiţiune însemnă, <jice numitul ţliar, părăsirea definitivă a Adenu-lul de către pavilionul nostru; acesta e primul nostru pas serios pentru aşezarea pe costa de răsărit a Africel. Stabilirea în O bok însâmnă în sfîrşit o colonie francesă mal mult. Se întrâbă numai, observă Nene frcie Presse, ce vor <]ice Englesil la a-câsta.
Roma, 8 Aprilie. — Declarările deputatului Bianca, în şedinţa de aţii a Camerei, sunt de mare Însemnătate prin aceea că conţin programa pentarchiel în privinţa politicei externe. Oratorul declară că Italia, intrând în alianţa de pace a puterilor centrale, a servit înainte de tote interesele Austriei în peninsula balcanică, n’a ' ras însă pentru sine nici un folos. întreita alianţă n’a uşurat de loc Italiei apărarea intereselor sâle în Marea Mediterană, nu-I a făcut măcar actul de politeţă pe care totă lumea ’l socâte natural şi trebuitor (contra* visita împăratului Austriei). Alipirea Rusiei va înfluinţa politica internă şi va micşora valorea Italiei în alianţă; e ne-apărată deci alipirea de o putere apusană. In respunsul Făli, trecând cu tăcerea peste partea privi-t6re la visita împăratului, ministrul Man-cini recunosce trebuinţa d’a îmbunătăţi re-laţiunile cu puterile de vest. — Primirea simpatică ce s’a făcut noului preşedinte al Camerei, d. Biancheri, întăresce posiţiunea ministerului.
Osservatore Romano promite să dobore cu documente afirmaţiunea d-lul Mancini că guvernele străine n’au intervenit în diferendul cu societatea Propaganda fide.
Petersburg, 8 Aprilie.—Sgomotul res-pândit prin cercurile guvernamentale d’aci despre apropiata retragere a contelui Tolstol, nu pare tocmai neîntemeiat. Ca urmaş se desemnă seretarul de stat Grot. Se ţlice că contele Tolstol a refusat onorea de curator al moşcenitorulul după declararea acestuia de major. Asemenea va demisiona şi ministrul lucrărilor publice, Possiet. — Tagblatt din Berlin (Jice că contele Tolstol va fi în locuit cu d. Kochanoff, ceea-ce ar Însemna o direcţiune mal liberală în stat.
Se desminte scirea despre o întâlnire între Ţar şi împăratul Austriei, care ar fi trebuit să aibă loc la sfârşitul lui Aprilie; se vorbesce, în schimb, despre călătoria la Varşovia, în luna Mal, a perechel imperiale ruse.
Lemberg, 8 Aprilie.—Preşedintele clubului polon, d-ru Grochelski, a conferit cu miniştrii Taafte, Dunajevski şi Ziemial-kovski în afacerea descentraiisăril căilor ferate. Modalităţile organisăriî căiel ferate se vor stabili chiar în timpul vacanţei parlamentare.
Berlin. 8 Aprilie. — Reichsanzeiger anunţă, în modul cel mal laconic, apropiata călătorie a d-lul de Puttkamer în Sviţera şi Italia de sus. Fiind-că nu s’a vorbit nimic până acum despre acâstă călătorie a ministrului, se conchide că ea e începutul demisionăril sâle, cu atât mal mult că a eşit forte nemulţumit din ultimul consiliu de miniştrii.
— Scirea împrâsciată pe la bursă, că starea împăratului s’ar fi agravat, nu e adevărat.
Londra, 8 Aprilie.—O scire din Suakim a (Jiarulul Times arată că Osman Digma se află în Hasbatel cu 1000 luptători ho-târîţl; el a trămis un detaşament de 200 omeni la Debaret pentru a observa mişcările triburilor amice cu Englesil.
- Până acum cabinetul engles n’a comunicat nici unul guvern, afară de Portă, desfăşurarea stării de lucruri din Egipt; în general se crede că puterile nici n’au de glnd se provoce sâu să grăbâscă asemenea comunicări. Totuşi, faciă cu râua situaţiune financiară a Egiptului, se aşcâptă un apropiat demers al diplomaţiei englese pe lângă guverne pentru pregătirea unei înţelegeri asupra legii lichidării.
Tiflis, 8 Aprilie. — ţMartfl Kaiekas publică următorea depeşă oficială a generalului Komaroff, dată din Askabad la 28 Martie : „Detaşamentul nostru,în marşul spreţMervr, a fost atacat în uoptea de 15 curent de o tabără de tâlhari venind din Koschutkhan-Kale; atacul a fost respins însă prin trei salve a două companii. Tâlharii suferiră vii ari perderî. In ţiiua următore, detaşamentul ocupă Koschutkhan-Kale. Poporaţiunea s’a linişcit şi administraţiunea ’şî-a început activitatea. In acelaşi timp se începu şi construirea unul fort, Ia care lucrâză şi locuitorii.
Pesta, 9 Aprilie. — Românii din Bistriţ-Nasod ţin la 15 curent o conferinţă în vederea alegerilor. —Românii din Maros-Torda au primit programa din Sibiu.
A se vedea Ultime Seirî pe pagi III.
BDC1ESCI, VINERI 30 IURTE 1884
Se scie că într’una din şedinţele Camerei s’a discutat propunerea a 82 d-nl deputaţi spre a se modifica legea privitâre la construcţiunea căilor ferate de interes local, admiţân-du-se calea largă în locul căilor strâmte. Primul ministru, intervenind în desbatere, a declarat că d-sea nu pâte primi modificarea legeî, căci deosebirea cheltuelilor este enorm de mare şi d sea nu pâte să înece ţâra în datorii. Mal mulţi deputaţi combat de asemenea propunerea şi ea se pune la vot.
Atât declaraţiunea primului ministru cât şi argumentele unora dintre deputaţi conving pe unii din subscriitoril propunere! de imposibilitatea votăreî el, mal cu sâmă pe aceia cari subscriseră, având în vedere numai construcţiunea unei linii largi, âr nu şi resursele.
Domnul prim . ministru însâ, mal nainte de a se începe votul, declară că primesce a se lăsa facultatea guvernului la articole pentru a modifica lucrările în unele locuri unde va găsi că într’adevăr e necesară calea largă. Sueră impresiunea acestor cuvinte, unii din subscriitorl votâză pentru propunerea ce iscălise, pe când alţii votâză contra spre a nu îngreuia" cheltuelile ţârei şi a angaja viitorul. Din acâstă causă ese la vot 44 pentru şi 42 contra, prin urmare propunerea se ia în consideraţiune.
La articole însâ, presentându-se un amendament, nu în sensul cum propusese d. prim ministru, ci tinzând a menţine proeetul de transformare în întregul sâu, atât cel cari votaseră contra şi din acel cari votase pentru, se unesc la vot şi bilele pentru es 29 âr contra 48.
Acest fapt a dat ocasiune foilor din oposiţiune se vorbâscă şi se facă fel de fel de comentarii maliţiâse la adresa celor 55 cari îşi anulaseră iscăliturile printr’un vot contra. Aceie foi însâ ati vorbit şi ati tăcut, vânând că nu prea fac impresiune insinuările şi insultele lor în ochii âmenilor serioşi cari cugetă. Cu tâte acestea, România liberă, ca un echoCt depărtat, revine dupe mai bine d’o săptămână, se arâte că a auţlit vocea, şi respunde.
Profitând de ocasiunea votării în Cameră de a se reînfiinţa Facultatea de medicină din Iaşi, ridică şi ces-tiunea de care vorbim mal sus, căutând a înegri atât pe cel 55 cât şi po întrâga Adunare şi a o trata ca neseriâsă. Ea nu înţelege cum 82 iscălesc o propunere şi la vot râmân numai 29? Cum d. general Leca, preşedintele Camerei, propune suprimarea Facultăţei de medicină din Iaşi, maioritatea o primesce, şi apoi aceeaşi maioritate presidată de d. general Leca înscrie în buget suma necesară pentru menţinerea Facultăţei!
Revenim într’adevâr fârte târlit! asupra acestei cestiuni, dâr o facem mai ânteiă pentru că fâia căreia voim sS râspundem a procedat ast-fel, şi al douilea pentru ca sâ restabilim un fapt. Din acest punct de vedere, nici o dâtă nu e târziii.
Cine este ore acela care cunosce mai bine resursele ţârei şi pânS unde pâte merge cu cheltuelile ? Cine e respunţiâtor de nisce cheltuieli care încarcă bugetul şi nu se pot acoperi din causa lipsei de resurse? Cine e dâtor a asieura viitorul de un cataclism financiar ?
Guvernul.
Dâcă guvernul dâr a $is celor 82 că nu este posibilă modificare! lege! pentru a transforma liniile ferate strâmte în largi, pentru că finan-ciele ţârei nu permit, puteaQ el âre sâ voteze alt-fel de cum cerea guvernul ?
Fie-care deputat este liber a’şl es-prima ideile sâle politice, a le susţine cum-va voi, a’şî esprima ideile sâle sociale şi a le susţine cum va crede mal bine, dâr în cestiuni financiare nu este tot ast-fel. Când este vorba de banii statului şi de angajarea viitorului, fie care deputat trebue sâ se gândâscă mult şi se lase pe guvern a decide, căci a lui este respunderea.
Aşa ah făcut cel 55 d-nl deputaţi.
EI aii ţinut compt de cuvintele primului ministru, aii ţinut compt de starea nâstră financiară şi aii preferat a’şl retrage iscăliturile, sâil mal bine a vota contra proiectului iscălit de el, de cât a aduce o nenorocire financiară pentru viitor.
Unde e crima?
Asemenea şi în privinţa menţine-rei Facultăţii de medicină de la Iaşi. Cea mai mare parte dintre deputaţi erau convinşi că att făcut un act de dreptate la început. Dâr vânând a-tâta agitaţiune, ca sâ nu sâ se mai profite de acâstă cestiune spre a se face o armă de provincialismu şi moldovenism, majoritatea a votattl contra decisiunei d'ântâiil, însâ nu unanimitatea, şi mai cu sâmă nu d-lh generalii Lecca. D-sea şi cu alţii aii fost de opiniune că adevâ-rului şi dreptăţei nu trebue sâ ’i fie frică nici de agitaţiuni nici de ameninţări. Dâr de ce n’a demisionaţi! din preşedinţă d. general Lecca ? $ic cei de la România Liberă.
Râspunsul este fârte simplu : pentru că d-sea respectă prea mult majoritatea şi nu se va pune nici o dâtă în conflict cu ea când se desparte într’o cestiune âre-care, când are o altă ideiă de cât a sea, sâil mai bine $is când e silit de împrejurări sâ nu fie în acord.
n’ar lăsa pe unicul săă compatriot din Chartum se delegrafieze ast-fel, dâcă cuvintele lui n’ar corespunde speranţelor sâle.
D. Power, corespondentul, anunţă că Gordon a cerut s6 sS trimită trupe englese In Berber; el ascâptă cu siguranţă sosirea lor. Faciă cu acâsta d. Gladstone afirmă că generalul n’a cerut nici o dâtă un asemenea lucru; el pâte sâ părăsâscă Chartumul când ÎI va plăcea. Acum când se cere o acţiune hotărîtă, d. Gladstone nu numai se dă înapoi dinaintea acesteia, dâr, <|ice corespondentul Ţiarului Neuie freie Presse, nu vrea nici sâ recu-nâscă măcar pericolul pe care toţi îl vâdii.
Peste tâte acestea, mal vine acum şi scirea, pe care o publicăm adî la depe§l, că Francia înfiinţâză ostaţiune în Obok, Oficiosul Paris, comentând acest fapt Ţice că el este primul pas pentru aşezarea temeinită a francesilor pe câsta orientală a Africel.
Acest act al guvernului frances va provoca de sigur îngrijiri la London şi va contribui la încurcarea şi mal mult a si-tuaţiunel.
INFORMAŢIUNÎ
D. I. C. Brătiann a fost primit ieri în audienţă de M. S. Regele cu care a lucrat mai mult timp.
Lumea din Englitera a fost uimită de violenţa neasemănată cu care d. Gladstone a respuns d-lul Northcote. Primul ministru declară că afirmaţiunea lui Nort-cote, despre flascul misiunii lui Gordon, este nu numai neîntemeiată, dâr şi fârte nepatriotică. Acâstă acusare aruncată unul fost tovarăş de cabinet, n’a fost dovedită cu nimic. D. Gladstone, <Jice corespondentul din London al farului Neue freie Presse, s’a mulţumit sâ în-grămădescă cuvinte peste cuvinte, frase peste frase. Sunt însă âmenl cari, pe temeiul lucrurilor vâ^ute d’aprâpe, susţin că misiunea lui Gordon a suferit cel mai desăvârşiţii fiasco. Corespondenţii marilor (Jiare englese n'afi obiceitt sâ micşoreze bine-cuvântările domniei englese în alte ţâri, sâu sâ pue în îndoială superioritatea Englesilor asupra tutor celor-l-alte neamuri; lucrurile în Egipt trebue se fi ajuns deci fârte râu pentru ca corespondentul d’acolo al lui Times sS telegrafieze urmâtârele :
„Ia fie-care departament al adminis-traţiuniî, atât amici! cât şi duşmanii do minaţiunil englese s’au convins că re-sultatul acesteia e flascul ruşinos. E nefolositor a maî da detalii, sistemul întreg e râu, din temelii."
Ast-fel se vede nevoit sâ vorbescă un bărbat care nu putea cânta îndestul mi stunea civilisătâre a Engliterel în Egipt. Şi nu e singur în acâstă părere. Toţi cell-alţl martori oculari, representanţil puterilor chiar, c^ic că starea lucrurilor în Egipt n’a fost nici o dâtă maî rea. Poporul e desperat; administraţiunea e desorganisată, paraiisată ; autorităţile indigene sunt fără nici o putere; funcţionarii englesî, arnărîţî de situaţiune, nu vor sâ mal stea la locurile lor. In scurt, dâcă nu intervine cât maî curând o mână puternică şi organisâtâre, Egiptul va cădea din nou în barbare. Şi acâsta nu numai în districtele depărtate şi uitate de lume, ci chiar în Egiptul de jos, în Delta şi în Alexandria, în Gair ca şi în Tantala.
In privinţa Sudanului şi a posiţiunel lui Gordon, un corespondent al aceluaşî Ţiar trămite relaţiunl cari iârăşl contrazic afirmările d-lul Gladstone. Şi acest corespondent e tot odată consul al Angliei în Chartum, el se întâlnesce Zilnic cu Gordon şi trebue sâ-î cunoscă mai bine gândurile de cât ministrul din Do-wingstreet. D’altmintrelea, generalul nici
Ieri Consiliul medical superior al armatei s’a întrunit sub presidenţia d-lul I. C. Brătianu, ministru de resbel.
—o —
Ieri înalta Curte de Casaţie s’a pronunţat negativ într’o cestiune [delicată de drept electoral.
Era vorba de a se sci dâcă un cetâ-ţen care a fost condamnat, pe când era minor, pentru un delict corecţional, pâte se fie înscris în listele electorale.
Recurentul a fost apărat de d-nu G. Mârzescu.
—	o— ■
Aseră a-avut loc la „Grand Hotel du Boulevard" un banchet dat în onorea d-luî V. Alexandri de mal mulţi literaţi din capitală-
—o—
Ieri înalta Curte de Casaţie, presidată de d. prim-preşedinte, a casat hotărîrea Curţel de Apel din Bucuresci, care ’şî declinase competinţa în afacerea d-luî dr. Keresteny cu Creditul fonciar rural, D. Keresteny pretinde suma de 130000 lei.
Procesul se va judeca de Curtea din Focşani.
—o—
Se publică spre cunoscinţa generală, că se va ţine licitaţie la Eforia spitalelor civile din Bucuresci, în Ţiua de 28 Aprilie 1884, pentru darea iu antreprin-dere a construcţiunel unul pod de piâtră peste apa Peleşuluî, în locul celui actual de lemn din dosul monastireî Sinaia din judeţul Prahova.
—	o —
D. I. Stefăneanu, arendaşul moşiei'Cor-cova din judeţul Mehedinţi, oferind scâ-leî practice de agricultură da la Stri-hareţ, 2 scrâfe cu 2 purcel de rasă Un-gurâscă. ministerul îl esprimă mulţumirile sâle.
—	o —
Corpul de geniu din Bucuresci va pleca în curând pentru începerea lucrăriloru căel ferate dintre Golescî-Câmpu-Lung,
—	o—
Alaltă-ierl M. S. Regele a primit în audienţă de plecare pe d. P. P. Carp, miuistrul plenipotenţiar al ţârei pe lângă curtea imperială din Viena.
—o—
Anunţăm cu plăcere reîntârcerea în ţâră a poetului Eminescu, care se află pe deplin însănătoşit. La gară a fost întâmpinat de mal multe persâne de dis-tincţiune, între cari s'au observat şi dd. T. Maiorescu şi Teodor Rosetti.
—	o —
www.dacoromanica.ro
2
TELEGKAPHUL
MercurI sâra consiliul comunal al capitalei s’a întrunit şi a votat bugetul pe anul 1884—1885.
—o-
M. S. Regele a oferit biblioticeî Academiei o operă, în limba germană a gra-ţiosel nâstre suverane, intitulată Repausul med, precum şi alte documente vechi.
Asemenea s’a oferit Academiei de către d. A. Papadopolu Calimah, o carte latină şi persană, tipărită la Viena în 1752 : Historia priorum regnum Persarum şi de d. Odobescu un pachet cu documente isterice culese de prin archivele Franciel.
Discuţiunea cestiuneî suprimăreî Iul suprimărel Iul fi final din ortografia ro
mână s'a amănat pe sesiunea, viitâre a
Academiei române.
— o—
Duminică, 25 ale curentei, a avut loc la Craiova, în folosul bibliotecel lyceulul, o serată musicală, dată sub patronagiu dâmnelor din comitetul provisoriu ad hoc. cu bine-voitorul concurs al d-re!or Vir ginia Coloianu, Aurelia Faur, Charlotta Raymond, Elisa Demetrescu, Fclvia 01 teanu şi al domnilor D. Vulpianu, Ioan Zaman şi Enric Seşefschi.
—	o-
Consiliul de miniştrii, în şedinţa-I de ieri, la care afi luat parte toţi dd. miniştrii, luând în deliberare referatulu d-luî ministru de finanţe privitor la resulta tul licitaţiunel ţinută în <|ioa de 20 Martie pentru darea în întreprindere a es portului săreî în Bulgaria şi Rusia a luat hotărîrea ca să nu s’aprobe resulta tul licitaţiuneî şi cu ventjarea săreî pen tru esport in Bulgaria şi Rusia să ră-mâe liberă.
—	o —
Printr’o decisiune ministerială şi in urma concursului ce a avut loc, d. Vir-giliîi C. Arion a fost numit profesor, cu titlu provisoriti, la catedra de pedagogie, drept administrativ şi constituţional de la scola normală primară Carol I din Bucurescî şi d. Solomon Haliţa la aceeaşi catedră la scâla normală primară din Galaţi.
—	o—
întrunirea de la Atheneu, ce era să se ţină în (Jiua de 29 Martie, s’a amânatu pentru astăzi 30 Martie,
întrunirea va fi presidată de d. V. A-lexandri.
—o —
Anunţăm încetarea din viâţâ a medi cuiul militar, Alfons Lebiez, in etate de 53 ani.
înmormântarea s’a făcut a<Jl la ora 1 p. m.
•	—o-^
Diarul Olteanul aduce la cunoscinţa publică ca maneta noştrif naţională de 5 b. nu se priimesce de către comercianţii craiovenl. De ce ?
Libertatea presei în Spania
Se sde că în Spania, taiă şi spânzură un guvernămantu reacţionar din cele mal brutale. Iesuitismul şi călugărimea domnesce din noti cu ajutorul torture? şi-al jafului, ca şi în timpii de tristă a-mintire al secolilor XV, XVI şi XVII
Acum de curând* două condamnări în adevăr monstruâse s’aii pronunţat în ţâra lui Cervantes, cari dovedesc până la ce punct miniştrii regelui Alfons XII afi înjosit ţâra aceia nenorocită. Direc-torele farului republican El Porvenir, organul marelui patriot Ruiz Zorilla şe-fulfi partidei republicane progresiste, a fost osândit la opt ani de închisore pen tru nisce articole din gazetă în cari miniştrii lui Cano vas au ghicit 6re-carl a-Ungeri secrete la „augusta personâ a ma-jestăţel sâle. II Progreso e urmărit pentru un articol despre Macoulon.
După aceste odiâse atentate la orl-ce urmă de libertate a cugetării, cine se miră mal mult de faptul că Spaniolii conspiră? Cine susţine că conspiratorii Sunt nisce bandiţi lipsiţi de ori ee cons-ciinţă? — Conservatorii cu guvernul lor.
Provocările autorităţilor, măsurile lor arbitrare, arestările ce se urmâză în tote provinciile, urmăririle contra ori cui cugetă şi scrie liber, vor aduce necesar-minte în Spania o conspiraţiune mută a întregului popor contra unul guvern care a rădicat la înălţimea unei doctrine de sfat sciinţa d’a se face urât de tot poporul pe care-1 guvernă.
Jurământul judiciar în Belgia
Dăm după la Reforme din Bruxelles următorul interesant articol pri-
vitor la o cestiune a cărei resolvare în curănd se va impune şi la noi.
Cestiunea nu e nouă: e veche, din contra, fârte veche, atât de vechie în cât a aflat în anticitatea sea chiar un fel de jontmne de jouvence în care s'a reînvioşat.
In Belgia, cu lucruri fârte vechi se fac altele fârte noul. Progresul politico nu 'şl măresce iuţela cu progresul elec-tricităţel şi al vaporilor. Când merge ca un cal de birje trebue să ne declarăm forte norociţi.
Urmâză de aicea că fârte adesea la noi politica nu constă de cât în cârpirea şi repararea cestiunilor usate.
Ceea ce dă de altmintrelî cestiuneî jurământului actualitate şi însemnătate, e pretenţiunea de curând manifestată de către ministeriul liberal de a face din religiune un resort esenţial al statului şi de a pune sârtea naţională sub pro-tecţiunea unul soiu de DumnezeQ bun şi liberal.
Acâsiă tendinţă, care, vădit, este con trarie principiului chiar ai liberalismului, impune tuturor partisanilor libertăţe! de consciinţă dâtoria d’a-I cere aplica-ţiunea în tâlă întinderea sea.
Orî-care ar fi opiniunea politică a Dumnezeului ce ni se propune, respingem intervenirea lui, nu din ură personală ci din iubirea principielor.
Dâcă am pretinde să ne amestecăm in administraţiunea interiâră a Raiului, Dumnezeii ar crede, de sigur, lucrul ca forte rău, şi ne-ar respinge imediat la afacerile nâstre pământesc!. Numai de ar fi perdut cu totul raţiunea ar putea să nu admită dreptul nostru de a cere aceiaşi independinţă şi de a ’l es-clnde din treburile nostre.
Despărţirea bisericeî de stat nu e, după tote, de cât o formă a despărţi-rel principiului omenesc de principiul divin.
Să iâsă deci Dumnezeii din scâlele nostre, să iesă din urnele electorale, să iâsă şi din pretoriele justiţiei unde n’are ce căta.
Nu legile „Luî" sunt aplicate în aces tea, ci legile omenescl cari n'au fost alcătuite pe nici un munte Sinal şi cari nu sunt pentru acâsta mal rele. Deci orl-ce control din partea divinităţel este indiscret şi nelegitim.
Legislaţiunea a cărei abrogare se cere nn e alta de cât amestecarea luî Dum negeii în afacerile judecătorescl, şi a cărui Dumnezeu ? Nu e vorba, băgaţi bine de sâmă, dp (Jeitatea inofensivă şi pla tonică pe care o mal slăbesc câţî-va fi losofî, nu e vorba de fiinţa supremă nici de marele architect, [nici de D-Zeul âmenilor buni, e vorba de acea (Jeitate intolerantă şi furiâsă ale cărei cruzimi şi escese au umplut de sânge istoria nâstră.
E D-^eul creştinesc, aşa cum era în ţeles şi cinstit în aceste ţări înainte de Revoluţiunea cea mare, a cărei legisla-hune actuală îl face suveranul arbitru al adevărului judiciar.
Absurd şi crud anachronismul! Afirmarea publică a divinităţii e impusă tuturor cetăţenilor chemaţi a mărturisi înaintea justiţiei său a împlini funcţiunile de jurat, de expert, de in-ierpret. Orî-cine refusă de a invoca un principifi pe care-1 respinge consciinţă sea sâti d’a declara secretul credinţei sâle intime, egonit din pretorii! ca necapabil şi nedemn, mai mult încă, el e lovit de penalităţi mal mult sâu mal puţin aspre pentru c’ar fi refusat de a împlini o datorie publică, pe când el cerea a o esercita în nisce condiţiunî necontrarii demnităţei sâle.
Acâstă monstruositate ne aruncă în toiul evului mediii; ea a durat prea mult. Spiritul liberal a făcut după a nâstră părere, destule progrese pentru ca să fie permisă să spere de la camere o soluţiune conform cu drepturile cons-ciinţeî.
Prin o ciudată contrazicere, jurământul politic, care se rezimă totă organi-saţiunea naţională, care e garanţia ones-tităţei mandatarilor naţiune! şi a credinţei funcţionarilor, acest jurământ politic e liber e de orl-ce formă religiâsă. 1) Se pâte admite ca să se crâ^ă trebui-tore pentru a asigura veracitatea unui martur în corecţională, în vocarea unui principii! ce se respinge şi se neglige când e vorba d'a se garanta interesele patriei ?
DIN ŢARA
O nenorocire. — In săra de 26 Martie, copila Măndiţa, fiica adoptivă a d-nel Er nestina Baloş, servitâre la d. Carol Cling din oraşul Roman, ducându-se la fontâuă să scotă apă, s’a suit pe ghizdurile fontă-nel. Vântul bătând tare, a dat jos o parte din zăplazul ce era aprâpe de fontănă, de care fiind lovită copila a căţlut în fontănă, din care a fost scosă vie: dâr a încetat
din viâţă în diminâţa (jild de 27 Martie. *
Sinucidere.—In Ziua de 8 Martie, Mi-bala, soţia lui Stan Vlad din comuna Me-reni-de-sus, judeţul Vlaşca* s’a spânzurat în coşarul vitelor sâle. Din cercetările urmate, s’a constatat că acâstă femeie şi-a curmat filele în urma unei bâle grele da care suferea de mal mult timp.
ce ca multele alte aţi săvârşit spre binele comunei, vă adresăm respectuos mulţumirile nostre şi asigurarea profundei nâstre stime şi recunoscinţă, şi dorim să trăiţi mulţi ani, pentru binele şi fericirea României
Primiţi vă rog asigurarea distinsului nostru respect ce vă purtăm.
Tablourile corteplii fle la Încoronare
Este deja de mal multă vreme de când
d Grassiani a avut fericita idee ca să ne dea în tablouri cortegiul carelor de festivitate ce afi fost aranjate cu ocasiunea în-coronărel de la 10 Mal 1881. Este într’a-
Domnule Preşedinte!
Domnilor Deputaţi!
Sub-semuaţii cetăţeni din Bărlad, auto-risaţl de însemnătatea marelui act ce aţi săvârşit pentru Bărlad, cu votarea legel pentru desfiinţare tacselor noul de pe unele coloniale, şi înfiinţarea de mici tacse pe consumaţii mal întinse şi prin urinare reparti-sate după spiritul modern de imposite în mod proporţional asupra tuturor locuitorilor, nimic.ud prin acâsta acea ne dreptate asu-pritore unei singure clase, aceea a comercianţilor de coloniale, de o parte ’l aţi salvat din acea tristă şi estremă posiţiune,
' când omul nu 'şl mai putea face laciă an-gagiamentelor sâle, unde streinii să silesc de ajung, âr pe români fatalmente ’l pot
,	târî numai împrejurările grele, care din
dever un merit pentru d-sea, că a Întreprins fericjn) , ,„|aturat d.vfatr4 prin ate„.
o aut-fel de lucrare costisitore, ?i închipui ,ion6l „ a„ bine toit , da ace!u, >cwt
aceia nu sa dat uiUrel şi |ier$.niel nisce d„ d tate ce M comereianţiI BSrl>.
amintiri .stor,ce atât de plăcute şi scumpe da|u,	d-v6,tr8 aţi
pentru fie-care român,	.	. t	.	,	. .
jv. . a a .	. a. «a	, resolvat-o tot cu aceeaşi îngrijire de inte-
Dileie trecute afi apărut trei tablouri, d:n , , .	.
. , . .	,	' . , .	resul obştesc, cu care vă arătaţi în tote
numărul întreg al cortegiului, al cărui rest ,	„	, . x .	,
„	; ,	căuşele mari care tind la mărirea bunel
va apare succesiv. După cât am putut cons- _	,	,	,	,
,,	,	stări a lucrurilor şi la consolidarea iubitei
tata aceste trei tablouri sunt lucrate cu o . a n a •	-	,	a a.
,	,..x	,	nostre Patrii; er pe de altă parte aţi pre-
deosebită măestne, şi recompenseză în des- . r>x , , , a	,
...................’ A .	parat Bărladul pentru progresul ce avea o
tul ce şl-a dat d. Grassiani, în a face o i • a -ai ■ •	-*
\	. ,	’	detă şi a deveni centrul aprovisionător tu
lucrare de artă şi de merit.	a , -a , i , r a .	.
Do vor « Si cele lalte tablouri tot as.de ",l0r )',de‘el0r TT ' * de° n01 bine esecutate, ca aceste trei ce au apărut, c^or* pătrunşi de însemnătatea imensă şi avem temeifi a crede acâsta, atunci putem a acestui fapt, vă adresăm respectuosele Zice fără hesitare că printr’acâsta d. Gra- nâstre mulţumiri şi asigurarea profundei siani a adus un serviciu real naţionalităţel nostre stime şi recunoscinţe.
Primiţi vă rugăm asigurarea deosebitu
nostre.
Suntem şicuri că atât publicul cât şi guvernul vor da concurs şi încuragiare unei întreprinderi atât de grea.
ACTE OFICIALE
Iul respect ce vă purtăm.
(Urmeză 332 semnături ale comercianţi lor de frunte din oraşul Berlad).
Reservietul Lecca Dimitrie, fost în regimentul I roşiori, s’a înaintat, pe tjiua de 16 Febrnaiie 1884, la gradai de snb-locotenent în reservă, la corpul 3 de armată.
X
Comitetul permanent al judeţului Covnrluiu este di-sorat, şi d-nil supleanţi sunt chemaţi a îndeplini funcţiunile de membri
X
D. Nicolae N. Brătiann este numit în postai vacant de director general a penitenciarelor.
X
Se promulgă legea prin care se acordă bătrânilor profesori Gheorghe ldnid şi Nicolae Simonide câte o
pensinne viageră de lei 300, peste pensiunile la cave se află aşetjaţl.
X
Se promulgă nrmătdrea lege:
Art. 1, Pentru serviciul central al casei de economie se creadă pe lângă casa de depnnerl. consemna-ţinnl şi economie o funcţiune de casier special, cn re-tribuţiunea lunară de 400 lei.
Art. 2. Consilierul special al casei de economie va avea o garanţie în numerar săă efecte publice garantate de Stat în valdre de două ori retribuţiunea pe un an. conform art. 16 din legea comptabilităţel generale a Statului. El va fi justiţiabil de înalta curte de comptnrl.
Art. 3. Disposiţiunile legel din 5 Ianuarie 1880 şi ale regnlamentalni din 21 Octombre acel an sunt aplicabile casierului special al casei de economie, în ceea ee-1 priveece.
X
Se promulgă legea prin care se acordă orfanelor Ecaterina şi Smaranda Kiselef, fiice ale defunctului Ar-cadie Kiselef, o pensiune viageră de 200 lei pe lână
-----------:--—--------------------------
Doue acte de mulţumire
CRONICA
1) Asta, în parte, nn încă la noi.
Ilustre şi mare Cetăţene Domnule Drătianu!
Subsemnaţii cetăţeni din Bârlad, văzând că prin concursul luminat şi patriotic ce aţi pus în sprijinul proiectului de lege pentru desfiinţarea taxelor noul de pe unele coloniale, precum şi punerea de tacse minime pe alte obiecte, aţi făcut ca acâstă operă să-şi aibă resultatul dorit de întrâga populaţie a urbei Bârlad şi a judeţului Tutova, şi aţi scăpat întregul comerciu dt ruina unde fatalmente ’l ducea, salvându-le ono-rea de a du deveni în acea posiţiune estremă şi ne orocită, lovitore numelui de român, societăţii în genere şi creditului necesar la propăşirea clasei comerciale, care este temelia vie şi puternică a naţiunel, făcând din Bârlad ârăşl acel centru aprovisionător judeţelor limitrofe, asigurându-I calea de progres spre biDtle ţârei; iârâ pe de al ă parte aţi făcut un act de mare dreptate spre a nu fi împovăraţi numai o singură clasă, ci în porţiuni minime să fie re-partisate pe toţi locuitorii; şi în consecinţă noi cunoscători de Însemnătatea marelui act,
Eterna înşelare.
Cine cunâsce pe Liza, pâte spune cu mare drept că aşa fete se vâd mereu şi pretutindeni, c| tatăl, bunicul sâfi, au avut aface cu asemenea fete. Căci, în a-devâr, dâcă douâ picături de apă sâmănă între dânsele, apoi nu mal puţin se asâmănă şi fetele şi femeile cele mai multe.
Lucru ciudat! Mal tot-d’a-una aceiaşi scriitori susţin lucruri cu totul opuse în diferite rendurl. Aşa, mal ieri susţinâm eu chiar că nu e destul sâ cunoscl una, Zece, douâ-ZecI, o sută de femei ca sâ scii ce e femeia, şi acum... Dâr, cât despre mine, contrazicerea e numai aparentă, căci am spus că poţi sâ cunosc! sute de femei fără sâ cunoscl femeia în general, nu pentru că ele s’ar deosebi mult unele de altele, nu, Domne feresce, ci pentru că tot ce ascunde una, ascunde cu îngrijire şi alta, şi altele multe, aşa că la urma urmelor te alegi tot cu nimic.
Dâr sâ las considerăciunile astea plicticose la o parte, şi sâ. vorbesc despre Liza.
Liza era o fată — Ziseiii — şi nici nu pâte fi alt-ceva, căci n’am Zis Lizoiu. Era o fată de vre o opt-spre-Zece ani - vârsta la fete n’o pot apreţui nici o dâtă de cât în-tr’un chip fârte nesiur, — care căuta sâ se mărite. Mal civilisată de cât altele, ea Invâţase în scola centrală, nu pentru a se face profesoră, — cum s’ar putea ! — ci pentru a sci. Tocmai d’aceia Liza nu scia absolut nimic. A auZit numai destule pentru ca sâ nu se mal mire de nimica; tote scandalurile ce nici prin vis nu în-drăsnim sâ ni le închipuim, noî cronicarii atât de insultaţi de Leontinele din cer şi de pe pământ, ea le cunâsce, le-a ascultat sâu spus cu plăcere tovarăşelor de studii, le-a practicat, pot Zice. P™1 marea aprindere cu care închipuirea sea sâcă de idei mal abstracte şi le-a înfăţişat. Urmâză deci ca Liza sâ se înspăimânte şi sâ se bosumfle când aude vorbind, nu de lucruri mal neobicinuite, ci de cele mai firesc! şi practicate. Eu îmi es plic acesta din partea eî; pe când pe mine, pe toţi stâlpii de cafenele, pe toţi desfrâna ţii (!) aceste vorbe ne lasă reci, pe dânsa, care le-a gustat în tot-d’a-una cu foc, care adormea cu pieptul băten-du-i se de poftele trezite de densele, o
mişcă. Lizei şi semenelor lor—mal tutu ror domnişârelor— le plac grozav obsce-ritâţile de tot telul, le piac cu puterea
produsă de idealisarea fericirii prin ne-împlinire.
Ca sâ aveţi, cinstiţi cititori, un resu-mat de ideile ce se ’nvârtesc în capul Lizelor nâstre, n’aveţl de cât sâ v’adu-ceţl aminte de înţelesurile şi mal cu sâmă de sub-inţelesurile fraselor din răspunsul Leontinef, care e tot o Liză. Puteţi privi mustrările adresate mie pentru răcâla ce-o arătasem pentru dânşele ca o cestiune personală. altele şi nu pentru ele?“
Liza iubea pe orî-cine — eşia înainte mal dechisit, mal parfumat, mal „nostim, “ cum Z>c fetele, Şi lesne dădea ea calitatea de nostim tinerilor şi bătrânilor, căci nu e grefi de găsit âmenî cărora le place a călca pe vârful piciârelor spre a nu-şl stropi pantalonii, şi cari pârtă pălării în forma unor catapitesme bisericeşti. Respingea Liza cu desgust pe cel ce nu mirâse a Hang Hang.
Nenorocire numai, că Liza, desilu-sionata Liză de astâ-Zh nu prea era bogata. Aşa, veoarea unui soţ er t la dânsa un joc la o loterie mare, în care risca tot spre a prinde pâte nimic.
Gheorghe Spâlâtescu, funcţionar la primărie vine, vede şi învinge pe Liza, priu trumâsele haine ale sâle. Ca Caesar, a-cest tânâr-bătrân, care fusese şi el o dâtă stâlp de cafenele dâr acum e fundamentul uneia, dâr care are în acelaşi timp arta d’a nu mirosi a fum, — artă lesniciâsă de altmintrelea, căci e destul să torni o jumătate de sticlă de ilang-ilang pe tine ca să nu mal miroşi a gaz, spre pildă, măcar deal fi fost scăldat în-tr’însul, — intră în cetatea răii apărată a Lizei servindu-se de vorbele seci ce de obiceiii se spun şi de dobitocesca o-brăznicie ce’l caracterisâză.
Liza fu învinsă creZând că învinge ; căci nu se îndoia că Georges o va lua de soţie.
Dâr Georges nici gând u’a avut.
Şi Liza, care era o orfană întreţinută d’un unchiu al sări, a fost lepădată şi de dânsul, şi stătu pe capul lui Georges ca s’o ia de nevastă.
El ’l-a spus că nu pâte din „raţiuni de familie," şi-I a oferit să trăiască numai împreună fără cununie.
Dupâ două luni, Georges va lăsa pe Elise, care va alerga după vre un alt ilang-ilangatic ce-o va ţine o săptămână ş’o va da afară.
După ce va face rondul tutor parfumaţilor, va bate şi la uşa neparfumaţilor, a nostră, dâr nu ’l vom deschide.
Nu’I vom deschide de milă, pentru că nu vom putea avea nici o dâtă o iubire adevărată pentru dânsa. Nu-î vom deschide şi pentru că fie-care din noi, cel ce nu umblăm după cuceriri, avem un ideal în cap, un ideal pe care pote nu ’lfi vom aduce la împlinire, dâr care totuşi, mai multă fericire ne pâte da de cât a dat iubirea parfumurilor Lizei, căci mirosurile se evaporâză, iâr idealul nostru e statornic.
Dâcă stăm în odăile nostre singuratice ş’adesea fără foc iarna, făr'a vrea să călcăm peste pragul societăţii „alese", cel puţin avem mângâierea că stând a-casă, n’am asvârlit pe stradă pe nisce liete fiinţe ce ’şî aii resumat idealul în e bon goiit.	Paigrot.
Scopiţii în România
vin
Scopiţii povestesc urmâtârea poveste din partea lor privitâre la Dumnezeul or, condamnat la esil:
„Pe tronul Rusiei s’a urcat împăratul Pavel I, care, Zic scopiţii ca Matiuşoff, se afla pe atunci în Siberia, Un trămis estraordinar a fosţ imediat espediat spre a aduce îndărăt pe marele sacerdot alfi scopiţilor, pe care împăratul Rusiei 'Iii numea ţarul-mântuitor; în acelaşi timp a fost adus din Riga şi Ion Botezătorul al sectei. Condratii Sebastianoff adus din Ircutsc cu grabă mare a fost presintat Împăratului Pavel I, care văZând pe a-cest om schilodit prin rane şi mutilat prin dogmele religiune! sele ’l-a Z>s:
— Tu Zici că ’mî eşci părinte, adică că eşti Peiru al III ?
Iâr Sebastianoff, aruncând ochii săi a-supra împăratului strigă:
Moştele acestui eunuc s’afi descoperit pe muntele Preobrajensky şi aZi sunt veneraţi de scopiţii. Mântuitorul a trăit până la domnia lui Alexandru I, sub care el recăpătase ierăşî libertate deplină. O dâtă liber Condratii Selivanoff începu cu mare fanatism propaganda in-
'www.dacoromamca.ro
TELEGRAPHUL
3
famel secte, prosoliţil se înmulţeu me-reG, ţi cine mal ştie dâcă nepăsarea guvernului, care a durat fârte puţin timp din fericire, n’ar fl populat în curând sfînta Rusia cu un popor întreg de sco-
ranl nu pot de cât să aibă încredere în d. I. C. Brătianu,
Se continuă cu discuţia revisuirel Cons-titufiuneî.
D. raportor Stolojan dă citire următorului articol :
piţî, de eunuci.
— Dâcă te vel castra, precum m’am castrat efi, apoi te vel numi fiul meG.
Ţarul turburat ânteiG, apoi indignată de propurerea făcută, a ordonat ca Seli-vanoff să fie internat într’o casă de sănătate, ca un om bolnav fi mutilat, ier Botezătorul a fost iârâşî închis în ortereţa de la Sluserburg, unde în curând muri. După rnârtea sea, (Jice Ma-tiuşoff şi compania sea, ţarul a ordonat ca rămăşiţele mortuare ale prisonieruluî să fie înmormântate cu totă pompa cuvenită, ceea ce s’a şi îndeplinit după ordinul dat.
Intemplari din Capitala
O luptă sângerosă. — Se vede treaba că nu-l glumă cu contrabandiştii, ce’şf-aft pus în cap eu ort şi ce preţ să eftinescă spir-t 1 din Capitulă. Bieţii omeni afl dreptate ! Vfţjând prostul servicii! al Primăriei ce pri-vesce pe accisaril să:, voiesc şi ei s6-şl încerce norocul. Aşa ieri pe la ceasurile 1 Va în amâija mare, un număr mare de contrabandişti, negustori en gros voind să Introducă în capitală 17 butoie de spirt de câte 3 vedre butoiul, afl fost întimpinaţl în dosul cimitirului mihfar. aprope de aşa numitul loc Valea Plângerel. de către agenţii aceisulul, A. Ionescu, Costache lonescu, Ion Mânescu, şi Yasile FerAscu, precum şi mal mulţi sergenţi, cari se înţelege de sine, nu voiafl să lase pe cinstiţii negustori să fără concurenţă burtoşilor cârciumarî din Capitală.
Se apucă la ceartă, şi de ore ce o (Jică-tore rjice că: cearta fără bătaie nu face parale, bunii omeni vor să adeverăscă acest provei b, şi se apucă la bătaie; vărJăndÎHSă că-pumnii şi palmele nu sunt argumente destul de simţitore, iau într’ajutor câte-va ciomege şi arme de foc.
In focul luptei, care dură o scurtă Yreme, toţi agenţii primesc ră*I nu tocmai grave, cari necesitâză de a fi duşi la spitalul Col-ţel, iar contrabandiştii afl dispărut, prin-ţjăndu-se numai patru din el, cari se află la secţ. 36.
Spirtul a rămas la bariera Belu.
— x —
Semne de Pasce /— Costache Ivan văzând că se apropie Pascele şi că nicăerl nu se pregătesce vre-un dulap, bietul om a că<|ut pe grije, că omeni vor rămânea fără de dulap. Bani neavănd să construiască vre’unu, se apucă de fură două scânduri de la d-na Maria Grădistenn, din calea Victoriei, cu gândul să le puie pe două buturugi şi îu chipul acesta să facă cel puţin două cumpene-dulapurl.
Agia însă ne-unindu-se cu planurile sele ’l duse la secţ. 3, unde bietul Ivan se lâ-gănă în dulcele visuri că tot va scăpa înainte de Pasce d’a mal construi %u dulap.
—x—
Un om cinstit!—Hamalul Nicolae Ionescu a găsit pe strada calea Şerban-Vodă un portofoliu cu 80 lei. Om sărac, der cum se cade, se duse de predă banii în mânele comisarului secţ. 15. Onore lui!
Sperăm că păgubaşul ÎI va da o recompensă, căci merită acâsta.
—x—
Un prieten al primăriei !—Mihal Stan e un om cu inimă. VăŢând că Ţiarele din capitală semnaleză părinţilor capitalei, că în mal fie-care nopte s’au stins lămpile din cutare şi cutare uliţă, şi că primăria nu se sinchisesce de loc de spusele gazetelor, lăsând pe sărmanii contribuabili să umble dibuind pe strade, se hotărî să facă un servicii! locuitorilor din cetatea lui Bucur, luă 6 oca gaz şi intră tocmai pe la Bariera Mandritu, ca să torne pe la lămpile felinarelor. Perceptoru de acolo însă văijănd că voiesce să concureze primăria, şi având teama ca la viitorele alegeri comunale Mihal Stan, să nu’şl puie candidature ca edil al oraşului, în ceea-ce ar fi reuşit de sigur, ’l conduse la secţia 7 subţ motiv că gazul e de contrabandă.
CORPURILE LEGIUITOARE
ADUNAREA DEPUTAŢILOR (.Şedinţa de afli 29 Martie 1884)
Presidenţia d-lul general D. Lecca.
Şedinţa se deschide la ora 1 p m. fiind presenţîll6 dd. deputaţi.
D. secretar I I. Bădulescu dă citire sumarului şedinţei precedente, care se aprobă.
Se prelungesce concediul d-lul deputat Radu S Cantpinifi. fiind tot bolnav.
Rupă citirea comunicărilor, d. D. Giani cere să se facă o rectificare în Monitorul de ieri, unde d-sa precum si d. C. A Ro-setti se află trecuţi printre aceia cari afl votat pentru noţiunea de încredere în guvern, d-sa şi d C. A Rosetti s’a fi abţinut pentru motivul că afl crezut că şedinţa nu p6te avea loc din momentul ce guvernul, prin d. ministru de interne, a declarat că a demisionat
D. N. lonescu ’şl motiveză tăcerea sea în privinţa acestui vot, prin faprul Că Camera ît luase cuvântul.
D. Mucenic Dineseu moţivâjă. abţinerea deputaţilor ţăraDl de la vot asupra moţiu uel de încredere şi declară că deputaţii ţă-
Art. 77. Senatorii aleşi primesc ca şi deputaţii o diurnă pe tot timpul sesiunelor.
D. P. Grâdişteanu este pentru luarea în consideraţiune a acestui articol, de ore-ce într’o ţâră democratică munca trebue să fie resplătitâ.
Articolul 77 se iâ în consideraţiune.
D. N. lonescu se pronunţă contra acestui articol care acordă diurne senatorilor şi combate pe d. P. Grâdişteanu care a cerut a-câata în numele principielor democratice, spunând că sistemul electoral, reforma constituţională ce se propune a se face nu este de loc democratică. A le acorda o diurnă, (jice d. N. Ionescu, este a face o insultă Părinţilor Conscrişl al României moderne.
In cursul vorbirel d-lul N. Ionescu un incident regretabil se produse.
D. N. Ionescu Jise, la o întrerupere a d-lul deputat I. I. Rădulescu şi primar al oraşului Pitescl, că în actuala Cameră se află un număr însemnat de primari, cari primesc şi diurna de deputat şi aceea de primar.
D. N Dimancea vine la banca d-lul I. I Rădulescu şi-l Ţir.e să ie cuvântul spre a răspunde d-lul Ionescu că d-sea primesce şi diurna d^ deputat şi lefa de profesor.
D T. Boldur Lăţescu. Şi diurna de mem-br i al A'-ademiei Române.
D. Ionescu relevând îndemnul d-lul Di-manc.ea, d deputat al col. II de Argeş a-dresâză profesorului de la facultatea de litere din Inşi, cu o voi-e tare, cuvinte, care atrag protestări diri partea adunârel întregi şi fac pe mal mulţi deputaţi să câră chemarea la ordine a d-lul Dimancea.
D. Dimancea fu chemat la ordine de d. preşedinte care asigură pe d. Ionescu câ a-cest incident nu se va trece în procesele verbale; în urma cărei asigurări, d. N. Io-rescu renunţă de a răspunde la cele <|ise de d. Dimancea cum că s’a îngrăşat din diurnă, punându-se sub scutul d-lul preşedinte şi al primului ministru.
D. Preşedinte al Consiliului, I. C. Brătianu. A fost chemat la ordine.
Voci. Da, da!
Alte vod. Pune-te şi sub scutul majorităţii.
D. N. Ionescu. M’aşlpune şi sub scutul majorităţii, dâcă n’ar fi o prea mare abne-gaţiune din parte’ml.
In fine, d. N. Ionescu termină cerând menţinerea art 77 ast-fel precum se află actualmente în Constituţiune.
D. P. Grădiştenu susţine din noQ articolul modificat şi răspunzând d-lul Ionescu <Jice că recunosce şi d-sea că sistemul e-lectoral ce se propune nu este tocmai democratic, acesta nu este însă un motiv ca să respingă diurnele Senatorilor, de ore-ce să sperăm, Jice d. P. Grădistânu, că ceea ce este răfl nu se va primi. Ne sciind cum are să se facă reforma electorală, să introducem până atunci modificări democratice. D. P. Grădiştenu observă apoi că în Senat pot intra şi persone cari nu au venituri, cari sunt dispensaţi de cens. D-sea propune următorul amendament
„Membrii Senatului nu primesc nici o „dotaţiune, el primesc o diurnă de 30 lei „pentru tot timpul sesiunilor."
D. N. lonescu propune asemenea un amendament pentru menţinerea art. 77 din Constituţiune, cu o ore-care- mică modificare.
După d-sa art. 77 ar glâsui ast-fel[
„Membrii Senatului nu primesc nici o „Indemnitate."
Aceste amendamente fiind susţinute de câte 5 deputaţi, d. preşedinte suspendă şedinţa pentru câteva minute pentru ca comitetul delegaţilor să se pronunţe asupra lor.
La redeschidere, d. raportor Stolojan declară că comitetul delegaţilor a respins ambele amandamente şi a admis urmâtorea redacţiune:
„Senatorii şi deputaţii primesc o diurnă pe tot timpul sesiunilor."
D. N. lonescu propune ca să se ştârgă cuvântul de deputaţi şi să se tfică membrii aleşi a! Senatului.
J). N. Dimancea combate pe d. Ionescu şi susţine redacţiunea de mal sus a comitetului de delegaţi.
D. G. Pam se unesceîn parte cu d. N. Ionescu. D-sa admite diurnă pentru deputaţi iâr pentru senatori nu. Camera şi Senatul nu isvorăsc din aceleaşi colegiurl electorale şi condiţiuniln de eligibilitate nu sunt aceleaşi; pentru a fi eligibil la Senat se cere un venit de 800 galbeni pe an. pe când la Cameră se pote alege cineva fără să aibă acest venit; prin urmare ne fiind egalitate în privinţa condiţiunilor de eligibilitate, de ce să fie egalitate în ceea-ce pt ivesce diurna ?
D-sa propune un amendament ca Senatorii să prime't*ă diurnă, mimai aceia cari sunt scutiţi de censul de 800 galbeni, conform art. 74 din Constituţiune.
D. ministru preşedinte (jice că în Cons-tituai ta de la 3866 partidul democratic a stăruit să se acorde diurnă şi Senatorilor, şi partidul aristocratic s’a opus pentru că voiafl să intre în Senat numai omeni privilegiaţi. D. I. C. Brătianu (jice că venitul de 800 galbeni ce se cere senatorilor nu este aşa de mare, pentru că cine-va să’ş* potă lăsa familia şi răpiil şi să vină în Capitală spre a lua parte la lucrările Senatului, trăind tot din cel 800 galbeni
D. preşedinte al consiliului (Jice că cifra
diurnei să se fixeze apoi printr’o lege specială, precum şi alte amănunte.
In privinţa propunerel de a se intercala cuvântul de aleşi, d. I. C. Brătianu declară că crede cum că si. părinţi, cari singuri afl mal rămas dintre persânele acelea cu dota-ţiuui, nu vor primi să iâ diurnă şi că nu se va găsi nici o Cameră care să le voteze.
Se cere închiderea discuţiunel.
D P. Grădiştenu vorbesce contra închidere!, pentru motivul că cestiunea nu este destul de bine luminată.
Se pune la vot închiderea discuţiuneî şi se primesce.
Amendamentul d lui N. Ionescu se respinge.
Se pune la vot cu apel nominal şi pe faciă amendamentul d-lul P. Grădiştenu în coprinderea urmâtore :
„Membrii Senatului nu primesc nici o dotuţiune. Membrii Senatului aleşi primesc o diurnă ca şi deputaţii pe tot timpul sesiunilor “
Sgomotul fiind prea mare, nu se pote pro-cede Ia vot şi d. general Lecca suspendă şedinţa.
La redeschidere, se procede la votarea amendamentului P. Grâdişteanu şi resulta-tul este:
Votanţi, 114.
Au votat pentru, 17.
Au votat contra. 97.
S’afl abţinut 6 şi anume: d-niî N. Ionescu, T Maiorescu, Ursianu Valerian, Leon Negruţi, 1 Negruţi şi D. Giani.
Prin urmare amendamentul a fost respins pune la vot apoi, tot cu apel nominal şi pe faciă, redacţiunea urmâtore a comitetului delegaţilor :
Senatorii şi deputaţii primesc o diurnă pe tot timpul sesiunelor.
Resuitatul votului este :
Votanţi, 108.
Afl votat pentru, 96.
Aii votat contra, 12.
Abţinuţi, 3.
D. D. Giani s’a abţinut.
D. raportor Stolojan dă citire următorelor articole :
Art. 118. Tot Românul face parte din unul din elementele puterel armate, conform legilor speciale.
Art. 121. Garda cetăţenâscă este şi re-mâne desfiinţată.
Art. 122. Acest articol se suprimă.
Acest articol este privitor la mobilisarea garde! civice.
D. preşedinte al consiliului declară că se simte dator ca de pe banca ministerială să esprime în facia ţării mulţumiri gardeî civice care a adus servicii însemnate tăreî şi a fost la înălţimea misiunel el. Aţii însă când fie-care Român este dator să facă parte din armată, garda civică nu mal are raţiune de a fi.
Aceste trei articole se iâu în consideraţiune.
Se începe discuţia în parte asupra lor.
D. N. lonescu propune ca la art. 118 în loc de cuvintele unul din elementele puterel armate să se pună serviciul obligatoriu al armatei.
D. Ionescu se declară contra gardeî civice, care, (Jice d-sea, în tote oraşele, afară de câte-va, este o calamitate, este o armată electorală şi d-sea ar dori ca să fie desfiinţată înaintea alegerilor generale.
D. ministru al justiţiei protestă contra cuvintelor d-lul Ionescu privitore la garda civică. Garda civică în timpul resbelulul a adus servicii mari ţărel, cunoscute de toţi, afară numai de cel cari combat tot fără să probeze. Serviciurile ce garda civică a adus trebuie să ne facă să uităm relele la cari pote că fi dat nascere aplicarea acestui serviciu.
Discuţia se închide.
Amendamentul d-lul N. Ionescu este respins de comitetul de delegaţi.
Amendamentul d-lul Ionescu sună ast-fel:
Tot Românul fiind obligat serviciului regulat militar, conform legilor speciale, garda cetăţenâscă este şi rămâne desfiinţată.
Se pune la vot cu apel nominal şi pe faciă şi resuitatul este:
Votanţi, 108
Au votat pentru, 19
Au votat contra, 89
S’afl abţinut 3.
D. general T. Călinescu s’a abţinut.
Se pune apoi la vot art. 118 precum se află. redactat în proiectul comitetului de delegaţi şi resuitatul votului este :
Votanţi, 117.
Afi votat pentru, 117 (unanimitate).
Art. 118 s’a primit.
Se procede apoi la votarea cu apel nominal a articolului 121 şi resuitatul votului este :
Votanţi, 120.
Afi votat pentru, 117.
Afl votat contra, 1.
S’aft abţinut, 2.
D-niî D. Gian’, şi general T. Călinescu s’afl abţinut.
Se procede la votarea cu apel nominal a suprimării art. 122, privitor la mobilisarea gardeî civice şi resuitatul este cel următor:
Votanţi, 113.
AQ votat pentru, 112.
Abţineri, 1.
D. raportor Stolojan dă citire următorului articol :
Art. 131. Consiliul de Stat şi contencio-sul administrativ nu se va înfiinţa.
Se va putea însă crea o iostituţiune permanentă, rare nu va avea alte atribuţiud de cât studiarea şi elaborarea proiectelor de legi şi regulamentelor de administra-ţiune publică.
Membrii acestei comisiunl vor putea susţine în Corpurile Legiuitâre proiectele de legi. El nu afl drept de vot.
Curtea de Casaţie se va roiţi ca şi îu trecut asupra conflictelor de atribuţiuul.
D. C. A. Boseti susţine înfiinţarea comi-siunel juridice permanentă, propune însă suprimarea aliniatului al 3-lea, care dă drept membrilor acestei comisiunl să susţină în Corpurile legiuitore proiectele de legi, pentru motivul că prin acâsta se calcă orf-carl prerogative consti uţionale.
D. raportor Stoloian arâtă necesitatea înfiinţărel unei asemenea comisiunl şi lasă la aprecierea Camerei să decidă cum va fi mal bine, pentru ca prin acâstă înfiinţare să nu se atingă nici un principiu constituţional şi să nu se restrângă responsabilitatea miniştrilor.
D. D. Giani "propune suprimarea ultimelor două aliniate ale acestui articol, şi propune în acest scop un amendament.
D. Ornescu combate înfiinţarea acestei comisiunl permanente care, după părerea d-sâle, este tot una cu Consiliul de Stat.
D. P. Grâdişteanu propuue modificarea aliniatului I al acestui articol şi menţinerea ultimului aliniat.
In ceea ce privesce înfiinţarea comisiu-nel permanente, d. P. Grâdişteanu găsesce în acâstă înfiinţare o ameliorare în confecţionarea legilor, se unesce însă cu părerea d-lul C. A. Rosetti de a se suprima aliniatul al 3-lea.
D. Grâdişteanu propune dâr un amendament pentru suprimarea aliniatului 3, menţinea ultimului aliniat şi modificarea primului aliniat în modul următor :
Consiliul de Stat cu atribuţiunî de contencios administrativ nu se va putea înfiinţa.
D. Preşedinte al Consiliului propune ca în locul comisiunel permanente să se înfiinţeze sub-secretaril de stat, cari sunt forte trebuincioşl.
Apoi şedinţa se ridică la 6 Va ore sâra.
SENATUL
Şedinţa de la 29 Martie 1884
Şedinţa se deschide la orele 3 sub preşedinţia d-luî vice-preşedinte Colonelă Bibescu fiind presenţî 50 dd. senatori.
D. Apostol Mănescii dă citire sumarul lui şedinţei de eri şi-, neluând ninaen. cuvântul, se aprobă.
Pe banca ministerială dd. D. Sturţja, Lecca şi Dabija.
Se citesc telegrame de la dd. senatori Diaconovicî şi Bastaki, cari fiind bolnavi, n’aă putut veni.
D. N. Fleva râgă pe ministru d-nu Sturza, să intervină pe lângă colegul său, ministrul instrucţiune!, ca să se a-ducă proiectul de lege votat de Cameră, relativ la gradaţiunea profesorilor de la Conservator.
P Preşedinte, citesce un proiect de lege prin care să se scutescă de timbrele postule corespodenţa caselor agricole.
D. I. Lerescu, -cere ca să se ia conform hotârîrei, la discuţie numai revisuirea căci avem vreme forte puţină, de 6re-ce dd. senatori ar sta cel mult penă sâmbătă.
D. general Angelescu, (Jice că, chiar dâcă avem la ordinea Ţileî revizuirea con-stituţiunei, totuşi crede că Senatulu se pâte ocupa înainte de Pasce afară de revizuire, şi de alte projecte de legi cari sunt neapărat de trebuinţă. Aşa dâră cere ca să iea în consideraţie cele-l’alte proiecte de legi.
Se pune la vot luarea în consideraţie şi se primesce.
D. Dr. Fotino dă citire raportului şi projectuluî de lege pentru scutirea caselor agricole de taxele poştale.
Se trece la vot şi resuitatul este: Votanţi 41 Bile albe 40.
Abţineri 1.
D. M. Schina (Jice că a primit tocmai o adresă de la d. Preşedinta că împreună cu dd. Fleva, Stătescu, Borş să lucreze proiectul de lege relativ la libertatea individuală, de 6re-ce însă a trecut deja multă vreme, rog ca să ni se facă o nouă adresă, se luăm în cercetare acel proiect de lege.
D. Dimitrie Ghica. Nu pote înţelege pentru ce este de trebuinţă a se face tot adresa nouă, âre crede d Schina ca secretarii n’afi alt ceva de lucru de cât a scrie la fie-care două câsurî o altă a-dresă. EI bine, îl se va împlini dorinţa îi se'va da o nouă trimise.
D. General A. Anghelescu, cere ca să se iâ in discuţie două proiecte de lege pentru acordarea unor pensii, de âre-ce decă până la 1 Aprilie nu se vor vota aceste legi atunci vor rămâne in nevoie două familie.
D. Colonel Mărculescu, dă citire proiec tulul de lege pentru acordarea unei pensiuni d-luî locotenent-colonel Rendel Iosef, reversibilă asupra soţiei sele şi a copiilor să! până la majoritate.
D. Al. Orescu. Acâsta este un proiect con
tra legel pensiunilor, pâte este adevărat ca d. Rendel să fie în suferinţă, înţeleg să vie să i se voteze o recompensă naţională iar nu să se strice legea pensiunilor.
D. Gen. A. Angelescu. Admit până la un ore care punct obiecţiunea făcută de d. Orescu, de âre ce legea pensiunilor lasă multe lacune. Dâr fiind că acest militar a servit 28 de anî, cred că am da un răfi esemplu militarilor, dâcă vom lăsa pe un ostaş ce ’şî a împlinita în timp de 28 anî cu sfinţenie dâtoria sea, în cea mai mare lipsă.
Mai vorbesc în cestiunea acâsta d-niî Bălcescu, Orleanu, Gr. M. Sturza.
Se pune la vot proiectul de lege şi resuitatul este:
Votanţi 43 Bile albe 34.
Bile negre 9.
D. I. Lerescu face o interpelare d-lul ministru de justiţie, de a avutâ în vedere la mărirea lefurilor magistraţilor de la tribunale, şi pe judecătorii de ocol ?
Se dă citire raportului şi proiectului de lege pentru adâogarea a trei Ţeciml judeţene pentru totă ţâra.
In urma unei discuţiunl între dd. Lerescu, general I. Angelescu, Maniu, Pişcă, proiectul de lege se pune la votfi şi se primesce cu 32 bile albe contra 13 bile negre.
D. P. Borş. declară că aderă de ase menea la moţiunea dată (Jilele trecute de onor. Senat pentru cabinetul actual.
Cerându-se ridicarea şedinţei, se pune la vot şi se primesce, anunţându-se cea viitâre pentru mâine.
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULIJl
(Agenţia Havas)
Paris, 10 Aprilie. — „Le journal des Debats* combate cu viâiciune soluţiunea propusă de „The Times", d’a stabili protectoratul engles asupra Egiptului şi <Jice că un guvern frances, care nu s’ar opune prin tâte mijlâcele la o asemenea soluţie a cestiuneî egiptene, ar lipsi unei datorii sacre.
Londra, 10 Aprilie. - Dupe informa-ţiunile din „Standard®, Porta ar fi informat pe Khediv că trebuia să proteste contra ori cărei cesiuni de teritoriu egypten Abisiniel.
O depeşe a generalului Gordon, cu data de 1 Aprilie, spune că insurgenţii ah făcut un nofl atac contra Khartumu-lui, dâr că a fost infructuos.
Paris, 10 Aprilie. — O depeşe oficială din Hanoi conţine că mişcarea corpului expediţionar francesă contra fortereţel Hong-Hoa începu Marţi; generalul Mil-lot a împărţit forţele sâle îu două co* lone cari vor opera în acelaşi timp şi cari au trebuit a trece chiar aţi rîul Negru, la apus de Son-Tay.
Berlin, 10 Aprilie. - Eri împăraţulă Wilhelm a stat sculat până la 9 ore ş jumătate sâra; a petrecut o bună nopte. AŢI starea sănătăţeî sâle e destul de satisfăcătore; Împăratul s’a sculat a<JI diminâţă la 3 ore şi a priimit Sânta Cină ca în toţi anii, în interiorul palatului cu toţi membrii familiei Regale.
Yiena, 10 Aprilie. — Pohtische Corespondent complectând noutatea ce a primit eri din Petersburg (Jice că colonelul Kaulbars, delegatul militar al ambasadei Rusiei la Viena, a fost însărcinat de împăratul Alexandru d’a esprima asemenea sentimentele sâle de amiciţie şi principelui moştenitor, care a primit pe colonelul Kaulbars aŢI.
Paris, 10 Aprilie. — Aserţiunile din Standart Ţicând că Francia a luat iniţiativa unei schimbări de vederi cu Puterile privind afacerile din Egipt, sunt desminţite.
Cair, 10 Aprilie. —Se asigură câ crisa ministerială se va termina printr’o simplă remaniare a cabinetului actual.
Roma, 10 Aprilie. — Se telegraflază din Berlin la Agenţia Stelanl că repre-sentanţiî Germaniei, Austriei, Italiei şi Rusiei au primit instrucţil identice privitore la voinţa Bulgariei şi a Rumeliel orientale ţinând la reunirea lor într’un singur Stat.
Viena, 10 Aprilie.—Şese omeni deghizaţi în portărel s’au presentat |într’o moră aprope de Teplitz sub pretext de a face o perchiziţie domiciară şi au silit pe proprietarul morei a le da valorile sâle. Acesta le-a înmânat 40,000 fl. Faptul făcut, hoţii s’au depărtat după ce au închis pe toţi servitorii de la mâră într’o cameră.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe Ziua de "O Martie 1884.
i ”/0 Kfliitii amortisabilă . .	.
6 7» Renta română perpetuă. . #*/» OM. da stat 67o » Căile fer. rom. regale. 6“/«	» Municipale ....
10	> C&s I peasiumlorft 800 1
57» Seria uri funciare rurale 77o	.	*
6’/o	»	»	Urbane .
67»	»	*	»
77.	»	»	»
Impr. cu prime Bucuresci 201. Buc Acţ. Băncel Naţionale a Rom. 600 ' » Soc. Credit. Mob, Rom. 760 1 »	* Rom. de conatruo. 500 1
»	» de asig. Dacia-Rom. 300 1
»	»	* Naţionalii 2001.
DIVERSE
Aur eontra Argint. .	.
>	> Bilete de Bancă
Florin Wal. Austr. .	.
Mărci Germane. .	.	.
Bancnote franceee
LOTTERIA SOCIETATE! EQUESTRE DIN liRAILA
Cuiup.	Vând
97'/.	98
947*	957.
100'/»	101
103	104
837.	84 7.
230	235
827.	93
1037.	104
8 9	90'/.
99‘/,	1007»
1037.	104
33	34
H40	1460
200	207
280	283
.-62	370
256	262
8 10	3 30
310	3 30
2 087,	2 10
l 23	1 25
99 7.	100'/.
Numerilorft câştig&tore eşite la sorţi la Loteria trasă Vineri 16 Martie 188L
STELLA
PARFUMERIE şl SAPUNERIE
Calea Victoriei, yis-â-yis PALATUL EEGAL-
Recomandă Marele s6& deposit de Par. fumerie PIVER , VIOLET, PIESSE et LUBIN, ATKINSON. HOUBIGANT şi GELLE FRERES.
Poudra VELOUTINB si Poudra
GEBMANDRfiE
l
Mare asortimenis ie sticle ie cristale
ŞI ARTICOLE PENTRU PAŞTE
precum:
Ouă de Paşte de Sticlă etc.
eu preciurile cele mai moderate.
’S & ■** .ctf efl O « * 3	fu -£ & ^ «ed . <-> O	>3 t 'a tU •tî <cd -5; o o £ \ o	J3 P O g? o -a o o &	cO Z3 bt) ~ «>« '3 ■Z A a ® * 3	£3 *p (J t « 3=5 yU 0^ 0 'Jr.	’3 & -2 "§* ^ 0 oi £ 85 s	Si—< "3 v» «a 0 hr, o> -Xr LS* d	—'jar v- * a ■3 ’-B [f ac* S S ca d f» * s	VM 3 ■*» g a 3* '-0 ° '8	ţ a | -ŞT =>' g * 3	’S *c> < O «r J	■3 S) 3 f-r% '3 * d ^ * 3	s '& a-» ‘x? *>♦ O ^ O	’S t, 2 jr ^ ‘3 îs a ,Z £	•3 3 % JJ Sl . 0 d	■3 S. *	ti. ~ '8 «a d f *	a	D 5 a a 2. a-u O Pr.
									|			680	199	14440	233	20619	267
12673	1	17136	34	7925	67	8217	100	21708	133	11767	166	17472	200	16110	234	20555	268
13309	2	7730	85	11458	68	1755	101	25412	134	20306	167	22869	201	6198	235	20682	269
20184	3	15136	36	7297	69	27758	102	1782	135	23269	168	2841	202	24330	236	23930	270
27909	4	24346	37	16546	70	4595	103	23176	136	15850	169	13872	203	22249	237	23378	271
11793	5	25245	38	22865	71	15542	104	6792	137	4783	170	24432	204	5165	238	5173	272
22337	6	16670	39	2310	72	9641	105	476	138	1543	171	10799	205	2223	239	10375	273
6213	7	16499	40	3532	73	10650	106	24088	189	28237	172	8623	206	2323	240	1235	274
17256	8	8296	41	24969	74	8545	107	23981	140	15232	173	24389	2 >7	25316	241	16971	275
16467	9	7257	42	27942	75	14757	108	23089	141	20897	174	24851	208	23349	242	22881	276
21924	10	10143	43	24411	76	22858	109	4245	142	10189	175	6589	209	7431	243	10815	277
5019	11	6660	44	16118	77	3659	110	9426	143	23233	176	4791	210	4662	244	11145	278
11760	12	5653	45	20553	78	4641	111	414	144	24822	177	5291	211	1812	245	20359	279
6061	13	14760	46	8063	79	23597	112	11475	145	8035	178	15003	212	14571	246	4177	280
2194	14	5272	47	28834	80	14698	113	8330	146	15824	179	23142	213	2440	247	590	281
8988	15	16243	48	13363	81	7151	114	3025	147	3841	180	22406	214	21781	248	8072	282
23147	16	20203	49	7584	82	15017	115	10257	148	23181	181	13797	215	10538	249	3590	283
6417	17	1980	50	14202	83	5561	116	13121	149	7600	182	2375	216	5555	250	25256	284
10836	18	15082	51	6620	84	9412	117	11446	150	1170	183	4056	217	17875	251	1330	285
4988	19	22960	52	10145	85	1958	118	13611	151	24684	184	22204	218	16127	252	3705	286
24571	20	16871	53	9101	86	10377	119	17482	152	7988	185	24276	219	11347	253	14136	287
26013	21	5083	54	10347	87	14812	120	13674	153	20934	186	12833	220	7918	254	21763	288
24499	22	2214	55	21290	88	1437	121	24991	154	12374	187	14915	221	22549	255	24313	289
24498	2.3	1915	56	7412	89	12392	122	4189	155	15473	188	11218	222	16138	256	2159	290
8149	24	637	57	28516	90	15573	123	5305	156	6405	189	28826	223	16350	257	3123	291
12983	25	11829	58	16456	91	3811	124	20266	157	10291	190	13769	224	21860	258	3439	292
23338	26	25861	59	24393	92	23740	125	5549	158	1022	191	21404	225	14521	269	186g	293
15526	27	14538	60	3391	93	9678	726	17015	159	5884	192	1230	226	20274	260	3284	294
3749	28	6395	61	21707	94	25714	127	5697	160	12538	193	15503	227	22682	261	4412	295
11951	29	17485	62	14356	95	22696	128	6795	161	1427	194	12219	228	20622	262	1436	296
2994	30	10192	63	6645	96	4647	129	4435	162	11794	195	28530	229	12985	263	3322	297
5028	31	23692	64	14808	97	13936	130	20512	163	16934	196	16669	230	11735	264	11848	298
4812	32	13319	65	8805	98	14112	131	8218	164	16584	197	5158	231	3331	265	7265	299
22692	33	20846	66	4040	99	21486	132	22636	165	8965	198	3499	232	16369	266	12427	300
Comitetul Loteriei: Preşedinte, Căpitan I M. Cotache; Secretar Capitan O. Lupescu — Casier Victor B. Mendl.
"Ha	0 Porî*uue de ZloI
“rO wAiUlăti U şie din comuna moţeşti, judeţul şi plasa Teleorman, în întindere de 400 pogone. Doritorii se vor pre-senta la administraţia acestui ijiar.
Ha înehiriot Noua casă din Str. Sfinţi au iliuill llll Nr. 34. Compusă din şdse camere bine zugrăvite având sonerie electrică şi luminatul caselor cu gaz aere-formfi Amatori de a le lua cu chirie se pot adresa la propietar piaţa Sf. Anton 4.
Le închiriat
Hotelul Avram mo bilat din strada Bi[ besca Vodă Nr. 8 de la 23 Aprilie anu-curent. Doritorii se vor adresa la d. State I. StancovicI, strada Colţel Nr. 14 pentru Informaţiunl mal detailate.	2-2-1.
NAŢIONALA
Societate eenerala de asigurare in Bncnrescl str. Carol l
La 25 Martie [6 Aprilie] a. c. a avut loc Adunarea generală a acţionarilor societâţel jnOstre, sub preşe dinţia d-iul I. Marghiloman. Presenţi ah fost 45 acţionari represintândh 7335 acţiuni cu 313 voturi.
S’a citit raportul consiliului de ad ministraţiă şi procesul verbal al cen-sorilor. S'a aprobat bilanţul şi s’a dat descărcare consiliului pentru gestiunea sea. S’a fixat dividenda la Ln. 19 do fie-care acţiune şi Ln. 140 de fie-care parte de fondator. S'ah reales ca censorl pentru anul 1884 d-nil N. loanid, P. Stoicescu şi H. Hornştein
Plata cupdnelor Nr 2 se va efectua in bilete de bancă cu lncepeie de la 3 [15] Aprilie a. c. în Bucu-rescl la casa societâţel strada Carol I Nr. 9 şi în Iaşi la d-nil 1. Neu-schotz & C-nie. Direcţiunea
Flori! Flori! Flori
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se se p6to avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori A A î6rte variate, de cel mal mare efect, * * de o creştere uş6ră, şi de o sigură înflorire, atât pentuu ghivecifl cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde In BucurescI la farmacia I A, Ciura strada Lipscani , la d. Marin ijnescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie «e fac la Ad-ministraţiunea farului Necesarul strada Brezoianu No. 32. BucurescI.
De închiriat
Casele din strada Semi-lunel No. 5, ce se compune din 4 camere, sus două şi jos bucătărie, odae de servitorfl, pimniţă unde pdte încăpea 10 butii. Doritorii se potă a-dresa la propietar Calea Victoriei No. 174, vis-a-vis de ministerul de resbe
ATI ,IER MECANIC
59, Str. Isvorul. P. KEMAUER Str. Isvorul, 59.
Pompe de t6te sistemele. Pompe nuoî de transvasat vinurile. Fontânî d’applique şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot felul. Tubnrî de fier, tuciu şi plumbu de tote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Tutori speciale penlrn latrine si seerpri te accesoriile
Sghiaburl de trotuar şi Llghiannrl de coborlre inodor, etc.
MARE DEPOSIT RE FORŢA ORNAMENTATĂ
Vase, Socluri, avusnrî, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
Furnituri şi Instalaţiuni complete de băi
si CONDUCTE DE APA
Iu. acest atelier, se găseaee şi Scule pentru zidari gi pietrari
Cea mal cut de cătr cov etc. ea Se vinde
buuă hârtie de ţigări, constatată prin analise chimice ce s’afi fâ-e iaboratoriiie statului In Bucuresci, Paris, Viena, Odesa, Char-cea mal igienică de cât tote cele-l’alts care esistă până a»JI. la tote tutungtriile. Depositul central la Iaşi.

TIPOGRAFIA MODERNA l~U ^
Sfi 1? TT ¥ Ci L-
•4-4, Stradu Academiei, 44
Stabilimentul tipogr. efeetuiză Imprimate pentru autorităţi, U-Trage scolastice şi sciinţifice, (jiare quotidiane |i hebdomadare la Wte limbele modere — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de raită jl decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi orl-ce site lucrări atiugătoare de ac&sti artă, în diferite mărimi şi colori, etc.
CX3
(=J
OJD
oc3
crea
&
E—(
3
Asemenea se insărcinieă ,-i cu Broşare de cărţi, Cartonate şi .elegant poleite Registre de eompta-bilitate de diferite mărimi şl cua-lităp, Obiecte de inginerie, bireurî şi cancelarii Diferitecartcaage, ctc. Deposit complect de diverse Imprimate necesară percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru moşii, păduri, mori, etc. etc.
-------------- w
Pentru mal multei înlesnire
autorităţile administrative şi comunale pot face eererile pen- j
tru materialul necesar prin scrisori francate înaintând costul I_
^sssîse

Aceste medicamente se vinde la farmacia I. A. Ciura, str. Lipscani, (Palatul în Brăila la farmacia d-inl Fabini şi în Ploescî la farmacia d-lul t.
VI
Dacia) la farm. Cbr. Alexandrin, Calea Victoriei, No 77; şi d. Marin Ionescu, coafer str. Academiei, (sub Hotel Union) <✓ Ghiţnlescu Cererile din provincii se vor face la administraţia (Jiarulnl TREBUINCIOSUL, Bucuresci.	’	^
A niîA L* se daruesoe celui ce va arăta că villlClvl esistă tincturî superiăre celor in-
----———— ventate de O. Ciani. Apă englesă
ftnă pentru a văpsi instantaneu în negru sau castaniii barba, părul, a’l face să crâscă şi a’I fmpedica căderea. Preţul lei 7. Apă pentru a da părului o oolăre blondă aurie şi castanie. Preţul lei 5.
Vinnaigre Hvgiciiiiine
spirtos şi tonic; de un parfum fărte plăcut favo rabil igienei şi consacrat grijelor de toaletă, menţine corpul într’o stare înfloritdre de sănătate. Previne şi risipeşte bubele, roşiaţa, petele, încreţiturile şi orl-ce alteraţie a pelel, pe care o întinereşte şi o îndulceşte dândul o aparenţă albă catifelată. Flaconul lei 1.30.—Oţet higienic pentru toaletă şi bae cu parfum do micşunele FI. mare lei 2.—Oţet cu parfum buchet Corăna [taliei FI. lei 1.75-Oţet de lapte de migdale. FI. lei lt50.
Admirabil produs balsamic-
Velntina Freeeeri tşss.
adevărată re de oreZ bine preparată, e lipsită cu totul de orl-ce substanţă vâtâmătdre peliţeî şi e bună pentru t<5te domnele care doresc să’şi păstreze sănătatea şi frumuseţea lor, Astă pulbere -e invisibilă şi de o fineţe fără egală, este parfumată cu un miros special şi delicat, si asigură peliţeî o frumuseţe constantă şi o frăgezime ce nu se poate altera. Cutia lei 1. 40.
Apa coroanei I taliei “ pS
1	---------------pentru batis-
te şi pentru curejlgienice a toaletei. Acâstă apă este destilatâ dintre toate florile cele mai miro-sltore şl aromatic din Genua de către d. Stefano Freeeeri distilator şi parfumator premiat cu 17 medalie şi diplome de onore la exposiţiunile naţionale şi internaţionale. Ea înlocuesce cu mal multe avantage apa de colonia, mirosul său e mal delicat, suav şi durător. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele mai bune corn-posiţiunl pentru a menţine tinereţea şi albâţa pelei, fâoându-o mole şi tnflorităre, curăţind-o de orl-ce imperfecţiuni.—Preţul lei 2, flacon mare.
Acâstă composi-ţiune absolută nevătămâtore, are constatată proprietatea de a ridica în câte va minute toţi acei peri ce se cred netrebuin-eioşl. Flaconul mare lei 3. 90
Apa ae Felsina
inventată de Pietre Bor-tolotti din Bologna, premiată cu 38 medalii ale es-posiţiuneî naţionale şi internaţionale. Acâstă apă într’adevâr miracuiosă e compusă numai din substanţe vegetale, cele mai tonice, aromatice şi salutifere pe care le posedă Botanica. Nici o apă pânS acum cunoscută nu este superidrăa-pei de felsina şi probă de aedsta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul ei. Două, trei picături din acăstă apă într’o ba tistă şi’l dă unul din cele mai plăcuţe mirosuri. Opt sau dece picături in o jumătate pahar de apă curată şi spălându-ne de două său trei ori pe ţii conservă, reînfloresce şi întâresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face sS dispară bubele accidentale şi orl-ce pete precum şi încreţiturile feţei. Pentru băi, o sticluţă din acâstă apă întâresce corpul, face să dispară ardărea şi ariditatea pielei, mâncărimea, distruge ori-co u-rîtâ oddre a transpirărel şi procură o stare de bine neesplicabilâ. Câte-va picături turnate pe fer roşu respândescâ unii parfum din cele mal plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O linguriţă ordinară in un pahar do apă depărtăză de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba, Mirosind’o des depărtădă febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltose său nesănătdse. şi este un preservativ escelent contra bălelor molipsităre şi epidemice Are puterea balsamică d’a cicatriza înţepăturile insectelor ‘şi a face să piară vânătăile şi unflăturile şi de a linişti la moment durerea produsă do sgârieturele şi arsurile pelel, când e spălată cu apă de acăsta şi se acopere cu bumbac legând rana lei 1, 50 flaconul mare	^
Apie Geiîa
pentru Toaleta si Bai Preparată de S. Friceri, pariu-mer al M. S. Regele Italiei Premiat cu 15 medalii. Ea pe lângă că are cel mai graţios şi cel mai suav parfum pentru batista. întrebuinţată in dilnice spălări, risipeşte iritările şi întâresce vederea, face să dispară petele de pe faţă întăreşte cărnurile. Luată pentru gură risipeşte misrosul urât, curăţă dinţii şi intărşte gingiile, şi pentru Băl, o sticluţă întăreşte corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pelel, mâncărimea, distruge orice urâtă odăre a transpi. rârel şi procură o stare de bine neexprimabilă Flaconul mic lei 1,50. dublu 2,50.
II
rectificată şi parfumată cu boucquet de trandafir spre a vindeca scoroji-- rile pelei şi a o apăra dc orl-ce bălă de pele; pâstrăţlă fragedă carnea dândul fineţe şi transparenţă. Flaconul lei 1.20.
Te UleiMieA Restaurator-American, MA £ lunile a] pferulul elegant spre colorarea părului şi barbet, a chimistului doctor I. B. Wiliam Wood 3219 Th. Street New-York.Albirea sau dscolorarea părului nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mai multe ori adusă de o emoţiune violentă, de o mare durere, de boale speciale şi de atâtea alte căuşe neprevăzute, cu Florine, pe care elegantele dame americane şi engleze oîntrs-buinţăZă de câţl-va ani şfeare este tinctu-ra de toaletă cea mal întrebuinţată, se redă perilor cărunţi săli albi colărea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vigăre rădăcinel ca să-l facă să renască şi să le împedice căderea. Ea e absolut nevătămă-tăre, conservă pelea într’o stare bună de frăgeZime şi o preservă de pete. întrebuinţarea Florinei nu cere să se spele mal intăiiî părul, având ea însăşi proprietatea de a desgrăşa şi a curăţi complecţii capul. LucrâZă gradat, şi după 7 sau 8 Zile de întrebuinţare se obţine un succes sigur şi strălucitor. A se observa marca fabrice! având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 luni) Intr’o elegantă cutie lei 6.
ici FB l)3lS3fflit3 ™etM experimentata, de
otecte extra ordinare, de
profesori specialişti, pentru tăte bălele care aduc slăbirea sâă lipsa totală a auZului, precum pentru a vindeca acel sgmot, atât de supărător în canalul auditor intern de care bolnavii rămân aşa de xcitaţi şi desgustaţi. Flaconul lei 3.
Mnnt-o cnhipilnh R®me(M f(5rte Bismîşi
fiul ud uUllbllUl Putemic’ care nu conţine
nici arsenicu nici prios-
phor. Pachetul nu costâ mal mult de cât 70 bani
cel mai gentil si cel mai ef-tin cadou ce se pfite faoe la o ' dama este: O cutie elegantă
mim
Al Vi Prin si ^ jasomie. Astă spe-itlAU UC Ui UI cialitate absolut nevă-tămătăre şi parfumată cu jasomie, are proprietatea de a albi la moment pelea, făcând să dispară încreţiturile, lojii şi petele de roşiaţă. Sticla lei 2.
Praf de dinţi igienic rS
nesie şi chinină. Acest praf de dinţi nu numai că preservă dinţii, dar ’I face albi, întărind în acelaşi timp gingiile şi curăţind suflarea. Impedică ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a formal deja o face să pâră. Calităţile antidistrugâtăre ale acestui prafu suntiî în stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gurel: apoi mal dă gurel o frăgezime particulară, şi fără a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii lei 1, 50
Praf dentifrice
curăţă repede dinţii cel mal negligiaţl, şi le dă totă albâţa isvorulul, precum şi impedică stricăciunea şi tăte bălele relativ la dinţi. Cutia lei l. 30.
satinată în cromolitograflă cu garnituri în pas' raanterie; coprinZând 2 butelii de parfum, 1 bu telie de glicerina parfumată, o cutie de pudră de orez parfumată pentru a albi pelea şi o cutie cu prafuri de dinţi. Preciul lei 6.
O altă frumosă cutie care conţine o sticlă de parfum o cutie de pudră de orez parfumată, un cosmetic şi un mic săpun, Lei 3.50.
1 de fraţii BIZZI
[incuragiaţl de e--Eficacitatea produselor năstre, şi în urma sfaturilor necontenite ale unora dintre clienţii noşţri, amu preparată REGENERATORUL PERULUI, pe care avem o-nărea sâ-’l presintăm ca pe celu mal bunu din câte se vând Acâstă preparaţie, fără sâ fie o tinctură, redă culărea primitivă pirului lucrând de-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind rădâcina pârului, făcândul măle şi oprindu’I căderea; îl redă tăte puterile organice perdute din causa vre-unel băle a vârstei etc: nu pătâză ru-iăria. Din causa acestor calităţi, se recomandă continuarea întrebuinţărel sâle deja primită şi preferită în Italia şi străinătate, recunoscându-se ca cel mal bun REGENERATOR şi ca celă mal eftin. Lei 6 flaconul.
Tliara-Tta
Tinctură acestei plante, aduse de d Luigi Ubicini din Bra-
----silia încă din 1872 odată cu
Tayuya, este fârte eficace pentru a combate nevralgiile, durerile de la articulaţii, precumu şi durerile de ăse cari nu au putut fi vindecate prin orl-ce altă tratare, adică cu săruri de chinină, morfină etc., şi chiar cu băl de oleurl, cu duşuri sâă cu alte mijlăce pe cari medicina şi empirismul le procură, aşa că este Inumârată Intre cele mal puternice leacuri antireumatice cunoscut» până acuma. Lei 6 flaconul
1 nă il a Tiiinn ce e mai mirositor în A l!ft 1 UI 111 produsul destilărel florilor
----------------- e coprins in Apa de Turin.
E greă de a se găsi o delicateţă de parfum supe-riără Apei de Turin, care are propietăţl igionice recomandate. Diluata în apă devine lăptăsă, şi cu asta, spălându-se cine-va de câte-va ori pe li, are proprietatea de a face să dispară ori-ce pală de pe faţă, încreţiturile dispar şi polea rămâne mole ca catifeaua Dacă se spală gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplăcut al gurel. Câte-va picături turnate pe fer roşu răspândesc un parfum plăcut care curăţă aerul stricat din odăi. DepărtâZâ roşâţa ce causeZă de ordinar briciul când îşi rade cine va barba. Proprietăţile igienice indicate şi cari nu se găsesc aşa uşor in alte ape de toaletă ’îaă procurat favărea lumel elegante. Modul întrebuinţare! a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fiece butelie. Lei 1, 5 >.
Crema Rog. Mărgărită
-------------—----------------------comparabil eunturos şi solubil, dă frăgeZime şi frumuseţe pelei, previne şi distruge încreţiturile pelel, precum şi menţine frumuseţea până la o etate înaintată. Face să dispară asemenea încetul cu încetul semnele do vărsat. Lei 3.50
Apa F
PreîmHiĂ cu maî multe lutriUl 1 medalii laexposiţiunf naţionale şi internaţionale,
are proprietatea, probată pin mii şi mii de certificate, d’a face să înceteZe imediat căderea pârului, de a’l face să crâscă, dând putere râdă cinei şi făcând să dispară mâtrăţa. Are ioonte-stabila proprietate d’a mftnţine colărea primitivă a pârului. Apa freeeeri este fn fine eel mal bun cosmetic, ce se oferă publicului pentru nutrirea părului, pe care îl face flexibil şi lucitor Flaco-lel 2, 50.
Estractii! dc odoare ?S».SÎ
-------- --------------------ment: buchet
de trandafir, buchet sărut furat, buchet de vanilie, buchet de ierbene, buchet oriental, buchet Bosfor, buchet al Reginei, buchet de amor, Ess-buchet, buchet Garafano, buchet Gelsonimo, buchet de dame, fân verde, Paciuli, Moscu şi buchet Jockey-Club. Sticla mica de lei 1.20, mare şi de lux, lei 2.
de portocale întreita superi-ără în sticle fărte elegante lei l.
Apădefldre
Lw _ g* A se păzi Ae contrfaceri: aceste specialităţi penlrn ca se fle adeverate treime ca se porte tinM ziarnlni „Fratia Romauo-taliau^. a se cere Ia fiepositari ca se se porte timbrul acestui ziar,
"S0V

Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro
DUMINICA 1 APRILIE 1884
ABONAMENTE
PENTRU C APITA5LÂ
Pentru un an...........Lei	24
,	Ş&e	luni	....	17
„ trei ............. ,
7ENTRU DISTRICTE Pentru un an .... . Lei 2 „	ş6se	Iutii	....	„30
„	trei	„	. . . •	„ 15
PENTRU STREI NÎ1TATE
Pentru un an...........Rol	40
„ ş6se luni...	»	22
„	trei	„	. . . .	„12
Abonamente se fae la 1 si 1B a fle-cArel luni
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 RĂNI NOIERUL
ANUL XY No. 3562
AN UNCIURT ŞI RFC LA M E
ANUNCIURI, pe pag. IVHsia 25 b. RECLAME, pe pag. TII 1 leii; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei. Pentru inserţii şi reclame, redacţia.
nu e respunsabili.
Epistolele nefrancate sevefusâ; ar-ticolil nepub'icau se ard,
IN STREINIiT ATE A SE ADRESA
Franoia Ilavas LaffUe, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Engine Micoud, 81 Pleot Street. E. C.
Austria. Hassenlclewer, et Comp. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda-i<!i 8ei\iicrplats.
Redacţiunea Str. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia' Str. Academiei [SIo. 2A.
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
London, 9 Aprilie. — Ministrul de interne Harcourt a depus în Camera Comunelor bilul pentru reforma municipală, a Londonulu!; bilul a fost primit fără desbaterl în prima citire.
—	Oficiul Reuter anunţă din Cair: „Nubar-paşa a declarat lordului Clifford că nu neînţelegerile sâle cu dânsul îl fac să se retragă, ci imposibilitatea d’a-şi mal împlini misiunile de prim-ministru.
Daily News află că guvernul engles a recomandat din nou generalului Cordon să părăsâscă Chartum; Gordon a respinfe însă acest sfat, ayând speranţă îu succesul misiunel 4818.
Cair, 9 Aprilie.—ScirI din Berber spun că a sosit aci un trimes care a părăsit Chartum la 27 Martie. Acesta anunţă că trupele neregulate din Chartum s’ar fi revoltat. Situaţiunea e critică. Până acum acăstă soire n’a fost confirmată oficial.
—	O depeşă a generalului Gordon către agentul diplomatic Evelin Baring, a-nunţă că aii avut loc mai multe ciocnii, cu duşmanul din cari Gordon a eşit învingător. Generalul evaluâză forţele res-culaţilor la 1500—2000 omeni. Mahdiu-le-a trimes tunuri de munte şi două tunuri Nordenfeţdt.— La 25 Martie, Gordon a desarmat 250 de başi-buzucl cari re-fusati să pornăscă la atac. La Nilul alb e linişte. In Chartum provisiunile e în-destulătăre şi de bună calitate.
Berlin, 9 Aprilie. — Dupe cum se spune, împăratul va pleca la Wiesbaden în (ţiua de 20 curent.
O scire oficială" spune că în curend se va reînfiinţa consiliul de stat, în care
—	după dorinţa principelui de Bismarck
—	nu vor fi numiţi membri din biuro-craţie. Weser-Zeiti ng anunţă că şeful li-beralilor-naţionali, Miquel, a avut o întrevedere cu principele Bismarck.
Paris, 9 Aprilie. — D. Jules Ferry a dat desluşiri, în comisiunea parlamentară, asupra stadiului în care se. află cestiunea Madagascarului. Penă acum n’a fost nici o angajare seriăsă, ci numai mici ciocniri. Din puntul de vedere diplomatic lucrurile stau ca şi mai nainte; Madagasii se silesc să amâne merefi so-luţiunea Regina n’a recunoscuţii până acum Franciei de cât dreptul d’a-şî pro-tegia naţionalii. Instrucţiunile trămise a<|I admiralului Miot îi indică punctele de pe coste ce trebue să ocupe. Mersul asupra Tananarivei pare a fi lăsat la o parte din causa greutăţilor împlinire!. Hotărîrile ce trebuesc luate atârnă de soirile ce va trămite admiralul Miot. Ministrul marinei asigură comisiunea că cele un-spre-(^ece vase de resboi care staţionăijă a(|î în faţa Madagascarului sunt de ajuns pentru reuşita acţiunii, îndată după reîntrunirea Camerei guvernul va cere un credit de 4 miliăne şi jumătate. S’a numiţii o sub-comisiune care va esamina actele şi comunicările pe tot timpul vacanţelor.
Constantinopole, 9 Aprilie. — Patri-archul grec a primit alaltă-erî noul Be-rat subsemnat de Sultan prin care se întăresc din noii privilegiele bisericei ortodoxe aşa cum le are din vechime. Ieri a fost convocată adunarea mixtă în Fa-tar, căreia patriarhul ’î-a supus beratul şi teşcherâua marelui vizir, şi ’i-a resu-mat negocierile sâle cu Pdrta. Cu acăstă ocasiune, el respinse acusarea c’ar fi trădat interesele bisericei ortodoxe, şi declară că reservele conţinute în teschere n’aii fost nici o dată învoite între el şi guvern, de şi teşchereua afirmă acesta. Aceste comunicări ah fost primite cu unanime aprobări. Adunarea şî-a amânat apoi şedinţa pe a doua (ţi peDtru a discuta asupra tescherelei, care se consideră
de neprimit. Sunt în joc o mulţime de intrigi pentru a provoca o ruptură între patriarh şi adunare. Cu respingerea teş-cherelei încep din nou greutăţile, e probabil însă că P6rta va ceda până în sfârşit.
Paris, 10 Aprilie. — Journal des Debats combate propunerea făcută de Times, d'a stabili un protectorat engles în Egipt, şi declară că acel cabinet frances care nu s’ar opune unui asemenea act, ar lipsi datorieîor celor mai sfinte.
— Le Monde anunţă că cinci misio nari francesi şi trei-deci catiheţi au fost măcelăriţi în provincia Tlianhoa, în Tonki-nul de vest.
Constantinopole, 10 Aprilie. — Sultanul a însciinţat pe Kediv că va protesta contra cedării ori-cărul teritoriu către Abisinia.
A se vedea Ultime ScirI pe pag. III.
BUCDRESCL SA1BÂTA 31MARTE1884
Capitolul erorilor şi prejudiţielor; sciinţifice şi literare, economice ca şi politice, e nemăsurat 'de mare. aprăpe la fie-care pas, principii răii înţelese, deduse din observaţiunî necomplete, metode cu totul nepractice. Şi nu numai în materiele grave, de însemnătate vitală pentru omenire, dăr chiar în cele mai comune, în cele mai mici. Una din erorile cele mai obicinuite, în domeniul politicei, e d’a judeca după cuvinte; şi dăcă convenţiunea publică a depravat sensul unui termin, conclu-siunea pentru acesta nu se schimbă, analisă deosebită nu se face.
Ast-fel, partida al cărei organ era odinioră Timpul, se cunoscea sub numele de partida conservatore ; oricine analisa insă programa ei, trebuia să convină că nu era aci de cât o depravaţiune a termenului fărte periculăsă pentru public. Organisa-rea socială a cărei realisare o dorea acăstă partidă, era cea dinainte de 1789, a despotismului, adică a ignoranţei , a abusurilorh şi sclaviei. Asemeni tendinţe se cunosc în limbagiul politic subt denumirea de reacţionare, şi deci reacţionară era partida care le avea. Nu numai publicul însă era înşelat, ci chiar reacţionarii. Aşa, amăgiţi de nume, eî se plângu adesea de Active atingeri ale libertăţii, de încătuşarea presei, de împedecarea întrunirilor şi cuvântului, de despotism, de confasiunea puterilor şi altele, declarând în acelaşi timp câ sunt pentru conservarea stării de astă-.ţli şi sincera aplicare a legilor. Se păte uşor vedea confu siunea provocată d’un singur termen răii înţeles ; reacţionarii se plângeaţi d’un regim pe care, d’ar fi fost în realitate, datori erau să-l susţie ; ei se angajaţi să aplice legi constituţionale, cari garantăţlâ libertatea cetăţeanului şi egalitatea înaintea legilor, călcaţi deci programa lor.
Un pas mai departe, şi confusiu-nea e fără margini. In tesă generală ori-ce guvern e conservator. Acăstă nu implică de loc fixitatea programei în cursul timpului. In ori-ce moment, guvernul e cristalisarea ideilor, do rinţelor ţărei; el represintă starea socială din acel moment. Denumirea de conservator e deci eminamente mobilă prin natura ei, şi se p<5te aplica, în momente date, reacţionarilor, liberalilor şi radicalilor celor mai es tremi. E prin urmare natural ca gu vernul să fie numit conservator .şi singur să se considere as.t-.fel; censul cuvântului fiind însă depravat, mulţi cred câ actualul guvern a
programa reacţionarilor şi aceştia tocmai d’acest fapt îl acusă.
Conclusiunea din tăte acestea e că judecarea după cuvinte, fără o specială analisă, nu păte fi dreptă şi prin urmare neatacabilă.
Aceste reflecsiuni ne-au fost sug-gerate d’un act al Ziarului România a cărei programă am discutat’o pe larg în aceste colăne. Supt titlul: Sentinţa Regimului, numitul $iar publică în capul său următorul pasagiu din discursul d-luî Brătianu de la 26 Martie:
„Am îndurat atâtea abusuri, ’mi-am „încărcat conştiinţa cu asasinate, am „suferit procese scandalose, tote le-am „răbdat, numai şi numai pentru a ajunge „să facem revizuirea. A<ţi vâ<ţ că revizuirea nu se pote face cum voiii eh ; „deci sunt sătul, şi n'am raţiune d’a mai sta la putere."
Modul cum publică şi titlul supt care pun confraţii noştri! acest pa sagiti, dovedesce incontestabil că judecă după cuvinte, fără a cerceta dăcă vr’un alt element nu schimbă cum-va sensul lor.
In facia acestor linii, era firescă întrebarea dăcă d. Brătianu e capabil d’a comite abusuri, d’a săvârşi a-sasinate. Decă confraţii noştri ’şî-ar fi făcut acăstă întrebare, ar fi vă-<Jut îndată că gravitatea ce acordă acestor rînduri ar fi dispărut ca căţa dinaintea săreluî.
Lăsând din joc afară persona, cu drept cuvânt ar fi putut să se întrebe apoi dăcă ţera ar fi în stare să sufere în capul eip’un asasin; — ş’a-tunci ’şi-ar fi adus aminte d-un moment nu tocmai depărtat, când abu-surile, demoralisarea şi asasinatele erau principii de guvern şi când organele acestor principii erai! ei ş’aî lor. Sub vălul depărtării, confraţii nostrii ar fi vă$ut un popor mişcat de indignare, care- în suverana sea mânie a sfărâmat pe cei ce ’l apăsau. Acăstă amintire durerăsă le-ar fi şoptit că poporul pedepsesce pe asasinii libertăţii săle, că ţera nu în-genunche; şi reclama ce vor să -facă cu aceste cuvinte ar fi căţlut dinaintea obiecţiunilor atât de temeinice, atât de naturale ce se ridică din tăte părţile.
Acum, când spectrul roşu nu mai e aci, să analisăm pasagiul în Gestiune, pentru a sfârşi o dătă cu asemeni acusărî,
Constituţiuuea din 1866, resulta-tul compromisului dintre reacţionari şi liberali, nu putea da statului român una din acele organisări în care propăşirea individului ş’a naţiunii e putinciăsă fără nici o piedică. Multe principii salutare n’au fost recunoscute de cât pe jumătate şi multe ramuri de domeniul public lăsate ca şi mai nainte. Din acăstă stare nu puteai! să resulte de cât rele vătă-mătăre, atât pentru ţâră cât şi pentru guvern. Timp de 18 ani, toţi bărbaţii caii s’ab -succedat la cârma statului, ah fost obiectul aceloraşi acusărî, de şi programele lor ah fost atât de diferite ; trebuia dăr să se recunăscă că sorgintea răului era în afară de activitatea acestor bărbaţi. Şi făcând partea nivelului cultural, cea mai mare vină e a legilor, cari nu îngrădesc libertatea şi interesele individului.
Acum când acest adevăr s’a constatat de tăte taberile politice, ţera alese o constituantă pentru a revi-sui pactul fundamental. In acăstă revisuire, guvernul are partea sea, trebue prin urmare să aibă şi vederile. iSăie şi nimeni nu va putea să’lh ;tki acâsta.
ritâ adevăratul cadru în care trebuie aşezate cuvintele reproduse de România sub titlul : Sentinţa regimului. Ele sunt sentinţa tuturor regi-melor câte s’aîi succedat — şi câte vor mai urma decă organisarea legală a ţârei nu va fi pusă in armonie cu principie] e salutare ale veci-nicului progres.
Silinţele unioniste din Rumelia şi Bulgaria aii atras atenţiunea generală în Constantinopole; ^cercurile conducătore nu-şi dau însă semă de sorgintea acestei mişcări şi de scopurile practice ce urmăresce. Totul face a se conchide că agitaţiunea stă în legătură cu espirarea puterilor lui Aleco-paşa, nu se scie însă decă ea ţintesce la provocarea reînoireî misiunei acestuia seu la împedicarea el. Părerea cea mai răspândită în Constantinopole, e că mişcarea a fost înscenată pentru a susţine pe Aleco-paşa şi a căpăta de la portă o reducere a tributului anual ce plătesce Rumelia. Totuşi cu densa s’aii unit şi Jinifnicii actualului guvernator, cu scopul vădit de a-1 discredita pe lângă Sultan.
Iu Rumelia, acest eveniment e esplo-atat mult în vederile alegerilor. Momentul alegerilor pentru adunarea naţională e forte apropiat şi. radicalii din oposi-ţiune speră că guvernul va fi silit să stavileze mişcarea Unireî, prin ceea ce s’ar face nepoporar. Meetingurile, prin ele însuşi, n’au fost tocmai" impunătore Ele câpătară însemnătate numai atunci cănd se află că comitetul permanânt ai guvernului pe basa manifestărilor ce au avut loc, va trămite o petiţiune puterilor semnatare ale tratatului din Berlin In acăstă petiţiune trebuia să se espritne pe faclă d’a se uDi Rumelia cu Bulgaria. Când se făcu însă cunoscut că con: suliîgeneralî au de gând să respingă o asemenea petiţiune, care in flagrantă contrazicere cu disposiţiunile tratatului din Berlin, comisiunea permanentă părăsi ideia de a tace şi hotărî ca, în ori ce cas, ea să fie concepută numai în termeni generali.
In ce privesce numirea lui Aleco-paşa în postul de guvernator pe un nou termen de cinci ani, în Constantinopole se asigură că Rusia e contra unei asemeni numiri. Asupra acestui punct ambasadorul rus din Constantinopole, d. de Neli-doff, ar fi făcut porţei comunicări precise. Ambasadorul rus ar fi dat ca motive ale acestei atitudini faptul că Aleco-paşa nu pote sta în bune relaţiuni cu consulul general rus din Filipopole şi că într’un discurs, rostit în diua aniversării nascerei Ţarului în faţa unei deputa-ţiuni guvernatorul actual ar fi întrebuinţat cuvinte pe cari guvernul din Peters-burg e silit a le desaproba.
E sigur deci că alegerea noului guvernator pentru Rumelia <tfiu se va face fără mari greutăţi.
INFORMA TONI
Aţii M. S. Regele a inspectat regimentul al 8-lea de infanterie.
-o—
Luni, 2 Aprilie, la ora 1 p. m. va avea loc în sala Orfeit, din strada Stirbel-Yodă No. 12, deschiderea Congresului profesorilor din ţâră.
D. Ai. Orăscu, preşedintele societăţii corpului didactic diu Bucureşti şi profesor la facultatea de ştiinţe, va pronunţa disbursul de deschidere. Afară de acesta se vor mai pronunţa discursuri şi de alţi membri al Congresului.
D. C. C. Dobrescu, profesor de istorie la liceul Sf. Sava, în numele comisiunei permanente de organisare a Congresului, va citi un raport asupra memorielor presen-tate de diferiţi profesori, institutori şi învăţători din ţâră.
Apoi se va începe discuţia asupra urmă-torelor cestiuni: Direcţiunea învăţământului, organisarea consiliului general si permanent, disciplina şcolară şi efectele Sterilor mici asupra vederei.
Şedinţele următore se va ţine în sala Ateneului.
—	o—
Astăzi a apărut primul număr al Ziarului umoristic Cocoşul. Acâstă fbie 'e bogată şi bine ilustrată, cu culori.
—o —
D. doctor Fialla, delegatul Eforiei spitalelor civile a plecat aţii la Berlin, pentru a lua parte la Congresul chirurgical, ce se va deschide la 4 Aprilie stil vecbiă. La acest congres aâ promis să vie somităţile lume! chirurgicale Bilroth, celebrul anatom Grub-ber şi profesorul liosse, ale cărui cunoştinţe sunt cunoscute luihel medicale.,
—	o—
Astăţll sâra Ip, teatrul Naţional va avea loc a şeptea representaţiune a sublimei piese a lui V. Alexandri Fântâna Blandusiei. Maj. Sâle Regele şi Regina afl bine-voit se aviseze că vor visita teatrul, spre a vedea piesa.
—	o—
Mâne Duminecă Camera va ţine şedinţă.
—o—
Monitorul de aţii publică legea prin care se înfiinţeză în Dobrogea un batalion de dorobanţi cu reşedinţa în Constanţa şi doue escadrone de călăraşi din cari unul cu reşedinţa laTulcea, iercel-alalt în Constanţa.
La regimentele 9 şi 12 de călăraşi se mai înfiinţeză încă câte un escadron cu reşedinţele la Târgu-Jiu şi Rîmnicu-Sărat.
—	o—
M. S. Regele, a bine-voit a conferi, crucea de cavaler al ordinului Stcua României d-luî Brătăşanu administrator la Megidie.
---o —
Camera va lua vacanţe, pentru sărbătorile Paştilor, precum şe crede Luni sâb Marţi.
-o —
Ieri a trecut prin Bucureşti d. agent diplomatic Fleche, care a plecat chiar aŢi la Sofia.
—o—
Alteţa Sea Alexandru Bulgariei plâcă filele, acestea la Tîrnova. D-niî general Cantacuzino şi d. Dragon Zancoff vor sosi la Rnsciuk în Ziua de 7 Aprilie.
—	o —
D. -inspector veterinar Măgurenu a sosit ieri în oraşul Galaţi. D-sea va pleca Luni să inspecteze cordonul sanitar.
—o—
In urma cererei d-luî advocat P. Bo-ţanu, representantul unei case mari din Paris, tribunalul comercial din Galaţi, scrie Ziarul local Posta, a declarat ieri în stare de faliment firma fraţilor Abu-rel, posesorii celui mai bogăt. magasin de galanterie şi a uneia din fă ricele de cărămidă din Galaţi.
Pasivul se urcă peste suma de lei 300,000.
-o-
Unul din comercianţii oneşt blânZi şi adevărat liberal, d. Maciie Christescn a încetat din vieţă eri.
De şi într’o vârstă destul de tânără, căci 44 ani nu este băirâneţia, suferind de o bălă de inimă, e.1 s’a stins repede lăsând regrete printre toţi câţi l’au cunoscut.
SCRISORI DIN GERMANIA
Corespondenţa pârtie, a Telegrafului
Berlin, 7 Aprilie. Sărăcia în imperiul german.
Starea economică a clasei muncitâre în Germania în general şi în Berlin în particular, devine din ce în ce mai intolerabilă. Salariul din causa mulţime! d? braţe muncitore scade din ce în ce, lâr productele de prima necesitate se urcă din preţ Zi în Zi-
Scăderea salariului pc-ntru astă dătă


www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAPHUL
este causa invasiuneî muncitorilor Italian!. Din causa aceste! scăderi, grevele nu se mal sfîrşesc de a isbucni şi în Berlin numaî, sunt închîsej peste douăzeci şi şepte de fabric!. Grevişti! sunt grosul celor nemulţumiţi, ale căror plângeri devin din ce în ce mal mari. Socie tatea germană, care până acuma, cel pu ţin întru cât va, se credea responsabilă de starea nefastă a poporului german, se crede a^î cu desăvârşire deslegată de orî-ce datorie faţă cu ţeră. Acâsta din causă că principele Bismarck a pus în practică planurile sole socialo-poiitice, „guvernul, ^ice societatea germană, va face tot ce e trebuincios pentru popor, căci a stinge sărăcia hiddsă de a dl, este datoria statului" 1). Principele Bis marck susţine acâstă opinie a societăţe! şi organele oflciose, partidul socialiştilor religioşi şi alte partide a socialiste de stat, fac propagandă din respu teri, spre a întreţine societatea germană în erdrea sea de at|î. Lăsând la o parte interesele burghesimeî, se <|icem ceva despre popor. învederat este că tendin ţele şi făgăduelile lui Bismarck remân sterse ca o proză golă şi nici cu o iotă nu îmbunătăţesc sorta clasei muncitdre.
Avem înaintea n6stră câte-va caiete de recensământ ale oraşului Berlin şi a-nalisându-le pe basa principiului că starea economică a clasei lucrătore merge paralel cu locuinţele acestei clase, vedem următorele lucruri: In ultimii ani în Berlin se înmulţesc^locuinţele subterane şi locuinţele semi-subterane de prin curţi şi în fine nisce locuinţe cari n’au nici o sobă iârna.	.
In anul 1861 pe o mie de locuinţe n'au fost de cât nouâ-^ecî de locuinţe subterane, în anul 1875 afl fost deja una sută douâ locuinţe subterane pentru una mie, în 1880 în tot Berlinul au ajuns deja 23,289 locuinţe subterane, în care trăiaă 100,031 locuitori, adică mal mult de cât patru Omeni pentru un beciu. Treizeci şi patru procente din acâstă poporaţiune se compun din mici pţ£-cupeţl şi comercianţi ambulanţi; iâr şâse-^ecl şi patru procente sunt compuse din muncitorl-meseriaşl. Din una sută din locuinţele suterane, numai şese-c^eci şi trei se pot încălzi iârna. In partea cea mal frumosă a oroşuluî, care e capitala Germaniei, sunt 8,190 de beciuri în care trăesc 35,486 de locuitori ale căror familii îşi petrec vieţa la doi metri sub păment, iâr capetele adulţilor a-ting tavanul beciului.
Nu e de mirat ca aceste locuinţe distrug forţele şi sănătatea poporului munci* tor. In 1866 când la 10000 locuitori al eta-gielor deasupra pământului, mureau pe <|i 64 Omeni, pe când la aceeaşi cifră de locuitori din subterane murău pe (Ji 115.
Jumătatea locuitorilor Berlinului tră-esce în locuinţe, cari nu se încăl<|esctt iarna, de cât o odaie, care este cuhnea. Din 940,571 locuitori din anul 1875, 10 Omeni trăiaă în locuinţe supra terane care nu se încăl^OO nici odâtă; 426000 avâQ câte o odaie încălzită iarna: iâr 250,000 avâii două odăi încălzite.
In general ori ce odaie cât de mică trăesc aci câte trei, patru şi cinci Omeni.
Să aruncam o privire asupra părţel Berlinului care se numesce Luisenstadt: din 42,238 locuinţe cu o odaie încălzită numai 670 sunt locuite de către o per-sOnă, 4628 sunt locuite de două persâne, 7746 de către trei, 8584 de către patru 7815 de către cinci, 5952 de către şâse persOne, 3437 de către şâpte şi 2108 de către opt persOne într’o odaie.—Aşa der sunt locuinţe unde trăesc opt Omeni într’o odaie. Dâr acâsta nu e încă hotarul miseriel, mal sunt 783 odăi în care trăesc nouă persOne într'o odaie, 77 odăi în care locuesc 11 persOne într’o odaie,
24 de către 23 persOne şi 26 de către 37 persOne într’o odaie. Inchipuiască-şî cititorul aerul infect al acestor camere unde dorm 37 persOne.
Un surîs contractâ<|â muşchii surîdâ-torî al obrazului, cânt te gândescl că
Berlinului puteţi citi aprOpe la fîe-care pOrtă inscripţiunea u rmătOro: Hier ist schlafstelle zu vermiethen, Familiele neVo-iaşe transform adese ori mica lor odaie in care esistâ un pat lung, pe care se odihnesc întrega familie, plus patru sâă cinci Omeni chiriaşl-
Acestea sunt practicate nu numai în Berlin, dâr în tOte oraşele mari ale im riulul german.
Inspectorii speciali de fabrici în raporturile lor trimestriale, declar că este imposibil a descrie traiul poporului muncitor din Germania.
Unul din eî declară că „locuitorii din Hetzin, locuesc cât tul-deci âmenî într’o odae de 40 metri cubî, în acea odae el mănânc şi petrec sărbătorile, din causa căldurel ce se produce prin transpiraţia, el sunt nevoiţi să dormă cu desăvârşire desbrăcaţl, trântindu se pe un pat de paie, — mâncarea lor se compune din apă adese ori de proveninţă nesănâtosă, din cafea, cartofi fierţi.
Inspectorul care ne zugrăveşte acest tablou t|ice că adresendu-se la autorităţile locale n'a putut sâ capete vre-o ajutorare a situaţiuneî poporului muncitor.
Cred că aceste cifre şi aceste fapte gâle, neinventate dr un altrumist sentimental, sunt îndestulătore spre a demonstra că este teribil a<|î a trăi în societatea umană.	Eomulus.
PLECAREA PAPEI
Tirolienil a& scăpat ieftin, căci era să dea adăpost Papei. După la Defensepve-gătirele de plecare erau făcute şi diua şi ora plecării fixate. Vaporul care avea să transporte pe fugarul prelat ancora în portul de la Civita-Vechia. Mobilele destinate a orna,cabinetul papal sunt deja transportate p’acest bastiment. O piedică neprevăzută a reţinut pe Papa în momentul esecutăriî planului său.
Se Zice că Papa a ales oraşul Briscen ca reşedinţă. Este evident că sosirea sea ar fi esistat un Lai-tu frenetic la Tiro-lienl.
Din nenorocire, vântul nu mal suflă spre Briscen şi la Vatican. Gândurile se îndrâptă spre insula Malta, şi o parte spre Hyârres. Insula nu convine ănsă Papei din causă că acest pământ aparţine bisericel anglicane. Unii din prelaţi propun Monaco şi limbele rele Zic Leon XIII înclină spre acâstă alegere, voind a înfrâna pasiunea acestui oraşu pentru ruletă,
perechi pături de cal şi o pereche disagl noul. Spre a du fi simţiţi, aă tăiat o oie pe care o furase în comună de la Dumitru Pâtraşcu şi aă dat’o la câini de a mâncat’o. Proprietarul stabilimentului, care era culcat în odaie, deşteptându-se şi trecând în prăvălie prin întuneric, pe când voia a pune mâna pe unul din furi, cel alalt, care se găsea lângă uşă, a tras cu puşca şi a răuit pe Irimia puţin la tâmpla stâugă, frunte şi ochiul drept. La detunătura armei de şi garda a alergat pe dată, dâr din causa întunericului nopţel n’a putut prinde pe nici unui din lurl. Autoritatea comunală se află în urmărirea şi descoperirea furilor.
ACTE OFICIALE
Se promulgă legile priviWre la naturalisarea d-lor Petre Mezzeti, N. Ieremia Seceldnu Iosef Popescu, Cristu Pilitis, Idn Nieoloseu, G Kusu şi G. Ciacâru.
X
Se promulgă legea prin care se aeordă o pensiune de lei 460 mensual d-lul locotenent-colonel Rendel lo-sef, echivalent cu ccea-ce ar fi primit pentru 25 au! serviţi în armată, ddr neavend naturalisarea română de cât de la 12 Aprilie 1874, nu pdte beneficia de disposiţiuuiie legel pensiunilor de la 15 Febr. 1863.
Acâstă pensiune se va plăti din casa pensiunilor, pentru motivul eă solda d-lul locotenent colonel Ren-dol Iosef a fost supusă la tdte reţinerile legale, şi va fi reversibilă, după mdrtea sea, asupra soţiei §i copiilor săi, în condiţiunilo prevăzute de legea comună a pc -siunilor.
CRONICA
D1JN ŢARA
O crimă. — George Dinu Dumitru din cătunul Cârlomanu, comuna Putineiu, jude-ţul Teleorman, în sâra de 13 Martie, dupe ce a consumat mal multă băutură într’un han din comună, a plecat spre casă; pe drum însă, ne mal putând umbla, a căijut jos. A doua Zi> s’a găsit numai în cămaşă, lovit în partea stângă a capului, fără să mal pâtă vorbi; ier după trecere de o ţb, a încetat din viâţă. Caşul cercetându-se în localitate de sub-stitutul£de procuror al tribunalului local, împreună cu medicul respectiv, s’a constatat că autorul acestei crime este Radu Obădan tot din acel cătun, care s’a şi dat în judecată.
In acest oraş esistă o emisie ,de salubritate publică care fiind bine plătită supraveghâză higiena oraşului.
După aceste cifre, vom mal adăoga, că esistâ la Berlin 45,000 locuinţe peu-tru a petţece nâptea (Schlafstellen\ care se Îneîwriâză la 60,574 bărbaţi fără familie şi 18124 fete fără familie. Acâstă mulţime lucrâză totă Z‘ua afară şi nu profită de locuinţă de cât noptea.
Trecând prin stradele cele mal locuite ale
1) Berliuertagblatt.
Un otel model...,—O personă care sosit Zilele acestea din Botoşani, ne comunică că în acel oraş se află un otel, numit otel Druker, ţinut de un jidan pripăşit din Rusia, care este însemnat prin necurăţenia ce domnesce într’ânsul şi scandalurile ce neîncetat se fac în el. Bietul călător care, indus în erore, trage la acest otel, ’şl blestemă eâsul sosire! lui în Botoşani. Pe lângă că odăile sunt infecte şi murdare, apoi bietul călător nu pâte avea nici linisce şi ce este şi mal supărător, i se ie după dânsul şi pielea : preţurile sunt exorbitant de mari. La observaţiunile ce i se fac, jupâ-nul Druker răspunde cu insolenţă : dăcă vă place, aşa vreati aşa fac. Afară de a-căsta, numitul Druker frustreză şi fiscul, de ore-ce nu se supune legel timbrelor, presentând călătorilor conturi netimbrate. Poliţia locală ar trebui să iâ măsuri ca ospe-ţil acestui otel să fie mal bine trataţi şi ca
fiscul să nu fie frustrat.
*
Fnrt prin spargere. —Ia noptea delO spre 11 Martie, făcătorii de rele, introdu-cându-se prin spargerea oblonelor în stabilimentul de cârciumă al lui Mirea Irimia din comuna Orbeasca-de-sus, judeţul Teleorman, afi furat din teşghea 7 bilete ipotecare a. 20 lei şi mărunţiş ca 40 lei, două
Cusurul Iosefineî
Era să se mărite. Era ideală.
Bălană, cărnosă fără să fie grasă, cam măruntă, durdulie, nişte ochi albaştri ca sipica, şi dulci, drăguţi, cu o gură mare, der în mărgânul gingiilor având nişte plachete de smalţ, cu un nas ridicat şi spiritual, cu o frunte mal albă de cât obrajii, cu un cap acoperit d’un păr frumos şi forte fin rotunjit la eăfâ, legănându’şl talia în mersu-I uşor, cu un piept cam prea bogat şi cu rîs care te fermeca, ast-tel era d-şora Iosefina pe care v’o presentăm.
Nasul d-şorel Iosefina era o poemă în-tregâ. In vremurile acestea de descrieri naturaliste, ar fi bine să serim trei sute de linii despre nasul acesta.
Chapelain şi Scudery ar fi întrebuinţat şâse sute de versuri, pişcătâre de şi dulci, asupra curbaturel lui, asupra liniei de d’a-supra, asupra vîrfulul. asupra nărilor lui.
Este destul să spunem că era un nas spiritual. Aspira la cer coelumque tueri şi nu sta pe pământ de cât ca să rîdă de mulţimea necurată a celor-l’alte nasuri.
Tote organele, chiar şi nasul, aii cerinţa lor fatală. Degetele voiesc să atingă lucruri dulci ori aspre, gura vrea să guste mâncări acre ori suculente, ochii caută privelişti înveselitore ori mişcătore, urechilor le plac armonia sunetelor şi pocnetele puşci-lor. Tote simţurile afi predilecţie pentru lu crurile estreme. Muştarul şi ardeiul nu displac ronţăitorelor de prăjituri. Pentru ce nasului i’ar plăcea numai parfumurile?
Deci, nâptea nunţii sosi.
Cititore pudice, puteţi să citiţi.
* *
*
Bărbatul, — un flăcău frumos, prea înamorat de Iosefina — pătrunse în odaia mi resel, bătându’I inima ca şi cum urcase câte două treptele unei scări de şese caturi.
Mititica Iosefina, ghemuită, rotunjită ca o pisicuţă albă pe o perină de dantele, as cepta.
El, se culcă, poetic, fără scufă, după ce stinsese luminarea mal nainte de a se fi desbrăcat de tot.
Inima Iosefineî tresărea.
El, — se apropiă binişor să mal vor-bâseă ceva.
Ea asculta:
—	îngeraşul meu iubit. ..
Aci, se opri timp de cinci secunde în
care Iosefina ’l văZu din umbră, la lumina unii, deschizând gura peste măsură, ţiind-o deschisă un minut, şi pe urmă închiZând-o.
—	Oh 1 nu cum-va l’a găsit căscatul ? gândi dânsa.
El Zise ier :
—	Drăguţa mea, a venit îu sfârşit Ziua... Ier tăcere, ier deschidere de gură, ier
mirare a mititichil.
—	Nu cum-va ast fel va fi trebuind să facă uu ginere? gândi iâr fetiţa.
El urmă :
—	Diua, vreau să Zic noptea, câud..-ha....a....a....bciuu !.... Bnn de tot! Iac’aşa ! ie cinci minute îmi tot venea să strănut, Zise el supărat.
—	îmi vine să rid! răspunse dînsa cu o indulgenţă delieiosă.
—	Iţi mulţumesc, scumpa mea. Nu’l aşa
că este bine să fie duol tineri singuri, să se iu băscă şi...ha...a...a...bciuu !.. să’şl spue vorbe de amor ?
—	Pote că al gutural.
—	Nu, nu. Nu şciă ce am, dâr ml-a trecut.
*
• *
El era prea înfuriat. Nu mal era poetic! Era caraghios tocmai în acel minut d’ân-tăiu care cere o strategie atât de pricepută, în aurora de nopte a vieţii conjugale, în ace) minut care coprinde în germen t6tă fericirea ori t6te desilusiile viitorului.
—	Urinâză, Z>se Iosefina.
—	Să strănut?
—	Nu, să vorbesc!... să-mi mal spui ceva,
—	răspunse dânsa rîZând.
—	Şi eu tot ast-fel vreati, dâr... unde ’ml voi& fi pus batista?
Se sculâ, turbat, şi plimbându-se ca să-I trecă strănutatul.
—	Numai de nu m’ar ţine totă nâptea, gândi el.
Şi-şl aduse aminte că se născuse într’o Vineri şi că o dată îl fermecase o babă!
Până în minutul acesta nu fusese superstiţios. Dâr ce să Z^ă cine-va când vede că tâte relele s’aii năpustit pe capul lui!
După ce i se mal limpeZi puţin capul, când nu mal simţi nici o gâdilitură îu nas, se culcâ iâr.
—	In sfârşit! «Jise mirâsa.
—	Da, sufletul meii, iâcă m’am c.. a... a...a...pciuu!... da.
Sări din pat. Se plictisise d’atâta strănutat, îucepu să şi plângă mal mult de ciudă că Iosefina rîdea de dânsul.
—	Nu sciu, Z^ă, pentru ce rt<Jî aşa necontenit, ce al văZut? Z‘se «1 cam răstit.
Iosefina se ţinea de şolduri rîZând.
—	Nu te supăra, nu e vina ta, ÎI Z>se dânsa.
—	Nici eu nu sciţi ce am... Nu fac în-tr’adins!
—	Pâte din pricina tabacherei mele!.
—	Cum?... Ce fel?... Tabachera ta. glumescl!
Era tare înfuriat. Acum începuse să-şi bată joc de dânsul.
—	Negreşit—urmâ ea, rîZând, gingaşă,
—	tabacherea mea... de argint care e sub pernă.
—	Pentru ce o ţii acolo?
—	Ca să prizezi
—	Tragi tabac?
Umbla de colo până colo în cămaşă prin odaie, cu piciârele gâle, cu părul sburlit,
caraghios.
—	Ah! tragi tabac? De ce nu’ml-a spus mal dinainte mama d-tâle acâsta.
—	Cum al Zis?
Dânsul simţi d’o detă că tâtă cariera lui de bărbat i se sfârşise. Se hotărî s’o sdro-băscă îndată.
—	Şic că al un cusur nesuferit.
Ea sări îu sus.
—	Dâr d-ta nu fumezi?
—	Eă!... e alt ceva!
—	Dâcă nu-ţl place, să nu ne despăr-
„Intr’o Zi când s’afla la cârciumă, 11 venise în gând să iacă semnul crucel pe pahare înainte d’a le înghiţi. Acâsta miră pe scopiţl cari creZură în vr’un semn ceresc, şi se hoiârW s'atragâ pe Nefed Iu seriă.
„Nefed însă avea o hernie caro U făcea să se teamă de castrare; totuşi, 11 convinseră, şi fără preget se făcu operaţiunea.
„Maţele II eşiră şi căZurâ până jn ge-nuchl; nesejind ce să facă, îl lăsară jos aprâpe mort, dar îndată ce voiră sS-I vîre din nofi intestinele, începu a striga într’un mod îngrozitor ; atunci întinseră pe o cârpă sea şi i-o vârîră în pântece, dar fiind-că era eşa& mereO, 11 aşeZară pe pat cu pi-ciorele mal rus de cât capul.
„Când fu tămăduit—după ce stătu patru Zile în acea posiţiune,—ÎI dară un paşaport falş şi «1 plecă în guvernământul Oriol care era atunci scaunul principal a! sectei.
„Acolo, prorocii temâodu-se de superioritatea lui, 11 espediară în deosebite provincii.
„Se suise Constantin pe tronul împărătesc. Falşii Constantini curgenă din tote părţile şi o femeie 11 luă drept împăratul. Nefed, profitând de lucru, începu a se declara de Constantin, şi fu aclamat de ţar în satul săfi.
In numărul viitor, vom urma publicarea răvaşului d-lul C. T. în Caro povestesce cum mătuşa sea fu Înrolată în sectă la Iaşi.
ţim!
— AI dreptate! Dâcă e aşa, să nu ne mal despărţim!
Şi se culcâ âr lângă dânsa.
Trad. Spartali.
Scopiţii în România
IX
întrerupând pentru puţin naraţiunea originilor sectei barbare a scopiţilor, dăm loc următârel anto-biografil ce ne trimete dl-G. T., din Iaşi.
„A fost un prooroc înlvremea tinereţel mele şi pe aici prin Iaşi, care începu a înrola de bună-voie sâ& chiar prin înşelăciune tineri şi fete, în secta blestemată.
„La noi era un disident, care se despărţise de scaun. El era desertor din oştirea rusâscă, Vasilievicl, el era creZut ca sfânt de către credincioşi, cari beau apa în care se spăla ca aiasmă.
„Intre altele multe, acest desertor era vestit pentru puterea sea sufietâscă.
„într’o Zi, voind să mântuâscă pe o fată de pei’Zania el, adică de căsătorie, o convinse ca să’şl tae degetele de la o mână; aşa ea rămâne fată pentru tot-d’a-una şi eredinciâsă servitâre a lui Vasilievicl.
„Numele şi origina multor mal mari al scopiţilor sunt necunoscute adese-orl, chiar de âmenil cel mal de aprâpe al lor.
„Cu cât genealogia le e mal întunecâsă, cu atât el sunt mal respectaţi.
„’Ml-aduc aminte de un incident caracteristic în acâstă privinţă.
„In 1830, în Siberia se afla un ţăraD, Nefeld, care fusesa depărtat pentru furturi de cal. Iu exil, Nefed devenise un beţiv de prima cualitate.
întâmplări din Capitala
Bravo sex slab!—Aă remag pe jos acel cari susţină într’una că gingaşele urmaşe ale Evel, sunt nisce fiinţe slabe, căci ceea-ce a făcut cucâna Juli, desminte cu totul epitetul ce purta până acuma acest secs Gupă ce trase o sfântă de bătaie iubitului soţă încât acesta blestemă şi ceasul legăturel sâie cu jumătatea săa, ea mal apucă şi uu cuţit ameninţându’l cu tâtă seriositalea. Bietul om ne mal sciind cum să scape de o atare pacoste, alergă fuga mare la secţ. 3, uude predă comisarului pe drăguţa sea de ne vastă.
—	Cine o mal avea poftă de însurat, ca mine să păţească, ar fi esclamat sermanul, lăsând ca secţiunea să-şi bată capu cu boci ucaşa sea nevastă.
—x
0 nouă canalizare! — Mihat Dumitru, e un om practic. V?Zând că nu se mat ispră-vesce cu canalisarea oraşului şi că multe uliţe stati în lăncezire, bietul ora se gândi:
—	Lasă că am să vă învăţ minte, părinţi aî capitalii, am să vă arăt că eă unu singur, voi canaliza mal curând curtea mea, de cât voi oraşul.
ţ>iş şi făcut. Lipsindu-I însă scândurile, Mihal se apucă de fură o scândură de la canalizare. Cel de la canalizare însă, având teamă de un concurent atât de straşnic, ’l lnhăţă şi’l predă secţ. 24. Se spune că a propus comisarului să-I canaliseze curtea, numai să-I dea drumu de PascT.
-x—	y
Gust militărescl— Ion Dogaru ue multă vreme încă îşi puse în cap să Încerce cum ÎI vine o uniformă ostăşească. Ochii ’şl aruncase mal cu sâmă asupra uniformei de geniu, şi când era aprâpe să’şl vâZă visul împlinit, chir Ioan se vede înhăţat şi dus la regiment, de âre-ce sergentul postat la asilul Elena Dâmna, bănuise că tunica o fi lurată. Ion însă în drum tot ’şl îmbrăcase tunica, pe când fu dus, împliniudu-şl înfo-cata-I dorinţă.
— x—
O straşnică beţie! — Mihal Dumitru au-Zise de mult spunând că cine i beat, e un împărat. Voind şi el să vadă decă acâsta se va adeveri, se apucă ieri şi trase o straşnică beţie de merse pomina în lume. Pornind spre casă, d’abia putea merge legă-nându-se când la drâpta, când la stânga, strigând într’una că uliţele sunt strâmbe că el merge drept ca nâmţu. In zadar căuta să’J convingă că el nu pâte merge, Mihal striga că nu’l aşa şi se opri la un felinar voind să ascepte până când va trece pe dinainte’l şi casa sea ca să intre, căci tot Bucuresciul se învîrtea din Înaintea ochilor sfii. Sergentul însfi nu’l dădea pace, el nu se lăsa, până când o cârtă se încinse între dânşii, care se sfârşi cu arestarea lui Mihal la secţia 24.
NAŢIONALA
Societate m erata âe asigurare in Bncnresci str. Carol
Domnilor Acţionari,
In conformitate cu art. 46 din Statutele Societăţel nâstre, am onâre a vă da sâmă despre mersul afacerilor societăţel în anul 1883, al doilea al esistenţel sale.
După terminarea organisaţiunel nâstre în anul trecut, am fost ocupat a mări cercul
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
S
clientelei nostre, şi cu tote greutăţile cu care ave a lupta un institut nod, putem constata un progres Însemnat In tote ramurile de asigurare. Aeâst& dovedeşte, că publicul a început a se convinge din ce în ce mal mult de bine-faeerile ce le oferă asigurările. Nu puţin a contriDuit la acâsta şi activitatea instituţiunelor nostre de Credit, cari spre siguranţa capitalelor împrumutate, cer asigurarea clădirelor şi productelor ipotecate. Avem dar cele mal bune speranţe pentru viitorii Societăţii nostre, convinşi fiind, că publicul va recunâsco stăruinţele nostre de a’I fi folositori, oferindu’î în caşuri de daune o despăgubire justă şi promptă.
Fondurile Societăţii nâstre, precum veţi vedea din raportul nostru, sunt plasate în cele mal bune erecte ale Statului Român precum şi Iu înscrisuri ale institutelor nostre de Credit Funciar Rural şi Urban. Observând cursurile cu care efectele sunt puse în Bilanţ, veţi vedea că aceste fonduri deja astă-<J(, după cursul (Jilel, presentă un profit in folosul anului curent. Totuşi am găsit de cuviinţă în interesul stabilităţel averel Societăţel, de a plasa o parte din capital într’un imobil rural, fiind convinşi, că o aquisiţiune bună rurală presintă un mare viitor In ţara nostră eminamente agricolă.
Am avut fericita ocasiune, de a cumpăra pentru Societatea nostră uua din cele mal frutnâse bunuri din ţară: moşia Cilienil cu trupurile el din districtul RomanaţI, aprâpe de Dunăre, cu un preţ favorabil. Acâstă moşie figurCgă în bilanţ cu lei 1,200,000 şi fiind arendată de la anul 1886 pe lei 83,500 în aur, cu fonciera în sarcina arendaşului, ne va da un venit net de 7°/o.
De şi în anul trecut am avut o mulţime de daune atât în ramura de incendiu pre cum şi la grindina, totuşi prin buna fructificare a fondurilor nostre, şi în urma economiilor făcute în administraţiune, am putut obţine un resultat mulţumitor, realisând în total un câştig de lei 899,657,80. La acesta a contribuit: Ramura Incendiu cu lei 212,076,10; ramura de Transport cu lei 48,706,98; şi secţiunea Centrală cu lei 153,432,51.
La afacerile de Grindină avem o perdere de lei 14,5 7,79. Aeestă perdere provine de la afacerile din streiDătate, unde, mal cu sâmă, în ţerile limitrofe, pagubele fiind mari, resultalul a fost defavorabil. Din afacerea din ţâră, am fost în stare a distribui asiguraţilor un mic câştig prevăzut în Bilanţ.
Fondul nostru de reservă de Capital, care în anul trecut a fost de lei 219,681, 25, augumeutându’l prin fructificarea lui cu 5°/o şi cu alimentarea din câştigul anului trecut să urcă la lei 270,631,11, mârindu-se aprdpe cu 51,000 lei. Acesta reservă, împreună, cu reservele de premii d’apiope lei 200,000, dă tânărul nostru institut o mare forţă de resistenţă şi’I asigură viitorul.
\6 propunem dar, a distribui in sensul art. 44 al statutelor şi după repartiţiunea de mal la vale pentru fie-care acţiune o primă dividendă de lei 10 şi o supra divi-dendă de lei 9, lu total lei 19, şi pentru părţile de fundator o dividendă de lei 140 contra restituire! cuponelor No. 2, care dividende să fie plătite cu începere de]a8/is Aprilie a. c.
Mersul afacerilor în anul corent a fost până acum satisfăcător şi arată un progres în tote ramurile, cu totă stagnaţiunea ce domnesce în general în afaceri. Timpul pentru agricultură fiind forte favorabil am făcut deja tote pregătirile pentru esploatarea ra-murel de grindină, care estimp va începe mal de timpuriii decât în alţi ani.
PROCESYERBAL
Sub-semnata comisiune de censorl atrasă de adunarea generală a Societăţel generale de asigurare „Naţionala“ din 1883 în basa art. 39 din statute, ne am întrunit pentru a verifica corupturile societăţel pe eserciţiul anului 1883 şi am procedat la aexaminarea a-cestor compturl şi a bilanţului. Examinând în detaliu compturile precum şi tote registrele, am constatat, că acestea sunt ţinute în totă regula în conformitate cu prescripţiunile codului de comerciu. Cercetând actele de daune ne am convins, că lichidările s’aQ făcut cu cea mal mare scrupulositate într’un mod prompt şi spre mulţumirea daunaţilor.
Reservele s’afi jcalculat cu o prevedere prudenţă şi într’un mod consciincios, asemenea am constatat că efectele Societăţel în suma de lei 2,438,000 se află depuse la Banca Naţională conform recepiselor acestei Bănci.
Am văţlut cu plăcere, că Societatea a pus o parte din capitalul social într’unul din cele mal bune imobile rurale ale ţărel.
Tot d’o dată am revisuit Casa centrală a societăţel şi am găsit tote în deplină regulă, şi acţiunile cerute de art. 15 al statutelor Naţionalei, de la fie-care membru al consiliului de administraţie depuse la Casă.
Nicolae Ionid m. p. Fetru Stoicescu m. p.
Herman Ilornstein m. p.
BucurescI, 19 (31) Martie 1884.
INSERŢIE
Domnule redactor,
Viind astăzi în BucurescI de la Lem-berg, am fost surprins citind îu jurnale o depeşă a d-luî Schiirman în care acest domn îndrăsnesce să spună infamii şi calomnii monstruose în contra d-luî Ser-ghiad.
Voiu spune că t6te aceste infamii se pot adresa d-luî Shiirman, căci densul a comis fapte de asemenea natură ceea ce
— • ■ .......I ........	-	■'	-8-
să p6te probe prin acte, iâr nu prin vorbe.
Când d. Serghiad m’a autorisat să merg- la Lemberg cu trupa pentru a a-sista la representaţiune şi a controla re-cetele, Schiirman era de faciâ.
Ajunşi la Lemberg, în (Jiua intâiă chiar, acest domn nu na’a lăsat să primesc a treia parte din abonament, care se urca la suina de 2,367 fiorini pentru trei re-presontaţiunl, şi la care după contractă d. Serghiad avea dreptul. Am protestat, am reclamat la prefectul poliţiei şi cu t6tâ buna-voinţa ce avea autoritatea n’a putut să’l forţeze a se ţine de contract, Fcăcî d, Serghiad neputând prevedea o asemenea infamie din partea lui Shiir-man nu s’a gândit să 'ml dea. o procură legalisatâ.
Tot asemenea s’a urmat şi cu recetele din fie-care sără, Schiirman a luat regulat toţi banii, fără să mă consulte sâu se facă constatarea.
Notez aci că la representaţiunea a treia fără a mă consulta, a redus preciurilela jumătate pe când preciurile erau fixate de mal nainte de amândouă părţile, în fine, de şi obligat să dea la Cracovia două representaţiunî unde cheltuelile după contractul ce a avea d. Serghiad cu directorul theatruluî eraă forte mici, însă o depeşă falsă sosită din Cracovia a o-bligat trupa să renunţe la trei <|ile de plată.
Acestea sunt faptele în totă simplitatea lor, mi s'a refusat incasarea banilor ce trebuia să primesc după contract, şi d. Schiirman a încasat singur toţi bana, iâr - adî văd că acest domn reclamă sume imaginare picând că a fost un deficit. După observaţiunile ce am putut face, eu unul cred că acest deficit nu pote fi de cât fdrte mic.
Cu tote acestea, după instrucţiunile ce aveam de la d. Serghiad ’l-am declarat şi ’l-am cerut a face conturile în mod regulat pentru a putea cere de la d. Ser-ghiadi soldarea deficitului, decă deficit este; mi s’a refusat tot., chiar controlarea biletelor serale.
Intrâga trupă a fost indignată de conduita d-luî Schurman şi d. Mussay Chau-mont m’a şi însărcinat se daă carta sea de visită d-lul Serghiadi împreună cu complimente diu partea d-neî Chaumont, ăr acest fanfaron din Lemberg â îndi ăsnit să trâmbiţeze la Lemberg cele mal mari infamii despre BucurescI şi români.
Friedmann.
Jalnica familiâ Efrosina Christu Atha-nasiu, Th. Christescu, dr. Christescu, G. Christescu, Zoe Grigore Mano, Alexandrina dr. Velleanu, Zoe Th. Christescu, Efr, dr. Christescu, Gr. Mano şi dr. Ve-leanu, ah durerea a face cunoscuta per-derea prea iubitului lor fiii, frate şi cumnat
MACHE CHRISTESCU
în etate de 44 ani
încetat din viaţă Vineri 30 Marte. Serviciul funebru va avea loc Duminecă 1 Aprilie ora 1 p. m. la domiciliul decedatului Calea Călăraşilor No. 45 de unde cortegiul se va îndrepta apoi prin str. Lipscani la ultimul locaş Cimitirul Şer-ban-Vodă (Belu).
Toţi amicii şi cunoscuţii cari din erore nu vor fi primit bilete speciale sunt rugaţi a considera acesta ca invitaţiune.
(1884 Martie 31)
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUÎ
{Agenţia Havas)
Yieua, 14 Aprilie. — Congresul ornitologic a fost închis a<£î; principele imperial a mulţumit cu cordialitate membrilor străini cari ah luat parte şi au exprimat speranţa că alte congrese asupra sciinţelor naturule vor urma acestuia.
Roma, 11 Aprilie.— Noutăţi directe de la Port-au-prince spun că duoî insurgenţi refugiaţi pe bordul unul bastiment italian, fiind reclamaţi de poliţiei ah fost lăsaţi în libertate în urma demersurilor făcute de agentul consular italian.
CORPURILE LEGIUITOARE
ADUNAREA DEPUTAŢILOR (Şedinţa de aţii 80 Martie 1884)
Presidenţia d-lul vice-president Georgian. Şedinţa se deschide la ora 1 p. m. fiind presenţl 104 dd. deputaţi.
Sutnariul şedinţei precedente se aprobă.
Se depune mal multe raporturi ale eomi-siunel de indigenat.
D. C. Nacu, raportorul comisiune! financiare, dă citire raportului şi proiectului de lege prin care se deschide ministerului de îesbel, pe eserciţiul 1884- 85, un credit de 3,000,000 lei pentru aprovisionarea materialului şi echipamentul armatei, credit care se va acoperi din escedentele anului 1882-83.
Proiectul se iâ în consideraţie şi punân-du-se la vot în total cu bile, resultatul scrutinului este cel următor:
Votanţi 68
Bile albe pentru 66
Bile negre contra 2.
Prin urmare proiectul s’a primit.
Asemenea se votâză ministerului de finanţe un credit suplimentar de 28000 lei pe eserciţiul curent, un alt credit de 4850 lei pe sâma bugetului casei de dotaţie a ostel, pe eserciţiul curent, pentru plata de pensiuni, un altul de 4001 lei pe sâma mi-: nisttrulul de interne, pe eserciţiul curent, pentru plata iudemnisaţielor dâtorite soldaţilor însărcinaţi cu combaterea epizotiel din jud. Prahova, în anul 1882, un altul de 8000 lei pe sâma ministeriulul instrucţiunel, pentru înfiinţarea unei scoli divisionare pe lângă externatul secundar de fete din Capitală şi altul pe seina aceluiaşi minister pentru plata medi.amentelor bolnavilor internatelor Statului.
Se intră apoi în ordinea ijilel.
Se continuă cu discuţia asupra modifică-rel art. 131 din Constituţiuue.
D. N. Ionescu combate înfiinţarea comi-siunil permanentă, însărcinată cu sludiarea şi elaborarea proiectelor de legi şi regulat mentelor de administraţiuue pualică, precum şi înfiinţarea de sub-secretarl, instituţiunl a căror necesitate nu este simţită la noi. Iu Anglia, muma ţările constituţionale, (lice d. Ionescu, sub-seeretaril au raţiune de a ec-sista, de ore ce acolo miniştrii nu pot sie-gia în Camere, decă nu sunt membrii al lor, şi atunci sunt înlocuiţi de sub-secre-tarl. Prin înfiinţarea acestei comisiunl seu a sub-secretarilor de Sstat se micşo-râzâ importanţa miniştrilor, ceea ce n’ar fi bine, şi se surpeză din temelie prestigiul consilierilor Maj. Sâle. D-sea cere ca să se trimită acest articol în studiul comitetului de delegaţi ca să vină cu o espunere de motive, şi propune suprimarea acestui ar-ticolfi.
D. Preşedinte al Consiliului răspunzând d-lul N. Ionescu <|ice că în Anglia fie-care ministru are sub secretarul şefi de Stat. Face apel la toţi aceia cari afi fost la minister, şi chiar la d. N. Ionescu, se declare decă n’afi simţit nevoia înfiinţare! sub secretarilor de Stat. D sa termină rugând Adunarea să primescă înfiinţarea sub-secre-t arilor de Stat.
D. raportor Stolojan spune că comitetul de delegaţi, ţinând sâmă de discuţiunile ce au avut loc şi de amendamentele propuse, a ajuns la următorea redacţiune.
Art. 131. Consiliul de Stat cu atribuţiunl de contencios administrativ nu se va putea reînfiinţa.
Curtea de Casaţie se va rosti ca şi în trecut asupra conflictelor de atribuţiunl.
Se va putea înfiinţa o comisie permanentă, care nu va avea altă atribuţiune de cât studiarea şi elaborarea proiectelor de legi şi regulamentelor de administraţie publică.
Se vor putea înfiinţa sub-secretarl de Stat. EI vor putea lua parte la desbaterile Corpurilor legiuitore sub responsabilitatea miniştrilor.
Se pune la vot cu apel nominal şi pe faciă acest articol ast-fel modificat şi resultatul votului este cel următor:
Votanţi, 111 Au votat pentru, 95 Au votat contra 16 Aţinuţi 2
D. general Leca s’a abţinui.
D. C. A. Eosetti, în cestiune de regulament, rogă biroul să pună la vot tote amendamentele ce se propun.
In urma răspunsului d-lul vice-preşedinte, cestiunea de regulament se închide.
D. raportor Stolojan dă citire următorului articol.
Art. 133. Pământurile foştilor clăcaşî, ale însurăţeilor şi ale locuitorilor cari afi cumpărat în loturi mici proprietăţi de ale Statului, sunt şi vor fi inalienabile în timp de 32 ani, cu începere de la promulgarea acestei legi.
Aeestă disposiţiune se aplică şi la pământurile vândute de Stat în loturi mici în partea României de peste Dunăre.
Schimburile d6 pământ contra pământ nu intră in prohibiţiunea legel de faciă.
In urma unei discuţiunl generale la care au luat parte dd. N. Ionescu, ministru al justiţiei, şi ministru al Domeuielor, se cere închiderea discuţiei, care pusă la vot se admite.
Se pune la vot luarea în consideraţie a articolului cu apel nominal şi resultatul votului este:
Votanţi, 110
Afi votat pentru 109
Au votat contra 1
Articolul s’a luat în consideraţie.
D. ministru al domenielor rogă pe Adunare să primescă modificarea iutrodusă de Senat în acest articol şi promite că va veni cu o lege în privinţa acestei eestiunî.
Se propun o mulţime de amendamente.
D. Valenan Jjrseanu propune asemenea un amendament în sensul modifieăreî Senatului.
D-sa se urcă la tribună spre a’şl susţine
amendamentul, sgomotul însă este forte mare şi oratorul nu pote vorbi.
D. Vice preşedinte D. Giani declară de mal multe ori că va suspenda şedinţa decă sgomotul nu va înceta.
D. Valeiian Ursianu declară că nu se va da jos de la tribună, până ce nu va termina.
In fine tăcere se făcu, d. Valerian Ursianu ţinu un discurs şi în cele din urmă declară că ’şl retrage amendamentul.
D. Vice presidffnt D. Giani dă cuvântul d-lul Arapu spre a’şl desvolta un amendament la acest articol.
D. T. Bolăur Lăţescu întrerupând observă d-lul vice president că s’a cerut închiderea discuţiuDel.
Mal mulţi deputaţi cer cuvântul îu cestiune de regulament.
D. Arapu <jhce că preşedintele îi a acordat cuvântul şi că nimeni nu i’l p6te lua şi începe să vorbâscă.
D. Arapu susţine că vânzările şi schimburile de pământuri se pot face numai între săteni.
Amendamentul d-sâle ne fiind susţinut de 5 d-nî deputaţi se scote din discuţiune.
D-nil G. Cantili şi T. B. Lăţescu vorbesc în cestiune de regulament.
D-lor susţin că Camera pote închide discuţia, fără sfi se desvoltetote amendamentele propuse şi depuse la birofi.
D. vice-president, D. Giani, (]ice că dreptul de a propune amandamente este un drept consituţional, er articolul 66 din regulament prevede că amandamentele propuse nu pot fi puse în discuţiune fără ca ele să fie citite şi desvoltate de propunătorii lor.
D. D. Giani declară că cât va sta pe fotoliul presidenţia! nu va face să fie iluso-rifi dreptul de a propune amandamente, prin cereri de închidere a discuţiunel, fără să fi urmat o discuţiune.
D. Giani părăsesce fotoliul presidenţia!.
D. general Leca se suie la biurofi.
D. 1. Agarici recunosce că d. D. Giani a urmat regulat ordinea de înscriere a oratorilor ; d-sea însă este de părere că Camera pote să închidă discuţia mal nainte de a se desvolta tote amandamentele propuse.
D. D. Giani Zice că nu înţelege ast-fel aplicarea regulamentului; când se propune un amandament, el se desvoltă, se trimite la comitetul de delegaţi şi apoi. de va fi susţinut de 5 deputaţi, se începe discuţia asupră-I, apoi cum voiţi să închideţi discuţia când ea n’a avut loc ? Scola mea, declară d. G.ani, este ca atunci când este dubiţi să fifi pentru dreptul de a propune a-mandamente şi pentru discuţiune.
Se cere închiderea incidentului.
D. preşedinte general Lecca întrebă Adunarea decă amendamentul d-lul P. Grâdis-tenu s’a depus înainte de a cere închiderea discuţiunel.
Mal multe voci răspund: da.
D. Preşedinte. Atunci dreptatea este de partea d-tâle şi vă dafi cuvântul se’l des-voltaţl.
D. Grădistenu se urcă la tribună şi ’şl desvoltă amendamentul pentru suprimarea aliniatului al treilea.
D. Grădişteanu propune următorul amendament :
„Schimburele pământului rural în contra pământului rural nu se vor putea face de cât cu autorisarea tribunalului local."
D. Cantilli declară că votăză pentru art. aşa cum el a fost făcut de către Senat. Iu ce privesce aliniatul al III apoi d-sea se bucură că ministrul de domenie a promis să vie cu legea interpretativă. D-sea crede însă că punerea în practică a acestui aliniat va fi fost grea. D-sea rogă a menţine aliniatul III.
Sa pune la vot închiderea discuţiunel.
D. I. Stolojan reportorul comisiune! dă citire amendamentelor depuse, pe care le-a respins. Comisiunea s’a pronunţat pentru redacţiunea adoptată a art. 133 de către Senat.
Se pune la vot amendamentul d-lul Grădişteanu, care se respinge.
Se pune la vot amen. d. Poroianu, csre asemenea se respinge.
Se pune la vot amen. d. Negruţi, şi să respinge.
Se citesce redacţiunea Senatului şi adaogă la dânsul după cuvăntul clăcaş, „afară de cel coprinşî în raionul pământurilor’ statului."
Art. 133 se pune la YOtşi se primesce: Votanţi, 119.
Afi votat pentru, 117.
Afi votat contra, 2.
Şedinţa se închide la orele 6.
-------------•*- —»--■>» --------
SENATUL
Şedinţa de la 30 Martie 1884
Şedinţa se deschide la orele 3 sub preşedinţia d-luî Dimitrie Ghica fiind pre-senţî 50 dd. senatori.
D. Apostol Mănescu dă citire sumarului şedinţei de erî şi, neluând nimen-cuvântul, se aprobă.
Pe banca ministerială dd. D. Sturtfa, şi Lecca.
O telegramă a d-luî Lupaşcu anunţă că este bolnav şi de aceea va veni tocmai peste două <|ile.
Se dă citire mal multer petiţiunî, cari se trimit în cercetarea secţiunilor.
D. general I. Angelescu dă citire raportului şi proiectului de lege relativ la modificarea art. 2, 4. 12 şi 18 din legea o-ficerilor de reservă.
Se pune la vot şi se primesce cu 39 bile albe contra a 3 negre.
Să procode la revisuirea constituţiunel.
D. Polizu-Micşunescu dă citire art. 118
care snnă:
„Art. 118. Tot Remânul face parte din unul din elementele putere! armate conform legilor speciale,"
Se pune la vot cu bile şi resultatulfi
este:
Votanţi 50
Bile albe 49.
Bile negre 1.
Se dă citire art. 121 care este:
„Art. 121. Garda cetăţenească este si remâne desfiinţată-"
Se votează cu 51 bile albe, unanimitate.
Suprimarea art. 122 se primesce cu 51 bile albe, unanimitate.
Se dă citire art. 131, modificat astfel :
„Art. 131. Consiliul de stat şi contenciosul administrativ nu se vor putea înfiinţa.
Se va putea însă crea o instituţiune permanentă, care nu va avea alte atribuţiunl de cât studiarea şi elaborarea proiectelor de legi şi regulamentelor de administraţiune publică.
„Membrii acestei comisiunl vor putea susţine în corpurile legiuitore proiectele de legi. EI nu aii drept la vot.
„Curtea de Casaţiune se va rosti, ca şi în trecut, asupra conflictelor de atribuţiune."
Se citesce de către d. raportor, amendamentul intredus de cameră, care este :
„Se vor putea înfiinţa sub-secretarl de stat, cari vor putea lua parte la lucrările Adunărilor sub respunderea miniştrilor."
D. Gr. M. Sturza, spune că comisiunea pentru elaborarea de proiecte de legi se va introduce la noi după modelul din Francia. Comisiunea a avuţii filele cele mal strălucite sub Napoleon I, care a pusii în esecutare cela mal frumăse idei pentru îuflorirea ţăreî. D. Sturdza <|ice că decă o naţiune n’are legi bune, nu este alt-ceva de cât că legile sunt alcătuite nu de omeni speciali cari să-şi cunoseă bine materia despre care tratâză şi tocmai de aceia este de cel mal mare folos pentru ţeră, ca să aibă o comisiune pentru elaborarea de proiecte. Napoleon I, în constituţiunea sea c|ice că Miniştrii înaintea parlamentului să susţie legile iar nu acea comisiune. Aşa dâr d. Sturza ^ice că articoliî modificaţi în consti-tuţiesunt bine, înaă ar trebui <|is ca în loc ca, acea comisiune permanenta să susţie projectele de legi înaintea cameriloru să le potă susţine numai îu secţiuni şi în comitetul delegaţilor. E contra intrduce-rea sub-secretarilor de Stat, cari ar a-duce numai contusiune în mecanismulu organisărel statului nostru. Afară de a cesta ar aduce o rivalitate ce ar fi, crede d-sa, forte primejdiosă pentru stat.
D. P. Borş, Zice că sunt 2 puncte în regimul constituţional, unii susţin că ar trebui să se înfiinţeze un consiliu de stat, alţii sunt contra infiinţăreî. Iată principiele acelora cari susţin că în statele constituţionale nu trebue să fie un consiliul de stat, el Zic> că acest consilia e bun unde este numai o cameră. In-tr'un stat constituţional însă unde sunt două camere, pentru ce ore ar trebui să se înfiinţeZe un consiliu de stat ? înfiinţarea unul asemenea consilifi ar fi primejdios căci ar putea să atenteZe la libertăţile publice. Cu tâte aceste mulţi omeni mari din Francia, Z‘ce d. Borş, s’ah pronunţat pentru existerea unul consilia de stat într’o ţără constituţională, însă în formă de comisiune pentru elaborare de legi aşa dăr d-sa Zice consideră un ast-fel consili de stat ca nisce auxiliari al miniştrilor. Afară de acâsta corpurile legiuitore ar profita fârte mult de luminile ce le ar da âmenil speciali în diferite materii. Acâsta ar fi şi de un interes forte mare, căci înainte de ar deveni în desbaterea adunărilor, proiectele de legi vor fi bine studiate de către fie-care în parte.
După părerea d-luî Borş, comisiunile nu ar fi de ajuns şi de aceia Zice că e bine ca să fie şi sub-secretarl de stat.
D. N. Fleva <Jice că revisuirea acestor articole avea numai un singur scop, ca să mal uşurăm din lucruri, pe miniştrii, ca în loc ca miniştri, cari nu se pote ocupa cu tote, să se adreseZe la persăne streine, cari nu sunt respunZătoiî, pentru facerea de proiecte de legi, să se adreseZe la nisce 6menî speciali, ce vor avea o oreşl care respundere. D-lul crede de a-
www.dacoFomanica.ro
TELEGRAPHUL
semenea că acea comisiune sS nu p6te suspine înaintea Corpurilor legiuit6re proiectele do legi, iâr ca să p6tă ft şi susţine proiectele de legi în secţiuni şi în eomitetul delegaţilor, de asemenea n’ar trebui să se trâcă acăsta in Constituţie, de 6re-ce prin acăsta se prevede în Constituţiune cit corpurile legiuităre luerăijâ în secţiuni, în corniţele şi în alte chipuri. Se păte, (Jice d. Fleva, ca comisiunea să vie să susţie acesta în secţiuni, dăr acăsta să nu trăcă în Constituţie.
Pentru sub-secretarl de stat, e cu totul în contra înfiinţăreî lor, de 6re-ce, dăcă acuma găsim cu greutate 7 miniştrii, de unde se va lua 14, adică şi subsecretarii de stat; apoi clieltuelile ce ar necesita acăstă organisaţiune. D-lul f]ice ca să se voteze arest articol fără amendamentul alu treilea, aşa dăr cere suprimarea Iul, la care se unesce şi d. Gr. Sturza.
D. ministru Sturza In ministere sunt doă lucrări, întâia, efectuarea lucrărilor <|il-nice ale ministeriuluî şi al douilea, efectuarea legilor, cari cer o preparare, nu se păte ca un secretar general de minister, eum sunt astă-<|I, să lucreze, tote, el d’abia pot satisface o parte din lucrările ^ilnice, ast-lel că totul române în stag-Baţiune. Apoi dăcă se face o interpelare unul ministru de o dătă şi îu Cameră şi în Senat, ce să facă 6re ministrul? el în două locuri de o dătă nu pdte fi. prin urmare sub secretarii de stat, nu vor fi alt-fel de cât un fel de ajutdre pentru miniştrii.
D. M. Schina După cum s’a mal <Jis 4 idei conţine art. 121. 1) Desfiinţarea consiliului de stat, 2) crearea unei in-stiluţiunî, 3) activitatea membrilor. 4) despre curtea de casaţiune.
D-sea <|ice că ideia cuprinsă în aliniatul I este afară de orî-ce discuţiune. In aliniatul al douilea se cuprinde crearea unei instituţiuDî pentru studiarea
proiectelor de lege, d-sea este pentru acăsta, însăcredeoă nu trebue a figura în Constituţiune, care ar trebui să cuprindă numai basa instituţiunilor. D. Schina e cu totul contra aliniatului al treilea. Vrea ca să nu se înfiinţeze sub-secre-tari de stat; de 6re-ce aceştia sunt nu alter ego, al ministrului cere suprimarea aliniatului al treilea.
D. Or. M. Sturza. După cele espuse cred că se pdto <^ice „Consiliul de stat nu se va putea înfiinţa," iăr contenciosul administrativ să-l lăsăm ţa o parte. Aliniatul al treilea pentru înfiinţarea sub-secretarilor de stat, crede ore d-nu ministru că va avea încă trebuinţă de aceştia dăcă va fi o comisiune permanentă pentru elaborarea legilor? Propun dără următorul amendament.
Suprimarea aliniatului al douilea din urmă, care (^ice ca să se creeze şub-se-cretarî de stat.
D. Dimxtrie Ginea. Dăcă vom primi a-mendamentul d. Gr. M. Sturza, care are multe punte bune, totuşi ce va fi cu acăsta? vom şterge tot din constituţiune fără a înlocui cu altele. Apoi ne vom pune şi în oposiţiune cu Camera, ceea ce nu ne ar fl de loc priincios, din contra, cred că acuma trebue să stabilim o armonie între cele două corpuri.
Se cere închiderea discuţiunel.
D. raportor Polizu Micşunescu (|ice că desfiinţarea consiliului de Stat, a lăsat un gol care nu se păte împlini de cât prin înfiinţarea comisiune! legiuităre, cu atribuţiunea ca membrii acestei comi-siunl se pătă veni în Cameră şi să iă parte la desbaterî, căci acăsta va fi chiar în interesul Camerilor, cari vor fi mal bine luminaţi în cestiune.
Se închide discuţiunea.
D. N. Fleva cere votarea pe alniate de ore-ce s’au făcut amendamente la fiecare.
D. Stătescu, combate votarea pe ali-
niate şi cere ca tot articolul să se voteze de o dată şi să nu '1 scindăm.
D. N. Fleva. Stăruesce din contra ca să se voteze pe aliniate de ore-ce fiecare are o idee şi ast-fel unii sunt pentru un aliniat cum este şi cu total contra celuM’ait, iăr alţii sunt pentru acăsta şi contra celui de mal sus, aşa dăr ca să nu fie confusiune cere votarea pe a-liniate.
Se pune la vot cu bile amendamentul Camerei şi resultatul este:
Votanţi 52 Bile albe 35 Bile negre 17
Orele fiind înaintate şedinţa se ridică la orele G şi un sfert anunţându-se cea viitore pentru mâine.
Inforinaţiunl de «sără
Ni se scrie de către coresp. nostru particular din Kişinâă că în (Jiua de 14 Martie pe la orele 4 p. m. sorele se acope rise de odată de nori negri; o plăe măruntă începu a cădea şi apoi o furtună sgudui ediflciele oraşului. Forţa fortunei a fost aşa de mare că văntul ridică pe un copil de 10 ani anume Yedico şi la trântit de la o înălţime de mal multe chilometre jos pe pământ. Copilul a murit pe loc. Trei ămenl au fost trăsniţi Peste 127 case sunt descoperite.
— o —
In <Jiua de 12 ale lunel viiîăre sa va descoperi monumentul comemorativ înălţat în onorea repausatuluî Ţar. Statuia turnată în bronz se află deja pusă pe piedestalul de marmură. Se Ţice că generalul ConstantinovicI a primit o depeşă de la guvernorul general din Odesa prin care i se comunică că la descoperirea statueî va asista marele duce al Odeseî.
—o-
Aflăm că o crimă mare s’a comis în comuna Batancia. Criminalulă anume Mustafa Husein a dispărut şi tribunalul
de ocol Mâcin a pus în piriăre întrăga forţă poliţienăscă spre a prinde pe a-sasin.
Jalnicii veri şi nepoţi, ad durereaâi a-nunţa încetarea din viaţă a iubitei lorn vară şi mătuşe
Aristita Brâtăşânu
şi răgă pe toţi amicii şi cunoscuţii a a-sista la ceremonia funebră ce se va săvârşi mâine Duminică 1 Aprilie ora 12. Cortegiu funebru se va porni de la domiciliul se& strada Luterană, la Mănăstirea Pasărea.
APEL
Adunarea generală estraordinară a acţionarilor primei societăţi române pentru fabricarea hârtiei din 26 Februarie a. c., a liotărît sporirea capitalului social până la suma de 2,500,000 lei.
Conform acestui vot, consiliul de admi-nistraţiune al societăţel, aduce la cunoscinţa publică, că s’a deschis subscripţiunea pentru complectarea capitalului social cu suma de un milion.
Sub-scrierea se va face la Banca Naţională a României şi ia sucursalele el.
Conform statutelor, se pot sub-scrie, fie acţiuni de fundator de câte 5,000 lei, fie acţiuni la purtător de 100, 500 saiî 1,000 lei. Cele d’ântăiă aă 5 °/0 din câscigul curat mal mult dă cât cele din urmă.
Sub-scrierea durăză. pâuă la finele Aprilie 1884. Vechil acţionari vor fi preferiţi, dăcă vor sub-scrie până la 15 Aprilie 1884.
Preşedintele consisiliulu! de administraţie.
Al. Cretzescu.
De închiriat
de la 23 Aprilie a. e., proprietatea din Calea Moşilor, colţ cu strada Mântuleasa No. 130, fosta spiţerie ce se compune din 2 prăvălii, 4 camere, bucătărie cu o odae şi o pimniţă mare, grădină şi alte necesarii. Amatorii se vor adresa la Th. Popescu, strada Lipscani, No. 17.	6-2-1.
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
toma i>mj
No. 60. — Straaa Lipscani — No. 60.
Pe (liua de $1 Martie 1884,
	Cump.	Vflnd
i®/0 Rentă amortisabfiă .	97 7•	98
»"/o Renta română perpetuă. .	94*/•	95'/.
8"/. Ol»l. de stat . . - .	1007.	101
O’/. » Căile fer. reia. regale.	103	104
5% > Municipale . . ...	837.	84‘/.
10 » Casc! pensiunlMrfi 800 1.	■m	236
5’/. Scrisuri funciare rurale	927.	937.
7 “/• » » » . . .	1037.	1047,
5% > > Urbane	897.	907. 1007,
o 7» » » »	997,	
7"/« » » » - . .	1031.	104
Iinpr. cu prime Bucurescl 20 1. Bnc.	33	34
Acţ. Băncel Naţionale a Rom. &00 1. . » Soc. Credit. Mob. Rom. 2,">01. .	M35	1460
	280	288
> > Rom. de construc. 6001, .	26C	208
» » da asig Dacia-Rom, BOC 1	862	373
» » > Naţionali 2001.	266	260
DIVERSE		
Aur'contra Argint . > Bilete de Bancă.	3 15	3 36
	3 15	3 36
Florin Wal. Aostr			2 08' /■	2 10
Mărci Germane. 		1 23	1 25
Baucnote francese.	997.	1007,
Flori! Flori! Florij
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se se p6te avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de fiori A A forte variate, de cel mal mare efect, * de o creştere uş6ră, şi de o sigură în dorire, atât pentuu ghivecifi cât şi pen-i Itru grădină, fără a avea trebuinţă de o| îngrijire specială.
Se vinde în Bucurescl la farmacia 1! A., Ciura strada Lipscani , la d. Marin Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Ad ministraţiunea farului Necesarul strada Brezoianu No. 32. Bucurescl.
De arendare
o porţiune de Zlol şie din comuna moţeşti, judeţul şi plasa Teleorman, In Întindere de 400 pogone. Doritorii se vor pre-8enta la administraţia acestui i^iar.
A SINE
ricole
Maşina de Secerat simpla (lohnstoi).
Icăsti meşinl a câştigat premial l-iu asupra totulorfi etUr-lalt* presanta te la concursul de agricultori (Bucurescl 1880).
Moara cu postament
de lemn şi de tueifi, simplă, dublă şi triplă.

Locomobile do 8,10,12 cal. Maşine de treerat Batoze de porumb
din fabric-ele engleze W^FOSTER & CIE ăiiiic
^ 3îorî simple şi duble "43*ş-
Articole de mora, sita de matase elveţiană, Batose de mâna, vânturatorî, Pluguri, Triorî, JV. aşine de curăţit etc., etc.
P r e c i u r i 1 e sorit f
o a. i* t e Moderate
M. LEYENDECKER, agent şi representant.
Str. Biwerica ăjrnreanu, IN’o 5. Ilucurcsie).
STELLA
PARFUMERIE şi SAPUNERIE
Calea Victoriei, Tis-â-fis PALATUL REGAL-
Recomandă Marele să& deposit de Par-fumerie PIVER , VIOLET, PIESSE et LUBIN, ATKINSON, HOUBIGANT şi GELLE FRERE3.
Foudra VELOUTINE siPoudra
GERMAN» REE
Mare asortineiti Je sticle ie cristale
ŞI ARTICOLE PENTRU PAŞTE
precum:
Ouă de Paşte de Sticlă etc.
cu preciurile cele mai moderate.
— ■...... — - ■■ —	—,—<J
Camera de Comerciu din Paris
ele Studii inalte
COMERCIALE
108, Boulevard Malesherbes, Paris.
Prospecte se trămit gratis tutulor persănelor care le cer de la Directori.
ŞCOALA
FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE
D.H. Pollak&C
Bueuresci
Strada Carol No. 23; Calea Victoriei vis-a-vis de Palatul Regal
CRAIOVA strada Lipscani IVo. 22-
Recomandă pentru sesonul de vară bogatulu seu
^ DEPOSIT DE IMLŢIMMTE ^
flljlţ.	Pentru	Pentru	JEmăm
§|p|||s^ BĂRBAŢI	da UE si COPII
Pantofi şi Ghete cu preciuri ficse
Fie-care pereche de ghete este însemnată cu marca şi preciurile fabricel şi nu p6te fl vânduta nici mal scump nici mal eftin.
Prcciul pentru încălţăminte
de Bărbaţi de la 10 lei îu'sns de Dame	„ 8Va _
de Copil	„ 3 >/a „
1
SGOLA SOPERIORA DE PHARMACiE
DIN PARIS
MEDALIE DE AHGENTU
E. GUYOT
GOUDRON GUYOT
GOUDRONULU GUYOT înlocuiesce cu folosu multe tisane mai mulţii seu maî puţinii inci te, în caşuri de guturaiuiî, broucliite, tuse, cataroiuri, şi, în considerarea proprietăţi lorii sâle antiseptice, acostă băutură trebue se se reeomănde maî spceialo în timpi de epidemii, de eboleră, de diaree, de friguri silite afecţiuni de l'elulil acesta.
GOUDRONULU GUYOT se ’ntrebuinteză cu isbendă în urmâtăriele băle.
BRONCHITE PHTISIE PLAM AN ARIE GUTURAIURI TUSE STARUITORE IRITAREA PEPTULUI TUSE IY1AGARESCA DURERI DE GITU CATARUL U BESICEI
Adeviratulu goudron de Guyot, pdrtă pe etichetta semnicura inventorului in trei colori.
la Streina late la piineipalele Pharmaciî. ^


Loconioiulc şi Hatoze


- BUCURESCI -
4. Strada Smârdan, 4.
JOSEPH LEE
— BUCURESCI -
4. Strada Smârdan, 4,
Singurul agent pentru t6ta România al fabrice!
RUSTON PROCTOR &
LINCOLN (Anglia)
Roagă pe onor. public care poresce să ’1 onoreze In acest an cu ordinele sele de a i le da mal curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşinelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
CU PBJECIUBÎ FOARTE EFTINE Semănători cu mâna ori cu vitele, Vînturătort, Grăpl, Rariţe, Priori şi Pompe
Nouacasă din Str. Sfinţi Nr. 34. Compusă diu 6 camere bine zugrăvite având sonerie electrică şi luminatul caselor cu gaz aereform Amatori de a le lua cu chirie se pot adresa la propietar piaţa Sf.“fAntou 4.
LICOAREA DAMELORU
CU BASA D’AO^MONINE
PREPARATA DE CĂTRE D. ENJOLRAS Pliarmacist In Lion
Acbstă liedre este recomandată damelor obo site prin sânge şi pentru a preveni t<5te b<51ele la care sunt espnse o femoie : B61ă de matriţă, pierderi, dureri, derangeamente, sterelitate, con secinţe de naştere, vârstă critică, etc. Seviude în t<5te farmaciile, 3 franci cu cartea ce acompaniază fie care flacon.
Deposit In Bucurescjt )a Droguerfa J. Ovessa
TIPOGRAFIA MODERNA
Putini
S4, Strndu Academiei, U4
Batoze de Porumb
Stabilimentul tipogr. efectuiiă Imprimate peutrn autorităţi, livrare scolastica şi sciinţifice, uiare qootidiane şi hebdomadare in tdte limbele modere — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de visită şi decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi orî-ce alte lucrări strigătoare de acestă artă, tn diferite mărimi şi colori, etc.
Asemenea se insârciniză fi cu Broşare de căfţf, Cartonate gi elegant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi şi cua-lităţl, Obiecte de inginerie, birouri şi cancelarii. Diferitecartouage, etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru moşii, păduri, mori, etc. ete.
□I
Pentru mal multă iulomniş-e
autorităţile administrative şi comunale pot face cererile pentru materialul necesar prin scrisori francate ‘înaintând costul
Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No.
www.dacoromanica.ro
MAUŢI îi APRILIE 1884
IN BUCURESQI SI DISTRICTE 10 HANI NUMERUL
ANUL XV No. 3563
abonamente
PENTRU CAPITALA
Pentru un an.....Lei 24
»	?6«e luni ....	„17
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , .... Lei 2 „ ş6se luni....	„30
. trei „ . . . .	„15
PENTRU STREINfiTATE
Pentru un an...............Lei	40
„ ş6se luni ...	»	20
■ trei „ . . . .	»	12
Abouamtat* ii Iu li 1 »i 16 » Be-e&rel luni
ANUNCIURI ŞI RFCLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV lini -35 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leii; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabiia.
Epistolele nefranca te serefusâ; ar-ticolil nepublioatî se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franoia Havas Laffite, 8, placo de la Bourse, Paris.
Englltera Eugene Micoud, 81 Pleet Street. E. C
Austria. Hassenkîetver, et Comp. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda Pe st. Servitenplats.
Redacţrunea Str. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 2A.
SCini TELEGRAFICE
(Dup6 fiarele str&ine)
lierlin, 10 Aprilie. — National Zeilung scrie: „Fără a ţine sâmă de asigurările qlilnice asupra stare! împăratului, scirl contrare tot mal circulă." Avem temei să spunem că aceste sciri vin din Viena şi urmăresc scopuri ce nu se pot califica. Pe basa informaţiunilor sigure ce am primit, suntem în stare să anunţăm că împăratul se află în plină convalescenţă şi în cea mal bună disposiţiune
—	Se confirmă scirea că d. de Bismarck a conferit cu d. Miquel, conducătorulîi naţionalilor-liberall, şi-I a oferit portofoliul financelor. In cercurile bine informate, atitudinea d-lui de Bismarck faciă cu cererea d’a se crea un minister responsabil se consideră ca primul pas aj campaniei ce va începe cancelarul con. tra actualei organisâri a ministerului prusian. Sistema spre care tinde cancelarul e iresponsabilitatea preşedintelui cabinetului: pentru ajungerea acestui scop se va crea consiliul de stat. Se ijice că principele Bismarck voesce să dea principelui moscenitor preşedinţia acestui consiliu.
Berlin, 11 Aprilie.— Cancelarul a negociat, pentru intrarea în minister, şi cu d. Bennigsen, dăr şi acesta, ca şi Miquel, refusă. Atitudinea naţionalilor-liberali nemulţâmesce pe d. de Bismarch şi pe amicii sfii.
London, 10 Aprilie. — Din Cairo se anunţă farului Standard că comunica-ţiunea telegrafică între Assuan şi Berber s'a restabilit, nu e însă nici o scire de la generalul Gordon. Maiorul Kitthener,' cu ajutorul câtor-va triburi amice, a întreprins încercarea d’a intra la Chartum. Intr’un articol privitor la starea lucrurilor din Egipt, Times (^ice: „chiar dăcă Nubar-paşa, supt orî-ce condiţiunî, şi-ar retrage demisiunea, nu se mai pote res-, tabili încrederea în sistema ce represintă; guvernul engles ar trebui să fie gata a primi o altă politică. “
London, 11 Aprilie. — Intr’o notă, care pare inspirată, Daily News desminte scirea că se va aduna o conferinţă internaţională pentru resolvarea cestiuniî egiptene. Corespondentul din Cair al lui Times a avut o convorbire cu Nubar-paşa; acesta i-a declarat că causa retragerii săle nu e nici de cum vre-o neînţelegere cu Ciifford Lloyd. Nubar-paşa crede că e greşită sistema d’a concentra întrâga administraţiune în mânele unui engles cu reşedinţa în Cair; el crede că englesiî trebue să aibă supraveghiarea, iăr esecutarea să aparţină egiptenilor.
London, 12 Aprilie. — Neînţelegerea dintre Nubar-paşa şi Ciifford Lloyd a fost înlăturată; ambii rămân la posturile lor. Ciifford Lloyd îşi va mărgini activitatea la însărcinarea de supt-se-cretar de Stat, ca funcţionar egiptean însă, ier nu engles.
—	Daily News află că guvernatorul din Kassala, Îngrijit de situaţiune, cere în fie-care <Ji ajutor de la englesi. Ad-miralul Hewet a plecat de patru <|ile în Abissinia. Scirl din Cair spun că fortă-reţa Shendy e asediată de resculaţi; din Berber s'a trâmis un detaşament pentru a scăpa garnisona. Starea generalului Gordon pare a fi fdrte critică. Se spune că guvernul engles l’a siâtuit în mai multe rindurî să părăsescă Chartu-mul; el n’a voit să asculte însă aceste sfaturi, sperând merefi în succesul misiunii sele. Până la data celor din urmă scirl primite de la densul, el putea st scape nevătămat împreună cu garnisona.
Praga. 11 Aprilie. - Norodni Listy afla că contele Coronim, baronul 8ph-wezel şi alţii, afi de gând să propună în Cameră revisuirea tuturor disposiţiu-
nilor privitâre la limbă. Cestiunea va fi tratată dinaintea unei comisiuni compusă din representanţî ai tutor naţiona li tăţilor.
Petersburg 10 Aprilie.—Senatul a ho-tărît ca evreii de la fruntarii cari ah i-mobile, să rămâie în localitatea lor chiar dăcă nu mai ah vr’o meserie; ei nu vor putea însă eşi din circumscripţiune.
— Meetinguriie unioniste din Bulgaria şi Rumelia întâmpină desaprobare formală în cercurile guvernamentale ruse. Agentul diplomatic rus din Sofia a fost însărcinat să comunice guvernului bulgar că nici o mişcare îndreptată contra sta-tului-quo nu se va bucura de sprijinul Rusiei.
Shangal, 11 Aprilie. —Cinci membri a! consiliului secret, între cari şi principele Kung, au fost degradaţi pentru politica urmată în cestiunea Tonkinuluî.
Belgrad, 11 Aprilie.—In anul 1885 va avea loc, în Topşidar, o esposiţia naţională sărbă.
A se vedea Ultime Scirl pe pag. III.
BiiCURESCi, LUNI 2 APRILIE 1884
D. Georges Bibesco, publică în gazeta francesă, o scrisbre prin care aderă la manifestul coalisaţilor conservatori şi sinceri liberali.
Se sciă că noi combătând princi-piele şi modul d-lui Bibesco de a scrie în limba francesă, când are pre-tenţiunea de a aspira la tronul României, d-sea a publicat respunşul său la acestă combatere a ndstră în limba română. Se vede însă că ’şî-a luat săma şi acum intră în simţi-mântul sări proprid.
Pe noi însă nu ne intereseză de loc nici limbagiul în care ’şi manifestă disposiţiunile sele, nici ataşamentul către cutare său cutare grup politic. Intfjo ţără liberală, fie-care om majore este liber a lucra dupe capul săii.
Aceea ce ne preocupă, sunt două punturi din scrisorea d-sele.
Domnia-sea ţlice că se bucură de acestă alianţă a conservatorilor cu sincerii liberali, dăr se bucură cu deosebire că resimte alianţa acestora cu d. Dumitrie Brătianu care ridică cu mâna sea eală drapelul căijut al partidului liberal-naţional; că a-căstă alianţă de luptă tinde la acelaşi scop : salvarea ţărei.
Domnia sea îşi termină apoi scri-sdrea, picând că pe drapelul ridicat de oposiţiunea coalisată este scris : justiţiă, onore şi patriâ!
Nu seim unde a simţit d. Bibesco, unde a văţlut posibilitatea unei a-lianţe între coalisaţî cu d. D. Bră. tianu! D-sea a făcut o declaraţiune categorică în acăstă privinţă. Intr’o scrisore publicată filele trecute, a spus categoric şi limpede că va lupta contra guvernului actual alături cu oposiţiunea cea-l-altă, pentru că îl crede incapabil de a representa ideile săle liberale; dăr nu se va alia cu acei cari au alte principii, alte credinţe şi alte aspiraţiuni de a le săle. Va fi alături până la resturnare, însă dupe săvîrşirea faptului fie-care va rămânea liber pe acţiunea sea vii-tăre.
Deci luptă declarată numai pentru răsturnare, pentru dărâmare, dării când va veni pe urmă clădirea noului edificiul pentru care negreşit se luptă, atunci certă şi bătae. Decla-raţiunea dăr nu coprinde de loch prevederile d-lui Bibesco, şi de giaba se bucură d-sea.
Este şi mai siucrâ a$i o neunire între grupurile coalisafe m d. Urâ-
tianu. Până acum coalisaţii afi susţinut că se aliază ca să lupte pentru libertăţile publice. D. Bibesco vine în acea alianţă cu alte opini-unî cu totul deosebite de alo lor D-sea vorbesce de justiţie, negreşitu ■ cum o ’nţelege d-sea, de onore, erăşi cum o înţelege imaginaţiunea d-săle, şi de patria : nici un cuvânt însă despre libertate !
Acăstă declaraţiune dă măsura cugetărilor şi intenţiunilor d-lui Bibesco.
& nici nu păte fi alt-fel.
in numele cărui drept d. Bibesco pretinde tronulti României,? Negreşit în virtutea dreptului de mos-cenire. Părintele săli a fost Domn în acăstă ţără, da ce să nu fie şi d-sea ? Dăcă dăr are pretenţiunea unui asemenea drept, are şi dătoria să represinte ideile şi credinţele părintelui săii. Domnitorul Bibescu, pe lângă memorabila credinţă că „sorta acesteiţări este a fi tot d’auna smerită," avea şi pe aceea că libertatea într’o ţără este fatală pentru menţinerea clasei privilegiate la putere ca să esploa-teze pe cele-l’alte clase. Aceste credinţe l’a făcut ca să nu tolereze nici o libertate: nu numai se nu permită înfiinţare de scole, dăr încă să suprime şi pe cele înfiinţate de principele Alesandru Ghica.
Prin scrisărea adresată diaruluî frances, d. Georges Bibesco a pio-bat că este demn urmaşii al părintelui săii. Primesce să fie seri: pe drapelul coaliţiunei justiţie, onore şi patria, der nimic alt, nici libertate: nici principii politice.
Noi mulţumim d-lui Bibesco pentru acăstă declaraţiune şi îi suntem recunoscători, căci ţâra se va convinge o dâtâ mai mult de scopurile manifestului său şi de aderarea din filele acestea. Am dori însă să seim dăcă şi coalisaţii sunt mulţumiţi de ea, şi mai cu semă grupul sinceri-lor-liberalî, căci despre grupul conservator avem ferma convingere că lupul îşi schimbă părul, ăr obiceiul nici o dâtă.
In vederea alegerilor pentru Camera ungară, Românii desfăşură o activitate din cele mai îmbucurătore. Supt titlu*. Mişcarea electorală, găsim în Tester Lloyd de la Îl Aprilie următorele:
„Din Temişora ni se scrie: la 13 curent va avea loc aci o conferinţă a inteligenţei române din comitetul Temi-şorei. Subiectul desbaterilor îl formeză programa liberală stabilită în Pesta de notabilii români, pe basa căreia se vor face pregătiri pentru o mare conferinţă a tuturor românilor din comitet."
In acelaşi număr (^iarul din Pesta primesce urmâtârea scire din Arad:
„Românii alegători ai comitatului A-rad, 400 la număr afi ţinut o conferinţă asupra atitudine! ce trebue să iâ faciă cu viitorele alegeri pentru Rmchstag; representanţî din tăte unghiurile comitatului afi luat parte la acăstă confe-’ rinţă a Au mai venit şi delegaţi din comitatele Temişora şi E>asso -Szăreny. Deseanu (din Arad) deschise şedinţa cu un disiurs încare accentuă iubirea de patrie a Românilor, cari ’şî-afi împlinit în timp de pace ca şi în resWifi datoriele lor de cetăţeni şi nu s’afi lăsat a fi rătăciţi de ideile socialiste, a-narchiste săfi antisemite; ei afi cuvântul deci să cerâ de la patrie recunăscerea dreptului lor de esistenţă.
„Advocatul Star eseu, ca raportor ai conferinţei pregătitori, depune următorea resoluţiufte : I. Cofe.rinţa alegătorilor români adunată a (ţi în Arad primesce programa de la Sibiu din 1881 : II. Cu privire la apropiatele alegeri pentru Reich-Iştag se instituesce un comitet central
cu reşedinţa în Arad şi în fie-care circumscripţie electorală câte un comitet local, subordonat comitetului centralii ; III Comitetul central va avea să hotărască, pe basa sus numitei programe a titudinea ce trebue să ie alegătorii români în viitorele alegeri pentru Reichstag.
„Resoluţiunea a fost primită cu acla-mâri şi conferinţa s’a terminat cu alegerea comitetului central."
In foia de sără a aceluiaşi numărfi, găsim următorea telegramă din Sibifi:
„Alegătorii români d’aci afi hotărît să ţină poimâine o conferinţă generală. După curentul ce domnesce aci, e de crezut că numai pasiviştii vor fi trămişi ca delegaţi."
Supt acelaşi titlu, în numărul de la 12 April, acelaşi <ţiar publică următărele sciri.
„Luminătorul din Temişora publică un apel către românii din comitatul Temi-şoreî, sfătuindu-î să se eonstituiescă în tote districtele unde sunt români, şi să alăgă un preşedinte şi duoi delegaţi pentru conferinţa naţională ce se va ţinş în Sibifi. — Un al duoilea apel, publicat de comisiunea partidei naţionale din Sibifi, se adreseză tuturor' alegătorilor români provocându’i ca, din fie-care district electoral român, să trămită câte duoi representanţî în conferinţa naţională."
Din Lugoş, Ungarische Post primesce următărele:
„In conferinţa ţinută de notabilul partidei liberale din localitate, între alţii ş’a pus şi candidatura domnilor George Serbu ii Carduselef."
Faciă cm acăstă mişcare n’avem de cât să ne esprimăm bucuria. Opiniunile nostre în acestă privinţă sunt cunoscute şi numai pe calea legală Românii din Ungaria îşi vor putea asicura drepturile ce li se cuvin.
INFORMAŢUJNÎ
Sâmbătă. 3l Martie, la orele lotyhde dimineţă, M. S. Regele, însoţit de adjutantul de servicifi, a mers la casarma Cuza, spre a inspecta regimentul 8 de linie. Aci, Regele fu întâmpinat de d. general de divisie A. Cernat, comandantul corpului II de armată, de d. general Radovicî, comandantul divisieî 3 şi de d. colonel Yoinescu comandantul regimentului.
Augustul nostru Suveran a inspectat cu de amănuntul trupa, ce era aşedată în hala din curtea casărmiî în ordine de paradă în colonă, care a săvârşit mânuirea armelor şi deosebite mişcări din scola de batalion şi de companie.
După aceea, s’a făcut defilarea cu pas iute şi pas gimnastic. Regele visită în urmă localul, magasia, scola regimentară şi rămâind pe deplin satisfăcut, a arătat înalta Sa mulţumire d-lui colonel Yoinescu, comandantul regimentului.
La orele 1-2*/a, Majestatea Sea s’a întors la Palat.
— o —
Ni se adresâză din mai multe părţi plângeri cum că, cu ocasiunea concentrării trupelor pentru primirea mosceni-torilor Austriei, soldaţii dereligiunemo-saică ar fi fost scutiţi de a fi concentraţi conform ordinului dat, sub pretext că sunt în sărbătorile pasceluî.
Nu credem că acăsta se va fi făcut, căci ar fi nedrept. Acăsta ar fi un privilegiu, care tocmai în armată n’a: trebui să existe.
—o —
Suntemfi informaţi, scrie Alarma din Ploescî, că d. dr. Kugel fabricant de spirt în cemuna Bucov, ar fi scos marfă din fabrică, fără să plătescâ statului taxa de 2 x/a bani de grad, peste 80 mii litre. La inspecţia făcută, constatându-se acăstă fraudă, s’a impus fabricantului a plăti mal bine de 19,000 lei, sumă cu care statul era înşelat.

In oraşul Ploescî, scrie Alarma, s’a înfiinţat o societate sub numele: Progresul industriei naţionale, cu scop de a înfbnţa un atelier de croitorie, care să confecţioneze haine de stofe românescî.
Până acum, capitalul strâns prin acţiuni nominale, trece peste 9,000 lei, iăr rondul total conform statutelor se ridică la 20 000 lei nuoi.
—o —
Vocea Covurluiulul află că la 1 Iulifi s. n. Comisiunea pentru regularea trun-tarielor nostre cu Austro-Ungaria ’şi va continua lucrarea, începând cu partea despre Bucovina.
Din Bucovina se scrie că de 16 cjile plouă şi ninge într’una atât în Bucovina cât şi în Galiţia. Noroiul este forte mare şi lumea de pe acolo este îngrijită că timpul nu se schimbă în bine.
—	o—
Adi a sosit în capitală un loc.-col. bulgar d. Kaveleff, care este însărcinat de a comanda prin florăriele din capitală o cantitate mare de flori, cari se vor espedia în ajunul sosirel Alteţelor Lor Rudolf şi Ste-fania, la Rusciuc pentru a fi depuse la pi-ciorele înalţilor voiagerl.
D. mareşal al curţei imperiale principele Ridese se află la Rusciuc pentru a pregăti tote pentru voiagiul Alteţelor Lor spre Constantinopole.
—o—
ţlilele acestea s’a înangurat prima scolă română în comuna Danachioi, plasa Constanţa, judeţul Constanţa.
Iu aceeaşi di afi început a frecuenta scola 17 elevi şi două eleve.
—o —
Variola ce bântuia în comunele Alacapu şi Caratal, plasa Megidia, Cara Omer şi Osman tacă, plasa Mangalia, s’a stins cu desăvârşire.
—	o—
Mai mulţi studenţi unguri din Academia comercială din Braşov afi sosit în Capitală, în scopul unei escursiuni.
Conflictul parlamentar frances
Cititorii noştri sciu din depeşile Havas şi din scirile telegrafice că în cestiunea marii secţionări electorale a Parisului1 Camera şi Senatul n’afi putut ajunge la o înţelegere. In şedinţa de laj 5 Aprilie, Camera, după avisul consimţitor al guvernului, representat prin Waldeck Rous-seau, a menţinut prima sea hotărîre a-firmativă, cu 334 voturi contra a 156. însemnătatea acestei majorităţi va da ore de cugetat Senatului şi T va face pote să useze de spiritul de conciliare pe. care camera i ’l-a dovedit d’atâtea ori ? Lucrul e forte îndoielnic, căci Senatul frances nu e încă convins, cum e camera lorzilor, ă, când Camera de jos sprijinită de opiniunea publică, Vrea o reformă, Camera „înaltă" n’arâ de cât să încline. Şi acăstă deosebire e lesne de înţeles având în vedere că şi senatulfi francez e în parte emanaţiunea corpului electoral.
Reforma liberală proiectată şi în parte votată face să tremure pe reacţionarii din senat ca să nu intre elementul ultraliberal în număr şi mai covârşitor consiliul comunal al Parisului.
Ruspima ministeriala Ie Germania
Lesne era de presupus că Bismarck nu lăsa să se pnmescă de către Consiliul federal al imperiului german principiul respunderei ministeriale, care r-rue-sistă în P<rusia de loc, şi care e nega» ţiunea sistemului marelui cancelar, obic* nuit a guverna fără parlament şi chiai în contra lui.
Consiliul federal, compus din delegaţii celor 26 da state ce formeză împărăţia germană nu delibereză, ci dă sfaturi', el a rămas cu un fel de congres diplomatic, in schimb ea de v.ader~ eace a avut loc
asupra prai-ijogrii' sâ&iggpp. sacson, re
www.dacoromamca.ro
2
ETLEGRAPHUL
presintantele Prusie! a fost cel ce a respins principiul răspunderii ministeriale „ca contraria tratatelor constitutive ale imperiului, ameninţător pentru drepturile statelor şi mişcând centrul de gravitate al guvernului imperial spre a-1 da în mănile majorităţilor schimbătdre ale Reichstagului, ceea ce ar conduce la di-solvarea unităţii germane.®
Firesce că consiliul federal, tocmai în puterea principiului de „independinţă" a statelor ce compun imperiul, s’a supus la ordinele marelui Bismarck.
CORPURILE LEGIUITOARE
ADUNAREA DEPUTAŢILOR Şedinţa de Duminică 1 Aprilie.
Presidenţia d-lul vice-president Georgian.
Şedinţa se deschide la ora 1 p. m. 11-ind 100 dd. deputaţi.
Sumarul şedinţei precedente se aprobă.
Se dă cuvântul d-lul Titu Maiorescu a-supra ordinel ijilel.
D-sa propune ca, după ce se va termina cu votarea bugetului dotaţiunel dstel, camera se decidă când să se începă vacanţa precum şi când se va începe discuţia generală şi parţială asupra principielor electorale ce trebuese introduse în Constitu-ţiune.
D. Maiorescu observă că, după ce se vor vota articolele până la legea electorală, vor veni apoi în discuţiune 13 articole din legea electorală, asupra cărora vor urma discuţie generala, discuţie pe articole, votul luărel în consideraţie, a fie-cărul articol 1n parte şi apoi votul în total, acesta însă nu se va putea face numai ad( său mâine. A-ceste articole vor da nascere la lungi des-baterl şi de aceea camera trebue să decidă dâcă discuţiunea se va prelungi până joi sâfi nu ; în caşul d’ântâifi, va fl posibilă o discuţiune; dâcă ânsă camera nu voesce să prelungescă până joi şedinţele, apoi d-sa este de părere a se lăsa ca legea electorală să fie discutată după sărbători.
D. G. Panu este de părere contrariă a-celeia a d-lul Maiorescu. D-sa ţlice că Camera nu se p6te despărţi până ce nu va vota legea electorală. D-sa voesce ca discuţia asupra legel electorale să fie demnă şi seriosă, în acestă privinţă se unesce cu d. T. Maiorescu. D. Panu voesce ca discuţia asupra legel electorale să începă, să urmele 2 — 3 <jile, nu preciseză termenul, să se ia în consideraţie şi numai apoi să se despartă camera.
D. P. Grădiştenu declară că nu este ob-strucţionist, că voesce ca discuţia asupra legii ^electorale să încâpă cât de curând, dâr în o cestiune aşa de mare, îu care este vorba de a se pune basele fundamentale ale edificiului nostru naţional, pentru demnitatea acestui parlamert. discuţiunea trebue să fie deplină şi în cotă libertatea, ier nu nnmaî un simulacru de discuţiune liberă.
D sa cere o discuţiune adevărat liberală, fără nici o margine şi (Jice că nu partidul liberal, nu d. I. C. Brâtianu şeful săă, vor pune margini acestei libertăţi, precum nu s’a putut face nici cu libertatea presei, care s’a votat absolută, fără nici o restric-ţiune.
D-sa calculeză că sunt 4 sisteme de a se face legea electorală, prin urmare cel puţin câte un orator decă va vorbi pro şi contra fie-cărul sistem, vor trebui să pronunţe 8 discursuri. D-sa declară că are să propună un nou sistem şi pentru acesta are să vorbescă două şedinţe, dacă i se va acorda cuvăutul.
Voiţi să intraţi în discuţia legel electorale, liberi sunteţi, atunci ânsă luaţi angajamentul să vă duceţi acasă, cum «jicea d. prim-ministru, în noptea Pascelul!
D. preşedinte al consiliului ţlice că d. Gladstone a venit cu reforma electorală şi n’a cerut Parlamentului engles să’l asculte o ^i sâfi două, a vorbit mi se pare numai o oră şi jumătate, şi d. P. Grădiştenu cere de la acest parlament ca să’l asculte două ţlile.
D. P. Grădiştenu. Nu sunt de talia d-lul Gladstone.
D. preşedinte al consiliului. Apoi dâcă nu eşti trebue să fii mal modest.
D. ministru preşedinte declară că decă ieri a cedat în privinţa jurnalisticei nu a presei, a fâcut’o acesta fiind-că a văŞut că este un curent puternic contra ideilor sele şi nu d-sa se va opune curentelor; în ceia ce privesce ânsă legea electorală d-sa este esp resiunea maiorităţil şi de aceia r6gă pe dd. deputaţi să du se despartă până ce nu o vor vota.
Declaraţia d-lul I. C. Brătianu că este espresiunea majorităţii în priviuţa legel e-lectorale este primită cu aplaose aprope unanime.
In privinţa teorielor d-luî P. Grădiştenu, d. I. C. Brătianu ^ice că numai ideile slabe se pripesc, de temă ca a doua ţii Ctil ce le susţin să nu renunţe la dânsele gândin-du-se mal bine.
D-sa termină şi adresându-se camerei ţlice că maioritatea ’sl-a dat cuvântul el de a nu se despărţi până ce ţâra; nu va vedea ce s’a admis: un colegiu, două seu trei.
Apoi declară că ordinea de ţii să continue cea de erl şi că guvernul nu aderă la schimbarea moţiunel de ţji.
D. Vice presidcnt elice că Camera se va pronunţa în privinţa propunerel d-luî Maiorescu, când se va pronunţa în privinţa propunerel de ieri pentru a se lua vacanţă şi care se află trimisă la secţiuni.
Incidentul se închide.
Se votâză apoi bugetul casei dotaţiunel
dstel.
La 2'/a ore se reîncepe ca discuţia ino-dificărel Constituţiunel.
I). raportor Stolojan dă citire următorului articol.
Articol noă. Disposiţiunile acestei Cons-tituţiunl se vor putea aplica prin legi speciale şi în Dartea României de peste Dunăre.
Acest articol se iâ în consideraţie fără discuţiune.
Se pune Ia vot cu apel nominal şi re-sultatul votului este:
Votanţi 119
Aii votat pentru 119
Articolul s’a primit în uuanimitate.
D. P. Grădişteanu ţlice că ieri s’a emis de a se vota în total art. 105 din Consti-tuţiune, privitor la presă şi cere să se facă a<JI reparaţiunea necesară.
D. G. Cantili ţlice că ieri s’a votat numai amendamentul d-luî C, A. Roseti la art. 105 care era privitor la presă şi care nu se atingea de loc de principiul cuprins în aliniatul ântăiti de Ia art. 105 din pro-ectul comitetului de delegaţi. Propune dâr şi d-sea ca să se voteze aiticolul 105 îu totală.
Acâstă propunere se prirnesce şi se pune la vot în total art. 105, al cărui text ’lft dăm în corpul ţliaruluî nostru, ast-fel cum a fost modificat de d. C. A. Roseti şi re-sultatul votului este cel următor:
Votanţi 114 Au votat pentru 107 Au votat contra 7 Ş’au abţiuut 3
Priu urmare articolul se prirnesce.
D. Raportor Stolojan dă citire următorului articol.
Articol noă. Denumirea de România, de Regat şi titlul de rege se vor trece în diferitele articole din Constituţiune, în locul denumirilor de Principate-Unite şi (le Domn.
D. N. Ionescu observă că ar trebui schimbate denumirile de principate şi de Domn în tote articolele în care se află cuprinse aceste denumiri şi apoi să se vină cu acele articole modificate înaintea camerei spre a le vota.
D. raportor ijice că acesta nu este unu articol ci numai o simplă autorisaţiune, care îndată ce se va vota, se vor face schimbările necesare.
După aceste observaţiunî, articolul acesta se ia în consideraţiune.
D. ministru al justiţiei di ce că nefiind un articol ci o simplă autorisaţie şi de ore ce ea a fost luată îu consideraţiune cu u-nanimitate, nu mal este trebuinţă de ună vot în total.
D. vice president fiice că nici o decisiune nu se pote lua de Camera Constituantă de cât cu două treimi şi pentru acesta trebue să se pună la vot în total cu apel nominal.
Se procede la vot şi resultatul este cel următor:
Votanţi 114
Au votat pentru 114
Prin urmare acestă disposiţiune transito-rie s’a primit în total cu unanimitate.
D. vice president dice că s’a ajuns la categoria articolelor privitore la legea electorală, că sunt înscrişi pînâ acum 27 oratori şi trebue stabilită ordinea vorbirel.
D. D. Giani observă şi întrebă pe d. preşedinte când crede de cuviinţă să se pună în discuţiune şi contra proiectul semnat de 35 deputaţi, privitor la un colegiu unic. D-sa crede că acest contra proiect a trebuit să fie discutat odată cu proiectul comitetului de delegaţi.
D. vice president ţlice că acelu contra proiect se va putea discuta ca amendament la articolul care stabilesce numărul cole-gielor.
D. N. Ionescu dice că ar trebui să se lase libertatea de a vorbi tutulor celor înscrişi.
D. I. Agarici ţlice că unul contra-proiect care nu este primit de maioritatea secţiunilor nu i se dă forma unul proiect, şi raportorul comitetului de deputaţi nu este ţinut să spună ceva despre dânsul; cu tote acestea autorii lor pot forte bine să vină să şi propună în şedinţă publică ori ce reformă vor crede mal bune.
D. D. Giani ţlice că nu face nici o culpă d lui Stolojan că n’a vorbit în raportul seu nimic despre acest proiect, de ore-ce în comitetul de delegaţi el n’a avut nici un susţinător. D-sa declară că în secţiuni nu s’a făcut nici măcar onorea de a se lua în discuţiune acest contra-proiect.
T). ministru de interne. Fac parte din secţiunea a 4 şi acest contra proiect s’a discutat. N’aţl fost present însă atunci şi ue-am felicitat că n’aţl fost căci am terminat mal curând.
D. D. Giani. Vă pot proba cu procesele verbale de şedinţe ale secţiunilor că nu s’a discutat. Cer der ca şi acel contra-proiect, să trecă prin filiera regulată.
D. I. 1. Rădulescu ţlice că în secţiuni nu s’a făcut o discuţiune obiectivă asupra acestui contra proiect, ci numai o discuţiune accidentală. D-sa propune der că Camera să trecă în secţiuni şi să ie îu discuţie şi acest contra proiect. Scitt că el are să fie respins, der acesta trebue să se facă din punctul de vedere al respectului pentru regulament, al importanţei cestiunel şi al de-ferenţel ce Camera trebue să aibă către cel 35 deputaţi.
D. ministru al justiţiei ţlice că procedura propusă de d. I. I. Rădulescu nu este regulată şi susţine părerile d-lul Agarici. D-sa afirmă că secţiunile s’afi ocupat nu numai de proiectele şi amendamentele propuse de deputaţi, ci au avut în vedere în discuţiunile ce au urmat şi părerile emise prin presă şi prin broşuri scrise de particulari.
D. D. Giani cere să se aducă şi procesele verbale de şedinţe ale secţiunilor spre
a proba că n’a avut loc nici o discuţiune.
D. ministru al justiţiei ţlice că în procesele verbale nu se trec de cât principiu-rile admise, iâr nici de cum amănunte, face apel dâr la consciinţa şi onorea celor cari susţin un colegiu unic să declare dâcă proiectul d-lor a fost şeii nu discutat.
D. Ianoli ţlice eă, ca să nu se taxeze cel ce susţin un colegiu unic că sunt obs-trucţioniştl, propune a se intra imediat în discuţia legel electorale şi cere a se pune la vot şi proiectul cu un colegiu.
Discuţiuuea se închide şi se trece la ordinea ţjilel.
D. ministru preşedinte ţlice că să se ci-tâscă şi contra proiectul şi să se pună la vot luarea Iul în consideraţiuue.
D. D. Giani.—Jflind că n’a trecut prin filiera regulată, să’lfi lăsăm să trâeă pos terităţil.
D. ministru preşedinte. Să se constate că acel cari susţin un colegiti, îudâtă ce aii vă<jut că se dă satisfacţiune cererel lor, aU renunţat Ia dânsa! (Aplause)
In fine d. raportor Stolojan dă citire urmâtârelor articole :
Art. 58. Corpul electoral este împărţit îu fie care judeţ în trei colegiurl.
Art. 50. Fac parte din colegiul înteiă toţi acel cari, întrunind cele-alte condiţiunl cerute de lege, ah un venit funciar rural săă urban de cel puţin una mie două sute lei.
Sunt scutiţi de cens :
a)	Foştii preşedinţi şeii vice preşedinţi al vre-unel din Adunările legiuitore ;
b Foştii şi actualii miniştrii şi agenţi diplomatici al ţărel în străinătate.
c)	Foştii preşedinţi de Curte, procurorl-generall, consilieri seu procurori la Curtea de casaţiune ;
d)	Acel ce posed o diplomă de doctor de ori-ce specialitate seu alt titlu echivalent cu acela de doctor, emanat de la scoli speciale superiore, şi care în timp de şese au exercitat specialitatea lor.
Art. 60. Se suprimă.
Art. 61. Fac parte din colegiul al douilea toţi cel domiciliaţi îu oraşe cari au un venit funciar rural seu urban de la una mie două sute lei îu jos şi plătesc o dare orl-cât de mică către Stat.
Voteză direct cel cari plătesc o dare a-nuală către Stat de cel puţin 25 lei.
Sunt scutiţi de cens îu acest colegiu :
a)	Profesiunile libere;
b)	Oficeril în retragere ;
c)	Pensionarii Statului.
Votâză asemenea direct cel cari a& absolvit patru clase primare şi plătesc o dare către Stat ori de mică.
Cel ce nu intră în categoriele de mal sus voteză prin delegaţiune.
CincI-ţlecI de alegători numesefi un delegat.
Delegaţii aleşi ast-fel voteză împreună cu alegatorii direcţi.
Tote oraşele unul judeţ formeză un singur colegiu cu oraşul de reşedinţă.
Alegătorul ales delegat nu pote vota de cât o singură dată, seu ca delegat seu ca alegător direct în colegiul diu care face parte.
Art. 62. Aceste două colegiurl aleg direct în modul următor :
Colegiul înteiă alege câte doul deputaţi de fie-care judeţ, cu escepţiunea judeţelor Ilfov, laşi, Dolj, Buzău. Mehedinţi, Prahova, Teleorman, Bacău. Putna, Botoşani Tutova câte trei; peste tot şepte-decl şi cinci.
Colegiul al douilea alege precum urmeză: Bucurescl, nouă deputaţi; Iaşi, şese; Craiova şi Ploesci câte patru ; Brăila, Turnu-Măgurele, Bacău, Roman, Galaţi, Focşani, Bârlad şi Botoşani câte trei; Buzău, Giurgifi, Huşi, PitescI şi Turnu-Severin câte duol; iarjcele-alte câte unul; peste tot şepte-decl.
Art. 63. Fac parte din colegiul al treilea toţi cel domiciliaţi în comunele rurale cari au un venit de la una mie două sute lei în jos seu plătesc o dare cât de mică către Stat.
Alegătorii acestui colegiu cari afi absolvit patru clase primare şi aQ un venit funciar de trei sute lei pot să voteze, dupe voinţa lor, său direct pe deputat la oraşul de reşedinţă seu indirect pe delegat îu comunele lor împreună cu alegătorii fără sciinţâ de carte.
Sunt dispensaţi de cens:
a)	învăţătorii normaliştt;
b)	Cel ce plătesc o arendă de cel puţin una mie lei.
. Ciccl-ţlecl de alegători numesefi un de-. legat.
Primarul, notarul, perceptorul, preotul şi şeful de garnisonă precum şi ori-ce funcţionar public nu va putea fi ales delegat.
Alegătorii direcţi întruniţi cu delegaţii i la reşedinţa judeţului aleg pe deputat.
Când numărul alegătorilor direcţi uniţi cu delegaţii diu o plasă va fi mal mare de una ' mie, legea electorală va putea forma cir-. cumscripţiunl electorale.
Alegătorii cari ad drept d’a vota îu colegiul 1 şi îu alte colegii, nu pot vota de i cât în colegiul I.
s Camera se compune diu 183 deputaţi, i Acest colegiu alege un deputat pentru fie care judeţ, cu escepţiunea următorelor ju-
■	deţe şi anume: Ilfov, Do'j, Mehedinţi, Pra-i hova, Buzău, Bâcău, Putna şi Sucâva, cari
aleg câte duol.
i Art. 68. Pentru Senat, corpul electoral
■	se împarte în fie-care judeţ în două co-. legiurî:
i 1. Fac parte din colegiul Intel acel ce ad un venit funciar rural seu urban de cel i puţin 2,000 lei anual, cu dispensă de cens i pentru următorele persone:
a)	Foştii preşedinţi său vice-preşedinţl ii vre-unel din Adunările legiuitore;
b)	Foştii şi jjactualil miniştri precum şi j agenţii diplomatici a! ţărel ;-
c) Foştii şi actualii preşedinţi cîe Curte, procurori-geueralî, consilieri şi procurori la Curtea de Casaţiune.
2. Fac parte din colegiul al duoilea toţi alegătorii direcţi diu otaşeşi din comunele rurale cari aft un venit funciar rural sâd urban de la 5.000 Iei în jos până la 1,000.
Sunt dispensaţi ue cens in acest colegifi următârele persone:
a)	Acel ce posed o diplomă de doctor de ori-ce specialitate său un alt titlu echivalent cu acela de doctor, emanat de la şcoli speciale superiore;
b)	Licenţiaţii în drept, în litere, filosofie său sciinţe;
c)	Foştii magistraţi cari ad funcţionat timp de şâse ani;
d)	Inginerii, architeeţil, farmaciştii şi me-dicij-veterlnmrl cu diplomă;
c) Profesorii şcdlelor din oraşe ale Statului sad al şcdlelor secundare recunoscute de Stat;
/) Pensionarii cari primesc o pensiune minimum de l,000 Iei anual.
Art. 60. Fie care din aceste două cole-giurî votâză separat.
Colegiul înteiă dă doi senatori pentru fiecare judeţ.
Colegiul al doilea dă un senator de fiecare judeţ, cu excepţiunea următorelor judeţe, cari aleg după cum urmâză :
Ilfov, patru; Iaşi, trei; Brăila, Covurluid, Dolj, Prahova, Botoşani, Bârlad, Teleorman, Mehedinţi, Buzău, Bacăd câte duol senatori de judeţ.
Senatul se compune din 105 senatori, afară de representanţil de drept al bise-ricel.
Articol nou. Alegerea deputaţilor precum şi a senatorilor în colegiele ce ad mal mulţi representanţl se face prin scrutin de liste.
Art. 7. Acest articol se suprimă.
Art. 71. Acest articol se suprimă.
Art. 72. Acest articol se menţine cum este şi astă-ţh.
Art. 75. Sunt dispensaţi de cens :
a)	Foştii preşedinţi sau vice-preşedinţl aî vre-unel din Adunările leginitdre ■
b)	Foştii deputaţi şi foşti! senatori cari au făcut parte din două legislaturi,
c)	Generalii şi coloneii! în demisie şi disponibilitate ;
d)	Acel ce au fost miniştri sau representanţl diplomatici al ţărel;
e)	Acel ce în două rânduri ad fost aleşi preşedinţi de consiiiurile judeţiane;
/) Acel ce ad ocupat îu timp de trei ani funcţiunea de membru de curte, sad în timp de un an funcţiunile de preşedinte de curte, de procuror-general, de procuror sau membru la curtea de casaţiune ;
g)	Acel ce au diplomă de doctor în ori ce sciinţă şi cari vor fi exercitat profesiunea lor în timp de şese ani cel puţin;
h)	Membrii Academiei Române.
Art 78. Membrii Senatului se aleg pe opt ani şi se reînoesc pe jumătate la fiecare patru ani prin tragere Ia sorţi.
Regulamentul Senatului va regula tragerea la sorţi în mod proporţional cu numărul senatorilor din fie-care judeţ şi din fiecare colegid.
Discuţia generală este deschisă.
D. Ganea este cel d’ântâiu înscris, d-sa cedeză însă d-iul G. Panu.
D. Panu se urcă la tribună şi declară că va vorbi contra proiectului comitetului de delegaţi şi priu urmare contra luărel lui in consideraţie.
Cu toţii, şlice d. Panu, găsim actuala lege electorală defectuosă, e biue să vedem decă d. raportor ne aduce una mal bună.
D. Panu ţUee că nui d-sa constată că legea în discuţiuuea este mal retrogradă de cât cea actuală, de ore-ce se lăţesce votul indirect. D-sa găsesee că basele proiectului de reformă a sistemului electoral sunt tot atât de arbitrare ca şi basele actualei leg! electorale.
De ce comitetul de delegaţi a admis 3 colegiurl şi nu 4 ? La acestă întrebare raportul tace nu ne dă nici o desluşire, şi trebue se caut răspunsul în discuţiunile ce au avut îu secţiuni, în declaraţiunile ce s’au făcut de pe banca ministerială şi în discuţiunile din sinul comitetului delegaţilor.
Pe basa căror consideraţiunl s’au împărţit alegătorii îu 3 colegiurl, îu 3 colectivităţi cu aceleaşi interese, cum s’a <jis? Pe consideraţiunl economice? Nu, căci nu există. Pe consideraţiunea egalităţii ? Răspunsul este ierăşl negativ, de ore-ce inegalitatea tot persistă. Pe consideraţiunl politice ? Dâr atunci acesta este misiunea nostră, de a împărţi pe alegători pe consideraţiunl politice ?
D-sa combate colectivităţile, cari u’aii raţiune de a exista îu ţâra nâstră şi ţlice că la noi interesele nu se separă, nu există nici o deosebire între dânsele.
Admite pentru moment, în principiu, colectivităţile, categoriele, der apoi ele să aibă o basă justă, ceea ce lipsesce proiectului de faclă.
D. Panu demonstra că aceste trei colegiul! au fost stabilite înti’uu mod arbitrar, convenţional, fără a se ţine seină de ceva, nici de cens, nici de cultură, de nimic.
Apoi trecând Ia o altă obiecţiune a raportului, d. Panu găsesee că reforma electorală actuală, departe de a întări colegiu-rile, din contra le slâbesce mal mult. Şi ca resultat practic al acestei reforme, d-nu Pauu găsesee că nimeni nu va mal putea isbuti sub o presiune mare.
Dâr se ţlice că colegiurile se lărgesc D. Panu voesce a proba că nici de cum ele nu se lărgesc ast fel în cât să nu se potă influenţa cu succes asupră-le.
Oratorul fiind obosit, şedinţa se suspendă la 5 ore, pentru 5 minute.
La redeschidere, d G. Panu continuă discursul d-sale.
D. Panu nu înţelege cum locuitorii uuel ţări cari ah aceleaşi detoril, nu ad şj aceleaşi drepturi şi sunt deosebiţi in categorii. Dâr se «jice că nu toţi plătesc aceleaşi im-posite, aşa este ; ţăranul plătesce mal puţin de cât marele proprietar; dâr nu trebue să se aibă în vedere legalitatea sumei ci egalitatea sacrificielor. In ceea ce privesce cultura, recunosee că există inegalitate între locuitori, der acâstâ inegalitate uu trebue să atragă după dânsa şi inegalitate sâd dreptate. Când este vorba de armată, întrebaţi pe locuitori de all sâQ nu instrucţie ? nu! toţi trebue să facă servicii! în armată, apoi de ce să du aibă aceleaşi drepturi şi în privinţa esercitărel dreptului ce tăţenesc ?
Susţine apoi colegiul unic, arătând avan-tagele acestui sistem con traseelor * alte.
Sistemul electoral ce se propune nu există de cât numai în Austria, acolo are raţiune de a exista, la noi nu ; ce asemănare există între noi şi Austria, ca să adoptăm sistemul el etectora ?
D. ministru al justiţiei. N’al espus alegătorilor sistemul d-tule^cu un singur colegi fi.
D. Panu Ba ’l-am espus, fac apel la deputaţii din Iaşi.
Voci. Aşa este.
D. V. A. Urechid. Mal inulţl deputaţi sunt în acâstă categorie.
D. Panu citesce apoi un pasagitl dintr’un program politic din 1863, semnat şi de d. I. C Brătianu, prin care se cere unificarea colegieior. O face acâsta nu spre a arăta contradicţiunea d-lul prim-ministru, ci spre a-şl justifica curagiul d-sâle de a propune un colegifi unic.
Conchide der declarându-se contra luărel în consideraţiune a proiectului şi dâcă ţâra nu e pregătită încă să facă o revisuire seriosă a legel electorale, apoi mal bine să se ascepte, menţinându-se legea uctualâ.
D. V. Lascar (jice că misiunea şi răspunderea Camerei "ste mare, căci nu este vorba de modificarea unei legi ordinare, ci de o lege care formâză basa fundamentală a edificiului nostru politic. Actuala lege o lectorală, bună sâfi rea, nu trebuie să fim ingraţi aijl când voim să ne despărţim de dânsa, ţlice d. Lascar, ca să nu recunoscem că ea ue-a dat mijlocul să facem atâta serviciu ţării şi să o aducem în starea în care se află aţii.
D-sea combate pe d. Panu şi se declară contra unei reforme radicale. Transiţiunea repede de la o stare de lucruri la o alta este tot d’auna nefastă pentru o societate, pentru acea ţeră în care se face acâstă tran-siţiune. Idealul d-lul Panu ca totl alegătorii să voteze într’un singur colegifi este forte frumos, el însă nu es’e practic şi teo-riele sunt trumose a fi espuse şi ascultate, ele însă nu se pot aplica tot:d’auna. S’ati văţiut omeni teoretici, cari îndată ce afi pus mâna pe putere n’afi putut face nimic. După d Lascar o lege este bună atunci când re-sultatele pe care ea le dă sunt buue, şi în specie o lege electorală este bună atunci când dă Corpuri legiuitore bune, independente, compuse din bărbaţi luminaţi şi patriotici.
D. Lascar «jiee că Camerele pe cari le-a dat actuala lege electorală n’afi sacrificat interesele nici unei clase de cetăţeni.
Acestă lege însă dă nascere la imoralitate şi corupţiune, şi pentru acesta ea trebuie modificată în partea el cea rea.
Acestă imoralitate şi corupţiune provine din causa colegieior restrînse. D-sea afirmă că corupţiune nu s’a făcut pria bani sâfi alte specule, ci numai prin funcţiuni publice şi aţjl uu deputat este procuratorul alegătorilor săi.
De aceea legea actuală trebuie modificată, ace3tâ modificare însă trebuie făcuta ţinându-se compt de necesităţile practice şi de voinţa ţării.
Discută apoi sistemele ce se propun şi găsesee că acela propus de d. Panu, ca toţi cetăţenii să facă parte dintr’un colegiu cu censul cel mal mic, are o calitate, aceea că este logic, singura calitate ce are, pe când eele-lalte colegiurl nu aii nici acestă calitate.
D. Lascar susţine că nu pote fi egalitate de drepturi politice între toţi cetăţenii când nu este egalitate în instrucţie; nu se pole acorda dreptul de a se ocupa şi a decide de sorta ţării, de cât numai acelora Cari îl înţeleg interesele el; în asemenea cas ar fi o crimă de a nu se stabili egalitatea drepturilor politice; aţii însă, în starea nostră de cultură în care ne aflăm, nu se pâte stabili egalitatea votului.
Ţăranului nu-I trebuie egalitatea votului, ÎI trebuie îmbunătăţirea sortel lui materiale, scoli, ferme model, bănci agricole, etc. 'ţăranul este forte prudent şi înţelept cu să uu câră să voteze direct şi să şâţlă pe banca ministerială, de şi este incult şi fără avere.
D. Lascar, vorbind de colegiele electorale, ţlice că cu drept cuvânt s’afi considerat deputaţii colegiului al patrulea ca zestre guvernamentală şi declară că numai cel culţi şi cu avere presiută garanţii de moralitate, de onestitate şi de independenţă. Chiar şi ţăranilor cu avere şi culţi cine le pune vre-o pedică ? el sunt egali cu uol şi sunt primiţi a fi pe aceste bănci.
D-sea se pronunţă de asemenea contra sistemului cu 2 colegiurl, având îu vedere resultutele alegerilor comunale şi de temă ca col. I şi II să nu fie cotropite de col. 111.
D. Lascar susţine şi arată apoi motivele ce-1 fac să fie pentru sistemul cu 3 colegiurl.
D-sea termină ţlicând că ţâra este pentru 3 colegiurl.
Şedinţa se ridică la G1/» sera şi cea vii-târe se anunţă pe mâne.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
3
SENATUL
(Şedinţa de la 1 Aprilie 1884)
Şedinţa se deschide la orele 3 aubt preşedinţia d-lul Dimitrie Ghica, presenţl flicd 47 d-nl senator1!.
Pe banca ministerialii d-nil D. Sturza, Letca, Dabija.
D. Apostol Mdnescu dă, citire sumarului şedinţei de eiT, şi, neluând nimeni cuvântul ă, se aprobă.
Se citeşte amendamentul El d-lul Gr. M. Sturza.
Se pune la votare şi resultatulfi este :
Votanţi 48.
Bile albe 48.
D. M Schina declară că se abţine fiindcă acesta amendamentfi se votâză fără a ii discutata.
D. Dimitrie Ghica. Nu se mal discută acum.
Se dă apoi citire articolului 24 după cum 'lu-amfi scrisa şi noi cu amendamen-tulu d-lul Gr. M. Sturza.
Se pune la vota art. 24 în întregimea lui.
Votanţi 48.
Bile albe 45.
Abţineri 3.
Se dă citire art. 105 ; care se menţine.
D. raportor Polizu Micşunescu, (Jlice că în comitetuia delegaţilorfi s’au formatu 3 opiniunl. Unii din membrii suntfi ca procesele de presă să mârgă la juriu, iar despăgubirile civile să mdrgă la tribunalele ordinare. Una membru a fostu pentru mănţinerea articolului cum este, cu înţelesulâ ca acţiunea civilă să mergă la tribunalulfi ordinara. Duo) membrii afi fostu de opiniune, ca acţiunea pentru despăgubiri civile să mârgă la juriu. La acesta s’a unitu şi d. raportorii, D-sa crede că ar fl fârte practicu ca tote acţiunile de daune să mârgă la jurift, căci
şi Camera ’lu-a votată ast-felu.
D. Dr Severin. Multe din disposiţiile constituţiunil relative la libertăţi ce avem astă-dî, s’a resimţita prin cele două puteri, ce sunta astăzi. D-sa dice că guvernul actual a făcut multe sacrificii, ca să capete a-câstă libertate, a trebuitu să cedeze fârte multa. Insă tota s’aa strecurata lacune în acesta articolfi. Ântâifi este arestulu prevenita, şi alu doilea era una echivoc ce se presintă în lege. Acâsta era de cine trebuie judecata acţiunea pentru daunele civile. D-sa crede că majoritatea de astă-t|î va fl de asemenea, ca juraţii, aceşti ludecătorî naturali al presei, să judece şi daunele civile. De aceea mulţi din noi a a formata erl una amendamentfi, ca procesele de daune precum şi partea penală să fie la jurifi. Aşa dară cere ca să se voteze de asemenea amendamentulfi de la Cameră.
D. Stătescu. Nu voifi cere cuventulfi ca să apăru libertatea presei, de ore-ce a-cestfi lucru fundamentala, nu este în chestie- Prin votulfi ce l'arnfi daţii adi-nâora, amfi arătata libertatea largă ce dăm presei. Domnilorfi, am fost şi suntfi pentru libertate, libertatea absolută a cu-getăreî şi în speciala asupra presei. Acesta am susţinuta nu numai când eram în opo-siţie ci chiarfi când am veniţii la putere subt partidulfi liberalu. Vă aduceţi aminte că in anulfi 1876 când guvernulfi liberala a venita la putere, elfi 'şî-a făcuta unfi titlu d glorie prin declararea absolută a liber ţâţei presei.
D-sa citesce circulara ce trimisese la 1876 parchetelor şi procurorului general, relativă la libertatea presei, în care atrăgea atenţiunea că guvernul nu vrea să useze de mijlocele ce ’l-a dat legea, şi ast-fel să lasă cea mal largă libertate a presei: se mal interzicea arestul preventiv şi ori ce urmărire. D-sa mal Zice că guvernulfi nu s’a depărtata urnă mo-menta de la acesta principia. Unfi lucru insă, iacă ce mal Zicea în acea circulară; se înţelege e că dâcă vr’unfi particulara, s’arfi crede lăsatu de unfi articolfi insultătorfi, acela e liberfi să facă acţiune, căci e în dreptulfi său, iar guvernulfi să 'I dea sprijinfi după marginea lege!. Ceea ce face însă pe guverne să lase absolută libertatea presei, este că ori şi ce guverna care se scie susţinuta de po-poru prin stăpânirea sa cea bună, aceela n’are de loc a se teme de calomniele preSeî, căci tâte se vorfi spulbera în vânt, la faptele vădite în interesul ţârei cele face guvernul. Cu t6te acestea în multe caşuri, am vSZutfi nisce atacuri îndreptate în contra unorfi dmenl, cari 'şl-afi căutata repararea onorel prin arme, alţii, după cum făcea d-sajdespreţuia atacurile nedrepte, ce este însă de făcuta cu acele atacuri ce se aducfi unei instituţiunî, căreia nu se aduce pagubă atâta morală cât materială şi o aduce chiarfi la fali-mentfi. D-sa a fosta consultata în afa-
cerea cu Creditulil Fondării Ruralii, şi s’a rostita după legislaţiunea de astă-Zî că tribunalele ordinare suntfi eompetinte a judeca, procesele pentru daune. D-sa pune în vedere art. 8 din procedura criminală, care Zice că acţiunea civilă se pdte urmări de o dată cu acţiunea criminală, precum şi de o paite la tribunalele civile. Unii au Zişii că de ore ce instituţiu-nile de dreptfi comunfi nu presintă în destule garanţii fiind că guvernulfi pdte influenţa pe judecătorii supuşi, şi ca să se înlăture acesta pericolu, pe care 'Iu vedemu pentru presă, de aceea să se ducă şi acţiunea pentru daune la juraţi. D-sa Zice că acea tbmă de influenţa mi-niştrilorfi asupra judecâtorilarfi comuni, nu este întemeiată. Căci atunci şi pentru procesele particulare ale Ziariştiloru arfi trebui să se înfiinţeze tribunale speciale, căci la tribunalele ordinare guvernulfi aru putea apăsa asupra judecătoriloru. Venindu mal de aprope la amendamentulfi care se propune, d-sa întrebă cum va funcţiona acel principia din amenda-mentu. Juriulfi este chemata numai să judece relativii la găsire de vinovata şefi nevinovata a chestiunilorfi puse acusa-tulul, iar nici de cum să găsâscă de că se pdte da sâfi nu despăgubiri civile, D-sa Z>ce că prin acestfi amendamentfi se institue juriulfi şi în materie civilă, căci dâcă parchetulfi nu va sezisa juriulfi şi numai civilulfi pentru daune, atunci juriulfi va deveni o instanţă care va judeca materia civilă. (Aplause) D-sa a-daogă că în tote ocasiunile nu se lipsesce a învoca esemple. Englezii ţinfi mulţii la libertatea presei. Dar ne este permisii ca se punemfi noi astu-felfi de libertăţi cum nu le are nici Englitera? Adaogă că redactorulfi şef alfi gazetei engleze „Lumea“ a fostu condamnata la 4 luni închisore nu de jurifi ci de curtea de ca-saţiune pentru că a publicata că unfi june pair a părăsita soţia sa de mai multă vreme. Justiţia ’lfi-a condamnata numai fiind-că a îndrăsnitfi să se atingă de liniscea unei familii. Este de opinie că cea mai bună armă contra ast-fel de atacuri, este dispreţuia, daca se va găs-însâ unu tată de familie, care nu va pui tea filosofa ca noi, să nu ’I închidemfi calea la satisfacerea cerere! sele, ca^sâ ’şî potă cere satifacţiune civilă.
D. raportor Polizu Micşunescu anunţă modificarea introdusă în şedinţa de ieri a Cameriîla articolul 105.
„Juriul este statornicit în tote mate-riele criminale, juraţii judecă t6te delictele de presă şi de daune ale părţilor civile."
D. M. Schim, Zice că experienţa a dovedit că Constituţia relativă la presă, trebue să fie cât se pote de clară. Amintesce că Constituanta de la 1868, a creZutfi că prin art. 105 este garantat în destul lberi-tatea presei. V^lend acâsta’unele guverne, escepţionând guvernul d-lul I. C. Brătianu, şi afi Zis c& decă Constituţia ne pune ore cari stavile, noi însă vom profita de lacunele lăsate de acel articol, care în prima linie este, arestul preventiv. D-sa Zice că ca să se împlinescă acele lacune, s’a propus revizuirea art. 105 Insă o revizuire în sens cât se pote de liberal, sg se dea o mal absolută libertate presei. (Sgomot). D. Schina (Jiee că decă onor. Senat este destul de luminat, va înceta de a vorbi, de ore ce nu pdte întrece sgomotulfi ce este. D-sa adaogă că s’a spus că în ţările cele mal civilisate precum în Francia, în Belgia şi vestita ţară cunoscută ca cordna în constituţionalism, clasica Englitera, a pus cestiunele presei în mânele judecătorilor ordinari, înţeleg acdsta, domnilor, ense un lucru vă cer, daţi-ne şi nouă o magistratură cum are Englitera şi mă voi închina înaintea d-vostră. Dâr în starea în care se găsesce magistratura la noi, guvernul n’are nevoie să persecute direct pe gazetari, ci ajuge numai dâcă va face un semn cu ochii unul judecător, decă '1 va influenţa indirect, va fi îndeajuns ca să omore un jurnal. Apoi nu vrdfi domnilor ca să vedem magistratura punendu-se pe terenul politicei. Vom vedea magistraţi liberali, magistraţi conservatori, unii să susţie presa, alţii să o persecute. Să ne aducem aminte de Thiers, conservator, conservator tot pdte ca d. Stătescu, care a Zis că libertatoa presei este una din principiele eele mai mari ale unei ţări, cari face ca ea să înflordscă. Efi am creZut pînă acum că un partit, care se află în oposiţiune, care are înscris principie ce le profe-sdză ir i oposiţiune, efi eram atât de naiv a crede Zic, că el caută să ajungă numai la putere casă aducă la împlinire acele primei])©, Când erafi liberalii în oposiţie striga' fi pentru libertatea presei, şi tocmai
subt acest guvern sg se facă restrângeri precel. Apoi, d-lor, decă spre pildă va veni un strein şi va întreba, cari sunt conservatori şi cari sunt liberali, ar fi nevoit sg i se respundă că acel cari sunt a guvern sunt conservatori iar acel din oposiţie sunt liberali.
Se cere închiderea discutiunel.
D. N. Fleva vorbesce contra închidem discuţiuneî, şi cere totfi d’o dată ca şi banca ministerială sg expune într’o afacere atât de însemnată.
D. ministru Sturza, <iice ca sg se lase guvernul să nu ’şl rostescă opinia in a-cdstă afacere.
D. N. Fleva, d’apol nu sunt sfineşi pe ,nca ministerială, ci sunt miniştrii res-punZgtorî.
Se cere înc’o dată închiderea discuţiu-nel şi de âre-ce nu se pote constata prin ridicarea de mâini majoritatea voturilor se procede la vot cu bile şi resultatul este :
Votanţi 49
Bile albe" 32 Bile negre 17
Se pune la vot art. 105 cu amendamentul camerei cu bile şi resultatul este; Votanţi 49 Bile albe 19 Bile negre 30
Mal mulţi.dd. senatori propun votare cu apel nominal, 'ca şi ţgra sg cunoscă pe acel, cari afi pus presa în lanţuri.
D. dr. Severin dice ca să nu se mal pue la vot acest articol de ore-ce rgmâne aşa cum a fost.
D. preşedinte Zice că in chipul acesta articolul rgmâne nerevisuit.
D. raportor Polizu Micşunescu, dă citire unul nofi articol :
„Articol nod. Disposiţiunile acestei con-stitutiuunî se vor putea aplica prin legi speciale şi în partea României de peste Dunăre."
Ne cerând nimeni cuvântul se pune la vot închiderea discuţiuneî şi se primesce.
Se pune la vot articolul cu bile şi resultatul este :
Votanţi 49 Bile albe 48
Se pun la vot următorele:
„Denumirea de Românie, de Regat şi titlul de Rege se vor trece în diferitele articole din constituţiune, în locul denumirilor de Principatele-Unite şi de Domn" Necerând nimeni cuvântul se pune la vot închiderea discuţiuneî şi se primesce Se procede la votarea articolului cu bile şi resultatul este :
Votanţi 49 Bile albe 49
D. raportor Polisu Micşunescu dă citire articolului relativ la legea'electorală.
„Art. 58. Corpul electoral este împărţit în fie-care judeţ câte 3 colegiurî."
D. Lupaşcu declară că dâcă cine-va nu va lua cuvântul contra, apoi d-sa va vorbi pentru.
Neluând nimeni cuvântul se pune la vot închiderea discuţiuneî şi se primesce, Se pune la votu articolul fi cu bile şi rezultatulfi este:
Votanţi 49 Bile albe 48.
Bile negre 1.
Se primesce resultatul cu aplause.
D. Stătescu spune că T pare râfi că n’a fost la citirea articolului de 6re-ce ar fi vorbit pentru 2 colegiuri iar nu 3.
D. Dim. Ghica, bine că n’aţl fost aci căci aţi fi străgănit Senatul, (ilaritate).
D. M. Schina declară că de ore-ce d. e pentru 1 colegiu a votat bilă nâgră.
D. raportor Polizu Micşunescu, dă citire art. 59 care este:
„Art. 59. Fac parte din colegiul întâiu toţi acei cari, întrunind cele’i’alte con-diţiunl cerute de lege, afi un venit funciar rural sâfi urban de cel puţin una mie douâ sute lei.
„Sunt scutiţi de cens :
a)	. Foştii preşedinţi şefi vice-preşe-dinţl a vr’uneî din adunările legiuitore.
b)	. Foştii şi actualii miniştrii şi agenţi diplomatici aî ţgreî în strginătate:
c)	. Foştii preşedinţi de curte, procurori generali, consilieri şefi procurori la curtea de Casaţiune:
d)	. Acel ce posed o diplomă de doctor de ori-ce specialitate şefi alt titlu e-chivalent cu acela de doctor, emanat de la scoli speciale superidre şi care în timp de şâse ani afi esercitat specialităţile lor.
D. N. Fleva. Fără ca să intrăm în dis. cuţiune câte colegii sg fie, am primit 3 colegie.
D. Preşedinte. Vg rog vorbiţi mal tare căci nu se aude.
D. N. Fleva. Toţi oratorii mari vorbesc la început încet, va veni o vreme când veţi spune că vorbesc prea tare. (Ilaritale).
D. Preşedinte. Sunt însg şi escepţiunî! D. N. Fleva. ţice că decă ca proprietari ne a fost dat sg fim apatici şi indiferenţi pentru proprietatea nostrâ, apoi nu ne este iertat, ca sg fim apatici şi indiferenţi ca cetăţeni. D-sa ZlCe că legea electorală italiană a pus censul in al doilea grad, adăogând capacitatea. Legea veche electorală italiană a cer ut ca se potă citi şi scrie. Cea nouâ cere ca cctâţâ-nul se doveddscă că a făcut 4 clase primare. Regretă că la noi nu s’a pus a-câsta în rangul întâiu, ci în al douilea. întrebă dâcă e bună repartiţiune tăcută de onor. comitet al delegaţilor, şi o parte nu găseSce bună. D-sea întrebă cu ce drept s’afi scutit de cens generalii sâfi
coloneii! în retragere şi celor cu titluri ce pune stagifi? Ce sg cere de la alegă-tor ? Sg aibă 21 ani? Nu ’î aţi cerutsă aibă 25 ani fiind că legea civilă, dă majoritate la 21 ani. Acâsta de pildă decă nu avea un venit de 1200 lei, va putea vota în colegiul întâiu, iâr pentru cel cu diDloma de doctor îl puneţi o stavilă că dupg 6 ani de practică va putea vota la colegiul întâiu. Dâr pentru DumneZefi, Domnilor, acel doctori în drept, cari sunt puşi în magistratură sg vă judece pe d-vostră, societatea, sg nu aibă compe-tinţa de a vota. Apoi n’aţl pus nici pe profesorii de la gimnasifi, apoi unul ca acesta n’are 6re capital moral pentru 1000 lei.
Propune următorul amendament:
Sunt ssutiţl de cens:
„Generalii şi coloneii! în retragere şi demisiunl.
„Acel cari port titluri de doctori şi licenţiaţi seu titluri echivalente de la scole superidre,
„Profesori de gimnnsii licee şi cele-1 alte scole.
Rogă dâr ca aceste scutiri sg fie înscrise.
D. V. Maniu vorbesce în felul d-lul N. Fleva, cerând a se mal adăoga însă la acest amendament ca şi foştii deputaţi şi senatori sg fie scutiţi de cens.
D. Lupaşcu. Vorbesce contra amendamentului propus de d. Fleva.
Orele fiind 6 şedinţa se ridică anun-ţându-se cea viitdre pentru măine.
D. preşedinte Dimitrie Ghica, Vg rogu domnilor senatori de ore ce şedinţele nostre ne cere forte mult timp, sg binevoiţi a veni mai de vreme şi sg începem şedinţele a orele unu.
ADUNARFA DEPUTAŢILOR
{Şedinţa de agii 31 Martie 1884)
PresideDţia d-lul vice-president I. Agarici.
Şedinţa se deschide la ora 1 p. m. fiind presenţl 111 dd. deputaţi.
Sumariul şedinţei precedente se aprobă.
D. ministru al domenielor spune că mi-nisteriul a fost victima unei erori, comunicând ieri Camerei că avt. 133 a fost votat de Senat şi modificat, când în realitate nici n’a fost votat şi supune Adunării a-cest incident spre a a visa ceea ce trebue sg se facă.
In urma unei mici discuţiunl, se adoptă propunerea d-lul N. Ionescu de a ascepta ca acest articol sfi fie votat şi de Senat şi apoi sg se revină asupră’I.
D. secretar Ciocazan dă citire unei propuneri de a se lua vacanţe de astăZî 31 Martie.
M. Mucenic Dinescu cere în numele re-ligiunel ca în săptămâna patimilor sâ nu se ţiă şedinţe.
D. preşedinte al consiliului declară că părintele sSfi, boer mare, care era forte religios, se întorcea acasă de la obştâsca A-dunare, în noptea Crăciunului şi în nop'.ea de Pasc!, cu o sanie mică precum erafi pe atunci şefi cu căruţa, iâr nu ca a<JI cu drumujde fier şi Jcu cartă de liber percurs, precum facem noi democraţi!, adaogă d. I
C.	Brătianu.
La o intrerupere a d-lul P. Grădişteauu, d. I. C. Brătianu declară că este democrat, der că’şl păstrâză tradiţiuuile familiei sele, ale strămoşilor săi.
D.	ministru de interne spune că nu mal e trebuinţă de o asemenea propunere, de ore-ce crede că luni Camera va putea se iâ vacanţă şi d-nil deputaţi sâ plece.
Se pune apoi la vot propunerea de a se ţine şedinţă mâine, Duminică, şi se prime sce cu 80 voturi din 119 votanţi.
D. Ciocazan dă citire raportului corni siunel bugetare îu privinţa bugetului casei dotaţiunel ostel.
D. I. G. Bibicescu propune ase trimite la tipar pentru ca dd. deputaţi s8-l potă vota în cunoscinţă de causă.
D, Costescu Comâneanu. Să se trimită la tipar.
D. vice-president pune la vot propunerea d-lul I. G. Bibicescu şi, îa mijlocul tumultului care domuesce îu Cameră, părâudu-i-se că maioritatea este pentru propunerea d-lui Bibicescu, proclamă votul şi declară că A dunarea a votat trimiterea raportului la tipar.
In momentul acesta, d. prim-miuistru intră îu sala de şedinţă şi cere sâ se revină, de ore-ce a<^« este sfârşitul anului bugetar şi cu propunerea de amânare casa dotaţiunel osteî va rămânea fără buget, picând că se miră cum s’a luat în discuţiune acest buget în lipsa d-sele.
D. Iepurescu. Erafi alţi miniştri pe banca ministerială şi n’au protestat contra propunerii d-lul Bibicescu.
DD. miniştrii Aurelian şi Leca protestă şi declară eă afi protestat contra propune-rel de amânare.
D. Leca, ministru de finance. Am protestat, der nu putem striga taie ca d-ta, domnule Iepurescu.
D. vice-president declară că propunerea s’a votat de maioritate, că banca ministerială era ocupată şi n’a protestat. Propune ca bugetul sâ se trimită de urgenţă la tipar, şi mâne să se pună Ia ordinea (jileî.
Propunerea d-lul vice-president, la care aderă d. prim-ministru, este primită de A-dunare.
Apoi se votâză mal multe credite.
Se intră în ordinea ^ilel.
Se continuă discuţia pe articole a revi-suirel Constituţiunel.
D. raportor Stolojan dă citire urmâtore-lor articole:
„Art. 24. Constituţiunea garantâză tutulor
libertatea de a comunica şi a publica ideile şi opiniunile lor prin graifi prin scris şi prin presă, fie care fiind respumjător de abusul acestor libertăţi îa caşurile determinate prin codul penal, care nici într’un cas nu va putea restrânge dreptnl în sine.
„Nici o lege escepţională nu se va putea înfiinţa în acâstâ materie.
„Nici censura, mc! o aliă măsură preventivă pentru apariţiunea, vinderea seu dis-tribuţiunea orl-căreî publicaţiunî, nu se va putea înfiinţa.
„Nu este nevoe de autorisaţiunea prealabilă a nici unei autorităţi pentru apariţiu-nea ori cărei publicaţiunî.
„Nici o cauţiune nu se va cere de la Ziarişti, scriitori, editori, tipografi şi lito-grafl.
„Presa nu va fi pusă nici o dată sub regimul advertismentelor.
„Nici un Ziar sâfi publicaţiune nu va putea fi suspendat şefi suprimat.
„Autorul este răspunZător de scrierile sâle, în lipsa autorului, este respunZător girantul; er la lipsa acestuia editorul.
„Ori-ce Ziar trebue să aibă un girant respunZător care sâ se bucure de dreptnrile civile şi politice.
„Delictele de presă se judecă de juriu. „Arestuljpreventiv în materie de presă este iuterdis.
„Art. 105. Juriul este statornicit în tote materiele criminale şi pentru delictele politice şi de presă.
„In tote caşurile de atacuri, ofense sâfi imputări cari ar fi îndreptate contra agenţilor autorităţilor publice, pentru fapte relative la funcţiele seu viaţa lor privată, acţiunea de daune civile nu se pote intenta de cât înaintea Curţii cu juraţi de o dâtă cu acţiunea publică.
„In cas când ministeriul public nu va intenta acţiunea publică, partea vătămată va putea sesisa direct curtea cu juraţi.
„Când însă atacurile, ofensele sâu imputările ar fi îndreptate contra unei persone private pentru fapte relative la vieţa privată, acţiunea publică ca şi cea civilă se vor intenta înaintea tribunalelor ordinare după regulile dreptului comun."
Se dă cuvâtul d-lul D. Giani.
D. D. Giani Zice c& procesul Ziarilluî L’Independance Roumaine cu Creditul funciar l’a făcut să propună în Camera trecută modificarea art. 105 din Constituţiune, care , după d-'sea, ca jurisconsultă , nu presintă nici o controversă. Acestă ideii însă a fost fericită şi nefericită: fericită în cas când se va respinge redacţiunea comitetului de delegaţi a acestui articol, nefericită decă acâstă redacţiune se va primi.
D-sea a propus în Camera trecută revi-suirea acestor articole privitore la presă, pentru că ele să fie modificate într’un sens şi mal liberal. Oposiţiunea de atunci, Ziee d. Giani, ’ml Zicea că merg prea departe, să mă mulţumesc cu atât, căci nu se scie ce se va face. Efi le răspundeem că n’am temere şi că am încredere în progresul principielor liberale.
Venind la articolele în cestiune, d. Giani Zice că dâcă până acum dualismul juris-dicţiunel în materie de presă se inventa prin ore-carl controverse, ad( însă el este consacrat prin însăşi Constituţiunea.
întreb pe d. raportor şi pe omenii practici ce vrea sâ Zică, vieţa publică şi privată îutr’o ţeră constituţională şi parlamentară.
Omeni politici nu suntem numai noi, pentru că ocupăm aci un fotoliu de deputat, ci şi acel cetăţeni cari ne trimit aci, cari, fărâmă vrea, fac şi el politică, el bine când uu asemenea cetăţen va fi atacat, unde se va judeca cel ce atacă ? Vieţa privată este în strânsă şi naturală legătură cu viâţa publică. Presa pote să intre în viâţa privată a cutărul şefi cutărul cetăţân, pentru a vedea dacă este apt să ocupe o funcţiune publică, ea este datore să spună că cutare cetăţân este cartofor şi nu merită sâ i se încredinţeze o casierie. EI bine asemenea caşuri vor da nascere la procese cari se vor judeca de tribunalele civile. Acestea vor condamna pe acele Ziare nu la închisore ci la despăgubiri băuescl. Eî bine credeţi că prin acesta aţi făcut un progres, că aţi dat libertatea cea mal mare presei? Nu! Prin închisore presa se ridică, pe când prin despăgubiri ea se ucide. A-cesta înseinneză libertate a presei! ţ)iceţî că este un scandal de a se înfăţişa uu proces în care este vorba de onorea unei familii înaintea curţii cu juraţi; apoi, decă credeţi că este scandal, acel scandal este şi la tribunale, care vor trebui să dea sentenţe motivate.
D. Giani arată apoi flagranta contrazicere care se află îutre premisele şi condu -siunele d-luî raportor.
Pusu-s’a demareaţiunea limite! a atacurilor presei îu vieţa privată? Nu! De cine se va stabili ea ? De procurorii tribunale 1 r, cari sunt ageDţil guvernului ? Acâsta în-semnâză ore libertate a presei!
Adresându-se la banca ministerială, pe. care se află dd. Voinov, Chiţu, şi I. C. Brâ-tianu, Z>ce c& A- Voinov propunea în Se natul trecut ceea ce d-sea propunea îa Cameră ; d. Chiţu a declarat că va muri pentru libertate ; venind la d. I. C. Brătianu, aci amuţesc, Z^e d. Giani, mă opresc şi-l las pe d-sea să vorbâscă.
Termină declarând că este pentru luarea în consideraţiune a articolelor, cu ore-carl modificări.
D. G. Lascăr, unul din membrii comitetului de delegaţi, se încârcă a esamina cum este drept şi în interesul societăţii de a se modifica art. 24 şi 105, în sensul d-lui D. Giani sâfi al comitetului delegaţilor.
www.dacoromanica.ro
teleg-kaphul
Pentru acesta arată ce este presa şi care este rolul el.
D. Lascar declară că este o crimă de a se pune o barieră cugetărel omului şi a respândirel el prin presă, d-sea insistă forte asupra libertăţii presei, arătând trebuinţa el, pentru ca să ajungă la conclusiunea că acesta libertate trebuie mărginită.
Presa face mult bine Intr’o ţâră, ea Insă pote face şi răO. Ce aţi ţitce despre un <har care pe fie care 4* ar provoca la revoltă, la incendiurJ, etc?
La acâstă întrebare mal mulţi dd. deputaţi esclamă.
D. V. A. Urechiă. Balamucul este destul de mare ;
D. Lascar continuă şi ţUce că este pentru cea mal mare libertate a presei, însă este contra acelora cari 4'c că ea nu tre-bue să fie responsabilă.
D. Lascar este pentru redacţiunea comitetului de delegaţi. Atacurile contra guvernului şi a funcţionarilor publici să se judece de opiniunea publică, de curtea cu juraţi; tot ce privesce însă viaţa privată, să mergâ la tribunalele ordinare. Nimeni n’are drept să se îndoiescă de independenţa magistra-turel. Apoi, acţiunea publică e deosebită de cea privată; cine să judece p’acăsta din urmă de cât tribunalele ordinare?
Presa pote atinge tote cestiunile : de morală, de religiune, de proprietate şi de familie ; şi fiind că este aşa, trebue să punem bariera.
Oratorul nu să încrede în juraţi să judece asemenea procese şi de aceea este pentru ca ele să se judece de tribunalele ordinare.
D-sa termină cu o citaţiune a lui Benjamin Constant care 4'ce că acţiunile private nu aparţin publicului.
Şedinţa se suspendă pentru câte-va minute.
La redeschidere, se dă cuvăntul d-lul Ianoli.
D. Ianoli combate pe d. Lascar cu însuşi ideile lui Beujamin Constant, pe care nu l’a interpretat destul de bine.
D-sa (Jice că aceste articole ah fost supuse revisuirel pentru a fi modificate în sensul liberal, nu în sens de repres. Constituanta de la 1866 a stabilit o singură jn-risdicţiune pentru presă, şi d-vostră voiţi să stabiliţi a<jl două jurisdicţiunl. D. Ianoli găsesce redacţiunea actuală mal reacţionară de cât cea vechia. Presa este arma libertăţilor, este corona libertăţilor, căci ea a-pără tote libertăţile şi partidul liberal nu trebue să înscrie în activul său supunerea presei.
Tribunalele, <|ice d- Ianoli, cu tote cunoştinţele lor juridice, nu sunt competente a judeca procesele de presă dintre cetăţenii cari nu pot fi judecaţi mal bine de cât de semenii lor.
D-sea termină declarând că este pentru cea mal largă libertate a presei; a fost scurt pentru că va vorbi venerabilul d. Roseti care a luptat peDtru libertăţile publice.
Decă câţl-va preoţi nu’şl fac datoria, apoi nu trebue să desfiinţăm bisericele; tot asemenea este şi pentru presă.
D. raportor Stolojan recunosce serviciele aduse de presă, este însă contra libertăţel el absolute, de ore-ce libertate absolută nu este de talia nostră. D-sea se declară că este evoluţionist, positivist.
Legea belgiană 4ice că delictele se judecă de curtea juraţi, ce faceţi însă cu con-travenţiunile, cu despăgubirile civile ? Face o comparaţie între situaţia actuală a presei şi ceea ce i se crează şi recundsce că am făcut un progres, nu însă regres. Ce vă cerem noi ? Să apăraţi, să puneţi la adăpost pe femeia şi copiii noştri!.
Şi acestâ garanţie trebue dată de aci, din Cameră. D. Stolojan, ca să sprijine şi să arete necesitatea unor asemenea garanţii, spune că o temeiă de totă stima, de tot respectul, socia decanului presei chiar, a fost insultată de presă.
La ce mal plătesc bir, «Jice d. Stolojan, decă nu se iau măsuri ca nevasta mea, familia mea, să fie apărată să fie garantată contra insultelor ce i s’ar putea face prin presă.
D-sâ voesce ca viaţa privată a unul ce-tăţen, fie de ispravă fie nu, să fie închisă şi juraţii să nu iutre în ea spre a’şl da verdictul, că cutare cetăţăn este bun şi cutare este răO, ci aceste procese să mergă numai la tribunale cari să judece numai faptul material.
Decă presa se crede ameninţată, apoi să lupte pentru reorganisarea magistraturel; personalul ’l jivem destul de bun.
D. C. A. Bosetti se urcă la tribună, în aplausele Adunărel, şi se întră bă ce caută la acea «tribună câud însuşi raportorul prin raportul seu a susţinut libertatea presei, când pe banca ministerială se află bărbaţi cari în totă viăţa lor afi luptat pentru libertăţi. Sunt aci, pentru că sunt decanul presei, şi trebuie să o represint, să apăr şi eti libertatea presei precum am a-părat t6tâ viăţa mea, cu condeiul, tote libertăţile şi mal cu semit acelea ale presei şi ale întrunirel.
Libertatea când este deplină sugrumă licenţa şi nu lasă în urmâ-î nici o pată. ţ>ia-ristul care merge cu libertatea păuă la licenţă se perde el însuşi de la sine, încetul cu încetul.
Nu-rol intră de loc în cap şi nu găsesc că este drept ca sociele funcţionarilor să fie date predă presei, să nu se ie nici o măsură contra lor, ci numai contra socielor particularilor.
Se pot întâmpla fapte în familii care să fie de un interes public, de domeniul mo
ralităţil; se pot întâmpla fapte în viăţa unu
bancher care să pregătăscă ruina ţăril; juraţii 6re să nu intre în viăţa sea, 8ă-I cerceteze registrele? EO unul i le-aş fura şi sunt sigur că aş bine merita de la patriă, numai întru cât n’aş face acăsta în interesul mefi proprio.
O femeiă ţine casă de joc de cărţi, care ruinăzâ pe mulţi, la dănsa se comit fapte imorale, apoi să n’am drept a denunţa ? Medicul ■ pote lungi o mâna, a ţ|is d Stoiojan, dăr în detrimentul corpului întreg; cine este însă corpul Întreg ? tribunalele ori societatea întrăgă? Şi dăcă vă este ruşine să mergeţi înaintea juraţilor să apăraţi onorea familiei, nu vă este ruşine să mergeţi înaintea a trei tineri judecători? Nimeni nu pote judeca şi apăra onorea şi proprietatea cetăţenilor mal bine ca juraţii, repre-sentanţil naţiunel.
D. C. A. Rosetti termină 4*c<hid să se iă în consideraţie articolele şi propune un amandament.
Discuţia se Închide şi articolele se iăîi în consideraţiune în unanimitate.
La art. 24 d. O. Cantili faee 6re-carl observaţiunl pentru a se sci cum se va a-plica acest articol de cel în drept. Se pote da în judecată de o dătă girantul şi editorul său ori unul ori altul şi apoi întrăbă ce se tace cu art 47 din condica penală care prevede durea în judecată a autorului de se va dovedi. Se înţelege prin acesta că autorul, şi dăcă nu este declarat, se pote el urmări spre a fi dovedit ?
Acesta ţjice d. Cantili, ar fi o sugrumare a libertăţii presei.
D. raportor Stolojan declară în privinţa puntului d’ântăiu că nu se pote da în judecată de cât săQ girantul săă editorul, în privinţa puntului al duoilea, declară că va consulta comitetul delegaţilor.
Şedinţa se suspendă şi ia redeschidere d. Stolojan declară că comitetul delegaţilor in-interpretăză art. 47 din cod. pen. tot în sensul d-lul Cantili, adică că autorul care nu este declarat nu se pote urmări să fi,8 dovedit.
Discuţia se închide.
Se pune la vot articolul 24 ast-fel cum a fost redactat de comitetul de delegaţi, fără nici o modificare, şi al cărui text l’am dat mal sus.
Resultatul votului este :
Votanţi, 136.
Au votat pentru, 136.
Articolul s’a primit la unanimitate cu es-plicaţiunile date de d. raportor.
Se dă citire art. 105.
D. C. A. Rosetti dă citire amendamentului d-săle care modifică acest articol şi răspunde celor ce se tem de libertatea presei numai următorele cuvinte: Şi sorele arde, el bine, să’l desfiinţăm.
D.vice president dă citire amendamentului propus de d. Popp, care însă ne fiind susţinut de 5 membrii se înlătură din discuţie.
Şedinţa se suspendă pentru ca comitetul de delegaţi să se pronunţe asupra uouel redacţiunl a d-lul C. A. Rosetti făcută art. 105.
La redeschidere d. raportor Stolojan declară că a respins in maioritate de voturi amendamentul d-lul C. A. Rosetti.
D. preşedinte al consiliului declară că de şi era hotărât să nu iâ cuvântul în ace,stă cestiune, se vede silit să facă acăsta fiind-că au făcut apel la d-sea direct d nil
C.	A. Rosetti, Giani şi Ianoli. Arăta ce este presa şi ce serviciurl a adus şi aduce civilisaţiuuel, omenire! întregi.
După ce face pe scurt istoricul presei, 4ice că orî-ce instituţiune are şi inconvenientele săle. D. C. A. Rosetti este pentru libertatea cea mal absolută, eâ însă, (Jice d. I. C. Brătianu, cred că nici o fiinţă morală seu fisică din lume nu pote funcţiona fără răspundere, fără control. Spuneţi’ml care instituţiune, care corp n’are un frâu, ? însăşi Camera, suveranitatea naţională, v’aţl supus unul regulament, unei censure şi nu permiteţi unul deputat a trece peste margini, cu totă libertatea tribunei, căci numai de cât i se iă cuvântul.
D.	ministru preşedinte dă de esemplupe Francia, care ţjice d-sea că are mal puţine libertăţi ca noi.
D-sa declară că nu combate amendamentul d-lul C. A. Rosetti şi are obiceiu să caute să convingă pe maioritatea naţiunel iar nu să i se impună.
Prin articolul!! comitetului nu se pune margini presei ci numai acelui cetăţăn care a atacat onorea unei familii.
D. Brătianu declară că în Camera Convenţională, impreună cu d. C. A. Rosetti, era republican, a devenit ănsă regalist pentru interesul ţării, care trebue pus mal prt sus de tote.
In ce ţără, întrăbă d-sa, există în fapt principiul absolutei libertăţi?
Să lăsăm ca naţiunea să se desvolte încetul cu încetul şi să nu facem esperienţe pe spinarea el.
Se cere închiderea discuţiunel.
D. N. Ionescu suindu-se la tribună vor-besce contra închiderel discuţiunel. Face mal ântâiu o confidenţă: d. Ionescu ^iee câ venind la tribună a au^it ^ic^udu-se: iar avem să’l dăm jos, şi se puue la adăpostul protecţiuuii d-lul ministru preşedinte
D-sa 4ice ci discuţia nu se p6te închide de ore-ce d. prim-miuistru n’a 4*s nimic de amandamentul d-iul Roseti.
Voci. A vorbit despre acest amandament.
D. Ionescu. L’a adoptat?
Voci. Nu!
D. Ionescu. Atunci ce discuţie să închidem.
Voci. A lăsat totă libertatea fiecărui deputat a vota sau nu.
D. ministru preşedinte declară că în privinţa amendamentului d-lul C. A. Roseti uu se pote ijice alt-ceva de cât că curentul este pentru dânsul şi d-sa nu se va opune nici o dată curentului (aplause).
Se pune la vot închiderea discuţiunel şi se primesce.
Se pune la vot cu apel nominal amandamentul d-lul C. A Roseti şi resultatul votuiul este:
Votanţi 114 Au votat pentru 98 A ti votat contra 16 S’aii abţinut 3
Apoi şedinţa s’a ridicat la 7 ore vestin-du-se cea viitore pe mâne, Duminică, 4 Aprilie.
SENATUL
Şedinţa de la 31 Martie 1884
Şedinţa se deschide la orele 2°/* sub preşedinţia d-lul Diniitrie Ghica fiind pre-senţl 50 dd. senatori.
Pe banca ministerială dd. 7. C. Brătianu, I). S tur Şa, Lecca şi Dab'ja.
D. Apostol Mănescu dă citire sumarului şedinţei de erî şi, neluând nimeni cuvântul, se aprobă.
D. Bolizu Mieşuneseu, dă citire art, 133 care este.
„Art. 133. Pământurile foştilor clăcaşî ale însurăţeilor şi ale locuitorilor cari afi cumpărat în loturi mici proprietăţi de ale Statului, sunt şi vor 11 inalienabile1 in timp de 32 ani cu începere de la promulgarea acestei legi.
„Acăstă disposiţiune se aplică şi la pământurile vândute de Stat în loturi mici îq partea României de peste Dunăre.
„Schimburile de pământ contra pământ nu intră în prohibiţiunea legel de faţă."
D. raportor Bolizu Mieşuneseu face cunoscut câ la aliniatul I Camera a adus un amendament în care se prevede încă o prelungire pe 20 de ani.
De ăre-ce d. Bişca avea de asemenea să propue un amendament, şediDţa se suspendă pentru lo minute.
La redeschidere d. Stătescu cere cuvântul spre a presinta un amendament. D-sea propune să se adaoge următorul aliniat la art. 133.
Locuitorilor însă cuprinşi în raza vreunei comune urbane se va putea acorda prin legi speciale facultatea de a in-streina locurile lor de de casă."
Domnilor in cameră s'a făcut un a-mendament relativ la pământurile rurale din comunele urbane. Pentru a se preîntâmpina ăre cari inconveniente relative la acele pământuri, d-Iuî <|ice ca să se pue după aliniatul I următorul!! a-mendament,
„Schimbările de care este vorba în a-cest art. nu se va ,putea face de câtu contra altor pământuri de aceeaşi întindere şi calităte.
Cu chipulacesta schimbul se va puteajface fără ase aduce vre-o vătămare lege!.;Acest aliniat prevede că schimburile să nu se pâtă face de cât când pământurile vor fi de aceeaşi calitate şi întindere.
D. C. Nanu, pe lângă amendamentele propuse de d. Stătescu, <|ice că ar fi ne-merit să se adaoge şi următorul: că şi acel cari vor cumpăra acuma sâfi în viitor pământuri în loturi mici, să trăcă în acelaşi articul.
D. Lupaşcu cere cuvântul pentru ca să se menţie aşa articolul cum a fost primit de comitetul delegaţilor Senatului.
D. Dr. Severin, <|ice că chiar în folosul sătenilor ar trebui să fie schimbul, care se face adesea ori pentru trebuinţe personale.
D. Maniu «Jice că experienţa a probat că legea rurală este defectuosă, şi acuma trebue a se preface ca să se garauteze cultivatorilor mici pământurile rurale. D-sa dice că însuşi dăcă am putea face, tot să garantele ca pământurile întinse să rămâie în mânele Românilor.
Aşa dăr ar fi un sacrilegiu dăcă nu s’ar face acăsta D lui va cere să se facă schimburile cum a propus d Stătescu căci A spre pildă, pote avea trebuirţă de o jumătate pogon de pământ de păşune de la vecinul său B care de asemenea are p6te trebuinţă de un lot pământ arătură, ce are A. De ore-ce însă jumătate de pogon face întreit cât lotul, A va căuta să răspundă banii pentru cea-l-altă valdre a pământului lui B. Totul va trece ca schimb, în realitate însă va fi o vânzare deghisată. D-sea cere de a-semenea ca pământul de schimbat să fie de aceeaşi Întindere şi calitate.
D. Gr. M. Sturza. c& improprie-
tăririle şi vânzările de pământ ce se fac ţăranilor este ca să avem cât se pdte mal mulţi proprietari Români, şi să nu vedem ivindu-se la noi acele stări sociale ce se pot vedea in streinâtate. D-lul întrăbă dăcă sătenii din raza oraşelor să fie în stăpănirea pământurilor 32 ani? Dăcă sătenii nu Vor putea ins-treinâ pământul in timp de S2 ani e forte bine! Ce vor face generaţiile vii-tdre nu trebue să ne îngrijim. D-sea susţine articolul tale-quale cum a fost primit de comitetul delegaţilor şi este contra amendamentului d-lul Stătescu,
D. Pişcă (|ice că dăcă acele locuri vor remânea în timp de 32 ani In posesiunea unor 6menl ce nu vor căuta a înainta, atunci starea va fi fârte precară, şi de acea ar fi bine ca să se pâtă face schimbul căci pământurile schimbându-şl posesorii, vor putea da de braţe mal harnice, rari să le îngrijească mal bine.
D-sea ^icecă decă li se impune a nu putea face schimburile de cât intre pământ de aceiaşi calitate şi întindere, eî sunt împedicaţî de aşi vinde pământurile şi a le perde. D-sea este pentru amendamentul d-lui Stătescu.
D raportor Poliza Mieşuneseu, c|ice că alt-ceva este vânzarea şi alt ceva este schimbul. Tribunalul va vedea dăcă este o adevărată schimbare după calitate şi întindere său este numai o vânzare de-ghisatâ sub forma de schimb. D-sea <^ice că nici nu face aşa de mari desbaterî pentru un lucru ce are un înţeles atât de clar.
Se cere închiderea discuţiunil.
D Schina vorbesce contra închidereî discuţiunil.
D. Stătescu, (jice de asemenea ca să se mai aducă lumina în cestiune, şi să urmeze încă discuţiunea.
închiderea discuţiunel punându-se la vot se primesce.
Se procede la votarea amendamentului d-lul Stătescu cu adăogirea făcută de d
C.	Nanu şi resultatul este:
Votanţi 46 Bile albe 39.
Bile negre 8.
Se pune Ia vot art 133 în întregimea sea, împreună cu amendamentul.
Resultatul este.
Votanţi 49 Bile albe 47.
Bile negre 2.
Şedinţa se suspendă pentru un sfert
de oră.
înainte de redeschiderea şedinţei d-nu Dimitrie Ghica, iâ cuvântul şi amintesce angajamentul ce s’a luat să nu se des partă până când revisuirea va fl sfârşită Cere dăr ca şi Senatul săimiteze esem-plul dat de Cameră şi să lucreze de a-semehea mâine Duminică. Cere ca înalţii prelaţi să pâşâscâ cu exemplul înainte şi să voteze pentru şedinţa de mâine.
Puindu-se la vot ca se se ţie şedinţă mâine, se primesce,
La redeschiderea şedinţei d. raportor Folizu Mieşuneseu dă citire art. 24, care e modificat ast-fel:
„Art. 24. Constituţiunea garanteză tuturor libertatea de a comunica şi publica ideile şi opiniunile lor prin grăiţi prin scris şi prin presă, fie-care fiind răspunzător de abusul acestor libertăţi în caşurile determinate prin codicele pe nale, care nici într’un cas nu va potea restrânge dreptul în sine.
„Nici o lege escepţională nu se va putea înfiinţa în acestă Materie.
„Nici censura, nici o altă măsură preventivă pentru apariţiunea, vinderea sâCt distribuirea ori cărei publicaţiunî, nu se va putea înfiinţa.
„Nu este nevoie de autorisaţiunea prealabilă a nici unei autorităţi pentru apariţiunea orl-cărel publicaţiunî.
„Nici o cauţiune nu se va cere de la Ziarişti, scriitori, editori, tipografi şi li-tografi.
„Presa nu va fl pusă nici o dată sub regimul avertismentelor.
„Nici un Ziar său publicaţiune nu va putea fi suspendat sââ suprimat.
„Autorul este respunZător de scrierile săle, în lipsa autorului, este respunZător girantul, iar în lipsa acestuia editorul.
„Ori ce Ziar trebue să aibă un girant respunZător care să se bucure de drepturile civile şi politice.
„Delictele de presă se judecă de juraţi.
„Arăstul preventiv in materie de presă este intei'Zis."
D.	Gr. M. Sturdza. Sunt două-Zecî şi aţâţi de ani de când s’a discutat ches-
Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 24.
stiunea presei în Cameră, am declarat că libertatea cea mal principală este libertatea presei, căci dăcă ar peri tote, printr’acâsta s’ar putea restabili cele-l’alte libertăţi. Dăr cine 6re nu pdte fi indignat de batjocurile şi calomniele aruncate de o presâ destrăbălată, In statele civi-lisate, în Francia, în Italia, etc., unde de-senurile şi gazetele ilustrate mergâ la tribunale corecţionale, este un ceva corect, căci acolo magistraţii sunt forte in-dependinţl, La noi insă nu e aşa, de a-ceea cer ca art, 24 şi 105 sfi nu fie modificate şi lăsate cum a fost înainte. Cer insă cu stăruinţă ca acel gazetari cari prin organele lor vorti ataca p© Regele nostru, pe familia sea, pe suveranii străini, să meargă înaintea tribunalelor ordinare, Căci nu sciţi d-lor, câte greutăţi aduc gpvernulul şi ţărel întregi asfc-feiâ de atacuri. Este o ruşine ca să vedem predicând»-se iu unele din gazetele n6s-tre uciderea şi asasinarea suveranilor!! străin!..
Aşa dăr propun următorul amendament la penultimul aliniat de Ia art. 24.
„Delictele de presa se vor judeca de juriO afarâ de atacurile contra Regelui, familial sâle şi suveranilor streini cari delicte vor fl judecate de tribunalele ordinare"
Sânt sigur că în privinţa suveranului nostru sunteţi unanim, în a primi un amendament, cer însă de asemenea şi pentru suveranii streini, câcl sunt jiare la noi cari predica chiar mârte prin dinamită a suveranilor streini, şi medică pe faţă asasinarea.
D. N. Fleva Zice că acuma vorbim de art. 24 iâr nu de art. 105 unde se prevede juriul. Aşa dăr să vorbim la art. 105 de juridicţiunea presei.
D. P. Borş. Sunt convins că toţi suntem inspiraţi de sfânta libertate a presei se unesce cu totul la redacţiunea dată de comitetul delegaţilor, însă vrea să spue câte-va cuvinte la adresa amendamentului d-lul Gr. M. Sturza. D sa Zice că Regele nu p6te face rău căci el dom-nesce şi nu guvernării, de aceea nimeni nici nu trebue să se atingă de dănsu. Răgă pe Senat să primâscă in unanimitate amendamentul d-lul Gr. M. Sturza, căci nu numai suveranului nostru suntem datori respect, ci chiar celor streini.
D. Stătescu, vorbesce în cestiune de regulament.
Se cere închiderea discuţiunil.
D. Maniu vorbesce contra închiderel discuţiunel. D-sea Zice câ d. Borş a vorbit într’un mod trecător, ca să se puie o stavilă desfrânănlor întinse ce să face asupra suveranilorfi şi de aceea vrea ca discuţiunea să urmeze, să se aducă mal multă lumină.
D. Dm. Ghica cere cu stăruinţă ca să se închiZă discuţia.
D. N. Fleva, e contra închiderel discuţiunel şi propune un amendament, ca să se ştârgă de la art. 24, aiiniatul relativ la jurisdicţiunea presei şi să fie trecut la art. 1O5 unde se pomenesce deja de jurisdicţiunea presei.
O parte din dd. senatori, cer închiderea discuţiunel şi punerea la vot al art.. 24 cu amendamentul d-lui Gr. M. Sturza alţii cer discuţiunea şi să nu se puie la vot până când nu se va auZi şi susţinerea amendamentului propus de d. N. Fleva.
Neputându-se ajunge la nici o înţelegere şi de ore-ce orele eraâ deja 6‘/u şedinţa se ridică, anunţându-se ceaviităre pentru mâine Duminică-
Yom aminti că înaintea fle-cărei şedinţe d. Dimitrie Ghica în numele Senatului a declarat, că atât d-sea precum şi cea mal mare majoritate s’ar putea Zice câ mal toţi senatorii sunt pentru absoluta libertate a presei.
Mal aflăm că d. N. Eleva a depus următorul amendament relativ la juridicţiunea presei:
„Şi tăte caşurile de atacuri, ofense sâfi imputări făcute prin presă, cererea pentru daune se va face tot înaintea juraţilor. Partea lesată va putea introduce acestă cerere printr’o simplă peti-ţiune către preşedintele curţeî, şi ea se va putea judeca chiar dăcă acţiunea publică nu s’a intentat,
Dr. Severin, N. Fleva, Schina, Chris-topolo, Pişcă.
ULTIME SCIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPIIULUl
(Agenţia Havas)
Son-Tay, 12 Aprilie. — Brigadele gene-raljlor Năgrier şi Briere vor face jncţiunea lor mâine la confltieuţa rîulul Negru şi fluviul Roşiu.
Circulă sgomotul că inamicul ar fi deşertat dejea fortereţa Hon-Hoa.
Son-Tay. 12 Aprilie.—Inamicul a deşertat Houg-Hoa la primul atac.
Trupele franceze vor ocupa mâine for-tereţa.
www.dacoromanica.ro
MKBCl'KI \ AIMtlLlE 1SS4
ABONAMENTE
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
pentrucapitală
Pentru un an..............Leî	24
„	ş6se	luni....	17
, trei i_L. . .	„
rENTRU DISTRrCTF,
Pentru un an ,	....	Lei 2
„	§6se	Iun!....	„30
„	trel	»	. . . .	„15
pentru strein State
Pentru un an..............Leî	40
„ ş6se Iun! ...	„	20
„	trei	„	...	„12
bAonamente se fac la 1 *i 15 a fl. -c&rel unii
ANUL XV No. 3501
ANUNCIURI Şl RECLAME
ANUNCIURI, po pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. UI 1 leă; pe pag. II 2 le!; pe pag. I 3 le!.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilă.
Epistolele nefranca ie serefusă; ar-ticoli! nepublicaţ! se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francia. Havae Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Fuglne Micoud, 81 Fleet Street. E. C
Austria. Hassenklewer, et Comp. Ungaria. D. Morii» Wiest, in Buda-Pest. Servitenplats.
Redacţiuuea Str. Academiei No. 16 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24.
SClltl TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Pesta, 12 Aprilie.— Plenipotenţiarulb comitetului esecutiv ales de conferinţa romanilor din Posta, deputatul dr. Gali face apel către toţi alegătorii romănl cari att aderat la programa acelei conferinţe, să se constituiâscâ în fie-care ciicumscripţiune electorală şi să ’I facă cunoscuţi candidaţii ce propun.
Paris, 12 Aprilie. — După cum se spune, Francia va stabili în Anam un protectorat asemenea cu acel al Tuni* sulul. Residentul frances va avea să se înţelăgă direct cu împăratul Anamuluî asupra tutulor cestiunilor politice şi financiare, fără a mal lua înţelegere prealabilă cu China.
Roma, 12 Aprilie. —Se adeveresce sci rea că guvernul a suspendat vânzarea moşielor societâţel Propaganda Fide. Ho-târîrea guvernului se întemeiază pe o lege privităre la bunurile bisericesc! află-tore în Roma, după care fiscul nu pote lua nimic din preţul vântjăreî, iar după trei luni de la promulgarea sentinţei de vânzare, corporaţiunile sunt libere să-şî înstreineze bunurile, făcând cunoscuţi guvernului preţul resultat, care se transformă în rentă de Stat.
Berlin, 12 Aprilie. — Principele de Bismarck, pe basa legel de presă, a trimis o scrisdre redacţiuneî farului Germania, desminţind scirea publicată de lOttlt (Jiar că d. de Keudell, ambasadorul german din Berlin, ar fl avut o în-trevorbire cu d. Deprettis, îu care acesta s’a plâns de purtarea Austro-UDgariel. Sfârşitul scrisorel sună ast-fel: „Soirea acăsta e neadevăratâ; ambasadorul imperial na avut nici o dată cu Depretis ejast-fel de convorbire." Germania conchide din acest demers neobicÎDuit al principelui că pune cea mal mare valore pe rela-ţiunile cu Austro-Ungaria. Cu tote acestea corespondentul el din Roma reîno-iesce informaţiunea ce a dat.
London, 12 Aprilie. — Documentele prinse la arestarea conspiratorilor dinamitarzi din Birmingham, dovedesc existenţa unul întins complot anarhist cu ramuri îu Paris.
Sontay, 12 Aprilie.—Brigada Negrier, împedicată de artilerie, nu se va uni de cât mâine cu colona Briăre, care se află pe malul drept al fluviului Negru. Pe cel-l’alt mal se arată câte-va detaşamente de inimici. AnamiţiI spun că Hong-Hoa a fost dezertat. Comunicaţiunea între cele două colone francese a fost stabilită cu telegraful optic.
Agratn, 12 Aprilie. — ScirI sicure din Slavonia spun că s’a hotărât aci înfiinţarea unei „Partide a intereselor materiale", eare-şl va urmări împlinirea dorinţelor cu sprijinul guvernului. Pentru acesta se va ţihe în Esseg un mare meeting
Cair, 12 Aprilie. — Se crede că, prin remânerea lui Nubar paşa şi a lui Clif-fond Lloyd la posturile lor, crisa egiptenă n’a fost resolvată, ci amânată. Ea nu va întârzia să isbucnâscă la cea mal mică neînţelegere ce s’ar ivi.
Lemberg, ll Aprilie. — Din Wilno se scrie Z^relor polone că guvernatorul Ko-chanoff a înlăturat din birpul său pe toţi funcţionarii de naţionalitate polonă. E a interZis întrebuinţarea limbeî polon-’ în localuri publice; într’o săptămână 36 persone ah fost condamnate la amendă pentru călcarea acestei disposiţiunl. In localurile publice nu maf pot fi primite nici Ziarele polone.
Constantiiiopole, 10 Aprilie. -^Sultanul a dăruit principelui Nienlal al Muntene-gruiui, pe cale telegrafică, un palat pe
malul Bosphorulul. Principele mulţumi din inimă pentru acest dar, nu’l primi insă sub cuvănt că nu se pâte servi de dânsul.
Sunkim, li Aprilie.—Şeicul Morghani a primit o scrisore de la Osman Digma în care acesta îl însciiaţâză că, la 12 curent, va trămite câţi-va şeicl ca să se întâlnăscă cu el. întâlnirea se va face într’un punct două ore departe de Suakim.
A se vedea Ultime ScirI pe pag. III.
BUCURESCI, MABTI3 APRILIE 1884
Multe căi sunt bune, când, e vorba de a lupta pentru un scop mare, care adesea ori devine unica ţintă a unei naţiuni.
O telegramă ce ne-a sosit filele trecute din Sibiti, declară că „alegătorii români d’aci ah hotărât se ţină o conferinţă generală." Er fiarele care ne sosesc a$î prevăd că pasi-viştii vor fi în majoritatea mare la acăstâ conferenţă.
Ocupându-ne la rândul nostru de starea lucrurilor care domnesce peste CarpaţI, adesea ori ne-am esprimat opinia ndstră, într’afât, întru cât o-portunitatea momentului ne-a permis. Am fost şi remânem sinceri când spunem confraţilor noştri! că faciâ cu ori-ce mişcare a lor politică ne bucurăm. Opiniunile ndstre pe acâstâ cale sunt cunoscute; am <jis că numai pe calea legală românii din Austro-Ungaria ’şl vor putea asicura drepturile ce li se cuvin, atât lor, cât şi ori cărui din poporele cari trăiesc sub scutul coronei Hobsbur-gilor.
Dâr pentru a putea ajunge la scopul dorit, multă muncă, multe sacri-ficie sunt de făcut, şi acâstă muncă, aceste sacrificie nu pot să îmbrăţişeze mulţimea, a cărei educaţiune politică şi naţională să face sub metoda pasiviştilor. Am fi înţeles pasivismul acolo unde causa, pentru care combate partidul, ar fi fost aşa de desesperată, precum este de esemplu pentru românii din Macedonia, unde neamul românesc, fiind înconjurat de diferite nfeamurî, are singura speranţă într’o desluşire echitabilă a cestiunel orientului.
Dăr nu este aşa în ceea ce pri-vesce poporul român de sub corona habsburgică. Acolo sorele speranţei strălucesce pentru tote popârele, din care se compune imperiul vecin. A-titudinea politică a actualului guvern austriac este simpatică românilor, şi, simpatia acăsta fiind basată pe un interes plosibil, suntem.sigurî că confraţii noştri! de peste CarpaţI ar fi fost întru cât-va spriginiţi în lupta lor desfăşurată pe un teren legal pentru un scop, care nu pâte fi de loc vrăjmaş corănel şi tradiţiunilor familiei imperiale austriace.
Esistă între poporele imperiului vecin un popor a cărui cultură a încins globul nostru, acest popor este poporul german. Luân în mână Sta-tistik des Kceenigreiches TJngarn vedem că în Ungaria esistă un popor german de peste 1,898,202 ămenî, a căror fiinţa politică se află asemenea asuprită de poporul dominator al a-cesteî părţi a mareli u imperiu vecin. Românii de peste CarpaţI nu pot să-şî găsăscă a<jf aliat mal leal, mai constant de cât acâstă rasă, al cărui total statistic adăogat fiind la cele 3,602,120 *) de români întrece totalul poporului dominator.
Dâr pe ce teren se pote face o alianţă politică î&fr’un stat parla-
*) Statist-k des Koenigreiches Ungara, pag 80 şi 399.
mentar, între representanţil a două popăre nedreptăţite ? Pe terenul unei lupte politice, care îşi numără vic-toriele sâti îndură învingerile sele în adunarea deputaţilor regatului.
Se ’şl aducă amite confraţii noştri! de peste CarpaţI că sunt deja înscrise pe paginele istoriei parlamentarism mulul multe victorii a căror reuşită a fost adesea ori mal mult de cât compromisă. Pănă acum, când rasele ne maghiare preferaţi patriotismul ungar în vederea carierelor biu-rocratice, o unire a naţiunelor din regatul maghiar a fost ap top e imposibilă ; dăr acum, când tote carierele sunt ocupate şi reocupate, când nobilul maghiar înlecuiesce în funcţiunile cele mal mici pe gernâan, care ’l-a adus cultura şi ’l-a or-ganisat ruagiul întreg de stat, acum şi numai acum e timp de a pune mâna pe pulsul mişcărilor naţionale din imperiul vecin şi a se pregăti de a lua parte activă în lupta legală ce se frământă în sînul popâ-relor credinciose casei hausburghilor.
Aşa dâr conclusiunea nâstră e a-ceiaş; noi nu suntem pentru pasivism, când tote popârele din imperiul vecin sunt pentru acţiune pe terenul parlamentar, ci din contra suntem pentru alianţa confraţilor noştri! cu poporul cel mai cult din Europa centrală, şi care tinde a f tot aşa asuprit sub ferii la unor rase semi-civilisate precum este asuprit politiceşte poporul român de peste CarpaţI.
încă tm cuvânt Luminătorul din Temişdra publică un apel către românii din comitetul Temişâreî, sfă-tuindu-î să se constituiescă în tote districtele, unde sunt români, şi să alegă un preşedinte şi duol delegaţi pentru conferinţa naţională ce se va ţine în Sibiti.— Un al duoilea apel, publicat de comisiunea partidei naţionale din Sibiti, se adreseză tutulor alegătorilor români provocându’î ca, din fie-care district electoral român, să trămită câte douî represen-tanţl în conferinţă naţională."
Urăm dâr clas bun confraţilor noştri! şi supunem atenţiune! lor bine-voitore opiniunele nostre.
Un articol forte important, resumând as-piraţiunile panslaviştilor în privinţa crista-Iisăril viitore a Europei, şi care deci ne intereseză pe noi din basenul Dunării, a apărut în Ziarul societăţii Slavilor din Pe-tersburg.
Autorul articolului, după o lungă espu-nere, ajunge la conclusiunea că imperiul slav se va rădica o dată acolo unde astă-<ji se află imperiul Austro-Ungar; imperiul rus nu se pote confunda decât numai în imperiul tuturor slavilor. In ajutorul aceste! ţese vin tote evenimentele ce se petrec în Austro-Ungaria, în peninsula Balcanilor şi în Rusia şi GermaDia.
„In istorie, (|ice articolul, învinge numaî cel ce crede în puterea sea. Cât de repede s’a schimbat politica austriacă faciă cu slavi! ? Nu e mult de când e! eraţi striviţi în Austria. Astă-(j! le ese în nainte. As-tă-di nu Cehi! se plâng, ci Gerinanil. In-tr’un resbol cu Rusia—dacă ar ajunge lucrurile aci — Austria nu pote să promită Slavilor nici o resplată: căcî n’o să taie din ea îusâşl. OrI-cât ar fi atrase în sferele intereselor austriace, statele slave, în caşul unul resbol, se vor pune de partea Rusie!; dacă nu tendinţele naţionale, cel puţin interesele le vor împinge în acâstă parte...
„E adevărat că Slavi! cari propăşesc acum supt egida Austriei, nu vor voi să intre m actualele forme ale imperiului rus, forme nesimpatice lor. In ochii fraţilor noştril de la apus Rusia trece drept un stat cu forme politice speciale, cu care nu se pot împăca concepţiunile crescute pe terenul european.
„Dar Rusia nu e ore supusă legilor evo-luţiunil istorice şi trebue să remână, ca China, împietrită pentru vecie ? Rusia este o putere europeană, a (Jis Caterina cea mare, şi scia ce Zice. Precum viitorele semănături se desvoltă subt zăpadă, tot aşa germinâză chiar în momentul celei mal uri-riose reacţiunl, semânţa viitorel mişcări progresive.
„Rusia, încheie articolul, nu trebuie sS neliniştâscă de ceea ce se petrece a<jl în Austria şi în peninsula balcanică... Ea nu trebuie să se mâhnâscă de faptul că statele create cu sângele şi banii săi, parte s’aii sustras, parte se sustrag de sub influinţa sea, că Serbia, România, Rumelia, gravită pe faciă spre Austria şi că Bulgaria e din ce în ce mal mult intră în sfera acestei din urmă. Faptul că resultatele răsboiulul de liberare din 1877 — 78 aă fost numai în folosul Austriei — care ’şl-a anecsat Bosnia şi Erţegovina şi pote urmări ast-fel, sub ege-monia sea, politica de unire a Slavilor acest fapt nu sperie de cât pe pesimişti şi pe germanii din Rusia, adevăraţii pansla-viştl însă nu trebuie să se îngrijâscă; căci Austria pregătftsce ea singură imperiul slav. Un înţelept proverb Zice: — „După ce s’a sfîrşit de măcinat, rămâne făina." D’aceea toţi slavii adevăraţi, fie din apus sâfi din răsărit, din mâZă-nopte sâft mâZ&-Z'> pot fi siguri că făina ce se macină acum îu Austria şi peninsula Balcanilor nu va rămânea în mora austriacă; ea va trece îu mânile slavismului, în Ziua când acesta va apare întreg, liber şi puternic pe terenul istoriei."
In sprijinul tesel, autorul amintesce faptele săvârşite în Germania şi Italia. „Operele mari, Zice el, nu s’aii împlinit dintr’o dată, ele au necesitat o preparare lungă şi chiar obositore. Au fost epoce când omenii ce lucraîî pentru o ideiă, ca unitatea Germaniei de pildă, desperau, de ore-ce mersu lucrurilor nu se schimba de loc în direcţiunea dorinţelor lor." Cestiunea unirii Slavilor e tot aşa de grea de deslegat, ca şi aceea a unirii Germanilor seu a ltalianilor. „Decă acoJo au trebuit Zeci de ani şi omeni ea Bismarck, Cavour şi Garibaldi, de ce legile istorice pentru Slavi s’ar schimba, şi n’ar fi nevoie şi aci de lungi pregătiri şi de omeni mari?"
Acest articol, Zice Pester Lloyd din care estragem aceste linii, a făcut mare sensa-ţiune în Petersburg şi e mult comentat aci; acesta e natural, căci cea mal mare parte a societăţii ruse gândesce ca şi autorul a-cestul articol.
........—-	■ --------
INFOKMAŢIUNl
La 23 Aprilie viitor va avea loc Ia Târ-govişte un bal, al cărui produs este destinat construire! unul pavilion la băile Pu-ciosa.
—	x —
MercurI la 4 corent, Academia română va ţine şedinţă publică solemnă la 2 ore p. m., sub preşediuţa M. S. Regelui, în sala Senatului.
La ordinea Zilei sunt: 1. Comunicaţiunî: a) Un document autograf al lui Mihal-Vodă Viteazul : b) Nouă inscripţiunl latine din Dobrogea şi România, de d-1 Gr. G. Toci-lescu; şi 2. Raportul secretarului general de închiderea sesiunel.
—	x—
Ieri 2 Aprilie, la orele 12, Exc. Sa D. Hooricks, trimis extraordinar şi ministru flenipotenţiar al M. S. Regelui Belgilor, a fost primit, împreună cu personalul Lega-.iunel regale, la palatul din Capitală, în audienţă oficială cu ceremonialul prescris.
Exc. Sa D. Hooricks a avut onorea a remite M. S. Regelui, în presenţa d-lul ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, scrisorile cari ’l acredita în calitate de trimis extraordinar ş: ministru plenipotenţiar al M. S. Regelui Belgilor pe lângă persona M. S. Regelui.
Dupe terminarea audienţei oflcia’e, d. ministru plenipotenţiar a presentat M. S. Regelui personalul Legaţiunel.
Exc. Sa. D. Hooricks a fost primit apoi împreună cu personalul Legaţiunel, de M.
S.	Regina, încongiurată de Curtea Sa, şi la urmă, a fost recondus la ospeluî şeii cu ceremonialul ce a presidat la sosire.
—x—
Ministerulu exprimă mulţumiri d-lui Mihalache Petrovicî, care a oferit pentru îmbrăcămintea elevilor săraci din şcolele oraşului Caracal lei 227 bani 50, diurna ce i se cuvenea pe 65 Zile, cât a lucrat ca ajutor de primar.
—o—
D. Grigorie Ghica, proprietarul moşiei Delenî, oferindu tribunalului Botoşani suma de ] ,000 lei, pentru formarea unei biblioteci la acel tribunal, ministerul ’î exprimă mulţumirile sâle pentru acâstă ofrandă.
— o—
Adunarea generală estraordinoră a acţionarilor primei societăţi române pentru fabricarea hârtiei din 26 Februarie a. c., a hotărît sporirea capitalului social până la suma de 2,500,000 lei.
Conform acestui vot, consiliul de admi-nistraţiune al societâţel, aduce la cunoscinţa publică, că s’a deschis subscripţiunea pentru complectarea capitalului social cu suma de un milion.
Sub-scrierea se va face la Banca Naţională a României şi la sucursalele el.
Conform statutelor, se pot sub-scrie, fie acţiuni de fundator de câte 5,000 lei, fie acţiuni la purtător de 100, 500 sau 1,000 lei. Cele d’ântâiu au 5 °/0 din câscigul curat mal mult de cât cele din urmă.
Sub-scrierea durâză până la finele Aprilie 1884. Vechil acţionari vor fi preferiţi, dâcă vor sub-scrie până la 15 Aprilie 1884. --------------------------------------
ACTE OFICIALE
Se aprobă, pe <jioa de X Aprilie 1884, licenţiarea d-luî Ioan Paraschireaco din funcţianea de bibliotecar al marelui stat-major al armate! ţi înlocuirea sa cud, Nicolae Densuşianu, fostă bibliotecară al Academie! române, care îndeplinesce tdte condiţiunile cerute pentru a ocupa asemenea funcţiune.
X
S’a primit, pe <)iua de 1 Aprilie 1884, demisiunea din armată a locotenentului Kallea Mihail din regimentul 7 de linie, trecându-se în acelaţî timpă în cadrele oficerilor de reservă al corpului II de armată, conform art. 2 din legea promulgată la 1 Aprilie 1880. -------------—------------------------
RAPORTUL CAMEREI
asupra
Reyisuirel Constituţiei
Domnilor Deputaţi,
Puterea legiuităre, in virtutea art. 128 din Constituţiune şi cu paza tuturor formelor, a declarat că e trebuinţă a se supune revisuire! art, 1, 24, 40, 44, 45, 58, 59. 60, 61. 62, 63, 68, 69, 70, 71, 72, 75. 77, 78, 105, 118, 121. 122,131 şi 133 din pactul nostru fundamental.
In urma acestui vot, ţera a fost chiemată să ş! alegă nou! representanţi. In totă perioda e-lectorală, libertatea a fost deplină pentru tdte opiniunile. Presa a scris ce a voit; toţi omeni! cu o valore politică ’şi-au făcut datoria. D-v., în localităţile în care v’aţi ales, v’aţ! făcut profesiunea de credinţă. Oposiţiunea, prin bărbaţii ei ce! mai distinşi, au combătut revisuirea şi cu codeiul şi cu graiul; şi nu a fost centru politic mal important, chiar din cele cunoscute prin Ideile lor liberale şi progresiste, în care sS nu ’şl fi apărat nesupărat opiniunile în întruniri publice.
In comiţiile electorale, nici o dată nu a fost cestiune discutată în condiţiun! de ma! prefectă, egalitate pentru tote opiniunile. Putem dâr a-firma, fără târna de a li contrazişi cu dreptate că ţâra a votat în cunosciinţă de causă Că-alegerile s’aii făcut în linisce, acăsta o atesta dosarele din cari se vede că nici o dată nu au fost aşa de puţine alegeri protestate.
Tote acestea ne dovedesc că educaţiunea politică a poporului se complecte^ă, şi că prin urmare suntem demn! de libertăţile ce avem.
Intrând în acest Parlament, unde v’a trămis încrederea ţ&reî, v’aţl ocupat de îndată de revisuire. Aţi numit o comisiunel] în care aţi făcut loc tuturor opiniunilor, şi aţi însărcinat’o s6 elaboreze un proiect de reformă.
Comisiunea a discutat tote teoriele, tote ces-tiunile de principiu şi de amănunte, 11 care dă nascere modificările constituţionale pe care le a avut în vedere declaraţiunea putere! legiui tore. In secţiuni aţî supus unu! nou esamen lucrarea comisiunel. Comitetul delegaţilor 2] * I.
1) Membrii comisiunelC. A, Rosetti, general D. Lecca,
L Agaricî, Berendeî* N. Ionescu, P. Cazotti, Galimah-Papa-dopolu, N, Voinov, N, Ganea, Em. Costinescu, I. Poenarn* Bordea, I. Sturza, C. Nacu, V. Lascar, A, Slolojan.
1) Membriî comitetului delegaţilor; general T. Călinescu,
I. Codrescu, N, Dimancea I. Poenaru-Bordea, Cazotti, V. Lascar, A. Stolojan,
www.dacoromanica.ro
2
ETLEGRAPHUL
d-vâstre, inspirat de tâte aceste lucrări şi dis cuţiunl, şi având în vedere şi amendamontole votate de secţiuni, după lungi desbaterl, a a-jur.s la o înţelegere cu guvornul şi oomitotui delegaţilor Senatului, ca să vă supună spre deliberare şi aprobare alăturatul proiect.
Unele disposiţiunl s’aă votat cu unanimitate ţ<ir altele' nuinal cu majoritate.
Am primit cu sfială să fiu raportorul comitetului d-vâstro într'o cestiune atât de însem uatâ. Pac insă apoi la indulgenţa d-vostre, pe care In bună dreptato nu ’mî o puteţi refusa, căci a faco un raport asupra unei cestiunl de o aşa mare importanţă în un timp atât de scurt e a face un sacrificiu. înaintea unei datorii nu mă putăm da înlături.
Domnilor Deputaţi
Pentru a facilita mersul dosbaterilor, am împărţit materia în trei părţi:
In prima parte m& voiţi ocupa do modificarea art. 1, 40, 45, 118. 121 şi 122; in a doua de articolele privitâre la libortatea presei; iar cea de a treia de cele cart tratâză despre împărţirea corpului olectoral şi formarea Camerei şi a Senatului.
AET. 1
Art. I-iu al convenţiunel din Paris din 7 (191 August > 85S, hotăra :
„Principatele Moldovei şiYalahiel, constituite dc acum înainto sub numirea de Principatele-Unite Moldavia şi Valahia, rămân puse sub suzeranitatea M. S. Sultanului."
Prin statutul din 2 Iulie 1864, precum şi prin modificaţiunile îndeplinitâre statutului ţâra nâstră ’şi i<5 numirea de Principatale- Unite-Iiomâne.
Proiectul de Constituţiune din 1866 ţlicea: Principatele-Unite Române constitue un singur Stat, sub denumirea de România.
Deputatul Mârzescu propune amendamentul următor. „Principatele-Unite Române Moldova şl Ţâra Românâscă constitue un singur Stat indivisibil, sub denumirea de Româniaşi âtă pentru ce:
„Arc. 1, <jice d. Mârzescu, consacra principiul acesta mare al unire! principatelor; însă unirea principatelor este ea revocabilă ori nu ? Pie-care ra răspunde că este irevocabilă; că Moldova nu p<5te s& trăiască fără Ţâra Românâscă, nici Ţâra Românâscă fără Moldova, (aplause în stingă.)"
Comitetul delegaţilor din 1866 primosce din acest amendament numai cuvântul indivisibil. Raportorul motivâză hotărîrea comitetului astfel: „Comitetul nu pâte admite a serice: Moldova şi Ţâră Românâscă, fiind-că titlul de Principatele-Unite Române este titlul oficial astă-dî recunoscut de tâtâ Europa pentru Ţâra Romă-ftăscă; mal cu sâmă că dâca s’ar fjico Moldova şi Ţâra Românâscă, ar trebui să se mai adaoge pentru acelaşi cuvântă şi Basarabia şi Oltenia, etc “
In timpul r&sboiului, Ţâra s’a declarat independentă Prin tractatul din Berlin i s’a daţii
Dobrogea. şi prin legea din.... s’a proclamat
Regat.
In genesa acestui articol este Istoria nâstră contimporană.
Intr’un stil lapidar şâ cristalisăm resultatele dobândite prin luptele unei generaţiunl întregi.
Comitetul d-v6stră vă propune acâstă redac-ţiune:
.Art. 1. Regatul României cu teritoriul său de dincâce şi de dincolo de Dunăre constitue un singur stat indivisibil."
ART. 40.
Cea d’ăntâiu necesitate ce se impune repre-sentanţilor naţiunel (când se întrunesc pentru prima âră în sala deliberaţiunilor lor), e de a verifica regularitatea operaţiunilor electorale pentru fie care dintr’ânşil.
Marea majoritate a Constituţiunilor moderne prevede ca membrii parlamentului fiind ihves" tiţl cu delegaţiunea suveranităţii naţionale, nu pot fi validaţi de o altă jurisdicţiune de cât de însuşi parlamantul din care fac parte.
Se obiectâză însă: cu ce drept o Cameră, care la începutul lucrărilor sâle se compune din deputaţi nevalidaţi, pâte să statueze asupra regularităţii unei alegeri. Un deputat, a cărei alegere n’a fost verificată, n’are calitate pentru a valida său invalida alegerea unuia din colegii sâl, fiind că nu se scie decă mandatul său este valabil sâu nu.
Pentru a înlătura acâstă obiecţiune, Consti-tutiunea Wurtemberguluî a organisat sistemul acesta:
La expirarea termenului fie-cărel legislaturi, se alege un comitet de 12 membri: 2 din Camera Seniorilor, 8 din Camera deputaţilor şi preşedinţii ambelor Adunări. Acest comitet judecă şi verifică titlurile membrilor noului Land-• tag. Când 'h din numărul deputaţilor au fostă validate, comitetul încunosciinţăză consiliul privat al Regelui. Ambele Adunări se întrunesc sub preşedinţa preşedintelui Camerei Seniorilor, dâcă a fost ales, dâcâ nu, a fostului preşedinte. Suveranul declară sesiunea deschisă, şi din a-oel moment fie care din Camere procede separat la verificarea titlurilor membrilor nevalidaţi.
Camera Seniorilor se consideră constituită cu jumătate plus unul din numărul membrilor săi. Când una din Camere nu va fi complectă la deschiderea Landtagulul, ea e considerată că a adoptat resoluţiunile celel-l’alte Camere la şedinţele căreia membrii săi pot lua parte cu vot deliberativ.
ACest sistem ar fi fârte logic dâcă Regele nu ar vea dreptul să adaoge pe lângă comitet ori câţi membri ar voi pentru a lua parte la verificarea titlurilor.
In Englitera până la 1770, titlurile deputaţilor seVerificau de Camera comunelor. Sub acest regim, anchetele parlamentare oferau fârte'puţine garanţii: discuţiunile erau violente şi de-cisiunile parţiale. Nu se avea în vedere de cât opiniunife politice ale candidatului a cărui alegere era contestată. Pentru a pune capăt acestor abusurl, prin o lege care pârtă numele autorului săli G-renville act, s’a decis ca alegerile contestate să fie judecate de un juriu compusă
din 33 membri al Camerei comunelor traşi la
sorţi. Din acest număr contestatoril avău dreptul să recuze 11 membrii, şi membrul a cărei alegere a fost contestată iar 11; restul de 11 decidea asupra validităţii alegerel.
In 1848 s’a inaugurat un nou sistemă: s’a creat un comitet permanent compus din şăse membri desemnaţi de Speaker şi aprobaţi de Cameră- Când o alegere era contestată, acest comitet numoa cinci membri care judeca ca un tribunal în materie civilă, Decisiunile acestui tribuual erau supuso revisuirei Camerei.
La 1868, Englitera a introdus un sistem noh şi fârte radical: contestaţiunile electorale se judecau de tribunalele ordinare. In urma unei reforme însă, introdusă in 1873, ele nu pot fi judecate de cât do judecătorii înaltei curţi. Duol judecători — înainto de 15 August 1879 numai unul singur — fâcă juriu statuâzâ la locul alegerel asupra tutulor incidentelor electorale, şi decide despre validitate în ultima instanţă.
Tâtâ lumea se întrâbă dâcă nu este o imprudenţă a introduce justiţia în domenulu politic. Dâcă acâstă preocupaţiune este legitimă în alte ţări, în Anglia nu are raţiune de a exista; fiindcă acolo judecătorii înaltei curţi, prin caracterul şi posiţiunea lor, sunt mal presus de influenţa pasiunilor politice.
Legiuitorul nostru din 1866 a găsit că e în interesul independinţel şi demnităţel Corpurilor legiuitâre să verifice singure titlurile membrilor săi, şi să fie competinte d’a judeca în ultimă instanţă calitatea celor ce so presintă ca aleşi al colegielor electorale.
De aceia a formulat art. 40 în chipul următor : „Fie-care adunare verifică titlurile membrilor săi şi judecă contestaţiunile ce se ridică în acâstă privinţă."
In virtutea acestui articol, e clar că fie-care din Adunări are prerogativa să hotărască dacă primesce său nu în sânul său pe un membru ales. Acel însâ a căror alegere contestată se judecă de Cameră au opiniuni. Veriflcându-li-se titlurile, e probabil că vor intra său în rândurile majorităţel său ale minoritâţel, dâcă sunt două partite in luptă.
E temere dâr ca majorităţile să nu fie influenţate în hotărîrile lor, când judecă contesta-ţiunl, de interesul de putere.
Comitetul d-vâstre, în scopul de a garanta celor aleşi din minoritate, o mal mare imparţialitate din partea majorităţilor în verificarea titlurilor, vă propune să adăogaţî un aliniată la acest articol: „Nici o alegere nu se pâte invalida de cât cu două treimi din numărul membrilor presinti.
In Belgia, asupra acestui articol s’a ivită o controversă. Cu ocasiunea unul balotagiă s’a pus întrebarea: Camerele, când judecă o alegere contestată, trebue să se mârginăscă a statua numai asupra primirel sâă ne primire! membrului ales; sâă aă dreptul să anuleze şi numai o parte din operaţiunile electorale, si să ordone prin urmare ca nouile operaţiuni să reîncâpa numai de la partea neanulată. Camera belgiană a adoptat acâstă din urmă părere. La no! nu s’a presintat cestiunea în aceleaşi condiţiunî, ci sub o altă formă. Biuroul electoral, examinând operaţiunile alegerilor, cum e dreptul său, anu-lăză mai multe buletinurî din voturile candidatului care a eşit cu majoritate absolută Legea ’î pune însă îndatorirea ca în asemenea cas să anexeze biletele bănuite la dosarul alegerel, ca s? fie înaintate Camerei. Biuroul ’şî îndepli-nesce acâstă îndatorire. Prin anularea voturilor, candidatul eşit cu majoritate rămâne în minoritate. Biuroul atunci proclamă de deputat pe candidatul care vine îndată după densul.
Camera, judecând alegerea, găsesce că pe nedrept s’aă anulat acele voturi, şi că prin urmare greşit s’a proclamat de doputat acela care deţine mandatul biuroulul electoral.
întrebarea acum este, care e întinderea ju-risdicţinnel Camerei ? Trebuia in asemenea cas să se mărginescă numai a invalida pe alesulă biuroulul electoral, anulând întrăga operaţiune electorală, sâă are dreptul să anuleze numai partea rea din alegere? Dâcă Camera are acest din urmă drept, iată ce va face: din întregul şir de operaţiuni din care se compune o alegere una singură e ilegală: biuroul electoral, în loc s& proclame de deputat pe alesul colegiului, a proclamat pe cel care venea îndată cu voturi mal puţine, şi aşa Corpurile legiuitâre invalidând. cn două treimi, mandatul ilegală al biuroulul, primesce în sânul săă pe alesul colegiului. De aceste cuvinte a fost condusă comisiu-nea d-vâstră, propuindu-vă să votaţi încă un a-liniat la art. ... în următârea coprindere :
Camera şi Senatul nu vor putea proclama deputat sâă senator, în locul membrului a cărei alegere a fost invalidată, pe verl-unul din concurenţii săi, de cât cu 2 treimi din numărul voturilor emise."
Nu toţi membrii comitetului aă votat acest amendament. A fost o minoritate din care face parte şi d. I. Codrescu.
Domniele-lor susţinăă că Camerile nu trebue să aibă dreptul d’a scinda o alegere în două: d’a ţlice : până aci e bună, cea-l’altâ parte nu e bună. Cu tâte acestea dacă va fi aşa în realitate, pentru care cuvânt Camera sâ’şl interzică facultatea d’a spune un adevăr, şi să fie obli gâtă d’a anula întrăga operaţiune din care numai o parte nu e conformă cu legea?
Ni se respundea d-lor: colegiul electoral, organisat in sala alegerel, e suveranul care face pe deputat.
Biuroul eloctoral este parte din acea organi-saţiune; şi dâcă dai Camerei dreptul d’a proclama pe altul de deputat după ce a invalidat titlurile celui care avea mandatul biuroulul e-lectoral, răpescl dreptul suveran al colegiului; căci in loc să’şl alegă el deputatul, ’l impune Camera. Majoritatea n’a crezută că substitue Camera colegiului electoral, ci din contră că a-sigură şi mal bine voinţa votanţilor, dâcă pe lângă biuroul electoral Incredinţâză şi Camerei ca instanţă de apel, dreptul d’a constata cine a fost în adevăr ales. Camera presintă mal multe garanţii de cât biurourile electorale. Hotărîrile el nu pot fi influenţate şi do patimele locale.
Comitetul ’ş!-a mal pus următârea întrebare:
Care e posiţiunea deputatului proclamată de biuroulă electorală, din (jiua întrunirei Camerei până la verificarea titiuriloru sale?
Fote să beneficiere de presumţiunea că este deputate până la hotărârea contrarie a Camerei ? Prerogative însemnate suntă legate de râspunsulu ce se va da acestei Întrebări: dacă alesulă e considerată ca deputată până Ja anularea mandatului ce deţine de la biuroulă electorală, atunci nu pâte fi urmărită, fără autori-sarea LCamereI. De dreptă elă şi după constituirea Camerei, face parte dintr’ânsa nu numai cu votu consultativu dar şi cu votă hotărâtor; până la invalidarăa mandatului trebue socotitu şi în calcululu numărului deputaţiloru cu care Camera, după Constituţiune, este constituită, şi prin urmare pâte legifera.
Conâtituţiunea englesă, francesă, şi altelo, aă resolvatu cestiunea în sensulă că deputatulă face parte de dreptu din Adunare, cu tâte prerogativele ce atrage după sine acâstă calitate până la invalidare, pentru că originoa puterel sale se află în cologiulu alogătoriloru şi do vreme ce biuroulă eloctoralu a constatată că mem-brulă proclamată aîntrunitu majoritatea votu-riloră, e dreptă sâ beneficieze de presumpţiu-nea că este bine alesă.
S’a formatu însă majoritate pentru părerea că, acâstă cestiune să fie reservată până la dis-cuţiunea legel electorale, căci acolo este lo-culă el.
ART. 45
Câţi deputaţi trebue să fie presenţl pentru ca Camera să fie constituită? Acâstă este o cestiune de drept, (lice Rossi, care presupune unu fapta; că mandatarii nu desfăşură ună zolă extremă în împlinirea mandatului lorii. In raportulu din 2 Decembre 1874 către Camera belgiană, D. Pirmez dă statistica voturiloru cu apelă nominală ce a avută locă în Camera co-muneloru in sesiunea din 1872.
Au fostă 277 voturi cu apelă nominală.
Cu mal puţină Ide 40 membri s’a făcută 2 voturi.
Cu 40 la 50 s’aă făcută 11 votări.
Cu 50 la 100 s’aă făcută 25 votări.
Cu 100 la 200 s’aă făcută 96 votări.
Cu 200 la 300 s’aă făcut 69 votări."
Cu 300" la 400 s’au făcut 52 votări.
Cu 400 la 500 s’aă făcut 20 votări.
Cu mai multă de 500 s’aă făcută 2 votări.
E In moravurile parlamentare englese să se ţină şedinţă cu ună numără câtă de mică de deputaţi.
In Austria, după legea din 21 Decembre 1867, se cere majoritatea une ori a două treimi şi alte ori trei din patru părţi a numărului mem-briloră Reichsrathulul pentru ţinerea şedinţe-loră şi validitatea voturiloră.
In Elveţia, în câte-va cantâne unde se fixase ună număru iar mare de deputaţi cu cari să se deschidă Camera, a fostă imposibilă mal multă timpă ca sâ se ţină şedinţă
Nu e nevoe să vă aducă aminte cu ce dificultate se complectăză Camera şi la noi. Insă acest inconvenient se vede că e vechiu, căci ’I găsimu urmele şi în Senatulă Romei, după cum se vede din scrisorile lui Cicerone.
Ca să înlăture acâstă dificultate, publiciştii aă propusă diferite expediente.
In Francia se obicinuia apelă nominală cu inserţiunea în 'Monitor. Aă fostă preşedinţi cari ’l-a aplicaţii şi la noî; sciţi cu ce succesă. Pentru aceste cuvinte, am propusă comitetului ca să adoptămă, ca principiă, ca Camera să sepotă deschide cu acelaşi numără de deputaţi cu cari să ’şi continue discuţiunea; adică cu ună numără mai mică de jumătate plusă unulă din numărulă membriloră înscrişi in apeiulă nominală.
Comitetul n’a adoptat acâstă propunere şi a modificat articolul acesta ast-fel .
„Ori-ce resoluţiune este luată cu majoritatea absolută a sufragieloru, afară de aceea ce se va statornici prin regulamentele Adunărel în privinţa alegeriloră şi presentaţiuniloră.
In cas de împărţâlă a voturiloru, proposiţiu-nea în deliberaţiune este respinsă.
Adunările ţin şedinţă cu jumătate plus unul din numărul membrilor înscrişi in apeiulă nominal."
ART. 118, 121, 122
Nu putem uita serviciele ce a făcut garda în timpul resbelulul, cănd oştirea întrăgă era înaintea inamicului. Ea a menţinut ordinea publică şi pacea căminurilor nâstre. El a lost încredinţată paza aresturilor. Am lipsi de recu-noscinţă dacă nu am aduce aminte aci cu ce sânţenie ’şî-a făcut acâstă datorie. Ea a fost garda de onâre a marelui împărat al tutulor Rusiilor, ospele nostru.
Lumea intrâgă s’a convins, că Suveranii sunt în perfoctă siguranţă, când paza lor e încredinţată onârei ■ cetăţenilor liberi al liberei Românie.
Ideia gardel e mare. Alegătorul, juratul, gardistul sunt representanţil a trei datorii active ale cetăţenilor, cari ţin la drepturile lor.
Grija apărărel naţionale ne-a impus însă datoria să reorganisăm forţele nâstre militare, ast fel ca în momentele de pericol, întrăga naţiune să pâtâ intra în cadrele oştirel.
In faţa acestui interes superior, a trebuit să desfiinţăm garda, pentru ca cu elementele el să se alimenteze diferitele formaţiuni prevăzute de planul mobilisârei generale.
Discuţiunea s’a urmat în comitet numai a-supra acestui punct: să se hotărască de acum desfiinţarea gardel său să se lase pe soma unei legi speciale.
Opiniunea cea dântăiu a prevalat; de aceia art. 121 s’a redactat ast-fel:
Garda cetăţenâscă este şi rămâne desfiinţată.
II
ART. 24 şi 105.
S’a discutat fârte mult în sînul comitetului
asupra acestor articole. Prin importanţa subiectului ce reglementâză, meritau cea mai mare atenţiune din parte-ne. Grija nâstră trebue să fie acum să nu se strecore o neînţelegere în
discuţiune, căci pe lângă dificultăţile inherente materiei asupra căreia suntem chemaţi a legifera, am mal avea şi pe cele ce resultă din bănuiala că nu avem aceleaşi vederi in cestiunea presei. E necesar dâr sâ lămurim cestiunilo de principiă ântâiă şi, dâca vom vedea că suntem doplinl înţeleşi asupra doctrinei,maiiesnevom conveni asupra mijlâcelor practice cum să dăm satisfacţiune unor trebuinţe a căror legitimitate sciinţa politică o recunâsce fără discuţiune.
Ce e libertatea presei ? A deflnit’o Thiers: libertatea de a cugeta. Cine ar îndrăsni să so atingă de libertate cugetărel, comite o crimă; căci civilisaţiunoa e creaţiunea ol. Rospectulă dreptului, libertatea, proprietatea, familia blândeţea moravurilor, buna stare relativă suntă bine facerile el. Curiositatea sea nu are mar gini. Vă suntă cunoscute minunile sciinţel moderne; vedeţi cu toţii ce folâse trage, pe fie-care ţii, omenirea din apllcaţiunea desco-peririloră sciinţiflco. S’a întreprinsă a se cu-ndsce ce a fostă in lume mal înainte de timpurile istorice. Museele suntă pline astăzi cu rămăşiţele industriei omului preistorică; i sa desgropatu chiaru locuinţele. Incuraglaţî de descoperirilo făcute în acâstă direcţiune, aă căutata sâ cerceteze cari erau instituţiunile, ideile lui de dreptu Spre acesta scopu sa întrebuinţată metodele sciinţiflce cele mal ri-gurose, s’aă folosit şi de anelele ascunse până aci sub scrierjle hieroglifice şi cuneiforme; s’aă luat din noă în cercetare vechile tradiţiunl păstrate de literatura clasică; s’au folosit de luminile aduse de descoperirile făcute de [sciinţele naturale asupra selecţiunel şi evoluţiunel. S’a ajuns la resultate positive. Astă zi putem afirma că cunâscem întrăga desvoltaro a idee! de drept in omenire, şi ea formăză’ temolia pe care se ridică instituţiunile familiare şi de stat Astă-tfI seim cu siguranţă Cât de umile sunt o-riginile omului, şi cât de departe este realitatea de mândra ipotesă a lui Rousseau asupra omului natural, şi prin urmare ce valorâză tâtâ teoria sa asupra dreptului natural. Dar cugetarea având sub ochii el întregul tabloă exact al evoluţiunel omenirel, a jiutut să formuleze şi o lege a desvoltărel sâle. Acâstă legelucrâză neîncetat şi sub ochii noştri. Belgia are aceleiaşi instituţiunl ca ’şi Anglia. Libertăţile englesilor insă, instituţiunile lor naţionale sunt resultatele evoluţiunel lor istorice; le poţi urmări desvoltarea, era să ţlic vegetaţiunea—ca sâmă serv cu un termen al şcâlel naturaliste—din an în an. La belgian! aceleaşi instituţiunl sunt o copie după altă copie a instituţiunilor englese. Aşa a procedat omenirea tot-d’auna Când un nâm vrednic de viăţă a isbutit, favorisat de im, prejurărl, să realiseze sub influenţa forţelor sale interne, tipul unei civilisaţiunl superiâre, cele-l’alte nâmurl, apte pentru viăţă, aă imitat’o ; şi raţiunea omului este forţa care caută să’şl asimileze ideile superiâre A’I pune piedici dar e a pune piedici progresului.
E şi impie încercarea d’a îngrădi libertatea cugetărel, e şi zadarnică Numai cine nu vrea, nu observă semnele înainte-mergitâre cari ne arată că suntem în mişcare cătrp o nouă evo luţiune a omenirei, spre a realisa pâte un noă semn de civilisaţinne. încercările trecute d’a ţine in loc omenirea, au fost nefolositâre. Probă e istoria creştinismului, probă o istoria evoluţiunel liberale din secolul al 18-lea. Nu vor is buti dâr nici d’aci înainte.
Astă-dî sunt fârte puţini cel cari se cred în drept d’a impedica libertatea cugetărel; sunt însă alţii cari cred că se pâte face distincţiune între ideile adevărate şi cele greşite: şi ca să paraliseze influenţa acestora pe care o cred vă-tâmâtâre, propun d’a le distinge spre a lăsa libere pe cele adevărate, şi a nu lăsa să se propage cele greşite.
Oare e însă jurisdicţiunea care va face acâstă alegere? Care e tribunalul care pâte judeca dacă o idee e adevărată saă nu? Statul nu pdte intra în domeniul consciinţel, ’şî ese din atribuţiunl când revendică competinţa d’a judeca ideile. Datoria lui e alta ; să le protâgă pe tâte. E o autoritate care are misiunea de a deosebi ideile adevărate din cele greşite; a-câsta e sciinţa- Ea înregistrâză pe fie care ţii ideile adevărate la activul raţiune!, pe cele greşite la pasivul el. Bilanţul e însă supus la e-terne rectificări, căci continuă se trece o ideiă din colâna adevărului in colona erorilor şi altele din coldna erorilor in aceea a adevărului. Atât e de adevărat ce spunea un maro cugetător că, în fie care adevăr e un grăunte de e-râre, şi în fie care erâre un grăunte deadevărî Putem dar proclama impecabilitatea cugetărel: o ideie nu e justificabilă de cât de ideia contrarie.
Ce procedare a întrebuinţat cugetarea omului ca să ’l aducă de unde a plecat, unde a a-juns : discuţiunea. Prin discuţiune jurisconsulţii Romani aă fondat dreptul. După 15 secol! de controverse, sinodurile, interpretând evan-geliul —do şi roligiunea creştină interzice dis-cuţmnea —a ridicat edificiul credinţelor creştine, Nu mal vorbim do secolul acesta pe care ’l putem numi secolul controversei şi al liberei discuţiunl. Discuţiunea e dar condiţiunea orî-cărul progres.
Când o naţiune voesce să’şl conducă singură afacerile ei, trebue sâ cugete la ele, să le discute; căci numai discutândn-le va dotermina un curent de idei cari la rîndul lor vor da o direcţiune comună voinţei tutulor. Cu întinderea Statelor moderne, fără libertatea cuvântului scris, adică a presei, libertăţile cele maîîn-tinse nu pot servi la nimic, nu au eficacitate-
Acestâ libertate e dar temelia şi garanţia tutulor celor-l’alte.
Dacă cuvântul ar servi de organ numai ra-ţiunel, am susţine libertatea ilimitatâ a presei, impunitatea el. Tot graiul insă servesce şi de organ pasiunilor şi intereselor omului.
Experienţa tutulor naţiunilor, iegislaţiunile lor, ne dovedesc că presa e vâtămătore când abusâzâ de libertatea pe care trebue să o ga' raiitâm. Să vă cităm exemple e de prisos. Chiar art. 24 din Constituţiune recunâsce că presa pote comite abateri, prin urmare pâte fi vătă-
mătâre; căci abatere fără vătămare nu pâte fi. Trebue dar să definim clar delictele «e pâte să comită.
Experienţa dovedesce că acâsta nu e cu putinţă
Putem Insă determina cu claritate cari sunt limitele drepturilor presei. £a reprosintă un Interes general; tot ce e do domeniul acesta intră in competinţa el d’a discuta, d'a critica Nu are însă dreptul do control asupra vleţel pri va te a cetăţânulul, care s'a închis în cercul a-facerilor sale şi care au e nici funcţionar, nici deputat, nici consilier comuual : In fine care nu IndeplinoscO nici o sarcină publică caro să’l dea o acţiune asupra concetăţenilor săi. Familia o-inului public asemenea trebue scâsă din dreptul de control al presei. Persâna Iresponsabilă a şefului Statului şi familia sa asemenoa trebue scâse din discuţiuno.
Judecarea delictelor ce ar putea comite presa în contra acestor reguli o just să rămână sub garanţia dreptului comun : nu pâte core garanţia unol jurisdicţiunî speciale- Presa e o pa-tore faţă cu un particular, acesta are drept la protecţiunea legiuitorului in contra diaristulul care nu ’l-a respectat inviolabilitate vioţel private, fără să aibă cel puţin scusa că nu pâte sci undo so isprăvesco dreptul sâă de critică.
D’aci încolo iată cum înţelegem drepturile Ziaristului: sâ discute tâte ideile, sâ susţină tâte doctrinele, fără să recunâscem droptul Statului de a’l duce Înaintea justiţiei pentru opi-niunile lui.
In ceea ce privosco pe funcţionarii publici, recunâscem asemenea presei dreptul do a le critica tâte actele vieţel. Să’l calomniere, să*! acuze de fapte adevărate şi de fapte neadsvă-rate, să excite ura şi dispreţul cetăţenilor contra guvernului; fiind că cel cari ’şî simt voca-ţiunea d’a exercita o parte din drepturuo suverane, trebue să se hotărască d’a avoa cura-giul să înfrunte şi calomnia şi nedreptatea
DacS în timpurile când pasiunile sunt aprinso, când agitaţiunea va fi în spirite, când pacea u liţelor va fi ameninţată, un diarlst va suna toc sinul, va faco apel la arme, la resbolul civil, la asasinat, neapărat că guvernul ’şl ar călca datoria dacă nu ’l va trimite înaintea justiţiei. Dacă un funcţionar va fi lovit pe nedrept In onârea lui, calomniat, neapărat că nu i se pâte refusa dreptul de a cere reparaţiune justiţiei j dreptut de apărare e sfânt
Când presa so află in faţa Statului, reprosintă insă un interes general: libortatea cugetăiei, libertatea criticei, dreptul de control. Suntem datori să protegiăm acest mare interes. Interesul cel mare al presei e cine să o judece. Experienţa tutulor ţărilor ne dovodesce că nu pâte exista libertate pentru presă fără sâ o faci justiţiabilâ de juraţi: căci n'a isbutit nimeni să definăscă cu exactitate şi cu claritate delictele presei. Numai un judecător liber ca juratul, care nu e sclav al textului logel, pâte corigea după echitate ceea-ce este inie şi in-complect in delictele presei ast-fel cum sunt definite. Afară de acâsta justiţia ordinară nu presintă destule garanţii de imparţialitate când luptă între guvern şi un (Jiarist. Nu o bine nici pentru prestigiul justiţiei să pul pe judecător într’un act de slăbiciune, saă un act de eroism cu risicul de a displace guvernului de care a târnă.
Voci elocuente s’aă ridicat în sînul magis-traturel francese ca să câră să fie scutită de a judeca procesele de presă. Borelli, procuror ge* neral pe lângă curtea d’Aix ţjicea: „Un inconvenient resultă din acâstă jurisprudânţă, e i-mens, e din cele mal rele. Acest inconvenient e acela de a arunca magistratura In arena politică, de a o amesteca m agitaţiunile, In tâte pasiunile partidelor, şi de a o desbrâca ast-fei de acel caracter de imparţialitate care e tot-d’odatâ pavăza şi gloria sa."
Termin cu un act din viăţă lui Cavour care cu ajutorul presei libere şi a tribunei, a desro-bit 27 miliâne de Italieni, făcănd unitatea patriei lui. Şi el e unul din bine-fâcătariî lumeţ Pe la 1852 un vent reacţionar sufla in Europa. Cavour făcea parte din ministerul lui Massimo d’Azeglio. Era amicul libertăţel presei. Numai prin presă şi tribuna piemontesă, Italia ’şl pleda causa unităţii înaintea lumel. Marele ministru temându-se ca nu presa, prin propriele’l excese, să ’şl comproraiţă libertatea, propuse un proiect de lege prin care se lua din eoni-petinţa juraţilor câte va delicte, mal cu sâmă din cele ce putăă să aducă complicaţiunl internaţionale, şi se da tribunalelor. Câţi va amici al comitelui Cavour ’l sfătuiau să nu stăruias-că pentru proiect, căci ’şl perde popularitatea. Şi el iată ce răspundea:
„Cat pentru noi, nu suntem din aceia cari so onâră cu impopularitatea, cu tâte că seim să o suferim; nu despreţuim acea popularitate adevărată, care nu se râzimă pe omoţiunea unul moment, care nu se obţine linguşind partidele pasionate, dâr al cărui fundament 6 în judecat;* opiniunel generale, şi origina e în totalitatea unei carieri politice. De acâstă popularitate facem mare cas.“
Discuţiunile cari aă avut loc asupra art. 24 şi 105 ne dovedesc că este deja O reacţiune în contra exceselor presoi. Prudent e să o lăsăm să se accentueze şi mai tare ? Alţii care n’aă dat Tloveiiile ce am dat noi că iubim presa, se vor folosi de acâstă mişcare spre a o sugruma E adevărat său nu că presa n’a respectat nici fo meia? Seim că se răspunde cu un nume pro! priu spre a so susţine că asemenoa excese nu lasă urmă in Sufletele iubitâre de binele public, Nu se trage o regulă generală pentru toţi din sentimentele naturelor excepţionale.
Sunt lucruri cari nu so pot tolera mult in o societate organisată.
Să lăsăm discuţiunel publice pe omul public întreg; să garantăm însă viăţă privată a celor ce nu se amestecă în afacerile Statului.
In nici o parte din lume delictele presei relative la yiâţa privată nu merg la juraţi. Părinţii chiar nu au curagiul de a brava solemnitatea unul proces la curtea cu juraţi în con-
www.dacoromanica.ro
tra acelora cari tării nici un folos public le a-tacă familia.
Aceste sunt comderaţiunile cari ne aii îndemnat a v6 propune următdrea redacţiune pentru art. 24 şi 105:
.Alt. 24. OonHtitujiunea $aram,5zA tutuior n-Dertatea de a comunica şi publica ideile- şi opi-niunile lor prin gniiu, prin scris şi prin presă, tle-care fiind rbspun^otor de abusurile acestor libertăţi tn caşurile detorminato prin codicele penale, care nici într’un cas nu va putea restrânge dreptul în sine.
Nici o lege excepţională nu se va putea înfiinţa în acăstă matorie.
Nici censura, niol o aită mOsura preventivă pontru apariţiunea, vinderea său distribuţlunea orl-cârol publicaţiunl, nu se va putoa înfiinţa.
Nu este novoe de autorisaţiunea prealabilă a nici unei autorităţi pentru apariţiunea orl-ea. rel publicaţiunl-
Nici o cauţiune nu so va cere de la ţjiariştî,, scriitori, editori, tipografi şi litografi.
Presa nu va fi pusă nici o dată sub regimul avertismentelor.
Nici un (Jier său publicaţiune nu va putea fi suspendat sau suprimat.
Autorul este răspunzător de scrierile săle, In lipsa autorului este răspunZătpr girantul, iar lipsa acestuia editorul.
Ori-co s-.ar trebue să aibă un girant respun-ţlOtor care nă se bucure ,de drepturile civile şi politice
Delictele de presă se judecă de juriu,1
Arestul preventiv In materie de presă este Interzis."
„Art 105. Juriul este statornicit tn tăte ma-toriole criminale şi pentru delictele politice şi de presă.
In tăte caşurile do atacuri, ofense său imputări cari ar fi îndreptate contra agenţilor autorităţilor publice,'pentru fapte relative la funcţiile său viaţa lor privată, acţiunea de daune civile nu se păte intenta de cât înaintea cunţeî cu juraţi de odată cu acţiunea publică.
In cas când ministerul public nu va intenta acţiunea publică, partea vătămată va putea se-sisa direct curtea cu juraţi!
Când însă atacurile, ofensele sau imputările ar fi îndreptate contra unei persăne private pentru fapte relative la viăţa privată, acţiunea publică ca şi cea civilă so vor intenta înaintea tribunalelor ordinare după regulile dreptului comun."
Din art 24 s’a şters cuvintele „care în acăstă privinţă şe va revisui şi complecta" din primul aliniat ca inutile; şi s’a redactat astfel în cât a făcut să înceteze controversa ce exista asupra arestului preventiv şi a responsabilităţi girantului şi a editorului in lipsa autorului.
Cată să adaog, că art. 105 n’a fost adoptată de unanimitatea membrilor comitetului. D-nil I Codrescu şi I. Poenaru-Bordea au propus următorul amendament:
„In delictele de presă, acţiunea de daune in terese nu se va putea intenta de cât înaintea juraţilor, chiar când faptul nu ar constitui un delict.
Juraţii vor decide şi asupra despăgubirilor -civile.1-
DIN ŢARA
Călcat de tren. — Un accident regretabil s’a întâmplat în gara Găescî la 24 Martie, scri6 Unirea din Târgovişte.
Trenu ce mergea spre PitescI a călcat pe Vasile Scarlat Ralea din Găesci re-te<Jându-I mâna dreptă rămâind ţinută puţin numai de o parte în pele şi câteva vine. Doctoru localităţii chemat imediat dimpreună cu iarmacistu ’l-a tăiat’o.
Caşul s’a întâmplat din causa pacientului care a sărit din vagon, pe când trenu pornise.
Responsabilitatea nu e nici a personalului gări, nici a personalului trenului.
— '' ■ —
Intemplari din Capitala
Neguţător.—Gheorghe Andronescu e servitor la d. Toma, cârciumar de la bariera Victoriei. El deja de multă vreme spunea şi se plâDgea că-şl greşise meseria: era sortit sâ fie şi el cârciumar. D’aceia, filele trecute îşi puse In gând să fure nişte spirt de la stăpânul său. Ieri, el şi fură 7 vedre de spirt după ce închiriase o magherniţă Într’un loc retras, dar pe drum fu arest t la secţia a 2-a unde lucrul se descoperi. — x—
Palton furat. — Gh. Dumitru e aşa de prost îu cât nu pote face deosebire între uu palton şi un pardesiu. El fură eri un palton de la Ştefen Ion din hala Ghica şi se îmbrăcă cu dânsul. Der fiind-că el nu se potrivea prea bine, sergentul îl bănui şi-l arestă.
—x—
Falsificator. — Secţia a 4-a a adăpostit pe „emancipatul* Constantin Ghiţă, care luând de la Const. Tudor 68 leî 50 b., voia a-I falsifica şi a-I înapoia 150 lei lui Tudor păstrându-şl şi sie câţl-va. Poliţia însă tiflă faptul înainte de consumarea sea.
CURIERUL FINANCIAR AL , TELEGRAFIILOR
Analisând sâptămâna trecută, înainte de t6te trebue să amintim că ea s’a început sub auspiciile unei crise ministeriale, care de şi n’a avut timp sâ isbească în valori; acâsta din causa unor împrejurări particulare. Camerile, precum ştiil ^cititorii noştril, intervenirea cu o adresă pe lângă primul ministru, rugându’l sâ revie asupra resoluţiu-nel luate.
- —........................................
Luni tote preţurile, atât cele de stat cât şi cele ale societăţilor particulare, s’ah vă-<Jut căţjând. Marţi la redeschiderea bursei oficiale preţurile începură a se urca.
Renta amortisabilă s’a cotat cu 95r7a pe bani gata, iâr Vineri şi Sâmbătă ’şl-a menţinut acest preţ.
Banca Naţională s’a menţinut în de-cursulf săptămânel pe bani gata cu 1449 încheiănd 1462.
Dacia şi România a apărut pe termen cu 365 şi a încheiat Sâmbătă cu 369.
Naţionala începând săptămâna cu 360 a încheiat cu 241
Construcţiunile, oscilară în decursul săp-tămânel, între 290—289, căijând chiar la 267 şi încheind săptămâna cu 291.
Prima aurului a fost de 3.25 la sută.
CORPURILE LEGIUITOARE
ADUNAREA DEPUTAŢILOR (Şedinţa de la 2 Aprilie 1884)
Presidenţia d-luî vice-president I. Agaricl.
Şedinţa se deschide la ora 1 p. m. fiind presenţl 114 dd. deputaţi.
Sumariul şedinţei precedente se aprobă.
Se iâ act de telegrama d-luî Vilacrose ndi Drâgâşani, care spune că este boinav şi nu p6te lua parte la jliscuţiunea revi-suirel Constituţiunel.
D. I, C. Fundescu declară că a votat pentru articolul privitor la presă, modificat de d. C. A. Rosetti şi vede cu mirare că nu este printre cel ce au votat pentru, cu tâte că era present.
Se continuă cu discuţia generală asupra legii electorale.
D. I. C. Btrăianu, preşedintele Consiliului, (|ice că nu înţelege o discuţiune prea lungă din partea celor cari voesc revisuirea constituţiunel, ar fi bine să se iâ In consideraţiune şi apoi să se propună ori ce modificări şi amendamente asupra articolelor.
D. P. Grădişteanu combate părerea d-luî prim ministru şi <|ice că discuţia trebue să fie mai mare asupra luăreî în consideraţie a reformei electorale. D-sea se declară revisionist, cu tote acestea nu pote lua în consideraţie un proiect ca acesta ibrid, fără nici o basă. Cel ce sunt pentru un colegiu său două, precum şi anti-revisioniştiî ar trebui să voteze contra luăreî în consideraţie.
D. N. Dimancea combate pe d. P. Grădişteanu. D sa <|ice că luarea în consideraţie însemnâză dâcâ se voesce seu nu revisuirea lege! electorale, prin urmare cei ce vor revisuirea sâ ie în consideraţie proiectul şi apoi să discute la articole cum trebue modificată. D. Di-mance« sere dâr să se iâ în consideraţie şi eă se deschidă drumul de a se discuta basele pe cari trebue să facă modificarea.
Discuţia se închide asupra incidentului.
Se dă cuvântul d-luî P. Grădistenu.
D-sea, urcându-se la tribună, declară că este contra luăreî în consideraţie a proiectului, dâr nu este nici de cum şi contra revisuirei.
D.j P. Grădistenu observă mai întâiu că proiectul de reformă al comitetului de delegaţi nu este însoţit de nici o espu-nere de motive, că d-sea a cerut să facă parte din comisiunea^pregătitâre, spre a ’şî espune noua sea reformă, majorita-tes însă ’î-a refusat acestâ cerere, n’a voit să ţină meetinguri şi se ţină întruniri publice spre a’şi arăta vederile numai pentru deferenţa ce o are pentru tribuna parlamentară, de aceea declară că va ocupa mai mult timp acăstă tribună şi chiar de va rămânea numai cu d. pre-sident şi cu 2 stenografi, d-sea va continua discursul iu acăstă cestiune mare pe care a discutat-o de multă vreme, căci voesce ca discursul său să trâcă urmaşilor spre a se folosi de dânsul la trebuinţă.
D. Grădistănu pronunţă un discurs însemnat din punctul d-săle de vedere, care nu se păteîresuma fără a nu’l face se ’şi perdă din valorea sea.
D-sea combate proiectul majorităţii şi susţine acela al celor 35 senatori cari sunt pentru un colegii! unic.
G. Grădişteanu demonstreză că legea electorală ast-fel cum se voesce să se modifice va deveni şi mai guvernamentală de cât cea actualâ.
După discursul d-luî P. Grădişteanu, care dură 3 ore, se dede cuvântul d-luî T. Maiorescu.
D-sa Jîncepe prin a spune că d. Gră-diştânu a fost nedrept în privinţa d-luî V. Lascar şi declară că atât acest domn cât şi d-nu Panu iherită elogiurî, pentru modul corect cu care’şî au in au gurat viăţa d-lor parlamentară.
TELEGRAPHUL
Dumnea-sea întrăbă cari suntii motivele cari faefi ca să se modifice Gonstituţiunea, primită la 1866 de tăte partidele, de ţâra legală întrăgâ, într’un sens unilateral, în sensul vederilor numai ale unul singur partid. D-sa susţine că nu este prudent de a se vota modificarea Constituţiunel, când jumătate din ţâră n’o voesce, când un partid afirmat printr’un organ de publicitate, a declarat că este contra el.
Ce însemnâză acăstă reformă electorală, când la viitorele alegeri un grup însemnat de omeni politici nu vor lua parte la ele, din momentul ce ei ah declarat că sub noul sistem electoral nu vor lua parte la vieţă publică ?
După părerea d-sale, acest grup venind la putere va fi nevoit să facă o nouă modificare a Constituţiunel.
D. T. Maiorescu susţine că reforma electorală ce se va face va fi condamnată, dâcă partidul liberal-conservator, intrunit, nu va lua parte la viitorele alegeri ce se vor publica.
D-sa găsesce că nu există nici un motiv plausibil ca să se presinte şi să se îndeplinâscă acăstă reformă constituţională ca o operă a unul partid numai, nu a ţăreî întregi-
Curentul pentru reforma electorală nu există în raportul d-luî Stolojan nici în proiectul maiorităţii. A fost un curent propagat de d. C. A. Roseti, el însă a fost deviat din direcţiunea sea in o direcţiune opusă aceleia pe care d. C, A. Roseti voia să o dea ţării.
V’aţî servit, i^ice d. Maiorescu adfe-sându-se maiorităţei, de apa de la mora d-lul C. A. Roseti pentru ca să o faceţi să intre în zăgazul d-vostră.
Acăstă lege nouă electorală va fi o lege de partidă; ea nu va stîrpi imoralitatea şi corupţiunea care există în administraţie, şi iâr nici de cum în actuala lege electorală.
D. Maiorescu <|ice că ar fi fost mal bine ca guvernul să fi venit cu o lege pentru reorganisaţiunea magistratureî şi pentru admisibilitatea în funcţiunile administrative şi de sigur camerele nu-î le ar.fi refusat, votându-se nisceasemenea legi, imoralitatea şi abusurile în alegeri incontestabil că ar lipsi.
Să facem mal ântâiu esperienţă cu actuala constituţiune, votându-se tăte legile ce ea prescrie, şi apoi să o modificăm.
D-sa termină declarând că va vota contra luăreî în consideraţie.
Se dă cuventul d-luî C. A. Roseti.
D-sa, urcându-se la tribună, în aplausele adunărei, (|iso începând că a lua cuvântul nepregătit dupe un discurs al maestrului d. Maiorescu este o cutezanţă; d. Maiorescu a profitat de tote greşelile nostre, pentru ca să le strângă într’un mănuchi şi să ne dea cu el îu cap.
La cele dise de d. Maiorescu că acâsta este o lege de partid seu o reformă electorală, că jumătate din ţâră este contra ei, că ămeni ca dd. cutare şi cutare n’au şi el drept să spună ceva? Tăte astea sunt forte adevărate, dăr cine este de vină ? să-î silim âre să vină cu noi ? Ah fost în Cameră şi s'au retras.
Se fac acusărî guvernului actual, dâr ele nu s’au repeţit contra tutulor ministerelor ? Chiar membrii noului partid li-beral-conservator au semnalat aceste a-cusări contra fostului guvern, contra căruia ţâra s’a pronunţat.
D-sea recunosce că abusuri s’ah comis şi se comit chiar de miniştrii partidului liberal. Câţi din noi nu datorim mandatulu nostru unei recomandaţiuni a guvernului; actualii miniştrii pe cari ’I iubesc şi-i stimez, şi în special d. prim ministru recunosce aceste părţi rele şi d-sea chiar a demisionat la 1881 picând eă nu mai păte guverna cu sistemul actual de cerşetorie.
Partidul opus s'a retras din Cameră ca să intre în naţiune.
Dâr cine ’i-a vă<£ut ? Câte întruniri ah făcut ? Ei au fugit din Cameră şi ah fugit şi de naţiune.
D-sea recunăsce că guvernul actual tot a mai făcut ceva, şi eh l’aşi răsturna, <|ice d. C. A. Rosetti, der cu cine să ’1 înlocuesc? Nu găsesc alţii mal huni. Arată’mi d-ta, d-le Maiorescu! Eh nu’î pot înlocui, căci sunt ideolog şi nu sunt capabil de a guverna.
D. C. A. Rosetti arată apoi că tote relele care se semnaleză din tăte părţile decurg din actuala lege electorală.
D. C. A. Rosetti termină propunând a se face un nou apel la ţâră. Sâ mergem, <|ise d-sea, înaintea alegătorilor, dâr să.
mergem cu toţii, atât liberali cât şi conservatori. şi să vedem cari sunt părerile alegătorilor.
D. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului dc miniştri, se suie la tribună. Mă urc la tribună, nu pentru d-vâstră, nici pentru gloria mea, ci pentru dd. stenografi.
D-sea complectâză cel <|ise de ^ ^a' iorescu în privinţa actualei dinastii şi <Jice că dinastia Hohenţolern ne-a dat pe lăngă gloriă şi tăte libertăţile de care dispunem. Declară apoi că ah fost bine inspiraţi foţi acei cari ah primit monar hia constituţională, care a dat resultate mai bune de cât tăte republicele.
D. I. C. Brătianu discută teoriele es-puse de dd. Panu şi Lascar şi se declară că este pentru scâla esperimentaţiuneî iâr nu pentru scola apriori. Acâstăscâlă a fost practicată în Francia şi ca resul-tat a fost ciontirea ei şi faptul că a<|i Francia are mai puţine libertăţi de cât mica România.
D. prim-ministru declară că nu l’ah interesat pledoariele advocaţilor pro şi contra, făcute cu uu scop, l’ah interesat numai discursurile d-lui Panu şi Lascar, cari au espus un program.
N’am înţeles nimic din pledoaria d-luî Grădiştânu, despre care n’a menţionat nimic nici d. Maiorescu, am vă^ut că toţi aceea cari aderâză la 'ideile d-sâle nu voesc revisuire, sâh dâcâ o voesc, apoi o voesc în sensul d-sâle, iar nu ast-fel cum voesce ţâra. (Aplause prelungite).
D. Maiorescu cu o francheţă absoluth leală, a declarat că este contra revisui-reî, d. P. Grădişteanu însă n’a făcut aşa.
D. prim ministru declară că nu va susţine 3 colegiuri, două seh unul acesta se va decide la discuţia pe articole; acum nu fac de cât să legitimeze pentru ce cerem revisuire şi să răspundă d-luî Maiorescu.
Reforma electorală în Anglia făcutu-s’a şi primitu-s'a cu unanimitate de voturi? Dâcă la 1866, când a fost în facia unui pericol mare, când trupele otomane erâu pe marginea Dunărei, gata să intre în ţeră — şi aci să’mi fie permis sâ’mî esprim adânca mea recunoştinţă împăratului Napoleon III care, din cabinetul seu, a teiegrafiat la Constantinopole ca trupele să nu intre în ţâră, şi care numai dânsu a preîntâmpinat o invasiune, — dâcă atunci am fost uniţi cu toţii, este un cuvent ca să facem din acesta o normă în tâte mişcările nostre politice ?
D. prim ministru adaogă că cele <|ise de d. Maiorescu în privinţa legeî electorale nu vor fi de loc aprobate de partidul conservator şi declară că-i este recunoscător, căci prin cele (|ise de d-sa a dat pe faciă tactica partidului din care a făcut parte. Legea electorală actuală a fost criticată în Camera trecută de membrii al partidului conservator, ca d. La-hovari, şi trebuinţa reformărei eî a fost simţită nu numai de noi şi de ţeră, der âncă mai mult de d. Lascar Catargi.
Şi d-vâstră, domnule Maiorescu, voiţi revisuirea, însă asceptaţi ora d-vâstră şi noi am crezut că a nostră a sosit. (Aplause). Reforma electorală nu este o operă de partid, ea este a tutulor partidelor, der n’am lăsat ca ea să fie făcută de un alt guvern şi o altă Cameră de temă ca să nu se facă o operă de regres, în loc de o operă de progres.
Am semnat un colegih unic în programul coaliţiunei monstruose din 1863 ; am făcut acâsta pentru că atunci luptam contra dictatureî şi erâm siliţi să iscălim orl-ce ca să ajungem la scopul nostru de a scăpa de dictatură, precum am iemnat la un loc economiă în finanţe d. Lascar Catargi şi altele d. G. Ver-nescu, pentru ca să ajungă să dea publicităţii un manifest.
Revisuirea Constituţiunel şi reforma electorală nu se fac dupe părerile unei personalităţi, ci după părerea şi voinţa ţăreî.
Ţâra s’a pronunţat pentru revisuire şi reforma electorală, şi a nume pentru 3 colegiuri.
Am fost la Craiova şi am făcut profesia de credinţă, precum am făcut şi aci, la Atbeneu, de ce nimeni n’a cerut cuventul să mă combată, de ce nu v’aţî esprimat părerile d-vostră? Apoi de ce nu v’aţi dus înaintea alegătorilor să-î puneţi în posiţie să se pronunţe, şi decă ţâra în maioritate va avea idei prea înaintate, atunci ne vom retrage, dâca nu ne vom supune. Aţi avut 10 luni de ^ile şi n’aţi făcut acâsta, şi propuneţi se faceţi acum ?
Poporul este setos de o bună adrni nistraţie, de o justiţie mai drâptă, i^ice d. Maiorescu ; aşa este, poporul este setos de aseemenea lucruri, căci dâcă n’ar fi nu v’ar fi răsturnat de la putere; aţi espus un cas de ingerinţă a mmistrulul de justiţie asupra unu! ..magistrat de la Giurgiu, dâr dâcă la noi aţi putut găsi un asemenea cas de ingerinţă, la d-vâstră am găsit 100.
Cum se mal pot tace alegeri, întrâbă d. prim ministru, cu o lege care a fost condamnată, şi într’un mod oficial şi într’un mod oficios?
D. Maiorescu cjice că dâcă nu vom a-vea maioritate, ce se va face : atunci sâh se chiâmă la putere anti-revisionişti, sâh remânem tot noi şi atunci eh fac apel la ţâră spre a se pronunţa în privinţa revisuirei.
După terminarea discursului d-lul prim ministru, se cere închiderea discuţiunei.
D. Costescu Comăneanu vorbesce contra închidere!.
D. D. Giani vorbesce'pentru închidere.
Atât d nu Costescu Comăneanu cât şi d. D. Giani nu vorbesc în cestiune.
D. Costescu Comăneanu cere ca guvernul s£ declare dâcă primesce a se face modificări la articole şi d. Giani, vorbind contra închidere! discuţiunei, conchide pentru închiderea el.
■In fine, dupe o discuţiune sgomotâsâ, desbaterea se închide.
D. vice president I. Agarici declară că părerea biroului este de a se pune mai întâiu la vot contra-proiectulh minorităţii, adică proiectul pentru un colegiu unic.
Mai mulţi deputaţi, chiar şi din semnatarii proiectului, protestă şi <Jic că a-cest contra proiect nu se pâte pune la vot, de ore-ce el n’a trecut prin filiera regulată.
D. prim ministru susţine acâstâ din urmă părere şi c|ice că acest contra proiect se pote pune la vot numai ca a-mandament la articole.
Se pune dâr la vot luarea în consideraţie a proiectului majorităţei.
Mai mulţi deputaţi cer cuvântul asupra punere! votului, sgomotul însă fiind prea mare nu se aude nimic.
D. general Lecca ocupă fotoliul presi-denţial.
Se procede la vot cu apel nominal şi resultatul este cei următor:
Votanţi 133 Ah votat peetru 101 Ah votat contra 32 S’ah abţinut 2.
Proiectul majorităţii s’a luat dâr în consideraţie.
DD. Mucenic Dinescu, N. Constant! nescu, P. Cernătescu, S. Mihălescu şi alţii declar că au votat pentru revisuire, nu însă pentru proiect.
D. preşedinte invită pe d. raportor să dea citire art. 58.
Un sgomot forte mare se produce a-tunci, unii cer să se ia vacanţă, alţii strig să li se dea cuvântul asupra acestui articol, âr majoritatea'’ voesce a păşi la votarea acestui articol fără discuţiune.
In mijlocul acestui tumult, d. prim-ministru se sculă şi <Jise să se dea cuventul unuia dm oratorii înscrişi.
Discuţiunea era însă imposibilă, sgomotul fiind prea mare.
D. preşedinte pune la vot închiderea discuţiunei care se primesce.
In fine d. raportor Stolojan dă citire următorului articol:
Art. 58. Corpul electoral este împărţit în fie-care judeţ în trei colegiuri.
Se pune la vot cu apel nominal acest articol şi resultatul este:
Votanţi 131 Au votat pentru 92 Ah votat contra 29 S’ah abţinut 2.
Când veni rendul d-lui C. A Rosetti să voteze, d-sea cu o voce tare dise, adre-sându-se biroului:
— Constat violarea regulamentului ş
mă retrag.
Aceeaşi declaraţiune o făcură mal mulţi alţi deputaţi, între cari cităm pe dd. D. Giani, Gr. Giani, Ianoli, Panu, Fârcăşanu, care urmară pe d. Rosetti şi declarară că se retrag din Parlament.
După proelamerea votului, d. preşedinte relevă acest incident şi <|ice că regulamentul dâcă s’a călcat, s’a călcat de întrega Adunare, căci sgomotul a fost aşa de mare, în cât orl-ce discuţiune ar fi fost cu neputinţă. D-sea râgă apoi pe d. Rosetti şi pe cel alţi deputaţi cari
www.daconmiamca.ro
4
TELEGRAPHUL
’l-au urmat să reintre în Parlament şi să ia parte la lucrările Adunăreî.
Apo! Camera decide să ie vacanţă până la 25 Aprilie şi şedinţa se ridică la 872 ore noptea.
SENATUL
Şedinţa de la 2 Aprilie 1884
Şedinţa se deschide la orele 3 sub preşedinţia d-lul Dimitrie Ghica fiind pre-senţî 48 dd. senatori.
Pe banca ministerială dd. Stur§,a, Letca şi Dabja.
D. Apostol Mănescu dă citire sumaru luî şedinţei de eri şi, neluând nimeni cuvântul, se aprobă.
D. ministru Sturza. De ore-ce s’au votat In diferite moduri unele din articolele Constituţiunel, aşa am vâţlut că Camera a votat într’un fel, şi Senatul într’alt-fel de aceea vă rog să revenim asupra votului de la art. I şi să admitem cum a votat Ca-mera.
D. A Orescil. Cere ca aceste noul votări să trenă ca amendamente şi ast-fel să mârgă mal âutâiu la comitetul d legaţilor.
D. N. FLeva. Cere ca articolele votate deja de Senat să mârgă mal ântâifi la Cameră şi să se vadă decă nu se vor primi acolo. Apoi tote trebue să vie cu mesagie regale.
D. Preşedinţe Dim. Ghica fiice că ar fi o străgăuire prea mare ca să mal cerem să vie tote cu mesagie regale, şi apoi nici nu e de trebuinţă aceasta, de ore-ce toată ntevisuirea u’a venit cu mesagifi regal. Este numai de trebuinţă ca să trecă prin comitetul delegaţilor.
Şedinţa se suspendă pentru câte-va minute spre a consulta delegaţii în privinţa art. I.
La redeschidere d. raportor Polizu Mic-şunescu, dă citire modificare! introduse de cameră, la art. I cares’a primit şi de comitetul delegaţilor din Senat.
D. Stătescu, (Jice că comitetul delegaţilor din Senat au primit votul Camerei, că acestă modificare nu este o variantă, ci înţelesul el este tot acelaşi.
Se cere înceiderea discuţiunel, care se primesce.
Şe procede la votarea cu bile şi resul-tatul este.
Votanţi 48
Bile albe 45.
Bile negre 3.
D. raportor Polizu Micşuneseu. Suntfi
mal multe amendamente privitore la articolul 59.
D. Stătescu, (jice că are şi d-sea un a-mendament la aliniatul ântâifi de la art
59 care este :
„Toţi acel cari vor avea o proprietate rurală său urbană cu un venit de 1000 lei ţ>e an !“
La aliniatul din urmă un supra-amenda-ment.
„Toţi ace! cari posed un titlu de doctor său licenţiat sâă un alt titlu echivalent de la vre-o scolâ superioră.“
Aceştia să fie dispensaţi de cens.
D. Al Orescu ţlice că s’a cerut lărgirea cercurilor electorale din causă ca să nu se mal facă presiuni asupra miniştrilor. D-sea susţine amendamentul făcut de d. Stătescu ca licenţiaţii să fie puşi pe o linie egală cu doctorii, de ore-ce şi licenţiatul nu stă mult mal pre jos de cât un doctor. Cere ca să se prenumere printre cei scutiţi de cens pe membrii Academiei, şi pe pr.fesoril de li cee şi gimnasil. De ce sâ esceptâm pe a-cestia; ore n’afi el destulă capacitate ca să potă alege în col. I. înţeleg ca să nu se dea acelora cari nu sunt capabili să alâgă în col. I, şi din cari sunt încă din ncferi cire mulţi la noi, căci dâră toţi cetăţenii ar fi apabili ca să fie alegători în col. I, atunci aşi fi fost pentru votul universal, câc' toţi plătesc contribuţiunile către stat
D. Gr. M. S tur ea ţlice că remediarea cea mal bană pentru defectele ce esistâ în legea electorală, este numai scrutinul de lista, de ore ce însă nu s’afi găsit nici în Cameră nici în Senat representanţl d’al ţării, cari să susţie scrutinul pe liste, am fost şi eu nevoit a părăsi acestă idaiâ. Face apel la dd. Stătescu şi N. Fleva să declare dâcă d-sea nu a avut ca principiu în discuţiu-nea din sînul comitetului ca proprietarii rurali să predomine în colegiul I. Vine apoi a se ocupa de propunerile făcute de N. Fleva, că de ce nu se admit şi licenţiaţii şi profesorii de gimnasil şi licee ? D. Gr. M. Sturza $ice că cu tote că profesorul este în destul de luminat ca să alegă omeni capabili, însă să se bage de sâmă că profesorii se prenumără între profesiunile libere Moşneanul cu 1,200 lei venit are însemnătatea că decă ar voi o partidă socială şefi guvern să împovăreze cu biruri prea mari, acel moşnean stă pept şi se opune, pe când proprietarul urban, şefi licenţiatul, adăpat de idei socialiste, are cu totul alte gânduri. Face der un apel la Senat, şi chiar la Cameră, ca să se hotărască o dată, după ce afi fost învinşi în comitetul delegaţilor, de la Senat şi de la Cameră, să se hotă-
rască o dată ca să nu se zădârnicâscă re-visuirea Constituţiunel.
D. N. Fleva face o mică observaţiune la ultimele cuvinte ale d-lul Gr. M. Sturza. Nu trebue să aducem discuţiunile politice pe terenul unei bătălii. Trebue să fiţi mal indulgenţi cu învinşii d-v6strfi. In comisiu nile delegaţilor n’afi fost nici învingători, nici învinşi, de ore-ce fie-care %1 susţinea din resputerl ideile sâle. Amintesce d-lul Gr. M. Sturza că în faţa situaţiunel actuale a ţărel uostre, am convenit că legea elee-toralâeste defeetuosă. Ne trebue să facem legea electorale pe interese căci atunci, după cum ţlieea prea bine Prouăhon, ar trebui fie-care cu interes deoseb te să-şl trimâtâ representantele său în Corpurile le giuitore. Nu recunosce ca materie inerte, adu-ă venitul să potă vota, ci capacitatea.
Ore nu s’a <|is în cameră că cel mal ser vil colegiu este colegiul al douilea cu 10‘> galbr-nl venit Să se ia statistica şi să se vaţîâ dâcă la 10 persone din categoriele ce ie am pus noi, se găsesce una care să aibă
1.000	de lei venit Aşa deră e vorba să introducem numai 7, 8 inşi în colegiu de fiecare judeţft; în asta nu vedem nici o primejdie. Nu arătaţi colegiul îufâiii ca o cetate, eâd apoi va trebui ceda cum ah cedat până acuma tote cetăţile.
Intru cât nu sunt idei periculose în ţara nostrâ, n’avem a ne teme de nimic. Ore după o trecere de 18 ani de când s’a făcut legea electorală să urcăm încă venitul iu loc să’l scădem. Pentru ce ore aveţi frică de licenţiaţi, că o să vă înece, apoi, domnilor, câţi licenţiaţi găsim noi în fiecare district?
Nu găsim de cât 4—5 licenţiaţi şi apoi mal tot d’auna şi aceia au câte un venit de
1.000	lei. Unde este der primejdie de înecare. Susţine ca să luăm în consideraţie pe toţi tineri!, cari afi primit o învăţătură superioră, căci numai ast-fel legea electorală ar fi echitabilă şi conform cerinţelor secolului în care ne aflăm. Susţine amendamentului d-lul Stătescu.
D. M. Schina. Câod s’a propus revisui-rea Constituţiunel relativ la legea electorală, nu s’a putut propune legalmente în ce mod se va modica. D-sea crede că tote viciurile, tdte defecte legii electorale se potfi înlătura numai decă va fi un singur colegifi. După părerea sea ţjice că prin 3 colegii nu se face nici un pas înainte ci din contra se face un pas înapoi.
Chiar d-v6stră, acel cari recunosceţl relele acestea, vă închipuiţi că le veţi remedia prin modificările pe cari le introduceţi astă-^I. Dâr ori pe cine înscriţl d-vostră în colegiul I, de ce aţi luat toc-
mai cifra de 1200 lei? Ore numai de la acâstă cifră în sus începe a avea cine-va capacitate? Cel cu 1199 le! n’afi şi eî pentru dânşii presumţiunea capacităţel ? Este vădit că d-vostră prin art. 59 omo-rîţl colegiul I, că el va fi majorisat de cei cari votafi in cologiul al II-lea, iâr celelalte colegii remân neatinse, ceea ce cio-vedesce că no! nu facem o lucrare seridsă.
Acâsta m’a făcut să votez ieri contra adoptării art. 58, şi să mă unesc cu acel ce ‘unt pentru un singur colegifi.
D. L'tpaşcu combate pe d. N. Fleva Face apel la proprietate, la omeni! de or dine. la puterea publică, în materia revi zuireî actuale si mal cu sâmă la materii de lege electorală, cerând a fi cu multă băgare de sâmă.
D. Stătescu cere cuvântul, de ore ce însă orele sunt 5, şedinţa să ridică anuuţându-se cea viitore pentru mâine.
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUi
{Agenţia Havas)
Cnhors, 14 Aprilie — Inaugurarea sta-tuel Iul Gainbetta a avut loc în oraşul unde s’a născut îu mijlocul concursului unei mulţimi imense.
Discursurile pronuneiate de d. Iules Ferry, preşedinte al consiliului si de generalul Carn-penon, ministru de resbel, cari discursuri sunt consacrate esclusiv a celebra patriotismul lui Gainbetta şi serviciele ce a dat Franeiel, afi fost aplaudate cu multă căldură.
Yiena, 14 Aprilie. — Principele imperial al Austriei şi nevasta sea, princesa Stefa-nia, afi plecat astă seră, la 10 ore jumătate, la Gonstantinopole.
Roma, 14 Aprilie.—Se aştâptă publicarea unei enciclice a Papei adresată episcopatului catolic contra franc masoneriei. A-câstă enciclică va face să reiâsă pericolele acestei asociaţii, pentru societate.
Neapole, 14 Aprilie.—Eri un soldat beat a tras, tu urma unei certe cu camarazii, vr’o cincizeci de lovituri de puşcă cari au omorît 5 soldaţi şi a rănit trei. Trei alţi soldaţi s’afi rănit sărind pe ferâstră spre a scăpa.
Aceste seirl afi fost publicate în ediţia de asâră şi le reproducem şi in cea de diminâţă
Londra, 14 Aprilie, — The Times primesce din Suakim o depeşe conţinând că sgomo-tul circulă în acest oraş că Khartumul a
capitulat şi că generalul Gordon e prisonier al insurgenţilor.
Inforniaţiunl de asâră Aflăm cu plăcere că unul din bunii noştri prieteni din tinerimea democratică, d. Horia Roseti, a trecut cu succes, înaintea juriului universităţii din Liâge, un esamen de doctorat în drept. D. Rosetti este fiulfi fostului preşedinte al Camere! deputaţilorfl din România, născut în Paris, în timpulfi esilulul la care fu orânduit părintele şefi, în urma evenimentelor diu 1818. Tânărul Ro-setti privesce Belgia ca o a doua patrie ; şi nici o dată. pentru o operă democratică belgiană sâu a alte! ţări, nu s’a făcuta în tjadar apel la devotamentul său, la generozitatea sa. finănd sâmă de aceste diverse titluri, suntem feneiţl să înregistrăm succesele ce obţine.
De vânzare
Două fabric! de macarone, ana pentru paste lung! şi una pentru paste tăiate, cu tone cele trebuit6re la fabricarea de macarone, fidea, stelişore, etc., adică ma! multe feluri Doritorii se vor adresa îu Brăila, strada Bulevard No. 91, în curtea fabrice! la d-nul Giovunni Stânescu.
TU	0 poriiune de ZloI
«W w CvJL	w şje dia comuna mo-
ţeşti, j deţul şi plasa Teleorman, în întindere de 41 >0 pogone. Doritorii se vor pre-senta la administraţia acestui <|iar.
IntrepriEtaea Barometma
Strada Academiei, 25.
Aduce cu onore la cunos-cinţa P. T. publicului că a introdus acum din nofi Maşini pneumatice atât mari cât şi mici sistemul cel mal perfec-; ţionat, cu care curăţirea La trinelor se face în câte-va minute în mod hygienic şi forte practic, prompt, sigurii şi fără sgomor, fără odore şi murdărie.
Aceste maşini sunt aprobate de către onor. Consiliu de Hygienă şi capacitatea lor constatată de onor.. Primărie.
Preciurile forte reduse. Pentru o Maşină mică 0,80 numai 12. Pentru o Maşină mare, capacitate 17* m. c 1. n. 20.
Administratiunea.
RECOMPENSA NAŢIONALA de 16,600 fr.
Medallie de AURU, etc.
ELEXIR - VINOS
Quina laroche este un Elixir vinos conţinend principiale celor 3 specii de quinquina.
De ua amaraciune plăcută el este cu mult superior vinurilor seu siropurilor de quinquina şi lucrează ca aperitif, tonic, sau febrifug, in contra affectiunilor stomachului, a slăbiciunilor, a anemiei şi a frigurilor invechite, etc.
Paris, 22 rue Drouot, şi la pharmacisti, la Bucureşti la Ovessa, Rissdorfer, Eitel, Zurner, Bruss, etc,
fg.
C *rr O
SO -
!%£■
^ orq •s
CC CSX CC O. >—1 •
tJ
cx>
O
g c-t-
a-?©
03 ^ H
M. H-
O _ O
crq trs to
5 S g
pB ®
£> ®
OJ Q o
w P p
g- < B
P I S
De închiriat
de la 23 Aprilie a. c,, proprietatea din Calea Moşilor, colţ cu str. Mântuleasa No. 130, fosta spiţerie ce se compune din 2 prăvălii, 4 camere , bucătărie cu o odae şi o pimniţă mare, grădină şi alte necesarii. Amatorii se vor adresa la Thodor Popescu, strada Lipscani, No. 17.	6-2-1.
De ventjare
O perehe case nelocuite, compnse din 2 odăi de stăpân, una de servitori, bucătărie, pivniţă, etc; fără nici o împrejurare, în stare bună, mare parte cu materialul nofi şi cu loc de a se mal adăoga încăperi. Ele sunt în BucurescI, colorea de verde, str. Virgiliu N. 11; posiţia fru-mosă, aer curat, apă bună.
ASTHMUL’CATARRHUL'
Vindecaţi prin ŢIGARETELE ESPIC. 2 fr. cutia.
OPRES9IUNILE, TUSA, EROCNA, NEVRALGIA.
PARIS : Vinderea en gros : .y. KS )PXC, rno Saint-Lazare, 128. A exige acFxta eemndtură pe fie care cigarctă,
Deposite In Buettrceci: Drogueria J. Ovessa. — In Jajt / Farmacia Fraţii Konya.
Cea mal bună hârtie de ţigări, constatată prin analise chimice ce s’afi făcut de către laboratoriile statului în Bucuresci, Paris, Viena, Odesa, Char-cov etc. ca cea mal igienică de cât tote cele-l’alte care esistâ până a^I.
Se vinde la tote tutungtriile. Depositul central la Iaşi.
ilÂSlNE
gricole
Ma şina de Secerat simpla
Ac&tA maşină " câştigat premiul I-iu asupra t.utulorâ celor-l’aito presematn la concursul de agricultură (Bucuresci 1880).
Moara cu postament
de lemn şi de tuciu, simplă, dubla şi triplă.
Locomobile de 8, IO, 12 cal.	Tîaşine de treerat Batoze de porumb
diu Istricele ergleVe V/MEF0STEH & C13 (Lincoln)
Mor i siitnple şi duble Articole de mora sita de matase elveţiană, Batose de mâna, venturator!, _______Fluguri, TyjorL aşine de curăţit etc., etc.
Preciurile, sun x fo ax-te Moderate
STELLA
PARFUMERIE şi SAPUNERIE
Calea Victoriei, vis-â-7is PALATUL REGAL.
Recomandă Marele sâu deposit de Par-fnmerie PIVER , VIOLET. PIESSE et LUBIN, ATKINSON, HOUBIGANT şi GELLE FRERES.
Foudra VELCHTINE si Poudra
GEHMANDUEE
Mare asortiment! ie sticle tle cristale
ŞI ARTICOLE PENTRU PAŞTE
precum:
> M. LEYENB’ECKE] ît, agent şi representant.
yy	Str iscrl.caMăgi n-nmi, 'No 5. Bucuresci.
I
Ouă de Paşte de Sticlă etc.
cu preciurile cele mai moderate.
Jj
Camera de Comerciu din Paris
A pn A I s de Studii inalte
OUUALA COMERCIALE
108, Boulevard Malesherbes, Paris. Prospecte se trămit gratis tutulor personelor care le cer de la Directori.
FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE
D.H.Pollak&C
Bucuresci
Strada Carol No. 23; Calea Victoriei vis-a-vis de Palatul Regal
C’KAIOVA strada I^ipseani No. îiii.
Recomandă pentru sesonul de vară bogatnlu seu
w DEPOSIT DE IKCĂLTlMTE ^
Pentru	Pentru
BARBARI	DAME Şi COPII
Pantofi şi Ghete cu preciurî ficse
Fie-care pereche de ghete este Însemnată cu marca şi preciurile fabrice! şi nu pdte fi vândută nici ma! scump nici mal eftin.
Preciul pentru încălţăminte H; Sî,r»eat'16."‘s1?.M!“sus
ti
de Copil
37a
Tipografia Modernă, Gregorie Luis, Strada Academiei No. 24.
www.dacoromamca.ro
ANUL XV No. 3565
JOUI 5 APRILIE 1884
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ABONAMENTE
pentru capitală
Pentru un an .	Lei 24
„	ş6se luni ...	17
„ trei
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , .	Lei 2
„	ţ)6se luni ....	„30
„	trei	„ . . .	„15
PENTRU STREINETATE
Pentru un an...........Lei 40
„ şâse luni ...	„ 20
„	trei	„ . ■	» 12
Abonamente se fuc la 1 »i 15 a fle-c&rel luni
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b. RECLAME, pe pag. III 1 leu; pa pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei. Pentru inserţii şi reclame, redacţia
nu e respunsabilă.
Epistolele nefranca re se refusit; articol ii nepublicaţi se ard.
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franoia. Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Engine Micouâ, 81 Fleet
Street. E. C.
Austria. Easserikleioer, et Comp. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda Pest. Servitenplata.
Kedacţmnea Str. Academiei No. ÎS bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24r.
SOIRI TELEGRAFICE
(Dup6 fiarele strSine)
Berlin, 13 Aprilie —Apropiatele alegeri pentru Reichstag fac s8 apară de pe acum adevărata criatalisare a partidelor. Acum câte-va luni, când secesioniştil se uniră cu progresiştii pentru a forma partida independentă, se afirmă că naţionalil-liberall vor păstra faciă cu noua partidă o atitudine amicală. Acâstă perspectivă nu putea conveni cancelarului' şi d’atunci încoce s’aii Început negocieri între principele Bismarck şi naţionalii liberali pentru participarea în minister. De şi aceste negocieri n’afl isbu-tit până acum, e caracteristic, pentru vii-torea mişcare politică, manifestul liberali-lor-naţionall publicat în Pfălmche Zeitung: „E nevoie d’o partidă c re să ţie sus independenţa gândirii, dâr ea trebue se aibă destulă elasticitate pentru a ceda guvernului în unele cestiunl în cari nu e vorba de principii. Patria are nevoie de omeni cari să recunoscă, că cu libertate prin coaliţiune nu se resolvă cestiunea socială şi că dreptul general de vot nu dă pâne nici unei singure familii germane. Ast-fel de omeni nu se găsesc de cât printre naţionalil-liberall." In ce privesce partida independentă, ţliarul liberalilor o numesce un element de turburare In Reichstag. Kobiische Ztituny speră că progresiştii şi seeesioniştil vor fi bătuţi la viitorele alegeri.
f Paris, 13 Aprilie. — D. Patenotre, ambasadorul frances din China, a plecat ia 25 Martie pentru a se duce la Hue; el va înmâna regelui Anamuluî o scrisore din partea preşedintelui Grevy, în care i se face aceeaşi posiţiune ca şi beiului din Tunis, adică imperiul săQ se pune în mod formal sub protectorat. Aşteptându-se la acesta, curtea din Hue a şi plecat, strămutându-şl reşedinţa în provincia Thanghoa. In acelaşi timp, o depeşă din Shangaî arată că ierăşl domnesce în China partida resboiuluî. „In sinul guvernului cbines, <|ice depeşa, a is-bucnit o crisă în privinţa cestiunil Tonki-nulul. Imperătesa a degradat pe cinci membri al consiliului secret, între cari şi principele Kong, pentru negligenţă şi lipsă de energie. “ Principele Kong era conducătoru partidei păcii. De acestă schimbare se temea dt mult ministerul frances de esterne; acum situaţiunea pare din noii încurcată.
%
Cristiani a, 13 Aprilie. — Regele Oskar, împreună cu regina şi principele moştenitor, a plecat la Stockholm. La plecare, o mare mulţime de popor s’a strîns în facia castelului şi la gară. Fostul ministru Selmer a fost numit auditor general.
Cair, 18 Aprilie. — Garnisona Suakimulul se va compune dintr’un batalion egiptean cu 7 oficerl englesl şi 32 indigeni, şi 500 6menl din infanteria de marină, cari vor sosi în curând din Alexandria. Cele-l-alte trupe englese vor fi îmbarcate, considerân-du-se acestă garnisonă ca îndestulătore.
Lisabona, 13 Aprilie.—Se desminte soirea publicată filele trecute, că principele moştenitor al Portugaliei, va pleca la Madrid spre a cere mâna infantei Eulalia.
Agram, 13 Aprilie.—Din tabăra Starce-vicianilor vine scirea că, în viitorea sesiune a Landtaguluî, partida va fi mal cumpănita, însuşi bătrânul StarcevicI va lua conducerea Cu tâte aceste tot esistă posibilitatea d’a se reproduce scandalele de sesiunea trecută. Faciă cu acestă posibilitate, partida naţională s’a hotărlt să facă totul pentru a scăpa Landtagul de obstrucţiouism.
A se vedea Ultime ScirI pe pag. III.
BOCORESCI, MEBCDE14 APRILIE 1884
Luni Adunarea deputaţilor a votat luarea în considerare a proectuluî pentru modificarea ;legeî electorale, după o discuţiune de două <jile la care ati luat parte d-nii Panu, Lascar,
Petre Grădiştănu, Maiorescu, C. A. Rosetti şi I. C. Brătianu.
D-nul Panu a combătut proiectul şi a conchis pentru votul universal. D-niî Rosetti şi Petre Grădiştănu s’aii declarat într’un sens mai restrâns de cât d. Panu. D. Maiorescu a fost cu totul contra revisuireî. D. Brătianu şi d. Lascar aii susţinuta că naţiunea nu este încă pregătită pentru un colegiu şi că ţâra s’a pronunţat pentru trei colegie, alegând în mare majoritate pe cei cari ati subscris programa în acest sens la închidprea Camerilor trecute.
Luându-se în considerare proectul revisuireî legeî electorale, mai mulţi d-ni deputaţi au cerut să se pue imediat la vot articolul 58 care prevede trei colegie, căci sunt 8 ore şi mai mulţi au neapărată trebuinţă să plece chiar în acea sără, reclamându-i in teresele familiei.
D. prim-ministru râgă pe acei d-nî deputaţi să mai aştepte puţin şi să dea voie a vorbi cine-va din cei cari sunt cu un colegiu. Nimeni ins8 nu se aude cerând cuvântul. Maioritatea ceru atunci sâ se închidă discuţiu-nea. Vorbiră do ui deputaţi, unul contra închidere! şi altul pentru închidere, de şi nici unul nici altul nu vorbeaţi în cestiune. Discuţiunea se închise. Se votă apoi articolul 58 ast-fel cum a fost el făcut de comitetul delegaţilor şi espus prin raportor, adică pentru trei colegie.
Când d. Rosetti a fost invitat sâ voteze, d-sea a declarat că protestă şi se retrage din şedinţă. Aceeaşi de-claraţiune a făcut şi d. D. G-iani împreună cu alţi doui-trei deputaţi.
Ast-fel s’a terminat la 9 ore şedinţa de luni.
Fdia oposiţiunei coalisate, întrupată din douâ chartii deosebite şi din douâ idei cu totul opuse una altia in trecut, face din acest fapt o încriminare guvernului liberal şi îl acusă de violator al legei, de corupător al unor deputaţi ca sâ voteze proiectul sâii.
„Guvernul, ţlice acea fâiă, a întrebuinţat tote mijlocele, tdte şiretlicurile, t<3te presiunile, promisiuni de funcţiuni, de bani, ameninţări, intim -taţiuni, tote mijlâcele de co-rupţiune pe care un guvern, ca cel de astă-^î, le are la disposiţiunea sea pentru a reuşi în lupta revisuireî. “
Dupe cum am văţlut, singurul fapt care s’a petrecut este precipitarea votării articolului 58 fără a vorbi cine-va contra lui. Guvernul însă în ce este vinovat în acestă precipitare ? D. prim-ministru a rugat majoritatea sâ lase pe un deputat din minoritate sâ combată, der pe de o parte nici o voce nu s’a au$it sâ câră cuvântul, pâte din causa sgo-motuluî, âr pe de alta majoritatea a stăruit sâ se închidă discuţiunea.
Putea preşedintele sâ nu închidă discuţiunea când marea majoritate o cereâ ? A mai fost un precedent cu câte-va $ile înainte şi la desbaterea de atunci atât d. Agarici cât şi d. G. Cantili aii susţinut că Adunarea e liberă se ceră închiderea desbate-rei ori când şi preşedintele e dâtor se o pue la vot. Camera a resolvat afacerea de atunci în acest sens, fără se violeze nici vr’o lege, nici regulamentul.
Dâcă însă ne punem din alt punt de vedere, noi credem că Adunarea a făcut râu de a nu mai lăsa o di de desbatere pentru a se mai vorbi asupra unui colegiu, de şi se vorbise in desbaterea generală şi de şi convingerile se făcuseră în tdţe părţile. Dâr şi ea găsesce o scusă 6re-care. Lasă că mulţi aveaţi trebuinţe nea-
părate pe la casele lor, cu tâte acestea ar mal fi asceptat o $i, însă ii era frică se nu mai fie a doua <ji torturată ca Duminică de d. P. Gră-dişteanu.
Dâcă însă Adunarea a arătat aci o lipsă de tact, căci nu este nici crimă nici violare a legilor, trebue <5re se fie ea tratată într’un mod aşa de brutal de către fâia domnilor Lascar Catargi şi Vernescu ?
Ce, este singurul fapt petrecut în felul acesta?
Se luăm procesele verbale de la 1859 până astă-ţli şi vom vedea că asemenea precipitări aii fost şi înainte de 66 şi în urmă, sub tâte guvernele atât conservatâre cât şi liberale. Nu le cităm acum esemplele, căci nici timpul nici spaţiul nu ne permite să le căutăm esact; şi de şi le avem în memoriă, căci eraţi cu ocasiunea unor fapte importante, totuşi nu le espunem ca să nu facem vre-o gre-şială. Promitem însă cu altă ocasiune a arăta că asemenea închideri de discuţiune s’aiivă^ut în diferite ocasiunî, şi chiar la facerea şi revisuirea Cons-tituţiunei din anii trecuţi.
Să regulăm însă acum afacerea cu foia ermafrodită, — jumătate conser-vatore jumătate liberală sincer.—
Prin ce a conrupt guvernul pe deputaţi spre a’şi vota revisuirea, şi cari sunt acei deputaţi corupţi? Ca să fi corupt, trebue să fi atras la el dintre cei decişi într’o ideiă ore-care. Să socotim cifră cu cifră şi vom proba că nici un deputat nu ’şi-a schimbat opiniunea.
Marea majoritate prin secţiuni a fost pentru trei colegie, în sensul programei dinaintea alegerilor. Proectul pentru un colegii! s’a subscris de către 33. Din aceştia d. Campiniu e bolnav, ş’a scrântit piciorul şi stă în pat. Prin urmare aii rămas 32. Adăogându-se patru cari sunt contra revisuireî, fac 36. Aii votat contra luărei în consideraţiune a proectuluî 32 şi doui abţinuţi. Prin urmare ati rămas 2 de pricină. Aceştia sunt d-nii Mucenic Dinescu şi S. Micha-lescu cari au declarat că iad in consideraţie proectul, fîind-că nu sunt contra revisuireî, dăr nu se angagiază a vota trei colegie.
Aceştia <5re ati fost corupţi ? De-risiune! Dâcă se vor conrupe şi aceştia, apoi ţâra acâsta este tâtă plină de corupţi.
La votul pe articole însă d. Gră-dişteanu şi S. Mihăilescu ati plecat şi trei-patru dintre subscriitori la proiectul u de un colegiu aii votatii articolul, picând că mai bine ceva de cât nimic.
Aceste cifre sunt destul de elo-cuente spre a da o desminţire categorică fâieî ermafrodite.
încă ceva. Pâia de care vorbimti $ice că d. Rosetti şi cu ceî-l’alţi ati protestat fără a vota şi au declarat că ’şî daii demisiunea din Cameră. Erâre complectă. D. Rosetti şi toţi cei-l’alţî aii votat, dâr ati protestat că s’a violat reglementul şi aii declarat că părăsesc sala în acel moment. Acâsta se va vedea în procesele verbale ale Adunărei şi în faptele viitâre.
Din tote părţile se încredinţeză că principele Bismarck e hotărît să instituiască consiliul de Stat. Cestiunea a venit în desbaterea ultimului consiliu de miniştri şi se <|ice că colegii cancelarului sunt aplecaţi în potriva acestei creaţiunî.
Acesta aplecare se pote uşor înţelege. Miniştrii se îngrijesc de mărginirea puteri! lor, căci noua instituţiune le va fl superioră. Eî vor perde cea mai însemnată parte din acţiunea lor, pregătirea
legilor adică. Acum câte-va luni, cancelarul a cerut colegilor săi să'şî spună părerea asupra acestei cestiunl de stat şi resultatul a fost defavorabil planului.
Principele Bismarck, <|ice-se, s’a săturat de „fricţiunile" la care dă nascere organisarea colegială, în care fie-ce coleg al principelui are aceleaşi drepturi. In a-câstă stare vede cancelarul principala piedică a ideilor sâle reformătore, In conducerea imperiului, voinţa sea domină şi ea nu se lovesce de cât de hotărîrile parlamentului; nu tot aşa e în ce privesce Prusia; aci, primul ministru trebue să caute adesiunea a şâse sâii şâpte colegi şi, orl-cât de omogen e alcătuit cabinetul, mici diferenţe se ivesc înfcel mal firesc chip, îndată ce vine în discuţie vr’o cestiune nouă.
In ce privesce mstituţiunea însăşi, ea va fi un sol de parlament numit, er nu ales. Principele de Bismarck desfăşură şi complectâză cu acestă ocasiune ideia care a servit la crearea consiliului economic. Aci ideia e întinsă la tote afacerile statului şi dâcă principele mosceni-tor va lua, precum se (ţice, preşedinţa consiliului de stat, atunci cancelarul se va putea retrage din serviciul prusian, sigur fiind că „fricţiunile" atât de neplăcute lui nu se vor mal produce.
Fără îndoială, esecutarea acestei reforme va micşora şi însemnătatea re-presintaţiuniî poporului prusian. Cât de neînsemnat este consiliul economic, şi totuşi e privit ca o uecomodă concurenţă; consiliul de stat deci e sigur de antipatia parlamentuliuî. E de aşteptat chiar că Camera, de şi nu coprinde în sinul iei de cât puţini liberali, nu va da consimţimentul său unu! proiect tineţend la realisarea acestei instituţiunî.
Lăsând la o parte acâstă pedică care în orî-ce alt stat constituţional arfiho-tărîfore ş’ar nimici în germene reforme, lucrurile aii ajuns în fine penă la punctul când principele cancelar pote să-şî aştârnă ideia într’un proiect. Consiliulu de stat, ce e drept, cu greii îşi va câştiga popularitatea; viaţa politică s’a deprins atât de mult cu cele trei corpuri; corona, ministerul şi parlamentul, încât i se va părea streină cu totul cel d'alu patrulea corp ce e în momentul d'a se nasce.
Mal mult încă; desvoltarea politică din ultimele decenii aşetţă instituţiunea consiliului de stat în domeniul eroriior trecute. Pretutindeni unde au esistat a-semene corporaţiunî, ele aii fost nimicite de sistema parlamentară.
Mal sunt încă, ce e drept, ţâri unde instituţiunea persistă; ea a fost însă atât de redusă în atribuţiunile sâle în cât numai în nume sâmănă cu ceea ce a fost o dâtâ. In Anglia, renumitulu Privy Council, cel mai puternic instrument al regalităţii în lupta sea cu parlamentarismul, a căcţut în uitare şi nu se mai adună de cât în ocasiunî solemne la ceremonii de pildă. El se numără printre numerdsele instituţiunî deşerte de care e plină Constituţiunea engîesă şi cari nu sunt şterse în formă pentru că de fapt nu esistă şi nu merită deci nici b atenţiune. Reintroducerea consiliului de stat în Francia, după o morte de jumătate veac, se datoresce lui Napoleon III. Nu cumva, încheie Pester Lloyd a-cestă espunere, nu cumva se găsesce potrivit pentru actuala Germaniă ceea ce era bun pentru cesarismul frances?
INFORMAŢIUNÎ
Ieri la 4 ore a fost la d-1 D. Giani o întrunire a deputaţilor, partisaDî al colegiului unic. La acâstă întrunire â luat cuvântul şi d. C. A. Rosetti.
— o —
Dilele acestea, scrie Posta din Galaţi, au început lucrările noului port de resboiu şi ale arsenalului flotilei nostre. Aceste lucrări se fac lângă usina de apă din Galaţi
sub direcţiunea d-lul Hârjeâ, distinsul inginer al portului Galaţi. Yisitând ieri a-câstă posiţiune, am constatat că lucrările se urmâză cu mare activitate. Portul militar ca şi arsenalul ce se construesce promit a fi din cele mal remarcabile ia-stituţiunl de acest fel.
— o—
Ieri la orele 4 a. m.( ne comunică tot Posta, şalupa Veghetorul, sub comanda d-lul locotenent Mardari, a plecat pe Prut. Scopul plecăreî e ca prin dinamită să facă liberă circulaţia în punctul departe 3 ore în jos de Fălciîi, unde se scie că acum câte-va luni s’a înecat un şlep încărcat cu grâne şi care face 'dificilă cir-culaţiunea pe acest rîu.
Măsura acâsta s’a luat de d. comandant al flotilei In urma reclamărilor comercianţilor şi plutaşilor ce fac transpor-turl pe Prut.
Dinamita se va pune acţî la orele 8 şi şalupa se va reîntorce Yineri in portul Galaţi.
—o —
Ni-se spune că săptămânile treeute d. Eug. Carada ar fl fost într’adins la Bacău spre a visita fabrica de chârtie şi că ar fi rămas satisfăcut de modul eum s’au esecutat lucrările.
—o—
Aflăm că un omor s’a comis la Silis-tra; totă populaţiunea bulgară în indignarea primului moment a bănuit pe nisce musulmani. Forţa publică întervenindu a restabilit ordinea.
—o—
Pe zidurile Capitalei se citesce o ordonanţă a d-lul primar al Capitalei care ordonă următorele:
I.	Meseriaşii, precupeţii şi comersanţi! în genere, cari ţin în serviciul lor călfl, sunt obligaţi a le procura locuinţe sănă-tâse şi alimente suficiente.
Nu este permis unul meseriaşi sââ precupeţ a ţine mal mulţi ucenici sâă servitori de cât pote adăposti în locuinţa sea fără vătămarea sănătăţel lor. Nu este permis precupeţilor a împovăra servitorii lor mal juni cu poveri prea grele.
II.	Medicii Comunali şi agenţii poliţiei comunale vor face visite periodice locuinţelor în cari sunt aglomeraţi mal mulţi ucenici sâă servitori şi vor constata prin procese-verbale contravenţiunile descoperite cu ocasiunea acelor visite.
Ar fi de dorit ca aceste disposiţiunî să se pună în aplicare.
FRANOIA
In contra declaraţiunilor optimiste făcute de d. Ferry în Cameră, scirile din urmă depun starea în Tonking şi Madagascar într’o lumină nu tocmai îmbucu-rătore. Preşedintele consiliului declarase că, îndată după luarea fortereţel Hon-ghoa, admiralul Milot va fi în stare să trămită înapoi cel puţin 6,000 6menl; acum, sosesce scirea că trei misionari şi 30 de cateheţî catolici aii fost măcelăriţi în provincia Thanhoa. Asupra Madagascarului, d. Ferry se feri să dea es-plieaţiunl amenunţite, pentru a nu atinge negocierile cu Howas: astă-<|î ministerul marinei demară în sânul comisiu-nel pentru Madagascar că tratările cu Ilowasiî aa fost întrerupte şi că amiralul Millot a primit ordin să mal ocupe încă câte-va puncte pe câsta nord-ves-tică a insulei, „unde protectoratul frances se aduce deja la înplinire." Intru cât privesce cheltuelele espediţiunel, ministrul nu va comunica nimic mal nainte de deschiderea Camerei; până acum e vorba numai de întreţinerea a 11 vase de resbol şi corpului espediţionar, al cărui număr nu se cunâsce.
încurcată în afară, Francia nu e mai puţin încurcată în Dăuntru. jTurburările din Anzin departamentul nord, nu vor să se slăbâscă nici de cum. Lucrătorii cari s’aă pus în grevă, întrebuinţâză
i
www.dacoromanica.ro
2
* TELEGRAPHUL

t6te mijl6cele pentfu a opri de la lucru pe tovarăşii lori car nu mal pot susţine lupta cu capitaliştii. Lumea lucrătorilor e convinsă că nici un foles nu va trage din activitatea parlamentului şi că, prin urmare, zadarnică e lucrarea comisiunel
Sesultatele unei asemeni stări a spiritelor se pote uşor prevede.
Intre rarietarii si teranii flin Basarabia
Societatea de agricultură Imperială are printre proprietarii noştri!, ne scrie corespondentul nostru, atât ruşi cât şi români mal mulţi membri. In şedinţa a-cestel societăţi, care a fost la 24 lunel trecute, adunarea a luat hotărîrea de a se adresa către Ţar cu o petiţiune prin care se cere ca legile privitore la învoielile reciproce ale proprietarilor mari şi a ţăranilor să fie reformate in acestă pe tiţiune, proprietarii din Basarabia declară de fictivă responsabilitatea ţăranilor faţă cu proprietarii, cu cari învoindu-se nu esecută învoiâla legalisată chiar de către Volostnai sud.
Se <|ice că guvernorul ConstantinovicI, sprijinind cererea societăţel imperiale, trămite în acâstă privinţă un memoriil, scris de d. Constantin Lascary, care conchide prin a cere înfiinţarea din nou a pedepselor corporale pentru ţărani! şi mesciant (lucrătorii şi mahalagii de prin oraşe.)
ACTE OFICIALE
Se promulgă legea prin care se acordă viidnveî re-pausatulul maior Qeorge Zalic o pensiune viageră de 200 lei pe lună, reversibili la copil până la majoritate.
X
Sunt numiţi în administraţie: d. N. Biătăjanu în postul de sub-prefect la plasa Olteniţa din jndeţul Ilfov în locul d-lul N. I. Yoinescu, care rămâne a se chema în altă funcţiune.
D. G. I. Georgescu, fost substitut şi judecător de ocol în postul vacant de sub-prefect la plăşile întrunite Rîurile-Argeş ln din judeţul Muscel.
RAPORTUL CAMEREI 1)
asupra
Revisuirel Constituţiei
— Urmare —
III.
Legea electorală Art. 58 etc.
Unii judecă legile după resultate; găsesc că sunt bune, că prin urmare instituţiunea răspunde scopului în vederea cărria s’a înfiinţat, menţin legea. Dâcă însă unele resultate sunt bune ier altele nu, caută să'şi dea semă de causa răului, şi modifică legea numai în părţile săle defectuose. Alţii se conduc de un alt principiu ca să judece instituţiunile : ideia de drept. Aceştia au un ideal înalt de justiţie socială pe care cred că omenirea este datore să’l realiseze spre a 8jqnge la fericirea complectă. Suferinţele presentulul, trebuinţele lui, defectele instituţiunilor timpului, servesc mal mult ca argumente spre a dovedi o tesă a viitorului şi spre a cere ca uaţiunea să profite de orî-ee împregiurărl ca să se apropie cât se pote mal mult de acel ideal de justiţie.
De aci dâr şi două sisteme deosebite de a face reformele. Pin acestea provine şi deosebirea între proiectele de reformă electorală propuse desbateril d-vostră.
Comisiunea d-vostră a trebuit să adopte unul din aceste puncturl de vedere. In cursul acestei expuneri văvoifi arăta motivele pentru care n’am credut că trebue să facem o reformă mal largă.
Cată se încheiem mal întâifi bilanţul re-sultatelor legei alectorale în fiinţă. Trebue să constatăm, că de şi alegătorii sunt împărţiţi pe categorii, şi numărul de deputaţi ce are să numescă fie-care din ele nu e împărţit de o potriva între diferitele grupuri de interese, totuşi nu e nimenea es-clus de la dreptul de a vota.
Două mal cu semă pot fi cusururile unei legi electorale, pentru aceia cari o judecă după resultate : eâud alegătorii trimit Camere care guvernăză în interesul unei clase, ier nu al tutulor; şi al duoiles când din pricina legei electorale remâu nerepresintate în Parlament, idei sau mari interese colective.
Să vedem dacă Camerile eşite din acesta lege electorală, au votat măsuri în inteie-sut tutulor.
Nu e trebuinţă să fac catalogul tutuloi legiior de la 1866 până astăzi. Se reamin tesc numai pe cele mal principale şi mai cu sămă pe cele care iutereseză clasa cea mal numerosă şi care e mal slab represen-tată în Cameră : ţărănimea.
Creditul lipsind ţărel aţi înfiinţat Banca Naţională, der aţi organisat şi creditul a gricol. Proprietarii afi fost încărcaţi cu câteva (Jeciml la foncieră; ţăranul a fost seâ Zut astă zi cu 6 ţliie de lucru pe an, ’şl pote plăti tote birurile către Stat. Saldul debitor a) coa.tulu! său curent cu arendaşul seu proprietarul nu se pote ridica la mal mult de 50 lei. T-am făcut tribunale în sat; magistraţii aleşi de el, judeca între el şi proprietar seu arendaş în ultima instanţa până la aceşti sumă.
1. A se vedea No. precedent.
Prin reforma tocmelilor agricole s’a şters dreptul de execuţiune, mânu militarii, asupra ţăranului pentru obligaţiuni civile, şi s’a respins propunerea unora din proprietari d’a se lăsa dreptului comun relaţiunile iintre el şi muncitori.
S’a spus în acâstă Cameră, cu ocasiunea discuţiunel budgetului, ce s’a făcut pentru instrucţiunea ţăranului.
Poporele agricole sunt lacome de pământ. De când s’a descoperit institutele lui Gaius seim natura ccstiunel agrarie la Romani. Patricianil, ca clasă care avea puterea în mână, cotropise tot islazul oraşului Romei şi plebeienil nu mal aveau loc nici de muncă pentru el nici de păşunat pentru vitele*lor. Acâstă Cameră, unde proprietatea mare este represintatâ prin 60 deputaţi, face legi în care pune două feluri de condiţiunl la vînzarea bunurilor Statului: unele de favore pentru ţărani şi altele mal desavautagiose pentru cele-Palte clase. Să continuu ? De ce ? Ca să citez legi care le scie totă lumea şi d-vostră mal bine de cât toţi, pentru că d-vostră le-aţi votat.
Care om, cu o valore politică recunoscută, n’a putut pătrunde în acestă Cameră pentru ca să aducă binelui public tributul talentului şi al experienţei sele ?
Care interese se pot plânge că nu ’şî-au găsit apărători în acest Pai lament din pricina legei electorale ? Care idei nu putut pătrunde până aci, chiâr cănd în ţerâ nu este de cât în stare embrionară ? Am avut colegi, cari nu ’şl tâinuiau convincţiu-nile lor socialiste.
Să examinăm însă cum a funcţionat a-cestă lege în timpuri de crisă politică şi socială; căci atunci numai o instituţiune ’şl dă măsura adevărată a bunel sele întocmiri.
Am trecut prin două crise : resbelul şi cestiunea evreilor.
.S’au făcut alegeri şi pe o cest'une şi pe alta. Ca să judecaţi de starea sufletelor şi minţilor din ţeră, aduceţi-vă a-minte de politica ce ni se recomanda de fruntaşii ţăreî. Toţi ’şl-au făcut de-<oria de consciinţă : unii prin broşuri, alţii la tribună, alţii în consiliele Coroanei, unde ati fost chemaţi să-şi spună părerile. Treceţi-le în revistă acele păreri şi examinaţi-le la lumina ţWeI de astă-ţll. Nici unul din aceşti povăţuitorl oficioşi nu scia ce trebuia să facem a doua (Ji, ne-cum să fie în stare de a recomanda un plan general de purtare pentru întregul şir de evenimente ce era gata să isbucnescă. Modeştii representanţl al celor patru colegiurî electorale afi avut înţelepciunea politică să descopere drumul pe care trebuia să apucam, şi afi susţinut pe bărbaţii cari. prin politica lor prevăţlătore şi înţeleptâ, au scos România din crisă, ridicând’o şi poli-ticesce, şi materialicesce. Diu acâstă lege electorală a eşit acel Parlament care a avut atâta încredere în virtutea libertăţeî îu cât el pentru prima oră a dat lumel a-cest exemplu : îu timp de pericol naţional să lase liberă acestă tribună şi să nu pună sovon pe statuia libertăţeî. Onore eternă lui!
Cestiunea evreilor sguduise întrâga ţeră. Resultatul îl sciţi. Soluţiunea ţărel a triurnl fat. In resolvarea pacinică a acestei mar-cestiunl, ore nu are şi legea electorală partea el de merit? Ea a ales pe represen-tanţil cari au votat’o.
O acusare s’a făcut acestei legi electorale : felul cum grupeţlâ ea pe alegători nu dă ţărel destulă putere de resistenţă în contra influenţei guvernului; şi ast-fel în loc ca Parlamentul să dea guvernul ţărel guvernul dă Parlamentul ţărel. Acusare gravă. Deca nu putem avea adevăratul regim representativ, pentru ce atunci să menţinem, cu atâta cheltuiela, un regim ipocrit, care nu are nici francheţa regimului personal, cu responsabilitatea lui morală bine determinată, nici avantagiele regimului liberal, ci întrucesce viciurile şi ale unul sistem şi ale celul-l-alt.
Unii, ca să spele legea electorală de a-cestă acusaţiune, fac responsabil pe alegător de acestă situaţiune; pretind că el e de vină. E nedreptă acestă afirmaţiune. Dâcă cetăţenul român nu simţea trebuinţa libertăţilor de care ne bucurăm, şi nu avea voinţa şi curagiul de a lupta pentru ele, cum le-a dobândit? Căci nu ui s’a dat de bună voie. Intrega nostră istorie contimporană protestă dăr în contra acestei defăimări adusă cetăţenulul român.
De la 1866 încoce de mal’multe ori s’a vărsat sânge în alegeri. Ore credeţi că acele guverne au împuşcat pe alegător! pentru ca să’T înveţe minte să nu voteze pentru el ? Vă aducem ierăşl aminte că în alegerile făcute de guvernul conservator al d Iul Epurenu din 1870, liberalii au avut majoritatea, de şi erei! desbiuaţl ce! din Moldova de cel din România. Sub guvernul de coaliţiune din 1876 tote ministeriele politice ereu în mânele acelora, pe care împrejurările de atunci încoce ’i-a arătat â nu ereu amicii noştri sinceri, şi cu tote ac stea colegiurile electorale v’afi trimis pe d-vostră în mare majoritate. Decă au tost şi ore-carl slăbiciuni, ele se esplică prin împrejurări cari nu ne autorisă a conchide că regimul liberal nu e de talia nostră.
Cetăţenii, crescuţi sub regimul guvernelor reglementare, al guvernelor de ocupaţiune a Câimăcămiel lui Vognride şi celei din Bucurescl. ati fost indrituiţi si* mănuiăscâ instituţiunile repre&eutative cele mal complicate, cele mal savante, ln care maximele morale de drept şi datorii nescrise şi dupe care trebue să se conducă fie-care factor constituţional, sunt mai importante de cât chiar textul legilor. Priu resultatele dobîn-dite, de care în parte vorbii mai sus, vă arătal că experienţa a reuşit pe deplin.
Ţâra e în progres; ţâra ţine la instituţiunile el. OrI-ce regim nofi se baseijă nu numai pe idei noul der şi pe sentimente nuol. Moravurile liberale nu se improvi-seţlă din o <Ji în alta. Pe fie-care <ji se cristaliseşlă însă dreptul nofi în obiceiuri, începuturile sunt peste măsură bune. Să lăsăm şi timpului să facă restul.
Altă acusare forte gravă s’a adus acestei legi de către d. C. A. Rosetti, Prin scrisorile sâle, cari au impresionat adânc ţera, denunţă legea electorală că ascunde la temelia el corupţiunea şi-I cere revisui-rea după ce asigură că nu voiesce sufragiul universal până când alegătorii nu vor sci carte şi nu se va face descentralisarea. Aceste scrisori ati determinat curentul re-visionist în ţără.
S’a explicat acest fenomen cu legile e-coulul, Persiflagiul era spiritual. Lumea însă e deprinsă să explice fenomenele sociologiei mal serios. Sunt omeni cari ati darul de a ghici ca se petrece în cons-ciinţa fie-căruia şi de o dată spun tare ceea-ce cugetă fie-care în sine. Aşa e d.
C.	A. Rosetti. Aşa se esplică influenţa ma'-e ce o are asupra epocel sele. A ghicit temerile cetăţenilor, şi le a împrăsciat, dân-du-le asigurările de care vorbii mal sus; a pronunţat cuvântul de imoralitate pe care fie-care ’l murmura încet. Ara adoptat cu toţi acest punct de vedere, şi ne-am pus în capul mişcărei. Contractul dăr între noi râţl-va şi ţâra s’a făcut, nu pe basa teo-rielor egalitare, ci cu scopul de a introduce moralitatea în colegiurile electorale.
Am relatat mal sus cele ce s’ati petrecut în alegeri.
Aceste sunt elementele psihologice ca să Zic aşa ale cestiunel.
Acusaţiunea că imoralitatea se află la temelia legei electorale era fundată în felul acesta : unele colegii şi mal cu seină ântâiele au prea puţini alegători; sorta dâr a candidatului atârnă numai de la câte-va voturi. Când un alegător, său prin relaţiunile lui de familie sed prin alte împrejurări, dispunea de acele câte-va voturi, să făcea stăpân pe situa-ţiunea electorală a acelui colegiu. Alegerea sta der în mâna a două trei persone influente, de multe ori chiar numai în a uneia singură. Deputatul der nu venea îu Cameră ca representantul unei idei, seu cel puţin al unul grup de interese sociale importante ; realegerea lui nu atârna de felul cum îşi îndeplinea mandatul în susţinerea intereselor generale. Acestă situaţiune influenţa şi asupra demnităţel alesului, şi asupra mora-lităţel alegătorului. Ispita acestuia ca să profite de situaţiune era prea mare. De a-ceea adese ori se impunea guvernelor numirea în funcţiuni importante a unor persone care nu erau Îs înălţimea situaţiunel ce pretindeafi; ast-fel suferea şi administra-ţiunea generală şi claritatea situaţiunel parlamentare.
La un rău cunoscut lecui se pote găsi. să mal înmulţim numărul alegătorilor. Ca să aj ungem la acest scop, măsura era indicată de sine. De vreme ce nu eraii destul alegători în colegiul I-iu să-l fusionăm cu al douilea, şi sS mal scădem în ore-care măsură şi censul; nu prea mult, ca să nu luăm celor-lalte colegii elementele care le sunt de folos.
Inspirată de aceeaşi ideiâ a fost şi o altă propunere ce s’a discutat în ântâia comi-siune numită de Cameră, pentru a pregăti proiectul de reformă. Se menţinea tot împărţirea alegătorilor în trei colegii; însă cu două şefi trei judeţe se forma o singură circumsrripţiune electorală din toţi alegătorii cari aveau un venit funciar de 300 lei. Votarea se făcea prin scrutin de listă. Până aci cestiunea se menţinuse tot pe terenul pe care fusese pusă la început. Fie-care o-ferea discuţiunel combinaţiunea sea pentru a înmulţi numărul alegătorilor cari voteză la un loc, menţinând însă principiul împărţire! lor în ma! multe colegii. Cu propunerea însă de a se face din cele patru cole-giuri unul singur de fie-care judeţ, terenul discuţiunel se schimbă. Ni se cere se părăsim cu desăvârşire ideia pe care s’a întemeiat până acum întocmirea nostră electorală. Noi voiam să-I facem numai o îmbunătăţire, astă<Jt ni se propune să o reformăm radical.
Colegiul unic e premis. O dată primit, forţa lucrurilor va trage consecinţele el. Să discutăm principiul pentru ca fie-care să scie la ce să angageze ţera cu votul său. Teoria de unde pornesce, este acesta : omenii Sunt egali, prin urmare trebuie să aibă aceleaşi drepturi. Afirmând principiul, ÎI în-dulcesce aplicaţiunea astăzi, prin Introducerea în acest singur colegiu a două categorii de alegători îu proporţiunile cunoscute.
Recunosc cât e de generosă acestă teo-riă a egalităţel, precum şi popularitatea de care se bucură. E mal plăcut omenilor să le vorbesc! de drepturi de cât d** datorii. Cu tote acestea, adevărul înainte de tote; în lume- nu sunt numai drepturi, esistă şi datorii.
O generaţiune care a moscenit o civili-saţiune, opera tuturor celor ce a precedat’o, nu a contractat ea prin acesta nici o îndatorire către geeraţiunile viitore ? E un principiu al democraţiei m derne că, con-simţimâutul unei generaţiun! nu pote robi de veci voinţa celor ce vor veni dupe dânsa.
Să ne mulţumim numai cu acestă reservâ. în favorea celor ce se vor nasce dupe noi ? S^ cerem răspunsul consciinţel omenescl Na e morală care să nu recunoseă datoriile părinţilor către copil Legislaţiunile pozitive nu se mulţumesc de a repeta acestă obligaţiune, ci o matei ialisâză ca să 4ic a§a
făcând averea părinţilor, sub diferite forme— alimente, reservă etc.,-—să respumjă de datoria lor.
In un fel dreptul de proprietate e mal absolut de cât dreptul de suveranitate, căci proprietarul are şi jus abutendi asupra lucrului şeii ; iar suveraaitatea e inalienabilă, şi chiar folosinţa el e supusă obligaţiunilor justiţiei şi regulilor dreptului.
Din ce se compune moştenirea unei ge-neraţiunl ? De pământ apărat cu sănge de strămoşi, făcut roditor cu sudorile lor. El au didit monumentele, bisericile nâstre, el aii fondat oraşele, satele; lor le datorim literatura, arte, sciiuţe, limbă, tradiţiunl, numele ce purtăm, regulile de drept privat şi public ce vin în viâţă prin elaboratiunea încâtă a consciinţel naţionale în decursul secolelor.
In fine şi Stalul face parte din acâstă moştenire inalienabiă, căci şi el este o crea-ţiune a istoriei patriei. Nu; o generaţiune nu e de cât usufructuarea unul asemenea patrimoniu naţional ; ea are datoria să 'i lase cel puţin intact generaţiunilor viitore.
Statul e apărătorul înăscut al acestor bunuri. Cu el a luat nascere suveranitatea română căci el din popor român ne-a ridicat la demnitatea de naţiune suverană; el e representantul perpetuii al intereselor permanente ale românitâţil din generaţiune în generaţiune; în el se cristalisâză acel capital moral de idei şi sentimente ce is-vorăsc din geniul propriii rasei nostre; în el fie-care generaţiune ’şl lasă urma temperamentului şefi propriii; cu mijlocele lui putem purta lupta vieţel. In fine el e o p* rsonâ juridică, ceea-ce ’I racunosc tote legislaţiunile, cu drepturile şi datoriile lu! proprii, cu misiunea luî specială; şi afirm că dreptul Statului Român de a trăi, e superior ori cărui alt drept.
Din cele ce preced, putem formula în chipul următor datoria legiuitorului român. Să organisăm puterile publice ast-fel în cât să conciliăm drepturile Statului, între cari cel de căpetenie e de a fi şi putinţa lui de a’şl împlini misiunea, cu respectul cel mal mare posibil al drepturilor suverane ale cetăţenilor.
In guvernământul representativ, Tronul înfâţişâză majestatea puterel, e depositarul idealului naţional pentru a căruia reali-sare se cere concursul a mal multor ge-neraţiunl.
Monarchul domnesce. Miuisterul Insâgu-verneză. Pe miniştri ’I alege Regele. Dupe lege, dreptul de a’şl alege miniştri e nemărginit, însă el şi-I ia din aceia cari au încrederea maiorităţit Camerei. De fapt dar, Camera ’şl alege guvernul. D-vostre aşa dar sunteţi un colegiu electoral. Ţera ’şl alege pe cârmuitori prin delegaţi, cari sunteţi d-vostre. De aceea guvernul constituţional e o republică sub formă monarchică.
Alegătorii aleg de deputat pe unul care e de opiniunile lor, fiind-că nu cred că se vor găsi omeni cari să nu fie convinşi că ideile lor sunt cele mal bune. Ar trebui să clasăm printre fenomenele cele mal extraordinare, împrejurarea minunată când se va găsi un colegift electoral, care să dea mandatul seă unul candidat, nu pentru opiniunile lui ci pentru talentele sale; căci dacă candidatul inteliginte şi talentat nu a isbutit să aducă pe alegători să fie de opiniunile sale, tocmai capacitatea de care a dat dovadă în apărarea altor opiniunl e un cuvânt şi mal mult ca să nu’l alegă.
D-vostre dar sunteţi representanţil ideilor colegiurilor d-vostre electorale. Cine a fost pentru revisuire, a trimis deputaţi re-visioniştl; cine a fost contra revisuireî, a trimis deputaţi de opiniunile lor.
Nu e dar fără interes, când o clasă importantă de cetăţeni cer să li se recunoseă dreptul de a lua parte la afacerile Statului, să seim ce idei aă, de vreme ce ideile alegătorilor din treptâ în trâptă ’şl fac drum la guvern.
Examinând ţera nostră din punctul de vedere al ideilor, o găsim împărţită în două. Sunt două civilisaţiunl superpuse în societatea română. Evoluţiunea etnică a claselor diligente în România a fost întreruptă de domairea hospodarilor gred, prin regulamentul organic, convenţiunea din Paris, prin lovitura de Stat.
O societate nu pote trăi fără raporturi de drept. îndată ce clasele intelectuale ’şl-au reluat în posesiune destinele, au adoptat ca regulă pentru raporturile lor private şi publice ideile înaintate ale Occidentului. Avem dar societatea codicelul Nopoleon şi a Constituţiunel. Aceste revoluţiuol însă s’ati petrecut în stratele sociale superiore muncitorilor de la ţeră. El şi astâ-tjl sunt sub regimul acelor obiceiuri misteriose ale pământului de care vorbesce şi îndreptarea lege! şi codicele Ipsilante şi codicele Ca-ragea.
Românii de secoll s’afi însurat, ah mos-ceuit, s’au întovărăşit, aă trăit în comună, în stat. Istoria poporclor celor mal primitive protesteză îu contra suposiţitinel că s’afi putut repeta aceste lucruri, fără ca regud juridice cari să le reglementeze să nu se cristaliseze în obiceiuri. Noi avem ca dogmă că toţi copiii moştenesc de o potrivă. După obiceiurile ţărănescl cel mal mic moştenesce. Dreptul nostru matrimonial e rpgimul dotai,
•a el comunitatea de bunuri. El nu înţelege ' â jumătate succesiunea să nu aparţină văduvei, câel a făcut starea împreună cu bărbatul el. Am adoptat formele savante ale tovărăşiilor cum sunt organisate îu Occi-dente. Ţăranul are reguli fixe atât pentru tovărăşii cât şi pentru devălmăşii, cari sunt primit** de toţi fără discuţiune. Inginerii hotărnici le cunosc. El nu afi acordat încă dreptul de conubium străinilor, chiar când
trăiesc cu el în aceeaşi comună. El sunt exogaml, ca să mă servesc cu un termen al archeologiel sociale, pe când cel din clasele diriginte sunt endogaml.
El cred că e dreptul firesc al celor mal în vârstă de a se ocupa cu treburile ob-stescl. Le-am impus ca organisare comunală forma aiegerel.
Ne plângem că nu se aplică legile ce votăm la ţâră. Se esplică lucrul de sine: fiecare din ideile legilor ce votăm contrazice pe ale lor. D. Maiorescu ţlice, în prefaţa cărţel lui Koţebu, despre Moldova din 1855. tradusă de curând, că tote s’afi prefăcut în societatea română de atunci, unul singur însă a rămas neclintit în ale lui: acesta e sătânul. Observaţiunea aeâsta e în parte a-devărată, ln parte însă nu. Civilisaţiunea de sus prin o lucrare încâtă dâr singură îşi asimilă treptat fie-care strat social, ce ca o nouă celulă intră în cercul de activitate al ideel de stat modern. Oraşele afi trecut lu partea el. Sătânul 'I simte acţiunea De aci ’( şi vine neîncrederea crescândă în contra celor ce portă altă haină ca a Iul. Instinctul lui de conservaţiune ghi cesce că acel altul e representantul unei idei superiore, care va desfiinţa fiiuţa lui juridică. Unitatea intelectuală a societăţel române nu e încă făcută pe deplin; nu e însă lipsită cu desăvârşire de orî-ce coe-siune. Se întâlnesc în două idei tote inteligenţele cetăţenilor. De sus pânâ jos afi consciinţă naţionalităţel. Şi clasele munci-tore şi cele superiore afi ideia proprietăţel ohavnice, ceea ce d-osibesce pe român de vecinii săi din peninsula balcanică. Şi cu acâstă ocasiine s’a adeverit că legile sociale afi asemănare cn legile întregel lumi. Din cele două poluri ale societăţel române afi plecat două curente: de sus în jos al ideilor moderne, de jos în sus a fost curentul ideel naţionale, căci în clasele de sus, sub acţiunea Împrejurărilor de care am vorbit mal înainte, se slăbise ideia naţională. Ţăranul a fost conservatorul ideel române. Curentul plecat de la el în sus ’şl-a ajuns ţinta. AstădI unitatea societăţel române în acestă privinţă e complectă: toţi suntem români.
întrebarea aeuu e: cui să dăm sarcina d’a organisa statul român ? Dacă simţim necesitate să avem un stat modern, cu cultura occidentale, răspunsul vine de sine. Afirm că e o cestiune de existenţă naţională să avem un Stat ast-fel organisat. In alte condiţiunl nu putem susţine lupta vieţel. In faţa po-ţiunel din ce în ce strâmtorată ce mişcarea modernă face statelor mici, ede neapărată trebuinţă să ne asimilăm tote formele înaintate ale culturel moderne. In adevăr mişcarea raselor mari d’a se constitui în State unitare militare; noua organisare armatelor lor dupe care vor păşi la lupţi cu întregul număr al tutulor omenilor lor valizi; crescerea repede a populaţiunel lor ceea ce ’I va pune îu neputinţă de a’I mal hrăni; ameninţarea din acestă pricină a Statelor cu populaţiunl mal puţin dense, dâca nu de o conchistă violentă, dâr cel puţin de perderea unităţel lor etnice prin filtraţiune; nuoile teorii darviniste asupra selecţiunel adoptate de filosofia naţiunilor puternice dupe care statele cu cultură înapoiată, re-presintă rase inferiore car! nu afi dreptul la viâţă; ideile ce agită masele populare ăle statelor mari, tote aceste înfricoşate probleme ale marilor societăţi moderne se impun meditaţiuneî omenilor cari aspiră la o-norea d’a cârmui naţiunea română. Fie-eare înţelege că, ca să guverneze în asemenea condiţiunl, se cere ca conductorii noştril să fie armaţi cu totă sciinţa epocel lor.
Diferenţa dâr între uni! şi alţii e că noi punem ca temelie a legei electorale ideia, iâr cel-alţl dreptul egal. Ideiel îusă*i se cuvine împărăţia lumel, căci ea e forţa care organisâză. Istoria nostră ne-o dovedesce. Ideia naţională a făcut regatul român, sub inspiraţiunea el a început acea mişcare de concentrare a elementelor române, care plecând de la republicele municipale ca a Craiovel, a Bârladului, a Făgăraşului, a fondat statul român modern.
Pun conclusiunile acestei părţi sub pro-tecţiunea autorităţel a doul mari scriitor! Herbet Spencer şi Gladstone. Iată ce dice Spencer:
„Avem datoria să ne întrebăm şi încă cu îngrijire dâcă în adevăr nu e primejdios să dai o parte diu puterea politică unor omeni cari afi idei aşa de falşe asupra principie-lor chiar ale societăţel şi cari luptă cu atâta încăpăţânare pentru a face să triumfe erorea lor. (Essais de morale et d’esthâti-que, voi. II cap. IV sur la râforine electorale)."
D.	Gladstone scrie următorele:
„Dâcă clasele mijlocii ale acestei ţări (Euglitera) ar fi luat îu posesiune puterea cu acest spirit de ignoranţă şi egoism de clasă care tratâză ca inamicul său natural pe toţi câţi sunt afară din rândurile lor, şi mal cu sâină pe acel ca.I se află d’asu-pra, ruina instituţiunilor nostre ar fi fost consecinţa inevitabilă a votului reforme!. (Questions constitutionnelles, 1873 — 1878 cap. V. Dreptul electoral ln comitate şi M. Lo\ve).“
Pentru că ni se cere o reformă în numele egalităţel, să ne întrebăm ce e egalitatea ? Egalitatea e ore justiţia ? Să vedem,
Om cu om nu se asâmăuă; omenii se deosibesc prin virtute, prin înţelepciune, prin avere. Orăşenii se deosibesc de săteni.
O sumă de însuşiri diferite disting pe o-mul diu o rasă de omul din altă rasă. Aceste deosebiri iâfi o formă organică prin împrejurarea că ocupaţiuuile, starea so1 ială a omului influeDţâzâ şi asupra obiceiului lui de a cugeta. Spirituala fabulă a boga-
r
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
3
tulul şi cârpaciului, care cânta totă (Jiua, conţine adevărul. îngrijirile unei părţi din societatea nostră despre sorta ce aşcâptă proprietatea dâca se va revisui legea electorală nu sunt particulare numai ţărel n6s-tre. Reforma electorală din Anglia din 1832 a avut să lupte cu aceleaşi temeri din partea claselor avute. Un membru al comunelor, Sir Robert Inglis, era îngrijat chiar şi de datoria publică; ’I era frică să nu fie repudiată de nuoil alegători dâca se va primi reforma. In clasele populare din contra domnesce alte disposiţiunl de a cugeta. Doctrina democratică e acusată că nu resultă diu firea lucrurilor, pentru că nu ţine sâmă de aceste diferenţe; cu tote acestea, şi ea face deosebiri între omeni. Condorcet, în articolul despre egalitate din proiectul săli de -Constituţiune, (jicea : „Popore libere nu pot cunosce alte motive de preferinţă de cât talentele şi virtuţile."
Acâstă deosebire e aprobată de justiţie. Să dăm omului just şi luminat ce e al lui şi să recunoscem şi celor-alţl ce e al lor. Dă un lemn de nuc pe mâna unul ţăran şi o să’ţl facă un jug din el, dă-1 unul sculptor acelaşi lemn şi o să’ţl facă o operă de artă. Asemenea in iote: mstituţiunile represen-tative în mâna Belgianilor a făcut fericirea ţărel lor. Aceleaşi instituţiunl în Egipt aţi văijut ce resultate a dat. Inteligenţa dâr trebue şi ea să aibă coeficientul el, în con-Bideraţiunile dupe care se fac distribuirea puterel în Stat. D-l Gladstone tot în cartea citată <|ice:
„Dâr aici întălnim acâstă observaţiune că dâca valorea numerică a voturilor e egală, valorea omenilor cari dau aceste voturi e inegală. Dreptul d’a guverna, (Jice Burke, reşede îu înţelepciune şi virtute. Pentru a-ceste două titluri sunt diferenţe incomensurabile de aptitudini între aceea cari sunt puşi la cele două extremităţi ale societăţel. Deca e lesne de a susţine că orl-ce om, pote cu folos, să aibă ore-care parte din puterea publică, este neraţional şi absurd chiar, după mine, să susţină în un chip abstras că toţi trebue să aibă o parte e-gală. In teorie acăstă parte trebue să varieze în proporţiunea aptitudinel intelectuale şi morale."
Obiecţiuuea ce se face acestei teorii e că nu se pote aplica, căci nu se găsesce un crite-rium sigur după care să se facă distincţiunea între omeni pe capacitate. Ast-fel se eli-minâză justiţia şi se impune egalitatea. Cu tote acestea şi egalitatea se isbesce de o obiecţiune de asemenea natură, căci şi ea nu se pote aplica de cât prin aproxima-ţiune. Ia adevăr nu pote să existe egalitate perfectă pe cât vor fi guverne, adică pe cât timp vor fi omeni cari să aibă dreptul să poruncăscâ şi alţii dâtoria să se supună. Asemenea nu pote fi egalitate pe cât timp vor fi alegeri, căci a alege este a distiDge pe cel mal demn şi pe cel maî capabil de a representa pe alegători în Parlamente; cu alte cuvinte alegerea e un isvor de inegalitate printre omeni.
Dâcă în societăţile moderne nu pote încăpea în un forum toţi cetăţenii; după doctrina egalităţel ar trebui să imităm pe Athenienî şi să tragem cel puţin la sorţi pe representanţl. Egalitatea nu e dâr justiţia.
Nu e nici adevărul, căci un singur om de geniâ. Galilefi a avut dreptate în contra lumel întregi.
P6te că e dreptul ? Ce e dreptul atunci? Să începem cu timpii istorici. La Romani dreptul era ce poruncea Statul; injustul ce defindea el. In societăţile antice nu putea fi alt-fel, căci Statul era şi suveranul conştiinţei cetăţănulul. El numea prin decret pe eil la cari era permis cetăţenilor să se Închine în templele Statului. Nu mal era der nici o forţă afară din stat care să potâ spune dreptul.
Religiunea creştină, dând ca regulă de conduită credincioşilor săi acest cuvântă: daţi Kezarulul ce e al Kezarulul şi Dom* nulul ce e al Domnului, a emancipat con-sciinţa omenâscă de sub absolutismul Statului. Consciinţa însă a că^ut sub absolutismul bisericel. Acâsta, pe cuvântul că o-mul are judecata slabă diu pricina greşe-lel primitive, a luat sub conducerea sea consciinţa omenâscă. Biserica a devenit a-tuncl isvorul dreptului. Ce lega ea era drept iDjust era ce defindea ea. Numai în secolul trecut consciinţajomenâscă sa emancipat şi de sub absolutismul bisericel şi libertatea el a devenit un drept public al cetă-ţânulul.
Consciinţa fâcându-se stăpână pe ea însăşi, a voit la rândul săft să spună ce e dreptul. încercările ’I afi fost zadarnice până acum. Nu a isbutit să dea formula dreptului. Am adunat şâse definiţiul deosebite : fie-care din ele e conclusiunea unei teorii deosebite a dreptului.
1.	Dreptul este voinţa puterel sociale, promulgată conform regulelor, fie puterea compusă de una sâft de mal multe persoue fie puterea concentrată în o mână sâfi împărţită în mal multe.
2.	Dreptul e voinţa contimporana a ma-joritâţel.
3.	Dreptul e unirea (l’accord) voinţei tuturor.
4.	Dreptul este regula prescrisă de utilitatea comună, de utilitatea celui mal mare număr.
5.	Dreptul este tradiţiunea, este regula care a guvernat pe strămoşi, care se sue (remonte) până la originile unei societăţi.
6.	In fine, dreptul este regula raporturilor soeiale pe cari le impune raţiunea şi justiţia.
Dupe acâstă expunere lasă pe fie-care să răspundă dacă egalitatea e un drept.
Ce e atunci egalitatea?
Egalitatea e o tendinţă iresistibilă a societăţilor. Desvoltarea gradată a egalităţel condiţiunilor se impune ca brutalitatea unei legi firescl, căci este universală şi scapă pe fie-care <Ji din mâna omului; tote evenimentele ca şi toţi omenii vin în ajutorul desvoltărel sale. (Tocqueville).
Egalitatea, având mişcare ascendentă, regulată a unei legi firescl, la ce să’I silim pasul. Ea nu va sosi mal curând, ci la ora el. Nu vom isbuti de cât să sdruncrnâm, cu graba nostră, echilibrul uatural al forţelor sociale, căci am introduce între ele un raport artificial în locul celui firesc de astă-^I. Nu e cu putinţă în adevăr să punem stavilă mişcărel egalitare, dar nu e fără primejdie nici să o chemăm înainte de a’şl fi făcut ea singură preparativele de sosire.
Noi suntem un popor mic. Avem o misiune de îndeplinit. Nu vom putea ajunge la scop de cât cu lupte şi greutăţi. Acâstă considera-ţiune trebue să prepondereze pentru moment Intre motivele cari pot iufluenţa judecata românâscă în resolvarea acestei ces-tiunl. Avem trebuiotă încă pentru cât-va tim? de disciplina civilă.
Am rămas îndărăt cu civilisaţiunea. S* ne grăbim ca să ajungem pe cei-l’alţl, dâr şi posiţiunea nostră de cultură de astă-ţi' ue oferă ore-carl avantagil; ne permite să ne folosim de esperienţa eelor-l’alte popore Ouorea d’a fi în capul omenirel şi d’a fi cea d’ânteitt care să realiseze conceptele el ctie mari, nu e fără pericol. Se întâmplă acelaşi lucru ca şi în industrie: când un om d’o puternică iniţiativă şi cu o con cepţiune îudrăsnâţă, iutreprinde o industrie nouă, maî tot-d’a-unâ se ruinezâ. Locul său e luat de altul, care, folosindu-se de experienţe dobândite, se înavuţesce acolo unde cel d’ântâiu s’a ruinat. Francia e cea d’ântâifi în continent care a introdus sufragiul universal. Ce ilusiunl ’şl fâceu despre dânsul iluştri democraţi cari ’l au proclamat în 1848. Ce decepţiune trebue să le fi adus resultatele ce a dat.
El a fost umilitul servitor al reacţiunel europene în tot timpul imperiului al 2-le. Doi omeni în acel timp nu avâfi dreptul să se în-trunâscă la un ioc; presa era pusă sub regimul avertismentelor; chiar libertatea cugetâ-rel nu mal esista; un tribunal poliţienesc a osândit la mal mulţi ard de închisore pe Prou-dhon pentru o nouă teoriă asupra jusiţiel. Ce să vă mal spui, e sciut că sufragiul universal abdicase în mâinele unul singur om. Când oposiţiunea văiju că nu mal rămăsese nici o greşelă de comis, a voit să intre în Cameră pentru ca să ’şl facă dâtoria, să deştepte şi pe naţiune, şi pe guvern. S’a presintat cu o modestă programă. Ceru prin organul ilustrului Thiers numai cele 5 libertăţi necesarii. La câţ! din el sufragiul universal a permis să intre în corpul legislativ ? Parisul, creerul lumel, n’a dat bilete de intrare de cât la 5 inşi. Cele patru colegii ale nostre au fost mal generose sub guvernul d-lul L. Catargiu. 12 din noi am venit aici. Regimul sufragiului universal a costat pe Francia două provincii şi 5 miliarde. Aveam der dreptate să Z^: onorea d’a fi în capul omenirel se plătesce scump.
In America, unde există mal mare egalitatea de condiţiunl de cât in statele Europene şi unde instrucţiunea şi educaţiunea politică sunt mal răspândite în corpul electoral, întrebaţi pe cine trimite sufragiul u-niversal în Camera de la Washington. Mâr-turiele unanime atestă că nu e Cameră pe lume în care nivelul intelectual să fie mal jos. Deputaţii sunt recrutaţi mal cu sâmă din clasa avocaţilor de pe la judecătoriele comunale din sate. Ier despre felul cum se fac alegerile, e destul să vă spui că sunt 6-rnenî cari afi de unică profesiune întreprinderi de alegeri. Ni s’a dat de multe ori de esemplu Germania. Resultatele ore sur.t mulţumitore ? Nu uitaţi că socialiştii nu se bucură de libertatea electorală. Resultatul este că pe terenul electoral sunt forte strîm-toraţl omenii cu opiuiunl mijlocii între internaţionala roşie şi internaţionala nâgră. Nu, cel din urmă cuvânt nu e încă spus în cestiunea sufragiului universală. Inconvenientele sufragiului universal preocupă pe totă lumea. Fie-care propune câte o selu-ţiune. Una din ele e representaţiunea minorităţilor. S’a încercat acestă idee de I-talia; practica a condamnat’o. S’a dovedit că nu ’şl ajunge scopul. Ideia e adevărată matematicesce. Fiinţa însă morală a omului s’a însărcinat să dovedâscă şi cu acâstă ocasiune că nu se pote închide în o formulă aritmetică, şi că este incalculabilă.
De vreme ce până acum cestiunea e îu stare de problemă, pentru ce atâta grabă ? Să lăsăm altora sâ experimenteze ideile uouî; nu suntem destul de bogaţi ca să ne plătim luxul unei experienţe proprii. Sâ profităm mal biue de mintea ce vor pune alţii. Ce folos practic se dobândesce prin colegiul unic ? Noi vedem inconvenientele. De vreme ce colegiul al IV de astăzi nu concură la formarea acestui unic colegiu, de cât cu a treia parte de alegători, recunos-reţl singuri. ă nu pote fi pe picior de egalitate cu ceie-l'alte colegiurl. Dâca aţi susţine o altă părere, v’aţl pune în contrazicere cu faptele ce se petrecu sub ochii naţiu-nel întregi. Nu voim să asigurăm puterea de resistenţâ a colegiurilor electorale îu contra influenţei guvernului şi d-vostră daţi deja o treime guvernului diu alegătorii a-cest colegiu unic.
Acâstă treime votând la un loc cu cel-alţl alegători, fârte lesne pote face majoritatea cu elementele slabe ale celor-alte colegii, cu doritori de slujbe spre exemplu şi cu ore-carl prăvăliaşi cari se află mal sub
directa priveghiare a administraţiunel. Nu avem dâr nici un cuvânt ca să părăsim sistema colegiurilor care e susţinută de omenii de valorea lui I. St. Mill şi alţii ca una din putineiosele soluţiunl ale viitorului în cestiunea sufragiului universal. Acâstă îndatorire ne e impusă şi de experienţa nostră, de trebuinţa d’a organisa Statul Român dupe ideile moderne, şi chiar de justiţie care nu e identică cu egalitatea. Las colegilor mei din comitetul delegaţilor cari au fost pentru trei colegiurl să spună el cuvintele acestei împărţiri. Pentru mine vă mărturisesc că nu văd nici un cuvânt teoretic d’a se mal face o sub împărţire între alegătorii din clasele superiore. In comitet am susţinut şi eu împreună cu d. Diman-cea două colegii. M’am asociat mal târ<Jiu însă cu opiniunea majorităţel în urma ob-servaţiunel întemeiate ce s’a făcut, eâ ţâra nu voesce o reformă mal întinsă. O reformă care nu e primită de ţeră nu are vieţă lungă.
îîfijoritatea comitetului delegaţilor condus de, aqeste idei, a împărţit corpul electoral în trei colegiurl :
In primul colegift au dat drept să voteze proprietarii de fonduri rurale seu urbane cari aft un venit anual de 1,200 cel puţin, şi cu dispensă de cens, o serie de cetăţeni cart au oCupat fnncţiunl înalte îu Stat sâu a făcut studii superiore.
In colegiul al douilea a grupat pe toţi orăşenii cari nu fac parte din colegiul I.
Yoteză direct: I-iu cel cari plătesc o dare către Stat de 25 lei; al II-!ea cel cari au abso vit 4 clase primare şi plătesc un ira-posit ori cât de mic; al Ill.lea cu dispensă cens: a) profesiunile libere, b) oficeril în retragere, c) pensionarii Statului.
Cei-l’alţî alegători votâzăprindelegaţiune. 50 alegători numesc un delegat.
Iu acest articol s’a mtnţinut disposiţiu-nea ca alegătorii tutui or oraşelor din judeţ să formeze un singur colegiu cu oraşul de de reşedinţă. S’a prevăzut însă ca delegaţii să nu poră vota de cât o singură dată, seu ca delegaţi sâft ca alegători direcţi.
Formarea colegiului al IlI-lea a preocupat forte mult pe membrii comitetului; fiind că fie care căutăm mijlocul cel mal nemerit de a întări acest colegiu, care re-presintâ clasa cea mal numerosâ a ţărel.
In acest scop, comitetul delegaţilor a alcătuit acest colegiu astfel: a dat dreptu dea vota direct celor cari au absolvit 4 clase primare şi aii venit de 300 lei; a dat asemenea dreptul de vot direct cu dispensă de cens:
a)	învăţătorilor normaiiştl. b) celor ce plătesc o arendă anuală de cel puţin 1.000 lei.
Am creZut că dând o parte mal mare de influenţă în acest colegift celor mal luminaţi şi mal avuţi, ’l-am scos de sub influenţa administraţiunel.
Tutulor celor-l’alţl alegători le-am recunoscut dreptul de a vota prin delegaţiune. 50 de alegători aleg un deputat.
Alegerea deputatului se^va face tot în oraşul de reşedinţă, de şi acest mod de votare presintă o sumă de inconveniente, şi va presintă şi mal multe dupe modul cum am compus noi colegiul. In adevăr, a lua din judeţe 2,000 şi mal bine de oameni şi a’I aduce în Capitala judeţului, e a’l sustrage 2—3 Z^e d® la ocupaţiunile ior, a’l face să chieltuiescă, şi a expune şi oraşele de reşedinţă la neajunsurile ce a-duce dupe sine înmulţirea de-o-dată şi prea mare a populaţiunel flotante.
Am cugetat să dispunem ca votarea să se facă pe plăşl; nu am admis însă acest sistem de târnă ca nu cum-va să mărim influenţa electorală a administraţiunel. Când alegătorii ar fi îmjpărţiţl în 4 sâu 5 cir-cumscripţiunî, fie-care sub-prefect ar influenţa mal cu înlesnire asupra alegătorilor din plasa sea; pe câtă vreme când ale-getoril sunt uniţi toţi la un loc, influinţa administraţiunel descresce ; şi se stabilesce mal cu înlesnire acea unitate de vedere care trebue şâ conducă majoritatea unul colegift.
Spre a micşora inconvenientele sistemului ce am admis, am dispus ca, îndată ce o plasă va avea mal mult de o mie alegători, să pote forma o circomscripţiune locală separată Am admis asemenea ca a-legătoril direcţi al acestui colegiu să aibă libertatea de a vota şefi direct pe deputat la oraşul de reşedinţă, sâu indirect pe delegaţi In comunele lor respective.
Nu ara putut admite ideia de a se da de către comună sâfi judeţ o despăgubire bănesc! delegaţilor ; fiind-că ne-a părut că acâstă despăgubire pe lângă aceea că ar împovăra prea mult financele judeţelor şi ale comunelor, e şi nedreptă.
Pentru a sustrage şi mal mult acest colegift de sub influenţa administraţiunel, am prevăZut ca primarul, notarul, perceptorul, şeful de garnisonă precum şi orl-ce funcţionar public să nu potă fi aleşi delegaţi.
Dâcă numai acest colegift vom fi reuşit — prin modul cum l’a orgauisat — sâ’l e-mancipăm, sâ’l tăcem independent, reforma electorală va aduce servicii forte însemnate ţărel. Colegiul acesta, pe lângă aceea că represintâ clasa cea mal numerosâ, el dă şi a pro pe a treia parte din numărul deputaţilor.
D-nil I, Codrescu şi 1. Poenaru-Bordea aft propus — pentru cuvinte pe care ’şl-aft reservat dreptul de a le desvolta persoual îi Cimeră — ca colegiul I să fie compus numai din proprietari cari ari un veuit funciar rural de 1,000 lei; colegiul II din locuitorii de la ţâra cari au un venit fonciar rural mal mic de cât cel cerut pentru colegiul I, şi din cel cari plătesc o dare cât de mică către Stat; colegiul III diu toţi orăşenii.
In colegiul II votâză direct cel cari scifi să scrie şi să citâscă; cel-l’alţl prin delegaţiune.
In colegiul III votâză prin delegaţiune cel cari nu plătesc un imposit către Stat de 25 lei, precum şi cel cari nu sci.u carte; iâr toţi ceM’alţl votâră direct.
In ambele din aceste din urmă colegiurl 50 de alegători numesc un delegat.
D. N. Dimancea a propus că alegătorii să nu formeze de cât două colegiurl: din colegiul I să facă parte alegătorii colegiului I, II şi III actual; iâr din cel de al douilea alegătorii colegiului IV de aZl. In acest din urmă colegift au vot direct cel cari au venit anual de 500 lei şi scift să scrie şi sş citâscă, iâr cel-l’alţl prin delegaţiune ; la 50 de alegători un delegat.
Comitetul delegaţilor a respins şi acestă propunere.
In ceea ce privesce numărul deputaţilor, comitetul a decis ca colegiul I să alâgâ câte 2 deputaţi de fie-care judeţ, afară de Ilfov care va alege cinci; Iaşi şi Dolju patru; Buzăft, Mehedinţi, Prahova, Teleorman, Bacăfi, Putna, Botoşani şi Bârlad câte trei.
Colegiul II va alege precum urmâZă : Bucureşti nouă; Iaşi şâse; Craiova şi Ploescl patru ; Brăila, Turnu-Mâgurele, Ba-căft, Roman, Galaţi, Focşani, Bărlad şi Botoşani câte trei; Buzăft, Giurgifi, Huşi, PitescI şi Turnu-Severin câte unul.
Colegiul III alege câte un deputat de fie-care judeţ, afară de Ilfov, Dolj, Mehedinţi, Prahova, Buzăft, Băcău, Putna şi Suceva care aleg câte duoî.
D. Dimancea şi Lascar, aft votat contra numărului de deputaţi care s’a acordat unora din judeţe.
Pentru Senat, comitetul a împărţit corpul electoral în două colegiurl:
Din colegiul I fac parte cel ce au un venit funciar rural sâft urban de 2,000 lei; şi cu dispensa de cens, trei categorii de cetăţeni cari au ocupat demnităţi înalte în Stat.
Din colegiul II fac parte toţi proprietarii de imobile rurale seu urbane cari aft un venit anual de la 2,000 lei îu jos până la 1,000.
Tot din acest colegift fac parte cu dispensă de cens, câte-va categorii de cetăţeni cari aft ocupat funcţiuni înalte în stat seu cari aft tăcut studii superiore.
D-nil I. Codrescu şi I. Poenaru-Bordea aft propus ca aceleaşi colegie — adică colegiul I şi III din proiectul d-lor—care aleg pe deputaţi, să alegă şi pe senatori.
D. N. Dimancea aiost de părere ca pentru Senat să nu fie de cât un singur colegiu electoral, compus din proprietari de fonduri rurale şi urbane, care aft un venit de 1,000 lei cel puţin şi din patentării de clasa I şî II.
Raportor, A. Stolojan.
PEOGRAMA
pentru serbarea sântelor Pasce şi a §,ileî de 8 Aprilie, aniversarea nascereî şi pro-
clamărel de domnitor a M. S. Regelui
In sâra de Vinerea-Mare, Majestatea Sea Regele, însoţit de casa sea civilă şi militară, va merge, la orele 7*^, la biserica Mitropoliei spre a asista la sânta ceremonie.
La acâstă serbare se vor afla la Mitropolie, la orele 7 1U, d-nil miniştri, d-nil preşedinţi şi membri al Corpurilor Jegiui-tore cari se vor afla în capitală, înaltele curţi de casaţiune şi de compturî, curţile şi tribunalele, corpul profesoral, d. primar cu consiliul municipal, camera de comerciu, funcţionarii superiori şi d-nil oficeri superiori din garuisonă.
La scoterea sântului Epitaf, ocolirea bisericel de către toţi cel de faciă se va face în ordinea următore:
1.	Clericii cu faclele;
2.	D. prefect al poliţiei Capitalei ;
3.	D-nil adjutanţi regescl;
4.	Clerul oficiant cu Sf. Epitaf.
Apoi:
M. S. Regele cu I. P. S. S. Mitropolitul Primat.
In urmă:
1.	D-nil miniştri;
2.	Membrii Corpurilor legiuitore :
3.	înaltele curţi de casaţiune şi de comp-turî;
4.	Curţile şi tribunalele;
5.	Corpul profesoral;
6.	D. primar cu consiliul municipal ;
7.	Camera de comercifi, D-nil funcţionari superiori şi d-nil oficeri superiori.
Un adjutant regesc, ajutat într’acesta de duoî oficeri. de ordonanţă, este însărcinat a priveghia stricta păZire a ordine! prescrise pentru procesiune.
In sâmbăta pascelor, la orele 12 din nopte, M. S. Regele, urmat de Casa Sa civilă şi militară, escortat de escadronul de gendarml al Capitalei, va merge la Mitropolie la Sânta înviere.
D-uiI miniştri, înaltele corpuri ale Statului, magistraţii şi funcţionarii mal sus arătaţi, vor asista la acâsta ierbare.
Liturgia se va sluji de către I. P S. S. Mitropolitul Primat, încongiurat de înaltul cler. Momentul câud Iualt Prea Sâuţia Sa exclamă : „ Christos a înviat! “ se va anunţa Capitalei priu 101 tunuri de pe deiul Spirei.
Conform vechilor tradiţiuul se va scrie evaugelia sântului Ion, pe care M. S. Re geie o va semna şi se va învesti la urmă cu sigiliul Statului.
M. S. Regele va lua apoi în mână Sânta Cruce, înaiutea căreia se vor închina asistenţii.
La sfârşitul sântei liturgil se va celebra un Te Deurn pentru aniversarea Zilei de 8
Aprilie, atât în Capitală cât şi în tote judeţele.
Detaşamente de corpuri de armată vor sta înşiruite în curtea Mitropoliei pe tot timpul cât va dura ceremonia Sântei învieri*
Ţţ -nw- tţflrr ---—
BULETIN JURIDIC
(Curtea juraţilor din Paris)
Dramele vitriolului
Doranişora Fernande Delbarre făcuse cunoştinţă în 1881 cu un tânăr doctor, Gour-gues, cu care trăi în destul de bună înţelegere în timp de aprope opt-spre-Zece luni; der în decembre 1882, fata remăsese însărcinată şi, îndetă, doctorul Gourgues o lăsă şi luă pe alta, pe o tânără modistă, d-ra Sylvie Albert, pe care o smomi de la unul din prietenii săi, d. Achard.
Fernande născu şi, după ce se încredinţa c’amantul o lăsase pentru tot-d’a-una, se hotărî să-şi răsbune.
La 20 Noembre trecut, ea se duse de ‘ cumpără nisce acid sulfuric pe care ascun-Zându’l cu vasul în care era sub pestelcă, se aşeZâ la colţul fauburgulul Saint-Denis şi a stradel Echiquier, loc în care scia c’o să trâcă rivala sea.
La şepte ore sâra, Sylvie Albert, care eşia din atelier, trecu în fa ci a el.
—	Dononişoră! strigâ Fernande.
Sylvia se întorse: — Ce voiţi ? întrebâ
ea, recunoscând pe fosta amantă a amorezului el.
—	Aşi vrea să vă spun ceva.
—	N’am vreme, răspunse Sylvia plecând.
Atunci acusata ajunse pe Sylvia şi, după
ce-I spuse: Escl pricina lăsării mele de către amant, ÎI aruncă în faciă conţinutul vasului.
Nenorocita, grosnie atinsă, căZu, ţipând lntr’un mod spăimântător, pe când arestafi pe Fernande.
Sylvia fu dusă la spitalul Beaujon, unde se află şi acum.
Facia bietei fete e cu totul descompusă, aprope nu mal are piele pe obraz, Ochiul stâng e cu totul perdut iâr pe dreptul mal speră doftorii puţin ca să-l scape.
Pentru acestea apăru la 6 Aprilie st. n. înaintea curţii juraţilor tânăra Fernande Delbarre.
Acusata declarâ că n’a voit cu intenţiune să.-I facă atâta răfi.
Doftorul e un onr'lipsit deVri-ee simţi-mente omeneşti, o adevărată burtă-verde. El declară că nu putea să se lipsescă de femeiă pe vremea nasceril.
Fernande D ti bane , a fost osândită la un an de închisore.
-----—-----------i—,----'• I-UiS
întâmplări din Capitala
Pentru d. primar. — Ieri pe la orele 9 V2 un elev din seola de administraţiune militară mergând prin calea Griviţel a eăZut într’o gropă în dreptul casei cu No. 72. După constatare s’a văZut că acâstă gropă intră într’o pivniţă a d-iul N. Georgescu, Bietul elev a fost scos din gropă cu capul rănit răfi şi cu o mână scrîntită.
Rugăm pe onor. d. primar să-I fie milă de capetele şi mâinile celor ce ’î-afi dat votul.
—x —
Accident. — Fiul d-lul general Radoviti, un băiat de vr’o 12 ani, să plimba ieri călare la şosea împreună cu un d. locotenent de Roşiori. Cavalcada compusă de un copil şi de un oficer ajunsese în facia caselor d-lul M. Cogălticeanu. Calul pe care şedea călare copilul s’a speriat de ceva şi trântind jos pe micul şefi cavaler, fugi spre oraş. Mulţumită unor împrejurări fericite, copilul d-lul general Radoviti se află în cea mal deplină sănătate,
—	x—
O morte. — AZI nopte s’a găsit pe strada Morfeu, un om, care fiind paralisat n’a putut da desluşiri privitore la individualitatea sea. Adus la Colţea, acest om muri adf dimineţă.
—	o —
Incendia stins. — AZI nopte s’a aprins la Ministerul lucrărilor publice un coş. Mulţumită unor împrejurări particulare focul a fost stins imediat.
—x —
Prins cu mâna în sac. — Marin Dorobanţu a păţit’o ier); fiind, precum să Zice în analele d-lul Radu Mihal, de meserie pungaş, acest individ pliuibându-se ieri pe piaţa Teatrului şi respirând aierul plăcut al pri-măvereî, bagă în buzunarul d-lul Lefterescu mâna sea şi scose de acolo o pungă cu bani.
După o jumătate de oră după acâstă preumblare bietul -pungaş a fost deja dus la recâre.
—-----' ■ — ------------------—
ULTIME SCIRT
Serviciul pari ic. al TELEGRAmULUl
{Agenţia Ravas)
Berlin, 15 Aprilie. — Mal mulţi din1 principalii bancheri din Berlin aft luat o parte în emisiunea apropiatului împrumut rusesc destinat la construirea de drumuri de fer.
(Tiarele germane constată acest fapt ca un indiciu pacific.
Berlin, 15 Aprilie. —„Gazeta Germaniei de Nord" declară că noutăţile Ziarelor pri-vitore la negociârile ce se urmăresc cu d. Miquel pentru intrarea sea în minister cu poitofoliul financeior precum şi articolele ior asupra criselor ministeriale sunt inven-ţiunl.
Paris, 15 Aprilie.—O depeşă oficială din To kin anunţă că generalul Miilot a intrat în H ng-Hoa, la 12 Aprilie, fără luptă. Fortâreţa era deşertată; şi inamicul ’şl-a. luat artileria.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
03
O
al
«+—>
'o
lo
D-
___Agenţie de AnunciurI în România
RECLAME SI ffiSBTMI, COMISSION SI 1NCASSAR1
BiUROU.-Strada Clemenţei No. 1.-BUCDRESCI.
Aceasta Agenţie primesce orl-ce anunciurl pentru fiarele din Capitală, din districte şi din streinâtate. Prin învoielele ce le are ca mai toate fiarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura persoanelor doritoare de a face anunciurT, un rabat însemnat.
___________Directeri : C. I. ERAILOIU & TH. X. PAPPA20QLU.
| N B. Anuuciui ile pentru Ziarul Telegraful ga primesc şi la acfetă Agenţie.
D. Haralambie-Costescu
Antreprenor de Pompe funebre.
Cu ocasiunea rectificărel Dâmboviţeî, s’a mutat pe strada Carol I Nr. 48. Facem cunoscut acesta spre cunoştinţă generală, cumunicând că a înbunătăţit Intr’un mod simţitor serviciul pompolor funebre şi corone din streinătate. Asortat cu Care şi decoruri cu totul.din uoti.
Ţr—		— *
	Parfumerie si Sapunerie	GO
"a5	Calea Victoriei, vis-a-vis de Palatul Regal.	cd"
	MARE ASORTIMENT	ST
oo îA_=^	de Parfumerie si de Objecte de Toaleta	
■V"
Aceste medicamente se vinde la farmacia I. A. Ciuia, str. Lipscani, (Palatul Dacia) la farm. Chilii Brăila la farmacia d-lul Fabini şi în Ploescî la farmacia d-luî f. Ghiţnlescu. Cereri
Alexandriu, Calea Victoriei, No. 77; şi d. Marin lonescu, confer str. Academiei, (sub Hotel Union) ţnlcscu Cererile din provincii se vor face la administraţia (jiarnlul TREBUINCIOSUL, Bucuresel.
V so claruesos celui ce va arăta că esistă fineturi superiore celor inventate de O. Ciani. Apă englosă
lină pentru a văpsi instantaneu în negru sau castaniu barba, p&rul, a’l face să crăscâ şi a’î împedica căderea. Preţul lei 7. Apă pentru a da părului o colăre blondă aurie şi castanie. Pre tul lei 5.
Admira-produs balsamic-
Viiiimigre jţygiftupe w
spirtos şi tonic; de un parfum forte plăcut, favorabil igienei şi consacrat grijelor de toaletă, menţine corpul într’o staro înfloritore de sănătate. Previne şi risipeşte bubele, roşiata, petele, încreţiturile şi orî-ce alteratie a pe lei’ pe care o întinereşte şi o îndulceşte dândui o aparenţă albă catifelată. Flaconul lei 1.30.—Oţet higienic pentru toaletă şi bae cu parfum de micşunele Fi. mare lei 2. —Oţet cu parfum buchet Corăna Italiei FI. lei 1.75-Oţet de lapte de migdale. FI. lel 1-50.______________
Velntiiia Frecccri
lipsită cu totul de orî-ce substanţă Nătămătăre poliţei şi e bună pentru t<5te dămnele care doresc să’şl păstreze sănătatea şi frumuseţea lor. Astă pulbere e invisibilă şi de o fineţe (fără egală, este parfumată cu un miros special şi delicat, si asigură peliţel o frumuseţe constantă şi o frăgezime ce nu se poate altera. Cutia lei 1. 40.
coroanei] taliei “ ţits
pentru batis-
Acăstă adevărată pulbere de oregi bine preparată, e
Apa
te şi pentru curefigienice a toalotel. Acăstâ apă este destilată dintre toate florile cele mai miro-sităre şi aromatic din Q-enua de către d. Stefano Frocceri distilator şi parfumator premiat cu 17 medalie şi diplome de onăre la exposiţiunile naţionale şi internaţionale. Ea înlocuesce cu mal multe avantage apa de colonia, mirosul său e mal delicat, suav şi durător. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele mal bune com-posiţiunî pentru a menţine tinereţea şi albeţa pelel, făcându-o mole şi înfloritore, curâţind-o de orî-ce imperfecţiuni.—Preţul let 2, flacon mare.
Apa ie Felsina î”i"«FSnaLofjjîrac,
—V	uu——-V. miată cu38medalii aleea-
posiţiunel naţionale şi internaţionale. Acăstă apă Intr’adevăr miraculăsă e compusă numai din substanţe vegetale, cele mal tonice, aromatico şi salutifere pe care le posedă Botanica Nici o apă până acum cunoscută nu este superiorii a-pel de felsina şi probă de acăsta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul el. Două, trei picături din acesta apă într’o ba tistă şi’l dă unul din cele mai plăcuţe mirosuri. Opt sau doce picături in o jumătate pahar de apă curată şi spălându-ne de două seu trei ori pe ţii conservă, reînfloresce şi întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face să dispară bubele accidentale şi orl-ce pete precum şi Încreţiturile feţei. Pentru băl, o sticluţă din acăstâ apă întăresce corpul, face să dispară ardărea şi ariditatea pielei, mâncărimea, distruge orî-ce u-rîtă odâre a transpirareî şi procură o stare de bine neesplicabilă. Câte-va picături turnate pe fer roşu respândescu unu parfum din cele mal plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O linguriţă ordinară în un pahar de apă depărteză de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba, Mirosind’o des depărtedă febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltose său nesănătose. şi este un preservativ escelent contra bălelor molipsitore şi epidemice A re puterea balsamică d’a cicatriza înţepăturile insectelor şi a face să piară vânătăile şi unflăturile şi de’a linişti la moment durerea produsă de sgârieturele şi arsurile pelel, când e spălată cu apă de acesta şi se acopere cu bumbac legând rana lei 1, 50 flaconul mare
Depilator in pomadăttţas
---r~-----.— a----,--- nevatamâtăre,
are constatată proprietatea de a ridica în câteva minute toţi acel perl ce se cred netrebuin-cioşl. Flaconul mare lei 3. 90
A «n rin Hminim pentru Toaleta si Bal. Pre-
AjJd UD lîIjllUVd P^atădeS. Fricerî, parfu-
—a-----------	— mei al M. S. Regele Italiei
Premiat cu 15 medalii. Ea pe lângă ca are cel mal graţios şi cel mal suav parfum pentru batista. întrebuinţată in Silnice spălări, risipeşte iritările şi întăresce vederea, face să dispară petele de pe faţă întăreşte cărnurile. Luată pentru gură risipeşte misrosul urât, curăţă dinţii şi întărşte gingiile, şi pentru Băl, o sticluţă întăreşte corpul, face să dispară ardă rea şi ariditatea pelel, mâncărimea, distruge ori ce urâtă odore a transpi. rarei şi procură o stare de bine neexprimabilă Flaconul mic lei 1,50. dublu 2,50.
Alinoililio rectificată şi parfumată cu boucquet J luUillld de trandafir spre a vindeca scoroji-
-------------rile pelel şi a o apăra dc orl-ce bălă
de pele; păstreţiă fragedă carnea dândui fineţe şi transparenţă. Flaconul lei 1.20.
T »	Restaurator-American,
MQt * ionne al părului elegant spre colorarea părului şi barbet, a chimistului doctor I. B. Wiliam Wood 3219 Th. Street New-York. Albirea sau dscolorarea părului nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mal multe ori adusâ de o emoţiune violentă, de o mare durere, de boale speciale şi de atâtea alte căuşe neprevăzute, cu Florine, pe care elegantele dame americane şi engleze o între-buinţăZă de câţl-va ani şi care este tinctu-ra de toaletă cea mal ’ întrebuinţată, se redă perilor cărunţi sau albi colărea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vigăre râdăcinei ca să-I facă să renască şi să le împedice căderea. Ea e absolut nevătămă-tăre, conservă pelea într’o stare bună de frăgeZime şi o preservă de pete- întrebuinţarea Florinei nu cere să se spele mal în tăi ii părul, având ea însăşi proprietatea de a desgrăşa şi a curăţi complecţii capul. Lucreşă gradat, şi după 7 sad 8 Z^6 de întrebuinţare se obţine un succes sigur şi strălucitor. A se observa marca fabrice! având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 luni) într’o elegantă cutie lei 6.

pentru Surzire. E un remedii! experimentată, de ' et'ecte extra-ordinare, de profesori specialişti, peuti’u tăte bălele care aduc slăbirea său lipsa totală a avidului, precum pentru a vindeca acel sgriiot atât de supărător în canalul auditor intern de care bolnavii rămân aşa de xcitaţl şi desgustaţl. Flaconul lei 3.
Apă de Turin
Remedii! fărte sigură şi puternic, caro nu conţine nici arsenicu nici phos-
plior. Pachetul nu'costă mal mult de cât 70 bani
Celanai placat
A IV Ja A-,’*, si de jasomie. Astăspe-A1U UC wi 111 cialitate absolut nevâ-tămâtore şi parfumată cu jasomie, are proprietatea de a albi la moment pelea, făcând să dispară încreţiturile, rojil şi petele de roşiaţă. Sticla lei 2.
Praf de dinţi igienic 0puremaî
nesie şi chinină. Acest praf de dinţi nu numai că preservă dinţii, dar ’I face albi, întărind în acelaşi timp gingiile şi curăţind suflarea. Impedică ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a format deja o face să pâră. Calităţile antidistrugătore ale acestui prafă suntă în stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gurel; apoi mal dă gurel o frâgedime particulară, şi fără a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii lei 1, 50
Praf dentifrice
raţie specială care curăţă repede dinţii cel mai negligiaţî, şi le dă totă albeţa isvoruluî, precum şi impedică stricăciunea şi tăte bălele relativ la dinţi. Cutia lei l. 30.
cel mai gentil si cel mai eftin cadou ce se p6te face la o . dama este : O cutie elegantă satinată în cromolitograflă cu garnituri în pasmanterie; eoprinZănd 2 butelii de parfum, 1 butelie de glicerină parfumată, o cutie de pudră de orez parfumată pentru a albi pelea şi o cutie cu prafuri de dinţi. Preciul lei 6.
O altă frumăsă cutie care conţine o sticlă de parfum o cutie de pudră de orez larfumată, un cosmetic şi un mic săpun, Lei 3.50.
selor nostre, şi în urma sfaturilor necontenite ale unora dintre clienţii, noştri, amu preparată REGENERATORUL PERULUI, pe care avem o-nărea sâ-’l presintăm ca pe celii mai bună din câte se vând- Acăstâ preparaţie, fără să fle o tincturâ, redă culărea primitivă părului lucrând de-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind rădăcina părului, făcăndul mălc şioprindu’î căderea; îl redă tăte puterile organice perdute din causa vre-unei băle a vărstel etc: nu pătăză ru-făria. Din causa acestor calităţi, se recomandă continuarea întrebuinţăreî săle deja primită şi preferită în Italia şi streinâtate, recunoscându-se ca cel mai bun REGENERATOR şi ca celă mal eftin. Lei 6 flaconul.
Tta-TI
Tincturâ acestei plante, aduse de d Luigi Ubicini din Brasilia încă din 1872 odată cu Tayuya, este forte eficace pentru a combate nevralgiile, durerile de la articulaţii, precumă şi durerile de ose cari nu au putut fi vindecate prin orl-ce altă tratare, adică cu săruri de chinină, morfină etc., şi chiar cu băl de oleurl, cu duşuri sâă cu alte mijloce pe cari medicina şi empirismul le procură, aşa că este înumărat’ă între cele mai puternice leacuri antireumatice cunoscute până acuma. Lei 6 flaconul.
Tot ce e mal mirositor in produsul dostilărel florilor e coprins în Apa de Turin. E greu de a se găsi o delicateţă de parfum supe-riără Apel de Turin, care are propietâţl igienice recomandate. Diluată în apă dovine lăptăsă, şi cu asta, spălându-so cine-va de câte-va ori pe gli, are proprietatea de a faco să dispară orî-ce pată de pe faţă, încreţiturile dispar şi pelea rămâne măle ca catifeaua Dacă se spală gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplăcut al gurel. Câte-va picături turnate pe fer roşu răspândosc un parfum plăcut care curăţă aerul stricat din odăi. DepărtâZâ roşâţa ce causeZâ de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba. Proprietăţile igienice indicate şi cart nu se gă sesc aşa uşor in alte ape de toaletă ’î aii pro curat faVorea lume! elegante. Modul întrebuin ţârei a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fle ce butelie. Lei 1, 50.
Crema Rog. Mărgărită p“«
__________S______Q-------compa
Acest pre in
______________________________ -compara
bil eunturos şi solubil, dă frăgeZime şi frumuseţe pelel, previne ji distruge încreţiturile pelel, pre cum si menţine frumuseţea periă la o etate înain tată. Face să dispară asemenea încetul cu în cetul semnele de vărsat. Lei 3.50
1	• premiată cu mal multe
ADii I rcttul ! medalii la exposiţiunl na-
_________________ţionale şi internaţionale,
are proprietatea, probată pin rniî şi mii de certificate, d’a face să înceteZe imediat căderea pă rului, de a’l face să crăscă, dând putere râdă-cinel şi făcând să dispară mătrăţa. Are iconto-stabila proprietate d’a mănţine colorea primitivă a părului. Apa frecceri este în fine cel mal bun cosmetic, ce se oferă publicului pentru nutrirea părului, pe care îl face flexibil şi lucitor Flaco-lei 2, 50.
Estractnl de odoare
pentru batistă variatu asortiment : buchet de trandafir, buchet sărut fiu'at, buchet de vanilie, buchet de ierbene, buchet oriental, buchet Bosfor, buchet al Reginei, buchet de amor, Ess-buchet, buchet Garafano, buchet Gelsonimo, buchet de dame, fân verde, Paciuli, Moscu şi buchet Jockey-Club. Sticla mica de lei 1.20, mare şi de lux, lel 2.
Apa de flAre
de portocale întreita superiorii în sticle forte elegante lei l.
ir a se păzi de contrfaceri: aceste specialităţi pentru ca seje afieîerate tretino ca se porte timbral ziarului „Frăţia Roinâno-taliana11, a se jerejla depositari ca se se porte Mm! acestui ziar,

___AJ
MEDALIA DE BRONZ
Expositta Agricola 1884
MEDALIE DE AUR
Exposit- Cooperat-1883.
134. Calea Victoriei. 134 Comerciu de seminţe de;flori'srsaxsavaturi
Î555 «i| ErbUrVoS fo«SIrerfe0le‘§i
MARE ASORTIMENT
y mite pentru sraiarl si amatori
precum :
Tăetorî, Instrumente de altoit, Cuţite de tăiatu pomi, Ferestrae, Instrumente pentru curăţirea o-miţjilor, Sape, Furci şi Greble de oţel. Pompe şi Stropitbre pentru grădini şi florării, Instrumente de transplantat, Maşini Archimediane pentru tăiat iarba, Diferite JecurI de grădini. Foi ®A>şi praf de insecte, Firme pentru copaci, plante "" si trandafiri.
Se trimite franco catalogul dupe cerere francâta
L <> «» o ui o 8> i l e ‘si i ’â i atoze
m sr-if
f-V
O
lS^~i
CHBIST D. ELEFTERESCD
Casa de Schimb, Comission şi Incasari âl. Strada Lipscani. 41.
In urma retragerel mele din funcţiunea de Agent de schimb de pe lângă Bursa din Bucuresel, am onore a anuncia Clientela mea şi onor. public că amil reluată vechia mea profesiune, ocupându-mă cu cumpărarea şi vânzarea diverselor efecte de Stat, schimb de monete aur, argint şi bilete de bancă după cursul ţlilel, fiind gata a satisface ori ce cerere a onor. mei clienţi, asigurândQ pentru un serviciu prompt şi loyal.
Cu stimă
Christ D. Elefterescu.
41. Str. Lipscani, 41.
LICOAREA DAMELORU
CU BASA D’AO^MONINE
PREPARATA DE CĂTRE D. ENJOLRAS Pharmacist în Lion.
Acăstâ licăre este recomandată damelor obosite prin sânge şi pentru a preveni tăte bălele la care sunt espnse o femeie : Bălă de matriţă, pierderi, dureri, derangeamente, sterelitate, consecinţe de naştere, verstă critică, etc. Se vtude în tăte farmaciile, 3 franci cu cartea ce acompaniază fle-care flacon.
Deposit în Bucuresel, la Drogueria J. Oveşsa

F ABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE
D.H.Pollak&C
Buouresci
Strada Carol No* 23; Calea Victoriei vis-a-vis de Palatul Regal
CRAIOVA strada, Lipscani No. 2f£.
Recomandă pentru sesonul de vară bogatulu său
^ DEPOSIT DE INOALŢAlINTE m
Pentru	pentru
BARBATI	D-AME şi c OIM1
Pantofi şi Ghete cu preciuri flese
Fie care pereche de ghete este însemnată cu marca şi preciurile fabrice! şi nu pbte fi vândută nici mal scump nici mal eftin.
Preciul pentru încălţăminte de Danie ' r 8 Vi
de Bărbaţi de la 10 lei în sus de Dame
de Copil	3Va
Camera de Comerciu din Paris
de Stadii inalte
COMERCIALE
108, Boulevard Malesherbes, Paris. Prospecte se trămit gratis tutulor personelor care le cer de la Directori.
SCOÂLÂ

q-nie
— BUCUBESCI
L Strada Smârdan, 4
Singurul agent pentru tota România al fabrice!
RUSTON PROCTOR &
LINCOLN (Anglia!
Roagă pe onor. public care poresce să ’l onoreze în acest an cu ordinele sele de a i Ie da mal curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşinelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărător! cu o oră maî înainte.
CU PîîECîUEÎ FOARTE EFT1NE
Semănători cu mâna ori cu vitele, Vînturători, Grăpi, Rar iţe, Iriori §i Pompe
JE5 atoze do IE* o x* u m 1>
S1 FELLA
PARFUMERIE şi SAPUNERIE
Calea Victoriei, Tis-â-Yis PALATUL REGAL
Recomandă Marele său deposit de Par-fumerie PIVER, VIOLET, PIESSE et LUBIN, ATKINSON, HOUBIGANT şi GELLE FRERES.
Poudra VELOUTINE si Poudra
GEHMANDREE
Mare asortimentu k sticle ie cristaln
ŞI ARTICOLE PENTRU PAŞTE
precum;
Ouă de Paşte de Sticlă etc.
cu preciurile cele mai moderate
L1ĂSINE
Maşina de Se cerat simpla doimston).
icăstă maşină a câştigat premiul I-ifl asupra tutuloră celor-Talte preseutate la concursul de agricultură (Bucuresel 1880).
Moara cu postament
de lemn şi de tuciă, simplă, dublă şi triplă.
Loeoiuobile de 8,10,13 cal. Maşine de treerat Batoze de porumb
din fabricele erglese WMEF0STEH & CIE (LincolB)
Mori simple şi duble '***$'
Articole de mora, sita de matase elveţiană, Batose de mâna, venturatori, . Pluguri, Triorî, Maşine de curăţit etc., etc.
Preciurile sunt; foarte Moderate
L
M. LEYENDEGKER, agent şi representant.
Str. Biserica Măgareanu, N’o S. Bucuresel.
Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro
VINERI 6 APRILIE 1884
IN BITCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
__ * -. _
ABONAMENTE
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an	... Lei 24
„ ş6se luni	...	„17
rENTRU DISTRICTE Pentru un an ,	.	.	.	Lei	2
„ §6se luni	.	.	.	.	„	30
trei ............ .,15
PENTRU STREI N1ÎTA.TE
Pentru un an.............Lei 40
„ şese lunî ...	„20
„ trei „	.	.	.	„	12
Abonamente se fac la 1 ai 15 a Ge-cărel luni
ANUL XV No. 3566
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag- II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilă.
Epistolele nefrancaie serefusă; ar-ticolil nepublicaţi se ard,
——	5
IN STREINETATE A SE ADRESA,
Francia. Har,as Laffite,8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugine Micouă, 81 Fleet Street. E. C.
Austria. Hassenklewer, et Comp.
Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda Pest. Servitenplats.
Redacţiunpa Str. Academiei No. 15 biB.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24c.
SOIRI TELEGRAFICE
(După (fiarele strbine)
Petersburg, 14 Aprilie.- Marele duce Alexis şi marele duce Constantin se va logodi filele acestea. Imediat după logodnă, ducelâ Alexis iarăşi va porni în-tr’o călătorie, care va dura cel puţin până la Octombrie viitor. Tocmai acâstă călătorie, care are de ţintă America de Nord, faeejpe societatea rusă s6 mediteze, dâcă nu cum-va vechia pasiune a marelui duce Alexis, ’şî-a reluat domeniul său de altă dată asupra sea.
London, 14 Aprilie. — Presa engleză tot încă nu s’a liniscit în ceea ce pri-vesce afacerea Mervulul şi a Afganistanului. Ilarul Times citând mal multe pa-sage din fiarele ruse conchide îu a de clara că presa rusă fiind cea mal răh informată în cestiunile atîngâtore la Rusia nu permite absolut Europei de a’şî face o opinie esactă despre cuceririle făcute de către Rusia în Asia. Emirul pretinde, precum se şcie, că în domeniele sâle intră Backan, Schiniar, RoschaD, etc. Acesta n’ar fi încă nimic pentru a a-trage atenţiunea Engliterel asupra vic-torielor repurtate de sotniele cazacilor în stepele acoperite cu nisip, unde abia esist două trei oase; dâr se şcie că Rusia pretinde de a avea şi nisce drepturi asupra Buhareî. Diarul Cetăţel confirmă că comisarul engles de la Teheran să află avisat de a nu permite revisuirea hotarelor Persieî fără consim-ţimentul Engliterel.
Paris, 14 Aprilie. — Un tren special a dus pe miniştri şi ceî-l’alţî invitaţi la Cahors, pentru a asista la inaugurarea statuel lui Gambetta. Face multă sen-saţie faptul că prietenii intimi d’al lui lui Gambetta, ca Ranc, Reinach şi mulţi alţii ah rămas în Paris nevoind să a-siste la serbare. Asemenea d. Brisson, preşedintei Camerei, care s’a scusat fiind bolnav. Din acesta reese că guvernul e în neînţelegere cu preşedintele Camerei şi cu Gambetiştil; aceşti din urmă a-cusă pe guvern că prea se folosesce de serbare pentru scopurile sâle.
Constantinopole, 14 Aprilie. — Consiliul mixt din Fanar a făcut o adresă către Portă, prin care declară că nu păte primi teschereaua ce însoţesce Beratul
de învestitură. Patriarhul a rofusatu să transmită Porţel acăstă adresă, conside-rând’o jignitore; el declară că mal de grabă îşi dă demisiunea, ceea ce şi făcu. Imediat se alese patriarh provisoriu mitropolitul Ephesulul. Sunt de temut turta urări în sînul comunităţii grece.
A se vedea Ultime Scirl pe pag. III.
BliCURESCI, JDOI5 APRILIE 1881
Ne pare răii că suntem nevoiţi a reveni asupra unei teme deja tratată şi de puţini importanţă în ea însăşi. Când avem aşa de puţin timp şi loc, şi când organisaţiunea ndstră cere studii atât de profunde şi amănunţite, greu ne vine a res-punde la atacuri rău-voitdre, basate pe cele mai false raţionâri.
In numărul de la 81 Martie, Naţiunea comentecjă un pasagiu dintr’un discurs al d-luî Brătianu, pasagiu pe care l-am comentat la rîndul nostru aşeţlăndu-1 pe tărâmul realităţii.
Citim tecstual:
„OrI-cine înţelege totă gravitatea acestei’ cuvinte eşite din gura aceluia care cărmuiesce ţăra.
„Prin urmare, de 10 lunî d. prim-mi-nistru portă grâua sarcină a cestiunel revisuireî din causa întârziere! de a i se da o soluţiune şi agitaţiune! ce acăstă cestiune a produs In ţeră.
„In facia acestei părţi a declaraţiuneî ministeriale, nasce întrebarea: Cui incumbă respunderea îutânjliere! soluţiu-nel cestiunel revisuireî şi a agitaţiune! produse în ţâră.
„Pote ore acâstă înt ard icre şi agitaţiune, de care vorbesce d. prim-ministru, să se atribue oposiţiuneî ? De sicur, nu ! Oposiţiunea s’a retras din Adunări şi a lăsat guvernului şi susţiitonlor săi câmpul liber pentru a face revisuirea dupe placul lor şi cât de curând vor voi. A-câstă procedare a oposiţiuneî a fost chiar privită de unii ca o greşelă politică. Mal mult de cât atât, oposiţiunea, nu numai a părăsit tărîmul parlamentar der nici n’a provocat măcar în ţără mişcarea cea mal mică, mişcare pe căile legale bine înţeles."
Pentru ori-cine judecă fără pasiune ură seu iubire —- gravitatea de care vorbesce Naţiunea e nici maî mult nici maî puţin de cât nulă. Reservându-ne a vorbi altă dătă despre naivele declaraţiunî privitore la atitudinea oposiţiuneî, trecem cu citaţiunea la sfirşitul articolului de care vorbim şi care glăsuesee ast-fel:
„D. prim-ministru a mal adăogat că; „cu tote neorânduelile ce s'au făcut — „asasinate, procese scandalose— d-sea a „tăcut şi a luat tătă răspunderea, nu-„maî cu speranţa că se va face revisui-„rea, fiind-că era o cestiune de viitorii pentru ţărâ.“
„Mărturisim că nu înţelegem acâstă a doua parte a declaraţiuneî ministeriale. Său, maî bine (Jîs, nu cutezăm s’o înţelegem si o atribuim numai nervosităţiî ce trebue să fi ooprins pe preşedintele consiliului, în facia unul vot neplăcut. Căci alt-fel ar trebui să Zicem că o asemenea declaraţiune este ceva neauzit, monstruos, din punctul de vedere al moralităţii.
„Cum? Un guvern vine să Zică Adu-nărel că a tolerat asasinate, procese scandalose şi tote neorânduelile ce s’au făcut şi că a luat răspunderea lor numai şi numai pentru a se face o reformă constituţională! prin urmare, el stabi-lesce acest îngrozitor adevăr, că revisuirea, ce să discută în acest moment cu atâta aprindere, este resultatul unei si-tuaţiunl ilegale, anarchice, creată şi tolerată cu respunderea guvernului.
London, 14 Aprilie. — ţiarul din Cal-cutta Vurret aduce scirea că Hanul Bu-hariel a permis Rusiei de a construi un pod peste Amu-Daria, anume lângă Kirs-lise, adică tocmai pe calea, care duce de la Merv la Herat. Organul rus de la Bruxelles „Le Nord11 voind a comenta a-câstă scire să încurcă în Geografie şi declară că podul în cestiune nu este trebuincios pentru a merge la Herat, ci numai pentru a pune în comunicaţie ambele maluri ale acestui marerîu.
Petersburg, 14 Aprilie. —Primăria Capitalei, precum şi ale tuturor oraşeloru din imperii! sunt avisată că Ziua nasce-reî Alteţei Sâle .Moscenitorulul fiind la 18 Maiă. când moscenitorul va deveni major, tote oraşele vor celebra cu cea mal mare pompă fericitul eveniment.
Odesa, 14 Aprilie. — Aci au fost a-restaţl Z^ele acestea trei agenţi al mormonilor, cari trăesc deja în Rusia de a-prope doul ani, făcând printre tinerele fete şi femei propagandă mormonă. Pro-selitele, care voesc a emigra spre a locui raiul de la Utachi, remit agenţilor fotografiele lor, care fiind apoi espuse în ţâra mormonilor ’şî găsesc acolo soţi se plătesce voiagiul şi daune interese a-gentuluî, care espediaZă fidanţata. Poliţia din Odesa a trămis un raport special ministerului de interne privitor la descoperirea făcută.
„Aşa dâr, revisuirea Constituţiuneî nu s’ar fi putut face de Camerele actuale fără ca guvernul să închiZâ ochii asupra atrasurilor de tot felul, scandalelor şi a-sasinatelor."
Naţiunea mărturisesce că nu înţelege pe d. Brătianu; eî bine, mărturisim, şi francamente, că n’o înţelegem pe densa. Decă e ceva neauzit, monstruos din punctul de vedere al moralităţii, e de sicur îndrăsnâla cu care sincerul organ îşi trage con-clusiunile.
„Aşa der, ţlice Naţiunea, revisuirea Constituţiuniî nu s’ar fi putut face fără ca guvernul să închidă ochiî asupra abusurilor de tot felul, scandalelor şi asasinatelor! “ Der bine, ce legătură pote fi între Cameră şi asasinate, între tolerarea acestora de guvern şi revisuirea Constituţiuniî. Cum, guvernul învoiesce asasinatele pentru a revisui? Numai dispreţul cel maî sincer, cel maî adânc simţit, păte răspunde unor asemeni elucu-braţiunî. Tăte partidele atl recunoscut trebuinţa d’a revisui Constitu-ţiunea tocmai pentru a mărgini guvernului puterea ce ’î-o dă pactul de la 1866; şi pentru a’şî mărgini însuşi puterea, guvernul ar fi mers până la comiterea şi tolerarea de asasinate? Am fi înţeles orbirea d’a susţine contrariul, nu putem însă grămădi în creeriî noştri! acestâ afirma-ţiune imorală, monstruosă, neauzită!
Ş’apoî, âncă O dată : ce legătură de filiaţiune între tolerarea asasinatelor şi revisuirea Constituţiuniî ? Se recunăsee că organisarea politică e rea, — pentru guvern, ca şi pentru naţiune; se studiată defectele, se propun remedii şi se modifică basele organisăriî. Unde remân asasinatele ? Ele se produc acolo unde societatea e rău organisată, unde cultura e înapoiată. Cine face însă aceste orga-nisărî ? Şi dacă e sciut că situaţiu-nile, printr’un procedeu istoric, ies una din alta şi se înlănţuesc, în ce e vinovat, monstruos, guvernul Brătianu pentru desvoltarea năstră istorică ?
In articolul Naţiunei găsim o frasă care nu se păte esplica de cât prin complecta nesciinţă a legilor istorice. „Prin urmare, fiice acest organ, guvernul stabilesce acest îngrozitor a-devăr, că revisuirea ce se discută în acest moment cu atâta aprindere, este resultatul uneţ situaţiunî ilegale, anarhice, creată şi tolerată sub respunderea guvernului."
Nu maî înţelegem. Am eşit din organisarea despotică la 1866 prin Oonstituţiune; d’atuncî în căce, Cons-tituţiunea e generatărea situaţiuni-lor; dâcă ele sunt rele, anarhice, imorale, cine e de vină de cât numai ea, basa şi codul naţiunii ? Aşa fiind, guvernul nu creează, el suferă ca şi tătă lumea sub greutatea răului comun. Şi când aduce îndreptare, îşi face dătoria ; numai din acest moment el creează, prin urmare e şi răspunzător.
Ni se pare că am espus ideia în modul cel maî simplu, aşa ca oricine să pătă înţelege, chiar Naţiunea ; şi ideia e dreptă, adeverită de istoria întregă, de nivelul actual al concepţiuniler politice. Unde e der respunderea guvernului pentru o si-tuaţiune pe care nu el a creat’o ?
Conclusiunea, singura îndreptăţită, ce am putea trage din atitudinea Naţiunei şi a celuî-l’alt organ al o posiţiunil faciă cu pasagiul de care e vorba, nu e, nu păte fi de cât că oposiţiunea luptă nu pentru schimbarea principielor, ci a persănelor ; nu regimul e răU pentru dânsa, ci ămeniî cari ocupă locul atât de rîv
nit de dânsa. Şi dâcă ţinta e atât dejăsâ, mijlocul pentru atingerea luî e şi maî jos, ş’acest mijloc e asasinarea opiniuniî publice.
------- ■■■! --------------------—
Bâtrenul imperiu otoman e frământat acum de două cestiunî grave ; conflictul cu patriarchatul şi alegerea noului gu-vernor pentru Rumelia.
Conflictul religios, care părea un moment aplanat, ameninţă să isbucnâscă din nou. Cititorii noştri sciţi, din depeşele pe cari le-am publicat, că după lungi negociârî între Portă şi Patriarchat se a-junsese la o înţelegere. Beratul de investi tură, semnat de Sultan, confirma vechile privilegii ale bisericel ortodoxe; der,‘pentru a nu’şi desminţi tradiţiunile politicei sâle îndoiose, şi de astă dată Porta a luat cu o mână ceia ce dăduse cu cea-l-altă. In adevăr, teşchereaua care însoţeşte beratul face nisce reserve nepotrivite cu dorinţele comunităţii grece şi asupra că’ rora nu se luase nici o înţelegere
Acâstă atitudine a iritat în cel mal înalt grad consiliul mixt al PhanarulUI, compus din sântul Sinod şi consiliul laic. Desbătând asupra teşcherelel, consiliul mixt a hotărît să o respingă şi să facă rcâsta cunoscut Porţel printr’o adresă, în care trebuia să se Zică între altele că „Porta trebue să’şî retragă teşchereaua decă voesce ca comunitatea grâeâ să trâcă Pascele în linişte." Patriarchul însă a retuşat să semneze acâstă adresă şi s’o înmâne guvernului, Zicând că e ofensâ-tore. Acâstă declaraţiune a provocat o fortună în sînul consiliului; patriachul îşi dete demisiunea, care fu primită pe loc, er ca locoţiitor al său fu ales mitropolitul Ephesulul.
Pentru Portă, retragerea patriarhului e de cea mal mare gravitate. Ea are cuvent, ce e drept, să nu fie mulţumită de capul bisericel grece, de ore-ce acesta a fost nestrămutat în hotărîrea sea d’a apăra prerogativele bisericel. Ea avea însă în Patriarh cea mal puternică garanţie pentru menţinerea linişceî, şi a-cestă garanţie a dispărut acum. Decă ţinem sâmă? de fanatismul poporaţiunel grece şi de faptul că consiliul miest a trecut de la negociărî la ameninţări, avem tot dreptul să credem că sărbătorile Pascelor, atât de însemnate pentru greci, nu vor trece în linişce. In momentul de faciă însă cea maî gravă lovire ce ar putea suferi Porta e provocarea de turburărî în capitală chiar,
A doua cestiune, alegerea guvernatorului Rumelieî, asemenea procură mari îngrijiri Porţel. Acăsta vede cea maî sigură garanţie pentru menţinerea stăreî actuale în Aleco paşa, guvernatornl de până acum. Rusia se împotrivesce însă acestei alegeri. Atitudinea lui Aleco-paşa în diferite ocasium a fost neplăcută cabinetului diu Petersburg şi, în general, el nu se pote înţelege cu consulul general rus diu Filipopole, ale cărui pretenţiunl n’a voit nici o dâfcă să le satisfacă. D’aceea cabinetul rus profită de ocasiune spre a-1 înlătura din caie-1.
Dâcă Rusia ar învinge în acâstă afacere, opiniunea generală e că s’ar crea un precedent forte periculos. In adevăr prin tratatul din Berlin s’â dat puterilor o influenţă mare în ceea-ce privesce alegerea funcţionarilor superiori din unele administraţiunî; acesta nu însâmnă însă că orî-ce putere în parte pote să ingo-reze în afacerile interne ale imperiului turc. Cu tote acestea opunerea hotărîtă a Rusiei a avut de efect că nici nu se mal vorbesce de candidatura lui Aleco-paşa, de şi acest bărbat se bucură de simpatia poporaţiunelpe care a guvernat’o timp de 5 ani. In locul lui două candidaturi se propun : a lui Rusten-paşa şi a luî Gavril effendi Christovicî, acest din urmă din partea Turciei. Afară d’acâsta
se spune că şi Francia îşi pune candidatul său particular ; e numai întrebarea cine va triumfa, când tâte puterile vor voi să pună în capul Rumelieî pe unul din instrumentele lor.
Soirile din urmă spun că în curăndă ambasadorii din Constantinopoie vor ţine o conferinţă în privinţa acâsta şi că toţi representanţil puterilor, afară de d. Nelidoff, sunt hotărîţî să reînoiâscă mandatul lui Aleco-paşa.
INFORMAŢI UNÎ
Monitorul de publică raportul d-luî ministru de interne către M. S. Regele, precum şi actele relative la promulgarea legoi pentru răscumpărarea târgului Ştefâ-nescî, diu jud. Botoşani, conform promisiune! dată de d. ministru Cliiţu în una din şedinţele trecute ale Camerei.
_n__
In privinţa perceptorului comunei Târ-gul-Frumos, care după cum am anunciat ieri se găseşte arestat la Viena de către autorităţile austriace, Liberalul din Iaşi află că el iuvoacă în favoarea sa dreptul de a nu putea fi estradat, de vreme ce pretinde
că este supus austriac.
~ __o___octoa si eMba *2
D. Petre Lungeanu, fost senator In mal multe legislaturi, a încetat ieri seră din
IiuJeiq ca „sm-iiig
— o —
La 31 Marte s’a ţinut licitaţie pentru darea în întreprindere a lucrărilor de si~ pătură şi zidăria temelielor în beton de ci ment, pentru palatul Bănci Naţionale.
Aă luat prrte la licitaţie 4 concurenţi şi anume: Societatea de Construcţii, d. inginer Cuţarida, d. Dobre NicolaO şi d. Giu-bini.
Preţul cel mal avantagios peDtru Banca Naţională a fost acela oferit de d. inginer Cuţarida; d sjr a oferit un scăZâmânt de 6 Va °/o.
'0(1 •
Citim urmatorele îu Gazeta Săteanului din Râmnicu Sărat:
Suntem informaţi din isvor sigur, că linia ferată Ocna-Slânic, de o importanţă netăgăduită atât pentru esploatarea minelor de sare la Ocna cât şi pentru ridicarea renumitelor băl ale Slănieulul, este terminată. Primul treu a parcurs aeestă linie, Vineri la 30 Martie a. c., aeestă linie are lungime de 52 kilometri. Construcţia el s’a început în anul 1882. Cele mal mari greutăţi a causat facerea podurilor peste Trotuş. S’au făcut două poduri de fer, unul la Urechenî lung de 300 metri, altul la OneScI lung de 150 metri'; amândouă sunt duble, aşa că sunt făcute şi pentru trecerea trenului şi a carelor ce vin pe şosea. La poduri s’a lucrat aprope doul ani, Ziua şi noptea, Întrebuinţând excavatorul, cei mai nou sistem de fundaţie, ce pentru ântâia oră s’a practicat în România, noptea s’a lucrat cu ajutorul luminel electrice.-—Linia acesta se va pune în circulaţie la 1 Iuniu a. c., când tote lucrările vor fi terminate. — Directorul general al acestei linii şi al liniei Baeău-Petra este d. Petru Jene, ier al liniei Ajud-Oena este d. Anghel Saligni. Se speră că capitalul de 6 milione lei ce s’a votat pentru construcţia liniei Ajud-Ocna nu se va cheltui deplin şi va rămânea un prisos considerabil. Se cunosce că la acest drum au lucrat ingineri neaoşî-românl, cari n’au a-vut intenţiune de a înşela statul, ci numai de a face lucrare solidă şi eftină. Feliei tăm pe inginerii noştri, cari sunt aşa de eonsciiucioşl, şi dorim ca în viitor statul să angajeze numai ingineri români la ataci lucrări importante.
-O-L.
D. A. Lahovari, inspector-comisar, a fost numit director al prefecturel Capitalei, în locul vacant.
D-sea a şi intrat în aeestă nouă func-ţ une.
—o —
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAPHUL

Academia Română a ţinut ieri, In sala Senatului, o şedinţă publică, sub presiden ţia M. S. Regelui.
La acâstă şedinţă asistă şi M. S. Regina D. Gr. Tocilescu a vorbit despre un do eument autograf al lui Mihaiti Vitâzul.
DD. miniştrii Chiţu şi Sturzea, membr al Academiei, asistă ti de asemenea la acâstă şedinţă solemnă.
După ridicarea şedinţei, Majestăţile Lor aft bine-voit a se întreţine, cu afabilitatea lor obicinuită, cu d-nil membri al Acade miel, şi afi esprimat dorinţa de a-I revedea In sesiunea viitore pe toţi întruniţi, spre a urma însemnatele lucrări începute şi cari sunt menite a desvolta sentimentele patriotice şi a înălţa nâmul românesc.
— o—
Ierf a sosit In Capitală, venind de la Cra iova, regimentul 1 de linie, sub comanda d-lul colonel Cruţescu.
—o —
D. D. Sturzea a dăruit Academiei române, din partea familiei răposatului C. Creţu lescu, actul original al Unirct, votat de divanul ad hoc.
—o—
Citim în Monitorul de aiJI următorul comunicat.
„Mal multe (Jiare din Capitală aii afirr mat că Ştefan Yasiliu, deţinut In arestul preventiv din judeţul Tecuciu, este rău tratat de agenţii administrativi din acel judeţ.
„Din ancheta făcută de d. procuror al tribunalului Tecucifi, în^iua de 18 Martie, şi din încredinţarea numitului Ştefan Yasiliu, se consLtt că dânsul nu a suferit nici o violenţă din partea nimenul de când se află arestat."
—	o —
Exc. Sea d. marchis de Casa Fuerte, ministrul Spaniei, plecând In congediu, afacerile Legaţiunel vor fi gerate de către Don Florâs Garcia, secretarul Legaţiunel, în ealitate de însărcinat de afaceri.
—	o—
Se aduce la cunoscinţa generală că, pentru înlesnirea publicului, s’a dispus a se vinde şi preda sarea la orl-ce gară a drumului de fer, în vagone de 10,000 kilograme, cu preţuri şi în condiţiunile ce ur-mâză:
950 lei un vagon de 10,000 kilograme de sare de Doftana şi T. Ocna în formali (dolovanl) să ii măruntă în saci, predată franco la gară;
1,050 lei un vagon de sare de Slănic în formali (bolovani) predată franco în gară ;
1,150 lei un vagon de sare măcinată, în saci, predată franco în gară.
Predarea sărel sa face în termen de 5—10 Zile de la primirea comande!, în vagone plumbuite fără a se mal cântări.
Doritorii de a cumpăra sare în asemenea condiţiunl, pot plăti la orl-ce casierie generală de judeţ, preţul unuia său mal multor vagâne şi a înainta recipisa prin poştă direcţiei generale a regiei tutunurilor şi sărel în BucurescI, arătând gara unde trebue să se expedieze sarea.
—	o —
Ni Bă serie din Sofia, că mulţumită unei activităţi diplomatice a Rusiei, Sultanul a convenit să remită Rumelia Orientală sub administraţiunea Alteţei Sâle Alexandru Bat-temberg.
Generalul Cantacuzino, ministrul de res-bel al Bulgariei, se află de câte va (jile la Rusciuc.
Ieri d-sea a sosit în BucurescI şi s’a co-borît la consulatul bulgar.
SCRISORI DIN TURCIA
Corespondenţa pârtie, a Telegrafului
Constantinopole, 5 Aprilie. Insula Creta. — Cestiunea vaculilor.—Si'achianil. — Agitaţiunea permanent! — Grecii $i viitdiele serbătoiT de paşcî. - Opinia patriarhului. —Stolele creştinilor. —Armenia.
Fotias-paşa, general guvernator din in sula Creta tot încă amână plecarea sea spre noul post. Cestiunea vakufilor, adică a moşiilor fără moştenitori cari după legile otomane trec drept moştenirea cierului musulman, este cea mal de frunte care preocupă pe Fotias-paşa, care a declarat categoric că fără resolvarea acestei ces-tiunl, nu va priimi de loc postul la care e3te chemat. P6rta din partea sea nu pote ceda în cestiunea vakufilor, căci mânată de cler, ea scie bine că aci sunt angajate interesele unei clase, încă prea forte într’unu imperiu ca celă otoman. Ildis-Kiosc să rezimă pe clericalismulu musulman, şi fără sprijinul său nu pote esista, atât de sterilă a devenit ceştiu nea califatulul.
Din altă parte soirile ce vin din Creta sunt fârte îngrijitore. Situaţiunea blân «Jilor musulmani e rea de tot, ura cresce în inimele ghiaurilor contra păgânului. Pericolul e şi mal mare din causa SfachieT. Sfachianil caut pretexte pentru a se res-cula, bieţii turci o şciu şi îndur tot chiar insultele cele mal desgustătâre pentru a menţine liniştea. Acum cererea sfakianilor să concentreză asupra do
rinţeî de a da afară pe funcţionarii o-;omanî, înlocuindu-i cu autoritate indigenă, asemenea voesc el şi isgonirea ulti milor turci, cari mal aă cutesanţa de a remânea în Sfakia. Vice-guvernatorul, pentru a scăpa viaţa acestor musulmani ameninţaţi chiar cu morte, 'l-a trâmis cu escortă în fortăretă, unde bieţii 6-meni sunt închişi, dâr poporul nu s’a mulţumit cu acăsta şi voesce mârtea celor închişi. Văzând acăsta vice-guver-natorul s’a adresat la consulatul engles, care a arborat pe fortăreţâ drapelul An gliei, declarând sfakianilor că va distruge oraşul, în cas decă turburarea nu seva potoli. Argumentul fiind plausibil forţă reţa a fost lăsată în pace.
Pe insula Creta în decursul anului să comit o mulţime de crime, cari aii tâte culorile unor crime politice. Populaţiu-nea musulmană, forte blândă, să plânge că mormintele sfinte ale părinţilor sunt profanate de către greci, cari desvelesc şi arunc afară cadavrele îngropate. Po* pulaţiunea greacă din partea sea se plânge că musulmanii fur fetele lor şi le închid în hareme, că colnic sunt violate femeile lor, etc. etc.
Adăogând la tote cele ^ise mal sus şi sgomotul că dacă cestiunea privilegielor nu să va hotărî într’un mod favorabil, apoi Fotiades-paşa nu se va întorce la pes tul său.
Aci sunt mari temeri, că în timpulu Paşcilor se va face o desordine mare în capitala imperiului otoman. Grecii sunt forte agitaţi în contra guvernului otoman, şi decă cestiunea privitore la privilegii nu se va resolva într’uu mod favorabil, apoi- se crede că eî vor face mare desordine pe timpulu sărbătorilor. Un fapt însă linişceşce întru cât va pe guvernul otoman. Partidul grec să află în desbinare, sunt ioakimi§tl şi antiioakimiştl, adică amici şi duşmani al politicei patriarhului Ioakîm al III. Aşa că sf. Sinod împreună cu adunarea mixtă naţională sunt protivniciî cei mal mari aî patri-
arhului, pe când poporul se pronunţă vădit în contra sinodului. Adunarea sus numită a înmânat guvernului otoman un răspuns la Teslcereaua vizirului. Să vor besce că memorandum în cestiune a fos deja iscălit de către patriarh şi se află în mâinele lui Assim-paşa
Patriarhul e de opinie că trebuesce cu ori ce preţ demn să se caute mijlâce apte a se împăca cu Porta.
Iâtă apoi şi basele acestei impăciuirî stipulată între Portă şi patriarh. Guver nul otoman va da prea sfinţiei sele un berat. Acest berat va fi urmat de Teskerea a vizirului, care declară că preoţii, călugării şi călugăriţele se vor judeca, precum s’au judecat până acum cu acea condiţie însă că fiind întemni ţaţî 'şl vor face pedepsă într’o temniţă priveligată, bine întreţinuţi pe comptu statului.
In ceea ce privesce scâlele, apoi P6rta va declara încă o dâtă intr’un mod categoric, că consimte a considera pe patriarhul ca şeful suprem asupra scolelor creştine.	R*
RESCOLELE IN RUSIA
Pe când nihiliştiî îşi urme^ă lupta pentru Constituţie şi curăţă pentru bur-gesia rusă drumul spre putere, mojicul, care n'a studiat nici pe Marx, nici pe Lassale, şi care nu cunosce nici chiar numele revoluţionarilor care cred că mor pentru dânsul, urmâresce în felul său realisarea „dreptăţii sociale" : a dreptului de a poseda râdele muncii sele şi desfiinţarea arendeî ce o plătesce proprietarului.
Ast-fel, la începutul Iul Martie, ţăranii din judeţul Donetzk, pe malurile Donului, se săturară de a plăti arendă e-sorbitantă proprietarilor. Aceşti proprietari sunt nisce burgezî parveniţi săti nisce ţărani îmbogăţiţi cari aă înlocuit pe boierii ruinaţi de femei şi de joc Ţăranii adresară acestor nuoî stăpâni rugăciunea de a restrânge poftele lor nesăţiâse, şi de a lăsa ceva — cât de puţin — şi bietului muncitor care singur face ca pământul să rodescâ prin munca sea.
Primiră un refus formal însoţit de a-meninţărî. Resultatul fu că proprietarii descoperiră pentru a apăsa pe ţăran, un alt sistem, nou, care face cinste inge-mositâţel lor. El sciu bine până la ce punt proprietatea e lucru sfînt pentru guvernanţi, cari, orl-ce s’ar întâmpla nu vor, nu s’o încalce, der să o tacă posibilă prin concesiuni înţelepte. Im-rărbătaţî de acest sprijin sigur, eî declarară ţăranilor că, de aci înainte, oricine va trece pe pământurile proprietarilor, ar avea de plătit taxe.
i,	în acâstă ţâră, tote ţârinele locuitorilor sunt coprinse în ale apăsătorilor.
Esasperaţ! de aceste vexaţiuni, mojicii respunseră prin răsbunare. Eî nu mal trecură pe pământurile altora c^iua, dâr trecură prin ele noptea, şi tot ce se afla pe drumul lor fu incendiat.
Ciocoii, din partea lor, uciserâ câţl-va ţărani.
Asta fu semnalul unei resbunărl generale. Mal multe sate, armate cu sape şi furci, se aruncară asupra ciocoilor din sate şi ’l măcelăriră.
Ocă-rmuirea trimise ajutore protegia-ţilor săi. Der când guvernorele se pre-sintă înaintea resculaţilor, unul diu eî îl apucă şi-î supuse;
„Cum ? şi tu escî în potriva nâstrâ !... „Eî, atunci, fraţilor, trebue să-l facem „ce am făcut şi prietenilor lui."
Guvernorele petrecu câte-va minute nu tocmai plăcute între mojici.
Se aduse âste, şi fiarele vestesc astă* Zi cu mare sgomot că linişcea e restabilită pe Don.
El, şi mai crede partida Narodnia Folia că Constituţia, care va căuta şi ea să apese pe aceşti ţărani, va putea pune capăt, numai ea, relei stări a lucru-riloru.
Reforma electorală în Anglia
Din Pali Mall Oazette estragem urmă ţârele cuvinte rostite de d. Gladstone prim-ministrul Angliei, în Parlamentu engles:
D. Gladstdne. Suntem acusaţî că n’am dat dici un argument în tavârea întin deriî votului. Dâr, am spus că după noi ar întări statul, sprijinindu’l pe un nu măr mal mare de voturi, Acest argu ment n’ar trebui să fie d’ajuns conservatorilor? (Aplause).
Omenii chiemaţî prin proiectul nostru de lege ca să esercite dreptul de vota sunt nisce ignorenţî, — <Jice-se. Se pâte dar vor înceta a fi ignorenţî când vor merge la urne. Dreptul de vot este un agent educator. El dă omului consciinţa demnităţii săle şi dorinţa d’a se lumina asupra Gestiunilor sociale.
A’l esercita, este a se instrui, (aplause) Nu e adevărat, de altă parte, că tote reformele electorale succesiv votate au îmbunătăţit compunerea, au înălţat ni velul acestei Camere? Nu voifi să făcu comparaţiunî personale. Nu e vorba de a se sci decă sunt mal mulţi 6menî de talent de cât în vechile Parlamente. Ceea ce voiţi să spun, e că întinderea votului aduce pe aceste bănci nisce omeni po iticî, mal luminaţi asupra nevoilor ţă reî şi mal pregătiţi a le satisface. Ca mera actuală este un esemplu. N’a în-drăsnit să respingă nici o măsură legiui tore în adevăr poporală. Camera careva fi alăsă sub regimul reformei ce vă pro punem, va îndrăsni a face şi mal mult Se pretinde că ţâra nu ţine la refor mă. Este o eseitare la revoltă, căci până aci ţâra a făptuită în favârea reformei tâte manifestările, afară de mişcare.
11
ACTE OFICIALE
Câpitannl Plejoiauu Alexandru din regimentul 22 dorobanţi, Brăila, se treee, pe jiua de 1 Aprilie 1884, în posiţie de disponibilitate pentru infirmităţi timporale.
X
D doctor in medicină Iarclii Leon este numit în postul de medic secundar pentru servieinl de alienaţi de le ospiciul Măreaţa, pendinte de eforia spitalelor civile din Bucurescî, pe an stagiu de 4 ani, cu începere de la 1 Martie 1884.
• X
O. Alexandru Lahovari, actualul comisar-inspector clasa II pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, este numit în funcţiunea de comisar-director al sas ţjisel prefecturi, în local vacant, precum §i d. ldn Paladi, fost sub-prefect, în aceea de comisar-inspector c]asa II pe lângă acea prefectură, în locul d-luî Aleînndru Lahovari.
X
D-nil D. I. StroicI, fost sub-comisar clasa I, şi I- Flori an, actual snb-comisar clasa I, sunt numiţi în posturile vacante de comisari clasa ii, pe lângă prefectura poliţiei Capitalei.
X
Sunt numiţi în postul de membrii în consiliul superior de pe lângă ministerul Domenielor pe jiua de 1 Aprilie, următarele persdne:
D-niî, principele D. Gr. Ghica, G. Gr. Cautacuzino, Anton Cincu, Ion Marghiloman, Ion Agaricl, Gr. Coza-dini, % Filodor, Procopie Gasotti, T. Nica, Marinescu-
FOIŢA „TELEGRAFULUI"!)
ALBEBT «LATIONY
0 RESBUNÂRE
nuvelă
— Ascundeţi-vă, ăise el: mal bine să fii o pasăre în pădure, de cât o pasăre în colivie. Când se va descoperi adevărul, vă veţi reîntârce.
Preotul refusă să se ascundă. N’avea nimic pe consciinţa lui şi nu credea de loc în minciunele ce se răspândiseră. Şi apoi, nu făcuse răii nimeni; pentru ce alţii îi şir face Iul?
Antoniu Santa Lucia condus de Gia. somoni se duse în pădure, unde dede peste Iân Antoniu. Preotul rămase în sat. După două (Jile el fu arestai. Cel
A se redea Numărul 3360
Bragadir, Teodor Eftimiu, D Teodorescu, (dn Docan, lordache Jura$cu, N. -Rusu Lăcusteanu, Anastase Stoio-jan, Leon Negrnţi, Iun DobrovicI, N. Mandiea, Vusilachi Jiorgi, D Berendel, G. Vorvoreanu, G. Urzici, Dumitru l<Sn, G. A. Chrupenschi.
X
D. Tudor P- Rădulescu, doctor In drept, actual subdirector în ministerul de fmance, se numesce, pe ir>u de 1 Aprilie 1884, în funcţiunea de Sef al divisiunel agriculturi industriei ji comercialul, post creat dm noă prin bugetul anului 1884—1885 al aedul mi nister.
BULETIN JURIDIC
— O —
Un omor misterios
Acuma vr’o cinci luni s’a găsit pe marginea Prutului în apropiere de Orăşelul Kubeu, cadavrul unei fete în vârstă ca de de 20 până la 22 ani. De gât avea legată o piatră mare, după care se cunoscu îndată că aci n'a fost vorba de o sinucidere, ci de o crimă forte crudă. Trupul fete!, şi mal cu sâmă facia el, era deja trecută lu pu-trefacţiune, şi de aceea recunoscerea per sonel s’a putut face numai după vestmintele el.
Era cadavrul unei tinere cusătorese diu Kubeu, care stătuse o vreme oreşl-care în relaţiunl cu un tânăr din acelaş orăşel, fiul unul arendaş anume Alexie Ivanof.
Autorităţile fiind sezisate, cercetările începură cu multă activitate. Bânuelile căzură Îndată asupra amantului fetei Vasilie Iva-nof, care la îuceput tăgăduia totul nevoind să spuie nimic, din relatiunile ce avuse cu fata.
Mal mulţi martori însă declarară înaintea judecătorului de instrucţie că aă v?<jut pentru ultima dată pe cusătoresă cu Vasilie, mergând afară din oraş spre Prut, iar după aceea nu s’a mal augit nimic de dânsa.
Vasilie tot mal tăgăduesce de a fi fost cu dânsa în apropierea Prutului în <jiua povestită de martori, a declarat numai că a fost înţr’adevăr în relaţiunl intime cu cu-sătoresa.
Alţii afirmă că de ore-ce Vasilie, aduse pe sărmana fată într’o stare interesantă şi având teamă ca peste scurtă vreme să nu devie mamă, a căutat să scape dc dânsa în modul povestit.
Procesul se va înfăţişa în cursul acestei luni la curtea cu juraţi din Kişinăfi.
--------- ~~~j**nn]Hr t -^jirifirT _
CRONICA
Şoreciî din Lacul de la Dabio
Cam pe la anul 810 sâii 815 trăia în Polonia un rege tânăr, prea puternic, pe care ’l chema Popiei II, care ’şl aşezase capitala în Crusvicia, oraş ale cărui urme pretind unii arheologi că le ar fi descoperit a^I. Lui Popiei nu’I plăcea Cracovia jentru că era prea tristă, ţlieea el.
Popiei I lăsase pe duol fraţi al lui epi-tropl al copilului ce avea. Uuchil tânărului rege eraft bărbaţii cel mal însemnaţi din regat, viteji în luptă, âmeDÎ cu prevedere, tari In sfaturile lor, cu experienţă, nu le lipsea nici una din bunele cal > ta ţi cari fac pe bunii guvernatori. Der Popiei II văiju încă din <jilele d’ântâiu ale domniei lui, că nu strălucea pe lângă dânşii şi se hotărî ca nici o dată să nu facă de cât tot din potrivă de cum voiau el. Numai o dată îl ascultă : când îi propuseră să’l însore cu o irinţesă tânără, fiica unul rege dintr’o ţei ă vecină şi despre a cărei frumuseţe se dusese vestea. Din nenorocire, prinţesa era tot atât de rea şi viclenă pe cât de trn-mosă şi în scurtă vreme sciu să capete a-tâta putere asupra lui Popiei în cât dânsul numai vedea de cât cu ochii nevestei, şi numai făcea nimic fără învoirea el.
doui fraţi erau acusaţî că omorîseră pe Petre Poli şi pe Antoniu Quelichini.
Mărturia falşă a făcut pote mai mult răQ în Corsica de cât Vendetta. Cu totă afirmaţiunea lui Ion Antoniu că omo-rîse, singur, pe Petre Poli şi Ion Quelichini, un nenorocit Antoniu Ortali declară că văzuse pe fraţii Santa Luccia comiţând îndoitul omor. Victimile căzuseră aprdpe de Mela, un sat care se află la spatele satului St. Lucia. Panta repede a dâlului ascunde satul St. Lucia vederei locuitorilor din Olmiccia şi la o mică distanţă mai jos de acest din urmă sat, Ortali pretinde că a ve(|utp6 Santa Lucia şi pe fratele sâu, fapt materialmente imposibil.
— Dâcă mint, (|ise el, dâcă ochii mei n’au văţlut ceea ce Z'c că au vâ<|ut, apoi facă St. Lucia să deviii orb!
Antoniu Santa Lucia fu condamnat la morte în lipsă, şi preotul la Zece ani reclusiune, ca complice la omor. El nu
Zise nimic, ’şi arătă nevinovăţia sea şi se lăsă să fie încarcerat în temniţa de la Digne.
Santa Lucia, care era însurat, avu grijă mai ânteiu să 'şi trămită pe fiiul său în Sardinia, în scopul de a’l sustrage de la atacurile inamicilor, şi el rămase în Corsica. Avea să se răsbune şi să răsbune şi pe fratele său.
Asceptă un an, hotărît şi trist.
Intr’o Zi, împreună cu Ion Antoniu, care devenise tovarăşul său nedespărţit, stătea la pândă în drumul spre Olmicia. Se auZia apropiindu-se cine-va cântând. Era Antoniu Ortali, falsul martor care se întorcea liniscit acasă.
—	Bună Ziua, Antoniu Ortali, îi Zise Santa Lucia, eşindu-î înainte.
—	Cine escî? Bună Ziua, dăr nu te cunosc.
—	Nu mă cunosc!! Ce fel, tu a cărei vedere este aşa de bună în cât ’ţî a permis să pătrunZi un dăl şi să mă ve^î
omorând doui ămeni. A! nu te mai preface.
—	Escî Santa Lucia ! strigă Ortali îngălbenind de frică.
—	Şi eti Ion Antoniu Giacomoni.
—	Sunt perdut! nu mal pot scăpa cu viâţă! Zise Ortali.
Nu! răspunse Santa Lucia, pe când Ion Antoniu legă pe miserabilul de un pom, dâr nu vei mai putea vedea. Ai Zis: St. Lucia să ’mî iâ vederea, dăcă mint! St. Lucia nu se pote deranja, dâr eh port acelaşi nume şi o voiQ înlocui.
ţicând aceste cuvinte, Santa Lucia, cu sânge rece, cu hotărîre, străpunse ochii lui Antoniu Ortali cu stiletul său şi-î prinse de haina sea, cu un ac, o châr tie pe care se citea.
„Ast-fel pedepsesc Santa Lucia şi Ion Antoniu pe falşii martori.11
Cât de teribilă fu acâstă răsbunare, pentru Santa Lucia nu era destul de satistăcătore.
Nisce martori falşi făcură ca fratele său să fie întemniţat şi să ’l silescă pe densul să ducă o viâţă de bandit. Fie primise acâstă nouâ existenţă a sea, dâr nici unul din aceea cari persecutaseră pe dânsul şi pe tratele săii nu trebuia să moră pe patul lor şi de o morte naturală. Când răsbunarea sea va fl pe deplin satisfăcută, el se va linisci.
După Ortali, cel d’al douilea care lî căZu în mâini fu un 6re care Petre Roc-cassera, un medic din St. Lucia. Acesta nu figurase direct în proces, dâr el aţâţase pe falşii martori şi le dăduse bani.
Temându-se ca vieţa-I să nu fie în pericol, după mâr tea lui Ortali, Rocas-sera se refugiase la Chiavari, aprâpe de Ajaccio, unde avea o propietate. Santa Lucia dede 50 de lei unui luntraş, care, de la Propriano, ’l conduse la Chiavari. Aci pândi în timp de vre-o două săptămâni pe Roccassera.
Acesta din urmă creZuse mai prudent
www.dacoromanica.ro
Ca necontenitele lor dojeni, cu lungile lor discursuri despre datoriile pri nţilor, unchii regelui Popiei T supăraţi prea mult şi pe dânsul şi cu deosebire pe femeia lui; ca să scape de dânşii, ea se Încercă sS’l înegrâscă In ochii bărbatului el, până ce lotr’o ţii ’l hotărî să’I otrăvăscă la un ospăţ.
„Şorecil să mc mănânce de viu—ast-lei era jurământul favorit al regelui,— şorecil sâ mâ mănînce de viii dâcă îmi vor mal imputa ce-va unchii mei!" ^ise hotărâtă Popiei.
Şi peste câte-va ţjile porni cu nevasta lui şi cu t6tă curtea la castelul pe care’l clădise pe o insulă din mijlocu lacului din Da-blo. Unchii regelui fură poftiţi tot într’o vreme sâ vie şi el ca să reguleze nisce treburi însemnate. Ne şciind că trebue sS se ferăscă, unchii se duseră la palatul de la Dablo. Regele şi regina îl primiră cu mare bună voinţă, primiră fără pic de împotrivire ori-ce spuseră dânşii, şi-I poftiră la un ospăţ mare ce’l dădu în onorea lor.
Masa fu pe cât se pote mal veselă; mistreţi, cerbi, căpriore fripte întregi se puneaţi pe o masă mare de stejar şi marele pahare (wieder Kommen) pline cu vin ce pişcă la limbă umblau din mână în mână, minţile s’aprindeau, militar! şi tineri vor-beaă de femei, când Popiei se sculă de o dâtă şi cu mâna făcu semn ca toţi să taeă :
„Ca sfi arăt nobililor mei unchi şi epi-tropl cât de mult ţiu la dânşii, vreau să bem cu toţii dimpreună câte-va pahare de vin de Grecia pe care graţiosa împărătesă a acelei ţări depărtate mi l’a trimis acum de curând. Paharnici! umpleţi cupele mesenilor !“
Pe când miniştrii mulţumeaţi nepotului lor despre buna tratare, şi cel-l’alţl îşi a-rătau bucuria prin ură, paharnicii umpleau cu vin d’aurit năstrapele cele mari şi puneai în vinul unchilor o otravă forte violentă :
—	S6 bem! ţjise Popiei.
—	Să bem! Zise regina.
—	Să bem ! Ziser& într’un glas invitaţii. “
Şi toţi deterâ peste cap mustosul vin de Grecia.
„Prea este amar vinul acesta," ţliseră miniştrii, „are un gust nesuferit."
Boeril cet-Palţl ţliseră din potrivă că vinul e forte bun.
„Vedeţi că vă înşelaţi, de vreme ce toţi ’l găsesc gustos. Vreau să vă probez că este vinul cel mal bun, umplăndu-vă încă o dată cupele, Zise regele.
Şi paharnicii turnară a doua oră vin şi otravă.
„Aide, scumpii mei unchi, goliţiTe din noă !“ le ţlise Popiei.
Miniştrii băură şi d’o dată aruncară cupele.
„Tâlhare! Ne-al otrăvit! Ne-al atras în-tr'o cursă mişelâscă !“ strigară unchii. „Suntem otrăviţi."
Toţi se sculaseră. Ori ce glume^încetase. Tăceau toţ* Popiei, zîmbind, se jurâ după obiceiă:
„Să mă mănânce şorecil de vid decă v’am pus eh otravă în vin!
—	Da, să ne mănânce de vil şorecil. Dâcă în cer trăiesce un Dumnezeu, jurământul nostru să se împlinescă! dise regina.
—	„Şi are să vă mănânce, mişeilor!“ atât putură sâ mal dică epitropil lui Popiei, şi căţlură greu, se rostogoliră puţin pe jos în chinurile cele mal grozave şi muriră.
Boierii, tremurând de mânie, părăsiră sala ospăţului acusând cu glas tare pe regele şi pe regina că au pus să otrăvăscă pe nenorociţii miniştri. Popiei cercâ să se apere. Insă nu putea tăgădui. Faptul era vădit.
de a se refugia chiar în Ajaccio.
Santa Lucia se îmbrăcă cu haine de oraş şi asceptă diua Bunel Vestiri.
Acăstă (Ji sosi.
După ce slujba se termină, Santa Lucia ascepta la uşa bisericeî, privind cu atenţiune pe toţi aceia cari ieşăii. Când Roccassera apăru în uşa bisericeî, Santa Lucia se puse d’o detă în facia sea.
— A ! asas.J voi să strige Roccassera, dăr un glonţ îndreptat în mijlocul âni-mel îi închisese deja gura.
Acest omor comis (jiua, în facia bisericeî, răspândi în mijlocul mulţime! o spaimă forte mare care permise luî Santa Luccia să se facă nevăcjut; dăr acăstă spaimă nu dură mult şi toţi se puseră să urmărăscă pe asasin.
Un geandarm. vă^u venind în fuga mare spre dănsul, un om pe care îl urmărea mulţimea furiăsă. ’Lu ameninţă eu baioneta sea şi-l astupă dramul.
In urmă acusă pe unchii lui că erau nisce trădători, picând că voiau să-l răstdrne după trou şi în locul lui să puie pe cel mal b§-trâu dintre dânşii; că descoperise complotul şi se scăpase, de dâaşil puind să-l otră-vâscă.
„Erau nisce trădători, nisce călcători de jurământ, mal ţjise regele. Nu daă voie supuşilor mei să-I îngrope. Poruncesc ca stîr-vurile lor să fie aruncate pe câmp, dincolo de şanţuri, pentru ea să le mănânce lupii."
Nobilii se străduiră In zadar să facă pe regele să-şî vie în simţiri, nu isbutiră. Ast-fel că, cum se înoptâ plecară pe furiş din palatul de la Dablo, lăsând acoio pe ticălosul Popiei cu regina lui.
Mare fu mirarea regelui Poloniei când, sculându-se a doua <ji de diminăţâ, văţju că nu era nimeni în palat. Urcându-se în vîr-ful turnului celui mal înalt, mal mult prin instinct, întorse ochii spre locul undo fusese aruncaţi unchii lui şi văiju ceva ne mal pomenit. Din mijlocul corpurilor cari se descompuneaă eşiau mii de milione de şorecl cari toţi alergaţi spre şanţurile castelului.
„Blestem ! blestem ! şorecil! vin şorecil!“ strigă spăimântat mişelul.
Aşa era! Şorecil pe cari în zadar credea dânsul că-I pote chema ca martori! şorecil cari eşiafi mereu din cadavre şi cari aco-periserft insula întregă! Popiei alerga să ves-tescă pe regina despre ceea ce se întâmpla.
„Şi nobilii şi soldaţii ah plecat! chiar şi slugile ne-au părăsit! Dumnezeii ori iadul ne urmăresce cu legiunile de şorecl cari ne-au înconjurat palatul!
—	Ce spui tu? Ce spui?
—	Privesce! ve^i-î cum vin!"
Regina se uită şi se încredinţâ de adevăr.
„Der, şanţurile, nostre adânci, zidurile
cele înalte, turnurile cele giose, au să ne apere! suntem feriţi!" gândea regina.
Greşâlă ! şorecil se năpustiseră în şanţuri; moţai! vârtos ; eraii s’ajungă la ziduri; se agăţa* unii peste alţii d’alungul zidurilor înalte; ajunseră în vîrf!... intrară în incintă !
...PerduţI, eu ochii turburaţi, nebuni de
spaimă, Popiei şi femeia lui se închiseră în turnul cel mal gros, unde, gândiră dânşii că şorecil nu-I vor putea ajunge. Nebună speranţă şi de astă dată, şorecil intrară peste el. Şi acum ÎI mănâncă de vil pe regele şi pe regina Poloniei, şi miniştrii răs-bunaţî fiind acum, dreptatea cerescă fiind mulţumită, şorecil se năpustesc în lacul Dablo de unde nu mal es nici o dată.
Trad, de Spartali.
fotemplan din Capitala
Post e ăsta ?. — Ghiţiă Dobre nu e un om evlavios. El chiar îş! face fală cu ore-car! ide! forte eretice. Voind să facă o demonstraţie în contra postului, el a interpelat ieri, mercurea sântă, o cutiă cu unt de la d. Marfcinovicî, băcan din strada Carol. Apo! cu cutia în mână, pe stradă,, şi în facia lume! scandan-sate, atentă la „morala publică" muiând bucăţi mar! de pâne în unt şi mâncând. Recomandăm săgeţilor de afuri-seniă ale episcopatului nostru pe acest eretic neruşinat!
— x—
Gânduri nle. - Decă şi ChiriţăToma şi Teodor Protopopescu or! ^ice că gânduri bune avură când aii furat cheile de la teşghăua şi uşile prăvăliei d-luî Ion Vasilescu din str. Iconeî No. 9. Dovadă mai bună că aşa e, nu putem da alta de cât că poliţia, în înalta sea înţelepciune şi prevedere, s’a îngrijit ca,
Santa Lucia ’şî aruncă pălăria şi paltonul după dănsul.
—	Lasă-mă, dise el geandarmuluî, puterile ’m! sunt de tot sleite, n’am nici o armă, apo! ce aş! putea face contra a două-sute de persone ?
Dicend acestea, apropiându-se de geandarm, ’ift ameninţă cu stiletul său, îî răpi din mână puşca şi o luă la fugă.
Istoria lu! Santa Lucia urmă apoi, a-troce, ciudată, amusantă câte o dată. Prin unele părţ! ale eî aparţine opere! comice; este un Fra Diavolo sângeros, der un Fra Diavolo căruia nimenea n’are a’! reproşa vre-un furt. Nici o detă Santa Lucia, nici chiar pentru a’ş! apăra viăţa, nu’ş! descărcă arma asupra unu! geandarm său soldat trimis în urmărirea lui.
—	E! ’ş! fac detoria, cjicea el. Şi eu ’mî o fac pe a mea.
După ce ’ş! satisfăcu răsbunarea, adică după ce omori vre-o douăzeci de persone, se reîntărse spre a petrece câte-va
TELEGRAPHUL
arestând pe aceşti indivicjî, să le păstreze nepătată onorea, care ar fi fost a-tinsă in mod simţitor de un furt.
Toma şi Protopopescu se gândesc în arestul secţie! a 9-a la faptul că şi Sân Pietru a fost închis în temniţă şi totuşi la urmă obţinu cheile raiului.
— x —
O artistă. — Catrina e o artistă de prima cualitate. Ea adoră locurile pitoresc! şi Natura, luminată de primele raze ale sorelu! răsărind, o încântă şi-î înalţă sufletul spre A-Tot-Putintele Creator al Catrinelor.
Ieri, d-sa care are un frumos păr ve-năt şi nisce ochi negri fermecători, a plecat dis de diminăţă în zori la câmp a admira cerul şi pământul.
Din nenorocire, poliţia, prosaica poliţie, consideră acesta drept un delict, şi duse pe Catrina —care eo vacă —la secţia 24.

diverse
O morte crudă.—Un accident nenoro cit s’a întâmplat la 29 Martie în oraşul Bremen din Germania.
Architectul Weliner din Elberfeld, care luase în antreprindere nisce lucrări de mi nare, pune mal multe cartuşe de dinamită în buzunarele de din napoî ale gheroculul seu, mergănd apo! într’o cafenea ca să bea o cafea.J
D’abea se puse pe scaun, când se au<|i de o dată o detunaţiune înspălmântătore, şi Wehner, rupt în două părţi, căcju jos la pământ mutilat într’un mod oribil.
Din fericire nu era alt cine-va în cafenea în timpul explosiunil, de cât o fetiţă mică de vr’o doul-spre-ijece ani, sare stătuse în dos în bufetul restauraţiuniî; dânsa a fost rănită uşor la braţ de câte-va bucăţi de sticlă.
In local tote ferestrele, paharele etc., se nimiciseră.
Din întâmplare, şi am putea <jice într’un chip minunat, scăpase o păsărică, un canarii, ce se afla îu colivie agăţată de tavan. *
Patria ideală.--(Poesie de Verner). Am străbătut muntele, valea care dormitâză, marea care murmură ; mă duc pretutindeni, cu inima mâhnită, şi fără pic de bucurie; fie-ce suspin ce’ml scapă din buze <jice necurmat :
—	Patrie, unde escl ?
Aci sorele ’mî pare rece, florea se veştejeşte, a trăi aci e a îmbătrâni; limba omenilor răsună ciudat la urechile mele; pretutindeni mă simt strein.
Unde eşcl, patrie iubită, căutaiă, dorită, şi tot-de-una nevăzută ? patrie aşa de plină de speranţe; patrie unde înfloresc rozele mele.
Unde gândurile mele rătăcesc, unde morţii mei trăiesc în mormintele lor ; unde se găseşte tot ce’mî lipseşte aci jos!
Umblu peste tot locul, cu inima strânsă şi fără pic de bucurie ; orî-ce suspin ’ml scapă dape buze, ijice ne’ncetat:
—	Patrie, unde eşeî?
Ş’un glas care străbate aerul îmi răspunde :
—	Streine, fericirea înfloreşte numai acolo unde nu eşcî tu!
Scopiţii In România
IX
Urmăm astă zi cu publicarea scrisori! ce ni s’a trămis din Iaşî.
Propagându-se din ce în ce ma! mult, secta strebătu şi în familia nostră. Mătuşa mea, fata cea mal iubită de bunicul nostru, că<ju cea d’ântâl în ghiarele lor.
Zile la St. Lucia: într’o sără el fa vă-<|ut la un bal dat de prefectură; apo! plecă în America, după ce asigură esis-tenţa fiului seu.
Santa Lucia făcea poliţia printre bandiţi. Omorise pe un tâlhar vestit. D. Sor-bier, procurorul general din Bastia, Z^e într’o Zb înaintea complectului Curţi!:
— Ar fi de dorit ca în fie-care canton să fie un Santa Lucia. Falşi! martor! n’ar fi atât de numeroşi.
Ion Antonii! dispăru, se Zice asasinat de nisce hoţi. Făcea comerciu cu ţigări şi tutun între Sardinia şi Corsica, şi ’ş! câştiga intr’un mod onest existenţa sea. Ca şi Santa Lucia, consciinţa sea este curată de orî-ce crimă comisă cu scopul de a jăfui.
La mortea sea, care se întâmplă la duo! an! după înspăimântătorea răsbu-nare a luî Santa Lucia, Ortali ’şi mărturisi în public falşa sea mărturisire. Preotul Santa Lucia era încă în închi-
Logodua sea avea loc şi în timpul mesei se petrecu incidentul următor, care eser-cită o aşa influinţâ asupra spiritului mătuşei mele, încât fu constrânsă să intre în sectă.
Fiind-că băuseră mult, ospeţil, dupăobi ceiu, începură a sparge la pahare şi sticle Unul din beţivi, voind să svârle o cană în părete, isbi în cap pe mătuşă-mea care căţlu ca mortă scăldată în sângele săă. Cu mare chin ÎI scăpară viaţa.
Scopiţii se siliră să esploateze acest inci dent În folosul lor. Prorocele făcură tot, ca să convingă pe-mâtuşa mea că căsătoria plănui ă era de vină îu întâmplare şi că trebuia să renunţe de la acest proiect şi să intre în sectă.
Mătuşa mea începu a visita pe furiş grupurile şi când tatăl seă află ce fel de re-laţiuul avea, era deja prea iniţiată în dogmele scopiţilor. El începu a-I citi Evan gelia, dar ea ’1 miră prin comentariale sele.
— A! tată, Zicea ea, dac’al sci ce raifi e grupul nostru ; avem proroci şi proroce.
Proroci şi proroce ? De unde au ve
uit ?
Ea spuse numele a două fiice cl’ale vecinilor noştri.
Bătrânul se ’nfuriă amarnic, spuse că acele prooroce fuseseră nişte c..., pe cari Ie scia el, şi nişte tâlhăriţe; că le a prins în grădina sea furând fructe.
El rugă pe fată să se lase (Te acestă nebunie, ÎI spuse că ’l desonoreză, câ ’l va omorî. Ameninţa, plângea, der în zadar.
Lucru ciudat! acesta sectă, cu tote ideile sele superstiţiose, urmeză a'se împrăştia cu o repeZiciune estraordinară; şi ma! cu seină fetele devin victimele el.
Cred că principala causă e sorta nenorocită a femeel măritate în poporaţiunile Ruse.
In familie — orî unde ar trăi acestă familie — femeia rusă este lăsată în deplina putere a soţului beţiv, care o bate cu şi fără causă ; suferă maltratările soerel şi ale socrului; trebue să muncescă peşte ori-ce puteri ale el, pe când la scopiţî se cântă, se dănţueşte, se Întrunesc; în acest mod secta, fără greutate, prinde ca intr’o capcană mulţime de fete tinere.
E locul să esplic aci sensul doctrinei scopiţilor. După dânşii, Christos n’a fost un DumneZeă ci un om Insuflat de D-Zett, el n’a murit şi rătăceşte pe pământ ne-având atributele viciale unul sex, şi într’o Zi va reveni ca să vestescă domnia scopiţilor.
Le place să facă proseliţ! şi plătesc adesea în Rusia mii de ruble pentru ca se li să permită a opera; acela care a făcut douI-spre-Zece adepţi e numit apostol! sunt şi sectanţi cari nu se lasă a fi operaţi de cât după ce se însoră şi au un copil, der cel mal mulţi copil de aceştia sunt făcuţi de vecini, ceea ce nu iau de loc în se mă scopiţii, cari ÎI îngrijesc ca pe proprii lor copil.
In viitorul număr vom urma cu publicarea scrisorii d-lul C. D.
curtenitor.... îţi făgăduesc c’a din urmă !...
-x-
Definiţiunl:
—	Opium : O pastă pe care Chinezii să prefac c’o fumâză ca si facă să se creadă că ea ÎI face prostuţl.
Reveria : Un chip poetic d’a nu se gândi la nimic.
—	Exordiu: Tinda discursului.
Tendală
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
(Agenţia Havas)
Paris, 16 Aprilie. — Greva lucrătorilor minor! din Anzin s’a terminat.
Guvernul desminte noutatea că flota francesă ocupă fortul chinez de la Amoy, în strâmtorea de la Fromose, în scopul d’a sprijini o cerere de despăgubire de resbel ce Francia ar reclama dela China.
Cu ocasia serbărilor concursului de gimnastică la Păriqueua, d. Jules Ferry, preşedintele consiliului de miniştri, a pronunciatti unii discursu fărte pacifică din punctulu de, vedere alu politice! exteriore a guvernului şi fărte ferm din punctul de vedere al politice! interiăre.
Caii*, 16 Aprilie. — S’a primit o depeşă de la generalul Gordon, cu data de 8 Aprilie, anunţând că unu din spioni! u! î! raporteză că în urma unei desu-niri interne expediţia proectată de Mahdi contra Chartumuluî e abandonată şi că întăririle de la Kassala şi de la Senaar sunt în siguranţă.
Constantinopole, 16 Aprilie.—Oficială Assym paşa, acum ministru al Justiţie!
numit ministru al afacerilor streine înlocuind pe Aarifi paşa.
Musurus paşa, Ambasador la Londra a primit nuoî instrucţiuni spre a reîncepe negocierile privitore la afacerile din Egypt ie basele notei Lordului Granviîie din 28 Decembrie 1882, privind la reorgani-sarea Egyptuluî. Acăstă decisie a fost uată contrariu avisuluî {Consiliului de miniştri şi al luî Musurus însuşi.
Cestiunea patriarchatuluîf grecesc de şi încă în suspensie, pare a fi intrat pe calea unui aranjament provisoriu. Oficiele religidse aă reînceput ca şi altă detă.
Posen, 16 Aprilie.—„Kuryer Poznanski desminte noutatea că Cardinalul Ledo-chowosky ar fi renunciat la demnitatea de archiepiscop de Posen şi Gnesen.
GLUME
Diaristul X..., care avuse o tinereţe forte
svânturată, eşia de la primărie având la braţ p’o femeia frumuşică împodobită cu betălă.
Nu mal era nici o speranţă.
Iu momentul când eraă să se suie la trăsură, socra îl cbiamă la o parte:
—	Cred că s’a isprăvit acuma, ginere, murmură ea.... Nădăjduesc că nu vel ma! face dobitocii!...
—	Fii pe pace, respunse X... c’un glas
8 Ari rî in 10 miSreaele> nevralgiile şi UI I Ulii IU durerile de ficată suntfi calmate îu câte-va momente prin perlele de terebentină ale doctorului Glertan aproba-ţiunea Academiei de medicină din Paris), ajunge să se ia trei său patru perle în momentul criselor.
. Decă migrenele provin din constidaţiuue seu dintr’un stomac deteriorat vatrtbuisă se întrebuinţeze cărbunele doctorului Belloc. Aceste două medicamente escehnte se vlnd în farmaciile principale. — Fabricaţiuuea, 19 strada Jacob. Paris.
MAU SOSIT!!
Flori! Hori! Flori!
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se p6te avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori forte variate, de cel mal mare efect,de o creştere uşoră, şi de o sigură înflorire, atât pentuu ghiveciă cât şi p mtru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde îa Bucurescl la farmacia I. A, Ciura st!aia Lipscan!, Iad. MarinIonescu, coafer, strada Academie! sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac ia Adrni-nistraţiunea Ziarului Necesarul strada Bre-zoianu No. 32. Bucurescl.
icuhioc u
nt
sore. De la Zece anî pedepsa sea fu micşorată la 5 anî, apo! fu graţiat, dăr fără a se face un nou proces de reabilitare. Puterea sea atletică împedica chiar ca să fie pus în libertate. Toţi se temeu ca el să nu’ş! răsbune, precum, făcuse fratele său.
Persecuţiunile contra acestui demn şi bun bărbat, modelul victime! resemnate şi răbdătore, continuară ma! mult timp. El nu’şi putea cultiva câmpurile de cât noptea.
Indătâ ce momentul recolte! sosi, totul îî fu prădat.
După opt an! chiar, amicii să! i’l constrânseră să se facă nevăZut, pentru a face să cadă o acusaţiune atât de odiosă, îndreptată contra-! de vechi! luî inamic! şi care Tu făcuse să stea în în-chisore.
AZî, preotul Santa Lucia este un bătrână de 67 anî, şi care nu pare a avea nici măcar cincî-Zecî de anî. Suferinţele
fisice şi morale n’au putut să’f schimbe natura. El cultivă o viă, una din cele ma! bine întreţinute din cantonu Tal-lano. Acăstă este moscenirea pe care voesce s’o lase fiului săă
Locuesce singur într’o celulă dintr’o vecliiă monastire care se află aprăpe în ruine. 'Acăstă celulă n’are nici măcar uşă. Orî-cine vrea pote pătruude in-tr’ănsa.
— Dăcă inamicii mei nu voesc se as cep te ca să trăiesc câte Z^e am, ’m! Zicea el ier!, liber! sunt s’o facă, consciinţa mea este curată.
N’am să mă tem de nimic.
o
!9i li »■»' H)_>	I -UJ_,.
li 1£ .itiPiVuf el) I-o fl - Jîii --a* viA :r<! io:) e «qa- uCf * rsj.joa
98 8 iRitif-jiq i j iii iij&l jln-j- * i 1 .fii'ânxuii tă inui t «j' -luin / i<i '
9	i î	j!

www.dacoromamca.ro
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBI)
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe ţiiua de 5 Aprilie 1884.
	j Cuiup.	Veua
V*/# Reatî aniortisabilî		1 97 V» 94a/.	98
5'/o Renta români perpetuii . . .		957*
6°/c Obl. de stat		100 V.	1017*
6“/. » Căile fer. rom. regale. . .	108	104
6°/o » Municipale		837*	847*
10 > Caa.î pensiunilorfi «MO 1. .	230	235
5°/o Scrisuri funciare rurale . . .	92’/.	937. 104 7. 90*/.
7 a/« » » » ...	103*/.	
5“/* » » Urbane . . .	89’/.	
6°/, » » » . . .	99 'Ji	100
7°/» > » » . . .	103'/,	104
lrnpr cu prime BucurescI ‘20 1. Buc. .	33	34
Acţ. Bvnoef Naţionale a Rom. 500 1. .	1445	1460
» Soe. Credit. Mob. Rom. 2501. .	208	215
» » Rom. de construc. 5001. .	2i8	256
» » de asig. Dacia-Rom. 800 1. .	:62	370
» » > Naţională 2001. . .	238	246
DIVERSE		
Aur contra Argint		310	3 25
» » Bilete de banc*. . . .		3 25
Florin Wal. Austr	,	2 087*	210
Mărci Germane			1 23	1 25
Bancnote francese		99’/.	1007,
Tio în n Vil T»1 Q f dou« apartamente UKD IIIOJULII IdL pe str. Primăve-
rel No. 30. Unu! jos la stradă compus din şase camere, bucătărie şi magăsine sub sol. Ieră cel-l’alt In fundul curţii compusă din trei camere, bucătărie şi pimniţă.
A se adresa la Divisiunea technicâ a Căilor ferate instalată în apartamentul din faţă
De închiriat
De la 23 Aprilie a. c., propreta tea din Calea Moşilor, colţ cu str. Mântuleasa No. ISO, fosta spiţerie ce se compune din 2 prăvălii, 4 camere , bucătărie cu o odae şi o pimniţă mare, grădină.şi alte necesarii. Amatorii se vor adresa la Thodor Popescu, stradr Lipscani No. 17.	6-2-2.
I!A!VTDAG11J ELECTR O - MEM CAL
Inventiune brevetată pentru 15 anni a doctorilor Mărie frap, medici inventori, rue de l'Arbre-Scc, 46. la PARI3, pentru vindecarea radicală a Hernielor (vătămăturelor). Peni aci, bandagiele n’au fo9t docăt noşce simple apparate pentru a conţine herniele ; Doctoii Mărie au resolvat problemul de a conţine şi de a vindeca, cu mijlocul bandagiului Electro-Medical, care contractă nervi, fortifică fără sguduire neci durere şi assigură vindecarea radicală în ecurl teiap. _________________Simplu 30 fi. — Dublu 50 fr. — însoţit de instrucţiune._

-A. A A A A A.	A A A-	-a-V -ak.
De vânzare
0 perehe case nelocuite, compnse din 2 odăi de stăpân, una de servitori, bucătărie, pivniţă, etc; fără nic) o împrejurare, în stare bună, mare parte cu materialul nou şi cu loc de a se mal adăoga încăperi. Ele sunt în BucurescI, colorea de verde, str. Virgiliil N. 11; posiţia fru-mosă, aer curat, apă bună.
PASTILE CHBBJLVXHBEi
CD GUDRON CURAT DE NORVEGIA
Luerftnd j> . in Inhalaţi une <fl prin Absorpţluco
CONTRA
GUTURAIULUI, BRONCHITEI, CATARULUI, ASTHME1,
RsiGUŞELEI, LA RING IŢEI, etc.
Ca mult preferabile Capsulelor şi Bombănelor cari încarcă stomacul fără a lacra asupra căilor respiratore.
Pastilele Geraudel sunt	In timPul «tigeril acestor pastile, aerul
SINGURELE PASTILE de GUDRON	/fim	ce se resPiră se încarcă cu vapori de gu-
reccmpensate de Juriul internaţional al	'I f -4 dron pe cari ii transportă direct la |o-
Esposiţiunil universale din Paris din 1878.	ET	c"> răului; acestui mod de acţiune special
Esperimentate, prin decisiune ministerială,	SltjâlV	* comP°Ş^îeI ‘or » fcelfl tu?j\ d(a (°‘
dup» avisul Consiliului de sănătate.	& MMM	resc pastilele eficacitatea lor reală in Uite
___________ aîecţiumle cantra cărora se stituiesce gu-
Se găsesce în tutţ Farmaciile.	tronul. Fiirte folositdre fumătorilor, per-
..	Jg ’/ffl .	sonelor caro ’şl ostenesc vocea şi ace-
^care eutte c°nţ,ne 72 pastile precum	lora j s„nt’ 0S|)USC, în lucrările lor,
fuă notiţă indicând modu> întrebuinţării, f	s« respire vapori şi pulbere iritante.
(ţţ VAinJure eu fcfi-Oî-» :	|	1 mensul succes al acestor pastile, în Fran-
A P, C D A linFl f	1 l Cia şi ’n străinătate, dovedosce superiori-
UtnMUUCiL. I	|	-11 tatea lor netăgăduită	^
Farmacist la Sainte-Meneliould (France.)
(Să se cără marca fabricel depusă)
Oeposit în BucurescI la d. Bruss Fredăric.
(Să se ceră marca fabricel depusă).
fvvyv1
D- Haralambie-Costescu
Antreprenor de Pompe funebre.
Cu ocasiunea rectificărel Dâmbovitel. s’a mutat pe strada Carol I Nr. 48. Facem cunoscut acesta spre cunosciuţâ generală, cumunicând că a înbunătăţit lntr’un mod simţitor serviciul pompoior funebre şi corone din streinătate. Asortat cu Care şi decoruri cu totul din noii.
îtlpTvî-p-ÎQf Cinci prăvălii cu UC 111UI1I1 IdiL patru odăi de locuinţă, precum două magazii, un grajd cu pod, cu puţ in curte şi curtea pavată. A se adresa pentru imformaţiunl la d-nul Al* bert NeubaQer architect Str. Isvor Nr. 71, saQ la propietar în Str. Eliade Nr. 1. Oborul noii.
Hq mr>hîrîo+ 1“ Calea Rahovel No 79 U\i 11101111 Iul partea etagiulul al doilea din drâpta, compunându-se din: un salon spaţios şi un iatac la pod, o cameră ce corespunde cu alta cu dependinţele lorii sufragerie, cuhne, două comodităţi şi opiv: niţă. Doritorii se vor adresa chiar la aceste-case, unde va găsi pe propietar.
		^			—.
C<J	IntrepriMsrea Baronielrica
	Strada Academiei 2ă. |
	Aduce cu onore la cunos-j
	einţu P. T. publicului că a in-1
Ci-3 5=* TVfî	trodus acum din noti Maşini j
H	4 «	pneumatice atât mari câtşil!
's=i 0—3 V	-tal	mici sistemul cel mal perfec-j ţionat, cu care curăţirea La- j
ITIBM»®*™	tiflelor se face 1n câte-va J
—				minute In mod hygieuic şi
	forte practic, prompt, siguru j
CI	şi lără sgomor, fără od6re şi murdărie.
	Aceste ma§inî sunt apro bate de către onor. Consiliu
0	de Hygienă şi capacitatea lori constatată de onor. Primărie.'
	Preciurile forte reduse.
	Pentru o Maşină mică 0,30 mimai 12. Pentru o Magmă
£	mare, capacitate 1V* ><> c, 1. n. 20.
wm<mtu:€saa	Admiiiistruţînfnea.
TL	Garderobe, Bureau,
i»/w V wJI2dI v Canapele, Oglinzi şi alte objeete de casă Strada Poşta veche Nr. 14.	3—2—2
De închiriat
în Grand Bazar de BucurescI Calea Văcăresc! Nr. 26, se află inal multe prăvălii de închiriat de la 400 lei în sus pe an, pentru ori ce comercia sâfl meseriaşii, precum şi mal multe odăi apartamente în condiţiunl torte a vantagiose.—Doritorii se vora adresa a comptoarul acestui Bazar.	10-5.
ATELIER MEGANjC
59, Str. Isvorul. P. KEILHAUER Str. Isvorul, 59.
Pompe de t6te sistemele. Pompe nuol detransvasat vinurile.
I FontânI d’applique şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot [ felul. Tuburi de fier, tnciu şi plunibu de iote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Miri speciale pentru latrine ei scirpri cn accesoriile
SghiaburI de trotuar şi LighianurI de coborlre inodor, etc.
MARE DEP0S1T DE FOSTĂ ORNAMENTAT!
I Vase, Socluri, avusurl, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
[Furnituri şi InstalaţiunI complete de băi
si CONDUCTE DE APA
In acest atelier, se g-ăsesce gi Scule pentru zidari şi pietrari
FABRICA
de
Vin de Şampanie
MULLERAC-ie Brăila
Acestâ fabrică oferă şampanie româuă sub nume de
CREMA DE ODOBESCI
în lăijl de 6 şi 12 sticle, şi 1d orî-ce cuantităţT, cu 3, 3 j şi 4 l. sticla cu ramburs sâfl comptant, franco gara sââ portul Brăila, in-clusivfi ambalagitt.
QualităţI superidre
m se recomanda ra
LOTTERIA
Autorisatâ de înaltul GuvernO
pentru reconstruirea
Bisericei Aii orasiil Braila
en , atrunagin
S-ţii Apost. PETRU şi PA VEL 650 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
Costal letalii este numai 1 lea
Biletele se pot cumpăra de la comitetul lotterieî (str. Bisericei) precum şi de la personele care au bine-voit să se însărcineze cu desfacerea lor.
TIPOGRAFIA MODERNA
MIMlIllfî
~4, ••Strada Academiei, S4
Stabilimentul tipogr. efectuezi Imprimate pentru autorităţi, 0-vrage scolastice ji sciinţifice, ijiare qnotidiane ji hebdomadare în tdte limbele moders — Diverse bilete pentru Baptism, Nnntă, Cărţi de raită ;i decese, afişe ji bilete de teatru, precum ji orî-ce alte lucrări atingătoare de acăstă artf, în diferite mărimi ji colori, etc.
CL3
V=l
c^J p—•
f=^
E-s
Asemenea se tnsărcinSei fi cu Brojare de cărţi, Cartonate ji elegant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi ji cna-lităţl, Obiecte de inginerie, birouri ji cancelarii. Diferite cartonage, etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru mojil, păduri, mori, etc. etc.
Pentru mal mult& înlesnire
antorităţile administrative ji comunale pot face cererile pan- F tru materialul necesar prin scrisori franeate înaintând cestul L
î
r
Preciurile cele mat moderate

CT ~3	in iii a fi rx i fi	s?
	*r1Xoiil«* n PARA	CIO
c=> »a CT~3	HOTEI. D U Lu A îl 1A	l_cJ »—* - D3
-S , rrra	Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totulfi	
Q.~3	din nod. Asemenea posedă şi unfi mare Restaarant cu totti feluiu de	
m	mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdifl	l=S
!• "	pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu Preciurl fârte moderate	s-1
	Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin	” !
i	mulţămiţl, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.	
u
Proprietar, SIFCIU
LA VOIAGIOK
LA TOIAGIOR
Medaliat la expositia Cooperatorilor 1883.
MKDAUE X>IC A.Uit
Recomandă magazinul sîîl din calea Victoriei Nr. 82 sub cercul militar. Asortat în tot timpul şi după seson cu tote articoleie de galanterie, Săpunuri, Par fumuri, Pudre şi t6te necesarele toaletei. Cu cămăşi cami-sâne, pantaloni, ciorapi, corsete batiste, cravate, mănuşi, baston, umbrele, umbreluţe şi o mare specialitate în articole de voiagiorl Cufere, Giainantane, Gente, Sucuri, etc.
JUCĂRII DE COPIÎ
So primesc comande ji se esecută premt cn preciurl fărte moderate.

J’
ii
DE L’ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) ERCELINTÂ, TONICA, DIGESTIVĂ ŞI APERITIIVA CEA MAf BUNĂ DIN TOTE LICORILE
A se cere todeuna iu josulu fiecărei sticle, eticheta pătrată pur-tăndu semnătura directorelui generale.
V. IITABLE QUEBR BteniCTINE Brevelee en France et a TElr&nger.
Adeverata iicore LSeaedictină se găsesce numai la.
Adevărata licuare BenoU.ctîne se găsesce în lîe-c.ire oraş la cele mal bune case de bftcănie : comestibile, Yin fin şi Lieorurl etc. In BucurescI la d-niî Fialcowski, G. şi R. Tanăsescu, Iovgu Constantinescu.
â

Aprobate de
Consiliul medical superior
MEDALIE DE AUR
VINUL,
COFIILOHU
de CHR ALESSANDRIU
Farmacist
Etatea cea fragedă a copiilor ’i face a se îmbolnăvi nşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tutulor copitlor de la etatea de 6 luni în sus, se ajută a buna desvoltare a corpului, în-tăresce oşele şi dă putere muşchilor.
Modu întrebuinţării a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce sticlă.
Preţul 3 lei.
TINCTURA
rENTimcE
de CHR. ALESSANDRIU
FurmacivL
Remediu sigur contra durerel de gură, dinţi şi măsele şi In acelaşi timp un aromatic plăcut pentru spălatul gurel înlocuind prafurile de dinţi.
Acâstă tinctură prin composiţiu-nea sea e superiori tutulor preparatelor streine de acâstă natură.
Modul întrebuinţări a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă.
Preţul 2 lei 50 bani.
De vânzare. In BucurescI fla farmacia Română calea Victoriei, (Cişmeaua Roşie.) La Carol Gersabek, strada Lipscani succes, lui I. Ovesa sub palatu Dacia, şi la Mariu Ioc eseu coifeur (sub hotel U-uion). In PioescI la farmacia Popp şi Schmetau. In Craiova numai la farm. roinânâscă Lezeanu. In Brăila şi Caracăl farmacia Fabini.
Ia localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile se fac în BucurescI la farmacia Română (Cişmeaua Roşie).
Capsule Oleo-Balsamice Santaline
Cel mal sigur reinediO contra bolelor secrete scursore.. la bărbaţi fie în stare pr6spă!ă sad ori cât de Învechit ar fi, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii pe conţine 100 capsule combinate ast-fel pentru un tratament complect. Modul îutrebuiuţărel şi dicta prescrisă a se vedea instrucţia ce îusoţeşce fie ce cutie. De vâuzare la Farmacia Română. La Sf. Pantelimou, Calea Victoriei Nr. 77 Cişmeaua Roşie, şi la localităţile mal sus indicate.
Preţul unei cutii 6 lei.	BucurescI
CBB1ST D. ELEFTERE3CU
Casa de Schimb, Comission şi Incasari dl. Strada Lipscani. 41.
In urma retragerel mele din funcţiunea de Agent de schimb de pe lângă Bursa din BucurescI, am onore a anuncia Clientela mea şi onor public că amu reluată vechia mea profesiune, ocupându-mă cu cumpărarea şi vânZarea diverselor efecte de Stat, schimb de monete aur, argint şi bilete de bancă după cursul Zilei, fiind gata a satisface ori ce cerere a onor. mei clienţi, asigurând!) pentru un serv ici Q prompt şi loyal.
Cu stimă
Christ D. Elefterescu
41. Str. Lipscani, 41.
f
\
STELLA
PARFUMERIE şi SAPUNERIE
Calea Victoriei, Tis-â-vis PALATUL REGAL-
Recomandă Marele său deposit de Par-fumerie PIVER, VIOLET, PIESSE et LUBIN, ATKINSON, HOULIGANT şi GELLE FRERES.
Poudra VELOUTINE siPondra
GERMANDBEE
l
Mare asortata ie sticle ie cristalo
ŞI ARTICOLE PENTRU PAŞTE
precum:
Ouă de Paşte de Sticlă etc.
eu preciurile cele mai moderate.
—----------------------- /
		Agenţie de Anunciuri în România	
	<D CCS	RECLAME SI 1BSERTIDSI, COMISSION SI INCASSABI	c: i cr
		B1UROU - Strada Clemenţei No. 1,- BUCURESCI.	
	“ o	Aceasta Agenţie primesce orî-ce anunciurl pentru (jiareie din Ca-	o_
	M ITiltm	pitală, din districte şi din streinătate. Prin învoielele ce le are	|
	i ri	cu mai toate Z>aî'olo, această Agenţie este in putinţă de a asigura	
	1 13	persoanelor doritoare de a face anunciurl, un rabat însemnat. Eireetsri : 0. I. BRAILOIU Sc TH. I. PAPPAZQ&LU.	CD î
		N B Anuncinrile pentru ij'erul Telegraful se primesc ji la acestă Aper.;ie.	
FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE
D.H.Pollak&C
rl
Buouresci
Strada Carol No. 23; Calea Victoriei vis-a-vis de Palatul Regal
CHAIOVA strada, Lipscani IN o- 22.
Recomandă pentru sesonul de vară bogatulu său
DEPOSIT DE ISClLflMIITE
Pentru	«
BARBAŢI JfSjgS
Pantofi şi Ghete cu preciurl licse
Pentru
DAME şi COPII

Fie-care pereche de ghete este Însemnată cu marca şi preciurile fabrice! şi nu ptfte fi v£ndut& nici ma! scump nic! ma! eftin.
Preciul pentru Încălţăminte de Dame „ Slk
de Bărbaţi de la 10 lei în sus de Dame
de Copil „ 3*/a
L
Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro
SAMBATA 7 APRILIE 1884
ANUL XT No. 3567
ABONAMENTE
PENTRU CAPITALA
Pentru un an..............l6j 24
» S^se luni.... B 17
PENTRU DISTRICTE Pentni un an , . .	. Lei 2
„ şăse luni. . . .	„30
» trei .................15
PENTRU STREINfiTATE
Pentru un an.............Lei	40
„ şăse luni...	»	20
a trei „ • • • •	»	12
Abonamente se fac la 1 si 15 a fie-c&rel luni
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi rşclame, redacţia nu e respunsabilă.
Epistolele nefranca ie serefusă; ar-ticolii nepublicaţî se ard,
TN STREINETATE A SE ADRESA
Francia. Eavas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Engine Micoud, 81 Fleet Street. E. C.
Austria. HassenUewer, et Comp. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda Pest. Servitenplats.
Redacţiunea Str. Academiei No. 15 bis,
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24=.
SCIRI TELEGRAFICE
(Dup6 fiarele străine)
Temişora, 15 Aprilie. — Conferinţa a-legâtorilor români a luat o resoluţiune prin care protestâză contra programei din Sibifi şi declară că se unesce cu programa conferinţei române din Pesta.
Sibifi, 15 Aprilie.— Adunarea de erî a alegătorilor români pentru numirea ce-loi patru delegaţi în conferinţa generală naţională a fost fără resultat, fiind-că preşedintele, văzând că partida sea e în minoritate, a închis şedinţa. Propunerea, d’a se considera întrunirea amânată pentru Duminica viitore, a fost oprită de la vot de comisarul local.
Colonia, 15 Aprilie. — Congresul catolicilor a fost visitat de 4,000 persone. Preşedintele deschise şedinţa declarând că Congresul s’a adunat pentru a es-prima dreptele cereri ale catolicilor. In cele patru puncte ale resoluţiuniî se Zice că adunarea protestâză contra luptei culturale şi declară că va persista în luptă penă ce se va împlini făgăduiala regelui când a ocupat provinciele renane, făgâduială prin care se asigură libertatea bisericel. Adunarea esprimă mulţumirile săle membrilor Centrului din Reichstag şi Landtag, care apără cu energie biserica în potriva arbitrariuluî guvernului.
Paris, 15 Aprilie.—La banchetul dat în Montauban în onorea amintirii, lui Gambetta, ministrul lucrărilor publice rosti un discurs în care (Jise că guvernul ’şî a apropiat politica lui Gambeta, dăr urmăresce în afară o politică pacî-nică, care trebue să constea în democraţie, nu în ab^icere, de 6re-ce Francia voesce să-şi apere interesele săle. Guvernul voesce, în năuntru, să fondeze o republică puternică.
Cahors, 15 Aprilie. — Jules Ferry a primit în audienţă pe episcopul d'aci, care ’l-a declarat că clerul săb e republican. Ministrul mulţămi şi esprimă dorinţa d’a se menţine concordatul, legătură care unesce Statul cu Biserica.
—	Erî s’a desvelit statua lui Gam-betta. Miniştrii Ferry şi Campenon au rostit discursuri mult aplaudate, în care au făcut elogiurî mafelul frances.
London, 15 Aprilie. — Observer află că comunicaţiunile cu Berberul sunt întrerupte, pe apă ca şi pe uscat. Resculaţiî cari şi-au întărit torţele, ah invadat penă sub zidurile oraşului. Se dice că guvernatorul a cerut ajutorul trupelor englese.
—	Guvernul engles a propus guvernelor o înţelegere pentru soluţiunea greutăţilor financiare ale Egiptului. E vorba în acea propunere şi de rechiema-rea trupelor de sub comanda generalului Wood.
Suakim, 15 Aprilie. — Proiectata întâlnire a şeiculul Morghani cu şeicil mal multor triburi a că^ut din causa sciriî despre căderea Chartumuluî şi a cataractei a cincea în mânele resculaţilor. Scirea până acum n’a fost confirmată, se crede în general că situaţiunea e forte critică.
Petersburg, 15 Aprilie. — Soirile mal noul spun că, de la Moscva, curtea se va duce în ţâra casacilor de la Don, al căror hatman e principele moştenitorii după ajungerea la maiorat.
-- Regina Greciei a sosit aci, trecând prin Odesa,
ShangaT, 15 Aprilie.-Vice-regeleCantonului a fost degradat pentru neesecu-tarea ordinelor. Ofieeriî chinesl cari se consideră răspunzători pentru perderea Bac-Ninhuluî au fost condamnaţi la decapitare. S’a ordonat o recrutare generală

pentru armata chinesă. Situaţiunea în Peking e forte critică.
Belgrad, 15 Aprilie. —Radicalii au scos un nob organ, Glas, în capul căruia se află fostul director al Ziarului Samouprava, d. Proticl. Autorităţile au confiscat primul număr al noului Ziar radical.
Bistriţa, 15 Aprilie. — Conferinţa alegătorilor români din circumscripţiunea Bistriţa-Năsăud, a fost visitată de 200 persone; ea a hotărît aderarea la pro grama din Sibiil. In privinţa activităţii său pasivităţii, românii d’aci vor urma resoluţiunea conferinţei generale ce se va ţine în curând la Sibib.
A se vedea Ultime ScirI pe pag. III.
BflCDBESCI, VINERI 6 APRILIE 1884
Se sciă că numai d. Maiorescu, în numele junime! din Iaşi, a combătut revisuirea Constituţiuneî.
Ad fost deputaţi pentru votul universal, alţi! pentru un colegii! cu <5re-care cens, câţ!-va pentru două colegi! şi un mare număr pentru treî. Acei car! se ţlic că represintâ junimea s’ati declarat contra progresului ?
Ca se facă acesta, ea trebuie să fi avut un motiv puternic. Care este bre acel motiv.
D. Maiorescu ne-a spus că Cons-tituţiunea fiind opera tutulor partitelor , ea trebuesce modificată în comun, căci alt-fel este espusă a veni partitul conservator şi a o modifica şi el în sensul săd.
D-sea prin acestă declaraţiune ’şî-a desvelit intenţiunile d-sele, a desvelit intenţiunile partidului conservator. Dăr nu era trebuinţă de a-cesta. No! seim de mult că conservatori! au în cuget de a modifica Constituţiunea în sensul petiţiune!— programă de la laş! când le va veni bine şi de aceea am primit propunerea de revisuire spre a se face într’un sens mai liberal.
Nu cler intenţiunile d-luî Maiorescu şi amicilor să! vom căuta să atingem aţii, căci ne-am ocupa de aceea ce sciă totă lumea. Voim să căutăm a vedea decă într’adevăr motivul pe care îl dă, că Constituţiunea fiind opera tuturor partidelor trebue să fie modificată în comun, este serios şi se pdte admite.
Nouă ni se pare că nu.
Ântăid că Constituţiunea nu este opera tuturor partidelor, seu grupurilor. La facerea e! au luat parte numai conservatori! şi liberalii. Aceia car! se şliceau partisanl a! Domnului detronat, nu numai că n’au ad-mis’o, der incă conspirau spre a res-turna şi guvernul şi Constituţia, spre a aduce pe Vodă Cuza. Erau chiar puteri străine Car! incuragiad aceste conspiraţiun! şi îndemnau pe Portă a trimite armate în ţeră să restitue suveranitatea guvernului cădut. A-cesta s’ar fi şi întâmplat, decă im-peratorele Napoleon nu intervenea cu energiă şi nu oprea invasiunea care staţiona pe malul cellalt al Dunărei.
Deci Constituţiunea nu era opera tutulor românilor. Cum se cere atunci
ca aci! modificarea să se facă de toţi ?
Pe urmă, în care ţeră din lume s’a ma! văţiut ca modificarea unor leg! de principiu, sed chiar a unei Constituţiunî, să se facă de tote par titele ?
Nicăerl. In detă ce o ţâră se bucură cte Eeghpuî constifejiţional, ea treime sS aibă partite cu ide! deose-
bite între ele. Piă care din aceste partite, venind la putere, caută să’ş! pue în practică ideile şi principiele. Cum ar putea atunci să fie împreună şi se facă o operă seriâsă din două cugetări cu totul opuse una alteia ? Tot dăuna din asemenea combina-ţiunî ese un monstru, căci trebue să cedeze unii altora.
Decă acâsta s’a făcut la 1866, era iu urna uneî revoluţiunî şi în facia unor evenimente car! se preparad. Nimeni atunci nu ma! cugeta ca partisan al cutăreî idei, ci ca român.
Aţi! nu ma! suntem în aceiaşi si-tuaţiune. Ţâra nu mal areaseteme de intervenirî esteriâre, ea a devenit un stat liber şi independent. Nu caută acum de cât s^ se organiseze în năuntru şi să se pue pe un picior de progres cu cele-l-alte ţări ci-vilisate.
Reforme Constituţionale, sed a lege! electorale, s’au făcut ani! aceştia în ma! multe ţări şi nici într’una nu s’ad vă<J.ut unite tâte partidele spre a le face. In Italia s’a modificat legea electorală acum duo! an! şi ea a fost făcută numai de partitul liberal.
Ni se $ice că în Italia nu mai sunt partite şi de aceea s’a procedat ast-fel. Erore. Domnul Mingheti este şeful partidului conservator; de şi el a rămas fără mulţî partisan!, dâr tot nu are mai puţin! de cât d. Catargiu. D. Nicotera jocâ în Italia roluld d-luî Dumitru Brâtianu şi d. Cairolli pe acela ald d-luî Ver-nescu.
Dec! şi acolo sunt partide sâu grupuri ca la noi şi tot cam cu a-ceiaş! importanţă.
Dâr să lăsăm pe Italia şi se venim la Englitera, ţâra clasică a constituţionalismului. Chiar filele trecute acolo s’a modificat legea electorală şi ea a fost făcută numai de partidul liberal, căci conservatori! ati votat contra.
Dec! este lipsită de orî-ce seriosi-tate scuza ce junimea din Iass! a găsit pentru a combate revisuirea şi a vota contra eî.
Eie-care partidă căutând a pune în aplicare ideile sâle când vine la putere, partitul liberal a lucrat conform dâtorie! sâle.
Dâcă reforma însă nu este în total cu principiele ce trebue să aibă un partit democrat, causa este că s’a ţinut cont atât de starea de cultură în care se află poporul cât şi de voinţa manifestată în marea majoritate a colegielor electorale la alegerile trecute.
Sperăm că cu altă ocasiune, când legea electorală se va modifica, ţera va fi demnă de votul universal şi el se va face.
Ani! trec, dice Tester Lloyd, nu însă şi şovinismul din inima Franciel. Acum câte-va luni, când se ceru sporirea lefilor profesorilor rurali, guvernul din Paris răspunse că starea financiară a ţărel nu permitea acestă cheltuială, când tote cele-l’alte administraţiunî suferâu reduceri. Şi Camera primi declarările ministerului şi trâcu la ordinea <|i!eî. Nimeni nu găsi nimic de obiectat, căci crisa ce bântue d’aprope un an industria şi fi-nancele Franciel părea că justifică acâstă atitudine.
Săptămâna trecută, fu supus Cameri-or bugetul răsboiuluî pe 1885 într’o alcătuire cu desăvârşire contrarie declară rilor de mai sus ale ministerului. Cel câte va milione pentru îmbunătăţirea sorteî învăţătorilor n'a putut să le a-corde Francia, ţera care cu mândrie Zice că merge în capul civilisaţiunel. Pentru o armată însă, în mijlocul păcii, şi fără
www.dacoromanica.ro
a ţine semă de turburârde lucrătorilor de mine şi fabrici, ea găsesce 681,306,230 franci.
Bugetul ordinar se ridică la 596,306,230 adică numai cu 12,000 trancl mal puţin de cât anul trecut. Armata francesâ se compune din 524,487 soldaţi. Comparâad cifrele cu totalul armatei germane şi austro-ungare în timp de pace, Pester Lloyd găsesce că la o poporaţiune de 38 milione, Francia întreţine mal multă armată de cât Germania, care are numai
498,000	soldaţi, şi de cât Austro-Unga-ria, care nu întreţine de cât 285,000 6-menî.
In facia acestor cifre, se pâte Zice că, de şi într’o situaţiune economică fârte rea, Francia cheltuesce mal mult pentru armată de cât orl-care alt stat. De cine se teme? urmăză Pester Lloyd. In Europa ea nb pote suferi nici un atac. Influenţa sea în concertul european ar fi tot aşa de mare şi atunci când contingentul armatei săle n’ar fl atât de umflat. Că pote urmări o politică colonială în stil mare şi cu mal puţine forţe, o dovedesc succesele repurtate îu cel treî ani din urmă în Algeria, Tunis, Madagascar, Anam şi Tonkin. Armele francese ’şî-au dovedit puterea lor în contfa Kru-mirilor şi în ultima espediţiune, pe care le au săvărşit cu un adevărat avănt frances. Cât de sus stau faptele militare francese pe lângă înfrângerile Englezilor în Afganistan, în ţâra Zuluşilor, în Trans-waal şi în Sudan 1 Tote aceste lucruri vorbesc în contra trebuinţei şi oportu-nităţel unul mare aparat de răsboiu în Francia.
Mal la vale Pester Lloyd constată cu părero de răii că îu Francia nu esistă nici o partidă care să lupte pentru reducerea cheltuielilor militare; dovedesce apoi că nu numai din punctul de vedere financiar Francia ’şl impune prea mari sacrificii, dâr chiar din punctul de vedere al apărărel naţionale ea pune cetăţenilor săi îndatoriri mai grele de cât chiar Rusia.
Apreciând păne la ore care punct dreptatea acestor aprecieri, constatăm atitudinea jnai mult de cât bine voitâre a Ziarelor austro-ungare faciă cu Francia.
INFOKMAŢfUNt
M. S. Regele a bine-voit a gracia de restul închisorel ce au a mal suferi pe 16 condamnaţi; la 17 condamnaţi le a redus osânda, iar la cinci condamnaţi pe vieţă din penitenciarul Cozia îe a comutat osânda la 25 ani de muncă silnică.
Asemenea a graciat şi pe condamnatul Gr. Polizu, fost colonel, de restul închisorel ce are a mal suferi până ia espirarea termenului pedepsei de un an şi trei luci, la care a fost condamnat de consiliul de resbel din al II corp de armată.
—o —
MercurI d. general Radovid, comandantul divisiel III, a inspectat batalionul al II de vânători, comandat de d-nul maior Ionescu.
După cât suntem informaţi, d. general Radovid a rămas pe deplin mulţumit de instrucţia şi ordinea care domnesc în acest batalion, graţiă stăruinţelor puse de d. eo maudaut şi de dd. ofieerî.
—	o —
A apărut un diar noă, care portă numele de “ Proprietatea“. Citind acest număr ne am adus aminte de celebrul eroă al lui Cervantes, sublimul Don Chichotte, care luând mora drept giganţi s’a luptată cu dânsa cavaleresce.
Saneho-Panca al acestui Ziar; e domnul George Christescu; cine se fie oare Don Chichotte ?
—	o—
La 26 spre 27 Martie un omor s’a comis la ca3a pădure! din ButurugenI, plasa Sabaru, districtul Ilfov. Mal bine de 20 indivizi aă atacat pe pădurarii şi casierul
d-lul T. I. Dan şi după o luptă de două ore un servitor a că(jut mort, un pădurar greă rănit şi casierul răii maltratat.
Criminalii cunosceafi pe pădurari, căci în timpul luptei cu focuri, unii din casă şi alţii de afară, ÎI chemau pe nume.
S’a luat tot ce era îu casă, obiecte, căci bani nu se aflaă.
Pe cât seim însă până ajl nu s’afi descoperit. criminalii. Aă fost la facia locului sub-prefectul de Sabar şi sub-prefectul de Neajlov. Cu tote acestea nu avem nici un resultat care să satisfacă liniscea publică.
Sperăm însă că cercetările lor nu vor rămânea mult timp infructuose.
—o —
Monitorul de aZI publică raportul d-lul inspector administrativ M. N. Negulescu, privitor la ancheta ce a fost însăcinat să facă în jud. Mehedinţi, în privinţa unor tâlhării ce se pretinde că s’ar fi comis în mal multe comune din citatul judeţ, cari a'ă reclamat ministerului prin primarii lor respectivi.
Din rapârtele sub-prefecţilor veţi vedea, domnule ministru, Zice d. inspector administrativ, cum unii proprietari ca d. Pâr-vulescu, după ce profită de şederea pe moşiile lor a unor cete de ţigani nomaZb se supără apoi când plec de se duc pe la alte proprietăţi şi le pune în spinare furtişaguri şi spargeri ce n’au comis, numai cu intenţia de a fi prădaţi şi aduşi înapoi, şi fiind că sub-prefecţiî resistă Ia tentaţiunile de profituri personale, se provocă prin presă publicaţiunl calomniose, interpelări guvernului şi petiţiunl cari fac să se creZâ că unele judeţe sunt într’o stare de jaf.
Apoi mal departe d. inspector ’şl termină ast-fel raportul săli.
Toţi primarii ’ml-au declarat că petiţia ce au iscălit a fost făcută de d. Pârvulescu. care ie-a trinais’o printr’un om al său de au is-călit’o; şi că de şi văd acum că se spune lucruri ce nu s’a comis în comunele lor, der su tote acestea se rogă a se lua. disposiţil pentru statornicirea unde-va a acelor ţigani, spre a nu mal umbla vagabonzi.
In privinţa acesta, d-le ministru este de neapărată trebuinţă a se lua disposiţie; căci chiar decă aceste cete nomade nu comit tot-d’a-una furtişaguri pe unde trec, totuşi dau prilegiu omenilor răi, ce sunt în orî-ce comună, de a face el furtişaguri şi a le arunca în spinarea ţiganilor. AdăogaţI la acâsta-că se găsesc primari, din nenorocire, cari protegiază pe ţigani, închid o-ch.iî, pentru mituiri, la furtişagurile ce fac şi câte o dată le daii bilete de vite, precum s’a întâmplat în comuna CiovărnăşenI din Mehedinţi anul trecut, pentru care pri-mârul a fost dat judecăţii şi osândit.
Este der neapărat a se statornici unde-va.
Asupra sgomotelor de nesiguranţă în judeţul Mehedinţi m’am întreţinut cu mal mulţi proprietari şi arendaşi. Vă voiu cita Intre alţii pe d-nil doctor Miloteanu, Ţiu-Iescu şi Stefăneanu. Toţi m’au încredinţat că vorbele răspândite sunt pure invenţiunl şi că autorităţile locale ’şl fac datoria.
—o—
In plasa Jiu-de-jos. judeţul Doljiă, scrie Car pajii, s’a ivit o bolă în copil de umflătură la gât.
Comitetul a trimis imediat pe medicul primar al judeţului spre a combate răul.
—	o —
D. N. Fleva, primarul Capitalei, luând uu congediu de 15 Zfie> <L Gr* Capeleanu, ajutorul primarului, va îndeplini funcţiunile de primar, până la întorcerea d-iul Nic. Fleva.
—	o —
Trupele concentrate în Capitală şi din care parte au fost încuartirate pe la particulari, se află de două Zile în lagăr pe platoul de la Cotrocenl.
—	o -
Marea tragere a loteriei artelor decorative din Paris s’a fixat irevocabil pentru Ziua de 30 Iuniu st. n.
—o—
Se anunţă apariţiunea unul Ziar umori-
2
TELEGRAPHUL
stic în limba francesâ le Rossu al cărui prim num&r va apare sâmbătă. Il urăm viâţă lungă.
— o—
Duminică, 8 Aprilie, se vor reîncepe la teatrul Dacia representaţiunile trupei române sub direcţiunea d-lul Manolescu.
In acea sâră se va juca Curierul din Lyon, dramă în 5 acte şi 8 tablouri. Luni sera, se va juca Doul Sergenţi, şi Marţi săra, o piesă nouă Vrăjitorea.
Suntem siguri că publicul va visita teatrul Dacia şi va încuragea ca’şi pănă acum pe tânărul şi simpaticul artist Manolescu, care va da publicului o serie de noul representaţil.
SCRISORI DIN ELVEŢIA
Corespondenţa pârtie, a Telegrafului
Geneva. 13 Aprilie 1884. Istoria ţi!re! de la 1830. — Cestiunea dinamitei —Art.
29. — D. Schtussy.
Poporul elveţian are o mare calitate care ’i destinge de ori-ce popor europân : el nu se entusiasmâdă de loc şi nimic nu’l pote înfiora într’un mod aşa de cumplit de cât ca naţiunea întregă să pienjâ cumpăna şi să părăsăscă cu desăvârşire tote cestiunile privitore la vieţa socială.
In istoria Elveţiei de la 1830, adică din anul când poporul a încheiat în fine lungul şir al seculelor de robie, când el în fine din elementul pasiv şi suferindă a devenit activ, a devenit unicul factor în cestiunea organisărei statului modern. De atunci vieţa acestui mic stat trece din .evoluţie în evoluţie şi fără sguduituri, fără catastrofe păşeşte spre progresul asigurat pentru omenire.
Pe când alte popdre creându-şi o si-tuaţiune politică în care au încăput tote libertăţile politice aă îndreptat activitatea lor spre cuceriri, de cari nu vor beneficia de cât un timp forte scurt; elveţianii nu schimb calea pe care păşesc, nu încete^ de a lucra sistemati-cesce şi prin urmare nu uit nici o detă condiţiunile şi basele desvoltărel lor constituţionale.
Acest eveniment s'a demonstrat şi acum cu cestiunea dinamitei, care a devenit în diua de astă-dî o cestiun9 internaţională.
Elveţia a fost tîrîtă la bara Europei reacţionare numai şi numai pentru că dă azil atât regilor ca Brunswick, Napoleon al III, Don-Karlos etc. cât şi o-menilor ca Mazzini, Garibaldi, Louis Blanc etc. Guvernul federal, ameninţat prin nisce note diplomatice a ordonat consilielor cantonale să’i .raporteze tote resultatele făcute de anchetă în privinţa anarhiştilor. Conclusiunea acestor raporte făcută cu participarea agenţilor austriac! a dovedit că elementele anarhiste nu locuiesc în general ţările străine şi se adăpostesc sub scutul statelor respective unde conspir.
Der pe când opinia publică a Elveţiei să ocupa mult cu aeestă cestiune, reformele administrative, sociale şi de Stat urmetţ a se studia şi a se aplica in practică. In cantonul Bern urmeţă o lucrare raeritoriâ privitore la revisuirea radicală a Constituţiunel; în Aaran şi Waatland asemenea; în Lucern şi Ba-sen aceiaşi cestiune de revisuire frământă societatea cantonelor; chiar în cantonul Zurich, cel mai de frunte în ceea ce privesce democratismul a cărui constituţiune pote să fie considerată ci cea mai progresistă de pe globul nostru.
In decursul ultimilor 50, 55 ani, democraţii cantănelor Elveţiei, lucrară cu neobosire pentru educaţiunea poporului, atât politică cât şi pur culturală. Cincizeci de ani, nu mai mult, cantonul Zurich şi alte două-<|eci şi unu cantone, ah fost cu desăvârşire ignorente şi n’a-veaă nici un simţimânt de demnitatea individuală. Cantonul Zurich cu tote astea a întrecut restul Elveţiei. Causa acestui succes se datoresce numai inteligenţei acestui canton care a fost cea mai onestă în ceea ce privesce onestitatea sa.
In momentul de faciă cantonul Zurich se ocupă cu revisuirea articolului 29 diD Constituţia Cantonală, se cere ca cinci mii de iscălituri ale cetăţenilor să fie subscrise sub referendum, prin care se cere a pune la vot reforma dorită. Până a<|î aceste cinci mii de iscălituri se culegea prin iniţiativa unuia său câtor-va omeni der acest mijloc s’a dovedit că este incomod : primo, pentru că proiectul reformei, listele spre iscălire, agitaţiunea costă mulţi bani şi timp, omenii săraci, cât de inteliginţî se fie, nu se pot prin urmare folosi de acest drept al cetăţe-nulul, secundo, ale sunt straturi societăţei prin care proiectul de iniţiativă lansat nu trece şi acâsta numai şi numai pentru că iese din alt strat al societăţei. Spre a nimici aceste stavile, secretarul de Stat al cantonului Zurich, Schtussy, şi profesorul Universităţei Vogelin a supus legiferaţiunei directe un proiect de lege, prin cari dreptul de a se folosi de iniţiativa directă, este mult înlesnită pentru orî-ce cetăţân, fie el din orî-ce strat al societăţei.
Acestea tâte, demonstra în un mod vădit că cu cât omenirea păşesce înainte cu atât statul se desmoscenesce de drepturile sele, fiind absorbită de activitatea directă a cetăţenului în tote afacerile sociale şi politice.	F. Ch.
---------  ■ ■nimrijM^™ 1111 m---- —-
O NOUA CATEDRA
Am primit ieri, cu mare plăcere, însărcinarea d’a transmite d-lui ministru al instrucţiune! publice petiţiunea onorabilului profesor Podhvadsty, din Ungaria, prin care propune ut erigatur in na tionali universitate romana Bucaresti ca-thedra linguae et literaturae slavicae 1).
Am (^is că primim cu plăcere însărcinarea, fiind-că ea corespunde dorinţelor nostre personale. In desvoltarea nostră istorică am fost în cea mai strânsă le-tură cu Slavii şi e prin urmare de cea mai absolută trebuinţă ca generaţiuuea tânără, care va avea misiunea să scuture praful arhivelor pentru clădirea istoriei naţionale, se posedă unul din cele mai puternice instrumente — în caşul nostru — cunoscinţa limbelor slavone. Cei ce se ocupă cu Istoria Românilor, şi în capul ministerului instrucţiune! avem fericirea d’â vedea pe unul din cei mai însemnaţi istorici ai ţârei nostre, sciu cât de trebuitore e cunoscerea limbelor slave pentru descoperirea documentelor privitore la trecutul nostru.
Afară d’acâsta, sorta ne-a pus ca o insulă în mijlocul unei mări slave; şi, decă am fost legaţi cu slavii în trecut, în viitor vom avea pote şi mai multe
1) A se înfiinţa în universitatea naţională din Bu-curescî o catedră pentru limba gi literatura slavă.
FOIŢA „TELEGRAFII ULUI“
CHARLES DEULIN
Legenda flamanda
I
In satul Vicq, lângă Condâ-sur-PEs-caut, trăia odinioră o femeiă săracă, căreia ’î <Jicea Mizeria care cerea din uşă în uşă şi care era aşa de bătrână, aşa de bătrână, c’ar fi dis cine-va că se născuse tot într’o <^i cu păcatul strămoşesc. In vremea aceea satul era numai un cătun mic: putrezea pe marginea unei bălţi şi se vedâiî numai nisce măeriî învelite cu stuf. Baba Mizeria locuia d’o parte într’o cociobă tencuită cu pământ unde nu avea alt tovarăşi de câtu un câine pe care ’l chiema Faro, şi drept avuţie un ciomag în care se sprijinea şi o desagă pe care mai de multe ori o aducea înapoi golă aprâpe din cerşitulu
ei pe la moşierii şi pe la castelele din prejur.
Ca să fim drepţi trebue se mai spunem că în dosul cociobeî ei, avea într’un ţărcuş, un arbore, unul singur, un păru aşa de frumos cum nu s’a mai vedutu de când cu părul cel vestit din paradisul pămâDtesc. Singura plăcere pe lumea asta o simţea Mizeria când mânca rode din grădina ei, adică din perul ei; din nenorocire, copiii din sat veneau dese ori de ’î luaţi pere. In tote filele pe care le-a lăsat Dumnezeii, Mizeria se ducea cu Faro la cerşit; tomna însă, Faro rămânea acasă să păzescă perele şi pe amândoi îi costa forte mult despărţenia asta pentru că se iubiau din totă inima.
II
Yeni insă o iarnă când două luni pe rînd fu un ger de crăpa pietrele şi când ninse atât de mult în cât corbii muriră de lome şi lupii lăsară pădurile şi intrară prin case. Fu nenorocire mare peste tot şi Mizeria şi Faro suferirâ mai mult de cât toţi.
relaţiuni culturale cu ei. Din tâte punctele de vedere, deci, înfiinţarea unei catedre pentru limba şi literatura slavă ni se impune în primul rang.
înmânând ministerului instrucţiune! petiţiunea onorabilului profesor Podhvadsky sperăm că lacuna va fi împlinită şi cât mai curând.
----—miuiotuim ----- ------
DIN ŢARA
Un preot speculator, şi resbun&tor. —
Citim în (|iarul Roman din oraşul cu a-celeşl nume şi atragem asupră-le atenţiunea I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei.
„Femeia Elena Ciocan bătrână octogenară împreună cu fiul ei Mihalache Y. Ciocan, din comuna Hociungi, judeţul Roman, s’au presentat la biuroul redac-ţiuneî, şi cu lacrămile în ochi, s’au tân-guit că murind o nepâtă a sa Elena fiica defunctului Costache V. Ciocan, preotul Gheorghe Ciocan de la biserica Sf. Neculai din acel sat la care defunctul părinte al copilei mârte este titore; având ură contra bătrânei Elena Ciocan care s’a fost opus într’un timp de a’şî da popuşoiî săi de hrană ca dare prâ-sfântuluî preot, a oprit de a se trage clopotele pentru mârtea copilei, de şi se oferea 2 franci de către bătrâna bunică şi 2 franci de către epitropul defunctei. Pe timpul acestei nelegale împotriviri a preotului Ciocan, se găsea în sat, venit cu o lucrare şi d-1 judecător al ocolului Roman, care ca creştin ş’a pus şi d-sea cuvântul de a se trage clopotele, der totul fu in zadar.
„Sâmbătă 24 Martie fiind Zlua în-mormântăreî, porni cortegiul cu mârta, care era o copilă nevinovată în vârsta de 12 ani, şi venind la biserica cu hramul sfântului Niculae spre a se face prohodul obicinuit, preotul Gh. Ciocan, refusâ de a deschide uşa bisericei, închinând până şi pârta ogrăzeî, cu tâte rugămintele întregului norod adunat; astfel familia vâ(Jându-se respinsă de la locaşu unde erau titori, fu silită de a porni cu mârta tocmai în partea aceea a satului unde se află a doua biserică cu hramul Sf. Voivozi, la care se şi făcu de alţi preoţi prohodul creştinesc.
Relatăm faptul aşa cum ni s’a istorisit, abţinendu-ne^de la orî-ce comentare, până ce autoritatea competintă va face lumină. “
ACTE OFICIALE
Monitorul de a<}î publică decretele regale prin care se promulgă legile privitdre la împământenirea d-lor Ignat Mihaii, Vasile S. Caludi, Iulins Iulich şi Alois Riedl.
X
Se promulgă legea prin care se deschide pe sâma casei dotaţieî ăstei un credit suplimentar de lei 4,850 bani 76, la cap. I, § I, art. 1 lit. a din budgetul a-celel case pe exerciţiul anului 1833—1884, necesar până la finele lunel Martie 1884 pentrn achitarea tu-tulor pensiunilor acordate prin diferite legi.
X
Asemenea se promulgă legea prin care comuna urbană Fălticeni din Sucâva este autorisată a contracta, de la casa de depuneri, consemnaţiunl şi economii un împrumut de lei 42.000, pentru plata unor mandate rămase în suferinţă încă din auil trecuţi şi alte datorii.
Acest împrumut se va contracta pe termen de 6 ani şi cu procent de 5% pe an.
Procentele şi amortismentulu împrumutului se va plăti din accisul băuturilor spirtăse, care este fixat la suma de lei 61,621 anual.
X
M. S. Regele a bine voit a transfera pe d. C. Kogăl-gălniceanu, secretar al II la legaţiunea din Roma, îu aceiaşi calitate la Petersburg. în locul d-lul D. Perti-cari, care se transferă la Roma, în locul d-lul Kogăl-niceanu.
BULETIN JURIDIC
Un scandal
Tribunalul corecţion&l din Paris va avea de judecat filele acestea un proces din cele mal scandalâse, ai cărui actori sunt nisce omeni din cea mal aristocratică posiţiune.
Gaston de B. , un proprietar mare de pământ, e căsătorit c’o jună femeie de un temperament forte pretenţios. El veni săptămâna trecută în Paris să’şl odihnescă torturile pe cari i le impunea soţia sea Ma-thilda. Din causâ că lipsa sea se prelungea prea mult şi pentru că starea de văduviă nu era plăcută prea nervosei Mathilda de B..v acâsta se duse şi ea la Paris să-şi caute soţul.
Dar, vai! necredinciosul legase alte relaţiuni şi nu se gândea de loc sS se în-torcă la domiciliul conjugal.
Acâsta nu plăcu brunei femei. D’aceea se puse imediat în campanie pentru a afla pe a iei rivală, o galantă, şi ftumosâ uşurică din nalta aristocraţia parisiană.
Soţul, vestit de sosirea femeeî sale, cătâ a evita, şi pentru asta se mută într’o casă d’alături cu a iubitei sale, lăsând acasă răspuns că plecase îu Belgia.
Soţia, care e forte inteligentă, nu se lăsă a fi prinsă în aeestă grosolană capcană, şi svârli în tote părţile piese de câte 20 lei pentru a afla misterul. Ea reuşi în să afle Ine locul unde se refugiase Gaston şi se instală la uşa casei, asceptând intrarea său eşirea vre unuia din cei doi vinovaţi.
De ore ce presenţa sea era cu totul necunoscută, gentilomul nostru nu-şi schimbă întru nimic obiceiurile şi în momentul îu care ieşia spre a se sui în trăsură, fu primit c’o ploie de lovituri de umbrelă. El îşi recunoscu femeia, şi, fiind-că voia să evite orî-ce scandal, o luă în trăsura amantei sale.
Lucrul mal frumos e că, ne îndrăsnind să spuie soţiei sele cui aparţinea trăsura, acesta porunci să fie dusă acasă şi păstră trăsura, caii, vizitiul şi feciorul de pe capră în al el serviciu.
Servitorii primiră lesne acesta schimbare de stăpân ; caii nu protestară, iar trăsura fu mai linişcită de cât tot dăuna.
Bietul om nu mai îndrăsnesee să se în-tâlnescă cu iubita, căci femeia nu se desparte de dânsul nici un moment; îl înto-vărăşesce ori unde merge, călare, în trăsură ori pe jos. Amanta se mângâie lesne cu pensiunea pe care Gaston l-o plătesce şi prin mângâierile tănărulul Feruand de Bl...
Der soţia, nemulţumită nici cu atâta, a intentat proces de adulteriu soţului seti, păzindu-1 totuşi ca pe o vestală.
OROjNTO^A
Făcătorii de iuinunî' *)
Negreşit că împărţirea muncel este cunoscută şi nemuritorilor. Fie-care sfârşit e bun la ce-va; fie-care îşi are meşteşugul lui deosebit. De pildă, Sfîntul Nicolae, a-jută femeilor neroditore ; Petru, portă cheile Raiului; Haralamb, e doctorul bolelor lăuntrice ; Mina ocrotesce copiii, iar sfîntul
*] ACestă istoridră, a maî fost tipărită acum eâţî-va ani; ea e ţesută pe o anecdota populară.
Vlasie, e renumit pentru tnecâtură cu os de peşte.
De cele ce vă spun, vă pâte încredinţa şi cucona Aristiţa Arsente, din mahalaua Negustorilor, — o femeie nurlie şi grăsulie, cam între 28 şi 39 de ani. Nu că dor dumneaei ar cunâsce ceva din ale sfinţilor, Domne ieresce — dâr, a văţiut cu ochii iei cum a doftorit-o sf. Haralambie pe cucona Săftica din Podu-vechiă.
Cucona Aristiţa e fericita jumătate a u-nul arhivar, şef de birofi în perspectivă.— In sînul el rotund, ca fundul unei albii, nu hrănesce de cât un singur dor, un singur ghimpe. —N’are nici un copil.— Şi cât ar vrea să aibă unul, unul măcar, numai Dumneţleă scie !...
Sunt patimi, cari desceptate din copilărie, merg tot întărindu-se cu vârsta. — A cuconeî Aristiţa, de pildă. — De când era încă fată la părinţi avea o patimă nespusă pentru păpuşele de petici; croia de tâtă mâna, şi mai mari, şi mai mici, le îmbrăca, le înfăşa şi le încălzea la feciorescul ej sîn. Măritată, zulipsea pe cele ce aveau copii, şi tâtă ţliua sta la ferâstră, pîndind ciasul când es copiii de la şcâlă. — S’o fi vă<jut atunci, cum aduna câte trei, patru de pe uliţl, cum ÎI strângea In casă, şi-I întorcea pe tote părţile, şi-I alinta, şi-I săruta, şi-I îndopa cu tote nimicurile, mai mai plângând, ţi s’ar fi tăcut milă de biata femeie!
Manolache, şi el se întrista de aeestă neroditore istorie, dâr, cum era el vesel şi nebunatic, făcea haz de patima jumătăţei sele, şi petrecea adese-ori în socotâla ei.— Der, să fi <lis ce-va, să fi crîcnit măcar; unde ’ndrăsnea? — Atâta 11 ar fi trebuit, c’a-poi în capul lui să spărgea ola.
De aceea îndura prin casă cu o răbdare creştinescă fiinţa a duoi mîţişori şi a vr’o trei căţei, nepreţuite odore ale cuconeî A-ristiţa.—Ş’apoi patima ei, ca şi tote cele-l’alte, avea şi ea partea ei cea bună. —Nici nu se desprimăvăra încă bine, când, la dîn-şil, ca nică-erl aiurea în mahalaua Negustorilor, să vedeau ciugulind prin curte puişor! îu tiuleil lor galbeni, legaţi, ca să nu se deoche, cu lână roşă la gât şi la picioare.
Aşa ’i făcut omul; să’şl găsescă în tot-d’auna o mângâere, când nu’şl pote atinge ţinta patimel lui. Nenorocire însă, când un lucru cât de mic vine s’o răscolâscă în spuza sub care zace înăduşită.
*
Intr’o duminică, <ji primă-văratică, Yeri-şora Frosa îşi încărcă tot calabalâcul într’o trăsurică, şi se scoborî în strada Negustorilor, ca să’şl mal vadă nâmurele, cu căţel, cu purcel.—Un băeţel cadevre’o şâseanl, rumen şi bucălat, cu guriţa roşă, ca serafimii dupe pereţii bisericilor; Elvira o fetiţă cu părul bâlaiti, cu faţa ca de caş şi ochii negri; şi în sfârşit Nicuroş, un copilaş numai de o şchiopă, care se scâncea totă ţiindu-se grapă de polele măseî.
Atunci Aristiţa îşi perdu cu adevăr calul.—Numai voia să scie nici de căţel, nici de miţişorl, şi nu să da dusă de lângă copil. — ’L privea cu drag pe cel mal mare cum îl rupea iconele din biblie, Elvirel îî făcea păpuşi şi tot felul de jucării, iar pe Nicuşor ’1 purta şi T întorcea, când p’o parte, când pe cea-l’altă, strângândn’l la sîn; l’ar fi şi alăptat pote, decă natura iâr fi îngăduit acâstă fericire.—Ş’apoi câte la-
crimi, câte nesfârşite mustrări când Frosa, sătulă de plânsete şi scâncirl, linta cu
. Intr’o seră pe când ningea cu viscol, nenorociţii se lipiseră unul de altul lângă vatra stinsă, ca se le fie cald, când bătu cine-va în uşă.
Ori de câte ori s’apropia cine-va de colibă, Faro lătra înfuriat, părându-i-se că vin ştrengarii de copii. In sera aceea din potrivă, începu să dea din codă şi să mârâie spre semn de bucurie.
„Fie-vă milă şi deschideţi unui sărac care more de fome şi de frig,“ <^ise un glas jalnic.
— Ridică clanţa! îi <Jise baba. Se nu se <|ică că pe ast-fel de vreme am lăsat afară o fiinţă a bunului Dumnezeu.
Streinul intră : s’arăta şi maî bătrân şi mai sărac de cât Mizeria şi n’avea pe dânsul de cât o cămaşă de pânză grosâ albastră prăpădită de ruptă.
„Stai jos, om bun, îi <Jise Mizeria. Pe rea vreme aî picat, der tot am cu ce să te încălzesc. “
Puse baba pe foc cea din urmă uscătură de lemn şi dete bătrânului cele trei bucăţele de pâine pe care le maî avea în căpistere. Focul s’aprinse şi bătrânul mâncă cu o poftă nespusă: pe
când mânca Faro’i lingea piciorele. După ca mâncă, Mizeria ’1 înfăşură cu pătura ei de bumbac amestecat cu aţă, şi Tu sili să se culce pe salteua ei, ier dânsa puse capul pe un scăunel ca să dormă.
A doua <|i de dimineţă se desceptă Mizeria mai nainte: „Nu maî am nimic gândi dânsa, şi bietul bătrân n’o să aibă ce se bage în gură. Ia să văd de este cum-va chip să me duc să strâng ceva de prin sat.“
Crăpă uşa şi scose nasul afară: nu mai ningea şi era un sore ca de primăvară, se întorse să ’şi ia bastonul şi vedu pe strein gata să plece.
—	Ce fel! vrei să pleci! îî <|ise ea-
—	'Mî-am împlinit dâtoria, răspunse necunoscutul, şi trebue să mă duc se dau semă stăpânului meu. Eu nu sunt aceea ce mă ve^î: sunt sfîntul Vanon, patronul parochieî Condâ, şi am fostu trimis da Dumnezeu tatăl ca se vădu cum sciu credincioşii mei să ajute pe săraci, pentru că fapta acesta este cea d’ântâiu dintre virtuţile creştine. Am bătut la uşa burgmaisteruluî şi a judecătorului din Condâ, am bătut la uşa
domnului din Vicq şi a arendaşilor lui şi toţi m’au lăsat să tremur la uşă. Numai ţie ’ţî-a fost milă de nenorocirea mea, de şi tu erai tot aşa de nenorocită ca şi mine. Dumnezeu are să ’ţî plâtescă: cere ceva şi ţi se va împlini.
Mizeria ’şî făcu cruce şi pică în ge-
„Mare sfinte, acum nu me maî mir că ’ţi a lins Faro piciorele, dâr eu nu fac pomană pentru interes. Ş'apoi nu ’mi trebue nimic.
— ’ţi lipsesc prea multe lucruri pentru ca să nu doresc! ceva. Spune, ce vrei ?“
Mizeria tăcea.
„Vrei tu o moşiă frumâsă cu grâu în cât se aî podul plin, vrei să aî atâtea lemne cât să nu ţi se mai stingă focul din vatră, şi căpisterea plină de pâine ? Vrei comori, vrei onoruri? Vrei să fii ducesă, vrei să fii regină a Francieî?
Mizeria cletină din cap.
„Un sfânt mare ca mine nu pote să rămână îndatorat unei sărace, c|ise sfântul Vanon înţepat. Vorbesce, său de
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
prea mare pornire, formele cele plastice ale lui Nieuşor ! ..
Era o întrăgâ comedie— Manolache nici numai da p’aeaafi.
In sf'ârsit se duseră.- -Dâr d’atuncl, nenorociri peste nenorociri, şi lacrămî şi plân-sete pe capul bietei Aristiţa. - Nu’şl mal alia ioc în casă.—P’arcă avusese copil de când era fată. - Trecu o ^i, trecură două, trei; der în sfârşit numai putu răbda. — Porni spre biserică. — Fericiţi .cel cari să amăgesc cu ilusil, că mal pot găsi măcar acolo o mângâere!...
Totuşi, Aristiţa era îngrijită, şi mergănd, îşi qicea rnerefl în gândul el că nu’.I a bine ceea-ce are de gând să facă; că părintele Costaclie. uu’l destul de bătrân, că-I cam beţiv şi nu pote să aibă trecere la sfinţi şi câte şi mal câte altele.
Dâr se întorse puţin mal tristă, veselă chiar. — Avea şi inima, şi punga mal u-ş6ră. —Părintele Costache, îl vorbise de puterea Domnului, şi de nemărginita îndurare şi pronia cerâscă.
Şi d’atuncl, Aristiţa se schimbase cu de, săvârşire. — îşi dărui odorele prin mahala oprindu’şl numai un miţişor; să făcu şi mal bisericosă de eât până atunci, şedea pe di câte două câsurl la biserică; croia şi cosea totă ^ioa; cânta, şi într’un cuvânt să făcuse veselă şi nebunatică. — Nici bărbatul ieî n’o mal cunoscea, vă(jând-o sărind prin casă şi făcând fel de fel de sburdălnieil.
*
* *
Intr’o sără, Manolache se Întorse mal de vreme de la minister şi, obosit cum era, se trânti pe pat. Un miros de mort însă, de smirnă amestecată cu tămâie, ÎI lovi mirosul; dâr nici n’avu vreme să cerceteze pricina, căci Aristiţa ÎI sări înainte, începu a-1 ţocăi pe tote părţile, şi-I dise în sfârşit:
—	Bucură-te şi te veselesce, că îndurarea Domnului peste tine s’a pogorît.
Manolache presupunea, cu dreptul, ier vr’o năzdrăvănie de ale jumătăţel sele, şi îşi întorse capul, spre a-şl ascunde zîmbe-tul ce nu-şl putea stăpâni.
Ier cucona Aristiţa, începu atunci a-I povesti cum se dusese regulat la biserică, cum se ruga cu lacrimi ferbinţl, câte liturghii a dat, cum a mijlocit părintele Costache, şi apoi, plecându-se ca din instinct la urechea lui Manolache.
—	Şi, şi... dise ea, în sfîrşit pronia cerâscă s’a milostivit. Ia sema însă, să nu spui... să nu scie nimeni.
—	Ce, el ce ? ce ? îutrebâ Manolache nerăbdător.
—	Sfântul Nicolae vine în astă seră la noi.
—	Cine ? sfântul Ne-cu-lal ?
—	Da, da, omule. Sfântul Nicolae, care s’a îndurat la rugăciunile mele, păcătosa.
Şi cucernica eucouă Aristiţa, făcu o mătanie la icone. Apoi către Manolache:
—	N’ar fi tocmai cuviincios să te găsâscă acasă.
—	Asta gândeam şi efi, dragă, şi voiu face după voia ta; căci, drept este, nevrednic sunt a sta înaintea unul sfânt.
—	Dâr, să nu scie nimeni, nimeni,.... m’aî auţlit ?
Şi după ce-I făgădui de o sută de ori, Manolache plecâ zîmbind. Iâr Aristiţa nu mal scia de unde s’o încâpă. Mal ânteiu dădu drumul slujnicei, ca nu cum-va — dâmne păţlesce — s’ajungă sfântul în gura mahalalei; mal afumă de două-treî ori cu ăţia; îşi scoâe din fundul lătjel capela cea de sărbătore, se mal dighisi puţin şi
în sl'lrşit mal puse pe masă două garăfî de vin unguresc, o farfurie cu icre şi alte me-zelicurl. Iâr după ce se încredinţa că sunt tote vrednice de un sfânt, începu a se ruga
cu credinţă, cufundată în nerăbdare.
#'
Trecuse abia un sfert de ceas de la a-prinsul luminărilor, când sfântul Nicolae, deseliise uşa. Aristiţa nici nu cutezâ sf-şl ridice ochii asupra lui, bobind mereîi mătănii şi stând plecată la pământ. După ce bine-cuvântâ, şi după ce gazda ÎI sărută mâna, sfântul Nicolae, cu barba lui roşcată, ochit mici, părul apropc sur şi nasul ca o pătlăgică roşie, făcu câţl-va paşi şi se puse în jeţul de la capul mesei, învârtind în mâini mătăniele lui cele galbene.
Aristiţa căpătă şi ea voie să stea la masă, şi se puse alăturea cu sfântul; ş’apol, chief cu sfântul Nicolae!... Din câte-va îmbucături, icrele se duseră, şi vinul cel unguresc, scădea, ca prin minune; iâr sfântul, se în-dopa mal al dracului de cât un dascăl........
Masa se sflrşise, ier căldura şi mirosul de tămâie ajunseseră ameţitore. Mâncările cele alese şi bine întocmite făcuseră aceleaşi efecte, se vede, asupra nemuritorului ca şi asupra omenilor; căci, sfântul Nicolae, roşiu ca un morcov, îşi deschisese an-tereul cel negru şi se lăsase pe pat într’o stare de nesimţire plăcută. Intr'un cuvânt cucona Aristiţa se putea ferici, că nu peste multă vreme îşi va vedea dorul, patima şi nefericirea el alinate. De aceea, mută de fericire, visătore şi liniscită, sta îngenunchiată la piciorele sfântului.
Dâr, în minutul când părintele Costache era să mântuiască pentru tot-d’auna cinstea şi renumele sfântului Nicolae, în mahalaua Negustorilor, uşa se deschise. Şi atunci, cu mitra lui aurită j>e cap, cu barba argintie, cu privirea fulgerătore, ţinând în mână două chel uriaşe, înfuriat ca un tigru, se arătâ în privazul uşel sfântul Petru....
Cucona Aristiţa rămase de o dată înmărmurită; apoi începu a bate mătănii mal multe şi mal repede, bolborosind rnereu o rugăciune. Era fericită, de şi nu se putea dumeri, cărei fericite întâmplări datoresce visita întregului Paradis. Der vâdead că nu mal vin după Petru şi cel-lalţl nemuritorii se îndrepta spre dânsul, a-I cere blagoslo-venia...
Dâr el, îndepărtând’o cu braţul, înaintâ cu pasul lui măreţ spre pat, şi ciudos, înfuriat, apucă de barbă cu sdravenele lui mâni pe sfântul Nicolae, şi:
— Ticălosule, tâlharule! răcni el, cum al cutezat să fugi din Raiu fără voia mea, şi fără scirea tatălui? Cară-te!!....
Apoi, blagoslovind casa şi masa, plecâ după sfântul Nicolae şi Petru, lăsând pe Aristiţa înlemnită; iâr în acea sără, Manolache se întorse abia pe la meţlul nopţel, mal vesel şi mal nebunatic însă, de cât tot-d’auna.	G. din M.
întâmplări din Capitala
O escrocherie neisbutită. — Ion Dumitru a voit să comită o escrocrerie, ne fiind ânsă destul de esperimentat, păţi bietul Dumitrache; ieri se presentă la d. State StancovicI, băcan din strada Colţii No. 4, cu o chitanţă falşă pentru a lua dece oca unt de lemn; din nefericirea lui se afla în băcănie o personă care cunoscea persona în numele căreia venise Ion Dumitru şi descoperi totul.
Ion Dumitru fu condus la secţiunea 13, unde, nu e de mirare, va fi pdte ursit să facă Pascele ciocnind ouă roşii cu santinela. — x—
Un furt de 7000 let. — D. Pândele Gri-gore din strada Surorilor No. 4, într’un suflet se duse ieri la d Radu Mihaifi să-I facă cunoscut că ÎI dispăruse din casă 7090 lei. Se făcură cercetări şi bietul d. Pândele Grigore nu scia pe cine să bănuiască, de ore-ce bauil erafi puşi într’un loc forte secret şi pe care nimeni nu’l scia Tocmai spre sâră, spre mal mare disperare a sea, d. Pândele Grigore constată că autorul acestui furt însemnat este propriul şefi fiu, care se făcu nevăzut, luând cu dânsul şi mal multe obiecte de valore. Până acum nu se scie încotro a apucat.
— x—
Un scandal în biserică.—A sâră în biserica sf. Voivorjf, unul o:e-care Niţă Ma-rinescu. ne plăcându l cum un preot citea evanghelia, ’şl permise să protesteze cu voce tare. Lumea credinciosă ce venise să asculte cele 12 evangelil, fa forte scandalisată de curagiul acestui individ şi cu toţii ce-rură darea lui afară.
Un furt. — Poliţia puse mâna a sâră pe un ore-care Iancu Bercu, care, de şi iârna trecu, găsi de cuviinţă să se asigure pentru iârna viitore şi fură în acest scop un palton de la d. Polopolu din strada sf. A-postoll.
--------«» — ---------------
DIVERSE
Un ateutat nereuşit. —Ni se scrie din Zurich: O sortă îngrofjitore personificată într’o femee tânără, ameninţase pe o pe-rechie tinerică, căsătorită de curând şi care venea din Sudul Franciel, având de ţintă Geneva. Acea femee fusese amanta de odi-niorâ a tânărului bărbat căsătorit.
Părăsita amantă venise la Geneva şi cumpărase îutr’o farmacie o sticlă cu vitriol, înarmată cu acâsta, ea merse Dumineca trecută întru întâmpinarea seducătorul uf el şi a soţiei sele, cari se aflau pe drum spre teatru, şi aruncă conţinutul sticlei în facia tinerilor.
Efectul asceptat însă nu veni, de ore-ce bănuitorul spiţer, căruia cam bătuse la cehi trista faciâ a fetei, îl dete un liquid cu totul inofensiv.
*
O morte oribilă. —In Erlau s’a întâmplat o mare necorocine pe la sfârşitul lui Martie. — Un infanterist din regimentul al 60-lea fusese însărcinat în <|ioa de 23 Martie ca să cureţe nisce capse ruginite. Ca să se facă acesta, capsele se pun de obiceiu într’un cazan, şi se tornă atâta apă îutr’ân-sul până când capsele sunt acoperite cu apă.
După aceea se mal tornă o oreşl-care cantitate de apă tare, se pune capacul pe cazanii, se lipesce jur împrejur cu pământ galben şi dedesupt se aprinde spirt.
Cazanul începe apoi să fiarbă, şi dâcă nu mal ese abiir, este semn că capsele sunt deja curăţate.
La 2y din luna trecută se procedă tot în modul acela, dâr când se vă<|u că cazanul nu mal încetâză a aburi, mei se spre acolo infanteristul şi un sergent, ca să vaţlă ce este.
D’o-dată capsele se aprinseră şi cazanul explodă cu o înfricoşată detuuaţiune.
Tot trupul sergentului e acoperit de răni, fruntea ÎI este sfărâmată, şi un picior a fost turtit ca hârtie de o bucată a cazanului.
Infanteristul o păţi şi mal rău. O mână îî-a fost ruptă cu desăvârşire; de pe piciorele sâle carnea atârnă în bucăţele, amendoul ochii îl au fost scoşi, şi întregul seu trup e plin de bucăţele de capse.
Scopitii în România
IX
Urmăm astăzi cu publicarea scrisorii ce ni s’a trămis din Iau.
Ajung la catastrofa cea mal dramatică a vieţel mele, la castrarea mea; dâr, se spuu vre-o două vorbe despre prorocul Ivan K..., care ne-a pricinuit atâtea rele.
Cine era el ? un mistic convins, un ascet fanatic ?
Ivan K... fusese castrat în copilăria sea, în Rusia. E! era un iobagiu care fugise de la stăpân în 1836.
Persecutat amar, se ascunse; apoi, cu un paşport falş, fugi în Moldova. Ceea-ce făcea puterea mare a lui Ivan K..., era faptul că făcea Versuri, scopiţil fiind* mari iubitori de poesie.
Când veni în relaţiunl cu mătuşa mea, Ivan K..., se juca mult cu mine, ainenin-ţându-mă, în glumă, cu un bricift bine ascuţit, şi zîmbind fetelor ce ne înconjurai!, m6 întreba:
—	Eşti gata ?
—	Sunt gata, spuneam efi, confus.
—	Atunci grăbesce-te, Christos, a înviat Desbracă-te, ’ml elicea miserabilul.
Nehotărît, începeam a-ml ridica cămaşa, privind ca ruşiue pe proroc şi pe credincioşii săi cari rîdeau pe înăbuşite.
In mijlocul unor asemenea glume se petrecu copilăria mea.
Intr’o 4b după una din aceste batjocori ale proorocului, începui a plânge.
El mă mâDgăiâ, spunându-ml:
—	Dâr şi efi sunt mântuit; nu plânge, îţi va bate şi ţie ceasul; (nu ’l-ar fi părut răfi se mă opereze imediat, dâr mătuşă-mea nu permisese încă acesta);, peste puţin se isprăvi. Ori cum, nu uita nici o dată că acest şerpe trebuie să fie retezat din rădăcină; dâcă nu te poţi însuţi ispăsi de păcate, vino la mine; amândoul vom învinge duhul cel spurcat; şi, dâcă voia fi prea slab—prea bătrân —ca să vifi peuă la tine, mă voifi tîiî prin ţărînă şi te voifi ispăsi!
Spăimentat de aceste vorbe, plângeam cu amar, ţipam şi refi mă văităm.
După câtă-va vreme, acest prooroc mare dispăru pentru tot-d’auna din casa nostră. Aflai apoi că murise, nu seiu de ce.
--------—--a—BBBBSP—-----------
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
{Agenţia Havas)
Constantinopole, 17 Aprilie. — Principele moscenitor al Austriei şi Prineesa Stefania au sosit aijl dimineţă la IO1/* ore la Dolmabacee, unde au fost salutaţi, în nnmele Sultanului, de marele vizir şi de ministrul afacerilor streine.
Alteţele lor Imperiale au fost conduse îndată la Yildiz-Kiosk în trăsurile de gală ale Curţel.
Multe nave, decorate strălucitor şi eon-ţinănd mii de persone, s’au dus la intrarea Bosforului spre întâmpinarea Yahtulul „Miramar“ pe care apoi l’afi escortat până la Constantinopole.
Tote năvile streine sunt decorate cu ste-gurl.
Paris, 17 Aprilie. — 0 depeşă din Pekin confirmă noutatea disgraţiel Principelui Kouug, Sub-preşediute al ministerului casei imperiale; e înlocuit în sarcina sea de fratele Iul Cliun, tata împăratului Chinei,
Solia, 17 Aprilie. —Principele Alexandru al Bulgariei sosi alaltăerl sâra la Târnova unde a fost primit cu mult entusiasm de poporaţia oraşului şi de prin prejur.
Constantinopole, 17 Aprilie. — La se sirea la palatul YiMz-Kiosk, archiduco-le
Rudolf şi prineesa Stefania 8ti fost primiţi jos pe peron de. Marele-Vizir şi şambelanii Sultanului, cari afi condus pe Alteţele Lor imperiale până în sala tronului. Sultanul a venit să-i întimpine; a oferit braţul prin cesel după ce a esprimat buna venire au-gustilor săi ospeţt şi a cerut noutăţi despre împăratul Francisc-Iosef şi împărătâsa Eli-saveta.
Numai după eiucl-spre-4ece minute de convorbire, părechia imperială ’şl-a luat adio de la Sultanul, care ’i-a însoţit până la peronul palatului dând iâră braţul priu-cesel Stefania.
După câte-va minute, Sultanul a venit să facă visită Alteţelor Lor lu reşedinţa lor.
Constantinopole, 17 Aprilie. — Porta a primit oficial demisia Sânţiel Sâle Ioarhim şi a primit numirea Sânţiel Sâle Agathan-gelos, ca patriarch interimar, invitând comunitatea grecă a proceda la alegerea uuul noii patriarch.
Cair, 17 Aprilie. — Tentativa făcută pentru a obliga pe amploiaţii şi funcţionarii indigeni a semna o petiţie cerănd protectoratul Engliterel, a C'îijut cu totul.
Zabehr paşa a refusat postul de guver-nor general al Sudanului.
Aceste seirl au fost publicate în ediţia de aseră şi le reproducem şi in cea de diminâţă
Londra, 17 Aprilie.—In discursul ce a pronunciat erl seara, dinaintea alegătorilor săi, sir Veruon d’Harcourt, ministru de Interne, a exprimat repugnanţa ce Euglitera încercă de aşi anexa Egyptui; a blamat anexarea insulei Cypru, făcută de Cabinetul Beaconsfield ; a recunoscut în fine dreptul ce avea. Europa d’a se ocupa de tot ce se va face în Egypt.
Londra, 17 Aprilie. —„The Times" publică o depeşe din Khartum, cu data 7 A-prilie, conţinând că insurgenţii iueonjură oraşul şi că trag des contra Palatului gu-vernorulul.
Tunurile din fortâreţă respund şi tirul lor a omorât mal mulţi insurgenţi, însă muniţiele de resbel încep a lipsi trupelor generalului Gordou, a cărui situaţie devine din ce în ce mal critică.
Sgomotul circulă că Zebehr-paşa ar fi primit o telegramă de la generalul Gordou cu data de 7 Aprilie, numindu-1 guvernator general al Sudanului.
Diarele englese, cari reproduc acesta noutate, adaugă că o găsesc neadevărată.
INSEJXŢIXJNX
Ieri pe la orele 4 aflându-mă în biserica AmZfi) vă4 de o dată că vine spre mire un domn, care era însoţit de soţia d-săle, şi fără ca să-mi spuie ceva căuta să mă dea afară din strană. Intrebându-1 cu ce drept vrea să mă dea afară, îmi răspunse într’un mod grosolan că de ore-ee e mahalagiii, are drept la acâsta. Soţia sea văzând că cât pe aci era să se nască un scandal, ’ml cedă locul dumneaei. Cercetând cine este acest domn cu maniere atât de proste, mi s’a răspuns că e un oreşl-care Dragomirescu, fost sub-prefect sub reacţionari, şi vestit ca boclucaş după cum îl arată întrega mutră.
Ca acest Dragomirescu să nu mal aibă prilej a face scandaluri aduc acesta la eu-noscinţa publicului, să se ferescă de dânsul
Dimitrie Anghelovicl.
MAU SOSITM
Flori! Flori! Flori!
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se p6te avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de fiori forte variate, de celmal mare efect,de o creştere uşoră, şi de o sigură înflorire, atât pentuu ghivecîiî cât şi p utru grădină, fără a avea trebuinţă de o Îngrijire specială.
Se vinde îa Bucurescî la farmacia I. A, Ciura strada Lipscani, la d. Marin Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Admi-nistraţiunea Ziarului Necesarul strada Bre-zoiaau No. 32. Bucurescî.
unde nu, cred că mă refuzi de mândră ce eşci.
—	Pentru că stârneşti mare sfinte, te voiu asculta, răspunse Mizeria. Am în grădină un păr frumos care ’ml face nişce pere frumose; din nenorocire, ştrengarii din sat vin de mi le fură, şi sunt silită să las pe bietul Faro a casă ca să mi le păzâscă. Fă ca orî-cine se va cocoţa în părul meu să nu se mai potă da jos fără voia mea.
—	„Amin!11 <|ise marele sfânt, zîmbind la naivitateajei, şi, după ce o bine-cuvântă, plecă.
III
Bine-cuventarea sfântului Vanon făcu norocirea Mizeriei şi din Z*ua a°eea ea nu se mai întorse acasă cu traista gdlă. Primăvara veni după iarnă, vara după primăvară şi tomna după vară. Băeţaşii văzând că Mizeria plecase cu Faro, se cocoţară în păr şi’şî umplură busunarele ; însă când să se dea jos, nu mai putură. Mizeria ’i găsi, când se întdrse acasă, cocoţaţi în păr, ii lăsă multă vreme a-colo, şi când se milostivi să’I dea jos
puse pe Faro să’i musce. Ei nu mai cutezau să se mai întdrcă să fure pere, şi Mizeria şi Faro trăiră atât de fericiţi cât pot trăi două fiinţe ca ei.
Cam pe la sfârşitul tomnei, Mizeria se încălzea într'o $ la sore în grădină, când auiţi un glas strigând’o de trei ori: „Mi-zerio ! Mizerio ! Mizerio !“ Glasul îr era aşa de jalnic în cât buna femeie începu să tremure ca varga şi Faro urla ca şi cum era un mort în casă.
’Şi întorse capul şi vă(|u un om lung, slab, galben şi bătrân ca un patriarh. In mână avea o cosă lungă cât o prăjină. Era mortea.
—„Ce vrei om al lui Dumnezeu ? întrebă Mizeria cu glasul tremurând, şi ce cauţi aci cu cosa acesta ?
—	Am venit să ’mi fac datoria. Aide, buna mea Mizerie, cesul tău a sunat, tre-bue să vii după mine.
—	Aşa iute!
—	Te miri ? când ar trebui să’mi mulţumeşti, tu care eşti atât de săracă, bătrână şi slabă.
—	Nu sunt aşa de bătrână nici aşa de săracă cum mă credi, stăpâne. Am
pâine destulă în căpistere şi lemne pe foc; abia împlinesc 90 de ani la prasni-cul întâmpinârei Domnului; iar cât pri-vesce că sunt slabă, sunt tot aşa de dreptă ca şi d-ta pe piciorele d-tele, să’ţi fie fără supărare.
—	O să’ţi fie mai bine acolo unde te duc eu
—	Omul scie numai ce perde, nu şcie ce câştigă în schimb, răspunse Mizeria. Ş’apoî plecarea mea l’ar costa mulţii pe Faro.
—	Faro va veni după tine. Aidem grâ-beşm-te!
Mizeria oftă.
—	Lasă-mă măcar câte-va minute să mă gătesc puţin, căci nu vrâfi să fac ruşine omenilor d’acolo.
Mortea se ’nvoi.
Mizeria îmbrăcă frumosa ei rochie de stambă cu flori pe care o avea de mai bine de trei-Zeci de ani, îşi puse pe cap un bonet alb, şi în spate o boccea ve chie, fără să aibă însă vre-o găurică ori vre-o pată, pe care o punea numai ia Crăciun şi la Pasce când se ducea la biserică. Pe când se îmbrăca îşi mai aruncă
.o detă ochii pe cocioba ei şi d’o detă zări şi părul. O ideie ciudată ’I trecu prin cap şi nu se putu ţine să nu zîm-bescă.
—„Ai vrea d-ta, om bun al D-Zeu, ca până când m’oi găti să’mi faci un bine ? Zise Morţii. Se te urci în păr şi să ’mî culegi cele trei pere câte au mai rămas. Vreu să le mănânc pe drum.
—	Bine! răspunse Mortea — şi'se sui în păr.
Rupse cele trei pere şi vru să se dea jos, der, spre marea ei mirare nu putu.
—	„Hei, Mizerio ! ajută-mi să mă dau jos. Pare-mi-se că blestematul ăsta de păr e vrăjit."
Mizeria eşi în pragul uşii. Mortea se sbătea cu mâinile ei lungi şi cu piciorele şi mai lungi, der abia apuca se se desprindă de copaciu, şi copaciul, ca şi cum ar fi fost o fiinţă vie, o apuca din nofi şi o îmbrăcişa cu crăciie lui. Era o privelişte aşa de caraghiosă în cât Mortea bufni de rîs.
—	„Pre legea mea! nu prea mă grăbesc se mă duc în paradis. Stai destul de bine acolo, omule. Rămâi dâr. Nemul
, omenesc are să’mî fie dâtor o luminare frumdsă!
Şi Mizeria închise uşa şi lăsă pe Morte prinsă în păr.
IV
Peste o lună lumea începu să se mire că nu murise nimeni nici în Vicq nici rin Fresnes, nici în Condă. Mirarea crescu când se auZi că şi în Valenciemies, şi în Douai, şi în Lille şi în t6tă Flandra, nu murise nici un om. Nu se auZise nici o dată vorbinduse de aşa ceva, şi cândîi veni anul nou, se citi prin câlindare că tot ast-fel se întâmplase şi în Frauda şi în Belgia, şi î* Olanda, cum şi la Austriac!, şi la Suedezi, şi la Ruşi şi la Români.
Traducţimie do Sparta!i
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBI!
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe $iua de 6 Aprilie 1884.
i'l» Rentă smortisabilă .	.	.
5 */« Renta română perpetuă. .
6*/0 Obl. de stat.............
fi*/i » Căile fer. rem. regale. 6’/» » Municipale ....
10	»	Casil pensinniloră 300 1
5*/o Scrisuri funciare rurale . 7°/.	»	»	»	.
5'/*	»	»	Urbane	.
6°/t	»	>	»	.
70/,	»	,	»	.
Impr. eu prime BucurescI ‘201. Buc Acţ. Bâncel Naţionale a Rom. 500 1 » Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. »	» Rom. de construc. 500 1.
>	> de asig. Dacia-Rom. 8001.
»	»	» Naţională 2001. .
DIVERSE
Aur eontra Argint. . . , »	> Bilete de Bancă.
Florin Wal. Austr. . . ,
Mărci Germane...............
Bancnote francese. . . .
Cnmp.	Vând
977»	98
947*	957»
1007»	1017.
103	M4
837»	847.
230	235
927,	937.
1037.	1047.
897,	90s;,
997»	1007,
1O8 7.	104
33	34
1455	1470
208	2-4
£29»	308
62	372
240	248
315	3 35
3 15	3 35
2 08’/.	2 10
1 23	1 25
1 997»i	1007»
NAŢIONALA
Societate generala de asigurare in Bncnresci str. Carol i.
—X —
La 25 Martie [6 Aprilie] a. c. a avut loc Adunarea generală a acţionarilor societăţel ndstre, sub preşedinţia d-luî 1. Marghiloman. Presenţî aii fost 45 acţionari represintându 7335 acţiuni cu 313 voturi.
S’a citit raportul consiliului de administraţia şi procesul verbal al cen-sorilor. S’a aprobat bilanţul şi s’a dat descărcare consiliului pentru gestiunea sea. S’a fixat dividenda la Ln. 19 do fie-care acţiune şi L11. 140 de fie-care parte de fondator. S’ati reales ca censorî pentru anul 1884 d-nil N. Ioanid, P. Stoicescu şi H. Hornştein.
Plata cupbnelor Nr. 2 se va efectua in bilete de bancă cu începere de la 3 [15] Aprilie a. c. în Bucu-rescî la casa societăţel strada Carol I Nr. 9, şi în Iaşi la d-nil I. Neu-schotz & C-nie. Direcţiunea
De vânzare
Garderobe, Bureau, Canapele, Oglinzi şi alte objecte de casă Strada Poşta veche Nr. 14.	3—2—2
De închiriat
O casă în strada Sălciilor Nr. 7, cu 6 camere mari de stăpân şi dependinţe, gradină ln fadă şi în dos. — A se adresa strada Vântului No. 11.
"Pţo Ţrpyi q via Două fabrici de -L/O V diy.cll O micarone ,' una pentru paste lungi şi una pentru paste tăiate, cu t.6te cele trebuitore la fabricarea de macarone, fidea, stelişdre, etc., adică mal multe feluri. Doritorii se vor adresa în Brăila, strada Bulevard No. 91, în curtea fabrice! la d-nul Giovanni Stănescu.
c

STELLA
PARFUMERIE şi SAPUNERIE
Calea Victoriei, yis-â-vis PALATUL REGAL-
Recomandă Marele său deposit de Par-fumerie PIVER , VIOLET. PIESSE et LUBIN, ATKINSON, HOULIGANT şi GELLE FRERES.
Pouâra VEL0TJTI1TE si Ponclra
GERMANDKEG
Mare asortimentn ie sticle ie cristaln
ŞI ARTICOLE PENTRU PAŞTE
precum :
Ouă de Paşte de Sticlă etc.
cu preciurile cele mai moderate
l*U! NU! NU!
M I rior calitugulul Losz pentru a stTrpi III ori ce bătătură. Acest balsam este I V Prem'nt cu diplome de către direc-ţiile medicale ale spitalelorG din 0 f Viena. Veneţie şi din Lodi, precum şi «probat de consiliul sanitar din Padova. Ti	f BalsamulQ Califug Lasz cu
Uertlîicat care am tratată bătăturile mele un singur flacon a ajuns cu să le stîr-piască cu totul şi să mă scapă de o b6!ă‘ de care credeam că n’o să mă ma! vindec nici o dată.— Flaconul mare lei 2.
G. Tomaziu, Dorohoiu.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandrin, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", BucurescI.
Cererile din provincii se fac la administraţia farului Necesarul BucurescI.
De închiriat
Cinci camere cu an-tre şi geamlâc, pivniţă, puţ grădină şi curte singură. Strada LucacI Nr. 38 bis	3
Ha în/ilnpiol în Graud Bazar de Bu-1/U lllvllll ldiL curescl Calea Vâcărescl Nr. 26, se află mal multe prăvăli! de închiriat de la 400 lei în sus pe an, pentru ori ce comerciQ seG meseriaşii, precum şi mal multe odăi apartamente în condiţiuul 16rte avantagiose. — Doritorii se voru adresa a comptoarul acestui Bazar.	10-6.
no înrhiriat în Calea Rahftvel No.79 U\j II IU IUI lai partea etagiulul al doilea din drăpta, compunăndu-se din: un salon spaţios şi un iatac la pod, o cameră ce
corespunde, cu alta cu dependinţele lorO: sufragerie, cuhne, două comodităţi şi o pivniţă. Doritorii se vor adresa chiar la aceste case, unde va găsi pe propietar.
De închiriattTSr;;te
rel No. 30. Unul jos la stradă compus din şase camere, bucătărie şi magasinesubsol. lâră cel-Palt în fundul curţii compusa din trei camere, bucătărie şi pimniţă.
A se adresa la Divisiunea technicâ a Căilor ferate instalata în apartamentul din faţă.
Cinci prăvălii cu patru odăi de locuinţă, precum două magazii, un grajd cu pod, cu puţ în curte şi curtea pavată. A se adresa pentru imformaţiuul la d-uul Al-bert Neubafler architect Str. Isvor Nr. 71, safl la propietar în Str. Eliade Nr. E Oborul noa.
de închiriat
D- Haralambie-Costescu
Antreprenor de Pompe funebre.
Cu ocasiunea rectificare! Dâmboviţeî, s’a mutat pe strada Carol I Nr. 48. Facem cunoscut acesta spre cunosciuţa generală, cumunicâud că a înbunătâţit Intr’un nod simţitor serviciul pompoior funebre şi corone din streinătate. Asortat cu Care şi decoruri cu totul diu nod.
ATELIER. MECANIC
59, Str. Isvorul. F. EEILHAUER Str. Isvorul, 59.
Pompe de tote sistemele. Pompe miol de transvasat vinurile. Fontânî d’applique şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot felul. Tuburi de fier, tuciiî şi plumbu de tote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Tuluri spciale prntri latrine si smeri ci accesoriile
Sghiaburl de trotuar şi LighianurI de coborîre inodor, etc.
MARE DEPOSIT DE FONTĂ ORNAMENTATĂ
Vase, Socluri, avusurî, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
Furnituri şi InstalaţiunI complete de băi
si CONDUCTE DE APA
In acest atelier, se găsesce şi Scule pentru zidari ei pietrari
FABRICA
de
Vinde Şampanie
MULLER & C-ie Brăila
Acestâ fabrică oferă şampanie română sub nume de
CHEMA EE ODOBESCI
în lăţii de 6 şi 12 sticle, şi în orî-ce cuantităţl, cu 3, 3|- şi 4 1. sticla cu ramburs seu comptant, franco gara s6tt portul Brăila, in-clusivfi ambalagifi.
Qualităţî superitfre
H! SE RECOMANDĂ!!!
LOTTERIA
Autorisată de înaltul Gruverntl
pentru reconstruirea
Bisericel Sin aradul Bralla
ca patronagiu
S-ţii Apost. PETRU şi PAVEL
050 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
Costal MletiM iste mai 1 lei
Biletele se pot cumpăra de la comitetul lotterie! (str. Bisericel) precum şi de la personele care au bine-voit să se însărcinede cu desfacerea lor.
1 TIPOGRAFIA MODERNA CL.,1
34, Stradu Academiei, S4
Stabilimentul tipogr. efectuezi Imprimate pentru autorităţi, U-vrage scolastice şi sciinţifice, jtare quotidiaue şi hebdomadare în trite limbele modera — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de visită ji decese, afişe şi bilete de teatru, precum §i ori-ce alte lucrări atingătoare de acdstă artă, în diferite mărimi şi colori, etc.
ca 0=1 CTJ C—.
Asemenea se însărcintză şi cu Brogare de cărţi, Cartonate gi elegant poleite. Registre de corapta-bilitate de diferite mărimi gi cua-lităţî, Obiecte de inginerie, birouri gi cancelarii. Diferite cartonage, etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru mogil, păduri, mori, etc. etc.
Pentru mal multă înlesniră
autorităţile administrative gi comunale pot face cererile pentru materialul necesar prin scrisori franeate înaintând costul
Preciurile cel© mat moderat©
m
00
^rvoui
HOTEI
BULGARIA
Acest Hotel are 30 dă camere cenfortabile şi bine mobilate cu totală din nofi. Asemenea posedă şi unu mare Restaurant cu totă felulu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdiu pentru Cal şi ud şoproD pentru Trăsuri cu Preciuii forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin mulţămiţl, impunând cea malmare acurateţe şi promptitudine.
tei

tjd
L,
Proprietar, ÎSII^OIU 'P/AIVAE.
Medaliat la expoşitia Cooperatorilor 1883. MEDALIE DE AUR
Recomandă magazinul său din calea Victoriei Nr. 82 sub cercul militar. Asortat in tot timpul şi după seson cu tote articoleie de galanterie, Săpunuri, Parfumurl, Pudre şi tote necesarele toaletei. Cu cămăşi cami-sone, pantaloni, ciorapi, corsete batiste, cravate, mănuşi, baston, umbrele, umbreluţe şi o mare specialitate în articole de voiagiorl Cufere, Giamantane, Gente, Sacurî, etc.
JUCĂRIÎ DE COPII
Se primesc comande gi se esecntă promt cn preeiurî fdrte moderate.
BRONŞITE, TUSE, CATARHE PULMONARE,	|
GUTURAIURI	OFTICA, ASTHMĂ.	£
însănătoşire repede si sigura prin	>
PICATURI LÎVONIENNE j
ie XKOlCDEXXJe-lPKXîMIGX
Compoziţie de Creozot, Gudron de Norvegia şi Balsam ie Tolu.
Producţiunea aceasta, sigură spre a vindeca radicai toate boalele căilor de respiraţie, e recomandată de celebrităţile medicale, ca singură eficace.
Prin această doctorie, nu numai că stomahul nu se osteneşte, dar se intăreşte, se reconstitue şi printr’ănsa se deşteaptă pofta de mâncare; căte două picaturi, dimineaţă şi seara, sunt de ajuns, spre a birui cele maî grele cazuri.
Deposit principal : TROUETTE-PERRET, 165, rue Saint-Antolne, PARIS %	şi in principalele farmacii.	J
A se pretinde timbrul guvernului frances pe flacon, in scopul de-a evita contrafacerea. -c

Specialităţi proprii Alessandriu ^
Pastile Alessandriu Berthollet
Specific contra bălelor de gât, maladiilort; vocale, infl&maţiunilor şi ulceraţiunilor gure tnginelor, scorbutulul şi salivaţiunilor mer •uriale.—Acest remedia e forte precios Oratorilor, Profesorilor şi Cântăreţilor, uşurezâ emisiunea vocel şi temperâzâ ostenâla gâtului. Preţul unei cutii lei 2,50.
Gudron vegetal
rel de piept, tusei provenită în urma gu turaiulul, iritaţiunl ale pieptului, astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc. —Cu o lingură din acest gu dron pus într’o litră de apă, formezi apă de păcură, care se pote da cu mult succes la copiii, contra boielor maî sus indicate Pentru adulţi se ea o liugură de Gudro tn apă sacharată său lapte dulce 2—3 pe <ji. Preţul lei 1,50 flaconul mare.
01
Vin de China ^,flaXal S
j Colomba, fi. 2,50; cu Malaga flac. 1. 3 In o ţără ca a nostrâ, unde frigurile dt tot soiul, sub diferite forme ’şi-a găsit )o-ul bun pentru a face victime, e bine a se întrebuinţa, deca nu ijilnic, cel puţin du timp ln timp. Vinul de China pentru a vă preserva în contra frigurilor, a fortitia pe convalescenţi, seu a reconstitui persoueb slăbite prin prea multă muncă. — Pentru co pil jumătate păhăruţ, pentru adulţi un păhăruţ diminăţa şi sera, sdă înaintea mese) săli după prescriptiunea d-lor doctori, cum vor găsi eu cale.
TlAPAlaflă febrifuga, tcnica şi preser vlUUUlClutl vativa. E cunoscut greutatea cu care se dă copiilor medicamente şi mal ales China. — Aceste pastile eoDţinănd chinină sunt lesne de luaa de cel mal răsfăţat copil — având un gust delicios — spe cific contra frigurilor şi ca preservativ.
O cutie 24 bucăţi lei 1,50.
cu iodurâ de fer iu alterabil. Consiliul ■ned. sup., prin Farmacopea dela 1863 şi cea te la 1874, a decis ca avantagios prepa rarea acestor pilule tot-d’auna prospete.
Tote lucrările de medicină indică iodurn le ter, contra afecţiunilor chlorotice, scro Fulose, tuberculose (cuiorT palide, humor! reci, phtisie), Leucorheă (Poiă albă) Ămenorrheă Menstruaţie oprită sâfl di ficila), etc. Acesta este un esceleut forti-tiant pentru temperamentele limfatice, slabe iau dificile. Preciul peutru 100 pilule le) 1.75 pentru 50 lei 2
„Santa Maria" muuuuu Triplă destila-Liunea plautel prosp tâ cu alcohol devin pur.
Medicament nepărat trebuincios în fie-ce asâ — Cu o linguriţă din acest alcohol pusă într’o ceşcâ de apă face apă de Me issa. — Iu cafea eâte-va picături snpMnesci ;u pristosioţă coniacu care pe lângă că no are nici o aromă, der forte adesea şi mat tote coniacurile sunt preparate cu aicohole SG alese Pceciul 2 let.
Pastile guuittse
Coudcin-Tolu. —
Remediu plăcut con tra tusei. Preţul unei cutii I. 1.50.
Fentru ă rfd» puterea pdrulnl slăbit, împedicâml nu numai cader. a, dd 11 face a şi cresce. De 2-3 ori pe septămâui sdra cn o periuţă mniats in acdstâ tinctnră so frdeă pslea capnlni. Flaconul mic lei 1.50; împătrit iei 4,
Tmlira ie China aromatica
Apa Colonia îraianET"S
Flaconul lei 2.
Pudra Glioero-Criza
pielea Cntia I lui şi 50 b.
e46andttw
Nu voin considera ea preparate ale mele de cât ce vor paria sem-uătara de mai jos gi timbrul Farmaciei Depositol pentrn tdtă ţdra la Farmacia Română, Calea Victoriei, 7 7,
(Cişmeaua Roşie* BucurescI.
Se espedlaza in tote punctele ţerii, contra-Mandat postai. De la 1 o lei în sus
______ambalaj nu sh sor-otf-sce. în jos 50 ban!
Tdte aceste specialităţi se găsesc şi la Farmacia Briuduşi-Zimnicea
are pentru basa principală Codeina şi Tolu; el inlocueşte Pasta Zed şi poate fa ntrebuinţat pentru a indulci ceaiurile si laptele copiilor sau bolnavilor; el mai are avantagiui a nu presenta câtuşi de puţin inconvenientele văiămătâre a ie opiului. Foloseşte de minune in contrairrîtatiu-ador, peptului si «Io pulmonp'-r, a tu«-«clor inveciiilo, brorcliîIrlor, tn„ri mu. gureaei, catarrhelor, insoninielor, etc. Pari*,strada 22, Drouot şi li diverseFbireusfi
De închiriat
De la 23 Aprilie a. c., proprieta tea din Calea Moşilor, colţ cu str. Mântuleasa No. 130, fosta spiţerie ce se compune din 2 prăvălii, 4 camere , bucătărie cu o odae şi o pimniţă mare, grădină şi alte necesarii. Amatorii se vor sdresa la Thodor Popescu, strada Lipscani, No. 17.	6-2-2
De ventjare
O perehe case nelocuite, compuse din 2 odă! de stăpân, una de servitor!, bucătărie, pivniţă, etc; fără nici o împrejurare, în stare bună, mare parte cu materialul nou şi cu loc de a se mal adăoga încăperi. Ele sunt în BucurescI, colorea de verde, str. Virgiliu N, 11; posiţia fru-mosă, aer curat, apă buDă.
G-rande victoire de la Science
A -o A>w.â 1 nw+î Mi w un rem^e officiellement examinâ, avoue et re-nbJbll	LLXIl commende par Ies autoritâs dela medicine, guerit
positivement et radicalement en tout cas la plus terrible de tout Ies maladies.
-------7--------------COMME T0UTE
I ? F P U f P^IF autre
L Li li-Li UIL MALADIE DES MERFS
L’Antiepilipticnm est aussi d’une grande importance pour tous Ies personnes, qui en consequence d’une fâeheuse accoutumence souffrent d’un dâraugement du genre nerveux et des âtats de faiblesse; deja des milliers de malades lui doivent. lcur gueri-son un fait incoutestable qui dans beaucoup de journaux du pays et de l*ât anger a j trouve une expresione avouee. L’Antiepilepticum est expediâ en emballage â 6 fla-' cons et l’instrnction contre remise pe 25 trancs ou remsoursement de poşte.
| Le succes est garanţi, seulemeut dans Ies cas extraordinaires une double dose est â s. prendre. — Commandes sont â adresser au dâpot-genâral du Lr. KIRCHNER.
v	t»TnT3T n

BBRLIN, NW., Brueken-Allee 3 «.
CHRIST B. ELEFTKBESCU
Casa de Schimb, Comission şi Incasari 41. Strada Lipscani. 41.
In urma retragerel mele din funcţiunea de Agent de schimb de pe lângă Bursa din BucurescI, am onore a anuncia Clientela me» 51 ouor public că aroă reluată vechia me» profesiune, ocupânuu-mfi cu cumpărarea şi vân4area diverselor efecte de Stat, schimb de monete aur, argint şi bilete de bancă după cursul rjilei, fiind gata a satisface or! ce cerere a onor. mei clienţi, asigurând!) pentru un serviciu prompt şi loyal.
Cu «timă
Christ D. Elefterescu.
4). St-. Lipscan). 4 .
ma -m fia cu douS caturî din strada WtLwOs ăAaUCw RahovelcuNr. 14, fiecare cat compus din 9 camere, având intrare deosebită, curte întinsă, dependinţe grajdiG şi şopron este de dat cu chirie de la 8f. George viitor Doritorii să se adreseze la propietarul lor care locuesee în strada Scauheior Nr. 32.
a van ^ a 0 P°r^une de zioi A/w u/i. wJ. ( rtîo şie din comuna moţeşti, j; deţul şi plasa Teleorman, în întin-d** e de 4<>0 pogone. Doritorii se vor presanta la administraţia acestui (ji»r,
CD
ed
[o
Io
Cu.
Agenţie de Anunciuri în Komânia
reclame şi insehîibsi, comission si incassâr;
Bîl)BOU. —Strada Clemenţei Ko. 1.—BUCURESCI. Aceasta Agenţie primesce ori-ce anunciuri pentru diarele din Capitală, din districte şi din streinătate. Prin învoielele ce le are cu mai toate fiarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura persoanelor doritoare de a face anunciuri, un rabat însemnat
__________________Directori : 0. I. BEAILOIU & TH I. PAPPAZ ÎLIJ.
_j(B Annneinrile pentrn j*arul Telegraful hrjnmp.HC gi Îs sc^tâ Aşanţie. ~
Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro
DUMINECA 8 APRILIE 1884
■■ — i. ■■■ . . _.1.-J ■ 1	■
ABONAMENTE
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
"ap.	—	- ti,	______ ________
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an......Lei 24
„ şăse luni ...	„17
PENTRU DISTRICTE Pentru un an ,	.	.	Lei	2
„	ş6se luni ....	„30
,	trei „ ... .	„15
PENTRU STREI JET ATE
Pontru un an..............Lei	40
» ş6se luni ...	„	20
,, trei „	.	. • n	t2
Abonamente ae fac la 1 si 16 a fie-cârel luni
ANUL XV No. 3568
ANUNCIURI ŞI RFCLAME
ANUNCIURI pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leii; pe pag. IT 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabili.
Epistolele nefrancaie serefusâ; ar-ticolil nepublicaţî se ard.
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francia Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugbne Micoud, 81 Fleet
Street. E. C.
Austria. Hassenklewer, et Comp. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda Pest. Servitenplats.
Redacţiunea Str. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCl
Administraţia Str. Academiei No. 24-,
SCIBI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Berna, 16 Aprilie. - Oficiul Reuter a-nunţă că în urma represintărilor guvernului spaniol pe lângă consiliul federal, d. Ruiz Zorilla, şeful republicanilor intransigenţa, s'a v&Jut silit să părăsâscă Sviţera. Scirea însă e desminţită.
Berlin, 16 Aprilie. — Norddeutsche Allgmeme Zeitung desminte sgomotul că principele Bismarck ar fi tratat cu d. Miquel pentru intrarea în minister; nu e în perspectivă, (Jice numitul (Jiar, nici o vacanţă în minister. Cancelarul a invitaţii la el pe d. Miquel, dedre-cesunt buni prieteni, dâr acesta plecase mal în-nainte d’a primi invitarea, aşa că întâlnire n’a putut fi.
— Ca urmare la scirea despre o în-trevorbire între ambasadorul german din Roma, d. de Keudell, şi ministrul De-prettis, (Jiarul Germania publică următo-rele: „Corespondentul nostru din Romă ne scrie că în săra de 21 Martie a plecat de la ambasada germană, pentru ministerul de externe, scirea despre în-trevorbirea în care Deprettis s'a plâns de întinderea stării escepţionale şi asupra Triestuluî, tapt care va întărâta mai mult Irredenta.“
Pârigueux, 16 Aprilie. — La banchetul dat aci, ministrul preşedinte Ferry a vorbit asupra politicei esterne.j Suntem, a oratorul, o putere maritimă şi a-avem interese în tote ţările; suntem însă ş'o putere continentală şi nu putem lăsa să se atace vre unul din interesele n<5-tre de pe continent. Cestiunea militară în Tonkin e regulată.
Democraţia trebue să înţelegă că păte esercita în Europa o influinţă paclnicâ şi mântuităre. Pentru a’şî îndeplini misiunea, Francia trebue să observe o atitudine corectă. Dăcă ne bucurăm în Europa de o situaţiune bună, datorăm a-cesta parlamentului, care de repeţite ori ne-a espnmat deplină încredere. Din a-căsta resultă că guvernul are autoritate când vorbesce cu străinătatea. Guvernul are datoria să pue în evidenţă scopurile săle, şi n’am lipsit de la acestă datorie. Europa scie cu cine suntem şi cu cine nu. Acest discurs a tost întrerupt de numerose aplause.
Windsor, 16 Aprilie. — Regina Victoria şi princesa Beatrice aQ plecat erî şi se duc în Germania. Iuţorcerea în En-glitera nu se va face mai nainte de 3 Maiu.
Kasnn, 16 Aprilie. — Ancheta asupra lipsei ce suferă guvernământul din causa relei recolte a constatat că până acum nu s’a ivit nici un cas de morte sâQ ti-jos din causa fomel. Poporaţiunea duce însă lipsă şi are nevoie de ajutor grabnică.
Paris, 17 Aprilie. — Se desminte scirea publicată de fiarele englese, că flota francesă s’ar fi dus la Amoy, spre a o-cupa acăstă insulă drept garanţie pentru plata de către China a despăgubirilor de răsboiii.
Petersburg, 15 Aprilie.— Ieri a avut loc la Oranicubaum încercarea a 30 pusei de diferite sisteme. La încercarea acestor pusei a fost present şi ducele Mihail Nicolaewicl.
După sgoraotele care se manifesteijă p’aci, un ukas imperial va fi publicat in (Jiua de 8 Aprilie prin care ţarul a-cordă o pensiă de 3 ruble pe lună văduvei unul soldat care a servit mal mult de un stagiu.
Orenburg, 15 Aprilie.— General Dreyer comandantul regimentelor din Oremburg a fost condamnat <|ilele acestea la degradare şi esil în guvernamentul Olo-
neţa. D-sea a propagat idei socialiste printre poporaţiunea buriată.
Petersburg, 16 Aprilie. - ţiarul oficios a d-lul Giers scrie în numărul său de ieri următorele rânduri, cari privesce voiagiul Arhiducelui Rudolf şi Arhiducesei Stefania. Austria organisă(|ă nisce demonstraţii forte semnificative; priimi-rea care T-a tost făcută la Belgrad, este primul pas, căci se crede cum că şi mal strălucite primiri vor face tinerel pereche poporele bulgari şi române. învederat este că liberarea poporelor slave sus citate (?) de către Rusia dă rode bune Austriei care se folosesce de tote cele create de ţarii ruşi.
A se vedea Ultime ScirI pe pag. III.
BUCDRESGI, Sâmliata 7 APRILIE 1884
De vfeacuri lumea serbâză la Pasc! reînvierea naturei ş’a omenirii.
După luni de amorţire aprdpe cu mdrtea, seva se ridică iarăşi cu putere şi vieţa reapare în totă splen-ddrea iei variată.
După veacuri de ’ntuneric, de apăsare, un curent se produce şi omenirea săltă cu putere din văgaşul în care zăcea. Conducătorul acestui curent, acel care singur se numea pe sine fiul omului, propagă cu sacrificiul vieţei înfrăţirea dmenilor.
AprOpe două mii de ani trecură şi vrajba n’a pierit ăncă dintre muritori ; au pierit luptele de morte dintre familii; perit-atl luptele dintre triburi ; aprdpe de pieire sunt luptele dintre popore :—în locul lor însă persistă luptele claselor şi indivizilor, acel struggle of existence, lupta pentru trai, demoralisatore şi mortală.
In mijlocul acestui furnicar de patimi, numai serbătorile Pascelor dau semnalul împăcării, înfrăţirii. Când ore vor fi Pasci peste tot anul ? Când vor ajunge omenii să uite certurile şi patimele, pentru ca în pacî-nică înţelegere să prepare viitorul ?
Ca Ziar politic, ne folosim d’acest armistiţiti pentru a sfătui partidele ndstre politice să lase vrajba d’o parte şi întinZăndu-şi mâna cu frăţie să lucreze împreună spre binele, fericirea şi propăşirea ţârei.
Politica englesă în Sudan'devine din ce în ce mai neînţelesă. Guvernul declară, în nenumărate rânduri, că misiunea lui Gordon nu e oficială şi că, prin urmare, nu pote lua respunderea acţiunii. Cu tote acestea, când Gordon propuse să se numescă Zebehr paşa guvernator al Char-thumului, guvernul refusă aprobarea şi lucrurile rămaseră aci. Vederile guvernului par a nu se potrivi însă cu ale iul Gordon şi acesta, văzând greutatea si-tuaţiuniî, a numit din propria sea autoritate pe Zebehr guvernator. Diarele englese însă pun în îndouială acestă scire şi oficial ea n’a fost confirmată până acum.
Greutăţile în Egipt, în loc d’a scădea, sporesc ca şi capetele unei hydre. Intre aceste, crisa ministerială era cea mal mică; la ordinea <|Deî e acum regularea finan-celor Egiptului, că vederea căreia cabinetul engles a supus puterilorii unu proiect. Resultatui până acum nu e cunoscut.
— In Germania, vacanţele parlamentare sunt întrebuinţate pentru adunări ale diferitelor partide. In ceea ce privesce crisa ministerială, se pare că împăratul nu voesce să primescă vederile d-lul de Bismarck şi că prin urmare lucrurile vor rămânea ca şi mal 'nainte, cu înlocuirea pote a d-lul de Puttkamer, care a plecat în călătorie.
—	In Austro-Ungaria, conflictul pentru importul vitelor fiind închis, afacerile îşi urmeză cursul lor regulat. Starea escepţională proclamată acum două luni continuă: o mulţime de lucrători, cărora presa austro-ungară le dă numele de a-narchiştl, au fost arestaţi şi duşi pe la locurile lor de nascere.
Călătoria principelui moşcenitoru ş’a soţiei săle se îndeplinesce fără maresgo-mot. Cu tot caracterul eî particular, ea nu va lipsi d’a avea şi ore-carî urmări politice — cel puţin acesta e părerea unora din fiarele austro-ungare.
Aitaţiunile electorale în Ungaria, sunt în plin curs. In cele mal multe circum-scripţiunl, partida guvernului e sigură de victorie. Românii se mişcă şi eî;
Jele din urmă am publicat un şir de de-peşî cari ne anunţaţi conferinţe ale alegătorilor români şi resultatele lor. Românii sunt împărţiţi în trei tabere, după câţ se pote judeca. Unii sunt pentru acţiunea parlamentară în unire cu partida guvernului; alţii aderă la acţiune, ânsă pe tărâmulu oposiţiuniî moderate; cel d’al treilea, în fine,, resping orl-ce acţiune şi se numesc pasiviştî. Se pote spera însă că în curândă vreme, Românii se vor înţelege în facia trebuinţelorh obştesc!.
—	Espediţlunea francesă în Tonking e aprăpe de sfîrşit; mal rămâne însă Madagascarul ca cestiune esternă şi crisa economică în năuntru. Dăcă în afară suc-cesulu a încoronat sforţările guvernului nu se pote spune acelaşi lucru despre acţiunea sea în năuntru. Ce e drept, a-nalisând căuşele crisel se pote vedea că ele sunt mal adânci, mal grave de cât pote guvernul să le vindece. De la începutul erei industriale, adică de pe la sfirşitul secolului XVII, industria a fost merefl sguduită de convulsiunî din ce în ce mal acute; crisa actuală, după ma-nifestaţiunile ei esteriore, se pote privi ca una din cele mal grave şi mai dificilă de vindecat.
—	Rusia trece în momentul de taciă prin o crisă, care o face cu desăvârşire inertă pe terenul politic, acăstă crisă are de causă producţiunea din ce în ce mal slabă a munceî în Rusia, care sleind forţele naturale ale ţărei prin instrumente ante deluviane, nefâcând absolut nici o îmbunătăţire technică în ambele ramuri ale productivittăţeî săle adică în cea manufacturală şi agrară, a^î se află desarmată în facia Europei occidentale şi a Americeî, Tehnica aprope nedesvol-tată şi stăvilariî legiferatore sunt două cause, care reţin urcarea gospodăriei populare. Acăstă situaţiune face ca bugetul statului se înregistreze din an în an un deficit din ce în ce mal mare. ier tote clasele poporului rus să cadă în o miserie din ce în ce mal cumplită. Starea economică a unul stat care a ajuns la o asemenea situaţiune ameninţă esis-tenţa chiar a statului în viitor şi acesta cu atât mal mult cu cât proletarul statului numără în rândurile sele elemente inteleginte. A<|I provinciele ruse de la Nord, răsărit, din Siberia, din Caucas, n’ah absolut încă trebuinţă de avocaţi, jurişti, tecnologî, industriaşi, medici, profesori cari au finit studiele lor în u-niversitate, acesta din causă că împrejurările economice din o parte nu permit poporaţiunilor acestor provincii de a’şî face luxul acesta, ier din altă parte nici trebuinţe asemenea nu se nasc din causa înapoiere! civilisaţiuneî în aceste guvornamente.
Mulţimea, care ’şî fineşce anual studiele în cinci universităţi din Rusia şi în opt şcole superiore speciale se numără cu miile. Acăstă mulţime studiosă se îndesă prin oraşele mari unde compun cadrele unul proletariat intelectual ce se înrole<|ă cu sutimi în diferite societăţi politice esistente. Sunt <|ece anî de când partidul socialist şi a inaugurat apariţia
pe scena lume! cu statul. Acest partid fiind cu desăvârşire sdrobit şi învins în anul 1876 — 77 în locul lui a apărut un alt element, aşa numit terorist, narod-nichi, etc. cari lăsând la o parte reven-dicaţiunile sociale ah micşorat programul lor până a putea fi contopit de partidul liberal care a început a se contopi a(|î cu elementele liberale compuse în grosul lor de burghezimea, care e nerâbdâtore să ajungă la domnie. Multele şi caracteristicele procese ce au loc de la 1882 probâ^ă cu evidenţă pentru astă dâtă, că Rusia se află în ajunul unei catastrofe politice. Acăstă catastrofă se va datori cădere! castel nobililor şi înaugurăreî unei constituţiunî, care de sigur se va desvolta după tipul Europei Occidentale.
Cu tote astea guveruul rus împins de partidul cel mal şovinist, al ruso-fililor, ş’a aţintit privirile asupra Bosniei şi Herţegovineî. D-nul Giers e forte agitat citind parele austro-ungare ; organele guvernului vienez, fiind pentru definitiva alipire a acestor provincii la Imperiul Austriac îngrijesc mult guvernul de la Petersburg. Diarul oficios al ministerului de esterne : Journal de St. Pelersbourg declară că: Rusia are^maî mult drept asupra acestor ţări slave de cât Austria. Intrarea Rusiei în alianţa de pace cu Imperiile centrale, a avută de scop sta-tu-quo al ţărilor slave din peninsula balcanică.
Nici Austria, nici vr’un alt stat, Z>ce Journal de St. Petersbourg, n’are drept a face primul pas spre schimbarea si-tuaţiunel politice în peninsula balcanică. Aşa fiind, <|ice numitul <|iar, Austria nu va putea alipi Bosnia şi Herţegovina.
Acăstă opimune a farului oficios al guvernului rus, punându-se în curmezişul resoluţiuneî luată de către principele de Bismarck şi Cabinetul din Viena, al cărui prim pas e voiagiul Archiduceluî Rudolf la Constantinopole, face ca Rusia să turbure ierăşî pacea Europei, abia de câte-va luni asigurată.
INFORMAŢIUNÎ
A seră, Vinerea Mare, M. S. Regele In trăsură de gală şi escortat de două esca-drone de roşiori a fost la Mitropolie şi a asistat la serviciul oficiat de I. P. S. S. Mitropolitul.
M. S. era însoţit de d. adjutant regesc colonel Candiano-Popescu.
—	o —
Alaltă-ierl M. S. Regina a trimis primăriei Capitalei bani şi diferite obiecte spre a se împărţi celor săraci, pentru ca nenorociţii persecutaţi de sortă să potă petrece şi el cu bine sf. sărbători.
N’ar fi rău ca să se facă cunoscut o listă de săracii cărora li s’a împărţit ajutore, pentru ca să se scie decă acestă pomană regescă s’a făcut după merite.
—o —
Primim primul număr al unul noă $ar politic săptămânal Fălticenii Urăm vieţă lungă noului confrate.
—o —
Ieri M. S. Regina, însoţită de domnişora de onore Romalo, a asistat la serviciul divin de la biserica luterană.
D. general RadovicI a inspectat ieri lagărul de la Cotrocenl.
—o —
Aflăm cu plăcere că d. dr. S. Stepha-nesco a primit de la societatea Crucea Roşie din Belgia diploma de comandor al acestei societăţi, al cărei membru onorific era dej \.
—	o—■
D. N. Fleva, primarul Capitalei, a plecat ieri de dimineţă la Viena.
—	o—
In Ziua de 4 Aprilie, consiliul comunal din Brăila a adjudecat asupra d-lul Pavel Simon cu suma de 145,000 lei construirea
noului local de spital comunal. Preţul oferit de d. Pavel Simon este cu 10,332 lei mal jos de cât estimaţiunea din proiectul respectiv.
—	-o —
Congresul corpului didactic din ţâră, a cărui sesiune s’a închis după cum am comunicat deja cititorilor noştri, a luat următorele resoluţiunl asupra ceîtiunilor pe cari le-a desbStut:
1.	Că direcţiunea învăţământului public să fie mal naţională şi morală, spre a prepara buni cetăţeni şi părinţi de familie; 2| Disciplina în şcoale să fie mal severă şi să se înfiinţeze aresturi şcolare; 3. Cărţile didactice să fie tipărite în condiţiunl igienice, spre a nu vătăma vederea; 4. Com punerea consiliului general şi a comitetulu permanent de instrucţiune să se facă pe baza electivităţil.
—	o —
Democratul din Ploescl este informat că, din moşia Statului, numită Vlădeni din plasa Filipeştî, jud. Prahova, s’ar fi tăiat în iârna acesta opt-Zecî pogone pădure de către arendaşul păduri moşiei învecinată Dârmo-nesca, prin mutarea unei pietre de hotar şi pentru care deja se află în proces de judecată proprietarul moşiei Dârmonesca cu Statul şi care proces ar fi încă pendinte la Tribunalul local.
Tot-d’o-dată ni se adaogă, dice citatul Ziar, că, în contractul de arendare, al tăe-rel păduri Dârmonesca, se Zice pentru a-cele 80 pogone, că să le tae arendaşul decă se va câsciga procesul cu Statul; ier arendaşul fără să mal ascepte resultatui judecăţii, a făcut tăerea în urma mutărel pietrei şi tragerea liniei de către un inginer.
Diarul ploescean cere a se face o anchetă la facia locului.
—o—
Revista militară în onârea moscenitoru-lul Austriei va avea loc, pe câmpia Bânâsa, în dioa de 16 Aprilie. La acestă revistă vor lua parte : reg. de dorobanţi Ilfov, Bu-curescî, Vlaşca, Prahova, Teleorman şi Ialomiţa; regimentele de linie No. 1, 3 şi 8 ; batalionele de vânători No. 2 şi 4; două regimente de călăraşi şi două regimente de artilerie.
—o —
D. St. P. Radianu, inginer-agronom de la institutul agronomic din Paris şi actual sub-inspector silvic clasa III, se numesce în postul de inspector-general clasa II, şi D. C. C. Constantinescu, licenţiat în drept de la facultatea din Paris, fost magistrat şi actual şef de biroO, în postul de inspector general clasa III pe lângă ministerul Domenielor, preveZute prin budgetul anului 1884—1885.
Aceste numiri se vor considera pe d>ua de 1 Aprilie 1884.
—	o —
Preotol Ion Lăcureanu Protonotarie Fe numesce. pe Ziua de 15 Aprilie 1884 confesor alţi garnisonel Tulcea, la vacanţa ce este, prin încetarea din viaţă a archimandritulul Merişescu Ghenadie.
—o—
Ministerul de resbel, este autorisat a primi de Ia comuna Brăila trei terenuri cj acesta ’I cedeză din proprietatea sea, pentru a servi la construcţia casarmelor trupelor teritoriale locale şi ca câmp de tragere în ţintă.
—	o—
S’au trecut în posiţie de retragere pe Zioa de 1 Aprilie, fiind regulaţi la pensiune căpitanii Stefânov Vasile, Mateescu I6n II, Uie Stancu şi Mănoiu Constantin.
—	o —
D. Bagaliuboff, celebrul pictor al Rusiei să află în capitală; d-sea pleacă la Sofia spre a sugrăvi biserica închinată memoriei împăratului Alexandru al II.
—o—
Produsul conferinţei d-lul Vasile A-lexandri ţinută la Ateneu în folosul sco-leî Normale societăţel pentru învăţătura poporului român din capitală a fost de U06 lei. Majestatea sea Regele a bine voit se ofere societăţel cu acestă oca-siune suma de 300 lei pentru scoja Societăţi.
www.dacoromanica.ro
2
TELEGrRAPHUL
SCRISORI DIN TERA
Corespondenţa pârtie, a Telegrafului
Buzeu, 4 Aprilie 1884.
Francmasonii
Espirata lună Martie a fost pentru o raşul nostru, o lună fecundă in confe renţe publice. Ast-fel pe lângă conferen ţele d-lul Polihroniade, au mai vorbit dd Constantinescu şi Butculescu —adevăratu apostol al desvoltăreî şi propăşire! So cietăţilor Cooperative, ce afi de scop ri dicarea n6stră economică, faciă cu ten dinţele cotropitâre ale streinilor conlo cuitori, pe lâDgă aceste coUferenţe Ţie din cari, aceea a d-lui Butculescu, avut de resultat punerea pe lucru a ce tăţenilor Buzueni, meseriaşi, industriaşi etc. de a forma şi aci o filială a Socie tăţeî cooperative din Bucuresci, Cetă ţeniî Buzueni afi avut ocasiunea de mai asista, în săra de 28 Martie, la conferenţă publică, cu o mică taxă de intrare, în beneficiul săracilor, ţinută în sala tâtrului local, de d. Em. M. Meh tupciu, relativă la „lnstituţiunea Franc masonică
Acâstă instituţiune fiind forte puţin cunoscută la noi, am avut, ca şi aiţiî mare curiositate de a asista la acâstă conferenţă, spre a mă încredinţa din cele espuse de d. Mehtupcin—mare mason în ţără ia noi, dupe cum am văŢut acâsta prin mai multe Ţiare — până la ce punct se pot adeveri ideile ce cir culă la noi despre masoni, idei une-ori sinistre şr mai adesea bune şi favo rabile.
Am ascultat cu multă atenţiune pe d. conferenţiar, de la început şi până la fine şi, din tote cele relatate de d-sea asupra acestei instituţiuni, ’mi-am format convincţiunea că, Masoneria, prin principiele ce profesâŢă, departe de a confirma greşitele păreri ce esistă asu pra ei, este o instituţiune basatâ pe principii evangelice. t .
„Ce ţie nu ’ţi place altuia nu face, fă „altora binele ce ai voi să primescî şi „tu de la ei; lucrâŢă pentru binele o-„menireî întregi şi în special pentru a-„cela al Patriei şi familiei tăie ; ajută pe „cei nenorociţi în marginele mijloceloril „de care dispui, fără a te făli cu acâstă, „ci, precum Ţice Christos: Să nu şcie „stânga ce face drâpta ta; în ori-ce „stare socială te vei afla, îndeplinesce-ţi „în consciinţă misiunea ce ţi s’a încredinţat. “
Ietă Credul unui francmason, ne spune d. conferenţiar.
Apoi, dupe ce d-sa arătă că, origina acestei instituţiuni se perde în noptea secolilor (?) dâr că dupe tote probabilităţile este constant că ea vine din 0-rient, unde cei d’ântâifi masoni au fost Brahmanii, de la cari apoi masoneria s’a întins la mai multe popâre ale Orientului şi, în fine, asupra întregului glob; dupe ce ne spune că, în tote timpurile, a-ce3tâ societate a luptat contra tiraniei şi a răului în genere, numai pentru a face să reâsă din acăstă luptă binele, pacea, dreptatea pentru cei asupriţi şi fericirea patriei şi a familiei; dupe ce arătă că, în Italia, masoneria, având în capul ei pe Victor Emanoel şi Garibaldi a lucrat mult pentru unirea Italiei în-tr’un singur Stat, mai citeŢâ cuvinte şi fapte ale mai multor suverani şi omeni de stat ca masoni, precum : Frideric al Il-lea, Regele Prusiei, Carol, Regele Suediei, Guilom Frideric, Regele Ţărilor de jos, Ducele d’Antin, Corniţele Decazes şi
SCRISORI DIN RUSIA
Corespondenţa pârtie, a Telegrafului
St. Petersburq, 31 Martie 1884
Proletariatul nobil. — Lupi. — Superstiţie. —O istorie scandaldsl O companie de hoţi la Kamenat-Po dalslr. Omorurile de la Rostov de pe Don. -- Rlipiroa unei copile de principele Waevadsky.
Lăsând pentru astă dată politica la
parte voesc a vă pune sub ochi o seri sore, care nu va fi de cât o ingerare faptelor Ţilnice, cari ilustrez viaţa ac tuală al acestui mare imperiu plin de
alţi mulţi ămenî mari aî sciinţelor, ar. telor etc. ale căror nume citate 'mi scapă din memorie, şi, în fine, vine la masoneria din ţâra năstră. Aci d. conferenţiar ne spune că, acăstă instituţiune de şi în România nu este pe o scară aşa de întinsă ca în alte state; de şi puţin cunoscută, totuşi, în marginele mijlâcelor morale şi materiale de care a dispus, a contribuit tot-dâuna la uşurarea suferinţelor celor nenorociţi, (dând de exemplu logele din Iaşi, Bucuresci.
BuzăQ şi altele, despre ale căror fapte
caritabile au vorbit diarele) şi n’a lip ,,	. ,	,
,	*	..	„ Ihaos şi de desordine
sit a lucra cu multă activitate la apă-l _ * A	,
,	,	~	j I Să ne transportăm dâr din centru, căci
rarea drepturilor ţerei. Ca probă d-sea u . A F ..	.	. , .»	„ A . altmintrelea vom fi nevoiţi a face poli
citesce protestul Masonilor dm România I „ v „	* T .
,Y ,. Ti. ,• -	*.	-p, tocă, Şi să începem cu Odesa. Iudiuade
către Masonii din Italia in ceşti un ea Du ri	,.	,	.? K ...
x ,	. _ _	.	.	29 Martie precum dice depeşa tipărită
nărei, cerându-le întervemrea pentru al. ..	, „ . . A,	w;»*
’	. _	._	. A .	. , Im Monitorul oficial (Pravitelsnemi YViet
nu se răpi RomâJulor un drept inviola-| . .	,	.	/„ ..	, A,
,t _ Inie), curtea cu juraţi din oraşul Odesa bil ce, de secoli, au asupra acestu fiu-1	;’	*	s A .
.„	,	’	. a fost sesisată cu un proces mare şi
viu mai mult romanesc. Citesce apoil ,	,	..	,
,	..	. I forte dramatic, de şi crima care aduse
respunsul masonilor italieni prin cărei ,	*	...	,
..	...	,	. . . „ pe delicuent pe banca acusaţilor e de
promit un sprijin frăţesc şi leal in n-r	,	7.	~ . .	. ,	.....
, , .	,,	.	*	• „	un carmon hors ligne. Criminalul poită
cestâ cestiune. Citirea acestei corespon- ,	,	. J .	„ ,	„ „ ..
....	numele de Azaroff şi e fiul unui nobi
denţe, din care se vede simţimântul ro- ,.	. .	*	,	-
— ’	.....	*	„ . (dvoreemn), care perdând averea sea in
mânesc şi patriotic al masonilor români ;	, ..	,	^ „ . . .
. .	\	..	. frageda tinereţe, cumpărând juvaencale
a fost primită cu vn aplause dm partea A °K	^	. f,,.
t ,	cântăreţelor, de pnn tote cafe chantants
publicului asistent.	L- ^ s „	,• t
I din EuroDa. Familia acestui nobil trăia
Terminând, d-1 conferenţiar rogă pe într,0 sărăcie
mare, părintele familiei public de a nu confunda instituţiunea zâcea? ne maţ putând hrăni pe aî săi francmasonică cu Societatea „Nemacula-l^ vg. suronle? cer^ind pâine, fugi ţilor“ care n’are nici o legătură cu franc- djn caaă i> nebun de durere; fură 0... masoneria, şi despre care, prin 4iare gâscă, pe care voia s'o vendă spre a chiar, se <Jice multe rele, declarând totI rnnf,pa.ra. pâine. Tribunalul T a achitat, o dâtă că, acea societate este o parodiei pentru ce ? Pentru că era criminalii de a a ori-ce soih de societăţi cu precepte şi I condamna pe un nobil, care furase spre tendinţe nobile, şi unul din mijlocele L da pâine familieI s6ie. meschine ale israeliţilor peiverşi, carii ţîaruj Novorosishi Telegraf imediat nu ţintesc de cât la interesele lor Pr0~j înrolat în rândurile colaboratorilor săi. prii, cu preţul chiar de a discredita ins_ j pe acest nenorocit, esclamând cu patos tituţiunele cele mai bine-făcâtore. Rogăl ţjq nobil în Rusia nu p6te muri de dâr pe cetăţeni a se feri de cursele ne"jfome!“
oneste ce se întind de acâstă stupidă Cltjnda atâtft depeşa cât şi acâstă
societate.	frasâ involuntar m'am gândit la cei. ne
In urma acestei conferenţe, am auŢit nobili. Câţi mor de fome printre denşii
)e cei mai mulţi asistenţi felicitând pe Junii chiar din straturile nobilimei ?
d. conferenţiar pentru fericita ideie ce a
avut de a da ore-cari esplicaţiuni asu-| 0
.	,	| Se depeşâză asemenea şi dm Ocetrovca
pra instituţiunei Francmasonice, despre| ....	^
s	districtul Karotcearsc: cantitatea lupilor
care mulţi aveu idei greşite.
ce s’a abătut pe acest district e enormă.
Multe din familiele sărace din locali- prjn pâdurî sunt locuri cunoscute ţera-;ate aii tras un folos real din acestă njjor Unde nu sunt de cât visuini de
conferinţă, căci, chiar în acea sâră, d-1 Mehtupciu a încredinţat produsul net al
lupi; a trece pe acolo este a muri de si gur. In decursul tâmneî trecute s’a mân-
acelei conferinţe, în sumă de lei 260, ^ de lupî peste 3)700 ca!> 2)890 oî j unui comitet compus din trei persone : 172g yacî
Primârul oraşului, Preşedintele Tribuna-	ddr Un district unde trăesc cu
ului şi Casierul general, spre a-1 îra‘ j miile lupii, ca în evul mediu în Europa, părţi familielor nenorocite, cu ocasiunea aC(,stă dihanie se abâtea peste o-
săibătorilor.	jraşe ca Parisul.
Acâstă fiind, în resumat, resultatulu. jn (jiua de 17 Aprilie o turmă de conferenţei d-lui Mehtupciu, am crezut I peste o mie de lupî a năpădit în orăşelul că este bine a fi cunoscut şi de cei ce I Ocetrovca; şi numai mulţumită curagiu-n’aă putut asista la densa. De aceea 1 juj ţgranilor, poporaţiunea a scăpat de rog, stimabile domnule Redactor, să bine-1 un mare pericoi# voiţi a da ospitalitate, în colonele sti-1 mabilului d-v. Ţiar, acestor rîndurî,
Z.
ACTE OFICIALE
* *
*
Se scrie din districtul Cîstopol, că în luna Iuniu, anul trecut, a murit un sătean de 115 ani, cunoscut sub numele de Mihail Ivanow. Mortea acestui bătrân centenar, se întâmplă tocmai in acest an, care a fost cel mai nenorocit pentru po-Se promulgă legea prin care se deschide pe sdma I poraUunea rurală, de ore-ce 0 secetă ne ministerului de resbel mp» eserci(iul 1884-1885,enită a bântuifc disfcrictuL Ţă-un credit extraordinar de lei 3,000,000, necesar la a-J	^	^
pruYisionarea materialului şi echipamentulu armaţii. | rănii considerând Căbătienul moşneag a
J trăit aşa de mult numai pentru că a Se promulgă legea prin care deschide pe seina mi- fost în legături CU diavolul, au deSgrO-nisterolul aficerilor stieine un credit suplimentar de pat cadavrul său în luna Ianuarie şi bălei ISO,000 la capitolul IV, art. 20 al budgetului a-	f	,
, ,oon ,00,	.	, .. . tendu 1 in piept un par au lăsat cada-
coluî minister pe anul 1883 — 1884 pentru cheltuieli	* r	^ a
diplomatice.	vrul Pradă paserilor vorace. Fiind cestio-
naţî în acâstă privinţă de către stanovol, ţăranii declarară că aQ făcut acâsta pen-
tru că în decursul iernei n’a nins, şi că ai să tem de secetă, iâr fantoma secetei luând înfăţişarea repausatulul, să plimba mereu împrejurul satului.
— Pentru ca să nu mai pâtă, ’î-am bătut un par, corbii mâncându’l, va dis pare seceta şi vom avea primă-vâra ploioasă.
Preşedintele. Acâsta... acâsta... dâr ce a făcut preveuita ?
Martorul. Domnişora ? Nu sciă, nici n’o cunosc de loc pe dumneaei.
Preşedintele. Der, atunci, ce te-a scan-dalisat ?
Martorul. Ce ? Am văcjut un câne care ridică o labă de dinapoi peste coşul cu păne al unul brutar, şi agentul care rîdea de u-
Diarul local al guvernământului Podo l^sta. Atunci un strigăt: E desgustător'
lia, scrie că în centrul guvernamentuluî. N1 aHl! au str,gat mi"e in Cameneţ-Podolschi s’a descoperit de 4*°** se răpede la bară ş. susţme că
către poliţie o agentură de miserabill,	n’a voit de cât
cari speculai! asupra mai multor lucruri ««urmată de efect, şi că n a creţlut că am-înfame, de şi tolerate de lege. Membrii I «naiului s’adresaO strigătele trecătorilor, agenţiei avâfi leaturi cu aprâpe t6t» I Domnul Cu cânele Protestă- P,e^ed,nte,e
■1: *
oraşele din imperiu. Preşedintele socie-tâţeî d. Palausoff trăia în capitală aci. S’a constatat că agenţia vindea fete la Constantinopole, aprovisionând casele pu blice din Smirna, Sinop, etc ; s’a dovediţi
opresce acâstă interesantă diseuţiune şi în-trâbă pe prevenita.
Acâsta declară c’a au<|it tărăboi în stradă, pe când se îmbrăca. Ea s’a uitat pe ferâstră.
Cum a observat’o apărătorul el, domni-ş6ra Zoâ e curiâsă ca Eva, dâr nu ese în
că acâstă agenţie a comis mai multe crime de falsificare, a incendiat mai multe Pu^bc în costumu el edificii prin oraşele Orei, Herson, ‘Tuia,’ Eva a foat aciltată'
Kazan. Se Ţice că afacerea acâsta, în care se află amestecaţi 6meni din înalta so cietate provincială, va veni înaintea ju raţilor la deschiderea sesiune! de dupe sârbători.
Aş putea urma acesta corespondenţa până la infinit căci materialul e mare şi
Adam se retrage murmurând: tot era desgustător !
OHONIOA
Vidra.
O dată trăia într’o colibă pe vârful u-
nu se va sfârşi. Adi dâr "finesc" cu cele|naI munte> în miJ|ocul unet PădurI> °/ată naraţ.e	frumâsă, Împreună cu părinţii şi cu fraţii
Iată-vâ sfânta Rusie unde âmenii trăesc IeI Ea^ era înamorată dupg un vânător în frig, în fâmete, vândându’şi copiii ş, |frumos şi bogat care deseori venaa în pă
comiţend crime peste crime.	durea aceia 86 vîneze> ddrCare mcl 0 deta
Morală nu esistă; tote straturile sunt na vrea se’T vorbâscă. Mara, - ast-fel o conrupte: unele de ingnorauţă, altele de c^ema Pe — plângea diua şi noptea. uxuri etc	Z. ne ?c»«d ce sâ facă să seducă pe tânăr,
Adese-orI îl vorbea câte ce-va, însă el nu’I răspundea nici o vorbă şi-şi vedea de drum. Atunci ÎI cânta ast-fel:
Lângă pîiîu, sub salcie,
Vino de şezi lângă mine iubite;
Te iubesc cu căldură ţi cu credinţă lubesce-miS ţi tu, ţi iii amantul meu.
Des, forte des cânta Mara cântecul a-or cari au tratat acestă spinosă afacere: I cesta, însă vânătorul n’o asculta. Aşa că, der nu e în acelaşi timp părerea unui vred-1 nesciind pe cine să chieme în ajutor ca să nic agent poliţienesc care a intervenit spre potă să câscige inima tânărului, chemă pe a salva pudorea publică în nisce împrejuri dracul. „Diavole! ajută-mă!“ ţlise densa, rări pe cari le vom desvâlui.	Diavolul veni cu o oglindă în mână; şi
Trebuie mal ântâiu să rugăm pe al nos- Mara ’lu întrebă ce sâ facă să o iubâscă tru cititor să se transporte cu gândul în vânătorul ? „Dâcă vrei numai să te iubescă facia tribunalului corecţional din Bruxelles, frumosul vânător, pot să te ajut. Ia oglinda şi să-i spunem că prevenita — o fată forte acesta şi o arată acelui pe care ’l iubescl rumuşică — pare cu totul mirată când pre- şi nu are să se mal despartă de tine,“ îi şedinţele, cu nisce cuvinte acoperite, o face J răspunse diacul.
să înţelegă c’a scandalisat pe locuitorii Bel-1 Intr’o ţii Mara întâlnind ier pe vânător, evillului bruxelian.	se puse în cale şi ’I arătă oglinda. Când
— Der n’am făcut nimic, domnule pre-hşî vă<ju vânătorul chipul în oglindă, strigă:
BULETIN JURIDIC
[Tribunalele belgiene]
Mare scandal
Atentatul la moravuri presupune publici-1 tatea. Acesta e, cel puţin, părerea jurişti
şedinţe, ÎI dice ea plângând, cu frumosa ei „Ah! este
dracul! Şi fugi
este opera dracului ţ şi numai trecu prin
faciă posomorită.	I mă vădii!“
Preşedintele. O s’au<jl pe martor.	| pădure.
Agentul. Im! făceam rondul dimineţa. | Mara plânse (li şi nopte ne şciind cum Aud de o dată un domn care striga: „E|să seducă pe vânător. Chiămă ier pe dra-desgustător! ce dracu, nu e poliţie aici?“|cui. „Diavole/ ajută-mă!“ îl ţlise tânăra Particularii cari treceau încep a striga şi J ţigancă. Diavolul veni şi o întrebă ce vrea. el. „Ce murdărie! şi sergentul nu spune | Mara ÎI spuse cum fugise vânătorul în dată nimic!“ Eâ, mă uit în tote părţile, şi văd [ce se (Jărise în oglindă. Atunci diavolul în-pe domnişora care se pleca spre stradă de|capu a râde şi <Jise: „De geba a fugit el i a ferestra sea, pe jumătate desbrăcată. I tot nu are să’ml scape. Este al meii dupe Preşedintele. Jumătate... jumătate... ră-lcum eşcl şi tu a mea, pentru că v’aţl ui. mâne de sciut până unde...	I tat	în oglindă şi orî-cine	se uită	în oglindă
Agentul. Avea umerele şi	braţele	gole. I este al meu. Acum, te	ajut,	der să şeii
Preşedintele. Der asta nu atenteză la I să’ml dai pe câte-şl patru fraţii tăi, căci alt -moravuri! N’al văţlut femeile	la bal?	Ifel	nu pot să te ajut.“	Mara	răspunse :
Agentul. De ore-ce domnul	striga mereu: I Ţ’l	daţi pe câte-şl patru	fraţii mei, numai
E desgustător!“ am crezut că era ceva să îmi vii în ajutor.“ Dracul se făcu nevă-mai grav.	J <Jut şi se întârse la miedul nopţel pe când
Domnul care se scandalisâză aşa de lesne j dormea fraţii Marei. II luă şi’I prefăcu în depune ca martor:	I sfori de diferite grosimi. Acestea fură cor-
El declară: Nu e permis ca poliţia să dele. Atunci dracul <jise : „Dă’mi şi pe ta-tolereze acesta!	Ităl tău." Mara răspunse: „Bine, Iţi dau şi
FOIŢA „TELEGRAPHULUI"
CHARLES LETTLIN
PERUL MISERIEI
Legenda flamanda
I
Anul trecu, şi se stabili că de 15 luni nu murise în tdtă lumea nici un om. Toţi bolnavii se vindecaseră fără ca doc torii să scie cum şi ce fel; ceea ce nu ’i împiedeca să se laude cu leacurile ce dăduseră.
Mai trecu încă un an, fără accidenta, şi, când veni sf. Silivestru, de la o margine la alta a pământului âmenii se îmbrăţişară şi se felicitară unul pe altuia că ah ajuns nemuritori. Se făcură ziafe-turi publice şi în Flandra se făcu o
petrecere cum nu sc maî văzuse de când lumea este lume.
Bunii Flamanzi ne maî având frică că aQ să more de nemistuire, nici de po-dagrâ, nici de apoplexie, băură şi mân-cară tot ce aveafi. Se făcu socotela că în trei Ţile fie-care om mâncase câte un obroc de grâfi, fără a se mai ţine în sâmă carnea şi zarzavatul şi că băuseră câte o vadră de bere, afară de rachiul de ienupere şi de basamac. Eu unulu drepth vă spunu că nu prea credfi dăr adevărul e că lumea nici o detă până atunci nu fusese aşa de fericita, şi nimeni nu bănuia că fericirea acăsta era pricinuită de Mizeria: Mizeria, ca modestă ce era, nu se lăuda la nimeni.
Tote merseră bine 10, 20, 30 de ani dăr după 30 de ani vedeai bătrâni de câte 110 ani şi 120 de ani, verstă de obiceiu a celei maî după urmă slăbiciuni. Moşnegii aceştia, slabi, fără ţinere de minte, orbi şi surzi, cari nu mai sim-
ţiail nici gust, nici nu mai avâfi miros, nici pipăit, nesimţitori, incepâu să câr-tâscă că nemurirea nu e o aşa mare binefacere cum se credea la început.
Ii vedeai târându-se la sore, încovoiaţi şi abia sprijinindu-se pe bastone, pleşuvi, cu capul tremurându-le, cu o-chii stinşi, tuşind, scuipând, uscaţi, jigăriţi, sgârciţî, ca melcii fără ghiocă. Femeile erau şi maî groznice de cât o-menii. Unchieşiî cei maî prăpădiţi stafi în pat, şi nu era casă în care să nu găsesc! câte cinci-şese paturi în cari zăceai! bunii şi străbunii spre marea plic-tisâlă a strănepoţilor şi a copiilor stră-nepoţiloru. Ba la urma urmei afi trebuiţii să fie grămădiţi în spitale mari unde fie-care geneueraţiune nouă trebuia să îngrijască de cele-l-alte, care nu putăfi muri.
Apoi, pentru că nu se mai făcefi testamente, nu mai erafi mosceniri şi ge-neraţiele noui nu avâfi nimic al lor:
tote averile erau ale străbunilor şi râs-trăbunilnr cari nici ei nu se bucurai! de ele.
Sub nisce regi invalizi, guvernele se slăbiră, legile se slăbiră şi ele; şi cu rând apoi nemuritorii apoi siguri că nu se mal duc în iad, se puseră pe tot felul de crime: furau, jăfuiau, violai!, puneau foc, dâr, vai! nu putâi! ucide. In tot regatul strigătul de „Trâiâscă regele" ajunse un strigăt de răsvrătire şi fu o-prit supt pedepsele cele mai aspre a-fără de pedâpsa cu morte.
Nici atâta nu era destul: pământulii se umplu într’atât de locuitori în câtfi nn mai putu nici să 'i ţie nici să-l hră-născâ; veni o fâmete groznică, şi omenii rătăcâfi mai gof pe câmpuri, neavând unde ’şi adăposti capul şi nu puteai! muri.
Dâcă Mizeria ar fi cunoscut nenorocirea acâsta spăimentătore, nu ar fi mai lungit’o, chiar cu preţul vieţei, dâr era
obişnuită de multă vreme cu lipsa şi cu bâlele, şi apoi cam surzise ba încă nu mai vedea bine aşa că nu prea ’şi da bine sâma de ce se petrecea împrejurul ei.
Atunci omenii începură sâ caute mâr-tea de care fugâfi odinioră. Se inventară otrăvurile cele maî puternice: însă otrăvurile stricară mai mult corpul fără să’l potă nimici. Se hotărî răsboie grozave : prin bună înţelegere naţiunile se năpustiră una asupra alteia numai ca sâ ’şî facă binele să se prăpădâscâ una pe alta însâ îşi făcură numai rât! mult fără să potă ucide măcar un om.
Se strânse un congres al morţii: doctorii din câte-şl cinci părţi ale lumei veniră; meniră şi albi, şi galbeni, şi negri, şi arămii şi căutară toţi împreună un leac în potriva vieţei, fără să pâtă să ’1 gâsâscă. Se propuse Ţece milione de lei răsplată celui ce va găsi leaculii morţii. Toţi doctorii scriseră broşuri în potriva vieţei după cum scrisese în po-
www.dacoromanica.ro
pe tata, numai să mă ajuţi." Dracul făcu din bătrânul viăra. Atunci dracul î( Zise iârăşi: „Dâ-mî şi |pe muma tata." Mira ’i răspunse : «Bine! îţi daţi şi pe mama, numai să m’ajuţl." Dracul rîse, pe urmă făcu din mumă un arcuş, şi din părul el, firele arcuşului. Pe urmă Începu să cânte din vioră şi căntecul acela plăcu mult Marel. Dracul cântă merett şi Mara plânse amar. Diavolul <|ise rânjind: „Dâcă cel pe care ’1 iubescl mal vine, cântă-I ce-va din vidra aeâsta, şi nu are să se mal despartă de tine. Mara cântă din vidră şi vânătorul veni la dânsa. El plânse, rîse, pe urmă Imbrăcişâ pe Mara şi nu se mal duse de lângă dânsa. Peste nouă i^ile dracul veni şi le 4'se : „Adora-U-mă pe mine, domnul şi stăpânul vostru!“ Insă, pentru că el refusară de a’l adora, diavolul îl luă p’amăndol cu dânsul.
Yiora rămase în pădure, unde o găsi un biet ţigan. El începu să cânte cu dânsa, şi orl-cine ’i £.u<Jia, rîdea şi plângea, după placul lui.
Traducere de I. Spartali.
Intemplari din Capitala
Sinuciderea de la Cotrocenl. — Astă-(JI, la ora 6 şi jum. lângă ierbăria de la Cotrocenl, în faţa fostei grădina botanice, s’a gâsic spânzurat un bătrân de peste şese-(JecI de ani. Până acum nu se scie cine e el, dâr pare a fi de naţionalitate germană.
După starea în care se află cadavrul, să crede că miseria este causa hotărârii nenorocitului bătrân d’a face acest pas.
Poliţia cereetâză cu activitate.
—	x—
Tot Pascile e de vină ! — Mihalache Ni-colae nu-I băiat prost. Şi apoi să ve^I d-ta, când e vorba de petrecere, hei, hei, nu-I glumă cu dânsul. Aşa spre pildă, văzând că se apropie Pascele, şi că bani tufă de veneţia prin buzunar, se apucă să fu:e 3 lei şi jumătate din teşgheaua s'ăpânulul seu Ion PetrovicI din calea Victoriei No. 36; şi apoi să fi văijut trai pe la giafer său pe la Filaret. Der vorba ceea: omul propune şi.... agia dispune, de astă dată s’a adeverit, Z^b aşa, vă spun pe cinste. Secţ. 3, mult prevă^ătore, crezând că pentru un chief cum se cade nu ajunge o sumă atât de mică, ’l luă sub a el protecţiune.
—	x—
Gusturi romantice. — Toma Constantin, după cum se vede treba, a citit multe şi mărunte din romanele lui Ponson d& Terrail, căci aU-lel nu s’ar fi apucat deţlucrurî romantice. Ne-având de lucru se apucă să contemple natura, privea la lună şi la stele, şi cu drag asculta şoptele tainice ale vântului lin de primă-veră. In mintea lui credea că se află transportat în nisce regiuni ideale, în nisce locuri încântătore, şi alunecând ast-fel cu imaginaţiunea într’un paradis de fericire, se treiji de o-dată în secţia 54, unde fu dus sub motiv că e vagabond. In zadar protestările sâle, în van vorbele sâle, de geaba strigătele sâle că nu e vagabond, şi că a voit numai să’şl încânte privirea la frumuseţele şi comorile naturel, că voia să’şl vâţlă drăguţa sufletului sefl, secţia respectivă tot ’l mai ţine la dânsa.
—x—
Cea mal fatalistă. — Mariţa Dumitru e în desperarea cea mal mare. Primind un răvaş de dragoste de la Toma Constantin, ca să vie la un rendez vous, ea porni în graba mare, şi ce să veţll, mă rog d-tâle, în loc să ca<Jă în braţele Adonisului eî, se pomeni în braţele unul sergent care o conduse la secţ. 25 subt motiv că e vagabândă. Sermana începu să strige, să ţipe că se
ducea la dragul el Constantin, ea căpătă respuns că chir Constantin e de asemenea arestat la secţ. 24. Se vorbesce că după multă stăruinţă a reuşit ca să fie schimbată de asemenea la secţ. 54, ca cel puţin în dubă să aibă mângâierea de a fi cu dânsul.
— x—
I n sfdt. —Constatat-am că în BucurescI, mal cu sâmă, în timpulă ernel se facă o mare mulţime de sinucideri. Cititorii noştri s’aQ convins de asta, nu ne înduoim, pen tru că chiar noi le-am atras atenţiunea a-supra acestui lucru de multe ori. Mal în fie-eare (ji, se şinucideaă câte una sâtt două persone, mal cu sâmă femei.
Putem da povâţă gingaşilor nostre cititdre cari sunt nemulţămite de soţii ori amanţii lor, să se ducă în Australia Occidentală, unde brrbaţil sunt aşa de numeroşi şi femeile atât de puţine, în cât vor putea afla soţi ori amanţi dupe inima lor.
Australienii sunt lipsiţi de secs frumos, şi anul nu e pentru dâuşil — vorbesc despre amor, — de cât o vinere mare perpetuă. El rabdă ori mănâncă tot felul de lucruri de post forte negustâse.
Mergeţi deci în Australia, drăgălaşelor cititore! Nu vi se cere nici un capital, nici o zestre. Australienii uu cunosc prejudecăţile nostre din Europa, şi nu vor face dificultăţi pentru fostele vâstre amoruri.
O proporţiune de 30 la sută în favorea secsulul mojic. Plecaţi! Plecaţi!
Scopiţii în România
X.
Urmăm astăzi cu publicarea scrisorii ce ni s’a trămis din Iaşi.
El fu înlociit Îns5 de duol scopiţl, pe cari mătuşa mea ÎI însărcină mal târziu să ’ml facă operaţia.
Ful dus într’un şopron şi mi se legă cu un fir de aţă una din părţile pe cari trebuia să mi le taie. Unul din scopiţl se puse la spatele meu, ’ml puse o ba'istă pe cap, mă luă în braţe, strângându’ml mâinele pe cari le ţineam încrucişate pe pept; pe când cel i’alt se apleca spre mine cu un briciă în mână.
Simţii o durere forte mare şi scoseiu un ţipăt sfîşietor, ’ml deferă tâte ajutârele necesare şi peste o lună ful vindecat; dâr turmentele mele nu se sfârşiră de tot: a-câsta nu fu de cât prima parte a dramei.
Atunci călăii mei începură se glumâscă în privinţa purificărel mele incomplecte. Aceşti cinici luaţi adesea băl şi făceai! ca să-I servesc gol de tot, silindu-se să’ml inspire dorinţa de a mă supune unei a doua operaţiuni.
Scopitul care mă ţinea de mâini în timpul celei d’ântâiă operaţii, grăbia mal mult de cât ceî-lalţl a doua operaţie.
Era âncă novice în acâstâ artă şi voia să ’şl încerce abilitatea sea. Adesea se eser-cită în facia mea cu un bricifi ascuţit şi Zicea că ast-fel trebuia să facă.
Intr’o sâră de vară, cugetam cu orore la ceeă-ce rină ascepta, Fusesem deja înştiinţat In fine, ochii mi se închiseră şi uitai ii totul pentru un moment. D’o dată cine-va mă mişcă încetişor şi mă desceptă.
Suna ora 12 din nopte. Săriiă jos din pat, ful condus în cea mal frumosă cameră din casă, cel doul scopiţl mergeai! înaintea mea. Intr’una din camere, toţi membrii familiei mele mă asceptau cu o mare spaimă; focul ardea în sobă şi se pusese o olă cu apă ca să fiârbă.
Călâil mei salutară până la pământ rudele mele ^icându-le : Rugaţi-vă ca Domnul să ne vie ajţtor. Mama le răspunse plân-
TELEGRAPHUL
gând. Ful condus în fine în şopron, unde se afla o căldare şi unde ardea o candelă. Cel doul Scopiţl începură să cânte: Dumnezeule, ajută-ne; Isuse Christos, vino în ajutorul nostru; iârtâ-ne fiule ceresc, ele.
La sgomotul acestor cântece lugubre începui să mă desbrac. Tremuram ca cuprins de friguri şi-I rugatn să mal ascepte.
Operatorii se privea unul pe altul şi unul din el, aşe^ându-se la spatele lor şi pronunţând cuvintele Christ a înviat voi să mă facă să ’ml încrucişe<J mâinile pe pept
Scăpaiu ţipând din mâinile lor; castratorii păreaQ stupefăcuţl; dâr îndată mă apucară cu o forţă aşa de mare în cât vă-Zuiii că orl-ce resistenţă este de prisos.
Incepuiii atunci să-I rog să cânte o dată acea rugăciune. El se supuseră şi în timpul acesta, eti mă rugam la D-ţleu.
In cea-laltă cameră, mătuşa mea ascepta cu nerăbdare :
— Oe însemnâză acâstâ întârziere ? întrebă ea.
Unul din scopiţl eşi şi auZiiă că el îl povestia resistenţă mea.
Mătuşa mea ’şl aruncă o privire în şopron şi văZând descrisă pe figura mea spaima, ea nu putu să’şl reţină laciimele. Dâr îndată se stăpâni şi ’ml Zise: Dâcă nu te vel supune, noi vom renunţa la tine ; te veî putea duce unde vel voi.
Ea mă făcu să mă spuu.
Mă aşeZaiu în mijlocul şopronului şi-mi încrucişam mâinile pe pept.
Ful apucat de unul din el şi . .	.	.
In cea-laltă cameră, se auZiafi mal multe persone plângând, apoi total deveni calm.
Castratorii pătrunseră în acea casă şi făcură cunoscut că operaţia se terminase ; şi, Zicând acâsta, aruncară în sobă partea din corpul meii ce ’ml-a fost sfâşiată.
Eram scăldat în sânge. înainte de castrare, eram un băiat ţâpăn şi sănătos, şi pote că chiar acâstă stare robustă să fi fost causa acestei abundente emoragil care mă făcu să sufer. In curs de o săptămână în-tregă, mă sculam diminâţa, scăldat într’un lac de sânge.
După ce mă vindecaiu, furăm constrânşi să ne ascundem, de ore-ce ore-carl destăinuiri făcură pe administraţia trecută să ne urmărâscă; scăparăm însă graţie unor sume însemnate de bani ce dădurăm.
Dând mereu, rămaserăm săraci şi căţlu-răm în miserie. Voiam să pun capăt acestei vieţi plină de mistere; existenţa mea era de tot sdrobită; nu remă3esem de cât un mort între vil.
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
(Agenţia Havas)
Port-Said, 18 Aprilie.— Serviciul sanitar a constatat ieri un mort de choleră pe bordul transportului englez „Crocodil," în cursul traversărel canalululul de Suez. Nava se întorcea din Indii.
Constantinopole, 18 Aprilie. — Se confirmă că Hassan-Fehmi paşa, acum ministru al lucrărilor publice, va lua portofoliul justiţiei.
Munir bey, mare maestru de ceremonii şi dragoman al divanului imperial, e numit muşir (feldmareşal).
Alexandria, 18 Aprilie. —Englesii pretind că mârtea de clioleră, constatată erî pe bordul vasului de transport Crocodil, e un sinplu cas de choleră sporadică, dâr nu epidemică.
Simla, 18 Aprilie. Poliţia englesă din Indii a pus mâna pe numerose procla-
mări cari se suposâză a emana de la Mahdi.
In curentul săptămâneî din urmă a murit la Calcuta 257 persone de choleră.
Constantinopole, 18 Aprilie. — Erî
seră, după prânzul se a avut loc la palat, Sultanul conferi principelui Rudolf marele Cordon al Osmanieî cu placa de briliante, şi princeseî Stefania marele Cordon al Chefkat ornat cu briliante. Persdnele din suita Alteţelor Lor Imperiale au primit diferite ordine.
A^I la amie^ă, Principele şi princesa aii asistat la ceremonia Selamlik în gia-mia Dolmabacce. După amia^I aii primit la otelul ambasadei austriaco pe membrii corpului diplomatic şi deputaţiunea colbnieî austro-ungară; apoi s’aă dus în trăsurile curţel a face o escursiune la Apele-dulcI ale Europei. Timpul continue a fi splendid.
Sultanul trebue a oferi princeseî Stefania un bogat colieu de briliante şi principelui Rudolf o sabie ornată cu briliante.
Numirea iul Hassan-Tehmi ca ministru al justiţiei e oficială.
Jalnica soţie, fii şi frate, au durerea a anunţa încetarea din viâţă a prea iubitului lor soţ, frate şi tată
Gheorghe Padurilenu,
căpitan de administraţie, fost casier al ministerului de resboiu şi actualmente la reg. 30 dorob.
a încetat din viâţă în Ziua de 6 Aprilie, rogă pe toţi amicii şi cunoscuţii care din erore nu vor fi primit invitaţii, ca în diua de 8 Aprilie ora 12 d, a. să asiste la înmormântarea sea care va porni de la domiciliul său lâ cimitirul Sf. Vineri.
Neconsolabilil: soţia Maria, fiii Nicolae, George, Dimitrie, ficele Elena, Elisabeta, ginerele Ştefan Petrescu, nora Victoria Mo-roianu, sora Maria, socra Monaha Magda-lena, nepotul George G. Drăghiceann, cumnaţii, cumnatele George şi Susana Angelu, Nicolae şi Zoe Cioflecu, micii nepoţi Cris-tina, Lyonel şi Ecaterina Moroianu, Aurel Petrescu, au profunda durere de a vă face cunoscut perderea prea iubitului lor soţ, tată, socru, frate, ginere, unchiu, cumnat tată moş,
Dimitrie Moroianu,
în etate de 07 ani
încetat din viâţă Vineri, 6 Aprilie, la ora 4 p. m., şi vă rogă să bine-voiţl a asista la ceremonia funebră care va avea Joc Duminecă, la 8 curent orele 2 la casele de-cedatululul, strada Tudor Vladimirescu No. 7, de unde cortegiul va porni la biserica s-tulul George-Noă, iâr de acolo la cimitirul Şerban-Vodă.
Inca nil triumf al hârtiei fie ţigara al l-lor fraţi Braunstein din Paris
Citim în Ziarele vieneze următorele : Credem că e în interesu general, dâcă relatăm aici despre o analiză chimică, ce s’a făcut de curând în laboratoriu pentru tehnologia chimică la Academia c. r. Jin Viena. S’afi examinat mal multe feluri de hârtie. Re-sultatul a fost că cele mal escelente şi ma) bune sunt desemnate cărticelele şiprevăZub cu marca .fabrice!- Dorobanţul şi Les der-ni'eres cartouches ale firmei Braunştei) Frâres în Paris, cari sunt represintaţî îi
3
Viena de d. Wilhpim Papst, directorul la-boratoriulul pentru tehnologia chimică, d. profesor Dr. Ioseph FohI a declarat textual în avizu său : „Comparând resultatele încercării înainte de tote reese fără îndoială că cele două hârtii de ţigări ale firmei Braunştein Freres sunt cu totu lipsite de orî-ce materii, ce ar putea vătăma sănătatea.
Tot aşa de sigur este că aceste cărticele numite Dorobanţul şi Les dernieres cartouches sunt cele mal uşore dintre tote hâr-tiele examinate şi rin urmare, după ce ard ca învelitore pe tutun, dau cea maf mică cantitate de producte cu miros neplăcut. La hârtia firmei Braunştein Freres s’a găsit că remâne în cenuşă mal puţină de cât Ia tote cele l’alte hârtii de ţigară analisate şi comparate.
Iu fine şi suma materiilor ce se pot es-trage cu apă şi alcool din hârtiele Dorobanţul şi Les dernieres cartouches este mult mal mică de cât acea resultată la alte hârtii ce s’au examinat. Resumând pe scurt tote astea, sub-semnatul pote declara cu deplină convingere, că cele două cărticele Dorobanţul şi Les dernieres cartouches ale firmei Braunştein Freres în Paris sunt su-periore celor cunoscute sub numele: Abadie (Papier fii), Le Houblon, Papier persan şi Job. Pe cât seim nici o hârtie de ţigări, din câte se vând, nu întrece în bunătate pe cele două hârtii ale firmei Braunştein şi în special Les dernieres cartouches, ce este de o calitate eseelentă.
MAU SOSIT!!
Flori! Flori! Flori!
Numai pentru 5 iei şi 50 bani se pote avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori forte variate, de cel mal mare efect,de o creştere uşoră, şi de o sigură înflorire, atât pentuu ghiveciu cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde în BucurescI la farmacia I. A, Ciura strada Lipscani, la d. Marin Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Admi-nistraţiunea Ziarului Necesarul strada Bre-zoianu No. 32. BucurescI.
S PECT'ACOLE
Mâine, 8 Aprilie, se vor reîncepe la teatrul Dacia representaţiunile trupei române sub direcţiunea d-lul Manolescu.
In acea seră se va juca Curierul din Lyon, dramă în 5 acte şi 8 tablouri. Luni sâra, se va juca Doul Sergenţi, şi Marţi sâra, o piesă nouă Vrăjitorea.
Suntem siguri că publicul va visita teatrul Dacia şi va încuragea ca'şi până acum pe tânărul şi simpaticul artist Manolescu, care va da publicului o serie de noul representaţil.
Sala Bosel. Anunţăm că teatrul de Fantoşe al d-lul Holden Tbomas nu va mal da de cât 3 representaţiuul în Capitală şi anume în filele de 8, 9 şi 10 Aprilie, când vor avea loc câte 2 repre-sentaţiunî, una la 2 ore pentru copii cu preţuri reduse şi alta la 8 ore sâra. La 11 Aprilie trupa va pleca la Iaşi unde va da câte-va representaţil.
Important!!
Cetitorii noştri cari doresc a avea gratis un Diar Popular precum şi unu $ar de mode, ilustrtatu, cu iote musicale, st bine-voiască a trimite o carte poştală ■■'U adrosa d-lor către administraţia Nessariuluî, în ducurescî.
triva holerei şi nu făcură nici o trâbă.
Era der o nenorocire mai grozavă de cât potopul pentru că ţinea vreme multă şi nimeni nu putea prevedea că are să se sfirşâscă.
V
In vremea aceea trăia în Condâ un doctor forte învăţat, care nu vorbea de cât latineşte şi pe care ’J porecliseră, nu sciu pentru ce, doctorul Nucşoră. Era un om prea cinstit care omorîse multă lume în vremea de demult şi care acum se tân-guia că nu mai pote omorî.
Intr’o sâră când se întorcea acasă — fusese la Fresnes şi venise prin Vicq — trecea pe lângă grădina Mizeriei şi au^i un glas jăluitor care Zicea :
--„Oh! oh! cine <5re să mă scape pe mine şi să scape şi pe lume de nemurire care e de o sută de ori mai rea ca ciuma?"
învăţatul doctor ridică ochii şi inima ’i svâcni: cunoscuse pe Morte.
—„Ce fel! tu eşti, bătrânul meii prietin, quid agis in hac piro cocoţat ?“
— Nimic, dragă doctor Nucşoră, şi tocmai asta mă mâhnesce; dă’mi mâna să mă daă jos, Z*se mortea.
Bunul doctor îi întinse mâna, şi Mor-tea într’atât se sili să se desprindă de arbore în cât ridică pe doctor: părui îl apucă îndată şi’l coprinse cu crăcile lui. Bietul Nucşoră se luptă în zadarii să scape, fu însă silită să ’i ţie de urîtu Morţii.
De obiceiă el se întorcea în oraş ia aprinsul luminărilor şi toţi se mirară văZând că nici a doua <|i nici a treia Z> nu se mai întorse. Pentru că nu da nici un semn de viaţă, îl afişară prin gazete, însă de prisos.
Nucşoră era cel d’întâiă om care pe-rise din Condâ de ani îndelungaţi. Nu cum-va găsise el secretul să mâră, şi
nu cum-va, el, odinioră atât de binevoitor, păstrase numai pentru el dreptul acesta.
Toţi Condeienii eşiră din oraş ca să’l caute: îl căutară şi ’l căutară până ce ajunseră o dâtă la grădina Mizeriei. Când ii văZu, doctorul le făcu semn cu batista.
—	„Pe aci! le strigă el; pe aci! prietenilor ; Mortea e aci! Bine vă spusesem eă în broşura mea că o s’o găsiţi în balta Yicqului, adevăratul legăn al holerei. Am pus mâna pe ea, der non pos-sumus descindere, din afurisitulu ăsta de păr.
—	Trăiască Mortea, Z*seră într’un glas Condeienii.
Cei cari sosiseră mai întâiîi întinseră mâna Morţii şi doctorului, dăr, ca şi doctorul, fură aridicaţi de la pământ: în câte-va minute tot părul se umplu cu omeni. Cei cari stau pe pământ le deterâ mâna şi unii rămaseră atârnaţi în aer;
cei-l-alţi îi luară de piciore şi formau ciorchini de omeni cari pornâu de la păr şi se întindeu în tote părţile la o bătaie de puşcă: în zadar însă trăgeaîi ei pe prietenii lor, pentru că nu’i puteu smulge din copac.
Atunci le veni în gând să abată părul : se duseră de găsiră topore şi se puseră toţi să’l lovăscă: vai! nici nu se cu-noscea unde io văii!
Se uitaă unul ia altul uimiţi când Mizeria, care auZise sgomotul, veni să vadă ce este. I se spase ce s’a întâmplat şi înţelese şi ea că răii făcuse.
—„Numai eti pot să dau jos pe'Morte — Zise dânsa—şi mă învoesc numai cu condiţia ca Mortea să mă ia pe mine şi pe Faro de cât numai când voiu chema o de trei ori"
—Adu mâna şi noroc să’i fie —răspunse Mortea. Am să cer sfântului Yanon ca să rânduiască trâba cu bunul DumneZeu.
— Dă-te jos, îţi daă voe acum ! strigă
Zură din per în tocmai ca când scuturi părul de pere.
Mortea se puse pe lucru şi trimese pe cei cari se grăbeii mai mult; der fiecare vrea să plece el mai întâia. Voinicul nostru văZ» bine că o să aibă de furcă. Chemă într’ajutor o armată de doctori şi general şef numi pe doctorulu Nucşoră.
Câte-va Zile ajunseră Morţii şi doctorului ca să cureţe pământul de prisosuri, şi tote reintrară în ordine. Toţi cei mai bătrâni de 90 de ani avură dreptul să moră şi muriră afară de Mizeria, care stete pitită şi care nici până ac^î n’a maf chemat de trei ori pe Morte. Şi asta este pricina că Mizeria tot mai este în lume.
Traducţiane de Spartali
www.dacoromamca.ro
TELEGRAPHUL
4
-30
CURSUL BUCURESCI
CASĂ DE SCHIMBU
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe ţjiua de 7 Aprilie 1884.
	Curap.	V6nd
S°/o Rentă amortisabilă		97'h	98
5°/o Renta română perpetuă. . . .	947.	957.
6 “/o Obl. de stat . . ....	1001/,	1017.
6“/o » Căile fer. rom. regale. . .	103	104
5°/<, » Municipale		83’/.	847»
10 » Casei pensiuniloru 300 1. .	230	235
5°/0 Scrisuri funciare rurale . . .	927,	93 7.
7 °/o » » » ...	1037,	104 7,
5% » * Urbane . . .	897/,	907,
8°/o » » » . . .	997,	1007,
7% » » ....	1037.	104
Impr. eu prime Bucuresci 201. Buc. .	33	34
Acţ. Biinceî Naţionale a Rom. 5001. -	1455	1470
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. .	208	214
» » Rom. de construc. 5001.	295	308
» » deasig. Dacia-Rom. 3001. .	362	372
. » » Naţională 2001. . .	240	248
DIVERSE		
Aur contra Argint		31b	3 35
» » Bilete de Bancă. . . .		3 35
Florin Wal. Austr	,	2 087=	2 10
Mărci Germane		1 23	1 25
Bancnote francese		997.	1007,
De vânzare
alte objecte de Nr. 14.
Garderobe, Bureau, Canapele, Oglinzi şi casă Strada Poşta veche
o—2—2
LICOAREA DAMELORU
CB BASA B’AOEMONINE
PREPARATA DE CĂTRE D. ENJOLRAS
Pharmacist în Llon.
Acăstâ licdre este recomandată, damelor obosite prin sânge şi pentru a preveni t6te botele la care sunt espnse o femeie : B61ă de matriţă, pierderi, dureri, derangeamente, sterelitate, consecinţe de naştere, vârstă critică, etc. Seviude in tot© farmaciile, 3 franci cu cartea ce acompaniază fie-caro flacon-
Deposit în BucurescI, la Drogueria J. Ovessa
CX3

întreprinderea Baraelrica
Strada Academiei, 25.
Aduce cu onore la cunos cinţa P. T. publicului că a in-1 trodus acum din noii Maşini pneumatice atât mari cât şi mici sistemul cel mal perfecţionat, cu care curăţirea Latrinelor se face în câte-va minute In mod hygienic şi forte practic, prompt, sigurii şi tără sgomor, fără odore şi murdărie.
Aceste maşini sunt aprobate de către onor. Consiliu, de. Hygienă şi capacitatea lor constatată de onor. Primărie.
Preciurile forte reduse. Pentru o Maşină mică 0,89 numai 12. Pentru o Maşină mare, capacitate 1 */a m. c. 1. n. 20.
Ad min istratiunea.
SCOLA SUPERIORA DE PHARMAC1E
DIN PARIS
MEDALIE DE ARGENTU
E. GUYOT
GOUDRON GUYOT
GOUDRONULU GUYOT înlocuicsce cu folosii multe tisane mal multu seu maî puţinii inerte, în caşuri do guturaiurî,bronchite, tuse, cataroiurî, şi, în considerarea propriolâţiloru sele antiseptice, acăstâ băutură trebuo se se recomande mal speciale în timpi de epidemii, de choleră, de diaree, do friguri ş’alte afecţiuni de i'elulu acesta.
GOUDRONULU GUYOT se ’nlrobuinte/.ă cu isbondă în urmeibriele bble.
BROM CHITE PHTISIE PL AM AN ARI E GUTUR AIURI TUSE STARUITORE IRITAREA SEPTULUI TUSE MAGARESCA DURERI DE GITU CATARULU BESICEI
Adevăratulu goudron de Guyot, pdrtă pe etichetei semnătura inventorului in trei colori.
Tlfi Trpvt rl n «n Două fabrici de ±Jvj V Cil y. dl C macarone , una pentru paste lungi şi una pentru paste tă-iute, cu tote cele trebuitâre la fabricarea de macar6ne, fidea, stelişdre, etc., adică mal multe feluri. Doritorii se vor adresa in Brăila, strada Bulevard No. 91, în curtea fabrice! la d-nul Giovanni Stănescn.
STELLA
PAKFUMERIE şi SAPUNERIE
Calea Victoriei, vis-ă-vis PALATUL REGAL-
Recomandă Marele săQ deposit de Par-fumerie PIVER , VIOLET, PIESSE et LUBINV ATKINSON, HOUBIGANT şi GELLE FRERES.
Poudra VELOUTINEsiPoudra
GERMANDBKE
Mare asortluientn le sticle le cristal»
ŞI ARTICOLE PENTRU PAŞTE
precum:
Ouă de Paşte de Sticlă etc.
cu preciurile cele mai moderate.
ATELIER MECANIC
| 59» Str- Isvorul. P. KEÎLHAUER Str. Isvorul, 59.
Pompe de t6te sistemele. Pompe nuoî de transvasat vinurile, j Fontânl d’appliqne şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot | felul. Tuburi de fier, tuciu şi plumbu de fote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Mari speciale pentrn latrine si scerpri cu accesoriile
Sghinb îrî de trotuar şi Lighiannri de coborîre inodor, etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTAT!
I Vase, Socluri, avusurl, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
| Furnituri şi Instalaţiuni complete de băi
si CONDUCTE DE APA
In acest atelier, se g-ăsesce gi Scule pentru zidari şi pietrari
Cea mal bună hârtie de ţigări, constatată prin aaalise chimice ce s’au fă cut de către laboratoriile statului în Bucuresci, Paris, Viena, Odesa, Cliar cov etc. ca cea mal igienică de cât tote cele-l’alte care esistă până aţii.
Se vinde la tote tutungtriile. Depositul central la Iaşi.
UJ TIPOGRAFIA MODERNA
ii mm

LJ4., Sti-udu Academici,
Stabilimentul tipogr. efectuiză ImprimaU; ]M,„tru autorităţi, U-, Trage scolastice şi sciinţilice, ţjiare quotidiane ji hebdomadare în tdte limbele modera — Inverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de visită şi decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi orî-ce alte lucrări atingătoare de aedstă artă, in diferite mărimi şi colori, etc.
CCS
*=3)
Asemenea se însărciniză fi cm Broşare de cărţi, Cartonate şi elegant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi şi cua-lităţl, Obiecte de inginerie, birouri şi cancelarii. Diferitecartonage,etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pac», armatei, pentru moşii, păduri, mori, etc. otc.
1
-J
Pentru mal multâ înlesnire
autorităţile administrative şi comnnale pot face cererile pentru materialul necesar prin scrisori francate înaintând costul
Primavera anului 1884.
Al 4-lea an de succes-
134. Caisa Yictoriei. 134.
Comerciu de seminţe de fiori si zarzavaturi
MEDALIA DE BRONZ.
Ezpositta Agricola 1884
MEDALIE DE AUR
Exposit. cooperai. 1883.
Seminţe de Mure
Erburi, Trif6ie, Lugerne, Sfecle şi Morcovi fourrag&rer
si 4e matase
MARE ASORTIMENT
ii sl
precum:
TăetorI, Instrumente de altoit, Cuţite de tăiată pomi, Ferestrae, Instrumente pentru curăţirea o-miţlilor, Sape, Furci şi Greble de oţel. Pompe şi Stropitore pentru grădini şi florării, Instrumente de transplantat, Maşini Archimediane pentru tăiat iarba, Diferite JecurI de grădini. Fol *oşi praf de insecte, Firme pentru copaci, plante şi trandafiri.
Se trimite franco catalogul dupe cerere francata
Locomobile şi liatoze
-n

■aJ
i»
BUCURESCI -
4, Strada Smârdan, 4,
JOSEPH LEE
— BUCURESCI —
4. Strada Smârdan, 4.
Singurul agent pentru tota România al fabricei
RUSTON PROCTOR & CNIE
LINCOLN (Anglia)
Roagă pe onor. public care poresce să ’i onoreze în acest an cu ordinele sele de a i le da mal curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşinelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
CIT PRECI1Î i iî FOARTE EFTINE Semănători cu mâna ori cu vitele, Vînturători, Grăpl, Rariţe, 'Iriori şi Pompe
Ji î atoze <1 ti I* o r u m t>
Tio în nVl 1 pi o -f două apartamente UC ilivlili Adu pe str. Primăve-
rel No. 30. Unul jos la stradă compus din lase camere, bucătărie şi magasine sub sol. Iără cel-l’alt în fundul curţii compusă din trei camere, bucătărie şi pimniţă.
A se adresa la Divisiunea technicâ a Căilor ferate instalată în apartamentul din faţă.
Ho înoTliniaf Cinci prăvălii cu LLt/ llluiili Adu patru odăi de locuinţă, precum două magazii, un grajd cu pod, cu puţ în curte şi curtea pavată. A se adresa pentru imformaţiunl la d-nul Al-bert Neubauer architect Str. Isvor Nr. 71, saă la propietar în Str. Eliade Nr. 1. Oborul noă.
D- Haralambie-Costescu
Antreprenor de Pompe funebre.
Cu ocasiunea rectificărel Dâmboviţeî, s’a mutat pe strada Carol I Nr. 48. Facem cunoscut acăsta spre cunosciuţâ generală, cumunicând că a înbunâtăţit într’un mod simţitor serviciul pompolor funebre şi corone din streinătate. Asortat cu Care şi decoruri cu totul din uou.
LA VOIAGIOR
LA VOIAGIOR
Medaliat la expositia Cooperatorilor 1888. MEDALIE DE ADR
Recomandă magazinul sâă din calea Victoriei Nr. 82 sub cercul militar. Asortat în tot timpul şi după seson cu tote articolele de galanterie,; Săpunuri, Parfumuri, Pudre şi tote necesarele toaletei. Cu cămăşi cami-sone, pantaloni, ciorapi, corsete batiste, cravate, mănuşi, baston, umbrele, umbreluţe şi o mare specialitate în articole de voiagiorl Cufere, Giamantane, Gente, SacurI, etc.
JUCĂRII DE COPll
Se primesc comande şi se esecută promt cu preciuri forte moderate.
NU! FU! NU!
rior califugulul Losz pentru a stîrpi ori ce bătătură. Acest balsam este premint cu diplome de către direcţiile medicale ale spitaleloră din Viena. Veneţie şi din Lodi, precum şi aprobat de consiliul sanitar din Padova. p i.-o i. Balsamulă Califug Lasz cu LCrtlILCcll care am tratatu bătăturile mele un singur flacon a ajuns ca să le stîr-piască cu totul şi să mă scapu de o bolă‘ de care credeam că n’o să mă maî vindec nici o dată.—Flaconul mare lei 2.
G. Tomaziu, Dorohoiu.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alcxan-driu, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", Bucuresci.
Cererile din provincii se fac la administraţia (Harului Necesarul Bucuresci.
Maşina de Secerat simpla donnston).
Acesta maşină a câştigat premiul I-tu asupra tutuloru celor-l’alte presentate la concursul de agricultură. (Bucuresci 1880).
Moara cu postament
de lemn şi de tuciu, simplă, dublă şi triplă.
Locomobile de 8,10,12 cal.	Maşine de treerat Batoze de porumb.
din fabricele englese WMEFOSTER&CIE (Lincoln)
r* Mori simple şi duble
Articole de mora, sita de matase elveţiană, Batose de mâna, venturatorl, Pluguri, Triorî, IVI aşine de curăţit etc., etc.
Pueciurile sunt foarte Moderate
L
M. LEYENDECKER, agent şi representant.
Str. Biserica Măgureann, No. 5. Bucuresci.

3FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE

D.H.PollaUC
Bucuresci
Strada Carol Ho. 23; Calea Victoriei vis-a-vis de Palatul Regal
CRAIOVA strada Lipscani ISo. 22.
Recomandă pentru sesonul de vară bogatul seu
DEPOSIT DE ÎNCĂLŢĂMINTE
Pentru
BARBAŢI
Pentru DAME si COPII
A
Pantofi şi Ghete cu preciuri flese
Fie-care pereche de gheto este Însemnată cu marca şi preciurile fabricei şi nu pote fi vândută nici maî scump nici maî eftin.
Precinl pentru încălţăminte £	«’leI ,n SIS
de Copil

Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No. 24.
www.dacoromamca.ro
JOUI l i A PRIITE 1884
ABONAMENTE
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ANUL XY No. 3569
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an..............Lei 24
„	ş6se luni ....	„17
„	trei ...................
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , .... Lei 2 „ şSse luni ....	„30
trei „	..... 15
PENTRU STRElNfiTA-TE
Pentru un an..........Lei	40
„ §6se luni...	»	20
» trei „	...	.	»	12
Abonamente ee fae la 1 si 15 a fle-c&rel luni
ANUNCIURI ŞI RFCLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pa pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilă.
Epistolele nefrancaie serefusă; ar-ticoliî nepublicat:! se ard,
IN STREI NETATE A SE ADRESA
Francia. Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Micoud, 81 Fleet
Street. E. C.
Austria. Hassenklewer, et Comp. Ungaria. D. Moritts Wiest, in Buda Pest. Servitenplats.
Rodaoţiunea Str. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24c.
SCIRI TELEGRAFICE
(Dup6 fiarele strSine)
Berlin, 2o Aprilie. - Starea sănătăţii Maj. Sale Împărătesei puţin numai s’a ameliorat. Organele respiratore sunt atacate, medicii Curţii prescriu linişcea şi mare atenţiune. Plecarea Maj. Sale împăratului care s’a restabilită cu desăvârşire, a fost ficsată pentru Dnminecă, der acum, din causa bolel Augustei săle consorte, se află ficsată pentru septămâna viitore. Diu causa amânărel, voiagiul plănuit va fi întru cât-va schimbat. Maj Sea avea de gând să se reîntorcă de la Badeu In diua de 2 Maiu pentru a putea fi present la manevrele care se vor începe atunci în jurul capitalei. Doctorii însă se opun reîntorcerol imperatoru-lul şi ’I au prescris o cură la Wiesbaden aşa că o parte din manevre va fi inspec tată de prinţul-ereditar, iar numai partea cea din urmă va fi inspectată de împă râtul.
Berlin, 20 Aprilie.—Scirea privitore la reocuparea postului representantulul Ameri cel de Nord nu se adevereşce; se <Jice că aces ; post va rămânea un timp ore-care ne ocu pat. D-nu Sargent nu se va înlocui de cât la tomnă,
Sgomotul privitor la faptul că şi Germania va revoca pe ministrul seă plenipotenciar de asemenea nu să adevereşce; cel puţin până aţii pe aci nemic nu să şcie în acăstă privinţă.
Constantinopol, 20 Aprilie. — Aţii Arhi ducele Rudolf şi Arhiducesa Ştefania au asistat la ceremonia Seleam-Lia în mina reta Begeltasch. Intrăga înaltă societate lo cală, ambasadori, şi o mulţime mare de popor afi fost presenţl la acăstă serbare re-ligiosă, a cărei splendâre şi reuşită aă fost neaşceptate. După ce ceremonia se sfâşi Alteţa sea Arhiducele Rudolf a primit în audienţă personalul ambasadei Austro-Un-gare şi îptregul corp diplomatic. Lord Duf-ferin, basăndu-se pe faptul că doliu curţel Britanice nu s’a finit îacă s’a adresat direct către guvernul seu, cerându’î ordinul care va stabili atitudinea sea faciă cu serbările ce se vor face în onorea presenţel înalţilor ospeţl. Respunsul primit declară că totul remăne la discreţiunea ambasado rulul. Lord Dufferin a hotărât să iă parte la serbări, cari nu sunt alt-ceva de cât ceremonii de etichetă orientală.
Ieri visitând Bazarul, Alteţa Sea Rudol: cumpără mal multe lucruri antice. Adjutantul Sultanului, care însoţea îa acestă ^i pe Arhiduce dădea ba nil săracilor. Sultanul remise Alteţei sele ordinul Osmaniel, iar Arhiducesei ordinul Schefcat.
Brussa, 20 Aprilie. — Oraşul se pregă-tesce pentru întimpinarea înalţilor ospeţl, castelul şi casele îu care vor descinde Alteţele lor sunt lucsos împodobite. Pregătirile sunt esecutate sub ordinul unei comi-siunl, pe care o preside comerciantul Osman E'endi. O esposiţiune a produselor locale afât manufacturale cât şi agricole, va fi or ganisată pentru archiducele Rndolf, cari într’o clipă va putea aprecia fertilitatea ţărel.
Berlin, 20 Aprilie. —Majestatea Sea im-peratorele a hotărît să părăsescă capitala mâne, plecând direct la Wiesbaden.
Belgrad, 20 Aprilie.—Audienţa acordată primaruiul oraşului, d. CarabiberovicI, de către Maj. Lor Regele şi Regina a produs în spiritul poporului o salutară impresiune. Din causa neînţelegerilor între primarul şi consiliul comunal se crede că partidul progresist se va respica în două.
Imediat ce va sosi d. Garaşeanin se vor numi deputaţii guvernului şi se va ficsa data alegerilor pentru Scupcină. Locul unde se va aduna acestă Scupcină este necunoscut. Se ţlice însă că nu va fi la Belgrad, ci aiurea.
St: Peternburg, 20 Aprilie.- Hotărârea
de a face un nou împrumut, a fost anunţată. Bancherii de aci fiind consultaţi, se crede că împrumutul pe jumătate va fi a-coperit în ţeră. Suma totală de împrumut s’a fixata până acuma la 25,000,000 lire sterlinge, der acăsta într’un mod sumar, căci d. Bunghe crede că nu se pote acoperi cu atât deficitul anului trecut, care este mult mal mare de cât cel înscris, şi apoi nu snnt nici bani pentru esecutarea lucrărilor proiectate. Journal de St. Petersburg critică cu amărăciune articolul apărut deunăzi în Nord Deutche Algl. Zeitung şi privitor la acest împrumut. Complimentele făcute şi sprijinul dat nu sunt după diarul oficios rus de cât venin ce curge diu condeiul unul scriitor ce urăsce Rusia.
Yiena, 20 Aprilie. • — Din discursul care ’l a rostit d. Linbacher la adunarea socie-tâţel agricole din Seeckircher, reese că guvernul nu se va mărgini numai prin a crea nisce legi privitore la moscenirea agrară a ţăranilor. D-sea a declarat că ministerul de justiţie a elaborat deja proiectul de lege privitor la acest soiţi de moscenire.
Pesta, 18 Aprilie, — D. Garaşanin s’a întors din Viena, el va cere de la Scupcină un credit de 25,000,000 pentru construirea linie! Niş-Pirot.
Paris, 20 Aprilie. —După sgomotul care se repetă aci în cercurile competinte, se crede că esistă între Rusia şi Austro-Un-garia un tratat scris, care nu atiuge de loc politica generală a Europei, ci constă în următorele puncte: Bosnia şi Herzego-vina rămân în stato guo, Rusia nu va face nici o opunere cestiuneî de căi ferate, cari vor lega Austria prin Bulgaria cu impe riul Otoman; atât Austria cât şi Rusia vor rămânea pentru un moment în pace, fără a preîntâmpina asupra pretenţiunilor reciproce.
D. Creţulascu ambasadorul român Ia Pe tersburg a sosit la Paris aţh.
voie de a apăra libertatea presei, care a fost o arma, cea mai puternică, în mânele şefilor acestei partide spre a combate guvernul corupt şi tiranic al adversarilor libertăţilor cetăţenesc!.—Acestă cestiune a fost atât de bine espusă şi în a-tâtea rîndurî, în cât credem că nu e necesar de a mai insista special-mente asupra sa. — In tesă generală, chiar decă amendamentul senatului ar fi primit, într’ufi stat constituţional ca al nostru, guvernul nu se va servi aprope de loc spre a controla opiniunea publică, dăr a-cesta numai şi numai în ceea ce pri-veşce actualul guvern, care este şi va rămâne fidel principiilor liberale.
Actualul guvern nu e de cât una cu poporul, el nici nu se va gândi vre-o dătă de a esercita puterea care ’I va fi dată,- der noi ^iariştiî precum a ţlis în memorabila sea lucrare
pentru că ea adesea ori păcătuesce e a opri pe loc, închiţlănd sup apa unei
maşini cu aburi. Tocmai atunci ples-nesce cazanul.
Camera antrenată de primul ministru a respins ceea-ce apoi a votat maturul corp.
Ne rămâne deci a spera că pagina de aur din Constituţiunea nostră va remânea neatinsă, pururea strălucind în facia sdreluî libertăţel române şi acesta mulţumită numai şi numai Camerei deputaţilor care sub îndem nul d. I. C. Brătianu, a votat pen tru libertatea presei, aşa precum ea este înscrisă în Constituţiunea nbstră
Stuart Mili „refuzăm poporului chiar
Cernăuţi, 20 Aprilie. — Camera de Co-fflereitt refusă de a face anunciurile polo neze prin gările căilor ferate; ea ’şî-a manifestat dorinţa ca căile ferate române să fie puse în legătură cu Novosiliţa.
A se vedea Ultime Scirî pe pag. III.
BDCUBESCI, MERC0E111 APRILIE
Sub o impresiune grea s’a închis Camerile legiuitore, întrega presă prestată încă lovitura nemeritată ce i s’a dat de către maturul corp. Di-rectorele farului nostru în calitate de deputat fiind cel mal leal apărător al partidei liberale şi al guvernului actual, pentru prima dată cu durere s’a vă^ut nevoit a vota pentru un amandament ce emană din partea minorităţeî, care n’a voit să transige şi n’a transigeat în discu-ţiunea privitdre la legea electorală. Ca ţarist d-sea nici h’a putut face altmintrelea. Aţii citind în Neue freie Presse un articol privitor la aceste desbaterî, am fost cuprinşi de cugetarea forte logică şi care este con-clusiunea făcută de autorul diaruluî străin: „Senatul, fiice d-sea, a hotărît ca o categorie de delicte de presă şi daune interese, care vor reeşi din a-cestea, vor fi de competinţa tribuna-uluî comun ; de aci, declară autorul, învederat este că libertatea presei va deveni ilusorie şi apoi adaogă că este de temut ca Camera să primescă a-căstă modificare a Senatului precum esistă deja un antecedent/'
Cuprinşi de mult de aceleşî temeri, ne simţim datori a reveni încă o detă asupra acestei cestium, care ne îngrijesce. — Suntem siguri că mulţămită lupLelor partidei libe-ig a ifa®eirt timpul ciad era ne-
dreptul de a esercita o asemenea coercisiune prin el însuşi săCf prin guvernul şeii, căci acăstă putere e ilegitimă. “ Atât cel mal bun precum şi cel mal reh guvern, n’ati drept la acesta. Acestă putere e nefolositbre şi mal nefolositore cu cât ea se e-sercită în acord cu opiniunea publică ţlice marele filosof engles ta cartea sea intitulată: de la liberte de pensee et de discussion.
S’a $is că ta tote filele s’a făcut prin fiarele nostrm o polemică in-sultătbre, că s’ati stigmatisat omeni particulari, declarându-î de imorali, etc. etc. Ietă ce fiice în acestă privinţă Stuart Mill: „e mare insulta „care pote să se facă într’o pole--„mică; adese ori nişce omeni particulari sunt declaraţi de imorali penetra că el sunt de opiniunl contrarii; în general opiniunile opuse unor „alte opiniunl nu se ascultă de cât „atunci când întrebuinţeză un stil de „o moderaţiune studiată."
„Din altă parte insultele fără mă-„sură adresate unei opiniunl învechite seti iţnel opiniunl noul, făcu „ca presa să ca$ă ta greşeli contrari! adevărului şi justiţiei. învederat „este, că în interesul adevărului şi „al justiţiei este important de a in.-„ termice usul acestui limbagiu insultător, der este evident totuşi că „nici legea nici autoritatea n’ati a „se amesteca, pentru a' înfrâna pe „unii săti a da dreptul altora. “
Opinia publică condamnă singură, şi condamnă fără recurs şi pentru tot-d’auna pe ţaristul, care, din or ce punct de vedere argumentând, pledeză pentru o causă inică stropind argumentele sele cu veninul unor calomnii, cari aprbpe tot-d’a-una sunt transparente şi permit prin urmare opiniunel publice a apreţia valorea lor. Un tribunal ordinar nu pote prin verdict sfărâma calomnia şi proclama adevărul, decă la acest verdict nu se va asocia opinia publică, adevărata Tliemida, care pronunţă verdictul săil fără şovăire, fără recurs. A se reabilita în facia unei asemenea con-damnaţiunl este imposibil, căci a-cest verdict trece în domeniul istoriei, pe când verdictul unor tribunale pronunţate în contra unor aprecieri şi opiniunl greşite — creaţia martiri, în facia cărora adesea ori îngenun-chieţiâ opinia publică.
Lungă şi durerosă a fost esperienţa ce a făcut omenirea spre a înţelege acesta. Der a$I, în fine, precum a ţlis d. I. C. Brătianu, primul nostru ministru, „este absurd a nega imensul progres ce a creat în folosul o-menirei, omul care maniaţlă condeiul." Şi noi repetăm la rândul ii nostru a ae pupe ori ce stăvilar presei
Afacerile în Norvegia nu merg toc mal bine, cititorii noştri sciu că după procesul miniştrilor Norvegieni, un noii cabinet a fost format de regele Oscar care pentru astă dată ne socotind deci-siunea justiţiei, în combinaţiunea nouă a făcut să intre în minister câţî-va membri din ce! condamnaţi la'amendâ. Aşa der o adevărată declaraţiune de resbel e făcută opiniune! publice. Majoritatea din Storthing, unindu-se cu oposiţiunea, declară că n'are alt-ceva a face, de cât a recurge la lupta cu cuţitul. Ce! tre! con silier! de stat car! aii fost reintegraţi sunt: Sweigard, contra-admiral, Iohansen şi Hertzberg.. Cel d’ântâiu a fost ales de rege ca preşedintele consiliului.
Regele Oscar n’a consimţit dăr la nici o concesiune, nici un compromis-n’a fost promis majorităţeî. Era un moment, când el a vrut se formeze un minister de res bel un ministeriii de luptă sub pre-şedenţia d-lu! Stâng, der o frică de tur-burare. ale cărei indici! au fost evidente la Stocholm, făcură că regele a renunţat la acăsta şi a ales în drepta titulari! cabinetului.
Agitaţiunea, t|ice Dagbladet, s’a întins până la satele cele ma! ascunse prin văile şi munţi! Norvegiei de Nord. Nimeni nu este pentru Oscar şi toţi consideră că acăstă luptă se va fini prin revin decarea drepturilor cetăţenesc!.
O corespondenţă din Cristiania, trimisă lui Times, anunţă că Odelsting propune a decreta acusaţiunea celor trei miniştri nuoî, pentru că e! n’au protestat în contra ordinului regal care ’!-a numit iarăşi membri! a! noului cabinet, acestă conduită fiind contrarie Constituţiuneî. Regele se ţlice că ar fi declarat, că, în cas decă aceşti tre! miniştrii vor fi iarăş'îcondam-naţî, el va relusa de a face să se esecute verdictul. Aşa der, învederat este că nisce grave evenimente se vor produce în curând în Suedia şi Norvegia.
— Citim în Neue Freie Presse, că în sferele guvernamentale din Constantino-pole s’a accentuat sgomotul privitor la faptul că guvernul rus a trimes d-luî Nelidoff un raport pe larg şi care pri-vesce anularea convenţiune! privitore la Dardanele. Raportul conchide cerend a-nularea tratatului de la 1856 şi cere libertatea navigaţiunii pentru tote naţiunile atât prin Dardanele cât şi Bosfor şi Marea Negră. Sedicecum că ambasadorul, vorbind cu Muchtar-paşa, ’!-ar fi dis, cum că Rusia crede că Porta nu’! va retuşa ceea ce Europa a stabilit pentru canalul Suez. Corespondantul (|iarulu! Neue Freie Presse observă, că decă acestă gravă scire se va adeveri, atunci se va descoperi şi secretul întrevedere! d-lu! Giers cu cancelarul german.
închiderea strîmtorilor şi neutralisa-rea Măre! Negre, ah fost admise prin articolele 10, 11, 12, 33 şi 19 ale tratatului din Paris de la 30 Martie 1856. In aceste articole se (|ice că, escepţiune făcend de vasele militare în serviciul ambasadelor şi care se află la gurile Dunărei, nicî unul din vasele streine n’are dreptul a trece Dardaneleie şi Bosforul. Neutralisarea Măre! Negre a fost apoi
INFORMAŢIUNI
AiJ! M. S. Regele a inspectat lagărul de la Cotrocenî.
-o—
Moscenitori! Austriei vor sosi în Capitală Vineri sera pe la orele 6—7, prin gara Fi-laret.
La gară înalţii ospeţi vor fi primiţi de MM. LL. Regele şi Regina.
înalţi! ospeţ! vor fi găzduiţi în palatul din Capitală.
Sâmbătă nopte Alteţele lor imperiale vor părăsi capitala, după ce vor asista ia un bal de gală dat în onorea lor, în sala teatrului naţional.
Revista militară în onorea ârchiducelul Rudolf se va face Sâmbătă, tot pe câmpia
Bănesa.
La debarcaderul de la Giurgift înalţii ospeţ! vor fi primiţi de d. general Creţenu, şeful case! militare a M. S. Regele.
Mâine vom publica programa detaliată a sosire! înalţilor ospeţl.
—	o—
D. Ion Ghica, ministrul ţâre! la Londra, a plecat la postul seu.
—	o —
Aflăm că consiliul de reformă ar fi respins în unanimitate cererea d-lu! col.
Cernovodenu de a fi trecut în posiţie de reformă pentru infirmităţi incurabile, dobândite in timpul ultimului resbel.
—	o —
Duminică sera, ma! nainte de catastrofa de la Circ, s’a întâmplat în cafe-neua de pe bulevard un accident regretabil ; un domn stătea la o mesă sub o terestră, al cărei gem de sus era deschis, când furtuna veni, gemul căt^u şi răni forte grav în cap pe acel domn, al cărui nume nu l’am putut afla.
—o —
Constatarea fraudei comisă la fabrica de spirt a d*lul Kugel din Ploescl se continuă încă, de d-nul inspector financiar Miciora, scrie ţliarul local Alarma; se ^ice că s’ar mal fi descoperit încă o mare cantitate de spirt scosă fără sâ plătâscă. tacsa cuvenită.
-o—
WWW.



anulată de Convenţiunea din Londra ţinută la 13 Martie 1871, der articolul 63 din Tratatul de la Berlin, declară net că convenţiunea privitore la strâmtorî rămâne ca şi mal înainte.
Aşa der ietă-ne în facia unu! ultim pas ce face Rusia spre a şterge cu desăvârşire ultimele urme ale tratatului din Paris; decă cine-va are drept să <|ică că, cu totă ruşinea păţită sub Plevna a fost recompensată, apoi acesta este Rusia.
— Sgomotul privitor la plecarea Pape! din Roma, tot încă preocupă fiarele monarchiste şi -clericale, ţfiarele germane glumind, declară cum că principele de Bismarck fiind protestant, propune Papei a se muta la Ierusalim-Gracidsa regină Victoria, de religiune anglicană, împărătesa- musulmanilor şi Budiştilor din India Tu invită a veni la Malta. Nu se şcie însă cu tote astea decă Leon XIII va comite greşâla de a părăsi Roma, de unde nu va duce cu sine marea tradiţiune catolică precum se crede. Cu totă agitaţiunea care s’a făcut în jurul aceste! cestiunî, sfînta săptămână şi Vinerea mare s’aă oficiat în Vatican cu totă splenddrea trecută.
Quirinalul e ma! sombru în momentul de faciă decât Vaticanul, acăsta natural-mefite nu pentru că e mal multă veselie Ia Vatican ci numai pentru că situaţiunea cea ma! dificilă faciă cu Papa incumbă regelui Umberto, care nu va putea face mai mult şefului suprem al catolicismului' de cât ceea ce-! a făcut tatul său. Apoî rămâne la ap redarea prisonierulu! de la Vatican de a se mulţumi seu de a părăsi Roma, dând prin acesta o lovitură pote de morte catolicismului.



	
2
TELEGRAPHUL
Ia filele de 2, 3, 4 şi 5 Aprilie a avut loc concursul pentru ocuparea postului de medic primar al urbei Ploescl.
Membrii juriului aă fost: d-nil doctori Turnescu şi Teodori, delegaţi din partea consiliului medical superior; d-nil doctori Felix şi Demostene, delegaţi din partea fa-cultăţel de medicină,, şi d-nul dr. G. Stoi-cescu, medic-primar al spitalelor Eforiei, delegat din partea primăriei.
D. dr. Pâunescu a căpătat laurii victoriei şi a fost felicitat de întregul juriu pentru succesul sSfi.
—o -
Aflăm că calea ferată Adjud Ocna va fi pusă în circulaţie în cursul lunel viilore. —o—
Citim următorele în Curierul Financiar: D. Michael Kaufmann, inventatorul revolverului cu acelaşi nume, se află de mal multe ijile în Bucurescî, în unicul scop d’a pre-senta guvernului român invenţiunea sea, şi, în cas de adoptare, d’a furnisa armatei numărul de revolvere de care s’ar simţi necesitate.
0	comisiune a fost numită de ministrul de resbel pentru a esamina noua armă, şi, pe cât ni se afirmă, după încercările făcute, numita comisiune s’ar fi pronunţat pentru adoptarea eî.
Acest revolver este foarte solid şi ea pabil de a resista la toate lovirile la care poate fi espus.
Partea armei care formeză patul este în planul mediii al armei şi de o soliditate foarte mare.
Avantagele cele mal importante ce pre-sintă sunt :
1	Construirea specială a platinei, care este săritore şi cu acţiune dublă,
2.	Siguranţa opririlor înduoite ale cilindrului, combinate cu portiera.
3 Simplicitatea şi înlesnirea patului, care se desface.
4. Rotaţi unea cilindrului în cas de murdărire este asigurată precum şi închiderea ţevei în estractorele automatic, care înles-nesce mult 1 că carea şi descărcarea.
Dintre toate mecanismele cunoscute, a-cest revolver este fără înduoială cel mal simplu şi cel mal activ, dând tot de o dată şi cea maî mare siguranţă trăgătorului. El întrece cu mult tote sistemele Întrebuinţate în armatele care nu l-au adoptat încă. pănă a<jl.
GERMANIA SI STATELE-UNITE
Qui pro quo iscat, precum şciu cititorii noştrii, între guvernul german şi congresul din Waschingthon, privitor la votul unanim al senatorilor americani şi la con-doleanţele lor făcute guvernului din Berlin cu ocasiunea morţeî cf-luî Lascher nu s’a finit încă. Iată ultimul echo privitor la acăstă atacere.
filele din urmă d. Sargent, ambasadorul momentan al mareî şi puternicei republice americane, a avut o convorbire cu corespondentul farului Neiv-lorlc Herald; estragem următorul pasagiu din acăstă convorbire:
—	Reiaţiunile Escelenţei vostre cu cancelarul în ultimele (Jile fură bune sâb nu?
—	Aceleaşi ca şi ale altor ambasadori. Cancelarul nu primesce direct, şi afacerile trec prin mânele secretarului ministerului de esterne.
—	Se Ţice că principele de Bismarck nu v’a dat mâna la ultimul prănŢ diplomatic. Adevărat să fie ?
—	Da; adevărat este, der şi eu nu’î am întins pe a mea. Cancelarul n’a putut
să nu mă invite la prânzul tradiţional dat în t|iua nascerei a Maj. Săle Impe-ratoreluî, ier eh n’am putut să refus. Am vrut să declar că sunt bolnav, der nimeni n’ar fi crezut, asemenea n’am voit să precipit afacerea, despre care am scris guvernului meii, cerendu’l să o pri-vescă ca o afacere forte gravă. Fiind-că am fost dspe al cancelarului, cred că trebuia să primesc atât, cât au primit alţi convivi, der decă n’am primit, vina nu e a mea, şi amicii cancelarului n’ah cu ce să se fâlescă, precum nici o umbră n’a că<Jut asupra mea, prin faptul împlinit. Nu sunt rău din firea mea, şi puţin ’mî pasă.
—	Se c|ice că principele e atât maî atins, că d-ta în personă ai remis reso-luţiunea privitore la Lascher?
—	Aşa este; discursul cancelarului o adeveresce.
—	Dăr n’aţi fi putut găsi un alt mijloc, spre a nu’l atinge direct.
—	învederat este c’aşi fi putut face acesta, dăr atunci în loc de a lovi în cancelar, eh aşi fi lovit în congresul de la Wasington, în guvernul meu, care m'a însărcinat cu remiterea guvernului german a resoluţiuneî luate şi apoi aş lovi în poporul american, care ar fi crezut că eu servesc Germania iar nu ţerş, mea. Dăr, presupui c’aş putea într’un mod tainic, înlătura acestă resoluţiune, ce âr eşi din acesta? Primo, că amicii mei, partidul liberal, care m’a ajutat într’atât în ceia ce privesce resoluţiunile luate de comerciul american, m’ar fi părăsit; şi eu remânem atunci cu singurulh amic, principele de Bismarck. Cu totă greutatea ce are acest om de stat, eu cred că partidul în cestiune ’1 contrabalanseză. Să nu perdeţi din vedere că resoluţiu-nea făcută emană din partea guvernului meu, eh eram numai însărcinat cu remiterea sea.
DlJN ŢARA
O sinucidere.—Citim următorele în Curierul Balasan din Iaşi:
In rjiua de 2 ale curentei s’a găsit individul Ion Furdală din comuna Bolosestil, jad. Botoşani, înecat în fântâna din ograda gărel de aici. Asupra-I s’au găsit o hârtie în formă de testament prin care arată prin acesta că se desparte de femeia sea, şi
se sinucide de bună voie.
*
Fecunditate.—In <Jiua de 22 Martie trecut, Elena, soţia lui Ilie Blaga din comuna Buhalniţa, judeţul Neamţu, a născut 3 copil : un băiat şi două fete. O fată s’a născut mortă; ier cel-alţî douî aă murit îndată după nascere.
Femeia Mariuca, soţia locuitorului Stan Stancu Lupu din comuna Grindenî, judeţul Dolj, în <Jiua de 20 Martie trecut, a născut 3 fete.
Atât copilele cât şi mama lor, se află în deplină sănătate.
*
Morte crudă. - In ţhua de 28 Martie trecut, Safta, soţia lui Iordache V. Vita-nescu din comuna Cudalbi, judeţul Covur-luitt, în etate de 21 ani, ducându-se să sape nisip din malul mare de la rîpa de unde trece şoseaua comunala, pe când săpa s’a surpat malul, care a stâcit’o ast-fel că dupe câte-va minute a încetat din vieţă.
ACTE OFICIALE
D. Nicu Gorgoteanu se numesce director al arestului preventiv din jud. Dâmboviţa.
X
D. M, Petculescu s’a numit casier general al jud. BacăiS.
X
Monitorul de la 8 Aprilie publică r gulamentulu pentru forma şi modul ţinere! registrelor firmelor.
X
Se aprobă transacţiunea încheiată între ministeriul domenielor şi d-na Elena Manole Spirescu, tutdrea casei defunctului Manole Spirescu, pentru stingerea unor ddtoril.
X
Prin decretul regal cu No. 1,'85 din 3 Aprilie 1884 după propunerea făcută de d. ministru secretar de stat la departamentul de resbel, prin raportul cu No. 5550 colonelul Polizi Grigore, comandantul regimentului 7 călăraşi, şi căpitanul Tulea Dimitrie din regimentul 3 călăraşi, pe dina de 3 Martie 1884, s’a şters din con-trdlele armatei, cu perderea gradului şi a celor-alte drepturi prevăzute de lege, ca unii ce prin sentinţă ju-decătorescă rămasă definitivă, au fost condemnaţî: cel âr.tâiu un an şi trei luni inclfsdre precum şi la destituire, pentru faptul oă a traficat în folosul său avutul militarilor de sub comanda sea şi ca complice la furt de bani aî statnlnî; iar cel d’al doilea un an şi şese lurl încliisdre şi asemenea la destituire, pentru furt de bani al Statului şi abus de încrodere,
ÎNAINTĂRI in armata
Pe <jioa de 8 Aprilie s’au făcut mal multe înaintări îr armată.
S’ah înaintat:
La gradul de maior: dd. căpitanii Ema-noil Nicolati, din artilerie, P. Oteteleşanu, din geniu.
La gradul de căpitan : dd. locotenenţi Ion Parapeanu, Ion Greceanu, G. Stroescu, Al. Harţei, N. Niculescu, Ionescu Procopie, Tetrat Gh., N. Şendrea, Ion Negrescu, G. Mânescu, Gh. Ioanin, D. Costescu.
La gradul de locotenent: dd. sublocotenenţi N. Pretorian, Sebastian Tzertzescu, N. Popescu, Ion Basarabeseu, T. Frăncu, St. Constantinescu, I. Aiexandrescu, C. Mi-rescu, A. Anghelescu, D. Avenian, Al. Teo hari, C. Manolescu, Gh. Lumbru, I. Chris-tescu I, I. Christescu II, D. Georgescu, N. Georgescu, I. Istrate, C. Tănăsescu, C. Marian, N. Săulescu, I. Deşliu, D. Mihail, D. Drăgotescu, Al. Soltiş, Aureliu Saegiu şi N. Gracovschi.
La gradul de guard: dd. geniu clasa Ii guarzii de geniu clasa II C. Codă şi Va-sile Botez.
Catastrofe te la crai Sitoll
Duminecă sera, ântăia rji de Pascî, o <ji pe care tot crescinul o serbeză cu veselie, avu loc pe bulevardul Elisabeta, la circul d-lul Sidoli, o catastrofă cu consecinţl deplorabile şi chiar funeste.
Am fost martor ocular la acestă înspăi-meatătore catastrofă şi ori cât ne-am încerca ne-ar fi peste putinţă a o descrie îu-tr’uu mod esact. Puţin a lipsit ca să nu asistăm la a doua ediţie a catastrofei de la Ringtheater din Viena şi ca o mulţime de familii se nu fi îmbrăcat doliul.
Şi când te gândescl că acestă calamitate s’ar fi detorit numai negligenţel şi nepăsl-rel, orl-cine se simte coprins de cea mal mare indignaţiune văzând puţina importanţă ce se dă unor lucruri, chiar când este vorba de siguranţa şi vieţa a o mulţime de lume.
Se vede că este o fatalitate în ţera nostră, ca nici atunci când vedem o nenorocire is-vorâtă din negligenţă, se nu căutăm a preveni o alta.
Nenorocirea de Duminică seră ne autc-risă să susţinem acesta.
Der să venim la căuşele ce aii dat nascere acestei nenorociri şi la ore-cari amănunte pe cari am putut să le culegem de la persone competente.
Duminică sără, lumea se înghesuia la casa circului Sidoli spre a’şl putea procura un loc, la 8 ore circul era plin de tot; re-presentaţiunea începu bine. Pe la 9 ore şi jumătate, un vent violent bătu, cel duol stâlpi, cari susţineau acoperămăntulă de pâuză al circului, începură a trosni, multora le inspira aresta temere, der netrecăn-du’I nimenul prin cap că circul nu este destul de solid construit, toţi ramaseră la locurile lor admirând inteligenţa cailor bine dresaţi şi făcând haz de clovni, când d’o dată, văntul bătând cu o furie mare, cel duol stâlpi se rup în două, cad în mijlocul circului, atrăgând după dânşii cortul de pânză care acoperi pe spectatori. Lămpile, nisce lămpi cu gaz ordinar, cu totul primitive, se restornă, se sparg. Pânza ie foc, graţie numai îndemăuăticiel clovnilor şi altor curagioşl, se reuşi a se stinge foculu, stingându-se în acelaş timp şi lămpile.
O întunecime completă se făcu în circ şi nu se aureau de cât ţipete disperate, vae-tele şi sforţările nenorociţilor spectatori — victime ale unei criminale negligenţe şi ne-păsârl — cari căutati a’şl scăpa vieţa şi a eşi de sub pânza ce-I acoperea.
Tabbloulu era sfâşietorii şi nu se pote descrie.
Unica eşire a circului era baricadată de nenorociţii cari veniseră să petrecă; îmbul-zela era aşa de mare în cât nimeni nu mal putea înainta, cel de pe afară trăgeafi pe cel dinăuntru şi ast-fel numai cel cari erau singuri şi mal viguroşl putură să iesă, lă-sându’şl în urmă-le pălăriele, h linele şi tot ce aveaă în mâini, ier personele mal slabe fură călcate în piciore de mulţime.
In acestă învălmâşelă o femeiă, socia servitorului unul franzelar din strada Senatului, şi o altăpersonă ’şl perdură vieţa; iâr o mulţime de alte persone fură scose pe jumătate morte, cu braţele seu piciorele fracturate, şi alţii cu lesiunî mal mult seu mal puţin grave pe corpurile lor.
Cafeneaua otelului Boulevard tu transformată într’un spital, unde fură transportaţi răniţii; aceştia fură aşezaţi pe biliarde şi mese şi primele îngrijiri li se dădură de mal mulţi medici militari şi civili cari ’şl oferiră îndetă şi cu multă bună-voinţă ser-viciele lor pentru a aduce o uşurare suferinzilor şi a’i consola.
Decă unii au murit şi alţii s’au rănit, apoi toţi fără escepţiune aă fost coprinşl de o spaimă forte mare şi legitimă, din care causă mulţi au că(Jut bolnavi, curari-sându-se cu medici pe la domiciliurile lor.
Până acum nu se pote sci precis numărul victimelor acestei catastrofe. Putem însă afirma cu siguranţă, după informaţiunile pe cari le-am putut culege din maî multe părţi, că numărul răniţilor este destul de mare, dintre care unii chiar grav. Ast-fel ni se afirmă că un ore-care d Hodoş se află cu craniul fracturat şi că d. dr. S. Stefânescu ar fi declarat că nu e speranţă să scape.
Afară de acesta, ieri s’a înmormântat un evreii din suburbia sf. Apostoli, victimă a catastrofei de Duminică sera.
Desperarea şi desolarea n’au fost numai în întrul circului, ele ah cuprins pe toţi cetăţenii Capitalei, căci mal fie care avea câte un membru din familia lor la acestă catastrofă, şi ori cine ’şl pote închipui în ce posiţie trebue să se fi găsit aceştia când au aflat că circul s’a dărâmat §i arde.
S’a observat bărbaţi şi femei, cu capetele gole, pe jumătate îmbrăcaţi, alergând —unii de prin cartierele cele mal depărtate — spre locul sinistrulnl spre a afla ce este.
Ţipetele acestora se uneau cu ţipetele nenorociţilor din năuntru şi pe bulevardul
Elisaveta resuua un ecoft sfâşietor şi care îigrozia chiar pe cei mal indiferent.
Pentru ca cine-va să-şi facă o ideift de ceea-ce a fost în circ în acele mt mente, să spunem că unit ca să scape aă dărâmat ulucile cari împrejmuesc circul, rupând şi tăbliele de fer cari le căptuşesc, ier alţii aă sărit peste aceste uluci, cari sunt destul de înalte.
Circul a fost construit de un 6re care arhitect neamţ, anume Cesar Knape, căruia d. Sidoli ÎI a dat 4800 lei, cu condi-ţiunea ca, după plecarea sea, materialul sf-I răinâie lui.
Credem de un ore-care interes a nota că acest domn arhitect s’a ascuns în primele momente şi că nici chiar luni parchetul n’a putut da de urma lui.
D. prim procuror Dobrescu, împreună cu dd. procurori Andronescu şi Culoglu, aă fost Ia facia locului şi luni dd. Andronescu şi Culoglu aă şi procedat la anchetarea faptului.
DD. inginer ManovicI şi arhitectul Dobre Nicolaă aă fost numiţi de parchet ca esperţl spre a constata dâcă circul a fost destul de solid construit şi dâcă construcţiunea a fost făcută conform Iegel şi regulamentelor respective.
Nu cunoscem raportul acestor douî specialişti şi cunoscuţi de toţi ca atare.
Putem însă afirma că el nu pote conchide de cât că construcţiunea a fost prost făcută, fără nici un plan bine întocmit, de ore-ce cel ce scrie aceste rânduri a au^it acestă afirmi tiune eşind din gura acestor douî bărbaţi de sciinţă competenţi.
Şi în avdevăr, orl-cine a fost la facia locului, fără să aibă nici o cunoşcinţă de arhitectură, a putut vedea că douî stâlpi îaalţl şi subţiri, din cari unul cam putred, nu puteaă să susţină un cort aşa de mare.
Iecă acum pentru ca publicul să va<|â cine este vinovat în acestă nenorocire, corespondenţa care a urmat între autorităţile competiute în privinţa construire! acestui circ.
La 12 Martie direcţiunea treatrelor, fără a fi avisatâ, face o adresă poliţiei prin care o invită a face ca circul să se construiască conform legel şi regulamentului teatrelor. La 21 Martie acestă adresă se repetă, însă Direcţiunea teatrelor nu primesce nici un respuns.
Atunci direcţia se adreseză Primăriei la 28 Martie şi o întrebă decă circul este construit conform regulamentului.
Onor. primărie răspunde, tocmai la 4 A-prilie, că s’a dat voie de a se construi circul, că el nu este un circ stabil şi că prin urmare nu i se pote aplica regulamentul teatrelor; afară de acesta părinţii oraşului, şi anume d. DobrovicI, ajutorul primarului, afirmă că circul este bine construit, şi că trebuesc făcute încă 2 eşirî pe lângă cele esistente, adică în total 5 eşirî.
Până când să vină răspunsul primăriei, direcţia teatrelor însărcineză, la 3l Martie, pe d. Săvulescu, architectul ministerului in-strucţiuneî publice, să constate, pe răspunderea d sele, dăcă acestă construcţie este solidă.
D. Săvulescu răspunde direeţiunel la 7 Aprilie că circul este construit în condiţiuni destul de solide şi conform cu planul respectiv, însă eşirile nu sunt destul de suficiente.
In aceeaşi <li direcţiunea face o adresă d-luî Sidoli în care i se di ce că voind a-I veni în ajutor îl dă voie de 5 rlile să în-cepă representaţiunile, pentru ca în intervalul acesta să mal facă eşirile necesare. Acestă adresă semnată de d. Gr. Cantacu-zino începe cam ast-fel: Observând con-
FOIŢA „TELEGRAFULUI*
Cu a fost mâncat fiul Cântaretnlui
(Povestire de slujnica Erji)
I
E forte adevărat. Bietul nenorocit a fost mâncat! Mâncat şi băut de bătrânul cântăreţ. Cu tote astea era băiat prea bun, nici o dătă nu s’auŢia vor-bindu-se o vorbă rea despre dânsul.
Intr’o seră s’a întâmplat lucrul. Studentul cerşetor, potrivia frînghia de la clopot, pe când eh în bucătărie pregăteam de mâncare, pentru că, trebue să şciţî că de când a murit bieta stăpâna mea, de şi nu sunt de cât o slujnică, însă eu mă îndeletniceai cu totă treba casei; ce nraî vreţi! eu ţinem casa. Gîtul bătrânului cântăreţ ar fi înghiţit comorile lui Cresus.
Der făcem şi eu ce putem ca se aco-per cheltuielile nostre.
N’am lăsat pe bătrân se moră de fome (ah ! decă aşî fi şciut...) şi băietul şi fetiţa aveu îu tot-deuna o mesă bună. Chiar am găsit mijlocul ca să cumpăr o rochie pentru fetiţă.
Pentru că şcieam se potrivesc lucrurile. Decă aduceu ţăranii câte un plocon ori dâcă aduceu banii ce datorau în vremea când dormea cântăreţul ori când nu era acasă, eu nu-î spunem. Căutam în registru numele acelui care adusese banii şi alături cu numele lui făcem o cruce mititică, ca semn că plătise. Pentru că pe când eream copilă mică învăţasem să citesc şi să scriu. Trăiam şi noi din firimiturile acestea pe care le ferem de bătrânul cântăreţ pentru că bea şi paraua din urmă când şcia că avea o brumă de bani în casă.
Băietul lui, Lacis, era să împlinescă două-deci de ani, şi prin urmare trebuia
să tragă la sorţi; der pentru că era singurul copil al unui tată bătreo, nu se îngrijea nimeni de el.
Era băiât frumos ; cel puţin îmi plăcea mie pentru că avea nişce ochi forte frumoşi, şi cu deosebire când ridea era drăgălaş. Şi chiar vorba lui era dulce, mai cu semă când îmi vorbia.
Pote că şi eă îi plăcem de şi nu mă ciupea nici o detă pe obraz ca flăcăii ceî-l-alţi; 'mi aduc însă aminte că nu’şî mai desprindea ochii dupe mine şi că ori de câte ori îl prin dăm uitându-se la mine se roşea ca fraga. Eî! der şi eb mă uitam mult la dânsul!
El nu era acasă în Ţiua de care vreu e& să vorbesc; pusese pe copii se pli-vescă grădina pastorului, pentru că Laci era un fel de perceptor pe lângă tatălu său. Pastorul se vede că MG oprise să mănânce împreună sera, ca de obiceiti, pâine şi un blid eu lapte.
Eram singură, dic, a casă, pentru că
cântăreţul dormita în odaie, când d’o dată mă pomenii că intră în bucătărie lanoş Şafrany.
—	A casă e cântăreţul? mă întrebă
dânsul.
—	Da, tată lanoş, ensă dorme.
—	Du-te de Tu deşeeptă fata mea pentru că am să’î vorbescu de ceva însemnat.
Vorbele lui din urmă ast-fel cum fură pronunţate mă făcură să îngălbinesc ; intrai tremurând în odaie la cântăreţ şi Iii trăsei de pulpana hainei lui galbene.
—	Deşeeptă-te o dată, stăpâne, îl Ţisei.
Insă numai după ce Tu scuturai de câte-va ori deschise ochii, roşii de somn şi Ţise căscând .
—	Hei! Ce este ?
—	A venit lanoş Şafrany şi vrea să 'ţi vorbăscă.
—	Şciu, şciti, mormăi el mai mult a-dormit, a venit să tocmâscă băiatul; nu
’lu dau maî jos de patru sute.., nu, nu Tu daii. ’Mi trebuie mulţi bani...
Mă uitai la densul mirată pentru că nu înţelegem nimic.
—	Di tati Şafrany să intre şi tu te du n curte pentru că trebuie să fim numai eu şi cu el, îmi Ţise răstit.
In minutul acela la biserică începuse clopotele. Mă uitai la cântăreţ; îşi făcu cruce.
Amândoi vorbiră multă vreme, mai mult în şopte, aşa că eh oare ascultam la uşă n’am putut prinde de cât puţine cuvinte.
Sciam, simţăm că se petrecea ceva grozav în casă.
Tremuram de frică şi mă vîram tot maî tare în colţ după uşă; îmi clanţănău dinţii şi pieptul ’mi era apăsat. AuŢiam cum îmi tîcîia inima şi câte o detă furam câte o vorbă a lui Şafrany.
—	...Pentru că iubesc pe copilulG a-cesta. Este un băiat prea bun, prea cum

~<

■4
www.dacoromanica.ro
strtxţit circclul de pe bulevardul Elisaveta am constatat că, nu corespunde in totul le-get §i regulamentului teatrelor, voind însă a vă veni în ajutor, etc.
Ast-fel der nimeni nu s’a preocupat de cât de eşirl, în ceea ce privesc© însă construcţia în totul a circului şi cortul ce-1 a-coperea nimeni n’a făcut nici cea mii mică obiecţiune, afară de direcţiunea teatrelor, care a fost prea generosă, o generositate însă care din nenorocire a avut nisce urmări atât de funeste, şi care nu trebuia să dea acea autorisaţie provisorie.
Trebuie să mal notăm că d. Sidoli s’a adresat primăriei, cerăndu-I ca construcţiu-nea circului să se facă sub controlul el.
Fâcutu-s’a acăsta ?
Şi dăca s’a făcut, atât mal răft pentru architecţil Primăriei.
Nenorocirea este mare şi indignaţiunea populaţiuneî la culme, şi cu drept cuvânt.
Unii, mal slabi, ademeniţi de cel pasionaţi, caut a acusa pe guvern de acăstă calamitate. Guvernului nu i se pote imputa nimic, el ar putea fi acusat numai atunci când, după o seriosă şi severă anchetă ce va trebui să facă, n’ar destitui şi da în judecată pe funcţionarii vinovaţi, satisfăcând ast-fel întru cât-va legitima indignaţiune generală.
Acăsta suntemă siguri că guvernulfi o va face.
Fie ca acăstă nenorocire de asemenea natură să fie cea din urmă şi ca aceia cari afi aspiraţie la locuri de onore se scie a’şl îndeplini şi detoriele lor.
După părerea nostră vinovaţi sunt:
Architectul Cesar Knape, Primăria, d-nu arhitect Sâvulescu şi funcţionarii poliţiei Capitalei cari se aflau presenţl.
In săra catastrofei nici un funcţionar superior al poliţiei nu se observa la circ ş> agenţii inferiori cari se aflafi presenţl asistaţi ca simpli spectatori. El ar fi putut îm-pedica acăstă calamitate, căci mal nainte de a se întâmpla catastrofa, pânza despre partea Cişmigiulul se rupse şi se umflă, un stâlp trosni, câţl-va spectatori eşiră afară, ier representaţiuuea urmă totuşi înainte, după asigurarea dată de unii din artişti că nimic nu se va întâmpla. Atunci poliţia putea se ordone ca representaţiuuea să nu continue şi să invite publicul a eşi încet dîn circ. Acesta trebuia să se facă cu atât mal mult cu cât chiar de la representaţfu-nea care a avut loc ţlioa s’a văţlut că stâlpii oscilaţi şi se prevedea o catastrofă.
O asemenea nepăsare este criminală, căci era vorba de vieţa a o mulţime de lume.
Ne oprim de o cam detă aci, asceptând resultatul anchetei făcută de parchet.
întâmplări din Capitala
Pascele. — Bătăi nenumărate, cu tote re-sultatele acestui sol de eserciţiii, cu spargerea capetelor, scrântirea piciorelor, etc. etc., aă avut loc în decufsul celor trei <jfle de serbătorl. Aflăm că după libaţiunilejfâcute în onorea Pascilor peste 127 beţivi ah trecut... prin răcore.
— x —
Prins cu mâna în sac. — Marin Ion, cunoscut poliţiei de mult, să plimba în prima ţii. de sărbătore pe calea victoriei în faţa Palatului, Voind a sci câte ore este, Marin Ion întinse mâna şi scose un cesornic din busunarul.. d-lul Nicolae Ion, Dăr abia faptul fusese împlinit, iată că un sergent pos tat vis-a-vis de palat şi care avea ochii ţintiţi asupra pungaşului T apucă de guler şi’l aduse înaintea directorului poliţiei.
—x—
Furt. — Dragomir Grigorie, voind şi el să petrăcă bine de sărbători şi neavănd bani, în prima <Ji de pasce creţlu de cuviinţă imediat după sf. Leturghie , să bage mâna în busunarul archimandritulul Visarion scoţând de acolo peste 100 lei.
Yăţlut de mireni, omul a fost prins iar pră sfinţia sea. după ce’şl restitui banii furaţi, iertă pe păcătosul, care a fost apoi remis în mânele autorităţeî competinte.
—	x—
Un copil îngropat. — Poliţia fiind avisată de o crimă comisă de către o femee necunoscută, a făcut alaltă-ierl o 'perchisiţie în în strada Dulgheri Nr. 14. După o cercetare seriosă s’a găsit îngropat într’o ma-gasie un cadavru de copil.
—	x~
Iar onor. primărie.—Este trist a constata până la ce grad a ajuns nepăsarea primăriei nostre. In filele de răsbătorl s’a mal întâmplat o mare nenoroctre. De şi dulapurile sunt riguros oprite, primăria nostră pentru a face plăcere cârcimarilor de la Breslea a tolerat construirea unul dulap de la Piperea, al cărui soliditate nici n’a voit să constate prin inginerii se!. Dulapu să învârtea şi fiind răii construit s’a rupt în ţliua de Pascl rănâind o mulţime de omeni. Din gravi răniţi vom enumera pe Ianoş Cheneş, care să află în spitalul de copil şi Mihal Marin, care se află în spitalul Mavroghenl. Aceşti doi victiml al primăriei sunt acoperiţi de îănl pe cap, mâini şi corp.
înecat. — In (jiua de 10 lunel corente nenorocitul părinte Alexandru Iordan, care locuieşce în fundătura Ghica, a pierdut în-tr’un mod teribil unul din copii sel, care jucându-se în curte a căţlut într’un şanţ adănc şi plin de apă, în care s’a înecat. --------------- --------------------
GLUME
Trănca-Flănca se plângea înaintea uuul prietenă că îî fusese prea Caldă noptea trecută.
—	Mie, răspunse prietenul, nu ’mî-e cald nici o dată. Vara ca şi iarna am trei pla-pome.... r.umal, vara, le pun sub saltea!
—	x —
Barou ?.— Substantiv care servesce rând pe rend a apăra pe acusat contra puşcăriei şi puşcăria în contra acusatulul.
—x —
Esistă o rasă de bipede a căror origine se perde în noptea vremurilor, căci se co-boră din celebra speciă Inportunus Obse. quiosus care trăia cu multă înainte de Christos.
Confratele nostru X... nu menagiază pe acel indivizi, şi, de câte ori vrea să-I vor-bescă unul, îl spune :
—	A! dumnăta esc!... Et bine!.... de mult n’aţl avut p!ă;erea d’a mă vedea!...
—x ■—
O cărtâ s’a iscat între doul precupeţi la cafeneua hotel Patria.
—	Domnule, tjice unul dintr’eHşil celul-alt, nu pot suferi mal mult injuriele d-tele... Te provoc la duel, domnule!!!
—	Te-aî mal bătut până acum ? îl întrebă un prieten la ureche.
—	Eu ! ! !,.. Mal mult de o sută de ori !..-cu nevasta mea !...
Tendală.
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, ai TELEGEAPHULUl
(Agenţia Havas)
Paris, 19 Aprilie. — Baronul de Mohren-heim, noul ambasador al Rusie! la Paris, a înmânat aţii scrisorile sele de acreditare preşedintelui Republicel.
Cuvinte amicale aă fost schimbate cu acăstă ocasie între d. Jales Grăvy şi Re-presentantul Rusiei care a fjis că se va sili
TELEGRAPHUL
d’a continua tradiţiunele predecesorului săfi, Principele Orloff
Cair, 19 Aprilie. — Sir Evelyn Baring, agent diplomatic al Engliterel în Egvpt, va pleca Marţi la Londra, unde e chemat spre a conferi cu lordul Granville asupra afacerilor egyptiene.
Carantina s’a stabilit în tote porturile egyptiene pentru proveninţele din Indii.
Constantinopole, 19 Aprilie. — Arcliidu-cele Itudolf şi Aivhiducesa aă făcut o ex-cursiune la Scntari din Asia şi la muntele Bulgurlu, de unde vederea domină Bos-phorul.
Pe când Princesa visita haremul Imperial, Principele Rudolf vizita stabilimentele militare; la arsenalul de la Tophane ’l aă făcut omagiă două revolvere lucrate în mod artistic, cari aă fost făcute special pentru el de lucrătorii arsenalului.
Roma, 19 Aprilie. — Contrariă noutăţii publicată de fiarele germane care anunţă că cardinalul Ledochowski ’ş-ar fi dat dimisia de archiepiscop de Posen şi că Papa ar fi primit’o, Diarul Bontei, organ al Vaticanului, (jice că nu se scie nimic despre a-căsta împrejurul Papei.
Cair, 20 Aprilie.— Se primesce noutatea că un steamer mergând la Berber s’a îno-molit înainte de a ajunge la a cincea cataracta a Nilului Alb şi că toţi refugiaţii cari eraă pe bordul lui, în număr de 300 aprope, aă fost masacraţi de insurgenţi.
Cair, 20 Aprilie. —Guvernul din Berber telegrafiază că trupele sele sunt descurajate ; crede că insurgenţii vor înconjura în curând oraşul.
Pare sigură că garnisona din Shendy, fugând spre Berber cu refugiaţii din Khar-tum, a fost masacrată la E l-bala.
E probabil că sir Evelyn Baring va sta mal mult timp în Englitera.
Rusei uk, 20 Aprilie. — Principele Alexandru a sosit ieri săra după o călătorie călare de 14 (jile străbâtănd principatul; era însoţit de 9 oficerl şi escortat de două plutone de gendarml. Alteţa Sea a fost pretutindeni primită cu entăsiasm.
Primul ministru d. Zankoft şi ministrul de resbel aă sosit asemenea aici; se as-ceptă asemenea sosirea ministrului afacerilor străine care trebuie a pleca astă nopte de la Sofia.
Constantinopole, 19 Aprilie. — Cale indirectă. Respunţlend unei depeşî a comitetului permanent al adunărel Rumeliel orientale prin care ’I esprima dorinţa de a vedea reînoite puterile lui Aleko-paşa, Ţarul a te-legrafiat următărele : „Rog pe rumejioţl a nu se îngriji de viitorul lor, căci mă gândesc mereă la prosperitatea lor; să fie convinşi că le va fi datun guvernator care vu satisface dorinţele ţărel şi care va menţine ordinea pentru binele general, fără a trece peste prescripţiele statutului organic şi al tratatului din Berlin."
Porta a telegrafiat mareşalului Chakir paşa, ambasador la Petersburg, d’a se informa decă resoluţia Rusiei, privitore la ne-reînoirea puterilor lui Aleko-paşa, e definitivă. N’a primit încă răspuns.
P6rta a comunicat lui Aleko paşa că puterile lui espiră la 27 Aprilie şi-l invită a guverna provincia pănă la un noă ordin.
Qomisiunea ministerială a lucrărilor publice decide d’a propune Selenik ca punct de joncţiune al drumurilor de fer austriaco şi otomane; acest punct pare favorabil proiectului austriac; cu tote astea schimbarea de curând a ministrului lucrărilor publice pote întârzia soluţia acestei cestiunl.
Paris, 21 Aprilie. — Conferenţia euro-penă propusă pentru a examina căstiu-nea financelor Egyptuluî se va întruni probabil la Londra.
Alexandria, 21 Aprilie. —Vicele admirai lordul John Hay, comandant al staţiune! navale din Mediterana, care era să părăsăscă Alexandria, a primit de la guvernul săă ordinul de a nu pleca.
Consuli! strein! s’au întrunit spre a examina deca regulamentele carantinelor n’au fost violate.
Londra, 21 Aprilie. — O depeşe a generalului Gordon, cu data 8 Aprilie, consilieră a se face un apel milionarilor englez! pentru ca să subscrie o sumă de 200 mi! livre sterlinge; consiliâŢă pe lângă acesta guvernul englez d’a cere Sultanului un contigent de 2000 nizamî şi a’î trimite la Berber sub ordinele lui Zebehr paşa.
Generalul Gordon crede că acăsta ar fi destul spre a răsturna pe Mahdi.
Londra, 21 Aprilie. — Camera Comunelor. — D. Gladstone confirmă noutăţile telegrafiate erî, privitore la masacrele de la Skendy. Adaogă că oraşul Char-tum e blocat, der că provisiile de hrană sunt abondente şi că nu e nici un pericol imediat că acăstă fortăreţă să cadă în puterea insurgenţilor.
Cair, 21 Aprilie. — Sir Evelyh Baring a plecat la Londra; d. Egerton este acela care va dirigea afacerile agenţie! britanice în cursul lipse! săle.
Consuli! au invitat pe Nubar paşa a veghea la stricta observare a regulamentelor sanitare.
Berlin, 21 Aprilie. — Gazetta Germaniei de Nord <jice că Germania va tră-mite vase de resbel car! vor staţiona aprope de costa occidentală a Atriceî spre a protege pe naţionali! germani.
Roma, 21 Aprilie. — Ca răspuns la Germania, care menţine ca autentică informarea sea după care d. Depretis s’ar fi plâns la 21 Martie d-luî de Keudell, ambasador al Germanie!, de atitudinea Austrie! faciă cu Italia, Gazeta oficială se cjice autorisajă a declara în modulii cel maî formal că d. Deprettis n’a avut ocasia d’a se întâlni cu d. Keudel de la 2l Ianuarie.
Roma, 21 Aprilie, —In cele şăse alegeri politice ce au avut loc Duminică, toţi candidaţi! ministerial! au fost aleşi.
Se asigură că negocierile privitore la reţeaua drumurilor de fer ale Meditera-ne! sunt terminate şi că convenţiele relative la reţelele mediterane, adriatice şi siciliene vor fi presentate în curând Camerei.
Neapole, 21 Aprilie. — Erf seră deputaţi! pantarques s’au întrunit pentru a fonda un cerc al Stânge! Parlamentare, aii ales de preşedinte al lor pe d-nul Crispi. D-niî Cairoli, Nicoterra şi Bacca-rini aii luat cuvântul pentru a desminţi sgomotele dând a înţelege că neînţelegeri aii isbucnit în partida lor.
Constantinopole, 21 Aprilie. — Marea fiind forte agitată, escursia ce -trebuea să facă Principele şi principesa mosce-nitorî a! Austrie! la insula Principelor, la intrarea Bosforului Tracic, n’a avuţii loc. Pentru aceeaşi causă escursia proiectată la Brussa a devenit îndoiosă.
Cair, 22 Aprilie. — Generalul Gordon a telegrafiat luî sir Evelin că e indignat de părăsirea în care l’a lăsat guvernul englez şi că face pe Englitera răspun-(jătăre de sângele vărsat.
Londra, 22 Aprilie. — The limes bla-măză limbagiul ţinut eri de d. Gladstone dinaintea Camere! Comunelor; <jice că nu e subterfugiu posibilii şi că trebue a trimite imediat ajutore generalului Gordon.
Viena, 22 Aprilie. — Hugo Schenk şi Schlossareck, condamnaţi la morte pen-
. 3
tru că a asasinat maî multe fete, au fost executaţi a<j! dimineţă.
Londra, 22 Aprilie. — Camera Comunelor. — Cabinetul a fost bătut cu o majoritate de 24 voturi în votarea biluluî privitor la importarea de vite. Cabinetul va comunica Vineri parlamentului decisia sea în urma aceste! nereuşirî.
Camera lorzilor. — Lordul Granville a declarat că oraşul Chartum să află a-provisionat pentru cinci Iun! încă şi că nu ameninţă nici un pericol.
Paris, 22 Aprilie. — Se confirmă noutatea că Englitera a invitat pe Puteri a se întruni în conferinţă pentru a modifica legea de lichidaţiune din 17 Iulie 1880, în facia rele! situaţii a financelor Egiptului.
D. Jannequin, al 2-lea secretar al le-gaţiuneî francese la Bucurescî, e numit în aceiaşi cualitate la Port-au-Prince (Haiti).
Roma, 22 Aprilie. — Diritto declară a fi în stare de a desminţi sgomotele car! circulă din nou în privinţa pretinselor călători! apropiate ale Regelui Jiumbert în străinătate.
Constantinopole, 22 Aprile. - Principele Rudolf şi Princesa Stefania ah vi-sitat o adoua 6ră a<j! bazarul de la Stam-bul şi apoi ministerul de resbel, unde Alteţele lor au asistat la o paradă militară.
Astă seră va fi un mare banchet pe bordul Yachtuluî „Miramar." Tote navele din port vor fi iluminate. Părechea princiară va dormi pe bordul Yachtuluî, care va pleca la două ore de dimineţă la Moudaniah, unde îî vor ascepta înalţi! funcţionari a! vilayetuleî de la Brussa. Mari preparative s’au făcut la Brusa; drumul de la Mudaniah la Brusa a fost reparat; palatul guvernoruluî, care va fi reşedinţa Archiduceluî şi Archiduceseî a fost restaurat şi mobilat din nou; o-raşul va fi decorat în mod feeric. S’a organisat, cu ocasia -aceste! visite, o es-posiţie de producţiun! sericole din ţără.
Belgrad, 22 Aprilie. — Marchisul de Reverseaux, noul ministru al Francie! la Belgrad, a fost primit astă Ţ! la 3 ore, în audienţă solemnă, de Regele căruia ’î-a remis scrisorile sele de acreditare.
SPECTACOLE
Theatrul Bacia. — Direcţiunea d-luî Gr. A. Manolescu. Jouî 12 Aprilie se vor juca piesele: Copii de Trupă Co-medie-Dramă în 2 acte. — Spectacolul se va fini cu piesa: Rupă mor tea mea! Cemedie originală într’un act.
Avis. In curând: Tocea sângelui.
Persoanele slăbite de băle sau de escese, ţinerile fete anemice, femeile cari sunt lăuse şi bătrânii vor găsi tn vinul de Quinium Labarraque tonicul şi digestivul cel maî activ şi cel maî plăcut.
Quinium Labarraque aprobat de Academia de medicină din Paris este un vin pe care doctorii şi bolnavi! pot să conteze.— Se vinde în principalele farmacii. — Fabri-caţiunea, 19 strada Jacob, Paris.
Flori! Flori! Flori!
Numai pentru 5 Ie! şi 50 ban! se p6te avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori forte variate, de cel maî mare efect,de o creştere uşfiră, şi de o sigură înflorire, atât pentuu ghiveciu cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde în Bucurescî la farmacia I. A, Ciura strada Lipscan!, la d. Marin Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fao la Admi-nistraţiunea «jiarulu! Necesarul strada Bre-zoianu No. 32. Bucurescî.
se cade — Ţicea cântăreţul cu glasu’! răguşit.
—	Da, dăr şi 300 de fiorini, sunt mulţ' bani, în (jiua de a<jî. Trebue o viaţă în-trâgă să muncescă omul penă să câştige atâta.
—	Se pote, dăr ’ţî dau viaţa unu! om
—	Opt an! numai, prietene.
—	Der dâcă nu se mal întărce?.. Un om deşcept trebue să se gândăscă la orl-ce, nene Şafrany, şi maî trebue să bagi bine de semă că pentru maî puţine parale nu vei găsi un tănăr voinic în locul băiatului d-tele.
—	Cine scie!..
Ba eh, zău, aş vrea să sciţi asta, pentru că prin prejur nu e nicî un flăcău de vânzare.
începusem a înţelege despre ce era vorba. Bătrânul Şafrany vrea să cumpere pe Maci al nostru ca să se ducă în armată în locul copilului luî. Oh! cum iărtă legea ast-fel de l-ucrurî ! Domne regele nostru e fără inimă!
D’o dată vătju! numai întunerec împrejurul meii; nu maî auţhi nimic, de cât numai picăturile streşineî.
Bătrânul cântăreţ deschise uşa şi mă strigă să viu s’aprinŢ lumina.
Ma! mult mă tîram în odaie de câtu umblam; am aprins luminarea şi m’am uitat în oglinda cea mică din zid. Eram galbenă, însă cântăreţul nu mă băgă în semă.
Luă mâna bogatului Şafrany.
—	Eî bine! ne am înţeles! <Ţse de -sulă.
ŞJrany scose o hîrtie de dece fiorin! din portofel.
—	Ţine arvună, restul ţi’l daii eu..
îî Ţise încet.
—	Bine. Erji, du-te la jidov cu hîrtia acesta şi a,du-ne un litru de vin, să-! bem aldămaşul.
Mi se părea că bani! aceştia blestemaţi ’m! ardeau degetele, trebuia însă să ascult; aduse! vinul. Amândoi cioc-
niră. Blestemaţi fie părinţi! cari nu ’ş! iubesc copii! 1
Pe urmă cântăreţul ma! bău un pahar chiar în sănătatea lu!:
—	Să dea Damnezeă să trăiescă multă vreme bărbatul sărmane! mele neveste care acuma e în cer 1
Şi nu numai o detă dise vorbele a-cestea şi or! de câte ori le Ţicea rîdea
Mă cinstiră şi pe mine cu un pahar Singur cântăreţul mi-1 aduse în bucătărie unde plângem şi eu am aruncat vinul. Maî bine să mor de sete de cât să pun o picătură din vinul acela pe limba mea.
In vremea acesta venea şi Laci.
—	Ce a! Erji, pentru ce plâng! ? mă întrebă el cu un glas dulce.
—	Nu mă maî întreba 1 î! Ţise mâhnită.
—	Tata este acasă ? Cine ma! este jn năuntru ?
—	Bătrânul Şafrany.
— Ce fac?
Yruse! să’i dic : aă început să te bea! der îm! lua! sema, şi am făcut rău; pentru că decă deschidem gura pote fugea şi nu’l mal vedea tatăl său. Acum însă s’a sferşit!
Peste patru ŢileB’plecă în locul copilului luî Şafrany şi bătrânul cântăreţ îşi primi ce! 300 de fiorini. Dete fiuluî-său Ţece fiorin! să aibă de cheltuială pe drum, şi restul îl păstră.
Din Ţiua aceea nu maî avuiu odihnă în casă. Tot-d’a una avea cântăreţul la masă omeni cu car! mânca şi bea.
L’au mâncat, mititelul, până la bucăţica după urmă. Când mă dusffl la ovrei cu cel din urmă fiorin! aflase dinti’o scrisore a copilului luî Mihaî Covaci, că Laci fusese omorît de un glonţ, nu de parte de Solferino.,,
Bătrânul cântăreţjşî făcu cruce şi p’ânse o bucată de vreme. Pe urmă eşi în curte
cjicând :
—	Chiar şi DumneŢeu este nedrept! Iâ pe copii! celor cari ’î iubesc! II duce în ţări străine. Ah ! grea suferinţă e pentru un părinte care ’ş! iubesce copilul, prea grea 1
Suriora luî Laci, o copilă băiăidră, şi frumosâ ca un ânger, sta pe bancă în bucătărie şi plângea.
—	Cine o să’m! fie d’acum încolo sprijinul meii, mândria mea, când nu maî am băiat ? Ţise bătrânul cântăreţ."
Zări pe copilă.
—	Tu, tu, da... numaî să fi fost puţin maî mare, drăguţa mea!
Se duse la ea, 1! netezi frumos păru ca aurul şi o strânse la piept.
—	Pe tine te iubesc d’acum încolo.
Fetiţa dormea cu mine în pat. Totă
noptea n’am dormit tot gândindu-mă decă s’o strâng de gât ori nu.
Der nu avuse! nici putere nici cu-ragiul.	Traducţii™ de Spartali
www.dacoroma
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe ţliua de 11 Aprilie 1884.
	Cump.	Vând
S7„ Rentă amortisabilâ		97'/. 94a/.	98
6 °/o Renta română perpetuă. . . .		957. 1017.
6°Io Obl. de stat		1007.	
60,o » Căile fer. rom. regale. .	i03	104
6°/0 » Municipale		837»	847,
10 » Cas;l pensiuniloru 300 1. .	230	235
5°/0 Scrisuri funciare rnrale . . .	927»	937» 104'/.
7°/o » . ....	1037.	
5 °/o » » Urbane . . .	8979	9078 1007»
6°/o » » » . . .	99'/.	
7% * > ....	103'/,	104
Impr. cu prime BucurescI 201. Buc.	33	34
Acţ. Băncel Naţionale a Rom. 500 1. . . Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. .	1455	1470
	208	214
» » Rom. de construc. 5001. -	295	308
» . de asig. Dacia-Rom. 3001. .	362	372
. » » Naţională 2001. . .	240	248
DIVERSE		
Aur contra Argint		3 20	3 45
» » Bilete de Bancă. . . .	3 20	3 45
Florin Wal. Austr	,	2 08'/»	2 10
Mărci Germane		123	1 25
Bancnote francese		997.	1007.
Do
vânzare0arderobe' B”rea“-
Canapele, Oglinzi şi alte objecte de casă Strada Poşta veche Nr. 14.	3—2—3
LICOAREA DAMELORU
CU BAS A D’AOEMONINE
PREPARATA DE CĂTRE D. ENJOLRAS
Pharmacist în Llon.
Acostă licdre este recomandată damelor obosite prin sânge şi pentru a preveni tote bdlele la care sunt espnse o femeie: B61ă de matriţă, pierderi, dureri, derangeamente, sterelitate. consecinţe de naştere, verstă critică, etc. Se viude în tote farmaciile, 3 franci cu cartea ce acompaniază fle care flacon.
Deposit în BucurescI, la Drogueria J. Ovessa
0-3
CVZJ
QL3
’Sd
întreprinderea Baroietrica
Strada Academiei, 25.
Aduce cu onore la cunos ciDţa P. T. publicului că a introdus acum din nou Maşini pneumatice atât mari cât şi mici sistemul cel mal perfec ţionat, cu care curăţirea La trinelor se face în câte-va minute în mod hygienic şi forte practic, prompt, siguru şi lără sgomor, fără odore şi murdărie.
Aceste maşini sunt aprobate de către onor. Consiliu de Hygienă şi capacitatea lor constatată de onor. Primărie.
Preciurile forte reduse. Pentru o Maşină mică 0,80 numai 12. Pentru o Maşină mare, capacitate 1V* ®. C 1. n. 20.
_______Administraţi unea.
De închiriat Sălciilor Nr. 7, cu
6 camere mari de stăpân şi dependinţe, gradină In faciă şi în dos. — A se adresa strada Vântului No. 11.
Ho înrhiri'i+ în Calea Rahovel No.79 Utî II101111 IdL partea etagiulul al doilea din drăpta. compunăndu-se din: un salon spaţios şi un iatac la pod, o cameră ce corespunde, cu alta cu dependinţele lorii: sufragerie, cuhne, două comodităţi şi o pivniţă. Doritorii se vor adresa chiar la aceste case, unde va găsi pe propietar.
Ha înaliii’iiit ÎD Grand Bazar de Bu'
1/15 IIIAIIII Iul curescl Calea Văcăresc!
Nr. 26, se află mal multe prăvălii de închiriat de la 400 lei în sus pe an, pentru ori ce comercifi seu meseriaşii, precum şi mal multe odăi apartamente în condiţiunl torte avantagiose.--Doritorii se vorii adresa a comptoarul acestui Bazar.	10-7.
."L ■ m L Cinci camere cu an-lllCIlinRw tre şi geamlâc, pivniţă, puţ grădină şi curte singură. Strada Lucacl Nr. 38 bis	3
RECOMPENSA NAŢIONALA de 16,600 fr.
Medallie de AURU, etc.1
ELEXIR - VINOS
Quina laROChe este un Elixir vinos conţi nend prineipiele celor 3 specii de quinquina
De ua amaraciune plăcută el este cu mult superior vinurilor seu siropurilor de quinquina şi lucrează ca aperitif, tonic, sau febrifug, in contra affectiunilor stomachului, a slăbiciunilor, a anemiei şi a frigurilor invechite, etc.
Paris, 22 rue Drouot, şi Ia pharmacisti. la Bucureşti la Ovessa, Rissdorfer, Eitcl, Zurner, Bruss, etc.
ASTHMUbCATARRHUL
Vindecaţi prin ŢIGARETELE ESPIC. 2 fr. cutia.
OPRESSIUNILE, TUSA, EROCNA, NEVRALGIA.
PARIS: Vinderea en gros : jr_ KSPKC, rue Saint-Lâiare, 128.
A exige acesta semnătură pe Jie care cigaretă.
Deposit. ta Bucureşti: Drogueria J. Ovess . — In Jafi; Farmacia Fraţii Konya.
„NAŢIONALA*
Societate generala de asigurare, In Bncnresci str. Carol l.
Lâ, 25 Martie [6 Aprilie] a. c. a avut loc Adunarea generală a acţionarilor societăţei ndstre, sub preşedinţia d-lul I. Marghiloman. Presenţî ah fost 45 acţionari represintândQ 7335 acţiuni cu 313 voturi.
S’a citit raportul consiliului de administraţia şi procesul verbal al cen-sorilor. S’a aprobat bilanţul şi s’a dat descărcare consiliului pentru gestiunea sea. S’a fixat dividenda la Ln. 19 do fie-care acţiune şi Ln. 140 de fie-care parte de fondator. S’atl reales ca censorî pentru ulan 1884 d-nil N. Ioanid, P. Stoicescu şi H. Hornştein.
Plata cupdnelor Nr. 2 se va efectua In bilete de bancă cu începere de la 3 [15] Aprilie a. c. In Bucu-resci la casa societăţei strada Carol I Nr. 9, şi în Iaşi la d-nil I. Neu-schotz & C-nie. Direcţiunea
De venerare
Două fabrici de macarone, una pentru paste lungi şi una pentru paste tăiate, cu t6te cele trebuitore la fabricarea de macarone, fidea, stelişore, etc., adică mal multe feluri. Doritorii se vor adresa în Brăila, strada Bulevard No. 91, în curtea fabrice! la d-nul Giovanni Stânescu.
ATELIER I DECANII;
59, Str. Isvorul. P. KEILHAUER Str. Isvorul, 59.
.
Pompe de tote sistemele. Pompe nuoî de transvasat vinurile. Fontânl d’appliqne şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot felul Tuburi de fier, tueiu şi plumbu de tote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Tuluri speciale pealrn latrine si scurgeri ca accesoriile
Sghiaburî de trotuar şi Ligliiannrl de coborîre inodor, etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTATĂ
Vase, Socluri, avusurî, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
Furnituri şi Instalaţiuni complete de băi
si CONDUCTE UE APA
In acest atelier, se găsesce si Scule pentru zidari şi pietrari
FABRICA
de
Vin de Şampanie
MULLER & C-ie Brăila
Acestâ fabrică oferă şampanie română sub nume de
CMi DE ODOBESCI
în lăţit de 6 şi 12 sticle, şi în orî-ce cuantităţf, cu 3, 3^- şi 4 1. sticla cu ramburs seu comptant, franco gara portul Brăila, in-clusivu ambalagiu.
Qualităţi superiore
!!! SE RECOMANDĂ!!!
LOTTERIA
Autorisată de înaltul GuvernO
pentru reconstruirea
Bisericei Sie oresinl Braile
cu ţatronagiu
S-ţi! Apost. PETRU şi PA VEL
I
650 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
Costul biletului este nai 1 Iei
Biletele se pot cumpăra de la comitetul lotteriel (str. Bisericei) precum şi de la personele care aă bine-voit să se însărcineze cu desfacerea lor.
i TIPOGRAFIA MODERNA
J(I1I
04, Strada Academiei, 04
Stabilimentul tipogr. efectuezi Imprimate pentru autorităţi, U-vrage scolastice şi sciinţifice, ijiare qaotidiune şi hebdomadare în tdte limbele moders — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de risită şi decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi orî-ce alte lucrări atingătoare de aedstă artă, în diferite mărimi şi colori, etc.
C|=l
CTZ3
c—«
fc—iJO
S4
E-h
Asemenea se însărcinieă şi cu Broşare de cărţi, Cartonate şi elegant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi şi cua-lităţî, Obiecte de inginerie, bironrl şi cancelarii. Diferite cartonage, etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru moşii, păduri, mori, etc. etc
J
Pentru mal m uliii înlesnire
autorităţile administrative j tru materialul necesar prin :
Primavera aunlni 1881
w
medalia de bronz.
Enositta Agricola 1884
Al 4-lea an ils succes-
nnppo. /
134. Calea Victoriei. 134.
Comerciu de seminţe de flori si zarzavaturi
MEDALIE DE ADR
Exposit. cooperat. 1883.
Vpmintp dp Mm-p Erburi, Trifoie, Lugerne, Sfeclelşi . .
seminţe UC Mure	Morcovi fourragerer ? seminţe gandasi ie matase
MARE ASORTIMENT
linii si
precum s
TâetorI, Instrumente de altoit, Cuţite de tăiată pomi, Ferestrae, Instrumente pentru curăţirea o-miZilor, Sape, Furci şi Grfeble de oţel. Pompe şi Stropitore pentru grădini şi florării, Instrumente de transplantat, Maşini Archimediane pentru tăiat iarba. Diferite Jecurl de grădini. Fol Îj^î-şi praf de insecte, Firme pentru copaci, plante
	Se trimite franco catalogul dupe cerere francata		
			
			■
IU—	Locom,obile şi Batoze		f	P
			
f-«
O
•rl
erg
4
— BUCURESCI -
4. Strada Smârdao, 4.
JOSEPH LEE
— BUCUEESCI —
4. Strada Smârdan, 4.
Singurul agent pentru t6ta România al fabricei
RUSTON PROCTOR & C™
LINCOLN (Anglia)
Roagă pe onor. public vare poresce să ’l onoreze în acest an cu ordinele sele de a i le da mal curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşmelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
CU FKJEClTJIîl FOARTE EFTINE
Semănători cu mâna ori cu vitele, Vînturători, Grăpi, Rariţe, Iriori şi Pompe
l;
Batoze <1 o Porumb
"Ho în nVl îr»î a fdou6 apartamente UKj lJJ.lrJJ.J.1 ldib pe str. Primăve-
rel No. 30. Unul jos la stradă compus din şase camere, bucătărie şi magasinesubsol. Ieră cel-Palt în fundul curţii compusă din trei camere, bucătărie şi pimniţă.
A se adresa la Divisiunea technică a Căilor ferate instalată în apartamentul din faţă.
Ho în pVl 1 T*1 Q î Cinci prăvălii cu LlO JJJLrJJil Idl patrU odăi de locuinţă, precum două magazii, un grajd cu pod, cu puţ în curte şi curtea pavată. A se adresa pentru imformaţiunl la d-nul Al-bert Neubaăer architect Str. Isvor Nr. 71, saă la propietar în Str. Eliade Nr. 1. Oborul noă.
U Haralambie-Costescu
Antreprenor de Pompe funebre.
Cu ocasiunea rectificăreî Dâmboviţel, s’a mutat pe strada Carol I Nr. 48. Facem cunoscut acesta spre cunosciuţâ generală, cumunicând că a înbunătăţit într’un mod simţitor serviciul pompolor funebre şi eo-rone din streinătate. Asortat cu Care şi decoruri cu totul din noă.
LA VOIAGIOR
LA VOIAGIOR
Medaliat la expositia Cooperatorilor 1883.
MEDALIE DE AUR
Recomandă magazinul său din calea Victoriei Nr. 82 sub cercul militar. Asortat în tot timpul şi după seson cu tote articoleie de galanterie, Săpunuri, Parfumuri, Pudre şi tote necesarele toaletei. Cu cămăşi cami-sone, pantaloni, ciorapi, corsete batiste, cravate, mănuşi, baston, umbrele, umbreluţe şi o mare specialitate în articole de voiagiorl Cufere, Giaruantane, Gente, Sacurî, etc.
JUCĂRII DE COPII
Sa primesc comande şi se eseentă promt cu preciurl fdrte moderate.
Maşina de Secerat simpla (ioMon),
Acesta maşină a câştigat premial l-iu asupra tntuloru celor-l’alte presentate la concursul de agricultură. (BucurescI 1880).
Moara cu postament
de lemn şi de tuciu, simplă, dublă şi triplă.
Locomobile de 8,10,12 cal.	Maşine de treerat Batoze de porumb.
din fabricele euglese WMEFOSTEH & CIE (Lincoln)
Mort simple şi duble
Articole de mora, sita de matase elveţiană, Batose de mâna, vânturatori, Pluguri, TriorI, IVI aşine de curăţit etc., etc.
Preciurile su.nt foarte Moderate
L
M. LEYENDECKER, agent şi representant.
Str. biserica Măg-nrcanu, IVo 5. BucurescI.
A
NU! NU! NU!
rior calituguluî Losz pentru a stîrpi ori ce bătătură. Acest balsam este premint cu diplome de către direcţiile medicale ale spitaleloru din Viena. Veneţie şi din Lodi, precum şi aprobat de consiliul sanitar din Padova. p i • c ~~7 Balsamulu Califug Lasz cu ueruncai care am tratată bătăturile mele un singur flacon a ajuns ca să le stîr-piască cu totul şi să mă scapu de o bolă* de care credeam că n’o să mă mal vindec nici o dată. — Flaconul mare lei 2.
G. Tomaziu, Dorohoiu.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandrim, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia“, BucurescI.
Cererile din provincii se fac la administraţia farului Necesarul BucurescI.
ll
J \
FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE
D.H.Pollaks-C'
Bueuresci
strada Carol No. 23; Calea Victoriei vis-a-vis de Palatul Regal
URAIOVA strada Lipscani JNIo.
Recomandă pentru sesonul de vară bogatul seu
W DEPOSIT DE IJVCALŢAAIUVTE m
Pentru	Pentru
ltARBAţl	I>*»K Şi COPII
Pantofi şi Ghete cu preciurl ficse
Fie-care pereche de gheto este însemnată cu marca şi preciurile fabrice! şi nu pdte fi vândută nici mai scump nici ma! eftin.
Precinl pentru Încălţăminte de Dame „ 8
de Bărbaţi de la 10 lei în sus de Dame ’ de Copil	3
»

Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro
ANUL XY No. 3570
YTNERT 13 APRILIE 1884
IN BUCURESQI ŞI DISTRICTE 10 RĂNI NUMERUL
ABONAMENTE
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an...........Lei 24
»	9<5se	luni	...	]7
» trei .............
PENTRU DISTRICTE Pentru	un an ,	.	. . .	Lei 2
„	ş6se	luni....	,30
»	trei	„	.	. . .	„15
PENTRU STREINfiTATE
Pentru un an...........Lei 40
» şăse luni...	„20
„ trei „ . . . .	„12
Abonamente ae fac Ia 1 ei 15 a fie cărei luni
ANUNCIURI Şl RFCLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b. RECLAME, pe pag. III 1 leu; pa pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei. Pentru inserţii şi reclame, redacţia
nu e responsabilă.
Epistolele nefranca te serefusă; ar-ticolil nepublicaţi se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francia Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Micoud, 81 Fleet. Street. E. C.
Austria. Hassenkletoer, et Comp. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda Pest. Servitenplats.
Redacţiunea Str. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24.
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Berlin, 20 Aprilie. — „Montagsllatt“ scrie că este din ce în ce mai sigur că Ţarul va visita atât pe împăratul Austriei cât şi pe împăratul Germaniei, tocmai pe timpul când Maj. Lor vor călători. Acă3tă scire se adeveresce şi prin mal multe alte sein, culese tot din a-ceiaşî sorginte. Se mal adaogă însă că Ţarul va visita înainte de tote pe împăratul Austriei şi apoi împreună cu dănsul va merge la Berlin.
Constantinopole, 20 Aprilie. — AŢI Arhiducele Rhdolf şi Arhiducesa Stefa-nia au visitat biserica Sf. Maria unde ah ascultat liturghia, ier după acâsta afi făcut împreună câte-va visite. Dejunul s’a luat pe „Mir amar a“ la amiaŢî. Arhiducele şi Arhiducesa au făcut o mică escursiune pănă la castelul a şepte turnuri care se află la accidentul depărtat al capitalei. Aci înalţii ospeţi au visitat unul din aceste turnuri, care serveu altă detă de temniţe pentru condamnaţii politici. De la acest castel Arhiducele şi Arhiducesa au încălicat nisce cai ai sultanului şi făcură o escursiune în jurul zidurilor oraşului, vîsitându şi castelul Dolma-Bagdje, care le a fost arătat de către marele ceremonimaistru al sultanu lui. Arhiducesa Stetania ostenind puţin, augusta pâreche plecă îndărăt.
Temesvaar, 22 Aprilie.— După o propunere, făcută de judele ocolului, cetăţenii oraşului au hotărît să facă înalţilor voiagiorî o plăcere care va consta în nisce tablouri vii ce se vor esecuta în strimtorea Kazan. Programul acectoru serbări e cel următor: o grupă de popor (care ?) în costumă naţional, o grupă de pescari, plutind pe Dunăre în nisce luntre frumos împodobite, o grupă de vânători cu cornurî. Apoi va veni o grupă a ţiganilor, şi în fine apărarea strim-tdrei de năvălirea turcilor, de către Veterani.
Belgrad, 22 Aprilie. — Următorul program spre întâmpinarea înalţilor ospeţi a fost alcătuit eri de către guvern: imediat ce Alteţele lor se vor imbarca pe vapor la Severin, pentru a trece Porţile de Fer, vaporul austriac trecând înaintea Cladoveî va fi salutat de garnisona a-cestui oraş cu tăte onorurile militare. In t^iua de 27 Aprilie, pe când vaporul va trece înaintea fortăreţe! Semendra, o salvă de tunuri şi salutulu garnisoneî va avea loc numai în cas decă Alteţele Lor obosiţi de voiagiu, nu vor dormi, de alt-mintrelea ordinul dat se va con-tramenda. Oficeri şerbi, numiţi a face suita înalţilor ospeţi se vor imbarca la Bazias.
Apei imediat ce vaporul va fi văŢut la Belgrad, o salvă de tote tunurile va saluta pe viitorul împărat al Austriei; la debarcaderul capitalei Serbiei Regele şi Regina vor întâmpina pe înalţii ospeţi, aci se vor presinta voiagiorilor miniştrii, primarul oraşului şi întrăga înaltă biu-rocraţie serbă. După ce se va fini acestă repesentaţiune, ambasadorul austro-un-gar va presinta Alteţelor Lor colonia austriacă din Belgrad. Apoi Alteţele Lor împreună cu M. L. Regele şi Regina vor părăsi debarcaderul fiind transportate în echipagele de curte la vechiul Conac. Garnisona capitalei şi armata concentrată va fi pusă în şpaler prin tote stradele de la gară penă la Conac. In Conac Alteţele Lor vor fi salutate de prinţulu moşcenitor Alexandru.
La orele 10 înalţii dspeţjl, împreună cu M. L se vor transporta la noul Conac, unde se va face defilarea armatei. Apoi Archiducele Rudolff va primi visitele corpului diplomatic, a mitropolitului şi a e-piscopului. După acesta se va servi dejunul. La ora 2 jumătate Archiducele Ru-
dolff şi archiducesa Stefania împreună cu Maj. Lor vor visita fortăreţa, unde vor fi întâmpinaţi de statul major şerb. La 3 ore şi un sfert este fixată o escursiune Ia Topşider, unde va avea loc serbarea naţională, la orele 5 alteţele lor se vor întorce iarăşi la palat şi la 6 ore vor asista la prânzul de gală. Apoi cum se va însera, oraşul va fi luminat, fortăreţa şi Dunărea vor reflecta focurile bengale. Archiducele şi Archiducesa împreună cu Maj. Lor se vor plimba prin stradele capitale şi apoi vor sosi la debarcader unde luând adio vor pleca spre Yiena.
Warşoviu, 22 Aprilie. —Aici se lac mari pregătiri în palatul Lozienki unde va descinge Ţarul.
Belgrad, 20 Aprilie.—D. Garaşanin a sosit aŢl din Yiena şi s’a presintat regelui. Comisiunea serbo-bulgară s’a transportat la Pirot.
London, 22 Aprilie. — Times vorbind despre voiagiul moscenitorilor tronului austriac declară că apariţiunea Archidu-celui Rudolff la drăpta Sultannlui este finitul unei politice de 20 ani. Decă îm păratul Franţ logif n’ar fi voit cohsbR-darea tronului otoman, el n’ar fi trwpes' pe fiul său, pentru ea acesta să se bucure de ospitalitatea Sultanului.
Constantinopole, 21 Aprilie.—AŢI di-minăţă Archiducele Rudolff şi Archiducesa Stefania aii plecat cu vaporul „Mi-ramura11 spre malul Asiei unde aii visi-tnt Glandberg şi de acolo s’aii întors la reşedinţa ambasadorului austro-ungarii la Buiucder, unde aii luat dejunul. După acesta alteţele lor aii mai visitat o scolă din Buiucder, care pdrtâ- numele Archi-ducelui Rudolff. Săra a fost un prânz de gală la Ildis-Kiosk. Mâine înalţii ospeţi plec spre Brussa.
Constantinopole, 21 Aprilie. — Archiducele Rudolff a făcut o mică preumblare pe apele Bosforului, apoi a luat dejunul în casele ambasadorului Austro-Ungar de unde apoi s’a transportat la Bujuc-Der. Sera va fi iarăşi un prânz de gală. Mâine archiducele Rudolff va visita Seraskierat şi va face visita de plecare. Apoi dupe un prânz servit pe Miramar voiagioriî vor pleca; Bosforul va fi iluminat şi bubuitul tunurilor va saluta pentru ultima dată vaporul, care se va îndrepta spre Brussa.
A se vedea Ultime SciiT pe pag. III.
BMRESCI, J0U1,12 APRILIE
Infâiaşi detă, de când România a intrat în rîndul statelăr independente ale Europei şi ş’a consfiinţit noua sea posiţie prin înfiinţaroa Regali-tăţeî, Suveranul ţărei primesce visita oficială din partea uneia din marele Curţi împărătesei europene. Arhiducele Rudolf, viitorul împărat al Austro-Ungariei, a venit împreună cu augusta sa soţiă, pentru a saluta pe Regele şi Regină României ca un semn învederat de relaţiu-nile bune şi prietenesc! ce esistă intre amendoue Curţile şi amendouă Statele. Şi aci stă importanţa acestui fapt.
Visita moscenitoruluî tronului aus-iro-ungar n’are un caracter politic în înţelesul propriii al cuvântului, ea este un act de curteniă între Suverani. Insă, cu tote aceste, ea are d’o detă şi o însemnătate generală pentru posiţia mereii crescândă a statului român in Europa. Ea ne dovedesce că tote neînţelegerile şi deosebirile de vederi ce esistau între România şi Austro-Ungaria şi cari
au fost esploatate cu atâta înverşunare de duşmanii esteriorî şi interiori aî ţăreî, n’ati putut sdrun-cina relaţiunile între amăndouă statele vecine. Cu tote silinţele de a aţîţa şi a menţine inimicia între Austro-Ungaria şi Roţnânia, cu tote că statul nostru, în apărarea legitimă a intereselor sele, n’a putut satisface intenţiunile Jmpenuluî vecin în chestiunea Dunărei, cu tote acestea basa relaţiunilor între amendoue statele a rămas neatinsă. Precum interesele nostre cele maî de căpetenie ne dovedesc necesitatea de a trăi în bună şi prietenescă înţelegere cu marele imperiu vecin, asemenea şi pentru Austro-Ungaria pretenia sinceră şi -statornică a statului român este de mare valore, cu atâtil maî mult, cu cât România devine din ce în ce un factor maî important în sorta Orientului.
Visita Archiducelui Rudolf este der espresia cea maî manifestă a acestei stări de lucruri; ea ne arătă preţul ce se pune şi de o parte şi jke alta a restrânge bunele relaţiunî între amendouă statele, întemeiate pe interese reciproce bine înţelese.
Salutăm der cu deosebită bucurie nu numai pe ospeje Suveranului nostru, ci şi pe ospele ţăreî, a cărui venire între noi este o nouă dovadă de adevărată consideraţie de care se bucură naţiunea română în Europa, şi o garanţie mai mult pentru întărirea şi desvoltarea posiţiuneî ce a dobândit’o prin propriele ei puteri. Dorim ca şederea între noi a viitorului împărat al Austro-Ungariei să-î inspire încă maî mult interes pentru ţera nostră, se-lu încredinţeze de progresele mari ce a făcut în tote ramurile şi de puterea reală ce represintă. Prin relaţiunile personale cu Suveranii noştri, prin cunoscinţa ce va face cu bărbaţii noştri politici, Archiducele Rudolf va putea judeca încă maî bine ceea ce semnifică regatul României la gurile Dunărei, şi asemenea impresiuni sunt forte impoT-tante pentru un principe cbiămat a dirige destinelă puternicei < împărăţii vecine.
Din partea nostră primirea nu pore fi de cât cea mai cordială, conform cu vechile tradiţium de ospili-tate ale ţăreî.
Dorim ca şi naţiunea nostră să’şî dea bine sema de însemnătatea faptului, că viitorul împărat al Asstro-Ungarieî găzduesce în palatul regal al tărei şi că face mai deaprope cunoscinţa luptătorilor de la Griviţa şi de la Smerdan. Intr’o âsemenea o-caziune n’a putut firesce să lipsescă armata nostră, adevărata espresia a valorei, a renumeluî şi a viitorului ţăreî românescî.
Sunt momente atât în istoria vieţeî unui om, cât şi în istoria vieţeî unei întregi naţiuni, când tote îngrijirile, tote cugetările să eoncentredă înăuntru, când nolens volens se începe o analisă aspră a trecutului cu tdte greşelile sele, cu tote scăpările din vedere ; atunci şi numai atunci se nasce tendinţa fatală de a îndrepta greşelile trecutului, şi adesea ori devine aprope imposibil. Imperiul rus se află tocmai în acesta din urmă situaţiune în momentul de faciă. Pentru acest imperiu de la 1774, adică de la domnia Caterinei a II, a devenit învederat, că planul Iul Petru cel Mare este unica tendinţă, pentru care casa Romanofl ’şî pote sacrifica vieţa întregă.
Diarele ruse care ne sosesc din ambele capitale ale imperiului sunt pline a dl cu articole, în care se face o critică aspră a voiagiuluî Arhiducelui Rudolf
şi a Arhiducesei Stefania în Orient. Ttushy Currier, care sub forma unei corespondenţe de peste Dunăre, a adus la cunoscinţa publicului, că în peninsula balcanică se vor face nisce contra ma-nifestaţiuni, al căror scop unic este de a arăta casei Habsburgilor cum că lumea slavă nu va permite Austriei să calce peste drepturile Rusiei. Ce drepturi ? Ietă întrebarea la care organul liberal rus nu ne respunde. Şiarul Mos-covsleie Wiedomosti, redactate de celebrul reacţionar rus Katcoff, merge în acestă privinţă şi maî departe, în numărul său 95, acest di ar declară, cum că „voiagiul moştenitorului Austriei cu augusta sea soţie nu este de cât un avis diplomatic care este făcut Rusiel.“ Apoi maî departe Ţice „d. Giers, ministru nostru de esterne, crede pote că visita sea la Viena a întors ochii Austriei de la Balcani ? Decă o crede, apoi deplângem capacităţile săle de diplomat. Austria ca o sirenă a încântat pe ministru nostru care dorme chiar acum sub cântecul fermecător al acestei fiinţe misteriose."
INFORMAŢIUNÎ
Citim în Monitorul de adl următorele :
La 7 Aprilie, în Sâmbăta Bascilor, Ia orele 12 noptea, M. S. Regele, Împreună cu A. S. Principele Frederic de Anhalt, care în ajun sosise de la Constantinopol, însoţit de casă civilă şi militară şi Escortat de escadronul de gendarml, a mers spre a asista la sânta înviere, ce, cu solemnitatea tradiţionale, s’a celebrat în biserica sântei Mitroprlil.
La acestă ceremonie au fost faciă d-niî miniştrii, mal mulţi d-nî senatori şi deputaţi, delegaţiunl ale înaltelor curţi de ea-saţiune şi compturl, ale curţilor şi tribunalelor, d. prefect al poliţiei, d. loeo-ţiitor a primarului Capitalei, înalţii funcţionari al Statului şi d-nil oficeri generali şi superiori aflaţi în garnisotiă.
Detaşamente din diferitele corpuri «ale garnisoneî erau înşirate în curtea Mitropoliei.
Serviciul divin a fost oficiat de I. P. S. S. Mitropolitul Primat încongiurat de înaltul cler. Când înalt Prea Sânţia Sa a pronunţat cuvintele: „ Qhristos a înviat! “ cho-rul a intonat un imn şi o salvă de 101 tunuri vestea Capitalei sânta înviere a Domnului.
Apoi, a început liturgia şi M. S. Regele u luat în mână sânta Cruce, înaintea căreia s’afi închinat toţi asistenţii.
Conform tradiţiunel strămoşescl, s’a scris evangelia sântului Ioan, care a fost semnată de M. S. Regele şi învestită cu sigiliul Statului.
După săvârşirea sântei liturgil, s’a celebrat de către I. P. S. S. Mitropolitul Primat un Te Deum pentru <jiua aniversară a nas-cevel M. S. Regelui.
La eşire din biserică, M. S. Regele, împreună cu A. Ş. Principele Frederic de Anhalt, a trecut înaintea frontului trupelor, adresându-le obicinuita urare : „Christos a înviat!“ la care ele au răspuns prin entu-siaste esclamaţiunî.
După acesta, MxM. LL. Regele şi Regina au bine-voit a întruni la palat, în sala Tronului, la dejun, pe d. miniştrii împreună cu soţiele d-lor, pe înalţii funcţionari al statului, pe d-nil oficeri generali şi şefii de corpuri, precum şi pe tote notabilităţile ce aâ fost faclă la serviciul divin.
MM. LL. Regele şi Regina, conform vechiului obiceiu, afi ciocnit ouă roşii cu per-sonele presinte.
La sfârşitul mesei, I. P. S. S. Mitropolitul primat, în numele clerului, d. ministru Sturza, în numele guvernului, şi d. loco-ţiitor de primar, îu numele Capitalei, afi ţinut cuvântări prin cari afi urat Regelui şi Reginei ani mulţi şi fericiţi pentru prosperitatea şi înflorirea ţărel, cuvinte cari afi fost acoperite de ospeţi cu vil şi căldurose urări.
La orele 4 dimineţa, Majestăţile Lor, după ce s’au întreţinut în modul cel mal afabil cu toţi ospeţil, s’afi retras în apartamentele lor.
—	o —
Printr’o ordonanţă a d-lul primar al Capitalei, vânzarea meilor pe stradele din ocolul I al Capitalei nu se maî permite de cât până la ora 7 diminâţa, ier de la acâstă oră înainte este cu totul oprită pe stradele din acest ocol.
—o—
Se aduce la cunoscinţa cetăţenilor Capitalei următorea decisiune luată de d. primar al Capitalei în prvinţa serviciului ser vitorilor:
1)	Nici un biurofi particular de plasare de servitori nu va putea funcţiona în Capitală, afară din condiţiunile regulamentului respectiv şi cu autorisarea nostră.
2)	Dăm termen de o lună în care fie-eare servitor să-şi reguleze posiţia sa, conform regulamentului şi să predea stăpânului săfi condicuţa în regulă, vizată de biuroul servitorilor ce funcţioneză la poliţie.
3)	După acest termen ori-ce servitor se va găsi fără condicuţă, asemenea şi stăpânii care i vor primi fără acestă condi. cuţă, vor fi urmăriţi conform legel.
4)	Apelăm cu deosebire la iuteligentul concurs al cetăţenilor pentru ca să ne în-lesnescă sarcina şi să cruţe măsurile de rigore ce Comuna va fi silită a lua spre a asigura publicul contra neajunsurilor de tot felul ce aduce destrăbălarea acestui ser-vicitt.
5)	Agenţii comunali şi poliţienesc! de competinţă sunt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a acestei ordonanţe.
Cetăţenii Capitalei vor fi forte recunoscători d-lul primar N. Fleva, decă aceste disposiţiunl de mal sus se vor esecuta, şi nu vor rămâne litere negre pe hârtie albă, cum din nenorocire afi rămas şi alte ordonanţe ale d-sele.
Ar trebui un control sever şi o esecutare rigurosă a regulamentelor atât în ceea-ce privesce pe servitori, cât şi pe stăpâni, şi numai ast-fel serviciul servitorilor se va îmbunătăţi.
—	o—
In articolul nostru de ieri în privinţa catastrofei de la circ am omis să spunem că domnii de la primărie afi nesocotit o decisiune a fostului consiliu comunal, care opresce construirea vre-unul circ seu a unei alte construcţiunî de lemn în ocolurile I şi II din Capitală.
—	o—
Voceî Covurluiuhă i se comunică din Brăila că, în ^iua ântâifi de PascI, între orele 11 şi 1, nisce făcători de rele s’afi Introdus în comptuarul d-lul Basarabâuu, ’l-afi spart casa de fer şi erau tocmai gata a pune mâna pe banii ce se gâseafi în sumă de 50,000 lei, când sosi şi d. Basarabânu spre a lua nisce hârtii. La vederea d-sâle afi luat’o la fugă, fără de a fi făcut altă ispravă şi altă pagubă, afară de stricarea casei de fer. Poliţia se <jice că ar fi pus mâna pe unul din el.
—	o —
Ieri sără a avut loc, în sala Athâneuliiî, concertul d-şorel Emilia Saegifi. Un public numeros şi distins a asistat la acest concert. Orchestra, care în două piese de concert a acompaniat pe concertistă, era condusă de simpaticul director al conservatorului nostru d. Vahmann. Clavirul—pentru execuţiunile vocale ale tânărului şi talentatului d. Cairetti —era condus de asemenea de un tânăr maestru în musică, d. Francheţi. Concertul a reuşit de minune. D-şora Saegifi a dovedit şi de astă dată că e artistă şi a fost aplaudată cu eatusiasm. Piesele afi fost alese de d*sea cu mult gust. ). Cairetti a cântat romanţa Toreaclero, din Carmen de Bizet şi Nella, o romanţă ro-mânescă, în care —să ’l-o spunem — a fost mult mal bine ca în Carmen. Felicităm pe concertistă pentru strălucitul succes ce ’l-a obţinut.
—o—
www.dacoromamca.ro
2
TELEGRAPHUL
cu cuvintele ruse schimonosite ne au respuns:
—	Forte rău, Allah ne a părăsit, numai rămâne nimic de cât a muri de fome, etc.
Corniţele Ikskul ordonă unuia din tătari sâ’l ducă spre casa sea. ţăranul a-retâ drumul şi comisiunea intră intr’o casă fără acoperiş, fără giamurî, în locul cărora erau virile nişte cârpe. Intrând înăuntru corniţele şi suita sea aă fost înspăimântaţi de spectacolul ce li se înfăţişa. Intr’o mică cămăruţă, negră de fumul unui foc care era aprins în mijlocul casei, fumul neavând de cât o e-şire sus făcută, zăceau cinci copii şi o femeie. Tătâroica scotea din foc o pâne coptă în cenuşe, acăstă pâne avea o co-lore verde închisă şi se compunea din fân tăiat mărunţel. O mică parte de făină făcea ca acest surogat să fie considerat de aliment nutritiv.
Mi s'a (Jis, scrie în raportul seu corniţele, că acest tablou al miseriel nu este încă gradaţiunea cea de pe urmă. — Iu acelaşi sat esistă o familie, care coce baliga vitelor cornute şi cu acestea se nutresce. Din nenorocire, adăogă d-sea, nu sunt de loc cunoscinţe statistice pri-vitore la recolta anului trecut, care singură ar fl putut arăta starea în care a că<Jut poporaţiunea acestui guvenă-ment. Nu se scie decă judeţele revisuite sunt îmbrăţişate de fomete acuma, său că acestă fomete se respândesce încetul cu încetul.
In apropiere de oraşul Aroc, comisiunea a plecat în judeţul Mamadâş, unde a constatat că flagelul bântue tot în a-celaşl grad ca şi aiurea Se crede că a-cestă fomete va merge crescând până la noile recolte dâcâ guvernul nu va veni în ajutor cât de curend.
* %
Pe când într'o parte a Rusiei fometea seceră poporaţiunea, în alte părţi bandele de hoţi cutreeră guvernămintele. Următorul epizod dă adevărata colore a stăreî în care se află oraşul Saratoff, centrul guvernământului cu acelaşi nume. In <Jiua de 30 Martie un locuitor de meserie ferar, locuind de mulţi ani în satul Dubovka, care se află în apropierea oraşului, visitând pe părinţii seî în oraşu plecă spre seră acasă. Mama sa văzând că fiul încăiţase cişmele noi îl rugă ca să le scoţă, de ore-oe nisce răi făcători au să i le răpescă.
—	Mă cunosc pe aci, răspunse fiul, şi nu’mî vor face rău.
—	Totuşi fiule, respunse măsa, şi lasă pe cele noi acasă.
Fiul consimte şi plecă pe drum, dând prin o stradă el fu întâmpinat de o bandă de omeni, erau amicii săî, s’au îmbrăţişat, au vorbit şi de o dâtă unu! din ei îl rugă să desbrace haina.
—	Dâr ce e fraţilor ? nu mă recunos-ceţl ? sunt unul din prietenii voştri.
—	Nu mal vorbi, respunseră hoţii. Şeii bine amice, că decă nu te vom des-brăca, totă noptea nu vom avea isbândă, aşa <|ic hoţii.
—	Der e frig, voiu îngheţa, respunse nenorocitul.
—	Ei bine, fiind-că ne eşcî prieten scâte cămaşa seu ismenele.
Şi bietul om s’a văi^ut silit de a ’şî da pantalonii amicilor săi spre a scăpa
cu viâţă şi nevătămat.
* *
*
In altă parte a Rusiei, în oraşul Fotei s'a întâmplat un fapt şi mal bătător la ochi: hoţii năvălind în casa consulului
turcesc, Isset Efendi, Taft prădat atât pe el cât şi pe familia sea. — Poliţia a găsit pe representantul Otoman, precum şi pe tote slugile, legate şi chinuiţi în-tr’un mod barbar.—Bietul consul, un om bătrân, părăsi casa sea şi locuesce aţi la consulatul Englez, asceptând respun-sul de la ambasadorul Otoman din Pe-tersburg ce se facă.
*
In oraşul Ecaterinoslov, în ţiua de 27 Martie, nisce hoţi mascaţi s’ati introdus în casa marelui proprietar Lapinski, unde după ce ultragiară onorea ambelor copile ale propietarulul, luaseră tot ce era în casa sea. Hoţii, precum s’a constatat, nu sunt locuitori al oraşului, ci sunt 6-menî streini localităţel şi cari au venit în acea ţi spre sără în oraş, trăgănd la un han de unde plecară îndată după săvârşirea crimei.
Acestea suut fapte culese pe apucate şi care vă va complecta tabloul stăreî nostre sociale, fiindii adăogate la cele scrise în ultima mea corespondenţă.
Z.
-------«O.-	---------
SPANIA
Alegerile legislative în Spania sub ministerul actual, care este gata a întrebuinţa tote mijlocele de opresiune spre a falsifica espresiunea voinţei ţăreî nu vor fi precum se crede o vană formalitate. Se ţice că tote partidele cari nu s'au unit direct cu monarchia actuală şi care n'au prin urmare speranţa de a forma un minister spre a succede cabinetului Canovas, au de gând a se abţine de la lupta inutilă. —In ceea ce privesce pe conservatori, cari se încerc nu a lupta der a obţine câte-va locuri în parlament apoi el arăt cu acâsta a nu se da îu lături de la o politică reacţionară şi autoritară a monanjhiel. In ori ce cas, a-costâ intervenţiune nu va schimba re-sultatul alegerilor, cari sunt calculate dinainte. — Der ceea ce actualul minister perde din vedere, este că închiţând ori-ce cale legală voinţei naţionale, elâ respinge necesarminte naţiunea a i se opune prin forţă acest unic mijloc, care mănţine, ridică şi răstornă guvernele autoritare din Spania.
Discreditul ministerului Canovas nu pote să se mărâscă. — Organele cele mai moderate s'au decis în fine a reeunosce ca acăstă putere se conduce de principiile evului meţiu şi că este peirea mo-narchieî actuale a Spaniei.
RUSIA SI GERMANIA
ţiarele germane ne anunţă că un tratat de comerţ se va încheia în curăndu între Rusia şi Germania. Alianţa ambelor imperii începe a avea nisce resul-tate eficace: împrumutul ce guvernulu rus a deschis în Germania printr'o in-stituţiune financiară aprope oficială, este deja de o mare însemnătate, cu atât mal mult că miliânele adunate, precum am ţis noî eri în revista nâstră es-ternă, sunt adunate spre a fi întrebuinţate la construcţiunea -căilor ferate strategice.— învederat este că o înţelegere prealabilă a stabilit că liniele ferate în cestiune nu se vor construi îh Occident în contra Germaniei, ci în Orient în contra Englitereî.
In rivalitatea pentru posesiunea Indii-lor, cestiunea capitală e cestiunea trans' portului, şi Rusia face tote sforţările spre
Aflăm că d. prefect al poliţiei Capitalei, printr’o adresă către ministrul de resbel, laudă forte mult energia desvoltată de locotenentul de artilerie Niculescu, şi de alţi patru sub-locotenenţl cu ocasia focului de la Universitate, şi r6gă pe minister să le acorde câte o recompensă de 300 lei.
-----------.4	---------
Către cetăţenii Capitalei
—o —
D. primar al Capitalei ne trimite următorul apel pe care ’l-a adresat cetăţenilor din Capitală:
Cetăţeni ai Capitalei!
In puţine ţile Alteţele Lor archiducele Rudolf, moscenitorul tronului imperial al Austro-Ungariel, cu principesa Stefania, con-sorta sea, vor sosi în Bucurescl.
El au să fie ospeţil MM. LL. Regele şi Regina, ospeţil ţăreî.
Este vr’o ocasiune mal solemnă de a dovedi cât este de afabil şi iubitor poporu' nostru ?
Acăstă ocasiune o aveţi înaintea vostră, cetăţeni al Capitalei.
Faceţi auguştilor ospeţl o primire uaă-reţă, demnă de România. Dovediţi şi de astă dată că naţiunea română merită con-sideraţiunea ce a câscigat în lume, nu numai prin puterea braţului, ci şi prin calităţile inimel, prin simţimintele el nobile.
Faceţi din acăstă primire, o adevărată serbare, şi pe lângă aspectul marţial al soldaţilor noştri, presentaţ! auguştilor ospeţl aspectul tot atât de imposant al unei naţiuni ospitaliere.
Primarul ce aţi ales, face pentru acăsta apel la înţelepciunea şi patriotismul vostru.
Primar, N. Fleva.
SCRISORI DIN RUSIA
—o—
Corespondenţa pârtie, a Telegraphuluî
St.-Petersburg, 3 Aprilie 1884.
Fdmetea.—Furturi.—Siagnaţiunea în eomerciu. — Nou[ împrumut.
Opinia publică se află forte preocupată de soirile triste ce ne sosesc din răsăritul marelui imperiu. Se (ţice că fometea seceră guvernămintele Kazan, Perm, Kos-troma şi o parte din guvernământul 0-renburg. Aceste sgomote se adeveresc acum pe cale oficială. Guvernul a tră-mis la facia locului o comisiune compusă din funcţionarii ministeriulul de interne, spre a cerceta faptul. D. baron Iksculî împreună cu d. Uiaşencu a şi sosit la Kazan şi iâtă câte-va citaţii din lungul raport al înaltului funcţionar: „Sosind în satul Mengheri, am constatat că acest sat, care are încă bucate pentru a putea scăpa de flagelul ce bântue împrejurul său, e un adevărat oasis înconjurat de miserie. Nu mai departe de cât de o poşte se află satul Urnur-baş, compus din 109 curţi, din cari 40 nu mal au vite, ier restul au câte o vacă său cal. Sosind în acest sat, am fost întâmpinaţi de ţărani, al căror aspect ne a întristat forte mult.
înaintea grupurilor stăteu copil acoperiţi cu sdrenţe şi tremurând de frig. In tâtă acestă mulţime n’am vă(ţut o singură fisionomie sănătosă, toţi aveau facia palidă şi suferindă. întrebarăm pe bătrânii tătari: 1)
— Cum trăiţi?
Tătarii amestecând cuvintele tătărescl
1) Guvernământul Kazan e pe jumătate locuit de tătari.
FOIŢA „TELEGRAFULUI"
Din viiţii unei femei de adl
de C. D. S.
Emilia era una dintr'acele femei lângă care omul, de la prima vedere, simte do-rinţl neînţelese, joc material şi sufletesc. Era albă şi frumosă. Avea ochii negri. Un păr negru îl incadra fruntea şi pe fie-care parte a figurei avea câte un nur rătăcit. Avea umeri frumoşi şi gât rotund. Era potrivit de înaită şi mijlocul de şi nu 1 era dintr’acelea ce se pot trage printr un inel, era voluptos şi de o miădiositate cârnosă. Piciorul îî era mic ca şi mâna. îmbrăcămintea sea era modestă dâr curată în tot-d’a-una. Cât despre moral n’ar fi putut spune cu siguranţă nici cel mai dibaciu observator — după conversaţiunei e! decă Emilia era o femeă de spirit seu o
nerodă. Totuşi conversaţiunea îî era atrâgătore de şi n’avea un şir şi mal eles de o aparenţă veselă, chiar fără pricină. Din 'când în când câte o adâncă şi amară impresiune de întristare se strecura pe buzele el, dâr ca şi omul ce ar fi (ţis un cuvânt fără să cugete, seu ca acela ce vrea să fugă de amintirea unei dureiose întâmplări, o ideă veselă îl trecea prin minte şi sub un rîs viu, de şi silit, dispărea tristeţea gândirilor sele.
Emilia avea o mătuşă la care se ducea adesea se petrâcă după prânzurile unora din (ţilele septămâneî.
întâmplarea făcu, ca în casa mătuşei sâle Emilia să facă cunoscinţa unuia din-tr’aceî tineri palici şi melancolici cu un caracter hotărit, în urma multor încercări ale vieţeî, care decă nu mal credu în nimic, totuşi cred încă în iubire pentru că au iubit şi au fost iubiţi!
Amorul instruesce mal mult de câtă ori-ce scolă, der instrucţiunile luî sunt
nenorocite penriu că exaltez calităţile inimel şi despreţuesc pe acelea ale cree-rilor, desvoltându-le în acelaşi timp.
Alexandru — acesta era numele tânărului despre care vorbim — întâlnise în mal multe rânduri pe Emilia la mătuşa eî, unde şi el se ducea adesea pentru a afla noutăţi de la Nae, fiul d-nei Nasture — aşa se numea mătuşa Emiliei — care îşi făcea de mulţi ani studiele în Bruxelles.
Alexandru se gândise de multe ori la Fmilia; adesea distracţiunea îl răpea, aflându-se alături de densa. Pentru dânsul Emilia era o femeă nesimţitore: a-cesta era convingerea ce ’şl făcuse el din câte aurise vorbindu-se despre dânsa şi din câte au<ţise din gura el chiar Şi întradever, Emilia era măritată Şi avea încă şi un copil. Bărbatul seu, de o condiţiune de mijloc, dâcă n’avea virtuţi casnice, îşi împlinea însă deto-riele cu convingere; el îşi stima femea dâcâ nu din principiuri, cel puţin în tote
a lega posesiunile sâle din Asia Occidentală cu o linie ferată, care le va lipi uiult mal solid cu Moscova de cât Cal-cuta şi Bombay sunt legate de Englitera prin canalul Suez.
Noul tratat, deschizând pieţile Rusiei pentru produsele industriei germane vor da acestor din urmă un debuşeu este-rior pe care Germania ’l doresce.— Mulţumită relaţiunilor vechi, cari fac că cel ce treficheză atât în Germania cât şi în Rusia sunt ovrei. Germanisarea nu numai a Rusiei de Nord ci a arteriilor sâle de comunicaţie din ce în ce se germanisâză.
REFORMELE IN ENGLITERA
Nisce discursuri noul au fost pronunţate In Englitera, la Londra, de către Lordul-Primar, cară naturalminte a combătut prin nişce argumente din seculele trecute reforma muuicipală a Capitalei Angliei. — Syr. V. Harkourt a apărat reforma atât de moderată şi destinată a atrage Întregul sufragiu.— Lord Salysbury din partea sa a atacat reformele municipale din punctul de vedere esclusiv al partidei sale, neascunţjând hotărârea Camerei loviţilor de a restrânge bilul, care a Întrunit marea majoritate a Camerei comunelor.
Lord R. Churchil In vederea viitorelor alegeri generale, a făcut apel la oiganisa-ţiunea partidei sale conservatore, indicând că aceste alegeri vor avea de teren politica streină.
Cititorii noştri! văd dâr că deputaţii Englezi şciu a pune în profitul causel vacanţele lor parlamentare. — Este adevărat că situaţiunea e prea gravă şi că reformele profunde ale d-luî Gladstone aft fost presen-tate cu un aşa tact şi cu o aşa moderaţ'nne că Tory adunând chiar tote invectivele lor. nu vor avea cu ce combate cabinetul Gladstone.
din ţara
Un bandit omorît. - In diminâţa de 31 Martie trecut, păzitorul vitelor din comuna Ciolăneşti-din-Dâl, judeţul Teleorman, a găsit pe valea Teleormănelulul cadavrul banditului Păun Bălan, având o lovitură de ciomag la cap. Acest tâlhar era din comuna Tărărăşti-de-Jos fost desertor din armată şi evadat din penitenciarul Văcăresc!, unde fusese condamnat la trei ani închisore, şi care de vre-o trei, patru ani umbla prin deosebite localităţi comiţând furturi de vite. *
Naufragiu pe apa Şiretului—In (|iua de 1 Aprilie curent, au voit a trece apa Şiretului la comuna Dolhasca, judeţulu Sucâva, în o şâică şâpte bărbaţi şi trei femei. La capul podului s’a scufundată şaica şi s’a înecat una din acele femei, numită Măriuca Ion Bohrin, al cărui cadavru nu s’a putut încă găsi după tote căutările făcute.
Nihîlistii si corniţele Tolstoi
Mandatul de urmărire care a fost publicat în tote oraşele mal mari ale imperiului rusesc, pentru prinderea omorî-toruluî lui Sudejkin, fostul căpitan poliţienesc, Degajew, a remas până acuma fără nici un resultat. Degajew a perit fără a lăsa cea mal mică urmă.
Poliţia de o cam dată se mulţumesce ca să strângă la persone, cari aă stat în relaţiunl cu Degajew, favorisându fuga sea.
cesiunile. Copilul său era drăgălaş şi forte descept. Cu tote aestea Emilia ’şî ura casa şi bărbatul şi copilul: erau sarcini pentru dânsa tote dâtoriele căsniciei şi pornită de acetă ură ea comitea adesea lucruri cari ar fi rupt inima unul strein, cu un sânge rece neauzit ca cum n’ar fi fost nici mamă nici soţie.
Aceste lucruri desgustaseră atât pe A-lexandru In cât s’ar fi părut că dispăruse din el, pentru Emilia chiar rerpec-tul ce se dă de obiceifi femeilor. Două lucruri turmentau însă pe Alexandru! De unde să vie acâstă ură? Emilia nu era o nebună! El observase în vorb.rea el valuri de jale şi de veselie, în acelaş timp aşa ca pentru densul ea era un mister!
Der un lucru îl isbise şi mal mult: Amelia cânta la pian admirabilă, că avea o manieră particulară a el de aa-tinge clapele şi de a le face să scotă sunete, că ’şî avea repertorul el limitat, în câte-va piese numai, der dintr’acelea cari pun lacrimile în ochii scultători-
)
Numărul arestărilor în ultimele săptămâni. nu este de loc mic; şi câţi va ofi-ceri se află printre personele arestate, precum şi mal multe audiente de la cursurile pedagogice.
in contra unora din aceste persone, în urma interogatorului făcut, s’a ivit bănuiala, Că ar fi luat parte la pregătirea unul atentat împotriva contelui Tolstoi, care atentat a fost zădărnicit de poliţie.
După cum se crede, poliţia vede numai lucruri fantastice şi năluciri, cu tote că de mal multă vreme se vorbesce cu siguranţă, că contele Tolstoi a primit mal multe sentinţe de mârte.
Totuşi nu ne vine a crede, că apropiata şi sigura demisiune a contelui, să fie din causa ameninţărilor revoluţionare. Tolstoi demisionăză pentru că el, în curentul săă reacţionar, a dat prea adese ori de pe-dicî liberale, şi ast-fel cunoscu că nici idee nu este ca el să fie stăpânul situa-ţiuneî.
PROGRAMA PRIMIREI
Alteţelor Lor Imperiale gi Regale
ARHIDUCELUI RUDOLF Si ARCHIDDCESE1 STEFANIA
i
Alteţele Lor Imperiale şi Regale vor fi primite Vineri, în 13 (25) Aprilie, la Smârda de d. ministru al lucrărilor publice şi de generalul comandant al corpului al douilea al armatei, însoţiţi de generalul C. Baroţi şi de locotenenţii l-colonel D. Vartiadi, ofi-cerl ataşaţi pe lângă persona Alteţei Sale Imperiale şi Regale Archiducele Rudolf. Vor fi presenţl la acestă primire şi autorităţile locale civile şi militare. Vasele de resbel, care se află la Smârda vor pune tote stindardele, mateloţil se vor sui pe catargurl şi pe scări, şi se vor da onorurile militare.
Alteţele Lor Imperiale şi Regale vor sosi dimpreună cu suitele Lor la 7 ore sera cu trenul Regal la gara Filaret, unde vor fi faciă
E.	S. Mitropolitul primat, miniştrii, preşedinţii Senatului şi al Camerei deputaţilor preşedinţii înaltei Curţi de casaţie şi de justiţie şi al înaltei Curţi de compturl cu procurorii generali, primul preşedinte al Curţel de apel din Bucureşcl cu procurorul general, dimpreună cu damele domniilor lor, consiliul municipal şi generalul şef al gar-del naţionale cu statul săă major.
La Smârda şi la gara Filaret se vor afla garde de onore cu drapelul şi musică, spre a da onorurile cuvenite.
Plecarea de la gara Filaret se va face în ordinea următore :
Prefectul poliţiei;
Un escadron de roşiori cu musica în cap;
Alteţa Sea imperială şi regală archidu-cesa Stefania va lua loc în trăsură cu Ma-jestatea Sea Regina;
In a doua trăsură Maiestatea Sea Regele împreună cu Alteţa Sea Imperială şi Regală Archiducele Rudolf;
Un escadron de geandarml ;
Trăsurile cu suitele ambelor Curţi.
In drepta trăsurel Maiestăţel Sâle Reginei se va ţine călare generalul RadovicI, în stânga un adiutant al Regelui.
In drâpta şi în stânga trăsurel Maiestăţel Sele Regelui se vor ţine călări doul adjutanţi al Regelui.
Cortegiul va merge prin strada 11 Iunie, calea Rahovel, strada Carol şi calea Victoriei la Palat.
Din momentul plecărel de la gară şi până la sosirea la Palat se vor trage tunuri
In curtea Palatului o gardă de onore cu drapel şi musică în cap, dimpreună cu ţoţi
lor şi în sfârşit că, din mijlocul unei conversaţiunî, nesfârşite desceptată ca şi dintr’o profundă distracţiune, se repeZea la pian şi ’şl lăsa degetele să rătăcescă pe urmele unui preluăm din care trecea fie la o nocturnă de Chopin, fie la vre un adagio de Beothoven sâu vre unul din motivele din Manfred de Mendelshoon, în care fiorul urlă în accente sălbatice, melodiose şi posomorite.
Dintr’acest amestec de neînţelese lucruri, împrejurul unei frumose femei nu pote nasce, nici o dâtă, într’un sufleth simţitor, ca al lui Alexandru, nepăsarea. Fără să ’şî dea socotâlă despre lucruri, Alexandru se trezesce într’o bună dimi-nâţă apucat de idea d’a sci, d’a 'şî putea explica, d’a pricepe misterul ce lâgâ sufletul Emiliei de alte sferi de cât sferile lume! reale. Acestă ideă ’lu urmărea şi nu se mal putea scăpa de densa. Ea îl ducea, fără voia lui, cât mal des în casa d-nel Nasture şi îl dete într’o Zi cura-giul necugetat pote, d’a întreba despre
www.dacoromanica.ro
oficeril garnisonel, vor adăsta sosirea înalţilor ospeţl aî Maiestăţilor Lor.
La 8'/» ore sera, va fi o retragere cu facle, executată de tote musicele corpului II al armatei.
Sâmbătă, în 14 (26) Aprilie, la ora P/2 după amiaijl, Maiestăţile Lor Regele şi Regina vor conduce pe Auguştil Lor dspeţl pe câmpul Bănesel spre a asista la revista militară, care va avea loc la 2 ore în 0-n6rea Arhiducelui şi Arhiducesei.
La orele 6 V» s$ra, un prânţl de gală va fi dat la Palat.
Sera la 81/a ore, Auguştil OspeţI vor asista împreună cu Maiestăţile Lor Regele şi Regina la balul ce se dă în sala teatrului cel mare.
După bal, Alteţele Lor Imperiale şi Regale Arhiduce ai Arhiducesa vor merge la gara Târgovişte, unde vor lua <|iua bună de ia Rege şi Regină spre a’şî urma călătoria cu un tren special.
La sosirea trenului la Severin, unde Alteţele Lor Imperiale şi Regale vor lua vaporul, se vor da aceleşî onoruri ca şi )a Sraârda.
ACTE OFICIALE
Se fac urmStdrele îmtdri de oficerl superiori, pe ^iua de 1 Aprilie 1884:
Intendentul Profuiu Constantin, de la corpul I de armată, la intendenţa depositelor, in locul va ant.
Sub-intendentul Oprescu Idn, de la intendenţa divi-siel Dobrogea, la intendenţa corpului I de armată.
X
Monitorul de a<]I publică decretele regale privitdre la maî multe înaintări de intendent, sub intendenţi, ajuncţî şi administratori în armată.
CRONICA
Istoria unui Mărgăritar
O fi apropo un an de Zile de când se presentâ un ovreiu îmbrăcat forte sărăcăcios în prăvălia unul bijutier din Viena scoţând din pozunarul său o mică hârtie înfăşurată.
Unul din omenii prăvăliei dete într’o parte scaunul de catifea, ca ovreiul cu hainele sdrenţerose şi rupte să nu-1 murdă-rescă.
Acesta însă se puse iară nici o jenă pe un alt scaun, desfăşură hârtia şi scose un mic obiect negru.
Dnpă aceea el predâ bijutierului acel mic lucru, întrebându-1:
—	Cât face acesta ?
—	El, acesta face mult, răspunse giuvaergiul, după ce cercetă mat multă vreme cu ochii săi ageri acel mic obiect, acesta este un mărgăritar negru, una din cele mal mari rarităţi. Mărgăritare albe am destule, der un mărgăritar ca acesta m’a ferit sfântul ca să am. Cu tote că are un mic defect, o mică crăpătură, pe semne fiind că fusese o dată pus în vr’un obiect, cu tote acestea are o valore forte mare. De unde ’l-al cumpărat?
—	Un domn vrea să 1 puie amanet la mine. Ia spune-mi, rogu-te, cât face?
—	Efi singur nu scifi, căci este o raritate forte mare.
—	Pot da două sute florini pentru dânsul ?
—	Poţi da prea bine şi suma întreită, fără să al cea mal mică grije !
—	Ore nu escl d-ta muşteriii pentru a-cest mărgăritar?
—	Efi nu vreau să-l cumpăr căcî în totă împărăţia este numai o firmă singură, care ar fi în stare să-l vâmjă ierăşl, adică bijutierul curţeî, Biedermann.
1	11 f .
Ovreiul cu mărgăritarul eşi din prăvălie.
In ţliua urmâtore el merse la bijutierul curţeî, care însă făcu vorbă scurtă cu dân-snl, chemâ un poliţist, şi spuse ca să aresteze pe ovreiul.
La interogator el spuse că se numesce Isac Roth, şi că are o casă de împrumut îu Grosswardein.
Intr’o ţii el auţlise într’o uliţă laterală, un sgomot în casa unul locuitor, care ÎI era cunoscut.
El intrâ înăuntru îu casă.
Acolo erafi tocmai în ajun ca să vândă la licitaţie calabalîcul bietului Ghiuri, pentru datorie de bani în sumă de 20 florini.
Atunci Ghiuri predâ mărgăritarul ovreiului ca o amintire preţiosă, şi tot de o dată îl rugâ ca să plătescă îu locul lut birul, ceea ce ovreiul şi făcu, mal mult de milă, de 6re-ce credea acea giuvaeră fără de valore.
Informaţiunile ce fură luate în Grosswardein adeveriră cele spuse.
Locuitorul acela fusese o dată servitorul favorit al contelui Ludovic Bat'yanyi, şia-cesta puţin mal înainte de mortea sea, II dărui un ac de cravată.
Când ţăranul ajunse la nevoi mal tânjifi el scose de la ac tot aurul în care era pus şi ’1 vându; mărgăritarul însă, pe care dânsul ’l credea fără de nici o valore, ’I reţinu ca amintire.
După cum s’a dovedit maf târţlifi acel mărgăritar fusese de furat.
Acum vre-o 150 de ani s’a furat de la corona englezescăă trei mărgăritare.
Acestea erafi unicele mărgăritare negre cunoscute pe atunci.
Guvernul englez cercetase în zadar de atunci după ele.
Cum aflase de găsirea unei perle, Engli-tera o rescumpără îndetă pentru 20,000 fiorini.
Cum acest mărgăritar ajunse la contele Batthyanyi, nimeni nu scie.
Pe semne că el o cumpărase de la vre un negustor de antichităţi, şi el singur nu o fi sciind valorăa lui, de altminterea nu ’l ar fi dăruit unul servitor
Intemplari din Capitala
Autorii unui furt descoperiţi. -In noptea de 10 spre 11 ale curentei, d, Sterie Gheor-ghiu, care locuesce pe şoseaua Cărămidar, a fost victima unul furt. O mulţime de lucruri şi bani i se furară de către nisce făcători de rele, care reuşiră în acea nopte să scape. A seră însă, poliţia cari ÎI urmărea, ÎI descoperi şi ’l arestă imediat. EI sunt trei ţigani, la cari s’afi găsit mal multe din obiectele furate.
—x—
Merte grabnică. — A^I nopte a încetat grabnic din vieţă femeia Zamfira Gheor-ghe din strada Egalităţii No. 4. Caşul a fost constatat de parchet şi de comisarul secţiunel 33.
—x —
Servitore nOcredinciosâ. --Poliţia a arestat a sără pe o servitore a d-lul Hagiescu din strada Cornetului, care a fugit din serviciul d-sâle, luând cu dânsa şi mal multe lncrurl.
DIVERSE
O orbire subită. — Citim prin fiarele din Viena despre un caz forte rar de orbire, şi care s’a petrecut în Viena în <jiua de 2 Aprilie,
O damă tânără din Bucurescî, care sosise de mal multe Zile acolo să facă visită
TELEGRAPHUL
la mal multe rude ale iei, mergea ieri după ameaţil la plimbare în Schillerplatz, de braţ cu bătrânul iei unchifi, câud de o dâtă fuse coprinsă de un tremur violent, scoţând strigătul :
— Dumnezeule, ce s’a întunecat ore so-rele de o dată ?
Unchiul el fuse la început surprins, der cine ore pote descrie uimirea şi spaima sea
când d-şora C.....cu, începu a se jlâi cu o
voce înspăimântătore, că de o dată îl s’a făcut întuneric de totfi dinnaintea ochilor căi, că nu mal vede nimic...
EI plecară în dată la un medic, şi acolo li se dete trista scire că tânăra fată a orbit.
Diagnosa constată că aci s’a întâmplat unul di 1 caşurile cele mal rari, adică o pa-ralisie a nervilor de vedere.
Cu tote acestea nu este perdută nădejdea, că va mal reuşi încă medicina să dea ierăşl vederea nenorocitei domne.
* *
*
Un paricid. — Preşedintele Republice! francese a primit o petiţiune, care o fi unică în felul el.
Acum câte-va să tămânl, curtea cu juraţi din departamentul de Nord, a condamnat la morte pe un nemernic din cel mal mari, un anume Masqoelin. pentru uciderea părinţilor sel şi d. Grevy u’a făcut us de dreptul săfi de graţiare.
Masque'.in e născut în La Madeleine-les-Lille, şi locuitorii de acolo afi petiţionat, nu ca să fie graţiat, ci pentru aceea ca criminalul să fie esecutat în oraşul -seu natal.
Petiţionarii, vr’o mie la număr, spun în jalba lor, că Masquelin ÎI aparţine lor, că e născut în La Madelleine, că a fost acolo botezat şi crescut, şi jumătate din locuitorii oraşului sunt aşa de intimi cu dânsul în cât chiar se tutuesc.
Tote aceste sunt motive, ca se fie esecutat acolo.
Motivul cel mal puternic însă, pe cari petiţionarii ’l afi pus, este acela, că o ese-cutare este un lucru care atrage multă lume.
Din apropiatul oraş Lille ar veni lumea grămadă, vor dormi cu sutele la Madelleine, şi că vor cheltui bani în oraş.
Pentru birtaşiî şi hangii, precum şi pentru toţi locuitorii, ar fi o adevărată fericire esecutarea lui Masquelin în oraşul seu natal.
*
Pe stradă. — O cerşetore muiţumeşce donatorului pentru un gologan ce îl dete acesta, cu următorea frasă obicinuită; că se va ruga pentru dânsu.
Donatorul respnuse:
Nu te mal osteni, babo, decă rugăciunea d-tele ar ajuta întru ce-va, n’al avea trebuinţă să cerşescl.
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
{Agenţia Havas)
Paris.— 23 Aprilie.—O depeşe din Hai-Phong anunţă că ocuparea permanentă a citadelei de la Thai Nguyen de o garnisonă francesă a fost decisă.
Turin,23 Aprilie.— Ducesa de Genua a născut un Principe în noptea de alaltă-eri.
Constantinopole, 23 Aprilie. — Relativ la ordinul dat de Portă lui Aleko paşa d’a continua a guverna Rumelia orientală până la un nofi ordin în urma expirărel puterilor sele, ambasadorul Rusiei a reamintit Porţel că articolul 48 din Statutul organic
al Rumeliel prescrie că în easqe vacanţ& a postului de guvernor, funcţiunile «sje gunt exercitate de secretarul general.
Cabinetul din Petersburg respunejend 1,1 cererea Iul Şhakir paşa dacă resoluţiunea Rusiei privitore la reînoirea puterilor lui Aleko paşa este definitivă, a declarat c& menţine resoluţia sea.
Călătoria proectată de familia d-luî de Nediloft' în Syria şi în Palestina a fost a-amănată, decă nu abandonată, din causa cestiunel reînoirel puterilor lui Aleko paşa.
,	! Ni
Aceste seirl afi fost publicato In ediţia de asâră şi le reproducem şi in cea de diminăţâ
Cair, 23 Aprilie.— Ultimele noutăţi din Berber presintă posiţia acestei cetăţi ca desperată şi predarea el ca iminentă.
Nubar paşa refusă d’a sta la putere dâcă ajutore nu sunt trimise imediat la Berber. Chedivul e forte afectat de aceste noutăţi. Colonelul Coottate, guvernator al Berbe-F-ulnV, cere în zadar ajutore de mult timp. Chiar de'-ă acum vor trimite tot vor ajunge prea târţlifi spre a putea scăpa garnisona.
Viena, 23 Aprilie.—Ieri la Cracovia, un lucrător numit Malankiewiez, născut în Varşovia şi în etate de 17 ani, a fost prins căutând a arunca o petradă de dinamită, printr’o ferâstră, în interiorul prefecturel poliţiei. Fiind vădut de un comisar de politie, lăsa să scape din manile lui petrada, care îl răni isbucnind şi sparse mal multe ferestre.
Malankiewipz fu transportat la spital. Constantinopole, 23 Aprilie. — Principele Rudolf al Austriei şi Prineesa Stefa-nia afi luat er! adio de la Sultanul în modul cel maî cordial; îî au exprimat viele lor mulţumiri pentru ospitalitatea extraordinară ce afi primit la Constantinopole. Sultanul, înainte d’a părăsi pe auguştil săi os-peţl, le afi exprimat dorinţa că la întoree-rea lor de la Brusa yachtul lor Miramar să se oprescă încă tât-va timp în Bosfor, pentru ca Sultanul să Ie potă a le trimite din noii adio al şefi afectuos înainte de plecarea lof definitivă.
Londra, 23 Aprilie. — The Times asigură că noutatea relativă la convocarea uneî conferinţe europene la Loudra pentru a se ocupa de financele egiptiene e prematură ; acestă conferinţă n’a fost încă propusă; der va fi probabilă decă cele-l’alte mijloee de a regula greutăţile presinte în Egipt nu vor reuşi.
Lordul Lyons a supus cestiunea erî cabinetului frances.
Informatiunile de asâvă
t *
Vineri sera, la 8 ore, tote musicele militare din Capitală vor esecuta o retragere cu lampiore la palat, în onorea arhiducelui Rudolf.
-0-
Primăria Capitalei a votat un credit de 15000 lei pentru decorarea Capitalei pe timpul şedere! arhiducelui Rudolf şi a Augustei sâle soţii.
—	o —
Aţii la ora 10 de dimineţă M. S. Regele a mers călare la CotrocenI unde a inspectat lagărul. Apoi trupele cantonate pe platoul CotrocenI, precum şi cele din garnisonă, afi fost aşezate în două colone şi afi defilat pe dinaintea M. S. sub comanda d-lul general Cernat.
M. S. Regele-era însoţit de un mare stat major, printre cari am putut observa pe dd. generali Fălcoianu, RadovicI şi Budiş-teanu cu staturile lor majore.
Tote trupele cari au defilat şi cari vor lua parte la revista militară ce va avea loc Sâmbătă, la ora 3 pe câmpia Bănesel în onorea înalţilor ospeţî, sunt echipate cu îmbrăcăminte şi muniţiunl noul.
Apoi la ora 12 M. S. Regele s’a reîntors tot călare la palat.
—o—
La gara Filaret Vineri sera se vor afla toţi şefii de corpuri precum şi o companie de infanterie cu drapel şi musică.
—	o —
Alteţa Sea principele Alexandru de Bat-temberg a sosit Luni în Capitală, însoţit
de d. Zancoff, ministru de esterne al Bulgariei.
u/a e a întors cu un tren special la Rusciuc. ^ Ş. a călătorit incognito.
primuPsecreîfL c,ă,d- fc.omit<e,de _Diesbach>
va fi transferat' V^luf din Bfucurescî’ acostă legaţiune.
oauiuiiui seva, ua ia pa*..	^ i
de gală, î, onorea archidueeffi “aiJ Prân^ La acest prân<j vor lua parte	.
tril, întregul corp diplomatic din Capiul*
1. P. S. S. Mitropolitul primat şi alţi înalţi demnitari al statului, peste tot 44 persone.
—o —
Principele de Anhalt, rudă a M. S. Regelui nostru, care se afla de câte-va ţlile în capitală, după ce a fost primit în audienţă de Majestăţile Lor, a plecat la Berlin Luni de diminâţă.
M. S. Regele a însoţit pe principe până la gară.
Principele venea de la Constantinopole însoţit de baronul Auer.
O MINUNE ŞILNICA
Totă lumea a văţlut acestă fererie cu succes, Hapurile Dracului, în care fericitul posesor al acestor hapuri vedea realisân-du-se îndată tote dorinţele şi urmările ce ie făcea, la tie-care hap ce’l înghiţea.
Este în medicină un remediu cunoscut sub numele de Pastile Geraudel, cari lu-creţlă şi ele, aprope instantaneu, nu maî permit să se realiseze tot dea-una de cât aceiaşi dorinţă. „A nu tuşi se.fi a-şî tămădui guturaiul."
Aceste pastile cu gudron, lucrând prin inhalaţiune, trimit direct bronchiilor şi căi-ior respiratorii aroma gudronului ce ’l conţin şi produc ast-fel resultatul cerut.
Statisticele medicale dovedesc că bron-chitele, laryngintele, Asthumele, cartarele etc. sunt mult mal rari şi mal puţin grele în părţile în cari întrebuinţarea lor a devenit obştâscă.
Fie-care se pote încredinţa de fapt şi de eftin.
Pastilele Gâraudel singurele Pastile de Gndron recompensate de juriul internaţional al Esposiţieî universale din Paris de la 1878, afi fost experimentate după avisul consiliului de sănătate.
Ele.sunt autorisate în Rusia de guvernul imperial după aprobarea consiliului medical al imperiului.
Cutia cod ţine 75 pastile şi se află în tote farmaciile. Pentru vânzarea en gros săs’a-dreseze la inventator, M. Geraudel, farmacist la Saint-Menehould (Francia).
S PECTACOLE
Theatrul Dacia. — Direcţiunea d-lui
Gr. A. Hanolescu. Jouî 12 Aprilie se vor juca piesele: Copii de Trupă Co-medie-Dramă în 2 acte. — Spectacolul se va fini cu piesa: După mortea mea l Cemedie originală într’un act.
Avis. In curând : Tocea sângelui.
!!AU SOSIT!!
Flori! Flori! Flori!
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se pote avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori forte variate, de cel mal mare efect,de o creştere uşoră, şi de o sigură înflorire, atât pentuu ghiveciu cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o-îngrijire specială.
Se vinde în Bucuresci la farmacia I. A,. Ciura strada Lipscani, la d. Marin Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union-.
Cererile din provincie se fac la Admi-mstraţiunea Ziarului Necesarul strada Bre-zoianu No. 32. Bucuresci.
Important!!
Cetitorii noştri cari doresc a avea gratis un Diar Popular precum şi unii <|iar de mode, ilnatrtatu, cu-note musicale, si? bine-voiască a trimite o carte poştală,-eu adresa d-lor către administraţia Necsariulm, î» Bucurescî.
Emilia, când sosind, într’o <|> la <f-na Nasture, n’o găsise ca de obiceifi.
—	Ce, nu cum-va, răspunse cu un su-rîsu ironic ' d-na Nasture, îţi place ne-pota mea?
—	Nu, reluă cu grabă Alexandru; întreb numai de politeţă. Nepota d-tele e prea gentilă, este...
—	Haide, haide! am să ’i spui că ai întrebat de ea!
—	M’aţi ofensa.
—	Pentru ce?
—	Pentru că o aţi face să credă că are trebuinţă de o asemenea dovadă pentru ca să se convingă că îndeplinesc tote dătoriile de politeţă, întru cât o privesce.
—	Glumesc, dise d-na Nasture intrând în salon; dâr serios vorbind ia spune’mJ ce impresiune 'ţi face Emilia?
—	Nici una/
~ Cum, nu e frumosă?
—	Ba da, e din contra forte gentilă.
—	Nu e veselă?
—	Ba încă prea mult!
—	Nu cântă bine la clavir?
—	Admirabil!
—	Atunci? Ori ascunzi de mine?
—	Vă mărturisesc d-nă că n’ascundu nimic, căci n’am nimic de ascuns. Im-presiunea ce ’mî cereţi e ciudată...
—	Adică indiferentă...
—	Nu, din contra; ea conţine pote maî mult interes de cât aş avea drep-tulu să ’mi permit.
—	Atunci nu înţeleg.
—	Şi cu tote acestea e forte simplu: d-na Emilia îmi pare o femeă nesimţi-t6re, seu maî bine, o femeă neînţelăsă, şefi încă şi maî bine, o femeă zăpăcită... Cred că nu mă veţi acuza că nu suntu franş.
—	De loc; însă aceste franşe apreciări le-aţi făcut după o lungă cugetare ?
-- Negreşit.
—	Va să aţi cugetat mulţii la Emilia...
—	Nu, der... îngână Alexandru confu-sionat.
—	Haide, te-am observat 'eu şi te-am surprins aruncându-i priviri de acelea ce numai indiferente nu sunt.
—	Când ?
—	Pe când cânta la clavir.
—	Da,... e adevărat... e tocmai unui din lucrurile pe cari nu le înţeleg; de unde păte veni, uneî asemenea femei, atât sentiment în musică, când nu posedă de loc în lume. Eram pote, atunci când m’aţi observat, tocmai asupra acestei cugetări.
In acest minut uşa salonului se deschise şi Emilia intrâ. Era palidă şi ochii ’î erafi umeŞi: purta un costum negru aşa că ar fi <|is cine va că vine de la un cimitir, unde a plâns vre-un mort. Ea salută pe Alexandru, sărută mâna mătuşei sele şi după ce sefiimbâ câte-va cuvinte de civilitate cu amendoui, se sculă, puse mâna pe un album, îl lăsă la loc, se apropiă de un ghiveciu de flori, vru să rupă o flore, dăr îşi luă sema, apoi se aşe^ă la clavir şi’şî lăsă mânilp să ră-
tăcescă într’un sgomotos şi melancolic preludiu.
—	Cine scie ce necazuri mai are biata fată şi astă-Zh Z^se ^'na Nasture lui Alexandru, pe când Emilia se afla la clavir.
Alexandru nu răspunse nimic, der efi-geta. In acest minut d-na Nasture părăsi salonul.
Alexandru observase că Emilia, pe a-tât pe cât piesa ce o executa ii permitea, îşi adusese de mai multe ori batista la ochi. El se apropiă cu religiosi-tate de clavir şi observând lacrămî în ochii Emiliei:
—	Pentru ce plângi d nă ? o întrebă el, cu unul dintr’acele glasuri ce pătrund până la inimă.
Emelia nu răspunse nimic.
Alexandru, îşi luă pălăria şi deschiZerid uşa salonului, plecă.
Alexandru plângea. El îşi simţise ochi] umplândui se de lacrimi şi ca se scape unei atât de grele situaţiunî se hotărîse
se plece. Alexandru iubea de astă dătă pe Emilia, nici îndouială nu maî putea exista. -
Emilia, VăZSnd fcă Alexandru părăsise salonul, se sculă de la clavir şi începu se rătăcescă prin camerile d-neî Nasture prefăcându-se că ’şî caută mătuşa.
—	Der d-1 Alexandru unde e ? întrebă Emilia întâlnind pe mătuşea ei.
—	N’a rămas cu tine In salon ?
—	Ba da; în urmă s’a apropiat de mine, la clavir, şi m’a întrebat de ce plâng; nu ’î-am răspuns nimic; atunci a plecat din salon; bastonul şi pălăria îi erau pe masă şi nu le maî văd.
—	Mi se pare că între voi douî are se se întâmple lucru dracului, răspunse cu veselie d-na Nasture. Mi se pare că Alexandru te iubesce.
[Va urma]
www.dacoromanica.ro
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — 7'T
Pe ţliua de 12 Aprilie
60.
^ /o Rentă amortis?e*rpetuă.
5 7° Renta ronjs
6/o Obl. jJ[ţ|e fer rftm regale. .
J?,/* »' Municipale.............
.0	» Casri pensiunilorii 300 1.
5 %	Scrisuri	funciare	rurale	.	.
7%	,	»	»	.	.
6%	»	*	Urbane	.	.
d“/o	»	»	»
7“/o	»	»	»	.	.
Impr. cu prime Bucurescf 201. Buc. Acţ. BSncel Naţionale a Rom. 500 1. » Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. >	» Rom. de conatruc. 5001.
»	» deasjg. Dacia-Rom. 3001.
»	»	> Naţională 2001. .
DIVERSE
Aur contra Argint...............
»	» Bilete de Bancă. . .
Florin Wal. Austr...............
Mărci Germane...................
Bancnote francese............
Curap. Vând
94
93
100'/.
103 83'/-
230
83
104 90
100 103 ’/* 33 1456 202 272 363 240
3 25 3 25 2 087» 123 99 V»
* IwVÎat *n Grand Bazar de Bu-llft mCttlIdl curescl Calea Văcăresc! j{r. 20 se maI multe prăvălii de Închinat de la 400 le! în sus pe an, pentru ,»l ce comercifi seu meseriaşii, precum şi mal multe odă! apartamente In condiţiun! forte a vantagiose. — Doritorii se vorO adresa a comptoarul acestui Bazar.	10-8.
De închiriat
85
94
101'/. 104 847« 235 937» 1047, 90 7,
1007»
104
34
1466
208
278
374
248
3 45 3 45 2 10 1 25 1007.
T)p înrăiri De Ia 23 Aprilie
J-/® lllCJLLinau corent, Hanul cel mare din comuna Gratia plasa Neajlovul, districtul Vlaşca, coprirxjând două prăvălii cu 4 camere, cârciumă cu o odae şi sală mare de danţ, în total 8 încăperi, grajd bun, şopron şi curte spaţiosă împrejmuită cu zid.—A se adresa sâG la proprietar în sus-<jîsa comună seu în BacurescI la d lG Voreas, advocat, strada Nouă No. 6.
3-3—1.
O casă îu strada Sălciilor Nr. 7, cu 6 camere mari de stăpân şi dependinţe, gradină în faciă şi în dos. — A se adresa strada Vântului No. 11.
nQ închiriat ln Calea Rahovel No.79 Ukj II IU III lai partea etagiulul al doilea din drepta, compunându-se din: un salon spaţios şi un iatac la pod, o cameră ce corespundej cu alta cu dependinţele lorii: sufragerie, cuhne, două comodităţi şi o pivniţă. Doritorii se vor adresa chiar la aceste case, unde va găsi pe propietar.
LA VOIAGIOR
LA VOIAGIOR
Medaliat la expositia Cooperatorilor 1883. MEDALIE DE AUR
Recomandă magazinul săi din calea Victoriei Nr. 82 sub cercul militar. Asortat în tot timpul şi după seson cu tote articoleie de galanterie,j Săpunuri, Parfumurl, Pudre şi tote necesarele toaletei. Cu cămăşi cami-sone, pantaloni, ciorapi, corsete batiste, cravate, mănuşi, baston, umbrele, umbreluţe şi o mare specialitate în articole de voiagiorl Cufere, Giamantane, Gente, Sacuri, etc.
JUCĂRII DE COPIÎ
Sfl primesc comande şi se esecută promt cu preciurî fdrte moderate.
A nun cin
Un tenSr doresce a se angaja la vre-o moşie ca îngrijitor. A se adresa la administraţia acestui (Jiar.


Aprobate de
Consiliul medical superior
MEDALIE DE A Uit


VINUI.
COPIILORU
de CHR ALESSANDRIU
Farmacist
Etatea cea fragedă a copiilor ’I face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tutulor copitlor de la etatea de 6 luni în sus, se ajută Ia buna desvoltare a corpului, în-tăresce osele şi dă putere muşchilor.
Modu întrebuinţării a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce sticlă.
Preţul 3 lei.
M TNCTURA
DENTIFRICE
de CHR. ALESSANDRIU
Farmacist.
Remediu sigur contra durerel de gură, dinţi şi măsele şi în acelaşi timp un aromatic plăcut pentru spălatul gurel înlocuind prafurile de dinţi.
Acâstă tinctură prin composiţiu-nea sea e superidră tutulor preparatelor streine de acestă natură.
Modul întrebuinţări a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce
Preţul 2 lei 50 bani.
De vânzare. In BucurescI la farmacia Română calea Victoriei, (Cişmeaua Roşie.) La Carol Gersabek, strada Lipscani succes, lui I. Ovesa sub palatu Dacia, şi la Marin lonescu coifeur (sub hotel U-nion). In Ploescl la farmacia Popp şi Schmetau. In Craiova numai la farm. românâscă Lezeanu. In Brăila şi Caracăl farmacia Fabini.
In localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile se fac în BucurescI la farmacia Română (Cişmeaua Roşie).
CĂILE FERATE ROMANE
Tdte aceste specialităţi se găsesc şi la Farmacia Brîiiduşi-Zimnicea |
Capsule Oleo-Balsamice Santaline
Cel mal sigur remediG contra bolelor secrete scnrsore.. la bărbaţi fie în stare prospâtă saG ori cât de învechit ar fi, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule conbinate ast-fel pentru un tratament complect. Modul întrebuinţare! şi dicta prescrisă a se vedea instrucţia ce însoţeşce fie ce cutie. De vânzare Ia Farmacia Română. La Sf. Pantelimon, Calea Victoriei Nr. 77 Cişmeaua Roşie, şi la localiţăţile maî sus indicate.
Preţul unei cutii 6 lei*	BucurescI
PUBLICAŢIUNE
Călătorii cari vor pleca din staţiunile Predai, CAmpiiia, PIoescT, Buz&u, R.-Sftrat, Focşani Mfiril-şescî, T. Severin, Craiova, Sla tina, PitescI, Titu, Tirgovii-ite, Roman, Bacău, Adjnd, Tecuci, Berlad, Galaţi, Brăila şi Giurgiu la BucurescI cu vre unul din trenurile, care pornesc din aceste staţiuni de la 24 curent 12 ore ameţlă-ţli penC la 26 c. 12 ore ame$ă-$i vor beneficia de o reducere de 50^ din preţul de percurs, adică se vor putea întorce cu biletele eliberate la pornire.
Aceste bilete vor fi valabile pentru întdrcerea cu t<5te trenurile care vor porni din BucurescI de la 26 cr. 4 ore p. m. pinS la 28 cr. 11 ore sera.
Este bine înţeles că cu trenurile accelerate- se vor putea întorce numai călătorii cari vor fi cumpăraţii bilete pentru acâstă categorie de trenuri.
Militarii şi copiii nu se bucură de acâstă reducere.
Direcţiunea generală.
Bucurescî 23 Aprilie 1884.
SOLITAR,
VIHDECARE psih
GlotoleMecretaa
Singur al Remedia infailibil, întrebuinţat la Spitalele dla Paris. Deposit tn Bucureşci, la D. D. Znrner, Farmacist.
r
Grande vietoire de la Science

L’EPILEPSIE
A ** + î	1	Ml TYÎ un rem®(le officiellement examinâ, avoue et re-
wlw Ulii commende par Ies autoritâs de Ia mâdicine, guârit
positivement et radicalement en tout cas la plus terrible de tout Ies maladies.
COMME TOUTE
autre
________________________________________ MALADIE DES NERFS
L’Antiepilipticnm est aussi d’une grande importance pour tous Ies persounes, qui en consequence d’une fâcheuse accoutumence • souffrent d’un derangement du genre nerveux et des âtats de faiblesse; dejâ des milliers de malades lui doivent Icur gueri-son un fait incontestable qui dans beaucoup de journaux du pays et de l*et anger a trouvâ une expresione avouâe. L’Antiâpilepticum est expediâ en emballage â 6 fla-cons et l’instruction contre remise pe 25 francs ou remsoursement de poşte.
Le succes est garanţi, seulemeut dans Ies cas extraordinaires une double dose est â prendre. — Commandes sont â adresser au dâpot-general du Dr. KIECHNER.
BERLIN, NW., Brueken-Allee IU ^ j
ez
De închiriat
Cinci camere cu an-tre şi geamlâc, pivniţă, puţ grădină şi curte singură. Strada LucacI Nr. 38 bis	3
De
Trânvzvci Garderobe, Bureau, Canapele, Oglinzi şi alte objecte de casă Strada Poşta veche Nr. 14,	3—2—3
CHRIST D. ELEFTEBESCU
Casa de Schimb, Comission şi Incasari
41. Strada Lipscani. 41.
In urma retragerel mele din funcţiunea de Agent de schimb jde pe lângă Bursa din BucurescI, am onore a anuncia Clientela mea şi onor. public că amfi reluată vechia mea profesiune, ocupându-mă cu cumpărarea şi vânzarea diverselor efecte de Stat, schimb de monete aur, argint şi bilete de baucă după cursul ^ilel, fiind gata a satisface ori ce cerere a onor. mei clienţi, asigurândfi pentru un serviciu prompt şi loyal.
Cu stimă
Christ D. Elefterescu
41. Str. Lipscani, 41.
de închiriat PCZS““
cuiuţă, precum două magazii, un grajd cu pod, cu puţ în curte şi curtea pavată. A se adresa pentru imformaţiunl Ia d-nul Al-bert Neubafier architect Str. Isvor Nr. 71, saă la propr. în Str. Eliade. 1. Oboru nou.
r
Preciurile cele mai moderat©
3
n^Noiil HOTEL
BULGARIA
Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totulQ din nofi. Asemenea posedă şi unG mare Restaurant cu totă felulu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un GrajdiG pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu Preciurî forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin mulţămiţl, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.
fcd
|-C3
td
Proprietar, SIPCIU TANE,
sâ
r O	Agenţie de Anunciuri în România	—Q
	RECLAME 81 1N8ERTI0NI, COMISSION SI INCASSAR1	
	BIUROU.-Strada Clemenţei No. 1.-BUCURESCI.	
"o	Aceasta Agenţie primesce orî-ce anunciuri pentru (fiarele din Ca-	o
	pitală, din districte şi din streinâtate. Prin învoielele ce le are	t t
t—i	cu mai toate fiarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura	SD
	persoanelor doritoare de a face anunciuri, un rabat Însemnat. Directsri : 0. I. BRAILOIU & TH. I. PAPPAZOGLU.	cd"
	N B. Annnciuiile pentrn (juml Telegraful se primesc si la aceşti Asrenţie.	

Aceste medicamente se vinde la farmacia I. A. Ciura, stm Lipscani,^ (Palatul Dacia) la farm. Chr. Alexandrin, Calea Victoriei, No. 77; şi d. Marin lonescu, coafer str. Academiei (sub Hotel Union)
acia d-lul r. Ghiţulescu Cererile din provincii se vor face la administraţia diarulnl TREBUINCIOSUL, BucurescI.	’	|
cuitniuoiuc ac f muc xa nu uuiua i. a. vium, au, Aii jJStillll, ţi
în Brăila la farmacia d-lul Fabini şi în Ploescl la farmacia
; se daruesoe celui ce va arăta câ esistă tlncturl superidre celor in-
------------vontate de O Ciani Apă englesă
fină pentru a văp.si instantaneu în negru sau castaniG barba, părul, a’l face să crdscă şi a’I fmpedica căderea. Preţul lei 7. Apă pentru a da părului o coldre blondă aurie şi castanie. Preţul lei 5.
Ap flu Felsip
gre Hygiiuique
—	—----— -	— DcUsamio
spirtos şi tonic; de un parfum forte plăcut, favorabil igienei şi consacrat grijelor de toaletă, menţine corpul într’o stare înfloritdre de sănătate. Previne şi risipeşte bubele, roşiaţa, petele, încreţiturile şi orî-ce alteraţie a pelel, pe care o întinereşte şi o îndulceşte dânduî o aparenţă albă catifelată. Flaconul lei 1.30.—Oţet higienic pentru toaletă şi bae cu parfum de micşunele PI. mare lei 2. —Oţet cu parfum buchet Corona Italiei FI. lei i.75-Oţet de lapte de migdale FI. lei 1-50.	.
Velutina Freceeri APs“
bine preparată, e
lipsită cu totul de orî-ce substanţă vătămâtore peliţel şi e bună pentru t<5te domnele care doresc să’şl păstreze sănătatea şi frumuseţea lor. Astă pulbere e invisibilă şi de o fineţe fără egală, este parfumată cu un miros special şi delicat, şi asigură peliţel o frumuseţe constantă şi o frăgodime ce nu se poate altera. Cutia lei 1. 40.
Apa
coroanei I taliei “ iăK
pentru batis-
te şi pentru cure igienice a toaletei. Acestă apă este destilată dintre toate florile cele mal miro-sitdre şi aromatic dir Genua de către d. Stefano Freceeri distilator şi parfumabor premiat cu 17 medalie şi diplome’ de ondre la exposiţiunile naţionale’ şi internaţionale. Ea înlocuesce cu mal multe avantage apa de colonia, mirosul său e mal delicat, suav şi durător. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele mal bune com-posiţiunl pentru a menţine tinereţea şi albăţa pelel, făcându-o mdle şi înfloritdre, curăţind o de orî-ce imperfecţiuni.—Preţul lei 2, flacon mare.
Depilator in pomadăl
Acdstăcomposi-ţiune absoluţii nevătămâtdre, are constatată proprietatea de a ridica în câte- î va minute toţi aced perl ce se cred netrebuin-! cioşî. Flaconul mare lei 3. 90	I
inventată de Pietre Bor-tolotti din Bologna, premiată cu 38 medalii ale es-posiţiunel naţionale şi internaţionale. Acestă apă Intr’adev&r miraculdsă e compusă numai din substanţe vegetale, cele mai tonice, aromatice şi saluti’fere pe care le posedă Botanica. Nici o apă pdnS acum cunoscută nu este superidră a-pel de felsina şi probă de aedsta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul el. Doud, trei picături din aedstă apă într’o ba tistâ şi’I dă unul din cele mai plăcuţe mirosuri. Opt său dece picături în o jumdtate pahar de apă curată şi spălându-ne de doud sdu trei ori pe di conservă, reînfloresce şi întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face sd dispară bubele accidentale şi ori ce pete precum şi încreţiturile feţei. Pentru băi, o sticluţă din acestă apă întăresce corpul, face sd dispară ardorea şi ariditatea pielei, mâncărimea, distruge orî-ce v rîtă odore a transpirărel şi procură o stare de bine neesplicabilă. Câte-va picături turnate pe fer roşu respândescu urni parfum din cele mai plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O linguriţă ordinară în un pahar de apă depărteză de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba, Mirosind’o des depărtedă febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltose sdu nesănătdse. si este un preservativ escelent contra bolelor molipsitore şi epidemice. Are puterea balsamică d’a cicatriza înţepăturile insectelor şi a face să piară vânătăile şi unflăturile şi de a linişti la moment durerea produsă de sgârieturele’şi arsurile peleî, când e spălată cu apă de acesta şi se acopere cu bumbac legând rana lei 1, 50 flaconul mare
Al 1
■mm uu u unu IU mer al M- s Regele Italiei Premiat cu 15 medalii. Ea pe lângă că are cel mai graţios şi cel maî suav parfum pentru batista. întrebuinţată in giilnice spălări, risipeşte iritările şi întăresce vederea, face să dispară petele de pe faţă întăreşte cărnurile. Luată pentru gură risipeşte misrosul urât, curăţă dinţii şi î îtărşte gingiile, şi pentru Băi, o sticluţă întăreşte corpul, face să dispară ardorea şi ariditatoa polei, mâncărimea, distruge ori ce urâtă odore a transpi. rărel şi procură o stare de bine neexprimabilă Flaconul mic lei 1,50. dublu 2,50.
T 171 Arin n Restaurator american, bă A IUrillL ai părului elegant spre colorarea pdrul uî şi barbei, a chimistului doctor I. B. Wiliam Wood 3219 Th. Street New-York.Albirea sau dscolorarea pdruluî nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mal multe ori adusă de o emoţiune violentă, de o mare durere, de boâlo speciale şi de atâtea alte căuşe neprevădute, cu Florine, pe care elegantele dame americane şi engleze o între-buintedă de câţl-va anî şi care estetinctu-ra de toaletă cea mai ’întrebuinţată, se redă perilor cărunţi sau albi colorea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vigore răd&cineî ca să-l facă să renască şi să le împedice căderea. Ea e absolut nevătămă-tore, conservă pelea într’o stare bună de frăgedime şi o preservâ de pete. întrebuinţarea Florinei nu cere să se spele mal intern părul, având ea însăşi proprietatea de a desgrăşa şi a curăţi complectă capul. Lucreţlă’gradat, şi după 7 sau 8 ţjile de întrebuinţare se obţine un succes sigur şi strălucitor. A se observa marca fabrice! având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 luni) într’o elegantă cutie lei 6.
A Th privi iasomie. Astă spe-Uc ULIII cialitate absolut nevă-tămătore şi parfumată cu jasomie, are proprietatea de a albi la moment pelea, făcând să dispară încreţiturile, rojil şi petele de roşiaţă. Sticla lei 2.
Praf de dinţi igienic
nesio şi chinină. Acest praf de dinţi nu numai că preservâ dinţii, dar ’I face albi, întărind în acelaşi timp gingiile şi curăţind suflarea. Impedică ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a format deja o face să pâră. Calităţile antidistrugâtore ale acestui prafu suntu in stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gurel; apoi mal dă gurel o frăgezime particulară, şi fără a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii lei 1, 50
core
pentru Surzire. E un remediu experimentată, de efecte extra ordinare, de profesori specialişti, pentru tote bălele care aduc slăbirea seă lipsa totală a aurului, precum pentru a vindeca acel sgmot, atât de supărător în canalul auditor intern de care bolnavii rămân aşa de xcitaţi şi desgustaţl. Flaconul lei 3.
UTrirtoQ o Arinii nr Re™edul Wrte si?ur?.
I UI lUd uUliuilUl Puternlc- car° nu conţine nici arsenieă nici phos-
pbor. Pachetul nu costă mal mult de cât 70 bani
1ntanni nlnrnitoel mai sentiisi cel mai ef-JU ?1M U dlu f1 cadou ce se pâteface la c "	V—	dama este: O cutie elegantă
satinată în cromolitograflă cu garnituri în pasmanterie; coprindend 2 butelii de parfum, 1 butelie de glicerină parfumată, o cutie de pudră de orez parfumata pentru a albi pelea şi o cutie cu prafuri de dinţi. Preciul leî 6.
O altă frumosă cutie care conţine o sticlă de parfum o cutie de pudră de orez parfumată, un cosmetic şi un mic săpun, Leî 3.50.
eiieratcralîerftU-^ff,1^1
-	r	ficacitatea produ-
selor nostre, şi în urma sfaturilor necontenite ale unora dinire clienţii noştri, amu preparată REGENERATORUL PERULUI, pe care avem o-norea să-’l presintăm ca pe celă mal bunu din câte se vănd. Acestă preparaţie, fără sâ fie o tinctură, redă culorea primitivă părului lucrând de-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind rădăcina pârului, făcendul mdle şi oprindu’i căderea; îl redă tdte puterile organice perdute din causa vre-unel bole a vărstel etc: nu păteză ru-tăria. Din causa acestor calităţi, se recomandă continuarea întrebuinţare! sâle deja primită şi preferită în Italia şi străinătate, recunoscendu-se ca cel mal bun REGENERATOR şi ca celu mal eftin. Lei 6 flaconul.
In3 Ja Tni»în Tot ce e mal mirositor în ii 1/U UU 1 Ui Hi produsul destilăreî florilor
—®---------------------e coprins în Apa de Turin.
E greă de a se găsi o delicateţă de parfum superidră Apei de Turin, care are propietăţl igienice recomandate. Diluată in apă devine lăptosâ, şi cu asta, spălându-so cine-va de câte-va ori pe ţii, are proprietatea de a face să dispară orî-ce pată de pe faţă, încreţiturile dispar şi pelea rămâne mdle ca catifeaua Dacă se spală gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplăcut al gurel. Câte-va picături turnate pe fer roşu răspândesc un parfum plăcut care curăţă aerul stricat din odăi. Depărtâ^ă roşâţa ce causeţiă de ordinar briciul când îşi rade cine va barba. Proprietăţile igienice indicate şi cari nu se gă sesc aşa uşor în alte ape de toaletă ’I au pro curat favorea lume! elegante. Modul intrebuin ţârei a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce butelie. Lei 1, 5 >.
Crema Rtg. Mărgărită
Acest pre parat in
compara
bil eunturos şi solubil, dă frăgedimo şi frumuseţe pelel, previne şi distruge încreţiturile pelel, pre cum şi menţine frumuseţea penă la o etate înain tată. Face să dispară asemenea încetul cu în cetul semnele de vărsat. Lei 3.50
mbnnn ffllinrin Tinctură acestei plante, aduse In 1 d“ Ini îl de d. Luigi Ubicini din Bra-—-	silia încă din 1872 odată cu
rectificată şi parfumată cu boucquet de trandafir spre a vindeca scoroji-ri'e pelel şi a o apăra dc orî-ce bolă de pele; păstreflă fragedă carnea dânduî fineţe şi transparenţă. Flaconul lei 1.20.
Praf dentifrice
curăţă repede dinţii cel mal negligiaţl, şi le dă totă albdţa isvorulul, precum şi impedică stricăciunea si tdte bolele relâ* tiv la dinţi. Cutia lei 1. 30.
-----------—--- oiua uiua uni luiu uuauu
Tayuya, este forte eficace pentru a combate nevralgiile, dureiile de la articulaţii, precumu şi durerile de dse cari nu aă putut fi vindecate prin orî-ce altă tratare, adică cu săruri de chinină, morfină etc., şi chiar cu băl de oleuri, cu duşuri sdă cu alte mijldce pe cari medicina si empirismul le procură, aşa că este înumârată Intre cele mal puternice leacuri antireumatice cunoscute până acuma. Lei 6 flaconul.
Ino FvaaaaiJ Premiată cu mal multe
i\|)d rluuCull medalii la exposiţiunl na-
—!----------------- ţionaie şi internaţionale.
ai e proprietatea, probată pin mii şi mii de cer tificate, d’a face sâ înceteţje imediat căderea pă rului, de a’l face sâ crescă, dând putere râdă cinei şi făcând să dispară mătrdţa. Are iconte stabila proprietate d’a mănţine colorea primitivă a părului- Apa freceeri este în fine cel mal bun cosmetic, ce se oferă publicului pentru nutrirea părului, pe care îi face flexibil şi lucitor Flaco-leî 2, 50.
Estractul de odoare
--------------------------ment: buchet
de trandafir, buchet sărut furat, buchet de vanilie, buchet de ierbene, buchet oriental, buchet Bosfor, buchet al Reginei, buchet de amor, Ess buchet, buchet Garafano, buchet Gelsonimo buchet de dame, fân verde, Paciuli, Moscu şi buchet Jockey-Club. Sticla mica de lei 1.20, maro şi de lux, lei 2.
1,A de portocale intreita superi (5 oră în sticle forte elegante
•sw A se păzi de contrfaceri: aceste spialitati gentrn ta se fle aOeTerate Mm ca se porte limW ziaraini „Fralia HumiM-laliaiia11.	ca sc se torte Miel acestui ziar.
Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No. 24.
>
=—
www.dacoromanica.ro
SAMBATA 14 APRILIE 1884
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ANUL XY No. 3571
abonamente
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an .
„	şăse luni
„ trei „
. Lei 24 „ 1/
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . . . Lei 2
„	şăae luni............ 30
„	trei ............ 15
PENTRU STREINfiT A.TE
Pentru un an.............Lei 40
„ ş6ae luni ...	»
. trei „ . . . .	„ U
Abonamente se fac la 1 si 15 a fie-cărei luni
ANUNCIURI ŞI RFCLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilă.
Epistolele ne francai o serefusă; ar-ticolil nepublicaţi se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franoia. Eavas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Micoud, 81 Fleet Street. E. C.
Austria, Hassenklewer, et Comp. Ungaria. I). Moritz Wiest, in Buda Pest. Servitenplats.
Redaoţiunoa Sur. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 2A.
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele străine)
Constnntinopole, 22 Aprilie. - Când Principele Rudolf se întârsc eri sără la Yldiz-Kiosk, găsi în apartamentele sâle o mulţime de daruri: arme, covore, iâr Principesa Stefania o diademă de aur brilante etc. — Principele mal primi tabacheră cu diamante ţi cal. I Suita de asemenea a primit daruri. — După prânz se dădu în harem o serbare în onorea Principesei; cina avu loc săra pe yach tul Miramara.
Berlin, 23 Aprilie. — Se spune din isvor forte sigur că participarea (ferma niel la conferinţa amasadorilor din Lon don, atârnă de condiţiunea ca să se es ciudă din desbaterl orî-ce cestiune străină de partea materială a cestiune! finance lor egiptene.
—	In cercurile Reichstagului se pune în îndoială credinţa că împăratul ar fi primit definitiv proiectul pentru crearea consiliului de stat. — D. Puttkamer s’a întors din Italia ţi a luat parte erî în consiliul de miniţtri. —Se pote crede dâr că crisa atât de mult discutată în timpul din urmă a fost resolvată.
Paris, 28 Aprilie. — Planul Engliterel de a supune conferinţei proiectul de ga rantare a datoriei egiptene de către guvernul engles e combătut de Francia care vede iu acesta primul pas pentru anexare.
—	Tote puterile aii primit eri propu nerea Engliterel de a se întruni o conferinţă la London. — ţiarul Le Temps <|ice că Francia nu pote primi garanţia englesă pentru dâtoria egiptână, fiind că acâsta ar deschide drumul anexărel.
London, 28 Aprilie.— Daily Telegraph anunţă din Cair: Guvernul engles e gata se garanteze un împrumut de opt ml lione livre sterlinge, dacă legea lichida-ţiuneî se va suspenda în total.
—Presa engleză cr ticâ în chipul cel mal aspru răspunsul lui JjGladstone la întrebările privitore la Sudan ţi la starea lui Gordon. Cu tote ţovăelile, Gladstone fu silit să mărturisâscă că Kartumul cu desăvârţire înconjurat de duţmanî, drumul spre Egipt fiind închis, că s’aQ făcut măcelării ţi că situaţiunea în Berber e desperată. Mudirul de aci, a tele grafiat că, de ore-ce Anglia îl pârăsesce se va împăca cu Mahdiul cum va putea mal bine; decă i s’ar fi promis ajutorul trupelor engleze, ar mai fl resistat. Gor don însuţi telegrafiază că; de ore-ce gu-cernul îl sacrifică, va lucra de aci înainte pe propria sea soeotelă. Presa engleză e indignată mal cu semă, fiind că Gladstone nu voesce să recunoscă pericolele situaţiuneî lui Gordon.
Belgrad, 23 Aprilie.— Scupcina seva întruni în Niş, ; fiind că regele a liotărît să trăcă vara aci; mal sunt ţi motive politice pentru acesta.
Tiena, 24 Aprilie — La telegrama ce ’î-a adresat Comitetul permanent din Fi-lipopoli, pentru numirea din noii a lui Aleco-paţa guvernator general, Ţarul a trămis următorul răspuns Consulului rusesc din Filipopoli: „Rumelioţiî pot fi liniştiţi în privinţa viitorului lor, de ore-ce ţin din inimă la buna stare a acestor domenii. El pot fi siguri că vor avea un guvernator care să corespundă trebuinţelor lor ţi să păstreze liniţtea în ţâră pentru binele general, fără a trece peste statutul organic ţi tratatul din Berlin."
Constanlinopole, 23 Aprilie. — Sultanul a primit declaraţiunea oficială că Rusia se împotrivesce numire! din nou a lui Aleco-Paşa ca gt yernatar general al Rumeliel Orientale. Până acum porta
n'a dat nici un răspuns la acâstă decla-raţiune.
Cair, 24 Aprilie. — Nubar paţa refusâ de a mal funcţiona ca prim ministru dăcă Berberul nu va fi ajutat imediat; din acâstă causă generalul Wood pregă-tesce în grabă o espediare de trupe. Erî se vorbea pe aci că Berberul a ţi capitulat. Se crede că Blum paţa va fi numit delegat al Egiptului în conferenţa din London.
—	Agenţia Reuter anunţă următorele : „Intre guvernul engles ţi cel egiptean se urmâ^ă negocieri pentru trimiterea eventuală de armată englesă în ajutorul Berberului. O scrisâre din Koroska a lui Sigler paţa, anunţă că trei mii persone au reuţit să părâsescă Kartumul mal înainte de a fi înconjurat de către resculaţl.
Necas, 23 Aprilie. — Peste cinci sute alegători români s’aă adunat aci ţi ah proclamat ca candidat pentru viitorele alegeri pe actualul deputat Iosif Gali.
Temişora, 24 Aprilie. — Alegătorii români din Temişora ţi împrejurimi cari aderă la programa din Buda-Pesta, au ţinut astă-<|î o conferenţă în care s’a discutat alcătuirea partidei ţi s’a ales un comitet esecutiv.
—	Din Kis-Becskerek se anunţă că partida naţională română a primit candidatura pentru Reisohtag a d-luî Pavel Rotariu, redactorul farului Luminătorul,
parte însă din alegătorii români al circumscripţiuneî s’au aliat cu alegătorii germani ţi susţin candidatura consilia-ruluî Regal AtaDasius Racz.
A se vedea Ultime ScirI pe pag. III.
BUCURESCI, VINERI, 13 APRILIE
Unul dintre cele maî fericite timpuri din viâţa unei naţiuni constituţionale este fără îndoială timpul în care se pot face legi perfecte care să împlinâscă cele patru mari condi-ţiunl ale unei bune legi, d’a fi constituţională,—adică d’a desvolta unul dintre principîurile constituţionale pe care se sprijină, d’a fi în armonie cu starea morală şi materială a socie-ăţel în care acestă lege va fi aplicată, d’a nu opri progresul şi des-voltarea naţională în nici o ramură a activităţei omenesc!, d’a duce viâţa publică la o desvoltare aşa ca regu-ile de drept şi de morală ce acâstă ege le-ar consfinţi să intre cu timpul în moravurile şi în consciinţa publică.
Nici o ideiă mare nu pote da rode în mâinile aceluia ce nu o înţelege; sâti mal bine $is, o instrucţiune rea e mal primejdiosă şi dă râde mai putrede de cât ignoranţa şi a da o Constituţiune şi nisce legi nepotrivite naţiune! la care se adrese^ ele, este a răspândi o idee mare dâr ne înţelâsă, este a da o rea instrucţiune loporulul în viaţa lui politică.
Dâcă întrâga societate română, pe timpul când legislatorul ar fi fost jreocupat d’a ne alcătui un pact 'ondamental şi legi sociale care să des voi te principiurile acestui pactii, dâcă ţlicem, întrâga societate română de pe acele timpuri ar fi presintat garanţii seriâse de cultură, de educa-iune şi de desvoltare economică, dâcă, cu alte cuvinte, în viâţa poli-ică tot cetăţânul ’şî-ar fi înţeles drepturile şi datoriile, în viâţa socială, ’şl ar fi înţeles misiunea şi in viâţa economică ’şl-ar fi înţeles in-teresurile, de sigur că legislatorul nostru s’ar fi ocupat mult mal puţin de practica lucrărilor şi mult mal n-mlf, de a realisa teoriele înalte cari coH&tituesc un adevărat sistem cons-
tituţional şi ar fi consfinţit mult maî mult libertăţile absolute cari consti tuesc o adevărată viâţă constituţională.
Acestea sunt cele patru condiţiunî pe care trebue să le aibă în vedere legislatorul unul stat constituţioual unul stat care crede în cultură şi în progres, unde societăţile ce compun acest stat, presint garanţii de inteli genţă şi de seriâsă activitate.
Noi însă —şi acel ce cunosc istoria nâstra naţională, care nu pote fi despărţită de istoria desvoltăreî nâstre politice şi naţionale—preocupaţi maî mult, şi cu bună dreptate, de starea nostră socială de cât de teoriele politice ale instituire! unul stat cons tituţional, plecând cu alte cuvinte de la practică spre teoriă, şi iubitori mal mult de realităţi de cât de abstracţiuni, am zidit clădirea nostră legislativă şi constituţională din tr’un material eterogen.
Era natural ca să însorim principiurile mari ale justiţiei şi constituţionalismul în legile şi Constituţiunea nâstrâ, pe de o parte; âră însă, pe de altă parte, tot atât de natural ca să temperăm prin alte disposiţiunl mal practice, aplicarea imediată a a-cestor principiurl mari, cu atât mai mult cu cât consciinţa publică nu era la înălţimea acestor mari principiurl.
Maî mult, legislatorul nostru nici n’ar ii putut restrânge măcar vre-una dintr’aceste libertăţi vrş-unul din-tr’aceste principiurl, fără ca viaţa publică să nu să resimtă. Căci libertăţile să cer şi vin de la densele, sunt cu alte cuvinte fructe ale timpului şi timpul — după o expresiune figurantă a unul mare bărbat al Franci el, d-1 Edouard Laboulaye—nu respectă nici o dâtă, nici ce s’a făcut fără dânsul, nici ce ’l-a rămas înapoi.
Acâsta e după noi raţiunea pentru care multe dintre legile nâstre, atât sociale cât şi politice, acâsta e cuvântul pentru care nici chiar Cons-tituţiunea nostră, nu realisâză în teorie un adevărat sistem constituţional. Cine nu scie, bună oră, că constrângerea corpului, în materie de de-toril, cât şi arestul preventiv, în materie de presă figurau, până mal filele trecute, în legile nâstre, alături cu inviolabilitatea persâneî şi cu libertatea presei, două mari principiurl constituţionale?
Pe de altă parte, imperfecţiunile şi golurile lege! electorale din 1866, necesitatea unei alte legi electorale, in raport perfect dâcă nu cu principiurile constituţionale, cel puţin cu cerinţele sociale, sunt cestiunl la ordinea $ileî.
Este timpul a ne aşe<Ja între teoriă şi practică şi a face să concorde, pe cât mal mult cu putinţă este, principiurile mari ale unei vieţi publice constituţionale cu mişcarea societă-ţel. Este timpul, ca aceste idei să serve de propagandă acelor ce sunt chemaţi a ne da aceste legi, pentru că astfel şi numai ast-fel se păte stabili armonia cerută.
Viitorea conferinţă din London, iată punctul in jurul căruia se rotesc fiarele. Nimic mal actual de cât apropiata lucrare a acestei conferinţe, în privinţa căreia Pester Lloyd scrie următorele: „Yiitărea conferinţă a puterilor în London, pentru care guvernul engles a şi trămis invitări, se va mărgini în desba-terile sâle la o programă bine precisată. După cum ni se comunică, ea nu se jva ocupa fcu starea generală a Egiptului ori cât de critică ar fi acesta. Englitera nu e de loc aplecată la desbate-rea acestei cestiunl, şi e lesne de înţe-
www.dacoromamca.ro
Ies că nici cele-l-alte puteri nu voesc să provoce o discuţiune asupra acestui subiect. Numai Francia pote fi considerată ca făcând escepţiune dela acâs ta. Se pare că în Francia se ascăptă cu nerăbdare momentul ca Republica să-şî spue în sfârşit cuvântul în cestiunea egiptenă, Der, după cum am spus maî sus, acâstă dorinţă nu e împărtăşită dejcele-l-alfce puteri. Se înţelege de sine că numai con-concertul european „pote hotărî despre sorta Egiptului; dâr, pentru un moment lucrurile n’u ajauns atât de departe în cât să fie nevoie d’o regulare definitivă a cestiunel drepturilor statului.
Maî întâiu Egiptul ar trebui scos din crisa care turbură încă liniscea şi ordinea în ţâră. Căuşele cari au dat nas-cere acestei stări de lucruri sunt bine cunoscute, şi totă lumea, chiar şi ogini-unea publică din Englitera, e convinsă că prima detorie a guveruluî, care d’un an şi jumătate conduce Egiptul, e d’a restabili starea normală. Substituindu-se Engliterel, Europa şî-ar lua o răspundere ş’o sarcină care se cuvin de drept Angliei şi pe care acâsta pân’acum n’a re-fusat să le porte. Cestiunea de căpetenie în momentul de faciă şi pentru a cărei deslegare Anglia are trebuinţă de concursul puterilor, e o cestiune curat financiară.
„Egiptul e silit să facă apel la capitalurile străine, cu alte cuvinte să se împrumute. La acâsta îl constrânge mal cu semă plata despăgubiriloru pentru pagubele din Alexandria'. La o asemenea operaţiune se împotrivesce însă legea li-chidăreî din 1880, care a fost făcută d’o comisiune în care erau represintate Germania, Austro-Ungaria, Francia, Anglia şi Italia.
După ce espune scopul în vederea căruia s’a făcut legea lichidării, Pester Lloyd urmeză:
„Nu se cunosc încă propunerile ce va face Anglia în viitorea conferinţă; lucru rile însă nu se vor petrece fără greutăţi; de ore-ce sunt angajate interese materiale Lorte însemnate. Soluţiunea ar fi cu mult uşurată decă Anglia ar voi să a jute Egiptul cu propriele sele mijloce; acestă aşteptare însă, considerând prin-ci piele cabinetului engles, nu se pote îm plini. Din acestă causă nu se pote spune încă nimic despre resultatul conferinţei.
Ceea ce e maî interesant din tote, e atitudinea Francieî. Cu totă neplăcerea manifestată, Republică’ francesă nu s’a opus ocupării Egiptului de către Engles! şi a lăsat lucrurile să’şî urmeze cursul or. In urmăjînsă, când greutăţile răsăreu din tote părţile în jurul Englezilor, Fran cia ridică capul. Maî întâiu, fiarele fran-cese cerură să se ocupe câte-va puncte ie costa africană a Mării Roşii şi guvernul înfiinţa o staţiune maritimă în Obok. Acum, când pe lângă răscolă Anglia are să se lupte şi cu greutăţi financiare, cari nu suferă întârziere, Francia pare hotă-rîtă să’şî recâştige posiţiunea perdută în gipt. Impărţi-va Anglia protectoratul ce va fi nevoită să instituiaseă pe malurile Nilului ? Iâtă întrebarea pe care cel mal apropiat viitor o va deslega.
INFORMAŢIUNl
Ieri M. S. Regele, însoţit de adjutantul de serviciu, a visitat gara Filaret spre a vedea pregătirile ce s’au făcuţii rentru aŢI.
Gara este forte frumos decorată.
—o —
Ieri, pe la orele 3 p. m. uu mare scandal a avut loc în strada Nouă, în casele d-lul Enescu.
Un domn locotenent din geniu, a nume Beller, a bătut forte grav împreună cu soldaţii d-sele pe d. Enescu, pentru că acesta se opuse a’lfi lăsa să plece cu bagagiul, pentru că avea a primi de
numitul locotenent un rest din chirie.
Aiacerea se instruesce de parchet.
—o —
Cu ocasiunea sosirel în Capitală a mos-cenitorilor Austriei, direcţiunea regală a cărilor nostre ferate a redus cu 50 la sută tariful transportului de persone, eliberând bilete de ducere şi întorcere, valabile pentru 5 ^ile.
—	o —
Mari pregătiri se fac pentru primirea archiducelul Rudolff şi a arcliiducesel Stefania, atât de autorităţi cât şi de particulari.
Ni se comunică că partea din calea Victoriei, de la Palat spre şosea înainte va fi decorată şi iluminată într’un mod splendid, din iniţiativă particulară.
—o —
Po§ta din Galaţi ne spune că în acel o-raş se află doul coloneii ruşi.
—	o -
A(lt au sosit în Capitală, venind de la Galaţi, dd, general PencovicI .comandantul divisiel a 5-a, colonel Dimitrescu Maican, comandantul flotilei şi colonel I. Murgescu, inspectorul general al porturilor.
—	o—
Aflăm că la balul de mâine seră, care se dă în onorea înalţilor ospeţl îu sala teatrului naţional, comercianţii de frunte din Capitală vor oferi câte un buchet de flori Arhiducesei Stefania şi M. S. Reginei.
Aceste buchete, lucrate într’un mod artistic şi cari costă 50o lei fie care, vor fi presentate de d-ra E. Zamfirescu, sora d-lul
C.	Zamfirescu, bancher şi membru în consiliu comunal şi de d-na Nedelcovicl.
—	o—
S’a dat ordin ca de astă seră şi până când vor părăsi Capitala înalţii ospetî, arhiducele Rudolf şi Arhiducesa Stefania, toţi militarii să se porte în mare ţinută.
—o—
Cu tot timpul urît revista militară tot
va avea loc mâine la ora 2.
Trupele vor defila numai pe şosea.
—o—
MM. LL. Regele şi Regina se vor duce la gara Filaret la ora 6 sera prin linia de joncţiune Cotrocenl-Filaret.
—o—
Consiliul superior de pe lângă ministerul domenielor este convocat în sesiune ordinară pentru $iua de 28 Aprilie.
—o —
O mare nenorocire era să lovescă pe d. Dimitrie I. Ghica, fiul representantulul nostru de la Londra, scrie Românul de a seră. D-sea plecase din BucurescI cu trenul fulger însoţit de soţia şi copiii d-sele spre a se duce la Berlin unde a fost numit secretar.
Pe când trenul umbla cu totă repeziciunea, fata cea mică a d-lul Ghica începu se plângă şi să ţipe, spunând că fratele săă, cu care se juca afară pe platforma vagonului, perduse echilibrul şi căzuse. S’a dat îndată semnalul de alarmă şi s’a oprit trenul. Nenorocitul părinte se adăsta să-şi veZă copilul tăiat bucăţi de rotele vagonelor, când îl găsi din fericire aruncat în şanţ unde nu avea de cât o forte neînsemnată contusiune la obraji.
—	o—
MercurI, 18 Aprilie, se va da în teatrul naţional o representaţiune estraordinară în beneficiul simpaticului artist Mateescu, cunoscut îndestul de public pentru ca se mal avem trebuinţă să-I mal facem elogiurl.
Vom spune numai că programa acestei representaţiunl este forte atrăgătore şi, îndemnăm pe publicul Capitalei să-şi procure din vreme bilete, pentru ca nu în sera re-)resentaţiunel se se reîntorcă cu regret de a casa teatrului.

2
TELEGRAPEUT.
Situatiunea politica în Anglia
Reproducem următorea corespondenţă, adresată farului din Bruxela la Reforme de cunoscutul şi neobositul campion al liberei cugetări, deputatul reales de patru orî şi căruia Parlamentul engles 'î a îccliis uşile sele, Carol Bradlaugh, şi care corespondenţă coprinde o espunere complectă şi imparţială asupra situaţiu-neî actuale din Anglia.
Acâstă corespondenţă portă data de 18 Aprilie s. n.
Se pare că vacanţele Pascelul trebuia sfi aducă politicei o ore-care linisce, fie chiar aceia care precede uraganele; der reforma electorală care, Joia viitore, va fi discutată în comitete aruncă o mare turburare în spiritul conservatorilor.
Şefii toril, în vederea viitorelor alegeri generale, nu îndrăsnesc să respingă cu totul proiectul pe care Camera Comunelor ’l-a votat, la a doua citire, cu o maioritate atât de mare. El îşi pun tote silinţele lor ca să împedice de a se da Irlandei egalitatea drepturilor electorale. Actualmente, Irlanda se află într’o stare de inferioritate recunoscută, nu atât prin numărul repre-sentanţilor ei, cât prin determinarea drepturilor alegătorilor el generali. Bilul d-lul Gladstone propune de a face să dispară a-cesta injustiţie, dând Irlatidesilor întocmai aceleaşi drepturi de vot ca şi Englesilor şi Scoţienilor. Lordul Salisbury şi amicii săi din Camera de sus au speranţă de a face din acest act de echitate scuza de care afi absolut necesitate pentru a respinge proiectul, când de la Camera Comunelor acest proiect fa veni înaintea Camerei lorzilor. S’a decis der că Joi, în urma propunerel de a se trece în comitet, două amendamente vor fi presentate; eel d’ântâiu, acela al d-luî Henri Chaplin, un onrde luptă, un adversar înfocat al d-lul Gladstone, va fi ast-fel conceput:
„In momentul în care o mare fracţiune „a poporului irlandes este absolut ostilă ori „cărei uniri cu Anglia; când Scopul pe taciă „mărturisit al leaderilor şi representanţilor „săi îu parlament este de a distruge aceşti „unire şi de a funda independenţa naţională a Irlandei; când guvernul nu îndrăs-„nesce nici chiar să-I acorde deplina bu-„curare a drepturilor eivile ordinare; în „acest moment a se mări într’un mod prea „larg privilegiurile electorale ale poporului „irlandes ar fi periculos pentru prosperitatea statului. Atât mal lipsesce, dându-se „proporţiunea şi distribuirea actuale a scaunelor parlamentare, ca să se întărescă partidul separatist irlandes şi să-I încurageze „să-şi urmărescă scopul său."
Al douilea amendament, care va fi pre-sentat de lordul Claude Hamilton, declară că „ori ce reducere a drepturilor parlamentare ale Irlandei, în situaţia actuală a ţă-„rel, ar fi nepolitică şi ar constitui un pe-„rieol pentru stat."
Lordul Claude Hamilton, fiul ducelui d’A-bercom, este întru cât-va şeful Orangisti-lor, o puternică societate secretă protestantă răspândită mal cu semă îu provincia Ulster. Orangistil irlandesl sunt aşa der moralmente interesaţi să proteste contra întinderel dreptului de sufragiu, căci decă este adevărat că el vor trage din acesta folose, apoi de aceste folose se vor bucura mal cu semă compatrioţii lor catolici, cari sunt mult mal numeroşi de cât el.
Aceşti orangistl se întituleză el însăşi
lealii irlandesl din Nord. Un fapt care denotă lealitatea lor este că săptămâna trecută, la un meeting ţinut în comitatul Down, un orangist, care este în acelaş timp magistratul comitatului, a putut să-şi esprime o rinţa ca „d-lul Gladstone să i se facă o scurtă spovedanie şi să i se dea o cordă solidă," cu alte cuvinte ca el să fie spânzurat de mâna călăului. Şi nimeni, nici chiar leaderul responsabil a! partidului conservator, nu se gândi să censureze seu să blameze un ast-fel de limbagiu.
Cu tote acestea d. Gladstone nu are să se tămă de torii, ci mal mult de wigM, cari sunt forte puţin dispuşi să acorde o libertate politică completă Irlandei, şi din nenorocire panica înfricoşată causată de stupidele conspiraţiunl ale dinamitei apasă asupra acestei clase numerosă şi puternică, pe care Guizot o numia partida de mijloc, şi asupra căreia temerea unul pericol imediat are mal multă influenţă de cât consi-deraţiunl de justiţie generală.
Pericolul de care este ameninţat ministerul nu vine cu tote acestea nici de la d. Chaplin nici de la lordul Claude Hamilton. Vine de la însuşi Cabinetul. Asupra politicei egiptiene, d. Gladstone este în maioritate, der el nu’şl afirmă posiţiunea ca prin ministru.
El nu resimte pote pentru mahomedanii din Sudan acelaşi interes intens ce’l avea pentru creştinii din Bulgaria. Pote că versta şi sănătatea sea nu’I mal permit să eser-citeze o autoritate aşa de mare asupra celor mal tineri şi energici membrii din cabinetul său. Pote că influenţa curţii, care favorisa acum şese ani politica „fruntariei sciinţifice" în Afganistan, favoriseză âdl pe aceea a „protecţiunel intereselor britanice" în Egypt. In orî-ce cas, afacerea egyptenă merge din rău în mal răii. IST ar fi trebuit n>cl o detă să trimitem [forţele nostre militare în acesta ţeră, şi acum nu putem nici să înaintăm, nici să ne retragem, nici se remânem pe loc fără pericol seu desonore. De sigur, âm putea jâfui acestă ţeră şi păstra cu forţa produsul acestei fâjuirf; der sunt puţini omeni politici atât de neruşinaţi cari să pledeze pefaciă pentru acestă urîtă causă, Si, îu afară de anexare, nu este o altă eale logică de cât evacuarea complectă. De când am fost atât de proşti, în 1876, ca se cumpărăm 176,000 acţiuni de ale canalului de Suez de la insolvabilul Israail, afacerile n’au încetat de a merge din ce în ce mal rău. Acţiunile ne dând nici o dobândă, am primit pe Ismail ca garanţie pentru cele 5 % dobândă a celor patru milione de livre ale nostre.
Der acesta voi încă şi mal puţin să ne plătescă ceea ce noi II împrumutam mereu mai mult de cât ne;dădea. ’Lu detronarăm atunci pentru a’l înlocui cu incapabilul Tew-fie. Acest din urmă n’ar fi guvernat nici o detă, decă ar fi fost cu totul părăsit. Putea încă şi mal puţin să guverneze, când controlul anglo-frances, revolta militară a lui Arabi ’l supuseră unei triple presiuni de un caracter cu totul discordant. In cursul celor din urmă duol ani, cu banii pe care ’l-am cheltuit ca se cumpărăm triburile a-rabe şi forţa ce am întrebuinţat în a omorî barbarii pe jumătate gol, am distrus până şi ultimele urme ale prestigiului pe -care ’lfi mal avea încă guvernuliî incapabil şi conrupt din Cair; şi acum politica nostră este atât de şovăitore în cât lordul Granville pare a se lăsa se joee un joc de balanţă cu sir Evelyn Baring.
Acestă situaţiune teribilă şi ruşinosă nu este cu totul străină de boia d-lul Gladstone, şi, fără incapacitatea lui sir Staflord North-cote, ea ar fi fost de mult timp fatală mi-nisteriulul.
In cabinet, sir W. Harcourt şi d. Cham-berlain sunt forte puţin înfrăţiţi şi d. Cham-verlain lovi încă din nenorocire mari interese maritime. Ca president al Board of Trade, d. Cliamberlain, la începutul sesiu-nel, introduse un bil pentru a împedica mărirea asigurărel, prin nisce armatori puţin scrupuloşl, prin*nisce vase inapte de a merge pe mare.
Se scie că în multe caşuri armatorii aii interes ca vasele lor să se scufunde. Prin-cipiele fundamentale ale proiectului d-nulul Cliamberlain sunt că îa nici un cas perde-rea unul vas nu pote deveni o sorginte de beneficiu pentru proprietarul săfi, şi că, când perderea unul vas derivă de la o ne-gligenţă a armatorului pe care acesta ar fi putut’o înlătura, el să fie, în acest cas, ţinut să plătescă despăgubiri văduvei şi copiilor marinariior înecaţi. Acesta n’ar trebui să jignăsă pe nici un armator onest, der un mare număr din cel mal bogaţi şi din cel mal influenţi se considerăBjigniţl şî este contra proiectului o oposiţiune şi chiar o irita-ţiune forte mare. Afară de acesta wighil urăsc pe d. ChamberJain tot atât de mult ca şi toril. El este un viitor prim ministru şi nu aparţine partidelor lor.
Săptămâna trecută s’au făcută aci mal multe arestări, în privinţa pretinselor eom-plote de dinamită. Aceste arestări s’au făcut de un departament de poliţie politică, care depinde de ministerul de interne, şi acest proces va fi urmărit cu o mare temere de toţi radicalii. De sigur că acel mi-8erabill cari substitue esplosiunile argumentelor vor da o scuză creărel unei poliţii secrete controlată într’un mod cu totul strein obiceiurilor nostre englese.
RUSIA SI EUROPA
*
Citim în Koelnische Zeitung, în articolul de fond, următorele rîndurT, cari credem că vor fi de un mare interes pentru cititorii noştri], de ore-ce sciut este că marele (|iar de la ţărmurile Rinului, este unu din organele officiose ale cancelarului german :
Atitudinea Rusiei către puterile cele mari şi interesele lor din Europa, a fost tot deuna îndoelnică. De la Petru cel Mare se pote urmări schimbarea, care se arătă când la o legătură strânsă de întâmplările din Europa, când la o depărtare de ele, dupe cum şi înrîuririle esteriore seti curente interiore aduc cu sine-şi.
De multă vreme ensă nu s’a lepădat cu atâta plăcere, de „occidentul putred" dupe cum este astăzi în unele cercuri ruse. Ei se simţ linisciţi în credinţă, că nu mai vor se se ocupe de Europa şi că nu mai au a se ocupa de densa, că ei suntu în destulh de tari, ca se se potă susţine singuri, şi ast-fel vor putea duce o existenţă pacînică şi liniscită în cea mai mare cinste. Unii sunt chiar în ajunu de a alunga în parte vechile fantasii de culore panslavistică pentru preţul de mai sus, se gonescăacel panslavism vechiu, care a costat atâţia bani, atât sânge şi atâta nelinisce, aducând prea puţină mulţumire şi resplată.
Nici o detă de multe Ţecimî de ani, nu
s'au simţit ruşii în afară aşa de siguri în potriva răsboiului şi conflicte ca astăzi unde imperiul german a făcut pace cu totă lumea precum şi cu Rusia. Acuma câte va luni încă spiritele din Rusia erafi în cea mai mare grijă şi târnă de un apropiat răsboit mare cu vecinul, de a cărui dragoste de pace nimeni nu voia să creŢă, şi acuma de o detă ah căpătat convingerea, că Germania este în-tr’adevăr o prietenă atât de sinceră pen-trupa ce, după cum chiar asigurase în mai muie rânduri, şi că Rusia pote fără sin-ehisire face în întrul său, ceea ce poftesce, fără a avea temă de amestec strein. Schimbarea e mult mai mare de cât în Germania, de unde a încetat de multă vreme credinţa Ia un apropiat resboiu, pe când în Rusia toţi mai mirosău a iărbă de puşcă.
Tote aceste amintesc Ia timpul, când sub domnia lui Petru al II, Dolgorukil se despărţiră cu totul de Europa, seu când Elisabeta aduse iarăşi în Moscva la i-velă obiceiuri vechi rusescî. Cu tote că curtea Ţarului nu s’a întors ca atunci în oraşul ţarilor, dăr o bucată din vremea vechie, pare fi revenit iarăşi acolo cu obicinuita nepăsare, cu acelu trecă-mergă, cu dragostea pentru linisce şi se înţelege şi pentru puţină muncă. Alţi omeni de cât Dolgorukil acum un veac şi jumătate, conduc astăŢî pe împărat.
Un Pobodonoszew nu este omul acela ca să pună mâinile liniscit în pozunare, şi tot ast-fel este şi Katkow.
De asemenea ei sciu prea bine se pre-ţuiască valorea unui strein cum este Giers, chiar decă ar dori se vaŢă în locul lui pe unul din ai lor. Cu tote acestea se află în ei o bucată aşa de mare de nepăsarea vechiă rusescă, în potriva trebuinţelor ţerei, în cât paralisarea lucrărilor în guvern ar putea aduce nisce stări, cari să fie de asemenea imposibile ca şi reua guvernare sub Elisabeta. Desbinări, încurcături cu Europa au produs in Rusia tot deuna o ridicare a activitâţei în întru, care adese-orî a mers numai spre afară, der cari a ti contribuit în parte pentru binele afacerilor interiore.
Liniscea esterioră însă a adus mai tot deuna şi neactivitatea din întru. Când Rusia făcea ceea ce Gorciakow numia se recueillir, atunci era ca adormită. Şi acesta ar putea fi şi acuma o urmare mal puţin îmbucurătore a bunelor rela-ţiuni esteriore, în potriva lui Katkow şi Pobodonoszew. Apoi mai vine şi reac-ţiunea: Streinul e adus ca bun lucrător şi duce roba şi pe sine însu-şî înainte iarăşi pe drumuri europene.
De o c’am detă nu lipsesce şovinismul. Katkowil bag bine de semă ca totul să se facă rusesce. Aşa în Polonia, unde renegatul Hurko seu Gurko cu domnul Apuchtin caută din resputeri să ru-sifice şcolile, autorităţile, tetrele şi societăţile, tot aşa şi în provinciile de la marea osticâ, unde clasele de popor sunt aţâţate unele în potriva celor-l-alte ca şi mai înainte.
Lozinca şovinismului e însă, în tote părţile, negarea neproducătore, în care se esprimă. Unde şovinismul apare, a-colo seu că nimicesce ceea ce esistă, fâră ca să puie alt-ceva la loc, seu că opresce crescerea, împuternicirea de organe trebipneiose. Obiceiuri poloneze seu germane se nimicesc, fără ca prin a-
câsta să se nască pentru o ăreşî care durată obiceiuri rusescî; săi că întreprinderi sunt împedicate, flind-că nu sunt rusescî, dăr în locul lor nu se pun altele rusescî. Ast-fel s’a întâmplat cu o mulţime de planuri agricole de o însemnătate forte mare pentru ţeră.
Calea siberică, sâb mai bine Ţis trans-uralică, fu luată din mâni englezesel, contra ori-cărui drept ca acum pentru lipsă de bani să ducă somnul duce; magazinele şi hambarele de bucate nu fură încredinţate în mâinele americanilor, toth din causa şovinismului ca să nu fie făcutele mâini rusescî; o cale pacifică siberică ar putea căpăta Rusia, dăcă ea ar voi să dea construirea ei în măini streine; dăr tocmai acăsta ei nu vor şi de aceea n’au nici o cale. Aceste trei lucruri sunt însă de o însemnătate aşa de mare pentru ţeră, că în compara-ţiune cu acesta ar fi un câscig fârte mic când toţi polonezii şi germanii ţării s’ar converti într’o bună dimineţă la religiu-ne rusescă şi ar primi limba rusă. Ruşii nu se pot lepăda de politica vechie ce au căpătat de moscenire nici acuma când se văd vecinii ameninţători la graniţa vestică. Acuma ei cred că vor veni în învălmăşală cu Englitera. Afganistanul, Persia, India, China, acolo ei cred că sunt ameninţaţi său că trebue să a-meninţe. Mervul este cucerit fără alte succese, de cât că ier se vor duce miliâ-ne într’acolo, ca să potă fi conservat. Wladiwostok se preface pentru port de resboiu de o cam dată se dă pentru a-cesta 9 Va milione ca s8 se apere ţări ce nu aduc nici un folos, ci din potrivă fac cheltueli, şi nu sunt atacaţi de nimeni. Acestea sunt băle vechi rusescî.
ACTE OFICIALE
Monitorul de a(Jî publici mal multe decrete regale prin care se reduce pedepsa maî multor condamnaţi
militari, ier alţii se gractâţjă de tot.
X
Consiliele generale ale judeţelor Dâmboviţa, Teleorman ji Suceva sunt autorisate a înscrie în budgetele lor pe eserciţiul 1884—1885, cu începere de la 1 Iulie viitor, încă o ţjecime, peste cele două existente, asupra contribuţiunilor.
X
1), Constantin I. Burelly, actual comisar clasa II pe
lângă prefectura poliţiei Capitalei, este numit comisar clasa I pe lângă aceiaşi prefectură, în locul d-lul N. I. Trăsnea, demisionat.
X
Sunt numiţi: d. Gheorghe Săndulescu, în postul vacant de comisar clasa II pe lângă prefectura poliţiei Capitalei.
0. 0. M. B&nescu, fost sub-comisar clasa I, în postul vacant de sub-tomisar clasa I pe lângă sns ijisa prefectură.
X
D. losef Popescu, inginer civil de mine, fost conductor clasă I la salinele Doftana, se numesce în aceeaşi calitate la salinele Târgu-Ocna, în locul vacant.
CRONICA
Nu mă uita
(Alf’oxise Karr)
Viaţa este în tot ce nu este încă, şi în ceea-ce nu [mai este, în dorinţe şi păreri de rău. In jumătatea ântâia a vieţel, omul nu trăesce încă, —pe urmă începe a muri, Consciinţa despre mizeria nostră^ne îndreptă necontenit privirile departe de noî, —’nainte ori ’napol; noi vedem în tot-d’a-una fericirea dincolo de orizontul nostru.
FOIŢA „TELEGRAFULUI"
Din vieţii unei femei de adi
de
C. I) s.
—	Pe mine ? întrebă cu surprindere Emilia.
—	Şi de ce nu ? Eşti tânără, eşti fru-mosă şi mai ales eşti neînţelesă, ceea ce captiveză mult pe un suflet simţitor ca al lui Alexandru. Pote ’mî vei Ţice că eşti măritată, că ai bărbatul tău, că ai un copil...
—	Nu, aceste lucruri n’am se ţi le Ţie nici o detă; pentru ca o femeă se le potă Ţice, trebue ca cel puţin să găsescă în consciinţa sea puterea şi respectul cari să o facă se le Ţică, şi eu nu găsesc în consciinţa mea, pentru denşiî nici, pe una nici pe cea-altă; d-ta o scii şi n’ar trebui să ’mi-o reamintesc!.
—	Atunci eşti forte dispusă a răspunde iubirei luî.
—	Da; nu iubirei lui, der orî cărei iubiri adevărate, pe care n’am gustat’o nici o dâtă şi pe care o visez în tot-d’a-una. Da, sunt atât de dispusă în cât ’mî e temă ca acel ce m’ar convinge de iubirea lui, se nu’şi facă o urîtă ideă despre mine, căci veŢi mătuşică, ’ţi-o spun Sincer... ’i-aş ceda aceluia, în doue-Ţeci şi patru de ore; ’î-aş ceda, nu prin iubire, dăr prin sete, prin necaz, prin ură, prin răsbunare, prin... în fine ’î-aş ceda din tot sufletul şi cu totă fiinţa mea.
—	Biată fată, esclamă d-na Nasture.
Der ochii Emiliei la aceste amintiri du-
rerose se umplură din nou de lacrămî şi continuă:
—	CreŢi d-ta că e puţin lucru pentru o femeă, care e femeă înainte de tote şi care are pe d’asupra încă o inimă sim-ţitore şi o educaţiune îngrijită, creŢi d-ta că e puţin lucru când la primul pas ce’l face în lume să se vaŢă desilusionată şi insultată în ceea ce a făcut deliciul şi visurile întregei sâle copilării? Eşî fru-mosă şi heatinsă, încărcată de voluptăţi,
pe cari le veŢi tu şingură ce nu scii să le apreciezi bine, păşeşti cu delir şi cu transport pragul nupţial şi te găseşti în faţa unui monstru grosolan care te tra-teză în object pentru a corespunde la o trebuinţă a luî, care vrea se te adape cu ast-fel de credinţe, fără sufu şi fără viaţă, der care în realitate îşi pâstrezâ, sub meşteşugite frase, cu cari te farmecă, tot focul şi tot delirul ce’l maî pote avea, pentru altele, cărora te preferă pe tine, care n’aî sciut ce e lumea, lor care sunt sătule... Ce infamie! Ş’apoî, decă din nenorocire, dintr'acestă mocirlă de relaţiunî, duci fructul, acest fruct e copilul teu? copilul sângelui şi al iubirei tăie ? acesta e copilul pe care să’l iubesci, pe care se’l asculţi cu drag Ţicendu’ţi mamă şi să’l numeşti cu iubire, copil? Nu mătuşică; ’mi-e scârbă măcar să’mî aduc aminte de tot; vroi se uit totul şi se trâesc ca o zăpăcită, ca o nesimţitore...
Tot restul acelei Ţile Emilia îl petrecu la mătuşa sea. Alexandru nu reapăru ; der în schimb nu se mai vorbi despre densul.
A doua Ţi de dimineţă, la o oră neo-
bicinuită, Alexandru se presentă la d-na Nasture.
—	D-nă... mă iertaţi, Ţise el cu o voce întreruptă... sunt într’o contusiune grozavă, din care n’am eşit încă; sunt dhs de un ce iresistibil, contra voinţei şi contra raţiune! mele...; v’am părăsit eri cum cea mai grosolană fiinţă, n’ar fi putut să vă. părăsescă... der mă veţi ierta, nu e aşa d-na mea ?
—	Nu numai că te iert, răspunse cu bunătate d-na Nasture, întinŢându’i mâna pe care Alexandru o sărută cu iubire, der încă te poftesc se prânzeşti cu noi... ţie cu noî, pentru că şi Emilia are se vie şi vom prânzi împreună.
Alexandru cugetă un minut apoi cu hotărîre:
—	Jmi place d-nă, Ţise el, să fiu “mai bine franş de cât ascuns.... nu pot să fiQ ascuns... Ei bine, mă scuzaţi, însă nu viO, nu pot...
—	Cum vă lipseşte timpul ?
—	Nu, din contra, Ţilele ’mi par de trei mai orî lungi de cât ’mî pârâu altă detă...
—	Atunci ?
—	Ietă, să v’o mărturisesc ; nu mă pot găsi alături cu d-na Emilia...
D-na Nasture surise.
—	O sciu d-nă, sunt vrednic de batjocură... der ce vrei!
—	Atunci cu hotărîre îmi iubesci nepoţica? răspunse d-na Nasture cu bunătate.
Alexandru nu răspunse nimic.
—	D-ta reluă d-na Nasture, nu cunoscl nimic din viaţa Emiliei, nu scii deci la ce te poţi ascepta ? ce e acâstă femeă ? ce ’ţî pote procura? care e porta pe care poţi intra la inima ei V şi decă a-cestă portă e liberă ori nu. Cu tote a-cestea te trezesc! inbind-o! Dăr decă aceea ce te-a făcut s’o iubesci, frumuseţea ei, durerile ei... etc, vor fi pentru altul ?
—	Pentru bărbatul seu... da, la acesta mă gândesc chiar...
—	Nu pentru bărbatul ei, der pentru un altul de cât bărbatul el...
Alexandru tresări.
—	Tocmai pentru acest cuvent, d-nă răspunse el, pentru ce se nu evit întâlnirile mele cu Emilia, maî ales nisce în-
/
www.dacoromamca.ro
TELEGRAPIflJL
o
liitr'o diiniueţă de tomnă, - atunci când simţi plăcere să umbli cu nasul în vânt, cu jmşca pe umăr,— al zărit, deseori departe, departe un lac întins,— ţi al u-mat drumul, şi, când al ajuns în locu! unde yfi^useşl lacul, - te pomenescl călcând pe ierbă, şi nu veijl de cât aburul ce iese din pământ. Mal departe, te-a! întors şi al vădut idr lacul cu suprafaeia lui. Ast fel e viâţa; artt muri de dtsnădejde omul când ar descoperi că aceea ce luase ca ţintă a gândurilor, a dorinţelor, a viselor lui, nu există,— ori că e numai o negură căreia depărtarea ’I dă forme fantastice ;~dăr, de bre-ce o-mul trebuie să mărgă înainte, ca unul ce e atras de viăţă, vine un minut când, în-torcăndu-se, vede ierăşl aceleaşi prestigii, şi, până când s’ajungă în capul drumului, aruncă când şi când o căutătură de adio spre aceia-ce crede că a posedat.—In părerea de rău pare că este rămăşiţă de pro-fum din aceea-ce credem că am pierdut. Ast-fel părerea de răti alimenteză vieţa pe care ar uimiei-o disperarea.
Vedeţi ierăşl cu câtă încăpăţânare ne ţinem de cele mal mici amintiri! —Ce influenţă păstreză asupră-ne o melodie fără culori pentru toţi, — unele aspecte ale cerului,—vederea or* profumul pe care alţii le calcă în piciore cu nepăsare.
De aceea, ’ml veţi scuza uşor comple-senţa cu care vorbesc despre nu mă uita, floricică cu petalele cerii, cu frunzele verde închis, pe care elveţienii o numesc iarba cu mărgăritare, care creşte pe malurile eleş-teilor şi a fluvielor, şi, «u rădăcina în apă se aplăcă în cotro sunt împinse de adierea uşoră micele talazuri.
In Mayenţa este un mormânt; — pentru că numele ce fusese săpat pe dânsul s’a şters, mormântul este al ori cui aţi voi; — însă, de ore-ce este simplu, şi de vreme ce nici o familie din câte trăiesc nu s’ar putea făli ca să’l atribue vre unuia din membrii săi morţi,—opinia generală ’l lasă unul lăutar nemţ,—cântăreţ şi poet, al cărui nume de familie s’a uitat.
II	chema Enric, şi fiind-că versurile lui, —din care nu cred să se fi păstrat vre u-nul, —eraţi tote spre lauda femeilor, şi mal cu semă spre lauda Măriei, fusese -poreclit Heinreich Frauenlob, adică poetul femeilor. Când plecase sărac să cutreiere Germania ca să se îmbogăţescă cu romanţele şi cu talentul luî, plecase fără să dorescă pentru dînsul nici aurul nici gloria.
Aurul este dorit când pote împodobi cu dînsul pe femeia ce iubesce, — ca italienii pe madonele lor; să’l aşternă covore bogate, să calce pe dănsele, să răspândescă împrejurul el parfumurl mal puţin plăcute de cât suflarea eî.
Gloria este de dorit când poetul pote pune pe un cap bălan şi împarfumat cununile ce cad pe al seti,—când laudele ce i se fac lui ajung într’o armonie dulce penă la urechia unei femei ce iubeşce.
Insă pentru poetul fără iubire, — pentru acela al cărui suflet a fost sdrobit de chinurile unei iubiri trădate,—aurul remâne aur, — numai un metal ca şi ferul ori plumbul.
Lauda este o tămâiere serbâdă care obo-sesce capul. —Cununile de flori sunt cununi de spini cari-I acoper facia’I pălită de sânge şi de sudore.
Enric lăsa în Mayenţa o copilă care ’l aşcepta să se întorcă, —se deşcepta în nopţile furtunose şi se ruga pentru dânsul.
Se Întorse peste trei ani bogat şi cu nume.—Multă vreme înainte d’a se întoree
dânsul, aurise Maria numele Iul lăudat şi admirat; - şi, printr’o credinţă nobilă, ea ştia că nici lauda nici admirarea nu dăduseră iubitului el atâta fericire şi mândrie câtă ÎI ar da cea d’întâift căutătură a tinerel fete cnre ’l aşcepta de atât de multă vreme.
Când lleinrich văţlu de departe fumul oraşului, se opri obosit, se puse pe o măgură şi începu să cânte un cântec duios ca şi fericirea.
A doua (ji,—în spre apus de sore, — clopotele vestiră cununia lui Enric cu Maria pentru tjiua următoie *n (jorl de di.
Se plimbaft singuri prin aleiu care se întinde în lungul Itinulul.
Şeijură,—-unul lângă altul, — pe muşciu, trecăndu’şl minutele ca să se uite unul la altul, şi să se strângă de mână fără să (jică vre un cuvânt. Nu se putea traduce prin vorbe omenesc! aceia ce le umplea sufletele.—Purpura ce lăsase sorele la orizont pălise mal mult şi umbra ’nainta pe cer de la răsărit spre apus. Amândoi înţeleseră că trebuiai! să se scole şi să se părăsescă. Maria vru să fixeze amintirea acelei seri frumose, şi arătă cu mâna lui Enric nişce nu-mă uita pe malul fluvialul.
Enric o înţelese şi culese florile ânsă piciorul lui lunecă, şi peri sub apă: — de două ori se frământă unda, şi el eşi afară, —sbătâudu-se, spumegând, cu ochii eşiţl din cap; însă de două ori îşi reluă prada, — La a doua oră întorse încă o dată ochii spre ţărm unde era Maria, şi, scoţănd un braţ, ÎI aruncă acele nu-mă-uita pe cari le culesese pentru dânsa.—încercă să strige ; însă apa îl înecă; se ’necă, şi apa ’şl luă ierăşl cursul şi fluviul rămase tot aşa de neted ca şi oglinda. — Ast-fel muri Heinreich Frauenlob.
A,
Iar Maria se călugări şi mnri mal târijiEi.
Elocuentul adio al luî Enric a fost tradus, şi floricica albastră a fost numită Ver-gissmeinnicht, adică nu-mă-Mita.
Traducere de Spartali
UN RESPUNS
Primim urmetorea scrisore de la d. C. D. Stefănescu, pe care d-sea cere s'o publicăm :
Damnuluî director al diarului Telegraful,
Mă ved amestecat în Revista Socială (de la 10 Aprilie, anul I-ifi, No. 1) redactată de către d-1 Ion Nădejde, în răspunsul ce dă d sea unui studiu publicat de d-1 Misir, din Iaşi, în Convorbiri literare, asupra luî Marx şi a economiştilor moderni.
Mă ved taxat, alături cu d. Misir (cea ce mă măgulesce), între protivniciî ideilor economice noul! — de şi nu pot şti anume, în care dintre categoriele ce le enumeră.
Acăstă taxare, d-1 Nădejde o întemeiază pe q serie de articole economice publicate de mine în (Jiarul d-vostră sub titlul Despre libertate în economia politică, articole sprijinite pe ideile economice ale şcoleî francese, în fruntea căreia, precum sciţi, strălucesce Bastiat, I. B. Say, Dunoyer, Bmidt şi alţii, celebrităţi economice cari numai în ţera româfiescâ s’-au putut trata de „tuti cjuanti11 cum îî trateză d-1 Nădejde.
Aceste articole, d-le director, făcăG şi ele parte, precum sciţi, dintr’un studiu care n’a avut norocul se vedă lumina în întregul luî, din causa că conclu^iunea
la care ajungem eh, adică libertatea absolută în tote relaţiunile economice, era
—	politicesce vorbind, contrară ideilor "ţarului Telegraful, care crede că sistemul protecţionist pote fi favorabil industriei şi comerciulul nostru.
Sunt şi astă-^I contra acestei păreri.
Ori care să fie însă chipul sub care voi mal cădea sub condeiul d-luî Nădejde până la sfârşitul răspunsului ce întreprinde, mă cred dător a interveni, nu pentru a’î reclama indulgenţa — pentru că am convingerea că d. Nădejde ţine a fi just înainte de a fi părtinitor
—	der pentru a’I face următorele franşe declaraţiunî:
Că nu sunt protivnicul ideilor noul!
Că sunt liberal şi că prin urmare de-saprob orî-ce sistemă care proceda prin siluire, pentru ca să potă vedea lumina, die acea ideiă cât de nouă, er nu prin sciiriţăr.
Că — şi acesta e o convingere a mea personală, şi puternic înrădăcinată în mine — a agita cestiunî sociale, fie chiar şi de catedră, în ţera nostră, este a dovedi că n’avem nimic alt mai bun de făcut, pentru ca să ne perdem vremea. Şi acesta, pentru că la noi lipsesce şi clasa care naturalmente să agite aceste cestiunî şi căuşele pentru care să le agite.
Că, în sfârşit — şi acesta e er o convingere personală şi înrădăcinată în mine
—	numai din lipsa, din alteraţiunea seG din nimicirea cu totul a vre unei părţi din maşinăria economică — lucru în spre care ne duce povîrnişul patimilor fire! şi acela al neegalităţeî nostre naturale
—	numai dintr’aceste cause se împe-dică mersul şi desvoltarea naturală a ordine! în fenomenele economice şi se nasc sisteme desordonate ce trec drept idei noul în lume, a cărei pace şi rnise-riă o şi turbură, o şi agraveză.
Const. D. Ştefănescu.
Intemplari din Capitala
încercare de sinucidere.— Femeia Anastasia, servitore la d. Grecescu, din strada Manea Brutaru Nr. 2, urândui-se cu viaţa, încercă să se sinucidă bând o disoluţie de chibrituri. Primjându se de veste, ea fu condusă la spitalul colţea unde i se dete tote ajutorele necesare.
Se crede că va fi scăpată.
—	x—
Muşcată de taine. — D-na Luxiţa Davi-descu, trecând ieri pe strada Romană, în dreptul casei cu Nr. 16, se pomeni cu un câine eă-I sare în spinare ^-orl-cine ’şl pote închipui frica de care trebue se fi fost copriusă numita domnă, care se alese cu hainele rupte. Secţia respectivă fu avisată. Câinele aparţine d-lul colonel Baruţi.
—	x—■
Coşuri. —Ieri la d. Gh. Fulger din strada Griviţel No. 23 şi la d. Iancu din strada Semicercului No. 6, s’afi aprins nisce coşuri. Cel d’ântâiă a fost stins de servitorii din curte; pentru cel d’al douilea a fost trebuinţă de inter venirea pompierilor.
—x —
Un furt neisbutit. — Ieri soldatul Petre Alexandrescu din regimentul 3 de linie, du-cându-se la cârciumarul Ion Ionescu, din calea Rahovel, căutâ să deschidă cu chel potrivite teşgheaua spre a lua bani din-
tr’ânsa. Din nenorocirea lui, el fu prins a-supra faptului şi imediat arestat.
PREFECTURA POLITIEI CAPITALEI
ORDONANŢĂ
No. 55 din 11 Aprilie
relativă la măsurile de ordine şi siguranţă ce trebuie să fie observate în dilele de 13 şi 14 Aprilie cu ocasiunea sosirei în capitală a AA. LL. Imperiale şi Regate Ar-chiducele Rudolf şi Archiducesa Stefania
Noi prefectul poliţiei Capitalei,
Având în vedere programa făcută de guvern,
Hotărîm cele nrmătore :
I.	—In ^iua de 13 Aprilie, cu începere de la orele 61/* după ameijl, circulaţia trăsurilor este interzisă pe stradele 11 Iunie, calea Rahovel din strada Justiţiei până în strada Carol I, strada Carol I până în calea Victoriei şi acesta până în strada Franclin.
Trăsurile vor putea traversa aceste strade, Inse până la pornirea Cortegiului Regal din gara Filaret, care se anunţă prin darea de tunuri.
II.	—Interzicerea va dura până la intrarea Cortegiului Regal la Palat.
Se face escepţiune pentru trăsurile acelora invitaţi a merge la gara Filaret, care vor purta o brăţară albastră la mâna dreptă.
III.	— Toţi demnitarii statului şi personele invitate la gara Filaret spre a asista la primirea Auguştilor ospeţt, sunt rugaţi ca cel mult pene la orele 6 să fie la gară. Asemenea sunt invitate tote personele cari voiesc să pri-vescă la ferestre ori balcone pe stradele sus indicate, începănd de la strada Franclin până la strada Filaret, să bine-voiască a’şl lua locurile înainte de orele 6, căci la 61li circulaţia este cu totul interzisă.
IV.	— Cortegiul Imperiel plecă din gara Filaret în 'ordinea următore :
1)	O escortă de gendarmî;
2)	Prefectul poliţiei;
3)	Un escadron de roşiori cu musica;
4)	Trăsura cu M. S. Regina şi cu A. S.
I.	şi R. Arhiducesa Stefania;
5)	Trăsura cu M. S. Regele şi cu A. §.
I.	şi R. Arhiducele Rudolf;
6)	Escadronu! de geandarml;
7)	Suita.
V.	— Numai trăsura M. S. Regina cu A.
S.	I. şi R. Arhiducesa intră în curtea Palatului. Trăsura M. S. Regelui şi tote trăsurile suitei vor trece înainte până în strada Franclin unde vor apuca Ia stânga.
VI.	—Nici o schelă, tribună safi estradă nu se vor face în parcursul cortegiului de cât cu anume autorisaţie.
Este cu totul interZis a se urca pe er-boril Bulevardului şi al cheiului pe parapetul podurilor, pe felinarele stradelor şi acoperişul caselor.
VIII.—La orele 8 săra se va interZice comunicaţia de la piaţa teatrului până în
strada Franclin.
Acesta va ţine tot timpul până la terminarea reti agerei ce va avea loc la Palat de tote musicele corpului al II-lea.
Disposiţiuni particulare §ileî de 14 Aprilie
In Ziua de 14 Aprilie fiind prin programa hotărâtă revista militară pe platoul Bânesel, gendarmeria ajutată de compania de pontonierl, la 12 ore se va afla la Hy-podrom.
X.	—Circulaţia şi staţionarea trăsurilor de la Hypodrom pe tot lungul şoselei Chi-selef, până la rodul I-iu, va fi interZisă la orele 3, de aci spre calea Victoriei până la Palat se va opri la orele 4. Aceste interziceri vor dura până când Maiestăţile Lor şi AA. LL. Imperiale şi Regale vor intra în Palat.
XI.	—La ora 8V2 sera, la baiu de la teatru, staţionarea trăsurilor este cu totul oprită pe piaţă. Tote vor coborî pe strada Ştirbei-Vodă şi vor merge la locuinţe pe stradele laterale.
XII.	—Este cu rigore interZis a se urca pe arborii şoselei, a distruge drapelele şi în fine orî-ce ţine de serbare.
Prefectura, de şi ’şl-a dat totă ostenăla putinciosă spre a lua măsurile necesarii pentru paza ordine! şi siguranţei în timpul ser-bărel, dâr având credinţă că cea mal hună poliţie este aceea ce se face de fie care cetă-ţăn, intervine şi rogă pe toţi a ’l da un concurs bine-voitor pentru a’şl putea îndeplini datoria cu deplin succes în timpul acestor Zile.
XIII.	— Contravenţiunile aduse acestei ordonanţe vor fi constatate prin procese-verbale şi autorii lor trimişi înaintea justiţiei.
D-nil comisarî-inspectorl, comisari secţiunilor, sub-comisaril, şeful poliţiei comunale, d-nil oficeri şi sub-oficerî de geandarml, precum şi toţi agenţii îndrituiţi de lege, sunt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a disposiţiunilor presentel ordonanţe.
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
(.Agenţia Havas)
Paris, 24 Aprilie.— Diarul „Le. Temps“ rectificând informările dată de The Times, constată că Englitera în realitate a propus Puterilor întrunirea unei conferinţe, cu o programă limitată spre a regula cestiunea financiară egyptenă; ea chiar a declarată deja că un împrumut de opt milione livre sterlinge ar fi necesar şi a consiliat, pentru a procura o garanţie sub-scriitorilor al acestui nou împrumut, d’a suspenda amortismentul vecliel datorii publice fără a reduce suma cupoanelor de interese fixată prin legea de liquidare din 17 Iulie 1880.
Roma, 24 Aprilie. — Oficialul publică un decret fixând o carantină de observaţiune de cinci Zile pentru tote bastimentele fără exepţie provenind de la litoralul Hindusta-nulul şi Birmaniel, coprins între gurele flu-viurilor Indus şi Irauaddy.
Camera a suspendat şedinţele sele până la 1 Maiu.
Constantinopole, 24 Aprilie.-Raif E-fendi, inspector al lucrărilor publice, e numit ministru al lucrărilor publice.
Constantinopole, 24 Aprilie. — Oficială.—Proveninţele din Indii, trecând prin Canalul de Suez destinate pentru porturile otomane ale Mediteranel, vor fi supuse ia carantină.
Aceste seirî au fost publicate în ediţia de aseră şi le reproducem şi in cea de dimineţă
Londra, 24 Aprilie.—Generalul Wolseley a asistat erl la Consiliul de Miniştri, în care fură examinate afacerile Egyptnluî.
Standard asigură că se face îu Cair preparative pentru o expediţie în Sudan; der în acelaşi timp Daily lelegrapli afirmă contrariu.
Cair, 24 Aprilie. —Guvernorul din Berber a telegrafiat că probabil se va vedea constrâns după trei Zile d’a face predarea sea insurgenţilor.
AVI8
In Zilele de 22, 23 şi 2 i ale Iun el curente, societăţile unite a Cooperatorilor şi Furnica, vor da la Cişmegiu o serbare, care de sigur va fi din cele mal strălucite.
Aflăm diutr’o sorginte positivâ că la acestă serbare d. psilograf N. Vlădica şi d. G. Nicolescu, fotograf: vor espune spre vân-Zare.
Portretul Imperatorelul Traian e a căruia corp este scrisă Istoria Romanilor şi care conţine peste 1,121,000 litere pe mărimea a două cărţi poştale.
Idem Charta geografică, a Europei, României etc.
Idem portretul Regelui Carol I (călare) pe a căruia corp e scrisă istoria resbeluluî din 1877.-78.
Idem portretul lui Atli. Diacu Roman Macedonăn pe a căruia corp e scrisă revoluţia de la 1821.
Portretele a tutulor Domnilor Români omeni de- stat, poeţi', scriitori etc. pe posele cărora sunt scrise biografiele lor.
Iu total 136 de feluri de tablouri copriu-Zând milione de cuvinte. — Publicul pote se profite de asemenea ocasiune, a’şl procura din aceste unici lucrări în felul lor, care să vor vinde cu precifi mal de nimic,
tâlnirl cari aG un caracter atât de familiar şi care într’un alt caz de cât In a-cela pe care T preveZl d-tea, ar putea aduce cine scie. ce sgomote onestităţei şi reputaţiuneî d-tele, despre care n’am avut nici o detă cea mal mică umbră de bănuie.ă...
Alexandru fusese lovit şi ’şî răsbuna. Comitea pote o imprudenţă de o sălbatică virtute ; dâr e singura cale pe care curtezanii inteligenţi se disting de cur tezaniî nătărăi. Şi apoi femea nu e capabilă să se supere de nimic, când fapta pornesce din inimă.
—	Te-am supărat, întrebă d-na Nasture surâzând ?
—	Nu d-nâ de loc... ’mî-aţî deschis 0-chil...
—Atunci, mal răul
—	Tentru ce ?
—	Pentru că amorul n’are hazul luî de cât când e orb...
—	Şi are încă şi mal mult, răspunse Alexandru cu hotărîre, când rămâne orbft !
—	Atunci, esc! hotărît.
—	La ce ?
—Să vii la prânzul nosriu, sâu să iu-, bescl pe Emilia.., şi la una şi la alta...
alegeţi!
—	Şi trebue să aleg între acestea
două ?
—	Da.
—	Atunci voiu face pe orbul şi pentru prânzul la care mă invitaţi..,
Alexandru ’şlluădiua bună de la d-na Nasture şi plecă.
D-na Nasture prânzea sera. La 4 ore fără ceva, Alexandru sosi.
Emilia se afla deja de o jumătate de oră la mătuşa sea şi pe când acesta făcea pregătirile prânzului, Emilia rămăsese singură în salon unde, cu abilitatea sea obicinuită, esecuta la clavir, a doua Nocturnă se Chopin din opul 32, pe eare maestrul polonez a dedicat-o barone! de Billing, suavă şi prufund melancolică operă a cărui bună executare necesită o plenitudine de interpretare, ,0 agilitate tecnică şi o simţire pe care Emilia le avea în de ajuns.
Alexandru intră în salon după ce întâlnise în trecerea lui pe d-na Nasture. Emilia simţind uşa salonului, întorse
capul şi zărind pe Alexandru, fără a se turbura câtuşi de puţin îl-salută cu indiferenţă, şl ’şi continuă piesa. Alexandru se duse drept la clavir:
—	Este aceeaş nocturnă de ieri, nu e aşa d-nă.
—	Da, să sperăm că astă-Zi—fiind-că o au ZI pentru a doua oră — nu te va mal face să părăsesc! salonul.
Alexandru surise.
—	Pote că aş pleca şi de astă detă, răspunse el cu fineţă, decă aţi împodobi-o cu aceaşî umedă gătelă...
Emilia surise de astă detă, aruncând spre Alexandru privirile sele pline de farmec şi de blândeţe.
Dăr Nocturna se termină penă când Alexandru n’avusese încă timpul se revină din emoţiunea ce ’l făcuse să resimtă privirile Emiliei. Ea se întorse, pe scaunul clavirului, în spre Alexandru.
—	Avem tocmai intenţiunea, Z^e A-lexandru, să mă aşeZ pe un scaun lângă d-vostrâ d-nâ şi să v’ascult.
—	Ia un scaun şi vino, îî Zise Emilia cu franşitate.... scil ce lesne reîncep.
Alexandru trase un scaun la clavir,
lângă al Emiliei, pe când acesta îşi îndrepta pe al eî. Când fură aşedaţî unul lângă altul :
—	Ce vrei să ’ţî cânt, îlu întrebă E-milia ?
—	Aşi avea mal mult dorinţa d-nă ca să sciu decă ţineţi să faceţi un lucru care să ’ml placă mie.
—	In tot d’a-una!
—	Ca şi acum ?
—	Şi acum mal mult de cât în tot-d’a-una!
—	De politeţă?
—	Nu, de plăcere.
—	Vă mulţumesc; decă der ceea ce ’ml spuneţi e adevărat, nu ţiu pentru un minut la nici o melodiă... ţiu numai la un singur lucru.
—	La care?
—	Oh! mult mal mic de cât tote lucrurile la care v’aţî putea gândi., pro-miteţi’mî însă că mă veţi satisface...
—	Da.
—	Sunt d-nă torturat, de ieri, într’un chip ne mal pomenit; nu sciu care e natura patimeî ce mă tortureză, nici nu
pot Zice că cunosc objectul acestei patimi, der...
—	Pote aţi visat ceva reG?.,.
—	Nu, am văZut ceva dulce...
—	Pe mine ! ?
—	Nu, inima d-tele... Am un haos în
mintea mea şi în tocmai ca acel sculptori cari şi, Zi şi nopte nu fac de cât să se gândescă la frumuseţile ce ar trebui să de marmurei lor încă necîoplită, ca şi dânşii cari o văd în visuri seu în reverii, frumosă, mai frumosă de cât cele trei Venere aşa şi eG, turburat de acest haos, văd o femeă făcută de visurile mele o văd la tot pasul în tot locul, în somnul meu şi în reveriele mele. Nenorocitului sculptor inse îl trebue mult pentru ca se ’şî vaZă visul cu ochii; mie însă d-nă, îmi trebue forte puţin lucru... şi acel lucru numai d-ta poci să mi’lG dai....
[Va urma]
www.dacoromanica.ro
4
TELEGRAPHUL
<&* Specialităţi proprii Alessandriu -***?
Ciocoladă
cu sarea Ini Berthollet.
Specific contra bâleJor de gât, maladiilort) vocale, inflamaţiunilor şi ulceraţiunilor gurel anginelor, scorbutulul şi salivaţiunilor mer cu riale. —Acest remediu e forte precios Oratorilor, Profesorilor şi Cântăreţilor, uşureză emisiunea vocel şi tempereză ostendla gâ-tulnî. Preţul une! cutii leî 2.50.
Gudron vegetal	“
iei de piept, tusei provenită în urma gu turaiulul, iritaţiunl ale pieptului, astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc. — Cu o lingură din acest gudron pus într'o litră de apă, formezi apă de păcură, care se pote da cu mult succes la copiii, contra bolelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se ea o lingură de Gudron în apă sacharată săti lapte dulce 2—3 ori pe (,ii. Preţul lei 1,50 flaconul mare.
febrifuga, tonica şi preser vativa. E cunoscut greuta tea cu care se dă copiilor medicamente şi mal ales China. — Aceste pastile conţinând chini.iă sunt lesne de luaa de cel mal râs fătat copil — având un gust delicios — specific contra frigurilor şi ca preservativ.
O cutie 24 bucăţi lei 1,50.
Pastile Alessandriu
Vin de China X
cu Colomba, fi. 2,50; cu Malaga flac. 1. 3.
In o ţâră ca a nostră, unde frigurile de tot soiul, sub diferite forme ’şi-a găsit Ionii bun pentru a face victime, e bine a se întrebuinţa, deca nu (Jilnic, cel puţin din timp în timp. Vinul de China pentru a vă preserva în contra frigurilor, a fortifia pe convalescenţi, seu a reconstitui personele slăbite prin prea multă muncă. —Pentru copil jumătate păhăruţ, pentru adulţi un păhăruţ dimineţa şi sâra, sâti înaintea mesei sâu după prescriptiunea d-lor doctori, cum vor găsi cu cale.
Pilule ieBiaiicarir;sdo0s;i
med. sup., prin Farmacopea dela 1863 şi cea de la 1874, a decis ca avantagios prepararea acestor pilule tot-d’auna prospete.
Tote lucrările de medicină indică iodura de ter, contra afecţiunilor chlorotice, scro-fulose, tuberculose (culori palide, humori reci, phtisie), Leucorheă (Polă albă) Amenorrheă Menstruaţie oprită sâu dificila), etc. Acesta este un escelent forti-fiant pentru temperamentele limfatice, slabe safi dificile. Preciul peutru 100 pilule le) 3,75 pentru 50 lei 2
Alcoholatn de lila
„Santa Maria“ Triplă destila-ţiunea plantei prosp >tă cu alcohol de vin pur.
Medicament nepărat trebuincios în fie-ce casă. — Cu o linguriţă din acest alcohol pusă într’o câşcă de apă face apă de Me-issa. —In cafea câte-va picături suplinesce cu pristosinţă coniacu care pe lângă că nu are nici o aromă, dâr forte adesea şi mai fote coniacurile sunt preparate cu alcohole râti alese. Preciul 2 lei.
Pastile ffiimâse
Condein-Tolu. —
^uuivno Remediu plăcut con t,ra tusei. Preţul unei cutii 1. 1,50.
rhjnntnnq flp Phina nlinii tlPÎ) Pentru 11 re|la puterea pSiuluî slăbit, împedicând uu numai căderea, ddr Uliu lui d Ug Idllud ui Ulii J lluu îl face a §i cresce. De 2-3 ori pe septămânâ sdra cu e periuţă muiata iu acăstă tinctură so frdeă pelea capului. Flaconul mic lei 1.50; împătrit leî 4.
i acesta tmetura so Ireeă pelea capului. Hacom
Apa Colonia î raian Esta^S
__________ Flaconul \eî 2.
Nn uAin canaiitora p.a nrunn.rat.p nlrt ttia1h fîo ni
Pudra Glicero-Orisa SSViîSgî
pielea Cutia 1 leu şi 50 b.

eMandua
(Ata
Nu voin considera ca preparate ale mele de cât ce vor purta sem-nătura de mal jos şi timbrul Farmaciei
Depositul pentru tdtă ţdra la Farmacia Română, Calea Victoriei, 77,
(Cişmeaua Roşiei BucurescI.
Se espediaza in tote punctele ţerii, eontra-Mandat postai. De la 10 leî în sus embalaj nu se socotesce, în jos 50 bani.
Tăie aceste specialităţi se gâse-c şi la Farmacia ISnudusi-Ziiiiiiicca

are pentru basa principală Codcina şl Tolu ; ol inlocueşte Pasta Zcd şi poate fu ntrebuinjat pentru a indulci ceaiurile si laptele copiilor sau bolnavilor; el mai are avantagiul a nu presenta câtuşi de puţin inconvenientele văiămătdre a le opiului, Foloseşlode minune în contrairrita(iu. nilor, peptului si ale pulnionffar, a lua-■elor învechite, I>roncliilelor,tUNeimu-gnrem-i, catarrlielor, inaoninielor, etc. Pari», «(rada Sil, Drouat şl la diVer«ePti(OiMu'
De închiriat
De la 23 Aprilie a. c., proprieta tea din Calea Moşilor, colţ cu str. Mântuleasa No. 130, fosta spiţerie ce se compune din 2 prăvălii, 4 camere , bucătărie cu o odae şi o pimniţă mare, grădină şi alte necesarii. Amatorii se vor adresa la Thodor Popescu, strada Lipscani, No. 17.	6-2-3.
De vânzare
O perelie case neiocuite, compnse din 2 odăi . de stăpân, una de servitori, bucătărie, pivniţă, etc; fără nici o împrejurare, în stare bună, mare parte cu materialul nou şi cu loc de a se mal adăoga încăperi. Ele sunt în BucurescI, colorea de verde, str. Virgiliu N. 11; posiţia fru-mosă, aer curat, apă bună.
Preciurile cel© ma,l moderate
		teri
CXZ5	^INonl** D I I I A Rl A	—3
. m	hotel D U Lu A n 1A	zs od’
	Acest Hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate cu totulfl	e-o
no P—«	din noti. Asemenea posedă şi unu mare Restaurant cu totâ felulu de	C=3
	mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdiii	t=t •—3
cxrî <—}	pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu PrecinrI forte moderate	ţ=i
	Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorî să fie pe deplin	crr>
	mulţămiţl, impunCnd cea malmare acurateţe şi promptitudine.	
1L*
Proprietar, NIF(dU ŢANE.

l
BRUDER KEPICH
Cel maî^renumit
DEPOSITU DE M A SINE DE CUSUTU
de tote sistemelel	Ide tote sistemele
Cele mai Perfecţionate
HIRecomiam!!!
MAŞINI
de ©u,sn t îi
cu 15 aparate
ftirte înlesnit6re PHECIUEILE
foarte îotinto
iDepenâtor automatic.
Aruncător de suveică.
Suveica fără trecere a aţei prin găurele.
Aşezarea acelor fără vre o măsură.
Mesurâtor metric (i uite coustruîţiunl nuol hirte sim-ple şi practice. _____
PRECIURTT.E-
foarto loflerate

Plata se face in rate septemânale seu lunare
Garanţie pe £> ani. — Inveţâtura gratis.
I'epositele:
BucărescI, strada Şelari, Hotel Victoria; Galaţi, strada Domnescă, lângă Hotel Metropol; Craiova, strada Lipscani; Brăila, strada Mare.
ATţUER f'ECMIŞ
59, Str. Isvorul. P. KEILHAUER Str. Isvorul. 59.
Pompe de tote sistemele. Pompe nuol de transvasat vinurile. Fontâni d’applique şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot felul. Tuburi de fier, tuciu şi plumbu de tote dimensiunile. Tuburi ornate peutru clădiri.
Miri speciale pentru latrine si smeri ci acceseriile
SghiabuiT de trotuar şi Ligliianuii de coborîre inodor, etc.
MARE DEPOSIT DE FILYII 0I1AAMK.\TATÂ
Vase, Socluri, avusurl, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
Furnituri şi Instalaţiuni complete de băl
si CONDUCTE DE APA
In acest atelier, se găsesce şi Scule pentru zidari şi pietrari
FABRICA
de
Vinde ampanie
MULLER & C-ie Brăila
Acestâ fabrică oferă şampanie română sub nume de
CREMA UE ODOBESCI
în lăţjl de 6 şi 12 sticle, şi în ori-ce cuantităţî, cu 3, 3£ şi 4 1. sticla cu ramburs seu comptant, franco gara seu portul Brăila, in-clusivu ambalagiu.
Qualităţî superi dre

liiFtpriilsrea Baroiiietrica
Strada Academiei, 25.
Aduce cu onore la cunos cinţa P. T. publicului că a in-tn dus acum din nou Maşini pneumatice atât mari cât şi mici sistemul cel mai perfecţionat, cu care curăţirea Latrinelor se face în câte-va minute în mod hygienic şi forte practic, prompt, siguru şi iâră sgomor, fără odore şi| murdărie.
Aceste maşini sunt apro-l bate de către onor. Consiliix de Hygienă şi capacitatea lor constatată de onor. Primărie.
Preciurfie forte reduse. Pentru o Maşină mică 0,80 numai 12. Pentru o Maşina mare, capacitate l1/» m. c. 1. n. 20.
Administratiunea.
TIPOGRAFIA MODERNA
34, Strada Academiei, S4
Stabilimentul tipogr. efectueză Imprimate pentru autorităţi, U-vrage scolastice şi sciinţifice, ijiare quotidiane şi hebdomadare în tdte limbele modere — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de visită şi decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi orî-ce alte lucrări atingitoare de acâstă artă, în diferite mărimi şi colori, etc.
Asemenea se însdrcintză şi cu Broşare de cărţi, Cartonate şi elegant poleite Registre de compta-bilitate de diferite mărimi şi cua-lităţi, Obiecte de inginerie, bironri şi cancelaril. Di ferite cartcmage, etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru moşii, păduri, mori, etc. etc.
Pentru mal multă înlesnire
antorităţile administrative şi comunale pot face cererile pen-trn materialul necesar prin scrisori francate înaintând costul
Aceste medicamente se vinde la farmaeia I. A. Ciura, str. Lipscani, (Palatul Dacia) la farm. Chr. Alexandrin, Calea Victoriei, No 77; şi d. Marin Ionescu, coafer str. Academiei, (sub Hotel Union), în Brăila la farmaeia d-lui Fabini şi îu Ploescl la farmacia d Iul v. Ghiţulescu Cererile din provincii se vor face la administraţia «jiarulul TREBUINCIOSUL, BucurescI.
âe daruesce celui ce va arăta că esistă fineturi superiore celor in-
—----------- ventate de O. Ciani. Apă englesă
fină pentru a văpsi instantaneu în negru sau castaniu barba, părul, a’l face să crăscă şi aT împedica căderea. Preţul leî 7. Apă pentru a da părului o colore blondă aurie şi castanie. Preţul lei 5.
Apa ne Pelsina
Admirabil produs
balsamic-
Viiniiiigrc iiygiâpiqiie
spirtos şi tonic; de un parfum forte plăcut, favo rabil igienei şi consacrat grijelor de toaletă, menţine corpul într’o stare înfioritore de sănătate. Previne şi risipeşte bubele, roşiaţa, petele, încreţiturile şi orî-ce alteraţie a pelel’ pe care întinereşte şi o îndulceşte dândui o aparenţă albă catifelată. Flaconul lei 1.30. -Oţet higienic pentru toaletă şi bae cu parfum de’ micsunele Fi. mare lei 2. — Oţet cu parfum buchet dordna Italiei FI. lei i.75— Oţet de lapte de migdale FI. lei -50
Vehitiiia Erecceri
Acdstă adevărată pulbere de ore<J bine preparată, e lipsita cu totul de ori-ce substanţă vâtămătore peliţel şi e bună pentru tote domnele care doresc să’şl păstreze sănătatea şi frumuseţea.lor. Astă pulbere e invisibilă şi de o fineţe fără egală,, este parfumată cu un miros special şi delicat, si asigură peliţel o frumuseţe constantă şi o frăgezime ce nu se poate altera. Cutia lei 1. 40.
Apa coroanei I taliei
Nou neîntrecut parfum pentru batiste şi pentru cure igienice a toaletei. Acesta apă este destilatâ dintre toate florile cele mai miro-sitore şi aromatic din Genua de către d. Stefano Frecceri distilator şi parfumator premiat cu 17 medalie şi diplome’ de ondre la exposiţiunile naţionale şi internaţionale. Ea înlocuesce cu mal multe avantage apa de colonia, mirosul său e mal delicat, suav şi dur&tor. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele mai bune corn-posiţiunl pentru a menţine tinereţea şi albâţa pelel, făcându-o mdle şi înfioritore, curăţind-o de orî-ce imperfecţiuni.—Preţul lei 2, flacon mare.
Depilator in pomădat?™
— * ---------------------- nevătămâtdre,
are constatată proprietatea de a ridica în câteva minute toţi acel perl ce se cred netrebuin-cioşl. Flaconul mare lei 3. 90
inventată de Pietre Bor-tolotti ‘ din Bologna, premiată cu 38 medalii ale es-posiţiunel naţionale şi internaţionale. Acesta apă Intr’adevăr miraculosă e compusă numai din substanţe vegetale, cele mal tonice, aromatice şi salutifere pe care le posedă Botanica- Nici o apă pânâ acum cunoscută nu este superiorăa-peî de felsina şi probă de aedsta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul el. DouS, trei picături din acăstă apă într'o ba tistă şi’I dă unul din cele mai plăcuţe mirosuri. Opt sau dece picături în o jumătate pahar de apă curată şi spălându-ne de două său trei ori pe ţii conservă, reînfloresce şi întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face să dispară bubele accidentale şi ori-ce pete precum şi încreţiturile feţei. Pentru băl, o sticluţă din acăstă apă întăresce corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pielei, mâncărimea, distruge ori-ce u-rîtă odore a transpirărel şi procură o stare da bine neesplicabilă. Câte-va picături turnate pe fer roşu respândescu unu parfum din cele mal plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O linguriţă ordinară în un pahar de apă depărtăză de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba, Mirosind’o des depărtăţă febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltose seu nesănătose. şi este un preservativ escelent contra bolelor molipsitore şi epidemice. Are puterea balsamică d’a cicatriza înţepăturile insectelor ‘şi a face să piară vânătăile şi unflăturile şi de a linişti la moment durerea produsă de sgârieturele ’şi arsurile pelel, când e spălată cu apă de acăst’a şi se acopere cu bumbac legând rana lei 1, 50 flaconul mare
Aia ie Genova
pentru Toaleta si Bai Preparată de S. Frieeri, parfu-mer al M. S. Regele Italiei Premiat cu 15 medalii. Ea pe iâ-ngă că are cel mai graţios şi cel mal suav parfum pentru batista. întrebuinţată in Silnice spălări, risipeşte iritările şi întăresce vederea, face să dispară petele de pe faţă întăreşte cărnurile. Luată pentru gură risipeşte misrosul urât, curăţă dinţii şiî îtărşte gingiile, şi pentru Băl, o sticluţă întăreşte corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pelel, mân-cârimea, distruge ori ce’urâtă odore a transpirărel şi procură o stare de bine neexprimabilă Flaconul mic lei 1,50. dublu 2,50.
P Q TI111Q rQ'’l'ifîca*;& parfumată cu boucqueL liu 1 Id trandafir spre a vindeca scoroji-
------- -------rile pelel şi a o apăra dc ori-ce boia
de pele; păstredă fragedă carnea dândui fineţe şi transparenţă. Flaconul lei 1.20.
T *	Restaurator american,
Uvi * iwiliic al părului elegant spre colorarea părului şi barbel, a chimistului doctor I. B. Wiliam Wood 3219 Th. Street New-York.Albirea sau dscolorarea părului nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mal multe ori adusă de o emoţiune violentă, de o mare durere, de boale speciale şi de atâtea alte căuşe neprevăzute, cu Florine, pe care elegantele dame americane şi engleze oîntre-buinţăZă de câţl-va ani şi care este tinctu-ra do toaletă cea mal întrebuinţată, se redă perilor cărunţi sau albi colărea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vigore rădăcinel ca să-I facă să renască şi să le împedice căderea. Ea e absolut nevătămă-tăre, conservă pelea într’o stare bună de fragi Zim0 Şi o preservă de pete. întrebuinţarea Florinei nu cere să se spele mal înteiu părul, avănd ea însăşi proprietatea de a desgrăşa şi a curăţi complecţii capul. LucrăZă’ gradat, şi după 7 sau 8 Zile de întrebuinţare se obţine un succes sigur şi strălucitor. A se observa marca fabrice! având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 luni) într’o elegantă cutie lei 6.
Licorn balsam
înn pentru Surzire. E un re-mediu experimentaţii, de efecte extra ordinare, de
profesori specialişti, pentru tote bolele care aduc slăbirea seu lipsa totală a auZuluî, precum pentru a vindeca acel sgmot atât de supărător în canalul auditor intern de care bolnavii rămân aşa de xcitaţl şi desgustaţl. Flaconul lei 3.
lortcs sericilorReme<M f6rte aisurt-şi
A1L Ja	Si de jasomie. Astăspe-
U UO U* 141 cialitate absolut nevă-tămâtore şi parfumată cu jasomie, are proprietatea de a albi la moment pelea, făcând să dispară încreţiturile, rojii şi petele de roşiaţă. Sticla lei 2.
Praf de dinţi igienic CuremS
nesie şi chinină. Acest praf de dinţi nu numai ’că preservă dinţii, dar ’I face albi, întărind în acelaşi timp gingiile si curăţind suflarea. Impedică ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a format deja o face să peră. Calităţile antidistrugătore ale acestui prafu suntu în stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gurel; apoi mal dă gurel o frăgezime particulară, şi fără a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii lei 1, 50
Praf dptlfifriVp ®cra^u- Prepa-* rai. UeiriUlTCe raţie specială care
curăţă repede dinţii cel mal negligiaţl, şi le dă tdtă albăţa isvornlul, precum ’şi impedică stricăciunea si tote bălele relativ la dinţi. Cutia lei i. 30.
puternic, caro nu conţine nici arsenicu nici pbos-phor. Pachetul nu costă mai mult de cât 70 bani
cel mai gentil si cel mai ef-tin cadou ce se p6te face la o dama este : O cutie elegantă satinată în cromolitografiă cu garnituri în pasmanterie; coprinZdnd 3 butelii de parfum, 1 butelie de glicerina parfumată, o cutie de pudră de orez parfumată pentru a albi pelea şi o cutie cu prafuri de dinţi. Preciul lei 6.
O altă frumdsâ cutie care conţine o sticlă de parfum o cutie de pudră de orez "parfumată, un cosmetic şi un mic săpun, Lei 3.50.
selor ndstre, şi în urma sfaturilor necontenite ale unora dintre clienţii noştri, amu preparaţii REGENERATORUL PERUIjUI, pe care avem o-norea sâ-’l presintăm ca pe celu mal bunu din câte se vând. Acestă preparaţie, fără s6 fie o tinctură, redă culorea primitivă pârului lucrând de-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind rădăcina perului, făcondul mole şi oprindu’I căderea; îl redă tote puterile organice perdute din causa vre-unel bole a vârstei etc: nu pătâză ru-făria. Din causa acestor calităţi, se recomandă continuarea întrebuinţare! sâle deja primită şi preferită în Italia şi străinătate, recunoscându-se ca cel mal bun REGENERATOR şi ca celu mal eftin. Lei 6 flaconul.
qihqHQ fBhnTin Tinctură acestei plante, aduse lfll 1(11 f! do d- Luigi Ubicini din Bra-silia încă din 1872 odată cu
I nX JA nP.n.î*» Tot ce e mal mirositor în iil/di llv IUI 111 produsuldestilârelflorilor —4--------------------e coprins în Apa de Turin.
E greu de a se găsi o delicateţă de parfum supe-rioră Apel de Turin, care are propietăţl igienice recomandate. Diluată în apă devine lăptdsă, şi cu asta, spălându-se cine-va de câte-va ori pe Zi, are proprietatea de a face să dispară ori-ce pată de pe faţă, încreţiturile dispar şi pelea rămâne mdle ca catifeaua Dacă se spală gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplăcut al gurel. Câte-va picături turnate pe fer roşu răspândesc un parfum plăcut care curăţă aerul stricat din odăi. DepărtâZâ roşăţa ce causâZă de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba. Proprietăţile igienice indicate şi cari nu se găsesc aşa uşor în alte ape de toaletă ’lau procurat favdrea lume! elegante. Modul întrebuinţare! a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fiece butelie. Lei 1, 50.
Crema Reg. Mărgărită
Acest preparat in-compara
bil eunturos şi solubil, dă frâgedime şi frumuseţe pelel, previne şi distruge încreţiturile pelel, precum şi menţine’frumuseţea până la o etate înaintată. Face să dispară asemenea încetul cu în? cetul semnele de vărsat. Lei 3.50
Ano	Premiatâ cu mal multe.
ADd riecceil medalii la exposiţiunl na-
—T.------------------ţionale şi internaţionale,
are proprietatea, probată pin mii şi mii de cer' tificate, d’a face să InceteZe imediat căderea pâ rulul, de a’l face să crâscă, dând putere râdă cinei şi făcând să dispară mătrâţa. Are iconte stabila proprietate d'a mănţine colorea primitivă a părului. Apa frecceri este în fine cel mal bun cosmetic, ce se oferă publicului pentru nutrirea1 părului, pe care îl face flexibil şi lucitor Flaco-] lei 2, 50.
----•* “Ui	“ WV4CCUC») OU
Tayuya, este f6rte eficace pentru a combate ne-vralgiile, durerile de la articulaţii, precumu şi durerile de 6se cari nu au putut fi vindecate prin ori-ce altă tratare, adică cu săruri de chi-iiină, morfină etc., şi chiar cu băl de oleuri, cu duşuri său cu alte mijloce pe cari medicina si empirismul le procură, aşa că este înumărat’ă Intre cele mal puternice leacuri antireumatice eimoscuto penă acuma. Lei 6 flaconul.
Estraetnl de odoare
pentru batistă variatu asortiment : buchet: de trandafir, buchet sărut furat, buchet de vanilie, buchet de ierbene, buchet oriental, buchet Bosfor, buchet al Reginei, buchet de amor, Ess-buchet, buchet Garafano, buchet Gelsonimo, buchet de dame, fân verde. Paciuli, Moscu şi buchet Jockey-Club. Sticla mica de lei 1.20, mare şi de lux, leî 2.
Apădefldre
ds portooale Întreita superi-ără în sticle fdrte elegante, lei i.

A se păzi de coritrfaceri :jceste_sjiecialiţaţi ptrn ca se fle acerate treime ca se porte Mrnl ziarului „Fratia Româno-teliana11. a se cere la depositari ca se se porte timlrul acestui ziar.
Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro
DUMINICA 15 APRILIE 1884
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ANUL XY No. 3572
ABONAMENTE
PENTRU CAPITALA Pentru un an..Lei 24
şăse luni trei
17
PENTRTJ DISTRICTE Pentru un an ..... Lei 2 „ şăse luni............30
trei
15
pentru strein Etate
Pentru un an..........Lei 40
»	şăse luni...	„20
„	trei „ ... .	„12
Abonamente se fac la 1 ai 15 a fie-c&raî lunt
ANUNC1UBI ŞI BFCLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilâ.
Epistolele nefranca e se refusă; ar-ticolil nepublicaţi se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franoia Ilavas Laffite, 8, place de la
Bourse, Paris.
Englitera Engine Micoud, 81 Fleet Street. E C
Austria. Rassenklewer, et Comp. Ungaria D. Moritz Wiest, in Buda Pest Servitenplats.
Redacţiunea Str. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24c.
SCIRI TELEGRAFICE
(Dup6 fiarele streine)
Viena, 24 Aprilie. — Până ieri la a-mia(|! nu sosise nici o invitare pentru conferenţia din London. Pdte că amânarea atârnă de diversitatea cu cure se concepe programa desbaterilor. Francia d< reşce discutarea întregel cestiunî, cele l-alte puteri vor să se mârginescă la cestiunea financiară. Consimţimântul puterilor pare asigurat.
Roma, 24 Aprilie, — Scirea despre notificarea invitaţiunei la conferenţâ este prematură; penă ieri la amia^i acăstă notificare nu avuse loc. Tot ce s’a făcut penă acum de cabinetul eugles în acesta privinţă se mărginesce la sondarea sim-ţimintelor guvernelor faciă cu o conte-renţă, lucru care pare a fi primit în principiu.
Paris, 24 Aprilie. — Pe aci se crede că Rusia se va opune cu hotărîre flcsâ-ril Angliei în Egipt şi că Germania nu va contrazice pe Rusia. S’a ivit proiectul de a procura Turciei mijlocul să res tabilâscă, cu armată, ordinea în Egipt. Francia nu s’ar opune la acţiunea Turciei, şi prin acăsta Anglia ar perde po-siţiunea sea preponderantă în Egipt. — Ex-Chedivul Ismail-paşa a sosit aci.
Berlin, 24 Aprilie. — Rusia n'a fost invitată la conferinţa asupra Egiptului, pentru că n'a luat parte la discuţiunea lege! lichidaţiunel când s’a făcut.
Agram, 24 Aprilie. — Ieri s'a ţinut aci o şedinţă a comitetului esecutiv al partidei naţionale. Comitetul a hotărît să lupte din tote puterile contra calomnie-lor cari circulă pe socotăla partidei na ţionale. Acăsta va trebui să se presinte unită în viitorea sesiune a Landtaguluî croat, luptând pentru împlinirea princi pielor din programa sea, la care n’a renunţat nici o detă.
Madrid, 24 Aprilie.— La 27 curent se vor face alegerile pentru cameră. Soirile oficiale sosite până acum la ministerul de interne spun că maioritatea biurou rilor electorale sunt compuse din susţinători aî guvernului. De la introduce rea instituţiunilor pârlamentare în Spania, fie-care guvern a putut să se bu cure de acest „resultat." Cabinetul va avea 350 de scaune în parlament, iar oposiţiunea la un loc numai 70.
Cair, 24 Aprilie’ — Agenţia Reuter a-nunţă că la consulatul engles s’a ţinut un consiliă la care au luat parte Eger-ton, Nubar paşa şi Wood. S'a hotărît, în privinţa Berberului, a recomanda guvernului engles trămiterea unei espedi-ţiunl compusă din engles! şi egipteni, cari în două luni ar putea ajunge în Berber. Guvernatorul din Berber telegrafiazâ că cel mult în două, trei Zile aşteptă să fie atacat; nu mal e nici o speranţă de scăpare.
Paris, 24 Aprilie.— Cu privire la conferinţa internaţională, ministrul de es-terne n’a luat nici o hotărîre. Propunerea englesâ n’a venit aci pe neaşteptate ; Francia aştepta cu siguranţă momentul acesta, pentru a relua nogociările acolo unde le-a lăsat ministrul Duclerc. Anglia ar putea de pe acum să preciseze atitudinea Francieî, care tinde la recâştigarea. preponderinţel în Egipt. Decă Anglia nu va ceda, republica francesă va sta în reservă până ce Rusia şi Turcia se va declara. Aci se pune mare valore pe a-titudinea Rusiei.
Atitudinea inamică a Z^relor guvernamentale a produs forte rea impre-siune în cercurile guvernului din London
B-orosjene, M AjpnîHe, —Conducătorii
românilor din localitate aă ţinut o conferinţa privată, in care s’a hotărît a se lua parte la alegeri; s’a admis candidatura d-lui Stănescu pe basa programei partidei independente. Tot acăstă partidă va numi candidat în ButLyin pe Constantin Şerban.
A se vedea Ultime Suiri pe pag. III.
BUCORESCI, SAMBATA. 14 APRILIE
Fiind recunoscută însemnătatea vitală a instituţiuniî burselor pentru ţâra nâstră, e de datoria fîe-cărul cetăţân să discute cu seriositate, uitând pentru moment ori ce luptă
Tocmai în acăstă cestiune primi răm ieri un protest subscris de 104 cetăţeni comercianţi din Brăila, protest în care se combate proiectulu modificativ al legii burselor în fiinţă, propus de onorabilul ministru al co merciuluî, d. Ion Câmpineanu.
Trecând peste acusările, nedrepte după noi, ce se aduc ministrului, ne vom ocupa numai de cestiune în sine, aducând tote elementele necesare pentru discuţiunea acestui pro iect. D’altmintrelea, am mai avut o-casiune să vorbim de dânsul în momentul când a fost dat publicităţii.
Chiar de la început, găsim în pro test un pasagid care nu pote resista nici analiseî cele! mai superficiale Iată-1:
„Este necontestat şi necontestabil că numâî timpul dă pe faciă meritele şi viţiurile ori-cărei opere o menescl, şi, prin urmare, chiar în materia delicată a legiferaţiuneî, numai practica, experienţa, basatâ pe sincera şi prudenta aplicare a unei legi, pdte a ’î descoperi bunătatea sâfi răutatea. Acest mare adevâr, proclamat de d. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, în jiua in oare Senatul era în punctul de a vota în bloc, după ce admisese, articol cu articol, un proiect modificativ tot lege! burselor, elaborat din iniţiativa unui grup de senatori (fiind raportor al comisiunei delegaţilor regretatul B. Boerescu) a avut darul a îndupleca pe maturul corp să respingă proiectul în cestiune. “
Nimeni nu se păte îndoi d’acest adevăr.
E necesară esperienţa pentru a vedea defectele unei legi. Unde văd însă concetăţenii noştri lipsa acestei esperienţi ? In Brăila, dic ei, legea burselor nu s’a aplicat, prin urmare nu se pote sci că e rea şi că trebue modificată. Der in restul ţărei ?
Practica jilnică a dovedit că sunt lipsuri grave în organisarea burselor, şi guvernul s’a grăbit sâ presinte un proiect modificator. Dăcă esperienţă nu s’a făcut la Brăila, ea s’a făcut în cele-l-alte oraşe şi a pus în evidenţă golurile legii; şi acesta e îndestulător, cu atât mai mult cu cât de cele mai multe ori ne ajunge esperienţa altor popdre, nevoind s’o facem pe socotăla ndstră.
Constatând deci nulitatea acestei obiecţiuni, revenim la proiectul ministrului şi la acusările din protestul cetăţenilor brăilenl.
Primul articol din proiect care cade subt condamnarea protestanţilor, e articolul 6, prin care se prelungesce încă pe trei ani învoirea străinilor d’a funcţiona ca mijlocitori în porturi. Pentru a ne forma conclusiunea vom pune aci câte-va linii din protest, cari pot fi considerate ca mărturisiri preţidse în acăstă chestiune : „prudent înainte de tote, Legislatorul, ţinând compt de împregiu-,
rările locale din porturi, a acordat Camerelor de Comerciti respective facultatea de a admite, pentru cei trei primi ani de la promulgarea lege! burselor, şi dintre străini, la exerciţiul profesiune! de mijlocitori ai comerciului, cu tote că ridicase acăstă profesiune în oficiti ministerial.“
Şi mai la vale:
„Aceea dintre mijlocitorii români cari aii fost deja numiţi rămân în suferinţă, fără a mai putea recupera perderile de -timp şi de bani ce au cercat, reparaţiune la care eraţi în drept a se ascepta, la espirarea termenului de favăre stabilit în fa-vorea streinilor prin art. 21 § 1 al legei burselor. Alţii nu vor mai solicita a fi numiţi, avertisaţî de tristele experimente ale acelor ce ’i-ati precedat în acăstă carieră."
Constatăm că prudent a fost pentru protestanţi legiuitorul bi rselor, pentru că ţinend seină de împrejurările locale din porturi, a dat eame-rilor de comerciu facultatea d’a admite străini ca mijlocitori, pentru cei trei ani d’ântâiu. Decă este aşa însă, se nasce întrebarea: schim-batu-s’ati cât de puţin împregiurârile locale din porturi, aşa ca să nu mai fie nevoe de streini?
N’avem scire, până în momentu de faciă, că o asemenea fericită schimbare s’ar fi săvârşit. Mai mult de cât atât: neschimbarea acestoru împrejurări ne e dezvăluită de cita-taţiunea a doua de mai sus. Mijlo citorii români, câţi sunt nu au de lucru; şi pentru ce? Pentru că comercianţii dm Brăila sunt în cea mai mare parte streini şi aceştia nu îşi dau afacerile de cât pe mâna mijlocitorilor aleşi dintre ei.
Iată sorgintea răului; şi prudent e ministrul de comerciti că ţine se-mă de împrejurările locale din porturi — cel puţin tot atât de prudent ca şi „legiuitorul trecut'‘ care a făcut a celaşi lucru.
Deplângem, împreună cu concetăţenii noştri din Brăila, acăstă stare de lucruri; nu putem însă acusa gu vernul pentru măsurile ce ia, singurele capabile a înlătura conflictele.
Chiar dăcă Corpurile legiuitore ar respinge acest proiect, totuşi «itua-ţiunea nu se va schimba de loc prin acăsta. Un singur mijloc esistă numai pentru stîrpirea răului: munca stăruitore a Românilor pe ogorul co merciului.
Pe di ce trece, se recunosce tot mai mult trebuinţa d’a schimba direcţiunea activităţii nostre. Acesta nu s’a manifestat penă aci de cât în două ramuri: agricultura şi biuro-craţia, care pdte fi cu drept cuvânt numită marea nostrâ producere naţională; şi dăcă cea d’ântâifi a stat pe loc, nu tot aşa e cu biurocraţia.
Ne-au rămas deci două terenuri intacte şeii aprope intacte, industria şi comerciul. Numai atunci când a-ceste două ramuri puternicş vor fi concentrate în manile românilor, numai atunci vom fi câscigat cea mai mare rleatărnare, independenţa economică. Numai în acest viitor sple î-did, legea nu va mai cere ajutorul străinilor; şi cât mai curând atât mai bine — lucrul însâ nu depinde de cât forte p' ţm de guvern, oricare ar fi el; transformarea nu se pdte face de cât de popor şi prin popor, cu propriele sele mijloce.
Protestul mai condamnă şi îndoirea cauţiunii mijlocitorilor de mărfuri şi cereale din porturi. Am vorbit altă detă despre acăstă disposiţiune şi despre motivele cari au provocat-o.
Atunci ca şi acum, credem ‘că în a- lin nu p6te conveni Rusiei, care a perdut cestâ materie nici o normă nu pdte,mult la încheiarea lui. Neputând sS-1 atace
fi mai raţională de cât proporţiona-litatea garanţiei cu însemnătatea o-peraţiunilor; lucrul e atât de lămu rit în cât nu mai e nevoie de des-voltare şi ori-ce acusâri în acăstă privinţă sunt fără temei.
In ce privesce organisarea corni tetujul bursei, ne i.nitn cu protes tanţiî în critica ce fac proiectului, încă d’acum o lună jumătate, când am vorbit pentru prima oră de a cestâ organisare, am conchis că ea e contrarie principielor guvernului şi partidei liberale. E adevărat, jicârn atunci, că comercianţii nu par a fi pătrunşi de însemnătatea drepturilor ce le acordă legile nostre; acesta nu îndreptăţeşte însă nici de cum mă sura proiectului, prin care comltetu bursei e constituit în majoritate de agenţi aî guvernului. Partida li berală a învins tocmai cu credinţa că haină largă trebue naţiunii pen tru a se mişca mereti înainte; nu putem deci admite că acăstă credinţă va fi părăsită acum, într’o ramură de mare importanţă pentru viitoru nostru.
Aceiaşi critică o adresăm disposi ţiunelor care regulezâ jurisdicţiunea mijlocitorilor. Proiectul dă ministrului dreptul d’a revoca ori când pe ori ce mijlocitor care se va fi abătut de la lege. Acăstă măsură nu pote fi bună, căci nu e naturală; judecătorul firesc al mijlocitorilor e Camera de comerciu, singura care pote sci dăcă interesele comerciului au fost jicnite său nu; ei i se cuvine deci dreptul d’a revoca pe mijlocitori.
Cu acăstă ocasiune şi pentru a încheia, amintim critica ce am făcut măsurei, său mai bine jis jumătăţeî de măsură a proiectului, prin care secretul operaţiunilor se suspendă în parte. Dăcă practica a dovedit că' e periculos secretul, atunci să se ridice cu totul şi operaţiunile să se facă la lumina mare a dilei; chiar ne periculos fiind, secretul tot e cel puţin neraţional in afaceri comerciale maî mult sări mai puţin corn plicate.
Diferitele corespondente din Constanti-nopole ale fiarelor, semnaleză o notă discordantă în primirea căldurosă ce s’a făcut moscenitorilor austriac!. La audienţa corpului diplomatic, d. de Nelidoff, ambasadorul Rusiei în Constantinopole, nu s’a presentat şi nici primul dragoman în lipsa acestuia.
Firesce că acestă călcare a legilor cur-toasie! atrage atenţiunea, şi lumea se întrebă care e causa şi scopul acestei manifestări. E greu însă d’a respunde la acestă întrebare.
(fiarele ruse, vorbind de călătoria archi-ducelul Austriei în peninsula balcanică, ’şi au arătat neplăcerea şi unele din ele aii declarat chiar că se pot organisa în Balcani şi contra manifestaţiunl.
Pe terenul diplomatic, Rusia a suferit timpul din urmă doiF înfrângeri durerose ne cari nu le va putea uita cu uşurinţă. Cititorii noştri sciu că guvernul din Peters-hurg s’a declarat în potriva realegerii Iul Aleco paşa în postul de guvernator general al Rumeliel orientale şi avea motive puternice pentru a. esta. Cele-l-alte puteri bis? primesc acestă realegere şi Rusia va trebui, până tu sfârşit, să cedeze.
Acesta ar însemna ÎDSă a-şl pune singură piedici, fiind cunoscută hotărîrea cu care Aleko-paşa a respins pretenţiunile Rusiei. Cât timp principele Vogoride va sta în capul afacerilor din Filipopoli, tratatul din Berlin e sigur că nu va fi atacat, şi Europa scie acesta forte bine. Der trati tul din Ber-
direct, pa spera să-l nimicescă printr’o mişcare poporală pe care ar fi favorisat’o.
Acestă mişcare devine însă imposibilă cu realegerea iul Aleko-paşa şi acestă realegere trebuie deci considerată ca o înfrângere pentru Rusia.
Ori Ia ce s’ar atribui însă mâhnirea Rusiei, lipsa ambasadorului rus la audienţă va produce reâ impresiune şi va da loc, pote, la esplicărf diplomatice.
A doua înfrângere, e neinvitarea Rusiei i’a lua parte la conferinţa internaţională ce se va ţine în London cu privire la greutăţile financiare ale Egiptului. Basat pe faptul că Rusia n’a luat parte la facerea legii lichidaţiunel, guvernul engles n’a făcut nici un demers pentru a-1 cere consimţimântul la convocarea conferinţei, din ceea ce se pote conchide că nici n’o va invita să ia parte la lucrări. Acestă atitudine nu pote însă plăcea guvernului rus. care voia să se servescă de cestiunea egipteană pentru a-şl întări posiţiunea.
Din punctul de vedere al dreptului internaţional, conduita Angliei este corectă. Rusia n’a luat parte la facerea legii ce e vorba să se modifice şi nici nu e direct interesată în causă, după cum cere eonven-ţiunea din Aix-la-Chapelle. Şi chiar decă ar fi direct interesată, s’a creat deja un precedent consfinţit şi de Rusia, precedent a cărui victimă am fost noi. Voim să vorbim de tratatul încheiat anul trecut la London în cestiunea Dunărei, fără participarea nostră, principalii interesaţi. Am putea constata deci că îndepărtarea de la principiele dreptăţii, chiar atunci, când e desăvârşită de cel puternici contra celor slabi, nu e fără pericol pentru liniscea internaţională.
INFORMAŢIUNl
Joi M. S. Regele a primit în audienţă pe d. D. Gr. Ghica, presidentul Senatului, şi pe d. general D. Lecca, presidentul Camerei.
—o—
La 25 Aprilie, înalta Curte de Casaţie va judeca recursul făcut de banditul Măgărăţă contra sentinţei curţii cu juraţi din Ilfov, prin care este condamnat la muncă silnică.
—o—
La 27 ale curentei, înalta Curte de Casaţie va judeca recursul d-ior G. şi C. Goetz din Galaţi contra sentinţei de apel din capitală care le a respins cererea de despăgubire făcută contra direcţiune! regale a căilor ferate pentru perderea a 56 vagone cu scânduri, în timpul resbeluluî din urmă.
—o —
D-nu Mihail Ferikidi, ministru plenipotenţiar al ţării la Paris, se află în Capitală.
D-sa a venit spre a lua parte la primirea Archiduceluî Rudolf şi Archiduce-seî Stefania.
—o —
Mal mulţi Ziarişti din Pesta şi Viena au sosit în Capitală spre a asista la serbările dat-în onărea înalţilor ospeţi. Tot în a-cest scop se află în mijlocul nostru şi corniţele Karoly şi corniţele Teleky.
SOSIREA ARHIDUCELUI RUDOLF
Şi
ARHIDUCESEI STEFANIA IN CAPITALA
Ieri încă de dimineţă o mare mişcare se observa mal în totă capitala.
Acestă mişcare se mâi ea din ce în ce mal mult şi, la orele 5, tote stradele pe unde trebuia să trâcă cortegiul regal eraţi îndesate de o forte, mare mulţime, care ascepta să salute pe înalţii ospeţi al tronului şi al ţereî.
Tote casele şi prâvâliele erafi decorate într’un mod. splendid.
Ne vom încerca a face o scurtă şi repede dare de semâ a acestei serbări.

www.dacoromanica.ro
2
TELEGrRAPHTTL
La orele 5, MM. LL. Regele şi Regina aQ plecat de la Cotrocen! cu un tren special la Comana unde au asceptat pe înalţii ospeţi.
M. S. Regele purta uniforma de colonel al regimentului de infanterie austriac, al cărui şef de onore este.
MM. LL. erau (însoţite de casa militară şi civilă şi de domnele de onore.
La debarcaderul Smârda, vaporul care aducea de la Rusciuk pe înalţii ospeţi fu salutat de mai multe salve de tunuri.
Tote vasele din port aii arborat stindardele lor şi aii dat onorurile militare.
Aci înalţii dspeţî aii fost primiţi, în-tr’un pavilion decorat cu mult lues şi într’un mod artistic, de d. ministru al lucrărilor publice, de d. director general al căilor ferate, de dd. general Baruţi şi şi loc. colonel Yartiadi, ataşaţi pe lângă persona arhiducelui Rudolf, de d. baron de Mayr, ministru plenipotenţiar al Austriei şi de un numeros public, cari au aclamat cu mult entusiasm pe înalţii bspeţî.
O companie de infanterie cu drapel şi musică au dat onorurile militare la descinderea din vapor a înalţilor ospeţi.
Auguştii călători, însoţiţi de personele oficiale şi de numerosa lor suită, s’au urcat apoi în trenul regal îndreptându-se spre gara Filaret.
La gara Comana trenul regal se opri şi auguştii călători fură salutaţi de MM. LL. Regele şi Regina, care se urcară în tren şi sosiră cu toţii în gara Filaret la ora 7 şi 40 minute.
Sosirea trenului regal în Capitală fu a-nunţată prin mai multe salve de, tunuri.
La gara Filaret se aflau presenţî toţi dd. miniştrii, în frunte cu d. I. C. Bră-tianu, presidentul consiliului, I. P. S. S. Mitropolitul Primat, d. D. Gr. Ghica, preşedintele Senatului, d. general Lecca, preşedintele Camerei, toţi d-niî generali şi şefi de corpuri din garnisona Bucu-resci, Consiliul comunal cu d. loc-ţiitor de primar în cap, Curtea de Casaţie, Curtea de Compturî, Curtea de Apel şi Tribunalul şi mai multe persone de dis-tincţiune.
La gară se mai aflau archiepiscopul catolic, Monseniorul Paoli, şi din dd. miniştrii ai puterilor străine am observat numai pe E. S. Suleiman bey, rninistul Turciei, pe ministrul Belgiei şi pe alu Austro-Ungarieî, însoţiţi de tot personalul legaţiunilor şi purtând uniforma de gală.
La ora 7 şi 40, trenul regal intră în gara Filaret, în bubuitul tunurilor.
Gara era splendid împodobită cu drapele române, maghiare şi austriace. Ves-tibulelele şi ferestrele erau ornate cu draperii şi iluminate cu lampione cu culorile tricolore române, maghiare şi austriace.
Pe peronul din drepta gării, care era ascernut cu covore roşii, se aflau grupaţi dd. miniştrii 1. C. Brătianu, Yoinov,- Sto-lojan, Câmpinănu, Aurelian, D. Gr. Ghica, preşedintele Senatului, cu un frumos buchet de flori naturale, aranjate într’unu mod artistic şi formând tricolorul belgian, generalLeca, preşedintele Camerei; câte-va domne din înaltă societate, printre cari am observat pe graţiosa soţie-, a ministrului nostru de esterne, ţinend în mână un coşuleţ cu flori lucrat cu o fineţă artistică, acest coşuleţ era desti-
nat a fi oferit A. S. I. şi R- Archiducesa Stelania, d-na Irina Câmpineanu, asemenea cu un frumos buchet în mână, d-na
baronesa de Hertz, născută principesa
D.	Gr. Ghica, care ţinea în mână un mare şi frumos buchet de flori naturale, cari compuneau tricolorurile maghiare şi austriace, pe acest buchet se afla urmă-torea inscripţiune în limbele maghiară şi germană : Societatea austro- maghiară din Bucurescî, 13 (25) Aprilie 1884; d-na Manega şi Coralia Săvescu, asemenea cu câte un buchet de flori.
D. D. Ionescu, ajutorul primarului, înconjurat de membrii consiliului comunal, printre cari am observat pe d. Stătescu, purtând pe pept marele cordon al Austriei precum şi alte decoraţiuni streine, Socec, Toma Ţaciu, C. I. Zamflrescu, St. Petrescu, D. Capelenu şi Dobrovici, avea în mână un buchet de flori naturale formând tricolorul românesc şi legat cu panglici mari tricolore pe caro ’l oferi archiduceseî, felicitând cel d’ântâiu, în numele Capitalei, de bună sosire pe auguştii călători.
Ordinea în gară era ţinută de o poliţie de onore, compusă din magistraţi şi mai mulţi tineri.
Am observat escesul de zel în acestă onorifică funcţiune al d-lui procuror Ma-nolescu.
Din societăţile particulare s’au presen-tat la gară deputaţiunea coloniei austro-maghiară, compusă din 80 persdne, în capul căreia se afla baronul Hertz, în uniformă de ulani austriac!, dd. Frank,
A.	Yereschandor şi Yandori Lajus.
Centrul găteî era ocupat de musica regimentului al 3-lea de infanterie, ier pe peronul din stânga era înşirată o companie din regimentul al 3-lea de linie avend în mijlocul ei gloriosul drapel al regimentului, eşit sfâşiat din luptele pentru neatârnarea ţăreî.
Sosirea trenului regal în gară fu salutat prin presentarea armei şi intonarea imnului augustei case austriace.
Archiducele Rudolf îmbrăcat în uniformă de general austriac, cu tunică albă şi pantaloni albaştrii, avend pe cap un bicorn cu pene verzi şi Archiducesa îmbrăcată într’o rochiă Ueu-pale, purtând o pălărie asortată cu rochia şi perul încreţit pe frunte, au descin's pe peron, însoţiţi de MM. LL. Regele şi Regina şi urmaţi de numerosele lor suite.
MM. LL. Regele şi Regina presentară ârchiducelul şi archiduceseî pe dd. miniştri, pe dd. preşedinţi ai Camerei şi Senatului, pe d. prim-preşedinte al Cur-ţei de Compturî C. Grădişteanu, pe I. P. SS. Mitropolitul Primat şi, pe mon-seniorele Paoli, archiepiscopul catolic, precum şi pe domnile soţii ale miniştrilor şi pe d-na de Hertz, care purta o rochiă frumosă roşiă de mătasa, acoperit cu dantele.
DD. preşedinţi ai Camerei şi Senatului, d. baron de Hertz, în numele coloniei austro-maghiare, domnele Dabija şi Stur-zea oferiră arhiducesei Stelania frumose buchete de flori.
După presentare, M. S. Regina şi arhiducesa se urcară într’o trăsură Închisă de gală, trasă de 4 cai, vizitii mânândfl pe cai, cu un av&nt courreur înainte şi avănd la spate doui lachei în ţinută de paradă.
M. S. Regina oferise locul de onore in trăsură, care era plină cu flori, Arhiducesei Stefania.
Lângă acestă trăsură se ţinea călare d. general Radovici.
Intr’o altă trăsură, ă la Daumont, trasă tot de 4 cai, se suiră Arhiducele Rudolf şi M. S. Regele care şedea în stânga.
Apoi urmară mai multe trăsuri ale Curţii cu adjutanţii Regelui şi arhiducelui, precum şi cu suitele augustilor ospeţi.
Cortegiul regal străbătu strada 11 lu-niu, calea Rahoveî, strada Carol şi calea Victoriei până la palat în ordinea urmă-tore:
D. director al poliţiei A. Lahovari, urmat de un pluton de geandarmi călări.
D. prefect al poliţiei Capitalei.
Escadronul de roşiori cu musica în cap.
Trăsurile regale.
Cortegiul era închis de escadronul de geandarmi călări.
Cortegiul regal fu condus pene la palat de o mulţime mare, care înconjurau trăsurile regale cu facle aprinse în mână.
Stradele erau splendid iluminate şi îndesate de lume.
Cortegiul intrând în curtea palatului fu salutat de o companie de soldaţi cu drapel şi musica intonă valsul Radetzki, valsul favorit al M. S. împăratului Frantz Iosif.
Apoi o retragere a tutulor musicilor din capitală cu lampione sub comanda d-luî maior Ilubsch, inspectorul general al musicilor militare, avu loc în curtea palatului, unde se aflau înşiraţi mai mulţi oficieri superiori şi inferiori.
MM. LL. şi înalţii ospeţi au privit din balcon.
In urmă se servi un prând intim.
Oraşul a fost iluminat într’un mod feeric şi palatul strălucia de lumina electrică.
Pe stradele Capitalei s’au observat arborate forte puţine drapele maghiare, şi anume la magasinul d-luî Haas, şi la magasinele din atrada Caro! I ale d-lor Pietro Puggi şi Tedesco. Asemenea şi Ia unul din balconele otelului Brofft se află. arborat un drapel maghiar precum şi marca ungâră.
Adî timpul este urît, plouă şi un vent rece bate; decă pene la ora 2 timpul se va schimba în bine, apoi defilarea va avea loc pe bulevard, în f-acia statuei lu Mihaiu Bravul.
Archiducele Rudolf e născut la 21 August 1858, şi e unicul fiu al Impăratu-lui. A. Sea ocupă actualmente rangul de locotenent-mareşal în armata Austro-Un-gară şi tot de o dată p’acela de viceamiral ; e proprietarul unui regiment de inîariteriă şi al unuia de artilerie austriac, al unui regiment rusesc de infanterie, al unui regiment de ulani şi unui regiment de gardă prusian, cu rangul de general, precum şi al unui regiment bavarez de cavalerie, care tote portă numele alteţei sele.
Archiducele vorbeşte bine limbele : germană, francesă, italiană, engleză, ungară, boemeză, poloneză; cunoşte limbele latină şi grecă şi înţelege puţin sârbeşte şi româneşte.
Archiducesa Stefania, născută la 21 Mai 1864, este fiica Regelui Lebpold al II al Belgiei şi a Reginei Maria Hanrietta, ar-chiducesă de Austria. E căsătorită la 10 Mai 1881 cu Archiducele Rudolf.
FOIŢA „TELEGRAFULUI"
Din viria unei femei de a<]î
de
O. D. S.
In acestă parte a cuventăreî sele A-lexandru apucă cu blândeţe mâna Emiliei, şi cu un glas rugător şi plin de o bunătate compătimitore:
— Te rog dăr d-nă, te rog în numele cerului spune’mi, spune'mi pentru ce plângei erî, pentru ce esci tristă în tot d’auna şi pentru ce până ce şi rîsul şi veselia d-tele sunt silite, sunt triste sunt amare. Terog d-nă spune’mi nu mă refuza., ve^i, de la acest răspuns, pote că n'aî înţelege cum, dăr ar depinde viaţa, viitorul şi fericirea mea... Ilîi am eii acest răspuns... mi’lu am făcut eii singur şi nu doresc de cât a controla răspunsul meu printr’al d-tele.
Emilia înţelese pe deplin*pe Alexandru; el voia să afle cheia tutulor lucrurilor ce părea mistoriose în viaţa ei.
O miuută se făcu tăcere.
—	Ce impresiune îţi tac eu d-tăle, îi răspunse Emilia la tot acestu discurs al lui.
Rea d-nă, iertaţi-me că vă o spui, der impresiunea ce ’mi o faceţi e forte rea; îmi faceţi impresiunea unei rele mame, unei rele soţii...
La aceste cuvinte Emilia se simţea mulţumită.
—	Atunci putem vorbi. Şi alt?...
—	Der cu o inimă nobilă şi frumosă şi servită de o inteligenţă vastă şi distinsă.
—	Numai atât?
—	îmi mai faceţi impresiunea unei femei, nu care a suferit mult, der care a suferit greu... şi care portă astăzi încă, căldurile unei suferinţe trecute...
—	Nu e aşa că ceea ce ’mi spui e răspunsul ce ’ţî 'l-ai dat d-ta singur? întrebă Emilia cu o voce tremurătore.
—	Da d-nă.
—	Atunci ascultă’lii şi pe al meu...
In acest minut, cu o gravitate solemnă şi cu o simţire profundă, Emilia începu acordurile acelei maestre piese a lui Mendelshoon, Rondo Capncioso, des-
pre care cu greii ne putem face o ade-
profanî. Pe buzele Emiliei rătăcea acelu copilăresc tremur care procede în tot d’a-una lacrimile. Emilia plângea. Alexandru se sculă de lângă densa, profund mişcat; el simţea şi în ochii lui urne-zela lacrimilor; după ce făcu câţi-va paşi prin salon, pentru a ’şl calma emoţiu-nea, el se apropie din nou în drepta E-milieî, se aşedă din nou pe scaunul seu, dăr de astă dătă Alexandru îşi lăsă una din mâni se retâcescă peste talia E-milieî, iar cu cea altă îi apucă una din mâni şi plecat aprope în genuchi, acoperi acestă mână de sărutări.
— Spune’mi, pentru D-deii Emilio, ce ai? pentru ce plângi?.,, tu atât de frumosă şi atât de tenără... tu care ai pu-ţea face fericirea mea... te jur pe amorul ce ’1 mai poţi avea îu tine, pe bilele fericite ce te visitez în visurile tăie pe fericirea mea, pe tine însuţi care eşti fericirea mea, spune'mi ce sunt aceste lacrimi?.. Nu e aşa că ele sunt setea ta de- iubire, ilusiunile tăie încă întregi, visele tăie încă nerealisate, sângele tău încă necheltuit, palpitările inimei tăie încă mute?..
SCRISORI DIN AUSTRIA
Corespondenţa pârtie, a Telegrafului
Viena, 12 Aprilie.
Neînţelegerea între guvernul imperial §i ungar. — Cestiunea cîrnel pentru capitală. — Ministerul de agii-cultnră.—Piaţa de la Presburg,—Conflictul între Taafe §i Tisza.
Au trecut mal multe săptămâni de când s’a iscat un adevărat resbel între ministerul Taafe şi ministerul Tisza în cestiunea înfiinţărel unul tărg (le vite la Pres-burg. Acest resbel a fost, precum sciţi cititorii fiarelor române, care ’şi iăă în general trei sferturi de materie din fiarele germane, a ocupat un timp lung atât opinia publică cât şi presa austro-magliiară, conflictul (fiind forte serios. Lăsând la o parte importanţa cestiunel (lin punctul de vedere al necesităţilor economice ale capitalei imperiului, istoria acestui conflict aus-tro-maghiar este forte ilustrător (lin punctul de vedere al relaţiunilor reciproce ce se stabilesc între forţele politice ale ambelor jumătăţi ale marelui imperiu central. Aşa fiind, de şi cam târdiu, totuşi cred important să sacrific acestă scrisore unei anâlise seriose asupra faptului.
Sunt mai mulţi ani de când cestiunea privi tore la aprovisionarea capitalei cu carne ef-tină se consideră atât de guvern cât şi de municipalitate ca o cestiune de cea mal importanţă. Urcarea crescăndă a preţului s’a reflectat într’un mod forte greu asupra po-poraţiunel capitalei şi în general asupra clasei muncitore care adî abia ’şl permite luesul unul prâmj la care între cartofi ferţl figureză şi o bucăţică de carne de cea mal rea calitate.
l’entru a resolva acestă cestiune, cancelaria ministerului de agricultură a lucrat luni întregi, a comparat diferite tabele statistice, a scris topuri de hârtie şi în fine a luat resoluţiunea de a remite resolvarea cestiunel unei eomisiunl compusă din măcelari, ca omeni competenţi, şi municipalităţilor cari aveau să supravegheze lucrarea comisiuni-lor. Ultima ratio a dat pe faciă că resul-tatele dobândite afi fost de altmintrelea opuse unele altora.
Adevărata stare de lucruri e următorea: întregul comereiu de vite pe piaţa Capitalei să află în mâinele aşa numitelor firme comisionare, cari singure ne avănd de loc turme de vite, conduc un agiotagi desfrânat asupra acestui aliment la oborul Vie-nel. Aceşti comisionarii lucreză seft în unire cu proprietarii turmelor, săă independent de tot, seu în unire cu măcelarii de aci. La oborul din Viena s’a format de mult deja un „Ring“ compus din proprietarii turmelor, comisionari şi măcelari, cari au monopolisat întregul comereiu m gros al acestui aliment, şi acesta într’un mod aşa de puternic, că preţul asupra cărneî se sta-rilesce întru cât-va de dănşil. Concurenţa cu king (cercul) e absolut imposibilă, aţii toţi s’au supus voinţei sele. Din altă parte, să nu perdem din vedere că măcelarii din altă parte, printr’un pact al lor au urcat şi mal mult preţui asupra cărueî, acesta fiecare dată cându King urca pe târgulu en gros preţul vitelor. Naturalminte că urcarea în detaliu era mult mai des practicată de Cât urcarea en gros. S’a constatat chiar că prima urcare adesea ori să menţinea săptămâni întregi după ce urcarea făcută de King scăzuse de nmit.
Aşa de esemplu în momentul de faciă când chilogramul de vite (brut cântărit) se
vinde cu 5o—(;0 kreiţarl, en gros cercul(1 ’l a urcat la 65—72 kreiţarl, iâr carnea s’a pus în vânzare cu 90 kreiţarl cliilogra-mul, calitatea a doua şi 1 fiorin şi 10 kr., calitatea întâia.
Municipalitatea împreuuă cu guvernui aă stabilit după o lungă răbdare, o tacsă fixă pe carne, dăr acâstă tacsă nu să menţine şi nu pote sS fie menţinută, fiind că preţul Şliluie al cărneî nu se calculă pe preţul a-devărat, —la obor nu este de cât un ce stabilit după agiotagiulft cercului. Guvernulii Taafe iâr din partea sea voind a rîdica viticultura austriacă, calcă peste convenţiu-nile făcute şi sub motivul de pesta bovină a interzis pentru un timp destul de lung importul vitelor din România, Serbia şi Rusia. Acâstă interzicere n’a făcut de cât a întări monopolul cercului de la oborul capitalei Imperiului.
Aşa a fost. Acum să ne întorcem spre ceea ce este în momentul de faciă.
La finitul anului trecut ministeriul de agricultură a elaborat un project de regulament pentru oborul capitalei cu singurul scop de a nimici îu fine agiotagi ul, patronat de câţl-va milionari interesaţi în causă. Pe basa acestui regulament, care întru cât-va a şi intrat în vigore, tote vitele a-duse Ia obor se vând de către „casa vitelor §i a cărneî*. Vânzarea prin comisionari este riguros oprită, nisce amploiaţi al municipalităţii supravegheză aţii cele ce se fac la obor, agiotagiul de anul trecut nu se mal pote efectua şi tabela preţurilor ţlilnice se înscrie regulat, represintâud un ce adevărat.
Tote acestea au reparat însă răul pe jumătate, îmbunătăţirea s’a resimţit imediat, şi murmurul ce se auţlia din straturile de jos ale societăţii vieneze încetară mulţumiţi fiind şi cu puţin. Der ietă că în acâstă cestiune vitală pentru Austria ’şl-a vîrît nasul maghiarul de la Pesta. Abia noul regulament intrase în vigore, proprietarii mari de turme din Ungaria, care ’şl fac averea pe pelea muncitorilor austriac!, au convocat o conferinţă la Pesta, în care s’a luat hotărârea de a nu mal trămite vitele la oborul vienez şi a crea un obor maghiar pe teritoriul regatului şi anume la Presburg. Prin acestă hotărâre măcelarii din Viena fură forţaţi a veni la Presburg, spre a’şî cumpăra acolo carne. Der fiind-eă înfiinţarea unul obor la Presburg nu este de cât un fapt de mare gravitate făcut în contra intereselor vitale ale Austriei, patrioţii din Ungaria se puseră pe lucru cu un avănt hun, nesocotind cu totul marele rest al imperiului Habsburghes.
Din partea sea guvernul Taafe văţlând cu drept cuvânt că înfiinţarea oborului la Presburg nu numai că paralisâţlâ tote încercările sele bine-voitore, ci încă transportă un comereiu vienez la Presburg, a hotărât că tot pe basa de pesteă bovină, vitele ce eman din Presburg se vor descărca ia Marchen, unde vor fi inspectate de către veterinari, apoi transportate la Viena se vor vinde la obor de către „casa vitelor. “
Acestă disposiţiune a indignat la culme pe graşii proprietari maghiari, care se consider în drept de a supune fometel popo-raţiunea frumose! capitale a imperiului Habs-burges O luptă teribilă s’a iscat între ambele guverne: Taafe apără Viena, Tissa apără gheşeftul maghiar, (fiarele austriace şi ţliarele maghiare v’au povestit cu tote amănuntele conflictul între guvernul imperial
întâmplarea e muma tutulor lucru-riloru. Ea făcuse şi de astă detă ca braţulij alb şi golu alţi Emilie! sS re-pauseze pe umărul lui Alexandru. Intre dânşii nu mai era nici o distanţă: când ochi! se sorb şi buzele se ating, distanţele cele ma! mar! se şterg. Alexandru îşi sfârşi cuvintele într'un lung sărutat, strângând pe Emilia la pietul său. Ar fi dis cine va privindu’î, douî amorezaţi ce ce iubesc de când lumea...
Der fericirea e scurtă. (Jşa salonului se deschise şi d-na Nasture apăru.
Şi cu tote că nu era natural a’î se ascunde nimic, emoţiunile iubire! sunt ciudate : ele vor misterul şi singurătatea. Fie că într’adevăr d-na Nasture căuta ceva, fie că acestă ideă îl fu inspirată de simţul seu femeesc în faţa situaţiuneî, ea se retrase cu aerul ce’l are omul când presenţa lu! nici n’a deranjat pe cine-va nicî n’a fost deranjată de cine-va.
Der ne retragem şi no! în faţa sfertului de oră ce a urmat acestor dulci sărutări; ne retragem cu simţimentele pictorului care fermecat de aspectul na-tureî,?într’o"dimineţă de primă-veră, sim-ţindu-se neputincios d’a traduce pe pânza
sea nici tabloul ce vede nicî impresiunea ce simte, se mulţumeşte a privi şi a’ş! stinge delirul emoţiunilor în arşiţele so-reluî.
*
* »
Restul sere! se petrecu de minune ; se prânzi de minune ; se vorbi mult se făcu multă muzică—de astă detă, dintr’un re-pertor ma! vesel! — Fote că erau ma! puţine stele pe cer de câte sărutări, strângeri de mâni, îmbrăţişări, avură loc intre amorezaţi! noştri. In sfârşit restul serei se petrecu de minune, până când cesul despărţire! sună. Alexandru plecă cel ţl’âlitâiQ. El sărută pentru prima oră mâna Emilie! în faţa mătuşe! sele.
Cele doue femei râmaseră singure.
—	Nebuno, <^ise în glumă d-na Nasture, nepote! sele; ştiu tot...;
--Şi dâcâ n’a! şti chiar ’ţi-aş spune eu, răspunse cu sânge rece Emilia; căci, adăogâ ea cu nesiguranţă, nu iubesc pe acest tânăr; să pote să’l iubesc pe viitor... însă până acum...
—	Tot ce s’a petrecut der între vo! s’a petrecut fără amor?
—	Cu delir da 1... cu amor, aş minţi decă aş <|ice-o. Porţile înehisoreî din
www.dacoromanica.ro
3
TELEGBAPHUL
şi guvernul maghiar, aşa fiind cred de prisos a le recapitula. Resultatul luptei a fost tnvingerea Austriei de Ungaria—pentru astă dată pe terenul unei simple certe.
Acâstă învingere trebue să deschidă ochii guvernului Taafe, căci ea a deschis ochii celor alte popore din care se compune imperiul austriac. Viitorul nedepărtat va pune Austriei ‘nolens-volens o cestiune, de la a cărei resolvare depinde viâţa acestui imperiu central, acâstă cestiune este desfiinţarea dualismului şi transformarea Austriei centraliste în Austria federalistă, din care o parte infim de mică va face şi actualul regat maghiar, a cărui hartă însă se va schimba întru cât-va.
IC—o
Mormonismul din Boemia
Este cât-va timp de când se anunţă sosirea în Europa a uuuî număr ore-care de mormoni, care veneti de la Lacul Sărat, în scop de a percurge vechea lume şi a recruta proseliţî.
O scrisore din Berna către ^iarul In-dependance Belge, aduce scirea despre sosirea recentă a unul număr ore-care de preoţi mormoni în Elveţia, unde nu par a fi tocmai neliniştiţi de către autorităţile locale.
Dupe teritoriul elveţie însă unii din-tr’ânşii au trecut pe teritoriul austro-ungar. Aci însă lumea s’a arătat mai puţin tolerentă.
O scrisore din Praga anunţă în adevăr că unul dintr’ânşii a fost arestat de către poliţia din Praga, unde acesta predica doctrina sa şi unde exorta pe public să emigreze în Utah.
E de observat un anume Thomas Bi-ninger născut în Wiirtemberg, dar care dupe câţi-va ani de şedere în Statele-Unite, s’a întors în Europa cu titlul de cetăţean american, spre a protegia doctrinele mormonismului.
BULETIN JURIDIC
Ultimele ore ale unul condamnat la mdrte
In două odăi ce se învecinesc, der cari nu staă între dânsele în nici o comunica-ţiune, Hugo Sehenk şi Carol Schlossarek, omorîtoril de femei din Viena, ’şi petrec ultima nopte din vieţa lor.
Aranjamentul acelor celule este ca şi tote celulele închisoreî; numai un crucifix şi o căldâruşă cu aiasmă pe fie-care măsuţă, a-răta seriosa hotărîre ce li s’au dat astăzi.
Ferestrele acelor odăiţe dau spre curte, în care mâne dimineţă se va săvârşi o ese-cuţiune mişcătore ; ferestrele acele sunt astfel însă, că printre ele nu pote zări nimica, de cât acoperişul casei din faciă şi o parte din cer.
Dâcă condamnaţii au un au<l fin, sgomo-tul, care se face la lucrarea schelei de ese-cutare, pote răsbate penă la dănşii.
Schlossarek şâde sdrobit la masa sea.
Tote nădejdile sele în care se legănase, au l'ost cu totul nimicite de vestirea de astăzi.
Când a părăsit comisiunea judecătoresc!, fiind dus în odaia pocăinţei, trecu o oreşî care vreme, până când ’şi reveni în fire din turburarea sea.
Medicul temniţei, doctorul Schwab, îl conduse pe drumul său. rşi se despărţi de densul tocmai atunci, când văiju că deli-
cuentul nu este espus la alte atacuri de slăbiciuni.
După aceea sdrobirea lui Schlossarek se mări şi el începu să ofteze greii, mal cu sămă când primi visita familiei sâle. O e-moţiune adâncă se vedea întipărită pe facia sea când primi consolările duhovnicului Ko-blitsehek.
O linisce mal mare stăpânea pe Hugo Sehenk.
Nici un moment el nu-şl perdu cumpătul, der o înrîurire puternică îl cuprinse la apropierea ceasului de morte.
înfăţişarea sea indiferentă şi rece perise cu totul; el vorbia încet, cu înduioşare, şi vibrător.
Când duhovnicul Kobiitschek intra la dânsul, el era mirat la început şi apoi îl primi cu vorbele cele mal curtenitore ale unul om din lume.
El nu-I făcu nici o oposiţiune, ÎI strânse din potrivă mâna cu mult respect şi se spovedi în urma urmelor cum făcu apoi şi Schlossarek.
El arăta căinţă, de care duhovnicul era încredinţat, că era o căinţă într’adevăr simţită.
*,
* *
Mal dăm un tablotl din cele ce se pe-trecură până sera în celulele condamnaţilor :
In cursul <jdel după amei^I, Schlossarek primi visita asceptată de dânsul cu atâta dor, a soţiei sele, care veni însoţită de cea mal mare soră a condamnatului şi de cumnatul el.
Nevasta lui Schlossarek avea în braţe pe fiul el în vârstă de patru luni.
Schlossarek, podidit de lacrăml, căi]u în braţele soţiei sele şi o rugă ferbinte, ca să crâscă bine copilul, ca să nu aibă un sfârşit rău.
In cursulu convorbire! ucigaşul ofta ; el rugă pe toţi omenii ca să’l ierte de a-ceea ce a făcut.
El mal rugă pe nevasta sea, ca să mergă încă o dată la apărătorul săfi, şi să’l înduplece ca să mai facă o dată o cerere de graţiare către împăratul.
Apoi ÎI mal ijise decă îl va fi cu putinţă să vie dimineţă înaintea esecutârel, şi decă nu va fi în stare să facă acesta, atunci cel puţin să’şl arunce o privire pe cadavrul lui.
Femeea se arăta cam hotărâtă.
Sora lui Schlossarek plângea însă fără încetare, îl aduse aminte de vremea când ’1 mal purtase ca copil mic în braţe; atunpl ea nu s’ar ti gândit că fratele el va avea un sfârşit atât de trist.
Convorbirea dură două eâsuri.
Apărătorul lui Schlossarek într’acestea făcuse o cerere de graţiare care fu însă respinsă.
Puţin după înturnarea condamnaţilor în celulele lor, el primiră visita duhovnicului de la penitenciar, care fuse însărcinat să le dea consolare şi să’I cumunice.
Schlossarek plânse forte mult şi chiar Hugo Sehenk era emoţionat, eu tote acestea el nu ’şî perdu cumpătul.
Când duhovnicul se afla la Schlossavk veniră tocmai rudele acestuia, după care Kobiitschek ’lu lăsă singur cu familia sea.
După ce plecară vizitatorii, Schlossavk ceru o bucăţică de pâine şi brânză; el era însă atât de emoţionat, în cât d’abia putea îmbuca ce-va.
Mal tot în vremea aceea se rugă şl Hugo Sehenk ca să-I se dea şuncă şi vin.
Dâr şi el putea să mănânce numai forte puţin.
După aceea el scrise forte multă vreme
o scrisore de adio soţiei sele.
Spre seară condamnaţii fură întrebaţi, decă vor să mal mănânce în cursul iiopţel Amândoul refusară; Schlossavk petrecu ceasurile gândindu-se cu întristare, Hugo Sehenk scria într’una scrisorea sea.
După aceea duhovnicul dete comuniunea ambilor condamnaţi.
OlROjNIGA.
Un roman
Când deschisei astă dimineţă terestra zării, într’un colţ, o casă de păiagen. Venă torul, care ’şî întinsese mrejele, se ocupa cu repararea stricăciunilor făcute, îu ajun, de vre-o predă de o mărime ne-prevăiţătore seu care resista.se cu desperare.
Când tote tură în regulă, păiangenul care era de o mărime neobicnuită, merse pe pânză fără a-î rupe un fir, se duse de se ascunse într’un colţ întunecos şi începu a pândi. 11 privii multă vreme; două trei musce, sburând ca nisce năuce, se încurcară în laţurile pâiagenuluî cele viclene şi în zadar se sbuciumară; nemilosul Nemrod sosi şi supuse pe pri-sonierele sele fără de milă; drese locurile sparte, şi se retrase în ascun^ă-torea sea.
Der ietă un alt păiagen mai mic, de ce ’şî-a părăsit pânza şi laţurile ? Vai! e un bărbat, şi încă amorezat, nu se maî gândesce la vânare. El se apropiă şi se depărte<|ă ; doresce ; se teme. Ietă-1 pe primul fir al pândei celei pe care o iubesce; spăimântat d’atâta îndrăsnâlă se retrage şi fuge, der se întorce în curând. Face un pas, apoi duoî, şi se o-presce.
Aţi vă<|ut înamoraţi ruşinoşi, aţi fost şi d-vostră, decă în adevăr aţî iubit. V’aţi cutremurat de emoţiune sub privirea limpede şi nevinovată a unei fete ; aţî simţit cum vă tremură glasul când sunteţi lângă densa; aţî simţit cum nu puteţî rosti ore-cari vorbe, cari vă înă-buşiau. Der nicî o detă — v’o spun — n’aţî veţlut un înamorat atât de ruşinos ca acesta, şi vă voiu arăta pentru ce:
Păiagenul e mult maî mic de cât păiageaoica, precum e lucrul la cele maî multe insecte. Deca în momentul în care păiagenul s’a arătat, inima eî a răspuns la apelul luî, ea cedec^ă, ca tote fiinţele, sub înrîurirea dulce a a-moruluî, ea se îmblânzesce ca o mieluşică, ea iubesce pe cel ce o iubesce, şi „îl lasă să-î o declare." Incuragiaţlă pe ruşinosul băiat, şi sunt fericiţi.
Der dâcă e nesimţitore, decă cesul nu-î a venit încă, ea merge încetişor către tremurătorul tânăr care cată în zadar în facia ei de trebuie să se temă seu să nădăjduiescă. Apoi, când e lângă dânsul, îl apucă şi... îl mănâncă.
Fără indoelă, cele maî vechî şi maî ridicole metafore născocite de înamoraţi încetâ(|ă în acest cas de a fi nisce metafore şi ieu un înţeles real şi înspăimântător.
Ietă un înamorat care are dreptul se spue că more pentru densa.
Ietă înamorat care nu nu va fi acusat că exagtredă decă spune în declaraţia sentimentelor sele întrebarea de care s’a abusat atâta : „Să mor seti se trăiesc ?“
Nenorocitul de care vorbesc a fost maî norocos; frumosa merse spre densul, el o ascepta cu o grosnică nelinişte; der, sâG din causă că observă în mersul eî vre-un semn ameninţător, seu că cocheta nu sciu să-şî prefacă bine mutra, ceea ce nu putui vedea din causa micimii sele, fie că arătă [în înfăţişarea eî maî multă fonie de cât dragoste, seu pentru că amorezul nu era coprins de focul puternic care-î fac să înfrunte tote primejdiele, o luă la picior cu atâta grabă în cât îl perduî din vedere, ceea ce observând ne simţitor ea, se întorse cu un pas maiestos la locul eî de pândă.
Curios mi se maî pare gustul călăto-rielor pentru înveţătură, pentru a afla şi a vedea lucruri nuoî, maî înainte de a sci marea mulţime de lucruri ciudate ce se petrec deasupra, alături seu dedesubtul nasului nostru. In ce ţâră veî găsi, ori unde veî merge, un soiG maî ciudat de cât acesta ?
In orî-ce parte a lumii, omul trăesce condus fiind de patru seu cinci pasiuni nevariabile, cari în fond rămân aceleaşi şi numai în formă se schimbă puţin.
Nicăieri, o declar, un amor maî ciudat nu se va vedea de cât acela ce s’a petrecut sub ochii mei.
In acestă grădiniţă mică cât palma, dâsă şi nepieptănată, se petrec amoruri şi omoruri, uri, lupte, transformări şi minuni ce ne sunt necunoscute şi pe cari nu le-am privit nicî o detă.
Ori unde va merge omul, va găsi pungaşi, mişei, dobitoci, ipocriţi, egoişti, spioni, cari declar pe alţii de spioni, ori unde pe pământ va călca omul cu inima largă, va vedea aceiaşi esploatare neruşinată a omului de către om, aceleaşi mijloce de înşelare a mulţimii muncitorilor. Sub diferite forme, va vedea a-ceiaşi ideiă a Dumneţleirii luată ca ultima garantă a stărei sociale actuale.
Şi de ce s’alergî prin lume ca să vedi acestea, când ele se petrec şi sub ochii noştri, sub formele cele maî hidiose ?
Mai bine mă uit cum fac dragoste păiagenii!
--------—-----------
DIVERSE]
Un arendaş avea duoi câial: unulu mal mare, câine de pază, şi unul mal mic, o jevră lăţosă. Amânduoi şteteau tot îutr’un coteţ. Câinele cel mare sta cu botul pa labe şi se uita liniştit, cum treceau omeni, copii şi cirezi; pe când cel mic abea auzea un sgomot ori cât de uşurel, ’şl scotea capul şi mârâea îndetă ce vedea o umbră, şi lătra pe ori cine.
Intr’o di calul de Ia cărucioră, care se întorcea acasă rupt de ostenelă, auşlindu’l lâtrând, <jise :
„Pentru ce câinele cel mare, care ne păzeşte pe toţf, stă liniştit, şi numai potaia acesta ne ameţesce?
„Nu trebue să te miri, — ÎI răspunse un boă care rumega, nu departe de coteţulft câinilor; —adevăratele capacităţi se recomandă în destul prin serviciele lor fără a avea trebuinţă să facă gură mare ; pe când proştii netrebnici fac scandal pentru că nu pot face alt-ceva.“
ULTIME SCIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULLl
{Agenţia Havas)
Londra, 25 Aprilie.—Guvernul a comunicat Camerei Comunelor că primesce reso-luţia, votată Marţi de Cameră, cu o maio-ritate de 24 voturi, respingând bilul pre-sentat de guvern privitor la importarea de vite.
Yiena, 25 Aprilie.—„Corespondenţa diplomatică11 anunţă cţl o notă a Engliterel privitore la cestiunea financelor egiptene a fost notificată ieri cabinetului din Yiena; ea e însoţită de o aneesă neconţinând nici o propunere, dâr constatând că cabinetul din Londra delibereză încă asupra propunerilor de supus la esamenul puterilor.
Berlin, 25 Aprilie.— Principele de Bis-marck şi corniţele de Hatzfeld, secretar de stat la afacerile străine, staă în casă în urma unei răceli. Dr. Busch, sub-secretar de stat la acelaşi departament ministerial, a cerut un congedift din causa relei stări a sănătăţel sele.
Yarna, 25 Aprilie.—Principele Rudolf şi principesa Stefania au sosit la Yarna la meijul nopţel, der nu s’au dat jos de cât a^I dimineţă la 6 Va ore.
Air fost primiţi la debarcader de către principele Alexandru, înconjurat de miniştrii bulgari şi de baronul de Biegeleben, agent diplomatic al Austriei la Sofia. Primirea a fost magnifică.
Principele Alexandru şi Alteţele Lor imperiale cu suita lor au plecat la 7 Va ore la Rusciuc printr’un tren special.
Aceste seirl au fost publicate In ediţia de aseră şi le reproducem şi in cea de diminăţă
Londra, 25 Aprilie.—D. Gladstone a pronunţat erî seră în Camera Comunelor cuvinte cari indică trimiterea apropiată a unei expediţii în Sudan.
Port-Said, 25 Aprilie. — Un incendiu a distrus jumătate din cartierul arab din Port-Said; 4,000 arab! sunt fără asii.
Londra, 25 Aprilie. — Camera Comunelor. Cabinetul a depus un proect de lege propunând de a reduce dobânda detorieî consolidată 3 la sută. Economia proiectului re-pausă pe baseîe următore: plata al pari a titlurilor actuale sâtt schimbarea lor contra a nuoî titluri purtând o dobândă de 2* 2 3 4 5 6 7/* pe preţul 102 cu cupone trimestriale şi ne rambursabile până în 1905 seu de 2 ‘/2 pe preţ 108.
Borna, 25 Aprilie.— Regele şi Regina aă plecat la Turin, unde Majestăţile lor să duc a presida inaugurarea txposiţiei naţionale.
SPECTACOLE
Teatru Naţional.—Luni 16 Aprilie al 2-!ea şî ultimul mare concert dat de d-nu
Alfred Grunfeld.
PROGRAMUL
Partea I. — Mendelssohn, Sonată Si be mol p. violoneello şi piano; eşec. de fraţii Grunfeld.
2.	Beethoven, Sonată caracteristic; a) Les Audieux, b) l’Absence, c) Le retour; eşec. de d-1 A. Grunfeld.
3.	a) Volhnann, Romanţă; b) Godrad, Serenadă, esecutată de d-na H. Grunfeld.
4.	a) Chopin, Preludiu ; b) Chopin Etude ; c) Schumann, Novelţette ; d) Grunfeld, Ma-zurka; e) Silas, Bouree, esecutate de d-1 A. Grunfeld.
Partea II
5.	Mendelssohn, Yariations sârieuses, e-secutată de d-nu Alfred Grunfeld.
6.	a) Pergolese, Sieilienne, esecutată de d-nu Henric Grunfeld. b) K. Scharwenka, Melodie polocaise, esecutată de d-nu Hen-ric Grunfeld. c) Popper, Tarantelle, esecutată de d-nu Henric Grunfeld.
7.	Grunfeld, Fantaisie asupra Faust, e-secutatâ de d-nu Alfred Grunfeld.
inima mea, unde ’mî stă amorul mătu-şică, sunt tari 1... sunt primele lovituri ce’î le dau; se vor sfărâma, pote! der eu sunt sfărâmată deja, nu!
Asupra acestor cuvinte Emilia îşi luă săra bună de la mătuşa sea şi plecă.
Alexandru suferi mult de emoţiunile’ce-lor petrecute: el fu coprins de frigurljfşi ajungând acasă se aruncă în pat plin de fiori.
O tuse violentă ’l apucă aşa că totă noptea nu putu închide ochii.
Ceea ce se petreceam mintea luî îi răpea şi liniştea şi sănătatea. Nici o detă în viaţa lui nu avusese o asemenea fe-meă în braţele sele; nici o dâtă nu credea el să fi fost mai fericit; de astă detă el să credea cel mal fericit din lume. In visurile căldurilor sele el vă<|u totă nop-tea pe Emilia şi totă noptea exaltata lui închipuire îl legănă pe braţele eî, în si-tuaţiuni pline de fericire şi de voluptate.
Alexandru putu să aţipâscă puţin despre <Jiuă. Când se [trezi din somn, era dăulat ca omul care ar fi rădicat greutăţi e săptămână fără să fi ’nchis ochii o nopte măcar. El sună clopoţelul şi se.r-vitorea intrând îf aduse o scrisore. Acea
scrisore era de la Emilia; Alexandru ghicise înainte d’a o desface. Ea coprin-dea rândurile următore:
„Amicul meu,
„Nu te aştepta să găseşti într'aceste rânduri căinţele rătăcireî mele. Rătăcesc de când am deschis ochii în lume şi căinţa nu m’a putut ajunge, pentru că în tot-d’a-una ea s’a lovit, ca de o stâncă, de consciinţa ce avem că ’mî împlinesc detoria. Decă avem vre-o dâtorie către firea nostră proprie, apoi voi dresa stânca consciinţeî şi pentru acâstă căinţă. Astă seră la oreie 7 te aştept pe şosea. Voi fi într’un costum negru ; trăsura mea va avea coşul rădicat şi pe scaunul de dinainte, din faţa mea, voi lăsa batista. Te aştept.	^
Emilia.11
Citind acest bilet Alexandru simţi re-venindu-î puterile şi concentrând totă voinţa luî se dete jos din pat şi se puse în picîore. Ar fi murit mai bine de cât să fie împiedicat la întâlnire. Nici tunete nu ’l ar fi putut împiedeca. Cu tote a-eestea, cu tote silinţele sele, frigurile de
care era cuprins îşi făceă şi ele cursul lor. Agitaţiunile produse de acetă scrisore, impacienţa cu care aştepta sera, planurile şi gândirile ce împresurau a-cestă întâlnire întreţinându-i neliniştea îî măreau boia.
— Şi pentru ce alege ea pentru acesta întâlnire de veselie şi de voluptate un costum negru ? îşi <ţise el printre alte cugetări! Pote că culorea negră o prinde maî bine; pote că vrea să ’mî pară maî frumosă: său pote că acestă negru care ’inî turbură mintea să fie o culore impusă de predestinaţiune, un semn de o nenorocire... Der care? Ea trebue se fie sigură din parte-i de tot.,. Bărbatul, copilul ei, lumea,.. Ce ’mî pasă. Ş’apoî, decă ar trebui se mor în acestă întâlnire, să mor apărând-o, să mor pentru ea, voiu muri, voiţi sci se mor etă totul!
Şi cu tote acestea Alexandru se simţea mai rău de cât fusese noptea; o durere de cap viue îl coprinsese şi tuşea nu îl părăsise nici un minut.
voiă ruga să me pună în piriore, pentru astăzi măcar.
El sună c opoţelul şi trămise la doc-toru.
—Doctore, îî (|ise el, ai puterea ştiinţei în mână; ai fost tânăr altă detă ca Şi mine ; mă confiez d-tele ca unui preot maî mult ca unui preot al ştiinţei, căci eşti un preot al ştiinţei, în care credu maî mult de cât în religiune! trebue ne apărat ca astă seră la 7 ore se ies din casă... e o afacere de inimă şi de onore e o femeă onestă în joc...
După ce ’1 esamină cu deamănuntul;
—	După câ,te înţeleg, întâlnirea ce te aşteptă e de natură a te agita şi a te espune ?...
—	Nu e un duel doctore!
—	Nu. der e ceva mai mult de cât un duel... e un amor. Până acum, n’al nimic de cât o căldură violentă ; eşti agitat. Cu puţină linisce şi cu câte-va grame de chinină cred că în două trei Glie poţi fi restabilit. In acestă stare însă eşti forte susceptibil şi cea maî mică ră-celă ar putea face să se declare vre-o complicaţiune... deja tuşescî... Eu, decă
niscit şi să amâni acâstă importantă a-facere pentru un alt termen.
E peste putinţă doctore.
— Atunci nu îţi garantez nimic... Ia acest gram de chinină pe care ’ţî-i prescriu... cată de mănâncă ceva o supă cel puţin, bea bine, dâcă poţi, bea în silă chiar înaintea plecârei şi mâne voiu veni se te văd...
Doctorul plecă. Alexandru rămase se îngrijescă de prescripţiunile doctorului şi să se pregătescă de cesul întâlnire!. Când bătu 6 ore la pendulă Alexandru era în aceaşi stare de® agitaţiune. Chinina doctorului îî produsese o confusiu-ne în cap şi maî mare de cât mai nainte. Nu putuse mânca nimic, nu putuse bea nimic.
La 6 ore şi jumătate Alexandru rezemat pe un baston şi înfăşurat într’un par-dessus [scoborî scara şi opri o trăsură.
[Va urma]
-ebue să fiu bine, i^ise el, e nea-
voiu trimite la un doctor şi ’l * m’asculţi te sfătuesc să stai în pat li-

www.dacoromamca.ro
4
TELEGRAPHUL
SCOLA SUPERIORA DE PHARMACIE
DIN PARIS
MEDALIE DE ARGENTU
GOUDRON GUYOT
E. GUYOT
GOUDRONULU GUYOT îulocuiesce cu folosu multe tisane mai multu seu mal puţinii inerte, în caşuri de guturaiuri, bronchite, tuse, cataroiurî, şi, în considerarea proprietâţiloru sele antiseptice, acostă băutură trebue se se recomande mal speciale în timpi de epidemii, de choleră, de diaree, de friguri ş’alte afecţiuni de felulu acesta.
GOUDRONULU GUYOT se ’nlrebuinteză cu isbendă în urmelbriele băle.
BRONCHITE PHTISIE PL AM AN ARI £ GUTURAI URI TUSE STARUITORE RITAREA PEPTULUI TUSE MAGARESCA DURERI DE GITU CATARULU BESICEI
*Jn ^oc ,c?a ma* •'» V Qtllu&l v frum6să posiţiune a
oraşului. Desluşire Strada Poşta-Veche Nr.14
4-2—1.
LICOAREA DAMELORU
CU ItASA U’AIDiSONINU
PREPARATA DE CĂTRE D. ENJOLRAS Pharmacist în Lion
Acostă licăre este recomandată damelor obosite prin sânge şi pentru a preveni tote bălele la care sunt espnse o femeie : Bălă de matriţă, pierderi, dureri, derangeamente, sterelitate, consecinţe de naştere, vârstă critică, etc Se viude în tăte farmaciile, 3 franci cu cartea ce acompaniază fie-care flacon.
Deposit în BucurescI, la Drogueria J. Ovessa
!!AU SOSIT!!
Flori! Flori! Flori!
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se p6te avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori forte variate, de cel mal mare efect de o creştere uşorâ, ţ»i de o sigură înflorire, atât pentuu ghiveci ii cât şi p ntru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde în BucurescI la farmacia I. A, Uiura strada Lipse,ani, la d. Marin lom,seu, •oafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Admi-nistraţiunea (jiarulul Necesarul strada Bre-zoianu No. 32. BucurescI.
de închiriat SSSJ2S
cuinţă, precum două magazii, un grajd cu pod, cu puţ în curte şi curtea pavată. A se adresa pentru imformaţiunl la d-nul Al-bert Neubauer architect Str. Isvor Nr. 71, sau la propr. în Str. Eliade. l.Oboru nofi.
!!! SE RECOMANDĂ!!!
LOTTERIA
Autorisată de înaltul Gruverntl
pentru reconstruirea
Bisericei Sin orasiil Braila
ca j.atronagiu
S-ţiî Apost. PETRU şi PA VEL
650 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
Costal biletului este mai 1 lei
Biletele se pot cumpăra de la comitetul lotterieî (str. Bisericei) precum şi de la personele care au bine-voit să se însărcineze cu desfacerea lor.
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
TOMA TACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe fliua de 14 Aprilie 1884.
	Curap.	Vând
> °/o Rentă amortisabilă		94	95
5% Renta română perpetuă. . . . 6% Obl. de stat ....	9.1	94
	1007,	>017,
6 “/o » Căile fer. rom. regale. . .	03	I04
6°o » Municipale		83 7s	848/
10 f Cas I pensiuniloru 300 1.	230	235
5°/» Scrisuri funciare rurale . . .	03	937,
7 °/o » » » ...	ri)4	104“/,
5°/o » * Urbane . . .	907*	9" 7, 1007,
6°/o » » » . . .	100	
7°/o > » »	037,	104
Impr cu prime BucurescI 20 1. Buc. ■	33	34
Acţ. B- nceî Naţionale a Rom. 500 1. •	H50	4f>0
» Soc. Credit. Mob. Rom. 250 1. .	202	208
» » Rom. de construc. 5001. .	272	278
» » deasig. Dacia-Rom. 30o 1. .	:'G8	378
» » » Naţională 2001. . .	234	240
DIVERSE		
Aur contra Argint		3 7*	3 7, 3 7» 2 10
» » Bilete de Bancă. . . .	3 74	
Florin Wal. Austr	,	2 08';,	
Mărci Germane			1 23	25
Bancnote francese		997,	1007,
X)p 1 TIpT"! î T*î 3 ^ De îa 23 Aprilie JJV lliOLLli iii U corent, Hanul cel
mare din comuna Gratia plasa Neajlovul. districtul Vlaşea, coprinZând două prăvă.ii cu 4 camere, cârciumă cu o odae şi sală mare de danţ, în total 8 încăperi, grajd bun, şopron şi curte spaţiosă Împrejmuită cu zid.—A se adresa şefi la proprietar în sus-^îsa comună seu în BucurescI la d-lu Voreas, advocat, strada Nouă No. 6.
3-3—2.
V yy» A-jl-, -î tvj q I-două apartamente Uts III vilii lcLL pe str. Primăve-
rel No. 30. Unul jos la stradă compus din şase camere, bucătărie şi magasine sub sol. 'eră cel-l’alt în fundul curţii compuşii din trei camere, bucătărie şi pimniţă.
A se adresa la Divisiunea teehnicâ a Căilor ferate instalată în apartamentul din faţă.
Ra în/Juinoi în Grand Bazar de Bulz v lliLTlli lill curescî Calea Văcăresc! Nr. 26, se află mal multe prăvălii de închiriat de la 400 lei în sus pe an, pentru ori ce comercifi sâ& meseriaşa, precum şi mal multe odăi apartamente în coudiţiunl forte a vantagiose.— Doritorii se vorfi adresa a comptoarul acestui Bazar.	10-8.
f w ■ mm m A O casă în strada
jjg incniriat gaicuior Nr. ?, cU
0 camere mari de stăpân şi dependinţe, gradină în faciă şi în dos. — A se adresa strada Vântului No. 11.
Hr» mr'Eirîn+ îu Calea Rahovel No 79 L/G mcniridl partea etagiulul al doilea din drepta, compunându-se din: un salon spaţios şi un iatac la pod, o cameră ce corespunde cu alta cu dependinţele lord: sufragerie, culme, două comodităţi şi o pivniţă. Doritorii se vor adresa chiar la aceste case, unde va găsi pe propietar.
'ATELIER MECANIC
59, Str. Isvorul, P. KEÎLHAUER Str. Isvorul, 59.
I’ompe de tote sistemele. Pompe nuoî de trarisvasat vinurile. Foutâni d’applique şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot felul. Tuburi de fier, tucifi şi plumbu de tote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Tuburi speciale pentru latrine si scnrpri tn accesoriile
Sgliiaburi de trotuar şi LighianurI de coborîre inodor, etc.
MARE DEPOSIT DE FOSTA ORNAMENTAT!
Vase, Socluri, avusurl, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
Furnituri şi Instalaţiunî complete de băl
si CONDUCTE I>E APA
In. acest atelier, se g-ăsesco gi Scule pentru zidari şi pietrari
FABRICA
de
Yin de Şampanie
MULLER & C-ie Brăila
Acestâ fabrică oferă şampanie română sub nume de
CREMA DE ODOBESCI
în lăZî de 6 şi 12 sticle, şi în ori-ce cuantităţî, cu 3, 3| şi 4 1. sticla cu ramburs seu comptant, franco gara seă portul Brăila, incluşi vii ambalagiu.
Qualităţi superiore
Adevaratulu gouaron de Guyot, pârtă pe etichetta semnătura inventorului in trei colori.
In Srreinatate la principalele Pharmacîi.
LA VOIAGIOR
LA VolAGlOR
De vânzare
pentru paste luugljşi una pentru paste tăiate, cu tote cele trebuitore la fabricarea de macarone, fidea, stelişore, etc., adică mal multe feluri. Doritorii se vor adresa în Brăila, strada Bulevard No. 91, în curtea fabrice! la d-nul Giovanni Stănescu.
Medaliat la expositia Cooperatorilor 1883.
MKJJALIK 10 K A TJIi
Recomandă magazinul săi din calea Victoriei Nr. 82 sub cercul militar. Asortat în tot timpul şi după seson cu tote articoleie de galanterie, Săpunuri, Parţumurl, Pudre şi tote necesarele toaletei. Cu cămăşi cami-sone, pantaloni, ciorapi, corsete batiste, cravate, mănuşi, baston, umbrele, umbreluţe şi o mare specialitate în articole de voiagiorl Cufere, Giamantane, Gente, Sacurî, etc.
JUCĂRII DE COPIÎ
Se primesc comande şi se esecută promt cu preciurî forte moderate.
^ixixncixi
Un tânăr doresce a se angaja la vre-o moşie ca îngrijitor. A se adresa la administraţia acestui <J>ar-
Grande victoire de la Science
.Anf 1 flTH 1	1 flTîn un rem^de offieiellement examine, avoue et re-
wAw ULLL commend# par Ies autorites de la medicine, guerit
positivement et radicalement en tout cas la plus terrible de tout Ies maladieă.
L'EPILEPSIE
COMME TOUTB
autre
____________________________________ MALADIE DES NERFS
L’Aiiţiepilipticnm est aussi d’une graude importance pour tous Ies personnes, qui en consequence d’une fâcbeuse accoutumence souffrent d’un derangement du genre nerveux et des etats de faiblesse; deja des milliers de malades lui doivent lcur gueri-son un fait incoutestable qui dans beaucoup de journaux du pays et de i’et anger a trouve une expresione avouee. L’Antiepiiepticum est expâdiâ en emballage â 6 fla-cons et Piustruetion contre remise pe 25 francs ou remsoursement de poşte.
Le succes est garanţi, seulemeut dans Ies cas extraordinaires une double dose est â prendre. — Commandes sont â adresser au depot-general du Dr. EIECHNER.
23I£I?X<IN', 3STW., Brueken-Allee 34
Loco in o bile si Batoze
- BUCURESCI -
4. Stracla Smârdan, 4.
JOSEPH LEE
— BUCURESCI —
4. Strada Smârilan, 4.
Singurul agent pentru tota România al fabrice!
RUSTON PROCTOR & CNIE
LlINOOLilV (Anglia)
Roagă pe onor. public care poresce să ’l onoreze în acest an cu ordinele sele de a i ie da mal curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşinelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
CU PRECIUKÎ FOARTE EFT J Semănători cu mâna ori cu vitele, Vînturători. Grăpl, Rgriţe, Priori §i. Pompe
Ii a t o z e d e I * o x- u m l>
„NAŢIONALA"
Societate generala ie asigurare, in Bncnresei str- Carol 1,
La 25 Martie [6 Aprilie] a. c. a avut loc Adunarea generală a acţionarilor societăţei ndstre, sub preşedinţia d-luî I. Marghiloman. Presenţî aii fost 45 acţionar! represintându 7335 acţiuni cu 313 voturi.
S’a citit raportul consiliului de administraţia şi procesul verbal al cen-sorilor. S'a aprobat bilanţul şi s’a dat descărcare consiliului pentru gestiunea sea. S’a fixat dividenda la Ln. 19 de fie-care acţiune şi Ln. 140 de fie-care parte de fondator. S’au reales ca censorî pentru ulan 1884 d-niî N. Ioanid, P. Stoicescu şi H. Plornştein.
Plata cupbnelor Nr. 2 se va efectua in bilete de bancă cu începere de la 3 [15] Aprilie a. c. în BucurescI la casa societăţei strada Carol I Nr. 9, şi în Iaşi la d-nil I. Neu-schotz & C-nie. Direcţiunea
IfU! !\IU! NU!
fa I nor califuguiui Losz peutru a stîrpi
î 11 (»rl ce bătătură. Acest balsam este
■ va premiat cu diplome de către direc-
Ajs || ţiile medicale ale spitaleloră din
y Viena. Veneţie şi di» Lodi, precum
i'!•■ -bat de consiliul sanitar din Padova.
fÎPrri-ifionf Balsamul° Califug Lasz cu \JVL tlUOctt ,.are am tratat(1 batfturile
mele un singur flacon a ajuns ca sâ Ie stîr-mascâ cu totul şi sâ mă scapă de o boia, de care credeam că n’o să mă mai vindec nici o dată —Flaconul mare lei 2.
G. Tornaziu, Dorolmiu.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandria, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Vaţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia8, BucurescI.
Cererile din provincii se fac la administraţia Ziarului Necesarul BucurescI.
ST'PTlflflT'P 0 Porfiune de ZIol i/U Oii. CliUO/iv şie din comuna moţeşti. j deţul şi plasa Teleorman, în întindere de 490 pogone. Doritorii se vor prt-senta la administraţia acestn“ Z'ar-
Preeiurile cele mut moderate
HOTE
^BULGARIA
Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totulfi din noii. Asemenea posedă şi ună mare Restaurant cu totă felulu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdifi pentru Cal şi un şoproD pentru Trăsuri cu Preciurî forte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin mulţămiţl, impunând cea maîmare acurateţe şi promptitudine.
ŞP
jps |l' " ILi
S"
S5*
td
C"3
Proprietar, SIFCIU ŢANE.

D- Haralambie-Costescu
Antreprenor de Pompe funebre.
Cu ocasiunea rectificărel Dâmboviţeî, s'a mutat pe strada Carol I Nr. 48. Facem cunoscut acesta spre cunosciuţă generală, cumunicâud că a înbunătăţit într’uu mod simţitor serviciul pompolor funebre şi co rone din streinătate. Asi coruri cu totul din nou.
Asortat cu Care şi de-
P-«« «mai* cil două caturi din strada WftSw IHwm Rahovel cu Nr. 14, fiecare cat compus din 9 camere, având intrare deosebită, curte întinsă, dependinţe grajdifi şi şopron este de dat cu chirie de la Sf. Georga viitor. Doritorii să se adreseze la propietarul lor care locuesce în strada Scaunelor Nr. 32.
1 TI f'Tî 1 T'î A ^ ^se camere sofra-JarU lllUllli U girie bucătări» magazie de lemne curte spaţiosă şi grălină Strada Scaune Nr. 21.	5 — 2—1
Primavera annlni 1884.
MEDALIA DE BRONZ.
Eipositta Agncoia 1884
M 4-lea an de succes-
134. Calea Victoriei. 134.
MEDALIE DE AUR
Eîjosit. Cooperat. 1883.
Comerciu de seminţe de flori si zarzavaturi
Seminţe de Mure
CV5
„Eî
bJO
Erburi, Trifoie, Lugerne, Sfecle şi ——:—:------
Morcovi fourragkrer	seminţe zainlasi ie matase
MARE ASORTIMENT
1 si
prwmn s
Tăetori, Instrumente de altoit, Cuţite de tăiată pomi. Ferestrae, Instrumente pentru curăţirea o-miZilor, Sape, Fure! şi Greble de oţel. Pompe şi Stropitore pentru grădini şi florării. Instrumente de transplantat, Maşiol Archiinediane pentru tăiat iarba Diferite Jecuri de grădini. Fi I şi praf de insecte, Firme pentru copaci, plante şi trandafiri.
Se trimite franco catalogul dupe cerere francata
Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No. 24.
www.dacorcinanica.ro
TIPOGRAFIA MODERNA
flIMUlllISn
s2-l, Strada Academiei, 84
Stabilimentul tipogr. efectueză Imprimate pentru autorităţi, U-rrage scolastice şi ştiinţifice, ijiare quotidiane şi hebdomadare în tăte limbele modere — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de visitl şi decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi orî-ce atte lucrări atingătoare de aedstă artă, în diferite mărimi şi colori, etc.
CC3
C=3
C7C3

CCS
ta»
Asemenea se însărcin&ză şi cu Broşare de cărţi, Cartonate şi elegant poleite. Registre de compta-biiitate de diferite mărimi şi cua-lităţî, Obiecte de inginerie, birouri şi cancelarii. Diferitecartonage,etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pen-
ii trn moşii, păduri, mori, etc. etc.
J
Pentru mal mul tă înlesnire autorităţile administrative şi comunale pot face cererile pentru materialul necesar prin scrisori francate înaintând costnl
31 Alt ŢI IT A PIU 1,1 K ISSI__________ IX BIICURESCI ŞI DI8TKICTE 10 HAM SIIMERUL
abonamente
pentru capitala
Pentru un an......Lei 24
„ şăse luni ....	„17
PENTRU DISTRICTE Pentru un un ,	....	Lei 2
„	şese	luni....	30
.	trei	 ........ ” 15
PENTRU STREI NET A TE
Pentru un an..........Lei 40
„	şăse	luni	...	„20
■>	trei	„	. . . .	„12
Abonamente se fac la 1 ai 15 a fie-c&rel lnnt
ANUL XY No. 3573
ANUNCIURI ŞI RFCL AME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabili.
Epistolele nefrancaie serefusă; articol ii nepublicaţi se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Prancia. Havas Lafflte, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Micoud, 81 Fleet Street. E. C.
Austria. Hassenklewer, et Comp. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda Pest. Servitenplats.
Redacţiunea Str. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24».
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Teniişora, 25 Aprilie. — Ieri la amiaijl a avut loc aci adunarea alegatorilor români din comitetul Temişoreî. Deputatul Gal) vorbi în timp de o oră. Et accentueză că Românii şi Ungurii sunt rădăeinele în acelaşi păment şi dovedesce că programa de la Sibiu nu se pote aplica, fiind contrară Constituţiuuil. Alegătorii români trebue să se reanime pe deputaţii cari vor binele poporului, ca d. Horvat, şi încheie propunâhd să se primescă programa de la Budapesta. Cel patru sute de alegători presenţl primiră propunerea cu entusiasm. Mal vorbi apoi preotul Munteauu, tot îu acest sens. Adunarea se îacheiă cu alegerea unul comitet esecutiv de două-ţlecl membri, cu însărcinarea d’a institui sub comitete care să agite în favorea candidaţilor guvernamentali.
Sibiu, 25 Aprilie.—In adunarea de ieri a alegătorilor români, s’aă ales delegaţii pentru conferinţa naţională; toţi sunt pentru abţinere.
Yiena, 25 Aprilie. — Invitarea la conferinţa egiptănă n’a sosit până acum; se pare că ea nu va fi făcută de cât după ce se vor înlătura greutăţile ce le ridică Francia în privinţa programei. Tot se mal pune în îndoială participarea Rusiei. După cât se vede până acum. nici cel din London nu sunt tocmai lămuriţi asupra schimbărilor ce vor să facă.
Paris, 25 Aprilie. — Le Temps, polemi-sâud cu Times în privinţa invitării la conferinţă, ^ice că Marţi dimineţa, ambasadorul engles din Paris, lordul Lyons, a înmânat ministrului Ferry nota de invitare, în care se ficseză următorele puncte ca temă a conferinţei; 1. Deslegarea cestiunil decă e nemerit să -se modifice legea lichidaţiu-nil; 2. Stabilirea modificărilor trebuitore. Temps spune că nota n’a fost adresată tuturor celor patru-spre-ţlece semnatari al legii lichidaţiunel, ci numai semnatarilor tratatului din Berlin. Nota e însoţită d’un memorandum care dovedesce necesitatea modificării, şi în care se vorbesce de un împrumut de 200,000,000 absolut trebuitor. Diu partea sea, guvernul engles va retrage trupele, ceea ce va da o bună economie. Ca loc pentru conferenţă se desemnă Londra seu Constantinopole.
London, 25 Aprilie,—Corespondentul din Cair al diarulul Standard telegrafiază că Berberul e aprope cu totul înconjurat de resculaţl. Mahdiul a trimis emisari la ule-malele din Berber cerăad supunere imediată ; el a mal trimis un locoţiitor cu un detaşament puternic, pentru a tăia comunicaţi unea cu Şeudi.
— Cabinetul din St.-James a hotărît definitiv să trimită o espediţiune anglo-rgip-teană Ia Berber.
Cair, 25 Aprilie.— Consiliul de miniştri sub preşeclinţa Chedivulul a hotărît, ieri dimineţă, să se trimită trupele absolut trebuitore în Egiptul de sus. Nubar-paşa a fost însărcinat să supue guvernului englez acestă hotărîre.
Berlin, 25 Aprilie, — Desbateil lungi s’au urmat în comisiunea pentru cercetarea legii contra socialiştilor. Bamberger declară că a votat pentru întâia prelungire a legii, u’o mal primesce însă acum, de Yreme ce guvernul vrea să facă dintr’însa o măsură permanentă. Windthorst Jîşt susţinu propunerile, d’a se garenta adică familia imperială şi a se procura un timp de tran-siţinne. lllinel combătu propunerile Windthorst, cari constituesc tot o măsură escep-ţională. Richter ceru miuistrulul Puttkamer comunicări în privinţa agitaţiunilor anarhiste; ministrul respunse erăşl.
Louflon, 25 Aprilie.—Scotsman, ţliar care stă în legătură cu o fracţiune a guvernului»
4ice că guvernul trebue să respingă deşertarea Berberului: pentru acăsta însă e nevoie să se recunoscă pe faciă greutăţile situaţiuni?. Guvernul Egiptului trebue să fie, şi de nume, şi de fapt, în mânele Angliei. Retragerea e imposibilă; de voie fără voie, trebue să luăm răspunderea pentru cârmuirea Egiptului, Se pot lua măsuri pentru mărginirea acestei respunderl, nu e însă greu de veţlut că în viitor Egiptu va fi o dependenţă a Angliei ca şi India.
— Respumjănd unei interpelări, ministrul Gladstone declară că guvernul are consci-inţă de respunderea ce’I incumbă; el scie că ţera urmăresce cu interes sorta lui Gor-don ; dăr nu pote spune nimic asupra planurilor guvernului.
Vorbind d’aceste declaraţiunî, Standard ţlice că guvernul are de gând să trămită o espediţiune egiptenă în Sudan; cabinetul urrâeză acum negociărl cu guvernul din Cair, pentru a hotărî dacă trupele vor fi numai englese seu vor cuprinde şi contingentul indian.
Tnrin, 25 Aprilie. —Regele şi familia regală aii sosit aci după amiază. Totă popo-raţiunea era pe strade. Toţi se grămădeu ca să vadă familia regală, care se bucură în Piemont d’un adevărat cult.
London, 25 Aprilie.-Pali Moli Gazette <jice că sunt de aşteptat turburărl seriose'în Egiptul de sus; e de temut pote chiar măcelărirea tutulor Europeilor din Cair. Dia-rul conjură pe guvern să trămită numai de cât 5,000 omeni în Egipt; decă guvernul nu va face acesta, atunci e mal bine să ră-tragă trupele englese şi să tacă Ioc armatei francese. — Riaz-paşa, în consiliul de miniştrii egipten, a declarat că Anglia e causa anarhiei şi brigandagiuluî cari ruineză acum Egiptul.
ţ Berlin, 26 Aprilie. — Norddeutsche all-(jemeiue Zei',ung, reproducând un articolii din Dsiennih PoznansM care sfâtuesce pe Austria să se ferescă de poftele de anec-sare ale Germaniei, (jice că polonii nepu-tănd reuşi să întărite pe Germania contra Rusiei şi să provoce apoi un răsboiu între aceste state, caută acum se rprovoce neîncrederea Austriei. Germania, <jice foia cancelarului, n’are nici un plan de anexare, încercarea însă e caracteristică pentru Centru. Iu Reichstag şi în Camera deputaţilor d. Windthorst -şi tovarăşii săi susţin tote propunerile polonilor; eî nu se pot deci supăra decă li s'ar aplica proverbul: „Spunem cine ’ţî-e prieten, ca să ’ţl spun cine esc!."
Mal departe Norddeutsche allgemeine Zeitung <jice că consiliul de stat nu mai are nevoie să fie decretat, de ore-ce esistă de drept; e destul să se covoce membri lui.
A se vedea Ultime Sein pe pag. III.
BHCDRSSCI, LUNI. 16 APRILIE 1884
In tote ţările din lume oposiţiu-nea se face pentru principii. Partidele seu grupurile, cari nu sunt la putere, fac oposiţie, combat guvernul pentru că nu împărtăşesc ideile lui şi caută prin t<5te mijldcele a a-junge la putere spre a pune în practică principiele şi ideile lor. Lupta pe acest teren este calmă şi convenabilă. Numai personalităţile pasionate şi nesocotite adoptă un limbagiu violent şi nesocotit, der ele sunt considerate ca nisce pamfletărî şi apre-ţuite cum merită. Colectivităţile insă combat pe terenul cel mai leal. Nu atacă nici persdnele miniştrilor, nici institutele stabilite în stat, numai pentru că nu sunt făcute de ele. Combate numai principiele şi faptele pâgubitbre ţărei, şi acelea bine constatate şi bine stabilite.
La noi se vede că lucrurile se petrec cu totiTl alt-fel. E destul ca
o personă şi de multe orî un anonim se denunţe un fapt, se inven-tede o calomuiă, ca foile oposiţiunei nu mai să le reproducă imediat ca adevărate, der încă să croiescă articole întregi şi ţlilnice pe acele canavale fictive pănă când vin faptele ce le dea cea mal complectă des-minţire. Der şi atunci, în loc să vie a face amendă onorabilă şi se măr-turisescă greşela in care au căţlut. cum face orî-ce om serios şi leal, seu îngână câte-va cuvinte cari nu au nici un caracter de rectificare, seu tac.
Acestă procedare însă nu are a-tâta importanţă cât are altele, căci ea privesce nisce fapte isolate. Sunt însă fapte cu mult mai grave cari se comit de oposiţiunile nostre. Din-tr’un cuvânt al unui ministru, din-tr’o frasă a altuia, fâc cap de acu-saţiune contra unui guvern, contra unui partid întreg. Dintr’o procedare a unui deputat seu senator, fac o crimă tutulor miniştrilor. Dintr’un cas isolat fac un sistem şi dint’un capriciu al lor fac un drept naţional.
Sistemul acesta jbcă un rol mare in acţiunea oposiţiunilok
Der decă patriotismul ar avea un mic lor, noi n’am ţlice nimic. Cel puţin naţiunea ar câsciga ceva din luptă şi activul oposiţiunilor s’ar încărca şi cu ceva bun. Din nenorocire sistemul este un lanţ de verigi a căror mărime crescu». mereu până la capăt.
Nimic nu este cruţat. Pasiunea a orbit întru atâta oposiţiunile în cât nu mai pot distinge care lucru face rău miniştrilor şi care ţărei. Ele confundă totul la un loc şi din acel a-malgam de multe orî es rele pentru societate şi pentru ţeră, pe care au pretenţiunea de a o iubi atâta !
Aşa a fost cu cestiunea Lasara-bieî, cu cestiunea Dunărei şi cu o sumă de cestiuni cari nu erau ale miniştrilor, ci ale ţărei.
Aşa a făcut cu institutele nostre de credit. Le au atacat în diferite rînduri, căutând a le discredita, fără a se gândi că prin acel discredit nu suferă guvernul ci societatea, naţiunea.
Aşa a făcut (jilele trecute cu un sgomot pe care l’ati inventat, că guvernul este dispus a face nouă emisiune de rentă amortisabilâ 5f. O-posiţiunea a crezut că prin acest sgomot va lovi în creditul statului, şi prin urmare va pune pe guvern în posiţiune grea de a nu mai putea să ’şî ţie angajamentele.
Este drept că un asemenea sgomot ar fi făcut ore care răii guvernului, dâr in realitate el făcea rău ţărei şi numai ţera suferea.
Guvernul însă s’a grăbit a da un comunicat în Monitorul de eri şi îngrijirile s’au risipit, ier poporul ’şî a format şi mai mult opiniunea asupra patriotismului membrilor din o-josiţiune. Totă lumea s’a convins că statul român ’şî a aşezat bazele sele financiare pe o temelie puternică şi că timpul risipilor şi al de-sastrelor financiare a trecut.
Apelul Angliei la o conferinţă internaţională în privinţa Egiptului, (ţice Pes-ter Lloijcl de la 25 Aprilie, ne aduce a-minte că o asemenea conferinţă s’a mai adunat acum douî ani la Constantinopole. Atunci, conversaţiunea pacinică şi seriosă a diplomaţilor a fost întreruptă de bubuitul tunurilor în faţa Alexandriei. Acest act de putere din partea d-lui Gladstone impuse puterilor şi d’atunci cestiunea egiptenă deveni o afacere curat englesă. Turcia se supuse împrejurărilor şi lăsă se se calce drepturile ei de suveranitate, pentru că nu putea face alt-,
fel. Francia renunţă în tăcere la preten-ţiunile sele şi căută s§ se despăgubescă în Madagasgar şi jTonking. Rusia privi cu mare linişte sufletescă înaintarea En-glesilor în Sudan şi pregăti ocuparea Mervului. Italia se mângăiâ cu gândul că, faţă cu Francia şi Anglia nu va putea jpca de cât un rol secundar. Germania n’are ce căuta în Egipt şi Austro-Ungaria şi mai puţin. Ast-fel ţera Nilului deveni aprope un domeniu engies; în Anglia se şi vorbi despre protectorat, fără a mai întreba decă cele-alte cabinete ar primi acăsta. Şi în adevăr d. Gladstone ar fi reuşit, decă Mahdiul nu’î turbura întregul său concept politic.
Nu e nevoie să mai vorbim de des-voltarea ulterioră a afacerei. Nepriceperea politicei egiptene a d-luî Gladstone eşi pe fie-care Ţi la ivelă şi a fost o dreptă răsplată ca actul brutal săvârşit acum douî ani să se fărâme de nu mai puţine brutale piedici. E o ironie a evenimentelor politice contimporane, ca cea mai mare concepţiune politică a Angliei se fie încrucişată şi nimicită d’un aven-turar arab şi ca marele imperiu, p’ale cărui domenii sorele nu mai apune, se nu pdtă înfrânge o mână de răsculaţi. Aceste împrejurări silesc acum pe d. Gladstone să apeleze la concertul eu-ropen.
Firesce că în London îşi dau aparenţa că cer concursul Europei numai în ceş-tiuuile care intereseză pe tote puterile; conferinţa se va ocupa numai cu deslegarea greutăţilor financiare ale Egiptului. Der momentul nu pare nemerit pentru acesta; e prea de vreme, seu prea târziu d’a trata acum cestiunea financiară. Prea de vreme, pentru că nu se pote intra în tratarea unei asemenea cestiuni speciale mai nainte d’a se deslega cestiunea politică şi teritorială. Mai aparţine Sudanul Egiptului? Mai este chip se se scape acest teritoriu sbuciumat de res-colăî Englitera va linisfi reseolg cu puterile şi banii seij seu se va f tce acesta pe socotela Egiptului? Tote acestea întrebări trebuie să capete răspuns pentru â se putea resolva cestiunea financiară, căci e în natura aranjamentului d’a se cunosce lămurit isvorele financiare ale Egiptului. Pe de altă parte e prea târ (ţiu, căci afacerea ar fi trebuit tratată mai nainte ca Anglia să fi adus lucrurile penă la anarchie.
Der chiar decă am primi că conferinţa se se va aduna pe basa puterilor englese, nu e puterea Cabinetului din London d’a mărgini discuţiunea în chipulu dorit. Francia, Italia şi Turcia au lăsat în pace pe Anglia cât timp şi acesta le a dat pace; Francia nici nu putea să reînoiască pretenţiunile sele, căci ar fi ajuns pote la cooperare şi la o comunitate de respundere şi greutăţi. Acum e vădit că tote tendinţele contrarii ale Cabinetelor vor eşi la ivelă îndată ce Anglia ve cere concursul celor-alte puteri.
Pester Lloyd încheiă : dicend că va fi peste putinţă Cabinetului englez să măr-ginescă discuţiunea la programa anunţată. Acesta e forte probabil avend în vedere variele interese ale Franciei, Italiei şi Rusiei.
-----------^ ----------------
INFORMAŢIUNÎ
Vineri sera când trăsura regală, îu care se afiaă Arhiducesa Stefania şi M. Sa Regina, trecu re dinaintea librăriei cilul So-cec, o femeiă cu un copil în braţe opri trăsura şi oferi M. S. Reginei un frumos buchet şi o petiţiune.
M. S. Regina oferi buchetul arhiducesei, luă petiţia şi îmbrâţişă copilul din braţele femeel.
—o —
întrunirea politică ce trebuia să aibă loc ieri la Atheneu, s’a amânat.
Probabil că ea se va ţine Mercur! sera şi că d. C. A. Rosetti va vorbi.
—o-	I
Balul dat Sâmbătă sera în teatrul celu mare, în onorea arehiducelul Rudolf şi ar-chiducesel Stefania, a avut un mare şi strălucit succes.
MM. LL. împreună cu înalţii ospeţl după ce au ocolit sala balului, s’au urcat apoi în loja regală din facia scenei. Iu cea-laltă' loje regală se afla suita archiducesel şi ar chiducelul.
Archiducesa Stefania purta un frumos costum naţional, dăruit de M. S. Regina.
D. Moceanu cu trupa d-săle, în costu-murî naţionale, a esecutat mal multe jocuri şi a fost de mal multe ori rechemat.
Din ordinul chiar al M. S. musica a cântat numai bucăţi rausicale naţionale.
La 11 ore MM. LL. şi înalţii ospeţl au părăsit baiul, ducăndu-se la palat unde s’a servit ceaiul şi la 12 ore s'au îndreptat la gara Tergovisce.
D. ministru al Austriei a însoţit pe înalţii ospeţl pănă la Turnu-Severin.
—o—
Mâine, 17 curent, fiind aniversarea suirel pe tronul Bulgariei a principelui Alexandru
Battemberg, un Te Deum se va oficia în capela bulgară din Capitală.
—	o—
M. S. Regele a conferit arehiducelul Rudolf Steua României în gradul de mare cruce.
—o—
Adunarea generală a societarilor creditului funciar urban dia Iaşi, neputen-du-se complecta, n’a ţinut’şedinţă. Consiliul de administraţie convocă noua a-dunare generală pentru diua de 6 Mai viitor.
—o —
Trupele cari au fost concentrate pentru revista militară au şi plecat erî cu trenurile speciale pe la reşedinţele lor.
—o —
Alteţa sea arch,ducele Rudolf a în-mâiat M. S. Regelui cordonul ordinului de mielul alb.
—o—
Adjutanţii Alteţei Sele arehiducelul Rudolf afi fost decoraţi cu Steua României.
—	0-
Aflăm dintr’o sorginte competintă că Alteţa sea Archiducele Rudolf a fost forte mulţumit cu ţinuta trupelor nbs tre. Aspectul marţial al regimentelor 21, 20, 5, 6, 7, de dorbanţî şi ţinuta scolei militare a impresionat într’atât pe Alteţa Sea Archiducele, că d-sea a (|is de câte-va ori: bravo ;
-O—
Absenţa ministrului plenipotenţiar al Rusiei Ia recepţiunea oficială a corpului diplomatic a fost, precum ni se raportbză, băgată de semă la palat.
—o —
D. Cantaeuzen, ministrul de resbel al Bulgaried, imediat după ce a esecutat ordinul princiar privitor la întâmpinarea Alteţelor lor Arehiducelul Rudolf şi Archiducesel Stefania, a primit o depeşă din Petersburg, prin care se află rechemat Ia Rusia.
—o —
Ni se comunică din Sofia că ministerul, Zancoff sub impresiuoea durerosă a intrigilor partidei ruse, cu care a pactisat o parte din liberali, voesce a depune de-misiunea sea.
—o —
Prin oraşele şi satele din Rumelia o-rientală se ţin necurmat meetinguri, cari trămit Ţarului adrese, cerându’I s<5 in-tervie spre a crea Bulgaria de la Saint-Stefano.
—	o —
D. I. C. Brătianu, presidentul consiliului, a plecat ieri la Florica.
—	o—
Cu ocasiunea trecerel Arehiducelul de la Rusciuc la Giurgiă, dd. PetcuşI şi Pascali au pus la disposiţiune vapore cu cari au fost transportaţi mareşalul Arehiducelul, o )arte din suită şi bagagele înalţilor ospeţl.
—o—
In privinţa fraudei de la fabrica de spirt a d-lul Kugel din Ploescl, despre care ci-
www.dacoromanica.ro
TFLEGRAPHUL
titoriTnoştrî aii deja cunoştinţă, iâcă ce mal citim în «jiarul ploescen Alarma: După cât îşi pot aduce aminte onor. noştri! dftîtâri, an^ atins în două numere ale acestui ţliar, cestiunea fraudei de Ia fa* brica de spirt a d-lui dr. Kugel, astă-^I posedând mal multe detalii asupra lucrului le dăm publicităţii spre a cunosce orl-cine, pe de o parte cum îşi fac afacerile ovreii, iăr pe de alta cum s’a, tranşat lucrurile între,.fraudator şi stat
In tot timpul comerciulul, d-nu dr. Kugel a făcut asemenea fraude, conrupănd prin bani pe agentul, ce statul avea pe lângă fabrica sea; cel care a precedat pe actualul agent, ’şl a dat demisiunea, după ce fusese mituit că 8,000 pprethnjănd că nu mal pote funcţiona din causă cft fabricantul ’I pune în mâncare diverse substanţe otravitore, aşa In cat se simte atins de nebunie, îl vîjie capul etc. Acestea însă erau numai nisce pretexte ca să se potă descărca de un şej'viciu în care dăcă ar mal fi funcţionat, s’ar fi compromis şi ar fi putut cădea în vre-o respund re.
Cu agentul actual' după declaraţia proprie a d-lul di. Kugel, lucrurile se petre-cură tot ast-fel; el fu cumpărat cu suma de lei 14,000; spre a’I lăsa să facă ori ce va voi, fără dă ’f controleze, ceea-ce s’a şi întâmplat; căci Iu timp abia de trei luni frauâa sd constată, de către d. Miciora ins pectof1 financiar,' că se ridică k suma de 80 mii litri. ^
Ip timpul acestei descoperiri fabricantul det$ un act inspectorului sub propria sa semnătură prin care recunoscea dă în ade văr, a făcut frauda care ’l se atribuă fiind ajutat <je agentul pe care ’l cupărase,
0‘ datăq ce-âcest^ act ,8fijr apucatţ d<? di Miciora, căruia ’l facem kul^mife publică, de modul cum s’a condjîs, a început din nou constatare^ prin ingeniosul său metod
trebui
să aibă
de control, despre care ar _______________
cunSacihţă toţi inspectorii dm ţeră, şi încă peste puţin timp mal descoperi o fraudă c»re sfe ridica la ^uma de 3000 lei. Fqbri-cank^tlk oplinăndu-se a plăti' acăstă sumă, i s’a seăubsfraî^' o cantitate 'de 700 vedre spirt, declarând-o de confiscată în conformitate cu legea băuturilor spirtose din fa-brice^jPeimanp^te.aih UJB
-aoO .Ateribes'jttîPTTa'a .fiioelqmoa ...
Marcuri; 18 curent se va da în beneficiul, f.aleitţgti^il nostru artist, M, Ha-teescu: Slujbaşii; comedie în 2 acte de M. Pascaly, şi Insula Tulipatan, care se Ţice, că întrece în ^'rui useţe pe; Choufleury.
."ioi 9ie^nîEsăŞ^??^u-9ljsioe:;î -rifi j;
SOSIREA ARHIDUCELUIRUDOLF
-aî a tlobirii	iL<ib t. s .c^efL
iPiîOÎjhiil SiSriSl lîCiPlîALÂ
Monitorul de Sâmbătă publică următorea dare (le Cearnă'' oficială despre sosirea îuak ţilor"olpeţîî '-c: uo *$«o6*L
Vineri, 13 ale curentei, AA. LL, II. şi RR.^Arl^i4u^|le RudolFşil.ArhMuces^ . Ste-fania^., însoţiţi dg ,^D-nă Comtesă îaroncai prima Mamă, .qe ^nor^ăjA.,.S. .1. şi R.Ar-hiduceşelţ, d-nâ^cpraşteslI^Palft^ domnă de onora.;.de d.'comue de Btombelles,.amiral, mare măe^lru Curţei A, S, I. şi R. Arhiducelui, ^'.comite Palffy, general- maior, mare maesîru aÎTurţef A. 'Si I. şl‘ R. Arhiducesei ; de d-nil comiţi Mitrovsky şi Nostitz,,,adjutanţi, ai M S. împăratului; de d5j!cpmUe Wurţn brand, şef de jsţat-major; d-nil jCoiAsilier , aulic Claudi, mar^şgl al. câ-lătorielor, şî dr. Lanyij au pornţţl^orele
5 3U din Rusciuk pe iactul A. Ş. Principelui Bulgariei, care în personă a însoţit pe Auguştil călători până pe ţermul Româ niel.
Încă de la orele 5, iactul regal „Ştefan-cel-Mare“ staţiona tn facia Rusciukulul, spre a escorta iactul pe care avea a se îmbarca Auguştil călători, şi a da semnalul plecărel. La semnalul dat, bastimentele „Mircea“ şi „Griviţa", cari însoţeau pe „Ştefan-cel-Mare“ în escortarea Alteţelor Lor Imperiale si Regale, s’au pavoasat şi au început a saluta pe Auguştil călători prin salve de artilerie, la cari a răspuns şi bateria din Giurgiu.
De şi un vânt tare sufla pe Dunăre, trecerea s’a făcut forte repede, şi, la orele 6. Alteţele Lor Imperiale şi Regale aă des-barcat la Smârda, unde se construise un frumos şl bogat pavilion decorat pentru circumstanţă. Aci, Alteţele Lor Imperiale şi Regale au fost întâmpinate de d. general Dabija, ministru al lucrărilor publice, care, în numele MM. LL. Regelui şi Reginei, a urat Auguştilor ospeţl c bună sosire; de d. general de divisie Cernat, comandantul corpului II de armată; de d-nil general Baroţzi şi locotenent-colonel Varthiadi, ataşaţi pe lângă persona A, S. I. şi R. Arhiducelui pe tot timpul petrecere! Sale în ţeră, şi de Exc. Sa D. baron de Mayr, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Austro-Ungariei. Un public forte numeros, adunat pe mal, a salutat cu vil aela-maţiunl acostarea iaetulul princiar, oferind A. S. I. şi R. Arhiducesei frumose buchete de flori.
După săvârşirea presintaţiunilor oficiale, A. S. I. şi R. Arhiducele trecu pe dinaintea companiei din regimentul 5 dorobanţi, care dădea onorurile cu drapel şi musică, şi Se sui în trenul regal te adăsta. La orele 6 V* porni spre Bucurescl.
La orele 7, trenul sosi la Comana, unde MM. LL. Regele şi Regina venise înainte spre a întâmpina pe Auguştil lor ospeţl.
M. S. Regele purta uniforma regimentnluî 6 de infanterie austro-ungar, al cărui proprietar este.
După ce s’au schimbat salutările cele mal cordiale, Majestăţile lor se suiră în tren şi acesta fu semnalul de pornire, care avu loc în mijlocul vielor aclamaţiunl ale mulţime! a-dunate împrejurul garel.
La orele 7 şi 40 minute, trenul regal intră în gara Filaret.
Aci, Auguştil călători au fost întâmpinaţi de I. P. SS. Mitropolitul primat, d. preşedinte al consiliului împreună cu toţi d-nii miniştrii, d-nil preşedinţi al Senatului, Ca mere! deputaţilor, al înaltei Curţi de casaţie şi de justiţie, al înaltei Curţi de corupturi cu procurorii generali, d. prim-preşe-dinte al curţei de apel din Bucurescl cu procurorul general împreună cu damele d-lor, de consiliul municipal, generalul şef al gar-del naţionale cu statul său major; de Em. Sa monseniorul Paoli, archiepiscop catolic ; de d-nil miniştrii ,aî Turciei şi Belgiei, precum şi de delegaţiunea austro-ungară.
După presintaţiunile personelor presinte, cari venise cu numerose şi splendide buchete de flori să ureze bună sosire Auguş-tilor ospeţl, Regele şi A. S. I. şi R. Ar-chiducele trecură în revistă garda de o-nore, a cărei musică intonă imnulu austriacă.
Apoi M. S. Regina, împreună cu A. S.
I, R. Archiducesa Stefania, iaă loc înti’o
trăsură „â la Daudontiar M. S. Regele împreună cu A. S. I. şi R. Archiducele Ru-
dolf, în a- doua trăsură, şi pornesc, prece-cedaţl de un escadron de roşiori având rau-sica In cap şi urmaţi de un escadron de gendarml, dupe care vin trăsurile cu suitele ambelor Curţi.
Iu drăpta trăsurel M. S. Reginei, se ţine călare generalul Radovicî; ier ;n stânga un ajutant al Regelui.
Iu drepta şi în stânga trăsurel M. S. Regelui, se ţin călări duol adjutanţi al Regelui.
Cortegiul străbate strada 11 Iunie, calea Rahovel, strada Carol şi calea Victoriei, a-clamat fiind cu un entusiasm indescriptibil de întrega populaţiune a Capitalei, care se Înţesa prin strade, pe la ferestre şi balcone frumos Împodobite cu ghirlande de flori şi verdeţă.
La orele 8, cortegiul regal sosesce în curtea palatului, unde o gardă de onore cu drapel şi musică în cap, împreună cu întregul corp oficeresc al corpului II de armată, aşeţlit în careu, adăsta sosirea înalţilor oa-peţl al Majestăţilor Lor.
M. S. Regina şi A. S. I. şi R. archiducesa, împreună cu suitele lor, se urcâ în palat; iăr M. S. Regele şi A. S. I. şi R. archiducele trec în revistă garda de onore. Apoi, Majestatea Sea presintâ augustului ospe corpul oficeresc şi primesc lu urmă defilarea.
După acăsta, Regele, împreună cu A. S. I. şi R. archiducele Rudolf, se urcâ asemenea în palat, unde urma presintarea ambelor suite.
La orele 8V2, avu loc o frumosă retragere cu facle, esecutată de tote musicele corpului II de armată, la care M ijestăţile Lor, împreună cu auguştil lor ospeţl, pri viră de la ferestre.
Oraşul a fost splendid iluminat; ier mul ţimea a urmat a manifesta până târdiă ve selia de a avea în sinul oraşului pe înalţii ospeţl.
Urarea d-lul Stăteseu
La sosirea în gară a AA. LL. II. şi RR. Archiducelul Rudolf şi Archidueesel Stefania, d. Eug. Stăteseu, delegatul consiliului comunal, ’l-a întâmpinat cu următorea cuvântare :
Venirea Alteţelor Vostre Imperiale în Capitala României este pentru noi toţi o di de serbătore
In numele oraşului viu der a saluta cu respect pe Alteţele Vostre şi a le ura din inimă buna venire.
Facă cerul ca scurtă vostră petrecere în mijlocul nostru să vă lase o bună amintire şi dorinţa nostră cea mai vie va fi îndeplinită !
Să trăiţi Alteţă ! SS trălescă Augusta Vostră familie!
A. S. I. şi R. Archiducele Rudolf a mulţumit în termeni călduroşl arătând plăcerea ce simte a se găsi ospetele Capitalei României.
Recepţiunea la Palat Sâmbătă, 14 corent, AA. LL. II. şi RR. Archiducele Rudolf şi Archiducesa Stefania, Auguştil ospeţl al Majestăţilor Lor, au primit în audienţă oficială, la orele 11 an-temeridiane, pe d-niî miniştrii cu domnele domniilor lor şi corpul diplomatic acreditat pe lângă persona M. S. Regelui.
Exc. Sa d. baron de Mayr, trimis ex* traordinar şi ministru plenipotenţiar al M. S. împăratului Austriei şi Rege al Unga-riell a presintat Alteţelor Lor Imperiale şi Regale pe d-nil miniştrii împreună cu domnele domniilor-lor.
Apoi, Alteţele Lor Imperiale şi Regale
au primit asemenea în audienţă oficială pe Em. Sa Monseniorul Paoli, archiepiscopul catolic, precum şi delegaţiunl ale coloniei austro-ungare.
Defilarea armatei
Din causa timpului ploios, revista militară, care urma a avea loc în aceiaşi (Ji pe câmpia Bânesel, a fost înlocuită prin-tr’o defilare a Întregului corp II de armată îu facia Palatului.
M. S. Regele împreună cu A. S. I. şi R. Archiducele, însoţiţi de suitele lor militare şi de un numeros stat-major, aă primit călări defilarea trupelor; iăr M, S Regina şi A- S. I. şi R. Archiducesa pri-veu de la ferestre acăstă serbare militară In momentul când trupele se apropiară Majestatea Sa, puindu-se în capul colonel dă salutul militar Augustului Său 6spe şi asistă împreună la defilarea trupelor.
Cu t6te că ploia nu înceta, totuşi o nu merosă mulţime se adunase pe stradă în facia Palatului regal.
Defilarea a durat mal bine de o oră şi apoi, Regele împreună cu A. S. I. şi R. Archiducele s’afl retras în Palat, aclamaţi fiind călduros de populaţiune.
Visita la I P. S S. Mitropolitul La orele 4, Majestăţile Lor şi Alteţele L r Imperiale şi Regale aii mers împreună de aă visitat pe I. P. S. S-. Mitropolitul Pr>mat.
Frândnl de gala
La orele 6 şi jumătate, avu loc, în sala Tronului, un prânzi de gală în onorea Au-gustilor ospeţl, la care aă fost invitaţi I. P. S. S. Mitropolitul Primat, d-nil miniştri1 al Austro-Ungariel, şi al Belgiei, d nil preşedinţi al Senatului şi al Camerei, d-nil preşedinţi al înaltei Curţi de Casaţie şi al înaltei Curţi de Compturl, comandantul corpului II de armată împreună cu mal mulţi d-nl generali, delegatul consiliului comunal, d. prefect al poliţiei şi alte notabilităţi, peste tot 60 persone.
La atest prânţl M. S. Regele, adresân-du-Se către înalţii Sel ospeţl, a rădicaţii tuastul următor :
„Ţera întregă se bucură cu Noi că a-„vem onorea a primi în Capitala României „pe Augustul moscenitor al Coronei Habs-„burgilor, însoţit degraciosa Sea consortă. „Visita Alteţelor Vostre Imperiale va 16-„mâne pentru tot-d’auua neştersă din aducerea aminte a Nostră ca un eveniment „scump inimel Nostre. ’L salutăm cu o satisfacere cu atât mal mare, că vedem în el o nouă dovadă a legăturilor de amiciţie, întemeiate spre fericirea lor între Statele Nostre şi la care punem un mare preţ. Formând urările cele mal căldurose pentru fericirea Casei Imperiale a Austriei,
„ beau în sănătatea Majestăţilor Lor Augus „tilor Voştri părinţi şi în sănătatea Alteţelor Voştre Imperiale Augustilor Noştri „ospeţl."
La acest tuast A. S. I. şi R. Archiducele a răspuns :
„Rog pe Majestăţile Vostre să bine-vo-iască a primi cea mal sinceră a nostră „recunoştinţă, pentru graţiosa primire ce ni s’a făcut în Romania. Profit de ocasi-„unea de faciă spre a închina în sănătatea „Majestăţilor Lor Regelui şi Reginei, precum şi pentru prosperitatea frumosului şi „marelui Lor Regat, cu care suntem le-„gaţl prin mari interese şi prin cea înal „cordială simpatie."
După săvârşirea mesei, Majestăţile Lor şi Alteţele Lor Imperiale şi Regale s’aă întreţinut în modul cel mal gracios cu toţi d-nil invitaţi.
Balul de gală
La orele 9, Majestăţile Lor şi Alteţele Lor Imperiale şi Râgâie cu suitele, aă mers la baluliţ daţ în onorea auguştilor ospeţl.
Aci, au fost întâmpinaţi de Principele D. Ghica şi de domnele comitetului socie-tâţel Elisaveta cart aă oferit A. S. I. ş R. Areliiducesql şi M. S. Reginei tru-mose buchete de flori.
Auguştil visitatorl, după ce au făcut intrarea în sală în mijlocul unul numeros public care se Înţesa prin parter şi log& şi s’aă întreţinut în mod afabil cit mal multe persâne, s’au urcat în logea regală de unde aă privit cu un viă interes dar. turile naţionale şi frumosul aspect al să-iel, splendid iluminată, care prin vanaţiu-nea şi bogăţia costumurilor naţionale oferea prjvtliscea cea mal încântătore.
Plecarea înalţilor ospeţl
La orele 11, Majestăţile Lor şi Alteţele Lor Imperiale şi Regale s’aă retras la Pa lat, de unde, dup? eât-va timp de odihnă, au gornit la gara Târgovişte.
Trăsurile de gală erau escortate de un escadron de geandarml. Stradele parcurse de cortegiă erau frumos iluminate şi pa-voasate, şi un numeros public, aşezat d’a lungul lor, prin vil aclamaţiuul trecerea Augustilor călători.
La sosirea în gară, tare era feeric iluminată, şi pe peronul căreia se ridicase un frumos pavilion, Alteţele Lor imperiale şi regale aă fost întimpinate de d-nil miniştrii cu domnele domnielor lor, de d-nil preşedinţi al Senatului şi al Camerei, de d. ministru al Austro-Ungariel cu personalul le-gaţiuneî, de d-nil miniştrii al Belgiei şi al Germaniei, de Em. Sea archiepiscopul catolic, de d. delegat al consiliului comunal şi de un mare număr de notabilităţi ale ţărel şi ale coloniei austro-ungare.
Alteţele Lor imperiale şi regale ’şl-au luat $iua bună de la toţi asistenţii, între-ţinându-se într’un mod gracios.
In momentul cel din urmă, MM. LL. Regele şi Regina au condus până la vagon pe auguştil călători, cari, la răndul lor, mulţumind de frumosa primire ce li s’aă făcut în ţeră, ’şt-au luat rămas bun în termenii cel mal cordiali şi afectuoşl de la auguştil noştri suverani.
La orele 12, trenul se puse în mişcare spre Turnu-Sfcverin ,■ iăr la orele 12 \!f Majestăţile Lor s’au întors la palat.
|- .ii	- -rj k-
O CONSPIRAŢIUNE IN RUSIA
Cititorii noştri ’şl aduc aminte încă despre impresiunea ce a produs aprope In totă Europa asasinatul col. Sudeikin, şeful poliţiei secrete a Ţarului; ţjilele trecute am dat mal multe amănunte privitore la ancheta, până acum zadarnică, care se face în imperiul vecin spre a descoperi pe omo-rîtoril misterioşi, ale căror urme sunt cu desăvârşire perdute.
Degaiew, fost căpitan de cavalerie, a sciut să câscige confienţa şi amicia lui Sudeikin, fâcâDdu-se spionul poliţiei sâle secrete. A-cestă confienţă şi mal pre sus de tete amiciţia au fost încet câte încet câscigate, prin jertfirea mal multor nihilistl neînsemnaţi, cari fuseră arestaţi mulţumită denunţărilor abilului nibilist-pseudo-spion. Se (Jice că două crime comune mari, comise una la Petersburg şi alta la Moscova, al căror autori n’au putut absolut de loc să fie descoperiţi, fură, după o solicitudine particulară, anchetate de
iq
'(1
"' ....■■■■......... ■■■' ■ ..... ' - '
In spre sera aceleaşi <Ţile chiar A-lexandru primi vizita d-neî Nasture, în mâinele căreia căzuse cartea poştală a stăpâne! case!. Alexandru, cu tâte insistenţele şi cu tote cuvintele ce i se adresau, nu o putu recunosce. Avea delir în t6tă furia. Vorbea aiurea, gesticula şi din când în când voia să se rădica strigând : Aci,... opreşte... opreşte aci, bnjar...
D-na Nasture plânse ca o copilâ. Ea dete, ca o adevărată amică şi stăpână, tote poruncile şi tote mijlocele pentru o bună îngrijire, până a doua <|i când făgădui d’a se reîntorce şi plecă.
A doua la 6 ore de diminăţă Emilia se afla la capul patului lu! Alexandrul ea veghea somnul agitat ce îl co-iirinsese în spre dimineţă. La 8 ore d-na Nasture sosi şi trimise după doctor, care uu întâr^iă de a veni.
—	Sunteţi rudele bolpa^ulul, întrebă, doctorul pe cele două feme! ?
—	Da d-le doctor, răspunse d-na Nasture, sunt mătuşa luî.
—	Cunosceţ! în ce împrejurări a venit acăstă bolă?
D-na Nastrure rgspunse după o scurtă besitaţiune; 4wt„
FOIŢA „TELEGRAFULUI ‘
^ w F toî ivnq " j.oi. TI ^ -lA i<j! noliuli IiiloonbiriOiA ac»l -jo; i Sgaqeb o tirano < ticFUjg :
Din Tieţa unei femei de aill
de
,ljj'ief8iniin £, i^.F^îib baraurnoa e&’ i ■ni s bao'fei." :;.';jko'iqmr dna 'fto: — La şdse, <Ţfse el birjarului.
In-câte va minute Alexandru fu la -îk trarea şoselei.
Un vănt rece sufla ; era în spre tomnă. Frunzele şuerau şti dm când în cânu câte una cădea pe pământ. Prt~mblătoriv începău să pârăsăscâ aleele şi să’şî în drepte paşii in spre oraş.
Alexandru era aţintit cu tot sufletu. la trăsurile ce ’treceă pe lângă a lu căutând să descopere pe; scăunelul vre uneia batista albă, semnalul Emiliei. Birjarul săji- mâna .dr sj^păra p^trişulă
ş°s&irt ia fenoî&M .fcp .aţa-mi-D Retras în Jundu|f trăsurei Alexandri
tremura şi dş emoţionile situaţiunei der mai ales de. frigurile bolei. Când de < dătă zăresce o trăsură cu coşul ridica pe al .cărui scăunel şe afla o batistă
-io ama s'iqaeb ,1c£9oN nib lagu/i lui
ţinută de bastonul unei umbreluţe: era Emilia!
—	Mergi alături de acăstă trăsură, strigă Alexandru birjarului său.
Cele două trăsuri mergeu alături. A-lexandru scose capul şi surîsul Emiliei însoţit d9 unul dintr’acele graciâse salutări, ce numai o femeă amorezată scie să arunce, îl făcu să recunâscă pe idolul filelor luî.
—	Treci înaintea acestei trăsuri, (|ise el din nou birjarului seu, şi să stai pe drăpta.
Dupe câle-va minute de gonă birja lui Alexandru se opri. Acea a Emiliei venea în urmă. Se vede că birjarul E-miiieî avea ordine corespunŞStore ordi-aelor date de Alexandru, căci el se opri ia câţî-va paşi de birja lui Alexandru Emilia sări jos. Alexandru alergă întru întâmpinarea ei şi o primi în braţele iui, cu un sărut lung şi plin de iubire.
Eşti exact, ’î <|ise ea.
—	Mai mult de cătcre^î, îi respunse Uexandru, luându-1 braţul şi îndreptân-lu-şî paşii în spre unul dintr’acele locuri de deliciu, de care şoseua nosţrâ e împresurată.
•b fii	- 0—
—	Veniţi dupe noi, strigă el birjarilor ce aşteptaă la locul unde se opriseră, şi veţi aştepta la porta de la spatele...
Ajunşi în faţa unei porţi pline de mister şi de întuneric Alexandru sună.
—	Unde suntem aici? întrebă E-milia.
—	In paradisul singurătăţeî, răspunse AUxandru strângend-o din noă pe pieptul săă.
—■ Der ce ai, îl întrebă Emilia; tremuri, mânele 'ţi sunt asudate şi ochii ’ţi sunt umeiji..
—	Emoţiunile iubirei, frumosa mea. ii respunse Alexandru; credî tu că e puţin lucru o atât de mare fericire, pentru un muritor, d’a avea la braţul săă o femeă ca tine...
—	îmi ascundl ceva...
—	Da, iubirea mea, pe care nu’ţi o pot arăta acum...
Asupra acestor cuvinte o portiţă mică se deschise şi o voce linguşitdre şi os pitalieră făcu primirea amorezaţilor noştri în locaşul nemurireî pământeşti...
Porţile se închise după ei: tăcerea şi
misterul, comun acestor locuri, îşi luară din nou domnia lor fiorosâ.
Lăsaţi orelor ce au să curgă,lăsaţile liniştea lor, voi cari le aţi gustat şi le cu-nosceţi şi preţul şi fericirea.
%
* *
A doua <|i de dimineţă la 9 ore A-lexandru era în patul său. Avea delir.
Doctorul era la capul patului dăr Alec--sandru nu ’J mai recunoştea. Imagini şi cu-vint 1 fără şir îi turburaă creerii şi vorbirea.
— Plămânul apiâpe întreg, (Ţse doctorul adresându-se stăpânei casei unde Al xandu şedea, îi e coprins de o pneumonie straşnică,.. E forte grav căzu. şi nu pot nimic garanta.
Peste <Ji Alexandru primi o scrisore pe care, stăpâna casei o deschise şi o citi: era din fericire, între altele o adresă ia care i se acorda luî Alexandru permisiunea d’a scrie. Bătrâna femeă luă un condeiă şi scrise pe o cartă poştală ia adresa indicată cuvintele următore: „Alexandru e greă bolnav. Doctorul nu garantezâ nimic. Orî-cine veţi fi, veniţi de ’l vedeţi, fără ţemă.“
Şi semnă carta.
ni
. îi
fi eiu.'riafiîl o
cu..
SlH
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
Degaieff, care cu acăstă ocashTne desfăşură uisce talente particulare, ce atraseră în fine aşupra sea. atenţiunea şefului poliţiei. Degaieff deveni mâna drâptă a lui Suiţeikin, care nu se mal despărţea de dân-sui. Aţestea $ise, estragfem următorele linii din Vestnik Naroănoi Woli, care va apare în curând la Geneva, trimisă nouă de corespondentul nostru!
„Sudeikin, pfecum sciţi deja cititorii noştri, n’a fost alt.cine-iva de cât un aventurier grobian şi vulgar, plin de audaciă şi fără instrucţiune, der inteligent şi mult mal abil de cât restul servitorilor fideli al Ţarului. El, într’un timp forte scurt parveni a se urca iute pe'treptele ierarhiei biurocratice, şi cocentrâod în mâinile sele misterele cunoştinţelor poliţienesc! a fost cunoscut de familia imperială, ca Cel mal valoros din şefii poliţiei politice.
„Curţisânii şi miniştrii făcuseră tot posibilul ca acest parvenit să nu se apropie de Ţar. Sudeikin, mulţumită acestei geloşii n’a avut nici o relaţie directă cu împăratul, care îl cunoscea numai din raporturile ministrului de interne, d. Talstoi, ce-1 ura mat mult de cât toţi curtesanil. Sudeikin u’a fost nici monarehist, nici nihilist, nici liberal din principia El nu ura de loc pe revoluţionarii pe cari ÎI numia aventurieri ea şi el, n’avea vr’o afecţiune pentru guvern, vr’un cult pentru Ţar. Ambiţiunea era unicul stimul, care îl împingea pe cariera sea spinosă Iritr’o ţU. pentru a deveni popular printre nihilist!, el aplică torturele cele mal sălbatice unul arestant-nihilist, care apoi schilodit a fost liberat şi remis tovarăşilor săi.
„Nihiliştil, cart adesăa ori aveau în poliţiă membrii de aî lor profitară pentru astă-dată mult de înalta situaţiune ce ocupa d. De-gaitff, care devenind unicul intim al lui Sudeikin deveni un translator între part: dul nihilist şi el. Se <Jice că sunt documente, cari după mortea şefului poliţiei aft căijut în mâinele poliţiei, şi care demonstr ă că d. Sudeikin a propus nihiliştilor de a se servi de a sea complicitate de mat multe ori reînoită. Sudeikin avea pe uii singur om—pe corniţele Tolstol, ministru de interne, care ’l împedică în cariera sea. El" voia să se declare obosit, să ^ică că opo-siţiunea ministrului ’l face de a nu putea atinge ţinta dorită şi apoi printr’un atentat imaginar comis asupra personel sele — să demisioneze’provisoriă.
Apoi, dând ajutor nihiliştilor să omore pe Tolstol şi pe marele duce Vladimir, fratele Ţarului, care este desemnat în testamentul Ma. Sale că regent în cas dăcă ţarul va fi omorât în decursul anilor inino-rităţel inoşcenitoruluî.
„Ambele atentate reuşite ar fi făcut ca ţarul să rechieme imediat pe singurul om, capabil a scăpa tronul, şi Sudeikin prin urmare ar fi devenit primul om în stat. Degaieff din partea sea jucând rolul preponderent în ambele atentate nolens volens se făcea şeful partidei nihiliste-teroriste.
„Atunci, reintrat la favore, stăpân pe ţarul înfiorat, stăpân pe întrega maşină guvernamentală, Sudeikin ar fi domnit împreună cu Degaieff asupra imperiului întreg ; unul ţiind frânele puterel oficiale, ier altul a organisaţiunel nihiliste. Ambele guverne— poliţia şi nihiliştl, cari să ceartă adl pentru puterea ar fi în fine concentrată în mâinele acestor doi omeni, iar Sudeikin, voind a juca rolul cesarulul rus, credea că ajungând până acolo, ’i va fi lesne de a se debarasa
de Degaieff. Pe când Sudeikin avea sub mâna sea o poliţie specială, care n’avea absolut nemic de comun cu poliţia imperială, tot asemenea şi Degaieff creă un comitet esecutiv al şefi, puternic prin puterea preşedintelui şi creatorului seu.
Tot mergea bine, dâr ietă că prin ordinul şi pârtiei păţi unea lui Degaieff întro <ji‘ pe neaşteptate Sudeikin fu omorât. In viitorul număr vom continua a da amănuntele ce se descriu adt prin ţliarul nihilist.
DlJN ŢARA aATaAia
Nascere fecundă. In <|iua dd 15 curent, femeea Catinca soţia lui Gheorghe Yârlao din oraşul Bârlâd, a năsCut trei copii, din care duoi de se®, femeesc şi unul de sex bărbătesc, cari aii murită tot în acea di.
*
i
Dn vas scufundat în Dunăre. —In dini nâţa <Ţileî de 4 curent, coborânau-se spre Brăila u şaică sub pavilionul elen, comandată de proprietarul eî Luca Gurbi încărcată din Sihstra (Bulgaria) cu 346 chile grâiî, la adresa d-Iuî I Dimitriadi din oraşul Brăila, s’a isbit de podul de piptră aflat pe locul numit „Calachioî“ în dreptul comunei Topal, plasa Hâr-şova şi s’a scufundat. Apa fiind forte adencâ nu i se vede de cât catartul. E-clfipagml a fost scăpat; din vas însă nu s'a putut scote nimic. Productele e-rap asigurate; iar vasul nu.
] A ~	,"""nr""	i->
DE ALE ARMATE!
e Ziua de 8 Aprilie s’aQ făcut ramă-tdrele înaintări şi permutări în armată:
S’afi înaintat în infanterie:
La gradul de general de brigadă:
D. colonel Gr. Cantili, de la 1 Ianuarie 1875, numindu-se comandant al di-visie! VI infanterie (Focşani), funcţiune pe care o îndeplinia de la 1 Maiu 1883.
La gradul de colonel:
DD. locot.-colonelî Carcajieţeanu Alec-sandru, T. Şerbânescu şi Simion Stoilof.
La gradul de locot.-colonel:
DD. maior Moise Groza, I6n Vasiliu şi C. laica.
La gradul de maior :
DD. Căpitani C. Brutus Săgărceanu, A-Lupu, C. Manoliu şi A. Anghelescu.
La gradul de căpitani:
DD. locotenenţi Ghiţă Emanoil, Lazăr Dobroneanu, Tache Predeşcu, G. Teişianu, Scarlat Lucacî, G. Stefănescu, N. Papa-soglu, Gr. GrădişteanUj St. Crăciunescu, Benone Anastasiu, C. Teodorescu, T. Ser-ghiescu, A. Ionescu, P. Negrescu, Emanoil Alexandrescu Urechiă, Iosef Bădescu, N. Ionescu, N. Blasian, I. Constantinescu, Mihail Aslan, D. Popescu şi Theodor Gheorghiu.
La gradul de locotenent:
DD. sub-locotenenţl Florea Doboş, Ion Gădineanu, N. Nicolescu, Mihail Ghiţescu, V. Ghidionescu, Gh. Vasilescu, Emanoil Anastasescu, Gh. Christodulo, D. Coco-rescu, Ion Petrescu, Ion Manta, C. Rac-tivan, P. Bâlănescu, Claudianu Floru Ionescu, D. Christu, Gr. Simionescu, I. Cămărăşescu, St. Băltăceanu, D. Ionescu A. Stoenescu, Călin Martinescu, N. Său-lescu, Conrad Rudolf, N. Pompilian, D Ilerişescu, Zamfir Belea, I6n Honcescu, Gh. Florian, Yasile Ionescu şi Ion Oia-nescu.
S’au înaintat în arma cavaleriei:
La gradul de maior : Căpitanul D. Gher-
ghe, numindu-se comisarii regescu pe lângă consiliul de resbel al corpului al II-lea de armată.
La gradul de căpitan :
DD. locotenenţi I6n Solomonescu şi Ghiţă Cristescu.
La gradul de sub-locotenenţî:
DD. sub-oficeriî A.Bursan, Ion Ghimpa, Emil Teclu şi Alexandru Chiţu.
S*aU mai înaintat la gradul de locotenent în corpul oficiărilor de reservă în arma infanteriei: sub-locotenenţiî A. Guşti şi Alexandru Niculescu, cel d’ân-în corpul al 4-lea de armată şi secundul în corpul al 2-l6â.
8 b 1 .ai nteză la gradul de medici de copr: medicii de divisie d-riî Vercescu 16n şi Gh. Stavrescu.
La gradul de medici de div>sie; medi-
-8
Loc.-colonel Nichita Ignat din regimentul 1 linie, comandant al regimentului 31 dorobanţi, Calafat.
‘Loc.-colonel Vasilescu I6n comandantul regimentului 31 dorobanţi, Calafat, în aceiaşi calitate la regimentul 14 dorobanţi, Roman.
Loc.-colonel Arabu Ion din regimentul 8 linie, comandant al regimentnl 29 dorobanţi, Dorolioiu.
I *rl
V
ACTE OFICIALE
D dr. M. Petrmi Galatzi, profesor de histologie şi technica microscopicii la facultatea de medicină din BucnrescI, se numesee definitiv la catedra sea conform art. 864 din legea instrucţiune!.
X
Primăria capitalei BucnrescI este autorisată a ceda societăţel Ateneul Român, fără să ia asupră-şî verî-o
răspundere, locnl d'n dosul grădina! E tiscopia, care se cil de regi menţii clasa I d-riî Ş°rban CP(jase societăţeî Equ'stre, cu condiţiune ca <j;sa so-GtiOl'gPSCU. Georgescu Crr. Dima şi Ata- cietate Ateneul Român să clădăsci pe acel loc un
stabiliment propriu întocmire! săle ; iar neîndeplinin-dn-se acă-tă condiţiuue, primăria va reintra în tdte drepturile săle de proprietate.
COMUNICAT
---
K h
nasie Damostene
La gradul de medici de regment clasa I\ Medici! de regiment clasa II N. Vasilescu şi Georgha Fratoştiţânu
La gradul de farmacist şef al armatei-. farmacistul de corp D. Nicolescu.
La aradul de farmacist de corp: far- _ .	.	,. ,	. . ,	„„
„	.	Răspandindu-se sgomotul de câţi-va
macistul de divisie I Constantmescu	,Rn„ că s£ va face 0 noua *emi_
La gradul de farmacist de divisie. far- sjune de%enfâ araorti5ilă Bo/0| guvernul macistul de reiment Mihăilânu Marin. d& cea maî formală deBmin*ire unor a-
La gradul de farmacist de regiment-, far- semenea sg0m0te. lipsite de ort ce fun-maciştiî de batal on G. Bogdan, P. 3i_- dFment	Monitorul
mionescu. D. Negoescu. P. Şerbănescu, I Petrov’d şi P. Mihăilescu.
La gradul de veterinar şef al armatei :
Veterinarul de corp de armată Colben Mauriciu.
Tot pe (^Lua de 8 Aprilie s’afi făcutu urmăl orele permutări, în interesul serviciului:
Colonelul Carp Ion de la marele Stat major al armatei, ataşat militar.
Colonelul Lahovari Iacob, comandantul regimentului 7 linie, ataşat militar.
Colonelul Teleman George, comandan
ţonâJ
Intemplarî din Capitala
Furt.- Poliţia a arestat ieri pe un ore-care Panâit Apostolache, inculpat în furtul de 60 lei comis în prejudiciul d-lul Apostol brutaru din calea Moşilor.
] ..	. lOvafYiJZ
—x —
Steaguri furate. —Vineri şi Sâmbătă toţi cetăţenii din stradele principale ale Capitalei au arborată câte unu drapel la feres-
” treie Sgu magasinele lor. Bietul Damian tul regimentului 11 dorobanţi, Covur- . v f. ..	, ,
°	vum aSM mnmfpstp ai densul hnc.nria nen-
luî, în aceiaşi cahtate la regimentul 7 linie.
Colonelul Cotrutz Ioan, comandantul regimentului 32 dorobanţi, Brăila, în a-ceiaşî calitate la regimentul 11 dorobanţi Covurluî.
Colonelul Argentoeanu Ioan de la stat majorul corpului 4 de armată în marele stat-major.
Maiorul Jipa Nicolae din regimentul 7 liuie, în regimentul 28 dorobanţi', Suceavă.
Maiorul Petro viei Ioan din regimentul 28 dorobanţi, Suceava, în regimentul 7 linie.
Maiorul Lăzărescu Emanoil din stat-majorul divisie! 4, în administraţia central a resbelului.
Maiorul Teodorescu Gavril din regimentul 32 dorobanţi, Brăila, în regimentul 8 linie.
Loc.-colonel Nicolau Nicolae comandantul regimentului 29 dorobanţi, în regimentul 2 linie.
Loc.-colonel Comăneanu Achil din regimentul 2 linie, comandant al regimentului 19 dorobanţi, Romanaţi.
voia să’şl manifeste şi dânsul bucuria pen tru sosirea în mijlocul nostru a înalţilor ospeţl, ne având însă bani spre a cumpăra un. steag, profită de marea îmbulzelă ce era pe strade şi fură două stegari de ale Primăriei. Poliţia Insă resplăti entusiasmul bietului Damian prin arest.
'fi ăfluti Ifcrifc fts ? —x—
Contrabandă de spirt. — Revizorul acsi-selor, Marin Rădulescu, a prins pe un ore-care Dincă Ştefan cu trei vedre de spirt de contrabandă pe care voîa să le introducă în Capitală prin bariera 13 Septem-bre. Spirtul a fost confiscat, ier contrabandistul arestat.
■—x'—< eî*e îTO'ţ-p?
O posunarelă. — D. C. Lăzărescu pre-umblându-se ieri pe stradă simţi că o mână streină îl trecu prin pozunar şi după ce se căută prin pozunar constată că un pungaş ÎI răpi punga cu bani. Pungaşul, care se numesee Vasile Frangopol, fu prins şi a-restat găsindu-se asupră’I punga cu bani. —x—
Hoţi de cai.—Ieri indivizii Barbu Fili-pol şi Barbu Alexandru dig strada Popa-Nan No. 20 afl- fost arestaţi, găsindu-se la
Locoteneiitul-colonel Leon Alexandru, I dgn^jj un caj furat de ja locuitorul Iancu comandantul regimentului 14 dorobanţi, £inu din olteniţa Roman, în administraţia centrală a res belului.
.12 UJ-ilc i'iJ
i r, f f n j fî n h
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
{Agenţia Eavas)
Paris, 26 Aprilie. — Ddca propunerea unei Conferinţe pentru regularea cestiu-nel financelor egiptene e primită de Puteri, nu e probabil că deschiderea Conferinţei să aibă loc înainte de luna lui Iunie.
Madrid, 26 Aprilie. — Noul arestări, privitdre la descoperirea unul complot politic, ati fost făcnte la Madrid la Barcelona şi la Cadix.
Turin, 26 Aprilie. — Inaugurarea Es-posiţieî a avut loc la amia^î în presenţa familiei regale, miniştrilor şi corpului diplomatic. Principele Amedeu, d-1 Villa şi d-1 Grimaldi, ministru al Agricultureî au pronunciat discursuri, primite cu simpatie. D-1 Grimaldi a declarat că a-tuncî când Exposiţia va fi închisă poporul şi guvernul vor trebui a se reculege şi a lucra.
Belgrad, 26 Aprilie. — Consiliul de miniştri a hotărât definitiv de a convoca Scupcina la NişI pentru viitorea sesiune.
Berlin, 26 Aprilie.—In şedinţa ţinută astăzi de comisiunea Reichstagului însărcinată de a examina legea contra socialiştilor, ministrul de stat de Boetti-cher a anunţat că guvernul va presenţa în curând consiliului federal un proiect de lege privitor la traficul materielor explosibile.
Cair, 27 Aprilie.—Ca'răspuDS la cererea Cabinetului Egipten, Englitera a răspuns că ’l e imposibil în timpul present d’a orgunisa o espediţie pentru a se duce a da ajutor oraşului Berber; acăstă espe-i diţie n’ar putea pleca de cât după câteva luni. In consecinţă Guvernorul din Berber a fost a itorisat a părăsi cetatea.
Cair, 27 Aprilir. — Se asigură că insurgenţii şi trupele egiptene din Berber fraternisezâ; poporaţiunea fuge. Părăsirea oraşului e apropiată.
Nu e nici o noutate din Khartum. Belgrad, 27 Aprilie.—Diarul „Vide!o“ salută sosirea Principelui moscenitor al Austriei (Jicend că augusta vis ită a mos-cenitorul tronului uneia din cele mal vechi şi cele mal celebre dinastii ale Europei e recunoscerea vizibilă a independenţei Serbiei, în acelaşi timp ca o probă de strălucirea coronei serbescl şi o garanţie pentru dezvoltarea pacifică a Serbiei.
Constantinepole, 27 Aprilie. — Aleco-paşa a fost chemat la Constantinopole conform articolului 48 din Statutul organic al Rumeliel orientale.
Se asigură că Porta nu va fi invitată la Conferinţa din Londra, neluând parte la confecţionarea legel de liquidare a financelor egyptene. Lordul Dufferin va priimi mâine instrucţiî relative la acestă conferinţă.
Sofia, 27 Aprilie. — D-1 Kennedy, însărcinat cu girarea Agenţiei diplomatice britanică în timpul congediulul d-luî Lascelles, a sosit la Sofia. D-1 Lascelles va pleca miercuri la Londra.
Important!!
Cetitorii noştri cari doresc a avea gratis un Diar Popular precum şi unu (Jiar de modo, ilustrtatu, ce note musicale, s? biue-voiască a trimite o carte poştală cu adresa d-lor către administraţia Necsariuluî, în BucnrescI.
—	Nu!
—	Din imprudenţă d-nă, reluă doctorul, din nerozie. Era o afacere de onore, o femeă fără îndouială, o întâlnire amo-rdsă, în sera unei <|ile în care trimise să mă consulte. Avea deja friguri şi călduri violente; era agitat; avea agitaţiunile iubirel, delirul nerăbdăreî, frigurile aş-teptărel... ’L-am sfătuit să amâne întâlnirea şi se stea în casă... Nimic! Nu e nici o bolâ mal nenorocită d-nă de cât iubirea. Ea ’ţî coprinde totâ fiinţa, toiâ judecata şi ’ţî pune în cap hotărirî pe care nici nebunii nu le-ar îndeplini cu sânge rece. Decă al fi pus o mare între el şi fiinţa ce’l aştepta în acea (ţi ar fi fost în stare sâ o tnjcâ înotând până dincolo... Căci iubea... Nu cunosc pe acea, femeâ der o puteţi felicita din parte’mi, decă o cunâşteţl...
Emilia care ascultase cu atenţiunea condamnatului cuvintele doctorului, simţi un fior prin totă fiinţa ei şi lacrimile îl umplură genele.
—	Prevăzusem! acăstă nenorocire, es-clamă doctoruU„6'l Ai js . ’m .
Nenorocire, esclamară^mâfiJbtiă femeile I!
j fidae e^ohefdnobann ssuaalb'iorn-O:'
•SEKH0ÎH2 .zd
ia eolU-aaiau-.S „Wîţ .Kt. IÎJMţl
— Din nenorocire, da... nenorocire, dom-nele mele.
Discipolul lui Hypocrat nu se înşela. Cu tote îngrijirile celor două femei, cu totă stăruinţa doctorului săfi, după pa tru Zile de bolă Alexandru îşi dete sfei -şitulG.
* *
Ceremonia înmormântare! săle fu şira plâ der atingătore. Alexandru n’avea pe nimeni. Singure Emilia şi d-na Nasture fntr’o trăsură închisă şi în vestmânte dt dolifi, urmară convoiul funebru, purta de 2 cri; pe capacul sicriului săfi doue cununi d« flori artificiale, purtaQ, pe pan glicele atârnate lor, una inscripţiunea : de la acea ce ’ţî-a servit demamă!—er cununa d-nei Nasture. Cea aliă: de l« o nenorocită ! — era cununa Emiliei.
In timpul tutulor scenelor durerose c impresor mortea fiinţei ce iubim, de 1 c -a din urmă Z' a vieţel lui, şi până la gropa ce se închise peste Alexandru pen tru vecinicie, Emilia nu putu scote nici o lacrimă, nici un cuveot. Era uimită., ochii i se deschiseseră cu un extas ner voscaşi gura., gesturilei se impuţinaseră . inteligenţa i se idiotizase.
-rob 'JjiminffiGO - .oz ]
De la cimitir, trăsura ce conducea pe aceste două femei se opri la porţile d-neî Nasture. Cele două femei se deteră jos. Numai când ajunseră în salon, după ce totul se isprăvise, Emilia căZu pe un fo-roliu înecată în lacrimi şi plânse ca o copilă... Plângea pentru întâia oră în viaţa el de femeă cu lacrimile iubirel! In zadar mătuşa sea se încercă sâ’I potolescâ du-erea cu consolătore cuvinte.... Nimic! Aceste lacrimi ţinură aprope douâ ore — Iată mătuşică, Zlse Emilia adre--ându-se mătuşei sele, iată moralitbt'a faptelor nostre... iată desnodământul d-s inului... iată faptele DrZ^uluI care îngrijeşte de lume.. Am fost ursită să omoi rel omeni: pe bărbatul meQ — care e notft pentru mine; pe fiul meâ, care ’lu irăsc şi pe Alexandru — pe care voi incnpe să Tu iubesc de astăZ' înainte, şi dte acestea, după ce mai înteiQ mă o nonîsem pe mine! Ce speranţă rămâne omului în ast-fel de împrejurări? Con--olaţiunea vieţel viitore ? Der acâsta te ar mcoragia la sinucidere, cara grăbind desnodământul vieţel reale, ar deveni o virtute! Religiunei? Atheismul? Ce? Nesimţirea şi zăpâcâla, ietă sorta
oib iifîoi iiO hnio. 9l>
Att'O
femeilor cari pierZând , fără voia lor, cârma, în acăstă vijelie a căsniciei, se agăţ, ca nisce naufragiate, de toţi stâlpii, scândurile şi şcânduielile ce văd înaintea lor...
Asupra acestor cuvinte ea se aşeZă Ia clavir şi cu oun simţimânt religios îşi a-duse aminte de acel celebrn marş funebru al Ini Beethoven, care făcea deliciul cesurilor sele de durere din primi timpi al căsniciei săle.
Ah! decă n’aţi ascultat acestă piesă le ia Emilia, în acest minut, nu ştiţi cât preţ are. Ar fi Zis cine-va că o putere -sfântă se coborâse din ceruri pentru a împrumuta acestei esecuţiunî sfinţenia şi solemnitatea.
După ce termină acest marş, Emilia se sculă, închise clavirul, se apropie de mătuşa sea. care plângea ascultând’o, pe un fotoliO, scose din sin o cruciuliţă de aur pe care o purta încă de copilă pe sub câmaşe, înghenuchiă înaintea mătuşei sele, îî apucă mânele cu o mână a el er cu cea altă ridică cruciuliţa ’nspre cer Z>-ând:
— Ascultă mătuşica, suntem singure, der D-Zeu e peste tot locul.* Iţi jâr în-
..,c Od ,»r n.o.
naintea acestei sfinte cruciuliţe care m’a văZut născând şi care m’a văZut plângând, că, pentru memoria aceluia ce m’a iubit, acel marş funebru ce ’l ai auZit va fi cea din urmă piesă ce o cânt în viaţa mea... că nu voi mal atinge clapele clavirului nici o dâtă... şi că voift purta doliul pentru tot d’a-una/...
Şi, apropiind de buzele săle ce tremu-rad de emoţiune cruciuliţa de aur, o sărută cu căldură o puse la loc, în sinul el, apoi apucându’şl capul între amândouă mânele, îlu lăsă să cadă în pola mătuşei sele şi începu din noii să plângă ca o copilă...
Emilia rămase în lume singură şi tristă ca o turturelâcăreia îl aî omorî soţul. Ea îşi ţinu jurământul şi, lucru ciudat, ea lăsă prin testament ca la mârtea sea să o înmormânteze într’o roche negră, ceea ce se şi făcu!
..Hi CJ Ui}. .Ulf • , RH(
FINE.
>o .aneie
Afon*
V
• *3l«4flIlS*i*u λU	«! işV-s?
.42

—T
www.dacoromanica.ro
4
TELEGrRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBI!
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe gliua de 10 Aprilie 1884.
	Cump.	Vând
50 o Rentă amortisabilă		94	95
6 % Renta română perpetuă. . . .	93	94
6 °/o Obl. de stat		îoo1/»	1017.
6°/o » Căile fer. rem. regale. . .	103	104
5°/o i» Municipale		83 7;s	847*
10 » Cas.I penainnilcrfl 300 1, .	230	235
5°/d Scrisuri funciare rurale . . .	937.	937.
7°/0 » » » . . .	104	1047.
5°/o » > Urbane . . .	907.	907.
6°/o » » s>	100	1007.
7°/o » » » . . .	1037»	104
Impr. cu prime Bucurescî 20 1. Buc. .	33	34
Acţ. Biincel Naţionale a Rom. 5001. .	1450	1400
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. .	202	208
» » Rom. de construc. 5001. .	272	278
» » de asig. Dacia-Rom. 300 1. .	368	378
» » » Naţională 2001. . .	234	240
DIVEBSE		
Aur’dontra Argint		3 7 „	3 7»
» » Bilete de Bancă. . . .		3 7»
Florin VVal. Austr	, 1	2 087»	2 lu
Mărci Germane		 1	1 23	1 25
Bancnote francese	 . |	997»	1007»
!Dfi ÎT1	f De la 23 Aprilie
.LUUilii corent, Hanul cel
mare din comuna Gratia plasa Neajlovul, districtul Vlaşca, coprimjând douărprăvă.il cu 4 camere, cârciumă cu o odae şi sală mare de danţ, tn total 8 încăperi, grajd bun, şopron şi curte spaţiosă împrejmuită cu zid.—A se adresa şefi la proprietar în sus-ţlîsa comună şefi în Bucurescî la d-lfi Voreas, advocat, strada Nouă No. 6.
8-3—3.
Da lllpliiriof *n Rrancl Bazar de Bulz G illlllllhll curescl Calea VăcărescI
Nr. 26, se află inaî multe prăvălii de închiriat de la 400 lei în sus pe an, pentru ori ce comerciti sâfi meseriaşii, precum şi mal multe odăi apartamente în condiţiunl fdrte avantagiose. —Doritorii se vorti adresa a comptoarul acestui Bazar.	10-8.
Se închiriat
O casă în strada Sălciilor Nr. 7, cu 6 camere mari de stăpân şi dependinţe, gradină în faciă şi în dos. — A se adresa strada Vântului No. 11.
Ho înrllino+ în ^a!eâ BAbovel No 79 Ut/ II IUI III Idl partea etagiulul al doilea din drepta, compunându-se din: un salon spaţios şi un iatac la pod, o cameră ce corespunde, cu alta cu dependinţele lorii: sufragerie, cuhne, două comodităţi şi o pivniţă. Doritorii se vor adresa chiar la aceste case, unde va găsi pe propietar.
LA VOIAGIOR
LA VOIAGIOR
Medaliat la expositia Cooperatorilor 1883.
MEDALIE DE A.TJR
Recomandă magazinul săfi din calea Victoriei Nr. 82 sub cercul militar. Asortat în tot timpul şi după seson cu tote articoleie de galanterie, Săpunuri, Par fumuri, Pudre şi tote necesarele toaletei. Cu cămăşi cami-sone, pantaloni, ciorapi, corsete batiste, cravate, mănuşi, baston, umbrele, umbreluţe şi o mare specialitate în articole de voiagiorl Cufere, Giarnantane, Gente, Sacurî, etc.
JUCĂRII DE COPII
Se primesc comande şi se esecuta promt cu preciurî
forte moderate.
Anmiciu
Un tânăr doresce a se angaja la vre-o moşie ca îngrijitor. A se adresa la administraţia acestui (jiar.
Medalii §i Recompense la
!\ ExpositiuniledinLyon 187 2.|
' Paris 1813, Paris 1818
ST.UN. art.f,C/
0 VIN e
BI-DIGESIIF
CHASSAING
CU PEPS1NĂ SI DIASTASÂ
O
Pepsina şi Diastasa âunt cei doui agenţi naturali şi indispensabili ai Disgestiunei. Vinul lui Chassaing a obunut, în 1864, un raport din cei mai favorabili la Academia de Medecină din Paris. De atunci, a luat un loc din cele mai importante în Therapeutică. şi este «jilnic prescris in contra
DIGESTIUNILOR D1FFICILE SEU INCOMPLECTE, DURERILOR DE STOMACH, DYSPEPSIELOR, GASTRALQIELOR, CONVALESCENTE OR LUNGI, VERSATURELOR, DIARRHEIEl, PERDEREI POFTEI DE MÂNCARE, A PUTERILOR, ETC.
Nota.— Exist numerose imitatiuni şi contra faceri.
— A exige asistă semnătură in patru culori pe banda care sigiWta capsula.
Paris, 6, avenue Victoria, si în principalele Pharmacii
DemchMat“rr“
rel No. 80. Unul jos Ia stradă compus din şase camere, bucătărie şi magasine sub sol. Ieră cel-l’alt în fundul curţii compusă din trei camere, bucătărie şi pimniţă.
A se adresa la Divisiunea technicâ a Căilor ferate instalată în apartamentul din faţă'
Dp îţi r'hiT'î ^se camere sofra'
“✓w Aăiwliii. IwW girie bucătărie magazie de lemne curte spaţiosă şi grădină Strada Scaune Nr. 21.	5—2—2
Trn TV7ÎÎ T'P ^oc îa cea mal
frumosă posiţiune a
oraşulql. Desluşire Strada Poşta-Veche Nr.14
4-2—2.
rl q îvi i r»i q I" Cinci prăvălii cu UlC lllvilll Idl patru odăi de locuinţă, precum două magazii, un grajd cu pod, cu puţ în curte şi curtea pavată. A se adresa pentru imformaţiunl la d-Dul Al-bert Neubauer architect Str. Isvor Nr. 71, sau la propr. în Str. Eliade. 1. Oboru nofi.
'eS
DC 03 s—j'fcaD
întreprinderea Barometrica
Strada Academiei, 25.
Aduce cu on<3re la cunos-cinţa P. T. publicului că a introdus acum din nofi Maşini pneumatice atât mari cât şi mici sistemul cel mal perfecţionat, cu care curăţirea Latrinelor se face îu eâte-va minute în mod hygienic şi forte practic, prompt, sigurii şi fără sgornor, fără oddre şi' murdărie.
Aceste maşini sunt apro bate de către onor. Consiliu dfl llygienă şi capacitatea lor constatată de onor. Primărie.
Preciurile forte reduse. Pentru o Maşină mică 0,80 numai 12. Pentru o Maşină mare, capacitate 1 ’/a m. c. 1. n. 20.
Adminislraţiunen.
CHRET D. ELEÎTERESCU
Casa de Schimb, Comission şi incasari 41. Strada Lipscani. 41.
In urma retragerel mele din funcţiunea de Agent de schimb de pe lângă Bursa din Bucurescî, am onore a anuncia Clientela^mea şi onor public că amfi reluaţii vechia mea profesiune, ocupându-mfi cu cumpărarea şi venţlarea diverselor efecte de Stat, schimb de monete aur, argint şi bilete de bancă după cursul tjilel, fiind gata a satisface ori ce cerere a onor. mei clienţi, asigurându pentru un serviciu prompt şi loyal.
Cu stimă
Christ D. Elefterescu.
41.1,Str. Lipscani, 41.
ATELIER MECANIC
59, Str. Isvorul. P. KEILHAUER Str. Isvorul, 59.
Pompe de tote sistemele. Pompe mioî de transvasat vinurile. Fontâiri d’applique şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot felul. Tuburi de fier, tuciu şi plumb ii de tote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Miri speciale pentru latrine si scurpri ci accesoriile
Sghiabui’î de trotuar şi Lighianurî de coborîre inodor, etc.
MARE DEPOSIT DE FONTĂ ORNAMENTAT!
Vase, Socluri, avusuri, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
Furnituri şi Instalaţiuni complete de băi
si CONDUCTE 1)11 AI»A
In. acest atelier, se g-ăsesce şi Scule pentru zidari şi pietrari
Cea mal bună hârtie de ţigări, constatată prin aualise chimice ce s’afi făcut de către laboratoriile statului în Bucurescî, Paris, Viena, Odesa, Char-cov etc. ca cea mal igienică de cât tote cele-l’alte care esistă până agil.
Se vinde la tote tutungtriile. Depositul central la Iaşi.
L»l TIPOGRAFIA MODERNA A.)
ftBBMBIB LVIS
34, Strada Academiei, 34
Stabilimentul tipogr. efectuiză Imprimate pentru autorităţi, U-vrage scolastice şi sciinţifice, ijiare quotidiane şi hebdomadare în tdte limbele modere — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de visită şi decese, afişe- şi bilete de teatru, precum şi orl-ce alte lucrări atingătoare de acdstă artă, I în diferite mărimi şi colori, etc.
h
CCS
tf=l
S=jO
Asemenea se însărciniză şi cu Broşare de cărţi, Cartonate şi elegant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi şi cua-lităţî, Obiecte de inginerie, birouri şi cancelarii. Diferite cartonage, etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor'de pace, armatei, pentru moşii, păduri, mori, etc. etc.
Pentru maî piuită înlesnire
*
autorităţile administrative şi comunale pot face cererile pen- f tru materialul necesar prin scrisori francate înaintând costnl I
De vânzare
Două fabrici de macarone, una pentru paste lungi şi una pentru paste tăiate, cu tote cele trebuitore la fabricarea de macarone, fidea, stelişore, etc., adică mal multe feluri. Doritorii se vor adresa în Brăila, strada Bulevard No. 91, în curtea fabrieeî la d-nul Giovanni Stănescu.
Casa
uu «3 cti doue caturi din strada ■LU>vw RahovelcuNr. 14, fiecare cat compus din 9 camere, având intrare deosebită, curte întinsă, dependinţe gfajdifi şi şopron este de dat cu chirie de la Sf. Georg* viitor. Doritorii să se adreseze la propietarul lor care locuesce în strada Scaunelor Nr. 32.
Specialităţi proprii Alessandriu t»)
Gudron vegetal
rel de piept, tusei provenită în urma gu
mâncare, etc.
la copiii, contra bdlelor mal sus indicate.
pe fo- Preţul lei 1,50 flaconul mare.
Pastile Alessandriu Berthoîlet
Specific contra bolelor de gât, maladiilorfi vocale, inflamaţiuuilor şi ulceraţiunilor gure' anginelor, scorbutuluî şi salivaţiunilor mer
tulnl. Preţul unei cutii lei 2.50.
Vin âe China
cu Colomba, fi. 2,50; cu Malaga flae. 1. 3 Irf o ţeră ca a nostră, unde frigurile de tot soiul, sub diferite forme ’şi-a găsit lo cui bun pentru a face victime, e bine a se întrebuinţa, deca nu dilnic, cel puţin din timp în timp. Vinul de China pentru a vă preserva în contra frigurilor, a fortifia pe convalescenţi, seu a reconstitui personele slăbite prin prea multă muncă. — Pentru eo pil jumătate păhăruţ, pentru adulţi un păhăruţ dimineţa şi sera, şefi înaintea mese! seu după prescriptiunea d-lor doctori, cum vor găsi cu cale.
%
m acesta tăietură so frăeă
,■^- ^ a-avivr» (imva vapuiux. riauuu1
Apă Colonia Traian
Flaconul lei 2.
iua îl face a şi cresce. De 2-3 ori pe septămână sera eu e periuţă capului. Flaconul mic lei 1.50; împătrit lei 4.___
Pudra Glicero-Orisa
pielea Cutia 1 leii şi 50 b.
Nu voia considera ca preparate ale mele de cât ce vor purta semnătura de maî jos şi timbrul Farmaciei.
Depositul pentru tută ţera la Farmacia Română, Calea Victoriei, 77,
(Dişmeaui Roşie) Bucurescî.
espediaza in tote punctele ţerii, eontra-Mandat postai. De la 10 lei în suc
embalaj nu se socotesce, în jos 50 bani.

UÎAf a]o febrifuga, tonica şi preser-Ulvtl/lllUfli vativa. E cunoscut greutatea cu care se dă copiilor medicamente şi mal ales China. — Aceste pastile conţinând chini îă sunt lesne de luaa de cel mal răs-făţat copil — având un gust delicios — specific contra frigurilor şi ca preservativ. 0 cutie 24 bucăţi lei 1,50.	
Pil! i med. sup. de la 18 rarea ace Tote li de ier, c< fulose, tu reci, pl Amenorrl ficila), e tiant pen sau difici 3,75 pent	n DIqîipqpi] cu iodurăde fer in-D Ditllludl U al terabil. Consiliul priu Farmacopea dela 1863 şi cea M, a decis ca avantagios prepa-stor pilule tot-d’auna j rispete. icrările de medicină indică iodura iu tra afecţiunilor chlorotiee, scro-berculose (culori palide, humori itisie), Leucorheă (Polă albă), leă Menstruaţie oprită seu di-.c. Acesta este un escelent forti-,ru temperamentele limfatice, slabe e. Preciul peutru 100 pilule lei ru 50 Iei 2
ÂlcoM ţiunea pis Medica casă. -— pusă într iissa. — In cu pristos are nici tote conit râu alese	atu de fflslissa iss? JS: ntei prospită cu alcohol de vin pur. ment nepărat trebuincios în iie-ce Du 0 linguriţă din acest alcohol ’o ceşcă de apă face apă de Me-cafea câte-va picături suplinesce inţă coniacu care pe lângă că nu d aromă, der forte adesea şi mai icurile sunt preparate cu alcohole Preciul 2 lei.
Pastile gnnidse Si"P™uutcoR tra tusei. Preţul unei cutii 1. 1,50.	
"Tote aceste specialităţi se găsesc şi la Farmacia Brîuduşi-Zimiiicea
De iiieliiriat
De la 23 Aprilie -a. c., proprie ta tea din Calea Moşilor, colţ cu str. Mântuleasa No. 180, fosta spiţerie ce se compune din 2 prăvălii, 4 camere , bucătărie cu o odae şi o pimniţă mare, grădină şi alte necesarii. Amatorii se vor adresa la Tliodor Popescu, strada Lipscani, No. 17.	6-2-4.
r
Preciurile cele maî moderate
De venijare
O perehe case nelocuite, eompnse din 2 odăi de stăpân, una de servitori, bucătărie, pivniţă, etc; fără nici o împrejurare, în stare bună, mare parte cu materialul nofi şi cu loc de a se mal adăoga încăperi. Ele sunt în Bucurescî, eolorea de verde, str. Virgiliu N. 11; posiţia fru-mosă, aer. curat, apăjbună.
D« arendare
0 porţiune de Moşie din comuna moteştl, judeţul şi plasa Teleorman, în întindere de 400 pogone. JDoii-toril se vor presenta la administraţia acestui rjiar.
Antreprenor de Pompe funebre
Cu ocasiunea rectificăreî Dâm-boviţeî, s’a mutat pe str. Carol I. Nr. 48. Facemfi cunoscută acesta spre cuuosciuţă generală, cumuni-când că a înbunătăţit într’un mod simţitor serviciul pompolor funebre şi corone, din streinătate. Asait&tfi cu Care ş„ decoruri, cu îbtui din nofi.
co
3
HOTEL
BULGARIA
Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totulfi din nofi. Asemenea posedă şi unfi mare Restaurant cu totu felulu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdiu pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu Preciurî forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin mulţămiţî, impunând cea malmare acurateţe şi promptitudine.
CO
j=o £p_
co
co

Proprietar, SIFCIU ŢANE.

BRONŞITE, TUSE, CATARHE PULMONARE, GUTURAIURI	GETICA, ASTIIMĂ.
însănătoşire repede si sigura prin
PICATURI LÎVONIENNE
^	«ie •*' *t O TCJ Its -x: OC X2 - X> XS Xt Xî -H-
Compoziţie de Creozot, Gudron dz Norvegia şi Balsam de Tolu.
Producţiunea aceasta, sigură spre a vindeca radicai toate boalele cailor de respiraţîo, o recomandată de celebrităţile medicale, ca singură eficace.	’
L ^ prin această doctorie, nu numai că stomahul nu se osteneşte, dar se întăreşte, se reconstitue y şi printr’ănsa se deşteaptă pofta de mâncare; căte doue picaturi dimineaţă si seara, sunt de € ajuns, spre a birui cele mai grele cazuri.
|	Deposit principal : TROUETTE-PERRET, 165, rue Saint-Antoine, PARIS
? T*	Şi in principalele farmacii.
> A se pretinde timbrul guvernului irances pe flacon, in scopul de-a evita contrafacerea.
Grande victoire de la Science
*3
L’tPILEPSIE
A u ăi aui T Askli afi yyv remâde officiollemont Gxuminc, uvoue ot ro-XiJLUiv^JiJLwJ^ U1U UJUi commende par lesautoritâs de la mddicine, gudrit
positivement et radicalement en tout cas la plus terrible de tout Ies maladies.
COMME TOUTE
autre
__________________________________ MALADIE DES IERFS
L’Antidpilipticnm est aussi d’une grande importance pour tous Ies personnes, qui en eonsequence d’une fâcheuse accoutumence souffrent d’un derangement du genre nerveux et des etats de faiblesse; ddjâ des milliers de malades lui doivent leur gueri-son un fait incoutestable qui dans beaueoup de journaux du pays et de l’et anger a trouve une expresione avouee. L’Antiepilepticum est expedie en emballage â 6 fla-cons et Pinstruetion contre remise pe 25 francs ou remsoursement de poşte.
Le succes est garanţi, seulemeut dans Ies cas extraordinaires une double dose est â Ă prendre. — Commandes sont â adresser au ddpot-general du Dr, EIBCHNER
a
BERLIN, ÎV'W'., Brueken-Allee 34

Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro
MEBCURI18 APRILIE 1884
abonamente
PENTRU CAPITALA
Pentru un an........* Lei 24
. S&>e luni ....	17
, trei ...........\
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . , . Lei 2 „ şese luni.
n
trei
30
15
PENTRU STRElNfiTATE
Pentru un an............Lei 40
„	şăse luni ...	„20
»	trei  ...............,12
Abonamente se fac la 1 si 16 a fle-c&rel Iun!
ANUL XY No. 3574
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilă.
Epistolele nefranca ie serefusă; ar-ticolil nepublicaţi se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francla. Ilavas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Micoud, 81 Plee Street. E. C
Austria. Hassenklewer, et Comp. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda Post. Servitenplats.
Redacţiunea Str. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24,.
SOIRI TELEGRAFICE
(Dupâ ţjiarele străine)
Belgrad, 26 Aprilie.— Astă-<|î s’a publicat programa oficială pentru primirea moscenitorilor Austriei. Decorarea caselor şi stradelor a şi început. In cinci din cele mai frumose puncte ale capitalei s’au rădicat arcuri de triumf. Visitatori sosesc din tote părţile, pretutindeni dom-nesce cea mai mare mişcare. La dispo siţiunea înalţilor 6speţî au fost puşi ge neralul Leschjanin, colonelul Topalovicl şi maiorul Lazarevicî.
— In consiliul de miniştri de ieri. s’a hotărît definitiv a se convoca Scupcina în Niş şi nu în Belgrad.
gătesce o serie de festivităţi cu acestă ocasiane.
A se vedea Ultime Scirî pe pag. III.
Paris, 26 Aprilie. — Baronul Cource ambasadorul francez din Berlin a avut o întrevorbire cu d-nu de Bismarck; el vine la Paris spre a conferi cu d-nu Ferry. Se crede că Conferinţa egipteană nu se va aduna de cât tocmai peste trei săptămâni.
— O depeşă a ţliaruluî Frangais spune că Papa a hotărît să cheme la) Roma succesiv pe toţi episcopii, spre a se în ţelege cu u asupra oportunitate! plecă-reî sele din Italia.
Turîn, 26 Aprilie. — la amiadî s’a deschis exposiţiunea naţională, în presenţa membrilor familie! regale, corpului diplomatic şi a miniştrilor De-prettis, Mancini şi Grimaldi. Pe drum ca şi la intrarea în esposiţie, părechea regală a fost viii salutată. Principele Amadeus,’preşedintele esposiţie!, d. Viila •şi ministru Grimaldi rostiră discursuri. Principele Amadeus spuse că Italia dupe lupta unităţeî, se airuncă cu ardore în lupta sciinţifică. D. Viila (^ise că Italia voesce să câştige victori! numai prin muncă pacînică; el salută corpul diplomatic, a cărui presenţă dovedesce simpatia puterilor pentru Italia. Apoi vorbi ministrul Grimaldi, care declară că de acum înainte epoca esposiţiunilor trebue considerată ca închisă, ţera şi guvernul aii nevoie să se reculegă, să muncescă.
Madrid, 26 Aprilie. — l^iarul Imperial anunţă că, în urma descoperiri! unu! complot tinzând la rescolă în Barcelona, Cor dova şi Cădise, ah fost arestaţi o mul ţime de civil! şi militari.
Aden, 26 Aprilie. — Guvernul frances a înfiinţat, pentru serviciul marine!, o staţiune de cărbunî în Absek; e vorba tot de asigurarea drumului spre coloniele asiatice.
Berlin, 26 Aprilie. —Şedinţa de aţtt a comisiuniî pentru legea socialiştilor a fost forte interesantă. Richter declară că e gata să ajute pe guvern în reprimarea agitărilor anarhiste, dăr legea socialiştilor tocmai pe aceste le favoriseză. Pentru a sprijini acestă afirmare, elu spune că anarhişti! pregătiseră totulu pentru a svârli în aeru monumentulh din Nie-derwald inaugurat tomna trecută, şi că numa! ploia a făcut să nu esploseze dinamita. In urma celor spuse de Richter ministrul Boetticher anunţă că guvernul va presinta în curând un proiect de lege asupra materielor esplosive.
Birmingliam, 26 Aprilie. — Poliţia a descoperit în grădina irlandesuluî Egan, arestat pentru că s’a găsit la el materii esplosive, Comiitutiunea Irlandtî tipărită; în acestă constituţiune se (Jice că Irlanda trebue să fie guvernată d’un (onsilitl suprem compus din 11 membri.
Darmstadt, 26 Aprilie. — Regina Victoria şi principesa Beatrice aii visitat ier! mormântul principese! Alice şi au depus corona aduse- din Englitera. La
eăsătoria ce se va face la aw*ta, v„r asista o mulţime de prmejgL Oraşul p,e-
BDCKRESCI, MARTI, 17 APRILIE
Bizară de tot amalgamă s’a crea din contopirea grupuleţului sinceri lor-liberall şi a reacţionarilor noştri! dăr şi maî bizară ne pare organu' oposiţiuneî unite, care într’o di ne vorbesce limbagiul repausatulu! Bi nele public, âr în alta limbagiul cabalistic al Timpului; care într’o ţii ne aduce argumentele foştilor sinceri-liberali, er în alta argumenteză, pre cum argumenta organul vechio a reacţionarilor.
pilele acestea organul partide! li berale-conservatore esclamă cu patos vechea tiradă a Timpului, care deveni într’un timp steriotipă: „Ceea ce deo sebesce maî mult pe cârmacii actual! de cârmaci! cel-lalţî (car! cei-lalţî, prin sine se Înţelege) este d’a vorbi una şi de a face alta, d’a profesa un principiu şi de a practica altul, aderea cu totul opos; er şi mai esplicit; de a nu avea nici un principiu şi pe tote de o dată, într’o eternă contra dicţiune de vorbe şi de fapte.®
Decă asistă aţi! pe arena vieţe! nostre politice vr’un partid, care n’are nici un principiu, care n’are nici o programă, al căru! tendinţe sunt a-tât de confuse că cel ma! leal pro tivnic al ei adesea or! se află în deplină neputinţă de a cântări valorea sea în ţeră, apoi acest partid de si-cur că nu e altul de cât acel care ’ş!-a luat nume de partid liberal-conser vator.
Partidul liberal, fi-va el de or-ce colfire, este un partid evoluţionist, şi care prin urmare nic! o dată nu pote degenera într’un partid de stag naţiune, de purul conservatism. Aşa fiind, este de absolut imposibil o adevărată contopire a unei partide li berale cu o partidă conservatore şi încă atât de conservatore ca aceia ce zace aţii sub omlăduirea unei personalităţi atât de talentose şi inteli-ginte ca d. Lascar Catargi. Decă o asemenea contopire s’a făcut, apoi acesta s’a putat face numa! şi numai sub cuvântul că grupuleţul sincerilor li iberall n’a fost nic! o detă ma! sincer de cât acum când s’a unit cu conser vatoriî. Acest grupuleţ în adevăr n’a avut şi prin urmare n’are nic! un principiu, nic! o tendinţă, escepţiu-ne făcând însă de pofta ce’l făcea a umplea colonele repausatulu! Bi nele Public, precum şi colănele organului partide! unite, cu tot felul de injurie cele ma! surugieştî, cari, ce e drept, numa! de argumente nu pot fi luate.
Eenegând însă trecutul lor, uitând că şeful grupuleţului Vernescu a :’ost. acela care altă dătă cerea punerea în judecată a ministeriuluî conservator, şi care a$I merge mână în mână cu ce! pe car! îi credea culpabil! f'aciâ cu ţăra şi naţiunea, renegaţi! principielor liberale, sub masca căror au debutat în viăţa politică, vin a$î, fără ruşine, a ne acusa de păcatul pe care ’l-au consumat înşişi.
Nu no! suntem ce! cari profesezi un principiu şi practică altul; nu no! suntem ce! „car! n’avem nic! un irincipiu şi pe tote de o detă,® căc! martor ne e voluminosa colecţiune a ţliarulu! nostru, acăstă cronică a uptelor nâstre pe care o recomandăm celor ce ne acusă. Am fost liberali şi pentru principiele liberale hexani luptat an! întregi, am îndurat supravegherea poliţie! conserva-
tore, am fost în puşcării, din car! după lungă şi leală luptă am ieşit triumfători. Er acum n’avem altă grijă, altă ţintă, de cât a înrădăcina in spiritul cetăţenilor român! princi-piele pentru car! am trăit.
„Cine mai mult ca membri! „marelui partid® esclamă, spre a da esem-plu pentru sprijinirea celor £ise maî sus, ce! de la România, cine mal mult vărsat-a atâta şiroie de lacrime, asupra sorte! nefericitului sătean ? Cine insă mal oribil impilat-a pe sătean cu mai multe dăr! şi ma! mar! angarale ?“
Piresce că asemeni afirmări, storse dintr’o închipuire bolnavă, nu maî aii nevoie să fie combătute. In nenumărate rîndurî am dovedit cu cifre, că adversari! noştri! nu cunosc starea nostră publică săii sunt de cea maî monumentală rea credinţă de ore-ce falsifică fapte de ier! şi de aţi!, cunoscute de totă ţâra.
Mai esistă, o cestiune polonă ? întrebă Neue freie Presse de la 27 Aprilie. Acum câţî-va am, toţi politicianiî Europe! a fără de ce! polon! fresce, ar fi răspuns dând din umeri. De la înăbuşirea re-voluţiuniî din 1863, cestiunea polonă devenise o utopie, o închipuire, un ideal decă voiţi, asupra aceste! cestiunî, Europa părea că trecuse pur şi simplu la ordinea (|ileî. Astăzi, în epoca nostră de galvanisare a relaţiunilor morte, nu ma! e tot aşa, cel puţin ffa în aceleaşi mă suri.
Firesce că nimeni nu pote spune decă suntem maî aprope ca acum <|ece seu două <^ec! an! de restabilirea regatului polon, de restaurarea charteî europene ; der că Poloni! au devenit un factor a politice! europene, că silinţele şi dorinţele lor au căpătat însemnătate, putere şi influenţă, acesta n’o maî pote nega nimeni, cu atât ma! puţin austriaciî, car! aii ocasiune să se încredinţeze <|il-nic de influenţa Polonilor,
„Nu vom cerceta, urmeză numitul Ziar căuşele care ah reînviat, sub o formă nouă, cestiunea polonă; sigur e însă că în favorea Polonilor s’a severşit o schimbare simţitore pentru parlamentele şi guvernele celor trei puteri cari au împăr ţit Polonia.®
„Pentru no!, în Austria, istoria celor din urmă cine! an! e o cronică neîntreruptă a succeselor politice! polone, şi ce însemneză astă-(p pentrru Reichsrath „Delegaţiunea galiţiană® ne-o spune a-naiele parlamentare pe fie-eare pagină. Aceste succese păreau însă că vor rămânea o afacere internă a Austriei, şi pe când poloni! austriac!,—de şi nu superiori fraţilor lor prin număr seh calitate— în scurt timp ajunseseră în fruntea poporelor care alcătuise Austria guvernul rus şi cel prusian îşî urmară politica lor, cu totul diferită, neţinănd sâ-mă de legătura naţională. D'abia în timpul din urmă acordară o maî mare a-tenţiune polonilor, nu însă tocmai prie-tenescă. Atât în Rusia cât şi în Prusia (fiarele ah început a vorbi ma! pe fiecare (Ji despre poloni. Regimul iu! Gur-to în Polonia rusă e cu totul contrar celui urmat în Austria. In Rusia ca şi în Prusia, limba stătu uî e în afară din discuţiune. fiarele d-lu! Gurko spun pe fie-care (Ji polonilor că trebue să se deprindă cu ideia statului rus; acelaşi sfat îl dă polonilor Norddeutche ăllgemei-ne Zeitung în cât privesce pe Germania Ziarul oficios al guvernului prusian merge până a acuza pe polon! de trădător! a! imperiului german, de provocator! ai discordie! între Germania şi Austria.
„Acestă atitudine dă de gândit Polonilor, şi au dreptate. Fie-care din cele trei imperii are dreptul să trateze pe Polon! după cum îi dicteză interesele sele de stat, aceste interese însă se schimbă
după constelaţiumle politice. Cestiunea polonă—după concepţiunea Polonilor, nu e nici rusă, nic! austriacă, nic! prusiană ; ea e internaţională şi privesce pe tote statele în care se află cetăţeni poloni. Se pote dec! întâmpla ca politica polonă să mârgă paralel cu cea a unuia seu maî multor din aceste state; să pote asemenea ca acestă armonie să fie distrusă d’o dată.
„După tote semnele, un asemene cas se apropie din ce în ce maî mult. Cu cât se apropie ma! tare cele trei imperii cu atât trebue să reînvie şi vechia solidaritate contra tendinţelor polone. In curănd se va vedea decă acestă reacţiune se va produce şi în Austria. Peste puţin timp va veni în desbatere o cestiune în care interesele polone stau în contrazicere cu cele ale imperiului austriac E vorba d’a se sci decă direcţiunea căilor ferate ga-liţiane va fi organisată după necesităţile strategice seh după dorinţele Polonilor, car! cer să li se cedeze lor acestă direcţiune. Polonii aii conştiinţă de gravitatea situa ţini! şi dovedă despre acesta e lim bagiul Ziarelor lor.®
INFORMAŢIUNI
Am spus în numărul nostru de ier! că Archiducele Rudolt a înmânat M. S. Regelui însemnele ordinului Mielul de aur (Toison d’or).
Monitorul de a Zi adaogă că înaltul ospe a înmânat Suveranului nostru în acelaşi timp şi o telegramă din'partea M. S. împăratului, prin care Majestatea Sa a-rată Regelui şi Regine!, în termeni! ce! maî afectuoşî, mulţumirile Sale pentru buna şi frumosa primire ce s’a făcut fiilor săi, Archiduceluî Rudolf şi ArchidUceseî Stefania.
— o—
Retragerea cu lampidne şi cu t<5te mu-sicele militare din garnisona Bucureşti, care a avut loc Vineri sera în onorea arhiducelui Rudolf, am spus că a fost pusă sub comanda d-luî Hubsch, inspectorul musicelor militare.
Erore involuntară, pe care ne grăbim a o rectifica aZî.
D. Hubsch comanda musicele, ier careul de trupe care le înconjura era pus sub comanda d-lu! locotenent D. Mihăiescu, unul din adjutanţi! comandantului pieţe!.
Primim aZî primul număr al unu! nou Ziar român cotidian, care apare în Sibiu sub titlul de Tribuna.
„Devisa întreprindere! nostre’— Z'Că semnatari! programe! acestui diar nou de dincolo de Carpaţî — nu e lupta o-l ensivă, ci apărarea, lucrarea pacînică şi roditore.®
Urâm viaţă lungă şi succes confratelui nostru din Sibiu.
—o —
Peşti Naplo comunică că în comuna Kovarcz geandarmi! ungur! ah înjun ghiat cu baioneta pe un negustor anume Neuman şi ah împuşcat pe soţia a-cestuia, pentru că e! se opuseseră faciă cu esecutori! de dări. Nenorociţi! lasă în urmă cinci orfani, dintre cari cel ma! mic este abia de două mnî.
—o —
Posta de aZî din Galaţi ne comunică că d-nu ş! d-na P. Grădişte nu se află de ieri în acel oraş.
Se asigură, scrie citatul Ziar, că d-nu . Grădiştenu e însărcinat de grupul colegiului unic din Cameră ca să ţie confe rinţă în sensul vederilor acestui grupă, în oraşele Galaţi, Brăila şiTecuciu Deja în oraşul nostru un anunciu anonim ves-tesce o conferinţă pentru astă sără în sala Alcazar.
— 0—
Astă nopte la cafeneua Foţi Condari, din strada Portul11 î, desp. I, scrie Posta din Galaţi, Gheorghe Sarundopulo, căpi-
*5	‘■..r.răr	.	-*’* ggf
•-	«vi...	'-Jci'.v
tan de vapor, grec, a uns cu guz pe lăutarul Ion Vasile, şi ’î-a dat foc, din care causă acesta e greu rănit şi transportat la spitalul Elisabeta D6mna.
Autorităţile ar trebui să iâ măsuri contra unor asemea sălbatici.
— o—
Citim următorele în Vocea Botoşanilor :
„Un domn, N. Feuerştein, fost altă detă înaintea Curţe! cu juraţi pentru falsificare ce mandate, esercita în cele din urmă profesiunea de stăruitor pe la autorităţi şi făcea pe avocatul. La falimente juca rolul de creditor simulat şi storcea ban! de la victimele ce avâfl nefericirea a’î cădea în mână, Dilele acestea făcănd pe mulţi comercianţi a’î ceda trate cu gir, se arangiă cu debitor! şi escamotând ast-fel o sumă de peste
25,000	fr. se făcu nevăZut, îndreptân-du-se spre America.
„Socia sea vănZând puţinele obiecte ce au mal rămas a luat drumul soţului eî. Dintre păcăliţi! acela ce figura cu o sumă ma! mare e neguţătorul Aba Gol-denber, care avu naivitatea a’î încredinţa trate în valore de peste 10,000 franc! şi care aflând de pâcălela suferită se mângâie cu inscrisul ce-1 posedă.
„Afară de bani, a maî escamotat pe la diferiţi comercianţi inele, sfeşnice şi alte obiecte.®
—x—
Citim următorele în Monitorul de aZî în privinţa sosire! la Turnu Severin a Arhiducelui Rudolf şi Arhiducese! Stefania :
Duminică, la orele 9 de dimineţă, trenul special ce conducea pe Iluştri! călători, ajunse la Turnu-Severin şi se opri direct în port la îmbarcadera vaporelor, unde se construise pentru circumstanţă un pavilion frumos decorat.
Aci, un batalion din regimentul 17 dorobanţi, cu muzică şi drapel, dete onorurile militare; ier întrega populaţiune a oraşului, adunată în port, întâmpină cu vi! aclamaţiunî oprirea trenului, pe când muzica intona imnul austriac.
La coborârea din vagon, Alteţele Lor Iriîperiale şi Regale au fost întâmpinate de d-niî general G. Angelescu, comandantul corpului I de armată, general Dunca, comandantul divisieî, D. prefect al judeţului, d. primar şi de notabili! o-raşulu! împreună cu domnele domnielor-or, car! ah oferit A. S. I. şi R. Arhiducesei ma! multe buchete de flori.
Alteţele Lor Imperiale şi Regale, după ce s’au întreţinut în mod grâţios cu diferitele persone, Se eoborîrâ pe vaporul „Orientul® care Le adesta.
Alteţele Lor Imperiale şi Regale, im-barcându-se, invitară pe d-niî general Dabija, ministru al lucrărilor publice, general Barutzi şi locotenent-colonel Var-thiadi, ataş! pe lângă persona A. S. I. şi R. Archiduceluî, pe d. I. Kalenderu, preşediute al consiliului de administraţie al căilor ferate române, precum şi pe ingineri! căe! ferate, care le însoţise de la Bucureşti, de a veni pe bordul vaporului, unde, dând mâna fie căruia, ah exprimat viile lor mhlţumiri pentru cordiala primire ce li s’a făcut în ţera nostră, şi au rugat în special pe d. ministru de a le împărtăşi încă o detă şi MM. LL. Regelui şi Reginei.
—o —
Orăşeni! Câmpulungenî precum şi ju-ţeni! Muscelenî ah organisat, cu aprobarea guvernului, o lotărie de ban! pentru construirea a 2 scol! primare în Câmpulung.
Acestă lotărie se compune din 20000 bilete a câte un leh unul, cu 100 câştiguri în valore de 6000 le!.
— o—•
Publicăm la rubrica Spectacole programa representaţiuneî dfe mâine seră, dată în beneficiul simpaticului artist Ma-teescu.
Iâcă încă q oeîîâh-rfe pentrjs ca psA h*
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
cul_Capitaleî să’şl mai arâte simpati a ce are pentru acest bun şi meritos artist al teatrului] nostru.
Primirea ArcMicelni Rudolf judecata de românii de peste Carpati
Dăm aci locîi unui articol de fond tipărit în organul de frunte al românilor de peste Carpaţî, care judecă cu cea mai mare dreptate importanţa visitel făcută la noî de păre-chia princiară a Austriei:
Astăzi, pe când scriem aceste rînduri, fiul iubit al Domnitorului nostru, prinţul nostru moştenitor Rudolf, împreună cu tânăra şi graţiosa sea consortă, prin-cesa, sunt salutaţi de către Regele şi Regina României şi de către poporaţiu-nea capitalei ca ospeţî. Bucureştii au îmbrăcat haine de sSrbătore şi archidu-cel Rudolf va fi întâmpinat cu onoruri strălucite, ce se cuvin numai unul suveran.
Dintre tote visitele, ce le-a făcut pă-rechia princiară austriacă în lunga sea călătorie din Orient, ni se pare că vi-sita sea la curtea din Bucureşti are importanţa cea mai mare politică nu numai pentru români, ci şi pentru monarchia întrâgă austro-ungară.
înainte s'ar fi părut ca o Imposibilitate, după curentul ce domnea la curtea austriacă şi după posiţiunea umilită ce o ocupa p’atunci România, ca clirono-mul dinastiei habsburgice, a celei mai vechi dinastii în totâ Europa, să mergă la Bucureşti spre]a saluta pe Domnitorul ţârei româneşti. Sângele vitezilor români căluţi pe câmpiile Bulgariei nu numai că a redat ţârei vechia sa inde-pedenţă, dâr ’î a câştigat şi un loc de onore în concertul poporelor europene şi astăc|I clironomul unui stat puternic, ca monarchia nostră, merge în personă la Bucureşti spre a dovedi acesta înaintea Europei.
Ce e drept, oficiul nostru de esterne a evitat de a da visitel archiduceluî Rudolf acestă importanţă şi a lăsat ca ea să apară ca un act mai mult de etichetă, prin care să se dovedescă bunele rela-ţiunl ce esistă astăzi între curtea de la Viena şi curtea română; der orl-cât oficioşi! austro-ungarî ar voi să nege însemnătatea politică a călătoriei părecheî priuciare, acestă însemnătate se impune prin forţa împrejurărilor.
Tot mal mult a trebuit se se convingă cel de la Yiena, cari conduc adl destinele monarchiei nostre, că decă este ca împărăţia habsburgică se joce încă de aci încolo un rol însemnat în Orient, se cere înainte de tote ca se ’şî câştige simpatiile poporelor de la Dunăre şi din peninsula balcanică. Lipsită de acâstă simpatiâ. Austro-Ungaria nu va putea se eserciteze nici o dată o influenţă decisivă asupra desvoltărel Orientului eu-ropân.
Intre aceste state însă este, fără îndoială, România cel mal puternic şi mal însemnat, singurul care oferă garanţi! de ajuns pentru susţinerea păci! şi a ordinii în Orient. Afară de acesta, celor de la Yiena nu le-a putut remânea ascuns, că români!, pe lângă aceea că scig se conserve faciă cu tote puterile mari aceeaşi lealitate şi bună vecinătate sunt un element de sine stătător, care mai puţin ca orî-care altul este espus influenţelor din afară.
Omeni! de stat austriac! cunoscând tote aceste trebuia să dea o importanţă deosebită relaţiunilor nostre cu România independentă şi trebuia să se gândâscă serios, cum să se înlăture piedicile, ce se opuneu şi se opun încă şi a<p uneî perfecte înţelegeri între aceste două state. Nu seim întru cât diplomaţia austriacă a împlinit acestă dorinţă, der credem cea mal mare greşelă din partea eî ar fi decă din primirea strălucită, ce i se face prinţului nostru de coronă la Bucureşti şi Belgrad prin intervenirea organeloriî stăpâuireî, ar deduce că grava problemă a politicei austro-ungare : câştigarea simpatiei poporului român şi sârbesc este deja resolvată în mod mulţămitor.
După a nostră părere mal trebue se trâcă încă cât-va timp şi multe trebue să se întâmple, nu în afară, ci în întrul acestei monarchiî, până când să nu putem <|ice cu totâ siguranţa, că am câştigat simpatia românilor şi a sârbilor independenţi pe deplin şi că nimic nu mal pdte se rupă legăturile acestor state cu împărăţia poporelor austro-ungare
Astă-^I arhiducele Rudolf este salu-
tat în Bucureşti nu numai ca fiu al împăratului Francisc Iosif, ci şi ca viitor
Domnitor peste trei milior.e de români supuşi dinastiei habsburgice, şi este a-prope cu neputinţă ca în paharul de bucuria, ce le-o prepara bucurescenilor venirea clironomuluî austriac, să nu se a-mestece şi o picătură amară, când se vor gândi la starea asuprită şi la prigonirile ce trebue' să sufere a<|î fraţii lor de dincoce.
In urările căldurose, ce se vor aduce prinţului nostru moscenitor de către po-poraţiunea capitalei române, suntem siguri că este esprimată şi speranţa, că în viitorul cel mal de aprope se va îmbunătăţi şi sorta poporului român de dincoce prin puternica inter venire a casei domnitore habsburgice. Speranţa e justă şi credem că decă nu s’ar împlini, viitorul monarchiei nostre s’ar întuneca, căci acesta ar fi o dovadă, că âmenil eî de stat nu pun preţ pe simpatiele adevărate ale poporelor din orient.
Speranţa şi dorinţa fraţilor noştri, noi ceşti de dincoce, în tot-d’a-una credincioşi supuşi aî casei domnitore, o simţim înzecit şi înmiit şi în scopul aceşta înălţăm rugele nostre la cer ca să scutescă scumpa siâţă a părecheî princiare de coronă şi să o aducă iarăşi în deplină sănătate în mijlocul augustei sele familii şi a poporelor monarhiei.
ANGLIA SI FRANCIA
A făcut un mare sgomot un articol din Ţiarul Pali Mall Gazeite, după care evacuarea Egiptului, preconisat âde d. W. Harcourt într’un recent discurs, ar aduce ocuparea acestei ţări de Francia, ale cărei pretenţiunî la condominiul esclusiv sunt cunoscute, şi, ca consecinţă, un res-hel neevitabil între Francia şi Anglia. Se dă acestui articol o importanţă cu atât mal mare cu cât (|iarul în care se află publicat trece a primi inspiraţiunile directe de la o parte din ministeriulu engles.
După versiunea acestui articol, membrii cabinetului St. James cari voesc o acţiune energică asupra Nilului ar fi der decişi să rupă pe laciâ cu colegii lor de nuanţa lui sir W. Harcourt.
Se va face ast-fel lumină în privinţa divisiunilor ministeriulul Gladstone; inacţiunea şi esitaţiunile politicei englese s’ar esplica şi s’ar pune acestei situa-ţiunî un capăt, fie de însuşi ministeriui, fie de Parlament.
Der, din altă parte, este sigur că d. J. Ferry este tot atât de avisat ca şi sir AY. Harcourt de Pali Mall Gazette. Francia nu’şî ascunde pretenţiunile el asupra Egiptului; ea nu are acolo un drept mal mare ca Anglia; este inadmisibil că de ore-ce un Stat are într’o ţeră interese mal mari de cât vecinii, acel Stat se potă se se facă stăpân pe acestă ţeră şi să reguleze destinele sele după gustul ui. Der posesiunea Egiptului este pentru Anglia o cestiune încă şi mal gravă ca pentru Francia.
Trebue se se spere că politica cuceririlor coloniale, care creeză Francieî interese importante dincolo de banalul de Suez şi de marea Roşie-, nu o va face cu tote acestea se ridice asupra Egiptului pretenţiunî inadmisibile. In acest moment, ce s’ar putea ura mal bine, este că se se ajungă la o înţelegere europenă care să garanteze tote interesele; şi chiar din punctul el de vedere esclusiv, Francia ar face mal bine se nu începă o nouă întreprindere, când ea are deja începute altele. Scirea că d. Ferry va merge în personă la viitorea conferinţă nu predice din nenorocire intenţiunî destul de pacifice.
Nota care a fost trimisă de Anglia puterilor semnatare ale tratatului din Berlin, pentru a le propune conferinţa internaţională privitore la regularea finanţelor egiptene, este analisată de o depeşă din Berlin. In acestă analisă se estimâză la 200 milione împrumutul ce va trebui contractat pentru a face faciă necesităţilor mal urgente; der se pun înainte dificultăţile pentru a se găsi o chezăşie îndestulătore pentru a garanta acest împrumut, Egiptul înstrăinându’şî deja tote resursele pentru amortisarea dâtorieî sele.
Espunerea nu conţine nici un proiect de soluţiune, der lasă se se înţelegă că suprimarea armatei egiptene ar putea produce mari economii.
In contra acestei soluţiunî protesta a-cum câte-va <^ile foia oficiosă turcă Osmanii, şi fiind că ea ar atrage după sine
ocuparea permanentă a Egiptululd^ru-pele englese, este sigur că	mal
avea şi alţi adversari, afară ^^Turcia.
In ceea ce privesce locul întrunire!, apoi ei va fi Londra, Constantinopol, sân vreun âlt oraş ales de puteri, pentru că acesta ’î-ar asigura „calea spre Indii.
Guvernatorul din Berber a telegrafiat că nu pote afla scăpare pentru dânsul şi garnisona pe care o comandă pe cât pre-dându-se arabilor. Afară de acesta, aceştia se pregătesc se dea asaltul peste două seu trei (Jile.
In acelaşi timp, se telegrafiază că Sua-kim este din nou ameninţat de Osman-Digma. Trupele englese plecând şi noua garnisonă egiptână fiind tot atât de puţin sicură ca şi poporaţiunea există temeri că acest port atât de important va cădea în curând în mâinile învinsului do la' Tamanich.
ACTE OFICIALE
Disposiţiunile art. 7 din regulamentul scolei sub-o-ficerilor se modifică aupă cum urmezi:
Art. 7. In scdla sub-oficerilor se admit, prin concurs §i dnpe clasificare, atât în anul întâiu cât şi alu douilea de studiă:
a Pentru anul ântâiu se posede cunoscinţele celor întâiu patru clase gimnasnle, afară de limba latină, grecă şi musică;
b. Pentru anul al douilea se posede cunoscinţele din programele ântâiuM an de studiu al sciileî sub-oficerilor şi deosebit cunoscinţele celor patru clase gim-nasiale de la lit. a şi în limitele art. 5 pentru ambele clase.
La eşirea din scrtlă, elevii sub-oficerî, chiar de vor fi depus examenul cu succes, nu vor înainta în gradul de sub-locotenent, de cât decă îndeplinesc şi cordiţiu-nile de duoi ani de vechime în gradul de sergent,
pentru modificarea unor articole din legea pentru vânzarea bunurilor Statului şi pentru reseumperarea embatieurilor din 12 Aprilie 1881.
Monitorul de la 14 ale curentei publică decretul regal prin care se promulgă a-cestă lege pe care credem de un ore-care interes a o reproduce în colonele <|iarilluî nostru .
Art. 1. Articolele 4, 14, 19, 20,21, 22 23, 24, 25, 27, 45, 47, 50, 63, 64,70,74 şi 90 se modifică in modul următor :
Art. 4. Se pot vinde în corpuri întregi seu în loturi mari cu licitaţie publică ;
I.	Moşiile a căror arendă, după contractele lucrătore, la epoca scoterel în vânzare, nu trece peste 20,000 lei fără dările accesorii şi cari nu au pe ele într’o singură masă pădure de o întindere mal mare de 50 hectare, afară numai când unul seu mal multe pâlcuri de pădure, de şi detaşate, vor fi destul de apropiate pentru a putea fi priveghiate cu înlesnire. In acest cas pământul aflat între pâlcuri va fi considerat ca făcând parte din pădure.
Pentru moşiile cari, la epoca scoterel în vânzare, s’ar găsi nearendate, se va lua de bază a venitului arenda ultimului period.
Moşiile cari au o întindere de pădure mal mare de 50 hectare se pot vinde asemenea, rezervându-se însă pe sâma Statului pădurea cu un perimetru şi servitutea de drumuri necesară pentru conservarea şi exploatarea pădure!.
Atât acest perimetru cât şi drumul necesar se vor determina înainte de punerea în vânzare a moşiei.
II.	Parcelele şi trupurile de pământ iso-late, arendate împreună cu alte moşii, oricare ar fi arenda moşiei din care fac parte seu cu care se vând.
Se pot vinde însă numai în loturi mici, locuitorilor români cultivatori de pământ, învăţătorilor şi servitorilor bisericilor rurale, părţi din moşiile statului cari afi o întindere de la 2,000 hectare în sus, afară de cele reservate pentru cultură specială sâti ferme modele, orî-care ar fi arenda a-celor moşii.
Art. 14. Pentru moşiile prevăzute la art. 4, ultimul aliniat, preţul loturilor se va face luându-se de normă arenda anuală a periodului curent a moşiei înmulţită cu 20, întru cât privesce valorea totală, pe aceste limite însă, pţeţul fie-căruî lot se va determina după calitatea pământului.
Io cas de concureuţă între mal mulţi a-matorî în drept asupra aceluiaşi lot se va trage la sorţi.
Art. 19. Moşiile statului se pot vinde, conform legel de faciă, locuitorilor români cultivatori de pământ, învăţătorilor şi servitorilor bisericilor rurale, în loturi de câte 5 hectare cel mult.
Locuitorii români cultivatori de pământ, învăţătorii şi servitorii bisericilor rurale nur
vor putea cumpăra mal mult de 2 loturi fiecare.
Loturile puse în vânzare pot coprinde în-trega moşie seu numai o parte dintr’ânsa, deeă restul care rămâne statului se pote esploata în condiţiuul avantagiose.
Art. 20. Ministerul agrieulturel, industriei, comerciulut şi domenielor statului va desemna treptat moşiile asupra cărora ur-mâijă a se face studii pentru a fi scose în vânzare; va esamir.a planurile şi documentele şi va culege prin agenţii săi tote in-formiiţiuni'e recesaril despre starea şi con-diţiunile economice ale moşiilor destinate a fi scose în vândare.
Art. 21. Pe lângă Îndeplinirea lucrărilor prevăzute prin art. 20 nu se va putea scote în vîuţlare o moşie a statului, în corpuri întregi seu în loturi, fără a se lua avisul prealabil al comisiunel permanente.
Art. 22. După ce se va măsura şi împărţi moşia în loturi pe plan prin inginerii statului, sâii angajaţi cu contract, ministerul agrieulturel, industriei, comerciulul şi domenielor, luând avisul comisiunel permanente, va ficsa preţul loturilor după categoria pământului, luând de normă arenda anuală a periodului curent înmulţită cu 20, plus valorea pădure! de va fi.
Pentru vil şl alte sădiri de pomi, arenda anuală va fi calculată după o espertisă prealabilă.
Iazurile şi heleştaele rămân statului cu dreptul de adăpătore pentru vitele locuitorilor şi cu obligaţia celor ce vor usa de ele de a contribui la întreţinerea lor.
Art. 23. Planul părţel de moşie împărţit îu loturi, cât şi acela al locuinţelor, se va pune în vederea locuitorilor prin o co-misiune anume însărcinată cu acâsta de ministerul agrieulturel, industriei, comerciulul şi domenielor.
Acâsta comisiune va lua declaraţiune înscrisă, legalizată de primărie, din partea fie-căruî locuitor pentru lotul anume indicat pe planul ce voesce se cumpere, obli-gându-se a plăti preţuia fixat şi a se supune la fote disposiţiunile prevăzute de lege.
In cas de vor fi mal mulţi amatori pentru acelaşi lot, .comisiunea, în presenţa celor interesaţi şi a primarului, va face tragerea la sorţi şi va înscrie lotul pe numele celui care a eşit din urnă.
O copie după planul moşiei împărţită în loturi se va lăsa în păstrarea primăriei locale, în acâstâ copie de plan se va indica numele fie-căruî locuitor, cu arătarea Iotului ce i s’a vîndut.
Pentru loturile puse în vînzare pe o moşie -se vor preferi:
1.	Locuitorii cari n’au pământ;
2.	Acel ce au mal puţin de 5 hectare.
Art. 24. Pentru tote lucrările efectuate
de comisiune în localitate se va dresa pro-ces-verbal semnat şi de primar.
Acest proces-verbal împreună «cu decla-raţiunile cumpărătorilor se vor supune la aprobarea ministerului agrieulturel, industriei, comerciulul şi domenielor.
Loturile nu vor putea fi vîudute de cât în ordinea numerică ce se va stabili.
Ministerul, luând avisul comisiunel permanente, va confirma vîn darea loturilor şi va libera titlul provisoriu pe numele fiecărui cumpărător.
Confirmarea vînfiărei nu se va putea face înainte de depunerea (Jecimel. Decă depu nerea nu se va efectua, se va putea vinde imediat altora conform disposiţiunel lege! de faciă.
După confirmare, ministerul va pune în posesiune pe cumpărători, aplicând pe facia pământalul loturile coprinse în plan.
SECŢIUNEA V
Despre vîn§area de loturi mari şi de bunuri mici
Art. 25. Păzindu-se formele stabilite în acestă lege pentru vîn^area de bunuri cu licitaţie publică, se vor mal putea vinde din moşiefe Statului loturi de 25, 50, 100 până la 150 hectare, cu condiţiune însă ca cererile să fie făcute pentru cumpărarea totală a unei moşii păzindu-se formele prescrise In secţiunea III din acâstă lege.
Preţuirea acestor loturi se va face dupe modul prescris la art. 14.
Art. 27. Disposiţiunile art. 11 şi 12 se aplică la vîmjările bunurilor mici şi la vinurile în loturi mari.
Art. 45. Pentru bunurile mari, vîndute în corpuri întregi sâii în loturi mari, cumpărătorii sunt datori în termen de o lună de la data coniirmărel, publicată prin Monitorul oficial, să răspundă, pe comptul casei de depuneri, la casieriele generale de judeţe şeii la casa de depuneri din Bucu-escl, n patra parte din preţul vînţlărel; iâr
cele-l’alte trei p&trimî se vor plăti la aceleaşi case în termen de 24 de ani, cu dobânda de (> la sută şi amortisment dupe tabel, pe fie-care au în rate trimestriale, plătibile la începutul fie-căruî trimestru.
Cumpărătorii de loturi mici vor plăti la început o (jecime din preţul vînţjărel.
Aceşti 24 de ani îucepQ să curgă de la împlinirea anului în care s’a efectuat viitoarea.
Art. 47. Cumpărătorii de bunuri mici, prevăzute la art. 6 din acâstă lege, sunt dâtorl să răspundă la casieriele generale de judeţe, pe comptul casei de depuneri, sâtt direct la acâstă casă în Bucureşti, preţul întreg în termen de o lună de la data confirmărel publicată prin Monitorul oficial.
Art. 50. Pentru orl-ce întârziere de plată la termenile statornicite se plătesce dobânda de 8 la sută; acâstă dobândă este detorită chiar şi pentru taxele cerute de legea timbrului fără judecată şi somaţiune.
Art. 63. Nimeni nu pote concura în numele altuia de cât în puterea unei procuri Iegalisată de tribunal sâtt de comună, în cât se atinge de locuitorii de la ţară, care procură se va presinta înainte de a se începe strigările şi se va alătura la lucrările adjudecaţiuneî când ea va rămânea asupra acelui care a dat procura.
OrI-cine îu urma adjudecaţiunel va declara că a concurat în numele altuia, fără să presinte vre-o procură, dâca până în termen de 15 Oile nu va aduce o procură în regulă din partea acelui ce l’a împuternicit va perde garanţia şi bunul se va pune din noii în vînzare.
Art. 64. OrI-cine ’şî va împrumuta numele spre a cumpăra imobile rurale pentru persone ce n’au drept după lege, va fi pedepsit cu amendă de 5,000 până la 10,000 lai şi cu închisore corecţională de la 2 — 0 luni.
Interdicţiunea drepturilor politice de la 2 —5 aul va fi de drept aplicată acestora delicuenţl.
OrI-cine fără drept ar cumpăra proprietăţi în asemenea condiţiunl va fi asemenea supus la pedâpsa din alin. I.
Vîndarea va fi nulă. Acţiunea pentru a-nularea eî se va intenta de Stat, de particulari cât şi de procuror din oficiu.
Articolul 69. Comunele urbane şl rurale, aflătore pe moşiele statului seu pe acelea ale diferitelor stabilimente publice, fără dis-tineţiune, pot cere răscumpărarea terenurilor cari formeză vetrele lor după diferitele legi sâă acte de delimitare, prin cari sunt definitiv regulate.
Viile aflate pe moşiele statului şi asupra cărora cultivatorii lor n’au nici un drept din cele prevăzute mal sus, pot fi vîndute locuitorilor cari le cultivă, evaluându-se prin espertisă valorea pământului.
Art. 70. Preţul răscumpărărel va fi darea originară a embaticuluî sâu otaşniţa înmulţită cu 20, ier pentru vil înmulţită cu 15.
Decă darea consistă în producte sâtt diferite alte materiale, acestea se vor preţui îu bani după preţul mediu al celor dia urmă 8 ani, şi acest preţ se va lua de basă pentru calculul preţului răscumpărărel după dis-tincţiunile de mal sus.
In nici un cas preţul răscumpărărel viilor nu va putea covârşi valorea nudei proprietăţi a solului.
Preţuirea se va face de comitetul permanent şi un delegat al ministerului agri-culturel, industriei, comerciulul şi domenielor.
Pentru viile sădite în urma promulgărel codului civil şi până la 12 Aprilie 1881, preţul răscumpărărel va fi îu tote caşurile egal cu media dărilor pe 5 ani din urmă înmulţit cu 10.
Art; 74. Preţul răscumpărărel se va răspunde îu termen de o lună de la confirmarea de către minister.
Pentru vil, acest preţ se va răspunde în termen de 5 ani de la aceeaşi epocă, în rate trimestriale şi la începutul fie-căruî trimestru.
Art. 90. Disposiţiunile legel de faciă se vor aplica şi în partea României de peste Dunăre pentru bunurile enumerate la art. 6.
Ele nu ating legea promulgată la 26 Iunie 1868, îu privinţa liberărel fără despăgubire a locurilor cu embatic pe proprietăţile statului, în raionul comunei Iaşi, lo cuitorilor români.
Art. 2. Când locuitorii cari att cumpărat loturi, conform disposiţiilor acestei legi, sunt în număr de cel puţin 100 şi când eî nu sunt în apropierea unei comune în care să fie şcolă şi biserică, li se va delimita fără plată câte 10 hectare pentru înfiinţarea şi acoperirea cheltuelilor de întreţinere a biserică!, şi 10 hectare pentru înfiinţarea şi acoperirea cheltuelilor de întreţinere a şcolel.
Cu ocasia facerel planurilor pentru mo-
R
www.dacoromanica.ro
şiile ce s’ar hotărî a se vinde în loturi mici de câte 5 hectare, se va determina pe plan locul unde ar trebui să se ficseze vatra co-aowtei.
In lăuntrul periferiei vetrei comunei se va arăta întinderea şi posiţia locului unde va urma să se elădescă;
1.	Localul primăriei;
2.	Localul strejel;
li. Localul biserieel:
4.	Localul şcolei;
5.	Se va determina direcţia, întinderea şi lărgimea stradelor.
In afară de periferia comunei se va determina :
1- Posiţia şi întinderea cimitirului;
2,	Posiţia, întinderea şi lărgimea drumurilor vecinale.
întinderea totală a terenurilor ce se va determina spre îndeplinirea disposiţiunilor aliniatului precedent nu va covârşi peste jumătate hectar de fie-care lot.
Valorea în total a acestor terene comunale se va împărţi in proporţie cu numărul loturilor, se va adăuga la preţul lor şi se va răspunde de cumpărător.
Alt. 3. Cheltuelile făcute pentru măsură-tore, împărţire şi vântjarea pământului se vor plăti de fie-care cumpărător, socotin-du-se câte 3 lei de hectar. Acâstă plată o vor achita în curs de 3 ani, câte un leii de hectar în fie-care an. Ea se va percepe o dată cu plata anuală a pământului şi se va vărsa la casa de depuneri.
Pentru îudeplinirea cheltuelilor lucrărilor de delimitare se autorisă casa de depuneri să facă ministerului agriculturel, industriei, comerciuluî şi domenielor avansuri în compt curent până la concurenţa sume lor trebuinciose.
Aceste avansuri, împreună cu dobânzile cuvenite, se vor restitui casei de depuneri din banii ce se vor incasa de la cumpărători, conform art. 3 din acâstă lege, şi în cas de neaj ungere din preţulfi vân-(Jărel.
Art. 4. Se vor îulocui pretutindeni în textul legel cuvintele : administraţiunea domenielor Statului, cu ministerul ‘agriculturel, industriei, comerciuluî şi domenielor, precum şi cuvântul de cincime cu acela de ţlecime.
Art. 5. Un regulament special va deter mina modul ţie aplicare al disposiţiunilor legel de faciă.
CRONICA
BULETIN JURIDIC
—o —
Un criminal prins
Sunt mai mult de patru luni de <|ile de când nisce crime atroce au fost comise prin districtele Galiţieî, fără a se da seu a se cunose criminalul, al cărui unic scop era numai jaful şi prădarea.
Ast-fel în Brody acuma vre-o trei luni casa cârciumaruluî Masalsky a fost de o detă găsită în flăcări pe la doue ceasuri după miedul nopţeî. Sărind poporul într’ajutor şi apoi venind şi corpul de pompieri, incendiul a fost îndată locali-sat şi peste vre-o jumătate de oră stins.
Când locotenentul poliţiei intră în întru 1 cârciumei, un spectacol înfiorător îi se presentă ochilor săi.
Cârciumarul, un om de vre-o patruzeci şi cinci de ani, era trântit jos pe pămenl cu capul sdrobit şi cu creierii risipiţi. Lângă dânsul se afla un topor pe care se afla sânge închegat şi cu care după tdte semnele trebue să se fi săvâşit crima.
Intr’o odaie mică de alăturea, care servea de dormitoriu, se afla nevasta cârciumaruluî, care voind să vie într’a-jutorul bărbatului săă, a fost de asemenea lovită cu toporul în templa capului, după care îndâtă a că<ţut jos mortă.
Cei doi copilaşi în vârstă de 4 şi de 5 ani ai ucişilor fură găsiţi în pat descepţi şi plângând.
Ei nici nu sciau de tdte ce s’a întâmplat înaintea focului, tocmai dupe ce se făcuse sgomotul pe când focul cuprinse casa, ei se desceptară şi nesciind ce s’a întâmplat au început să plângă.
începând a se face cercetările şi după ce se puse în mişcare totă poliţia, se dovedi că autorul crimei este un ore-şi care Dobjowski, desertor din armată.
Afară de crima mai sus narată, el a mărturisit încă o mulţime de crime săvârşite de dânsu.
Procesul acestui criminal, acestei fiare sălbatice se va judeca în cursul săptă-mânei viitore -de curtea cu juraţi din Lemberg.
Un miserabil
Ietă ce-mî povesti bătrânul vânător, Io-niţă Puşcaşu, care muri acum trei ani. în vârstă de peste nouă-ţlecl de ani, şi care multe a văţlut, multe a păţit, şi cu mulţi duşmani s’a luptat în vieţa lui din pricina unei averi bunicele, agonisită prin o muncă cinstită şi stăruitore :
„Vasile Mocanu era—pe cât mi se părea inie —un băiat bun şi cinstit. El trăia din vănat ca şi mine, şi mal avea şi un mică petic de moşie prin apropiere de Piatra. Căsciga şi el binişor cu vâ aatul şi cu vânzarea rodelor holdei sele, dâr avea darulă beţiei ş’al cărţilor şi risipea tot ce câsciga pe fel de fel de flecuri şi de petreceri. Eu strângeam părăluţe bune, ca să fac o zestre bunicică fetiţei mele Mâriuca, care era pe atunci de opt ani, şi a cărei mamă, sărmana! murise de vre-o duol ani de nisce friguri rele,
„Plecasem într’o dimineţă, camă pe la 1882, de nu mă înşel„ cu Vasile Mocanu şi cu Gheorghiţă Brezoiu, la vânat. Mă cam păzeam eă de Vasile, căci el fiind singura rudă a mea mal de aprope, (ml-era văr primar), cam bănuiam efi că vrea pei-rea mea, pentru ca să’I rămâie epitropisi-rea fiicei mele şi s’o jăfuiescă, da tot nu mă puteam feri de dânsulu ca de un duşman, căci n’aveam nici o dovadă împotriva lui.
„Plecase Gheorghiţă în urmă, pentru ca să-şi aducă luleaua, pe care o uitase acasă. Der fiind-că nu eram departe de casa lui, era să ne ajungă în curând.
„Drumul cotea înaintea nâstră printre nisce stânci şi- adânci prăpăstii. Cărarea fiind îngustă, mergeam eă înainte şi Vasile păşea în tăcere în urma mea. Nici prin gând nu’ml trecea c’o să mă atace văru-mefl tocmai acuma... Der, d’o-dată, simt că m’apucă cine-va de mijloc şi mă prăvălesce spre o prăpastie adâncă din drepta nostră. Mă retrag în grabă, şi, în smucirea mea, trântesc pe Vasil.e în prăpastia din stânga, nu mal puţină îngrozitore de câtil cea-l’altă.
„In acest moment suprem, Vasile ţipă cu un glas atât de sfâşietor şi dureros, în cât uitai tot. Numai vedeam înaintea mea pe un ucigaş, p’un trădător, p’un duşrâan; era un nenorocit, care se ţinea numai de o tufă slabă„ şi pe care ’1 aş fi scăpat cu mare uşurinţă de la o morte grozavă. Se ruga cu atâta ferbinţelă! OrI-ce vorbă, orl-ce mustrare din parte-mi, ar fi fost ne-nemerite ; nevoia de ajutor era grabnică, mă plecai; şi, îngenuchiând la marginea prăpastie!, ţinându-mă c’o mână de o rădăcină de copac, întinseiu pe cea-l’altă lui Vasile... Când putu s’o ajungă, o apucă cu amândouă mâinele lui şi c’o putere mare, şi, în loc d’a se cerca să se suie, simţii că se muncesce ca să mâ târască în fundul prăpastie!. Decă rădăcina copacului nu mî-ar fi dat un rezim îndestulător, aşi fi fost tras de pe mal de scuturătura puternică şi ne-asceptată pe care ml-o dădu miserabilul.
—	Mişelule, îl strigaifi. eă, ce faci ?
—	Ml’ răsbun! ’ml răspunse el c’un hohot de rîs diavolesc. Mă credeai aşa de prost ca să ies cu tine d’ăicea ? Nu sciam eu că ocnele mă asceptafi ? Am vrut să te omor ca să-ţî iau banii; n’am putut; a-cuma eram să mor singur; nu e mal bine să mori şi tu cu mine, ca să nu spui tuturora fapta mea?
—	A! trădătorule, ÎI strigai eu, aşa mă răsplătescl fiind c’am viotu să te scap de Ia morte ?
—	Da, răspunse el trăgându-me cu mal mare putere, sciu că puteam să scap din închisore, sâti să fug mal înainte chiar, der, te urăsc, şi îmi place mal mult mortea ta de cât viâţa mea. Haide! vino !
Şi mă trăgea cu putere. Mâinele începeau a mi se descleşta de rădăcina copacului... mi se desfâcură.... ful tras în spre dânsul... dâr.. piciorelemi se încurcară într’o tufă.
„Nu mal puteam să resist mult. Misera-bilul, care rîdea, mă trăgea cu puteri crescânde. Simţea c’o să merg cu dânsul. In culmea desperării, strigaiu cât putui: Ajutor! Gheorghiţă, GriveiiU
„ Un hămăit îmi răspunse şi simţiia că m’apucase cine-va de sucman, de după cap. Mă trăgea câinele Griveiă,-căcl el era,-spre dânsul, şi, atunci, puterile lui Vasile Mocanu fură învinse, şi el că^u gemând în fundul prâpastiel, pe când eti eram tras la mal.
„Cândfi Griveiu mă scăpase, sosise şi Gheorghiţă Brezoiu, care vătju sfârşitul pă-ţeniel. Pe dânsul poţi să’l întrebi, şi-ţi va adeveri faptul."	Al. Paigrot.
TELEGRAPHUL
Către onor, Consilia înnieija) din Capitala
Domnilor Consilieri!
PriD disposiţiunea luată de d-nul Primar al Capitalei, sunteţi convacaţl pentru sera de 17 Aprilie a decide decă mi se va permite continuarea representaţiunelor seu nu, votul d-vostră va decide de sorta mea şi a personalului meu, deci înainte de a se a-propria ora (pote fatală pentru mine) facă apel la generositatea d-vostră ca se binevoiţi a lua în consideraţie în ce nenorocire m’aţl arunca pe mine cu întrega trupă compusă din 83 persone fără mijloce de a putea pleca, fără mijloce de subsistenţă, care va fi sfîrşitul nostru ? decă vă veţi pronunţa în defavorul nostru? trist, acesta o sciţi şi d-vostră d-lor consilieri. Presa care este vocea şi opinia publicului este îu favorul nostru, de care responsabilitate veţi mal fi inculpaţi câud eu mă supun la ori ce îndatoriri ce corpul tehnic ne va impune ?
Cred că veţi fi ca în tot-de-una mari în fapte generose şi cu toţ,I veţi contribui la salvarea nostră.
Mulţumindu-vă dinainte de caritatea d-v. mă subscrift cu totă stima al d-vostră.
T, Sidoly
Intemplari din Capitala
Copii rătăciţi. —Ieri s’a găsit de sergen-tulfi de stradă din calea Victoriei unu copil ca de 4 ani. care plângea şi chema pe rnama lui. Bietul copilaş fu condus la secţiunea 13, unde părinţii ’l vor putea regăsi. Asemenea şi pe strada Rahoveî s’a găsit un copil ca de duol ani, care s’a condusă secţiune! 16.
—x —
Foc. —Ieri pe la ora 3 şi jumătate p. m, se vedea eşind fum din casa cu No. 7 din strada Lipscani; se aprinseseră nisce lucruri din casă şi din norocire focul fu stins imediat de servitorii din curte, fără intervenita pompierilor.
— x —
Contrabandă - Mal pe fie-care ţii se descopere câte o cantrabandă, se vede că nu se ieă măsuri destul de eficace contra contrabandiştilor. Ast-fel ieri perceptorul de la bariera Vaselor a confiscat 4 tinichele cu gaz pe cari nisce olteni voiaă să le introducă în Capitală prin strada Fluerulul, fără să plătescă taxele cuvenite.
—x—
Un furt de 1,000 lei.—La secţiunea 18 se află arestat un ore-care Aureliu Iorgu-lescu care a furată 1,000 lei de la tatăl seu.
Pentru Onor. Primărie.— Lampa cu gaz aeriform cu No. 1,826 din strada Vaselor s’a stins a sără de la ora 9. Oare cetăţenii din acâstă stradă n’afi trebuinţă de lumină ?
TEATRUL DACIA
Cunsscând amabilitatea d-v, îmî ieu curag'ul de a vă ruga se bine-voiţî a da ospitalitate celor mai de jos în stimabilul d-v. §iar.
Sciu că de ordinar asemenea cereri sunt superătore pentru d-v., representanţî ai presei române şi care dorii! ca Theatrul Român să mergă înflorind din <ji în <]i, dâr posiţîunea mea e atât de tristă faciă cu onor. public Bucurescen care ’ml-a dat pene acum cel mal grâcios §i mal simpatic concurs, în cât fără buna d-v. voinţă, o mare parte din reputaţiunea mea de director de Theatru ar fi sdrobită, şi sunt sigur că d-v. nu puteţi dori acesta, căci cu slabele-mî mijlo'ce am luptat în de ajuns pentru a face bine în Theatru iar nu rău, ji ietă pentru ce ’mî permit a spera în bunătatea d-v.
ErI sără, Duminică 15 Aprilie, trebuia se se joceîn Theatrul Dacia, al cărui director sunt, piesa: Dama cu Camelii. Era 8 ore apropo şi aşceptam pe coafeur care era deja ocupat la alţi artişti. Văijend că el întârzie şi neavând atunci nici un om de serviciu pe lângă mine, mă duc în persdnă în cabina artiştilor pentru a recomanda coafeurului se grăbe'scă, ora fiind înaintată. Intorcându-mă în cabină, femeia mea ’ml spune că în lipsa’mî, a venit d-ra Mihăescu şi ’î-ar fi spus că d-na Maria Petrescn, artistă din trupă, voesce să plece acasă din causă că se îmbracă prea multe domne în cabina d-sele; (trebue se sciţi d-le redactor că sala Dacia afară de două camere unde se ţin decoruri şi mobile, -o cameră a rechizitorului şi una a mea, numai posedă de cât două camere care servă de cabine pentru artişti, una destinată bărbaţilor, alta dom-nelor.)
Tot-d’o-dată femeea mea ’mî spune că a răspuns a-cesteî d-re, că asta nu o privesce, şi că e numai afacerea mea ca director.
Peste câte-va minute, vine din nou d-ra Mihăescu şi ’mî repetă ceea ce mi se spusese deja. cu adăogire că d-na Petrescu mă pofteşte acolo, — la care am răspuns că nu pot să viii, că dâcă are ceva de reclamat, e dâ-toria d-sâle să vie la mine, căci eu nu sunt om care se mă poftească orl-cine va voi ca pe un servitor, şi că dâcă tâtă lumea m’ar pofti ast-fel în tdte părţile unde e discipllină în theatru mai întâiu şi al douilea că ast-fel ar trebui să ’ml trec timpul umblând de colo până colo împăcând capriciile tuturor. Şi în adevăr nu era de cât un capriciu (!) Căci d-sea de multe ori s’a îmbrăcat şi cu mai multă lame în aceiaşi cabină, nu era de'run ludru neobişnuit.
D-na Petrescu ’mî trimite din nou răspunsul categoric, dâr fârte necugetat, că: nu voiu putea ridica cortina, dâcă nu me voifi duce la moment în cabina d-sâle.
Vexând că lucrul iâ proporţiunî seridse, însă nevoind a ţine comt de aceste copilării (ierte-mî d-sea cuvântul... decă va putea], trimiţ s’o întrebe din nou şi du-
pă acâsta în repeţite rânduri dâcă jâcă sâu nu, căci alt-fel voiu face relaş pe comptul d-sâle. D-sea ’ml respunde şi mal categoric că nu jâcă. Atunci am făcut relaş.
Se sci» că nn relaşe e pernicios or unde, dâr ma cn sâmă în ţâră la noi unde publicul perde numai de cât încrederea şi plăcerea de a mai visita acel teatru. Ceea ce e însă mal trist, e că mare parte din public, eşind din teatru, cu drept cuvânt pentru un moment, aruncau asupră’mî cele mal grave insulte, în fine scandalul a fost la culme după cum vă puteţi închipui.
Inţehgeţî că după o asemenea împrejurare regretabilă din tdte punctele de vedere, nn ’ml rămânea altceva, de cât se fac totul pentru a mă reabilita în fa-cia publicului, sprijinit de dreptate, a oere acestui public umilele mele scuse, şi a ’î arăta că nu e vina mea dăcă artişti de talia şi vârsta d-neî Petrescu, sciu se se comporte ast-fel, şi să nesocotâscă un public întreg, pentru capriciul de a mă face ridicol în facia trupei, căci urmând ast-fel, dam dreptul orl-carul artistă a imita purtarea d-sele.
Iâtă faptul, d-le redactor, şi ceva mal mult iată şi strigătul unanim de indignare al celor ce mă încon-jâre, al artiştilor ăin trapa de sub direcţiunea mea, şi care e cel mal precios, pentru ca lumina să se facă în facia onor. public şi se se convingă de adevăr.
Despre rest, justiţia către care fac apel chiar astăŞI va decide.
Mulţumindu-vă cu anticipaţiune, vă rog d-le redactor, să primiţi asigurarea stimei ce vă ceuserv, şi a devotamentului meu.	Gr. A. Manolescu.
Ietă şi scrisorea artiştilor de la teatrul Dacia, adresată d-luî Manolescu:
Domnule director,
Sub-semnaţiî artişti şi artiste aî Teatrului Dacia, dirijat de d-vâstră, suntem cn toţii forte indignaţi de scandalul provocat de d-na Maria Petrescu artistă a a-cestui teatru cu ocasiunea spectacolului ce urma se aibă loc astă-ŞI 15 Aprilie 1884, „Dama cu Camelii'1 din care causă s’a şi suspendat representaţia; şi pentru că prestigiul nostru este sdrnncinat înaintea pn-bliculuî care până în present ne-a privit îndestulii de bine, având în capul nostru un director ca d-vâetră care n’a cruţat. nimic pentru a aduc» mulţumirea şi unirea între noi, vă rugăm a da pubmtăţeî acâsta spre a cunâsce onor. public cine e adevăratul autor al scandalului provenit în astă sâră.
Bine-voiţî vă rog d-le director, a primi asigurarea deosebitei ndstre consideraţiunî.
Semnaţi: M. Popovici, M. Cliiriachid, I. Ance-lescu, St. Măn'ulenu, B. P. Theodorescu, Gh. Petrescu, N. Iliescu suflor, M. Gane, P. Ionescu, I. Leonescu, N. Christescu, I. Constantinescu, Hat-magenu, S. Mihăescu, I. Beiting, E. Orloff, N Petrescu.
DIVERSE
Cufărul unei mame. — Ietă o istorie mişcătore prin simplicitatea eî. De eât-va timp bătrâna doică a (l-şorel C..., o actriţă bine cunoscută, era forte mâhnită. Şi acâstă mâhnire venea de la aceea că cufărul mumei sele, unul din acele cufere clasice al carul capac era acoperit de păr, se strica din ce In ce mal mult.
Vremea mal cu semâ decolorase cu totul cinstiţii perl castanii care ti aduceaţi a-minte perii mamei sele.
Şi ea se mângâia, când o dată pricepu meşteşugul de care se slujea stăpâna el pentru a reda perilor săi cuîorea lor ve-chiă. Chiar sera, ea frecâ straşnic cufărul său cu eau de fees şi a doua <Ji, oh! putere învietore a iuvenţiuneî Sarah Felix, vechiul cufăr să făcuse ierăşl castaniu deschis.
Bgtrâna doică din fliua aceea plânge de bucurie dimineţă şi sâra.
*
Ierăşl dinamită, — Citim în comunicările adresate din Cracovia Z'arel°r din Viena că un lucrător în bronz numit Bo-leslas Malankiwiez îu vârstă de 17 ani născut în Varşovia a încercat ieri, pe când se făcea raportul general în biurourile poliţiei u'fide eraii întruniţi toţi funcţionarii ai acestei administraţiunî, s8 arunce o bombă în apartamentele directorului poliţiei.
Bomba, neajungând a atinge ferestră a căfjut jos pe păment unde a făcut ex-plosie.
Atentatorul însuşi a fost rănit greii, der nu de m6rte, cincl-decl de ferestre a localului directorului poliţiei aii fost stricate.
Malankiwiez, asupra căruia s’a găsit şi un revolver încărcat, a fost transportat la arest.
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl {Agenţia Havas)
Madrid, 28 Aprilie.—Alegerile generale ce aii avut loc eri pentru reînoirea Cor-tezilor aii fost favorabile cabinetului.
fiarele vorbesc de o agitare ce s'arfi produs în districtele situate aprope de frontieră.
Londra, 28 Aprilie. — Camera comunelor, — D. Gladstone refusă d’a adăoga un cuvent la discursul seu de joi asupra situaţiei Chartumuluî, spre a nu compromite interesele angajate.
Roma, 28 Aprilie. — D. Mancini, ministru al afacerilor streine, a notificat
ambasadei Englitereî adesiunea Italiei la întrunirea unei conferinţe europene pentru a regula eestiunea financiară în E-gipt.
Monitorul Uomei des minte că Papa a primit demisia cardinalului Lodoschdwski ca archiepiscop la Posen.
Belgrad, 28 Aprilie.—După prânzul de gală dat în ondrea Archiducelul Rudolf şi Princeseî Stefania şi servit în grădina de iarnă a Palatului, AReţele lor aii asistat la defilarea unei preumblări cu lacle esecutată de cetăţeni, apoi au plecat în mijlocul aclamaţiunilor unei mulţimi considerabile. Regele şi Regina, miniştrii şi înalţii demnitari al Statului ’l-ati însoţit până la imbarcader, unde principele şţ princesa moştenitori ai Austriei aii luat adio de la Majestâţile lor în modul cel mal cordial.
Aceste sein aii fost publicata în ediţia de asâră şi le reproducem şi in cea de dimineţă
Londra, 28 Aprilie. — Daily Neivs aplaudă capitulaţiunea Berberului, ţlicSnd că e mal bine a capitula, cum aă făcut fortere-ţele Berber şi Tokar, de cât a masacra garnisonele, cum s’a făcută la Sincat. Daily News speră că şi cele alte garnisone din Sudan se vor înţelege cu insurgenţii.
The Times constată că desperarea contra englezilor la Cair merge mereu sporind. Asigură pe lângă acâsta că Germania şl Austria nu vor lua nici o decisie îu privinţa conferinţei pâuă ce ele nu cunosce decisiunile Franciel şi Turciei.
The Times ţlice că adevărata dificultate a presenteî situaţii în Egipt se găsesce în rezultatele de plâns ale acţiunel Englitereî cari au creat încurcături îu acea ţeră.
Belgrad, 28 Aprilie — Capitala presintâ un aspect forte animat; un mare număr de persone sunt venite din nâuntrul regatului şi chiar din Ungaria. Când vaporul care ducea pe principele şi princesa moştenitore al Austriei a fost văţlut din Belgrad, tunurile fortereţel aă tras o salvă de 62 lovituri de tun. Alteţele Lor imperiale aă fost primite Ia debarcader de Regele şi Regina Serbiei, înconjuraţi de demnitarii Statului; musica cânta imnul austriac; o deputăţie a coloniei Austro-Ungare a înmânat archiducelul o adresă de devotament. In tot parcursul debarcaderului la vechiul Konak, cortegiul a fost salutat prin vil aclamărî; eraă trei arcuri de trnt*f. Sosiţi la Palat, Alteţele lor au fost primite de principele moştenitor Alexandru şi de demnitarii Curţel; după câte-va minute de odihnă au asistat la defilarea trupelor, pe urmă au primit pe Mitropolit şi Corpul diplomatic, Preşedinţii Curţilor şi tribunalelor, profesorii Univer-sităţel şi o deputaţii de cetăţeni, din Bpl-grad condusă de Primar.
Gazeta oficială şi alte ţliare publică articole fâcend a reeşi intimitatea raporturilor cart leagă pe amândouă Curţile şi po-porele.
Regele a dat decoraţiunl la tot personalul legaţiuneî austriace.
Inforniaţiunile de asâră
Căsătoria civilă a d-lul Mihail Cornea cu d-na Sofia C. Rosetti va avea loc Duminică 22 Aprilie, ier cea religiosă se va tace în aceeaşi di la Mitropolie la ora 2 V p,m. îndată după acesta, felicitările se vor priimi la d-nu şi d-na Stolojan, Calea Victoriei —o—
D. Uruzoff, ministru plenipotenţia fal Rusiei, se află greă bolnav.
D-sea a fost aiji visitat de generalul Cer-nat, trămis de Mij. Sea Regele spre a a-fia de sănătatea Escelenţeî sele.
-— o —
D-na Uruzoff a fost asemenea visitată de două domne de onore, ale M. S. Reginei.
—o—
Aflăm că scirea dată cum că M. S. Regele ar fi dat comanda unul regiment Archiducelul Rudolf este neesactă.
— o—
M. S. Regele a conferit marea cruce a Stelei României d-luî baron de Mayr, ministru Austro-Ungariel.
SPECTACOLE
Teatrul Naţinonal. —Mercur! la 18 A-prilie 1884, representaţiune extraordinară în beneficiul d-luî M. Mateescu. Se vor juca piesele:
SLUSBASII
Comedie origin. în 2 acte de d. M. Pascaly.
Spectacolul se va sverşi cu: Insula Tulipatan, operetă Bufă într’un act.
8nr! riîn Ifl “igremfie, nevralgiile şi UI I Ulii IU durerile de ficătusuDtu calmate în câte-va momente prin perlele de terebentină ale doctorului Clertan aproba-ţiunea Academiei de medicină din Paris), ajunge să se ia trei sâii patru perle în momentul criselor.
Decă migrenele provin din constidaţiune său dintr’un stomac deteriorat va trebui să se întrebuinţeze cărbunele doctorului Bellec. Aceste două medicamente escelente se vîn d îu farmaciile principale. — Eabricaţiunea, 19 strada Jacob. Paris.
www.dacoromanica.ro
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe Ziua de 16 Aprilie 1884.
Rentî amortisabilă .	. .
Renta români perpetui. .
Obl. de stat...............
» Căile fer. rom. regale. » Municipale .... » Casei pensiuniloru 300 Scrisuri funciare rurale . > > » .
»	* Urbane .
*7«
57-
6%
67.
57.
10 57.
77.
5 ,
67.
77,
Impr. cu prime Bucuresci 20 1. Buc Acţ. Binceî Naţionale a Rom. 500 1 » Soc. Credit. Mob. Rom. 2501 »	» Rom. de construc. 500 1
»	» de asig. Dacia-Rom. 300 1
>	»	» Naţionali 2001.
DIVERSE
Aur contra Argint. . . .
»	» Bilete de Banei.
Florin Wal. Austr. . . .
Mărci Germane...............
Bancnote francese. .	.	.
Cump. Vând
94
93
100 7
103 83’/,
230
931/,
104
907-
100
1037,
33
1450
202
272
268
234
3 7.
3 7*
2 087, l 23 997.
95
94
1017,
104
847*
235
937*
1047,
907,
1007,
104
34
1460
208
278
378
240
3 7,
3 7,
2 10 1 25
1007.
*Qfl	â	'a ^ Aprilie
lIlls.Uii.Lat corent, Hanul cel mare din comuna Gratia plasa Neajlovul, districtul Vlaşca, eoprimjend două prăvă.il cu 4 camere, cârciumă cu o odae şi sală mare de danţ, în total 8 încăperi, grajd bun, şopron şi curte spaţiosă împrejmuită cu zid.—A se adresa seu la proprietar în su s-ţlîsa comună seu în Bucuresci la d-lu Voreas, advocat, strada Nouă No. 6.
8-3—3.
	Aprobate de L Consiliul medical superior		
	/ MEDALIE DE AUJt \		
	li vmi u	TINCTUIîA	
	COPIILOR, U	DEUTIFRrlCE	
	de CHR. ALESSANDRIU	de CHR. ALESSANDRIU	
	Farmacist	Farmacist.	
	Etatea cea fragedă a copiilor ’I	Remediu sigur contra durere! de	
	face a se îmbolnăvi uşor; pentru	gură, dinţi şi măsele şi în acelaşi	
	a preîntâmpina maladiile se reco-	timp un aromatic plăcut pentru	
	mandă acest vin tutulor copitlor de	spălatul gurei înlocuind prafurile	
	la etatea de 6 luni în sus, se ajută	de dinţi.	
	ia buna desvoltare a corpului, în-	Acestă tinetură prin composiţiu-	
	tăresce osele şi dă putere mus-	nea sea e superioră tutulor pre-	
	chilor.	paratelor streine de acestă natură.	
	Modu întrebuinţării a se vedea	Modul întrebuinţări a se vedea	
	instrucţiunea ce însoţesce fie ce	instrucţiunea ce însoţesce fie-ce	
	sticlă.	sticlă. 1	
	Preţul 3 lei.	Preţul 2 lei 50 bani. f	
	De vâmjare. In Bucuresci la farmacia Română calea Victoriei, 1		
	(Cişmeaua Roşie.) La Carol Gersabek, strada Lipscani succes, lui I. [		
	Ovesa sub palatu Dacia, şi la Marin Ionescu coifeur (sub hotei U-		
	nion). In Pioescî la farmacia Popp şi Sehmetau. In Craiova numai 1		
	la farm. românescă Lezeanu. In Brăila şi Caracal farmacia Fabini. |		
	J.	In localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile se fac 1		
	în Bucuresci la farmacia Română (Cişmeaua Roşie). |		
1	Tote aceste specialităţi se găsesc ş	i la Farmacia Brâuduşi-Zimnicea |	
T|p îyţ g^Viî o 4-două apartamente JUKj llll/llli Ict u pe str. Primăve-
rel No. 30. Unul jos la stradă compus din şase camere, bucătărie şi magasine sub sol. Iără cel-l’alt în fundul curţii compusă din trei camere, bucătărie şi pimniţă.
A se adresa la Divisiuuea technicâ a Căilor ferate instalată în apartamentul din faţă’
Capsule Oleo-Balsamice Santaline
Cel mal sigur remediu contra bolelor secrete senrsore.. la bărbaţi fie în stare prospătă safi ori cât de învechit ar fi, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule conbinate ast-fel pentru un tratament complect. Modul întrebuinţăreî şi dicta prescrisă a se vedea instrucţia ce însoţeşce fi& ce cutie. De vânzare la Farmacia Română. La Sf. Pantelimon, Calea Victoriei Nr. 77 Cişmeaua Roşie, şi ]a localiţăţile mai sus indicate.
Preţul unei cutii 6 lei-	Bucuresci
S
Un !oc în cea maî — - V<*A*6iCw*w frumosă posiţiuue a
oraşului. Desluşire Strada Poşta-Veche Nr.14
4-2—4.
De
11a îm*liiri‘il Crand Bazar de Bu-Ifv llltllll ItLl curesci Calea VăcărescI Nr. 26, se află mai multe prăvălii de închiriat de la 400 lei în sus pe an, pentru ori ce comercifi sefl meseriaşii, precum şi mai multe odăi apartamente în condiţiunl torte a van tagiose.—Doritorii se voră adresa a comptoarul acestui Bazar.	10-9.
NU! NU! NU! St
nor califugului Losz pentru a stîrpi ori ce bătătură. Acest balsam este premint cu diplome de către direcţiile medicale ale spitalelorfi din Viena. Veneţie şi din Lodi, precum şi aprobat de consiliul sanitar din Padova. p "TTcj I Balsamulă Califug Lasz cu uertmcat care am tratată bătăturile mele un singur flacon a ajuns ca să le stîr-piască cu totul şi să mă scapă de o bolă, de care credeam că n’o să mă maî vindec nici o dată.—Flaconul mare lei 2.
G. Tomaziu, Dorohoiă.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandrin, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia1*, Bucuresci.
Cererile din provincii se fac la administraţia (jiarulul Necesarul Bucurosul.
LA V01AGI0R
LA V01AQ10R
Medaliat la expositia Cooperatorilor 1883.
MEDALIE de attr
Recomandă magazinul săă din calea Victoriei Nr. 82 sub cercul militar. Asortat m tot timpul şi după seson cu tote articolele de galanterie, Săpunuri, Parfumurl, Pudre şi tote necesarele toaletei. Cu cămăşi cami-sone, pantaloni, ciorapi, corsete batiste, cravate, mănuşi, baston, umbrele, umbreluţe şi o mare specialitate în articole de voiagiori Cufere, Giamantane, Gente, Saeurl, etc.
JUCĂRII I)E COPII
Se primesc comande şi se eseentă promt cu preciuri fdrte moderate.
Un tănăr doresce a se angaja la vre-o moşie ea îngrijitor. A sc adresa la administraţia acestui (Jiar.
rta închiriat în Calea Rahovel No 79 Ut/ II ICI III Idl partea etagiului al doilea din drăpta, compunând u-se din: un salon spaţios şi un iatac la pod, o cameră ce corespunde, cu alta cu dependinţele loră: sufragerie, cuhne, două comodităţi şi o pivniţă. Doritorii se vor adr esa chiar la aceste case, unde va găsi pe propietar.
sw aVsss! O casă în strada
JLJ0 incninat Sfelciilor Nr. 7, cu
6 camere mari de stăpân şi dependinţe, gradiuă în faciă şi în dos. — A se adresa strada Vântului No. 11.
Ha înplvîriai Cinci nrăvălil cu CI O lllCIIil J-Cl L patru odăi de locuinţă, precum două magazii, un grajd cu pod, cu puţ în curte şi curtea pavată. A se adresa pentru imformaţiunl la d-nul Al-bert Neubaăer architect Str. Isvor Nr. 71, saă la propr. în Str. Eliade. 1, Oboru noă.
»

Preciurile cele maî moderate
M
22
00
Noill^r
HOTEL
BULGARIA
Acest Hotel are 30 de camere eenfortabile şi bine mobilate cu totulă din noă. Asemenea posedă şi ună mare Restaurant cu totă felulu de . mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdiu pefliru Cşl şi un şopron pentru Trăsuri cu Preciuri forte moderate Sub-semnaty^«|va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin mulţămiţl, impu^yd cea mai mare, acurateţe şi promptitudine.
i
teici
Proprietar, SIFCIU ŢANE,
RECOMPENSA NAŢIONALA de 16,600 fr.
Medallie de AURIJ, etc.
ELEXIR - VINOS
Quina laroche este un Elixir vinos conţinend prineipiele celor 3 specii de quinquina
De ua amaraciune plăcută el este cu mult superior vinurilor seu siropurilor de quinquina şi lucrează ca aperitif, tonic, sau febrifug, in contra affectiunilor stomachului, a slăbiciunilor, a anemiei şi a frigurilor invechitk, etc.
Paris, 22 rue Drouot, şi la pharmacisti, la Bucureşti la Ovessa, Rissdorfer, Eitel. Zurner, Bruss, o 10.
■A
De intima!
De la 23 Aprilie a. c., proprieta tea din Calea Moşilor, colţ cu str. Mântuleasa No. 130, fosta spiţerie ce se compune din 2 prăvălii, 4 ca mere, bucătărie cu o odae şi < pimniţă mare, grădină şi alte necesarii. Amatorii se vor adresa la Thodor Popescu, strada Lipscan) No. 17.	6-2-5.
CHRIST D. ELEFTEBESCO
Casa de Schimb, Comission şi incasari 41. Strada Lipscani. 41.
In urma retragerel mele din funcţiunea de Agent de schimb de pe lângă Bursa din Bucuresci, am onore a anuncia Clientela mea şi onor. public că amă reluată vechia mea profesiune, ocupându-mă cu cumpărarea şi vâocjarea diverselor efecte de Stat, schimb de monete aur, argint şi bilete de bancă după cursul ţlilel, fiind gata a satisface ori ce cerere a onor. mei clienţi, asigurândă pentru uu serviciu prompt şi loyal.
Cu stimă
Christ D. Elefterescu.
41. Str. Lipscani, 41.
LIMBA ENGLEZA
Profesor esperimentat.
Metoda uşore şi practică. Traduceri cu preţurî moderate. A se adresa prin scrisori, la iniţialele H. L., Strada Polonă 41.
V
Grande victoire de la Science
A -.IZ --«î 1 ..1!	un remede officiellement examinâ, avouâ et re-
XAil wlwLlw Ulii commende par Ies autorităs de la mădicine, guărit positivement et radicalement en tout cas la plus terrible de tout Ies maladies.
COMME TOTJTE
autrG
MALADIE DES NERFS
L’EPILEPSIE
L’Antiepilipticnm est aussi d’une grande importance pour tous Ies personnes, qui en consequence d’une fâcheuse accoutumence souffrent d’un derangement du genre nerveux et des etats de faiblesse; dăjâ des milliers de malades lui doivent lcur gueri-son un fait incontestable qui dans beaucoup de journa' . du pays et de l’et anger a trouve une expresione avouee. L’Antiepilepticum est expedie en emballage â 6 fla-cons et l’instraction contre remise pe 25 francs ou remsoursement de poşte.
Le succes est garanţi, seulemeut dans Ies cas extraordinaires une double dose est â \> prendre. — Commandes şont â gdresser au depot-general du Dr. KIRCHNER.
\(/\	BERLIN, N"W.
Brueken-Allee 3
Da	§6se camere sofra-
111 vilii la y girie bucătărie magazie de lemne curte spaţiosă şi grădină Strada Scaune Nr. 21.	5. —2—2
De vemjare
Două fabrici de macarone, una pentru paste lungi şi una pentru paste tăiate, cu tote cele trebuitore la fabricarea de macarone, fidea, stelişore, etc., adică mal multe feluri. Doritorii se vor adresa lu Brăila, strada Bulevard No. 91, în curtea fabriceî la d-nul Giovanni Slănescu.
Casa
TVA fla cu doug caturI strada Ulva Rahovel cu Nr. 14, fiecare cat compus din 9 camere, avănd intrare deosebită, curte întinsă, dependinţe grajdiu şi şopron este de dat cu chirie de la Sf. George viitor. Doritorii să se adreseze la propietarul lor care locuesee în strada Scaunelor Nr. 32.
Aceste medicamente se vinde la farmacia I. A. Uiura, str Lipscani, (Pa/atfwZ Dacia) la farm. Chr. Alexandrin, Calea Victoriei, No. 77; şi d. Marin Ionescu, coafer str. Academiei, (sub Hotel Union) ________îh Braila la farmacia d-lui Fabmi şi în Ploesci ia farmacia d-iuî v. Ghiţulescu. Cererilă din provincii se vor face la administraţia diarulul TREBUINCIOSUL, Bucuresci.	’	^
.y se daruascs celui ce va arăta că esistă fineturi superiore celor in-
-------- ventate do O. Ciani. Apă englesă
lină pentru a văpsi instantaneu în negru sau castaniu barba, părui, a’l face să crăscă şi a’I impedica căderea. Preţul lei 7. Apă pentru a da părului o colore blondă aurie şi castanie. Preţul lei 5.
Admirabil produs balsamic
Vinnaigrc Hyşiăniqne
=;pirtos şi tonic; de un parfum forte plăcut, favorabil igienei şi consacrat grijelor de toaletă, menţine corpul într’o stare înfloritdre de sănătate. Previne şi risipeşte bubele, roşiaţa, petele, încreţiturile şi ori-ce alteraţie a peîeij pe care o întinereşte şi o îndulceşte dândui o aparenţă albă catifelată. Flaconul lei 1. 30.*-Oţet higienic pentru toaletă şi bae cu parfum de’ micşunele FI. mare ici 2. — Oţet cu parfum buchet Corona italici Pi. lei 1.75-Oţet de lapte de migdale Fi. lei i-50.
Veiutina Frecceri
Acăstă adevărată pulbere de ore$ bine preparată, e lipsită cu totul de ori-ce substanţă vătămătore peliţel şi e bună pentru tote domnele care doresc să’şî păstreze sănătatea şi frumuseţea lor. Astă pulbere e invisibiiă şi do o fineţe fără egală, este parfumată cu un miros special şi delicat, si asigură peliţel o frumuseţe constantă şi o frăgezime ce nu se poate altera. Cutia lei 1. 40.
Apa coroanei I taliei cut” parfum
pentru batiste şi pentru cure,igienice a toaletei. Acâstă apă este destilată dintre toate florile cele mai miro-sitdre şi aromatic din Genua de către d. Stefano Frecceri distilator şi parfumator premiat cu 17 medalie şi diplome de ondre la exposiţiunile naţionale şi internaţionale. Ea înlocuesce cu maî multe ayantage apa de colonia, mirosul său e maî delicat, suav şi durător. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele mai bune com-posiţiuni pentru a menţine tinereţea şi albăţa pelei, fâcându-o mole şi înfloritore, curăţind-o de ori-ce imperfecţiuni.—Preţul lei 2, flacon mare.
Acdstăcomposi-ţiune absolutu nevătămâtore, are constatată proprietatea de a ridica în câteva minute toţi acei peri ce se cred netrebuin-cioşi. Flaconul mare lei 8. 90
Aia fla Felsiia
—vu uu 1 UIUU1U miată cu38medalii alees-posiţiunei naţionale şi internaţionale. Acdstă apă Intr’adevSr miracuiosă e compusă numai din substanţe vegetale, cele mai tonice, aromatice şi salutifere pe care le posedă Botanica. .Nici o apă pend acum cunoscută nu este superiorăa-peî de felsina şi probă de acbsta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul ei. Dou6, trei picături din acestă apă într’o ba tistă şi’î dă unul din cele maî plăcuţe mirosuri. Opt sau ţiece picături în o jumState pahar de apă curată şi spălându-ne de două său trei ori pe ţii conservă, reînfloresce şi întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face s6 dispară bubele accidentale şi ori-ce pete precum şi încreţiturile feţei. Pentru băi, o sticluţă din acestă apă întăresce corpul, face s6 dispară ardorea şi ariditatea pielei, mâncărimea, distruge ori-ce u-rîtă odore a transpirărel şi procură o stare de bine neesplicabilă. Câte-va picături turnate pe fer roşu respândescu unu parfum din cele mai plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O linguriţă ordinară în un pahar de apă depărteză de ordinar briciul când îsi rade cine-va barba, Mirosind’o des depărtedă febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltdse sbu nesănătose. şi este un preservativ escelent contra bolelor molipsitore şi epidemice Are puterea balsamică d’a cicatriza înţepăturile insectelor ‘şi a face să piară vânătăile şi unflăturile şi de a linişti la moment durerea'produsă de s’gârieturele’şi arsurile pelei, când e spălată cu apă de acesta şi se acopere cu bumbac legând rana lei 1, 50 flaconul mare
ilin fio Pnnmrn Pentra Toaleta si Bai. Pre-.llld UU LruliU Vd Parata de S. Priceri, parfn-—--------------------mer al M. S. Regele Italiei
Premiat cu 15 medalii. Ea pe lângă că are cel mai graţios şi cel mai suav parfum pentru batista. intrebumţată in ţlilnice spălări, risipeşte iritările şi întăresce vederea, face să dispară petele de pe faţă întăreşte cărnurile. Luată pentru gură risipeşte misrosul urât, curăţă dinţii şi întărşte gingiile, şi pentru Băi. o sticluţă întăreşte corpul, face să dispară ardorea si ariditatea pelei, mân-cărknea, distruge ori ce urâtă odoro a transpi. răreî şi procură o stare de bine neexprimabilă Flaconul mic lei 1,50. dublu 2,50.
rectificată şi parfumată cu boucquet de trandafir spre a vindeca scoroji*
--------------rile pelei şi a o apăra dc ori-ce bolă
de pele;,.păstredă fragedă carnea dândui fineţe şi transparenţă. Flaconul lei 1.20.
T a	Restaurator american,
JUmi	AUriilS al părului elegant spre
colorarea pârului şi barbei, a chimistului doctor I. B. Wiiiam Wood 3219 Th. Street New-York.Albirea sau dscolorarea părului nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mai multe ori adusă de o emoţiune violentă, de o mare durere, de boale speciale şi de atâtea alte căuşe neprevăzute, cu P’lorine, pe care elegantele dame americane şi engleze o între-buinţeZă de câţi-va ani şi’care este tinctu-ra de toaletă cea maî întrebuinţată, so redă perilor cărunţi sau albi colorea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vigăre rădăcinei ca să-I facă să renască şi să le împedice căderea. Ea e absolut nevătămă-tore, conservă pelea într’o stare bună de frăgezime şi o preservă de pete. întrebuinţarea Florinei nu cere să se spele mai întăiu părul, având ea însăşi proprietatea de a desgrăşa şi a curaţi complecţii capul. LucrăZă gradat, şi după 7 sau 8 Zile de întrebuinţare se obţine un succes sigur şi strălucitor. A se observa marca fabrice! având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 luni) într’o elegantă cutie lei 6.
AIV J A	si âe jasomie. Astă spe-
A1D Uc wFXll cialitate absolut nevă-tămătore şi parfumată cu jasomie, are proprietatea de a albi la moment pelea, făcând să dispară încreţiturile, rojii şi petele de roşiaţă. Sticla lei 2.
Praf de dinţi igienic cpurepmag-
nesie şi chinină. Acest praf de dinţi nu numai că preservă dinţii, dar ’I face albi, întărind în acelaşi timp gingiile şi curăţind suflarea. Impedică ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a format deja o face să pără. Calităţile antidistrugătore ale acestui prafu suntu în stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gureî; apoi mal dă gurei o frăgedime particulară, şi fără a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii lei 1, 50
Praf dpntifn'rfide 0eraliu- prepa-
* 1A1 ueuwirice raţie specială care curăţă repede dinţii cei maî negligiaţi, şi le dă^totă albeţâ isvoruluî, precum şi impedică stricăciunea şi tote bălele relativ la dinţi. Cutia lei 1. 30.
pentru Surzire. E un remediu experimentată, de 1 efecte extra-ordinare, de profesori specialişti, pentru tote bălele care aduc slăbirea seu lipsa totală a audului, precum pentru a vindeca acel sgmot atât de supărător în canalul auditor intern de care bolnavii rămân aşa de xcitaţî şi desgustaţi. Flaconul ici 3.
iortea stoicilor
Celsoanta
Remediu forte sigură şi ' puternic, caro nu conţine - nici arsonicu nici phos-phor. Fachetul nu'costă maî mult de cât 70 bani
cel mai gentil si cel mai ef-tin cadou ce se p6te face la o dama este : O cutie elegantă satinată în cromolitografiă cu garnituri în pasmanterie; coprindend 2 butelii de parfum, 1 butelie de glicerină’ parfumată, o cutie de pudră de orez parfumată pentru a albi pelea şi o cutie cu prafuri de dinţi. Preciul lei 6.
O altă frumosă cutie care conţine o sticlă de parfum o cutie de pudră de orez parfumată, un cosmetic şi un mic săpun, Lei 3.50.
selor năstre, şi în urma sfaturilor necontenite ale unora dintre clienţii noştri, amu preparată REGENERATORUL PERULUI, pe care avem 0-norea să-’l presintăm ca pe celu mai bună din câte se vând. Acestă preparaţie, fără să fie o tinetură, redă culărea primitivă părului lucrând de-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind rădăcina părului, făcendul mole şi oprindu’i căderea; îi redă tote puterile organice perdute din causa vre-uneî băle a. vârstei etc: nu păteză ru-făria. Din causa acestor calităţi, se recomandă continuarea întrebuinţăreî sâle deja primită şi preferită în Italia şi străinătate, recunoscăndu-se ca cel mai bun REGENERATOR şi ca celu maî eftin. Lei 6 flaconul.
Infi iIa ŢhiiÎh Tot ce e mal mirositor te !\\hl Uu 1(11111 produsuldestilăreifloriloi
—4—:-------------------e coprins în Apa de Turin.
E greu de a se găsi o delicateţă de parfum supe-rioră Apei de Turin, care are propietăţi igienice recomandate. Diluată în apă devine lăptăsâ, şi cu asta, spălându-se cine-va de câte-va ori pe Zi, are proprietatea de a face să dispară ori-ce pată de po faţă, încreţiturile dispar şi pelea rămâne mole ca catifeaua Dacă se spală gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplăcut al gurei. Câte-va picături turnate pe fer roşu răspândesc un parfum plăcut care curăţă aerul stricat din odăi. DepârtăZă roşăţa ce ’causeZă de ordinar briciul când îşi racle cine va barba. Proprietăţile igienice indicate şi cari nu se găsesc aşa uşor în alte ape de toaletă ’iau procurat favorea lumei elegante. Modul întrebuinţare! a se vedea instrucţiunea ce însoţosce fiece butelie. Lei 1, 5».
Crema Reg. Mărgărită
Acest preparat in-
----------------------------------------comparabil eunturos şi solubil, dă frăgedime şi frumuseţe pelei, previne şi distruge încreţiturile pelei, precum şi menţine frumuseţea penă la o etate înaintată. Face să dispară asemenea încetul cu încetul semnele de vărsat. Lei 3.50
m
fiara-îB1
Tinctura acestei plante, aduse de d. Luigi Ubicini din Brasilia încă din 1872 odată cu Tayuya, este forte eficace pentru a combate nevralgiile, durerile de la articulaţii, precumu şi durerile de ose cari nu au putut fi vindecate prin ori-ce altă tratare, adică cu săruri de chinină, morfină etc., şi chiar cu băi de oleurî cu duşuri său cu alte mijloce pe cari medicina si empirismul le procură, aşa că este înumărat’ă între cele mai puternice leacuri antireumatice eunoscuto până acuma. Lei 6 flaconul
ai*i Prem 1:11 â cu mai multe LmIfcIj riULtiull medalii la exposiţiuni na-
—îi-------_-----------ţionaie şi internaţionale,
are proprietatea, probată pin mii şi mii de certificate, d’a face să înceteZe imediat căderea părului, de a’l face să crescă, dând putere râdă-cinoi şi făcând să dispară măt-răţa. Are iconte-stabila proprietate d’a mănţine colorea primitivă a părului. Apa frecceri este în fine cel mai bun cosmetic, ce se oferă publicului pentru nutrirea părului, pe care îl face flexibil şi lucitor Flaco-lei 2, 50.
Estractul de «doare 5SS
•--------------------------mont: buchet
dc trandafir, buchet sărut furat, buchet de vanilie, buchet de ierbene, buchet oriental, buchet Bosfor, buchet al Reginei, buchet de amor, Ess-buchet, buchet Garafano, buchet Gelsonimo, buchet de dame, fân verde, Paciuîi, Moscu şi-buchet Jockey-Club. Sticla mica de lei 1.20, maro şi de lux, lei 2.
I Ja fl/ii'A ds Portocale întreita superi-Ulj 11 Vr 1 v bră^în sticle forte elegante
A se păzi Ae contrfacerj: aceste specialităţi neutra ca se Hi aiewrale treline ca su ţlrlt timiinii ziarului „Mia Bomâni-taliana". a se cere la lejasitari ca sc se torte timbrul aceslti Har.
Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No. 24.
www.dacoromamca.ro

ANUL XV No. 35<(>
VINERI 20 APRILIE 1884
abonamente
IN RUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 RĂNI NUMERUL
— *
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an.........Lei 24
„ gâse luni . .	12
.	trei	7
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , .... Lei 30
„	gâse	luni...........15
.	trei „ .	. . .	„	s
PENTRU STREINEI’ATE
Pentru un an...............Lei 40
» g6se luni ...	„ ‘20
» trei „	.	„12
Abonamente ae fac Ia 1 si 15 a fifc-cftrei luni
ANUNCIURI ŞI RFCLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. 1T 2 leî; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilă.
Epistolelo nefrancaie serefusă; ar-ticolil nepublicatl se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francia Ilavas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Micoud,8l Flee Street. E. C.
Austria. Uassenklewer, et Comp. Ungaria. B. Moritg Wiest, in Buda Post. Servitenplats.
fRocLacţiunea Sti". Academiei No, 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 2A.
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele strfeine)
Turin, 28 Aprilie.—Ministrul Mancini a notificat ambasadei englese că Italia primesee propunerea unei conferinţe pentru cestiunea financiară a Egiptului.
Paris, 29 Aprilie. — O telegramă din Bayonna a clarului Ttmps, anunţă că la fruntaria spaniolă se observă o ore-care mişcare; postul vamal din Val Carlos a fost alungată d’o câtă de insurgenţi a căror culore politică nu se cunosce încă
—	Se asigură în mod oficios că Turcia a primit nota guvernului engles în privinţa conferinţei.
London, 29 Aprilie. — Asupra negocierilor privitore la conferinţă, se anunţă din Paris că d. Jules Ferry ascâptă sosirea lui Barere pentru a formula propunerile francese la conferinţă.
—	Din Aden se anunţă că Osman Digma a trâmis regelui Abisiniei, prin intermediarul căpetenielor mai însemnate ale triburilor duşmane din vecinătatea Massa-nahului, ameninţarea că-1 va ataca decă creştinii din Abinisianu se vor face mu-sulani.
—	La bilul de reformă al legii electorale s’afi propus următorele 4. amendamente : 1 respingerea totală a biluluî; 2. introducerea în bil a nouei împărţiri a circumsripţiunilor electorale; 3, aducerea unui proiect pentru împărţirea din nou a circumscripţiunilor mai nainte de votarea biluluî de reformă; 4. escluderea Irlandei din reformă.
Madrid, 29 Aprilie. —Resultatul alegerilor cunoscut până acum este : 285 conservatori, 40 liberali, 27 slănga dinastică. 12 ultramontenii şi 6 republicani. De şi numărul abţinerilor a fost considerabil, liberalii aă abţinut în oraşe mai multe voturi de cât se asceptau la începută. Toţi şefii de partide aii fost realeşî, şi aceştia sunt: Martos, Moret, Lopez-Do-minguez, Sagasta, Camacho, Vega d’Ar-mijo şi Castelar. Guvernul şi clerul au făcut tot ce le-a stat în putinţă spre a împedica alegerea acestui din urmă; totuşi el reuşi cu o maioritate de 15 vo turî. In Marchena şi Calahorra liniscea a fost turburată.
Berlin, 29 Aprilie.—Gomisiunea pentru legea socialiştilor a primit primul a-mendament al d-luî Windthorst, prin care se ridică interzicerea întrunirilor. Minis trul Putkamer declară că respinge ori-ce amendament şi cere pur şi simplu primirea şi respingerea. El anunţă că propunerea primită de Reichstag în legislatura trecută cu privire la lucrarea de masuri internaţionale contra anarhiştilor a rămas fără resultat din causă că Austria nu s’a putut înţelege cu Rusia. Acum se urmeză negociărî cu acesta din urmă.
Miinchen, 29 Aprilie. — Societatea liberală a luat o resoluţiune, prin care declară că, în fusiunea progresiştilor cu se-cesioniştii, vede începutul unirii generale a liberalilor contra tendinţelor ultramon-tane şi reacţionare.
Belgrad, 29 Aprilie. - Părechia mos-cenitorilor, însoţită de regele şi regina Serbiei, aiî visitat citadela. Cu tote că ploua, stradele erau pline de lume, care aclama cu entusiasm pe înalţii ospeţi. Lângă arcul al treilea de triumf era a-şezată o muzică care întonă imnul naţional austriac. In facia palatului citadelei se aflau batalionul Alexandru, corpul oficeresc şi generalii. Regele Milan recomandă pe oficeri principelui mosce-nitor, care vorbi cu dânşii limba serbă. Apoi ospeţii se înturnarâ la palatul regal. MasasMiori] Câştigară	generale; toţi furi	zfknil, la re-
.eepţiraea tebitarfler statului,. prinsL
pele se întreţinu cu dânşii în limba sâr-bâscă. Săra s’a dat în palat un prân<[ de gală, la care au aii asistat 49 per-sone; la orele 8 începu retragerea cu facle, care a fost forte imposantă. Despărţirea s’a făcut în termenii cei mai cordiali.
Viena, 29 Aprilie. —Se desminte scirea publicată de mai multe Ziare, că principele Rudolf si archiducesa Stefania vor întreprinde o călătorie la Turin şi Roma.
London, 29 Aprilie. — Poliţia asigură că cu arestările făcute din Birmingbam a descoperit întregul complot al ultimelor atentate cu dinamită. Ieri la 10 ore antemeridiane Londra era cufundată în-tr’o nopte desăvârşită. întunericul a durat o oră.
Petersburg, 29 Aprilie. — Journal de St. Petersbourg, organul minsterului de esterne, crede că tote guvernele ah res-puns afirmativ la invitarea Angliei d’a se aduna în conferinţă.
A se vedea Ultime Scirî pe pag. III.
BUCORESCI, JOI, 19 APRILIE
Vorbind acum cât-va timpii d’un articol din Pester Llyod privitor la esploatarea petrolului din România, am conchis că aserţiunile numitului ^iar nu se pottt combate de cât cu fapte. Dăcă terenurile nostre au secat, Ziceam atunci, să se scie sicur; decă nu, e bine sS se cunoscă lucrurile cum sunt pentru ca nu, din causa sgomotelor falşe, să se vateme producerea nostră naţională.
Am asceptat, der în zadar, sS vedem publicendu-se opiniunea brneni-lor noştri! competinţî, căci materia e forte interesante; ast-fel ne vSZurăm siliţi sS cercetm enşine, cu restrânsele nbstre mijloce.
Principalele puncte de esploatare sunt Sărata, proprietate a d-lui Mon-teoru, Colibaşi, moşie a statului, şi Drăgănesa, din judeţul Prahova, proprietate a d-luî Cantacuzino.
Lăsând la o parte Sărata, în privinţa căreia n’avem date, ne vom ocupa în primul loc de Colibaşi. A-cestă moşie, care se arenda mai nainte cu 50,000 şi 100,000 franci, a fost Ia ultima licitaţie adjudecată asupra d-luî Monteoru cu 250,000 francî. Nedispunând de capitalul necesar pentru esploatare, d-nul Monteoru conveni cu o societate străină să-î trecă în semă moşia Colibaşi. Compania se constitui cu un capital de
1.800.000	francî în acţiuni de câte
20.000	franci una. In capul esploa-tăreî se puse d-nul Luchard ca director general, în următorele condi-ţiunî: Compania plătesce d-lui Luchard 800,000 gratificaţie, 300,000 ca părtaş, 25,000 franci pe an apunta-mente şi 45§ din venit. Mai adăogând cheltueli de instalare şi de transcriere, compania nu intră în acţiune decât cu capitalul de 1,000,000. O clausă a contractului impunea companiei să plâ-tâscă diferenţele contractelor cu care se însăscinase d-nu Monteoru şi pe care nu o putuse îndeplini. Ne mai dispuind de capital, compania nu putu sS ’şi procuremaşinele de un sistem anumit şi fu silită sS anga-eze lucrători neexperimenţaţt aduşi din Galiţia.
Lipsa de capital, necunoscinţa terenului, lipsa de metodă, etă esploatarea din Colibaşi. Dintr’o asemenea situaţiune nu era şi nu era de :©ât o singură eşire : bancruta. Pentru acesta însă terenul nu pbte fi făcui vinovat.
Articolul din Pester Lloyd vorbea în special de esploatarea din Drăgănesa. Cantitatea suprinZătore ce a dat terenul anul trecut, Zicea acest articol, a atras capitalurile streine.
La început sondele eraţi aruncate la 2 stânjeni atât de isolentă era urcarea ţiţeiului; producţiunea nu dură însă mult şi ast-fel streinii se convinseră că România nu e Canada.
Ne-am mirat mult de aceste afirmări a le Ziar^ui ungur, de bre-ce, după cât ştiam, d-1 Cantacuzino nu făcuse apel la capitalurile străine. In ce privesăe producţiunea, puţul deschis anul trecut ~a dat o cantitate surprinZătore de materiă brută; ne-fiind reservoare acesta se scurse. Tote sfaturile date d-lui Cantacuzino fură zadarnice; se făcură numai vre-o 3, 4 gropi unde păcura se acumulă. Vara anului trecut, după cum se scie, fu essepţional de secetăsă şi ast-fel păcura dispăru. Pe basa can-tităţei imense produsă de ,puţ, d-1 Cantacuzino închease numerose contracte, pe care nu putu să le împli-nescă din causa spusă mai sus. Fabrica d sele de distilare nu pote pro duce în termen mediii, pe Zb de cât un vagon şi jumătate de petrol des-tilat şi un vagon de petrol brut; şi acestă funcţionare fu încă împedi-cată prin lipsa apei. VăZendu-se jn-tr’o situaţiune grea, d-1 Cantacuzino declară companielor, cu care contractase, că terenul nu mai produce.
Iată origina sgomotululuî că în ţâra nostră nu se găsesc de cât vine mici de păcură care nu merită a fi exploatate.
Lucrul nu stă însă ast-fel. Etă ce s’a găsit la diferitele sondagie făcute: La 60 metri adâncime s’a dat de un strat de păcură a cărui densitate e de 25°-30°; la 80 metri adâncime păcura are o densitate de 32°-38°; în fine la 100 metri densitatea atinge 41°.
După cât ni se spune, esploatarea merge bine; însă ea n’a putut fi pusă pe piciore dintr’o detă. Terenurile nbstre diferă de cele americane şi prin urmare metoda tre mia schimbată după împrejurările ocale ; transportul maşinelor costă mulţi bani şi mult timp. Alegerea âmenîlor pentru esploatate, era de asemenea o cestiune grea pentru întreprinzători.
Afară d’aceste două întreprinderi mai însemnate, s’ati mai făcut câte va încercări carî însă n’ati reuşit. 2n acestă categorie putem pune esploatarea principelui Stirbey şi cea de la Matiţa, a unei companii germane. Nu pote însă nimeni pretinde că trebue să se găsescă păcură ori unde s’ar înfige sonda.
Guvernul italian a primit propunerea Angliei pentru întrunirea unei conferinţe Ou privire la cestiunea financiară egip-tenă. In cercurile diplomatice din Paris domnesce mirarea că interesele italiene în Egipt sunt accentuate destul de tare în propunerea de conferinţă. Pe aci se îngrijesc că Italia, firesce în numele „a-liaţilor sei,“ va juca un rol mult mai important de cât cer adevăratele sele interese în valea Nilului. Un articol al Ziarului Republique frangaise caută se dove-dâscă, cestiunea financiară nu pote fi despărţită de cestiunile de politică generală şi că una fără cele-alte nu pote fi des-legată.
Tot de acestă părere e şi Le Nord, ale cărui relaţiunî cu ministerul rus de esterne sunt cunoscute. Acestă foie nu îm-părtăşesce temerea că programa conferinţei va fi întrecută, temere care prinde rădăcini în unele centre diplomatice, A-
cestă temere, Zice le Nord, e neîntemeiată; conferinţa ambasadorilor din 1882, de la Constantinopole, a dovedit acesta în de ajuns. De şi unele puteri voiau şi atunci să discute cestiunea egiptenă [în totalitatea ei, totuşi nu s’a făcut încercarea d’a se deschide, cu acestă. afacere, cestiunea orientală.
Acâsta ne amintesce stăruinţele cabinetului rus pe lângă Portă pentru numirea unui guvernator In Rumelia orientală simpatic Rusiei. Imperiul nordic, după cât se pote vedea din Zisele Ziarului oficios, nu va face nici o încercare d’a călca programa desbaterilor conte rinţeî, numai şi numai spre a-şi crea o situaţiune bună în Eilipopole; în acestă privinţă găsim următorul pasagiu într’un articol din Pester Lloyd de la 29 A-prilie :
„Aleco-paşa a părăsit ieri Fîîipopoli, pote pentru tot-d’a-una. El va sta aci tot timpul cât vor dura negociările pentru alegerea guvernatorului Rumeliei. Ca locoţiitor al seu s’a numit secretarul general Cresticî, candidatul Rusiei perţtru viitorea alegere. Decă Rusia va stărui, ea va reuşi pote să-l instaleze definitiv în acest post, Iubirea puterilor pentru pace vine în favbrea Rusiei. Nu esistă acli nici un stat care să voiască în momentul de faciă să se certe cu Rusia şi ast fel puterile semnătore nu va face oposiţiune seriosă voinţei stăruitore a Rusiei.®
Ast-fel dintr’o singură lovitură, Rusia va recâştiga totă influinţa perdută în Balcani. Da vâra trecută, când cu agitaţiunea din Bulgaria contra Ruşilor, schimbări mari s’au făcut în relaţiunile colosului nordic cu poporele slave din Balcani. Meetingurile din Rumelia au dovedit, cel puţin până la ore care punct că Rusia n’a perdut nici un moment din vedere Balcanii. Bătută pe terenul diplomatic, ea s’a aruncat în agitaţiuni; aceste câştigă cu atât mai multă însemnătate, cu cât aZi încordarea ame-ninţătore dintre Germania şi Rusia a dispărut.
Situaţiunea fiind forte încurcată în Occident, Rusia s’a folosit de dânsa spre a face doui paşi otărîtori în cestiunea orientului: anexarea Nervului d’o parte numirea unui om al ei ca guvernator al Rumeliei, de alta.
Acesta din urmă isbândă îi asigură situaţiunea pentru cinci ani, şi în cinci ani multe noduri se pot deslega.
INFORM1ŢIUNÎ
Luni, 23 Aprilie, se va celebra în biserica Creţulescu ceremonia religiosă a căsătoriei d-şorei Felicia Bâicoianu cu d. N. Xenopol.
Felicităm pe confratele nostru de la Românul şi urăm tinerei părechî tote fericirile.
—	o—
La 7 Iuniă se va ţine, la ministerul lucrărilor publice, licitaţie publică pentru darea în întreprindere a construire! podurilor şi podeţelor de pe şoseaua Rucăr Ia frontieră.
Valorea acestor lucrări este de 49,340 1.
—	o—
Monitorul de aţii publică decisiunea curii cu juraţi din judeţul Rîmnicu-Sărat prin care se condamnă la muncă silnică pe totă vieţa Costică Giurgea din Focşani, pentru faptul că în noptea de 11—12 Februariu 1884, împreună cu alţi indivizi, cu voinţă şi precugetare au omorît pe Panait Mi-îăescu din comuna Cotesci, şi că tot în acea nopte, imediat dupe comiterea crimei de omor, cu voinţă aă pus foc la casa numitei victime ce-i servea spre locuinţă.
Acestă decisiune s’a pronunţat definitiv şi în lipsa condamnatului.
—o—
Marţi 17 Aprilie la orele 7 sera, d. Panait Vasiliă, din strada Trei Ierarchi, desp. III, dirţ^oraşul Galaţi, certâudu-se cu ne-
vasta sea şi fiind cu totul lipsit de mijloce, s’a hotărît să se înece. Presimţind decisiunea bărbatului său, soţia Iui Vasiliă eşi imediat după dânsul şi striga la toţi ce-i întâlnea să nu lase pe bărbatul săă să se înece. Si în adevăr, tocmai în momentul când era să se arunce în Dunăre, Vasiliă fu apucat de doui plutaşi, şi ast-fel a fost tmpedecat de la fatalul săă scop.
—o —
Lucrătorii brutari din Capitală, în număr de peste 300 întrunindu-se, s’au constituit într’o societate, a cărei inaugurare va avea loc în diua de 23 Aprilie.
Dimineţa se va oficia în biserica sfîntul Gheorghe, patronul societăţii, un serviciă divin de către un archiereă şi npoi societatea cu drapelul ei şi musica în cap, va merge la Băneasa spre a serba acestă ţii. —o—
Mâine sără Consiliul Comunal ai Capitalei se va întruni spre a discuta cererea d-lui Sidoli de a i se permite să reîncepă re-presentaţiunile circului. In acest scop Consiliul fusese convocată pentru ţliua de 18 ale curentei, der atunci nu s’au putut întruni mai mult de cât 2—3 membri.
Aflăm cum că Consiliul ar fi decis să nu încuviinţeze reconstruirea circului, aplicând ast-fel o decisiune a fostului Consilia.
Credem că acesta n’ar fi nici drept, nici uman, căci aplicarea decisiune! în cestiune, trebuia să se facă de la început şi să nu fi lăsat pe d. Sidoli să intre în nisce chel-tuell aşa de mari fără nici un folos.
D-nil Consilieri ar trebui să cugete matur ca nu bieţii contribuabili să mai plă-tescă despăgubiri pe cari d. Sidoli este în tot dreptul se le pretindă.
Se dice chiar că d-sa, în cas de neis-bândă. va face un proces Primăriei, proces care are mare şansă de reuşit.
—o—
Mercur! d. G. Lecca, ministrul de finanţe, a sosit în Galaţi cu vaporul, venind de la Brăila.
Asemenea se mai află în Galaţi dd. C. Olănescu, directorul general al vămelor şi Constanţinescu, inspector vamal.
— o —
Cu trânul de ieri de dimineţă au sosit în oraşul Galaţi dd. ingineri Eni, Duca, Popescu, Mironescu şi Waldzung, venindu din BucurescI, pentru a face o inspecţie Ia tunelul Galaţi-Barboşî.
—o —
Aseră s’a ţinut o întrunire politică la Ateneu, convocată de alegătorii colegiului III din Capitală. Parte din deputaţii acestui colegii! erau de faciă şi aă luat parte succesiv cuvântul pentru a declara că sunt pentru colegiul unic. D-nii Pană Buescu, Serurie, C. A Rosetti şi Nacu aă cerut alegătorilor să-şi manifesteze opiniunea, pentru a sci decă trebue să ’şi depună mandatele şefi să urmeze pe calea ce afi apucat. Nimeni însă din a-legători n’a luat cuvântul, căci nu puteau tălmăci în acest sens cuvântul d-lui Daniilenu, care îşi-a espus, după ‘cererea asistenţilor, o parte din opiniunile sele personale.
S’a hotărît a se ţine o nouă întrunire Marţi sera, în care d-nu Daniilenu va vorbi asupra legeî electorale.
—o —
Partida iiberală-conservatore a simţit necesitatea unui Ziar Z'^0 Iaşi, spre a se opune cotidianului libe-ral-naţional Liberalul.
Noul organ de publicate înfiinţat se numesce Patria şi are tocmai formatul Liberalului.
Ii urâm viaţă lungă.
—o —
Ca comandant de piaţă, în locul d-luî
A.	Schina, s'a numit d. colonel Budiş-teanu, actual şef al statului maiorii al corpului II de armată, înlocuit în acâstă funcţiune d. colonel I. Algiu, comandantul brigadeî de dorobanţi din Turnu-Severin.
—o—
www.dacoromamca.ro
2
TELEGRAPHUL
D. Colonelă A. Schina, comandantul!! pie|iî, a fost numit comandant al reg. 7 de călăraşi şi al brigadei 4 de călăraşi Iaşi, în locul fostului colonel Gr. Polizu. —o —
Un confrate al nostru din Capitală a-nunţă că la 28 Aprilie se va judeca procesul torturilor de la Bordenî de secţiunea a II a tribunalului Pranova.
Cine va presida tribunalul şi cine va susţine acusaţiunea, căci atât d. prim-preşedinte cât şi d. prim-procuror sunt chemaţi ca martori ?
Neapărat va trebui ca acest proces să se judece de un alt tribunal.
SCRISORI DIN SERBIA
Corespondenţa pârtie, a Telegraphnluî
Belgrad, 10 Martie 1884.
Zadruga
In acesta a mea scrisore cred de cuviinţă a vă vorbi despre un ce, pe care se află basată organisaţiunea socială a poporului şerb. Studiarea seriosa a acestei organisaţiuni a fost obiectul stăruinţelor mai multor omeni învăţaţi.
Poporul şerb, risipit prin mii de sate, cari la rîndul lor se compun din sutimi său Zecimi de familie, a sciut să orga-nisei|e în sînul săh o organisaţiune socială, care’i permite a resista în contra e-venimentelor atât politice cât şi economice, cari sunt inevitabile acolo unde se organisă^ă statul Ţărănimea serbă trăiesce pănă acum sub auspiciul unei forme sociale aprdpe dispărute. Membrii unei şi aceleaşi familie compun aşa numita Zadruga, adică uniunea nedistruc-tibilă a unei şi aceleşî unităţi economice, şi chiar politice.
Zadruga s’a desvoltat mai mult în Bosnia, Herzegovina şi Serbia austriacă cunoscută sub numele de graniţa militară, şi în special o găsim pe graniţa Slavoniei şi Horvaţiei.
In ţările slavone anexate la imperiul austriac, Zadruga adesea ori se compune din 70 — 100 de membrii compuind una şi aceiaşi forţă muncitore nedivisibilă, în ceia ce privesce distribuirea produc-ţiuneî muncei totale a membrilor săi. In ar'ondismentul Baviaduc de esemplu am vă(|ut zadruga compusă din 63 membrii, în Hlivna am putut constata în satul Grâu zadruga Compusă din 90 omeni. Din nenorocire însă chiar acum deja se remarcă în aceste ţări, căci abia ieri ah intrat în contact cu elementul civilisat al imperiului austriac, respicarea acestor celule economice, cari scăpară poporaţiunile indigene de tot felul de primejdii în decursul lunge! robii. Imperiul otoman consideră zadruga ca cea mai sigură unitate impusă de dări şi acesta din causă că în realitate zadruga ţărănăscă era şi este cea mai bogată.
Se trecem acum spre descrierea propriu Ţisă a zadrugeî.
Intr’o Zadrugă săibescă, toţi membrii (Celeade) sunt egali între dânşii, şi a-căstă egalitate faciă cu traiul comun se lărgesce nu numai asupra bărbaţilor ci şi asupra femeilor şi copiilor. Fie-care consumă după trebuinţa sea şi mun-cesce după forţele săle, acesta în ceea ce privesce chiar pe femei şi copii. Căsâto> riele se fac între zadruge pe comptul lor propriu şi într’un mod egal: însurăţeii odată căsătoriţi primesc din partea za-drugel bărbatului o locuinţă pentru familia sea, haine, pânzărie etc. trebu-inciose. Prin ^acăsta eşire din casa zadrugeî tănăra păreche nu crează gos-
podărie nouă separată, nu muncesce, pentru sine numai, ci rămâne în cercul za-druzei, trăind din cele agonisite de toţi şi lucrând pentru toţi.
Fie-care zadruză ’şi alege’un şef (star-jina) şi o gospodărăsă (starijina). Sunt însă locuri unde şefii nu se aleg rămâind părechea cea mai bătrână în fruntea co-munităţei. Alegerea însă se face numai de către bărbaţii zadrugeî, iăr în casu când alesul se constată a fi om despotic, crud şi injust, apoi membrii comu-nităţei aleg un nou şef. Starjina repre-sintă în facia comunităţei autorităţilor, prinel zadruga comunică cu lumea din afară, spre a putea însă representa zadruga în un mod demn, şelul primesce din partea comunităţei haine bune şi noi precum şi bani de cheltuielile trebuinciose ; şeful are dreptul de a pedepsi săh a corige pe membrul comunităţei culpabil faciă cu -comuna său interesele sele. El vinde produsul muncei întregeî zadruge şi cumpără cele trebuinciose pentru membrii săi. Drepturile sele, precum şi ale familiei săle rămân totuşi egale cu Jdreptul fie-căruia din membrii comunităţei, In cas când şeful său altul din membrii zadrugeî voiesce să iăsă din comunitate, apoi ei primesc parte egală din totalul avuţiei zadrugeî. Şeful, neocupat cu re-presintarea zadrugeî afară, muncesce împreună cu membrii comunităţei. Ori-ce afacere, orî-ce resoluţiune privitore la zadruge luată de şef se pune în practică numai după ce consiliul întregeî comunităţi le-a aprobat. Acest consiliu are loc în fie care sără. El e responsabil faciă cu acest consiliu.
In cas dăcă şeful zadrugeî se schimbă, el reintră în mijlocul membrilor comu-nităţeî, fără nici un privilegiu ore-care. Acăsta în ce privesce starosta.
Stanarifa său reduşa estă o femee alăsă după rând, care conduce gospoderia comunităţei. Ea supraveghiază asupra copiilor, asupra cuhniei şi curăţeniei. In cas dăcă zadruşa e mare, să compune din multe familii, atunci redu§a ’şi iă o ajutore din femeile zadrugeî, Fie-care femeie la rendul ei devine stanariţă, pe săma căreia mai pică şi dătoria de a îngriji de bolnavi şi de a ajuta pe femeile zadruge! în cas de facere.
Proprietatea în zadruşă, atât cea imobilă cât şi cea mobilă aparţine comunităţei, dăr în momentul de faciă sunt deja sate, compuse din zadruge ale căror membrii mai au şi une-ori proprietăţile lor particulare, gerate afară de zadrugă. învederat este că în acest cas viitorul zadrugeî se află ameninţat, cărta între membrii comunităţei deja neegalfecono-miceşte câte încetu sapă temelia so-Jidarităţeî membrilor înrudiţi şi în fine face r. iaţa imposibilă tutulor ; atunci zadruga piere, familiele cari o compunea intră in nouă '.'-ganisaţiune socială, bu-curându-se de libertatea individuală şi miseria economică în cme zace poporul şerb.
Moravurile, moralitatea şi traiul membrilor unei zadruge sunt tot-d’a-una e-semplare. Statul n’are absolut nici o rămăşiţă asupra unor sate compuse din a-ceste celule sociale, rămase intacte de secolî. înfăţişarea, haina şi caracterul vesel al membrilor zadrugeî, fac ca poporul şerb să t^ică că „numai în zadruge se pote trăi şi că afară din .zadruge e miseria şi peirea."
Acum 50 de ani prin satele serbe, din bătrâni, când zadruga coprindea întrega Serbie, pe faţa pământului şerb „nu e-
sista nici un om sărac." AŢî totul s’a schimbat şi zadruga se află ameninţată de a dispare încet câte încet.
Aceste (|ise, pot declara că iunaciî şerbi, aceşti patrioţi magnonimî, n’au putut să iasă în decursul istoriei triste a Serbiei robite de cât dintr’o organisaţiune atât patriarchală şi de tare, precum era zadruga. Am (|is era, căcă aŢI individul propriu (|is, voind a se libera de sub tutela solidarităţei zudru§eî, iese cu ajutorul statului din acâstă formă socială şi dispare în mulţimea ţărănimei serbe din ce în ce mai miserabilă, mulţumită des-voitârei civilisaţiunei europene, care nu să cumpără de cât cu preţul miilor de victime, ce cad sdrobite sub carul ei de triumf.	Sviatazar.
Conspiraţiunile în Spania
Cu tote puterile despotice impuse şi mănţinute prin forţă, guvernul spaniol este supus la dese frământări. Pe de o parte scirea despre o revoluţie în Va-lencia, pe de altă parte scăderea fondurilor, şi consiliul de miniştri strâns în grabă sub preşedinţa Regelui, tote acestea au produs cţilele trecute în Madrid o panică mare. Ministrul de interne a anunţat în consiliu că „încercările de tur-burare ce s’au produs în diferite punte ale peninsului, şi mai cu semă în Va-lencia, nu isbutise nicăieri." A mai spus că guvernul cunosce tote proiectele vrăjmaşilor păcii publice şi că va fi fără
La ancheta făcută la localitate, de d-nu procuror si de d. poliţaiă, s’a constatat că casa a fost deschisă fără nici o violenţă, negreşit că a fost deschisă cu che! falşe. Mal multe alte persone cari au fost faciă, ne relateză că aceste case sunt aşa de or. dinare, în cât ele se pot deschide nu numai cu cheia der şi cu un băţ de lemn. Şi în adevăr s’a încercat de două trei ori consecutive cu chibrituri şi s’a putut deschide
fără nici o dificultate.
*
Torturi la poliţia din Brăila. - Se
raportezi;f, tot Mesagerului, că în urmajâ-fuirei casei comunale Islas, perceptorul a-celel comune, Petre S. Dan, a fost arestat la politie, şi acolo poliţaiul şi încă cu alţii l-ar fi aplicat torture prin electricitate. Dăcă este adevărat acăsta, apoi trebue să ne felicităm că am făcut mare progres în civi-lisaţiune, pentru că cel din evul mediii nu cunosceau tortura prin electricitate.
OrI-cum arii ti însă, adaogă Mesagerul, acest mijloc de dovedirea crimelor este riguros interzis de lege şi mal barbar de cât orî-ce alte fapte. De aceea ar fi de doritu ca d. procuror să ie măsur’, să constate
faptul şi să dea judecăţii pe inculpabill.
*
Tentativă de spargere la casieria generală din Brăila. — Se relateză Ziarului Mesagerul că în noptea de Vinerea pascelul mal mulţi spărgători de case de fer Wer-theim, s’ah ascuns în una din camerife laterale ale caseriel generale pentru ca la un moment favorabil să pue mâna pe santinelă, şi pe întregul corp de gardă, să-I o-
îndurare pentru pricinuitorii turburărn. Afirmaţia acesta din urmă pote fi crezută lesne.
Dăr ce s’a petrecut? O revoluţie este lucru natural sub absurdul şi odiosul regim care sdrobesce Spania. Cu tote a-ceste, este ertatu ori-cui să se întrebe decă „conspiraţia" acesta nu are un scop electoral, şi decă nu semănă cu marile comploturi ce se descopereai! sub imperiu, în ajunul fie-căreî alegeri.
Aceea ce ar putea confirma bănuiela acesta, este că efectul celeî-l’alte con-spiraţiunî lipsise, şi că cele mai multe persone arestate trebuie să fie liberate. Ministerul însă pote să fie sigur că conspiraţia există : şi acesta este conspiraţia indignaţiunii tuturor cetăţenilor în contra unui guvern care nu respectă nici un drept şi nici o lege, şi care va ajunge fatalmente la o schimbare violentă. In-grijarea sea din punctul acesta de vedere este aşa der dreptă.
Nici insurecţiunea din Cuba nu este învinsă. Pe de altă parte s’a anunţat că republicanii spanioli aveau de gândii să se înţelegă cu insurgenţii şi să le promită să acorde insulei posiţiunea ce o-cupă Canada faciă cu Euglitera, după ce va fi răsturnată monarhia actuală. Menţinerea unei autonomii largi şi sincere este mijlocul de a păstra Spaniei pe Cuba, şi decă guvernul ar înţelege adevăratele interese ale ţării, apoi, în loc de a atribui republicanilor ideia acesta, mai bine şi-ar însuşi-o.
-------------------------------
DIN TARA
Jăjuirea casei comunale Islaz. — Citim următorele în Mesagerul Brăilei : In diua de PascI s’a găsit casa comunei Islas jăfuită din casa de fer de o sumă de vr’o 8000 de lei. Banii erau depuşi într’o casă de fier Vertheim. Nr. 0, cumpărată de guvern o dată cu tote casele ce au fost contractate pentru tote comunele din ţeră.
more pe toţî, şi apoi să procedă cu instrumente de corăbii la spargerea casei statului şi să jăfuiască tot ce vor găsi de valore şi banii ce vor mal fi rănias neespediate la casele centrale. Planul lor însă a fost dejucat, căci în sera aceea, unul din amploiaţii care venise să lucreze noptea, a eşit pe afară, a trecut prin galeria unde era acea cameră nelocuită, şi a autjit vor-bindu-şî încet doul omeni, înspăimântat, se întorce, vestesce santinela, un soldat ese afară fără puşcă, der şi el fără armă se dă înapoi şi chema corpul întreg de gardă, care dormea în sala casierei, der până să iesă afară, tâlharii ah profitat de întune-rec şi s’au făcut nevăzuţi. Până acum nu s’a prins nici unul din aceşti visitatorl nop-turnl.
*
Un omor.—Iu ijiua de 15 Aprilie, Preda Negoiţă din comuna GherăsenI, judeţul Buzău, a înjunghiat cu un cuţit în pept pe un alt săten anume Ioan Muşat, care a şi încetat îndată din vieţă.
Acesta crimă ar fi provenit dintr’o certă ee se iscase între numiţii cu ocasiunea mă-surătoreî unor locuri ale lor.
*
Bătuţi şi jăfaiţi —Citim în Vocea Co-vurluiuluî:
Astă nopte nişce lipoveni ah spart uşa cârciumarului Vasile Borbeu-Verde, de Ia capra podului de peste Şiret, la Bărboşi, au intrat în lăuntru şi ah început a trage focuri de revolver, rănind pe cârciumar la ureche şi pe femeia sea la costa stângă; ,după ce iatt şi mal bătut, le au luat 64 lei şi alte objecte. Pote că i-ar fi şi ucis, decă nu alergah d-nii G. Bărbătescu şi A-postol N. Besnea, gariji în serviciul regiei tutunurilor, cari au început a, trage focuri cu puşca şi revolverul, aşa că hoţii au dispărut.
*
Un accident pe calea ferată Buda-Slănic. — Citim următorele în Democratul din Ploesci:
. „Un accident ni se relatâză că s’a în-
tâmplat pe acâstă nouă cale, într’una din filele lunel Martie, do care nu s’a spus şi nu s’a vorbit nimic până acum în public.
„Un tren care conţinea mal multo va-g6ne încărcate cu sare, a deraiat venind de la Slănic, pe reionul comunei Mălăescl, din causă că, fiind o pantă de coborâre, maşinistul n’a pus nici o îngrijire d’a muia mersul şi ast-fel deraiarea a avut însemnate perderî prin stricarea liniei şi fârâmarea vagonelor.
„Pe lângă culpa maşinistului, noi vedem dintr’acâsta, că, construirea liniei are viţiuri care pot da loc şi la alte accidente daunătore, de ore-ce panta urma să nu fie atât de pronunţată în cât să devie periculosă."
Englitera in Africa
Lumea politică îşi tace întrebarea: pe ce se basâză Gladstone spre a scăpa Khartumul; căci trebue să crâdă el că esistă un mijloc de a ieşi din situaţia desastrosă în care băjbăirilo Angliei ah adus Sudanul căci alt-fel declaraţiunile sele din urmă ar fi neînţelese. Der, cum <|ice Times, dăcă este siguranţa că Gor-don nu va fi părăsit, esistă şi întrebarea dăcă, când şi cum va fi scăpat.
A avut loc la 24 corent, la Cairo, sub preşedinţa Khedivului, un consiliu de miniştri, unde au fost chiămate diferite persone cu ve^ă. Ideile desfăşurate au fost cu totul de cordialitate, adversarii mi-nisteriului actual aruncând asupra lui ş’asupra Angliei răspunderea desastrelor actuale. Obiectul întrunirii dovedesce cât de gravă e situaţiunea.
„Fiind dat, <ţise Nubar deschizând şedinţa, că Berberul, Khartumul şi Dongola sunt perdute, cum se va apăra de inva-siune Egiptul de sus ?“ Prin putere, fu răspunsul tutor asistenţelor. Der la întrebarea ministrului: „Cu ce puteri ?“ rivalii săi au răspuns limpede: „Asta e trâba d-tele, nu a nostră!“
Situaţiunea nu va fi prea luminată de acestă desbatere, — sfîrsesce la Reforme din care estragem articolul.
ACTE OFICIALE
Monitorul de a<j! publici decretele regale prin cari mal multe comune rurale din ţeră sunt autorisate a percepe nisce anume taxe.
X
D. N. I. Yoinescu, fost sub-prefect, este numit în postul de administrator la plasa Silistra-Nouă din judeţul Constanţa, în locul d-luî Alexandru Malcocî Petrescu, remas în disponibilitate.
X
Se promulgă legea prin care se acordă d-nel Mari a Lambrior, văduva lui Alexandru Lambrior, o pensiune de 300 lei pe lună, reversibilă asupra copiilor.
Acestă pensiune se va înscrie în budgetul statului, cu începere de la 1 Aprilie 1884.
X
D-na Ecaterina Teodoru, actuala institutore la clasa I de la şctîla No. 3 primară de fete din Focşani, şi Ve-
rona 6. Grozescn, actuala institutdre provisorie la clasa de la şcdla primară de fete din Olteniţa, snnt numite definitiv în acele posturi, în virtutea art. 364 din legea instrucţiune!.
BULETIN JURIDIC
—O —
Adevărul asupra ucigaşului Campi
Cititorii noştri au avut o dare de semă despre însemnatul proces al ucigaşului Campi. Se scie misterul neguros sub care se ascundea trecutul acestui om. In fine advocatul Laguerre, apărătorul lui Campi} a fost primit de preşedintele republice
FOIŢA „TELEGRAFULUI"
VIAŢA AMOROASĂ
CÂIVTAREAŢA DIN FLUER
de Catulle Mandâs
I.
Patru stadii ‘) departe de Milet era o pădure de oleandri, şi, în pădurea a-cesta se ducea de obicei un tânăr care semăna cu Dionysos înblâmjitorulu de pantere. Acolo sta pe gânduri. Corpu’i svelt şi robust era înfăşurat într’o tunică stropită cu sânge de molusce ti 1) Măsură de drum care face cam 180 metri.
riene ; pe umeri ’i pica un păr creţ şi galben ca aurul.
Intr’o Zb după ce stetesâ multe ce-surî pe gânduri, ridică capul: cele trei divinităţi ale nopţii *) jucah pe vârful munţilor. ’Şi luă băţul cu care călătorea şi se îndreptă spre Milet.
Făcuse abia câţi-va paşi dincolo de porta apusană a oraşului, când veZu în drâpta lui un edificiu maiestos de marmură.
Era templul Afroditei milesiane. Intră în templu; lespeZ ie de piatră răsunară sub paşii lui. La piciorele unei statue de alabastru, care în penumbră era ca zăpada, ardea o flacără, care nici o dâtă nu se stingea. Inse capul statueî era a-coperit cu ud văl gros. Statuarul ceruse — şi voinţa lui fusese respectată până atunci — ca nici o detă vre un om se
2) Eunomia, Dicia şi Irina care mai tot d’mroa era întovărăşite de justiţia având fie care în mână clepsidre seu ceasornice de apă.
nu ridice vălul acesta. Negreşit că acel care sculptase pe zeiţa în sloiul alb ca crinul fusese nemulţumit de ensemblul operei lui şi nu vrusese s’arate de cât partea perfectă. Şî nimic nu era mai frumos ca corpul zeiţei! Sufletul vizitatorului se umplu de o bucurie nespusă. El mai văzuse pe Afrodita din Cnide, o-peră a lui Praxitel, pe Afrodita victo-riosă din Lacedemona, pe Artemis din Arcadia, regina nimfelor, V?Zuse templele din Atena în cari se găsesc tot atâtea Zeiţe de marmură strălucitore pe ornamentele uşilor câte femei se rogă dinaintea altarului jertfelor.
Inse ochilor lui nu i se arătase nici o dâtă o asemenea minune de alabastru. Şi câZu în genuchî cu rîvna ce inspiră în sufletele mari contemplerea Frumosului.
„Oh! decă pentru opera acesta divină a putut se slnjască ca model o femeie, şi decă femeia aceia mai trăesce, apoi, are se fie a mea! — gândi dânsul.
„O zi, un ceas numai se palpite în braţele mele un corp de carne atât de perfect cum este trupul acesta de marmură, şi voih fi egal cu zeii /"
Râmase îngenuchi multă vreme cufundat în bucuria imensă a speranţei. Un om care îngrija noptea de siguranţa templului, îl însciinţă că trebuia să plece pentru că se închid porţile templului. Streinul eşi. Dar când se iasă pe uşe se atinse cu cotele pe sub bolţi de femeile ce treceu îmbrăcate cu rochii lungi ; pre-umblătorii se opreh din când în când să le privescă, ba unii chiar vorbâu încetu cu dânsele, şi vorbeh mult. Insă tânărul nostru, din al cui gând nu eşa frumosul corp al statueî, dispreţuia ,în sera aceia pe frumosele curtesane.
Una dintre dânsele se apropiă de tânărul nostru şi-î Zise:
—	Pe mine mă chiamă Hrysis; der pe tine cum te chiamă?
—	Icarion — răspunse dânsul.
—	Icarion din Frigia? Mulţumesc lui Zeus, pentru că se Zi°e es°i bogat ca şi regele din Pont.
—	Este adevărat.
—	Vino cu mine, Icarion, şi te voiu duce între tineri veseli.
Dise vorbele acestea şi plecă spre i-nima oraşului. Icarion mergea după dânsa nepăsător. Pe drum, băgă de semă o movilă pe care fumega o grămadă de lemne mirositore arse pe jumătate.
—	Ce gste acolo ? întrebă el.
—	Este rugul Xeniliei, fiica lui Do-moîon. Corpul ei a fost eri două câsuri expus gol pe piaţa publică.
—	Şi ce crimă făcuse Xenila?
-- Se omorîse de disperare că nu era iubită.
—	N’am mai auZ>t ca să fie obiceih să se pedepsescă sinuciderea.
—	In Frigia nu e obicei, însă în Milet aşa e regula. A fost o vreme când sinuciderile din amor erau atât de nu-
www.dacoromanica.ro
francese şi a declarat cronicarului judiciar al unul <|iar parisian, în privinţa lui Campi, tot ce secretul profesional îl permitea a desvăli.
Id<5& cum se rosti mult inteligentul advocat:
„Crede, spuse d. Laguerre, eă nu sunt capabil de a face o mistificare, după cum s’a pretins*) Campi e aşa cum ’l-am descris, — şi siguri puteţi fi că are un nume, modest de sigur, dâr cu totul onorabil, pe care nu-] va descoperi nici o dată. El îşi dă capul, pentru ca numele să nu-I fie de-sonorat. Trebue s’adaog că tot ce aă scris de o lună fiarele în privinţa criminalului e fals, ultra-fals. Nu a făcut în închisore acte de violenţă, şi n’a putut răspunde cu insolenţă directorelul închisorii în ceea ce privesce respingerea apelului săfi în casaţie, de 6re-ce până acum el tot nu scie despre respingerea acestui apel. Tot aşa şi cu pretinsele confruntări. E posibil ca Campi să fi fost confruntat cu cine-va, dâr fără voie-I. Nu s’atr încercat ore, spre pildă, să-l puie în fada unul ore-care făcător de farse care pretindea că-1 cuuosce şi-I adresă o scrisore de valore, cu cinci franci. Conduseră pe Campi la grefă, unde se afla păcălitorul, persona în cestiune şi un agent al poliţiei. Spuneaţi prisonierulul să iscălâscă pe un registru, şi păeălâla era făcută. Dâr Campi nu se lăsă a fi păcălit.—„Cinci franci, <jise el, ăsta e preţul spionării unul agent!“ Şi refusâ banii.
„Acest fapt numai ede ajuns ca să arâte că Campi nu e un prost seu o brută. Un alt incident o va mal dovedi.
„La începutul afacerii, când preparam apărarea lui Campi, îl rugai să-mi spue a-devăratul său nume. El refusâ, net.
— „Gâudesce-te bine! ÎI spusei eii. Mal „târziu, nu va mal fi vreme; şi dâcă îa „numele d-tale, în viaţa d-tale, ar putea fi „ceva ce ar uşura enormitatea crimei, tre-„bue s’o sciu, pentru a pleda. EscI liniscit „acum, fiind c’al fost arestat; der cândju-„riul îşi va fi dat sentinţa, nu vel mal gândi „aşa, vel regreta mutismul său.
-^„Nu cred acesta, îmi spuse Campi, „cred că nu voiţi slăbi. Totuşi, ceea ce-mt „spui este cu putinţă; căci, n’am fost nici „o dată în acâstă posiţiune!
„Ce vorbă veselă şi înţepătore în o împrejurare aşa de sinistră."
Apoi, Laguerre declară c’a voit să spue preşedintelui republice! cine era Campi, căci a aflat’o; der Grevy nu voi s’o scie, ca să nu fie condus în apreţuirea sea de impresiuni particulare.
„’l-am povestit, atunci,— adaose d-nu Laguerre, — ore-carî împrejurări particulare din viaţa lui Campi, şi cred că povestirea mea ’l-a mişcat adânc."
Numele adevărat al lui Campi se află, după spusele demnului advocat, în Amanul Bottin al Parisului, şi ucigaşul avea la una din rudele sele d’aprope, — pote la o soră, — locuinţa, hrană şi bani.
Campi în adevăr are rude în oste. Am spus că rude d’aprâpe avea, —şi s’a înţeles de lume că eraii fraţii lui. Campi nu maî are nici tată, nici mamă, nici fraţi.
Campi a fost arestat deja de două ori cu adevăratul luî nume. Şi tot n’ah putut să-î afle numele! El are o instrucţiune solidă.
Condamnările precedinte ale condamnatului erau provocate de afaceri de onore, ier nu de fapte reprobabile.
Campi n’a vorbit şi nu va vorbi. O
*] AcdstS ideiă a fovt mai ales su.ţinuti de $iarul scandalurilor, din Paris, le Figaro.
merose în cât a trebuit să se dea o lege care ameninţa pe acel cari s’ar face vinovaţi de mdrte de bună-voia lor, ca să fie expuşi în public după mdrte. Legea acesta a avut resultate minunate, pentru că de <|ece ani de când a fost făcută abia s'au întâmplat două-treî caşuri de acest fel.
—	Atât de mare este dăr puddrea fetelor din Milet, în cât decă nu sesfiesc de mdrte, fug cel puţin de ruşine—(|ise Icarion.
—	Am sosit — <Jise Hrisys.
II
împrejurul!! unei mese bogate ştab două-spre-^ece paturi de abanos incrustate cu pietre scumpe. Trei fete bălane, frumose, gole până la cingâtdre, turnau vinul de Hio în cupe; trei tineri, îmbrăcaţi cu tunici luDgî de in, tăiau merindele pe farfurii de aur. In fundul să-Lel nisce cântăreţi cu lăuta şi cu ţitera
^LEGRAPITUL
x xu_i
Ea îl esamină cu luare-aminte, şi eşi din
cort strâmbând din nas şi declarând că:
— Lifta acâsta nu pote fi mâncată, din causă că e prea slabă şi scârbosă.
Cu indignare fu deslegat şi liberat părintele, care nu prea avu pricini d’a fi nemulţumit de desgustul sălbaticilor.
Cu huideo fu dat afară dintre pieile-roşil şi mulţămesce preotul şi a^I Prea Bunului Dumneijeb, pentru scârba ce o insuflă El sălbaticilor.
Un om se fie atât de mulţămit de dispreţul „fraţilor" săi!
Insă cam trece şi vremea antropofagilor, omenii att renunţat la a se mânca între dânşii; tot se mal ucid, în adevăr, pentru un da seti un nu, în duel; se mal omoră fără a sci pentru ce ca militari, etc., etc. De aci deduc eti că dăcă nu se mal mănâncă omenii unii pe alţii, n’o fac acesta din vr’un simţimănt de dragoste şi de iubire a apropelul, uu, ci numai pentru că e bine statornicit a<Jt că carnea omenăscă e forte negustosă, grea de mistuit şi că are un miros cu totul neplăcut.
Al. Paigrot
Notă. Primesc astâ-tjf de la un domn din BucurescI care semneţlâ Costică un răvaş în care m’aeusă c’aşl fi plagiat în cronica intitulată: Un miserabil, pe Bug-Jargal al Iul V. Hugo. Mulţămesc d-lul Costică de întâmpinarea sea şi ÎI declar că când am scris cronica n’aveam înainte-mi pe Bug-Jargal şi că am luat numai ideia de acolo. — Acesta o pot dovedi cu tecstele.
I» ori-ce cas, chiar de aşi fi plagiat-o, n’am dreptul s’o fac ? întreb pe mult naivul Costică. Acest domn îosă mă desfide de a-I publica scrisdrea, d’aceia cred bine a nu-I face acăstă onore.
A. P.
Intemplari din Capitala
Nelegiuire.—De când eserciţiul profesiu nilor nu mal este slobod în ţâra româ-nescă ?
Avram Maer, trecut în registrele prefec-turel poliţiei cu „profesiunea de pungaş," a fost oprit a ’şl-o esercita, pe când voia să fure un portofel cu bani din buzunarul domnel Zamfira Săvescu, care trecea pe strada Domnel. Cu tote protestările sele persecutatul Maer a fost arestat.
—x—
Trei fericiţi. —Ce fericire mal mare pote fi pentru trei fiinţe de cât să fie libere şi independente ? Nici una! OrI-cine n’ar fi fost convins de acesta putea nu de mult să fie cu totul şi nestrămutat încredinţat. Cu tote acestea, poliţia crede că nu e aşa, seu se face că crede. Nu-mî pot esplica alt-fel mobilul care împins pe agia ndstră să ducă la secţia 26 pe trei suflete ce respire u în sacra libertate aerul sănătos al Gradinei cu cai. Aceşti indivizi cari erau nisce simpli cal, au fost arestaţi la la sus numita secţie, şi stăpânul seu siăpânil lor pot să-l reclame acolo.
Desminţire.— Părintele tânărului Aureliu Iorgulescu, acusat şi arestat pentru furarea unei sume do 1000 de lei, declară că eronată cu totul a fost bănuiala acesta. Rectificăm scirea, în interesul adevărului.
—_----- -----------------
DIVERSE
Un proces „piramidal". — Procesulfi monstru ce o să se judece la Catana, în care sunt deţinuţi atât de mulţi anarchistl, se va judeca în curănd.
Se construiesce încă o aripă la zidirea puşcăriei pentru ca acusaţil să fie aşezaţi. Dosarul afacerii e aşa de voluminos, în cât judecarea procesului s’a amânată în luna lui Iuniă. Numărul apărătorilor celor învinovăţiţi e de o sută doui -spre-fiece.
Un paricid. —O crimă oribilă s’a comis la Grande-fontaine-lez-Neufehâteau, în Belgia. La 22 ale acestei luni, pe la ora opt sera, fiii Vernelle, reintrând la domiciliul părintesc, afi găsit pe tatăl lor, un bătrân de vre-o şepte-^ecl de ani, zăcând în bucătă-riă, înecat în sângele său, der mal dând ore-carî semne de viâţă.
Ridicară pe nenorocit spre a-1 aşe da pe un pat şi constatară c’avea răni grave la cap. Mobilele odăiel eraă în mare neorânduială, ceea-ce dă loc a se presupune că o luptă grdsnică a avut loc între unchiaş şi duşmanul său. T6te mobilele eraă pătate de sânge. Lângă părete s’a găsit un topor de care era lipit păr şi sânge încbiegat. Se presupune eă acest instrument a slujit o-morîtorulul spre a-şl doborî victima.
Parchetul din Neufchâteau s’a dus la facia locului. Francisc Ioset Vernele, în vârstă de 27 ani, unul din fiii victimei, a fost arestat de gendarmeria din Bertrix. Se crede că furtul a fost mobilul uciderii, căci o ladă fusese predată. Mari bănuell esistă asupra individului arestat.
Sfârşitul lume! în anul 1886
Când Gh»orghe pe D-zeu va crucifica.
Când Marco îl va învia
Şi sfântu Mn il va căra
Sfârşitul lamei va euiia.
Ietă cum interpretezi! V Univers Illus • tre aceste patru versuri ale lui Nostra-damus. Nu presintă un înţeles clar, Mâr în tot-d’a-una oracolele att fost obscure. Cu tote acestea, cu ore-care atenţiune, se va putea obţine o interpretare satis-făcătdre a acestor versuri.
Când Gbeorghe pe D-zeh va crucifica, trebuie să se înţelâgă ast-fel: când Vinerea Sfânta va cădea în (|iua de Sf. Gheorghe, adică la 23 Aprilie :
C^nd Marcu T va învia, vrea să <|ică când (^iua Pascelor consacrată a sărbă-torei învierea Domnului, va cădea îu (ţiua de sfântu Marcu adică la 25 A-prilie :
Şi Sfântu Ion ’1 va căra însemneză când Ziua Domnului (Joia verde), în care gr.jania sfântă este purtată în procesiune pe strade, va cădea în <|ma tăerel ca pulul sfîntulul 16n-Botezătorul, adică la 24 Iunie :
Când aceste trei conjuneţiunî se vor fi produs în calendar.
Sfârşitul lume! va suna.
Şi aceste conjuneţiunî se vor produce în 1886.
In 1886 dăr trâmbiţele îngerilor vor descepta pe morţi din morminte şi sufletele vor fi duse la judecată.
Lumea maî are der numai un an şi metate de trăit, seu Nostradamus este un mincinos.
tari din Capitală vă rugăm să bine-voiţl a publica în (barul d-vostră următorele rânduri spre înşeiinţare:
Societatea lucrătorilor brutari din Capitală are prima sea serbare în <Jioa de 23 Aprilie anul conrent, aşa dăr facem cunoscut onor. public, cum şi patronilor noştri brutari, că prin disposiţiunea nostră în (filele de 23—24 Aprilie anul corent, nu vom putea lucra, aşa dâr onor. public bucurescân este rugat ca să’şl procure pâine în (lioa de 22 Aprilie, pentru arătatele «JA0-Primiţi, domnule redactor, distinsele nos-tre consideraţiunl şi stima ce vă conservăm.
Preşedinte Ghiţa Aii Ceauş.
Yice preşedinte I. P. Dumitrescu
GLUME
Aprope de Chitila, la controlarea biletelor :
Controlorul se aretă la uşa unei cabine de clasa I.
—	Biletele, vă rog, domnilor!
Un domn scote cu îngâmfare un carnet
din pozunar, îl presintă Impiegatului, şi, după ce aruncă asupra tovarăşilor săi o privire proteetore, spune, cu glas tare:
—	Deputat!
Un alt călător, arătând cu umilinţă biletul său plătit:
—	Alegător!	Tendală.
Primim urmâtorea scrisore cu rugăciunea de a o publica :
Domnule Redactor,
Noi comitetul societăţii lucrătorilor bru-
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
{Agenţia Havas)
Paris, 30 Aprilie.—D-l de Wadington, ambasador la Londra, va pleca mâine spre a remite lordului Grauville respun-sul Franciel la Nota relativă la întrunirea unei conferinţe -europene pentru a regula cestiunea financelor egiptene. A-cest respuns conţine că Francia priimesce în principiu conferinţa, dâr opiniunea eî este că ea nu trebue a fi limitată la cestiunea financiară, şi că trebue a îmbrăţişa situaţia generală a Egiptului.
Madrid, 30 Aprilie. — Resultatele alegerilor generale pentru noii Cortezi dai! 100 fotoliurl candidaţilor oposiţiel şi 329 candidaţilor ministeriali.
Banda de insurgenţi spanioli, care se refugiase Jn Pyrinel, a fost împrăştiată.
Darmanstadt, 30 Aprilie. — Principele şi Principesa moştenitore a Germaniei s’ah dus de diminâţă a face o visită împărătesei Austriei la Heidelberg; s’ab întors după amiază.
La 5 ore s’a celebrat maritagiul prin-cesei Victoria de Hesse cu văruiţi săii Ludovic de Battenberg, în presenţa tu-tulor membrilor familiei Mare-Ducale şi un mare număr de persone princiare.
■ Aceste seirî au fost publicata în ediţia do asoră si le reproducem şi in cea de diminâţă
Yiena, 30 Aprilie. — „Diarul Oficial<£ publică scrisdrea autografă adresată de împăratul Austriei Regelui Carol I al României pentru a anunţa Majestâţel Bele numirea Sa de Cavaler al Ordinului MielUl de Aur.
Berlin, 30 Aprilie. — Comisiunea Reichstagului a adoptat maî multe propuneri ale d-luî Windthorst micşorând rigorile lege! contra socialiştilor, dâr a respins amendamentul tinzând a mărgini aplicarea lege! numai socialiştilor locuind în Berlin şi împrejurul capitalei. D-l Puttkamer, secretar de Stat, a combătut cu energie, în numele guvernelor federale, propunerile luî Windthorst. Informaţiunile de aseră Primim la moment chiar depeşa ur-mătore din Nicopoli.
Primul ministru d. Ţancofl a sosit acum la ora 7 fiind primit cu entu-tusiasm.
SPECTACOLE
Theatrul Dacia. — Direcţiunea d-lul Gr. A. Manolescu. a<JI Joui 19 Aprilie se va juca piessa: Dama eu Camelii
Dramă în 5 acte.
Avis. In curând: Vocea sângelui, dramă. — Căzăturile Comedie locală în 3 acte.
i
dramă grosnică, a cărei deslegare a fost uciderea ce a provocat condamnarea lui Campi, se petrecuse, şi răsbunarea a împins pe Campi să facă omorul acesta.
ORONIOA
Msincfltorit «1© 6inenl
„Ce idee mare îşi face cine-va de un om care a călătorit atâta, încât a vP<jut pre-gătirdu-se frigarea în care era să fie fript!"
Hainele nostre, sub cuvântul unei ruşini cum spuneau bătrânii, seti pudori, rău înţelese, nu ascund de cât nisce piciore rău formate seU nisce câpse slabe, sâu alte lipsuri a căror vedere ar atinge prea mult castitatea. Femeile mal cu seină fac un a-bus straşnic de îmbrăcăminte; departe de a se sluji de dânsa spre a ascunde formele lor, ele se slujesc de ele ast-fel ca să, arete că le au, pe când ele le lipsesc. Mulţămită modelor nostre de haine, nu p'-e seim ce să credem unul de altul, şi am ajuns până la a iubi hainele, a prinde dragoste de lână, şi de a ne pasiona pentru mătase. Der e o atestaţiune în favorea nostră, când putem arăta că ţutare popor lacom ne-a primit drept graşi, rumeni şi frageţll, că a gândit că s’ar putea face din noi o mâncare gustosă şi că a botărît să ne gă-tâscă nu rasol seu cu orez, ca o găină bătrână; nu gătit cu sosuri de pătlăgele roşii seu cu zemă pipărată, ca o carne slabă şi fără gust, ci cu cinste să fim puşi la frigare sâ& pe grătar, şi mâncaţi cu saladă, în propria nostră zâmă,
Ml-aduc aminte de scrisârea ce mi-o arăta aci în BucurescI un misionar catolic <îe mergea spre China, şi pe care el o primise de la un tovareş al său ce predica credinţa creştinescă în America de Sud, cu următorul curios coprins:
„Prietine întru Cbristos,
- „La 12 August 1862, regele insulei *,* voind să dea un prâmj mare cu ocasiunea căsătoriei sele, am durerea de a-ţî vesti că nenorocitul nostru prieten şi frate întru I. C., membru al sfintei nostre companii a lui Isus, a luat parte la acel prânzi, figurând ca friptură ; dâcă acâsta pote să te mângâe în nenorocirea ce ţi-o vestesc, pot să-ţi spun că sălbaticilor mult le-a plăcut friptura, şi aU declarat şi el — ca şi noi — că fratele X. Y. e cel mal bun dintre omeni.
„Pace şi bucurie :
„Fratele Bartolomeă T...“
Cunosc pe cine-va care a călătorit multă vreme şi care la Geneva a făcut cunoscinţă cu un tânăr pastor protestant, ce-I a poves tit chipul minunat în care a scăpat de a fi mâncat de nisce triburi roşii. Popa atribuia minunea lulD-ţleu,pe când noi vom vedea îndată care fu pricina.
Popa al nostru, om învăţat şi care studiase bine limbile poporelor sălbatice la care propaga credinţa, s’apucă să ţină un discurs unul trib compus din vre-0 700 de piei-roşii cari îl priveaţi cu gura căscată,—prea căscată pote. La sfârşitul lungului seă discurs, care se începu cu „fraţilor“ şi se sfîrşi cu: „pace voă“, şi ca s’arate âă convinşi fuseseră sălbatecii de argumentaţia preotului, se botărîră să-l lege şi adoua (fi să-l pue în triumf într’o frigare şi să-l frigă.
îşi înebipue orl-cine .spaima de care fu coprins popa. Până a doua (fi> el se închină luî Dumnezeu, lui Isus, Maicel-Preş-Curate, sfântului Petru, Pavel, Agatanghe], Para-panghel etc. Cu credinţa „care strămută munţii", el asceptă ceasul transformărel sâle în frigărue.
O comisiune de patru omeni se presintă şi îl desbrăcă spre a vedea cum ar fi mal bun ca să fie gătit.
Asceptau numai un semn ca să încâpă să cânte; şi musafirii, încununaţi cu flori dupe ritul obişnuit la ospeţe, cântai! imnurile închinate cheului care portă toiagul de viţă şi ederă. Insă cum intră Hrysis cu Icarion, toţi tăcură.
—	Bine al venit! ţhse Xantip Frigia-nuluî.
Duoî robi aduseră un pat incrustat cu pietre scumpe, pentru ca tânărul să şâ^â între ceî-l-alţl meseni.
—	Şi tu, Fenicio. ieţî fluerul şi cântă. Vrâă ca ospetele meu să se înveselescă - (^ise stăpânul casei.
Fenicio se apropiă^: era înaltă, simplu îmbrăcată. Era cea mal iscusită cântâ-reţâ din Milet, însă tinerii Z'Câu că cine vrea s’o audă bine nu trebue să se uite la densa. Val! era urîtă. Părul T era aspru şi-I sta drept în sus ca şi coma mistreţului, şi pielea obraZului era închisă şi bătea în venet: cum este pă-mentul în ţlLele de arşiţă ale caniculei;
şi ochi-î fără pic de strălucire nu’I reflectau de fel sufletul. Dânsa luă fluerul de lemn de lotus, şi cântă. Din când în când cânta din gură. Spunea aventurele amorose ale Ze^or	nemuritoreie
une-orî primesc să împărtăşâscă culcuşul omemlor; povestea scandalurile din Olimp şi certurile casnice ale Ze'l°r-Insă de o detă îşi schimbă planul ; Zorise pe frumosul Icarion în minutul când îşi muia buZ^le în vinul profumat, şi, lăsând să voibescă dorinţele inimeî el, ast-fel cântă cântărâţa cu fluerul:
—„O! tinere, o tânăr frumos, maî frumos de cât Lyeos, nu în vin trebue să’ţl mol buzele!
—„Gura unei iubite este cupa din care trebue să s’adape dorinţa ta. N’aî tu trebuinţă de dulcile sărutări?
—„O ! tinere, o tenăr frumos, mal frumos de cât Lyeos, nu pe paturile destinate ospeţilor trebue să se întindă corpul tău mlădios.
„Sînul unei iubite este perina care se cuvine corpului tăb divin. Nu te-aî maî săturat de a nu fi iubit ?
„O! tinere, o! tenăr frumos, maî frumos de cât Lyeos, nu căuta numai frumuseţea obrazului!
„Adevăr vorbind, frumuseţea obrazului fermecă ochii tinerilor ! însă pe frunte culeg amanţii sărutările cele maî dulci!
„Ascultă rugăciunea mea, o ! tinere, o ! tânăr frumos, maî frumos de cât Lyeos !“
După ce cântă ast-fel, luă iar fluerul, şi fluerul blând esprimă tote furiile iubire!.
Măsenil se sculară ca să aplaude pe Fenicia. Insăbnima cântăreţei se umplu d’o detă de mâhnire, şi iat’o că’şl rupe pe genuchî flueru’î armonios. Pentru că Icarion nu s’a uitat la densa şi ochii luî iluminaţi de beţia vinurilor celor bune, cred că văd pe tot minutul strălucind departe corpul Afroditel milesiane.
III
A doua Zi Icarion fu oprit în drum de o babă pocită şi şchiopă ; se sprijinea pe un băţ nodoros, şi mâna eî uscată, cu pielea galbenă, semăna cu ghiara unei pasări de pradă.
—	Icarion —Zise dânsa—de ieri numai al sosit în Milet şi mulţime de femei au şi alergat să se roge în templul lui Eros triumfătorul. AZI diminâţă am văZut porţi împodobite în onorea ta cu ghirlande mi-rositore, şi înlănţuirea florilor arată ochilor literele numelui tău.
—	Ce’mî pasă mie ? răspunse Icarion.
{Finele pe mâine)
Traducţiane de Spartali

www.dacoromanica.ro
4
TELEGRAPHUL
VERITABLE LIQUEUR BtNEDICTINE Brevetee en France efc â l'Etranger.
.	»JtI»VUi» IU}*''■
Pentru mal multft înlesnire
autorităţile administrative şi comunale pot face cererile pentru materialul necesar prin scrisori francate înaintând costul
Aceste medicamente se vinde la farmacia
în Brăila la farmacia d-lul Fabini
I. A. Ciura, str. Lipscani, {Palatul Dacia) la farm. Chr. Alexandrin, Calea Victoriei, No 77; şi d. Marin Ionescn, coafer str. Academiei, (sub Hotel ni şi în Ploesci la farmacia d-Iui f. Ghiţulescu. CererilO din provincii se vor face la adininistr;
administraţia (jiarului TREBUINCIOSUL, Bncnresci.
Union)	S
fi pisa! A’ 85 daru9sce celui ce va arăta că ir Sili viul asistă tincturî superiăre celor in-- ventate de O. Ciani. Apă englesă fină pentru a văpsi instantanou în negru sau castaniii barba, părul, a’l face să crăscă şi a’i impedisa căderea. Preţul lei 7. Apă pentru a da părului o colore blondă aurie şi castanie. Preţul lei 5.
Admirabil produs balsamic-
spirtos şi tonic; de un parfum forte plăcut, favorabil igienei şi consacrat grifelor de toaletă, menţine corpul într’o stare înfloritore de sănătate. Previne şi risipeşte bubele, roşiaţa, petele, încreţiturile şi ori-ce alteraţie a polei" pe care o 'întinereşte şi o îndulceşte dândui o aparenţă albă catifelată. Flaconul lei 1. 30. -Oţet. higienic pentru toaletă şi bae cu parfum de micşunele FI. mare lei 2.— Oţet cu parfum buchet Corăna [taliei FI. lei i .75 — Oţet de lapte de migdale FI. lei i -50
uimim
5
b
Veliîtina Frecceri
Acăstă adevărată pulbere de oreZ bine preparată, e lipsită cu totul de orl-ce substanţă vâtămătore peliţel şi e bună pentru tote domnele care doresc să’şl păstreze sănătatea şi frumuseţea lor. Astă pulbere e invisibilă şi de o fineţe fără egală, este parfumată cu un miros special şi delicat, şi asigură peliţel o frumuseţe constantă şi o frăgezime ce nu se poate altera. Cutia lei 1, 10.
coroanei I taliei « SS&S
-------------------------——- pentru batiste şi pentru cure igienice a toaletei. Acăstă apă este destilată dintre toaie florile cele mai miro-sităre şi aromatic din Genua de către d. Stefano Frecceri distilator şi parfumator premiat cu 17 medalie şi diplome de onăre la exposiţiunile naţionale şi internaţionale. Ea înlocuesce cu mal multe avantage apa de colonia, mirosul său q mal delicat, suav şi durător. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele mal bune com-posiţiunl pentru a menţine tinereţea şi albdţa pelel, fâcându-o mdle şi înfloritore, curăţind-o de orl-ceimperfecţiunl.—Preţul lei 2, flacon mare.
Acăstă composi-ţiune absolută nev&tămâtăre, are constatată proprietatea de a ridica în câteva minute toţi acel perl ce se cred netrebuin-cioşl. Flaconul mare lei 3, 90
Apa ie Felia
inventată de Pietre Bor-tolotti din Bologna, premiată cu 38 medalii ale es-posiţiunel naţionale şi internaţionale Acăstă apă Intr’adevSr miraculosă e compusă numai din substanţe vegetale, cele mai tonice, aromatice şi salutifere pe care le posedă Botanica Nici o apă până acum cunoscută nu este superiorăa-pel de felsina şi probă de acăsta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul el. Două, trei picături din acăstă apă într’o ba tistă şi’l dă unul din cele mal plăcuţe mirosuri. Opt său tfeee picături In o jumătate pahar de apă curată şi spălându-ne de două seă trei ori pe di conservă, reînfloresce şi întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face să dispară bubele accidentale şi ori ce pete precum şi încreţiturile feţei. Pentru băi, o sticluţă din aeestă apă întăresce corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pielei, mâncărimea, distruge orl-ce u-rîtă odăre a transpirărel şi procură o stare d« bine neesplicabilă. Câte va picături turnate pe fer roşu respândescu unu parfum din cele mal plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O linguriţă ordinara în un pahar de apă depărtăză de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba, Mirosind’o des depărtăţlă febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băl tose său nesănătose. şi este un preservativ escelent contra bălelor molipsitore şi epidemice Are puterea balsamică d‘a cicatriza înţepăturile insectelor 'şi a face să piară vânătăile şi unflăturile şi de a linişti la moment durerea produsă de sgârieturele şi arsurile pelel, când e spălată cu. apă de acâsta şi se acopere cu bumbac legând rana lei li 50 flaconul mare
pentru Toaleta si Bai Preparată de S. Fricerî, parfu-1~ mer al M. S. Regele Italiei Premiat cu 15 medalii. Ea pe lângă că are cel mal graţios şi cel mal suav parfum pentru batista. întrebuinţată in Silnice spălări, risipeşte iritările şi întăresce vederea, face să dispară petele de pe faţă întăreşte cărnurile. Luată pentru gură risipeşte misrosul urât, curăţă dinţii şi î îtărşte gingiile, şi pentru Băl. o sticluţă întăreşte corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pelel, mâncărimea, distruge ori ce urâtă odore a transpirărel şi procură o stare de bine neexprimabilă Flaconul mic lei 1,50. dublu 2,50.
iflQllinO recrificatâ şi parfumată cu boucquet luulilld de tralţdafi.r spre a vindeca scoroji-
1
—11UU* x“*i. rile pelel şi a o apăra dc orl-ce bălă de pele; păstreclă fragedă carnea dândui fineţe şi transparenţă. Flaconul lei 1.20.
Restaurator american, ■ lOrilic ai părului elegant spre colorarea perului şi barbel, a chimistului doctor 1. B. Wiliam Wood 3219 Tli. Street New-York.Albirea sau dscoiorarea p&rulul nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mal multe ori adusă de o emoţiune violentă, de o mare durere, de boaie speciale şi de atâtea alte căuşe neprevăzute, cu Florine, pe care elegantele dame americane şi engleZe oîntre-buinţeţlă de câţl-va ani şi care este tinctu-ra de toaletă cea mal întrebuinţată, se redă perilor cărunţi sau albi colorea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vigbre rădăcineî ca să-I facă să renască şi să le împedice căderea. Ea e absolut nevâtămă-tore, conservă pelea într’o stare bună de frăgezime şi o preservă de pete. întrebuinţarea Florinei nu cere să se spele mal întăiu părul, avănd ea însăşi proprietatea de a desgrăşa şi a curaţi complectă capul. LucrâZă’ gradat, şi după? saă8 Zile de întrebuinţare se obţine un succes sigur şi strălucitor A se observa marca fabrice! având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 luni) într’o elegantă cutie lei 6.
Al Vi do	si de jasomie. Astă spe-
«■U » vilii cialitate absolut nevâ-tămătore şi parfumată cu jasomie, are proprietatea de a albi la moment pelea, fă-cend să dispară încreţiturile, rojil şi petele de roşiaţă Sticla lei 2.
Praf de dinţi igienic
nesie şi chinină. Acest praf de dinţi nu numai că preservă dinţii, dar ’I face albi, întărind în acelaşi timp gingiile şi curăţind suflarea. Impedică ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a format deja o face să pâră. Calităţile antidistrugâtăre ale acestui prafă suntă în stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gureî; apoi mal dă gurel o frăgedime particulară, şi fără a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii lei 1, 50
Praf dentifrice
curăţă repede dinţii cel mal negligiaţi, şi le dă totă albeţa isvorulul, precum şi impedică stricăciunea si tote bălele relativ la dinţi. Cutia iei 1 30.
Ufo Mailn
' efecte extra-ordinare, de profesori specialişti, pentru tote bălele care aduc slăbirea său lipsa totală a auZuluI, precum pentru a vindeca acel sgmot atât de supărător în canalul auditor intern de care bolnavii rămân aşa de xcitaţi şi desgustaţl. Flaconul lei 3.
ITnrtOQ 0(111] pil fir Remediu forte sigură ş IU [jfl ull	ilu puternic, caro nu conţi m
. ui ivu v u	nicl arserucl} njci pl105
phor. Pachetul nu costă mal mult de cât 70 bani
NnWnni rilnontoel mai sentil si ce-cf-JU Filldl U dLUi >ir cad°uc® se Preface la o —---------“------dama ests : O cutie eleganta
satinată în cromolitograflă cu garnituri în pasmanterie; coprinZănd 2 butelii de parfum, 1 butelie de glicerină parfumată, o cutie de pudră de orez parfumată pentru a albi pelea şi o cutie cu prafuri de dinţi. Preciul lei 6.
O altă frumăsă cutie care conţine o sticlă de parfum o cutie de pudră de orez parfumată, un cosmetic şi un mic săpun, Lei 3.50.
oralmlBi^1^
u —	ficacitatea produ-
selor nostre, şi în urma sfaturilor necontenite ale unora dintre clienţii noştri, amu preparată REGENERATORUL PERULUI, pe care avem o-nărea să-’l presintăm ca pe celu mal bună din câte se vănd. Acăstă preparaţie, fără să fie o tinctură, redă culorea primitivă părului lucrând de-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind rădăcina părului, făcendul măle şi oprindu’I căderea; îl reda tăte puterile organice perdute din causa vre-unel băle a vărsteî etc: nu pâtăză ru-făria. Din causa acestor calităţi, se recomandă continuarea întrebuinţare! sele deja primită şi preferită In Italia şi străinătate, recunoscând u-se ca cel mal bun REGENERATOR şi ca celă mal eftin. Lei 6 flaconul.
mVQHQ fllLn-nn Tinctura acestei plante, aduse
Ml (li Ml U de d- Luigi UWcmi din Bra-
------------------ silia încă din 1872 odată cu
Tayuya, este forte eficace pentru a combate nevralgiile, durerile de fa articulaţii, precumă şi durerile de ose cari nu aă putut fi vindecate prin orl-ce altă tratare, adică cu săruri de chinină, morfină etc., şi chiar cu băl de oleurl cu duşuri săă cu alte mijloce pe cari medicina si empirismul le procură, aşa câ este înumărată Intre cele mal puternice leacuri antireumatice eunoacuto penă acumq. Lei 6 flaconul
Apă de Turin
Tot ce e maî mirositor îi produsul destilărel florilo
—-------------— e coprins în Apa de Turin
E greu de a se găsi o delicateţă de parfum supe riără Apel de Turin, care are propietăţl igienici recomandate. Diluată în apă devine lăptăsă, ş cu asta, spălându-se cine-va de câte-va ori pe di are proprietatea de a face să dispară ori-ce pat; de pe faţă, încreţiturile dispar şi pelea rămâne mdle ca catifeaua Dacă se spală gura, purific? suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplă cut al gurel. Câte-va picături turnate pe fer roşi răspândesc un parfum plăcut care curăţă aerul stricat din odăi. DepărtăZă roşăţa ce causeZ? de ordinai briciul când îşi rade cine va barba Proprietăţile igienice indicate şi cari nu se gă sesc aşa uşor în alte ape de toaletă ’l aă pro curat favărea lumel elegante. Modul întrebuin ţârei a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce butelie. Lei 1,. 50.
Crema Reg. Mărgărită
Acest preparat in--compaia-
bil eunturos şi solubil, dă frâgeZime şi frumuseţe pelel, previne şi.distruge încreţiturile pelel, precum şi menţine frumuseţea penă la o etate înaintată. Face să dispară asemenea încetul cu încetul semnele de vărsat. Lei 3.50
Apa Frecceri
premiată cu mal multe medalii la exposiţiunî naţionale şi internaţionale, are proprietatea, probată pin mii şi mii de certificate, d’a face să înceteZe imediat căderea părului, de a’l face să crăscă, dând putere râdă-cinel şi făcând să dispară mătrăţa. Are iconte-stabila proprietate d’a mănţine colărea primitivă a părului. Apa frecceri este în fine cel mal bun cosmetic, ce se oferă publicului pentru nutrirea părului, pe care îl face flexibil şi lucitor Flaco-lel 2, 50.
Estractul de odoare
---------------—-——---------- mont: buchet
de trandafir, buchet sărut furat, buchet de vanilie, buchet de ierbene, buchet oriental, buchet Bosfor, buchet al Reginei, buchet de amor, Ess-buchet, buchet Garafano, buchet Gelsonimo, buchet de dame, fen verde, Paciuli, Moscu şi buchet Jockey-Club. Sticla mica de lei 1.20, mare şi de lux, lei 2.
de portooale întreita superi-orâ în sticle forte elegante lei l.
<*«■ A se păzi de contrtacerj: aceste srecialitati jeitrn ca se fle adeverate treime ca se gjjjmMjaWni „mm buMm-Mm". a se cere’la leiositari ca sc sc iirtc timbral accstai ziar.

Tipografia Modernă, Oegnrie Luis Strada Academie! No. 24.
!! AII SOSIT !!
Flori! Flori! Flori!
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se pote avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori forte variate, de cel mal mare efect,de o creştere uşoră, şi de o sigură înflorire, atât pentuu ghiveciu cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde în BucurescI la farmacia I. A, Ciura strada Lipscani, la d. Marin Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Admi-nistraţiunea farului Necesarul strada Bre-zoianu No. 32. BucurescI.
ATELIER feSlCAM>e
59, Str. Isvorul. P. KEILHAUER Str. Isvorul, 59.
Pompe de tote sistemele. Pompe nuoî de transvasat vinurile. Fontânî d’applique şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot f felul. Tuburi de fier, tuciu şi plumbu de tote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Tuluri speciale patra latrine si scirpri ci accesorii
| Sghiaburî de trotuar şi Lighianurî de coborîre inodor, etc.
MARE DEPOSIT OK FOSTA ORNAlENTATl
Vase, Socluri, avusurî, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
| Furnituri şi Instalaţiuni complete de băi
si CONDUCTE DE APA
In acest atelier, se g-ăsesce şi Scule pentru zidari şi pietrari
FABRICA
de
Vinde Şampanie
MULLER & C-ie Brăila
Aeestă fabrică oferă şampanie română sub nume de
CREMA DE ODOBESCI
în lăţjl de 6 şi 12 sticle, şi în orl-ce cuantităţt, cu 3, 3^ şi 4 1. sticla cu ramburs sâu comptant, franco gara seă portul Brăila, in-clusivă ambalagiu.
Qualităţi superidre
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBI!
TOM A ŢACIU
Ne. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe Ziua de 19 Aprilie 1884.
	Curap.	Vănd
5% Rentă amortisabilă		94	95
6 7o Renta română perpetuă. .	93	94
6°/0 Obl. de stat .	1007»	1017*
6% >• Căile fer. rom. regale. .	103	104
50/0 » Municipale		837»	847.
K) » Casri pensiunilorn 300 1. .	230	235
5°/« Scrisuri funciare rurale . .	937» 104 7*	937»
r°/o » » » . . .		1057»
5 7» » > Urbane . . .	907*	907»
6°/0 » * i>	100	1007»
77. » » ....	1037,	104
lmpr. cu prime BucurescI 201. Buc. .	33	34
Acţ. B'ncel Naţionale a Rom. 500 1. .	1425	'445
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. .	201	205
» » Rom. de construc. 5001. .	275	280
» * de asig. Dacia-Rom. 300 1.	365	370
» » » Naţională 2001. . .	232	238
DIVERSE		
Aur contra Argint		3 7*	3 7»
» » Bilete de Bancă. . . .	3 7» 2 087»	3 7»
Florin Wal. Austr. .		2 10
Mărci Germane. .	l 23	1 25
Bancnote francese	997*	1007«
Epitropia Aşezămintelor Brâncomesci
Pentru aprovisionarea spitalului Brâncovenescî, cu articolele de băcănie nesesariî la hrana bolnavilor pe timp de un an, se va ţine lici-taţiune publică în cancelcria epitro-pieî în $iua de 18 Maiu viitor.
Condiţiunile de aprovisionare se pot vedea la ţlisa cancelariă în tdte filele de lucru de la orele 10 —1 p. m.
Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţiune vor fi însoţiţi de o garanţie de 500 lei.
Tio în O T» i rn o 4-doug apartamente MV	Idil pe str. primăve-
rel No. 30. Unul jos la stradă compus din şase camere, bucătărie şi magasinesubsol. Ieră cel-l’alt în fundul curţii compusă din trei camere, bucătărie şi pimniţă.
A se adresa la Divisiunea technicâ a Căilor feraLeinst^laLâînapartamerituI din faţă.
"oca	îitrtpriMtrta Barometrica
	Strada Academiei, 25.
*P—1	Aduce cu onore la cunos-
CCS	cinţa P. T. publicului că a in-
CT3 î=l ! oa 0-3	trodus acum din noă Maşini
! r=»	pneumatice atât mari cât şi
	mici sistemul cel mal perfec-
co j {=£<	ţionat, cu care curăţirea La-
p»— »-	trinelor se face în câte-va
! OH c= ca	minute în mod hygienie şi forte practic, prompt, siguru şi fără sgomor, fără odore şi murdărie. Aceste maşini sunt apro bate de către onor. Consiliu dfl Hygienă şi capacitatea lor constatată de onor. Primărie.
11	
0	Pledurile forte reduse.
Ou c™	Pentru 0 Maşină mică 0,80 numai 12. Pentru 0 Maşină mare, capacitate f/2 m. c. 1. n. 20.
0	
	Âdministraţiunea.
MME Mari ÎTogue ISS. 2
va muta de la St. Georg«. în Strada Regală vis-a-vis de Hotel Union.
LIMBA ENGLEZĂ
Profesor experimentat.
Metoda uşdre şi practică. Traduceri cu preţuri moderate. A se adresa prin scrisori, la iniţialele H. L., Strada Po-lonă 41.__________________
!!! In patrii ţlile !!!
NI VA MAI FI BlTiTURI
întrebuinţând FYLOSFOBO ROŞI
Lei l.bO flaconul mare.
îndestulător pentru 3 persone
T Un flacon de Thiios-DC/l bllltal fobi Rossi a fost destul de a’mî stârpi bătăturile mele de cari sufereâm de multă vteme fără a m6 putea tămădui pentru care v<5 mulţumesc din suflet. Caracal, is84	Sache Şoiculescu.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandrin, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", BucurescI.
Cererile din provincii se fac la administraţia (jiarului Necesarul BucurescI.
u voMoioii N.I. COStiDGSCll
Medaliat la expositia Cooperatorilor 1883.
mrdai.ik de atjr Recomandă magazinul săă din calea Victoriei Nr. 82 sub cercul militar. Asortat în tot timpul şi după seson cu t6te articoleie de galanterie, Săpunuri, Parfumuri, Pudre şi tote necesarele toaletei. Cu cămăşi cami s6ne, pantaloni, ciorapi, corsete batiste, cravate, mănuşi, bastdn, umbrele, umbreluţe şi o mare specialitate în articole de voiagiorl Cufere, Giamantnne, Gonte, Sacnrî, etc.
JUCĂRII DE COPII
Ba primesc comande şi se csecută promt cu preciur! fărte moderate.
IAa ifiAlfei|»|a4 în Grand Bazar de Bulz v 1 UCISII Idl curescl Calea Văcăresc! Nr. 26, se află mal multe prăvălii de închiriat de la 400 lei în sus pe an, pentru ori ce comercifi sdu meseriaşii, precum şi mal multe odăi apartamente în condiţiun! forte avantagiose. — Doritorii se voru adresa a comptoarul acestui Bazar.	10-9.
Ho îfipliit*ide la^eorse Ut/ lllt/llll Ict l strada Lucaci No
38 bis, patru camere cu antre, geamiâ' Q, bucătărie, pivniţă, puţ, grădină şi curte singură. A se adresa la Preotul Savu, Bise-Sf. George vechia.
iîlNIUVGIU electr o - si i; I > i u a l *
Tnventiune brevetata pentru 15 anni a doctorilor Mărie frafl, medici inventori, rue de l’Arbre-Sec, 46, la PARIS, pentru vindecarea radicală a Hcrnielor (vătămăturelor). Penă aci, bandagiele n’au fost decăt neşce simple apparate pentru a conflne hernicle ; Doctori Marif. au resolvat problemul de a conflne şi de a vindeca, cu mijlocul bandagiului Electro* Medical, care contractă nervi, fortifică fără sguduire neci durere şi assigură vindecarea radicală în scurt Icmp.
Simplu 30 fr. — Dublu 50 fr. — însoţit de instrucţiune.
DE L’ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) ESCELINTÂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ ŞI APERITIIVA
CEĂ MAI BUNĂ DIN TOTE LICORILE
A se cere todeuna in josulu fiecărei sticle, eticheta pătrată pur-tăndu semnătura directoreiui ge-
_______________nerale.
Acteverata ncore denedwtum se găsesce numai la.
Adevărata licuare Bănădictine se găsesce în fie-care oraş ia cele maî bune case de băcănie : comestibile, Vin fin şi LicorurI etc. In BucurescI la d-nil Fialcowski, G. şi D. Tănăsescu, lorgu Constantinescu.
!!! SE RECOMANDĂ!!!
LOTTERIA
Autorisată de înaltul Guverna
pentru reconstruirea
Biserieei lin raiul Braila
ca patronala
S-ţii Apost. PETRU şi PAVEL 650 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
Costul biletului osie mai 1 ta
Biletele se pot cumpăra de la comitetul lotterieî (str. Biserieei) precum şi de la personele care aă bine-voit să se însărcineze-cu desfacerea lor.
TIPOGRAFIA MODERNA
Minim in
S4, strada Academiei, 34.
Stabilimentul tipogr. efectucză Imprimate pentru autorităţi, U-vrage scolastice gi ştiinţifice, jiare qnotidiane §i hebdomadare în tăte limbele modere — Diverse bilete pentrn Baptism, Nuntă, Cărţi de visită gi decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi ori-ce alte lucrări atingătoare de acăstă artă, în diferite mărimi şi colori, etc.
c-3
ca

Asemenea se însărciniză şi cu Broşare de cărţi, Cartonate şi elegant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi şi cua-lităţl, Obiecte de inginerie, birouri şi cancelarii. Diferitecartonage, etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentrn moşii, păduri, mori, etc. etc.
Precinrile cele mal moderate
Woiil^
HOTEL
BULGARIA
Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totulu din noQ. Asemenea posedă şi ună mare Restaurant cu totQ felulu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoriî pot găsi un Grajdiu pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu PreciurI forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin mulţămiţl, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.
fcrd
e-o
taU
Proprietar, SIFCIU ŢAIVB.
www.dacoromanica.ro
ANUL XY No. 3577
SAMBATA 21 APRILIE 1884
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
abonamente
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an.....Lei 24
„ a6so luni ... i2 . tWl „ . . . .	„7
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . . . Lei 30
„	ş6se luni............15
» trei .................. „	8
PENTRU STRElNfi'L’ATE
Pentru un an...............Lei	40
„ şese luni ...	„	20
»	trei ................12
Abonamente se fac la 1 si 15 a flc-c&rel luni
ICdiţia a doua
ANUNCIURI ŞI RFCLAME
ANUNCIURI, po pag. IY linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabiia.
Epistolele nefranca e se refusă,; ar-ticoliî nepublicaţi se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francia. Ilaras Lafftte, 8, placo do la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Mieoud, 81 Fleet Street. E. C London.
Austria.Hassenklewer,et Comp.A ten. Ungaria D. Morite Wiest, in Buda Pest. Senitenplav.
IRedacţiunea Str. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24.
AYIS
Comitetul acţionarilor tjiaruluî „TELEGRAFULUI" este rugat a se întruni mâine Sâmbătă, la 8 ore săra, în localul redacţiunel, strada Academiei Nr. 15 bis spre a regula nisce cestiunl cari privesc interesele (Jiarulul.
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele străine)
Agram, 30 Aprilie. — Ieri s’a judecat protestul contra hotărîril parchetului de aici, care a sechestrat discursul lui Star-cevicl din Landtag, discurs care se res-pândia în popor în mii de esemplare. Confiscarea a urmat din causă că tecstul colportat diferă de notele stenografice. In aceste, mal cu sâmă, nu fignrâ^â es-presiunile de pungaşi, tâlhari, etc. David Starcevicî, care ’şî-a desvoltat singur protestul, a citat mărturia mal multor deputaţi spre a dovedi c’a rostit aceste cuvinte în Landtag, der că ele aii fost şterse din notele stenografice. Curtea respinse mărturia şi primi propunerea parchetului d’a se ţine secrete desbate-rile, lucru contra căruia Starcevicî protesta.
Berlin, 30 Aprilie. — Dintre puterile invitate la conferinţă, Germania a primit cea 'd’ântâiu, apoi Austro-Ungaria şi Italia. Ambasadorul engles d’aci n’a găsit încă ocasiunea d'a discuta cu principele de Bismarck sefi-cu d. de Hatzfeld propunerile pentru conferinţă, şi acesta pune în mirare cercurile diplomatice. — Silinţele guvernului pentru a atrage pe naţionali liberali urmâ<|ă. Cancelarul a trămis unul deputat sacson o sciisore în care (Ţce că partidele trebue să sacrifice orl-ce deosebire pentru desvolta-rca puternică a imperiului.
London, 30 Aprilie. —O mie de fugari din Chartum şi localităţile din sudul a-cestul oraş aii sosit în Asuan; eî s’aii îndreptat spre Egiptul de jos. —Corespondentul din Alexandria al lui Times, tele-grafiază că Berberul, unde situaţiunea devine din ce în ce mal rea, va fi deşertat peste câte-va <|ile. Până acum s’aii unit cu rebelii patru batalione. Sciriie din Dongola spun că situaţiunea este bună.
Paris„30 Aprilie. —Ministru preşedinte Ferry a conferit erî cu ambasadorii Wa-dinghton şi Cursei în afacerea conferinţei.-Ferry a primit în audienţă pe primul secretar al ambasadei spaniole, care ’î-a dat desluşire asupra mişcărel de 1a. fruntaria spaniolă.—Admiralul Lespes a sosit aialtă-ierî în Şangaî.
Madrid, 30 Aprilie. — Presa ministerială urmeză a acuza pe revoluţionari
pentru catastrofa din Badajos. In Cadix, Cordova şi Barcelona s’aii arestat mal mulţi civili şi militari.
—Inginerii statului au constatat că catastrofa din Badajos e resultatul unul complot. —Criminalii au scos şinele şi prin acesta au provocat deraliarea; până acum nu s’au descoperit nici unui din vinovaţi. O depeşă din Grenada anunţă că comunicaţia cu Matril a fost întreruptă.
Moscova, 30 Aprilie. — Ministrul de linance a fast însărcinat cu reducerea creditelor estraordinare din imperiu. De acum înainte nu se vor mal deschide credite estraordinare, de cât în cas de absolută trebuinţă.
Berlin, 30 Aprilie. — In comisiunea pentru legea socialiştilor, ministrul Put-tkamer a declarat că împăratul doresce să se prelungăscă legea escepţională; la acâsta. Richter răspunse ă împăratul se gândesce mal mult la stare» generală d.e cât la siguranţa sea personală.
London, 30 Aprilie. — Daily News a-nunţă că tote puterile au primit cu bună voinţă invitarea la conferinţă, numai Francia n’a răspuns penă acuma acestei invitări.
Acelaş (Jiar anunţă din Cair că, după scirl sigure Osman Digma are de gând să atace în curând localitatea Asuan.
Berlin, 30 Aprilie.— Norddeutsche al Igemeine Zeitung numesce călătoria mos-cenitorilor Austriac! în Orient o însemnată episodâ a istoriei contimporane; acăstă călătorie va avea de resultat să îmbunătăţăscâ relaţiunile monarchieî Hab sburgice cu statele Balcanice.
Scirea despre retragerea d-lul de Put-tkamer din ministerul prusian se întă-resce din ce în ce mal mult.
A se vedea Ultime Scirl pe pag. III.
BUCURESCI, VINERI. 20 APRILIE
piarul partidei liberale-conserva-t<5re, în numărul său de ieri, esceleţlă de a întrece în limbagiul său plin de insulte tote organele publicităţel, cari în loc de o discuţiune calmă şi se-ridsjj sunt obicinuite a respunde la tot printr’un panflet iscălit de un pseudonim.
Diarul d-lor Vernescu şi Lascar Catargi, uniţi a$l într’o unire şi frăţietate, plânge în numărul său de ieri pe mormintele încă neastupate a celor patru colegie electorale., Lea-derii partidelor unite presimt un viitor plin de decepţiune pentru apărătorii sistemului electoral, care se duce, şi în mâhnirea lor repet acelaşi argument, pc care d. bascar Catargi, cu cunoscuta sea elocinţă şi sarcasticul surîs, ’1 mânia atât de des la Senat în 1882 :
„Censurile colegielor I şi II mai ales, garantând indipendinţa alegătorilor, se vaită România, şi ca atare, avănd virtutea de a schimba facia lucrurilor îm momente critice, lucrul era firesc, pentru regim de a nu mai cruţa nici unulu din mijldcele cel3 mai reprobate de morala publică, pentru a lipsi pe români şi de acest ultim liman de mentuire."
Am vorbit în mai multe rendurî şi pe larg ne-am desvoltat opiniu-nile nostre în acostă privinţă, am amintit adesea-orl istoricul sistemului electoral născut la 1866 din tran-sacţiunea partidei liberale cu partida sincer reacţionară, şi n’avem prin urmare aţii de cât a lăsa la apreeia-rea opiniunei publice decă acest sistem a fost seu nu „limanul de mântuire pentru români."
Protivpiciî noştri! in orbirea lor, identificând interesele lor proprii cu interesele ţârei, adesea ori comit a-cestă gravă greşală, luând drept mântuirea lor proprie pentru mântuirea ţărel întregi.
Noî, cari plecăm în acăstă privinţă dintr’un punct de vedere deametral-minte opus, adică făcând abstracţiune complectă de persdna nostrâ şi interesele nostre, nu putem pentru astă dâtă de cât a mai aduce argumente spre apărarea convingere! făcute după un studiu consciincios.
Organul oposiţiuneî unite, după ce enumără cu multă esactitate eşecul repurtat filele din urmă de către trei-patru deputaţi, cari la Turnu-Se-verin şi Tergoviştea, etc., ah apărat colegiul unic înaintea alegătorilor, conchide prin a ne declara că ţâra nu voiesce revisuirea şi că ah greşit acei cari credeaţi cum că acăstă cestiune agită şi frământă naţiunea intrâgă.
electoral, prin contopirea colegielor culte, avute şi în consciinţă independente, cu colegiele inculte, sărace şi inconsciinte.
„Fără dâră, şi d. €. A. Rosetti ca şi d. I. C. Brătianu, sunt convinşi de acest sânt adevăr cum e şi Satan de esistenţa lui Dumnezeii; ca şi Satan însă nu voiesc a’i recunâsce puterea şi mărirea, căci, ca şi Satan in lumea idială, genie ale răului sunt aceste fiinţe în lumea reală a românismului.
,,De aceea nu vor înceta aceste genie rele ale neamului românesch de a susţine că ţera, sărmana, măre de dragul revisuireî. „Lupta unuia radical, cu colegiul unic, cel-l-altti moderat, cu trei colegie, nu se va curma, până ce, cedând unul altuia, după program, vor ajunge a întinde cât mai mult censul electoral, până a face din tâte colegiele o minciună ca din colegiul al patrulea."
Lăsăm la o parte comparaţiunile apocaliaptice, insultele miserabile care ne par forte ridicole, şi vom răspunde la aceste cuvinte cu miculu resumat istoric al cestiunei.
D. I. C. Brătianu, ca om de stat, ca om pe care să râzimâ destinul actual al ţârei, proţmind cele trei colegie nu face alt ceva de cât a păşi pe o cale liniştită spre a conduce ţâra în cestiunea electorală la „limanul sătt de mântuire," la limanul mântuire! apărate a suve-ranităţei naţiune! române şi nu la limanul mântuire! unu! grup de fini en!.
Etă pentru ce calificativul de moderat în reformele sâle, cerute de la Corpurile legiuitore, pote fi in adevăr aplicat nu numai in ceeacepri-vesce revisuirea lege! electorale, ci şi în tote cele-Palte cestiunî cari reies pe suprafaciă din sânul vieţeî sociale a poporului român.
D. C. A Rosetti, ca un cugetător profund, ca un diarist dinstins are şi el ca elementul radical locul său în desvoltarea gradată a educaţiunei nostre civice şi ca ast-fel scrutând viitorul nostru, pregăteşte societatea română spre a fi gata de a face, la timpul oportun, ultimul pas în cestiunea suveranitate! naţionale.
A ceda într’o luptă leală, unde unul propagă ideile largi, adoptate de-la 1848 de tote ţările civilisate, şi altul munceşte spre consolidarea principielor, cari au devenit deja proprietatea colectivă a naţiune! române, nu să pote ; căci în acest cas mersul regulat al desvoltărei sociale se va opri, dând loc unor evenimente diametralminte opuse.
Etă simpla şi cea ma! adevărată esplicare ce pâte fi dată, unor omeni cu mintea sănătosă, luptei care să frământă în sinul partide! liberale. A falsifica sensul aceste! lupte, pentru âmeni! car! se cred luminaţî, este a voi a escamota pe comptul propriu în consciinţă unu! auditoriu, in dus în erâre într’un mod neonest.
Acesta ne este respunsul la injuriosul panllet de ieri al organului oposiţiuneî unite. In numărul nostru de mâne îi vom face o mică lecţi-une privitore la istoria cestiunei relevate.
Naţiunea polonă din Rusia şi Prusia n’a fost tot d’auna în decursul acestui secul aşa de apăsată ca astăzi. Napoleon I, formă în anul 1807 din teritoriul polon, desfăcut de Prusia în urma păcii de la Tilsit ducatul Varşoviei şi prefăcu oraşul Danzig cu un teritoriu de două milurl într’o republică şi a pus’o sub protecţiunea Prusiei şi a Sacsoniel.
1809 el augmentă
noul ducat prin părţile acelea polone, ce le smulsese de la Austria. Sfârşitul ne-norocos al espediţiuniî din anulâ 1812 puse, ce e drept, capăt creaţiunilor iul Napoleon, însă după stipulaţiunile congresului din Viena, oraşul Cracovia deveni o republică indepeudintă, şi partea acea din imperiul vechiu polon, care câ(|u la Rusia, căpătă titlul de regatul polon cu o organisaţiune constituţională, cu o administraţiune naţională, cu institute naţionale de învăţământ, acor-dendui-se şi o sistemă monetară naţională. După ce revoluţiunea anului 1830, provocată prin acte rusesc! arbitrare, a fost sadrumată cu totâ resistenţa e-roică a Polonilor, împăratul Nicolae I, înlocui constituţiunea din anul 1815 prin statutul Organic din anul 1832 (o copie după statutul organic din principatele române Muntenia (Valachia) şi Moldova).
Universităţile din - Varşovia şi Vilna au fost casate, soldaţii poloni au fost băgaţi printre cel rusesc!, limba naţională fu tot mal tare scosă din oficii şi din şcolă şi în locul monedei polone s’a introdus cea rusescă. Rescola din anu 1816, care a isbucnit de o dâtă în tote părţile imperiului polon de odinioră, a avut în Rusia şi Prusia ca şi în Austria un sfîrşit trist (tragic) şi a răpit cea din urmă representanţă a independenţei polone, precum şi suveranitatea republice! Cracoviei. Dor tot mal văd o dâtă polonii din Rusia în decursul acestui secol un viitor mal bua .înaintea ochilor lor. împăratul Alexandru II, ascultând de sfaturile marchisuluî polon, Vielo-polski, luă în anul 1862 măsuri de natură conciliantă. Vielopolski a fost dat ca şef al administraţiune! regatului de adjutant fratelui împăratului. Cele cinci guverne ale ţereî căpătară guvernorl poloni. Aveu se se alegă co'nsiliarî guver-niall, districtuali şi municipali, adminis-traţiunea avea să se decentralise^e şi universitatea din Varşovia să se polo-nisede ieră. Polonii însă respinseră mâna ce li se întindea spre împăcare şi la anul 1863 apucară din nou armele. Rescola a fost sugrumată după puţine luni şi a tras după sine cele mâi grele măsuri represive din partea guvernului rusesc. Usul limbel polone In oficii a fost interzis de tot, tot asemenea şi cumpărarea de bunuri în ţâră prin persone de origine polonă, în scurt s’a inaugurat acel sistem de rusificare, care penă astăzi este acolo în practică.
Ceva mal bine, der tot nu de invidiat, s’a desvoltat starea poporaţiuneî polone in Prusia*). Pentru o parte dintr’ensa părea a se deschide o perspectivă mal îm-bucurătore, când prin ordinul regal de cabinet din 26 Aprilie 1848, o parte din marele ducat Posen a fost separat, ca se capete o eonstituţiune propriă şi se’şî organiseze administraţiunea, justiţia şi instrucţiunea pe basâ naţională, pe când restul acestei provincii, care rest conţine o poporaţiune germanănumerosă, care se opune polonisâriî, avea să fie incorporat cu confederaţiunea germană. Linia de demarcaţiune, ce a fost trasă mal târziu printre ambele părţi ale provinciei, s’a recunoscut de parlamentul din Francfurt în anul 1849. Insă în urma nemulţămi-riî necurmate ale poporaţiunil şi în urma reacţiuniî anului 1850, tot ce se făcuse în favorul Polonilor, s’a sistat, şi limba polonă a fost esilată din oficii de totu, ieră din şcolă în mare parte.
Din cele i0 şi jumătate milione de poloni, , cari îşi au locuinţele lor în cele trei mari imperii vecine, numai aceia, cari se află sub sceptrul Austriei, se bucură în timpul de faclă de o princiosâ desvoltare a naţionalităţii lor. După ce
*) Prusia uumSră în cele trei provincii Posen, Prusia şi Silesia cam 2,215000 de poloni. In Posen numai sunt 1,800,000.
eî au învăţat destul în şcola cea grea a esperienţel este de sperat, că atât în in teresul propriii cât şi al confraţilor lor locuitori afară din Austria, vor da ascultare voce! prudenţei şi nu vor trece cu pretenţiunile lor peste aceea, ce să potă uni cu binele imperiului, aî cărui cetăţeni liberi sunt, ba în unele privinţe phiar preferiţi.
j	-----—-------—----
INFORMAŢICNÎ
Duminică, 22 curent, d. C. I. Stăn-cescu va ţine în sala Atheneulul conferinţa asupra artelor plastice.
Acăstă conferinţă, cu care se închide campania de ăst timp a Ateneului român, promite a fi importantă, avendu-se în vedere competinţa conferinţiaruluî, care este special în acăstă materie.
—o —-
Serbarea ce era să aibă loc Duminică în Cismegih s’a amânat pentru Duminică 29 Aprilie, din causa timpului ploios de până acum, care a împedicat inaugurarea grâdineî.
Diarul unguresc Ungarische Post de ia 27 Aprilie scrie următorele la privinţa revistei militare, care a avut ioc In Capitală Îd onărfia archiducelul Rudoif:
„După recepţiunile oficiale de la palat, s’a ţinut o paradă militară. Esemplara ţinută a trupelor, iuţela şi precisiunea, cu care eseeutau mişcările, a întîmpinat din partea tuturora laude şi recunoştinţă. Regele şi arclnducele Rudoif aă participat călare la paradă. Regele, care era Înconjurat de o suită numerosă avea pe pept marea cruce a ordinului „Sf. Ştefan," ier archi-ducele Rudoif marele cordon al „Stelei României." Cu tot timpul cel rău, o mulţime imensă de privitori se îmbulzea pe strade. Primirea Alteţelor imperiale-regaie a fost forte entusiastă; tote clasele societăţii manifestau simpatii cordiale."
—o —
A(jl se vor începe la cercul miiitar tsa-menele sergenţilor cari aspir la gradul de sub-locotenenţî lu reservă.
—o —
Ieri d. I. C. Brătianu, prim-ministru, a lucrat mal mult timp cu M. S. Regele.
—o —
Foia franeesă din strada Clemenţii, organ autorisat al ambasadei ruse, dă informaţiu-nea că în cercurile'politice se vorbesce despre apropiata plecare a prinţului Urusof, ministrul Rusiei în Bucureşti.
Principele Urusof, ale cărei relaţiunl cu guvernul nostru erau forte îucordate de cât-va timp, adaogă foia franeesă, nu va fi uumal de cât înlocuit.
Reproducem aceste rânduri numai penti u a arăta încă o detă de câtă duşmănie pei-tru ţeră sunt inspiraţi redactorii acestor fol străine, căci şi acăstă scire, ca şi multe altele trecute în acăstă foiă, este cu desăvârşire falsă.
—o—
Primăria Capitalei a numit o comisiune, compusă din dd. dr. Sergiu, D. A. Lau-rian şi I. G. Bibicescu, care’să se ocupe cu propunerea făcută de compania ilu-minărel cu gaz fluid pentru a’I se prelungi contractul încă pe 25 ani.
Acăstă comisiune s’a şi întrunit până acum de vre-o două ori.
—o —
Mâine seră, Sâmbătă se va juca în teatrul cel mare Lipitorile Satelor.
Acăstă representaţiune se dă în beneficiul bătrânului artist Millo.
Cine nu cunosce pe acest mare artist, pentru ca să mal avem trebuinţă a I face elogiurl ?
Suntem der siguri că aceia cari aă aplaudat şi aii admirat de atâta timp pe bătrânul şi marele artist al teatrului nostru, se vor grăbi a-1 manifesta şi mâine seră simpatia şi admiraţiunea lor ce şi le-a câsti gat prin talentele sâle.
—o—
„Ţera scie, esclamă România, că pentru perpetuarea sea la putere, o caută regimul prin lărgirea censului j Mai târziu la anul
v
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAPHUL
D. inginer Petru Eni, preşedintele corni-siunel inginerilor Însărcinată cu inspectarea tunelului GalaţI-BărboşI, fiinind inspecţiu-nea, a părăsit ieri oraşul Galaţi ducându-se la Bacă ti.
—o —
Ieri nopte, scrie Patria din Iaşi, s’a comis un furt mare în a doua Capitală a ţS-rel. Din casa d-lul Panopol, fost prefect de poliţie, s’a furat o casetă conţinând bijuterii, hârtii de valore şi bani, toteîn sumă de peste 2000 galbeni.
—o —
D. ministru de finance G. Leca, dupS o şedere de o i|i în oraşul Galaţi, unde a inspectat vama şi magasinele de docuiî, a plecat cu trenul de ieri la BacăQ, scrie (jiarul Găleţân Posta.
— o —
Duminecă 15 Aprilie meseriaşii români ydin Roman întrunindu-se în număr forte imposant au înfiinţat o societate al cărei scop este de a se înlesni meseriaşul român, punâud-o sub preşedidţa d-lul deputat Paul Străjescu. Membri comitetului acestei societăţi sunt d-nil Iordachi Popa, Ioan Toea, D. Georgescu şi A. Georgescu.
Pentru elaborarea proectulul de statute s’a numit o comisiune compusă din 18 persone.
Ieri d-uU ministru de resbel, I. G. Bră-tianu, a primit în audienţă pe domnulu general Cantili, comandantul divisiel din Focşani.
D. Ion Hagianof, proprietarul moşiei Manasia din judeţul Ialomiţa, dând la 25 locuitori din acea comună 25 pluguri, sistema universale, 5 chile porumb la acel lipsiţi de mijloce, şi lemnele de pe un pogon pădure pentru împrejmuirea curţel bisericel, ministrul ’I exprimă vil mulţumiri pentru acestă ofrandă, aducând şi la cunoscinţa publică o asemenea lăudabilă faptă.
SCRISORI DIN ITALIA
Corespondenţa pârtie, a Telegrapliulnî
Roma 2S Aprilie 1884.
ţilele acestea nu se au<|ea, pe uliţele şi pe la staţiunea drumului de fer din Roma, de câtă strigătele repetate de: „La Romania, confeăeraziOne orientala, gior-nale diretto dai sig: Maineri et C. 1. Mi-tilineua şi „J. Volontari ăi Capriu pho-totipia dopo il cadro defimto dai pittore Romenu, M. Stefanescu.
Părea că cu ocasia .sărbătorilor învierii lui Christ, reînviaţi şi Românii printre ruinele şi uliţile cele nuol ale Romei cari fac un centrast, ce place atât de mult inimilor poetice ale doranelor engleze, în cât preter mai bine a vagabonda totă viaţa lor printre ruine, scoţând suspine în o! es, de cât a se ocupa de me-nagiul casei.
Aflăm cu plăcere că d-1 M. Ştefânescu, pictor, a trimis prin d-1 C. I. Mitilinefi, la Ministerul cultelor şi instrucţiune! publice din România, 100 bucăţi de photo-tipii după acelaşi tablou, pentru a fi distribuite ca premii eleviloru sărmani ce s’afi distins anul acesta la învăţătură.
In acelaşiu timp mai aflămfl, că totfi d-sa se ocupă în momentele perdute (sărbătorile), a face o colecţiune cât se pote mai complectă de insecte, fluturi, scoici de mare, melci de pământ din totă Italia, precum şi o colecţiune de monete
Papale, pentru a dota museul naţiona din Bucuresci.
Recomandăm junime! române a face celaşî lucru când se vor duce în vacan-ţie pe la vetrile lor, atât la munte, cât şi în plaifi.
Timpul de aci estQ schimbător; plouă, tună, fulgeră, puţină grindină, vînt, şi din când în când sorele face: baU cucu.
Cu totă schimbarea timpului însă, lăptuca Romană este forte gustată pe la dispaciile de vin din prejurul Romei, şi lo Godanon.
Primiţi, domnule Redactor, încredinţarea deosebitei mele stime şi regretele că nu vă pot trimite o lăptucă Romană.
X.
Situaţiunea politica în Anglia
Ieeâ a doua corespondinţâ adresată farului belgian la Reforme de Carol Bradlaugh, în privinţa situaţiu-nii politice în Anglia:
Parlamentul ’şi-a reînceput lucrările şi din prima’i şedinţă guvernul a suferit un eşec serios în privinţa proiectului privitor la vitele atinse de bole conta-giose.
Acest proiect, anjendat de ducele de Richmond în Camera lorzilor, decreta că „consiliul privat trebue să se opună la introducerea vitelor de provenienţă străină, ori de câte ori legile ţării originare, relative la importaţiunea şi exportaţiu-nea animalelor, la introducerea seu la propagarea bălelor, şi la legislaţiunea re-ativă la măsurile sanitare pentru animale nu vor presenta garanţii suficiente contra introducere!, în Anglia, a vitelor atinse de bole contagiose!
Când proiectul se reîntorse la Camera Comunelor, d. Dodson, presindentul local govemment-booră, ceru că consiliul privat să fie desînsărcinat de’obligaţiunea ce’i era impusă.
Burgesimea whig se uni cu toril şi cu parnelistii, care ’l votară, nu din;rea voinţă, de ore-ce cestiunea era fără importanţă. şi guvernul fu bătut cu o majoritate de 24 voturi.
Oraşele mari sunt de acord cu guvernul, în privinţa acestei cestiuni, pe când proprietarii funciari sunt ostili acestor măsuri.
Propunerea nobilului lord diferă forte mult de aceea a guvernului.
După sistemul lordului Richmond, ori ce ţerâ care introduce vite este de mai ’nainte bănuită din punctul de vedere al holelor epizootice, şi numai proba contraria pote să distrugă acestă bănuielă; pe când, după sistemul guvernului, orice ţeră este considerată ca neinfectată, afară numai decă nu se probeză contrariul,
Cestiunea privitore la reforma electorală se va reîntorce săptămâna viitore pentru ca se intre comitet.
Amendamentul lordului Claude Ha-milton, despre care v’am vorbit în ultima mea scrisore, va provoca fără în-douială o discuţiune din cele mai se« riose,
D- Woodal, deputat din Stole sur la Trent, a depus o propunere care tinde a se acorda femeilor dreptul de vot pentru Camere.
Decă acestă propunere, sprijinită de un mare număr de membrii din ambele par-
tide, nu va trece chiar de astă detă, ea va întruni de-sigur o minoritate care va avea influenţa ei.—Femeile esercită deja dreptul de vot la alegerile municipale şi la acele ale comitetelor şcolare; în insula Man, ele iau parte la alegerile legislative.
Sir W. Harcourt este autorul unui proiect care creeză o nouă organisa-ţiune municipală în care va fi coprinsă vechia cetate a Londrei, cu bogăţiele ei enorme, cu obiceiurile şi privilegiurile sele, pe atât de curidse pe cât şi de numerose.
Cetatea legală nu are de cât o întindere de teritoriu de 723 acre şi numără o populaţiune aprope de 125000 locuitori. Oraşul Londra coprinde în realitate 78029 acre şi numără aprope 4000000 locuitori.
Proiectul de reformă propune de a se întinde ca drepturi acestor patru milione de locuitori privilegiurile de care se bucură a^î cu numele cei 125000 locuitori ai Cetăţel, pe când, de fapt, ele nu sunt esercitate de cât de oligarhia castei al-dermenilor.
Fiind-că interesele ameninţate sunt de o fărte mare importanţă pentru aceia cari le posed, gog şi magog sunt sub arme şi tind a întrebuinţa tote mijlocele pentru a face să cadă măsura propusă seu cel puţin să’i denatureze principalele ei disposiţiunî.
Bugetul presentat de cancelarul de la finanţe oferă forte puţin interes: esce-dentul veniturilor este forte minim pentru a se permite o micşorare a impositelor.
Cu tote acestea două cestiuni trebuesc semnalate:
Deteriorarea monedei nostre de aur, din causa cheltuielelor pentru aducerea aurului, este -evaluată a<|î la mai mult de 700,000 livre. Se va aduce un remedifi a acestă bătendu-se noi piese de câte Zece şilingi de aur.
Valorea reală a acestei noi monede va fi inferioră cu a Zecea parte valoreî săle nominale.
Cancelarul propune încă de a se reduce la 21k % dobânda daroriei nostre naţionale prin o conversiune facultativă.
Omenii politici şi publicul, în general, se preocup mult mai mult de afacerile din Egipt de cât de buget.
D. Gladstone a afirmat într’un mod formal că Kartumul n’a fost periclitat nici prin armele Mahdiului, nici alt-fel.
Cu tote acestea, lordul Fitzmaurice, sub secretarul Foreign-Oficiului, a anunţat că guvernul a autorisat pe consulul nostru din Chartum să părăsăscă localitatea; şi ’l felicita că n’a usat de permisiune şi că a rămas la postulfi seu, cu tote pericolele cu care Cste expus acolo.
Cablul este mult mai puţin asigurător ca d. Gladsone. Politica posriă este fără eşire.
Retragerea trupelor nostre şi reîntor-cerea la principiul neintervenirei ar fi un act de onestitate, de sigur, der cari ar atrage după densele căderea ministerului Gladstone.
Anexarea ar fi în contrazicere flagrantă cu totă politica d-luî Gladstone şi cu declaraţiunile sele anteriore. Şi nici un espediente nu va cruţa pe guvern de ruşinea şi dificultăţile situaţiuneî.
Cestiunea egiptenă este o moscenire fatală lăsată de lordul Beaeonsfield ministerului actual şi d. Gladstone, care, în 1879, se ridica contra politicei pre-
decesorului său, nu pote el însuşi să se scape de ea a^i. II este peste putinţă să o modifice în 1884, şi acesta pentru că de la 1880, voesce cu ori ce preciu să concilieze inconciliabilul.
Arestările pretinşilor dinamitarzi, pe cari le am semnalat în precedenta mea corespondenţă, nu par pănă ac|î să se fi făcut într’un mod just; şi în Irlanda mai mulţi indivizi convinşi că se aso-ciaseră pentru a exploata pe o scară întinsă industria omorului, aii fost condamnaţi la deportaţiune.
Să 'mi permită cititorii să Z'c un cuvânt despre persona mea: săptămâna a-cesta am luat cuvântul în şâse mari meetinguri, la Worksop, Sheffield, Sho-reditch şi Brighton. Publicul către care m’am adresat se compunea de sigur din mai mult de 16.000 auditori; diarele din Londra nu vorbesc nimic de nici una din aceste întruniri.
Acum mă pregătesc să susţiu procesul ce ’mî intentă Corona: voesc să mă lovâscă cu o amendă de 2,500 livre (68 mii lei), pentru că am intrat şi am votat în Camera Comunelor în Ziua de 11 Februarie.
Afacerea va fi instruită la bară, adică voiu avea onorea să compar înaintea unui tribunal de trei judecători, presi-dat de lordul şef al justiţiei din Anglia în personă şi asistat de un juriu.
SCRISORI DIN BASARABIA
Corespondenţa pârtie, a Telegrapliulul
Chi§eneit 17 Aprilie.
De când parele române nu mal pătrund prin sudul Basarabiei, inteligenţa nostră de aici nu citeşte de cât parele ruse. A citi un Ziar rus, trebuesce mare sacrificiu. Orizontul politicei externe a imperiului rus, să află făcut pe baza notelor primite din partea ministeriulul de esterne. Aşa de esemplu, în momentul de faciâ, când cititorii noştri cunosc bine cestiunea echivocă a gloriosel supunere a hanului de la Merv, noi de aci nu seim absolut nimic, căci până acum s’a interzis Ziarelor de a vorbi despre acâstă isbândă a Rusiei în Asia.
Aşa fiind, citesc şi eă din când în când Ziarele ruse, în cari de la un timp în eoee s’a discutat cestiunea gravă a măsurilor de luat in contra flagelului ce bântuie întrâga Rusie şi care sdrobesce ca fulgerul gospodăria ţărănescă.
Acest flagel este — furtul vitelor şi cailor. Fie-care Ziar propune în momentul de faciă câte un elixir universal 'spre stârpi-rea acestui flagel, der tote propunerile făcute n’au ajuns Ia nici un resultat, ier guvernul nu s’a decis a lua nici o măsură menită a ocroti gospodăria rurală.
Cestiunea acesta preocupându-ne forte de aprope, de ore-ce atât aci în nordul Basarabiei, cât şi în sud, prin judeţele retrocedate, furtul vitelor a devenit o adevărată ciumă, şi încă o ciumă asupra căreia n’are nici o influenţă orl-ce măsură igienică.
Mi să scrie din Bolgrad, că în partea re-trorăpită de la ţera mumă, furtul desespereZâ întrega populaţiune, care perde orl-ce cu-ragiu faciă cu nesiguranţa în care se află puse viaţa omului şi proprietatea sea.
Pe când aceste trei judeţe erau alipite la România, nici o vită, precum sciţi, nici un cal nu s’a putut vinde fără ca aceste animale să n’aibă un bilet de legitimaţie, în care sunt înscrise semnele particulare ale animalului.
Proprietarul ce ’şl vindea turma, avea înainte de t6te a se supune unor legi, cari garantau cumpărătorului obiectul europă rat. Piaţa deci a fost pfi<Jită, ca nu cum-va furii să vînZă cel puţin pe faciă vite, cal, porci şi ol furate. Rusul, desfiinţând îutrâgâ aprope legiferaţiunea română, a desfiinţat şi legea sus numită, unicul stavilar în contra furilor, care imediat năvăliră asupra judeţelor de la sud.
Satele întregi, orăşelele Tatar-Bunar, Sa-haidoc, Grădiştea etc., au sărăcit din causa acestor furi, căci aă ajuns la cea înarmare eutesanţă-la furtul unor cirezi şi herghelii întregi. Scriindu-vă aceste linii, mă tem că nu-.nl veţi da creZământ, dâr petiţiu-nile trimise din partea poporaţiunel jăfuite generalului Constantinovid, guvernorul provinciei, sunt nisce fapte, cari nu pot fi tăgăduite, de ore-ce una din aceste petiţiunl se află chiar tipărită în Ziarul din Odesa Novorosiishj Telegraf, şi care este trimisă Ziarului din Kilia.	Basarab.
Dia ŢARA
Trist accident. — Dragomir Banu din comuna Copăcenii-de Sus, judeţul Ilfov, în Ziua de 2 Aprilie ducăndu-se la lucru la o vie a sa, ce o are în Dealul-Pârlitel din judeţul Ylaşca, a luat cu sine şi pe fata sea, anume Florea, în vârstă de 3 ani. AprinZând focul la capul viei, a lăsat acolo copila; ier el a plecat la lucru şi aauZit’o strigând. Când s’a înapoiat, a găsit pe copila Florea cu hainele aprinse de foc, fiind arsă şi pe. corp, ast-fel că a doua Zi a încetat din vieţă. Chiar numitul părinte, cu ocasia ajutorului ce a dat ficel săle, şi-a fript mâinele atât de tare că acum este în
neputinţă d’a mal munci,
•
Sinucidere. —In Ziua de 6 Aprilie, s’a găsit Înecat în rîul Siretu, locul numit Co-tul-Chelcioci din comuna LespeZile, judeţul. Sucâva, Ion Mohnaciuc, îu etate de °3 ani, de naţionalitate rus, de loc din satul Cosmacia din Galiţia. Acest individ fusese atins de alienaţiune de vr’o jumătate de an.
*
O nenorocire. -In Ziua de 10 Aprilie, opt-spre-Zece locuitori din comuna Valea-Stauciulul, judeţul Dolj, cu o căruţă şi 2 cal, pe când treceau cu luntrea pe rîulti Jiului, a luat apă luntrea şi s’au scufundat cu toţii. Locuitorii sărind în ajutorul nenorociţilor, 14 dintr’ânşil, împreună cu 1 cal, s’au scos cu viâţă; ier 4, anume: Marin Xandor, Dinu Buloc, Teodor Popa Va-sile, şeful garnisonel, şi Constantin Bouan-giu s’au înecat împreună cu un cal. După căutările făcute abia s’a găsit cadavrul u-nuia dintr’ânşil. S’afi luatu însă măsuri şi
pentru găsirea cadavrelor celor-l’alţl.
*
împuşcat din greşală. — Băiatul Eftimie al lui Ion Forân din comuna PâunescI, judeţul Putna, in Z^a de 15 Aprilie, aflân. du-se pe câmp cu păşunea oilor, purta un pistol Încărcat cu scopul d’a se feri de lupi.
Iu momentul, însă, când a voit să aşeze acel pistol la brâfi, s’a descărcat iutr’ânsul, şi a încetat îndată din vieţă.
--------------------------------
REVOLUTIUNEA IN AMERICA
Am vorbit deja cititorilor noştril despre răscola ce se ivesce în America. La New-York, evenimentele din Cincinati, despre
FOIŢA „TELEGRAFULUI"
VIAŢA AMOROASĂ
CÂIVTAREAŢA DIN FLUER
de Catulle Mandâs
—	Icarion, numai pe femei la prinde ca să fie crude, însă pentru bărbaţi nu se potriveşte. Ce fel! când frumosele Mi-lesiane uită, numai pentru a’ţî place ţie, ca să se ţie după cum cere sexul lor, te-ai face tu aspru? Când ele se silesc să vie spre tine, te-ai sili ore tu ca să fugi de ele ? Facă nemuritorii ca să nu fie ast-fel, pentru că răsbunarea zeului care este adorat în Thespies ar plana pe capul tăfi!
—	Ce vrei cu mine?
—	Printre frumosele cari te iubesc, este una care e cea mai frumosă şi care te iubesce mai mult. Dânsa ’mi-a destăinuit suferinţa ei şi eh ’î-am făgăduit să o înveselesc. Dâcă vrei să vii după mine, o tinere frumos, te voiţi duce la dânsa.
—	Pe o singură femeiâ o iubesc în
lumea asta, şi pe femeea aceea nu o cunosc; pote că nu o voia cunâsce nici o detă.
— Păte să găsesci, Icarion, în femeea ce te asceptă pe temea pe care o cauţi.
Streinului îi veni o speranţă ciudată când auZi răspunsul acesta; făcu semn că primesce să mârgă cu bătrâna. Dânsa îl legă la ochi şi luându-1 de mână strigă: „jur pe cosoraşul lui Ithyfallos că cine te-ar vedea ar crede că esci însuşi Eros!“
IV
Peste câte-va minute Icarion era singur în umbră şi în tăcere ; prin membre simţia un fel de căldură dulce, parfu-murî necunoscute îi luaft mirosul, şi o musică depărtată, mângâetore după cum e şi chemarea sirenelor pe valuri, re-sună încetişor.
Icarion, poţi să ’ţî deslegi ochii.
Dânsul se supuse : o femeiă, acoperită cu un văl de in alb, sta întinsă pe un covor de purpură. De ruşine, îşi ascundea obrazul în perinele brodate. Der are cine-va trebuinţă se vedă obrazul unei femei ca să scie că este frumosă? Frumuseţea, florea divină nu are pe lângă strălucirea care isbesce ochii, un pro-fum. destăinuit,or ? Ast-fel gândea Icarion
când îngenuchiă dinaintea necunoscutei şoptindu-i:
—	In zadar îmi ascunZi facia. Fără să vrei tu, eu scifi ce duioşie este în ochii tăi; şciu splendorea franţei tele ; şi gura ta melodiosă, lyră cu două corde trandafirii, nu 'mi este necunoscută. Nu sciţi insă decă părul ’ţî este bălan ori negru, numai atât îmi mai rămâne să aflu. Lepădă vălul acesta gros şi lasă-mă să-ţi sărut cosiţa întunecată ca tronul lui Hades seu senină ca şi Ziua care nasce.
—	Nu se pote să ’mî veZi facia 1 Zise femeia voalată.
—	Bine, nu face nimic, şi aşa te iu besc. Iubesc tot îu tine, până şi myste-rui ce te înconjorâ, până şi vălul ce te acopere, pentru că aşa semeni mai mult cu aceea pe care o caut. Trebue să fii după cum ’mî închipuesc ea. Unde mergem, nu sciu, mi se pare însă că am sosit. Simţ că sunt în minutul să ’mi a-jung ţinta ce urmărâm în visul meu. Binecuvântată fii tu femeiă care pui iâr pacea ’n sufletul mea ! Sore acoperit care mă luminezi, sfinx încântător, d'ar trebui să nu te cunosc nici o detă, ori de mi te vei arăta într’o Zi» de 'mi va fi dat ori nu să ghicesc enigma misteriosâ, te iubesc şi te voia iubi neîncetat.
—	Şi eh te iubesc, o! Icarion 1 Cum se repede lupoica pe prăda ei,
tot ast-fel se năpusti Fenice eu pieptul svîcnind pe frumosul tânăr mai frumos de cât Lyeos.
—	Fenice 1 strigă Frigianul.
Şi cu un gest dispreţuitor, o respinse departe de dânsul. In zadar vru dânsa să’l ţie în loc, în zadar lepădă vălul de in cu care era învelită, Z'cându-1: „vechime, sunt frumosă 1“ In zadar se ţinu după densul, plângând şi murmurând: „Are să ’ţi pară rău după mine când nu voiu mai fi, tinere, o frumosul tânăra, mai frumos de cât Lyeos.“ El şi fugise cu părul făcut măciucă, cu pumnii strânşi, cu fierea turburată; da ca un nebun peste trecători; nici chiar un zid de aramă n’ar fi putut să ’l oprescă din fuga lui, atât de tare se zorea să ajungă la templul Afroditei; şi când îngenuchiă tremurând înaintea statueî de alabastru Zise: „Fie-ţi milă de mine, o ! zeiţă! te rog să mă ierţi! pentru că ca un nebun care blestemă, ’mi-am putut închipui că frumuseţea unei femei s’ar putea potrivi cu frumuseţea ta, o 1 cea mai frumosă dintre Nemuritore!“
V
A doua Zi, pe când umbla zăpăcit prin oraş. un zefi îl duse spre piaţa publică. In mijlocul poporului adunat, pe nisce
lemnărie acoperită cu un văl negru, sta întins, gol şi alb, cadavrul Feniceî, cân-tăreţa din fluer. Câţi-va robi stafi în ge-nuchî şi plângâu. „Vai! vai! ZiceaHry-sis adânc mişcată. — Ast-fel a murit şi fiica mea—Z>cea Demoton, tatăl Xenilei. Sărmana Fenice 1 pe cine iubea ? întrebă Xantip. — Iubea pe Icarion din Frigia, răspunse betrâna Titthea. — Pământ şi Zei! striga Icarion cum zări frumosulâ cadavru, cu şoldurile şi sânul gol, şi cu facia acoperită cu un văl; este chiar A-frodita milesiană. —Ba nu, este Fenice, cântărâţa din fluer — răspunse Titthea. Să scii însă un lucra pe care numai eu îl scifi: „când sculptorul Xanthias veni în Milet, Fenice primi să se arate lui în trei rînduri golă, şi Xanthias a făcut un cap-d’operâ.“
Icarion nu mai Zise un cu vînt. Plecă capul şi se depărta; şi, pe când se depărta cu inima plină de amărăciune, i so părea c’aude un glasfi şoptindu’i la urechiă:
„Are să ’ţi pară răii într’o Zi dupS mine, când nu voi mai fi, tinere, o frumosule tânăr, mai frumos de cât Lyeos.
Traducţiane de Spartal!
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
cari au citit ceva cititorii noştri, ’şi au avut răsunetul.
In diminâţa <]ilel de 5 Aprilie curent, s’ati împrăsciat cu profusiune în cartierele popcrate, şi mal cu sâmă în cartierul german al oraşului, nisce mici hâvtiuţe con-vocând pentru săra acelei rjile un mass-mce-ting la amfiteatrul din Cooper-Iustitute, care e locul obicinuit al marilor întruuirl poporare. Cu tote că acest apel era public, era în forma sea, în redacţiunea sea, în graba cu care fusâhe împărţit, un aer de mister care trebuia s’atragă atenţiunea multora. Ecâ ce coprindea acâstă eurio3ă bucată:
„ Cetăţeni! Lucrători ! — RPscoIa de la Cincinati; căuşele şi efectele sâle. — Mass-meeting la Cooper-Institute, Sâmbătă 5 A-prilie, opt ore sera: —Un represintante al lucrătorilor din Cincinati va vorbi meetin-gulul. Cel-lalţl speakers vor fi Edward Iving, Alexander lonas şi Frack Seabert, — Lucrători, rădicaţi-vă glasul contra bandei de pungaşi, de politician! şi de capitalişti cari vS fură muuca, rodul lucrului vostru şi libertatea ! — După ordinul comitetului central al „Socialistic Labor Party“.
Mişcarea se pregătea, gigantică. Proletariatul întreg se sculase. Oratorii cel mal violenţi erafi să vorbească. Megy, Most, marele anarchist german — şi mari lucruri puteafi să iasă. La ieşirea din meeting, o-garil poliţienescl trămişl pretutindeni, aflară că se proiectase o procesiune, care era să spăimânte cartierele bogate.
Poliţia fu pusă în piciore ; înaripată bine ea avea ordinul să lovescă unde bine ar fi crezut. Peste 2000 de agenţi fură puşi pe picior de luptă. Afară de aceştia, 150 de detestivl îmbrăcaţi civil fură vârâţi în sala meetingulul. Toţi aceşti omeni comunicau între dănşil.
La opt ore sala fu plină. Peste 3000 de omeni intraseră de la deschiderea uşilor, deasupra platformei fâlfâiati stegurî roşii cu inscripţiunl ca acestea: „Naţionalisarea pământului, a munceî şi a educaţiunil. — Productele neconsumate ale trecutului aparţin în comun generaţiunil presinte. Industria şi comerţul reglementate de guvern.11
Căpitanul poliţiei se puse în evidenţă, în uniformă strălucită, lângă tribuna oratorilor.
La eşire, poliţia cu violenţă a oprit formarea procesiunii.
Mişcarea muncitore din America, de şi mal Jiniscită, e mal tare şi mal bine orga-
nisată decât în Europa
-----------—-----------------------
Reforma \m socialiste in Germania
Ca articolu de fond al farului Neue freie Presse, găsim următorele rîndurf, pe care le credem de’un interes de a le reproduce de 6re-ce a-ducu lumină In starea socială de acolo :
Desbaterile ce au avut loc în comisi-unea parlamentului german relative la reforma lege! socialiste sunt pline de învăţăminte : din aceste desbaterî se vede forte desluşit, cum acestă lege nu pote pune stavilă scoleî şi agitaţiunilor socialiste.
Legea socialistă germană, după cum sciut este, dă guvernului împuterniciri mal mici de cât legea escepţională din Yiena, şi într’alte restrângeri mal con-.ţine şi o mărginire temporară în activitatea sea.
Guvernele confederaţiuneî germane sunt de aceia silite din vreme în vreme ca să cerâ prelungirea lege! socialiste de la parlament. Der cu căt de des acestă cerere este reînoită, cu atât de mult se ridic îngrijiri şi opuneri mal puternice contra regulamenteloru escepţionale ce conţine legea socialistă, şi aceste îngrijiri se nasc chiar în cercurile acele cari sunt mai presus de bănuiala conivenţei pentru socialism, şi nu fac parte din opo-siţiunea principală în potriva guvernului.
Acâsta o dovedesce nu numai interpelările cunoscute ce le a făcut Wind-
că s’ar fi făcut mal bine dăcă de la început încă s'ar fi luat măsuri mai multe de siguranţă pentru protogiarea vieţeî şi a proprietăţei, în loc de a se întreprinde o campanie fără resultate împotriva partidelor şi a scrierilor socialiste.
Dăcă se vor adeveri spusele luî Rich-ter, ce le-a făcut acesta în ultima şedinţă a comisiuneî parlamentului, de încercarea înspâimântătore de a se arunca in aer cu dinamită statua naţională din Niederwald în <^iua inaugurărel sele, a-tuncî nici nu mal există cea mai mică îndouială, că judecarea primejdielor socialiste va lua o altă formă. -împăratul, un mare număr de principi germani, flo-rea şi crema naţiunel germane, era adunată în (jiua aceea împrejurul statueî. Decă totuşi a reuşit, fără ca poliţia să observe, să se introducă o cantitate de şăse-spre-(Jece funţî de dinamită sub fundamentul statueî, după cum a spus Rich-ter, şi acea pustiere ce ar fi putut produce explosiunea acestei adevărate maşini infernale a fost împedicatâ numai printr’o întâmplare, prin ploile ce căzură,
îmbată copila sea şi când ea cade Ieşi nată din causa spirtoselor consumate, le o violâză.
fiarele franceze care ne aduc acestă istorie nu ne t|ic nimic în privinţa că-sătnrieî, făcutu-s’a ea seQ. nu ?
Prejudiciele societăţeî sunt mari şi biata femeiă pote fi condamnată de a rămănea pentru tot-d’a-una nemăritatâ.
Halal de societatea în care trăim.
CRONICA
Intemplari din Capitala
Fwri.-Moise Aron e un om de altmintrelea forte bun, numai comite şi el, pe lângă alte mărunţişuri şi cele şepte păcate capitale. Mal cu sâmă are obiceiul, cinstitul Moise, de a cam trage la măsea şi a inspecta buzunarele ca să potă faceacesta. Ieri el fură din buzunarul servitorului d-luî Miiller din calea Victoriei 37, patruzeci de lei, pe cari se pregătea a-1 face să circule când poliţia îl arestă. Moise Aron face parte din seola economiştilor circulatori.
—x—
Mister.—In strada Călăraşilor, No... şters, loeuiesce un bătrân care, de când ţin minte megieşii, n’a eşit din casă. Bătrânul e încă verde şi o tânără femeie vine, câte-o dată şi în cupă, de-I aduce măncare şi stă cu
Zăpăcitul
Cine a cunoscut pe Gheorghe Medeleanu trebue să scie ce om zăpăcit era el. Dis-tracţiunea lui era în tote împrejurările ne
mal pomenită. Cu tote cit era om deştept, ^“„fgu’me'a ^Împrejurimi, ne» ln.ft«t Ş. cu reia el ficea nisce dobitocii ^ , trecutulllI acesln| se miri de pe cari nici o vitt tacSlţată nu ]e-nr face. obiceiuri]e misteri6se
înainte de a alia mal multe despre dân- j Singur stând, acel om nu se arătă nici sul de la o rudă a sea, iecă cum îmi po- 0 detă. la o ferestră şi nu iese în curte în vestise bătrânul Tăutu, acum răposat, ca şi partea despre stradă.
Medeleanu, —obiceiurile lui:
Vre-un criminal ce-şl espiază vina, vre-un Medeleanu se coboiă, deschide uşa spre 1 avar mârşav, ori vre-un mare filosof trebue acesta dovedesce în destul, cât de puţin t a eşi, o închide din noii, observă că e cu sg gg bătrânul din strada Călăraşilor.
a folosit legea socialistă, mai dovedesce încă cum a crescut amărăciunea, cruc|i mea şi îndrăsnăla partidei adevărate de răsturnare, sub domnia acestei legi. Der chiar ideia este forte vădită, că alunga rea forţată a agitaţiune! socialiste din viaţa publică, că suprimarea societăţilor şi adunărilor, a întrunirilor şi a imprimatelor, cari tote puteu fi controlate de stat înainte, a pus pe socialismul ca se caute căi ascunse, care tot de o detă sunt căile cefe mai greşite, şi că tocmai printr’aceea a crescut numărul proseliţi lor acelor desperaţi, cari prin îngrămădirea celor mal nebune crime, caut a a duce o zăpăcelă după care, cugetă eî va resare o nouă orgauisaţiune a so cietăţeî.
ACTE OFICIALE
Se înaintezi la gradul de colonel în arma artileriei, pe ijiua de 16 Aprilie 1884:
Pasca Şerban, comandandul regimentului 8 de artilerie, Iocotenent-colonel de la 1879 Apriliu 8, la vacanţa ce este de şef de stat-major al corpului III de armata, prin mutarea colonelului Iarca Leonida.
X
Căpitanul Vasîlescu Constantin din regimentul 8 de dorobanţi, Buzău, s’a trecut, pe tjiua de 15 Aprilie 1884 în posiţie de disponibilitate pentru infirmităţi, tim-porale.
X
S’aii făcrt urmetorele mutări de foficeri superiori pe $ua de 16 Aprilie 1884, în interes de serviciu.
Colonelul Schina Alexandru, comandantul pieţei Bu-curesci, comandant al regimentul 7 de călăraşi şi al-brigadti 4 de cavalerie.
Colonelul Budiştenn Alexandru, şef de stat-major al corpului II de armată, comandant al pieţei Bucuresci
Colonelul Algiu Ion, comandintul regimentului 17 de dorobanţi, Mehedinţi, şef de stat-major al corpului II de armată.
Colonelul Iarca Leonida, şef de stat-major al corpu lui III de armată, comandant al regimentului 17 de dorobanţi, Mehedinţi, şi al brigadeî I de infanterie.
BULETIN JURIDIC
—o —
Un părinte criminal
D. B. P. comi-ven^ător într’un maga sin de mărunţişuri din Paris bra in ajun de a se însura luând de soţie pe o tânără înveţătore domnişora, G. L. strigă rile se făcuse deja, totul ft gata pentru căsătorie.
Dăr chiar în ajunul (|ileî fixată pentru celebrarea cununiei, fidanţata cu lacrimile în ochi declară mirelui, că are să-l descopere un mare secret, şi fără ca să-î spuie acel seeret, ea nu pote consimţi să o ducă la biserică.
—	Der bine ce aî, iubito, spune, spune ’mî te rog ? ^ise ginerele cu mirare.
—	Am un copilaş!
Tabloă !..
Mirele blesat adânc în inimă, după o pausă întrebă:
—	Al cui e copilaşul ?
—	Al tatei, care abusă de naivitatea mea încă pe când erâm elevă la un pen-
horst; chiar şi guvernul începe să măr-; sion din Versalles. Intr’o (|i acest mon turisescă neputernicia lege! socialiste, de ‘ " ore ce d. Puttkamer a înţeles să facă
deosebirea între socialişti şi anarchiştl şi d. de Botticher, răspunzând unei a-ţâţârl a lui Richter şi a partidei sele, a declarat în comisiune, că guvernulO prusian a lucrat deja uu proiect delege în contra primejdielor întreprinderilor cu materiale explosive.
Acesta va să (|ică. adică, că se începe a se depărta de învingerea ideilor, şi a se îndrepta la biruinţa crimelor, şi în acăsta se mal află şi mărturisirea că legea socialistă nu’şî a ajuns scopul, şi
1 stru veni şi mă luă cu dânsul, intrarăm, întorcându-ne a casă, într’un restaurant unde m’a forţat să bău mult... licorurl vin.,, şampanie... am ameţit şi cându rn’am tredit am fost deflorată.
Domnul B. P. a informat îndată parchetul care a şi început îndată cercetarea.
Cu tote că legile francese nu pedepsesc o asemenea crimă de cât în casu dăcă este urmat cu violenţă , pote însă că să se întâmple ca parchetul să credă de cuviinţă a începe instrucţiunea contra unui părinte atât de nemernic, care
—o —
Scandal.—Tribunalul
din Bucuresci va
scufă de nopte, şi, observându-se mal bine, vede că e ras numai pe jumătate, că că-, maşa a lăsat’o afară din pantaloni şi că cio- JudeCa în curând o afacere forte scandalosă: „	4	.	, .A , tânăra domnă F. din strada * , dispărea
răpi l-a tras în jos peste încălţăminte. de obiceifi de cât_va timp> dinVdaia chiar
Decă merge prm piaţă, se simte d’o dată ţ i care oormea cu soţul său trei patru ore lovit cu violenţă în pântece seu în pept; şi se suia într’o trăsură ce ascepta în stradă se uită, şi vede că s’a lovit de oiştea unul şi mergea cine scie unde. Soţul noptea trâ-
cută află lucrul, prinse pe nebasta sea când voia să se suie în trăsură, îl trase o cal-eavură bună, şi e gata a da jalbă de despărţenie.
—x—
Un comerciant onest. — Ieri pe la orele 5 p. m. trei studenţi îu medicină şi drept aii intrat în prăvălia d-luî Sălcianu din St. Ştirbei- Vodă declarânduT că voiesc închiria două odăi din casa d-sel \ împreună cu aceşti studenţi a fost şi unul din redactorii noştril, care fiind întrebat de d Sălceanu de a văclut său nu aceste odăi, a ^is că nu le a putut vedea, der că i s’a spus că sunt bune.
Invoindu-se asupra chiriei, chiriaşii viitori au dat onor, comerciant 20 lei arvună. Iar apoi plecând spre casă, au constatat că casa e ruinată şi primejdiosă pentru locuire, că e ţinută murdar şi că e egrasie îu hală, căci odăile fură închise. Acesta a fost ieri la ora 3 p. m.
A^l dimineţă tinerii trimeţând o sen-sore d-lul Sălceanu declarară în ea că refusă a sta în aceste odăi şi cerură îndărăt cel 20 de lei, rămaşi în decursul unei singure nopţi îu pozunarul proprietarului, care declară studenţilor că în cursul nop-ţel ÎI a venit un alt musceriti, căruia el a fost nevoit a’I refusa, aşa fiind d. Sălcianu refusă înapoiarea arvunei.
Felicităm pe onestul comerciant şi avi-săm pe onor. public despre nedubitabila o-nestitate a d-sele. Paza bună trece primejdia rea.
— x —
A vis Primăriei. — Ieri pe la orele 9 şi un sfert un scandal ne mal pomenit a avut loc în strada Pescăria Veche între hingherii cutiei de câini şi câţl-va paclnicl cetăţeni.
Acestă instituţiune a hingherliculul, barbară prin ea însăşi, devine încă şi mal barbară prin impertinenta ţiganilor puşi în fruntea acestei instituţiucl, cari protejaţi adesea —ca şi în cazul de fadă, de către forţa publică, gardişti-comisari şi alţi, comit cele mal mari neorânduell şi adesea cele mal crude scandaluri.
Aşa s’a petrecut în strada Pescăria Veche; Hingherii au intrat în curtea d-nel Lue-siţa... voind să ie un câne cu sgardă. Se observăm, în treeăt, că în colorea de roşu cutia n’are voe să umble (şi prin urmare nici să ie câni) de cât până la orele 8. Indignaţi de aceste başibuzucăril, doi băeţl calfe dintr’un magasin de ciaprazerie, au protestat voind să goneseă din curte pe a-ceştl ciohardîl! Din aceste protestări s’a născut o bătae crudă. Am fost martori la oribilul aspect al unuia dintr’aceste calfe, plin de sânge, strâns de gât de trei hingheri, şi bătut în cap cu pumnii de către aiţl doui. Era grozav! Cine şcie, dăcă lumea indignată n’ar fi sărit, cine şcie decă nenorocita victimă a hingherilor ar fi mal scăpat cu vieţă. E trebuincios a se lua straşnice măsuri; e trebuincios pentru ordinea şi moralitatea publică, ca autorităţile ce vor fi sesizate de acestă afacere să fie forte severe pentru a da o straşnică lec-ţiune acestor tâlhari de uliţe pentru ca să i facă să şcie pe viitor în ce mod săînde-plinescâ ordinele reglementelor comunale şi în ce mod să respecte drepturile cetăţenilor şi inviolabilitatea domiciliului lor.
car. A fost văijut adeseori lovindu-se cu un cerşetor orb, încurcându-se şi cărând împreună cu dânsul. El caută, răscolesee tot, strigă, se înferbântă, îşi chiamă servitorul fără a sci pentru ce; „tote lucrurile i se perd şi i se rătăcesc"; îşi caută câte o jumătate de ceas ciubucul din care fumeză. Merge prin târg, bate vântul şi pălăria ’î e svărlită; eJ păşesce ţanţoş înainte; lumea rîde, rîde şi el şi caută cu privirile pe cel ce 'şl-a perdut pălăria. Seu mergând pe u-liţa în care e casa sea, el crede că s’a rătăcit, întrâbă pe toţi unde e uliţa cutare şi rîde cu hohot când i se spune că e a-ceea în care se află; apoi intră în casa sea, din care ese cu grabă, crezând că e îu vre-o casă străină. Ese de la o visită şi găsind la uşă o trăsură care crede că-1 aparţine, se suie într’ânsa; vizitiul mână creZând că ’şl duce stăpânul acasă. Medeleanu se co-boră, sare diu droşcă, trece curtea, suie scările, trece prin tote odăile: tote ’I par cunoscute, nimic nu-1 surprinde. S’aşâZă, se odihnesce, e acasă. Stăpânul sosesce; a-cesta se scolă spre a-1 primi, îl trateză cu politeţă, poruncesce dulceţă şi cafea, bate din palme şi li s’aduc ciubuce, el crede me-refi că face cinste, vorbesce, cugetă, mal vorbesee, stăpânului i se urăsce şi se mi-nuneză de atâta neruşinare, şi Medeleanu îşi perde răbdarea. Gândesce că are a face cu un mojic, cu un perde-vară, mal rabdă. Vine noptea şi tocmai după multă esplicare înţelege unde se află.
O dată se duse la o cuconă, şi, convin-gându-se îndată că ea îi face visită lui, se aşeZâ pe o sofa, şi nici gând n’are sS se ducă, i se pare apoi că cucona ceea face visite prea îndelungate, aşcepta în fie ce moment că se va scula şi-l va lăsa în bună pace, der fiind că se prea prelungesce lucrul, fiind că ’I e forne, şi fiind că amur-gesce, el o poftesce la masă, ea rîde, ş’atât de tare, în cât îl aduce în fire.
i tânăr când era Medeleanu, tot aşa făcea. El era la Iaşi, avea o slujbă mare la curtea domnescă. Intr’o Zb prinde el dragoste d’o jupânâsă din casa domniţei. îşi pune în gând sfe-şî „verse îa piciorele el focul dragostei sâle.“ O găsesce, şi înce e a-I spune tot felul de năsbâtil. Iî vorbesce de un proces ; despre înfiinţarea unei şcoie; despre cuminţia pe care trebue s’o aibă fetele : ele nu trebue sS fie uşurele şi sâ credă tuturor fleacurile pe cari le-ar spune lluturatecil de băieţi, şi câte şi mal câte !
Intr’o Zi vrea s6-I facă un răvaş de dragoste. Iâ o hârtie, scrie răvaşul, apoi uitând ce face, iscăiesce şi pune pecetia lo-gofeţiel. Persistâne în uitarea sea, el scrie 3e plic adresa boerulul Sandu, care avea o pricină. Vă închipuiţi rîsetele tuturora la aflarea faptului.
In adânci bătrâneţe a murit Gheorghe Medeleanu, şi până în urmă îşi păstră sminteala sea.
La urmă lumea se deprinsese cu caraghioslâcurile luî şi tăcea din gură, lăsân-du-1 să facă ce voia.
Toţi spuneau c’ar fi fost Medeleanu în stare să se ducă în casa altuia şi să se culce cu nevasta altuia, fără vre-un gând rău, ci numai creZând că se află în gospodăria sea.	Al. Paigrot
O CRIMA LA BALTA
In apropiere de orăşelul Balta, dincolo de Dinistru, să află un sat numit Bătăi. In acest sat s’a întâmplata o crimă, a cărei cruZime bestială întrece tote crimele îq-s nise în analele jurisdicţiunel guvernământului Herzon. La Bătăi se află două biserici, rna mare de piatră şi una mal mică de lemn, aceste biserici sunt păZite noptea de 12 p^iitorl cari se aleg pe rând printre locuitorii (obcestvo) satului. In Ziua de 14 corent, unul din păzitorii de lângă bisarica Mântuitorului, fiind de paZ&, şedea tocmai la uşa bisericeî pe când cel cinci din tovarăşii săi să adăpostian sub acoperişul unei căsuţe de adăpost. Pe la orele Îl noptea, bietul păZitor a fost omorât, de sigur în somn, de ore-ce nimeni n’a au^it vr’un strigăt de alarmă. După ce o-morîtoril finiră cu nenorocitulu, el năvăliră asupra căsuţei şi după o luptă teribilă omorîră şi pe cel cinci păZitorl, retesând unuia capul de la trunchiu.
După comiterea acestor crime, miserabi-lil s’ati dus ş’au spart uşile de intrare ale bisericeî, din care afi furat argintăria şi C ruble de hârtie. Apoi, spre Ziuă, îndreptân-du-se la gară pentru a lua trenul de dimineţă, au mal omorât pe unul din tovarăşii săi, cu care se luaseră la ceartă.
Indignaţiunea publicului e la culme. Un ucaz imperial a ordonat, judecarea misera-bililor de către consiliul de resbel.
Trei din criminali sunt arestaţi la Odesa şi au mărturisit că crima a fost esecutată de 21 omeni. Poliţia urmeZâ cu ancheta, der se crede că unii din omorîtorl au trecut cu vaporul în străinătate.
GLUME
Câte-va cugetări:
—	Visezi în versuri : trăescl în Imî place mal bine proza.
—	PuDgaşiI şi miserabilil se mnneescu mal mult pentru ca se potă trăi de cât s’ar munci pentru ca să ’şl formeze o si-tuaţiune onestă.
—	Cirezile se înroşesc când sunt copte. In acea vreme femeile nu se mai î’oşesc de mult.
—	Nu e nimic mal urîcios de cât îndemânarea în lucruri mediocre.
—	îndată ce ne vine în ideiă nu mal mare de cât un căţeluş, ne cercăm s’o facem cât un măgar.
proză,
ULTIME SOIRI
Serviciul parfic. al TELEGIlAPHULUl
{Agenţia Eavas)
Londra, 1 Maifi.-D. Gladstone a comunicat Camerei Comunelor că guvernul a trimis o notâ-circulaiă puterilor semnătore a tratatului din Berlin şi o depeşă Porţii pentru a propune întrunirea unei conferinţe europene în scopul d’a regula cestiunea fi-nancelor Egiptului. Adaugă că Porta n’a răspuns încă, dăr că. tote cele-lalte puteri ah dat aderarea lor; Francia numai a cerut câte-va detaliurî prealabile. Nu s’a decis încă decă conferinţa se va întruni la Londra şefi la Constantinopole.
Berlin, 1 Maiu. — Comisiunea Reichstagului a respins, prin Zece voturi contra Zece, proiectul presentat de guvern în privinţa prelungirel legel contra socialiştilor.
DepcşI de la 4 ore sera Sofia, 2 Maifi.— D nul Zankoff, Preşedinte al Consiliului şi ministru de interne a sosit a^î dimineţă la Sofia, după ce a visitat mai multe districte la întorce-rea lui din Rusciuc, unde se dusese pentru trecerea principelui moscenitor al Austriei.
Ultime informaţiuni
Pe lângă scrisorea ce a primit de la imperatorele Austro-Ungariel, prin care îî anunţă conferirea decoraţiuneî mielul de aur, M. S. Regele a mai primit două telegrame.
Cea d’ânteifi de la Arhiducele Rudolf şi arhiducesa Stefania prin care mulţumesc încă o detă, puind piciorul în Viena, pentru strălucita priimire ce li s’a făcut îti România.
A doua depeşă este de la imperatorele Erantz Iosef prin care mulţumesce pentru căldurosa primire făcută copiilor ma-jestăţeî sele.
- o—
D. Piersicenu a fost numit prefect la Constanţa, ier în locul d-sele s’a numit prefect la Brăila d. C. Fleva.
4
TELEGRAPHUL
SCOLA SUPERIORA DE PHARMACIE
DIN PARIS
MEDALIE DE ARGENTU
E. GUYOT
GOUDRON GUYOT
GOUDRONULU GUYOT înlociiicsce cu folosii multe tisane maî multu seu mai puţină inerte, în caşuri de guturaiurî,bronchite, tuse, cataroiurî, şi, în considerarea proprielâţiloru sele antiseptice, acestă beutură trebue se se recomănde mai speciale în timpi de epidemii, de choleră, de diaree, de friguri ş’alte afecţiuni de felulu acesta.
GOUDRONULU GUYOT se ’nlrebuinteză cu isbendă în urmetbriele băle.
BRONCHITE PHTISIE PLAMANARIE GUTURAIURI TUSE STARUITORE IRITAREA PEPTULUI TUSE MAGARESCA DURERI DE GITU CATARULU BESICEI
Adevăratulu goudron de Guyot, pdrta pe etichetta semnătura inventorului in trei colori.
In Streinâtate la principalele Pharmacu, ^



CURSUL BUCURESCI
Banca Naţionala a României
CASA DE SCHiMBU
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe diua de 20 Apn'ilie 1884.
	Curap.	Vând
5% Rentă amortisabilă		94 */.	95
5°/j Renta română perpetuă. . . .	93	94
6°/o Obl. de stat		100”/.	1017»
6®/o » Căile fer. rom. regale. . .	103	104
5°/'o » Municipale		84	85
10 » Cas.- ( pensiuniloru 300 1. .	230	235
5°/o Scrisuri funciare rurale . . .	93	94
7°/o » » » ...	1047»	1057.
5°/o * » Urbane . . .	907.	91
6°/o » > » . . .	99"/* 103 7*	100’/»
77. * » ....		104
Impr. cn prime Bucurescî 20 1. Buc. .	33	34
Acţ. R: nceî Naţionale a Rom. 500 1. .	1420	! 440
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. .	196	201
» » Rom. de construc. 500 1. .	270	277
» » deasig. Dacia-Rom. 300 1. .	365	371
» » » Naţională 2001. . .	232	238
DIVERSE		
Anr contra Argint		3 30	3 55
» » Bilete de Bancă. . . .		3 55
Florin Wal. Austr	,	2 08 7»	2 10
Mărci Germane		1 23	i 25
Bancnote francese ...	997»	1007»
De închiriat ÎS
lângă podul Peleş şoseaua Palatului regal.
A se adiesa la d-nu H. Hupe Bucureşti, Strada Popa-Tatu Nr. 10.	6 — 2—1
SITCTATIUNE SUMARA
285031U	ACTIVO r I Monedă metalică	 asa \ Bilete ipotecaro		34223627	34763142
24884675		25620755	25028660
	Efecte de încasat		132834	1166984
10630075 8516189	„ . I Efecte românesc!	 Portofohu ^ ;; BtrSine		15081691 201442	15113588
21502702	împr. garantate cu efecte publice ....	26534205	20171710
11973096	Fonduri publice		11926225	11719101
514702	Efecte fond de reservă		541898	541898
824700	Imobil		902624	904901
228448	Mobilier şî maşini de Imprimerie. . . .	219405	221038
140439	Cheltuieli de administraţiune		131733	167800
12578240	Deposite libere		10405970	10349770
24694603	Compturi corente		11894335	11706904
	„ de valori		1241890	1424473
1.(9991233	PASIVU	139058694	140179538
12000000	Capital		12000000	12000000
514702	Fond de reservă		945077	945677
91428790	Bilete de Bancă în circulaţiune	 Profit şi pierdere		82203560	82218010
363483	Dobdnţll şi beneficii diverse		364540	423321
12578240	Deposite de retras		10405970	10349770
23106018	Compturi corente		32390037	33492491
	„ de valori		748910	750269
139991233		139058694	140179538
ATELIER MECANIC
59, Str. Isvorul. P. KEÎLHAUER Str. Isvorul, 59.
Pompe de tote sistemele. Pompe nuol de transvasat vinurile. Fontâm d’applique şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot felul. Tuburi de fier, tuciu şi plumbu de tote dimensiunile. Tuburi orbate pentru clădiri.
Miri speciale .pentru latrine si senrpri eu accesoriile
Sghiaburî de trotuar şi Lighianurî de coborîre inodor, ete.
MARE DEPOSIT DE FONTĂ ORNAMENTATĂ
Yase, Socluri, avusurl, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
Furnituri şi Instalaţiuni complete de băi
si CONDUCTE Z>E APA
In acest atelier, se g-ăsesce şi Scule pentru zidari şi pietrari
FABRICA
de
Vin de Şampanie
MULLER & C-ie Brăila
Acestă fabrică oferă şampanie română sub nume de
CREMA DE ODOBESCI
în lă$I de 6 şi 12 sticle, şi în orî-ce cuantităţf, cu 3, 3-} şi 4 1. sticla cu ramburs s6u comptant, franco gara s£ti portul Brăila, in-clusivfi ambalagiu.
Qualitilţi superidre
J !!! SE RECOMANDĂ!!! ,
LOTTERIA
Autorisată (le înaltul Guvernă
pentru reconstruirea
Biscricei di «ici BraOa
cu ţatronagiu
S-ţii Apost. PETRU şi PA VEL G50 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
Costil Meiului tste uneai 1 ici
Biletele se pot eumpura de la comitetul lotterieî (str. Bisericel) precum şi de la personele care afi bine-voit s6 se însărcineze cu desfacerea lor.
TIPOGRAFIA MODERNA
84, Strada. Academiei, Q4
Stabilimentul tipogr. efectuhă Imprimate pentru autorităţi, U* Trage scolastice şi sciinţiflce, qiare quotidiane şi hebdomadare în tdte limbele modere — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de visită şi decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi orî-ce alte lucrări atingătoare de acâstă artă, în diferite mărimi şi colori, etc.
Asemenea se însărcinieă şi cu Broşare de cărţi, Cartonate şi elegant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi şi cua-lităţl, Obiecte de inginerie, birouri şi cancelarii. Diferite cartonage, etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru moşii, păduri, mori, etc. etc.
Pentru, mai multă înlesnire
autorităţile administrative şi comunale pot face cererile pentru materialul necesar prin scrisori francate înaintând costul
r
Grande victoire de la Science
L’EPILEPSIE
A "fi f 1 OTM 1 Ml un rem^e officiellement examine, avoue et re-w	commende par Ies autorites de la medicine, guerit
positivement et radicalement en tout cas la plus terrible de tout Ies maladies.
COMME TOUTE
autre
________________________________ MALADIE DES MERFS
L’Antiepilipticnm est aussi d'une grande importance pour tous Ies personnes, qui en eonsbquenee d’une fâcheuse accoutumenee souffrent d’un derangement du genre nerveux et des etats de faiblesse; dejâ des milliers de malades lui doivent leur gueri-son un fait incoutestable qui dans beaucoup de journau c du pavs et de i’et anger a trouve une expresione avouee. L’Antiepilepticum est expedia en emballage â 6 fla-cons et l’instruction contre remise pe 25 francs ou remsoursement de poşte.
Le succes est garanţi, seulemeut dans Ies cas extraordinaires une double dose est â ►> prendre. - Commandes sont â adresser au depot-general du Dr. KIECHNER,
f[ /\	BERLIN, NW., Brueken-AIlee 3,
Aprobate de
.G,
. r~r---;■ —	xf ,,
Oonsiliul medical superior	^
MEDALIE l>Ii AUE
VINUL
C0PIIL0HU
de CHR. ALESSANDRIU
Farmacist
Etatea cea fragedă a copiilor ’l face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntdmpiua maladiile se recomandă acest vin tutulor copitlor de la etatea de 6 luni în sus, se ajută la buna desvoltare a corpului, îb-tăresce osele şi dă putere muşchilor.
Modu întrebuinţării a se vedea instrucţiunea ce Insoţesce fie ce sticlă.
Preţul 3 lei.
De vâmjare. In Bucurescî la farmacia Română calea Victoriei, (Cişmeaua Roşie.) La Carol Gersabek, strada Lipscani succes, lui I. Ovesa sub palatu Dacia, şi la Marin ionescu coifeur (sub hotel U-nion). In Ploescl la farmacia Popp şi Schmetau. Iu Craiova numai la farm. românescă Lezeanu. In Brăila şi Caracăl farmacia Fabini.
In localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile se fac In Bucurescî ia farmacia Română (Cişmeaua Roşie).
T<Jte aceste specialităţi se găsesc şi la Farmacia Brâuduşi-Zimnicea
TINCTURA
DEUTIFRICE
de CHR. ALESSANDRID
Farmacist.
Remediu sigur contra durere! de gură, dinţi şi măsele şi în acelaşi timp un aromatic plăcut pentru spălatul gurel înlocuind prafurile de dinţi.
Acestă tinctură prin eomposiţiu-nea sea e superioră tutuior preparatelor streine de acestă natură.
Modul întrebuinţări a se vedea instrucţiunea ce Insoţesce fie-ce sticlă.
Preţul 2 lei 50 bani.
Capsule Oleo-Balsamice Santaline
Cel mal sigur remediu contra bolelor secrete senrsore.. la bărbaţi fie în stare prospâtă safi ori cât de învechit ar fi, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule conbinate ast-fel pentru un tratament complect. Modul întrebuinţărel şi dicta prescrisă a se vedea instrucţia ce losoţeşce fie ce cutie. De vânzare la Farmacia Română. La Sf. Panlelimon, Calea Victoriei Nr. 77 Cişmeaua Roşie, şi la localiţăţile maî sus indicate.
Preţul unei cutii 6 lei-	Bucurescî
are pentru basa principală Codeina şi Tolu ; el inlocueşte Pasta Zed şi poate fa ntrebuintat pentru a indulci ceaiurile si laptele copiilor sau bolnavilor; el mai are avantagiul a nu presenta cdtuşi de puţin inconvenientele va:ămăt<5re a le opiului.
Foloseşte de minune în contrairritaţiu-nilor, peptului si ale pulnioniP^B*,a dus-«elor învechite, bronchitcio^tuseî tua' gareaci, catarrhelor, insomniilor, etc. Pari a 9 strada 22, Drouot şi la	bas nucii
CL=) CL3 ---- -----
cc3 »
ra 5=4 =5 t=>J)
Intrejrinierea Barraetrica
Strada Academiei, 25.
Aduce cu onore la cuuos cinţa P. T. publicului că a introdus acum diu nou Maşini pneumatice atât mari cât şi mief sistemul cel mal perfecţionat, cu care curăţirea Latrinelor se face în câte-va minute în mod hygienic şi forte practic, prompt, sigura şi fără sgomor, fără odore şi murdărie.
Aceste maşini sunt aprobate de către onor. Consilii7 de Eygienă şi capacitatea lor constatată de onor. Primărie.
Preciuriîe forte reduse. Pentru o Maşină mică 0,80 numai 12. Pentru o Maşină mare, capacitate U/a m. c. 1. n. 20.
_______Administraţi unea.
LICOAREA DAHELORU
CU BASA D’AOEHONINE
PREPARATA DE CĂTRE D. ENJOLRAS
Pharmacist în Litra
Acostă licore este recomandată damelor obosite prin sânge şi pentru a preveni tote bolele la care sunt espnse o femeie : Bolă de matriţă, pierderi, dureri, derangeamente, sterelitate, consecinţe de naştere, verstă critică, etc Seviude în tote farmaciile, -‘1 franci cu cartea ce acompaniază fie-care flacon.
Deposit în Bucurescî, la Drogueria J. Ovessa
Do închiriat
şese camere sofra-girie bucătărie magazie de lemne curte spaţiosă ?i grădină Strada Scaune Nr. 21.	5 — 2 — 3
Mari Hogne Friserie se
va muta de la St. George, în Strada Regală vis-a-vis de Hotel Union.
BRUDER KEPICH
Cel mai renumit
DEPOSITU DE MASINE DE CUSUTU de tâte sistemele!	Ide tote sistemele
Cele mai Perfecţionate
!!! Becnoaniai!!!
MAŞINI
(1 e cusuţii
cu 15 aparate
f6rte înlesnit6re
PRECIURILE
foarte moderate1
Depenâtor antomatie.
Aruncător da suveică.
Suveica fără trecere a aţei prin găurele.
Aşezarea acelor fără vre-o miSsură.
Mesurâtor m-trlc ,i alte construsţiunl nuol fdrte simple §i practice __________
PRECIURILE
foarte moderate
Plata se face in rate
Garanţie pe ani
septemânale seu lunare
. — Inveţâtura gratis.
Depositele:
Bucurescî, strada Şelari. Hotel Victoria; Galaţi, strada Domnescă, lângă Hotel Metropol; Crajova, strada Lipscani; Brăila, strada Mare.
au
Maşina de Secerat simpla (ioM»
Acestă maşini a câştigat premiul I-iu asupra tutuloru celor-l’alte prosentate -la concursul de agricultură. (Bucurescî 1880).
Moara cu postament
de lemn şi de tucifi, simplă, dublă şi triplă.
Locomobile de 8, IO, 12 cal. Maşine de treerat
din fabricele epglese ^POSTER &C
VIort simple şi <1 nl>Io **■
Batoze de porumb. IIE
■■■ ■ ■ —
-ş Viori simple şi clnl>lo
Articole de mora, sita de matase elveţiană, Batose de mâna, venturatori Pluguri, Trioj-I, i\ aşine de curăţit etc., etc.
L
Preciuriîe sunt foarte IVI ode r n t e
M. LEYENDECKER, agent şi representant.
___ Str * • iberica Măg-nreanu, No 5, Bucuresiel,
^5
T pogt'afia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No. 24.
ernâ, (Aregone Luis Strada Acade
w1 w. dacoromamca.ro
DUMINICA 22 APRILIE 1884
INBIJCURESCI ŞI DISTRICTE 10 RĂNI NUMERUL
ANUL XV No. 3578
ABONAMENTE
PENTRU CAPITALĂ
Pentru uir an........Lei 24
„	şâse luni ....	„12
. trei B J_. . .	„7
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . . .	l6i 30
„	ş$se luni ....	15
»	trei „ . . . .	n s
PENTRU STRElNfiTATE
Pentru un an.........Lei 40
»	şăs. luni ...	„20
»	trei	„12
Abonamente se fac la 1 si 16 a Be-c&rel luni
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IY linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilă.
Epistolele nefrancaie serefusă; ar-ticoliî nepublicaţl se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franola. Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Micoud, 81 Fleet Street. E. C. London.
Austria.HassenUewerfit Comp.Wion. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda Pest. Servitenplatz
Redacţiunea Str. Academiei No. 15 bis.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei N o. 2-A.
-A. V I »
Comitetul acţionarilor «Jiarulul „TELEGRAFULUI" este rugat a se întruni astăiJI Sâmbătă, la 8 ore săra, In localul redacţiuneî, strada Academiei Nr. 15 bis spre a regula nisce cestiunl cari privesc interesele (Jiarulul.
SOIRI TELEGRAFICE
(După fiarele străine)
Yiena, 1 MaiG. — Se comunică cu siguranţă că Germania, Austro-Ungaria, Italia ţi Rusia aii primit propunerea de conferenţâ cu programa formulată de cabinetul engles. Ca loc pentru ţinerea conferenţeî se va alege Londra. Penă acum nu se cunosce nimic în privinţa atitudine! ce vor păstra Francia ţi Turcia.
Die Presse pnblică resumatul une! în-trevorbirl ce a avut corespondentele săG din Constantinopole cu un bărbat de stat turc, asupra călătoriei principelui Rudolf în Orient ţi a urmărilor ce pote avea. Intre altele, bărbatul de stat ar fi spus ufmătorele:
„Cred că esperienţa ce a cules principele aci ţi va mai culege în România ţi Serbia, va contribui la întărirea unei direcţiuni politice seriose ţi va lămuri re-laţiunile Turciei cu fostele eî vasale de la Dunărea de jos. Ca turc, pornesc de la puntul că dăinuirea, fia chiar întărirea imperiului otoman e o trebuinţă pentru echilibrul europăn. Condiţiunea principală pentru acestă întărire este ca micele state, vecine să fie ţi ele convinser de acestă trebuinţă, precum e convinsă, după părerea mea, m.onarchia austro-un-gară. In momentul de laciă însă, cele trei sţate sunt cutrerate de un curent revoluţionar, îndreptat după aparenţă în contra politicei interne a guvernelor actuale, dâr care e susţinut de Rusia ţi tinde la favorisarea planurilor rusesc!. Abstracţiune făcând de Bulgaria, pe a căreia simpatie mifită vreme nu vom putea compta, visita principelui moscenitor în Belgrad ţi Bucurescî — după cum sperăm ţi dorim —va întări posiţiunea guvernelor respective. Cu privire la acestă speranţă, scirea despre visita principelui în Constantinopole a fost primită cu bucurie."
Madrid, l Maiti.—Resultatul din urmă al alegerilor este următorul; 45 liberali fuioniţti, 26 partisanî ai stângei dinastice, 3 republicani moderaţi, între cari ţi Casteiar, 4 republicani independenţi, 3 autonomiţti cubanî, 11 ultramontani ţi 4 independenţi, peste tot 98 deputaţi din oposiţie contra 329 ministeriali.
— Diarul oficial anunţă: Oficerii cari ah părăsit staţiunea Santa Coloma cu scopul d’a rescula provincia, au fost prinţi ieri dimindţă. Căpitanul Maugado a fost omorât, iar banda sea împrăştiată. Nu mai esistă nici un insurgent pe pământul Spaniei.
Cairo, 1 MaiG.—O depeţă cu data de ieri a guvernatorului din Berber cere a-jator grabnic ţi rogă pe guvern să nu-1 părâsescă. Până acum nu s’a întâmplat nimic; se crede că telegrafiţtii aft pără sit Berberul.
Toronlo, 1 MaiG.— In unul din biu rourile parlamentului s’au găsit ieri mai multe bombe cu dinamită; asemenea s’au găsit câte-va sub scara ce duce la uţa preţedintelui. Ele erau mepite să arunce în aer o parte din palatul parlamenta luî. (Toronto e capitala statului Ontario din America).
A se vedea Ultime ScirI pe pag. III.
Paris, 1 Mai. —Noptea trecută s’a afi-ţet în Nizza un mare număr de placate anarhiste; publicul nu s’a emoţionat de loc.
Li-fong-pao a fost numit ambasador al Imperiului Cerului la Paris în locu marchisului Ceng.
Lemberg, 1 Mai. —Poliţia din Craiova a descoperit un grup întreg de anarhiţtî In ajunul (filei, când s’a făcut încercarea d’a se arunca o bombă esplosivă în lo calul poliţiei, a ti dispărut din magazia căii ferate 30 kilogr. de praf.
London, 1 Mai. — Ambasadorul frances Waddington a adus singur răspunsul guvernului la propunerea de conferinţă. Francia primesce conferinţa în principiu crede însă că acăsta nu trebue să se mărginâscă la cestiunea financiară, ci să se ocupe cu cestiunea egiptenă în general, Cuprinderea răspunsului va provoca probabil o nouă declaraţiune din partea guvernului engles.
Berlin, 1 Maiu. — National Zeitung consideră conferinţa ca avortată, de 6re ce Francia cere garanţii seriose că Anglia renunţă la anexarea Egiptului, garanţii pe care d. Gladstone trebue să le refuse. Cu privire la întrevorbirea dintre d. de Bismarck ţi ambasadorul frances Courcel, se (fice că cancelarul ar fi declarat că Germania va observa în conferinţă o atitudine neutră, lăsând Fran-cieî câmpul deschis pentru căutarea in-, t.ejesetor sele.
BUCORESCI, SAMBATA, 21 APRILIE
Am fost de multe ori exageraţi am fost violenţi, der ne-am ferit tot-deuna de a fi nedrepţi; căci exageraţiunea vine din fantasiă, vio lenţa din temperament, er nedreptatea din rea credinţă.
Ne-am ferit erăşi de a fi pasionaţi, căci când un organ de publicitate se lasă curentului pasiunei, tot-dâuna se, rătăcesce.
Confraţii noştri! de la România li-heră ni se pare că nu sunt de opi-niunea ndstră, în acestă din urmă
credinţă.
In numărul de aţi! al lor, vorbind de un organ din imperiul austro-ungar cari ne înjură cu ocasiunea dârei de semă ce fac despre primirea archiducilor austriacî în România, se pasionăzâ intr’un mod, în cât devin nedrepţi.
Wiener Allgemeine Zeitung, după obiceiul său şi după cum îl povă-ţuesce buna sea crescere, (fice că t,,poporul român este o turmă de porci şi regele lor un porcar!“
Aceste cuvinte împinge pe confraţii noştri la alte cuvinte nu aşa de comune, dâr destul de ospresive, făcând pe redactorii de la foia nem ţâscă vizitii şi lachei şi terminând articolul lor cu aceste rînduri:
„E de detoria nbstră, a gazetari lor, să arătăm guvernului respectul ce i se pdrtă peste hotare, în ceasul în care el ese cu sare şi cu pâine înaintea prinţului austriac.
„Moderaţiunea pe care am păstra-t’o cu toţii, presă guvernamentală şi de oposiţiune, devine astă-dî o a-deverată derîdere in fada resplătirilor nemţesci.
„Ne rămâne de făcut multe pe viitor, si în prima linie remâne se ne pară reu de omenia nostră.
„Cel puţin am făcut esperienţa. „A doua oră vom sci cum să ne purtăm. “
Noi înţelegem simţimentul care a dictat aceste cuvinte de indignare. Este adăvărat că în urma primire! ce s’a făcut moscenitoruiuî austriac de către populaţiunea română şi Regele eî, un asemenea limbagifi nu este numai insolent, der este nebun.
Der de la cine vine el ? De la un singur organ isolat, de la nisce oa-
meni cari n’ah legături cu casa imperială din Yiena, nici ah vr’o influenţă însemnată în poporul aus-triacd.
Nu s’au văţlut ir noi filare atacând pe alte popdre vecine sâti depărtate, fâcendu-ie barbare şi mise-rabile ? Trebuia ore ca guvernul acelor popdre şi naţiunea să nu pri-mescă bine pe regele nostru acolo ?
Ori-ce om cu puţină judecată trebue să <fică: nu, şi din acest punct de vedere am crezut noi că confraţii noştrii sunt nedrepţi, fără a ’î acuza însă, sciind că nedreptatea lor a provenit din multul patriotism.
Noi credem că naţiuneî română nu’i pare răii de omenirea sea către înalţii ospeţî. Ea a urmat instinctului şi caracterului său blând şi binevoitor. Prin atitudinea sea a arătat că educaţiunea sââ^ este perfectă, că nobleţea sângelui nu a degenerat, că vechiul cavalerism nu a fost stins în ea nici de nedreptate, nici de a-meuinţărî.
Acăsta au înţeies’o chiar mosce-nitoriî casei de Habsburg, căci, în-detă ce au sosit în Viena, cea din teiu preocupare a lor a fost se mul-ţumescă încă o dâtă poporului român de căldurdsa primire ce le-a făcut.
Noi ne-am înplinit o detoriă de curtenire şi o vom împlini ori de câte ori va veni ocasiunea, fără a ne preocupa nici de ceea-ce scrie u nele foi rău crescute, nici de ceea-ce vorbesc unele persone interesate Acăsta o vom face chiar atunci când acei către care se îndreptară nu o recunosc. Caracterul nobil al poporului nu se pote schimba. Recunoscător .său nu acela către care e delicat, pe el nu’l atinge, ci pe acei cari nu sciţi se respunţiă la cavalerismul seu.
Din contra, o asemenea atitudine va proba acelora cari fac pe poporul român turmă de porci şi pe regele lor porcar, că au schimbat rolurile şi că nobleţia, buna crescere şi simţimântele înalte sunt ale unui popor civilisat, er nerecunoştinţa, lim-bagiul grosolan şi murdăria sunt ale porcilor.
Noi, împreună cu poporul român, nu considerăm pe cel de la făia austriacă de cât ca pe nisce smintiţi cari nu cugetă nici la cea ce scriti, nici la efectul ce pâte produce. Cum der n’am putea pune temeiu pe cuvintele unui om eşit din Balamuc, aşa nu punem temeitt pe cuvintele celor de la Wiener Allgemeine Zeitung. Ele nici nu ne impresioneză, nici nu ne indigneză.
va atinge întrega cestiune politică a E-giptuluî. Având cele mai mari interese in cestiunea Orientului, (fice Neue freie Presse, Austro-Ungaria va fi nevoită să intervină pentru a împedica discutarea el.
Afară de Germania, (Jice numitul <|iar, cu care ne unesce o strânsă legătură de prietenie, Anglia este amicul ţi colaboratorul nostru firesc în cestiunea Orientalul. N’avem de cât să ne aducem a-minte atitudinea Angliei în congresul de la Berlin ţi zelul u cu care lordul Beaconsfield a lucrat la dărîmarea tratatului de la San Stefano, pentru a vedea că e de cel mai mare interes pentru Austro- iJngaria să’ţi asigure ţi pe viitor concursul Angliei în cestiunea o-rientului.
Pentru moment, armistiţiG domnesce în Balcani ţi la Dunărea de jos; acesta nu mjcţoreză însă putinţa unei schim bărî. E în interesul Europei întregi, ca într’o asemenea eventualitate să nu lip sescâ sprijinul Angliei, care tot-d’a-una a salvat cestiunea.
Pote întreba cine-va, ce legătură e sistă între cestiunea Orientului ţi.atitudinea Austro-Ungariei în conferinţă faţă cu antagonismul anglo-frances. Răspun sul e uţor de găsit dăcă ne amintim trăsăturile generale ale politicei englese în Egipt. .Cabinetul Gladstone, pentru a-ţî compensa perderea influenţei în Constantinopole, s'a silita a pune mâna pe Egipt. Decă n’au reuşita până a-cum, numai împrejurările sunt de vină ţi faptul că puterile consideră regularea sorteî Egiptului ca fiind de domeniul internaţional.
Reuţind Anglia se ’ţi strămute interesele din Mediterana în Alexandria ţi Suez, rămân la Balcani numai doui concurenţi : Austro-Ungaria ţi Rusia. Pentru a înlătura o catastrofă, Europa trebue să păstreze ceşti unii egiptene caracterul internaţional; ast-fel Anglia nu va putea ajunge la stăpânirea Egiptului ţi va remânea interesată în peninsula Balcanilor. Cu acest mijloc echilibrul s'ar menţinea,
Fără îndoială, (Jice Pe ster Lloyd, acordarea ordinului Toison d’or regelui Carol al României are însemnătate politică; de la 1848, Austro-Ungaria e forte sgîr-cită cu acordarea acestui ordin, mai mult chiar de cât regii Spaniei, cari ţi ei au dreptul d’a ’IG acorda. In momentul de faciâ, afară de împăratul ţi de principele moţtenitor, sunt 78 cavaleri ai ordinului Toison d’or.
— Suntem aprope de realisarea con-ferenţei egiptene; tote guvernele au primit propunerea cabinetului engles, chiar ţi Francia, Cu tote negociările prealabile însă, e forte probabil că programa va fi întrecută ţi că se va ridica întrega cestiune egiptenă, ţi cu densa cestiunea orientului, care e strîns legată de cea d’întâiu. Rolul Austro-Ungariei în con-ferenţâ, întru cât acăsta se va mărgini a cestiunea financiară, e secundar, căci interesele ei comerciale în valea Nilului nu sunt atât de mari în cât s’o silescă a acţiune; lucrul se va schimba însă din momentul ce adunarea diplomatică
INFORMAŢIUNÎ
D. I. C. Brătianu, presidentul consiliului de miniţtrii, a plecat eri la Florica.
—	o —
Tribunalul de comerciG din Capitală a declarat în stare de faliment pe comer-sanţiî Mincu Ştefan, Krohmanlich ţi fraţii I. ţi M. Finkels.
—	o -
Marţi, 24 curent, fiind (fiua onomastică a graţiosei mostre Regine, un Te-Demn se va oficia la ora 10 la Mitropolie de către I. P. S. S. Mitropolitul Primat, înconjurat de înaltul cler, ţi la care vor asista tdte autorităţile civile ţi militare precum ţi înalţii demnitari ai ţăreî.
Un asemenea Te-Demn se va oficia în tote catedralele oraţelor din ţâră.
—o —
Ieri sără M. S. Regina a asistat la concertul fraţilor Griinfeld, dat în sala Ateneului.
După terminarea concertului, M. S. Regina a cerut ca concertiţtii să-i fie presentaţi.
—	o—
A<Jî, 21 curent înalta Curte de Casa-ţie, secţia I, va judeca recursul d-luî Boisguerin contra sentinţei Curţeî de Apel care a infirmat sentinţa tribunalului^ prin care Primăria Capitalei a fost condamnată să plătescă recurentului suma de 140000 lei, ce-i a fost acordată ca despăgubire de tribunalul de arbitri.
—	o—
Alaltăieri M. S. Regele [a primit în audienţă pe Aii paţa, mare proprietar din Dobrogia, care era însoţit de d. A. Pădeanu.
-9-
Ieri M. S. Regele a primit în audienţă pe d, baron de Mayr,. ministrul plenipotenţiar al Austro-Unparieî ţi pe d. general Cantili, comandantul divisieî din Focţanî.
—	o—
D-nu Calinkoff, directorele biuroului statistic din Bulgaria a trecut a<Ji prin Capitală, venind din Rusia ţi plecând la Sofia. D. Calinkoff e un bulgar din Chi-ţineG.
—o—
Ieri s’a întâmplat în gara Ploiescî o nenorocire.
Un impiegat de la vama gării trecănd peste ţine spre a se duce la vamă care se află în facia gărei, un tren de marfă intră în gară tocmai în acel moment ţi călcă pe nenorocitul Impiegat, căruia îi reteză piciorele ţi-1 răni la cap.
Nenorocitul, care era în vârstă de a-prope 60 ani, dupe nisce grozave suferinţe cari dutară o oră, încetă din viâţă.
—o —
fiarele ruse de a<|i ne aduc scirî triste. In guvernămentele Samara, Cazan, Saratoff, ciuma bovină a isbucnit cu mare furiă imediat ca sloiurile rîuluî Volga aG trecut ţi navigâţiunea a început regulat.
—o —
Ni se scrie din Reni, că acolo a sosit un colonel de geandarmerie rusă, însărcinata de a supraveghea îmbarcarea călâtoriloru. Acestă măsură s’a luat, pentru că poliţia secretă a primit scirea cum că cărţile nihiliste trămise din strei-nâtate sunt espediate cu Vaporul rus ai companiei Gagarin, din Sistovo. Pene acum nu s'a găsit însă nimic. Se <|ice că poliţia bulgară supra-veghe<Jă ţi ea la rîndulG ei espediţiele care sosesc la Sistov din străinătate.
—	o —
Lucrările Comisiunei europene a Dunărei întrunită la Galaţi, se vor începe luni, 23 ale curentei.
—o—
Profesorii de la şeola comercială din Iaşi, scrie fierul local Liberalul, mişcaţi de purtarea d-lul director A. I. Dimitriu, vă^end că sub administrarea sea şcoala decade pe fie-care <ji, şi pentru nenumărate abusurî, în majoritate de 7 dm 9, aă dat vot de blam d-lui Director şi tot-o-dată au cerut o anchetă de la d-nul ministru al Dome-nielor.
—	o—
Acelaş <Jiar află că primăria din Iaşi pro-iecteză contractarea unui mare împrumut care se urcă la suma de 15 milioane lei,
:n vederea unor importante lucrări de edi-itate publică, precum: luminatul, alimentarea oraşului cu apă, clădirea localurilor de şcoale primare, facerea unui abatoriu sistematic şi pavagiul stradelor. Pentru acest împrumut însă, consiliul va fi nevoit să a-runce taxe noul asupra oraşului până la suma de între trei şi patru sute mii lei
—	o—
La 15 Maiu viitor se va ţine la minis-teriul de resbel concurs pentru ocuparea a 5 posturi fie copişti, vacante în acel mi-nisteru.
Se cere o scriere frumosăşi îndeplinirea de către concurenţi a condiţiunilor legii de
recrutare.
—o —
Diarele Gălâţene ne spun că Dunărea a început Eă scadă.
—	o —
Poimâne, Luni, la Teatrul naţional se va juca piesa Fântâna Manăusie’t, îu beneficiul tânărului şi talentatului artist G. Hasnaş.
—o —
Anunţăm apariţiunea volumului al douilea de Nuvele noul ale d-lui Dem. C. Teleor. Lumea cititore română ’şi-a făcut deja opi-niunea asupra acestui tânăr scriitor, în cât succesul acestui al douilea volum de nuvele e neîndoios.
Peste puţin vom face o dare de sâmă despre coprinsul acestei cărţi.
-o-
www.dacoroEianica.ro
2
TELEGRAPHUL
Comisiunea de ingineri compusă din d-nil Ene, Duca, Popescu, Mironescu şi Saligny, a inspectat MercurI 18 Aprilie, într’un mot forte amănunţit, tunelul Bă"boşI-GalaţI. Se asigură, ţlice Posta din Galaţi, după care reproducem acâstă scire, că comisiunea a rămas prea mulţămită de lucrări. Se crede că în curând va avea loc inaugurarea tunelului. Membrii comisiunel au plecat alaltăieri la Bucurescl.
—o —
D. general Anglieleseu, comandantul corpului al IlI-lea, a plecat ieri pentru a inspecta trupele din garnisonele Bacău, Focşani, Tecuciă şi Bârlad.
—o —
Atragem atenţiunea celor în drept asupra următorelor rânduri pe cari le găsim în Săteanul, <Jiar ce apare în T. CărbunescI:
„Suntem informaţi, f|ice citatul diar, că la creditul agricol local amploiaţii percep de Ist fie-care locuitor ce voiesce a se împrumuta câte 30 bani şi aceştia nu pentru imprimate cari ce cumpără osebit.11
SCRISORI DIN BULGARIA
Corespondenţa pârtie, a Telegrapliulnî
Sofia, 15 Aprilie 7884.
Zancoff §i Caraveloff. — Căile ferate bulgare. — Ingerinţele Rusiei. — Partidul rus
Lupta între ambii omeni de frunte al Bulgariei s'a accentuat în fine într’un mod definitiv, despărţirea este inevitabilă şi se va provoca de sigur într’un mod violent în alegerile viitore pentru adunare. Adî d. Caravelofi înclină 'spre Rusia, cu tote că atât principiele sele liberale cât şi tradiţiunea lăsată în Bulgaria de fratele seu repausat sunt duşmani neîmpăcaţi aî regimului absolutist ce domnesce în sfînta Rusia. D. Petcu Caraveloff şcie acâsta, d-sea e răG vS-c|ut de poliţia politică rusă, care ’şi are agenţi numeroşi în principat, ier deeă d-sea arii cutesa să se stabilescă în Rusia cine mal scie decă sorta sa n’ar fi comună sortei tutulor omenilor luminaţi din Rusia. Un „fuitl!“ a lui Şcedrin l’ar putea depărta în nordul Siberiei de scumpa sea patrie, care are atâta nevoie de onesta şi patriotica sea muncă.
Aceste Ţise, mă cred detor a aminti cititorilor, că nu sunf nici pentra Zancoff nici pentru Caraveloff, ci sunt în contra Rusiei, care n'are nimic a ne da, ci din contra va putea împedica des-voltarea ndstră de a(|î înainte. S’a <jlis şi aci se crede că Rusia voiesce Bulga-ris de la Saint-Stefano, ier eu, care cunosc atât pe ruşii de aci, cât şi pe ruşii de dincolo de Dnistru, prevăd gre-şâla ce se comite de compatrioţii mei în acestă privinţa.
*
• *
Gestiunea predominantă pentru mo-mentul de faciă este cestiunea construire! linielor ferate, care vor lega imperiul Habsburgilor cu Constantinopole. Linia rumeliotă şi linia austriacă, ce a-tinge Dunărea, se vor uni, trecend prin principatul bulgar. In mal multe rîn-durl am vorbit despre acestă cestiune gravă pentru ţera mea atât în anii 1882—83 cât şi în anul trecut v’am descris atitudinea diplomaţiei ruse, care în acestă cestiune a făcut un fiasco complect. Textul tratatelor de la Saint-Ste-fano şi de la Berlin, unde Rusia a
fost represintată prin dd. Gorciacoff, Şu-valoff, Hamburgher, Giers etc. demens-tră într’un mod vădit cum că diplomaţia rusă ignora într’un mod scandalos esistenţa unor tratate în privinţa, căilor ferate, încheiate între Turcia şi Austria. Aşa fiind der, diplomaţii din Petersburg votând artic. X din tratatul de la Berlin, n’au priceput de loc re-dacţiunea acestui articol, dealtmintrelea mal mult de cât esplicită pentru guvernele german, austriac şi engles. Votând (ţie art. în cestiunea diplomaţia avea în vedere numai şi numai spinosa pe atunci cestiune a Bondholderilor.
Austria, dibace în acest moment, n’a desvăluit nimic şi luând în vedere periodul de ocupaţiune a principatului, lăsă să trăcă timp, fiind ocupată la rândul el de odupaţiunea Bosniei şi Herţego-vineî, care, precum ’şî aduc aminte cititorii noştri, a fost urmată de o luptă cu regimul turc şi antipatia poporului bosniac pentru esecutorul hotărîrei luată la Berlin de către Europa. După ce isben-dele repurtate în ţările anexate permi-seră Austriei de a arunca privirea sea aiurea, diplomaţia din Viena, cu drept cuvânt, a găsit cuviincios se se puie în bune relaţiunî cu Serbia, părăsită într’un mod scandalos şi neînţeles de Rusia. încercările făcute âu reuşit de minune, linia Belgrad-Niş a fost acceptată de guvernul şerb fără mare trudă. Imediat după acesta Austria propune, prin intermediul agentului seu diplomatic, guvernului bulgar de a lua parte'la conferinţele celor patru, prevăzută (?) de art. X din tratatul de la Berlin şi privitore la resolvarea cestiunil căilor ferate între Austria şi Turcia, prin Serbia şi Bulgaria.
Xota de la 15 Iunie 1880 a represen-tantuluî Austriei la noi declară următorele :
„Fiind că tote căuşele, cari împedicară până acum punerea în practică a cestiu-nel căilor ferate, sunt nimicite, guvernul imperial şi regal al Austro-Ungarieî, crede că momentul e propice spre a resolva în fine acestă cestiune.
Timpul când acestă notă a fost înmânată guvernului nostru a fost însă răă ales, câcl d. Zancoff fiind pe atunci la minister ceru, spre a putea lua o resolu-ţiune Intr’o cestiune atât de delicată, tote documentele ce probez cum că tratatul între Austria şi Turcia în adevăr a esistat. Guvernul austriac înmânând apoi corespondenţa sea cu Safvet-paşa, se basa pe aceste documente.
In momentul când cestiunea căilor ferate ajunse la punctul său cel mal acut, când Sofic era plină de representanţiî societăţilor „StaatsbahnDeserres et Roma, Hinsburg, Hirsch, Poliakoff, Struve, etc. etc.. cari se luptai! pentru a căpăta concesiuni, in momentul acesta numai se redesceptă Rusia şi înţelese că causa pentru dânsa e perdută. Acum, când în fine totul pare a fi îndreptată în contra pretenţiunilor sele în peninsula Balcanică, ruşii de aci ne strig cu pafos:
— Băgaţi de semă bulgarilor, căci a-facerea cu căile vostre ferate este menită a servi interesele bulgare, ruse şi a în-tregeî lumi slave!
Aceste cuvinte ah foştii <|ise chiar deună-<ţi de d. general Cantacuzeno, ministrul nostru de resbel, la un prânz in-
tim, unde au asistat membrii influenţi al partidei rusofile de aci.
Ivanovicl,
UNGARIA SI ROMANIA
Peşti Naplo este un organ oficios ungar, al cărui şovinism se află cunoscut tuturor. Intr’un număr recent al acestui (ţiar găsimu următorele idei privitoie la întâmpinarea Arhiducelui şi Arhiducesei de Austria la Bucurescl.
„Rusia, —(fice organul oposiţiunel moderate, — se uită posomorită, cum îl sărbătoresc pe principele moştenitor Ru-dolf bulgarii, cari ah ajuns a nu mal putea suferi pe ruşi.
„Asupra Bucurescjlor, o mărturisim acesta în fotă sinceritatea, am privit cu îngrijire. România e atât de ostilă faciă cu patria nâstră şi cu Austria. Cestiunea navigaţiuneî pe Dunăre, neplăcerile vamale, necăjiturile delimitărilor din hotarele Transilvaniei, veleităţile daco-române ale guvernului Brătianu, ostilitatea făţişă a preşedintelui de cameră (?) Ro-seti contra monarchiel nostre, agitaţiunile presei române, tonul proclamaţiei prin care primarul capitalei asmuţă populaţia la ospitalitate: tote aceste dădeau loc la bănuială, că afară de parada oficială populaţia română va primi pe părechia princiară cu indiferenţă reser-vată şi cu ore-care curiositate.
„Der n’a fost ast-fel. Poporul Bucures-cilor e mal cu minte şi mal bun ca politicii săi; instinctul ’l-a şoptit, ca în prinţul moştenitor Rudolf sâ va<|ă un aliat, ier nu un vrăjmaş pentru tânărul regat şi să considere visita drept o manifestaţie amicală pentru rege şi de onore pentru noul stat. In asemenea împrejurări poporul nu scie a fi indiferent: ori demonstreză orî se însufleţeşte. Cetăţenii Bucurescilor afi primit cu ovaţiunl căldurose pe părechia princiară ivită a-lăturea cu cea regală. Ne bucurăm de acesta. (?) Pentru că noi mărturisim solidaritatea intereselor poporului maghiar cu ale celui român, de §i adese ori e greii a susţinea acestă tesă faciă cu ostilitatea făţişă din partea românilor.
„Credem că urmările visitel făcută de principele Rudolf la Bucurescl vor fi bune în ceea ce privesce îndreptarea relaţiu-nilor internaţionale. Căci, decăe vorba, animositatea românilor nu e de loc motivată şi e primejdiâsă pentru denşn !
Dând aceste linii, credem de prisos a e comenta, căci învederat este că grei! va fi maghiarilor de a se învăţa minte. Ne pare bizar că un <ţiar ca Peşti Naplo, cu tot şovinismul seu, nu scie cel puţin atât, cât trebueşte unul om de rând, care se ocupă cu politica; liniele de mal sus probez, într’un mod vădit, cât de mare întuneric domneşce în creeriî redactorilor (ţiaruluî din Pesta, cât de puţin cu-noscu eî din cele ce să petrece în jurul lor.
Ne pare răb pentru vecinii noştri! de peste Tisa că întunericimea lor persistă chiar acum, când bunele relaţiunî s’au stabilit temeinic între Româpia şr imperiul austriac. Cine va perde în prima linie din acestă persistenţă, este vădit, căci la Pesta ca şi aiurea este cunoscut adevărul, că românii au amici în jurul lor, pe când maghiarii sunt înconjuraţi de duşmani.
D1JM ŢARA
Sinucidere. —In ţliuu de 15 Aprilie, pe la orele 40 diminâţa, în comuna IdricI, judeţul Fâlcifi, individul Grigorie Vrabie Per-lea, în etate de 80 ani, s’a găsit spânzurat în tinda casei sâle.
Din cercetările urmate, s’a constatată că numitul Perlea era lipsit de facultăţile mintale.
*
Un miel monstru. —O oie a locuitorului Stan Ion Birjaru din comuna Slăvesc!, judeţul Teleorman, a fătat un miel cu şâse pieiore dintre care două sunt d’asupra capului atârnând în jos pe lângă gât, avânt între ele o băşicuţă tare.
--------------------------------
litimierra celor trei imperati
fiarele francese publică următorea depeşă din Viena:
Se confirmă dintr’o sorginte autori-sată scirea despre o apropiată întrevedere a celor trei împăraţi, care va f precedată de o întrevedere prealabilă între Ţar şi împăratul Frantz Iosef.
Principele Bismarck a luat iniţiativa pentru a se ajunge la acâstă apropiere între cel trei suverani. Primul proiect dateză de la visita pe care d. Giers, ministru de esterne al Rusiei, a făcut’o anul trecut, cancelarului german, la castelul său de la Friedrichsruhe.
In urma acestor convorbiri, al căror resultat fu comunicat guvernului austro-ungar, d. Giers primi din partea comitelui Kalnoki o invitaţie care ’1 aduse la Viena.
La reîntorcerea sea la Petersburg, ministrul ţarului se sili să hotărască pe împărat să facă visitele recomandate de principele Bismarck. Alexandru III primi, şi, peste câte-va săptămâni, Europa va asista la o nouă ediţie a spectacolului oferit, în Septembre 1872, de Congresul celor trei împăraţi.
ARTILERIA GERMANĂ
Pace sau resbel?
Ca răspuns la acâstă întrebare dăm următorele rânduri pe cşiri le găsim în (fiarele străine:
Din ordinul ministrului de resbel alb Germaniei, la bateriele a patru regimente de artilerie pedestră s’au adăogat âncă câte două tunuri, — acesta ânsă sub cuvânt de a se face încercare — ast-fel ca fie care baterie să numere şese tunuri în loc de patru. Acestă măsură a fost Ţice Journal d'Alsace, luată pentru că artileria de câmp a Francieî, Italiei şi Rusiei numără şese şi chiar opt tunuri de fie-care baterie. Nu este der vorba de o mărire a baterielor artileriei, ci numai de a se da în timp de pace baterielor, cari intră cele d’ântâiu în luptă, pe timp de răsboiu, numărul tunurilorb pe care ele le ar avea în cas de mobi-lisare.
Manifestaţiunî anti-germane
Şilele acestea a avut loc la Berna, în Elveţia, cu concursul a o mulţime de societăţi prusiane, inaugurarea monumentului ridicat poetului german Her-wegh.
Aceste societăţi voiră mal ântâiu să ridice acest monument pe mormântul
poetului; dâr văduva sea, car6 trăesce la Paris, s’a opus la acâsta într’un mod formal prin următârea epistolă:
„Protest într’un mod energic, scrie ea „Comitetului, contra riaicărel monumentului pe mormântul bârbatuiul meb, „ast-fel du pe cum voiţi. Bărbatul meb s’a „făcut cetâţâu elveţian pentru a nu continua să fie german: el a vestejit a-„nexarea Alsaciei şi a Lorenel şi a<JI „prusienil ar voi să ’lb revendice ca pe „unul al lor! Nu, acâsta nu se va face „căci nu vrâb. Sunteţi nedemni, din tote „puntelo de vedere, să aduceţi omagii „memoriei lui Herwegh, al cărui nume „măcar nici nu sciţi să ’lb scrieţi (seri-„eţl Herweg fără h) şi cari nu sciţi nici „măcar când s’a născut.K
Acâstă scrisore a provocat în Germania o adevărată furtună.
Se scie că Herwegh, căruia literatura germană îl dâtoresce o bună traducere a poesielor lui Lamartine, era un admirator al Francieî şi un republican convinsă.
’ŞI a petrecut o mare parte din vieţa sea la Paris unde a trăit mulţi ani.
ACTE OFICIALE
Se promnlgâ legea prin care se deschide po stoa ministerului de finance an credit suplimentar de lei 28,759 bani 40 la cap. XIII, art. 34 din bugetul datoriei publice pe exerciţiul curent, pentru plata pensiunilor ofi-cerilor, sergenţilor, caporalilor $i soldaţilor după logoa din 29 Decembre 1877.
X
D. Gheorghe Hasnaş s'a confirmat primar al comunei urbano Botoşani, în locul d-lul Teodor Boian demisionat.
X
D. C. Diamandescu, foat controlor, este nnmit controlor fiscal, în locul d-lul L. Dncnlescn, demisionat.
X
D. Al. Predescu, vechifi funţionar, este nnmit controlor fiscal, în locul d-lul M. Petculescu, trecut in altă funcţiune.
BULETIN^ JURIDIC
O răsbunare
Iosephine G. era o fată tânără, d’abia împlinise şâpte-spre-dece ani, frumosă, cu o înfăţişare plăcută şi întrâga el făptură era simpatică.
Rămase orfană la vârsta de şese ani. O rătrână mătuşă care o luâ la dânsa după mortea părinţilor eî, o crescu, o dete la şcolă şi când împlinise vârsta de «Jece ani, şi ne-având mijloee a o susţine mal mult o dete într’un magazin de articole de mode.
Iosephina rămase acolo mal mulţi ani, încetul cu încetul căpătase simpatia stăpânei acelui stabiliment şi ast-fel la vârsta de şepte-spre-<jeee ani ea fu pusă ca directriţă reste tot personalul magazinului.
fn timpul acesta ea făcuse cunoscinţă cu un tânăr banchier, care era client vechib al acelui magasin. Din întâlnirile dese, re-aţiunile începură a deveni mal intime, şi peste o scurtă vreme ele deveniră atât de intime, în cât Iosephina într’o <ji codâ stăruinţelor lui G. bancherul, şi deveni me tresa lui, plecând şi din stabiliment.
G. îl luâ un apartament întreg într’una din stradele principale şi duse cu dânsa o viaţă din cele mal fericite în timp de vr’o pariu luni.
Mărturia dragostei lor începu însă a eşi la ivelă. Iosephina rămase însărcinată. G.văţlând că peste câte-va luni va deveni părinte, şi mal
FOIŢA „TELEGRAFULUI"
CATULLE MENDES
MISS CARLINO
I
Mititica Mion păzea oile la umbra castanilor mari cari dab o umbră albastră pe aurul verde al pajiştel. Cu totă arşiţa so-relul de amia<JI, lâ umbră era răcore, şi pe lângă răcore era şi un miros de pământ şi de mâzgă, Câte-va codobaturi săltab ridi-căndu’şl lunga codă cenuşie pe la spatele oilor, une-orl se puneau pe lâna lor, dab o dată cu ciocul, şi apoi fugeau cât-colea, cu un ţipet frumos.
Mion, cu piciorele gole, ici şi colea rumene de înţepăturile mărăcinilor, îmbrăcată cu o fustă de lână roşie şi cu cămaşă de pânză grosă nelnălbită, sta la rădăcina unul copac; ţinea pe genuchl un mieluşel atunci
născut, şi, lângă densa, culcat în iarbă, un câine ciobănesc, galben, sburiit, care dormea, cu botul pe labe, când şi când mo-răind, ca şi cum visa vr’un lup. Era mititică de vre-o 9 ori 10 ani, cu ochii neho-tărîţl, cam mari, cari rîdeaă subt un pfr negru, într’o faciă de sore pârlită, slăbuţă, cu cămaşa scurtă şi roşă în cote; privia cu plăcere—mângâind mieluşelul care behăia încetişor,—la paserile cari săltaă prin iarbă, la oile cari se duceaă grămadă din tufă în tufă, la adierea verdeţel, solemnă ca o bine-cuvântare. Se uita, şi rîdea, cu o bucurie paclnică, care nu cerea nimic mal mult. Din când în când, cu degetul mare de la picior, necăjea câinele care dormita lângă dînsa, gâdilân.du’1 nasul, întorcăndu’l urechia pe dos; câinele scutura din ce p, se scula puţin pe labele de dinainte, căsca, se culca ier, şi, lingea piciorul gol al Mio-nel pânâ ce adormia iar. Şi ea rîdea de bucurie.
Ca una care nu învăţase nimic din lucrurile vieţel îu ţinutul acela departe de drumurile de fier şi de oraşe, Mion era prea fericită şi nu ’şl închipuise nici o dată că mal sunt şi alte plăceri afară de aceia
de a se juca cu mieluşelele* şi de a privi cum sboră paseri'e. Bănuia ore cum’va dânsa că sunt păpuşi, cercuri, rachete ? de fel; şi neştiind să ci te-că,—pentru că cine ’şl-ar fi perdut vremea s’o înveţe ? — n’avea nici unul din visurile ce lasă în minţile tinere istoria Frumoselor cu părul de aur şi a Făt-frumoşilor protejaţi de zîne. Intre miel şi dânsa nu era altă deosebire de cât că el beheiau şi dânsa vorbia. Deosebire abia simţită, pentru-că, tot vorbind cu dînşiî ajunsese să aibă în vorbele el—cari rar se rînduiau în frase—un fel de jale, — întocmai ca o prelungire subţiată a sunetului, aprope dobitocesc, der prea dulce. Singura mâhnire ce cunoşcea era că trebuia să se întorcâ sera la casa arendaşului, unde unchiul şi mătuşa el eraă slugi; acolo trebuia să şedă la o masă şi să vorbescă cu omeni; ânsă, după ce rina, nu se ducea de fel să se culce în pod, unde avea un fel de pat; ci, pe furiş, se ducea îu coşar, şi fără să se mal desbrace, se culca pe paie, în aşternutul vitelor, puind capul pe câte un berbec blând, cu cosiţa în lâna lui.
In ^iua aceea, ca şi în cele l’alte, fu minunat de frumos; fără să se fi întâmplat
alt-ceva de cât s’alerge după câte o oie sburdalnică orî speriată de vro pişcătură de muscă, şi să împartă cu câinele pâinea nâgră muiată în lapte. Pe urmă, umbra crescu încet-încet, înegrind trunchiurile arborilor şi suindu-se îu ramuri; şi turma coborî, pe potecă, printre mărăcini, în vale într’o gălăgie nespusă de oî albe ce mal mult săreau de cât umblafi: Mion sărea şi ea, din piatră în piatră, sprijinindu-se în-tr’un lemnişor, şi mergănd din pricina asta mal mult cocoşată; şi părea ca şi cum la coşar venea un miel mal mult.
Cum puse piciorul în bucătărie, auţli pe mătuşa-sea picând unul om care sta lângă uşă, aşceptând :
— Ieeă mititica 1
Omul, eu o pălărie rotundă pusă p’o u-reche, cu inele grose în degete, cu un lanţ gros pe vestă, se sculâ, se apropiâ de Mion, o luâ de cingătorea fustei roşii, o ridică pânâ în grinzile tavanului, ÎI dete drumul, o prinse cu mâna cea-laltă, nu de talie, ci de picior, o învîrti de două-trel orî d’un picior, şi o lăsâ să cadă, în pieiore, pe po-delă, şi, pe când fugea speriată, el ^ise mă-tuşichi, cu un glas gros:
— Este bună. Este tânără, este slabă, mlădiosă! Aşa der, să iscălim contractul. Trei sute de lei pentru doul ani. Nu mal încape alte vorbe. O iaă. Iâtâ o fetică ce nu scie ce o ascâptâ!
Mion se uita la dânsul speriată, cu gura căscată! Când i se spuse că omul acela eră s’o ia casă facă dintr’ânsa o dănţuitorepe funie, ca la bîlciurl, îu sfîrşit, o săritore, dânsa începu să suspine şi să plângă cu lacrimi cât pumnul. Să-şi părăsescă turma ? nici o dată! Să nu se mal ducă să şedă alături cu câinele, cu mielul pe genunchi, la umbra castanilor, se putea una ca acâsta ? „Nu! nu 1 nu vreaă !!< Şi, a doua $i, în revărsatul zorilor, când veni minutul să plece, trebui s’o scoţă cu sila din coşar, ţipând, sbătându-se, întingând braţele el micuţe slabe, cu un plâns lung, sfâşietor, spre uşa crăpată unde se grămădeaţi oile şi beheiatt vă^ând’o că plâcă!
ii
Miss Carlino fu în prea puţină vreme o acrobată vestită. Aşa de tânără, aşa de fragedă cum era, întrecea în cutezanţă şi iscusinţă pe cel mal estraordinarl gimnastici.
www.dacoromanica.ro
I
I
4
cu sM în urma stăruinţelor puse de părinţii iăl, cari nu voiau să sufere ca lumea să voiUseă atâta de fiul lor, căutâ t6te mijlocie a se scăpa ds sărmana fată, care avuse saivitatea a se încrede în vorbele lui.
Intr > bună dimineţâ, după ce luară cafelele bicinuite, G începu să dea amantei sâl^ca să lnţelegă că vrea se se cam desparţi de ea. Ca resplată a desondrel îl pune pe'masă cinci bilete a câte o mie de franci
Situaţiinea în care Iosephina era pusă de o detâ e indiseriptibilă.
Se păra că trăsnetul o lovise din cerul senin. Nu ăia ce să crâdă: sâfi este un vis înfiorător săi) este realitate. Nu-I venea a crede ceea-e aurise, revenindu’şl însă în fire ea refui cu dispreţ resplata pentru desonoarea ea.
Desperaret sermanel fete era la culme, şi ceea-ce ml contribuia la acâsta, era că aurise că G. chiar în acea săptămână se va căsători ci o d-şoră L, fiica unul mare engrosist.
Ideea răsbuiărel se născu îndâtă în capul Josephinel Ea se duse şi cumpără o sticlă cu vitrio, şi pe când seducătorul el era să se ducăîntr’o sără la viitorea sea Soţie, ea Tfi pâjdi într'un colţ de stradă, şi ÎI aruncă în "aeiâ ucigătorul liquid, apoi alergă de se prdete singură în mâinele u-nul agent de poiţie, care venise la ţipetele banchieruluî.
Starea în care se află banchierul G. e forte critică. Faca ÎI este cu totul desfigurată. Cu tote acelea, medicii cred că’l vor putea însănătoşi peste scurtă vreme, el va remânea însă cu facia cu totul pocită, căci liquidul arzător ş-a arătat efectul în totă puterea sea.
Josephina se află închisă preventivă şi peste câte-va septămânl ea va fi adusă înaintea îuraţiîor, cari vor trebui să’şl dea verdictul lor.
Mal toţi cred că ea va fi achitată, căci decă a făcut o faptă reprobată de lege, apoi nu trebue dânsa învinovăţită, ci societatea care permite ca în sînul el să se petreacă nisce lucruri, seu mal bine Ţis crime, după cum este fapta săvârşită de G. în potriva unei nenorocite fete.
o o o
(Tribunalele române)
înaintea unul tribunal din provincie, nu ne aducem aminte în care, a fost mal deunăzi un proces de divorţ forte curios.
Tînărulul Teodorescu ÎI veni într’o ţii gândul să se însore. N’avu trebuinţă şS caute multă vreme mirâsă, pentru că o ve-rişoră depărtată a lui, anume Aneta Min-teneanu, o fată forte nostimă, primi să’l ie de bărbat.
Se făcu nunta; invitaţii petrecură forte bine, şi, pe la miedul nopţii, nouil căsătoriţi \e duseră să se culce după ce mal în-tâiu fură bine-cuvântaţl de părinţii lor.
După trecere de opt Ţile, spre mirarea tuturor, Teodorescu părăsi domiciliul conjuga! şi se duse de se instală împreună cu tânăra Lina întro casă din strada *.*.
Ce se petrecuse între însurăţel în săptămâna de n\iere ?
Vom afla din desbaterfle procesului ce intentă d-na Teodorescu bărbatului său, pe care Tfi acusă ţie adulter :
„Bărbatul mefi, Ţice dânsa, m’a despre-ţuit continuu. ţ)icea că nu sunt destul de frumosă pentru dînşul, şi că avea alte fete mal frumose ca mine. Cu tote acestea, îmi
este vărfi ; mumele nostre erau vere primare. In (lina de 16 Ianuarie, a părăsit domiciliul conjugal şi am aflat că trăesce cu o fată în strada *„*. Tot ce’ml refusa mie îl da el.“
Domnul Teodorescu răspunde că nu voia să se însore.
Preş dintele.—Dâr nu trebuia să te însori ! Un bărbat de 24 de ani nu se în-soră cu sila! Ce vrei să se facă nevasta d tăie ?
R — Mal îutâiu, este femeea mea fâă ca să fie..,.
Preşedintele.— Cum aşa? Nu esc! căsătorit legitim cu dânsa ?
R — Ba da, pentru că am fost silit. Insă am lăsat-o ast-fel cum am luat-o.. Se pot numi experţi. (Ilaritate).
La aceste cuvinte, soţia răspunde ast-fel :
„Nu este adevărat, minte ca un bărbier care scote dinţii. Sunt lucruri cari nu se pot spune, eu însă n’aş fi vrut alt de cât să-I fiu nevasta Iul.... după cum se cere. El însă mă lăsa singură, pentru că în tote Ţi-lele după amâŢî se ducea să petrâcă cu Lina.
Prevenitul. Mănţiu ceea ce am mal spus. Nevasta mea este încă tot cum am lăsat'o, când ne-am cununat. ’Şl-a pus cununiele sub un clopot de sticlă pe dulap. Intr’o Ţi îmi Ţise: O veŢI unde am pus’o, când mă voiţi mal mărita am dreptul s’o iefi d’acolo. Astfel stând lucrurile, aveam şi efi cueptul să fiii compensat,fml-am luat o amantă.
Amanta fiind întrebată la rîndul eî, declară că ea nu e de vină, că nu T-a chemat dânsa, şi că el se ţinea de dânsa.
Judecătorii, de şi ah rîs din totă inima, au condamnat pe Theodorescu şi pe amanta lui la 200 lei amendă. G. Meusy. -----------------------------------
CRONICA
Cântece politice irlandeze proscrise din Irlanda
Tlie Yearing of the Green
(Trifoiul)
„O scumpe Paddy (1), aî auŢit tu vestea care umblă? Din porunca legii trifoiul nu maî are voie să răsară pământului Irlandei.
„Noînu vom maî putea ţine Ţiua sfîn-tuluî Patrick (2), nu ’î maî putem vedea culorile, şi a eşit o lege crudă care opresce d’a se maî purta yerdele (3)
„Am întâlnit pe Napper Tandy (4) şi el m’a luat de mână şi ’mî-a spusu cum merge bătrâna Irlandă şi în ce stare a ajuns.
„Este ţâra cea maî desolată din câte s’afi văŢut vre-o detă până aŢî, pentru că acolo se spânzură omeni şi femeî pentru că afi purtat verdele.
1)	Prescurtare din Patrick, prenume comun în Irlanda, şi care a ajuns porecla irlandesulul.
2)	Când sfântul Patrick, cu evangelia în mâna, predica pe Crist Irlandezilor ancă păgâni, pentru că misterul Treimel îl speria, el se plecă şi smulse din pământ trifoiul Irlandei, şi le arătă fdia cea maî mică cace Cste întreită şi una. — Pentru aceea irlandesul va purta verdele cu trite popririle poliţiei şi ale Castelului.
3)	Verdele este culdrea Irlandei naţionaliste şi catolice cum portocaliul este culdrea Irlandei engleze său anglicane, [culdree lui Vilhelm de Orange].
4)	Napper Tandy era un postovar din Dublin, patriot cinstit, destul de mărginit, secretarul acelei asociaţiunî a irlandezilor Uniţi care de la 1796 până la 1798 desfăşură pentru a pierde independenţa Irlandei maî multă energie şi 'eroism de cât. le trebuise voluntarilor din • Dungamon ca s’o fundeze. A fost osândit la mdrte însă- a fost graciat şi s’a dus în Bordeaux unde a şi murit.
TELEGRAPHUL
3
„Ah 1 dâcă cum-va vom fi siliţi să purtăm roşul crud al Englitereî, să ’ţî aduci aminte de sângele care a curs în Irlanda.
„Atunci smulge-ţî trifoiul de la pălărie şi aruncă’l pe păment, şi nu’ţî fie frică de nimic, căci el va prinde rădăcină acolo orî cât ar fi călcat în piciore.
„Când legile vor putea sili firele de ierbâ să răsară după cum răsar şi când frunzele vara nu vor maî cuteza să ’şî arate facia,
„Atunci ’mî voiu schimba şi eh feţele ce port la gătela mea; însă până atunci, cu voia lui Dumnezeu, voiu purta mereu verdele."
Cântecul sărmanei bătrâne
(Shan Van Vocht)
„Oh! Francesiî vin pe mare, ŢiceShan Van Vocht.
„Francesiî vin pe mare, dice Shan Van Vocht.
„Oh! Francesiî sunt în port, au să vie curend aci, şi portocalele se vor veşteji, Ţice Shan Van Vocht.
Cor
„Oh! Francesiî sunt în port, au să fie aci înainte de revărsatul zorilor, şi portocala se va veşteji, Ţice Shan Van Vocht.
„Şi unde ’şî vor avea lagărul? <|ice Shan Van Vocht.
„Unde ’şî vor avea lagărul ? c|ice Shan Van Vocht.
„In câmpia Kildar 5) şi băeţiî au se fie toţi acolo cu suliţile bine ascuţite, dice Shan Van Vocht.
„In câmpia Kildar şi băeţiî au să se strângă acolo, şi acolo are să fie şi lordul Edward, Ţice Shan Van Vocht.
„Şi ce-or face atunci yeomeniî 6) ? <|ice Shan Van Vocht.
„Ce vor face atunci yeomeniî? Ţice Shan Van Vocht.
„Eî! ce să facă alt yeomeniî de cât se respingă roşul şi albastrul 7) şi să jure să fie credincioşi Shan Van Vocht —eî ?
„Şi ce vor face atunci ■■ eomenii, 6tc?..
„Şi ce culore vor purta ei ? dice Shan Van Vocht.
„Ce culăre ah să pdrte ? Ţice Shan Van Vocht.
Şi ce culore trebue să ss vaŢă, acolo unde fură căminele părinţilor noştri, de cât verdele lor, verdele lor nemuritor ? Ţice Shan Van Vocht.
„Şi Irlanda o se fie liberă atunci? Ţice Shan Van Vocht.
„Decă o să fie Irlanda liberă atunci ? Ţice Shan Van Vocht.
„Da / Irlanda va fi liberă, delaeentru pen’ la mare. TJra der pentru libertate/ Ţice Shan Van Vocht.
Traducţiane de Spartali -------.—-------------
Intemplari din Capitala
Un mister. —Iu casa cu No. 74 din str. Mihaî-Vodâ, locuesce un om, pe care de 4 ani vecinii nu l’afi văŢut încă bine la fa-ciă,—nu scifi cine este şi cum se uumesce,— du a eşit încă de loc din acea casă în a-cest timp,—nu i se vede lumină în casă,—
5)	Câmpie întinsă în Leinster, adesea întrebuinţată peutru manevre şi acum pentru curse. Kildar e sfânt pentru Irlandezi prin amintirea de Sfânta Brigitta; în vremile păgâne acolo ardea focul sfînt.
6.	Miliţia burgheză, ale cărei sîmţimînte nu eraS sigure
7.	Drapelul englez.
în fine este o personă neînţelâsă. Numai în fie-care Ţi o damă cu un copil vine în trăsură, deschidă cu cheia intrarea de la stradă (care alt-fel e în tot-d’auna închisă ea la o casă pustie), duce înăuntru proviŢiunl de mâncare, reî ichide pe dinăuntru uşa, stă acolo 3—4 ore (tot-d’auna după ameţi!), ş’apol reînchiŢând Ţi za uşă, plecă.
Am dori se seim decă poliţia are cuno-scinţă de acestă curiosâ şi stranie viâţă; dâcă cunosce pe onorabilul ce trăesce astfel la umbră, întunerec şi în mister, de a-tât timp, într’un oraş ca al nostru, şi cine este el!
—x—
Servitor necredineios. — Niculae Radu Bă-răscu nu prea avea reputaţia de om cinstit. Cu tote astea el fusese primit ca servitor de Dum. Dănescu, brutarul de la No. 154 din şoseaua Stefan-cel-Mare. S’a ţinut cât s’a ţinut Bărăscu, der la urmă, tentaţiunea fiind prea mare, şterpeli de la stăpânul săfi 102 lei şi fugi. Din fericire pentru păgubaş şi pentru nenorocirea pungaşului, el a fost răpede prins, graţie activei şi grabnicei cercetări a poliţiei. In momentul de faciă Bărăscu stă la răcore, şi se jură pe cinstea lui că nu va mal fura cât va trăi,—nădăjduind sărmanul, că în viaţa viitore, ne mal fiind jurat, va putea în iad a-şl da drumul năzuinţelor sele frumose.
— x —
Tălmăciri ,.judaice“.—Francesul numesce iudaică tălmăcirea trasă de păr şi nepotrivită. Naţiunea de ieri declară că Moise Aron, pungaşul de care vorbirăm şi noi în întâmplări, este un adept al principielor socialiste, şi de aceia fură. Credem că confratele nostru greşesce. Ţinerea la nisce principii ca cele socialiste, — o spunem de şi suntem protivnicl acestor idei,—nu pot face pe omul cinstit pungaş. Mal degrabă, lipsa de principii şi de ţel moral pot aduce pe cine-va la furţ şi omor. E răă să ne deprindem a combate nisce teorii, fie ele chiar greşite, ca acestea, cu asemenea argumente, mal cu semă când mulţi sunt incapabili nu nu mal a le critica ci şi a le înţelege.
O ÎNTÂMPINARE
Primim de la d. Titus Dunca ur-mătorea scrisdre, privitdre la revendicarea dreptului ri-sole asupra unor texte literare ce’i aparţin :
Două procese fiindu pendinte, intentate de mine d-luî Cr. A. Manolescu directorele theatrulul Dacia, pentru neplata procentelor ce’ml datoreŢă pentru jucarea pieselor „Duoi Sergenţi„ şi „Mortea civilă11,—văŢ că d-lul nu se jenâză de loc ale juca, dupe textele mele. fără învoirea mea, puindu’ml chiar numele pe afiş.
Şi fiind-că pe lângă acestă desfidere, d-sa le represintâ apoi cu‘elevii şi slugile d-se!e care ÎI afi mal. rămas Ţde vreme ce tot ce era artist şi actor în trupa d-sele l’a părăsit), de aceea sunt silită a-I face cunoscut prin publicitate că:
Nu cred că va mal juca -de a di înainte după textele mele; pentru că decă justiţia şi comitetul tbeatral nu’l vor împedica, a-pol voi încerca şi cred că voifi reuşi eu a o face.
Repet că nu cred că va juca-o nici mâine Duminică 22 Aprilie.
Drama Boi Sergenţi, — după textul meu, —va fi represintâtă la Teatrul Naţional (cel mare), în beneficiul d-rel M. Yasileseu, Joi în 3 Maiă viitor, şi afară de d-ra Va-silescu care a fost recunoscută în rolul sett din acesta piesă ca incomparabilă, apoi sunt sigur că d. Notara dâcă nu superior, prin calităţile sele fisice şi teatrale, apoi de sigur va fi egalul d-lul Manolescu. Afară că acestă piesă de mare spectacol, va fi montată de către societatea artiştilor, aşa cum se cuvine, — ier nu cu caricaturi şi cii decoruri şi culise de eafeu-concert, cu care Teatrul Dacia o parodiată astă-dl.
Salutare amicală.
T. Buni:a
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
(Agenţia Havas)
Paris, 2 Maiiî. —La deschiderea Came-rilor, ce va avea loc la 20 Maiu, guvernul va cere un eredit extraordinar de vr’o patru-(jecl de milione. pentru Tonkin.
Madrid, 2 Maiu.—Câte-va bande de in-surge ţî s’aă semnalat încă în provineiele de la Navara şi de laCatalonia; ele invită a tăia liniele telegrafice şi de drumuri de fier.
Aceste seirl aă fost publicate în ediţia de asără si le reproducem şi in cea de dimineţâ
Sofia, 2 Maiu.— D nul Zankoff, Preşedinte al Consiliului şi ministru de interne a sosit a<p dimineţă la Sofia, după ce a visitat maî multe districte la întorce-rea lui din Rusciuc, unde se dusese pentru trecerea principelui moscenitor al Austriei.
Informaţiunile de asâră
Pe lângă scrisorea ce a primit de la imperatorele Austro-Ungarieî, prin care îî anunţă conferirea decoraţiuneî mielul de aur, M. S. Regele a maî primit două telegrame.
Cea d’ânteiu de la Arhiducele Rudolf şi arhiducesa Stefania prin care mulţumesc încă o dâtă, puind piciorul în Yiena, pentru strălucita priimire ce li s’a făcut în România.
A doua depeşă este de la imperatorele Frantz Iosef prin care mulţumesce pentru căldurosa primire făcută copiilor ma-
jestăţeî sele.
ROMA N1A PRIMĂRIA COMUNEI CONSTANŢA PUBLICAŢIE
Locul comunei situat pe strada Marcu Aurelia, în dosul clădirilor din piaţa In* dependenţei, avend vedere spre mare» împărţindu-se în 11 loturi din cari: un lot de 172 metri pătraţi, unul de 271 metri, unul de 300 metri şi 8 a 250 metri, s’a hotărît a se vinde prin licitaţie. Condiţiele vânŢăreî sunt:
Concurenţii Spre a fi admişi la licitaţie vor depune o garanţie de 100 lei.
Cumpărătorii acestor locuri, în termen de o lună după aprobarea adjudecaţiei, le vor îngrădi; în cas contrar, ei vor fi supuşi la o despăgubire către comună a câte 20 lei pe Ţi pentru cele d’ântâih trei Ţile trecute de la espirarea termenului, patru-Ţecî lei pe Ţi pentru alte trei Ţile următore. Dăcă nici după aceste două termene nu vor îngrădi locurile, atunci comuna le va îngrădi pe comp-tul proprietarului.
Construcţiile pe aceste locuri se vor face înapoi cu 4 metri de la alinierea stradeî Marcu Aurelib; locul penă la stradă se va reserva pendru grădină dinaintea caselor.
Licitaţia va avea loc la 18 Maiu viitor, anul curent. Ofertele, cari vor trebui să fie sigilate, conform legei comptabili-tăţeî generale, se vor primi până la o-relele 3 p. m. când se va procede la deschiderea lor şi la constatarea resul-tatului. Adjudecaţia nu va rămânea definitivă de cât decă se va aproba de consiliul comunal şi ministerul de interne. Primar: Holban,
A juca pe frînghie, fără balancier, era un eserciţifl mediocru pentru dânsa pe care-1 lăsâ forte curând. Ca şi Lestard, ca şi Leoua Dare, se acăţa de nesigurele trapeze, le lăsa, le 'prindea iâr; o punea, mititică cum era, în gura unul tun, şi, în sgomotul puternic, într’o esplosie de fulgere şi de fum, despica aerul, cu braţele deschise ca cum ar fi avut douâ aripi deschise, —ea era o ghiulea ca o păsărică. Pretutindeni, în Londra, în Paris, în Viena, în circuri şi prin ipo-dromurl, eraţi numai esclamaţiunl entusi-aste, cu ţipete de spaimă, când Miss Car-lino sbura peste capete, fără plasă, strălu-cindu-I tot corpul de stele de argint, în a-poteosa gazului şi a luminel electrice. Glorii ! o! ea cunoscu totă gloria! Cu tote a-cestea însă, mititica Mion se gândea neîncetat la mieii dânsei din iarba cerdâ, la câinele cel galben şi sburlit căruia ’i strica somnul la umbra castanilor. Nici chiar splen-dorea costumelor de mătase şi a fluturaşi-lor de aur nu o uimise; în gândul eî, se vedea iârăşî cu piciorele gole, îmbrăcată cu o fustă, de lână roşie, şi cu o cămaşă de pândă grosă neînălbită, şi, fără să scie că imita pe ciobanul din legeaflă, păstra,
în cufărul el cel mare, sub hainele de circ, frenţele de odinioră, tot scumpe, din cari nu eşise mirosul de oie.
In sborul cutezător de la un trapez la alţul, — în acel minut primejdios câud cea mal mică distracţie pote să fie, decă nu morteâ, cel puţin un membru rupt, — i se întâmplă să se gândâscă la săriturile oilor albe când coborau costa, şi chiar îşi Ţicea că mielul negreşit se făcuse mare de când plecase dânsa!
După ce publicu o chema de trei oj:I s’o aplaude, intră în culisă ori în grajd şi se punea cu capul în mâini să plângă, stricând cu lacrimi frumosele’I haine de bala-dină. O singură speranţă o mal ţinea în mîhnirea el, Duoi ani, este multă vreme, forte multă vreme, der, în cele din urmă, nu e totă viâţa.
Contractul care o lega cu directorul trupei stipula un angajament de duoi ani. Are să fie liberă mal târŢiu! Cu câtă nerăbdare ascepta cesul când să scape! Trecură multe luni. Călătorii, primejdii, ^‘amfurl. Număra săptămânile şi Ţilele! Ce lung i se părea timpul! Insă numai plângea. Era a-prapfl veselă Pentru că după cum socotea |
dînsa se apropia minutul când se putea întorce acasă, la oile eî. Tote vin într’o Ţi, chiar şi fericirea.
„Domnule, Ţise dânsa într’o seră, în minutul când să’şl începă exerciţiile, — aşa e că mâine o să mă potir întorce a casă ?“ Insă omul rîse cu hohot. „Mal încet! Am preînoit contractulu cu părinţii, şi e ci a mea încă pentru cinci ani !ft ÎI Ţise dânsul. Răspunsul lui fu o lovitură grozavă pentru copilâ. I se păru că i se rupe ceva în inimă, şi că are să moră. O împinseră în circ. Trebuia să lucreze. Mal mult ma^inalices-ce,—ca într’un fel de beţie când numai scie cine-va ce face,—apucă fringhia şi se sui. Să fie cu putinţă! cinci ani de aci înainte! cinci ani!
Se puse pe trapez, se- legănă, pe gânduri, forte turburată. Atâţia ani! era totu atât ca şi cum ar fi Ţis tot-d’auna 1 cu alte cuvinte nu are să mal veŢă nici o dată oiţele sub copaci. Şi câinele o să moră până se va întorce în sat la dînsa. Lasă un trapez, apucă, pe cel-l’alt, într’un sgomot furios de aplause.
Oh! cum blestema ea acele bravo ce i se> trimeteau. Decă n’ar fi mlădiosă şi în-
drăsneţă ar lăsa-o să plece. Oamenii stângaci sunt prea fericiţi; pociţi! sunt şi mal fericiţi; nu-I opresce nimeni cu sila se jdee. Venise minutul s’o puie în gura tunului. Se vîrî în fund de tot. Muzica tăcu după cum este obiceiul pentru eserciţiul din urmă ori cel mal periculos.
In tăcerea acâsta ea tot se gândea. Ah! da, să fie slutită, — să rămâie şchiopă ori cu un picior rupt, — ar fi un noroc. Detunătura isbucni. Miss Carlino asvîrlită cu putere, despică aerul luminos. „Slutită, slutită," îşi Ţicea densa. Trapezul era aci,
înaintea el, mişcându-se, la îndemână..........
Dânsa nu’lu prinse, şi căŢu pe marginea unei bănci, printre spectatorii cari se dau în lături ţipând!
bra castanilor. Şedea la rădăcina unul arbore, având lângă dânsa un câine ciobănesc, sburlit şi galbena, care dormea în ierbă, cu botul pe labe. Ea rîdea, uitân-du-se la ol.
Trecătorul o privi multă vreme. Era în-cântătore. Oile şi mieii începură de o dată să se joce şi să beheie în cât păread că rîd. Păstoriţa, atunci, se sculă, alergă spre animale şi începu să sară şi ea ca şi ele. Şi ce era maî ciudat, era că sub subţioră purta o cârje mică care nu o supăra de felu.
Trad. de Spartali.
III
Câte-ya luni după sera aceea, cu sacul fi pe spate, nn călător, un pictor pote, pote chiar poet, după ce umblase din zori de Ţi prin locuri pustii, forte departe de drumurile de fier şi de oraşe, ajunse într’o câmpie verde unde o fetiţă păzea oile la um-
www.dacoromamca.ro
TELEGRAPHUL
ca CD "ca	Agenţie de Anunciuri în România	H3
	RECLAME SI 1NSERT10N1, COMISSION SI INCASSAR1	g-
	BIUROU.-Strada Clemenţei No. 1.-BUCURESCI.	
"0	Aceasta Agenţie primesce orl-ce anunciuri pentru fiarele din Ca-	0
	pitală, din districte şi din streinătate. Prin învoielele ce le are	# 1
_Q	cu mai toate fiarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura	SD
	persoanelor doritoare de a face anunciuri, un rabat însemnat. Directori : 0. I. BBAILOIU & TH. I. PAPPA30GLU.	CO
	N B. Anunciurile pentru ţjiarul Telegraful se pruue-c 51 la a castă Agenţie.	
LIMBA ENGLEZA
Profesor esperimentat.
Metoda uşore şi practică. Traduceri cu preţuri moderate. A se adresa prin scrisori, la iniţialele H. L., Strada Polonă 41.
!!AU SOSIT!!
Flori! Flori! Flori!
Ha în pVl 1	£1 f" la St-George
tlC lllOllll ld t strada Lucacî No.
38 bis, patru |camere cu antre, geamlâcu, bucătărie, pivniţă, puţ,grădină şi curte singură. A se adresa la Preotul Savu, Bise-Sf. George vechiu.
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se pâte avea o elegantă cutie conţiudnd 25 calităţi de seminţe de flori forte variate, de cel mal uiare efect,de o creştere uş6ră, şi de o sigură înflorire, atât pentuu ghiveciu cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde in BucurescI la farmacia I. A, Ciura strada Lipscani, la d. Marin Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Admi-nistraţiunea «jianului Necesarul strada Bre-zoianu No. 32. BucurescI.
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBI!
TOMA ŢACIU
No.
60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe Ziua de 21 Aprilie 1884.
>°/o Rentă amortisabilă ....
5% Renta română perpetuă. . 8°/o Obl. de stat ......
6“/o	» Căile fer. rom. regale. .
5°/o	»	Municipale...............
10	»	Casri pensinniloru	300	1.
5°/o Scrisori funciare rnralo . . 7 %	»	»	»
5 “/o	»	*	Urbane	.
8%	»	*	»
7°/o	»	»	»	.	.
Impr. cn prime Bncuresei 20 1. Buc. Acţ. i!ancei Naţionale a Rom. 5001. » Soc. Credit. Mob. Rom. 260 1. »	»	Rom. de constrnc.	500	1.
»	» deasig. Dacia-Rom. 300 1.
»	»	» Naţională 2001. .
DIVERSE
lor contra Ârgini. . . .
»	» Bilete de Bancă.
Florin Wal. Austr. .	.	.
Mărci Germane..............
Bancnote francese .	.	.
99 7» i 1007.
A «a IZ «-«SI	esaa w* un remede officiellemetit examind, avouti etre-
ulw UIII conimende par Ies autoritds de la mddiciue, gu&rit positivement et radicalement en tout cas Ia plus terrible de tout Ies malade3.
' COMME TOUTE
L EPILEPSIE *
MALADIE DES NELFS
L’Antiepilipticnm est aussi d’une grande importance pour tous Ies personnş, qui en consequence d’une fâcheuse accoutumence soufTreut d’un ddrangement dugenre nerveux et des etats de faiblesse; dâjâ des milliers de malades lui doivent Icuigueri-son un fait incontestable qui dans beaucoup de journau c du pays et de l'et^nger a trouvd une expresione avoude. L’Antidpilepticum est expâdiă en emballageâ 6 fla-cons et l’instruction contre remise pe 25 francs ou remsoursement depoşte.
Le succes est garanţi, seulemeut dans Ies cas extraordinaires une double .ise est â 5 prendre. — Commandes sont â adresser au dâpot-g<5ndral du Dr. KIRCHffiR.
Vpr.
LLa
BERLIN, NW., Brueke Allee 3
4
De închiriat
una Casă cu 2 etage (8 odăi) în Sinaia lăngă podul Peleş şoseaua Palatului regal.
A se adiesa la d-nu H. Hupe Bucuresci, Strada Popa-Tatu Nr] 10.	6 — 2-=-2
^ a ■ y. «1», ■>	« 4» şese umere sofra-
iliUIIIJ. id L girie «acătărie magazie de lemne curte spaţioă si grădină Strada Scaune Nr. 21.	5-
-2—3
►/
Aeeste medicamente se vinde la farmacia I. A. Ciura, str. Lipscani, (Palatul Dacia) la farm. Chr. Alexandrin, Calea Victoriei, No 77; şi d. Marin Ionescu, coafer str. Academiei (sub Hotel tlnion)
în Brăila la farmacia d-lul Fabini şi în Ploescî Ia farmacia d-lui e. Ghiţulescu Cererilb din provincii se vor face la administraţia «jiaruluî TREBUINCIOSUL, Bucuresci.	^
yse daruesoe celui ce va arăta că esistă tincturî superiore celor in-— ventate de O. Ciani. Apă englesâ tină pentru a văpsi instantaneii în negru sau castaniii barba, părul, a’l face să crâscă şi a’I împedica căderea. Preţul lei 7. Apă pentru a da părului o colore blondă aurie şi castanie. Preţul lei 5.
Viniiaigrc Hygieiiipc bil j
Admira-produs balsamic-
spirtos şi tonic; de un parfum forte plăcut, favorabil igienei şi consacrat grijelor de toaletă, menţine corpul într’o stare înflorităre de sănătate. Previne şi risipeşte bubele, roşiaţa, petele, încreţiturile şi orl-ce alteraţie a pelei, pe care o Întinereşte şi o îndulceşte dânaul o aparentă albă catifelată. Flaconul lei 1. 30. -Oţet higienic pentru toaletă şi bae cu parfum de micşunele FI.mare lei2.-Oţet cu parfum buchet Corona Italiei FI. lei 1.75—Oţet de lapte de migdale FI. lei i-50
Velntina Frecceri
Acâstă adevărată pulbere de orej bine preparată, e
lipsită cu totul de orl-ce substanţă vătămătore peliţei şi e bună pentru tote domnelo care doresc să’şi păstreze sănătatea şi frumuseţea lor. Astă pulbere e invisibilâ şi de o fineţe fără egală, este parfumată cu un miros special şi delicat, şi asigură peliţei o frumuseţe constantă şi o frăgezime ce nu se poate altera. Cutia lei 1. 40.
Apa coroanei I taliei cut parfum
—----------------------------pentru batis-
te şi pentru cure igienice a toaletei. Acăstă apă este destilată dintre toate florile cele mai miro-sităre şi aromatic din Genua de către d. Stefano Frecceri distilator şi parfumator premiat cu 17 medalie şi diplome de onore la exposiţiunile naţionale şi internaţionale. Ea înlocuesce cu mal multe avantage apa de colonia, mirosul său o mai delicat, suav şi durâtor. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele mai bune com-posiţiuni pentru a menţine tinereţea şi albâţa pelei, făcându-o măle şi înflorităre, curăţind-o de orî-ceimperfecţiuni.—Preţul lei 2, flacon mare.
Depilator in pomădai
Acăstă composi-ţiune absolută nevătâmâtore, are constatată proprietatea de a ridica în câteva minute toţi acei peri ce se cred netrebuin-cioşi. Flaconul mare lei 3. 90
Aia ne Felsina
inventată de Pietro Bor-tolotti din Bologna, premiată cu 38 medalii ale es-
posiţiunei naţionale şi internaţionale. Acăstă apă Intr’adevăr miraculosâ e compusă numai din
substanţe vegetale, cele mal tonice, aromatice şi salutifere pe care le posedă Botanica. Nici o apă până acum cunoscută nu este superiorăa-peî de felsina şi probă de acăsta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul ei. Două, trei picături din acestă apă într'o ba tistă şi’I dă unul din cele mai plăcuţe mirosuri. Opt său «Jece picături în o jumătate pahar de apă curată şi spălându-ne de două său trei ori pe ţii conservă, reînfloresce şi întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face să dispară bubele accidentale şi orl-ce pete precum şi încreţiturile feţei. Pentru băi, o sticluţă din acestă apă întăresce corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pielei, mâncărimea, distruge ori ce u-rîtă odore a transpirărel şi procură o stare de bine neesplicabilă. Câte-va picături turnate pe fer roşu respândescu unu parfum din cele mai plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O linguriţă ordinară in un pahar de apă depărtăză de ordinar briciul când îşi rade cine va barba, Mirosind’o des depârteţlă febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltose său nesănâtose. şi este un preservativ escelent contra bălelor molipsităre şi epidemice Are puterea balsamică d’a cicatriza înţepăturile insectelor şi a face să piară vânătăile şi unflăturile şi de a linişti la moment durerea produsă de sgârietureie ’şi arsurile pelei, când e spălată cu apă de acăsta şi se acopere cu bumbac legând rana lei 1, 50 flaconuî mare
Ap k Genova
pentru Toaleta si Bai. Preparată de S. Fricerî, parfu-— mer al M. S. Regele Italiei
Premiat cu 15 medalii Ea pe lângă că are cel mai graţios şi cel mai suav parfum pentru batis ta. întrebuinţată in Silnice spălări, risipeşte iritările şi întăresce vederea, face să dispară petele de pe’ faţă întăreşte cărnurile. Luată pentru gură risipeşte misrosul urât, curăţă dinţii şi î îtărşte gingiile, şi pentru Băl o sticluţă întăreşte corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pelei, mân-cărimea, distruge ori ce urâtă odore a transpirărel şi procură o stare de bine neexprimabilă Flaconul mic lei 1,50. dublu 2,50.
rectificată şi parfumată cu boucquet
C(ir HH de trandafir spre a vindeca scoroji-
rne pelei şi a o apăra dc orice bolă
de pele; păstredă fragedă carnea dândul fineţe şi transparenţă! Flaconul lei 1.20.
Lcl FlOrillS ®estaurator american,
al părului elegant spre colorarea părului şi barbeî a chimistului doctor I. B. Wiliam Wood3219Th. Street Nevr-York.Albirea sau dscolorarea părului nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mal multe ori adusă de o emoţiune violentă, de o mare durere, de boale speciale şi de atâtea alte căuşe neprevăzute, cu Florine, pe care elegantele dame americane şi engleze o între-buinţâţlă de câţl-va ani şi care este tinctu-ra de toaletă cea mal întrebuinţată, se redă perilor cărunţi sau albi colorea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vigore rădăcinel ca să-l facă să renască şi să le împedice căderea. Ea e absolut nevătămă-tore, conservă pelea într’o stare bună de frăgezime şi o preservâ de pete. întrebuinţarea Florinei nu cere să se spele mal întăiu părul, avend ea însăşi proprietatea de a desgrăşa şi a curaţi complectă capul. LucrăZâ gradat, şi după 7 sau 8 ţliie de întrebuinţare se obţine un succes sigur şi strălucitor. A se observa marca fabrice! având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 luni) într’o elegantă cutie lei 6.
ATU	Si de jasomie. Astăspe-
AAD Uw wiAJi cialitate absolut nevă-
tămătore şi parfumată cu jasomie, are proprietatea de a albi la moment pelea, făcând să dispară încreţiturile, rojil şi petele de roşiaţă. Sticla lei 2.
Praf de dinţi igienic cu mag-
preparat

pentru Surzire. F un remediu experimentată, de efecte extra-ordinare, de
profesori specialişti, pentru tdte bălele care aduc slăbirea său lipsa totală a auZuluI, precum pentru a vindeca acel sginot atât de supărător în canalul auditor intern de care bolnavii rămân aşa de xcitaţl şi desgustaţl. Flaconul lei 3.
ffiortee soricilor
Remediu fărte sigurii şi 'puternic, care nu conţine nici arsenicu nici phqs-
phor. Pachetul nu costă mal mult de cât 70 bani
Ieel mai gentil si col mai efr tin cadou ce se p6te faoe la o - dama este: O cutie elegantă satinată în cromoiitograflă cu garnituri în pasmanterie; coprinZând 2 butelii de parfum, 1 butelie de glicerină parfumată, o cutie de pudră de orez parfumată pentru a albi pelea şi o cutie cu prafuri de dinţi. Preciul lei 6.
O altă frumosă cutie care conţine o sticlă de parfum o cutie de pudră de orez parfumată, un cosmetic şi un mic săpun, Lei 3.50.
nesie şi chinină. Acest praf de dinţi nu numai că preservă dinţii, dar ’I face albi, întărind în acelaşi timp gingiile şi curăţind suflarea. Impedică ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a format deja o face să peră. Calităţile antidistrugâtore ale acestui prafu suntu în stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gurel; apoi mal dă gurel o fiăgeZime particulară, şi fără a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii lei 1, 50
Praf dentifrice raţie specială care
curăţă repede dinţii cel mai negligiaţl, şi lo dă totă albâţa isvorulul, precunî şi impedică stricăciunea şi tote bălele relativ la dinţi. Cutia lei 1. 30.
oralperiituS'-Y
------- -----*--ficacitatea produselor nâstre, şi în urma sfaturilor necontenite ale unora dintre clienţii noşţri, amu preparată REGENERATORUL PERULUI, pe care avem o-ndrea să-’l presintăm ca pe celu mal bună din câte se vând Acâstă preparaţie, fără să fie o tinctură, redă culorea primitivă pârului lucrând de-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind rădăcina pârului, făcendul mole şi oprindu’î căderea; îl redă tote puterile organice perdute din causa vre-unel bole a vârstei etc: nu pătâză ru-făria. Din causa acestor calităţi, se recomandă continuarea întrebuinţărel sâle deja primită şi preferită în Italia şi străinătate, recunoscendu-se ca cel mal bun REGENERATOR şi ca celu mal eftin. Lei 6 flaconul.
Apă de Tiiiin
Tot ce e mii mirositor Ir produsul distilărel florii oi e coprins ^ Apa de Turin. E greu de a se găsi o delicateţă «o parfum supe-rioră Apei de Turin, care are pnpietăţl igienice recomandate. Diluată In apă dorine lăptdsă, şi cu asta, spălându-se cine-va de fite-va ori pe Zi, are proprietatea de a face să djpară orl-ce pată de pe faţă, încreţiturile dispar gi pelea rămâne mZle ca catifeaua Dacă se spîlă gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia irlce miros neplăcut al gurel. Câte-va picături turnate pe fer roşu răspândesc un parfum plăcut are curăţă aerul stricat din odăi. DepărtâZă roiâţa ce causeZă de ordinar briciul când îşi rai cine va barba. Proprietăţile igienice indicate şi cari nu se găsesc aşa uşor în alte ape de toaletă ’I afi procurat favdrea lumeî elegante. Modul întrebuinţare! a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fiece butelie. Lei 1, 59.
m
oara-Tim
Tinctură acestei plante, aduse de d. Luigi Ubicini din Brasilia încă din 1872 odată cu
Tayuya, este fărte eficace pentru a combate nevralgiile, durerile de la articulaţii, precumu şi durerile de ăse cari nu au putut fi vindecate prin orl-ce altă tratare, adică cu săruri de chinină, morfină etc., şi chiar cu băl de oleuri, cu duşuri său cu alte mijlăce pe cari medicina şi empirismul le procură, aşa că este înumărată între cele mal puternice leacuri antireumatice cunoseuto penă acuma. Lei 6 flaconul.
Crema Reg. Mărgărită ţsc		
bil eunturos şi solubil, dă frăgeZin.o şi frumuseţe pelei, previne şi.distruge încreţiturile pelei, precum şi menţine frumuseţea ponă lao etate înaintată. Face să dispară asemenea încetul cu încetul semnele de vărsat. Lei 3.50		
Apa Frecceri	premiată cu mal multe medalii la exposiţiunî naţionale si internaţionale, bâtă pin mii şi mii de cerceteze imediat căderea pă-crăscă, dând putere râdă-spară măt-răţa. Are iconte-1 mănţino colorea primitivă ori este în fine cel mal bun publicului pentru nutrirea ice flexibil şi lucitor Flaco-	
are proprietatea, pic tificate, d’a face să îr ruluî, de a’l face să cinei şi făcând să d stabila proprietate d’ a părului. Apa frece cosmetic, ce se oferi părului, pe care îl fa lei 2, 50.		
Estractul de odoare î		entru batistă rariatu asorti-nent: buchet mehet de va-2ntal, buchet ie amor, Ess-Gelsonimo, li, Moscu şi el 1.20, maro
de trandafir, buchet sărut furat, t nilie, buchet de ierbene, buchet ori Bosfor, buchet al Reginei, huchet buchet, buchet Garafano, buchel buchet de dame, fen verde, Pacir buchet Jockey-Club. Sticla mica de şi de lux, lei 2.		
Apă de flore
de portocale întreita superi-oră în sticle forte elegante lei 1.
gr A se păzi âe contrfacerj: aceste specialităţi pentru ca se fie afleverate treime ca se porte timbrul ziarului „Fratia Bomâiio-taliana11. a se cereHa dejositari ca se se porte ţimlmil acestui ziar.
-S3s<?
17 ^ Specialităţi proj		——			TU )rii Alessandriu ,î
Gndron vegetal rel de piept, tusei provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale pipptulul, astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc. —Cu 0 lingură din acest gudron pus într’o litră de apă, formezi apă de păcură, care se pote da cu mult succes	fiflh 'flllă febrifuga, tcnica şi preser- II vIULVIllUd vativa. E cunoscut greutatea cu care se dă copiilor medicamente şi mal ales China. — Aceste pastile conţinând chinijă sunt lesne de luaa de cel mal răsfăţat copil — avdnd un gust delicios — specific contra frigurilor şi ca preservativ. 0 cutie 24 bucăţi lei 1,50.
la copiii, contra bolelor mal sus indicate. Pentru adulţi se ea 0 lingură de Gudron in apă sacliarată seu lapte dulce 2—3 ori pe <ji. Preţul lei 1,50 flaconul mare.	Pilele fleBlaecarflKS4^! ned. sup., prin Farmacopea dela 1863 şi cea lela 1874, a decis ca avantagios* prepa-
Pastile Alessandrin Specific contra bolelor de gât, maladiilor!! vocale, iDflumaţiunilor şi ulceraţiunilor gurel anginelor, scorbutulul şi salivaţiunilor mer cu riale. —Acest remediu e forte precios Oratorilor, Profesorilor şi Cântăreţilor, uşureză emisiunea vocel şi tempereză ostenela gâ-tulnl. Preţul unei cutii lei 2.50.	•area acestor pilule tot-d’auna prospete. Tote lucrările de medicină indică^iodura ie Ier, contra afecţiunilor chlorotice, "scro-’ulose, tuberculose (culori palide, humori reci, phtisie), Leucorheă (Polă albă) Amenorrheă Menstruaţie oprită sdu di-icila), etc. Acesta este un escelent forti-fiant pentru temperamentele limfatice, slabe sau dificile. Preciul peutru 100 pilule le) P75 pentru 50 lei 2
Vin de China ;iţ "aX“! S' cu Colomba, fl. 2,50; cu Malaga flac. 1. 3. In 0 ţeră ca a nostră, unde frigurile de tot soiul, sub diferite forme ’şi-a găsit locul bun pentru a face victime, e bine a se Întrebuinţa, deca nu «jilnic, cel puţin din timp în timp. Vinul de China pentru a vă preservâ în contra frigurilor, a fortifia pe convalescenţi, seu a reconstitui persoaele slăbite prin prea multă muncă. — Pentru copil jumătate păhăruţ, pentru adulţi un pă-hăruţ dimiaeţa şi sera, seu Înaintea mese) ] său după prescriptiunea d-lor doctori, cum 1 vor găsi cu cale. |t	
	ps®l k lelissa ăt st iunea plantei prosp «tă cu alcohol de vin pur. Medicament nepărat trebuincios In fie-ce *asă. — Cu 0 linguriţă din acest alcoho )usă într’o ceşcă de apă face apă de Me-issa. — In cafea câte-va picături suplinesc* :u pristosinţă coniacu evre pe lângă că nu ire nici 0 aromă, der forte adesea şi ma ote coniacurile sunt'preparate cu alcoholt ău alese. Preciul 2 lei.
	Pastile gnindse ra tusei. Preţul unei cutii 1. 1,50.
TillPtrim dP Plliîlîl ţuininutipa I>entru a reda puterea părului slăbit, împedicând nu numai căderea, «16-Uliu IUI a Uu uliilid dlUilllliud îl face a şi cresce. De 2-3 ori pe septămânăVsăra cu 0 periuţă muiat! in acestă tinctură so Mei pelea capului. Flaconul mic leî 1.50; împătrit lei 4.	
Apa Colonia Traian ESa'Jwf Flaconul lei 2.	Pudra Glicero-Orisatcporirişi| SC pielea Cntia lEleu şi 50 b.
•Nn voin considera ca preparate ale mele de cât ce vor purta semnătura de mal jos şi timbrul Farmaciei. C/7/ r,V/ / ' Depositul pentru tdtă ţera la Farmacia Română, Calea Victoriei, 77, \0ri. cSfl/îed'd'Cl'yulil(l '(Cişmeaua Roşie) Bucuresci. ,1 se espediaza in tote punctele ţerii, contra-Mandat postai. De la 10 lei în sus 1 ^ embalaj nu se socotesce, în jos 50 bani.	
Tăte aceste specialităţi se găsesc	şi la Farmacia Brînduşi-Zimnicea V-
De la 23 Aprilie a. c., proprieta tea din Calea Moşilor, colţ cu str. Mântuleasa No. 130, fosta spiţerie ce se compune din 2 prăvălii, 4 camere , bucătărie cu o odae şi o pimniţă mare, grădină şi alte necesarii. Amatorii se vor adresa la Thodor Popescu, strada Lipscani, No. 17.	6-2-5'
>e arendare
O porţiune de Moşie din comuna moteştl, jndeţul şi plasa Teleorman, în întindere de 400 pogone. ;Dori-toril se vor presenta la administraţia acestui «jiar.
D- Maioifi-i
Antreprenor de Pompe funebre Cu ocasiunea rectificăreî Dâm-boviţeî, s’a mutat pe str. Carol I, Nr. 48. Facemtt cunoscută acesta spre cunoscinţâ generală, cumuni-când că a înbunătăţit într’un mod simţitor serviciul pompolor funebre şi corone din streinătate. Asortată cu Care şi decoruri cu totul din uoă.
De vânzare
O perehe case nelocuite, compnse din 2 odăi de stăpân, una de servitori, bucătărie, pivniţă, etc; fără nici o împrejurare, în stare bună, mare parte cu materialul noă şi cu loc de a se mal adăoga încăperi. Ele sunt în Bucuresci, colorea de verde, str. Virgilifi N. 11; posiţia frumosă, aer curat> apă bună._________
- BUCURESCI -
OradaAcatanieUl
CASA STEINER
Singurul agent pentru tota România al fabricei
RUSTON PROCTOR & CNIE
LINCOLN (Anglia)
Roagă pe onor. public care poresce să ’l onoreze în acest an cu ordinele sdle de a i le da mal curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşmelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
CIT PRECIURÎ FOARTE EFTINE Semănători cu mâna ori cu vitele, Vînturâtori, Grăpi, Rariţe, Iriori şi Pompe
ILt
I 5 atoze de Porumb
r
Preciurile cele mal moderate

00
^ rvoni^ HOTEI

Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totulă din noă. Asemenea posedă şi unfi mare Restaurant cu totă felulfl de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdiu pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu Preciurî forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin mulţămiţl, impunând cea malmare acurateţe şi promptitudine.
Proprietar, SIFCIU ŢANE.
/
\
\
Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro
J0U1 26 APRILIE 1884
abonamente
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an...........Lei 24
„	ţ^se	luni	...	„12
.	treI	........... „7
rENTRU DISTRICTE Pentru u, an , . . . Lei 30 „	ş6se	luni	....	15
„	treI	........... „8
PENTRU STRE1NETATE Pentru un an . . ,	Lei 40
>i	§®se	luni	...	„20
*	treI	 ...........12
Abonamente se fac la 1 si 15 a fie-cârel luni
ANUL XY No. 3580
ANUNCIURI ŞI RFCLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabili.
Epistolele nefrancaie serefusă; ar-ticolil nepublicatl se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francia Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Micoud, 81 Fleet Street. E. C. London.
Austria.Hassenklewerfit Comp.Wien. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda Pest. Servitenplatz.
Redacţiunea Strada Regală No. 15.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Aoademiel No.24.
nării, sub preşedenţia d-luî Lavertujon)
SCIRI TELEGRAFICE
(Dupfe fiarele străine)
Viena, 4 Maiu. — Politische Correspon-denz scrie următdrele: Atitudinea ambasadorilor ruşi din Constantinopole şi Bucurescl cu ocasiunea visitel arcliidu-celui Rudolf a fost comentată in diferite chipuri. După cum ni se comunică din isvor tdrte sigur, ambasadorul Nelidoff scusat că nu pdte lua parte la re-cepţiunea diplomatică, fiind că acâsta avu loc în Vinerea patimilor. D. de Ne-lidoflf ceru însă o audienţă privată şi fu primit în particular de archiduce. In tru cât privesce pe d. Urusoff, ambasadorul rus din Bucurescl, acesta era bolnav de vr’o patru-spre-(Jece t|ile: d-na Urussoff însă împreună cu cel mal ve-chiu funcţionar al ambasadei, luă parte la primirea principelui. Tote combina-ţiunile ţesute pe faptul că aceşti doul ambasadori n’au apărut la recepţiunile oficiale, sunt. deci lipsite de temeiu.“
Berlin, 4 Maiă. — Partida democrată socialistă a făcut ieri în Reichstag propunerea d’a se revisui legile jurisdicţiu-niî presei; propunerea tinde la introducerea principiului ca crimele şi delictele politice şi de presă să fie judecate de juriă. Proiectul n’are sorţi de reuşită.
Madrid. 4 Maiă. — Un locotenent din • garnisona Cadixulul a fost arestat aci; asemenea s’au. arestat în Cadix mai mulţi civili şi militari. In Estremadura s’au .afişat placarde revoluţionare. Insurgenţii din provincia Gerona aii fost bătuţi de trupe. Saumiguel a trecut în Francia.
Roma, 4 Maifi. — Dinito anunţă că conferenţa egiptenă se va ţine la Londra. Puterile vor fi representate prin ambasadori, pe lângă cari se vor adăoga delegaţi speciali. Dintre miniştrii de es-terne nu se duce nici unul la Londra. Conferenţa se va întruni probabil peste tr I săptămâni.
Londra, 4 Mâl. — Se afirmă cu siguranţă că Porta nu va lua parte la conferinţă de cât cu condiţiunea că cestiunea tributului nu va fi atinsă. —Pdte puterile câte afi primit până acum propunerea Angliei, afi făcut reserva că tote puterile semnatare ale tratatului din Berlin să fie invitate. Cabinetul engles n’a avut nici de cum de gând să mărginescă discuţiunea în conferinţă; e firesc ca, cu ocasiunea desbateril asupra legii lichidării, să se ia în cercetare întrega situa-ţiune financiară a Egiptului.
— Times scrie: „disciplina partidelor ar trebui să fie de ajuns pentru a face să cadă naţiunea Hicks-Beach ; nu e mal puţin adevărat însă că acăstă naţiune e măsura esactă a opiniunel publice din momentul de faciâ."
Roma, 4 Mai.— Studenţii universitari din Neapole afi făcut o demonstraţiune contra societăţeî Thomas d’Aquin. Consiliul universitar a hotărît să închidă cursurile. Guvernul va fi interpelat în acestă privinţă.
Paris, 5 Mal. — Consiliul de miniştrii se întrunesce mâine pentru a discuta a-supra afacere! epiptene. La ministerul de esierne domnesce îngrijire în privinţa sorteî consulului frances din Chartum. Ministrul Ferry a avut până acum două conferinţe cu noul ambasador ohines. A-cesta n’a adus nici o instrucţiune din partea guvernului şi e însărcinat să pri-măscă vederile cabinetului frauces în privinţa Tonkinulul.
A se vedea Ultime Scirî pe pag. III.
BUCDRESCI, MERCDR1,25 APRILIE
Ara promis adoratorilor sistemului electoral, compus din patru colegii, a reveni asupra cestiunei şi a le demonstra că frământările, care îi consum sunt zadarnice, de ore ce poporul, care nu’şî lărgeşce cercul activi-tăţei sâle politice, sociale şi, economice piere de inaniţiune.
Cei de la România sunt, precum se scie antirevisionişti; ei cred că sistemul electoralo, născut la 1866 din transacţiunea partidei liberale şi conservatore, a fost şi este „limanul de mântuire pentru români." Amil $is rîndul trecuttl că, în acăstă privinţă precum şi in t<5te, protivniciî noştriî, în orbirea lor, identificând interesele lor proprii cu interesele ţârei, adesea-ori comit grava greşală, luând drepţii mântuirea lor proprie, mântuirea ţăreî întregi.
De la 18G6 a trecut deja aprăpe opt-spre-ţiece ani, plini de o activitate febrilă a societăţii române. E-ducaţiunea politică a elementelor din cari se compune naţiunea română a dat în acest timp rădele sele, urcând simţul cetăţenul ui la un nivel ce nu mai corespunde aţii la dreptulti electoral restrîns în cele patru co-legie. Practica trecutului o probeză cu eficacitate.
A vorbi despre colegiele 1 şi alu 2 mai ales, ca factorii cari până acum garantâză independinţa alegătorilor, este cel puţin a ignora lucrurile cele mai vădite. Noi ne-am pronunţat în acestă privinţă şi credem de prisos a reveni asupra argumentelor date în decurs aprope de un an, de când cestiunea ardentă a revisuireî legei ndstre electorale a fost pusă la ordinea $ileî.
A<Ji revenind asupra acestei ces-tiuni, credem de detoria ndstră a a-minti pe scurt istoricul cestiunei, atât protivnicilor noştriî anti-revisionişti, cari în spiritul lor de reacţiune implor stătu quo în acestă privinţă, cât şi amicilor noştriî, cari se lupt pentru unicul colegiu.
Transformările politice, sociale şi economice să fac gradat, fără sgudui turile brusce, fără salto-mortale; ideia unei transformări brusce, care arii avea de program a schimba ordinea stabilită de aţii până mâine, e contraria naturei lucrurilor. Progresul continuă —- âtă legea desvoltârei a-devărate a omenireî, legea care reiese triumfătorea din scrutarea adencă a istoriei omenescî. înaintea acestei legi nedubitabile se înclin elementele reacţionare, şi lupta remite trofeie in mâinele celor ce şciti a merge tot înainte, fără a perde încrederea în progres.
Acestă lege se manifestăţlă înaintea ochilor noştriî: societatea română se transformă încet câte încet. S’o compare protivniciî noştri cu cea de altă dată şi se vor convinge de veracitatea celor ţlise. Ideile noi, a-duse de generaţiunea modernă ,s’au infiltrat în societate, cerinţele nuoî s’aii creat şi reclam a fi satisfăcute, drepturile noi se cer şi trebuie să să fie date. Acestă transformaţiune s’a făcut încetul cu încetul, şi decă nu toţi aii remarcat’o, vina lor să fie, căci acestă transformaţiune, ce să pdte analisa prin studiarea soeie-tăţei ndstre de la 1862 până la 1884, n’a fost şi nu este de cât o evolu-ţiune abia simţitdre, gradată, conformă cu teoria seiinţifică aţii iu vi-gdre. A se văita că societatea nu vrea să stea pe loc, şi că stimulul care o împinge e atât de puternic, că chiar cei cari altă dată purtafi cu fală numele de reacţionari, T lepă-
dară numindu-se conservatori şi apoi, în momentul de faciă primind un al treilea botez, port numele de liberali-conservatorî, este a să văita în zadar. Tot asemenea în zadar este a împinge societatea mai departe de tendinţele săle vădit manifestate.
Din altă parte între noi, cari apărăm legea electorală cu trei colegii, şi cei cari s’aQ pronunţat pentru colegiul unic,’esistă o mai mică diferenţă de vederi, de cât cea care ne desparte de oposiţiunea unită a anti-revisioniştiior. Protivniciî noştriî ne declar verde că nici un progres n’a făcut societatea română în decursul ultimului cuart de veac; ei sunt de opiniune că prematur este a lărgi dreptul cetăţănului la vot, că nu s’a schimbat in decursul acestui timp de 18—22 ani absolut relaţiunile, atât intre diferite straturi sociale cât şi între diferite ramuri de activitate ale societăţii române.
învederat însă este că acăstă convingere retrogradă e falşă şi se află basată pe o ideiă preconcepută.
Progresul s’a făcut, şi a ’lu nega nu pote de cât o încăpăţînare ce nimic nu legitimăţlă; er dăcă acest progres nu corespunde dorinţelor tutulor, apoi acesta e în firea lucrurilor, căci, precum am ţlis, progresul nu face salto-mortale iar ideile lor rău propagate n’aii devenit proprietatea colectivă a mulţimei.
Acestor din urmă vom aminti, înainte de a fim, că numai ca prin-cipiti colegiulfi unic, care e aceeaşi cu sufragiul universal,a fost şi este acceptat, ca espresiunea sinceră a su-veranităţei naţionale. Dăr acăstă problemă a suveranităţeî mulţimei şi acăstă soluţiune, eşită din evoluţiunile sociale ale secolului nostru, nu s’ati născut de o detă în consciinţa popă-relor. Problema a fost posată la 1789 prin adunarea constituantă a Erancieî; apoi un lung şir de ani. în cari 1848 nu e de cât o etapă, desvoltâ consciinţa populară, pregăitind’o pentru consciintă practicare a sufragiului u-niversal. Ar fi o erore din partea celor cari, studiând epocele triumfătore ale principiului nediscutabil, n’ar lua în consideraţi une luptele lungi şi transformările lente, cari pregătiră încet câte încet unele din popore de la occident la practicare fără şovăire şi neîncrederea principiului salutar al suveranităţeî poporului.
Făcând comparaţiunea acestui trecut cu trecutul desvoltăreî ndstre politice, găsim că la noi, ca şi aiurea, sunt aceleaşi staţiuni, şi diferinţă nu esistă de cât în mărimea periodelor prin care trecem. învederat este că aceste periode sunt mult mai mici la noi, de cât acele prin care a trecut Europa în desvoltarea sea politică. Acesta este şi logic.
Intre Francia şi Anglia se urmezi un viu schimb de idei; de trei t|ile de când se află ambasadorul frances Waddington în Londra, a înmânat cabinetului de St. Jamts două note. Ţin ţa acestui schimb de idei nu e numai cestiunea conferinţei pusă pe tapet, ea merge mult mal departe; „revendicarea dreptului de control pentru puterile interesate" nu însemnă alt de cât revisuirea proiectului lui Gam-betta. Trebue să recunoscem, dice Tester Lloyd, că reinsufleţirea acestei programe n’a putut fi posibilă de cât cu politica greşită a d-lul Gladstone; de şi cel din Londra resping cu mult emfas preten-ţiunile Franciel d’a participa în mod e-gal la direcţiunea afacerilor din Egipt, el trebue să se con vingă că singuri sunt de vină.
De şi prin „puterile interesate," cărora
s’ar cuveni controlul, Francia se înţelege numai pe sine şi pe Anglia, totuşi diplomaţia din Berlin şi Viena se silesc să provoce o înţelegere între cabinetele celor două ţări, punând acăstă înţelegere ca condiţiune sine qua non pentru rea-lisarea conferinţei. Cuvântul, că neînţelegerea din Francia şi Anglia ar fi o a-devărată nenorocire internaţională a pornit din Berlin şi Viena.
Asupra memoriului care însoţesce cir-cularea de invitare a cabinetului engles, Tester Lloyd dă urraătorele amănunte: Memoriul începe cu espunerea principalelor disposiţiunl ale lege! lichidării şi schiţe^ă apoi situaţiunea financiară a Egiptului, cum s’a desvoltat de la 1880 încoce. Greutăţile actuale ale situaţiunil se atribue la trei cause: mal întâiu, catastrofei din Alexandria şi despăgubirilor ce trebuesc plătite, cari se ridică la 4,250,000 livre steriing; al duoilea, silinţelor Egiptului de a’şî păstra Sudanul şi a năbuşi rescola de pe acest teritoriu, ceea ce a ocasionat cheltuieli de 1,500,000 livre ; în sfîrşit, cresceriî cheltuielelor de administrare şi trebuinţei de a se face lucruri de irigaţie.
Dspeşile fiarelor streine ne mai spun că, afară de negocierile directe între cabinetele din Paris şi Londra, guvernu frances a însărcinat pe ambasadorii săi se espună "diferitelor guverne pe lângă care sunt acreditaţi, puntul de vedere al Franciel în afacerea egiptenă. Ast-fel, ambasadorul frances din Viena, contele Foucher de Careil, a avut în acestă privinţă o întrevorbire cu ministrul de es-terne austro-ungar, contele Kalnoky; cu câte-va <|ile mal înainte, baronul Cour-cel, ambasadorul frances din Berlin, convorbi tot in acestă privinţă cu principele de Bismarck.
INFORMAŢIUNÎ
In urma încetâreî din vieţă a M. S. împărătesei Maria-Ana, văduva M. S. împăratului Ferdinand I al Austriei, Curtea MM. LL. Regelui şi Reginei a luat doliul pe <|ece (Jile, cu începere de la 22 Aprilie.
—o —
Galaţii află cu cea mai mare' plăcere că în regimentul al 6 de linie cu începere de la 1 Aprilie 1884 s’a instituit o societate sub numirea de Casa de Economie.
In acea societate pot fi ca membri numai oficeriî şefi asimilaţii acestui regiment.
Scopul societăţeî este: ca prin depuneri lunare de bani, să se formeze un fond de reservă spre a servi membrilor întru întâmpinarea trebuinţelor vremelnice, cât şi ia constituirea pentru fiecare din el la mici capitaluri; din acest fond se va face împrumut oficerilor, cu sumele, ce vor prisosi se vor cumpăra bonuri garantate de stat şi scompta mandate. Comitetul decide prin unanimitate de voturi. II dorim succesele cele mal bune.
Asemenea societăţi trebuesc înfiinţate pe la tote corpurile jde armată, căci ar fi o mare înlesnire pentru ofiţerii familişti.
—	o—
Vaporul de resbel Tetrel, sub pavilionul frances, a sosit ieri în portul Galaţi. El vine din Constantinopole.
—o—
Ieri d. general Al. Anghelescu, comandantul Corpului III de armată, a inspectat regimentele din garnisona din Brăila.
—	o—
Ac|î va fi inspecţiune generală la regimentul 11 de dorobanţi şi regimentul al G-lea de infanterie din oraşul Galaţi.
—o—
La 23 curent s’a deschis sesiunea de primă-veră a comisiuniî europene a Du-
delegatul Franciei. Toţi membru erau pre-senţî, afară de delegatul Turciei. Comi-siunea se va ocupa în sesiunea acesta de lucrări de administraţiune inter ioră> având mai cu sâmă în vedere îmbunătăţirile ce mal sunt de introdus pe braţul Şulinel.
—	o —
Ieri, scrie Vocea Covurluiului, d. subcomisar Mavrogheni a prins pe vestitul bandit Iancu Dioside pe când să dădea jos din vaporul local din Brăila. Cerem, adăogă citatul (Ţar, să se iă măsuri se-riose ca să nu mal scape un asemenea om pericolos, căci aflăm că a ameninţat viâţa maî multora.
—	o —
Tot ieri, <|ice acelaşi <|iar, au trecut prin portul Galaţi cu vaporul spre Viena o păreche frumosă de cai, împreună cu bogatele lor arnaşamente, dăruiţi de sultan archiduceseî Stefania.
—o —
Ni se scrie din Filipopoli că mişcarea irridentistă se accentuătjă în Rumelia Orientală din (Ţ în <|i.
—o —
Ni se comunică dintr’o sorginte com-petintă că o amnistie generală va fi dată de către regele Milan. Acestă amnistie are de scop atragerea elementelor împrăsciate a radicalilor şerbi din Bulgaria, unde eî fac mare răii prestigiului şerb în peninsula balcanică.
—o—
Ancheta privitore la piraţii din KercI (Crimeea), scrie (Ţarul Basardbsky Wiest-nik a adunat atâtea încriminări ţin contra societăţilor de asigurare englese, că un proces scandalos va avea loc în curând la Odesa. Imobilele societăţilor sunt secuestrate.
—	o —
Mâine seră, Joi 26 curent, se va juca la teatrul Dacia, în beneficiul d-neî Ana Gr. Manolescu, Dommşora Bele-Isle, comedie în 5 acte de A. Dumas, tradusă de d. St. Iulian.
Costume şi decoruri noul.
—	o—
Confraţii noştri de la Galaţii sunt informaţi că caporalul Gheorghiu Gheorghe din cancelaria corpului de armată, s’a împuşcat Duminică cu o armă Piabody, causa până acum nu se scie, instrucţiunea încă urmâză. De loc este din Iaşi. —o —
Consiliul comunală din Galaţi a fost convocat pentru ieri, la ora 2 p. m. spre a discuta contractul încheiată de foştii primari cu d. Eliade. D-sa este dispus a desvoltâ drepturile sele conchiŢând la vr’un chip de împăcăciune între comună şi d sa.
Se dice că acesta este şi scopul sosirel d-seleîn Galaţi.
—------------------------------
Vietoriele diplomaţiei Ruse
In acăstă privinţă citim următo ■ rele in La Reforme :
„Diplomaţia rusă a repurtat două mari succese : Împrumutul de 380 milione pe care l’a contractat în Europa, pentru cons truirea căilor sele ferate orientale, a fostă deja acoperit aprope de patru-spre-ţlece ori mal mult. Iu acest moment mal cu semă când Rusia este sprijinită de puternice a-lianţe, acest succes n’are nimic care să provoce mirare. OrI-care ar fi, în adevăr, sorta viitore a acestui Imperiu, în care o evolu-ţiune interioră va trebui să se împlinescă spre a pune forma de guvernământ la înălţimea civilisaţiunel, constitue una din cele mal mari puteri din lume. Resursele sele sunt inepuisabile; diplomaţia sea forte a-bilă ; armata sea organisată într’un modă serios; (cel ce cunosc într’un mod serios acestă ţeră, negreşit că vor surîde citind aceste afirmări platonice şi ultra optimiste ale confratelui nostru belgiană); are o omopuitate mult mal reală de cât cum se
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
crede adesea, şi orî-eine se întrebă unde î tinderile sâle teritoriale, dirigeate de o ambiţiune nesăturată, îşi vor găsi în (ine limita lorii în Europa şi Asia.
„Cea-laltă victorie a diplomaţiei ruse nu este încă definitivă, der probabil că eajva fi în curând. Aleco-paşa va fi înlocuit, după asigurările date de o depeşă a (J iar ului Times, de d. ChristovicI, candidatul ambasadei moscovite. Rumelia orientală, ca Bulgaria, va deveni der în realitate o pro vinciă rusescă. In adevăr, ceea-ce se repro şăză lui Aleco-paşa, este că el s’a ţinut forte strict de programa ce i-a fost trasă de congresul de la Berlin, şi mal cu sămâ pentru că a voit încetul cu încetul să în locuiască în armata bulgară pe oficeriî ruşi cu oficerl indigeni. Acestă reproşă face o nore fostului guvernator general; nu prin schimbarea vasalităţeî Sultanului în aceea a ţarului poporele din peninsula balcanică vor putea spera să dobăndescă indepen denţa lor.
„De asemenea uicl punăndu-se sub pro tectoratul împăratului Austriei ele vor is buti să constitue acea mare confederaţiune a poporelor durărene, care va deveni cu t6te acestea într’o (|i o realitate, căci ea este singura organisaţiune prin care aceste naţiuni, atât de deosebite prin origină limbă şi moravuri, vor putea să se desvolte în libertate şi singura formă de unire po liticâ care să le fie comandată de comuni tatea de interese ce le oferă situaţiunea geografică.
jf „Cu tote acestea, orl-care inconvenient ar putea să aibă, intrarea nouilor state din Balcani în orbita politicei austriace este mal puţin periculosă pentru ele de cât a^ servirea lor la Rusia; sunt deja atâtea na^ ţionalităţl diverse în monarchia Habsbur gilor, ast-fel că direcţiunea este natural mente mal slabă, mal" puţin severă, şi poporele pot să se grupeze mal bine după in teresele lor naturale şi să se pregătescă pentru viitorea federaţiune.
„In acest moment, Serbia se deosibesce prin credinţa cu care urmăresce alianţa austriacă. Primirea prinţului Rudolf la Belgrad şi toastul ce i ’l-a ridicat regele Mi lan, toast a cărui importanţă presa austro-ungară cu multă îngrijire face ca să reesă sunt o nouă confirmare a acestui fapt deja cunoscut.
„In ceea ce privesce joncţiunea căilor ferate din peninsula balcanică, se anunţă din Constantinopole că se caută a i se da în curând resolvarea el, activându-se lucrările Acestă noutate, venită a doua di după călătoria princiară, pare naturalmente în legătură cu ceea ce trebue să se fi <j*s la Yildiz-Kiosque şi ea face să se bănuiască că joncţiunea se va face conform dorinţe lor Austriei.
D1JN ŢAEA
Efectele trăsnetului. —La comuna Vă-deul, judeţul Gorj, în noptea de 3 Aprilie, dând o ploie cu furtună a cădut un trăsnet pe o şiră cu coceni a lui- Nicolae Feraru, unde erau până la 800 legături cari aii ars cu desăvârşire fără să causeze alte păgubi, fiind că s’a dat alarmă şi, sărind locuitorii, s’ă putut împedeca întinderea focului.
*
Un omor. — In noptea de 15 spre 16 Aprilie, Petre Dincă Ciomag din comuna Breaza, judeţul Buzău, a fost ÎDjungliiat cu un cuţit în pântece de către Marin Ghiţă
Sora, ajutat şi de Ştefan Caloiau Voicilă din aceeaşi comună, pe când aceştia au fost surprinşi de numitul Dincă într’un fapt de furt ce cercau a comite în prejudiciul său. Autorul principal a fost prins; cel-alt, anume Voicilă, s’a făcut îndată nevăijut după comiterea crimei; s’a fi luat însă energice disposiţiunl pentru urmărirea sea; impacientul, care este încă în viaţă, se află în cura spitalului.
NUMJ^RIJT, IJTVXJ
Misteriosul numărul 1 al invingibililor irlandesî, după soirile date de Standard şi ale diacului parisian Morning News, se află în Londra!
Corespondentul parisian aîu (farului d’ântâiu a avut mal multe întrevorbirl cu conducătorii partidei irlandese de dinamită ce se află în Paris, şi dânşii l’afi asigurat, că Englitera va 11 pusă îndată prin dinamită, pumnale şi maşine infernale într’o ast-fel de terăre, în cât o să dea din totă inima şi cu rugăciune un guvern independent Irlandei.
Un emisar al despărţire! extreme Clau-na-Gael, a sosit din New-York în Paris, ca să înarmeze un vapor cu torpile pen tru apropiata campanie de dinamită şi pumnale şi care vapor să arunce în văs duz vaporele de răsboifi din porturile englese.
Pe de altă parte, corespondentul t|ia ruluî Morning News din Londra avuse o întâlnire cu Numărul 1 (Tynan), în care conducătorul neînvinşilor s’a es-primat cu totul împotriva întrebuinţăreî dinamitei; el este mal mplt pentru pum nai, cu care este cu putinţă ca persone hotărîte să fie ucise cu siguranţă şi în grabă.
Neînvinşiî sunt acum, după asigurarea sea, aşa de bine orgamsaţl cum n'afi fost nici o detă.
- Avem comitete, <|ise Tynan, prin Londra, Dublin, Cork şi în alte oraşe mari ale Engliterel, Irlandei, Francieî şi Scoţiei, şi starea nostră financiară e forte mulţumitore. In urma mea este o putere din’aintea căreia Englitera va tremura peste scurtă Vreme. Bărbaţi cu posiţiunile cele mai înalte sunt parti-saniî noştri, şi numărăm mii de soldaţi credincioşi, cari în ori ce moment sunt gata ca să ’şî dea viaţa vitejesce pentru patriă.
Ceea cee m atinge pe mine, presa en-glesă a avut poftă se mă numescă pe mine, numărul 1, un laş, jiind că am părăsit Irlanda în momentul pericolului (după trădarea lui Carrey).
Ei bine, acuma No. 1 e în Londra şi se împotrivesce guvernului englesfi şi plătiţilor săi sbirî.
Nu mă tem de nimica. O gardă cre-dinciosă de paznici dibaci mă înconjoră, şi decă vr’un spion poliţienesc ar vrea să puie mâna pe mine, atunci a bătut şi cesul său din urmă.
Guvernul rus şi revoluţionarii
Guvernul rus a publicat acum câ-eva $ile următorul comunicat, care aretă starea de decadenţă în care se află marele imperiu moscovit, de 6re-ce a început să aibă temă şi de; acestui <|iar, care ’şî-a deschis colonele nisce publicaţiunî cu totul inofensive, Sele unor idei periculose, şi aî cărui co-
pentm întâmplările din ultimii ani. Aces tea întrebuinţeză libertatea acordată pre seî (decă şi acesta se mal pote numi li bertate! Ă. Ii. T.) pentru propagarea teorielor ce stătâii în contradicere cu prin cipiele fundamentale ale statului, şi cari teorii, dupâ cum este în de obsce cu noscut, n’au rămas fără de înrîurire asu pra omenilor simpli. Chiar în 'ţiua de astă-dl unele <|iare propag nisce idei ne nemerito, şi aduc ast fel nn rău incalcu labil ţărel Legătura acestor iţiare cu presa revo luţionara există, şi despre acesta numai este nici o îndouială. Instrucţiunea ce s’a făcut de activitatea partidului secret de la anul 1879 înebee, a dovedit acesta cu prisosinţă
Un mare criminal politic a mărturisit că literatura de acum e o propagandă mare a teoriilor revoluţionare şi că ar ticole!er(ţiarelor radicale erau unisonore cu organele revoluţionare.
Un articol, care a făcut mare sgomot era scris de un membru al comitetului esecutiv şi avea iscălitura I. K., ceea ce se potrivea cu literile începătore ale pseu donimulul săfi.
Propagatorii mal cu semă întrebuinţau articole de Ziare ca să’şî ajuDgă sco purile lor. Asemănarea nu numai a idei lor, ci şi al tonului, precum şi al modu luî 'de expunere în presa secretă cu multe articole din presa permisă, dete bănuielă că colaboratorii acestor din urmă gazete au luat o parte directă la organisaţiunea revoluţionară.
Acesta s’a dovedit acuma prin probe Secretarul redaţiuneî Nowosti era mijlocitorul între membrii partidei nihiliste din Petersburg şi- partizanii din provincii şi străinătate. După cum s’a mal dovedit, el slujea ca mijlocitor pentru colaboratori, trimiţând sub adresa re-dacţiuneî articolele- hotărîte pentru imprimările revoluţiunare In redacţiunea Otetşestwennyja Sapisici (Momoriile Patriei), al cărui redactor Krajewski, se află persone ce stau în legătură intimă cu partida revoluţionară
In anul trecut un membru conducător al acelui diar fusese expuls din causa de propagare de discursuri aţâţătore la studenţii scolelor superiore din reşedinţă.
Afară de acesta, s’a constatat că un redactor al jurnalului, a fost, penă la arestarea sea, părtaş la organisaţiunea revoluţionară,
In Zbele din urmă poliţia fuse nevoită ca să închiZă alţi duol colaboratori aî acelui Ziar> pentru conlucrare probată la activitatea revoluţionară Sub ast-fel de împrejurări se înţelege de sine-şl, că articolele redactorului responsabil, cari din cause decensură n’au putut fi tipărite în Ziar> aa apărut în gazetele revoluţionare de aci şi din strei-nătate.
Presenţa câtor-va persone cu caracterul criminal-politic în redacţiunea acesta, nu pote fi numai o feimplă întâmplare. Acest Ziar a produs o mare încurcătură într’o oreşî-care parte a societăţel. De aceea guvernul nu pdte suferi existenţa
nisce scirî puri literare:
Câte-va Ziare port o grea respundere
laborator! aparţin unui partid secret.
Un comitet, alcătuit din miniştrii de
interne şi de justiţie şi din procurorul general al sfântului sinod, a dispus, în virtutea facultăţel ce-î dă legea relativă la presă din 1882, suprimarea Memorie-lor Patriei.
ACTE OFICIALE
Manipnlantnl DnmitrovicI (ifiorge, de la oficiul Stefă-nescl, se eoniii-iiiS, pe ijina ile 1 (13) Aprilie 1884, în grad ni de oficiant, clasa 111.
x
Transacpunea încheiată între ministrul agricnltnref, industriei, comercinlnî şi domeniolor cn d. Midiei lus-ter sub No. 13,157 din 8 Martie 18X4, se aprobă
X
Sunt mim iţi în magistratură: d. C. 0. Costovicf,’ licenţiat al facultăţel juridice din Iîncnrescî, actual procuror la tribunalul Dâmboviţa, membru la acelaşi tribunal, în locul d-lul A. lîotea, demisionat.
I). Al. N. Viforeann, licenţiat al facultăţel juridica din Hncurescl, procuror al tribunalului Teleorman, în aceiaşi calitate la tribunalul Dâmboviţa, în locul d luî 1). Costovicl, înaintat.
BULETIN JUEIDIC
Esecutarea luî Cahipi
De şi în numărul nostru de ieri am declarat cititorilor noştri că nu vom da amS-nunte asupra esecutăril lui Campi, căci a-câsta, ca tote scenele de asemenea natură, nu e de loc frumosă şi moralisătore, der, aciă cu incidentele interesante întâmplate cu acestă ocasiune nu ne putem opri a da câte-va notiţe din cele relatate de gazetele franceze. Pe la 2 ore s’a aşeZat eşafodu şi în acest timp preotul se presintă în în-chisorea Iul Campi. La 4 ore fără un sfert directorul închisorel, şeful poliţiei, procurorul republicel şi grefierul curţel de ape lătrund în celula condamnatului.
Miserabilul dorme adânc, directorul se a jropiă de dânsul, e silit să-l sgudue de mal multe ori ca să se treijescă. Campi deschide ochii, privesce cu mirare şi di ce liniscit Cum, astăZI dimineţă mă ucideţl. Bine, câte ceasuri sunt. I se spune.
Cei doul păZitorî al lui îl ajută să se inamice. Campi cere apă şi se spală pe mâini şi pe obraz, se şterge cu îngrijire, îşi trece mâna prin păr cu o mişcare aristocratică şi Zice: sunt gata.
E întrebat, vrei se te măturisescî V
—	Nu.
Preotul, care îl cunoscea în tot timpul a-restuluî preventiv, începu a plânge.
Campi se pleca spre dânsul şi-I Z*se cu un glas blând: Domnule, ’ml-afi rămas r. 50 la grevă, dă-I săracilor cu hainele mele. In camera costumărel, în care Campi stat mal puţin de jumătate ca eel-lalţl condamnaţi din causa bunel voinţe cu care ajuta pe costumatorî, i se arată un magistrat şi agenţii îl întrebă decă n’are vre-o mărturisire de făcut.
-	N’am nimic. Oh! m’am săturat de dânşii.
Apoi privesce la drepta şi la stânga şi întrebă: ce, nu e nici un jurnalist aici?
Cu mare sâDge rece merse Campi la eşafod. El chiar se grăbesce, privesce cu cu-riositate pe gendarml, pe soldaţi şi pe asistenţi, liniscea lui înspăimântă,
El e în facia guilotinel. Singur se aşeZă pe basculă. Der preotul ÎI apucă capul în mâini:
Sărută-mă prietene.
— Decă asta îţi pote face plăcere, şi-l sărută.
Esecutorul împingându-1 cu putere îl a-pucă de păi-, îl aduce sub secure, şi acâsta cade cu un sgomot înăbuşit. Corespondentul Zarului /’ Intransigeant se duce la d-nul Deibler, călăul care e forte palid şi neli-niscit, (l’abia putu înţelege răspunsurile lui.
—	Rar aţi avut asemenea esecuţiunl?
—	In adevăr, sdravăn băiat fu ăsta.
—	Mi s’a părut că vorbea pe eşafod.
—	Da, der înţelegeţi era prea jos şi u’iun
ainjit nimic.
—	N’a făcut nici o mişcare de revoltă?
—	Oh! Nu, a fost forte liniscit.
—	Detaceea s’a făcut esecuţiunea aşa de repede ? La Versailles deună-Zi î(! trebuise mult mal multă vreme.
—	VDlf că llony resistase pe basculă, a trebuit să 1 tragem de păr şi era greii.
—	Campi a avut o morte frumosă.
—	Da, şi scia că trebuia să sufere astea tote ca şi cel-lalţf.
După ce cadavrul fu dus la grdpă şi înmormântat, un cupe se opresce la porta cimitirului, o femeiă în vârstă întovărăşită de un tânăr se scoboră, ambii sunt în doliu.
întrebă de locul unde se odiliuesce miserabilul, cad în genunchi pe pământul încă umed ce acopere mormântul şi plâng acolo mal mult de o oră.
Apoi de o dată femeia părând coprinsă de un adevărat acces de nebunie se scolă şi e apucată de tânăr care o conduce la trăsură. Caii plâcă în galop.
Care ar fi ore secretul ascuns cu atâta energie de acest ucigaş şi pe care a avut puterea de a-1 duce îu mormânt?
O It O NICA
Pata cea negră
—	Ce, tu eşti ? scumpe Costică ! De un veac nu ne-am mal văZut, dăii... Si ce mal faci acuma?
—	Ce fac?... Drept, nu scil.. EI, dragă prietene, sunt însurat.
—	însurat ? ce, îţi baţi joc ?
—	Te miri ? Costică însurată ! Draga Costica căsătorit. Ti-aducI aminte de ştren-găriele, de cumbaterile rost re de odinioră, de aceea cu ce bin chin se iubes douî tineri... — Ef, da, sunt însurat.
—	Şi cum e femeea tea ?
—	Dragă Alecule, ea e cea mal încân-tătore, cea mal desceptă, cea mal delicată, cea^mai îngerescă^fiinţă de pe facia pământului... O! o femeie cum rar se văd! Ascultă, de Z®ce luni trăim împreună... şine iubim ca şi în Ziua d’ântâifi. Doul hulubaşl suntem, Zic şi Zău !
—	Te-al aşeZat, va să Zică, te fericesc. Der familia ce-ţl face ?
—	O, nu am adus-o încă; înţelegi! să trecă întâiu lunele de miere.
—	Bravo! presintă complimentele mele domne!...
—	Elena Săvescu...
—	Elena Săvescu, îmi pare bine. Der afară de căsniciă, ce faci?
—	AI dreptate, nu ţl-am spus,.... YeZf, nu fac nimic.... Aşi vrea să fac ceva, der nu pot... Am atâta vreme de întrebuinţat pentru folosul meu, în cât nu găsesc pentru ca să lucrez... Totuşi, am o idee.
—	O idee ? A! Dragă Costică, numai idei nu-ţî lipsesc ţie.
—	O idee forte practică. Chiar ieri spuneam E'enel: „Eleno, Bucureseil ăştia ne obosesc. Când e cine-va amorezat ca efi de tine şi tu de mine, când se iubesc aşa de tare duol porumbaşl ca noi, nimic nu e aşa de bunfi ca unu cuibuleţ ascuns sub truDze cu podul plin de rîndunele, cu flori în grădină şi vaci în curte. Nu suntem bogaţi : asta o să ne facă să mal iconomisim ceva. Cu 500 lei pe lună vom trăi binişor ’a ţâră..."
FOIŢA „TELEGRAFULUI"
HENRI CONSCIENCE
RECUNOSCINTA
înlocuitorul îu armată
In primă-vâra anului 1854, într’o Zi frumosă, eşisem să mă preumblu în pădurea Cambre — Bois de Boulogne al cetăţenilor oraşului Bruxelles, — întovărăşit de câţl-va amici.
Era un timp încântător: sorele strălucea în totă splendorea sea pe cerulu albastru, frageda verdeţă scânteia şi umplea aerul de mirosuri de primă-vâră cântecul păsărilor făcea să răsune pădurea.
Reîntorcendu-ne de la preumblare, ne aşeZarăm sub nisce tel forte umbroşi, înaintea porţel unei cârciumi, aprope de soseaua Yleugart, pentru ca să ne odih-
nim puţin şi să bem câte un păhar cu bere.
Eram tocmai gata să ne punem din noii în cale spre Bruxelles, când unul din noi, — un tânăr poet care mergea cu câţî-va paşi înaintea nostră, — se opri d’o dătă strigând:
— Ce tablou ciudat! Este tocmai ca o poemă în vietă. Priviţi...
YăZurăm venind spre noi, ţinendu-se de braţ şv. târându-se cu multă anevoinţă, două 'persone bătrâne, îmbrăcaţi ca nisce burghezi cu dare de mână. Eî nu ne Zăriseră, seu cel puţin se fâceu că nu ne bagă în semă.
Cel mal în verstă trebuia de sigur să fi avut nouă-Zecî de ani: el mergea cocoşat de tot, şi capul îl tremura pe piept ca şi cum gâtul său nu mal avea putere să pârte greutatea luî. Figura i era scofîlcitâ de tot, osele păreu gata se pătrundă pelea care le acoperea, şi nasuri şi bărbia-I se atingâu aprope.
Cu tote că timpul era cald, avea pe dânsul o haină grosă şi se "sprijinea pe un baston de trestie de India, a cărui
prindă de tot cu mâna-î slabă, care nu era de cât nisce ose acoperite cu piele.
Orî-cine putea să vedă că mortea as cepta cu nerăbdare pe acest bătrân căci vârsta-î şi slăbicunea sea ’I dădeu aerul unui cadru ambulant,
Tovarăşul său, cu jtote că avea părul alb ca zăpada şi o figură acoperită cu sbârciturl, trebuie să fi avut câţî-va ani mal puţin. Pote că n’avea mal mult de şepte-Zecî de ani, căci privirea-î era încă plină de vieţă; ţinea capul drept şi mişcările sâle avău încă o ore-care vivacitate.
Purta o redingotă albastră, închisă până la gât şi la butonieră avea o panglică roşie.
Aceşti doul bătrâni avâti o înfăţişare deoseibtă şi maiestosă. Ceea-ce ne atrăgea atenţiunea nâstră, nu era atât versta înaintată a celor douî omeni cât grijile filiale pe cari acela cu panglicuţa roşie le arăta faciă cu bătrânul său tovarăşi.
Pote că o fi fost tatăl săfi? Acăsta însă părea puţin probabil, din causa micei diferenţe dintre vârstele lor. Ori
măciucă de argint nici nu putea s’o co- cum ar fi fost, dâcă cel mal tânăr era I
fiul celuî-l-alt, vârsta intervertise de sigur rolurile, căci el susţinea, mângâia şi îngrija de tovarăşul săfi ca o mumă du-iosă care veghiadă asupra copilului său bolnăvicios şi suferind.
Cel doul bătrâni se"apropiară;de cârciuma înaintea căreia ne opriserăm. Cel mal tânăr conduse pe ccl mal bătrân la o masă, sub nisce tel, şi chemă pe câr-ciumăresă ca să ’I cărâ un pahar cu bere şi un altul cu apă zaharată.
Tăcuţi şi plini de respect, aveau ochii aţintiţi asupra celor duol omeni ciudaţi; văZurăm pe cel mal tenăr ducând paharul la gura celuî-l-alţî, apoi stergendu-î buzele cu o batistă albă, şi în fine surî-Zându-î amicalmente şi ajutându-I să se aşeZe bine pe o bancă.
Şi ceea ce ne încântă mai mult, fu iubirea care strălucia în ochii celui mal tânăr şi recunoscinţa pe care o esprima privirea celui mal bătrân.
Dupe ce se repausară câte-va momente, se sculară, unul ajutând pe cel-1-alt, şi apucară pe drumul care duce la foburgul Ixelles.
întrebarăm pe cârciumăresă pentru a
alia cine sunt acele persone. Dor nu putu să ne dea nici o desluşire; nu ţinea de mult acea cârciumă ; văZuse însă de mal multe ori pe aceşti duol bătrînî preumblându-se, der nu scia nimic mal mult.
Părăsirăm cârciuma fără să fi aflat ceva în privinţa celor duol Utrâni amici, căci ast-fel li se Zicea prin împrejurimi, dupe spusele cârciumăreseî.
Imaginea lor o avui totă Ziua în memorie, şi, săra, când mă reîntorseiu la An-vers, nu putui să nu mă mal gândesc Încă la el.
Cu tote acestea, impresiunea ce mi se întipări în memorie scăZu încetul cu încetul şi sfîrşl prin a se şterge aprope de tot.
După şese-spre-Zece ani, când mă ins-talaiu efi însu’ml în foburgul Ixelles, înă aflaifi într’o Zi într’o familie vechiă de acolo unde, vorbindu-se de unele şi de altele, conversaţia ajunse în cele din urmă asupra unor lucruri cari ’mi părură că se raportă la cel duol bătrâni amici din 1854.
Nu mă înşelam. Vorbitorul, întrebat
\
www.dacorornanica.ro
TELEGRAPIIUL
—	Şi ce t?-a răspuns ?
—	Ce a răspuns... Ah, dragă prietene, a
sărit dp bucurie, m’a sărutat..... Să fi fost
acolo!...
—	Atunci, te-al hotărtt... o s6-ţt adăpostesc! lericirea In singurătatea câmpu iilor ?
—	Der, pardon, Alecule! stăm aici la taifas şi mal sunt numai ijece minute până la plecarea trenului spre Giurgift. Mă duc să cat Intr’aColo vr’un locşor poetic. Nu vil cu mine?
—	Cil neputinţă. Noroc bun şi la revedere.
—	La revedere, drept spui. Ascultă, de ce n’al veni tu să ne visitezl acolo, când ne vom aşe^la?
—	Se ’nţelege că aşi veni, cu mare
plăcere.
—	Locuesci tot 1n strada Călăraşilor No..?
—	Tot.
—	Bine. O să vifi să te idâ.
Se duse.
Nu’iu mal vătjul şese luni. Mărturisesc chiar că şi uitasem cu totul pe draga Cos tica, când cine va bătu la uşa mea.
—	Dăr deschide mal răpede. Eă sunt, Costică...
—	Era el.
Mă strânse în braţe, mă Intorse, mă în-
vîrti, şi-mi spuse cu grabă:
—	Alecule, te ied.
—	Unde?
—	In cuibul nostru! O să-mi ve^l găi-nele, raţele, nevasta, şi dâcă nu te-o seduce drăguţa, atunci pietrosă inimă mal al. A-vem ş’o vie... O să ve^l astea tote. Eu sap, hultuesc, cosesc, plivesc...
—	Ce om ocupat! Dăr nu pot veni, tre-bile gazetei....
—	Nu mal spune.
—	Uite, am cumpărat ş’o mică fotografie, cu ţcare mă joc. Ve^l aci portretul casei ; faţada de la sud; am luat sera posa; uite şi soţia mea. Mă Întorceam de pe moşie acum trei $Ie, şi zării pe nevastă-mea pe cerdac... M’ascund în dosul unei tufe şi.,, una^ două, trei, am scos-o.
O patji năgră se zărea din nenorocire pe fie-care ,din cele două modele. Sgârial cu r '^tmghiile încetinel acolo, pata rămase.
—	Da, sciu, trebue să se fi pătat In timpul îmbăierii sticlei.
Şi adaose:
—	Haide, aşe<jâ-ţl geamantanul.
II apucai de mână şi privindu’l in ochi, 11 întrebai.
—	Va să dică, tot eşti pe deplin fericit ?
—	Fericit ? A! Alecule, cel mal fericit om ?
Un nor îl întunecă fruntea.
—	Ya să (Jică, tot nu eşcl cu totul mul-ţămit ?
—	De, răspunse el cu mâhnire. Imî lip-sesce un aparat de mărire pentru fotografie.
—	Mare trebă! şi cât costă maşina ?
—	Două sute de lei...
—	Na-ţi-î, Costică.
Voi să refuse.
—	Nu, ijăO, nu pot... Eşcî prea bun... Nu voi putea se ţi-î înapoiez de cât peste trei luni.
—	Iel-I, mi-i vei da când vel putea.
Atunci mă înăbuşi în braţele sale.
Era nerăbdător.
—	Hal să cumpărăm chiar acum maşina, îmi ţlise el în fine, o vom lua cu noi.
Merserăm la un fotograf care avea o a-semenea maşină de văn^are.
In momentul plăţeî, Costică ^se f°t0‘ grafului.
—	E forte bună maşina, numai aş vrea s’o încerc...
Aşe^â aparatul, scose din pozunar una din posele pe cari mi le arătase şi începu operaţia.
-- Am reuşit, strigă el, c’un glas trium-fâtoră.
îmi dădu carta.
—	Păcat numai că pata n’a dispărut, îl spusei eu după ce mă uitai bine....
—	Oh ! în adevăr... Der, ia uită-te ; par-c’ar fi...
—	In adevăr, II răspunsei, ce o fi asta ?
<1
Ochii ÎI erafi cu totul holbaţi.
— Un chipift ! strigă el, mustăţi! o sabie ! Pata eia un ofiţer de dorobanţi care săruta pe o femee frumosă, ţinănd-o de mână şi de talie.
Bietul Costică!
Al. Paigrot
întâmplări din Capitala
Ioc. — Ieri pe la orele 4 ’/a s’a aprins bă-ligaru! din dosul casarmel Malmeson. Pompierii precum şi toţi sacagii din capitală au trebuit să dea concursul lor spre a’l stinge.
—x —
Un accident. — De o forte mare spaimă fu eopriusă ieri secta scopiţilor din capitală: marele lor prooroc, aşa numitul Mătuşeff era să cadă victima unul accident, care putea să’I pericliteze chiar şi viaţa. Trecănd ieri, pe la 6 ore Va, cu trăsura pe soseaua Basarab, caii se speriară şi o luară la fugă, unul dintr’ănşil cade în şanţ, şi cât p’aci era ca să tragă după dănsul şi trăsura precum şi pe stăpânul său. Din fericire ensă pentru scopiţl, Matuşeff nu ’şl perdu pre-senţa de spiritu şi sări jos de pe capră. După mal multe sforţări reuşi să scotă pe bietul animal din şanţ şi se întorse în mijlocul sectei, care mulţumi providenţei că scăpă cu bine pe marele el prooroc.
—x —
Un vagabond prins.—Poliţia arestâ adt nopte pe un ore care Grigore Christea, care fu găsit la bariera Moşilor vagabondând. La perehisiţia ce i se făcu, se găsi asupră-I un revolver şi 32 de lei.
—x —
Avis primăriei.- In tote ţările ci vilisate, prin tote oraşele europene curăţenia stra-delor este proverbială. Noi, nenorociţii lo euitorî al capitalei nu cutezăm a cere atât şi ne vom mulţumi cu mal puţin. Atragem dăr atenţiunea onor. primării şi în deosebi a noului primară, care abia s’a întorsu din Yiena, unde de sigur a privit cu mare dragoste frumosele strade ale capitalei Habsbur-gilor, unde de sigur s’a preumblat pe Ring strasse etc. compuindfi planurile cele mal măreţe pentru oraşul, al cărui primar este, atragem, (Jicem, atenţiunea primăriei asupra modulul cum şi când să curăţ stradele capitalei. Cotigele primăriei apar în centrul oraşului pe la orele 11—12 unde ridic o prăfărie de fuge nenorocitulu contribuabil, astupându-şl gura şi nasul şi blestemând!! pe cel, cari cred că tocmai atunci când activitatea publică a capitalei se află la apogeul săfi, tocmai atunci e timp de a ridica deposite de gunoiu.
Curăţirea stradelor trebue să se facă la revărsatul zorilor şi să se finescă cel puţin pentru centru pe la orele 7 de dimineţâ maximum. Aşa se face onor. primar la Yiena cel puţin, precum şcim noi, cari am trăit acolo.
— x —
Efectele beţiei. — A seră, pe la orele 6,
trebue să constatăm că Capitala Regatului a rămas mult înapoi. Nu o dată am atras atenţiunea părinţilor Capitalei asupra necurăţeniei stradelor cari infectă aerul şi dă nascere la o mulţime de epidemii. Nepăsarea însă a aleşilor Comunei trece peste tote rescolele şi dă nascere cu drept cu vă ut la indignaţiunea publică.
Ne vom face însă detoria şi de astă dată şi vom conjura pe d. primar şi pe întregu Consiliu Comunal să aibă mal multă milă, decă nu condescendenţă, pentru aceia cari le-au acordat încrederea lor, să mărgă prin acele locuri infecte şi să >e grabnice şi eficace măsuri pentru stîrpirea lor.
De astă dată vom ruga pe d. primar şi pe dd. ajutori, mal cu sămă pe aceia cari ah trăsuri şi armăsari, ca, în loc de a se duce să se preumble la şosea, să trâcă prin strada Neptun, la aşa numitele Gropile, spre a vedea cât de infect este aerul pe acolo, care a devenit o calamitate pentru nenorociţii contribuabili şi unde copiii mici nu pot trăi şi cad victime ale unei nepăsărl criminale, Asemenea să treeă prin strada Mă-gurănu, se vadă locul unde odinioră se afla liceul sf. Sava precum şi pe matca cea vechiâ a Dâmboviţel din dosul stradel Ca-rol, unde se depun tote necurăţeniile şi unde cetăţenii de prin prejur ne afirmă că cadavre de animale şi păsări stau cu filele, fără ca nimeni de la Primărie să vină să le ridice.
D. N. Fleva când a venit în capul Comunei a făcut apel la presă şi-I a cerut concursul el, el bine, presa ’şl face detoria semnalându’I relele, să-şi facă şi d-sa pe a d-sele, stârpindu-le.
Scopiţii în România
XI
Abundenţa de materie ne-a oprit a da cititorilor noştri urmarea istoricului acestei secte misteriose, care ca cangrena rode corpul bolnav al imperiului rus. In articolele precedente am vorbit despre Beul, Chris-tosul scopiţilor, despre celebrul Kondratil Selivanoff şi sortea sea sub împărăţia lui Pavel. Acum să urmăm peripetiele desvol-tărel secte sub împărăţia lui Alexandru I. Cititorii noştri ’şî aduc pote aminte de bizara fisionomie a acestui împărat: caracter mole, spirit mistic, iubitor de impresiunî, împăratul Alexandru I credea în tote fan-tasiele spiritiste ce frământau pe atunci societatea europenă. Slugă plecată a d-nuluî Crudner, Ţarul nu domnea peste marele săh imperiu şi visa lumea viitore, visa per-fecţiîHîea morală a sufletului omenesc îh a-cesfă Vjaţă plină de lacrimi side suferinţe. In jurul tronului acestui om fără caracter, cu cugetarea mărginită, un imperiu colosal gemea subitul unei robii cumplite. Arac-cieieft, etnicul fetim al Ţarului, biciuia Ru-siş, nobilimea storcea tot ce putea din su-individul Costache Vasile, domiciliat pe şo- ; dorea muncel poporalul robit, care în des-
sandru I în cari monarchul se întreţinea cu scopitul despre religia sea. Scopiţii din Mos cova, reţlimându-se pe acest fapt, declară că Ţarul Alesandru I, convins de fanaticul apostol al scopiţilor, s’a scopit şi prin urmare a intrat în sectă ca membru influinte al mişcărel.
învederat însă este că acestă versiune e o simplă născocire a sectanţilor, cari inventară faptul scopirel Ţarului spre a’şl a-trage adepţi.
Un lucru este adevărat: nici o dată secta scopiţilor n’a trăit aşa de liniştit, pe cât a trăit şi s’a desvoltat sub domnia lui Alesandru I. Acest timp de linisce să numesce la dânşii „reînvierea mântuitorului“. Sectanţii povestesc însă că traiul lin, că încetarea persecuţiunilor crude a avut o influenţă rea asupra moralei sectei, cari începură a trăi nedemn (jili slabo), depărtând mulţimea de la sfînta faciă a mântuitorului. Atunci, adaogă eî, Ţarul indignat de imoralitatea lor, să supuse şi trămise în exil pe mântuitorul Selivanoff, care a fost expediat la Suzdall, unde muri la 1832 în <jiua de 20 Fevruarie, find îngropat în ograda mo-nastirel unde a fost închis ca eretic.
Scopiţii nu cred în mortea mântuitorului Selivanoff, şi declară că va suna ora când ierăşl va apare în mijlocul lor întemeiato-rul sectei.
Mântuitorul, <jic sectanţii, va veni de la răsărit, fiind în capul unor regimente nenumărate de proseliţl (polchi polcami); în jurul său se vor aduna „milionele şi bilio-nele“ de scopiţl, cari vor merge la Moscova unde clopotele bisericilor din Kremlen vor suna „gloria mântuitorului'',care seva urca pe tronul tutulor ruşilor, apoi, după acesta va merge la Petersburg unde va judeca pe „cel morţi şi cel în vieţăa adică pe scopiţl şi nescopiţl.
şeaua Ştefan cel Mare, trecând călare--pe la bariera Viitorului şi fiind aşa de beat, a că^ut de pe cal într’un şanţ, unţţs stătu mal mult timp până ce nisce trecători, atraşi de gemetele lui, îl scoseră aj&fa cu gâtul strivit. Nenorocitul Costafthe Vasile s’a jurat că se va lăsa de beţife. Ţine-se-va de acest jurământ ?
Necurăţenia Capitalei.—Incontestabil că Bucurescil aă făcut mari progrese mal din tote puntele de vedere. In ceea ce privesce însă salubritatea publică, apoi cu durere
perare fugea în Siberia, se adăpostea prin pădurile imense ale Rusiei nord-răsăritene, blestemând guvernul pe care îl ura din a-dâncul sufletului său amărît. Acesta era terenul pe care avea să se desvolte secta scopiţilor !
Kondratil Selivanoff, prin înaltul ordin al împăratului Alesandru I, a fost liberat şi trăia la Petersburg unde, precum se vede, propaga religiunea sea fără a se ascunde de nimenea. Corniţele Rozen în cartea sea despre Rascol <jice cum că Selivanoff a avut mal multe întrevederi cu împăratul Ale-
Cmml financiar al „Telcpaptaloi"
Din fondurile statului Amortisabilă 5o/o, al cărei cupon s’a detaşat la 1 Aprilie s. n. a scăzut săptămâna trecută cu un leii: acestă scădere bruscă şi fără nici un temelii ne pro-beză că adesea ori la noi stimulatorul spre cădere şi spre urcare depinde de speculă, care nu scie alt-cevade cât scopul meschin—câştigul —fie cel mal infim.
Diarul autorisat în ac<5stă materie, Curierul Financiar din pasagiul rdrnân, ţjice că unii esplică acăstă. scădere „prin pmisiunea la Berlin a împrumutului pusese care va arunca pe pieţele germane o enormă cantitate de titluri pentru 350,000,004 ruble." „Se fiice adaugă diarul în cestiuije că acest Împrumut se face prin aceleşl case de bancă,care aii luat asuprâ-le emisiunile ,de Rentă Română."
Acestă, "fcsplicare este falşă, căci decă ar li fost aşă apoi cursul strein asupra Amortisa-bijjjî nostre ar cădea înainte chiar de a cădea îa noi pe pieţă. La Berlin chiar in momentul de faciă amortisabilă 5o/o este de 96,30 şi chiar 96,50 pentru 6 o/o de C. F. R. 104,50 şi cele 5 O/O cu 100,30. Aşa dbr învederat este că pieţa nostrâ nu pote fi privită ca barometrul spre a ghida pe cumpărător.
Tot acesta se pote <Jice şi de Banca Naţională, care săptămâna trecută a scăţjut de la 1450 penă la 1438; pierderea fiind prin urmare de 12 lei.
Mobiliarele aii intrat în săptămâna corentă cu 200 pe hani gata.
Naţionalele au încheiat cu o perdere de 1 leu cotându-so cu 237.
Dacia România asemenea a închis cu o .pierdere de 4 lei cotându-se cu preţul de 371,
Oonstrucţiunile 277 (prima emisiune) şi 281'/a a doua-
Aurul 3. 45 si chiar 3.50.
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUJ
{Agenţia Havas)
Londra, 6 Maiu. — Guvernul Egiptean a cerut a lua parte la conferinţă.
Camera Lorzilor. — Lordul Granville, răspunzând lordului Cornarvon, Z‘ce c& res-punsurile Puterilor la propunerea Englite-
rel pentru întrunirea unei conferinţe sunt amicale, der fiind că ele sunt verbale e imposibil a le comunica parlamentului.
Marchizul de Salisbury declară că re-serva lordului Granville face a se teme că conferinţa să nu întindă discuţiele sele a-supra altor cestiunl de cât cestiunea financiară; n’ar fi nimic mal periculos. Marchizul de Salisbury constată că Turcia are un drept cu totul particular d’a fi ascultată de conferinţă, căci firmanul Imperial privitorii la Egipt opreşte ori ce nou împrumut.
Berlin, G Maiu. —Guvernul a supus cer cetârel consiliului federal’ un proiect ue lege contra întrebuinţare! criminale şi peri-culose a materielor esplosibile.
Dannstndt, 6 Maiu.—Princesa de Galles cu fiicele sele a plecat la Gmunden şi principele de Galles s’a dus la Potsdam.
Yiena, 6 Maiu.— Impărătesa Elisaveta găsindu se la Amsterdam pentru a urma o cură la doctorul Metzger, care va ţine probabil şese săptămâni, Majestatea Sea nu va putea să vie la Viena, pentru a asista Ia înmormântarea împărătesei Maria-Ana.
Sofia, 6 Maiu. —D. Balabanoff, ministru al afacerilor străine, s’a întors aţii la Sofia.
UN INCID1NTE
Scena următore, ce ne este comunicată, s’a petrecut cu puţin înainte de eşirea din-tr’un teatru parisian.
La ultimul act, un domn cere pardesiul său garderoparuluî. Zadarnice căutări Domnul, care pare a se teme forte mult de eu-rentare de aer, adresa nenorocitului garde-ropar încremenit epitetele cele mal puţin amabile, der în acelaşi timp un spectator sosesce aducând obiectul reclamat:
—	Ietă, Zise el, o haină care, din erore a fost depusă în logea mea. Eu n’am de loc pardesiu.
Adevăratul posesor, încântat, ÎI mulţu-mesce, apoi c’un interes ;
—	Cum să pote, d-le, fără pardesiu în acest seson ? Sunteţi oare asigurat contra guturaiului, gripei şi broncbitel ?
—	După cum al zis’o, replică cel-l-alt cu politeţe, şi graţie unei cutii de 1 francii 50 bani de Pastile Geraudel cu goudron fortificaţi plămânii d-v. contra tuturor a-eestor maladii. Acesta e ca şi când aţi gou-dronizat într’un mod intern căile respira-tore, căci lucrând prin inhalaţiune asupra bronchelor, Pastilele Geraudel le trimit di-rectamente aroma fortificantă a goudronulul ce conţin.
Pastilele Geraudel, singurele Pastile de Goudron, recompensate de juriul internaţional al Exposiţiunel universale din Paris în 1878, au fost experimentate după avisul consiliului de sănătate.
Ele sunt autorisate In Rusia de guvernământul imperial după api-obaţiunea consiliului medical al Imperiului.
Cutia conţine 75 pastile şi se găsesce în tote farmaciele. Pentru vînţlare en gros a se adresa la inventatore M. Geraudel, farmacist, la Sainte-Manehould (Francia).
Deposit în BucurescI la d-nu Frederich Bruss.
ANUNCIU IMPORTANT
O companie de teatru român, compusă din 8 persone. cu cel mai ales repertoriu de operete, vodevile şi comedii, sub direcţiunea renumitului artist Caragiali, se pune la dis-posiţiunea antreprenorilor de grădini atât din capitală cât şi de prin provincii, a da un şir de representaţiunl în timpul stagiu-nel de vară.
Doritorii se se adreseze în BucurescI. strada Boteanu No. 1 de la orele 2 — 4 p. m. seu la administraţiunea acestui Ziar-
Citiţi!
In strada Carol No. 16 îu BucurescI s’a deschis sub firma Giovanni Fanţin şi fraţii, un mare magasin italian da specialitate: cuţite, fdrfecî şi brice unde »Se ascute şi se drege ori ce obiect tăetor cu cea mai mare precisiune şi cu preţurile cele mal moderate.«
de mine în particular, 'mî spuse cine fuseseră acel duoî bătrâni, şi la ce se atribuia marea afecţiune ce aveu unul pentru altul.
A<|î, amenduoî au murit, şi rudele lo^ de asemenea. Pot dăr la rîndul mefi, şi fără indiscreţiune, să povestesc cititoi i-lor mei, cu 6re-carl precauţiunî celor duol bătrâni amici.
, istoria
II
t
In una din ultimele seri ale luneî, Iunie din anul 1812, d. Christiaans, )maî cunoscut atunci sub numele de bunul doctor din Ixelles, intră într’o cârciumă cin comuna Etterbeek, aproape de Bruxelles.
Acolo văŢu, într’un colţ abia luminat, pe unul din amicii săi, Marck, neguţător de vite, stând cu capul ascuns intime mâini.
Se apropiă de dânsul, ’lfl lovi pe/ u-merî şi ’î Ţise glumindii, rî(ţenii'u cu hohot:
— Ciudat loc de dormit, amiefe Ion! lată-mă că te întrerup din dulcele tele vi3url.
J /

C
Observă o adâncă tristeţă pe figura a-/miculuî său, care ’şi ridică capul.
—	Esc! supărat de ceva ? întrebă el.
—	Yin de la Auderghen şi sunt obosit, respunse negustorul. Nu este de ioc bine a fi cine-vaaci singur de tot, mai cu semă când ai puţine motive de a fi vesel.
—	Ei bine, voi sta cu d-ta o jumătate de oră; vom vorbi împreună.
—	D-ta însă, doctore, pari a li forte vesel; veselia străluceşce în ochii d-tăle.
—	Mi s’a întâmplat aiji o mare fericire, amice Marck.
—	încă?
—	Ce fel, încă ! Ţise doctorul suprins.
—	Da, da, răspunse cel-alt cu un iei de necaz: esci omul cel maî fericit pe care ’l cunosc. Din copilăria nostră, nu sciu dâcă ceva te v& fi supărat; pe când eu, D-<|eul meQ! n’am întâmpinat dâ cât necazuri în viaţa mea iorte dură. Crede-mă, amice Christiaans, că sunt momente în cari doresc se mor.
—	Ce fel! afacerile tâle ’ţî merg aşa de rău ? întrebă din noii doctorul mirat: povestesce’mî totul, te voi ajuta după mijlocele mele.
—	Se mă ajuţi? Nimeni nu’mi pote veni în ajutor ! Ţise neguţătorul suspinând din adâncul ânimel. Poţi da vieţă fiicei mele mai mari, mortă de curend ? ’Mi poţi reda pe fiul meu Ion, trimis în Germania de Napoleon, pentru ca să gă-sescă acolo mortea în cea d’înteiu luptă ?
—	Fiul d-tele încă trăesce. Să sperăm că D-Ţeii ’l va protegia.
—	A! erau o sută două deci de mii de tineri cari plecară ca să urmeze pe împărat şi să facă resbel Rusiei. Ce va remâne din acestă enormă grămadă de carne de tun? Amice Cristiaans, când mă gândesc la sortă nenorocitului meii Ion, ’mi vine nebunie. Sciî ce am visat ieri nopte? Devenisem vrăjitor,- graţiă puterei mele magice, strânseiu tote la-crimele vărsate de mamele nenorociţilor soldaţi şi tot sângele răspândit de a-cest barbar antechrist. Era o gârlă oribil de văŢut, adâncă şi lată ca o mare şi în acest abis fumegând, înotam blestemând pe acela care ’mî a răpit din braţe pe fiul meu pentru a’l sacrifica ambiţiuneî sele.
—	înţeleg îngrijirea d-tele, amice Ion.
www.dacoromamca.ro
Ţise doctorul; der nu trebue să te des-perezi ast-fel. Sunt scirî bune de acolo, înainte de apărăsi Polonia pentru a pătrunde în Rusia, Napoleon a adus la cunoscinţa împăratului Rusiei ultimatul se£i şi con-diţiunile păcii pe cari le propune. Se negociază într’un mod serios de mai multe săptămăni şi se pare că sunt o mulţime de şanse de a se prelntîmpina teribilul resbel de cari toţi se tem. Atunci cei înscrişi în armată se vor întărce de îndătă pe la căminele lor.
—	Este adevărat ceea ce cţicl ? nu mă înşeli? întrebă Marck, în ochii căruia strălucea lumina unei subite bucurii.
—- Am văŢut la d. Wouters, o seri-sore din Varşovia, unde totul se esplică pe larg. Diarele de asemenea şerifi despre acâsta.
—	O / decă acesta s'ar putea întâmpla aşi bine-cuvânta pâ D-<|eu pentru bunătatea lui! Da, amice Christiaans, nu sciu cât de nenorocit este acel părinte care viseză merefi că vede cadavrul plin de sânge al fiului săii culcat pe un câmp de bătaie !
—	Scifi bine acesta, Ţise doctorul suspinând.
—	Peste putinţă / Nenorocirea nu te a atins nici o detă. Iâcă, fiul d-tâle Ber-nard a tras la sorţi tot într’o Ţi cu Ion al meu; Bernard a tras unul din cele maî mare numere şi a fost scutit de serviciu. Der nu este numai atât: am dat cinci mii de lei ca să dau armatei un alt tânăr în locul lui, apoi altă detă încă şâpte mii de lei. Amândoi înlocuitorii au deşertat. Am voit să ’mi hipotecez casa ca să mai fac încă un sacrificii! forte mare; dăr n'am mai putut găsi pe nimeni şi Ion al meii a fost silit să plece la măcelărie. Diu causa acesta Devasta mea a fost de trei ori bolnavă şi eu a-prope ’mî am perdut minţile.
Asemenea lucruri nu ţi se pot întâmpla amice Christiaans.
Traducţiune de Cober.
Ya urma.
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBI)
TOMÂ ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani Pe Ziua de 25 Aprilie	- No. 1884.	60.
	Cu mp	Vând
S"/« Rentă amortisabilă	94’/,	95
5°/o Renta română perpetuii.	93	94
B0/o Obl. de stat	J003/.	iOl"/
6°/o » Căile fer. roci, regiile. .	03	104
5°/„ » Municipale ....	8U ,	85 y,
10 » Cas î pensiuiiiloru 300 1. .	233	2:8
5°/0 Scrisuri funciare rurale . . .	93’/.	94
7°/0 » ....	104 s/4	105'/.
5°/o » » Drbane . . .	90 y,	91
6“/o » » » . .	99 y.,	îoo y.
7°/o * » » .	103'/a	104’/,
Impr cu prime Bucuresci 20 1. Buc.	31	33
Acţ. li ncel Naţionale a Rom. 500 1. •	H15	M30
» Soc. Credit. Mob. Rom. 250 1. .	194	198
» > Rom. de construc. 500 1.	28b	290
» » de asig Dacia-Rom. 300 1. .	365	370
» » » Naţională 2001. . .	230	235
DIVERSE		
Aur contra Argint		3 ■/.,	3 y 3
» » Bilete de Bancă. . . .	3 y.	3 y,
Florin Wal. Austr	,	2 081 /«	2 10
Mărci Germane			l 23	1 25
Bancnote francese ....	99 ys	100 '/„
!! AU SOSIT!!
Flori! Flori! Flori!
Numai pentru 5 lej şi 50 baul -se pote avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori forte variate, de cel mal mare efect,de o creştere uş6ră, şi de o sigură înflorire, atât peutuu ghiveciiî cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă ae o îngrijire specială.
Se viude în Bucurescî la farmacia I. A Ciura strada Lipscani, la d. Marin Iouescu. confer, strada Academiei sub Hotelul Union
Cererile din provincie se fac la Admi-nistraţiunea <|iarulul Necesarul strada Bre-zoianu No. 32. Bucurescî.
LICOAREA DAMELORU
CC BASA ll’AOEJIONINE
PREPARA'! A DE CĂTRE D. ENJOLRAS
Pharmacist în Lion
Acăstă licăre este recomandată damelor obosite prin sânge şi pentru a preveni t6to bălele la care sunt espnse o femeie : Bălă de matrită, pierderi, dureri, derangeamente, sterelitate, consecinţe de naştere, verstă critică, etc Se viude în tăte farmaciile, 3 franci cu cartea ce acompaniază fie care flacon!
Deposit în Bucurescî, la Drogueria J. Ovessa
r
Grande victoire de la Science
<
A yun remede officiellement examină, avou6 et re-AĂii,i ULL pliw P bl w UiIIi commendd par Ies autoritds de la m&lieine, gudrit positivement et radicalement en tout cas la plus terrible de tout Ies maladies.
COMME TOUTE
autre
MALADIE DES NEILF8
L’Auti4piIipticmn est aussi d’une grande importance pour tous Ies personnes, qui en consequence d’une fâcheuse accoutumence soutfrent d’un derangement du gem e nerveux et des ătats de faiblesse; dejâ des milliers de malades lui doivent Icur gurii-son un fait incontestable qui dans beaucoup de journau c du pays et de i’dt anger a trouvd une expresione avou^e. L’Antidpilepticum est expădid en emballage â 6 fla-cons et l’instruction contre remise pe 25 Jrancs ou remsoursement de poşte.
Le succes est garanţi, seulemeut dans Ies cas extraordinaires une double dose est A S prendre. — Commandes sont â adresser au ddpot-griieraldu Dr. KIROHNER.
Lk.
BERLIN, NW„ Brueken-AUee 3

Tîfl u s*ţ «"tT?	- i una casă cu 2 etage
«Wv	(8 odăi) în Sinaia
iăngă podul Peleş şoseaua Palatului regal.
A se adiesa la d-nu II. Ilupe Bucuresci, Strada Popa-Tatu Nr, 10.	6 — 2—8
^se camere sofl'a' Jiiiwiili iu U girie bucătărie magazie de lemne curte spaţiosă şi grădină Strada Scaune Nr. 21.	5 — 2—3
H! In patru ţjile
Al VA MAI FI IîATATIIII
întrebuinţând FVLOSFOBO ItOSI
Lei 1.50 flaconul mare.
îndestulător pentru 3 persone
fi PQ t- Un flacon de Thilos-Lllioai fobi Rossi a fost de8_
tul de a’ml stârpi bătăturile mele de cari sufereâm de multă vteme fără a mă putea tămădui pentru care vf mulţumesc din suflet. Caracal, 1884.	SacIlO Şoicillescil.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandrin, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", Bucuresci.
Cererile din provincii se fac la administraţia farului Necesarul Bucuresci.
LIMBA ENGLEZA
Profesor esperimental.
Metoda uşore şi practică. Traduceri cu preţuri moderate. A se adresa prin scrisori, la iniţialele It. L , Strada Polonă 41.
CS
CD
"c5
"o
Ml MMM
Io
Cui
Agenţie de Anunciuri în Bomânia		[	D o încIiiriatd"u,;r:Smeilpe
RECLAME SI 1NSEETM, COMISSION SI 1NCASSARI BIUROU. —Strada Clemenţei No. I.-BUCURESCI.	5"		gtr_ pnmăve- rel No. 30. Unul jos la stradă compus din şase camere, bucătărie şi magasinesubsol.
Aceasta Agenţie primesce orl-ce anunciurl pentru fiarele din Capitală, din districte şi din streinâtate. Prin învoielele ce le are cu mai toate fiarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura persoanelor doritoare de a face anunciurl, un rabat însemnat. Directori : C. I. BRAILOIU & TH. I. PAPPAZOGLU.	o. CD DD	I	Ieră cel-l’alt în fundul curţii compuşii din trei camere, bucătărie şi pimniţă. A se adresa la Divisiunea technicâ a Căilor ferate instalata în apartamentul din faţă.
N B. Anuncmriie pentru £iarul Teleqraful se prunele şi ia acâstă Agenţie.			
Parfumerie si Sapunerie
Calea "Victoriei, vis a-vis de Palatnl Regal.
Recomandă Marele seu deposit de
Parfmnerie, objete ie Im, sticlărie si Maţi de Paris
PRECIURILE MODERATE *
w
Cel mai renumit
DEPOSITU DE MASINE DE CUSITTU
de tote sistemele]	■mS.e.s» ide tote sistemele
Cele mai Perfecţionate
!!! Recomandam d! MAŞINI
do cusui.n
cu 15 aparate
f6rte înleşnit6r e PRECItfRILE
foarte moderate
Depenâtor antomai.ic
Aruncător- de suveică
Suveica fără trecere a aţei prin găurele.
‘ 'Soarea acelor fără vre-o ‘-măsfttj,
Kwsur m tt c ji alie je'oii3i.ruoj; uni nuoî forte siln-ple şi practice	____
" PRECIfîST'iE ■
foarte madtraje
Plata se face in rate septemânale seu lunare
Garanţie pe »3 ani. — Inveţâtura gratis.
Depositele:
I CTZ3	IiitreprinisrEa Bamnietrica
	Strada Academie!, 25.
H			Aduce cu onore la cunos-
,_£==j >		 S crri	cinţa P. T. publicului că a in-
eres » 0-3	trodus acum din nou Maşini
r'-rs £=&	pneumatice atât mari cât şi
s ■ ^	mici sistemul cel mal perfec-j
OLD3	ţionat, cu care curăţirea La-
	trinelor se face îu câte-ve minute în mod hygienic şi
	
uumn „„ passasa B&XTBfiiSBS	forte practic, prompt, sigurii şi fără sgomor, fără od6re şi murdărie.
	Aceste maşini sunt aprobate de către onor. Consiliul dc Hygienă şi capacitatea lori
	constatată de onor. PiimărieJ
O	Preciuri'e forte reduse.
o_	Pentru o Maşină mică 0,80 numai 12. Pentru o Maşină
	mare, capacitate 1 '/2 m. c.
	1. n. 20.
wxseţaasaw	Admiiiistraţiunea.
Bucnrescî, strada Şelari. Hotel Victoria; Galaţi, strada Domuescă, lângă Hotel Metropol; Craiova, strada Lipscani; Brăila, strada Mare.	.


H fi pil î pi o jr de la Sf. George ' A-v	lct l strada Lucacî No.
38 bis, patru camere cu ant.re, geamlâeu, bsc|tărie, pivniţă, puţ, grădină şi curte^m-
gurAit^se adresa la.Preotul Savu,-'"Bise-
Sf. George achiţi.	/
--- —" -------------
Auuls^iu
Un tengr doresce a se i ya Ia vre-o moşie ca îngrijitor. A se ,	la ad-
ministraţia acestui ţîar.
Ta o o o m o b i 1 e *gî i Batoze
— BUCURESCI -
41. Strada Academiei, 41
CASA STEl.XFU
— EUCURESCI —
41. Strada Academiei, 41
CASA STElNţll
Singurul agent pentru t6ta România al fabrice!
RUSTON PROCTOR &
I J.NCOLN (An^liaj
Roagă pe onor. public care poresce să ’1 onoreze în acest an cu ordinele sele de a i le da mal curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşinelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
CU PRECIURÎ FOARTE EFŢINE
Semănători cu mâna ori cu vitele, Vînturători, Grăpt, Rariţe, lriorî şi Pompe
1 i atoze <lo Poru m t>

Aceste medicamente se vinde la farmacia I. A. Ciura, str. Lipscani, (Palatul Dacia) la farm. Chr. Alexandriu, Calea Vie su iri, No 77; şi U. Marin Ionescu, coafer str. Academiei, (sub Hotel Union) (
î Ia farmacia d-lnî v. Gliiţuieseu Cererile din provincii se vor face' la administraţia diarulul TREBUINCIOSUL, Bucuresci.	j
în Brăila ia farmacia d-lnî Fabiui şi în Ploescl
yse daruesce celui ce va arăta că esistă tinctuil superiăre celor in-
;------------ ventate de O. Ciani Apă englesă
tină pentru a văpsi instantaneu în negru sau castaniu barba, pârul, a’l face să crâscă şi a’I inipedica căderea. Preţul tel 7. Apă pentru a da părului o coldre blondă aurie şi castanie. Preţul lei 5.
Aţa 1} Felsina
Te llvgienimie bi“as
-----------------4---balsamic-
spirtos şi tonic; de un parfum forte plăcut, favorabil igienei şi consacrat grifelor do toaletă, menţine corpul într’o stare înfloritore de sănătate. Previne şi risipeşte bubele, rosiaţa, petele, încreţiturile şi orî-ce alteraţie a pelel, pe care o mtinoroşte şi o îndulceşte dânduî o aparenţă albă catifelată. Flaconul lei 1. 30. - Oţet higienic pentru toaletă şi bae cu parfum de’ micşunele Pl. mare leî‘2.—Oţet cu parfu n buchet Corona Italiei FI. lei i.75 -Oţet de lapte de migdale FI. lei i-50.
Veliitiiia Frctccri apS«
Apa coroaneiI taliei
adevărată e de oroţl bine preparată, e lipsită cu totul de orî-ce substanţă vătămătore peliţel şi e bună pentru tote domnele care doresc să’şî păstreze sănătatea şi frumuseţea lor. Astă pulbere “ invisibilă şi do o fineţe fără egală, este parfumată cu un miros special şi delicat, şi -asigură peliţel o frumuseţe constantă şi o frăgezime ce nu se poate altera. Cutia lei 1 ' 40.
^ Nou neîntrecut parfum pentru batiste şi pentru cure igienice a toaletei. Acdstă apă este destilată dintre toate florile cele mal miro-sitdre şi aromatic din Gtenua de către d. Ştefan o Frecceri distilator şi parfumator premiat cu 17 medalie şi diplome de onore la oxposiţiunile naţionale şi internaţionale. Ea înlocuesce cu mai multe avantage apa de colonia, mirosul său e mat delicat, suav şi durător. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele mal bune com-posiţiunl pentru a menţine tinereţea şi albdţa pelel, făcându-o mole şi înfloritdr’e, curâţind-o de ori-eeimperfecţiunî.—Preţul lei 2, flacon mare.
jj Acdstăcomposi-ţiune absolută nevătămătore, are constatată proprietatea de a ridica în câteva minute toţi acei perl ce se cred netrebuin-cioşl Flaconul mare lei 3. 90
Depijator in pomadăi
inventată de Pietre Bor-tolotti din Bologna, premiată cu 38 medalii ale es-posiţiuneî naţionale şi internaţionale. Acâstă apă intr’adevfer miraculosă e compusă numai din substanţe vegetale, cele mal tonice, aromatice şi salutifere pe care le posedă Botanica. Nici o apă pen6 acum cunoscută nu este superioră a-peî de felsina şi probă de aedsta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul ei. Două, trei picături din acesta apă într’o ba tistă şi’I dă unul din cele mai plăcuţe mirosuri. Opt sau ţjece picături în o jumătate pahar de apă curată şi spălându-ne de două seu trei ori pe gli conservă, reînfloresce şi întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face să dispară bubele accidentale şi ori ce pete precum şi încreţiturile feţei. Pentru băi, o sticluţă din acestă apă întăresce corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pielei, mâncărimea, distruge orî-ce u-rîtă odore a transpirăreî şi procură o stare de bine neesplicabilă. Câte-va picături turnate pe fer roşu respândescu unu parfum din cele mai plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O lin guriţă ordinară în un pahar de apă depărtâză de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba, Mirosind’o des depărtăglâ febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltose său nesănătdse. şi este un preservativ escelent contra bolelor molipsitore şi epidemice Are puterea balsamică d'a cicatriza înţepăturile insectelor 'şi 'a face să piară vânătăile şi unflăturile şi de a linişti la moment durerea produsă do s'gârieturele’şi arsurile peleî, când e spălată ca apă de acăsta şi se acopere cu bumbac legând rana lei 1, 50 flaconul mare
Aia de Gsim
pentru Toaleta si Bai Preparată de 8. Friceri, parfu-mer al M. S. Regele Italiei Premiat cu 15 medalii. Ea pe lângă că are cel mai graţios si cel mal suav parfum pentru batista. întrebuinţată in clilnice spălări, risipeşte iritările şi întăresce vederea, face să dispară petele de pe faţă întăreşte cărnurile- Luată pentru gură risipeşte misrosul urât, curăţă dinţii şi i itărşte gingiile, şi pentru Băi o sticluţă întăreşte corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pelel, mâncărimea, distruge ori ce urâtă odore a transpi. rărei şi procură o stare de bine neexprimabilă Flaconul mic lei 1,50. dublu 2,50.
I
D'v,
rectificată şi parfumată cu boucquet de trandafir spre a vindeca scoroji-rile pelel şi a o apăra dc orî-ce bolă de pele; păstrâglă fragedă carnea dânduî fineţe şi transparenţă. Flaconul lei 1.20.
La Florine
Restaurator american, al părului elegant spre colorarea părului şi barbei, a chimistului doctor I. B. Wiliam Wood 3219 Th. Street New-York.Albirea sau dscolorarea părului nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mai multe ori adusă de o emoţiune violentă, de o mare durere, de boale speciale şi de atâtea alte căuşe neprevăzute, cu Florine, pe care elegantele dame americane şi englede o întrebuinţăm de câţi-va ani şi care este tinctu-ra de toaletă cea mai întrebuinţată, se redă perilor cărunţi sau albi colorea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vigore rădăcinei ca să-l facă să renască şi să le împedice căderea. Ea c absolut novâtămă-t6ro, conservă pelea într’o stare bună de frăgezime şi o preservă de pete. întrebuinţarea Florinei nu cere.să se spele mai întâii! părul, având ea însăşi proprietatea de a desgrăşa şi a curăţi complectă capul. Lucrâglă’ gradat, şi după 7 sau 8 Zile de întrebuinţare se obţine un succes sigur şi strălucitor. A se observa marca fabrice! având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 luni) într’o elegantă cutie lei 6.
AII. J- ruin si de	Astăspe-
A4U Uc 6I J.U cialitate absolut nevătămătore şi parfumată cujasomie, are proprietatea de a albi la moment pelea, făcând să dispară încreţiturile, rojii şi petele de roşiaţă. Sticla lei 2.
Praf de dinţi igienic cuTaS
nesie şi chinină. Acest praf de dinţi nu numai că preservă dinţii, dar ’I face albi, întărind în acelaşi timp gingiile şi cură-ţind suflarea. Impedică ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a format deja o face să pâră. Calităţile antidistrugătore ale acestui prafu suntu în stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gurei: apoi mai dă gureî o frăgezime particulară, şi fără a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii lefi, 50
pentru Surzire. E un re-
LiCOre tlS oSjnÎCH. “ed,li experimentaţii, de
- electe extra ordinare, de
profesori specialiştiUflăntru tăte bălele care aduc slăbirea său lipsa totalii a auZuluI, precum pentru a vindeca acel sgmoi> atât de supărător în canalul auditor intern de caNţe bolnavilrămân aşa de xcitaţi şi desgustaţî. FlaStonul lei 3. y
nnfnn cinnioiirm R0medm ©rte sigurii ş»
ud U i 1)1 Puternic, ca>.o nu con* e —	nici arsentcuXjiici phos
70 bani
phor. Pachetul nu costă inul mult de câi
cel mai gentil si cel /-nai ef-tin cadou ce ce p6te face* la o dama este : O cutie elegAcctu satinată în cromolitograflă cu garnuurî îri pâ manterie; coprinZend 3 butelii de parfum, 1 bu telie de glicerina parfumată, o cutie de pudră' de orez parfumată pentru a albi pelea şi o cutie cu prafuri de dinţi. Preciul lei 6.
O altă frumosă cutie care conţine o sticlă de parfum o cutie do pudră de orez parfumată, unr cosmetic şi un mic săpun, Lei 3.50.
ni de fraţii R12 ZI
Incuragiaţi de fc 1 ficacitatea produ-
Apă de Tiirin
solor nostre, şi în urma sfaturilor necontenite ale unora dintre clienţii noştri, amil preparată REGENERATORUL PERULUI, pe care avem o-norea să-’l presintăm ca pe cehi mai bunii din câte se vând. Acâstă preparaţie, fără sâ fie o tinctură, redă culorea primitivă pârului lucrând de-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind rădăcina pârului, făcândul mole şi oprindu’I căderea; îi redă tote puterile organice perdute din causa vre-unei băle a vârstei etc: nu pătâză ru-fâria. Din causa acestor calităţi, se recomandă continuarea intrebuintăreî sele deja primită şi preferită in Italia şi străinătate, recunoscându-se ca cel mai bun REGENERATOR şi ca celA mai eftin. Lei 6 flaconul.
Tot ce e mal mirositor ît» produsul destilărei floriloi e coprins în Apa de Turin. E greu de a se găsi o delicateţă de parfum supe-rioră Apei de Turin, care are propietăţl igienice recomandate. Diluată in apă devine lăptăsă, şi cu asta, spălându-se cine-va de câte-va ori pe Zi, are proprietatea de a face să dispară orî-ce .pată de pe faţă, încreţiturile dispar §i pelea rămâne măle ca catifeaua. Dacă se spală gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplăcut al gurei. Câte-va picături turnate pe fer roşu răspândesc un parfum plăcut care curăţă aerul striâat din odăi. DepărtâZă roşâţa ce causâZă 1® ordinar briciul când îşi rade cine-va barba. Proprietăţile igienice indicate şi cari nu se găsesc aşa uşor în alte ape de toaletă ’I au procurat favorea lamei elegante. Modul întrebuinţa: ei a s< vodea instrucţiunea ce însoţesce fiece butelie. Lai 1, 50.
ţCrenia ileg. Mărgărită
Acest preparat in-compara-
t 1 eunturos şi sol ibil, dă frăgezime şi frumuseţe pro vilii) sibistruge încreţiturile polei, pre-ciVn -i itae nţine frumuseţea penă la o etate înain-tr Face să dispară asemenea încetul cu în-cetUl samnele de vărsat. Lei 3.50
-i-
iara-îta
Praf d.PY\fifriVi5 âe Coraliu- Fr®pa-
i IcU UBilhiiriCe raţie specială care curăţă repede dinţii cei mai negbgiaţî, şi le dă totă albeţa isvorului, precum şi impedică stricăciunea si tote bălele relativ la amţl. Cutia lei 1. 30.
fllîi(vrn illFifinn Tinctură acestei plante, aduse de d. Luigi Ubicini din Brasilia încă din 1872 odată cu Tayuya, este fărte eficace pentru a combate nevralgiile, durerile de la articulaţii, precumu şi durerile de âse cari nu au putut fi vindecate prin orî-ce altă tratare, adică cu săruri de chinină, morfină etc., şl chiar cu băi de oleurî, cu duşuri său cu alte mijloce pe cari medicina fi empirismul le p/ocură, aşa că este înumârată intre cele mai puternice leacuri antireumatice eunoscuto penă acuma. Lei 6 flaconul.
premiată cu mai multe medalii la exposiţiuni naţionale şi internaţionale, are proprietatea, probată pin mii şi mii de certifica^©, d’a face să înceteZe imediat căderea părului,, de a’l face să crescă, dând putere râdă-cineî şi făcând sâ dispară mătrăţa. Are iconte-Htabrifc proprietate d’a mănţine colorea primitivă a părţilul. Apa frecceri este în fine cel mai bun cosmetic, ce se oferă publicului pentru nutrirea păruiţii, pe care îl face flexibil şi lucitor Flaco-
EstracuiS <!e «doare
pentru batistă variată asortiment : buchet de trandafir, buchet sărut furat, buchet de va-lUiliţj, buchet de ierbene, buchet oriental, buchet (Bosfor, buchet al Reginei, buchet de amor, Ess-Ijuphet, buchet Garafano, buchet Gelsonimo ’bushet de dame, fân verde, Paciuli, Moscu şi ‘bu het Jockey-Club. Sticla mica de lei l.20 maro .şi d^ lux,, lei 2.
‘m——— li» II imiw^m»^-------
de portooale Întreita superi-ără in sticle fărte elegante lei 1.
A se păzi de contrfaceri: aceste specialităţi pentru ca se fie adeverate treime ca se porte timPrnl ziarnlni „Fratia Roinâno-taliana”, a se cereala ilepositari ca se senile tm ccestni ziar
^ ^ ^
Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academie! No. 24.
www.dacoromanica.ro
TINERI 27 APRILIE 1884
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ABONAMENTE
pentru capitală
Pentru un an .
şese luni trei „
Lei 24
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , ...	. Lei 30
„	ş6se luni ....	„15
„	trei „ . . . .	„ 8
PENTRU STREINfiTATE
Pentru un an............Lei 40
„ ş6se luni ...	„ 20
» tT0l „	• - • n 1^^
Abonamente se fac la 1 si 15 a fle-cârel luni j
ANUL XV No. 3581
ANUNCIURI ŞI RFCLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b
RECLAME, pe pag. III 1 leu; p pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redac nu e responsabilă.
Epistolele nefrancate serefusil; a r-ticolil nepublicaţi se ard.
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francia Ilavas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugbne Micoud, 81 Fleet Street. E. C. London.
Austria.Hassenklewer,ot Comp.Wien Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda Pest. Servitenplatz.
Redacţiu.nea Strada Regală No. 15.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24r.
Redacţiunea diaruluî Telegraphul s’a mutat de la Sântu-Gheorgho în strada Regalii No. 15. Administraţiunea ră-l mane tot în strada Academiei No. 24.
SOIRI TELEGRAFICE
(Dup6 fiarele străine)
Roma, 5 MaiQ.—- Agenţia Ştefani află că Anglia menţine programa conferinţei în privinţa flnancelor egiptene.
London, 5 Maiu.— Din isyor sigur se spune că Francia ar fi declarat guvernului engles că, dâcă se vor esclude de la conferinţă cestiunile streine de legea lichidări, îşi reservă dreptul s6 aducă din nofl, în momentul oportun, afacerea pe tapet. Se crede că Anglia va primi acesta reservă şi ast-fel nici e piedică nu se va mai opune participăreî Fran-cieî lş Conferinţă.
—	Depeşî din Cair constată că situa ţiunei| în Dongola s’a îmbunătăţit. — Un yiepot al generalului Gordon va ple i peste puţin timp în Sudan şi va
'■ ' încerca să străbată până în Chartum.
Lemberg, 6 Maiu. —Bziennik Poznanshi află din Varşovia, că prin cercurile oficiale d’aci circulă sgomotul desprejveni-rea 'ţarului şi Ţarinei pe la sfirşitul lunei; perechea imperială va sta aci câte-va Ţile şi va pleca apoi la Cracovia, spre a se întâlni cu împăratul Franz Iosef.
Berlin, 6 Maifl. — In partida naţio-nală-liberală domnesce discordia. La 18 Maifi se va ţine in Berlin o întrunire generală a acestei partide. Bennigsen va lua parte la acâstă întrunire, nu însă şi d-rul Miquel, al duoilea şef al na-ţionalilor-liberali, care s’a scuŢat, fiind bolnav.
In cercurile diplomatice d’aci, se spune că Li-Fong-Pao, noul ambasador al Chinei la Paris, ar fi adus următdrele propuneri din partea guvernului său : China recunosce protectoratul frances asupra Tonkinuluî şi Anamuluî şi deschide co-merciulul internaţional provincia Yunan împreună cu portul Laokivi; faciă cu a-ceste concesiuni, Francia să renunţe la despăgubirea de resboî.
—	Nordăeutsche Algemeine Zeitung scrie următdrele : „După ce sorţii unei rupturi între Germania şi Rusia au dispărut, presa polonă se silesce acum să provoce neîncredere între Germania şi Austro-Ungaria. Aşa, <|iarul Czas, anunţă că principele de Bismarck, prin ambasadorul vie-nes principele de Reuw, ar fi atras atenţiunea cabinetului din Viena asupra pericolului ce resultă pentru Germania şi Rusia din favorisarea elementului polon. Acâstă scire e cu totul neîntemeiată.
Vorbind de scirea publicată de National Zeitung, care anunţase apropiata vi-sitâ a Ţarului la Berlin, Nordăeutsche Algemeine Zeitung Ţice că până acum nu e nimic sigur în acestă privinţă.
Paris, 6 Maiti. — Ministrul de interne a recomandat prefecţilor să supravegheze d’aprdpe pe refugiaţii spanioli, pentru a împedica ast-fel orî-ce încercări vrăjmaşe contra Spaniei.
—	La alegerile municipale, s'aQ făcut o mulţime de balotagie. In Paris, maio-ritatea e a autonomiştilor, în provincie a oportuniştilor. In multe colegie, unde conservatorii nici nu îndrăsnâti să se a-râte, acum aii învins.
Constantinopole, 6 Maiă. — In cercurile guvernamentale se vorbese că Porta a primit candidatura lui Cristovicî pentru postul de guvernator generală alu Rumelieî. Cristovicî e candidatul Rusiei.
Rusciuk, 6 MaiQ. — Ancheta rîndurn, în Sofia pentru cercetarea bugetului mi nisterului de resboiu, a descoperit delapidarea sumei de 100,000 franci, săvîr-
şită pe timpul administraţiuniî Kaulbars de căpitanul Ieleneff,
Belgrad, 0 Maiu. — La 18 curent, se va deschide în Niş camera serbă; acesta e prima sesiune după ultima revoluţie. Consiliul de miniştri se întrunesce în tote Ţilele, pentru a stabili programa lucrărilor Scupcineî. Miniştrii vor pleca la Niş în (Jiua de 10 Maiu, î6r regele la 18.
Tanger, 6 Maiu.—Ambasada francesă a rupt relaţiunile cu Maroco, din causa refusului Sultanului d’a destitui pe guvernatorul din Bad-Nun. Ambasada ’şî-a scoborît stegul.
Agrani, 7 Maiu. — Sloboda scrie ur-mătdrele în privinţa atitudinii starcevi-cianilor în viitorea sesiune a Landtagu-luî: „Partida dreptului îşi îndeplini şi d’acum înainte, în Landtag ca şi afară, îndatoririle ce ’î-a dat patria. Escese se vor produce şi pe viitor, întru cât libertatea cuvântului va fi atinsă. Aceste escese au fost provocate de adversarii noştri şi trebuia să se întâmple ast-fel. Depinde de adversarii noştri să-şi schimbe purtarea şi să evite scandalurile. Decă maioritatea va mai urma cu escluderea deputaţilor partidei Starcevicî, atunci în locul cuvintelor va veni vremea faptelor.
Londra, 7 Maiu. — Guvernul a publicat o depeşă a generalului Gordon către consulul Baring, cu data de 16 Aprilie în care so plânge că guvernul nu vrea să tră-mită trupe la Berber şi să intărescă pe Zebehr ca guvernator al Khartumuluî. Gordon adaogă că se consideră liber a lucra dupe împrejurări ; elu va păstra Khartumul cât va putea; când nu va mai putea, se va retrage spre ecator, lăsând guvernului englez pata neştârsă d’a fi părăsit gornizonele din Senar, Kos-sola, Dongola şi Berber. La urma urmelor guvernul englez tot va fi silit să sdro-bâscă mai întâiu pe Mahdift, pentru a avea linisce în Egipt.
A se vedea Ultime ScirI pe pag. III.
BUCORISCI, JODL 26 AfiuLlE
„Cea dintâiti şi cea mai esenţială condiţiune de propăşire a ori cărui guvern, este stabilitatea.
„Nici o reformă utilă, durabilă nu se pdte concepe şi. esecuta fără acest factor necesar în mecanismul constituţional.
„Instabilitatea ministerială aduse marea republică latină aprdpe de abis.
„A trebuit mâna energică şi dibace a lui Jules Ferry spre a evita o catastrofă. Aceiaşi instabilitate o observăm astă-ţli in Spania, care se svârcolesce în ghiarele anarchieî şi ale autoritarismului de stat/
Cu aceste rînduri îşi începe foia coalisaţilor revista sea politică de astă-ţli.
Nici o detă, atât atunci când a-cestă foie se afla despărţită sub numele de Timpul şi Binele Public, cât şi acum de când ’şi-a luat titlu de România, nu a spus un adevăr mai mare, mai strălucitor şi mai la timp. Decă până a£î era o îndoială în spiritul nostru, acum ne-am convins că radele adevărului tot pot străbate câte o dătă şi printre norii cei mai groşi ai urei şi ai pasiuneî.
Aşa este. Cea d’întâid condiţiune esenţială de propăşire pentru un stat este stabilitatea. Statul acela care nu o are se disolvă, se perde, căci a-narhia luâdu’i locul, ea nu face de cât să distrugă.
Insă dâcă cei de la f<5ia conserva-tdre propagă asemenea idei salutare, de ce nu le pune în practică, de ce
nu consiliază pe partisanii lor să le urmeze, ci din contra lucreză în sens cu totul contrarii! ?
Cui dai! ei aceste consilii? Nouă, celor din partidul liberal, său celor din oposiţiune ?
Nouă nu ni le pdte da, căci noi nu facem alt-ceva de opt ani, de cât a lucra pentru stabilitate. Tote legile cari s’ati făcut nu aii ţintit de cât acolo. Astâ-ţli stabilitatea este ast-fel consolidată în cat a enervat pe cei din oposiţiune şi ’i-a făcut să apuce o cale care nu este nici de cum conformă cu principiele pe cari le propagă în revista de a$i.
Dăcă însă consiliele de cari vorbesc cei de la foia coalisaţilor privesc pe partisanii lor, apoi sunt nenorociţi căci, pe cât vedem, aceia nu ţin nici un cont de ele. Numai pentru stabilitate nu lucrăză !
Ce este stabilitatea ? Mersul regulat al unui stat, crearea de legi fo-lositdre tutulor claselor, îmbunătăţirea financielor, organisarea armatei, desvoltarea creditului public şi împărţirea justiţiei egal la toţi.
Tote acestea le avem. Ţera e mulţumită, stabilitatea deci esistă.
Dăcă e ast-fel, pentru ce coaliţiu-nea, care s’a strâns în jurul acelei foi, agită, calomniază, insultă şi chiar înjură pe acei cari aii făcut tote a-cestea? Pentru că le-a făcut ? Apoi atunci ce fel de stabilitate voesc ?
Strig că guvernul e rătî, să se ducă. In avantagiul stabilităţei este acăsta ?
Guvernul liberal stă de opt ani la putere. Nici o manifestare ostilă nu s’a făcut din partea ţăreî ca elu să fie silit a se 1 retrage. Ori de câte ori a apelat la popor, el îî-a arătat absoluta încredere.
Dăcă coalisaţiî iubesc într’adevăr stabilitatea, ei ar trebui să susţină a-cest guvern, să lucreze pentru consolidarea stabllităteî.
o
Der nu, coalisaţiî vorbesc de stabilitate ca câinele din fabulă. Ei voesc stabilitate numai pentru denşiî, să vie ei la putere şi apoi pe urmă să nu mai ca$ă, să rămâe vecinie la putere!
Şi acăsta se pdte, însă pentru ca să ajungă acolo, trebue să se împace cu poporul, să facă sacrificii pentru el, să fie franci şi leali, să’i dea garanţii că nu-1 va înşela în vii tor cum ’l-a înşelat în trecut!
Acesta însă e gretl şi ei nu pot a-junge la putere de cât prin ocale piezişe, pe care o caută ddr n’o pdte găsi, căci in tdte părţile întâlnesc barierî puse tocmai de stabilitatea care domnesce în ţâră.
Paragraful al douilea din partea reprodusă de noi arătă şi mai mult că noi avem dreptate.
Ei ţlic că republica francesă a fost pe marginea abisului din causa ne-stabilităţii şi că mulţumită numai energiei şi dibăciei d-lui Ferry ea a scăpat.
Cine voia se compromită însă în Francia Republica şi stabilitatea ? Republicanii? Ei nu puteu, căci nu aveu o altă formă cu care se o în-locuescă. Negreşit monarchia şi pretendenţii cari dat! manifeste ca d. Bibescu de la noi, aliatul coalisaţilor de la România. Şi în Francia dâr şi la noi stabilitatea este la guvern şi acei cari luptă să restorne aceste guverne sunt contra stabilităţii şi pentru anarchiă.
In Spania insiste cu totul alt fel. Acolo într’adevăf nu este stabilitate şi nu pdte fi, până când guvernul reacţionar va sta la putere susţinut de rege şi de armată, fără voinţa marei majorităţi a poporului.
Ietâ textul notei circulare prin care puterile au fost invitate la conferenţă :
„Guvernul Maiestăţeî sele socote potrivit, pentru a satisface trebuinţele unei bune administraţiunî a ţăreî şi pentru împlinirea îndatăririlor ce ’şî-a luat deja tesaurul egipten, a se face câte-va schimbări în legea de lichidare. Pentru acăsta guvernul Maiestaţeî sele propune întrunirea unei conferenţe în Londra sâQ Constantinopole, spre a hotărî decă a-ceste schimbări sunt necesare şi cum să se facă."
Ministrul preşedinte Gladstone a anunţat în Camera Comunelor, că puterile ah primit în principiu propunerea conţinută în nota de mai sus. Primul ministru a declarat că şi Francia a primit propunerea esprimându-şi însă dorinţa — dorinţă şi nu condiţiune, — ca mai ’nainte de întrunirea Conterenţeî să se facă un schimb prealabil de idei. Dupe cum se scie, acest schimb urme^ă cu activitate de câte-va Ţile, şi cei din Londra speră că el va duce la scop.
Caracteristic, şi nu fără însemnătate, e faptul că cabinetul frances nu ţinteşte de loc la o cooperare militară cu Anglia ; el privesce starea actuală din Egipt ca urmarea neapărată a politicei observate de Anglia şi de aceea cu plăcere ii lasă sarcini d’a eşi singură din încurcătură. Francia doresce numai să i se facă în Egipt o situaţiune corespun^ătore intereselor să le şi drepturilor de muie câştigate.
- Schimbarea îmbucurătore ce s’a fă-f ăt in conflictul franco-chines, Ţice Poster Lloyd, se datoresce mult Germaniei. Se c|ice că principelui Bismarck se datoresce faptul că curentul resboinic ce începe a predomni în Peking a fost potolit.
Cu totă cinstea ce se datoresce activită-ţei diplomatice a d-lui de Bismarck, trebue să recunoscem, (jice Pester Lloyd, că numai armelor francese revine tot meritul. Schimbarea ce s’a săvârşit în China pare a fi seriosă şi dovadă despre acăsta este înlocuirea marchisuluî Tseng care era răă văŢut în Paris prin ambasadorul acreditat la^Berlin, Li-Fong-Pao-Misiunea de negociator ce s’a încredinţat acestui din urmă e accentuată ş1 prin faptul că numirea sea e numai pro visorie şi că de la 28 Aprilie deja s’a numit un ambasador definitiv în personă lui Tsing Tchen.
Iu Francia se crede că acestă misiune va duce la bune resultate. Zelul ce-1 depune China pentru a ajunge la o înţelegere cu Francia, arătă evident că imperiul ceresc se supune faptului împlinit. Dăcă acăsta n’ar fi intenţiunea Chinei, misiunea lui ^Li-Fong-Pao ar fi zadarnică, căci e neîndoios că Fran-cesiî nu vor ceda nici o iotă din preten-ţiunile lor asupra Tonkinuluî.
Erancia va cere recunoscerea protectoratului săâ asupra întregului Anam, stabilirea, după placul iei, a unei fruntarii între Tonking şi China, încheierea unei convenţiuni privitore la comerciul pe fluviul Roşu şi în sfîrşit despăgubire de resboitt.
Le Temps susţine că China nu pote face alt de cât să primăscă condiţiunile Franciei. Cu tote aceste o depeşe ne spune că printre propunerile aduse de ambasadorul estraordinar chines nu se vede de loc despăgubirea de resboiă.
INFORMAŢIUNÎ
Procesul intentat de d. Golstein Casei de joc de bursă Gebriider Sabernheim. dir Berlin se va judeca de către tribunalul nostru comercial tu (Jiua de 30 Iunie. Acesi proces interesezi mult piaţa nostră cu grâne.
—o —
Ieri s’a judecat de înalta Curte de Casaţie procesul d-luî I. Braicoff cu direcţiunea regală a căilor ferate.
Direcţiunea regală a fost representată de d. N. Fleva, ier pentru d. Braicov au pledat dd. G. Vernescu şi N. Blaremberg.
După o lungă discuţie, îvindu-se ai-verginţâ de păreri, procesul s’a amânat pentru altă detă.
--o —
In procesul între d. Daici şi societatea ovreiască Zion tribunalul din Giurgiu a dispus vânzarea unei case, ce aparţine so-cietăţeî.
Ieri a sosit în Capitală d. K. Nyrop, profesor de limbi romanice la Universitatea din Copenhaga.
D sa vina din Italia, unde a stat mai multă vreme şi se va stabili în Capitală pentru cât-va timp, spre a învăţa limba română şi obiceiurile poporului nostru.
—o—
Conferinţa alegătorilor români din Toron-tal, de peste muuţi, care trebuia să se în-trunâscă la 4 Maiu st. n. n’a avut loc.
—	o—
Un mare număr [de deputaţi şi senatori au sosit deja de ieri în Capitală. Probabil că aZI Corpurile legiuitore vor ţine şedinţă publică.
—	o —
Ni se comunică din Odesa, că comerciul cu grâne pe acâstă piâţă e într'o stare de decadenţă mare. Nici o speranţă nu mângâie pe comercianţi. Făcând comparaţiunea între preţurile din anul trecut şi preţurile corente vedem că griul cal. I a că^ut cu 2 ruble, ier pentru calităţile inferiore până la 3 ruble pe cetverti, ceea ce daQ pentru un pud (20 kil. aproximativ) 20—25 c. pe pud.
—o —
Compania „Nobel“ a încheiat cu casa Rotschild un contract pentru esploata-rea naftel şi a petrolului din Caucas.
—o —
O furtună mare a percurs Marea N6-gră de la Sud-Vest spre Nord-Ost. Vaporul rus „Petru cel Mare11 a sombrat înaintea oraşului Poty; echipagiulu a pierit.
—	o —
Guvernul otoman întocmind un nou reglement asupra pasportelor, se publică pentru generala cunoscinţă următorelor dispo-siţiuni privitore la îndatorirea pusă supuşilor străini călătorind u ori staţionând în întrul Imperiului de a avea pasporte în regulă :
Art. 11. „Supuşii statelor străine amice şi aliate ale Turciei, sunt detori să aibă la intrarea lor pe pământul Imperiului otoman, un pasport în regulă. Acest pasport trebue sS fie visat de către un representat diplomatic seu consular al guveroulul Imperial stabilit in străinătate. In caşul când nu va fi o misiune diplomatică ori consulară în ţera de unde vine purtătorul pasportuluî; visa autoritătel de care depinde strSinulU va fi considerată ca îndestulâtore. Cu tote acestea decă purtătorul întâlnesce un re-presentant diplomatic sâtt consular al gu-nernului imperial în percursul călătoriei sele el e ţinut de a ’şl visa pasportul de către dânsul. Taxa visei este de 20 piaştri (4 lei 44 bani).
Art. 16. „Supuşii străini cari nu vor fi purtători de pasporte ori a căror pasporte nu vor fi în regulă, vor fi daţi afară de pe teritoriul otoman, dupe o înţelegere cu cancelariele de cari ei atârnă. Se va face totuşi o excepţiune în folosul celor cari la sosirea lor, vor justifica acestă neregulari-tate presentându-se în Constantinopol la prefectura poliţiei şi în provincii la autoritatea competinte împreună cu. o garanţie i cancelarielor lor. In acest cas cei ce nu iu pasporte vor plăti îndoita taxă a dreptului dn visă.
Art. 18. „Este oprit comandanţilor de vapore şi de vase cu pânze cari intră în porturile otomane, precum şi batelierilor şi acelora cari transportă pe călători pe uscat, de a’l debarca şi de a’i conduce aiurea de cât la punctele acelea ce sunt destinate
www.dacoromanica.ro
2
TKLBGRAPHTJI
pentru inspecţiunea pasportelor. In cas de a contraveni acestui prescripţiunl, comandanţii vaporelor şi vaselor cu pânze vor suferi o amendă de la 10—50 livre tur-cescl; ier batelieril şi chirigii o amendă de 2 livre turcescl şi închisore de la o săptămână până la 15 (Iile. Cu tote acestea căpitanii de vapore şi de vase cu pânze voiţi scutiţi de acestă răspundere In porturile sunt ftmg a ej&ewi desbazea jea »» frag $■ acolo unde Lpsă ffc -K-Wf fMl	m v'o> fK** «■
in aceste, easuri batdieriî iâfi asuprăle acestă răspundere şi el vor fi' con-demnaţl la pedepsile precitate.“
—o—
In urma unul vânt rece, întrerupt în mai multe rîndurî de ploi furtunose, cerul s’a limpezit şi căldura s'a răspândit de o dată, scrie Carpaţil din Craiova.
Soirile ce primim de prin judeţ, adogă diarul craiovân, ne spun că recolta a-cestui an pare a fi asigurată. Ea promite a fi una din cele mai bune.
— o —
D. G. Mârzescu, avocatul comunei Galaţi în chestia canalurilor cu d. Eliade, a sosit ieri în Galaţi spre a mai studia dosarele pentru revisuirea procesului de la Curtea de Focşani ce este sorocit la 2 Maiti.
—o —
Corniţele Protasoff-Baclnnetoff, unuia din aristocraţii ruşi din Basarabia, ne scrie corespondentul nostru, e o personă forte originală. Corniţele se îmbracă-ţă-rănesce şi ocupă locul profesorului rural din satul Timoteewca.
Din averea sea corniţele a creat 82 burse în universităţile ruse, tote aceste burse însă sunt pentru studenţi în medicină şi sciinţele naturale.
— o —
Tribunalul de eomerciu din Capitală a declarat în stare de faliment pe neguţătorii Machmias şi Goldenberg.
—o—
Sâmbătă, 10 Mal s. n. archiepiscopul catolic, Monseniorul Paoli va oficia, în catedrala catolică, un De Frofondis pentru li-niscea fostei împărătesc a Austriei, Maria Ana, decedată acum de curând.
—- o—
Nj se comunică din Rusciuc că d. ministru Balabanoff a plecată din Sofia alaltă-ierî. D-sea merge la Constantino-pole pentru a lua parte în resolvarea cestiunei Eksarhatului.
—o —
Aflăm cu plăcere că societatea dramatică, luând în consideraţie că cu prima represintaţiâ dată spre a acoperi chel-ţuelile făcute pentru bustul lui Pascaly, n’a fost d’ajuns a hotărît să mai dea o representaţie estraordinară Vineri 27 A-prilie. Se va juca frumdsa piesă a d-luj V. Alesandri: Fântâna Blandusiel.
MINIŞTRII CEÎ MARI
Sub acest titlu am început traducerea seriei de articol! ce publică celebrul publicist belgian Victor Arnould în Reforme. Primul articol, pe care cititorii noştri l’au avut, trata despre Bismark, acesta vorbesce despre Gladstone.
D. Gladstone şi-a făcut intrarea în Parlamentul englez, când a fost necesar d’a se arăta pentru a asicura i ropuneril sele de reformă electorală adevăratul caracteru pe care trebuia se’l păstreze în faeia partidelor şi înaintea opiniunil publice.
Adversarii săi, şi întru cât-va şi amicii săi, erau gata d’a face din bill o simplă a-facere de tactică politică, calculând folo-sele ce le-ar putea trage Torjî şi Whigil; şi decă d. Gladstone n’ar fi avut altă preocupare de cât aceia a reuşitei planului său, s’ar fi putut abţine de a vorbi: maiorita-tea liberală se afirmase deja cu destulă putere pentm a Face succesul sigur. Der d. Filadstone nu e dintre acel pe cari o jrw 'Stocare îndelungată a afacerilor ÎI a făcută ■indiferinţl faciă cu resultatnle morale ale faptelor lor, şi cari nu ţin seină decât de resultatul material, orl-care ar fi mijloculO prin care s’ar fi obţinut. Nu i s’a întâmplată nici odată, pentru a răspunde la o idee adevărată, să spue că ea n’ar putea căpăta în partea sea unanimitatea partidei; după cum nu se mulţumesce cu ţinerea în mâna sea a unei maiorităţl supuse, spre a întrebuinţa espediintele cele mal necorecte. El crede că planurile unul om de stat n’aă
0	valore de cât dâcă sunt legitimate de interesul general al naţiuni:, dâr odată ce acestă convingere este făcută, nu se teme să înfrunte opunerea chiar a partisaniloră săi pentru a realisa ceia ce consideră ca folositor şi drept. De (Jece orî el apresin-tat proiectul său pentru desfiinţarea jură-mîntulul politic, care se ţine în Anglia de nisce prejudicii atât de înrădăcinate, după cum s’a încercat de ţlece orî pentru a obţine reforma agrarie în Irlanda.
Posiţiunea şefului unei partide mari care guvernă pare a-î împliica datoria de a da politicei întregi o direcţiune, în care principiile acestei partide să găsescă aplicaţiu-nea cea mal largă; el e de părere că, în politică ca şi la răsbol, numai acele învingeri sunt depline, cari aă fost obiectul celei mal energice veghiărl, şi o bătae perdută
1	se pare de două rjecl de ori mal preferabilă unei învoell nefolositore cu adversarul. Gladstone e ast-fel fiiud-că crede în forţele morale, şi că în facia sea, pentru o opi niune seu pentru un om, cel mal mare refi este o scădere de demnitate. Scie că şi partidele aă un sufletfi, şi că datoria cea mal sfîntă a şefiloru este d’a ’l menţine, ori ce s’ar întâmpla, la înălţimea princL pielor. De asta nu s’a mulţumit de a sci dâcă billul său de reformă reuşesce, dâr a voit ca el să isbutescă numai cu înţelesul adevărat pe care cugetarea sea ÎI la dat. Slab încă, el s’a sculat din pat pentru a merge la Cameră spre a declara că lucrul nu constă de loc într’o afacere de abilitate şi tactică, ci într’o cestiune de reabilitare socială.
Nimic nu e mal frumos în lumea acâsta de cât privirea unul venerabil bătrân, al cărui ideal s’a mărit cu vîrsta şi care, apropiin-du-se de sfârşitul esistenţel omului, nu voesce a se ocupa de cât de legile mari cari îl predomină. De altă parte, nimicii nu e- mal trist de cât spectacolul ce desfâşoră cel cari au trăit viaţa lor spre a despreţui tot.
Ce a dis d. Gladstone pentru a justifica reforma cerută ? Lucruri forte simple, dâr cari devin măreţe când es din gura unul asemenea om: că statul se întăresee înmulţind numărul celor, cari pot să se intereseze de afacerile publice; că eserciţiul dreptului de vot este o şeolâ politică, cea mal eficace din tote seolele; că de când s’aii lărgit basele lege! electorale, parlamentul s’a umplut de omeni, decă nu de o valore personală mal înaltă, apoi totuşi mal bine iniţiaţi în interesele mari ale ţe-rel; că este de prisos a aşeepta ca poporul să reclame într’un mod violent dreptu-
rile sele, cari trebuesc alcătuite în momentul oportun, şi că nu scenele din ilyde-Pack pot justifica recunoscerea acestor drepturi ; că acel din cetăţeni, cari sunt consideraţi de buni cetăţeni, înainte de a poseda dreptul - la vot devin şi mal buni când eser-cită acest drept, că dâcă Irlanda a suferit şi suferinţele el ati împins’o la escese, apoi acesta nu e încă un argument pentru a-I refusa drepturile, cari aparţin întregului popor engles, că nici o clasă nu pote a-vea pretenţiune de a representa o altă clasă şi că toţi ati drept a voi ca la rândul lor interesele lor să fie salvgardate de stat, că muncitorii şi ţăranii nu sunt tocmai ignorenţl, pe cât ÎI cred aceia, cari aspir de a perpetua supunerea lor şi că în acâsta din urmă situaţiune el sunt consideraţi de forte capabili; că reforma cerută trebuesce să fie făcută de partida liberală, care de altmintrelea e un zero decă nu vrea să fie partidul libcrtăţel şi al emancipărel; că în lipsa partidei liberale altele ar face reforma, pâte însă cu abusurl şi chiar cu pericole. Nimic mal simplu după cum se pote vedea. Acâsta se numesce aici deda-rnaţiune când escl ministru şi lieu comun când esc! jurnalist. Ast-fel de cuvinte da d. Gladstone. In loc de a-şl storce spiritul şi de a-şl sfărîma limba în fineţele intrige! şi şiretlicurile şicanei, d. Gladstone, când are vreme traduce pe Ilomer. De sigur că de aci ’şl-a contractat gustul simplicităţel
In adevăr acest mare bătrân are ceva homeric într’ânsul. N’avem de cât să ne a-mintim lupta cea uriaşă în contra lordului Beaconsfield, când merse el, septagenar, din oraş în oraş, din târg în târg vorbind dinaintea mulţime! englese, espunându-şl politica cu o putere de convingere atât de mare în cât a înflăcărat totul în jurul lui! Nu lui ’l-a fost frică vr[o dată de popor, nici de vocea sgomotosă a meetingurilor, nici de tumultul bărbătesc în care mii de umere se mişcă nehotărîte decă au să porte seu au să sfărîme pe cel ce se încredin-ţâză lor: ocean mal înspăimântător şi mal capricios de cât cel-alalt, ocean care se a-lină sub magia vorbelor ca un şârpe amoros, dâr care la un singur cuvânt nepotrivit e sguduit de mânia ce nu iartă nici o dată. Pentru acâsta trebue judecată şi pasiuni, der trebue şi artă, Şi Beaconsfield era un artist şi un mare artist, der nu aşa de impetuos ca Gladstone. El nu îndrăsni să-l urmele pe acest ocean popular, atât de negru, atât de necunoscut pentru ochiul săfi de poet giugaş şi de ovreiu circumspect. Văzând prăpastia, el ameţi şi căţlu; aeesta ’I aduse mortea. Beaconsfield avea din partea lui curtea, nobleţea, banca, biserica — tote culmele. Gladstoue îndrăsni să-l atace în partea care ’I lipseau poporul. El nu se temu se descateneze acestă putere mal înspăimântătore în Anglia de cât ori unde, prin poftele şi puterea muşchilor săi. Şi trebue s’o recunoscem, de atunci nici unul nu s’a încercat s’o încătuşeze; el a devenit în Anglia cel mal mare democrat.
Cu tote acestea cine ar fi avut mai mult cuvânt de cât dânsul se se sperie de acâstă mulţime? Din prima <ji a reîntor-cerel sâle la putere el trebui să lupte cu mişcarea irlandeză aşa de întinsă, aşa ele violeută şi care prin crimele-î de drept comun ar fi justificat orl-ee represiuni.
In loc de a găsi în acesta un pretext de reacţiune el făcţi abstracţie de patimele şi de greşelile omenescl, pentru a privi problema în faciă şi fu cel d’ântâiu care îndrăsni, cu o mână puternică, se atace
constituirea proprietăţel în Irlanda. Atingerea proprietăţel ?! Nu este acesta ultimul cuvăut şi cel mal îndrăsneţ al politicei reformatore ? Şi ce e mal mult el n’a acusat Irlanda de nesuccesul reformei sâle. E cere pentru Irlanda aceeeşl lărgire de drepturi ca şi pentru restul Angliei, chiar mal mult. El vede în popor victima iâr nu a-gentul unei crise creată de vâcurl de a-păsarea britanică.
Orisontul săfi se mal mări. In acest moment chiar el se ocupă cu întinderea în Benga şi la o sută de milione de omeni al prin-cipielor reformei Irlandeze. Proprietate şi dreptul de vot! Ordinea socială şi ordinea politică în întregime! Câte re-voluţiunl groznice nici n’au îndrăsnit să ţintâscă la atâta. In asta trebue să spunem că cl e superior lui Bjsmark, care n’a îndrăsnit să întreprindă cu acestă francheţă şi cu acâstă înălţime de vederi resolvarea cestiunei germane, care totuşi e mal puţin încurcată. I). (Jladstone nu are în politica streină marea şi infailibila perspicacitate a privirel omului de stat german, der în năuntru e mal priceput şi are o mal adevărată mărire.
D. Bismrck nu vede în democraţia şi socialismul de cât pârghia şi instrumentul de care se servesce pentru a întemeia pe base solide puterea suverană a statului. I). Gladstone, din contra, vrea să ajute, cu concursul statului desvoltcrea societăţel engleze pentru qa s’ajungă a trăi prin ea însăşi ţi să se misce lără tutelă, să trăiască şi să progreseze prin propriele sâle puteri. Moravurile libere şi sciinţa economică a englezilor n’ar putea suferi un alt regim. Şi Anglia a arătat la ce înălţime de bun simţ politic a parvenit: mimai păstrăndu-şl întrega încredere într'un om care se încrede atât într’ănsa dovedesce a-cesta.
In adevăr un ministru mare pote fi numai când are încredere în ţâra, pe care o guverne^ă. Acel care se îndoiesce de ţâra sea, care nu vede pretutindeni de cât ne-sciinţă şi necapacitate, care se teme a face apel la puterile vil ale naţiunel sâle, de târnă ca să nu slăbâseă, acela în facia ma-relor probleme pe care ’i le aduc evenimentele, dă înapoi, spre a se bucura fără mândrie de un echilibru artificial; acel care vede o duşmană în orl-ce speranţă, o primejdie în ori ce simţământ generos, o utopie în ori-ce ideie desinteresată ; acel care numesce libertate pentru alţii dreptul pentru dânsul de a nu face nimic, şi prosperitate publică — ruina pe care o ascunde, care tremură pentru puterea sea ier nu pentru destinele poporului seu, pentru interesele a lor el, ier nu pentru mărirea naţiune!; acel care crede tote lucrurile prea mari spre a îndrăsni să le întreprindă şi pe toţi omenii prea mici spre a voi şă’l asculte, acela pote fi şeful unei partide, der nici o dâtă capul el; pote fi cel d’âutâiu în stat der nici o detă în naţiune. “
Am consacrat, finesce d. Victor Arnauld, primul meu studiu d-lul Bismarck, al duoilea d-lul Gladstone. Unde voift găsi ore pe al treilea ministru mare?
DIN ŢARA
Un accident. — Citim în Galaţii ur-mătdrele:
„Ieri pe la orele 7 dimineţa un marinar anume Săli Hassan de la o corabie
otomană pe când se ocupa cu aşezarea unor dulapuri în ambarul vasului, o grămadă de scânduri ce erau alăturea cu dânsul a că(|ut peste el şi ’l-au sfărîmat craniul, murina pe loc.
„Cadavrul s’a transportat la Măcin spre înmormântare."
A P E Tj
La Radacţiunea ndstră s’a depus o listă de subscriere pentru reconstruirea cabinetului botanic, fondat de d. d-r. Brânză, distrus prin incendiul palatului Universităţeî.
Ne unim cu apelul studenţilor şi cro-dem că fie-care ’şî va da cu plăcero o-bolul săă.
ACTE OFICIALE
So aprobă să se facă in-mătoriil veriment de fond in budgetul drumurilor judeţului Dolj pe eserciţiul a-nnluî 1883-1884 :
Lei 2.500 să se i<! de la cap. 1, § 2, arţ. ÎS, «cheltnell de întreţinerea ţi lucrarea ţi lucrarea podurilor ţi şoselelor judeţiane,» şi să se adaoge la art. 1<> acelaşi capitol şi paragraf din care, prin mandatare, să se rettitue comunelor sumele {răii vărsate fondului prestaţiune! judeţiane: remnnerariul picherilor de lucrarea şoselelor vecinalr-comuncle, plătiţi din veniturile budgetelor preetcţinnel comunale.
COMUNICAT
Ministerul financelor, primind iuforma-ţiunl câ mulţi proprietari au fost sporiţi la venitul funciar pe nedrept, face cunoscut că s’aă luat disposiţiunl ca comisiunţle de apel să iucreţle în permanenţă până Ia judecarea tuturor contestaţiunilor ce li fce vor adresa în termenul prevăzut de legea de constatare şi percepere. MonitorM.
BULETIN JURIDIC
O crimă oribilă
Orăşelul B... a fost filele trecute teatrul unei scene sângerose cum nu ţin minte a fi vă<|ut dmeniî cel mai bătrâni din acel orăşel.
Intr’o stradă laterală de pe marginea orăşelului locuia un sărman muncitor împreună cu soţia sea şi douî copii mici, căci era însurat d’abia de vre o patru ani.
El lucx'a la o fabrică de zahăr care se află la o depărtare de o jumătate de poştă de locuinţa sea, şi din ceea ce câştiga acolo, d’abia era în stare să ’şl susţie traiul (Jilnic.
Nevasta sea îi venea şi ea din când în când într’ajutor prin spălare de rufe cu care ’şî câştiga şi ea ceva bani pe ună, cu tote că acesta era o sumă forte neînsemnată.
Intr’o di bărbatul se întorse de la fabrică pe la amurgul serei. In apropierea colibei, soţia sea şi copilaşii îlu ascep-tau deja.
El se duse înăuntru cu familia sea, ua sărăcăciosa cină, şi când era aprope după masă, pentru un lucru de nimica, bărbatulii începu să se certe cu nevasta sea.
Cearta deveni înfocată. Copiii plângâfi într’un colţ al colibei, coprinşî fiind de o spaimă nebună.
Bărbatul înfuriându-se, apucă un topor cu care lovi mal întâiu pe soţia sea apoi pe copii.
FOIŢA „TELEGRAFULUI*
HENRI CONSCIENCE
____ 2
BECU NOSCINŢA
(înlocuitorul în armată)
—	Recunosc că până acum am avut noroc şi mulţumesc lui D-<|eu pentru a-cesta; dâr în ceea ce privesce pe fiul med, n’aşî fi pe deplină liniştit, decă sein favorabile din Polonia n’ar fi sosit ca să mă facă să cred pericolul ca forte depărtat, dâcă nu de tot dispărut. Ber-nard al meu a tras un număr mare, der dâcă un nesucces al armatei ar ordona o nouă chemare de o sută de mii de tineri, cine ’ţî-a spus că fiul meii nu va trebui se plece şi el?
—	O! o ! acâsta este peste putinţă: şi apoi aî destule mijloce ca să plătesc! un înlocuitor.
—	Dâr acum nu se mal găsesc nicăerî înlocuitori!
—	Pentru d-ta doctore, s’aru găsi, chiar de ar trebui să se scotă vre unul din pământ.
—Der vorbesc! peste câmp!, amice Ion. Pote ca cine-va să fi fost destul de fericit totă vieţa sea şi o singură <£i ne este de ajuns peutru a ne face se cu-noscem nenorocirea.
—	Nu, doctore, nu spune că nu escl destul de mult favorisat de noroc. Fiul d-teie Bernard nu numai că a fost scutit de serviciu, dâr încă a făcut cunoştinţă cu fiica lui Wouters, unnegociant milionar. — Ve<|I că sciu tot.—Decă n'ar fi fost vorba de fiul d-tâle, m'aşî fi îndoit de succesul acestei strălucite afaceri ; şi o căsătorie va fi de sigur urmarea el.
Doctorală dete din umeri şi murmură :
—	Penă acum nu este nimic, amice. Pote că fiul mefi are vre-o inclinaţiune ore-eare către d-ra Wouters; der ce cugetă ea despre densul ? Şi ce ar <|ice însuşi d. Wouters dâcă am îhdrăsni să’f vorbim de o unire atât de nepotrivită?
—	De prisos doctore, aî o stea stră-
lucită pe cer: în tote trebue se reuşeşti. Când intraşî, ’mî spuneai că a<ţlî chiar ţi s’a întâmplat o nouă fericire. O afacere- frumosă de bani, nu este aşa?
— Nu, o afacere de ănimă pentru mine. Am fost chemat în grabâ într'un sat din Woluwe ca să dau îngrijirile mele unul copil care era în pericol de morte. Calul 'mi e şchiop. Am mers der pe jos, atât de repede pe cât ’mi a fost cu putinţă. La sosirea mea, găsiiti copilul a-prope mort. Rosese un os şi o bucăţică îî scăpă în gât unde i se oprise. Părinţii, înspăimântaţi şi cu lacrămile în ochi, me rugau, în genuchî, ridicându spre mine tremurândele lor mâini, se scap pe fiul lor. După mal multe sforţări infruc-tuose, reuşiiu să apuc bucata de os şi să o trag din gâtlejul micului pacient. Când spuseiu părinţilor că răul este vindecat şi că nu mai ^ «eau de ce să se târnă, căzură în genuchî înaintea mea şi chemară asupra'mi bine cuvântările cerului. Lacrimi de bucurie şi de fericire ’mî ţîşnirâ din ochi. Da, de fericire căci cu tote că nu era loc să ’mî arăt totă sciinţa mea, am scăpat totuşi co-
pilul de la o morte sigură şi acesta ’ml a umplut anima de o bucurie inexprimabilă.
—	Fie care scie că esc! forte simţitor şi uman. înţeleg bucuria ce ’ţî causeză vindecarea copilului; dâr acâstă vindecare ’ţî va aduce şi avantagiuri forte mari din punctul de vedere materialii. Părinţii vor lăuda pretutindeni amabilitatea d-tele şi pâte că ’ţl vor oferi un bogat present ca semn de recunoscin* ţa lor.
—	Sunt nisce lucrători.
—	Lucrători săraci?
—	Forte săraci. Miseria care dom-nesce în coliba lor ’ml a inspirat milă.
—	Şi, du pe obiceiul d-tele, le vel fi dat o probă despre buna stare materială a d-tele ?
—	Ce vrei, amice Marcus? N'am alt mijloc ca să mulţumesc lui D-zeu de cât să fac ici şi colo câte un bine dupe cât ’ml permit slabele mele resurse, când ocasiunea mi se presintă. Fac să fiu plătit bine de omenii bogaţi şi pe cei săraci îl îngrijesc gratis ; şi, me vel crede său nu, orî de câte ori am putut ajuta
pe omenii care sunt în lipsă, fie prin meseria mea, fie cu bani, mă simt fericit ca în astă seră. Doctorul ’şi goli paharul şi se sculă; tovarăşul făcu tot aşa.
Eşirâ împreună. In strada întunecesă se strînseră de mână; d. Christiaans repetă încă ştirea cea bună pe care o citise în scrisorea din Varşovia şi se încercă să consolele pe amicul său inspi-rându-î ferma speranţă a unei apropiate reîntdreeri a fiului săfi.
Marck se arătă recunoscător pentru a-cesta, şi părăsi pe doctor ceva mal in-curagiat. El locuia la Schaerbeek, pe când Christiaans, pentru a se reîntorce acasă, trebuia se iâ dramul spre Namur.
Pentru a scurta calea, doctorul trebuia să trecă printr’o vale deşârtă, unde, de atunci, s’a stabilit gara drumului de fer Luxemberg şi s’au construit nuoî cartiere.
Noptea era forte întunecosă; abia se puteafi distinge obiectele la o distanţă de trei paşi, ca nisce umbre negre.
Medicul, care era un bărbat curagios şi cunoscea forte bine dramul, mergea cu siguranţă. Cu tote acestea înainta
		
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
8
Y
\
A-

Copii muriră îndeta, mama muri toc mai după patru ceasuri în urma rănilor grele ce primise.
Ucigaşul voi să fugă după ce săvârşise crima, der el fu însă prins la timp şi arestat.
Parchetul anchetăză faptul şi se crede că miserabilul va veni în sesiunea vii-tore înaintea curbei cu juraşi.
dos. Uite, întrebaţi pe d-şora dcca nu mă iubesce niţel; aţi vă^ut cu ce foc vorbea de mine adineaori. Când amorul intră în joc, omul îşi perde, 46u ! minţile.
Cu totă melancolica reflecţiune a prevenitului, tribunalul ’l-a condamnat la trei luni de închisore.	{Dreptul).
ORONIOA
Efectul citirei romanelor
Ledru este dat în judecată pentru furtul unor rufe.
Chemată s6 dea esplicaţiunî tribunalului, martora, o tânără fată de opt spre zece ani, se esprimâ ast-fel asupra celor întâmplate:
— Mătuşa-mea e spălătoresă la mahala. Acum o lună, întinând rufele în bătătură, m’a pus să le pălesc, ca să nu vie vr’un borfaş să fure din ele. Fiind că îmi era urît să stau aşa cu mâinile în sîn ceasuri întregi, m’am apucat se citesc o carte...
Preşedintele. Şi, tot citind, ţi-aî uitat de rufe.
Martora. Oh! Domnule preşedinte, d’al ici ce bine scria acolo! Costică iubea la nebunie pe Elena, însă părinţii nu voiaii cu nici un chip să-i cunune împreună, aşa că...
Preşedintele (întrerupând’o). Pe când d-ta cupai de dragostea lui Costică şi a E-prevenitul profita de ocasiune şi-ţi îsea rufele.
urtora. Apoi, să vedeţi, eu nu credeam i venise pentru ast-fel de lucru.
Preşedintele. Şi ce te făcea să nu-1 bă-rniesci ?
Martora. De! Domnule preşedinte, îl ve-leam că se uită la mine cu sfială, apoi că e apropie încetul cu Încetul lăsând se cadă âte-va cămăşi pe pământ; ’ml-am închi-mit că vrea să-mi facă curte şi m’am a-ătat că nu-1 văd
Preşedintele. Noroc că ţi-ai luat sema nai târziu.
Martora. Noroc, Z^ă! M3 sculasem în sus :reZănd că o să prindă curagiîi şi o să vie a mine. Aşi! Cum m’a văZut că mă scol, a luat’o la sănătosa cu un vraf de rufe în braţe. Am început să strig: IloţiI! hoţii! şi am rupt’o la fugă după el. Un soldat, care trecea din întâmplare pe acolo, a pus mâna pe el.
Preşedintele. Când a fost prins, mal a-vea rufele în braţe?
Mar tom .Nu, dpmnule preşedinte ; rufele le-am găsit într’un şanţ: se vede că le a-runcase acolo de frică.
Preşedintele (către prevenit). El! mai ai curagiul, acum, să tăgăduesci furtul, cum ai făcut la instrucţiune ?
Prevenitul. Ba, să vă spuiu drept, luasem patru cămăşi şi două perechi de ciorapi, nu cu gând să le fur, der fiind că iubesc pe domnişora şi vream să-mi pregătesc trusoul de nuntă. Numai amorul m’a împins la a-semenea faptă, vă jur pe ce am mai scump în lumea asta...
Preşedintele. Şi ai creZut că domnişora o să ia de bărbat un pungaş?
Prevenitul. Eu nu sunt pungaş, domnule preşedinte: când fură cine-va, nu mai dă îndărăt; pe când eu, decă ină lua de bărbat, era se aduc înapoi şi cămăşile, şi ciorapii, tot trusoul, cum s’ar Zice.
Preşedintele : Atunci, cum se face că ai şters’o la fugă când martora s’a sculat în piciore, şi, mai cu semă, de ce ai aruncat rutele în şanţ când te-aî văZut urmărit ?
Prevenitul: Dragostea e de vină, bat’o crucea! Când iubesc!, faci tote lucrurile pe
încet, căci se gândea la conversaţiunea cu amicul seu Ion şi cugetă la tot ceea ce-i spusese. Fiind-că însă avea încredere în bunele scirî despre pace aduse de scrisorea din Varşovia, spiritul doctorului se opri numai de cât asupra subiectelor cele mai vesele. Decă fiul seu ar reuşi să câştige simpatia d-rei Vero-nica Wouters şi se obţină mâna ei, Ber-nard ar deveni aprope milionar, căci d. Wouters n’avea de cât duoi copii. Rea-lisarea unei speranţe atât deîndrăsneţă era, drept vorbind, puţin probabilă pentru moment; der cine pote se scie ce ar putea se aducă viitorul ? Dupe cum amicul săă Marele îi spusese, D-zeu ’lu favorisa forte mult, şi, pene atunci, în tote el reuşi.
Acesta ar fi în adevăr o mare fericire pentru densul, decă scumpul săă fiu ar fi putut deveni d'o dătă forte bogat; dâr cu tote acestea un sentiment egoist se amestecă în acestă speranţă. Se gîn-dia că, Bernard fiind căpătuit şi fiica sea înZestrată bine, îi ar rămâne destulă avere pentru a’şi asigura propria sea odihnă. El s’ar lăsa atunci de me-
Un oi» cum se cade Dragă Auico, ascultă.... trebue să te măriţi ; scii că ţiu locul părintelui tăfi. Tot-d’auna ai avut curagiu şj mi să pare că . în fine ’ţî-am găsit un bărbat cum se cade. Cred că d-nu Vînturăţeră nu’ţi displace... valseZă de minune, portă monoclul cu mare ifos şi are avere. Ieri d-luî ’mi-a cerut mâna ta!
Aşa vorbea unchiul Constantinescu intrând în acestă materie delicată fără vre-o mare iutroducţiune.
Anicuţa să înroşi, plecă ochii în jos, făcând semn din cap că consimte la acesta.
Bine, copila mea, bine, urmă bătrâ-nulu, mă însărcinez cu restulă; tu vei fi fericită.
* *
*
Cu tote astea spiritul Anicuţeî era în-grijat, şi când după o săptămână de Z>'e intră în odaia sea bătrânul Constantinescu, declarându’I că logodna este ficsată pentru 2o Aprilie, copila începu a plînge.
Ce? ce aî drăguţă? Plângi acum? esclamă bunul unchifi. Ah! sunt sicur că plângi de bucurie.
—	Da, unchiule, da, îngînă copila.
—	Ilm. Hm, sciţi Anicuţo ce te turbură; tu te gândesc! prea mult la trecutul fidan-ţatului tău, despre care am vorbit. Cu tote astea cred că am făcut bine desvelindu’ţi acesta, mai bine acum de cât... şi apoi lucrul e natural fetiţo; Vântură ţară e artist, artist amator, să înţelege prin sineşi, căci de altminterea e funcţionar la ministerul de finance... A cam făcut multe ştrengării, ce e drept; der ce are a face asta?... Nu scia cum să-şi întrebuinţeze banii... s’a tăvălit cu tote muierile rele; se Zice chiar că a avut un copil cu vestita Miţa şi că numai puţin a lipsit ca s’o şi ia de nevastă ; der acum e sătul până în gît.
—	Da, unchiule, ’1 întrerupse Anicuţa...
Ea-şi ştergea ochii şi părea nebăgătore
de semă la vorbele gălăgiose ale bătrânului ; gândurile ’I sburau în altă parte.
Unchiul urmă:
—	Ţi-aduci tu aminte ? — Ş’apol, îmi place şi alt-ceva Ia acest băeat; în convorbirea nostră de deunăZi seră, când vorbeam despre femei, el s’a arătat forte bun şi iertător pentru dânsele. A! nu e unuia din nelnduraţii acei cari nu pot suferi ideea că o fată a fost sedusă şi a cedat unui a-mant ; nu! N’auZeai tu cu ce foc vorbea
de re....reha... M....bilitaţie ?.... Da, dragă
Anicuţo, astă parte a caracterului săfi m’a înduioşat... Ce, şi asta te face se plângi ?
In adevăr, Anicuţa era din nofi cu ochii umeZi şi înroşiţi.
—	Unchiule... Zise ea, plâng de bucurie... şi am o rugăciune să-ţi fac : copilul de care ai vorbit, copilul pe care d. Ven-turăţară l’a făcut cu Miţa, aş vrea să mi-1 încredinţeze; îi aş da ast-fel o dovedă de prietenie adevărată: fă-î cunoscut acesta, te rog.
—	Eşti nebună, Anico! Mai întâi e o fată, las-o der unde e; n’ai nevoie să te ocupi de trecutul lui Vânturăţară.
seria de doctor şi n’ar esercita-o de cât a face bine, pentru a îngriji pe săraci. Restul timpului ’lu va consacra cultu-rei florilor şi plantelor exotice, studiului şi conversaţiunilor intime cu câţî-va amici.
Cugetând ast-fel, ajunse pe o potecă strimptă mărginită de ambele părţi de nisce deluri forte înalte.
De o detă se trase înapoi şi ’şi ridică bastonul d’asupra capului, ca se se apere. ’I se păru că văzuse, la câţi-va paşi înaintea lui, in întunericul grozav^ ce era pe acea potecă, o umbră negră,—un a-nimal seu un om ascuns, — care înainta spre densul. Ce putea să fie ore ?
In acelaşi timp, auZi o voce secă şi schimbată care ’i striga :
— Dă’mi tot ce aî asupra tea, seu te omor.
D. Christiaans, care credea că hoţul se va arunca imediat asupră-î, ’şi ridică bastonul său cel gros şi se puse în stare de apărare.
Der hoţul sta la o parte şi ’i Zise cu o voce înăbuşită, care trăda în acelaşi
Nu, te încredinţez, şi o voi iubi pe mititica, şi sunt sigură mal dinainte că Vânturăţâră mă va ’nţelege şi va fi mişcat de ceea-ce cor.
— Ce inimă bună! spuse unchiul; haide, vom face ce vrei, e cu neputinţă de raţionat în aceste materii mai cu semă când amorul vorbesce.
După ce plecă unchiul, Auicuţa luă o hârtie de răvaş şi scrise cu sÎDge rece biletul următor :
Domnule,
Calc ori ce etichetă, adrssăndu-ve aceste cuvinte în grabă, der credă că mă veţi scusa.
E de nevoie ca înainte de serata ce va avea loc mâine la unchiul meii, să vă vorbesc între patru ochi. Veţi bine-voi să veniţi în grădina sf. Glicorglie la două ore ? Voi fi acolo şi vă voi ascepta.
Ana.
După ce scrise adresa şi închise scrisorea, ea căZu sdrobită într’un jeţ şi începu a plînge; capul îi era rezemat înapoi pe spatele scaunului unde părul săfi negru se împrăscia în valuri dese. In acestă posi-ţiune negligentâ, bustul tinerei fete, strâns într’o rochie bine potrivită, se vedea în totă splendorea sea graciosă şi încântător?.
Trăsurile fine şi regulate ale feţei erau puţin convulsate de durere, şi fruntea încruntată momentan de vre-o idee amară lăsa să se vedă duoi ochi negri plini de blândeţe şi ascunşi sub nisce gene lungi cari moderau puterea luminei şi dădeafi astfel un aspect misterios privireî ei.
Fu esact d. Vânturăţeră.
La unu el intră în grădina sfântul George şi se instalâ pe o bancă din faciă pentru a vedea de departe sosirea fetei ciudate care ’i ceruse o asemenea întâlnire.
—	Ef! ei! murmură Vânturăţeră, ce ? n’o mai fi femei oneste?... Asta îmi dă o întâlnire, ce îndrăsnelă! Efi care o credem înţeleptă, reservată, ruşinosă; şi care am cerut-o de nevastă tocmai pentru acesta; du-te dracului, nene; iâcă-o că procede ca o a-devărată grisetă... O vergină care face a-ceste lucruri! A ! bine a făcut că ’mi-a scris că n’are etichetă... Nu’mi prea place soiul ăla de femei.
Şi, forte posomorit, îşi fumeză ţigara.
îmbrăcat după ultima modă, monoclul în ochi, cu lanţul dublu la giletă, haine corecte, părul breton adus pe ochi, o mustaţă blondă bine răsucită, doui ochi mari albaştrii eşiţî din orbită, un fel de mers negligent şi indiferent, aşa e d. Vânturăţeră. Cam semăna cu un bărbier. Forte bon-vivant de alt-fel, el e bine primit şi dejgriseta la modă şi de timida adulteră.
La ora hotărîtă, Anicuţa eaa aşeZată lângă basin, sub arbori şi pândea şi ea sosirea lui Vânturăţeră care deja sosise în facia sea.
Primirea fu căldurosă:
—	Domnişoră, cât sunt de fericit că vă ved fără martor ; n’aşi fi îndrăsnit nici o detă.... ■
In adevăr, Zise cu timiditate Anicuţa, e forte ne corect ce am făcut şi vă jur că, decă gravitatea motivului nu m’ar fi hotă-rlt, nici nu v’aşi fi scris, nici nu v’aşi fi cerut vre-o întâlnire.. Nu vă sunt indiferentă, ’mi-a spus unchiu-meu, de ore ce m’aţi cerut de soţie; chiar eu, o sciţi, am pentru d-tră o adevărată simpatie, sunt francă; sunt datore a spune adevărul, şi d-vostră de asemenea.
Vânturăţeră nu scia ce atitudine se ie.
Anicuţa era se urmeze. Robert o întrerupse :
Mă spimântaţi.. acest glas serios.. dece| adevăr voiţi să vorbiţi ? Vi s’a spusfi ore vre-o infamie despre mine?.. N’o ascund, am avut un traifi agitat, ca atâţia tineri din Bucuresci.. dâr nu mi-am călcat nici o dată onorea nici ch’ar facia cu nisce femei.... Vi s’a spus pote că am o fată? că mama el a murit.
Anicuţa dădu din cap spre afirmare şi adaose :
—	P’acestă fată o vom cresce împreună, decă voiţi; suntu de opt-spre-Zece ani şi sunt cu totul precoce Înţeleg...
—	Da, vă mulţumescfi, domnişoră; veţi primi deci pe tata mea... Zise Vântură ţera emoţionat.
Stătură un moment în tăcere.
De odată, Anicuţa, c’un glas năbuşit, urmă:
—	Vă voi spune tot; mă încred în onestitatea d-tră, nu vrefi să vă fui soţie fără se mă mărturisesc. EI! şopti ea, d-le Vânturăţeră, vă rog, nu mă despreţuiţi, nu sunt virgină... La vârsta de 16 ani, înamorată de un vecin,., am cedat.. După acestă gre-şală nu ne-am mai v?Zut. De atunci n’am găsit pe nimeni cui să mă mărturisesc.. Am creZut că nu trebuia să ascund de d-tre a-cest secret al vieţei mele şi că datore eram se vi’l deseoper.. şi vă scifi atât de indulgent
Anicuţa nu mai putea să urmeze, îşi ascunse capul între mâni.
—Domnişoră ! spuse atunci Vînturăţară cu o reverenţă respectuasă, puteţi conta pe discreţiunea unui om onest; regretfi mult c’am fost causa acestei confidenţe; ea e sfântă pentru mine; dar veţi înţelege lesne cred, că cu acest trecut, — pe care-1 iert, crede-ţi-mă —mi e cu neputinţă să ’mi urmez planul de căsătorie. De prejudiţiî, domnişoră, ’mi bat joc; der totuşi asta e grav şi căsătoria nu e o glumă... Vă declar.. vă respectez... dar..
El se depărtă după ce o salută până la păment, şi se îndreptă spre ministerul finan-celorfi.	Al. Paigrot
întâmplări din Capitala
Infanticid.—Pe marginea Dâmboviţei, în Căldărari, apa a aruncat afară un copil de vre-o patru luni ce fusese înecat. Cadavrul nu e încă cu totul descompus, aşa că se pote constata cari sunt părinţii lui. Parchetul cerceteză.
—x —
Servitori credincioşi. — Cine va Zic© că nu e adânc înrădăcinată în moravurile servitorilor noştri! onestitatea, amar va greşi. Chiargierl, nisce pilde în adevăr convingă-tore s’afi mai dat: Maria Ion fugi de la Nicolae Braţ cu 150 lei ce nu-I aparţinefi, iar Gheorghe Ion Ionescu fugi de la stăpânul său, brutarul Gh. Riza, din calea Ra-hoveî cu 70 lel.’f Acesta din urmă a fost maî nebadieifi, căci împărţUbanil şi cu confratele său Ion Pârvu ce’l văZuse. Toţi a-ceşti servitori sunt arestaţi,
—x—
Rătăciţi.— Nenorocit este obiceiul de a lăsa pe copiii mici cu totul să mergă singur! prin strade. Ieri o copiliţă de trei ani s’a rătăcit pe strada lU\Iuniu şi a fost dusă la secţia 33, unde negligenţii părinţi o pot găsi.
—x —
Scandal!... — D-nul X. Y. din strada Berzei a fost forte nenorocit în căsnicie. El e un om bogat, şi soţia sea ţine în mahala unul din locurile de onore. El e numai c’am bătrân şi d-na Y nu e mulţu-
timp o esitaţiune şi o hotărîre luată de maî ’riainte :
—	O domnule, ori-cine aî fi, nu me şili se’ţi vers sângele! Dă’mî tot ee aî, de unde nu, te omor!
—	Cu tote că doctorul nu era tocmai liniscit, maî cu semă că vedea strălucind lama unui cuţit în mâna agresorului seu, o ideie îi trecu prin minte : aceea că avea a face maî mult cu un nenorocit de cât cu un asasin.
—	Stai departe de mine, Zis© el, voi depune lângă acest copaciu punga mea, care conţine aprope treî-Zecî de lei.
—	Dâr acesta nu’mî este de ajuns : ’mî trebue şi cesornicul tău. Tot, tot! Inexorabila fatalitate voesce acesta. Nu mă pot da ’napoi. Iute, iute.
—	Cesornicul este suvenir de la răposatul meii părinte, Zise doctorul cu o voce hotărîtă. ’L voi apăra cu preţul vieţii mele. Vino dăr, miserabile! şi omără, decă poţi, pe bunul doctor din Ixelles.
Hoţul se asverlise cu cuţitul ridicat în sus. Der când numele bunului doctor din Ixelles îî veni la urechiă, se dede
înapoî cu trei paşi, lăsă cuţitul să ’i cadă din mână şi strigă cu orăre!
— D-ta escî d. Christiaans, bunul doctor din Ixelles! O! D-Zeule, ce eram să fac? Continuă’ţî drumul, domnule. Nu te teme de nimic. Iecă, ’ţî cer iertare în genuhcî. Escî un om sânt pentru mine: chiar când ar fi vorba să scap din infern atingendu’ţî numai un fir de păr, n’aş face acosta.
Şi în adevăr se aruncă în genuchî înaintea doctorului, cu mâinile încrucişate spre densul.
In timp de câte-va momente, d. Christiaans căută să se potolescă puţin de turburarea de care era coprins spiritul său. Tote acestea se petrecuseră cu iu-ţela fulgerului şi se întreba decă nu visa. Era convins că acest falş asasin trebue să fi fost victima vre-unei mari nenorociri ; căci vocea sea, acum blândă şi ru-gătore, nu putea să fie de cât vocea unui om tânăr de tot.
D. Christiaans, mişcat îndetă de milă, înaintă spre agresorul săfi, care se sculase în piciore şi rămase cu capul rezemat de dealul care mărginea drumul.
mită de loc de modul cum îşi îndeplinesce datoriele de soţ, şi de aceia se hotărî acum câte-va luni — văZând că bătrânul e c’un picior în gropă şi că, neavând copil averea ar reveni la un nepot care'pândia cu gura căscată — se hotărî să însărcineZe pe d. Z. W., un june forte pschutt, ca s?-I facă un copil. Nepotul însă — salba dracului! — mirosi lucrul, trînti o scrisore anonimă şi ecă că acum soţii X. Y. sunt în divorţ. D-na Y s’a retras în domiciliul părinţilor săi, din strada Teilor.
— x —
De la Ateneă. — D, F.... ar [fi putută lesne să câştige 100 de franci mai alaltă-seră la Ateneu. r
închipuiţi-vă că, pe când d. M... sea-seza pe un scaun, F... să repede şil îlC smacesce din mână.
D. M.., ca om bine crescut, T-l cedâză esprimându’şî totuşi părerea sea asupra educaţiunei d-luî F... Şi lucrulu era să s’oprescă aci, când, d’odată, aude ros-tindu-i-se numele de către acel mojic care se vede că '1 cunoscea.
Scos din răbdări prin acestă obrăsni-cie, el se sculă, îl bătu uşor pe umăr şi î spuse:
— Vă prindeţi, domnule, pe o sută de lei, că vă voifi cârpi o pereche să-nătosă de palme?
F... n'a voit să parieze.
GLUME
O conversaţiune în sala tribunalului.
Se vorbea între mai mulţi împricinaţi de omeni cu titluri de drept, cărora le dă numele de jurisconsulţi, lâudându-le necesitatea lor în societate.
—	Să ne înţelegem, Z'se un ui u din ei, sunt jurisconsulţi între jurisconsulţi. Aşa este nemuritorul Bencea, directorul Ciulinului, etc.
La acest nume, un alt împricinat întrerupse pe vorbitor cu următoarele cuvinte :
—	MS iertă, directorul Ciulinului nu este jurisconsult, ci jurisconslut.
ULTIME SOIRI
ServicinI pârtie, al TELEGRAPHULUl
{Agenţia Eavas)
Londra, 8 Maiu.— Noutatatea naufragiului navei „State-Fiorida" e confirmată acest sinistru maritim a fos ocasionat de o isbire cu o altă navă, er nu prin-tr’o esplozie de dinamită, cum a fost anunciată maî nainte.
Au fost o sută de persone înecate.
Constantinopole. 7 MaiQ. — Numirea d-luî Krestovicî în pnstu de guvernator general al Rumeliei orientale, înlocuind pe Aleco-paşa, este publicată ofLial.
Domnu Eugenii! A. Hempel şi d-na Lucia Hempel, cu durere anunţă încetarea din viâţă a
D-nei Caterina Hempel
mama şi socra lor, decedată Marţi la 24 curent, la 10 ore sera, în etate de 65 ani.
înmormântarea se va face aZî, Joi, 26 corent, la 4 ore p. m., la Cimitirul Catolic.
Ii luă mâna, ca şi cum ar fi voit să-i caute pulsul, şi 'i Zise cu blândeţe:
—	Escî nenorocit?
—	Forte nenorocit! H răspunse el suspinând.
—	Ai friguri, nisce friguri calde.
—	Capul ’mi arde, ca şi cum ar fi într'un toc. Mi se pare că tot se în-vărtesce îfi jurul mefi.. Să te omor pe d-ta, pe bunul doctor Christiaans 1 O! Când eram copil, am bine-cuvântat forte adesea în rugăciunele mele numele d-tele şi era să ’mî scald mâinele în nobilul d-tele sânge.
La aceste cuvinte, începu se suspine şi să plângă tare; facia îî era scăldată în lacrămî.
Doctorul din ce în ce se simţea şi maî mult coprins de compătimire.
Traducţiune de Cober.
Va urma.
www.dacoromanica.ro
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe diua de 26 Aprilie 1884.
Banca Naţionala a li o ni nn i e i
i0/» Rentă amortisabilă .	.	.	.
57» Renta română perpetuă. .	.
6 7° Obl. de stat..................
67» » Căile fer. rom. regale. .
57„ > Municipale...................
10	»	Casd pensiuniloru 800 1.
57" Scrisuri funciare rurale . . 77 o »	»	»	. .
57"	»	»	Urbane	.	.
6°/o	»	»	»	.	.
77»	»
Impr. cu prime BucurescI 20 1. Buc. AcJ. Bâncel Naţionale a Rom. 500 1. » Soc. Credit. Mob. Rom. 2601. »	» Rom. de construc. 500 1.
»	» deasig. Dacia-Rom. 300 1.
»	»	» Naţională 2001. .
DIVERSE
Aur contra Argint. . . .
»	» Bilete de Bancă.
Florin Wal. Austr. . . .
Mărci Germane...............
Bancnote francese. .
Curap.	Vând
94 7.	95
93	94
1007.	1017.
103	104
847»	857»
233	238
937.	94
1047.	1057»
907»	91
997» 1037»	1007" 1047»
31	33
ni5	1430
193	197
282	288
366	370
228	233
3 25	3 55
	3 55
2 087•	2 10
123	1 25
997»	1007»
Anuiiciu
Un tânâr doresce a se angaja la vre-o moşie ca îngrijitor. A se adresa la administraţia acestui <£iar.
22 Aprilie 1883
29035607
24611885
8923304
4313396
22290357
11973096
514702
824700
228545
152992
18215540
36581230
152965354
12000000
514702
94042140
406376
13215540
32786596
152965354
SITUATIUNE SUMARA
14 Aprilie .1884 Aprilie 12
ACTIVU
Monedă, metalică .
isa \ Bilete ipotecare
Casa
Efecte de încasat.
Efecte românescl. . Portofoliu ţ ^ str6ine. . .
îrnpr. garantate cu efecte publice
Fonduri publice..................
Efecte fond de reservă ....
Imobil...........................
Mobilier şî maşini de Imprimerie. Cheltuieli de administraţiune .	.
Deposite libere..................
CompturI corente.................
,, de valori..................
PASIVU
Capital.........................
Fond de reservă.................
Bilete de Bancă în circulaţiune
Profit şi pierdere..............
Dobândi şi beneficii diverse . Deposite de retras ....
CompturI corente................
„ de valori ....
34763142	35264429
25628660	25631785
1166984	1059320
15113588	15577653
26171710	26346450
11719161	”11720226
541898	541898
904901	904853
221038	220958
167306	173989
10349770	10284170
11706904	12209593
1424473	1387168
140179538	141325452
12000000	12000000
945677	945677
82218010	82602000
423321	453781
10349770	10284170
33492491	34306054
750269	733770
140179538	141325452
5=3 '
Întreprinderea parametrica
Strada Academiei. 25.
Aduce cu ondre la cunos-cinţa P. T. publicului că a in trodus acum din nofi Maşini pneumatice atât mari cât şi mici sistemul cel mal perfecţionat, cu care curăţirea La trinelor se face în câte-va minute în mod hygienic şi forte practic, prompt, sigura şi fără sgomor, fără od6re şi murdărie.
Aceste maşini sunt apro bate de către onor. Consilia de Hygienă şi capacitatea lor constatată de onor. Primărie.
Preciurile f6rte reduse. Pentru o Maşină mică 0,80 numai 12. Pentru o Maşină mare, capacitate 11/ss m. c !. n. 20.
Âdministratiunea.
De închiriat
una casă cu 2 etage (8 odăi) în Sinaia lăngă podul Peleş şoseaua Palatului regal.
A se adiesa Ia d-nu H. Ilupe Bucuresci, Strada Popa-Tatu Nr 10.	6 — 2—3
!!! In patru <}ile
JIU VA MAI FI BĂTĂTURI
Tvirt AnnA im UAi.ll
întrebuinţând FYL08F0B0 KOSI
Lei 1.50 flaconul mare.
îndestulător pentru î* persâne
CertificatUn flacon de Thil08'
fobi Rossi a fost destul de a’mî stârpi bătăturile mele de cari sufereâin de multă vteme fără a mă putea tămădui pentru care vă mulţumesc din suflet.
Caracal, 1684.	SllChe Şoiculescu.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandria, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia“, Bucuresci.
Cererile din provincii se fac la administraţia farului Necesarul Bucuresci.

J	VINDECARE PRIN
j HolnleMecretan -
SinijaralRemediu InralIjDI],Întrebuinţat !■ Spllilrla dl» Pari». Deposit In Bucuresci, la D. D.Zitmter, Farmacist.

ASŢHMULfCATABRHUL
Vindecaţi prin ŢIGARETELE ESPIC. 2 fr. cutia.
OPRESSIUNILE, ^IT38A, EROCNA, NEVRALGIA.
PARIS : Vinderea en gros :	OT_ ÎG S X» X «n , rue Saint-Luznre, 12;
A exige artista semnătură pe fie care cigaretâ.
Deposite in Bucuresci : Drogueria J. Ovesaa-in jaşi.- Farmacia Fraţii Konya.
CC <D	Agenţie de AnunciurI în România	-Q
	RECLAME SI INSERT1BN1, COMISSION SI IHCASSARI	O"
	BIUROU.- Strada Regală No. 10.-BUCURESCI.	
O	Aceasta Agenţie primesce orî-ce anunciurl pentru Zorele din Ca-	O
	pitală, din districte şi din streinâtate. Prin tnvoielele ce le are	t
<—>	cu mai toate Zorele, această Agenţie este in putinţă de a asigura	
Q_	persoanelor doritoare de a face anunciurl, un rabat însemnat. Directeri : C. I..ERAILOIU & TH. I. PAPPAZOGLU.	cd"
	N B. Annnciurile pentru ijiarnl Telegraful se primesc şi la acestă Agenţie.	
— -		
03	Parfumerie si Sapunerie	col
"ă5	Calea Victoriei, vis-a-vis de Palatul Regal.	CP j
	Recomandă ilarele şefi deposit de	
OO	Parfume, oljete ie Ies, sticlărie si Nontati ie Paris	CD 1
	PRECIURILE MODERATE	)
1!AU SOSIT!!
Flori! Flori! Flori!
Numai pentru 5 lei şi 50 baul se pote avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori forte variate, de cel mal mare efect,de o creştere uşoră, şi de o sigură înflorire, atât pentuu ghiveciu cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde în Bucuresci la farmacia I. A, Ciura strada Lipscani, la d. Marin Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Admi-nistraţiunea (barului Necesarul strada Bre-zoianu No. 32. Bucuresci.
TV înr'Tlîr'1?î + şese camere sofra-XA*vXXXXX«aU girie bucătărie ma-
spaţiosă şi grădină 5-2—3
gazie de lemne curte Strada Scaune Nr. 2t.
Grande victoire de la Science
A XI 1 £~.X.	un remede offlciellement examine, avoue et r*
■XXill wlwJJXiw JJ LXv U.II1 commende par Ies autorites de la mâdicine, g
positivement et radicalement en tout cas la plus terrible de tout Ies mala
COMME TOtITE
autre
MALADIE DES IRI S
L’EPILEPSIE
L’Antiepilipticnm est aussi d’une grande importance pour tous Ies personnes^ qui en consequence d’une fâcheuse accoutumence souffrent d’un. derangement du genre nerveux et des âtats de faiblesse, deja des milliers de malades lui doivent lcur gueri-son un fait incontestable qui dans beaucoup de journau c du pays et de i’ât anger a trouve une expresione avouee. L’Antiepilepticum est expedie en emballage â 6 fla-cons et l’instruction contre remise pe 25 francs ou remsoursement de poşte.
Le succes est garanţi, seulemeut dans Ies cas extraordinaires une double dose est ă ’V> prendre. — Commandes sont â adresser au depot-gânâral du Dr. KIRCIINER. /
f/	BERLIN, NW„ Brueken-Allee 3	1
ATELIER MECANIC
59, Str. Isvorul. P, KEILHAUER Str. Isvorul, 59.
Pompe de tote sistemele. Pompe nuoî de transvasat vinurile. FontânI d’applique şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot felul. Tuburi de fier, tuciu şi plumbu de tote dimensiunile. Tu* buri Ornate pentru clădiri.
Tnlnri speciale pentru latrine si scurgeri en accesoriile
Sghiaburî de trotuar şi LighianurI de coborîre inodor, etc.
FABRICA
de
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTAT!
Vase, Socluri, avnsnrî, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
Furnituri şi Instalaţiunl complete de băi
si CONDUCTE DE Ai»A
In acest atelier, se găsesce şi Scule pentru zidari şi pietrari
Vin de Şampanie
MULLER & C-ie Brăila
Acesta fabrică oferă şampanie română sub nume de
CREMA SI ODGBESCI
în lă$I de 6 şi 12 sticle, şi în orî-ce cuantităţî, cu 3, şi 4 1. sticla cu ramburs setx comptant, franco gara sâti portul Brăila, in-clusivu ambalagiti.
Qualităţî superidre
!!! SE RECOMANDA!!!
LOTTERIA
Autorisată de înaltul GuvernQ
pentru reconstruirea
Bisericei lin orasiol Braila
cu patronagiu
S-ţii Apost. PETRU şi PA VEL
650 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
Costal Mielului este nai 1 len
Biletele se pot cumpăra de la comitetul lotterieî (str. Bisericei) precum şi de la personele care a& bine-voit să se însărcineze cu desfacerea lor.
J
TIPOGRAFIA MODERNA
&
£!4, Strada Academie*, S4
Stabilimentul tipogr. efectueză Imprimate pentru autorităţi, U-vrage scolastice şi sciinţifice, ijiare quotidiane şi hebdomadare iu tăte limbele modera — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de visită şi decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi orî-ce alte lucrări atingătoare de a căşti artă, în diferite mărimi şi colori, etc.
CT3
S: ...JJ
Asemenea se insăţcbn&ză şi cu Broşare de cărţi, Cartonate şi elegant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi şi cua-lităţl, Obiecte de inginerie, birouri şi cancelarii. Diferitecartonage, etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru moşii, păduri, mori, etc. etc.
u

Pentru mal multă înlesnire
autorităţile administrative şi comunale pot face cererile pen-trn materialul necesar prin scrisori francate înaintând costul
■’eaasa
Aprobate de
Consiliul medical superior
MEDALIE DE AUK

Epitropia Aşezămintelor Brâucovenesci
VINUL
COPIILOHU
de CHR. ALESSANDRIU
Farmacist
Etatea cea fragedă a copiilor ’I face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tutulor copitlor de la etatea de 6 luni în sus, se ajută la buna desvoltare a corpului, în-tăresce osele şi dă putere muşchilor.
Modu întrebuinţării a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce sticlă.
Preţul 3 lei.
TINCTURA
DEUTIFUICE
de CHR. ALESSANDRIU
Farmacist.
Remediu sigur contra durere! de gură, dinţi şi măsele şi în acelaşi timp un aromatic plăcut pentru spălatul gurel înlocuind prafurile de dinţi.
Acestă tinctură prin composiţiu-nea sea e superioră tutulor preparatelor streine de acestă natură.
Modu! întrebuinţări a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă.
Preţul 2 lei 50 bani.
De vânzare. In Bucuresci la farmacia Română calea Victoriei, (Cişmeaua Roşie.) La Carol Gersabek, strada Lipscani succes, lui I. Ovesa sub palatu Dacia, şi la Marin Ionescu coifeur (sub hotel U-nion). In PJoescI la farmacia Popp şi Schmetau. In Craiova uumal la farm. românescă Lezeanu. In Brăila şi Caracăl farmacia Fabini.
In localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile se fac în Bucuresci la farmacia Română (Cişmeaua Roşie).
TAte aceste specialităţi se găsesc şi la Farmacia Brâudnşi-Zimnicea
Capsule Oleo-Balsamice Santaline
Cel mal sigur remediu contra bolelor secrete scnrsore.. la bărbaţi fie în stare prospătâ satt ori cât de învechit ar fi, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule conbinate ast-fel pentru un tratament complect. Modul întrebuinţăreî şi dicta prescrisă a se vedea instrucţia ce însoţeşce fie ce cutie. De vâuzare la Farmacia Română. La Sf. Pantelimon, Calea Victoriei Nr. 77 Cişmeaua Roşie, şi la localiţăţile mal sus indicate.
Preţul unei cutii 6 lei-	Bucuresci
Pentru aprovisionarea spitalului Brâncoveneseî, cu articolele de băcănie nesesarii la hrana bolnavilor pe timp de un an, se va ţine lici-taţiune publică în cancelaria epitro-pieî în (ţiua de 18 Maiu viitor.
Condiţiunile de aprovisionare se pot vedea la £isa cancelaria în tote filele de lucru de la orele 10 — 1 p. m.
Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţiune vor fi însoţiţi de o garanţie de 500 lei.
CHRIST B. ELEPTEBEăCO
Casa de Schimb, Comission şi incasari 41. Strada Lipscani. 41.
In urma retragerel mele din funcţiunea de Agent de schimb 'de pe lângă Bursa din Bucuresci, am onore a anuncia Clientela mea şi onor public că amu reluata vechia mea profesiune, ocupându-mâ cu cumpărarea şi vânZarea diverselor efecte de Stat, schimb de monete aur, argint şi bilete de bancă după cursul Zilei, fiind gata a satisface ori ce cerere a onor. mei clienţi, asigurându pentru un serviciu prompt şi loyal.
Cu stimă
Christ D. Elefterescu.
__________________ 41. Str. Lipscani, 41.
flp ÎYl P.Vl ÎT*l £1 F laSf George uc H1UI11I ld) l strada LucacI No.
38 bis, patru camere cu antre, geamlâcfi, bucătărie, pivniţă, puţ,grădină şi curte singură. A se adresa la Preotul Savu, Bise-Sf. George vechifi.
De închiriat"0"6
pe str. Primăve-rel No. 30. Unul jos la stradă compus din şase camere, bucătărie şi magasine sub sol. Ieră cel-l’alt în fundul curţii compusa din trei camere, bucătărie şi pimniţă.
A se adresa la Divisiunea technică a Căilor ferate instalată în apartamentul din faţă.
LIMBA ENGLEZA
Profesor esperimentat.
Metoda uşore şi practică. Traduceri cu preţuri moderate. A se adresa prin scrisori, la iniţialele H. L., Strada Polonă 41.
eu
l

BRUDER KEPICH
O el mai renumit
DEPOSITU DE MASINE DE CUSFTU
de tote sistemele		de tote sistemele
Cele mai Perfecţionate		Depenâtor automatic.
nifiecoBiaui!! MAŞINI do cusut ii cu 15 aparate f6rte înlesnit6re	/W	Aruncător de suveică. Suveica fârâ trecere a aţei prin găunle.
	|	Aşezarea acelor fără vre-o măsură.
		Mesurâtor metric alte cotistrucţiunl nuoî fdrte simple şi practice
FAECIURILE foarte moderate	Ai0m>	PRECIURILE- foarte moderate
Plata se face in rate septemănale seu lunare Garanţie pe £> ani. — Inveţâtura gratis.		
^epositele:


Bucuresci, strada Şelari, Hotel Victoria; Galaţi, strada Domnescă, lângă Hotel Metropol; Craiova, strada Lipscani; Brăila, strada Mare.
Tipografia Modernă,^Gregorie Luis Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro
j
NAMBATA 28 APRILIE 1884
t
t
i
ABONAMENTE
PENTRUCAPITALA
Pentru un an.....Lei 24
„ ş6se luni ...	12
» tr®i „ ... .	„ 7
CENTRU DISTRICTE Centru un an , . . . . Lot 30 „ Şese luni ....	„15
»	trei	„	.	.	.	.	„	8
PENTRU STREIN Etate
Pentru	un an...........Lei	40
11	şăse	luni ...	»	20
„	trei	„	.	•	.	•	»	12
Abonameute se fac la 1 si 15 a fie-cărel luni
IN BITCITRESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ANUL XV No. 3582
ANUNC1URI SI RFCLAME
ANUNCIURT, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. Jfi 1 leu; pe pag. IT 2 lei; pe pag. I 3 Iei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e rospunsabilă.
Epistolele nef'rancaie se refnsă; ar-tieolii nepublicatl se ard,
ÎN STREI NET ATE A SE ADRESA
Francia JIavas Jjaffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Engine Micoud, 81 Floet Street. E. C. London.
&nairia,.Ma88enklewer,et Comp.Wiei t.
Ungaria. D. Moriti Wiest, in Buda-Pest- Servitenplatz.
v
Rodaoţiunea Strada Regală. No.
Ls.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24c.
Redacţiiinea (purului Tdegraphul s’a .mutat de la Sânfu-Gheorghe îu strada Regală No. 15. Adniinistraţiunea rămâne tot în strada Academiei No. 24, la Tip. Modernă, Gr. Luis.
SOIRI TELEGRAFICE
(Dup6 fiarele streine)
Berlin 7 Maiu.— Se asceptă cu nerăbdare desbaterile Reichstagului. Acum e forte probabil că legea contra socialiştilor va cădea, de 6re-ce un mare număr conservatori şi naţionall-liberali se vor abţine de la desbaterl. Se crede că nndetă după respingerea legii, Reichstagul va fi disolvat.
Norddeutsche Allgemeine Zeitung publică un articol care însămnă ruperea definitivă a principelui de Bismarck cu naţionalil-liberalî. Diarul în cestiune critică aspru deviarea spre stânga ce s’a produs în acestă partidă. Nu se maî pote socoti cu liberalii naţionali din momentul ce întind mâna progresiştilor.
— Proiectul de lege privitor la mate-riele esplosive se află în desbaterea consiliului federal.
Londra, 7 Mait. —Daily News află din Cair, că Berberul s’ar fi supus emirilor Mahdiuluî.
Guvernul egiptăn a cerut Cabinetului engles să fie admis a participa la Conferinţă, fie şi cu vot consultativ. Cabinetul engles n’a dat încă nici -un răspuns.
Constautinopole, 7 Maiti. — Sultanul a primit o telegramă din partea împă râtului Francisc Iosef, în care acesta ’I anunţă fericita sosire a moscenitorilor în Yiena şi ’î mulţumesce pentru căidu-rosa primire ce le-a făcut. Sultanul a răspuns imediat printr’o telegramă, în în care accentueză că prietenescile rela-ţiunl dintre Austria şi Turcia au fost şi maî mult întărite prin visita moscenitorilor imperiali.
Din Dola şi Larissa se vestesce că e-migrarea mahomedanilor din teritoriele cedate Greciei se pote privi ca închisă. Aprope tote familiele mahomedane ’şî-att părăsit pământurile şi s’au aşedat în Asia Mică.
Cair, 7 Maî. — Câţi-va oficerî englesl au întreprins o recunoscere in susul Nilului; eî sunt însoţiţi de escortă şi de 500 beduini din tribul Goasi, cari vor forma cordonul între Asuan şi Dongola, pentru a tăia drumul emisarilor Mahdiuluî. Scirî din Suakim spun că de la plecarea trupelor englese liniscea n’a fost de loc turburată. Numărul triburilor amice cresce pe fie-care <|i.
Paris, 7 Maî.— Diarul Paris spune că trupele nu vor fi retrase djn Tonkin până ce China nu va plăti despăgubirea de resboî.
Le Temps desminte scirea publicată de fiarele englese, că ambasada fran-cesă din Maroco ar fi întrerupt relaţiu-nile cu Sultanul şi constată că aceste relaţiunî sunt fărte amicale.
Roma, 7 Mal.—Diritto laudă purtarea corectă şi nobila iniţiativă a Angliei d’a convoca pe puteri într’o conferinţă, fie chiar cu program limitat.
„Posiţiunea Italiei, fiice Diritto, e destul de lămurită ; conlucrarea el’este folo-silăre, ba chiar necesară Franciel şi Angliei. Relaţiunile cabinetului italian cu cel engles sunt forte bune ; acăsta nu însemnă însă că respingem înţelegerea cu Francia. Noi suntem direcţi interesaţi ca neînţelegerea dintre Francia şi Anglia să dispară."
Viena, 8 Mal .-—După ce espune situa-ţiunea financiară a Egiptului, memorandul care însoţeşte nota guvernului engles spune următorele îri ce privesce viitorul : «Forte greu va fi să se stabilescă
pe viitor echilibrul în bugetul egipten, fiind-că Arabi-paşa şi Kedivul au sporit în mod constant cheltuelile; cu tote că în 1883 era deja un dificit de 800,000 franci, Kedivul întreprinse operaţiuni cos-tisitdre pentru recucerirea Sudanului, căci au înghiţit numai în 1883, peste o jumătate de milion.“
Memoriul încheie ast-fel: „îngrijirea de căpetenie a guvernului majestăţiî sele e găsirea unei metode potrivite pentru realisarea de reduceri; echilibrul bugetar trebue restabilit cu ori ce preţ;“
A se vedea Ultime Scirî pe pag. III.
BOCDRKSCI, VINERI, 27 APRILIE
Intr’unul din numerile trecute, Naţiunea răspunde observaţiunilor nos-tre asupra legii burselor şi -modificări! propuse de d. Câmpineanu. In acest răspuns găsim câte-va -erori pe car! suntem siliţi să le relevăm.
Ma! ânttiu, Naţiunea ne învinuesce că suntem apărători! iniţiative! individuale. „Nu e de ajuns, scrie Naţiunea, să ţlicl unui popor, care s’a deprins a nu se mişca de cât după impulsiunile ce primesce din partea guvernului, Dă numai prin iniţiativa individuală pite să atingă idealul ce are în vedere, trebue să-! da! şi mij-lbcele de a lua acăstă iniţiativă, şi, când el stă la Îndoială, şovăiesce ore-cum d’a apuca o cale necunoscută încă pentru densul, trebue să-l împing! pe acestă cale arătându-î folo-sele ce ea ar putea să-î procure. "
Nu ne vom încerca se dovedim greşela aceste! teoriî în materie politică. In fruntea Naţiunii se află unul din luptători! de la 48, cari aii urmat şi desvoltat principiele măreţe ale celor de ia 89. Cel puţin conclusiunile la car! am ajunge de la asemeni premise nu pot fi de cât absurde. La 1789, când concepţiu-nile politice se născeu pe fie-care ţii, unele mai complexe de cât cele l-alte, ce putea face guvernul Iu! Ludovic XVI, în ce chip putea el să împingă naţiunea francesă pe calea cea adevărată ?
In domeniul economiei de mult s’a recunoscut că guvernul e cel puţin nefolositor în maioritatea caşurilor. Teoria laissez faire, laissez passer, atât de mult combătută, a ajuns axiomă pentru ce! maî eminenţi economişti. Guvernul nu se pricepe să facă comerciu şi industrie, şi deca se pricepe nu pote face. Misiunea sea e să fie deasupra diferitelor interese şi să sancţioneze în fie-care moment starea de lucruri.
E firesc însă ca ia no! guvernul să ia parte activă în mişcarea economică. Ma! înteiu poporul nostru, cel puţin partea activă a lui, n’a ajuns la deplina desvoltare a puterilor sele; şi dăcă — după cum se crede — poţi face politică cu orî-ce capital de cunoştinţe, nu e tot aşa în domeniul economic, unde ignorinţa produce mărtea. Apoi, statul e unul din ce! mai mar! proprietar! a! ţă-reî, prin urmare lui îî incumbă direcţiunea într’o importantă ramură a vieţeî economice, în agricultură.
Cu tote acestea, cum am spus, guvernul nu pote trece peste situa-riunea «Zilnică. El ţine semă de trebuinţele generale ca şi locale ale momentului, e momentul însuşi. Viitorul aparţine naţiuni! insăşî, ea şi-l crează prin desvoltarea necurmată. Misiunea guvernului e să nu împe-dice acestă propăşire.
In ce privesce mijlbcele, guvernul nu are în mâna sea de cât schia.
Şi aci iniţiaţi va individuală a început a lucra, în alte ţărî ca şi Ia noi. Libertatea manifestări!, prin graitî săîi prin scris, n’o maî putem privi ca depinţlănd de guvern; naţiunea română a ajuns deja destul de departe, pentru a nu suferi cea maî mică călcare a acestui principii.
După premisele de ma! sus, răs-punţlănd direct observaţiunilor nostre asupra lege! burselor, Naţiunea Zice:
„Legiuitorul nostru acordase ore car! privilegii românilor car! voiai să se dea la comerciu, prin legea din 1881 asupra burselor şi mijlocitorilor de schim şi mărfuri. Atraşi de folosele ce pute! recolta din a-ceste privilegii, eî ar fi stârşit cu încetul a lua grstul d’a se ocupa de comerciu şi de industrie, ramuri de activitate ce astăzi sunt cu totul! în mâinile streinilor, şi, într’un timp relativ scurt, e! ar fi ajuns să creeze un adevărat comercil naţional/4
Nu putem împărtăşi acest mod d’a vedea, şi avem cuvinte puternice. In adevăr, din liniele de maî sus se vede clar că, după convingerea Naţiunii, agenţii de schimb şi de mărfuri ar putea crea comerciul şi industria naţională. Bursa nu e însă, nu pote fi de cât instrumentul, ma-nifestaţiunea comerciuluî esistent; bursa e efectul şi nici de cum causa.
Şi apoi, fiind-că în acest pasagiu se ţintesce învoirea încă pe trei an! a străinilor d’a funcţiona ca agenţi de schimb, nu vedem retragerea privilegiilor acordate de legiuitorul trecut; în legea veche esistă acestă fa-vore pentru străin!; relaţiunile nes-chimbându-se în intervalul specificat de legiuitor, guvernul, pentru aceleşi cuvinte, a reînoit acestă favore. Decă se prede că înţelept a fost legiuito-torul primitiv, de ce să nu se recunosc! acestă calitate şi legiuitorului actual.
Pentru a încheia, ne vom esprima mirarea că exista în ţerâ organe care cred, se! cel puţin afirmă, că guvernul sacrifică interesele românilor şi favoriseză pe străini. Asemenea argumente vatămă celor ce le întrebuinţez! şi nu pot servi în nici un chip intereselor ţării.
In orî-ce cestiune sunt diverginţe de păreri, şi de multe or! adevărul iese din ciocnirea, din combinarea lor; pentru ce să fim de rea credinţă în căutarea adevărului, când ne putem împlini datoria de cetăţeni luminaţi dând curs ideilor nostre!
— Scirile care ne vin aţi îndreptă privirile nostre asupra ţărilor anecsate după ultimul resbel de către congresul de la Berlin la Imperiul austriac. Bosnia şi Herze-govina pot fi considerate din punctul de vedere strategic ca o achisiţiune menită nolens volens a remite cheile cestiune! o-rientale în mâinele imperiului Ilabsburghes. Va săă nu acestă achisiţiune de unu augur bun pentru dualism, acesta este o altă cestiune, pe care nu voim a o discuta în momentul de faciă. Aceste două ţări, ne (jice celebrul geograf Elisee Redus, sunt considerate într’un mod general ca un vast platou divisat în două terase prin munţii IlirienI: una din aceste terase, lungă şi strimtă, e paralela litoralului dalmaţian şi portă numele de Herzeghovina; alta, mal largă, înclinată spre Sava, e tăeată de la Sud spre Nord prin văile profunde în cari se află albiele Drinel, Bosnief, Verbachulul şi Unnel. Bosnia fiind maî relevată de cât Herzegovina, să află espusă vînturilor de la Nord şi prin urmare are climatul mal rece. Dalmaţia, care din puntul de vedere geografic nu e de cât partea maritimă a naturalului basin care să numesce Herze-govina, se află cu tote astea separată în totă întinderea sea de munţi şi monticule
cari cu mare înlesnire să pot transforma în întăriri puternice ; la polele acestor munţi ’ŞÎ iaă nascere mal multe rîuleţe ce se revarsă în golfurile Adriaticel. Acesta în câteva cuvinte e aspectul general al ţărilor a-neesate, ale căror destine în momentul de taciă sunt legate de imperiul ilabsburghes.
Poporul atât bosniac cât şi cel de pe platoul de jos aparţine rasei slave, al cărei caracter antic s’a păstrat cu atât mal bine cu cât jugul otoman era mal aspru în aceste două provincie, poporate de slavi, şi cele mal apropiate atât de inima imperiului otoman, cât şi de munţii haotici al Munte-negruluî. Caracterul poporelor în cestiune din causa unor împrejurări fericite a remas puţin atins de influinţa demoralisatore a jugului, ce apasă în decursul atâtor secol! aceste două ţerî.
Tote cele <|ise mal sus sunt cunoscute guvernului din Viena, care a avut până acum abilitate de a nu atinge cordele sim-ţitore ale poporaţiunilor anecsate ; chiar după rescola, care abia n’a compromis opera congresului de la Berlin, Austria a ştiut se tempereze fortuna, ce îmbrăţişa ambele platouri, ameninţând într’un moment dat de a se revărsa asupra peninsulei întregi. Cu tote astea însă, programa atât a atitudinel politice a cabinetului din Viena faciă cu ţerile anecsate, cât şi reformele administrative, introduse, n’afi liniştit până acum agitarea poporelor, ce nu pot uita, că din haosul resbelulul trecut ţerile lor aveau multe şanse de a deveni liberă şi întru cât-va in-dependinte.
In Bosnia şi Ilerţegoviua, imediat "după înăbuşirea rescolel trecute, spiritul nemulţumit al poporului s’a închis în zadruga, care păstre<|ă speranţele redesceptate de a-şl vedea ţera liberală. Fiarele germane şi austriace în adevăr ne aduc atji ştirile privitore la apariţiunea mal multor procla-maţiunl, scrise şi răspândite de către capii mişcărei înăbuşite; aceste proclâmaţiuniau îngrijit în tratat guvernul din Viena, că cabinetul a crezut de cuviinţă să ordone o anchetă seriosă şi care este menită a cumpăni gravitatea conspiraţiuneî, care se crede a fi ajans deja la un grad destul de mare. Evenimentele ne vor desluşi enigma. Până acum însă nici o umbră măcar de bănuială nu planeţjă asupra agenţilor ruşi, care de altmintrelea sunt tot-d’auna elementul aţi-ţător în aceste ţări slave din peninsula balcanică.
INF0RMAŢ1UNÎ
tru aniversarea onomastică de 24 Aprilie curent, aii însărcinat pe d. ministru preşedinte să esprime viile lor mulţumiri cleru lui, d-lor representanţl al naţiune!, autorităţilor civile şi militare, d-lor comercianţi şi tuturor personelor particulare, cari, prin telegrame şi prin înscriere la palat, s’au întrecut a veni să aducă omagiele devotamentului lor.
Damelor în special sunt adresate cele mal căldurose din aceste mulţumiri.
— o—
D. ministru I. Câmpineanu a sosit cu trenul de Marţi sera la Iaşi şi a doua <Ji, după cum spune Liberalul, după ce a visitat scola comercială, a părăsit a doua capitală a ţării cu trenul de la 4 ore p. m.
—o—
Cu ocasiunea ţllti le 24 curent, d D. Guşti a adresat de la Iaşi jgraţioseî nostre regine următorea telegramă de felicitare pentru Z*ua onomastică a M. Sele:
Majestăţei Sele Reginei Elisdbeta Bucuresei
Cu devotamentul detorit reginei, cu bine-cuventările pentru graciele inimeî de femee, cu admirarea laurilor pentru frumosul vostru spirit şi cu gloria naţiune!, respectuos vă salut în <|iua onomastică : Fiţi fericită, mândră Regină cu iubitul nostru Rege Carol şi cu România, căreia esc! podoba cea mai strălucită.	D. Guşti
Iecă răspunsul ce M. S. Regina bine voi a ’l da de la Sinaia acestei telegrame :
Domnule Guşti
Din tot sufletul vă mulţumesc pentru frumosele cuvinte cu care aţi împodobit ^iua mea.	Elisdbeta
—o —
Liberalul din Iaşi ne spune că anul acesta pentru prima oră s’a celebrat în acel oraş diua onomastică a M. S. Regelui grecilor, Gheorghe I, printr’un le Deuni oficiat în sf. Mitropolie.
—o—
Legiunea gardel civice din Brăila a serbat îa (jioa de 23 ale curentei, printr’unu Te Demn oficiat la biserica sf. Gheorghe, dioa onomastică a patronului el.
Cu acestă ocasiune, scrie (Jiamlu locală Brăila, d. T. Dobrescu, iocot.-colonel şi comandantul legiune!, a rostit un discurs bine simţită, prin care a arătată imensile servicii ce acşstă instituţiune a adus ţării, mal cu semă în timpul resbelulul când ţinea locul armatei permanente.
— o—
Secţiunea a II a societăţii Garpaţiî din
Telegrama consilulul de miniştri :
Majestăţei Sele Reginei.
Sinaia
Majestate,
ţ)i de mare şi frumosă sărbătore este Ziua de astăZb îa care România întregă serbeză onomastica Vostră.
Augustul nume al Reginei Elisaveta este astă«JI cântat de milioue de voci, adorat de milione de inimi române
Naţiunea Vă salută cu dragoste şi mândrie pentru că aţi sciut a’I împodobi tronul strămoşesc cu splendorea virtuţel care regenereză, cu geniul care ilustreză şi cu patriotismul care realţă şi îmbărbătezâ po-porele, făcăndu-le a ţinti la mare viitor.
Consiliul de miniştri se simte fericit a fi interpretul simţimiutelor de iubire şi de recunoştinţa ale Ţărel, şi a ura Majestăţei Vostre în numele naţiunel:
Să trăiţi ani îndelungaţi şi fericiţi împreună cu Augustul Vostru Soţ, Carol I, Regele României.
I. G. Brătianu, G. Chtyu, G. Lecca, L. Câmpineanu, N. Dabija, P. S. Aurclian, N. Voinov.
—-o —
Citim în Monitorul de a^I următorul răspuns telegrafic de la Sinaia consiliului de miniştrii, la telegrama de felicitare ce ’l-a adresat Cu ocasiunea Zdei de 24 Aprilie : Consiliului de miniştrii,
„Cuvintele cu cari ’MI doriţi atâta fericire pentru Ziua St. Elisaveta ’ml umple inima tot-de-o-dată de un sentiment de „mândrie şi de umilinţă. Să ’Ml dea Cerul „să fiu pentru ţeră tot ce asceptaţl de la „Mine."	Elisaveta
—o—
Brăila s’a eonstituit definitiv. Ea numără peste o sută de membrii.
Inaugurarea el se va face în Ziua de 3 Maiu, când se va sfinţi stindardul societăţii. In acea seră va avea loc o conferinţă, care va fi urmată de un banchet.
—x—
Fiind a se da în întreprindere opera italiană, opera francesă seă opera comică francesă pe o singură stagiune teatrală, socotită de la 15 (27) Octombre 1884 până la finele carnavalului 1885, direcţiunea generale a teatrelor face cunoscut că personele cari ar dori să ie asu ră-le acestă întreprindere, să se presinte pănă la 20 Maiă (I Iunie) 1881, la cancelaria direcţiunel generale, unde pot vedea şi examina în orice Z' fie lucru condiţiunile acestei întreprinderi şi unde dupe acăsta pot depune ofertele d-lor înscris.
—o —
Iu şedinţa de ieri a Camerei, d. ministru de interne a depus proiectul de lege pentru rescumpărarea târgului Mihăilenl, proprietate a d-lui Gr. M. Sturzea.
--o—
Conferinţa delegaţilor alegătorilor român, din Transilvania va fi convocată în Sibift! după cum este informat Ziarul local Tribuna, pentru diua de 1 Iuniu s. n.
—o—
Ni se comunică din Tulcea, că oraşul a ieşit din amorţăla în care cade întru cât-va orî-ce port. Cheiul e animat, va-porele- şi vasele cu pănză acoper supra-
MM. LL. Regele şi Regina, primind numerose felicitări din cele mal simţite pen-
facia Dunărei.
— o —
9
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAPHUL
Ni se scrie din Constanţa că sesoriul se crede a fi bun. Mai multe apartamente sunt deja închiriate atât prin telegraf cât şi prin intermediul personelor dm localitate. Majoritatea ospeţilor cari au proiectat de a petrece vera pe malul măre! de la Constanţa sunt gâlăţenî şi bucurescenî.
—o—
In conferenţa anunţată de Ziarul Tribuna din Sibiu, şi ţinută Duminica trecută, d-1 inginer Haviar espuse în câteva trăsături generale istoria juncţiuni-lor dintre Ardei şi România, constată apoi, că cea mai favorabilă dintre t<5te aceste juncţiunî este cea proiectată pe la Turnu-Roşu.
Adunând datele speciale, conferenţiarul aretă, că prin acestă juncţiune se stabilesce pentru teritoriul dintre Arad, Oradea-mare şi Sighişora cea mai scurtă cale între Bucurescî, Dunărea şi Craiova. In acelaşi timp trecătorea de la Turnu-Roşu e cea maî josă şi ast-fel cheltuielile de construcţie şi de întreţinere sunt maî mici ca la alte linii. In sfârşit linia de pe valea Oltului ar lega dopg ţinuturi, care suntu avisate economicesce unul la altul. — Conferenţiarul esprimă der speranţa, că acestă juncţiune se va face cât maî curend.
—o —
Societatea damelor englese din capitală au organisat un basar în folosul bisericeî anglicane. Acest basar de totă frumuseţea se va deschide lunî, 30 A-prilie dupe amiază şi va ţine până la 1 Maiu. Bazarul este stabilit în, marea sală o otelului de Bulevard.
Maj. Sea Regina va onora deschiderea bazarului cu presenţa sea.
—o —
Deputatul col. II Brăila, s’a ales d. Zam-firescu în potriva d-luî Mărgăritescu.
—o—
Se telegrafiază din Paris că Mihaiu Sturza, fostul domn al Moldovei, a murit.
— o —
ţfiarul Braila află că d. loc.-col. Făl-cojanu din reg. 7 de artilerie va fi permutat în regimentul de călăraşi.
Cultura oilor în Ungaria scade mereu, declară Gazeta Transilvaniei. Până în 1880 au scăzut numărul lor ia 9,250,000 pe când la 1870 era 15,000,000.
Lunî s’a început înaintea juriului din Pesta procesul contra redactorului Ziarului Zukunft. Mathias Kuss a fost adus înaintea juraţilor de inspectorulu temniţei.
Kuss declară că el a scris tote articole incriminate şi că respunde pentru cele scrise.
—o—
Consiliul judeţului Covurluiu, în şedinţa’! de ieri seră, a desbătut cestiu-nea construire! palatului administrativ, hotărînd amânarea acestei lucrări importante pentru timpuri mai bune, şi admiţând pentru acum clădirea numai a casărmei regimentului de dorobanţi pe locul oferit de primăria Galaţi.
—o—
Ieri, Z^e Bo§ta de aZi din Galaţi, a trebuit se începă la Iaşi concursul pentru ocuparea postului de medic primar al spitalului JElisaveta Domna din oraşulu Galaţi.
Pe cât seim, singurul concurent din localitate e d. dr, H. Nicolini, fost mai mulţi ani ca medic secondar şi actualu medic primar provisor ia acest spital. D. Nicolini e, precum se scie, şi autorul importantei lucrări medicale Despre abcessele hepatice.
SCRISORI DIN RUSIA
Corespondenţa pârtie, a Telegrafului
St.-Petersburg, 30 Maiu.
împrumutul.—Căile năstre feiate.—Măcelul Şiarelor. — Ziarul Otecestvenie Sapibd.—Unirea liberalilor cuni-hiligtil.— Rusia la 1900.
Împrumuturile streine s’ah făcut pentru ţera nostră o cestiune de vieţă, căci fără ele nu maî putem trăi, nu maî putem face faciă cheltuielilor, declarate de cea mai mare trebuinţă, der dâcă a-ceste împrumuturi sunt dintr’o parte o cestiune de vieţă pentru noi, apoi din altă parte ele sunt şi boia cronică a imperiului.
Abia anul trecut am isbutit cu vai şi amar a face renumitul împrumut „renta de aur11, destinată spre a plăti cele 50,000,000 ruble datorate bănceî de stat şi a încheia compturile corente cu societăţile căilor ferate în construcţiune. In anul corent suntem iarăşi în facia unul alt împrumut de 15,000,000 livre
sterlinge destinată pentru construirea căilor ferate proiectate. Cel puţin acesta e scopulu împrumutului declarat prin UJcazul imperial de la 27 Martie anu corent.
Nu sunt dintr’acei, cari condamn ori ce împrumut; din contra cred că nu se pote înlătura simpatiele publicului pentru împrumuturile făcute cu un scop de utilitate publică, iăr căile ferate joc în vieţa unei societăţi moderne un rol cel mal de frunte. Der... şi acest dar e atât de sdrobitor pentru guvernul rus, că a’i aminti aci echivaleZă într’un mod categoric cu faptul de a se pronunţa contra împrumutului.
In Rusia ca nicăeri.
Iu acest imperiu cârmuit de un autocrat, înconjurat de curtesanî, jumătate din împrumuturi făcute dispare în posu-narele Danaidelor înalţiloru demnitari, apoi jumătatea rămasă fiind lăsată spre a corespunde scopului pentru care s’a făcut împrumutul,"să împărţesce printre comisionari, patronaţi de aceieşi demnitari, Scumpetea cu care se construesc căile ferate ruse e proverbială.
Pentru a da cititorului scriselor mele o ideie precisă în acestă privinţa, es-trag următorele cifre din statistica rusească :
Calea ferată Riajsko-Morsclianska a costat statul 44.9 °/o; Orlov-greascaia a costat 45,32 o/o; Orei-Witebs 42,52 °/°, şi aşa înainte urcându-se pentru una linie la 50 şi 60 °/o.
Suma totală a capitalurilor adunate spre a construi liniele ferate, care a(|î au^o întindere de 16,672 verste în periodul de 19 ani, adică de la 1857—1876 s’a urcat la 1,255,000,000 ruble de hîrtip, care costă pe Rusia după calculul făcut de Blioch 22 °/o.
Din causa unei asemenea scumpete a capitalurilor, întrebuinţate pentru construirea căilor ferate ruse, venitul net din esploatarea acestor căi abia se urcă în Rusia la 0,8 °/o asupra capitalurilor întrebuinţate, din care causă statul plă-tesce anual 20,000,000 şi chiar 25,090,000 ruble pentru garanţiele autorisate plus împrumuturile eventuale, care le face so cietăţilor spre a le scăpa de banchrută.
Iată-vă în câte-va cuvinte adevărul a-supra situaţiunei.
In facia haosului financiar, în facia stagnaţiunei în comerciul si industria rusă, în facia unor semne forte elocuente şi privitdre la anul agricol, care se deschide, în facia scirilor că guvernământe ca Cazan, Simbirs, Samara sunt într’o stare atât de critică, că ţăranii n’au nici măcar semânţă cu care să semene şi că câmpurile lor remân nearate — învederat este că situaţiunea guvernului rus e forte echivocă.
Autocratismul din Petersburg a rupt pe nesimţite legăturile sele cu ţera şi decă maî esist afli îh sf. Rusia patrioţi dinastici apoi ei sunt’numaî şi numai la Moscva acest Yersaille al Rusiei. Der ce pote vechia capitală a fostei Moscovii faciă cu nisce popdre ca polonii, rutenii, cau-casienii etc. etc., cari n’au avut nimic comună cu civilisaţiunea sea bisantină.
Inteliginţa ţăreî e de mult duşmană dinastiei Romanoff, duşmană autocratismului, duşmană acestei lumi de curti-sanî, cari au uitat chiar limba rusă, vorbind din copilăria lor limbele străine. Persecutată, pândită, acestă inteligenţă seu trece în cercurile organisaţiuneî nihiliste, unde se învaţă a lupta în contra actualei stări de lucruri, seu fuge în străinătate, părăsind adesea ori ţera pentru tot-d’auna. Aşa au făcut omenii de seanţă că Ziber, renumitul economist şi statistic rus, care- a ocupat o catedră in străinătate, aşa a făcut Dragomanoff, Ponciarowsky, Secenoff etc. etc. Tot ce e cu talent, tot ce portă pe fruntea sea sigiliul măreţ al unei cugetări, fuge în Europa, blestemând ţera care l’a v6c|at născând, şi care a devenit iadul lui Dante pentru spiritele lor, nutrite de idei măreţe pentru emanciparea omului de sub jugul prejudiţielor politice, sociale şi economice. Elveţia întregă în momentul de faciă numără în universităţile ei peste 720 de tineri ruşi, cari rare ori dupe ce finesc studiele lor se reîntorc în ţeră.
* *
Der ce’î pasă ţarului şi guvernului săh, compus din mediocrităţile curtesane.
ţiarul lor de predilecţiune MoscovsJcie Wiedomosti declară verde: „Inteligenţa ndstră trăesce o viaţă deosebită de popor, inteligenţa nostră nu e aceiaşi cu poporul, şi ca atare n’are nici un drept la amestecul în afacerile statului. De la
un timp încoce acestă inteligenţă pără-scsce ţâra în glote, blestemând’o, că a a fost atât de blândă cu dânsa. “
Vădit este, că orbia celor de sus e atât de mare, că nici o raZă de lumină nu pdte pătrunde prin negura ce acopere mintea lor întunecată. Der cu cât de ignorinţî sunt ceî, cari împing lucrurile penă acolo, cu atât mai tragică va fi redesceptarea lor, tâi'Zih ce e drept.
Lumina se va face pentru că trebue să se facă! Insă acestă lumină, pe când va străpunge murii groşi ai reacţiune-ruse va avea coldrea roşie, colorea sân
gelui. A cui va fi vina
*
A fost penă în timpurile de pe urmă aci o partidă liberală, care credea posibilă pentru Rusia celiî puţin păşirea înainte, fără sguduiturî funeste altă dătă pentru un stat, pe calea lină a evolu-ţiunilor sociale, politice şi economice. Acest credo fiind sfărîmat, călcat în pi-ciore, batjocorit de elita societăţeî ruso, adică de curtesaneria servilă din Peters-buig şi Moscova, a împins în fine elementele liberale în braţele cuteZătore ale nihilismului. Se c|ice p’aci că pactul între grupurile cele maî de frunte ale nihi-liştilor şi elementele liberale s’a făcut definitiv. Acesta imediat dupe apariţiu-nea ultimului ukas al ţarului privitor la presă.
In basa acestui pact este pus scopul de a resturna guvernul actual prin tote mijlocele, de a convoca un Sobor de re-presentanţî şi de a inaugura un regim parlamentar. Pactul scris şi iscălit se fi-nesce prin bizara urare de: „ Trăiescă Rusia de la 1900 /“
Acestăurare se esplică prin faptul că partidul unit crede că încă 15 ani va trebui să trecă în lupta întinsă cu regimul absolutist.	Burisoff.
REVISUIREA CONSTITUTl^NI
Dăm maî jos un articol care ni se trămite din Iaşi, şi în care unul din alegători emite opinieie sele pri vitore la revisuirea legeî electorale. Credem de detoria nostră a da loc în coldnele ţliaruluî nostru acestor opinieî, supuindu-le criticeî generale, fără însă pentru moment a ne es-prima părerea nostră propriă.
Parlamentul, înainte de a lua concediu, a crezut de datoria sea, a da ţerei agitate asigurarea că reforma principală încredinţată înţelepciune! sale are sâ devină curînd o realitate. înscriind în Constituţiune principiul votului universal împărţit în trei largi colegii, el a răspuns aseeptărel generale. Naţiunea cu recunoştincă a primit de sfintele sărbători acest dar, care este o probă necontestată că democraţia Română cată, în existenţa sa legală, mijloee de a urmări idealul şefi, ferindu-se de salturi perîculose, şi respingând violenţa atât de nefastă des-voltârei regulate a intereselor sale morale şi materiale.
Acest început de reformă a sistemului nostru electoral, 11 considerăm ca un semn asigurător pentru distrugerea ulterioră a celor-l-alte defecte, care au fost obstacole seriose la o representaţiune sinceră a dorinţelor, nevoilor ş iopiniuuei ţerei. Dintre aceste defecte voiu semnala astă-di pe acel ce constă în regretabilul us de a învesti cu mandatul de membru al Parlamentului (deputat şeii senator) pe primarii mai tuturor oraşelor însemnate. Inconvenientele sunt multiple.
Mal întâifi, interesul ţerei şi chiar interesul fie-cărei opiniuni, mijloceşte participarea la afacerile publice a unul număr cât se pote maî însemnat de cetăţeni. Prin urmare vieţa publică se sporeşte. împrăştiind funcţiunile elective, unul ca Primar, altul ca consilier judeţean, cel-l-alt ca deputat, în loc de a le cumula pe un singur cap, resultanta acestor deosebite activităţi ar fi maî bogată în roade şi mai mature şi mai bune. Suntem însă departe de acest ideal şi de aceea luăm- situaţiunea actuală de punct de plecare. Legea existentă permite primarilor a fi şi represintaţi ai naţiune!. Ce posiţiune escepţions lă ! ? Ce cale semănată cu flori îi deschide acestui funcţionar priveligiat? Faptul singur al numire! sale de primar, îl face de o dată cetăţeanul cel mai influent al oraşului; îi încredinţeză direcţiunea poliţiei municipală atât de influentă prin regulamentele ce promulgă şi prin contravenţiunile ce constată, ÎI atribue numirea unul număr însemnat de funcţionari şi ceea-ce este mai esenţial ÎI încre-dinţeijă o misiune considerabilă în operaţiunile electorale; listele alegătorilor să formează prin îngrijirea autorităţilor comu-
nale, revisuirea lor să fie de consiliul comunal al oraşului de reşedinţă sub preşedinţia primarului, reclamaţiunele născute asupra înscrierilor sâh omisiunelor comise (pote înadins) în liste se judecă în prima instanţă de consiliul comunal; deschiderea colegiilor electorale să face de către primari. Ast-fel, d-le Redactor, tote lucrările pregătitore pentru alegerea representantulul naţiunei se face de autoritatea comunală, presidată de primar.
Tote contestaţiunile care pot lua şi ieii chiar adesea naşcere din asemenea împrejurări să judecă sub preşedinţii primarului. Ce garanţie de imparţialitate, ce încredere mai pot avea alegătorii îutr’uu tribunal al cărui cap păstreţlă prospăt încă mânia şi ura îu contra celor ce nu 1’aîi votat, ţintind tot-d’o-dată aşi aşcerue viitorea sa candidatură ?
Iu materie civilă un judecător se recusă pentru procese unde rude de aprope sunt interesate, când însă e vorba de dreptul cetăţenilor de a participa la afacerile publice, primarele deputat, primarele viitorul candidat, primarele judecător, primarele preşede autoritatea chemată a hotărî asupra dreptului de alegător. Cu alte cuvinte, legea actuală încrediuţâză primarului operaţiunile pregătitore ale alegerilor şi-i lasă chiar posibilitatea de a fi ales, şi ca coronă, îl însărcineză de a se alege însuşi, ajutăn-du-se de tetă tăriea autorităţei şi prerogativelor ce-î acordă.
Triumful unei alegeri ast-fel pregătită este maî mult de cât asigurat. De aceea am vă^ut în camerile române atâţea primari. Ne abţinem de a-î urmări în cameră, de a-i cerceta până la ce puDCt pot fi independenţi de puterea esecutoriă care II pote revoca, ne mărginim a constata uimirea generală de a vedea că funcţionam însărcinat de lege a dirige operaţiunile pregătitore electorale să fie în acelaşi timp autorisat aşi scote, numele din urnă. Acâstă situaţiune trebue neapărat schimbată în interesul ţârei, în interesul uuei bune gestiuni a afacerilor municipale şi cu deosebire îu interesul libertăţei şi a sincerităţe! alegerilor. Legea electorală ce se pregă-tesce va realisa una din cele mai importante reforme declarând incompatibilitatea între funcţiunea de primar şi ajutdrele sele cu mandatul de deputat.
Un alegător
----------——iaB'KSm-.	---------
ACTE OFICIALE
S’a aprobat demişi unea din armată a medicului de batalion clasa II Popovicî Atanasie Belisariu din ser-vicial spitalelor, pe <)iiia de l Maiu 1S34, treefindu-se in corpul oficerilor de reservă ai corpului i de armată cu acelaşi grad.
X
D. Teodor Stănescu, actual şef de gardişti în oraşul Hârşova din judeţul Constanţa, este ‘numit în postul de comisar al acelui oraş în locul d-lui Al. Alexan-dreseu, depărtat pentru negligenţă de serviciu.
Gestiunea dinamitei
A doua Zi după desminţirea ce a venit imediat dupe soirea că s’a descoperit un complot pentru a arunca în aer palatul parlamentului canadian, s’a băgat negreşit de semă un fapt cu totulu la fel în depeşile din Londra.
Se anunţa că se descoperise un nou complot în Loudra şi că se prinsese şi cartuşele; peste câte-va cesuri, complotul era numai o glumă, ori o invenţie a foiloru alarmiste şi cartuşele erau numai nisce focuri de artificie.
A venit vremea ca glumele ori mano-perile acestea sS se sfirşască. Nu maî este nimeni care sg credă în atentatele dinamitei de cât aceia pote cari au interes ca se credă, spre a esecuta scopuri tenebrose în potriva libertăţii. Nu nu se maî gâsesce de cât o ţeră unde tentativele de cari s’a făcut atâta sgo-şi pe cari reacţionarii le ar fi văZ^t cu bucurie generalisându-se, au fost într’a-devără cu putinţă ba chiar s’au şi împlinit, şi ţera acâsta este Irlanda şi o-raşele din Englitera unde irlandesii locuiesc cuartiere miserabile. Şi bărbaţii de stat engleşi, cu tdte că întrebuinţgză cea maî mare asprime în potriva criminalilor, totuşi ah înţeles că sforţarea lor trebuie cu deosebire sg aibă de ţintă causa rgului, adică miseria care bântue Irlanda.
Insă nu s’a voit astfel în Europa. Pentru a permite adoptarea unor mgsuri de reacţiune în potriva ideilor, iar nu în potriva crimelor se spune că există comploturi cari în realitate nu sunt.
Ceea ce a demonstrat prea bine atitudinea guvernului german în discuţia legeî de escepţiune în contra socialiştilor, progresiştii ah luat iqiţiativa unei
legi asupra materiilor explosibile care face crimele, de care lumea pare că se teme, aprope imposibile, centrul a propus sg se mărgingscă puterile speciale conferite autorităţii ast-fel în cât se nu se pdtă pretinde că siguranţa personală a împăratului era ameninţată.
Tote acestea n’au împedicat pe ministru ca sg considere modificările, atât de împăciuitore şi atât de raţionabile ale oposiţiei, ca echivalând cu respingerea legeî.
Şi guvernulh german nu s’a gândit mult până să declare că şi propaganda ideilor trebuia urmărită, iar nn numai crimele de drept comun.
Cestiunea este ast-fel pusă pe adevăratul săh tărîm, care este acela alforţiî brutale şi al reacţiunii orbe. Insă aci, dreptul şi raţiunea nu mai trebue să se amestice ; ceea ce rrebue constatat când o mulţime de t|iar se fac, cu seh fără consciinţă, complice a manoperelor alarmiste ale reacţiunei.
încă o dată, cele maî multe „atentate cu dinamită“ şi „comploturi anarhiste" nu esistă de cât în oficinele cu sciri noul ale reacţiunei şi nu ah alt scop de cât să ’i permită sg suprime libertăţile nostre atât de greh dobândite.
ORONIOA
Lumea mică
Dăcă este o cestiune însemnată din t6te puntele de vedere pentru un om e cestiunea individuală, a sea. In adevăr, cestiunea satisfacerii cât mai imediate a tuturor ce-dorinţelor organice ale persdnei săle îl in-teresăză, dăcă nu mai mult, cel puţin pe picior egal cu cele-l’alte.
De aceea, după cum mal spusesem, de multă vreme lupt, — adică nu tocmai mă lupt, ci mai mult ascept — ca necesităţile nervdse şi estetice ale fiinţei mele ce se pot satisface prin amor să-mi fie săturate-
Der,—cu tote că mg jurasem, nu pe Dum ne<|ea, căci e infinit, nici pe pământ, căci e reşedinţa pieidrelor săle, nici pe cer, căci e locuinţa îngerilor, nici pe alt-ce.va sacru, căci în acest secol astă vorbă nu mal esprimă o idee, ci pe nimic, care, cum Zicea răposatul Y. Conta, e atât de mare, că voi găsi, chiar de voi merge în capătul lumii, o iubită,—tot n’am găsit nimic. Causa? că n’am căutat. Der mă jurasem că voi căuta.... ee are a face acesta : unul din cusururile mele cele mal mari e că—de şi mai tot-d’auna mt-am ţinut făgăduinţa faciă cu altul — nici o detă n’am putut să împlinesc seh să mă încerc a împlini*vre-o fâgăduielă făcută mie Decă îmi Zic : Mă voih duce în cutare loc mâine, e sicur că nu merg; decă plănuesc să mă duc la cafenea, mă duc la biserică, şi, de câte ori am apucat drumul bisericeî, m’am trezit la cârciumă; drumurile se încurcă sub paşii mei ca aţele. Postesc când m’am liotărît să fach chief, ş’aşa mal departe. De aceea, cred că ce mă împedică s6 am o amantă, e că m’am liotărît să capăt una.
Pornii într’o Z' pe stradă, privind tote femeile, alergând după dânsele şi privin-du-le cât mal aprope, când erah vrednice d’a fi văZute. —Unele îşi compuneah o mutră virtuosă, şi treceau fără să se uite. — Altele se mirau maî întâiu, ş’apoi rîdeafl (decă aveau dinţi frumoşi). — Unele, der puţine, se întorceah după câtă-va vreme sg mă veZă, când credeau că nu mă uith la dânsele, şi se roşeau ca nisce cireşe când se loveaţi de nasul meii.—Vremea era fru-mosă, şi multe mai erah la primblare ! — Şi cu tote astea, o mărturisesc, cu tot respectul ce’l am pentru acâstă interesantă jumătate a nemului omenesc, ceea-ce s’a obicinuit a se numi secsul cel frumos nu prea merită calificativul ăsta. Din o sută de femei, erau una sââ două convenabile; una avea mustăţi; alta nasul vâaăt; alta nisce pete roşii în loc de sprâncene; una avea un corp de Yenere, der era ciupită de vărsat... In de obşte, câtâoboselă, câtă veste-Zelă pe aceste feţe ! Ce espresiune de poftă, de curiositate obrasnică, de sete de bani, de cochetărie neruşinată!
Cu cât e mai urîtă o femeie care nu e rumosă, de cât unu bărbaţii care nu este frumos!
Câte o dată, îmi vine să cred că omul, şi prin om înţeleg şi femeia, e cel mal urlt dobitoc de pe facia pământului.
Acest patruped care merge pe piciorele de dinapoi, tare mai e fudul, rgh se parodiază când se numesce capo d’opera crea-.iunii! —Unh leh, un tigru, sunt mult mal frumoşi decât omul şi mal mulţi ating totă frumuseţea posibilă pentru dânşii. Dâr, la noi, câte hîde pe lângă o Uână Cosinzenă ;
K
A
r*

www.dacoromamca.ro
TELEGRAPHUL
>
câţi Cîrc-Ser ilari pe lângă un singur Io-niţă fât-frumos !
'i. nu tote acestea, creţii, onorabilă dom-nişâră Leontină, că sunt atât de pretenţios în cât nimic nu-nil place? Nu. Cu puţin ni’aşl mulţămi, numai nu voiţi fi nici o dată mulţămit pe deplin. Şi tocmai de aceea turbez mal tare, fiind că nu cer luna din cer, nici reproducerea vie a Venerel din Milos.
Pote m’am prea grăbit, nu ’ml-a venit încă ceasul, — îmi ţlic câte o dată... Dâr cum nu ’ml-a venit vremea, când simt în mine puterea ce aprinde incendii! Mă blestem, căci scifi, rău e că ’ml-a venit amorul înainte de amantă ; setea înainte de apă. Lumea e pentru mine o Sahară fără puţuri şi fără curmali.
Dâcă vine prea târdifi aceea pe care o ascept, nu voifi mal avea puterea de a iubi; voiu consuma în dorinţele-mi arţjătdre inima mea.
Urăsc poeţii cari m’au făcut atât de ru-
şiuos, cari m’afi platonisat atâta, dâr nu
pot scăpa de sub jugul lor.
*
* * /
Primii d& ună-ţli o a doua scrisore, de la o Leontină din Alesandria, care se nu-mesce Cecilia, seu cel puţin aşa iscălesce. Acea scrisore e prost scrisă, şi în comparaţie cu a Leontinel e stupidă ; cu tote astea am înţeles că una, a Ceciliel, vine de la o adevărată virgina pura pe când a doua bănuesc mult că e scrisă de o esperimen-tată: şi tot-d’auna nevinovăţia pare prostă alături cu desfrâul său esperienţa, — căci desfrăul e peifecţiune, ier inocenţa materie brută.
Şi totuşi, pe acelaşi ton vorbesc amândouă. Ambele mă insultă, ambele mă cred desfrânat, pe mine, care totuşi sunt mal moderat în pofte de cât dânsele.
D-şora Cecilia declară că Leontină a fost indulgentă, îutr’un lung parantâz, că miros a franţuz : Paigrot... Pegrot... franţuz în fine. D-şora Leontină declară că sunt desfrânat fiind că le urăsc, şi mă insultă.
Una mă face blasat, Leontină; cealaltă Othello, Cecilia.—Pe cine să cred ?
Una spune că mă cunosce după informa-ţiuni luate, alta că mă „mirosă după scrieri, fiind că are facultatea de a mirosişi într’un cas. şi într’altul sunt insultat.
Cred că nici una nu m’a înţeles.
Nici Cecilia n’are dreptate, care spune că am stil desfrenat (.'?), nici Leontină, care spunea că sunt un murdar ce mă tăvălesc în tâte viciele.
Cecilia chiar spuse.- (Citez): „Cutez a-ml cere iertare de apostrofările ce-ţl fac, pe cari cine-va le-ar face unul amant, “ şi mal departe „ceea ce n’am distinsa onore a fi iâr Leontină ),se teme grosnic să-mi pun candidatura la dumneaei. “
Nu m’aii înţeles. Nu sunt nici blasat, nici desfrânat, nici nesincer. Sunt nebun, pote.	Al. Paigrot.
Nu o dâtă am semnalat asemenea caşuri nenorocite, cu tote acestea ele continuă a se repeta. Un birjar său căruţaş dă cu trăsura seu căruţa pe un trecător, îl ră-nesce şi de multe ori chiar ’l pune în imposibilitate de a mal lucra mult timp Pacientul se conduce la spital, iâr vinovatul la secţiunea cea mal apropiată şi aci totul se opresce. Ast-fel şi erl s’a arestat un ore-care căruţaş anume Niţă Grigore pen-tru-că a călcat cu căruţa o femeiă, rănind-o la picior.
N’ar fi bine ca să se dea o dată un e-semplu pentru ca să se înveţe minte aceia cari mână nebunesce şi fără să se gândâscă Ia viâţa bieţilor pietoni?
—x—
O orestare.—D. judecător de instrucţiune dăduse de mal mult un mandat de arestare contra unul ore-care Costache Chiriţescu, acusat pentru mal multe fapte penale de lege Acest rău-făcător Insă nu a putut fi prins de cât a sără.
o —
Servitor necredincios.—La secţiunea 24 se află arestat individul Stelian Constanti-nescu pentru că a furat 25 lei de la stăpânul său d. I. Petrovicl.
Bietul Stelian jură că n’a avut intenţiu-nea de a fura, ci că ’şl-a însuşit acâstă sumă, crezând că’I aparţine.
CORPURILE LEGIUITOARE
Pentru d. prefect al capitalei
Astă-ŢÎ, la orele 10 fără douo-deci de minute, am fost martorii unul act barbar severşît în strada Bradului. La încrucişarea stradel Bradului cu calea Vă-cărescl, o bătrînă ţigancă, trântită la pământ, era maltratată de subcomisarul de serviciu al secţiei 41. Voind s’o ducă la despărţire, sub inculparea c’ar fi furat o coşşniţă, d. sub-comisar o apucă de gît ş’o tîrî cel puţin două sute de paşi, lovind’o de tdte pietrele ; ajungând la despărţire, el o isbi de uşă, o trînti cu putere jos şi începu s’o bată peste capii.
Am fost martorii acestei scene de la început şi până la sfârşit. Indignarea nostră ş’a celor de faţă nu găsea margini ; am au<ţit chiar, la spatele nostre, pe nisce străini dând curs indignării lor asupra modului cum poliţia română îşi înţelege datoria.
Ţinem mult, se vede, a trece drepţii culmea barbariei în Europa.
Aceste scene se repetă forte des. Cerem der ca sub comisarul să fie suspendat şi dat judecăţii, ier pedepsa să se afişeze în tdte autorităţile publice şi la colţurile stradelor. Cerem ca d. prefect să dea instrucţiunele cele mai severe subalternilor săi; cerem ca inspectorii să visiteze în fie-care despărţire. Cerem în sfîrşit ca legile să fie respectate, pentru prestigiul autorităţii ş’al ţărei.
In ce privesce acţiunea publică, colaboratorul nostru care ne raportă acest fapt se pune la disposiţiunea parchetu-
y lui ca martor.
întâmplări din Capitala
Călcată de căruţă.—Multe nenorociri se mai întâmplă din causa răului obiceifi de a se mâna iute pe stradă.
(ADUNAREA DEPUTAŢILOR)
(,Şedinţa de acjl 26 Aprilie 1884). Preşedinţa d-lul general Lecca.
Şedinţa se deschide la ora 1 p. m. fiind presenţî la apelul nominal 77 domni de putaţl.
Se dă citire sumariulul şedinţei precedente.
D. G. Panu cere cuvântul asupra suma riulul şi întrâbă decă Camera este în complet pentru a se discuta cestiunl privitore a revisuirea Constituţiunel.
D. preşedinte declară că Camera nu este în numărul cerut de regulament pentru a discuta revisuirea Constituţională şi cestiunl privitore la dânsa.
D. G. Panu declară că ’şl reservă dreptul de a vorbi asupra sumariulul şedinţei precedente, atunci când Camera va fi în complet.
D. C. A. Bosetti. Cer şi eu se fiu înscris pentru acestă cestiune.
De asemenea cer să fje înscrişi şi d-nil deputaţi D. Giani, Valerian Ursianu, T. B Lâţescu şi alţii.
Se aprobă sumariul şedinţei precedinte, rămănând ca incidentul ridicat de d. G. Panu să se- videze atunci când Camera va fi eom pletă spre a se ocupa cu revisuirea Constituţiunel.
Se dă citire apoi diferitelor Comunicări. Mal mulţi cetăţeni din Ialomiţa cer ca să se voteze trei colegiurl.
Se trămite de urgenţă la comisia respectivă petiţiunea comitetului esposiţiunel Cooperatorilor din Iaşi pentru ca camera să vină în ajutorul acestei esposiţiuni cu o ore care sumă de bani.
D. Pană Buescu anunţă o interpelare în privinţa sporire! taxelor asupra patentelor din Capitală şi cere ca se se fixeze diua desvoltărel acestei interpelări şi se se presinte dosarul care conţine contesta ţiunile cetăţenilor şi care se află Ia Casieria de Ilfov. D-sea adaogă că are o peti-ţiune semnată de mal multe sutimi de cetăţeni cari protestă contra acestei sporiri.
D. preşedinte al Consiliului declară că guvernul este gata a răspunde chiar acum şi observă că cele 3 ţfite reglementare nu sunt acordate de cât numai miniştrilor.
D. Pană Buescu nu veesce să ’şl des-volte interpelarea chiar aţii şi insistă ca sâ i se presinte dosarul în cestiune.
D. Preşedinte esplică că un deputat când anunţă o interpelare şi guvernul consimte să răspundă îndetă, el este dâtor să ’şî-o desvolte. Se pote cere comunicaţia de acte, acâsta însă înainte de a se anunţa interpelarea.
D. Pană Buescu consimte în fine ca să
D. Preşedinte al Consiliului declară că dâcă s’au comis în adevăr neregularităţî cu ocasiunea operaţiunilor comisiunilor de recensemânt asupra impositelor, apoi acâsta provine din causă că lipsesc funcţionari fi nanciarl destul de apţi, că unii au comis neregularităţî fie din esces de zel, fie din nepricepere. Recunâsce însă că sgomotul este prea exagerat în privinţa acestor ne regularităţi.
Declară că s'afi. luat măsuri ca nimeni să nu fie pus să plătescă mal mult de cât trebue şi că cel nemulţumiţi vor apela la comisia de Apel, care nu va lua în consideraţie evaluările făcute dupe placul şi capriciul perceptorului seu a agentului fiscal.
D. Arapu ie cuvântai şi ţlice că acestă ţâră nu trebue să se guvernele prin ordine ministeriale ci prin lege. D-sa afirmă că, contrar legii, guvernul prin ordinul său a cerut ca să se mărâscă evaluările. D. Arapu ţlice guvernului să fie leal şi să vie înaintea Camerei să câră nuol taxe dâcă îl trebue bani, iâr nu într’un mod nelegal, pe.cale piezişă, să mărâscă taxele asupra impositelor.
D. Arapu termină şi recunosce că ordinul d-lul ministru al finanţelor eludâzâ legea, o calcă chiar, căci ridicarea de impo-site nu se pote face de cât din 5 în 5 ani şi atunci de o comisiune compusă conform cu legea, şi nu numai de controlor. In Botoşani, declară d-sea, impositul fonciar s’a îndoit aprope.
I). P. Grădistenu combate de asemenea procedarea ministrului de finanţe în acâstă privinţă şi ţlice că ea este contrariă legii.
D. P. Grădistenu f]ice că rectificări de imposite pot să aibă loc în nisce anume caşuri, prevăzute de lege, însă nu până a-colo în cât se sdruncine principiul constatărilor, din 5 în 5 ani.
D. Grădistânu ţlice că, pentru ca contribuabilii se nu fie jigniţi în drepturile lor, d. ministru de finanţe să dea circulărl în totă ţâra prin care să tragă atenţiunea contribuabililor că agenţii săi fiscali au putut face greşeli şi că contribuabilii nu trebue se pârdă timp şi să apeleze la comisia de apel şi guvernul va lua tote măsurile ca dreptate să se facă. Acâsta pentru moment, în ceea ce privesce cestiunea în principiu ea trebue să rămână întrâgă şi va fi resolvată când se va desvolta interpelarea d-lul P. Buescu.
D. Gr. Cozadini cere ca d. ministru, chiar după espirarea termenului de apel, care este la 30 Aprilie, se facă dreptate acelora cari aii fost loviţi în drepturile lor de agenţii d-sâle şi să dea în judecată pe cel vinovaţi.
D. Mucenic Dinescu espune un cas de evaluere greşita asupra unei moşii pe care a cumpărat-o d-sa îu jud. Argeş.
I). ministru da finance dice că observând că unele imobile plătesc mal puţină fon-cieră de cât trebue, pentru ca fiscul să nu pârdă, a adresat agenţilor sel financiari o circulară prin care-î invită se ceră de la co-misiunile comunale, în termenul prescris de lege, se rectifice evaluările prâ jos făcute precum şi acelea prea mari.
D-sa termină declarând că nu trebue se se facă din acâsta o armă de luptă, căci prin acâsta se face răii ţării.
B.	Arapu cere ca acâstă cestiune se se amâne, până se va aduce ordinul ministerului de finance cu No. 6016.
D. preşedinte al consiliului dice că evaluă-
i se presinte mal ântâiu dosarul şi apoi să anunţe din noâ acâstă interpelare.
D. preşedinte al consiliului <Jice că acâstă interpelare, de ore-ce a fost anunţată, trebue se fie desvoltată, căci este o cestiune gravă.
T>. N. lonescu, în cestiune de regulament, ţlice că atât d. prim-ministru cât şi d. Pană Buescu a& dreptate; d. Pană Buescu însă a făcut o confusiune. D. prim-ministru trebue să răspundă la întrebarea d-lul Pană Buescu, de ore-ce este o cestiune gravă şi ţâra nu pote rămânea fără răspuns.
D. Nicoîae lonescu declară că ’şl însu-şesce interpelarea d-lul Pană Buescu.
1). preşedinte al consiliului voesce să răspundă.
B. P. Grădişteanu îl întrerupe şi-l în-trăbă dâcă vorbesce în cestiune de regulament sâfi în fond.
D. preşedinte al consiliului. Nu vorbesc în cestiune de regulament.
D. P. Grădişteanu. Apoi atunci trebue ca mal ânteifi cestiunea de regulament se se videze şi, apoi să intrăm în fondul ces-tiunel.
D. Preşedinte pune la vot închiderea discuţiunel asupra cestiune! de regulament, care se primesce.
iile asupra impositelor fonciare se fac din în 5 ani, însă în decursul acestui spaţiu de timp, decă se constată că o proprietate este evaluată prâ puţin sâu prâ mult, apoi se pote face rectificare, o dâtă pe an, în luna lui Aprilie. Acesta este interpretarea lege! impositulul fonciar.
D. ministru preşedinte declară că orî-ce evaluări făcute de "agenţii fiscali contra le-gel vor fi considerate ca ne avenite de comisia de apel. Judecata nu mal pote fi a-colo unde evaluarea s’a făcut într’un mod arbitrarii!.
D-sea ţlice că nu este adevărat că numai aceia cari sunt contra guvernului au fost urcaţi cu fonciera, primul care a venit să îmi reclame că s’aii făcut nedreptăţi, yice d. I. C. Biătianu, a fost prefectul de Teleorman; apoi au fost urcaţi cu fonciera dd. Stătescu, Dabija, Col. Berendeî, Antoneseu deputat, şi alţi! cari nu pot fi consideraţi ca oposanţl.
I). Arapu. Vă voi dovedi că favoruri s’au făcut.
D. preşedinte al consiliului.- D-ta nu mă poţi convinge, fiind că faci parte din oposiţiune şi cauţi a face din tote cesliu-nile o armă de luptă. D. ministru preşe dinte declară din nou că tot ce s’a făcut arbitrar, nu se va ţine în socotâlă.
Incidentul se închide apoi şi se trece la ţa ordinea (filo.
D. Preşedinte anunţă că Camera este în nuipăr spre a continua cu discuţia asupra lege! electorale.
Dupe cererea mal multor deputaţi şedinţa se suspendă.
La deschidere, se acordă cuvântul d-lul G. Panu.
D-sea declară că iâ cuvântul ca să facă ore-earl observaţiunl asupra modulul cum s’a făcut votarea articolului privitor la principiul legel electorale îu şedinţa din urmă a Camerei, ca basă a acestor observaţiunl d-sa va lua regulamentul Adunărel şi Cons-tituţiunea ţeref. D. Panu dice că "regulamentul a lost falsificat în spiritul seu.
D. Preşedinte protestă contra cuvântului de falsificare.
D. Panu ţlice că nu voesce se atace pe nimeni, dâr nu scie ce termen jrfe
www.dacoro
buinţe^e, va susţine der că s’a interpretat răii spiritul regulamentului.
Discuţie asupra art. 58 n’a avut loc, dupe cum prescrie regulamentul. Este adevărat că Camera este suverană, pote face tot, pote comite chiar ilegalităţi, dâr pentru ce ’şl votâţlă un regulament ? Se nu se ţină de densul ? D. Panu mal declară că presidentul care presida atunci n’a a-tras atenţiunea Camerei, dupe cum prescrie regulamentul, că se calcă acest regulament.
Dâcă s’ar fi călcat regulamentul în o cestiune de mică importanţă, după cum se calcă mal îu tote filele, n’aşl fi luat cuvântul, prin acâstă călcare însă s’a călcat un drept forte mare al deputatului, un principiu, a-cela de a se propune amendamente, drept care a fost înlăturat prin călcarea regulamentului. D. Panu ţlice că este de prisos să facă tabloul celor întâmplate cu ocasiunea votârel art. 58, reamintesce numai că discuţia s’a închis fără ca ea să se fi deschis şi fără să se mal ia îu consideraţiune amendamentele propuse. D-sea se întrâbă: ce mal căutăm aci, dâcă suntem lipsiţi de dreptul de a presenta amendamente? Majoritatea nu însemnâză tiranie, absolutism, ea este tiranică numai la urnă şi acâsta este trebuincios, căci trebue să se ia o ho-tărîre In orî-ce cestiune; fiind dâr ast-fel, minoritatea are şi ea drepturile sâle.
D sea se adresâză la o Cameră calmă şi luminată, după o şedinţă furtunosă şi după un spaţiu de 3 săptămâni, şi întrebă care ati fost motivele care să esplice procedarea ce s’a urmat cu ocasiunea votăreî art. 58 din legea electorală.
După d-sa sunt două motive: sâu graba şi impacienţa de a pleca mal curând dd. deputaţi pe la localităţile lor sâii că a fost un parti-pris că când se va ajunge la art. 58 se nu se permită discuţiunea spre a nu se veaea ce resultat ar fi putut să aibă proiectul cu un singur colegiu.
In caşul d’ântâifi d-sa crede că ar trebui să se reîncăpă discuţia ce s’a făcut în ultima şedinţă de sâră într’un med anormal, în caşul al doilea, cestiunea este gravă.
D-sa termină ^icănd că să se lase minorităţii dreptul de a propune amandamente şi a se şterge nedreptăţile maiorităţil faciă cu minoritatea ; numai ast-fel se pote urma o discuţiune leală şi demnă asupra revi-suirel.
A comite o ilegalitate este greii, însă tot-d’a-una se pâte reveni spre a se reintra în lege şi în regulament.
D. T. B. Lăţescu protestă contra acu-saţiunel cum că majoritatea a călcat regulamentul, a suprimat ore-care libertate. D-sa restabilesce faptele ast-fel cum s’au petrecut. După ce arătă procedura ce s’a urmat pâuă la art. 58, d. T. B. Lăţescu ţlice că ajungându-se la acest articol, a urmat o discuţiune în curs de două dile la cari au luat parte mal mulţi membrii din minoritate.
S’a vorbit despre tote şi s’a ascultat cu religiositate toţi oratorii; chiar şi cel idealişti, el bine majoritatea fiind luminată i închis discuţiunea, ceea ce era în dreptul eî. Apoi s’a trecut la votare art. 58 şi când s’a cerut să se treeă la vot, nimeni n’a dis că era să propună amendamente.
D. I. G. Bibiceseu. Ba am dis eu, chiar la tribună.
D. T. B. Lăţescu. Fac apel la d. Panu însuşi.
D. G. Panu. Am declarat că avâm a-mendamente, dâr a fost un mare sgomot în sală.
D. Lăţescu termină picând că totul s’a făcut în cea mal mare legalitate.
D. G. A. Bosetti se urcă la tribună şi declară că are să facă o spovedanie către ţâră şi alegători, fără să aibă cea mai mică speranţă că va reuşi ca Camera să revină asupra celor întâmplate în ultima şedinţă Adunărel.
D. C. A. Bosetti ^ice că şedinţa de luni
sâră este una din şedinţele cele mal dure-rose ale unul Parlament şi acâsta este de regretat cu atât mal muit cu cât cu toţii am păcătuit gratuit.
D-sea ţlice că presidentul de atunci a comis o greşală, ne atrăgându atenţiunea Camerei că calcă regulamentul el; maiori tatea ’l pote da jos, nu’I pote însă impune a consacra o călcare de regulament.
Regulamentul Camerei nu permite ca deputatul să’şi motiveze votul 'şi nu permite discuţiune în timpul votăreî, de aceea am fost trecut ca absent în momentul când se vota. Aţii însă repetă declaraţiunea ce a fâcut-o în acea şedinţă pentru ca ea să se trecă de astă dată în procesele verbale. Am (fis atunci: Constat o ilegalitate, protestez şi mă retrag.
S’a §is că fac oposiţiune guvernului, e-rore; n’am nici un partid al mefi propriu nici omeni cu cari să înlocuescu pe miniştrii ; şi apoi sciţi că nici muşteriu de vre-un portofoliu nu sunt. D. C. A. Ro-setti ţlice că va spune tot-d’a-una ceea-ce crede, ministerul este liber să’l asculte sâu nu, şi apoi ţâra este în drept să judece pe minister dâcă bine sâfi rău a făcut el.
D-sea declară că este, a fost şi va fi contra actualei legi electorale şi a aceleia care s’a votat, de 6re ce este aceiaşi şi recunosce că la basa nouel legi electorale votată domnesce de asemenea conrupţiunea.
Cel mal mare rău, ţlice d. G. A. Ro-setti, se face ţării când se caută a Se face legi numai în folosul unul partid.
D-sea declară că nu este din aceia cari umblă dupe isbândă ci dintre aceia cari cred că a sosit timpul ca fie care să porte scris pe frunte ceea ce cugetă în ânimă. D-sa a spus ceea ce crede, s’a <lis însă
că sunt utopii, de utopii însă s’aii taxat şi alte mari cestiunl cari a<jî fac fala ţării.
N’a sosit încă timpul oportun, dâr nu mie ’ml este dat să aleg timpul oportun, ci guvernul, ei! numai îl îmbrâncesc spre realisarea unor cestiunl mari.
După ce citesce o citaţiune a d-lul Glad-stone asupra reformei electorale ca răspuns Ia discursurile d-lor Stolojan şi Lascar, de-elarâ că este şi va fi membru al partidului liberal şi nu se va uni nici o dâtă cu partidele de care se deosibesce în principiu nu se unesc cu aceea cari nu au încredere în capacitatea ţărei, cari învăţaţi la o scolâ dispreţuesc pe cel l’alţl, de asemenea nu se unesc cu aceea cari pun interesele partidei mal pre sus de interesele ţârei şi se unesce cu aceea cari sunt dispuşi a judeca şi discuta ceea ce trebue să se facă aţii ţării şi să facă chiar aţii.
D-sea termină declarând că crede de dâ-toria sea de a nu se retrage din parlament fără a avea speranţă de a vedea reuşind mo-dulsăft de a vedea ci numai de a spuae ma-iorităţel, ori de câte ori nu face bine că reu face.
Şedinţa se suspendă.
La redeschidere se dă cuvântul d-lul Valerian Ursianu.
D-sea, împrospătând în memoria d-lor deputaţi cele întâmplate în ultima şedinţă a Camerei de Luni sera, constată, contraria celor <jise de d. T. B. Lăţescu, că n’a fost discuţie liberă.
D-sea aduce ca probă că eraă mal mulţi oratori înscrişi asupra art. 58 cuvintele d-lul preşedinte al Consiliului ca să se dea cuvântul unuia contra şi altuia pentru şi face apel la d. Ciocazan dâcă n’a primit chiar amendamente de la d. Cernătescu. D. Ciocazan afirmă că da.
D P Grădişteanu cere se se constate că d. Ciocazan afirmă că s’au primit amendamente.
Dl Valerian XJrsenu de şi recunosce că ţâra nu este pentru un colegifi, declară că va păstra până în fine convincţiunile sâle şi rogâ pe adunare să revină asupra art. 58, pentru ca să se facă o discuţiune regulată şi maioritatea să’l voteze după cum va voi de asemenea într’un mod regulat.
Se cere închiderea discuţiunel.
D. N. lonescu o combate.
D-sea ţlice, vorbind contra închidere! discuţiunel, că trebue să se sacrifice demnitatea trecâtore a acestei Adunări spre a salva demnitatea şi prestigiul Parlamentului român, revenindu-se asupra art. 58 din proiectul de modificare a Constituţiunel.
D. N. lonescu conchide der rugând pe dd. deputaţi ca, în interesul liberei discu-ţipnl, se consideră ca neînchisă discuţia a-supra art. 58, pentru care ’nchidere nu s’a Sorbit nici pro nici contra.
D. preşedinte al consiliului răspunzând d-lui lonescu îl ţlice să iâ tote procesele verbale ale adunărel şisevâdă dâcă minorităţile ati avut vret o dâtă o libertate mal mare de discuţiune ca acum. D-sea dice că nu se pote reveni asupra votului în privinţa art. 58, de ore ce prin acâsta se atinge demnitatea maiorităţil.
Discuţia se pune la vot şi se votâză închiderea el.
D. Panu declară că, în facia modului cum incidentul ridicat de d-sea s’a terminat, socotesce că trebue să se retragă din Parlament.
D. vice-president pune la vot demisiu-nea d-lul G. Panu şi Camera,- în unanimitate, o respinge.
Apoi şedinţa se ridică ia 6 ore.
Senatul necomplectându-se n’a şedinţă a<JI.
ţinut
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPIlULUl
{Agenţia Havas)
Paris, 8 Mai u. —Se confirmă căFrancia nu cugetă la restabilirea Condominium anglo-francez în Egipt, dâr cere că instituţiunile internaţionale ce esistă în acea ţară să fie consolidate şi chiar Întinse, pentru ca ele să serve de garanţie contra preponderanţel esclusive a Engliterel,
Se asigură că tote puterile vor sprijini vederile Franciel în acâstă cestiune.
Yiena, 8 Maiu. —„Politische Correspon-denz“ află că Porta a comunicat cabinetului englez că e dispusă a lua parte la conferinţa egiptână; dâr esprimă în acelaşi timp dorinţa ca conferinţa să se întrunâscă la Constanţinopole şi ca programa sea să nu fie limitată la* cestiunea financiară.
Berlin, 8 Maiu. —D. de Boetticher, ministru de stat, a supus Reichstagului un proiect de lege pentru acordarea unei do-taţiunl de 135,000 mărci membrilor comi-siunel germane de choleră.
Viena, 8 Maiă. — Trenul special, aducând rămăşiţele mortale ale împărătesei Maria-Anna, a sosit astă sâră la 10 ore. Toţi demnitarii curţel se găâeaă la gară. Transportul corpului la palatul imperial a avut loc în mijlocul unei mulţimi nenumărate, ce se îmbulzea în stradele pe unde a trecut cortegiul.
Anunciu
Descoperitorii furtului de bani comis în prejudiciul d-lui Stavri Ma-teescu, yor avea o recompensă de 500 lei. A se adresa în strada Şer-ban-Vodă No. 28, firma T. C. Ste* fănescu. Furtul este în sumă de lei.
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBI!
TOMA ŢACIU
60. — Strada Lipscani — No
Pe <iiua de 27 Aprilie 1884.
No.
i°l« Rentă amortisabilil .... 6% Renta română perpetui
87° Obl. de stat...................
6"/o	»	Căile fer. rom. regale. .
57<> » Municipale..................
10	»	Casei pensiuniloni 300 1.
57° Scrisuri funciare rurale . . 7°/o	»	»	»	. .
5 %	»	*	Urbane	.	.
6°/o	»	»	»	.	.
7 “/o	»	»	*	.	.
Impr. cu prime BucurescI 201. Buc. Acj. Bincel Naţionale a Rom. 500 1. » Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. »	» Rom. de construc. 500 1.
»	» deasig. Dacia-Rom. 300 1.
»	»	» Naţionali 2001. .
DIVERSE
Aur contra Argint. . .
i » Bilete de Banei Flonn Wal. Austr. .	.
Mircl Germane. .	. .
Bancnote francese.
întreprinderea Baroraetrica
Strada Academiei. 25.
Aduce cu onore la cunos cinţa P. T. publicului că, a introdus acum din noii Maşini pneumatice atât mari cât şi mici sistemul cel mal perfecţionat, cu care curăţirea Latrinelor şe face In câte-va minute în mod hygienic şi forte practic, prompt, sigurii şi iără sgomor, fără odore şi murdărie.
Aceste maşini sunt aprobate de către onor. Consiliu de Hygienă şi capacitatea lor constatată de onor. Primărie.
Preciurile forte reduse. Pentru o Maşină mică 0,80 numai 12. Pentru o Maşină mare, capacitate 1 Va m. c. 1. n, 20.
Administraţinnea.
De închiriat
şese camere sofra-girie bucătărie magazie de lemne curte spaţiosă şi grădină Strada Scaune^-Nr. 21.	5 — 2—3
a ■ w ■ u* a 1 una casă cu 2 etage
JJG Uicninat (8 odă!) în Sinaia
lăngă podul Peleş şoseaua Palatului regal A se adiesa la d-nu H Hupe Bucuresci, Strada Popa-Tatu Nr 10,	6 — 2—3
!!! In patru <Jile !!!
NU VA MAI FI BĂTĂTURI
întrebuinţând FYLOSFOBO ROŞI
j*
Lei 1.50 flaconul mare.
îndestulător pentru 3 persone
CertificatUn lkcon de Thilos'
fobi Rossi a fost destul de a’mî stârpi bătăturile mele de cari sufereâm de multă vteme fără a mă putea tămădui pentru care vă mulţumesc din suflet.
Caracal, 1884.	Sache Şoiculescu.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandrin, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", Bucuresci.
Cererile din provincii se fac la administraţia (j iarulnl Necesarul Bucuresci.
r
PARF UMERI E «
SAPUNEBIE OH
Calea Victoriei, vis-a-vis PALATUL REGAL-
MARE DEPOU
merii frâu
Cele mal fine Săpunuri de Toaletă şi
de rnfe. Săpunuri de Glieerină adevărate. Pietri de afumat. Hârtii de afumat,
Mar© Assortiment
ie FLACOANE ie CRISTAL C1SKLAT
si de OBIECTE DE TOALETA
NOUTĂŢI DE PARIS PrccinrJ Moderate
l_______;_________________J
t
ANUNCIU
0 buna menajera*
Specială In 'tot soiul de Dulceţuri, Vişinate, Murături, Conserve ete. şi tot ce depinde de inenagiul casei. Doresce a se angaja unde va avea trebuinţă Adresa : Str. Plevnel No. 120
Epilropia Aşezămintelor Brâncovenesci
Pentru aprovisionarea spitalului Brâncovenesci, cu articolele de bă cănie nesesarii la hrana bolnavilor pe timp de un an, se va ţine lipi-taţiune publică in cancelaria epitro-pieî în $iua de 18 MaiQ viitor.
Condiţiunile de aprovisionare se pot vedea la $isa cancelaria în ttfte filele de lucru de la orele 10—1 p. m.
Concurenţii pentru a fi admişi la
Un tenSr doresce a se angaja la vre o ]icitaţhme vor ft însoţiţi de 0 ga
moşie ca îngrijitor. A se adresa la ad- *	___ .	* *
ministraţia acestui ^iar.______________
1 ranţie de 500 lei.
f ■ Specialităţi proprii Alessandrin
cu sarea lui Berthollet.
Specific contra bdlelor de gât, maladiiloru vocale, inflamaţiunilor şi ulceraţiunilor gurel anginelor, scorbutulul şi salivaţiunilor mer curiale.—Acest remedifl e forte precios Oratorilor, Profesorilor şi Cântăreţilor, uşureză emisiunea voce! şi temperăză ostenela gâ tulnl. Preţul unei cutii lei 2,50.
Gudron vegeta!
re! de piept, tusei provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale pieptului, astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc.-Cu o lingură din acest gudron pus într’o litră de apă, formezi apă de păcură, care se pote da cu muit succes la copiii, contra bolelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se ea o lingură de Gudron în apă sacharată şeii lapte dulce 2—3 ori pe 4i- Preţul lei 1,50 flaconul mare.
Vin de China S
cu Colomba, fi. 2,50; cu Malaga flac. 1. 3.
In o ţeră ca a nostră, unde frigurile de tot soiul, sub diferite forme ’şi-a găsit locul bun pentru a face victime, e bine a se întrebuinţa, deca nu (Jilnic, cel puţin din timp în timp. Vinul de China pentru a vă preserva în contra frigurilor, a fortifia pe convalescenţi, seu a reconstitui personele slăbite prin prea multă muncă. — Pentru co pil jumătate păhăruţ, pentru adulţi un păhăruţ dimineţa şi sera, şeii înaintea mesei sdu dupe prescriptiunea d-lor doctori, cum vor găsi cu cale.
Ciocoladă
febrifuga, tcnica şi preser-vativa. E cunoscut greutatea cu care se dă copiilor medicamente şi mal ales China.— Aceste pastile conţinând chiniaă sunt lesne de luaa de cel mal res-lăţat copil — avănd un gust delicios — specific contra frigurilor şi ca preservativ.
O cutie 24 bucăţi lei 1,50.
Pilule jeBlaiicarlînSuad«
med. sup., prin Farmacopea dela 1863 şi cea de la 1874, a decis ca avantagios prepa rarea acestor pilule tot-d’auna prospete.
Tote lucrările de medicină indică iodura de ier, contra afecţiunilor chlorotice, scro-fulose, tuberculose (culori palide, humori reci, plitisie), Leucorheă (Polă albă). Amenorrheă Menstruaţie oprită s<5fi dificila), etc. Acesta este un escelent forti-fiant pentru temperamentele limfatice, slabe sau dificile. Preciul peutru 100 pilule lei 3,75 pentru 50 lei 2.________________
„Santa Maria“ iiiuiiuiju Triplă destila-.iunea plantei prospută cu alcohol de vin pur.
Medicament nepărat trebuincios în fie-ce casă. — Cu o linguriţă din acest alcohol jusă într’o cdşcă de apă face apă de Me-issa. —In cafea câte-va picături suplinesc? cu pristosinţă coniacu care pe lângă că nu are nici o aromă, der forte adesea şi ma) tote coniacurile sunt preparate cu alcohole rău alese. Preciul 2 lei.
Cil
tra tusei.
mim au A Coudein-Tolu. —
glllHVM) Remediu plăcut con-Preţul unei cutii 1. 1,50._
Pentru a reda puterea perului slăbit, împedicând nu numal,câderea, dâr îl face a şi cresce. De 2-3 ori pe septămână săra cu o periuţă muiată in acesta tinctură so frdeă pelea capului. Flaconul mic lei 1.50; împătrit leîy4.	_______
Tinctură Se Clina aromatica
Apa Colonia TraianSfiţfK Pudra Glicero-Orioa cori şij între gesJ
ni 1 i.» o	Cutia' IC leu şi 50 b.
Flaconul lei 2.
eăăanmm
du
%
Nu voin cons'dera ca preparate ale mele de cât ce vor purta semnătura de maî jos şi timbrul Farmaciei.
Depositul pentru tdtă ţâra la Farmacia Română, Calea Victoriei, 77,
(Cişmeaua Roşie) Bucuresci.
se espediaza in t6te punctele ţerii, contra-Mandat postai. De la 10 leî în su<
embalaj nu se socotesce, în jos 50 bani.
r SIROPUL ZED
are pentru basa principală Codelna şi Tolu; el inlocueşte Pasta Zed şi poate fa ntrebuin(at pentru a indulci ceaiurile si laptele copiilor sau bolnavilor; el mai are avantagiul a nu presenta câtuşi de puţin inconvenientele vălămătâre a ie opiului.
Foloseşte de minune în contrairrit«<i“-nilor, peptului si «le pulmoni'-'r, a lua-■elor in vechile, bronehilelor, lunci tun. ţăreoei, catnrrhclor, insomniilor, etc. IParls, strada 22, Drouot şi la diversePbaimacii
De venrjare
f
Tăte aceste specialităţi se găsesc şlşla Farmacia Brînduşi-Zimnicea
Două mor! nuoi perfecţionate, fiecare cu câte două petre de 44 ţo-lurl, petră francesă, putfmd măcina trel-ţjecl baniţe maximum pe oră, construcţie îndoită de cele-l’alte.
DE VENŞARE O machină de facerea cărămidel cu o putere de opt şefi ţiece cal, avănd 24 tiparurl peutru cărămizi găurite, cărămizi de pavagiuri şi olone de InvelitQre, putCndu iace 1600 cărămizi ordinare pe oră cu ajutorul a trei omeni şi patru băeţl sofi fete.
Pentru amăndoue â se adresa la atelierulfi de contrueţie George Paul, la Buzeu, în facia Gărel.
5-2—1.
Un profesor
Aveud diplomă de la Universi-tater din Genua, doresce să dea lecţiunl de limba italiană şi piano -forte, acasă ca şi la domiciliul seu. Gondiţiunl favorabile. Adresa la administraţia acestui ţliar.
6-3-1.
c
Preciurile cele mal moderate
^TVoul HOTEL
BULGARIA
Acest Hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate cu totulfi din noii. Asemenea posedă şi unfi mare Restaurant cu totfi felulu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdifi pentru Cal şi un şoproD pentru Trăsuri cu PreciurI fdrte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin mulţămiţl, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.
fccJ

Proprietar, SIFCIU ŢANE.
^3
BRtlDER KEPICH
O el mal renumit
DEPOSITU DE MASINE DE CUSUTU
de tote sistemele
de tote sistemele
Cele mai Perfecţionate
! 11 BecomaMam!!! MAŞINI
tl e eu şutii
cu 15 apărate
f6rte înlesnitore
PRECIURILE
foarte moderate
Depenâtor automatic.
Aruncător de suveică.
Suveica fără trecere a aţei prin găurele.
Aşezarea acelor fără vre-» măsură.
Mesurâtor metric şi alte construsţiunl nuoî fârte sim-ple şi practice
PRECIURI1,E
foarte moderate
Plata se face in rate septemâna Garanţie pe ani. — Inveţât			ie seu lunare ura gratis.	
Iile]	posite]	Bucnrescî, strada Şelari, Hotel Victoria 0 1 strada Domnescă, lângă Hotel Metro pol; * strada Lipscani; Brăila, strada Mare.		; Galaţi, 1 Crai ova, l
r
Aceste medicamente se vinde la farmacia I. A. Ciura, str. Lipscani, (Palatul Dacia) la farm. Chr. Alexnndriu, Calea Victoriei, No. 77; şi d. Marin louescu, coafer str. Academiei, (sub Hotel Union) în Brăila la farmacia d-lui Fabini şi în Ploesci la farmacia d-lui r. Ghiţulescu Cererile din provincii se vor face la administraţia <] iar ului TREBUINCIOSUL, Bucuresci.
*-se daruesce celui ce va arăta că esistă tincturl superior» celor in-
--------=— ventate de O. Ciani. Apă englessă
tină pentru a văpsi instantaneu în negru sau castaniu barba, pârul, a’l face să orescă şi a’î inipedica căderea. Preţul leî 7. Apă pentru a da părului o colore blondă aurie si castanie. Preţul leî 5.
Vinnaigre
Ivgicmpe yttâsz
--- — balsamic-
spirtos şi tonic; de un parfum: forte plăcut, favorabil igienei şi consacrat grijelor de toaletă,, menţine corpul într’o stare- înfloritore de sănătate. Previne şi risipeşte, bubele, roşiaţa, petele,, încreţiturile şi orî-ce alteraţie a peleîf po care o întinereşte şi o îndulceşte dânduî o aparenţă albă catifelată. Flaconul leî 1.30.—Oţet higien’ic: pentru toaletă şi bae cu parfum de micşunele: Fi. mare leî 2. —Oţet eu parfum buchet Corona Italiei FI. leî 1.75 — Otet de lapte de migdale FI. lei 1-50.
Aţa de Felsina
inventată de Pietre Bor-tolotti din Bologna, premiată cu 38 medalii ale es-
Velutina Freccen
Acăstă adevărată--pulbere de ored; bine preparată, e.
lipsită cu totul de orî-ce substanţă vătâmătore-peliţeî şi e bună pentru tote demnele care doresc să’şî păstreze sănătatea şi frumuseţea lor Astă pulbere e invisibilă şi de o fineţe fără egală, este parfumată cu un miros special şi delicat,, şi asigură peliţeî o frumuseţe constantă şi o-frăgezime ce nu se poate altera. Cutia leî 1. 40.
Apa coroanei 1 taliei
ţf Nou neîntrecut parfum' pentru batiste şi pentru cureţigienice a toaletei. Acăstă apă este destilată dintre tonte florile cele maî miro-sitdre şi aromatic din Genua de către d. Stefano Frecceri distila tor şi parfuma tor premiat cu 17 medalie şi diplome de ondre la exposiţiunile naţionale’ şi internaţionale. Ea înlocuesce cu mal multe avantage apa de colonia, mirosul sâfi e mal delicat, suav şi durător. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele maî bune com-posiţiunî pentru a menţine tinereţea şi albăţa pelei, fâcându-o mole şi înfloritore, curăţind-o de orî-ce imperfecţiuni.—Preţul lei 2, flacon mare.
Depilator in pomadaîS^aSa
.	nevâtămătore,
RXQ constâtâtă, proprietatea de a ridica în câte* va minute toţi acei peri ce se cred netrebutn* «ioşi. Flaconul mare lei 8. 99
posiţiuneî naţionale şi internaţionale. Acăstă apă Intr’adevSr miraculăsă e compusă numai din substanţe vegetale, cele maî tonice, aromatice şi salutifere pe care le posedă Botanica Nici c apă penă acum cunoscută nu este superiorăa-peî de felsina şi probă de acăsta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul eî. Două, trei picături din acăstă apă într’o ba tistă şi’î dă unul din cele maî plăcuţe mirosuri. Opt său dece picături în o jumătate pahar de. apă curată şi spălându-ne de două său trei ori pe di conservă, reînfloresce şi întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face să dispară bubele accidentale şi orî-ce pete precum şi încreţiturile feţei. Pentru băi, o sticluţă din acesta apă întăresce corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pielei, mâncârimea, distruge orî-ce u-rîtă odore a transpirăreî şi procură o stare do bine neesplicabilă. Câte-va picături turnate pe fer roşu respândescu unu parfum din cele mai plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O lin guriţă ordinară în un pahar de apă depărteză de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba, Mirosind’o des depărteză febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltose seu nesănătose. şi” este un preservativ escelent contra bolelor molipsitore şi epidemice. Are puterea balsamică d’a cicatriza înţepăturile insectelor jşi a face să piară vânătăile şi unflăturile şi de a linişti la moment durerea produsă de sgârieturele şi arsurile peleî, când e spălată ca apă de acăsta şi se acopere cu bumbac legând rana leî 1, 50 flaconul mare
io
pentru Toaleta si Bai Preparată ‘■'e S. Friceri, parfu-— mer al M. S. Regele Italiei
Premiat cu 15 medalii. Ea pe lângă că are cel maî graţios şi cel maî suav parfum pentru batista. întrebuinţată în ţlilnice spălări, risipeşte iritările şi întăresce vederea, face să dispară petele de pe faţă întăreşte cărnurile. Luată pentru gură risipeşte misrosul urât, curăţă dinţii şiî itărşte gingiile, şi pentru Băl, o sticluţă întăreşte corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea peleî, mân-cărimea, distruge ori ce urâtă odore a transpi. răreî şi procură o stare de bine neexprimabilă Flaconul mic leî 1,50. dublu 2,50.
L
rectificată şi parfumată cu boucquet de trandafir spre a vindeca scoroji-rile peleî şi a o apăra dc orî-ce bălă de pele; păstredă fragedă carnea dânduî fineţe şi transparenţă. Flaconul lei 1.20.
La Florine if0Staurat0! arnencan’
părului elegant spre colorarea părului şi barbei, a chimistului doctor 1. B. Wiliam Wood 3219 Th. Street New-York.Albirea sau dscolorarea părului nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele maî multe ori adusă de o emoţiune violentă, de o mare durere, de boale speciale şi de atâtea alte căuşe neprevăzute, cu Florine, pe care elegantele dame americane şi engleze o intre-buinţăZă de câţi-va ani şi care este tinctu-ra de toaletă cea maî întrebuinţată, se redă perilor cărunţi sau albi colo rea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vigore rădăcinel ca să-î facă să renască şi să le împedice căderea. Ea e absolut nevătămă-tore, conservă pelea într’o stare bună de frăgeZime şi o preservă de pete. întrebuinţarea Florinei nu cere să se spele mal înteiu părul, având ea însăşi proprietatea de a desgrăşa şi a curaţi complecţii capul. LucreZă gradat, şi după 7 saîi 8 Zile de întrebuinţare se obţine un succes sigur şi strălucitor. A se observa marca fabrice! având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 lunî) într’o elegantă cutie lei 6.
AVK da	si de jasomie. Astăspe-
UC LI 411 cialitate absolut nevă-tămâtdre şi parfumată cu jasomie, are proprietatea de a albi la moment pelea, făcând să dispară încreţiturile, rojil şi petele de roşiaţă. Sticla lei 2.
Praf de dinţi igienic
preparat _	cu mag-
nesie şi chinină. Acest”praf de dinţi nu numai că preservă dinţii, dar ’î face albi, întărind în acelaşi timp gingiile şi curâ-ţind suflarea. Impedică ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a format deja o face să pâră. Calităţile antidistrugătore ale acestui prafu suntu în stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gurel; apoi mal dă gurei o frăgeZime particulară, şi fără a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii leî 1, 50
lsa
pentru Surzire. E un remediu experimentaţii, de efecte extra-ordinare, de profesori specialişti, pentru tote bolole care aduc slăbirea seu lipsa totală a auZuluî, precum pentru a vindeca acel sgmot atât de supărător în canalul auditor intern de care bolnavii rămân aşa de xcitaţî şi desgustaţî. Flaconul lei 3.
Sortea sericilor
iirvi iuu	mei arsenicu nici phos
phor. Pachetul nu costă maî mult de cât 70 bani
DnLmni nlnnntcel mai sentil si cel maief-
UU ^llldl illduill oaiouoe se Preface la o
dama este : O cutie elegantă
satinată în cromolitografiă cu garnituri în pasmanterie; coprinZând î butelii de parfum, 1 butelie de glieerină parfumată, o cutie de pudră de orez parfumată pentru a albi pelea şi o cutie cu prafuri de dinţi. Preciul leî 6.
O altă frumosă cutie care conţine o sticlă de parfum o cutie de pudră de orez parfumată, un cosmetic şi un mic săpun, Lei 3.50.
rator a
1 de fraţii RIS ZI
[ Incuragiaţl de e-ficacitatea produ-sfaturilor necontenite
selor nostre, şi în urma ale unora dintre clienţii noştri, amu preparată REGENERATORUL PERULUI, pe care avem o-norea sâ-’l presintâm ca pe celu maî bunii din câte se vând Acăstă preparaţie, fără să fie o tinctură, redă culorea primitivă părului lucrând do-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind rădăcina păruiuî, făcândul mole şi oprindu’î căderea; îi redă tote puterile organice perdute din causa vre-uneî băle a vârstei etc: nu pătăză ru-făria. Din causa acestor calităţi, se recomandă continuarea întrebuinţare! sâle deja primită şi preferită -în Italia şi străinătate, recunoscându-se ca cel mal bun REGENERATOR şi ca celu maî eftin. Leî 6 flaconul.
Apăde Turin
Tot ce e mal mirositor îr produsul destilărel floriloi e coprins în Apa de Turin. E greu de a se găsi o delicateţă, de parfum supe-rioră Apei de Turin, care are propietăţl igienice recomandate. Diluată în apă devine lăptosă, şi cu asta, spâlându-se cine-va de câte-va ori pe Zi, are proprietatea de a face să dispară orl-ce pată
Ho na faUS mm-nlDufiU	__i — „x™ A^
de pe faţă, încreţiturile dispar si pelea rămâne lole ca catifeaua Dacă se spala
mole ca catifeaua Dacă se spală gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplăcut al gurel. Câte-va picături turnate pe fer roşu răspândesc un parfum plăcut care curăţă aerul stricat din odăi. DepărtâZă roşăţa ce causâZă de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba Proprietăţile igienice indicate şi cari nu se gă sesc aşa uşor în alte ape de toaletă ’lau pro curat favorea lume! elegante. Modul întrebuin ţârei a se vedea instrucţiunea ce însoţosce fie ce butelie. Leî 1, 50.
Crema Reg. Mărgărită
Acest pre parat in
-compara
bil eunturos şi solubil, dă frăgeZime şi frumuseţe peleî, previne şi.distruge încreţiturile peleî, pre cum şi menţine frumuseţea penă la o etate înain tată. Face să dispară asemenea încetul cu în cetul semnele de vărsat. Leî 3.50
Apa Frecceri
premiată cu mal multe medalii la exposiţiunî naţionale şi internaţionale, are proprietatea, probată pin mii şi mii de certificate, d’a face să înceteZo imediat căderea părului, de a’l face să crescâ, dând putere rădăcina! şi făcând să dispară mătrâţa. Are iconte-stabila proprietate d’a mănţine colorea primitivă a părului. Apa frecceri este în fine col mal bun cosmetic, ce se oferă publicului pentru nutrirea
Sruluî, pe care îl face flexibil şi lucitor Flaco-2, 50.

nara-Tnara
Tinctură acestei plante, aduse de d. Luigi Ubicini din Brasilia încă din 1872 odată cu
Praf dentifrice
curăţă repede dinţii cel maî negligiatî, şi le dă totă albâţa isvorului, precum şi impedică stricăciunea şi tote bălele relativ la dinţi. Cutia lei i. 30.
Tayuya, este fărte eficace pentru a combate nevralgiile, durerile de la articulaţii, precumu şi durerile de ose cari nu au putut fi vindecate prin orî-ce altă tratare, adică cu săruri de chinină, morfină etc., şi chiar cu băl de oleurî cu duşuri seu cu alte mijloce pe cari medicina şi empirismul le procură, aşa că este înumărată între cele maî puternice leacuri antireumatice «moscate până acuma. Lei 6 flaconul.
Estractul de odoare
pentru batistă „ variată asortiment : buchet
de trandafir, buchet sărut furat, buchet de va nilie, buchet de ierbene, buchet oriental, buchet Bosfor, buchet al Reginei, buchet de amor, Ess-buchet, buchet Garafano, buchet Gelsonimo, buchet de dame, fân verde, Paciuli, Moscu şi buchet Jockey-Club. Sticla mica de lei 1.20, mare şi de lux, lei 2.
de portocale întreita superi-6ră în sticle fărte elegante lei I.

A-SG păzi de con-! :riacseri: aceste spGcialitaţŢ pBiitru ca se fle ailBvsratG trsliiic ca se Mrul ziarnliii „Fratis Roniâno-taliaiia11, a so cere'Ja depsitari ca so so porto tiinîiriil acestui ziar.
aJ

Tipografia Modernâ, Gregorie Luls Strada Academiei No. 24.
www.dacoromamca.ro
DI MINU A 2*> APRILIE 1884
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NITMERiIL
ANUL XV No. 3583
abonamente
t'RNTRU CAPITALĂ
Pentru un an.............Lei 24
„ ş6se luni	...	„ 12
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . . . Lei 30 „	ş6se luni ....	„15
»	trei	„	8
PENTRU STREINETATE
Pentru	un an.............Lei	40
„	ş6so luni ...	»
»	trei „............... 12
Abonamente se fac la 1 si 15 a fit -c&rel luni
ANUNCTURl ŞI RFCLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leâ; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunăabill.
Epistolele nefrancato ho refugii; ar-ticolil nepublicaţl se ard,
m STREINETATE A SE AI)RE3a
Francia Havas Lafflte, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Engine Mieoud, 81 Fieet Street. E. C. London.
Austria.Ilassenhlewerfit Comp.Wien. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda-Pest. Servitonplatz
Redaeţiunea Strada, Regală No. ir»,
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administi*aţia Str. Academiei No. 24-.
■A
?
Redacţiunea diacului Tdegraphul s’a mutat, (le la Sântu-Glieorghe în strada Regalii No. 15. Administraţiunea rfi-mâne tot în strada Academiei No. 24, la Tip. Modernă, Gr. Luis.
SCIRI TELEGRAFICE
(DupS fiarele str&ine)
Roma, 8 Maiu. —Nota cardinalului Iacobini către nunţii papali declară că Papa nu va primi nici un modus vivenăi pe basa legilor actuale.
Petersburg, 8 Maiu. — Deutsche Pe-tershurger Zeitung anunţă că comisiunea instituită spre a prelucra un proect de reorganisare administrativă a Turkesta-nului ’şl-a sfârşit lucrarea. Administrarea Turkestanuluî se împarte între douî guvernatori cu reşedinţa în Taşchend şi Marghilan.
Taşcliend, 8 Maiă.— Din partea guvernului chines aă sosit plenipotenţiari pentru subsemnarea protocolului privitor la stabilirea fruntariei între China şi Caşgar; ei plgcă mâine la Margilan.
Ha-Noi, 8 Maiă.— Intre chinezi şi stg gurile negre s’a ivit discordie, care a dat nascere la ciocniri sângerose.
Constantinopole, 8 Maiu.— Fostul secretar şi director al afacerilor interne, d. Crestovicî, a fost numit guvernator general al Rumelieî orientale în locul lui Aleco-paşa.
Pesta, 8 Maiu. •— In cercurile politice d’aci se acordă mare însemnătate pre-senţeî Banului în capitală, de ore-ce e vorba de regularea unor afaceri importante. Dupe cum se spune, Banul e dispus se se înţelegă cu maioritatea Land-taguluî croat asupra cererilor ce trebue făcute Ungariei dupe tiămiterea deputa-ţiunii regnicolore şi a precisa mai cu sgfnâ ceea ce e contrar Constituţiunii. D6r, de 6re-ce deputaţiunea regnicoloră nu se pdte trămite acum, fiind-că Reich, stagul ungar, ca şi Landtagul croat, e aprdpe de espirarea mandatului sgu, Banul va trebui sg obţină de la partida naţională discutarea cât mai repede a adresei, stabilirea modului de alegeri pentru fruntarii şi discutarea bugetului.
Partida naţională croată e hotărită se ■»
lupte din tote puterile contra esceselor parlamentare şi va fi ajutată în acesta de guvern. Partida şi guvernul nu se vor da înapoi nici dinaintea disolvării Reichstagului. In conferenţele din Pesta e vorba sg se hotărască durata Landta-gulul croat şi atitudinea faciă cu Star-cevicianiî.
Cair, 9 Mai.— O scrisdre a principelui Napoleon către partisanii s6î (|ice că consultarea principelui Victor e inutilă; a-cesta tot-d’a-unâ a fost iespectos şi ascultător. Numele de Napoleon nu represintă numai o formă de guvern. Gestiunea decă Francia trebue sg fie republică sbă imperiu, o va deslega poporul. D’almintre-lea, republica nu pote displace urmaşilor primului'consul. Numele de Napoleon însemnă mai cu semă desvoltarea revolu-ţiunei francese, respectarea suveranităţii poporului, iubirea de naţiune şi viaţa d’a realisa reformele imperios cerute, precum şi d’a scăpa democraţia de neputinţă şi lăcomie.
Londra, 9 Mai. — Daily Telegraph a-nunţă din Cair: „Soirea că Egiptul cere
fie representat în conferinţa internaţională egiptgnă, este neexactă. Guvernul egipten n’a făcut nici o propunere oficială în acdstă privinţă.
Cair, 9 Mai. — In statul-major engles s’a răspândit sgomotul că în luna Iun iu se va trămite. în ajutorul lui Gordon, o
espedîţiunft-
Viena 9 Maiu. — Atitudinea Turciei
faciă cu conferinţa nu e pâng acum cunoscută; se crede că aderarea Porţii va fi înconjurată de o mulţime de reserve. Germania, Austro-Ungaria şi Italia stau în reservâ şi se pdte <^ice că sunt mai apropiate de punctul de vedere al Franci ei, cel puţin vor ca discuţiunea sg fie liberă.
Roma, 9 Maiu. — Până acum nici unul din cabinete nu s'a rostit în privinţa locului unde sg se îutrungscă conferinţa. Alegerea locului depinde de înţelegerea Angliei cu Francia şi Turcia.
Londra, 9 Maiă. — Times <^ice că nu e de loc demn ca generalul Gordon sg fie scăpat printr’o încercare privată. E greii de prevg^ut disposiţiunea poporului ddcă guvernul va mai urma politica de pgng acum. — Scirile din urmă din Sua-kim spun că avant-posturile lui Osman Digma au înaintat pgng aprope de lagărul egiptean. Vasele de rgsboiîi Briton şi Hanger aii ordinul sg deschidă un foc concentrat asupra inamicului îndată ce acesta ar ataca. Esistă îngrijiri pentru caşul unui atac nocturn. Din acestă causă poporaţiunea ceru ca podul care unesce oraşul insular cu uscatul, se fie aruncat în aer.
A se vedea Ultime Scirî pe pag. III.
BUCDRSSCI, SAMBATA, 28 APRILIE
Se scie, că conform legeî, recense-mSntul se face din cinci în cinci am, prin dou6 comisiunî comunale, una pentru comunele rurale şi alta pentru comunele urbane.
Comisiunea rurală se compune din primarul şi consilierii comunei, din preotul local şi dintr’un proprietar mare, cel mai impus.
Comisiunea urbană se compune dintr’un consilier comunal, dintr’un proprietar mare, un comarciant şi un agent poliţienesc.
Legea prevede însâ ca in fie-care an s8 se facă rectificări asupra dărilor, ast-fel ca un cetăţen care a a-vut o moşie seu o casă şi a aren-dat’o seu închiriat’o cu mai mult seu mai puţin, sg fie orî urcat ori scăzut în rolul impositelor, conform contractului ce va presenta, seu conform altor mijloce cu care va putea s6 descopere adevărul celor în drept.
Aceste rectificări se fac în tot-d’a-una la finele lui Aprilie, căci atunci de ordinar se preînoesc contractele de arendare şi închiriere, şi pentru cele cari nu se preînoesc atunci, se are în vedere cele de la sfântul Dumitru trecut.
Conform legeî der d. ministru de finance a dat ordin a se face rectificarea anului acesta. Acum. săti că ordinul a fost rStt făcut, săti răii interpretat, şi pote chiar răii aplicat, într’adevăr rectificarea contribuţiu-nilor din anulă acesta a provocată o adevărată furtună. Este drept că în fie-care an sunt reclamaţiuni contra rectificării. Natura omului este aşa făcută că mai bine voiesce se ia de cât se dea. El nu reclamă nici o dătă pentru că nu’l a urcat, dăr cum vede că e silit se mai dea, în dată începe se strige, pe nedrept chiar, ddră va scăpa o sumă ore-care şi’i va rămâne în pozunar.
Anul acesta însă reclamaţiunile sunt mai multe. Deci este o causă seridsă aci. Unii din agenţii fiscului se vede că n’aă înţeles bine coprin-derea legeî şi s’au apucat de la sine se preţuiăscă şi se hotărăscă urcarea impositului, fără a se ţine cont nici de contracte, nici de învoeli bine constatate.
Aceste caşuri, respândite ici colea în ţăr-ă tsjjţ M eapitală, afi dat oca-
siune oposiţiunei nu numai să .strige prin foile ei că se pun irnposite nuoi, dăr încă se cQnvăce o întrunire publică pentru astă sără, în Sala Bosel, spre a’şî mai vărsa focul contra guvernului liberal.
Nenorocire însă, căci membrii opo-siţiuneî au păţit-o ca giandarmi din opera comică, ati sosit prea târziu.
Alaltă-ierî cestîunea s’a adus în Cameră şi guvernul, dupe cededese dimineţa un comunicat în Monitor prin care atrăgea atenţiunea funcţionarilor fiscali de a nu abuza nici în-tr’un mod, respunse prin vocea primului ministru şi dete următorele asi-curărî :
D. Preşedinte al consiliului. Eu nu dic, d-lor, că nu vor fi pe unele locuri şi evaluări mai mari de cât cele reale; însă generalitatea este că evaluările fiscale sunt mal mici de cât în realitate. Apoi, bine este ca unul să plătescă foncieră de 6 la sută şi altul să plătăscă numai de 2 la sută ? Este de datoria ministrului de finance—şi din punctul de vedere fiscal şi din punctul de vedere al dreptăţel—sg facă ca fie-care se plătescă pe ceea-ce are, nimic mal mult, nimic mai puţin.
Fiţi dar încredinţaţi că s’aă luat măsuri pentru ca se se îndrepteze ori ce erori de evaluări cari se vor fi făcut din partea a-genţilor fiscali, fie prin exces de zel, fie prin nepricepere, aşa în cât se nu se lase loc la nici o asuprire, şi nici nu cred că are se mal fie trebuinţă de a merge cine-va înaintea judecăţei.
Voci: Rămân definitive.
D. preşedinte al consiliului: Pentru toţi aceia cari vor fi fost evaluaţi pe nedrept, dupe capriciul perceptorului său agentului fiscal, fără o basă autentică de evaluare, pentru toţi aceea s’au luat disposiţiunl ca erorile să se îndrepteze şi el sg nu mai fie străgftniţl prin judecată.
D. P. Qrâdiştenu: Judecată nu pote si* nu fie, fiind că acele constatări rimân defi. nitive.
D preşedinte al consiliului: Pentru ce sg mal fie judecată, decă fiscul vine şi renunţă la sporirea care s’a făcut ?
Credem că cu acestă declaraţiune toţi aceea cari ah fost nedretăţiţî, se vor mulţumi, vor fi pe deplin satisfăcuţi.
Cu tdte acestea, noi am avea sS mai facem o rugăciune guvernului.
Se sciă că legea prevede că acei cari mor, seu acei cari desfac prăvălie peste an, să plătescă dările şi trimestrul următor. Ast-fel decă un om more seu se desface de comerciu în luna lui Aprilie, sS plătescă şi trimestrul Iuliă. Dupe ordine ministeriale inse, sdu după disposiţiunl locale, nu seim cum se face că pentru per-sonele căzute în acestă categerie se percepe dările şi pe trimestru Oc-tombre.
Pe cât seim legea se interpreteză în sensul că comisiunile locale neputând se otărască acestă afacere de cât în luna Midi, trimestru următor se consideră trimestru Oc-tombre.
Noi credem că este o nedreptate, că legea e rău interpretată şi de aceea rugăm pe d. ministru de finance se aibă în vedere acestă denunţare a nostră şi să ia măsuri de îndreptare în acestă privinţă, cum a luat în contra abusurilor ce s’au făcut cu rectificările.
In materie de irnposite, după cum scie d. ministru, e drept ca nici statuii! să nu fie frustrat, der erăşi nici cetăţenul să nu fie năpăstuit şi nedreptăţit.
Neue Preie Presse publică următorea corespondinţâ din Londra în privinţa conferinţei egiptene:
„Francia pşimesce punctul de vedere
al acţiunii internaţionale în Egipt; cu tdte aceste ea necogiază înainte cu Anglia şi acesta e sorgintea a o mulţime de combinaţiunî hipotetice. Ast-fel se pretinde că Francia voesce restabilirea con-dominiulul, fără a ţinea semă de evenimentele care fac imposibilă acestă restabilire.
„Cdndominiul anglo-frances în Egipt era un protectorat politic şi administrativ, care, cu escluderea tuturor celor-alte puteri, dădea Angliei şi Francieî părţi egale în tutela guvernului egipten.
„Un asemenea regim e clar că nu pdte fi restabilit şi în Francia nici nu se gândesc la acesta. Anglia, prin intervenirea militară, 'şl a câştigat o posiţiune unică, privilegiată, preponderantă, care putea vătămată prin greşelele sdle de admi-nistraţiune, der care eşistă şi nu pdte fi contestată.
După victoria de la Tel-el-Kebir, Anglia desfiinţa condominiul — care se e-sercita de doui controlori, unul frances şi altul engles, egali în drepturi şi cari ave ii însărcinarea d’a inspira şi prive-ghia actele guvernului egipten. Cu retragerea controlojiloru, se desfiinţa şi protectoratul celor două puteri. Prin a-cestă desfiinţare inse remânea Anglia singură în faeia Egiptului şi putea sg lucreze dupe plac? Nu, căci afară de instituţiunea controlorilor, eşită din înţelegerea privată a Francia şi Angliei, esistă o mulţime de arangiamente internaţionale, cu care trebuiau sg conteze controlorii şi cărora Anglia a trebuit sg -ee- închine. Aceste arangiamente sunt de două soiuri: unele privesc relaţiunile de drept, .altele relaţiunile financiare. Cele d’ântîiu stabilesc drepturile ce posedă tdte puterile în virtutea capituluţiunilor; cele d'al douilea sunt privitore la garanţiile acordate de guvernul Kedivulul naţionalilor fie-căruî stat cari posedă titluri de stat.
„Arangiamentele financiare se rezimă pe aşa numita lege de lichidare. Acestă lege instituesce o comisiunev numită casa detoriei publice (caisse de la dette), în care sunt represintaţî creditorii statului, cu însărcinarea d’a le apăra interesele; ea se compune din delegpţil Francieî, Angliei, Italiei şi Austro Ungariei. Având misiunea d’a apăra legea lichidării de ori ce atingeri, comisiunea are puteri forte întinse.
„DupS Tel-el-Kebir, Anglia se desfăcu de Condominiu, resultat al înţelgeeriî săle private cu Francia, nu putu face însă acelaşi lucru cu casa detoriei. Scăpând de Francia, ea nu putu scâpa de Europa. Francia înţelese ce avantagiu putea trage din o asemenea situaţiune. Ne mal fiind aliata Angliei în Egipt, ea înţelese că nu va putea lupta contra putere! crescânde a acesteia de cât întărind in-stituţiunile europene din Egipt. Francia a urmărit tot-d’a-una asestă politică; credinţa că ea voesce sg se alieze cu Italia pentru a ţine piept Angliei e greşită. Francia scie că într’un asemenea cas tote cele-l-alte puteri ar trece de partea Angliei, ceea ce ar însemna o înfrângere. Politica de doui mergea cu Anglia; pentru că acesta are la Nil o posiţiune neatacabilă, renunţând la dânsa Francia nu pote de cât se se prijine pe Europa.
„Dupe desfiinţarea controlului dublu Anglia propuse Francieî preşedinţa casei detoriei publice ; acesta refusă, ceru Inse în schimb se se lărgeseă prerogativele acestei comisiunî, în sensul ca ea sg conlucreze la alcătuirea budgetului Anglia refusă atunci, e probabil însg că va fi nevoită a<|î sg cedeze asupra acestui punct. Decă se cere creditorilor statul I sg facă sacrificii în favorea Egiptului, e firesc sg li se dea şi garanţii că crisa financiară nu se va mal reproduce. Care pot fi aceste garanţii ? Francia cere dreptul de control asupra bud-
getului. Cine sg esercite însg acestfi drept ? E vedit că el nu pote fi eserci-tat de cât de casa detoriei, de ore-ce e vorba de interesul imediat al creditorilor. Prin urmare, în momentul de faciât Francia cere nu lărgirea drepturilor sele personale, ci lărgirea drepturilor Europei; căci casa detoriei, pe care voesce s’o vadă întărită şi progresând, e o in-stituţiune europenă.
jjŞi cu tote aceste, încheie corespondentul, Francia negocig<|ă cu Anglia şi nu cu Europa pentru a putea impune Angliei voinţa tuturor puterilor. Motivul e torte simplu. Francia voiesce sg ţină piept Angliei în Egipt; nu doresce însg sg se strice cu singurul sgfi aliat putin-cios din Europa. Ea se dă înapoi dinaintea unei rupturi eclatante, definitive. De aceia ţine sg se înţelegă cu Anglia mal înainte de întrunirea Conferenţeî. Dupe părerea guvernului frances, pericolele Conferenţeî nu pot fi înlăturate de cât cu doug condiţiunl: ca confe-renţa se ducă la întărirea instituţiunilor internaţionale din Egipt şi, al duoilea, ca acestă întărire se se facă fără înjosirea Angliei."
Cestiunea e nu se pote mal lămurit pusă. Dintre tote combinaţiunile puse în cursul opiniunil publice, acesta pare cea mal apropiată de adevgr. Interesul Francieî de a se pune în capul acţiunii europene e vgdit.
INFORMAŢICNÎ
Monitorul de a$ publică un tablou de tote infracţiunile cele mal de căpetenie Ia legea penală, comise în. Capitală în primul trimestru al anului curent.
In acest spaţifi de timp s’aQ comis 323 infracţiuni, dintre cari 256 aîj fost descoperite în primele <jfie de L comiterea lor, 27 dşscopite mal tdr^iu şi 40 remase nedescoperite pân8 acuma.
Aceste infracţiuni se clasifică dupe bătură lor în modul următor .: 2 falşificărl de monedă, 3 falşurî îu acte private, 1 tâlhărie, 4 atentate la bunele moravuri, 1 răpire de minori, 2 violări de secuestru pus de autoritate, 1 violare de domiciliu, 264 furturi şi încercări de furturi, 16 escrocherii şi îu fine 29 abusurl de încredere.
Delicuenţiî după naţionalitatea lor se re-partiseză ast-fel :
Români 180, români din Austro-Ungaria 13, austriacl 9, germani 6, unguri 11, greci 11, ovrei 29, bulgari 6, şerbi 2, ruşi 1 şi 20 ţigani.
—	o —
Mâine Duminică, 29 Aprilie, se va celebra în biserica asiluluî Elena Domna, căsătoria d-rel Vasilina Stravolca, absolventa cursului normal superior din acest institut cu d. Fr. Visovsky, mecanic.
—	o —
Aflăm că d. G. Panu, în urma votului unanim al Camerei prin care ’î a respins demisiunea din mandatul de deputat şi în urma rugăciunilor amicilor d-sgle, va reintra în sgnul Parlamentului.
D-sa se află actualmente la Iaşi, unde s’a dus sg consulte pe alegătorii d-sdle şi să le espună motivele pentru cari a demisionată.
—	o—
AţJI se va judeca din noă de înalta Curte de casaţie recursul d-luî Boisguerin, în afacerea d-sele cu primăria Capitalei.
—	o —
Consiliul comunei Capitalei a fost convocat pentru a seră spre a se ocupa cu cestiunea prelungirel contractului cu compania de gaz.
Nu cunoscem încă hotărîrea consiliului, suntem însă siguri că părinţii oraşului vor avea în vedere în aedstă cestiune, înainte de tote, interesul public.
—o—
Oi arul Piomanul spune că flilele acestea oraşul Roman a fost visitat de doui miniştrii, de d. AureJian, ministru de culte, care a sosit cu trenul de Duminecă îîwi-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
nâţa, Împreună cu d. director al ministerului Tocilescu şi d. inginer arcliitect 0-rescu, pentru a asista la inaugurarea clădire! noului seminariu din acel oraş; şi d Câmpineanu, ministrul domeniilor, care a sosit cu trenul de Luni dimineţa, spre in spectarea diferitelor terenuri mal proprii pentru instalarea scolel de agricultură. D, ministru chiar în acea <Ji, a visitat diferite împrejurimi de pe moşia PăncescI şi Dra-gomirescl, precum şi terenul de la DoijescI, unde a şi rămas fixată instalarea sjolel. D ministru cu trenul din aceeaşi <ji de la 5 ore a plecat din Roman, ducându-se la Iaşi în alte lucrări.
Citim tot în Romanul următorele
„D-l ministru de culte Aureiian sosind Duminică, şi ceremonialul pentru punerea pietrei de temelie la clădirea seminarului, fiind regulată pentru a doua <Ji Luni, D-l ministru s’a ocupat Duminică cu inspectarea tuturor scolelor, declarându-se, pe cât am aflat, satisfăcut. Tot în acea <ji d. ministru urma să facă o visită la Valea Ursului, d-luî PaDaite Donici, der întâmplarea a fost că tot în acel timp d. Donici pleca la Vaslui, ast-fel că visita proiectată nu avu loc.
„Luni diminâţă, ^iua de St. Gheorghe, după terminarea sântei leturgil, se făcu inaugurarea clădire! seminariulul, după cum se prevede în darea de sâmă despre acestă serbare. D-l ministru trecu acea §i încun-giurat de multă afabilitate şi prevenenţă atât din partea Em. S. Episcopului şi a d-luî prefect, cât si din partea mal multor notabilităţi din localitate. Sera avu loc în palatul episcopal un mare prând la care s’a ridicat mal multe tuaste cordiale, în sunetul mujicei regimentului.
» A doua ţii, Marţi, d-l ministru însoţit de d. directore al ministerului, de Em. S. Episcopu, D-l prefect, d-l inginer arhitect Orescu şi S. S. protoereul Stamatin, făcu o visită la MiclăuşenI, d-lul Iorgu St un] a, fratele d-lul ministru de esterne, de unde, se înturnă lâ orele 6 seara; apoi la orele 8 părăsi oraşul nostru, forte mulţumit de Simpatica primire care-i s’a făcut."
—o—
In ceea ce privesce pentru productele brute, ca lâna nespălată der bine împachetată, părul de bou şi capră, ose uscate, corne şi unghii, păr, bine uscate, sunt asemenea permise a se importa în Ungaria; însă după ce au fost supuse unor desinfee-ţiunî prealabile la frontiera statului vecin — o —
D. Sorochin, consul rus la Philipopol se află, precum suntem informaţi dintr’o sorginte competintă, rechemat de guvernul rus. Se Zice că acestă rechemare se base<|ă pe un raport al d-lui Nelidoff, care este nemulţumit de conduita fostului consul rus la Tulcea din causa opiniunilor sele anti-irridentiste.
—o —
Diarul rus „Monitorul bursei“, declară franc că noul împrumut rus se află în momentul de faciă în mâinele specula torilor de bursă. Acesta, declară diaru e causa că valuta rublei nu se urcă.
SCRISORI DIN BULGARIA
Corespondenţa pârtie, a Telegrafului
Sofia, ăi Aprilie
Călătoria prin (Arii a priraului-ministru. — Partidul liberal şi partidul Costituţinnel de la Târnova.—ţiar ni Russe (Ruseine) şi scrisorea mitropolitului Grigorie,
V’am scris în mai multe rîndurî des pre călătoria, care a fâcut’o filele tre cute d. Dragan Zancoff, al cărei scop fost o inspecţiune minuţiosă şi forte se riosă a administraţiunei. Sosind în fine în capitală, primul ministru a remis In mâinele Alteţei sâle un raport volumi nos, care în momentul de faciă s’a ma nifestat prin transferări numerose, des titluri, înălţări şi decorări. In fine totu s’a făcut precum se face pretutindeni şi dâcă nu toţi sunt mulţumiţi apoi acesta este şi în firea lucrurilor.
Lupta între partidele parlamentare de a<|î ale ţăreî se concentreză în prima li nie între liberalii moderaţi, represintaţî de d. Dragan Zancoff, care cu sdrobito-rea sea logică, este convins că a în vinge reacţiunea şi a lărgi cercul li bertăţilor politice cu ajutorul si spri-
T „ , x	'	^	imul ruşilor este cel puţin o îdeiă copi
Ieri, după cum ne spune Posta din Ga- , * *	.	, f * ,	.	,	,
lărescă. Rusul, educat sub regimul ab
:
laţv, s’a înfăţişat înaintea consiliului de res-bel din acel oraş următorele două procese, al căror resultat nu’l cunoscem încă:
Procesul soldatului Ştefan Cristea din .corpul flotilei, acusat că în n6pteade29 — 28 Decembrie 1883, a asasinat pe individul Iochim Trifan şi al sergentului-major Vasiliu Al., din regimentul 6-lea de linie, acusat pentru insubordonare şi ameninţare cu arma asupra superiorului seu.
—o —
AijT, 28 curent, se va înfăţişa înaintea tribunalului Prahova procesul torturatorilor de la Bordeni.
—o—
Ministerul de interne publică spre generala cunoscinţă că, în urma încetărei epizootiei de pestă-bovină de la noi din ţeră, guvernul ungar a luat disposiţiunl ca să se permită importul de la noi în acea ţeră a productelor animale, ca lâna spălată şi bine ambalată, maţele uscate seu sărate, seul topit şi brânza în cutii închise seî butoie, precum şi oile şi caprele; însă cu acâstă condiţiune, ca asemenea producte şi animale să fie însoţite de certificate de proveninţă şi sănătate, eliberate de către veterinarii oficiali din localităţile de unde pornesc, şi legalisate de către prefectura judeţului respectiv, sâ& de către primăria oraşelor mari, dâcă provin din acele părţi; oile şi caprele pe lângă certificatul de proveninţă mal sus citat, vor mal tace încă o carantină de 24 ore la frontiera statului vecin.
solutist, cu elezirul său universal pentru tote bolele sociale cunoscute sub numele de hnut şi batuschi, nici o dâtă nu va consimţi a fi amicul sincer al revendicărilor liberale. Ce folos dâr a asculta limbagiul ultra-liberal al unul Soboleff, Ionin et tutti quanti, jcari după regimul generalului rus Ehrenroht, au schimbat masca şi ca printr’o minune s’au tran sformat în apărătorii „Constituţiunei dă la Târnovâ.11
Greşelar lui Caraveloff şi a partidului liberal înaintat constă tocmai în faptuţ că fostul prim-ministru şi partidul săg urmez a se înşela, j icâud un joc primejdios pentru ţeră cu partidul streinilor ce înconjor pe generalul Cantacu-zino.
Acestea c|ise, trec la altă cestiune ţiarul Russe, organul partidei conserva-tore tipăresce următorea scrisor ea mi-tropelitului Grigorie :
Scrisorea P, S. S. Mitropolitului Grigorie al Ruseiuculuî adresata farului „Busse“ şi publicata în numerul şefi din 31 Martie a. c.
Stimabile domnule redactor,
Cu onore sunteţi rugaţi, ca în interesul bisericei nostre şi al poporului să bine-voiţî a da publicitâţeî în stimabilul <Jiar ce redactaţi următorea întâmpinare: Diarul grec Silloghi ce apare în Bucu-rescî, în numerul seu 2533 din 24 Mar-
tie a. c., <|icea : câ d-l Ureche, fostul ministru român al instrucţiunei publice, în discursul seu ţinut în Camera română despre situaţiunea bisericei române ar fi susţinut că acâsta este chemată a înlocui pe biserica mumă din Constantino-pole faciă cu de bisericele din Bulgaria şi Serbia, servindu-se şi cu nisce scrisori ! !! ce le-ar fi primit atât din par-te’mi cât şi din partea P. S. S. Mitropolitului Serbiei Mihail, care actualmente se află în oraşul nostru, prin care scrisori am şi esprimat dorinţa că acestea să se supuie bisericei române.
In basa discursului pronunţat de către d-l deputat Ureche a apărut şi în (|iaru Videlo NT 32 din 16 Martie o corespon denţă espediată din Bucuresci cu data de 7 Martie prin care relată: că acea seri sore, iar nu scrisori, după cum susţinea Silloghi, a fost adresată colectiv din partea nostră, către P. S. S. Mitropolitul primat al României prin care ’i esprimem ideile nostre că : „bisericile june ortodoxe din peninsula balcanică sunt datore a se grupa în jurul bătrânei biserici române, care trecând prin tote calamităţile tim pilor nefasti a fost demnă se’şi conserve drepturile civile şi eclesiastice."
Indignat până în suflet, mă grăbesc a protesta contra acestei neexacte mărtu risiri a oratorului român şi a o, declara de pură invenţiune din partea fostului ministru al instrucţiunei publice, iartă mi-se de către publicul cititor acestă es presiune, căci nu numai scrisorea şefi scrisori, dâr nici o siDgură vorbă măcar n’a existat între mine şi iubitul nostru frate în Hristos P. S. S. mitropolitu Mihail despre biserica română.
î de 6re ce acestă cestiune de care a vorbit d. Ureche în parlamentul ro mân este de o imensă importanţă, conjur pe d. Ureche că decă este fiul bi-sericâi ortodoxe să bine-voiască a da publici tăţeî acea scrisore în chestiune ca să constate în fapt cuvântul săfi oratoric, contrarifi merită a purta numele de calomniator.
Primiţi, d-le redactor, vă rog, asigurarea consideraţiuneî mele.
Grigorie.
Dându-ne acestă scrisore n'am altu scop de cât a îndemna pe d. Y. Urechie de a da o desminţire celor declarate în scri-sorea sea, precum presupun eu, de a esplica lucrul. învederat este că faptul esistă şi acesta cu atât mai sigur cu cât fiarele ca Silloghi şi Videlo, cţiarulu oficios din Belgrad, afi comentat cuvintele rostite de fostul ministru de instrucţiune român, în favorea celor declarate a parlament.
In articolul seu din luna trecută. Videlo se pronunţă categoric, dicând că ex-mitropolitui Mihail a putut seri şefi vorbi în sensul celor declarate de d. Y. Urechie, iâr Silloghi (|ice verde:
„Nu ne mirăm de acest fapt, căci cel care nu mai este capul bisericei sărbe a putut’o comite etc.“
Acestea <|ise, vom aşcepta, şi sunt sigur că în curând voi putea traduce şi pentru compatrioţii mei desluşirea unei afaceri, care în momentul de faciă iri-tâ<|â susceptibilitatea legitimă a bulgarilor, zeloşi de autonomiă bisericei lor, care ori ce se va (|ice va fi dobândită de tânărul principat.
Ivanovicl.
----------- ----------------------
alcătuiesc regatul ungur au început a
se mişca, a 36 pregăti.
Sârbii au ţinut o adunare generală în care s’a discutat programa de activi tate, fiarele ungare şi austriace, lău dând acest fapt, acusarâ pe Români pentru pasivitatea lor; ele uitafi în a-cest moment că şi Serbii din Ungaria sunt împărţiţi în două tabere, care înţeleg activitatea în două chipuri deo-sebite.
La criticele ungare, Gazeta Transilvaniei respunde la 2G Aprilie, printr’un articol din care estragemfi următorele pasagii :
„Sârbii ar putea fi de o c’am detă mulţumiţi decă legea de naţionalitate de la 18G8 s’ar esecuta în mod con sciincios şi decă li s’ar respecta autonomia bisericescă cum se cade.
„Românii, cari numără trei milione şi cari, mal ales în Ardâl, se află în luptă făţişă cu elementul maghiar, nu pot fi mulţumiţi cu atâta. Ei cer garanţii mai puternice pentru elementul românesc, cari nu li se pot da pe cale administrativă, de şi trebue se reeunoscem, că pe acâstă cale un guvern bine-voitor arfi putea face chiar cu legile esistente, ca să ne simţim mai uşuraţi.
„Pentru ca să ni se dea garanţiele, de cari avem lipsă spre a ne putea a-păra cu succes esistenţa naţională, trebue neapărat să se schimbe unele din legile esistente şi să se aducă şi legi noui, prin care să se recundscă clar şi lămurit dreptul nostru de a trăi în acest stat ca individualitate naţională. Tote acestea se pot săvârşi fără ca să se sgu-duie basele statului ungar nici câtuşi de puţin, iâr cât pentru relaţiunile de drept public dintre Ungaria şi Austria ele pot rămânea nealterate, precum au rămas nealterate şi după pactul încheiat cu Croaţii şi ar putea rămânea ast-fel şi după o a doua şi a treia revisiune a acestei împăcăeiunî.“
Cestiunea e destul de lămurit pusă, şi conclusiunile (farului român corespund cu totul vederilor nostre. Egali în număr şi în cultură cu Ungurii, Românii trebue să fie egali cu ei în drepturi ca şi în detorii.
ACTE OFICIALE
Consiliul judeţului Ndmţa este convocat în sesiune extra-ordinară, pentru <jiua de 19 Maiu 1884, spre a se ocupa cu următdrele cestiunl:
a]	j?e se pronunţe asupra plăţei pământurilor expropriate de la locuitori pentru calea ferată Piatra-Băcîu.
b]	Idem asupra donaţiunei făcută judeţului de. d. N. Albu, pentru întreţinerea unui pat la spitalul judeţului.
c]	Idem, idem de d. Eugenie Alcaz, pentru pământurile dupe proprietăţile sâle Buhuş, Orbicu şi Podoleni ce s’au ocupat de linia ferată Piatra-Băcău ;
d]	. Idem asupra obiectelor cari pot fi autorisate de se vinde de ambulanţi, conform art. 6 din legea co-
merciuluî ambulant.
X
D. H. St. Davidescu este nnmit în pbstul vacant de comisar clasa II pe lân|ă prefectura poliţiei Capitalei.
X
3 promulgă legea prin care se deschide pe sema ministerului cultelor şi instrucţiune! publice un credit suplimentar de lei 8120, la art. 97 din budgetul acelui minister pe eserciţiul 1883—1884.
Românii şi Serbii în Ungaria
In vederea apropiatelor alegeri pentru Reichstagul ungur, diferitele popore cari
FOIŢA „TELEGRAFULUI"
tate iubindu-1, pâte, ca amic, cel de jos doctorul Bitru pe omul
în
SCRISORI DIN TEARA
Corespondenţa pârtie, a Telegraphuluî
Focşani, 23 Aprilie 4884. Focşanii întreg a luat doliul. Doctorul Bitru, astă-dî nu mai esistă. Bolnav de aprope o lună de friguri tifoide, asâră a orele 9 (22 Aprilie 1884) ’şî-a dat ultima suflare. Tînăr, activ, şi înzestrat cu tote darurile frumose ale naturei, era iubit de toţi. Cei din înalta socie-
respectau sciinţel.
Fără a se gândi dăcă cel ce’l châmă va putea sâfi nu să’I recompensele ostenelile, alerga la minut pentru a da a-jutorul săfi.
Câţi copii nu’f datoresc iui existenţa părinţilor ! Câte mume viâţa copiilor !...
Ierna ca şi vâra îl vedâi alergând în tote părţile, când în trăsură, când pe jos.
Cărând grefi bolnav — din causa ră-celei — neavend nici cum încredere în colegii săi, el lăsă să lucreze singură natura; căci „decă aşt fi luat acestă re-cetcV (Jicea el către amicul său intim „trebuia să fiii mort11. Sperând că se va îndrepta, în momentele de luciditate — căci adesea era in delir — îşi prescria singur medicamentele. Dâr neavfind cine să stăruiâscă de dânsul ca să ie medicamentele la timp — pe când era în delir — muma sea fiind dusă la Roman, sărmanul doctor mergea din ce în ce mai răfi.
Ast-fel fiind, fu chemat] în ajutor d-l dr. Marcovicî din Bucuresci, care dictând receta garantă însănătoşirea în 10 <|ile, dâcă bâla nu degenerâ^â în mal răfi, la din contra orl-ce speranţă e perdută; căci din datele medicamente se coostată, Zicea d-sa, cinci caşuri de scăpare.
Dâr trista profeţie împlinindu-se, bâla degenerând, doctorul Bitru era condem-nat. ţţiua, mai înainte de a se apropia momentul fatal, chemând pe dirigintele oficiului telegrafic îl rugă să telegrafieze imediat să’I aducă din Galaţi un fel de şampanie amară, care trebuia să’I facă bine, dupe cum Z*cea ®1* Mal tânjiţi a-flând amicul său despre acâsta se duse şi’i aduse numai de cât acea şampanie ce o ceruse şi care presentându-i-o sora sea, doctorul Bitru (|is©: „Acum e prea târziu11 şi refusă de a bea. Dupe câte ore numai era prea tâ,r<|îtl! O bolă, ce >aşî giganţi ai făcut, pentru nenorocirea celui mai bun doctor al Focşanilor In fine dupe ce fu nevoit să asculte în fie-care Joiă şi Duminecă musica — care nici dupe îndelungi stăruinţi nu a voit să încetele, — casa lui fiind situată alăturea cu Grădina publică, dupe ce suferi cele mai grozave chinuri 'şi dete ultima suflare la orele 9 în braţele mumei — care sosise — şi surorei şi în mijlocul amicilor. Doctorul Bitru lasă în urmă-i o mumă şi o soră, lipsite de orice râZim. şi care îl vor plânge pentru tot-deuna, şi un oraş întreg care îl va regreta. Mâine 24 e înmormântarea care va fi forte strălucită, de vreme ce amicii vor conduce în corpore la ultlma-i locuinţă pe acela căruia mare parte din dânşii datoresc viâţa.
____	Duiliă Paulin.
bule7iiţ_juridic
Prinderea unul bandit
Sunt deja peste doui ani de dile de când tote autorităţile, ce represintă forţa publică tn Ungaria aveaţi ordin peDtru prinderea lui Sovanyu Joszi, căpetenie de tâlhari, care UI săvârşea prin comitatele Zala-Zomogy şi Veszprim faptele sâle cu atâta îndrăsnâlă, în cât prin popor se născu deja credinţa că acest bandit ar fi solomonit, şi romantica de bandiţi, ce perise de multă vreme începuse ierăşl a învia.
In zadar era cercetarea autorităţilor, căci cu nici un preţ nu puteau pune mâna pe el.
Savanyu stătea în capul unei bande de omeni, cari afi săvârşit mal multe Zecimi
HENRI CONSCIENCE
RECUNOSCINTA
b
(Înlocuitorul în armată)
—	MS cunosc! ? întrebă el. ’Mî arăţi un respect şi recunoscinţă. 'Ţi voi fi făcut pote vre un bine ?
—	Ai scăpac viâţa mamei mele» domnule.
Cum te numesci?
—	întrebarea d-tâle mă face să mă cutremur. Numele mefi? Decă ’ţî-aş spune numele meu, aş sacrifica vieţa inameî mele.
—	Iubesci der forte mult pe mama d-tâle ?
—	D-zefi care citesce în ânima mea,
o scie acâsta, Z'se tânărul cu o voce care ar fi înduioşat pe nisce omeni mai puţin simţitori ca doctorul.
—	Cum este ore cu putinţă, întrebă d. Christiaans. Iubesci pe mama d-tele şi poţi fi...
—	Pentru amorul ei, domnule.
—	Hoţ şi asasin pentru amorul mamei d-tâle ?
—	Yoiam să scap vieţa, onorea ei.
—	Nu te înţeleg: acesta mă uimesce, murmură doctorul. Dâcă esci în totă întregimea facultăţilor mintale, cum es-plicî acâsta?
—	Da, am fost nebun, am fost cuprins de nisce friguri ardente, răspunse tânărul care plângea merefi. Acum, acest acces mi s’a poto’it... der el 'mi va veni şi atunci...
—	Şi atunci ?
—	Nu-mi va rămânea de cât să mor. Decă nu mi se va găsi cadavrul, mama
va desespera. Der cel puţin ruşinea nu ’î va sfîşia ânima.
—	Decă nu me înşel, nenorocirea d-tele se pote repara prin bani, Zise do torul. Vino cu mine acasă. Spune-mi ce te face ’să fii aşa de nefericit şi decă te voifi găsi demn de a fi ajutat, voiu face tot ce voifi putea ca se te scap.
Luă de mână pe tânărul, der acesta 'şi-o trase tremurând, se dete înap’eî şi Zise cu spaimă:
—	Să te urmez ? Să mă arăt la lumină! O! uu pot face acesta! Nu pot!
-	CreZi dâr că te voifi deauriţa?
-	Totuşi, nici o detă ! nici o dâtă ! Lasă-me să mă duc singur, domnule; fii generos şi aibî miiă. Nu spune nici o detă ceea ce s’a întâmplat, te conjur Pârăsesce-mă crudei mele sorte... şi D-zeu să te bine-cuvinteze, ?salvatorub mamei mele şi al nenorocitului ei fifi. Căci acum cel puţin nu voifi apare plin
de sânge înaintea supremulni judecător. Adio! Adio!
Şi apucă direcţiunea spre Etterbeeck.
Der doctorul alergă după dânsul şi '1 opri în loc.
—	’Mi esci recunoscător? Zise el. Pre-tinZi că am scăpat viaţa mamei d-tâle? E bine fă’mî un servicifi drept răsplată.
—	Ce pote face un miserabil în posi-ţia mea ?
—	Este în putinţa d-tâle să 'mi dai ceea ce voifi să ’ţi cer.
—	Dâcă este aşa, vorbesce, domnule, sunt gata să ’mi vărs ultima picătură de sânge pentru d ta.
—	Ascultă, Zise doctorul, nu voifi spune nimenui, nici chiar nevestei meie. nimic despre întâlnirea nostră. 'Mi vei promite că, până mâine nu vei întreprinde nimic nici contra altora, nici contra ta însuţi... E bine ?
—	Până mâine ? repetă cel-l-lalt cugetând. Mâine este ultima Zi...
—	Te rog promite-mî acesta într’un mod sincer.
—	Bine, domnule, voifi trăi până mâine. Ce serviciu pot să ’ţi fac?
—	Nu cer de la tine alt ceva de cât acâstă promisiune. Şi adaog că te voi ascepta la mine mâine de dimineţă la 6 ore, pentru ca să scifi de ia d-ta cine esci, pentru ce să te ajut şi să te scap decă ’mi va fi cu putinţă. Yeî veni ?
—	Nu, domnule, nu voifi veni, nu pot veni. Sortea mea se va înplini. Nimic uu o va putea împiedica.
—	Totuşi te voifi ascepta, te vei linişti şi vei deveni cu judecată. La revedere dâr pe mâine !
—Adio, pentru tot-d’auna! Zise tânărul cu o voce înăbuşită do lacrămi.
—	Nu uita că venind vei tace fericită pe salvatorul mamei d-tâle mai adăng doctorul.
Şi amândoui se depărtară apoi in di -recţiuni opuse.
www.dacoromanica.ro
TELEG-RAPHUL
3
de omoruri, ţinând acele districte într’o perpetuă spaimă şi terore.
Acâstă bandă a făcut şi un omor îngrozitor la proprietatea baronului Todesco din Yaszony.
Iu urma unei depeşl ce a primit ministrul justiţiei, banditul a fost prins acum câte-va dile în pădurea din Bendelc, în apropiere de Dbrbgd pe când dormea.
Se găsiră la dansul două pusei Baneastre, un revolver cu (jece focuri, ceasornice de aur, şi desenurl de case.
Banditul prins a fost predat în mâinile parchetului şi peste scurtă vreme va apare înaintea tribunalului.
OKONIOA
Tigaia morţii
(legumii ungarii)
Vremea în care trăia Ion Ivlapeck nu e bine hotărîtă, şi nu vă veţi mira d’acesta, de ore-ce suntem pe tărâmul poveştilor. Istoria se petrecu în vecul trecut, numai de n’o fi în secolul precedent acestuia.
Ceea ce e sicur, e că Ion Klapeck era, fără îndoială, cel mal bun lucrător dogar, şi cel mal mare beţiv din oraşul Pesta. El golea atât de bine sticlele, în cât ajunsese în stare de curiositate naţională. Bea tot ce câsciga şi sărmana lui femeiă era nevoită să se hrănăscă cu pâne golă. Nici o dată nu făcea focîa sobă. AdeseaorI omenii serioşi făcuseră reproşuri lui Ion Klapeck, şi-I spuseseră, dând din cap:
— Bre Klapeck, bel prea mult, ş’o să verjl că într’o <ji de asta o să şi mori.
Dâr Klapeck răspundea necurmat că, decă va muri de ceva, apoi asta va fi din causă că-şl va întrerupe <|ilnicele băuturi. Şi urma a înghiţi cantităţi fenomenale de bere şi de alcool.
In vremea aceeea, mortea avuse o ideiă forte ingeniosă. Iu fie-care Sâmbătă sera, (ji în care lucrătorii îşi primiaii lefile, se prefăcea într’o căţea mare negră, cu ochii venjt, şi rătăcia prin strade, mirosind pe beţivi şi căutând să-I frece între ochi cu botul său îngheţat. Toţi cel pe cari reuşia a-i atinge deveneaiî preda el şi muriati în nop-tea aceea. De asta ea făcea bune treburi. Nu întâlnise încă nici o dată pe Klapeck adormit, căci, ca beţiv forte solid, isbutia în tot-d’auna s’ajungă acasă. Intr’o seră, totuşi, beţia îl învinse, şi mortea îl găsi întins sub un felinar şi sforăind ca un urs.
Mulţămirea ÎI fu aşa de mare, în cât nu putu reţine un lătrat scurt, pătrunzător şi lugubru. Ion Klapeck îl audi, şi întorcân-du-se pe jumătate, murmură înfuriat:
Hei! iecă femeia. Ascâptă niţel, muiere rea!
întinse mâna şi apucă cu violenţă botul căţelei negre cari s’apropia tocmai pentru a-1 atinge între oclil. Mortea voi să se smu-eescă, dâr mâna lui Klapeck, care era a-prope să se trezescă de tot, era tare ca un cleşte. Căţeaua în zadar se sbuciumă, ea nu reuşi de cât se atragă pe vecini prin sgomotul ce’l făcea. Totă lumea se sverli asupra el şi, în cinci minute, ea primi mai mult de cinci sute lovituri de piciore şi de beţe. După aceea un ştrengar ÎI legă de codă o tigaie vechiă de tinichea, şi Kia-peck se hotărî în fine să-I dea drumul. Căţeaua negră, spăimântată, începu a alerga prin uliţele întunecose, turburând tăcerea nopţii cu sgomotul discordant al tinichelei. Tinicheaua se lovea de pietre, şi totă lumea eşia din case. Tocmai într’un tărditi Mortea, aflându-se singură, se hotărî se-şl reia forma naturală şi sbură în văsduh, străbătând vânturile cu linţoliul săfi alb, ia capătul căruia se afla tigaia de tinichia.
Vă închipuiţi lesne furia el, şi veţi în-
ţelege că prima idee a el fu să-şî răsbune asupra lui Klapeck. După o jumătate de oră, ea se afla lângă patul acestuia, care era singur, căci îşi trâmisese nevasta să-cumpere rachiu.
—	Ţl-al bătut joc de mine, adineaorea, când eram o căţea negră, îl cjise ea, c’un rîs diavolesc. Dâr acum, escl în mâna mea!
Şi-şi întindea deja mâna ososă ca să’lfi atingă între ochi, când Klapeck avu o ins piraţie. Se sculă răpede, apucă o tigae; singura care era în casa lui, şi începu a o lovi cu un sgomot g.osnic, cu unti clesce. Mortea are şi ea nervi. înainte d’a se gândi, ea Iu apucată de o groză atât de mare, în cât sbură pe ferestră, şi în cinci minute ajunse în palatul său, aşezat în ielele, misteriosul oraş al strigoilor, pe care nici un om nu I’a văZut vre-o dată, der care este, precum S8 scie în apropriere de Belgrad.
Ion Klpaeck se culcă mulţămit, şi porunci soţiei sele, după ce’î povesti istoria, să nu o desvălescă nimănui.
Mortea, din Ziua aceea, se decise se nu se mal prefacă în căţea, der mal mult de două-ZecI de ani nu s’a arătat la Ion Klapeck. Intr’o seră, numai, ea se hotărî. De trei Zile Klapeck era bolnav şi nu băuse. El zări puţin pe Cârna, care se plecă spre dânsul ca să-l atingă.
—	Repede, nevastă, strigă el, tigaia.... sgomot!
Buna Klapeckoia care îşi iubia bărbatul, voi să se grăbăscă a se supune. Din nenorocire, Klapeck necheltuind nimic pe băutură de şepte-Zel şi două de eesurî, putuse s’adune puţine parale, şi, realisând un vis al copilăriei sele, pusese să ferbă în tigae nisce mieii! cu fasole. D’aceea, de geba frecă ea pe sobă cu tigaia, ea nu dădu un sunet îndestulător... Aşa, Mortea încă habar n’avu şi atinse pe Klapeck care îşi dădu duhul —cum o prevăZuse — nu pentru eă băuse prea mult, ci pentru că îşi curmase băutura obicinuită, şi dăduse ast-fel nevestei sele miZloeul de a’şl cumpăra miel şi fasole.
întâmplări din Capitala
Gust Iun. -Stanca Olănescu fusese ser-vitorea nu scifi cărui boier mare, urmaşa cărui s’a declarat apoi că e. Ea de atunci are, şeii crede că are gust pentru lucruri luesose şi scumpe. Aşa, ieri, ea fură de la d. D. Ghika o pernă luesosă forte scumpă, pe care voia s’o transporte la domiciliulfi iei, când sergentul bănuind-o, o arestă.
Aristocratica femeie se află în momentul de faciă în palatul (forte luesos) alu secţiei a Il-a.
—x—
U'ale mahalalelor. — Obiceiurile de mahala sunt încă un subiecţii forte interesant de studiat pentru romancier. Numai fiind-că la noi sunt aşa de multe lucruri de studiată în moravuri, şi pentru că nu se studiază nimic, lucrurile vor avea timpul să se transforme şi chiar să piară, fără să fie. schiţate pe o singură bucată ■ de hârtie. Gazetele Zilnice nu pot îndeplini rolul de arebive pentru asemenea lucruri, pentru că ele Zi cu Zi pier 1 la dânsele numărul de mâine şterge din mintea cititorului pe cel deaZb şi cel de a^I pe cel de ieri. Cu tote acestea, scene adevărate, reale, prises surlevif, — cum Zice francesul, — nu e rău să fie puse înaintea ochilor cugetătorului, care pote pe urmă să le doneze şi să le presinte ca un ce întreg.
Aşa, al'altă-ierî în una din mahalalele Aucurescilor se petrecu un scandal mare.
D. P... se căsătorise cu d-ra R... d. P... e un om nu bătrân der vesteZit de o vieţă forte neregulată ce o duse ca flăcău; tânăra R... din contra, e o brunetă vioe, de 17 ani şi jumătate, care contrar obiceiului celor mal multe brunete — nu cunoscea a-morul, cel puţin în partea sea substanţială.
In prima nopte de eohabitare, unii sgomot mare trezi pe servitorea din casă, care, alergând, găsi pe tinerii soţi certându-se rău.
Divorţul este iminent. „Tânărul" P... sc căesce cu atât mal mult de pasul făcut, cu cât prietenii săi ’l preveniseră mal înainte şi-l sfâtuisoră să nu se însore.
—x—
Un nenorocit. — Să vede că forte bine sunt pătjiţl bolnavii de prin ospiciele de a-lienaţl, de ore-ce maî pe fie-care Zi sem' nalăm arestarea pe strade a unor nenorociţi scăpaţi din asemenea stabilimente. Cu sistemul acesta de a scăpa pe bolnavi, se pot întâmpla mari nenorociri prin oraş, unde circulaţia trăsurilor se face cu atâta repe-Ziciune şi Zăpăcâlă.
Ieri, a fost dus la secţia I5-a Anastase Neculal, un nebun furios, scăpat din casa de sănătate.
—x —
Străinii. — Nicăieri, nici într’o ţeră a Europei nu veţi găsi pe streinul aşa de arogant, aşa de cutezător, ca la noi în ţeră. Der din toţi streinii, cei cari se fac Ziarişti, şi prin Ziarul creat de dînşii se amestecă în afacerile ţerel, sunt mal presus de toţi primejdioşl. Ietă ce citim într’o foiţă ce recent a apărut în capitală şi care portă titlul de Trăsnetul.
Jnrnahil Les Debats ne spune «că de astă-jî peste 20 (Jile, moştenitorul tronului Busiel îşi ajunge majoratul politic. De la 6 Miiu, marele duce Czarevicî, este investit de lege d’a domni în mod autocratic, fără a fi asistat de consiliul de regenţă, peste o ţdră de maî bine de 100 milidne de locuitori, şi d’a dispune dnpe placul seu, de o armată de peste doue milidne de dineul.»
Ce muritor fericit!... ce popor liniscit şi patriarhal!... Am preferi şi noi mal bine un guvern autocrat, de cât unul anarhic şi miserabil; sub cel d'îmtdiu liniscea, prosperitatea sunt asigurat», sub cel d’al duoilea totul merge la peire:
Aşa dâr un ungur abia debarcat în ţeră cuteZă a arunca în facia unui guvern insultele cele mai, grosolane, fiind gata a primi ban! pentru insultele făcute de la străinii, cari, pote, vor bine voi a ’lfi cumpăra. Bietul om se înşâlâ; der să nu ne înşelăm şi noî, căci.în timpurile grele pentru ţeră un şârpe, un venetic pote trăda interesele ţăreî pentru o pungă de bani.
DIVERSE
legendă rusă. - Intr’o Zi, D-Zefi tatăl şi D-Zeă fiul se preumblaţi prin stepele Rusiei, vorbind multe pe un ton optimist. Fiul, ca copil respectuos, asculta, cu capul plecat, pe părintele vecinie lăudându-şl opera şi totuşi, fără voie, la vederea acestor stepe nenorocite şi nesfîrşite înti!)Zându-se îna-inte-I c’o monotonie tristă, nu putea crede că tote sunt bune în lumea forte bună.
El observă cu umilinţă tatălui goliciunea acestor stepe nelocuite. Acesta încruntă sprîncenele mal ântâifi la acâstă observaţie, der ÎI înţelese repede dreptatea şi, spre a repara acâstă greşală, bătu de două ori pământul cu piciorul.
Pământul se cutremură, se deschise c’un vuet care ar fi speriat pe orl-cine n’ar fi fost D-Zou. Atunci, doul mojici, omul şi femeia, eşiră din pământ îmbrăcaţi gata.— „CresceţI şi vă înmulţiţi, le spuss Domnul; vă dau tot pământul acesta."
Der mojicul, fără să se turbure, îşi scose căciula din cap şi spuse c’un glas de cerşetor :
— „Praşu naciall11 (nu uita bacşişul).
*
Un testament ciudat. — Acum un an, muri la Saint-Mande (Francia), un doctor bătrân, Yineent, care de mal mult de trel-spre-Zece ani se retrăsese în acel loc înflorit şi încântător.
Doctorul Vincent avea eâţl-va bani; d’aceea la vestea morţel sele, moştenitorii săi, nisce verişori, se grăbiră să vie la St. Mande. Ingropară pe bătrânii, şi îndată ce se isprăvi ceremonia, moştenitorii creZură de datoria lor să pue mâna pe succesiunea* bătrânel rude.
Dâr se loviră de o greutate ; era un testament şi încă în regulă.
Notarul însărcinat cu regularea amănuntelor succesiunii îl întruni pentru a le citi actul, al cărui tecst e următorul.
In opt Ianuarie 1882.
Acesta e testamentul meu.
In momentul în care-1 redactez, cred că pot afirma că sunt sănătos cu trupul, dâr n’aşl îndrăsni să mă jur că sunt sănătos cu duhul; las altora acâstă pretenţie ridicolă.
Posed un capital de 70,000 mii franci; câte lacrimi, câte minciuni, câte trădări aşi fi putut cumpăra cu asemenea sumă î Aceşti
70,000	fr., eredusem mal întâiu să-I las Asistinţel publice. Dâr ml-am Zis: „Pen-tru-ce ?“
Adevăraţii bine-fâcătorî al omenirii, sunt răsboiul şi cholera.
S’apol, am o datorie de recunosciuţă de achitat către scumpa mea soţie, Celestina-Melania, care locuesce nu scifi unde...
Ea ml-a făcut cea mal mare plăcere pe care o puteam ascepta de la dânsa: aceea de a mă lăsa într’o bună dimineţă şi a nu se maî arăta.
In amintirea acestei fapte bune, o insti-tuesc moştenitorea mea universală. Der pun acestei donaţii condiţia espresă ca să se mărite imediat dupe termenul legal.
Ast-fel, sunt sicur că un om cel puţin îmi va regreta mortea.
Semnat: D-r. Vincent L.
NB. Nu mî-am putut reproşa nicl-o-dată c’am scăpat pe vre un bolnav.
Se înţelege ce mutră au făcut verii au-Zind citirea acestui act.
— E un nebun, declarară el. Nu e cu putinţă ca un om bucurându-se de mintea sea întrâgă să fi putut redacta o asemenea elucubraţie.
Şi afi dat jalbă la tribunal.
*
Autopsia lui Campi.—Autopsia corpului lui Campi s’a făcut şi ea.
Esaminăndu-se inima, s’a văZut c’acest organ era lipsit de sânge şi forte strâmtat. Cele două ventricule erafi aprope lipite una peste cealaltă şi inima nu era mal mare de cât a unei fetiţe de şepte şefi opt ani. Ea era de asemenea forte uşoră. D. Dela* borde a constatat, apoi, urme de pericar-dită vechie.
Campi eră bine constituit. Muşchii sunt enormi. El avea pelea forte albă, fără nici un semn particular. Mânile erafi cu totul albe. In plămâni s’afi observat începuturi forte recente de tuberculosă. După umlagiul capului se începu disecarea trupului. Scheletul se va păstra la scola de medicină din Paris. După suturele craniului, d. Delaborde a pretins că Campi trebuia se fie de cel iuţin patru-ZecI de ani, şi nu de treî-Zecî şi cinci seu douăzeci şi şese.
Ultim ecou: In timpul arestării lui Campi a Roquete, ministerul justiţiei prescrisese, cum se scie, cercetări spre descoperirea identităţii condamnatului.
După esecutare, şeful justiţiei a dat ordinul d’a se pune la dosar acestă afacere, creZând că aceste cercetări nu mal sunt acum folositore, când Campi şl-a plătit datoria către societate.
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUÎ
{Agenţia JELavas)
Paris, 9 Mai ii.—Principele Sturza a lăsat 20,000 franci pentru săracii din Paris ca probă de recunosciuţă pentru ospitalitatea ce a primit în Paris de la 1848.
Berlin, 9 Maifi.-Reichstagul a început discuţia proiectului de lege relativă la pre-ungirea legel contra socialiştilor. D. Rieh-ter Z^e că acâstă lege n’a produs penă a-cum nici un efect; ea n’a împedecat ca în
timpul inaugurărel monumentului de la Nie-denvalde a avut loc o tentativă de atentat.
Ministrul de Puttkamer răspunde că a-câstă tentativă, asupra căruia ancheta se urmăreşte merefi, vorbesce din contra în favorea proiectului de lege. Demonstră necesitatea unei poliţii secrete şi Zice că statele cari n’ati asemenea legi afi suferit demersuri anarhiste. „Guvernul adaogă d-1 de Puttkammer, recunoscu ca bune propunerile d-lul de Windhorst, dâr n’ar putea să cou-silieze asemenea propuneri cu responsabilitatea ce’l incumbă.
D-1 de Bismark reaminţesce atunci pro-propunerile făcute în 1881 de acelaşi domn Windtherst relativ la măsurile internaţionale de luat pentru pedepsirea regieidi^lilor. Cancelarul citesce apel scrisori scrise de împăratul Wilhelm la epoca asasinărel Ţarului Alexandru II-lea ; prin acele scrisori se găseşte una în care împăratul ridică cestiunea unei conferinţe internaţionale pentru a edicta măsuri contra regidiZilor, înainte că domnul Windthorst să fi făcut propunerea sa. Principele de Bismark adaugă că Rusia şi Austria s’afi arătat favorabile la întrunirea acestei conferinţe şi că Francia făcu a depinde resoluţia sea de atitudinea Engliterel, care refusă. Mal târZifi Austria să retrase ; acum negociările se ur-mâZă numai între Germania şi Rusia. Der parlamentul german pune piedici la vederile guvernului dâcă Reichstagul respinge proectul în discuţie, guvernul ’l va supune unul alt Reichstag şi dâcă acela ’l respinge rândul săfi, greşala nu va cădea asupra guvernului.
Berlin, 9 Maiu.— Reichstag (urmare) — Principele de Bismârck declară că îndată ce diferitele proecte de lege privîtore la clasa lucrătorilor ar fi cu totul votate, Guvernul va putea suprima legea contra socialiştilor. Cancelarul a recomandat deputaţilor îa termeni energici d’a termina repede studiul acestor proecte de lege şi a le vota.
Berlin, 9 Maifi. — Mâine trebue să aibă loc la Principele de Bismârck o serată parlamentară pentru care numerose invitări afi fost făcute.
împăratul Wilhelm a conferit Vulturu Negru marelui duce moştenitor al Rusiei.
Roma, 9 Maiu. — Celebrul poet Prati a murit.
MULŢU3IIRE
—o —
In noptea de 18 —19 curent, prin efrac-ţiune mi s’a furat din prăvălia mea de galanterie şi librărie din centrul acestui oraş, bijuterie în valore de leî 6000. La orele 6 djminâţa am denunţat poliţiei caşul, şi la 7 ore tot dimineţă s’afi descoperit autorii faptului cu bijuteriele furate, care sunt 2 soldaţi: unul în activitate şi unul reservist. Mulţumesc der agenţilor poliţiei şi în special d-luî Petre Nisipenu poliţaii!, care singur prin energia şi dibăcia d-sele a descoperit acest furpt.	Uimi trie Nicolae & G-nie
Librarî’la Constanţa
CORPURILE LEGIUITOARE
(ADUNAREA DEPUTAJILOR)
{Şedinţa de aji 27 Aprilie 1884). Preşedinţa d-lul general Lecca.
Şedinţa se deschide la ora 1 Va p. m. fiind presenţl 93 domni deputaţi.
Se dă citire sumanului şedinţe! precedente, şi se aprobă.
D. D. Giani declară că ieri ceruse cuvântul spre a face protestare contra celor întâmplate în şedinţa de la 2 Aprilie, d. preşedinte anunţând că Camera nu era completă spre a discuta cestiunl constituţionale d-sa a plecat acasă. Apoi a aflat că îa cursul şedinţei, Camera s’a completat în Cameră Constituantă, de aceea se vede silit ca aZb când se declară că Camera este compusă din două treimi, s'ă repete protestarea făcută contra votului din şedinţa de a 2 Aprilie.
D. preşedinte al Consiliului Zice că ieri
III
A doua Zb cotorul se sculă maî de dimineţă de cât după obiceiu. Suvenirul ciudatei sele întâlniri îî turburase somnul.
’Şî bătu capul să ’şî aducă aminte ce femei bogate sâfi sărace, le-a scăpat el de la o morte sigură, pentru a găsi printre ele pe muma agresorului său; der, în cursul lunge! sele carieri, vindecase şi scăpase de la morte atât de multe per-sone, în cât tote cercetările sele rămaseră infructuose.
Şedea în cabinetul săfi, cu capul între mâini, îDtrebându-se decă aceia care era gata să ’1 omore cu o lovitură de cuţit ar îndrăsni să vină la densul. Veni-va el la ora fixată ?
Judecându-se după probabilităţi, răspunsul negativ avea mal multe şanse ; căci, decă temerea de a fi recunoscut îm-pedicase pe culpabil să urmeze pe doc-
tor în ajun, cum ar îndrăsni el ore se se arete la lumina mare a Zilei.
Acestă cugetare întristă pe d. Chris-tiaans. Acesta nu era singura curiositate care ’l făcea să afle numele agresorului său ; era aprope convins că acesta trebue să fi fost victima unei mari nenorociri şi că printr’un mic ajutor şi un bun sfat ’i-ar putea aduce din noii pe calea cea bună. Bunul doctor se bucura ori de câte ori putea se dea unui bolnav sănătatea corpului; der cât de mult s’ar crede mal fericit decă ’î-ar fi dat să scape de la morte morală o bietă fiinţă bolnavă şi suferindă!
Forte adânc cufundat în aceste gânduri, doctorul uitase de sigur că ora fixată se apropia. Sunetul pendule! însă î-o reaminti.
— Şese ore! murmură el; nu va nţaî veni.
D. Christiaans se sculă, se apropiă de ferestră, şi se uită pe sub perdea, pen-
4 > -...	\ -jfk ... J „
tru ca se vedă fără se fie observat de cine-va.
Se uită la drâpta şi la stânga la omenii cari treceu, său cari aveu aerul a veni spre locuinţa sea. VăZu mulţi ţărani cari aduceu în oraş lucruri de mâncare, unt şi lapte, şi lucrătorii cari se duceu la muncă. VăZu de asemenea câte-va persone aparţinând clasei bur-gese, der ale căror haine usate, ochii în fundul capului, figura galbenă şi mersul încet, trădafi miseria, fie din causă de neavere, fie din propria lor greşelă.
Intre aceşti din urmă câtă să vâdâ pe agresorul său. Ori de câte ori vedea sosind din depărtare vre-un tenăr al cărui esterior trăda sărăcia, durerea şefi ruşinea, se ascepta să audă şi clopoţelul de la portă.
In fine, obosit de a ascepta fără nici nn folos, se pregăti să’şî părâsescă postul de observaţiune, Z'c6nd :
—	Sunt deja şâseore! Aide, nu va mal veni.
Der tocmai în acel moment zări de departe de tot un tânăr al cărui aspect T impresionă într’atât în'cât scose o escla-maţiune de surprindere.
—	A! pote că este el, Şise densul.
Acest tenăr purta nisce haine cari păstrai! încă urmele unei tăeturî elegante ; el însă erafi în prostă stare.
De o cam dâtă doctorul-nu putu să’l veZă la figură, căci ’şî ţinea capul în jos şi trecea repede pe lângă case întorcen-du’şî facia ca să nu se întâlnescă cu privirea trectăorilor.
In momentul când fu aprope de casa lui Christiaans, ’şî ridică capul pentru a vedea unde se află şi’şî arătă ast fel figura medicului.
Acesta, veZându’l, începu să se din nofi îndoiescă; căci, cu tăte că tânărul orn era forte palid şicu^tote că pe figura sea se observai! torte bine urmele suferinţei, alei
bolel şi ale miserieî, era ceva în persona sea atât de ciudat, şi chiar atât de blând şi atât de nobil, în cât îl fu peste putinţă se bănuiescă că putea să fie un răfi făcător.
In adevăr, prima bănuielă a doctorului trebue să fi fost’greşită, căci tânărul, după ce ’şî aruncă o privire asupra casei, ’şî grăbi pasul, şi trecu pe dinaintea porţii.
Atunci d. Christaans încetă de a maî ascepta şi se apropiă de masă : deschise un registru şi începu să ’şî reguleze vi-sitele ce avea se facă bolnavilor lui. Din când în câne se întrerupea pentru a se gândi ierăşî la agresorul săfi nocturn ; şi credea cu siguranţă că nu va maî veni, căci ora fixată trecuse de mult.
Traducţiune de Cober.
Va urma.
------ -----,«i -	------——
www.dacoromamca.ro
*
TELEGRAPHUL
s’afi făcut asemenea contestări de către dd. Panu şi C. A. Rosetti, şi a crezut că acele contestări s’aîi făcut In numele tutui or din oposiţiune. Minoritatea nu pote convinge pe maioritate, căci atunci n’ar mal fi ma-ioritate şi minoritate. D vostră Continuă d. preşedinte al Consiliului, fiind că Camera a hntărlt într’un mod contrara vederilorfi d-sâle, d-vostră voiţi să profitaţi de ori ce cestiune spre a face contestări şj a nega voturile maiorităţil. Şi noi tot ast fel făceam cfind eram în oposiţiune.
D. P. Grădişteanu. Suntem din şcolarii d-vostrâ.
D. Preşedinte al Consiliului. Numai şcolarii sunt superiori magistrilor. D. Preşedinte al Consiliului termină rugând pe dd. deputaţi caii au se mal facă asemenea contestări, se renunţe la cuvânt, de ore-ce ele s'afi făcut deja de dd. Rosetti, Panu şi Giani, şi să se trecâ la ordinea ţiilel.
D. Porumbaru adreseţjă guvernului o întrebare parlamentară în privinţa sortel ce va avea art. 24 şi 105 din Constituţiune, şi votate de ambele corpuri legiuitore, şi care este părerea guvernului în privinţa acestei cestiuni.
D. D. Giani adreseţjă şi d-sa următorea interpelare:
Am onore a interpela pe onorabilul preşedinte al consiliului asupra modulul cum îuţelege d-sa art. 129 în privinţa votului dispărat, care s’a dat de ambele corpuri legiuitdre asupra revisuirel art, 24 şi 105 din constituţiune.
înţelege a menţine sistemul simultanei-tăţel lucrărilor asupra puncturilor de revi-suire, care ne a fost diferite de Camerile trecute.
Cum înţelege d-sea unitatea şi homoge-nitatea de idei într’un guvern constituţional ?
Cum în definitiv are a se pronunţa în cestiuuea presei: de acord cu representa-ţiunea întregă a ţârei sâu de acord cu maturul corp, care până acum nefiind revisuit conform legel electorale actuale, nu repre-sintă de cât o parte din suveranitatea naţiune!.
D. preşedinte al consiliului ţlice că înţelege interesarea d-lul Porumbarii, nu în ţelege însă interpelarea d-lul este mal complicată.
dator să împace ambele Corpuri asupra a-cestor articole şi este priu urmare dator să aducă din nou în discuţiunea adunăret a-ceste articole ast-fel cum au fost modificate de Senat.
D-sea s’ar uni cu propunerea d-lul prim-ministru, dâr priu acesta nu s’ar putea a-junge la un resultat, de ore-ce comitetul delegaţilor Camerei a respins amendamentul d lui C. A. Roseti, şi el a fost primit numai de Cameră.
D-sea conchide că guvernul trebue să aducă din nofi în discuţiunea Camerei a-ceste articole şi ’şl esprime părerea sea pentru caşul când nu se va putea ajunge la o înţelegere. In acest cas articolele 24 şi 105 rămân uerevisuite şi guvernul nu are dreptul a disolva, pentru a face apel la ţâră, pe unul din corpuriie legiuitote, de ore-ce ele sunt constituante.
D. C. A. Roseti, în cestiune de regulament, că s’a făcut o interpelare, guvernul era dâtor să declare dâcă răspunde îndetă sâfi voesce să beneficieze de cele 3 $ile d. prim ministru a emis ânsă o părere e bine, întrâbă d. C. A. Rosetti, intrăm aţii în cestiune seu nu. Acestă cestiune, ţjice d. C. A. Rosetti, este de cea mal mare importanţă, se croesce o nouă procedare, un nou procedeu, care va lua cel puţin o şedinţă ţi jumătate, cari dâcă asuprr unor articoll înscrişi în regulament se discută mult, apoi cât vom discuta asupra unor articoll neînscrişf. D-sea cere dâr să se hotărască dâcă se începe chiar aijl acestă desbatere, părerea d-sâle este ca să nu se începâ chiar aijl ci guveruul să câră cele treî ijile.
D. ministru preşedinte răspunde că decă a vorbit, n’a răspuns la interpelare ci numai la întrebarea d-lul Porumbaru. Se declară de acord cu d. C. A. Roset’, cu atât mal mult cu cât voesce ca să se ajungă la o înţelegere comună asupra acestor articole şi ca acele articole să fie revisuite D-sa declară că în tote cestiunile lasă naţiunea mal întâifi să facă esperienţă şi decă vede o credinţă bine definită, apoi d-sa nu va opune resistenţa într’un mod absolut.
D ministru preşedinte consimte la amâ-Giani, care narea desvoltăreî acestei întâmplări.
I DD. P. Cernătescu şi 1. B. Lăţescu
D. ministru preşedinte răspunzând la în- vorbesc în cestiune personală, trebarea d-lul Porumbaru, declară că pă- D. P. Bnescu rogă din nou să se ceră rerea d-săle este ca comitetele delegaţilor [de la casieria de Ilfov registrul Contesta-Camerel şi Senatului să se întrunăscâ şi să ţiunilor privitore la sporirea impositulul discute ca să se ajungă la o unitate de ve-! funciar, spre a-şi Jesvolta interpelarea anun-dere şi asupra acestor articole. In aseme-! ţaţă în acestă privinţă, nea cestiuni procedura se crează nu de gu- D. P. Grădişteanu cere să i se pună la vern, ci de guvern împreună cu Corpurile disposiţiune dosarul care se află la minis-legiuitore. D-sea declară că guvernul voesce ' terul comerciulul coprinţlând lucrările pre-ca şi aceste articole să fie revisuite şi a- gătitore la prelungirea convenţiunea corner -
daogă că guvernul este gata a discuta şi a se conforma procedăreî ce o va găsi Camera mal bună.
D. Porumbaru Zice că voesce a sci decă guvernul crede că un articol votat de Senat într’alt fel de cât cum fusese votat de Cameră, trebue se se mai rtîntorcă la Cameră. După părerea d-sâle, guvernul rsîe
cială cu Austro-Ungaria.
D. ministru al domenielor 'declară că nu există nici un asemenea dosar, de ore ce nu s’aii început nici o lucrare pregătitore pentru denunţarea şefi continuarea conven-ţiunel Austro-Ungare; spune că există un dosar la ministerul de finance pentru prefacerea tarifului autonomie.
D. P. Grădistenu se declară nedumerit cu răspunsul d-lul ministru şi se miră că d-sea răspunde că nu esistă nici o lucrare pregătitore în o cestiune gravă care bate la uşa nostră, de ore-ce la anu trebue să ne pronunţăm în privinţa denunţărel sâfi continuărel acestei convenţiunl care espiră la 1886. Pentru onorea d-tăle, domnule ministru, permite’ml a nu vă crede că nu e-xistă nici o lucrare pregătităre; am infor-maţiunl particulare că d-ta n’al rămas atât de inactiv precum o declari şi că comisiunl s’a fi întrunit în acăstă privinţă şi afi şi ban-chetat.
D. ministru al domenielor declară într’un mod formal că lucrări pregătitore pentru denunţarea său continuarea convenţiunel în cestiune nu există şi că informaţiunile d-lul Grădiştenu sunt neîntemeiate. Comisiunl s’afi întrunit, nu într’un mod oficial, şi pentru a regula nisce diverginţ! ce s’afi ivit în privinţa taxărel mărfurilor în virtutea convenţiunel şi ceea ce pote spune este că nu s’a ajuns la nici o înţelegere şi prin a-căsta ţâra a profitat pentru că vecinii noş-triî s’au convins că vameşii noştril aii perceput forte bine. Repetă că o comisiune mixtă a fost numită spre a preface tariful autonomie şi dosarul acestei comisiunl ’l pote pune la disposiţia d-lul Grădistănu.
D. Iepurescu adreseză guvernului o interpelare, întrebâudu’l decă crede în interesul ţârei s? denunţe seu să prelungescă convenţiunea comercială cu Austro-Ungaria în 1885, convenţiune care espiră la 1886.
Se intră în discuţia articolelor modificate din Constituţiune.
D. raportor Stolojan dă citire următorul articol:
Ad. 59. Fac parte din colegiul întâiu toţi acei cari, întrunind cele-l’alte condi-ţiunl cerute de lege, au un venit funciar,
rurai săfi urban de cel puţin una mie două , Camerei pentru 3 colegiurl şi în facia con-sute lei.	i vincţiunilor ce ’şl a putut forma că ţăra
Sunt scutiţi de cens:	este pentru 3 colegiurl, d-sea nu pote de
a). Foştii preşedinţi şefi vice-preşedinţl [cât s6 se supună şi să caute a propune al vre uneia din adunările legiuitore; — ~
b)	Foştii şi actualii miniştrii şi agenţi diplomatici al ţărel în străinătate:
c)	. Foştii preşedinţi da curte, procurori generali, consilieri seu procurori la curtea de Casaţie;
d)	. Acei ce posed o diplomă de doctor de ori ce specialitate şefi alt titlu echivalent cu acela de doctor, emanat de Ja scoli speciale superiore, şi care în timp de şese ani afi esercitat specialitatea lor.
D. T. B. Lătescu printr’un lung discurs combate articolul şi pledeţiă pentru scăderea censului şi formarea unul colegiu rural.
D. I Codrescu (fice că împărţirea alegătorilor în categorii nu pote avea loc nici din punctul de vedere al inteligenţei nici din puntul de vedere al censaull, ci numai din acela al intereselor sociale. Recu-nosce că împărţirea intereselor sociale în categorii de către Constituanta de la 86e nu este bună. A se împărţi proprietatea în 3 categorii este iraţională şi este mult mal raţional de a o îrapă'ţi în pro-prietate mică şi proprietate mare.
Venind la art. 59, d. Dimaneea propune D. Ap. Mănescu dă citire sumariuluî un amendament ca să se elimineze urbanii şedinţei trecute si neluândfi nimeni cu-din colegiul I, să se reducă censul la 800 vântul, se aprobă lei şi să se stârgă aliniatele acestui articol. 0	,’	...
Se dă citire mal multor petiţinnf, cari
se trimite în cercetarea secţiilor.
D. I. Lerescu tace o declaraţie relativă la libertatea presei, şi ijice că este pentru amendamentul propus de d. Roseti în Cameră şi admis de majoritatea deputaţilor.
D. Capcleanu, în lipsa raportorului dă citire raportului relativ la alegerea d-lul Malteijleanu din colegiul al doilea de Ialomiţa.
D. Maniu, cere ca să se vă(|â decă d. N. S. Malteijleanu figurează în colegiul I de Senat la Ialomiţa, căci după cum scie d-lul era înscris în colegiul al If-lea. Vrea să scie numai pentru ce d. Malteijeanu e înscris în col. II.
D. Preşedinte respunde că d. Maniu să discute numai defectele alegerii, ior să nu se ocupe cu aceea în care colegifi figurâ^^ d. Maltetţoanu.
Se proclamă de senator d. N. S. Mal-teiţeanu.
D, Capcleanu citesce raportul privitor la acordarea unei pensiuni viagere de lei 218 pe lună, d-luî Ilie Benescu.
P. S. S. Mitropolitul Moldovei suţine raportul.
D. 1. Lerescu <|ice că nu numai d. Benescu păte cere pensiuni şi sunt mulţi cari ar face ast-fel de cereri, de aceea d-sea nu se învoesce cu opinia P. S. S. Mitropolitul Moldovei.
Se pune la vot şi resultatul este : Votanţi 33.
Bile albe 12.
Bile negre 21.
Proiectul de lege se respinge.
D. preşedinte declară că de ore ce vede că Senatul e astă<JI atăt de sever cu a-cordare de penssiunî, şi de ore ce la ordinea <|ileî sunt num ii ast-fel de cereri, crede că ar fi bine să se amâne şi ast-fel cere să se ridice şedinţa pentru 15 minute.
D. I. Lerescu, anunţă o interpelare d-luî ministru de resbel ţrivitdre la pu-drăria de la Târgovişte, care să află după opinia d-sele într’o stare defectuosă.
Şedinţa se suspendă fiind orele 4 penă când se va complecta—pentru revisuire.
D-sea face elogiurl colegiului III şi dice că el trebue să fie întărit, iăr nu slăbit, luându-i-se statul lui maior, de aceea rogă pe Adunare să voteze amendamentul d-săle de a se despărţi proprietarii urbani de cel rurali.
D. Codrescu vorbesce mal mult în dis-cuţiune generală asupra sistemului electoral, lăudând sistemul cu 3 colegii după cum s’a votat.
D. Codrescu, venind la art. 59, ţlice că nu este logic de a lipsi colegiul al doilea de un element riguros, acela al proprietarilor urbani cu un venit funciar de 1200 lei şi a-I arunca îu colegiul I, când mal cu sămă împărţirea colegielor se face din punctul de vedere al intereselor sociale. D-sea se pronunţă dăr pentru separarea proprietarilor rurali de cel urbani.
In ceea-ce privesce însă censul de 1200 Iei ’lfi crede prea ridicat şi propune scăderea sea.
D. Porumbaru combate cele susţinute de d. Codrescu, adică despărţirea proprietarilor rurali de cel urbani şi susţine art. 59 ast-fel precum a fost alcătuit de comitetul delegaţilor.
D-sa vede o mal mare garanţie de independenţă electorală în menţinerea censului mal ridicat şi contopirea proprietarilor urbani cu cel rurali, de eâtfi în micşorarea censului şi eliminarea urbanilor din colegial I, pentru motivul acesta se declară pentru articolul din proiect.
D. N. Dimaneea declară că d-sea a fost pentru 2 colegiurl, având credinţa că numai un asemenea sistem electoral este ce mal bun, cu tote acestea în facia votului
modificările necesare în legea electorală ce se discută.
Sistemul eu 2 colegiurl, Zice d. Diman-ce&, a constatat că nu este gustat de ţâră; cât pentru colegiu unic, ţâra este contra acestui sistem şi alegătorii nici n’afi voit măcar să stea la vorbă cu susţinătorii a-cestul sistem, afirmă d. Dimaneea.
In cât privesce censul, d-sea l’a micşorat la 800 lei, conform unul angajament luat de la începutul revisuirel, şi pentru motivul că scoţându-se din colegiul I proprietarii urbani şi menţinându-se censul de 1200 lei apoi colegiul I va fi prea restrâns, ceea ce n’ar trebui; colegiurile trebuesc lărgite, pentru că numai ast-fel s’ar putea garanta mal mult libertatea în alegeri.
După ce d. Dimaneea termină, ora fiind 5 şedinţa se ridică şi cea viitore s’a anunţat pentru mâine.
SENATUL
Şedinţa de la 27 Aprilie 1884.
Şedinţa se deschide la orele 23/a sub preşedenţia d-luî Dimitrie Ghica, presenţî fiind 35 dd. senatori.
ria aronrlo! 0 Parte die moSia VIă‘ \J\j ul ul IUdL daiă, districtul Mehedinţi
irecum şi a treia parte din moşia Greci districtul Romanaţî. Cu începere de la 23 Aprilie annl viitor. Pentru amândouă a se adresa, Calea Victoriei No. 118 Bucurescl.
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe diua de 28 Auriile 1884.
Cnrap. Vând
SC0LA SUPERI0RA DE PHARMACIE
DIN PARIS
MEDALIE DE ARGENTU
E. GUYOT
G0UDR0N GUYOT
5% Rentă amortisabilă .	.
6°/o Renta română perpetuă.
6°/0 Obl. de stat
6	"/o » Căile fer. rom. regale.
5°/o	»	Municipale
IO » CastI pensiuniloru 300 1
5 °/0 Scrisuri funciare rurale . .
7 °/o	»	»	»	■ •
5°/o	»	»	Urbane	.
6	°/o	»	»	»	.	.
7%	»	»	»	.	.
Impr. cu prime Bucurescl 20 1. Buc.
Acţ. Băncel Naţionale a Rom. 500 i.
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501.
»	» Rom. de construc. 500 1.
»	* de asig. Dacia-Rom. 300 1.
»	»	»	Naţională 2001. .
DIVERSE
Aur contra Argint. ......	3 00
»	»	Bilete de Bancă.	3 00
Florin Wal. Austr................,	2 08 ’/£
Mărci Germane.	1 23
Bancnote fraticese .	.	.	. |	99'
80 80 2 10
1 25 ■00%
0 buna menajera;
Specială îi i *tot soiul de! Dulceţuri, Vişinate, Murături, Conserve etc şi tot ce depinde de menagiul case!. Do-reşce a se angaja unde va avea trebuinţă Adresa ; Str. Plevnel No. 129.
GOUDRONULU GUYOT înlocuiesce cu folosii multe tisane mal multu seu maî puţinu inerte, în caşuri de guturaiurî,bronchite, tuse, calaroiurl, şi, în considerarea proprietâţiloru sâle antiseptice, acestă beutură trebue se se recomănde maî speciale în timpi de epidemii, de choleră, de diaree, de friguri ş’alte afecţiuni de felulu acesta.
GOUDRONULU GUYOT se ’ntrebuintăză cu isbendă
în imnotfirieleLole.
BRONCHITE PHTISIE PLAMANARIE GUTURAI URI TUSE STARUITORE
IRITAREA PEPTULUI	I
TUSE IVI A G A R ESC A
DURERI DE GITU	(
CATARULU BESICEI
.Adevăratulu goudron de Guyot, pdrtă pe etichetta semnătura inventorului in trei colori.
Iiitreprinierea Baiwetrica
Strada Academiei, 25.
Aduce cu onore la eunos cinţa P. T. publicului că a introdus acum din nou Maşini pneumatice atât mari cât şi mici sistemul cel mal perfecţionat, cu care curăţirea La triuelor se face în câte-va minute in mod hygienic şi forte practic, prompt, sigurii şi lără sgomor, fără odore şi murdărie.
Aceste maşini sunt aprobate de către onor. Consiliu de Hygienă şi capacitatea lor constatată de onor. Primărie.
Preciuri'e forte reduse. Pentru o Maşină mică 0,80 numai 12. Pentru o Maşină mare, capacitate 1 ‘/a m. c I. n. 20.
Administraţi unea.
De vânzare
Două mori nuoi perfecţionate, fiecare cu câte două petre de 44 ţo-lurl, petră francesă, putând măcina trel-ijecl baniţe maximum pe oră, construcţie îndoită de cele-l’alte.
DE YEN^ARE
O machină de facerea cărămidel cu o putere de opt sâfi ^ce cal, având 24 tiparurl pentru cărămiţU găurite, cărămidl de pavagiurî şi olone de învelitore, putândfi iace 1600 cărămidl ordinare pe oră cu ajutorul a trei omeni şi patru băeţl sofi fete.
Pentru amândouă a se adresa la atelierul u de contrucţie Georgo Paul, la Buzău, în facia Găreî.
5-2-1.
De închiriat îese",me
spaţiosă Nr. 21.
şi grădină
re sofragi-
5-2—3
principalele Pharmacii.
Parfumerie si Sapunerie
Calea Victoriei, vis-a-vis de Palatul Regal.
Recomandă Marele seu deposit de
Parfumerie, olijete ie In, sticlărie si Maţi de Paris
PRECIURILE MODERATE
Un profesor
Având diplomă de la Universitatea din Genua, doresce să dea lecţiunl de limba italiană şi piano forte, acasă ca şi la domiciliul săfi. CondiţiunI favorabile. Adresa laad ministraţia acestui Ziar
6-3-1.
Lt If	Sirop	Codeine TOlU	Zed
r SIROPUL D^’ ZED ^
are pentru basu pr incipală Codeina şi Tolu ; el inlocueşte Pasta Zedşi poate fa ntrebuinţat pentru a imlulci ceaiurile si laptele copiilor sau bolnavilor; el mai are avantagiul a nu presenta câtuşi de pitpn inconvenientele vu'umătâre a ie opiului, Foloseşlede minune in conlrain-itatiu. nilor, prplului si alf. |mlmoni‘-M-, u Iun-aelor invechile, bronrhilelor, luaei mu. găreaci, catarrhelor, inaontnielor, etc. Paria, tirada 22„ Drouot şi la divertefCaiaua
ATELIER MECANIO
59, Str. Isvorul. P. KEILHAUER Str. Isvorul, 59.
Pompe de tote sistemele. Pompe nuol de transvasat vinurile. FontânI d’appliyue şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot felul. TnburI de fier, tuciu şi plumbu de tote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Meri speciale peelro latrine si senrpri eu accesoriile
Sghiabnrl de trotnar şi Lighianurl de coborîre inodor, etc.
MARE DEPOSIT DE FOJVTi ORNAMENTATĂ
Vase, Socluri, avnsnrî, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
Furnituri şi Instalaţiuni complete de băi
si CONDUCTE I>E A&A
In acest atelier, se g-ăsesce şi Scule pentru zidari şi pietrari
Cea mal bună hârtie de ţigări, constatată prin analise chimice ce s’afi făcut de către laboratoriile statului în Bucuresci, Paris, Viena, Odesa, Char-cov etc. ca cea mal igienică de cât t6te cele-l’alte care esistă până adl.
Se vinde la tote tutungtriile. Depositul central la Iaşi.
Tipografia Mode
Iernă, Gregorie Luis Strada-Acad
www. oacoromamcalTO
_ A TIPOGRAFIA MODERNA (Lj
OKBG9SIM unr
Q-l,	Academici, G4
Stabilimentul tipogr. efec.tueză Imprimate pentru autorităţi, U-vrage scolastice şi sciinţifice, ijiare quotidiane şi hebdomadare în tdte limbele modei* — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de visită şi decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi orl-ce alte lucrări atingătoare de acăstă artă, îd diferite mărimi şi colori, etc
Asemenea se însărcinezi şi cu Bi oşare de cărţi, Cartonate şi elegant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi şi cua-lităţl. Obiecte de inginerie, birouri şi cancelarii Diferiteeartouage,etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru moşii, păduri, mori, etc. etc.
Pentru mul multA înlesnire
autorităţile administrative şi comunale poc face cererile pentru materiala] necesar prin scrisori francate înaintând costul
lemiel No. 24.
ASl UL XV No. 3584
MARŢI 1 MAltJ 1884
ABONAMENTE
PENTRU CAPITALA
Pentru un an..............Lei 24
„	şâse luni ...	12
„ trei	7
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . . . Lei 30
„ şăse luni..............,15
»	trei	„	.	.	.	.	„	8
PENTRU STREINEI’ATE
Pentru	un an...........Del	40
„	ş6se	luni	...	»	?0
„	trei	„	.	.	.	.	»	12
Abonamente se fac la 1 si 15 R fie-c&rel luni
IN BUCITRESCI SI DISTRICTE 10 RĂNI NUMERîTL
ANUNC1UBI ŞI RFCLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilâ.
Epistolele nefranca: e serefusă; ar-ticolil nepublicaţi se ard.
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francia Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Engine Micoud, 81 Pleet Street. E. C. London.
Austria.Hassenklewer,et Comp.Wien. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda-rest. Servitenplatz.
Redaoţiunea Strada Regală No. 15.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str.
Academiei No. 24,.
lledacţiimea (1 iar uhu Telegraphul s’a mutat de la Sântu-Gheorghe în strada Ilegalii No. 15. Administraţiunea rămâne tot în strada Academiei No. 24, la Tip. Modernă, Gr. Luis.
SCIIU TELEGRAFICE
(Dup6 fiarele str&ine)
Viena, 9 Maiiî.— Afirmaţiunea că Italia susţine pe Francia în cestiunea programei e desminţită. Italia e de aceiaşi 0-pmiune cu puterile amice, că e peste putinţă luarea unei hotărîrî în cestiunea financiară fără libertatea discuţiei asupra cestiunilor politice în legătură cu acăsta, ca administraţia, armata şi -situaţia în Sudan ; ea nu se vede de loc nevoită a ieşi din reserva ce ’şî-a impus-o. Italia, de şi doresce din inimă înţelegerea an-glo-francesă, nu va provoca nici o încurcătură pentru Anglia.
Berlin, 9 Maiii. — Ieri s’a discutat în Reichstagh legea contra socialiştilor. Ga-leriele erau pline ; pe banca consiliului federal se aflau toţi miniştrii şi mai mulţi membrii al consiliului federal. Ntimaî prinţul Bismarck lipsea la început, el a-păru însă mai târziu. înainte de începerea discuţiunei, guvernul depuse proiectul de lege contra întrebuinţărei crimi-minale a dinamitei. Desbaterile sunt fărte furtunose, au vorbit oratori din tdte partidele. Cu fote că o parte din partida independentă va vota pentru prelungirea legii, credinţa generală e că ea va fi respinsă.
Londra, 9 Maiii. - Părta a comunicat cabinetului engles participarea sea la conferinţă, şi ’şî-a esprimăt dorinţa ca ea să se întrunăscă în Constantinopole. Părta mai doresce ca programa conferinţei să nu fie mărginită la cestiunea financiară.
Constantinopole, 9 Maiii. — Porta va notifica în curând cabinetelor alegerea d-luî Crestovicî pentru postul de guvernator general al Ruraeliei orientale; în cercurile bine informate se crede că a-cestă alegere va căpăta sancţiunea Europei.
Shangaî, 9 Maiii—negocierile preliminarii în privinţa Tonkinuluî s’au început în Tientsin.
Berlin, 9 Maiii. — Ţarina va sosi în curând în Germania. Ea se duce la Rum-penheim spre a fi faciă la căsătoria ve-reî sele, princesa Elisabeta de Hessa cu prinţul moscenitor al Anhaltulul.
Notional-Zeitung scrie:	„Nici odată
sortea unei legi n’a fost mai nehotărîtă în ultima oră de cât aceea a legii socialiştilor. E probabil că prinţul Bismarck va vorbi în şedinţa următore.“
In caşul când legea nu fi respinsă, se crede că Reichstagul va fi disolvat.
Londra, 9 Maiii. — Gladstone declară în Camera comunelor că nu pote da informaţii asupra conferinţei fiind că ’î lipsesce răspunsul definitiv al Turciei. Numai punctele indicate în circulara de invitare vor fi supuse Conferinţei. Afacerea canalului de Suez rămâne afară din competinţă.
In cercurile bine informate se Ţi ce că diplomaţia nu s’aşteptă la nici un re-sultat din partea Conferinţei faciă cu atitudinea Sultanului.
Belgrad, 9 Maiii. — Ieri şi alaltăerî s’au ţinut sub preşedinţa regelui consilii de miniştri în cari s’aii discutat proiectele de lege ce se vor supune Scupcineî în sesiunea acesta. Esistă di vergin ţă a-supra noueî împărţiri politice a ţărei.
Agrain, lo Maiii. — Partida naţională independentă, alcătuită din elemente 0-posiţionale moderate, a început agitaţia electorală publicându-şî programa în Ţia-
rul Posor; în acestă programă noua partidă cere pentru Croaţia o posiţie e-gală în monarchie.
Cair, 10 Maiii.—Depeşele dinKorosko şi Dongola descriu situaţiunna ca forte critică. Garnizonele fiind neîndestulătăre locuitorii sunt nelinisciţî. Pentru hotărîrea acestor garnizone vor pleca mai multe detaşamente de infanteriă şi cavaleria egiptenă.
Berlin, 10 Maiii.—Principele Bulgariei a sosit aci incognito.
lieichsanzeiger anunţă că împăratul a acordat moştenitorului Rusiei ordinul vulturului negru.
Madrid, 10 Maiii. — Alegerile senatoriale s’au terminat; guvernul dispune, inclusiv senatorii numiţi, de 270 scaune contra 90.
Liberai spune că medicii ar fi sfătuit pe rege se întreprindă o călătorie într’o climă mai potriyită.
In Catalonia şi Aragonia s’ati împrăştiat mai multe bande, cari aii fugit în Francia. In Murcia s’a prins un agent al lui Zorilla, la care s’aii descoperită hărţii însemnate. O depeşă din Lerida anunţă că în Yinaxa s’au fă<?ut încercări d’a se provoca o d6raliare. Şinele au fost scose şi linia telegrafică ruptă. Din fericire, acest atentat a fost descoperită la vreme.
Cair, 10 Mal. —Faţă cu greutăţile d'a incasa dările din Egiptul de sus, consiliul de miniştri a hotărît să le primescă in natura. Guvernul negociază cu băncile egiptene pentru un împrumută de 300.000 livre cu 5 la sută, pentru care va servi de garanţie grâul rădicat din Egiptul de sus ca dare.
Şangaî, 10 Mai. — Li-Hung-Tschang a înmânat împărătesei Chinei un memoriu, în care espune trebuinţa înţelegerii cu Fiancia. Impărătesa întruni un consiliă de stat la care a luat parte şi principele Khun, Dupe cum se spune, consiliul s’a pronunţat în contra politicei lui Li-Hung-Tschang.
Londra, 10 Mai. —Moţiunea de neîncredere propusă de d. Hicks Beach, care vine Luni în desbatere, n’are şanse să reuşescă ; în partida conservatore dom-nesce mare neînţelegere. In urma publi-căreî corespondenţei dintre lord Salisbury şi lord Randolph Churchill, nu se mai crede putinciosă alcătuirea unui cabinet conservator.
—	Se spune că, alară de respunsulo-ficial la invitarea Angliei, Turcia negociază în momentul de faciă cu două din cele mai însemnate puteri, în scopul d’a ajunge la soluţiunea crisel fără o conferinţă internaţională, ca în 1879 deesem-plu, când Sultanul a scos pe Ismail paşa ş’a numit Kediv pe Tevfic. O asemene acţiune âr întări din nou drepturile de suzeranitate ale Sultanului în Egipt şi ar pune capăt crisei cu aprobarea puterilor, restabilind ordinea şi liniscea.
—	Pali Mall Gazette publică o convorbire cu d-na de Novikoff, cunoscuta prietenă a lui Gladstone. D-na de Novikoff nu vede scăparea Egiptului de cât în reinstalarea lui Ismail-paşa ca Kediv în ocul lui Tevfic; acesta trebue să fie, a Ţis d-na de Novikoff, şi părerea d-luî Gladstone.
Se vorbesce că puterile, mai nainte d’a se întruni în conferinţă, aă ajuns la o înţelegere în privinţa Egiptului. Ele s’ar fi înţeles şi asupra reinstalărei lui Ismail paşa ca Kediv.
Berlin, 10 Maiă. — Desbaterile de ieri asupra legii socialiştilor aă fost şi maî
Bismark, Windthorst şi Forkenbech. Votul trebue să urmeze aŢT.
A se vedea Ultime Scirf pe pag. III.
BUCURKSCI, LUNI, 30 APRILIE
Sâmbăta trecută s’a ţinut în Sala Bosse! o întrunire organisatâ cu sprijinul tipografului Miulescu de către leaderiî partidei liberal-conservator. — Vasta sală a teatrului Bosel a fost plină de lume, majoritatea căreia se compunea din adoratorii regimului trecut şi publicul obicinuit a’şî petrece serile, frecuentând con-ferenţele politice. Au vorbit omenii de frunte ai oposiţiuneî unite. D. Blaremberg a vorbitu mai înteiii ş’a esprimăt opinia sea asupra politicei esterne şi interne a guvernului actual ; ajungând, în aprecierile sele pe care nu le putem da textual aŢÎ, căci ne era imposibil a lua note esacte, la insultele cele mai grosolane svârlite în facia dinastiei Hoheri zoi eim şl a cortinelor de oţel a României. Acestă parte a discursului d-lui Blaremberg a fost într’un aşa grad lipsită de cuviinţă şi maî presus de ttite de tact pentru un partid, care voiesce pe calea legală a ajunge la cârma ţării, în cât unul din redactorii organului oposiţiuneî România a fost trimis spre a şopti 0-ratorului de a nu gmesteca dinastia în discursul seu rtislit în contra guvernului. Dupe d-1 Blaremberg se urcă la tribună generalul Florescu, care dupe o introducere stereotipă a oposiţiuneî reacţionare, a declarat sus şi tare în calitatea sa de militar că armata ntistră de a Ţi e de-sorganisatâ şi numai compune acel corp militar, care a fost sub minis-teriul d-stile podtiba ţărei.
Dupe aceea d-1 Vernescu închise şirul discursurilor prin a vorbi de sporirea impositeloru imaginare şi sfătui pe cetăţeni de a refusa aceste imposite guvernului, conchiŢend prin a citi următtirea resoluţiune:
«In facia politicei neleale şi. nepatriotice a guvernului actual;
«In facia risipei banilor publici, a arbitrarului şi incapacităţi, care domnesee în administaţiunea acestei nefericite ţări;
«I11 facia sistemului de conrupţjune care ameninţă viitorul nnoilor generaţiunî;
«Repiobâ regimul de aventuri şi sterpe frământări, care a lovit agricultura, a ruinat industria, comerciul şi tinde a slei tdte resursele ţcreî;
«In line, în urma desbaterilor făcute asuora modulul cum eontribuţiunile directe se sporesc de guvern prin agenţii se! fiscali, cu vădita călcare a lege! din 1882, cetăţenii presenţî în întrunirea publică din Sala Bossel, de la 28 Aprilie 1881, aprobând atitudinea 0-pesîţiuneî şi împărtăşind vederile sele, declară că vor refusa plata orî-căror imposite sporite în mod ilegal şi cu caracterul unei spoliaţiunî oficiale.
A analiza frasele stereotipe, acu-saţiunele sterpe, desfăşurate în acestă adunare de protivniciî noştri, credem cu desevărşire de prisos. —Ca organul partidei liberale am respuns de sute de ori la fie-care din aceste acu-zaţiunî.
Să analisăm dtirtt în un mod sumar resoluţiunea luată de o adunare organisată de către conservatori; d. Vernescu declară în redacţiunea a cesteî resoluţiunî „e neleal şi nepatriotic R Trecutul politic al guvernului actual este oglinda în care se reflectă argumentele cele mai puternice şi care demonstră că numai cei cari ’l cred nepatriot şi neleal sunt şi remăn în facia ţărei lipsiţi de patriotism şi lealitate. — Să’şî aducă aminte protivniciî noştri că pe timpul de cănd guverneză ţera actualul guvern liberal, o invasiune rustiscă a trecut peste ţeră, făcând resbel Turciei şi acestă ţtiră a rămas necălcată cazacilor, mulţumită ca-
pacităţei diplomatice a guvernului; să’şi aducă aminte protivniciî noştri că sub acest guvern şefulu armatei rusesc! ceru cu cea mai mare cur-tuasie, printr’o depeşă rămasă memorabilă, ajutorul României spre a ’şî putea scăpa situaţiunea încurcată pe câmpul de resbel; să’şî aducă aminte protivniciî noştri că armata română desorganisată, precum dice d. general Florescu, a triumfat asupra duşmanilor, înzestrând ţera cu neatârnarea ; să’şî aducă aminte în fine pro-tivnicii noştri că acest guvern a venit la putere sub un principe suveran şi eârmuesce aŢi un Regat sub un O rege a cărui cortină de oţel a fost atât de batjocorită de domnul Blaremberg.
Are ştiu nu, întrebăm noi acum, ori ce guvern precedent un trecut atât de mare şi glorios ? „nepat,riotic“ îl numesc protivniciî noştri şi actista pentru că voind a veni la putere sunt decişi a se redirna pe o putere străină. Să nu se uite de cetăţeni trecutul acestui partid, căci aşa a fost şi aşa va fi el, dtică pentru nenorocirea ţtirei ar avea măcar o speranţă de a maî reveni la putere.
Resoluţiunea redactată de d. Vernescu vorbesce de „risipa banilor publici cutezâttire e în acestă privinţă reacţiunea. Omenii politici cu care merge adî d. Vernescu bras dessus bras dessous aii lăsat ţara la un pas de prăpastia unui faliment de stat. Starea financiară a ocârmuireî trecute este şi va rămânea un document pe care a-1 nega este cel puţin zadarnic. Tgnorenţa în materie financiară şi o ignorenţă culpabilă pentru time-nii cari vor să jtice un rol politic nu scuseză pe protivniciî noştri. Şi apoi cine nu scie aŢi că fmancele statului nostru stau atât de bine că permit a calcula că un viitor strălucit în acestă privinţă este reservat ţărei nostre.
Nu voim der a atinge acestă Gestiune într’un mod profund, căci vom repeta cu cifrele în mână, precum am făcut de atâtea ori, că nedreptă e acusaţiunea protivnicilor noştri, cari nu fac de cât a acusa fără a avea pentru acesta un argument plau-sibil.
Resoluţiunea redactată de d-1 Vernescu maî Ţice că „reprobă- regimul-de aventuri şi de şterpe frământări, care a lovit agricultura, a ruinat industria, comerţul, şi tinde a slei ttite resursele ţerei".
Dtică esistă un element politic în ţeră, care ne va aduce la un regim de aventuri, apoi acest element compune actualul partid liberal-conservator ; ier frământările şterpe ce se fac în momentul de faciă în ţeră spre a o desbrăca de resultatul unor evoluţiunî, cari au înălţat ţera ntis-; tră la gradul unei naţiuni civilisate,' sunt făcute de elementele ce visez o faptă criminală,—târârea ţerei îndărăt.—In ceea-ce privesce industria, agricultura şi comerciul apoi nu guvernului actual i se pote obiecta ceva în acestă privinţă. — Instituţiunile ntistre financiare create sub cârmuirea guvernului liberal a creat în ţeră capitaluri vitalei indispensabile spre propăşirea acestor ramuri ale activităţii sociale, itir fără capitaluri nici una din aceste ramuri nu ’şî ptite lua un avânt temeinic.
Acestea Ţise, credem de prisos a releva ultimul considerant al resolu-ţiunei sus citate şi care vorbesce despre modul sporirei contribuţiuni-lor directe de actualul guvern. D-1 Vernescu scie că a minţit vorbind despre nisce sporiri generale, ier abusul tăcut de unii din agenţii fiscali nu
e şi nu ptite fi considerat de un mod general de manipulaţiune atât de franc practicat sub regimul trecut.
Finim pentru astă detă a aminti partidei liberal conservattire ceea ce adese-ori Ţicea bătrânul Voltaire; Quelqu’un a plus d’esprit que moi: cest lout le monde: Căci în faţa ţârei liberale şi democrate, oposiţiunea de aŢî ne declară cu o modestie specială, că acela qui a plus d.esprit que tont le monde, c’est elle.
unt trei-spre-Ţece anî de la mişcarea comunalistă a Parisului. Iu 1871, comuna Parisului se declară prin forţă autonomă, prin forţă a fost redusă la nivelul provinciei. De atunci ideia autonomiei comunale a făcut mari progrese în aşa numita capitală a lurael; şi pare a-propiat momentul când ideia va triumfa pe calea pacînică, fără prea mult avânt der şi fără reacţiune.
La 1871, în Francia ca şi în restulft Europei principiul autonomiei comunale era răii înţeles şi pentru cei maî mulţi necunoscut. Curentul public era atât de necunoscător în cât proclamatorii republice! usară de mitralii şi tribunale militare, pentru a suprima şi reduce la tăcere pe cei ce urmau ideia lor. Ceî-ce declarai! că scot ţâra din lanţurile despotismului, fură despoţi la rândul lor; ei înţelegeii ca Francia se fie liberă, der nu şi comunele Franciei.
As ă-<Ji nu maî e aşa, cel puţin în ce privesce Parisul. Ultimele alegeri municipale afi arătat iumei că, pe când tote tote cele-l-lalte partide scad în creditul public, autonomiştii câştigă necurmat teren. Mal mult ca în consiliul trecut autonomiştii formexâ penă acum, maio ritate ; din 40 arondismente cari au făcut alegeri 30 aii dat autonomiştî, 10 conservatori şi 8 oportunişti şi se speră că din balotagiu vor mai eşi autonomi şti.
— Cestiunea Tonkinuluî pare a fi intrat în cea din urmă fasâ. Dupe cum ne ah anunţat depeşile, China a trămis la Paris un ambasador cu misiunea specială de a negocia. Cu tdte aceste o depeşă din urmă ne comunică că consiliul de stat convocat de împărătesă spre a se rosti în privinţa trebuinţei de a se începe negocieri cu Francia, s’a declarat în contra acestei trebuinţe. Tot aşa de semnificativă e şi scirea publicată acum cât-va timp, dupe care guvernul frances are de gând să ceră Camerei, îndetă dupe deschiderea sesiunii, un credit de 40,000,000 pentru Tonkin. Decă situaţiunea ar fi limpede, acest credit n’ar putea fi cerut şi maî puţin încă acordat; de sigur însă că guvernul frances are să maî lupte cu mari greutăţi penă la instalarea protectoratului în Tonkin şi Anam.
Până atunci, se pare că Francia voesce să începă o nouă acţiune. Diarele en-glese aii anunţat Ţilele aceste că ambasadorul frances a întrerupt relaţiunile cu sultanul Marocului, pentru motivul că acesta n’a voit să revăce pe un guvernator. Acest amestec în afacerile interne nu pdte fL privit ca un semn bun. Decă Francia gândesce însă să facă îh Maroco acelaşi lucru ca în Tonkin şi Madagascar, ea va fi silită să ţină de Spania, care nici o detă n’a renunţat Ia pretenţiunile sele asupre teritoriului Marocan. Cel maî mic pas al Franciei în Maroco ar provoca protestări seriose din partea Spaniei şi în împrejurările actuale republice! nu’i pote conveni o ruptură cu vecina de la Sud.
In ce privesce atitudinea Franciei în vitorea conferinţă internaţională, cestiunea a fost destulde bine tratată de corespondentul diarului Nene Freie Presse, al cărui articol l’am reprodus Sâmbătă.
PlmupieFmncieîpotfl paralisate până
interesante ca cele din Ţiua precedentă. Au vorbit Richter, Puttkamer, principele
de hordele


www.dacoromamca.ro
2
TELEGRAPHUL
]a ore-care punct de ultima combinaţiune diplomatică privitore la Egipt, combinaţiune care se baseză pe rechemarea esi-lataM Ismaîi-paşa Iâ cârma Egiptului. E greii de spus însă până unde acestă schimbare de persdne ar îndrepta situa-ţiunea.
INFORMAŢIUNI
Procesul torturatorilor de la BordenI, ce trebuia sS se judece Sâmbătă de tribunalul din Ploescl, s’a amânat pentru diua de 27 Iunifi, din causă că afi lipsit câţî-va martori. —o —
Marţi, 1 Maift, se va da în teatrul cel mare un bal travestit, pentru crearea unul fond destinat construirel localului esposiţiu-nel din Iaşi a cooperatorilor din ţară.
La 12 ore din nopte:
Masca jos şi estudiantina, esecutată de mal multe domne şi domni din societate.
Balul se va termina printr’un cotilion monstru.
Preţul intrărel 5 lei.
—o—
Joi sera, după orele 5, scrie Carp aţii din Craiova, a căţlut o ploie torenţială, care a adus mult bine porumbului mal cu sâmă; multe locuri de prin văl sunt inundate cu totul. Locuri jose, prin cari de 2—3 ani nu s’a pomenit ca apa să devie stătătore sunt distruse; văl sămănate, în adâncime de un stâDjin şi mal bine, pe întindere de un pogon chiar, au debordat în curând, pre-sintându-se vederii lacuri întinse, acolo pe unde plugul trăsese brasdele-I regulate.
—o—
Joul noptea d. general Racoviţă a sosit la Roman unde a inspectat trupele din garnizoha Roman ; apoi s’a reîntors la Iaşi. —o —
La 27 ale curentei tribunalul de Roman a judecat acţiunea pornită cotra preotului Alexandru Ionescu din comuna Poemile Oncea în privinţa unor maltratără de care era acusat.
Preotul a fost achitat.
—o —
Erî scrie Liberalul din Iaşi de la 29 curent, la 2 două ore după amia^I a avut loc înmocmântarea D. Lascar Russeti mort grabnic la hotel Binder.
încă un vechiu luptător de la 48 care s’a stins.
—o—
Joi la 3 Maiu, se dă o represintaţiune deosebită la Teatrul Naţional, în beneficiul distinsei artiste d-na M. Vasilescu.
Şe va juca pentru prima oră, — după mor-tea regretatului Pascaly, care o jucă de două ori numai, — marea dramă militară cu spectacol Duoî Sergenţi săă Onorea militară.
Rolurile principale sunt împărţite între d-nele Vasilescu beneficienta, în Sofia, Ar. Romanescu Laurelta şi d-nil Julian în Caporalul Cremene, Nottara, dificilul rol al lui Guillaume Larrive, ITasnaş Robert Leger, Fraivalt Mareşalul d'Altavilla, Papadopol Căpitanul Valmore şi Niculescu Ofiţerul de marină.
Scena Teatrului cel mare fiind vastă şi bine înzestrată, acestă piesă de mare spectacol suntem siguri că va face mare efect.
Reamintim că ea este dedicată armatei, de d. T. Dunka care a tradus-o din italie-nesce şi a modificat’o pentru scena română.
Comercianţii cu grâne din Mohilăfi de pe Nistru, din Chişineti, Bender şi Akerman sunt puse într’o situaţie deplorabilă. Mal multe case se află în ajunul d’a înceta cu plăţile. La Odesa preţurile pe grâne nu se ridică absolut de loc, ci din contră scad mereti. Se Zice că singura casă Grimberg are înmagasinate la Chişineă 270,000 pud de grâne, apoi sunt pe la alţii câte 100— 150 de mii pud, care rămân netransportate la Odesa, unde înmagasinarea costă mult.
Comerciul cu grâne fiind strîns legat cu industria şi comerciul manufacturai — tote aceste sufer. Scumpetea la Odesa şi Chi-şinefi a ajuns la culme. Lemnele de foc costând 50 — 60 ruble, arutăriele aii ridicat preţul pâneî.
—o—
D. Calenderu, preşedintele consiliului de administraţie al căilor ferate române a sosit aZI la Viena. D-nil Mănescu, şeful serviciului comercial, şi d. Kalmar, şef de biuroti din a-celaş serviciu, sunt deja acolo, în calitatea de delegaţi la conferinţa privitore la ega lisarea tarifelor locale cu cele directe de transport.
Mima revisionista la Iiropa
Decă vom arunca o privire dincolo de fruntariele ţereî nostre, apoi vom vedea frământându-se în momentul de faciă atât poporele cât şi guvernele parlamentare. Un mare corent iresistibil de revi-suire a coprins spiritele poporelor ci-vilisate. Acesta se esplică pentru ori cine ştie a judeca lucrurile, prin analisa seriosă a înlănţuire! faptelor istorice din care se compune secolul nostru : precum industrialismul sub regimul burghes a înlocuit regimul nobilimei feudale şi di-rigeaqlă acum societatea modernă; dupe victoriele repurtate de la 1792—1842, tot aşa în momentul de faciă democraţia infiltrându-şi ideile sele în poporele civilisate, împinge guvernele evoluţioniste, al căror spirit nu se află întunecat de orbia reacţionară, la revisuirea pactelor fundamentale.
Acesta probară că atât noi cât şi Europa întregă mergem înainte; guvernele, nolens-volens, se decid a da dreptate reclamaţiunilor poporelor, şi prin urmare, învederat este, că Europa eşind în fine din era revoluţiunilor, voiesce a pune piciorul pe calea liniştită şi sigură a evoluţiunilor seu ce este acelaş lucru a revisuirilor constituţionale gradate.
Belgia
In capul programei democratice a partidului liberal din Belgia figuredă revi-
lăfifăcători şi vagabonzi, pe cari grdsnica miseriă englesă ’I face indiferenţi pentru viaţa publică şi incapabili de a se ocupa de densa. Reforma electorală nu e totuşi reclamată cu atâta putere adâncă ca la noi; dâr după d. Gladstone a guverna însemnă a prevede şi e mai bine ca guvernul să nu aşcepte să i se smulgă tdte progresele.
Reforma electorală nu e cerută în Anglia de atâta vreme ca în Belgia, căci ultima întindere datăză de mai puţin de 15 ani. Şi ea a fost făcută nu în limitele unui articol de lege restrictiv der în acela al nevoilor de atunci. întinderea nouă are ca adversară hotărîtă pe Camera lorzilor, care ’şi-a arătat deja intenţiunea de a o respinge. Iecă obstacolul cel mai mare, pe care trebue săi dob6re ministeriul, însă el nu l’a oprit de a întreprinde o reformă cerută de majoritatea Camerei împreună cu majoritatea naţiune!.
Francia
In Francia, cestiunea revisuirii este cu totul la ordinea Zilei. Constituţia de la 1875 este o epocă de transacţie între partidele duşmane; ea a fost făcută de o adunare care n’avea mandat pentru acăsta; ea conţine o mulţime de restricţii monarhice sub forma republicană, D’aceea, de mult timp, partida republicană a cerut revisuirea, şi singurul punt asupra căruia este o neînţelegere între radicali şi acei mai moderaţi, este chestia de trebue să fie totală şefi, parţială.
Acum guvernul iă iniţiativa, şi la reintrarea camerilor, în luna Maift, el a promis că va depune un proiect de re-visuire limitat. Nimeni nu va acusa ministerul oportunist al d-lui I. Ferry de a fi prea radical ori prea utopist, şi totuşi el face ceea-ce se pare aici atât de greii chiar de proiectat; pus în capul partidei sele şi şef al guvernului, Ferry îşi însuşesce reclamaţiile tuturor republicanilor, pentru ca să pdtă urma diri-gerea mişcării, şi propune transformarea acestor reclamaţii în legi.
Olanda
După vecinii noştrii (ai Belgiei) de la sud şi de la est, cei de la nord, Came-rile Olandese s’ocupă în acest moment de un mare proiect de remaniare completă a Constituţiei. Acolo, ca şi în Anglia, ca şi în Francia liberalii cei mai înaintaţi sunt cei ce afi reclamat energic revisuirea unei charte deja învechită şi care nu mai era potrivită cu nevoile şi progresele moderne. Miuisterul Olandez, ca şi ministerele englez şi francez, a luat
lisări la 1874. Pactulu constituţională austro-ungar n’are de cât o durată legală de Z®ce ani, şi acela care conduce acăstă ţâră actualmente a fost premenit la 1877; după trei ani, tdtă organisaţia atât de complicată a acestui imperiu va fi pusă în cestiune.
Peste Ocean
Dincolo do ocean, tinerele naţiuni cari s’aft constituit liber şi fără piedici feo dale pe pământuri noui, au adoptat tdte un sistem de sufragiii care ne lasă mult în urmă: Statele-Unite practică sufra^ giul universal cel mai absolut, şi chiar nouele state ale Americei de sud, ale Australiei, ale Africei meridionale (mai cu sâmă Transvaalul) aii adoptat în a căstă privinţă basele cele mai drepte şi mai democratice.
Ci“® are I ™ţiativa> a îmbrăţişat ideia înaintată, şi a depus de curănd un proiect de mo-
7?
am de
— o—
Printr’o scrisore adresată Zarului liberal conservator din Iaşi, Patria, D. Mihail Co-gălnicenu protestă cum că Dreptatea, ce apare în Capitală, ar fi organul d-săle.
Estragefn următorele din acăstă scrisore a bărbatului de Stat de la 2 Maiu:
„Protestez, Zice d-sa. în contra acestei paternităţi date mie cu multă generositate. Vă rog dar d-le Redactor ca să bine-voiţi în unul din numerile viitore ale „Patriei11 ami’o ridica de pe umerile mele.
Când vroesc a avea un organ al meft, obiceitl de a face, ca chiar în capul Ziarului să se tipărescă acesta cu litere mari. Eu astă-Zl nu am nici un Ziar care, direct sau indirect, se primescă inspiraţiunele sale de la mine. La timpul cuvenit, voiu avea şi eu un diar al meii şi sper că acesta nu va fi prea târZiu. Atunci voiu avea îngrijire să nu las altora sarcina de a vă spune că acel Ziar este organul d-Iul Kogălnicănu. Mă voiu achita însuşi eu de acestă însărcinare."
—o—
Aflăm că Reacţiunea va înmâna Maj. Sale Regelui un protest privitor la cele întâmplate la Bossel Sâmbătă seară. Până acum acest protest este acoperit cu 200 de iscălituri.
—o—
ScirI triste ne sosesc din Basarabia Stagnaţiunea complectă îq afaceri, care până acum cuprinsese numai Rusia propriii Z>SV
de a se mira, Zi°e Ziarul belgian, La Reforme de clamorea reacţionarilorft, de mânia şi de afectaţie dispreţului, care sja desfăşurat în Belgia pe timpul când cestiunea revisuireî a fost pusă la ordinea Zilei." Insă cu tdte astea, precum putem judeca cele scrise de presa belgiană, la Bruxelles cel pucin, nu esistă în momentul de faciă de cât una şi a-ceiaşi opinie asupra următorului punt: articolul 47 din Constituţiune trebue să dispară. Acest articol priveşte legea e-lectorală, care în Belgia se află restrînsă printr’un cens de şi forte mic totuşi esistinte.
Der decă partidele înaintate sfint într’o unire faciă cu acestă cestiune, apoi nu este aşa în ceea ce privesce partidul reacţionar clerical al Belgiei. Membrii a-cestul partid se vaită şi se lamenteZă la singura ideie că poporul belgian va căpăta un drept de vot mult mai larg; acesta se esplică forte bine prin trecutul acestei partide decăZută aZî din tdte punctele de vedere.
Englitera
In Anglia, unde constituţiunea ca hartă scrisă nu esistă de loc, der unde din altă parte tradiţiunea e atât de putintâ) unde Camerile „pot face tot* der nu fac de cât ceea ce reclamă naţiunea, guvernul liberal a luat iniţiativa reformei e-lectorale cea mai largă şi cea mai mă-rdţă a epocei ndstre. După propunerea d-luî Gladstone se va acorda dreptul legislativ la peste 2,000,000 alegători noi şi proiectul pare tutulor atât de drept şi folositor în cât nimeni nu s’a hasar-dat a'l ataca făţiş. Cine ar îndrâsni să susţie că d. Gladstone e un utopist seu înşelător. Ei bine, chiar cu argumentele întrebuinţate de prietenii noştrii, marele om de stat a venit să apere reforma înaintea comunelor. Scopul care va fi a-tws în AugHa este de a acorda dreptul de vot tutrirr cetăţenilor, afară de ceî-
RetrograZiî
In Europa, nu mai rămâne în urmă de cât Germania, unde puterea personală a unuia a aflat momentan incarnata sea într’un om, der unde sufragiu: universal stabilit de mult face nnfolosi tdre ori-ce reformă electorală; Spania, unde încăpăţânarea reacţionarilor aduce necurmate revoluţiuni şi Rusia autocratică, în care domnesce întunericul putere! absolute.
Tdte celelalte naţiuni europene se o cupă şefi s’aft ocupat cu îmbunătăţirea constituţielor lor, şi cestia întindere! sufragiului le-a determitat la acesta.
Acesta nu dovedesce penă la evidenţă I nevoia revisuireî la noi ? Decă mai tdte poporele civilisate fac nisce proiecte a naloge cari sunt preocuparea lor actuală decă cei ce sunt mai aprope de noi şi cari ne semănă mai mult prin rasă, moravuri şi condiţii generale sunt tocmai acelea la cari acestă preocupare este mai viue; nu e logic, decă nu e neînţe-lept, de a pretinde că am fi singurii sustraşi de la condiţiunile de esistenţă ale celor lalte naţiuni că am forma o lume aparte, că trebue să rămânem singuri neclintiţi în mişcarea universală!
Din contra, revisuirea e mai necesară la noi de cât pretutindeni.
de atunci căuta vreme cu prilej ca sS’l go-nĂ»că din mitropolie.
„Nict.ndru, bun prieten cu eclesiarchul, se însârcină ca să-l satisfacă el acest gust, mai ales că avea ceva de răfuit cu Galac-tion, fiind că acesta începuse a’lfi visita cam des.
„Şi aşa, în săptămâna luminată, în nop-tea fatală, fiinţele nocturne oşiră la vânat după obiceiti, şi după meZul nopţii sătule de pradă se întorseră acasă : îr*8e nu o detă, ci pe rând, msl întâiâ Nicandru, apoi Daniel şi mal târZifi de tot şi Galaetion, der când să intre, uşa sâlel încuiată, bate, strigă; în sfârşit Nicandru se scolii, ÎI deschide, căci câte trei aceştia stau într’o sală, şi fără să Zică un cuvânt îl înhaţă de păr, ll trânteşte jos şi începe a’l trage, serma-nul Galaetion, obosit de multă propove-duire mal fotă noptea, pe mal de desubt.
„In acest sgomot Daniel se scolă şi alârgă în ajutorul lui Galaetion, îusS în zadar, căci Nicandru ÎI bătu pe amândoul până ÎI lăsâ singur de bună voie, şi intrară apoi fiecare în odaia sea.
„Dâr peste câte-va minute, Nicandru se înfuriâ grosnic, se duce la jGalaction şi-l ia din nofi la bătaie şi după ce ostenesce bătându-1, ese afară şi tot el începe să strige „hoţii!“
„Scolă pe mitropolit şi cere asigurarea vieţej contra lui Galaetion şi Daniel care aii sărit să-l omore.
„In timpul acesta vine şi poliţia, dâr mitropolitul, luând asupra-I cercetarea faptu-ul şi pedepsirea vinovaţilor se retrase.
„Nu seim încă până acum ce măsuri va fi uat părintele mitropolit în privinţa acestor călugări; am auZit însă că, din cercetările făcute, Galaetion s’a găsit mal vinovat."
BULETIN JURIDIC
sS
dificărî care coprinde cea mai mare parte din disposiţiile constituţionale şi care dă mai ales dreptului de sufragiii nisce base noui şi largi.
Olandesii nu sunt un popor novator şi aventuros, nioî unul nu ne atinge atât de aprope şi ceea ce se petrece la densul pâte lesne să fie invocat şi la noi.
Portugalia, România.
Iacă cum e situaţia în cele trei ţări parlamentare. Der, mai departe, aceiaşi situaţie dă aceleaşi resultate: Constituţiile s’&fi învechit, poporele le-afi reclamat îmbunătăţirea, guvernele afi sciut să se hotărâscă a propune ele însele ceea ce li s’ar fi putut smulge.
Ast-fel cernerile Portugaliei ş’ale României discută în acest moment nisce propuneri ministeriale de revisuire, şi aceste două ţări se ocupă mai cu semă de dreptul de sufragiu, încătuşat în România în regimul cu patrii clase de alegători, şi parlamentul caută a’l face din ce în ce mai democratic.
DUS ŢARA
O încercare de escrocherie. — Citim următorele în Posta din Galaţi;
„Sergentul Goldifănu, din arma artileriei şi mutat de câte-va Zile în flotilă, sosind ieri în Galaţi, se presentă la biu-roul d-lui M. Chrisoveloni cu o scrisore ca din partea d lui I. Marghiloman din Brăila, prin care acest din urmă ’i cerea 10 0 leii D. Chrisoveloni bănuind purtarea sergentului, căută să’l oprescă, der a dispărut fără de veste.
„Avisat fiind comandantul pieţei, d. maior Poroineanu, descinse la facia locului şi dupe ore-care cercetare, prinse pe vinovat. Sergentul mărturisi singur faptul. El e arestat şi dat în judecată."
BATAE INTRE CĂLUGĂRI
Revisuirile încă recente
Iar în cele-l’alte ţări europene, decă nu se cer cu atâta vioiciune reformele legilor fundamentale, causa e c’aft avut loc de curând în Italia, statutul care lasă legeî îngrijirea determinărei condiţiunilor electoratului'; o lege nouă a fost făcută acum trei ani, care are de basă minimul de capacitate care implică să se scie a citi şi a scrie şi care admite apoi numerose clase de alegători de drept, stabilind în ultimul rang censul ca pre-sumpţie de capacitate.
Constituţia daneză a fost de mai multe ori prefăcută de la 1869; a Suediei a lost reformată cu totul la 1866, adunarea Statelor lepădendu’şî singură privilegiile, sub presiunea opiniei publice. Constituţia elveţiană a fost modificată în sensul unei mai mari centra-
Citim în Desceptarea din Iaşi:
„In săptămâna luminată, nu seim bine a-nurae în care "nopte, trei călugări din sfînta mitropolie din Iaşi şi anume diaconul Nicandru, ieromonach Galaetion şi archiman-dritulft Daniel Obreja, s’au bătutu îatr’-un modft selbatic şi au provocat un scandal în cât au pus în piciore poliţia şi aă sculat din somn şi pe mitropolitul, care a alergat speriat la acea privelisce.
„Poliţia, dupe cât suntem informaţi, voi să’şî facă datoria, iar, I. P. S. S. Mitropolitul îşi luă sarcina ca să pedepsescă singur pe vinovaţi, şi atunci poliţia se retrase.
„Dâr, lucru ciudat, că din cercetările făcute de I. P. S. Sa lu loc ca provocatorul scandalului diaconul Nicandru se iasă mai vinovat, el stă d’asupra ca unt-de-lemnul, pe când cei-l-alţi duoî şi mai ales bietulu Galaetion sunt băgaţi în fundul pământului.
„Mal ales Nicandru, despre ale cărui fapte mărturisesc mal tote comisiile din Iaşi şi tribunalul secţia IY-a. pentru bătălii, insulte şi încercări de omor; acesta răpesce femeia legitimă a unul cetăţian cu care trăesce astă-ZÎ: bărbatul femeel devine idiot şi copiii făcuţi cu el ati umplut lumea, seu pote că cuviosul ie va fi asigurat fericirea eternă, căci nu se scie unde sunt.
„Cu tote acestea Nicandru, provocătorul scandalului, este nevinovat şi pentru ce, să vedem:
„Eclesiarchul loehim văZând cele publicate de noi contra sea, s’a pornit cu furie asupra lui GalaetioD, Zicând eă el ne-a dat acea informaţiune, ceea ce nu’l adevărat, şi
O fată uşuratică
Slujnicuţa Maria G... avea mare poftă visiteze pe părinţii el în satul B., şi cu acest prilej ea voia să ’şl ia o rochie, cu care să facă mare sensaţie prin sat.
Ca să’şî împlinâscă dorinţa, ea intră la o croitoresă şi spuse să i se arate mai multe costume, din cari ’şî alese unu în va-ore de cinci-Zeci de lei şi ’l încercă să veZâ cum ÎI vine.
Costumul îi plăcu forte mult, când privi în oglindă, şi ea propuse croitoresei, ca să-I dea o arvună de Zece lei, ier restul să-I dea in rate lunar».
Croitoresă nu primi aceste condiţiuul, ier ujnicuţa nu se putea hotărî cu nici ua preţ, ca să renunţe ia frumosul costum.
Int’acestea intrară şi alţi muşterii, cari fuseră servite de croitoreasa, şi Mariora tot mai stătea îmbrăcată în rochia cea nouă.
De-o dată ea ’şl luă o hotărîre, şi plecă în grabă îu costumul cel nofi.
Cei Zece lei ea ’i pusese deja pe tiş-
ghea.
Ast-fel ea sosi într’adevăr la părinţii el în frumosele haine, der acolo nu putu să se bucure multă vreme de triumful vani-tâţei sele, căci în urma unul mandat de
urmărire ea fu arestată, cu tote că mal trimesese mal târZiă încă cincI-spre-Zece lei ca acont la costum.
Cu tote că părintele el, plăti îndată restul, el nu mal putea împedica, ca fica lui să fie acusată pentru furt.
Advocatul acusatel pledâ, că aci e vorba numai de o uşurinţă, şi după cum e dovedit nu era nici un gând de păgubire.
Tribunalul însă o găsi vinovată şi o condamnă la 15 Zile închisore.
ORONIOA1)
Banul
D-lui Dimitrie I. Ghika
Primiţi, ve rog, stimabile Domn, dedicaţiunea acestor câte-va rânduri, ca o slaba' es-presinne a profundei recunoştinţe, ce vb detorez.
Era o frumosă seră de veră, luna cu drag îşi revărsa razele sele argintii peste câmpiele înflorinde şi desfăşura cu măestrie tote bogăţiile sâle nespuse, tote comorile sele vil şi plăcute. Stelele presărate pe senina boltă cerescă, licăreafi şi sclipeau ca nisce diamante împrăsciate pe o câmpie îutinsă.
Mergeam singur şi gânditor pe o potecă ascunsă, romantică, frumosă, şi mă gândeam la multe din lumea acesta, lăsam a trece pe dinaintea ochilor imaginaţiunel mele tot trecutul meă, pe când mal eram copil încă, când simţeam acea fericire dumneZeiescă
1] Fragment dintr’un roman.
www.dacoromamca.ro
TELEGRAPHUL
3
*:■
pe care cine-va o pote avea numai în filele copilăriei sele.
—	Ce frumosă e vieţa, —vorbeam către mine însu-ml, tot păşind înainte pe acea încântătore câmpie, - luna, facla nopţel şi nenumăratele stele, podoba cerului, ce frumos lucesc, privighetorile cu ce plăcere şi gingăşie cânt, şi aceste flori, ce parfum plăcut şi îmbătător împrăsciază! O, cum totul e făcut spre bucuria, spre plăcerea o-mulul! Şi pentru cine ore a creat puterea divină tote aceste? Pentru fiinţa ei favorită, pentru fiinţa creată după asemănarea el, pentru om. Fructele câmpiei sunt ale sâle, florea din grădină pentru dânsu cresce, pentru om murmură în tainice şopte pâ-raele cristaline, pentru dânsul frumosele păsărele îngână dulci şopte de amor, pentru omul tote, a lui este natura creatoră si nu-tritoră, căci el are simţiment pentru a le gusta, el le pote simţi şi înţelege, pentru dânsul tote sunt create. Mal multă încă, mult mal mult îl dete providenţa. Ea ÎI dete un suflet, ea puse într’ânsul o dorinţă după o poftă mal înaltă de câtă fericirea momentului, ea ÎI dete dorul după sciinţă şi învăţare! O, tu fericite om, ţie îţi sunt deschise tote tainele sciinţel, pentru tine pământul nu este prea adânc, cerul nu este prea sus! Totul poţi învăţa tu, totul poţi străbate cu gândirea tea. A tea este sciinţa, pentru tine sunt artele, alfi tău e cerul şi pământul.
De o dată strebătu până la mine un rîs batjocoritor, şi mă întrerupse diu înaltulti avânt al inspiraţiunel mele. — Ha, era un om care stetea lângă mine, era o fiinţă omenescă! Membrele sele însă, pe care Dumnezeii le-a creat spre frumuseţe, erai! uscate şi prăpădite, ochii săi în cari trebuia să fie un foc divin, erau stinşi şi turburi, în loc de vestminte frumose, nisce sdrenţe se aflau pe slăbănogul său trup.
—	Cine eecl tu ? întrebaiii eft cu îngrozire.
Şi acea fiinţă prăpădită şi îngrozitore de lângă mine, 'ml rănjesce în faciă şi ’ml res-punde cu o voce sâcă :
—	Eu sunt una din acele fiinţe, pe care Dumneţleă le-a creat dupe chipul săfi, pe care tu le-ai lăudat chiar acum.
—	Tu ? întrebai efi, tu ? Pentru ce ore e atât de stinsă privirea tea,^pentru ce ore trăsurile feţei tele atât de prăpădite, pentru ce braţele tâle atât de deşirate?
—	Fomea a făcut’o, <Jise omul.
—	O, Dumnezeule, Dumnezeule, pote ore flămânzii un om ? Pentru ce ore nu mănânci din pomele câmpiei ? Ia privesce colea, veţi! tu, cât de frumose sunt?
—* Ele nu sunt ale mele, Z'se omul şi privi cu o lăcomie sălbatică la pomele frumose. Ca să mi le pot procura, îmi trebue un ceva ce nu posed efi.
—	Ce tremur), sărmane?
—	’Ml e frig!
—	Şi pentru ce ore dâcă ’ţl e frig, escl îmbrăcat în aceste vestminte rupte? Pentru ce ore nu-ţl învelescl membrele tale ? Nu poţi tu ore face acâsta?
—	Aşi putea face acâsta cu un ceva ce nu posed! Fără acel ceva trebue să rabd frigul.
—	Ce privescl ore atât de gânditor spre stelele din bolta cereseă?
—	Aşi vrea să cunosc căile lor, să aflu mersul lor. Aşi vrea să sciţi, aşi dori să învăţ !
—	Şi pentru ce nu faci acesta, nefericite ?
—	Pentru acesta îmi lipsesce un ceva, ce eh nu posed!
—	O, Ziseiu, eu cu rugăminte, spune-mî acel ceva.
Şi îngrozitorea fiinţă de lângă mine se sculâ, şi ochii săi eăpătară foc, ca şi cum ar vedea ceva frumos, ceva scump dinaintea sea, şi Zise :
—	Acel ceva, sunt banii!
—	Banii! Ce sunt banii ?
—	Banii sunt o massă ce se topesce în foc şi se tornă în formă, şi pentru care o-mul primesce tot. Tu al lăudat sorta muritorului, şi al dreptate; este o sortă fericită, când acel muritor are bani. Banii îl deschide drumul la tote. Ca să puie mâna pe el, omul lucreză fără odihnă totă Ziua, care este făcută pentru bucuria sea, pentru bani omul se scoboră în pântecele întunecos al pământului, şi când pune mâna pe el, tote plăcerile vieţel sunt ale sele. Val însă, de o mie de ori val, de acel nenorocit, căruia întâmplarea a răpit, acel lucru ce procură fericire şi bucurie, val de acela ce a văZut lumina Zilei lntr’o colibă săracă. Val de săracul acela! Ce ÎI foiosesce ore când sufletul său arde după glorie, după vaZă, după onore ?—Sdrenţele sâ'.e îl ţin înapoi de la orl-ce bucurie. - Banii ’i-ar deschide căile la templul sciinţel şi al artelor— sărmanului însă ele sunt închise, şi tote isvorele
, inteliginţel, ale sciinţel, trebue să sece ( în creeril săi; şi el care pote cu bani, ar fi fost o faclă a sciinţel, trebue să se stingă în întunecime. Iată puterea banilor, adaugă j slaba fiinţă şi peri de lângă mine.
1 Rămăseiu multă vreme în loc ca împe-trit, mi se părea totul ca un vis îngrozitor, singur nu sciam ce să gândesc, şi gânditor păşiiu acasă, auZind tot după mine sinistrele cuvinte ale fantomei nopturne.
Lewe.
Jntemplari din Capitala
O spargere la societatea Furnica.— Ieri nopte s’a comis o spargere la societatea Furnica ; autorul acestei spargeri s’a prins şi s’a condus la secţiunea 3, el este ordonanţa d-lul sub-locotenent Mărgăritescu din reg. I de roşiori, anume Nicolae Nap.
—x—
Un cadavru. — Sâmbătă pe la 5 ,/2 ore săra, s’a găsit de către nisce lucrători cadavrul unul bărbat în casele cu No. 90 din calea Gri viţel. Parchetul a fost avisat.
— x —
Coş aprins. — Sâmbătă noptea s’a aprins un coş de la casa d-lul Gr, Şuţu, din strada Colţii; din norocire, el a fost stins de servitorii din curte.
—x—
Avis păgubaşului. — Pe strada 11 Iuniu s’a găsit un portofel negru, coprinZând o poliţă de 200 lei. Păgubaşul se pote adresa la secţiunea 33.
—x—
toc. — La d-na Ana Diaconescu, din calea Dorobanţilor No. 42 s’afi aprins nisce talaş într’un butoifi. Focul a fo3t îndată stins de servitorii din curte.
Scandalul de la Bosel
Sâmbătă partidul liberal conservatorii ţinu, după cum se scie, o întrunire po litică în sala Bosel.
La eşire, ora 11 Va din nopte, câţî-va adepţi aî partiduiuî, dintre cari cel mal mulţi lucrători la tipografia Miuleţ, aprinseră câte-va masalale, iar alţii strigau la Palat
Poliţia, aflând de mal nainte că o ma-nifestaţiune are să se facă la Palat, luă măsuri spre a asigura liniscea publică.
In adevăr după ora 11 jumătate văzând că masalalele se aprind tâte şi că manifestanţii, în capul cărora se aflau dd. Gr. Alexandrescu, (cafegi-başa) şi o mulţime de alţi tineri intre cari şi domnii
C.	G. Gostaforu, Lenş, Vlahuţ, oficeri în retragere, etc., se îndrepteză spre palat, a. căpitan Stănciulescu, în fruntea unul detaşament de gendarmî pedestri, îi somă să se împrăştie; ei însă refusară; atunci d. Al. Lahovari, directorul poliţiei îi somă din nou, ier manifestanţii continuară a îna iuta strigând: Jos Brătianu! La Palat!
Atunci numai un detaşament de gean-darml călări sosi şi baricadă stradele, somând pe manifestanţi se se retragă. EI însă huiduiră şi insultară pe ostaşii noştri! şi nu părăsiră pieţa tetruluî, de cât numai siliţi de măturătorii, cari începuseră să măture.
Ei continuară a striga şi vocifera mereu, praful însă înecându-i, fie care se duse pe la locuinţa sea, mulţi din ei de sigur răguşiţi.
Capii partidului, dd. Lascar Catargi şi
G.	Vernescu, priveau ascunşi la esecu-tarea planului lor, căci de sigur un plan a fost pregătit de mai nainte.
Aflăm chiar că o dâmnă din societatea aristocratică depeşă în aceeaşi nopte bărbatului ei: Brătianu a cârtit. Bucurie lă culme.
Proprietarii otelului Hugues, cafenelelor Oteteleşanu şi Fialcowski au dat o declaraţi une înscrisă cum că nici o per-sână n’a fost arestată în întrul stabilimentelor lor, că nici un gâm n’a fostă spartu şi că nimeni n’a fostă silită să se apere cu scaune contra forţei gean-darmilor, acâsta spre desminţirea celor publicate de România.
Putem afirma că nici o personă n’a fost arestată şefi rănită şi că d. Gr. A-exandrescu ţinea în mână un revolver cu care ameninţa.
Caber.
CORPURILE LEGIUITOAu "
(ADUNAREA DEPUTAŢILOR)
{Şedinţa de adi 28 Aprilie 1884).
Preşedinţa d-luî general Lecca.
Şedinţa se deschide la ora 1 Va p. m. fiind presenţl 93 domni deputaţi.
Se dă citire sumariulul şedinţei precedente, şi se aprobă.
Se comunică adresa ministeriulul de finanţe pentru ca să se alâgă un delegat al Camerei care să iâ parte la lucrările caselor rurale, în locul d-lul D. Mărgăritescu.
! Se pune la ordinea Zilei alegerea acestui | deputat.
Se comunică de asemenea petiţiunea mal multor advocaţi din Capitală, cari se plâng, că li se contestă de unele autorităţi judiciare dreptul de a pleda şi cer să se voteze legea din iniţiativa parlamentară, pri-vitore la libertatea absolută de a pleda şi în privinţa căreia s’a votat urgenţa.
Acâsta petiţiuue se trimete la secţiuni.
D. P. Buescu rogă pe d. preşedinte să stăruiască pentru a i se comunica dosarele de protestări de la casieria Ilfov, pentru a’şl desvolta interpelarea sea în privinţa mărirel impositulul financiar, de ore-ce până acum n’a primit nimic.
I). preşedinte declară că chiar diu Z>ua în care a cerut d. P. Buescu acest dosar, biroul s’a adresat ministeriulul de finanţe.
D. ministru de finanţe declară că a primit adresa biuroulul Camerei şi a dat ordin ca să se trimită dosarul în cestiune.
B. Preşedinte observă tcă Camera nu este în numărul reglementar pentru a se ocupa cu cestiunea revisuirel şi până se vor complecta cele două treimi, propune ca Adunarea se se ocupe cu alte proiecte mai mici.
D. ministru preşedinte propune ca Camera să trecă în secţiuni şi se se ocupe cu proiectul de lege prin care se autorisâ Comunei BucurescI să contracteze un împrumut pentru clădiri de localuri de scoli primare.
I). Preşedinte observă că cu părere de rău nu se pote satisface dorinţa d-lul preşedinte al consiliului, de ore ce acest pro-ect de lege este încă la tipar.
Voci. Să discutăm proectul de lege primitor la Cumul.
D. Preşedinte Zice că acesta lege va lua Camerei mal multe Z>le -Şi acum trebue se se iâ în discuţiune un proect de lege care se pote discuta şi vota mal curând.
D. N. Ionescu nu este de părerea d-lui general Leca şi Z>ce că s’ar putea începe a<Jf a se discuta legea consiliului.
I). preşedinte declară că cele două tre-î iml s’au completat şi că se continue cu discuţia revisuirel -art. 59. D-sa dă dâr cuvântul d-lul N. Ionescu.
D. N. Ionescu declară că a venit mal revisionist de cât cum plecase şi că are o serie de amendamante pe care le va propune la legea electorală.
Apoi intră în discuţia generală asupra raportului d-lul Stolojan privitor la revisu-irea Constituţiunel şi-î face o aspră critică, discutând mal tote principiurile constituţionale despre care tratâză raportul în cestiune.
D. N. Ionescu, după un lung discurs în care a vorbit mal mult do Anglia, de corespondenţa Reginei Victoria cu Napoleon III, privitore la pacea de la Crimea, etc., venind la art. 59 combate fusiunea colegiului al doilea cu cel d’ântâifi, care, Zice d-sa, nu este de loc un progres în materie electorală.
D-sa este pentru scăderea cât se pote de mult a censului şi propune un amendament ca să facă parte din colegiul I toţi aceea cari afi o proprietate rurală pentru care plătesc un imposit de cel puţin 30 lei şi cari scifi a citi şi a scrie.
D-sa se declară că se unesce cu aceia cari voesc ca proprietarii rurali se aibă colegiul lor şi ca inteligenţa colegiului III se nu fie contopită colegiului I.
Dupe ce d. Ionescu ’şl dermină discursul d-sâle care ţinu mal bine de 11/a oră, şedinţa se suspendă pentru câte-va minute.
La deschidere se dă cuvântul d-lul A-nastasie Stolojan.
D. Stolojan, dupe ce respunde d-lul N. Ionescu, venind la art. 59 declară că d-sa în ceea ce privesce sistemul electoral, nu are în vedere interesele claselor ci capacitatea şi susţine redacţiunea acestui ar- j ticol din proiect.
D. Ganea Zice mal întâia că împărţirea corpului electoral în 3 colegii este cea mal raţională, de ore-ce (era nostră este împărţită în trei mari categorii de interese : proprietatea, oraşele şi sătenii. In ceea ce privesce art. 59 d-sea propune ştergerea a-liniatelor acestui articol, pentru motivul că nu trebue se se caute mărimea unul colegi u, ci şi calitatea lui şi identitatea de interese
D. Ganea se declară că este pentru progres, dâr acest progres să se facă treptat, cu încetul. D-sa mal adaogă că este contra scădere! censului, de ore-ce după d-sa numai cel cu avere pot fi independenţi.
D. C. Dumitrescu susţine ^articolul din proiect, cu ore-earl adăogiri d-sea luând averea drept presumpţie de capacitate elec torală, pune în acest colegiu şi pe patentării mari, pe chiriaşii cari plătesc o chirie de 1000 lei, pe arendaşii cari plătescu o arendă de 5000 lei. D-sea acordă votul direct numai celor cari scifi să scrie şi să citoscă.
Dupe ce termină d. Dumitrescu, şedinţa! re prelungesce până la ora 6 şi se dă cuvântul d-lul I. Agaricl.
Discuţia asupra art. 59 va urma şi Luni. j
SENATUL
Şedinţa de la 28 Aprilie 1884. Şedinţa se deschide la orele 28/* sub preşedenţia d-luî Colonel Bibescu, presenţl fiind 35 dd. senatori.
D.	Apostol Mănescu, dă citire samarului şedinţe! precedinte şi neluând nimeni cuvântul se aprobă.
Se dă cirire la ma! multe petiţiunî ari se trimit în cercetarea secţiunilor.
I). ŞaicariU dă citire proiectului de lege relativ la cumpărarea de către stat a unor documente, stampe, manuscrise, cărţi antice şi de interes naţional; a-cestă colecţiune aparţine d-lui Sturza de la Scheî.
D. I. Lerescu, Zice că în facia stărei financiare a ţârei, era de opiniune să voteze contra acestui proiect de lege. Fiind că însă sunt nisce documente atât de preţiose va vota pentru cumpărarea a-cestor lucruri, numai cere ca să se caute i se mai scădea din preţ.
D. F. Maniu esprimă admiraţiunea şi omagiul săă acelor bătrâni cari în timpuri de restrişte ah sciut să adune îisce documente atât de preţiose pentru istoria ţăreî. Rogă pe senat să voteze acest proiect dă lege care oferă o colecţiune din cele mai frumdse.
Se dă ciure art. 1 al proiectului de lege.
D. Pişcă (|ice că în proiect se spune numai că se află cutare şi cutare obiecte fără ca se se arete numărul lor, de aceea cere ca să se facă o listă şi să se trecă în articol numărul tutulor lucrurilor.
D. Şaican <|?ce că lista se află la ministerul cultelor.
Se născu o discuţiune între dd. V. Maniu, Isaia Lerescu, dr. Severin şi ministru Dabija şi încă alţi mai mulţi dd Senatori, unii cerend ca să se aducă inventarul, alţii ca să se voteze ast-fel cu încrederea în inventarul ce se află acum la minister.
Se pune la vot cu bile şi resultatul este:
Votanţi, 33
Bile albe, 27
Bile negre, 6
Proiectul de lege a fost primit.
D. Fotino dă citire proectuluî de lege pentru acordarea unei pensiuni viagere de lei 100 pe lună d-luî Ion Potlisewsky fost telegrafist.
Se procede la votarea cu bile pentru luarea în consideraţie şi resultatul este nul ne mai fiind Senatul în număr regulamentar.
Şedinţa se ridică la orele 4 anunţân-du-se cea viitore pentru luni 30 Aprilie,
--------------------------------
ULTIME SOIRI
Serviciul pai fie. al TELEGRAPHULUÎ
(Agenţia Havas)
Cair, 10 Maifi. - Circulă sgomotul că un conflict ar fi isbucnit între soldaţii englezi şi Beduinii după marginea lacului Mariut; ar fi fost mal mulţi omorîţl.
Berlin, 10 Maifl. - Reichstag. - D-nul Windthorst retrăgând amendamentele sâle, Reichstagul a votat, în a doua citire cu 189 contra 157, proiectul guvernului privitor la prelungirea legel contra socialiştilor. Luni va avea loc discuţia în a treia citire.
Berlin, 10 Maitt. — Impărătâsa Germaniei a plecat aZl diminâţă la Baden-Baden. Călătoria împăratului la Wiesbaden e amânată. Majestatea Sea a primit în cursul di-mineţel pe Principele Alexandru, al Bulgariei, care mal târZiu a asistat la revista regimentului „împăratul Alexandru“, trecută de Principele moscenitor al Germaniei.
împăratul Wilhelm a primit la amiaZâ pe Principele de Bismarck.
Revigo, 10 Maiu. — O lovitură a două trenuri s’a produs a^f la Cerea ; afi fost 19 militari şi un civil rănit.
Viena, 10 Maifi. — Remăşiţele mortale ale împărătesei Maria-Anna afi fost puse în mormântul imperial din biserica Capucinilor astă seră la cinci ore. Ceremonia de înmormântare a fost celebrată dupe ceremonialul Curţel, în presenţa întregel familii Imperiale, a representanţibr Curţilor străine, a întregel lumi politice şi oficiale a Austro-Ungariel şi a unei mulţimi considerabile.
Paris, 11 Maiu. — In cele 32 scrutine de bolotagifi ce afi avut loc a^T în Paris pentru reînoirea Consiliului municipal, afi fost aleşi 18 oportunişti, 11 .autonomist! şi 3 conservatori. In urma acestorii alegeri, noul Consiliu municipal al Capitalei va conţine 10 conservatori, 35 oportunist! şi 35 autonomiştl.
Belgrad, 11 Maifi.—D. Bogicevic e numit ministru al Serbiei la Viena.
Constantinopole, H Maiu. — Midhat paşa a murit în urma unul anthrax.
Constantinopole, 10 Maiu. — Cale indirectă.—sensul răspuusulul Porţel privitor la Conferinţă, care a fost telegrafiat
la Londra la 7 Maiu : „In starea actuală a Egiptului nu se pote separa cestiunea financiară de alte cestiunf, prin urmare Porta propune ca basă a discuţiunel nota lordului Granville din 3 Ianuarie 1883, conţinând proectul lordului Dufferin asupra reorgani-sărel generală a Egiptului. Poarta, terminând, presumă că conferinţa se va întruni natural la Constantinopole.
Aceste soiri afi fost publicato în odiţia de Sâmbătă sără sile reproducem şi iu cea de dimineţă
Londra, 10 Maiu — Să prepară pentru 17 Maiu un mare meeting pentru a manifesta contra părăsire! în care guvernul englez lasă pe generalul Gordon în Sudan ; se va ţine la Hydepark.
Se tolegrafiază din Petersburg la „Mor-niDg Post“ că căpitanul vasului „Dobro-cliows|ri“ a fost arestat de poliţie ; s’a găsit la el o mare cantitate de dinamită.
New-York, 10 Maifi. — Casa Grant şi Ward a dat faliment; se crede că pasivul său va ajunge cifra de Zece milione dolari.
Berlin, 10 Maifi. — Generalul de cavalerie comte von dei Goltz, adjutant de câmp general al împăratului Wilhelm, a plecat a*|t diminâţă la Viena, unde va representa pe împăratul la înmormântarea împărătesei Maria-Anna ; e purtătorul unei scrisori autografe a împăiatului Wilhelm către împăratul Francise-Iosif.
Inforniaţinnile (le Şâmbătă sâra
Aflăm cu plăcere că elevii liceului st. Sava din cursul superior, vor face mâine 29 A-Aprilie, o excursiune la CâlugârenI spre a visita acest glorios loc istoric. EI vor fi în-sosiţl de profesorul C. C. Dobrescu, iniţiatorul acestui frumos început.
—o—
D-nul Ch. Beudant, decanul facultăţel de drept de la Paris, comunică d-luî George locilescu că d-sa a obţinut medalia instituită de ministerul instrucţiunel din Francia pentru cele mai bune ţese de doctorat sus-ţiuute în 1883.
Tot-d’o-dată d-sa va primi ca dar cărţi în valore de lei 180 — 200.
Tesa d-lul G. Tocilescu tratâză despre Emfiteosă şi este scrisă cu mult talent.
Felicitările nostre tânărului doctorii în drept pentru frumosa distincţiune sciinţifică ce a primit.
—o —
AstăZl la orele 11, la catedrala catolică, s’a oficiat un De profundis pentru împă-rătesa Maria-Anna.
La serviciul divin afi asistat ministrul plenipotenţiar al Austro-Ungariel, precum şi elita coloniei austro-ungare.
—o—
D. Lascar Catargi a sosit astăzi în capitală, d. Cogălniceanu e asceptat totastăZl. D-lor sosesc pentru a lua parte la întruni-rea din astă seră din sala Bossel.
MINISTFRUL FINANCELOR
Direcţiunea generală a regiei tutunurilor şi sărel.
Se aduce la cunoscinţa generală că pentru înlesnirea publicului s’a disposat a se vinde şi preda sare ia orî-ce gară a drumului de fer, în vagăne de 10000 Rilograme cu pre-ciurile şi în condiţiunile ce urmăză:
950 lei un vagon de 10000 Kilograme de sare Doftana şi T-Ocna în formali (bolovani) seu măruntă în saci predată franco în gară.
1050 lei un vagon de sare de Slănic în formali (bolovani) predată franco în gară.
1150 lei un vagon de sare de Slănic măcinată în saci predată franco în gară.
Predarea săreî se face în 5—10 dile de la primirea comandei în va-gone plumbuita fără a se mai cântări.
Doritorii de a cumpăra sare în asemenea condiţiuni pot plăti la orî-ce casierie generală de judeţ costul unuia şefi mai multor vagăne şi a înainta recepisaprin postă, Direcţiune! generală a Regiei Tutunurilor şi săreî in Bucurescî, arătând gara unde să se espedieze sarea.
NAŢIONALA
a
Societate generala d'asigur. in BueurescI
Recolta anului trocut a fost bântuită în mod simţitor de grindină. Decă pagubele nu se resimt atât de agricultori, acesta se detoresce numai asigurărilor.
Raţionala, cu totă mărimea daunelor, a reuşit a mulţumi pe clienţii săi daunaţl prin despăgubiri ier pe cel-l-alţl fâcându-I să participe la câştigul realisaf.
Şi estimp recolta este mult ameninţată de grindină. Agronomii prevăZătorl nu lasă la voia întâmplăre! munca lor. Publicul asigurător care a avut ocasiune a vedea Naţionala la lucru, scie în ce mod ea ’şl a împlinit detoriele el, şi suntem siguri că ne va arăta şi estimp încrederea asigurând productele în contra grindinel la „Naţionala" prin agenţii din provincie seu prin subsemnata Direcţiunea Generală
Str. Caroi I, Nr. 9
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe ţliua de 30 Aprilie 1884.
	Curap.	Vănd
S°jo Rentă amortisabilă .....	94’/.	957.
5 •/• Renta română perpetuă. . . .	93	94
6% Obl. de stat 		1007*	1017.
6°/o » Căile fer. rom. regale. . .	103	104
5°/0 » Municipale		847.	85
10 » Castl pensiuniloru 300 1. ,	233	237
5 % Scrisuri funciare miale . . .	937.	94
7°/o » »	1047*	1057.
5°/o » > Urbane . . .	90	907.
6 °/o » » > , .	997.	1007*
7°/o » » *■ . . .	1037*	1047.
Impr. cu prime Bucuresci 201. Buc.	31	33
Acţ. Băncei Naţionale a Rom. 5001. •	1425	1450
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. .	202	206
» » Rom. de construc. 500 E	284	288
» » de asig. Dacia-Rom. 3001. .	370	376
» » » Naţională 2001. , .	233	238
DI VERSE		
Aur contra Argint		3 45	3 75
» » Bilete d° Bancă. . . .	3 45	3 75
Florin Wal. Austr	,	2 087»	2 10
Mărci Germane		123	1 25
Bancnote francese		997*	1007,
0 buna menaj era&TSâe
Dulceţuri, Vişinate, Murături, Conserve etc. şi tot ce depinde de menagiul casei. Do-resce a se angaja unde va avea trebuinţă. Adresa : Str. Plevnel No. 129.

PARFUMERIE
SAPUNERIE
Calea Victoriei, vis-â-vis PALATUL REGAL-
MARE DEPOU
de PaiTmerli fraucese si englese
Cele mal fine Săpunuri de Toaletă şi de rufe. Săpunuri de Glicerină adevărate. Pietri de afumat. Hârtii de afumat.
Mar e Assortiment
4e FLACOANE de CRISTAL C1SELAT
si de OBIECTE DE TOALETA
NOUTĂŢI DE PARIS
PreciurI Moderate
V------- - - --■ ::-- ^
Deînchiriatt'-sSaPrim♓
rel No. 30. Unul jos la stradă compus din şase camere, bucătărie şi magasine sub sol. Ieră cel-l’alt în fundul curţii compusă din trei camere, bucătărie şi pimniţă.
A se adresa la Divisiunea technică a Căilor ferate instalată în apartamentul din faţă.
!!AU SOSIT!!
Flori! Flori! Flori!
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se p6te avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori forte variate, de cel mal uiare efect,de o creştere uşoră, şi de o sigură înflorire, atât pentuu ghiveciu cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde în Bucurescl la farmacia I. A, Ciura strada Lipscani, Iad. MarinIonescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Admi nistraţiunea farului Necesarul strada Bre zoianu No. 32. Bucurescl.
CHRIST D. ELEFTERESCU
Casa de Schimb, Comission şi incasari
41. Strada Lipscani. 41.
In urma retragerel mele din fuucţiunea de Agent de schimb de pe lângă Bursa din Bucurescl, am onore a anuncia Clientela mea şi onor. public că amu reluată vechia mea profesiune, ocupându-mă cu cumpărarea şi vânzarea diverselor efecte de Stat, schimb de monete aur, argint şi bilete de bancă dupe cursul ţlileî, fiind gata a satisface ori ce cerere a onor. mei clienţi, asigurândă pentru un serviciu prompt şi loyal.


întreprinderea Baroinetrica
Strada Academiei, 25.
Aduce cu ondre la cunos cinţa P. T. publicului că a introdus acum din noă Maşini pneumatice atât mari cât şi mici sistemul cel mal perfecţionat, cu care curăţirea Latrinelor se face în câte-va minute In mod hygienic şi forte practic, prompt, sigură şi lără sgomor, fără odore şi murdărie.
Aceste maşini sunt aprobate de către onor. Consiliu de. Hygienă şi capacitatea lot constatată de onor. Primărie.
Preciurile f6rte reduse. Pentru o Maşină mică 0,80 numai 12. Pentru o Maşină mare, capacitate l1/* m- c 1. n. 20.
Administraţiunea.
Un profesor
Având diplomă de la Universitatea din Genua, doresce să dea lecţiunl de limba italiană şi piano-forte, acasă ca şi la domiciliul său. CondiţiunI favorabile. Adresa Ia administraţia acestui <jiar.
6-3-1.
Tip tnrhiriot ,n Calea Rahove’l No.79 s > i HI Idl partea stagiului al doilea din drepta, compunându-se din: un salon spaţios^ şi un iatac la pod, o cameră ce corespunde^ cu alta cu dependinţele loră: sufragerie, cuhne, două comodităţi şi o pivniţă. Doritorii se vor adresa chiar la aceste case, unde va găsi pe propietar.
De închiriat „Jî,
mare din comuna Gratia plasa Neajlovul, districtul Vlaşca, coprinţjând două prăvă.il cu 4 camere, cârciumă cu o odae şi sală mare de danţ, în total 8 încăperi, grajd bun, şopron şi curte spaţiosă împrejmuită cu zid.—A se adresa sâă la proprietar în sus-ţllsa comună sâă în Bucurescl la d lu Voreas, advocat, strada Nouă No. 6.
3-3—3.
A\/|C Persoanele slăbite de b6le saă de riVIOescese, ţinerile fete anemice, femeile cari sunt lăuse şi bătrânii vor găsi în vinul de Quinium Labarraque tonicul şi digestivul cel maî activ şi cel mal plăcut
Quinium Labarraque aprobat de Academia de medicină din Paris este un vin pe care doctorii şi bolnavii pot să conteze.— Se vinde în principalele farmacii. — Fabri-caţiunea, 19 strada Jacob, Paris.
ATELIER MECANIC
59, Str. Isvorul. P. KEILHAUER Str. Isvorul, 59,
Pompe de tote sistemele. Pompe nuol detransvasat vinurile. Foiitânl d’applique şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot felul. Tuburi de fier, tuciu şi plumbu de tote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Mori speciale pentru latrine si snrpri ce accesoriile
Sghlabnrî de trotnar şi Ligliianurî de coborîre inodor, etc.
MARE HEPOSIT DE FONTA ORNAMENTATĂ
Vase, Socluri, avusurl, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
Furnituri şi Instalaţiunî complete de băl
si CONDUCTE IDE APA
In acest atelier, se g'âsesce gi Scule pentru zidari /gi pietrari
Cea mal bună hârtie de ţigări, constatată prin analise chimice ce s’aă făcut de către laboratoriile statului în Bucuresci, Paris, Viena, Odesa, Char-cov etc. ca cea mal igienică de cât tote cele-l’alte care esistă până aţii.
Se vinde la tote tutungtriile. Depositul central la Iaşi.
L—J TIPOGRAFIA MODERNA
JMJ
ii t, Stradu iVoutlcmioI, 94
Stabilimentul tipogr. efectuieă liiipiiiuate pentru autorităţi, U-*rage scolastice gi ştiinţifice, (jitire qiiotidiane gi hebdomadare In tdte liuikele modern — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de visită gi decese, afige gi bilete de teatrn, precum gi orl-ee alte lucrări atingătoare de acdstă artă, iu diferite mărimi gi colori, etc.
Asemenea se insărcinteă şi cu llrogare de cărţi, Cartonate gi elegant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi gi cna-iităţl, Obiecte de inginerie, birouri gi cancelarii. Diferitecartouage,etc. Ibrposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru mogil, păduri, mori, etc. etc.
Pentru mal 11111U& înlesnire
autorităţile administrative gi comunale pot face cererile pentru materialul necesar prin scrisori francate înaintând costul
r
Grande victoire de la Science

A ■n+5 filM 1	Ml TYî un rem^e Officiellement examine, avoue et re-
wlSpilwU wlw Ulii commende par Ies autoritâs de la mâdicine, gueiit
positivement et radicalement en tout cas la plus terrible de tout Ies maladies.
COMME TOUTE
autre
MALADIE DES MERFS
L’EPILEPSIE
L’Antiâpilipticnm est aussi d’une grande importance pour tous ies personnes, qui en consâquence d’une fâcheuse accoutumence souffrent d’un derangement du genre nerveux et des etats de faiblesse; dejâ des milliers de malades lui doivent lcur guâri-son un fait incontestable qui dans beaucoup de journaux du pays et de l’et anger a trouve une expresione avouee. L’Antiepilepticum est expâdie en emballage â 6 fla-cons et l’instruction contre remise pe 25 francs ou remsoursement de poşte.
Le succes est garanţi, seulemeut dans ies cas extraordinaires une double dose est â prendre. — Commandes sont â adresser au depot-general du Dr. KIRCHNER.
BKRLII>T, NW., Brueken-Allee 3
Aprobate de
Consiliul medical superior MEDALIE DE AUR


w
VINUL
COPIILOR, U
de CHR ALESSANDRIU
Farmacist
Etatea cea fragedă a copiilor ’I face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tutulor copitlor de la etatea de 6 luni în sus, se ajută ia buna desvoltare a corpului, în-tăresce osele şi dă putere muşchilor.
Modu întrebuinţării a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce sticlă.
TINCTURA
DEUTIFRICE
de CHR. ALESSANDRIU
F armacist.
Remediu sigur contra durerel de gură, dinţi şi măsele şi în acelaşi timp un aromatic plăcut pentru spălatul gurel înlocuind prafurile de dinţi.
Acestă tinctură prin composiţiu-nea sea e superioră tutulor preparatelor streine de acestă natură.
Modul întrebuinţări a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă
Preţul 2 lei 50 bani.
Preţul 8 lei.
De vânzare. In Bucurescl la farmacia Română calea Victoriei, (Cişmeaua Roşie.) La Carol Gersabek, strada Lipscani succes, lui I. Ovesa sub palatu Dacia, şi la Marin Ionescu coifeur (sub botei U-nion). In PioescI la farmacia Popp şi Schmetau. In Craiova numai la farm. românâscă Lezeanu. In Brăila şi Caracăl farmacia Fabini. In localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile se fac 1 în Bucurescl la farmacia Română (Cişmeaua Roşie).
T'
Tote aceste specialităţi se găsesc şi la Farmacia Brâiiduşi-Zitnnicea |
Capsule Oleo-Balsamice Santaline
Cel mal sigur remedii! contra bolelor secrete scnrsore.. la bărbaţi fie în stare prospătă sau ori cât de învechit ar fi, se vindecă* prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule conbinate ast-fel pentru un tratament complect. Modul întrebuinţăreî şi dicta prescrisă a se vedea instrucţia ce însoţeşce fie ce cutie. De vânzare la Farmacia Română. La Sf. Pantelimon, Calea Victoriei Nr. 77 Cişmeaua Roşie, şi la iocaliţăţile mal sus indicate.
Preţul unei cutii 6 lei*	Bucurescl
Ipitropia Astzamtîlor Brâncovenesci
Pentru aprovisionarea spitalului Brâncoveneseî, cu articolele de băcănie nesesariî la hrana bolnavilor pe timp de un an, se va ţine lici taţiune publică în cancelaria epitro piei în $ina de 18 Maiu viitor.
Condiţiunile de aprovisionare se pot vedea la $isa cancelaria în t6te filele de lucru de la orele 10 —1 p. m.
Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţiune vor fi însoţiţi de o garanţie de 500 lei.
n pTi 1 TI S ^ una casa cu ^
X/e lUCilliiau (8 odăi) în Sinaia lăngă podul Peleş şoseaua Palatului regal.
A se adiesa la d-nu H. Hupe Bucuresci, Strada Popa-Tatu Nr 10.	6 — 2—3
LICOAREA DAMELORU
CU BASA D AOEMOMNE
PREPARATA DE CĂTRE D. ENJOLRAS Pharmacist în Lion.
Acestă licore este recomandată damelor obosite prin sânge şi pentru a preveni totebolele la care sunt espnse o femeie : Bolă de matriţă, pierderi, dureri, derangeamente, sterelitate, consecinţe de naştere, verstă critică, etc. Se viude în tote farmaciile, 3 franci cu cartea ce acompaniază fle-care flacon.
Deposit în Bucurescl, la Drogueria J. Ovessa
!!! In patru (Jile !!!
MC VA MAI FI BĂTĂTURI
întrebuinţând FYLOSFOBO BOŞI
Lei 1.50 flaconul mare.
îndestulător pentru 3 persone
Fortifinof Un flacon de Thilos-V-/C1 tUlUct u fobi Rossi a fost destul de a’ml stârpi bătăturile mele de cari sufereâm de multă vteme fără a mă putea tămădui pentru care vă mulţumesc din suflet.
Caracal, 1884.	Sache ŞoiCUleSCU.
Se vinde numai la farmacia Chr, Alexandria, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, paul „Dacia", Bucurescl.
Cererile din provincii se fac la administraţia (jiarulul Necesarul Bucurescl.
— BUCURESCI -
41. Strafla Academiei, 41
CASA STEINEI!
JOSEPH LEE
— BUCURESCI —
41. Strada Academiei, 41
CASA STKINEK
Singurul agent pentru tota România al fabricei
RUSTON PROCTOR & CNIE
LIIMCOLTV (Angli»)
Roagă pe onor. public care poresce să !1 onoreze în acest an cu ordinele sele de a i le da mai curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşinelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
CU PREC1UBÎ FOARTE EFTINE Semănători cu mâna ori cu vitele, Vînturătorl, Grăipl, Rărite, Iriorî şi Pompe
Batoze de P o r 11 m t>
LIMBA ENGLEZĂ
Profesor esperimentat.
Metoda uşore şi practică. Traduceri cu preţuri moderate. A se adresa prin scrisori, la iniţialele H. L., Strada Polonă 41.
Maşina de Secerat simpla (iohnstoi).
Acestă muşină a câştigat premiul I-iu asupra tutuloru celor-l’alte preseutate la concursul de agricultură. (Bucu vesel 1880).
Moara cu postament
de lemn gi de tuciu, simplă, dublă gi triplă.
Locoinobile de 8, IO, 12 cuî. Muşine de treerat Batoze de porumb
din fabricele englese WMEFOSTEH & CIE
(Lincoln)
, Mori simple şi <1 ul>le
Articole de mora, sita de matase elveţiană, Batose de mâna, venturatorl, _______Pluguri, Triorî, M aşine de curăţit etc., etc.
Preciurile sunt foarte M o d e x* a t e
M. LEYENDECKER, agent şi representant.
Str. Biserica Mâgureanu, No, G. Bucurescl.
Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No. 24.
www.dacoromamca.ro
MERCURI2 MAIU 1884
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ANUL XY No. 3585
abonamente
pentru CAPITALA
Pentru un an..............Lei 24
„ şese luni ....	_ j2
„ trei „ . . . .	„7
rENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . . .Le! 30
„ ş6se luni.............15
. trei .............. „	8
PENTRU STRElNfiTATE Pentru un an .	... Lei 40
» ş6se luni ...	„ 20
» trei „.................12
Abonamente se fac la 1 ai 16 a fie-cărel luni
ANUNCIURI ŞI RFCLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilă.
Epistolele nefrancaie se refusă; ar-ticolil nepublicaţl se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franoia Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Engine Micoud, 81 Fleet Street. E. C. London.
Austria Hassenklewerfit Comp.Wien. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda Pest. Servitenplatz.
Redacţiunea Strada Regală No. 15.
Director politic, I.
C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24.
Redacţiunea (Jiarulul Telegraphul s’a mutat de la Sântu-Gheorghe în strada Regală No. 15. Âdministraţiunea române tot în strada Academiei No. 24, la Tip. Modernă, Gr. luis.
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele str&ine)
Berlin, 10 Maifi.— Proiectul guvernulu* pentru prelungirea legii contra socialiştilor a fost primit, cu apel nominal, cu 189 voturi contra 157. Luni a treia citire. Naţionalii liberali şi conservatorii au votat pentru. Dintre independenţi, 25 pentru, ceilalţi contra; din centru au fost 39 pentru, 53 contra.
împăratul a avut mal multe conferinţe cu principele Bismarck.
Roma, 10 Maifi. —Până acum între Anglia seu Francia şi Italia n’afi avut loc ne-gociărl în privinţa conferenţel. Politica guvernului italian în ceştiunea conferinţei se mişcă pe aceeaşi linie cu politica cabinetelor din Berlin şi Viena.
Londra, 10 Maiu.—Times află din Cair, că mat mulţi oficerl egipteni fac recunos-cerl spre sud pentru a pregăti o espedi-ţie englesă. Standard primesce informaţia că Gordon are, în Chartum, destulă provisie de porumb, îl lipsesc însă alte pro-visiî. Gordon a împuşcat patru omeni pentru trădare şi a comunicat negustorilor greci că pot sta în siguranţă în Chartum, căci asceptă ajutor engles. Ţâra între Wady Ilalfa şi Berber e liniscită.
Cair, 10 Maiu. — Mudirul din Dongola telegrafiază că tot teritorul spre sud de Debbah e resculat; Mudirul cere din nou ajutor, pentru a împedica înaintarea res-culaţilor. Circulă sgomotul că o ciocnire se-riosă a avut loc între beduini şi soldaţii englesl pe malurile lacului Marriot; mai mulţi omeni afi fost ucişi.
— Un batalion egiptean, comandat de oficerl englesl, a înaintat de la Assuan până la Wady Holfa. Acest batalion va fi înlo cuit, peste câte-va (Jile, cu un detaşament de cavalerie din Cair.
Paris, 10 Mal. — Preşedintele Grâvy a gradat pe cel mal mulţi dintre lucrătorii condamnaţi cu ocasiunoa turburărilor din Anzin.
Berlin, 10 Maifi.— împăratul a primit aijl în audienţă pe principele Alexandru al - Bulgariei.
Principele moştenitor t inspectat acll re-mentul împăratului Alexandru. Afi fost faţă principele de ăYalles, în uniforma husarilor Bllieher, principele Bulgariei, principele Je Holstein şi principele Enric.
Principele de Walies a făcut a<j( visită principelui de Bismark; puţin mal târziii, cancelarul primi şi visita principelui moşte nitor de Hohenzollern.
Belgrad, 10 Maifi. — Guvernul, dorind să împlinescă vacanţa de episcop în Niş mal nainte de deschiderea Scupcinel, a pro pus acest post deposedatului episcop Moisi Episcopul Moisi a pus următorele condi-ţiunî: 1. desfiinţarea legii tacselor biseri-cescl, 2. Anularea disposiţiunil după care preoţimea e supusă, în cestiunl disciplinare, juridicţiunil ministrului de Culte, 3 Ficsarea unei pensiuni convenabile pentru ecs-mi-tropolitul Mihail şi episcopii deposedaţi. 4. Ba, ridicându-se piedicele canonice actuale esc-mitropolitul Mihail să-I se dea învoirea pentru ocuparea scaunului episcopal din Niş. Guvernul e aplecat a primi punctele 1, 2, şi 3. Punctul 4 va trebui să se discute mal târ^ifi. Moisi declară că nu va primi de cât după deplina deslegare a cestiunil bite sericei, alt-fel ar fi în pericol să fie declarat schismatic de către Sinod. Nici o hotărâre nu s’a luat încă până acum în acestă privinţă.
A se vedea Ultime Scirl pe pag. III.
BUCURESCI, MARTI, 1 MA1U
In numărul nostru de ieri am vorbit despre resoluţiunea cetită de d. Vernescu în adunarea de la Bossel, pe care nu seim câţi atl iscălit’o şi cine anume. Astâ-ţll voim a vorbi j despre manifestarea din stradă, j Se sciă că de la eşirea oposiţiunei i din Cameră, şi mai cu semâ de la coaliţiunea grupului conservator cu acela al aşa numiţilor sinceri liberali şi cu persdna d-lu! G-eorges Bitesco, atitudinea coaliţiunel s’a accentuat, ea a părăsit $i cu ţii terenul luptei legale şi a spus prin limbagiul foie-lor şi a membrilor ei ca se nu maî lase nici o înduoială, că viseză la o res-turnare complectă subt vălul restur-năreî ministeriale.
Sâmbătă săra însă, la întrunirea de la Bosel, intenţiunea oposiţiunei unite s’a dat pe faciă, vălul s’a ridicat. D. N. Blaremberg, care pote să aibă alte defecte, pote să fie câte o detă nedrept şi de multe ori violent, dăr care numai ipocrit nu este, a denunţat in discursul d-săle totă intenţiunea oposiţiunei. D-sea a a-tacat chiar pe regele, a $is că este prisonerul unei bande şi ca şi, altul dintre oratori, a susţinut că trebue să se întrebuinţeze cuţite^ şi revolvere ca se scape pe rege din închi-sorea în care se află astă-ţlî, ca să’l trăcă în adevărata încLisbre ce’î pregătesc d-lor, adică exilul.
Pe câ.nd în sala Bosel se pronunţa aceste cuvinte şi se provoca la asemenea fapte, în tipografia d Iui Miu-leţ, fost comisarii al regimului con-servator şi actualminte editorul farului România, se grămâdău torţe.
La eşirea din sala întrunierî, membrii oposiţiunei fură întâmpinaţi de câţi-va ucenici ai imprimerii şi câţiva servitori cu torţe aprinse, cari strigară ura! de maî multe ori, er câţi va studenţi şi câţi-va entusiaşti coalisaţî propuseră să mârgă la Palat spre a îmâna Regelui resoluţiunea, pe la orele 12\ din nbpte. Agenţii sicuranţeî publice, în facia unei asemeni resoluţiuni ne mal vă$ut până aci, ca dupe miedul nopţeî să se facă manifestări Regelui, pe de o parte ocupară cu sergenţi stradele cari conduc la Palat, âr pe de alta anunţară pe parchetfl şi pe primulîi ministru, care la rîndul său chiamă pe d-niî miniştrii de interne şi de justiţiă.
Când parchetul veni pe pieţa Tâ-trului, găsi pe manifestanţi, îmbrâncind pe sergenţi ca să trăcă spre Palat. Se făcură somările necesarii, .Insă unii dintre manifestanţi în loc să se supuie, năvăliră asupra parchetului şi un d. procuror abia scăpă din mâinele lor cu haina ruptă şi cu semnele funcţiune! sâle smulse.
In orî-care parte din lume, o a-semenea nesocotire şi maltratare a autorităţilor publice ar fi atras, decâ nu alt-ceva, cel puţin pedepsirea culpabililor. Cu tdte acestea la noi nu s’a făcut nimic, nu s’a arestat nimeni, nu s’a omorît său rănit nici o singură personâ. Singurul lucru ce s’a făcut, a fost că geandarmil călări ah făcut o şarge în piâţa Teatrului, care a făcut pe lume se intre prin diferite localuri de prin prejur.
Acâstă purtare atât de înţelâptă şi atât de convenabilă a autorităţii a făcut însă pe oposiţie şi pe organele eî să turbeze. Ea ar fi voit să se ajungă ia un conflict sângeros, la cuţite şi revolvere, sciind că ori cât de legitim ar fi un asemenea conflict, el face rău guvernului sub care se întâmplă.
Suplimentul pe care Ta scos fbia coaliţiunel, a doua <Ji după conflict,
nu pbte să fie de cât efectul "turbă-reî. După ce nâgă intenţiunea de a merge la Palat, de şi strigătul la Palat, la Palat, s’a auţlit de sute de ămenîcarl se ^strânseseră de curiosi-tate, eşiţi din teatru, de prin cafenele şi după stradă, organul coaliţiunel, într’un limbagiu demn de nisce adevăraţi omeni turbaţi, spune cele mal mari neadevăruri, cele mal neruşinate calomnii. Dâcă cine-va ar crede ceea ce spune acel supliment, apoi Bucurescil a fost teatrul unei adevărate desordinl, unei dragonade de acelea cari s’au văţlut într’adevâr altă dâtă, însă numai sub guvernul conservator şi în special sub auspi-ciele d-luî Florescu.
In ceea-ce ne privesce, de şi era legitimă şi trebuitore măsura pentru menţinerea ordine! publice, care se prevedea din limbagiul fiarelor coaliţiunel şi a oratorilor din sala în-trunirel că caută să o turbure, noi credem că s’a dat prea multă importanţă faptului.
Foia coaliţiunel spune că la întrunirea din sala Bosel eraţi presente trei mii de persone. Ori-cine scie că acea sală nu pote coprinde de cât cel mult, cât de înghesuită ar fi lumea, cel mult de cât cinci seu şese sute persone. Noi admitem că sala era plină şi îndesată. Insă de cine se umplea? Mal mult de jumătate eraţi curioşi, prieteni şi cnuoscuţî d’al noştri. O parte- eraţi şcolari de pe la facultate şi licee. Câţi rămâ-neaii der din partisanii coaliţiunel ? Să fi tot fost o sută, mult o sută cinci $ecî. Cu aceştia şi cel încă câţî-va ucenici tipografi de la d. Miuleţ, cari s’ah găsit în stradă, ar fi pus în a-plicare coalisaţiî planul arangeat cu d. Bibesco ca să răstorne starea de lucruri actuală?
Ar fi o glumă se cre^ă cine-va. Trebuia deci singurul lucru se închidă strada de lângă Palat cu tulumbe spre a opri pe manifestatorl de a turbura liniscea Regelui, care dormea, şi dâcă ar fi voit să înainteze contra somărilor, pompierii să le stingă focul aprins de gândul dom-nireî. Inchi^ându-se trecerea din Piaţa Teatrului, li s’a dat ocasiunea a nega intenţiunea de a merge la Palat, când, decă se proceda cum $icem noi, nu mal puteau face acâsta.
Ori cum s’a urmat însă, noi credem că acâsta va fi o lecţiune pentru coalisaţî şi un avertisment că nu se vor putea juca cu sorta ţerel aşa cum se jocă cu averea lor pe la cluburi.
—------------------------------
Reichstagul german a mal prelungită încă pe doul ani legea escepţională contra socialiştilor; aşa dăr nu maî pote fi vorba de disolvare.
Se va vorbi însă mult, <|ice Neue freie Presse, despre discursulă principelui de Bismark. Adese, în anii din urmă, cancelarul s’a arătat, în mijlocul representaţiu -nel poporului, ca duşman hotărît al liberalismului, deru nici odată cu atâta furie ca acumu. Sooote ca o misiune a vieţel sele—strigă el—se combată liberalismul până la cea din urmă suflare. Nici o dată n’a fost îndoiala, chiar atunci când ceru sprijinul liberalilor, că cancelarul nu s’a schimbat de loc, că e totu conservator violent cum era în Landta-gul prusiau maî nainte de alcătuirea imperiului ; ieri Inse (^ice Neue Freie Presse, a fost culmea. Şi de aceia e firăscă întrebarea, decă cancelarul nu şî-a făcută din liberalism un duşman ce nu pote fi învins nici cu puterea eroică cu carel’a înzestrat sorsa. „Lupta pînă la cea din urmă resuflare“ pote avea loc şi atunci când e vorba de politică trecătore de
fracţiune; der liberalismul e alt-ceva; el e cuprinsul istoric, idealul politic şi cultural al veacurilor de la reformă încoce ; el a vorbit prin gura lui Luther, a lui Spinoza, Lessing, Schiller şi Yoltaire ; el a dat nascere luptelor de independenţă ale Neerlandesiloră şi Americaniloră de Nord; el a ruinat statul patriarcal şi a condus la sute de descoperiri făcend e-pocă; limba sea o vorbesce maşina cu vapori, el e cu un cuvînt fiinţa intimă a mare! epoce care începe la 1492, şi zadarnică e munca omului celui mal puternic chiar, care voesce să trecâ peste liberalism. Se pote storce de la parlament o lege contra socialiştilor, fracţiunile de partide pot fi ţinute în loc câtva timp, der nici un muritor nu se pâte rădica în potriva marelui principia alu lumii, căci se lovesce de legea desvoltă-reî şi fatalmente trebue să cadă zdrobit
Şi principele Metternich, fiind că avea preponderenţă în sfânta alianţă, cre<|u că pâte să nimicâscă liberalismul, şi mij-locele principelui de Bismarck sâmănă cu cele ale fostului cancelar austriac. Principele Metternich să sili să provoce o înţelegere a tutor coronelor în contra mişcării liberale; dăr silinţele sele se sdrobiră la 48 de voinţa hotărîtă a po-porelor. Principele Bismarck, după cum reiese din discursul săă a făcut aceiaşi încercare punând pe Rusia înainte şi tinzând ca cele alte state să ia faciă cu liberalii măsurile ce se crede Rusia în drept să ia faciă cu nihiliştiî. Dăr Anglia mai întâiu, Francia şi Austro-Ungaria în urmă, resistară acestei încercări s’a făcut să cadă.
Considerând legea contra socialiştilor în Germania şi starea escepţională din Austro-Ungaria, (Jice Neue Freie Presse, e greă să nu să recunoscă căreacţiunea din Rusia a făcut paşi mari în Europa în anii din urmă. Der liberalismul nu e nimicit pentru acesta şi el va resista chiar jurământului de morte al principelui B.smarck. Cancelarul german e cel mal puternic din contimporanii săi; el se râ-zimă pe milione de baionete şi fruntea sea e încununată de aureola unităţii naţiunii germane; el a reuşit însă pentru că s’a pus în serviciul dorinţelor naţiunii şi tendinţelor liberalismului; în luptă cu acâsta, nici norocul, nici liniscea nu’I surîd. Căci şi dâcă a reuşit pentru moment să’l înăduşe în Germania şi să împingă pe Austria la acelaşi lucru, liberalismul aie în Anglia, Francia şi Italia un câmp întins şi sigur, şi când orientul se întunecă iârâşl va isbucni în occident flacăra la lumina căreia poporele îşi vor găsi drumul desvoltăreî lor.
Fără îndoială, încheie Neue Freie Presse, lovitura dată de cancelar liberalilor e grea; el vor lupta însă şi vor învinge, căci progresul nu more pentru că un puternic al pământului îl ameninţă şi’I discută dreptul la viitor.
Pester Lloyd de la 11 Mal, în articolul de fond, asemenea critică atitudinea principelui Bismarck faciă cu liberalismul, numind’o zadarnică.
-------------------------------
INFORM A.ŢIUNÎ
Maiestatea Sa împăratul Austriei, scrie clarul român din Sibiă, Tribuna, a conferită fabricantului din Viena Nicolae Dumba (macedo-român) ordinul Coroana de-Fer cl. II drept recunoscinţă pentru necontenita sa activitate merituosă, cea desvoltat-o ca curator suprem de la Erste oesterreichische Sparhasse din Viena.
—o—
In filele acestea va apare, scrie acelaş <|iar, o scriere nouă din peana moştenitorului tronului austro-maghiar, arhiducele Rudoll, în care va descrie prima sâ călătorie făcută în orient. Opul va eşi în ediţiune de lux şi înzestrată cu ilustraţii bogate în tipografia Curţii din Viena.
Alteţa Sa fiind un vânător pasionat, po-vestesce şi în scrierea acesta maî multe aventuri de venătore, ce a avut.
—o —
In darea nostră de sâmă despre scandalul de la Bosel, am scris că în capul manifestanţilor cu masalale se afla şi d. VlahuţI, oficer în reservă.
Raportorul nostru a fost răă informat, de ore-ce d. VlahuţI, după informaţiunile ulteriore ce am primit, a fost în adevăr în sala Bosel şi piaţa teatrului, însă numai ca spectator, precum aă fost mulţi alţii. D-sea n’a fost de loc în capul purtătorilor de torţe, nici n’a provocat vreun scandal.
-—o—
Consiliul comunei Galaţi, scrie clarul local Galaţii, a resolvat două importante cestiunl în şedinţa de la 28 Aprilie. Prima cestiune a fost taxa făineî asupra căreia pusese o dare de lei 3 la sută de chilo-grame la intrarea el în oraş.
După o lungă discuţiune, consiliul revenind asupra votului lui din trecut, a scutit făina de orî-ce taxă, lăsând’o liberă ca şi în trecut.
A doua cestiune a fost pavarea din noă şi repararea mal multor strade laterale pe o întindere de 40,000 m. p. E de prisos a spune, adaogă citatul <|iar, că părinţii oraşului aă votat în unanimitate acestă mult aşteptată lucrare.
—o—
Citim următârele în Carpaţii din Cra-iova de la 30 Aprilie:
„Ieri a avut loc adunarea membrilor societăţeî Deşteptarea. D. Ciocazan, venit într’adins din BucurescI pentru a-câsta, presida adunarea.
„Pentru a se putea preîntâmpina chel-tuelile necesare, de unii din membrii presenţî cari s’aă simţit dispuşi la acăstaţ s’a mal subscris suma de lei 2090 şi s’a numit o comisiune de trei spre a merge la toţi membrr, spre a lua nuol subscrip-ţiunl. S’a decis ca printr’un proces verbal să se însărcineze D. Ciocazan a stărui la ministerul de resbel pentru a vedea dâcă pote avea trebuinţă de dimie societatea având deje gata vre-o6—8000 de eoţî. Pentru ridicarea fabrice! s’a decis a se face emisiuni de acţiuni nominale.
„In fine spre a se împrăscia mal mult ideia acestei societăţi, s’a decis ca în (Jiua de 21 Maifi, aniversarea societăţeî, să se ţină o serbare publică, pe locul cedat societăţeî pentru a construi fabrica, proectul de lege votat deja de Cameră. „
—o--
Duminică a încetat din viâţă d. A. Borănescu, vechiă profesor de matematici la cursul superior de la lyceul Sf. Sava.
înmormântarea s’a făcut ieri la cimin-tirul Belu.
—o—
Vineri, 4 Maifi, Curtea de Casaţie va judeca recursul fostului perceptor G. Ni-culescu, condamnat de curtea cu juraţi din Ilfov, la 5 ani închisore pentru delapidare de bani şi falş în acte publice —o —
A(JI va avea loc un prînz la palat. La acest prînz sunt invitaţi peste 40 de persâne, din cari şi mal mulţi militari.
SCRISORI DIN AMERICA
Corespondenţa pârtie, a Telegrafului
New-York, 2 Maiu.
America se află în facia mormintelor unor omeni iluştri. Abia a fost înmormântat la Boston Wtndel Filipps, oratorul puternic al lumel nuol şi luptător neobosit al emancipăreî sclavilor, şi iâtă-ne ierăşî în facia unor morminte care se deschid. Din Hamburg ne a sosit în fine vaporul Frizia, care ne aduce rămăşiţele mortuare ale celor perduţî în zăpada şi ghiaţa ocânuluî polar. Aceste
»
www.dacoromanica.ro
2
TELEORAPHUL
rămăşiţe sunt ale espediţiunel de Delong atât de cunoscută lume! sciinţifice: Zecimi de mii de 6menl împresurară cheiul şi stradele limitrofe. Bubuitul tunurilor sunetul majestos al clopotelor şi marşul funebru al musicelor întâmpinară debarcarea tristelor rămăşiţe. Imediat dupe carurile funebre mergâfi representanţi! congresului, magistraţii diferitelor state şi consiliul municipal al oraşului New-York, representanţil puterilor streine şi în fine rudeniele celor morţi. Cosciugu-rile fură acoperite de flori. Unele din a-ceste buchete ati fost aduse din Rusia, Germania şi alte state europene. Patru din cele <|ece cosciugul! sunt îngropate la cimitirulu Griinwud printre cari şi cosciugul cu rămăşiţele căpitanului Delong, a cărui soţie era de faciă. Remâ-şiţele doctorului Ambler afi fost transportate în statul Yirginia ; ale lui Dgerom Consins, corespondentele farului Herold şi meteorologul espediţiunel vor fi înmormântate în Irlanda. Rămăşiţele chine-sulul Ah Samia, dupe ce afi fost aduse din Asia prin Europa în America afi plecat iărăşl la ţSt. Francisco spre a fi duse în China.
Precum vedeţi, nu e tocmai grefi a fi redactorul unul <|iar american. — Sunt băcani de prin sate mari şi orăşele, caii citesc asemene t^iare şi nu se vaită, cunoscând chiar modul cum se fabrică <|ia-rul pe care ’l citesc. — Acest mod Insă de a face c|iai*e, permite aprope fie cărui orăşel american cu cinci, şase snte de locuitori, a avea la disposiţie unul său două organe locale.
Prin stăruinţa societăţeî de presă (A-sociated Press), congresul are să se ocupe şi de un bil înaintat prin intermediul unul senator corpului legiferator. Acest bil cere ca"tâte scirile, depeşele etc., ce se compun de la o linie până la o sută, fiind proprietatea unul (Jiar, să nu potă fi esploatată de alte tjiare în decurs de 25 ore. Acăstă disposiţiune cu mare greu va putea trece, căci asociaţiunea presei nu se compune de cât din 7 <Jiare ce sunt în bune relaţiunî cu d-1 Djey Huld, monopolistul telegrafelor Statelor-Unite Prin intermediul firelor telegrafice, d-1 Huld remite acestei asociaţiunl depeşile pe cari ea le tipăreşte şi le vinde altor tjiare. IDiarele cari es după celelalte t^iare în cestiune le tipăresc fără a plăti. Sunt
Ziare, cari ar fi consimţit de a plăti de-Congresul ţine şedinţele săle aprăpe I PeŞ^ei societatea in cestiune nu vinde
Peutrn d- director al poştelor si telegrafelor
Nimeni nu sufere atât de neorânduiala administraţiunel poştale, de viciosa sea funcţionare, de cât presa, care, fâră’un servieifi regulat al poştei şi telegrafului, nu-şl p6te îndeplini misiunea sea faciă cu societatea. Am denunţat In mal multe rânduri atât mi nistrului de interne cât şi direcţiunel poştelor abusurile şi neregulatităţile serviciului în cestiune, dâr vocea nostră strigă 1n pustie. Dovadă următorul fapt: aţii cu curierul de di-mineţa administraţiunea nostră a primit Îndărăt numărul ţliarulul de MercurI, 25 A-prilie espediat: d-lul Nicolescu, cam. Pe trusa, plasa Olteţuluî-de-jos, dislr Vâlcea. Acest număr a fost espediat la com. Mi-trenl, jud. Ilfov, de unde notarul comunei remise numărul poştei cu următârea inscrip-ţiune pe bandă: se înapoiază-, adresatul nu este în acestă comună ci la adresa lui. Nenorocitul <}iar se întârce apoi la biuroul central din capitală, unde marele geograf de la administraţiunea centrală notâză următorea imputare administraţiunel ţjiarulul nostru : plasa Olteţului nu se află în judeţul Ilfov.
Vă mulţumim pentru lecţiune, d-lor; vă rugăm însă citiţi cel puţin adresele, când arangiaţ! espediţia.
de patru luni. Acăstă sesiune nu stră- sc^lde telegrafice de cât după ce afi a-lucesce prin cestiunî de o importanţă
seriosă. Din tăte cestiunile cu care în
Scrisorea mea ar fi fărte lungă, dăcă
decursul acestui timp s’a ocupat con- aŞ v°i	dad 'nc^ materialul ce atât
greşul, voifi aminti numai despre proiec- de ilustrăză viaţa nostră socială şi
tele de legi represive în contra statelor I originalitatea acestei lumi nuoî. In vii-streine propuse la congres şi privităre terea mea corespondenţă voi urma şirul
la persecuţiunea cărnel de porc ameri- povestire! întrerupte, cană, asemenea şi legile privitore la nu uitaţi însă că două-spre-(|ece
Şedinţa de ieri avănd o deosebită importanţă în ceea ce privesce ces-tiunea scandalului comis în Capitală de oposiţiune, dăm cititorilor noştri! o dare de sâmă complectă a acestei şedinţe, precum şi discursul în ex-tenso al d-luî preşedinte al consiliului.
presă. Billul privitor la reprisalil se află |4de de transport prin poştă despart New-
în discuţia^comitetulul de afaceri streine, Acest comitet să compune din senatorii Edmunds, Morgan, Miller şi Pendrithon, cari în unanimitate s’afi pronunţat pen tru proiectul de ,lege, declarând că pre
Iorkul de Bucurescl.
««
B. CORPURILE LEGIUITOARE
ACTE OFICIALE
Sunt trecuţi în posiţie de retrage) e, pe rjiua de 1 şedinţele republice! va lavea drept de a I Aorilie 1884, oficierii superiori ji inferiori ce urmeijă,
*	1	I	D_______ nu„__a* j :______
m.
interzice esportul manufactureloru din
provenienţa statelor, care afi închis pie- divisiel actiTe Dobrogea
Colonelul Rosnovanu Gheorghe, din disponibilitate. Căpitanul Bordeanu Constantin, de la comandamentul
ţele lor ricană.
pentru carnea de porc ame-
Luând în consideraţie starea spiritelor ban& N<SmlIL
Căpitanul TSut Mihail, din regimentul 8 călăraşi. Căpitanul Leonte Gheorghe, din regimentul 15 doro-
X
atât a SOCietăţel culte cât şi a presei, I Se promulgă legea prin care se modifică art. 2, 4
datorată accidentului CU Bismarck, Billul 112 §i 18 din legea oficerilor de reservă, promulgată în cestiune are mare şansă de a trece la 1 APril,e 188°-
X
D. Vasile Văleanu, fost jude instructor, întrunind privitore la I condiţiunilor art. 47 din legea jndecătorielor de o oile
la congres.
Din proiectele de lege
presă, voiu aminti billul privitor la es-|este numit iode la ocolul liatra, în locul vacant, pediţiunea organelor cuotidiane gratis de către poştă. In momentul de faciă, pro prietarul unul diar plătesce două cente
Aniversarea dilei ie 3 Maiu 1848
piarul de frunte a) românilor de (qece bani) pentru kilogram, acest kilo- peste Carpaţî? Guzeta Transilvaniei
gram dupe legea poştei, pote să fie com- vorbind despre hotărirea muntenilor pus din sutimi de adrese.
Sunt indicii cari mă autoriză a crede
de a serba cu deosebită solemnitate aniversara memorabilei dile de 3 că şi acest proiect delege va fi cu suc-1Ma.itl 1848, $ice între altele urmă-
ces apărat la congres Membrul congresului Dorshaymer a depus pe biroul Camerei un bil privitor la apărarea proprietăţii literare.
toarele
„Frumosă şi nobilă hotărîre!
„Un popor, care nu-şl aduce aminte de filele mari din trecutul lui şi de bărbaţii,
In America acestă proprietate nu se carl au lnptat pentru libertatea şi drepturile lui, nu merită să fie respectat de alte popore, nu merită să fie liber. Cine să res
respectă de loc, cele opt mii de <|iare germane şi americane umplu colonele lor Ij^eze pe cTce însuşi" 7u pune^preţ" pe
cu romane traduse seu netraduse din ceea-ce a fost şi este, şi cum va putea do limba engleză, germană, franceză, etc., bândi vr’o dată libertate cel ce nu aspiră
fără a plăti pentru acâsta un cent auto- Ga ea Şi nu gândesee la cel ce au suferit
ruluî romanului retipărit.
Apărătorul pentru a i‘° câsciga ?
F	1 „Poporul român a trebuit să îndure multe
aprig al bitului depus este senatorul Days- L^, sclavlaj d6r nicl Q dată jugul eIj de ter, care ca proprietar alu unul <Jiar din ar fi apăsat cât de greu asupră’l, nu l’ar
oraşul Milwski, până ş’a făcut avere apro- fi putut aduce la acea stare decăzută, ca
priăndu’şî proprietatea autorilor străini.— s8-şl uite de aceea ce a fost o dată în ve
Organele ca Bew-Iorker Staats-Zeitung.\ch'ml Ş^fi Pământ şi so numai aibă dorinţl
şi aspiraţiunl. Vie a fost în tot-d’auna con-
ca Illinois Staats-Zeitung, Westlicke Post	“^ionalâ în peptui^e româniTor, dlr"
etc., cu indignare vorbesc despre acest focul era ascuns sub spuză şi a trebuit să
bill.—După opinia acestor (|iare, retipă- sosâscă o <)i ca cea de la 3 (15 Maitt) 1848, rirea romanelor europene permite popâ- pentru ca lumea să afle, că românnl trăesce
relor ce emigrâză din Europa, aş menţine U1 ca nu vrea ranunţe la legea şi lira
* dr sea.
limba lorfi natală în t6tă puritatea.
„Da, românul trăiesce şi viuă şi neştir-
Limba fiarelor germano-americane c|ic eî, I bită este consciinţa lui naţională. Muntenii e plină de cuvinte engleze şi pentru a nu vor serba singuri amintirea măreţei a-
curâţi limba de acăstă năvălire a cuvin- dunărl de la 1848. Toţi Românii bine sfin-
telor străine, cele şepte miliâne de po- titerl din GarpaţI până la Tisa vor sărbă-
»	tnri tmnrpnnă o» pV	dina rlo Q
pora^iune german» a State,o,Unite, a* SS.’TSSÎÎ AfţSSl tt? ti22 trebuinţă ae a se folosi în un mod iii- naţională.
mitat de literatura germană.
„Pentru ântâiaoră, după vâcurl de sufe-
Invederat este că argumentul e fărte rinţă, ’şl- afi dat mâna pe câmpul libertăţii
elastic şi că editorii americani, cari aci
fiii naţiunel române din tote unghiurile înaintea lui Dumnezeii şi a omenilor, că vor
işl fac averi colosale prin editurile lorfi, fi fraţ, şi ca fraţ| yor stărui şi yor lucra ar putea bine plăti autorilor esploataţî împreună cu tote mijlocele legiuite pentru
în un mod aşa de cinic.
In Filadelfia, Cigaco, Klioland şi St-. I taţirl naţionale
redobândirea libertăţii şi a egalei îndrep
Louis se află adevărate usine, unde se „ţ>iua de 3 (15) Maifi trebuie să fie sfântă
I nnntrn ♦ AtK cu, H n imn	nnnX fiind nX 6 —
fabrică diar^lp Tn	pentru totă suflarea românescă, fiind că în
fabrică parele. In aceste fabrici artico- ac&t4 di fia popoi.uluî în
,,	,	,	, , , . .	unire şi bunăîn-
lele de fond, brletnstica, scirile de sen- ţelegere au încheiat între sine marele pact
Clf, f 1A /li TTAV*riA 1-11 nLin»  1 .     1	V _ I 1   1 ’ l ’ i y 1 ’	i ’	1	•	..	«
saţie, diverse şi chiar glume, după ce al solidarităţii naţionale şi afi proclamat a-sunt compuse de culegători, sunt xilo- devărata frăţietate cu tote poporele conlo-
grafiate şi trimise redacţiunilor <|iareloi cuit°re-
ca UP Clijea de	Redactorul unul|MI’Di" ‘.cest s?cr,).!s,or 8« s?
x	ce voiesc să vâdă patria şi poporele el
<|iar compuind numărul, adaogă la cli- fericite, iâr nu din băltaea infectată a umi-
şeurile compuse informaţiunile locale,|lirei naţionale!" anunciurî şi reclame.
(ADUNAREA DEPUTAŢILOR)
(Şedinţa de aŞi 30 Aprilie 1884).
Preşedinţa d-lul general Lecca.
Şedinţa se deschide la ora 1 Va P fiind presenţî 89 domni deputaţi.
Se dă citire sumariulul şedinţei precedente, şi se aprobă.
După citirea comunicărilor se dă cuvântul d-lul lepurescu.
D. V. lepurescu cere de la d. ministru de interne să spună ţării în ce consistă conflictul ce a avut loc Sâmbătă sără între popor, poliţie şi armată. Asemenea voesce a afla decă drepturile constituţionale ale cetăţenilor de a se întruni, precum şi libertatea individuală afi fost respectate în acea seră de autoritatea publică; şi în cas contrariu ce măsuri s’afi luat spre pedepsirea culpabililor.
D. Ianoli interpeleză de asemenea pe d. ministru de interne asupra atitudinelpe care a avut-o autoritatea publică faciă cu oposiţia care s’a întrunit Sâmbătă sără In sala Bossel.
D. N. Bimancea interpeleză asupra slă-biciunel Ce a pus autoritatea publică pentru a asigura liniscea publică în acea seră.
C.	ministru de interne declară că cestiu-nea este destul de gingaşă, care nu pote suferi nici o întârziere şi rogă pe d. inter-pelator lepurescu să’şl desvolte interpelarea.
D.	V. lepurescu declară mal nainte că vorbesce ca membru al partidului liberal. D-sea <Jice că în săra de Sâmbătă nimic nu era ameninţat, nimic şi Dimenl, care se legitimeze desfăşurarea de prea mare zel şi de forţa armată ce s’a făcut în acea seră, şi caro este demn numai de guvern care nu are încrederea ţării.
D. lepurescu <|'ce că cele întâmplate Sâmbătă nu sunt nici de cum un cas iso-lat şi că asemenea caşuri s’afi repetat şi specifică aceia întâmplat la Ploesel.
Intrând în nararea celor întâmplate la Bosel, d. V. lepurescu declară că a cules informaţiunl positive. Oposiţiunea ’şl-a eser-citat dreptul el de a se întruni şi liberalil-sincerl nu putefi de cât să se bucure, vă-<Jând că şi reacţionarii useză de dreptul întrunirilor. Pe când oposiţia ieşi din sala Bosel, aderenţii el socotiră de cuviinţă a o întâmpina cu masalale, nimic mal natural; un guvern care crede că este bine vă^lut de ţâră nu trebuia de cât să’I lase să ’şl facă gustul lor, el însă făcu cu totul alt
I). preşedinte. D-ta, domnule lepurescu, provoci acâsta , cu tote acestea, domnule Dimancea, nu pentru d. lepurescu, ci pentru onârea acestui parlament, te rog s6 ’ţl retragi aceste cuvinte.
B. N. Bimancea. Pentru respectul parlamentului, retrag cuvintele ce le-am pro-nunciat.
B. lepurescu termină cerând guvernului să spună ţării ceoa-ce a legitimat desfăşurarea de forciă armată care s’a făcut Sâmbătă seră.
B. Ianoli declară că va repeta cele ţhse de d. lepurescu şi râgă pe guvern să spună decă legitimă a fost desfăşurarea de forţe de Sâmbătă sâră.
D-sa afirmă că a fost acolo şi a vâţjut că populaţia nu era de loc agitată şi declară că nu crede că manifestanţii ar fi a-vut intenţiunea să mârgă la palat, de ore-ce cunosce pe d. Vernescu şi alţi din oposiţiune şi scie că nu sunt revoluţionari şi nu-I crede capabili să mârgă la miedul nopţii la palatul regelui.
D. Ianoli termină asceptând respunsul d-iul ministru de interne.
B. N. Bimancea voesce a’şl desvolta si d-sa interpelarea d-sâle.
I). ministru de interne (Uc® că d. Dimancea este nemulţumit de ceea-ce a făcut guvernul, prin urmare interpelarea d-sâle diferă de acelea ale d-lor lepurescu şi Ianoli, de aceea voesce mal Intâiu să răspundă d-lor şi apoi va asculta şi pe d nu Dimancea.
D. ministru declară că se scia că Sâmbătă sâra trebuia să aibă loc o întrunire a oposiţiune!, la care au fost invitaţi şi delegaţi din provincie; nimeni n’a împedicat pe delegaţi să vină, precum nici ca întrunirea să încâpă; s’afi vorbit de tote, de lucruri cari nici nu vă închipuiţi, der despre cari nu voi spune nimic, respectând dreptul oposiţiunel de a discuta. Cel ce a vorbind mal tare a fost d. G. Vernescu care a pus în discuţie rectificarea rolurilor de contribuţiunl directe, cu tâte că guvernul a declarat că erori s’afi făcut în acestă privinţă şi că măsuri de îndreptare afi fost luate.
Pe la ora Zece şi jumătate, d, prim ministru este informat că mal multe căruţe cu torţe se opriseră înaintea sălel Bosel şi Ie-a descărcat acolo.
Torţele nu ne-au speriat, căci suntem a-micl al torţelor şi decă ’ml-aşî freca bine mâinele, ele încă ar mirosi de catranulu torţelor pe cari le am purtat, alături cu per-sone mal bătrâne de cât mine, pentru serbarea triumfului unor idei naţionale; s’a aflat ânsă că manifestanţii erau decişi să ducă la Palat, cu escortă cu torţe,—-nisce resoluţiunl luate în acea întrunire; atunci administraţia s’a crezut în dreptul el a opri o asemenea manifestare, la o oră aşa de înaintată din nopte, şi acâsta în interesul ordinel şi liniscel publice. Chiar în acea nopte d. prim ministru a chemat la consilia de minştril pe miniştrii de interne şi de justiţie, pe primul procuror şi procurorulu general, şi acolo, consultându-se legea, în unire cu parchetul, s’a decis ca detaşamente de geandarmî se posteze pe piaţa tetrulul şi dâcă vor vedea că manifestanţii vor a prinde faclele şi se vor îndrepta vociferând spre palat, să’I someze de trei ori.
B. C, A. Rosetti. S’a somat de trei ori? B. ministru de interne. Neapărat. D. ministru de justiţie va completa răspunsul meu. Decă n’aveţl încredere, faceţi o anchetă spre a vedea dâcă s’ă făcuţii alt ceva. D. ministru de interne declară de infame nee-sactităţl tote cele susţinute de unii că s’afi făcut arestări, răniri, că s’afi spartu geamuri, etc.
D. ministru cere ca Camera prin votul ce va da asupra acestor interpelări să dea o lecţiune oposiţiel.
B. N. Bimancea desaprobă manifesta-ţiunea pe care a voit să o facă oposiţia şi se miră ca boierii, cel cari ne numesc pe noi masalagil, să ia inasalaua în mână şi să mergă pe strade, la o oră înaintată din nopte, care în acest timp este pusă sub paZa poliţiei şi declară că autoritatea ’şl-a făcut datoria el.
D. Dimancea adaogă că îndată ce a aflat ce este de la d Fărcăşanu, care se afla cu d. general Cernat, Zise, la cuvintele d-lul Fărcăşanu că răii s’a făcut că s’a adus armata. Trebue ca poliţia să risipâscă pe vagabonzi.
B. N. Catargi. Cer cuvântul, cu atât mal mult cu cât trebue să se scie dâcă suntem vagabonZi.
B. N. Bimancea termină cerâud ca gu-
cuţia la acăstă întrunire a fost forte ve-cheinentă, nu s’afi scutit de insulte nici chiar persone puse sub ocrotire de Consti-tuţiune, şi lâră ca nimeni să disolve acâstâ întrunire.
ceva: geandarmî năvăliră asupra manifestanţilor, îmbrâncindu’I în drâpta şi în stânga; şi dâcă la început tot se urma binişor în verQul sC garanteze liniscea pe strâdele Ca-urmă însă s’a ajuns până la ghionturl ’nu Pitalei> fiind sigur că cetăţenii îi vor ră-
împingeţl ţâra la peire, şi (ţineţi cont, ^tce d. lepurescu adresâudu-se guvernului, că resistenţa este legitimă atunci când autoritatea ese afară din lege. D sea declară că a avut ore-care ilusiunl în privinţa politicei interne a d-lul I. C. Brătianu, faptul de Sâmbătă însă l’a făcut să pârdă şi aceste ilusiunl.
D. lepurescu Zice că există bănuială cum că guvernul voesce să facă o lege escep-ţională şi acâsta pentru a satisface o cerere străină, şi faptele de Sâmbătă sâra întăresc acâstă bănuială.
D. lepurescu dice că şi d. deputaţi afi fost loviţi de soldaţi.
B.	N. Bimancea. Cari ?
B.	lepurescu răspunde d-luî Dimancea că nu d-sea trebue să facă acâstă întrebare, d-sea care dădea ordinele forţelor publice de la poliţie.
B. N. Bimancea. Minţi! Minţi!
B. lepurescu cere să fie chemată la ordine.
mânea satisfăcători.
B. ministru al justiţiei desminte tote a-serţiunile făcute de o parte din presă şi de particulari, într’un mod calomnios, în privinţa celor întâmplate Sâmbătă la Bossel şi a-câstă desminţire o basâzâ pe constatări făcute, nu de agenţi poliţienescl, ci de tineri magistraţi, în afară de luptele patriotice şi mal reci.
S’a dis că au fost 3000 la acâstă întru-iire,—la
uire,—las ca Capitala întregă să spună dâcă intră în sală 3000 persone,—pentru noi este avantagios de a se admite ca bună acestă cifră; de ore-ce acâsta probâză că cea mal mare libertate a fost lăsată pentru ca să se potă întruni, ori şi cine, chiar şi copiii, cari mal bine ar face să înveţe carte.
D. Voinov declară că guvernul nici nu avea în gând că oposiţia era capabilă şefi voia să tacă o revoluţiune, probă despre a-câsta este că însuşi şeful poliţiei nu se afla prestnt în Capitală.
B. ministru al justiţiei observă că dis-
D. ministru declară de infamii afirmările că s’afi făcut arestări răniri; nimeni nu s’a arestat, nici rănit; un procuror însă a fost insultat de un d. G. Alexandrescu membru al partidului de ordine care ’l-a rupt în semnele de procuror, şi'cu tâte acestea am Zis s6 nu se fa(:ă n>G o arestare, cari nu ne făcea onore; vom face arestări şi pote şi mal mult, atunci când va fi tre buinţă.
D. ministru mal declară că nici un deputat n’a fost îmbrâncit, că poliţia este ast fel organisată în cât cel din urmă sergent de stradă cunosce că deputaţii sunt in vi», labili, şi ast-fel n’a arestat pe d. lepurescu care cerea cu insistenţă să fie arestat, de sigur nu ca să facă un servieifi partidului opus, ci numai ca să trâcâ în urmă de drept un martir.
D. ministru termină făcând apel Ia Cameră să spună, dâcă guvernul nu’şl-a făcut mal mult de cât dâtoria sea, înlăturând o manifestaţie sgomotosă la Palat, în miezul nopţel, spre a descepta pe MM. LL. Este necuviincios a descepta'" o persână în timpul nopţii, mal cu sâmă când acea personă este şeful Statului. Dreptul de a petiţiona la Rege este sfânt, asemenea şi dreptul de interpelare la Cameră.
B. secretar Strejescu dă citire unei moţiuni de încredere în guvern.
B. Preşedinte. Conform regulamentului se va trămite la secţiuni.
B. I. Poenaru Bordea declară că renunţă h cuvânt, de âre ce a voit să vor-bescă numai despre caşul cu d. procuror Andronescu, căruia i s’a rupt semnul de procuror de un d. Gr. Alexandrescu, fapt despre care a vorbit d. ministru de justiţiei.
B. Părcăşanu vorbesce despre întrunirea de la Bosel şi Zice că ea n’a fost de loc sgomotosă; arătând apoi cele ce s’afi întâmplat, d-sea declară că desaprobă inter venirea armate.
B. A. lonescu Zice ca mal întâi li să se decidă ce se face moţiunea.
B. Preşedinte Zice că conform regulamentului se trămite la secţiuni.
B. N. lonescu rogă pe Cameră să hotărască mal ântâifi în privinţa moţiune!.
B. C. A. Bosetti Zice că nu mal încape nici o discuţie faciă cu articolul espres din regulament, care prevede ca moţiunile la interpelări să trecă la secţiuni.
B. P. Grădiştenu vorbesce tot în sensul d-lul C. A. Rosetti, rugând pe d. preşedinte să pună în aplicare regulamentulu şi să nu mal dea nascere la o discuţi une asupra-I.
B. Ministru de interne recunâsce că d.
C.	A. Roseti are dreptate şi Z>ce că moţiunea trebue trămisă la secţiuni.
Cestiunea regulamentară se închide şi la ora 3Vz dd. deputaţi trec îu secţiuni pentru a se ocupa cu moţiunea de încredere. La 5V2 ore şedinţa se redeschide.
B. I. Codrescu, raportorul comitetului de delegaţi, dă citire raportului şi moţiunel, redactată în următorii termeni :
„Camera, asupra interpelării lor desvol-„tate în privinţa incidentelor întâmplate pe „piâţa Teatrului în noptea de 28 — 29 A-„prilie, pe deplin satisfăcută de atitudinea „precum şi de răspunsurile guvernului, a-„vând tot-d’o-dată încredere că el va sci „să facă se se respecte libertatea individuală „şi dreptul de întrunire, trece la ordinea „Zilei."
Acâstă moţiune a fost primită în unanimitate de comitetul de delegaţi.
B. N. lonescu combate motivele pe care se baseză acestă moţiune.
D-sa venind asupra celor întâmplate în sâra de Sâmbătă, Zice că n’a fost martor f, dâr că pe la ora 10 a condus pînă la uşa salel Bosel pe un amic al d-sâle, liberal, din partidul liberal conservator, care se ducea la intrunire, şi din conversaţiunea ce a avut cu acest inteligent membru al oposiţiunel n’a înţeles de loc că partidul îu întrunirea de atunci sâră se va opri la altceva de cât la discursuri şi la oposiţiune.
B. N. lonescu Zice că s’a vorbit despre tâte în acâstă întrunire ; der nu trebue să ne preocupe acesta, adaogă d-sa, deâre-ce pe cel mâhniţi nu trebue să-I mal mâhnim prin a ne arăta prea susceptibili, şi recu-nosce şi d-sa că oposiţiunea acusă pe guvern şi de lucruri cari nu există.
D.	lonescu este contra motivelor raportului întru cât ele ascern o direcţiune pe care guvernul trebue să o urmeZe îu asemenea împrejurări.
D. N. lonescu acuză pe guvern că a dus armata pe piâţa teatrului; nu este bine, Zice d-sea, să se pună armata regulată faciă în faciă cu nisce turburători dc noapte pentru aceştia sunt sergenţi de noptea vechi, deprinşi a suferi cu răbdare chiar şi insulte.
D-sea Zice că s’a dat o prea mare importanţă celor întâmplate Sâmbătă sâra; ordinea publică n’a fost turburată şi nici măcar ameninţată. După anunţarea întru-oirel şi sosirea delegaţilor din provincii ori cine se ascepta, continuă d. lonescu, la o manifestaţie, la o nouă desfăşurare de activitate din partea oposiţiunel, ier nici de cum la Yre-o revoluţie, de care nu ’I crede capabili pe conservatori.
D-sea afirmă că mulţimea n’a fost somată în regulă să se retragă şi Zice că întrebând pe d. C. A. Roseti despre părerea sea Î11 privinţa acţiunel guvernamentale desfăşurată în sâra de Sâmbătă, d-nu
J

www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
3
Roseti a răspuns că este o mare greblă politică.
Termină, protestând chiar contra votă-ret moţiune!, de ore-ce ea nu este justificată de loc.
D. preşedinte al consiliului: D-lor, onor. d. Ionescu a protestat contra cuvintelor a-tipgătâre, ce s’au Şis contra oposiţiunel, şi a Şis că i s’a amărît sufletul când a auŞit cuvintele acelea eşind din gura colegilor mei. Efi Insă cred că decă am avea aci Intre noi oposiţiunea şi decă am întreba-o care cuvinte aii amărât-o mal mult: ale colegilor mei, ori ale d-lul Ionescu ? efi In locul lor aşi <|ice că acelea ale d-lul Ionescu. (Ilaritate).
D. N. Ionescu : Vrei să mă strici cu o-posiţiunea. (Ilaritate.)
D. preşedinte al consiliului : De şi sunt adversarii mei, dâr nu le necunosc calităţile lor, sunt destul de inteligenţi ca să te Înţelegi pe d-ta, care al fost destul de clar.
D-lor, mal întâifi, onor. d. Iepurescu, ne-a acusat că noi am căutat să profităm de acea manifestare a oposiţiunel, să o înto--cem ast-fel In cât să ne dea dreptul de a cere legi escepţionale, legi anti-libe-rale. EI, d le Iepurescu, efi nu sunt tănăr ca D-ta, şi dacă aşi fi avut asemenea intenţi-uni, avem ezemplu şi model pe 3 August, când nu a eşit nimeni dintre noi pe uliţe, şi cu tote acestea mulţi am fost arestaţi; s’a făcut o manifestaţiune şi o revoluţiune care a omorît omenii şi pe noi ne-a închis, au luat adevărate măsuri dictatoriale contra nostră. Dacă astă-Şl am fi avut asemenea intenţiuni, negreşit că am fi urmat acele precedente. Onor. D. Iepurescu pare că a voit să facă un paralelism, în care noi e-ram represintanţil tendinţei despotice, au tocratice şi onor. manifestanţi, apărătorii libertăţilor publice. Este tănăr D. Iepurescu, şi Şic că este tănăr fiind-că singur d-sa a Şis că în două ore ’şl-a perdut totâ ilusiunea; apoi, numai copil tineri câscigă lesne şi pierd lesne ilusiiinile, şi de aceea o Şic, că tot ast-fel ’şl-ar perde iîusiunile şi despre dânşii dâcă libertăţile ar rămânea la discreţiunea acelora pe cari d-lor II cred că sunt representanţiî drepturilor naţiune!. (Aplause.)
D. V. Iepurescu: Aci sunt de opiniunea d-tale. (Ilaritate, aplause).
D. preşedinte al consiliului: Onor. D. Ionescu m’a provocat să vorbesc, şi ’ml impută că nu am spus nimic până acum. N’am spus, fiind că n’am avut timp când să spun; pentru că nu voiam să vă iau rândul d-vostră, vorbise numai leaderul d-vostre şi mal trebuia să vorbâscă âncă vre-o douî, şi mal cu semă represintantul vechiului partid liberal, D. Ionescu.
D-lor, sunt silit se vă spun că şi eu am slăbiciuni omenescl; la nouă ore sera, când n’am adunare, mă culc, fiind-că efi nu pot dormi dimiuâţa, ast-fel că la 9 şi jumătate eram adormit tun, când a venit şi m’a sculat, spunendu-mî că a venit de la poliţie şi spune că discursul celui ântâifi tribun atacă nu numai pe guvern der şi Tronul şi provocă lumea la cuţite. Atunci îndată m’am îmbrăcat şi m’am dus în sala consiliului de miniştri: dar onor. d. Ionescu Şice că nu se puteai! lua măsuri şi fără primul ministru ? Negreşit că nu se prăpădesce ţâra fără mine, căci s’ar găsi alţii de o mie de ori mal buni de cât mine, pote cu mal multă energie şi mal mult curagifi. Der, ore preşedintele consiliului nu are datoria să se îngrij escă de ordinea publică ? M’am dus der la consiliul de miniştri şi am trimes ânteifi să întrebe decă s’a prevestit parchetul ? Am spus că mal întâifi să se ducă la parchet, şi am trimis apoi la ministrul justiţiei şi la ministrul de interne să T chem; pe urmă ne-a venit sciinţâ că ! lucrurile din ce în ce luau proporţiunl mai mari.
Nu intru în detalii, căci nu este de folos, der spun că ne venâfi sciinţe că lucrurile luau porţiuni mal însemnate. Apoi, o-norabile domn, daca al fi fost D-ta în locul mefi, ce al fl făcut? Este lesne, onor. D. Ionescu să vorbâscă acum ast-fel, căci după bătălie mulţi viteji se scolă; ’ţî este lesne d-tale să Şic! d’acolo, de la tribună, că a fost numai o eopilărie; ba încă onor. d. Ioneseu nu găsea termenul; în adevăr, şi efi ’l caut şi nu ’i găsesc, der copilăria făcută de omeni bătrâni e greu de înţelesu, şi noi eram în drept a crede că omenii de Stat ai României, care se ţlic astă-ŞI şefi al partidului conservator, nu sunt capabili să facă copilării. (Aplause).
Eu, d-lor, deca aşi fi avutfi gândulu pe care ’mi-l presupune onor. D. Iepurescu, negreşitfi că mă gândemii la 3 August şi luam drumul ti acela; dâr eu mă gândemfi cum să fac ca să nu se atingă întru nimic ordinea publică şi libertăţile publice şi să nu se verse o picătură de sânge. Gân-dindu-mă, ’ml amfl adusfi aminte de o altă manifestaţiune făcută, dâea nu totfi de şefi deru de codiţe ale lorii, ale partidului conservatorii; manifestaţiunea care s’a fâcutfi la sala Slătineanu, şi când voii! fi în parte cu d-ta, îţi voifi spune că amfi desbrăcatfi atunci pe unii din amicii mei mal tineri şi le-amfi scosu hainele ca să nu se pote duce acolo. Şi atunci, onor. d. Ionescu, tot în numele unul simţimânt naţional se vorbea, şi unul simţimânt forte legitim, căci erai! simpatiele poporului român pentru acela care până atunci şi chiar până acum, a fost cel care ne-a dat mână de a-jutor puternică, şi ajunsesem a fi ceea-ce eram la 1870. (Aplause) Şi atunci am vă-ţlut tot aceste procedări, şi atunci tot în scolă s’au dus, fiind că tinerii cu inimele generose, au mal multă inimă de cât raţiune, nu cunosc răul ce pote un fapt politic să aducă ţărel lor, şi erafi tot de aceea care
astă-Şl se bagă printre copil din scâlă, şi’I în-curagâfi să iacă acea manifestaţiune, şi’I îndemnaţi să dea cu petre ca să spargă gemurile. Acea manifestaţiune, ce a plecat dintr’un sentiment forte generos, pot să Şic legitim, dâr l’am plătit cu şese ani jumătate, sciţi în ce mod. (Aplause).
Efi dâr ’ml-am Şis: decă d. Ion Gliica, decă d. S. Mihălescu, care era prefect de poliţie atunci, afi putut fi acusaţl pentru un asemenea fapt, care se petrecea pentru prima dată, şi n’afi putut lua de timpuria tote măsurile de garanţie, nu-mî este iertat I mie, aŞl, în urma acelei esperienţe, să nu iau măsurile necesarii, căci acâsta ar fi o trădare naţională (Aplause); der să iau ast-fel de măsuri în cât să nu sgâriu pe nici unul, şi să nu pun în pericol din nou libertăţile nostre politice, cari aşa de bine sunt aşezate aŞl, în cât alte naţiuni cu multe sacrificii şi în secole întregi n’afi putut ajunge aci. (Aplause).
ţiiceam, d-lor, lntr’o adunare particulară, când era vorba de revisuirea Constituţiu-nel, căci sciţi că eu am fost contra revi-suirel, nu pentru alt ceva, der numai pen tru că nu o credeam oportună, Şiceam : nu sciu dâcă este bine să facem revisuirea ; eram îndrăsneţl altă dată, când na aveam să perdem nimic şi totul de câscigat; der aŞl fiind că avem atâtea drepturi câscigate, j câte nu credeam, aţii trebue se fim forte prudenţi, pentru că generaţiunile viitore afi să ne câră socotelfi că le-am espus mos-cenirea pe care le-a lăsat’o generaţiunile trecute. (Aplause).
D-lor, Constituţiunea spune în mod po-sitiv că nu se pot ţine adunări în locuri neacoperite, fără învoirea poliţiei.
Noi când făceam întruniri publice cum le făceam ? Fiind că nu aveam o sală destul de mare, am cerut voie de la poliţia d-lul Lascar Catargi, şi am făcut adunări într’o grădină.
Ne (Jicâfi unii: apoi ce, D-vostre nu aţi făcut tot aşa ? Mă iertaţi: numai Belgienii pentru cărţi afi sciut să facă contra-faţone bine nemerite, der omenii politici cari afi venit să facă contra-fagone, s’afi înşelat tot-d’a-una amar. Noi am făcut adunări, dâr le-am făcut în limitele legilor, şi nimic mal mult. Ne ŞiceţI: aPoî vouă vechilor masalagii v’a plăcut să faceţi mani festaţiunl ?
Mai ântâiu că noi n’am făcut manifesta -ţiuni de cât numai atunci când ţera a dobândit un mare avantagiu şi de bucurie am eşit cu torţele pe uliţe. Când însă noî fâ-cem oposiţie, ne strângem, criticam, lovem der n’am pornit nici o detă pe uliţe, fie Şiua fie noptea, cu torţe, fiind că acesta nu era legal. Apoi, chiar atunci când 110I tăcem acele manifestaţiunl, eram mal tineri, era cu 12 ani mai în urmă, pe câDd între manifestanţii de astă-Şî sunt omeni mal bătrâni de cât sunt efi acum şi ei cred că omul cu cât îmbătrâaesce se ma potolesce.
Şi ce voiau să facă? Să se ducă la Pa-1 lat ? Ei! cred că d. Ionescu a vestejit îndestul acestă idee cu talentul d-sele, pentru ca eu să mal am nevoie să mal Şic ceva.
Onor. d. Ionescu a criticat amar raportul, picând că nu s’au făcut somaţianl publicului ca să se retragă.
Ap3l, d-lor, celu ântâifi lucru a fost să trimet la parchet şi a venit tot parchetul compus din procurorul general, primul procurorii şi procurorii de secţiune, şi cându le-au rupt insignele, cu ce ocasiune’ credeţi că le-au rupt ? Cu ocasiunea somaţiuneî ce aii făcut publicului. Agenţii poliţiei n’au făcut nimica, geandarmil n’au făcut nici un rău ; apoi, el nu sunt armată propriu Şisă, ei sunt agenţi aî poliţiei judiciare şi acel cari sciu carte aii dreptulu să facă chiaru i process-verbale cari fac autoritate înaintea justiţiei. S’aii făcut somaţiunî în totă regula şi onor. d. Ionescu care a trecut pe lâDgă procurorii ce erau adineaurea aicea, n’avea de câtă să’I întrebe. Cumu credeţi | d-vostră că, după ce s’a chemat parchetul întreg, el nu ’şl ar fi dat demisiunea când ar fi văŞut că poliţia şi puterea executivă calcă drepturile sele ?
Şi eu, d-le Ionescu, aşi fi fost de opiniunea d-vostre ca să se fi încheiat procese-verbale, nu pentru că s’afi făcut somaţiunî dar pentru tote delictele ce s’afi făcut pe piaţă, şi acâsta nu peniru ca să tragă în judecată pe deiicuenţl, dar ca să se constate ciue au fost agresorii. Cred însă că opiniunea publică se va deştepta, junimea nostră se va deştepta, va vedea unde este adevărul şi nu va mal face ast-fel de lucruri, căci atunci vom fi silit! a lua măsuri legale. (Aplause).
In oposiţiune sunt omeni cari până astăzi n’afi făcut nimic pentru ţâră, cari nici în ţâră afi trăit, nici chiar limba româ-nâ3Că n’o cunosc, şi vedeţi’! astâ-dt cât de înfocaţi patrioţi se arată. (Numerose aplause).
Aţi putut vedea adineauri chiar aci, în bufetul Camerei, pe unii din aderenţii 0-posiţiunel cum vociferau şi ameninţau cu revolverul pe colegul mefi de la justiţie, Şicând că de aci înainte nu vor mal umbla fără revolvere, fiind că trebue să a jungă o-dată lucrurile acolo.
ţ)icem în camera de la 18G8, că trebue să fie forte prudenţi, fiind-că libertăţile nostre nu sunt încă în destul de îmbătrânite, în cât să potă fi la adăpost de orice turburărl şi pericole.
ţficâm aceste cuvinte, când era vorba numai de libertăţile nostre, dar astă-ŞI nu este vorba numai de libertăţi, astă-Şl avem un Stat care a luat consacraţiunea sa prin sângele a mii de fii aî României şi prin urmare, suntem datori să fim cu ochii şi maî mult deşchişl, de cât până acum (A-plause).
Ceea-ce am făcut în împrejurările de astăzi, a dovedit lume! că este la noi un guvern ager, care a putut, fără ca să fi curs sânge, fără ca să se fi sgâriat cine-va fără ca să se fi arestat, să împrăştie pe turburători, cărora, acâsta are să le servâ-ssălde lecţiune. (Aplause).
Şi să fiţi bine încredinţaţi, că de astăŞl, mal vîrtos,rpoporul dinr[BucurescI, care a fost de la început avant-garda libertăţii şi naţionalităţii, va fi deştept de astăzi înainte şi va ţine el însuşi ordinea, fără ca guvernul să aibă trebuinţă, nici de politie, nici de nimeni. (Aplause).
După ce d. prim ministru sfîrşi, se cere inchiderea discuţiei.
D. N. Catargi vorbesce contra. D-sea cere caŢdiscuţia să continue pentru ca să să lumineze puntul privitor la eestiunea, dâcă mulţimea a fost somată In regulă să se retragă seu nu, şi pentru ca alţii, cu mal mult talentii oratoric de câtfi d-sa, să răspundă la acusaţiunea cum că oposiţiunea se compune numai din vagabonzi. Aş dori, Şice d. N. Catargi, ca toţi vagabonzii din ţâră să fie ca d. G. Vernescu şi alţii.
Discuţia se închide.
Se pune la vot cu apel nominal moţiunea de încredere.
D. C. A. Bozetti Şice că regulamentulu prescrie votul secret, când este vorba de persone.
Resultatul votului este cel următor : Votanţi, 86,
Au votat pentru, 74.
Au votat contra, 4.
S’afi abţinut, 8,
A fi votat contra: dd. N. Catargi, V. Iepurescu, Fărcăşanu şi N. Ionescu.
S’afi abţinut: d-nil miniştrii Chiţu, Voi-nov, Câmpineanu şi Aurelian, şi d-nit P. Grădişteanu, P. Cernătescu, G. lanoli şi P. Euescu.
D. C. A. Roseti n’a luat parte la votii.
Apoi şedinţa s’a ridicat la 7 ore trecute, anunţându-se cea viitore pentru acjl, 1 Maiii.
------»>■-------------------
BULETIN JURIDIC
(Tribunalele francese)
Plăcerile căsătoriei
In luna luî Iulift 1880 un iesuit, părintele Pilon, în tovărăşie c’un alt călugăr, fratele Trisen, se presintă la un ore-care Paele, din Lille, fost arhivar, şi ceru în numele fraţilor Pavel şi Remy Callau, vechii seî elevi, mâna celor doue domni-şore Paele.
Aceste două căsătorii se făcură destul de repede : d-ra Maria Paele deveni d-na Remy Callau, şi d-ra Josefina deveni rina Pavel Callau.
Astă-Şî, cele două surori pledeză în despărţenie de corp: d-na Remy Callau pentru motive de ordine curat financiară, d-na Pavel Callau pentru nisce motive cu totul altele.
D-na Pavel Callau se plânge - şi are mare dreptate — de in diferi n ţa soţului său. Se pare. în adevăr, că acesta din urmă e abstenţionist în gradul cel maî înalt, aşa că biata femee ar fi putut, după patru ani de căsnicie, se concureze la unu premiu de virginătate.
In noptea nunţeî, Callau adormi şi ho-răi ca un om drept, fără întrerupere, până a doua Şi dimineţa.
La nevoie, acastă atitudine negativă se putea scusa în Şiua aceia.. Der a doa Şi, a treia Şi, şi Şilele următore, Callau persistă în somnul săfi.
Tânăra femee, forte inocentă, nu se plângea, pe câtfi se pare, şi soră sa fu aceia care, devenind îngreunată îndată după nuntă, trezi pe Iosefina şi-i esplică că datoriile unui soţ nu constafi numai în a dormi Şece seu două-spre-Şece ore lângă densa.
Mirată, d-na Paul Callau s’încercă să scoţă pe bărbatu-său din indiferinţa sea, deru se lovi de o încâpăţînare pe care nimeni n’o putu învinge. Maî mult încă, Callau, respinsă pre semne în ultimele sâle retranşamente, deveni agresiv, şi ecă câte-va dm plângerile articulate aŞi contra lui de d-na Callau.
„Cinci-spre-Şece Şile după mortea d-luî Paele, socrul săfi, d. Callau declară bru-talminte soţiei sâle că trebuia să facă socotela succesiunii, că se însurase pentru ca să aibă bani, şi că n’avea vreme d’a aşcepta sfârşitul tutorii mofturilorfi acelora.
„Spre a scăpa de îndatoririle sâle de bărbat, d. Paul Callau luase obiceiul de a se travesti, de a se înveli şi a se unge noptea cu pomade destinate tote a inspira cel maî mare desgust.
„In timpul călătoriei denunţă, el puse stăpânire pe un săcuşor al femeieî sele conţinând trei sute de franci, economiele iei de fată mare, declarând că nu puteau să fie două pungi în gospodărie.
„... D. Callau nu-şî săruta femeia de cât pe frunte... şi când avea nevoie de bani...“
In fie-care seră, în adevăr, d. Pavel
Callau îşi ungea tare picidrele, apoi le învelea Intr’un şervet, se ducea în patul conjuga] sărind. El îşi ungea şi mânile şi gâtul.
D-na Paul Callau se hotărî în fine să facă o cerere de separaţie de corp contra acestui omfi respingătorii, şi însărcina pe d. Clâry să-î susţină dreptele plângeri.
Tribunalul din Lille respinse cererea, der curtea din Douai, maî bine inspirată, admise cererea tinerei femei şi pronunţă
separaţia.
Orî-cum, d. Callau trebuie să urască mult pe iesuiţi.
ORONIOA1)
Judecătorul si dracii
[Din poveştile germanice]
Intr’un oraş din Germania trăia un om pe care ’l chema Schwarz, care avea lăŞi pline cu aur şi cu argint şi care era aşa de sgârcit cu săracii, aşa de stricat, aşa de rău, îo cât lumea se mira cum de nu se crapă pământul să’l înghiţă. Omul acesta era judecător şi făcea tot felu de mişeii!.
Intr’o Şi eşi să’şl vâŞă viile şi, pe drum, întâlni pe dracu îmbrăcat ca un domn mare. Schwarz îl salută până la pământ şi’l întrebă politicos cine este şi de unde vine.
„Ar fi mal bine pentru d-ta, sănu’ţî răspund la întrebări", răspunse necunoscutul.
—	Decă o dată ’ml place mie să ’ml răs-punŞl, trebue să ’mî răspunŞî, Şise jude-eătoru. Eu aci sunt a tot-putinte şi nimeni nu cuteaŞă se mi se împotrivâscă. Dacă’m! va plăcea, pot la minut să pun să te aresteze şi să fi silit apoi să vorbescl.
—	Dacă e aşa, îţi fac pe poftă. M’al întrebat cine sunt ? Află că sunt dracu.
—Hîm f şi ce cauţi aci ?
—	AŞI e Şi de bâlciu în oraşul vostru. Viii se iafi şi efi tot ce mi se va da serios.
—	Fie! Şise judecătorul, fâ’ţîtrâba. N’am poftă să te opresc: numai, vrâu să merg cu tine ca să văd ce ţi se dă.
—	Al face maî bine se nu vil.
—	Vreau să văd cum iei ceea-ce ţi se dă. Vreu negreşit.
—	Bine ! să mergem !
Amândoi porniră spre piaţa unde era bâlciu şi unde mulţime [de omeni vindeau şi cumpărau. Toţi se închinară în facia temutului judecător şi a streinului.
Schwarz ceru două pahare cu vin, dete unu dracului şi-I Şise:
„Ţine, ie ce’ţl dau efi.“
Insă dracu nu vru se bea pentru-că şcia .că vinu nu-I fusese dat cu gând bun.
Trece o dată pe lângă dânşii o ţărancă ducănd un viţei îndărătnic legat de gât cu un ştreang, care mergea când în drâpta când în stânga şi obosea într’atâta pe biata femeie în cât necăjită Şise viţelului:
„Ah! luate-ar dracu!"
„AI auŞit? ia viţelul, este al tăfi“Şise judecătorul.
—	Nu, răspunse dracul. Nu’ml estn dat în serios. Decă l’aş lua, femeia i’ar părea răfi multă vreme după el.“
Puţin mal departe, o mumă îşi certa co. pilul şi văŞând pe copil îndărătnic, desnă-dăjduită ÎI strigă : „Dute dracului."
—	Ieţă un copil pe care ţi-1 dă. Ia-1, Şise judecătorul.
—	Nu, copilul acesta nu-mi este dat cu tot dinadinsul mie, şi, decă ’l-aş lua, nenorocita lui mamă ar plânge mereu, răspunse dracu.
Schwarz şi dracu umblă prin mulţime şi (întâlnesc douî lucrători certându-se cu furie. Unul dintre el, după ce înjurâ în tot chipul pe cel-lalt, fîl Şise: „Destul, să te ie dracu !“
—	Ia-1 î^Şise judecătorul, veŞI cum ţi-1 dă.
—	Ah! răspunse dracu, acela care pare că mi-1 dă ÎI este prea prietin. II orbesce beţia în minutul acesta. Der dâcă ’l-ar perde, s’ar mâhni forte mult.“
De o dată o femeiâ bătrână şi forte săracă. îmbrăcată numai în sdrenţe, galbenă şi uscată, se opresce în facia judecătorului, şi-I strigă:
„Val de tine! val de tine! Tu escl bogat şi eu sunt săracă, tu. mi-al luat şi singura vacă cu care mă hrăneam. Nu făcusem nici un răii şi fără milă m’al sărăcit cumplit. DumneŞeu să facă dreptate. Să-ţi pe-depsâscă fără-de-legile ce faci. Dracu să te iâ şi să aibă parte de tine şi de sufletul tău în iad.
—	Ah ! de astă dâtă, iată o vorbă sinceră, o voinţă a inimel. Iafi ce mi s’a dat, Şise dracu.
Şi apucă pe judecător cu ghiarele de gât şi fuge cu dânsul. Trad. de Spartali.
[1] Extrasa din Contes populaires de differents ■ pays, recnillls par X. Marmier.
întâmplări din Capitala
O nenorocire. — Un lucrător ce muncea la săparea unei pivniţe din casa cu No. 130 diu calea Moşilor a fost îngropat de un mal ce căŞu peste dânsul. Ajutore grabnice dân-du-se, el a fost scos, dâr într’o stare nenorocită cu totul. Piciorul drept ’I este cu totul frânt, aşa că d’aci înainte e incfipabil de a mal inunci. — El se află la spitalul Colţea.
— x —
Amorul. — Sergentul de stradă postat la biserica Săntu-Gheorghe a găsit în grădina ce încongioră acea biserică, pe o bancă, o cutie ce conţinea un corset şi o panglică mare albastră. De ce fiinţa angelică ce stăpânea acele obiecte le desfăcuse de pe dânsa? (căci ele avea fi încă mirosul fraged care arată că fuseseră de curând pe corpul unei tinere femei). Ce emoţie mare a făcut pe aceea jună necunoscută să-şi uite cutia cu ouorele ?—Tot amorul e de vină ! asta e părerea nostră.
Un evadat.—Ghiţă Muscalu, pensionar al penitenciarului Telega şi evadat de curând de acolo, a fost prins în BucurescI ieri. Asupra lui se găsiră o puşcă, un cuţit şi puţini bani. El fusese condamnat la munca silnică pe viâţă pentru crimă.
DIVERSE
O verstă înaintată. — ţiilele trecute a murit în Aurox (Departamentul Lozere) un bărbat cu numele de Etienne Radier, care ajunse vârsta de 108 de ani.
Ca grenadier el făcuse tote campaniele ale primului imperiu frances.
Până la vârsta de 100 ani a fost holteiu, apoi s’a însurat cu o tânâră învăţătore.
*
Presimţimentele. - Un articol scris cu mare pietate despre ducele de Albany în numârul de Mal al Şiarulul I ortnightly lle-view, spune de presimţirile de morte ale ducelui puţin mal ’nainte de reposarea sea.
—Doue nopţi de-a rândul, ast-fel povesti ducele unei femei, ’mî-a apărut în vis principesa Alice (reposata archiducesă de Hes-sen), şi ’ml-a spus că este forte fericită şi că doresce ca sâ viii la dânsa. Acesta mă făcu gânditor. Unul alt prieten, ducele spuse atât de multe povesti de morte, în cât acela ti respunse:
— Dâr bine, Duce, ce te face ast-fel ?
Două Şile în urmă ducele a murit.
ULTIME SUIRI
Serviciul pârtie, al TELIGRAPHULUl
(Agenţid Ilavas)
Paris, 12 Maifi. — Agenţia Havas confirmă noutatea, dată aŞl dimineţa de limes, că un tratat între Francia şi China a fost semnat ieri ia Shanghai, după aprobarea prealabilă de către guvernul Chinez a eon-diţielor puse de Francia. Un tratat de co-mercifi special va deschide comerciuluî frances provinciele Gunnam, Kuangni şi Canton.
Paris, 12 Mal. — Ceremonia funebră pentru principele Mihail Sturza a avut loc aŞl; serviciu] funebru a fost celebrat la capela română. Printre personele presinte se distingeau membrii familiei Sturza, principele Gorceakow, principele Vogorides, mal mulţi diplomaţi, câte-va nobilităţl române şi o delegaţie a coloniei române din Paris.
Corpul a rămas depus în capelă; înmoi mântarea definitivă se va face la Baden -Baden.
Berlin, 12 Mal. — Principele Alexandru al Bulgariei a făcut erl o lungă visită principelui de Bismarck.
Gazeta Grucei pretinde a sci că împăratul Wilhelm ar fi aprobat acum determinarea principelui de Bismark d’a se desărcina de direcţia afacerilor. Ministerului Prusian.
Berlin, 12 Maifi. — Reichstagul a adoptat, în a treia citire fără nici o modificare, articolul unic al proiectului de lege pentru prelungirea lege! contra socialiştilor ; a aprobat în sfârşit întregul proiect.
Leipzig, 12 Maiu, — Desbaterile procesului Kraszewski aii început aŞl dinaintea ribunalulul Imperiului.
Fraţii Hriso şi Grigorie Tănăsescu au durerea a comunica perderea fratelui lor
IOAN TANASESCU
încetat din viaţă erl 30 Aprilie, şi rogă pe amicii şi cunoscuţii cari din erore nu vor fi primit deosebită invitaţie, să binevoiască a asista la ceremonia funebră ce va avea loc mâine 2 Mal la ora 2 p. m. precis la cimitirul Şerban-Yodă, unde se va face în-mormîntarea.
www.dacoromanica.ro
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe diua de 1 Ma i u	1884.	
	Cump.	Vând
5% Rentă amortisabilă		94«/»	957.
f>°/o Renta română perpetuii. .	93	94
6% Obl. de stat		100 ■/.	1 1017.
6°/o » Căile fer. rom. regale. . .	103	104
5°/o » Municipale		84 7,	85
10 » Casei pensiuniloru 300 1. .	233	237
5°/o Scrisuri funciare rutale . . .	937« 104'/a	94
7°/o » » » . . .		1057,
5°/o » > Crbane .	907‘	91
6 % » > » . . .	997* 103 7«	1007=
7°/o » » » . . .		104
Impr. cu prime BucurescI 201. Buc. •	3i	33
Acţ. Băncel Naţionale a Rom. 5001. ■	1425	1440
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. .	202	207
» » Rom. de construc. 5001. .	288	290
» » de asig. Dacia-Rom. 300 1. .	370	375
» » » Naţională 2001. . .	234	238
DIVERSE		
Aur contra Argint		3 7,	3 80
» » Bilete de Bancă. . .	3 7a	3 80
Fiorin Wal. Austr	,	2 08	2.097.
Mărci Germane		123	125
Bancnote francese ....	997a	1007a £
!!AU SOSIT!!
Flori! Flori! Flori!
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se p6te avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori forte variate, de cel mal mare efect,de o creştere uşoră, şi de o sigură înflorire, atât pentuu ghiveciu cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde în BucurescI la farmacia I. A, Ciura strada Lipscani, la d. Marin Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Admi-nistraţiunea «jiarulul Necesarul strada Bre-
0 ■buna menajera
Specială în tot soiul de mserve etc. casei. Do-
Str. Plevnel No. 129.
>ronrJo+ 0 Par^e die moşia Vlă-II UI IU dl daiă, districtul Mehedinţi şi a treia parte din moşia Greci ul Romanaţî. Cu începere de la 23 anul viitor. Pentru amândouă a se Calea Victoriei No. 118 BucurescI.
CHE1ST D. ELEFTERESCU
Casa de Schimb, Comission şi incasari
41. Strada Lipscani. 41.
In urma retragerel mele din funcţiunea de Agent de schimb de pe lângă Bursa din BucurescI, am onore a anuncia Clientela mea şi onor. public că amu reluată vechia mea profesiune, ocupându-mC cu cumpărarea şi vânzarea diverselor efecte de Stat, schimb de monete aur, argint şi bilete de bancă după cursul (Jilel, fiind gata a satisface ori ce cerere a onor. mei clienţi, asigurândă pentru un servicii! prompt şi loyal.
La Cârnăţăria
Emma Hipper din Itnsciuk se caută două ajutore (călfl) care pricepe meşteşugul pe deplin, se pote angaja numai de cât.
Mme Julie Mihaiu
Renumita Chiromantistă şi phisionomistă său ghicitorea după ştiinţa de mistere şi destinul personelor prin căutarea palmei, s’a mutat din strada Victoria vechi în (str. Popa Tatu No. 78, lângă plăpâmar) de la orele 8 diminăţa până la 9 ore sera.
TI/* vr» 1 r»10 f dou6 apartamente U& IlIOIlil ICtb pfc str. Primăve-
rel No. 80. Unul jos la stradă compus din
şase camere, bucătărie şi magasine sub sol.
Iără cel-l’alt în fundul curţii compusă din
trei camere, bucătărie şi pimniţă.
A se adresa la Divisiunea technică a Căi-
lor ferate instalată în apartamentul din faţă.
Farfumerie si Sapunerie
Calea. Victor-iei, vis-a-yis de Palatul Regal.
Recomandă Marele seu deposit de
Parlmierie, oljete Se Im, sticlărie si Noutati le Paris
PRECIURILE MODERATE
!!! In patru ţlile •••
MI VA MAI FI BĂTĂTURI
întrebuinţând FYLOSFOBO ROŞI
Lei 1.50 flaconul mare.
îndestulător pentru 3 persâne
T^ov>4"i fi	flscon	de Thilos-
uui Liiiuat fobi Rosgi a fost des_
tul de a’mî stârpi bătăturile mele de cari sufereâm de multă vteme fără a mă putea tămădui pentru care vă mulţumesc din suflet. Caracal, 1884.	Sache ŞoiculcsCU.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alcxan-driu, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", BucurescI.
Cererile din provincii se fac la administraţia giarulul Necesarul BucurescI.
0 cămătărie şi afumătorie
Aranjată complect cu totul şi lucrând forte bine, să vinde cu un preţ moderat din causă de morte,	Emma Hiper.
la Ruecinc
gy Specialităţi proprii Alessandriu
Gudron vegetal	“
rel de piept, tusei provenită în urma gu turaiulul, iritaţiunl ale pieptului, astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc. —Cu o lingură din acest gu dron pus într’o litră de apă, formezi apă de păcură, care se pote da cu mult succes la copiii, contra bolelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se ea o lingură de Gudron în apă sacharată său lapte dulce 2—3 ori pe (ji- Preţul lei 1,50 flaconul mare.
Ciocoladă
Pastile Aiessandrin Berthollet
Specific contra bolelor de gât, maladiiloru vocale, inflamaţiunilor şi ulceraţiunilor gurel anginelor, scorbutulul şi salivaţiunilor mer curiale. —Acest remediu e forte precios Oratorilor, Profesorilor şi Cântăreţilor, uşureză emisiunea vocel şi temperăză ostenela gâ-tulnl. Preţul unei cutii lei 2,50.
ŢTâ*»	PVîwe alb flaconul lei 2.
v in cl6 unina roşia âac. 2.50,
cu Colomba, fl. 2,50; cu Malaga flac. 1. 3.
In o ţeră ca a nostră, unde frigurile de tot soiul, sub diferite forme ’şi-a găsit locul bun pentru a face victime, e bine a se întrebuinţa, deca nu ijilhic, cel puţin din timp în timp. Vinul de China pentru a vă preservă în contra frigurilor, a fortifia pe convalescenţi, seu a reconstitui persoaele slăbite prin prea multă muncă. — Pentru copil jumătate păhăruţ;, pentru adulţi un păhăruţ diminăţa şi sera, seă înaintea mesei seu după prescriptiunea d-lor doctori, cum vor găsi cu cale.
febrifuga, tonica şi preser-vativa. E cunoscut greutatea cu care se dă copiilor medicamente şi mal ales China. — Aceste pastile conţinând chini.iă sunt lesne de luaa de cel mal răsfăţat copil — având un gust delicios — specific contra frigurilor şi ca preservativ.
O cutie 24 bucăţi lei 1,50.______________
Pilule flGBlMarisSa^
med. sup., prin Farmacopea dela 1863 şi cea de la 1874, a decis ca avantagios prepararea acestor pilule tot d’auna prospete.
Tote lucrările de medicină indică iodura de ier, contra afecţiunilor chlorotice, scro-fulose, tuberculose (culori palide, humori reci, phtisie), Leucorheă (Polă albă), Amenorrheă Menstruaţie oprită sâfi dificila), etc. Acesta este un escelent forti-fiant ‘ pentru temperamentele limfatice, slabe sau dificile. Preciul peutru 100 pilule lei 3,75 pentru 50 lei 2.
Alcololaîu de lelissa &££&
ţiunea plantei prospită cu alcohol devin pur.
Medicament nepărat trebuincios în fie-ce casă. — Cu o linguriţă din acest alcohol pusă într’o câşcă de apă face apă de Me-lissa. —In cafea câte-va picături suplinesce cu pristosinţă coniacu care pe lângă că nu are nici o aromă, der forte adesea şi mai tote coniacurile sunt preparate cu alcohole răă alese. Preciul 2 lei.
Pastile gmnose Remediu plăcut contra^tuseLPreţulunm cutii 1. 1,50.___
Pentm a reda puterea părului slăbit, împedicând nu numai căderea, dâr îl face a şi cresce. De 2-3 ori pe septămâ in acâstă tine tură so frdeă pelea capului. Flaconul mic lei I.5U; împătrit lei 4.
Tindia le China aromatica îl face u şi cresce. De’2-3 ori pe septumână săra cu o periuţă muiată
Apa Colonia TraianjKţwî
Flaconul lei 2.
Pudra Glicero-Orisa
pentru a albi, ră cori şi infrtgesa
pielea Cutia 1 leu şi 50 b.______________
Nu voin considera ca preparate ale mele de cât ce vor pnrta semnătura de mai jos şi timbrul Farmaciei
Depositul pentru tdtă ţâra la Farmacia Română, Calea Victoriei, 77,
(Cişmeaua Roşiei BucurescI.
Se espediaza in tote punctele ţepii, contra-Mandat postai.
embalaj nu se socotesce, în jos 50 bani.
tiu
eăăandim
De la 10 lei în su,
TJn

541'** t «Ul'M’IH I
lâfl «ft !r«s<> (*, Şi
la Fa
nu a<v a Urî ud uşi-Zi «micea
profesor
Având diplomă de la Universitatea din Genua, doresce să dea lecţiunl de limba italiană şi piano-forte, acasă ca şi la domiciliul săă. CondiţiunI favorabile. Adresa la administraţia acestui ţliar’
___________________6-3-1.
De închiriat
rie bucătărie magazie de lemne curte
spaţiosă şi grădină Strada Scaune Nr. 21.____________5-2-3
De vânzare
Două mori nuoi perfecţionate, fiecare cu câte două petre de 44 ţo-lurl, petră francesă, putând măcina trel-ţlecl baniţe maximum pe oră, construcţie îndoită de cele-l’alte.
DE VENŞARE O machină de facerea cărămidel cu o putere de opt seă ţlece cal, având 24 tiparurl pentru cărămizi găurite, cărămizi de pavagiuri şi olone de învelitore, putândă face 1600 cărămizi ordinare pe oră cu ajutorul a trei omeni şi patru băeţt soă fete.
Pentru amândouă a se adresa la atelierulu de contrucţie George Paul, Ia Buzău, în facia Găreî.
_____________5-2-1.
De închiriat
In strada Lucacl No. 38 bis, 5 camere cu antre, bucătărie, pivniţă, puţ, grădină şi curte singură.
Mărci RomânescI, Taxa de Plată şi Cărţi poştale usate, cu preciurile cele mal convenabile. A adresa la
dd. Marcus & Gross, Brăila.
Un papagal varie le Brasilia
Şe află de vânzare. A se adresa la subsemnatul pe Calea Griviţel, 111.
Slichting.
Preciurile cele mai moderate
3
iX oul HOTEL
BULGARIA
co
Acest Hotel are 30 de camere cenfortabiie şi bine mobilate cu totulă din nou. Asemenea posedă şi ună mare Restanrant cu totă felulu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdiu pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu Preciurt forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa n'mic pentru ca onor. visitatoi! să fie pe deplin mulţămiţl, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.___________
tDCJ
L_
Proprietar, SIFCI l 'ţTAIVE.

BRUDER KEPICH
Cel mat renumit
DEPOSITU DE MASINE DE CUSUTU
de tote sistemele	ipi®	de tote sistemele
Cele mai Perfecţionate niRenaiin!!! MAŞINI <10 cusuţii cu 15 aparate f6rte lnlesnit6re		Depenâtor automatic.
		Aruncător de suveică.
		Suveica fără trecere a aţei prin găurele.
		AşeZarea acelor fără vre-o măsură.
		Mesurâtor m»tric ji alte constracţiuni nuoi fdrte simple şi practice
PRECIURILE foarte loiarate		PRECIURILE foarte moderate
Plata se face in rate septemânale seu lunare
Garanţie pe 5 ani, — Inveţâtura gratis.
BucurescI, strada Şelari. Hotel Victoria; Galaţi, strada Domnâscă, lângă Hotel Metropol; Craiova, strada Lipscani; Brăila, strada Mare.
V» Aceste medicamente se vinde la farmacia I. A. Ciura, str. Lipscani, (Palatul Dacia) la farm. Chr. Alexandrin, Calea Victoriei, No. 77; şi d. Marin Ionescu, coafer str. Academiei, (sub Hotel Union) în Brăila la farmacia d-lul Fabini şi în Ploescî la farmacia d-lui i’. Ghiţulescu. Cererile din provincii se vor face la administraţia ijiarulul TREBUINCIOSUL, BucurescI.
se daruesce celui ce va arăta că esistă fineturi superiore celor inventate de O. Ciani. Apă englesâ lină pentru a văpsi instantaneu în negru sau castaniu barba, pârul, a’l face să crăscă şi a’l împedica căderea. Preţul lei 7. Apă pentru a da părului o colore blondă aurie şi castanie. Preţul lei 5.
Aia Hi Işj
Admirabil produs balsamic-
Viiuiiiigre tygtenipe
spirtos şi tonic; de un parfum forte plăcut, favorabil igienei şi consacrat grijelor de toaletă, menţine corpul într’o stare înfloritore de sănătate. Previne şi risipeşte bubele, roşiaţa, petele, încreţiturile şi ori-ce alteraţie a peîeî, pe care o întinereşte şi o îndulceşte dândul o aparenţă albă catifelată. Flaconul lei 1.30.—Oţet higienic pentru toaletă şi bae cu parfum de’ micşunele Fl. mare lei 2. —Oţet cu parfum buchet Corona Italiei Fl. lei 1.75 —Oţet de lapte de migdale Fl. lei 1-50.
Veliitiiia Frecceri
Acăstă adevărată pulbere de ored bine preparată, e lipsită cu totul de ori-ce substanţă vătămătore peliţel şi e bună pentru tote ddmnele care doresc să’şî păstrede sănătatea şi frumuseţea lor. Astă pulbere e invisibilă şi do o fineţe ;fără egală, este parfumată cu un miros special şi delicat, şi asigură peliţel o frumuseţe constantă şi o frăgezime ce nu se poate altera. Cutia lei 1. 40.
Apa
•coroanei I taliei
pentru batis-
te şi pentru cure,'igienice a toaletei. Acăstă apă este destilată dintre toate florile cele mai miro-sitore şi aromatic din Genua de către d. Stefano Frecceri distilator şi parfumator premiat cu 17 medalie şi diplome de on<5re la exposiţiunile naţionale’ şi internaţionale. Ea înlocuesce cu mal multe avantage apa de colonia, mirosul său e mal delicat, suav şi durător. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele mal bune com-posiţiunl pentru a menţine tinereţea şi albâţa pelel, fâcându-o nvdle şi înfloritore, curăţind-o de ori-ce imperfecţiuni.—Preţul lei 2, flacon mare.
-®------- i* Acâstăcomposi-
ţiune absolută nevătămătore, are constatată proprietatea de a ridica în câteva minute toţi acel pari ce se cred netrebuia-cioşl. Flaconul mare lei 9. M
Ilepilatorinpomada
inventată de Pietre Bor-tolotti din Bologna, premiată cu 38 medalii ale es-posiţiunel naţionale şi internaţionale. Acâstă apă într’adev&r miraculosă e compusă numai din substanţe vegetale, cele mal tonice, aromatice şi salutifere pe care le posedă Botanica. Nici o apă până acum cunoscută nu este superiorăa-pel de felsina şi probă de acâsta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul el. Douâ, trei picături din acâstă apă într’o ha tistă şi’I dă unul din cele mal plăcuţe mirosuri. Opt sau ţlece picături în o jumătate pahar de apă curată şi spălându-ne de două seu trei ori pe ţii conservă, reînfloresce şi întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face să dispară bubele accidentale şi ori-ce pete precum şi încreţiturile feţei. Pentru băî, o sticluţă din acestă apă întăresce corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pielei, mâncărimea, distruge ori-ce u-rîtă oddre a transpirărel şi procură o stare d« bine neesplicabilă. Câte va picături turnate pe fer roşu respândescu unu parfum din cele mai plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O lin guriţă ordinară în un pahar de apă depărteză de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba, Mirosind’o des depărtădă febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltose seu nesănătose. şi este un preservativ escelent contra bolelor molipsitore şi epidemice. Are puterea balsamică d’a cicatriza înţepăturile insectelor ‘şi a face să piară vânătăile şi unflăturile şi de a linişti la moment durerea produsă de sgârieturele ’şi arsurile pelel, când e spălată cm apă de acâsta şi se acopere cu bumbac legând rana lei 1, 50 flaconul mare	^
Asa ia Gama
pentru Toaleta si Bai Pre
parată de S. Friceri, pariu mer al M. S. Regele Italiei Premiat cu 15 medalii. Ea pe lângă că are cel mal graţios şi cel mal suav parfum pentru batis ta. întrebuinţată in ţlilnice spălări, risipeşte irită rile şi întăresce vederea, face să dispară petele de pe faţă întăreşte cărnurile. Luată pentru gură risipeşte misrosul urât, curăţă dinţii şiî itărşte gingiile, şi pentru Băî, o sticluţă întăreşte corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pelel, mân cărimea, distruge ori ce urâtă odore a transpirărel şi procură o stare de bine neexprimabilă Flaconul mic lei 1,50. dublu 2,50.
rectificată şi parfumată cu boucquet de trandafir spre a vindeca scoroji rile pelel şi a o apăra dc ori-ce bolă de pele; păstrâşlă fragedă carnea dândul fineţe şi transparenţă. Flaconul lei 1.20.
La Fio
w.y.» Restaurat oi american, * Uic ai părului elegant spre colorarea părului şi barbei, a chimistului doctor I. B. WUiam Wood 3219 Th. Street New-Tork.Albirea sau dscolorarea părului nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mai multe ori adusă de o emoţiune violentă, de o mare dure re, de boâle speciale şi de atâtea alte căuşe neprevăzute, cu Florine, pe care elegantele dame americane şi englede o între-buinţâdă de câţî-va ani şi care estetinctu-ra de toaletă cea mal întrebuinţată, se redă perilor cărunţi sau albi colorea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vigore rădăcinel ca să-I facă să renască’ şi să le împedice căderea. Ea e absolut nevâtămă-tdre, conservă pelea într’o stare bună de frăgedime şi o preservă de pete. întrebuinţarea Florinei nu cere să se spele mal înteiu părul, având ea însăşi proprietatea de a desgrăşa şi a curaţi complectă capul. LucrăZă gradat, şi după? saă8 Zii0 de întrebuinţare se obţine un succes sigur şi strălucitor. A se observa marca fabri-cel având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 luni) intr’o elegantă cutie lei 6.
AlVi de r’Mri si ie Iasomie.Astăspe-
cialitate absolut nevă-tâmătdre şi parfumată cu jasomie, are proprietatea de a albi la moment pelea, făcând să dispară încreţiturile, rojiî şi petele de roşiaţă. Sticla lei 2.
Praf de dinţi igienic cpureS
nesie şi chinină. Acest praf de dinţi nu numai că preservă dinţii, dar ’I face albi, întărind în acelaşi timp gingiile şi curăţind suflarea. Impedică ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a format deja o face să pâră. Calităţile antidistrugătăre ale acestui prafu suntă în stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gurel; apoi mal dă gurel o frăgedime particulară, şi fără a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii lei 1, 50
Licor profcsoi slăbirea tru a v canalul de xcitf	2 holoamipa pen;ru Surzir6- E ™ T l m nrt>III ifl mediu experimentată,de j uuiuuiiiiuaefecte extl.a.01.djnarei d0 ■i specialişti, pentru tote bălele care aduc său lipsa totală a auZuluî, precum pen-indeca acel sgmot atât de supărător în auditor intern de care bolnavii rămân aşa iţi şi desgustaţl- Flaconul lei 3. y	
forte	i SBfiClI	n-n Remediu forte sigură ş III puternic, caro nu conţine nici arsenicii nici nhos
phor. Pachetul nu costă mal mult de cât 70 bani		
GuIfui	elicei	■ oel mai gentil si cel mai eftin cadou ce se pâteface lao dama este : 0 cutie elegantă itograflă cu garnituri în pas-nd 2 butelii de parfum, 1 bu-parfumată, 0 cutie de pudră pentru a albi pelea şi 0 cu-linţi. Preciul lei 6. cutie care conţine 0 sticlă de pudră de orez parfumată, un c săpun, Lei 3.50.
satinată în cromo manterie; coprinZe telie de glicerina de orez parfumată tie cu prafuri de 0 altă fruxnosă parfum 0 cutie de cosmetic şi un m		
Relei	unturi	ttfiVH 111 fraţii B I S ZI 11 Pili
selor nostre, şi în urma sfaturilor necontenite ale unora dintre clienţii noşţri, amu preparată REGENERATORUL PERULUI, pe care avem 0-nârea să-’l presintâm ca pe celă mal bună din câte se vănd. Acâstă preparaţie, fără să fie 0 tinctura, redă culorea primitivă părului lucrând de-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind rădăcina părului, fâcendul mole şi oprindu’î căderea; îl redă tote puterile organice perdute din causa vre-uneî bole a vărsteî etc: nu pătezâ ru-faria. Din causa acestor calităţi, se recomandă continuarea întrebuinţărel sâle deja primită şi preferită în Italia şi străinătate, reeunoscându-se ca cel mai bun REGENERATOR şi ca celă mal eftin. Lei 6 flaconul.		
Praf dentifrice
curăţă repede dinţii cel mal negligiaţl, şi le dă totă albăţa isvoruluî, precum şi impedică stricăciunea si tote bălele relativ la dinţi. Cutia lei i. 30.
Apă de Tiirin
Tot ce e mal mirositor îp produsul destilărei florilor e coprins în Apa de Turin, E greă de a se găsi o delicateţă de parfum supe-rioră Apel de Turin, care are propietăţl igienice recomandate. Diluată în apă devine lâptosă, şi cu asta, spâlându-se cine-va de câte-va ori pe Zi, are proprietatea de a face să dispară ori-ce pată de po faţă, încreţiturile dispar §i pelea rămâne măle ca catifeaua. Dacă se spală gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplăcut al gurel. Câte-va picături turnate pe fer roşu răspândesc un parfum plăcut care curăţă aerul stricat din odăi. DepărtâZă roşâţa ce causâZâ de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba. Proprietăţile igienice indicate şi cari nu se găsesc aşa uşor in alte ape de toaletă ’lau procurat favărea lumel elegante. Modul întrebuinţare! a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fiece butelie. Lei 1, 50.
Crema Reg. Mărgărită
Acest preparat in--------------------------------------------comparabil eunturos şi solubil, dă frăgeZime şi frumuseţe pelel, previne şijdistruge încreţiturile pelel, precum şi menţine frumuseţea până la o etate înaintată. Face să dispară asemenea încetul cu în cetul semnele de vărsat. Lei 3.50
Apa Frecceri
premiată cu mal multe medalii la exposiţiunl naţionale şi internaţionale, are proprietatea, probată pin mii şi mii de certificate, d’a face să InceteZe imediat căderea părului, de a’l face să crescă, dând putere râdă-cinel şi făcând să dispară mătrâţa. Are iconte-stabila proprietate d’a mănţine colorea primitivă a părului. Apa frecceri este în fine cel mal bun cosmetic, ce se oferă publicului pentru nutrirea părului, pe care îl face flexibil şi lucitor Flaco-lel 2, 50.
•nQ Tinctura acestei plante, aduse In de d. Luigi Ubicini din Bra-
--------------1— silia încă din 1872 odată cu
Tayuya, este forte eficace pentru a combate nevralgiile, dureiile de la articulaţii, precumu şi durerile de ose cari nu aă putut fi vindecate prin ori-ce altă tratare, adică cu săruri de chinină, morfină etc., şi chiar cu băl de oleurl cu duşuri săă cu alte mţjldce pe cari medicina şi empirismul le procură, aşa că este inumărată intre cele mal puternice leacuri antireumatice canoacuto până acuma. Lei 6 flaconul.
Estraetul de odoare CSSS
_____—--------------------ment: buchet
de trandafir, buchet sărut furat, buchet de vanilie, buchet de ierbene, buchet oriental, buchet Bosfor, buchet al Reginei, buchet de amor, Ess-buchet, buchet Garafano, buchet Gelsonimo, buchet de dame, fân verde, Paciuli, Moscu şi buchet Jockey-Club. Sticla mica de lei 1.20, mare şi de lux, lei 2.
Apădefldre
de portooale întreita superi-oră în sticle fdrte elegante lei 1.
A se păzi de contrfaceri: aceste specialităţi pentru ca se fle afleverate treime ca se porte Mrnl ziarului „Fratia Roiâno-taliaiia11. a se cerela iecositan ca se se porte timlmil acestui ziar,
Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academie! No. 24
www.dacoromanica.ro
JU0I3MAIU 1884
f
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
abonamente
bentrucapitalâ
Pentru un an....Lei 24
„ şăse luni ....	„12
» trei „	.	„7
PENTRU DISTRICTE
Pentru un an , . „ şăse luni . ■ trei „	.
Lei 30
.	15
.. 8
PENTRU STRE1NETATE
Pentru un an..........Lei 40
„ şese luni...	,,20
„ trei „	.	.	.	.	„12
Abonamente ae fac la 1 si 15 a fie-cărel luni
ANUL XV No. 3580
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. JI 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilâ.
Epistolele nefrancate serofnsă; ar-ticolil nepublicatj se ard.
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francia Havas Laffite, 8, place de la
Bourse, Paris.
Englitera Eugbnc Micoud, 81 Fleet Street. E. C. London.
Austria.Hasscnklewer,et Comp.Wiert. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda-Pest. Servitenplatz.
Redacţiunea Strada Regală No. ÎS.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24.
Redacţiunea diacului Telegraphul s’h mutat de la Sântu-Gheorglie în strada Regală No. 15. Administraţiunea rămâne tot în strada Academiei No. 24, la Tip. Modernă, Gr. Lnis.
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele str6ine)
Paris, 12 Maiii, —Ministrul preşedinte egiptean, Nubar paşa, vine aci nu în mi sie politică ci în afacere privată.—Noul ambasador chines Ciu-Cien-Ciong va sosi la postul său în luna August. Se <Jice că el e un prietin al Franciel ş’al păcii Ultimele scirî din Spania suntU asigu rătore.
London, 12 Maiu. — Times consideră forte nesatisfăcătore declaraţia d-luî Glad-stone în privinţa conferinţei de ore ce nu dă garanţii că cestia se va mărgini la discuţia flnancelor egiptene. Din con tra Gladstone a dat să se 'nţelegă că e probabilă desbaterea şi a altoru ceştii. Numitul <par adaogă că ţera doresce sS scie ce atitudine va lua guvernul dăca asemenea ceştii vorii fi aduse pe tapet. Declaraţia lui Gladstone nu coprinde nimic în acăstă privinţă.
Observer anunţă că cererea Khedivuluî d’a fi represintat în conferinţă prin un delegat care să dea desluşiri asupra stări* Egiptului, a fost respinsă.
Constantinopol, 12 Maiu.—Midhat paşa a murit de anthrax. Midhat paşa, conducător al partidei june-turce, s’a născut în 1825 într’un tărguşor bulgar. Numit guvernator general al vilaetuluî Tuna, administră provincia pînă la 1867 când fu numit ministru al lucrăriloru publice-In 1872, el fu chemat la demnitatea de mare vizir dăr se retrase după două luni şi se uni cu oposiţia. In 1876 făcu din nod parte din cabinet ca ministru fără portofolii!; el luă o parte însemnată la răsturnarea lui Abdul-Aziz şi în 1877 fu din nou numit mare vizir. Primulu şeii act fu proclamarea Constituţiei; în 1877 el că<ţu victima unei intrige de palat, fu exilat şi trăi în streinătate. In Septem-bre 1878 Midhat capătă învoirea d'a se întorce în ţeră şi în Noembre acelaşi an fu numit guvernator general al Siriei-In 1881 se desfăşură în Constantinopol procesulu mai multoru bărbaţi de stat printre cari şi Midhat-Paşa, acusaţî fiind c’ar fi asasinat pe Abdul-Aziz. Midhat fu esilat în oraşul Taif, înArabia. unde şi muri.
tuniştî şi independenţi şi 11 autonomişti.
In resultat final, consiliul municipal al Parisului se compune din 30 oportunişti,
30 autonomişti, 10 republicani independenţi şi 10 conservatori.
Yerşeţ, 12 Maiii. — Conferenţa alegătorilor sârbi în Ulma s’a încheiat cu acte sângerăse. Cârta a început prin contestarea calităţii de alegător a preşedintelui întrunirii; gând armii intrară în sală cu baioneta pusă şi dădură mulţimea afară unde asceptau husarii. încurcătura a fost aşa de mare în cât mai multe persone fură călcate în piciorele cailor ier cinci greu rănite cu sabia. Mulţimea, esasperată, începu să ridice baricade şi d’abia cetăţenii cei mai însemnaţi reuşiră să împace lucrurile.
Berlin, 12 Maiii. — Serata prinţului de Bismarck n’a avut nici o însemnătate diplomatică. Cancelarul a declarat invitaţilor săi că ’î-a întrunit la dânsul acasă pentru a’şî lua <|iua bană de la dânşii ca ministru preşedinte al Prusiei. D. Bismarck a vorbit puţin şi asupra dreptului la muncă.
Londra, 12 Maiu. — D. Gladstone are de gând să trimită pe d. Goschen în E gipt cu misiunea de consiliar al Khedi-vului. D. Goschen a şi primit misia.
Constantinopole, 12 Maiu. — Porta a aderat la proiectul de conferinţă al Angliei după ce mai întâiu s’a înţeles cu cele alte puteri şi în special cu Francia şi în urma asigurăreî din partea Angliei
că drepturile de suveranitate ale Sulta- j cămătOre când sunt făcute în mijlo-nului în Egipt şi Sudan vor rămâne ne atinse. La început sultanul era cu desăvârşire contra întrunireî conferinţei, de ore-ce se temea de complicaţiunî euro pene a căror urmare ar putea fi perde-rea Egiptului pentru Turcia.
Alegerea d-lui Krestovici pentru postul de guvernator general al Rumeliei Orien tale e aprobată din tote părţile. Gavril-Effendi stă d’asupra luptelor de partidă şi va sci să remâe şi d’aci înainte de :>arte de aceste agitaţii.
Şangaî. 12 Maiu.—Scirî din Pekin spun că împărătâsa Kinei a aprobat memoriul lui Li-hung-ciang asupra începerii negocierilor cu Francia.
Cair, 12 Maiu.—Dupe cum se spune, autorităţile militare englese au fost înştiinţate se se pregătâscă pentru o eventuală espediţiune în ajutorul Khartu-mului.
Nubar-paşa a primit o depeşă de la comandantul din Dongola, în care acesta cere ajutor grabnic. Resculaţii sunt conduşi de seikul Hoaden, căruia Mahdiul ’i-a dat ordinul să coprindă Dongola şi să nainteze spre Egiptul de sus. Depeşa adause că nu se pote pune nici o nădejde în trupele neregulate.
— Agenţia Reuter anunţă: s’aii trâ-mis ştafete pe iote drumurile cari duc la Khartum pentru a transmite lui Gor-don întrebarea lordului Granville în privinţa numărului trupelor ce-î trebuesc Scrisorea lordului Granville nu conţine însă o asigurare categorică.
Lemberg, 12 Maiii. — Iu Copicyna s’aii întâmplat turburârl între ţărani; găndarmiî a& intervenit şi aii omorît patru âmenî.
Paris, 12 Maiii. — Din cele 32 de ba-lotagii au ieşit 3 conservatori, 18 opor-
 se vedea Ultime Scirî pe pag. III.
BDCBRESCI, MERCBR1,2 MAIU
Suveranitatea — adică puterea supremă d’a trăi politicesce după cum majoritatea ţării o vrea şi de a putea modifica şeii schimba cu totulu acăstă viaţă politică—nu aparţine de cât clasei de cetăţeni numită clasa alegătdre şi sub condiţiunî pe care legea electorală a ori cărui stat le regulamentară. A fi alegător, nu este a a privilegiat, tot cetăţănul alege şi pote fi alegător, când întrunesce condiţiunile prescrise de legea electorală, cari condiţiunî sunt — relativ vorbind, —aceleaşi, pentru toţi; toţi, prin urmare aii dreptul d’a-şi exprima voinţa asupra vieţeî politice şi de a menţine, modifica săfi schimba acăstă viaţă. Este însă de ordină constitu ţionalâ că acărtă expresiune a do rin ţel fie căruia—din care se culege voinţa majorităţei ce are să prevaleze — să nu se exprime în mod spontoneu, pe căi anormale şi la timpuri aduse de împrejurări; pe aceste căi nu numai că nu s’ar putea cunosce voinţa majorităţei — şi numai majorităţile domnesc în sistemele constituţionale—dăr încă am ajunge la o de-sordine fără sămă şi fără nume. Când un guvern e rău, şeii că chipul lui de a guverna e opus interesului comun şi binelui public, când faptele lui sunt neleale, când in sfârşit de la o margine şi până la cea laltă a ţăreî naţiunea ’1 urăsce şi ’1 despre-ţuesce, ea, acăstă naţiune, nu păte
de cât pe o singură cale, pe calea constituţională, pe calea electorală, se ’şi arăte ura şi dispreţul ei; tote cele alte căi sunt nelegitime şi tur-burătăre şi mişcările ce aii de scop a arăta patimile lumesc! pe câi tur-burătăre ast-felîa trebuesc reprobate.
Pentru ce ? Pentru că acăstă înfrângere e de ordină constituţională, pentru că o ast-fel de arătare a sim-ţimăntelor e nelegală, pentru că e un mod d’a călca legile ţăreî şi Constituţiunea eî, pentru că naţiu nea posedă calea largă şi deschisă tutulor — aceea a alegerilor — pe care în virtutea suveranităţei sele, îşi impune voinţa, pentru că acăstă cale încurajedâ desordinea şi turbură progresul şi pacea lumeî, pentru că în sfirşit acăstă cale nu însemne^ă nimic.
Revoluţiunile seu manifestaţiunile sunt bune, dăr in ţările cari n’aii consfinţite în legile lor libertăţile publice săli cari în năravurile lor, în vieţa lor de tăte filele şi penă în mijlocul familiei lor resimt pie dicile şi influenţele unui terorism guvernamental vrednic de reprobat şi de despreţuit, care nu numai că nu te consider ca suveran în masa naţională dăr nici ca membru al statului, ci ca simplu supus, ca un sclav care trebue să pleci capul la tot pasul, în facia tuturor lucrurilor, fără să poţi măcar să te întrebi: pentru ce? cum şi ce fel?
Revoluţiunile sunt însă rele şi vă-
cul unor libertăţi publice complecte, a unei licenţe fără frâne, a unei vieţi fără pedici; sunt rele chiar când ideia
ce
pentru că ele las într’o parte calea legitimă pe care acăstă ideiă ar putea să văşlă lumina, ca espresiune a voinţei naţionale, a suveranităţei poporului, pe cale constituţională, pe cale demnă, pe cale înaltă! Naţiunea, pe cale electorală, dă şeii nu guvernului maioritatea de care are trebuinţă şi fără care nici un guvern nu pote sta la putere: naţiune! nu-i place cutare guvern, dăr ei are maioritatea în Cameră. Ei bine in alegerile viităre naţiunea e suverană în voinţa sea şi păte trimite acestui guvern neplăcut ei un corp legiuitor în care el să nu găsescâ majoritatea ce ’î trebue ca să stea la putere. Acăstă e calea legală, calea constituţională, calea pacinică pe care o naţiune ci-vilisată şi încărcată de libertăţi publice şi de drepturi politice, trebue să mărgă când vrea să’şi cunăscă, să’şî respecteze şi să facă să i se respecte legile şi libertăţile. Acăstă e calea pe care se păte vedea o ex-
maî bine de cât prin presă? Nu! Dăr ideile lor nu prind şi acăsta îi irită. Credău eî că vor resturna ordinea socială şi vor provoca la re voluţiune? Dăr naţiunea română e destul pe cu minte şi e încă şi suverană în espresiunea voinţei el în facia urnei electorale. Pentru ce dor ar provoca scandale şi revolte care să le pue în primejdie viaţa şi libertăţile, pe câtă vreme, dăcă doresc o răsturuare a stărei lucrurilor, ei o pot obţine pe cale pacinică şi legală, pe cale constituţională?
S’aii înşelat însă amarnic liberalii conservatori: eraii trei-^pci de inşi cari strigab contra poliţiei în săra scandalului, şi cinci sute cari se distrau. Ce ruşine! Ce mărturisire v aiă neputinţei care se sbate, a organelor lor de publicitate cari strig în pustiu fără ca nimeni să’î asculte, fără ca nimeni să’î crădă pe cuvinte!
In cât priveşte pe acei ce provocau la scandal în săra de Sâmbăta trecută, nu ne mai dăm ostenela d’a analisa faptele lor: din puncturî de vedere constituţionale, numai alegătorul are dreptul sâ’şi esprime voinţa, şi acesta pe cale sonstituţională, adică pacinică şi legală, ăr mulţimea ce seconda scandalul provocat de liberalii-conserva-tori, nu erau nici alegători, nici nu voieu nimic, de cât să se distreze-
Politica rusescă a repurtat o nouă victorie în peninsula balcanică : d. Kres-toviti a fost numit guvernator general al Rumeliei orientale. Porta era dispusă să reînoiască mandatul lui Aleco-paşa; cele-l-alte puteri erau înţelese cu acesta, der Rusia se opuse. Ea se hotărîse să
păită cu ele e mare şi salutară, ’şî 'răsbune pe Aleco-paşa şi rămase penă
i+ril O ol a 1 n c<	rio rlrv noi nn	.	. . .	_ *
la sfârşit în hotărîrea de a ’1 combate, înţelepciunea diplomatică a introdus în tratatul de la Berlin nepractica disposi-ţiune ca guvernatorul Rumeliei orientale să nu potă fi numit de cât cu învoirea tuturor puterilor semnatare; mulţumită acestei disposiţiuni, puterile se aflau în alternativă de a primi cererile Rusiei seu de a lucra în contra acesteia
Acăstă din urmă alternativă — <Jice Neue Freie Presse de la 11 Maiu — n’a venit de loc in discuţie. Cestrunea alegerii guvernatorului din Filipopole e însem nată, nu atât însă pentru ca de hatîrul ei să se turbure pacea europenă.
Apoi, relaţiele Rusiei cu vecinii săi s’au schimbat mult de la o vreme în-coce. Acum treî şefi patru ani, nu s’ar fi primit cu atâta uşurinţă in Berlin şi Yiena cererile Rusiei: astăzi conducă toriî din cele două capitale sunt destul de liniştiţi în ce privesce politica rusă şi nu vor s'o jicnescă. In cea mai mare parte, succesul în acăstă cestiune îl dato-resce Rusia relaţielor sele cu Germania.
perdu însă favorea bulgarilor şi a Rusiei. Cei din Petersburg sperau, la început, să găsăscâ în Aleco-paşa un instrument supus; evenimentele îi desilusionară şi şi atunci se hotărî îndepărtarea lui. Presa rusă, de la cel mai d6 căpetenie (ţiar până la cel mai mic, a fost unanimă în a condamna pe nefericitul guvernator. „Să se înlăture Vogoride, «ţicâti fiarele ruse, căci el e duşmanul Rusiei; în capul Rumeliei Orientale ne trebue un prieten.
Acest prieten e fără îndoială d. Cres-tovici; în Petersburg se speră că el va da dovedi despre supunerea sa faţă cu dorinţele rusesci. Bulgarii din Rumelia Orientală, cari s’au plâns atât de mult de Aleco-paşa, pot saluta cu bucurie pe inlocuitorul său.
Firesce că disposiţiunile tratatului din Berlin remân în vigore şi că d. Cresto-vici se va sili să scape aparenţele punând frîu celor prea impetuoşi. Din faptul însă că Aleco-paşa a cădut din causa Rusiei nu se pote trage altă conclusie de cât că visurile panbulgare capătă susţinere făţişă,
In tote aceste, Sultanul perde. Totă diplomaţia europenă, afară de cea rusă, e convinsă de trebuinţa d’a se menţine statul turc în Europa iu practică însă, diplomaţii nu se conduc d’acest principiu. Pentru statele orientale, tratatul din Berlin este şi trebue să fie basa dreptului; acest tratat hotăresce că Rumelia, cu totă autonomia sea, rămâne provincia turcescâ. Decă îh capul acestei provincii se pune un om al aspiraţiunilor panbulgare, chiar decă prescrierile tratatului din Berlin vor rămâne păzite în formă, aceste âspiraţiuni se vor putea desvolta îu totă libertatea şi ast-fel Europa se va găsi într’o <Ji nu tocmai depărtată în facia unei mişcări seriose a elementului bulgar din Rumelia.
presiune a adevăratei majorităţi na- culege fructele călătoriei d-lui Giers
ţionale, în contra căreia, de şi pe cale pacinică, nu e putere omenâscă care să’i potă resista.
Etă — suntem şicuri —cari suntu cugetările ămenilor cu bun simţ şi cu pricepere in treburile publice — âtă, <Jicem, care trebue să fie şi să fi fost reflecţiunile ce trebue să şi le fi fâcut pacinicii cetăţeni ai Capitale şi ai ţăreî la scirea despre scandalurile provocate de grupulU liberalilor conservatori, în noptea de Sâmbătă 28 Aprilie. Ei voiai! să facă manifestaţiunî — să rj icem că ei vroiaft să le facă ăr nu omenii fără cunoscinţă şi servili partidul lor ca lucrătorii tipografi ai atelierelor unde ’şî public foile lor, şi alţii. Ei der, liberalii conservatori, voiaU să facă manifestaţiunî. Ce voiaU să spue? Cu ce scop voiaU să le facă? Ce cale alegeu eî ca să facă acele manifestaţiunî? PutăU ei răspândi prin acele manifestaţiunî ideile lor
a Yarzin.
Pentru a vedea însemnătatea alegerii pentru postul de guvernator în Philipo-pole a unui bărbat docil tendinţelor rusesc! , n’avem de cât se aruncăm o privire asupra evenimentelor din ultimii ani. Opunerea încăpăţînată a Rusiei a isvorât, (Jice Neue freie Presse, nu atât din certa lui Aleco-paşa cu fostul codsu! rus din Filipopole, d. Krebel, cât din întrâga atitudine a fostului guvernator în tot timpul administraţiunei sele. Aleco-paşa s’a silit să rămâie în cercul dato-rielor ce’î impunea funcţiunea sea. Ca demnitar turc, el se ţinu pe terenul tratatului din Berlin, care face din Rumelia orientală o provincie autonomă, ce e drept, der o declară în acelaşi timp parte a imperiului otoman. Aleco-paşa cretju de a sea detorie să păstreze Rumelia imperiului otoman şi luptă cu ho tărîre contra tendinţelor panbulgare
Prin acăstă atitudine, principele Vogoride îşi atrase mulţumirea Porţei,
INFOBMAŢIUNl
D. General Arion, inspectorul general al artileriei, s'a reîntors din streinătate, unde fusese în urma unui congeiii ce ’î a fost acordat.
—o —
Aflăm cu părere de rău că d. V. A-lexandri se află puţin cam bolnav.
i —o —
D. Krathovil, şeful muzicei regimentului 5 de dorobanţi (Vlaşca) a compus un marş în onorea archiducelui Rudolf şi archiducesei Stefania.
Acest marş e dedicat MM. LL. Rege lui şi Reginei, cari aii oferit d-lui Krathovil, drept recompensă, un ac de piept de aur cu briliante.
—o—
D. Malceanoff, corespondintele (Jiaruluj rus Nowaje Vremea, se află în capitală ; d-sea pleacă a<|î le Giurgiu şi de acolo în Bulgaria.
Fiind espulsat din acest principat sub cabinetul trecut d-sea crede că va putea recăpăta dreptul de a sta la Sofia.
—o —
După decisiunile luate de Academia română, îu sesiunile de până la anul 1884, concursurile propuse de Academie sunt cele următore:
1.	Marele premia Năsturel-Herescu din seria B, în sumă de 12,000 lei, se va decerne în cursul sesiunii generale din Martie-Aprilie 1885, unei cărţi scrise în limba română, cu conţinut de orî-ce natură, care se va judeca mal meritoriă printre cele publicate de la 1 Ianuariă 1881 până la 31 Decembre 1884.
2.	Premuil statului Heliade Rădulescu de 5000 lei se va decerne în cursul sesiunii generale din Martie-Aprilie 1885, unei cărţi scrise în limba română cu conţinut literar, care se va judeca mal meritorie printre cele publicate de la 1 Ianuarie 1883 până la 31 Decembre 1884.
www.dacoromamca.ro
TELEGEAPHUL
NB. Concurenţii la aceste premii vor I pompă descinderea scoleî superi6re tehnice bine-voi a trimite la cancelaria Academiei Autorităţile publice, arhiepiscopul Serghie române 1u Bucurescî — Palatul Universită- etc. au luat parte la acâstâ solemnitate, ţii—operele lor, cari vor fi în condiţiunile	—o
de timp aei însemnate, în câte 12 esem- Ea Lidesa al1 sos^ Londra pentru plare, până la 31 Decembre 1884.	remorqueurs şi un monitor numit Amu-, cons-
3. Premiul statului Lazăr de 5000 lei trnite» Pentm a face Parte ,iin flota rusă se va decerne în sesiunea generală a anu- de Pe ^aieft ^de către casa Blimceli lui 1885, celei mal bune disertaţiunl scrise Iet Eolwag. în limba română asupra următorului su
-o—
biect :
„StudiM asupra agriculturii, industriei şi corner ciulul in România.11
Lucrarea va trata despre starea actuală a acestor trei ramure de producţiune şi despre mijlocele de a le ameliora. O ochire asupra istoriei economice a României în seculil 17, 18 şi 19 va precede acestui stu-diti. Studiul va fi făcut din punctul de vedere economic şi technic. Manuscrisul tre-bue să cuprindă materie pentru cel puţin 300—400 pagine de tipar în 8° garmond. Termenul presentăril manuscriselor la eon-eurs va fi până la 31 Decembre 1884.
4. Premiul statului Heliaăe Rădulescu de 5000 lei se va decerne, în sesiunea ge nerală din Martie-Aprilie 1886, celei mai
Suntem informaţi că Maiestăţile Lor Regele şi Regina, vor onora cu preseuţa Lor, represintaţiunea dramei militare Dnoî Sergenţi, care se va juca mâine sără Juol, pentru prima 6ră pe scena Teatrului Naţional.
Amintim apoi că acestă piesă de mare spectacol militar, este prelucrată din italie-nesce şi dedicată Armatei.
—o —
Anunţăm cu plăcere că trupa artistului Lupescu va da, în cursul verel, în grădina
Raşca, o serie de representaţiunl din cele mal alese şi atrăgătore.
Representaţiunile vor avea loc în tote serile, şi se vorft juca numai comedii şi vodevile.
O musică militară va distra publicul atât
bogate colecţiunl de arii populare române. | ]a începutul representaţiunel şi între acte Colecţiunile vor trebui să întruuescă ur-1 c§,t şi după terminarea spectacolului.
mătorele condiţiunl :	| Ură mă totti succesulă dorită artistului
1. Ariile să fie arangiate pentru claviră
şi la melodiile cântate din gură, pentru ela
Lupescu.
BEMOL RUS1SUU GERMANIA
încă 15 ani şi secolul al XIX va dis pare în vecniciă; mult bine a adusă e omenire! atât în ceea ce privesce desvol tarea ştiinţelor şi aplicaţiunea lorii (va-
vir şi voce, cu însemnarea cuvintelor sub| note.
2.	Să fie însoţite de o indicare pe cât I se va putea mal completă a publicărilor) anteriore de melodii române.
3.	Se se arate locul şi împrejurările în | cari aii fost adunate melodiile cele noi.
Terminul presentăril colecţiunilor la con-l Poare > electricitate şi alte descoperiri curs va fi până la 31 Decembre 1885. marî tehnice) cât P în ameliorarea for
5.	- Premiul statului Lazăr de 5000 lei melor s0„ciale $ lăr§irea drepturilor ce-
se va decerne în sesiunea generală din ^Henesc*' Secolul XIX a fost un părinte Martie-Aprilie 1887 celei mal bune lucrăr bine CUYÎntat pentru Europa occidentală în limba română asupra următorului su-1 ^ ce^ car? se lndoesce în acestă privinţă, biect.	n’are de cât se facă o comparaţiune su
„Flora descriptivă a unul judeţ din llo\ PerOcia^ între ceea ce a fostă fiinţa o-tnâniau după alegerea concurentului. I m®nescă în secolul trecut şi ceia ce devine,
Manuscrisul trebue să cuprindă materie rnceb câte încet P™ aParenţ^ a(F faciă pertru 300—400 pagine de tipar în 8gw-|cu societatea, faciă cu acestă fiinţă abs-monă,	tractă care se numesce stat. Numai sfânta
Termenul presentăril manuscriselor la Rusie’ Precuin 0 numesc ruliî’ n’a Prii‘ concurs va fi 31 Decembre 1886.	Imit de la prinŢul luesos, la care se os-
6.	Premiul Alexandru Ion Cum, de 4000 Păta EuroPa> de cât rămăşiţele ce căzură
sub masă. Adevărat este că şi în acest
lei, se va decerne în sesiunea generală din primăvâra anului 1887 celei mal bune disertaţiunl în limba română asupra următQ-torulul subiect:
„Istoria Românilor în Dacia Traiană, de la Aurelian penă la fundarea principatelor Moldova şi fer a Romănescă. “ întinderea operatului va fi de 20colede tipar în 4 mic sau 8 ordinar,, cu litere cicero. Termenul presentăril manuscriselor va fi 31 Decembre 1886.
NB. Manuscrisele relative la premiele de sub N-ril III, IV, V şi VI se vor presinta anonime, purtând o devisă, dare va fi repro-
imperifi retrograd s’aîi desrobit în acest secol 22.000.000 de servi, cari au fostă tot aşa de mişelesce împroprietăriţi, ca şi ce! de la noî, der cu tote astea în Rusia persona omulu! nu s’a liberat de loc ş’a rămas sclavă birocratismului, remâind, precum a fost înaintea resbe-luluî de la Crimea, înaintea teribeluluî regim al ţarului Niculaî, sub strălucita domnie a Ecaterineî, un supus prea plecat, care n’are nici un drept cetăţenesc şi se află numai împovărat cu datorii către stat, compus dintr’o familie dom-
produsă pe un plic sigilat conţinând numele I nRbre ^ 0 mat1^ de curtesanî. concurentului.	Reformele, prin care s’a desrobit întru
Academia îşi reservă dreptul de a tipării c^-va fiinţa economică a ţăranului n’a în publicaţiunile sale lucrările ce se vorj a^n® de loc personalitatea sa politică, premia.	cetăţenăscă şi forma rămasă de robie a
—o—	creat în Rusia de la 1856 o stare de lu-
D. general-guvernor al Rusiei de la Sud crurî maî mulţii de câtă anormală. A-a plecat la Crimea, spre a pregăti reşe- cestă stare normală se manifestă prin dinţa de vară a familiei imperiale. Să Ţice manifestaţiunile poporului nemulţămitu, nx vr... T T * T x“x‘"...................... prin murmurul din ce în ce crescând al
că Maj. Lor Imperatorele şi Impărătesa vor sosi la Livadia pe la 20 Iunie.
—o—
Ni se scrie din Chişineă că în Ţiua de 10 Maiiî st n. s’a inaugurat acolo cu mare
murmurul din ce în ce societăţeî culte, din care pe la 1848 aii început deja a ieşi organisaţiunile politico sociale duşmane statului autocrată.
După lupta eroică a partide! socialiste,
care în anul 1879 s’a transformat cu de-săvîrşire In partidul pur politic cu tendinţe democrate, autocratismulă rus a întrebuinţat ultimele sele resurse şi at|! se află în ajunul unei capitulaţie.
Suntem siguri că sfîrşitul tocmai acestui secol va aduce vecine! ndstre nisce reforme radicale în organismul ei de stat. Când însă se va întâmpla ultimul chrak al regimului autocrat este greu a calcula, în cinci, Ţece seu 15 ani ? Quo modo et quilms auxiliis ?
A respunde la aceste cestiunî e forte greu, fiind că istoria e prea eapriciosă şi se j6că cu destinele popdrelor, basându-se pe nisce evenimente al căror şir, de şi logic, nu pote până acum să fie apriori stabilit. Iu perspectiva evenimentelor, a căror işire pe scenă e mai mult de cât probabilă, şe po.te prevedea însă trei mo-tori, ce vor împinge imperiul vecin a’şi reforma starea sea politică; acest! trej motori sunt: a) realei-, b) Constituliunea dată seu c) Constituţiunea luată şi prin urmare revoluţiunea.
Să analisămu deci fie-eare din aceşti trei motori.
Resbelul, faciă cu actuala stare de lucruri în Rusia, este menit într’un mod inevitabil a aduce după sine o transformare fundamentală a organisaţiunei politice interne a imperiului. Protivnicul. presupus cel puţin, în momentul de fa ciăal Rusiei să consideră Germania, care se află la apogeul organisaţiunei sâle militare, încoronată cu gloriele resbelelor trecute; pofta triumfelor resbelnice, cu cedrilor şi înrătundireî graniţelor impe riului recent creat sunt şi rămân înră dăcinate atât în armata germană, cât şijîn poporul prusian; mal mult de câtfi atât, resbelul cu Rusia pentru poporul ger man are un interes practic, un interes pur economic, redeschiŢând Germaniei, cu poporaţiune forte desă, un teritoriu vast destul de bogat, puţin populat şi care i va permite, fără a ’şî întrerupe fiisio-nomia topografică, menţinerea, spre pro păşirea imperiului, celor 30,000 emigranţi, cari pe fie care au părăsesc Ger mania şi trec în depărtata Americă. învederat este că aci nu vorbim de altu ceva de cât de provinciele Finlandei, Curlandeî şi Ostlandeî, cari fiind alipite la Rusia sunt duşmane imperiului din care fac parte politicesce.
Pentru Rusia, din contra, resbelul cu Germania nu aduce cu sine absolut nici un folos practic seu economici a cuceri ceva din imperiul german, Rusia nu pote, a rotunji hotarele sele din acestă parte nn ’i convine, aşa fiind der resbelul în cestiune nu va folosi de eât unor omeni cari pe osămintele celor căluţi în luptă ‘şi vor înălţa monumente şi ’şî vor cununa fruntea cu cunune de stejar. Partidul rusofil susţine în momentul de faciă opinia, că guvernul şi dinastia Ro-manoff sunt forţaţi a face acest resbelu acum şefi mai târziu pentru simpla a-tragere a atenţiune! opiniuneî publice în Rusia de la cestiunî interne, atât de ar-dinte acum, spre câmpul de resbel. Cu alte cuvinte resbelul pentru Rusia, după opinia partidului rusofil, este o cata-plasmă, care se aplică pe corpul impe riului bolnav spre a trage răul ce distruge organismul în năuntru la supra-faciă. Cugetând prin comparaţie, aprigii patrioţi ruşi, dau esemple pe Napoleon cel mare şi pe Napoleon al III, cari cu mare succes practicai! resbelul ca cata-
plasmâ. Dând însă aceste esemple, bieţii cugetători din Moscova uit le revers de de la medaille. Dâr pentru Rusia şansele de isbândă într’un resbel cu Germania sunt imposibile. Rusia lipsesce de ner-vulfi resbeluluî, de bani, ea nu are absolută mcî o capacitate seriosă în strălucitul să& stat major, de care e atât de bogată aŢi Germania. Resbelul trecut u demonstrat într’un mod eficace slă biciunea Rusiei, care a fost convinsă cum că acest resbel pentru elita armatei sele nu va fi de căt o preumblare triumfală până la zidurile Ţarigraduluî. Acăst preumblare, precum cititorii ’şî aduc aminte, a sleit forţele întregului imperifi rus, care dupe tratatul de la St. Stefano a constatat prin calculele d-luî Bunghe că deficitul el a ajuns la colosala cifră de un miliard de ruble a prdpe.
Aşa dâr, neavând de loc pretenţiunî de a juca rolul unui proroc, credem logic a prooroci pentru astă dâtă declarând cum că învederat este că Rusia va fi învinsă de Germania cu mare înlesnire, şi într’un mod sdrobitor; armatele sâle, nâvălmd dincolo de Nieman, dupe două-trel lupte seriose vor curăţi Polonia şi provinciele Ostzeice de armată rusă, care se va retrage în desordine spre centrul imperiului. Duşmanul natural al Rusiei va ocupa provinciele cotropite, şi pote, pentru a încununa trofeele resbeluluî, se va întinde până la Petersburg, de unde va dicta ţarului condiţiunile draconice de pace. Aceste condiţiunl pot să fie: crearea regatului Polon, alipirea provincielor germane la imperiul german şi o contribuţiune de câte-va miliarde plătibile în aur.
Urmând însă înainte cu ipotesa ba-sată pe evenimentele serios studiate, am lăsat înadins la o parte cestiunea inter-venireî în acest resbel viitor al aliatei fidele a imperiului german. Austria e ş ea serios interesată în afacere.
Depărtarea hotarelor ruse de grani ţele teritoriului .său este o cestiune vitală pentru densa.
Sdrobit în resbel, împresorat din tdte părţilfe, gloriosul Ţar al Rusiei va fugi din Petersburg la Moscova, unde va nevoit a se adresa la poporul rus ee-rendu-î ajutor şi mântuirea statului pe riclitat. Poporul rus, adică societatea inteligentă rusă, atât de redutabilă aŢî deja familiei Romanoff, dând ajutorul cerut guvernului absolut în schimb va cere o hartă Constituţională, care nu’i va putea fi relusată. Aşa fiind, secolul XX este menit a vedea pe Rusia abso-lutistă, Il’isia bisantină intrând în fine şi ea la rendul săfi în marea familiă a popârelor civilisate.
In articolul nostru viitor vom urma cu analisa celor două din urmă ipotese.
Z. A.
întâmplări din Capitala
Un pungaş îndrăsneţ. — Tânărul Costică Irăgan nu e om rău şi nici nu are obiceiul de a fura de cât în împrejurări estra-ordinare. Aşa, ieri, pe strada Dorobanţilor, ntâlnindu-se tio domnă care lăsase un colţ din batista sea afară din buzunar, şi care ratistă scia el că conţine vre-o patru-Ţeci de franci legaţi într’âusa, nu se sfii câtuşi de puţin a ’l-o scote binişor din buzunar, ’apol, vexând că d6mna simţise că cine-va
s’apropiase de dânsa şi ca să nu caute In buzunare, îl făcu curte vre-o cinci minute.
Cucdna A... era fârte mulţămit» de un curtenitor atât de tânăr şi de pschuthos ş’ascultă cu mare plăcere declaraţiile lui Costică, c&re, la prima ocasie, o sterse la sănătosa.
—x—
Scandal... onorabililor. — Scawlale şi iar scandale, merefi ui se spun fel <le fel de minunăţii de familie ce se petrec în Bucureşti. Dâcă ni s’ar fi intentat proces de... adevăr, de câte-orl am citat scene din viaţa privată bucurescenă, u’am mal avea nevoie să mal plătim chirie pentru redacţie, căci am avea localul acesta gratuit la Văcăreşti Când <jic însă, acest „dâeă,“ sciă bine că asemenea pricini nu putem avea, pentru că nu spunem numele, nu indicăm numărul caselor personagielor nostre, aşa că nimeni nu pdte să se supere şi să sufere daune, ci din potrivă, toţi pot să câştige şi să înveţe prin pilde.
Ieri, tânăra A... fiind prinsă in flagrante delicto, de soţul săfi, un funcţionar, cu propriul săfi văr primar, a fost luată la bătaie de d-1 A... care 11 administra o roăsurătore bună da tot.
In momentul de faciă, juna A..,, e singură—-cu vărul ei-în casă, căci bărbatul, indignat, s’a dus ş’a lăsat’o în casa iei, singura zestre ce’I adusese.
nu şlic'că e zestre rea, ferâscă sântul căci o economie de o sută lei pe lună ce’I dă ca chirie, pentru un funcţionar ce câştigă abia trei sute, nu e puţin lucru!
O R O >NT I O A1)
I{ egele
si cersetohrea
[Poveste slavi]
A fost o dată un om sărac care trăia lutr’o colibă dărăpănată împreună cu singura lui fată. Fata acâsta însă era forte desceptă şi învăţa pe tatăl el cum să vor-bescă când cerşia, Intr’o £i dânsu se apro-piă de împărat şi ’lfi rugă forte frumoşii ca să’l miluâscă. împăratul ’l întrebă că cine ’lu învăţase să vorbescă aşa de bine. „Fata mea“, respunse cerşetorul.
— Bine, ţine aste trel-ţlecl de ouă să le duci fie-teî şi să’l spui să le pue să scdtă pul. Decă isbutesce, are să fie resplătită, iâr decă nu, apoi amânduol o s’o păţiţi."
Bătrâuu se întorse la coliba lui şi spuse ce i se întâmplase. Fie-sa uitându-se bine la ouă, vă<|u că fuseseră fierte, însă (jise tatălui seu ca să nu se neliniscâscă.
Luă apoi o olă pe care o umplu cu apă şi cu bob şi o puse pe foc. A doua di bobul era fiert cum se cade. ţ>ise bătrînului se iasă în strada pe unde trebuia să trecă împăratul.
i când vel da cu ochii de elu, $ise fata, să îmboldeşti boii să tragă plugul şi să strigi: „Şă’ml ajute cerul ca bobul meu fiert să încolţescă şi să crescă.“ Elu o să să’ţl ţlică că bobul fiert nu pote să prindă rădăcină în pământ, şi atunci tu să’l răs-mnţll că şi asta e tot aşa de "uşor după cum şi din ouăle fierte pot nasce pul."
Bătiînul o ascultă, şi, împăratul după ce au<ji răspunsul, gândi că fie-sa ’l învăţase şi de aceea ’l (jise :
„Ia tortul acesta de in, şi să’ml faci din
elfi pânze, funii, şi totu ce trebue pentru echiparea unei corăbii. Dâcă nu isbutescî să scii că’ţl tai capul."
Bătrînul plecă, spăimântat, şi spuse fii-
[1] Extrasă diu (Joutes populaires de diffărents l»ays, recuillis par X. Marmier.
FOIŢA „TELEGRAFULUI"
HENRI CONSCIENCE
____	4
RECUNOSCINTA
b
(înlocuitorul în armată)
De o dâtă auŢi sunând clopoţelul. A-cesta îi atrase atenţiunea; der în curând începu să surîdă de emoţiunea sea ^icându’şî că clopoţelul anunţă de sigur visita vre unuia din bolnavii săi, fiind că în tote (filele primia forte mulţi de aceştia.
O servitore deschise uşa cabinetului şi o închise iârăşi dupe ce introduse înăuntru un visitator. Era tânărul om cu hainele murdare. El intră şi stătu mut, tremurând, palid ca mortea şi cu ochii plecaţi în jos.
Neseiind decă în realitate vede înaintea sea pe agresor, doctorul nu îndrăsni să’l întrebe d'a dreptul.
— Ce vrei, amice ? ’l întrebă el.
—	O mă iertă! acea nopte, acea teribilă nopte... Ţise suspinând cel-l-alt cu o voce aprope neînţelesă.
—	Acea nopte ? repetă doctorul, O ! venit-ai der ? Şe(li; iecă un scaun.
Tânărul, neavend putere de a se ţine mult timp pe piciore, puse mâna-i tre-murândă pe dosul scaunului. Der maî nainte de a ajunge la scaunul ce i se desemnase, se împletici şi că<]u aprope leşinat pe uu fotoliu.
Doctorul alergă la dânsul şi-l întrebă pipâindu-i pulsul:
—	Ce ai ? simţi că-ţî vine rău ?
—	’Mi-e fome! mor de fome ? îngână el.
■Şi, când văŢu pe doctor că voesce să pună mâna pe un clopoţel ce se afla pe masă ca să cheme pe o servitore, ’şî adună tote forţele şi-î reţinu mâna.
—	Te înţeleg ! respunse d. Christiaans; n’avea târnă, mă reîntorc imediat.
Şi eşi din cabinetul săfi tăcând tânărului un semn pentru a'l linişti.
După câte-va minute, se reîntorse cu o sticlă şi un pahar în mână.
Umplu paharul cu vin roşu şi ’i duse
la gura nenorocitului. Acesta, supunen-du-se instinctului de conservaţiune individuală, înghiţi lichidul fortifiant cu o aviditate forte mare. Atunci o lumină viă îi scânteiă în ochi şi şopti câte-va cuvinte de recunoştinţă; dâr doctorul nu’i lăsă timp să’şî esprime ceea ce simţea ; eşi din nou şi aduse o bucată de pâine cu unt şi o bucată de carne rece.
—	Taci, Ţise el, şi mănâncă mai întâi ceva; apoi vom vorbi. Nu avea frică că am putea fi auriţi seu surprinşi; am ordonat ca să nu lase pe nimeni se intre pe cât timp vei fi aci. Voesc, pe cât va fi cu putinţă, se te consolez şi se’ţî viii în ajutor. Drept răsplată pentru acesta, fii sincer cu mine... Cu câtă aviditate mănânci! N’aî mâncat de mult ?
—	De trei Ţile şi trei nopţi nu m’am hrănit de cât cu ieburî, cu rădăcini şi cu scorţe de pe copaci.
—	Este destul acum. Cum te simţi?
—	Mă simţ mai cu putere, domnule. ’Ţf sunt forte recunoscător. Şi cu tote acestea, nu sciu decă n’ar fi fost maî bine pentru ca să mor de fome. Ba da, cel puţin aş fi fost scăpat de o teribilă
fatalitate, şi D-Ţeu nu ’mi-ar cere soco-telâ pentru propria mea morte.
—	Pentru propria d-tele morte ? întrebă doctorul înspăimântat. Der dâcă te-aş a-juta ? Lipsa de bani te-a împins la crimă. Decă ’.ţî-aşi procura bani ?
—	Peste putinţă! peste putinţă! răspunse tânărul nenorocit lăsându'şi să ’i cadă capul pe pept cu desperare.
—	Vom vedea. începe totuşi a 'ml spune cine esci şi cum am scăpat viaţa mamei d-tele, după cum pretinzi.
Tânărul nenorocit, după ce se gândi puţin, începu, maî întâifi cu o voce slabă apoi încetul cu încetul cu o ore-care a-nimaţiune.
„Mă numesc Guilom Hoofs, şi locuesc în Ixelles, aprope de Keyenveld. Tatălfi meu a fost şef de lucrători la un brutar. Eram unicul săfi fiu şi mă adora. Visul săfi era să facă din mine un bun bun lucrător De aceea, din frageda mea copilărie, se încercă să mă înveţe de-semnul în care se pricepea şi el; ’şî propuse apoi să mă trimită la scolă şi. apoi la Academia de bele-arte.
„Din nenorocire, când ajunseiu la verstă
de şâpte ani, tatăl meu fu atins de o bolă de pept care, de sigur răii îngrijită, degeneră în curând într'o durerâsâ bolă incurabilă.
Mama mea veghiă Ţi şi nâpte lângă căpătâiul săfi ; jacâsta dură mai multe luni / Pentru ca să preîntâmpine chel-tuelele Ţilnice ale casei precum şi chel tuelile cu medicul şi cu spiţeria, mama lucra până a ’şî perde vederea. Cu meseria ei putea să câştige îndestul de mult, când era lucru. Dăr îndelunga bolă a tatălui meu făcu ca câştigul ei să nu fie suficient, ast-fel că, cu câte-va săptămâni înainte de tristu’I sfârşit, am vândut săfi am amanetat tot, ceea ce avâm : mobilier, vestminte, rufărie,.. tot, afară de un ceasornic de aur care, din tată în fiii, fusese păstrat ca un suvenir de familie cu un respect religios.
„Abia însoţiiă la ultima-î locuinţă pe tatăl mefi şi mama, sdrobită de îndelungi veghiărî, de îngrijirile pe cari i le dăduse şi de supărare, căŢu şi ea bolnavă. In puţine (file, ea se schimbase şi slă-tefa într’atât în cât nu mă putem uita ■a (fânsa fără să mă cutremur şi să vărs
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
3
7*
sel In ce primejdie se aflaft- Ea îl Zise să doimii liuiscit, încredinţându’l că tote vor merge biue. A doua Zi îl dete u bucăţică de lemn şi îl Z*se:
,, Să te duci cu lemnul acesta la împăratul şi să’I ^icl că după ce va face diu-trănsul o r6tâ, un fus şi un răsbol de ţesut, vom face şi noi pânze şi funii din tortul de in.“
Bătrânul ascultă din punct în punct vorbele fie-sel.
„Bine, ţjise împăratul, ghicescfi eft cine te a învăţat să’mî răspunzi aşa. Dâră nu face nimic, du-te de spune fii-tel să golăscă cu paharul acesta lacul aşa ca să rămâie loc uscat. “
Bietul om se tângui a grozav că cum o să potă să facă aşa lucru. Fie-sall ţjise să dorină liniscit.
A doua ţji 11 dete o mână de câlţl şi ÎI di se
„Să spui împăratului să oprescă cu câlţil aceştia mal întâiu tote gârlele mari şi mici cari se varsă în lac şi pe urmă voi seca şi eft lacul: “
Când auţli împăratul răspunsulu acesta vru să va<|ă pe descepta fată. Cum dete cu ochii de dînsa o întrebă :
„Ce s’aude mal departe?"
—	Mare împărate, mal departe se aude tunetul şi minciuna răspunse, fata.
Atunci împăratul hotărî să ia de nevastă pe cerşetorea aceea care îl încânta şi-l făcea să se mire de desceptăciunea el.
Ea însă ’I (Use:
„Facă-se voia ţa împărate. Insă te rog să-mi dai hârtie scrisă la mână prin care să-mi dai voia ca, ori când m’al goni, să am dreptul să iau cu mine din palat ori ce lucru la care aşi ţine mal mult.“
împăratul se învoi, şi iacă, într’o <|i, nu mult după ce se cununase cu dâosa, înfuriat, ÎI ^ise:
„Să piei dinaintea ochilor mei! Nu vreau să te mal văd! “
—	Mă supun! răspunse dânsa. Numai se-mî dai voie să dorm şi în noptea acesta aci şi mâine de dimineţă voiţi pleca.
Săra, împărătesa dete împăratului un pahar cu vin în care pusese mal dinainte nisce buruieni, şi-I <|ise :
„Pentru că mâne ne vom despărţi, fii vesel astă seră împărate. Bea.“
Bău şi adormi adânc. Atunci împărătesa îl puse într’o trăsură pe care o pregătise mal dinainte, şi-l duse într’o pesceră departe.
„Unde sunt? strigâ regele după ce se desceptâ. Cine m’a adus aci ?
—	Eu, împărate, răspunse împărătesa.
—	Pentru ce aî făcut acesta. Nu ţi-am spus că nu vreau să te mal vă<| ?
—	E adevărat. Insă citesce hârtia acesta pe care al iscălit’o singur şi prin care îmi dai voie să iau cu mine din palat lucru la care aşi ţine mal mult, şi fiind că la Ma-jestatea Ta am ţinut mal mult, te-am luat.
împăratul o sărută şi se întorseră împreună la palat şi împărăţiră multă vreme.
Trad. de Spartali.
CORPURILE LEGIUITOARE
(ADUNAREA DEPOTAJI LOR)
(Şedinţa de la 1 Maiă 1884).
Preşedinţa d-lul vice-president Giorgian.
Şedinţa se deschide la ora 1 p. m. fiind presenţl 87 domn! deputaţi.
Se dă citire sumanului şedinţei precedente, şi se aprobă.
După citirea comunică i ilor,'d. Hasnaş rogă Camera să discute pensiunea domnel Mă-cescu.
Camera respinge acâstă propunere.
D. preşedinte al consiliului rogă Adunarea să se ocupe cu proiectul de lege prin care se modifică unele articole din legea recrutărel.
Camera admite propunerea d-lul prim-mi nistru.
I). P. Grădistenu cere cuvântul spre a anunţa o interpelare ministrului de resbel în privinţa unor ilegalităţi comise cu oca-siunea transferărel mal multor oficerl de arme speciale în cavalerie.
Guvernul consimţind a respunde îndâtă, d. P. Grădistânu ’şl şi desvoltă acostă interpelare.
D-sea citeză legea din 28 Martie 1862 şi (|ice că în 1871 Ianuariu 20 s’a publicat un decret care permitea mutări de o-ficerî inferiori până la gradul de căpitani de arme speciale în cavalerie, în 20 Fe-bruarifi 1871 s’a făcut un alt decret, care abroga disposiţiunile celui d’întâiu. întrebă dâr în virtutea cărei legi s’a făcut aţii a-semenea mutări şi decă n’ar fi bine să se facă o lege, pentru ca asemenea ilegalităţi să nu se mal comită.
D. ministru preşedinte şi ministru de resbel răspunde d-lul Grădisteanu că este de acord cu d-sa de a se face o lege asemenea. In armată, ţjice d. prim ministru, orî-ce cestiune trebue bine precisată. Arată apoi că numai din necesitatea de a se regenera cavaleria s’au făcut aceste mutări şi că ele nu s’au făcut de loc după favoruri, ci după merite. D. prim ministru termină rugându pe d. Grădisteanu să nu mal aducă armata în discuţie, că nu este de loc bine.
D. P. Grădişteanu, având replica, ijice că d-sa respecteză drapelul armatei nostre până în acel grad în cât ori de câte ori ’l întâlnesce pe drum se opresce în loc şi ’l salută şi urmeză cuvântul lui Cavour care a <|is : de tote atingeţi- ve, de armată nu! cuvînt care nu era limitativ al libertăţii, ci un cuvânt patriotic. Recunosce că nu trebue lăsată să se încuibeze anarchia în armată, militarul trebue să asculte, să se supună şi se esecute ordinul, cu tote acestea observă că era mal bine ca cel douî căpitani să fi fost trecuţi din artilerie în cavalerie, în virtutea unei legi, ier nu numai în urma unul decret.
D. P. Grădişteanu declară că decă în multe cestiunl îî permite d-lul prim ministru să’l considere în oposiţiune, sunt însă două cestiunl în cari d-sa se crede detor a face elogiurl d-luî I. C. Brătianu şi acestea sunt: organisarea armatei şi cestiunea economică. Acusaţiunile ce i se face d-lul Brătianu în privinţa acesta, adaogă d. Gră-diştaanu, sunt cu totul lipsite de cel mai mic simţimânt de dreptate.
Apoi incidentnl se închide şi se trâce la ordinea <|ileT.
D. N. Dimancea cere ca Camera decă nu este completă pentru a continua cu re-visuirea Constituţiei, să ie în discuţie pe lângă legea propusă de d. prim ministru şi pensiunea d-nel Măcescu.
D. P. Buescu anunţă o interpelare în privinţa mărire! impositulul funciar şi ţliee că declaraţiunile băncel ministeriale în a-cestă privinţă sunt neesacte.
D-sa constată că d. president nu ’l a susţinut in destul faciâ cu d. ministru de fi-nancie şi că nu i s’au înaintat actele pe care d-sa le-a cei ut, şi că i s’au trimis numai nisce acte rolurile de contribuţiunl, şi acesta numai pentru câte-va ore.
D. ministru de financie ţlice că dosarele pe care le-a cerut d. P. Buescu şi care se aflaă la casieria judeţului Ilfov au fost trimise ieri Adunăreî la ora 1 p. m., cu rugăciunea ca d. deputat interpelator să le înapoieze imediat după şedinţă, pentru că aţii încep lucrările comisiunel de apel, şi acele dosare erau necesare.
D. P. Buescu se declară nesatisfâcut, d-sa ţlice că a cerut motivele conte staţiunilor şi adaogă că renunţă la ori ce cerere de acte şi că mâine ’şl va desvoltă interpelarea anunţată.
D. I. Arapii -cere de la guvern ca mâine d. ministru de finanţe să aducă o copie după ordinul ce a dat pentru ca să se mă-rescâ impositul funciar.
D. vice president anunţă că Camera s’a
complectat pentru a iăe ocupa cu l evisuirea Constituţiunel şi acordă cuvântul d-lul C. M. Ciocazan asupra art. 59.
D. Ciocazan, după ce declară că s’a abţinut de la votarea sistemului cu trei colegii, de ore-ce votul s’a dat cu precipitare şi fără să se permită discuţie, vine la art. 59 şi ţjice că (lupă d-sea ar fi nedrept ca proprietarii mari urbani să fie despărţiţi de proprietarii mari rurali. In ceea ce privesce aliniatele de la art. 59, d-sea se unesce cu aceia cari propun ştergerea unora din ele şi crede că censul de 1200 şefi minimum 1000 este suficient.
D-sea termină declarând că moralitate nu va domni în alegeri până ce nu se va aplica consciincios art. 132 din Constituţiune şi nu se va stabili votul secret.
Conchide dâr pentru admiterea art. 59 ast-fel cum este redactat de comitetul de delegaţi, cu escepţiunea numai de a se şterge aliniatele c şi d.
Şedinţa se suspendă pentru câte-va minute.
La redeschidere, d. N. Dimancea, în cestiune de regulament, (Jice că continuarea discuţiei n’ar fi regulată şi propune, conform regulamentului, ca biuroul să convoce comitetul de delegaţi spre a se rosti asupra amendamentelor propuse şi apoi Camera să discute asupra soluţiunel ce comitetul de delegaţi o va da acestui articol.
D. vice-president observă că se află la biurofi amendamente, cari n’au fost des-voltate şi prin urmare nu pot fi trimise la comitetul de delegaţi până ce ele nu vor fi tote desvoltate.
D. C. A. Roseti, în cestiune de regulament, observă că discuţia asupra amanda-mentelor nu se pote începe de cât numai dupe ce comitetul de delegaţi se va pronunţa asupra acelor amendamente, desvoltate de propunătorii lor.
D. P. Grădişteanu vorbesee tot în sensul d-lul C. A. Roseti, şi declară că va protesta ori de câte ori se va pune la vot regulamentul.
D. Vice president observă că regulamentul prescrie ca cuvântul să se dea dupe ordinea înscrierel, şi cel ce afi să propună amendamente, să le desvolte la rîndul lor.
D. P. Grădişteanu. Nu este aşa, căci s’ar putea închide discuţia şi atunci ar putea deveni ilusorifi dreptul de a propune amendamente pentru acel cari sunt înscrişi la urmă.
D. I. I. Bădulescu şlice că ar fi mal corect ca comitetul de delegaţi să se pronunţe imediat asupra amendamentului propus şi desvoltat.
Dupe ce mal vorbesc în cestiunea de regulament dd. T. B. Lăţescu, I. AgaricI, presidentul Consiliului şi N. Ionescu, se decide ca discuţia să continue dupe ordinea înscrierel, remânând ca amendamentele depuse la birofi să fie desvoltate de propunătorii lor la rîndul lor şi în urma Comitetul delegaţilor să se pronunţe asupră-le.
D. C. A. Roseti şi d. Giani observă că discuţia nu se pote închide de cât dupe ce tote amandamentele propuse vor fi desvoltate.
D. N. Dimancea protestă contra acestui principiu, observând că Camera este suverana ca să închidă discuţia ori când va voi.
Se dă apoi cuvântul d-lul Gr. Vulturescu asupra art. 59.
D. Vulturescu ’şl desvoltă amendamentul d-sele susţinut de mal mulţi, ca să facă parte din colegiul I numai proprietarii rurali, cari afi un venit funciar de 800 lei şi care să scie a citi şi scrie. Acest colegiu să dea câte douî deputaţi.
D. Vulturescu scote der din acest colegiu pe proprietarii urbani, micşoreză censul şi propune ştergerea tutulor aliniatelor.
Mal mulţi deputaţi cer închiderea discu-ţiunel.
D. Vice Preşedinte <^ice că discuţia nu se pote închide până ce comitetul de delegaţi nu se va pronunţa asupra amendamentelor, căci în urmă ea nu se va mal pote reîncepe.
Se suspendă der şedinţa ia ora 3‘/a, pentru ca comitetul delegaţilor să se pronunţe asupra amendamentelor.
La 4 Vi şedinţa se redeschide şi d. vicepreşedinte declară şedinţă secretă.
IT: C. A Rosetti şi P. Grădiştenu protestă şi (Jice că nu se pote declara şedinţă secretă fără ca să se consulte Adunarea.
D. vice president <jice că regulamentul dă dreptul presidentulul său la 10 deputaţi să ceră şedinţă secretă.
D. prim ministru ţlice că neputându-se ajunge la o înţelegere în comitetul de delegaţi, mal mulţi deputaţi au propus o şe dinţa secretă, ca să se facă o încercare de înţelegere şi să se vadă care opiniune în-trunesce mal multe voturi, luându-se angajament ca cel mal puţin să se supună celor mai mulţi.
D. vice president, adaogă d. preşedinte al consiliului, nu s’a esprimat bine şi de aceia d. C. A Roseti, a protestat. D-sa trebuia să facă cunoscut Adunăreî propunerea de a se trece în şedinţa secretă, punând la vot acestă propunere.
Se consultă adunarea şi se decide a se declara şedinţa secretă, pentru o jumătate de oră.
La 4*/2 şedinţa publică se suspendă.
Şedinţa secretă a durat până la 6 Va ore trecute şi şedinţă publică nu s’a mal ţinut.
SENATUL
Şedinţa de la 1 Maiă 1884.
Şedinţa se deschide la orele 3’V sub preşedenţia d-luî Dimitrie Ghica, presenţl fiind 39 dd. senatori.
D. P. Borş dă citire sumanului şedinţei de ieri, şi neluând nimeni cuvântul se aprobă.}
D. P. Borş, dă citire proiectului de lege pentru înfiinţarea de taxe nuol pentru producte în comuna urbană Călăraşi.
D. Pişcă spune că e temă ca acest o-raş se nu cadă în aceleaşi incoveniente cum au mal câ<|ut alte oraşe. Conchide dâră ca să nu voteze aceste taxe.5
D. V. Maniu cere să se respingă acest proiect ca să fie înlocuit cu un altul.
Mal vorbesc în cestiune dd. I. Lerescu, P. Borş şi alţii.
Se pune la vot cu bile luarea în consideraţie şi resultul este:
Votanţi 30 Bile albe 7 Bile negre 23.
Se voteză mai multe indigenate.
D. Pisca întrebă pe guvern despre incidentul de la Bosel înteraplatîn sera de 28 ale curentei.
D. ministru Dabija rogă ca se se amâne pe mâine acâstă cestiune.
Ne mal fiind nimic la ordinea «Jileî, şedinţa se ridică la 4 şi jumătate, anunţân-du-se cea viitore pentru mâine.
DIVERSE
O esplosie grosnică.—O esplosie mare de dinamită a avut Ioc la 8 Mal diminâţa în usiua No bel, din Ayr, în Scoţia. Acestă uslnâ se compune din un număr debarace mici,— pentru mal multă securitate.
Esplosia ce s’a produs în una din aceste barace a dat foc la alte trei. Din cincisprezece tete lucrând în aceste patru barace, ţlece au perit în flăcări şefi afi fost sfărâmate de esplosiă.
Scena a fost teribilă : mal multe fete tinere au fost arse de vil sub ochii Impiegaţilor, cari nu puteau în nici un chip să le vie în ajutor.
Gausa esplosie! e cu totul ne cunoscută; aşezământul fusese inspectat cu îngrijire c’o jumătate de oră mal nainte.
Daunele materiale sunt neînsemnate.
*
Un omor.—Scena s’a petrecut în Lem-berg. —Un tânăr Ion Mitrinski, leah, studiata la una din şcolele secundare din oraş. El e în verstă de 16 ani şi deja tăvălit în tote viciele : cărţi, femei beţie, tote sunt practicate de dânsul, şi locurile murdare
din Lemberg îl cunosc tote. Părintele săft Wasili Mitrinski, e un funcţionar care nu câscigă d’&juns pentru a plăti nebuniele fiului să fi atât de precoce ; are însă o mică moşioră, dată în arendă, care-l dă vre-o 5000 franci pe an. Tânărul Mitrinski, cre-(Jând că banii aceia ÎI vor fi daţi lui,-când va rămâne orfan, se hotărî se ucidă peta-tălfsefi, unica rudă mal de aproape ce-avea.
In sâra Zilei de 5 Maifi, el luă un topor şi'intră în odaia tatălui său care" aţipise, după masă. Diutr’o singură lovitură el ÎI tăia capul în două.
Bietul tată a murit pe loc; tânărul ucigaş este arestat.
*
Sălbaticii şi telefonul.—Povestirea impresiilor produse de telefon asupra şefilor tribului Apachilor ce locuesc în Arizona şi în Nou-Mexic, este publicată în Z arele a-mericane. Aceşti şefi indian! se aflau la Saint Louis în Missouri ca trecători. Li s’afi pus lângă ureche cornete telefonice. Imediat sunetele telefonului, a căror origină nu şi-o puteafi explica, i-aiî împlut de mirare.
Aceste sunete, totuşi forte slabe, ÎI-afi mişcat mal mult de cât mugetele fiarele selbatice sâfi ţipetele sălbaticilor în lupte.
După ce succesiv ascultară toţi cu atenţie, s’afi învălit în mantalele lor şi afi stat cât-va timp într’o adâncă tăcere. Apoi, discutând între dânşii cu glas încet, afi declarat că marele duh al omenilor albi le vorbise, —comunicaţia telefonică avuse loc englezesce. — EI afi cerut, apoi, să li se dăruiască un aparat cu care să potă face pe copiii lor să auZă pe marele duh al indienilor.
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
CAgenţia Havas)
Londra, 13 Maifi. — Camera Comunelor.—In şedinţa de astă nopte, d. Gladstone, respunZănd d-lul Hicksbeach, recunosce o-bligaţiunea pentru guvernul englez d’a trimite ajutore generalului Gordon, îndată ce asta va fi cu putinţă. Discuţia moţiunel d-lul Hicksbeach va urma a^f•
The limes de aZî dimineţă Zice că apărarea ce d-nul Gladstone a presintat-o aZî nopte pentru politica Engliterel în Egipt a aruncat în consternaţie chiar pe parti-sanil săi.
Berlin, 12 Maiu. — Se Zice că principele Vilhelm, însoţit de generalul comte de Waldersee, cuartier-maestru general al marelui Stat-Major alfi Armatei, se va duce săptămâna asta la Petersburg pentru a face o viZită la Curtea Imperială a Rusiei.
Roma, 13 August. — „Agenţia Ştefani11 desminte că Italia ar fi făcut ore-carl demersuri în scopul d’a favorisa reinstalarea lui Ismail paşa ca Kediv al Egiptului.
Viena, 13. —Preşedintele Camerei proclamând adoptarea de cameră a unul proect de lege, stânga a contestat votul; der a-supra refusulul preşedintelui d’a proceda la un noi) vot, membrii stângei a părăsit toţi sala de şedinţă.
Paris, 13 Maiu. —Se asigură că înţelegerea s’a stabilit între Francia şi Eoglitera asupra programului conferinţei.
Guvernul a decis d’a rechema gradat o parte din trupele francese ce sunt la Ton-kin. A dat deja ordinul de a reimpatria un regiment.
Berlin, 13 Maiu. — Principele Wilhelm şi comtele de Waldersee vor pleca joi sera la Petersburg.
După informările „Gazeta Cruciel" comtele Herbert de Bismark are să fie numit ministru plenipotenţiarii alfi Germaniei la Haga.
In strada Carol No. 16 în Bucurescî s’a deschis sub firma Giovanni Vantin & Comp un mare magasin italian de specialitate: cuţite, fdrfecî şi brice ud de
»Se ascute şi se drege ori ce obiect tăetor cu cea mai mare precisiune şi cu preţurile cele mai moderate. «
lacrăml amare. Din fericire când cine-va este copil, nu scie încă ce este mortea din acea epocă, însă am ve^ut destule mi-seriî şi dureri pentru ca să ’mî sdrun-cin moralul.
„O vecină, care de milă îngrijia de mama, <|icea a<fesea că nimeni n’o pote vindeca, afarăde bunul doctor din Ixel-les; der nu mal posedam nimic ca să putem plăti visitele medicului, şi, decă brutarul şi băcanul n’ar fi continuat de milă să ne procure cele necesare pentru existenţă, am fi murit de fome.
„Mama, care se gândea cu spaimă la viitorul meii, se hotărî, după o lungă luptă, se sacrifice câsornicul de aur al tatălui meu pentru ca să plătescă pe noul medic. D. Cristiaans fu chemat şi veni chiar în acea <y* Cuvintele-I blânde şi consolatdre deteră mamei curagii) şi 6re-care speranţă. El observă miseria care domnia în casă şi imposibilitatea în care ne aflam ca să cumpărăm lucrurile necesare pentru a da forţe bolnavei căci, din acea servitorul său servi-târea medicului venea în fie-care (|i să ne aducă alimente bune şi vin negru
vechiu. Şi când mama ’şl esprima temerea că nici o detă nu va avea destul bani ca să plătescă aceste mâncări alese, bunul doctor îi Zicea:
—	Mergem bine cu boia ; caută a te face bine mal curând, domna mea, şi cât despre rest vom vorbi mai tăr<|iu.
—	Yă aduceţi aminte de tote acestea; domnule ?
Doctorul dete din cap.
—	Nu? Aî uitat dâr propriele d-tale bine-facerî ? întrebă tânărul fiu mirat. Cel puţin D-<|eu nu le va uita.
—	Am ajutat mal multe persone în acâstă tristă stare... Şi mama d-tâle s’a făcut bine?
—	Da, domnule; aţi ven t întâia <|' când mama se dăduse jos din pat şi încerca să lucreze puţin. Il-aţî pus mâna pe puls şi aţi (|is :
—	„Te felicit, boia este vindecată ; aî scăpat/11
Mama cai^u în genuchî înaintea d-tele şi eu lângă densa. întinserăm mâinile spre d-ta; pe figurile nostre curgeau şi-roe de lacrăml de bucurie şi de recunoş-cinţă şi te bine-cuventăm capeunânger
salvator, care, în miseria nostră, nu aî... Iartâ-mă, domnule, aducerea aminte a bine-facerilor d-tâle, aducerea aminte de acele timpuri de durere mă mişcă atât de mult în cât ’ml lipsesce puterea să vorbesc.
Doctorul nu răspunse nimic. Cuvintele tânărului T atinseră forte mult şi privea cerul fără să (|icâ ceva, ca şi cum ar fi
voit să mulţumâscă lui D-^eu care îl a permis să facă ici şi colo câte un bine in vieţa sea.
„Nu este numai atât, urmă tânărul după o scurtă pausă. Mama 'şl esprimă doctorului părerea sea de reu că nu pote sâ-I răsplătâscă îndestul pentru îngrijirile sâle.
— „Yedeţî bine, Z>cea ea> c& suntem forte săraci, dâr posedăm un obiect de o ore care valore.
„Dicând aceste cuvinte, îî oferi .ea-sornicul de aur al răposatului meu tată. — Şi el, ânimă nobilă, ce făcu ? Repetă că nu 'I datorim nimic, ne inapoiă ceasornicul şi puse un napoleon de aur în măna mamiî pentru a o ajuta se trăiască până ce ’şî va redobândi forţa ca
lucreze... Apoi aţi plecat, domnule, şi din acea <|i, n’aţi mal călcat pragul uşeî nâstre; şi în acea casă, de unde aţi gonit mortea şi fomea, întocmai ca un tră-mis al lui D-zeu, o mamă recunosce-tore de nenumărate ori a învăţat pe fiul său ca să trecă în rugăci unele sâle numele binefăcătorului el.
—	Da, da, ’mî afiuc aminte ceva de ceasornic şi de femeia cu micul el copilaş, întrerupse doctorul cu blândeţe. Şi acel copilaş, esc! d-ta!.. d-ta care în noptea trecută aî voit să mă asasinezi cu un cuţit.
Tânărul ’şî plecă capul.
—	Mă iârtă! strigă el cu o voce rugă-tore. Eram în delir, eram bolnav, nu sei-am ce fac. D.zeu m’a scăpat de a comite acest paricid.
—	Dâr ce te împinge sâ comiţi acâstă crimă ? întrebă doctorul. Spune-mî fără nici o jenă; convinge-mă că o nenorocire te-a împins spre marginea prăpastie!, iâr nu din voinţa d-tâle sâu prin propria d-tâle greşâlă; şi, dâcă va fi cu putinţă, acela care a scăpat pe mama
se va simţi tot atât de fericit salvând pe fiul.
—	Vă sunt mal recunoscut de cât o pot spune, răspunse tânărul suspinând, der nu mal sper in nici o scăpare.
—	E bine vorbesee. O nenorocire, o mare nenorocire ţi s’a întâmplat ’mi aî spus ?
—	Voiu câta, domnule, să fiţi cât se pote mai scurt.
—	Ba nu, voesc să cunosc tote amănuntele, ’mî inspiri un mare interes. Un tânăr care 'şl iubesce pe mama sea ca, şi care, ca d-ta, a fost crescut în recunoscinţă, nu p6te deveni un rău făcător ordinar. Vorbesee dâr şi nu te teme că vei fi lung.
Tradueţiune de Cober.
Va arma.
www.dacoromanica.ro
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBI)
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe Ziua de 2 Maiu 1884.
J"/o Rentă amovtisabilă . .	. .
5 “/o Renta română perpetuii. .
6°/o Obl ie stat.................
6°/o » Căile fer. rom. regale. .
5°/o » Municipale................
10	»	Casrî penshiniloru 300 1.
5°/o Scrisuri funciare rurale . . 7 “/»	»	*	»
5 “in	»	*	Urbane	.	.
6“/o	»	»	»	.	.
7°/o	»	»	»	.	.
Impr cu prime Bucuregc! 20 1. Buc. Acţ. BSncel Naţionale a Rom. 500 1. » Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. »	» Rom. de constrnc. 5001.
»	» de asig. Dacia-Rom. 3001.
»	»	»	Naţională 2001. .
DIVERSE
Aur contra Argint.
»	» Bilete de Banei . .
Florin VVal. Austr...............
Mărci Germane....................
Bancnote francese	.
Cnmp.	Vând
94’/»	957.
93	94
1007.	1017.
103	104
847.	857.
233	237
937.	94
1047.	1057,
907.	9!
997,	1007.
1037.	104
31	33
1425	1440
202	-.07
294	2y8
370	375
234	238
3 7,	3 80
3 7.	3 80
2 08	2 097,
1 23	1 25
997.	100'/,
MAU SOSIT!!
Flori! Flori! Flori!
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se p6te avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori forte variate, de cel mal mare efect,de o creştere uşoră, şi de o sigură înflorire, atât pentuu ghivecifi cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o Îngrijire specială.
Se vinde în BucurescI la farmacia I. A, Ciura strada Lipscani, la d. Marin Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Ad ni-nistraţiunea (Ilarului Necesarul strada Bre-zoianu No. 32. BucurescI.
O buna menajera?
Specială In tot soiul de Dulceţuri, Vişinate, Murături, Conserve etc. şi tot ce depinde de menagiul casei. Do-resce a se angaja unde va avea trebuinţă. Adresa : Str. Plevnel No. 129.
Tio	0 Parte die moSia Vlă'
L/D dl DllUdl daiă,districtul Mehedinţi
precum şi a treia parte din moşia Greci districtul RomanaţI. Cu începere de la 23 Aprilie anul viitor. Pentru amândouă a se
CHRIST D. ELEFTERESCB
Casa de Schimb, Comission şi incasari
41. Strada Lipscani. 41.
In urma retragerel mele din funcţiunea de Agent de schimb de pe lângă Bursa din BucurescI, am onore a anuncia Clientela mea şi onor. public că amu reluată vechia mea profesiune, ocupându-mâ cu cumpărarea şi vânzarea diverselor efecte de Stat, schimb de monete aur, argiut şi bilete de bancă după cursul <jilel, fiind gata a satisface ori ce cerere a onor. mei clienţi, asigurândă pentru un serviciu prompt şi loval.
La Cârnăţăria LuTia
Emma Hipper din Rnsciuk se caută două ajutore (călfl) care pricepe meşteşugul pe deplin, se pote angaja numai de cât.
Mme Julie Mihaiu
Renumita Chiromantistă şi phisionomistă său ghicitorea după ştiinţa de mistere şi destinul persouelor prin căutarea palmei, s’a mutat din strada Victoria vechi în (str. Popa Tatu No. 78, lângă plăpâmar) de la orele 8 diminâţa până la 9 ore sâra.
CCS
CD
■4—'
03
I t IBM
o
Agenţie de Anunciuri în Jlomânia
RECLAME SI INSERTM, COMISSION SI INCASSARÎ
B1UR0U.-Strada Regală No. 10.-BUCURESCI.
Aceasta Agenţie primesce orl-ce anunciuri pentru fiarele din Capitală, din districte şi din streinâtate. Prin învoielele ce le aro cu mai toate fiarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura persoanelor doritoare de a face anunciuri, un rabat însemnat.
Direoteri : 0. I. BRAILOIU & TH. I. PAPPAZOGLU.
N B. Anuncinrile pentru piarul Telegraful se primesc şi 1» acesta, Agenţie.
£Î-
oT
In patru <Jile !!!
M VA MAI FI BATATOI
întrebuinţând FYLOSFOBO ROŞI
Lei l.bO flaconul marc.
îndestulător pentru 3 persâne
f'î	fi	Uacon de Thilos-
tlllLd h fobi Rossi a fost destul de a’mî stârpi bătăturile inele de cari sufereâm de multă vteme fără a mă putea tămădui pentru care vă mulţumesc din suflet. Caracal, 1884	SacliO ŞoiculOSCU.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandrin. Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", BucurescI.
Cererile din provincii se fac la administraţia (jiarulUI Necesarul BucurescI.
O e&riftţiirie şi afiimiitoric
Aranjată complect cu totul şi lucrând fârte bine, să vinde cu un preţ moderat din causă de morte,	Emma lliper.
la RusCiiic
r
Preeiurile cele raaî moderate
sa
C-3
co
tP* TVoiil'^? HOTEI,
BULGA
&
Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totulă din nofi. Asemenea posedă şi unu mare Restaurant cu totu felulu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdiu pentru Cal şi un şoproD pentru Trăsuri cu Preciurl forte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorî să fie pe deplin mulţămiţl, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.______________
fc-q
t
S‘
u
Proprietai*, SIFCIU ŢANE.
*2
Locomobile şi Batoze
Q
%-*
o
*Xl
4
— BUCURESCI -
41. Strada Academiei, 41
CASA STEINEB
JOSEPH LEE
— BUCURESCI —
41. Strada Academiei. 41
CASA STEINEB
Singurul agent pentru t6ta România al fabricei
RUSTON PROCTOR & CNIE
LINCOLN (Anglia)
Roagă pe onor. public care poresce să ’1 onoreze în acest an cu ordinele sele de a i le da mal curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşinelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
OU PRECIURÎ FOARTE EFTINE
Semănători cu mâna ori cu vitele, Vînturâtori, Grăpi, Rariţe, Iriorî şi Pompe
lîatoze <1 o Porumb
o
Un profesor
Având diplomă de la Universitatea din Genua, doresce să dea lecţiunl de limba italiană şi piano• forte, acasă ca şi la domiciliul său. CondiţiunI favorabile. Adresa la administraţia acestui <jiar. ____________6-3-1.
De închiriat &mgt
rie^bucătărie magazie de lemne curte spaţiosă şi grădină Strada Scaune Nr, 21.___________5-2—3
De ven<jare
Două mori nuoi perfecţionate, fiecare cu câte două petre de 44 ţo-lurl, petră francesă, putând măcina trel-ţjecl baniţe maximum pe oră, construcţie îndoită de cele-Talte.
DE VENŞARE
O machină de facerea cărămidel cu o putere de opt seu <|ece cal, având 24 tiparurî pentru cărămidf găurite, cărămid! de pavagiurl şi olone de învelitore, putându tace 1600 cărămizi ordinare pe oră cu ajutorul a trei omeni şi patru băeţl soţi fete.
Pentru amândouă a se adresa la atelierulti de contrucţie George Paul, la Buzău, în facia Găreî.
5-2-1.
c
•g«r Specialităţi proprii ?Alessandriu -«•*
De închiriat
In strada LucacI No. 38 bis, 5 camere cu antre, bucătărie, pivniţă, puţ, grădină şi curte singură.
Mărci Românesc!, Taxa de Plată şi Cărţi poştale usate, cu preeiurile cele mal convenabile. A se adresa la dd. Marcus & Gross, Brăila.
Di papapl wie ie Brasilia
Şe află de vânzare. A se adresa la subsemnatul pe Calea Gri viţei, 111.
Slicliting.
Gudron vegetal srtSilr
rel de piept, tusei provenită în urma gu turaiulul, iricaţiunl ale pieptului, astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc. —Cu o lingură din acest gudron pus într’o litră de apă, formezi apă de păcură, care se pote da cu mult succes la copiii, contra bolelor mal sus indicate Pentru adulţi se ea o lingură de Gudron în apă sacharată seu lapte dul:e 2—3 or pe (li. Preţul lei 1,50 flaconul mare.
Pastile Alessandriu Berthollet
Specific contra bolelor de gât, maladiilorti vocale, inflamaţiunilor şi ulceraţiunilor gurel anginelor, scorbutulul şi salivaţiunilor mer curiale. — Acest remediu e forte precios Oratorilor, Profesorilor şi Cântăreţilor, uşureză emisiunea vocel şi tempereză ostenâla gâ tulnl. Preţul unei cutii lei 2,50.
Vin de China îiţiîT”1
cu Colomba, fi. 2,50; cu Malaga flac. 1. 3 In o ţeră ca a nostră, unde frigurile de tot soiul, sub diferite forme ’şi-a găsit locul bun pentru a face victime, e bine a se întrebuinţa, dâca nu ţjitaic, cel puţin din timp în timp. Vinul de China pentru a vă preserva în contra frigurilor, a fortifia pe convalescenţi, seu a reconstitui persoaele slăbite prin prea multă muncă.—Pentru copil jumătate păhăruţ, pentru adulţi un pă-îăruţ diminâţa şi sera, seu înaintea fiaesei sââ după prescriptiunea d-lor doctori, cum vor găsi cu cale.
febrifuga, tcnica şi preser-vlULUlilull vativa. E cunoscut greuta tea cu care se dă copiilor medicamente şi mal ales China. — Aceste pastile conţinând chinină sunt lesne de luaa de cel mal răsfăţat copil — având un gust delicios — specific contra frigurilor şi ca preservativ.
O cutie 24 bucăţi lei 1,50.
Io BlniinnpH cu iodurăde fer in
______iu Dldlludl 11 al terabil. Consiliul
med. sup., priu Farmacopea dela 1863 şi cea de la 1874, a decis ca avantagios prepa rarea acestor pilule tot-d’auna prospete.
Tote lucrările de medicină indică iodun de Ier, contra afecţiunilor chlorotice, scro fulose, tuberculose (culori palide, lînmorl reci, phtisie), Leucorheă (Polă albă), Amenorrheă Menstruaţie oprita sâfl dificila), etc. Acesta este un escelent forti-fiant pentru temperamentele limfatice, slabe sau dificile. Preciul peutru 100 pilule lei 3,75 pentru 50 lei 2.
A ie Melissa & fs:
ţiunea plantei prosp.ită cu alcohol de vin pur Medicament nepărat trebuincios în fie ce easă. — Cu o linguriţă din acest alcohol pusă într’o câşcă de apă face apă de Me lissa. -— In cafea câte-va picături suplinesce cu pristosinţă coniacu care pe lângă că nu are nici o aromă, dâr forte adesea şi maî tote coniacurile sunt preparate cu alcohole rău alese. Preciul 2 lei.
Pastile gnmosc Remediu plăcut con
tra tusei. Preţul unei cutii 1. 1,50._
flhnntmiQ rlo Phina an mm ti no Fentru a reda puterea parului alâbit, împedicând nu numai căderea, ddr Uliu LUI d llu U 11111(1 UiUlll Uiuu îl face a şi cresce. De 2-3 ori pe septămână sdra cu e periuţă muiată în acăsfcâ tiuctură so frdeă pslea capului. Flaconul mic lei 1.50; împătrit le! 4._
Apa
Colonia Traianra?îutualetă
Flaconul lei 2.
batistă şi băl.
Pudra Glicero-Oriza cori şi infrăgesaj
pielea Cutia 1 leu şi 50 b._
^7/^ cJ^f/eăâanrJua
Nu voin considera ca preparate ale inele de cât ce vor purta semnătura de mal jos şi timbrul Farmaciei.
Depositul pentru tdtâ ţâra la Farmacia Română, Calea Victoriei, 77,
(Cişmeaua Roşie) Bucureşti.
Se espediaza in tote punctele ţerii, contra-Mandat postai. De la 10 lei în sus
embalaj nu se socotesce, în jos 50 bani.
Tdt.e aceste specialităţi se găsesc şi la Farmacia Brinduşi-Zimnicea
Dacia) la farm. Chr. Alexandrin, Calea Victoriei, No 77; şi d. Marin Ionescu, coafer str. Academiei, (sub Hotel Union) . Ghiţulescu. Cerenlâ din provincii se vor face la administraţia (Jiarulul TREBUINCIOSUL, Bncurescl.
Aceste medicamente se vinde la farmacia I. A. Ciura, str. Lipscani, (Palatul în Brăila la farmacia d-luî Eabini şi în Ploescî la farmacia d-lul F
yse darueaee celui ce va arăta că esistă tincturi superiore celor inventate de . O. Ciani. Apă englesă fină pentru a văpsi instantaneu în negru sau castaniu barba, pârul, a’l face să crâscă si a’î împedica căderea. Preţul lei 7. Apă pentru’a da părului o colore blondă aurie şi castanie. Preţul lei 5.	mg
Aii Felsii
Admirabil produs balsamic-
Viimaigre Hygiânique
spirtos şi tonic; de un parfum forte plăcut, favo rabil igienei şi consacrat grijelor de toaletă, menţine corpul într’o stare înfloritore de sănătate. Previne şi risipeşte bubele, roşiaţa, petele, încreţiturile şi orl-ce alteraţie a pe’leîj pe care o întinereşte şi o îndulceşte dânduî o aparenţă albă catifelată. Flaconul lei 1.30.—Oţet higienic pentru, toaletă şi bae cu parfum de micşunele FI. mare lei 2.—Oţet cu parfum buchet Corona Italiei FI. lei 1.75—Oţet de lapte de migdale. FI. lei i-50.	tU
Veliitina Frecceri
Acâstă adevărată pulbere de ored — bine preparată, e lipsită cu totul de orl-ce substanţă vătămătore poliţei şi e bună pentru tdte domnele care doresc să’şi păstreze sănătatea şi frumuseţea lor. Astă pulbere e invisibilă şi de o fineţe sfără egală, este parfumată cu un miros special şi delicat, şi asigură peliţei o frumuseţe constantă şi o frăgezime ce nu se poate altera. Cutia lei 1. 40.
Apa coroanei I taliei S
—i--------------------------- pentru batis-
te şi pentru cure igienice a toaletei. Acesta apă este destilată dintre toate florile cele maî miro-sitdre şi aromatic din Genua de către d. Stefano Frecceri distilator şi parfumator premiat cu 17 medalie şi diplome de ondre la exposiţiunile naţionale şi internaţionale. Ea înlocuesce cu mal multe avantage apa de colonia, mirosul său e mai delicat, suav şi durător. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele mai bune com-posiţiunl pentru a menţine tinereţea şi albdţa pel ei, făcându-o mole şi înfloritore, curăţind-o de orî-ceimperfecţiuni.—Preţul lei 2, flacon mare.
Acdstăcomposi-\J »/ w m. --- r „ »« ţ!Un6 abSOlutfi
1 — —--------------------- nevătămătdre,
arie constatată proprietatea de a ridica în câteva minute toţi acel perl ce se cred netrebuia-cioşl. Flaconul mare lei I. 99
inventată de Pietre Bor-tolotti din Bologna, premiată cu 38 medalii ale es-posiţiunel naţionale şi internaţionale. Acdstă apă într’adovfer miraculdsă e compusă numai din substanţe vegetale, cele mai tonice, aromatice şi salutifere pe care le posedă Botanica. Nici o apă pdn6 acum cunoscută nu este superiorăa-pel de felsina şi probă de aedsta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul el. Două, trei picături din acdstă apă într’o ba tastă şi’I dă unul din cele maî plăcuţe mirosuri. Opt sau dece picături în o jumătate pahar de apă curată şi spălându-ne de două său trei ori pe ţii conservă, reînfloresce şi întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face să dispară bubele accidentale şi orî-ce pete precum şi încreţiturile feţei. Pentru băî, o sticluţă din acestă apă întăresce corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pielei, mâncărimea, distruge orî-ce u-rîtă odore a transpirăreî şi procură o stare da bine neesplicabilă. Câte-va picături turnate pe fer roşu respândescu unu parfum din cele mai plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O lin guriţă ordinară în un pahar de apă dopărtăză de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba, Mirosind’o des depărtăglă febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltose său nesănătose. şi este un preservativ escelent contra bolelor molipsitore şi epidemice. Are puterea balsamică d'a cicatriza înţepăturile insectelor 'si a face să piară vânătăile şi unflâturile şi de*a linişti la moment durerea produsă de sgârieturele’şi arsurile pelel, când e spălată cu apă de acesta şi se acopere cu bumbac legând rana lei 1, 50 flaconul mare
Ano rio n011 nun Pentru Toaleta si Bai Pre-AM llU U ullU V H Palată de S. Friceri, pariu-
—A-----------------. mer al M. S. Regele Italiei
Premiat cu 15 medalii. Ea pe lângă că are cel maî graţios şi cel mal suav parfum pentru batista. întrebuinţată in dilnice spălări, risipeşte iritările şi întăresce vederea, face să dispară petele de pe faţă întăreşte cărnurile. Luată pentru gură risipeşte mierosul urât, curăţă dinţii şi î îtărşte gingiile, şi pentru Băî, o sticluţă întăreşte corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pelel, mân-cărimea, distruge ori ce urâtă odore a transpi. rărei şi procură o stare de bine neexprimabilă Flaconul mic lei 1,50. dublu 2,50.
UinOllillQ rectiflcată Şi parfumată cu boucquet i iutii IMri de trandafir sPre a vindeca scoroji-rile peleî şi a o apăra dc ori ce bolă de pele; păstreflă fragedă carnea dândui fineţe şi transparenţă. Flaconul iei 1.20.
T 4 “Plftwiwo Restaurator american, ida £ iurme al părului elegant spre colorarea părului şi barbei, a chimistului doctor I. B. Wiiiam Wood 3219 Th. Street New-York. Albirea sau dscoiorarea părului nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mal multe ori adusă de o emoţiune violentă, de o mare durere, de boale speciale şi de atâtea alte căuşe neprevăzute, cu Florine, pe care elegantele dame americane şi engleţje oîntre-buinţăţlă de câţl-va ani şi care este tinctu-ra de toaletă cea mal ’ întrebuinţată, se redă perilor cărunţi sau albi colorea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vigore râdăcinel ca să-I facă să renască şi să le împedice căderea. Ea e absolut nevătămătdre, conservă pelea într’o stare bună de frăgedime şi o preservâ de pete. întrebuinţarea Florinei nu cere să se spele mal
înteiu părul, având ea însăşi proprietatea de a desgrăşa şi a curăţi complectă capul. Lucră# gradat, şi după 7 sau 8 Zile
de întrebuinţare se obţine un succes sigur şi strălucitor. A se observa marca fabricei având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 luni) într’o elegantă cutie lei 6.
A1 Vi rriri si de jasomie.Astăspe-aAAU Uc wi IU cialitate absolut nevâ-tămătore şi parfumată cu jasomie, are proprietatea de a albi la moment pelea, făcând să dispară încreţiturile, rojiî şi petele de roşiaţă. Sticla lei 2.
Praf de di iti igienic cTmaS
nesie şi chinină. Acest praf de dinţi nu numai că preserva dinţii, dar ’I face’ albi, întărind în acelaşi timp gingiile şi curăţind suflarea. Impedică ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a format deja o face să peră. Calităţile antidistrugătore ale acestui prafu suntu in stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gurel; apoi mal dă gurel o frăgeţlime particulară, şi fără a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii lei 1, 50
Praf dentifrice SgŞÎS£3£
cuiăţâ repede dinţii cel maî negligiaţî, şi le dă totă albâţa isvorulul, precum şi impedică stricăciunea şi tote bolele relativ la dinţi. Cutia lei l. 30.
ipmin hnlDOTnipn Fectru Surzire. E un ro
LII Ui U L'lilijQiiiM mfcd™ experimentata, de
----------------------efecte extra ordinare, de
profesori specialişti, pentru tote bolele care aduc slăbirea sâu lipsa totală a auZuluI, precum pentru a vindeca acel sgmot atât de supărător in canalul auditor intern de care bolnavii rămân aşa de xcitaţl şi desgustaţî. Flaconul lei 3. ^
Plini Pil IUI Remedia forte siguru ş-. Ulii llll UI Puternic' caro nu conţine -----------U nici arsenicu nici phos
phor. Pachetul nu'costâ mai mult de cât 70 bani
flnh
cel mai gentil si cel mai ef-tin cadou ce se p6te face la o ’ dama este : O cutie elegantă
satinată in cromoîitografiă cu garnituri în pasmanterie; coprinZend 2 butelii de parfum, 1 butelie de glicerina parfumată, o cutie de pudră de orez parfumată pentru a albi pelea şi o cutie cu prafuri de dinţi. Preciul lei 6.
O altă frumosâ cutie care conţine o sticlă de parfum o cutie de pudră de orez parfumată, un cosmetic şi un mic săpun, Lei 3.50.
Huntor al mini
de fraţii EI Z ZI tncuragiaţl de o-iicacitatoa produselor nostre, şi în urma sfaturilor necontenite ale unora dintre clienţii noştri, amu preparaţii REGENERATORUL PERULUI, pe care avem o-norea sâ-’l presintăm ca pe celu maî bunii din câte se vând Acâstă preparaţie, fără sâ fie o tinctură, redă culorea primitivă pârului lucrând de-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind rădăcina părului, făcendul mole şi oprindu’l căderea; îl redă tote puterile organice perdute din causa vre-unel bole a vârstei etc: nu păteză ru-făria. Din causa acestor calităţi, se recomandă continuarea intrebuinţărei sele deja primită şi preferită în Italia şi străinătate, recunoscându-se ca cel maî bun REGENERATOR şi ca celu mai eftin. Lei 6 flaconul.
mhn-nn tPhnun Tinctură acestei plante, aduse IUI fl“ iilflid de d. Luigi Ubicini din Bra-
- silia încă din 1872 odată cu Tayuya, este forte eficace pentru a combate nevralgiile, durerile de la articulaţii, precumu şi durerile de ose cari nu au putut fi vindecate prin orî-ce altă tratare, adică cu săruri de chinină, morfină etc., şi chiar cu băl de oleurî, cu duşuri său cu alte mijloce pe cari medicina şi empirismul le procură, aşa că este înumărată între cele mai puternice leacuri antireumatic® cunoscute până acuxna. Lei 6 flaconul.
i _x L rr„, * Tot ce e mal mirositor ir illlîl Ul llll 111 produsuldestilărelflorilor
—— ---------------- e coprins în Apa de Turin.
E greu de a se găsi o delicateţă de parfum supe-rioră Apei de Turin, care are propietăţî igienice recomandate. Diluată în apă devine lăptosă, şi cu asta, spălându-se cine-va de câte-va ori pe Zi, are proprietatea de a face să dispară orî-ce pată de pe faţă, încreţiturile dispar ji pelea rămâne mole ca catifeaua. Dacă se spală gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplăcut al gurel. Câte-va picături turnate pe fer roşu răspândesc un parfum plăcut care curăţă aerul stricat din odăi. DepărtâZă roşâţa ce causeZă de ordinar briciul când îşi rade cine va barba. Proprietăţile igienice indicate şi cari nu se găsesc aşa uşor in alte ape de toaletă ’iau procurat favorea lumel elegante. Modul întrebuinţare! a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fiece butelie. Lei 1, 50.
m.
Acest preparat ifi compara
bil ounturos şi solubil, dă frăgedime şi frumuseţe pelel, previne şi distruge încreţiturile pelel, precum şi menţine frumuseţea până la o etate înaintată. Face să dispară asemenoa încetul cu încetul semnele de vărsat. Lei 3.50
inn	fii!#l	cu mal multe
illld Flvlljvl 1 medalii laexposiţiunl na-
—s---------_--------- ţionale şi internaţionale,
are proprietatea, probată pin mii şi mii de certificate, d’a face să înceteZ® imediat căderea pârului, de a’l face să creseă, dând putere râdăcinel şi făcând să dispară mâtrâţa. Are iconte-stabila proprietate d’a mănţine colorea primitivă a părului. Apa frecceri este în fine cel mal bun cosmetic, ce se oferă publicului pentru nutrirea pârului, pe care îl face flexibil şi lucitor Flaco-lel 2, 50.
Estractul de odoare p”tralat“
variatu asorti ment: buchet de trandafir, buchet sărut furat, buchet de vanilie, buchet de ierbene, buchet oriental, buchet Bosfor, buchet al Reginei, buchet de amor, Ess-buchet, buchet Garafano, bucnet Gelsonimo, buchet de dame, fân verde, Paciuli, Moscu şi buchet Jockey-Club. Sticla mica de lei 1.20, mare si de lux, lei 2.
de portooale întreita superi-âră în sticle forte elegante lei 1.
Apădefldre
L
a se păzi de contrfaceri: aceste specialităţi pentru ea se fie aieverate treime ca se porte timM ziarului „Fratia Româuo-taliaua!!. a se cere.la depositari ca se se fierte ţintei acestui ziar, ^ A
Tipografia Modern^ ^Gretori

emiel No. 24.
TINERI 4 MAIU 1884
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
-   ■	-	I Ml- ■ ■■■	■ I	..... ——
ANUL XT No. 3587
abonamente
pentru capitală
Pentru un an.............Leî	24
„	Şăae luni ....	„12
.	trei ^ ... . „7
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , .... Lei 30 t.,,	şOse luni . ... ,15
„	trei , . . .	„8
PENTRU STRE1NETA.TE
Pentru un an.............Lei	40
. ş6se luni	...	„	20
» trei „	.	„ 1‘4
Abonamente se fac la 1 si 15 a fie-e&rel luni
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilă..
Epistolele nefranca ie serefusă; ar-ticolil nepublicaţl se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francia Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugbne Micoud, 81 Fleet Street. E. C. London.
Austria.flasse«fcleicer,et Comp.Wien. Ungaria. D. Moritz Wiîst, in Buaa-Pest- Servitenplatz.
Redacţiuiiea Strada Regală, No. 15.
Director politic,
I. C. FUNDESCU
Administraţia
Str. Academiei No 24.
SOIRI TELEGRAFICE
(După fiarele străine)
Berlin, 13 Maiu.— Krcuzzeitung anun-ciă ca împăratul Wilhelm a învoit în fine retragerea principelui Bismarck din serviciul prusian.
Reichstagul în a treia citire a primit legea contra socialiştilor fără nici o schimbare. In curând Reichstagu' se va închide; sesiunea viitdre începe în a doua săptămână din Iuniu, când se va discuta şi vota legea asigurărilor.
Paris,, 13 Maiu. - Negocierile dintre Francia şi Anglia asupra conferen ţel ur-mâză; penă acum ele n’au dat nici un resultat.
Se confirmă scirea că între China şi Francia s’a încheiat un tratat. China recunăsce protectoratul frances în Ton-kin şi Annam. Provinciele Yunnan, Ki-langLi şi Canton se deschid comerciu-lul frances printr’un tratat |de comerciu special. China îşi va retrage numai de cât trupele din Tonking.
Tratatul, care a fost supus curţeî din Peking pentru ratificare, s’a încheiat între d. Fournier şi Li-Hung-Tsang. Minis-trul-preşedinte Ferry a comunicat acest resultat preşedintelui Grâvy, în urmă s’a ţinut un consiliu de miniştri.
Roma, 13 MaiG. — Sgomotul despre 6re-cari planuri ale Franciei în Maroco se socote p’aci ca nu tocmai neîntemeiat. Cabinetul frances a declarat însă că ces-tiunile pendente între Francia şi Maroco n’au nici o gravitate.
Londra, 13 Maiu. — Din isvor sigur se spune că-Francia şi Turcia persistă în pretenţiunile lor, nu vor cere însă de la conferenţă confirmarea lor.
Pentru siguranţa oraşului Suakim, s’a trărnis din Ramleh vasul Orontes cu infanterie de marină. Baker paşa a plecat în Europa spre a’şl căuta ranele.
Sofia, 13 Maiu.—Neue Preie Presse pri-mesce urraâtărea scire; „Douî delegaţi bulgari afi plecat "ilele din urmă din Fi-lipopole, pentru a înmâna puterilor europene ud memoriG în care sunt espuse suferinţele poporului din Rumelia orientală şi se esprimă trebuinţa de a se rea-lisa unirea Rumelieî cu Bulgaria."
Cair, 13 Mal —Linia telegrafică dintre Korosko şi Abu-Hamed a fost întreruptă. Fugarii nu mal pot străbate pustiul.
Mudirul din Dongola cere mereu ajutor. El nu mai dispune în oraş de cât de patru companii de infanterie şi 200 başî-buzucl; cele-alte trupe sunt împrăştiate în provincie. Situaţiunea e forte critică.
vintele primului ministru au fost viu a-plaudate.
A se vedea Ultime Scirî pe pag. III.
BUCUMI, moi, 3 MAIU
Ori cât s’ar încerca cine-va să’şî ascundă scopurile sâle, vine un timp când nu maî pote. Rari sunt aceia cari se m<5ră fără să scie nimeni ce atl gândit şi ce aii proiectat. Eî de sicur nu atl pasiuni, nu au uri şi aşteptă cu sânge rece timpul şi împrejurările în care lumea să văţlă ce avăti de gînd să facă; dăcă vine acel timp, eî îşi pun în aplicare proiectul; dăcă nu, mor împăcaţi în consciinţa lor. Cei maî mulţi însă nu pot să se stăpânăscă ast-fel pănă în sfârşit. Pasiunea fiind maî tare de cât raţionamentul, vine un timp când pierd pacienţa şi se trădăglă în-tăiu prin câte-va cuvinte şi maî pe urmă prin chiar faptele lor.
Grupul conservator, fără cap şi domiciliu politic, cum plicea învăţatul bărbat de stat d. B. Boerescu, a manifestat în tot-d’auna principii liberalo, şi când a venit la putere le-a nesocotit, ie-a lovit chiar. După ce a căţlut de la guvern, a strigat pe tăte tonurile că este conservator şi dinastic. Grupul sincerilor-liberalî erăşî a manifestat în tot-d’auna principiele cele maî înaintate şi a combătut cu cea mal mare violenţă pe conservatori. Grupul conservator rătăcind însă mult fără cap şi fără domicilii!, a vă$ut că din $i în ţii se micşoreză şi la aman a poposit la grupul cel-l’alt, cerănd un domiciliu şi primind de cap al lor pe d. Vernescu; ăr grupul acestuia, ca politeţă, a primit de cap pe unul din principalii con servatorî, pe d. Lascar Catargiti. A-cestă arangiare făcută, ambele grupuri contopite, ele deveniră maî cu-ragiose, naturalmente, fiind că omul care are casă şi masă e maî cutezător de cât vagabondul care nu are pe ce să se răţlime.
Insă cu curagiul veni şi pofta maî mare, cu pofta mal mare veni şi pasiunea maî mare, cu pasiunea veni şi desvălirea scopurilor.
Din câte-va articole publicate de către făia coaliţiuneî se întrevă^u că scopul lor nu este numai lupta legală pentru resturnarea guvernului, ci că aii şi alte intenţiunî.
Se făcu apoî alianţa cu d. Geor-ges Bibesco, şi acăstă alianţă, discursurile din sala Bosel şi manifestarea ce voiai! să facă la Palat Sâmbătă năpte, dovediră cu prisosinţă, deteră pe faciă adevăratele intenţiunî, acelea adică cum că coalisaţiî sunt întruniţi pentru resturnarea actualei stări de lucruri şi aducerea d-luî Georges Bibesco în capul ţăreî.
Acest fapt nu se maî pote con testa de nimeni. Şi decă s’ar găsi cine-va să’l conteste, apoî banii ce cheltuesce Beizadeaoa prin unele mahalale şi pe la studenţi, speranţele ce au manifestat alţii în public despre fericiri viitdre şi necurmata sea activitate îlu va convinge pe acela, fie el cât de orb.
D. Georges Bibesco este dăr candidatul ambelor grupuri coalisate la Tronul României.
Noî recunosceam fie-căruî român dreptul de a aspira la Tronul României cându cordna era electivă. Atunci putea să vie în capul ţSreî ori cine, şi avem esemple că au venit de multe ori dmenî din popor. Chiar familiele Bibesco şi Stirbey, ce erai! dre de cât nisce familii obscure la începutul secolului acesta? Era
destul să aibă cine-va merite şi capacitate ca se urce treptele tronului.
Acum însă lucrurile sunt alt fel. Ţăra ’şî a dat o dinastiă; şi decă a fost combătută altă dătă chiar de noî, pentru fapte nenorocite cari le făcuseră consilierii tronului şi cari aduseseră ţerape marginea prăpăstieî, aţii după resbel, în care ne-a făcut celu mai mare servicid, şi după cele întâmplate în urmă, nu ’î mal este permis nimuluî să o nesocotăscă.
Dăr să admitem că ar fi posibilă o schimbare. Cine vine atunci în capul ţăreî ? Pote să vie d. Bibesco?
După natura lucrurilor, ori ce schimbare se face în sensul progresului. Ceea ce a fost bună acum 50 seu chiar 30 anî, aţii nu maî este. Decî d. Bibescu, dăcă ar veni în capul ţăreî, trebue să vie ca preşedinte de republică. Acăsta este intenţiunea sea ?
Să’li! ascultăm pe d-sea. Secretarul d-săle a trimis ^iaruluî parisian, la Patrie, o corespondenţă din Bucu-rescî în care citimu şi următorele rînduri :
„Acei cari ah ceva cunoscinţă de istoria României, sciu că ceea ce a lipsit tot d'auna acestei frumose teri, d’o valore într’adevăr escepţională, este o aristocraţiă, o nobleţă, un patriciat!!“
Care va să clică lupta d-luî Bibesco este concentrată în acestă, ideiă, de a veni în capul ţăreî spre a înfiinţa aristocraţia, nobleţă, patriciatul ?
Noî am spus altă detă că d. Bibesco, ne cunoscând limba română, nu pote cunosce nici obiceiurile, nici simţimăntele acestei ţări „atât de fru-mose şi d’o valăre în adevăr escepţională." Acei cari nu ne-ab crezut, acum pot să se convingă singuri.
Dăcă d-sea însă are ilusiunî, că în acăstă ţeră, eminamente democratică, căria îî recunosce chiar d. Bibesco calitatea de a nu fi avut aristocraţia, nobleţă, patricianat în timpurile în cari se afla în totă lumea păte să se adopte acum când spiritul democraţiei domină lumea, întrebăm pe cei din grupul sincer liberal dăcă d-lor maî cred in asemenea parasco-venii ?
Şi decă nu cred, cum se face că s’atl aliat cu d-sea şi i’aft adoptat de candidat ?
Dăcă cred, se le fie de bine. Ţăra se va convinge şi maî bine că nici eî nu’î cunosc simţimăntele, şi că acei cari nu’î cunosc simţimăntele nu pot nici să o guvernele.
înainte de 1848 toţi seim că în Europa spiritul reacţionar domnea în tăte părţile. Principele Georges Bibescu, urcăndu-se pe tronul României, a căutat să formede şi în ţăra acăsta o aristocraţie, o nobleţe, un patriciat; dăr, fiind-că spiritul ţăreî era democrat, şi văzând că este peste putinţă a se menţine la putere pe principiele aristocratice, a alergat la faimăsa declaraţiune că „sorta acestei ţ&rî este a fi în tot-deuna smerităşi îndătă acei cărora le-a convenit acăstă declaraţiune au consimţit spre a’î da concursul.
Fiul acestuia, văţjănd că a$î nu maî păte avea valăre în ochiî acelor streini declaraţiunea părintelui, a a-lergat la formarea unei nobleţî care să umilescă ţăra, să o închine acelora cari au acăstă necesitate, cum a făcut nobleţea polonă.
Să’î fie de Jjine. Dăr trebue să sciâ că dăcă părintele său a că^ut atuncî tocmai pentru asemenea idei, d-sea nu păte să spere acum, când ţăra s’a transformat cu totul, nu numai la demnitatea corănel, dăr nici la aceea de cetăţean român.
Domnia sea sciă că nu maî
este cetăţean român din <Jiua când a servit în armată streină. D-sea trebue să cără la corpurile năstre le~ giuităre recunăscerea, şi în urma acestor declaraţiunî suntem şicuri că nu se va maî găsi un singur român care să’î o dea !
Publicăm în nnmSrul nostru de a$f discursul d-luî N. lonescu, ţinut cu ocasiunea interpelării d-luî Epu-rescu privitdre la conflictul de Sâmbătă năpte, căcî nimic nu păte să dea maî bine o ideiă despre situaţiunea acelui conflict şi nimic nu păte se vestejăscă maî bine fapta şi scopul manifestanţilor. * 13
Guvernul frances a repurtat un succes însemnat, <Ţce Neue Freie Presse de la
13 Maiu, în Tientsin, căpitanul Fournier şi representantul Chinei au subscris un tratat prin care imperiul ceresc recunosce protectoratul frances asupra Tonkinuluî şi Anamulul şi deschide trei provincii, mărginaşe cu Tonkinul, comerciuluî eu-ropen.
Cu tratatul din Tientsin, care trebue
să fie ratificat de împărătesa Chinei, se închide o campanie de douî ani, plini de aventuri. Francia a întreprins acest res-boî în depărtatul orient, pentru a’şl re-ardica prestigiul ce începuse să pălescă şi pentru a deschide nuol debuşearl co-merciulul şi industriei sele, cari sufereu în Europa din causa curentului protec-ţionist.
Decă Francia n’ar fi avut a face în Tonking şi Anam de cât cu guvernele acestor două ţări, de sigur că întreprinderea n’ar fi costat atât şi n’ar fi durat douî ani. Der în dosul mandarinilor a-namiţi stătea vecinul puternic. Curtea din Peking, după esemplul resboiulul oficios al Rusiei în contra Turciei, cre<Ju că va putea să intre în campanie fără a declara resbol, menţinând chiar relaţiunile diplomatice, şi că cu acăstă metodă va înfrânge pe Francia.
Multă vreme acestă procedare nu fu simţită în Francia, precum o dovedesc negocierile zadarnice ale lui Bourre şi Tricou în Şangal; pote chiar că diplomaţii francezi nu voirâ mult timp să înţe-lăgă, pentru ca nu cum-va conflictul să degenereze într’un răsboiG cu China ceia ce ar fi paralisat acţiunea Franciei în Europa.
Ast-fel, pe când China trămitea în Tonking trupe bine esercitate şi echipate europenesce, pentru a înfrânge pe frances! alături cu pavilionele negre, guvernul Republicel se mulţămea să espe-dieze câte-va mii din infanteria marinâ. Urmarea fu înfrângerile de la Ha-Noî în 1883, când că<|u comandantul Riviere şi de la Sontay în August acelaşi an.
AtuncL d’abia se vă(|u in Francia că cu puteri neîndestulătdre nu se pote a-junge la nici un resultat şi se începu trămiterea ajutdrelor. Armata de acţiune fu rădicată la 16,000 dmenî subt comanda a trei generali, Millot, Briere de l’Isle şi Negrier.
Schimbarea în bine începuse însă de mal nainte; causa principală a înfrângerii era certa între autorităţile francese civile şi militare. îndată ce admirabil Courbet luă comanda supremă, el putu se reuşâscă a coprinde capitala Anamulul în filele de 18, 19, 20 August anul trecut. Tot admiralul Coubert a cucerit Son-Tay în Decembre 1883. D'aci încolo acţiunea fu uşoră.
Ultimele operaţiuni ale francesilor şi maî cu osebire căderea Bac-Ninhuluî aG impresionat mult curtea din Peking. Prima urmare fu o revoluţiune de palat. Consiliul suprem fu destituit şi chiar principele Kung, moşul împăratului minor, nu fu cruţat. Kung fu înlocuit cu principele Chun, care e cunoscut ca duşman al Europenilor. Comandanţii chinesî cari trebuiau să apere Bac-Ninhul fură supuşi unei instrucţiuni, şi câţî-va au plătit cu capul lor victoria Francesilor.
Totuşi se recunoscu în curând că ori-
ce opunere e zadarnică şi curentul pacl-nic înlocui pe cel resboinic.
Nimeni nu pote tăgădui că succesulu acţiune! va contribui mult mult la întărirea posiţiuniî cabinetului Ferry. Trebue să se recunoscă că lucrarea guvernului n’a fost de loc uşurată de oposi-ţiune. Ori de câte ori se presentau miniştrii naintea Camerilor pentru a cere încuviinţarea mijldcelor, el e rau siliţi să asculte criticele cele maî ’ violente. Trebue să se recundscă asemenea, <Jice Neue Freie Presse, că guvernul frances a dat dovedi de moderaţiune. El a renunţat la despăgubirea de resboiG în schimb însă a deschis comerciuluî eu-ropân, trei provincii, lucru pentru care civilisaţiunea europenă trebue să-I mul-ţumescă.
INFORMAŢIUNÎ
MM. LL. Regele şi Regina ’şî-afi luat reşedinţa, ieri, Mercur!, 2 MaiG curent, ia palatul de vară de la Cotrocenl.
—o —
Marţi, 1 MaiG, la orele IOV4 diminâţa, M. S. Regele, însoţit de adjutantul de serviciu, a mers la casarma Alexandria spre a inspecta batalionul 2 de vănă-torî. Aci, Regele fu întâmpinat de d-nu general de divizie A. Cernat, comandantul corpului II de armată, D. general Radovicî, comandantul divisieî III, şi de d. maior lonescu, comandantul batalionului.
Augustul nostru Suveran a inspectat cu de-amănuntul trupa, care adăsta în curtea casărmeî în ordine de bătaie şi care a săvârşit mânuirea armelor şi deosebite mişcări din scola de companie şi de batalion.
După aceea, s’a făcut defilare cu pas iute şi pas gimnastic. Regele visită în urmă localul şi, rămâind pe deplin satisfăcut, a arătat înalta Sea mulţumire d-luî maior N. Iones .u, comandantul batalionului.
La orele 12, Majestatea Sea s’a întors la Palat.
—o —
In aceiaşi <|i, MM. LL. Regele şi Regina au dat un prânz în onorea Ex. Săle d-lul Hoorickx, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al M. S. Regelui Belgilor.
La acest prânz au luat parte d. G. Lecca, ministru de finance, d. Th. Ro-seti, preşedinte la înalta curte* de casaţie, Em. Sa Monsegnior Paoli, archie-piscop catolic, d. G. Gr. Cantacuzino, fost ministru, d. N. Fleva primar al capitalei, d. G. Filiti, procuror general la înalta curte de casaţie, d. G. Creţeanu, membru la înalta curte de casaţie, d. G. Lahovari, membru la înalta curte de compturî, d. C. Exarcu, fost ministru plenipotenţiar, d. P. Săvescu, prim-pro-curor al curţeî de compturî, d. Gr. C. Cantacusino, d. senator, I.JMarghiloman, fost senator, d. dr. Severin, decan al fa-cultăţeî de medicină, d. Ad. Cantacuzino, prim preşedinte al curţeî de apel, d. Gr. Tocilescu, secretar general al ministerului cultelor, d. Gr. Ghica, secretar general alu ministerului afacerilor străine, d. C. Romniceanu, secretar general al ministerului domenielor, d. C. Cretzeanu prefect al judeţului Ilfov, d. Al Pencovicî, director al Monitorului oficial, d-niî generali Racoviţă, G. Ange-lescu, A. Angelescu şi Pilat, precum şi diferite alte notabilităţi, peste tot 40 de perspne.
—o—
Ex. Sea principele Ouroussoff, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Rusiei, plecând în concediG, d. Al. Is-volsky, prim secretar, va gera afacerile legaţiuneî imperiale în calitate de însărcinat de afaceri, cu începere de la 2 (14) Maiu.
—o—
Londra, 12 Maî.*— Motivând moţiunea sea de blam, d. Hichs-Beach accen-tuâză greşelele guvernului mal cu sămă în ce privesce misiunea lui Gordon.
D. Gladstone combate afirmaţiunea că guvernul are de gând să sacrifice pe Gordon. Oposiţiunea cere cucerirea Sudanului, adecă răsboiul contra unul popor care voesce să fie liber, şi acesta n’o va face guvernul. Gladstone respinge aserţiunea că guvernul n’a făcut nici unG pas pentru scăparea lui Gordon. Maî nainte, oposiţiunea ataca pe Gordon pentru a face rău guvernului, acum îlă a-pără tot în acelaşi scop. D. Gladstone declară în mijlocul aplauselor partidei liberale, că moţiunea Beach urmăresce scopul d’a trece guvernul în mâna conservatorilor. Guvernul are datorii şi faciă cu Gordon, şi faciă cu Anglia; el le va îndeplini pe tote. Pote că guvernul va fi silit să trămită armată în acea teribilă ţâră; nu va face acăsta însă de cât atuncî când va avea dovedă c’acesta e în interesulu şi spre cinstea Angliei. Guvernul nu va. umbla după cuceriri pentru a face pe placul oposiţiumî. Cu-
i
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAPHUL
Dilele acestea a sosit în portul Galaţi, scrie «Jiarul local Posta, vaporul de re$-boiu engles Cockatrice,
—o —
Ieri a sosită la Galaţi cu vaporul d. conte Diesbach, secretarul ambasadei fran-cese din Bucurescî. D-sea a descins la hotel Metropol.
—	O — '
Vocea Covurluiulul publică un raport al Comisarului gărei Bărboşi adresat poliţaiului din Galaţi, care conţine fapte destul de grave în sarcina ajutorului inspectorului secţiuneî IV, Galaţi, d. Luca-sievici.
Atragem atenţiunea d-lui director general al Căilor ferate asupra denunţărilor coprinse în acest raport, din 3 Aprilie şi care portă No. 98.
—	o—
La 26 Maifi, după cum anunţă t|iarul Tutova, se va trage loteria comitetului de bine-facere al domnelor române din Berlad.
DISCURSUL D-llli I I0NESCU
Pronunţaţii în şedinţa Camerei de la 30 Aprilie 1884.
Domnii mei, ’ml pare răii că nu pot să mă asociez cu acâstă moţiune, pentru care secţiunile nostre s’aă pronunţat cu atâta majoritate.
Dâca înainte de motivele expuse prin raportul comitetului delegaţilor putem să am veri-o esitaţiune faciâ cu textul simplu al moţiunel, acum după motivele cu aparenţă juridică cari s’aă adus de onor. raportor, mal puţin trebue să esitez.
Se pune In joc unul din drepturile poporului într’pn stat liber, dreptul de întrunire, şi se ţlice, că întrunirea nu a fost genată; dăr adunarea a eşit pe pieţe, pe strade şi a emis strigăte sediţiose, s’a pus în cas de contravenţiune poliţienâscă, şi prin urmare dupe aceea guvernul trebuia să prevină. Ce ? Nu o spune.
Turburarea ordine! publice, negreşit pentru că numai atunci ar fi început rolul guvernului...
D. preşedinte al Consiliului : Ceru cu-vîntulfl.
D. N. Ionescu. Şă’mî permită onor. raportor şi d. prim ministru, care a cerută cu animaţiune cuvântul, de a <lice că nu pot nega dreptul guvernului de a vegliiâ la ordinea publică. Dâr nu pot să admită nici o măsură care vine sub pretext de a apăra ordinea publică, pentru care numai tribunalele pot să se sesiseze.
Ce se ijicejîn raport? S’afi pronunţată strigăte sediţiose, mal ântâifi strigătulfi în sine nu se putea califica ca sediţios. — Der ce întreprind eu înaintea represintaţiunil naţionale de a face o apărare ca înaintea tribunalelor ? Dâcă ar fi fost asemenea strigăte, poliţia n’avea de cât să aresteze, să dea pe mânafjustiţiel pe acei cari strigau, dăr acesta şi d. ministru de interne şi d. ministru de justiţie <jic că nu a fost caz de a se face.
Atunci, ce mal rămâne din argumenta-ţiunea juridică a comitetului delegaţilor ? Preventivul sistem în materie de siguranţă publică, în de afară de legile în vigore, cu dispreţul unor drepturi înscrise în Consti-tuţiune ca aparţinând poporului.
Acesta este o anomalie din7 punctul de vedere alu administraţiunel executive, şi fiind-că am rostit acest cuvânt grăbesc a Zice : n’am nici o imputare a face guvernului Maiestăţeî Sele ca guvern; n’am surprins mâna gavernului, ca guvern, în ceea-ce bine-voesce comitetul delegaţilor a numi „acţiunea poliţiei, acţiunea preventivă," şi amu curagiulu a dice acesta fiind-că pună fundament pe decfaraţiunile domnului ministru de interne şi domnului ministru al justiţiei.
D-lor, eă — şi ’ml pare rău că în tot-d’a-una ne-am deprins mai întâia să regu lăm situaţiunea nostră, der fiind-că aşa fac toţi, fac şi eu—eu nu vin ca martor ocular, fiind-că nu am aflat casulu de câta a doua gi; prin urmare, vedeţi că sunt des-brăcat de orl-ce impresiune, ba pot să <jie că în acea seră am acompaniat pe un vechia amic liberal până la acestă întrunire a liberalilor conservatori, până ia uşa întrunire!, când eu m’am dus acasă să me liniscesc, ier d-sa a intrat înăuntru pentru a’şl satisface curiositatea de a vedea ce de-marşe pot face capii partitelor oposiţiunil, al partitelor unite —nu sciţi cum să le mal numesc, fiind-că prin atâtea metamorfose aă trecut în cât nu sciţi cumă să’î numescti; pote domnul Stolojan cu morfologia sea socială ’I va califica mai bine. (Ilaritate).
Eă, atât vă pot mărturisi, că amiculă meu. om inteliginte, nu ’ml a dat a înţelege că are să se facă alt ceva de capii partitelor unite, de cât discursuri şi o re-soluţiune. Der decă înaintea justiţiei aş fi chemat, aşi $ice : n’am a mărturisi nimic, nu s’a făcut nimic; ce să vă mărturisesc ? Unde vă sunt culpabilii ? Unde vă suntfi arestaţii ? Iâtă ce aşi (lice înaintea justiţiei.
Am aflat şi eă ca totă lumea şi trebue să vă spun ce sciu, din care putem deduce ce era să se întâmple, pentru că numai astfel s’ar putea justifica energia prin care adunarea ’şl-ar exprima aprobarea sea în privinţa acestui fapt.
Ce mi s’a spus că a fost ?
Boeril s’afi adunat la sala Bossel şi au maltratat pe prefectul poliţiei; se <|ice că l’aft tratat chiar de bursuc, (Ilaritate) şi
prefectul poliţiei s’a mâniat şi a adus gean-darmil de ’l-au bătut când eşiafi din sală. Ce este adevărat din tote acestea ? Este un sîmbure de adevăr în acestea ?
D. Radu Miliaiu nici nu era în Capitală, şi în acâstă privinţă îmi pare bine că dis-cuţiunea a fost în totă libertatea ; d. Radu Mihaifi nu era aici, cuvântul de bursuc nu s’a rostit; s'au rostit alte cuvinte la adresa altora, der să trecem peste dânsele; revo-luţiune n’a fost; cuvântul de revoluţiune în gura poporului într’adevăr însemnâză cel m almic scandal, cea mal mică ceartă între câţî-va; certa însemnăriă tot o revoluţiune când ar fi între două partite, adică, <|ece de o parte, (lece de alta, der acesta nu este o revoluţiune în adevăratul sens al cuvântului şi nu este bine să lăsăm să se prostitue un asemenea cuvânt mare prin asemenea fapte mici; dreptul poporului d’a face.revoluţiuul este contestat; scola nouă numesce acesta evoiuţiunl; deru noi din scola veche să seim că poporul are dreptul de a resista şi a respinge forţă cu forţă pentru cause mari naţionale, şi acesta se numesce revoluţiune. Aci însă n’a fost vorba de revoluţiune, nu s’a întâmplat o revoluţiune, nu era în intenţia nimănui acesta; şi de aceea şi versiunea populară, pe care eti am cules’o din spuse, este că acestă întrunire a fost cu concordul domnilor (?) miniştri. (Ilaritate).
Cuvântul acesta de revoluţiune ’l ati <|is şi alte persone ca să califice lucrul şi mărturisesc că amândoi miniştrii cari au luat cuvântul, eiî cel puţin din partea mea ’I tratez tot-d’a-una cu simţimânt de vechiă şi inalterabilă amicie, ori cât vor face, chiar de ’mî-ar lua şi cuvântul. (Ilaritate.) Sunt legături de acelea cari nu se sufocă nici o dată şi cu nimic.
Vă spun drept că am ascultat cu o durere sufletâscă ore-cari expresiunl pe cari le-am auijit ijicându-se, nu voifi (lice de la acea bancă, căci banca aceea nu însemneză nimic, nu este sufletul acolo în ea, dâr de la onor. miniştrii, amicii mei personal! şi până la ore-care punct pot şlice şi politici, căci şi eii sunt liberal, şi revendic un liberalism tot atât de vechiu ca şi d-lor. Der n’aşî voi să se mal întâmple lucrul care s’a întâmplat câ să se facă un guvern liberal răspunzător de un lucru unde nu este în joc o cestiune guvernamentală.
Eă aşi dori să blamăm pe guvern impu-tându’I ceea ce merită, fiind că destul o-posiţiunea ’I impută ceea ce nu merită; ’I tace o crimă din ceea ce nu este crimă. Apoi orl-ce guvern trebue să se npere, căci apărându-se pe sine, apără ordinea stabilită. Atât mat rău pentru acel cari vor să nege guvernului acest drept, care este o necesitate socială şi sociologică; fiiud că Spencer definesce guvernul aşa: guvernul nu este un accident, este o necesitate bi-fâcătore; est un mal necessaire, este un rău necesarifl. ţ>ic acesta, fiind că este o cestiune forte gravă, dreptul de întrunire, şi avem să ne luminăm, să vedem decă este bine să se voteze acâstă moţiune în modul acesta de către o Cameră constituantă, sub un guvern care, orl-cât s’ar Zice, tot drapelul liberal ’l ţine în mână. Acum tinerii cari sunt din şcola cea tânără cum vorbesc ? Vorbesc în numele ideilor nuol, ale viitorului şi sacrifică presentul. Acesta este o durere, şi de aci nasce pentru mine dâto-ria de a apăra vechile principii de liberalism bătrân, care stă la fundaţiunea regimului constituţional.
Ei bine, d-Ior, cer voe de la represin-tanţil tineretului, cari se gătesc se voteze acestă moţiune, să le spun că o Cameră liberală pote să mulţumescă guvernului pentru atitudinea ce a avut ca guvern; der să vorbesc! pentru viitor în aşa mod şi în aşa sens în cât să dai o direcţiune ca se facă tot aşa, acesta mi se pare prea grav, şi de aceea nu mă unesc cu o moţiune de asemenea natură.
Voci. Cer cuvântul.
D. lanoli. Şi efi am cerut cuvântul ca să nu me înglobeze în acea tinerime.
D. N. Ionescu. D-lor, n’am înţeles să fac alusiune la nimeni personal; de cât Zic, câ am vă^ut pe mulţi din colegii noştri! că vin aci şi fac adesiunl nereservate la fi-losofia sociologică, expusă prin raportul Constituţiuueî, şi pe represintanţil tineretului cărora se propune să voteze asemenea moţiune, fiind îmbibaţi de ideile filosofice expuse prin raport, ’l-am vâtjut aprobând-o. Acesta mi se pare o anomalie aşa în cât mă do re inima.
D-lor, într’un Stat bine organisat, care a făcut evoluţiunile sele liberale, sunt câte va drepturi cari ai trebui se le lase guvernul mal bine în paza cetăţenilor, de cât să se facă el protectorul lor. Guvernul, după teoria modernă, trebue se protejeze pe guvernanţi, şi de la acestă noţiune decurge aceea ca să nu se facă deosebire de par-tit. Guvernanţii, cari cer liniscea palatului ca şi a colibei, ah dreptul să ţUc& guvernului: fiind-că s’a găsită într’un momentu dat cine-va care să nesocotescă aceste bunuri ale poporului, justiţia trebue să ins-trueseă, ca să se constate adevărulu şi se nu se facă cestiune de partit. Iată al duoi-lea cuvânt pentru care m’am întristat când am au^it cele ^ise de amicul meu d. ministru de interne şi de amicul mefi d. ministru de justiţie ; nu numai partitul liberal trebue să apere Constituţiunea şi drepturile poporului, acesta pote fi îu teorie, în practică însă poporului trebue să i se lase tote drepturile sele d’a se apăra contra u-nul guvernă care ’l-ar asupri; şi aci totu Spencer dice că: egalitatea în libertate este dogma adevăratei evoluţinnl liberale, iar nu dreptul egal să ’l confunţlf; căci nu este vorba numai de aplicarea legilorfi, ci este
vorba de acţiunea guvernului faciă cu guvernanţii. De aceea în guvernă se cere să fie omeni înţelepţi. In antichitate, la Greci, omenii înţelepţi fâcâfi parte din guvern şi de aci cuvîntul de cel şâpte înţelepţi al Greciei. Guvernul u dâr trebue să fie înţelept, spre a se putea ridica d’asupra pre-judicielor şi pasiuniloru. pentru că acestea prevestesc simţul bun.
Prin Constituţiunea nostră suntu lăsate poporului drepturi esenţiale, pentru exercitarea cărora el nu dă mandat nimănui, el singur le exercită. Evoluţioniştil Zic ca să dăm guvernului cât mai puţine atribuţiunl, der eu am se coihbat pe d. raportorii alu nostru, fiind-că tinerimea nostră se ia după d-sa şi trebue să combatem erorea. Astăzi mi se pare că tinerimea are se comită o erore şi datoria mea este ca, cu Constituţiunea în mână şi cu doctrina cea veche a liberalismului vechiu, să apăr drepturile poporului. Aceste drepturi suntu d’a fi judecat de către juraţi în tâte crimele şi delictele politice şi de presă; al duoilea este dreptul d’a se ’ntruni liber şi a discuta în libertate, şi în fine este presa, acestă ma gisteru ală opiniunel publice. Nu’I mal făcu laude, căci s’a găsitu alţii, din fe ricire înaintea nostră, cari au înălţată a-câstă instituţiuue populară la demnitatea unei instituţiunl democratice.

Nu pote să fie democraţie într’o societate unde presa nu este liberă, unde nu este judecată prin juraţi şi unde nu sunt întruniri libere, afară de acel turburători vulgari cari neliniştesc pe cetăţeni şi cari cad negreşit sub regulamentele şi legile poliţienescl de sub juridicţiunea d-lul Radu Mihaifi.
Daţi-ml voie, d-lor, să vă citesc articolele din Constituţiune unde sunt înscrise aceste drepturi.
Mal întâiu este art. 5. (Citesce.)
V ’am spus că cele-l-alte lncrurl sunt secundare. Dâr dreptul de întrunire pe care Însuşi Englitera numai pe la jumătatea secolului trecut l’a proclamat, adică atunci când poporul s’a aflat sub o tiranie ministerială, şi în urmă la 1819 a luat o reso-luţiune şi a făcut leg! speciale şi când a venit la putere elementul democratic, a-tuncl s’a ţinut cea d’ântâifi întrunire şi nu a făcut, nu a luat de normă pentru acesta, de cât tot acel mare principia Spencerian sâfi mal bine se Zic : Christian ; adică principiul că, „ceea ce ţie nu’ţl place altuia nu face: “ cu alte cuvinte : să nu fiă supărat de nimeni noptea, dupe 12 ore, în somnul mefi, şefi dâca am nevoie să mă duc unde-va, la un amic care se află bolnav, să nu fifi supărat, să nu vină un sergent de nâpte şi să mă oprâ3Că; acest drept este ceea ce se Zice dreptul de cir-culaţiune şi pentru esercitarea acestui drept al mefi să nu fifi supus capriciului poliţiei.
Mal este şi art. 2g din Constituţiune care Zice: (Citesce.)
Va să Zică, mal ’naiute de tote, trebue se fie o lege care trebue să reguleZe tote cestiunile începând de la cele privitore la întruniri în locuri închise, căci numai întru cât privesce întrunirile în locuri deschise, trebue o autorisaţiune prealabile sub regimul nostru constituţional.
Vedeţi că nici acest drept nu este in-tei’Zis, ci este supus numai la suprave-ghierea poliţienâscă, cum făcea onor. nostru priin-ministru la 1848, când, ca prefect al poliţiei, venea dupe prîuz îmbrăcat frumos şi mergea cu droie de omeni dupe dânsul pe câmpul Filaretuluî şi acolo vor-bia publicului, şi apoi iârăşl a doua Zi ’şl făcea diminâţa trebile de poliţie. (Aplause.) Scumpă să fie memoria acelui tribun Bu-curescenilor.
Dâcă arii plăcea unul partidă, unul grup de omeni ca se ţină o întrunire publică, în loc deschis, nu ar avea de cât să însciinţeZe pe d. Radu Miliaiu că voiesc să se adune. Der pentru întruniri politice în locuri nedeschise nu este nevoie de o autorisaţiune prealabilă. Der numai generalisez, cum Zicea primul ministru, d. Lascar Catargi, că acestea ce spuneţi d-vostră sunt generalităţi, atunci când efi, alături cu amicul meu, d. Chiţu, luptam pentru generalităţi, adică pentru nişce principii generale. AstăZl însă, durerea mea aste că trebue se fac acelaşi lucru, când d Chiţu nu este alăturea cu mine să mă a jute, (Aplause).
D-lor, oposiţiunea, prin gazetele sele, a anunţat că Sâmbătă sera are să facă o întrunire.
Mărturisesc că Zilele acestea m’am ocupat cu alt-c.eva, aşa că nu am putut citi presa oposiţiunel, căci presă guvernamentală nu mal esistă; este presă ministerială, der presă guvernamentală nu este. Nu sciu cum au apreciat cele-lalte gazete şi ce pro-porţiunl afi dat acestei întruniri. Der cât am aflat acum după întâmplare, şi dupe svo-nul că s’au convocat delegaţii de la tote comitetele oposiţiunel, se vedea că are să fie o manifestaţiune, adică se ascepta cine-va la o nouă periodâ de activitate, la o nouă fală a oposiţiunel. Nimic mal natural.
Camera discută modificarea Constituţiu-uel în contra căreia oposiţiunea s’a pronunţat într’un mod absolut. Nu mal este de discutat aci. Cred că acâsta este o gre-şală din partea oposiţiunel de a se arăta mal îndărătnică de cât guvernul, pe când ea trebuia să se arate mal liberală de cât guvernul, şi cred din acâsta, că causa el nu va avea şansă de a fi câscigată înaintea poporului. Dâr acesta în parentesă.
Prin urmare, oposiţiunea voind să facă o manifestare, cred că ar fi o complectă nedreptate din partea nostră, ca să imputăm ceea ce a putut să fie în spiritul par-
tidului liberal-conservator cu partidul libe-ral-moderat întrunit; căci, cui putea să-I trecă prin gând, că acâstă manifestare are să degenereze într’un sgomot de uliţă ? A-cum, cum a Z*s d. ministru — şi mal bine era să ne lase pe noi să o Zicem — afi avut o satisfacţiune emeriţii masalagil în acâstă manifestare. Cu mare părere de rău o Z>c acâsta, este ceva impropriu, este un chari-vari. Merită însă o protestare de a se vedea neomasalagiil întrecând pe paleomasa-lagiil, într’un moment de paclnică petrecere a cetăţenilor. Este o ruşine, o anomalie, o degradare care nu sciu, nu-mi intră în cap cum s’a produs. înţeleg ca liberalii să comită asemenea anomalii, der conservatorii, fie el măcar liberl-independenţl, să se cobore ca să facă manifestări în vedere de a lua puterea de pe strade, ar trebui să fie un spirit in-san ca să concâpă un asemenea plan. (A-plause)’ Şi când ? Şi unde ? In piaţa teatrului, adică în centrul oraşului, unde se fac manifestări populare, naţionale, unde se fac serbări, şi care loefi ar trebui să fie scump pentru manifestări la Zile mari, pentru parade seriose, pentru sărbători naţionale ; şi în ce Zi ? Tocmai când se repre-senta piesa Fântâna Blanduziel (Aplause.) care este tot ce pote fi mal clasic, mal li-niscit.
D. P. Grădişteanu: Şi când s’a dat şi Insula Tulipatan, de la care se vede că s’afi inspirat. (Ilaritate)
D. N. Ionescu: Mi se pare că guvernul Maiestăţii-Sale, trebue să întorcă facia de la asemenea.... vreau să Zic un cuvânt parlamentar pentru că sunt forte puţini conservatori aci, forte puţini anti-revizioniştl Dâr mi se pare că nu pote să fie o dero gaţiune ma! brutală de cât acâsta când un partit derogă de la principiele sale. Acâsta compromite ordinea publică şi întristâză sentimentele Suveranului, căci un partit, şi mal ales un partit conservator, nu se sco boră nici o detă în uliţă. Şi efi care n’am fost în vieţa mea masalagifi—şi mă feliciu — şi cred că şi de atjl înainte mă voifi fer de a fi, las competinţa, dreptul esclusiv d-lul ministru în asemenea materie.... (Ila ntate.)
D. ministru de interne: Nu uitaţi în ce împregiurărî am spus că am purtat torţa
D. N. Ionescu: Am Zis că piaţa tea trulul este locul manifestaţiunilor seriose El bine, d-le ministru, d-vostră ca şi mine eraţi tânăr la 1848, şi aţi luat atunci ma salaoa, de ce nu permiteţi acâsta şi tinerilor de ast-Zl ? Ce ? Numai când suntem noi tineri, numai atunci copilâriele să fie permise? Trebue să fim juştl şi creştini.
Efi însă aşi renunţa la manifestaţiumle cu torţe, mal ales dupe 12 ore noptea pentru ce ? Pentru câ nu voifi să mă expun la controlul d-lul Radu Mihaifi, care este un getlemen, om de trâbă; nu voiu ca dreptul cetăţenilor de a discuta orl-ce cestiune să fie la discreţiunea şefului poliţiei ; acâsta n’o admit. Dâr dacă aţi avut scirea eă are să se vorbească atât de fru mos—de şi în privinţa acâsta aţi văZut că atunci când vorbesc efi în contra d-lul Lă-ţescu sunt aplaudat şi pe urmă când d. Lăţescu se scolă şi ’ml răspunde este şi d-sa aplaudat —cestiunea rămâne însă, cine spune adevărul, cine are dreptate ? Spence-rianii viitori vor deslega şi acâstă problemă. (Aplause, ilaritate.) Aşa mi se pare că dâcă s’afi adus torţe, dâcă ele s’afi adus în birje îu loc de a se aduce în camione, sâu în căruţe, în arabale, acâsta e o cestiune de gust, de posiţiune socială, de pungă. Democraţii ’şl aduc el ânsişt torţele de acasă sâfi le cumpără de la magazinul din colţ ca să iconomisâscâ cheltuială, fiind-că el sunt mal mulţi şi ar avea cheltuiala mal mare. S’aă adus dâr torţele, s’afi distribuit, s’a voit a se face ovaţiune tribunilor, aşa Zice versiunea partitulul în suplimentul ex traordinar, în buletinul campaoiel. (Mare ilaritate, aplause.)
Ietă dâr oposiţiunea unită, protipentada partidului eşită din sală, de acolo de unde discuta Constituţiunea, şi intrând subt imperiul d-lul Radu Mihal. Era timpul eşireî de la teatru, trecuseră 1 2 ore; torţele s’afi aprins; unii spun că aii văZut 6, 7, pote alţii afi văZut 14 ; oştirea mauifestată se arangâZă şi plâcă, unde?
Leaderil se scie unde stafi, pote vor se mârgă la clubul conservator care e pe piaţa teatrului; ori unde s’ar fi dus trebuia sg trâcă pe piâţa teatrului; piaţa teatrului era plină de spectatori linisciţl cari eşiseră de la teatru.
Apoi, curentul de la sala Bosel întâlnesce cureutul de la teatru.
D. Lascar Costin: Ciocnire de trenuri. (Ilaritate.)
D. N. Ionescu: Cine-va trebue să dera-lieze. (Ilaritate.)
Teoriile lui Spencer vă vor explica că trebue cine-va se deralieze.
Acum, cum s’a făcut, cum nu s’a făcut, nu e trâba mea; ministrul de interne nu ne aduce nici o relaţiune; istorici! ’şl vor bate mult capul. Sci x numai ca la primul fanar care e pe piaţă, pe partea stângă a teatrului de-o-dată s’a Improvizat un cordon de geandarml pedeştri.
Spun întradins felul armei, căci cel care nu dormia era ministrul de resbel, de aceea spun felul armei şi acâsta pentru onorea sea, numai d-sa nu dormea. D. Radu Mihaifi nu era aci, d. Voinov era la teatru, cel-l’alţl miniştri dormeafi.
D. ministru de interne: Efi nu dormeam.
D. N. Ionescu: In fine d. Dimancea dormea. (Ilaritate.)
Din tote afirmaţiunile acreditate efi ris-ehez pe cea mal naturală.
Acelui cordon făcea faciă un alt cordon,
care se pusese la capul pieţe! despre palat.
Iâtă dâr lumea care eşia din teatru şi cu lumea care eşea de la Bosel că se ciocnesc Iu piaţa teatrului şi era să intre manifestanţii îu teatru dacă curentul cel alt nu eşea şi el la aer liber. S’a întâmplat atunci o vultore; gendarmil împing pe manifestunţl, manifestanţi! împing pe spectatori şi s’a făcut un fel de vârtej în piaţa teatrului. Sunt colegi d’al noştri cari în vârtejul acesta afi căpătat ceva. (Ilaritate, aplause).
Manifestanţii afi fost împinşi cu pumnul şi cu patul puscel. Iată primul lucru caro îl pun în sarcina autontăţeî. Trebue să a-daog că despre somaţiunl nici nu e vorba. Somaţiunile trebue să le facă autoritatea civilă, pentru că oraşul Bucurescî, care sufere de focuri ca cel ce ’l-aţl văZut la universitate, e bântnit de potlogării; unuia din colegii noştri i s’a luat o sumă însemnată de bani la gară, şi altele, dâr cari spre ouorea prefectului nostru afi fost găsiţi, însă tot se comit. In numele principiului de liberă circulare, poliţia avea dâr dreptul să oprâscă manifestarea şi în numele altul principiu şi mal mare: securitatea generală, să nu-I lase să se direagă spre Palat. Cum a făcut acâsta, în ce ordine, acesta e o cestiune pentru mine acoperită în nebulosă, îu întuneric. D. ministru al justiţiei Z>ce că a Z‘s procurorilor d-sâle să rabde, d. miuistru de interne nu spnne în ce moment a intervenit d-sea pen tru asigurarea liniscel, şi d. prim-rainistru şi ministru de resbel nu ne-a spus până a-cum nimic.
D. preşedinte al consiliului. Am cerut cuvântul.
D. N. Ionescu. Efi cred Că d-sea care a convocat pe cel-lalţl miniştri ca să-l a-jute la organisarea torţei ce trebuia să a sigure liniscea, d-sea a trebuit să fie mal înainte acolo, şi ca ministru de resbel .şi ca prim-ministru, în lipsa d-lul Radu Mihaifi, ca sfi asigure liniscea publică.
Va să Z'c&> un(le vedeţi d-vostră mani-festaţiunea care era să turbure ordinea publică şi pe care d-vostră aţi suprimat’o; iată unde am găsit că d. ministru de interne şi cel de justiţie nu afi fost tocmai generoşi în calificările d-lor. Apoi a putut publicul eşi de la întrunire entusiast de e-locinţa oratorilor şi de resoluţiunile ce s’afi luat, dâr ce au avut a face acestea cu poliţia ? Efi n’am avut a face nici o dată cu poliţia, dâr cel de acolo sciau forte bine cum să organiseze asemenea manifestaţiuul. Efi cred că, decă d. Radu Mihaifi era aici, ca un bun general, scia ce să facă cu acele torţe, şi ar fi sciut să dea acelei manifes-taţiunl o scurgere prin canalele laterale, (Ilaritate) ca să se strecore în mod delicat totă acea aglomeraţiune, cum s’a făcut mal de ună-Zi la revista cea avut loc,cândînvita pe toţi în mod delicat ca să circuleze; poliţia a intervenit aci cu forţele sâle ca să facă netedă piâţa teatrului; dâr poliţia nu s’a mărginit numai aci, pentru că prefectul nu era aici, a fost şi mal drăcosă ; căci a dat mături în măna sergenţilor de a măturat şi a înecat cu colb pe cel din urmă manifestanţi.
EI bine, nu vi se pare că acâsta nu are caracterul unei revoluţiunl, ci mal mult represinta-ea unei piese alături cu aceea care se terminase la tâtru ?
De ce veniţi d-v. acum să calificaţi aşa de aspru lucrurile, să Ziceţi că ţâra se a-larmeZâ ? 'Ml pare răii de d. Codrescu că şl-a făcut o aşa rea idee de ţâră, când trebuia să scie că ţâra este mal practică, şi dă importanţa ce se cuvine unei asemenea manifestaţiunl.
D. I. Codrescu: N’am Z‘s nicăirl că era s’a alarmat.
D. N. Ionescu : D-lor acâsta este grav faciă cu acestă manifestaţiune avortată (ca se vă pot complace). Apoi când Ziceţi d-v. cuvintele de manţinerea ordinel publice, se rresupune că este o complicaţiune, că este forţă care venise să turbure ordinea pudică, Apoi aşa a fost în caşul de faciâ ?
Ge ce veniţi cu asemenea cuvinte late, şi calificaţi ast-fel nisce lucruri de o aşa mică importanţă, ca o manifestare de 14 torţe care s’a sfârşit în cele din urmă prin a fi măturată şi înecată cu colb ? Bine era să întrebuinţaţi alte frase.
Când aţi văZut o asemenea manifestare, cum aţi putut să vă alarmaţi aşa îndetă şi aţi adus armata, mal ales când pe piâţă erafi două corente, şi când trebuia să a-veţl solicitudine de acele corente, cari mergefi unul contra altuia? Gândiţi d-v. că, punând aceste cuvinte în raport, aţi âcut un lucru care este demn de gravitatea ce trebuie să aibă o Constituantă ? Gândiţi că aţi servit interesele cele mal mari ale ţârei. Eu cred contrariul, şi de aceea nu mă asocieZ cu acâstă moţiune.
Să privim lucrurile şi din alt punt de vedere, al turburărel ordinel publice. Dupe câte aţi văZut, acâsta nu se pote susţine căci lucrurile nu s’au petrecut dupe cum s’au descris; pentru ca nu a fos alt nimic de cât o conspiraţiune surdă, care la urmă a fost şi mută, pe care aţi suprimat-e încă de la nascere. Apoi nu era bine ca să permiteţi libertatea întrunirilor deplină ? Căci libertatea întrunirilor nu este numai să lăsaţi omenii să se întrunâscă, dâr sâ'I piQ-tegiaţl ca să se ducă şi acasă, pe când d-v, ’l-aţl înecat cu colb ca să’l împrăsciaţl!
Mă mir că nu aţi făcut cum se face în Rusia, să-I împrăsciaţl şi cu tulumbele...
D. Preşedinte al consiliului: Cum se face în America.
D. N. Ionescu; Efi gândesc, d-lor, că armele sunt prea democratice pentru partidul conservator, care nu a meritat asemenea tratamente; căci nici prin resoluţiunile luate nici prin argumentele sele

www.dacoromanica.ro

TELEGRAPHUL
3
nu se vede să fi avut o asemenea ten- j o falşă alarmă. Iată ce trebuia se facă d. dinţa.	prim-ministru, părintele guvernului şi d.
D-lor, eu am căutat să mă informez mal primar, părintele capitalei, bine despre cele ce s’a petrecut, şi m’am Primarul trebuea să se ducă Încinsă cu adresat pentru acăsta la oior. D. C. A.ieşarpa.
iioseti, fost preşedinte ai Camerei şi jar-j	O voce: Nu are eşarpă. (Ilaritate.)
nalistn, şi potu să <JicQ omulft care scie'	D. N. lonescu : D-vostră aţi imputat d-
să facă manifestaţiunl; l’am întrebat: ce ■ Iul Dimancea că s’a împrovisat pe terenu
«jice d-sea despre acăsta ? D. Rosetti m’a răcit pe mine care veneam colcăind, tulburat, ca să mă rădic contra acestei atitudini acestei acţiuni guvernamentale, şi d-sea ’mî-a răspuns şi ’ml pare rău că d-vostră nu ţineţi mal mult seină de opiniunile veteranului —’ml-a răspuns: este o mare gre-şela politică. Eu am rămas înmărmurit. Decă un om care a putut să fie mal bine informat de cât mine, pentru că este redactor al Romanului, fost preşedinte al Camerei, şi fără voiă ’1 informeză lumea şi
căpitan şi comandant al trupelor, (Ilaritate), apoi, când ar fi veuit primarul, cu statura sa cea mare, cu ideile sele cunoscute, aru fi fost lesne se liniscescă lucrurile. Eă mă mir cum de nu a fost d. primar.
D. preşedinte al consiliului: A fostă primarul.
D. N. lonescu: Eă nu sciu decă a fost, der ’mî am închipuit că n’a fast, de vreme ce nu aud să fi jucat.vr’un rol. Eă v’am spus o parte din consideraţiunile cari mă fac nu numai ca să combat, der ca să pro
când mi-a calificat ast-lel acţiunea guver- testez în contra acestei moţiuni, că ea nu nulul, vă mărturisesc că eă m’am hotărît este justificată prin realitatea lucrului, şi să viă în Adunare şi se spun mult mal [guvernul Maiestăţii sele nu are a’şl imputa
mult de cât atât. O greblă n’ar fi nimic, dăr este o neconsecinţâ ca guvernul liberal să ’şl perdă cumpătul săă dinaintea unei asemenea manifestaţiunl. Guvernu trebuia s’o bine-cuvinteze, trebuia se se felicite că partida conservatore, prin acest act, a sters cu buretele greşelile partitulul liberal când şi el a făcut asemenea mani-festaţiunl. (Aplause.)
Dăr decă ar fi numai atât, n’ar fi nimic lecţiune pentru lecţiune. Der ce s’a făcut mal mult? Că noi earî suntem chemaţi să facem revisuirea Constituţiunel şi cari nu avem aci oposiţiune, trebuia să luăm o atitudine spre a corecta atitudinea guvernului prin atitudinea nostră, fiind că în a-căstă manifestaţiune nu s’a văţjut nimic contra ordinel stabilite, nu este nici o a-meninţare, nu are nici o probă guvernulu pentru acesta, nu are nici un raport. Ni s’a citit un raport de d. ministru al justi ţiel, unde este o espresiune pe care treime s’o relevez. Se ţlice: strigări sediose EI bine, magistratul care a ţlis acesta în-tr'un raport şi care a crezut că este des tul ca să aouse un partit, a lucrat cu u-şurătate de ânimă. Strigări sediţiose ar f fost când ar fi ţlis: jos Regele ! jos prim-miuistru! etc.
Voci: Aşa s’a ţlis.
D. N. lonescu: N’aţI constatat acăsta.
D. N. Catargiu: Nu este m raportulă procurorului.
D. N. lonescu: Eă am spus că nu fac nici o imputare guvernului, de cât <Jic că a fost o neconsecinţâ. Ce avău miniştrii să se ducă acolo ? Dăcă miniştrii ar fi fost indispuşl ?
D-lor, eti cu mâna pe consciinţă, afirm că dăcă d. Radu Mihaiu era aici, dăcă se proceda într’un mod normal şi dăcă se respecta obiceiul şi legea ca să se facă so-maţiunl, lucrul nu era să ajungă aici, fiind că ar fi văţlut că au a face cu o adminis-traţiune care în asemenea momente nu ’şl aduce aminte că este şi un guvern de partit.
Acum vin la partea delicată a cestiunel Regret din suflet că s’a mişcat trupele recrutate de curănd ca să ia parte la acăstă represiune; sunt destul sergenţi de oraşu şi mal cu semă acolo în centru, la Palat la tetru şi pe calea Victoriei, ast-fel în cât nu ar fi fost trebuinţă să se aducă şi trupele armatei permanente.
O voce : Aii fost geandarml pedestri cari sunt agenţi poliţienscl.
D. N. lonescu: OrI-ce armată este formată prin recrutaţiune, este o armată re gulată, şi eu ţlic că nu trebuia să puneţi armata regulată la acăstă operaţiune.
D. prim-ministru a vâţlut ca şi mine re-voluţiunea din Paris de la 24 Februarie, şi cred că ’şi aduce aminte de ceea-ce făceau paris ienil: când vedeu trupele municipale le huiduiau, iăr când trecea armata de linie strigau : Vive la ligne ! fiind voiau să fraterniseze.
D. preşedinte al consiliului: Aşa este.
D. N. lonescu: Apoi pentru ce el torţa în mână? Nu o el pentru ca cu dănsa să faci turburare în ordinea publică. Forte bine ; der la 12 ore şi jumătate noptea se vrea să ducă resoluţiunea de-adreptul la Palat, acăsta nu se pote, ’ml pare fărte rău dărfi nu se pote susţine cu nici un modă. (Aplause). Şi mai semă din partea acelora cari trebue să fie pănă în vâr ful unghiilor plini de conservatism când se rădică pentru apărarea drepturilor. Nu trebuia să o facă la 12 ore noptea şi mal cu semă la Bucurescl. Precum trebue să dcsvăţăm trupa de linie de a interveni în asemenea lucruri, tot asemenea trebue se desvăţăm şi populaţiunea de a se ascepta la revoluţiunl; căci, pentru ce avem o Constituţiune? Ca să nu mal avem nevoie să facem revoluţiuni. Nu ne este permis acesta în starea în care se află orientul, în starea în care se află Europa! să trăcă mai bine de la noi de cât să compromitem viitorul ţărel. (Aplause). Am făcut mult noi dăr pentru o nesocotinţă putem să perdem totul. (Aplause prelungite.)
De aceea eu aşi ruga pe guvernul Maies-tăţel Săle să vadă lucrurile precum ah fost în lealitate; pote că a fost un moment uimit gândindu-se la consecuinţe, dăr pe urmă când a avut sânge rece a trebuit să nu iă în serios ceea-ce s’a făcută. Norocire că s’afi petrecut lucrurile cum s’ati petrecut; pentru că, deea aduci soldatul la asemenea lucru, el nu scie multe; dăcă ’l înjuri, el pote să tragă cu puşca săă cu sabia. De acea, în asemenea împrejurări trebue să se pună omeni încercaţi, sergenţi de poliţie vechi, cari se scie să sufere, trebue se fie şeii cari se nu facă zel şi să facă acăsta cum s’ar face într’o casă mare unde a fost
nimic care să semene la o inegalitate. A-tuncl de ce să desceptaţî fără causă ideea că v’aţl luptat pentru libertăţile publice?
Aci ’ml aduc aminte, şi voiu să relevez cu părere de rău, cuvintele d-luî ministru al justiţiei, care vorbind despre un jurnal, l’ă calificat de un pamflet neruşinat. Acăsta m’a făcut să viu aci ca să protestez în contra acestui limbagiu. Asemenea şi în privinţa cuvintelor d-lul Chiţu, care a <Jis, că nu este nici unul dintre noi care să nu fi fost masalagifi. Efi mă aflam aci îu facia une! manifestaţiunl parlamentare, pe care nu o consider mai seriosă, mărturisesc, de cât aceea care s’a făcut în piaţa teatrului. Ce aveţi nevoie să daţi un vot de încredere primului ministru ? Apoi mal filele trecute nu ’ml-aţl închis gura când am voit să dau un asemenea vot primului ministru? Ietă ceea ce avăm de ţlis, ca motive pentru cari nu mă asociez la acesta moţiune.
ACTE OFICIALE
I). M. S. Minovicî, licenţiat în farmacie, se nuraesce cn începere de la 1 Aprilie 1884, în postul de ajutor al 5 fnlnl laboratorinlnl de chimie al facilitatei de medicină din RocnrescT, în locul d-luî Urbeann demisionat.
X
D ra Otilla Morţnn, institutore provisorie la clasa III d’ la scdla Nr. 1 primară de fete din Bacău, §i d-na Lucreţia Cozone, institutore provisorie la clasa III şi IV şi directorii la scdla Nr. 1 primară de fete din Tergu-Ocna, sunt numite definitiv în posturile ce ocupă.
——--------- ---------------------
ALEGERILE DIN BUZEU
Primim o corespondenţă din Buzău a-supra alegerilor comunale din care estra-gem aceste rendurî:
„Alegerile complimentării de membrii în consiliul comunal din Buzău, cari au făcut obiectul diferitelor comentarii prin presă, s’au efectuat în filele de 27 şi 28 Aprilie în cea mai deplină ordine şi au avut de resultat că lista candidaţilor susţinuţi de partidul naţional-liberal a trecut o mare majoritate.
D. Constantinescu, fost primar, care ’şî dedese dimisiunea spre a se presinta din noQ. înaintea alegătorilor, a fost reales aprope cu două treimi din numărul voturilor esprimate.
Ca nici o dată, în acăstă ocasiune, a-legătorii cari aii participat la acesta a -legere au fost mai numeroşi, din 520 înscrişi, au respuns la apelulu nominalii aprope 450.
Acăstă alegere este considerată la Buzău ca o adevărată manifestaţiune; de aceea în urma proclamări resultatului, membri aleşi au fost obiectul celor mai căldurăse ovaţiuni din partea populaţiu-neî, care în masă cu muzica în frunte au aclamat acăstă alegere.
Eri cu oeasiunea <|ilei de 1 Maiu, un banchet a fost improvisat de comercianţii pieţiî în pădurea oraşului la care a participat peste 300 persone, comercianţi, industriali şi profesiuni libere şi s’a terminat printr'o manifestaţiune unanimă la care s’au asociat mai toţi cetăţenii cari aii vedut în alegerea de la 27 şi 28 Aprilie triumful ideilor de ordine de legalitate şi de progres de care este animat oraşul.
mărul interveniţilor fu de şepte. Negreşit că d. Vernescu are aci mai multă trecere, de ore-ce în o jumătate de lună d-sa a sciut să câştige duoî aderenţi, ceea ce’i pote da speranţa că peste câţiva ani, graţie bilunarelor escursiunî conservatore, să aibă o majoritate,
„Dupe ce d-sa espuse ascultătorilor scopul venire! săle, unul dintre dănşiî ’şi dete părerea că de o c’am dătă nu era nimic de făcut în acest oraş cu numărul şepte. D. Vernescu tot mai stărui, (Jicând că „trebue să avem pe cine-va aci căruia să ne adresăm11 şi in acelaşi timp asigură pe toţi cei şăpte partisanî, în modul cel mai positiv, că în curend guvernul va cădea ?!
—„Atunci, esclamă unul dintre parti-sani, vom fi mai mulţi!...
„Noi, care seim că d. Gună Vernescu a moscenit de la unchiul seu, mort în acest oraş, vre-o 70,000 galbeni, cu îndatorire de a clădi pe locul unde unchiul seu vieţuise o scolă de fete, cre-dăm că d-sea venise aci ca să pună in lucrare voinţa testatorului, care de mulţi ani a murit şi ’şî-a esprimat voinţa sea.
„D-sea, însă, a venit să’şî formeze un partid şi să mai miră pote, de'faptul că la numele şi apelul d-săle au răspuns numai şăpte persone.
„ Nu va avea mai mulţi partisanî aci, pentru că fie-care cetăţăn ’î va dice:
—„Cum ai să conduci destine’e ţărei, când nu te înduri să cheltuesci, două, trei mii de galbeni din cei 70,000 de mii, găsiţi în drum?“
D1JN ŢARA
O întrunire a oposiţiune! la Rîmnicu-Sărat. — Citim următorele în Rarul Curierul Rîmniculuî din Rimnicu-Sărat:
„D. Gună Vernescu, unui din capii marelui partid liberal-conservator, a onorat cu presenţa sea oraşul Dostru Duminica trecută. Şi d-sa ca şi d. Gherman, afară numai de nu ne-ar desminţi misteriosul şi desceptul corespondent de la Trăsnetul, a venit aci ca să încerce, sperând a fl mai norocos, constituirea unei sucur-sale-partid, de boiana aceleia al căreia cap este.
„întrunirea avu loc la d. Toma Bag-dat, ca şi la cea-l-altâ, cu singura şi însemnata deosebire, că de astă dătă nu-
BULETIN JURIDIC
Cine a fost Campi
Fernand Xau, colaboratorul farului OU Blas, povestesce dup§ cum urmăză conclusiile sele despre identitatea luî Campi, trase din cercetă rile personale făcute de densul :
Tot ce s’a spus despre Campi, afară de ceea-ce a putut să mărturisescă d. Laguerre nu e de cât o lungă şi contraţlicătore fabulă. Deputatul din Vaucluse îmi spunea că spusese următorele unul redactor de la Cri du Peuple :
—	Dragul meu, ess! un înşelător ori escl înşelat şi tu!
Cât despre mica istorie a scrisorii adre sată de către Campi unei artiste de la Scala, ea e de asemenea o glumă.
Din spre partea mea, începusem a cerceta despre identitatea lui Campi, şi descoperirile ce-am făcut au dat loc la nisce incidente forte ciudate cari ar forma un act de vaudeville. Der ar fi afară din cale ale povesti aci.
Succesiv am întrebat pe portarul casei diD strada du Regard, unde locuia d. Du-cros de Sixt şi unde locuiesc sora sea, ser-vitorea acesteia şi deosebite persone pe cari le-am vă^ut.
Nu mă voi face ecoul nici unei bărfelî. Multe din aceste sgomote nu se par absurde şi aruncă o lumină cu totul nouă a-supra acestei afaceri.
Nu mă voi sprijini de cât pe fapte absolut sicure, de cât p3 declaraţii cu totul vădite.
1.	Portarul —singurul martor al omorului,—mia declarat formal că în nici uncas furtul nu putea fi mobilul crimei.
2.	Resultă din tote declaraţiile, afară de aceea a servitorel, că Campi ar fi putută să fugă.
Acestea ţlise, care a putută fi mobilulă crimei ?
D. Laguerre îmi spuse următorele:
— S’a căutat forte departe şi adânc, şi râă s’a procedat. Campi nu ml-a spus nimic în acesta privinţă, der sciu destule ca să fiă sigur că a fost o răsbunare, şi numai o răsbunare.
E adevărat că servitorea, o fată ştrengă-riţă, ţlice contrariul, der tote afirmările el nu sunt de cât un şir de contraziceri.
D-şora Ducros de Sixt nu ’şl-a perdut nici o dată minţile. Iacă ce ’ml-a spus portarul, iacă ce ’ml-a spus şi servitorea. In tote filele, primesce visite, şi decă ese din pavilionul din strada du Regard, asta o face mal mult de neplăcerea d’a răspunde la fel de fel de întrebări, de cât de durere.
Odinioră se preumbla mult. Unde ? Nu se scie nimic. Ea mergea pe ici şi colo, unde o ducea caracterul el vagabond. De la crimă, nici nu s’a clintit. S’a secuestrat ea însăşi.
Atitudinea d-nel Ducros nu s’a schimbat numai în asta. Totă lumea ’l-a spus:
-	Servitorea d-tale e firesce nevinovată, de ore-ce justiţia a recunoscut’o. Totuşi, al face mal bine s6 te desparţi de dânsa.
—	Nici o dată ! a răspuns d-na de Sixt, îmi bat joc de cele ce se ţlic de lume...
De aci resultă —pentru toţi—că esistă un secret comun.
Fapt ciudat, d-ra Ducros nu vrea să vâ<Jă pe omenii cari sunt amestecaţi lu eveniment. Pe nimeni n’a voit să-l mulţâmescă.
—	Ce efect a produs asupra d-rel Ducros de Sixt vestea decapitării lui Campi? întrebai eă pe servitore.
—	Ar fi preferat ca nenorocitul să trăiască ca să i se descopere identitatea.
Răspuns îndemânatic, der care mirose de departe a minciună curată.
Portarul ’ml-a spus:
Când a venit de âutâia oră în ţliua crimei, Campi era forte politicos; s’a co-borît, s’a uitat la ferestre, şi când s’a suit din noii, era înfuriat. Ascepta un răspuns care nu i se dăduse.
Din partea sea, servitorea spuse :
—	La 14 Iuliu, Campi a venit. Era bine îmbrăcat ş’avea o hârtie timbrată. Părea că suferă mult. Am observat acesta d-lul Ducros.
D. Ducros avea un musafir; el se sculâ forte nemulţămit. Introdusei pe Campi în biuroul stăpânului meu. Cinci minute statură împreună.— Ce au făcut ? Nu scifl.
Apoi, — şi e gravă acăstă declaraţie — portarul ’ml-a spus că pe la 8 Iuliu, o altă hârtie timbrată fu depusă la dânsul de Campi. Mirarea fu mare, d. Ducros de Sixt având o situaţie forte regulată.
—	Aţi observat numele portărelului? îl întrebaiu efi.
—	Nu, der pe acela al personel în numele căreia actul era făcut.
—	Şi acela se numesce ?...
—	Mocquart de Sixt.
Nimeni nu a avut cunoscinţă despre acest act. Am răsfoit Bottin şi Anuarul militar şi n’am găsit nimic.
Der m’am dus la d. Laguerre, care ml-a spus:
—	Nu sciam acest fapt grav. Campi nu era, în vremea aceea cel puţin, clerc d’avoue seâ clerc de notaire. Acăstă hârtie ar dovedi pote identitatea iul, şi ar arunca asupra fondului procesului o lumină, care doresc şi eă din totă inima ca să se facă. Decă sciă numele lui Campi, nu cunosc mobilul crimei, am mal spus-o. Ecă o scri-sore a lui Campi. O să v’o citesc ; ea e adresată surorel sele.
Atunci d. Laguerre îmi citi o scrisore de o sentimentalitate forte înaltă şi torte mândră, în care Campi spunea sorel sele să se păfjescă de indiscreţii şi să nu mărturisescă chiar de i s’ar spune că el a slăbit „ceea-ce nu se va întâmpla11-când avea capul pe eşafod.
In acăstă scrisore, Campi spunea de asemenea să se ferăscă de preot, un om bun, der care era tras pe sforă. Mal adaose că dăcă s’ar descoperi personalitatea sea actuală, trebuia se se spue că plecase în A-merica, cu moşcenirea tatălui săă, care murise de curănd.
Tote acestea datt o lumină nouă asupra afacerii. Cestiile de interes sunt mal cu semă In joc, asta e evident.
Cât despre nume, trebue să se ţie minte că Ducros nu se numea de Sixt ci că acest nume e acela al oraşului său de nascere De se va câta la înregistrare ori în altă parte, — hârtia trămisă după cererea d-luî Mocquart de Sixt, pe la 8 Iuliu se va des coperi identitatea lui Campi — şi pote chiar mobilul crimei.
bietul om iu condus la spitalul Colţea. De prisos să spunem că cei patru indivizi, îu capetele cărora ferbia berea, au fost arestaţi.
DIVERSE
Un omor crud. — Citim în <£iarul Novostit că în satul Mitrowca, din guvernământul Iaroslaw (Rusia) s’a comis luna trecută o crimă forte crudă. In acest sat locuia soţia unui soldat, care se afla de trei ani înregimentat într’un regiment din guarda imperială la Petersburg. Femeia soldatului trăia cu anevoie, der ne-având copii, totuşi ţinea casă muncind cu 4iua Pe la vecinii fruntaşi. In anul 1882 biata femeie avu nenorocirea să.se întelnescă cu un lucrător dintr’o fabrică vecină, anume CorovaiefL de care se a-moresase. Amorul unind pe ambii amo-resaţî, resultatul a fost nascerea unui copil de sex masculin.
Anul trecut, pe la Decembrie, soldatul Fadaieff, soţul femeei culpabile, după mo. raia -societăţei de a<|i, a fost trecut în reservă şi aşa a plecat acasă, unde sosi la 27 Martie.
Conlocuitorii satului întâmpinară pe soldat cu rîsete şi glume. Omul fu revoltat, aţâţat în contra soţiei sele, o ge-losie sălbatică coprinse inima bărbatului, care în noptea de 21 Aprilie, după o lungă precugetare, omorî pe micuţul copil nevinovat, despicându’i capul în două, apoi cu acelaşi topor tăiă în bucăţi pe soţia sea.
Vecinii aurind sgomul şi ţipetele victimelor din casa soldatului, năvăliră cu toţi asupra ucigaşului, care fără a face vre-o resistenţă s'a dat, de bună-voie, în mâinile justiţiei.
întâmplări din Capitala
Foc,.—Ieri pe la ora 1 s’a aprins o ma gasie la israelitul Volf din strada TăbăcarI No. 7. Pompierii sosind Ia timp, focul a fost imediat stins.
— x —
Fiert. — Vasile Ardeleanu voia să’şl formeze un atelier fotografic, pentru acesta el întrebuinţă nisce mijioce ne oneste şi ast-fel nu numai că nu’şl ajunse la scop, dăr, ce este mal grav, poliţia ’l înhăţă : el fură de la d. Baer, fotograf din calea Victoriei, mal multe cărţi şi unelse fotografice.
■ -x —
Un accident. — D. Căpitan Petrescu fu ieri victima unul accident: ducăndu-se ieri a şosea cu trăsura, caii se speriată şi loviră trăsură de colţul edificiului Monetărieî Statului; ciocnirea fu atât de tare îu cât d. Căpitan Petrescu şi vizitiul se răniră forte grav şi fură conduşi la spitalul Filantropia, unde Ii se dădură primele ajutore. —x— -
Bătaie.— Ieri patru indivizi se duseră la berăria din strada Maşinel de pâine şi după ce goliră mai multe halbe cu bere, găsiră de cuviinţă să bată pe stăpânul stabilimen-
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
{Agenţia llavas)
Berlin, 14 Maiu.—împăratul Wilhelm a avut aijl după amâ^l la 4 ore, o lungă conferinţă cu principele de Bismarck,
Şiarul oficial ţlice că cu ocasia resolu-ţielor repeţite ale Camerei invitând pe guvern a face o anchetă asupra abusurilor de putere comise de unii funcţionari în timpul alegerilor, Regele a adresat ministrului prusian o decisiune declarând că asemenea re-soluţil conţin atentare la drepturile constituţionale ale Regelui, căruia aparţine, după articolul 45 al Constituţiei, puterea esecu-tivă. Promisiunea solemnă jurată pe Constituţie angajeză pe Rege a menţine intacte drepturile coronei.
Regele speră că ministerul va sci să facă a valora şi a apăra articolul sus menţionat şi nu va lăsa a se confunda limita trasă de acest articol între puterea esecutivă şi puterea legislativă.
Viena, 14 Maiă.—Membrii stângei s’aă abţinut d’a asista aţii la şedinţa Camerei. La deschidere, preşedintele a declarat în privinţa incidentului de ieri că după regulament n’are dreptul d’a reveni asupra u-nul vot căruia I a proclamat resultatul după convicţiunea sea sinceră. Preşedintele a-daugă că regretă lipsa membrilor stângei şi declară că în viitor va întreba în tot-d’a-una înaintea votului dâca vr’un deputat are a presenţa observări.
Camera, luând act de acestă declaraţie, trece la ordinea ţlilel.
Se asicură că stânga va decide în cursul serei ce conduită trebue a ţine în a-cestă circumstanţă.
Roma, ]4 Maiu. —„Agenţia Ştefani* află din Petersburg că d. Greppi, ambasador al Italiei, e însărcinat d’a remite marelui Duce moscenitor al Rusiei Colierul Ordinului An-nonciada pe care Regele Humbert la conferit luî Ţarevici cu ocazia maioritâţel sale.
Milan, 14 Maift.—Regele Wurtember-gulul a părăsit Stresa aijl spre a se duce la Stuttgard prin Gotthard.
Constantinopole, 14 Maiu. — Marţi, o puternică sguduire de pământ a distrus îu-velitorea bisericel grecescl de la Pendick, aprope de Brusa, şi a crăpat mal multe case.
Acestă sguduitură a fost simţită în aceeaşi i|i în Constantinopole chiar.
Yiena, 14 Maiă, me§,ul nopţii. — „Die Presse" află că membrii stângei vor asista mâne la şedinţa Camerei.
Amsterdam, 14 Maiă.—Banca de Amsterdam a redus scomptul săă la 3 la sută.
Aceste seirl au fost publicate în ediţia de a-seră sile reproducem şi in cea dedimineţă;
Londra, 14 Maiă, 9 ore.— Vie Times şi cea mal mare parte din fiarele de dimineţă consideră votul Camerei ca o neisbândă morală pentru cabinetul Gladstone.
Se telegrafiază lui Daily News că duoî delegaţi bulgari afi părăsit Filipopoii spre a se duce în diferite capitale şi a înmâna puterilor semnatare ale tratatului din Berlin un memorie demonstrând necesitatea ane-xărel Rumeliel orientale la Bulgaria.
Berlin, 14 Maiă.— Reichstagul a adoptat, aprope fără discuţie şi fără modificare,
proiectul de lege privitor la fabricarea, vin-tuluî, d. branţ Ludovic, aşa de grav, încât derea şi transportul dinamitei.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
C011PURILE LEGIUITOARE
(ADUNAREA DEPUTAŢILOR)
(Şedinţa de la 2 Maia 1884).
Preşedinţa d-lul vice-president Giorgian.
Şedinţa se deschide la ora 1 p. m. fiind presenţl 93 domni deputaţi.
Se dă citire sumariulul şedinţei precedente, şi se aprobă.
I). Ministru de interne depune proiectul de lege pentru deschiderea unui credit es-traordinar de 25000 lei pentru a se acoperi cheltuelile ce se vor face cu ocasiu-nea serbărel (Jilel de 10 Maiu.
JD. Ianoli cere sS se facă o rectificare în discurcul d-^sle din şedinţa de la 30 Aprilie,
D. N. Ionescu cere asemenea să se facă ore-carl rectificări discursului d-sâle din a-ceeaşî şedinţă.
Adunarea decide a se face rectificările cerute.
D. P. Buescu se declară gata a desvolta interpelarea d-sele privitore la mărirea impositulul funciar.
D. Vice-preşedinte Zice că ministru de finanţe nu este present spre a răspunde, prin urmare i se va comunica şi se va pune la ordinea	termenul regle-
mentar şi a nume pentru şedinţa de Luni.
D. 1. Arapu declară că ’şl însuşesce şi d sea interpelarea d-lul Buescu şi Zice că orl-ce amânare a desvoltărel el va face ca acestă interpelare să n’aibă loc. D-sea Zice că comunicatul dat de guvern prin Monitor nu este suficient şi cere ca guvernul să se grăbăscă să răspundă cât de curând şi să se fixeze pentru mâine desvoltarea a-cestel interpelare.
D. preşedinte al Consiliului declară că n’a 4is ma! mult de cât că ministerul de finanţe va renunţa prin agenţii el, înaintea comisiunel de apel, la tote constatările făcute în contra legii şi adaogă că nu va
tru ca să se încerce de a se putea sjunge la un comun acord între Cameră şi Senat şi să se înlăture compromiterea succesului unei înţelegeri prin discuţiunl cari ar fi putut da nascere la animosităţl.
Interpelarea d-Iuî D. Giani se amână dăr pentru o altă Z>-
D. V. lepurescu îşi desvoltă interpelarea sta anunţată d-luî prim-ministru privitore la convenţiunea comercială cu Austro-Ungaria: decă guvernul are, de gând să o denunţe seu să o prelungescă.
D. lepurescu (liee că în acăstă cesliune, forte importantă, guvernul n’ar trebui să lase să se impună cestiunel comerciale şi industriale cestiunea unor meschine interese interne şi esterne şi adaogă că dăcă guvernul este silit să încline spre Austro-Ungaria, apoi el să facă ca ţera să obţină în schimb ore-carl avantagii .de la puterea de peste munţi.
D. lepurescu se întrebă dăcă n’ar fi fost mal bine ca noi să fi urmat tradiţiunea stră bună de a fi amici cu toţi şi pentru toţi, der pentru nimeni devotaţi, să fi fost mal înţelepţi, mal mândri şi mal prevăzători, şi decă n’ar fi fost mai bine să dăm să se înţelegă şi să convingem chiar că suntem pentru o absolută neutralitate.
Acusă apoi pe guvernă că merge pe o cale greşită atât în privinţa politicei din afară cât şi în privinţa politicei interiore şi declară că convenţia comercială însem-năţjă suprimarea intereselor^ comerciale ale ţărel.
Termină întrebând pe guvern decă pole spune ţărel, decă va mal putea continua acestă convenţiune comercială, seu va fi denunţată.
D. ministru al domenielor respunde că nu este nici o lucrare începută între guvernul austro-ungar şi român privitor la convenţiunea comercială. D-sa termină Zi' când că cele Zise de d. lepurescu la adresa puterel vecine nu sunt nici de cum espre
permite nici o detă ca un cetă^eu să fie;gjunea sentimentelor ţi'rit ci numai ale d-lul supus la nisce imposite la cari legea nu Iu Iepurescu personal.
obligă şi decă comisia de apel va face şi ae erori, atunci d-sa va veni în Cameră
Se proclamă de deputat al colegiului II de Brăila d. Z. C. Zamfirescu, nefiind nici
pentru ca să îndrepte erorile făcute D. 0 contestaţie la dosar.
VI TYl . TY11 m 011111 /Inolnvn	Anm iim/lnful 11 in i	.
prim-ministru declară că comunicatul din Monitor s’a publicat înainte de a se desvolta interpelarea.
D. Vice president. La ordinea ileî interpelările d-lul Iepurescu privitore la convenţiunea comercială şi a d-luî D. Giani privitore la art. 105 şi 24 din Constituţie relative la presă, cari au fpst modificate într’un mod deosebit de Cameră şi Senat.
D. lepurescu declară că este gata a desvolta interpelarea sea.
Se continuă apoi cu discuţiunea asupra art. £9 din Constituţiune şi se dă cuvântul d-lul general D. Leca.
D-sa declară că ’şl reservă dreptul de a vorbi îndetă ce comitetul de delegaţi se va pronuncia asupra amandamentelor propuse la art. 59 şi va veni cu o nouă re-dacţiune.
D. N. Dimaneea, din partea comitetului de delegaţi, Zice că comitetul s’a întrunit
IPrY rip»* nil o’o milnf ninn rta lo rv î va f nlri
să ajungă la o modificare a Constituţiei conform intereselor ţării. D-sa adaogă că guvernu nu impune nici chiar influenţa sea morală şi se va supune curentului maiori-tăţiî.
D. vice president esplică d-luî N. Catargi că ieri s’a luat hotărîrea ca să se supende cestiunea revisuirel până ce comitetulă de delegaţi se va pronunţa asupra amendamentelor» propuse la art. 59 din Consti-tuţiune şi fiind-că comitetul de delegaţi nu s’a pronunţat âncă, se va lua în discuţie mal multe cereri de credite.
I). N. Ionescu Zice că nu se pot lua în discuţie alte proiecte de legi, fără ca mal întâiu să fi fost trecute în ordinea de Zi-
I). vice president Zice că la No. 4 din ordinea de Zi pentru arjt se află trecute mal multe proiecte de credite.
D. C. Nacu, raportorul comisiunel financiare, dă citire raportului şi proiectul de lege prin care se deschide d-lul ministru de justiţie un credit suplimentar de 2530 lei pentru plata lemnelor întrebuinţate la judecătoriele de ocole din ţerâ, de ore ce suma alocată în acestă privinţă în buget n’a fost suficientă.
Proiectul se primesce fără discuţie cu 57 bile albe contra 4 negre.
Asemenea se voteză şi se primesce fără discuţiune, cu 61 bile albe contra 1 negră, proiectul de lege prin care se deschide tot d-luî ministru al justiţiei un credit de 536 lei, pe eserciţiul 1883—84, pentru plata a 10 lămpi aşezate în palatul administrativ din Iaşi, în partea ocupată de Curtea de Apelă.
Apoi, Camera descomplectâudu-se, şedinţa publică se ridică la 3 ore şi jumătate a-nunţându-se cea viitore pe mâine, 3 Maiă.
sub
D. D. Giani Zice că amână desvoltarea ierî> der .nu sa putut ajunge la o înţele-inlerpelărel sele, în urma înteleeerel ce a!®ere r0o^ Adunarea să mal acorde cât-avut cu guvernul ca să se amâne interpe-:va Pentiu ca POt& discuta si până larea până ce se va ajunge la o înţelegere | aţuncî se suspende discuţia asupra re-în privinţa acestei cestiunl între comitetele VISUireî
delegaţilor Camerei şi Senatului.
D. N. Ionescu observă că o interpelare se pote amâna, cestiunea însă de a se sci
Cu învoirea Camerei, se decide suspendarea discuţiunel asupra revisuirel, până ce comitetul de delegaţi va veni cu o nouă
dăcă art. 24 şi 105 se vor reîntorce Ia redacţiune a art. 59.
Cameră şefi nu, e o cestiune constituţio- Şedinţa se suspendă apoi pentru Zece nală care nu se pote amâna.	J minute. La redeschidere, D. N. Catargi
D. N. Dimaneea Zice că comitetele de-1 Z>ce că vede că se pune o întâi'Ziere de a legaţilor Camerei şi Senatului s’au întru-! se termina cu revisuirea Constituţiei şi de-nit însă nu s’a putut ajunge la o înţele- clară că va fi la postul şefi păne Sâmbătă gere până acum; s’a numit o comisiune din numai, ier din acea Zi va pleca spre a’şl sînul lor spre a se face o nouă redacţiune căuta de interesele familiei şf să nu fie a-a art. 24 şi 105,‘‘care va veni din noii în cusat că a plecat. D-sa lasă răspunderea
discuţia Corpurilor legiuitore.
D. prim-ministru Zice că a fost pentru amânarea discuţiunel acestei cestiunl, pen
asupra celor vinovaţi.
D. ministru al justiţiei Zice că nimeni nu este vinovat eă guvern şi Cameră caută
SENATUL
Şedinţa de la 2 Maia 1884.
Şedinţa se deschide la orele 2 preşedenţia d-luî Dimitrie Ghica.
D. Dini. Pişcă întrebă ministerul să răspundă la aserţiele fiarelor oposiţieî în privinţa neregularităţilor comise în noptea de 28—29 Aprilie. Decă s’ar lăsa ără răspuns acele Şise, ţera le-ar putea ua de drepte, şi nu e bine ca ţera să fie înşelată.
D. prim ministru aduce aminte că ţora de opt ani încoce trecănd prin cele mal mari crise, a fost tot-d’auna lăsată liberă să’şî esprime opinia.
Resboiul, revisuirea art. VII, cedarea Basarabiei, etc., sunt msce cestiunl cari în tăte ţările ar fi adus calamităţi asupra ţării, restrângerea libertăţilor; la noî nici o asemenea supresie nu s’a făcut. Acuma, oposiţia,. în lupta sea contra re-visuireî, s’a servit de tote acusaţiile, de tote calomniile, şi chiar Regele a fost a-cela care s’a opus d’a se face vre un proces îa contra aeusatorilor, cu tote că nici pe dânsul nu ’J-aii cruţat el în turbarea lor. D sea esplică cum nici habar n’avea de manifestaţia pe care oposiţia voia s’o facă şi dovadă de asta e că se culcase de pe la nouă ore, că prefectul poliţiei se afla la moşia d-sele, şi că decă d-sea nu plecase din Bucurescl.
causa e că Sâmbătă nu putuse face o-bicînuita primire a corpului diplomatic, — căci ţinea locul unul alt ministru şi trebuia să mărgă la Cameră —pe care o amânase pe Duminecă. Cum, sculat din somn, trimise dupe douî miniştrii de interne şi de justiţie, dupe comandantul pieţei şi al corpului, care nimeni nu scia despre mergerea unui grup de omeni compus în mare parte din copil — dupe mieZul nopţeî, la palat, unde să se impue resoluţiî, acăstă manifestaţie este nelegitimă cu totul şi guvernul este detor s’o oprescă.
S’a evitat absolut a se face cea mai mică nenorocire, a să vărsa măcar o pi cătură de sânge —asta i se impută? Şi un partid conservator să mergă la palat năptea cu torţe, raţional este? Un redactor al unei gazete străine a^mers până acolo în cât a insinuat în noptea de la 28—29, în timpul scandalului, că primul
0 buna menajeraRLi î”
Dulceţuri, Vişinate, Murături, Conserve etc. şi tot ce depinde de menagiul casei. Do-resce a se angaja unde va avea trebuinţă. Adresa : Str. Plevnel No. 129.
nu cruţe gmdarmeria şi parchetul. Cu acăstă moderaţie, guvernul a făcut un serviciu mare şi celor ce au vruţii să facă scandale, şi e sigur domnul Brătianu că decă se va maî cerca oposiţia a sema-nifesta prin asemenea mijloce criminale de a provoca vărsări de sânge — ei nu vor fi înecaţi de puterea esecutivă în sânge ci prin asta se vor îneca singuri în dispreţul naţiunii.
D. E. Stătescu declară că Senatulu şi ţăra sunt pe deplin satisfăcute de espli-caţiile date de d. prim-ministru şi de măsurile în adevăr părintesc! luate de guvern cu ocasia turburăriî plănuite de oposiţia conservatore. D-sa propune o moţiune în acest sens.
Moţiunea, pusă la vot, se primesce de senat cu unanimitate de 44 voturi, faciă cu 3 abţineri, ale d-lor miniştri.
D. Lerescu îşi desvoltă interpelarea în privinţa pulberăriei de la Tărguşor. D-sa esplică cum mulţime de primejdii se pot nasce din causa condiţiilor în cari e a-şe<|at acest stabiliment şi prin trecerea sea prin oraşul Tergovişte şi cere guvernului îndreptarea reuluî.
După ce mal vorbesce d. Maican şî după desluşirile date de d. prim-ministru şi asigurările d-sele că s’aii luat deja măsuri de tămăduire, Senatul trece la ordinea (|ileî.
Ne mal fiind nimic Ia ordinea <|ilel, şi Senatul nefiind în număr pentru re-visuire şedinţa se rădică.
nQ nrnnrtat 0 parte die m0?ia Vlă_
U\j alt/IIUal daiă, districtul Mehedinţi precum şi a treia parte din moşia Greci districtul RomanaţI. Cu începere de la 23 Aprilie anul viitor. Pentru amândouă a se adresa Calea Victoriei No. 118 Bucurescl.
La Cârnăţăria
Emma Hipper din Rnsciuk se caută două ajutdre (călfl) care pricepe meşteşugul pe deplin, se p6te angaja numai de cât.
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBI)
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe Ziua de 3 Maiu 1884.
Citiţi!!
In strada Carol No. 16 in Bucurescl s’a deschis sub firma Giovanni Fantin & Comp . un mare magasin italian de specialitate: cuţite, fdrfecî şi brice unde »Se ascute şi se drege ori ce obiect tăetor cu cea mai mare preeisiune şi cu preţurile cele maî moderate.«
	Câmp.	VSnd
S“/o Rentă amortisabilâ		94'/»	957*
5°/o Renta români perpetuă. . . .	93	94
8 °/0 Obl. de stat		1007.	1017*
6°/o » Căile fer. rem, regale. . .	103	104
6°/o » Mnnicipale		847»	857*
10 » Casri pensiunilor”: 300 1 .	233	238
5°/» Scrisuri funciare rurale . .	937*	94
7°/o »	1047. 907.	1057,
5°/o » * U bane		907*
6°/o » » »	99”/.	1007*
7°/o » » »	1037*	104
Impr. cu prime Bucurescl 201. Buc.	31	33
Acţ. Băncel Naţionale a Rom. 500 1. •	Hlft	1435
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. .	205	210
» » Rom. de construc. 5001. .	293	296
» » deasig. Daoia-Rom. 3001. .	368	374
» » » Naţională 2001. . .	235	238
DIVERSE		
Aur contra Argint		8 50	3 80
» » Bilete de Bancă. . . .	3 50	3 80
Ploriri Wal. Anstr	,	2 08	2.097.
VlărcI Germane		123	1 25
Bancnote francese ...	997.	1007,
LUDOVIC CIREŞANU
TftvtPLAH
Face cunoscut onor. public că efectuăză tot felul de Jalujele, cu preciul redus de lei 12 bucata. — Bucurescl, Strada Puţu cu apă rece No. 12.
ReparaţiunI efectuiază cu preciurile pe jumătate.
Mme Julie Mihaiu
Renumita Chiromantistâ şi phisionomistă sââ ghicitorea după ştiinţa de mistere şi destinul personelor prin căutarea palmei, s’a mutat din strada Victoria vechi în (str. Popa Tatu No. 78, lângă plăpâmar) de la orele 8 dimiueţa până la 9 ore săra.
Aceste medicamente se viude la farmacia I. A. Liura, str. Lipscani. (Palatul Dacia) la farm. Chr. Alexandrin, Calea Victoriei, No 77; şi d. Marin Ionescu, coafer str. Academiei, (sub Hotel Union) în Brăila la farmacia d-lul labim şi in Ploesci la farmacia d Iul v. Ghiţnlescu. Cererile din provincii se vor face la administraţia <]iaruluî TREBUINCIOSUL, Bucurescl.

AihÎaIaÎ36 iaruesce celui ce va arăta că esistă tincturi superiore celor in-
.---------ventate de O. Ciani. Apă englesă
tină pentru a văpsi instantaneu în negeu sau castaniii barba, părul, a’l face să crăscă şi a’î împedica căderea. Preţul lei 7. Apă pentru a da parului o colore blondă aurie şi castanie. Preţul lei 5.	sjei
Ari* Felslna
Viimaiare
Hygiăniqm 4“»
— balsamic-
spirtos şi tonic; de un parfum forte plăcut, favorabil igienei şi consacrat grijelor de toaletă, menţine corpul într’o stare în'floritore de sănătate. Previne şi risipeşte bubele, roşiaţa, petele, încreţiturile şi ori-ce alteraţie a pelel, pe care o întinereşte şi o îndulceşte dândul o aparentă albă catifelată. Flaconul Iei 1.30. —Oţet higienic pentru toaletă şi bae cu parfum de’ micşunele FI. mare lei 2 —Oţet cu parfum buchet Corona Italiei Fi. lei 1.75—Oţet de lapte de migdale FI. lei 1-50.	aj
Velutina Frecceri
Acăstă adevărată pulbere de ore$ bine preparată, e lipsită cu totul de orl-ce substanţă vătămătore peliţel şi e bună pentru tote domnele care doresc sâ’şl păstreze sănătatea şi frumuseţea lor. Astă pulbere e invisibilă şi de o fineţe fără egală, este parfumată cu un miros special şi delicat, şi asigură peliţel o frumuseţe constantă şi o frâgedime ce nu se poate altera. Cutia lei l.*40.
V Nou neîntrecut parfum pentru batis-
Ajiaacoroaneii taliei
te şi pentru curedgienice a toaletei Acăstă apă este destilată dintre toate florile cele mai miro-sitore şi aromatic din Genua de către d. Stefano Frecceri distilator şi parfumator premiat cu 17 medalie şi diplome ’ de onăre la exposiţiunile naţionale şi internaţionale. Ea înlocues’ce cu mai multe avantage apa de colonia, mirosul său o maî delicat, suav şi durător. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele maî buno coin-posiţiuni pentru a menţine tinereţea şi albăţa pelel, făcându-o măle şi înflorităre, cîirăţmd’o de ori-ce imperfecţiuni.—Preţul leî 2, flacon mare.
ilcnilatorinţoniad îl ţiu ne absohitu
i-------—4—----------nevâtămătore,
are constatată proprietatea de a ridica în câteva minute toţi acel peri ce se cred netrebuia-doşl. Flaconul mare lei *. 99
inventată de Pietre Bor-tolotti din Bologna, premiată cu 38 medalii ale es-posiţiunel naţionale şi internaţionale. Acăstă apă intr’adevăr miraculăsă e compusă numai din substanţe vegetale, cele mai tonice, aromatice şi salutifere pe care le posedă Botanica. Nici o apă pănă acum cunoscută nu este superiorăa-pei de felsina şi probă de acăsta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul ei. Două, trei picături din acăstă apă într’o ba tistă şi’I dă unul din cele maî plăcuţe mirosuri. Opt sau cleeo picături în o jumătate pahar de apă curată şi spălându-ne de două său trei ori pe $i conservă, reînflpresce şi întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face să dispară bubele accidentale şi ori-ce pete precum şi încreţiturile feţei. Pentru băi, o sticluţă din acăsta apă întăresce corpul, face să dispară ardoroa şi ariditatea pielei, mâncărimea, distruge ori ce u rîtă odore a tvanspirărel şi procură o stare (în bine neesplicabilă. Câte-va picături turnate pe fer roşu respândescu unu parfum din cele mal plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O lin guriţă ordinară în un pahar de apă depărtăză de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba, Mirosind’o des depărtăţlă febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltose său nesănătose. şi este un preservativ escelent contra bălelor molipsităre şi epidemice. Are puterea balsamică d'a cicatriza înţepăturile insectelor şi a face să piară vânătăi’le şi unflăturile şi de a linişti la moment durerea produsă do sgârieturele’şi arsurile pelei, când e spălată cu apă de acăsta şi se acopere cu bumbac legând rana lei 1, 50 flaconul mare
Apa k Genova
pentru Toaleta si Bai Preparată fie S. Fricerî, parfu-mer al M. S. Regele Italiei Premiat cu 15 medalii. Ea pe lângă că are cel mai graţios şi cel mai suav parfum pentru batista. întrebuinţată în Silnice spălări, risipeşte iritările şi întăresce vederea, face să dispară petele de pe faţă' întăreşte cărnurile, LuatVi pentru gură risipeşte misrosul urât, curăţă dinţii si î îtârşte gingiile, şi pentru Băi, o sticluţă întăreşte corpul face să dispară ardorea şi ariditatea polei, mâncărimea, distruge ori ce urâta odore a transpi. rărei şi procură o stare de bine neexprimabilă Flaconul mic leî 1,50. dublu 2,50.
m rectificată şi parfumată cu boucquet de trandafir spre a vindeca scoroji• _ ri le pelei şi a o apăra dc orl-ce bălă pele; păstre'jă fragedă carnea dândui fineţe transparentă. Flaconul lei 1.20.
de
T 3	Restaurator american,
«v, a „„UA Llc ai p&rulul elegant spre colorarea părului şi barbei, a chimistului doctor 1. B. Wiliarn Wood 3219 Th. Street New-York. Albirea sau dscolorarea părului nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mai multe ori adusă de o emoţiune violentă, de o mare durere, de boale speciale şi de atâtea alte căuşe neprevăzute, cu Florine, pe care elegantele dame americane şi engleze oîntre-buinţăZă de câţi-va ani şi care este tinctu-ra de toaletă cea mai întrebuinţată, se redă perilor cărunţi sau albi colărea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vigăre rădăcinel ca să-I facă să renască şi să le impedice căderea. Ea e absolut nevâtămătore, conservă pelea într’o stare bună de frăgezime şi o preservă de pete. întrebuinţarea Florinei nu cere să se spele mal întâiu pârul, avend ea însăşi proprietatea de a desgrăşa şi a curăţi complectă capul. LucrâZă gradat, şi după 7 sau 8 Zile de întrebuinţare se obţine un succes sigur şi strălucitor. A se observa marca fabrice! având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 luni) într’o elegantă cutie lei 6.
ÂIVi rîo rvrin si de jasomie. Astă spe-A1D Uw vi IU cialitate absolut nevă-tâmătore şi parfumată cu jasomie, are proprietatea de a albi la moment pelea, făcând să dispară încreţiturile, rojii şi petele de roşiaţă Sticla lei 2.
Praf de dinii igienic cTmlî
nesie şi chinină. Acest praf de dinţi nu numai că preservă dinţii, dar ’I face albi, întărind în acelaşi timp gingiile şi curăţind suflarea. Impedică ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a format deja o face să pâră. Calităţile^ antidistrugătore ale acestui prafu suntu în stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gurei; apoi mal dă gurei o frăgezime particulară, si fără a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii lei 1, 50
Pr'flf	if’PIf'P âe ®oraliu Prepa-
4 A ax ueiiuinte raţie specială care
curăţă repede dinţii cei mai negligiaţî, şi le dă totă albeţa isvorului, precum şi impedică stricăciunea si tote bolele relativ la dinţi. Cutia lol i. 30.
D
pentru Surzire. E un re mediu experimentată, de efecte extra-oidin-are, de profesori specialişti, pentru tote bolele care aduc
slăbirea său lipsa totală a auZului, precum pentru a vindeca acel sgmot atât de supărător în canalul auditor intern de care bolnavii rămân aşa de xcitaţl şi desgustaţî. Flaconul Iei 3. y
Remediu forte sigurii ş 1 puternic, caro nu conţine nici arsenicu nici phos phor. Pachetul nu costă mal mult de cât 70 bani
nlnnnt031 mai £entil si cel mai ef*
jUinlldl jjrilulil t1-n cadou ce se pâteface la o
dama este : O cutie elegantă satinată în cromolitografiă cu garnituri în pasmanterie; coprinZănd 2 butelii de parfum, 1 butelie de glicerina parfumată, o cutie de pudră de orez parfumată pentru a albi pelea şi o cu tie cu prafuri de dinţi. Preciul lei 6.
O altă frumosă cutie care conţine o sticlă de parfum o cutie do pudră de orez parfumată, un cosmetic şi un mic săpun, Leî 3.50.
Apă de Turin
epirator al
--------:--------------------ficacitatea produselor nostre, şi în urma sfaturilor necontenite ale unora dintre clienţii noşţri, amu preparaţii REGENERATORUL PERULUI, pe care-avem o-norea sS-’l presintăm ca pe cel ii mal bunu din câte se vând Acăstă preparaţie, fără să fie o tinctură, redă culorea primitivă părului lucrând de-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind rădăcina părului, fâcendul mole şi oprindu’î căderea; îl redă tote puterile organice perdute din causa vre-unei bole a vărstoi etc: nu pătăzâ ru-făria. Din causa acestor calităţi, se recomandă continuarea întrebuinţârel săle deja primită şi preferită în Italia şi străinătate, recunoscăndu-se ca cel mai bun REGENERATOR şi ca cetii mal eftin. Lei 6 flaconul.
m
mi-
ira
Tinctură acestei plante aduse de d Luigi Ubicini din Brasilia încă din 1872 odată cu Tayuya, este forte eficace pentru a combate nevralgiile, durerile de la articulaţii, precumu şi durerile de ose cari nu au putut fi vindecate prin ori-ce altă tratare, adică cu săruri de chinină, morfină etc., şi chiar cu băl de oleurî cu duşuri său cu alte mijloce pe cari medicina şi empirismul le procură, aşa că este înumărată între cele mal puternice leacuri antireumatice «u&dscuto până acuma. Lai 6 flaconul
Tot ce e mal mirositor Ir produsul destilărel floriloi e coprins în Apa de Turin. E greu de a se găsi o delicateţă de parfum supe-rioră Apei de Turin, care are propietăţl igienice recomandate. Diluată în apă devine lăptăsă, şi cu asta, spălându-se cine-va de câte-va ori pe di, are proprietatea de a face să dispară orl-ce pată de pe faţă, încreţiturile dispar gi pelea rămâne mole ca catifeaua. Dacă se spală gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplăcut al gurei. Câte-va picături turnate pe fer roşu răspândesc un parfum plăcut care curăţă aerul stricat din odăi. DepărteZâ roşâţa ce causeZâ de ordinar briciul când îşi rade cine va barba. Proprietăţile igienice indicate şi cari nu se găsesc aşa uşor în alte ape de toaletă ’I au procurat favorea lumel elegante. Modul întrebuinţare! a se vedea instrucţiunea ce înaoţesce fiece butelie. Lei 1, 50.
Crema Reg. Mărgărită
Acest preparat in-
-----------------------------------—comparabil e unturos şi solubil, dă frâgedime şi frumuseţe pelel, previne şi.distruge încreţiturile pelel, precum şi menţine frumuseţea penă la o etate înaintată. Face să dispară asemenea încetul cu încetul semnele de vărsat. Lei 8.50
Apa Frecceri
premiată cu mai multe medalii la exposiţiunl naţionale şi internaţionale, are proprietatea, probată pin mii şi mii de certificate, d’a face să înceteZe imediat căderea pârului, de a’l face să crescâ, dând putere râdă-cinel şi făcând să dispară înătrâţa. Are iconte-stabila proprietate d’a mănţine colorea primitivă a părului. Apa frecceri este în fine cel mai bun cosmetic, ce se oferă publicului pentru nutrirea părului, pe care îl face flexibil si lucitor Flaco-iei 2, 50.
Estractol de «doare SS
—---------------------------ment: buchet
de trandafir, buchet sărut furat, buchet de vanilie, buchet de ierbene, buchet oriental, buchet Bosfor, buchet al Reginei, buchet de amor, Ess-buchet, buchet Garafano, buchet Gelsonimo, buchet de dame, fân verde, Paciuli, Moscu şi buchet Jockey-Club. Sticla mica de lei 1.20, mare şi de lux, lei 2.
Anft j1 a A Ar a Pert°oale întreita superi-Ajfd Uu llvl v bră ^în sticle forte elegante
A se păzi de contrfaceri: aceste sjgalM ptrn ca se fie aHererate treime ca se porte tiinlirul ziarnlni „Fratia Roamo-taliana*. a se cere la dejositari ca se se înrie timliriil acestei ziar,
Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academie! No. 24.

www.dacoromamca.ro
'Vf
r
SAMBATA 5 MAIU 1884
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
abonamente
PENTRU C A P r T A I, Â
Pentru un an .... Lei 24 ,, ş6se luni .	„	12
. troî -	• • • ■	„7
FENTRTJ DISTRICTE Pentru un an , , . .	. Lei 30
»	Ş6se	Inul	....	„	15
■	trei	„	. . . .	„	8
PENTRU STREINfiTATE
P«ntru un an............Lei 40
.1	Ş6se	luni	...	„20
»	trei	„	....	„	12
Abonamente se fac la 1 si 15 h fit-cArel luni
ANUL XV No. 3588
ANUNCIUIII ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 lefi; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e îespunsabili.
Epistolele nefranca o serefnsil; ar-ticoliî nepublicaţt se ard.
IN STRETNETATE A SE ADRESA
Fraicia Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Micou-d, 81 Fleet Street. E. C Lonuon.
Austria. flassenA:Ieîcer,et Comp Wien. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda-Pest. Servitenplatz
		
Redacţmnea Strada Regală No. 15.	Director politic, I. C. FUNDESCU	Adm inistr aţia
Str. Academiei No. 24

*
I
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele străine)
Roma, 14 MaiQ. — Agenţia Ştefani desminte scirea că Italia ar fi făcut demersul pentru restabilirea luî Ismail paşa ca Kediv.
Paris, 14 MaiQ. — Consiliu! de miniştrii a hotărit să recheme cât ma! curend o parte din trupele concentrate în Ton-king. Ordine ar fi plecat în acăstă privinţă. Un decret presidenţial înfiinţă<|ă două regimente de tiraliorî tonkinesi cu cadre francese.
Le Temps asigură că mgocierile dintre Francia şi Anglia cu privire la întrunirea Conferenţeî au adus la o înţelegere.
Depeşi din Spania spun că prin unele locuri se observă mişcări carliste. Chiar carliştii şoptesc că pe la tămnă se vor desfăşura evenimente grave.
—	Deputatul german Lieoknecht e aşceptat aci; el va sosi peste câte-va Zile şi se va ţine o Conferenţă asupra „stării în Germania.“
Loudon, 14 MaiQ. — Tote fiarele bla-măijă respunsul de ieri al d-lui Glad-stone.
Lord Fitz-Maurice comunică în Camera comunelor, că la 10 MaiQ guvernatorul Dongolei a cerut ajutor şi că în acest scop s’a trămis un batalion engles la Wadyhalfa şi Koroska. Scirile despre starea Chartumuluî au impresionat fârte rău trupele din Dongola. Camera urmeijă apoi cu desbaterea asupra moţiunel de blam. Guvernul speră că, la votarea a-cestei moţiuni va avea o majoritate de şăse <|eci voturi, cu condiţiunea ca Ir-landesii să voteze pentru guvern, ceea ce nu e încă sigur. Altmintrelea majoritatea nu va fi de cât de 30 voturi.
Berlin, 14 MaiQ. —Corniţele Herbert de Bismarck a fost numită ambasador în Haga.
Legea dinamitei a fost primită, la prima citire, fără desbateri şi fără modificări. Social-democraţii s’au abţinut de la vot. Unul din ei, Hasenclever, a declarat că nu e contra urmăririi anarhiştilor, dăr că e contra unor disposiţiuni ale legii Principele Bismarck a fost faciă la des-batere, n’a luat însă cuvântul.
—	Iu privinţa ultimei serate a principelui de Bismarck se spune următărele : Windhorst observă că recunoscerea dreptului la munca dă de gândit; cancelarul răspunse că complectarea acestui drept suDt detoriele muncei. La observarea lui Windhorst că acestea sunt principii socialiste, cancelarul respunse: „Sunt nevoit, ca şi un conducător de locomotivă, să activez mereQ focul; alt-fel stăm pe loc.“ Windhorst respunse: „Aşi voi să staQ şi eiî la locomotivă, ca [frăraar, pentru a o struni când merge prea repede. “
Petersbnrg, 14 Mai. — Pertersburger Zeitung anunţă că ambasadorul rus din Teheran va începe înjcurănd negociări cu Persia pentru rectificarea fruntarielor, devenită trebuinciosă în urma anexărei Mer-vului.
Yiena. 14 Maiu. — Dilele din urmă, un mic scandal s’a întâmplat în Reichstagul austriac. Biuroul procedând ilegala la votarea unei legi, care s’a considerată ca primită deşi trebuia să ca^ă, stânga cu d. Sturm în cap s’a retrasă din parlament. Preşedinţa a început în-detă negocieri cu clubul stâng. Ieri, la deschiderea şedinţei, în facia galerielor pline, d. Smolka, preşedintele Reichstagului, declară că s’a făcut o erore regretabilă care nu se va mai produce. StâDga nu era faciă; ea a ţinut o şedinţă la club pentru a hotărî decă răspunsul preşedintelui este îndestulătorQ său nn.
Caîr, 14 Maiu. — Telegrafistiî din Berber, cari voiau se plece, au fost măcelăriţi din ordinul unui Emir alu Mah-diuluî. In Assuan aă sosit emisari cari declară că Mahdiul are de gând să în-nainteze spre Nord.
Petersbnrg, 14 MaiQ. — Nowoe Wremia publică o serie de scrisori din Austria, în care se vorbesce despre mijlocele prin care Rusia ar putea câştiga influenţa asupra Croaţiei. Aceste mijloce sunt: a-jutarea bibliotecelor croate şi acordarea de stipendii tinerilor croaţi cari vor voi să urmeze la universităţile ruse. Austria, c|ic aceste scrisori, a perdut forţa de viaţă; Rusia va trebui să ’şi împlinescă misiunea, anecsarea tutulor slavilor.
Belgrad, 14 Maiu. — La 16 curent cu un tren special, miniştrii şi deputaţii plecă la Niş; la 18 va pleca Regele şi Regina.
A se redea Ultime Scirî pe pag. III.
BUCURESCI, TINERI, i MA1D
E curios sâ-şl dea cine-va seină de nivelul politic al societăţii nostre, şi gigantică ar fi întreprinderea d’a zugrăvi icâna fidelă a acestui nivel. Uşor se p<5te constata însă o seriă de contraziceri din cele mai copilăresc!, cari denotă superficiălitatea cui-turei.
Până acum cât-va timp erau două partide seriâse in ţeră, ca principii şi trecut: partida conservatore cu Timpul în frunte, şi partida liberală astăţlî la guvern. Cea d’ântâifi re presinta trecutul şi dorea reîntârce-rea lui. Cea d’a doua cristalisăză pre-sentul şi prepară viitorul. Era firesc dăr, cel puţin consecuent, ca organul conservatorilor să combată în-trega nâstră desvoltare politică din ultimii opt ani; libertatea graiului şi scrierel, libertatea întrunirilor, vinderea proprietăţi! la ţărani şi clasa mijlocie, răspândirea culturei, ridicarea industriei şi comerciului nu puteaţi conveni partidei conservatăre, de âre-ce tote aceste principii dă-rîmă regimul feodal. Numai din a-cest punct de vedere oposiţiunea conservatorilor putea fi logică.
In locul acestei atitudini, furăm martorii unei oscilări perpetue şi ne-consciente. Guvernul era acusat că încalcă libertăţile, că nu dă pâmănt ţăranilor, că sugrumă cultura poporului şi altele; reacţiona ril, cari se numeaţi sinceri, imputau guvernului acte cari, decă ar fi esistat în realitate, ar fi trebuit să-I atragă respectul şi aprobarea lor.
In facia Constituţiuniî, atitudinea acestei partide e nu se pâte mai curiosă. Nevoită să cedeze la 1866, ea trebuia să considere pactul fun damental ca un act silit şi prin urmare, dăcă era consecuentă, îndată ce căpătă puterea trebuia să’l distrugă. N’a fâcut-o însă nici o dătă, şi trebue să recunoscem c’a fostfărte înţeleptâ. Numai la 1871 conservatorii începură să agite cestiunea şi faimâsa petiţiune de la Iaşi e încă in mintea tuturor pentru ca se maî fim siliţi a reaminti cererile cuprinse în ea. Cât timp fură la cârmă, conservatorii se siliră să înlăture pactul fundamental, înăbuşind ţera; naţiunea respiră însă la 76, şi atât de puternic încât piramida că^u sdrobită în mii de bucăţi pentru a nu se mai rădica nici o detă.
Nu tot aşa fu cu liberalii; ajun-gănd la putere în momente fdrte critice pentru ţeră, el lăsară Constitu-ţiunea neatinsă; der ea nu putea co-
respunde principielor liberale, căci ieşise dintr’un compromis. Şi ast-fel la sfârşitul anului 1882 puseră pe tapet cestiunea revisuirel.
In acest moment istoric, noul contraziceri ale Conservatorilor; în tesă generală, oposiţiunea trebuia să fie pentru revisuire. Constituţiunea a-cordă, ast fel credea ea, prea multe libertăţi pentru gradul de desvoltare al poporului, prin urmare e un pericol permanent şi trebue restrâns, decă nu şters cu totul. Conservatorii însă, şi cu dânşii sincerii liberali, se declarară contra principiului revi-suireî şi se retrăseră din Cameră spre a intra în naţiune.
D
Veniră alegerile pentru Constituantă. Oposiţiunea unită, armata cu o istorie contemporană ad-hoc, cutreieră ţera de la un capăt la altul, se adresă la naţiune. Respunsul poporului fu scurt, dăr fârte semnificativ : el dete enorma maioritate partidei liberale. In facia acestei voinţî lămurite, oposiţiunea unită făcu un act de rară nedibăcie ; ea se retrase din Camere, înşelând pe cel ce îl dăduse un mandat. Care era să fie purtarea el d’aci înainte ? Renunţând la lupta legală, conser-vatoril-liberall n’avetl altă cale de cât revolta; cum am maî spus şi altă detă, el nu putăii spera că prin retragerea lor vor paralisa acţiunea Parlamentului: revolta deci era singura ieşire.
Nimic însă nu putea încuraja o asemenea întreprindere. Ţera e liniştită ; ea s’a văZut asicurată în afară ; în năuntru, lucrarea partidei liberale îi asicură presentul şi’I pre-gătesce viitorul; ea n’a uitat încă suferinţele îndurate sub oblăduirea conservatorilor şi simte că compa-raţiunea între ieri şi aZÎ nu e de loc în favârea celei d’ântâitt. Nicăieri nu se vedea acea frămăntare deosebită care anunţă furtuna; din acăstă causă scînteia scăpărată de oposiţiune se perdu în vănt.
N’avem nevoie să revenim asupra scandalului de Sâmbăta trecută. Vorbind altă dată despre acţiunea oposi-ţieî, Ziceam că ea nu va reuşi de cât să producă o mişcare factice, meschină; faptele ne-au dat dreptate pe deplin. Suntem însă nevoiţi să analisănij măcar cat de scurtu, partea ce tinerimea a luat în acest scandal.
Admitem că universitatea nu are numai misiunea d’a specialisa pe tânăr într’o ramură a ştiinţei; ea maî trebue să-lu prepare pentru cetăţenie. Cum se pâte face însă acăstă pre-paraţiune? La acăstă întrebare nu e de cât un singur răspuns: prin studii!. Firesce că e liber studentul să asiste la desbaterile publice; el are dreptul şi dătoria chiar să observe, să studieze fie-care partidă cu prin-cipiele sele; numai în acest chip el va putea să ’şî formeze convicţiunea. De la acesta însă şi pănă la acţiune e mult.
Nu trebue însă să ne înşelăm; decă o infimă parte din tinerime s’a manifestat (espresiunea nu este tocmai proprie), causa e trebuinţa d’a se mişca, d’a face sgomot. In acăstă infimă minoritate, cea maî mare parte nu ’şl dă bine sema de eeea-ce face. Lac! e ne natural ca tocmai tinerimea să susţină pe con servatorî, pe aceia adică cari sunt contra lumineî, contra libertăţei. A-fiaudând cuvintele d-lor Blaremberg, Florescu şi Lahovary, acei câţl-va tineri atl fost amăgiţi de etichetă: el n’au putut şi nu pot să do-rescă de cât libertatea şi propăşi-
rea necurmată a poporului român. Greşăla lor e numai că s’ati lăsată a fi înşelaţi de aparenţe.
Declaraţiele îndoelnice ale d-lui Glad-stone asupra cestiuneî conferinţei dau loc presupunerii că negociările se urmâzâ cu Francia şi că guvernul englez e ho-târît să-i facă concesii. Căci de şi ministrul preşedinte a accentuat că Anglia nu pote renunţa la punctul săă de vedere, totuşi declaraţiunea sea a fostu mult slăbită prin aceea c’a admis putinţa pentru conferinţă d’a discuta şi chestiuni in afară de problema financiară şi că într’un asemenea cas s’ar îutruni o a doua conferinţă.
Şi faciă cu Turcia, guvernul englez s’a arătat slab; el a cedat dorinţei espri-mată de Portă d’a nu s’atinge nici unul din drepturile săle asupra Egiptului şi ca relaţiele juridice să rămână neschimbate.
Astfel programa conferinţei pare a căpăta o mai mare consistenţă. Ea nu se va mărgini numai la cestiunea financiară ; puterile se vor sili să scota din mâine'e Angliei monopolul administrativ creat în urma victoriei de la Tel-el-Kebir.
Firesce că cei din Anglia nu sunt tocmai mulţâmiţi d’acestă întorsătură a lucrurilor.
Opinia publică nu-şî pote închipui concursul celor-l-alte puteri de cât numai spre a legitima acest Jfapt. Se discută forma protectoratului, nimeni nu pune însă în îndoielă realisarea lui. Pentru o asemenea eventualitate, poporul acusă pe guvern; numai prin greşelile sele el a putut să perdâ una din posiţiile cele maî solide şi care chiar în Francia se consideră definitivă.
Ministerul Gladstone ţine încă la po siţiî; dupe cum se scrie din Londra, cabinetul a hotărît rechemarea lui Evelyn Baring şi trimiterea d-lui Goschen ca prim-consilier al Khedivuluî.
In acăstă măsură — <Jice Tester Lloyd — se pote vedea recunoscerea greşelei din partea cabinetului engles. D. Baring e cunoscut ca necapabil şi posiţia sea faciă cu cabinetul egip'en şi în specia cu Nubar paşa a devenit nesuferită; e curiosă însă alegerea înlocuitorului; dupe cum se scie, d. Goschen nu e de loc un admirator al politicei egiptene a d-luî Gladstone.
In timpul ultimei sesiuni, d. Goscnen critică politica urmată de conservatori când eraQ la putere, der declară în ace Iaşi timp că acesta nu însămnă de loc aprobarea politicei urmată de guvernul actual. Alegerea acestui bărbat nu pote avea deci altă semnificare de cât că gu vernul recunosce în sfîrşit dreptatea cri ticelor ce s’aQ adresat.
Acestea sunt, în scurt, apreciârile luî Tester Lloyd. Nu seim penă la ce punct trimiterea d-luî Goschen în Egipt pote însemna o schimbare în politica esternă a d-lui Gladstone, primul ministru a declarat ^fitie acestea în Camera Comune-lor că numai în caşul cel mai estrem va căuta să supună un popor care voiesce s8 trăiască în libertate. Nenorocirea d-luî Gladstone inse e că Anglia comercială şi industrială nu voiesce se ţie sămă de acest principifi, fiind că lovesce interesele ei.
D’aci aprope unanimitatea opunerii la politica cabinetului. Decă guvernul engles ar fi început îndată o acţiune energică al cărei resultat să fie măturarea Sudanului, de sicur că cununi de lauri ar fi recoltat: der el n’a îăcut acesta şi e forte natural. Schimbarea sea necurmată, nehotărîrea sea provenea din falşa posi-ţiune în care se pusese. Pe d’oparte principiile îi ordonaQ să ţie sabia în tecă, pe de alta, interesele T sileau s'o scalde în sânge.
S’ar putea învinovăţi cabinetul engles că s’a amestecat în turburările din Egipt, acusaţiunea însă n’ar fi dreptă. In adevăr, mişcarea revoluţionară din Egipt avea drept caracter principal scăparea ţăreî de streini. Acest motiv pe d’oparte, şi trebuinţa d’a-şi asigura calea spre In. diî şi a-şi garanta interesele financiare au silit pe Anglia să se amestece. Evenimente ulteriore aQ încurcat'o şi mai multă.
INFORMAŢIUNl
Gazetele coalisaţilor, România, Vinde-pendance şi codiţele lor, au insinuat că la manifestaţia diu năptea spre 29 A-prilie au luat parte şi studenţii univer-sităţeî din Bucurescî. Adevărul fiind că numai duoi săă trei dintre manifestanţi erau studenţi, aceştia au hotărît să is-călescâ un protest, în care declară că din faptul că trei dintre ei aQ luat parte la scandal, numele de studenţi, în general, nu pote fi îngagiat.
Se scie că maioritatea aşa Zişilor „studenţi" ce se aflaQ între cei cu scandalul eraQ nisce tineri elevi din liceu, cari aQ fost conduşi acolo de iubirea ce o au copil pentru sgomot şi tumult.
Clopotul din Craiova ne comunică că comitetul teatral de acolo a luat iniţiativa pentru a înfiinţa o societate dramatică în capitala Olteniei.
—o—
Borfaşii aQ început să apară şi la gara din Craiova.
Ieri, scrie Ziarul local Carpaţiî de la 3 MaiQ, d. dr. Ylasto, a fost victima unei pungăşii din cele maî rafinate. Din nenorocire neobservarea regulamentului chiar al căilor ferate ajută la acăsta.
Mai înainte de a se opri cu totul trenul, se permite ca vagonele să fie asaltate de pasageri.
La ieşirea sea din vagonul clasa I unde se afla, doctorul fu îmbulZit de o-6 inşi, care voiaQ să se urce. Penă să-şi iă bagagiul şi să-şi găsescă o birje trenul plecă, şi doctorul observă că portofoliul cu hârtii de familie, acţiuni şi două mii lei în bilete de bancă, ’I lipsesce de la piept. A reclamat imediat — s’a tele-grafiat, însă tot în Zadar. Ietă-ne şi noi pe calea celei mal rafinate civilisaţiuni, va trebui şi aci ca direcţiunea căilor ferate să anunţe pe călători prin tăte părţile ., Tăziţi-vă de pungaşi11.
—o-
Cu trenul accelerat de aZî dimineţă a sosit în oraşul nostru, scrie Poşta din Galaţi de a(|I 4 curent, Monseniorul Ig-nazio Paulo, arhiepiscopul catolic, şi d. Cara-Teodori delegatul otoman în comi-siunea danubiană.
—o —
Monitorul dn a^l publică o dare de semă serbărei ce a avut loc la Roman, în şlioa de 23 Aprilie, cu ocasiunea puuerel temeliei a seminariulul de acolo, precum şi discursul d-luî ministru al instrucţiuneî publi e pronunţat cu acesta ocasiuae.
—o —
In Zilele de 29 şi 30 MaiQ se vor ţine, în oraşele de reşedinţa ale inspectorilor financiari, concursuri pentru ocuparea mal multor porturi vacante de controlori.
D. N. Romanescu şi doctorul I. Frurau-şianu, proprietari în comuna Garbovu din judeţul Gorj, oferind gratis lemnele necesarii la reparaţiunea podului peste apa Jiu de la acea comună, facerea de iezăturl şi diguri, ministerul exprimă mulţumiri d-lor proprietari pentru acăstă ofrandă.
—	o —
Duminecă, 6 curent, se va dala Teatrul Naţional o represintaţie extra-ordinară în beneficiul d-lul St. Iulian. Se vor juca piesele Omleta fantastică, comedie, Iulian blond scă brun, comedie originală de d. Velescu, şi Nebunii din faciă, comedie de Pantazi Ghica.
—	o —
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAPHUL
Aflăm că liberali! coDservatori au înga-giat Sala Dacia pentru a ţine o întrunire care va avea loc dilele acestea.
—o —
Trupa română de sub direcţiunea d ne! Fany Tardinv, în care se află simpatici! ar tist! I. şi A. Vlădicescu se afli la Craiova unde va da o serie de representaţiun! în grădina Belle-Vue.
—x—
D-şora Sofia Condnpulo, proprietară, do miciliată în urbea Bacău, în mal multe rân dur! bine-voind a veni în ajutorul biserice! Sf. Nicolae din <jisa urbe, precum în anu 1881 a dat suma de 14 galbeni pentru fa cerea unu! paravan la numita biserică, şi la 3 Aprilie 1884 a cumpărat şi hărăzit tot acele! biserici un epitaf în valore de 500 lei, ministerul, pentru aceste lăudabile fapte esprimă numitei d-şore viile sele mulţumiri
—o—
Aflăm că în curând va apare un 4iar conservator redactat de mai mulţi tineri talentaţi.
—	o —
A(^î, 4 Mai, se va judeca de Curtea de apel din Focşani procesul de revisuire dintre comuna Galaţi şi d. Gr. Eliad, antreprenorul egourilor. Comuna va fi a-părată, pe lângă d. Mârzescu, şi de d Popazu.
—o—
Aflăm că la 8 ale curentei un mare bal va avea loc în salonele d-luî şi d-neî Gr. Suţu.
—	o —
Regimentul I de roşiori, comandat de
d. Colonel Alexandrescu, a părăsit ieri Capitala ducendu-se la Tulcea.
—o —
După cât aflăm, esamenul al 4-lea la facultatea de drept a fost amânat în sesiunea acesta de 7 ori. Mărturisim surprinderea nostră şi rugăm pe decanul facultăţii de drept se pună căpăt acestei stări de lucruri.
Asemenea atragem atenţiunea autorităţilor şcolare asupra purtării unor profesori de liceu. Ni se comunică că un profesor de la liceul St. Sava, intrând în clasă ar fi dis elevilor următorele cuvinte : „Ţera e în pericol, nu pot să ţiu curs astă zi! Veniţi la întrunire..." Cerem să se pună sfârşit unor asemenea scandale.
ANGLIA
Bilele trecute, fiarele străine publicară scirea că o ruptură gravă s’a făcut între dorn din şefii conservatorilor, lord Salisbury şi lord Raudolph Churchill; scisiunea eclatase în urma publicărei co-respondinţeî dintre cei douî bărbaţi. A-facerea se părea atât de gravă, în cât unele <|iare punău în îndoială putinţa conservatorilor d’a lua puterea în mână. Acum, Daily News anunţă că lord Sa-libury şi lord Churchile s’au împăcat la o întrunire publică.
Vinerea trecută, partidul conservator a ţinut un meeting; tote secţiunile partidei eraQ representate. Discursul d-lui Northcote a fost forte viu aplaudat şi s’a hotărît să se presinte în Cameră o moţiune de censură, care trebue să fie discutată Marţi.
— La 9 Mai, alegătorii din Londra au ţinut un mare meeting sub preşedenţia lordului primar.
După nisce desbateri forte furtunose, s’aă votat mai multe moţiuni condamnând bilul de reformă propus de guvern cu privire la administraţiunea Londrei.
S’a hotărît să se adreseze parlameu tulul o petiţiune în contra acestui proiect de lege
CONFERINŢA EG1PTENĂ
limes combate cu energie proiectul ce se (Jice că ’l-ar fi având Francia, de a propune la Conferinţă stabilirea unui control financiar internaţional în Egipt,
Un. asemenea control n’ar fi, (^ice organul cetăţii, de cât vechiul condominiu sub o nouă etichetă şi înconjurat de greutăţi practice mult mai mari de cât condominiul de altă dătâ.
Decă Conferenţa va duce la un asemenea resultat, acesta ar însemna anihilarea tuturor silinţelor şi jertfelor făcute de Anglia în Egipt, de la bombardarea Alexandriei şi penă at|I, şi părăsirea intereselor sele cele mai vitale în canalul de Suez şi la Deltă. Fie-cărui minister engles ’i-ar fi peste putinţă să primsscă perspectiva unui asemenea resultat.
Prin urmare, conchide Times, afară numai dăcă putem se ne garantăm con tra unei asemenea eventualităţi, e lămu rit că trebue să ne întrebăm decă n'ar fi mal bine să părăsim proiectul Conte ren ţel.
Tot în acestă cestiune, Correspondance politique primesce din Londra următorele In cercurile nostre diplomatice se crede că sorţii unei înţelegeri între Francia şi Anglia aii scăzut; cu tote acestea, încă tot e probabilă eventualitatea întrunire! unei conferenţe „Lordul Granville s'a declarat gata în numele cabinetului engles, să con voce şi o a doua conferenţă, care se desbată partea politică a cesliunii egip tene; el menţine însă punctul de vedere, după care politica trebue să fie esclusă de la ordinea <|ilei a celei d’ân-tâiă conferenţe.
„In afară de negocierile anglo-francese, Anglia şi Francia fac demersuri pe lângă Quirinal; atitudinea cabinetului italian va hotărî, de sigur, purtarea cabinetelor mai puţin interesate. Opiniunea generală că guvernul engles va face concesiuni, de şi cu neplăcere."
ACTE OFICIALE
Monitorul de a<)t publică decretul regal privitor la mai multe transferări de medici de batalion stagiari.
X
D. Alexandru Rusescu se numesce în postul de veri ficator şi ţiitor de registre în direcţiunea generală a serviciului penitenciar, în locul d-luî Emil Petrescu demisionat.
X
Actualul oficiant manipulant Zotovici Alexandru şi oficiantul clasa III Florian Grigore se confirmă, tran-aferându-se, în interesul serviciului, unul în locul altuia pe <jiua de 1 Maiu 1884.
CestinM rarei impositalni funciar
Circulara d-luî ministru de finance ca No. 14318 din 27 Aprilie trecut, către d-niî inspectori şi casieri generali de judeţe.
Domnule,
Lucrările comisiunilor comunale din A-prilie 1884, afi dat loc în multe părţi la numerose şi seriose plângeri. Se pare că unele comisiunl nu s’afi mărginit a îndeplini misiunea ce le este dată de art. 27 şi de instrucţiunile esplicative ale legel pentru constatarea şi perceperea contribuţiu-nilor, ci afi proces la un adevărat recense-mCnt general.
In facia reclamărilor primite, ministrul este dator a vă pune din nofi în vedere fisele legi şi instrucţiuni şi a vă invita să veghiaţl cu stăruinţă la stricta lor aplicare.
Recensemântul general, o sciţi, nu se face de cât la periode de 5 ani. Prefacerile a-nuale şi trimestriale în cursul unei periode nu pot şi nu trebue să aibă de efect mo dificarea totală a recensemântulul respectiv. Ele nu trebuă să aibă alt obiect de cât de a înscrie sâfi şterge din roluri perso-nele ori averile cari în intervale afi dobândit ori perdut condiţiunile cerute de lege, de a face rectificări acolo unde s’a primit o crescere ori s’a suferit o scădere de venit. Instrucţiunile ce însoţesc legea din 1882 determină în mod precis rolul şi acţiunea comisiunilor de constatare. A merge mal departe este a comite un esces de zel, pe care guvernul nu pote de cât a-1 condamna.
Vă invit, prin urmare, a cerceta mal ân-tâifi de tote dâeă procesele-verbale de pre faceri s’afi făcut în conformitate cu pre I scripţiunile legel şi dâcă s’au predat în timp oportun contribuitorilor ca să potă face a-pel contra lor. Acolo unde operaţiunile şi comunicările nu vor fi fost făcute în regulă, veţi însciinţa de urgenţă pe contribuitorii sporiţi că pot încă a vă adresa contestările lor până la deschiderea sesiune! comisiuneî de apel din care faceţi parte.
Veţi esamina apoi cu cea mal mare atenţiune procesele-verbale de evaluare, precum şi contestaţiunile făcute şi veţi stărui pe lângă comisiunea de apel ca să rectifice orî-ce evaluare arbitrară, care nu ar fi ba-sată pe contracte în regulă ori, în lipsa a-cestora, pe acte de preţuire şi constatare însoţite do probele cerute de lege.
Spre a putea lucra în deplină cunoscinţă de causă, veţi cere imediat de la controlo ril şi perceptorii fiscali tote informaţiunile şi lămuririle trebuinciose, dând ordine severe ca ele să vă fie trimise înainte de săra de 6 Maifi, ca să le puteţi avea în vedere în comisinne.
Decă din cercetările d-vostră veţi constata că unii din agenţii fiscali afi lucrat cu rea credinţă ori parţialitate, ne veţi comunica neîntârziat faptul ca să putem aplica meritata penalitate. Căci, decă guvernul do--esce o dreptă şi esactă evaluare a venitu iilor ţărel, el nu voesce şi nu pote voi ca ele să fie sporite prin preţuri excesive în detrimentul proprietăţel, ai comerciulul şi al contribuitorilor în general; ori-ce exces de zel din partea agenţilor Iul este atât de condamnabil ca şi negligenţa şi reua voinţă.
Vă incumbă der d-vostră sarcina de a îudrepta şi a face se dispară ori-ce lucrare nelegală provenită dintr’un zel rău înţeles, precum şi aceea de a susţine cu stăruinţă interesele Statului ori de câte ori lucrarea comisiuneî va fi bine întemeiată, iar recla-maţiuniie contra lor nu vor fi sprijinite pe nici o probă legală.
Primiţi, vă rog, asigurarea consideraţiu-neî mele.
Ministru, G. Lecca.
vitaţiunî la curte, fiindu adesea lipsite de exactitate, se încunosciinţeză despre acesta publicul, spre a nu fi indus în erâre.	Monitorul.
PROGRAMA
SERBAREI ZILEI DE 10 MAIU 1884
A treia aniversare a încoronărel
vor
9»
COMUNICAT
Diarul l’Independace Boumaine, în numărul său de Joi 3 (15> curent, anunţă că MM. LL. Regele şi Regina au a pleca forte curând la Sinaia. Nefîind nimic hotărât in acestă privinţă, se dă acestei scirî cea mai formală desminţire.
Tot asemenea sciriîe date de acăstă foiă, privitore la audienţe, primiri şi in-
I.	In revărsatul Z0,ilor, 21 tunuri anunţa Capitalei solemnitatea ţUl01-
II.	—La 10 şi jumătate ore dimineţa, se va celebra la Mitropolie un Te Deum către I. P. S. S. Mitropolitul Primat, în congiurat de înaltul cler, în preseuţa d-lor miniştri, corpurilor legiuitore, înaltelor curţi de casaţiune şi de comptuii, corpului pro fesorai, curţilor şi tribunalelor, delegaţiu nile consiliilor judeţiane şi ale comunelor urbane, d-lul primar cu consiliul comuna! al Capitalei, camerei de comerciu, înalţilor funcţionari al Statului şi d-lor oficerl din armata permanentă, teritorială, din reservă şi garda orăşenâscă, cari nu vor fi sub arme.
Delegaţii săteni, cu drapelele judeţelor vor fi aşezaţi în curtea Mitropoliei în or dine alfabetică.
III.	—Armata şi garda orăşenâscă vor aşezate pe strade şi pieţe între Palat Mitropolie.
IV.	Pornirea de la Palatul din BucurescI a MM. LL. Regelui şi Reginei, spre a a sista la Te Deum, se va anunţa prin 101 tunuri.
La 11 şi jumătate se vor sfinţi drapelele regimentelor :
31 şi 32 dorobanţi;
5, 6, 7 şi 8 artilerie 12 călăraşi;
1 geniu ;
Călăraşii permanenţi din Dobrogea, şi se vor împărţi corpurilor.
VI. La 12 ore, Majestăţile Lor vor primi defilarea pe bulevardul Universităţeî, înain tea statuei lui Mihai-Vitezal, în ordinea ur-mătore:
1)	Elevii scolelor superiore şi secundare cu drapelele lor;
2)	Delegaţii săteni al judeţelor cu drapelele lor;
3)	Garda orăşenescă;
4)	Delegaţii răniţilor ultimului resbel vor defila în capul armatei;
5)	Armata.
VIL MM. LL. Regele şi Regina, orele 2Va, vor primi, în sala Tronului la Palat, în presenţa d-lor miniştri, felicitările Corpurilor legiuitore.
La orele 3, se vor afla la Palat, spre a presenţa felicitări Majestaţilor Lor, dele-
gaţii consilielor judeţiane şi primărielor urbane din ţeră.
VIII.	La orele 4Va sera, la şosea, pe platoul de lângă monetăria Statului se va da un banchet răniţilor şi delegaţilor judeţelor şi al comunelor. (IQ cas de ploie, banchetul se va di In hala de esercitifi de la casarma st. George.)
IX.	La 8 ore sera, va fi serbare publică cu luminăţie şi focuri de artificii Ia şosea şi prin grădineie Cismi-gifi, St. George şi Episcopie, piaţa Teatrului, piaţa Universităţeî şi tote edificiile publice vor fi asemenea iluminate.
Musicile militare vor fi împărţite în grădinile şi pieţele publice.
X.	Registrele de înscriere la Majestăţile Lor voru fi deschise la Palatul din Capitală.
XI.	In acea r]i, la orele 10 şi jumătate dimineţa, se va celebra un Te Deum în tote comunele urbane şi rurale ale ţăreî, la care vor asista autorităţile locale.
D-nil prefecţi vor primi în reşedinţele judeţelor, felicitările autorităţilor civile şi militare şi ale orăşenilor.
In acele reşedinţe, d-nil prefecţi, în înţelegere cu primăriele şi cu şefi! garniso-uelor respective, vor regula modul serbă-reî acestei Z*Ie-
XII La 9 Maifi, la 8 ore săra, se vor da la teatru Naţional şi la teatru Dacia representaţiunl populara.
BULETIN JURIDIC
[Tribunalele austriac»]
Un proces scandalos
Scena se petrece la Viona.
Un profesor de danţ dintre cel mai cu renume din oraş, face 'cunoscinţă in Decembre trecut cu tănărul A..., român de dincolo de Milcov şi student al Uni-nersitâţel din Capitala austriaca.
Prietenia legată de dantz-meister şi de tănărul A..., e una din acele cari fac pe âmeni să-şi destâinuiâscă unul altuia tot ce au în inimă şi în suflet.
După ce unul şi-asculta cursurile şi altul îşi dădea lecţiele, ei se întruneaţi în casa dantz-meisteruluî, unde stăteaQ de vorbă nopţi întregi, fără a se sătura unul de altul.
F.... (profesorul) este un om de o talie în adevăru herculeană. Spetele sâle, largi ca o uşă, piciorele mari şi bine formate, facia lui cu nisce trăsături ce a-mintesc statuele lui Hercules, tote facă din F.... unul din cei mai frumoşi omeni ce se pot închipui.
A..., din contra, e un băiat scurt, fără barbă şi cu câte va fire invisibile de mustăţi, blond, lăngoureux, bolnăvicioşii, şi mai mult tăcut de cât vorbăreţ.
F... era însurut cu o fată de o deosebită frumuseţe — una din frumuseţele vieneze cari minunâză pe srăinî. Dâmna F... avea nisce forme atâtfi de modestii desvoltate, in cât ori-cine ar fi luat-o drepţii o domnişoră d’abea „ieşită din pension."
Vă^end cine-va pe cei duoi prieteni pe strade, era isbit de contrastul ce’lu presintaii.
Nici prin gând nu’i trecea lui A.,.., care acum se mutase în casa amicului său, să facă curte soţiei acestui din urmă.
Şi, totuşi, era înamoraţii nebună de dânsa 1
D-na F.. iubea şi ea pe A... şi într’o <|i — cum eraă lăsaţi tot d’auna singuri de dantzmeister fără nici o precauţia— îşi declarară unul altuia patima.
De atunci se începu o idilă sublimă care dură vre-o săptămână.
In momentul de fadă A.... şi cu a-manta sea se află în Iaşi.
EI ’mi-a declarat că d-na F... era virgină când devenise amanta sea, şi că colosalul F... era impotent!
Bărbatul delăsat a cercetat, a aflat unde se găsesc cei douî iubiţi şi a tras în judecată pe prietenul săfi A... pentru răpirea soţiei.
» *
Voifi ţine in curent pe cititorii mei despre desfăşurarea acestei afaceri interesante.	Al. P.
ORONIOA1)
Searpcle cel puternic
[Poveste mongolă]
Este multă vreme, prea multă vreme de când într’o provincie înfloritore, domnea un Khan pe care îl chema Kun Snang. Din ântâia lu! căsătorie avea un băiat pe care 1 chema Sore, şi dintr’o a doua nevastă un băiat pe care îl chema Fulger.
Sore, fiind cel mal mare, trebuia, potrivit egilor, să moscenâscă tronul tatălui săfi, şi
I] Estrasă din „Contes populaires de diffirents pays, recuillis et traduits par Xavier Marmier.
FOIŢA „TELEGRAFULUI"
HENRI CONSCIENCE
___	5
ECUNOSCINTÂ
b
(înlocuitorul în armată)
—Bine, răspunse tânărul, continuu der a vă povesti istoria vieţeî mele de acolo unde mă opriiu adineaori. —Mama se însănătoşi de tot. Lucrând Z* I* nopte, privăndu-se de [strictul necesar, ea împlini, în ceea ce mă privesce, visul tatălui meii. Mă trimise la scoiă, şi mai târâi u la Academia de bele arte.
„Mai nainte de a ’mî sfârşi educa-ţiunea artistică, vederea mamei se slăbi din ce în ce mai mult, până într’atât în cât fu silită de a înceta cu lucrul ei o-bicînuit, pentru a nu-şl pierde de totu vederea.
„Atunci [trebuia să iăă asupră-mî sarcina existenţei nostre. Părăsii & Academia şi mă siliiă să câştig ceva bani
La început suferiam miseria şi de mai multe ori suferirăm chiar fomea. Der iubirea nostră reciprocă era pentru noi o sorginte de consolaţiune.
„Ajunsesemfi la vârsta de 23 ani. Eram ajutor desemnator la un architeclu din Bruxelles, Lefa mea era forte mică, der trăiam cu atâta economie ! In cursul unui an întreg, o singură dâtă măcar n’am călcat în vre-o cârciumă, când nu mă aflam în biuroul architectului, lucram lângă mama, pentru a progresa cu studiele mele seu a câştiga ceva pe lângă lefă.
Acestă viăţă liniscitâ făcea fericirea nostră; ânimele nostre erau bogate de mutuala nostră afecţiune. O! crede-mă domnule, că pentru mine este o fiinţă cerescâ, o sfântă acestă modestă femeiă a cărei vieţă întregă n’a fost de cât un lung sacrificiu şi care a bravat totul pentru ca fiul el să potă deveni instruit.
— Ai der multă dreptate să o iubescî atât de mult, murmură doctorul, şter-gendu-şî o lacrimă după obraz. Mama d-tele este o femeia demnă. O ! virtuţile
ascunse sunt mai tot-d’a-una cele mai nobile şi cele mai meritorii.
— Acum ’ţi voiă mărturisi, domnule, continuă tănărul, ce nenorocire, ce culpabilă greşelă sdrobi d’odată acestă fericire pe care o gustam şi ne cufundă, pe mama şi pe mine, într’un abis de mâhnire şi de ruşine. Architectul, patronul meu, era un om forte iute, care într’un acces de supărare, înjura totă lumea în modul cel mai trivial. Impiegaţii şi servitorii cei mai cu răbdare nu putâfi să stea la dânsul mai mult de cât câte-va luni numai. E&, după ce lu-craiu cât-va timp la dânsul, creZuiu că descoperisem că el, cu tote că era aşa de mojic, avea o ânimă bună: de aceea am suferit şi îi arătam multă bună voinţă. Şi el, din parte-î, nu întâr^iă să ’mî arate pentru acesta o stimă particulară şi chiar o ore-care afecţiune. Cu tote că acestă afecţiune nu mă ‘lipsea de loc de cuvintele sele dure şi adesea crude.
„Servii& dăr pe patronul meu cu zel şi credinţă; de două ori ’mi mări destul de mult lâfa. Mă credem fericit, căci
de şi câştigam abia numai atât cât ’mî trebuia ca să întâmpin cheltuelile Zilnice, cel puţin putem să iac ca viaţa mamei să fie mai puţin penibilă şi mai uşorâ.
„Intr’o diminâţă, patronul mă chiemă în cabinetul său. Indâtă ce intraiu, se uită la mine surîZând şi mă întrebă :
—	Guilom, călătorit-ai vre-o detă ?
—	„Am fost o dâtă la Anevrs, răs-punseiu eu, o dătă la Alost şi o dâtă la Hal.
—	„N’ai călătorit mai departe? Astfel dâr n’aî eşit din ţeră ? Ai văZutu mulţi munţi în vieţa d-tăle ?
—„Nici o detă, <|isei& eu suspinând.
—„Şi ai vrea să veZî ?
—	„Acesta este visul meu de mai mulţi ani.
„ - E bine, apropie-te şi ascultă. Acum trei ani am făcut nisce planuri pentru un gentilom din Liăge care voia să ’şi construiască o casă la ţeră. Acest domn nu găsi după gustul său planurile mele şi refusă să ’mi plătescă ostenela mea. Acum, primesc de la dânsul o scrisore prin care ’mi face cunoscut că ’şî a schim-
bat părerea şi că pune la disposiţiunea mea suma de cinci sute lei pe care ’ml o dâtoresce. De cât va timp, de mai multe ori, ai lucrat pentru mine mai mult de cât trebuia. Era prea puţină pentru d-ta să’ţi fi plătit pentru acâsta deosebit; cu tâte acestea eu n’am uitat acest drept al d-tâle. Sunt câte-o dâtă puţin cam sever, dâr văd cu tote a-câsta, Guilom, că escî un băiat onest şi zelos. Yoiesc dâr să ’ţi dau o probă de încrederea mea. Aşi putea să încaseză acei 500 lei cu o mică cheltuială, voesc însă să profit de acăstă ocasiune pentru ca să te fac să călătorescl puţin, drept resplată şi ca să te mai distreZi.
—	„O! domnule, răspunseiă eu cu e-moţiune, dâcă ai sci câtă bucurie ’mî causeză generosa d-tăle propunere. Voi putea der să visitez frumosele locuri muntâse?
—	Iecă, continuă patronul meă, iâcă o chitanţă pe care o vei da la adresa indicată, ţi se va remite suma. Iâcă, afară de acăsta, o sumă de şâse.Zeci de lei pentru cheltuiala drumului şi ’ţi a-cord un cougediu de opt Zile- Trăesce

www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
3
u
«7
ideia asta supăra tare mult pe muma Iul Fulger.
Intr’o (li Kun Snang găsi pe nevasta sea, pe care o iubea forte mult. întinsă pe pat, ţipând, plângând şi gemând ca şi cum o chinuia cine va.
„Dragă nevastă-ÎI (Jise dânsul cu duioşie, pari prea bolnavă. Ce să fac să te u-şurez ?“
„Ah ! răspunse dânsa, încă mai Dainte d’a mă mărita eram mâhnită de boia acesta. Dâr nici o dată n’a fost aşa de iute ca a-cum şi numai un mijloc singur este ca să scap, însă mijlocul acela nu se pote împlini.
—	Pentru ce nu ? Dorinţei tale nimic nu trebue să se împotrivescă. Vorbesce. Spu-ne-ml ce vrei. Pentru tine sunt gata să jertfesc tot, chiar regatul şi viaţa mea.“
Ea se făcu că se împotrivesce multă vreme. Pe urmă cu un glas galeş, şi ca şi cum nu voia, (lise:
„Dâcă aşi putea să am ânima unul prinţ fiartă în uleia de sesam, m’aşl vindeca pe deplin. Nu pot însă să înghit inima copilului mefi Fulger. Ar trebui dâr luată inima lui Sore, şi la una ca acesta nu mă pot gândi. Aşa dâr lasă-mă să mor.
—	Grozavă jertfă îmi propui — <J*se re' gele, Dâr, decă ast-fel trebue făcut pentru a-ţl scăpa viaţa, nu am de cât să-ţi dau inima lui Sore,“
El, vorbind ast-fel, avea de gând să-şi trimită copilul într’o ţâră departe până să potă într’o ţii să-l cheme înapoi, şi vrea să dea bolnavei o ânimă de ied şi să-I spuie că era a prinţului Sore.
Fulger însă, din întâmplare, amjise ce ceruse muma Iul şi ce-I făgăduise regele. Alergâ zăpăcit la Sore pe care îl iubea mult şi-I (lise:
„Mâine al să mori.11
Şi-l podidiră lacrimele.
„Dâcă sunt ameninţat să mor, voiţi pleca să mă duc departe şi cu chipul acesta să scap, răspunse Sore. Tu, rămâi, cu părinţii noştri. Te iubesc amândoi. Şi tu trebue să-I iubesc! şi să-l cinstesc!.
—	Este adevărat! răspunse Fulger. Insă nu pot să trăesc fără tine. Dâcă pleci tu, plec şi eu cu tine."
A doua <ji de dimineţă, mal nainte d’a se deşcepta Khanul, amândoi fraţii, după ce’şl luaseră pe furiş merinde, plecară. Era tocmai pe vremea când e luna plină, şi apucară spre răsărit fără să şcie încotro se duceau. După ce umblară mal multă vreme peste munţi şi peste dâlurl, ajunseră într’o ţâră unde nu se vedea nici o locuinţă ome-nâscă, nici măcar vre-o gârlă, ci numai nisce apă tulbure care nu se putea bea.— Fulger pică pe drum, sdrobit de ostenelă. Sore fugi pe un deal ca să vâdâ de nu va descoperi cum-va vre-un isvor limpede. Când se dete jos găsi pe fratele său mort. Sore îl plânse cu amar şi sâra îl îngropă subt o grămadă de pietre. Pe urmă plecă înainte şi, între două stânci, găsi o peşteră locuită de un pustnic.
„Cine esc! tu care escl aşa de tânăr şi te ve<]l aşa de mâhnit ? îl întrebă pustnicul.
Sore îl povesti cum fugise, cum umblase şi cum murise fratele său.
Pustnicul îşi legă de cingătore o sticluţă, so duse împreună cu Sore la locu unde fusese Fulger îngropat., îl frecă cu balsamul din sticluţă şi’l înviă.
Amândoi fraţii se îmbrăţişară plini de bucurie.
Pustnicu le (lise
„Rămâneţi cu mine ca şi cum aţi fi copiii me!.“
Amândoi primiră bucuros,
Pustnicul locuia pe pământul regatului unul Khai. prea puternic şi prea bogat, dâr îndatorat să facă în fie care an o jertfa crudă
Iu fie-care primăvară trebuia să jertfescă fermecătorului şerpe, stăpânu isvorelor de apă, un om tânăr care s’ar fi născut în a-nul tigrului, şi îl jertfea pentru ca să să’şl ferâscă câmpiile de secetă.
Când veni vremea jalnicei ceremonii, un cioban spuse comisarilor însărcinaţi să gă-sâscă victima, că pustnicu avea doul copil. „Unu dintre dânşii trebue să fie născut în anu tigrului," (jise ciobanu.
Adevărul e că Sore avea tocmai vârsta cerută de şârpe. Comisari voiră să’l ia. Insă ’l cerură în zadar şi de gâba îl cău-tară el prin totă peştera, pentru că pustnicul îl ascunsese într’un chiup mare.
Agenţii întărîtaţl se năpustiră pe bunul pustnic cu bastonele.
Sore cum au(li bătaia, eşi din ulcior, unde era închis, şi strigă:
„Opriţi-vă 1 respectaţi pe tata 1 iâtă-mâ, luaţi-mă ! “
Strânse pe inimă pe generosul pustnic şi plecă după sbiril cari trebuiau se’l ducă la morte.
In minutu când intraft în capitală, fata regelui sta la ferâstră şi inima i se umplu de milă când v?<ju pe frumosu tânăr pe care eratt să’l jertfâscă.
„Iertare! <|ise dânsa, iertare pentru nevinovatul rob 1 Dâcă nu-I daţi lui drumu, dâcă trebue să moră, vreafi şi eu să mor împreună cu dânsu.“
Regele înfuriindu-se de vorbele acestea, porunci să lege în piei de bol pe fata asta prea milosă împreună cu acela pe care ’l compătimea dînsa şi să’l arunce pe amân-duol în apă.
Aşa se şi făcu.
„Ah 1 (licea Sore, nu mă pot împotrivi să nu mă dea pe mine în gura şârpelul pentru ca să se facă grâne destule şi frumose, căci ast-fel este legea. Trebue să mă supun. Dâr ca o prinţesă frumosă să fie jerfită pentru că i-a fost milă de mine, e grozav lucru,"
Pe de altă parte, prinţesa cugeta şi ea ast-fel :
„Să mă jertfâscă pe mine care sunt o fiinţă slabă, nu este o pagubă mare. Der e grozav să osîndâscă la morte pe tânărul acesta atât de frumos."
Stăpânul isvorelor auijindu’l tânguindu*se ast-fel, se înduioşă. Scose din apă pe a-mîndouă victimele şi le dete drumu.
„Să ne întorcem în ţâra d-tâle, prinţesă, tjise Sore fetei Khanulul. Să te întorci în palatul părintelui d-tâle. Eă mă boiu duce să vădă pe pustnic care trebue să fie mîhnit şi după ce îmi voiu împlini dâtoria acâsta, voiţi veni să te văijă şi nu te voiu mal părăsi.
— Mă bucur că al recunoscinţă către acela care te iubesce ca un tată. Dâr să vil mal curând înapoi," îl (lise fata.
Sore găsi pe bietu pustnic aşa de sdrobit de durere în cât părea că e gata să moră. Cum ’l văiju se învioră.
Intorcerea princesel în capitala regatului produse o mişcare nespusă.
Toţi locuitorii o iubeaţi. Toţi plânseră când o vădu osîndită să moră, acumu toţi se bucurară.
Dînsa povesti Kkanulul,r tatăl el, că şi ea şi copila pustnicului fuseseră graciate de şearpe.
Khanu vru să’l vedă. Trimise să’l aducă şi’l puse lângă dânsu în sala ceremonielor.
cu economie şi vei putea visita nu numai frumosul oraş Liâge, der încă şi pi-torescele posiţiunî de prin prejur; Chaud-fontaine, de esemplu, şi chiar Yerviers. A 1 pentru cei ce n’au vă<|ut ţări mun-tose, valea Yesdre, este în- adevăr ceva admirabil de veijut! ’ŢI încredinţez dâr chitanţa pentru cinci sute leî şi ’ţî recomand prudenţă şi veghiare; esc! unii băiat liniscit şi inteligent. Escî liber acum şi pregătesce-te de plecare cât va fi posibil mal curând, timpul este aşa de frumos şi trebue să profiţi ca nu cum-va să se schimbe.
„Luai (Jiua bună de la patronul meu, esprimându’mî cea mal vie recunoscinţă şi alergaiii să fac cunoscut mamei acestă bună scire. II spuseiii că nu mă voiu duce de cât la Liege şi mă voiii reîn-torce, ast-fel ca să fac o economie de două (|ecî sâu trei (Jecî de leî din cel şese (lecî pe cari arhitectul mi’I dăduse şi că din cele 8 (Jile ce ’mî au fost a-cordate, patru din ele să le petrec lucrând a casă. Afară de plăcerea de a vedea Liege şi munţii, avâm dâr perspectiva de a câştiga aprope patru <jecî
sâu cinci <jecî de lei. Mai tot atâta de-toram brutarului, măcelarului şi băcanului, şi ast-fel De am fi putut achita faciă cu toţi creditorii.
„Der mama, atinsă de bunătatea patronului meă, pretinse că n’am putea de loc, din economie sâ facem zadarnice ge-nerosele sele intenţiunî. Banii ce ’ml dăduse trebuia să ’î întrebuinţez pe toţi în scopul pentru care ’mî au fost daţi. După densa, nu puteam der să fac altfel de cât să profit de ocasiunea ce mi se presentase ca să văd nisce locuri aşa de frumose şi să mă odihnesc în aceste optimile libere, după o muncă neîncetată de aprope <|ece ani.
„Mama mă însoţi până la diligenţă, şi cu tote că acestă primă despărţire o făcu să plângă, ea era aprope tot atât de fericită ca şi mine gândindu-se la plăcerile pe cari le voiii simţi.
„Ajungând la Liâge trâseiii la un han forte modest, şi mă duseiă îndătă la gentilomul debitor al stăpânului meu ca să’i presint chitanţa sea. Mi se numără acel cinci sute de lei în monedă de aur. Iî puseiu într’o pungă de pânză pe care o
*
„Tu ne-al scăpat anul acesta de secetă, ÎI dise Khanu. Iţi suntem ţie dâtorl despre binele acesta şi şarpele căruia îl dăm îu tot anul câte un flăcău, te-a iertat. Este o în tâmplare ne auzită. Ce al să faci tu acum ?
Dâr mal ântâiu spune-ne ce al făcut până acum în peştera unde şâde'retras tatăl tău pustnicu ?“
Sore ÎI spuse atunci cine era, cum părăsise împreună cu fratele lui mal mic, palatul regelui, tatăl lor, şi cum întâlnise pe bine-făcătorul pustnic.
„Ah! dâcă este ast-fel, (iise Khanul înduioşat, n’al să rămâi ast-fel u. Iţi daă de nevastă pe fata mea care te iubesce, şi lui frate-tăă ÎI dag pe fata mea d’a doua."
Nunţile se făcură cu mare pompă.
Peste câte-va (Iile, tinerii prinţi porniră în nisce trăsuri frumose să’şi vadă părinţii.
Când mal aveaă să facă numai o postie până la oraşul pe care ’l părăsise cu atâta durere, trimiseră ambasadori ca să vestescă pe părintele lor că el sosesc.
Regele care necontenit ÎI plânsese, alergă plin de bucurie întru întâmpinarea lor şi bine-cuvântă cerul care, după atâtea (Iile de doliu, ÎI înapoia pe amânduol copil.
Regina însă frământată de mustrarea de cugetă pentru crima ce voise să facă muri îndâtă ce’I vă(lu.
Trad, de Spartali.
Intemplari din Capitala
Sinucidere. — Numai în primăvâră este un prea scurt armistiţiu în care nu observăm în capitala nostră de cât puţine şi rad sinucideri. Vara şi iarna mai cu semă, acestă calamitate uimesce prin frecuenţa sea pe observator. Perioda sinuciderilor dese pare a se fi deschis din nou în Bucurescî.
Ieri, a fost condus la spitalul Colţea Iosca Biber, care a voit se se sinucidă, lo-viDdu-se în pept cu un cuţit. Lovitura fu rău îndreptată, însă, şi arma nu atinse inima, aşa că Biber scăpă numai c’o rană grea.
Nu se cunosc căuşele acestei sinucideri.
—x —
Rătăcită. — S’a condus secţiei a treia o copiliţă de vre-o trei anî ce se rătăcise pe str. Lumineî şi n’a putut indica locuinţa părintescă. Am mal atras dejaa-tenţia celor ce au copii asupra nenorocirilor ce se pot nasce din râul obiceiuM’a î lăsa se umble singuri pe stradă.
—x—
Un nenorocit. — Ieri seră a fost arestat tânărul Constantin Iliescu, care dădea semnele cele mai vădite de aliena-ţie mintală. Nenorocitul băiat pare a fi un om destul de cult. El n’a [putut să ’şî spue calitatea şi unde locuiesce, ier numele i s’a aflat după nisce cărţi de visită ce s’au găsit asupră-I
--Y--
Monede false. — E bine ca se te uiţi de două orî la o monedă — maî sâmâ la la cele de cinci lei — înainte de a o lua căci o mulţime de piese false forte bine imitate circulă actualmente în capitală. Ieri chiar a fost arestat un anume Ion Mihaiu care avea o asemema monedă falsă.— Paza bună trece primejdia rea; şi primejdie în adevăr e, căci nu e prea plăcut ca — după ce pierit câte va parale — să te mai trezesc! şi umflat pe sus şi dus la poliţie.'
ULTIME SUIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
{Agenţia Havas)
Londra, 15 Maiu. — Camera Comunelor. Sir Barteiott întrâbă dâcă cabinetul va admite că conferinţa egiptână să discute o altă cestiune de cât cestiunea financiară. D. Gladstone refusă de a răspunde.
Viena, 15 Maiii. — Camera deputaţilor. — Un deputat al stângei în numele grupei sâle, a citit o declaraţie exprimând convincţia că proiectul de lege al cărui vot a causat incidentul, n’a întrunit majoritatea voturilor. Pentru a evita asemenea incidente stânga a propus de a complecta regulamentul Camerei.
Preşedintele revenindă asupra modulul său de a vedea, propunerea stângei a fost adoptată cu unanimitate.
Aceste seirî au fost publicate în ediţia de a-sără sile reproducem şi in cea de dmiineţâ:
New-York, 15 Maiii. — Erl seră a fost spaimă la Bursă la noutatea că şâse case de bancă din New-York afi suspendat plăţile lor.
Londra. 15 Maiu, — „The Timesa con-siliâ<|ă d’a se construi un drum de fer de la Suakim la Khartum.
„Times" vorbind despre apropiata conferinţă egiptână, combate ideia d’a întinde programa sea în afară de cestiunea financiară.
CORPURILE LEGIUITOARE
(ADUNAREA DEPUTAŢILOR)
{Şedinţa de la 3 Maiu 1884).
Preşedinţa d-lul vice-president Qiorgian.
Şedinţa se deschide la ora 1 */a p. m. fiind presenţl 102 domni deputaţi.
Sumarul şedinţei precedente se aprobă.
Se depune mal multe raporturi ale co-misiunel de petiţiunl cari se trimit la tipar şi se pun la ordinea	intre aces
tea este şi raportul privitor la cererea ve-eranilor soldaţi cari au luptat în Dâlu Spirei la 48 de a nu li se mal face reţineri. Asemenea şi raportul comisiunel financiare, care se pune la ordinea	iQ privinţa
creditului de 25,000 pentru serbarea 4ileî de 10 Maiu.
I). P. Cernătescu presintă petiţiunea mai multor locuitori din Dolj cari se plâng că li s’au dat, în virtutea lege! Improprietă-rirel, nisce pământ care nu produce nimic, şi rogă pe guvern să facă ceva pentru a-cestl ţărani.
Petiţia se trimite la comisia de petiţiunl.
B. ministru de interne depune mal multe proiecte de legi pentru deschiderea de credite şi autorisarea judeţului Dolj de a contracta un împrumut de 50,000 lei spre a plăti o datorie.
Se procede la votarea din noă a creditului de 2000 lei acordat ministerului in-strucţiunel publice, vot rămas nul în şedinţa precedentă şi resultatul scrutinului de astă dată este cel următor:
Votanţi 63 Bile albe 60 Bile negre 3
S’a încuviinţat dâr acest credit.
D. B. Giani cere să se fixele (liua când va trebui să desvolte interpelarea privitore la art. 21 şi 1O5 din Constituţiune şi propune (liua de Luni.
Guvernul consimţind la acâsta, se fixâ(lă (liua de Luni pentru desvoltarea inlerpelă-rel d-lul D. Giani.
^Dupe cererea d-lul ministru de interne d. I. Codrescu, raportorul comisiunel financiare, dă citire raportului şi proiectului de lege pentru deschiderea unul credit es-traordinar de 25,000 lei, pentru a se acoperi cheltuielile ce se vor face cu ocasiunea serbărel <|ilel de 10 ^aiu.
B. N. lonescu se miră cum s’a omis de a se trece în buget suma necesară pentru serbarea ijilel de 10 Maiu şi (lice că prin cereri de asemenea credite extraordinare se epuiseijâ fondul pentru credite extraordinare şi când vor mal fi trebuinţe urgente să nu mal fie bani.
D-sa declară că n’are nimic de spus în privinţa sumei, a cerut însă cuvântul spre a întreba pe d. ministru pentru ce nu s’a prevăzut în buget acâstă cifră.
B. ministru de interne respunde că acâstă sumă n’a fost prevăzută în nici un buget de la încoronare până acum şi de aceea n’a fost prevăzută nici anul acesta ; acâsta nu s’a făcut din negligenţă sâă din lipsă de prevedere, ci numai pentru că nu este o sumă fixă şi nu se scie cât să se prevadă: într’un an se cheltuesce mal mult şi în-tr’altul mal puţin. D. ministru asigură pe d. lonescu că acâstă sumă mică nu va sdruncina de loc cifra de 2,000,000, alocată pentru deschidere de credite estraor-dicare şi adaugă că acâstă sumă se cheltuesce de o comisie ad hoc, în capul căreia se află d. ministru al lucrărilor publice şi compusă din primarul Capitalei, prefectul poliţiei şi alţi omeni competenţi.
Proiectul de lege se iâ în consideraţiune si se primesce în total cu 69 bile albe contra 2 negre.
Şeuinţa se suspendă la ora 1 şi tre-sferturl până ce comitetul de delegaţi se va pronunţa asupra amendamentelor propuse la art. 59 din Constituţiune.
La 2 şi un sfert discuţia se redeschide.
D. N. Bimancea (lice că comitetul de delegaţi s’a întrunit, ideile Insă fiind prea împărţite, propune în numele comitetului ca Camera să se declare în secţiuni unite.
D. yice preşedinte consultă Adunarea şi se decide ca să se lucreze în secţiuni unite şi şedinţa publică se ridică.
La redeschiderea şedinţei, s’a pus la vot amendamentul pentru separarea ruralilor de urbani la colegiul I şi s’a respins.
S’a pus Ia vot amendamentul ca toţi acel cari au unu venită rurală sâă urbană de 1200 le, să facă parte din colegiul I şi s’a primit cu 82 voturi contra 20.
SENATUL
Şedinţa de la 3 Maiu 1884.
Şedinţa se deschide la orele 2 şi jumătate sub preşedenţia d-luî Bimitrie Ghica, fiind presenţl 40 dd. senatori.
Se votec|ă dupe o mică discuţie proiectul de lege prin care se autorisă consiliul judeţului Mehedinţi de a cumpăra casa d lui Ciocazan pentru autorităţile judiciare.
Se urme^â cu discuţia revisuiriî cons tituţieî.
B. raportor Polizu citesce articolul 59 asupra compunerii colegiului I.
B. E. Stătescu atrage atenţia maturului corp asupra faptului că ar fi bine ca acestă adunare s’ascepte ca Camera se voteze articolul acesta, pentru ca să nu se mal nască încurcături.
Senatul admite amânarea discuţiei pe mâne.
Şedinţa, apoi, se ridică. _____________
Citiţi!!
In strada Carof No. 16 în Bucurescî s’a deschis sub Arma Giovanni Fantin & Comp., un mare magasin italian de specialitate: cuţite, fdrfecî şi brice uude »Se ascute şi se drege erl ce obiect tSetor cu cea mai mare precisiune şi cu preţurile cele mai moderate »
închiseiu în cufăr. Apoi, liniscit şi scăpat de orî-ce grijă, începuiă se mă pre-umblu pe uliţele oraşului Liege să admir frumosele perspective şi incântăto-rele vederi ce se înfăţişat! ochilor mei.
„Intorcendu-mă la han ca să mănânc, găsiu la o mesă pe un tenăr din Anvers care numai de cât îmi câştigă simpatia prin esteriorul său cel plăcut şi limba-giul său plin de spirit. Vorbiem împreună, până în momentul de a ne culca, despre frumuseţile din localitate şi de admirabila situaţie a oraşului Liege în. fru-mosa vale a MeuseL
„Acest tenăr era un neguţător care călătoria. Trebuia să plece a doua <^i la Spa unde avea nisce afaceri de regulat. Cele ce ’mî povesti despre Spa ’mî escită într’atât curiositatea, în cât, înainte de a ne culca hotârîrăm să mergem împreună la Spa. ’Mi (Jicea că se va grăbi să ’şl termine afacerile şi mă va conduce pretutindeni pentru a’ml arăta ceea ce era demn de vă^utu, căci fusese de mal multe orî acolo şi cunoscea forte bine localitatea.
„Plecarăm forte de d,minâţă, şi ajun-
i
serăm la Spa înainte de prân<|. După ce mâncarăm ceva, hotârîrăm să nu prânzim de cât tocmai spre seră, pentru ca să ne rămână maî mult timp ca să ne preumblăm. In timpul acesta amicul meii se duse să’şî termine afacerile.
„După două seu trei ore se reîntoise şi părea forte vesel. Dicea că avusese noroc. Nu numai că obţinuse pentru patronul său comande din cari acesta va trage folos de cel puţin câte-va mii de leî, dâr încă câştigase şi “pentru dânsul vre-o şepte ijeci de leî. De aceea în acea c£i nu voi să trăiască economic şi mă invită sâ merg cu dânsul să prânzesc la un restaurant însemnat. N’avem să mă îngrijesc de loc de cheltuială, căci se angajase ca el să plătâscâ tot.
„După câte-va obiecţiunî, cedaiii; amicul meu era atât de plăcut în cât ’ml era peste putinţă să’l refus.
„După o lungă şi veselă preumblare, merserăm la un birt însemnat. Mă sim-ţem cam genat faciă cu domnii şi dom-nele ce se aflaţi la mesă cu noi şi nu îndrăsnem să (Jic un cuvâat măcar. Amicul meă, din contra, trebuie să fi fost
forte obicinuită cu asemenea persone, căci vorbea tare şi nu părea de locu genat.
„Naturalmente, că la acâstă mesă nu se obicinuia să se bea de cât vin, şi a-micul meă mă constrânsese să deşert împreună cu dânsulfi câte-va pahare cu vin de Bordeaux. Fiind că acasă nu bem de cât apă seu cafea rece, nu putâm să resist influenţe! vinului. Numai de cât mă simţi! încâlcit şi limba mi se deslegă. Incepuifi să vorbesc, să rîd, să glumesc, .şi societatea bogată care mă înconjura nu maî ’m! impunea. Amicul mefi ceru o a doua sticlă de vin roşu forte tare, care mă cam ameţi...
— Trebue să fi fost vin de Bourgogne, (Jise doctorul care asculta cu o mare a-tenţiune.
Traducţiune de Cober.
[Va urma.]
www.dacoromamca.ro
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCT
CASA DE SCHIMBI)
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe <Jiua de 2 Maiu 1884.
	Curap.	Vând
Sc o Rentă amortisabilă	 â°/o Renta română perpetuă. .	94 7,	957.
	93	94
6°/0 Obl. de stat		977.	98 7.
6% » Căile fer. rom. regale. . . 5 7» » Municipale		108	104
	84 7.	85
10 » Cas;I pensinniloru 300 1 .	228	232
57» Scrisuri funciare rurale . . .	937»	94
77o » » » . . .	1047»	1057* 907.
6°/o » » Urbane . . .	907.	
6° Io » * »	997.	1007»
77. » » ....	1037*	104
Impr. cn prime Bncnrescl 20 1. Buc.	31	33
Acţ. Bâncel Naţionale a Rom. 500 1. ■	1410	1430
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. ■	210	214
» » Rom. de constrnc. 5001.	292	296
» » de asig. Dacia-Rom. 3001. .	368	374
» » » Naţională 2001. . .	236	289
DIVERSE		
Anr contra Argint		350	3 80
> > Bilete de Bancă. . . .	3 50	8 80
Florin Wal. Anstr	,	2 08	2 097.
Mărci Germane			1 23	1 25
Bancnote francese		99 7„	1007*
!!! In patru <}ile •••
NI1 VA MAI FI BATiTlUI
întrebuinţând FYLOSFOBO ROŞI
Lei 1.50 flaconul mare.
îndestulător pentru 3 persdne
Paptifinot Un flacon (ie Thilos-wd llllCaL f0bi Rossi a fost destul de a’mî stârpi bătăturile mele de cari sufereâm de multă vteme fără a mă putea tămădui pentru care vă mulţumesc din suflet. Caracal 1884.	Saclie ŞoiCUleSCU.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandrin, Calea Victoriei No. 77, şi Ia farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", Bucurescl.
Cererile din provincii se fac la administraţia farului Necesarul Bucurescl.
0
avcnd diplome pentiu lim-bele francesa şi germană, cunoscând şi limba română, bună pianistă, doresce a intra ca institutdre intr’o familie s’au ca damă de companie. A se adresa, Strada Dorobanţilor, No. 71, de la orele 11 diminăţa până la S p. m.

Grande victoire de la Science

L’EPILEPSIE
A w ii 1	(Ml Yfl UD rem®(fe officieîlement examine, avoue et re-
ulw Ulii commende par Ies autoritâs de la medicine, guârit positivement et radicalement en tout cas la plus terrible de tout Ies maladies.
COMME TOUTE
autre
______________________________ MALADIE DES NERFS
L’Antiepilipticnm est aussi d’une glande importance pour tous Ies personnes, qui en consequence d’une fâcheuse accoutumence souifrent d’un ddrangement du genre nerveux et des etats de faiblesse; dejâ des milliers de malades lui doivent Icur gueri-son un fait incootestable qui dans beaucoup de journaux du pays et de l’dt anger a trouve une expresione avouee. L’Antiepilepticum est expedie en emballage â 6 fla-cons et l’instruction contre remise pe 25 francs ou remsoursement de poşte.
Le succes est garanţi, seulemeut dans Ies cas extraordinaires une double dose est â prendre. — Commandes sont â adresser au depot-general du Dr. KIRCHNER. /
BERLIN, N'W'., Brueken-Allee %	^
La Cârnăţăria
Emma Hipper din Rnsciuk se caută două ajutore (călfl) care pricepe meşteşugul pe deplin, se pote angaja numai de cât.
Specială în »tot soiul de Dulceţuri, Vişinate, Murături, Conserve etc. şi tot ce depinde de menagiul casei. Doresce a se angaja unde va avea trebuinţă. Adresa : Str. Plevnel No. 129.
0 buna menajera.
0 cămătărie şi
Aranjată complect cu totul şi lucrând forte bine, să viade cu un preţ moderat din causă de morte,	Emma Hiper.
la Rusciuc
Huni lentru 5 franci
TOT CE SE POATE AVEA
de o buna cualitate la
MAGASIN de BLANC
BUCURESCI
23- Calea Victoriei, lângă inagasiiiul Gelianer
Pentru 5 franci 24 batiste colorate bune. l entru 5 franci 12 batiste de olandă. Pentru 5 franci 12 şervete albe său colorate pentru ceai ii.
6 şervete de masă de aţă curată.
1 masă albă său colorată pentru 6 persdno.
6 prosdpe de aţă.
1 cămaşă de damă brodată de olandă.
1	cămaşă de bărbat eu piept de olandă.
2	perechi de ismene croisâ englizesc.
1 camisol şi 1 pereche pantaloni de dime brodate, franci 12 gulere pe alese qaadruple franci 6 perechi de manşette.
6 perrchl de ciorapi en-glezeştl.
1 corset cu balenă veri abilă 1 cearceaf fără cusătură.
6 batiste de aţă brodate.
6	batiste brodate de colori şi cu monograme.
Pentru 5 franci 10 coţi de cârpă veritabilă şi fdrte solidă.
7	coţi de pânză de Rum-veritabilă.
o cravate colorate pentru vară de creton franţuzesc.
Penti u 5 franci
Pentru o fraucl
Pentru 5 franci Pentru 6 franci
Peutrn o franci
Pentru 5 franci
Pentru 5 fraucl
Pentru
Pentru
Peutrn
Pentru
Peutrn
Pentru
Peutrn
franci
franci
franci
franci
franci
Pentru 5 franci Pentru 5 franci
Afară de acesta se mai gă-sesce la Magasinul de Blanc, Bucurescl, Calea Victoriei No. 2‘i lângă Magasinul d-luî Gebauer, un Mare asortiment de pânze, Iude de mese, Şervete, Batistă, Rufe de prima qualitate pentru dame şi bărbaţi şi Chaluri lungi. Tdte acestea cu uu precift ne mal audit de eftin.
!!AU SOSIT!!
Flori! Flori? Flori!
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se p6te avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori forte variate, de cel mal mare efect,de o creştere uşoră, şi de o sigură înflorire, atât pentuu ghi vecii! cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde în Bucurescl la farmacia I. A, Ciura strada Lipscani, la d. Marin Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Admi-nistraţiunea farului Necesarul strada Bre-zoianu No. 32. Bucurescl.
Mme Julie Mihaiu
Renumita Cbiromantistă şi phisionomistă său ghieitorea după ştiinţa de mistere şi destinul personelor prin căutarea palmei, s’a mutat din strada Victoria vechi în (str. Popa Tatu No. 78, lângă plăpâmar) de la orele 8 dimineţa până la 9 ore săra.
nr IfCMTADC prăvăliele cu mal Ut V t Iv L A n t multe încăperi din Calea Gfrivitza No. 117 ce dau venit a-nual de 3000 lei nuoî şi deosebit pentru cumpărător un bun avantagift.
LIMBA ENGLEZĂ
Profesor esperimentat.
Metoda uşdre şi practică. Traduceri cu preţuri moderate. A se adresa prin scrisori, la iniţialele H . L., Strada Polonă 41.
Epitropia Aşezămintelor Briicraesci
Pentru aprovisionarea spitalului Brâncovenescî, cu articolele de băcănie nesesarii la hrana bolnavilor pe timp de un an, se va ţine lici-taţiune publică în cancelaria epitro-piei în $iua de 18 Maifl viitor.
Condiţiunile de aprovisionare se pot vedea la $isa cancelaria în tdte filele de lucru de la orele 10 — 1 p. m.
Concurenţii pentru a li admişi la licitaţiune vor fl însoţiţi de o garanţie de 500 lei.
în rViîr>î 9 + una casă cu 2 etase
lilLUliiaL (8 odăi) In Sinaia lăngă podul Peleş şoseaua Palatului regal, A se adiesa la d-nu H. Hupe Bucuresci. Strada Popa-Tatu Nr 10.	6 — 2—5
		
Publicitatea	Agenţie de Anunciuri în România	Publicitatea i I i
	RECLAME SI ÎNSERTIHNI, COMISSION SI 1ICASSÂB1 BIUROU -Strada Regală No. 10.-BUCURESCI. Aceasta Agenţie primesce orl-ce anunciuri pentru fiarele din Capitală, din districte şi din streinâtate. Prin Invoielele ce le are cu mai toate fiarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura persoanelor doritoare de a face anunciuri, un rabat însemnat. Direct:ri : C. I. BRAILOIU & TH I. PAPPAZOGLU.	
	N B. Annneinrile pentru 4îarnl Telegraful se prime-c şi la acăstâ Agenţie.	
LUDOVIC CIREŞANU
TÂMPLAR
Face cunoscut onor. public că efectueză tot felul de Jalujele, cu preciul redus de lei 12 bucata. — Bucuresci, Strada Putu cu apă rece No. 12.
Reparaţiunî etectuiază cu pred urile pe jumătate.__________________
<r
BRUDER KEPICH
Cel mai renumit
DEPOSITIT DE M A SINE DE CUSUTU
de tâte sistemele! ■■n îm . ide tote sistemele
Cele mai Perfecţionate
MAŞINI
do cusut ii
cu 15 aparate
forte înlesnit6re PRECIURILE
foarte moderate
Depenâtor automatic.
Aruncător do suveică.
Suveica fără trecere a aţei prin găurele.
Aşezarea acelor fără vre-o măsură
Mesurâtor m-tric şi alte construoţiiml nuoî forte simple şi practice _____
PRECIl’E' E
foarte moderate
Plata se face in rate septemânale seu lunare
Garanţie pe 5 anî. — Inveţâtura gratis.
Depositele:
Bucurescl, strada Şelari, Hotel Victoria; Galaţi, strada Domnescă, lângă Hotel Metropol; Craiova, strada Lipscani; Brăila, strada Mare.
Parfumerie si Sapunerie
Calea. Victoriei, vis-a-vis de Palatul Regal.
Recomandă Marele seă deposit de
Parfumerie, olijeie de lei, sticlărie si Nonlati de Paris
PRECIURILE MODERATE
r
Preciurile cele mai moderato
		tel
	V^rvonl-V 0 | ] 1 P A D I A	ST
t	1 m C3L=>	HOTEI. D S I LU A n S fl	
-S ^=2	Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totulfi	t3Cj
C3..T3	din nott. Asemenea posedă şi unh mare Restaurant cu totu felulu de	
S	mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoriî pot găsi un Grajdiu	■—zi
CN3 CJD	pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu PreciurI forte moderate	t=s"
OO	Sub-semnatul nu va cruţa nimic peutru ca onor. visitatorl să fie pe deplin	
	mulţămiţî, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.	
Proprietar, SIFCIU ŢANE.

— BUCURESCI -
41, Strada Academiei, 41
CASA STEIXEU
JOSEPH LEE
— EUCURESCI —
41, Strada Academiei. 41
CASA STEIKER '
Singurul agent pentru tota România al fabricei
RUSTON PROCTOR & (TE
LINCOLN (Anglia)
Roagă pe onor. public care poresce să T onoreze în acest an cu ordinele sele de a i le da mal curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşmelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
CD PRECIDRÎ foarte eftine Semănători cu mâna ori cu vitele, Vînturătorl, Grăpl, Rariţe, Iriorî şi Pompe
B atoze d o P oru m t>
Un profesor
Având diplomă de la Universitatea din Genua, doresce să dea lecţiunl de limba italiană şi piano-forte, acasă ca şi la domiciliul săă. CondiţiunI favorabile. Adresa la administraţia acestui ţjiar. _________________6-3-1,
De închiriat
rie bucătărie magazie de lemne curte spaţiosă şi grădină Strada Scaune Nr. 21.___________5-2 — 3
De vânzare
Două mori nuoî perfecţionate, fiecare cu câte două petre de 44 ţo-lurl, pâtrâ francesă, putând măcina trel-^ecl baniţe maximum pe oră, construcţie Îndoită de cele-l'alte.
DE VfiNŞARE
O machină de facerea cărămidel cu o putere de opt său geee cal, având 24 tiparurl pentru cărămizi găurite, cărămizi de pavagiurî şi olone de învelitore, putându tace 1600 cărămizi ordinare pe oră cu ajutorul a trei omeni şi patru băeţl soft fete.
Pentru amândouă a se adresa la atelierulu de contrucţie George Paul, la Buzău, în facia Gărel. _________________5-2—1.
De închiriat
In strada LucacI No. 38 bis, 5 camere cu antre, bucătărie, pivniţă, puţ, grădină şi curte singură.

Specialităţi proprii Alessandriu
Mărci Româneşti, Taxa de Plată şi Cărţi poştale usate, cu preciurile cele mal convenabile. A se adresa la dd. Marcus & Gross, Brăila.
Ud papapl verde ie Brasilia
Şe află de vânzare. A se adresa la subsemnatul pe Calea Griviţel, 111.
Slicliting.
Gudron vegetal
rel de piept, tusei provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale pieptului, astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc. — Cu o lingură din acest gudron pus într’o litră de apă, formezi apă de păcură, care se pote da cu mult succes la copiii, contra bolelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se ea o lingură de Gudron în apă sacharată sâfi lapte du) :e 2—3 ori pe ţii- Preţul lei 1,50 flaconul mare.
Pastile Alessandriu Bertliollet
Specific contra bolelor de gât, maladiiloru vocale, inflamaţiunilor şi ulceraţiunilor gure) anginelor, scorbutulul şi salivaţiunilor mer cu riale. —Acest remedii! e forte precios Oratorilor, Profesorilor şi Cântăreţilor, uşurâză emisiunea vocel şi temperâză ostenâla gâ-tulnl. Preţul unei cutii lei 2,50.
Vin de China “ o
eu Colomba, fl. 2,50; cu Malaga flac. 1. 3 In o ţeră ca a nostră, unde frigurile de tot soiul, sub diferite forme ’şi-a găsit locul bun pentru a face victime, e bine a se întrebuinţa, dâca nu (Jilnic, cel puţin din timp în timp. Vinul de China pentru a vâ preserva în contra frigurilor, a fortifia pe convalescenţi, seu a reconstitui personele slăbite prin prea multă muncă. — Pentru co )il jumetate păhăruţ, pentru adulţi un pă-îaruţ dimineţa şi sera, sâu înaintea mesei seu dupâ prescriptiunea d-lor doctori, cum vor găsi cu cale
fehrifuga, tonica şi proser-vlvCVlClUll vativa. E cunoscut greuta tea cu care se dă copiilor medicamente şi mal ales China. — Aceste pastile coDţinând chini.iă sunt lesne de luaa de cel mal râs făţat copil — având un gust delicios — spe cifie contra frigurilor şi ca preservativ.
O cutie 24 bucăţi lei 1,50.
cu ioduri de fer inalterabil. Consiliid med. sup , prin Farmacopea dela 1863 şi cea de la 1874, a decis ca avantagios prepa rarea acestor pilule tot-d’auna prospete.
Tote lucrările de medicină indică iodura de Ier, contra afecţiunilor chlorotice, scro-fulâse, tuberculoâe (culori palide, humori reci, phtiâie), Leucorheă (Polă albă), Amenorrheă Menstruaţie oprită sâă di fleila), etc. Acesta este un escelent forti-fiant pentru temperamentele limfatice, slabe safi dificile. Preciul peutru 100 pilule le) 3,75 pentru 50 lei 2 _____
Alcoliolatii le Melissa
„Santa Mar ia “ Triplă destila ţiunea plantei prospHă cu alcohol de vin pur.
Medicament nepărat trebuincios în fie-ce casă. — Cu o linguriţă din acest alcohol pusă într’o câşcă de apă face apă de Me issa. —In cafea câte-va picături suplinesce cu pristosinţă coniacu care pe lângă că nu are nici o aromă, dâr forte adesea şi na) tote coniacurile sunt preparate cu alcohole rău alese. Preciul 2 lei.
Coudein-Toln. —
^	Remediu plăcut con
tra tusei. Preţul unei cutii 1. 1,50.
TillPtlirS fl0 PiliţiQ Ql'ntllltiPH kentru a reda puterea pârului slăbit, împcdicând nu numai căderea, dâr llllulillfl Uu UlllUfl ui UlllQLIuQ îl face a şi cresce. De 2-3 ori pe septămânB săra cu o periuţă muiată in acâstă tinctură so fieeă pelea capului. Flaconul mic lei 1.50; împătrit lei 4
Apa Colonia Traian
Flaconul lei 2.
pentru tualetâ batistă şi băl.
|Pndra
Gflicero-Qriza
pentru a albi, ră cori şi înfrăgesa Cutia 1 leu şi 50 b,_____________
i(C
€
leddanutm
du a
Nu vom cunsidera ca preparate ale mele de cât ce vor purta sem-oătura de mal jos şi timbrul Farmaciei.
Depositul pentru totă ţdra la Farmacia Română, Calea Victoriei, 77,
(Cişmeaua. Roşie) Bucurescl.
Se espediaza in tote punctele ţerii, contra-Mandat postai. De la 10 lei în sus| embalaj nu se socotesce, în jos 50 bani.
Tăte aceste specialităţi se gâserc şl Ia Faimaria BiindBşi-Zimnlcea
Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro
DUMINICA 6 MAIU 1884
»»»■»—— ........ ^
abonamente
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an........Lei 24
„ şese luni ....	„12
trei „	7
PENTRU DISTRICTE
Pentru	un an ,	.	.	.	.	Lei 30
„	ş6se	luni ...	„15
»	trei	.	.	.	.	.	„	8
PENTRU STRE1NETA.TE
Pontru un an............Lei 40
» şese luni	„ 20
„	trei	„	.	.	.	.	„12
Abonamente se fac la 1 si 15 a flc-c&rel luni
ANUL XY No. 3589
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IY linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă.
Epistolele nefrancaie se rofusA; ar-ticolii nepublicaţî so ard.
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franoia. Havas Lafftte, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Minouă. 81 Fleet Street. E. C London.
Austria.Hasscnl:leujertet Comp Wien. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda-Pest. Servitenplatz
Redacţiunea Strada Regală No. 15.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. I34c
8C1RI TELEGRAFICE
(Dup6 fiarele străine)
Pesta, 15 Maiu. — Ungarische Post primesce din Cluş, cu data de 14 corent, următârea scire; „Pentru 1 Iuniu s'a convocat la Sibiu o adunare generală a Romănilor, spre a se hotărî asupra atitudine! de observat faciă cu viitorele a-lftgert de deputaţi."
Berlin, 15 Maiu. — Reichsanzeger scrie următârele: „Faciă cu reînoitele resolu-ţiunî ale Reichstagului d’a se cere guvernului să tragă la respundere pe funcţionari! car! în alegeri trec peste dato-riele lor, regele Prusie! a adresat ministerului o ordonanţă în care (Jice că asemeni resoluţiuni sunt contra Constituţii uni!. Regele aecentui&|ă că, jurând pe Constituţiune, el s’a angagiat să apere drepturile corânei şi esprimă speranţa că ministerul va sci sS ţină marginea între puterea legiuitâre şi cea esecutivă.“
Paris, 15 MaiîL — La ultima recep-ţiune diplomatică a ministrului de es-terne a venit şi ambasadorul estraordi-nar Li-Fong-Pao, pentru a felicita pe d. Ferry de reuşita înţelegeri! între China şi Francia. Ferry a rugat pe Li-Fong-Pao să fle interpretul simţimintelor săle pe lângă Li-Hung-Chang şi să-i esprime speranţa ce nutresce că va sci se susţină şi să intărâscă relaţiunile comerciale şi de prietenie inaugurate do tratatul din Tientsin.
Londra, 15 Mal.—In cercurile politice domnesce o mare animaţiune în urma votului asupra moţiune! de blam. Tâte Ziarele liberale declară că, cu totă majoritatea ce-a întrunit, guvernul a suferit o înfrângere. Majoritatea n’a putut fi obţinută de cât prin votul miniştrilor însăşi, car! ’şî-aîi votat singuri încredere. Afară de Goschen şi Forster s’au maî abţinut încă 30 de liberal! caii desaprobă politica egiptenă a guvernului. Dâcă câţi va din aceştia ar fi votat, şed dăcă nu lipseă un-spre-c|ece parneliştî, de sigur că guvernul rămânea în minoritate. Cu tote acestea, d. Gladstone nu se gân-desce nici la retragere, nici la disolvarea parlamentului.
—Corespondentul din Alexandria al luî Times telegrafiază : „Circulă sgomotul că Gordon ar fi părăsit în secret Chartu-mul; el s’a întors însă peste trei (jile convingendu-se că scăparea este peste putinţă. “
Comandantul garnisoneî din Dongola, <Jice Standard, a telegrafiat Kedivulu! că Mahdiul are de gând să cucerăscă Dongola şi apoi, să înainteze spre Nord.
Alexandria, 15 Maiu. — Guvernul e-giptean, basat pe reua stare a tesauru-luî, a cerut consimţimântul Anglie! pentru a suspenda plata cheltuelilor de 0-cupaţiune şi a dobânzilor cuvenite la acţiunile canalului de Suez.
Paris, 15 Maiu. — Journal des Dcbats anunţă că conferinţa nu se va întruni de cât în Iunie. Porta sprijinită de Rusia, voesce ca conferinţa să se întrunâscă în Constantinopole; Francia a primiţii Londra; Austro-Ungaria, Germania şil-talia staă în reservă.
Berlin, 15 Maiu. — Duminică se va ţine aci adunarea generală a liberalilor-naţionall. Se Z'ce vor ^ faciă atât Benningsen cât şi dr. Miquel. Kolnische Zeitung, într'un articol de fond, sfătuesce pe naţionali-liberalî din Nord să primâscă programa votată la Heidelberg de libe-ralil-naţionalî din Sud. Norddeutsche Al-gemeine Zeitung, reproduce acest articol.
A se vedea Ultime Scirl pe pag. IU.
MESEI SÂMBĂTĂ, 5 MA1D
Când unt! om îşi pierde ruşinea şi demnitatea, poporalii dice despre dânsul: ’mî e milă mie de ruşinea lui!
Acestă ţlicâtore se potrivesce eu desăvârşire celor de la foia coalisa-ţilor.
Intr’adevăr, ne este nouă milă de ruşinea lor, nu atât pentru princi-pieie ce susţin, nu atât pentru 6-meniî cu cari s’ati înconjurat, nu atât pentru limbagiul violent şi necuviincios ce ţin, ci mai mult pentru esageraţiunile şi calomniele ce inventâzâ pe ttitâ ţliua şi pe cari său le desminte puterea faptelor, chiar în diua aceia ori a doua $i, sân vin prietin! şi partisani d’aî lor să le dea desminţirea cea maî categorică, în naivitatea lor şi în mijlocul insultelor celor mai triviale adresate guvernului şi membrilor partitulu! liberal.
Fiind-că acumti la ordinea ţlile! este încă scandalul ce membrii eoa-liţiunel au voit se facă în năptea de Sâmbătă spre Duminică, 28 spre 29 Aprilie, şi fiind-că acest scandaţii a devenit calul lor de bătaie, să ne ocupăm astăzi de el, să ridicăm vălul d’asupra aceste! afaceri chiar eu mâna lor şi se arătăm că numa! con-fusiunea domnesce în capul lor.
Toţi acei car! citesc fâia coaliţiu-ne! au văţlut esageraţiunea faptelor şi capetele de acusaţiune car! s’ati făcut forţe! publice în suplimentulu de Duminică, cu ocasiunea conflictului de Sâmbătă.
Cele maî principale sunt:
Că sala Bossel conţinea peste trei mii cetăţeni din tăte clasele socie-tăţe! ;
Că a fost un adevărat măcel pe piaţa teatrului şi pe uliţele Bucu-rescilor;
Că cu ocasiunea acestui măcel 40 persone aii fost rănite şi un mare număr arestate;
Că intenţiunea manifestanţilor nu era de a merge la Palat, ci la clubul conservator spre a face manifestare şi ovaţie şefilor coaliţiuneî.
Nu ne vom ocupa de cât de două din aceste fapte, de numărul spectatorilor din sala Bossel şi de nega-ţiunea că coaliţiunea voia să mărgă la Palat, căci cele-lalte s’ati desmin-ţiţ imediat chiar de ftiia coaliţiuneî. .Silită să declare cari sunt cei 40 răniţi şi mulţimea de arestaţi, ea a declarat imediat că numai trei s’ati rănit puţin şi unul a fost arestat, der la minut liberat, adică nimic de tot, de ore-ce nu esistă un singur act nici asupra acestor afirmări.
Rămân der cele două afirmări.
In numărul de la 1 Maiti, pagina I, rîndul 9, fdia coaliţiuneî ţlice:
„In sala Bosel auditorul,— peste trei mii de persone din ceia-ce capitala ţăreî are mai dinstins, şi ca avere şi ca lumină: în proprietate, în comerciti, în industria, in litere, în profesiuni libere şi în junime stu-ditisă, — fu espus a trece prin cele maî crude încercări. “
Pe pagina II, acelaşi număr, co-<5na I, rîndul 88, subt titlu întrunirea de la sala Bosel, citim ărăşi aceste cuvinte:
„Maî bine de o mia persone um-plâti sala Bosel.“
In numărul de ieri însă, respun-dând cuvintelor d-lui ministru al jus-;iei, care a susţinut în Cameră că nu erati în sala Bosel maî mult de 300 persăne, ftiia conservatăre afirmă din nou numărul de 3000 şi pentru astă detă ne trimete la probe:
„întrebaţi artiştii cari aii dat re-presentaţiuni de spectacole în sala Bo-
sel, ^ice ea, şi vor afirma că în sală pot încăpea peste 3000 de persăne, etc. etc."
Şi noi am consilia pe cititorii fOiei conservat ore să întrebe pe artiştii cari ati dat în sala Bosel, fie repre-sentaţiunî de spectacole, fie represen-taţiuni sâti spectacole, şi se vor convinge pe deplin câte persone ptite să conţină acea sală. Der până să se facă acâstă întrebare, am ruga pe învăţaţii redactori de la ftiia menţionată să se înţelâgă mai întâiti, ei între eî, şi să ne arăte care a spus a-devărul, cel cu revistele politice car! susţin că erati 3000 persone în sală, ori martorul ocular care a făcut darea de semă asupra întruniră şi care mărturisesce că erati în sală peste o miă de persone.
In aşteptarea acestui respuns, trecem la negaţiunea că manifestanţii avăti intenţiunea de a merge la Palat spre a face demonstraţiune regelui contra guvernului, şi dăcă se putea a merge şi mai departe.
Am probat cu strigătele eşite din mai multe guri: la Palat, la Palat, cum şi cu direcţiunea ce luaseră manifestanţii pe calea Victoriei iăr nu spre calea Stirbey-Vodâ, că intenţiunea manifestanţilor nu era de a merge la clubul conservator, ci în altă parte. Foia conservatăre însă a stăruit în negaţiunea ei, chiar în facia faptelor evidente.
Cu tăte acestea, adevărul neputând sta ascuns, vine un tânăr care a luat parte la manifestare şi în lealitatea inimei săle, de şi printr’un lim-bagiti nedemn de o asemenea inimă, mărturisesce adevărul.
D. M. Polizu, printr’o scrisdre intitulată cine minte şi tipărită într’o foiţă din capitală, după ce susţine că lucrurile cele-l-alte nu s’ati petrecut aşa cum le-ati afirmat miniştrii în Cameră, venind la faptul din urmă, Zice :
„Dăcă în urmă publicul indignat şi revoltat la culme a strigat: la Palat, acel strigăt era legitim, el se adresa la rege.—El, suveranul nostru, prin voinţa nostră, — El să ne pro-tege contra călăilor care omorâ ţera şi poporal."
Etă der constatat, chiar de membrii partitului conservator, că strigă tul: la Palat a eşit din gura manifestanţilor şi că intenţiunea de a merge la rege era.
Deosebirea între noi şi d. Polizu este că noi am au^it strigătul la început şi d-sea la sfârşit.
Cu tăte acestea, ori la început ori la urmă, el a esistat, intenţiunea a fost şi forţa publică nu putea se lase pe nisce omeni ameţiţi de cuvinte, păte fărte frumăse, a merge să turbure liniscea suveranului la o oră aşa de înaintată.
Deci forţa publică a fost in dreptul ei de a nu tolera manifestarea şi a o opri în cale la colţul caselor Torok care dă în calea Victoriei.
Acum câte-va <|ile veni din Constantinopole scirea despre mortea lui Midhat paşa, şeful partidei juna-Turcie. După cum se scie, o însemnată parte din istoria Turcie!, era legată de acest personagiu. El îndrăsni, în putredul impe-rifi, să introducă constituţionalismul şi lumea întregă admiră acest act de mare înţelepciune şi energie.
Aşteptările erau mar!, şi maî mare fu însă decepţiunea. Parlamentarismulii fu şters şi Turcia merse înainte pe calea veche. Bărbatul de stat care voia s’aşeZe naţiunea sea pe alte base, fu persecutat, implicat în afaceri scandalose şi în sfîr-şit esilat.
Ma! curând însă de cât Midhat s’au stins ideile săle. Cine se mal gândesce a(|î în Turcia la constituţionalism? Or! ce încercare în acest sens e condamnată maî dinainte. Tratatul din Berlin prevede o comisiune care se dea Sultanului mijlocele d'a rădica administraţiunea domenielor ce î-aîi maî rămas, cel puţin la nivelul aceleia din provinciele car! au fost deslipite de imperiul otoman ; şăse an! au trecut însă de la tratat şi până acum, şi acâstă comisiune n’a văilut lumina. Se pare, <|ice Pester Lloyd, că nici o dâtă regimul personal n’a fost maî în ilâre ca acum. Nici o dâtă ruagiulu! guvernamental al Turcie! nu i s’a putută aplica cu maî multă dreptate numele de organ esecutiv al voinţelor Sultanului.
Acâstă stare e forte 'gravă, urmâză numitul Z’ab Şi ar fi de dorit ca Abdul-Hamid să lase guvernului său ore-care libertate de acţiune. Cu tâte aceste, aşa rea cum e, pote că starea actuală ema! potrivită cu poporul turc de cât forma constituţională. Ar fi nedrept să se tă-găduiăscă turcilor facultatea d’a se guverna e! însăşi, facultate pe care tâtă lumea o acordă Bulgarilor, popor tot aşa da puţin desvoltat; dâr trebue să se re-cunoscă că spiritul autoritar al Coranului, posiţiunea întreită a Sultanului ca comandant suprem, şef al afacerilor politice şi cap al bisericeî, precum şi orga-nisarea resboinică a statului sunt bariere peste care nu se pote trece. Fiinţa statului oriental e necompatibilă cu constituţionalismul occidentală. Cândîi Ismail paşa introduse parlamentarismul in Egipt, toţi deputaţii se aşezară în partea drâptă, fiind-că auZiseră că acolo trebue să şeZă partisanii guvernului; nu se găsi nici un deputat care să voiască a face opo-siţiune. Când Tunisul îmbrăcă haina constituţionalismului, poporul însuşi interveni şi împrăsciă cu forţa parlamentul. Acelaşi lucrare forte probabil că s’ar fi în-templat şi în Turcia maî curând sâti mai târZiu.
Greşala cea mare a luî Midhat a fost că nu s’a încercat să reformeze administraţiunea, ci forma juridică a reiaţiuni-lor din stat. Nici o 'amintire n’a rămas poporului din şarta alcătuită după cons. tituţiunea belgiană şi acea norvegiană* Terenul esperimentăriî constituţionale a fost părăsit; e dureros însă, Zi°e Pester Lloyd, că d’atuncî în coce nu s’a făcut nici o încercare pe terenulu măsurilorti practice. Mai nimic nu s’a făcut pentru a vindeca plăgile durerose ale resboiului; şi nenumărate sunt relele ce apasă asupra Turciei. Reorganisarea armatei a trebuit părăsită din causa lipsei de mijloce; resursele financiare sunt sleite şi reformele în astă privinţă se fac prea încet; culturei nu se dă nici un avent. E drept că Abdul Hamid are multe din calităţile trebuitore unui conducător; de şi e tânăr, el ’şi-a apropiat cunoscinţî întinse. El e însă prea absolut, voesce să absorbă totul. Ceia-ce trebue Turciei e o muncă culturală asemenea aceleia pe care a împlinit-o Petru cel Mare pentru Rusia.
INFORM AŢ UIMI
Mâine Duminică 6 Maiu, societatea de dare la semnă, Bucurescl, va celebra ala 22-lea an al fondărel se!e, în localul sCQ cunoscut Ia Isvor.
—o —
Pentru postul de director al sucursale! Băneel Naţionale din Brăila, rămas vaeaut în urma numire! d-lul C. Fleva ca prefect al judeţului Brăila, aflăm că sunt mal mulţi candidaţi.
Maiori ta tea opiniune! publice din Brăila, după informaţiumle ce le avem de acolo, n’ar agrea pe acest! candidaţi şi ar preferi
ma! bine să se numâscă o personă străină localităţii.
—o—
La 8 ale curentei se va da o represiu-taţie în teatrul cel mare în beneficiul artistului I. Panu.
Se vor juca : Trei crai de la Răstrit, de d. B. P. Ilasdeă şi Uite popa, nu e popa de d. D. R. Roseti, ambele comedii originale.
D-nele Frosa Sarandi şi Eleonora Ma-teescu precum şi simpaticii Iulian şi Ma-teescu s’aă însărcinat» cu interpretarea rolurilor.
—	o —
D. Ion Glăvanu, primarul comunei Bă-leni-Români din judeţul Dîmboviţa, a renunţat la salariul său ca primar, după budgetul anului 1884, pentru ajutoriilu construcţiunei unui local de scolă şi de primărie în acea comună.
Ministerul, pentru acăstă lăudabilă faptă, esprimă cuvenitele mulţumiri d-luî Iân Glăvanu.
—	o—
In grădina publică din Focşani, aran-jându-se prin iniţiativa d-îuî St. Con-stantiniu, învăţător, o mică serată, s’a adunat suma de lei 172 bani 50, ca a-jutor pentru ridicarea statuei nemuritorului Lazăr, care sumă s’a şi înaintat la destinaţie: ministerul aduce acesta la cunoscinţa publică.
—	o —
ţiarul ce în curând este să apară, în capitală cu tendinţe liberal-conservatâre, se va numi Mişcarea şi va fi dirigiat de de duoî studenţi în drept, d-niî Fiorian şi Iancovescu, cari formâză sîmburele unui grup de tineri inteligenţi.
Diarul va apare în tote Zilele în format mic, şi va fi întru cât-va indepen-dinte de organul oficios al partidei. România.
Se maî vesteşte apariţia şi a unui Ziar radical cu titlul de Republicanul.
—o—
In comuDa Săveni, judeţul Doroboiă, s’a deschis un oficiu telegrafic şi de postă uşoră, cu un serviciu limitat de Zi-
—	o —
In Ziua de 14 ale curentei se va ţine concurs, la direcţia tipografiei Statului, pentru ocuparea postului de ajutor mecanic cu diurnă de 100 lei pe lună.
Românii din scolele naţionale de meserie vor fi preferaţi.
—	o —
In urma examinărei făcute de către o comisiune manualului de gramatică latină, elaborat de d. profesor Stef. Mihăi-leanu, ministerul instrucţiunei publice, auZind pe consiliul permanent al instrucţiune!, aprobă acest manual ca carte didactică pentru usul claselor gimnasiale.
—o—
A seră Consiliul comunal al Capitalei a fost convocat, pentru nu seim a câta oră, spre a se rosti asupra mal multor cestiunî privitore la interesele comunei.
Dâr nici a seră d-nil consilieri nu s’aă putut întruni în maioritate.
Pentru astă seră consiliul este din nou convocat.
—o—
S’a primit, pe de 1 Maiă 1884, demisiunea din armată a sublocotenentului Balş Constantin din arma cavaleriei, aflat în posiţiune de disponibilitate pentru congediu maî mare de şese luni, trecându-se în acelaşi timp în cadrele oficerilor de reservă ai corpului III de armată, confotm art. 2 din legea promulgată la 1 Aprilie 1880.
—o—
Colonelul Cernovodeanu Pavel, coman--dantul regimentului 1 călăraşi şi al bri-gadeî I de cavalerie s’a trecut, pe Z'ua de 1 Aprilie 1884, în posiţie de reformă rentru infirmităţi incurabile provenite din causa bolelor contractate pe timpul campaniei din anii 1877 şi 1878, cu drep. turile ce ’i acordă legea pensiunilor <Je a 29 Decembre 1877.
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAPHUL
SPANIA
Depeţile din Madrid se semnalo serie de atentate la siguranţa drumurilor de fer. Şinele aă fost scdse pe linia de la Keus la Tarragona; în Catalonia s’aă prins duoî indivizi care avău asupra lor 36 cartuşe de dinamită.
De altă parte, o depeşă anunţă că o cartuţă de revolver a esplosat sub ră-tele trăsureî d-lul Canovas del Castillo, primul minisru al Spaniei, în [timpul unei preumblări. Nu se acordă însă nici o însemnătate acestui incident.
Cu tot succesul repurtat de guvern pe terenul alegerilor, posiţiunea sea nu pare tocmai sigură. In tote unghiurile ţărel nu se văd de cât conspiraţiunî şi atentate, la care participă nu numai civilii der şi militarii.
forte mult că pieţele nostre de esport vor suferi.
In aceiaşi
situaţiune ca noi se află Rusia, ale cărei deposite gem de pro duete pentru' cari nu se găsesc cumpărători. E cte detona nostrâ dăr să urmărim mişcarea ce trebue să se producă neapărat în agricultura Rusiei.
ACTE OFICIALE
S’a acordat dreptul do a purta :
Semnul onorific de aur pentru 25 ani de serviciu.
co-
DUS ŢARA
O crimă. — Alexandru Stratulat, caporalul de vătăşel de la sub-prefectura plăşel Vădeni, judeţul Brăila, In săra de 30 A-prilie trecut, a împuşcat cu revolverul pe vătăşelul Dumitru George pe când se certaă. Pacientul s’a transportat la spital; ier criminalul s’a înaintat parchetului.
*
Cadavru. — In diminăţa de 2 Maiu, s’a găsit în oraşul Tulcea, pe malul Dunărei, aruncat de valuri, cadavrul unul individ înecat, fără să se potă cunosce cine este, fiind în stare de putrezire.
Căpitanului Dobrotescu Ion, 50! do ILnrou de la mandamentul divisiel 6 de infanterie.
Căpitanului Moroiu Constantin, din regimentul 2 linie. Căpitanului Drăgoescn Alexandru, din regimentul 2 de linie.
Căpitanului în dimisie ŞeptelicI Arcadio Andreaş.
Lavigne închisese uşa de intrare cu zăvorul şi de geba îl chemară: el n’aucji său nu voi să se derangeze. Chiriaşii şi prietenul lor, ajutându-se reciprocă, să încercară atunci să sară gardul.
Atunci, Lavigne ieşi din casă, înarmat cu un revolver şi cu un cuţit. Prima personă pe care o zări era Chevalier. Luân-du’l se vede drept un tâlhar, se răpeai asupra lui ţi'l lovi de ţăse ori cu cuţitul în spate, apoi îi dete alte trei lovituri dintre cari una în cap şi una la tâmpla dreptă.
La strigătele victimei care, Jipsită de puteri, că(|u în curend într’un mare lac de sânge, nisce chiriaşi dintr’o casă de ală
nic urmaş al fratelui său, artistul şi poetul Carol XV, scrise versuri forte frumose şi traduse imitaţia germană a romanţelor spaniole ale Ciduluî, făcută de Ilerder după o traducţie franeesă în prosă. Regele Ludovic I al Portugaliei pune în gura lui Ca-moens limba eroilor lui Sehakespeare, a principelui sceptic şi visător al Danemarcei şi a maurului Veneţiei, pe când în Alcazarul din Madrid resună lira armoniăsă a princeseî Louis Ferdinand a Bavariel, şi doua Paz de Bourbon vorbesce limba unei âniml curate şi simţitore în poesiile săle
Musele ca dămne de onore, şi ca trăsură norul. Şi neputând să-şi împlinăscă acăstă dorinţă, ar voi să fie un rîu, care să curgă dedssuptul unei stânci acoperită de muşchi.
Regina poetă, de şi este născută pe înălţimile vieţel, găsesce în tot-deuna accente juste, cuvinte adevărate pentru bucuria şi suferinţele muncitorilor. Neapărat că ea are asemenea o cordnă de lauri pentru vităzid el soţ, căruia ÎI place sgomotul bombelor ca cea mal buoă dintre musicl. Dăr el trebue să fie asemenea simţitor la dulcea melodie a poesiilor reginei, care scrie sonete
către Virgina din Almudine, vara sea Mer- ţn	de patru piciăre în loc de cinci,
cedos, mama sea regina Isabela şi fratele săă regele Alfons XII. La palatul din Dresda
turi alergară. Atunci, Lavigne fugi în casa 1 Va trăi în tot-d’auna amintirea acestor stu-
4
Semnul onorific de argint pentru 18 ani de serviciu.
O crimă misteriosă. — In diminăţa de 2 Maiu, s’a găsit într’un isvor, îu dreptul unei punţi din comuna Tohaui, judeţul Bu-zăă, cadavrul locuitorului din acea comună, Ioan Turescu, şi se bănuesce că ar fi fost omorît. Poliţia judecătorăscă a fost sesitată de afacere, şi s’a luat pe dată măsuri pentru urmăriaea făptuitorilor,
O întrunire de ovrei în Galaţi. —Citim următorele în ţjiarul Galaţii:
„O întrunire la sinagoga evreiască a avut loc filele acestea. Scopul acestei întruniri a fost: aflarea unul mod de existen.,.,a ovreilor deveniţi disponibili în urma iegel co-merciulul ambulant.
!T„D. Schmierer şi Goldberg în numele evreilor au cerut sprijinul consiliului comunal.
„Consiliul comunal îu fada legeîn’a putut decide nimic, totuşi a ales o comisiune care să opineze în astă privinţă.
„Noi le recomandăm agricultura."

Recolta în Statelc-Umte
Maiorului Odobescu Constantin, din regimentul 2 do călăraşi.
Căpitanului Rusenescu Ghcorghe, din regimentulu 3 de linie.
Medicului de regiment clasa II Herescu Ghcorghe, din basalionul 4 do vânători.
X
Căpitanul Popescu Chiriţă din regimentul 17 dorobanţ, Mehedinţi, şi locotenentul Vitzu Teodor din regimentul 1 călăraşi, fiind regulaţi la pensiune pe ijiua de l Aprilie 1884, s’au trecut îu posiţie de retragere pe aceiaşi <jt
X
Epitropia spitalului Drăghicî din Vasluiu este anto-risată se primdscă legatul lăsat prin testamentul defunctului Nicolae Soronenu în folosul acelui spital ş> care legat consistă parte din moşia BalosescI şi trupurile el din judeţul Vasluiu, precum şi parte din averea mobilă remasă pe urma detunctuluî Soror.dnu.
X
D. C. Doda s'a numit la casieria judeţului Dolj, In funcţiunea de registrator-archivar.
X
D-niî Filache Vasilescn şi Cană Popescu sunt numiţi în funcţiunile de comisari aî guvernului pe lângă casa de credit agricol din judeţul Vlaşca.
X
Snnt numiţi în serviciul înaltei curţi de compturî:
D. Emanoel Moţăţeanu, actual grefier, în funcţiunea de referendar clasa I, în loenl d-luî Ştefan Cireşeanm demisionat.
D. Constantin Alexe, bacalaureat şi absolvent al fa-cultăţel de ştiinţe, în funcţiunea de referendar clasa II, în locul d-luî Idn Scărlătescu, destituit.
X
D. Dimitrie Litiu, licenţiat al facultăţeî juridice din Bucurescî, fost jude-instructor; se nnmesce membru la tribunalul din Iaşi, în locul d-luî N. Nanu, care fiind dus spre a’şl complecta studiile, nrmdjă a se trece în alt post dupe îutdrcerea sa.
X
D. Gheorghe Stârcea, actual copist în grefa tribunalului Dorohoin, este nnmit ajutor de grefa la acelaşi ribunal, în locul vacant.
sea, unde se închise.
Fură nevoiţi să cate pe sergenţi la postul Marcadet ca să străbată la ucigaşii, care a fost arestat
Rănitul, a cărui stare inspiră mare îngrijire, a fost transportat la spital.
Instrucţia se face cu mare activitate, şi fel de fel de bănuieli în prejudiţiul lui
di! ale regelui Ioan al Sacsonieî, care, ca tovarăş de călătorie, lua îu tot-d’auna cu sine poemele nemuritore ale lui Omer. Principele George al Prusiei, prin Fedra sea a rămas cu talentul literar credincios urmaşilor lui Frideric-cel-Mare; şi îu castelul din Miramar, care este un raiu pământesc, ca Generaliful regilor-poeţl al Grenadei, vom audi neîncetat cântecele romantice ale nenorocitului principe Macsimilian. Să mal
Journal des debats se ridică în contra | citâm încă pe principele Nicolae al Munte-
care scrie dramele naţionale cele
Lavigne par se întemeia.
indulgenţoî pe care juraţii parisianl o ah pentru atentatorele cu vitriol şi chiar pentru femeile ce’şi ucid amanţii, sub cuvântulîi că aceştia le sunt necredincioşi.
„Juraţii, (|ico sus <|isul ţi iar, se supun unor prejudeţe barbare, destul de demne de evul me^iă.
„Aceste sunt, după părerea nostră, nisce moravuri judecătorescl forte ciudate. Seducătorii nu ne inspiră nici cea mai mică simpatie, şi bucătarul din stra da Cadet se purtase, o mărturisim, destul de rău. Der nu e obiceiul, seă nu tre bue să fie, în societăţile civilisate, ca personele maltratate să fie autorisate a’şi răsbuna cu revolverul său cu flaconul cu vitriol în mână, Iăcă totuşi unde am a-juns, mulţumită romanelor, tiradelor din ore-carî piese teatrale seu înduioşăreî crescânde a juraţilor.
„Acolo unde împrejurări uşurătore s’ar admite, ei achită, şi ne aduc ast-fel, cu încetul, la starea animalică. Decă mâine
negrului, mal frumose.
Dăr adevăratul fenomen al epocei nostre, regina Parnasulul principilor, care a cântat atâtea cântnrl în cât resună printre fagi, este curagiosa renană căreia îl place blondul Rin german, chiar în furia Iul, şi cate, în pădurile de la Monrepos şi în codrii de Ia Sinaia, cântă pădurea ca pe eroul şi tatăl el, ca pe amicul şi stăpânul el,—acăstă regină este Regina Elisaveta a României, ai cărei regat cel mal scump este pădurea, acăstă biserică verde a luî Dumnezeu, ş’al cărei nume de resbel, ca poetă, este Carmen Sylva, adică poeta pădurii.
In acesta lume pe care ar voi s’o sdro-beseă pentru că ura omenilor a conrupt’o, cântă un om adevărat şi cântă furtuna care, găsind că lumea este prea strimtă, că so-rele merge prea încet, că luna este prea slabă, aerul prea dulce şi marea prea liniştită, voiesce să aţîţe, să sgudue, să se înfurie şi să rîdă. Ce suflet de foc, ce putere nesecată în acest torent de munte! Ce talent plin de viăţă, plin de energie, are
ceea-ce dă compunerilor săle o intonnţiune mult mal lirică.
Câte-va din aceste cânturi aii pentru autorul acestor pagine o atragere cu totul particulară, căci a avut onorea să le auţjă recitate de regina însăşi în pavilionul de vănătore de la Sinaia.
Poeţii spanioli aii obiceiul să-şî reciteze versurile în Ateneul din Madrid: Campoa-raor, Nunez de Arce şi Manuel del Palacio aii încântat de multe ori publicul care ÎI asculta, şi tinerii poeţi: Emil Ferrari şi Fernandez Shaw afi imitat cu succes esem-plul profesorilor. Der, ca o regină, îmbrăcată ca o ţărancă română, cu costumul săă bogat şi ţesut cu aur, cu vălul seă pe cap, să cităscă ospeţilor săi după prânţl versurile săle melodiose c’o voce dulce şi cu arta cea mal mare, acesta este un spectacol îndestul de rar şi cu adevărat încântător. Era aniversarea luării Griviţel. Se dăduse un banchet p’o colină lângă mănăstirea din Sinaia.
Era un mare entusiasm în aer, şi acest entusiasm ajunse la culme când regina ne recită câte-va diu versurile săle.
Ea a cântat în prosă germană, în Pe
BULETIN JURIDIC
După raportul biuroului de agricultură pe luna Maiu, perspectiva recoltei grâului e forte bună. Media generală a con-diţiuniî e 94 la şută. Decă nu se vor produce modificări neprevăzute, se eva-lue^ă că recolta grâului de iernă va da aprope 350 miliâne de bushelî.
Recolta secarei e tot aşa de satisfă-cătore ca şi a grâului. Media generală e 90 la sută.
Condiţiunea orbului e de 101 la sută.
După tăte probabilităţile deci, şi anul acesta, America va inunda pieţele de consumaţiune cu productele sele. Nu seim ce îmbunătăţiri, fie cât de mici, s’aă introdus în cultura năstră de anul trecut şi pene acum; ne temem însă
vre-unul deputat seu vre-unul senator ’l-ar trăsni în cap să propuie un proiect de I ac^s^1 regia& de mare în simţimintele 1________ ___________...........- i.__t- ... si cuce ţările săle!
lege care să pedepsescă cu morte seu cu ] S1 cugetările s^a
Drama de la Montmartre
Un omor, datorit unei nenorocite greşeli, a avut loc acum patru ^ile în strada Cloys, pe înălţimile de la Montmartre, la Paris.
La numărul 27 al acestei strade este construită o casă mică cu un singur cat, încongiurată de un gard. Nici un portar nu pâ<|esce imobilul, care e sub supravegherea principalului chiriaş, numitul Lavigne.
Pe la miedul nopţel, doul din locuito-1 Alfons X, p’ae riî acestei case, soţul şi nevasta, se în-!mor ti Nunez < torcăă acasă, însoţiţi de un prieten, un tapiţer din strada d’Orsel, numit Chevalier.
foc de pistol pe orî-ce seducător al unei fete seu pe orî-care bărbat ştrengar, ar fi primit cu huiduieli.
„Şi totuşi acesta e regimul legislativ pe care suntem aprope a’l căpăta prin calea jurisprudenţeî; el e agravat încă de aceea că judecătorii apeleză pentru aplicarea pedepsei la aprobarea înşelate şi a socielor nenorocite, nu e, să ne fie iertat a o spune, gică, nici dreptate."
fetelor Acesta nici lo-
OEONIOA
Carmen Sylva
In filele nostre, mal mult de cât nici o dată, poesia, fiica adorabilă a cerului, care, în Fraucia, a sărutat d’o mie de ori fruntea luî Victor Hugo, îu patria regeluî-poet aceia a lui Zorilla, Catnpoa-şi Nunez de Arce, şi care în Germania a inspirat pe Geibel şi Freiligrath,-poesia, f]icem, îşi găsesce câte o dată locul în palatele regilor. Oscar al II al Suediei, vred-
Şiîn acelaşi timp atât de delicată, primind de la supuşii săi cari o adoră numele de mama răniţilor, un nume dulce pe care-’l merită, după cum fratele săfi, principele de Vied, ar trebui să fie numit „părintele inundaţilor!“ Umplându-şl castelul de lumină şi de parfumurî, de cânturi şi de poveşti, de tote florile încântătore cari înfloresc în inima sea, de acele mii de poesil ce vin unele dupe altele în tocmai ca undele unul rîă, frumosa regină, cu părul negru şi ochii albaştrii cari afi plâns atât de mult, simte în vinele săle tocul sacru şi pe fruntea sea sărutarea lui Appolon.
Merine Buh (Odihna mea) este titlul poesiilor ce aă apărut şi cari o pun în ântâiul rang al poeţilor noştri lirici. Mâna sea împarte comori preeiose. Ea <jice cu modestia ce trebue să însoţescă geniul: „Nici o dată sborul spiritului tăă nu va fi prea înalt, şi fineţa ta cea mal profundă abia este îndestul de bună pentru fraţii tel.“ Ea ar voi să fie regină în rigatul cugetărilor, având o coronă de flori, picături de rouă ca diademă, o manta regală de pânză de păiajen, Appolon ca mareşal al curţii,
lesch mărchen (Poveştile Peleşiulul) plăcuta parte plină de frumuseţe şi de poesie, Pe-leşiul, acest rîu cu apă albastră care isvo-rasce din Bucegî, ş’ale cărui murmure se aud la noul „Castel Peleş."
Iu Poveştile Carpaţilor, apărute în 1883, regina poetă ne zugrăvesce pe cea mal jună dintre junele fete de pe pământ, încântă-torea Puiu, cu ochii negrii, care n’a avut de la mama iei de cât o mică grădină închisă între munţi, rîul şi marea, o grădină udată de ploie, răcorită de zăpadă, cu rîurl, câmpii verşi! şi vil rî^Store. Cine nu recu-nosce îu acestă fată simbolul României, al cărei ochi negri reflectă un mare viitor ? Regina ne nare^ă totă poesia pădurii Carpaţilor si tristele legende ale stâncilor, lacurilor şi cascadelor.
O altă culegere de povesti formând un volum publicat în 1883 şi întulat: Leidens Endergang (Mersul suferinţei pe pământ) a fost botezată de eminentul critic Rudolf clin Gottschall o divina commeăia. Totul este aci alegor’c, dăr de o alegorie pentru a Zice ast-fel plastică şi plină de o naivitate forte originală şi nu se pote mal plăcută. In una diu paginele cele mal mişcă-tore ale acestei culegeri, regina îşi pune chiar vieţa sea.
Artele deveniră refugiul săfi, când m6r-tea ÎI răpi frumosa sea copilă. Atunci, începu să scrie, fără a băga de sâmă că cultivă o artă; şi povestea română, îmbrăcată cu costum oriental, fu amicul iei. Activitatea sea este minunată: aurora o găsesce deja la lucru în legătură intimă cu Musele. In timpul iernel se scolâ încet pentru a nu turbura liniscea soţului iei, îşi aprinde lampa şi se pune la masa sea sculptată, scriindu
FOIŢA „TELEGRAFU.LUI*
HENRI CONSCIENCE
RECUNOSC!N
(înlocuitorul în armată)
— „A, nu sciu cum se numea acea infernală otravă, <^se tânărul suspinând, dăr acea sticlă fu pentru mine un blestem, un demon care trebuia să mă împingă într’un mod iresistibil la crimă ţi ruşine. După ce golirăm câte-va pahare din a doua sticlă, mă simţiu fermecata, eram măreţi puternic, fericit ţi mândru, totul strălucea în jurul meu cu o strălucire seducătore, ţi ascultam propria mea voce, mirat ţi încântat de admirabila mea elocinţă.
„Sticla cu vin de Bourgogne fu urmată de o alta... Şi amicul meii, pe care vinul nu ’lu turbură atât de mult ca pe mine, nu mă lăsă să beau mal mult de cât două pahare ţi restul ’lă bău elu
singur... Apoi, ’lu urmaiă într’un edifi-ciu, unde răsuna o musică atrăgetore.
—	Nenorocitule, întrerupse doctorul, erai beat. A / prevăd cu spaimă ceea ce ţi s’a întâmplat. Te al lăsat să fii tî rit la joc, la roletă, acel abis infernalii în cari atâţia nenorociţi să perd pentru tot d’auna ?
—	Da, domnule.
—	Şi aî perdut mult?
-- Tot!
—	Cinci sute de lei, o D-^eule !
—	Şi banii ce’i avem pentru cheltuiala drumului.
—- Nenorocitule, banii patronului tău !
—	Tânărul ’ţl plecă capul ţi tăcu.
—	Dăr trebue de sigur să'ţi fi perdut minţile? ([lise doctorul cu o voce plină de supărare ţi indignaţiune.
—	Eram nebun ţi orb, din causa vinului care lucra asupră’mî ca o otravă.
—	Pote că ţi s'ati furat banii ?
—	Nu, domnule, eh singur sunt vinovat.
—	Consciinţa d-tăle era dăr de tot în amorţire ? UitaseţI pe mama d-tăle ? Ceea ce făceai, era un furt.
—	Da, da, o crimă oribilă.
—	D-ta! atât de onest ţidebunpSnă atunci... este de necrezut! Cum s’a întâmplat acesta?
—	O! mi se pare ca un vis teribilă, răpunse tănărul cu tristeţă. Sciu că la început, urmând esemplul amicului meă, n’am pus în joc de cât o monedă do 5 lei cu ferma hotărîre ca să nu pun în risc mal mult. Din nenorocire, câştigaiu de două seă trei ori, apoi perduiu. Aceste vicisitudini ’ml aprinseră pasiunea ţi fui dominat de demonul jocului. După ce perduiu toţi banii de drum, lnptaiu mult timp contra unei inspiraţiunî infernale. Un domn, un jucător, 'ml spuse că cine va e tot d’auna sigur să câţtige punând tot pe aceiaţî carte ţi îndoindu’ţl misa. Pretindea că acea carte trebuia se iesă o detă ţi că atunci ’ţî poţi câţtiga toţi banii dintr'o singură detă. Deschiseiu tremurând punga ţi scoseifi un napoleon.., ţi ast fel, împins de o pasiune orbă, continuaiă să joc ţi să perd, până ce nu mal rămase nimic în pungă. A-tuncl o călca! în pjeiore blestemând.
„Amicul meu, care de asemenea por-
duse, dăr nu atât de mult ca ţi mine, raă reconduse la otel ţi căută să mă consoleze pe drum. 'Mi ^icea că nu trebue să perd curagiul; el se va însăr-
cina cu cheltuiala otelului; maî avea
încă bani ţi va reîncepe a doua ^i să joce. Scia acum cum ţanselo se succed ţi era sigur că o să câţtiga. Nu se îndoia de loc că nu va câţtiga în destul pentru a ’ml îuapoia cei cinci sute de lei pe cari îî perdusem.
„Capul ’ml era greii: aerul, agitaţiunea, pasiunea jocului, măriră încă ţi mai mult beţia mea ţi surescitaţiunea creerilor mei. Primind ca adevărate cuvintele tovarăţulul meu, mă culcaiu nu tocmai aţa de trist ţi dormiiu ca unu buţten. Sorele răsărise deja de multă timp, când amicul meu mă desceptă din-tr’un somn forte adânc, miţcându-mă cu violenţă.
„Avem o durere teribilă de cap ţi nu putăm si.feri lumina sorelul. Un focă mare ’ml consuma creeril. Indetă ce a-junseiă să revin prin propriele mele a-ducerl aminte ţi prin esplicaţiunile amicului meă, la cunoştinţa lucidă a crimei
ţi a ruţineî, începui să plâng, să 'ml smulg părul ţi scoseiă ţipete de durere ţi disperare. Eu însu’ml mă consideram drept un monstru; voiam să mor ca să înăbuţesc remuţearea care ’ml rodea a-nima.
„Amicul meă de asemenea era deso-
lat ţi regreta nebunia năstră. El blestema ca ţi mine vinul ţi jocul. Dăr desperarea mea estremă ’lu făcu să ’ţl uite propria sea mâhnire. Câută să mă consoleze, der cuvintele luî nu puteaă nimic contra teribilei realităţi.
Tradueţiune de Cober.
[Va urma.]
4
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
până la (Jiuă; căci îndătă ce se face Ziuă I Încep dâtoriele săle de regină.
Suvenirea copilei săle care iubea atât de mult cânturile române, scrise într’o limbă atât de musicală, a inspirat-o a traduce câ-te-va poesil ale patriei sele adoptive. Traducând versurile lui Alecsandri, Eminescu, Şerbănescu, Negruţi şi Bolintineanu, adu-! cea un omagifi geniului naţional al Românilor. Regina îmbracă adesea costumul pitoresc al ţărancelor române, ca şi d rele sele ac on6re.
Regina cun6sce limbele vechi şi moderne şi a scris pentru societatea din BucurescI o comedie în limba francesă întitulată: „Revenants et Revenus.11 Ea face asemenea versuri englese ca Felix Dahn.
Carmen Silva, autorea atâtor lucruri admirabile, merită un pelerinagiu la Sinaia. Un ilustru scriitor frances, d. Louis Ulbacli, a visitat-o îu 1881 şi a publicat la Paris, în 1882, „Cugetările unei Regine". Aceste cugetări sunt nisce aforisme ale unul cugetător profund, scrise în limba francesă de regina însă-şl. Iecă una care va face simpatică pe autorea iei:
„Intre cel loviţi de nenorocire de la ântâia vedere se nasce un tel de frăţie. Când aţi purtat doliu mal mult timpu, vă simţiţi atraşi către fie-care rochie negră ce întâlniţi."
D. Ulbach a adâogat la prefacia sea biografia Carmen-Silvei', şi amicul nostru Tu-bino a dedicat reginei un articol în ilus-traţiunea spaniolă şi americană (Madrid, 22 Iulih 1883). Biografia sea însă cea mal completă este detorită penel elegantă a d-nel Mite Kremnitz.
(Revista internaţională). --------------------------------
întâmplări din Capitala
Accident. — Astăft dimineţă, pe la ora 6, Mihalache Ion Popa, cârciumarul din calea Moşilor No. 33, ducându-se în pivniţă împreună cu un băiat spre a scote vin, 'l-a că^ut lampa din mână şi, aprimjându-se gazul, cârciumarul [şi băiatul fură pârliţi rău. EI aii fost duşi la spitalul Colţea.
—x —
Furt. — Mariţa Ionescu iubesce banii şi nu crede că e un lucru rău. Mal cu seină monedele de aur esercită asupra el o atracţie nemărginită, aşa că ieri nu se putu opri—venindu-I acesta la îndemână, — a fura şese napoleoni de la d-na Cucu, din strada Mihaih-Vodâ,—Ea a fost arestată şi —culmea nenorocirii! — i s’aă luat chiar banii pe cari cu multă muncă şi sudore îi agonisise.
—x—
Ciudăţie.— Multe lucruri îşi pote închipui cine-va că se pot perde : batiste, cărţi, bani, hârtii, pălării chiar; der să-şi perdă cine-va pe drum... pantalonii, e greu de închipuit! Cu tote acestea, o păreche bună de pantaloni fură găsiţi ieri de sergent pe calea Rahovel şi conduşi secţiei 16.— Ciudatul păgubaş să se adreseze acolo spre a-şi lua atât de necesarul vestmânt.. --------------------------,---
DIVERSE
O încercare de omor. — Strigăte desperate se auţliau eiî dimineţă pe la şese ore în clădirea de la gara Saint-Lazare unde se aflau grajdurile şi potcovăriele de lângă scara de eşire a călătorilor.
Amploiaţii alergară şi găsiră trântiţi la pământ pe un pristav numit Jaques Leo-uard şi pe un servitor de la grajd anume Alexe Martin. Jacques avea la tâmpla dreptă o rană produsă cu o lovire de ciocan, Martin dăcea în o baltă de sânge având încă în mâini un cuţit lung.
Comisarul de despărţire, fiind anunţat, se duse pe loc la spiţeria din strada Amsterdam unde cel doi răniţi fuseseră transportaţi. Martin, care avea două răni grozave în partea stângă supt sîn, fu condus la spital şi pristavul la locuinţa lui.
Jacques, a cărui rană de la tâmplă, deşi destul de gravă nu părea a fi de morte, a putut povesti că Martin, în verstă de cincizeci ani, în serviciul companiei de doul spre-dece ani, a fost dat afară pentru rea purtare. El fusese însărcinat, de cu seră, să-l vestească depărtarea lui.
Erl dimineţă, pe la şese ore, pristavul începănd slujba sea găsise pe Martin scoţând ovăz din o ladă mare în care capul său se făcea pe jumătate nevăzut.
—	Aşa, n’avem să ne mal vedem, îl ţi’se î Martin care ţinea ascuns la spate unu ciocan.
—	Imî p?-e rău, îi răspunse pristavul, căci am făcut tot ce ml-a fost prin putmţă ca să rămâi.
—	Bine, răspunse Martin, să ne despărţim ca buni prieteni.—Şi în acelaşi timp,
ei lovi în cap pe pristav. încredinţat că a omorît pe pristav, Martin îşi străpunse pep-tu! cu un cuţit şi căiju jos lângă victima sea. * *
Domnul X supraveghetor la o fabrică mare, rămăsese văduv şi nu se căsătorise din nou numai ca să potă jertfi tot timpu-său slobod la crescerea fiicei Băle, pe care
0	crescuse cât putu mal bine. Domnul X făcu şi mal mult; el părăsi şi petrecerile
1	economisi atât de mult si atât de bine în cât săptămâna trecută el arătă fiicei sele astăzi în vârstă de 17 ani, 10,000 lei hotă-rîţl pentru zestrea el.
Dăr, ieri tatăl săh reveni acasă Ja ora obicinuită, adică după isprăvirea funcţiune! săle. Vă^ându-l sosind portarul îl preveni că d-şora X fiica sea, nu s’a întors de dimineţă când a eşit puţin timp după ce plecase el. D. X forte neliniscit, se sui în locuinţa sea şi acolo găsi o scrisore de la fiica sea. Ea îl vestea că plăcă cu un amic al casei d. G.... şi că luase cu dânsa cel 10,000 lei strînşl pentru zestrea sea.
D. X denunţă poliţiei faptul şi depuse o plângere contra d. G.... pentru violare de minoră.
Cercetări scrupulose s’aii început.
------~— _-■-- ■ - —--------------
CORPURI UE LEGIUITO AR E
(ADUNAREA DEPUTAŢILOR)
(Şedinţa de la 4 Maia 1884).
Preşedinţa d-lul general Leca.
Şedinţa se deschide la ora 1 Va p. m. fiind presenţl IO3 domni deputaţi.
Sumariul şedinţei precedente se aprobă.
D. C. M. Ciocazan cere ca să se aducă în discuţiune cât mal curând raportul co-misiunel parlamentare însărcinată cu cercetarea afacerilor de la Comuna BucurescI.
D. Georgian răspunde că t6te lucrările prfvitore Ia acestă afacere se află Ia d. raportor al acestei comisiunî de anchetă parlamentară şi declară că în curând acest raport se va depune la biroh.
D. N. Ionescu cere ca comisia de peti-ţiunl să se prouunţe asupra unei petiţiunî privitore la înstrăinaraa unei vil de la Dră-gâşanl, pentru ca acestă petiţiune să se discute o dătă cu proiectul de lege pentru in-streinarea acestei vil.
D. preşedinte £ice că petiţiunea a venit în urma trimitere! în secţiuni a proiectului de lege în cestiune şi Zice că petiţia a fost alipită la dosar spre a se avea în vedere când se va discuta proiectul de lege pentru înstrăinarea viei din Drâgăşasl.
D. Porumbaru ţfice că ieri, de şi comisia de petiţiunî a fost convocată, fiind însă Ia ordinea Zile1 o cestiune importantă, ea nu s’a putut întruni şi declară că ea se va intruni a<jl şi se va pronunţa asupra acestei petiţiunî.
B. I. Agarid propune ca petiţia să se trimită la comitetul de delegaţi.
D. I. Câmpinenu, ministru de domenii se unescejcu părerea d-lul I. Agaricî.
D. Preşedinte declară că aşa s’a făcut.
D. 1. Arapu. întrebă pe d. ministru de justiţie decă ’şi însuşesce proiectul de lege din iniţiativa parlamentară, pentru a se a-eorda o pensiune d. Ion Antoniu, preşedintele secţiune! a Il-a a curţel de apel din Iaşi.
B. Preşedinte. D. ministru respectiv ne fiind presante, i se va comunica acestă întrebare.
B. Istrate anunţă ministrului lucrărilor publice o interpelare în privinţa unor neajunsuri ce se fac căletorilor şi traficului de mărfuri pe căile nostre ferate.
Se continuă apoi cu discuţia revisuirel Constituţiuneî.
Se pune la vot cu apel nominal suprimarea art. 60, privitor la categoria de a-legătoril cari compun colegiul al II şi re-sultatul votului este cel următor:
Votanţi, 99 Ah votat pentru, 90 Au votat contra, 8
D- Fârcăşanu s’a obţinut.
Art. 60 s’a suprimat.
Se dă apoi citire următorului articol:
Art. 61. Fac parte din colegiul al douilea toţi cel domiciliaţi în oraşe cari ah un venit funciar rural seu urban de la 1200 lei în jos seh plătesc o dare cât de mică către stat.
Voteză direct cel cari plătesc o dare a-nuală către stat de cel puţin 25 lei.
Sunt scutiţi de cens îa acest colegii!:
a)	Profesiunile libere;
b)	Oficeril în retragere;
c)	Pensionarii statului.
Voteză asemenea direct cel cari au absolvit patru clase primare şi plătesc o dare către stat ori cât de mică.
Cel ce nu intră în categoriele de mal sus voteză prin delegaţiune.
Ciucî-<ject de alegători numesc un delegat.
Delegaţii aleşi ast-fel voteză împreună cu alegătorii direcţi.
Tote oraşele unul judeţ formăză un singur colegih cu oraşul de reşedinţă.
Alegătorul ales delegat nu pote vota de cât o singură dată, şeii ca delegat seu ca alegător direct în colegiul din care face perte.
Se dă cuvântul d-lul Porumbaru.
D-sa combate inovaţiunea ce i s’a introdus de comitetul (le delegaţi îa acest articol, pentru ca în el să se voteze şi prin delegaţiune.
Dupe d. Porumbaru s’ar slăbi, ier nici
de cum nu s’ar întări colegiul II, intro-ducându se în el şi delegaţi, pe care d. Porumbaru ît trimite să voteZe cu delegaţii colegiului 4. In acest sens d-sa propune un amandament.
B.	I. G. Bibicescu combate ridicarea censului la 25 lei pentru colegiului al II, Zicând şi demonstrând cu cifre că prin a-cesta un mare număr de cetăţeni vor fi lipsiţi de a vota direct în acest colegiu şi rogă să se ţină angajamentul celor 60 deputaţi şi senatori cari au propos ca censul să fie numai de 18 lei.
1). prim mmistru declară că împărţirea colegielor nu s’a făcut pe interese, ci că s’a ţinut numai semă ca un interes să nu sugrume pe cel-l-alt. D. prim ministru Zice că acest colegiu este sufragiii universal, de ore-ce care cetăţen nu va fi făcut patru clase primare.
I). N. Ionescu Zice că dăcă s’a luat censul drept noimă a capacităţii electorale pentru colegiul întâifi, apoi nu este permis ca în cel-lalt colegiu să se lase d’o parte censul şi să se ceră învăţătura ca condi-ţiune de a fi alegător. D-sa observă cu multă dreptate că ar fi nedrept a se lipsi de dreptul de a vota mal mulţi cari n’au apucat vremurile de când instrucţiunea a început a fi obligatorie. D-nu Ionescu Zice ca să se lase a veni la vot tot acel ce ch cel mal mic .interes, o colibă, o căsuţă, până la aceia cu capacităţi intelectuale cari n’att censul de 1200 lei spre a face parte din Colegiul I şi adaogă să nu se facă o insultă meseriaşilor din acest colegii!, decla-rându-î incapabili de a se ocupa de lucrul public, pentru motivul că nu au patru clase primare. De la alegătorii cu censul de 1200 lei, din colegiul I, n’aţl cerut nici măcar să scie să citescă şi să scrie, cu tote că, afirmă d. Ionescu, sunt unii cari nu sciu să citescă şi să scrie, şi cereţi cunoştinţă de carte de la alegătorii din col. III, de la masa poporului.
D. N. Ionescu combate de asemenea dis-posiţiunea ca delegatul să p6tă fi şi din alt colegiu şi sa voteze de două ori, şi ca delegat şi ca alegător direct în colegiul din care face parte. Lăsaţi, Zice d-sea, ca alegătorii acestui colegiu să’şl alăgă po delegaţii lor din sîuul acestui colegiu.
D-sea declară că este contra delegaţilor în colegiul din oraşe.
Şedinţa se suspendă pentru câte-va minute.
La redeschidere, d. N. Ionescu continuă a combate acest articol.
D-sea declară că este o anomalie fusiu-nea în acest colegiu a acelora cari au un venit funciar rural de la 1200 lei în jos, de 6re-ce aceştia ’şl-ah aceleaşi interese cu târgoveţii.
D-sea conchide că acest articol nu coprinde nici un sistem bun şi declară în convingerea sea că reforma ce se face va da rele resultate.
D. secretar P. Strejescu dă citire mal multor amendamente, cari se trimit la comitetul de delegaţi pentru ca el să se pronunţe asupra lor.
B. lanoli combate art. 61 din proiectul comitetului delegaţilor şi susţine redacţiu-nea proiectului comisiunel diu Maiu, anul trecut.
Şedinţa se suspendă din nou.
fia redeschidere se dă cuvântul d-lui A, Stolojan, raportorul comitetului de delegaţi.
D-sa declară că comitetul de delegaţi, îu facia amandamentelor propuse, a dat art. 6l următorea nouă redacţiune:
Fac parte din colegiul al II toţi aceea cari ah domiciliu şi reşedinţa în oraş şi car! plătesc către Stal o dare directă a-nuaiă de 20 lei.
Sunt scutiţi de cens :
Profesiunile libere ;
Pensionarii Statului;
Oficeril îa retragere şi
Toţi acel cari ah absolvită claseprirare.
Tote oraşele unul judeţ formeză un singur colegiu cu oraşul de reşedinţă.
Se cere închiderea discuţiunel.
D. P. Oernătescu vorbesce contra închi-derel, pentru motivul că articolul de şi a fost îmbunătăţit întru cât-va, el lasă mult de dorit.
Discuţia se închide însă cu mare ma-ioritate.
Se pune la vot cu apel nominal acest noh artieol şi resuitatul votului este cel următor:
Alegătorii acestui colegiu cari stih a citi şi a scrie şi cari ah un venit funciar de 300 lei pot să voteze, după voinţa lor, seu direct pe deputat la oraşul de reşedinţă său indirect pe delegat în comunele lor împreună cu alegătorii fără seiinţă de carte.
Voteză direct cu dispensa de cens :
a)	învăţătorii săteni şi preoţii.
b)	Ce! ce plătesc o arendă de cel puţin 1,000 le!.
CincI-ZecI de alegători aleg un delegat.
Primarul, notarul, perceptorul, preotul şi şeful de garnisonă precum şi orl-ce funcţionar public nu vor putea fi aleşi delegaţi.
Se pune la vot cu apel nominal acest articol şi resultatul votului este nul, şi şedinţa publică se ridică la 5 şi trei sferturi, remâuând a se repeta votul acesta în şedinţa de mâine.
----------—^fas>jtsssssamf~~'------
SENATUL
Şedinţa de la 4 Maiu 1884.
Şedinţa se deschide la orele 2 şi jumătate sub preşedinţa d-lux Bimitrie Ghica, fiind presenţi 40 dd. senatori.
D. Lerescu îşi desvoltă interpelarea a-supra ^neîmbunătăţireî soite! judecătorilor de ocole. D-sea constată nedreptatea ce s’a făcut cu ocasia mărire! salariilor magistraţilor, lăsând pe aceştia la o parte. D-sea rogă guvernul să facă ceva şi în privinţa acestor umil! şi atât de trebuitor! judecători.
B. ministru al dreptăţei recunosce că în adevăr judecătorii de ocole merită să li se îmbunătăţăscă sortea, dăr nu erah mijlăce. D-sea speră că ministrul care va fi la justiţie când se vor vota budgetele în anul viitor va cere să se sporeesă lăfa şi a acestor magistraţi.
B. Mănescu întrebă pe d. ministru al lucrărilor publice ce s’a făcut cu cheiul şi dokurile de la Brăila.
B. ministru al lucrărilor publice răspunde că lucrările cheiului se vor începe amil a-cesta. Iăr construirea docurilor s’a întâr Ziat pentru că era de nevoe să se facă ore-care studii ce vor permite să se facă o economiă de peste 8 milione.
Se procede la discuţia modificări! arti-olului 59 din constituţie.
Comitetul delegaţilor a respins articolul aşa cum s’a primit de secţiile senatului, şi i’a votat aşa cum l’a încuviinţat camera.
B. Manescu esplică pentru ce comitetul delagaţilor a adoptat articolului votat ‘de Cameră. D-sea arăta că camera a sters dispensele din colegiul I, pentru ca nu tote inteliginţele să fie concentrate aici.
B. Fleva susţine articolul 59 aşa cum s’a votat de Cameră; d-sea îşi espune raţiunile ce ’l fac se susţie acăsia.
B. ministru al dreptăţii pune în cunoştinţa Senatului greutăţile cu car! camera a avut de luptat pentru a resolvă cestia a-cesta atât de complicată, şi rogă pe maturul corp să ţie semă de întârZiarea şi pote compromiterea totală a revisuirel, atât de necesară, prin votarea în alt mod a articolului 59 din Constituţie.
B. Mania esprimă greutăţile eeîe mar! ce le întâmpină senatul şi marele sacrificiu pe care Irebtie să-l facă el, pentru ca să relege instrucţia îctr’un colegifi ma! puţin înalt. Arată inferioritatea negativei valori a censului faciă cu instrucţia şi protestă contra acestei nepotrivite modificări; crede că, decă senatul trebue să lucreze spre a fi în concordanţă cu camera, nu pote devia însă de la cele mal fundamentale principi! ale sciioţef. Senatul să voteze articolul 59 aşa cum Pah redactat secţiile sale, şi să lucreze pe lângă cameră ca să vie la nisce ide! ma! larg!.
B. Lerescu susţine articolul cum a fost votat de Cameră în numele principiului proprietăţei.
I). Bolizii susţine că, pe tărâmul prin-cipielor, transacţi! nu pot avea loc şi de aceia crede că nu ma! pote fi raportor al revisuirel articolelor din constituţie.
Discuţia este închisă.
Articolul 59 aşa cum a fost amendat de Cameră se pune la vot şi-se primesce cu 41 voturi contra 6.
Articolul 60 din Constituţie se suprimă eu 41 voturi contra 3.
După acăsta, şedinţa se ridică, auunţân-du-se cea viitore pe mâne 5 Maiu.
----— ■ ■■ ------———— 
Viena, 16 Maiu 7 ore. — Incendiul Tea trului oraşului a devenit formidabil; origina e încă ne-cunoscută. La 5 ore şi jumătate tavanul care ţinea marele policandru din mijloc s’a surpat. Lucrările pompierilor să mărginesc în a garanta casei e cari sunt împrejurul teatrului.
Până acum nu s’a semnalat nici un accident de persone.
Viena, 16 Maifi, 11 ore sera. — Către 6‘/a ore cortina de fer a căZut şi focul s’a comunicat Îndată pe scenă, nimicind scena, decorurile şi depositul de efecte de teatru.
La 10 ore incendiul era stins pe cele patru faţade şi casele de priu prejur garantate contra ori cărui pericol.
Mal mulţi indivizi ah fost răniţi; vre-o cinel-spre-flece pompieri au fost duşi fără cunoştinţă asfixiaţi de fum.
Se asigură că focul a început îo atelierul de picturi de decoruri, în urma unei neprevederl.
Berlin, 16 Maiu. — Princicepele Wilhelm e însărcinat de împăratul d’a înmâna marelui duce moscenitor al Rusiei ordinul Vulturul Negru cu marele cordon al Vulturului Roşiu ce se portă încrucişat.
Leipzig, 16 Maih. — In procesul Kras-zewski care se judecă dinaintea tribunalului imperiului, procurorul a susţinut culpabilitatea amânduror acusaţilor şi a cerut contra acusatulul Hentsch condamnarea la Zece ani de muncă silnică cu perderea drepturilor sele civile în curs încă de Zece ani şi contra acusatulul Kraszewski jumătate a aceleiaşi pedepse.
Eflitrop Casei defunctului Mitroplit Dossi-tlieiii Filitis
Face cunoscut amatorilor că arendăZă moşia Lunguleţu (Şanţuri), situată în districtul Dâmboviţa, plasa Bolintinu, prin li-citaţiune publică care va avea loc la 24 Iuniu viitor a. c. la orele 11 ant. mer. în casele d-lul d-tor N. Butati din BucurescI strada Pensionatu No. 5, unde se pot vedea şi condiţiunile de arendare în tote Z^ele de la orele 3 — 6, p. m. Concurenţii ca să potă fi admişi urnxeZă a depune o garanţie equivalentă cu a patra parte din preţul arendări unu! an, în numerar seu efecte publice.
Arendarea se va face pe periodul 1885 — I89O, cu începere de la 23 Aprilie.
ROMA NJLJi.
PRIMĂRIA COMUNEI CONSTANŢA
PUBLICAŢIE
Locul comune! situat pe strada Marcu Aureliu, în dosul clădirilor din piaţa In dependenţe!, avend vedere spre mare-împărţindu-se în 11 loturi din car!: un ot de 172 metri pătraţi, unul de 271 metri, unul de 300 metri şi 8 a 250 metri, s’a hotărît a se vinde prin licitaţie. Condiţiele vâm|&rei sunt:
Concurenţi! spre a fi admişi la licitaţie vor depune o garanţie de 100 leî.
Cumpărători! acestor locuri, în termen de o lună după aprobarea adjudecaţieî, le vor îngrădi; în cas contrar, eî vor fi supuşi la o despăgubire către comună a câte 20 le! pe Şi pentru cele d’ântâiu trei Şile trecute de la espirarea termenului, patru-<|eci le! pe Şi pentru alte trei Şile următore. Decă nici după aceste două termene nu vor îngrădi locurile, atunci comuna le va îngrădi pe coruptul proprietarului.
Construcţiile pe aceste locuri se vor face înapoi cu 4 metri de la alinierea stradeî Marcu Aurelih; locul penă la stradă se va reserva pendru grădină dinaintea caselor.
Licitaţia va avea loc la 18 Maiu viitor, anul curent. Ofertele, cari vor trebui să fie sigilate, conform legeî comptabili-tăţeî generale, se vor primi până la 0-relele 3 p. in. când so va procede la deschiderea lor şi la constatarea resul-tatuluî. Adjudecaţia nu va rămânea de-
Votanţî, 104 Au votat pentru, 93 Au votat contra, 8
S’au abţinut, 3
B. A. Stolojan dă citire art. 63 privitor la colegiu! al III.
B. Frunză, deputatul colegiului 4 de Brăila Z^e că în acest articol vede o fărămă de nedreptate şi cere de la Cameră ca sg acorde ţgraniior, cari scih a citi şi a scrie, dreptul de a vota direct; d-sea adaogă că puţini ţărani au patru clase primare şi pen
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUÎ
(.Agenţia Ilavas)
Paris, 16 Maiu. — Să telegnifiaŞâ din Berlin la Ziarul „Le Temps“ că principele Alexandru al Bulgariei ar fi cerut mâna Princeseî Victoria, fiica a doua a Principelui moştenitor al Germaniei; der împăratul n’ar fi consimţit la cererea sea.
Corespondentul Vienez al aceluiaşi Ziar
tru acesta nu el sunt de vină, ci guvernele povestesce o convorbire ce a avut cu un acelea car! aii declarat chiar că ţăranul nu "	J
trebue să scie de cât să scrie şi să citescă şi Tatăl Nostru.
B. C. F. Robcscu susţine de asemenea ca toţi ţăranii cari sciu să citescă şi să scrie să voteze direct,
B. prim ministru susţine propunerea d-lul deputat FnJţp.
Şedinţa se suspendă pentru ca comitetul de delegaţi să dea o nouă reacţiune art. 68.
Şedinţa se suspendă.
La redeschidere, d. raportor Stolojan dă citire următoreî noul redacţiunl a art. 63:
Art. 63. Fac parte din colegiul al treilea toţi cari nu sunt alegător! în colegiul I şi II şi car! plătesc către Stat o dare cât de mică.
înalt personagiu politic al Austrie!, de unde ar reeşi că Austria nu e de loc dispusă a favoriza vederile Italiei în cestiunea Egyp-tulul, fiind că ea consideră pe Italia ca rivala el îu Mediterana şi că succesul acestei puteri în Egipt ar avea o contra lovitură supărătore pentru Austria în Adri-atica.
Pesta, 16 Maiu.—Sesiunea Reichstagului ungar va fi închisă îu mod solemn la 20 Maih de împărat, care va pronuncia un discurs de închidere.
Viena, 16 Maih 6 ore 15. — AZI după amiaZl pe la 5 ore focii s’a declarat în interiorul Teatrului oraşului; incendiul ameninţă a lua mari proporţii. Pompierii sunt în plină activitate.
siliul comunal şi ministerul de interne
PRIMĂRIA BUCURESCI
LISTA
la 2 Maia 7884, de la obligaţiunile municipale 5°/o.				
175.	353,	854,	944.	967
1 167,	1.224,	1.262,	1.284,	1.307
1.396,	1.531,	1.699,	1.720,	2.344
2.516,	2.896,	3 236,	3.807,	3.839
3 912,	4.286,	5.762,	6.057, 6.975,	6.100
6.136, 6.998,	6.499,	6.815,		0.992
	7,311,	7.449,	7.598,	8.204
8.235,	8.248,	8.392, 9.065,	8.603,	8.658
8.679,	8.944,		9.360,	9.430
9.477,	9.495,	9.512,	10.093,	10 395
10,488.	10,541.	10.955,	11.303,	11.516
11.868,	12,411.	12.494,	12.949,	13.048
13.131,	13.492.	13.533,	13.825,	14.044
14.187,	14,759.	15.110,	15.141,	15.378
15.394.	15,408.	15.642,	16.198,	16.595
16.626,	16,953.	17.062,	17.668,	18.106
18.117,	18,149,	18.574,	18.754,	20.156
20.276,	20.600,	20.632,	21.305,	21.466
21.696,	21.901,	21.977,	22.048,	22.299
23.203,	23.580,	23,721,	23.726,	23.965
24465,	24.577,	24.712,	24.746,	25 729
25.532, 26.175,	25.868, 26.302,	25.877,	25.924,	26.020
www.dacoromanica.ro
4
TELEGRAPHUL

Preciurile cele mal moderate

HOTEI,
BULGARIA
a
ca
CJ3
or»
Acest Hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate cu totulu din noii. Asemenea posedă şi unii mare Restanrant cu totu felulu de mâncări şi băuturi dintre'cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdiîi pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu Preciurî forte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin mulţămiţî, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.
bd
BT

Proprietar, SIPOItT 'PAiMi.
-jâ
MULŢUMIRE PUBLICĂ
D. Czedzi-Vodă, care Jocuesce în curtea bisericei Ieni, a redat vederile copilului meii care era orb; cine vrea sg se încredinţeze sg vie la mine, strada Radu-Vodă casele Dabatz Nr. 37, tăbăcar, Moise Pom ut.
— BUCURESCÎ -
41. Strada Academiei, 41
CASA STEISEB
JOSEPH LEE
— BUCURESCÎ -
41. Strada Academiei. 41
CASA 8TEINEK ’
Singurul agent pentru t6ta România al fabrice!
RUSTON PROCTOR & CN,E
LINCOLN (Anglia;
Roagă pe onor. public care poresce să ’l onoreze în acest an cu ordinele sâle de a i le da mal curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşinelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
CU PRECIURÎ FOARTE EFTINE
Semănători cu mâna ori cu vitele, Vînturători, Orăpi, Rar iţe, Iriorî si Pompe
O atoz© d© P orumb
[PARFUMERIE
SAPUNERIE >
Calea Victoriei, yis-â-vis PALATUL REGAL-
MARE DEPOU
li Murii Imm si
Cele mal fine Săpunuri de Toaletă şi de rufe. Săpunuri de Glicerină adevărate. Pietri de afumat. Hârtii de afumat.
Mare Assortimont
de FLACOANE de CRISTAL C1SELAT
si de OBIECTE DE TOALETA
l
NOUTĂŢI DE PARIS
Preciurî Moderate
.11
I
a»
g&S Oonsiliul medical superior
Aprobate de
4//
Ţâ

MEDALIE DE AUR

VINUL
; COPIILOR!]'
de CHR. ALESSANDRIU
Farmacist
Etatea cea fragedă a copiilor ’I face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest viu tutulor copitlor de la etatea de 6 luni în sus, se ajută la buna desvoltare a corpului, întăresce osele şi dă putere muşchilor.
Modu întrebuinţării a se vedea instrucţiunea ce tnsoţesce fie ce sticlă.
Preţul 3 lei.
TINCTURA
DENTIFUICE
de CHR. ALESSANDRIU
Farmacist.
Remediu sigur contra durere! de gură, dinţi şi măsele şi în acelaşi timp un aromatic plăcut pentru spălatul gurel înlocuind prafurile de dinţi.
Acâstă tinctură prin coinposiţiu-nea sea e superioră tutulor preparatelor streine de acâstă natură.
Modul întrebuinţări a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă.
Preţul 2 lei 50 bani.
Ha oronrlo-f 0 Parte die m°3ia Via‘ UU ulollUdl daiă, districtul Mehedinţi
precum şi a treia parte din moşia Greci districtul Romanaţî. Cu începere de la 23 Aprilie anul viitor. Pentru amândouă a se adresa Calea Victoriei No. 118 Bucurescî.
De vâmjare. In Bucurescî Ia farmacia Română calea Victoriei, (Cişmeaua Roşie,) La Carol Gersabek, strada Lipscani succes. Iul I.
Ov sa sub palatu Dacia, şi la Marin lonescu coifeur (sub hotel U-nion). In Ploescl Ia farmacia Popp şi Schmetau. In Craiova numai la farm. românâscă Lezeanu. In Brăila şi Caracăl farmacia Fabini.
In localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile se fac în Bucurescî la farmacia Română (Cişmeaua Roşie).
[j] Tute aceste specialităţi se găsesc şi Ia Farmacia Iîrâudiişi-Zimnicca ||(
0 buna menajera;
Specială îu tot soiul de Dulceţuri, Vişinate, Murături, Conserve etc. şi tot ce depinde de menagiul casei. Do-resce a se angaja unde va avea trebuinţă. Adresa : Str. Plevnel No. 129.
OUnmn fpniipprin avînd diplome pentm lim-llfllM llflUUDud bele francei şi germană, cunoscând şi limba română, bună pianistă, doresce a intra ca institntdre intr’o familie s’aiicadamă de companie. A se adresa, Strada Dorobanţilor, No. 71, de la orele 11 dimineţa până la 3 p. m.
Capsule Oleo-Balsamice Santaline
Cel mal sigur remedia contra bolelor secrete senrsore.. la bărbaţi fie în stare prospătă safi ori cât de învechit ar fi, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule conbinate ast-fel pentru un tratament complect. Modul întrebuinţare! şi dicta prescrisă a se vedea instrucţia ce însoţeşce fie ce cutie. De vânzare la Farmacia Română. La Sf. Pantelimon, Calea Victoriei Nr. 77 Cişmeaua Roşie, şi la localiţăţile mal sus indicate.
Preţul unei cutii 3 lei*	Bucurescî
1 papapl verile Je Brasilia
Şe află de vântjare. A se adresa la subsemnatul pe Calea Griviţel, 111.
Slichting.
La C â rnăţăria Lî«fd”‘i
Emma Hipper din Itnsciuk se caută două ajutore (călfl) care pricepe meşteşugul pe deplin, se pote angaja numai de cât.
Ar JLIEFt MECANIC
£9, Str. Isvorul. P. KEiLHAUER Str. Isvorul, 59.
Pompe de tote sistemele. Pompe nuol de transvasat vinurile. FontânI d’applique şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot felul. Tnbnrl de fier, tuciu şi plumbu de tote dimensiunile. Tn-buri ornate pentru clădiri.
Tuluri speciale pentri latrine si scarpri cir accesoriile
Sgliiabnrl de trotuar şi lighiannri de coborîre inodor, etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTAT.!
Vase, Socluri, avnsurl, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
Furnituri şi Instalaţiuni complete de băi
si CONDUCTE DE APA
In acest atelier, se găsesce şi Scule pentru zidari şi pietrari
!!!SE RECOMANDĂ!!!
LOTTERIA
Autorisată de înaltul Guvernti
pentru reconstruirea
Bisericei lin orasial Braila
cu patronagiu
S-ţil Apost. PETRU şi PA VEL
650 CÂŞTIGURI
din oare cel mai mare e de 10.000 lei
Costal Mutului este unai 1 Ies
Biletele se pot cumpăra de la comitetul lotterieî (str. Bisericei) precum şi jde la personele care au bine-voit sg se însărcineze cu desfacerea lor.
Eiiteria artelor decorative
la Palatul de Industrie din Paris
Tragerea definitivă e fixată la 30 Iunie vtitor. Acâstă tragere coprinde dong milione franci de loturi, plăti-bile în argint la Banca Franciel, împărţite ast-fel: Un mare câştig de o jumătate milion franci, un câştigEt de 200,000 fr.; 4 câştiguri de 100,000 fr.; 4 câştiguri de 50,000 ir.; 8 câştiguri jde 25,000 fr.; 20 câştiguri de 10,000 fr.; 100 câştiguri de 1000 franci; 400 câştiguri de 500 fr.
Frecinl ini Miei o 1 len
A adresa suma costului biletelor cerute în numerar, ces sau mandat la d. Henri Avenel, director general al loteriei, la Palatul de industrie, la Paris.
TIPOGRAFIA MODERNA
C4, Strada Aoodomîeî, 24
Stabilimentul tipogr. efectutză Imprimate pentru autorităţi, U-vrage scolastice şi sciinţifice, ijiare qnotidiane şi hebdomadare în tdte limbele modere — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de visită şi decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi orî-ce alte lucrări atingi!toare de aedstă artă, în diferite mărimi şi colori, etc.
ca
ca
ra
«=i
ca
fes
ea
e-n
Asemenea se insărcinezd şi cu Broşare do cărţi. Cartonate şi elegant poleite. Registre de couipta-bilitate de diferite mărimi şi cua-lităţî, Obiect»- de inginerie, birouri şi cancelarii. Diferite cartonage, etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru moşii, păduri, mori, etc. etc.
~L
Pentru mal multă înloaniro
K autorităţile administrative şi comunale pot face cererile pen- j BSăJKsl ^rU ma^r‘a'u^ necesar prin scrisori francate înaintând costul	^
c

Aceste medicamente se vinde la farmacia 1. A. Cîura, str. Lipscani, (Palatul Dacia) la farm. Chr. Alexandri», Calea Victoriei, No. 77; şi d. Marin Ionescu, coafer str. Academiei, (sub Hotel Union)	/)
_____ în Braila la farmacia d-luî Fabini şi în Ploescl Ia farmacia d-lul r. Gbiţnlescu. Cererile din provincii se vor face Ia administraţia ijiarulul TREBUINCIOSUL, Bucurescî.
A ifii a 1 aî 30 âarucace celui ce va arăta că asistă tincturl superiore celor in-
------------ ventate de O. Ciani. Apă englesâ
fina pentia a văpsi instantaneu în negru sau castaniu barba, pârul, a’l face să crâscâ si a’I împedica căderea. Preţul lei 7. Apă pentru "a da părului o colore blondă aurie şi castanie. Pro-ţul lei 5.	şti
naigre Ilvgiâniqiic »«&£
----—-------^-2------I balsamic-
ÂMâlsii
spirtos şi tonic; de un parfum forte plăcut, favorabil igienei şi consacrat grijelor de toaletă, menţine corpul într’o stare înfloritâre de sănă ţaţe. Previne şi risipeşte bubele, roşiaţa, petele, încreţiturile şi orl-ce alteraţie a pelel) pe care o întinereşte şi o îndulceşte dândul o aparenţă albă catifelată. Flaconul lei 1.30.—Oţet higienic pentru toaletă şi bae cu parfum de* micsunele Fl.mare lei 2. —Oţet cu parfum buchet Corâna Italiei FI. lei 1.75 —Oţet de lapte de migdale FI. lei 1-50.	4',_____
Veiiitina Frecceri pulbere de ored
--------------------------bine preparată, e
lipsită cu iotul de orl-ce substanţă vătămătâre poliţei şi e bună pentm tdte dâmnele care doresc să’şî păstmde sănătatea şi frumuseţea lor. Astă pulbere e invisibilă şi de o fineţe fără egală, este parfumată cu un miros special şi delicat, şi asigură poliţei o frumuseţe constantă si o frăgezime ce nu se poate altera. Cutia lei l.*40.
Apa*coroaneiI taliei Sf
—1-----------------------pentru batis-
te şi pentru cure,igienice a toaletei. Acdstă apă este destilată dintre toate florile cele mal miro-sitdre şi aromatic din Qenua de către d. Stefano Frecceri distilator şi parfumator premiat cu i7 medalie şi diplome de ondre la exposiţiunile naţionale şi internaţionale. Ea înlocuesce cu mal multe avantageapa de colonia, mirosul său e mal delicat, suav şi durător. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele mal bune com-posiţiunl pentru a menţine tinereţea şi albdţa pelel, făcându-o mdle şi înfloritore, curâţind-o de orî-ceimperfecţiunl.—Preţul lei 2, flacon mare.
inventată de Pietro Bor-tolotti din Bologna, pre-
---------------------miată cu 38 medalii ale es-
posiţiunel naţionale şi internaţionale. Acâstă apă Intr’adevâr miraculosă e compusă numai (fin substanţe vegetale, cele mal tonice, aromatice şi salutifore pe care le posedă Botanica. Nici o apă până acum cunoscută nu este superidrăa-pel de felsina şi probă de acâsta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul el. poud, trei picături din acâstă apă într’o ba tistâ şiî dă unul din cele mal plăcuţe mirosuri. Opt sau dece picături în o jumătate pahar de apă curara, şi spălându-ne de douâ sâu trei ori pe ţii conservă, reînfloresce şi întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face sS dispară bubele accidentale şi orî-ce pete precum şi încreţiturile feţei. Pentru băl, o sticluţă din acâstă apă întăresce corpul, face sS dispară ardorea şi ariditatea pielei, mâncărimea, distruge orl-ce u-rîtă odore a transpirăreî şi procură o stare de bine neesplicabilă. Oâte-va picături turnate pe fer roşu respândescu unu parfum din cele mal plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O lin guriţă ordinară în un pahar de apă depărtâză de ordinar briciul câna îşi rade ciue-va barba, Mirosind’o des depărteţlă febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltose seu nesănătose. şi este un preservativ escelent contra bolelor molipsitâre şi epidemice Are puterea balsamică d’a cicatriza înţepăturile insectelor (şi a face 6ă piară vânătâile şi unfiăturile şi de a linişti la moment durerea‘produsă de sgârieturele şi arsurile pelel, când e spălată cu apă de acâsta şi se acopere cu bumbac legând rana lei 1, 50 flaconul mare
ican,
spre
Ano do Poiimrn pentru Toaleta si Bai. Pre-AjJd UU UuliUlf d Parată de Ş. Fricerî, parfu-
Depilator iifilomadă sfi
r------—— ------------- nevătămâtâre,
are constatată proprietatea de a ridica în câteva minute toţi acel perl ce se cred netrebuia-eioşi. Flaconul mare lei J. SC
— mer al M. S. Regele Italiei Premiat cu 15 medalii. Ea pe lângă că are cel mal graţios şi cel mal suav parfum pentru batista. întrebuinţată în dilnice spălări, risipeşte iritările şi întăresce vederea, face să dispară petele de pe faţă întăreşte cărnurile. Luată pentru gură risipeşte misrosul urât, curăţă dinţii şi întărşţe gingiile, şi pentru Băl. o sticluţă întăreşte corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pelel, mâncărimea, distruge ori ce urâtă odore a transpi. rărel şi Drocură o stare de bine neexprimabilă Flaconul mic lei 1,50. dublu 2,50.
T » A-wi-t», a Restaurator ameri fect » A Ui Iile a| perului elegant s colorarea pârului şi barbel, a chimistului doctor I. B. Wiliara V,Tood 3219 Th. Street New-York. Albirea sau dacolorarea pârului nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mal multe ori adusă de o emoţia ne violentă, de o mare durere, de boale speciale şi de atâtea alte căuşe neprev&ţlute, cu Florine, pe care elegantele dame americane şi engleze oîntre-buinţâţiă de câţî-va ani şi care este tinctu-ra de toaletă cea mal întrebuinţată, se redă perilor cărunţi sau albi colârea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vigâre rădâcineî ca sS-I facă să renască .şi să la împedice căderea. Ea e absolut ne vă tămă-tdre, conservă pelea într’o stare bună de frăgezime şi o preservă de pete. întrebuinţarea Florinei nu cere să se spele mal întâiu pârul, având ea însăşi proprietatea de a desgrăşa şi a curăţi complectă capul. Lucrâţlă gradat, şi după 7 sau 8 flile de întrebuinţare se obţine un succes sigur şi strălucitor. A se observa marca fabrice! având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 luni) într’o elegantă cutie lei 6
pentru Surzire. E un remediu experimentată, de efecte extra-ordinare, de profesori specialişti, pentru tdte bălele care aduc slăbirea seă lipsa totală a audului, precum pentru a vindeca acel sgmot atât de supărător în canalul auditor intern de care bolnavii râmân aşa de xcitaţî şi desgustaţi. Flaconul lei 3.
MrmtoQ cnuipil nr R®mecM fi5rte si^ur?. *
Viul Lud uliilullUl Putemic< care nu conţine nici arsenică nici phos
plior. Pachetul nu'costă mal mult de cât 70 bani
cel mai gentil si cel mai of-tin cadou ce se p6te face la o ' dama este: O cutie elegantă
Glice ■piUO rectificată şi parfumată cu boucquet
de trandafir spre a vindeca scoroji-rile pelel şi a o apăra dc orl-ce bolâ de peh--;*pâstrâ<}ă fragedă carnea dândul fineţe
si transparentă. Flaconul lei 1.20
A1V> rvir si de iasomie. Astăspe fiAU at criii cialitate absolut nevă tămătâre şi parfumată cu jasomie, are pro prietatea de a albi la moment pelea, fă cend să dispară încreţiturile, rojil şi pe tele de roşiaţă. Sticla lei 2.
Praf de dinţi igienic rS
nesie şi chinină. Acest praf de dinţi nu * numai că preservă dinţii, dar ’I face albi, întărind în acelaşi timp gingiile şi curăţind suflarea. Impedică ca să se formeze 1 aci piatra, şi daca s’a format deja o face I să pâră. Calităţile antidistrugătâre ale 1 acestui prafu suntă în stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gurel; apoi mal dă gurel o 1 frăgezime particulară, şi fără a strica I smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii lei 1, 50
Praf dentifrice %1
curăţă repede dinţii cel mal negligiaţl, ! şi le dă totă albeţa isvorulul, precum şi ’ impedică stricăciunea şi tâte bâiele reia- ! tev la dinţi. Cutia lei 1. 30.
satinată în cromohtografiă cu garnituri în pasmanterie; coprinţlâiid 2 butelii de parfum, 1 butelie de glicerină parfumată, o cutie de pudră de orez parfumată pentru a albi pelea şi o cutie cu prafuri de dinţi. Preciul lei 6.
O altă frumosă cutie care conţine o sticlă de parfum o cutie do pudră de orez parfumată, un cosmetic şi un mic săpun, Lei 3.50.
Ide fraţii S13 ZI II Incuragiafci dc e-1 fieaeitatea produ-
urător a
selor nostre, şi în urma sfaturilor necontenite ale unora dintre clienţii noştri, amu preparata REGENERATORUL PERULUI, pe care avem o-norea sâ-’l presintăm ca pe cehi mai bunii din câte se vând. Acâstă preparaţie, fără sâ fie o tinctură, redă culorea primitivă pârului lucrând de-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind rădâcina pârului, fâcendul mâle şi oprindu’I căderea; II redă tâte puterile organice perdute din causa vre-unel bole a verstei etc: nu pătâză ru-făria. Din causa acestor calităţi, se recomandă continuarea întrebuinţărel sâle deja primită şi preferită în Italia şi strâinătate, recunoscându-sb ca cel mal bun REGENERATOR şi ca celii mal eftin. Lei 6 flaconul.
TIlOFO ‘PhcmO Tinctură acestei plante, aduse Unld.“ ldlfl de d. Luigi Ubicini din Bra-
------------------silia	rlin 1Q79 nfiofn
silia încă din 1872 odată cu Tayuya, este forte eficace pentru a combate nevralgiile, durerile de la articulaţii, precurmi şi durerile de âse cari nu au putut fl vindecate prin orl-ce altă tratare, adică cu săruri de chinină, morfină etc., şi chiar cu băl de oleurl cu duşuri sâu cu alte mijloce pe cari medicină şi empirismul le procură, aşa că este înumârată între cele mal puternice leacuri antireumatice cunoscute până acuma. Lei 6 flaconul.
|»K ,L, rgU, * Tot ceemal mirositori? li Ihl tiu I II! li! produsul destilăreîfloriloi
—----------------e coprins în Apa de Tu rin.
E greu de a se găsi o delicateţă de parfum superiori Apel de Turin, care are propietăţi igienice recomandate. Diluată în apă devine lâptosă, şi cu asta, spâlându-se cine-va de câte va ori po (ii, are proprietatea de a faco să dispară orl-ce pată de pe faţă, încreţiturile dispar şi polea rămâne mâle ca catifeaua Dacă se spală gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplăcut al gurel. Câte-va picături turnate pe fer roşu răspândesc un parfum plăcut care curăţă aerul stricat din odăi. Depărtând roşâţa ce causâyâ de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba. Proprietăţile igienice indicate şi cari nu se găsesc aşa uşor în alte ape de toaletă ’I aii procurat favorea lumel elegante. Modul întrebuinţare! a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fiece butelie. Lei 1, 50.
Crema Reg. Mărgărită
-----	—s*---------±2----------comparabil eunturos şi solubil, dă frăgedimo şi frumuseţe pelel, previne şi.distruge încreţiturile pelel, precum şi menţine frumuseţea penă la o etate înaintată. Face să dispară asemenea încetul cu încetul semnele de vărsat. Lei 3.50
â.wj IhiAA/tapi premiata cu mai multe ii îfl fflUUvvI* modalii la exposiţiunl na-
—4----------— ------- ţionale şi internaţionale,
are proprietatea, probată pin mii şi mii de certificate, d’a face să încetele imediat căderea părului, de a’l face să crâscă, dând putere râdă-cinei şi făcând să dispară mătrâţa. Are iconte-stabila proprietate d’a mânţine colârea primitivă a părului. Apa frecceri este în fine cel mal bun cosmetic, ce se oferă publicului pentru nutrirea părului, pe care îl face flexibil şi lucitor Flaco-lei 2, 50.
Estractii! de odoare
—--------------------—-----ment: buchet
de trandafir, buchet sărut furat, buchet de vanilie, buchet de ierbene, buchet oriental, buchet Bosfor, buchet al Reginei, buchet de amor, Ess-buchet, buchet Garafano, buchet Gelsonimo, buchet de dame, fân verde, Paciuli, Moscu şi buchet Jockey-Club. Sticla mica de lei 1.20, mare şi de lux, lei 2.
ApădeBore
de portooale Întreita superi
ârâ în lei 1.
sticle forte elegante
________A se păzi de contrfaceri: aceste sgecialitaîi peiitrn ca se fie acerate treime ca se porte timbrul ziarnlni,,Frati^RomânoJaliasia^. a se cere Ia depositari ca se şe porte timbrul acestui ziar, ’m
Tipografia Modernă, Gregoiie Luis Strada Academie! No. 24.
www.dacoromaica.ro
MARŢI 8 MAIIT1884
abonamente
pentru capitală
Pentru un an......Lei 24
„ ş6ae luni ....	„	12
PENTRU DISTRICTE Pentru un au , .... Lei 30 n	ş6se	luni	....	,15
trei	,	. . .	.	"	6
PENTRU STREINfîTATE
Pentru un an............Lei 40
,,	şăse	luni	...	„20
»	trei	„	. . .	.	„ i2
Abonamente sa fac la 1 ai 15 a fle-e&rel luni
IN BtICURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ANUL^XY«No. 3590
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilâ.
Epistolele nefrancate se refusâ; ar-ticolil nepublicaţî se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francla Savas Laffite, 8, place de la Boiirse, Paris.
Bnglitera Eugene Micoud, 81 Fleet Street. E. C. London.
Austria Hassenklewer,et Comp.Wien. Ungaria. D. Moritss Wiest, in Buda-Pest. Servitenplatz
Redacţiunea Strada Regală No, 15.
Director politic, I. 0
. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24 .
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele streine)
Cluj, 16 Maiu.—Studenţii d’aci aăho-l tărît să petiţioneze pentru desfiinţarea societăţei de cultură naţională Iulia, formată de studenţii români, şi pentru depărtarea profesorului universitar dr. Si-lasiu. Săra s’a făcut o manifestaţiune sgomotosă dinaintea casei profesorului Silasiu, a preşedintelui şi vice-preşedin-teluî societăţei Julia, a advocatului dr. Isacu şi a d-lul Corojan, cu care ocasi-une s’aă spart uşile şi ferestrele. Studenţimea ungurăscă a plecat de aci la casa profesorului Carol Sabo unde au făcut o serenadă, apoi s’au dus la locuinţa directorului dr. Abt, pe care ’l-aă aclamat cu strigăte de Eljen (vivat). Aflând că studenţii romănl au de gând să serbeze în otelul Brasini aniversarea întrunire! românilor din Balaş falba, studenţii unguri se duseră acolo şi ocupară locurile cântând marşul lui Rakozi şi imnuri un-gurescl; Românii cari eraă faciă s'aă silit să linişcescâ tinerimea ungurescă, dăr în zadar. Răniri nu s’au întâmplat. Poliţia şi gendarmeria erau în mişcare : trupele fuseseră consemnate în casărml. Astă-<ţî liniscea e restabilită.
Cair, 16 Maiă. — Cabinetul engles a oprit pe guvernul egiptân să trămită trupă la Wadi-Halfa. Guvernatorul din Dongola cere mereu ajutor de trupe, sâă cel puţin arme şi muniţiunl. Se (jice însă că nu se va da nici o urmare acestor cereri. — Dongola e fârte serios ameninţată de insurgenţi.
Londra, 16 Maiă.—După sgomotele ce se răspândesc pe aci pare fârte probabil că atitudinea Franciel va împiedeca întrunirea unei conferinţe internaţionale. — Şilele acestea a avut loc o luptă între Osman Digma şi unul din triburile amice Angliei, sub comanda lui Mohamet-Ali. De ambele părţi aîi fostă câţî-va morţi.
Berlin, 16 Maiă. — Impărătâsa Rusiei, venind din Petersburg, va sosi aci la 20 corent.
întârzierea publicărel schimbărilor de miniştri şi a reactivării consiliului de stat se esplică prin aceea că nu s’a deslegat încă cestiunea presidenţieî consiliului de stat.
Paris, 16 Maiă. — Tratatul franco-chi-nes semnat la Tientsin a fost ratificat de ambele puteri contractante. Greutăţile ivite în timpul din urmă între Fran-cia şi Maroco vor fi înlăturate prin bună înţelegere.
Camera a ho tărît ca proiectul de re-visuire a Constituţiunel să fie supus iei mai întâiă. Proiectul de revisuire se întinde asupra următârelor trei puncte: desfiinţarea senatoriatulul pe viâţă, trecerea votării bugetului în esclusiva atri* buţiune a Camerei şi înlăturarea serviciului divin de la deschiderea Parlamen tulul.
Cair, 17 Maiă. — Mudirul din Berber a fost înştiinţat că nu i se pot trămite trupe; el a fost autorisat {să părăsăscâ Berberul, dâcă nu se pote împotrivi resculaţilor cu forţele de cari dispune acum.
Paris, 17 Maiă. — Se desminte seirea că o parte din trupele francese vor pleca din Tonking în Madagascar. Creditul de petru miliâne cerut de guvern va fi întrebuinţat la ocuparea unor puncte de pe coste, iâr nu pentru facerea unei es-pediţiuDl în contra Tananariveî, Se crede că Howasil vor începe de bună credinţă negocierile când vor vedea că Francesiî ocupă în mod serios tâte punctele de pe coste cari domină drumurile.
Cernăuţi, 17 Mal.—De mal multe <|ile se vorbesce pe aci despre o petiţiune a
profesorilor universitari pentru strămutarea universităţii la Bruun. Cestiunea trebue să vină în discuţie astă-<ţî la facultatea de filosofie. Motivul ar fi micul număr al studenţilor.
Paris, 17 Mai. — Temps anunţă că poliţia parisiană a prins de*un secretar al lui Zorilla, cara voia să trâcă în Spania, şi ’l-a dat înapoi peste fruntarii; s’aă găsit la el o mulţime de apeluri revoluţionare către armată. D-l Zorilla se află acum în Londra. O depeşă a agenţiei Ha-vas desminte sgomotele despre începutul unei mişcări carliste. Don Carles însuşi a oprit pe partisaniî săi să se amestece în politica militantă.
Berlin, 17 Mal — Principele Wilhelm de Prusia a plecat la Petersburg. El va lua parte la serbarea declarării de major a principelui moscenitor, cu care ocasiune îî va înmâna ordinul Vulturului negru şi marea cruce a Vulturului roşu.
Londra, 17 Mal. — Lord Granviile a-nunţă în Camera lorzilor că a primit seri asupra stării generalului Gordon. Generalul a făcut mal multe eşiri norocite şi se află în bună stare.
—	O telegramă din Paris a <|iarnM Times anunţă că un batalion egiptân a plecat la Asuan; îndetă după sosirea sea aci, regimentul care se află deja in As-suan va pleca spre Korosko şi Vadi-Halfa. Cavaleria şi două baterii de artilerie vor sosi mal târziu.
Berlin, 17 Maiă. - Deutsche Tageblatt anunţă că împăratul a încuviinţat retragerea principelui Bismarck din ministerul prusian. Preşedinţa o va lua cel mai bătrân din cabinet. D. BOtticher va lua portofoliul comerciuluî.
Astă-<JI se va discuta în Camera deputaţilor propunerea centrului pentru re-visuirea legilor bisericescl. Bismarck ’şl a luat ieri rămas bun de la Camera seniorilor, de ore ce eşind din serviciulu prusian nu va mal călca în incinta iei.
—	Se răspândise sgomotul că principele Bulgariei a cerut mâna unei prin-cese din familia regală a Prusiei. Noră-deutsche Algemeine Zeitung desminte acum acest sgomot.
Yiena, 18 Maiă. — Guvernul român a notificat cabinetului austriac că a rădicat cordonul sanitar de la fruntaria despre Rusia.
Cair, 18 Maiă. — Mudirul Dongoleî refusă să părăsăscă oraşul şi se declară în stare să recucerâscă Sudanul dacă i s’ar pune la disposiţiune forţele trebuitâre. — Guvernul engles a învoit trămiterea în direcţiunea Dongoleî a unul batalion egiptân comandat de oflcerî englesl.
Cluj, 16 Maiă. — Societatea Iulia, a studenţilor universitari români din Cluj, a dat ieri o mică serbare în sala Stadler-Garten.
Tinerimea universitară ungară ocupă grădina şi în intervalele când musica tăcea, intonă imnuri naţionale unguresc! şi marşul lui Klapka. Astă-tţl la amia<JI, în cafeneaua Orban, studenţii unguri au ars în public ultimul număr al Gazetei Transilvaniei, ce coprindea o depeşă în care se dîcea că viăţa şi averea Românilor din Cluj sunt în pericol.
Cluj, 16 Maiu. — In urma demonstra-ţiunil ce i s’a făcut, profeserul Silasiu a refusat să vie la curs. Rugat d’o depu-taţiune a studenţilor, el veni în clasă; fiind interpelată asupra atitudine! sâle antinaţionale, doctorul Silaşiă respunse că nu împartăsesce aspiraţiunile dacoromâne; e cetăţean ungur, şi mai bine vrea să mâră de fome în patrie, de cât să caute aiurea o posiţiune mal bună
pote. Elă negă că a scris depeşa publicată de Gazeta Transilvaniei.
A se vedea Ultime Sciri pe pag. IV.
BUCORESCI, LUNI, î MAIU
E dureros pentru noi să fim martorii neînţelegerilor crescânde dintre Românii din Ungaria şi Maghiari. •Vm vorbit în mal multe rîndurl în aceste colhne despre chipul cum pacea şi liniştea ar putea intra acolo, unde acum ura domnesce cu spumele iei, şi cum în locul luptelorti sterpe şi urîcidse, munca producă-tore ar face din Ungaria unulîi din statele cele mal prospere şi lini-scite. Scenele petrecute în Cluj, cu ocasiunea aniversării $ileî de 3 Maiu 1848, ne-au umplut de durere; speram un moment că tinerimea ungară, odraslă vigurdsă a unui popor cavaler, uitând ura veche şi fără raţiune, va întinde, ea cel puţin, mâna Românilor cu cari trăesce în acelaşi pat; ne făceam ilusiunea că gene-raţiunea nouă, mai liberală ca bătrânii cari ah făcută pe 48, vorh forţa, prin atitudinea lorii, mâna pârinţilorti pentru a îndreptăţi naţionalităţile atât de încercate de subt corona sfântului Ştefan. Modul cum s’a purtat tinerimea universitară unga-rădin Cluj, cu ocasiuneadileî de 3 Maiu, ne-a scos din inimă acestă, ilusiune. Ne-a fost dat să vedem că Ungurii, tineri ca şi bătrâni, culţi ca şi inculţi, n’ah făcut nici un progres in acâstă privinţă şi că ei, cari ah ajuns să stimeze şi să iubescă pe evrei, urăsc ca şi acum un secol pe Românii muncitori şi leali cari contribuesc în parte egală cu Ungurii la sar cinele statului.
Dăm mai la vale versiunea farului oficios, Perster Lloyd, asupra celor petrecute în Cluj, împreună cu apreciările sâle. E drept prin urmare să lăsăm cuvântul şi unui diar român, chiar în acest loc.
Etă ce scrie Gazeta Transilvaniei, de la 5 Maih:
La 6 ore după amia^I, studenţii maghiari de la Universitate, în 'număr de mal multe sute, s’aă adunat în grădina comitelui Banffy şi, constituindu - se într’nn meeting formal, oratorii se în-trecea ii în a aţîţa spiritele in contra societăţei studenţilor români numită „Iulia" strigând, că în glote şi cu sabia în mână să se rădice în contra opincel românesc!.
In nrma mal multor cuvântări aţâţă-tore, adunarea a luat urmâtârele reso-luţiunl:
1.	„Tinerimea maghiară universitară îşi esprimă indignaţiunea in contra tinerime! române, care desvoltă o mişcare ostilă elementului şi statului maghiar.
2.	„Având în vedere, că cuibul acestor agitaţiuni e societatea Iulia, să se înainteze guvernului o adresă pentru di-solvarea ei."
3.	„Dâcă guvernul n’ar da ascultare, atunci să se cără schimbarea statutelor el, ca cu chipul acesta să se Înlăture, de o dătă cu fără de legile săvârşite de ea,'şi acel agitator care stă in fruntea el fără să fie student universitar."
4.	„Să se cără de la guvern, ca profesorul de limba română de la universitate, d, d-r Gregorie SilaşI, să ’şî facă cursul numai în limba maghiară."
5.	„Tinerii români, găsiţi vinovaţi, să fie escluşl din tâte societăţile universitare."
„Pentru redactarea şi esecutarea acestor resoluţiunl s’a ales o comisiune de nouă membrii."
Ce privesce escesele tumultuose, anunţate deja de noi în numărul de ieri, reproducem după Kolozsvări Kozlony de la
16 Maiă, <Jiar guvernamental din Cluşiu, urmâtorele:
„Tinerimea maghiară, formând un con-„voiu imposant, s’a pus în mişcare pe „strada Mănăşturuluî, aclamând necur-„mat pe profesori. Imediat a urmat o „ast-fel de demonstraţiune pe care chiar „§i noi o regrătăm. Au spart ferestrile localului societăţei Iulia şi ferestrile locuinţelor d-lor advocaţi români Coroian „şi Isac. S’au oprit, apoi înaintea locuinţei d-lul profesor Silaşi şi aă demonstrat în mod estraordinar de violent. „Punându-se convoiul er în mişcare, s'a „oprit înaintea locuinţiî rectorului universităţii d. Abt Antal pe care cu în. „sufleţire l’a aclamat.
„Poliţia pretutindeni a intervenită, „dăr tinerimea maghiară era in număr „atât de mare, in cât pe de-o parte po-„liţia nimic nu putea împedica (?), ier pe „de altă parte numai tactului prefectului poliţiei i se pote mulţumi, că nu s’a „întâmplat nici o ciocnire între tinerime „şi poliţiă. (!)
„In fine, tinerimea maghiară, aflând că tinerii români sunt adunaţi în sala Bia-zini, ca să sărbătorescă aniversarea «Jilei de 3 (15) Maiă, unde mal erăă cu el advocaţii şi cetăţeni români pasiviştl, a intrat în sală şi spre cea mal mare in-dignaţiune a tinerimel maghiare, Românii cântaă cu multă cutesanţă cântece naţionale. Năvălirea tinerimel maghiare în sală, care e publică, neapărat că e justificată. Intrând aci tinerii maghiari începură a cânta imnul naţional maghiar. Advocatul român d. Coroianu, luând cuvântul, a accentuat că Românii serbâtoresc aniversarea (Jilel de 3 (15) Maiă 1848, precum maghiarii sărbătoresc aniversarea <Jileî de 3 (15) Martie 1848. A amintit apoi despre drepturile naţiunel române şi tinerimea maghiauă a fost destul de răbdătore ca să’lă asculte un cuart de oră. Der în urmă per-^ându-şl răbdarea, printr’un sgomot a-sur^itor ’î-a curmat graiul. Poliţia a invitat tinerimea maghiară să părăsească sala, der ea a declarat, că va face acâsta numai dăca şi tinerii români se vor depărta ! La 12 ore din nâpte, tinerii maghiari, formând două rîndurl şi musica cântând marşul lui Racotzi, românii au trebuit să trâcă prin mijlocul acelor rin-duri şi să se ducă pe la casele lor."
Se vede din aceste rîndurl din urmă, că Românii aă fost în adevăratul sensu al cuvântului huiduiţi şi siliţi să trâcă printre furcile caudine, formate de rîn-durile tinerime! maghiare.
Demonstraţiunea acestei tinerimî sălbatice n'a fost îndreptată numai în contra Cluşianilor, ci naţiunea română în-trâgă a fost insultată.
Nu mal e nevoie de comentări. Prin asemene acte, ambele tabere îşi vor împinge esapraţiunea până la estrem şi numai statul ungur va perde. Am avea multe de dis asupra aprecierilor farului Pester Lloyd ; renunţăm însă la acesta. In tot caşul, Pester Lloyd n’ar trebui să uite că legile cari domnesc în Transilvania sunt escepţionale şi că acâsta pâte şi trebue sâ fie „o piedecă seriâsă la menţinerea Românilor pe căile constituţionale. "
(fiarele din Ungaria ne-afi adus seirea că, de câte-va ZAe, Blaj, se desfăşură o serie de scandale. Pe lângă depeşile ce publicăm în capul Zeului, dăm loc aci arti colului de fond din Pester Lloyd de Ia 17 Maiu ; el este important pentru noî, de 6re-ce cuprinde opiniunea partidei care în momentul de faciă conduce Ungaria. Iâtă acest articol:
„Oraşul nostru universitar din Transilvania, de obicei atât de liniştit, e de câte-va Zile teatrul mai multor demonstraţiunl. Pentru onorea poporaţiunil universitare şi
a oraşului Cluj, t6te aceste Întâmplări s’au petrecut relativ în linisce. Iâtă în scurt faptele : Cu ocasiunea transformării unei fol române, care merge în capul agitaţiunii violente contra statului ungur, studenţii români de la Universitatea din Cluj 1-aă tră-mis o telegramă de felicitare. Caracteristic pentru tendinţele acelei io! e următorea depeşă publicată în acelaşi număr în care apăru şi telegrama studenţilor din Cluj; „Trageţi mereă cu bice de foc peste pelea Maghiarilor..." Se spune apoi, că studenţii români fac In societatea lor politică mare română şi că profesorul de limba şi literatura română face de pe catedră propagandă an ti maghiară. De aci porniră acele demonstraţiunl ale tinerimel maghiare, ce dorim din inimă să nu se mal reproducă îu nici un chip. Cu mâhnire aflăm, între altele, că studenţiunea clujană s’a lăaat a fi târîtă pănă acolo în cât a ars în public un număr din Ziarul oficial al agitaţiunii daco-române. Studenţi ar fi trebuit să considere mal puţin acestă foie. EI ar trebui să se gândâscă că nu e satiră mal muşcătore, pentru plângerile afectate de martiri ale acelor fol, de cât deplina libertate cu care pot să apară sub domnia tiranică şi apăsătâre a Ungurilor. Trebue să ne putem ascepta de la tinerimea universitară clujană, că va Înţelege şi primi aceste adevăruri elementare. Din partea nostrâ constatăm cu sinceră mulţumire, că, sub un regim atât de duşmănit, cuvântul scris şi rostit se bucură de libertate fără margini."
Articolul vorbesce de conflictul iscat între guvern şi sinodul ortodocs în privinţa ajutorului acordat clerului prin buget şi ur-rnâZă «pol ast-fel:
„N’am da nici o însemnătate acestor întâmplări, dâcă n’ar coincide cu pregătirile pentru marea conferinţă a Românilor îu Sibiiâ. Acestă conferinţă e pregătită în modul cel mal curios posibil. De obiceiă, când se prepară o adunare politică, organisatoril acesteia caută să publice cât mal esact timpul şi locul; îu caşul de faciă, conducătorii se silesc să înşele opiniunea publică şi să păstreze data întrunirii ca un secret pentru părtaşi. Aceste înşelări copilărescl nu ne intereseză de loc. E trist îosă că poporul, aşa de inteligent şi capabil a se cultiva politi-cesce, se lasă a fi condus de nisce vorbăreţi deşerţi, pentru cari politica e o meserie ce u’o pricep.
„De multă vreme acest! domni nu s’au arătat atât de nemăsuraţi ca după constituirea partidei române moderate din Budapesta, şi acâsta o privim ca un semn din cele mal favorabile pentru noua partidă. In momentul când se găsiră politici români cari, pe terenul realităţii lucrurilor, să ţin-tâscă la o înţelegere asupra dorinţelor con-naţiouaiilor lor, intransigenţii şi teroriştii simţiră că terenul le fuge de sub piciore. Furia fără margine cu care atacară noua partidă, pentru a o descuragia şi discredita, e cea mal bună dovadă că dorinţele poporului român, în afară de cercul politicilor de meserie, sunt îndreptate în aceiaşi direcţiune cu ale nouei partide. Românii transilvăneni se pregătesc din ce în ce mal mult pentru primirea unei politici noul, care să nu redescepte în fie care moment amintirile răsboiulul civil. Acâstă mişcare e o realitate şi agitatorii, cari probabil vor conduce încă cea mal mare parte a conferinţei din Sibiu, nu vor putea schimba lucrurile. O naţionalitate atât de numerosă şi de cultivată politicesce ca cea română e peste putinţă să persiste pe calea pasivităţii, care o împedecă să se folosâscă de binefacerile statului. In momentul când românii se vor hotărî să se reîntorcă pe terenul Constitu-ţiunil, tote avantagiele vieţel constituţionale le vor sta deschise. Nici un motiv serios nu-l pote împedica să intre pe calea arătată de conferinţa din Budapesta, şi sperăm că Românii vor părăsi căile anihilări politice alipindu-se la curentul inaugurat sub auspicii atât de frumose în Budapesta."
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAPHUL
INFORM AŢIUNl
Pentru facerea proiectului lyceuluî model sf. Gheorghe, ce se va construi în Capitală, ţinându-se concurs, juriul esaminator a admis ca mal bun proiectul d-luî archi-tect Secolescu, tnsărcinându-l şi cu direcţiunea lucrărilor.
—	o —
Sâmbătă înalta Curte de Casaţie prin sentinţa ce a daţii a recunoscut de bună cumpărătorea moşiei Mogoşoia a principelui N. Bibescu de către Banca României, respingând recursurile făcute de d. Movilă, principele Brâncoveanu, Maria Bibescu Fe rensac şi vicontele de Coarval.
—	o—
Toţi d-niî deponenţi de fonduri în casa soeietăţel Prevederea din BucurescI suntfi convocaţi a se întruni în adunare generală, Duminică 13 Maiu, la orele 12, în localul sătt din strada Domne! No. 15.
La ordinea ţUle* voru fi următorele ces-tinnl:
1.	Darea de seină pentru gestiunea anului trecut.
2.	Votarea bilanţului şi a comptulul de dividende.
3.	Constituirea soeietăţel de acţionari în condiţiunile nuoilor statute şi fixarea cifrei capitalului efectiv ce s’a vărsat pentru înfiinţarea Băncel Prevederei.
4.	Alegerea noului consilia şi a 3 censorl.
—	o —
Cunerul Financiar scrie că telegrame din New-York anunţă că Marine Raţional Bank din New-York a suspendat plăţile cu un pasiv de aprope un milion dolari. Causa acestui desastru a fost acceptarea de către Bancă a cecurilor d-lor Crant şi Ward pentru suma de 600,000 dolari. Aceste cecuri fură plătite după promisiunea semnăto-rilor că vor da garanţii suficiente. Ga-ranţiele nefiind depuse Băncel avu să facă faciă la Clearinghoux unei balanţe de
555,000	dolari fără nici un ajutor din partea d-lul Ward şi Grant. Banca plăti dăr se storse de tot numerariul, ceea-ce o puse în neputinţă d’a mal continua operaţiele.
Acestă bancă avea un capital de 400,000 dolari, sporit mal târziu cu 250,000 dolari, şi un deficit de patru milione dolari.
—o—
Creditorii falimentului Cirecleni sunt convocaţi pentru a<|î, 7 Maiu, la tribunal comercial din Capitală, spre a încheia un concordat.
—o —
Curtea de apel din Focşani a respins cererea de revisuire făcută de primăria comunei Galaţi în procesul cu d. Gr. Eliad.
—o—
Ministeriul domenielor a adresat o circulară tutulor advocaţilor Statului prin care le interzice de a maî pleda de aci înainte contra direcţiunii regale a căilor ferate.
—	o —
D. loc.-colonel M. Răsti, din regimentul 2 de roşiori, a fost numit president al consiliului de resbel al divisiuneî din Dobrogia.
—o—
La balul, care va avea loc la 8 ale curentei îu salonele d-lul Gr. Şuţu şi care promite a fi splendid, s’au invitat peste patru sute de persone.
—	o—
Ieri s’au condus la ultimul locaş rămăşiţele mortuale ale d-neî G. Cantacu-zino Rîfovenu, muma d-Iuî G, Cantacu-zino, director general al căilor năstre ferate.
Carul funebru, tras numai de douî cal, precum şi sicriul se perdăii în mulţimea de corăne ce le acoperia.
Cortegiul era urmat de o mulţime de persone de distincţiune, printre cari am observat pe dd. miniştrii I. C. Brătianu, I. Câmpineanu, G. Lecca, dd. C. ARoseti, general Pilat, etc.
Un lung şir de trăsuri închidea acest imposant cortegii!
—o—
Mari pregătiri se fac pentru <Jiua de 10 Maî. Decă timpul va fi frumos, acăstă triplă serbare naţională va fi sărbă torită într’un mod splendid.
—o —
D. Demetru de Frank, directorul general al Băncii Românii, în urma unei scirl 1 că d-na muma d-sele ar fi greii bolnavă, a părăsit Bucuresciî pentru a merge la Viena, spre a’I da îngrijirile sele.
— o —
Sâmbătă la ora 4, trăsnetul a câ<Jut asupra scolel primare rurale din strada Tunari. Trăsnetul s’a scurs pe uluce şi
n’a dat loc nici unei nenorociri.
FRANC SA ŞI CHINA
Diarul oficial frances publică următă-rea notă cu privire la tratatul încheiat la Tientsin între Francia şi China:
„La 11 Maih, plenipotenţiarul curţeî din Peking şi d. Fournier, plenipotenţiarul Republice! francese, au semnat a Tientsin o convenţiune compusă din 4 articole, care pune capăt diferendului esistând între Francia şi China.
„In art. 1, Francia se angagea^ă a respecta şi a protegia chiar fruntaria sudică a Chinei, limitrofă cu Tonkinul.
„De altă parte China se înddtord^ă a retrage în marginele fruntarielor sele
dat Franciel tot şi chiar mal mult de cât cerea înainte de începerea ostilităţilor, dăr maî cu sămă fiind-că a adoptat o politică liberală în privinţa comer-ciulul europăn tocmai în momentul când era silită să se închine înaintea voinţei unei mari puteri europene-" Recunoscând tactul cu care s’a purtat guvernul frances, Times speră că el va adopta o politică liberală şi luminată în privinţa taxelor de vamă. Diarul cetăţii încheie cu următărele cuvinte:
„D. Ferry şi colegii săi se pot felicita că ah sciut să iesă fără pierderi dintr’o situaţiune grea: eî se pot lăuda chiar peDă la^ ore-care punct, că ah întins in-fluinţa şi au lărgit fruntariele imperiu lui colonial al Franciel republicane."
Trebue să se recunăscă în sfîrşit, că momentul ales pentru încheierea tratatului cu China e nu se pote mal opor tun pentru Francia. Republica avea cea mal mare nevoie să aibă mâna liberă acum, pentru a’şi putea regula posiţiu-nea faciă cu Anglia în valea Nilului. Lichfdarea diferendului din Tonking îî dă acestă libertate.
-<S- -«©EfiOw-*»*-*
DIN ŢARA
O revoltă la temniţa Slănini. — Vocea Prahovei scrie următărele în numărul eî de ieri, Duminecă:
„Condamnaţii din temniţa Slănic, în urma intrigilor grefieruluî-comptabil şi a unor gardieni destituiţi pentru abusurî, refusă intrarea în ocnă şi tăierea săreî.
„Cu acăsta statul păgubesce şi atitudinea arestanţilor nu pote fi tolerată.
„Astă-<Jî Sâmbătă d. Brătianu, direc torul general al penitenciarelor şi d. E-lefterescu, Primul-procuror de Prahova, ah trecut la Slănic ca să cerceteze şi să .ote garnisonele chinese aflâtore în Ton- fac& sg încetede aedstă stare de lucruri." dng. Ea se mal înddtord<|ă. să respecte
în present şi viitor, tote tratatele făcute săh cari se vor face direct între Francia şi Anam." (Art. 2).
Art. 3 c|ice că, ca mulţumită pentru atitudinea împăciuităre a Chinei şi pentru înţelepciuuea patriotică a plenipotenţiarului Li, Francia renunţă la despăgubirea de resboih.
„In schimb, China se obligă a admite, pe tătă fruntaria sudică, libertatea traficului mărfurilor „între Anam şi Francia d’o parte, şi China de altă parte; “ pentru acăsta se va încheia un tratat de comerciti şi tarife „în spiritul cel maî împăciuitor din partea negociatorilor chinesl şi în condiţiunile cele mal avantagiose pentru comerciul frances."
„In sfîrşit, îndetă dupe semnarea con-venţiuniî, cele două guverne vor numi plenipotenţiari cari, în termen de trei luni, să tratele definitiv pe basele es-puse mal sus.“
Impresiunea produsă în Francia de încheiarea acestui tratat e din cele mal bune şi va contribui forte mult la întărirea posiţiuneî cabinetului Ferry.
In streinătate, impresiunea e aceiăşî; am reprodus filele acestea opiniunea unul însemnat <|iar austriac Neue freie Presse, asupra moderaţiunil şi înţelepciunii de care s'a condus guvernul frances faciă cu China; dăm aci şi opiniunea celui mal însemnat organ al Angliei, The Times:
„E un fapt destul de remarcabil, <|iee acest <|iar, că China nu numai a acor-
Societatea Carpaţil din oraşul nostru, scrie Dunărea din Brăila, a sărbătorit într’un mod strălucit (£iua de 3 Maiu care e atât de memorabilă pentru nămul ro mânesc.
Solemnitatea a avut loc în salonul Dacia, unde ’şî are clubul acestă tenără dăr prosperă societate.
Cu acăstă ocasiune d-1 Panţu şi un alt comerciant a donat Soeietăţel un stindard forte frumos.
Ah luat parte la acestă serbare, afară de membri, multă lume de consideraţie din oraşul nostru.
Sera a avut loc un banchet la cari au participat peste 70 persone.
Toţi cari simţim românesce am rămas de la acăstă serbare cu impresiunî pe cât de dulci pe atât şi de preţiose.
*
Un op necesar militarilor. - Citimfi în Dunărea din Brăila:
„D. căpitan Yasile Parfeni din regimentul 3 de artilerie a dat la lumină dilele acestea un studih forte important asupra armelor de foc portative, aplicat la arma română, model 1869.
„Opera d-lul Parfeni, unul dintre eminenţii oficeriî tineri, cu care armata română în general şi regimentele armelor speciale în particular se fălesc, este un studiu minuţios şi cu totul sciinţific al armelor portative. El este menit a aduce un serviciu imens militarilor noştri, umplând unul din multele goluri ce se ob-
servă şi în armată ca în tote ramurile tcnăruluî nostru regat.
„Acestă scriere, în care se vede, de şi numai în parte, asiduitatea, capacitatea şi cunoscinţele autorului eî, este un elegant volum conţinând 140 de pagine, două tablouri şi 12 planşe, coprimjătdre de mulţime figuri, representând armele secţionate în diferite sensuri.
„Cartea d-luî Parefni este imprimată în atelierele d-luî Pestemalgioglu. Textul şi mal cu semă figurile, lucrate pe litografie, nu lasă nimic de dorit; aşa în cât d. Pericle Pestemalgioglu se pote feli cita că cu tote dificultăţile şi sterilita tea lucrărilor, a ajuns să doteze Brăila c'un atelier de tipo-litografie cum rari sunt în BucurescI chiar."
*
O crimă la Brăila. —Citim următărele în Dunărea din Brăila de aţlî, 7 curent:
„Pe la miedul nopţel de 1 spre 2 Mal curent, un ore-care Ion Cornelie, pescar, a fost omorît prin două lovituri de topor în cap, de către nisce contrabandişti de tutun pe când erau surprinşi de acest pescar împreună cu un alt tovarăşă, în partea dreptă a Dunărei, în dreptul căpităniei portului.
„Cobalt pescar a scăpat sărind in apă,
„Criminalii contrabandişti n’aîî putut fi prinşi.
„Se (|ico că una din căuşele scăpărel acestor criminali este şi faptul că soldaţii de guardă n’ah cu dânşii cartuşe.
„Ni se pare că se face o mare erore postând soldaţii în locuri atât de pericol dse cu puscele, care nu le pot servi de cât de ciomege.
Cerem a se constata acest fapt, şi dăcă va fi adevărat să se ia măsuri de îndreptare."
se fac pasibili de o amendă de la lOO la 1,7)00 lei; şi în cas de insolvabilitate de închisore.
ACTE OFICIALE
Se acordii medalia fimemerinte. clasa II D-lnl Alec-sandvu N. Qrecescu, ihginer-agronom, pentru publica-ţinnilo sale agricole, §i d-lut Dimitrie F. Gainn, directorul gimnasiulnt din Focşani, pentru scrierile sdle literare şi didactice.
X
Prea cuviosul archimandrit Ioil Vasilescn, actual stareţ al monastirel Cernica, din judeţul Ilfov, şi cucernicul preot Marin Panteleimon Saclielariii de 1» biserica Amzeî din Capitali, so confirmi; cel dVint.âiil în postul do exarch monahal şi acel de revisor bisericesc pentru eparchia, Mitropoliei din Bucarescl ; ambii cu începere do la 1 Aprilie 1884.
X
D Doctor Idn I. Poliza, profesor de anatomie la scdla de bele arto din BucurescI, se nmnesce definitiv la catedra sea, conform art. 364 diu legoa instruţin-neî.
COMERCIUL AMBULANT
D. primar al Capitalei aduce următorele la cunoscinţa publicului :
In vederea art 1, 2 şi 21 din legea co-merciuluî ambulant, promulgată la 15 Martie 1884, care a devenit aplicabilă încă de la 15 Aprilie acest an; prin care se dispune :
Art. 1. „Comerciul ambulant de veri-ce natură este poprit cu desăvârşire în comunele urbane în totă întinderea circumserip-ţiunel lor, afară de caşurile anume prevăzute în legea de faciă."
Art. 2. „Se consideră ca comerciu ambulant veri-ce vânzare din casă în casă, din loc îu loc, în locurile deschise, în ba-race, magherniţe seu rafturi dresate pe pieţe, strade, înfundături de curţi, ganguri, porţi de casă său orl-ce alte intrări."
Art. 21. „Agenţii comunali, administrativi şi poliţienesc!, sunt detorl pe de o parte a împedica de îndetă veri-ce comer-cifi făcut în contra disposiţiunilor legel de faciă, ier pe de alta să coustate faptul prin proces-verbal, pe care Tu vor înainta de urgenţă autorităţel coinpetinte."
Noi, N. Fleva, Primarul Comunei BucurescI, în puterea dreptului ce ne este acordat prin art. 21 din lege, şi având în vedere că în copriusulu acestei comune, cu tote somaţiunile ce s’au făcut, comerciulu ambulant se continuă în contra disposiţiunilor legel;
Invităm şi pe toţi acel cari până acum se îndeletniceau cu acest comerciu, să înceteze fără amânare; cunoscând că s’a dat agenţilor comunali ordin ca pe de o parte să dreseze procese-verbale de contraven-ţiune, ier pe de alta să rădice mărfurile găsite, ca corp al delictului, şi să le depue la magazia Comunei, la disposiţiunea auto rităţilor competinte.
Atragem atenţiunea acelora cari se vor încerca a continua ua asemenea comereiu ilicit că după art. 16, 17, 18 şi 19 din lege
BULETIN JURIDIC
(Tribunalele francese)
Un portărel încurcat
Duminică, ll Maiu st. n., la Palatul
justiţiei din Paris se şoptea despre o a-facere ciudată.
Eroul istoriei e un portărel al departamentului Senei, domnul K... (un om forte chipeş şi frumos).
De cătă va vreme, portărelul lipsea şi mergea să petrăcă o săptămână la o rudă.
Reîntorcăndu-se la Paris, o incântă-tăre temee se sui în vagonul în care se afla el, cu o fetiţă mică.
Convorbirea nu întârzia a se îngagia între portărelul nostru şi domna, o sublimă creatură albă, cu părul galben ca aurul.
începură a cânta pe struna cea duiăsă, genuchil s’atinseră şi, la Paris, Înainte de a se despărţi, cel duoî înamoraţi preschimbară nisce jurăminte frumăse şi fiesaseră prima întrevedere pe a doua di. *
întâlnirile apoi se înmulţiră; orele trecură în frumăse tete-a-tete şi treceh’cu o repeziciune spăimântătdre după părerea portărelului înamorat şi a junei ş’onestel domne.
*
In una din aceste întâlniri, ea declară amantului său că nu maî putea trăi de cât pentru dânsul; că era hotărîtă să ’I sacrifice viaţa şi reputaţia el. In acelaşi timp, ea îî mărturisi că era măritată cu d. X..., oficer de dragon. — un adevărat tigru al Bengalului, din causa gelosiei. — Pentru portărelul iubit ea era gata să ’şî părăsescă bărbatul, înfruntând furia şi răsbunarea sea, ori cât de grosnice ar fi.
*
Două Zile după acestă spovedanie şi declararea acestui amor pasionat, puţin răsboinicul portărel trăia într’o temă necurmată. Principalul săh ajutor intră în cabinetul săh şi’I dete o cartă de Yisită spunându-î că cine-va aştepta ca să i se dea audienţă.
Portărelul îngălbeni ca un mort, inima i se bâtea şi piciorele nu’l mal puteh ţine când citi pe carte:
X............
Şef de cscadron la.... de dragoni
Cu glas tremurător murmură câte-va vorbe neînţelese colul care venise se ’I
FOIŢA „TELEGRAFULUI*
HENRI CONSCIENCE
LbUNlfoCINTA
(înlocuitorul în armată)
„Mă sculaiu şi mă îmbrăcaih cu o grabă f<5rte mare. Tovarăşul meu se speri ă de cuvintele mele fără nici un şir, dăr de un rău augur. Diceam că voiam să fug, să fug departe, în pustii şi acolo să mă pedepsesc singur pentru laşita-teş mea. Mă reţinu, se sili să mă liniş-tescă şi sfîrşi prin a ’mî declara că va întrebuinţa violenţă pentru a mă împiedeca să fac o nenorocire. Nu maî voia să mă părâsăscă, şi, dăcă voiu refusa să 'IO ascult, se va duce, ’ml Zise el, să chieme dmeniî otelului şi chiar politia, de va fi trebuinţă. Ast-fel crima mea ar fi cunoscută, şi la Bruxelles chiar s’ar afla că eh, .Guillom Hoofs, fiul vă-
duvei, am sustras cinci sute de lei pen-bru a-I juca în cărţi.
„Acestea mă înspăimântară complecta-mente Un torent de lacrămî îmi curse din oclil şi căZuiu pe un scaun,sdrobit şi disperat, declarându-mă gata a asculta or-besce pe tovarăşul met! Din acel moment, mă lăsaiu să fiu ti rât spre o desesperare fără margini şi nici nu maî auZiam măcar ceea ce ’mi Zicea amicul meu „Acesta trebuia să se reîntârcă la Liege şi de acolo la Namur şi la Dinan. Voia să mă ducă cu el la Namur şi să ’ml plătăscă locul la diligenţă. Un asemenea sacrificii! era pentru dâisul destul de mare iu acest moment, căci per-duse şi el mulţi bani şi se afla forte strîmptorat. De la Namur, puteam să merg pe jos penă la Bruxelles.
„Nu puteam să ’lh refus, temerea de a ’ml vedea crima divulgată mă făcea să fiu supus ca un copil. ’Lu urmaiu der fără se Zic un cuvânt măcar pretutindeni unde voi să mă conducă.
„Era ndpte când ne apropiarăm de staţiunea Namur. Tovarăşul meii, care nu mai putea să-mî plătăscă şederea la otel
mă sfătui să mă cobor afară din oraş, sub cuvânt că porţile oraşului eraţi închise. Ast-fel puteam să mă îndreptez îndetă spre Bruxelles şi să ajung dimi-neţa la Havre.
„Mă dădui jos din diligenţă la o mică distanţă departe de oraş, şi un moment maî târZiu mă aflaiu singur pe un drum întunecos şi pustiu în mijlocul unei tăceri înspăimântătăre.
„Stătul în loc nemişcat, aprăpe o jumătate de oră, cu braţele încrucişate pe piept. Acum, puteam să cântăresc în libertate consecinţele crimei mele. Aceste cugetări posomorâte mă făcură să cad în delir. Mă reîntorseiu şi ’mî îndreptaiu paşii spre Meusa... Cu ochii fixaţi asupra acestei ape sgomotose, mă lăsaiu să cad în genuchî şi cerul iertare cerului pentru noua crimă spre care mă împingea o teribilă fatalitate... Şi, ridicen-du-mă, mă repeZiifi spre riu, pentru a înmormânta cu mine crima şi ruşinea mea...
„Dăr, în momentul când era să mă arunc în apă, văZuiu înaintea mea imaginea mamei care ’şi întindea spre mine
braţele-î] tremurânde ca să mă oprescă în loc. Vedeam lăcrăml curgendu-î din ochi auZiam vocea-I rugătdre... şi cu tote acestea voiam să nesocotesc tot şi fă-cuih un pas mal mult spre prăpastie! Dăr atunci, eşi din fundul apel imagina tatălui meă care, cu mana întinsă şi cu privirea înflăcărată, mă respingea... Iu-cepuiu să tremur, o spaimă imposibilă de descris mă cuprinse şi luaiu fuga prin câmpii, fără să scifi ceea-ce făceam...
„Se vede că piciorele mele păstraseră mal multă consciinţă de cât creerul meu, căci ele mă duseră spre drumul la Bruxelles; alergâiu totănoptea. Când se lumină de Z>uă, intraiu în pădure şi ’ml urmaiă drumul, asiunZându-mă tutulor privirilor.
„In fine, dădui, în pădurea Cambre, peste o dumbravă forte desă şi întune-cosă, nu departe de Boitsfort. Piciorele ’ml erah pline de sânge şi abia ’mî pu-tâu ţine greutatea corpului, nu maî putem respira; puterile mi se sleiră de tot şi căZuî pe iărbă aprope leşinat.
„După cât-va timp ’ml venii în sim-
ţiri. Ce trebuia se fac ? Să mă reîntorc la Bruxelles ? Ce să fac acolo ? Să spun patronului meh că am perdut în cărţi cele cinci sute de lei ? El, atât de furios şi da nemilos din punctul de vedere al onoreî, de sigur că m’ar da pe mâna justiţiei şi mă va considera drept un hoţ.
„Şi mama mea, la acestă teribilă scire, ar muri de disperare şi de ruşine 1 Cât despre mine meritam ca închisdrea să’ml deschidă porţile eî, ca trăsnetul răsbu-nător al cerului să mă sdrobâscă; dăr ea, bietă femee nevinovată! O ! acăstă ideiă ’ml sfâşia Inima, şi în timp de mal multe ore udaifi iărba cu lacrămile mele arZătore... Să intru din nou în Bruxelles 1... Nici nu îDdrăsnăm măcar să ies din locul întunecos în care mă aflam, de tămă ca cine-va să nu mă văZă. Mi se părea că crima mea ’ml era scrisă pe figură cu litere mar!
[Va urma.]
Traducţiune de Cober.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
v «*
cfiră do sigur socotfilă şi să ’l provoce la duel.
Cât de mare fu uşurarea pacîniculuî
portărel când află că d. X........ dragonul
cu trăsuri bărbătesc! şi energice şi cu statura herculfină, venea să’! cfiră oficiul pentru ca sfi reintegreze la domiciliul conjugal pe soţia sea!
Stranie, încurcată, era situaţia acestui ofiţer public, însărcinat de a lucra contra amantei srile, şi sfi pue el în esecutare sentenţa care ’î răpea pe aceea pe care o iubea! El trebuia sfi pue din nou sub jugulu dragonului pe aceea pe care o iubia! I!
*
Şi, neavând ce face, de 6re-ce se mai temea şi de fire-carf bănueli, el împlini cererea dragonului.
ORONIOA
Tinerimea română contimporană
întâmplările din urmă, ca aşa r|isa manifestaţie din pifiţa Teatrului, au pus mai mult în evidenţă caracterele tinerimel române care în timpul de faciă coprinde Iu sine speranţele românilor. Până acum unu an sfifi duol, mal toţi credeaţi că aii prin universităţi şi alte şcfile, un contingent de tineri serioşi, inteligenţi şi dezinteresaţi iubitori ai binelui. De atunci încfice, omul, care observă mişcările şi nemişcările acestei tinerimi, a constatat că amar se înşe laşe, dfică judecase tinerimea română după cumfi arii fi trebuit să fie, prin concursulă evenimentelor şi al ideilor ce s’au agitată pe la noi.
Primul lucru ce isbesce pe obsarvator este faptul că tinerimea nostră contimporană n’a ajuns a forma un corp, şi că e destinată, ca tinerime, a nu avea istorie. Spiritul individualist e desvoltat în aşa grad, în cât instinctul seu simţimântul asociaţiei nu se pfite manifesta prin resultate concrete. Contraria tinerimel inteligente francese, care greşesce în opinii adese ori dfirfi adoptă mal tot-d’a-una ideile estreme, a nostră nu gresesce în opinii căci nu adoptă nici o idee. Acesta e adevărat până într’atâta, în cât chiar când un tânăr manifestă 6re-carl credinţe bine determinate, poţi fi aprfipe sicurfi că o face pentru a putea să-şi facă un loc mal en vue la banchetul vieţel, şi să beneficieze materialminte mal bine de cât alţii. Cel mulţi, însă, n’au idei, n’au aspiraţii, ci numai tendinţa imediată d’a se căpătui prin tfite mirificele ; —aceştia sunt şi cel mal răi şi mal perverşi, cari formeză marele contingent al studentulul-funcţiouar şi mal cu sfimă al studentuluî-poliţal şi stu-dentulul-spion.
La nnil răbdarea e mal mare; eî asceptă să-şi isprăvăseă învăţătura înainte de a deveni servil unul grup de fimenl politici şi administrativi, pentru ca nu curn-va infeo-dându-se mal dinainte, să perdă apoi prin cine scie ce schimbări politice. Cei'-ralţî cred că „cine se scfilâ de diminăţă departe ajungs“ şi se apucă de gheşeft chiar de pe băncile Universităţii.
Sunt unii mal generoşi, mal desinteresaţî, de cât cel-Talţl?
N’o cred. Insă ceea-ce e sicur, e că sunt mult mal inteligenţi.
Dorinţa acesta d’a se căpătui se manifestă la tinerimea nostră c’o mare intensitate; c’o intensitate mal aspră şi mal imorală de cât ori când altă dată, şi de cât în orl-care altă ţâră. Idolatria succesului face orbi pe cel ce vor să intre în lumea acţiunii, şi ea, departe de a se ascunde* se codifică în formule şi doctrine. Acesta e partea sinistră a tinerimii acesteia. Se află chiar câţî-va,—spun lucrul în deplină cunoştinţă a lucrului — cari îşi rfiziină meschinele ambiţii pe o teorie aprfipe sciinţi-fică a luptei pentru traiu, esagerând ast-fel până la cinism ceea-ce e la alţi tovarăşi ai lor mal puţin îndrăsneţt un instinct mal naiv în deslănţuirea sea.
Nu mă mir,—şi e mare greşfiiâ a se mira de asemenea resultate sociologice,—de acest caracter, căci unul din efectele neînlăturate ale regenerării democratice a României nu putea fi de cât esasperarea concurenţei pentru traifi, avere şi predomnire. Lucrul pfite li privit ca cu totul întemeiat, că cea mal mare parte din tinerimea contimporană română—pot şlice chiar tfită—plecă la răsboiu cu dorinţa sălbatecă de a-şî rupe o parte bună din plăcinta socială, cu ajutorul unei îndrăsneţe esploatărl a sea proprie şi a ce-lor-lalţl. Plăcerile bucurescene, libera deschidere a tuturor carierelor pentru toţi; lipsa de tradiţii şi chiar de influenţe bune familiare, atrăgătfirea pildă a unor averi colo-
sale făcută prin un singur salto mortale — ce e nevoie de mal mult pentru ca fiara răpitfire—ascunsă în ori ce om —să se des-cepte şi să plece la vănătfire cu armele ci-vilisaţiel ?
Nici o seriositate neesistând în cel mal mulţi din tineri, el în mare parte recurg la mijlfieele mal lesnieifise der mal infame, la lupta mişelfiseă din umbră, la lovirea ce nu se pfite înapoia, la spionagiul compromiţător şi aprfipe tot-d’auna cu totul falş.
Cel mal natural fruct ce-î putea da tinerimea nfistră, este acela pe care ’l-a şi dat. Nimic din tfite acestea nu trebue să ne supere nici să ne înfurie, căci aşa era natural ca junimea să fie, şi numai un mi-ragiu frumos a făcut să i se dea caracterele generfise şi mari ale tinerimel francese.
Cine-va susţinea că studenţii se pot împărţi în trei categorii: foştii poliţai, actu alil poliţai şi candidaţii de poliţai. Esage rată e opinia acăsta, în adevăr, dăr în general pfite da o ideiă de studentul român.
Se pfite închipui în ce stare va ajunge acesta ţeră atunci când, generaţia de la 48 stingându-se cu totul, aceea care formeză tinerimea actuală va conduce treburile. Dăr, ceea ce ne pfite mângâia, e că după o a-semenea epocă de decădere, vine mal în tot-d’auna una cu un caracter mal înalt, care dă un nou avănt mersului înainte. Acestă crisă ar putea fi înlăturată numai dăcă s’ar forma în curând un curent contrariu celui actual, care, chiar mal mic fiind, ar putea învinge, din causa forţei pe care ideia o pfite da omului ce luptă.
Cele două alte tendinţe generfise şi în adevăr mari, resultate din starea nervfisâ a unei părţi mal morale din tinerime, cari se manifestă în occident, la noi nu presintă de cât rari şi cu totul accidentale esemple. Nemulţămirea imensă care apasă asupra lumii mal civilisate şi caro se desvoltă din ce în ce cu mal mare repeziciune, la noi nu pfite să se producă în desnervatele caractere ale tinerimel. Cu tfite acestea, de şi se pot număra pe cele cjece degete ale mânel, ele ati câţî-va representanţî cu totul isolaţl, şi la noi.—Aceste două tendinţe sunt: melancolia pesimistă şi socialismul.
Nihilismul moral, cu desgustul sfiă universal, cu respingerea fără osebire a tuturor dogmelor şi a tuturor speranţelor, cu nemilfisa sea analisă a orî-căruî ideal şi negaţia sea definitivă, se arătă cu putere în vorbele şi scrierile mal multor tineri şi şi chiar maturi. Unul diu represintanţiî cel mal mari al acestei tendinţe, la noi, pfite fi socotit melancolicul poet Eminescu, care spăimântă prin neantul cugetărilor sale şi dreptatea lor sdrobitfire. Şi Conta, în mal frageda sea tinereţe, a fost ardinte adept al aeestei teorii, de care nu s’a putut lepăda până la morte. El publicase în Convorbiri literare, poesia acesta atât de caracteristică.
VI A.ŢA
Simţim timpul cum se scurge.
Cum toieutu-î pe pământ,
Tot răstărnă şi distruge.
Timpul fuge Viaţa curge Şî’n acestă suspinare Ne târăsce spre mormânt.
0, Nimic, cât esc! de mare!
Câte articole din nisce reviste obscure, ce trăesc numai câte-va luni, trec neobservate, şi sunt resultatul nemulţămiril acesteia desperate! Este un pic de adevăr în orl-ce erfire, spun filosofii moderni, şi au dreptate ; cu deosebirea că orî-ce erfire e numai resultatul unul fenomen social seu intelectual adevărat. Iu caşul de faciă, societatea e aceia care nu mal pfite satisface aspiraţiile unora din fiii seî disidenţi.
Al douilea resultat, marele ideal reformator socialist, e format dintre aceia cari, coprinşl de aceiaşi nemulţumire morală ca şi pesimiştii, cred că starea rea de lucruri se pfite îndrepta, şi lucre^ă la acesta.
Dăr, am mal spus-o, aceste două tendinţe au represintanţl prea puţini la noi, pentru ca să le considerăm ca esistâud.
Ara lăsat la o parte tot ce se atinge de concepţiunea politică şi socială a tinerime! române, — când spun acăsta, escepte pe aemuîţămiţil de starea socială actuală car: nu pot fi socotiţi ca ceva marcant îa tinerimea română, —- căci aceste idei se manifestă la dânsa numai ca miţlloce de a parveni, iar nu ca scop. Lipsa de consciinţă e atât de vădită în generaţia tânără în cât orl-cine nu e în curentul general, nu pfite să n’o observe. Onestitatea chiar va deveni la curând pentru clasa dominată —când se va schimba — un lucru pe care făţiş îlă va repudia, în numele Dawinisraulul ş’al luptei pentru trai, rău esplicate.
Fi-vom fire în adevăr nevoiţi să trecem prin acâstă crisă, şi ea nu ne va fi fire mortală ?
La aceste întrebări nu se pfite răspunde c’o sicuranţă ştiinţifică.
Al. Paigrot
întâmplări din Capitala
Monedă falsă.— Poliţia a pus mâna ieri pe un individ, anume Ion Andreescu, la care s’au găsit bani falşi.
Culmea miserici. Pe strada Sf. Apostoli s’a găsit un individ atât da greu bolnav în cât nu putu să spună numele său. Nenorocitul fu condus imediat la spitalul Colţea.
Furt. — Sâmbătă săra a fost condusă la secţiunea 3 femeia Maviţa Georgescu pentru că a furat un inel de valore de ia dfimna Greeeanu.
—x—
O escrocherie neisbutită. — Tot Sâmbătă un fire-care Vasile Enache, sergent din compania sanitară, se duse la Casa de depuneri şi consemnaţiuul şi se îucercâ, cu o recepisă falsă, să ridice o sumă de 300 lei depusă de soldatul Iordănescu George, încetat din vifiţă.
El însă nu isbuti şi fu arestat,
— x—
Consecinţele miserieî. — Ieri s’a condus spitalului Colţea cadavrul unul cerşetor care a încetat grabnic din vieţă pe strada Aurora, în dreptul casei cu No. 47.
—x —
Furi de bani. — Tot ieri s’a arestat prostituata Raliţa de la stabilimentul de prostituate din strada Berziî No. 132, pentru că a furat de la patrfina eî suma de 12 napoleoni în aur. Asemenea a fost arestat şi Niculae Grădinarii pentru că a sustras din pozunarulu unei servitfire din strada Teilor No. 38, suma de 28 lei.
—x—
Pentru d. Primar al Capitalei. — Scie d. primar că Sâmbătă sera lampele cu gazu petroliu cu No. 667 668, 670 şi 671 din calea CotrocenI, s’aii stins de la ora 2 şi aceea din strada Fântânei cu No. 2478 de la ora 10 şi jumătate ? Asemenea mal scie dfică lampa cu No. 1638 din strada Negustori s’a stins de la 8 şi jumătate ore sfira? Şi dfică scie, ce măsuri a luat pentru ca toţi cetăţenii se nu fie lipsiţi de lumină în timpul nopţii.
---------------------
CORPURILE LEGIUITOARE
(ADUNAREA DEPUTAŢILOR)
(.Şedinţa de la 5 MaiU 1884). Preşedinţa d-lul viee preşedinte Georgian. Şedinţa se deschide la ora lVa p. m. fiind presenţl 91 domni deputaţi.
Sumariul şedinţei precedente se aprobă. Se comunică petiţiunea mal multor locuitori diu MihăiîenI, jud. Dorohoiu, cari cer să nu se voteze proiectul de lege pentru rescumpărarea târgului Mihăilenî.
Petiţia se trimite la comitetul de delegaţi.
D. Perieţenu cere să se rectifice o erfire făcută în desbaterile Camerei de la 3 Maiu, deelarând că d-sa a votat contra amanda-mentulul care tindea la separarea proprietarilor urbani de cel rurali din colegiul I. Adaogă că n’a cerut acesta în şedinţa de ieri, de fire-ce Monitorul cu desbaterile şedinţei a venit mal târliţi.
D. viee presidenl recunfisee că d. Perie-ţfinu are dreptate şi Z'ce că acestă rectificare se va face.
D. 1. Arapu crede, că asemenea cereri nu suat regulate şi întrfibă cum biuroul ar putea constata că asemenea cereri sunt drepte.
D. viee president declară că acesta se pfite constata cu apelul nominal, unde se vede că d. Perieţenu a votat contra aman-damentuluî îa cestiune şi că erfirea s’a iăcut la tipar.
D. V. Iepurescu regretă că ieri n’a putut lua parte la şedinţă, din cause independente de voinţa sea, şi declară că se imesce cu maioritatea care a votat articolul diu Constituţiune privitor la colegiul II.
D. Mucenic Dinescu cere sâ se ifi în discuţie proiectul de lege prin care Statul se angajede ingineri cari să delimiteze pământurile acordate însurăţeilor.
D. ministru al domenielor recunfisee de legitimă cererea d-lul Mucenic Dinescu şi cere ca o dată cu acest proiect de lege să se ia în discuţie şi acela prin care să se pună capăt neajunsurilor ce se fac cu împărţirea pământurilor la ţărani.
1). Dincd Schileru cere să se pună mal curând la ordinea Z^eî proiectul de lege prin care se autorisă jud. Gorj de a contracta un împrumut de 50,OoO lei şi presintă o cerere a mat multor locuitori din acelaşi judeţ pentru ca să li se vândă o moşie a statului. D-sea cere ca acestă pe-tiţiune să se trimită de urgenţă la comisia de petiţiunî.
Urgenţa se admite.
După cererea d-lul prim-ministru, d nul Vilner dă citire raportului comitetului ,de delegaţi şi următorului proiect da lege:
Art. unic. La No. 8 de sub art. 8 din legea generală a vămilor să se adaoge :
„Maşinele şi accesoriele servind la es-tracţiunea şi fabricaţiunea diferitelor derivate din petroliu; vagfinele-chesfine de fer destinate pentru transportul petroliulul; ori ce fel de vihiculă pentru transportul petro-liuluî pe căi ordinare; tuburi, table de fer pentru tuburi, cabluri de sîrmă şi uneltele de fer, tuci sfifi oţel, destinate pentru es-t.racţiunea şi fabricaţiunea petroliulul."
Ministru de finance va regulamenta modul de urmat pentru importaţiune şi privegherea îutrebuinţărel lor.
D. I. G. Bibicescu recunfisee că acest proiect de lege este forte important şi nu se pfite ca el să nu fie primit. Este însă o cestiune care trebue atinsă. Cu ocasiunea aefista d. Bibicescu Z>ce c& declaraţia d-lul ministru al domenielor, că n’a studiat nimic în privinţa convenţiuuel comerciale cu Austria, — ceea ce trebuia să se facă, — nu ne face onfire şi probfiză numai o ffirte mare indiferenţă. Cestiunea atinsă de d-sea estej aceea de a se scuti de tacsa de vamă tfite maşinele destinate a estrage din petroliu gazul aeriform, afirmând că aefista se face la Oppler şi dă o lumină ffirte viă şi se va face şi de consiliul comunal din Capitală o încercare de asemenea natură.
D. ministru al domenielor Zice că nu este bine ca într’un mod incidental să se aducă în discuţiune cestiunea convenţiunel comerciale şi declară că chiar d. Bibicescu are informaţiunl positive că insinuările sfile sunt cu totul neîntemeiate. D-sea declară încă o dfită că cestiunea convenţiunel este în-trfigă.
D-sa apoi Zice c& ceea-ce a făcut Opler, d-sa a făcut acelaş lucru, acum 7 ani, la Monetăria d-sfile. D. Câmpineanu impută d-lul Bibicescu că voesce a nesoccti tot ceea-ce face guvernul şi enumeră câte-va fapte mal bătătfire la ochi făcute de el şi întrfibă pe d. Bibicescu de ce nu voesce să ţină cont de dănsele.
D. V. Iepurescu Zice că nu este bine ca d. ministru al domenielor să poseze îu Ecusator şi adaogă că nu este în drept a nu permite unui deputat să-I facă o întrebare în o cestiune aşa de importantă, ca aceea a convenţiunel comerciale, în care d-sa nu numai că n’a dat un răspuns satisfăcător, dfir încă a dispreţuit pe cel ce "a ridicat-o. D. Iepurescu Zice că guvernu trebue sfi dea un răspuns categoric, pentru ca mandatarii ţării să scie ce să spună alegătorilor când aceştia ÎI vor întreba despre convenţia comercială.
Venind la proiectul de lege, d-sa Zice că trebue să fie scutite de dări de import şi maşinele destinate pentru distilarea păcurel.
D. ministru preşedinte declară că proiectul de lege în cestiune prevede că vor fi scutite de taxe de import ori ce maşini cari vor servi la estracţiunea şi fabricaţiunea diferitelor derivate diu petroiu.
Se cere apoi închiderea discuţiei.
D. N. Ionescu o combate. D-sea vorbind în contra închidere! discuţiunel, intră în discuţia proiectului de lege şi pledfiză pentru scăderea tarifelor transportului productelor pe căile nfistre ferate; acestă eftinâ-tate de transport, Zice d-sea, ar fi o mare bine-facere.
D-sea se pronunţă pentru acestui proiect de lege.
Discuţia se închide.
Proiectul se ie în consideraţie.
Se dă citire articolului unic.
D. I. G. Bibicescu Zice că redacţiunea acestui articol este ffirte limitativ, cu tfite cele Z’-se de d. prim-ministru că ei ar fi mai general de cât propunea d-sea.
D. Bibicescu propune ca acest articol se rămâe ast-fel redactat:
Maşinele şi accesoriele servind la estracţiunea şi fabricaţiunea diferitelor derivate din petroliu.
D-sea propune în acest sen3 un amendament.
Apoi răspunde d-Iuî I. Câmpiufinu la cele Zise de d-sea la adreca d sfile, declarând că d-sea nu face concurenţă nimănui şi în viaţa d-sfile nu va răpi dreptul nimănui.
]). I. Sturza atrage atenţiunea d-lul ministru al domenielor ca nu numai asupra comerciuluî cu păcură ci şi asnpra lutulor produselor comerciale şi industriale să se acorde prime de încurajare, precum se fac în tfite părţile.
D. ministru al domenielor declară că iea notă de serifisele şi justele observaţiunl făcute de d. I. Sturzea şi la timp se va o-cupa de acestă cestiune ridicată de d-sea; venind la amendamentul d-lul Bibicescu, d. ministru Zice c& este de prisos de fire-ce cuvintele din articolul pe cari d-sa voesce se le suprime, sunt emraciative ier nici de cum limitative.
D. raportor Vilner Zice că comitetul de delegaţi a modificat acest articol, adăogând unu şi înainte de cuvintele vagfinele-chesfine de fer destinate pentru transportulu petroliulul; etc.
Articolul ast-fel modificat se primesce şi punându-se la votu în totalu legea, ea se primesce cu 80 bile albe contra I nfigră.
Se continuă apoi cu discuţiuuea revisui-reî Constituţiunel.
Se procede din nou la votarea cu apel nominal a art. 63 din Coustituţiune, votu rămas nul îa şedinţa de ieri, şi resultatul votului este cel următor :
Votanţi, 102.
Au votat pentru, 95 Au votat contra, 7.
S’au abţinut, 1.
Articolul s’a primit dfir, ast-fel după cum l’arn comunicat cititorilor noştri în ediţia de sfiră a numărului precedent.
D. raportor Stolojan dă citire opol ur-
torulul articol; remânând ca principial că alegătorul ales delegat, să voteze o dfita sfifi de două ori, să se pună îu legea electorală, fiind o cestiune de procedură.
Art. 62. Colegiul I şi II aleg direct în modui următor:
Colegiul întâiu alege câte doul deputaţi de fie-care judeţ, cu escepţiunea judeţelor Ilfov, Iaşi, Dolj, Buzefi, Mehedinţi, Prahova, Teleorman, Bacău, Putna, Botoşani şi Bârlad car! aleg după cum urmeză: Uvov 5 ; Iaşi şi Dolj, câte 4 ; Buzău, Mehedinţi, Prahova, Teleorman, Bacăfi, Putna, Botoşani, Tutova câte 3; peste tot 75.
Colegiul al douilea alege precum urmeză: Bucureşti, 9 deputaţi; laşi, 6; Craiova şi Ploescl câte 4; Brăila, Turnn Măgurele, Bacăfi, Roman, Galaţi, Focşani, Bârlad şi Botoşani, câte 3; Buzău, Giurgiu, Huşi, Pitesc! şi Turrm-Severin, câte 2 ; ier cele-l’alte câte unul; peste tot 70.
Colegiul al treilea alege un deputat pentru fie-care judeţ, cu escepţiunea următfi-relor judeţe şi anume: Iliov, Dolj, Mehedinţi, Prahova, Buzău, Bacău, Putna şi Suceava cari aleg câte doul.
Se propune mal multe amendamente, între cari unul propus de d. C. A. Ro-setti şi care are coprinderea următfire:
Amendament:
Colegiul I alege câte un deputat pentru fie care 200 alegători.
Fracţiunile ce trec peste 100 coutfiză pentru 200.
Colegiul II alege câte un deputat pentru 15,000 locuitori.
Fracţiunile ce trec peste jumătate din 15000, dafi asemenea câte un deputat.
Colegiul al treilea alege câte un deputat, în judeţele car! afi pănă la 200,000 locuitori.
In judeţel cele mal populate acest colegiu dă câte 2 peputaţl.
C.	A. Rosetti, C. M. Ciocazan, E. Cos-tinescu, A. Dimitriadi, Oncescu, Maeenic Dinescu, Dincă Schileru, ăr. Antoniu.
D.	N. Dimancea având cuvântul asupra acestui articol, Zice că numărul deputaţilor se pfite stabili după mal multe norme : numărul alegătorilor şi numărul locuitorilor.
D-sea însă este contra acestor două prin-cipiurl şi cere ca numărul deputaţilor să fie stabilit îutr’un mod egal pentru întrfiga Românie. D-sea propune ca colegiul I se dea câte doul deputaţi, colegiul al II să dea numărul deputaţilor pe care ’lfi dă colegiul al III de aZT; cât pentru colegiul al IlI-lea, d-sea propune ca el să dea câte un deputat, precum dă colegiul al 4-lea de aZî-
In privinţa oraşelor judeţelor cari mal afi şi alte orăşele, d. Dimancea propune să se mal adaoge câte un representant.
Se urmeză o discuţie de regulament la care iau parte dd. Cernătescu, Vulturescu, N. Ionescu, P. Grădiştenu şi Ianoli în privinţa procedure! ce trebue urmată cu acel deputaţi cari propun amendamente.
Incidentul se închide şi se confirmă ju-risprudenţa admisă de biurou pentru ca deputaţii cari propun amendamente să le desvoite la rândul lor după ordinea înscriere!.
După aceea d. C. M. Ciocazan desvoltă amendamentul de mal sus şi di ce că stabilirea numărului deputaţilor cea mal justă este aceea făcută după numărul alegătorilor.
D. Ciocazan observă că numărul deputaţilor trebue să se stabilescă după interesul general, ier nu după interese particulare.
După acest amendament numărul total al deputaţilor ar fi de 149; judeţul Ilfov şi Capitala vorfi trebui să dea 20 de repre-sentanţl.
D. N. Ionescu combate amendamentul fi d-lu! C. A. Rosetti şi taxfiză de eresie norma de a se stabili numărul deputaţilor după numărul populaţiuneî.
Parisul, care are o populaţiune mal cât întrfiga Românie, nu este representatu de cât de 20 deputaţi; Londra are şi mal puţini deputaţi.
D-sa Z‘ce ar putea să propună ca pentru representarea ţărel să se ie drept uormă interesele economice şi sociale, ca interesele cele mal permanente, n'o face. însă acesta acum.
D. Ionescu demonstră că stabilirea numărului deputaţilor trebue să se facă după importanţa politică, economică şi intelectuală a oraşelor şi judeţelor.
D-sea cere de asemenea ca votanţii să fie protegiaţl. adică să fie ffirte bine represintaţl, spre eseraplu: colegiul I care numără 100 alegători să nu dea 2 deputaţi ier colegiul Ii compus din mi! de alegători să dea numai un singur deputat.
D. Ornescu susţine principiul ca repartiţia deputaţilor pe colegii să se facă pe basa numărului locuitorilor, fiind cel mal bun şi mal drept.
D-sa rogă Adunarea să voteze amanda-mentul d-lul C. A. Rosetti, pe care l’a semnat şi d-sa.
Apoi şedinţa se suspendă pentru 10 minute. La redeschidere se dă cuvântul d-lul Istrate.
D-sa declară că de la începutul revisuirel a urmat principiul ca să se revisuiaseft cât de puţin Constituţiunea.
D. Istrate se declară că este pentru sporirea numărului deputaţilor şi admite 2 deputaţi pentru colegiul I.
D. C. A. Rosetti întrerupând întrfibă Vorbiţi în numele comitetului de delegaţi? Credfim că comisia s’a pronunţat de fire ce văd că discuţia urmezi. Avfim în vedere regulamentul cel vecbifi, nu sciam că este un altul nou.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
B. Istrati. S6 răspund la cesRtiunea de regulament ridicate de d. representant de Ilfov.
B. C. A. Roseti. Nu d-ta trebue să-mt respun^f. ci prezidentul. D-ta poţi călca regulamentul, biroului lns6 nu-I este permis
B. vicepresident. Nu pot întrerupe pe orator, ludată ce va termina, voiţi suspenda şedinţa până ce se va pronunţa comitetul de delegaţi asupra amendamentelor propuse la art. 62.
D. C. A. Rosetti. Nu fac nimic de cât să protest că se calcă regulamentul.
D, Istrati terminând conchide că va vota tale quale art. 62 ast-fel cum a fost redactat de comitetul de delegaţi în proiectul!) său, cu escepţiune de a se face 6re-carl modificări în ceea ce privesce pe represen-tanţil oraşelor.
Apoi d. vice presidente suspendă şedinţa p6nă se va pronunţa comitetul de delegaţi care se află în deliberare.
La redeschidere, d. raportor Stolojan ţlice că comitetul de delegaţi cu maiori-tate a decis a nu se mal spori numărul deputaţilor; colegiul I va da câte duoî deputaţi, colegiul II va da numărul ce’ltt dă colegiul al III de a<JI, şi noul colegiii al III va da câte un deputat.
D. P. Cernătescu aprobă hotărîrea comitetului de delegaţi, cere însă ca colegiul al III în judeţele unde populaţia trece peste cifra de 3000 să dea un representat mal multâ.
Se cere închiderea discuţiunel.
D. Berendei vorbesce contra şi rjiee că discuţia trebue să continue pentru ca să se arăte nedreptatea ce se face oraşelor.
D. C. A Rosetti. Nu suntem în numărul reglementar şi mă mir cum se închide discuţia în o cestiune atât de importantă.
Z>. prim ministru ţjice că n’ar trebui închisă discuţia pentru că representanţil colegiului III se facă observaţiunile lor, pentru că sunt unele oraşe năpăstuite, ca Buzetl şi Teleorman.
Constatându-se însă că Camera nu mal este în număr, şedinţa se ridică la 58A, a-nunţându-se cea vii tăie pe Luni.
SENATUL
Şedinţa de la 5 Maid 1884.
Şedinţa se deschide la orele 2 şi jumătate sub preşedinţa d-lul Dimitrie Ghica, fiind presenţî 46 dd. senatori.
Se dă citire art. 61 din Constituţie.
Se citesce şi art. 61 aşa cum a fost a-doptat de Cameră şi se primesce ţi de Senat cu 48 voturi, în unanimitate.
Se dă citire art. 62 relativ la numărul de deputaţi ce trebue aleşi în fie-care colegii).
D. prim-ministru observă că acest articol a fost amânat de Cameră până se va vota formarea colegielor.
Şi Senatul primesce acestă amânare.
Se dă citire articolului 63, în privinţa colegiului al III pentru cameră.
D. prim ministru spune că în cameră s’a modificat acest articol în sens ca toţi cel ce nu voteză în col. I şi al 11-lea să voteze în al treilea, fără câte-va mici es-cepţil.
Acest articol se primesce de Senat aşa cum a fost redactat de Cameră cu 48 voturi contra 2,
Se dă citire articolului 68 privitorii la compunerea colegielor pentru Senat.
D. Fleva observă că Constituţia actuală proclamă egalitatea, în Senat, între repre-sintaţia satelor şi a oraşelor, şi că în modificarea ce se face trebue să se menţie acăstă justă egalitate.
Pe de altă parte, recunoscut este că modul cum se compune astă-ţlî senatul nu e bun, din causă că are prea puţini re-presentanţî şi că represintă un număr prea mic de elemente.
Pentru ca col. I de Senat să aibă drept a 2 representaDţi, d sea cere să se acorde un număr mal mare de dispense.
D. Stătescu propune un amendament în sensul ca să se acorde dispensa de ceDS tuturor acelor ce sunt dispensaţi spre a fi aleşi.
B. Severin cere ca să se stabilescă mal ânlăiu censul şi apoi să se discute dispensele.
D. Bem. Ghica susţine că coborîndu-se prea mult censul se compromite întreg caracterul Senatului ca corp ponderator. D-sea primesce unele din dispensele propuse de d. Fleva, însă nu şi coborîrea censului.
D
BRtlDER KEPICH
Cel mal renumit
DEPOSITU DE M A SINE DE CUSUTU de tote sist-mele	„ de iote sistemele
Cele mai Perfecţionate
!!! RecoMiam!!!
MAŞINI
de eusut ii
cu 15 aparate
f6rte înlesnittire PRECIURILE
foarte moderaţii
Depenâtor an tom etic.
Aruncător de suveică.
Suveica fără trecere a aţei prin găurele.
Aşezarea acelor fără vre-o măsură
Mesurâtor metric ji alte construeţiunî nuol fârte simple şi practice ____
FRECITTRT ,E
foarte moderate
Plata se face in rate septemânale seu lunare
Garanţie pe 45 ani. — Inveţâtura gratis.
BucurescI, strada Şelari. Hotei Vi toria; Galaţi, strada Domnăscă, lângă Hotel Metropol; Craiova, strada Lipscani; Brăila, strada Mare.
Depositele:
T)a rn rTi î	a + una (‘asft cu 2 eta*e
Jady illUllXi w (8 odăi) în Sinaia lângă podul Pcleş şoseaua Palatului regal, A se adiesa la d-nu H Hupe Bucuresci Strada Popa-Tatu Nr 10.	6—2— 5
0 târnă ţări e şi alinnătorie
Aranjată complect cu totul şi lucrând forte bine, să vinde cu un preţ moderat din causă de morte,	Emma Hiper.
la Busciuc
Agenţie de Anunciuri în România ]
RECLAME SI INSERTM, COMISSION SI IJCASSARÎ
B1UROU-Strada Regală No. 10.-BUCURESCI.
Aceasta Agenţie primesce orl-ce anunciuri pentru fiarele din Capitală, din districte şi din streinâtate. Prin învoielele ce le are cu mai toate fiarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura persoanelor doritoare de a face anunciuri, un rabat însemnat.
___Dirsctfcri : 0. I. BBAILOlu Ss TH. I. PAPPAZOSLU.
N B. Anunciui iie pentrn jiarnl Telegraful se_ „rimele şi la acăstă Agenţie._
£3
D. Stătescu îşi susţiue amendamentul. Ar fi contradictoria ca cine-va să pdtă fi ales într’o adunare la care n’are dreptul de a alege. Se unesce cu cel ce susţin censul de 1000 lei, căci ideia contrară n’aie şanse d’a fi adoptată.
D. Fleva dovedesce cu statistica în mână că decă se adoptă cifra de 2000 lei ca cens pentru colegiul I, nu se dă colegiului rural de cât un infim contingent de orăşeni, şi prin asta se face nedrăptâ disposiţia ca să aibă acestă colegiă duoî represintanţl Senatul nu conţine ideia rădicărel unei părţi din societate în contra societăţii în tregl, şi Belgiea chiar îşi compune acăstă adunare ca şi Camera. D-sea propune unfi amendamentu spre scoborîrea censului la 1,300 lei şi la mărirea numărului dispenselor.
Discuţia se închide.
'Amendamentul d-luî Fleva, pus la vot cu bile, se respinge cu 33 voturi contra 12 şi 1 abţinere.
Amendamentul d-luî Stătescu se primesce cu 36 voturi contra 10,
Se dă citire aliniatului privitor la colegiul II de senatori.
D. Fleva propune la acest aliniat următorul amendament:
Mal fac parte diu colegiul al II-lea comercianţii şi patentării cari plătesc o dare către stat de cel puţin 60 lei pe an.
Amendamentul se pune la vot, dăr re-sultatul e nul, senatul nefiind în număr. Şedinţa se ridică la ora 6.
că guvernul nu va adera în urmă la asemenea măsuri de cât dăcă ar avea o garanţie de succes.
Principele de Bismarck a plecat la Frie-
drichsruhe.
Klausenburg, 17 Maiii. — CâţI-va studenţi d’al universităţii a făcut o demonstraţie contra 4'arel°r româneşti Gazeta Transilvania, şi Tribuna ale căror exemplare le ai) ars în public.
Ordinea n’a fost turburată
Constantinopole, 18 Maiă. — Tăte Puterile afi ad erat la numirea d-lul Kristo-vicl în postul de guvernator al Rumeliel Orientale.
Poarta a decis d’a schimba armamentul actual al cuirasatelor săle, înlocuind mal cu sămă tunurile Ârmstrong înCărcându-se pe la gură prin tunuri Krupp înărcăndu-se pe la culată. Pe lângă acăsta Părta a comandat campaniei Franceze „Forges et Chan-tiers" trei vapore-torpile, din cari două de 1 -ia clasă armate cu mitralieze ordinare; acesta afectat special la apărarea porturilor.
Se asigură că acăstă decisie a fost provocată prin armarea maritimă a Greciei.
o parte din garderobă aă scăpat singure de foc, mulţumită porţelor de ier cari despărţea interiorul teatrului de aceste diferite părţi. Teatruli) era asigurată pentru 400,000 floriul la societatea France ungară.
Ultima ora
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
(.Agenţia Havas)
Londra, 17 Maiii. — Gazeta St. James anunţă că cabinetul engles a hotărît a >regăti aprope îndată o expediţie pentru Ihartum; se crede că ar putea pleca pe la :înitul lui Iuliu, adică îndată ce crescerea Nilului ar permite trecerea de mici vase cu vapor cu cari ar transporta trupele.
Berlin, 17 Maiii. — Camera deputaţilor a Prusiei a respins prin 168 voturi contra 116, propunerea d-lul Windthorst cerând revisuirea organică a legilor eclesiastice. înainte de vot. ministrul cultelor declarase
ii pentru 5 franci
TOT CE SE POATE AVEA
de o buna cualitate la
MAGASîN de BLANC
BUCURESCI
23. Calea Victoriei, lângă magasiunlGeifaner
Pentru 5 franci 24 batiste colorate bune. Pentru 5 franci 12 batiste de olandă.
Pei ti u 5 franci 12 şervete albe său colorate pentru ceaiu.
Pentrn 5 franci 6 şervete de masă de aţă curat!
Pentrn o franci 1 masă albă său colorată pentrn 6 persdno.
6 proBdpe de aţă.
Aceste seivî ai) fost publicate în ediţia de Sâmbătă sără şi de aceia le mal reproducem şi pentru cititorii din capitală.
Londra, 17 Maiii.— Se telegrafi&jă diu Cair la Daily News că Mahdi ar fi părăsit El-Obeid pentru a merge asupra Khar-tumului.
Dupe acelaşi <Jiar, guvernorul din Don-gola ar fi considerat ca trădător al guvernului egipten.
Berlin, 17 Maiu. — „Gazeta Germaniei de Nord" declară că tote noutăţile, publicate de ţUarB asupra apropiatei logodue a principelui Alexandru al Bulgariei cu o prin-cesă a casei regale din Prusia, sunt cu totul inventate.
Niş, 17 Maiii.—Trenul special, purtând pe membrii Cabinetului şi un mare număr de deputaţi, a sosit la Niş erl sdră la 7 ore şi jumătate.
Vie na, 17 Maiii.—Tot interiorul Teatrului oraşului, împreună cu scena, a fost cu totul distrus de incendii). Biurnul administraţiei, biblioteca, locuinţele particulare şi
Trenul de la 11 şi jumătate ce sosesce de la PitescI a adus aţjl cadavrele a doul cautonierl omorîţl la un canton diutre Chi-tila şi Bucuresci. Nenorociţii fuseseră înjunghiaţi, precum se crede a<jl ndpte chiar, de nisce miserabill cari aflaseră că victimele lor primiseră Idfa fie-care de 10 franci.
Banii nu s’at) găsit şi prin urmare stimulul crimei a fost jaful.
Unul din cantonieri lasă o soţie şi trei copil.
P611C la ora 11, parchetul n’a fost uvi sat de acest omor.
NAŢIONALA
Societate generala d’asigur. in Bucuresci
Recolta anului trocut a fost bântuită în mod simţitor de grindină. Dbcă pagubele nu se resimt atât de agricultori, acesta se ddtoreşce numai asigurărilor.
Naţionala, cu tdtă mărimea daunelor, a reuşit a mulţumi pe clienţii săi daunaţl prin despăgubiri ier pe cel-l-alţl făcându-I să participe la câştigul realisaf.
Şi estimp recolta este mult ameninţată de grindină. Agronomii prev8<j?tori nu lasă la voia întâmplărel munca lor. Publicul asigurător care a avut ocasiune a vedea Naţionala la lucru, scie în ce mod eaUşI a împlinit ddtoriele el, şi suntem siguri că ne va arăta şi estimp încrederea asigurând productele în contra grindinel la „Naţio-nala“ prin agenţii din provincie săli prin subsemnata Direcţiunea Generală
Str. Carol I, Nr. y
Hq oroniiof 0 Parte die moSia v,ă~
L/t/ dlullUdl daiă, districtul Mehedinţi precum şi a treia parte din moşia Greci districtul RomanaţI. Cu începere de la 23 Aprilie anul viitor. Pentru amdndouă a se adrpsa Calea Victoriei No. 118 Bucuresci.
Grande victoire de la Science
A m	1 ^«1! ««., wi un	officiellement examind, avouă et re-
1 wiwJJAXOjJ w,lXli commende par Ies autorităs de la mbdicine, gudrit positivemeut et radicalemeut eu tout cas la plus terrible de tout Ies maladies.
COMME TOUTE
autre
MALADIE DES NERFS
['EPILEPSIE
Pentru 5 franci Pentru 5 franci
Pentru 5 franci 1
Pentru 5 franci 2
Pentru 5 franci 1
cămaşă de damă brodată de olandă.
cămaşă de bărbat cu piept de «landă.
perechi de ismenecroisd englizesc.
camisol şi 1 pereche pantaloni de d-me brodate. 12 gulere pe alese qoadrnple ti perechi de manşette.
6 perrchl de ciorapi englezeşti.
1 corset cu balenă veri abilă 1 cearceaf fără cusătură.
6 batiste de aţă brodate.
6 batiste brodate de colori
L’Antidpilipticnm est aussi d’une graude importanee pour tous Ies personnes, qui en consăquence d’une fâcheuse accoutumence souffreDt d’uu d^rangemeut du genre nerveux et des etats de faiblesse; dejâ des milliers de malades lui doivent Icur gu&'i-son un fait incontestable qui dans beaucoup de journaux du pays et de l’dt anger a trouvă uue expresione avouee. L’Antiâpilepticum est expedia en emballage â 6 fla-cons et Pinstruction contre remise pe 25 francs ou remsoursement de poşte.
Le succăs est garanţi, seulemeut dans Ies cas extraordinaires une double dose est k . prendre. — Commandes sont â adresser au depot-gtindral du 3Dr. KIRCHNER. /
BERLIN, NW., Brueken-Allee
Pentrn 5 franci Pentru 5 franci Pentru 5 franci
Pentru 5 franci Pentru 5 franci Pentrn 5 franci Pentru 5 l'rancl
şi cu monograme
Pentru 5 franci 10 coţi de cârpă veritabilă şi fOrte soîidâ.
Pentru 5 franci 7 coţi de pânză de Rum-burg veritabilă.
Pentrn -5 franci 6 cravate colorate pentru vară de creton franţuzesc.
Afară de aedsta se mai gă-sesce la Magasinul de Blanc, Bucuresci, Calea Victoriei No. 23 lângă Magasinul d-luî G-ebauer, un Mare asortiment de pânze, Teţedemese, Şervete, Batistă, Rufe de prima qualitate pentru dame şi bărbaţi şi Chalurî lungi. Tdte acestea cu un precifi ne mal . amjit de eftin.
PENSION
| pom jouses demoiselle

et dames Instructioi
O

A
complete a
Sciences i

s>
C>yetARTS

Bouievard
A R I S
MaMerDes.
iVo. 130
Specială în tot soiul de
0 buna menajera
Dulceţuri, Vişinate, Murături, Conserve etc. şi tot ce depinde de menagiul casei. Do-resce a se angaja unde va avea trebuinţă. Adresa : Str. Plevnel No. 129.
MSI ST Uf Al prâvăliele cu mal W £ la L m ii C multe încăperi din Calea Gnvitza No. 117 ce dat) venit a-nual de 3000 lei nuol şi deosebit pentru cumpărător un bun avantagiî).
Mme Julie Mihaiu
Renumita Chiromantistâ şi phisionomistă sfiu ghicitorea dup6 ştiinţa de o.cie şi destinul personelor prin căutarea palmei, s’a mutat din strada Victoria vechi în (str. Popa Tatu No. 78, lângă plăpâmar) de la orele 8 diminua pfină la 9 ore sdra.
Ofjnnin fjînnnnnn având diplome peutiu lim-uailid 11 (lliUUDd. bele franeesă şi germană, cunoscând şi limba română, bnnă pianistă, dorcsce a intra ca institutdre într’o familie s’aîi ca damă de companie. A se adresa, Strada Dorobanţilor, No. 71, do la orele 11 dimineţa până la 3 p. m.
Parfumsrie si Sapunerie
Calea. Victoriei, vis-a-vis de Palatul Regal.
Recomandă Marele seu deposit de
Parfunerie, oljete le ta, sticlărie si Maţi ie Paris
PRECIURILE MODERATE
iTELiiR
59, Str. Isvorul. P. KEILHAUER Str. Isvorul, 59.
Pompe de tote sistemele. Pompe nuoî de transvasat vinurile. Fontâul d’applique şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot felul. Tuburi de fier, tucifi şi plumbu de tote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
TnM speciale pentru latrine si scurgeri cp accesoriile
Sghiaburî de trotuar şi Lighianurî de coborîre inodor, etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTAT!
Vase, Socluri, avusuri, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
Furnituri şi InstalaţiunI complete de băi
Hi CONDUCTE PE APA
In acest atelier, se g-ăsesce şi Scule pentru zidari şi pietrari
H!SE RECOMANDĂ!!!
LOTTERIA
Autorisată de înaltul Guvernil
pentru reconstruirea
Bisericei lin orasiel Braila
cu patronagiu
S-ţii Apost. PETRU şi PA VEL
650 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
Costal Metilii este mutai 1 lei
Biletele se pot cumpfra de la comi-(tetul lotteriel (str. Bisericei) precum şi de la persouele care aă biue-voit să se j jînsărcine^e cu desfacerea lor.
Lnteria artelor decorative
la Palatul de Industrie diu Paris
Tragerea definitivă e fixată la 30 Iunie viitor. Acestă tragere coprinde don§ milione franci de loturi, plăti-J bile în argint la Banca Francieî, îm părţite ast-fel: Un mare câştig de jumătate milion franci, un câştig ide 200,000 fr.; 4 câştiguri de 100,000\ ifr.; 4 câştiguri de 50,000 fr.; 8 câştiguri) |de 25,000 fr.; 20 câştiguri de 10,000 jfr.; 100 câştiguri de 1000 franci; 400, câştiguri de 500 fr.
Preciul oii Bilet e l leu j
A adresa suma costului biletelor cerute în numerar, ces sau mandat la d. Henri Avenel, director general al lo terieî, la Palatul de industrie, la Paris
| TIPOGRAFIA MODERNA
t-i/iiS
U
C i, strada Academici,
Stabilimentul tipogr. e/cctueză Imprimate pentru autorităţi, U-vrage scolastice şi sciinţiCce, ijiare quotidiane şi hebdomadare în tdte limbele modere — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de visită şi decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi orl-ce alte lucrări atingetoare de acestă artă, îu diferite mărimi şi colori, etc.
tre»
era
cert
cert
î=—i
E—•
Asemenea se însăremesă şi cu Broşare de cărţi, Cartonate şi elegant poleite. Registre de comptu-bilitate de diferite mărimi şi cua-lităţl, Obiecte dc inginerie, birouri şi can celaril. Diferite cartonage, etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru moşii, păduri, mori, etc, etc.
Pentru mal uluită înlesnire
autorităţile administrative şi comunale pot face eererile pentru materialul necesar prin scrisori francate înaintând costul
gaa^asa—mms
Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No. 24.
www.dacoromamca.ro
MERCURI 9 MAIU 1884
IN BUCURESCI Şl DISTRICTE 10 RĂNI NUMERTJL
ANUL XY No. 3591
ABONAMENTE
i’ENTRU CAPITALĂ
Pentru un an . . „	şăse luni .
„	trei „ ,
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . . Lei 30 »	şăse luni....	„15
»	trei ............... 8
PENTRU STREINfiTATE
Pentru un an...........Lei 40
şăse luni...	„20
„ trei „ . . . .	„12
Abonamente se fac la 1 si 15 a fie-cAreî luni
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilâ.
Epistolele nefrancate serefusă; ar-ticolil nepublicaţî se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franoia. Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Micoud, 81 Fleet Street. E. C. London.
Austria.HasscnJclewer,ot Comp.Wion. Ungaria. D. Monte Wiest, in Buda-Post- Servitenplatz.
Retlacţiunea Strada Regală No. l£>.
L
Director politic, I. C. FITNDESCU
AVI8
Toţi d-nil acţionari al societăţel „TIPOGRAFIA TELEGRAFULUI sunt invitaţi mâine, Miercuri, 8 ore săra, în localul redacţinnel, strada Regala Nr. 15, spre a decide dăcă asociaţinnea merge înainte s6fi se disolvă. La cas de a nn se întruni mâine săra său eel mult Tineri sără, tjiarul se consideră desfăcut de orl-ce angajament şi ’şî va păstra independinţa sea de altă dătăi rămâi nd ca acţionarii să se adreseze către comitet şi casier, spre a-şl primi banii ce aă vărsat.
_L
Administraţia Str. Academiei No. 34:.
SCIRÎ TELEGRAFICE
(După ţjiarele străine)
Cluj, 18 Maiti. — Studenţii unguri de la universitatea d’aci ati demonstrat ieri la amia<|I în contra fiarelor Gazetta Transilvaniei şi Tribuna, ar den d tote e semplarele câte s'aiî putut găsi. Apoi se strînseră pe piaţa universităţel şi de aci plecară acasă. Studenţii aii fost întovărăşiţi de peste 2,000 dmenl, printre cari inteligenţa era bine reprezentată.
Pesta, 18 Maiii. — Alegerile pentru Reichstag se vor face în intervalul de la 15 până la 24 Iuniti. Sesiunea viitdre va începe în Septembre.
Viena, 18 Maiii. — Scirî din Cair spune că, faciă cu starea din ce în ce mal rea, administraţiunea armatei de ocupare s’a adresat guvernului din Londra cu anumite propuneri cari au făcut ore-care impresiune. Se fac pregătiri în tăcere, ceea ce arătă că Anglia va mal între prinde încă o detă o acţiune seriosă în Sudan. Nu se scie încă — lucrul depinde şi de împrejurări — decă se va face o espediţiune seridsă asupra Chartumuluî şeii numai o diversiune pentru a des presura pe Gordon-paşa. O parte din armata care s’a întors din Sudan a primit ordinul să se concentreze în Suakim unde se începe lucrări mari de fortifica ţie. Pregătirile militare ce se fac iu E giptul de sus dau loc presupunerii că pe la sfîrşitul lui Iuniti, se va începe un dublu atac, din Suakim şi din Egiptul de sus,
Berlin, 18 Mal. — Principele Vilhelm va înmâna Ţarului o scrisdre autografă a împăratului Germaniei. Principele Bis-marck a plecat la Friedrichruhe.
-In Reichstag s’a desbătut ieri propunerea d-lul Windhorst d'a se revisui legile din Mal. Reichstagul a petrecut pe socotăla oratorilor clericali şi, ascultând declaraţiunea guvernului că e gata să trateze de îndătă ce va avea garanţii că tra ţările vor duce la un resultat, a respins propunerea.
— Kreuzzeitung sfătuesce pe naţionalil-liberall să colaboreze la reforma socială proiectată de d. de Bismarck şi să intre ast-fel în luptă cu liberalismul.
climă aşa de caldă ca a Sudanului. Me- fi iâr turburată, orf-cine va acusa‘guvernul va fi acusat şi pentru ase- sus până jos, în armată ca şi printre civili. morial diplomatique crede că propunerile guvernul că a provocat turburarea, jmenea fapte, de sicur nu vor fi a- Intr’o asemenea situaţiune, nimic nu pote făcute la Madrid în acest sens vor fi bine şi acâsta n’ar fi de cât drept. jcusaţî de cât acei cari au provocat. I fi mal nepotrivit ca un guvern reacţionar; primite.	„ Decă, mâine, la eşirea de la o Acâstă intenţiune dâtă pe faciă, ori cum s’ar purta, el e condamnat mai
Londra i« m	t p . întrunire, partisaniî oposiţiuneî’şî ar ori-cine păte să vă$ă că guvernul, dinainte: fiind consecuent cu sine însuşi,
anunţă că onvBrnn'i n hntsraTtă înrTna Ipunc în caP s6 facă 0 nou6 mani- făcând apel la poporul capitalei, nu U va produce o crisă violentă în care se m-eeâtirt nentrn n P^ncriiiinnp ’a«tnnra festaţiune> înţeleg o manifestaţiune a făcut-o de frică, ci tocmai fiind-că va frânge; cedând, guvernul reacţionar va n, , p „	, P *	• - ,p imposantă şi pacînică, şi dăcă, din are încredere într’ânsul, în patrio- U înlăturat de la sine.
Chartuniului. Trapele vor porni	nenorocire/0etaţenil, partoan! ii gu- tomul si bunul m simţ. Acel cS-
o vapOro mal mic, von. putea intrai,^	*pun’ePla aoăsta, 0Bpi. ruia „ | frică nu pr00ed|	ci
’niunea publică ar fi unanimă spre a se rd^lămă numai pe forţa brută a Atena, is Maiii. - Regele George va|acusa 8'uvernulQ de a fi plătitti pe jandarmilor şi a armatei.'
pleca, la 2 Iuniu, prin Viena la Peters- agr®sorL „	Partidul conservatorii o sciă a-
burg	„Ecă ce a făcut d-nul I. C. Bră- câsta.
tianu, Zicând : „Comptez pe popula- --------------
Roma, 18 Maiii.— Vorbind în şedinţă Iţia Capitalei pentru a ne scuti să i publică despre poetul Prati, mort nu de {recurgem la forţa armată.“
INFOllMAŢlUiVl
Maj. Sea Regele a lucrat a<|î diminăţă cu ministrul nostru de interne, d. Chiţu. — o—
Ieri seră s'a ţinut în localul societă-ţel Carpaţil o întrunire a junime! universitare din Capitală. Acâstă întrunire a botărît să protesteze în contra ne-
eraoţionat presa austriacă.
Paris, 18 Mal. —Se asigură că proiectul de revisuire ţinteşte la scoterea legii electorale pentru Senat dinjCoustituţiune, pentru a putea fi apoi modificată pnn-tr’o lege ordinară. Debats anunţă că re-visuirea va ţinti şi la aceea d’a nu se mal putea schimba pe viitor forma de guvern.
Consiliul de miniştri a hotărit săcără pentru Touking un credit de 38 milidne; în acâstă sumă vor fi coprinse cheltue-lele necesare pentru esploatarea Deltei şi pentru construirea de vase.
— Memorial diplomatique anunţă că diplomaţia europânâ se ocupă cu primirea eventulă a Spaniei la conferinţa internaţională asupra cestiuneî egiptiene. E drept că Spania nu e o putere mare şi nici nu e atât de interesantă în marea Me-diterană ca Anglia, Francia şi Italia. Ea pote aduce inse mari servicii pacificării, de vreme ce trupele sâle sunt cele mal potrivite pentru a purta resbelu într’o
De câte-va ^ile, $ice Pester Lloyd, Spa-
puunua uespre poetui rrau, morc nu aer—Inia face iârăşî sgomot în Europa. E ade-T	111
mult, preşedintele Senatului, bătrânulu „Cuvinte nenorocite, inspiraţiune	"	°	,n.rpCm . ... demnei purtări a junime! maghiare fa-
Techio, Zise că viaţa poetului a fost a- M Şi mai nenorocită!	Lirile privită la	""“"î dinC1UJ’ * ^
mărită de faptul că o parte a patriei . „Cum! acest guvern care este sus-J	F Gpouww, —^
zace încă sub jug străin; ducându-se în |îinu^ nisce maiorităţî cumu nici ^	^
mormânt, poetul a luat cu sine speranţa ™ guvern n a mai avut, nu numai lt j^ege]uT Alfons anul trecut iu Paris, ,	.
că va veni o vreme când tot ce e ita- in România, ddr m nici o ţdră a-fiară. jia*junije 0ficja|e dintre cele două guverne protest se va desbate şnscăb astă-^I seră,
n-- -------- ti.-,:., . x. ^------ * Ide Francia în primii ani aî imperiu- , „	,	'	* .. .. când va avea loc a 4nna înimniro „ in_
i w	.	... sau netezit, der subt acestă suprafaciă li- ■ -v	..
lui, —acest guvern, care se pretinde ...	. ,x . F „ .Inimii universitare
a fi susţinuta de intrtga ţârii, tre- “,8c,tS’	î' «“
murâ in facia une! manifestaţiuni a m£^!î'ar7e 15e,eJ.	.. . ler Chiţu, ministru de intenie,
A se vedea Ultime Scirî pe pag. IT. oposiţiuneî! “	Dările de semă francese despre eursulti mtorcându*se de la k’Camară, vădu în
Nu vom respunde la prima între. evemmente,or diQ sPania îneSresc ^ maI Pdrta otelului Avram trei săteni. fD-sea bare fiind-că nrea este e-lumdtă Totî muit Sltuaţiuneal de î1 nu e nevoie d’a- se opri şi întrebându-I de unde sunt,
BUCURESCI, MARTI, 8 MAIU Isciti’că nimeni n-a voit sâ impediceK“-	P™'1! Pri“ »Pris"4	»*<■ Teleorman ţi at venit
Cum am spus	şi alta	dâta inten-	întrunirea din	sala	Bossel,	nici	lim.	™l»«. »™rile	suet deşte! de grave. Ie»	ca dehigaţ, spre a lua	parte la serbările
'-'uin uni opun	şi cubd	uciid, mutiii	„ ., \	.	,	.	resumatal celor	petrecute dilele dm urma	dileî de 10 Ma ii.
ţiumle omului nu pbte sâ le ascundă bagiul oratorilor, ori cat de violent	r	nPt,.inaP J 5 ^ lili! cb-i K- .	, .
nici cel maî gros nor al pasiune! a fost el, ci numai manifestarea pe SpafDia’ resum“tu care se petunde al D; 1min,'ltru Chiţu bine-voi a i întreba când ele sunt rSQ îndreptate Un cu- strade dupe miedul nopţel, şi cu deo-	pS aci' .....	....	c ! ^au Procurat mijldcele de trans-
vânt un uest o mişcare risines^ sebire la Palat.	,	m'1	“ p"	guver' port S‘ ds	•» capitala iu deou-
norul şi intenţi'unea cea mk ascunS Primul ministru, nand a acut de- “	'““"f ţ6 %eaf' ,f <im. f41! sul acestor 4ile le a ^ vini la
apare la lumina marJ In t6m goU- daraţhmea pe care d-lor o califică PeUte’ cUn 4m“de 2J tA,prlUe.Vl “b"™	„
ciuneael	de nenorocită, a fâcufo tot pentru »ml5'«e gener»»; tnJetui acestei m.^n, Raportorul nostru de Ia Cameră, care
Am probat acâsta prin căte-va e-	<=asul când s'ar reîncepe şi s'ar re-	»?“	Zor,Ilat p“81se ®ef’a «■ f*	“.afla *“» la ,ac&ta. ™ •»*«» * d-
semple date dilele trepte Cu tâte	peta aceleaşi scene. Atunci guvernul	ţ ““	m‘c 0,ă*T du “j"'. FrT1* aP,r°Pe	m,nlstru 0hlt“ 8-a	manifestat supira-
acestea suntem siliţi a mai reveni	va lăsa sarcina	menţinere!	ordine! T '71118"6- Ia	acela? top farti dale f f. sea « autoriBţile administraUve
căcî ne silesce o	fâie a OMsfflune ’	cetăţenilor.	cat0,"’a	Pers“"e' cara >" "raţele	n'au esecatat severele	sâle ordine de a
,^e ,S.!®SP®. ° MlG a opos »mn a ’	,	.	din provincie aveau să conducă mişcarea, se trămite delegaţii cu o di maî nainte
şi astă dâta f<5ia care se inspiră de	Pentru ce cuvintele sunt nenoro-	Minigtrnl de interne dădu îndata ordiJde	l0 Maiu, seu cel	mult cu două ier
ia d. Georges Bibesco, şeii de la acei	oiţe şi mspiraţmnea maî nenorocită?	sg se	aresteze acele pers6ne; ?i miniSterul	nu	cu 3 _ 4 dile maî	nainte
carî îl inspiră şi pe d-sea.	Pentru ce se va acusa tot guver- de estern8 ceru guvernulul frances să su-	-o-
Se sciă că guvernul liberal a fost nul ddcă mâine, poporul Bucuresci- pravegheze fruntaria. Cea mal mare parte Răniţii ultimului răsboiii au sosit în atacat, ocărit, calomniat şi maltatat lor, v6<Jbnd intenţiunile şi scopul o- din arestaţl aparţineau armatei, şi numai caPifcaIă pentru serbarea <jileî de 10 Maiti. cum nu s’ar permite nici într’o ţeră posiţiunel, în facia uneî manifestări, L infimă minoritate eraă civili membri ne-1Vor lua Parfce ,a serbara numai câte 3 din lume, fie ea cât de liberală, pen- fie şi imposante, ar veni într’un nu- Lsemnaţl aî partideî republicane. Der nu tru că a trimis forţa publică spre a	măr şi	maî imposant şi	ar opri pe	trecuseră îacă patru.deci şi 0pt de ore de
întâmpina pe pacîniciî şi nobilii mem-	facţioşî	de la împlinirea	dorinţelor	când	conspiratoriî se aflaQ ÎQ mchisore, când
brii aî paitituluî conservator-libe- sdle.	{prefecţii primiră ordinul telegrafic d’a pune
ral de a merge dupe miedul nopţeî Decă oposiţiunea are opiniunea pu- LumaI de cât în libertate pe toţl civiliI a.
ca s6 turbure liniscea Regeluî şi a blică cu ea, după cum a declarată restaţi. Causa acestui ordin a fost scirea cetăţenilor din capitală.	mereu, dăcă are totă inteligenţa şi primita la ministerul de rfisboiu, că în ar-
Acest fapt a devenit un cal de	bogăţia	alături cu dânsa,	pentru ce	maiă	s; marina nhsprvJi . Ara „arp mi- ,.
bătaie al oposiţiuneî prin care a voit	îî este	frică de popor şi	se supără	j car6;	^ că miîitariî se vor ridica în masă	tel6’ alergarea cu °bstac°le (Steepe-Chase)
rrniţi de fie-care judeţ.
—o—
Duminică 13 Mal vor avea loc alergările de primăveră din d’întâiu. Se vor alerga cinci curse pentru'care|s’au luat 20 de inscripţiunl afară de cele carî s’ar maî adăogi până la 10 Maî.
In acâstă <Ji se vor alerga, între al-
să escite ura şi dispreţul public con-1 pentru că primul ministrul a făcut |ddcă' gUvernui va lua măsuri aspre în con-1 ^ piemml damelor m «a16 numai ofl“ tra dmenilor de la putere şi a par- apel la el? Fiind mulţimea cu opo- tra republicanilor. Ast-fel guvernatorul Bar-tiduluî liberal-naţional întreg. S’a fă- J siţiunea, şi partisaniî guvernuluî şijceionei fu nevoit se elibereze p’un repu-
cut dm el chiar un act de acusa- guvernul nu vor mai putea resista blican care în aiuu « insultase !a oDerâ în L Prmtl®. ca“ angajaţi sunt patru cu to
tiune dirăndn <5P ca qnpr mri nrtrta uneî manifestări imnosante“ si vor - ,	, J n insultase .a operă în tui n0] dm cari unul este crescut în ţeră,
ţiune, gicenau-se că acei cari portă j unei nidriiiestdri ..imposante §ivor|modld cej maj grav-; ca satisfacţmne, gu- fcrej imp0rtaţî din Anglia *
Curtea va onora cursele cu presenţa eî. Pentr’ înlesnirea publicului un servi-
masca liberalismului, prin asemenea j cădea de la puteie.	Ivernatorul primi marea cruce a ordinului
procedură, aii asasinat libertăţile pu- j Etă dâr t<5te asicurările date că | Isabela.
blice.
D. Prim-ministru, răspunzând la interpelarea făcută în Cameră, privi-;ăre la intervenirea forţei publice pe 3iaţa teatrului, şi având în vedere caşul ce s’a făcut din acest fapt, a declarat că dăcă oposiţiunea va reîncepe, nu va maî proceda ast-felu, ci va eompta pe populaţmnea capitalei pentru a scuti guvernul d’a maî avea recurs la forţa armată Acâstă declaraţiune francă şi în-tr’ adevăr liberală, a supărat tot aşa de mult,—decă nu maî mult încă,— ca intervenirea poliţiei, pe cei de la făia d-luî Georges Bibesco, şeii a inspiratorilor d-săle. Ei califică lim-bagiul primului ministru de mala-dresseet premtditation, şi întrâbă: „ce va să Zică decă oposiţiunea va reîncepe ?“ Ce să reîncepă? De a ţine întruniri, de a’şî espune vederile sele, de a critica actele guvernului şi de a ridica lungi aplause ? “
Apoi fac comentarii în sensul lor.
„Dăcă, mâine, Zic eî, oposiţiunea va ţine o nouă întrunire, şi decă, din întâmplare, acâstă întrunire va
guvernul, la o nouă repetare a fap- Acestă versiune trebue să fie adevărată, i ciil dG omnibuse Va funcţiona reeulat de
tulul din nâptea de 28 Aprilie, nu L adevăr, în dilele de 27 si 28 Aprilie	om“e ™^ţiona regulat de
„ _ „	. ^ „ , vi- 5 t» 4.	™ <i>ieie ue 41 şi	Apune, ja u ore m J0S intre banera Mogoşoei
va mai aduce forţa publică. Pentru mal în totă Spania s’aii întâmplat atentate L câmpul de alergări
ce nu sunt mulţumiţi membrii coa- de cale ferată; în Alendia, în Cataloniaj* PreZ i0CUru0r 40 şi 30 bani.
liţiuneî cu acestă promisiune care îî | între Barcelona şi Villaniiera, în Lerida, 111 j	—o —
lasă stăpâni pe mişcarea opiniuneî Iaen şi în multe alte alte locuri; şinele sunt Aflăm că aţU s’a început ancheta privi-
publice?	scose, tunelele sunt aruncate în aer, podu- tore la omorul comis ieri ps şoseaua de la
Să spunem noi pentru ce.	(rile drumurilor de fer sunt dărîmate. E Chitila.
Oposiţiunea scie că nu are popularitate în capitală, precum nu are nici în ţeră. Ea nu contâză deci de cât pe un scandal şi pe vărsare de sânge prin care să deviă martiră a libertăţilor publice. Cu intervenirea cetăţenilor, cum voiţi ca să ajungă la acâstă dorinţă, când numărul lor e mare şi al coalisaţilor aşa de mic in cât se pot perde în mulţime!
Eî ar fi voit dâr maî bine o repeţire a faptului de la 28 Aprilie, căcî astă dată, venind cu revolvere, după cum aii declarat singuri, ar fi putut ajunge la scop şi guvernul ar deveni asasin. Cu intervenirea cetăţenilor merg alt-fel lucrurile. Acel care ar întrebuinţa revolverului, DumneZeii scie unde ’şî-ar găsi scăparea, şi, cu tâtă afirmarea fâieî de care vorbim, că
peste putinţă ca aceste atentate sS-şî fi luat nascere isolat, în aceleaşi două ^ilc, în locuri atât de depărtate unele de altele. înţelegerea deci esista. S’a crezut, îu străinătate, că moliciunea guvernulul isvoresce din faptul că alegerile sunt la uşă ; acestă versiune nu e adevărată, pentru că în Spania orl-ce guvern, chiar cu programa cea mal absurdă, e sigur de reuşită.
In Ziua de 28, o bandă de soldaţi cari fuseseră internaţi de anul trecut la Augou-lâme, în Francia, trece fruntaria şi începe a prăda; ati trebuit să vie trupe numerose pentru ca să respingă acâstă bandă înapoi peste fruntarii. In noptea de 28 spre 29, un maior, câţl-va oficerl şi mal mulţi soldaţi părăsesc postul ce le era încredinţat şi fug în munţi, unde sunt prinşi după două Zile. Seria acestor mici revolte e forte mare. Ele arată că spiritul public e frământat de
Sunt arestaţi câţl-va din vagabonZil cari suntă bănuiţi a fi luată parte Ia acestft omoră.
— o —
D. principe Uruzoff, plenipotenţiarul Rusiei pe lângă Maj. Sea Regele, se află la Viena.
Excelenţa Sea plâcă Zilele acestea la Pe-tersburg, unde se află chemat de ministru! de externe al Rusiei.
—o —
In Brăila a apărut un noii organ do publicitate, Trompeta, care va susţine pnncipiele partideî liberale naţionale şi va apare de două ori pe săptămână.
Urăm noului <Jiar viâţă lungă.
—-o —
Regimentul al 4-lea de linie, de sub comanda d-lul colonel M. Holban, ce făcuse garnisona în oraşul Ţulcea, a sosit
www.dacoromamca.ro
2
TELEGRAPHUL
Duminică 6 Maiu la orele 3 p. m. cu vaporul Ştefan cel Mare în oraşul Galaţi şi a doua <|i, la orele 7 dim., cu un tren special a plecat la BucurescT unde este permutat:.
— o—
Se cjice, scrie Unirea din Tărgovişte, că M. S. Regele va visita Tărgoviştea pe la jumătatea lunel lui MaiO, când va inspecta şi regimentu de dorobanţi.
Construcţiunea pavilionului de la băile Puciâsa, scrie tot Unirea, va începe în curând. Pavilionul se va lucra în regie de către d-nu inginer al judeţului. Ne fiind fonduri îndeajuns, s’a hotărât a se face anul acesta numai partea centrală, şi la anul viitor aripele laterale. Pentru esecutarea lucrărei s’a constituit o comi-siune compusă din d-nii G. Pruncu, prefectul judeţului, St. Mărculescu preşedintele comitetului permanent, N. Bru-neanu, directorul gimnasiului, şi Petre Petrescu casier. Sperăm că anul acesta vom avea o parte terminată din pavilion.
SCRISORI DIN BASARABIA
Corespondenţa pârtie, a „Telegrafului^
ChişincU. 30 Aprilie.
Statua repausatnluî Jar —Bustul lui Alexandru Puşk:n■ — Miseria în fertilă şi bogata Basarabia.— Semănăturile de trimnă.
In fine mult aştepta statuia repausatuluî Ţar, turnată în bronz dupe modelul lui Opecuşin, a sosit la gară. Scirea despre acesta sosire a fost bucuria c’am turburată a partidei ruse. D. Theodor Semigradoff, şampionul de frunte al so-cietâţei nostre de parveniţi a dat un picnic unde libaţiunile ă la russe au culcat nu numai la pământ pe cei mai tari din luptători, ci şi pe gingaşele lor dame, al căror frumuseţe, cu tradiţionalul nas mongol, se află aşa de duios cântată de bardul Eschimas. La acest picmic patriotic aii asistat tâte autorităţile nostre publice, având în fruntea lor pe venerabilul curtisan al secsuluî frumos, generalul Constantinovici, gu-vernorul Basarabiei.
Statuia în cesiune se află însă la gară şi transportul eî, precum se (Jice se va efectua numai Vineri, 3 Maiu, fiind su-praveghetă de d. Opecuşin, sculptorul rus, în personă. D. Opecuşin se află aci şi a descins direct la palatul guverno-ruluî. Bizară ţâră — acâstâ sfintă Rusiă unde poeţii, sculptorii, literatorii etc. etc. al căror nume sunt absolut necunoscuţi publicului inteligente, se află înregimentaţi în rangurile biurocraţiei, fără ca artele lor să sufere pentru acesta. Opecuşin se consideră, ce este dret prin TJkasul imperial, de sculptorul de frunte al casei imperiale. Aşa fiind voiagele sele se fac pe comptul poliţiei, iâr ono-rariele ce ’i se plătesc pentru preduc-ţiunile artistice din fondul secret al secţiune: 3 din poliţia politică.
*
* *
Statua va fi pusă pe piedestal filele acestea, se crede că în <£iua de 12 Maiu vom fi martorii unei serbări pompose. Naturalmente, că în viitorea corespondenţă voiu vorbi negreşit despre acâstă tristă serbare. In ceea ce privesce însă bustul lui Puşkin, celebrul poet rus, apoi, precum am auţlit, inaugurarea sea în alea Teilor se află remisă la calendele grecesc!. Se c|ice că acestă disposiţiune este luată de actualul ministru de in-
terne pe cuvântul că Alexandru Serghee-vici Puşkin, a fost esilat în Basarabia de către ţarul Nicolae şi că este necuviincios a ridica statuia tocmai acolo, unde poetul a suferit pedâpsa meritată. Precum vedeţi, e o logică guvernamentală, care adesea ori diferă mult de logica comună a tuturor muritorilor.
* *
Pe când însă Chişinăul se pregătesce pentru celebrarea desvâluireî statuel im-peratoreluî Alexandru II, în judeţele So-roca, Hotin şi îd partea nordică a judeţului Orhetl, bântue miseria mare printre poporaţiunea rămaşilor (moşneni). Anul trecut n’a fost tocmai bun pentru acâstă parte a Basarabiei, iarna era grea pentru poporaţiune şi bucatele s’afi consumat, fără ca ţăranii să pâtă pune la o parte grâul şi porumbul de sămânţă. Acum când a sosit timpul de a ’şî se-mâna câmpiile arabile, o mulţime de pe-tiţiuni sosesc din acâstâ parte a ţăreî cerând un ajutor de la Zemstvo. Precum vă puteţi închipui însă, cererile sunt înmânate târziii şi cea mai mare parte din petiţiuni se vor pune la- dosar Ce vor face satele, cari sunt prin urmare lipsite de hrană şi ale căror câmpuri nu vor fi semănate ?
Fiind că am atins acâstă cestiune. fiind că vorbesc de miseria nâstră, să (Jicii dâr câte-va cuvinte despre starea semănăturilor. Până acum semănăturile de tomnă sunt bune; grâul merge chiar forte bine, der dâcă ploile nu vor înceta puţin în judeţele nordice apoi vom avea paie multe în detrimentul spicului. Ra-piţa a răsărit şi se crede că va da o bună recoltă pe unde a fost semănată. Acest product a luat în anul curent o desvoltare mare, proprietarii cred că dâcă esportul grânelor va rămânea şi anul acesta în stagnaţiune, apoi vor putea scăpa cel puţin cu recolta rapiţei.
Basarab
---------------------------——
FRANCIA SI ANGLIA
Traducem după Le lemps urmă-tdrea scrisdre din Londra cu data de 13 Maiti, privitdre la relaţiele dintre acele două ţări după tratatul de pace încheiat între Francia şi Imperiul chinezesc.
Scirea încheiere! păcei între' Francia şi China n’a fost primit aci cu entu-siasm. Aş putea chiar spune că a produs supărare şi că supărarea nu s’a ascuns de cât pe jumătate. S’au încercată mai âteifi să se îndoiescă. Şi, negociatorul chinez, nu era deună-dî în disgraţie? Şi d. Fournier, un căpitan de vapor, cum ar fi putut semna un tratat, când d-nu Patenotre plecase tocmai la Peking pen-pru a dicta condiţiele. S’au aruncat apoi asupra gândire! că Francia în tote caşurile, nu era la sfîrşitul greutăţilor sâle, că ar mai fi piraţi de esterminat, ţâra de curăţit, cheltuelî de espediţie de plătit. Cu un cuvânt, în locul simpatiei şi al felicitărilor la cari naivitatea nâstră s’ar fi asceptat pâte, a venit un fe de decepţie la vederea succesului care ne corona întreprinderea. Sentimente rele ale căror cause sunt de mai Jmulte feluri. Mai întâii! rivalităţile maritime şi coloniale, vechile obiceiuri de gelosie, persistă în mijlocul tuturor schimbărilor politicei, un instinct secret care se tre-zesce ori de câte ori e vorba de progresul marinei nostre, său când mani-
festăm pretenţiunea de a avea, şi noi, colonii în depărtare. Aceste rivalităţi, în fundul cărora se ascunde asprimea concurenţei comerciale, se manifestaseră de la primul moment al espediţiei tonki-neze, şi sub formele cele mai supărătore Opinia engleză nu ascunsese că între Francia şi China simpatia sea era pentru acea din urmă. Ea ne pândise greşelile, ne numărase defectele, îi plăcea să numere resursele adversarilor cu cari aveam a face.
Şiare influente, (Jiare mari, merseră chiar şi mai departe; ele se făcură organele diplomaţiei chineze, deveniră in strumentele viclenielor faimosului marchiz, şi cătară să ne intimideze relatând în tâte filele armele pe care guvernulh din Peking le cumpăra din America, vasele de răsboiu pe cari le lua din Germania, trupele numerose şi disciplinate pe cari le ridica.
Aceste simţiminte'atât de neconveninte manifestate de englezi sunt şi resultatul credinţelor lor, —o recunâscem. Ei vo.x-besc de Republică ca de o formă desor-donată, vulcanică, ale cărei efecte nu s’ar nu s’ar putea prevedea. Ei cred că politica fran^esă e politica conspiraţiei şi a revanşei.
Ei credeai! că voiam să cucerim China» sunt convinşi că vrem să punem mâna pe Madagascar; că am vrea să ocupăm Marocul; şi —ce e şi mai ciudat—că am vrea să le disputăm Egiptul, ceea ce-i face să nu dea înapoi faciă cu orî-ce.
Tote astea sunt triste, se înţelege, dâr nedreptele gânduri ce ni se atribuesc tre-bue să ne slujâscă de avertisment. Tre-bue să luăm o formă esterioră mai liniştită, căci ei nu văd că în fundul a-cestor nebunii aparente, bunul simţ şi seriositatea sunt caracteristica fireî fran-cese.
-----------■ -------------------
DW ŢARA
Mort prin argint viu.—Individul anume Ion Parcelea, din comuua Nucetu, plasa Dâlu, scrie Unirea din Târgoviste, întor-cându-se de Ia Predesci, judeţul Prahova unde fusese la un unchiaş, ca să’i descânte argintul viu, lui şi fiului sătt Gheorghe ce ’i lăsase aca3ă, pe drum, în comuna Cor-nesci, a că^utu jos, unde după mai multe chimul a espirat,—spunând în ultimul mo. ment că more de argint viu, pe care ’l a băut Ia Predesci.
Uu dublu omor la laşi. - Citim urmă-torele în România liberă de adf .-„Un nou Othello.
„Ni se comunică, că d. L. B... din Iaşi, surprinzând pe infidela sea soţie în criminală convorbire cu maiorul C..., le-a aplicat teoria lu IDumas fils ■ „Tuez-les car ils vous tueront.!<
„Ia adevăr, esplicaţia a fost scurtă ; câteva focuri de revolver, şi eroii romanului s’au suit amânduoî la cer.
„Parchetul a pus îndată mâna pe acest răsbunător mexican. “
ACTE OFICIALE
Consiliul judeţului Nemţu este autorisat a primi do-naţiunea făcută în folosul judeţului de către d, colonel Gheorghe Rosnovanu, care donaţiune consistă în a ceda, fără vr’o despăgubire, tot terenul necesar pentru traseul de cale ferată §i pentru o staţiune ce ar cădea pe proprietatea d-săle, precum şi a construi cu pro-priele sele spese gara de la acea staţiune.
X
Consiliul judeţului Nămţu este autorisat ca, în ac-
tuala sesiune extraordinar r# de la 19 Maifi 1884, sS sc ocupe şi cu clasificarea căilor naţionale şi judeţiene.
----■■«muiiiiTi m iţKfnrw"1 -
Intemplari din Capitala
Lucruri vechi. — In strada Teilor Nr..., Iocuiah acum patru ani mal mulţi omeni cari îşi făcuseră de multă vreme magicele lor esperienţî şi rădicaseră pe o parte din locuitorii din împrejurimi. Se vedeu acolo, pe la o oră fixă din nâpte, nisce umbre albe dănţuind la lumina palidă a lunel, a-pol se vedea un moment crescând o rază a unei stele, mereli, aşa că lumina scena din curte ca cum ar fi făcut-o sorele. Insă lucrul nu dura —(jic mahalagii —de cât trei secunde, şi trei cântece de bufniţă întreru-pâu spectacolul şi aruncai! totul îu tăcerea şi nemişcarea nopţii.
Esperienţele electrice ce le făceai! locuitorii casei aceleia erai! de vină în acâstă ve3te răspândită. Le adâugia că era cu totul primejdios ca cine-va strein s’asiste la msgie şi de aceia nimeni nu verificase realitatea sgomotelor respândite. De aceia, din <ji în <ji mai mari se făceau lucrurile, şi ajunseseră până acolo în cât nimeni nu se mal îndoia de fabulele cele mal absurde.
Acum, inginerii ruşi ce operai! 1a acea casă sunt pe cale a da lumii o nouă invenţie constând îu luminarea şi încălzirea în aceiaşi timp cu electricitate a localurilor. El al! adăugat pe lângă lampa lor şi un aparat generatar de ocsigen spre purificarea continuă a a ierului de prin locurile subpă-mânte şi închise.
Banii înainte. — Decă lucrurile vor merge tot aşa înainte, bietul birjar, cârciumar, cafegii! nu va mal putea da muşteriului b6u nimic înainte. Va trebui sâ-I ceră banii mal ântâitt. In adevăr, sunt 6meni — 'şi nu puţini — cari după ce beau, mănâncă săli se preumblă, nu voesc să plâtescă cu bani, şi plătesc mal tot d’auna cu înjuril şi ameninţări. Ieri, Adolf Neamţu s’a preumblat mal multe ceasuri c’o birjă şi la cererea de plată a scos un şiş lung din baston, pe care-1 agita în tote părţile.
Poliţia ’l-a arestat.
----------ti&sn&sctUM»----------—
ORONIOA
Daca....
Primiiu o scrisore lungă, atât de lungă în cât de n’ar fi fost Duminecă şi de uu ’mî-ar fi fost urît, n’o citeam. Ba chiar aşa pote că ar fi rămas necitită acea nenorocită scrisore; ceea ce m'a făcut mal mult s’o descifrez e că era iscălită cu un nume femeiesc. Nu voiu mal face prostia de a plictisi şi pe bine-voitorii cetitori al cronicelor acestora reproducând’o îu întregime, cura am făcut cu răvaşul Leontiuel, (căci ast-fel de răsbunare pentru plicsisul meu nu e potrivită) ci voiu, cita numai partea fundamentală din epistolie.
„După cum văd, domnule Paigroţ, dum-neta faci apologia mascată a poligamiei, prin „studiile" d-tale adulterine şi aphro-disiace. Quand la chose est, ăisons le mot. a Zis poetul; de ce n’ai mărturisit că esc! partisanul poligamiei ?....“
Şi mai pe la sfîrşite:
“Dâr atunci, ce se face femeia în sistema d-tale? Adică, ce ai face dâcă al fi femeie într’o ţâră poligamă ?'■'
Nu m’apuc să răspund aceste! anonime domnişore (uitasem se spun că şi d-el declară că e domnişoră, îşi spune vârsta, ceea ce n’ar face de sigur de s’ar sci cine e, şi că se uumesce... Leontina?... Nu!... Cecilia... Aşi!... Că se numesce Elena); nu m’apuc să-I răspund prin o descriere focosă a vârstei de aur, care era cu totul poligamă. Nu voii! întrebuinţa acest mijloc, şi pentru că o parte din întrebarea aceea m’a pus adânc pe gânduri. Eu sfi fiă femeiă! Nu ’mî-a fost dat să am acâstă fericire sâă nefericire; dâr îmi închipui atâtea în cât nu pot eşi din încurcătura gândurilor mele.
Să fitt femeiă! S’ascult cu răbdare tote do-bitociele pe cari le spun bărbaţii când sunt amoresaţl... cu răbdare ? Să le ascult încă cu plăcere, şi să mi se pară câte o dată des-
cepte? A! de aţi sci, domnişârâ Elenă, ce taină e pentru noi ca cine-va să fie subtila, crudă şi bună tot de o dată, francă şi ascunsă, nu m’aţl întreba: „Ce al face deal fi femeiă ?“ căci e o stare aşa de deosebită de a nâstră căci nu ne-o putem închipui o clipă măcar.
Tot cum nu nejfutemft închipui co impresii are paserea îu aeră sâă pescele in apă (cu tote c’acestă diu urmă închipuire e uu meşteşug destulă de bun, mal aleHâ pentru noi, urmaşii Iul Jâroine Paturut ă la recherche... d’une position sociale). Suut încredinţat cu totul că cef mal mari poeţi se ’uşală când vorbesc do eroinele lor, şi le fac să rostâscă nisce vorbe ce nici prin vis nu le-ar veni 1n minte. Ce-aşI face de aşi fi femee ? Nu sciă de loc ce aşi face... căci nu scift ce îusâmnă a fi femee.
Dâr la cea-l’altă întrebare : Ce se face femeia îu sistema poligamă ? potă să răspund cu îndrăsnâlă. Asta o vedem în Orient unde mai trăesce încă tradiţia biblică şi unde femeia primesce credinţa către unu bărbat necredincios. —Seraiul ? —Nu. Blândul Abraham nu’şt închidea pe tovarăşele sâle de pat. Ş’apol nici seraiul nu in« se pure un cine scie ce lucru îngrozitor. Se trăescl într’un vis, într’un nor de mirezme, în sgomotul muzicel, în priveliscea unul cer minunat, nu mi se pare o sârtă tocmai de despreţuit. Ori cât de bună ar fi sloboZe-nia, nu vedem pe nisce mizerabile, tinere, chiaru frumuşele adese-orl, renunţând!! la dânsa, pentru a suferi o captivitate şi mal grea de cât a femeilor din seral, căci Sultanul lor e orl-ciue vine?
Aci e îuchisârea fără poesie, injuria în locul măngăierir, frumuseţea profanată de trecător iâr nu păzită cu zulie; şi totuşi suntfi fiinţe cari se învaţă cu acestă traiu într’atâta în cât nici se mal gândesc Ia altul. Constat numai un fapt, tot atât de indignat şi de ruşinat fiind, ca toţi, contra esemplulul citat. Dâr cine ar putea spune că acolo, în marile palate unde sunt încredinţate unor bătrâni enucl, în dosul uuor ferestre cari nu trădâză nici una din tainele casei, viâţa femeiel e lipsită de mulţime de coupensărî. Viâţa lor e un fel de neisprăvită melodie. Câţi din noi n’ară dori mal bine să dormă. de cât să trăâscă ?
Se pote, de alt-fel, fârte bine închipui o siare socială în care femeile s'ar aduna în giurul bărbatului vrednic de a le apăra şi a le hrăni, fără a^fiîînchise, şi fără a avea alt amant de cât pe dânsul. Concubinatul roman, care nu e istoricesce prea departe de noi,-,nu era alt-ceva. El ajunsese la un echilibru pasional şi la o legislaţie morală mult mal logice decât ale nostre. Pe lângă soţia legitimă şi curtezana, o clasă întrâgă de femei era i recunoscute f oficial, care se bucura d’o parte din privilegiile soţiei şi nu era dată în dispreţul obştesc. A treia parte din copil'nu se născeau cu necinste, şi duşmani chiar din leagăn ai unei societăţi care-I recunosce numai datorii fără a-i da niclaun drept. Poligamia latină merita să fie mult adâncită de noi, cari suntem latini, şi Barnuţiu nu era da tot nebun.
Lesniciunile pe cari le dă espausiunilor estraconjugale esplică severitatea legilor în contra adulteriului, care nu putea fi decât o rafinare din partea omului. Dâr nu mergem noi spre asta. Cu cât se destind legăturile căsătoriei, în lumea noslră tocită, cu atât femeia trebue să răspunZă prin po-liandrie poligamiei ipocrite ce străbate îu obiceiurile nostre; cu cât bărbaţii vor avea mal multe amante, cu atât femeile trebue să-şi ia mal mulţi amanţi. Copiii plătesc cheltuelele acestei încurcături. Dâr femeia nu mi se pare jertfită. Din potrivă, ea are folosul că tot bărbatul înşelat —de şi înşelător şi el-e acela care e rîs de tâtă lu-mee ; pe când dumnea ei e tot cum era mal înainte.
Mă ascept la o ploe de epistolii după acâstă cronică, mal lungi de cât tote ale sfântului Pavel la un loc, de la Leontinele din tote părţile, dâr voiam să spun o dâtă lucrurile astea atât de adevărate, suferind mal bine grindina de săgeţi şi de indignate esclamărl de la represintantele sexului mono-andru.	Al. Paigrot

\j
FOIŢA „TELEGRAFULUI*
HENRI CONSCIENCE
_____ 8
(Înlocuitorul în armată)
„Luasem cel din urmă prânz între Liâge şi Namur în tovărăşie cu amicul metî din An vers. De atune:, —trecuseră două Dopţî şi o ^i —nu mâncasem nimic de cât iârbă, rădăcini şi scorţe de pe tinerii copaci. La sterşitul acestei fatale Zile, sdrobit de fome, de plâns şi de desperare, fui apucat de nisce friguri calde şi perduiii de tot usul simţurilor mele. Nu stih de loc ce obiecte ’mi suriseră în delirul mei!; dâr stih că mă sculaih vesel de tot, şi alergaiu ca fulgerul pe şosea până la Ixelles, până înaintea porţii casei părintesc!. Atunci, câpătaiu conştiinţa adevăratei mele situaţiunî, văŢuî pe mama adormită cu un suris dulce
pe buze, şi visând de fiul ei, de plăcerea ce simţi visitând munţii şi de frnmdsele povestiri pe care i le va face la reîn-tdreere... Şt eh trebuia să o descept ca să’î spun : „Fiul tăh a furat, este un hoţ. trebue să mârgă la închisâre, numele tatălui săh este desonorat pentru tot-d’a-una 1“
„Un strigăt de spaimă ’mi eşi din pept. O luaih din nou la fugă, bleste-mându-mă pe mine însu’mî, şi victimă a unei complete nebunii.
„O voce, demonul desperării şi al în-doieleî, ’mi şoptea mereu la urechiă: „Mori laşule; şi scapă pe biata ta mumă nevinovată “
„Acâstă voce, acest spirit rău ’ml armase mâna cu un cuţit şi m’a împins în calea d-tele domnule. Mă făcu el să sper, că prin violenţă, prin asasinată, ’mi voih putea procura cei cinci sute de lei şi să rămân nedescoperit? Nu stih Dimie din tote acestea: spiritul ’mî era de tot întunecat; eram orb şi nebun... Cunosc! restul, domnule. Am venit la d-ta ca să satisfac dorinţa aceluia care a scăpat viâţa mamei mele. Mâine
de dimineţă, congediul ’mî espiră, şi trebue să mă reîntorc la postul meh.
—	Şi te vei reîntdree; întrebă doctorul mirat.
—	Nu, domnule.
—Morţii nu sepun in închisâre răspunse tâ nărui cu o v cce în cere se putea vedea hotărârea’! funestă. Sentinţa justiţiei nu pâte lovi un cadavru. Mama va plânge perderea fiului ei, ea nu ânsă nu va plânge perderea onorei eî.
—	Te laşi să fii rătăcit de nisce teribile inspiraţiunî, Zise doctorul cu milă. Fii mai liniştit şi nu despera; pâte că mai este vre un mijloc ca să fii scăpat. Dâcă aşi vorbi patronului d-tâle?
—	De prisos, d-le. La primul cuvânt ce i vei adresa despre crima mea, el se va ridica ca un lefi furios şi va face cunoscut pretutindeni ruşinea mea. Nu scie să ’şî stăpânâscă furia, şi este nemilos în cât privesce înşelăciunea şi neonesti-tatea... Iârtă pe un nenorocit tânăr care a comis o nelegiuire faciă cu d-ta, d-le, şi lasă’l sârteî lui.
D. Christiaans stătu pe gânduri, cu
ochii în jos : dădea din cap şi murmura cuvinte neînţelese.
—	Ast-fel dâr, întrebă el îndâtă, ai venit aci fără să speri nimic de la ge-nerositatea mea?
—	Cinci sute de lei/ Z'se suspinând tânărul; dă tine-va o sumă atât de mare unui necunoscut?
—	In adevăr, acâstă sumă este unh capital, răspunse doctorul.
Nenorocitule! ce ai tăcut? Să’ţidaă? Nu, nu, nu ’ţi voiţi da acestă sumă.
—	înţeleg forte bine acâsta, d-le.
—- Dâr dâcă t’aş împrumuta ?
—	Ai putea să ’mî împrumuţi acâstă sumă? întrebă tânărul în ochii căruia străluci d’o detă o rază de speranţă. Cinci sute de lei, o D-zeule!
—	Lasă-mă să mă mal gândesc... Vei remite patronului d-tâle cei cinci sute de lei, fără să <|icî un cuvânt mâcar de nenorocirea ce ţi s’a întâmplat. Mama d-tâle nu va sci dâr nimicii şi te va strânge cu bucurie în braţele eî. Onârea d-tâle va fi salvată... Şi d-ta, conservând în memorie suvenirul greşelei ce ai co mis, vei urma de aci înainte, ca şi până
aci, pe calea virtuţii; vei îngriji de mama d-tâle şi vei păzi ânima d-tâle, ca şi numele' ce T porţi, de ori ce pată. Nu este aşa că vel fi de aci înainte pentru tot d’auna un om onest?
—	O! domnule, răspunse tenărul fârte mişcat şi cu ochii inundaţi în lacrămi; ai dat viaţa mamei, ne ai scăpa o.e acum de ruşine, de morte, şi sufletulu meu de un vecinie blestem ? Şi eu, aşi putea fi capabil să abusez de bunătatea d-tâle? O! spune’mi că nu mă creZI atât de laş şi de miserabil.
Doctorul ’şi deschis biroul, şi numără pe masă două t|ecl şi cinci napoleoni de aur.
—	E bine, da, Zise el, ’ţî împrumuta suma de 500 de lei.
Atunci numai tânărul dede creZăment acestei fericiri nesperate.
Scâse un ţipăt de bucurie şi să lăsă să cadă în genuchl înaintea doctorului. Acesta căută să scape de asemenea căl-durose demonstraţiuni; tânărul ensă să tîrî după dânsul, îi sărută genuchiî şi’I muiă piciorele cu şiroie de lacrămi. Şi în acelaşi timp ’şî esprima recunoştinţa

www.dacoromanica.ro
CORPURILE LEGIUITOARE
(ADUNAREA DEPUTAJILOR)
{Şedinţa de la 7 Maia 1884).
Preşedinta d lui general D. Lecca.
Şedinţa se deschide la ora 1 V» p. m. fiind presenţl 77 domni deputaţi.
Sumariul şedinţei precedeute se aprobă.
G. Panu comunică biroului că persistă tn demisiunea sea, mulţumind tot-d’o dată Camerei pentru politeţa ce a arătată faciă cu d-sa respingându-i-o.
D. C. A. Rosctti 4ice că este o uecu-viinţă, iâr nu o politeţă, a se respinge demisiunea unul deputat care îşi o dă bazat pe un principifi, pe o idee, bună sâfi rea, asupra căreia Camera nu vrea seti nu p6te, cum voiţi, să revină spre a’I face dreptate.
Pentru respectul d-lul Panu, d. C. A Rosetti propune a se primi demisia.
Se pune la vot demisia d-lul G. Panu şi primindu-se d. preşedinte declară vacantă colegiul al 4 de Iaşi.
D. ministru al domenielor depune proiectul de lege pentru deschiderea unul credit de 103,000 lei necesar dotărel diferiteloră judeţe din ţârii ca armăsari de rasă pentru reproducţiune.
Acest proiectă se trimite de urgenţă la comisia financiară, în urma votului dat de Adunare.
T>. Pană Buescu ’şl desvoltă interpelarea privită re la sporirea impositulul funciar şi la patente.
D-sa susţine că s’a sporit, prin recen-semântul făcut de agenţii fiscului, irnposi-tul funciar atât de proprietarii de case şi moşii cari art contracte prin care se constată că veniturile lor nu s‘'a urcat, cât şi la acel proprietari cari n’aă casele şi mo-şiele lor închiriate sâfi arendate. Asemenea s’aă sporit, numai pe simple bănuieli, şi patentele,
D. Buescu «Jice că un ordin dat de d. ministru de finanţe către toţi perceptorii, şi care n’a fost publicat în Monitor, îl obligă să facă un recensământ general şi sfi spo-râscă impositele directe de tote categoriele ; pentru a linisci rumorea publică s’a publicat în Monitor o circulară prin care le spune agenţilor fiscali să nu mărâscă impositele de cât numai acolo unde se constată prin contract că veniturile aă crescut. După d. Buescu, acâstă circulară nu pote sdrobi efectele ordinului primitiv.
Contestă apoi guvernului dreptu de a face un recensământ general în alte epoce de cât din 5 în 5 ani, dupe cum prevede legea.
Citesce art. 27 din legea impositelor, pe care, ţlice d-sa, se basâijă d. prim ministru spre a susţine că guvernul are drept să facă o detă pe an, în luna lui Aprilie, rectificări de adaose sâfi de scăderi la rolurile de impo-site şi dice că d. prim ministru are dreptate întru cât se va mărgini guveruul să adaoge seu să scadă, ier du să creeze, şi acest drept îl are, după cum prevede art. 26 din legea de percepere numai în caşurile anume specificate de lege^ şi care se află prevăzute prin art. 4 din aceeaşi lege,
D-sea şlice câ esistă un regulament al ministerului de fiuance prin care se esplică art. 26 din legea percepţiei şi legea de im-posite şi afirmă că aceste instrucţiuni au fost urmate de la început şi până acum. De ce der, îutrâbă d. Buescu, s’a procedat în anul acesta cu totul alt-fel ?
D. Buescu ţlice că regulamente financiare opresc chiar mărirea de imposit funciar la proprietăţile unde contractele de arendare său închiriat s’aii schimbat, afară de caşul când se vor dovedi ore-carî îmbunătăţiri materiale făcute la proprietăţi.
D-sea mal ^ice că legea a fost călcată, fâcându-se constatările de controlorii fiscali, iâr nu de comisiunile prevăzute de art. 27 din legea percepţiei; aceste lucrări der, a-daogă d-sea, sunt de la început isbite de nulitate.
D. Buescu 4ice c& nici o lege nu pote să lovescă proprietatea cu imposite de cât din 5 în 5 ani; d-sea gâsesce încă acest termen fârte scurt, căci proprietăţile pro-gresâză din ce în ce şi dâcă în fie-eare an ele vor fi impuse apoi prin acâsta se va îm-pedeca îmbunătăţirile funciare.
Citesce apoi ordinul d-lul ministru de fi-nance, cu No. 60i6din 21 Februarie 1884, adresat agenţilor fiscali prin care îl în vită într’un mod general a mări impositul fon-ciar.
D. P. Grădişteanu. Aveţi cunoscinţă de acest ordin, domnule ministru de finance,
D. ministru de finance. Da, da.
D. P. Grădişteanu. Este esact textul a-cestul ordin ?
D. ministru de finance. Da.
D. Pană Buescu. Actul acesta este autentic şi pârtă semnătura d-luî G. Lecca, ministru de finance.
D-sa conchide că acest ordin confirmă afirmaţiunea sea că un recensemânt general s’a făcut, atât Ia proprietăţile cu contracte, cât şi la cele fără contracte.
D. Buescu mal adaogă că circularea de Vineri, publicată în Monitor, nu contra-mende^ă în totul ordinul dat mal nainte, care încă a rămas în vigore şi că comisiu-nile de apel n'au ţinut cont de acea circulară şi lucrâţlă după constatările fâdute de agenţii fiscali. D-sea conchide cerând ca d. ministru preşedinte să ordone ca să nu se aprobe constatările făcute în contra legel.
D. 1. Arapu, care ’şî-a însuşit şi d-sea acâsfă interpelare, vorbesce în sensul d-luî P Buescu, susţinând că d. ministru de fi-nauce a lucrat contra lege! ordonând mărirea impositelor foncierel şi patentelor.
D. Arapu (Jicc că circulara posterioră a d-lul ministru de finanţe a rămas fără e-fect,, fiind tardivă şi ^ice că Camera trebuie să iâ o disposiţiune în acâstă privinţă.
D-sea blamâză ordinul dat de d. ministru de finanţe ca să se iâ drept basă evaluările făcute de esperţil creditelor fonciare, rurale şi urbane, de 6re-ce asemenea evaluări se fac tot-d’a-una în mal mult de cât adevărata valore şi ţjice că o asemenea procedare nu este leală.
D. Arapu declară că legea n’a fost observată în privinţa alcătuire! comisiunilor însărcinate cu constatările şi a operaţiunilor lor. D-sea afirmă că în acestă operaţiune a domnit arbitrariul şi dă de esem-plu casa d-lul Rosnovanu din Iaşi, care a fost evaluată ca având o chirie de aprope 100 000 lei.
Terminând 4icei câ dâcă guvernul are necesitate de bani, apoi să vină să câră pe faciă, iâr nu să caute a obţinea pe căi peijişe.
D, ministru de finanţe ţlice că legea prevede pentru impositul de foncieră ca el să se p6tă mări o detă pe an, în luna lui A* prilie, de ore-ce o proprietate pote se erâscă în venit în realitate.
D. ministru citeză chiar asemenea caşuri ca de esemplu moşiile d-lul G. Cantacu-zino cari anul acesta aă progresat forte mult şi însuşi d-sa nu s’a opus ca se i se sporâscă foncieră, D-sa 4ifie că d. Buescu este inconsecinte şi voesce să inducă Camera în erore; onor. adunare ânsă va judeca drept, iâr nu pro domo şi va avea în vedere interesele generale, ier nu interese particolare.
D. ministru enesce tabloul eontestaţm-nilor făcute în judeţe şi aretă câte din ele afi fost respinse, câte primite şi câte au mal rămas se se judece. In Ilfov şi Brăila aii fost cele mal multe contestări; în Ilfov peste 2,000, în Brăila peste 600.
D-sa declară că legea a fost observată, şi dâcă s’aii putut face unele greşeli, apoi comisia de apel a făcut dreptate.
Este un criminal, ^ice d. ministru, acela care pune pasiune în asemenea cestiunl şi dă nascere la perturbaţiunl.
Răspunde la acusaţiunea că a dat ordine neleale, întrebând pe dd. interpela-toil ce fapte neleale a comis d-sa în viâţa d-sâle şi declară că dâcă o greşelă ar fi comis, d-sa ar fi venit să ’şl o recunoscu înaintea ţării.
Declară că ’şl a făcut dâtoria şi Camera se va pronunţa'.
D, ministru de finance ţlice că tote incriminările ce se fac sunt tot atât de ne esacte ca şi enormitatea avansată de d-nu Arapu că casa d lui Rosnovanu din Iaşi a fost evaluată pentru un venit de 100.000 lei. Ce casă pote să aibă un venit aşa de
sea în nisce termeni atât de călduroşî şi entusiaştî, în cât ar fi ţlis cine-va că consideră ca pe un D-Ţeu pe acela care îl reda o nor ea şi viâţa.
Doctorul T rădică de jos, se sili să ’l calmeze, şi'I (|ise:
—	'MI vel înapoia aceşti cinci sute de lei cum vel putea...
—	In fie-care lună câte-ceva, întrerupse tânărul; voiu trăi în cea maî mare economie şi vom lucra ca nisce robi, pentru...
—Nu, nu aşa.. Nu făcea nici o obiec-ţiune, trebue să me asculţi. In decursul celor d'înteifi douî ani, veţi trăi cu economie şi simplu, fără însă să vă lipsiţi de ceva, d-ta şi mama d-tale, şi veţi Pune la o parte ceea ce veţi putea. Ţine bine minte tjliua şi luna când 'ţî-am dat ; le voiţi însemna şi eu. După ce vor trece aceşti do ui anî ’ml veţi aduce ceea ce aţi economisit, şi dăcă suma nu va fi complectă, vom aranja pentru regularea plăţii restului. Mergi, acum, şi urmâză’ţl cu curagifi cariera. AI o ânimâ bună în realitate şi amorul d-tăle pentru mumă ’mi inspiră simpatie pentru d-ta. Dâcă
vel fi onest şi’ţî vel îndeplini bine dâto-riele, te voi stima.
Tânărul făcu câţi-va paşi spre uşă,
apoi se reîntârse ca să sărute încă o detă mâna bine-făcătoruluî seu. Atunci, împins de doctor, eşi din cabinet; ânima
i se bătea de i se rupea de fericire şi de recunoscinţă.
—La revedere, Guillom Hoofs; la revedere I îî strigă d. Cbristiaans.
IV
Trecură maî multe luni fără ca doctorul şă primâscă noutăţi de Ia Guillom Hoofs, şi adesea să întreba ce o fi făcând protegiatul său ; cu tote acestea nu făcu nimicii ca să ’şl satisfacă curiosi-tatea.
In cursul lunel a patra, zări din depărtare într’o <Ji pe tânărul, pe şoseaua Namur, şi, fiind că venea spre dânsulii, doctorul spera să’1 vâ^ă de aprope şi se pregăti să schimbe câte-va cuvinte a-micale, dăr discrete.
Dăr d. Christiaans fu înşelat în ascep-tarea sea: Guillom Hoofs dispărufăcân-
TELEGRAPHUL
mare care represintă un capital de 2000000 socotinduse dobândă de 5%.
D. P. Cernătescu atrage atenţiunea ministrului că nemulţumiri drepte s’aii manifestat şi la ţâră în privinţa mărire! im-positulul şi cere să se facă dreptate.
Se cere închiderea discuţiuneî.
După ce ă. Arapu vorbesce contra închidere! şi d. N. Dimancea pentru, discuţia se închide.
D. P. Buescu dă citire următorel propuneri :
Având în vedere că impositele s’ati sporit contra art. 27 şi 26 din legea de percepere şi contra legel impositulul funciar, propunem ase desfiinţa tote aceste adaose (le imposite.
D. Vice preşedinte declară că, conform regulamentului acesta propunere se tră-mite la secţiuni.
După aceea d. Arapu vorbesce In ces-tiune personală cu d. miuistru de fiuanţe.
Interpelarea d-lul D. Giani privitore ia la art. 24 şi 105 relative la presă se a-mână, cu eonsimţimântul d-sâle şi după cererea d-lul ministru preşedinte se decide a se pune Ia ordinea taliei pe mâine, Marţi.
D. V. Epurescu, raportorul comitetului de delegaţi, dă citire următorului proiectă de lege votat deja de Cameră şi modificat de Senăt:
LEGE
adiţionala la Pgea onanisarii contului telegrafo-postal
Art. unic,— La art. 7 se adaogă urmă-târele noi două aliniate :
Studenţii cari vor fi absolvit cursurile scolel superiore de ingineri telegrafiştl din Paris seti din alte localităţi unde ar esista asemenea scole, şi vor fi obţinut diploma sâă certificatul acelei scole, se pot admite în corpul telegrafo-postal cu gradul de ingineri telegrafiştl clasa III-a, grad asimilat celui de oficiant superior clasa IlI-a,
înaintările inginerilor în serviciul tech-nic se vor face din grad în grad după merit şi vechime, asimilându-se inginerul de clasa Ii-a cu gradul de oficiant superior clasa Ii-a; iar inginerul de clasa I*ifi cu gradul de oficiant superior clasa I-ifi.
D C. F. Robescu combate modificarea introdusă de Senat.
D. Iepurescu o susţine.
D. ministru preşedinte ^iee că cestiunea despre care tratâză acest proiect de lege este forte importantă şi nu se pote resolva aşa uşor. D-sa propune a se numi o comi-siune de omeni speciali care să dea o relaţie despre acesta scolă nouă telegrafică d n Paris. Cere dâr ca sâ se amâne discu-ţiunea acestei legi.
D. ministru de interne declară că acâstă lege nu este opera d-sâle şi adâogă că, în urma celor 4*se d-sea retrage acest proiect de lege.
D. Gr. Serurie, raportorul comitetului de delegaţi, dă citire proiectului de lege prin care se modifică unele articole din legea de recrutare.
P. ministru preşedinte (jice că acestă lege prevede modificări necesare şi a nume privitore la tinerii cari studiâză şi cari sunt chemaţi sub arme şi la sergenţii cari dau esamen de sub-locotenent în reservă; cel d’ântâiu sunt scutiţi până ce ’şl vor termina studiele, iâr cel d’al doilea pot fi reţinuţi în serviciu încă pe două periode de câte trei luni. Prin acestă lege se maî aduce o modificare biue-fâcătore ca recruţii să fie aduşi la instrucţie în lunele Februarie şi Martie, timp în care el nu sunt ocupaţi cu munca pământului.
Legea se ie îu consideraţiune, nefiind nimeni contra.
Articolele se votâză fără modificare şi legea se primesce în total cu unanimitate de 00 voturi, fiind şi 3 abţineri.
D. Panait Casimir cere şi rogă Adunarea să se ia în discuţiune proiectul de lege prin care se acordă o pensiune văduvei doctorului Măcescu, fiica defunctului general Teii, şi care proiectă se află puşti la ordinea ţlilsl.
Camera încuviinţecjâ, cu eonsimţimântul guvernului.
D. Lciscar dă citire proiectului de lege priu care se acordă d-neî Măcescu o pensiune viageră de 800 lei pe lună.
du-se nevăzut pe o stradă laterală. Pote câ tânărul n’a cunoscut pe bine-făcăto-rul său.
După câte va săptămâni, doctorul îi întâlni din nou, scoborând muntele Cour. De astă detă, Guillom recunoscuse pe bine-făcătorul său ; căci, dând cu ochii de dânsul, el se zăpăci de tot, esită un moment, apoi se întorse spre a se opri înaintea unei case, unde rămase nemişcat, cu spatele întors spre stradă.
Doctorul, convins că Guillom Hoofs ’l evita cu intenţiune, trecu înainte murmurând. Ciudata purtare a tânărului faciă cu densul îl supăra. Făcuse el ore bine unul ingrat ? Iertat-a el ore un atac criminal şi sacrificat a el cinci sute de lei pentru a scăpa pe un om fără ânimâ, care, acum se preface câ nu T cu-născe ?
Cu tote acestea, puţin câte puţin, ge-nerositatea sea naturală învinse ciuda sea. Se gândi că un sentiment natural de confusiane putea să fie mobilul căruia se supunea Guillom Hoofs; pote că el făcea acesta de tămă ca salvatorul săâ să nu’I vorbâscă în stradă şi înaintea tre-
Legea se iâ în consideraţiune.
Se pune la vot în total şi resultatul scrutinului este nul, descomplectâudu-se Camera.
Şedinţa se ridică la i* 1!* ore, anunţân-du-se cea yiitâre pe mâine, când se va pune din nou la vot pensiunea d-nel Măcescu.
SENATUL
Şedinţa de la 7 Maia 1884.
D. Dem. Ghica deschide la ora 3 fără un sfert, şedinţa cu 42 dd. senatori presenţl.
D. Lerescu interpeleză pe d. ministru al cultelor în privinţa stării deplorabile în care s’ar afla mitropolia din Târgovişte.
Se iâ îa desbatere proiectul de lege prin care se cedeză gratis societăţii Deşteptarea din Craiova un teren de 8 hectare de pe moşia Balta-verde din judeţul Doljiti, pentru înfiinţarea unei fabrici de postav.
După o discuţie la cure au luatu partt d-nil Maniă, Orieanu, Stătescu, Manolescu, şi alţii, desbaterea proiectului de lege se amână.
Senatorii nefiind în numer spre a desbate reforma constituţională, se votâză mal multe indigenate.
Se cere punerea la vot a amendamentului d-lul Fleva.
D. Fleva spune că de 6re-ce la votarea amendamentului d-sele Senatul nu era în număr, nu era nici cu câte-va momente mal înainte când s’a pus la vot închiderea discuţiei, care nu pote fi închisă.
D. Stătescu replică că nimic nu probâdă că Senatul nu era în număr la închiderea discuţiei, — Cu acest sistem se vor lovi cu nulitatea mulţime de lucrări ale parlamen tulul, căci nu se pote constata la fie-ce moment dâcă senatul e în număr sâfi nu.
Se pun 2 la vot amendamentul d-lul Fleva care se respinge cu 38 voturi contra 8.
D. Stătescu presintă un supt-amendament prin care toţi comercianţii patentări de clasa I şi a II sunt scutiţi de cens.
Comisia delegaţilor a admis acest sub-amendament.
D. Stătescu constatând că în oraşele mici patentării de cl. I şi II mal lipsesc cu totul, îşi transformă amendamentul în sens ca şi comercianţii ce plătesc patentă de cl. III să voteze în col. II de Senat. Insă, ca sfi se evite neregularităţile, d-sea cere ca acest! comercianţi să plâtescă patenta lor de cel puţin un an,
D, Fleva crede că ar fi bine ca să se transforme amendamentul în sens ca în fiecare oraş sS aibă dreptul a vota patentării din cele două clase superiore esistând acolo.
D. Maniu cere ca şi industriaşii ce plătesc patente să fie prevăzuţi în acest a-mendament.
D. dr. Severin crede că amendamentul de faciă e platonic cu totul faciă cu numărul alegătorilor. Ar fi bine să se revie a-supra censului şi el se se eobore.
D. prim ministru se ridică contra dis-posiţieî din acest amandament care pune pe o trâptă inferioră pe un comerciant dintr’un oraş mal mare faciă cu echivalentul săă dintr’un oraş mal mic. Apoi un om care face un comereiu seti o industrie ore-eare presintă mal multe garanţii de capacitate de cât un proprietar. Chiar de s’ar scădea censul, tot ar trebui să aibă escepţional drept de a vota aceşti cetăţeni.
D. Stătescu presintă sub altă formă a-mendamsntul d-sele: ca toţi comercianţii şi industriaşii ce plătesc o patentă de cel puţin clasa III şi sunt înscrişi ca patentări de un an, se voteze în col. II de Senat.
D. Dem. Ghica susţine că de s’ar primi şi patentării de el. III, ar fi un număr prea mare de alegători.
D. N. Fleva crede că proprietarul nu a prevăzut pe patentării de la ţâră, pe avocaţi şi alţi patentări, ci numaî pe paten-taril-comercianţl şi industriali de prin oraşe. D-sea aretă cu statistica în mână că admi-ţăndu-se numai patentării de clasa I şi a II nu se admite nimic căci sunt numai 10 seu cel mult 18 seu 20 în fie-care judeţ. Cere ca să se pue şi patentaril-comercianţl şi industriali din oraşe de cl. III.
D. D. Ghicha observă că numărul patentărilor eresee cu anii şi că Constituţia nu se face pentru un an seu duol.
D. Stătescu spune că revisuirea s’a fă-
cătorilor de un trecut al cărui mister era necesar pentru onorea sea şi fericirea mamei sâle. Orî cum ar fi, decâ tânărul ar aduce doctorului, la termenul fixat, tot seu o parte din suma împrumutată, nimic n’ar fi de t|is asupra conduitei sâle. De sigur trăia ei adî cinstit şi muncind, şi s’ar putea ţine de angajamentul luat, căci d. Christiaans observase câ era îmbrăcat forte curat der şi forte simplu.
De atunci, doctorul nu mai întâlnise pe protegiatul său, şi slerşi prin a ’IQ uita aprope de tot. Afară de acesta, alte evenimente, d’o importanţă mal mare, îî atraseră atenţiunea din trecut pentru a-î o concentra totă asupra presentuluî.
Napoleon, împăratul Francesilor, pătrunseră în Rusia cu o armată de mal bine de o jumătate de milion de soldaţi şi de trei-deci de mii de cal, şi, dupe o luptă victoriosă, luase oraşul Moscova, capitala Ţarului.
Scirea despre acest mare succes im-prăsciindu-se pretutindeni umpluse în-trâga Europă de târnă şi de admiraţie şi, în orl-ce cas, causase o profundă e-moţiune.
cut pentru a se lărgi colegiele şi nu trebue să esiste târna că se întroducu prea mulţi alegători în colegii — numai el trebue să scie a esercita dreptul de vot Intr’un mod luminat şi independinte.
Că senatul trebue să aibă fisionomia sa proprie, asta e admis de toţi,—dâr acâstă fisionomie i se dă prin aceia că aci nu se represintă cel 600,000 de muncitori rurali şi urbani, ce votâză pentru Cameră.
In Senat intră şi trebue se intre proprietatea, comerţul, industria şi profesiile liberale. D-sa spune că a avut în vedere restricţia făcută de d. Fleva, căci col. II de Senat, e colegiul oraşelor.
D. Lerescu propune un amendament.
Amendamentul nu se ia în consideraţie cu unanimitate.
D. prim ministru susţine câ numărul a-legătorilor fiind bine să fie mal mare, patentării şi industrialii de clasa III fiind omeni cu mari garanţii, e răii ca el să fie escluşî de la coi. II de Senat d-sea nu era de părere se se escludă nici patentării rurali, însă acum ideiâ este formată şi nu se pâte lucra cu succes în contra-I; ar fi răă dâcă s’ar lua drepturile politice de la comereiu şi industria ţârei. D, Brătianu rogă Senatul să voteze amendamentul.
Discuţiunea se închide.
D. Stătescu cere dreptul, în cas de s’ar respinge amendamentul cu cl. III, să pro pue pe acel cu patentării cl. I şi a Il a.
Amendamentul întâiă al d-lul Stătescu, pus la vot, nu întiunesce numărul reglementar de voturi.
Şedinţa se ridică la ora 6 şi jum.
ULTIME SUIRI
Serviciul pârtie, al TELEG-RÂPHULUl
(Agenţia Havas)
Londra, 19 Maiii.—Camera Comunelor— D-l Gladstone, respun^find lui sir Bartelet, (Jice că guvernul menţine basa Conferinţei aşa cum a fost comunicată d’întâiu Camerei. Adaugă că Francia a cerut explicări prealabile asupra situaţiei actuale a Engli-terel în Egypt, şi că după comunicări reciproce asupra vederilor lor, Francia şi Englitera vor consulta pe cele-alte Puteri.
Leipsic, 19 Maiu. —Tribunalul Imperiului a condamnat pe Kraszewski la trei ani şi jumătate de închisore într’o fortăreţă şi pe Hentsct. la nouă ani de muncă silnică.
Stnttgart, 19 Maiu.—Regele Wurtem-bergulul e uşur indispus; are puţine friguri şi va trebui să stea în casă în curs de câteva
Constantinopoie, 19 Maiu. —Un grozav incendiu, activat printr’un vânt violent, a distrus aprope 1500 case la Bevbazar a-prope de Angora; unsprezece giamil şi vre o şese-fjecl de stabilimente religiose au fost arse; unspre-dece persone au perit în flăcări.
Niş, 19 Maifi.—Regele, Regina şi Principele moseenitor afi sosit; ati fost primiţi în mod forte cordial de poporaţiune. In cursul întregului parcurs de Ia Belgrad la Niş locuitorii de pe câmpii aii făcut urări Ma-jestâţilor lor.
Berlin, 19 Maifi.—Sesiunea dietei Pru-siane a fost închisă printr’un Mesagiu Regal citit de Ministrul de Stat d-l de Putt-kammer.
Aceste sciri fiind publicate îu ediţia de asetă, le mal reproducem gi în ediţia de diinindţl'
Paris, 19 Maiu. —Diarele francese consideră întrunirea unef conferinţe egiptene ca îndoiosă, fiind că puterile europene vo-iesc ca discuţia să fie generală asupra afacerilor din Egipt, pe când oposiţia în Englitera împedecă pe d. Gladstone d’a primi o programă aşa întinsă.
Cair, 19 Maiu.— Sir Clifford Lloyd, consilier engles pe lângă guvernul egipten, a primit un congediu de două luni spre a se du.ee în Englitera din causa sănătăţeî seie. Se crede că nu se va mal întorce în Egipt.
NAŢIONALA
Soeietate generala d’asigur. in Bueuresei
Aducem la cunoscinţă onor. public câ Re-presentanţa nostră generală, s'a instalat îu str. Smârdau (Germană) No. 18, casele d-lul Dr. Pastia.	Direcţia generală.
Afară de acâsta doctorul avea o altă causă de îngrijire, care-i era de tot personală. Fiul sâfi Bernard reuşise să fie iubit de d-ra Yeronica Wouters. Mal mult timp, din lipsa de ocasiune de a se vedea, cel duo! tineri se îndoieu de simţimântele lor reciproce; dâr în cele din urmă recunoscură că se iubiâu şi că Jşi promiseseră o eternă credinţă, şi a-tuncî Bernard rugase pe tatăl săfi sâ eeră pentru densul de la d. Wouters mâna fiicei sele mai mari.
Când doctorul făcu acestă cerere, nu fără temă, negociantul milionar nu manifestă nici o mirare. Recunoscu că Bernard era un tenăr cu o inimă forte bună şi cu o inteligenţă via, şi capabil de a face pe Yeronica completamente fericită; dâr, în calitatea sea de negustor, cunoscând valorea şi puterea banului, d. Wouters era obicinuit să veŢâ lucrurile cu sânge rece, din puntul de vedere material.
Traducţiune de Cober.
[Va urina.]
—	—ifjJr— irtr •jf' - - - - • —-*
www.dacoromanica.ro
4
TELEGRAPHUL
— BUCURESCI -
41. Strada Academiei, 41
CASA STEINEK
— EU CURE SCI —
41. Strada Academiei. 41
CASA STEINEK
Singurul agent pentru t6ta România al fabric ei
RUSTCm PROCTOR & C™
T^II^rcUOT^TST (Anglia.)
Roagă pe onor. public care poreşce să ’1 onoreze în ace'St an cu ordinele sele de a i le da mal curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea marinelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mai înainte.
CU PKJECIURi FOARTE EFTÎNE
Semănători cu mâna ori cu vitele, Vînturătorl, Gropi, Rar iţe, Iriorî şi Pompe
CURSUL BUCURESCI
CASA BE SCHiftiSU
TOMA ŢAOIU
No. 60. — Strada Lipscani — No, 60.
Te Ziua de 7 Maiu 1884.
	Cum]».	Vând
5”/o Rentă araortisabilă . . . •	947»	957*
5°/o Renta românii perpetuă. .	93	94
6°/„ Obl. ue stat . ....	977»	98’/*
6°/o » Căile fer. ram. regale. . .	103	104
6°/o > Municipalo		84‘/0	857*
10 » Casei pcnsiunilorn 300 1. .	228	233
5% Scrisuri funciare nuale	937»	94
7% » * »	1047»	1057*
5°/o » » Urbane .	907*	91
6°/o > » » . .	997*	toov»
77» » » » . . .	1037*	104
Impr. cu prime Bucuresci 20 1. Buc.	31	33
Acţ. Biinceî Naţionale a Rom. 500 1.	U25	1450
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. .	210	212
» » Rom. do oonstruc. 500 1. .	290	293
» s deasig. Dacia-Rom. 300 1. .	339	343
» » » Naţională 2001. . .	236	240
DIVERSE		
Aur contra Argint. ...	3 50	3 7*
» » Bilete de Bahcă. . . .	3 50	3 7*
Florin Wal. Austr	,	2 08	2 097*
Mărci Germane		123	1 25
Bancnote fraticese. . . .	99 >/,	1007»
LUDOVIC CIREŞANU
TiJMPMLAXî,
Face cunoscut onor. public că efectueză tot felul de Jalujele, cu preciul redus de lei 12 bucata. — BucurescI, Strada Puţu cu apă rece No. 12.
Reparaţiunî efectuiază cu preeiurile pe jumătate. _______	________
pr UCM7flDir Prăvălfele CU mai @J E ¥ E r« Lmit. multe încăperi din Calea Grivitza No. 117 ce dau Venit a-nual de 3000 lei nuoi şi deosebit pentru cumpărător un bun avaptagiu.
Mme Iulie Mihaiu
Renumita Chiromantistă şi phisionomistă
său ghicitorea după ştiinţa de tn.ci.ere şi destitui personelor prin căutarea palmei, s’a mutat din strada Victoria vechi în (str. Popa Tatu No. 78, lângă plăpâmar) de la orele 8 dimineţa până la 9 ore sera.
-O
Agende de Anunciuri în România
RECLAME SI fflSERTIDNI, COMISSÎGN SI INCASSARI
B1UJROU.-Strada Regală No. 10.-BUCURESCI.
Aceasta Agenţie primesce ori-ce anunpiuri pentru fiarele din Capitală, din districte şi din streinâtate. Prin învoielele ce le are cu mai toate fiarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura persoanelor doritoare de a face anuneiurî, un rabat însemnat.
_________________Dtocterl :_C. I. BEAILOIU &TH. I. PAPPAZOGLU.
N.B. Anunciurile pentrn Ziarul Telegraful se primesc şi la acâstă Agenţie.
-o
cr
La Cârnăţăria LS"*;
Etnma Hipper din Rnsciuk se caută două ajutore (călfî) care pricepe meşteşugul pe deplin, se pote angaja numai de cât.
Ţ*1q n ? s-an « 4* ima cas^ cu 2 etage
W IXivllli X,âi y (g odăi) în Sinaia
lăngă podul Peleş şoseaua Palatului regal, A se adiesa la d-nu H. Ilupe Bucuresci. Strada Popa-Tatu Nr 10.	6 — 2—5
câniăţăric şi afmmttorie
Aranjată complect cu totul şi lucrând forte bine, să vinde cu un preţ moderat din caii să de morte,	Emma Hiper.
la Ruscinc

avend diplome pentin lim-JUUU bele francesă şi germană, cunoscând şi limba română, bună pianistă, doresce a intra ca institatdre într'o familie a’au ca damă de companie. A se adresa, Strada Dorobanţilor, No. 71, de la orele 11 dimineţa până la 3 n. m.
Cv3

CD
Parfumeris si Sapunerie
Cal ea Victoriei, vls-a-vis de Palatul Regal. Recomandă Marele şefi deposit de
ParfiiKiMWe le las, sticlărie si letali ie Paris
PRECIURILE MODERATE
oo
0 huna menajera.
Specială în tot soiul de Dulceţuri, Vişinate, Murături, Conserve etc. şi tot ce depinde de menagiul casei. Doresce a se angaja unde va avea trebuinţă. Adresa : Str. Plevnel No. 129.
Ha arondat 0 parte die m0Sia Vlă' Ut) dlOîlUdl daiă,districtul Mehedinţi
precum şi a treia parte din moşia Greci districtul Romanaţi. Cu începere de la 23 Aprilie anul viitor. Pentru amândouă a se adresa Calea Victoriei No. 118 Bueuresci.
Citiţi!!
In strndft Carol No. 16 în Bucuresci s’a deschis sus firma Giovanni Fantin & Comp., nn mare magnsin italian de specialitate: cuţite, fdrfecî şi brice unde »Se ascute şi se drege ori ce obiect tăotor cu cea mai mare precisiune şi cu preţurile cele raaî moderato.»
succes contra dure-rei de piept, tusei provenită în urma gu turaiului, iritaţiun! ale pieptului, astmu, ca tar al băşice! udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc. —Cu o lingură din acest gudron pus într’o litră de apă, formezi aL de păcură, care se pote da cu mult succes la copiii, contra bolelor mai sus indicate.
Pentru adulţi se ea o lingură de Gudron în apă sacharată său lapte dulce 2—3 ori pe <ji. Preţul lei 1,50 flaconul mare.
lllAPAHfrî	tonica şi preser-
vlVvJllMiUi vativa. E cunoscut greutatea cu care se dă copiilor medicamente şi mai ales China. — Aceste pastile conţinând chini iă sunt lesne de luau de cel mai râs tăţat copil — având un gust delicios — specific contra frigurilor şi ca preservativ.
O cutie 24 bucăţi lei 1,50.
mur- aitmiidrii! bIS.»
Specific contra bolelor de gât, maladiilor!) /ocale, ieflaraaţiunilor si ulceraţiunilor gure) anginelor, scorbutulul şi salivaţiunilor mer curiale. —Acest remediu e forte precios Oratorilor, Profesorilor şi Cântăreţilor, uşureză emisiunea vocei şi teinpereză ostenăla gâtului. Preţul unei cutii lei 2.50.
Vin de China ŞSH*
cu Colomba, fi. 2,50; cu Malaga flac. 1. 3.
In o ţeră ca a nostră, unde frigurile de tot soiul, sub diferite forme ’şi-a găsit locul bun pentru a face victime, e bine a se întrebuinţa, deca nu (Jilnic, cel puţin dm timp în timp. Vinul de China pentru a vă preserva în contra frigurilor, a fortifia pe convalescenţi, seu a reconstitui personele slăbite prin prea multă muncă. — Pentru copil jumătate păhăruţ, pentru adulţi un păhăruţ dimineţa şi sera, şefi înaintea mesei seu dupfi prescriptiunea d-lor doctori, cum vor găsi cu cale.
>r
cu iodură de fer iu-aîterabil. Consiliul med. sup., prin Farmaeopea dela 1863 şi cea de la 1874, a decis ca avantagios prepararea acestor pilule tot-d’auna prospete.
Tote lucrările de medicină indică iodura de Ier, contra afecţiunilor chlorotice, scro-hlose, tuberculose (culori palide, humori reci, plitisie), Leucorheă (Polă aibă) Amenorrheă Menstruaţie oprită sâiî dificila), etc. Acesta este un escelent forti-fiant pentru temperamentele limfatice, slabe safi dificile. Preciul peutru 100 pilule lei 3,75 pentru 50 lei 2.
AlGDiiolaîa I lisa & s:
ţiunea plantei prospătă cu alcohol devin pur.
Medicament nepărat trebuincios în fie-ce casă. — Cu o linguriţă din acest alcohol pusă într’o ceşcă de apă face apă de Me-lissa —In cafea câte-va picături suplinesce eu pristosiuţă coniacu care pe lângă că nu are nici o aromă, der forte adesea şi mal tote coniacurile sunt preparate cu alcohole »eii alese. Preciul 2 lei.
Pastile aminte
uouttein-Tolu.
gjitimnov Remediu plăcut contra tusei. Preţul unei cutii 1. 1,50.
Tliictnra ai Cliffi
in aefetă tinctură so frâeă celei capului.
Umili/iii P/, l’eTltru a î™ puterea părului slăbit,
CU UliluLiliU II face a şi cresce. De 2-3 ori pe septăraână săra cu o periuţă muiată
împedicând an numai căderea, dd>-
rtămâ
Flaconnl mic lei 1.50; împătrit lei 4.
Apa
Colonia Traian	Pudra Gflicero-Qriza
Flaconul lei 2.	pielea Cutia 1
pentru a albi, răcori şi înfrăgesa leu şi 50 b.
edăamMiU'
e %i
Nu voin considera ca preparate ale mele de cât ce vor purta semnătura do maî jos şi timbrul Farmaciei.
Depositul pentrn tdtă ţera la Farmacia Română, Calea Victoriei, 77,
.(Cişmeaua Roşie) Bucuresci.
Se espediaza in tote punctele ţepii, contra-Mandat postai. De la 10 lei în suff y	embalaj nu se socotesce, în jos 50 bani.
Tfife aceste specialităţi se găsesc şi la Farmacia Brîndnşi-ZimuiceST*
Un profeso:
Avâud diplomă de la Universitatea din Genua, doresce să dea lecţiuni de limba italiană şi piano-forte, acasă ca şi la domiciliul săă. CondiţiunI favorabile. Adresa la administraţia acestui diar.
_____________ 6-3-1.
De închiriat
rieViucâtărie magazie de lemne curte spaţiosă şi grădină Strada Scaune Nr. 21.	5-2—3
De vesţiare
Doue mori nuoi perfecţionate, fiecare cu câte două petre de 44 ţo-luri, pdtră francesă, putând măcina trei-^eci baniţe maximum pe oră, construcţie îndoită de cele-l’alte.
DE VENDARE O machină de facerea cărămidei cu o putere de opt şefi <Jece cai, având 24 tiparurî pentru cărămizi găurite, cărămizi de pavagiurî şi olone de îavelitore, putândfi tace 1600 cărămizi ordinare pe oră cu ajutorul a trei omeni şi patru băeţi sou fete,
Peutru amândouă a se adresa la atelierulu de contrucţie George Paul, îa Buzesî, îa facia Gărei. _________ _	5-2—1.
De închiriat
In strada Lucaci No. 38 bis, 5 camere cu antre, bucătărie, pivniţă1 puţ, grădină şi curte singură.
Qn nmniiQTin Mărci Românesc) , UU bililijJuld. Taxa de Plată şi Cărţi poştale usate, cu preeiurile cele maî convenabile. A se adresa la dd. Marcus & Gross, Brăila.
UIpâpiFriiîeliE"
Se află de vânzare. A se adresa la subsemnatul pe Calea Griviţei, 111.
Slichting.
0=1
Preeiurile cele ma! moriorate
^rlVonl^
HOTEL
BULGARIA
Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totultt diu nou. Asemenea posedă şi unfi mare Restaurant cu totfi felulu de mâncări şi băuturi dintre cele mai alese. Visitatoril pot găsi un Grajdifi pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu Precinrl forte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitator! să fie pe deplin mulţămiţi, impunând cea mai mare acurateţe şi promptitudine.
td
•—rf
tTZJ
t=*
Proprietar, SIIfOITJ rpvVWlS.
Aceste îuedicainente se vinde La farmacia I. îa Brăila la farmacia d
armada I A. Clara. str. Lipscani; (Palatul Dacia) Ia farm. CIu\ Alexandria, Caisa Victoriei, No.77; şi d. Marin lonescu, coafor str. Academiei, (sub Hotel Union) Sul Fabini şi în PIoescî Sa farmacia d-lnl v. Gliiţulescpi. Cererile dla provincii se vor face la administraţia «Harului TREBUINCIOSUL, Bucuresci.
\ ? aî se ^-art!SSCS celui ce va arăta că j lC'l esistă tincturi superiore celor inventate de O. Ciani. Apă onglesă
fină pentru a văpsi instantaneu în negru sau castaniu barba, părul, a’l face să crdscă şi a’i împedica căderea. Preţul lei 7. Apă pentru ’a da părului o coldre blondă aurie şi castanie. Preţul lei 5.
gre Hygienipe «fiSŞi
------— — balsamic-
spirtos şi tonic; de un parfum forte plăcut, favorabil igienei şi consacrat grijelor de toaletă, menţine corpul într’o stare înfloritore de sănătate. Previne şi risipeşte bubele, roşiaţa, petele, încreţiturile şi ori-ce alteraţie a pelet pe care o întinereşte şi o îndulceşte dânduî o aparentă albă catifelată. Flaconul lei 1.30.—Oţet higienic pentru toaletă şi bae cu parfum de’ micşunele FI. mare lei 2. —Oţet cu parfum buchet Corona Italiei FI. lei t.7o— Oţet de lapte de migdale FI. lei 1-50.
Velutiia Freceeri pulbere de ored
bine preparată, e
lipsită cu totul de ori-ce substanţă vătămătore peliţei şi e bună pentru tote domnele care doresc să’şi păstreze sănătatea şi frumuseţea lor. Astă pulbere e invisibilă şi de o fineţe [fără egală, este parfumată cu un miros special şi delicat, şi asigură peliţei o frumuseţe constantă şi o frăgezime ce nu se poate altera. Cutia lei 1.‘40.
Ai>a*coroanei i taliei “ îSK
—A----—----------------—-— pentru batis-
te şi pentru cureligienice a toaletei. Acdstă apă este destilată dintre toate florile cele mal miro-sitore şi aromatic din Genua de către d. Stefano Frecceri distilator şi parfumator premiat cu 17 medalie şi diplome de on<5re la exposiţiunile naţionale şi internaţionale. Ea înlocuesce cu mal multe avantage apa de colonia, mirosul său e mai delicat, suav şi durător. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele maî bune com-posiţiunl pentru a menţine tinereţea şi albdţa pelel, fâcându-o mole şi înfloritore, curăţind-o de ori-ceimperfecţiunl.—Preţul lei 2, flacon mare
Acdstăcomposi-ţiune absoluţii nev&tămâtore, are constatată proprietatea de a ridica în câte-! va minute toţi acel perl ce se cred netrebuia-cioşi. Flaconul mare iei #. 99
inventată de Pietre Bor-tolotti din Bologna, premiată cu 38 medalii ale es-posiţiunel naţional0 şi internaţionale. Acestă apă Intr’adevSr miraculosă e compusă numai din substanţe vegetale, cele maî tonice, aromatice şi salutifere pe care le posedă Botanica. Nici o apă penă acum cunoscută nu este superiorii a-pei de felsina şi probă de acăsta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul el. Două, trei picături din acâstă apă într’o ba tistă şi’î dă unul din cele mal plăcuţe mirosuri. Opt sau glece picături în o jumătate pahar de apă curată şi spălându-ne de două său trei ori pe ţii conservă, reînfloresce si întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea , face să dispară bubele accidentale şi ori-ce pete precum şi încreţiturile feţei. Pentru băl, o sticluţă din acestă apă întăresce corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pielei, mâncărimea, (distruge ori-ce u-rîtă odore a transpirăreî şi procură o stare de bine neesplicabilă. Câte va picături turnate pe fer roşu respândescu unu parfum din cele mai plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O lin guriţă ordinară în un pahar de apă depârtăză de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba, Mirosind’o des depărtedă febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltose său nesănătose. şi este lin preservativ escelent contra bolelor molipsitore şi epidemice Are puterea balsamică d’a cicatriza înţepăturile insectelor fşi a face să piară vânătăile şi unflăturile şi de a linişti la moment durerea produsă de s’gârieturele'şi arsurile pelel, când e spălată ca apă de acâst’a şi se acopere cu bumbae legând rana lei 1. 50 flaconul mare
iun fir. fi or mm î*011™ îoaîeta si Bai^ Pre-
. llJd uU dulii) f d Parata deS. Friceri,parfu-
- mer al M. S. Regele Italiei Premiat cu 15 medalii. Ea pe lângă că are cel mal graţios şi cel mal suav parfum pentru batista. întrebuinţată in ţiilniee spălări, risipeşte iritările şi întăresce vederea, face să dispară petele de pe faţă întăreşte ci rotirile. Luată pentru gură risipeşte misrosul urât, eurăţă dinţii si întărste gingiile, şi pentru Băl, o sticluţă întăreşte corpul, face să dispară ardărea şi ariditatea pelel, mâncărimea, distruge orice urâtă odăre a transpi-răreî şi nrocură o stare de bine neexprimabilă' Flaconul mic lei j.,50. dublu 2,50.
Elinoiii nn rectificată si parfumată cu boucquet j jljfi Ihfi de trandafir spre a vindeca scoroji-
—------i-v-rtri rilo pelel şi a o apăra dc orl-eo bdlă
(ie pole; pâstreglă fragedă carnea dânduî tiueţe si transmrord». Flaeennl In) 1 W
Ir, Î?1 r\ Restaurator american, Lfa A J OX iiitl ai parului elegant spre colorarea părului şi barbei, a chimistului doctor I. B. Wiliam Wood 3219 Th. Street New-York.Albirea sau dscolorarea părului nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mal limite ori adusă de o emoţiune violentă, de o mare durere, do boale speciale şi de atâtea alte căuşe neprevăzute, cu Florine, pe care elegantele dame americane şienglede oîntre-buinţăZă de câţî-va ani şi "care este tinctu-ra do toaletă cea maî întrebuinţată, se redă perilor cărunţi sau albi colorea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vigore rădăcinel ca să-I facă să renască şi să le împedice căderea. Ea e absolut nevătămâ-tore, conservă pelea într'o stare bună de frăgezime şi o preservă de pete. întrebuinţarea Florinei nu cere să se spele mal întăiu părul, avend ea însăşi proprietatea de a desgrăşa şi a curaţi complecţii capul. LucreZă gradat, şi după 7 sau 8 ZU° de întrebuinţare se obţine un succes sigur şi strălucitor. A se observa marca fabri-cel având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 luni) într’o elegantă cutie lei 6.
A IV. .-!« rr.lr. si de jasomie. Astăspo-«fAăiJ vht LiiiA cialitate absolut nevă-tămătore şi parfumată cu jasomie, are proprietatea de a albi la moment pelea, făcând să dispară încreţiturile, rojil şi petele de rosiatâ. Sticla lei 2.
pentru Surziră. E un remediu experimentaţii, de ' efecte extra-ordinare, de profesori specialişti, pentru tote bolele care aduc slăbirea său lipsa totală a auZuluî, precum pentru a vindeca acel sgmot atât de supărător în canalul auditor intern de care bolnavii rămân aşa de xcitaţl şi desgustaţi. Flaconul lei 3.
Remediu forte siguru ş6 puternic, caro nu conţine nici arsenicu nici phos.
lorii sericilor
phor. Pachetul nu'costăma'i mult de cât 70 bani
| cel mai gentil ei cel mai ef-[ tin cadou ce se pâte face la o d dama este: O cutie elegantă
Giny
A 33 irxzi as contnacerî:
acesîe
case

Praf de dinţi igienic CureZf
nesie şi chinină. Acest praf de dinţi nu numai că preservă dinţii, dar ’I face albi, întărind în acelaşi timp gingiile şi curăţind suflarea. Impedică ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a format deja o face să peră. Calităţile antidistrugătăre ale acestui prafu suntu în stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gureî; apoi mal dă gurel o frăgezime particulară, şi fără a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii lei’ 1, 50
Praf dentifrice Sţ“a£X
curăţă repede dinţii cel ’maî negligiaţl, şi le dă tdtă albdţa isvoruluî, precum şi impedică stricăciunea şi tote bolele rela-Cutia lei i. 30.
satinată în cromolitografiă cu garnituri în pasmanterie; coprinZând a butelii de parfum, 1 butelie de glicerina parfumată, o cutie de pudră de orez parfumată pentru a albi pelea si o cutie cu prafuri de dinţi. Preciul lei 6.
O altă frumosă cutie care conţine o sticlă de parfum o cutie de pudră de orez parfumată, un cosmetic şi un mic săpun, Lei 3.50.
de fraţii EI3ZI Incuragiaţl de e-ficacitatea produselor nostre, şi în urma sfaturilor necontenite ale unora dintre clienţii noşţri, amu preparaţii REGENERATORUL PERULUI, pe care avem o-norea s6-’l presintăm ca pe celu mal bunu din câte se vend. Acdstă preparaţie, fără s6 fie o tinctură, redă culorea primitivă pSruluî lucrând de-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind rădăcina părului, făcendul mole şi oprindu’I căderea; îl redă tdte puterile organice perdute din causa vre-unel bdle a vărsteî etc: nu pătăză ru-fâria. Din causa acestor calităţi, se recomandă continuarea întrebuinţârel săle deja primită şi preferită în Italia şi străinătate, recunoscăndu-se ca cel mal bun REGENERATOR şi ca cel ii mal eftin. Lei 6 flaconul.
Tinctură acestei plante, aduse de d. Luigi Ubicini din Brasilia încă din 1872 odată cu Tayu^a, este forte eficace pentru a combate nevralgiile, durerile de la articulaţii, precurmi şi durerile de ose cari nu au putut fi vindecate prin ori-ce altă tratare, adică cu săruri de chinină, morfină etc., şi chiar cu băl de oleurî, cu duşuri sări cu alte mijloce pe cari medicina şi empirismul le procură, aşa că este înumărată Intre cele mal puternice leacuri antireumauoa ei&ne&cuto penă acuma. Lei 6 flaconul.
inii {}a TîBseîti Tot ceemai mirositor If Mp îl SiU I iii iii produsul destilăreî floriloi
—— ----------------— e coprins în Apa de Turin.
E greu de a se găsi o delicateţă de parfum supe-rioră Apel do Turin, care are propietâţl igienice recomandate. Diluată în apă devine lăptosă, şi cu asta, spălându-se cine-va de câte-va ori pe Zh are proprietatea de a face să dispară ori-ce pată de pe faţă, încreţiturile dispar şi pelea rămâne molo ca catifeaua Dacă se spală gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplăcut al gurel. Câte-va picături turnate pe fer roşu răspândesc un parfum plăcut care curăţă aerul stricat din odăi. DepărtăZă roşâţa ce causâZâ de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba Proprietăţile igienice indicate şi cari nu segă sesc aşa uşor în alte ape de toaletă ’lau pro curat favorea lume! elegante. Modul întrebuin ţârei a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce butelie. Leî 1, 50.
€rc
ii! tl
Ileg.
-1*0* îi! U
Acest preparat in-compara
bil eunturos şi solubil, dă frâgedime şi frumuseţe pelel, previne si’distruge încreţiturile pelel, precum şi menţine frumuseţea până la o etate înaintată. Face să dispară asemenea încetul cu încetul semnele de vărsat. Lei 3.50
Apa r
premiată cu mal multe l vil vii medalii la exposiţiunl naţionale şi internaţionale,
are proprietatea, probată pin mii şi mii de certificate, d’a face să înceteZe imediat căderea pă rulul, de a’l face să crăscă, dând putere râdă-cinei şi făcând să dispară mătrăţa. Are iconte-stabila proprietate d’a mănţine colorea primitivă a părului. Apa frecceri este in fine cel mal bun cosmetic, ce se oferă publicului pentru nutrirea părului, pe care îl face flexibil şi lucitor Flaco lei 2, 50.
Mractul de odoare variată asorti-
----------------—------— ment: buchet
de trandafir, buchet sărut furat, buchet de vanilie, buchet de ierbene, buchet oriental, buchet Bosfor, buchet al Reginei, buchet de amor, Ess-buchet, buchet Garafano, buchet Gelsonimo buchet de dame, fân verde, Paciuli, Moscu şi buchet Jockey-Club. Sticla mica de lei 1.20, mare şi de lux, lei 2.
ApâdeflOre î
de portooale întreita superiori, în stiole fdrte elegante lei 1.
fie afleyerate treime ca se porte tiinlirnl ziarului „Fratia Roaiâuo-taliana". a se cere la depsitari ca se se uorle timbral acestui ziar.
.	i—iMinwT.w»iiii.nmaare» wiihii iiM- ni nmni yi ■
TipogrB.ila Modernă, Gregarie Luis Strada Academiei No. 24.
www.dacoromanica.ro

JUOI10 MAIU 1884
ANUL XV No. 3502
ABONAMENTE
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an .	.	. .	Lej	24
. Ş&K) luni	....	12
• treI.................„ 7
PENTRU DISTRICTE Pentru un an ,	. . .	.	Lei	30
„ şâse luai	. .	.	,	15
» trei „	...	.	„	8
PENTRU STRElNfiTATE
Pentru un an............Lei 40
» ş6se luni ...	„20
trei „ . . . .	,12
Abonamente se fac la 1 si 15 a Be-cftrel luni
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
A NUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. HI 1 leu; pa pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilâ.
Epistolele nefrancate se refuaă; ar-ticolil nepublicaţl se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franoia Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Micoud, 81 Fleet Street. E. C. London. A.uatvlz.3assenklewer,ot Comp. VVien. Ungaria. D. Moritz Wiett, in Buda-Pest. Servitenplatz.
Redacţixmea Strada Regală ISTo. 15.
Director politic, î.
C. FUNDESCU
Administraţia
Str. Academiei No. 2-4.
AVIS
Toţi d-uil acţionari al societăţeî „TIPOGRAFIA TELEGRAFULUI" sunt incitaţi adi, Miercuri, 8 ore săra, în localul redacţinnel, strada Regală Nr. 15, spre a decide dăcă asociaţinnea merge înainte săfi se disolră. La cas de a nn se întruni mâine săra săfi cel mult Tineri sără, (Jiarul se consideră desfăcut de orl-ce angajament şi ’şl va păstra independinţa sea de altă dătă, rămâind ca acţionarii să se adreseze către comitet şi casier, spre a-şl primi banii ce aii vărsat.
SCIllI TELEGRAFICE
(După fiarele străine)
Berlin, 19 Maiii. — Adunarea generală a naţionalilor-liberall a fost visi-tată de peste 500 membri! de prin t6te unghiurile imperiului. Adunarea a fost precedată de d. Hobrecht fost ministru. Dupe o lungă discuţiune, la cari a luat parte d-nii Bennigsen şi Miguel, s’a a-doptat o declaraţiune în care se accen-tuă<|ă credinţa neclintită a partidei către tron şi imperiu; partida se declară pentru menţinerea drepturilor acordate poporului şi respinge fusionarea cu oricare altă partidă. Ea va sprijini cu putere reformele sociale ale guvernului, cu reserva d’a analisa unele punte; naţio-naliî-liberalî vor lucra mai cu sămă pentru votarea în sesiunea acâsta a legii pentru asigurarea lucrătorilor în contra accidentelor. Şedinţa a fost închisă cu urări entusiaste pentru împărat.
Londra, 19 Maiu. — Daily News a-nunţă următorele din Asuan ; „Un funcţionar sosit din ElObeid spune că guvernatorul din Darfur, Statya-bey, a predat unui emisar al Mahdiuluf oraşul Fascher, în care se aflaţi 9000 soldaţi şi 20,000 pusei Remington. Mahdiul a părăsit El-Obeidul şi are de gând să a-tace Chartumul său oraşul Daggeja.
Petersburg, 19 Maiii. — Principele Wilhelm de Prusia, împreună cu suita sea, au sosit aci. Archiduciî aşteptau la gară, în uniformă prusiană; întâlnirea a fost cordială. însoţit de arhiducele Wla-dimir, principele s'a dat jns la palatulă de iarnă. Stradele erau pavoasate şi publicul a primit cu mult entusiasm pe înaltul 6spe. împăratul a dăruit principelui regimentul 85 de infanterie, care va purta d’aci înainte numele săfi.
PetersburgsMja Vjedomosti salută venirea principelui de Prusia într'un mod neobicinuit, ceea ce e de mare însemnătate pentru relaţiunile dintre Rusia şi Germania şi o garanţie pe mulţi ani a prieteniei dintre ambele puteri vecine.
Niş, 19 Maiu. — Poporaţiunea se pre-gătesce să primăscă pe regele Milan în-tr’un mod splendid. Un mare număr de deputaţi ah sosit deja pentru a fi faciă la deschiderea 5cupcineî. Miniştrii au primit în audienţă consiliul municipal d'aci care le-a mulţumit pentru alegerea oraşului Niş ca reşedinţă a lucrărilor parlamentului.
al Vaticanului, vorbind de discursnl rostit în Landtagul prusian de ministrul de culte Gossler, cu ocasiunea discutării legilor din Mal, (|ice că guvernul Prusiei, nu doresce de loc pacea religiosă.
Madrid, 20 Mal. — Tribunalul din Ba-dajos a început tratarea afacerii privi-tdre la revolta din August anul trecut. Ministerul public a cerut pedăpsa cu mdrte pentru 153 oficerî şi sub-oficerî, 2i caporali şi 4 civili.
A se vedea Ultime ScirI pe pag. IV.
BUCURESCI. MERCUR! 9 MAIU
„Libertatea întrunirilor, libertatea presei şi libertatea alegerilor con-stituesc basele fundamentale, pe care s’atl ridicat ediflciurile politice şi sociale ale pop6relor“ ne declară cu mare dreptate un di ar liberal din capitală. Aceste ijise însă, £iarul în cestiune ridică apoi acusăr- grave, pe atât gratuite pe cât şi nedemne de un organ serios în contra guvernului.
Nu ne-am folosit în destul de a-ceste drepturi, esclamă organul în cestiune, şi acâsta din causa nepă-sărel pentru afacerile publice; am crescut sub regime cari punâu stă-vilare necurmate spre a opri mani-festaţiunile opiniuneî publice, spre a înlătura iniţiaţiva societăţeî din cercul larg al diferitelor ramuri ale ac-tivităţel sociale, şi apoi când acâstă stare de lucruri a încetat şi societatea română a intrat în fine pe o cale constituţională, inerţia sea obicinuită a rămas intactă şi nepăsarea pentru lucrul public urme^ă a inca-tena raţiunea societăţeî,
Aceste sunt în resumat plângerile ce face (jiarul liberal, vâ<jându-şî tâte silinţele zadarnice spre a redescepta opiniunea publică amorţită şi a o îndrepta de a se ocupa cu afacerile publice. piarul în cestiune creâ un club al său şi acest club a rămas gol, fără ca cine-va să fi pus piciorul în localul gratuit, închiriat cu spesele (farului în cestiune. Apoi iată aprâpe douî am şi jumătate de când a apărut acest organ de publicitate; vedem mari sacrificie făcute de editorii săi spre a popularisa cestiunl de cea mal mare importanţă, care adesea ori fură serios, de şi cam superficial, discutate în colonele săle.
Ce resultat însă aii dat tâte sforţările făcute?
Până acum acest resultat a rămas aşa de mediocru, în cât nefericiţii redactori al ţliaruluî în cestiune per<jând în fine pacienţa, cu care până acum aii fost aşa de bogat înzestraţi, ne daii adi spectacolul demn de compătimire a proorocului Ierimia, plângând amar pe ruinele Ierusalimului.
Dâr cine e vinovat, decă tâte sforţările confraţilor noştri! aii rămas pănă acum aşa de zadarnice ? A cui e vina şi cine este acela care bă-tându-şî pieptul cu pumnu este dă-tor a esclama mea culpa, mea maxima culpa !
Dupe cele ce ne <jice ţl iar ui Naţiunea învederat este că marele criminal, care e vinovat din cap şi până la piciore de tbte şi pentru tdte este guvernul actual. El a contribuit dintr’o parte, prin alegerile „susţinute de administraţiune", a înlătura societatea română de ia afacerile publice, el apoi din altă parte cu „procedemintele ilegale şi arbitrare1' a redesceptat pe cei adormiţi, cari după o lungă amorţălă aii or-ganisat renumita întrunire de la Bos-
Pesta, 19 Mal.—ţiarele d’aci se ocupă cu raportul deputaţiunil regnicolare instituită în cestiunea Fiumeî; acest raport, <ţic ele, arătă nedreptatea causel Croaţilor. Nemzet speră că tonul moderat al raportului va găsi resunet în Ungaria, Pester Lloyă sfătuesce pe guvern să fie hotărît.
Petersburg, 19 Mal. — Declararea de major a principelui imperial s’a săvârşit ieri. Serbarea s’a făcut cu mare pompă, în palatul de iernă, faciă fiind demnitarii statului, noblimea, corpulu diplomatic, etc.
Roma, 20 Mal. — Moniteur de Rome, (jliar
sel. Aei e buba, aci e locul dureros, care făcu ca redactorii farului opo-siţiunei liberale, să adresele ieremiadele lor cercului restrîns al cititorilor Naţiunii.
Am <jis opiniunea ndstră asupra acestei întruniri anti-constituţionale, ne-am pronunţat într’unti mod limpede asupra celor întâmplate şi n’a-veam pentru ce a reveni a<jl, dării credem de detoria ndstră a releva încă o dată acuzarea gratuită, aruncată pe ne drept în facia guvernului, care în decurs de opt ani de <jile, mulţumită sacrificielor făcute de elita partidei liberale din care face parte, n’a făcut alt-ceva de cât a redescepta consciinţa societăţeî române, a o iniţia în afacerile publice, a o rădica la nivelulti unei societăţi constituţionale.
S’atl făcut întruniri numerdse în decursul periodului trecut al alegerilor, aceste întruniri, precum ’şl pdte aduce aminte Naţiunea, fură în mare parte organisate prin provincii de către oposiţiunea conservatdre şi nici una din aceste întruniri n’a fost o-pritâ de către administraţiune, nici o dătă puterea esecutivă nu s’a a-mestecat spre a popri avântul membrilor oposiţiuneî conservatdre săQ sincer-liberală de a cutreera ţâra şi de a o agita prin tdte mijlocele permise într’un stat constituţional. Să ’şl aducă aminte confraţii noştri! că tot asemenea nici o dătă n’atl fost poprite manifestările făcute de partisanil oposiţiuneî în decursul cât au durat alegerile. Una din aceste manifestaţii a trecut chiar atunci pe sub ferestrele redacţiuneî farului în cestiune cu masalale aprinse, îndrep-tându-se spre localul jliarulul Binelui Public. Oprit-a guvemu aceste manifestaţii, organisate cu ajutorul culegătorilor tipografi? Nu, pentru că manifestaţiunile aceste fură făcute într’un mod demn de un popor, care ’şl respectă instituţiunile create, libertăţile dobândite.
întrunirea de la Bosel rezemându-se pe un teren legal, pe un teren constituţional ar fi fost la rândul seu respectată, decă cel cari au organi-sat’o n’ar fi avut fantesia bisară de a merge la Palat pe la miedul nop-ţel spre a manifesta Regelui nemulţumirile lor.
Naţiunea scie, sătl ar trebui să scie, că s’au mal făcut întruniri în timpul din urmă; că la aceste întruniri ideile discutate ati fost departe d’a fi Împărtăşite de guvern şi maiori-tatea partidei liberale. Cu tdte a-cestea nimeni nu s’a gândit să le oprdscă, pentru că erau aplicaţiunea unul drept sfânt, unui drept pentru a cărui înscriere în constituţiune partida liberală şi numai ea a luptat.
Ar trebui să lăsăm o dătă acestă cestiune; după espunerea faptelor, după discuţiunea din parlament şi chiar dupe fiarele oposiţiuniî, cari s’au trudit mult s’o esploateze, constatat este că evenimentul — decă se pdte numi ast fel — din săra de 28 trecut se împarte în două părţi; în partea întâia, ori-câtă rea credinţă s’ar întrebuinţa, forţa publică n’a intervenit ; în acestă parte oposiţiunea a usat d’un drept constituţional fie chiar şi pentru a spune neadevărul; în a doua parte, ea a eşit de pe terenul constituţional, şi forţa publică avea dreptul şi dătoria să intervină.
--------—»*n-------------------
ţtiarul oficios al Rusiei la Bruxelles ne aduce scirea că guvernul de la Petersburg a primit filele acestea invitaţi la conferinţa internaţională de la Londra, unde se va discuta cestiunea financiară a Egyptulul.
Cabinetul de la Petersburg, scrie ^iarul Noră, se interesă^ă de acăstă cestiune numai într'un mod pur platonic şi fiind că este aşa a înmânat consimţimăntul seu de a participa la conferinţă imediat. Journal de St. Petersbourg, din altă parte, încă înaintea sosire! invitaţiuneî, a tipărit un articol inspirat, şi în care s’a emis opinia că Rusia nu se va opune în principiu la convocarea conferinţei, limes, care înregistrară tdte astea, declară din partea sea, că opinia publică în Anglia se consideră satisfăcută şi chiar mulţumită de respunsul rus, de şi acest respuns e tot aşa de reservat precum sunt cele ale Germaniei şi Austro-Uugariel, Nord nu ascunde însă vederile Rusiei şi declară franc, cum că Rusia primesce vii-tdrea conferinţă ca simple desbaterl ale plenipotenţiarilor asupra eestiunel de a şti cum şi prin ce mod se pot acoperi de Egypt daunele ocasionate Englitereî prin recentele eve-minente, cari au făcut atâtea victime la Alec-sandria şi aii forţat Englitera de a ocupa regatul vasal. Dără, adaogă (jiarul u bruxe-lesu, fiiud-că starea resurseloră Egiptului este destul de cunoscută Rusiei şi altora puteri, învederat este că sferele politice din Petersburg sunt convinse că acoperirea chel-tuelelor făcute nu se va putea efectua de către Egipt de cât prin ajutorul unul împrumut nou.
Aci se crede că va fi călcâiul lui Achil a conferinţei, căci noulu împrumut va rădica neînţelegerea între puteri, care în caşul cel mal răii pdte să transporte cestiunea pe terenul politic. Rusia, declară apoi (jia* rul Nord, a luat deci nestrămutată hotărârea de a fi cu cea mal mare reservă la conferinţa viitore şi de a lucra în sensulu absolut al împăciuirel intereselor jicnite, spre a înlătura pe cât să pdte antagonismul menit a turbura pacea.
Trecâud apoi la alt şir de idei, diarulu rus din Bruxelles desminte într’un mod categoric scirea privitdrela întrevederea împăraţilor Rusiei şi Austro-Ungariel. Nici un început de convorbiri diplomatice în a-cest sens n’afi fost preschimbate între cabinetele respective, şi apoi relaţiunile reciproce ale ambelor state slave fiind satisfăcătore este evident cum că nu esistă causa, care ar putea proiecta o asemenea întredere.
— Din Viena să comunică farului Temps ca după spusele ţlierelor polone, guvernul din Petersburg are de gând a face o nou? încercare, propuind puterilor europene pentru a doua oră crearea unul monopol convenţional a fabrica ţiunel materielor explo-sibile. După opinia cabinetului rus o asemenea disposiţiune este menită a pune capăt atentateloru anarchiste, cari alminterea nu voru putea să fie curmate. ţjiarulu frances criticând propunerea aduce aminte cu mare dreptate, că îu cas chiar dâcă acestă propunere ar fi avut sorta de isbândă ce este grefi a prevedea, totuşi prin monopolul u creat nu s’ar aduce nici un resultat dorit. Sciinţele de pirotehnie, declară (jiarul pa-risian, aă devenit forte populare, şi fabri-caţiunea nitro-glicerinel, picratulul de po-tas etc., sunt aşa de rudimentare, că ori şi ciue pote să le fabrice, fără ca monopolul să potă opune la acesta o supraveghere sficacie
--------—-----------------
INFOKMAŢIUNt
M. S. Regele a primit din partea A. S.
R.	Ducelui de Saxonia-Altenburg o scrisore prin care ’l face cunoscut căsătoria nepătel săle A. S. R. principesei Elisaveta de Saxonia-Altenburg, ducesă de Saxonia, cu A.
S.	I. marele duce Constantin Constantino-vicl al Rusiei.
Esc. Sea d. baron de Saurma, trimis es-traordinar şi ministru plenipotenţiar al M. S. împăratului Germaniei şi rege al Prusiei, a avut onore a remite M. S. Regelui scri-sorea de notificare.
— o—
Cu ocasia serbărel majorităţel A. S. I. marelui duce moscenitor al Rusiei, d. N. Creţulescu, ministru plenipotenţiar la St. Petersburg, a avut onore a remite Alteţei
Săle imperiale, împreună cu o scrisăre din partea M. S. Regelui, insomniile marelui cordon al ordinului Steoa României.
M. S. Regele a trimis A. S. I. marelui duce moscenitor chiar insemniile purtate de M. S. împăratul Alexandru II în timpul campaniei din Bulgaria şi înapoiate după mor-tea sea.
—o—
Ieri, Marţi 8 ale curentei, M. S. Regele, însoţit de adjutantul de serviciu, a mers, la orele 4 după amăijl, la poligonul de la CotrocenI, spre a asista la concursul de tir ce avea loc între gradele inferiore cari s’au distins la tirurile regimentare. La sosire, Majestatea Sea a fost întîmpinat de către d. general Arion, preşedintele comitetului.
La orele 6, Majestatea Sea s’a întors la palatul de ia CotrocenI.
—o—
A sără a fost a doua întrunire a studenţilor în sala societăţii Carpaţii. In acea întrunire, la care asistau peste 150 de per-sone s’a iscălit de către studenţi o depeşă către studenţii români din Cluj, în care sunt felicitaţi pentru atitudinea lor în ţliua de 3 Maiă şi sunt îndemnaţi a persista pe calea ce au apucat, pentru recâscigarea drepturilor egale pentru români în statul ungar.j
—o—
A apărut la Geneva o nouă programă polifico-socialâ scrisă de d. Dragomanoff, leaderul partidei rutene. Acâstă broşură se adreseză către poporele ce locuiescu în sudul Rusiei şi cari sunt românii din Basarabia, polonii, ucrainenii (ruteni), coloniştii germani şi ovrei. Eruditul profesor rus propune compunerea unei fede-raţiunî acestor popore, supuse a<|î jugului absolutist al muscalilor.
—o—
Consiliul general de Dolj, delegând pe d. G. I. Pessicu pentru serbarea zilei de 10 Maiu, în BucurescI, l’a însărcinat tot de o dătă să întervie pe lângă guvern şi Senat, îu privinţa lege! pentru cedarea locului necesar clădire! palatului de justiţie în oraş, spre a sci o detă îu mod categoric, dăcă acăstă lege va fi săii nu votată şi de către Senat.
—	o—
ţiarul din Odesa Odeski Westnik scrie că lucrările mar! pentru lărgirea farva-terulul din limanul Buhu uî şi a Ingulu-lul, care se află în facia oraşului Nico-laieff şi OciacofF, s’au început şi se vor fiini în acăstă vară. Fregatul monitor Vladimir Monomach fiind încărcat cu)400 tunuri, destinate pentru întăririle de la Kerci a plecat în diua de 7 ale luneî curente din Sevastopol.
—	o—
D. comandant al corpului II de armată a dat ordin ca la Te-Deumul ce se va oficia mâine la Mitropolie, pentru <|iua de 10 Maiu, să fie presenţî în mare ţinută de ceremonie toţi oficeril de reservă domiciliaţi în Capitală.
—	o—
In filele de 9, 11, 12 şi 13 Iuniă se vor ţine licitaţii în cancelaria Comitetului permanent al judeţului Ilfov pentru darea in întreprindere a construire! de localuri de şcole în comunele Dărăscî, din plasa Sabar; BudescI, plasa Ne-goiescî; Prăsinetu, plasa Olteniţa, şi Dascălu-Creţa, din plasa Dâmboviţa.
—	o—
Ministerul Instrucţiune! publice face cunoscut direcţiunilor şcolare din ţeră, că circulara acestui minister No. 1,110, înserată în Monitorul oficial No. 244 de la 10 Februarie 1884, este privitore numai la şcălele secundare, şi anume: licee, gimnasii clasice şi reale, către direcţiunile cărora s’au adresat în special citata circulară, şi care sunt ţinute a trămite ministerului părerile conferinţelor profesorale respective, relative la schimbările ce trebuesc făcute în programele acelor şcole; iăr nu şi la alte grade de şcole, pentru care nu s’a ce-
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAPHUL
rut asemenea păreri prin circulara specială.
—o—
D. Procuror general I. Burada, după o şedere de 2 Zile în oraşul Galaţi, a plecat ieri la Focşani.
—o—
Corespondentul nostru din Galaţi ne scrie, că un impiegat vamal, Gh. Gabro vanu, taxator clasa I, în circumscripţia Galaţi, face comercianţilor locali cele mal mari dificultăţi la primirea mărfilor. fapt ce e contra legeî.
Acest funcţionar, opresce măriile co mercianţilor (|ile întregi, subt nici un pretext.
Atragem atenţiunea d-lul ministru de fin ance.
—	o—
D. Colonel Şerban Pascu, actualul şef al statului major, din corpul al III-lea de armată, cu reşedinţa în Galaţi, este permutat ca şef al statului major a corpului al 4-lea din Iaşi, în locul d-luî colonel Cărcăleţeanu, care trece în locul d-luî colonel Pascu.
—o—
Pe tot timpul absenţei d-lul general E. PencovicI, şeful divisieî a Y-a din Galaţi este însărcinat cu girarea acestei funcţiuni, d. colonei I. Cotrutz, comandantul brigadeî de infanterie şi a regimentului de dorobanţi din Galaţi.
—	o—
Regimentul al G-lea de infanterie din Galaţi, de subt comanda d-luî colonel Botenu, a plecat cu vaporul Ştefan cel Mare, Mercur! 9 Mal, orele 6 d., la Cernavoda, pentru a face garnisona în oraşul Constanţa, reşedinţa divisieî dobrogene. La 19 Mai, este asceptat în Galaţi regimentul al 5-lea de linie de sub comanda d-lul colonel Skeleti, ce face acum garnisona în Ostrov, pentru a înlocui regimentul al 6-lea de linie.
—	o —
Cu trenul de at|î sosesc din totă ţăra delegaţii autorităţilor şi răniţii din ultimul resbel, pentru a asista la serbarea de mâine 10 Mal.
D. Gh. Fulger, primarul urbei Galaţi» aflăm că este în ajun de a’şl da dimi-sia din postul ce ocupă. Motivul dimi-siuneî e răcăla şi neîncrederea ce’I arătă cetăţenii Gălăţenl.
—-o—
In tot judeţul Covurluî se simte mare necesitate de pldiă. Agricultorii sunt îngrijiţi-
SCRISORI DIN RUSIA
Corespondenţa pârtie, a Telegrafului
St.-Petersburg, 2 Maiu.
Interzicerea revistei Otecestvenie Zapiski. — Serbarea maierităţel moştenitorului. — Corniţele Tolstoi. — Krajewsky şi presa rusă.
Un şir de representaţiî strălucite abia s'a închis cu splendida căsătorie a marelui duce Constantin. Elita societăţii
9
din capitală, curtea, înaltă aristocraţie— toţi ah luat partea lor la aceste serbări a căror splendore nu o voiu descrie, căci este trist şi dureros a descrie baluri, petreceri fără sfîrşit, cortegiurî şi ceremonii alături cu cari rămân neclintite fortăreţile negre, pline de o lume inteligintă, de o lume tânără, care geme sub zăvorul de fier ce o desparte de societatea întrâgâ. Un singur moment din acâstă serbare de câte-va <|ile merită a fl menţionat.
A doua-^i, dupe ce s’a săvârşit căsătoria augustei părechî, a fost anunţat un bal mare la palatul de iernă. Salo-neie de pe cheiul engles (Aglitenia nabe-rejnaia) aruncau cu profusiune lumină pe valurile negre ale Neveî, o mulţime imensă ocupa cheiul şi podul care duce la insula Vasilieff. Marele rîu fines desparte două maluri, pe care se află construită de Petru cel Mare capitala Rusiei; din-tr’o parte se înalţă palaturile, printre care colosalul edificii! al palatului de iernă se deosebesce prin sutimi de statul, ce încoronă^ă acoperişul săfi, din altă parte posomorita grămadă de granit, din care se înalţă la cer înaltul turn cu o cruce în vîrf al fortăreţe! Petru-Pavloska.
aii fost crud lovite de guvern. Relista sea de fruntecreată încă la 1846 şi care deveni încet câte încet focarul literaturo! ruse, Analele Patriei (Otecestvenie Zapiski) a fost suprimată. De aţlî înainte Scedrin, Us-pensky, Ziber, Crestovski, Smirnoff, etc etc. adică toţi cei cari sunt consideraţi de somităţile literaturel ruse moderne, toţi, fără escepţiune sunt, condamnaţi său a nu mai seri de loc, său a părăsi ţâra creând (Jiarul liber şi independent pe malul ospitaliar al lacului Lenan din Elveţia.
Altă alternativă e absolut imposibilă.
D. Krajewski, bătrânul proprietar al cunoscuttluî altă dâtă (Jiar Golos, a fost şi proprietarul revistei L Otecestvenie
trele largi ale salănelor iluminate, un şir de trăsuri bogate venea mereu de pe piâţa palatului, depunând la antreul principal pe fericiţii ospeţî. In jurul palatului plutăne de geandarml reţineţi năvala mulţime!, care voia să se apropie de palat. In mijlocul acestei mulţime curiose eram şi eh. Dâr privirele mele nu erah aţintite spre ferestrele luminate ale palatului ci privâu ambrasurile adânci ale revelinelor fortăreţe!. Acolo ca şi aci se putea remarca lumină. Celulele prisonierilor politici din revelinul Ecaterineî aruneah şi ele prin ferestruele lor cu fiere, dau ra<|e de lumină, care se oglindea în apa Neveî. Contrastul sl tuaţiuneî celor din fortăreţă cu a celor din palat redesceptă în sufletul meu cugetări triste şi durerose, care mă depărtară de palat.
Dintr’o parte absolutismul desfrânat, orgolios, pe care ’lu rode lepra lucsureî ; îngâmfat, şi care crede că viitorul îl a-parţine în întregimea sea, precum ’î-a aparţinut trecutul.
Din altă parte victimele căzute pe câmpul de bătaie peDtru libertate, pentru viitor!
Dintr’o parte palatul de iârnă!
De alta fortăreţă plină de arestai: ( politici!
*
« *
Peste câte-va c^ile vom avea o altă serbare. Marele duce Nicolae, moscenitorul tronului, va împlini în i^iua de 18 (6) Mal 16 ani, adică va fi declarat major. După legea rusă, care regulâcjă dreptul de mos-cenire la tron a familiei Romanoff, un ar-chiduce, care a ajuns la 16 ani, presteză primul său jurământ şi intră ca membru la Senat. Aţii dâr copilul va fi senator, va face discursuri, scrise înadins pentru, dânsul şi va vota împreună cu alţii u kasele senatoriale, din cari se compune codicele rus. Ţarevicî până acum a avut de guvernor pe bătrânul curtesan Adler-berg, convivul de predilecţiune al repau-satulul ţar. Să (|ice că acum, locul vacant din causa unor scandale făcute de tânărul Adlerberg, va fi ocupat de corniţele Tolstoi, actualul ministru de interne.
Alegerea, precum vedeţi, nu denotă nimic bun pentru imperiu în viitorul săfl. Corniţele Adlerberg a fost urît de către societatea rusă inteligentă, ca un curţi-san model, iâr corniţele Tolstoi a nenorocit Rusia pe timpul cât a stat la cârma ţârei în calitatea de ministru de instrucţie. Nu mal vorbesce de filele negre de a(^î!
*
;/r *
In mijlocul acestor veselii Rusia inteligentă, Rusia europenă şi Rusiajcivilisată
Mulţimea privia cu aviditate la feres- j Zapiski, care de la intrarea în redacţie
a celebrului poet modern rus Necrasoff şi a scriitorului satiric Salticoff a devenit, precum am r|is, organul de frunte rus. Tote stăruinţele sâle rămase zadar nice, hotărîrea de a nimici presa fiind luată de guvern definitiv. Iâtă-ve convorbirea caracteristică ce a avut loc între bietul editor şi ministrul Tolstoi, a doua (Ji după suprimarea revistei: Krajetvski. Excelenţa cunosce că revista în cestiune a fost citită şi de re-pausarul împărat, căruia îî plăcea nuvelele şi satirele lui Şedrin ?!
Tolstoi. Da ; dâr regimul trecut a făcut multe greşeli, cari trebuesc reparate. Periodul reformelor domniei trecute a fost prea brusc pentru Rusia. Iâr revista vâstră de atunci a luat încet câte încet locul Contimporanului (Sovremenik) şi a urmat a propaga ideile lui Ciernişevsky.
Krajewski. Escelenţa vostră cunâsce că acâstă revistă a avut 9,800 de abonaţi, că ea e iubită de societatea rusă ?
Tolstoi. Decă voiţi să urmăm convorbirea vă reg a nu aluneca pe acestă pantă. Ce nnmiţl societate rusă ? Abonaţii voştri!; dâr eu numesc societate rusă pe abonaţii Monitorului, pe cel cari servesc în departamentul meh şi în alte departamente.
Krajetvski. Aşa dâr hotărîrea guvernului e nestrămutată?
Tolstoi. Da! Nimic nu se mai pâte face. Majestatea Sea a declarat în consiliu de miniştrii că este hotărît a nu mal tolera acâstă presă culpabilă, care urme^ă a resvrăti junimea rusă, în filtrând în societate ideile subversive ale socialismului.
Krajewsky. Dâr, pentru mila lui D-zeu ce are de comun revista mea cu socia-lismu.
Tolstoi. Acesta e opinia infailibilă a Maj. Sele.
După aceste cuvinte, bietului editor nu ’I a rămas de cât a ’şl lua (|iua bună. Şi bietul Krajewsky deconcentrat ieşi de la ministru de interne blestemând regimul sub care este oprit a arăta pumnul guvernului, ascunzând chiar mânia în fundul pozunarulul de la pantaloni *
somitatea partidei nihiliste de a(JI d. Tihomiroff, 'şî a luat avântul puternic. Se (Jice că prin provincii mai cu sâmă de la un timp încâce acâstă revistă se răspândesce cu profusiune.	Z.
DlJN ŢARA
Morte crudă. — In Z^a de 24 Aprilie trecut, supusul austro-ungar Iosef Ferenţ, muncitor la cherestea pe moşia Tărcău, teritoriul comunei Pângăraţl, judeţul Neamţu, în unire cu alţi lucrători ducăndu-se spre a da butuci pe canalul numit Aţa, s’a cumpănit de pe podul canalului, şi, cărând cu capul în jos, i s’a causat lovituri grave la cap, ast-fel că îu (jiua de 27 Aprilie a încetat din viâţă.
*
Nenorocire,—Fiica lui Mihail Călin, a-nume Marghiola, de ani 14, din sălaşul sub conducerea vătafului Sandu Mihaî, în (Jiua de 25 Aprilie trecut, pe când se găseai! ţiganii poposiţi pe teritoriul comunei Nâs-turelu, judeţul Teleorman, se juca cu băiatul Rugă, de ani 13, fiul lui Râducan Stoica, şi cărând, s’a tăiat în cuţitul ce băiatul purta la brâfi, din care causă, în nâptea de 30 Aprilie, a încetat din viâţă.
Caşul s’a comunicat parchetului.
-"OHTyitikîSy*—1«■■
ACTE OFICIALE
Se promulgă legea prin care un credit extraordina de lei 25,000 este deschis d-luî ministru de ienterne asupra eserciţiulnl 18S4 —1885, pentru plata cheltue-lilor necesare ca ocasiunea serbărel naţionale de la 10 Mal curent, conform programului întocmit.
X
La art 26 din regulamentul pentru perceperea dârei de păjnnat în Dobrogea se adaogă următorul aliniat :
-Pentru vitele intrate în Dobrogea, conform art. 3, aedstă taxă se va calcula pe anal agricol, care începe la 23 Aprilie gi se termină la 23 Aprilie a anului următor.*
X
Sântul Sinod al sântei biserici autocefale ortodoxe române este convocat în sesiune de primăvară pentru Ziua de 14 Maiu curent, conform art. 13 din legea pentru alegerea mitropoliilor §i episcopilor eparhioţl. cum gi a constituire! Sântului Sinod.
BULETIN JURIDIC
(Tribunalele francese)
* *
Din altă parte partidul nihilist urmâză cu opera sea de distrugere a regimului autocrat. Represalia şi persecuţiunea liberalilor, revărs în albia lor elementele nemulţumite şi care fiind tîrîţî mal mult sâfi mal puţinh de interese personale devin în mâna abililor conspiratori nisce arme oculte în contra guvernului.
învederat este că imediat după încetarea apariţiunel sus numitei reviste, Mesagerul Voinţei Poporului, editat de
Un gardist glumeţ Fata Charbonnel o tânără brunetă de curând venită din Correge când o femeie o recomandă gardistului Courdevey, prieten al soţului său. In curând se stabili o mare familiaritate, apoi nisce relaţii mal intime şi cu totul intime se legară între Courdevey şi prevenita, d-şora Charbonnel.
Acesta deveni însărcinată, ea declară acest lucru amantului el, care, puţin câte puţin, o părăsi şi căută sâ scape de stăruinţele el.
La 30 Martie, fata Charbonnel întâlni pe Courdevey şi-I ceru să reeunoscă copilul pe care nu-1 născuse încă. Courdevey răspunse că era însurat, c’avea doul copil şi că nu putea să facă nimic, apoi plecă.
D-şora Charbonniel veni să mănânce la d-na Charbonnier şi nu arătă nici o emo-ţiune. Ea plecă în curând spre a cumpăra de la un vânzător de văpsele o ore-care cantitate de acid sulfuric pe care-1 puse într’o cutie pe care o cumpărase, apoi se aşe^â în str. [Truffant, la uşa locuinţei lui Courdevey. In momentul în care acesta se arăta pe prag, ea ÎI aruncă în faciă tot ce era în cutia de tinichea; ochii fuseseră stinşi, der, putându-se spăla bine imediat şi primind îngrijirile medicului, el putu să uşureze în parte efectul arsurilor. Văijul
nu e stricat şi tămăduirea s’a produs după neputinţa de a lucra mal mult de douăzeci de
D-ra Charbounel îşi mărturisesce vinovăţia ; ea spune că nu voia să rănâscă greii pe amantul şeii şi că amestecase un setni-litru de unt-delemn cu vitriolul. Chimistul-analist declară că vitriolul era curat, aşa cum se vinde la negustori.
Fata Charbonnel a lăsat pretutindeni reputaţia de o fată uşuratică şi depravată.
Gardistul-care tot e în funcţie-ascultat fiind, declară că nu voise de cât să ght-mescă.
Din cercetări urmâţlă gardistul Courdevey se purta rău ; el făcea curte slujnicelor din mahala cari îl băgah în sâmă, le jura c’o să le ia de soţii, le înşela şi apoi le lăsa sub orî-ce cuvânt. Se spune chiar că se aflah mal multe în starea fotei Charbonnel. Când se făceai! gardistului Courdevey observaţii asupra uşurinţei purtării sâle, rîdea şi se arăta mândru de porecla ce i se dedea:	„calâh al inimelor“. El
se credea neresistibil. A spus chiar mal multor femei că ori-ce mijloc e bun spre a cuceri pe femeile ce se opun. Mal mulţi aflând de ceea-ce păţise de la fata Charbonnel esclamaseră: „Era menit ca aşa să i se întâmple 1“
Tribunalul o3ăndi pe fata Charbonnel la patru luni de lnchisore.
Intempiari din Capitala
Aecident. — Ilerman Simon nu prea scie a călări, ce-I drept, der totuşi se hasardâză câte o dată a se sui pe un animal mal blând şi a se preumbla pe calea Moşilor, făcând curte duducelor din mahala. Ieri însă, nenorocirea ’l-a sfătuit să încalece pe un ca şi încă pe unul care avea numai aparinţele blândeţe!, iâr nici de cum obiceiurile. D’a-bia se suise pe acest Ducipal şi, hop ! fu trântit jos.
Nenorocirea mare stă nu tocmai în ruşinea căderii ci în aceea că bietul om a a-vut un picior rupt cu totul. El a fost dus la spitalul Colţea.
—x—
Nebun. — Pe stradele centrale ale Capitalei se preumbla ieri un individ îmbrăcat într’un mod cu totul original, care se oprea la fote geamurile de se oglindea şi după ce îşi vedea chipul pufuia de rîs şi pornea înainte. Trecătorii se miraţi mult de acest original, care din începutul stradel Lipscani îşi urmă mersul maiestos până pe calea Victoriei, în dreptul prefectureî poliţiei. Aci însă, el fu arestat şi se constată că era un nenorocit nebun, scăpat din ospiciul Măr-cuţa.
Repeţim plângerile nostre în contra lipse unei bune supravegheri în marele institut de alienaţi, şi observăm că din acestă lipsă de
prudenţă din partea administraţiei ospiciu-iuî, se pot nasce mari şi durerose nenorociri.
— x—
Reverii. — Douî erah la număr, şi plictisiţi de Zilnicele ocupaţii, porniseră pe strade ca să se mal distreze. Mormăiatt între dânşii vorbe neînţelese şi când se treziră din reveria lor poetică,. nu mal sciah unde se află şi nu puteau, să nemerescăla domicilifi.
De odată, un om uniformat intervine şi’I aresteză.
—	Pentru ce ne-o fi arestata ? şopti unulu.
—	Pentru că ne-am rătăcit, se vede, răspunse, cel-l’alt.
FOIŢA „TELEGRAFULUI*
HENRI CON SCIENCE
9
ECUNQSCINTÂ
(înlocuitorul în armată)
Mal nainte de a răspunde la cererea doctorului, voia să scie ce zestre a-cesta dădea fiului se&. Fiind-că Yeronica n’avea de cât o soră, ea trebuia să mos-cenească şâse până la şâpte sute mii de lei. Mărităndu-se, ea trebuia să primâscă o dotă de o sută de mii de lei, şi, după părerea d-luî Wouters, doctorul trebuia să dea aceeaşi zestre fiului şefi.
La aceste cuvinte, îd. Christians se văt^u isbit de o lovitură neasceptată. O sută de mii de lei! Nu era de loc sigur că tot ce poseda valora o sută de mii do lei. Ş’apoî, nu putea să nu dea nimic soreî lui Bernard. Nu putea de asemenea
să se lase pe densu şi pe soţia sea fără nici o resursă de vieţuire.
Din nenorocire pentru dânsul, neguţătorul de vinuri 'şl închipuia că doctorul era mult mal bogat de cât susţinea. Se puseră să discute asupra acestui punt şi se separară forte nemulţumiţi unui de altul. Doctorul se întorse a casă cu trista scire că nu trebuia să mal cugete la o căsătorie între Bernard şi Yeronica, de ore-ce acâsta era cu totul peste putinţă.
Cu totă mîhnirea ce simţea vă^ănd de ce profundă tristeţă este cuprins bunul săfi fifi, nu putea se facă nimic ca s’o facă să dispară. Era o crudă lovitură a sortel; şi, în neputinţa în care se gă-sefi trebuiafi să caute să o suporte cu răbdare.
Mîhnirea şi neîncetatele insistărl ale tinerilor deteră nascere cu tâte acestea după cât va timp, la o nouă întrevedere a părinţilor. D. Yvfouters <|ise că voesce să facă un sacrificifi pentru ca să fie plăcut fiicei săle, care ajunsese la disperare văcjâud că acâstă căsătorie nu era să se mal facă. Micşoră ou două-Zecîmiî
de lei pretenţiunile sâle şi se mulţumia cu o zestre de opt zeci de inii.
Doctorul nu putea se primâscă nici acestă condiţiune, nici chiar dâcă d-nu Vouters ar mal reduce încă din cererea sea. Afirmă şi repetă că nu putea să dea fiului său mai mult de trel-(jecî de mii.
Acâstă zestre păru ridicolă pentru neguţătorul de vinuri. Nu voia de loc, (Şise el, să permită ca fiica sea să fie condamnată a duce o viăţă grea şi plină de suferinţe. Dâcă doctorul n’ar voi să 'I dea cel puţin şâpte-dacî de mii, apoi ar putea să considere afacerea ca de tot întreruptă.
D. Cristiaans iubea forte mult pe fiul seu, care merita acesta, căci era bun şi iubia de asemenea forte mult la rîndul şefi pe părinţii lui. Puseseră într’ensul cele mal scumpe speranţe ale lor, şi mulţumiau lui D-zefi de onârea şi de fericirea pe cari acâ3tâ strălucită căsătorie trebuia să le aducă la toţi.
De aceea doctorul era de tot deso-lat ca să aducă la cunoştinţa bietului Bernard o scire care trebuia iâr să-îsfî-

şie ânima. Nu putea însă să facă imposibilul, şi cu tote că, văzând pe fiul săfi plângând, se simţea gata a da şi cămaşa după densul, detoria sea de soţ şi de tată nu-î permitea să condamne pe soţia şi pe fiica lui a îndura sărăcie pentru a face fericirea fiului său. Şi apoi nici acesta n’ar fi voit un asemenea lucru.
Nu vedea dăr nici o speranţă pentru reuşita acestei căsăroril atât de multa dorită, şi sfirşi prin a împărtăşi acestă convincţiune *sociei şi fiicei săle. Numai Bernard nu despera, şi era întărit în astă ideiă de însăşi Yeronica, care, Duminica, la eşirea din biserică, îl asigurase că va deveni socia lui săfi că nu se va mărita nici o detă.
Atunci, sosiră d’o dâtă din Germania scirl surprintjătâre. Se vorbia în secretu de neisbânde suferite în Rusia de armata francesă; din altă parte, se asigura că noul succese afifost repurtate de Napoleon asupra inimicilor luî. Tote aceste scirl erau atât de vagi şi de contradictorii, în cât nu se scia ce să se crâdă. Populaţiuniie Frantieî şi Belgiei
erau coprinse de o profundă emoţiune şi cetăţenii se strângeu pe pieţele publice şi pe strade pentru a lua cunoştinţă de cele mal mici sgomote.
Adevărul încă necunoscut era că Napoleon, constrâns a se retrage prin incendiul Moscovei, era învinsa printr’o iărnă din cele mal înspăimântătore. Armata francesă, decimată de frig, zăpadă, fâme, şi hărţuită neîncetat de un inamic neobosit, lăsa cu miile morţii săi pe pământul neospitalier al acestei ţări pustii, şi în curând nu rămase acestui jumătăţi de milion de âmenî de cât o speranţă de scăpare care nu inspira inamicilor săi de cât milă.
Napoleon părăsi armata sea, străbătu Germania într’o căruţă şi ajunse la Paris la 18 Decembre 1812. Indetă împăratul, bătut der nu descuragiat, cugetă să în-trur.escă noul mijloce pentru ca să ’şî răsbune nereuşita sea.
Traducţiune de Cober.
ŢVa urma.]
—--------- -----------------------
www.dacoromanica.ro
El nici nu fură, întrebaţi cine sunt şi unde locuiesc şi fură puşi într’o cuşcă ne-gră, întunecâsă şi neaerată.
Ilegalitatea este destul vădită, şi de aceea am voit să ’I vedem.
Mare ne fu mirarea când în arestul secţiei a 3-a ni se arătă că cel duol arestaţi erau nişte... porci.
CORPURILE LEGIUITOARE
(ADUNAREA DEPUTAŢILOR)
(Şedinţa de la 7 Maiă 1884).
Preşedinţa d-lul'{vicepreşedinte 1. Agaricl.
Şedinţa se deschide la ora 2 p. m. fiind presenţl 99 domni deputaţi.
Sumariul şedinţei precedente se aprobă.
După citirea comunicărilor, d. ministru de interne depune mal multe proiecte de indigenate şi unul prin care se autorisă judeţul Fâlciti să facă un împrumut pentru construire de casarml.
Se trimite de urgentă la tipar şi se înscrie la ordinea ţlileî raportul comitetului de delegaţi şi proiectulu de lege prin care se autoriză casa de depuneri a avansa bani ministeriulul domenielor pentru aplicarea art. 15 din legea rurală.
Se precede din nod la votarea proectulul de lege prin care se acordă d-luî Mâceseu o pensiune viageră de 300 lei pe lună, vot rămas nul în şedinţa precedentă, şi resul-tatul scrutinului este cel următor :
Votanţi, 74.
Bile albe pentru, 29 Bile negre contra, 45
Pensiunea s’a respins der.
Apoi se dă cuvăntul d-lul D. Giani spre a’şl desvolta interpelarea sea în privinţa art. 24 şi 105 din Constituţiune, relative la presă, cari au fost modificate în modu deosebit de Cameră şi Senat.
D-sea declară că a anunţat acesta interpelare în mod amical guvernului şi 4>ce că ea trebue să aibă un resultat.
D. Giani ţlice că nu s’a resolvat încă ceşti unea de a se sci ce trebue să se facă în caşurile când unele articole nu sunt modificate în un mod uniform de ambele Corpuri legiuitore.
Acestă cestiune trebue să intereseze pe Adunare şi ea cată să iâ o resoluţiune, cu atât mal mult cu cât nu numai art. 24 şi 105 din Constituţiune nu s’afi votat uniform de ambele Corpuri, der încă şi altele.
D. Giani £ice că guvernul este în o situaţie forte delicată şi trebue se caute, mal mult de cât în orl-ce alt proiect de lege, să facă ca ideia eşită din sînul lor să fie una şi aceeaşi, cu atât mai mult cu cât, declară d. Giani, guvernul n’are drept să disolve pe unul seu cel-alt din Corpurile legiuitore, fiind că sunt constituante.
D. Giani <jice că iniţiativa revisuirel Cons-tituţiunel are numai representaţia ţăreî, ier nu guvernul, care are numai dreptulă de veto, ast-fel s’a urmat acum ca şi la 79 când modificarea ni s’a impus fatalmente de congresul de la Berlin.
D. G. A. Boseti. Guvernul a cerut la 79 revisuirea Constituţiune!.
D. D. Giani. Da.
D. C. A. Boseti. EscI sigur ?
D. D. Giani. Forte sigur. Camerile au declarat că este loc de a se revisui art. 7 şi guvernul a venit cu un proiect de lege modificat pe care l’a supus camerelor declarative.
Situaţia de la 79 cu cea de a<JI nu este aceeaşi. Atunci revisuirea a fost impusă din afară, aţii ea a fost cerută de ţâră.
Venind la art. 24 şi 105 privitore la presă, d-sa reamintesce cum au fost votate de Cameră şi cum Senatul a introdus în ele nisce disposiţiunl cari l’au înfiorat şi cari probeză o aparentă dragoste de Coronă, rătt înţelesă.
D-sa discută în trecăt modificările Senatului introduse în art. 24 şi 105 şi aretă cât de prudent a lucrat maturul corp, care, pare-mise nu represintă întrega fără, declară d. Giani.
Ce s’ar face, nu s’ar da ore nascere la conflicte diplomatice, întrebă d. Giani, când un ţjiarist, care a insultat prin presă o di-nastiă, ar fi achitat de tribunal?
In o asemenea situaţiune care este cumpăna pe care o crede guvernul că trebuie să o ţină.
D-sa (jice că trebuie adoptată o procedare seriosâ deca vrem o revisuire adevărată, căci ar fi şi mal primejdios decă articolele, cari nu s’afi. modificat într’un'mod uniform, ar rămâne ast-fel cum sunt' a<JI.
D. Giani propune der următorea procedare ca în ceea ce privesce regimul presei, amandamentul Camerei se mal mergă încă o detă la Senat.
D. O. A. Boseti. Der dăcă Senatul nu va voi.
D. I). Giani. Atunci acele articole vor rămâne nerevisuite.
D. C. A. Boseti. Der eu am însemnat că al <|is c& DU es*e bine să rămână nerevisuite.
D. Z). Giani. Alt -fel nu se pote. Cred însă că Senatul care este ca şi noi revi-sionist, va ceda, precum îl am cedat şi noi de multe ori, dăcă guvernul va stărui şi va pronunţa cuvăntul său în acestă cestiune, nu cum s’a procedat păaă acum, ca unii miniştri să voteze în Cameră pentru libertatea absolută a presei, ier alţii în Senat să voteze contra.
Conchide propunând ca să se urmele în privinţa revisuirel procedarea care se ur-meţjă în privinţa legilor ordinare.
11 N. Ionescu ţlice că orl-cine este de acord că simultaneitatea în discuţiune în cestiunea revisuirel este un inconvenient şi că trebue urmată procedarea ce se urmejâ în privinţa legilor ordinare.
Nu înţelege însă pentru ce d. Giani a pus în discuţiune un principiu de înalt constituţionalism, care nu este de loc în cestiune şi care trebue lăsat la o parte, acela anume că guvernul n’are dreptul să disolve nisce Camere constituante.
Guvernul nu pote să alegă, ţlice d. IoDescu vorbind despre dificultatea la care au dat nascere art. 24 şi 105, unul din tecstele votate, la care să se ralieze.
Declară că nu va discuta testul Senatului al art. 24 şi 105, asceptând ca acel tecst să vină în discuţiunea Camerei, împreună cu discuţiuuile ce ati urmat.
D. Ionescu esplică apoi că art. 179, supus şi el revisuirel, în care se (fice că revisuirea se face în acord cu domnul, prin acest cuvănt se înţelege şeful statului, iâr nu guvernul.
D-sa ^ice că nu trebue admisă în discuţiunea revisuirel de cât procedura ordinară şi guvernul trebue să facă ca revisuirea să se facă ast-fel în cât să se observe tote formele constituţionale.
D. Ionescu demonstră că guvernul are drept să disolve unul din corpurile legiuil tore, care ar fi în diverginţă de opiţjiun-cu cel-l’alt corp seu chiar cu el însuşi.
D. Ionescu (jice că nu este un lucru a-normal său neconstituţional ca guvernul să facă apel la ţără, în interesul revisuirel, pentru Senat seu pentru Cameră. Pentru amăndouă nu pote, căci guvernul trebue să fie de părerea unuia, când se va pronunţa la discuţiunea generală finală.
Demonstră că nu sunt două soiuri de Camere, ordinare şi constituante, ori cari camere vor putea fi disolvate de guvern, (jice d-sa. Acestă Cameră este ca ori care alta.
1). Porumbarii. Der de’ce se duce acasă după ce va termina.
JD. N. Ionescu. Pentru că ar fi o enormitate ca actuala Cameră să continue a lucra şi după ce legea electorală a fost modificată.
Conchide declarând că nu este în cestiune de cât procedarea ce trebuie urmată în materie de revisuire, şi acestă procedură este aceea care se urmâză în privinţa legilor ordinare.
Şedinţa se suspendă pentru câte-va minute.
La redeschidere se dă cuvăntul d-lul C. A. Rosetti.
D-sa, urcându-se la tribună, declară cu durere că este contra unor bărbaţi pe cari îl iubesce şi cu care în mal multe cestiunl a fost cu d-lor. Adaogă că puţin mal are de spus în urma celor (jise de d. N. Ionescu. Insistă ânsă de a vorbi de ore-ce crede că în o cestiune aşa de importantă, trebue se spună fie care părerea sea. Repetă cele <jise de d. N. Ionescu şi combate opiniunile d-lul d. Giani ca cele mal periculose pentru regimul constituţional.
D. Rosetti fiice că guvernul, câud nu p6te face ca diverginţă dintre corpurile legiuitore să dispară, pote să disolve pe unul din ele cu care nu se unesce dansul.
D-sa întrebă pe d. Giani de unde a scos’o că actualele Camere sunt alt-fel de cât cele-l’alte, că sunt Camere de revisuire sâfi constituante, când Constitnţiunea le numesce Camerele cele nuol?
D. Roseti (jice că revisuirea art. 7 nu ne a fost impus, ci că prudenţa represen-taţiunel naţionale, văijând situaţia Europei, a făcut ca el se fie modificat ast-fel cum era mal bine şi cum se putea face mal bine. D-sa regretă că d. Giani a repetat că acestă revisuire ne a fost impusă din afară.
In privinţa drepturilor Suveranului, d-1 Roseti <|ice că pentru d sea Domn nu există; să lăsăm der pe Rege acolo unde se află, să primescă petiţiunile ce i se înmână, să asculte şi să facă tot ce va crede mal bine pentru ţeră ; se’l salutăm, ba încă să ’l şi rugăm să modifice articolul din regulamentul de audienţe la Palat care ’l opresce' a primi mai mult de cât unn, articol prin care fostul guvern a pus pe Rege în închi-soae, şi în contra cărui a protestat şi pe care ministeriul actual va trebui să’l suprime, se lase să intre în Palat orl-cine şi în orl-cât de mare număr, şi sâ combatem săii să susţinem pe guvern.
D. Roseti regretă că actualul guvern, în timp de 6 ani de când este la guvern n’a suprimat încă articolul despre care se vor-besce mal sus din regulamentul de audienţă la Palat.
D. Roseti (jice că nu vede în Cameră, nici în Senat, nici în ăposiţiune un şef cu un drapel care să potă da jos guvernul şi să’l înlocuiască. Chiar decă ’l-ar da vot de blam, d-sea l’ar ruga să îndrepteze răul şi să stea la putere.
D-sea mal adaogă că oposiţiunea de şi unită n’are şef, n’are drapel; sunt mal multe drapele^ dâr tote amestecate la un loc nu li se mal pote deosebi culorile. Sunt în oposiţiune persone de totă stima ca dd. Vernescu, Catargi, Florescu, etc, der afirm cu insistenţă că fiind la un loc nu o vor putea duce nici măcar şese luni. Acăsta este cuvântul pentru care nu sunt şi eu acolo.
D. Roseti declară încă o detă că pentru a se înlătura conflictele, guvernul trebuie să disolve unul din Corpurile legiuitore sett se cadă.
De aceea der, adaogă d-sa, trebuie să alegeţi între disolvare seu retragerea guvernului, şi în caşul acesta să vă căutaţi un minister din’ Senat, seu de unde a venit conflictul.
D-sa merge şi mal departe declarând că guvernul pote disolva ambele corpuri când conflictul vine de la ele amândouă.
D. ministru de interne se unesce cu părerile d-lor Ionescu şi C. A. Roseti că Constituţia nu prevede de cât un fel de
TELEGRAPHUL
Camere şi nu se află nicăieri scris Camere de revisuire său constituante, nisce titluri improprii şi cari nu se pot da actualei Camere.
D. ministru demonstra că actuala Cameră este ca tote cele-l-alte camere, şi declară că nu mal crede de cuviinţă, nici de trebuinţă de a se discuta principiul dâca se putea disolva, de ore-ce un asemenea cas nu s’a ivit; d-sa adaogă că ori câtă diverginţă de păreri s’ar ivi său s’a ivit între Cameră şi Senat, crede că cu buna voinţă dintr’o parte şi din alta se va ajunge la un resultat bun.
D. ministru Chiţu fiice că în ceea ce privesce procedura ce trebue urmată în cestiunea revisuirel, de ore-ce ea nu este specificată în Constituţie, Camera şi Senatul în tote caşurile de nedomerire pot să hotărască o procedură a lor proprie, fără ca prin acesta să comită fapte neconstituţionale.
Acâsta s’a ţi făcut până acum şi prin urmare se va face şi de aci înainte.
Decă în privinţa proiectelor ordinare, mal (jice d. ministru se permite ca ele să trâcă de la Cameră la Senat seu vice-versa când sunt amendate, apoi cu atât mal mult acesta trebue să se facă cu proiectul de revisuire, în care cas se permite întrebuinţarea tuturor mijlocelor morale şi intelectuale de convingere până ce se va a-junge la o hotărîre uniformă.
In ceea ce privesce prerogativele Domnului, d. ministru fUce Suveranul are câte-va drepturi de iniţiativă personală, rămânând însă totă răspunderea acestor drepturi asupra guvernului care, în cas de nu va fi în unire cu Regele, el se retrage şi Regele rămâne la locul său.
In ceea ce privesce cestiunea decă Regele va trebui se jure din nou pe Consti-tuţiunea modificată, d. ministru dice că a-cesta nu este de trebuinţă, de ore-ce în Constituţia de la 66 pe care a jurat’o Regele, se prevede printr’un articol că ea se pote revisui.
D. ministru termină dicând că nu este bine a se perde timpul în discuţiunl, şi că ar trebui să se termine o dată cu revisuirea; acesta este datoria partidului liberal cu atât mal mult cu cât oposiţiunea tur-beză nu atât din ură pentru acest guvern, din dorinţa de a face mal bine ţării, ci numai pentru că vede că revisuirea are să se facă.
D. ministru al justiţiei dice că continuarea discuţiune! este de prisos, de ore-ce conflict până acum nu este; art. 24 şi 105 vor reveni la Cameră şi crede că se va putea ajunge la o înţelegere, fără a se depărta de la principiele liberale.
D. D. Giani, în cestiune de regulament, <Jice că d-sa are dreptul de replică în urma răspunsului guvernului şi că s’a călcat regulamentul care prevede că un orator să vorbescă pentru şi altul contra.
D. vice president fiice că n’a călcat regulamentul şi că el a fost forte mult observat.
D. ministru preşedinte (Jice că a luat cuvântul spre a face o reflecţiune ca bătrân.
Vă atrag atenţiunea numai, (Jice d-sa, că când veţi mal discuta asemenea cestiune se observaţi că decă admiteţl că un guvern pote disolva camere de revisuire, apoi a-tuncî acest guvern este stăpân ca totul pe ţeră, este despot. (Aplause).
Se cere închiderea discuţiunel.
D. C. A. Rosetti vorbesce contra şi fiice că, In urma celor rjise de d. prim ministru, decă se va închide discuţia, apoi ne vom afla în o^mal mare zăpăceală.
D. P. Grădişteanu cere să se închidă discuţia pentru motivulu că pericolul este posibil ier nici de cum real şi că, după declaraţia d-luî ministru ală justiţiei, acestă cestiune va mal veni în discuţiune.
Discuţia se închide şi se trece pur şi simplu la ordinea 4ileî-
IŞedinţa se suspendă pentru 5 minute.
La redeschidere, îu urma unei mici dis-cuţiunî, Camera decide ca şedinţele să se îucepă la 12 ore şi să se termine la 6 ore, fâcându-se unu alu duoilea apelu nominal la ora 5. Apoi şedinţa se râdică la 6 ore, anunţându-se cea viitore pe mâine. ----------------------------------
SENATUL
Şedinţa de la 8 Maiu 1884.
D. Bibescu deschide şedinţa la ora 3, fiind presenţl 44 senatori.
D. Ap. Mănescu dă citire sumarului şedinţei precedente, care se aprobă.
D. Botina citesce raportul şi proiectul de lege prin care se modifică două alineate din legea pentru importarea instrumentelor de estracţiune şi de transport a petroliulul.
Legea, fără nici o discuţie, se primesce cu 42 voturi, îu unanimitate.
Se respinge recunoscerea calităţii de cetăţean român a d-lul Ion Grigorescu din Târgovisce.
Se urmeflâ cu discuţia revisuirel Constituţiei.
Amendamentul d-lul Stătescu se pune din nou la vot şi resultatul e 16 pentru, 3] contra. Amendamentul e respins.
Se citesce amendamentul prin care, în colegiul al douilea de Senat voteză proprietarii urbani şi rurali cari au un venit de 800 lei pe an precum şi comercianţii şi industriaşii patentări de cl. I şi II.
J). Fleva se miră cum se transformă şi colegiul al douilea de Senat într’un colegiu rural.
D. I. C. Brăti'inu. Face apel la Senat, amintindu’l trecutul privitor la acestă cestiune. In coleg. I aţi primit, <Jise d-sea, pe proprietarii urbani şi rurali, ier acum d. Fleva voieşce să escludă din col. II de Se-
nat pe proprietarii rurali. Astă-(jî este puţină deosebire între cel de la ţâră şi cel_din oraşe. Adî căile ferate facilitând comunicarea între poporaţicnea rurală şi cea urbană, cred că nu se pote face vr’o deosebire. Vă rog d-lor a lua în consideraţie aceste (Jise şi a primi amandamentul privitor la cel cu censul cu 800 lei venit.
Z>. Bibescu, vicc-preşedinte pune la vot închiderea discuţiunel.
închiderea se primesce.
D. Bohzu Micşunescu dă cetire amanda-mentulul prin care se propune scoborîrea censului pentru col. II de Senat la 800 lei şi prin care sunt dispensaţi de cens comercianţii şi industriaşii, cari plătesc patente de I şi II clase.
Amandamentul fiind pus la vot se primesce cu
Votanţi 46 Pentru 32 Contra 8.
D. Polizu citesce art. II care sună în următorul mod : Fac parte din col. al 2-lea toţi alegătorii direcţi din oraşe şi din comune rurale precum şi industriaşi şi comercianţi de două patente, cari ati şi un venit funciar seu urban de la 2000 lei în jos până la 800. Sunt dispensaţi de cens ceî diplomaţi îu scolele superiore etc. etc.
Acestă nouă redacţiune a art. să pune la vot şi să încuviinţâijă cu:
Votanţi, 50 Pentru, 46.
Contra, 4.
D. Polizu-Micşunescu dă citire art. 71 care sună în următorul mod : Colegiul dă duol senatori pentru fie-care judeţ. Colegiul al 2-lea dă un senator de fie care judeţ, cu excepţlune următorele judeţe, cari aleg după cum urmâfjă :
Ilfov, patru ; Iaşi, trei; Brăila, Galaţi, Dolj, Prahova, Botoşani, Bârlad, Teleorman, Mehedinţi, Buzău şi Bacău câte duol senatori de judeţ. Senatul să compune din 105 senatori, afară de prelaţi.
D. Fleva crede că ar fi logic ca Senatul să ascepte înainte lucrarea Camerei în acestă privinţă. Decă Camera nu va mal mări nu mărul deputaţilor, cum Senatul va veni să mărescă numărul senatorilor. Numărulu cu care să înmulţesce este aprope înduoit; eî bine, decă Camera nu va voi să mărescă numărul deputaţilor, pe ce bază Senatul va mări der numărul senatorilor. Eii cred, (Jice apoi oratorul, că ar fi destul de a mări numărul senatorilor cu Va, şi acâsta va fi deja destul.
Nu înţeleg, domnilor, Cum s’a făcut că d-vostră, cari aţi fost până acum atâtu de sgârciţl în ceea-ce privesce lărgimea cereu lui alegătorilor, sunteţi a<jl aşa de prodigi când cestiunea constă în a mări numărul re-presin fanţi lor /
D. Ghica, preşedintele, declară că d-nu Fleva a adus în Senat un corent, care e contrariu opiniunel corpului mator. D. Fleva voiesce să nu mergem mal departe adî. Eu cred că noi ne-am format opinia, şi apoi co ne pasă, decă chiar vom fi rău înţeleşi, precum am fost rătt înţeles efi, de un fliar rău voitor, care a desfigurat cuvintele mele şi a declarat că am insultat comerciulu şi industria română.
Discuţia se închide.
Se citesce art. 70 în cestiune şi în loc de Bârlad se pune nume judeţului Tutova.
Art. 70 se ;pune la vot şi se încuviiu-ţeză cu:
Votanţi, 50 Pentru, 47
Contra 3.
Z). Polizu Micşunescu dă citire artico lulul noii (72) care sună în următorul mod-Alegerea deputaţilor precum şi a senatorilor în colegiele ce au maî mulţi repre-sentanţ! se face prin scrutin de liste.
D. Fleva declară că acest articol e cu desăvârşire de prisos.
Opinia d-lul Fleva fiind sprijinită de d. raportor, se respinge art. în cestiune din proj. Senatului.
Se dă apoi citire art. 70 şi 71 din vechia Oonstituţiuno, care după projectul Senatului, trebnesc suprimate.
D. Fleva declară că aceste art. trebuesc menţinute întru cât-va resumate. Nu este bine declară d-sea ca noi la 1884 să fim mal reacţionari de cât cel de la 1863. Şi cel de la 63 au voit să prevadă ca localităţile unde nu sunt 100 de alegători să-I compleeteze cu proprietarii posedâud un venit funciar de 500 — 100 galbeni.
Senatul încuviinţând px-opunerea d-nulul Fleva, onor. senator îşi resuraă amendamentul menit a reforma cele două articole (70-71) a căror suprimare din Constituţie se cere de comisiunea de revisuire. Acest amendament într’o altă redacţiune resumeză spiritul articolelor în cestiune.
Amandamentul menit a deveni art. 73 se pune la vot şi se primesce cu :
Votanţi 49 Pentru 43 Contra 6
Se dă citire art. 72 din Constituţiune în vigore, care se menţine precum este acum.
Se pune la vot menţinerea art. 72 precum este:
Votanţi 48 Pentru 47 Contra 1 negră
Z). Fleva. Sunt unele judeţe cari n’au 120 de alegători trebuincioşl pentru col, II; aşa fiind vom pica ierăşl într’un ridicol, din care am voit se ieşim cu oca sia unul asemenea art. privitor la Col. I. Cred că aceiaşi raţiune va conduce pe onor. legiuitori în acestă privinţă precum au voit să legifereze acum.
Amendamentul ce voesce a propune în a-
3
cestă privinţă d. Fleva, nu să ie îu consideraţie. Discuţia se închide.
Se dă citire art. 75 privitor la dispensele de cens, aşa precum să propune de comitetul senatului.
D. Fleva cere caţla acest articol să se a-daoge ca generalii în activitate să fie dispensaţi de cens precum şi licenţiaţii, cari aă esercitat profesiunea ior in decursul de 6 ani.
D. Pişcă cere ca preşedinţii judeţeni să nu fie scutiţi precum şi licenţiaţii în medicină, cari, precum să scie, n’afl bacalaureat.
Se pune la vot amendamentul privitoru la dispensele de cens al colonelilor şi generalilor. Votul fiind nul şedinţa se ridică la 6 V*.
---------------------------------
PROGRAMUL
Focurilor de artificii neutru sera de 10 Maiu 1884
Care vor avea loc în drepta
şoselei Kiseleff lângă rondul al duoilea
Focurile de artificii se vor da în două serii despărţite prin un interval de 5 minute în ordinea următore :
SERIA I.
1.	începerea artificiilor se va anunţa prin o salvă de Grenade, care se va da la sosirea Majestăţeî Şele Regelui.
2.	Buchet de rachete.
3.	încep rachete de mai multe punte şi durez până la terminarea focurilor de artificii.
4.	Salva de bombe luminătâre multicolore.
5.	Buchet de şerpişorl.
6.	Sore rotitor schimbând 4 culori.
7.	Salvă de bombe Yer<jl luminătore.
8.	Buchet de rachet.
9.	Buc-iiet de şerpişorl.
10.	Sore fix.
11.	Salvă de bombe luminătoare mul-ticulore.
12.	Buchet de şerpişorl.
13.	Duol sori rotitori învârtindu-se de o dată în sens invers.
14.	Buchet de rachete.
15.	Salvă de bombe albe luminătore.
16.	Salvă de bombe roşii luminătore.
17.	Fontâna Blanduziel cu arc de triumf în mosaic şi alee de 18 Palmieri.
SERIA II.
18.	Salvăţuriaşe de bombe albe luminătore.
19.	Buchet uriaş de şerpişorl.
20.	Glorie fixă,
21.	Buchet de rachete.
22.	Salvă uriaşe de bombe luminătore multicolore.
23.	Buchet uriaş de şerpişorl.
24.	Sore dublu rotitor schimbător de culori.
25.	Salvă uriaşe de bombe galbene lumi nâtore.
26.	Buchet uriaş de şerpişorl.
27.	Cascadă drâptă pe mal multe rîndurl.
28.	Salvă de bombe luminătore multicolore.
29.	Buchet de şerpişorl.
30.	Bombardarea Criviţel. In timpul bombardârel Canonadă de infanterie şi de Artilerie prin telegrafe subterane de comunicaţie. — La fiine esplosiunea redutei Griviţa urmată de salve de bombe uriaşe şi buchete de rachete.
31 Apoteosa Proclamărel Indeperdenţel terminându-se prin buchete uriaşe de şer-pişorl şi prin iluminaţiune generală cu focuri bengale.
Onorabilul public este rugat a nu cerca să trâcă peste linia santinelelor care se află puse la interval d’alungnl imprejmui-rel cu sârmă făcută în jurul terenului o cupat de artificieri, — căci în cas contrariu s’ar espune la pericole de care Pyrotech-nia nu pote răspunde.
--------------------------------
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TEI.EGKAPHCUJI
{Agenţia Havas)
Pesta, 20 Maiu. —In discursul Tronului citit pentru încliidei'ea sesiunel Reichstagului, împăratul exprimă recunoscinţa sa deputaţilor pentru activitatea ce au adus îa lucrările lor; numără legile votate pentru prosperitatea ţerel, şi cari, ca cea privitore la isprăvirea reţelei drumurilor de fer necesare pentru apărarea naţională, dau probă că naţia ungară, cu totă dorinţa el d’a menţine pacea, face tot spre a garanta siguranţa Monarhiei.
Exprimăud înalta sa satisfacţie, împăratul e fericit d’a putea constata că relaţiele excelinte şi amicale, întreţinute de Austro-Ungaria cu tote Statele Europei, justifică pe deplin speranţa ce o are în menţinerea păcel şi deschide perspectiva că poporele Monarhiei pot ast-fel în viitor a se consacra la munca bine-cuvântată a păcel.
Roma, 20 Maiu.—Biurourile Camerei au terminat discuţia asupra convenţiunelor drumurilor de fer şi att ales delegaţii lor pentru comisiunea însărcinată a redacta raportul. Au fost aleşi 13 deputaţi ministeriali favorabili convenţiUDilor şi cinci cari s’au opus. Comisiunea se va constitui îndată.
Paris, 20 Maia. —D. Jules Ferry, preşedinte al consiliului, a comunicat Camerei deputaţilor tratatul încheiat cu China; a tăcut să reeasă că acest tratat de amiciţie care va fi însoţit de un tratat de comerciu, e preferabil pentru Francia unei indemnităţi de resbel plătibilă în bani.
Amiralul Peyron, ministru al marinei, a depus o cerere de credite de 38 milione şi jumătate pentru Tonkin şi de 5 miliâne pentru Madagascar.
Se anuncie că guvernul va propune de a spori taxele de intrare în Francia asupra cerealelor şi vitelor.
www.dacoromamca.ro
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
TOMA TACI l'
No. 60. — Strada Lipscani — No„ 60.
Pe ţliUîi de 9 Maiu 1884.
	Curap.	Vând
t>“/« Rentî aaortisabilS		947.	957.
6”/» Rwita români perpotoâ. . . .	93	94
6”/o Obl. de stat		97’/f	987*
6% » Căile fer. rom. regale. . .	108	104
6% » Municipale		847-	857.
10 » Casd penaiuniloTU 300 1. .	228	233
5°/» Scrisuri funciare rurale . . .	987,	94
Vio * » » . . .	1047.	1057»
5’/o » ♦ Urbane . . .	907*	91
6*/o » » » . . .	997. 1037.	1007,
77. » » ....		104
Impr. cu prime Bncnrescl 201. Bac. .	31	33
Acţ. BAncel Naţional# a Rom. 5001. .	1425	1450
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. .	208	211
» » Rom. de oonstrnc. 5001. .	294	297
» » deasig. Dacia-Rom. 3001. .	342	346
» » » Naţională 2001. . .	238	238
DIVERSE		
Aur contra Argint	 > » Bilete de Bancă. . . .	3 45	3 70
	3 45	3 70
Florin WaI. Anstr	,	2 08	2 097,
Mărci Germane		1 23	1 25
Bancnote francese		997.	1007.
LUDOVIC CIREŞANU
tâmplar
Face cunoscut onor. public că efectudză tot felul de Jalujele, cu preciul redus de lei 12 bucata. — Bucurescî, Strada Puţu cu apă rece No. 12.
Reparaţiunî etectuiază cu preciurile pe jumătate._ ___ _________
DE VERII IRE
prăvăliele cu mal
_____________________ multe încăperi din
Calea Griviiza No. 117 ce dau venit a-nual de 3000 lei nuoî şi deosebit pentru cumpărător un bun avantagiu.
ca
CD
C3
O
3
rwmvM
„o
■«na
Mme Julie Mihaiu
Renumita Chiromantistă şi phisionomistă său ghicitdrea după ştiinţa de minere şi destinul personelor prin căutarea palmei, s’a mutat din strada Victoria vechi în (str. Popa Tatu No. 78, lângă plăpâmar) de la orele 8 diminăţa până la 9 ore săra.
Agenţie de Anunciuri în România
RECLAME SI 1NSERTI0NI, C0MI3SI0N SIInCASSÂRÎ
BIUROU.-Strada Regală No. 10.-BUCURESCI.
Aceasta Agenţie primesce orl-ce anunciuri pentru fiarele din Capitală,. din districte şi din streinătate. Prin învoielele ce Ie are cu mai toate fiarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura persoanelor doritoare de a face anunciuri, un rabat însemnat.
_______________Sirsotsri : 0. I. BRAILOIU k TH. I. PAPPAZOGLU.
N B. Anunciurile pentrn jiarnl Telegraful se primesc si la acostă Agenţia_
o~
o‘
■MBKa m
fD
CD
De închiriat
una casă cu 2. etage (8 Odăi) în Sinaia lângă podul Peleş şoseaua Palatului regal, A se adiesa la d-nu H. Ilupe Bucuresci. Strada Popa-Tatu Nr 10.	6 — 2—5
0 cât iiăţărie şi afiiiiiătorie
Aranjată complect cu totul şi lucrând forte bine, să vinde cu un preţ moderat din causă de morte,	Emma Hiper.
la Rusciuc
r
03
având diplome penii u lim-- bele francesă şi germană, cunoscând şi limba română, bună pianistă, doresce a intra ca institutâre Intr’o familie s’afi ca damă de companie. A se adresa, Strada Dorobanţilor, No. 71, de la orelo 11 dimineţi până la 3 p. m.
Parfumerie si Sapunerie
Calea "Victoriei, vis-a-vis de Palatnl Regal.
Recomandă Marele seu deposit de
Pannmerie, ol)jete de lux, sticlărie si Noniati de Paris
PRECIURILE MODERATE
La Cârnăţăria
Emma Hipper din Rnsciuk se caută două ajutore (călfl) care pricepe meşteşugul pe deplin, se pote angaja numai de cât.
0 buna menajeraKS £
Dulceţuri, Vişinate, Murături, Conserve etc. şi tot ce depinde de menagiul casei. Doresce a se angaja unde va avea trebuinţă Adresa : Str. Plevnel No. 129.
Ho orrmrM 0 parte die moşia VIă' Uu arenudl daiă, districtul Mehedinţi
precum şi a treia parte din moşia Greci districtul RomanaţI. Cu începere de la 23 Aprilie anul viitor. Pentru amândouă a se adresa Calea Victoriei No. 118 Bucuresci.
Citiţi!!
k
BRIJDER KEPICH
Numai neutru 5 toci
TOT CE SE POATE AVEA
de o buna cualităte la
DEPOSITU DE MASINE DE CUSUTU I IMAGASIN DE BLANC
Cel mat renumit
de tote sistemele Cele mai Perfecţionate !H Recomandam HI MAŞINI de cusut îi cu 15 aparate fdrte înlesnitdre PRECIURILE foarte moderate	~J||"	de tote sistemele Depenâtor automatic. Aruncător do suveică. Suveica fără trecere a aţei prin găurele. Aşezarea acelor fără vre-o măsură Mesurâtor metric ;i alte construcţiunl nnol fârte simple şi practice PRECITÎRTtE toarta moderata
Plata se face in rate septemânale seu lunare Garanţie pe an!. — Inveţâtura gratis.		
Depositele:
Bncnrescl, strada Şelari. Hotel Victoria; Galaţi, strada Domnâscă, lângă Hotel Metropol; Craiova, strada Lipscani; Brăila, strada Mare.
Epiiropia Aşezămintelor Brâncovenesoi
Pentru aprovisionarea spitalului Brâncovenescî, cu articolele de băcănie nesesariî la hrana bolnavilor pe timp de un an, se va ţine lici-taţiune publică în cancelaria epitro-pieî în <jiua de 18 Maiti viitor.
Condiţiunile de aprovisionare se pot vedea la (lisa cancelaria în tote filele de lucru de la orele 10 —1 p. m.
Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţiune vor fi însoţiţi de o garanţie de 500 lei.
!! AU SOSIT!!
Flori! Flori! Flori!
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se pote avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori f6rte variate, de cel mal mare efect,de o creştere uşoră, şi de o sigură înflorire, atât pentuu ghiveciu cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde în Bucuresci la farmacia I. A, Ciura strada Lipscani, la d. Marin Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Adini-nistraţiunea farului Necesarul strada Bre-zoianu No. 32. Bucuresci.
BUCUKESCI
23- Calea Victoriei, lângă magasinulGeliaiier
Pentru 5 franci 24 batiste colorate bune. Pentrn 5 franci 12 batiste de olandă. Pentru 5 franci 12 şervete albe sân colorate pentru ceaiu.
Pentru 5 franci 6 şervete de masă de aţă curată.
Pentru 5 franci 1 masă albă sân colorată pentrn <3 persâno.
Pentru 5 franci 6 prosâpe de aţă.
Pentrn 5 franci l cămaşă de damă brodată de olandă.
Pentru 5 franci 1 cămaşă de bărbat cu piept de olandă.
Pentru 5 franci 2 perechi de ismene croisâ englizesc.
Pentrn 5 franci 1 camisol şi 1 pereche pantaloni de dame brodate. Pentru 5 franci 12 gulere pe alese quadruple Pentrn 5 franci 6 perechii de mauşette. Pentru 5 franci 6 perrehî de ciorapi englezeşti.
Pentru 5 franci 1 corset cu balenă veri'abilă Pentru 5 franci 1 cearceaf fără cusătură. Pentrn 5 franci 6 batiste de aţă brodate. Pentrn 5 franci 6 batiste brodate de colori şi cu monograme.
Pentru 5 franci 10 coţi de madepolon veritabil şi fârte solidă.
Pentru 5 franci 7 coţi de pânză de Rum-burg veritabilă.
Pentrn 5 franci 6 cravate colorate pentiu vară de creton franţuzesc.
Afară de acâsta se mai gă-sesce la Magasiiml (le Blanc, Bucuresci, Calea Victoriei No. 23 lângă Magasinul d-lui Gebauer, un Mare asortiment de pânze, Pete de mese, Şervete, Batistă, Rufe de prima qualitate pentru dame şi bărbaţi şi Chaluri lungi. Tdte acestea cu un preciu ne mai aiulit de eftin.
O <î O 151
In strada Carol No. 16 în Bucurescî s’a doschis sus firma Giovanni Fantin <& Comp., nn mare magasin italian de specialitate: cuţite, fdrfecî şi brice unde »Se ascute şi se drege ori ce obiect tăetor cu cea mai mare precisiune şi cu preţurile cele mai moderate.»
obile şi Batoze

H'
— BUCURESCI -
41.Strada Academiei,41
C ŞA8TEINER
JOSEPH LEE
— BUCURESCI -
41. Strada Academiei, 41
CASA STEINER
Singurul agent pentru t6ta România al fabricei
1UJSTON PROCTOR & C™
T_aIINOOL.IV (A-Hg-lia.)
Roagă pe onor. public care poresce să ’l onoreze în acest an cu ordinele sdle de a, i le da mai curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşmelor dbrite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
OTT PRECIUBÎ FOARTE EFTINE Semănători cu mâna ori cu vitele, fluturători, Grăpl, Rariţe, Iriorî şi Pompe
Batoze tl o Porumb
NAŢIONALA
Societate generala d’asigur. in Bucurese Aducem Ia cunoscinţa onor. public că Re presentanţa nostră generală, s’a instalat în str. Smârdan (Germană) No. 18, casele d-lu Dr. Pastia.	Direcţia generală.
CHRIST D. ELEFTEBESCU
Casa de Schimb, Comission şi incasari 41. Strada Lipscani. 41.
•
In urma retragerel mele din funcţiunea de Agent de schimb de pe lângă Bursa din Bucuresci, am on6re a anuncia Clientela mea şi onor. public că amu reluată vechia mea profesiune, ocupându-mă cu cumpărarea şi vânzarea diverselor efecte de Stat, schimb de monete aur, argint şi bilete de bancă după cursul (Jileî, fiind gata a satisface orî ce cerere a onor. mei clienţi, asigurându pentru un serviciu prompt şi loyal.
JlL
Aprobate de	^
Oonsiliul medical superior

MEDALIE DE AUR

"VITVXJILi
COPÎILOEU
de CHR. ALESSANDRIU
Farmacist
Etatea cea fragedă a copiilor ’l face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest viu tutulor copitlor de la etatea de 6 luni în sus, se ajută la buna desvoltare a corpului, în-tăresce osele şi dă putere muşchilor.
Modu întrebuinţării a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce sticlă.
Preţnl 8 lei.
De vânzare. In Bucuresci la farmacia Română calea Victoriei, (Cişmeaua Roşie.) La Carol Gersabek, strada Lipscani succes, lui I. Ovesa sub palatu Dacia, şi la Marin locescu coifeur (sub hotel U-nion). In Ploescl la farmacia Popp şi Schmetau. In Craiova numai la farm. românescă Lezeanu. In Brăila şi Caracăl farmacia Fabini.
In localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile se fac în Bucuresci la farmacia Română (Cişmeaua Roşie).________
T6te aceste specialităţi se găsesc şi la Farmacia Brândnşi-Zimnicea
TINCTURA
DEUTIFRICE
de CHR. ALESSANDRIU
Farmacist.
Remediu sigur contra durere! de gură, dinţi şi măsele şi în acelaşi timp un aromatic plăcut pentru spălatul gureî înlocuind prafurile de dinţi.
Acestă tinctură prin composiţiu-nea sea e superioră tutulor preparatelor streine de acâstă natură.
Modul întrebuinţări a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă
Preţul 2 lei 50 bani.
Capi
_ aule Oleo-Balsamice Santaline
Cel ma! sigur remediu contra bolelor secrete senrsore.. la bărbaţi fie în stare prdspătă sati ori cât de învechit ar fi, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule conbinate ast-fel pentru un tratament complect. Modul întrebuinţărel şi dicta prescrisă a se vedea instrucţia ce însoţeşce fie ce cutie. De vânzare la Farmacia Română. La Sf. Pantelimon, Calea Victoriei Nr. 77 Cişmeaua Roşie, şi la localiţăţile mal sus indicate.
Preţul une! cutii 6 lei*	Bucuresci
!!! In patru <Jile !!!
m VA MI EI Bl
întrebuinţând FTLOSFOBO ROŞI Lei 1.50 flaconul mare.
Îndestulător pentru 3 persone
i iR ra-rs “f Un flacon de Thilos-’O'UI LlIlUciu fobi Rossi a fost destul de a’mî stârpi bătăturile mele de cari sufereâm de multă vteme fără a 1116 putea tămădui pentru care vfi mulţumesc din suflet.
Caracal, 1884.	Sache Şoiculescu.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandrin, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", Bucuresci.
Cererile din provincii se fac la administraţia (jiarulul Necesarul Bucuresci.
PARFUMERIE
SAPUNERIE
Cm
Caisa Victoriei, vis-a-vis PALATUL RCUAL-
MARE DEPOU
si
------- ----
Cele mal fine Săpunuri de Toaletă şi de rnfe. Săpunuri de Glieerină adevărate. Pietri de afumat. Hârtii de afumat.
Mare Assortiment
Se FLACOANE Oi CRISTAL C1SELÂT
si de OBIECTE DE TOALETA
NOUTĂŢI de paris
Preciuri Moderate
Grande vieţuire de la Science

IL’EPILEPSIE
un remăde offieiellement examine, avoue et re-^	commende par Ies autorites de la mâdicine, guârit
posîtivement et radicalement en tout cas la plus terrible de tout Ies maladies.
~	~™—	COMME TOUTE
autre
MALADIE DES 1RFS
L’Antiepilipticnm est aussi d’une grande importance pour tous Ies personnes, qui en consequence d’une fâcheuse accoutumence souffrent d’un dârangement du genre nerveux et des etata de faiblesse; dejâ des milliers de malades lui doivent lcur gueri-son un fait incoutestable qui dans beaucoup de journaux du pays et de l’âti anger a trouve une expresione avouee. L’Antiâpilepticum est expâdiâ en emballage â 6 fla-cons et l’instruction contre remise pe 25 francs ou remsoursement de poşte.
[! Le succes est garanţi, seulemeut dans Ies cas extraordinaires une double dose est â >> prendre, — Commandes sont â adresser au dâpot-gânâral du Br. ZIECHNER, /J
BERLIN, NW„ Brueken-Allee
1J1£
Hârtie maculatură cu ocaua. A se adresa la Administraţia acestui diar, str. Academiei, 21: Tip. Modernă, Gr.Luis.
X*i*ecivirile cele tiuit moderate

££3
C1Z3
a

HOTEL
BULGARIA
Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totulfi din noă. Asemenea posedă şi unfi mare Restaurant cu totu felulu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdiu pentru Cal şi un şoproD pentru Trăsuri cu Preciuri forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin mulţămiţî, impunând cea mai mare acurateţe şi promptitudine.
u
&
S
tc»
Proprietar, SIFC.I.U ŢA]\E.
Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No. 24.
www.dacoromariica.ro
7
YINERl 11 MAIU 1884
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ABONAMENTE
centru capitală
Pentru un an........Lei 24
. Ifw luni ■ •	„ 12
» trei „ . . . .	7
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , .	.	.	.	Lei 80
„	şăse	luni .	,	.	„ 15
.	trei	8
PENTRU STREINfiTATE
Pentru un an............Lei 40
„	şese	luni ...	„20
»	trei	„ .	.	.	.	„12
Abonamente ae fac la 1 ai 15 a fie-e&rel luni
ANUL XY No. 3593
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IY linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 lefi; po pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabiia.
Epistolele nefrancate se refusă; ar-ticolil nepublicaţi se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franoia Bavas Laf/îte, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Micoud, 81 Fleet Street. E. C- London.
Austria.Hassenklewer,et Comp.Wien. Ungaria. D. Morite Wtest, in Buda-Pest. Servitenplatz.
Redacţiunea
Strada Ilegală No. 15.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24..
SOIRI TELEGRAFICE
(După fiarele străine)
Cluj, 20 Mai. —Profesorul Silaş a publicat o declaraţiune în care desminte a-firmaţiunea că nu ’şî-a îndeplinit dăto-riele de profesor după legile ţârei şi ordonanţele ministeriale; desminte asemenea afirmarea că ar fi trimis o telegramă de felicitare Gazetei, că urmăresce o politică antinaţională şi că a vorbit sâfi agitat în acest sens. Tinerimea universitară hotărîse să facă o nouă întrunire, dăr poliţia a interdis-o. Senatul universitar a ordonat o instrucţiune disciplinară în contra conducătorilor mişcării; la acesta toţi studenţii au răspuns afirmân-du’şi solidaritatea.
Paris, 20 Mai.—Se <Jice că ambasadorul frances din Berlin, baronul de Courcel, a primit de la d. de Bismarck asigurarea că Germania va susţine la conferinţă propunerile francese. Germania e pentru controlul europăn.
— Sâmbătă s’a dat aci un banchet în onărea d-lui Liebknecht, deputat socialist în Reichstagul german. D. Liebknecht a criticat forte aspru politica d-luî de Bismarck; în ce privesce partida socialistă, el declară că credinţa aceştia faciă cu parlamentarismul s’a schimbat; ea nu mal pote fi acum inamica luî. Pe câtă vreme o partidă nu însămnă nimic, ea se pdte juca cu frasele; îndătă însă ce a devenit ceva, ea trebue să cumpănăscă fie-care cuvănt.
Roma, 20 Maiti. — Membrul italian din comisiunea datoriei egiptene, d. Bara-velli, care e desemnat ca comisar tehnic al Italiei în conferinţa provocată de Anglia, mai nainte d’a se duce la locul eventual al conferinţei, va veni la Roma pentru a lua instrucţiunile guvernului săli.
Londra, 20 Maiti. — Faciă cu sgomo-tele că conferinţa nu se va putea întruni, în cercurile diplomatice d’aci se aştăptă că înţelegerea cu Francia va fl în curând un fapt împlinit. Acăstă înţelegere făcută, guvernul engles va tră-mite, în a doua jumătate a luî Iunifi, o notă de invitare, în care va constata încă o dătă scopul precisat în cea d’înteî. După t6te probabilităţile, conferinţa se
va întruni la Londra.
♦
Petersburg, 20 Maiti. — Până la Ber-x lin, împărătăsa Rusiei va fi Însoţită în călătoria sea de principele Wilhelm de Prusia şi corniţele de Bismarck.
Suakiin, 16 Maiti. —In noptea din urmă, resculaţii aă înaintat pănă la o a-propiere de 50 metri de oraş şi timp de două ore au tras focuri; soldaţii n’au răspuns. Situaţiunea e forte critică.
Londra, 20 Maiu. — Se vorbesce, prin cercurile financiare, că guvernul englez va trămite 20,000 soldaţi pe la începutul lui Iunifi.
D. GladstoDe se grăbesce cu întrunirea Conferinţei fiind că guvernul egiptăn nu pote plăti cuponul fără ajutor, er cabinetul englez nu vrea să se angajeze direct. Francia şi Turcia ridică pe fie-care
nuoi obiecţiuni, ceea ce pune în îndoială putinţa de a se realisa Conferinţa.
A se vedea Ultime Sciri pe pag. IY.
BBCMSCI, JODI, 10 MAW
Cu ocasiunea interpelării din Senat, privitdre la scandalul făcut de X oposiţiune în ndptea de 28 spre 29 aprilie, preşedintele consiliului a $is intre altele şi următdrele cuvinte: „Acei cari afi fost şefi şi miniştri atâta timp şi afi fost aleşi, în loc să vină să
lupte pentru opiniunile d-lor în Cameră şi în Senat—fiind-că acăsta era mandatul pe care ’1 primiseră de la alegători — şi-aii dat demisiunea, declarând că a-legerile s’afi făcut cu atâta presiune din partea guvernului, în cât Senatul şi Camera nu represintă naţiunea.
„S’a <|is, d-lor, că ast-fel am făcut şi noi când am fost în oposiţiune.
„Francesul <|ice: comparaison n’est pas raison, fiind că a compara un lucru nu va să <|ică a '1 face să semene.
„Noî ne-am dat demisiunea după dis-cuţiunea pentru convenţiunea cu Austria crezând că prin acăsta, vom putea opri de a se ratifica de Cameră acea conven-ţiune.
„Domnia-lor pentru ce ’şi-afi dat demi-sinnea? Datu’şi-au demisiunea în urma unui vot al Camerei săfi al Senatului ? Nu. Asceptat-afi cel puţin până se va discuta revisuirea şi să <|ică că acăstă reformă are să aducă cele mai mari neajunsuri? Nu, d-lor. Şi-afi dat demisiunea de la început, declarând Camera şi Senatul ilegale.
„Când un partit se pune în acăstă po-siţiune, când declară că nu mai este legalitate, consecinţa este că nu'i rămâne de cât dreptul de apărare contra tuturor autorităţilor şi Statului, adică, recursul la revoluţiune."
F6ia francesă din capitală, reproducând aceste rânduri, susţine că d. Brâtianu se înşâlă şi că demisiunea oposiţiunel din 187G nu a fost motivată numai de convenţiunea comercială cu Austria. Ca probe, ea ne dă câte-va pasagie din manifestul o-posiţiunei demisionate din 1876, publicat la 12 (24) Ianuarie acel anfi, în care se $ice că regimul constituţional ne mal escistând, oposiţiunea nu mal pdte lupta pe terenul parlamentar.
SS lăsăm că manifestul nu era o-pera d-lul Brătianu, ci mal mult putem fiice a tinerime! care se întrunise la Mazar-paşa şi care parte era condusă de d. Vernescu, parte de d. Cogălnicenu şi parte de d. Epurdnu. Prin urmare d-sea putea sâ’l iscă-lăscă pentru că avea unele opiniunî, pe când ceî-alţî avâfi altele.
Şi noî recundscem că deputaţii de la 1876 n’ati demisionat numai pentru ca să împedice sancţionarea con-venţiuneî comerciale care a fost o nenorocire pentru ţâră. Chiar d. Brătianu e de acestă părere, şi dâcă a făcut declaraţiunea de mal sus, este că motivulu cel fi mal puternicfi era acesta.
Toţi seim că guvernul conservator ajunsese imposibil prin violarea legilor, prin risipa banilortt publici, prin presiunea cea mal desfrânată în alegeri, prin nesocotinţa justiţiei şi a adevărului, printr’o administra-;iune mal mult de cât reacţionară, nesuferită. Domnul Brătianu, când a vorbit în Senat, scia acăsta, câcî a vă£ut şi a simţit în multe rîndurî efectele acestei guvernări. Insă, fiindcă tdte cele-l’alte fapte s’att îndreptat, cele-l’alte rele s’att reparaţii şi numai convenţiunea comercială a rămas încă pe spinarea ţârei, de aceea a vorbit numai de ea.
Comparaţiunea deci nu se pdte face nici între sistemul acelui guvernământ şi acelui de a$I, nici între consecinţele acestorfi guvernă-mânte.
Dupe urma fostului regim a rămas corupţiunea, casele publice gdle, creditul publicu compromişii, legile sfâşiate, armata un instrument pusfi a disposiţiunea poliţiei şi a bandelor de bătăuşi spre a schingiui pe cetăţeni, impositele directe şi indirecte înzecite, justiţia pusă la ordi-
nile prefecţilor şi Constituţiunea un nume scris pe chârtiă.
Dupe urma guvernului liberal va rămânea un adevărat monumentfi. Pietrele din care se compune acest monument sunt :
Independinţa absolută a ţăreî.
Proclamarea regatului şi intrarea statului român în concertul european.
O armată mare, puternică, bine organisată şi bine echipată, care a făcut admiraţiunea lume! întregi.
îmbunătăţirea financelor ţăreî fără a se crea un singur imposit noii.
Crearea de bănci naţionale şi de bănci agricole, cari au scos pe comercianţi şi pe agricultori din cele mal mari nevoi.
împroprietărirea însurăţeilor şi legea pentru vânzarea bunurilor statului care dă fie-căruî sătean putinţa de a-şî cumpăra un petic de păment plătibil în 20 ani.
Scăderea birului de la 18 lei la 6 lei şi scăderea tacseî licenţielor.
Răscumpărarea drumurilor de fer din mâna streinilor şi trecerea lor în mâinile Statului român, precum) şi luarea monopolului din mâna streinilor cari făcuseră din el o adevărată persecuţiune contra culturel române.
Acestea sunt pietrele fundamentale ; mal sunt însă multe mai mici cari formăţlă monumentul, dăr nu ne permite spaciul a le arăta, cu tdte că ele sunt bine cunoscute de opiniunea publică, căci le are $ilmc în ochi şi se simtu consecinţele lor.
Nu putem, cu tdte acestea, să nu menţionăm pe acea care complectăză edificiul, revisuirea Constituţiuneî.
Am spus’o şi o repetăm că revisuirea nu s’a făcut după idealul nostru. Ea nu corespunde principielor ndstre. Am admis’o însă, fiind-că n’am putut avea ceva mal bun. Viitorul să facă şi el ce lipsesce, gene-raţiunile viitdre se complecteze opera începută.
Până atunci, partitul liberal de la putere are îndoit merit, înteiti pentru faptele enumerate mal sus şi a-poî pentru începutul unei alte ere de regenerare prin modificările introduse în pactul nostru fundamental.
Comparaţiunea dăr nu pdte să încapă între acest partit şi cel care a guvernat până la 1876. Acel ce o fac probdză încă o detă că sunt străini de simţimântul acestei ţări, precum sunt streini de origină.
——~~—- —  -  -----------------
Negocierile între Francia şi Anglia în privinţa Conferenţel egiptene urmăc^ă mereu. Dupe cum se scrie din London, în convorbirile ce a avut cu ambasadorul frances Waddington, lordul Granville ’I-ar fi dat a înţelege că Anglia e dispusă să cedeze cererilor Francieî.
Dupe cum se scie, Francia voesce ca, în locul controlului dublu de mal nainte şi la care nimeni nu se mai gândesce acum, se se instituiescă un control europăn. Guvernul engles a intrat în des-baterea acestei cestiuni, cerend Francieî să se esplice dâcă voesce ca tote puterile sâfi numai unele din ele, să iâ parte la acest control şi dâca el va trebui să se esercite numai asupra financelor e-giptene sâfi asupra întregeî administra-ţiuni.
Faptul că acestă cestiune a fost rădicată, dovedesce că guvernul engles nu mai ţine strict la programa mărginită pe care a espus-o în nota de invitare. Acestă cedare a guvernului însă va avea să lupte cu mari greutăţi; în adevăr, partida conservatâre va propune în Camera comunelor o moţiune prin care să se impună guvernului d’a nu ceda în privinţa programei. Acâstâ moţiune, de şi
corespunde stării generale a opiniuniî gublice, n’are însă şansa d’a fi primită. Diarele guvernamentale englese declară acum că e peste putinţă a se trata ces-tiunea financelor egiptene fără a se a-tinge cestiunile politice şi administraţiu-nea în general. Limbagiul acestor <|ise indică de pe acum atitudinea guvernului în Camere, ca şi faciă cu ministerul frances de esterne.
Tot în acăstă afacere, corespondentul din Viena al farului Daily Telegraph află din sorginte sigură, că, în urma ultimului discurs rostit de d Gladstone în camera comunelor asupra cestiunii e-giptene, Austria, Germania şi Italia s’afi înţeles asupra punctului că e contrar intereselor lor d'a se mărgini şi d’aci în-nainte la rolul de spectatori nepăsători aî calamităţilor cari ameninţă Egiptul. Aceste trei puteri afi hotărît, în principiu, să intervie în momentul cel mai oportun şi să nu se mai încrădă în guvernul engles. Totuşi ele nu se gândesc la o intervenire directă şi vor insista să se întrebuinţeze trupe turcesci pentru a pune capăt rebeliunii.
Principele de Bismarck şi contele Kal-noky, urmăză corespondentul, nu împărtăşesc vederile d*lui Gladstone în ce privesce pe partisanii Mahdiuluî; el îi consideră ca rebeli, şi nu ca un popor care luptă pentru libertate.
E grefi de primit că acăstă scire ar fi adevărată; cele trei cabinete de care e vorba nu afi interese atât de mari în Egipt în cât să se hotărască la o acţiune energică. Cea mai interesată în cestiune e Francia,'şi Francia negociază. -Cele-l-alte puteri vor ascepta în tăcere
- Un cunoscător al Sudanului, Samuel' Baker, a dat unui corespondent următo-rele amănunte asupra situaţiunei generalului Gordon :
„Guvernul engles nu putea găsi, pentru misiunea în Sudan, om mai potrivit de cât generalul Gordon, dăr trebuia să-î dea armată de Ja început. De acestă părere era şi Gordon, şi nu sciu de ce a cedat. Prin refusul d’a-î veni în ajutor, guvernul a pus acum pe generalul Gordon în cea mai critică posiţiune; afară d’acăsta am perdut tote triburile care ar fi fost de partea nostră dăcă ar fl vă-<Jut că guvernul se mişcă.
„Astă-^i, generalul nu mai păte fi scăpat de cât cu forţa. Dăcă guvernulfi nu vrea să cheltuiască bani, să facă un apel şi într’o <Ji se vor acoperi 25,000,000 de franci, atât de^ mare e simpatia englesi-lor pentru Gordon.
„Guvernul greşesce însă când afirmă că Gordon nu e în pericol. Credinţa gar-nisonei chiar nu e temeinică şi dovadă despre acesta e că până acum s’afi găsit doui paşi trădători pe cari Gordon a fost nevoit să-i esecute.“
Mercuri, 9 curent, la orele 5 şi jumătate săra, avu loc în grădina Palatului de la CotrocenI ceremonia ţintuire! drapelelor, cari aveaţi a se distribui regimentelor de artilerie, călăraşi şi dorobanţi formate din noii.
La acestă solemnitate se aflau faciă d-nii generali Cernat, Racovitză, G. Angelescu şi Al. Angelescu, comandanţi al corpurilor de armată; d-nil generali RadovicI, Fâlco-ianu, Arion, Barutz şi Pilat; d-nil comandanţi al corpurilor cari urme fi a primi drapele, precum şi gardele fie-căruî drapel.
Primele ţinte ale fie-căruî drapel afi fost bătute de către MM. LL. Regele şi Regina, apoi de d-nil generali comandanţi al corpurilor respective, şefii de regimente precum şi de omenii de trupă garda drapelului.
Ast-fel s’afi ţintuit drapelele regimentelor 5, 6, 7 şi 8 de artilerie 31 şi 32 de dorobanţi şi 12 de călăraşi.
— o—
D. Dimitrie Pârvulescu, proprietar la Pârvulescî, comuna Câreova, judeţul Mehedinţi, oferind scdleî practice de agricultură de la Strihareţ un car cu rotele legate îu fer, pentru transporturi uşore, 4 tâujele pentru pluguri, 4 juguri şi 50 code pentru instrumente de mână, ministerul ’I aduce mulţumiri pentru acestă ofrandă.
—o—
D. Torna Filitis, proprietarul moşiei Graiul din judeţul Ilfov, oferind scolele de agricultură şi silvicultură de la HerăstrâO 7 ol negre, un berbec, şi 6 miel de rasă ţigae pentru reproducţiune, ministerul ’I aduce mulţumiri pentru acestă ofradă.
—o—
Cu ocasiunea serbăreî de adî, 10 Maiu, direcţiunea regală a căilor ferate a pus la disposiţiunea cetăţenilor şi personelor din provincii bilete cu preţul redus cu 50 la sută, cari sunt valabile penă sâmbătă 12 Mai fi.
—	o—
Procesul dintre d. Atanasiu Gubler şi Banca României pentru o sumă de peste
200,000	fr. escomptaţi de acesta din urmă pe iscălitura girantului de afaceri al d-luî Atanasiu, se va înfăţişa înaintea trib. comercial, în diua de 12 curent.
Afacerea pentru moment se află in-naintea d-lui jude instructor Florian. A-gentul bănceî e depus; representantulfi d-luî Gubler e liberat pe cauţiune.
Advocaţii părţilor sunt: pentru bancă, d-nii T. Maiorescu şi M. Cornea; pentru d. G. Atanasiu, d-nii Pache Protopo-pescu, I. Poenaru şi Vericeanu.
Desbaterile acestui proces promit a fi interesante.
—	o —
Pester Lloyd publică resultatpl unei conferinţe ţinută în casinul ungar din Si biu, asupra construiriLlinieî de cale ferată Sibifi-Turnul-Roşu-Râmnicu-Pitescî. Din causa abundinţeî de materii, vom publica mâine acest resumat.
—o—
Ni se scrie din Odesa că acolo afi a-părut în cantităţi enorme o specie de termiţî (furnica), care distrug edificiele de lemn, păduri, mobile, etc. Comisiunea organisată de către primăriă a constatat că acestă insectă s’a importat în oraş cu mărfurile, care sosesc din Algeria şi Spania.
—	o—
In qliua de 9 Iunie se va deschide la Odesa o esposiţiune de ol şi de lână, din provenienţă rusă.
----r----------------------—---
Discursul d-luî A. Stolojan
Şedinţa Camerei de la 28 Aprilie 1884
D. A. Stolojan: D-lor deputaţi, de când s’a Început discuţiunea, mereu raportul, pe care am avut onorea să’l fac în cestiu-uea revisuireî, a fost atacat din tote părţile. (Sgomotul din pricina intrărel deputaţilor în Cameră.) Dic, d-lor, că de când s’a început revisuirea, raportul ce am făcut a fost atacat din tote părţile ; unii s’afi legat de cuvinte, alţii au citat câte o frasă isolată, spunând că n’are înţeles; în fine tote criticele permise şi nepermise s’afi făcut lucrărel mele. Eram hotărît, de vreme ce nu am putut vorbi în discuţiune generală, să nu iăfi cuvântul ca să respund, dâcă d. Ionescu nu mă provoca cu discursul săfi de astă-ţlî. Dăcă ’l-aţl tolerat d-sâle ca, cu ocasiunea deliberare! asupra art. 59, să redeschidă discuţiunea generală, e drept atunci sft’mî daţi şi mie voie, ca, în câteva cuvinte, să apăr părţile din raport cari afi fost atacate. D-lor, vă mărturisesc că, cu tdte atacurile d-lul Ionescu, nici astăzi pdte nu aşi fi luat cuvântul să răspund, dăcă nu credem că este bine să atrag a-tenţiunea publică asupra unor ide! cari au luat în posesiune intelectul europen, căci, din cele ce spuse d. Ionescu, efi văd că sunt Români cari nu sciu ce se petrece astă zi în lame, cum vă voiu dovedi în-dâtă. (Mişcare).
D-lor, s’a legat de cuvintele endogam şi exogatn; s’a spus că a căutat aceste cuvinte şi în dicţionarul lui Littrâ şi nu le-a putut găsi, ca să le afle îDţelesul. Din
www.dacoromamca.ro
2
TELEGRAPHUL
partea orl-eul nu m’ar fi prins mirarea să se plângă că nu Înţelege aceste cuvinte. Sunt tn adevăr, relativ de creaţiune modernă, In sciinţele politice, aceste neolo-gismurl, şi nu toţi au ocasiunea şi timpul sg se ţină In corentul progresului acestor sciinţe, dâr d. P. Grădişteanu, care se laudă de la acostă tribună, că nu a rămas pe lume carte relativă la politică pe care să nu o fi citit, şi că, din acestă vastă lectură, a adunat atâta capital de idei noul, nepomenite, neauzite, nesciule, în cât ne ameninţă că are să vorbescă două ţjile a-supra legel electorale, şi tocmai d-lul să nu scie ce însemnâdă aceste cuvinte! Mare mirare mă prinde. Cum d. P. Grâdiştânu
văţatulul jurisconsult vieuez Puchta pentru interpretarea obiceiurilor. Dâr decă nu v’aţ! interesat de aceste cestiun! atât de importante pentru studiul instituţiunilor nostre vechi, nu vă este ertat să nu sciţi ceea ce a făcut şi sciinţa română în acestă direcţiune. D. Hajdătl a făcut un cestionar pe care ’l-a trimis pe la învăţătorii sătesc!. Parte din răspunsurile lor s’a publicat în revista Columna lui Iraian. Apoi eft sunt de vină decă profesorii noştri de istorie de la Universitate nu sciu nici atâta. (Ilaritate mare). Decă tăceaţi, filosofi rămâneţi, (Ilaritate). Tot e adevărat că la pomul lăudat să nu te duci cu sacul. (Ilaritate).
Yă mărturisesc că am indicat numai în
pretinde că a studiat sciinţele politiăe, şi câte-va frase ce voiam eu să vorbesc în dis-
vă asigură că o să vă vorbescă cu compe tinţă asupra tutulor marilor cestiunl ce pune în discuţiune o reformă electorală, şi nu a citit pe Speneer, pe cari astă-ţll şi şcolarii ’l citesc! Căci, decă ’şl-ar fi dat ostenela nu să’l studiere, ci numai să'l res-foiăscă, ar fi găsit în volumul al 2-lea din cartea sa: Principes de sociologie, un capitol, al Vl-lea mi se pare, intitulat Exo-gamie şi Endogamie. Io adevăr că, cel d’ântăiu care a introdus în sciinţele politice aceşti termeni este John F. M. Len-nan, în vestita lui carte Căsătoria primitivă apărută în Edimburg în 1865 şi de atunci nu e carte de sociologie în care se nu gâsescl aceste cuvinte. Aşi putea se vă citez o mulţime de nume ilustre în sciinţă, ca să dovedesc d-lul Grădişteanu, că astă-(JI cuvintele de exogamie şi endogamie sunt tot aşa de întrebuinţate ca şi cuvintele de poligamie şi monogamie. Der nu numai sciinţele sociale ci si sciinţa dreptului — ceea ce e şi mal de mirare că nu şcie d. Grădişteanu — a adoptat pe lângă termenul de bigamie şi aceste două cuvinte de endogam şi exogam, pe care a voit să le ridiculise<|e. Eă îndemneij pe d. Grădişteanu, ca să o afle şi acesta, să ci-teseă cărţile lui sir Henri Sumner Mâine, rectorul colegiului Trinity Hali, membru al societăţel regale din Londra, asociat străin al institutului din Francia, profesorul eminent de dreptul preistoric la universitatea din Cambridge, de care învăţat se (Jice, că, împreună cu Darwin şi Spen-cer, afi transformat cugetarea modernă. Mirarea d-lul P. Grădişteanu ne dovedesce încă o detă adevărul (jicătorei românesc!; că la pomul lăudat să nu mergi cu sacul. (Ilaritate, aplause).
De când s’a început discuţiunea asupra
cuţiunea generală, dâcă aveam parte de cu vânt; şi scopul de căpetenie ce dam cuvân-tărel mele era mal cu sâmă, ca să atrag atenţiunea lume! inteligente române asupra nouilor teorii din Europa.
Iată pasagiul din raport unde era condensat discursul meu: „Iu facia posiţiunel din ce în ce strîmtorată, ce mişcarea modernă face statelor mici, e de neapărată trebuinţă să ne asimilăm tote formele înaintate ale culturel moderne. Ia adevăr, mişcarea raselor mari d’a se constitui în state unitare militare; noua organisare a armatelor lor, după care vor păşi la luptă cu întregul număr al tuturor omenilor lor va-liţll; crescerea repede a populaţiunil lor, ceea ce le va pune în neputinţă d’a-I mal hrăni; ameninţarea din acestă pricină a statelor cu populaţiunl mal puţin dense, decă nu de o conchistă violentă, dăr cel puţin de perderea unităţilor etnice prin filtraţi une ; nouile teorii darviniste asupra se-lecţiuneî, adoptate de filosofia naţiunilor puternice, după cari statele cu cultura înapoiată, represintă rase inferiore, cari nu au dreptul la viaţă ; ideile ce agită masele populare ale statelor mari, tote aceste înfricoşate probleme ale marilor societăţi moderne se impun meditaţiunel omenilor cavi aspiră la onorea d’a cârmui naţiunea română. “
D-lor, este o carte care a fost încoronată de Academia din Francia, şi d-vostră sciţi, că la încoronarea unei cărţi, se ţine seină nu numai de frumuseţea formei, der şi de coprinsu! el.
I). ministru de interne. Ce carte ?
D. Stolojan. Este cartea întitulată: Le pârii naţional
In acea carte se <Jice, că resultatele res-belului în timpurile de astăzi sunt mal în-revisuirel, aţî augiţ mereu, cuvintele de grozitore do cât mal nainte, şi aşa e. Mal
nainte, când o ţâră cucerea pe alta, supu-
libertate, suveranitate, drept, justiţie, ega-5
litate, cuvinte fermecătore, cari tot-deuna afi mişcat inimile omenilor, pentru că ele represintă înaltul ideal care este chiar viâţa, sufletul lumel. (Aplause). Eu, ca se înţeleg aceste sânte lucruri, am întrebat pe marii cugetători aî omenire!, ce ati crezut el despre ele, şi am căutat filiaţiunea acestor idei în istorie, căci şi ideile, ca şi obiceiurile şi instituţiunile, aii filiaţiunea lor în trecut. D. Nicolae Ionescu ’tnl-a spus că nu am isbutit să le înţeleg; se pote. Der mărturisesc, că în urma discursului d-sâle şi al d-lul P. Grădişteanu, nu mă simţ maî luminat.
Frumosa istorie spusă de d. P. Grădiş-teanu despre tânărul care s’a suit în munte, (ilaritate), istoria resbelulul Cri-meel (ilaritate), povestită cu atâta emfasă de d. Nicolae Ionescu adiniora pote să vă fi luminat pe d-vostră asupra acestor mari cestiunl dătâtore de vieţă, pe mine însă de loc. (Ilaritate, aplause).
A mal <|is d. Grădişteanu că teoria acelor două civilisaţiunl superpuse din societatea românesca e incongruă. Şi d. N. Ionescu du s’a lăsat maî pe jos în critica ce a făcut aceleaşi idei, însă tot d. N. Ionescu s’a grăbit a adăoga că, dâcă nu se aplică legile îu sate la noi, pricina e că nu facem legi pe talia ţăranului. Neapărat că a vorbit la figurat, de talia intelectuală a sătânulul. Ce a $is der alt-ceva şi d lui, de cât că noi facem legile dupe ideile nostre, ier nu după ideile ţăranilor noştri ; cu alte cuvinte susţine tot ce am ţhs Şi eu. (Aplause). Pentru ce dâr mă combate când şi d-sa vede lucrurile ca şi mine. A-cesta dovedesce că d-lui caută cu luminarea pricină de discuţiune, numai ca să discute, chiar când nu are păreri deosebite. (Ilaritate).
Incongruă găsesc că este pretenţiunea unora d’a voi să vorbescă asupra acestor mar! cestiunl, fără studiu.
Este o carte elementară asupra Consti-tuţiuneî englesescl, der care e citată însă ca autoritate. Iată ce <Jice Bagehot: „Statele cele mari sunt ca şi munţii cel mari, ah straturi în sânul lor. Sunt într’înşii straturi primitive, secondare, terţiare ale progresului omenesc; trăsurile distinctive ale regiunilor inferiore aîi mal mari raporturi cu viaţa timpurilor vechi, de cât cu viaţa actuală a regiunilor superiore, şi o filosofie care nu ’şi ar aduce continuu a-minte, care nu ar semnala neîncetat dife-rinţele băfătore la ochi a rolurilor pe cari le jocă aceste elemente diverse, nu ar edifica de cât o teorie cu totul falşă, căci nu ar ţinea socotâlă de un fapt capital."
Der astăzi cine mal pune în îndoială a-cestă teorie, în urma resultatelor dobândite de sciinţa englesă, de sciinţa germană? Cine nu cunosce lucrările în acestă direcţiune a învăţaţilor germani, mal cu semă asupra Suabiel şi Thuringiel de care se (Jice că a complectat pe Tacit; lucrările învăţaţilor ruşi asupra societăţel moscovite ; studiile învăţatului profesor rus Bogisio, cel care e codificat obiceiurile Muntenegrulul, asupra populaţiunilor balcanice; jurisprudenţa curţel K. K. din Agrain; scrierea in-
şii ţării învinse deveneau supuşii prinţului victorios; astăzi te faci cetăţânul altei naţiuni. Ce-I păsa, spre esemplu, oraşului Liile să fie supus regelui din Madrid sâfi regelui din Paris, de vreme ce cetăţenilor acestui oraş, şi sub un rege şi sub un altul, li se respectau privilegiele, şi aveţi între el şi între tron pe aceiaşi seniori cari aveau drepturile feodale, seignoriale, asupra oraşului lor. Nu le impunea nimenea să-şi schimbe nici limba, nici legile, nici obiceiurile ; nu-I constrîngea nimenea se-şl smulgă din inimi sentimente, pasiuni înrădăcinate şi d’o dată să le înlocuiască cu altele, căci pe atunci aristocraţia servea de tampon între stat şi supus.
Stăpânirea el nu era liberală, der se în-voiatt omenii mal lesne cu dominaţiunea el familiară şi apropiată, de cât cu adminis-traţiunea savantă a amploiaţilor şi funcţionarilor străini, tirani nomazi, fără rădăcină în ţară, representanţil unei puteri străine şi depărtate, fără milă, fără capriţie, regulată şi aspră. Stăpânii de altă dată se mulţumeau să te domineze şi tă te esploa-teze ; stăpânii străini de astăzi pretind se te transforme, să te asimileze ; se amestecă în viaţa privată şi locală, prigonesc moravurile, obiceiurile, ideile. In fine, ce să vă mal înşir, uitaţi-ve împrejur şi vedeţi cum stăpânii de alt neam vor să silâscă un întreg popor să se întorcă la şcola spre a uita tot ceea ce scia, şi să înveţe tot ceea ce nu scia; cum osândesc pe poporul învins, să guste, chiar in vatra sea, amărăciunea exilului. (Aplause).
Aceste resultate, pe caii le aveţi înaintea ochilor, nu aveţi de cât să vă uitaţi împrejurul d-vostre spre a le observa, sunt în-grozitore. Pentru ce acesta tranformare în misa resbelulul? pentru că altă data principii căutau să-şi mărâscă domeniul, ieră astădl sunt poporele cari caută să-şî întindă terenul activităţii lor. Ludovic al XlV-lea a luat Olanda sub cuvânt că pământul său e format din nămolul adus de Rin din Francia. Astâijl statele afirmă drepturi de urmărire asupra aluviunilor de omeni; avem e-semplul recent al resbelulul cu Danemarca. Pămâutul s’a strîmtat pentru naţiuni; din ce în ce fie-care naţiune se simte mal ge-nată de micşorimea globului; fie-care popor caută să ocupe cât se pote mal multe pământuri. Pote că va veni momentul când toţi nu vor mal putea trăi. Gândiţi-vă că îu Germania pe un chiioraetru pătrat trăesc 79 de suflete, şi populaţiunea el în 55 de aut are să se îndoiască, în 1,939 opt-^ecl de milione, înţelegeţi der tunel pe un kilometru pătrat vor suflete.
Când vă veţi gândi, că îu Rusia, în 50 de ani, vor fi 160 de milione, şi atunci comparaţii cu noi cari nu suntem de cât 31 de chilometru pătrat, şi după calculul făcut de d. Bibieescu, d’abia peste 130 ani vom fi 10 milioane, adică în 130 an! vom fi d’abia 62 mşî la chilometru pătrat. Gândiţi-vă că fie-cărul Stat ’I va fi peste putinţă să hrănească acel spor de populaţiune în întinderea teritoriului actual ce ocupă fie-care naţiune; orl-ee progrese ar mal
face sciinţa agricolă, totuşi producţiunea pogonului are o limită îu firea lucrului, şi chiar producţiunea industrială este limitată de năzuinţa fie-cărul popor de a’şl crea o industrie naţională şi de posiţiunea câştigată de alte popore cu o industrie mal vechia, prin urmare, mal bine prevăzută şi cu mijloee capitalistice, şi profesionale. Acesta preocupă pe tote guvernele, pe tote naţiunile ; tote aii intuiţiunea acestui mare pericol.
De aceea tote se armează pe capete. Astă-^1 nu mal sunt oştiri, ci naţiunile întregi sunt armate, gata a se arunca unele asupra altora cu întrâga masă a omenilor lor valizi. Socotiţi că se mulţumesc numai cu numărul? Nu negligie^ă nici judecata, aici inima cetftţenulul, în prevederea luptei mari, ce are să se dea.
Avant-garda oştirii sunt istoricii. EI iâfi în de iSDOVă cercetare titlurile diferitelor popore pe pământul ce ocupă.
înainte de resbelul din 1870, istoricii Germaniei declaraseră că duce titlurile Fra-nciel asupra Alsaciei. întreprinderea istoricilor Rosler, Vienezul, şi a lui Unfaly, ungurul, ca să dovediască, torturând şi falsificând textele documenteler, că noi nu suntem poporul autochton în pământul acesta, nu e curată de interes politică ? Filosofia danvinistă proclamă că resbelul este legitim, pentru că prin resbel se face selec-ţiunea între neamuri. Daţi-ml voie să vă fac o mică citaţiune dia Speneer (Intro-duction â la Science sociale): „Resbelul între omeni ca şi resbelul între animale, a contribuit mult spre a ridica nivelul orga-nisaţiunel lor.“
Aşa der, resbelul este operă de progres. In unire cu acestă filosofiă, ietă şi noul catecbism al moralei moderne, coronate de Institutul Franciel. Traduc din Perii naţional : „Virtutea unei fiinţe, ori care ar fi este ceea-ce ’I permite să ajungă la scopul ce i’l indică natura său societatea".
Continuii mal departe: „Virtutea dă fiecărei specie, fie-cărel societăţi victoria asupra rivalelor sâle. Decă consideri lumea ca un câmp de bătaie pe care şi’l dispută poporele, se va admite că cel mal virtuoşi sunt, după definiţiune, aceia car! conservă şi ’şl întind domeniul, aceia la cari fie-care generaţiune asigură desvoltarea generaţiu-nilor viitore. Din aceste puncte de vedere, cele două virtuţi mal preţiose sunt: fecunditatea şi bravura; fecunditatea permite de a repara perderile, de a lupta în contra căuşelor accidentale şefi permanente de dis-tracţiune; bravura permite a respinge atacurile şi de a lua ofensiva. Fecunditatea fără bravură nu servă de cât de a perpetua rasele sclave ; bravura fără fecunditate nu procură de cât o dominaţiune efemeră."
Când vedeţi ţări de câte 40 milione, armate dm cap până în piciore, care sciţi câte miliarde au închise în materialurl de resbel, care sciţi câte suie de milione chel-tuesc pe fie-care an, numai să’şl ţină armamentul şi materialul de resbel la înălţimea descoperirilor continue ale sciinţel moderne în cât privesc perfecţionarea şi a mijlocelor şi de apărare şi de atac, şi care, pentru ca să se bată cetăţianul soldat cu totă inima la lupta mare, i au pus la disposiţiune şi o istoriă şi o fllosofiiă adhoe, numai ca se ’I fasoneze şi inima, şi judecata, şi eons-ciinţa pentru resbel. S’a scris un nou ca-techism de datorii, unde se proclamă că cele d’âatâiu virtuţi ale cetăţianulul sunt : să faci copil şi să te baţi bine ! Vă întreb. Cum stăm noi în facia Statelor mari ast-fei pregătite ?
Apoi, d-îor, poporele mici mal înainte aveau un avantagiu. Care era ? Trecea o iarnă Intregă şi abia se putea lua o cetate în o campanie căci nu erau oştirile aşa numerose şi armele perfecţionate din ţliua de astă-(jl. Şi statele mici aveau resurse de la „levee en masse. Astă-^I ce mal poţi face d-ta cu la levee en masse ? O să ridici 200, 300 şi 400 mii, apoi ceî-lalţl vin cu miliouele. Am întrebat atuncea: nu ar fi periculos pentru -Statul român, să dăm puterea unor straturi sociali, cari nu ’şl dau semă de acâstă greutate şi nici sciu ce ar trebui să facem ca să le în-
rieră eficace, sâu în centra conchistei violente, sâfi în contra conchistei pe nesimţite, pe înfurişarn, prin neputinţa d’a opri la graniţe pe străini, de cât cu condiţiunea, ca şi din partea cea-Paltă populaţiunea să fie tot aşa de deasă ca şi la vecini. Iuchipuiţi-vă, D-lor, că dâcă voifi negligea pe viitor d’a face sacrificiile necesare pentru a garaDta viaţa copiilor noştri—-căci rasa nâstră e din cele mai fecunde, dâră din pricina relelor eoudiţiunl igienice nu ne trăesc copil vom avea prin emigraţiune acelaşi număr de locuitori pa kilometrul pătrat, adică Iacei 31, ca se $ice că avem, vor veni încă 40 străini; credeţi că o să ma! fim atunci Stat naţional ? E ast-fel de însemnată cestiunea po-pulaţiunel pentru prosperitatea tutulor statelor. în cât nu e guvern care să nu aibă o direcţiune a serviciului sanitar. Nu e teorie să nu recunoscu astă-ţlf, că higiena publică face parte din detoriele Statului. Ae-1 rul oraşelor, a căror salubritate trebue menţinută, sub solul care se infectă, locuinţele, spitalele, cimitirile, armatele în timpii de pace şi în campanie, industriele insalubre, atelierele şi lucrătorii, lucrul copiilor, sofisticarea alimentelor, bâlele epidemice şi endemice, raportul acestor bole cu alteraţiu-nea cerealelor, a hranei. Cum voiţi ? ’ml-am <Jis, să compromit viitorul rasei nostre, dând puterea în mâna unor straturi sociale, cari cred îu babe şi în masluri, şi prin urmare nu pote fi în stare să facă sacrificii pentru igiena publică, de vreme ce nici nu ’l bănuesc importanţa, necreţlând în eficacitatea sciinţelor medicale ? (Aplause).
Totă argumeutaţiunea d-vostră de până acum, are un singur objectiv: să întindem dreptul de a vota. In adevăr, şi din citaţiunile ce aţi făcuttî, acelaşi lucru re-suită.
Apoi acest drept ’l are totă lumea în ţâra românâscă.
vor b
că a-fi 160
vingem, chiar când le-ar cunosce? înţelegeţi că calitatea alegătorului o să’ţt dea şi calitatea guvernului, şi că e de neapărată trebuinţă ca omenii noştri politici —şi deputaţii sunt omeni politici — să gbiciască politica unul Stat, nu numai diu convorbirile diplomatice, dâr şi diu direcţiunea istoriei lor, a filosofie! lor, a literatureî lor, căci în fine d-lor, naţionalitatea e maî mult de cât egalitatea; egalitatea o al şi în sclavie ; dâr naţionalitatea perdută o dată, anevoie 88 mal recapătă. (Aplause).
’MI aduc aminte de o convorbire a d-lul Dimitrie Sturdza, cu un mare, mare om de Stat care l’a întrebat: Câte milione sunteţi ? - Cinci milione. — Păcat; dacă aţî fi opt milione, Europa ar ţine maî mult sâmă de d-vostră.
Din câte ara spus până acum, vedeţi ce importanţă are cestiunea populaţiune! şi a densităţii sale pentru viitorul naţionalităţii nostre. Cu tote acestea tot mal Insist a vă aduce aminte, că despopularea Italiei din pricina latitudielor, cum ^icea Pliniţi, a fost causa năvălirii barbarilor şi că s’au putut stabili acolo. Dominaţiunea romană stinsese în omenire instinctul de conservaţiune, şi instinctul de reproducţiune, făcuse să scadă preţul vieţii; rărirea populaţiunil e unica causâ a căderii imperiului romau. Uitaţi-vă astă-^I la cele ce se petrec în Francia, ţară bogată; poporaţiunea stă pe loc, şi deja au o cestiune, a lucrătorilor străini. S9 in-filtrâ^lă lucrătorii Italiei, Spanioli dala Sud, Germani şi Belgieni de la Nord, atât e de adevărat că o graniţă nu pote servi ca ba-
Cestiunea la noi, e cum să grupăm pe a-legetorl; în acâstă privinţa nu e bine să ţinem sâma şi de consideraţiunile ce vă spusei până acum ?
Dâr bine, pentru Dumnezeii! Statul româ nesc să nu aibă şi el drepturi să trăiască ? Dâr e nemul nostru în joc, căci dâcă Statul român va dispărea se va stinge şi steua naţionalităţeî nostre. Noi vre-o câţi-va suntem fricoşi, nu îndrăsnim să mergem prea departe, căci decă s’ar dovedi că pasul ce am făcut e pripit, greşâla s’ar sparge în capul întregului nem românesc, căci noi suntem speranţa tutulor. (Aplause). D-lor, decă am insistat atâta în raport asupra teo riilor ce am desvoltat acolo, să vă măturisesc că nu am făcut acâsta numai şi numai pen tru români. Sciam că lucrarea d-vostră de revisuire împreună cu raportul, o să se pu blice în jurnalul de legislaţiune comparată, şi am crefiut că e în interesul acestei ţări să arătăm lumel culte, că şi aici, omenii se ocupă şi citesc scrierile şi ale filosofilor şi ale bărbaţilor de stat, că suntem în cureu tul ideilor. Găsiţi că e impertinentă acestă dorinţă a unul român, de a’şl recomanda nemul, vă cer iertare şi vă făgăduesciî că nu o să mal fac acestă greşelă ; căci, ce alt scop putea să aibă d. Ionescu, de cât să mă descurageze, făcând critică raportului fără să’l fi citit, şi nu pot să’ml închipuesc că l’a citit, fiind-că atunci aşi fi silită să bănuesc că critica sea este de rea crediuţă, suposiţiune ce nu se pote concilia cu lea litatea cunoscută a caracterului său. D. Ionescu s’a legat de conclusiunea unei părţi din raport şi detsşând-o de cele ce dicem mal sus ca să o explic, mă ia peste picior. Să dovedesc eu acum d-lui Ionescu, că ha bar nu are de acestă cestiune... (Ilaritate) şi că critica d-lul se potrivesce ca nuca în perete, ca să'l împrumut una din elegantele d-sâle expresiunl. ce a întrebuinţat la adresa mea, ier nu citaţiunile mele. Unii din colegii noştri cerâu se facem reforma legel electorale pe basa principiului: „egalitatea de drepturi," o teorie, generosă, cunoscută. Cu alte cuvinte, că. toţi câţi au ajuns la majoritatea politică şi nu a câţ)ut in una din vinile cari te fac să pierii drepturile politice, să voteze la un loc. Acestei teorii am opusă altă teorie: teoria celoru două civilisaţiunl superpuse. Ceea ce cred cei de sus despre raporturile juridice dintre români, se coprinde în diferitele nostre codice şi în Constituţiune; românii de la ţâră au însă alt Credo juridic, care s’a cris-talisat în obiceiurile lor vechi, că prin urmare, e neapărată trebuiuţă să nu alegem între ideile unora şi altora, căci după o serie numai de idei avem să organisăm statul. Că din acâstă nepotrivire în idei există ore-care neîncredere diu partea ţăranului în omenii îmbrăcaţi îu alt-fel, căci simt, ghicesc că eivilisaţiunea lor o să dispară înaintea celei ce o representăm noi, şi orl-ce popor e conservator de felul săti, căci la noi nu se pote esplica alt-fel acâstă răcâiă dintre clase; sătânul nostru nu e proletar, e un capitalist care are plugul, vitele, pământul lui şi ar fi forte fericit ca un muncitor din altă ţâră să aibă la disposiţiunea sea instrumentele de muncă ale ţăranului uostru. De unde am conchis că trebue să te preocupi îu cestiunile de reforme electorale nu numai de drepturile cetăţeni-lorâ, der şi de ' ideile şi sentimentele lor şi am făcuta o citaţiune din Speneer şi alta din Gladstone, ca să dovedesc că şi el au obiceiu să’şl pună aceleaşi întrebări, fără să vo8sc a îmbrăca pe Gladstone în spenţer, cum s’a <Jis fâcându-se spirit. Unde e dâr nepotrivirea? Vedi că nuca se po-.‘i trivesce îu perete.... (ilaritate) şi că critica nu se potrivesce.
Şi atuncea am spus că e mal bine să se lase timp ca să ajungem la unitate de idei,
Ia fusiunea claselor; şi atuncea să votăm
cu toţii la un loc, dâcă nu se va experimenta până atunci alt mod de a vota.
D. ministru de interne: Să nu ne mal fie spenţerul strimt. (Ilaritate).
D. A. Stolojan: Acestea sunt ideile din raport, şi dâcă nu veţi judeca cu sciinţa în aceste cestiunl, cu ee o să judecaţi ? Dâcă nu cu cărţile, cu experienţa altor popore, cu ce? Cu experienţa nostră proprie? N’a-vem destulă. Dâr dâcă nu ne vom lumina judecata nâstră de experienţa de sute de ani a altor ţări, de metâdele de investiga-ţiune şi analisă a unor omeni cu autoritate ca Speneer, ca Mill, Lfîtrâ, Renan, cari sunt stelele sciinţel moderne, din ce să ne inspirăm ? Numai din înţelepciunea nâstră? Mă-am inspirat de la aceşti bărbaţi şi astfel am făcut raportul. In adevăr, n’am făcut ae cât, să aplic o metodă sdiuţifică, evoluţionistă la studiul unei cestiunl constituţionale. Am greşit d-le Ionescu ? Sunt vinovat. Iertaţi-mă, nu voiţi mal păcătui. (Ilaritate). Nu e dâr trebuinţă să intru în prea desvoltate explicaţiunl ca să spuml d-lul Ionescu ce înţeleg eu şi cu disciplina civilă. Din causa micşorimel mijlocelor nâs-tre financiare, noi nu ţinem oştirea în cazarmă. bl o deosebire în privinţa disciplinei între un teritorial şi un soldat din cazarmă. Pregătirea disciplinei militare e mal cu sâmă disciplina civilă. Am fost şi eti militar, am onore d’a fi caporal, efleităr, sa (licea pe atunci. (Ilaritate).
După 4 ani şi jumătate petrecuţi îuşcâla militară, ’mî-a rămas un fel de slăbiciune pentru scrierile militare, citesc de câte ori am timp, cârţî asupra organisaţiunilor militari, şi autorii speciali toţi spun că disciplina civilă e cea ma! bună iniţiare la disciplina militară; căci, ce e disciplina de cât educaţiunea ce se dă omului d’a ’şl împlini datoriele, şi o organisaţiune civilă în care se garantâză drepturile cetăţenilor, dâr tot o dată nu se lasă nici pe voia omului: decă o avea chef să’şl împlinâscă dâtoriele, ier dâcă nu, nu; nu e o bună şcolă pentru viitorul soldat.
Tot-d’a-una când vel arunca în sînul u-nel populaţiunl care nu e încă destul de bine pregătită ca să înţelâgă întinderea de-toriilor, căreia îî lipsesce încă educaţiunea de care vorbia d. Rosetti după Gladstone, tot-d’auna se va produce ore-care ameţelă în minţi şi de multe ori vorbele spuse In-tr’un sens de sus, până să ajungă jos ia fi cu totul alt înţeles. In acâ3tă privinţă Taine, care a scris istoria revoluţiuniî franceze, de şi reacţionar, însă a arătat în un chip lămurit, ce stare de schilodire sufereau ideile marilor omeni al revoluţiuneî franceze, pentru ca să’şl facă loc în creierii straturilor de jos, încă nepregătite de cultură, spre a ş i le Însuşi, Aşa, ve mărturisesc că mi-etemă că tot vorbind poporului de suveranitate, de drepturi, să nu’şl închipuiescă că nu mal are dâtoril; căci orl-ce omu e aplecaţii să credă ceea-ce ÎI place mal mult, şi cândit aude mereu vorbindui-se de drepturi, să uite că suntfi şi detoril în lume, maî cu sâmă a<|l când s’a schimbat cu totul ideia de patrie, fiiud-că şi ea a fost supusă evo-luţiunilor, s’a spiritualizat. E distiucţiune între iubirea de ţâră şi inbirea de patrie; cea d’ântâiu face pe recrut să dezerteze, cea din urmă, să găsească dulce d’a muri pentru ea. Cea d’ântâifi e un loc material care nu se pote transporta şi care nu se pote abstrage în un simbol; patria se îu-carneză în un simbol, în o bucată de ma-depolon, în drapel. Mulţi cetăţeni din po-pârele învinse îşi părăsesc ţâra pentru ca să’şl pătreze o patrie. (Aplause).
Prin urmare evoluţiunea noului sentiment de patrie, o fi pătruns până şi în satele nostre, în cât să renunţămfi la resorturile vechi, morale, cu care am ridicat până a-cum lumea română în momentele de grea cumpănă ? Să nu producem o pevturbaţiune morală, care să aducă slăbire sentimentului detoriel ast-fel precum este astă-df or-ganisat în consciinţa naţională, căci nimenea nu seim când pote să ne calce focul. Acum îmi aduseifi aminte că este o parte la care am uitat să răspund, să arăt d-lul Ionescu diferenţa ce este între drepţii şi ideea de drept.
Un mare diplomata ţlis că numai există Europă. Nu mi se pare că este fondată acâstă aserţiune. S’afi ridicat, îu adevăr fi, două State mari nuol: Italia şi Germania ; dâr ore aceste două creaţiunl faefl imposibile o combinaţiune de alianţe, în câtti să
se echilibreze unele prin altele şi ast-felu
să se îrnpedice domuirea unei singure puteri în Europa ? Cred că e mal adevărată să 89 ţlică, că numai există consciinţă eu-ropână. Spuneţi-ml d-vostră, ce e o epocă ca acâsta, în care să numai scie nimeni ce e dreptulu? Proudhon <Jice îu vestita lui carte „De la paix et de la guerre“ că şi forţa are dreptulu său, după ce susţinuse alt-ceva în cartea „De la justice dans l’E-glise et la revolutionde aceea v’am înşirat în raport 6 definiţii ale dreptului. Vă întreb : Noi, ca Stat mic, la care putere moraiă am putea face apel, când am fi loviţi pe nedrept ? care idee am putea s’o invocăm în favorea nostră ?
Şi este aşa de mare acâstă forţă a opi-niuael publice, în cât n’o negligiază nici potentaţii cel mari al Statelor universale. Când a venit împăratul Alexandru al Îl şi a eşit primarul, d. C. A. Rosetti, înainte, cu pâne şi cu sare ’l-a 4is: Salut pe liberatorul poporelor din Orient, şi împăratul odată l’a întrerupt: al Creştinilor din Orient. M’am întrebat mult timp, ce înţeles are acâstă rectificare? Am găsită în urmă, în vestitul Bluntschli, unu pasagiu care ’ml a dat cheia enigmei Iată, în a-devăr, ce susţine acest mare scriitor: res-belele Rusiei în contra Turciei, în scopîi
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
3
d’a emancipa chreştinil sunt legitime, căci aii de resultat emanciparea conştiinţei o-menescl. In 6menl ca Bluntschli, cari sunt In fruntea Europei luminate, se oglindesce ce credo Europa inteligentă şi morală;împăratul Alexandru s’a gândit sg justifice campania ce intreprinsese cu motive, cari sg fie în conformitate cu ceea ce crede con-sciinţa europeană, despre un resbel justa. Asemenea şi d. Kallay când a proclamaţii că misiunea Ungurilor e să ducă cultura Occidentului lu Orient, s'a inspirat tot ele motivul d’a avea conştiinţa europeană pentru politica ce recomandă conaţionalilor sfl. In adevăr, Mill susţine, în cartea lui despre regimul representativ, că e o fericire pentru poporele cu cultură înapoiată să fie cucerite de popdre mal înaintate.
Părea că s’a cristalisat — iertaţi-mi cuvântul, d-le Ionescu, ’ml aţi spus că nu vg place — în consciinţa europeană ideia naţionalităţilor.
Insg s’a întunecat şi acesta de cât-va timp. Doug idei se par că până astăzi se bucură de favdrea consciinţel europene: toleranţa religiosă şi ideia de progres. Am fost victima acelei idei de toleranţe la congresul de la Berlin, şi vg întreb dâcă interesele economice vă vor permite în curând sg daţi satisfacţiune acestui sentiment european în aşa grad, în cât sg ’î puteţi invoca sprijinul la un moment greii. Yg spuia tote acestea că sg ne deşteptăm cu toţii asupra dificultăţilor vieţeî nostre de mâne, şi cu toţii sg ne inspirăm de reco-mandaţiunile ce neîncetat ne făcea primul ministru, d’a ne pune pe lucru stăruitor, ca sg putem înlătura aceste mari greutăţi din calea nâstră. Şi nu cunosc mal bunu mijloc d’a ne îngriji de tote interesele nostre mari naţionale şi culturale, de cât d’a le da satisfacţiunile în limitele înţelepciune! şi ale posibilului. (Aplause).
D-lor, Francia, Germania, Rusia pot sg facă greşeli, pentru că ce aii sg piarză în definitiv ? o provincia; nici o detă Germania nu va lua Francia întregă, nici Fran-cia, Germania. Ele pot face greşeli, dâr noî când vom scrînti-o„ (aplause) e în joc chiar existenţa nostră ca naţiune.
Prin urmare, eh sunt pentru vorba italiană, cin va piano va sano. Când ar fi numai personele nostre în joc înţelegi! s5 avem curagiii; der devin sfiicios îndetă ce activitatea mea ca deputat are o Inrîurire asupra ţgriî nostre, asupra destinurilor românismului în general. (Aplause). Aţi vorbit de drept egal şi aţi criticat expresiu-nea. Eu m’am servit cu aceste vorbe pe cari le am găsit la alţii. Când am luata condeiul sg scria nu am avut numai dificultatea de a ’ml coordona ideile şi de a le da ordine logică, dgr a trebuit sg inventez pgng şi cuvjntele şi expresiunile; mal nimenea la noî n’a scris asupra acestor materii de filosofiă politică. In alte limbi al cuvintele cu înţeles precis şi expresiunea vine de sine îndată ce al conceput ideia, căci sunt limbi vechi formate, adaptate la tote formele cugetării. Ca sg vg daţi ună exemplu ’ml am bătut capul o grămadă ca să găsesc o formă în care se spun ideea ce se află în expresiunea francesă „dire le droit.“ Am tradus’o şi eu: „să spună dreptul. “ Judecaţi singuri câte de departe expresiunea întrebuinţată de mine, de înţelesul precis — era să ^ic techuic — al formei francese.
Acum, d-lor, în ceea ce privesce dreptul, pe câte vreme a fost forţa, care în virtutea puterel sele ţlicea : acesta e drept, ier acesta nu, a fost o normă de drept în lume. De când s’a ridicat putere! acestă a-tribuţiune avem sisteme de, drept, der nu o regulă sigură de drept. Rousseau a dat o definiţiune a dreptului care a avut şi are , o mare influenţă. FJ a plecat de la urmă-forea ipoteză: că omul din natură este perfect ; societatea, adică isttoria şi religiunea, ’i-aCt degradat. Plecând de la acâstă ipoteză şi întrebuinţând metoda deductivă a ajuns la definiţiunea dreptului. Scola preistorică a dovedit însă complect că ipotesa pe care ’şî-a întemeiat Rousseau deducerile sele e falşă, şi că, prlu urmare, conclusiu-nea nu putea fi adevărată; nu numai că omul nu a eşit perfect din mâna naturel, der din contră, ’î-au trebuia mii şi mii de ani, ca sg potă ajunge la consciinţa de sine, sg potă ţlice: cu; o>ele omului de atunci dovedesc că şi fisicul lui era în o stare de imperfecţiuni din care n’a eşit, ca s6 se rădice pgng la forma de astă-ţjl, de cât prin resbel şi luptă.
Acum, d-lor, mal este şi altă scdlâ, este scola psihologică. Sunt omeni cari pretindu că pot, esaminându-şî consciinţa, să descopere ce este dreptul.
Psieoiogia pgng acum se cârsă asupra o-riginel ideilor; unii susţin că ne vin prin simţiri, alţii că sunt idei înnăscute, a descoperit numai legile logicei, pentru fenomenele ce se petrec în mintea nostră, dâr nu a putut spune pgng acum ce e dreptul şi e un cuvânt care esplică acâstă neputinţă: omului nu ’I e dat sg cunoscă lucrurile în sine ; omul a putut descoperi fenomenele fisiee, chimice, geometrice şi legile lor, dâr ce e sub aceste fenomene nu scie. Trebuia dâr sg studieze tot din acest punt din vedere şi dreptul. Ca sg manifesteze însg ideia de drept a trebuit sg fie cel puţin duoî omeni la un loc; numai- atunci s’a putut manifesta un raport între omeni numai fiind, cel puţin, o societate de doul s’a putută ţlice: acestă lucru este alu meă şi acesta este al tăă. In istorie tre-bue descoperite fenomenele dreptului. Ideia de drept este dâr un produs social. Ideia dreptului este şi ea supusă legel evoluţiu-nel. Căutaţi în istorie şi vedeţi prin ce schimbări a trecut ideia dreptului de pro-
prietate, şi nimenea nu pote prevedea evo-luţiunea viitore a acestei idei. Acesta e deosebirea între ideia de drept şi dreptul. Acum d-lor, sg viă şi eă la art. 59.
D-lor, după mine o lege electorală este bună, nn când are pretenţiune a realisa cea mal mare perfecţiune teoretică, ci a-tuncl când ’şl ajunge scopul d’a face sg triumfe în Parlament adevărata voinţă a ţârei, adică când vin aci deputaţi cart se ghidează în voturile lor de oniniunea du-blică şi fac legi în interesul •obştesc al tuturor.
In acesţă privinţă iâtă cum se esprimă Spencer : „sunt diverse organisaţiunl posibile prin cari învoirea generală a sentimentelor şi a opiniunilor pote sg se manifeste şi sg se esprime activ: mal mult. după conveninţă de cât după principii, una din aceste organisaţiunl va fi adoptată cu preferinţă asupra altora. “
Nu avea dâr trebuinţă d. I. Codrescu sg susţină teoria intereselor pentru ca sg justifice dorinţa sea de a se elimina din colegiul I proprietarii urbani. Ce este suveranitatea ? Este puterea legală şi legitimă şi cestiunea este dgr, cui sg dăm puterea în Statal nostru. D-lor spun să o dăm intereselor rurale; d-lor intereselor rurale sg le dăm drepturile civile, sg le dăm acţiunile la tribunal, sg le garantăm desvol-tarea, sg luăm tâte măsurile pentru propăşirea lor, iar drepturile politice nu le dau la interese ci se daă după altă normă, după presumţiun de capacitate. (Aplause.) Căci Statelor moderne, aă cu totul....
O voce: Ideile moderne sunt alt-fel.
D. Stolojanu; El, ideile moderne ! apoi to întreb pe d-ta un lucru: Statul are misiune, mal cu semă în societăţile de astă. -41, basate pe libera concurenţă, sg man-ţină just echilibrul între interesele diferite, să realiseze o ideiă de justiţie. Apoi când interesele domină într’uu stat, când aă puterea în mână, nu ’ml dă garanţie că statul ’şl va putea îndeplini acestă misiune, căci, d-lor, sS ’ml daţi voie, când s’o pune Gestiunea pe tărâmul acesta şi vor veni alţii cu interese tot atât de sacre şi voru avea şi numgrul în partea lor, atunci vg întreb: care vor trebui sg fie preferite ? (Aplause). De aceea nu puneţi cestiunea pe tărâmul acesta şi lăsaţi ca Statul sS fie espresiunea altor idei de cât a interesului, căci el are misiunea se realiseze în Stată ideia de justiţie. Vg convine însă d-v6stră? Găsiţi că este mal bine se amestecaţi pe urbani cu rurali, sâă pe urbani se-I sco-teţl afară, faceţi cum veţi socoti, der nu vg întemeiaţi pe asemenea teorii, fiind că nu puteţi s6 calculaţi relele şi primejdiele Ia cari puteţi sS espuneţî vieţa Statului român într’un timp mal mult sâă mal puţin apropiat cu asemenea teorii. (Aplause prelungite, bravo, bravo.)
DIN ŢARA
Cazacii şi grănicerii români. — Graniţele regatului nostru de la resSrit fiind limitrofe cu o ţeră, care abia a4l începe a eşi din starea de sălbăticie, în care a zăcut şi zace de mTşir neîntrerupt de secol!, suntem adesea ori călcaţi de hortele sălbatice ale cazacilor, cari să întrebuinţez acolo spre ţinerea pichetelor de pe la hotare. Iată un fapt privitor la aceste călcări, şi care s’a întâmplat în 4>ua de 28 Aprilie :
In acea 4b capul postului Pai dina, însoţit de mal mulţi soldaţi şi impiegaţi al pescuire!, plecând în inspecţia fruntariei, a întâlnit aprope de Chilia Veche, în apele române, o lotcă îu care eraă mal mulţi contrabandişti ruşi ce pescuiaă scrumbii, şi ’l-aă somat se’l urmeze la punt.
Când ruşi! ajunseră în dreptul pichetului rusesc, acel contrabandişti aă început să strige ajutor şi îndetă au pornit de la acel punt 12 lotce încărcate cu soldaţi ruşi armaţi. Sosind la ţărmul român, în arma desbavcărel postului nostru cu contrabandiştii, soldaţii ruşi, în număr de 30 au năvălită asupră-le ameninţându’î cu mortea, şi, dupe ce aă rănit mal mulţi grăniceri români, aă desarmat pe soldaţii noştri, cărora le a luat ai armele, şi au plecat înapoi luând cu dânşii pe contrabandişti.
------—-----------—
Krachul la New-York
Depeşele din New-York semnaleză panica ce s’a declarat în lumea financiară americană.
Nici o detă, de la 1875 — spune corespondentul lui Standard — Wall-Street din New-York nu fusese martor al unor asemenea scene ca acele C9 s’aă produsă ieri, în urma numeroselor şi importantelor falimente ce s’au succedat la o laltă Orî-ce încredere a pierit, şi un adevărat chaos s’a produs în Bursă. Totă lumea se grăbesce sg ven(|ă-
Primul faliment a fost al lui Nelson Robinson şi Co. D. Robinson esta ginerele d-lui Seney, archimilionarul cunoscut prin donaţiele sele caritabile, ce se ridică la mai mult de un milion de dolari în favorea spitalelor şi scdlelor.
Acest faliment a fost urmat imediat de trei altele: dd. Goff şi Randle, Bo-gart şi Comp. şi I. Williams.
După dânşii ’şî-a suspendat plăţile marea casă de bancă Hatch şi Toote, şi în fine s’a aflat că Canea Motropolitană, al cărei preşedinte e d. Seney, îşi închisese şi ea contoarele.
D. Seney e personal încurcat în nisce nenorocite speculaţii asupra drumurilor de fer; dâr cei cari 'şi-aţi încredinţată capitalurile Băncei Metropolitane vor fi despăgubiţi cu totul, şi se speră că banda ţ'şi va reîncepe operaţiele, căci darea de sâmă din Aprilie acusa o inca-sare de 16 milione dolari.
Alte falimente aii mai fost declarate dupe a Băncii Metropolitane. Intre casele ce 'şî-afi suspendat plăţile figure(|ă şi casa Donnel Lawson şi Comp, care are mulţi interesaţi în colonia americană a Londrei. Acâstă casă avea interese considerabile în Missuri, la Kansas şi Texas.
Biuroul de lichidare a recunoscut deu-nă4i seră că activul Metropolitan National Bank ar permite reînceperea plăţilor. Banca ’şi-a redeschis cântarele. A-tlantik Stat Bank ’şi-a suspendat plăţile.
Panica a afectat vânzarea unt-de-lem-nurilor.
Credinţa generală la New-York e că periâda cea mai acută a crisei a trecut.
----------. ■«aisft--	........——
ACTE OFICIALE
Se înaintea la gradul de medic de divisie, pe (jiua de 10 Maiu 1884:
Doctorul Demetresca Ştefan, medic de regiment clasa I de la 1875 Iulie 3, din serviciul spitalelor, în acelaşi serviciu, la vacanţa creaţii prin bugetul anului 18S4— 1885, numindu-se medic şef al divisie! IV infanterie.
Doctorul Corvin Ştefan, medic de regiment clasa I de la 1875 Iunie 16, din serviciul spitalului, în acelaşi serviciu, la vacanţa creaţii prin bugetul anului 1884—1885, numindu-se medic-şef al divisie! V infanterie.
X
Se înomt&Jă la gradul de farmacist de corp de armaţii, pe 4;.ua de 10 Maifi 1884 :
D. Stoicescu Constantin, farmacist de divisie de la 1874 Noembre 1, din serviciul spitalelor, în acelaşi serviu, la vacanţă.
------------------------------------
BULETIN JURIDIC
(Tribunalele francese)
Un partisan al lui Pasteur]
Ună englez, sir William Gillet, apăru 4ilele acestea înaintea tribunalului corec-ţional din Paris, pentru resistenţă şi injurii către un sergent de stradă.
Scena avu locu în facia Eden-Teatrulul, unde prevenitul petrecuse sera.
Caraghioslîcul cel mare din istorie, e că prevenţia îl reproşe4ă că ar fi insultat duo! sergenţi de stradă, pe când el afirmă că nu scie nici o vorbă franţuzescă. Şi a persistată atâtu de bine în acestă alegaţie în cât s’au hotărât sS’I dea ună tălmaeiu cu care apare înaintea tribunalului.
Preşedintele procede la interogatorul prevenitului :
Fr.: PretimJI că nu scil franţozesce; şi. totuşi, totul ne face sg credem că înţelegi forte bine.
Prevenitul nu răspunde; elă se uită 1» tălmaciă. Acesta, dupg un semn al preşedintelui, îl traduce frasa şi ascultă răspunsul.
Tălmaciul : D-le preşedinte, d-luf spune că nu scie pentru ce e aici. D-sea a venit în Paris ca se studieze chestia microbilor şi se urmeze esperieaţele d-lul Pasteur.
Pr. : Der d. Pasteur nu-şl face cursurile la Eden-Thââtre. întrebaţi pe prevenit de ce se certa cu un prieten când agenţii l’au arestat.
Prevenitul, întrebat, respunde tot engle-zesce.
Tâlmaciul: D-le preşedinte, spune că era cu un alsacian, Ioan Schwartz, aă început o discuţie sciinţifică; Schwartz, care, dupg prevenit, e negustor de vinuri, nu crede în esperienţele d-lul Pasteur; atunci, acesta s’a înfuriat; der adaugă că cârta na trebuia sg aibă urmări, de 6re-ce eraă sg in tre îu otel.
Preşedintele : Intrfibă’l dâcă mărturise-see că a înjurat agenţii.
Interpretul: Spune că nu ; dâr se plânge eă i s’a furată umbrela în învălmăşelă.
Bichard Evelin, agerit: Prevenitul era cu altă personă la 25 Aprilie. Se certaă; s’a-dunase lumea în jurul lor. Am poftit pe d. William sg se ducă acasă; dâr m’a înjurat.
Preşedintele, Ce ţi-a spus ?
Martorul. A spus: „Vous savez, vous âtes des coquines. 1)“
Preşedintele (către tălmaeiu):	Repetă
frasa prevenitului.
Tălmaciul. D-le preşedinte, spune că a-gentul s’a înşelat; a spus numai: „God săve the queen.“
1) Sciţi, sunteţi nisce dmcnî de nimic.
Preşedintele (către martor): A mal spus ceva ?
Martorul: Da, a spus: „Esc! bun sg-mî arăţi care e calea spre a fi ghilotinat?"
Preşedintele (interpretului): Intrebaţi-1 ce va sg 4ică frasa acâsta.
Tăbnaciid. D-le preşedinte, spune că e o păcălglă. A rugat pe unul din prietenii săi, care scia franţuzesce, să-l înveţe cum s6 întrebe: „Arătaţi-ml, vg rog, pe unde să merg ca s’ajung în str. Aboukir," şi a eesta îl învăţase pe din afară acâstă frasă ridicolă.
Preşedintele. In orî-ce cas, nu nâgă c’a îmbrâncit pe agent.
Tălmaciul. Nu, dâr adaogă că rogă tribunalul să nu-1 condamne, căci ar fi îngrijită tare nevasta sea de ar sta mal mult în Paris. (Risete).
Tribunalul respinge acusarea de insulte, nu ia în vedere de cât faptul de resistenţă către agenţi şi condamnă pe Sir William Gillet la 5 fr. amendă.
Interpretul, după ce s'a pronunţat sentinţa, vrea s'o traducă lui Sir William. Dâr acesta face semn că nu e nevoie, şi se retrage, cu mare seriositate.
----------«MCS-------------------—
întâmplări din Capitala
Pungaş. — Când servitorii fură de la stăpânii lor, de şi nu sunt cinstiţi, der totuşi sunt mal raţionali şi omenoşî, der când fură de la colegii lor de nenorocire, dovedesc o mal mare lipsă de moralitate. Aşa, Sofro-nie Hăgăă, servitor la d. Hagi Yasile din calea Moşilor 85, furâ ^Gele trecute de la o servitore tot de la acelaşi stăpân, ungu-roică, 185 fiorini pe cari cu mult necaz biata femeie îl adunase spre a forma un mic capital, cu care sg mârgă în Ardeal, şi sg scape de slugărie.
Acest pungaş fu prins de sergentul postat în piaţa St. Anton şi arestat.
— x—
Falsificatori. — O industrie întregă destul lucrativă se face îu Capitala nostră. Mereu, monede de 5, 2 şi 1 leu false se împrăscie în piaţă şi acum s’a început ş’o altă varietate de emisiuni, mult mal primejdiosă, şi la care trebue o nemărginită băgare de semă spre a nu fi înşelat. Bilete de bancă de 20 şi 100 de lei false circulă în profesiune, imitate c’o măestrie vrednică de admirat. Ieri chiar fu arestat un anume Frantz losef, care voia se schimbe un bilet de 100 franci. Poliţia cerceteză cu activitate sediul acestei filiale clandestine a Băn-eel Naţionale.
—x—
Infaticid. — Pe şoseaua Mihaiă-Bravu s’a găsit dormind adânc, femeia Niculina Ionescu, betă-mortă, care avea în braţe ună copil mort.
Se presupune că nenorocita, în beţie şj fără de voie, şi-a înăbuşit pruncul.
—x —
Sofisme.—Poţi 4ics că, când nu cunoscl un lucru, acel lucru e r6ă seu bun? —Cea mal elementară logică ne învaţă că nu. A-tuncî, din faptul eă Niculae|Mircea a fost găsit noptea în curtea d-lul Niculae Tudor din strada Corbului, No. 16, „fără a i se cunosce intenţiunea,,, urmeză numai de cât c’acea „intenţiune" era rea?
Şi, totuşi, Mircea a foştii arestat, ea şi
cum ar fi plănuit cine scie ce lucruri rele !
----------------------------
O JRO IST X O XX
Cugetările şi macsimele lui Cilibi Moise
Evreul Cihbi Moise s’a născut la Focşani în 1815 şi a murit la BucurescI în Februarie 1869. Om sărac, încărcat de o familie numerosă, fără sciinţă de carte, der isteţ la minte şi pătruns de un fel de fi-losofie firescă a Orientului, Cilibi Moise a umblat totă vieţa cu bocceua de marfă — mărunţişuri pe la iaraiarfice şi pe stradele Bucurescilor, adunând lumea în jurul său prin glume, anecdote, pilde şi maxime, ce-I curgeai! fără întrerupere din gură şi prindea luarea aminte a trecătorilor. Mal pe urmă se pusese a-şl dicta născocirile lui îu tipografia Dorotea Cacu din BucurescI, unde îl se jeţuiaă d’a dreptul din viă graiu şi apoi se răspândeau îc public îa câte-o c6lă tipărită în multe mii de esemplare. Astfel persdaa luî ajunsese a fi populară, şi multe din vorbele lui aă străbătut şi aă rămas în popor.
Cu ocasia acestei curiose figuri orientale, am putut dâr ore-cum sg fim marturl îu 4il8le nostre ia felul nasceril şi respândiril proverbelor şi 4icetorelor.
Estragem din Convorbirile literare câteva din cele mal frumose 4icale ale descep-tulul evreă :
—	Acela care deosebasce om de om, nu este om.
—	Muerea e dulce, zahărul e dulce ; ce
folos că zahărul se topesce şi muerea ne topesce.
—	Am băgat de sâmă că din t6te animalele, pisicele, muscele şi femeile sunt care perd parte din vremea lor la gătglă.
—	O femee nu p6te fi bună de cât pe un an, ca şi un calendar.
—	Sunt dou8 feluri de copil cari plâng pe părinţii lor, cel săraci de ce nu le-aă mal trăit părinţii şi cel bogaţi de ce n’afi murit mal înainte.
—	Mal mult se pote folos omul cu minte de la cel nebun, decât nebunul de la cel cu minte.
—	Ferice de acela căruia ÎI spui o vorbă şi pricepe 4ece, şi val de cel căruia îl spui 4ece şi nu pricepe nici una.
—	Dumne4eă s’a făcut cire4ar, a băgat banii în vite.
—	Sunt trei feluri de bole în lume: la creerî, ia trup şi la pungă.
—	Strică cine-va adevărul prin minciună îl strică însg şi prin tăcere.
—	Omul de cinste nu este acela care nu face rgul, ci acela care nu voesce a-1 face.
—	Mincinosul când spune adevărul se bolnăvesce.
—	Doue feluri de omeni citesc gazete, pensionarii ca se le vie poftă de mâncare şi cel ce n'aă ce mânca.
—	Vedeţi în ce timpuri am ajuns: hârtia scrisă e mal eftină de cât cea nescrisă.
—	Minciuna negăsind unde s6 se găs-duescă a cerut de la Dumne4eu o gazdă; Dumne4eă a găsit cu cale că la jurnale şi ia călindare va fi bine primită.
—	In tot-d’auna la sf. Gheorghe şi la sf. Dumitru, Cilibi Moise are doufi perechi de case; unde şade şi nu’lfi lasă sg iesă, unde vrea sg se mute şi n’are cu ce sg plătescă.
—	Intr’o 4> Cilibi Moise a dat d’o mare ruşine, Taft călcată hoţii şi n’aă găsită nimic.
—	De treizeci de ani de când se ţine sărăcia de mine, şi patru-spre-dece de când mg ţină de politică, mie mi s’a urîtă cu politica şi sărăciei nu i s'a urît cu mine.
—	Lumea cumpgră mănuşi de Ia prăvălii cu patru sfanţi părechia, la trei ^ile le rupe, mal bine de la Moise ovreiul cu un sfanţ rupte gata.
—	Omul nu pote fi ceva de cât atunci când se va simţi că nu este nimic.
—	Patru lucruri sunt greă de scos : dinţii din gură, sărăcia din casă, nebunia din cap şi detoria veche.
—	Cinstescu pe tenerulfi care are ceva bătrân într'ânsul şi pe bătrânul care are ceva într’ânsul.
—	Când dai bani mulţi cu împrumutare, sS mal laşi şi pentru advocaţi.
Este o nedreptatea forte mare do a pune proţ dreptăţii.
—	Tinerii spun ce fac, bătrânii ce au
făcut şi nebunii ce ar dori sg facă.
----------------------
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUI {Agenţia Havas)
Londra, 21 Maiă. — După informările din Pali Mall Gazette, espediţia engleză îu Sudan ar pleca la tomna, sub ordinele generalului Wolseley, ea s’ar îndrepta asupra Khartumulul prin Suaicim şi Berber, şi ar construi în acelaşi timp un drum de fer militar între aceste doug puncte.
Paris, 21 Martie.— Efectivul forţeloru franceze la Madagascar aă se fie mărite cu 600 puşcaşi marinari cari se întorc din Tonkin şi cari sunt deja îmbarcaţi la Yinh-Long.
Berii», 21 Maiă. — Impărătesa Rusiei a trecut a^î prin Berlin.
împăratul Wiihelm s’a dus la gară pentru a saluta pe Majestatea Sea, cu care a convorbit în timp de 10 minute cât s’a oprit trenul.
Siş, 21 Maiă. —Sesiunea Scupcinel a fost deschisă de Regele, care a menţionat în discursul său recepţiunea măgulitore ce ’t-a făcut împăratul Germaniei cu ocasia mare-lor manevre de la Hamburg şi visita Principelui moscenitor al Austriei, distineţiune de care poporul sârbesc şi Regele pot fi mândrii.
Discursul Tronului anunţă că convenţia privitore la drumurile de fer a fost semnată ; enumără proectele de lege ce vor fi presentate privitore la reformarea sistemelor impositelor şi modificarea legilor asupra presei, asupra societăţilor şi asupra insti-tuţiunilor comunale.
Scupcina a ales apoi pe d. Kujundzik preşedinte şi pe Glisic vice-preşedinte, a-
legerl pe cari Regele le-a sancţionat îndată
“ —------ ---------------------
EHA'UA
In numerul nostru trecut şedinţa Adunareî deputaţilor a fost notata din g-reşâla 8 Maiu în loc de 9, cum trebuia.
www.dacoromamca.ro
4
TELEGRAPHUL
CORPURILE LEGIUITOARE
(ADUNAREA DEPUTAJILOR)
(Şedinţa de la 9 MaiU 1884). Preşedinta d-lul vicepreşedinte Georgian. Şedinţa se deschide la ora 12 ®/* p. m. fiind presenţl 85 domni deputaţi.
Sumariul şedinţei precedente se aprobă,. D. Arapu cere să i se comunice nisce acte privitore la liceul din Botoşani.
Biroul iâ act de acâstă cerere.
D. Mucenic Dinescu rogă biroul să stă-miâscă ca comisiea comunală să se pronunţe asupra cerere! unorfi. locuitori din Argeş pentru deslipirea a două comune.
D. I). Dibescu, membru al comisiunel comunale, declară că In curând comisia comunală îşi va depune raportul el în acâstă afacere.
D. vicepreşedinte. Pentru că nu suntem în numărul constituţional de două treimi ca să ne ocupăm cu revisuirea Constituţiu-nel, ne vom ocupa cu proiecte de legi pentru cari se cere maioritatea reglementară, j D. C. M. Ciocazan dă citire raportului comisiunel financiare şi proiectului de lege prin care se autorisă ministeriul instrucţiune! publice ca să dea scolel de meserii din Vrancea, subvenţinnea anuală de 12,000 lei pe eserciţieks 1881--82 şi 1882 — 83, în total 24,000.
Proiectul se ie în consideraţie fără discuţie şi se primesce în total cu 69 bile albe contra 2 negre.
D. A3. Grădişteanu întrăbă pe guvernu dâcă România va lua parte la congresul internaţională ce se va întruni la Roma, privitor la esecutarea hotărîrilor judecătoresc! ce se dau, de la o ţâră la alta.
D. ministru preşedinte răspunde că guvernul a primit, comunicare din partea ministrului de esterne al Italiei pentru întrunirea acestui congres şi declară că şi România va lua parte.
D. P. Cernâtescu presintă o cerere a delegaţilor colegiului al 4-lea de Dolj prin cere se rogă ca să li se'dea doul deputgaţl, D-sea presintă în acest sens un amendament şi petiţia se trimete la comitetulu delegaţilor.
D. N. lonescu cere să se presinte Adu-nărel un raport în privinţa acestei cereri, de aceea propune ca petiţia să se trimită la comisia de petiţiunl, care să se pronunţe de urgentă.
D. N. Dimancea <Jice că orl-ce petiţiune relativă la modificarea Constituţiuneî pri-vesce pe întrăga Cameră, pe comitetul dp delegaţi care se pote pronunţa asupra-!, iâr nici de cum pe comisia de petiţiunl.
D-sea cere dâr să se adopte procedarea admisă de biurnti.
D. vicepresident <jice că dâcă petiţiu-nea nu s’a trimis la comisia de petitiunî, s’a făcut acâsta pentru ca să nu se întărţiie resolvarea el, de ore-ce adl se va discuta articolul la care este privitore acâstă cerere.
D. N. lonescu repetă că petiţia trebue trimisă la comisia de’petiţiunl; acestă procedare este regulată.
D. P. Cernâtescu ţlice că consimte ca petiţia să se trimită la comisia de peti-ţlunl, dâcă acâsta se va pronunţa într’o oră.
D. C. A Boseti, în cestiune de regulament, (jice că se perde timpul în discuţiunl de regulament, acolo unde regulamentul nu se p6te discuta. D-sea observă că ori pe-tiţiune se trimite la comisia de petiţiunl.
Se cere închiderea discuţiuneî şi se primesce.
D. vicepresident (Jice că de ore-ce articolul din Constituţiune privitor la numărul de deputaţi este în discuţiune, petiţiunea înmânată de d. Cernâtescu se trimite la comitetul delegaţilor.
D-sea face cunoscut apoi că Camera este în majoritatea constituţională şi dă cuvântul d-lul N. Dimancea.
D. Dimancea, în numele comitetului de delegaţi, declară că comitetul a respins tote amendamentele şi a admis în majoritate o nouă redacţiune a art. 62 : colegiul I se dea 2 deputaţi, colegiul al II să dea numărul de deputaţi ce’l dă colegiul al III de adi şi colegiul III să dea câte un deputat.
D. Dimancea (Jice că minoritatea comitetului de delegaţi diferă de maioritate drin aceea că admite pentru Turnu-Măgurele şi Buzeu câte doul deputaţi la colegiul al III.
D. Dimancea convocă comitetul de delegaţi spre a se pronuncia asupra amenda-mentulu Id-lul C. Cernătescu şi d. vicepresident dă cuvântul d-lul T. Arapu.

D-sa declară că se unesce cu decisiunea majorităţii comitetului de delegaţi ca să se menţină stat quo în privinţa numărului deputaţilor, ca el să nu se micşoreije, nici să se mărâscă, îngreuind prin acăsto financele ţării.
D. Arapu recunosee că numărul actual de deputaţi este destul pentru a se ocupa de interesele ţării şi (Jice că în acâstă cestiune trebue lăsate la o parte interese personale şi de localitate.
D. P. Grădişteanu, după ce face mal multe elogiurl d-lul N. lonescu, declară că s’a suit la tribună spre a combate părerea ce a emis asupra acestui articol forte important.
D-sa demonstrâijă că nu este nici o ere-sie, după cum a spus d. lonescu, de a se lua drept basă numărul populaţiuneî pentru stabilirea numărului deputaţilor.
D. Grădişteanu (Jice că Francia, pe care a adus o de esemplu d. N. lonescu, pe care o iubim şi am imitat-o, şi pe care aş dori să o maî imităm în unele, în Francia, dice d-sa, este systemul proporţional în vigore. Acelaş sistem, adăogă d-?a, domnesce şi în Germania.
In cea ce privesce pe Austria, (Jice d. Grădiştenu, nu mal (Jic nimic despre ea, de 6re ce n’avem nimic de imitata de la dânsa. In Austria după interese politice, după intrige politice, se aleătuesce repre-sentaţiunea naţională, aşa de esemplu: în Transilvania numărul deputaţilor este inal mic şi censul mal ridicat de cât îu Ungaria, şi acâsta se înţelege forte uşor de ore ce transilvănenii sunt învinşii şi ungurii învingătorii; de ore ce guvernul n’a reuşit încă să facă ca în acea parte să nu mal existe învingători şi învinşi. (Aplause).
—ia Belgia, continuă d. Grădişteanu, 40 mii locuitori dau un deputat şi recense-mântul populaţiuneî se face din 10 în 10 ani. Iu Danemarca, 16,000 loeuitorl dau 1 deputat.
Venind la Anglia, d. P. Grădiştânu <Jibe că nu esistă sistemul proporţional, dâr în Anglia, ţâra cea mal bogată, censul se află forte scăijut: în colegiele din oraşe voteză toţi aceia cari plătesc o chirie de 250 lei pe an, iei în comitate, colegiele rurale cel cari plătesc 50 lei. Dacă ne aduceţi de' esemplu pe Anglia, apoi imitaţi întregulu el sis em electoral şi mă voiiî închina.
D. Grădişteanu vorbesce apoi de reforma electorală din Italia unde tot cetăţânultî care plătesce pe an 10 le! 80 bani este a-legător, şi unde numărul alegătorilor de la 600,000 s’a rădicat la peste 2 000,000. Comparaţi reforma democratică din Italia cu reforma de la noi şi daţi laurii cui merită.
D. D. Berendeiu, Comparaţi şi populaţia italiană cu populaţiunea română.
D. Grădişteanu. Apoi şi în Grecia şi chiar în Bulgaria sistemul proporţional este în vigore. Apoi nici cu grecii nu voiţi să ne puneţi alături? Şi respingeţi sistemul proporţional pentru ca să admiteţî arbi-trariul!
trecând în colegiul II pentru Senat şi pe patentării clasa II şi reducând censul la 800 lei.
Probâijă apoi cu cifre că prin proiectul comitetului delegaţilor se face o mare nedreptate oraşelor, şi nu partidului liberal ÎI este permis să facă acâstă nedreptate oraşelor, care în tot-dâuna au fost asilul ideilor liberale şi cari în tot-dâuna au resistat guvernelor reacţionare, şi dâcă n’ati învins apoi totuşi au resistat şi aii ţinut sus drapelul libertăţilor publice
D-sa propune dâr un amandament ca să se sporâscă cu unu numărul deputaţilor de la oraşe stabilit de delegaţi.
D. Bibicescu declară terminând că se va uni şi în fapt cu ideia d-lul Grădişteanu de a se admite sistemul proporţional, a-tuncl când vom avea un bun serviciu statistic.
fie cere închiderea discuţiuneî.
D. I. Agarici o combate. D-sa (Jice că dâcă oraşele trebuie favorisate, apoi trebue favorisată mal mult încă proprietatea. D-sa declară că ar propune pentru colegiul al III duol deputaţi, dâcă ar fi sigur că acest colegiu nu va deveni un colegii! guvernamental.
Se pune la vot închiderea discuţiuneî şi se primesce.
D. N. lonescu propune scindarea votului şi apoi pledâză pentru a se menţine statu-quo în privinţa nuinărululdepu taţilor.
D. I: G. Bibicescu cere să se pună la vot tote amendamentele propuse maî ân-
(Jicâud că facem cu modificarea Constitu-ţiunel un pasu mare spre democraţie, de ore-ce Senatul a scă<Jut censul şi a admis îa colegiul I şi pe proprietarii urbani cu un cens de 2000. D-sea (Jice că Senatul a mal făcut un pas înainte mărind numărul senatorilor. Pentru acâsta, declară d. N. Dimancea, de şi este de altă părere, de şi idealul şeii este altul, face însă sacrificiu a primi articolul cum a fost primit de Senat şi rogă şi pe Cameră să facă şi dânsa a-eest sacrifîeiâ.
D-sea <Ji-e că. dâcă a<JI nu s’ati făcut paşi gigănticî spre democraţie, cel puţin ni s’a deschis mâinile, şi speră că la o viitâre re. visuire se va face mal mult.
D. Dimancea declară că după Constituţie Senatul este representaţiunea ţărel, ca şi Camera.
D-sa adaogă că să se primâseă acest articol ca condescendenţă pentru Senat, care a primit articolele privitorel a Cameră ast-fel cum s’aft votat de maioritatea Camerei şi declară că între comitetul delegaţilor Senatului şi acela al Camerei s’a făcut o transacţiune ca fie care corp să ’şl facă în libertate legea privitore la alcătuirea lor D. C. M. Ciocazan răspunde d-lul Dimancea că rău s’a făcut acâstă transacţiune şi nu înţelege cum membrii comitetului de delegaţi al Camerei n’au avut în vedere interesele ţării şi că mulţi deputaţi, ajungând vârsta cerută, pot aspira de a face parte din Senat.
D-sa cere ca colegiul electoral pentru tâiu, apoi opinia minorităţeî şi apoi opi-j Senat să fie alcătuit tot ast-fel ca şi acela nia maiorităţel.	| al Camerei şi propune în acest sens un
T). preşedinte al consiliului recunosee de 1 amandament.
avut colegiurl restrînse, au făcut progrese uriaşe.
D. I. C. Brătianu ţjic® c& am iâcut un pas mare cu modificarea Constituţiuneî şi declară că cu garanţiele ce se vor lua în legea electorală vom merge şi mal departe.
Intre aceste garanţii d-sea pune la prima ordine; votul secret şi votarea într’o <Ji.
Nu trebue să căutăm să ne realisăm idealurile nostre personale, să le propagăm şi să căutăm a le realisa atunci când trebuinţa lor va fi simţită de societate.
După aceea se închide discuţia.
Se pune la vot, prin sculare şi şedere, amendamentele propuse şi t6te se resping.
După cererea d-lul Agarici se pune la vot cu apel nominal partea ântâia a articolului votat de Senat, rămânând a se pune apoi la vot şi aliniatai votat de Senat în urmă şi în privinţa căruia votul a fost nul.
Acest aliniat prevede că când colegiulu
I	are mal puţin de 120 alegătărl s? se ie până la acâstă cifră alegătorii din colegiul
II	din cel mal greii impuşi.
Resultatul votului este :
Votanţi 102.
A& votat pentru 84.
A& votat contra 19.
S’ati abţinut 8.
Articolul s’a primit dâr.
D. general D. Lecca s’a abţinut.
După aceea şedinţa s’a ridicat la 6 V* ore, anunţâudu-se cea viitore pe Vineri, H Maiii.
drâpîă propunerea d-luî Bibicescu, der (Jicej că acâsta să nu se facă în paguba timpului şi să se voteze amendamente prin sculare şi şedere.
Se pune la vot ast-fel tote aceste amendamente propuse şi Camera le respinge pe tote.
Se pune apoi la vot cu apel nominal o-piniuuea minorităţeî comitetului de delegaţi care este cea următore:
Art. 62. Aceste trei colegiurl aleg: Colegiul ânteiU câte doul deputaţi de Be-care judeţ.
Colegiul al 11-lea după cum urmâză; Bu
D. N. lonescu protestă contra transac-ţiunilor şi târgului ce se cere a se face între Cameră şi Senat şi 'Jice că dâcă Camera trebue să aibă pentru Senat condescendenţă, apoi acesta trebuie să aibă respect către Cameră care are punga ţării în mână.
Combate articolul Senatului şi pledâză pentru separarea proprietarilor rurali de cel urbani, ca neavând aceleaşi interese, precum şi pentru suprimarea dispenselor de cens.
D. Vice preşedinte declară că s’aft de-jpus la biuroft maî multe amendamente
curescl 6; Iaşi 4; Craiova, Galaţi, Ploescî, | invită pe comitetul de delegaţi să se pro-Focşanl, Bârlad, Botoşani, câte 3; Băcă&, j nunţe asupra-le.
B-ăila, Pitesc!, Roman, Turnu Severin, Turna Măgurele, Buzeu, câte 2; ier cele-1-alte câte unu.
Colegiul al treilea alege câte un deputat de fie-care judeţ.
Resultatul votului este cel următor: Votanţi 106.
Au votat pentru 67.
Ari votat contra 39.
S’afi abţinut 1.
Prin urmare opiuiunea minorităţeî s’a respins.
Şedinţa se suspendă până ce comitetulii va hermina cu deliberarea asupra acestor amendamente.
La redeschidere, d. Stolojan declară că comitetul delegaţi a respins tote amendamentele.
D. prim-ministru răspunde d-luî Ianoli că în Francia Senatul, cu tote că voteză şi bugetul, are o sorginte cu totul alta de cât Camera şi (Jice că pentru că Senatul şi Camera au acelaaşl drepturi nu trebue să aibă aceeaşi sorginte. Senatul represintă
D-sea conchide dâr pronunţându-se pentru sistemul proporţional şi contra sistemu- tot câte un deputat la colegiul al 2-lea lui bunului plac, al fantasiei, al arbitrariu- Resultatul votului este cel următor: lui, al empirismului.	Votanţi 104.
Se cere închiderea discuţiuneî.	votat pentru 89.
D. Ber'endeiU o combate.	Aii votat contra 15.
Se pune la vot închiderea discuţiuneî şi	. S’aii abţinut 3.
nu se încuviinţâză. Se dă cuvântul d-lul I. Opiniunea majorităţii s’a primit.
G. Bibicescu.	După aceea şedinţa se suspendă la 4 ore
D-sea declară că admite teoriele d-lul peîdilu ^
Grădişteanu în principiu, dâr în situaţia ac- La.redeschidere, d. raportor Stolojan de-tuală a ţărel d-sea lasă la o parte teoriele j	comitetul de delegaţi, în unani-
şi caută să vâdă ce este mal bine de făcut, | milate, a admis redacţiunea Senatului în
D. Bibicescu (Jice că pentru acum nu pote l ceea-ce privesce alcătuirea colegiului Ipen-admite sistemul d-lul Grădişteanu, basat pe I Senat şi care am publicat-o deja. statistice, de ore-ce n’avem statistice. Sta-! D. Ianoli discută originea Senatului şi trebue înlăturată ca basă e- } dice că, admiţându-se numai două colegiurl
Se pune apoi la vot tot cu apel nomi- j esperienţa, interesele mari ale ţării, şi este r3 opmiunea minorităţeî care nu diferă de \ 0 garanţie C£ aceste interese mart nu vor 3 ceea a minorităţeî de câţu prin aceea caşg spulberate într’o di de entusiasm. Sena-adnnte şi pentru Buzeu şi Turnu-Măgurele ] fuj n!1 represintă numai proprietatea mare,
tistica oficială lectorală.
D-sea (Jice că la 66 ambele partide adverse. de comun acord, aii admis că sunt 4 clase de interese, împărţind pe alegători în 4 colegii şi aii dat colegiului al treilea un număr aprope îndoit de deputaţi ca fie-care din ceîe-lalte colegii: colegielor I, II şi IV le-a dat câte 30 deputaţi, iâr colegiului III 58. EI bine, întrâbă d. Bibicescu, s<JI partidul democratic va da oraşelor un număr mal puţin de representanţî.
D-sea 4ÎC.8 că este nedrept ca colegiului I să se dea câte duoî deputaţi, iâr majorităţii oraşelor să nu i se dea dc cât numai câte unul. Speră că acâstă nedreptate n’o va face actuala Cameră, cu atât mal mult că Senatul a făcut un pas înainte,
! pentru acest'’corp, se nasce un privilegiu, ceea-ce este contra art. 12 din Constituţiune; d-sa este pentru a se lua tote garanţiele pentru a fi cine-va eligibil la Senat, der cere ca el se aibă aceeaşi sorginte ca şi Camera. Pentru acâsta d. Ianoli se basâză pe cele scrise de d. V. Boereseu în | presă?
raportul său asupra propunere! de revisuire j 2). ministru preşedinte afirmă că liber-a Constituţiuneî.	_	.;tatea presei n’a fost nici o dâtă călcată ;
Dându-se Senatului aceeaşi origine ca şi j că aij! facem o esperienţa şi cine-va nu lomoral om nnton. avo», nn Senat. m»t sta- trebUie să fie reacţionar pentru ca să nu
ci represintă autoritatea morală şi intelec [ tuală, pentru aceea sunt îu sînul său Epis-|copî şi representanţî al ambelor Universi-jtăţî, de aceea dâr nu se pote, nu e logic ja se pune în colegiul I numai proprietarii «rurali. D-sea declară că de la început a susţinut pentru Senat două colegiurl, a luptat însă ca să nu se facă colegiu rural şi colegiu urban, şi isbânda acâsta o consideră ca un mare câseig pentru democraţie.
D. ministru preşedinte (Jice că de la 1859 suntem o societate nouă şi ne trebue încă timp ca să dobândim încrederea reciprocă unii în alţii.
La cele <|'se *ie d. Ianoli că Senatul cum pote să facă legi pentru întrâga ţâră când el nu represintă de cât proprietatea, d. ministru preşedinte declară că de la 1866 Senatul n’a votat nici n’a modificat vre-o lege în detrimentul vre-uneî clase din societate.
D. Ianoli. Dâr articolele privitoare la
Oamereî, am putea avea un Seuat mal sta bil, un Senat al ţării iâr nu al proprietarilor.
D. Ianoli declară că nu propune nici uu amendament, supune însă apreciăreî Camerei observaţiunile sâle
voiescă cu inima voiosă să alunece pe panta esperienţel.
D-sa declară că noi cu instituţiunile nostre mergem mal bine de cât acele ţări unde este sufragiul universal în vigore şi
D. N. Dimancea combate pe d. Ianoli (adaogă că cunosce societăţi cari, de şi afi
SENATUL Şedinţa de la 9 MaiU 1884.
D. Bibescu deschide şedinţa la ora 3, fiind presenţl 45 senatori.
Se pune din noii la vot amendamentul la art. 75 asupra dispensei pentru colonelil şi generalii în activitate ce afi o vechime de trei ani.
Resultatul votului e de 27 pentru, 20 contra. Amendamentul s’a respins.
Amendamentul care prevede ca numai generalii să fie dispensaţi de cens, pus la vot, se primesce cu 36 voturi contra 10.
Amendamentnl asupra aliniatului g, de la art. 75 prin care se prevede ca să fie dispensaţi de cens pentru eligibilitate pe lângă doctori şi licenţiaţii în orl-ce specialitate pus la vot se respinge cu 30 voturi contra 19.
Amendamentul prin care se suprimă din art. 75 dispensa pentru cel care în două rânduri au fost aleşi preşedinţi al coasilielor judeţiane, se primesce cu 41 voturi, contra 5.
Art. 75 redactat ast-fel după cum e amendat de senat, în total, pus la vot, se primesce cu 40 voturi contra 7,
Articolul 78 din constituţie aşa cum a fost modificat de comitetul delegaţilor se citesce.
Articolul se voteză cu 47 bile albe, contra 1 negră, cu o mică modificare de
redacţiune.
Şedinţa se rădică la ora 4 şi jum., a-nunţându-se cea viitore pe poimâne,
” NAŢIOXALiT '
Soeietate generala d’asigur. in Bucurese
Recolta anului troeut a fost bântuită în mod simţitor de grindină. Dâcă pagubele nu se resimt atât de agricultori, acâsta se dâtoresce numai asigurărilor.
Naţionala, cu totă mărimea daunelor, a reuşit a mulţumi pe clienţii săi daunaţl prin despăgubiri iâr pe cel-l-alţl fâcându-I se participe !a câştigul realisaf.
Şi estimp recolta este mult ameninţată de grindină. Agronomii prevăzători nu lasă la voia întâmplărel munca lor. Publicul asigurător care a avut ocasiune a vedea Naţionala la lucru, scie în ce mod ea ’şl a împlinit dâtoriele el, şi suntem siguri că ne va arăta şi estimp încrederea asigurând productele în contra grindinel la „Naţionala" prin agenţii din provincie tsâu prin subsemnata Direcţiunea Generală
Str. Carol I, Nr. 9
CURSUL BUCURESCI
cm a ei senii
TOMA TACIU
a
No. 60. — Strada Lipscani — No.
Pe piua de 9 Maiu 1884,_
60.
	Cump.	Yâml
5°/o Rentă amortisabilă		94 Va	95 V*
6 “/o Renta română perpetuă. . •	93	94
6°/0 Obl. de stat		97 */»	983/i
6% » Căile fer. rom. regale. . .	103	104
5% > Municipale ......	84 V»	85'/»
10 » Casri pensinnilorn 300 1. .	228	233
5% Scrisuri funciare rurale . . .	93 V> 104’/»	94
7 °/o » » » ...		105 3/b
5°/o » » Urbane .	90 ^	91
6 °/o > » »	99 V* l03’/<	100 V»
7% » » » . . .		104
Impr. cu prime Bucuresci 201. Buc.	3t	33
Acţ. Bănceî Naţionale a Rom. 5001. .	1425	1450
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. .	208	211
» » Rom. de constrac. 5001. .	294	297
» > deasig. Dacia-Rom. 3001. .	342	346
» » » Naţională 2001, . .	236	238
DIVERSE		
Aur contra Argint		3 45	3 70
» » Bilete de Bancă.	345	3 70
Florin Wal. Austr			2 08	2 09 3/i
Mărci Germane	• .	l 23	1 25
Bancnote francese. ....	99 V»	100*/.
LUDOVIC CIREŞANU
TfiMPLAB
Face cunoscut onor. public că efectuâză tot felul de Jalujele, cu preciul redus de leî 12- bucata. — BucurescI, Strada Putu cu apă rece No. 12.
Reparaţiunî efectuiază cu preciurile pe jumătate.	___
TrI!! ISk'iâl'v S £11! prăvăliele cu maî U Sal ® Cil 'aflU E multe încăperi din Calea Grivitza No. 117 ce dafi venit a-nual de 3000 lei nuol şi deosebit pentru cumpărător un bun avantagifi.
ed
CD
ed
"o
Agenţie de Anunciuri în România
RECLME SI ÎNSEMNI, COIISSM SI INCĂSSÂRI
BIUROU.-Strada Regală No. 10.-BUCURESCI.
Aceasta Agenţie primesce orl-ce anunciuri pentru fiarele din Capitală, din districte şi din streinătate. Prin învoielele ce le are cu mai toate Ziarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura persoanelor doritoare de a face anunciuri, un rabat ÎDsemnat.
_______________Directsri : 0, I. BRAILOIU & TH. I. PAPPAZOSLU.
N B. Aimncmrile pentru (parai Telegraful se primesc şi la acfctă Agenţie.
"“O
o*
O
£.5
CD
PD
Mme Iulie Mihaiu
Renumita Chiromantistâ şi phisionomistă său ghicitorea după ştiinţa de mistere şi destinul personelor prin căutarea palmei, s’a mutat din strada Victoria vechi în (str. Popa Tatu No. 78, lângă plăpâmar) de la orele 8 dimineţa până la 9 ore sâra.
Oflfllllfl fPnllPPQQ având dir,lome Pertiu lim-
Ufllliu li OiiuUuQ bele franeesa şi germanii, cunoscând şi limba românii, bnnâ pianistă, doresce a intra ca institijtdre într’o familie s’eu ca damă de companie. A se adresa, Strada Dorobanţilor, No. 71, de la orele 11 dimineţa penă la 3 p. m.
a d* una casă cu 2 etage wa’W J.fL a'afii.ii, A si y (8 odăi) în Sinaia lăngă podul Peleş şoseaua Palatului regal, A se adiesa la d-nu H. Hupe Bucuresci. Strada Popa-Tatu Nr 10.	6 — 2—5
0 CiJMfiliie şi afnmătorie
Aranjată complect cu totul şi lucrând forte bine, să vinde cu un preţ moderat din causă de morte,	Emma Hiper.
la Rnsciuc
f C3
i;
O
Parfumerie si Sapunerie
Calea Victoi-ieî, vis-a-vis de Palatul Regal.
Recomandă Marele seă deposit de
Parlmerie, oljele ie lei, sticlărie si Maţi ie Paris
PRECIURILE MODERATE
Op
CD
&0
La Cârnăţăria !or?.f
Emma Hipper din Rnsciuk se caută două ajutore (călfl) care pricepe meşteşugul pe deplin, se pote angaja numai de cât.
0 buna menajeraKSăS
Dulceţuri, Vişinate, Murături, Conserve etc. şi tot ce depinde de menagiul casei. Doresce a se angaja unde va avea trebuinţă. Adresa : Str. Plevnel No. 129.
Ho oranrlat 0 Parte die m0?ia viă‘ UU dl UllUdl daiă, districtul Mehedinţi
precum şi a treia parte din moşia Greci
districtul RomanaţI. Cu începere de la 23
Aprilie anul viitor. Pentru amândouă a se
adresa Calea Victoriei No. 118 Bucuresci.
Citit!!!
Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No. 24.
In strada Carol No. 16 în Bucuresci s’a deschis sus firma CHovanni Fantin & Comp., un mare magasin italian de specialitate: cnţite, fdrfeci şi brice unde »Se ascute şi se drege ori ce obiect tăetor cu cea mai mare precisiune şi cu preţurile cele mai moderate.»
www.dacoromanica.ro
SÂMBĂTĂ 12 MAIU 1884
abonamente
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an .
„	şăaa luni
„	trei „
Lei 24
. 12 , 7
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . . . Lei 30 „ şăse luni ....	15
» trei „ ... .	8
PENTRU STRE1NETATE
Pentru un an...........Lei 40
„	şăse luni ...	,20
.	trei „ . . . .	,12
Abonamente se fac la 1 ei 1& a fle-eărel luni
ANUL XV No. 3594
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 ,b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabili.
Epistolele nefrancaie serefusă; ar-ticolil nepublicaţi se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franoia. Havas Laffite, 8, place de la Boui'se, Paris.
Englltera Engine Micoud, 31 Fleet Street. E. C. London.
Auatrla BassenhUwerfit Comp Wlen. Ungaria. D. Morits Wieet, in Buda Pest. Servitenplatz.
Redacţiunea Strada Regală No. 15.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24.
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele străine)
Paris, 21 Maifi.—RSpublique frangaîse desminte sgomotele despre planurile de cuceriri ale Franciel în Maroco. Aceste sgomote, ţjice numitul <Jiar sunt răspândite de duşmanii Francesilor. Sultanul Marocului şi regele Spaniei însă sciţi că sunt neîntemeiate.
Madrid, 21 Maiti. — Intr’o adunare a deputaţilor ministeriali, d. Canovas del Castillo a espus programa guvernului. Ministrul preşedinte promite libertate deplină tuturor partidelor monarhice, dâr va procede cu hotărâre în contra duşmăniilor instituţiunilor naţionale; asemenea libertatea presei va fi respectată şi nu vor fl reprimate de cât atacurile rsgsluî şi monarhiei.
Londra, 21 Maiti. — In Camera comunelor, d. Gladstone declară că guveriiul ţine la basele ce a propus pentru conferinţa egiptână. Francia a cerut lămuriri în privinţa posiţiunil Angliei în Egipt. Din amândouă părţile se doresce espu-nerea clară a vederilor. Cele două puteri după schimbul reciproc de păreri, vor consulta pe cele-l'alte cabinete. Guvernul va face cunoscut parlamentului atitudinea sea.
— Corespondentul din Cair al lui Times anunţă că un batalion Egyptăn a plecat spre Assuan. Drumul spre Korosko e neatins. Daily News auunţă că guvernul egiptean se silesce să câştige sprijinul triburilor beduine de la sud. Guvernatorul Dongolel e considerat în Assuan ca un trădător. Abu-Hamed a fost cuprins de rebeli.—Guvernul a dat ordine să se cumpere 12,oOO de cămile, trebui-tore espediţiunil britice pentru despresurarea lui Gordon.
Madrid, 21 Maiti.—Camera a fost deschisă cu un mesagiti regesc în care se cere sprijinul energic al representaţiuneî naţionale. Guvernul nu voesce să restrângă legile şi cu cele esistente va fl in stare să înăbuşe turburările. Mesagiul constată bunele relaţiunî cu Vaticanul şi cu t<5te puterile. Dovezile de prietenie primite din tâte părţile au făcut pe guvern să se gândăseă dăcă rangul repre-sintanţilor ţăreî în străinătate n’ar trebui rădicat.
Mesagiul constată că situaţiunea financiară s’a îmbunătăţit mult. Cresce-rea veniturilor face să se spere curânda stabilire a echilibrului bugetar. Mesagiul anunţă câte-va proiecte de legi cu privire la mobilisarea armatei şi la apro-visionarea materialului de resbel. Mesagiul încheie ast-fel: „Pericolele interne sunt mal mult aparente de cât reale. ComplicaţiunI esterne nu sunt de temut. Nici o ţără nu p6te privi cu indiferinţă cestiunile militare; Spania nu se p6te sustrage de la acăstă lege, cu tâtă politica sea de pace. Pe lângă desvoltarea internă, trebuie să ne gândim şi lamij-lâcele de apărare, pentru a putea ţine piept orl-căreî eventualităţi. “
Berlin, 21 Maiti. — Se spune că d-niî Benningsen şi Miquel, cel duol şefi al partidei naţionale-liberale, vor fl numiţi în consiliul de stat. Prima lucrare a a-cestul consiliu va fl reformarea baselor sistemei de imposite din Prusia.
Impărătăsa Rusiei trece numai prin Berlin. Ea va fl întovărăşită de ambasadorul Orloff până la Philippsruhe, unde se va celebra căsătoria principelui de Anhalt cu princesa dă Hesa. La întâr-cere, Ţarina va petrece căte-va Ţile în Berlin.
Paris, 12 Mal. — In şedinţa de ieri a Senatului, senatorul Gavardie, în numele dreptei, a cerut să interpeleze pe guvern asupra politicei egiptene. D. Ferry răs-
punse că, fiind negociărl în acăstă privinţă, nu pote primi interpelarea ; acest răspuns provoca scene furtunăse.
In Cameră, ministrul preşedinte citi tratatul franco-chines; espunerile ministrului aQ fost primite cu aplause.
A se vedea Ultime Scirl pe pag. IY.
BOCDRESCI. VINERI. 11 MAIU
Citind ^iarul oposiţiuneî unite nu ştim de ce să ne mirăm mal mult, de rea credinţă a potrivnicilor noştri! sâfi din ce în ce crescânda cutezanţă, învinşi în alegerile trecute, ne având absolut nici o speranţă, faciă cu re-visuirea pactului nostru fundamental, de a tîrî ţâra în dărăt, e! se svîrco-lesc în suprema sforţare de a nimici desgustul poporului român faciă cu tristul trecut al vieţeî lor politice, şi pentru â nu fl recunoscuţi, pentru a putea avea cea mal microscopică speranţă de isbSndă, îl vedem aţii ascunşi sub o mască ipocrită, blestemând partidul liberal, căruia ţâra îl dâtoresce neatârnarea, respectulu din afară şi liniscea în năuntru.
Cu surîsul trist pe buze citirămîl urările de ieri făcute Românie! şi Regelui său de către organul partidei liberal-conservatore. Cu nume scumpe ale lui Negri, al lui loan Câm-pineanu, ale fraţilor Golesc! şi al lui Bolintineanu cutâ$ă cel de la România a’şl masca tendinţele lor retrograde, sforţările lor culpabile, menite, precum cred în naivitatea lor, a înşela poporul român.
Citind prosa acestor Omeni, ne simţim mâinele acoperite de praful arhiduelor. Lucrurile ce viseţl eî, Omenii ce compun elita partidului lor aparţin unei alte lumi, unul alt timp, care ne interesâţlă aţii precum este interesant pe timpul carnavalului din Roma a privi o cavalcadă istorică. Spectatorul surîde şi trece picând : sunt Omeni mascaţi!
Dâr dâcă joculţi va dura prea lung, rîsul va înceta, căci fie care ’şl posâ^ă cestiunea gravă : este sâti nu prudent de a lăsa cutreierând stradele, strîngând şi vâitându-se a-câstă mascaradă frământată de de-lirile poftelor nesăţiOse ? Ce; vor a-ceştl Omeni, cari cuteţl a vorbi în numele naţiune! ? Spre ce ţintesc ? Şi dâcă în zăpăcâla lor, turbaţi de învingerile perpetue, acăstă minoritate de rămăşiţele ciocoilor va produce vr’o desordine, va sparge ceva, va pune foc unde-va, apoi cine va plăti pentru a repara răul ? fită dâr ceea ce ne preocupă, ce ne face a veghea.
Voim a şti în fine dacă acăstă comedie este menită a se sfârşi prin-tr’o tragedie şi marcarada celor de la România printr’o dragonadă.
Acâsta şi numai acâsta ne preocupă; căci, din altă parte, suntem convinşi şi ne cunOscem ţâra, curăţită de o epidemie reacţionară, care nu mal pOte răspândi veninul sătl In atmosfera purificată de partidulu liberal. Naţiunea română, atâtea ori avertisată şi care atât a îndurat în trecutul săti plin de grosă, n’a fost în zadar luminată prin Omenii săi de frunte, ilustrată prin vitejii săi, pentru a devine ârăşl prada pasărilor vorace, cari o pândesc sub o mască de sirenă.
CutesătOre, am ţlis, devine oposiţiu-nea, căci cutesâtor este pentru organul omului de la Tunari pentru inteligentul d. Lascar Catargi de a propaga că: „naţiunea română este despărţită în două tabere, într’o minimă minoritate de asupritori şi de esploatatorl
şi în imensa majoritate de asupriţi şi esploataţî" precum esclamă ţlia-rul România în primul săti Bucu-rescî de aţii.
Am fi voit să citească aceste linii scrise de organul ciocoilor vechi şi ciocoicor nuol ţăranii de la Tunari, căci nimeni de cât el vor putea, In-cunoscinţă de causă, aprecia acăstă frasă, dându-î adevăratul el sens: nimeni de cât el vor putea esplica celor de la România cine este acea minoritate de esploatatorl, astă-^î întru cât-va înfrânată, şi cine este acea majoritate imensă de asupriţi şi esploaţaţî.
CutezătOre, am $is, devine oposi-ţiunea, căci voind a da tabloul fidel al ţăreî în $iua de ieri, 10 Maiu 1884, când s’a serbat al 19-lea aniversarii! de urcare pe tron a regelui Românişi, Când a fost sărbătorită frumdsa aniversare a proclamărel independenţei nâstre şi ţliua memorabilă a încoronăreî primului rege român, cutâză a $ice că: „starea ţăreî nu era mal deplorabilă, când provincia cu Tudor Vladimirescu în frunte, cu pandurii Olteniei, a pornit asupra capitalei pentru mântuirea nâmulul! “
Adevărat este că starea ţăreî nu era mal deplorabilă pentru ciocoi, în contra căror s’a ridicat Tudor Vladimirescu, de cât este acum faciă cu cincoil de aţii, cari visâţlă timpurile de aur, ce abia n’aîi stins neamul românesc de pe facia pământului. O asemenea comparaţie am fi înţeles, căci, precum am <jis, adevărată este,':âr ceea făcută de protiv-nicil progresului nostru o respingem precum o respinge poporul român de la Tunari şi de aiurea, care ştie istoria suferinţelor, sele atât sub domnia ciocoilor vechi, cât şi de sub domnia ciocoilor noi.
Şi apoi un lucru este neîndoielnic, reîntârcerea spre trecut este imposibilă, căci nu există o cădere mal profundă pentru un popor, ca aceea care ’l precipită din libertate în scla-viă. Val de acel popor, care se re-întârce de la independenţă la tutelă, de la cugetările măreţe, audeciose ale maturităţel spre visiunile bolnave ale copilărimei sâle neîngrijite. A urma atât pe d. Vernescu, care merge aţii alături cu d. Lascar Catargi, cât şi pe d. Catargi săti Georges Bi-besco este pentru naţiunea echivalent abdicăreî de la raţiune, descompunerea, sinuciderea. Individul precum şi poporul trăesce din ceea ce scie şi nu din ceea ce nu cu-nâsce. Un popor trăesce şi cresce, precum ţlice Edward Tylor, in memorabila sea operă „ Civilisaţiunea primitivă, “ numai atunci când el ’şi mă-resce vaiârea sea intectuală şi morală, numai atunci când păşesee înainte călcând peste ignorinţă, care omâră şi se închină adevărului care înviază, adică numai atunci când se supune legilor progresului. In afară de progres nu esistă scăpare; âr progresul e incompatibil cu programul unul partid, care numără în rândurile sâle pe campionii regimului trecut ca Lascar Catargi et tutti quanti.
Ţâra emancipată în lăuntru de regimul nefast al boierilor şi ciocoilor, ’şl-a recăpătat respectul şi simpatia datorată vitalităţel sâle, ea nu pfite accepta aţii disoluţiunea interiără, ţintită de oposiţiune, căci scie că a-cesta atrage după sine invasia şi robia, şi, văzând din ce elemente se compune oposiţiunea, scie că lupul îşi schimbă părul, der năravul nu!
-Untr’un însemnat articol de fond Kol-nische Zeitnng vorbesce de adunarea na-ţionalilor-liberalî la Berlin.
„Nici o partidă politică nu p6te nega şi guvernul recunâsce fără reservă, <|ice acest <|iar, că adunarea naţionalilor-libe-rall e un însemnat eveniment politic. Partidele cari afi jucat în cel trei ani din urmă un rol în parlament, aii dovedit că nici fle-care în parte, nici în asociaţie, nu sunt în stare să ducă poporul pe calea propăşirel; ele sunt animate de vederi strimte de partidă şi nu vor să ţină sămă de programa acelei părţi din po-poraţiune care nu s’a înregimentat la dănsele. Ele aii urmărit cu ardore scopuri de partidă ; aii uitat însă că trebue să lucreze pentru poporul întreg; 'le-a lipsit, cu alte cuvinte, consciinţa naţională. In acest chip, de la căderea naţio -nalilor-liberall din parlament, lucrarea parlamentară a degenerat într’o luptă stârpă, în certe zadarnice.carî au provocat nemulţumire în popor.
„Numai o partidă mare, impunătâre prin numărul iei, a cărei lucrare să fie inspirată de simţimântul naţional, numai o asemenea partidă pâte reda paria mentuluî prestigiul de care s’a bucurat altă dătă şi de care trebuie să fie încon-giuratb pentru a’şl esercita înriurirea în stat.
„Nici o dătă nu s’a simţit mal mult trebuinţa unei partide ca cea naţional-liberala, mai ales dupe ce ea cătju în al duoilea rang în constelaţiunea parlamentară. Abia Beningsen se retrăsese din Reichstag, şi, totă lumea îl chema. Cuvântul rostit de Benningsen la adunare e nu se pote mal potrivit cu situaţiunea el a „(Jis: „Cum stau împrejurările astăzi, însemnătatea şi trebuinţa unei partide ca a nâstră e atăt de mare în cât dâcă n’ar fi esistat ea ar fl trebuit să-şi ia fiinţă acum."
„Cu desăvârşire greşită era credinţa că parlamentul se pâte împărţi în trei tabere: a conservatorilor, duşmani prin-cipielor moderne, a progresiştilor, incapabili de a guverna, şi a ultramontani-lor, cari pun în scenă pretenţiunile Curiei. După trecerea secesioniştilor în tabăra progresiştilor, un strigăt general se ridică în tâtă Germania: „înainte cu stindardul naţional, dâcă nu voim să cădem în reacţiune sâti în caosul politic. “
„Acest simţimânt a fost atăt de general, în cât din tote unghiurile imperiului se rădică propunerea d’a se întruni o conferinţă a noţionalilor-liberall."
Kolnische Zeitung publică apoi resolu-ţiunea luată de conferinţa naţionalilor-liberall, din care am dat un resumat în unul din numerile trecute. Se scie că în acea resoluţiune, partida declară că va susţine guvernul în reformele sociale ce proiecţia ; şi acâsta e de sigur principalul motiv care împinge pe Kolnische Zeitung să ţină un limbagiu atăt de măgulitor pentru naţionali liberali.
După tâte semnele, e probabil că principele Bismark va părăsi pe conservatori şi se va pune în capul curentului libera: moderat.
Nu e vorbă, acest eveniment n’are de cât o însemnătate timporară, dăcă ne amintim cuvintele cancelarului: „Vo fi cu acea partidă care va servi mal bine planurile mele." Nu e pentru prima 6ră când liberalii naţionali vin la putere său mal esact <|is— trec pe la putere. Iu fond, puterea e d. de Bismark; evenimentele şi capacităţile sâle personale l-aii creat o posiţiune preponderentă şi Germania, nu se plânge: atât împăratul cât şi poporul seG au cea mal desăvârşită încredere în cancelar şi numai în el şi acăstă încredere e motivată pe deplin.
INFORMAŢIUNÎ
Aflăm că cu ocasia <|ilel de ieri, 10 Maifi, M. S. Regele a înaintat la gradul
de loc. colonel pe d. maior Magheru şi la gradul de maior pe d. căpitan Crăi-nicenu.
S'afi mal făcut şi alte înaintări, pe cari le vom publica şi noi îndâtă ce vor apare în Monitor.
— o —
In curând va apare în Galaţi un noi! 4>ar săptămânal, intitulat Meseriaşul român ţ care se va ocupa în special de industria şi comerciui naţional.
Consiliul comunal din Fălticeni, ales mal filele trecute, 'şl-a ales de primar cu 6 voturi contra 5 pe d. Eug. Sin-gurov.
—o —
Unele fol afi acurat ministeriul de fi-nance că a cumpărat case de fier cari se sparg cu beţe pentru casieriele comunelor din ţără.
Ca esemplu ne-a dat chiar un fapt din districtul Brăila.
Următorul proces verbal distruge tâte aserţiunile acestor fol:
PROCES-VERB AL 1 (13) Maiu 1884
Noi Sc. Popescu judele instructor de pe lângă tribunalul Brăila ;
Având în vedere ordonanţa nostră cu data de 30 Aprilie a. c., am trecut laPri măria comunei Islazu, însoţit fiind ded-nu casier general al jadeţulnl, grefierul cabinetului no3tru şi experţii Anastase Foţi, Avram Hinkeţ, Cari Lehmann şi Mr. S. Rnnnicles, unde după ce d-nil experţi afi depus jurământul prescris de lege, le-amil cerut să se pronunţe dâcă casa circomscrip-ţiel a Il-a din comuna Islaz pâte fi deschisă cu alt-ceva de cât cu cheia el proprie. — In presenţa nostră, a representantulul casei Wertheim domnul Adoif Salomon, şi a d-lul Friedrich Weigel, mecanic adus expres de representantul casei din Bucurescl, d-nil experţi aii făcut diferite încercări cu fiare şi lemne modulate în forma cheii, dâr a fost imposibil a deschide casa;—tot ce s’a observat este căzăvârele cădeau pe jumătate, dâr casa rămânea tot închisă, — Pentru a se putea pronunţa în deplină cunoştinţă de causă, d-nul Friedrich Weigel, mecanicul casei, a desfăcută brosca de la uşa casei, d-nil experţi afi examinat cu dea-mănuntul plăcile combinaţiunii interiore a brâstei şi disposiţiunea zăvorelor, afi făcut din nou diferite îucercărl asupra brâstei astu-felfi desfăcută şi resultatulfi a fosta acelaşi.
Părerea d-lor experţi a fost că casa n’a putut şi nu pote fi deschisă de cât cu propria el cheiă, sâfi cu o copie, adică cu o altă cheiă, nu importă de ce metal ar fi, făcută însă întocmai ca cheia şi pe cărei pentru a o putea face, trebue sS aibă de model cheia originală sâfi modelul cbe.f.
De cele ce proced, am dresat presentu proces-verbal semnat de tote părţile.
SS.: jude-instructor, Sc. Popescu, casier general, P. Petrescu, grefier, C. Constan-tinescu.
Esperţt. SS.: Anastase Potti, S. Runni.-cles, Cari Lehmann, Avram Hinkes.
SS.: Representantul casei Wertheim, A-dolf Salomon. mecanicul casei Wertheim, Friedrich Weigel.
România
judele instructor trib. judeţ. Bralla ' Presenţa copie fiind conformă cu originalul, se atestă de noi şi se dă d-lul Adoif Salomon representantul casei Wertheim. conform cererel ce ne-a făcut prin petiţia re-gistrată la No. 317 din 1884.
Jude instructor,
(S.) Sc. Popescu.
(S.) Grefier, G. Constantinescu.
—o—
ţilele acestea am publicat, în urma informaţiunilor primite de la corespondentul nostru din Galaţi, că d. primar Fulger ar fi având intenţiunea să demi sioneze.
Iâcă ce citim în privinţa acâsta în diarul local Galaţii:
„ Telegraful află din Galaţi că d. Gh-
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAPHUL
Fulger, primarul acestui oraş, ar fl. în ajun de a-şl da demisiunea din postulil ce ocupă pe motiv că gâl&ţenil ’i-ar fl arătând răcilă §i neîncredere!I...
„Dăcă acest oraş ar fl fost locuit nu
Pe la 9 ore o manifestaţie populară cu torţe şi musica în frunte a mers la palat spre a aclama pe MM. LL., şi de aci s’a îndreptat spre locuinţa d-lui I. C. Brătianu, unde manifestanţii aii fă-
mal de cameleonii pe care ’I servesce cut o ovaţiune primului nostru ministru, redactorul Voo. Comtrluiului, şi cari de	~°—
sigur afi dat acăstă informaţiune eronată . Aflăm că parchetul, sesisat de omorul can-.	...	.. Itomerulul şi a soţiei sele a dat pe urmele
şi răfi voităre confratelui Bueureştân, ar I migerabilil0t criminali, cari afi comis acestă
fl adevărat aceea ce află Telegraful) însă I crimă. Se ^ice că aceşti din urmă aă fost Galaţii numără peste 60.000 locuitori în număr de trei. cari nu credem că le-ar fl trecut prin	—o—
minte măcar una ca acăsta.	Nl 30 comunicii că emisiunea miestă, pri-
„Ceea ce seim este că oraşul are de. vită re la verificarea hotarelor năstre cu Aus-plină încredere în actualul consilia co- tr°-Ungana, va reîncepe lucrările sâ!e luna munal şi în primarul lui de la care as- vutore- Constatările se vor urma de la pune-câptă vindecarea rănilor ce ’l-a lăsaţii tu* unt^e aQ mas anul trecut
clica care se încărcă cu fel de fel de în- A)JI cu trenul d7°dŢminăţa au sosit în şelăciuni să parvie iar la primărie. Capitală cjnc, oficerI , , rf yin din Ru. Rugăm Pe confraţii noştri de la sia pW ă to Bu)garia. Acestl oficerI afost
SCirea inten^°'| chemaţi de d. general Cantacuzino, ministrul de resbel al Bulgariei, pentru a ocupa locul ofi cerilor congediaţl.
nată ce aii primit.11
—o
Ieri a sosit din Tulcea d. Dordan Hagi Dumitrev, preşedintele consiliului judeţăn.
D-sea voesce a se consulta cu d. ministru SCRISORI DIN ELVEŢIA respectiv în privinţa unor cestiunî de Corespondenţa pârtie, a „Telegrafului*
Bem, 17 Maiu.
mare importanţă pentru judeţul Tulqea.
—o—
(harul din Chişinăii Eparhialnic Wiedo-mosli, organul eparhial, tipăresce proiectul de lege rus privitor la înfiinţarea mo nopolulul băuturilor spirtăse.
Alegerii».—Landsgemeinde.—Consilia federal ji autonomia eantonalS. — Tribunalul do arbitri. — Arbeiter-bund gi cererile sdle.
—0-
Finele lunei Aprilie şi jumătatea lui I Maifi sunt filele cele mal animate la noî în Elveţia: prin tăte cantănele republi-D-na Baltaga, o româncă din Basara-1 cei federaliste să începe agitaţiunea e bia, după ce a finit studiele săle de doc-1 lectorală şi legiferaţiunea directă a po toi în medicină la universitatea din Zurich, porului adunat pe la centrurile cantăne-se află chemată de universitatea din Ka- lor, alături cu acăstă activitate se ţin zan pentru a ocupa locul de ordinator în cantănele muntene (Lands-gemainde) la clinica tacultăţel din acel oraş. Iadunări, cari ascult raporturile guverne ~°~	lor cantonale şi le aprob sâQ resping
Diua de ieri â fost ser bă torită cu tăfcă I Despre acăstă trăsură caracteristică a pomoa cuvenită.	fisionomiel politice a poporului elveţian
Capitala a fost frumos împodobită şi vă voiţi vorbi pe larg într’o corespon-un mare entusiasm domnia pretutindeni, denţă viităre.
După ofleiarea Te-deumului, afavut loc pe bulevardul Universităţii, în facia sta-1 Votul universal al poporului suveran tuiel lui Mihaiîi Yităzul, defilarea gardel I are să se pronunţe filele acestea asupra civile, comandată de d. general T. Căli- a patru cestiunl de un interes general nescu, a scălelor, a delegaţilor oraşelor de stat, din cari însă una este demnă şi satelor, a răniţilor din ultimul resbel de a fi luată în]-consideraţie, căci are o a veteranilor de la 48 şi a armatei sub I mare valăre politico-juridică. Precum să comanda d-lul general de divisie Cernat, I scie de orl-ce jurist, justiţia în Elveţia comandantul corpului al doilea de ar-1 alcătuiesce un drept autonom al fie cărui n3a*;h-	_	I	canton a parte ; din procesele politice,
In fruntea armatei se aflai! drapelele! dupe spiritul Constituţiuneî, sunt su-noilor regimente de artilerie, călăraşi şi I puse legiferaţiuneî federale numai acele dorobanţi, purtate de comandanţii res- cari privesc nisce crime şi delicte, pen-peetive al regimentelor din nou înfiin- tru nâbuşirea cărora a fost întrebuinţate şi procedate de delegaţiunile gra- ţaţă intervenţiunea puterel federative, delor inferiăre ale tutulor corpurilor de I Der din altă parte justiţia cantonală să armată din ţerâ.	I crede nesuficientă din puntul de vedere
ţ De şi era forte multă lume, defilarea al dreptăţel. Cestiunea constă în faptul s a făcut în cea mai mare ordine. I că acum câţl-va ani în cantonul Tessin La acăstă defilare au asistat MM. LL. I a avut loc un mare şi sgomotos proces Regele şi Regina înconjurate de suitele politic, care p<5rtă caracterul acut al lor, domnii miniştrii, deputaţii şi sena- unei lupte între partidele politice locale toril, corpul diplomatic şi înalţii demni- — între liberalii şi clericalil-conservatorl. tari a! statului.	Tribunalul, compus din conservatori a
La ora 2 s a servit la şosea un prânej demonstrat în acăstă afacere o nedrep-răniţilor, veteranilor de Ia 48 şi delega- tate vădită faciă cu liberalii, protivnicil ţilor, la care MM. LL. aii bine-voit a a- lor politici. Faptul prin sine destul de s^s^a'	natural a produs totuşi o impresiune
Auguştiî suverani afi convorbit cu mal I grea asupra poporului elveţian, care a-mulţl răniţi, veterani luptători de la 481 tunel chiar s’a pronunţat pentru o re-şi delegaţi.	formă, menită a pune justiţia în afară
Săra oraşul a fost fărte splendid ilu- de fluctuaţiele politicei militante. Consi-roinat, MM. LL. s’aii preumblat prin mal J liti federal, basat pe tendinţele date pe multe strade, aclamate fiind cu entusi- faciă de către popor, a depus un proiect asm de popor şi apoi s’afi dus la şosea de lege, menit a remite tăte procesele spre a vedea focurile de artificii cari ah de caracter politic justiţiei federale ca reuşit pe deplin.	ultima instanţă. Consiliu federal adică
parlamentul elveţian, aşa (Jicănd, a primit proiectul în cestiune, dăr flind-că partidul conservator s’a pronunţat contra şi a adunat cele 5,000 de iscălituri trebuincidse pentru ce o lege votată de corpul legiuitor să fie supusă unei doua votări directe a poporului, acăstă lege se va vota acum de către tăte cantănele.
După o cumpănire seriăsă a atitudi-nel poporului până în momentul de faţă se păte tjice aprăpe cu siguranţă, că legea în cestiune va fl respinsă. Căuşele sunt următărele: partidul clerical-con servator respinge proiectul din punctul de vedere al intereselor proprii compromise, în acest partid vor vota radicalii, cari se luptă din resputerl în contra cen-tralisaţiel şi prevăd cu mare dreptate, ăre care micşorare a drepturilor cantonale autonome. Dăr aceste două partide totuşi nu pot da majoritatea trebuin-ciăsă pentru ca legea să fie respinsă.
Resolvarea cestiune! se află cu totulh în mâinele duşmanilor de prin provincie al biurocraţiel cantonale şi ce este drept numărul acestor duşmani e fărte mare, Acest element va da partidelor sus-ci-tate unite pentru acest cas preponde-rinţa cerută.
Proiectul de lege privitor la procesele politice, declară radicalii, are mari incon-venienţă, mărind prerogativele puterel federale şi desvoltând biurocraţia centrală, care nu dă de loc garanţiile dorite de imparţialitate. Consiliul federala are şi elfi fisionomia sea politică, care pote să T împingă pe aceiaşi pantă fatală a parţialităţii, p2 C-are se crede că sunt adesea ori împinse guvernele cad tonale, şi pe când ah triumfat la Tessin conservatorii, tot asemenea şanse vor avea democraţii în cas dăcă legea pro pusă de consiliul federal va fl adoptată.
RUSIA ŞI AUSTRIA
Presa rusă nu încetăză a se ocupa cu vo-iagiul archiducelul Rudolf şi archiducese!
Stefania. fiarele oficiose sunt în general destul de reservate, dăr ţliarul lui Katkoff, acest enfant terrible al reacţionarilor ruşi tună şi fulgeră.
Să aruncăm şi uol o privire superficială asupra atitudine! reciproce a ambelor puteri, cari împresor ţăra nostră din două părţi apuse.
După trecerea egemoniel germane la casa prusiană. Austria, împinsă de geniul lui Bismarck a fost nevoită a-şî arunca privirile sele spre Orient, căci Încetând de a fi germană acest imperii! e forţat a deveni federalist, pentru un moment dăcă nu prii- ruse oficiciăse cu atâta violinţă.
„casei Habsburghese în peninsula Balcanică.
Şi apoi mal departe :
„Suntem dintr’acel cari se lupta fi adesea „ori cu politica prea domolă a bătrânului „nostru cancelar GorciakofT; am vorbit „multe în acăstă privinţă, pe timpul ulti-„mulul resbel, şi dăcă nu ne am pronunţat „în ceea-ce privesce ocnparea Constantiuo-„ poleiul, apoi acăsta numai şi numai, pen-„tru că vocea năstră ar fi remas fără re-„8unef. A(}I e târziii, şi cel cari voiesc sft „consume responsabilitatea unei moşcenire „ruinate s’o scie că vor fi amar judecaţi „«le Rusia în viitorul el."
In viitorul nostru articol vom urma cu analisa cestiune! ridicată de către fiarele
*
* *
Partidul lucrătorilor cantonului Bern cunoscut sub numele de Arbeitebund ’şî a publicat programul său de cereri faţă cu alegerile cantonale cari se vor face în ţliua de 21 Maiu viitor. Iată cele cinci puncte din acăstă programă:
1.	înfiinţarea tribunalelor de arbitri p*ntiu judecarea proceseloru între patroni şi lucrători: acăsta pe basă că pentru a judeca aceste procese nu trebuiesc atâte cunoscinţe juridice, cât este indispensabilă esperienţa (Jilnică pe a cest teren.
2.	Micşorarea greutăţilor de imposite ce impovărăză poporul sărac, şi desfiinţarea deplină a impositului asupra averilor, de un venit mal jos de 1,000 fr. (în loc de 600 fr.); mărirea pedepselor pentru defrodanţl l) până la gradulh de Zuchthaus (munca silnică).
3.	Distribuirea mijlocelor pentru învăţământul primar de către stat tutnror şcolarilor de prin scolele primare.
4.	Crearea scălelor speciale, obligatorii pentru tinerii de la 19—20 ani şi
5.	Asigurarea obligatorie îri contra bă-elor a lucrătorilor şi pentru înmormântarea gratuită.
Aceste sunt cererile pe care le-a pus în mandatul imperativ al representan-tuiul săfi marele partid alb lucrătorilor din Elveţia.	lh. C.
1) Adică cel ca; ÎTasetmd venitul real ji deelar perceptorilor un venit ilasoriti mult mal mie.
formă, apoi cel puţin prin tendinţe. învederat este că nu simpatia către casa habs-burghesă a făcut pe principele de Bismarck să împingă Austria pe acăstă cale; omenii de stat nu sunt absolut de loc înzestraţi cu virtuţile simplilor muritori.
Cestiunea să pune altmintrelea; căci mulţumită frământărilor, cari ah sleit forţele statelor latine, Germania adi n’are în Eu ropa un alt protivnic de cât Rusia, acăreî forţă esterioră se află concentrată în caracterul el de stat puraminte slav. Voind a oţeli însă arma în contra acestui stat care este menit a se opune planului măreţ pentru rasa germană a geniului săfi modern, principele de Bismarck găsi acăstă armă îu statul austriac, atât de umilit de Prusia în anul 1866. Marele om de stat de la Berlin propagă ideia modernă de stat celor din Viena, el esplică omenilor politici a! Austriei, că pentru mântuirea unul stat modern necesară este o >dpîă mântuitore, în jurul căreia să se concentreze sforţarea poporuiaî, cârti îi com pune. Aşa fiind, Austria ne mal putând concura cu Prusia pe terenul pur german după opinia de stat a principelui de Bis marck, se află forţată a-şl crea semnifica ţiunea politică în federalism, acăsta cu atât mal mult cu cât dualismul nu e de cât un fruct şubred al revoluţiunel maghiare de la 1848. Austria împinsă dăr spre Orient, diplomaţia germană ţintesce două lucruri primo a debarasa Prusia de un concurent pe terenul egemoniel germane şi apoi secundo a transforma imperiul habsburghes într’o armă puternică în contra Rusiei. Pri mul pas în acestă politică a dat rodele săle, pe timpul congresului de la Berlin, unde Rusia a fost greu lovită în visurile săle de cucerire, a căror prima literă a fost tratatul de la St. Stefano, rupt şi călcat în piciore fără mare genă de puterile europene
Dăr principele Bismark nu s’a oprit aci, nu s’a mulţumit cu triumful repurtat. Marele om de stat mal avea a sfârîma inerţia Austriei şi a o împinge pe o cale nouă de activitate, deschisă abia de armata rusă în mersul şefi spre Gonstantinopole. Acest din urmă pas a fost atins prin alipirea la imperiul Austriac a Bosniei şi Herzegovinel Aceste (lise să cităm aci o bucată, ce găsim în (liarul rus Moscotvshie Wiedo-mosti unde d, Kastcoff cu turbarea sea o-biclnuită tornă peste nevinovata Austrie veninul condeiului şefi, atât de iubit în Rusia:
„Pe cât a fost de resbeluic congresul de „la Berlin, pe cât acăstă întrunire a ple-„n’potenţiarelor Europei purta caracterul „ameninţător, tot acelaş caracter de cucerire, de şi într’o formă paclnică, portă ai^i „şi voiagiul viitărel pereche domnitore a
FOIŢA „TELEGRAFULUI"
HENRI CONSCIENCE
io
ECUNOSGINTÂ
(Înlocuitorul în armată)
In luna următăre, făcu să i se voteze de Senat o nouă recrutare de 350 mii ămenl, şi, fiind câ'I era peste putinţă să găsăscă atâţia soldaţi in limitele iegel. se luă şi tinerii cari nu trebuiai! să tragă la sorţi de cât tocmai după douî ani. Frica şi plângerile erafi generale; câcl după ultimul resbel, care costase viăţa la aprăpe o jumătate mi lion de ămenl, nimeni nu se mal îndoia că cel înrolaţi erai! duşi la o adevărată măcelărie, şi ori cine prevedea că nici unul dintre aceia cari făcăfi parte din mulţimea ac-eea ce se numea carne de tun nu va scăpa de la o morte sigură.	i
DIJY ŢARA
O crimă la Iaşi. Citim următărele în ţliarul local Liberalul:
„In noptea de 8 — 9 a. c., pe câmpul învecinat cu biserica St. Ştefan din mahalaua Muntenimea de jos, s’a săvârşit o crima oribilă :
„Fostul epistat Cristofor Fialcovski, înar-mânduse cu un mare cuţit de bucătărie, îşi înşală amanta, o duce în câmpul sus menţionat; ajuns acolo, ’I dădu două lovituri de cuţit la şoldul stâng, şi patru în partea drăptă a gâtului dintre care cele două din urmă afi fost mortale.
„Criminalul s’a dat singur în mâna poliţiei, mărturisindu-şl fapta.
„Motivul Căre l’ar fi împins să săvârsăscă acăstă crimă, (Jice el: este că pretinsa sea metresă intrând în relaţiunl amorose cu un
altul vaU .*» pârăsescă."
•
O bandă de tâlhari. —In comuna Bor-lescî, plasa Bistriţa, judeţul Neamţu, s’a descoperit o bandă de 11 tâlhari compusă din indivizi tineri de la 17 până la 23 ani. Iu contra lor s’afi găsit ore-carl probe pentru următărele tâlhării: afi prădat Ia drum în câmp pe un călugăr Doroftel, contra căruia aâ întrebuinţat arme; afi prădat pe nisce cărăuşi de droburl de sare; pe un loc-cuitor din comuna Borlescî de 4 merţe po-puşol. In năptea de 22 —23 Aprilie trecut, afi maltrat, servindu-se de arme cu foc şi de topăre, pe nisce plutaşi la malul Bistriţei, pe care i-afi jefuit; tot el au prăd-it şi o stână de pe moşia Borlescî.
ACTE OFICIALE
D. Alexandru V. Cociaj, fost poliţaiu, este nnmit in postul de poliţaii! al oraşului Brăila, în local d-lui I<5n Era. Popovicî.'demisionat.
X
Oficiantul 'clasa 111 Ioneacu^Păuu se confirmă oficiant manipulant la oficiul Horez; iăr oficiantul raaninnlant do la oficiul Pleşoia, Necşulea Marcu, ao confirmă oficiant elasa 111.
----------•»—— ------------
BULETIN1 JURIDIC
(Judecăţi Americane)
Calâfi fara de voie
Afacerea pe care o vom povesti e de domeniul istoriei ciudate a moravurilor americane. Ea e pusă din nou în vedere cu ocasia morţii la Londra în septămâna rrecută a eroului eî, Carol Wideman. Acest om era un tip forte curios de a-venturar simpatic, şi viaţa lui a fost un vecinie roman.
Născut din căsătoria morganatică a prinţului de Salm-Kyrburg cu o cântâ-
Cu tătă emoţiunea generală, Bernard şi Veronica nu se găndăh de cât la a-morul lor. Şi îndătâ ce prima impresi-uDe a acestor mari evenimente se mal potoli puţin, tinerii reîncepură să facă totul pentru a aduce pe părinţii lor la o înţelegere. Bernard întâlnise pe dom-nişâra Wouters m grădină; nu indrâsni ănsă să ’I vorbescă căci era împreună cu tatăl el, şi observase cât se schimbase şi cât devenise de palidă Bieta copilă a-meninţa să cadă bolnavă.
Acăsta iî sfâşia şi mal mult ânima şi se reîntdrse repede a casă, pentru a se arunca la genuchil tatălui săh şi a’I implora mila în favorea sea şi a Vero-nichil.
Doctorul, fărte adânc mişcat, promisese să mal facă o încercare ia d. Wouters. Nu putea să dea ceea ce acesta cerea, dăr se hotărise să mal mărăscă puţin sacrificiul săfi. Dăcă acăstă probă supremă de buna sea voinţă nu ar fi în stare să triumfeze contra resistenţel tatălui Veronichi, apoi atunci trebuia să părăsăscă orl-ce speranţă.
Doctorul se duse la d. Wouters pen-
tru a mal face acăstă din urmă încercare, şi trecuseră două ore de când el plecase de acasă în acest scop.
Bernard şedea înaintea focului cu sora lui, căci era o ^i frigurăsă din luna lai Martie. Muma lor lucra lângă dânşii la o mâsă ; şi forte des arunca o privire tristă asupra fiului el.
Tânărul, în adevăr, nu părea de loc a avea o mare încredere în resultatul noului demers al tatălui săh. Respinsese chiar cuvintele consolatâre şi încuragiă rile surorel săle şi privia cu un aer gânditor la focul care ardea în sobă.
In fine, învins de greutatea gândirilor săle durerose, lâsâitsăT scape un strigăt năbuşit, şi <|ise făcând o mişcare de nerăbdare.
—	Dumnezeul meu 1 Dumnezeul meii 1 cât sunt de nenorocit!
—	Copilul meii, nu te desola, îl <|ise muma lui. Fi! cu judecată. Nu scii, nu este aşa, dăcă tatăl tăfi nu va reuşi de astă-dâtă.
—	O! scumpa mea'mamă, cum poţi vorbi ast-fel ? răspunse el cu tristeţă. Cunăscem nestrămutatele condiţiunî puse
de d. Wouters. Tata nu voesce să pri-măscă aceste condiţiunî şi s’a dus la d. Wouters ca să’î repete, refusul săh.
Cum ar putea der să răuşăscă?
—	Dăr, Bernard, nu considera situaţiu-nea mal gravă de cum..este, .întrerupse d-na Christiaans. Tatăl tău va face încă un noii sacrificifi
—Fii însă bine convinsă, mamă, că a-cest sacrificifi este de tot neîndestulător : d. Wouters va da din umeri şi va repeta cruda sea sentenţă. De sigur, tata este stăpân şi eu trebue să mă supun hotăiireî săle; der credî, mamă, că face tetul pentru a feri pe fiul săfi de o desperare vecinică?
D-na Christiaans, uimită, se sculâpn piciăre.
—	Au^itu-l’am bine? strigă ea cu o voce supărată. Bernard, acuşi pe bunul tăfi tată ? Nenorocitule, suferinţa tenace să'ţî per<|î minţile.
—	C ! mamă, iertă-mă 1 Este fără în-doiâlă o cugetare culpabilă. Scifi că tata are o animă generăsă şi că mă iubesce
mult.... şi cu tote acestea, de ce mă
condamnă la o viâţă de durere, pe cât
timp păte cumpăra cu bani fericirea mea.
—	I se cere imposibilul.
—	Scifi că i se cere un mare sacrificifi ; cu tăte acestea, mamă, păte să ’lfi facă.
—	Adică da, îl ar fi cu putinţă, dăcă ar putea să consimtă să dea tot ce are,
tot, înţelegi bine fiul meii! — tot ce avem, şi să ne condamne, pe sora ta şi pe mine, să îndurăm sărăcia. In căt mă privesce pe mine; ram rugat nu odată, cu lacrămilet.în ochi, să nu se gândăscă la mine şi să nu se ocupe de cât de fericirea tea. Buna tea soră a făcut acelaş lucru. Dăr el «Jice că Dumnezeii îl a prescrie o dătorie, aceea de a ne asigura la toţi într’un mod egal viitorul nostru ai tutora.
—	Ce fel! nu are încredere in ânima mea; se îndoesce de recunoscinţa şi de iubirea mea! tânărul dând din cap şi oftând din ânimă. Voit! deveni bogat în parte, graţiă banilor voştri şi sacrifl-cielor văstre, şi aş putea suferi ăre ca să vă lipsâscă ceva, ca vre-una din dorinţele văstre să nu se împlinâscă? V'aţI teme ăre de sărăcie, pe când fiul vostru
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
m
râţă engleză., d-ra Wideman, el sosise, pe la 1865, la Paris, cu o avere de două miliăne, care-I cursese printre degete-Plecase apoi în America, unde esercitase meşteşugurile cele mal felurite şi fu succesiv medic, lucrător de mine, îmbălsă-rnător, gazetar, etc., etc. La fle-care moment, el îşi primejduia pielea In vre-o combinaţie extra-ordinară, şi ca prin minune reVbni în Europa.
Intre istoriile al căror eroii a fost el, ăcă una din cele mal ciudate:
La 1864, d. Wideman făcea parte din-tr’o câtă de cercetători de aur compusă diu vre-o patru-^ecl de inşi. Erafi îu cea mal mare parte 6menl fără căpătâi. De a-aceea şeful bandei redactase un codice teribil care pedepsea cu morte pe toţi cel-ce ar fi lovit în interesele asociaţiei.
Nu trecuseră cincl-spre-^ece <£ile de când erafi în campaniă, şi unul din minori fu arestat în momentul când fugea împreună cu banii căpităniei. Era un anume Gordon, fost judecător de pace la San-Francisco şi dat afară. Imediat el trecu înaintea unei Curţi improvisate. Fiind-că nu era chip să minţă, el mărturisi tot. In urmare, el fu condamnat la spciiţlurare, ceea-ce că nu-1 miscaşe de loc. Rămânea de sciut cine era se fie însărcinat cu esecuţia ; se trase la sorţ* şi Wideman trase biletul fatal.
tec de loc. Mare servicifi ’ml-al face cu
asta...
- Primesc, atunci! răspunse Gordon.
T6te se petrecură de minune, după acest program aşa de simplu. Gordon, după ce strânse mâna călâulul săfl, îşi făcu singur pregătirile pedepsei, aşe(Jâ frânghia, se Jegâ de gât, dădu pinteni caluluf, şi rămase spânzurat la o destul de mare înălţime, făcând o strâmbătură atât de urîtă, în cât Wide-man o apucâ !a g6nă din nofi spre lagăr, ducânduşl calul săfi şi pe al spânzuratului.
îndată ce sosi, el povesti cu multe amănunte că gâtuise pe hoţ, nu fără a-I da consolările religiei. II felicitară, şi căpitanul voi să mărgă singur ca să văZă cum se e-secutase acăstă lucrare delicată. Plecâ deci cu Wideman. Dăr, spre legitima mirare a acestuia, spânzuratul nu mal era acolo. Mâ-nile nefiindu-l legate, el se apucase de frânghie, se suise pe crengă şi fugise. In locul săfi, în spânZurătdre, lăsase lui Wideman un bilet prin care ÎI spunea că plecase „căci avea nisce afaceri grabnice" şi în care îl ruga să-I ierte.
Wideman fu nevoit să facă nisce mărturisiri depline, şi să plătâscă o amendă de două sute de dolari.
Cât despre Gordou, el îl găsi mal târgifi la New-York, unde se făcuse bancher, ş unde trebue să se afle şi astâZ*-
Wideman era tare încurcat. Făcuse, în vieţa sea, lucruri forte escentrice; ei se însurare de mal multe ori şi se despărţise, era cât pe aci să fie scopit de Peile-Roşiî, căZuse cu un tren Intr’ui} rîft, şi eşise viQ dintr’ânsul, etc., dăr nici o dată nu spân-Zurase pe cine-va. Bietul Gordou fu s,C£lâ care vMându’l aş» ieşit din fire, îl îmbărbăta :
—	EI, II spuse el, nu te mal speria aşa... o aă’ml întristezi ultimele momente. Fiindcă trebue să fac şi acăstă esperienţă, voi, cel puţin, s’o fac cât se pote cu mal mare bucurie. Cunosc, Ia patru mile d’aice, o pădurice frumosâ, unde ne vom afla forte bine. Haidem!
—	Patru mile! dăr e departe de tot! observă Wideman.
—	El, ne vom duce călări, răspunse viitorul spânZurat... Iţi dafi parola mea de o-năre că nu voiu căuta să fug. Cere acesta căpitanului, nu pote să-ml refuze astă ultimă plăcere.
Lucrul nu întimpinâ greutăţi, şi căpitanul, ca om bine crescut, se grăbi să îm-plindscă acăstă dorinţă. Perchisiţionară pe osândit, spre a se încredinţa că nu avea nici o armă. Wideman luâ un revolver şi o frânghie bună, şi amândoul plecară la treap. Era o vreme minunată, copacii erafi înfloriţi. Şi sorele ar fi înveselit chiar pe un cioclu, aşa strălucia. De aceea pacientul începu a şuera un cântec de beţie. Wideman era, de sigur, mult mal îngrijat de cât dânsul:
—	Scil, ÎI spuse el de o dată, răfi lucru m!-a mal venit pe cap î
—	D’apol mie! răspunse condamnatul.
—	Nu te gândescl de cât la dumneta, Zise Wideman cu supărare... Şi totuşi s’ar putea Întocmi lucrurile epre mulţămirea nos-tră a amândurora. De cenute-al spânZura singur ?
—	Hîm! cum? întrebă Gordon.
—1 Forte lesne! esclamâ Wideman, en-tusiasmat de ideia ce-I venise... Lăgă frânghia de o crăngă mare şi ţl-o petrece în jurul gâtului, după cete vel fi suit pe cal... Dâ-I apoi pinteni, dobitocul îţi fuge dintre piciore, şi rămâi agăţat fără ca să m’ames-

Wâmnl&rt
A Iţi rrtaV fi
AAiU* jţ/UPCU jJuk,Ou
tot aşa de ciudate, cari Iul Wiedeman*i st păreau fărte firescl. Dăr acăsta e de a juni ca să arate că omul care a fost îngropa Zilele trecute nu era ordinar de loc.
Oaston Vassy.
La ce se gândesc fetele
Acăstă istorie ml-a fost povestită de o domnişoră. Dăcă aţi adăoga pe lângă frumuseţea povestirel şi gingăşia povestitorel, v’aţl închipui ce plăcere ml-a produs acestă nara-ţie şi puterea cu care mi să întipăriră chiar cuvintele în minte.
Vişineauu tatăl e unulfi din cel mal serioşi consilieri al uneia din curţile nostro de apel diu provincie.
Vişineanu fiul ’l nemulţămise într’atâta, în cât bietul om (tatăl, nu fiul) renunţase a mal ieşi în lume, ceea-ce e multfi mal crudfi pentru unii omfi de legi care nu se pote păzi, din pricina profesiei, de a fre-cuenta pe pungaşi, celfi puţin în pretorifi. Da, d. Vişineanu-tatăl trăia îatr’o retragere voluntară. Intr’o ZL totuşi, celfi mal vechifi prieten al său, colegul săfi cel mal iubit, veni şi’l rugă ferbinte de a asista la iogodua fiicei săle. Să presupun că acestă prieten să numea Cireşescu, ier pe fiica sea Anghelica, pentru uşurinţa povestirii. Am uitat de almintrell, numele lorii autentice. Ceea-ce e sigur e că d-ra Anghelica era încântâtăre şi că era să iă pe sub-stitutul Cireşamară, untt tânără cu mari speranţe, care obţinuse deja opt sute ani de muncă silnică, douăzeci şi două văcurî de închi-sore, şi Z®ce mii de ani de supreveghiare, afară de amende, de cheltuell despăgubiri, interese, cu cari îmbuiba pe contimporanii săi între cele două mese, ca un fel de digestiv pentru sine şi de aperifiv pentru dânşii. Oh / ce limbă bună avea ca să trimită lumea la puşcărie! Acăstă calme a acusatoruluî publică era reservată pentru veculfi nostru şi e potrivită cu progresulfi instituţiilor năstre.
D. Vişineanu-tatăl nu îndrăsni să refuze-Soareaua fu de alt-mintrell încântătore, mul. ţămită zîmbetuluî d-rel Anghelica. Cireşamară se purtă bine şi făcu curte viitorel săle soţii, tocmai cât trebuesce; serios dăr nu bozumflat, îndatoritor dăr nu obrasnic, demn, cu un cuvânta, de cravata albă pe care mama sea chiar cu mâinele iei i-o legase pe gâtul lui plin de rechizitorii. Lumii totă i se păru Încântător, şi complimentase pe d. Cireşescu pentru alegerea ce o făcuse. Dăr, nu neîndemânatic, cum suntfi pretutindeni, grefierul Cerneleanu (dracu să mă iă de se numea aşa) întrebă pe d. Vi-şinescu ce mal face fiul săfi.—Nu’mî vorbiţi despre dânsul, respunse cu durere con-siliarul. Şi fiind-că, cu tăte că se scusa, drăcosul de Cernelescu lăsa să se înţelăgă marea sea curiositate, tatăl furiindu-se des-voltă amănunţit tot ce avea de reproşaţi! fiului săfi, condamnând cu asprime neorîn-duita lui viăţă, părăsirea unei cariere obţinută prin muncă, pentru gazetăria revoluţionară şi lupta pentru prostii, luarea unor amante nedemne, plăcerea prea mare pentru cafe-chantante, totu ce i se părea, în fine, monstruos din puntulfi de vedere alfi bunului simţ şi al demnităţii.
Şi, fiind că discursulfi acesta ÎI stricase cheful, el îşi luă nopte bună de la ospeţl şi plecă mal desperat de cât ori când.
A doua Zi, Cireşescu ÎI făcu visită la o Joră în care n’avea otnGcîu!	vedea.
Şi ei avea G	fic mortfi; elfi luă
mâna colegului săfi ş’o strânse în tăcere.
—	Prietene, ce al făcut! îl Zise el încet.
—	Efi? răspunse Vişineanu îngrijat.
—	Tot ce-al spus ieri despre fiul tăfi, a fost auZit de fiica mea Angela.
-Şi?
—	Şi ml-a spus după un ceas că nu se va mărita cât va trăi de cât cu dânsul, şi aZl-diminâţă, degăba cu tote rugămintele mele, tot a scris bietului Cireşamară că nu mal vrea să-l ia de bărbat.
Nu ţi spun sfârşitul povestirii celor doui părinţi. E destul se scil că d-ra Anghelica stărui şi că astă-^I se numesce d na Vişineanu.
—	Trebue se recunăsceţl, Zis® Trănca-flenca care ascultase şi el, că fetele afi gusturi forte ciudate şi o mare perversitate de aplecări.
—Aşi conchide cu totul alt-fel, prietine, îl răspunseifi efi. Iubirea curăţeniei de suflet, a celor ce se lepădă de prejudiţiî, a eroismului în vieţa civilă, e mare într’ân-sele. Nu mustra femeile pentru ceea-ce e mal nobil într’ânsele: regretul idealului şi iubirea desmoştenituluî. Iubirea lor e, pentru cei ce vrednici sunt, ca un fel de al douilea botez. Ea ÎI înalţă şi-î sprijinesce.
Al. Paigrot
întâmplări din Capitala
Călcat de tren. —De ce se culcase Chi-riţă Niculae şi cu alţi soldaţi tocmai pe calea ferată ?.... DumneZefi scie; să vede că e maî mole pentra unii de a dormi pe şine şi pe pietriş de cât pe iarbă. Insă faptul e că acest soldat a fost călcat, de o maşină care manevra, peste o mână, pe care l-a rupt-o cu totul. Nenorocitulfi băiat se află la spitalul militar.
—x—
Rătăcită. — O fetiţă de vre-o patru ani a fost găsită, rătăcită pe strada Berzil. Ea n’a putut să spue locul unde locuia şi a fost condusă la secţia 26, unde nebăgătorii de sămâ părinţi o pot găsi.
Accident.—Ioniţă Petre şi Iancu Laehe, duol muncitori ce lucrafi la o bina din calea Victoriei, au fost îngropaţi în sfârămă-turile unul zid ce a căZut peste dânşii. Ef sunt greii răniţi la cap şi se află în curo spitalului Colţea,
—x —
Misterele căsătoriei. — Aflăm' că în curând va veni în judecata tribunalului corecţional de Ilfov o afacere forte scabrosă, care pote fi înscrisă sub capitulul nostru al „Misterelor căsătoriei."
E vorba despre un tânăr, care s’a căsătorit cu o bătrână ca de 60 de ani, pentru câte-va Z®ciml de mii de lei pe care acesta ÎI avea. Bătrâna se vede că n’a fost de loc satisfăcută de soţul el, care numai era tânăr de cât prin micul număr al anilor, şi de aceea s’a hotărât să căra divorţul bazându-şl cererea tocmai pe acăstă ne-deplinătate a bărbatului său.
Acestă din urmă e înfuriat focii pe bătrâna lui soţie, şi a declarat că se va opune din răsputeri în contra divorţului săfi de cele câte-va Zecimi de mii.
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUÎ (Agenţia Eavas)
Londra, 22 Maiu. — The Times afla că espediţia din Sudan nu e îaca decisă în mua iGriGG,!, iZ ţî	C?™?!ecţ e 2ata.
Londra, 22 Maiu. — Camera Comunelor —Respuinjeuu h no! întrebări asupra Con-ferenţel egiptene, d-1 Gladsione repetă că cabinetul engles adheră la basele programului deja menţionate, base pe cari nici o putere nu caută a le'schimba. Adaugă că guvernul nu va consimţi nici o detă la restabilirea controlului de duol al cărui e-fect ar fi desastros.
Roma, 22 Maifi.— Senatul.— Cu ocasia discuţiei bugetului ministerului de estonie, d. Mancini răspuuZând la mal multe interpelări, declară, în privinţa golfului de la Assab în marea roşie, că Italia n’are trebuinţă de colonii politice, dăr numai de colonii comerciale. Italia nu trebue să se des-intereseze de evenimentele ce se îadepli-. nesc împrejurul el; ea dă concursul el în tot-d’auna când e vorba d’a deschide la tote ţările beneficiele civilisaţiel şi ale comer-ciuluî.
D. Mancini anunţă că tote puterile, afară de două, afi aderat la propunerile unei conferinţe pentru elaborarea unei codificări internaţionale relativă la esecuţia hotărîrilor străine; acestă conferinţă se va intruni la Roma în Noembre viitor.
Ministrul afacerilor străine Z‘ce terminând că guvernul italian persistă în prin-cipiele cari afi dirigeat până acum politica sea străină şi care tinde a îmbunătăţi merefi raporturile cordiale ce esistă între Italia şi tote puterile. Legăturile pre-ţiose ce întreţine cu unele dintre ele sunt necesare Ia complecta siguranţă a Italiei, în acelaşi timp ca o garanţie pentru Europa d’a se bucura de beneficiele păcel; aceste legături, folosită re tutor Puterilor, nu sunt ameninţătore pentru nici una din ele. Guvernul va fi îa tot d’a-uaa un observator sincer al tratatelor, şi e decis, nu numai a menţine ordinea publică în năuntru, dăr asemenea a impiedica ori-ce atentat neconsiderat şi tote manifestările sediţiose cari ar putea compromite bunele relaţii internaţionale ale Italiei. (Vil aplaude).
Sofia, 22 Maifi. — Baronul Hirsch, concesionarul drumurilor de fer otomane, a a-dresat companiei drumului de fer din Vama Ruşciuk o scrisore, care a produs în Bulgaria o impresie supărătore. Făcând a valora vederile guvernului din Vieua, baronul Hirchs declară că cu tote angajamentele între guvernulfi bulgarii şi compania concesionară a liniei Varna-Rusciuk, acesta nu va putea fi liberată Bulgariei înaintea construcţiuneî şi dârei în esploatare a bu-
căţel de drum de ferii bulgar legând drumurile de fer sârbe şl otomane.
Se consideră în cercurile nostre guvernamentale că acăstă scrisore a baronului Hirsch pot compromite pentru Bulgaria e-secutarea convenţiunel de patru.
Constanţinopole, 21 Mal, Cale indirectă. Se asigură că lordul Dufferiu, în răspunsul la depeşa Porţel cerând întinderea programei conferinţei, îl va comunica aZ* o depeşă a lordulurGranville [menţinând programul conferinţei în limitele cestiunel financiare.
întrunirea conferinţei e în general considerată ca îndoită.
Mahmoud-Mamet 'paşa,"unul dhfcondum-naţil procesului Midhat, a murit de tif" la Taif.
ROMA 1<1A
PRIMARI^ COMUNEI CONSTANŢA
—*X —
PUBLICAŢIE
Locul comunei situat pe strada Marcu Aurelifi, îq dosul clădirilor din piaţa Independenţei, având vedere spre mare-împărţindu-se în 11 loturi din cari: un lot de 172 metri pătraţi, unul de 271 metri, unul de 300 metri şi 8 a 250 metri, s’a hotărît a se vinde prin licitaţie. Condiţiele vânZârel sunt :
Concurenţii spre a fi admişi la licitaţie vor depune o garanţie de 100 lei.
Cumpărătorii acestor locuri, în termen de o lună după aprobarea adjudecaţiel, le vor îngrădi; în cas contrar, eî vor fi supuşi la o despăgubire către comună a câte 20 lei pe c^i pentru cele d’ântâifi trei qile trecute de la espirarea termenului, patru-Zecî lei pe Z* pentru alte trei <|ile următore. Dăcă nici după aceste două termene nu vor îngrădi locurile, atunci comuna le va îngrădi pe comp-tul proprietarului.
Construcţiile pe aceste locuri se vor face înapoi cu 4 metri de la alinierea stradeî Marcu Aureliu; locul până la stradă se va reserva pendru grădină dinaintea caselor.
Licitaţia va avea loc la 18 Maifi viitor, anul curent. Ofertele, cari vor trebui să fie sigilate, conform lege! eomptabili-tăţeî generale, se vor primi până la o-relele 3 p. m. când se va procede la deschiderea lor şi la constatarea resul-tatulul. Adjudecaţia nu va rămânea definitivă de cât decă se va aproba de consiliul comunal şi ministerul de interne.
NAŢIONALA
Societate generala d’asigur. in Bucuros e
Recolta anului trocut a fost bântuită în mod simţitor de grindină. Dăcă pagubele nu se resimt atât de agricultori, acăsta se dătoresce numai asigurărilor.
Naţionala, cu totă mărimea daunelor, a reuşit a mulţumi pe clienţii săi daunaţl prin despăgubiri ier pe ceM-alţl fâcându-I să participe la câştigul realisaf.
Şi estimp recolta este mult ameninţată de grindină. Agronomii prevăZ&orî nu lasă Ia voia întâmplărei munca lor. Publicul asigurător care a avut ocasiune a vedea Naţionala la lucru, scie în ce^mod ea ’şl a împlinit detoriele el, şi suntem siguri că ne va arăta şi estimp încrederea asigurând productele în contra grindine! la „Naţio-nala“ prin agenţii din provincie [său prin subsemnata Direcţiunea Generală
Str. Caro] I, Nr. 9
I
a cărui fericire veţi fi rescumpărat-o prin averea vâstră, ar trăi în bogăţie ? Mamă, a te îndoi ast-fel de iubirea mea, însem-neză a-ml sdrobi ânima de durere I
— A1 Bernard, respunse d-na Chris-tiaans. Scifibinecă, dăcă ar depinde numai de tine, am putea să ne lipsim de tâtă averea nâştră fără grije ; dăr durerea 'ţi întunecă spiritul şi te împedică de a vedea limpede lucrurile ast-fel cum sunt. O dâtă însurat, nu vel fi singur stăpân, şi n’aî putea, dupe inima tea, să dispui liber de o avere care va aparţine şi socieî tăie... Dăcă, mal târdiu, ar trebui să ne ajuţi... O! nu îndrăsnesc să’ţî spun termenul de care tatăl tău se servă... apoi acăsta ar fi ca o pomană pentru care soţia ta ar trebui să dea merefi consimţimântul eî. Tatăl tăfi a lucrat mult din tinereţea sea pentru a §1 asigura o posiţiune care să ’I permită să trăiăscă bine ! Nu simţi, fiul meii cât de mult nobilul şi mândrul săfi caracter trebue să se tămă de un asemenea pericol ? Acum tot mal muncesce şi pote să ne procure totul necesar pentru
a trăi bine; dăr dăcă nenorocirea ar voi ca el să cadă bolnav la pat...
—	AI dreptate, mamă; aşa este, sunt nebun! murmură tânărul ct ;un aer sombru.
—	Şi gândesce-te, Bernard, că, de maî mulţi ani tatăl tăfi visăză. pentru dânsul o viăţă mal puţin laboriâsă. Cugetă că la bătrâneţe să se odihnăscă şi să petrăcă timpul cultivănd flori şi plante ’ŞI-a sacrificat acest vis, şi primesce fără nici o obiecţiune obligaţiunea de a munci până la sfîrşitul vieţel lui... pentru iubirea, şi numai pentru iubirea ce are pentru tine,
—	Desperarea orbesce pe om, Z>se Bernard. Sunt nedrept faciă cu tata D-zeu sfi-mî ierte rătăcirea mea 1 Nu, nu, ori care ar fi sortea mea, rămân recunoscător nobilului meii tată pentru inexprimabila sea bunătate.
—	Nu te lăsa ca descurajarea să te predomine, fiul meu, cine păte să scie? Pote că tatăl tăfi vine cu o veste bună,
—	Este peste putinţă, mamă. Nu maî am nici o speranţă. Pote că aş primi cu resemnaţiune nenorocirea mea, dăcă n'aş
avea merefi înaintea ochilor mei imaginea bunel şi sărmanei Veronica. Gân-deşce-te că ea ar putea să cadă bolnavă la pat şi să şi m6ră 1 acăstă teribilă j ideiă mă face să 'ml pierd minţile.
—	Tăcere ! Zise d-na Cristiaans: vom sci numai de cât resultatul. Mi se pare că aud paşii tatălui tăfi.
Tânărul se sculă în piciore, tremurând de frică şi de speranţă. AuZia în sală un sgomot ciudat, în mijlocul căruia i se părea că distinge nu numai vocea tatălui săfi dăr încă şi aceea a Yeroni-chi. Nu se înşela el ore? Ce putea ore să însemneze visita amicei lui? Inima îl bătea cu violenţă, şi era atât de mişcat, în cât trebui să se sprijine de un scaun ca să nu cadă.
Uşa se deschise a'o dâtă. Doctorul a-lergă spre fiul săfi cu braţele deschise-’l strânse la ânima lui şi ’I Zise cu bucurie.
—	Bernard, Bernard, mulţumesce lui D-zefi 7i fii vesel. Veronica devine soţia ta.
Tânărul începu să plângă de bucuriei imbrăcişă pe tatăl săfi cu căldură mur-j
murând cuvinte confuse de recunoscinţă şi de iubire.
După doctorul intraseră’şi d. Wouters, cu fiica sea. Acăsta înaintă spre d-na Cristiaans, scoţând un ţipăt de triumf o luâ de gât şi o îmbrăţişa cu căldură repetându-I cu iubire dulcele nume de mamă. Ea sărută de asemenea şi pe tânăra Caterină, numind-o sora el.
Bernard lăsă pe tatăl său şi esclamă, cu mâinele întinse:
—	Veronico! Veronico 1
—	Bernard ! Bernard / răspunse ea venind spre densul până în mijlocul casei. O! Sunt nebună de fericire! Dulcea nostră speranţă se va realisa! Cât de bun este D-Zefi pentru noi!
Făcură amândoul o mişcare ca şi cum ar fi voit să se arunce unul în braţele celui-l’alt,.. un simţimânt de pudore însă reţinu pe tânăra fată. Luă mâinele logodnicului eî le strânse tare în ale eî şi '1 privi în tăcere. Sufletele lor strălu-ciafi în ochii lor; privirile ce se schimbaţi între ei Ziceafi mal multfi de cât nisce lungi discursuri.
Neguţătorul de vinuri, de ordinar atât
de rece şi nesimţitor în ceea ce privesce cestiunile de ânimă, se simţi forte tare mişcat văZead estrema bucurie a tutu-lor asistenţilor. Acăstă emoţiune '1 am-barase.
Pentru ca să ’şl o ascundă şi să 'şl o pătă înăbuşi, se apropiă de tineri şi Zise glumind:
— Dăr ce staţi unul în facia altuia privindu-vă numai, ca şi cum v’aţl maî îndoui încă de fericirea vostră ? Aide, Bernard, arătă o mai mare încredere. Peste câte-va săptămâni iubita mea Veronica va deveni socia tea. Dă'î celfi puţin sărutarea ce se dă la logodnă.
Şi îi împinse rîZând pe unul în braţele celul-l'alt, şi bătu din palme când îl văZu, fericiţi şi tremurând, dându’şl prima sărutare.
Traducţiune de Cober.
[Va urma.)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
TOMA ŢA CIU
fNo. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe (Jiua de 11 Maifl 1884.
5°/° Rentâ amortisabilS		Curaj). 947.	Vând 957* 947»
6“/o Renta română perpetnS. . . .	937.	
6°Io Obl. de stat		977.	98 7s
67. » Căile fer. r«m. regale. . .	103	104
57. » Municipale		84 7»	85 7.
10 > Casri pensinnilorfl 300 1.	228	233
57. Scrisuri funciare rntale . . .	937» 1047»	94
77. » » ....		1057.
&°lo » > Urbane . . .	907.	91
67, » » >	99*/,	1007»
77. » » ....	1037* 317,	104
Impr. cn prime Bncnreecl 201. Bnc. .		33 7»
Acţ iencel Naţionale a Rom. 5001. . » Credit. Mob. Rom. 2601. .	U25	1450
	208	211
» » Rom. de constrnc. 5001. .	292	295
» » de asig. Daeia-Rom. 3001. .	1 40	345
. . > Naţională 2001. . .	236	239
DIVERSE		
Aur contra Argint		3 %	3 7,
. » Bilete de Bancă. . . .	3 7 ■	3 7
Florin Wal. Anstr	,	2 08	2 09 7*
Mărci Germane		123	1 25
Bancnote francese. ....	997»	1007.
LUDOVIC CIREŞANU
tâmplar
Face cunoscut onor. public că efectuâză tot felul de Jalujele, cu preciul redus de lei 12 bucata. — Bucurescî, Strada Puţu cu apă rece No. 12.
Reparaţiunî efectuiază cu preciurile pe jumătate._____ ______ _____
l# ST fel A DE prăvâliele cu mal W ţlll&fftff E multe încăperi din Calea Grivitza îs o. 117 ce dau venit a-nual de 3000 lei nuoî şi deosebit pentru cumpărător un bun avantagifi.
OliflTlHI fpQllpPOQ aT®nd d'Dlome P«nt.n lim-UUlllu li flliuDuU bele francesâ şi germană, cunoscând 51 limba română, bnnă pianistă, doresce a intra ca institntdre într'o familie s’au ca damă de companie, A se adresa, Strada Dorobanţilor, No. 71, de la orele 11 dimineţa până la 3 p. m.
CAMPINA
BAI MINERALE SULFUROASE _____________NATURALE__________________
Limfatism, scrofule, bole de pele. sifilis, reumatim, paralisil vechi, bole nervose, inflaturl interne, bole de femei. Forte folositore copiilor.
Stagiunea 1 Iunie, 15 Septembre- Distr acţiuni, restaurant, musica
Pentru informaţii la Dr. N, Garoflid in Ploescl. Dr. M. V. Georgescn in Câmpina.
ASTKMUL'CATARRHUL
Vindecaţi prin ŢIGARETELE ESPIC. 2 fr. cutia.
OPBESSIUNILE, TUSA, EROCNA, NEVRALGIA.
PARIS: Vinderea en ;rro« :	„,f_ JR! fis K» X G , ros Salnt-T.a*are, 128.
A exiffo acCsta semnătură pe fie care eiffaretâ.
Deposite In Buntiresci : IJroşneria J. Ovessu. — In Jaţi : Farmacii, Fra;li Ronyil.
cd
CD
-f—*
Cd
Agenţie de Anunciurl în România
RECLAME SI 1NSERTIRNI, COMISSION SI INCASSARI
B1UROU.-Strada Regală No. 10.-BUCURESCI.
Aceasta Agenţie primesce orl-ce anunciurl pentru fiarele din Capitală, din districte şi din streinâtate. Prin învoielele ce le are cu mai toate fiarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura persoanelor doritoare de a face anunciurl, un rabat însemnat.
__ Directeri : Ch BRAILOITJ & 'PIL L PAPPAZOGLU.
Jjjmncinrile pentru jiarnl Telegraful se primesc ţi la acestâ Airenţio.
BRONŞITE, TUSE, CATARHE PULMONARE, § GUTURAIURI ţf degâî, OPTICA, ASTHMĂ.
însănătoşire repede si sigura prin	9
PICATURI LIVONIENNE
(îfi nr T3> ITT TCT* nr* nr- "ie* _ -nr-m v> -v»	8».
V-oT»'*-»*
Ce XMOXUexXJR-lPKMXlXÎX
Compoziţie de Creozot, Gudron de Norvegia fi Balsam de Tolu,
Producţinnea aceasta, sigură spre a vindeca radicai toate boalele căilor de respiraţie, e recomandată de celebrităţile medicale, ca singură eficace.
Prin această doctorie, nu ntrnaî că stomahul nu se osteneşte, dar se întăreşte, 80 reconşfiţne şi printr’ănsa se deşteaptă pofta de măncare: o?.îs deu» picâtfiiî, dimineaţa şi seara, sunt de ajuns, spre a birui cele mai grele cazuri.
Deposit principal: TROUETTE-PERRET, 165, rue Saifii-Ântolde, l»ARIS
ş> in principalele farmacii.
A se pretinde timbrul guvernului frances pe flacon, in scopul de-a evita contrafacerea.
“O
ZZ
CT"
o"

S9Q	un căţel alb cu puţine
Oi	pete galbine tunsă In
partea de dindărăt, aurind la numele Blanc.
Cel care l’a găsit aduce sâă a anuuţa pe proprietar în strada Fântânei No. 71, uude va primi o Dună recompensa.
La Cârnăţăria &
a furnă-toria d-nel
Emma Hipper din Rnsciuk se caută două ajutâre (călfl) Care pricepe meşteşugul pe deplin, se p6te angaja numai de cât.
01311111 menajera:
Specială în tot soiul de Dulceţuri, Vişinate, Murături, Conserve etc. şi tot ce depinde de menagiul casei. Doresce a se angaja unde va avea trebuinţă. Adresa : Str. Plevnel No. 129,
De arendat
precum şi a treia
o parte die moşia Vlă-daiă, districtul Mehedinţi ţ. »	parte din moşia Greci
districtul Romanaţî. Cu începere de la 23 Aprilie anul viitor. Pentru amândouă a se adresa Calea Victoriei No. H8 Bucurescî
S=1
întreprinderea Bametrica
Strada Academiei, 25.
Aduce cu onăre la cunos-cinţa P. T. publicului că a in trodus acum din nofi Maşini pneumatice atât mari cât şi mici sistemul cel mal perfecţionat, cu care curăţirea Latrinelor se face în câte-va minute In mod hygienic şi forte practic, prompt, sigură şi iără sgomor, fără odore şi murdărie.
Aceste maşini sunt apro bate de către onor. Consiliu de Hygienă şi capacitatea lor constatată de onor. Primărie.
Preciurile fârte reduse. Pentru o Maşină mică 0,80 numai 12. Pentru o Maşină mare, capacitate 1 */* m. c l. n. 20.
Âdministratinnea.
LICOAREA DAMELORU
CU BASA D’AOtiMONINE
PREPARATA DE CĂTRE D. ENJOLRAS
Pharmacist în Lion.
Acăstă. licăre este recomandată damelor obosite prin sânge şi pentru a preveni tdte bălele la care sunt espnse o femeie : Bdlâ de matriţă, pierderi, dureri, derangeamente, stei elitate, consecinţe de naştere, vârstă critică, etc. Se viude în tăte farmaciile, 3 franci cu cartea ce acompaniază fie-care flacon.
Deposit în Bucurescî, la Drogueria J. Qvessa
SCOLA SUPERIORA DE PHARMACIE
DIN PARIS
MEDALIE DE ARGENTU
E. GUYOT
GOUDRON GDYOT
GOUDRONULU GUYOT Inlocuiesce cu folosii multe tisane mal multu seu mai puţinii inerte, în caşuri de guturaiurî,bronchite, tuse, cataroiurî, şi, în considerarea proprietâţilorii sele antiseptice, acestă băutură trebuc se se recomănde mal speciale în timp! de epidemii, de cholerâ, de diaree, de friguri ş’alte afecţiuni de felulu acesta.
GOUDRONULU GUYOT se ’ntrebuinteză cu isbendă în urmetdriele băle.
BRONCHITE PHTISIE PLAM AN ARIE GUTURAIURI TUSE STARUITORE IRITAREA PEPTULUI TUSE MAGARESCA DURERI DE GITU CATARULU BESICEI
lle înrinwa f unacasăcu2etage Aliouiriau (8 odăi) în Sinaia
lăngă podul Peleş şoseaua Palatului regal, A se adiesa la d-nu Iî, Hupe Bucuresci. Strada Popa-Tatu Nr 10.	6 — 2—5
		i			——					tX3
ao ■+——1 cd	vffNoul^ D I I I P A P 1 A	■—A
H co	hotku D L! L u M n 1 n	bs
g=j s CLO a C_D OO	Acest Hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate cu totulti din nnfl. AsSRISRes posedă şi untt mare Restaurant cu totfi felulfl de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Yisitatoril pot găsi un Grajdiă pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu Preciurî forte moderate. Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin mulţămiţl, impun ând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.	cm S’ cm «=>.
r ^	JP'OXlJ	2
!!! In patru $ile !!!
NU VA MAI FI BĂTĂTURI
întrebuinţând FYLOSFOBO R0S1
Lei 1.50 flaconul mare.
îndestulător pentru 3 persdne
!a

>
Adevăratulu goudron de Guyot, părtă pe etichetei semnătura inventorului in trei colori.

re**
Bl
Li Streinâtate la principalele Pharmacu.
Un flacon de Thilos-
UOl LlliUdi l fobi Rossi a fost destul de a’ml stârpi bătăturile mele de cari sufereâm de multă vteme fără a mă putea tămădui pentru care vă mulţumesc din suflet.
Caracal, 1884.	Sache Şoiculescu.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandrin, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", Bucuresci.
Cererile din provincii se fac la administraţia giarulul Necesarul Bucuresci.
MM Julie Mihaiu
Renumita Chiromantistă şi phisionomistă său ghieitorea după ştiinţa de mistere şi destinul personelor prin căutarea palmei, s’a mutat din strada Victoria vechi în (str. Popa Tatu No. 78, lângă plăpâmar) de la orele 8 diminâţa până la 9 ore săra.
0 cămătărie şi afumătorie
Aranjată complect cu totul şi lucrând forte bine, să vinde cu un preţ moderat din causă de morte,	Emma Hiper.
la Rnsciuc
Loteria artelor
la Palatul de Industrie din Paris
Tragerea definitivă e fixată la 30 Iunie vtitor. Acăstă tragere coprinde donă milione franci de loturi, plăti bile în argint la Banca Franciel, îm părţite ast-fel: Un mare câştig de o jumătate milion franci, un câştigi) de 200,000 fr.; 4 câştiguri de 100,000 fr.; 4 câştiguri de 50,000 fr.; 8 câştiguri de 25,000 fr.; 20 câştiguri de 10,000 fr.; 100 câştiguri de 1000 franci; 400 câştiguri de 500 fr.
Freci iii lut e 1 li
A adresa suma costului biletelor ce rute în numerar, ces sau mandat la d. Henri Avenel, director general al lo
teriel, la Palatul de industrie, la Paris
Citiţi!!
Specialităţi proprii Aiessandriii
Gudron vegetal	™
rel de piept, tusei provenită In urma gu turaiulul, iritaţiunl ale pieptului, astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc.—Cu o lingură din acest gudron pus într'o litră de apă, formezi apă de păcură, care se pote da cu mult succes a copiii, contra bolelor mal sus indicate Pentru adulţi se ea o lingură de Gudron în apă sacharată sâă lapte dulce 2—3 ori pe (ji. Preţul lei 1,50 flaconul mare.
Giocoladă
febrifuga, tenie a şi preser-vativa. E cunoscut greutatea cu care se dă copiilor medicamente şi mal ales China.— Aceste pastile conţinând chinină sunt lesne de luaa de cel mal răs-tăţat copil — având un gust delicios — specific contra frigurilor şi ca preservativ.
O cutie 24 bucăţi lei 1,50.
Pastile Alessaudriu *£$&££
Specific contra bălelor de gât, maladiilor!! vocale, inflamaţiunilor şi ulceraţiunilor gurel anginelor, scorbutulul şi salivaţiunilor mer curiale. —Acest remediu e forte precios Oratorilor, Profesorilor şi Cântăreţilor, uşurâză emisiunea vocel şi temperâză ostenâla gâtuiri. Preţul unei cutii lei 2,50.
Vin de China î'ţm'C K:
cu Colomba, fi. 2,50; cu Malaga flac. 1. 3 In o ţâră ca a nostră, unde frigurile de tot soiul, sub diferite forme ’şi-a găsit lo cui buh pentru a face victime, e bine a se întrebuinţa, dâca nu (jGnic, cel puţin din timp în timp. Vinul de China pentru a vă preserva în contra frigurilor, a fortifia pe convalescenţi, sâu a reconstitui personele slăbite prin prea multă muncă. — Pentru co pil jumătate păhăruţ, pentru adulţi un pă hâruţ dimineţa şi sera, sâă înaintea mesei sâu după prescriptiunea d-lor doctori, cum vor găsi cu cale.
PflOlB fl8 BllCăfil “taîw4etoS£i
med. sup., prin Farmacopea dela 1863 şi cea de la 1874, a decis ca avantagios prepa rarea acestor pilule tot-d’auna prospete.
Tote lucrările de medicină iudică iodura de fer, contra afecţiunilor chlorotice. scro-fulose, tuberculose (culori palide, humori reci, phtisie), Leucorheă (Polă albă) Amenorrheă Menstruaţie oprita sâti dificila), etc. Acesta este un escelent forti-fiant pentru temperamentele limfatice, slabe sa ti dificile. Preciul peutru 100 pilule lei 3,75 pentru 50 lei 2
„Santa Maria“ HG iUGllDOQ Triplă destila ţiunea plantei prospită cu alcohol de vin pur.
Medicament nepărat trebuincios îu fie ce casă. — Cu o linguriţă din acest alcohol pusă într’o câşcă de apă face apă de Me-lissa. —In cafea câte-va picături suplinesce cu pristosinţă coniacu care pe lângă că nu are nici o aromă, dâr forte adesea şi mai tote coniacurile sunt preparate cu alcohole răii alese. Preciul 2 lei.
Ooudein-Tolu. —
Remediu plăcut con tra tusei. Preţul unei cutii 1. 1,50.
Pastile gumase
fio Phinc OTinmotinc pentru a reda puterea pSruluI slăbit, împedicând nu numai căderea, ddr iiliullilu HG UlllUa fliUliidliuu îl face a şi cresce. De 2-3 ori pe sept&mână sdra cu e periuţă muiată
• - -	-	■ iei 4.
in acăstă tinctură so frdeă nelea carului. Flaconul mic lei 1.50; împătrit
Apa Colonia Traian
Flaconul lei 2.
aentru tnaleti mtistă şi băl.
Pudra Crlicero-Oriza
pentru a albi, răcori şi înfrăgesa pielea. Cutia 1 lefi şi 50 b.

Nu ?oin considera ca preparate ale mele de cât ce vor purta semnătura de mal jos ;i timbrul Farmaciei.
Depositul pentru tdtă ţâra la Farmacia Română, Calea Victoriei, 77,	cBj-'Ă led&Qndtiic
(Cişmeaua Roşie) Bucuresci.
Se espediaza in tâte punctele ţerii, contra-Mandat postai. De la 10 lei în sus
embalaj nu se socotesce, în jos 50 bani.
un profesor
Având diplomă de la Universitatea din Genua, doresce să dea lecţiunl de limba italiană şi piano-forte, acasă ca şi la domiciliul săti. CondiţiunI favorabile. Adresa la administraţia acestui şiar.
6-3-1.
In strada Car ol No. 16 in Bucuresci s’a deschis sus firma Giovanni Fantin & Comp., un mare magasin italian de specialitate: cuţite, fdrfed şi brice unde »Se ascute şi se drege ori ce obiect tăetor cu cea mai mare precisinne^i^CDjOTţnrile^cete maî moderate.»
De Închiriat
came re sofragi-rie^bueătărie magazie de lemne curte spaţiosă şi grădină Strada Scaune Nr. 21.	5-2—3
De vemjare
Două mori nuoi perfecţionate, fiecare cu câte două petre de 44 ţo-lurl, pâtrâ francesă, putând măcina treî-(jecl baniţe maximum pe oră, construcţie îndoită de cele-l’alte.
DE VENŞARE
O machină de facerea cărămidel cu o putere de opt sâă <jece cal, având 24 tiparurl pentru cărămizi găurite, cărămizi de pavagiurî şi olone de învelitore, putânda face 1600 cărămizi ordinare pe oră cu ajutorul a trei omeni şi patru băeţl soft fete.
Pentru amândouă a se adresa la atelierulQ de contrucţie George Paul, la Buzău, în facia Găreî.
5-2—1.
De închiriat
In strada Lucacl No. 38 bis, 5 camere cu antre, bucătărie, pivniţă* puţ, grădină şi curte singură.
*T6te aceste specialităţi se găsesc şi la Farmacia Brinâuşi-isimnlcea*
Mărci Românesc!, Taxa de Plată şi Cărţi poştale usate, cu preciurile cele mal convenabile. A se adresa la dd. Marcus & Gross, Brăila.
Uj papapl verde ie Brasilia
Şe află de vânzare. A se adresa la subsemnatul pe Calea Griviţeî, 111. ______________________Slichting.
!! AU SOSIT!!
Flori! Flori! Flori!
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se pâte avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori forte variate, de cel mal mare efect,de o creştere uşoră, şi de o sigură înflorire, atât pentuu ghiveciu cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o îngrijire specială.
Se vinde în Bucuresci la farmacia I. A, Ciura strada Lipscani, la d. Marin Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Admi-nistraţiunea giarulul Necesarul strada Bre-zoianu No. 32. Bucuresci.
Epitropia Aşezămintelor Brâicoveiesci
Pentru aprovisionarea spitalulu Brâncovenescî, cu articolele de băcănie nesesaril la hrana bolnavilor pe timp de un an, se va ţine lici-taţiune publică în cancelaria epitro-piel In ţjiua de 18 Maitl viitor.
Condiţiunile de aprovisionare se pot vedea la <jisa cancelaria în tdte filele de lucru de la orele 10 — 1
Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţiune vor fi însoţiţi de o garanţie de 500 lei._____	___
oeoniobile şi 13 al oz e

I î?.\

X B—I
i-H?
o

— BUCURESCI -
41. Strada Academiei, 41
CASA STEINER
m £PH L EE
— BUCURESCI —
41. Strada Academiei, 41
CASA STEINER
Singurul agent pentru tâta România al fabricei
ItUSTON PROCTOR & CNIE
LINCOLN (Anglia)
Roagă pe onor. public care poresce să ’1 onoreze în acest an cu ordinele sâle de a i le da mal curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşinelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
CU PBECIUBÎ FOARTE EPTINE Semănători cu mâna ori cu vitele, Vînturătorl, Grăpl, Rar iţe, Iriorî şi Pompe
Batoze d© Porumb
Academiei No. 24.
DUMINICA lă MAIU 1884
ABONAMENTE
pentru capitală
IN BUCURESCI 81 DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ANUL XV No. 3595
Pentru un an .	.
ş6so luni . trei „ .
Lei 24 » 12 „ 7
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . .	. LeI 30
„	ş6se luni...........15
»	trei „ . . . .	8
PENTRU STREINfiTATE
Pentru un an............Lei 40
* ş6se luni ...	„ 20
» trei „ . . . .	„12
Abonamente se fac la 1 si 15 a fle-cârel Ion!
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCJURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e rospunsabili.
Epistolele nefrancaie serefusă; ar-ticolil nepublicaţi se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franola. Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Micoud, 81 Fleet Street. E. C. London.
Austria.HassenJdewcrfit Comp.Wien. Ungaria. D. Merite Wiest, in Buda-Pest. Servitenplatz.
Redacţiunea Strada Regală ÎSTo. 15.
Director politic, I. C. EUNDESCU
Administraţia Str, Academiei No. 24.
AYIS
Comitetul societatei TIPOGRAFIA TE-LEGRAPHULUI invita pe d. Radu Patar-laglanu, casierul, a depune în termen de 48 ore socotelile acestei societăţi la comitet, strada Regala No. 15. spre a cunâsce situaţiunea şi a sci cum se urmeze pe viitor.
SCIIU TELEGRAFICE
(După (Rarele str&ine)
Cernăuţi, 22 Maiu. — Dupe hotărîrea luată de profesorii universitari, d’a pe-tiţiona pentru strămutarea Universităţii în altă localitate, consiliariî municipali Wixler, Pittey şi Kiipul ah rugat pe primar să dea cea mal mare atenţinne acestei afaceri, căci nu e potrivit a se privi cu nepăsare strămutarea Universităţii din Cernăuţi. Universitatea e nu talisman pe care consiliul municipal e dător să-l pă^dscă; acăsta va trebui să şl pue t6te silinţele pentru ca Universitatea să rămâie. Propunerea celor trei consilieri a fost primită cu aplause sgo-mot6so.
Lemberg’, 22 Maiu — Kurier Lwowski demonstră într’un articol de fond, că Universitatea din Cernăuţi nu pote trăi ca Universitate germană, de 6re-ce po poraţiunea Bucovinei e în maioritate ru tănă şi romană. Universitatea nu va pu tea înflori de cât atunci când cursurile se vor face in limba română săh rutănă
Cluj, 22 Maib. — Fiind oprită de poliţie d’a se întruni în oraş, tinerimea universitară ungurăscă s’a adunat în pădurea Heja. Aci s’a citit şi primit pe-tiţiunile către minister şi senatul Universităţii. Pentru vacanţe s’aii ales un comitet esecutiv compus din 20 membri; cu acăsta mişcarea pare închisă.
Berlin, 22 Maift. — Impărătăsa Rusiei a trecut năptea prin Berlin; la gară o ascepta împăratul Wilhelm, care a pri mit’o în modul cel mal cordial.
Conservatorii şi Centrul s’au înţeles asupra unor modificări la legea pentru asigurarea contra accidentelor; acăstă lege va avea deci o maioritate conser-vatăre-clericală.
Paris, 22 Maiu. — Ministrul marinei belegrafiâ generalului Millot să îmbarce pe infanteriştil-marinî pa vasul care plecă la Madagascar. Temps pune în îndoială scirea că mărfurile străine vor plăti la intrarea în Tonking 25 la sută.
Mal multe (ţiare anunţă că principele Victor Napoleon ’şl a luat o locuinţă deosebit, ceea ce ar însemna că e certat cu tatăl săh principele Jerome. Liberte anunţă că principele Victor se va duce în curând la Londra pentru a vi-sita pe împărătăsa Eugenia.
Niş, 22 Maitt.— Erî s’a deschis parlamentul. Distursul tronului accentuiăză bunele relaţiunî cu streinătatea, dovezile de prietenie primite de rege la Ham-burg din partea împăratului Wilhelm şi visita archiduceluî Rudolf; condamnând cu energie mişcarea care a sdruncinat Serbia nu de mult, regele mulţumesce pentru dovezile de simpatie primite în aceste timpuri grele. Mesagiul enumără apoi proiectele de lege ce vor veni în desbaterea Scupcinel, legi trebuitore pentru consolidarea ordine!.
Bruxeles, 22 Maiă. — Regele Olandei care se află de câte-va Zile aci, a avut o convorbire secretă cu regele Leopold al Belgiei, în cabinetul de lucru al acestuia. Săra s’a dat o frumosă serbare.
Londra, 22 Maiu.— Negociările dintre Francia şi Anglia merg forte încet. Se Zice că principele Bismarck a intervenit esprimând opiniunea că programa propusă de Anglia nu e de loc înţelăptă. Financele Egiptului stau în legătură cu politica, cu ordinea şi liniscea Egiptului; restabilirea ordine! e prima dătorie a Angliei şi pentru acăsta nu mal era ne voie de Conferinţă. Acăstă opiniune a cancelarului a fost comunicată confidenţial lordului Granville.
A se vedea Ultime Seirî pe pag. IT.
Londra, 22 Maiă. — Pali Mall Gazciie Zice că espediţiunea pentru liberarea, Chartumulul se va face pe la începutul tămneî, afară de caşul dacă G-ordon va învinge pe Mahdi până atunci şi va reuşi să scotă garnisănele; în acest cas nu mal e nevoie de espediţiune. Decă Gor-don va fi însă bătut şi garnisonele se vor preda, espediţiunea va trebui să se facă pentru a garanta Cairo în contra Mahdiuluî, care ameninţă deja Egiptul de sus. Espediţiunea va consta din cel puţin 10,000 dmenî. ţfiarul ’şî esprimă părerea de răfi că guvernul n’a hotărîtu mal de mult o espediţiune în Sudan ; acum comandantul acestei espediţiunl va fi nevoit so 'şi deschidă drumul cu forţa, de 6re ce mai tote triburile, vă-Z&nd că Anglia nu se mişcă, aă trecută la duşman. — Din isvor demn de credinţă se asigură că Anglia a propus Turciei să coopereze la espediţiunea de tămnâ, sub ore-carl condiţiunl privităre la ocuparea unor puncte şi la durata a-cestel ocupări. Se ascăptă răspunsul Sultanului.
BDCDBE8GL SÂMBĂTĂ. 12 MAIU
Nu este patriot acela care vor-besce despre patriotism, ci acela care face acte patriotice. Eticheta nu face vinul bun, ci vinul bun face e~ ticheta.
Cel de la foia oposiţiuneî coalişate, după cum vedem, nu cred ast fel. Pentru el, decă cine-va îşi dă titul de patriot, el a şi devenit. In ma-gasinul d-ior dăcă vă presintă o butelia de apă din mocirla Cişmigiu şi vă spune că este vin de Drăgăşanî, trebue să o beţi cu t(5tă încrederea.
Etichetă şi ârăşî etichetă. La a-ceştî bmenî spoiala jdcă primul rol, ăr fondul nimic.
Ei strigă că sunt liberali, şi cândh vinu la putere sugrumă libertăţile publice, ăr când sunt în oposiţiune combat pe adevăraţii liberali.
EI strigă patriotism şi tacti acte dăcă nu de trădători aî intereselor naţionale, dăr cel puţin de uneltitorî spre a îngreuia mersul statului românii.
La 1870, văzând că partidul liberal venise la putere prin voinţa naţională şi că el va sta mult timpii susţinut de naţiune, aii alergat la u-neltirî mizerabile. Profitând de unu simţimănt natural al poporului roma», simţimentul recunoştinţei că-
studenţî şi chiar la copil. Cu el făcură un scandal la Atheneu şi pe urmă în piaţa teatrului.
Acăsta nu era însă destul. Scandaluri de felul acesta nu le aduce folosul asceptat. Căutară o ocasiune de felul celei din 1871 pentru a provoca intervenţiunea unul stat vecin.
Ocasiunea veni. Studenţii unguri de la Cluj maltratară pe studenţii români cari sărbătoreaţi memorabila Zi de 3 Maiti când, la 1848, românii de peste CarpaţI îşi afirmară drepturile lor.
Acest fapt în tr’adevăr mâhni pe orî-ce român, căci acest fapt în loc să calmeZe spiritele fraţilor nostriî, mal răfi păte să le întărite.
Ocasiunea dăr era minunată şi uneltirile începură.
Studenţii români din Capitală se strânseră într’o sală ore-care, unde veniră mal mulţi membrii al societăţii Garpatii şi câţl-va redactori de pe la unele Ziare spre a face şi subscrie un protest către Gasetta Transilvaniei şi o încuragiare studenţilor de la Cluj. Aci, între altele, se puse şi chestiunea unei manifestări la casa legaţiuneî austro-ungare. Membrii societăţii Carpaţii combătură acăstă ideiă subt cuvăntti că dăcă studenţii unguri ah procedat într’un mod sălbatic, noi, cari suntem un popor civilisat, trebue să ne arătăm superiori cu totul lor. E destul numai o manifestare de simpatie către studenţii români din Cluj. Un redactor de la România şi secretarul săii, însă, stâruiră în ideia unei manifestări la legaţiunea austro-un-gară din Bucureşti.
Adunarea se împărţi în două tabere şi se împrăsciâ.
A doua Zi manifestarea se făcu, nu însă sgomotosă, nici ostilă propriu Zis. Câţî-va studenţi trecură pe strada unde locuesce ministru Austro-Ungar cântând Deşteptă române şi unii din el strigară: Trăiască Austria, trăiască România, trăiască studenţii români de peste CarpaţI şi jos ungurii.
Cel de la făia coalisaţilor creZură că 'şi-ah ajuns scopul. EI nu vorbiră nici un cuvânt despre purtarea studenţilor unguri, nici nu’I desapro-bară nici nu spuseră că ah făcut bine, dâr scriseră aceste rîndurî în numărul lor de astăzi:
„Se Zice că întreg corpul diplomatic, prin decanul Soleyman bey, ministru plenipotenţiar al Turciei, a înfăţişat guvernului o adresă prin care îşi esprimă pe de o parte părerea de răh pentru manifestarea făcută alaltâ-ierî de către studenţi în facia legaţiuneî austro-ungare, ier pe de altă parte constatând slăbiciunea şi nedibăcia poliţiei. Adresa îneheiâ cerând guvernului românesc
vre-o gravitate dre-care. Nici o provocare nu s’a făcut, nici o insultă nu s’a adus, nimeni n’a intrat în curtea legaţiuneî. Pentru ce atunci d. Mayr ar fi luat în serios acea preumblare pe stradă, pentru ce s’ar fi formalisat? Pentru ca să placă celor de la foia coaliţiuneî?
Noi nu credem.
tre Napoleon III şi Francia care devenise prada resbelulul, pe Cându
germanii sărbătoreah victoriele lor, f garanţii pe viitor pentru sicuranţa conservatorii şi liberalii sinceri asmuţiră mulţimea, săh mal bine tinerimea, şi acesta năvăli asupra acelora cari banchetuiah, sparseră gia-murile şi insultară pe unii dintr’înşil.
Representantul Germaniei, fără a ţine cont nici de aceste uneltiri nici de simţimântul poporului român, a-lergă la Palat şi pretinse schimbarea guvernului român în numele guvernului săh.
Ministrul preşedinte, înainte de a î se cere dimisiunea, care pbte nu ar fi fost cerută, dimisiona singur numai ca să nu creeze dificultăţi ţereî.
Ceea ce s’a petrecutu în urmă, se sciă.
Patrioţii de atunci voiră şi voesc încă a repeta şi acum aceleaşi fapte-
Ca şi atunci, ne putând conta pe cetăţeni maturi şi serioşi, alergară la
personală a-- corpului diplomatic.
Citind aceste infbrmaţiunî ale foiel conservatore, ne vine în minte proverbul : cui ’l-e fonie, codri viseţlă!
Domnia-lor, negreşit, se aşteptau la un asemenea denjers, de aceea ah publicat, de şi cif reservâ, asemenea ştiri.
Noi însă nu credem^ corpul diplomatic atât lipsit de tect-, în cât să facă treburile coalisaţilcp’. Din contra, cunbscem că toţi represiptanţil streini sunt omeni inteligenţi şi bărbaţi politici. El sciu dificultăţile ce întâmpină un guvern cu opoşiţiunile şi a-gitaţiunile interiore. ™ cunosc mal cu sâmă uneltirile din ţâra nostră cu ce scop se fac şi contra cui. Prin urmare nici urriulh, şi mal cu semă cel austro-jhngar, nu puteah se facă un ase/'căhea demers.
Potinduuă nici faptul nu a avut
Pe fie-care Zi !sosesc soirile câle mal îngriji ;ore despre starea internă a Rusiei. Ast-fel, trei guvernăminte, din cele mal întinse, sunt bântuite de fămete; măsir rile luate până acum de guvern s’au mărginit la anchetarea faptelor, lucru fărte puţin, ajutor forte slab pentru popo-raţiunea suferindă. Lipsa a făcut pe locui-terî să nu pătă semăna, de şi timpul potrivit pentru acăsta a sosit. Şi dăcă fo-metea e aşa de simţită acum, la începutul verel, ce va fi până la t<5mnă?
Toţi ămenil de bine sunt îngrijiţi de acest dureros eveniment, cere cu persistenţă se reproduce de câţi-va ani.
Manifestaţiunile revoluţionare ce de două-Zeci ani frământă Rusia, îşi găsesc complectarea în răua stare economică. Fără voe, ne vine în gând situaţiunea analogă a Franciel în ajunul lui 1789. Atunci ca şi acum spiritele erau turburate, teoriele cele mal diferite pasionau lumea, şi ca încoronare lipsa şi ruina economica, care dete lovitura de graţie organisâril putrede a monarchieî absolute.
Ce se va întâmpla în Rusia, în viito-cel mal apropiat? Iâtă o întrebare care dă mult de gândit patrioţilor ruşi.
Cestiunea de căpetenie, care frământă în momentul de faciă societatea cultă din Rusia, constă în avântul reacţionar, care, pornind din straturile de sus ale or-ganisaţiuueî autocrate a imperiului promită a sfârîma absolută or ce resultat a domniei reformatore trecute. Organi-saţiunea justiţiei, juriul, etc fiind introduse în Rusia pe la 1865 sunt aZî cu mare cinism reacţionar atacate de Monitorul oficial şi de gazetele oficiose, cari cer sus şi tare desfiinţarea juriului, de ore ce cred acăstă formă de justiţie ne-compatibilâ cu gradul de cultură aî poporului rus; asemenea să află atacată şi organisaţiunea Zemstvo care se consideră de duşmană a autocratismului.
T6te astea au înfiorat întru atât societatea rusă că un corent de terăre albă a cuprins pe toţi.
Din Petersburg se vestesce, că poliţia a descoperit că principiele revoluţionare ar fi fărte răspândite. Degajef, căpitan în statul major şi omorîtorul prefectului de poliţia Sudejkin, a stat ascuns mai mult timp în Novgorod, fiind ocrotit de ofiţerii brigadei a 22-a. S’a arestat loco tenentul de artilerie Satilof, fiul generalului Satilof. Fratele generalului, care e colonel, mergând la poliţiă’şi-a esprimat convingerea că nepotul săă nu e vinovat. „Nu crede acăsta, domnule colonel,“ a Zis prefectul poliţiei. „Dăcă n’am fi convinşi de culpabilitatea lui, nu ’l-am fi arestat.“ Degajef, după [omorîrea lui Sudejkin, a fugit la Paris. înainte de plecare, s’a întreţinut în Petersburg şi poliţia de şi a fost înştiinţată despre a-căsta, n’a luat nici o măsură, necreZend că Degajef ar fi fost atât de cutezător ca să se ascunZă în capitală. Degajef actualmente e în America şi guvernul Rusiei se gândesce a cere estradarea iul de la Statele Unite.
— In urma articolului din Pesta- Lloyd cu privire la scandal din Cluj, articol pe care T-am resumat, d. Mureşianu, redac torul Gazetei Transilvaniei, a trămis Ziarului ungur o telegramă prin care des-minte afirmaţiunea că în gazetă s’ar fi tipărit frasa : „biciuiţi pe unguri cu bice de foc". Asemenea frasă, adaogă d. Mureşianu, pune într’o lumină falsă politica Românilor.
Publicând acăstă telegramă, Pester Lloyd observă că autorul articolului va sci să spună de unde a luat acea frasă.
IKFORMAŢIUNt
Mâine, Duminică, 13 M I, la două ore vor începe pe hipodromul de la Bănăsa, alergările de primă-vără.
Majestăţile lor Regele şi Regina le vor onora cu presenţa lor.
Printre cele cinci alergări din program se află o alergare cu obstacole şi un premiu al damelor pentru care caii vor fi călăriţi de proprietarii lor în haine roşii de vânătore său în uniformă.
Două-Zeci şi douî de cal sunt înscrişi; din aceştia unii aă fost importaţi în pri-măvăra acăsta.
Un serviciu de opt omnibuse va funcţiona, de la 11 ore,între câmpul decurse şi capul calei Victoria. Preţul locurilor este de 30 şi 40 bani.
—	o—
Ieri, 11 Maiă, la orele 10 diminăţa, M. S. Regele, însoţit de adjutantul de serviciu, a mers la pavilionul de pe câmpul de tragere de Ia CotrocenI, unde era solemnitatea împărţire! premielor soldaţilor trăgători, cari s’aft distins anul acesta la concursul de tragere în ţintă.
La sosire, Regele a fost primit de d-nil generali Cernat, Creţeanu, G. Angelescu, A. Angelescu, RadovicI, Barotzi, E. Arion şi d-nil comandanţi al corpurilor aflaţi îu garnisonă.
Majestatea Sea, după ce a inspectată trupa, a intrat în pavilion unde d. general E. Arion T a presintat raportul şi a început apoi împărţirea premielor.
Distribuţia sfârşindu-se, trupa a defilat înaintea M. S. Regelui; iăr ia orele 10 şi jumătate, Maj. Sea, s’a întors la Palatul de la CotrocenI.
—o—
Maj. Şea Regina va pleca în luna Iulie la Montpellier unde 3e va ţine congresul obicinuit al societăţel felibrilor. Se Zice că Majestatea Sea Regina va face acest voiagift incognito.
Aflăm dintr’o sorginte positivă cum că este cu totul lipsit de adevăr sgo-motul răspândit de uunele fol din oposiţiune ce d. deputat M. Ghelmegianu va fi numit prefect al judeţului Mehedinţi.
—	o—
O ultimă vorbă în cestiunea presumatel demisionărî a primarului Galaţilor.
Posta a afirmat că Vocea Covurluiu-lui ar fi aceea ce ne trămite informaţii din Galaţi. Lucrul nu e esact. Informatorul nostru de acolo, care de multă vreme deja ne trămite şi lungi corespondenţe, e o persenâ independentă de Ziarele de acolo, şi în acelaşi timp e şi un om care se bucură de o meritată consideraţie în lumea gălăţănă.
Acestea în interesul adevărului.
—o —
La 5 Iuniă se va ţine licitaţie publică, la direcţiunea căilor ferate române, pentru construirea unei casarme în gara Sinaia.
—o—
La 30 Iunie 1884, stil noii, eso din vi-gâre taxele tarifului escepţional No. 2 al tarifului român-german.
Taxele traficului general, ale tarifelor escepţionale 3, 4 şi taxele pentru traficul de cereale cu staţiunile saxone din tariful român-german es din vigăre la 30 Septembre 1884.
—	o-
Făptui revoltător; scrie Posta din Galaţi, ce s’a petrecut la cătunulu Pardin, judeţul Tulcea, în Ziua de 28 Aprilie es-pirat şi despre care am scris şi noi câte-va rânduri, se adeveresce, de vreme ce d. colonel I. Murgescu, inspectorul porturilor se afla de câte-va Z>le ri Chilia-veche, unde suntem informaţi că anche-tâză acest fapt.
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAPHUL
O NOUA CALE FERATA
Dupe cum am anunţat la Infortnaţiuni, în Sibiii a’a ţinut o confereaţi cu privirea la construirea unei nuoî linii ferate care să unâscă, prin trecătorea Turnul-roş, Transilvania cu România. Publicăm dupe Pester Lloyd, resumatul acelei conferinţe :
„Partea ungară a acestei linii (lungime 34.41 kilometri) ar costa 3,324,000 florini şi ar putea fl terminată în duoî ani; partea Rîul-Vadului-Rîmnic (63.18 km.) s’ar putea construi cu 6,671,000 florini. Socotind cheltuielile de construire şi întreţinere pe kilometru, acâstă linie ar costa mult mal puţin de cat prima liniă transilvană şi de cat linia Braşov Predâl. Veniturile unei linii ar fi destul de însemnate pentru a da patru la sută procent asupra capitalului.
„Trecând de la amănuntele tehnice la îusemnătatea comercială şi economică, conferenţiarul ^ise:
România întrâgă, şi mai cu sâmă Oltenia e o regiune cu producţiune brută. Pământul e bun şi roditor, clima favorabilă, der relaţiunile industriale afi rămas îndărăt şi capitalul intelectual şi material pentru desvoltarea industriei lipsesce.
„In Transilvania, pământul e de con-diţiune mijlocie, clima aspră şi schim-bătâre. Industria casnică şi de fabrică e desvoltată până la ore-care punct; po-poraţiunea e muncitore şi economâ, a-plecată spre industrie. Productele primare ale României sunt căutate în Transilvania, şi produsele industriale transilvane găsesc un debuşetk în România şi în ţările dunărene. Der produsele din partea sud-vestică a Transilvaniei nu pot lupta din causa cheltuielilor de transport, cu cele din partea sud-ostică, şi nici măcar cu produsele germane care trec pe la Orşova,"
Din acâsta, conferenţiarul conchide că e de mare nevoie să se stabilâscă o le gătură de cale ferată pe la Turnu-roşu. Servmdu*se de datele statistice publicate de Camera de corner citi din Sibifi. d-sea arătă că acum, cu tăte că drumurile sunt fărte rele, relaţiunile sunt fre-cuente. S’au transportat pe acestă cale până la 120,000 metercentnerî pe an, în termenii media, într'unfl intervalfl de <|ece anî.
In ce privesce întreprinderea, conferenţiarul socăte că ea nu păte fi dusă la bun sfîrşit de cât de stat. Şi lucrul trebuie grăbit, încheie d-sea, dâcă nu voim ca produsele năstre industriale să fie înlocuite de altele.
Discursnrile pronunţate cn ocasiunea serliarei iilei de 10 Maia 1884
Diiouml d-lui D. Gr. Ghioa, presidentul Senatului Sire,
ţ)iua de 10 Maitt a devenit pentru toţi Românii Zi de o mare sărbătore naţională care amintesce evenimente gloriose petrecute sub domnia Majestăţei Vostre.
Cu acâstă ocasiune, Senatul se simte fericit a aduce înaintea Tronului omagiul simţimintelor sâle de iubire şi devotament.
Poporul român, credincios tradiţiunilor seie şi întărit prin exemplele ce i se dă de la înălţimea Tronului, va sci pururea să se menţie şi s6 stăruiâscă pe calea pro-păşirei paclnice, caro se deschide înaintea sea l8rgă şi	frumosă,	şi	să se ferescă	de
a se lăsa să	fie atras	pe	tărâmul agitaţiu-
nilor sterpe, care ar periclita resultatele măreţe obţinute dupe atâtea lupte şi îndelungă labâre.
Trăiâscă M. S. Regele!
Trăiâscă graţiosa nostră Regină!
Trâiâscă Dinastia română!
Dlsoursul d-lui general Leoa Presidentul Oamerei
Sire,
JDomnă,
Adunarea	deputaţilor,	vifi pătrunsă	de
însemnătatea	serbărei	de	astă-^i, care	ne
reamintesce trei mari date ale istoriei nos-tre naţionale la cari aţi presidat, vine a depune omagiele sale de respect, credinţă şi devotament pentru Majestăţile Vâstre.
Sire,
Pâmnă,
Rapresentaţiunea naţională şi poporul român ’şi vor aduce de-a pururea aminte că la 10 Maiă 1866, suindu-Vă Tron, aţi scăpat ţâra ameninţată de anarhie şi aţi consolidat pentru vecie unirea diotre noi; că la 10 Maiă 1877, naţiunea îmbărbătată de puternica Vâstră voinţă şi-a proclamat independenţa, care a redat poporului încrederea şi cousciinţa de sine şi ast-fel l-aţi putut conduce în urmă la victorii şi la glorie; că, în fine, la 10 Maiă 1881, punând pe Augusta Vostră frunte corona de j oţel, aţi împlinit nu numai dorinţa genera-1 ţiunei presinte, dâr visul de aur pentru care j aă luptat (jecimrde generaţiunl.
Aceste amintiri, Sire, redescâptă în ngl1
vechiul strigăt cu care s’aft aclamat aceste Zile mari în viâţa nâmului Român.
Trăiască Regele Carol 11
Trăiască graţiosa Regină Elisaveta.
Regele a respuns la aceste discursuri.
„Domnilor Senatori,
„Domnilor deputaţi,
„Ne simţim cu deosebire fericiţi de a vedea astă-<jl împregiurul nostru pe re-presentanţii Naţiunel, cari s’att grăbit a Ne aduce simţimintele lor de dragoste cu ocasia acestei <jile scumpe şi memorabile.
„Căldurosele cuvinte cu cari salutaţi, prin venerabilii d-vostre preşedinţi, acâstă însemnată aniversare, şi urările cu cari încălziţi inimele nostre ne umple de bucurie; ele sunt pentru noi un puternic îndemn pentru a păşi cu încredere înainte, având numai o ţintă, o dorinţă; demnitatea şi tăria ţârei, fericirea şi prosperitatea scumpului nostru popor.
„Astăzi, sunt 18 ani împliniţi, de când o mărinimâsă naţiune ’mi-a încredinţat destinele sâle.
„Fără a-ml ascunde marile răspunderi cari, încă forte tânăr şi fără esperienţă, luasem asupra Mea, am venit în mijlocul vostru atras prin o datorie sacră, prin o misiune frumâsă, şi cu hotărîrea nestrămutată a dobândi pentru România neatârnarea sea.
„De atunci am întimpinat împreună multe greutăţi, am trecut prin grele încercări, împărtăşind cu poporul ceasuri bune şi rele; însă, cu răbdare şi prin o înţelegere complectă, neturburată nici un moment, între naţiune şi tron, am ajuns a îndeplini fapte, cari, acum 18 ani, eraă privite numai ca nisce dulci visuri.
„Rog pe a tot puternicul ca ţâra să străbată de acum înainte o lungă cale de Ii-nisce şi prosperitate, spre a putea întemeia şi des voi ta ceea ce am câştigat prin muncă şi înţelepciune, cugetând cu toţii numai la fericirea scumpei nostre patrie."
Discursul d-lui N Fleva, primarul Capitalei
Sire,
Sunt 4‘le cari descâptă In inima popâre-lor sentimente înalte şi le amintesc evenimentele cele mal fericite ale vieţel lor. Ast-fel este $ua ce se sârbătoresce astăzi-
Dece Maitt amintesce tuturor românilor regenerarea patriei, îndeplinirea visului a-tâtor generaţiual trăite în răbdare şi îa suferinţe.
A fost dat Majestăţei Vostre să conducă cu succes lupta eroică şi să dobândâscâ, în fruntea bravei armate române, rangul şi consideraţiunea ce statul nostru are astăZl în lume.
Vitejia şi înţelepciunea Majestăţei Vostre, devotamentul şi caritatea Reginei pe acele timpuri grele, aă strîns şi mat mult legăturile ce unesc tronul cu naţiunea. Ea salută cu bucurie acestă di mare!
Comuna Capitalei şi delegaţii veniţi din tote unghiurile ţăret spre a lua parte la a-câstă fericită serbare se presintă înaintea Majestăţei Vostre încredinţând’o despre devotamentul şi iubirea poporului.
Trăiască Regele şi Regina României!
La aceste cuvinte Regele răspunde:
„Salutăm din tot sufletul pe delegaţii care aii alergat din tâte părţile ţârei în Capitala Regatului, pe răniţii cari au venit din plaiuri şi câmpii în mijlocul fraţilor lor de arme, spre a reînvia amintirile frumose legate de întreita aniversare de 10 Maiu, cari împodobesc d’a pururea istoria nostră.
„Bucuria cu cari România serbâZâ în fie-care an acâstă scumpă Zi este pentru Noi o dovedă cât de adânc s’a înrădăcinat în inimile tutulor Dinastia liber alâsă de popor.
„Nu mal puţin este întipărită în sufletul Nostru dragostea cu care am îmbrăţişat pământul româuesc din Ziua chiar când am pus piciorul pe dânsul.
„Am venit atunci în mijlocul vostru cu o credinţă nemărginită în viitor, cu o voinţă hotărîtă a lucra, a lupta şi a suferi chiar, spre a putea conduce scumpa nostră Românie la fericire şi mărire, şi a dobândi pentru ea un loc demn între Statele eu-iopene.
„Asiă-Zî putem privi cu bucurie şi mândrie timpurile grele ce am străbătut, şi sărbători cu inima voiosă a şâptea aniversare a independenţei şi a treia a încoro-nărel: rode strălucite ale unei munci neîncetate, datorite acelora cari au lucrat şi luptat cu mintea şi cu braţul la îndeplinirea dorinţelor Nostre cele mal scumpe.
„Regina şi Eă primim cu o vie mulţumire căldurosele urări ce Ne aduceţi şi pe cari primarul iubitei nostre Capitale Ni le rostesce aşa de bine în numele delegaţilor tutulor oraşelor şi judeţelor ţârei.
„Intorcându-vă la căminele vostre, vă rugăm a arăta tutulor din partene-Ne simţimintele Nostre de recenoscinţă, şi a spune că inimele Nostre sunt a pururea cu iubitul Nostru popor."
Directorul politic al foiei agită16re Ellen-zek are cutezanţa a declara personal în numărul de la 16 Maiîi, eă corectă a fost purtarea tinerime! maghiare din Cluj, ba încă prea moderată.
Etă ce răspunde la insinuările grosolane, Ziarul de frunte al confraţilor noştri de peste CarpaţI, Gae< ta Transilvaniei :
1 In termenul de prea moderată, agitato-
rul îşi esprimă nemulţămirea de ceea ce s’a făcut. El ar fi voit mai mult, ar fi voit pâte să curgă sânge.
Şi pentru ce atâta ură şi înverşunare contra nâstră?
Pentru că vorbim românesce, pentru că avem societăţi în cari ne cultivăm românesce.
Străinii, trăind departe de luptele nostre, pote vor crede că aici e o luptă de partidă, o luptă între cei de la putere şi între cel din oposiţiune.
Dâr nu-I aşa.
Aici nu e luptă nici chiar Intre stăpâni şi desmosceniţi.
E mai mult: e luptă de rasă.
De la dualism tncoce maghiarii aii proclamat pe faciă stingerea nâmului românesc din Transilvania, Banat şi Ungaria.
Limba română a fost cu desăvârşire a-lungată din comerciul public al statului. Legea de naţionalităţi de ei a fost făcută, şi tot de ei călcată în piciore şi scosă din practică. Şi totuşi nu sunt satisfăcuţi, pe câtă vreme mai aud glăsuind românesce, fie în sate fie în oraşe, mama cu copilul săli, fratele cu sora, cărturarii cu opinca şi opinca cu cărturarii.
Morte dâr românilor, dâcă nu vor să fie maghiari 1
Ca mortea pentru români să sosâscă cu paşi mal grabnici, de doui ani şi mai bine maghiarii aâ înfiinţat mai în tâte comitatele societăţi de maghiarisare.
In facia acestui pericol, era o datorie sacră a românilor să caute mijloce de apărare legală, ca să-şi salveze naţionalitatea.
După ce nu ne-a mai rămas nimic nebatjocorit, nici limbă, nici naţionalitate, nici biserică, trebuia să punem umăr la umăr şi să ne cultivăm şi desvoltăm românesce, fără ca inimele nostre să ni le înstrăinăm de iubirea către acâstă patrie, care e şi a nâstră, nu numai a maghiarilor.
Pe când noi luptăm pentru desvoltarea materială şi intelectuală a poporului nostru şi prin urmare pentru consolidarea patriei nostre, faptele întâmplate în Z^ele acestea în Cluj, ne dovedesc din destul că agitatorii maghiari o subminâză.
E sciut că numai popârele culte şi civi-lisate pot esista, numai cultura adevărată pote să creeze unui stat uu viitor sigur.
Românii pătrunşi de acest adevăr s’ati hotărît să înfiinţeze societăţi pentru cultivarea lor. O ast-fel de societate este şi societatea „Iulia," a studenţilor universitari din Cluj. In asemenea condiţiunl sunt înfiinţate tâte societăţile nâstre de cultură.
Aceste societăţi ati statute îa regulă, re-visuite şi aprobate de ministerul de interne din Pesta, şi sciut este cu câtă sinceritate şi lealitate le păZesc românii de orl-ce în-rîurirl, cari ar putea să lo pericliteze esis-tenţa basată pe lege.
Cu tâte acestea înaintea foilor maghiare agitâtore este o crimă de a ne cultiva în-tr’o societate românescă; este o slăbiciune şi un inconvenient comis de guvern dâcă suferă ast-fel de societăţi, cari se îndeletnicesc cu citirea, declamarea poesiilor lui Mureşanu, Alexandri, Bolintineanu şi a altora ; este o curată nebunie în fine din partea legiuitorilor unguri, că mai tolerâză să esiste, fie şi numai pe hârtie, nisce legi, după cari formarea unor asemenea societăţi de lectură este permisă.
Agitatorii, în frunte cu Peşti Naplo şi Ellenzek, au isbutit să aţîţe spiritele în contra societăţilor literare române. începutul ’l-aii făcut cu societatea „Iulia," pentru ca să termine cu cele-lalte.
Mergând înainte tot aşa, ne putem as-, cepta ca într’o bună diminâţă pandurii să ne închidă şi bisericele, ca să nu ne mal putem închina românesce; ne putem as-cepta să fim arestaţi din casă şi de pe strade pentru că vorbim românesce.
EI bine, pregătescă puternicii ţem_ niţe pentru trei mfliâjj Aromâni, dâcă le dă mâna!	C''
:__________
ECOURI ÎNDEPĂRTATE
Gestiunea Scandalului din piaţa teatrului, s’a epuisat, şi noi ne-am emis opiniun^a asupra el. In urmă, cinci studenţi iscălit un protest destul de grotesc, declarând că 90 dintr’ânşii il semnaseră. La acesta protest ni se» trămite de către un student urnifotârea întâmpinare, pe care o publ’lC£m ca un simplu ecou nedându I importanţa pe care n’0
te avea facia* cu ridicolul acestei întregi afaceri:
că aceste notiţe sunt identice în ambele sus citat6 Ziare, face să reiasă evident că notiţa este eşită din pana subscriito-rilor protestului iâr nu din acelea ale redactorilor respectivi.
Nu am nimic de Z*3 în contra protestului, de âre-ce sunt partisanul cel mai absolut al dreptului de protestare. Yoesc să relevez numai câte va aflrmaţiunl ale protestanţilor.
I.	Se afirmă că protestul ar fi iscălit de 90 studenţi.
Fiindu că suntă studentă şi fiindă că trăesc în mijlocul lor, afirm că lucrul nu este loc esact şi că între subsemnă-torii sunt unii cari nu aă calitatea de studenţi ai Universităţeî din Bucurescî, şi alţi cari nu sunt studenţi de loc.
II.	Se Zice că guvernul ar fi influenţat asupra studenţilor funcţionari spre a nu iscăli.
Inexactitate răspund eă, fiind-că în fruntea manifestului (veZi România de joi 10 Maiă curent) este iscălit D. Iancovescu, funcţionar la ministerului doraeniurilor, precum şi D. Gherghiu funcţionar la instrucţiune şi culte.
III.	In manifest — cel puţin între cei cari ’şl aă pus iscălitura pe faciă, —figu-reză d. Gherghiu, care nu este bacalaureat, care este încris fără nici un drept la facultatea juridică, deci uu este student. Căţl de asemenea calibru vor maî fl între cei l’alţi 85 (!) studenţi al cărora nume nu s’a publicat?
Ast-fel stând lucrurile rugăm mult pe d-nii redactori aî Ziarelor L'Indâpendance Roumaine şi România ca să bine-voiască a publica numele celor nonă-ijecî sub-scriitorî ai neperitorulul protest, căci în-tr’alt-fel cei-l’alţl studenţi, precum şi publicul imparţial ar fl în drept să crădă că „câţiîva" studenţi, mai bine dispuşi faciă cu oposiţiunea liberală-conserva-târe, s’a hotărât să facă o glumă exe-Zend că s’o tx-ece.
Sunt positiv informat că pentru a se mări numărul subscriitorilor, figurâză în listă mai multe iscălituri nedesciirabile!
Atrageţi, vă rog, atenţia d-lui ministru al instrucţiune! ea să se ocupe cu seriesitate de modul cum d-niî profesori de caligrafie îşi fac dâtoria.
M1).
Student în facultatea de drept.
D1JN ŢARA
O esplosiune ia Buzeu. — In Ziua de 30 Aprilie trecut, în baia Sărata din comuna Merel, judeţul Buzâfi, la maşina de Sondagiă pentru păcură a făcut explozie cazanul din întru, distrugând tâtă maşinăria şi zidăria de care era încongiurat. şi a o-morît pe fochistul Constantin Bârzoiu. Poliţia judecătorâscă a fost îndâtă încunosciin-ţată; iâr paguba causată se urcă aproximativ la suma de 70,000 până la 80,000 lei.
UN NOU CONGRES LA ROMA
In curând se va ţine la Roma un congres internaţional, care se va ocupa cu esecutarea sentinţelor judiciare străine, pe basa hotărîrilor adoptate la Milan, în luna lui Septembre 1883, de Asociaţia• nea pentru reformarea §i codificarea legei naţiunilor.
Ştiri sosite din Roma ne comunică că mai tâte guvernele au primit invitaţiune în acest scop din partea ministerului de esterne.
In şedinţa de la 9 curent d. P. Gră-dişteanu a întrebat guvernul dâcă şi noi vom lua parte la acâstă conferinţă.
D. preşedinte al conşUinisp dupg cunT sciţi deja cijAtGfîlTioştril, a răspuns că girtfărnul nostru a primit o asemenea invitaţiune şi că îndâtă ce puterile cele-l’alte vor desemna pe delegaţii lor, şi România va desemna pe delegatul ei.
După cât se crede, România va fi re-presentată la acăstă conferinţă de d. dr. Obedenaru, primul secretar al legaţiunei nâstre de la Roma.
ACTE OFICIALE
Pe <]iua de 10 Maifi g’a făcut nrmSttărele inautărî:
La gradul de maior în reg. I de geniă : d. c&p. Gr. Crăinicdna.
In arma artileriei. La gradul de loc.’coleuel: d. maior Romulus Maghern din regimentul 3 de artilerie în acelaşi regiment.
La gradul de maior • dd. căpitani Hr. Crăinice'riu. Iăn Berestănu Georgescn şi Idn Perticari,
l) Suntem de opinie că asemenea lucruri trebuesc tot d’auna iscălite. 0 publicăm gnsă pe asta fiind că suntem informaţi cn siguranţă că anonimul e un student. Părerea nostră totuşi, este că fie-care om trebue
Diarele
L Independam^ Roumaine şi România ah publicat un pi^test în potriva guvernului, pe care ’l însoţesc de câte o introducţiune esplicativâ. F^Lotul»
pre ondrea tea să aibă currgiul opiniunilor săi
La gradul de căpitan: dd. locotenenţ I Costescu M&tila, lonesca Constantin şi Stroescu Idn
La gradul de guarzi de artilerie clasa II'-guar^il de clasa III D. Vasileecu şi Cbr. Vasiescu.
onoisrxo^k
INIMA r»K IEPURE l)
(Basrau Slav)
Intr’un Ostrov pe Vistula era o dâtă un castel cu turnuri înalte pe cari fftl-fâiaă stâguri şi pe ale cărui meterezul! santinelele umblaii de colo până colo ca să’l păZâscâ. Din fortăreţă trecâi peste un pod atârnat cu lanţuri, pe cel-alt mal al apei.
In castelul acesta trăia un cavaler bogat şi vitâz. Se ducea des în bătaie şi adese ori sunetul trîmbiţelor vestâă că se întârcea biruitor, şi tot-d’a-una aducea prăZi multe şi bogate.
In temniţa castelului eraă închişi nisce robi, dâcă le putem Zice ast-fel, cari dre-gâu meterezurile Ziua ori săpaă grădina. Printre dânşii era şi o babă cu bărbatul ei, o vrăjitâre, hotărîtă să’şî răsbune de suferinţele ce îndura şi ne aşteptând de cât prilegiă ca să'şi împlinâscă planul.
Intr’o diminâţă, cavalerulă, întorcân-du-se obosit de la plimbare, se culcă pe iârbă verde şi adormi. Bâtrâna, care ’lă pândea, se apropiă pe furişă de dânsul, şi-I aruncă peste ochi sămănţă de mac care '1 adânci în somn. Pe urmă îl lovi peste pept cu o nuia de plop tânăr. Pieptul se deschise îndâtă şi vrăji-târea văZu bătând cu putere într’ânsa o inimă vitâză. Densa luă inima vitâzuluî cu degetele eî osose şi o înlocui cu o inimă de iepure, pe urmă închise la loc pieptul şi se duse de se ascunse în bălării şi sâ vâdă ce are sâ se întâmple.
încă până nu se desceptă cavalerul şi suferea efectul crudei vrăjitorii. Dânsul, care nu sciuse nici o dâtă ce este frica, acum era frământat în somn. Când se desceptă, zaua i se părea prea grea şi lătratul câinilor îl speria, pe dânsul care odinxâră simţia plăcere să’î audă, şi care acum fugea de dinaintea lor ca un iepure. Fugi în odaia lui. II speria chiar sgomo-tul armelor şi al pintenilor de la cio-bote şi se aruncă pe pată forte turburat.
In alte vremuri se gândea numai la bătălii nuoî, sâ facă cuceriri nuoî. Acum se înfiora numai când se gândia la hăr-ţuială.
Vrăjmaşii ’l asaltară. Ofiţerii şi soldaţii lui îi aşteptau poruncile, cu nădejdia fie-care, că, duşi de dânsul, au sâ birue ca şi altă dâtă. Insâ nenorocitul nu se arătă. Când au Zi sgomotul armelor şi al cailor se piti în vârful unui turn. De a-colo vedea armate numerâse adunate în potriva lui... Când îşi aduse aminte de bătăliile şi de isbândele lui de altă dătă, plânse cu amar şi Zise:
„Oh! DumneZeule, dă’mi curagifi. Dă-mi şi sănătate. Tovarăşii mei credincioşi sunt pe câmpul de bătaie, iâr eu, jcare eram în tot d’a-una îu fruntea lor, îi privesc d’aci ca o femeie sfiosă. Dâ’mi o inimă hotărîtă. Dă’mî puterea să port armele. Dă’mi iâr puterea pe caie am avut-o altă dâtă."
Amintirea trecutului il făcu să se si-lescă. îmbrăcă iâr hainele lui de fer, în-călecă şi înaintâ spre porta fortăreţel. Santinelele îl văZură cu bucurie şi trîm-biţele vestiră venirea lui. Trecu podul, însă cu sfială. Când armata lui atacă pe vrăjmaş, el se întorse la castel. Ne fiind încă acolo destul de sigur cu totă gro-simea~--2iduriior, se piti într’o pivniţă, şi căZu pe pământ aşteptând o mârte ruşinâsă.
Insă soldaţii lui biruiră. Se întârseră în triumf în castel. Ce se făcuse âre şefu de a cărui laşitate se mirase dînşil ? II căutară multă vreme şi’l găsiră într’o pivniţă adîncă, pe jumătate mort de frică şi de disperare.
Nenoroci tu nu trăi multă vreme. Ierna sta la gura sobei ca să se încălZâscă, iâr vâra, deschidea ferâstra ca să simţă aeru curat. Intr’o diminăţă, o rîndurică care avea cuibu d’asupra ferestrei, îl lovi cu aripa pe cap. Lovitura asta fu pentru dânsu un trăsnet. CăZu şi nu trecu mult şi muri.
Tovarăşii lui îl plânseră şi nimeni dintre dinşiî nu putea înţelege schimbarea lui. Peste un an, fiind arestate mai multe vrăjitâre pentru nelegiuirile ce făcuseră, una dintre dânsele măturisi că schimbase inima cavalerului numai ca să’şî resbune pe dânsu. Atunci înţe-
1) Estrasădin „Contes populaires de dlffArent» pay», recueillis par X. Marmier “
.<& No. 24.
www.dacoromanica.ro
TELEGrRAPHUL
lese lumea pentru ce se ticăloşise acel om vitâcŢ Yrăjit6rea fu arsă, ier pe dînsu îl plânseră.	Trad. de Spart aii.
întimplari din Capitala
Copii rătrciţi. — Lucrul a trecut deja peste orl-ce margini. Nu mal sunt nisce simple caşuri isolate acestea, ci se presintă sub nisce forme forte neliniştitore pentru direcţia ce pare a o lua moralul părinţilor. In tote filele, necurmat, am citat caşuri de rătăcire a unor copil cu totul mici pe strade: se Întâmplă dese nenorociri, şi lucrul totuşi nu se curmă.
Ieri aii fost duşi la diferite secţii şi Ia particulari trei copil lepădaţi aşa pe drumuri :
Un copil ca de jumătat de an la d. Că-ciulescu, băcan în calea Victorii;
O fetiţă de vre-o 5 ani, rătăcită pe str. Viitorului la secţia 7-a;
Un băeţel de vre-o 4 ani, rătăcit, la secţia 3-a.
-Ce însâmnă 6re acâstă nelngrijire?
—x—
„Times is moneyit — De adevăru acesta, esprimat însă pe românesce, nu pe engle-zesce, sunt adânc pătrunşi Gh. Nazarinenu şi N. Drojdia. El mal scifi încă ceva, (nimeni nu va îndrăsni să spună că sunt 6menl Învăţaţi): că, ca să stăpânescl timpul, tre-bue ca la fie-care momentu să veţjl cum trece. La ce putea să’l ducă aceste două adevăruri? La trebuinţa de a avea câsor-nic. Nazarinenu şi Drojdie ’şî-aii şi satisfăcut cu succes (dâr numai inomentan, val!) nevoia acesta: Nazarinenu a furat un câ-sornic de aur de la d-na Maria Verescu din str. Fontâneî, iâr Drojdie a şterpelit pe al lui Nicolae, băiaşul de la spitalul Filantropia.
Nenorocirea, numai, e că au fost prinşi şi arestaţi amândoul.
ALERGĂRI LA BUCURESCÎ
(HIPODROMUL SOCIETATE!)
ÎNTRUNIRE de prima-vara
Duminica 13 [25] lain, si Duminica 20 Hain [1 Iunie] 1881
ţ>IUA ANTAIA Duminică 13 [25] Maiu.
Premiul Tribunelor pentru armăsari, epe şi juganl din tâte ţările de orl-ce vârstă, de la 3 ani în susfi, şi de ori ce pro-veninţă.
Toţi caii sunt de vânzare pentru 4,000 lei. — învingătorul va fi pus în licitaţiune publică în quartul de oră care urmâză a-lergarea. — Prisosul peste preţul fixat aparţine calului sosit al duoilea, până la concurenţa de 500 lei, ier restulii fondului curselor. — Greutatea 3 a. 59 kilog., 4 a. 70 kilg., 5 a. şi mai sus 73 kilg.—Calul înscris de v(inelare pentru 3000 lei pri-mesce o descărcare de 2 kilg., pentru 2000 lei, 4 kilg., pentru 1000 lei, 6 kilg.
Intrarea 75 lei. — înscrierea până la 1 Maiii; cu înduoita intrarea până la 10 Mai ti.—Distanţa 2000 metri.
Premiul I. —2000 lei Premiul de Primă veră pentru armăsari şi epe din tote ţările, de orl-ce văr stă de la 3 ani îd sus, şi de orl-ce proveninţă. — învingătorul!! de vânzare pentru 3000 lei decă aparţine unul proprietar străin nestabilit în România. —Calul aparţinând unul proprietar român sâii stabilit în România, care în cas de a câsciga, ar fi pus de vânzare pentru acelaşi preţ, se va bucura de o descărcare de 3‘/a kilgr. — învingătorul, dâcă este de vânzare, va fi pus în licitaţie publică în quartul de oră care urmâţlă a-lergarea.—Prisosul peste preţul fixat aparţine fondului curselor. — Greutatea 3 a. 55 kilg., 4 a, 66 kilg., 5 a. 69 kilg., 6 a, şi mal sus 70‘/a kilg.
Intrarea 125 lei.--înscrierea până la 1 Maiu ; cu înduoită intrare până la 10 Maiii.—Distanţa 2500 metri.
Premiul 1—3000 lei Premiul II— 500 lei Premiul damelor (Gentlemen-riders şi ofiţeri). Un obiect de artă oferit de damele Bucurescene şi o bursă de 25 napoleoni dată de societatea de încuragiare, pentru cal servind în România bonâ-fide, îutr’un mod regulata, de cal de plimbare şefi de servicifi militar şi cari n’afi fosta supuşi unul trenagia regulat, de la 1 Ianuarie 1884. —Comisarii judecă fără apel dâcă caii înscrişi îndeplinesc eondiţiunile de mal sus. — Ţinută de vânătore (haine roşii) şefi militară. — Greutatea comună 76 kilg. — Caii înscrişi într’un Stud-Book sân cari au câştigat o alergare sâ& un pariu înscrişi într’un program public vor lna supragreutate f kilg.
Intrarea 50 lei. — înscrierea până la 5 Maifi; cu înduoita intrare până lalOMaiti. - Distanţa 1600 metri.
Premiul I—Un object de arta şi 500 lei' Premiul II—Jumătate intrările
Premiul Colintina pentru armăsari şi epe din tote ţările de orl-ce vârstă de la 3 ani în sus şi de orl-ce proveninţăr — Toţi caii de vânzare pentru 6000 lei —învingătorul va fi pus în licitaţiune publică în quartul de oră care urmeză cursa; prisosul peste preţulu fixat aparţine, până la concurenţa de 500 lei, calului sosit al duoilea ier restul londulul curselor.
Greutate 3 a. 57‘/a kilg., 4 a. 69 kilg., 5 a. 74 kilg., 6 a. şi mal sus 75 ‘/a kilg.— Calul înscris de vânzare pentru 4500 lei primesce o descărcare de 2 kilg., pentru 3000 lei, 4'/a kilg., pentru 1500 lei, 7 */a kilg. —Calul care a câscigat în 1884 o a-lergare plata ie supragreutate 2 kilg. ; care n’a câscigatii nici o dâtă nimic, primesce descărcare 1 Va kilg.
Iutrarea 75 lei. — înscrierea până la 1 Maiii; cu înduoita intrare până la 10 Maifi. — Distanţa 3500 metri.
Premiul 1—2500 lei Premiul II—îndoita intrare
Steeple-Chase pentru caii din tote ţările de orl-ce proveninţă, de la4 ani în sus.— Greutatea 4 a, 66 kilg, 5 a. 70 kilg, 6 a. şi mal sus 71V2 hilg.—Calul pus de vânzare pentru 4000 lei primesce 2 */a kilg,— Calul care câscigat o alergare de obstacole de 4000 lei, ia 2 kilg. supragreutate; de 8000 lei, 5 kilg.; de 12000 lei şi mal sus, 10 kilg.
Intrare 125 lei. — înscriere până la 1 Maifi; cu înduoita intrare până Ia 10 Maifi. — Distanţa 3500 metri.
Premiul 1—2500 lei Premiul II— 500 leî
ŞIUA A DOUA
Dumineca 20 Maiu (1 Iunie) 1884
Premiul Royal-Navarre pentru armăsari, epe şi juganl din tote ţările şi de orl-ce proveninţă, de la 3 ani în sus. —Toţi caii sunt de vânzare pentru 3000 leî.—învingătorul va fi pus în licitaţie publică în quartul de o oră care urmeză alergarea.— Prisosul peste preţul fixat aparţine, până la concurenţă de 500 lei, calului sosit al douiiea, iâr restul fondului curselor.
Greutate 3 a, 60 kilog., 4 a. 68 */2 kil. 5 a. şi mal sus 70 kilg. — Calul declarat de vânzare pentru 2000 leî, primesce 2V2 kilg,, pentru 1000 leî, 5 kilg., pentru 500 leî, 7 Va kilg. — Calul care în 1884 va fi alergat la Bucurescî fără să câştige primesce o descărcare suplementară de 3 kilg.
Intrarea 50 leî. — înscrierea până la 10 Maifi; cu îndoită intrare până la 17 Maifi. —Distanţa 2000 metri.
Premiul 1 — 1500 leî
Premiul Societarei de încuragiare pentru armăsari şi epe de 3 şi 4 acî numai, născuţi şi crescuţi în România şi' înscrişi în Stud-Book al Jocbey-Clubulu! Român.
Greutate 3 a. 55 kilg., 4 a. 66 kilg.
Intrarea 150 leî. — înscrieri până la 1 Maiu ; cu îndoită intrare până la 17 Maiu. —Distanţă 2000 metri.
Premiul 1—3000 lei Premiul II—îndoita intrarea
Premiu Regal pentru armăsari şi epe de sânge curat, din tote ţările, de la 3 ani în sus.
Greutate 3 a., 54 kilg., 4 a. 65 Va kilg., 5 a., 69Va kilg., 6 a. şi mal sus 70 kilg.
Calul care în cariera lui a câscigat 20000 lei ia supragreutate de 2 kilg.—Afară de acesta, calul care în 1884 a câscigat unu premiu în valâre de 5000 lei ia 2 kilg.; două asemenea premiurl şefi unul de 10000 lei, 5 kilg., mai multe asemenea premiurl sâfi unul de 15000 lei, 8 kilg.
Intrarea 200 lei. — Jumătate retragerea dâcă este declarată înainte de 10 Maiu.— înscrierea până la 20 Aprilie ; cu îndoită intrare până la 17 Maiu.—Distanţa 3200 metri.
Premiul 1—6000 1. din cari 4000 daţi de Majestatea Sa Regele.
Premiul 11—600 lei.
Premiul de consolaţie pentru armăsari şi epe de pur sânge, din tote ţările, de la 3 ani în sus, cari au fost înscrişî în alergările de la Bucurescî din 1884.
Greutate 3 a. 55 kilg., 4 a. 66 kilg., 5 a. 69 kilg., 6 a. şi mal sus 70V2 kilg.— Calul care în 1884 a câştigat o sumă de 1500 lei ia 11/a kilg. supragreutate; de 3000 lei, 4 kilg.; de 4500 lei, 6 kilg., do 6000 lei, 8 kilg.; de 10000 lei mal sus, 10 kilg. —Calul care a alergat în Bucurescî
Intrarea 75 lei.—înscrierea până la 10 Maiu ; cu îndoită intrare până la 17 Maifi, — Distanţa 2000 metri.
Premiul 1 — 2000 leî Premiul II—intrarea.
Premiul subşcnitorilor pentru armăsari, epe şi juganl din tote ţările şi de orl-ce proveninţă de la 3 ani în sus.—învingătorul devine de drept proprietatea subscrii-torilor, in schimbul sumei date ca premifi. Sorţii decid printre subscriitorl pe proprietar.
Greutate 3 a. 54V2 kilg., 4 a. 66 kilg., 5 a. 70 kilg., 6 a. şi mal sus 71 «j kilg.
Intrarea 75 lei.—înscrierea până la 10 Maifi ; cu îndoită intrare până la 17 Maiii.— Distanţă 3000 metri.
Premiul 1 — 3000 lei
Premiul II—Intrările până Ia concurenţa de 300 lei
Nota. 1. In tote alergările Societăţii, a-fără de premiul damelor, iepele primesc o descărcare de 1 Va kilg.
2.	In t6te alergările afară de premiul de primă-vară, Steeple-Chase, Premifi Regal şi premiul de consolaţie, caiî încălecaţi de băeţil de grajd în serviciul grajdurilor române de cel puţin un an, vor primi o descărcare de 3 kilg.
3.	Orl-ce înscriere neînsoţită de preciul intrărel este nulă. Intrările • şi retragerile sunt ale fondului curselor.
4.	Termenul de înscriere în filele fixate se înebeiă la 12 ore din <Ji.
5.	Caii de alergare, streini şefi români, se bucură pe tote liniele ferate române de privilegiul de a călători cu mare vitesâ şi pe tariful redus la a treia parte. — Cărţile de parcurs sunt liberate de Secretariatul Comitetului de alergări.
6.	O indemnitate de 250 lei este acordată orî-cărul cal străin care n’a câştigat sâfi care n’a luat ca al doilea suma de 500 lei şefi al cărui proprietar n’a câştigat în aceleaşi condiţiunî 1500 leî.
7.	Iuscrierile se fac la Secretariatul Jo-ckey-Clubuluî Român, 100 Calea Victoriei.
Comitetul.
Bucurescî.
CORPURILE LEGIUITO A RE
(ADUNAREA DEPUTAŢILOR)
(Şedinţa de la 11 Maiă 1884).
Preşedinţa d lui vice-preşedinte I. Agaricl.
Şedinţa se deschide la ora 1 p. m. fiind presenţî 91 domni deputaţi.
Sumariul şedinţei precedente se aprobă.
Camera ne fiind în majoritate constituţională spre a se ocupa cu revisuirea Cons-tituţiunel, d. C. M. Ciocazan dă citire raportului cotnisiunel financiare şi proiectului de lege prin care se deschide pe sema mi-nisteriulu de resbel, pe eserciţiul 1884 — 85, un credit estraordinar de lei noul 103,450 pentru cumpărarea de armăsari de reproducere spre a se distribui la mal multe judeţe din ţâră.
D. general B. Lecca £ice că guvernul să împartă a.cestî armăsari pe la judeţele unde sunt mai mulţi cal şi constată cu părere de rău că judeţul Bâcătt nu se află trecut în lista judeţelor cari vor primi armăsari. D-sea propune ca se nu se trâcă nominal judeţele cărora se vor da armăsari.
B. preşedinte al consiliului respunde că nu sunt trecute nominal judeţele şi că raportul vorbesce numai de judeţele la cari s’afi dat armăsari. D-sea asigură pe d. general Lecca că jud. Băcăfi este trecut pe lista judeţelor cari vor primi armăsari.
Proiectul se ia în consideraţie şi punân-du-se la vot în total se primesce cu 61 bile albe contra 5 negre
D. I. C. Fundescu cere se se pună în discuţiune proiectul de lege pentru acordare de despăgubiri cetăţenilor din Giurgiu şi Caracal, proiect care este la ordinea Zilei. D-sa cere acesta cu atât mal mulţii cu cât d. prim ministru a luat angajamentul ca acâstă cestiune să se resolve o dotă.
D. vice-president răspunde d-nulul I. C. Fundescu că este un vot al Camerei in privinţa acestui proiect de lege, ca el să se pună în discuţiune îndătâ ce se va termina discuţiunea revisuirel.
D. • Costescu Comăneanu atrage atenţiunea d-lul ministru de interne asupra unor consilii judeţene cari eludeză legea pres-taţiunilor, punănd pe ţărani să lucreze numai la şoselele judeţene, iăr nu şi pentru drumurile din interiorul satelor. D-sa spune că în jud. Prahova un inginer a şi amendat cu 100 lei pe un primar care’n’a voit să silâscă pe ţărani să lucreze numai la drumurile judeţene.
D-sa cere ca d. ministru să dea o circulare prefecţilor prin care să le ară te cum trebue aplicată legea prestaţiunilor.
D. ministru de interne declară că ie act de cele spuse de d. Costescu Comăneauu, va cerceta decă caşul din Prahova este a-devărat şi va face îndreptare conform legeî.
B. G. Radu anunţă d-lul ministru al instrucţiune! publice o interpelare în privinţa Monasticei Slatina din jud. Suceava. Biroul va comunica interpelarea d-lul ministru.
Se continuă cu discuţiunea revisuirel Constituţiuniî.
B. Dimancea ţlice că trebue să se pună
la vot amandamentul votat de Senat la art. 68, care s’a citit o dâtă cu art. 68, înpri-fâră a fi câştigat săfi a fi primit 500 leîjvinţa căruia s’a primit scindcrea votului, ca al doilea primesce 3V2 kilg descărcare, i votându-se în şedinţa de Sâmbătă numai
partea ântăifi. D-sa susţine că discuţine nu pote urma, de ore-ce ea a fost închisă.
BD. Agaricl şi Ciocazan cer ca să se facă o discuţiune asupra acestui aliniat, de 6re-ce acest aliniat a fost adus în desba-tere după închiderea discuţiune!.
D. A. Stolojan esplică că Senatul a co municat redacţiunea articolului 68, în urmă însă d. raportor al comitetului delegaţilor Senatului a venit în personă şi a declarat că Senatul a votat în urmă acest aliniat pe care d-sa l’a comunicat Adunărel.
Discuţia a fost închisă, afirmă d. Stolojan, când s’a citit alineatul şi adaogă că ea trebue să se facă acum.
B. vice-president dice că discuţia asupra acestui alineat este deschisă.
După ce vorbesc dd. Ornescu, N. Ionescu,
\1. I. Rădulescu, I. Agaricl şi primul ministru, discuţia se închide şi se pune la vot cu apel nominal alineatul Senatul, care prevede că acolo unde colegiul I are mal puţin de 120 alegători, se iâ până la acâstă cifră din cel mal grefi impuşi din colegiul II.
Resultatul votului este cel următor:
Votanţi, 91 Afi votat pentru, 49 Afi votat contra, 42 S’afi abţiuut, 5
Aliniatul a că^ut der neîntrunind maio ritate de două treimi.
B. raportor Stolojan dă citire articolului privitor la compunerea colegiului alu douiiea pentru Senat, ast-fel cum a fost el votat de maturul corp.
B. I. G. Bibicescu propune şi desvoltă un amendament pentru ca să facă parte din acest colegifi şi patentării din oraşe din clasa III, şi acâsta pentru motivul că colegiurile I şi II, ast-fel dupe cum s’afi votat de Senat, sunt rurale şi nu înţelege pentru ce clasa orăşenilor să fie năpăstuită în favorea clasei ruralilor. D-sa adaogă că chiar d. prim-ministru a susţinut acest a-mandament la Senat şi a declarat că decă el va fi respins, apoi colegiul oraşelor va fi slăbit.
Se pune la vot, prin sculare şi şedere, amendamentul d-lul I. G. Bibicescu şi se respinge.
Se pune apoi la vot cu apel nominal articolul 70 cum a fost votat de Senat, cu singura modificare că la alineatul e s’a a-dăogat că şi institutorii şcolelor primare din oraşe ale Statului să fie dispensaţi de cens pentru a 8e face parte din acest colegiu.
Resultatul votului este cel următor:
Votanţi 91 Au votat pentru 80 Afi votat contra 7 S’afi abţinut 4.
B. raportor Stolojan dă apoi citire art.
71 privitor la numărul ce va trebui să compună Senatul: colegiul I dă douî senatori ; colegiul al II câte unu de fie-care oraş afară" de următorele judeţe cari aleg după cum urmeză: Ilfov, 4; Iaşi, 3; Brăila,
Covurluifi, Dolj, Prahova, Botoşani, Bârlad,
Teleorman, Mehedinţi, Buzăfi, Bacăfi, câte 2.
Se da citire unul amendament propus de d. I. G. Bibicescu, care se trămite la comitetul delegaţilor.
B. N. Ionescu combate amendamentulfi Senatului de a se spori numărul senatorilor, picând că decă acesta nu s’a făcutfi pentru Cameră apoi e raţional ca să nn se facă nici pentru Senat. Prestigiul Senatului nu depinde de numărul membrilor lui ci de la calitatea elementelor din care se compune, şi adaogă că noi ar trebui să ne ferim forte mrlt a mări numărul Senatorilor.
D-sa termină rugând Camera ca, în interesul prestigiului Senatului, în interesul financiar al Statului să menţină numărulfi senatorilor de a<JI, adică câte unul de fiecare colegiu. Admite cel mult ca Capitala, laşul şi Capitala Oltenii să mal dea câte unul şefi duoî senatori, adică să se mal sporescă numărul senatorilor cu 6 cel mult.
D. C. F. Robescu dice că se face o mare nedreptate judeţului Putna când nu i se mal măresce numărul senatorilor colegiului al duoilea. Propune der unu amendament ca se se mărescă numărul senatorilor colegiului al duoilea.
D. G. M. Cicazan combate mărirea numărului senatorilorfi şi propune ca să se menţină stătu quo şi să se sporescă numai la Iaşi, Ilfov şi Dolj.
D-sa speră că senatorul de Dolj, d. prim ministru, va face prin autoritatea şi influenţa sea ca acâstă modificare să trâcă Ia Senat.
B. I. G. Bibicescu cjice că e absurd că Senatul care nu represintă de cât o parte din ţâră să fie egal în numărul represen-tanţilor cu Camera care represintă întrâga ţâră. Este apoi şi o cestiune de bani, şi, adaogă d. Bibicescu, Camera populară. D-sa propune ca colegiul I să nu dea de cât un senator de judeţ şi declară că alegătorii nu vor fi mal bine represintaţî dâcă numărul senatorilor s’ar mări.
B. ministru preşedinte răspunde d-lul Bibicescu dicând că d-sea are talentul de a sci să pună beţe în rote şi decă se gândesce la economie, apoi ar fi mal bine să se gâu-descă la altă economie mult mal m8re, la aceea ce s’ar face decă nu s’ar discuta de cât cât ar trebui.
Susţine apoi amendamentul Senatului, picând că se simte trebuinţă de a se mări
numărul senatorilor.	M 4 TI AM 41 A «
Declară că este forte justă cererea d-luî _	” .	"5 8	_*■ 1
C. F. Robescu şi rogă pe Adunare să nu Societate gener. de asigur, in Bucuresci scadă, ci dâcă voesce să mal adaoge âncă Aducem la cunoscinţa onor. public că Re pe la unele judeţe.	presentanţa nostră generală, s’a instalat în
Termină declarând că stăruesce în a se str. Smârdan (Germană) No. 18, casele d-lu primi acest amendament care este o conce- Dr. Pastia,	Direcţia generală,
siune făcută de d-sa Senatului In schimbul unor alte concesiuni, precum trecerea patentărilor din oraşe de clasa I şi II în colegiul al doilea.
Discuţiunea se Închide apoi şi şedinţa se suspendă.
La redeschidere d. raportor Stolojan declară că comitetul de delegaţi a respins amendamentele propuse, a admis redacţiunea Senatului, mărind numărul senatorilor la colegiul al II şi anume: 5 la Ilfov şi a mal adăogat câte unul la judeţele Putna, Dâmboviţa, Romanaţî şi Neamţu.
Se pune la vot, prin sculare şi şedere amendamentele d-lor I. G. Bibicescu şi C. M. Ciocazan şi se resping.
B. N. Ionescu cere scindorea votului.
B. N. Constantinescu cere ca întâia să se pună la vot amandamentul comitetului de delegaţi şi apoi redacţiunea acestui articol admis de Senat.
Se pune la vot propunerea d-lul N. Cons tantinescu şi se primesce.
Se pune apoi la vot, cu apel nominal, amandamentul Comitetului de delegaţi ca colegiul II de Ilfov să dea 5 senatori, şi ca colegiele II de Putna, Dâmboviţa, Ro-manaţl şi Neamţu să dea şi ele câte 2 senatori.
Resultatul votului este nu), descomplec-tându-se Camera şi şedinţa se ridică la 5 ore, anunţându-se cea viitâre pe mâne.
SENATUL
Şedinţa de la 11 Maiii 1884.
D. N. Bibescu deschide şedinţa la ora 3 şi jumătate, fiind presenţî 46 d-nl senatori.
La ordinea <JileI e urmarea discuţiei a-supra revisuirel Constituţiei.
B. Lupaşcu crede că ar fi bine ca Senatul să voteze articoliî privitori la numărul deputaţilor fără a mal aştepta resoluţia Camerei în acâstă privinţă, ci numai ba-sându-se pe stricta dreptate, şi pe marea sea înţelepciune.
B. Fleva spune că Senatul trebue să ţie sâmă de drepturile mari, mal mari de cât ale sâle, ce trebue să Ie aibă Camera deputaţilor. Nu trebue să se pue adunarea din palatul Academiei la luptă cu Camera, mal nainte de a vedea ce vrea acâsta. In tesă generală, d. Fleva (Uce că cu ocasia acestei revisuiri s’a văţlut câte inconveniente ne-tnlâturate are revisuirea constituţiei de către cele două aduuărl separate una de alta. Mult mal bine s’ar fi făcut revisuirea decă Senatul şi Camera deliberaţi la un loc, lu-minându-se şi armonisându-se una prin alta. D-sea arată că absurd ar fi ca să se spo-râscă, numărul senatorilor fără a se mări şi acel al deputaţilor.
B. B. Ghica crede câ e perdere zadarnică de vreme criticarea lucrurilor deja discutate şi votate. Un Senat de 105 repre-sentanţl faeiă cu o Cameră de 145 nu e ceva asa de monstruos cum vrea s’o arate d. Fleva. D-sea rogă Senatul să nu mal caute a se pune în contrazicere cu Camera căci din acord numai se pote face revisuirea.
B. Polizu combate părerea de a nu se spori numărul deputaţilor şi al senatorilor, ce s’a manifestat. D-sea susţine părerile comitetului de delegaţi al Senatului în a-câstă privinţă
D. Lerescu crede că e bine ca Senatul care a votat articoliî săi după cum voesce el, să adopte şi părerile camerei pri-vitore la dânsa. Să se amâne discuţia până ce camera îşi va da votul ş’apol să se iea în desbatere articoliî ce afi mal rămas de revisuit.
Discuţia este închisă, după ce afi mal vorbit d-nil Pişcă, Maniu şi Fleva.
Articolul pus la vot se primesce de senat după cum a -fost redactat de comitetul delegaţilor, cu 42 voturi contra 4.
Şedinţa apoi se ridică la ora 51/*.
ULTIME SOIRI
Serviciu] pârtie, al TELEGRAPHULUÎ (.Agenţia Bavas)
Londra, 23 Aprilie. — Camera comunelor. — Lordul Fitz-Maurice, sub-secretar de stat la afacerile străine, ^ice că guvernul n’a primit nici o telegramă de la generalul Gordon de la aceea din 1 Aprilie, inserată în Cartea albastră.
Roma, 23 Maiu. — Guvernul italian a intrat în negocieri cu cele-Talte puteri pentru a ajunge la o convenţie internaţională stabilind libertatea comerciulul pe terito-riele de curând ocupate de mal multe puteri în Africa şi în Asia. Statele-Unite, Englitera şi Germania ar fi primit deja forte favorabil propunerile Italiei în acâstă privinţă.
Informaţiunîle de asâră
Victimele teribilului atentat asupra vieţel locuitorilor cantonului dintre Chitila şi capitală trăesc încă. Cantonierul se află în delir şi este de temut ca se nu se manifesteze erisipela, femeia începe a vorbi şi a mânca. Este dâr speranţă că parchetul fi decă va desfăşura o activitate seriosă va puue mâna pe miserabilil răi făcători.
www.dacoromanica.ro
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CAII DE SCHIMBI!
T03LV TAC I U
[No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe Ziua de 12 Maiu 1884.
5°/o Rentă amcrtisabilî .... 5% Renta româna perpetui!. .	.
6% Obl. de stat . .	. . .
6°/o » Căile fer. rom. regale. .
5	"/o » Municipale .....
10	» Cas.î penriuriloru 300 1.
5°/o Scrisori funciare rurale . 7%	»	»	»	.	.
5%	»	»	Urbane	.	.
6	°/o	»	>	»
7	“/o	»	»	»	.
Impr. co prime Bncurescî 201. Boc. Acţ. Bănceî Naţionale a Rora. 500 1.
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. »	* Rom. de eonstrnii 500 1.
»	» de asie. Dacia-Rom. 300 1.
»	»	» Naţională 2001.
DIVERSE
Câmp.
Aur contra Argint. . . . *	» Bilete de Bancă.
Florin Wal. Ansfcr, . . .
Mărci Germane..............
Bancnote francase

94% 93 V, 97*/,
103 843/.
224
937*
104	7« 907<
99‘A 1037. 31 7. 1425 208 292 337 235
»’/*
3 7. ■
2 08
123
99'/«
Vend
3 45 3 45 2 09 ”/*
1 25 1007,
SHESS^l
IIP	fina? prăvăliele cu mal
U £ W H§ £1* fs & multe încăperi din Calea Grivitza No. 117 ce dau venit a-nual de 3000 lei nuo! şi deosebit pentru cumpărător un bun avan ta gi tu
fi
având diplome pentin lim-bele fraţi cesă şi germană, cunoscând şi limba română, bună pianistă, do reşce a intra ca institutăre într’o familie s’au ca damă de companie. A se adresa, Strada Dorobanţilor, No. 71, de la orele 11 dimineţa pene la 3 p. m.
igurî iiiiivcsaIecZ7al^p
Aceste pluguri, lucrate forte solidă, din fer de Styria, se comisionezâ cu preciuri avantagiose pentru totă România de II. Wărtha Bueurescl şi G. S. Goldstein Brăila,
Locomobilil si Bato să
de vânzare 1^! iPîl&l/Att cu putere de opt cal ambele usate der în perfectă stare de funcţionat cu tote accesoriile loră şi curele complecte, se desface cu preciulă forte eftin. Doritorii se pot adresa la d-nul N. Ioan Drvgescu, Brăila, pentru a o vedea şi a se învoi.	10—3—1.
era pentru basa principală Codeina şi Tolu; el inlocueşte Pasta Zed şi poate fa ntrebuin(at pentru a indulci ceaiurile si laptele copiilor sau bolnavilor; el mai are avantagiul a nu presenta câtuşi de puţin Inconvenientele vătămătbre a ie opiului. Foloseşte de minune în contra Srt itBŞit»-nilor, jieptulci si «Ic ;>ti!mon!>'>3-, a !»»■ selor învechita, hronchilelos., tiiâcintn-Şui’esci, ctttnrrbeSor, insotmvieior, etc. Fai-i»a strada S2, Daouot Şl la <AW«eîIianaacu
Ds închiriat SSSE
ftljlucltărie magazie de lemne curte spaţiosă şi grădină Strada Scaune
Scrolieală aliiă <!e orei MS]
sistem engles de calitate superiore tutulor celor-l’alte, este aceea a Fraţilor Verma-elt n din Lierre (Belgia).
A se adresa pentru comande la II. Warthă representantele fabricel pentru România.
La Cârnăţăria CSS
Emma Hipper diu Rnsciuk se caută două ajutore (călfl) care pricepe meşteşugul pe deplin, se pote angaja numai de cât.
0 luna menajera,8*
Specială în soiul de
Dulceţuri, Vişinate, Murături, Conserve etc. şi tot ce depinde de menagiul casei. Do-resce a se angaja unde va avea trebuinţă. Adresa : Str. Plevnel No. 129.
a ^s'ociîiriio cel©
-S
Hrt	o parte die moşia Vlă-
DD di UiSUdl daiă, districtul Mehedinţi precum şi a treia parte din moşia Greci districtul Romanaţî. Cu începere de la 23 Aprilie anul viitor. Pentru amândouă a se adresa Calea Victoriei No. 118 Bueurescl,
!!! In patru $ile !!!
Sil VA BAI FI ĂTÂTURI
întrebuinţând FYLOSFOBO ItOSl
Lei 1.50 flaconul mare.
îndestulător pentru 3 persdne
r^iDrtlfîPSlt Un flacon de Thilos-LlllvClL fQjjj R0SSj ft fost destul de a’ml stârpi bătăturile mele de caii sufeream de multă vteme fără a mă putea tămădui pentru care vă mulţumesc din suflet. Caracal, 1884.	Saclie Şoiculoscu.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandrin, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", Bueurescl.
Cererile din provincii se fac la administraţia (Harului Necesarul Bueurescl.
~Mme Julie Mihaifi
Renumita Chiromantistâ şi phisionomistă său ghicitorea după ştiinţa de mistere şi destinul personelor prjn căutarea palmei, s’a mutat din strada Victoria vechi în (str. Popa Tatu No. 78, lângă plăpâmar) de la orele 8 diminăţa până la 9 ore sâra.
BAI MINERALE SULFUROASE NATURALE
Limfatism, scrofule, bole de pele. sifilis, reumatim, paraiisiî vechi, bole nervose, inflaturl interne, bole de femei. Forte folositore copiilor.
Stagiunea 1 Iunie, 15 Septembre- Dîstractiuni, restaurant,musica
Pentru informaţi! la Dr. N. Garoflid in Ploescl. Dr. AI. V. Georgescu in Câmpina.
■**5- a* <>w HOTEL
Acest Hotel are 30 de camere cecfortabile şi bine mobilate cu totulă din noă. Asemenea posedă şi ună mare Restaurant cu totu felulu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi uu GrajdiQ pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu Preciurî forte moderate Sub-seranatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin mulţămiţl, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.	____
ex3
In strada Carol No. 16 în Bueurescl s’n descins sas firma Giovanni Fanţin & Comp., un mare magasin italian de specialitate: cuţite, fârfeeî şi brice unde »Se ascute şi se drege ort ce obiect tăetor cn cea mai mare precisione şi cn preţurile cele maî moderate.»
Grande victoire de Ia Science
A <A>5	1 a'nf î Aşq un remăde officiellement examină, avoue et re-
wav vl,ilnii commende par Ies autorites de la medicine, gnerit positivement et radicalement en tout cas la plus terrible de tout Ies maladies.
OOMME TOUTE
L’EPILEPSIE
autre
MALADIE DES SERFS
L’Anliepilipticnm est aussi d’une grande importance pour tous Ies personnes, qui en consăquence d’une fâcheuse accoutumence souffrent d’un dărangement du genre nerveux et des ătats de faiblesse; dăjâ des milliers de malades lui doivent Icur gueri-son un fait incontestable qui dans beaucoup de journaux du pays. et de l’ăti anger a ţroavă une expresione avouâe. L’Antiăpilepticum est expădiă en emballage â 6 fla-cons et Tinstraction contre remise pe 25 francs ou remsoursement de poşte.
Le succăs est garanţi, seulemeut dans Ies cas extvaordinaires une doubledose est â V> prendre. — Commandes sont â adresser au dcpot-găr.ăral du Dr. KIRCUNER.
BERLIN, N W., Brueken-Allee
Proprietar, ISIFCIU ri^INE.

jîiAHaytii6 şi anim
Aranjată complect cu totul şi lucrând forte bine, se vinde eu un preţ moderat din causă de morte,	Emma Hiper.
la Rnscine
Pompe de tote sistemele. Pompe nuoî de transvasat vinurile. Fontâni â’applique şi Borne foutani. Canale (Robinete) de tot felul. Tuburi de fier, tuciu şi plumbu de tote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Miri speciale pentra latrine si scirpri ci atcesraile
Sghiaburi de trotuar şi Lighianurî de coborîre inodor, etc.
LIRE DEPOSil DE FONTĂ OMAIENTATi
Vase, Socluri, avnsuri, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
| Furnituri şi Iristalaţimil complete de băî
CONDUCTE TVEl APA
.13IU VENZARE
Hârtie maculatură cu ocaua. A se adresa la Administraţia acestui
(Har, str. Academiei, 24; Tip. Modernă, Gr.Luis-
SI
In acest atelier, se g’âsesce şi Seule pentru zidari şi pietrari
Cea mal bună hârtie do ţigări, constatată prin analise chimice ce s’aft făcut de către laboratoriiie statului în Bucuresei, Paris, Viena, Odesa, Char-cov etc. ea cea ma? igienică de cât tote cele-l’alte care esistă până a<jl.
Se vinde la tote tutungtriile. Depositul central la Iaşi.
TiPOnii.A f A MOmîT>N
r

Strada Academiei, 34
Stabilimentul tipogr. efecîntsă Imprimata pentru antorifâţi, D-vi-age seoîariîee şi sciinţifiee, (Jiare qnotidia’ie şi hebdomadare în tote limbsle modere — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntii, Cârţl de visitâ şi decese, afişe şi biiete de teatru, precum şi orî-ce alte lucrări atingăteare de acostă artă, hi diferite mărimi şi coluri, etc.
ca
cc3
qr=3
!rcS
Asemenea se însărciniză şi cu | Broşare de cărţi. Cartonate şi ele-| gant poleite. Registre de compta-| bilitate de diferite mărimi şi cna-| litliţî, Obiecte de inginerie, birouri | şi cancelarii. Diferite cartonage,etc. | Deposit complect de diverse impri-’& mate necesarii percepţiilor, jnde-| oătoriilor de pace, armatei, pen-
eeskshkbŞ. tm moşii, păduri, mori, etc.

Pentru nml uluiţii înlesnire autorităţile administrativo şi comunale pot face cererile pen- f tru materialul necesar prin scrisori francate înaintând costul !___
Aceste medicamente se vinde îa farmacia I. A. Ciura, str. Lipscani, (Palatul Dacia) Ia farm. Chr. Alexandria, Calea Victoriei, No 77; şi d. Marin Ionescn, coafer str. Academiei, (sub Hotel Union) în Brăila la farmacia d-hu Fabini şi în Ploescl Ia farmacia d-îul st. Gliîţulescu. Cereriiă din provincii se vor face la aaministraţia diarulnî TREBUINCIOSUL, Bucnrescl.
y 33 darussee colul ce va arăta că esistă tineţurî superiore celor iu-- ventate de" O. Ciani. Apă englesă fină pentru a vâpsi instantaneu în negru sau castaniu barba, pârul, a’l face să orâscă şi a’I împedica căderea. Preţul lei 7. Apă pentru a da pârului o colore blondă aurie si castanie. Preţul lei 5.
Viaiiaigre llyaitniqne
-	------a— balsamic-
spiitos şi ton ic; de un parfum forte plăcut, favorabil igienei şi consacrat grijelor de toaletă, menţine corpul într’o stare înfloritore de sănătate. Previne şi risipeşte bubele, roşiaţa, petele, încreţiturile şi orî-ce alteraţie a pelel, pe care o întinereşte şi o îndulceşte dânduî o aparenţă albă catifelată. Flaconul lei 1.30.—Oţet higienic pentru toaletă şi bae cu parfum de micsunele FI. mare lei 2.—Oţet cu parfum buchet Corona Italiei FI. lei 1.75—Otet de lapte de migdale. FI. lei 1-50.
Velatiiia Frcccerl pulbere de ored
------------------------bine preparată, e
lipsită cu totul de ori-ce substanţă vătămătore peliţel şi e bună pentru t<5te domnele care doresc să’şl păstreze sănătatea şi frumuseţea lor. Astă pulbere e invisibilă şi de o fineţe fără egală, este parfumată cu un miros special şi delicat, şi asigură peliţel o frumuseţe constantă şi o frăgezime ce nu se poate altera. Cutia lei 1. -40.
Apa coroanei! taliei 5f îSŞ
________________ ___________ Dp.ntm naţia-
m nr«!
pentru batiste şi pentru curefigienice a toaletei. Acesta apă este destilată dintre toate florile cele mal miro-aitdre şi aromatic din Genua de către d. Stefano Frecceii distilator şi parfumator premiat cu 17 medalie şi diplome’ de on.dre la exposiţiunile naţionale” şi internaţionale. Ea înlocuesce cu mal multe avantage apa de colonia, mirosul săli e mai delicat, suav şi durâtor. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele mal bune corn-posiţiunî pentru a menţine tinereţea şi alteţa pelel, făcându-o mole şî înfloritore, curăţirid-o de ori-ceimperfecţiun!.- Preţul lei 2, flacon mare
inventată de Pietro Eor-tolotti din Bologna, premiată cu 38 medalii ale es-posiţiunel naţionale şi internaţionale. Acestâ apă într’adevâr mir acul osâ e compusă numai din substanţe vegetale, cele mal tonice, aromatice şi salutifere pe care le posedă Botanica. Nici o apă pânS acum cunoscută nu este superidrăa-pe? de felsina şi probă de acâsta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul eî. Două, trei picături din aedstă apă într’o batistă şi’I dă unul din cele mal plăcuţe mirosuri. Opt sau ţiece picături în o jumătate pahar de apă curată şi spălându-ne de două seu trei ori pe di conservă, reînfloresce şi întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face sâ dispară buhele accidentale şi orî-ce pete precum şi încreţiturile feţei. Pentru băl, o sticluţă din acesta apă întăresce corpul, face sâ dispară ardorea şi ariditatea pielei, mâncărimea, distruge orî-ce u-rîtâ odore a transpirărel şi procură o stare de bine neesplicabilâ. Câte-va picături turnate pe fer roşu respândescu unu parfum din cele mal plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O lin guriţă ordinară în un pahar de apă depărtâză de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba,' Mirosind’o des depârte^ă febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltdse sâu nesânătose. şi este un preservativ escelent contra bolelor molipsitdre si epidemice Are puterea balsamică d’a cicatriza înţepăturile insectelor ‘şi a face să piară vânătăile şi unflăturile si de a linişti la moment durerea produsă de sgârieturele şi arsurile pelel, când e spălată cu apă de acâsta şi se acopere cu bumbac legând rana lei 1, 50 flaconul mare
AN M
Dciiilator iuîoffîadăt;
* -----------------n
Acâstăcomposi-ţiune absoluţii nevătămătâre, are constatata proprietatea de a ridica în câte-vf minute toţi acel perl ce se cred netreama-cioţî. Flaconul mare l«i 8. S$
pentru Toaleta si Bai Preparată de S. Friceri, parfu-mer al M. S. Regele Italiei Premiat cu 15 medalii. Ea pe lângă că are cel mal graţios şi cel mal suav parfum pentru batista. întrebuinţată în dUnice spălări, risipeşte iritările şi întăresce vederea, face să dispară petele de pe faţă întăreşte cărnurile. Luată pentru gură risipeşte misrosul urât, curăţă dinţii si întărşte gingiile, şi pentru Băl, o sticluţă întăreşte corpul, face să dispaţă ardorea şi ariditatea pelel, mâncărimea, distruge ori ce urâtă odore a transpi-rarei şi nrocură o stare de bine neexprimabilJ Flaconul mic lei i.50. dublu 2,50.
nprjjUQ rectificată şi parfumată cu boucquet p j {lift de trandafir spre a vindeca scoroji-
~	1M1UVUW OOUtVJl
---------------rile pelel şi a o apăra dc orî-ce bolă
de pele; păstrâdă fragedă carnea’dânduî fineţe d trniisi-i5J^pn*ă Flaconul lei 1.20.
X. Tîî-KÎm» Restaurator american, ‘Şj «a AOriiiv al pârului elegant spre colorarea pârului şi bărboi, a chimistului doctor 1. B. Wiliam "Wood 3219 Th. Street Nev,-York. Albirea saii dscolorarea pârului nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mal multe ori adusă de o emoţiune violentă, de o_ mare durere, de boale speciale şi de atâtea alte căuşe neprevăzute, cu Florine, pe care elegantele dame americane şi engleze oîntre-buintâZă de câţl-va am şi care este tinctu-ra de toaletă cea mal întrebuinţată, sa redă perilor cărunţi sau albi colârea loi primitivă din tinereţe, dă putere şi vigâre rădăcinel ca sâ-I facă să renască şi să le împcdice căderea. Ea e absolut nevătărnă-târe, conservă pelea într’o stare buna de frăgedime şi o preservă de pete. întrebuinţarea’Florinei nu cere să se spele mal î’uteiu pârul, având ea însăşi proprietatea de a desgrăşa şi a curăţi complectu capul. LucrâZă gradat, şi după 7 sau 8 Zile de întrebuinţare se obţine un succes sigur •şi strălucitor. A se observa marca fa i-ceî având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 luni) într’o elegantă cutie lei 6.
Al Vi A	si âe J^somis. Astă spe-
iUAhVJ iac WiiAi cialitate absolut nevătămătâre şi parfumată cu jasomie, are proprietatea de a albi la moment pelea, făcând să dispară încreţiturile, rojil şi petele de roşiaţă. Sticla lei 2.
Praf ds dinii igienic «TS
nesie şi chinină. Acest praf de dinţi nu numai că preservă dinţii, dar ’I face albi, întărind în acelaşi timp gingiile şi cură ţind suflarea. Impedică ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a format deja o face să peră. Calfcâţile antidistrugătore ale acestui prafu suntu în stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gureî: apoi mal dă gureî o frăgezime particulară, şi fără a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul anei cutii lei 1, 50
Pfî f	Ae Coraliu. Prepa-
i ~ v s-/w»l I, IJ.Lw raţie specială care curăţă repede dinţii cel mal negUgiaţl, şi le dă totă albeţa isvoruluî, precum şi impedică stricăciunea şi tote bOleie reiate'? la eUnţl. Cutia lai 1. 30.
p pentru Buraire. E un re-mediu experimentaţii, de efecte extra-ordina.ro, de
profesori specialişti, pentru tote bâlele care aduc slăbirea sâu lipsa totală a auZuluî, precum pentru a vindeca acel sgmot atât de supărător în canalul auditor intern de care bolnavii râmân aşa de xcitaţl şi desgustaţl. Flaconul lei 3.
rf nn flfl’jrip1 IUI R9me<hâ forte sigurii ş, i iii îl :! li 1 lliilul Puternic> Ciire nu conţine nici arsenicu nici phos
de
phor. Pachetul nu'eostă mat mult de cât 70 bani
ipljpt
cel mai gentil si cel mai eftin cadou ce se pite face la c dama este : O cutie elegantă satinată în cromolitograflă cu garnituri în pasmanterie; coprinZend 2 butelii de parfum, 1 butelie de glicerina parfumată, o cutie de pudră de orez parfumată pentru a albi pelea şi o cutie cu prafuri de dinţi. Preciul lei 6.
O altă frumosâ cutie care conţine o sticlă de parfum o cutie de pudră de orez parfumată, un cosmetic şi un mic săpun, Lei 3.50.
Mm
lîorMts^
--------A Ui ur ni fleacitatea produselor nostre, şi în urma sfaturilor necontenite ale unora dintre clienţii noşţri, amu preparaţii REGENERATORUL PERULUI pe care avem o-norea sâ-’l presintăm ca pe celu mal bunii din câte se vând- Acesta preparaţie, fără sâ fle o tăietură, redă culârea primitivă pârului lucrând de-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind rădăcina pârului, făcândul mâle şi oprinduT căderea; îl redă tâte puterile organice perdute din causa vre-unel bole a vârstei etc: nu pătâză ru-făria. Din causa acestor calităţi, se recomandă continuarea intrebuinţârel sâlo deja primită şi preferită în Italia şi străinătate, recunoscendu-so ca cel mal bun REGENERATOR si ca celu mai eftin. Lei 6 flaconul.
m
L’iîi
»1Tlhniin Tinctm-a acestei plante, aduse “Alluld d.e.d._Lulgi Uhicini din Bra
sflia încă din 1872 odată cu Tayuya, este fârte eficace pentru a combate nevralgiile, durerile de la articulaţii, precurmi si durerile de ose cari nu au putut fi vindecate prin orî-ce altă tratare, adică cu săruri de cbî nină, morfină etc., şi chiar cu băl de oleurl, cu duşuri său cu alte mijloce pe cari medicina si empirismul le procură, aşa că este înumârata între cele mai puternice leacuri anti reumatice «uieeeato penă acuma. Lei 6 flaconul.
Tot ce e mal mirositor ir produsul destilârel floriloi v	.e coprins în Apa de Turin.
E greu de a se găsi o delicateţă de parfum supe-rioră Apei de Turin, care are propietâţ! igienice recomandate. Diluată în apă devine lăptosă, şi cu asta, spălându-se cine-va de câte-va ori pe Z7 are proprietatea de a face să dispară ori-ce pată de pe faţă, încreţiturile dispar şi pelea rămâne mole ca catifeaua Dacă se spală gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplăcut al gureî. Câte va picături turnate pe fer roşu răspândesc un parfum plăcut care curăţă aerul stricat din odăi. Depărtâză roşâţa ce causâdă de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba. Proprietăţile igienice indicate şi cari nu se găsesc aşa uşor în alte ape de toaletă ’i au procurat favârea lumel elogante. Modul întrebuinţare! a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fiece butelie. Lei 1, 50.
Crema Reg. Mărgărită îs??
Acest pre-in-
compara-
bil eunturos şi solubil, dă frăgedime şi frumuseţe pelel, previne şi.distruge încreţiturile pelel, precum şi menţine frumuseţea până la o etate înaintată. Face să dispară asemenea încetul cu încetul semnele de vărsat. Lei 3.50
Anvsj I|Va/)aa»* Premiatâ cu mal multe ii5Fii îivUUvil medalii la exposiţiunî na-
— -----------------— ţionale şi internaţionale,
are proprietatea, probată pin mii şi mii de certificate, d’a face sâ încetedo imediat căderea părului, de a’l face să crâscă, dând putere rădăcina! şi făcând sâ dispară mâtrâţa. Are iconte-stabila proprietate d’a mănţine colârea primitivă a părului. Apa frecceri este în fine cel mal bun cosmetic, ce se oferă publicului pentru nutrirea părului, pe care îl face flexibil şi lucitor Flaco-lei 2, 50.
Umilii d6 OdOâFC Viaţii asortiment : buchet
de trandafir, buchet sărut furat, buchet de vanilie, buchet de ierbene, buchet oriental, buchet Bosfor, buchet al Reginei, buchet de amor, Ess-bucbet, buchet Garafano, buchet Gelsonimo, buchet de dame, fân verde, Paciuli, Moscu şi buchet Jockey-Club. Sticla mica de lei 1.20, mare şi de lux, lei 2.
Apă defere?
—X--------b
de portooale întreita superi-oră In sticle forte elegante lei 1.

A se paşi ie contriaceri: aceste ssecialitati nutri ca se le aiirerate treime ca se ierte Mnl iMm „Fraţii Ramâuo-taiiaia'1. a se csrc la fepsitari ca st se paris tişlml amtHiaar.
A
Tipografia Moderna, Gregorie Luis Strada Acarieafiel No, 34,
www.dacoromamca.ro
MARŢI 15 MAIU 1884
."'UT	1 . ii — -jir.
IN BTJCURESCr ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ASUL XV No. 3590

abonamente
pentru capitală
Pentru un an..............Leî 24
„ §6so luni ....	„ 12
* trei „ ■ . . .	i)7
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . . . Lei 30
„	§6se luni...........15
»	trei „ . . . .	8
PENTRU STREINfîTATE
Pentru un an............Lei 40
„	şâse luni ...	„20
„	trei „ . . . .	„12
Abonamente se fac la 1 ai 15 a fle-c&rel luni
ANUNCITJKI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilâ.
Epistolele nefrancaie se refusă; ar-ticolil nepublicaţî se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francia. Hams Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugine Micmid, 81 Fleet Street. E. C. London.
A.wteliHassen'klewerfit Comp.Wien.
Ungaria D. Morits Wiest, in Buda-Pest- Servitenplatz.
RedacţiTinea Strada Regală No. 16.
Director politic, I. & FUNDESOU
Administraţia Str. Academiei No. 24-,
espediţiune, ci sir Iohn
pâtră şi taie lemne ca şi mai ’nainte,
8C1RI TELEGRAFICE
(După fiarele străine)
Cluj, 23 Maiii. — Senatul universitar a închis provisoriii societatea romană Iutia; pe temeiul aceste! închideri, autorităţile aii interzis adunarea generală a acestei societăţi, care era sâ aibă loc în curând. Administraţiunea locală a publicat o circulară, prin care interzice membrilor acestei societăţi, pe tot timpul închiderii, d’a se întruni în ra<ţa comitetului Cluj.
O deputaţiune a locuitorilor români d’aci a înmănat prefectului o adresă în cai’6 se plâng de neajunsurile suferite de români cu ocasiunea demonstraţiu-nelor tinerimii universitare.
Cernăuţi, 23 Maia. — Guvernul a respins petiţiunea profesorilor facultăţii de filosofie, cari cerâft s8 se strămute Universitatea din Cernăuţi la Brann.
Paris, 23 Maiu. - Afară de creditele pentru Tonking şi Madagascar, guvernul a mal cerut 750,000 franci pentru misiunea Brazz în Congo. — S’a hotârit sporirea cadrelor infanteriei marine.—A-miralul Lespes s'a dus la Pekin g pentru a negocia cu guvernul chines convenţiu-nea comercială prevăzută de tratatul din Tientsin.
Roma, 23 Maiii. — Cu ocasiunea votării bugetului afacerilor streine, s'ati făcut câte-va interpelări în Senatul italian. Respun<j[6nd acestor interpelări, d. Man-ciui <|ise că nu e potrivit pentru Italia s8 urmele o politică de cuceriri coloniale ; Italia vrea s8 fundele numai colonii agricole, comerciale care sunt de mare folos unei ţSrl. Acâstă nu însemnă că Italia va privi cu nepăsare la evenimentele ce se desfăşură în jurul el.
Cu privire la politica esternă, ministrul dice că principiele guvernului nu s’au schimbat; va căuta deci ca relaţiunile amicale e3istente s8 fie şi mal mult îmbunătăţite.
Londra, 23 Mal. — Scirile sosite din Yiena spun că guvernul engles a ajuns la o înţelegere cu Austro-Ungaria în privinţa conferinţei, care se va intruni pe la sfârşitul lui Iunifi. Times spune că în privinţa espediţiuneî în Sudan nu s’a luat nici o disposiţiune din partea guvernului, de şi ministerul de resbel a alcătuit planul acestei espediţiunî.
— In Camera comunelor, d. Gladstone spune că Anglia ţine la basele ce a propus pentru conferinţă. Dup8 cât scie, nici o putere n’a încercat s8 depărteze pe Anglia de la acâstă basă. Primul ministru respinge ideia restabilirii controlului dublu financiar.
Londra, 24 Mal.—In Camera comunelor, lordul Fitz-Maurice anunţă că amiralul Hervett a sosit la[Adowa la 6 Mal şi că la 12 Mal se aşcâptă regele Abisi-niel. Primirea prietenbsă.
Regele I6n al Abisiniel refusă propunerile Angliei d’a încerca o espediţiune contra Mahdiulul, făgăduelile cabinetului engles nepărându-I îudestulâtdre.
Paris, 24 Mal. — Qaxette diplomatiqui <Jice că conferinţa se va întruni în cursul lunel Iunie. Numitul <|iar crede probabilă retragerea d-lul Gladstone [de la guvern.
Un diplomat publică în Temps o pagină de istorie în privinţa căuşelor resboiuluî din 1870 [dintre Francia şi Germania; acest articol a provocat [un fârte mare interes.
Londra, 24 Mal. — Din Alexandria se comunică că trămiterea unei expediţiunl navale Assuan e iminentă. D8că se va face o expediţiune pentru scăparea generalului Gordon, atunci nu Wolseley va
comanda acâstă Adyn.
In Camera comunelor lord Fitz-Maurice comunică, că o nouă ştafetă a fost trimisă lui Gordon. Mahdiul din Dongola crede că trimisul a şi sosit înChartum, dâr nu mal pâte părăsi oraşul. Mahdiul se află în Erohat, aprope de Kordofan; partisaniî lui îl sfătuesc s8 nu se ducă la Nilul alb.
A se vedea Ultime Scirî pe pag. IV.
BDCDEESCI, LUNI, 14 MU
De la discuţiunea ridicată în Cameră cu ocasiunea regulăriî proprie-tăţel în Dobrogea, Gestiunea n’a mai fost atinsă; acdsta nu însâmnă însS că tdte piedicile ad fost înlăturate.
In adevâr, plângerile urmeză a veni din acea parte a ţârei, şi dâcă nu sunt legale, ele sunt în mare parte drepte. Vorbind d’acâstă ces-tiune acum căte-va luni, esplicarn nemulţumirea poporaţiunei prin trecerea bruscă dintr’o organisare în alta sâti mai bine din caos în organisare. Mărturiile mai multor notabili dobrogeni întăresc părerea ndstră şi o complectâză.
Cel mai greii pas de făcut era transformarea proprietâţeî, am putea ţiice chiar indroducerea acestui principi ii în Dobrogia. Subt administraţiunea turcă, pământul aparţinea Sultanului, şi supuşii nu eraţi de cât simpli posesori.
O asemenea stare [de lucruri fi-resce că nu putea sâ urmeze supţii administraţiunea [română; ar fi fost peste putinţă ca alte legi sâ dom-nâscă intr’o parte a ţârei, ne mai considerând că cu o asemenea orga nisare interesele cele mai vitale ale agricultureî sunt lovite şi propăşirea e serios împiedecată.
Cum sS se facă însâ acâstă transformare? aci era cestiunea de căpetenie. Guvernul trămise în Dobrogea o comisiune care sâ verifice tapuurile; acestă comisiune, eu ajutorul administraţiuniî, somă pe locuitori sâ se presinte cu titlurile şi ’şi începu lucrarea.
D6r, cu tâte silinţele ce ’şi a pus, ea n’a putut ajunge la resultatesa-tisfâcătâre şi causa acestei sterilităţi e lesne de găsit; poporaţiunea nu era pregătită; cei mai mulţi nu puteai! înţelege ce însemnâză acâstă verificare de titluri, la ce scop ţin-tesce. Uimiţi de complicaţiunea rua-giului administrativ, temendu-se de cheltueli, fiind siguri de dreptul loi şi deprinşi cu indolenţa turcă, el nu s’aii presintat cu titlurile nici înaintea comisiunii, nici nu s’au folosit de dreptul de apel acordat, aşa că în-tr’o bună diminâţă s’aii vâdut scoşi din proprietatea ce de ani stăpân âii.
La oraşe, acelaşi lucru. Pe timpul când semi-luna stăpânea Dobrogia, transmiterea dreptului de proprietate asupra unei case se făcea în modul cel mai primitiv: cumpărătorul şi vânzătorul îşi daU mâna, act destul de regulat după obiceiul de atunci; ast-fel, actualii proprietari greii pot dovedi titlurile lor, şi chiar acesta n’ail făcut-o pentru că nu vedăti necesitatea lucrului.
Pentru a dovedi şi mai bine cât denedomerită e poporaţiunea cu noua organisare, n’avem de cât să cităm câte-va caşuri cari ni se raportă. Aşa, locuitorii nu respectă hotarele, ei trec cu turmele şi chiar cu plugul pe domeniul statului, ceea ce le atrage penalitate; apoi, ne având cunoscinţă de schimbarea făcută, său cel puţin neapreciându-î seriositatea, ei scot
când liberi eraii să Iacă tot ce voiau. Intr’un cuvânt o serie întrâgă, un lanţ nesfârşit de călcări de lege. Dâr pâte ea fi învinovăţită pentru a-câsta? Ar fi nelogic să se răspundă afirmativ.
In facia haosului ce domnea în a-câstâ parte, Camera şi guvernul datori eraţi să organiseze; administraţia centrală nu pdte fi deci învinovăţită. Cu tâte acestea,, s’aii comis câte-va greşeli, sâii mai bine $is scăpări din vedere. Aşa de esemplu, pe lângă comisiunea de verificare a ta-puurilor era bine să se alăture din fie-care plasă câte un notabil sâtl doi, âmenî cu greutate şi cunoscuţi, cari pe lângă lămuririle ce puteai! da co-misiunei, ar fi făcut poporaţiunea să înţelăgă necesitatea acestei măsuri şi binefacerile ce trebuiau să resulte din ea.
Apoi, lucru de mare importanţă, trebuia să se suprime de la început rigârea legii. Faciă cu o poporaţiune atât de incultă, rigârea legii n’are raţiune. Firesce că tâte trebuie să aibă un sfârşiţii, că autorităţile nu pot să se ocupe în vecii vecilor cu verificări de titluri; trebue să se ţinâ sâmă însă de situaţiune, pentru ca nu rigârea şi zelul prea mult să vateme, îu loc d’a face bine.
O causâ de neînţelegeri mai e şi nehotărnicirea parcelelor ; aflăm însă că acâstă lacună va fi în curândii împlinită, ceea-ce va contribui fârte mult la fiscarea şi linişcirea popora-ţiunii.
Atragem în sfârşit atenţiunea guvernului asupra unui fapt ale cărui urmări vor apăsa greu în viitorul cel mai apropiat; ni se comunică că câţi-va capitalişti cumpără pământuri de la săteni pe preţuri de nimic. Nu mai e nevoie să insistăm; nu mai e trebuinţă'să înşirăm relele ce pot şi trebue să urmeze din acest fapt, pentru care nu pâte fi de cât un singur remedii! : aplicarea şi la Dobrogea, în cât mai scurt timp, a principiului inalienabilităţii parcelelor ţărănesc!.
--------—----------------------
Pe când atenţiunea Europei e atrasă în altă parte, Ruşii fac mereă progrese în Asia Centrală ş’au ajuns acum p8n8 aprope de graniţa Afganistanului. Acum cât-va timp se vorbea că, dup8 supunerea Tekkesilor din Merw va urma şi a-ceea a mal multor altor triburi turco-mane. Diarele din Petersburg desmin-ţiră acâstă scire; acum însă ea se ade-veresce. ţiarul Kawkas, din Tiflis, organ care în timpul din urmă a dat cele mal curiose, der tot-d’a-una adevărate informaţiunl, a adeverit acâstă scire.
Numitul (ţiar află din Askhabad, că „influenţa Rusiei cresce mereu în jumătatea sudică a Asiei Centrale. Din t6te părţile vin la Askhabad’ deputaţiunl ale triburilor seminomade, pentru a face act de supunere. Printre aceste deputaţiunl se află şi una din partea tribului Sarik, care locuesce lângă graniţa Afganistanului şi s’a bucurat tot-d’a-una de mare influenţă printre cele-l-alte triburi. Supunerea saricilor e de mare însemnătate pentru Rusia, de 6re-ce în-sâmnă vecinarea el cu Afganistanul, cu care va putea s8 trateze în totă încrederea. “
Acâstă scire are de sigur o mare însemnătate. Afganistanul mal desparte astăzi pe Rusia de India englesă ; şi „cu Afganistanul Rusia voesce să trateze, “ adaogă <|iarul Kawkas. Ast-fel revine în mintea orl-cuî întrebarea, dâcă Rusia are sâii va avea gândul sg atace pe Anglia în posesiunele el asiatice, sâă dâcă se pregătesce numai pentru soluţiunea cestiuneî orientale pe cale asiatică.
Pânâ la ore care punct s’ar putea presupune că Rusia urmăresce în Asia ambele aceste scopuri, subordonate unulii altuia. DupS tâte probabilităţile, prin progresele sâle în Asia centrală, Rusia îşi adună mijlocele pentru a putea apăsa asupra Angliei în caşul unei acţiuni ho-tărâtore în peninsula Balcanilor.
Resultatul negociariîor franco-engleze, care se urmâtă între Granville şi Wad-dington în Londra în privinţa conferinţei, este, după lămurirele pe care Gladstone le-a dat alaltă-ieri în Parlament, uşor de prevăzut. Gladstone anunţă că guvernul englez ţine la bazele primitive ale con-ferenţeî, că Francia a cerut explicări in privinţa posiţiuneî Englitereî în Egipt şi că dupâ ce schimbările de vederi intre Anglia şi Francia vor fi terminate, vor fi consacrate la Conferinţă şi de cele-l’alte puteri. Afacerea dâr ar trebui sâ iâ următorul curs :
Francia nu se va mal întorce mal mult la programul formal al Conferenţel, va insista mal cu sâmă ca guvernul britanie s8 dea lămuriri prietenesc! ca sâ nu găn-dâscă a-şî mări relaţiunile presente în Egipt nici la unu protectorat nici la o anexare, şi că se va retrage după restabilirea întămplăriloru ocasionate. DupS disposiţiunele Cabinetului Gladstone care nu voesce a ’şî lua o răspundere tomai mare, este uşor a presupune că acesta va găsi pentru asemenea asicurărl o formă care va mulţămi pe guvernul frances.
Odată acest scop ajuns, atunci cabinetele din Paris şi Londra vor aduce la cunoşicnţa celor-l’alte puteri că în privinţa cestiuneî egiptene aii ajuns la o înţelegere mulţămitore şi Francia nu va avea nimic de <£is ca conferinţa s8 se ocupe numai cu afacerile financiare şi cu modificările necesare a lege! de lichidare. RSsplata pentru acâstă bunăvoinţă, Francia deja ’şl a pregătit’o cu siguranţă pentru viitor. Cele-l’alte puteri după cum se scie, nu au dorit nimic alta de cât ca înainte de tote Anglia şi Francia sâ se înţelâgă în privinţa ces-tiuneî egipten, ele nu vor avea motivii a se jălui căci Anglia şi Francia după mal mult său mal puţin timp vor comunica că dorinţa puterilor în acâstă privire este îndeplinită.
INFORMAŢIUNt
Citim în Monitorul de ieri:
întreita aniversare de 10 Maiu fiind ii salutată cu entusiasm de ţâra întregă prin cele mal bine simţite felicitări a-dresate Regelui şi Reginei, Majestâţile Lor, recunoscători pentru tâte aceste dovedi de iubire şi devotament, aii însărcinat pe d. ministru preşedinte alu consiliului să esprime cele mai vil mulţumiri tutulor autorităţilor Statului, ca şi cetăţenilor de tâte condiţiile, cari la acâstă solemnă ocasiune s’aii grăbit a manifesta devotamentul lor pentru Tron şi dinastie, atât prin adrese şi telegrame cât şi prin înscriere la palat.
—o—
Marţi săra, 15 Maiu se va representa la teatrul Naţional Crima celebră, dramă în 5 acte, în beneficiul d-lor I. Petrescu C. Davidescu şi V. Alexandrescu.
—o—
D. Bilcescu, unul din directorii Bânceî Naţionale se află la Brăila.
Scopul ducere! d-sâle acolo, dup8 cum scrie Dunărea, este instalarea d-lul I. G. Carapan, ca director provisoriii alu sucursalei din Brăila şi a d-lul Petrini ca casier, al aceleaşi sucursale, în locul d-lul Carapan.
—o—
Curierul judeţelor este titlul unul no ii <^iar ebdomadar ce a apărut în capitală, sub direcţiunea unul comitet.
Devisa lui este: Respect proprietăţi şi munceî.
Pentru mârtea din bătae, a fetei servi tore la d. Ştefan Petrescu, funcţionar al Prefectureî judeţului Prahova, c|iarul local Democratul află că parchetul, ordonat de la BucurescI, s’a supus în cele din urmă a ancheta faptul, prin chemarea şi ascultarea martorilor, cari aii a-firmat despre bătae şi prin a doua autopsie ce se va face cadavrului, chiar astă-(|I, de către alţi {medici, dup8 stăruinţa ce a depus d. V. Măldărescu, ca denunţător.
-—o—
Aflăm cu plăcere că d. deputat Anastase Stolojan a oferit batalionului micilor dorobanţi din Capitală un frumos drapel, şi a îmbrăcat cu cheltuela sea şâpte mici dorobanţi, din cel mal săraci şi mal silitori.
Acâ3tă ofrandă generosă şi care probeză. frumâsele simţimânte de care este inspirat d. Stolojau, se urcă la suma da 600 leî.
OrI-ce laudă este de prisos, nobilul act al d-lnî Stolojan vcrbesce de sine, şi nu dorim de cât c% d-sa se găsâscă câtă de mulţi imitatori.
—o—
Citim îu Dunărea din Brăila de a<JI .-
„Vineri cu trenul de la orele 3 şi 44 minute a sosit în oraşul nostru drapelele regimentelor 7 de artilerie şi 32 de dorobanţi.
„La gară li s’a făcut o primire demnă de însemnătatea simbâlelor celor mal preţiâse pentru aceste regimente: A-prâpe toţi oficeril garnisouel în mare ţinută, în frunte cu comandantul garnisâ-neî, şi mulţime de persone şi poliţaiul oraşului au salutat drapelele pe peronu 1 gărel. O baterie din regimentul al 7-lea şi o companie din regimentul al 32-lea le-au primit la gară şi cu musica şi gor-niştii în frunte, le-au condus la casarme, trecând prin centrul oraşului. In tot parcursul publicul emoţionat saluta drapelele cu un entusiasm amestecat cu respect.
„In centrul oraşului şi în dreptul Ca-sinuluî Nicoleto, unde se grămădise mai multă lume, drapelele au fost încoronate cu câte o coronă fârte frumâsă din partea d-luî Darie; iâr asupra militarilor cari formaţi acest imposant cortegiu, s’au aruncat flori în mijlocul strigătelor de ura ale publicului şi a pocnetului mal multor artificii.
„Acâstă primire, improvisată instantaneii, era s8 fie de sigur mult mal fru-mâsă, dâcă se făcea cunoscut sosirea a. cestor drapele, căci nu numai publicul dâr nici autorităţile civile n’aii fost înştiinţate/
—	o—
Ni se scrie din Chişineu, Basarabia, că acolo s’a primit filele acestea ordinul de a se face un recensământ general în provincia întrâgă. Pentru a conduce acâstă lucrare se ascâptă aci profesorul de statistică d. Zieber.
—	o —
Aflăm că la Iţcanî s’a întâmplat un accident. Amploiaţii Dumitru şi Chîsdă* vâţiu ah insultat grav pe o dâmnă Leo-nardescu din Iaşi. Biata femeie aă că-(|ut jos leşinată. Publicul present la a-cest scandal a fost indignat de conduita nedemnă a amploiaţilor.
Din o dare de semă a d-luî V. B. Mendl, casierul societăţel equestre din Brăila, re-sultă că loteria care s’a tras înijiua de 16 Martie în folosul acestei societăţi a produs un beneficiu net de 8238 lei 10 bani.
—o—
A<JI a apărut la Galaţi primul număr al noului organ de publicitate Meseriaşul Roman.
Urăm viâţă lungă şi succes noului <jiar.
—o—
Aflăm că maioritatea colegiului profesoral de la facultatea filosofică din Cernăuţi a decis de a petiţiona la ministerul austriac şi la dieta imperială cerând transferarea
www.dacoromanica.ro
TELEG-RAPHUL
universităţii difi Cernăuţi la Brun. Popo-raţiunea oraşului fără distingere de confesiune se opune acestui plan.
Pe la mijlocul lunel Iunie se va ţinea în Viena sinodul gr. or. al exarehiel Bucovina şi Dalmaţia, la care vor ii de faciă cel dou! episcopl din Dalmaţia. Preşedintele sinodului, mitropolitul Bucovinei Dr. Andrie-vtciti Morari# care a fost la Viena de curând pentru a pregăti lucrările preliminare, se va înt6rce iârăşl în Viena la sfîrşitul a-cestel luni.
—o—
Primim din Galaţi următorea telegramă:
I barului Telegraful, copie deputaţilor Gră-dişteanu şi Sâveauu.
BncurescI,
întrunire imposantă, de care gemea vasta sala Alcazar. Oratorii Malaxa, Variau, Cava-lioti, Mihăilescu primiţi în aplause, expuserâ critica stare în care primarul actual a adus oraşul şi votat unanimitate resoluţiune exprimând neîncredere primarului, făeSnd responsabili consilieri ce’l vor mal susţinea şi însărcinând deputaţii şi senatori! judeţului a cere guvernului revocarea primarului.
Malaxa
— o —
ţ)ioa de 10 Maiti a fost serbătorită cu totâ pompa cuvenită în întrâga ţâră.
La Brăila acăstă (ji memorabilă pentru orl-ce român, a fost serbătorită în mijlocul unul mare entusiasm.
După Te Deum, d. prefect primi, în salinele ospeluluî comuna], felicitările consulilor şi ale autorităţilor militare şi civile din localitate.
D. loc.-colonel Magheru, în numele corpului ofiţeresc din acest oraş, a rostit ur-mătârele cuvinte de ocasiuue:
interpreţii noştri în acest seus pe lângă Majestăţile Lor Regele şi Regina şi pe lângă guvernul ţârei.
Trăiască Majestăţile Lor Regele Carol I şi Regina Elisabeta.
Trăiască România.
Domnule prefect.
Domnule comandant!
„Este cunoscut că naţiunele acelea cari şeitt respecta memoria omenilor lor iluştrii şi cari sunt capabile a ridica la stare de cult eternisarea evenimentelor mari uaţio-naie, nu vor decădea ci sunt menite a prospera.
Putem fi dâr mândri şi fericiţi de entu siasmul ce se desfăşură spre serbarea <jdeî de aţii, căci fie-care român trebue să aibă pe deplin consciinţă de întreita mare însemnătate a (jilel de 10 Maiti pentru ţâra nâstră.
10 Maiti 1866, 10 Maifi 1877 şi 10 Mai» 1881 sunt datele cari represintă acele mari evenimente naţionale ce constituesc baza edificiului statului Român actual.
Armata, mal în deosebii, este în posiţi-une a aprecia înalta însemnătate a acestei scumpe mari (jd0, căd bătăile inimel fiecăruia din noi se lovesc cu răsunet de însemnele de metal onorătâre ce împodobind piepturile nostre dovedesc cum ea, subt marele eî căpitan şi iubit bun Domnu Carol 1, inspirată de virtutea militară şi condusă de steaua României, a trecut Dunărea spre a afirma prin vitejia el independenţa Patriei şi a cuceri cu sacrificiul sângelui el acel nepreţuit material de splendid oţel, din care s’aă făurit corona României.
Ast-fel inspiraţi, oficeril garnisonel Brăila venim a vS exprima sentimentele ndstre de adevărată fidelitate şi de nemărginit devotament către Prea înaltul Tron, de adânc respect către Guvern şi de sinceră iubire către Patrie, rugându-ve, domnule prefect şi domnule comandant, să biue-voiţl a fi
—	o —
Anunţăm eu plăcere că Joi sâra la teatrul Dacia se va juca Ruy-Blas, în beneficiul simpaticului director al aceatul teatru, d. Gr. Manolescu.
La acestă representaţiune va lua parte şi d-na Amelia Notara.
Suntem sigur că publicul Capitalei se va grăbi să încurageze pe acest artist, plin de viitor ale cărui talente sunt cunoscute de toţi.
Asâră s’a jucat frumosa dramă Duol-Sergenţi, actorii ’şî-au interpretat bine rolurile. D. Manolescu ca tot-d’a-unn a esce-lat. Publicul însă eram cam puţin numeros.
—	o —
Astă sâră se va da la Ateneu un concert în beneficia! profesorului de piano Reutt.
—o—
Iecă resultatul alergărilor de cal, cari ■bu avut loc ieri pe câmpia Bănesa şi la cari aii asistaţii MM. LL. Regele şi Regina :
Premiul tribunelor, 2000 lei, distanţa 2000 metri, a fost câştigat de calul Sur-prise, al d-lui A Marghiloman.
Premiul de primăveră. Premiul I, distanţă 2500 metri, 3000 lei, a fost câştigat de Queen Mary, a d-lnl călonel C. Blaremberg, premiul II, 500 lei, Cuba, tot al d-lul colonel Blaremberg.
Premiul damelor. Premiul I, un obiect de artă şi 500 lei, câştigat de Albatros; premiul II, jumătatea intrărilor, câştigat de Ceres.
Premiul Colintina. Distanta 3.500 me-
5
tril. Premiul I, 2500 leî, câştigat de Ca notier, al d-iuî A. Marghiloman; premiul al duoilea, intrările îndoite, câscigat de La Goulette. al d-lul col. Blaremberg.
Premiul Steeple Chosse. Distanţa 3500 metri. Premiul I 2500 lei, câscigat de Mignonette a d-lul col. C. Blaremberg; premiul II, 500 leî, câscigat de Last-Love al d lui A. Marghiloman.
— o —
Ieri societatea economică Prevederea s’a întrunit în adunare generală în localul eî din strada Dâmneî Nr. 15.
Adunarea a fost presidată de d. St. R. Bechianu, preşedintele societâţel.
D. Elie Bosiarm, directorul societăţeî, a dat citire dârei de sâmâ pentru gestiunea anului trecut
S’a votat acâstă dare de sâmă precum şi bilanţulă şi comptulu de dividende al anului trecut, dându-se descărcare Consiliului de administraţie pentru, gestiunea anului trecut.
Apoi a urmat discuţie dâcâ acâstă societate se păte transforma în societate de acţionari chiar acum, cu un capitală de 250,000 lei.
D. C. MarcovicI a combătută acâstă transformare, picând că ea nu este în interesul actualilor membrii al societăţii şi găsind capitalul prea mic.
D. E. Bosianu şi N. Racoviţă au demonstrat că, faciă cu scăderea dobîn teilor efectelor publice, Societatea Prevederea nu mal pdte prospera remânend astfel precum a fost până acum.
Punendu-se la vot, cu ape nominal, propunerea de a se transforma în o so cietate de acţionari cu capital de 250000
lei, propunerea a fost primită cu 40 voturi contra 20.
In fine s'a procedat la votarea noului consilii! de administraţie şi a trei censorî.
S’au alesă membrii In consilia : d-niî St. R. Bechianu, Cerlenti, E. Bosianu, C. Eftiraiu, Porumbaru, Viilacrose, N. Racoviţă, dr. Severeanu şi M. Bragadiru; iâr censorî : dd. M. Minovicî, I. M. Manolescu şi cap. Duţulescu.
Sperăm că mărindu-se cercul operaţiunilor acestei societăţi, care a dat un be-nefitiu net societarilor de 5%, ea va merge şi mal bine, cu condiţiunea însă numai de a nu se hasarda în operaţiuni de acelea cari îl ar pune în pericol existenţa eî.
—o—
La 25 Septembre viitor se va ţine, la Universitatea din Bucurescî, concurs pentru ocuparea catedrei vacante de matematici de la lyceul sf. Sava, cursul superior.
RUSIA SI AUSTRIA1)
Urmând a analisa cele ce să seri» prin fiarele ruse despre Austria şi rolul e! în Orient, suntem nevoiţi a arunca o privire retrospectivă cu cel puţin ijece ani îndărăt. Până la 1871 şi chiar mal înainte ceva imperiul Habsburgilor era un stat maghiaro german, şi, aşa fiind, duşmănia seculară între Austria şi Rusia nu se baza pe atunci de cât» pe teama întru cât-va legitimă a panslavismului, care o ameninţa cu des-lipirea provindelor slave de la corpul imperiului ; despre o concurenţă egală politică asupra lume! slave, nici că era vorba.
Dâr în decursul ultimelor ce ani, mulţumită unei politice raţionale, bine cumpănită şi ce este şi mal mult aşezată pe basele solide ale unul studia serios al istoriei slave, Austria ’şl a însuşit rolul unul stat federalist şi întru cât-va slav, declarând prin acâsta Rusiei despotice că este decisă a conduce de 8<jl înainte destinele acestui popor, negâudă pretenţiunile pom-pose ale imperiului rus asupra egemoniei slave. Actul alipire! Bosniei şi Herzegovi-neî ’l a dat un punt de reazăm puternic, dând politicei slavo-ausiriace un colorit pe care nu-’lă are şi nu’ltt p6te avea politica slavo-rusă.
Austria, ne având pentru dânsa un trecut istoric, pe care pretinde a’lă avea Rusia în schimbul unor servicii aduse lunel slave, ne putând număra în activul se» vr’un sacrificiu făcut pentru acestă lume este datore a ce conduce destinele poporelor slave pe o cale deametralminte opusă. Pentru a putea corespunde acestei din urmă cerinţe, Austria a găsit în trecutul şefi ceea-ce lip-sesce Rusiei şi ’l dă o preponderenţă ne-dubitabilâ asupra rivalei sâle; acest că este cultura, este civilisaţiunea occidentală, duşmană naturală a Rusiei incultă şi senii-sil batică.
Austria din causa egemoniei germane trecute, al cărei sceptru ţinea în decursul atâtor secole îşi menţine pe seama sea gloria unei ţări civilisate.
Austria stimulată de marele om de stat al Europei moderne, principele de Bismark, şi împinsă prin curentul istoric este me-aită a’şl vedea Statul centralist transfor-mându-se într’un stat federalist în care fie care naţiune pretimjerid la autonomia sa deplină ’şl va grăbi limanul unei mintalii sigure. Panta pe care calcă Austria în momentul de fac’ă nu face de cât a grăbi a-câstă transformare inevitabilă.
1) A s8 vedea nnmSrul de ieri.
„Mulţămită acestor ţlise vedem că în Bo-hensii, Croaţia, Serbia austriacă, Galiţia ru-tenă şi în Galiţia polonă s’afi format partide slave simpatice Austriei, care, precum <jice leaderul partidei rutene d. Dragoma-noff, e un stat de o familie europână simpatică civilisaţiuneî occidentale şi prin urmare duşmană Rusiei barbare11; aceste cuvinte denot într’un mod eficace în ceea ce constă adevărata forţă a Austriei.
Etă der cum ni se înfăţişeză situaţiuuea reciprocă a ambelor puteri. Poporele slave civilisate precum sunt: Polonia, Bohemia şi Croaţia nu pot să-şi câscige libertatea şi independinţa sacrificând civilisaţiunea şl progresul. Ia chiar interiorul imperiului rus se manifestă tendinţele separatiste basate pe inclinaţiunea poporelor slave subjugate de Moscova spre civilisaţie şi progres. Duşmanii Rusiei moderne nu sunt prin urmare numai şi numai elementele străine rasei din care se compune ea, dâr şi elementele consăngene cari voesc a-şî despărţi sorta lor de sdrta acestei ţâri staţionare în progres.
—.— —- •- _— «aâa»	------—— -1"—1
Presa englesa si castiimea franco-cMiiesa
Citim următârele în <|iarul parisian le Temps:
„O scrisdre înserată în Daily News dă dreptate exageraţi anilor unor «ţiare de dincolo de canalul Mânece! în privinţa tratatului de la Tien-Tsin, observând că, dupe tratatele în vigore, supuşii tutulor puterilor cari au convenţiunl cu China pot să facă comereiu în întregul imperiu ceresc sub ore-carl condiţiunl şi că în virtutea clauseî tratamentului naţiune! celei mal favorisată înserată în tote con-venţiunile orl-ce avantagifi făcut unei puteri este acordat de drept tutulor ce-lor-alte.
„Este adevărat, adaogă corespondentul di arului Daily Neivs, că Francia pdte să aducă tote restrictiunile pe care le-ar voi comerciuluî cu însuşi ToDkinul, dâr nu se pdte aranja cu China pentru a esclude din provinciele.meridionaleale acestui imperiu pe străini şi a’I supune UDor drepturi mal mari de cât acelea la cari sunt supuşi naţionalii lor.
„Ceea ce tjliceam noi ieri; nimenul în Francia nn ’l-a venit în cap să susţină că avem monopolul comerciuluî cu pro-vinciele Chinei limitrofe Tonkinuluî; sun-sem stăpâni pe o cale de care, trebue să sperăm, iniţiativa privată va sci se profite.
„însăşi acâstă cale a rîulul Roşu nu va fi pdte deschisă comerciuluî fără ca să se tragă lovituri de pusei. Nu trebue să uităm că rămăşiţele pavalidnolor negre sunt stabilite în mal multe puncte de pe cursul său şi că Lao-Kal este unulă din centrurile lor cele mal importante. Părăsite de China, ceda-vor ele terenul fără luptă ? Acâstă cestiune este de crezut că a fost tratată de negociatori şi că clausa relativă la evacuarea trupelor chim se stabilite încă în Tonkin privesce pavilidnele negre cari erau oficialmente plătite de guvernul imperial. Dâr Luh-Vinh-Phuoc, care a fost atât de mult timp în lupta deschisă cu China, se va supune el ordinelor Curţii din Peking şi că armata regulată chinesă va fi ea capabilă de a’l aduce la supunere? Acâsta ne-ar surprinde.
„Va trebui dâr să fie scos din punctele pe cari le ocupă şi acest lucru va
fi relativ lesne operând pe rîul Roşu, rîul Claire, şi înconjurând Lao-Kai prin frontiera Chinei. Luh-Vinh-Phuoc, blocat şi redus la fdme în strîmt6rea pe care o formâză rîul Lao-Kaî în punctul unde se vor opri canonierile, va vedea deşertând unul cât-e unul şi. supuuăndu-se pe cel din urmă aderenţii săi.
„Afară de acâsta, se va sci în curând ce trebue să credem în privinţa evacuă-reî a puntelor principale din Tonking unde armata chinesă are contingente, precum sunt Lang-Son et Cao-Bang, căci generalul Millot a fost însciinţat de angajamentul esecutoriu luat acum de cur tea de Peking şi a primită ordinul să ocupe posturile cele mal importante, ast-felQ. ca să fie stăpână absolută pe Tonking.
----* ■ »■— ■
ACTE OFICIALE
D. Vasile Arvenesu eâe numit ji confirmat ca membru al consiliului de ndministraţinne al regiei tutunu rilor ji săreî, iu local rămas racunt priu decederca d-lul Eugeniu Prcdoscu.
X
Se autoiisi ministrul secretar de stat la departamentul agriculturel, industriei, comerciuluî gi domeuieloră a primi legaturile făcute prin testamentul decedatului Va-eile Paapa gi anume :
a]	60,000 lei în efecte de ale Statului, peutrn construirea unul internat de băeţl gi crearea nnel scdte profesionale la Valea-Boulnl ;
b]	20,000 leî în efecte de ale Statnlnl, pentru complecta mobilare a internatului.
c]	60,000 lei iu efecte de ale Statului pentru construirea unui observator;
d]	400,000 lei în efecte de ale Statului, constituind nn fond inalienabil gi din venitul căruia să se întreţină pejtot fnul internatul.
--------sg*—---------
REVISÎJIREA m FRANCIA
Chestiunea revisuirel Constituţiunel e la ordinea <|ileî în Francia. Se seie că ministeriul, spre a stăvili şi a dirig^a marea mişcare a opiniei care se produsese în acâstă privinţă, a făgăduit să presinte Camerei, la redeschiderea sesiune!, un proiect de revisuire. Consiliul de miniştri s’a adunat de mal multe or! de câte-va <|ile şi după la Justice, punctele principale ale proiectului ăă fost stabilite.
S’ar face — după dânsul — două reforme secundare, suprimarea rugăciunilor publice şi asigurarea dreptului Camerei de a hotărî asupra cestiunilor financiare şi dări. După <|iarul Debats, guvernul va propune de asemenea un articol prevăzând că forma guvernului nu se pote revisui. Acâsta e sista la tâte ţările cele ialte şi nu e nefolositor faciă cu intrigile orleaniştilor.
Dâr reformele cele mal însemnate vor fi firesce acele ce vor hotărî despre modul formărel Senatului, ales actualmente prin sufragiul indirect la gradul, al duoilea şi cu o disproporţionalitate evidentă în favorea micelor comune rurale. Acest mod de recrutare a senatorilor este una din cele mal mari anomalii cari pot fi intr’un regim democratic, mal cu sâmâ când Camera e eşită din sufragiul universal.
Guvernul s’ar hotărî să primescă o măsură curat negativă, dâr care ar forma un necontestabil* progres. El ar desfiinţa disposiţia constituţională privitore la alegerea senatorilor şi ar înlocui-o cu un articol or&nduind că acâstă alegere pâte fi regulată prin lege. In acest mod, o singură majoritate ar fi de ajuns spre a
FOIŢA „TELEGRAFULUI*
HENRI CONSCIENCE
U
RECUNOSC!NTÂ
b
(înlocuitorul în armată)
— Dâr ce însemnâză acâsta ; întrebă el apoi; vă veţi pune acum să plângeţi, copiii mei?
LacrămI de bucurie curseră în acelaşi timp din ochii Veronichil şi al lui Ber-nard, şi tânărul era atât de impresionat de acestă fericire neaşceptată in cât se îndreptă şovăind spre un scaun, pe care se lăsă să cadă. Tânăra Veronica, aprdpe tot atât de sdrobită ca şi el, se aşeză lângă dânsul şi’I luă mâna într’ale eî fără să pronunţe nici un cuvent. Lacrâ-mile lor făcură şi pe părinţii lor să plâDgă .. şi îndetă nu se vă^u de cât planşete în acâstă fericită familie. Recele neguţător de vinuri el însuşi ’şî freca ochii.
Dâr acâstă tristă scenă nu dură mult timp. Un surîs luă locul acestor lăcrămî şi în curând toţi 'şî manifestară fericirea de care erau coprinse ânimile lor.
Muma şi sora ’şl apropiară scaunele lor de logodnici, şi cu toţii împreună, îmbrăţişându-se într’un mod călduros, în cepură o nesfârşită conversaţiune asupra fericitei esistenţe care asceptau pe cel douî tineri, în privinţa nunţii, cum se vor stabili şi asupra unor nimicuri cari sunt, pentru ânimî tinere, ca primele flori ale fericire!.
In timpul acesta, doctorul şi d. Wou-ters eraă ocupaţi într’un colţ cu regula-rea părţii materiale a căsătoriei. Şi eî nu înt.ârdiaseră se se rnţelâgă, căci d. Wouters se apropiă de logodnici şi le Zise cu o voce tare :
— A scultaţî, copil, ceea ce am hotărît. In aceste vremuri nesigure, orl-cine trebue să se grăbâscă se pună mâna pe fericire când ea se presintă. Ne vom grăbi a aduna hârtiele necesare şi a face pu-blicaţiunile. Peste o lună veţi fi uniţi. In patru săptămâni nu veţi putea să vă aranjaţi o casă; de aceea am căutat şi am găsit un mijloc ca să învingem a-
câstă greutate. Casa mea ae ţeră de la Boendale este forte luxos mobilată şi are tot ce trebue pentru un menaj. Am a-colo chiar nisce viu vechia în pimniţă. Eî bine, îndetă ce vă veţi căsători, veţi pleca acolo şi veţi sta într’ensa cât vă va plăcea.
—	Tată, scumpul meu tată, esclamă Veronica, cât escl de bun şi do generoşi
—	’ţl mulţumesc din ânimâ pentru binefacerile, d-tele Z^e tănărul fârte emoţionat.
—Vom regula acâstă afacere prin bună învoială, adăogă d. Wouters. Dâcă voiţi să opriţi pe săma vâstră mobilele, le vom estima cât se va putea mal josă. In ce privesce chiria casei, ea este de cinci mii de leî;. dâr, fiind că abia v’aţl căsătorit şi pentru că sunteţi copii mei, eă nu o voi ţine în sâmă de cât numai pentru suma de trei mii de lei.
Tinerii nu părâă a asculta cu atenţiune aceste amănunte bănesc!. Ideea de a merge să locuiască într’o frumosăvilă la Boendale le surîdea într’atât în cât eî se sculară pentru a ’şl esprima recunoştinţa lor bunului tată.
Doctorul, care în momentul acela e-şise, se reîntdrse avend în fie-care mână câte o sticlă cu vin.
—	Aide, nevastă, Zise cu veselie, arătă-te că escl încă tânără; pune pahare pe măsă şi servesce-ne ceva. Am câte-va sticle de vin de Ispania pe care d. Wouters T va găsi escelinte. ’MI-aă fost trimise de un conte pe care l’am vindecat de o gravă bâlă de stomac. Trebue să bem câte un pahar în sănătatea d-luî Wouters şi a tinerilor.
—	Da, da, şi în a d-tăle, doctore, Zise d. Wouters ; dâr mal întâiă în onâ-rea copiilor noştri!, pentru fericirea lor.
Paharele fură umplute şi fie-care fu invitat să iâ câte unul. Apoi d. Chris-tiaans Zise o voce solemnă:
—	Bunul D-zeă, care m’a protejat aşa
de mult în viâţa mea, ’ml procură oca-siunea să văd împlinită dorinţa cea mal viă a scumpilor noştri copil. Se mulşu-min der lui D*Zeu şi să-î bine cuvântăm numele săă. Vă ured ca creatorul să veghi oZ®	asupra vâstră, şi...
Fu întrerupt de o servitâre care intră în casă şi-î dete o hârtie, Z'câudu-I cu o âre-care agitaţiune:
—	Un soldat a venit cu acâstă scri-sdre pentru d. Bernard. ţice că e ceva urgent.
Tânărul Bernard luă scrisârea, o desfăcu şi 'şî aruncă ochii asupră’î...
Scâse un ţipăt îngrozitor şi deveni palid de tot. Hârtia T căZu din mâna-I tremurândă, şi se lăsă să cadă pe un scaun, puse mâna la frunte şi Zise:
—	Oh I DumneZeul meă, este âre cu putinţă ? Soldat! Trebuie să fiu soldat 1 Eă, carne de tun 1 Cum, să’mî daă sângele pentru tiranul... Mârtea... mârtea cea mai teribilă...
Acâstă scire căZu ca un trăsnet în mijlocul acestei familii atât de fericită cu câte-va secunde mal ’nainte. Paharele se sparseră; vinul curse pe mâsâ; din pep-tul fle-căruia eşi un strigăt de durere şi fie-care deveni de asemenea palid ca nisce cadavre...
Traducţiune de Cober.
[Va urma.J
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
)
‘
r
face o reformă, fără întrunirea constituantei.
S’ar inaî revisui articolul din constituţia de la 1875, privitor la senatorii inamovibili. Revisuirea limitată ats felu nu va satisface partida republicană în-trdgâ, se înţelege, dăr tot va fi un pas înainte, şi dăcă guvernul o susţine tot cu energia cu care a apărat proiecte mal importante, ea va fi destul de lesne votată de Camere.
ORONIOA
Dreptatea poporului
Juriurile, pretutindeni, der mal cu sămă în Fraucia, urmeză a achita în linisce pe cea mal mare parte din Arianele ce şl-aft ucis săă s’au încercat stj-sî ucidă pe necredincioşii lor seducători.
Făcând acăsta, are deplină dreptate, de 6re-ce nu s’au schimbat legile, şi fiind-că aceste achitări trebuescu privite ca nisce protestări în potriva unor coduri—vorbesc şi de cel românesc, copia celui francez—în cari, pe lângă lacune neesplicabile, se găsesc la fie-care pa? disposiţil uedrepte.
Unii se miră, cu tote astea, se revoltă şi strigă, sub ce cuvânt?
Şpun el :
— „T6te-s bune, tote fruin6se, în cea mal minunată societate ce ar putea esista. Codul e o mică capo-d’operă de buu simţ şi de dreptate. Fetele ce sunt seduse şi îngreunate sub făgăduinţa căsătoriei, sunt nisce rele ne-vrednice de milă. Veselii băeţl nu le datoresc nimica, nici lor, nici copiilor lor. Dăcă le lasă nu e nimic. Dăcă. pe lângă astea, îşi bată jocă de densele şi le pufnesc de rîs în nas, asta dovedesce că’s ămenl descepţl. Dăcă fetele se înfuria, ie ii revolverul, cuţitul, se& vre-un licmd ca vitriolul, săriţi sergenţi, comisari, procurori, judecători 1 In numele liniştel sociale, osîu-diţi-le! Aşa ticălose merită munca silnică pe vieţă săă măcar pe douî trei ani!“
Cine vorbesc aşa, să le fie de bine. Nu sunt de părerea lor, şi mă mândresc de asta. Dăr, ce dracu ? fiecare crede după capul lui — şi e firesc lucru ca să fiinţele mulţămiţil când sunt şi ne muiţămiţî. Ba chiar mulţămirea unora esplică simţimăntul contraria al celor-lalţî.
Dăr, opinia slobodă şi pşutăsă pe care o am resumat nu e şi părerea unora cari totuşi, acum, sunt şi el indignaţi ele achitările ce se fac în antemergătărea nostrâ Francia, şi în alte locuri, a acestor Ariane omorîtore.
Aceştia n’aă avut tot-dă-una aceiaşi o-pinie.
Deunăzi, aplaudaţi verdictele negative ce se dădeafi în favărea delăsateloi* ce-şl răs-bunaseră c’un foc ele revolver asupra amanţilor fugari.
Li se părea că era bine, drept, că seducătorii eraă forte antipatici, şi sedusele vrednice de milă.
Acuma, s’a schimbat boierul!
Cel-ce aprobaţi, blamăză.
Cred că prea e mult, că faptele de acest soiţi se ’nmulţesc prea mult, că trebuese pedepse sdravene, că e nevoie de o mare neîndurare.
Aşa e lumea: afil „da“, mâni „ba“. Nici o dată nu isprăYesce uu lucru, şi s’apucă de altul.
De ce juraţii şi-ar schimba obiceiul.— când nimic nu s’a schimbat în moravuri, ori în legi?
Dăcă se consideră lucrurile în ele-însele, e răii în tot-dăuna se s’achite.
Dăr dăcă să ia în vedere mijlocul social şi starea actuală a legislaţiei nostre, răii e a se osândi, afil ca şi ieri, şi mâne ca şi a<JI.
Totul e aci.
N’a venit nici o dată în capul vre-unui om ideia ca să afirme că uciderea nu e o crimă...
Der juraţii, cari achită pe fetele seduse şi părăsite, cred că— cu tote că au comis o crimă— nu pot fi condamnate din causa situaţiei escepţiouale în care se află. Pentru drepturi, sunt afară de legi, şi nu pot să le mal puie în legi, cât privesce răspunderea. Măcar’de ’ş!-ar avea folosele nenorocirii lor!
Pentru astea tote nu e de cât un singur leac: schimbarea legilor.
Dăr pe cât timp legile şi moravurile nu vor fi schimbate, juraţii nu vor avea raţiuni de a-şl modifica verdictele, chiar când numărul atentatelor făcute de către amantele uitate s’ar îndoi în fie-care fii. Acăstă crescere nu e, de ait-fel, îngrijitore. de cât pentru seducători; şi veţi mărturisi că aceştia nu sunt nisce prea frumose specimenele rasei omenesc!.
Al. Paigrot.
- —— ------------------------
întâmplări din Capitala
Accident. -Lucrătorii zidari Ioniţă şi Cos-tache, cari lucraă la o bina d-lul a inginer Roth din str. Polonă Nr. 23, au fost răniţi grofi de o schelă ce a căfiut peste dăn-şiî. E( aă fost duşi la spitalul Colţea.
In facia dese! repeţirl a unor asemenea nenorociri, ne întrebăm: când va veni vremea ca şi la noi lucrătorii să fie asiguraţi în contra nenorocirilor pricinuite în eser-ciţiul meseriei lor?
—	x —
încercare de omor. — Ce avea miserâbi-lul Ghijd Ionescu îu contra copilului Va-sile Teodorescu ? Nu se scie; dăr acest individ a rănit gref! cu cuţitul pe nenorocitul băiat, care a fost dus la spitalul de copil aprope în agonie. Ionescu a fost arestat şi parchetul cercetăză caşul,
—	x—-
Nenorocire. — Am observat şi observăm în tote filele că mulţime de copil cu totul nevărstnicî sunt lăsaţi de părinţii lor a umbla vagabonzi pe stradă. Am atras luarea aminte a acestor părinţi asupra nenorocirilor ce pot urma din acăstă neîngrijire. Acum aflăm un caz pe care li-1 punem în vedere din noii, pentru că — pote — cugetând asupră-î, se vor îndrepta:
Un copilaş de vre-o trei ani al d-lui Lrocu Uiescu, fiind lăsat singur în mijlocul stra-delor, a fost călcat de trăsura birjarului cu No. 291. Copilul, într’o stare desperată, a fost dus la spitalul de copil, ăr birjarul a fost arestat la secţia 16.
—	x—
Furt în tren. — De la d. Gh. Aristi s’a furat în trenul ce sosi asără la 10 ore în BucurescI o sumă de 2000 franci. La co-borîre, poliţia cercetând, banii fură găsiţi sub o bancă unde’I aruncase borfaşul ce’t furase, pentru ca apoi să T ia de acolo. Pungaşul imediat a fost aflat. Se numesce Avram Moise şi are onorea a face parte din poporul lui Dumuefieă el a fost arestat iar bani! predaţi păgubaşului.
--------———------------------------
Curierul financiar al „TELIGEAFUUJ!"
SSptămâna trecuţii, a trecut f&rii nici o animaţie; afaceri importante lipsdu cn desăvârşire.
Din fondurile statului renta ndstră amortisabilî care n avut lunea trecută 95‘/s « încheiat cn 94 ’/«.
împrumutul oraş. BucurescI 5°/o a apărut la cotă cn 84*/e şi apoi a dispărut iârăşî. Detentoriî nu vîna.
Banca Naţională a suferit săptămâna trecută de pi-eciare. începând lunea cu 1447 pe bani gata şi 1432 pe termen, marţea am vfcjtit acăstă valdre de frunte cotândn-se ca 1445 şi 1446 iar sâmbătă picând de o dâtă până la 1439 pe termen şi 1437 cu bani gata.
Vacia-Bomânia a scăzut în decursul săptămftnel cu 3'/a lei.
Agio pe aur a scăjut mult, sâmtătă ’lu găsim cu 3.30°/° şi totul ne probeză că scăderea so va menţine.
-----------------------------------
CORPURILE LEGIUITOARE
(ADUNAREA DEPUTAŢILOR)
(Şedinţa de la 12 Maiă 1884).
Preşedinţa d-lul vice-preşedinte Georgian.
Şedinţa se deschide la ora 1 */* p. m. fiind presenţî 72 domni deputaţi.
Sumanul şedinţei precedente se aprobă.
D. preşedinte al înaltei Curţi de complini comunică Adunăreî decisiunea Curţii asupra verificării bugetelul Statului pe a-nul 1877.
D. Andreiu Vizanti cere se se pună îd discuţiune proiectul de lege prin care se autorisă casa sf. Spiridon din Iaşi să contracteze un împrumut de 300,000 lei.
D. vicepreşedinte spune că acest proiect de lege se ană la ordinea «Jileî.
D. ministru al domenielor depune mal multe proiecte de legi, între cari unul pentru modificarea unor articole din legea bugetară a Statului pe anul 1884-85.
Acest proiect se trimite de urgenţă la comisia financiară.
D. Iepurescu anunţă o interpelare d-lul preşedinte al Consiliului în privinţa unul ordin dat dea nu se primi intrarea în ţărâ a fostului Mitropolit al Serbiei, Mihail.
D. ministru preşedinte răspunde că este gata a răspunde.
D. V. Iepurescu ’şl desvoltâ acesta interpelare în puţine cuvinte întrebând pe guvern ce motive interiore şefi esteriore l’au forţat să ie o asemenea disposiţiune ilegală şi anti-constituţională.
D ministru preşedinte răspunde că decă d. Iepurescu s’ar fi informat mal bine ar fi aflat că nimeni nu s’a presentat la graniţa nostră şi nimenul nu i s’a oprit intrarea în ţără. Ceea-ce se va fi făcuta între prelaţi, "declară d. ministru preşedinte, apoi acăsta nu privesce guvernul.
In urma acestui răspuns, se cere închiderea discuţiuneî.
D. Iepurescu vorbesce contra închidere! şi declară pe onorea sea că căpitanul poi tulul Giurgiu are ordin de a opri intrarea în ţără a fostului mitropolit al Serbiei Mihail, nu scie însă dăcă acest ordin a fost dat direct de guvern seă nu. Orî-cum ar fi, declară d-sea, prin acest fapt, a cărui existenţă o afirmă, s’a călcat Constituţia ţărel*
Se pune Ia vot închiderea discuţiune! şi se primesce, trecându-se la ordinea fiilel.
Se dă citire apoi raportului comitetului
de delegaţi şi proiectului de lege prin care casa sf. Spiridon din Iaşi este autorisată a contractata un împrumut de 812,000 lei cu dobăndă de 6 la sută, amortisabil în 40—50 ani, pentru a plăti legaturile şi creanţele defunctului Iordache PopovicI care a lăsat pe epitropia sf. Spiridon legatară universală a avere! săle,
D. general D. Lecca iă cuvântul nu să combată acăstă lege ci ca să atragă atenţiunea guvernului ca dătorfele răposatului Iordache PopovicI să fie verificate cu multă grijă şi cu cea mal mare luare aminte. In ceea ce privesce legaturile, ele sunt sfinte, frebuesc îndeplinite; cât privesce însă dă-toriele ele trebuese verificate cu scrupulo-sitate, de ore-ee aceste dătoril sunt o enigmă pentru d. general Lecca care afirmă că cu-nosce pe răposatul Iordache PopovicI că a fost un om forte econom, că a trăit 88 ani muncind şi fără să facă cel mal micu lucsu.
D. Georgian fiice că creanţele reposatu-tulul Iordache PopovicI sunt seriose şi ele sunt ale unor mari bancheri din Iaşi, bărbaţi cunoscuţi de toţi ca forte oneşti.
I). general D. Leca. Se nu fie la spatele acestor bancheri alţii.
D. Georgian rogă pe Adunare să voteze acest proiect de lege, de ore-ce decă Casa Sf.-Spiridon nu va fi autorisată a face a-cest împrumut spre a plăti legăturile şi creanţele reposatuluî Pop, a cărui avere a moscenit-o, apoi creditorii vor vinde totă averea şi acăsta ar fi în paguba casei.
D. C. M. Giocazan se unesce cu observaţi unile d-lui general D. Leca şi fiice că suma ce se cere a se împrumuta este prea mare şi că după socotelile ce le fac n’ar trebui împrumutată de cât 262,451. D. Cio-cazae crede că ar fi mal bine ca să se a-mâne acest proiect de lege până ce se vor verifica creanţele şi se va stabili definitiv suma ce trebue Împrumutată.
1). C. Nacu face ore cari observaţiun! asupra proiectului de lege şi crede că ar fi mal bine ca să se acorde acest împrumut, fără să so. spună ce să facă cu acăstă sumă.
I)	. G. Baăn fiice că creanţele căsel Pop sunt colosale şi ele nu se esplică, de âre-ce fie-care scie eă reposatul a trăit cu o mare iconomie.
D-sa afirmă că printre creditori se află unul care a dat faliment. D-sa propune că să nu se mal facă acest împrumut şi că să se lase ca creditorii să pună în vânzare moşiele răposatului, şi decă va fi un esce-dent apoi casa Sf. Spiridon se ’1 mosce-născă ; cu acăstă procedare, Casa Sf. Spiridon ar putea câsciga, fără să fie în risc de a perde. Şi dăcă moşiele ar fi în pericol să fie vândute pe nimic, apoi Epitropia Sf. Spiridon are destul bani ca să le o-prăscă pe săma sea.
D. ministru de interne declară că acăstă moscenire a iost acceptată şi ru se pote reveni, asigură că Epitropia nu riscă nimic de cât numai aceea de a nu primi nimic în caşul când s’ar lăsa ca moşiele să fie cumpărate de creditori. D. ministru declară că crede pe d. general Lecca că reposatul era om economii. General Lecca. Nu era capabil să is-căleseă uu înscris de 300 galbeni.
J)	. minislru de interne adaogă că atât guvernul cât şi parlamentul va trebui să cără ca să nu fie plătite de cât acele creanţe cari vor fl recunoscute judecătoresce ea seriose şi după ce Eforia sf. Spiridon va usa de tote mijlocele legale de apărare şi va fi bine apărată.
D. ministru se unesce cu propunerea d-lul C. Nacu ca să nu se specifice pentru ce se face acest împrumut.
D. T. B. Lăţescu dice că Eforia Sf. Spiridon s’a grăbit a recunosce nisce creanţe cari n’aă fost cel puţin declarate de bune de nici o instanţă judecătorescă.
D-sa propune amânarea până ce se vor aduce sentinţele definitive ale justiţiei a-supra acestor creanţe.
1). Lascar Costin vorbesce şi d-sa în sensul d-lul T. B. Lăţescu şi propune şi d-sa apărarea.
D-sa afirmă că în nici un act defunctul Iordache PopovicI nu vorbesce nimicii de creanţe.
D. Georgian regretă că s’a discutat £-căstă cestiune în necunoscinţa de causă, de 6re-ce defunctul recunăsce prin testamentul sSti de bune tote creanţele, una câte una, şi declară de neesact că creanţele mar fi seriose şi că printre creditori s’ar afla şi persone nesolvabile.
D. Georgian declară că nu se opune la amânare, pentru că voesce ca acăstă afacere să vie din noii în discuţiunea parlamentului spre a se vedea că tote bănuelile şi acusaţiunile aii fost neîntemeiate şi nedrepte.
Propunerea de amânare se pune la vot şi se primesce.
D. vice-president face cunoscut că s’a depus raportul privitor la. modificarea lege! | electorale şi declară că Camera se află în 1 maioritate constituţională.
Şedinţa se suspendă.
La redeschidere se continuă cu discuţiunea revisuirel Constituţiunel.
Se procede din noii la votarea, cu apel nominal, a amendamentului admis de comitetul de delegaţi pentru ca colegiul al II de senatori din Ilfov să dea 5 senatori şi colegiurile II de Putna, Dâmboviţa, Ro-manaţl şi Neamţu să dea câte douî, vot rămas nul în şedinţa precedentă.
Resultatul votului este cel următor:
Votanţi, 92
Aă votat pentru, 78
Aii votat contra, 14
S’aîi abţinut, 4	'
Prin urmare amendamentul s’a primit.
D. Bose Stefănescu, îu cestiune de regulament, 4*ce c& trebue să se pună la vot un amandament propus de d-sa şi semnat de 5 deputaţi, care a fost presintat de birou cât şi la comitetul de delegaţi şi care prevede ca să se dea şi colegiul II de Vlaşca duoî senatori.
D-sa fiice că acest anmudament n 'a fost pus la vot.
D. vice president fiice că tote amendamentele care aii fost aduse de comitetul de delegaţi la biroti aii fost puse la vot şi respinse. Se vede că amandamentul d-lul Rose Stefănescu n’a fost depus la birou, cu t6te acestea Camera pote să’l votefie deca va voi.
Se pune la vot, prin sculare şi şedere, amaudamentul d-lul Rose Stefănescu şi se
respinge.
D. V. Iepurescu cere cuvântul în cestiune de regulament.
1). Vice president. Nu pot să vi’l acord pentru că trebue să procedăm la votarea articolului privitor la fixarea numărului senatorilor.
D. Iepurescu insistă a vorbi. Sgovnot
mare în sală.
Se aud mal multe protestări şi Întreruperi.
D. ministru Voiuov întrerupe de asemenea fiicând:
— Lăsaţi’l să vorbâscă...
D. Iepurescu protestă contra acestei întreruperi şi fiice că dâeă i se adresâfiă dispreţ, apoi are şi d-sa drept se dispre-
uiâscă.
D. ministru preşedinte declară că de pe banca ministerială nu s’a arătat nici un dispreţ d-lul Iepurescu şi cere ca d-sea să ’şl retracteze cuvintele.
* Mal mulţi deputaţi cer ca oratorul să vie la ordine.
D. Iepurescu continuă a vorbi eu totfi sgomotul din sală şi termină cerând să se facă o contra probă pentru amendamentul d-lul R. Stefănescu.
Se pune diu noii la vot acest amenda-dament şi majoritatea se pronuţă contra-I.
La invitaţiunea d-lul vice-preşedinte, d. Iepurescu ’şl retrage cuvintele.
Se pune apoi la vot cu apel nominal, Art. 7i privitor la numărul ce vor trebui să dea colegiurile I şi II pentru Senat, ast-fel cum a fost votat de Senat, cu a-daosul introdus de comitetul delegaţilor şi resultatul votului este cel următor:
Votanţi 98 Aii votat pentru 83 Aii votat contra 15 S’afi abţinut 1.
Articolul s’a primit dăr.
D. raportor Stolojan dă citire următorului articol:
Articol mă Alegerea deputaţilor precum şi a senatorilor îu colegiele ce au mal mulţi representanţl se face prin scrutin de listă.
La acest articol d. C. A. Rosetti a propus un amendament ca alegerea deputaţilor să se facă într’o di, asemenea şi aceia a senatorilor.
Şedinţa se suspendă.
La redeschidere, se dâ cuvântul d-luî Ornescu în cestiune prealabilă.
D-sea fiice că acest articol precum 'şi amendamentul d-lul C. A. Rosetti sunt pri vitore la procedarea electorală, de aceea propune amânarea discuţiuneî acestui arşi se resticol.
Se pune la vot propunerea d-lul Ornescu pinge,
D. Stolojan declară că comitatul de delegaţi a respins amendamentul d-îuî C. A. Rosetti, ţontru motivul că în legea electorală s’a prevădut ca biurourile să fie pre-sidate de judecătorii de Curţi şi tribunale şi a admis uu amendament al d-lul Cio-cazaa ca alegerea fie-cârul judeţ să se face într’o fii, dăr pe care l’a pus la art. 72.
I). C. A. Bosetti, în cestiunea de regulament, fiice că s’a violat regulamentul de ore ce în privinţa amendamentului d-sâle comitetul de delegaţi s’a pronunţat fără ca el să fi fost desvoltat şi fără ca să se fi fost întrebat din birou dăcă el este susţinut încă de patru deputaţi.
S’a mal violat articolul pentru că s’a motivat respingerea amendamentului pe o dis-posiţiirue trecută în o lege care ave să vină în discuţiune.
D. vice-president fiice că d, C. A. Ro-seti are tot dreptul să-şi desvolte amendamentul.
I)	. C. A. Iloseti. Nu pot profita de nici o ocasiune spre a viola regulamentul, de aceea nu-1 pot desvoltâ. Constat violarea regulamentului şi protestez.
D. vice-president rogă pe d. Roseti să-şî desvolte amendamentul.
J)	. C. A. Boseti observă că, în urma celor fiise de d. Stolojan şi în urma proce-durel d-sâle, slabele speranţe ce le avea de a găsi câţi-va susţinători nu mal pot avea loc, cu tote acestea însă îşi face datoria. D-sea declară că a propus acest amendament pentru ca tocmeiă să nu se mal facă îu alegeri nici între candidaţi şi candidaţi, nici între candidaţi şi administraţie. D-sea adaogă că un guvern nu trebue să se a-mestece în alegeri şi că un guvern care are partid nu trebue să facă alegeri.
Se declară de mai nainte contra dispo-siţiunel ce s’a introdus în legea electorală p3utru ca birourile să fie presidate de judecători, de ore-ee nu voiesce ca judecătorii să se amestece direct în luptele electorale şi apoi pentru că nu voiesce ca biuroui să fie presidat de o personâ dependentă de guvern.
D. C. M. Giocazan se pronunţă pentrg
£
ştergerea acestui articol nou, declarând că este contra votărel prin scrutin de liste.
Dupe ce vorbesc dd. N. Constantinescu, N. Ionescu, A. Stolojan şi E. Porumbaru, 16 cuvântul d. prim ministru.
D-sea declară că, cu tote că Senatul n’a făcut tot ast-fel, ar fi bine ca să se trăcă în Constituţiune că în colegiurile unde trebue să se âlăgă mal mulţi deputaţi său senatori să se voteze nu pe scrutin de listă, de 6re-ce prin acăstă procedare se esclude minoritatea, ci în tăte secţiunile să se voteze acelaşi număr de deputaţi s6& senatori, adică să fie în tote secţiunile atâtea bule-tinurl câţi candidaţi trebue aleşi. Prin a-căsta, declară d. prim-ministru, se garan-tăză libertatea eousciinţel alegătorilor.
După ce mal vorbesc dd. Vizanti şi Lascar şedinţa se suspendă.
La redeschidere, d. Stolojan declară că comitetul de delegaţi a admis următorea redacţiuue propusă de d. Lascar.
„Ori în câte secţiuni ar fi împărţite co-„legiurile electorale, fie-care alegător ara „drept să voteze numărul representanţilor „ce va trebui să dea colegiul din care face „parte."
D. T. B. Lăţescu contestă Camerei dreptul de a introduce articol! noi în Coustitu-ţiune şi nu pdte să modifice de cât acele articole cari aii fost desemnate de Camerele declarative. D-sa se unesce cu d. N. Ionescu ca t6te aceste amendamente să se lase a se discuta la legea electorală.
D. G. Cantili fiice că cuprinderea acestui noii articol este o cestiune de principia şi trebue trecută în Constituţiune. D-sea fiice că este o garanţie pentru libertatea alegerilor ca acelaşi număr de deputaţi să T votez8 fie-care alegător, iăr nu să se di-vidă votul.
D. Cantili observă apoi că Camera actuală pdte introduce articole noi înConsti-tnţiune, de ore ce acesta nu se opresce de Camerele declarative şi apoi în speciă acest noti articol este relativ la legea electorală care a fost denunţată de Camerele declarative.
D-sa se pronunţă pentru amandamentul d-lor Lascar şi Vizanti.
Se cere închiderea discuţiuneî.
După ce vorbesc d. Porumbaru contra, şi d. Lascar, discuţia se închide.
Se pune la vot apoi, cu apei nominal, redacţiunea d-lul Lascar, admisă şi de comitetul de delegaţi şi resultatul este cel următor:
Votanţi 96 AH votat pentru 90 Aii votat contra 4 S’afi abţinut 2
Articolul noii din nou redactat s’a primită.
Apoi şedinţa se ridică la 6 ore, anun-ţându-se cea viit6re pe luni, 14 Maiă.
— ----- —— ii--------------------
ULTIME SUIRI
Serviciul pârtie, al TELEGItAPHULIJl CAgenţia Eavas)
Paris, 24 'Iraiă. — D. Jalea Ferry, preşedinte ală consiliului, a depus la Cameră şi la Senat un proiect de revizuire a constituţiei limitată la următorele cinci puncte: 1. Modul de alegere al senatorilor din de-partemente;
2.	Condiţiunra senatorilor inamovibili;
3.	Drepturile financiare ale Senatului;
4.	Limitele revisuirilor ulteriore ;
5.	Rugăciunile publice.
Acest proiect enumără simplu punctele asupra cărora se vor da votulă camerilor, soluţiunea de dat la aceste cestiunl fiind îa mod legal reservaiă congresului.
Paris, 24 Ma!.— Se asigură că atitudinea Englitere! în convorbirile săle cu Francia asupra subiectului conferinţei egiptene, este mal conciliatore de cât făcea a se su-poza declarările d-lul Gladstonejîn parlament. Englitera nu ar menţine în mod absolut ca programa se fie limitată la cestiunea financiară şi prin urmare se consideră ca probabil că un acord se va stabili între Francia şi Englitera permiţând întrunirea conferinţei.
Constantinopole, 24 Mal.-Porta a invitat consiliul naţional a! comunităţeî greceşti d’a proceda lâ alegerea noului pa-
triareh.
Londra, 25 Maifi. — Dupe informările din „Pali Mall Gazetteu, Englitera ar fi propus Sultanului d’a trimite 10,000 soldaţi turci spre a pacifica Sudanul. Trupele turce şi englefie a părăsit apoi în acelaşi timp Egyptul.
Paris, 25 Maiă. — Numărul personelor cari s’aă dus afil la cimitirul Pere-Lachaize pentru a face o manifestaţie ps mormântul insurgenţilor comunei împuşcaţi în Maiu 1871, a fost aprope de 5000. Mal multe discursuri violente aă fost pronunciate, dăr nu a avut loc nici un alt incident.
Niş, 25 Maiă. — Scupcina în corpore a înmănatu Regelui adresa în răspunsă la discursul Tronului. Regele a mulţumit deputaţilor de sentimentele ce’I esprimă şi a fiis că dupe luptele pentru independenţă incepe lucrul pentru desvoltarea intelectuală şi economică a ţărel. Bucurâudu-se de spiritul patriotic şi de înţelegerea ce domnesce printre membrii scnpcinei. Regele va plasa acea fii printre cele mal fericite a vieţel săle cari fură fiiua naştere! fiului său şi fiiua restabilire! Regatului.
Cuvintele Majestâţe! Sele aă fost pri mite prin aplause entusiaste.
www.dacoromanica.ro
4
TE LEGrR APHUL
.JL
Aprobate de
Ooneiliul medical superior
MEDALIE J>iC AUR
-VJISJJI.j
COPIILORTJ
de CHR. ALESSANDRIU
Farmacist
Etatea cea fragedă a copiilor T face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tutulor copitlor de la etatea de 6 luni în sus, se ajută la buna desvoltare a corpului, în-tăresce osele şi dă putere muşchilor.
Modu întrebuinţării a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce sticlă.
Preţul 3 lei.
De vdmjare. In BucurescI la farmacia Română calea Victoriei, (Cişmeaua Roşie.) La Carol Gersabek, strada Lipscani succes, lui I. Ovesa sub palatu Dacia, şi la Marin Ion eseu coifeur (sub hotel U-nion). In Ploescl la farmacia Popp şi Schmetau. In Craiova numai la farm. romândscâ Lezeanu. In Brăila şi Caracăl farmacia Fabini.
In localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile se fac 7n BucurescI la farmacia Română (Cişmeaua Roşie).________
rvcrr's tbla.
DK2TTIFRJCE
de CHR. ALESSANDRIU
Farmacist,
Remediu sigur contra durere! de gură, dinţi şi măsele şi în acelaşi timp un aromatic plăcut pentru spălatul gurel înlocuind prafurile de dinţi.
Acestă tinctură prin composiţiu-nea sea e superioră tutulor preparatelor streine de aedstă natură.
Modul întrebuinţări a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă.
Preţul 2 leî 50 bani.
||j Tote aceste specialităţi se găsesc şi la Farmacia Hr&udnşi-Ziiiinicea
Capsule Qleo-Balsamice Santaline
Cel mal sigur remedia contra bolelor secrete sccrsore.. la bărbaţi fie în stare prospătă sau ori cât de învechit ar fi, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule conbinate ast-fel pentru un tratament complect. Modul întrebuinţăreî şi dicta prescrisă a se vedea instrucţia ce însoţeşee fie ce cutie. De vânzare la Farmacia Română. La Sf. PantelimoD, Calea Victoriei Nr. 77 Cişmeaua Roşie, şi la localiţăţile mai sus indicate.
Preţul unei cutii 6 lei*	BucurescI
nnr ^	-
Medalii şi Recompense la ExpositiuniledinLyon 187 2. Paris 1813, Paris 1878
6tsTlUMI «RTIF/c,^
BI-DXGESTIF
CHASSAING
CU PEPS1NĂ SI DIASTASĂ
«*
Pepsina şi Diastasa sunt cei doui agenţi naturali şi indispensabil ai Disgestiunei. Vinul Ini Chassning a obtinut, în 1864, un raport din cei mai favorabili Ia Academia de Medecină din Paris. De atunci, a luat un loc din cele mai importante în Therapeutică. şi este tfilnic prescris in contra
DIGESTIUNILOR DIFFICILE SEU INCOMPLECTE, DURERILOR DE STOMACH, DYSPEPSIELOR, GASTRALGIELOR. CONVALESCENTE OR LUNGI, VERSATURELOR, DIARRHEIEI, PERDEREI POFTEI DE MANCARE, A PUTERILOR, ETC.
Nota. — Exist numerbse imitatiunişi contrafaceri.
— A exige acesta semnătură in patru culori pe banda care sigi'Jza capsula.

Paris, 6, avenuo Victoria, si in principalele Pharmacii
Hai ptiu 5 franci
TOT CE SE POATE AVEA
de o buna cualitate la
de!
BUCURESCI
23- Calea Victoriei, lângă înapsinnlGelmier
Pentru 5 franci 24 batiste colorate bune. Pentru 5 franci 12 batiste de olanii. Pentru o franci 12 şervete albe sdu colorai,;
pentru coaiu.
Pentru 5 franci 6 şervete de masa de aţă curată.
Pentru 5 franci 1 masă albă sdu colorată pentru 6 persdno.
Pentru 5 franci 6 prosope de aţă.
Pentru 5 fraucî 1 cămaşă de damă brodată de olandă.
Pentru 5 franci 1 cămaşă de bărbat cu piept de olandă.
Pentru 5 franci 2 perechi de ismene croisd englizesc.
Pentrn 5 franci 1 camisol şi 1 pereche pantaloni de dame brodate. Pentru 5 franci 12 gulere pe alese quadrnple Pentru 5 franci 6 perechi de manşette. Pentru 5 franci 6 perrchl de ciorapi englezeşti.
Pentrn 5 franci 1 corset cu balenă veritabilă Pentru 5 fraucî 1 cearceaf fără cusătură. Pentrn 5 franci 6 batiste de olandă fină. Pentru 5 franci 6 batiste brodate de colori şi cu monograme.
Pentru 5 franci 10 coţi de madepolon veritabil şi fdrte solidă.
Pentrn 5 franci 7 coţi de pânză de Rnra-bnrg veritabilă.
Pentru 5 franci 6 cravate colorate pentru vară de creton franţuzesc.
Afară de acâsta se mal gă-sesce la Magasimil de Blanc, BucurescI, Calea Victoriei No. 23 lângă Magasinul d-luî G-ebauer, un Mare asortiment de pânze, Beţe de mese, Şervete, Batistă, Bufe de prima qualitate pentru dame şi bărbaţi şi Chalurî lungi. Tdic acestea eu un preeiu ne mal amlit de cftin.
PS HCOTiUE Prăvaiieie cumaî
il C f Eli £An C multe încăperi din
Calea Grivitza No. 117 ce daţi venit a-nual de 3000 lei nuoî şi deosebit pentru cumpărător un bun avantagiu,
Serobeală alba de orez K;
sistem engles de calitate superiore tutulor celor-l’alte, este aceea a Fraţilor Yerma-elen din Lierre (Belgia).
A se adresa pentru comande la II. Warthă representantele fabrice! pentru România.
BRUDER KEPICH
Cel mal renumit
DEP0SITU DE MASINE DE CUSUTU
de tote sistemeh
Cele mai Perfecţionate
!!! Recomandam!!!
MAŞINI
«Io OHSllt ÎTÎ
cu 15 aparate
forte înlesnltore
PRECIURILE
foarte moderate
de t6te sistemele
Depenâtor automatic.
Aruncător dc suveică.
SuVeiea fârâ trecere a aţei prin găurele. _ _
Aşezarea acelor fără ?re-o
măsură.	______
Mesurâtor metric ji alie constrncţinnl nuoî fdrte simple şi practice _____
PRECI1JRIÎ.E
foarte moderate
Plata se face in rate septemânale seu lunare
Garanţie pe £> ani. — Inveţâtura gratis._______
eps	m ij	Bucnresci, strada Şelari, Hotel Victoria; Galaţi,
’ j p"Arî S1 iPlP * strada Domnescă, lângă Hotel Metropol; Craiova, WW.V » strada Lipscani; Brăila, strada Mare.
BAI MINERALE SULFUROASE _____________NATURALE___________________
Limfatism, scrofule, bole de pele. sifilis, reumatim, paralisil vechi, bole nervose,
inflaturi interne, bole de femei. Forte folositore copiilor.
Stagiunea I Iunie, 15 Septembre- Bistractiuni,restaurant,musîca
Pentru informaţi! la Dr. N. Garoilid in Ploescl. Dr. M. V. Georgescuin Câmpina.
Precinril© celo inul moderate
*1
m
Noii] HOTEL
LGARIÂ
Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totulu din noii. Asemenea posedă şi un& mare Restanrant cu totu felulb de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdifi pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu PreciurI forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin mulţămiţi, impunând cea malmare acurateţe şi promptitudine.

r-CS
î-'ielfî i", ^IFOÎIJ 'X’a^.TVXîL


PENTRU POSESORI! DI CĂRiMîDÂRIE
recomand masinele melle pentru ruănare cn-abuiî-cai si-mănă spre fabricarea eftină a ori ce soi de oărămide de zidii si de acoperemXnt, tSve etc., in deosebi
Presele melle de cărămide de mănă lucrând contin-ual-minte, care vis-â-vis cu alte metode de fabricatiunî oferă cele mai însemnate avantagil si cea mai mare iconomie. j Ele urrnâză a fi servite de doui oameni pentru gătirea de ]/	4,000 pietre exelinte si se eualific de minune pentru căl-
carea de plate de troioire, si vestibul, pitre sigure de focii, pitre de var si de cement-nisip, cărămide sgurose, etc. căt si pentru recalcarea de pfetre pe jumătate uscate si inaiute gătite. — Prospecte gratis.
JLeiais JjkCIEH	in Eif.rei? feM-Melii am Rhein (Allemagne)
Aceste medicamente se vinde la farmacia
în Brăila
I. A. Cinra, str. Lipscani, (Fătatul Dacia) Ia farm. Cbr. Alexandrin, Calea Victoriei, No.77; şi tl. Mărin Sonescu, coafer str. Academiei, {sub Hotel Union) a la farmacia d-luî Fabiniţ Cererile din provincii se vor face la administraţia di arul ui TREBUINCIOSUL, BucurescI.
■vi
- se darresee celui ce va arăta că esistă tincturî superiore celor in-
-— ---------ventate de O. Ciani. Apă englesă
nnâ pentru a văpsi instantaneu în negru sau castaniu barba, părul, a’l face să crâscă şi a’I împedica căderea. Preţul lei 7. Apă pentru a da părului o colâre blondă aurie şi castanie. Preţul lei 6.
Yiimaigrc Hygtenipe
Admira-produs bâlsfunic*
spiitos şi tonic; de un parfum fArte plăcut, favorabil igienei şi consacrat grijelor de toaletă, menţine corpul într’o stare înfloritâre de sănătate. Previne şi risipeşte bubele, roşiaţa, petele, încreţiturile şi orl-ce alteraţie a pelei, pe care o întinereşte şi o îndulceşte dânduî o aparenţă albă catifelată. Flaconul lei 1.30.—Oţet higienic pentru toaletă şi bae cu parfum de micsunele FI. mare lei 2.—Oţet cu parfum buchet dorona Italiei FI. lei 1.75 —Oţet de lapte de migdale. FI. lei 1-50.
Apa Mina
VtMina Freeceri
Acăstă adevărată pulbere de oregl bine preparată, e lipsită cu totul de orl-ce substanţă vătămătore peliţel şi e bună pentru t«5te domnele care doresc să’şl păstreze sănătatea şi frumuseţea lor. Astă pulbere e invisibfiâ şi de o fineţe )fără egală, este parfumată cu un miros special şi delicat, si asigură peliţel o frumuseţe constantă şi o frăgezime ce nu se poate altera. Cutia lei 1.’40.
Âp-eoroanei I taliei S5 P™
—î— ---------------—------— pentru batis-
te şi o dintru cure,'igienice a toaletei. Acăstă apă este destinată dintre toate florile cele mal miro-sitdre şi aribsnatic din Genua de către d. Stefano Freeceri distila tor şi parfumator premiat cu 17 medalie şi din domo de ondre la exposiţiunile naţionale şi ^internaţionale. Ea înlotuesce cu mal multe '-.vantage apa de colonia, mirosul său e mal d 4ficat, suav şi durător. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele mai bun9 com-posiţiunâ pentru a menţine tinereţea şi albdţa pelei, tâcându-o m61e şi înfloritore, curăţind-o de ori-âeimperfecţiuni.—Preţul le! 2, flacon mare
împilator in iiomadătiPas
‘----------4-------- nevătămătbre,
are constatată proprietatea- de a ridica în câteva minute toţi acel perl ce se cred netrebuia-eioşî. Flaconul luw» WUO
inventată do Piotro Bor tolotti din Bologna, premiată cu 38 medalii ale es-posiţiuncl naţionale şi internaţionale. Acestă apă într’adevSr miraculdsă e compusă numai din substanţe vegetale, cele mal tonice, aromatice şi salutifere pe care le posedă Botanica. Nici o apă până acum cunoscută nu este superioră a-pel de felsina şi probă de acăsta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul eî. Două, trei picături din acăstă apă într’o b.a tistă şi’I dă unul din cele mal plăcuţe mirosuri. Opt sau dece picături în o jumătate pahar de apă curată şi spălându-ne de două sou trei ori pe ţii conservă, reînfloresce şi întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face să dispară bubele accidentale şi orl-ce pete precum şi încreţiturile feţei. Pentru băl, o sticluţă din acăstă apă întăresce corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pielei, mâncărimea, distruge ori-ce u-rîtă odoro a transpirărel şi procură o stare de bine neesplicabiiă. Câte-va picături turnate pe fer roşu respândescu unu parfum din cele mal plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O linguriţă ordinară în un pahar de apă depărtăză de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba, Mirosind’o des depărtâdă febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltose său nesănătose. şi este un preservativ escelent contra bolelor molipsită re şi epidemice. Are puterea balsamică d’a cicatriza înţepăturile insectelor [şi a face să piară vânătăiie şi unflăturile şi de’a linişti la moment durerea produsă de sgârieturele’şi arsurile pelei, când e spălată cn apă de acăst’a şi se acopere cu bumbac legând rana lei 1. 50 flaconul mare
flnnnun Pentru -oaisia si iiai. Ere-
mII ssssissffias
Premiat cu 15 medalii. Ea pe lângă că are cel mai graţios şi cel mai suav parfum pentru batista. întrebuinţată in «jilnice spălări, risipeşte iritările şi întăresce vederea, face să dispară petele de pe faţă întăreşte cărnurile. Luată pentru gură risipeşte misrosul urât, curăţă dinţii şi întărşte gingiile, şi pentru Băi, o sticluţă întăreşte corpul, face să dispară ardărea şi ariditatea pelei, mâncărimea, distruge ori ce' urâtă odore a transpi.
procură o stare de bine neexprimabilâ Flaconu’ mic lei i,50. dublu 2,50.
pentru Toaleta si Bai. Pre-
u
j linnui 110 rectificată şi parfumată cu boucquet J !!j|1 1'j de trandafir spre a vindeca scoroji-——--- "— rile pelei şi a o apăra dc orl-ce b61ă ue pelej păstreţlă fragedă carnea dânduî fineţe
A »rnr.or ,rnr^	1 ^0.
L.	Restaurator american,
tv £ iWÎ'Ailw al părului elegant spre colorarea părului şi barbel, a chimistului doctor I. B. Wiliam Wood 3219 Th. Street New-Vork.Albirea sau dscolorarea pbrulul nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mal multe ori adusă de o emoţiune violentă, de o mare durere, de boale speciale şi de atâtea alte căuşe neprevăzute, cu Florine, pe care elegantele dame americane şi engleze oîntre-buinţoja de câţi-va ani şi care este tinctu-ra de toaletă cea mal ’ întrebuinţată, se redă perilor cărunţi sau albi colorea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vig6re râd&cineî ca s6-I facă să renască şi să le împedice căderea. Ea e absolut nevâtămă-tore, conservă pelea într’o stare bună de frăgezime şi o preservă do pete. întrebuinţarea Florinei nu cere să se spele mal întâiu părul, avend ea însăşi proprietatea de a desgrăşa şi a curăţi complecţii capul. LucrdZă’ gradat, şi după 7 sau S Zile de întrebuinţare se obţine un succes sigur şi strălucitor. A se observa marca fabrice! având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 luni) într’o elegantă cutie leî 6.
A îl» Ăs.	si de jaBOraie. Astă spe-
Cili* cialitate absolut nevâ-tămătbr9 şi parfumată cu jasomle, are proprietatea de a albi la moment pelea, făcând să dispară încreţiturile, rojii şi petele de roşiaţă. Sticla lei 2.
Praf de dinţi igienic niS
nesie şi chinină. Acest praf de dinţi nu numai că preservă dinţii, dar ’l face albi, întărind în acelaşi timp gingiile şi cură-ţind suflarea. Impedică ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a format deja o face să pâră. Calităţile antidistrugâtâre ale acestui prafu suntu în stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gureî; apoi mal dă gurel o frăgezime particulară, şi fără a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii lei 1, 50
Licdre 1		ru Surzire. E un reia experimentaţii, de te extra-ordinare, de tote bolele ca.re aduc aud ului, precum pen-itât de supârâtor în •e bolnavii râmân aşa aconul lei 3.	
profesori specialişti, pentru slăbirea sâu lipsa’ totală a tru a vindeca acel sgrnot canalul auditor intern de cai de xcitaţl şi desgustaţî. FI			
Ml 1 phor. Pacb	'nî-inlini1- Reme(bu forte siguru şi Ul IbiliJi puterme, care nu conţine 	Unici arsenicu nici phos- etul nu’costă mai mult de cât 70 bani		
(toi satinată în manterie; c tehe de gli de orez pai tie cu prafi 0 altă fr parfum o c cosmetic şi	îl 0 P11T cel mai Bi cel mai ef-il fi !j ! 1 tm cadou ce se p6te face la o t—	i dama este: 0 cutie elegantă cromolitografiă cu garnituri în pas-oprinZând 2 butelii de parfum, 11 u-cerkiă parfumată, o cutie de pudră fumată pentru a albi pelea şi o cu-iri de dinţi. Preciul leî 6. umosă cutie care conţine o sticlă de utio de pudră de orez parfumată, un un mi< săpun, Lei 8.50.		
KismMbî sideral		li	do fraţii Bl 2 ZI IncuragiaţI de e-ficacitatea produ-urilor necontenite ri, amu preparaţii II, pe oare avem o-elu mal bunii din ţie, fără s6 fie o vă pârului lucrând bulbilor, întărind a şi oprindu’î căde-tnice perdute din etc: nu pătâză ru-iţl, se recomandă ie deja primită şi ite, recunosoându-iATOR şi ca celii
selor nostre, şi în urma sfat ale unora dintre clienţii nost REGENERATORUL PERULL norea sâ-’l presintăm ca pe c câte se vând. Acâstă prepara tinctură, redă culorea primiţi de-a dreptul şi treptat asuprt rădăcina pârului, făcândul mâl rea; îl redă tote puterile orgi causa vre-unel bâle a vârstei făria. Din causa acestor călit continuarea întrebuinţăreî se preferită în Italia şi strâinăta se ca cel mai bun REGENEE mal eftin. Leî 6 flaconul.			
i])ă de Tnrin
Tot ce e mal mirositor i* produsul destilârel floriloi e coprins in Apa de Turin. E greii de a se găsi o delicateţă de parfum superioră Apel de Turin, care are propietăţl igienice recomandate. Diluată In apă devine lăptâsă, şi cu asta, spălându-so cine-va de câte-va ori pe Zi, re proprietatea de a face să dispară ori-ce pată de pe faţă, încreţiturile dispar ji pelea rămâne mole ca catifeaua. Dacă se spală gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplăcut al gurel. Câte-va picături turnate pe fer roşu răspândesc un parfum plăcut care curăţă aerul stricat din odăi. DepărtâZă roşăţa ce causâZâ de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba. Proprietăţile igienice indicate şi cari nu se găsesc aşa uşor în alte ape de toaletă ’I au procurat favorea lumel elegante. Modul întrebuinţare! a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fiece butolie. Lei 1, 50.
Crema lieg. Mărgărită
-compara-
Praf dentifrice raţie specială care
curăţă repede dinţii cel mal negligiaţl, şi le dă totă albeţa isvorulul, precum şi impedică stricăciunea si tote bolele reia-fev la dinţi. Cutia lei 1. 30.
ira:îlm
de d. Luigi Ubi cini din Bra-
-------silia încă din 1872 odată cu
Tayuya, este forte eficace pentru a combate nevralgiile, durei ile de la articulaţii, precumu şi durerile de âse cari nu au putut fi vindecate j in orl-ce altă tratare, adică cu săruri de chinină, morfină etc., şi chiar cu băl de oleurl, cu duşuri său cu alte mijloco pe cari medicina şi empirismul le procură, aşa că este înumărată Intre cele mal puternice leacuri antireumatice «siuuacuto pAo4 acuma. Lai 6 flaconul.
bil eunturos şi solubil, dă frăgezime şi frumuseţe pelei, previne şiMistruge încreţiturile pelei, precum şi menţine frumuseţea până la o etate Înaintată. Face să dispară asemenea încetul cu încetul semnele de vărsat. Lei 8.50
premiată cu mal multe Mm i i Lutul 1 medalii la exposiţiunl na-
—4---------------- ţionale şi internaţionale,
are proprietatea, probată pin mii şi mii de certificate, d’a face să încetoZe imediat căderea părului, de a’l face să crâscă, dând putere râdă-cineî şi făcând să dispari matriţa. Are iconte-stabila proprietate d’a mănţine colârea primitivă a părului. Apa freeceri este în fine cel mal bun cosmetic, ce se oferă publicului pentru nutrirea părului, pe care îl face flexibil şi lucitor Flaco-îel 2, 50.
Estracbii de odoare variaţii asorti-1
------------------------------ment: buchet
de trandafir, buchet sărut furat, buchet de va-nilie, buchet de ierbene, buchet oriental buchet -Bosfor, buchet al Reginei, buchet de amor, Ess-buchet, buchet Garafano. buchet Gelsonimo, buchet de dame, fen verde, Paciuli, Moscu şi buchet Jockey-Chib. Sticla mica de lei 1.20, maro şi de lux, lei 2.
ivA il A 11 Ar A de Portocale Întreita superi-ii IM ' oliviu in sticle fârte elegante l»i 1.
A-se păzi de contrfaceri: aceste specialităţi pentrn ca sg fie acerate treime ca se parte timM ziaralni „Fratia Româno-taliana11. a ss cere la aepositari ca se se porte timijrnl acestui ziar.
Tipografia Moderni, Gregorie Luis Strada Academiei No. 34,
a
www.dacoromanica.ro
MERCURI lf> MAIU 1884
ABONAMENTE
IN RUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ANUL XV No. 3597
pentru capitala
Pentru un an .	.
şăso luni . trei „
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . , . Lei 30 „ ş6se luni ....	15
trei .......... " s
PENTRU STREINETATE
Pentru un an..........Lei 40
o şâse luni...	„ 20
. trei „ . .	„12
Abonamente se fac la 1 si 16 a fle-c&rel luni
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilă.
Epistolele nefrancate se refusil; ar-ticolil nepublicaţl se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franoia. Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Engine Micoud, 81 Pleet Street. E. C. London.
Austria.Comp.Wien. Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda-Pest. Servitenplatz.
Redac^iunea Strada ilegală No. 15.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 2-4.
SCIIU TELEGRAFICE
(DupS fiarele strfiine)
Paris, 24 Maiti.—Proiectul de revisuire a Constituţiunil, supus astâţlî Camerei, nu conţine de cât un singur articol, care desemnă punctele de revisuit. Espunerea de motive a fost citită de primul-ministru. Ea accentuâză trebuinţa d’a se mărgini revi-suirea numai asupra puntelor indicate. Citirea a fost aplaudată de maioritate şi des Întreruptă de grupul stângei.
Din causa manifestaţiuuil ce vor să facă comunarzii, mâine, în cimitirulfi Pâre La-chaise, poliţia a luat măsurile cele mal aspre pentru ca ordinea publică să nu mal fie turburată.
Roma, 25 Maiă. — Cu privire la conferinţa propusă de Italia pentru regularea esecutăril internaţionale a sentinţelor judecătoresc! din fie-care ţâră, sa anunţă că până acum aă primit ideia conferinţei numai cabinetul frances, cel engles şi austro-ungar; acâsta subt reserva d’a participa tote statele şi d’a culege opiniunile organelor de justiţie, din ambele jumătăţi ale monarhiei.
Dintre statele secundare ati primit până acum Spania, Portugalia, Belgia, Sviţera, Olanda, Danemarca, Suedia şi Norvegia. Din partea guvernului german s’a făcută declaraţiunea ‘că jurisprudenţa diferitelor!! State n’a ajunsă până acolo în cât să fie vremea pentru tratări în privinţa esecutăril internaţionele a sentinţelor. Negociările urmâză.
Londra, 25 Maiă.— La nota guvernului otoman cu privire la conferinţă, cabinetul engles a răspuns că nu pote adera la modificările propuse de Portă.
Asupra naturel şi stadiului negociărilor anglo-francese, care se urmâţlâ cu cel mal mare secret, n'a transpirat încă. Cu tote acestea, prin cercurile guvernamentale eu-glese se vorbesce că conferinţa se va întruni fără d6r şi pote pe la sfîrşitul lui Iuniă
Corespondentulă din Alecsandria al lui Times telegrafiază că Mudirul Dongolel a propus ca espediţiunea de ajutor să trâcă pe la Dongola, de 6re-ce numai pe acâstă cale se va putea găsi mal uşor apă. Guvernul a hotărît să trimită Mudirulul 1000 de pusei. Mahdiul se află în Hordafan la El-Rahad. El avea de gând să înainteze d’a lungul Nilului Alb, dâr partisanil lui s’aă opus la acâsta.
Constantinopole, 25 Maiă. —Porta a notificat consiliului naţional al comunităţii grece să alâgă un noă Patriarch.
Berlin, 25 Maiă. —La o scire publicată de Deutsche Tageblatt, că principele Bis-marek nu ese cu totul din serviciul prusian, ci că se retrage numai din ministerul de eomercifi şi de esterne, National Zeitung răspunde că e adevărat că împăratul Wil-
ville se va retrage de la ministerul afacerilor străine. Causa e că nu pote lua parte la conferinţă, fiind surd.
A se vedea Ultime Scirî pe pag. IY.
EDCDRÎSCS, IUTI 15 ffiâlD
Mare gălăgie a făcut oposiţiunea prin foiele ei, şi mal cu sâmă prin fdia coaliţiunel, despre purtarea guvernului în ndptea de 28 spre 29 Aprilie. Multe acusaţiunl ati adus ea partidului liberal şi multe calomnii aii inventat în contului sSti. Der a-cusaţiunea cea mal principală este că s’a lovit în dreptul de întrunire alţi cetăţenilor, calomnia cea maî mare este că nu ati fost liberi cetăţenii sS’şî manifeste opiniunile lor.
T<5tă lumea a surîsti la aceste vaiete băbesc!, la aceste cobiri lugubre, căci fie-care sciă cum s’atl petrecut lucrurile.
întrunirea s’a făcut, oratorii ati vorbit şi discursurile lor, de şi multe lucruri s’ati scos din ele cănd s’ati imprimat, totuşi ati rămas aşa ca să ne dea o opiniune esactă de scopul şi intenţiunile cari ati provocat chiâ-marea amicilor şi. partisanilor lor în sala Bosel. Cu t<5te acestea nici un scandal nu a avut loc, nici un partisan d’ai noştri! de care erăti mulţi nu a turburat liniscea adunării nici n’a întrerupt pe vre un orator, nici un agent alţi poliţiei în uniformă nu s’a văgut prin sală. D6că a asistat vre unul, a fost civil, numai ca ce-tăţian, negreşit cu dreptul ce i’l dă legile ţârei.
Liniscea cea maî mare a domnit dbr în sală, aşa că fie care a putut în pace să ’şî spue focul inimeî.
Sub guvernul conservator se urma bre ast-fel? D. Lascar Catargi şi d. Florescu, când .eraţi la putere, lă-sat’aîi cel puţin numai acăstâ libertate a întrunirilor publice?
Să cercetăm faptele şi vom vedea.
Ca să nu dea şi alte motive noul oposiţiunel de atunci, pe lângă cele multe care le a avea, guvernul conservator a intervenit indirect la proprietarii săti antreprenorii sălilor Bosel şi altele, căci Teatrul şi Athe neul depindea de el, şi a isbutit să nu se pue la disposiţiunea întrunirilor publice nici o sală, sub diferite preteste.
Cine ’şî a uitat acăstă procedare, n’are de cât să ia colecţiunea fiarelor oposiţiunil de atunci şi va vedea protestările comitetelor liberale contra acestui mod de a opri întrunirile publice ale cetăţeniloru cari voiau să se strângă spre a delibera
locuri închise să asiste un comisar poliţienesc.
Având în vedere că art. 26 din Constituţiune supune dreptul de întruniri publice la disposiţiunile unei legi care să reguleze esercitarea a-cestui drept şi care lege nu s’a făcut încă;
Având în vedere art. 47, 294 din c. p. şi cele-alte disposiţiunî penale relative la acestă materiă.
Considerând că resultatul unor asemenea întruniri,, fără nici un control si fără nici o priveghere, nu pote fi de cât pernicios şi primejdios pentru liniscea publică.
Pentru aceste considerante şi în unire cu opinia emisă de d-1 ministru de interne prin sus citatul referat :
Decide :
I.	Autorisă pe d. ministru al jus tiţieî a pregăti şi presenta Corpurilor Legiuitbre, In viitdrea sesiune, un proiect de lege, prin care să se reguleze esercitarea dreptului de întruniri publice.
II.	Până la facerea unei asemenea legi, consiliul recunbsce că este în atribuţiile ministerului de interne a popri întrunirile publice în locuri deschise, de câte orî vor părea a fi periculbse liniscel publice, iăr la întrunirile publice, în locuri închise, să facă să asiste un comisar de poliţiâ, spre a lua măsurile prescrise de lege în contra aţelor cari, prin discursurile lor, ar provoca la turbu-rări săil ar călca nî orî-ce mod disposiţiunile codiceluî penal.
Disposiţiunile aci coprinse se vor aduce la îndeplinire de către d-niî miniştri de interne şi de justiţia, după domnăsca aprobare.
Semnaţi: L. Catargi, I. Florescu, R, Boereseu, Al. Labovari, T. Maiorescu,
G.	Gr. Cantacuzino, Tli. Rosetti.
lovire care ’şî-o daîi singuri cu arma fabricată de d-lor.
Noi însă aprobăm purtarea guvernului şi ’lti felicităm că n’a pus in aplicare un jurnal al unul guvern care ne-a lăsat, pe lângă acest jurnal, reglementul de la Palat şi o sumă de alte disposiţiunî dăunătdre libertăţilor publice.
Dăcă ar fi aplicat acest jurnalu fie chiar făcut de ei, opiniunea publică ar ti avut dreptul să f ică: dăcă el aO. făcut răii, d-văstră partit liberal pentru ce ’l-aţî imitat? Caree deosebirea ?
Noi avem convingerea că libertăţile publice, chiar atunci când licenţa devine mare, tot servă mal mult poporului de cât despotismu Licenţa cade singură prin faptele săle precum ca de şi despotismul.
helm nu s’a învoit cu tote amgnuntele pla-_ pentru alegerile apropiate
Dăr, fiind că nu toţi proprietarii şi întreprinzătorii de săli de atunci
nulul d-luî de Bismarck; în acelaşi timp, Ziarul în cestiune fice că nu s’a regulat încă cestiunea preşedinţel consiliului de stată şi relaţiunile acestui consiliu cu ministrul; e probabil însă că principele Bismark amână numai afacerea pentru alt timp. Acum în urmă s’a respândit sgomo tul că nu numai împăratul, der şi principele moştenitor e contra retrageri! d-lul de Bisraark din serviciul prusian.
— Imperătâsa Rusiei va sosi aci la 4 luniu şi va sta şâpte (UI®- La 10 Iuniu împăratul Wilhelm va pleca la Ems. —Reichstagul nu se va închide de cât pe la începutul lui Iuliu.
Paris, 25 Maia. —Negociările cu Anglia merg bine. In cercurile diplomatice d’aci domnesce credinţa că t6te vor merge bine dăcă parlamentul engles nu se va amesteca.
eraţi fricoşi, şi fiind-că s’a găsit cu-ragiosul artist d. I. D. Ionescu, care se pue la disposiţiunea partituluî liberal sala circului, guvernul conser vator a alergat la un alt mijloc maî fâcişi. Strângăndu-se în [consiliu de miniştrii, a încheiat următorul ti jurnal pe care l’a dat pe mâna poliţiei să ’ltl esecute în părţile lui cari o priveaţi:
CONSILIUL MINIŞTRILOR
In şedinţa sea de astă-f I Vineri, 2 7 Iunie 1875 :
Luând în desbatere referatul d-luî ministru de interne sub No. 10,072 prin care propune ca, până la elaborarea unul proiect de lege care să
In tot c-asul, aci nu se întreprinde nimic reguleze dreptul de întruniri publice
ce ar putea îngreuia posiţiunea d-lul Glads-tone în fada parlamentului.
Memorial diplomatigue află că lord Gran-
în locuri închise săil deschise, întrunirile publice în locui! deschise să fie poprite, ier la întrunirile publice în
Cum vedem, guvernul conservator punea la discreţiunea poliţiei în trunirile publice, fie în loc deschis fie în loc închis. Nic! o întrunire nu se putea face, ţâră învoirea poliţiei şi fără a asista la ea un agent al ei, în uniformă, care avea drept să o prăscă pe orator, dăcă ar provoca la turburări săti ar călca disposiţiunile codului penal, şi chiar să disolve întrunirea.
Disposiţiunile unor asemenea jurnale, dăcă nu sunt revocate, ţin loc de lege.
Cu tăte acestea, d-niî Lascar Catargul, I. Florescu şi A. Lahovari, de şi iscăliseră acest jurnal, nici n’aii cerut voe la poliţie pentru a ţine întrunirea de la 28 Aprilie, nici n’au făcut măcar cunoscut că aii să se întrunăscă.
Ceva maî mult. La întrunire n’a asistat nicî un agent al poliţiei, de şi d-lor îl obligaţi. Cu tăte acestea cele maî aspre critice s’ati făcut guvernului liberal, cele maî mari insulte î s’ati adus că. nu a lăsat libertatea întrunirilor, că a asasinat cuventui.
Dăcă pentru nimic, făia conservatorilor a ţinut un asemenea limba-giti, ce ar fi fost dăcă se aplica în total jurnalul consiliului de miniştrii din 1875? Ce ar fi fis dăcă ar fi asistat comisarul de poliţie prevăf ut în jurnalul d-lor, şi la atacurile aduse Regelui, la escitarea de a merge să ’l scape din prinsărea în care fi-ceaii oratorii d-lor că îl ţine parti-tul liberal, şi la apelul la cuţite, a-cel comisar ar fi oprit pe oratori şi ar fi somat întrunirea să se risi-păscă ?
Negreşit că ar fi strigat şi maî tare, cu tăte acestea numai d-lor n’ar fi avut dreptate. Ar fi fost o
De când Gambetta aruncă în discu ţiunea publică cestiunea revisuirel Cons tituţiuniî, ea nu încetă d’a preocupa spi ritul public. Gambetta căfu dupe un moment de putere, dupe un an se stinse dăr trebuinţa constatată şi denunţată de el rămase.
Agitaţiunea merse încet, fără sgomot, dăr ea cuceri atât teren, în cât asta-fl guvernul putu să presinte Camerei un proiect de revisuire aplaudat de maioritate în tot timpul citirei.
Numaî minoritatea radicală nu e mulţumită cu revisuirea propusă, pe care o consideră ca prea restrînsă, prea fricăsă şi nici cum menită a consolida Repu blica. In adevăr, afară de disposiţiunea care opresce schimbarea formei de gu vern — disposiţiune cu totul platonică şi de care nu se ţine sâmă în momente hotărîtăre — proiectul de revisuire maî vizâză ştergerea serviciului religios de la deschiderea parlamentului şi scoterea din Constituţiune a legii pentru constituirea Senatului.
Trecând peste cea d’ântâiu măsură, care n’are mare însemnătate, nu rămâne, ca progres realisat de republică, de cât dis posiţiunea din urmă, adică scăterea le-gel constitutive a Senatului din Consti tuţiune.
T6tă lumea a putut să se convingă, în Franţa, că modul cum e constituit Senatul nu pote de cât să facă din a-cestă instituţiune o piedică constituţională. Principalul rău într'acâstă organi-sare e inamovibilitatea unei părţi a Senatului şi acestă inamovibilitate voesc acum republicanii s’o modifice. Din punctul de vedere parlamentar, mişcarea e tdrte raţională şi de aceea e forte probabil că va triumfa. Dăr pene când legea constitutivă a Senatuiuî face parte din Constituţiune, ori-ce schimbare se lovesce de greutăţi [forte mari. Primul pas de făcut în acăstă privinţă era scoterea legii afară din Constituţiune, astfel ca ea să păta fi modificată ca o lege ordinară, de Camere ordinare.
Tocmai acest pas îl fac acum republicanii şi se păte spera că vor reuşi, cu tătă oposiţiunea conservatorilor şi a reacţionarilor.
— In privinţa acţiune! Francieî în a-fară de Europa, găsim următorul pasagiu într’un articol din Fesier Lloyd de la 25 Maitt:
„E posibil ca convenţiunea franco-chi-neză încheiată la 11 Maiă să nu fie lipsită de ăre-cari urmări diplomatice. Europa a privit până acum cu nepăsare şi fără invidie la întreprinderile de peste ocean ale Francieî. In general, lumea era mulţumită că Francia ’şi esercita acţiunea pe pământ strein, in loc de-a se pregăti pentru revanşa asupra Germaniei şi pentru recucerirea Alsaciei-Lo-reneî.
„Trebuie să se recunăscă inse că Fran-a usatî n măsură din ce în ce maî largă de libertatea de acţiune ce i s’a lăsat.
Pe cănd se grăbesee să sfărâme monopolul esclusiv al Angliei în Egipt, republica stabilesce monopoluri pe propria sea socotălă. începutul ’l-a făcut în Madagascar: acum câte-va săptămâni, ea aruncă priviri poftităre asupra Marocului; la Congo, ea s’a stabilit disputând Portugaliei drepturile săle şi ameninţând interesele comerciale engleze; prin con-trectul cu China în sfîrşit, ea a stipulat o serie de privilegii esclusive pentru comerciul său. Pe când până acum asemenea domenii se dădău concurenţei tutor naţiunilor, Francia se aşăză pe terenul politicei comerciale a veacurilor XVII şi XVIII.11
Dăr puterile europene începu să se intereseze, începu să observe mişcările Francieî.
„Nu e peste putinţă, urmăză Fester Lloyd, ca stipulaţiunile comerciale din tratatulă cu China să dea locQ la re-presintări diplomatice. Până acum, Germania s’a silit să nu puie piedici, nicî direct, nicî indirect, politicei francese. Dăr ciocnirile de interese se înmulţesc şi vor duce la discuţiuni nu tocmai-priete-nesci. Se pare că Germania observă acum cu mare atenţiune acă3tă parte a rela-ţiunilor internaţionale. Ea nu va permite ca posiţiunea sea să fie sdruncinată cu mijlăce de politică comercială. Predom-nirea imperiului german, cu tătă iubirea de pace, va sci să se manifesteze şi în acăstă privinţă."
INFORMATIUNt
In seara de 13 Mal, a avut loc în sala Alcazar la Galaţi o întrunire convocată de d-ni! deputaţi C. Malaxa, Costia Vârlan şi d. consilier comunal G. Cavalioti. Sala Alcazarului e vastă şi cu tote astea a fost indesată de un public numeros.
D. C. Malaxa, ocupând fotoliul preşiden-ţiel a arătat scopul întrunire!. După acesta au vorbit d. Varlam, Cavalioti, Gh. Mihăi-lescu şi Malaxa.
Următorea resoluţiune a fost luată de adunare:
Ată-jî 13 Maiu 1884, noi orăşenil^Gălăţenî, convocaţi in întrunire publică de d-niî deputaţi C. Malaxa şi Costin Vârlan, şi d. 6. Cavalioti, consilier comuna), ascultând expunerile ce ne au făcut asupra tristei si-tuaţiunl în care este ajunsă primăria mistrii sub conducerea actualului primar; apreciâud catastrofa financiară de care e isbitâ comuna prin perderea procesului egonrilor, j perdere causată prin incapacitatea său răua credinţă a celor însărcinaţi de lege a conduce atarî interese, pe când o pace echitabilă ar pntut uşura comuna; văzând isbirea mortală ce se aduce mal tuturor claselor oraşului prin nnmerdsele grelele dări ce a votat primăria; luând cunoscinţă de risipa ce se face cu banii orăşenilor;
Apoi, în facia tuturor acestora, noi orăşenii declarăm că actualul primar nu mal este expresiunsa vo ’njei nostre;
^inem răspunzători ps d-niî Consilieri de concursul ce’I vor maî da; şi
Rugăm pe guvernul central a avi:,a la o grabnică îndreptare a acestei stări de lucruri şi a chema la răspundere cu propriele lor averi pe ace! ce an compto-mis aceste grave interese ale oraşului;
D-nil deputaţi şi senatori al judeţului nostru sunt însărcinaţi a stărui în sinul Corpurilor legiuitore şi pe lângă guvernul central a pune capăt relei administra-ţiuul a actualului primar de Galaţi.
(Următjă semnăturile a maî multe sate de orăşeni] Galaţi, 13 Maiu 1884.
D. Tocilescu, director al ministerului de instrucţie şi culte, a visitat filele trecute Tfirgoviştea, unde a inspectat biserica Mitropolia. Acâstâ inspecţiune a foştii provocată de raportulu d-lui prefect respectiv asupra celor ce s’afl scris prin <^iare privitor la acestă bi serică.
—o—
P!6ia de ieri sâră a fost aprope generală pentru ţâra întrăgă, A ploat însă mai puţin dincolo de Milcov.
—o—
Ni se scrie din Odesa că schimbările spre bine pe acâstă pieţâ cu grîne re-mân staţionare. Cu porumbul merge maî bine; griul nu se cere iâr secara se
www.dacoromamca.ro
2
caută, şi s’afl făcut săptămâna trecută afacer! destul de avantagiăse.
—	o —
Sesiunea de vără a Sf Sinod s’a deschis ierî.
Prima cestiune la ordinea <|ilei aflăm că'este afacerea P. S. S. Arhiereului Calistrat.
Se crede că acăstă nenorocită afacere va lua în fine un bun sfîrşit.
—o —
Vocea Botoşanilor află că înalta Curte de casatiune şi justiţie a respins recursul lui I. M. Antonier contra unei ho-tărîri a tribunalului din Botoşani, prin care e condemnat a dărâma un părete şi nisce scări tăcute pe un loc al statului, incălcat fără drept, său a da o des-daunare de 25,000 franci.
—o—
In <|iua de 10 Mai ti din causa furtu-nel s’aă rupt două pavilioane de la va-porele române din portul Galaţi, scrie (Jiarul Poşta, causându-se prin acăsta o pagubă de 2.000 lei.
—	o —
Se crede că a<jî se va citi la Cameră raportul comitetului de delegaţi asupra reformei electorale.
SCRISORI DIN RUSIA
Corespondenţa pârtie, a „Telegrafului*
Petenburg, 8 Mată.
Fdmetea. — Mdrtea baronului A. E. Roien. — CSile
ferate în Polonia.
ţhreîe de a^I publică o scrisăre miş-cătăre a d-luî doctor Popoff, care descrie într’un mod viă starea deplorabilă în care se află în momentul de faţă Rusia nordrăsăritânâ. Scrisărea e lungă şi nu o pot traduce în întregimea sea de 6re ce ar ocupa un loc, de care nu 'ml este permis a dispune. Aşa fiind, voiă resuma conţinutul el.
Rândul trecut am vorbit deja despre fămetea care bântue partea Nord-răsă-ritănă a Rusiei, am dat cetitorilor în scrisorile mele o ideie generală privitore la nenorocirea ce câ(ju asupra popora-ţiunel guvernămentelor Permî, Viatka, Oremburg şi partea răsăritănă a guvernământului Samara, iăr acum voia vorbi în special de judeţul Mamadîz din guvernământul Kazan, unde a isbucnit cu tătâ furia hidosul fenomen —fometea.
„In tăte satele acestui judeţ, scrie d. dr. Popoff, lipsa a ajuns la culme, în jumătate din curţi nu mal rămâne nimic de consumat şi în 20 de sate, cari compun 1425 case, locuite de peste 1,911 familii, n'a mal rămas nici grăunţe de bucate, nici vacă, nici cal, nici alt animai domestic; casele unde se mal găsesc câte o 6ie, găini, raţe sunt considerate de avute, cu t6te că lipsa sugrumă acolo pe fericiţii posesori a acestor fiinţe, bune de mâncat. Aşa dăr perspectiva de a muri de fome se află suspendată asupra a două mii de familii, şi dăcă fometea care bântue în momentul de iaciă aceste sate e îngrozitore apoi şi viitorul acestei populaţiunl nu e mai senin. Câmpiile rămân nesemănate, pe ici pe colea abia se vede câte o limbă de pământ răft arată şi care aparţine fruntaşilor ruinaţi ai satului. Administraţi-unea judeţiană de şi scia starea lucrurilor n’a făcut nimic pentru a remedia răul, despre care ac|î vorbesce Rusia în-trăgă, causa nepăsărei e cunoscută. Ma-
gasinele de reservă, obligatorie prin sate, sunt deşerte, de ore-ce administraţiunea avea obiceiti să speculeze asupra grâne-lor înmagasinate, iăr Zemsivo, care are de dătoria să supravegheze operaţiunile înmagasinărei, a favorisat jaful comis de către administraţie."
Naturalminte că acum, când vă scriu aceste rînduri, guvernul a şi 'trimis la facia locului o comisiune de anchetă, care însă nu duce cu dânsa ajutorul necesar celor ce mor de făme ci numai va ancheta denunţările grave ce planăză a-supra cârmuirei judeţene.
La cestiunea teribilă de a se sci cu ce se hrănesce nenorocita poporaţiune din judeţul Mamadîş, doctorul Popoff res-punde: „ surrogate ca baltuşka, compusă din puţină făină fiartă într’un mare cazan cu apă, barda, făcută din tăriţă şi pâinea compusă din muşchi şi paren-chima unor plante măcinate, iătă mâncarea acestor nenorociţi. O sfără de câini de vînat a unul boier (droreanin) mănâncă mult mai bine şi barda de tă-rîţe, cu care se hrănesce familia nenorociţilor locuitori din acest judeţ ar fi rămas neatinsă de o viţă boierăscă bine îngrijită."
La aceste câte-va linii vă mai adaog următorul portret dresat de condeiul doctorului însuşi:" Ţăranul din jud. Mamadîş are faţa palidă, pelea cenuşie, pleşuv şi cu muşchii fărte slab desvol-taţî; tifosul consumă poporaţiunea, copii mor de friguri, difterită şi alte b61e. vărsatul bântuie acest judeţ într’un mod endemic şi nici o sforţare a medicului nu păte nimic faţă cu starea misera-bilâ igienică, în care trăiesce acăstă poporaţiune."
*
De la poporaţiunea ce măre de. făme să trecem la un mormânt.
filele acestea a murit aci baronul A. E. Rosen, un aristocrat cunoscut în lumea năstră şi care a luat parte activă la conspiraţiunea Decembriştilor, Câte-va noţiuni istorice privităre la acăstă conspira ţiune :
Dupe mărtea imperatulul Alpxandru I n’a rămas nici un moscenitor direct şi tronul trebuia să trăcă dupe legile ruse la linia laterală, adice al duoilea fiu al lui Pavel anume marele duce Constantin Pavlovicî, care era să moscenăscă pe fratele său cel mai mare. Dăr Constantin ab dicâ în favorea lui Nicolae, fliul cel mai mic al ţarului Pavel.
Nicolae ca duce a fosturît de armată, a fost abhorat de societatea rusă, care presimţea că acest tânăr va fi nn tiran neînduplecat al destinelor săle. Junimea rusă, educată în ideile revoluţiunei mari, armata rusă, care a trecut Europa importând de acolo pe vârful baionetelor sângele armatei francese napoleonene, iăr în busunarul măntaleî militare operile lui Rousseau, Yoltaire, etc., întrăga societate rusă visa „libertatea, fraternitatea, egalitatea," proclamată de Francia revoluţionară. Un corent viu cutreeră Rusia sclavă, apăsată de jugul autocrat ce ’şi recapătă puterea în alianţa funestă a celor trei împăraţi. In jurul mormântului imperatorelul Alexandru I, care muri la Tagenrag, o conspiraţiune vastă, întinsă peste imperiul întreg îmbrăcişa armata, garda imperială, societatea înaltă rusă" care visa un 4 August rus, sublima năpte a abdicăreî aristocraţiei francese. Elită
TELEGRAPHUL
————»———■————zm*•-
aristocraţiei ruse voia ca noul ţar să înzestreze Rusia cu o Constituţiune, cu reforme liberale, cu emanciparea servilor
Corniţele Andrei Rosen a fost unul din membrii acestei conspiraţiuni, care încercase în (Jiua de 14 Decembrie 1825 să restărne pe ţarul Nicolae. încercarea n’a isbutit; autocratul a învins şi elita inteligenţei ruse a fost spânzurată şi tră-misă în Siberia. Corniţele Andrei Rosen a fost condamnat la munca silnică şi’şi es-piă crima de a iubi libertatea şi ţera sea în minele de la Cika. O dătă pe când acest aristocrat delicat împingea o răbă greu încărcată, piciorul săă alunecă şi răba răsturnându-se asupră-î îi sfărâmă fluerul piciorului.
Sdrobit fisiceşte, cu sufletul amârît de suferinţe, corniţele Rosen a fost graţiat de ţarul Alexandru al II în anul 1855, adică după 20 ani de esil în Siberia. In-trâga sea viaţă acest aristocrat a remas duşman neîmpăcat al regimului actual; două sărbători, numai două, serbătorea el în cercul şeii intim —acestea eraă (jiua memorabilă de 14 Decembrie şi (jiua de 20 Aprilie, când în anul 1838 au fost descatente piciorele decembriştilor, după un ukas al împeratuluî Niculai. îmi aduc aminte, (jicea corniţele Rosen, 'mi aduc aminte despre acăstă (ji.
Temnicerul nostru deschise temniţa mai de timpuria, cu dânsul împreună veni şi un ferar, care sfărîmâ cu un ciocan lacâtu ce închidea fiarele mele. Pe când aceste fiare picafi cu sgomot pe scândurile temniţei, ’mî-a părut răa că le-am părăsit. Pentru ce ? Pentru că m’am obicinuit a bate tactul cu fiarele ce’mî atârnaa la piciore, când cântam Marseil-lese în temniţa mea neagră de la Petro vsk !“
Iată-vă dăr ce om era Andrei Rosen a cărui mărte a fost plânsă de Rusia intrâgă, martiră ca şi el a unui regim despotic.
* *
Şcirea de sensaţie, care cutrieră a(ji grupurile politice de aci, constă în faptul alcătuire! unei comisiunl speciale, compuse din ingenerii militar! şi privitore la elaborarea unui plan al noilor căi ferate în Polonia.
Se dice că aceste căi vor fi pur stra-tpgice şi vor avea prin urmare un caracter esclusiv politic. S’au proectat penă acum căile ferate de la Lodzi prin Kaliş penă la hotarele Posnaniei, apoi de la Varşovia la Kadom, de la Sediiţ Ia Malichinia şi de la Travnicaw până la Tomaşeva, care se aflâ pe graniţa Ga-liţiei.	Z
DIi\ ŢARA
O crimă din cansa gelosieî. — Car-paţil din Craiova scrie următorele:
„Două fete din comuna Bistreţu, în-trerupseseră prieteşugul de mai bine de o jumătate de an, şi acăsta din causa gelosieî. Dupe acest interval Ti ţa fata lui Stan Moruju, în etate de 22 ani, voind a arăta că se împacă cu rivala sea Ţinea în etate de 18 ani, fata lui Ion Damian, s’ar fi dus la locuinţa a-cesteia din urmă, pe când părinţii săi erau la muncă, şi găsind’o la masă, a deschis vorba despre cearta lor, adăo-gând că doresce a nu mai fi supărate. In timpul conversaţiuneî însă, Tiţa a profitat de un moment spre a arunca în bucatele Tincăî uu bulgăre de săricică.
„Crezând că ’şi a ajuns, scopul Tiţa a plecat; iar Tiuca simţind că ’i vine rău, a alergat la părinţii să", cari aă reuşit a o scăpe de morte cu ajutorulă laptelui. Ţinea însă se află tot bolnavă; iăr îngrozi tărea otrăvităre s’a trămis la subprefecturâ, de unde i s'a dat drumu de sigur pentru că nu s’a găsit cas de urmărire.
O serbare Ia Craiova. Citim următorele In Clopotul de la 13 ale curentei:
Tot în de 10 Maifi, pe la ora 1 după amiaşli, a avut loc serbarea societăţei Comerciali din Craiova pentru punerea pietrei fundamentali la clădirea noului edificiG pentru băi, care se clădesc, de astă societate cu spesele săle.
Afi asistat un numeros public, între cari se deosebeaţi: d-nil Al. Nicolaid primarul oraşului, generar de divisie Duuca, N. T. Popp deputatul colegiului al III-lea Doljiu, Gr. Grămăticescu preşedintele Curţel de apel. George Vârvorănu consiliar la judeţ, colonel Vasilescu, Marin Constantin preşedintele societăţii comerciali, CoDst. D. Di-mitrescu casierul societăţii, Pârvan N, Ră-dulescu şi alţi.
După terminarea serviciului divin, s’a pus piatra fundamentală şi în urmă, d-nu Marin Constantin a rostit discursul următor :
Domnilor!
Este o (ji solemnă, pentru societatea comercială din Craiova, ţliua în care se pune piatra stabilimentului de Băl, care este primul de acest fel în oraşul nostru.
Iu adevăr, domnilor, şi dăcă câte o-dată s’a făcut încercări în acest sens, ele însă au fost aşa de modeste, şi a dispărut aşa de repede în cât nu se pfite cel puţin ^ice că aii trăit.
In tot-d’a-una s’a simţit în Craiova lipsa unul stabiliment de băl serios, şi t6tă lumea a recunoscut acăstă lipsă şi a mani-festat’o în tăte felurile; cu tăte astea nici un capital particular nu s’a văzut angageat într’o asemănea întreprindere; pare că cel mai cutezători îu multe alte, s’au temut de a’şî angagea capitalul într’un stabiliment de băl; asemenea necesitate însă nu putea re-mâne nesatisfâeută şi este meritul Societăţei Comerciale de a fi întreprins formarea acestui stabiliment de utilitate publică.
Societatea Comercială fondată la anulă 1879 în Craiova, a voit ca cea mal mare parte a capitalului săă, să fie folositor nu numai membrilor săi ci şi societăţii în general, şi prin procesul săă verbal din 20 Februariu 1883, a decis ca două treimi din capitalul săă să ’lă utiliseze întru fondarea unul stabiliment de băl sistematic.
Iu acest scop Societatea a cumpărat de la Comuna Craiova, locul numit Farfaroicu şi îa urma unor numerose informaţiunî culese şi studii făcute, prin procesul verbal de la 3 Maiă 1883, a însărcinat pe Consiliul săă de administraţie cărui ÎI a alăturat şi o comisie specială ca să construiască băile cum vor găsi de cuviinţă.
Consiliul şi Comisiunea aă decişii planul şi devisul; au luat măsurile necesare spre a le esecuta si aii fixat pentru astă-rlî (jitia aşezării fundamentelor stabilimentului de băl.
Suntem fericiţi că'împreună cu membrii Societăţii Comerciale iâă parte la acâ3tă solemnitate şi autorităţile publice şi unii numără însemnată de cetăţeni Craioveni. Acesta ne încuragia4ă pe de o parte, iăr pe de altă parte ne doyedesce că fapta nfistră este o faptă bună şi utilă societăţii.
Se aşeţj&m dăr fundamentele băilor societăţii comerciale şi să însoţimti punerea pietrei de urările cele mal vil pentru prosperitatea lor şi pentru ca ele să producă tot binele pe care societatea Craiovel ’lfi asefiptă de la un asemenea stabiliment de utilitate publica.
Preşedinte, Marin Constantin
După acăsta, d. primar al Craiovel a rostit un discurs bine simţit, prin care felicita pe iniţiatorii acestei societăţi pentru marea şi laudabila decisiune ce afi luat d’a clădi acest stabiliment de băl, atât de mult simţită necesitatea sea în urbea nostră.
A urmat apoi un euvănt rostit de d. general Dunca.
D. P. Niculescu, preşedintele societăţei Unirea, ridicând un toast a şlis: „In numele societăţei Unirea, preşedintele săă ridică acest toast pentru prosperitatea societăţei comerciale.11
„Faptul săvârşit de acesta societate, este un fapt mare. La fapte mari, dator este tot omul a alerga şi a felicita pe cel cari ’l-afi săvârşit.
„Rog pe D-ţleti, pentru sănătatea membrilor iniţiatori, ca el să serve model la toţi spre a-I imita, şi ast-fel să putem fi demni de numele şi neamul nostru."
Sărbătorea a durat până la ora 4 după amăgi în care timp musica regim. 1 dorobanţi, a Intonat cele mal frumose arii.
Putem dăr cu certitudiue afirma, că Craiova, în curând va avea un stabiliment de băl, după cel mal noii sistem.
-—-------------------------------
ACTE OFICIALE
Sunt înaintaţi la gradul desub-locotanenttn resorrK, sergenţii reseryijtl Idn Costaccea, 6. Piciuiescu, Şerbau Georgescu, Idn Gogâlnicdun §i Aurelin Râşcan.
X
Snnt înaintaţi la gradai de administratori clasa I în armatft: administratorii clasa II D. Stefănescu, 6. An dreescu gi D Stefănescu Priboi; idr la gradai de administratori clasa Q: administratorii clasa III N. Constau tinescu, C. Glodeann ji Gh. Popescu.
X
Cu ocasinnea uilei de 10 Maia, M. S. Regele a biue-voit a graţia, reduce §i comata pedepsele mal multor condamnaţi, ale căror nnme se află publicate In Monitorul de aţjl.
—----------------------------------
OKONIOA
Curcanul poliţaiului
[Scenă provincială]
Moravurile administrative la noi în ţără snnt unul diu subiectele cele mal interesate pentru observatorul ce studiază starea năstră socială. Nicăieri ea în ţara românăscă o administraţie mai destrăbălată în trecut n’a lăsat nişce urme aşa de originale. Obiceiurile ispravnicului, ale zapciulul, ale primarului de la ţără, aă fost deja obiectul unor frumose schiţe ce s’aă tipăr t de diferiţi autori în Convorbirile literare; dăr nu mal puţin originale sunt şi obiceiurile poliţaiului diu orăşelele mici, care, ca să trăiască din belşug şi s§ se îmbogăţescă bine în vremea cât ocârmuesce, se slujesce de mi^-locele cele mal îndrăsneţe şi adese ori caragifise, spre a storce mal bine câte-va „părăluţe albe pentru ^ile negre".
Următorea întâmplare va da o idee bu-curesceanului de mirificele îndrăsneţe întrebuinţate de aceşti deţinători al puterii publice spre a se îmbogăţi.
Iu oraşul X... era acum câţi-va ani po-liţaiă unul pe care-1 voi numi, spre mal marea uşurinţă a povestirii, d. Sărăţănu.
FOIŢA „TELEGRAFULUI*
HENRI CONSCIENCE
12
RECU NOSCÎ NT A
!»
(înlocuitorul lu armată)
Doctorul apucă hârtia de jos şi începu să citâscă. Era un ordin al comandantului miliţiei, prin care însciinţa pe Ber-nard Christiaans că, ajungându-se la numărul săă, va trebui să se presinte în cea d’îDtâiu Juoe care urma, —după trei <jile prin urmare, —la nouă ore de dimi-năţă, înaintea consiliului de revisie, pentru ca, în caşul când va fi găsită bun pentru armată, să plece îndătă la regimentul ce-î va fi desemnat. I se făcea cunoscut în acelaşi timp că nu i se va acorda vre-un termen sub nici ună pretext, şi că cel ce vor întârzia, arestaţi de geandarmi, vor fi trataţi cu totă rigorea legeî marţiale.
Cu tote că doctorul de ordinar era forte curagios, cedă şi el lovitureî de care fu isbit şi că(ju pe un scaun plângând.
Camera avea un aspect ffirte trist; muma, copii, fratele şi sora se îmbrăţişau cu ochii inundaţi în lacrâmi şi suspinând, ca şi cum mortea s’ar fi aflata colo ca să răpâscă pe fiulă din braţele mamei, pe logodnică din braţele făgăduitei lui.
—	Veronico 1 Veronico ! esclamă tă-nărulă desperată. Ce viitoră strălucită ni se de deschidea! Viâţa năstră ar fi fost ună paradis ă de amor, de pace,
de fericire... şi ifică că sfirta nemi-
losă făcu să dispară pentru tot-d a-una acest frumos vis! Trebue să plec pe câmpul de luptă ; sângele meă trebue să curgă pentru inimicul patriei nfistre ! O ! teribilă siguranţă: mă duc să mor uitat în pustiele Rusiei, pronunţând scumpul tău nume!
Noui gemete şi noui suspinurî răspunseră acestor cuvinte pline de durere ale lui Bernard.
—	Fără îndoielă, acăsta este o scire
teribilă, <|ise neguţătorul de vinuri doctorului ; cu tote acestea ânsă nu înţeleg de ce ea te face să fii coprins de o des-curagiare atât de mare. Nu 'ţi remâne ore un mijlocă sigură ca să scapi pe Bernard ?
—	Un mijloc, cunosc! fire vre un mijloc? r>se d. Christiaans, a cărui privire strălucea de bucurie.
—	Caută un tăner pe care să ’l trimiţi pe câmpul de luptă în loculă lui Bernard.
—	A! domnule Wouters, este forte crud să ’mi daă o asemenea falsă speranţă ! Ultima chemare sub arme a luat pe toţi 6menii disponibili. Cunosc sute de fii de burgesî bogaţi cari aă fost obligaţi să plece, cu tfite că părinţii lor eraă dispuşi să facă cele mai mari sa-crificiuri. Nu se găsescă de loc înlocuitori.
—	Sciă în adevăr, răspunse d. Wou-texs, că ei sunt ffirte rari. Der nu este de loc esact că ei nu se găsesc, şi probă despre acăsta este că, acum opt (jile numai, baronu Van Cranings a plătit ună înlocuitor pentru fiul săă.
Toţi se apropiaseră şi ascultaă aceste afirmări cu o privire plină de speranţă.
—	Mal mult de cât atât, continuă neguţătorul de vinuri, am au(jit vorbin-du-se, săptămâna trecută, că Steens, a-cela care face acest comerciă şi care lo-cuesce aprfipe de biserica La Chapelle, avea încă doui înlocuitori disponibili. Timpul ce ne mai rămâne este prea scurt pentru ca să ’lfi perdem în vaetă şi plânsete. Ceea ce trebue mai bine se facem, este să ne înăbuşim spaima pşi tristeţa nfistră, şi să ne punem cu toţii să căutăm fără preget până ce vom găsi un înlocuitor.
—	Şi cretji că am putea avea o speranţă de reuşită? întrebă doctorul.
—	Nu mă indoesc de loc; dăr acăsta este o afacere care va necesita un mare sacrificiu. Baronul Cranings a dat cinci spre-Ţece mii de lei pentru ca să res-cumpere pe fiul săă. Pote că nu vei voi să dai atâta, în acest cas...
—Pentru a scăpa pe fiul meu, pe bunul meă Bernard, de la o morte sigură? strigă din tfită puterile săle doctorul. Pentru a răpi pe fiul meu din mâinele
i
măcelarului, sunt gata a da tot, chiar indispensabilul. Nu este aşa, nevastă ? Nu este aşa, Caterino ?
—	Da, da, să dăm tot, până şi cămaşa dupe noi, răspunse d-ra Caterina.
—	E bine, Bernard, reluă d. Cristiaans să urmăm sfatul cel bun ce ni-1 dă d. Wouters. Vino cu mine; să alergăm în-tr’una şi să căutăm tătă (jiua. decă vom găsi vre-un înlocuitor, ori-cât va costa vom mulţumi lui D-zeu în genuchi. Vino, vino !...
Şi doctorul, urmat de fiul său şi de d. Wouters, părăsi locuinţa, cu ânima palpitâudă de o ultimă speranţă.
V
Tfită cjiua, până în mie<jul nopţii, şi a doua (ji încă, doctorul, fiul său şi d. Wouters alergară în tăte părţile, cu o tămă care crescea din ce în ce maî mult şi cu o speranţă care din contra se micşora, prin tot oraşul Bruxelles şi prin împrejurimile lui ca să găsăscă uu înlocuitor.
Adesea, în timpul acestei triste sforţări, o rază de bucurie venea să le lu-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
3
Acest Sârăţânu, urmând obiceiurile predecesorilor săi în tote, luase şi pe acela de a pune mâna pe cel mal buni pungaşi, spre a se servi de dânşii In scopurile sale hrftpitdre. — El II trimitea să fure în cutare loc cutare lucru, pe care apoi 11 lmpărţeaii pe jumătate ; apoi, pentru acesta, nu-I mal pedepsia, ci le trăntia numai o bătae bună pe pielea gdlă, de ochit lumii, când erafi aflaţi de păgubaşi. Aşa, Sărăţeanu deja a-dunase destul bănişorl, cu cari îşi clădea o casă şi avea de gând să se şi Îns6re cu vre-o două trei miişore de ocM de vulpe.
Se afla el, într’una din ultimele ţie ale târnnei de acum cinci ani, Ia marginea o-raşuluî, la un prieten al sâ&, cam sărăcuţ, care-1 poftise la masă şi nu-I prea dăduse lucruri bune, vorba ceia; inima ţce „da", însă punga „ba". Dâr, totuşi, băieţii, ca omeni buni, băură mal mult de cât mân-cară, el ereă veseli şi bine porniţi. Dâr, după beutura mare, vine iâr fâmea, şi fâmea nepotolită strică cheful chiar al celor cu fumul vinului în cap....
—	Ce să mâncăm ? întrâbă Sărăţeanu pe prietenul săii.
—	Ce să mâncăm? Am mânca multe, şi lesne ar fi de ales ce, dâr unde să găsim acuma nâptea ceva, şi... ne-ar mal trebui două-trel parale.
—	Cum parale? Ne trebuesc nouă parale? de ce sunt efl poliţaii!, ca să cumpăr din lefşâra mea pentru nevoile pântecelul!
—	Ce Bă facem atunci.
—	Şeii ceva? Tu al aici cine să-ţi gă-tâscâ, focul se aprinde lesne şi în jumătate de ceas lucrul e gata. Trimite pe Ileana Ia Vasile ţiganu, care locuesce cât colea, şi să-l aducă pe sus. Pe urmă, ÎI vedea...
Aşa şi făcură. Chemară pe Ileana.
—	Fă, ascultă, dute la Vasile ţiganu şi să-l aduci aici într’un menunt de ceas. Să nu te oprescl în vre-o cârciumă, c’apol...
—	Bine, cucdne, mă duc ca vântul 1 răspunse bătrâna servitâre alergând cât o duceaţi slăbitele-I piciore.
Peste cinci minute, Vasile era la facia locului.
—	Să trăiţi, domnule poliţaifi!
—	Ascultă, mă ţigane, ÎI strigă Sărăţeanu c’un glas poruncitor, să mi te duci unde vrei, să faci ce-I face dâr să-mi aduci, măcar de te-o lua dracu, un curcan.
—	Val de mine, boierule! dâr de unde Eă-1 iau eti ?
—	De unde te-I pricepe. Din vr’o ogradă de unde-va.
—	Dâr dâeă m’a prinde.
—	Sterge-o mal iute, dâră, şi nu mal croncăni! ÎI strigă poliţaiul bătând din picior.
Ţiganul peri ca o nălucă.
Bine mal roâncară poliţaiul şi cu priete-nu-săfi în sâra aceea! Multe ţie vor mal pomeni petrecerea de atunci!
Curcanul era bun forte, mal ales că nu costa nici o para. Vinuşorul prietenului era minunat; îl avea numai el în pivniţă de vre-o trei ani, şi mal era vechili de vr’o doul când îl cumpărase.
Când se întorse poliţaiul acasă, pe la ceasurile unsprezece, slujnica-I se văeta la pârtă la o vecină, bocindu-se ca o nenorocită.
—	Ce e, Mariţo ? o întrâbă Sărăţeanu.
—	Ce să fie, eucone, val de păcatele mele! Rea o mal ajuns lumea! Nici pe domnul poliţaiti nu-1 mal lasă în pace! — Aţipisem în bucătărie, şi când m’am dus în coteţ să dafi de mâncare pasărilor, curcanul nostru cel mal frumos perise! Cu ochii mei îl vă-
mineze viitorul, când li se anunţa de către unii că la cutare negociant de carne de tun, sâii în cutare stradă, se află un om liber şi dispus a se vinde ; dâr resultatul cercetărilor lor le dădea cea mal penibilă desilusiuue; căci toţi aceşti tineri avâfi defecte corporale care îl fâcâii improprii pentru serviciul militar şi cea mai mare parte dintre el fuseseră deja respins de consiliul de revizie.
Doctorul, ca să pâtă scăpa copilul, o-feri până la cincl-spre-<|ece mii pentru un Înlocuitor, şi, deeă ar trebui, ar fl dat şi mai mult; der ultimele două chemări estraordinare sleiseră cu totul sorgintea unei asemenea scăpări. Fiind că plecarea pe câmpul de resbel era atunci considerată de t6tă lumea ca o condamnare la mârte, cel mal săraci chiar re-fusaii să sacrifice existenţa lor pentru bani.
Cu cât timpul trecea în demersuri in-fructuâse şi fie-care se convingea că Ber-nard trebuia să plece, spaima şi disperarea se mâriafi din ce In ce mal mult în casa doctorului. Socia şi fiica sea
^usem câte-va menunte mal nainte, înainte de a-1 fura hoţii. Pe viaţa mea, cuconaşule, că n’am pus eti mâna pe dânsul, Yal de mine !
—	Nu-I nimic, Mariţo ! i|ise poliţaiul biete! femei care plângea. Nu te mal scânci de geaba, nu-I nimic.
Bată-1 pustia — murmurâ în ciudă Sâră-ţanu, — ţiganul cela ’m!-a furat curcanul meu de mi ’l-a adus!
A doua gi. — Mă ţigane, de unde al luat curcanul cel de ieri?
.	— De la dumneata, să trăiescl, d-le poli-
s ţaiu?
—	De ce?
,	— D’apoî eram prost eti să-l fur de la
> altul, ca să mă bată ş’acela, şi dumneata, , şi să nu am măcar o jumătea legiuită din i curcan?
- Vasile a mâncat o bătaie bună.
,	Al. Paigrot.
I	----------~~wa«SÎS!3I*!»0«=-------
1
Jntemplari din Capitala
i
Cunoscinţl istorice. — Cine o ţce că Gh. i Iordan e un om fără sciinţă de carte, va j minţi. El scie multe lucruri, după cum se j vor convinge cititorii din faptulti următor :
Acest Iordan (Mr. Jourdain) voia să se p soponâscă într’o ţ bine, pentru că lumea j totă ÎI spunea că e ţigan, pe când el susţinea că e numai un nespălat.
Spre acest scop, porni elfi în campanie . după un lighian: ceru la umilă, mal ceru 3 la altul, dâr totă lumea ’î răspundea ca şi x cum ar fi trăit înainte de invenţia ligheane-i lor. Atunci se hotărî el să facă o lovire de stat. Intră în curtea d-nel Zamfira Gheor-ghie din strada Schitu-Măgurean, şi.... ne-j norocire 1 Omul care se organizase spre a s întâmpina cu ore-care mămăligă pe nisce câini dă cu nasul peste... o gâscă!
Am mal spus că Iordan scie carte bună. Elfi a cititfi Istoria Romei şi are sciinţă că blăstămatele de gâsce ati fost acele ce j afi dat de gol pe Gali. In urmare, cre^u bine a o lua şi a o ţine de cioc.
Numai după acâsta a şterpelit şi lighianul.
Insă, la eşire, Iordan nu găsi nici o ra-j ţiune pentru a lăsa gâscă din braţe, care încă ar mal fi putut să ţipe... şi aşa se treţ el acasă c’o gâscă ş’un lighian.
8 Insă nu trecură câte-va momente, când un sergent s’arătă şi conduse la secţia 20 l pe Iordan, pe gâscă şi pe lighian.
— x—
Bătăuş. — Dâcă Franz Klein se numesce j mic, apoi asta e cu drept cuvânt, căci e cu _ totul Klein la inimă. El a bătut ieri într’un mod turbat pe biata Maria spălătorâsa din str. Isvoru, 37. Nenorocita femeiă a fost chiar greii rănită la cap şi la mână de Klei-nul nostru.
I TJLETII JURIDIC
(Cnrţile eu j araţi franee.se)
Infanticid
Curtea cu juraţi a Senei va judeca în curând o afacere teribilă.
E vorba de o mamă ce ’şl a omorîtu unicul copil, în vârstă de 10 ani.
Ecă cum s’a petrecut faptul:
In casa cu Nr. 26, din strada Boyer, ! la Paris, locuiesce o femeiă, d-na Chalier în verstă de patru-ţlecî şi cinci de ani. De multă vreme are ea obiceiul de a bea mult rachifi şi alte băuturi tari, ceea-ce, puţin câte puţin, ’I a adus tur-burărl cerebrale, şi ea cădea câte o detă
plângâu totă ţua şi înălţaţi spre ceru mâiuele lorii rugătâre spre a implora graţia celui de sus. Veronica, însoţită de sora el cea mică, venea diminâţa şi plângea împreună cu ele mal multe ore asceptând mereu şi aspirând la fericita scire că Bernard a putut în fine se gă-sâscă un înlocuitor.
Dâr acâstă scire nu sosia; din contra, când Bernard sâii tatăl său se întorcâii a casă pentru câte va momente, şi fiecare îl întreba cu îngrijire, el răspund efi cu tristeţă;
— Nimic până acum!
Şi atunci bietele femei se puneţi ier pe plâns şi umpleau casa de strigăte care sfîşiau ori ce ânimă, până ce acela care dăduse acest noii aliment despe-răreî lor eşia din nou spre a 'şî continua neîntreruptele sele cercetări.
Ast-fel, în cea mal durerosă nesiguranţă, legănaţi într’o slabă speranţă şi o teribilă îngrijire, ajunseră la a treia ţ fără cel mai mic resultat. A doua di de diminâţă, Bernard trebuia să se pre-sinte înaintea consiliului de revisie, pentru a auţ pronunţându-se irevocabila sentinţă.
în nisce accese grozave de furie alcoolică.
Mal înainte chiar de a bea, acâstă fe meiă era de un caracter violent şi mi-serabil, dâr acum după ce contractase acest obiceifi, devenise posomorâtă cu totul şi iritabilă în ultimul grad.
Bietul copil era un adevărat martirii, şi încă un martir ce nu înţelegea pentru ce suferă asemenea tratamente de la mama sea.
Adese-orî, femeia Chalier îl forţa să înghiţă cantităţi enorme de alcool, lucru care strica sănătatea copilului pentru săptămâni întregi.
Acâstă beţie forţată era singurul mijloc eu care mama îşi arăta afeefia pentru fiu.
Acum cinci <|ile, apucată de un acces de furie, acâstă femeie oribilă îşi lovi copilul de două ori cu un cuţit de bucătărie. Una din lovituri pătrunse în capul nenorocitului copilaş iâr cea-l’altă în partea drâptă a stomacului.
Acâstă din urmă lovitură a adus pe copil în stare de agonie.
Băieţelul se află actualmente în spitalul Tenon, şi trăesce încă, însă doctorii n’au nici cea mal mică speranţă de a’l scăpa.
Miserabila femeie a fost arestată.
Drapelul regimentului 32 ie Doroîianti
Astă-ţ, 12 Maifi, s’a primit la gară drapelele regimentului 32 de dorobanţi, Brăila şi al regimentului 7 de artilerie. Pe lângă detaşamentele din ambele corpuri ce erafi destinate a escorta drapelele până la casarme, toţi oficeril garnizonel cu un numeros public asceptafi sosirea lor. Comandantul garnizonel, colonel Herkt dupe ce le-a întâmpinat a primit defilarea detaşamentelor de sub comanda d-lul maior N. Borănescu şi ast-fel trupele traversând bulevardul şi strada mare cu drapelele fâlfâind, pe piaţa din facia grădinel bisericeî împărătesei, aii fost oprite de o mulţime care sub conducerea d lui Darie a oferit câte o coronă drapelelor în mij'ocul unei sume de populaţiunî care salutau onorea regimentelor. Pentru acâstă momentană oca-siune, comercianţii din împrejurul grădinel Tiriplic aveafi magasinurile lor cu felii de felii de drapele şi de la cofetăria modernă se dădeafi artificii.
La casarmă d-nul maior Eliad, în lipsa d-iul colonel Serbănescu, luând drapelul regimentului 32 de Dorobanţi din mâna ser-gentulul-major ce ’l ducea, a rostit în mijlocul aclamărilor entusiaste din partea publicului şi a armatei următorul discurs :
Dorobanţi al judeţului Brăila!
In resbelul din urmă v’aţl vărsat sângele luptând sub drapelul regimentului 9 de dorobanţi, care atunci se compunea din judeţele Brăila şi Râmnicul-Sărat.
Prin vitejii şi virtuţi militam, acel regiment s’a distins pe câmpul de onore ca brav între bravi şi s'a decorat cu Steaoa României. Acum judeţul Brăila formând regimentul al 32 dorobanţ!, sin primit acest noii şi mândru dradel. Să jurăm că’l vom ţine sus şi falnic şi la cea d’ântâifi ocasiune tot cu aceleaşi virtuţi şi vitejii să-l decorăm ca şi pe acel de care ne-am despărţit. Până atunci însă păstrând acâstă ardinte credinţă să strigăm într’un glas :
Să trăiescă M. S. Regele bravul nostru căpitan care ne-a condus se culegem laurii victorii pe câmpul de onore.
Să trăiâscă M. S. Regina care a alinat durerile răniţilor.
Să trăiâscă înaltul Guvern care părin-tesce a îngrijit de familiele căluţilor.
Eternă fie memoria căluţilor pe pământul strein pentru mărirea ţării şi neamului românesc.
Să trăiâscă iubitul nostru comandant colonel Şerbănescu care a primit acest drapel erl, din mâinele M. S. Regelui.
Să trăiţi şi voi dorobanţi al judeţului Brăila cărora vă încredinţez acest mândru drapel 3pre a-lti apăra cu onârea şi viâţa vostră.
Leacul turbare!
La 7 Maifi, cunoscutul învăţat d. Pasteur a făcut o interesantă comunicare colegilor săi de la Academie. D. Pasteur afirmă că nu numai omul muşcat pote fi vindecăt, der că, prin inocularea virusului, orl-cine pote fi preservat d’acest răii. Un colaborator al lui Figaro publică în acest ţar convorbirea ce a avut asupra turbărel cu d. Pasteur şi esplicaţiunile acestuia.
„Im! ceri secretul, ţse ilustrul învăţat, şi ţi-1 spun cu plăcere; căci nu pote fi taină acolo unde e vorba de viaţa omului. Până acum n’am descoperit microbul turbării, dâr îl voiţi găsi până în sfîrşit,"
D. Pasteur esplică apoi metoda ce a urmat îu esperienţele sâle asupra turbării. El observase că virusul fiind inoculat, uneori câscigă în putere, ca la maimuţi de e-semplu, de alte ori perde, cum se întâmplă la epurl; el luâ virusul de la un câne turbat şi-l Introduse prin vaccinare la o maimuţă, care muri; d’aci îl Introduse la o a doug maimuţă şi aşa mal departe. Cu acest chip, d. Pasteur îşi procură virus de mal multe grade de tărie.
„Acum, urmeţlă d. Pasteur, âtă cum vindec animalele de turbare, sâu mal bine ţs cum le apăr de acâstă bolă. Iafi un câne şi-I Introduc virus de la un iepure, care e cel mal slab; după câte-va (Iile îl vaccinez cu virus tot mal tare, până când îl oţetesc în contra bâlel. Esperienţa mea nu se măr-ginesce aci; am luat douî câni şi ’l-am vaccinat cu virus; pe unul ’l-am îngrijit după metoda de mal sus şi a rămas sănătos; pe cel-lalt ’l-am părăsit în lîrma primei vaccinări, şi după timpul cuvenit a murit de turbare. “
D. Pasteur arătâ ţaristului parisian mal multe animale cu care esperimentase şi care erafi cât se pote de sănătose.
Ast-fel, se pare că Introducând în corp, la intervale hotărîte virus rabic de tărie crescânde, organismul se preservă de ori-ce atac al acestui răii înspăimântător.
CORPURILE LEGIUITOARE
(ADUNAREA DEPUTAJILOR)
(Şedinţa de la li Maiu 1884).
Preşedinţa d-lux vicepreşedinte Georgian. Şedinţa se deschide la ora 2 p. m. fiind presenţî 88 domni deputaţi.
Sumariul şedinţei precedente se aprobă.
D. 1. G. Bibicescu cere să se declare de la birou că în şedinţa de Vineri, Camera a votat ca nu numai profesorii, ci şi institutorii să fie scutiţi de cens pentru a vota la Senat, lucru ce nu reese din redacţiunea Monitorului.
D. G. F. Bobescu vorbesce în sensul d-lul I. G. Bibicescu şi cere să se facă o rectificare în desbaterile de Vineri îa privinţa
unor cuvinte ale d-sâle, cari nu s’afi trecut în procesul-verbal.
D. vice-president ţce că rectificarea cerută de d. C. F. Robescu se va face, în cât privesce cele (jise de d. I. G. Bibicescu, Camera ne fiind în maioritate constituţională, nu se pâte lua acum nici o hotârîre.
Apoi, după cererea d-lul ministru al do-menielor, dd. deputaţi trec la ora 2 şi jumătate în secţiuni pentru o oră spre a dis cuta mal multe proiecte de legi cari trebuesc votate în actuala sesiune.
La redeschiderea şedinţei constatându-se că Camera nu era în numărul reglementar, şedinţa viitâre s’a anunţat pentru mâine.
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl (Agenţia Eavas)
Londra, 26 MaîJ—Se anunţă că nuol întrebări asupra convorbirilor între Puteri în privinţa conferinţei egiptene vor fi adresate mâine d-lul Gladstone de mal mulţi membrii din Camera comunelor.
Berlin, 26 Mal . — Gazeta Germaniei de Nord publică o telegramă, care a fost a-dresată la 24 Aprilie trecut de principele de Bismarck la consiliul german de la Capstadt, autorisânduT a declara oficial că d-1 de Liideritz şi stabilimentele ce a fondat pe teritoriul de la Angra-Requâna (câsta Sud-Est a Africeî), se bucură de protecţia imperiului german.
Gazeta adaogă că ea nu cunosce altceva asupra acestei afaceri de la An-gra-Pequăna, pe care câte-va ţâre o pre-sintă ca un litigiu serios* între Englitera şi Germania.
Turin, 26 Martie.— Mâine sâră regele Şi Regina, însoţiţi de principii familiei regale, vorfi asista la inaugurarea solemnă a exposiţiel internaţionale de electricitate. Mal mulţi învăţaţi străini sunt aşteptaţi cu acâstă ocazie.
Aceste scirl fiind publicate în ediţia de astSră, le mal reproducem §i în ediţia de dimindţl
Constantinopole, 25 Maiu. — In urina unei comunicări oficiale a Ministerului de justiţie, dând asigurări cari, cu tote că sunt destul de vage, sunt considerate ca satisfăcătore, in privinţa privilegielor Pa* triarchatulul grec, consiliul comunităţel gre-cescl a decis d'a proceda îndâtă la alegerea noului Patriarch.
Lordul Dufferin a făcut în realitate Portei comunicarea telegrafiată Miercurea trecută şi a insistat pentru ca Porta se pri-mâscă a lua parte la Conferinţa egiptână cu o programă limitată la cestiunea financiară.
La Canâe, 25 Mal.— Membrii adunărel creteze aii declarat oficialii guvernorulul Photiades paşa că dâcă, de acum până la 25 Mal (stil veehiti), Porta nu rbsolvă cestiunea Vakufilor conform cu dorinţele lor, se vor retrage şi vor angaja pe coreligionarii loru d’a suspenda plata imposite-lor lor. ______
PRIMAR AL COMUNEI BUCCRESCÎ
PUBLICAŢIE
Dupâ art. 7 din legea asupra co-merciului ambulant, fiind permis e-sereitarea acestui comerciu în bâlciuri, pentru a se ridica ori-ce nedo-merire, şi a se înlesni comercianţilor desfacerea mărfurilor lor se face cunoscut că acest comerciu este liber în târgul moşilor înjtot timpul duratei lui, şi fără nici o formalitate.
Primar, N. Fleva
Doctorul perduse ori ce speranţă de a mai găsi vre un înlocuitor în jumătatea de ţ care îl mal remânea. Nu-î mai re-mânea alt-ceva de făcut de cât să obţină o amânare; cine putea să scie dâcă cercetările sele n’ar fi ajuns la un bun resultat, în caşul când i s’ar fi acordat o amânare de două seu trei ţie?
încurajat de acestâ ideiâ, se. duse la prefect, la generalul şef şi la comandantul miliţiei. Dădu o mulţime de bani ca să pâtă pătrunde la aceşti înalţi funcţionari, şi, fiind în presenţa lor, el imploră, cu lacrămile în ochi, buna voinţa şi o favâre din partea lor. Reaminti ser-viciele pe cari le-a făcut, în lunga-î carieră, ţării şi umanităţeî, descrise desperarea soţiei sele, şi vorbi chiar de strălucita căsătorie pe care fiul săd era în alun se o contracteze şi care irevocabil nu se mai putea face.
Der cu tote rugăciunile săle, pretutindeni fu respins cu o răcâlă forte mare. Ordinele împăratului erau d’o severitate estremă ; trebuia să se trimită îndată pe câmpul de resboiu cel înrolaţi şi era cu totulu opriţii de autorităţi de a acorda
o singură ţ măcar de amânare, subt ori-ce pretext ar fi fost. Venise timpul in care fie-care trebuia să ’şî împlinescă dâtoria sea către patrie, şi fiind că fiul săd era desemnat de sortă să plece, el trebuia să ’şî caute consoîaţiune în ideia aceea că sute de mii de tineri se aflaiî în aceiaşi situaţiune,
Doctorul se convinse der completamente că trebuia să părăsescă ori-ce speranţă. Nenorocitul său fia trebuia dus la măcelărie; nimeni nu putea să 1 scape de acâstă nenorocire. Se încercaseră tote mijlocele. Nu le mal rămânea de cât să ’şî plece capul sub lovitura crudei fatalităţi.
Desolat şi înăbuşindu-şl lacrămile, d, Christiaans se întorcea pe strada Aren-bey. Mergea cu ochii plecaţi îu jos, şoptea cuvinte fără nici un şir şi se legăna pe piciâre ca un om beat.
Fu atras d’o dătă de la tristele sâle cugetări de cine-va care Tu lovi pe umăr ţcendu-î:
— Bună ţua, domnule Cristiaans, sunt forte fericit că te-am întâlnit, căci am să 'ţi anunţ o scire fârte bună.
— O scire bună? repetă doctorul, în ochii căruia se vedea licărind o scânteiâ de speranţă. Dâcă ar fi aşa ? Vorbesce, vorbesce, bunul meu Ma-rek !
Predominat cu totul de durere, nu se îndoia de loc că neguţătorul de vite n’are săT anunţe că a găsit un înlocuitor pentru Bernard.
Dâr amicul său, luându’l de mână, îl ţse cu o voce tremurândă de entu-
siasm
—CunoscI bine, doctore, pe Iân al med {care era soldat, şi care plecase In Rusia cu grosul armatei ? De mal multe luni nu mai primiserăm de la el nici o scri-sâre, nici o scire măcar; l’am plâns deja ca pe un mort şi ne-am rugat la D-^eQ pentru odihna sufletului lui. EI bine, a-mice, împărtăşesce bucuria ce simţ, Ion al meii trăesce şi se reîntorce Sâmbătă la Bruxelles, liberat definitiv din serviciti! EI bine, nu mă feliciţi?
Traducţiune de Cober.
[Va urma.)
WWW.daCOrOm2UliCa.ro
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCH* VÎBIS
TOMA ŢACIU
’No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe diua de 15 Maiu 1884.
	Cump.	VSnd
5 7» Rentă amortisabiK		94'/,	95'/‘
6 °/o Renta română perpetuă. . ■ .	93'/,	94'/.
6”/o Obl. de stat		97’/.	98'/,
6°/o » Căile fer. rom. regale. . .	103	104
5% » Municipale		847.	85'/,
10 » Casri pensiuniloru 300 1. .	229	239
5 °/o Scrisuri funciare rurale	937,	94
7°/o » » » . . .	1047.	1057»
5°/o » » Urbane . . .	907.	91
6°/o » » » . .	997*	1007.
7°/o » * ....	1037.	104
Impr. cu prime Bucuresci 20 1. Buc. .	31 7g	33'/,
Acţ. Băncel Naţionale a Rom. 5001. ■	H15	1440
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. .	206	209
» » Rom. de construc. 5001. .	290	293
» » de ssig. Dacia-Rom. 300 1. .	338	342
» » » Naţională 2001. . .	235	237
DIVERSE		
Aur contra Argint		37.	3 45
» » Bilete de Bancă. . . .	3 7*	3 45
Florin Wal. Austr	,	2 08	2 097.
Mărci Germane		123	1 25
Bancnote francese		99'/.	1007,
mecanic morarfl’pentru
Un lllUUdli.i'J făină de lucsu posedând şi diplome din străinătate în a-căstă specialitate caută, un loc a se an gaja. Adresa la Administraţia acestui (Jiar
0 tuna menajera^sS de
Dulceţuri, Vişinate, Murături, Conserve etc şi tot ce depinde de menagiul casei. Do-reşce a se angaja unde va avea trebuinţă Adresa : Str. Plevne! No. 129.
Ho «aronHoit 0 Parte die mo?ia Vlă‘
UD UI u! lUdl daiă, districtul Mehedinţi
precum şi a treia parte din moşia Greci districtul Romanaţî. Cu începere de la 23 Aprilie anul viitor. Pentru amândouă a se adresa Calea Victoriei No. U8 Bucuresci
Plagurî i!!iivcsalerZ"““"”1>
Aceste pluguri, lucrate forte solidă, din fer de Styria, se comisionâză cu preciurl avantagiose pentru totă România de H. Wartha BucurescI şi G. S. Goldstein Brăila
Objecte fotografici
De vânzare o cameră mare elastică cu tripiedul el şi unu objectivă nofl Steinheil (pentru fotografii. Asemenea o cameră mică cu objectivul şi tripiedul el.. Adresa: Ion Niculescu, fotografa în curtea Prefeeturel capitalei.	10 — 1.
T TTAVţ £î "PA Casele din strada iJlj V	V Fântânei No. 20.
bis). A se adresa la d. căpitan Iacovache Teodor, Calea Plevnel. plaiul stîng al Dîmboviţei No. 4.
uv«omobilii şi Batoza S’jz
de opt cal ambele usate der în perfectă stare de funcţionat cu tote accesoriile loru şi curele complecte, se desface cu preciulă forte eftin. Doritorii se pot adresa Ia d-nul N. Ioan Drugescu, Brăila, pentru a o vedea şi a se învoi.	10—3—1.
La Cârnăţăria !‘rfdm«
Emma Hipper din Rnsciuk se caută două ajutore (călfl) care pricepe meşteşugul pe deplin, se p6te angaja numai de cât.
r
Preciurile cele mal moderate

m
cxzJ
ţ—>
CO
HOTEL
BULGARIA
Acest Hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate cu totul ti din noti. Asemenea posedă şi unti mare Restaurant cu totă felul u de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Visitatoril pot găsi un Grajdiă pentru Cal şi un şoproD pentru Trăsuri cu Preciurl forte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin mulţămiţl, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.
s?
fcxr)
Proprietar, SIPCIU 'ŢGA.jXE.
/v \
FABRICA
de
Vin de Şampanie
MULLER & C-ie Brăila
Acâstă fabrică oferă şampanie română sub nume de
BEM DE 8D0BESCI
în lă^lî de 6 şi 12 sticle, şi în orl-ce cuantităţt, cu 3, 3-| şi 4 1. sticla cu ramburs seîi comptant, franco gara s6tt portul Brăila, in-clusivti ambalagiti.
Qnnlltăţl snperidre
CÂMPIA
BAI MINERALE SULFUROASE ____________NATURALE__________________
Limfatism, scrofule, bole de pele. sifilis, reumatim, paralisiî vechi, bole nervose, inflaturl interne, bole de femei. Forte folositore copiilor.
Stagiunea 1 Iunie, 15 Septembre- Distractiuni,restaurant,musica
Pentru informaţii la Dr. N. Garofiid in Ploescl. Dr. M. V. Georgescu in Câmpina.
fflSE RECOMANDĂ!!!
LOTTERIA
Autorisată de înaltul Guverntl
pentru reconstruire»
Biserica iii orasiil Braila
eu patronagiu
S-ţii Apost. PETRU şi PA VEL 650 CÂŞTIGURI
din care cel mai mare e de 10.000 lei
ostil Metilii este mai 1 lei
Biletele se pot cumpăra de la comitetul lotterieî (str. Bisericel) precum şi de la persdnele care aă bine-voit să se [j însărcineze cu desfacerea lor.
!!! In patru 4^e •••
NU VA MAI FI BĂTlimi
întrebuinţând FYLOSFOBO ROŞI
Lei 1.60 flaconul mare.
îndestulător pentru 3 persâne
-fi 4- Un flacon de Thilos-A/v/x ulll’U'Cîili fobi Rossi a fost destul de a’ml stârpi bătăturile mele de cari sufereâm de multă vteme fără a mă putea tămădui pentru care vă mulţumesc din suflet. Caracal, 1884.	Sache Şoiculescu.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandrin, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia®, BucurescI.
Cererile din provincii se fac la adniirns-traţia Ziarului Necesarul BucurescI.
Serobeală albii de orez
sistem engles de calitate superiore tutulor celor-l’alte, este aceea a Fraţilor Verma-elen din Lierre (Belgia).
A se adresa pentru comande la U. Wartha representantele fabricel pentru România.
OrtnniQ fnnnPOQa &yfind diplome P0Dt,u litn~ llflilld 11 uRuUiJQ bele francesă şi germani, cunoscând şi limba românit, bună nianisia. doresce a intra ca institntdre într’o familie s’afl ca damâ de coh-panie. A se adresa, Strada Dorobanţilor, No. 71, de la orele 11 dimineţa pânS la 3 p. m.
0 eâriiilţărie şi afuiătorie
Aranjată complect cu totul şi lucrând forte bine, să vinde cu un preţ moderat din causă de mârte,	Emma Hiper.
la Knscinc
Agenţie de Anunciurî în România
RECLAME SI HSEBUOU, COMISSION SI 1HCÂSSAEI
JUUROU.-Strada Regală No. IO.-BUCURESCI.
Aceasta Agenţie primesce orl-ce anunciurî pentru Ziarele din Capitală, din districte şi din streinătate. Prin învoieiele ce le are cu mai toate Zorele, această Agenţie este in putinţă de a asigura persoanelor doritoare de a face anunciurî, un rabat însemnat. _______________ Directori : 0. I. BRAILOIU te TH. I. PAPPAZOQLP.
N B. Anunciurile pentru jiarui Telegraful »s primesc şi 1» aci^U Agenţie._____
“O
iz:
SI
o"
£3
(H"
CD
PD
ATELIER
59ŢJStr. Isvorul. P. EEILHAUER Str. Isvorul, 59.
Pompe de tote sistemele. Pompe nuoî de transvasat vinurile, j Fontânl d’applique şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot [felul. Tuburi de fier, tuciu şi plumbu de fote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Miri speciale ptiu latrine si sterpii ce accesoriile
j Sghiaburî de trotuar şi Lighianuri de coborîre inodor, etc.
MARE DEPOSIT DE FONTI ORNAMENTAT!
| Vase, Socluri, avusurl, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
[Furnituri şi înstalaţiuni complete de băi
si CONDUCTE I>E AX*A.
In. acest atelier, ee g&sesce şi Scule pentru, zidari şi pietrari
Cea mal bună hârtie de ţigări, constatată prin analise chimice ce cut de către laboratoriile statului în Bucuresci, Paris, Viena, Odesa, cov etc. ca cea mal igienică de cât tote cele-l’alte eare esistă până Se vinde la tote tutungtriile. Depositul central la Iaşi.
s’aă fă-Char-aZl.
IFT
TIPOGRAFIA MODERNA
'".II
r~~ I
feâ.
m
s
r
r
•ar- g® j___
M! 1—&
64, Sh-ftda Academiei, 64
Stabilimentul tipogr. cfeetu&ză Imprimate pentru autorităţi, U-vrage scolastice şi sciinţifice, ţjiare qnotidianc şi hebdomadare în tdte iimbele modera — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Cărţi de visită şi decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi orl-ce alte lu-erărl atingStoare de acăstă artă, în diferite mărimi şi colori, etc.
CT3
P—1 CC
cc=l
gci
e-s
Asemenea se în.eărcincză şi cu Broşare de cărţi, Cartonate şi elegant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi şi eua-lităţl, Obiecte de inginerie, birouri şi caucelarii. Diferitecarteaage,etc. Deposit complect de divi se imprimate necesarii percepţiilor, fudo-cătoriilor de pace, armatei, pentru moşii, păduri, mori, etc. etc.

Pentru mal nlultil înlesnire autorităţile administrative şi comunale pot face eererile pentru materialul uecesar prin scrisori francate înaintând costul


Specialităţi proprii Alessandriu ^ \ţ	
Gudron vegetal rel de piept, tusei provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale pipptulul, astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc. —Cu 0 lingură din acest gudron pus într’o litră de apă, formezi apă de păcură, care se pote da cu mult succes la copiii, contra bolelor mal sus indicate. Pentru adulţi se ea 0 lingură de Gudron în apă sacharată seh lapte dulce 2—3 ori pe Z'- Preţul lei 1,50 flaconul mare.	fetrifuSa’ t°nica §i preser-M UlGtvlfljuQ vativa. E cunoscut greuta- 1 tea cu care se dă copiilor medicamente şi j mal ales China.— Aceste pastile conţinând j chiniaă sunt lesne de luaa de cel mal răs- 9 tăţat copil — având un gust delicios — spe- I cific contra frigurilor şi ca preservativ. | 0 cutie 24 bucăţi lei 1,50.
	Pilule floBlaic8rls£S5î4,aSa med. sup., prin Farmacopea dela 1863 şi cea de la 1874, a decis ca avantagios prepararea acestor pilule tot-d’auna prospete. Tote lucrările de medicină indică iodura de ter, contra afecţiunilor chlorotice, scro-fulose, tuberculose (culori palide, humori reci, phtisie), Leucorheă (Polă albă), Amenorrheă Menstruaţie oprită sâă dificila), etc. Acesta este un escelent forti-fiant pentru temperamentele limfatice, slabe vau dificile. Preciuj peutru 100 pilule lei 3,75 pentru 50 lei 2.
Pastile Alessaiidrm SSiV Specific contra bolelor de gât, maladiilorO vocale, inflamaţiunilor şi ulceraţiunilor gure! anginelor, scorbutulul şi salivaţiunilor mercuriale.—Acest remediu e forte precios Oratorilor, Profesorilor şi Cântăreţilor, uşuxâză | emisiunea voce! şi tempereză ostenela gâ-| tulnl. Preţul unei cutii iei 2,50.	
Yin, de China cu Colomba, fi. 2,50; cu Malaga flac. 1. 3. In 0 ţeră ca a nostră, unde frigurile de tot soiul, sub diferite forme ’şi-a găsit loji cui bun pentru a face victime, e bine a se | întrebuinţa, deca nu Zilnic, cel puţin diD \ timp în timp. ViDul de China pentru a vă 1 preserya în contra frigurilor, a fortifia pe 1 convalescenţi, seu a reconstitui personele slăbite prin prea multă muncă.—Pentru copil jumătate păhăruţ, pentru adulţi un păhăruţ dimineţa şi sera, şeii înaintea mesei seCt după prescriptiunea d-lor doctori, cum f vor găsi cu cale.	
	Aicoîioiaîu m. iiissa âr sr: ţiune a plantei prospâtâ cu alcohol de vin pur. Medicament nepărat trebuincios la fie-ce casă. — Cu o linguriţă din acsst alcohol pusă într’o ceşcă de apă face apă de Me-lissa. —In cafea câte-va picături suplinesc? cu pristosinţă coniacu care pe lângă că nu are nici o aromă, dâr forte adesea şi mal tote coniacurile sunt preparate cu alcohole reu alese. Preciul 2 lei.
	Pastile gaiiiose tra tusei. Preţul unei cutii 1. 1,50.
i npinntnpn do f'M’ia arnm-jfirn Pentru » reda. puterea părului slăbit, împedicând nu numai căderea, dâr | UliuItllu Uu Llliilu ulUilldlitju îl face a şi eresce. De 2-3 ori pe septămână săra cu 0 periuţă muiată i in acostă tiuctură so frăeă pelea capului. Flaconul mic lei 1.50; împătrit lei 4.	
| Apa Colonia îraian 1 Flaconul lei 2.	Pudra Crlicero-Oriza UTySgî pielea Cutia 1 leii şi 50 b.
ji Nn voia considera ca preparate ale mele de cat ce vor purta sem- « natura de mal jos şi timbrul Farmaciei. C/?/ / ’ | Depositul pentru totă ţera la Farmacia .Română, Calea Victoriei, 77. ^Pi ™' Tlv/oltC 1 (Cişmeaua Roşie) Bucuresci. j Se espediaza in tote punctele ţerii, contra-Mandat postai. De la 10 lei în sus li ^ embalaj uu se socotesce, în jos 50 bani. J ^	
Vn profesor
Având diplomă de la Universitatea din Genua, doresce să dea lecţiunl de limba italiană şi piano-forte, acasă ca şi la domiciliul săii. CondiţiunI favorabile. Adresa la administraţia acestui Ziar.
6-3-1.
De venţjlar
’9
Două mori nuoi perfecţionate, fiecare cu câte două petre de 44 ţo-lurl, petră francesă, putând măcina trel-Zeel baniţe maximum pe oră, construcţie îndoită de cele-l’alte,
DE YENBARE £
O machină de facerea cărămidei cu o putere de opt seu Zece cal, având 24 tiparurl pentru cărămizi găurite, cărămizi de pavagiurî şi oldne da învelitore, putăndu face 1600 cărămiZI ordinare pe oră cu ajutorul a trei omeni şi patru băeţl soft fete.
Pentru amândouă a se adresa la atelierulu de contrucţie George Paul, la Buzău, în facia Găreî.
5-2—1.
De închiriat
In strada Lucaci No. 38 bis, 5 camere cu antre, bucătărie, pivniţă1 puţ, grădină şi curte singură.
Hn piimunţin Mărci Românesc!, DU bliiiipld Taxa de Plată şi Cărţi poştale usate, cu preciurile cele mal convenabile. A se adresa la dd. Marcus & Gross, Brăila.
Un papspl verde de Brasilia
Şe află de vCnZare. A se adresa la subsemnatul pe Calea Griviţel, 111.
Slichting.
De închiriat
rie bucătărie magazie de lemne curte spaţiosă şi grădină Strada Scaune Nr. 21.	5-2—3
-MAU SOSIT!!
Hori! Flori! Flori!
Numai pentru 5 lei şi 50 bani se pote avea o elegantă cutie conţinând 25 calităţi de seminţe de flori forte variate, de cel mal mare efect,de o creştere uşoră, şi de o sigură înflorire, atât pentuu ghiveciu cât şi pentru grădină, fără a avea trebuinţă de o Îngrijire specială.
Se vinde în Bucuresci la farmacia I. A, Ciura strada Lipscani, la d. Marin Ionescu, coafer, strada Academiei sub Hotelul Union.
Cererile din provincie se fac la Admi-nistraţiunea Ziarului Necesarul strada Bre-zoianu No. 32. Bucuresci.
Locomobiî
me Julie Mihaiu
Renumita Chiromantistâ şi phisionomistă seu ghieitorea după ştiinţa de mistere şi destinul personelor prin căutarea palmei, s’a mutat din strada Victoria vechi In (str. Popa Tatu No. 78, lângă plăpâmar) de la orele 8 diminâţa până la 9 ore sera.
In strada Carol No. 16 în Bucuresci s’a deschis sus firma Q-iovanni Fantin Comp., un mare magasiu italian de specialitate: cuţite, fdrfeeî şi brice unde >Se ascute şi se drege ori ce obiect t&etor cu cea mai mare precisinne şi cu preţurile cele mal moderate.»
JE5 atozo
■ BUCURESCI
41. Strada Acaflemiei, 41
CASA STEINER
JOSEPH LEE
— BUCURESCI —
41. Strada Academiei, 41
CASA STEINKK 1
1-NIE
Singurul agent pentru tâta România al fabricei
RUSTON PROCTOR & G
IJNCOUN (Anglia)
Roagă pe onor. public care poresce să ’l onoreze în acest an cu ordinele săle de a i ie da mal curând căci faţă cu marele număr de cereri ce are a satisface până acum pentru a nu pune nici o zăbavă în aducerea maşinelor dorite trebue să fie prevenit de domnii cumpărători cu o oră mal înainte.
OtJ PKECIUKÎ FOARTE EFTINE Semănători cu mâna ori cu vitele, Vînturătorl, Grăpl, Rariţe, Triorl şi Pompe
Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No.
www.dacoromanica.ro
JUOI17 MAIU 1884
"■sg- -	■	1,111 —
ABONAMENTE
j’BNTBn CAPITALĂ
Psnt.ru	un an ... . LoI 24
„	?6so	luni	12
. trai „ . .	.	7
PENTRU DISTRICTE Pentru un an ,	. LeI 30
„	a6ae	luni ...	15
„	croi	„ . . .	*
PENTRU STREINETATE
Pantru un an........Lei 40
»	şâse luni ...	„20
.	trei .....	.12
Abonamente se fac Ia 1 si 15 a fie»c&iet luuf
ANUL XV No. 3598
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pa pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabili.
Epistolele nefrancace se refusă.; ar-ticolil nepublicaţî se ard,
IN STREINETATE A »E ADRESA
Franoia. Havas Laffitc, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Micoud, 81 Fleet Street. E. C. London.
Austria.Hassenkletcer,6t Comp.Wien.
Ungaria. I). Moritz Wiest, in Buda-Pest. Servitenplatz.
Redacţiunea Strada Regală ISTo. 15,
Mrector politic, I. 0. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24,.
SCIRI TELEGRAFICE
(Dup6 fiarele streine)
Bruxelles, 26 Maifi, — Ieri s’afi făcut, în tătă ţâra, alegerile provinciale dupe noua lege electorală. Liberalii afi perdut multe scaune. In Brabant, 7 liberali au fost înlocuiri cu 7 catolici; în Namur, liberalii perdură 3 scaune; In Antiverpen, în loc de 26 liberali atl fost ales 26 catolici.
Paris, 26 Maifi. — Republique frangaise sfătuiesce pe ambasadorul american, d. Morton, se nu mal dea serate în opărea pretendentului la tron contele de Paris. — Principele Victor Napoleon a declarat că schimbarea sea de locuinţă n’are nici o însemnătate şi că nici o dâtă nu va lucra în potriva tatălui săfi. Neguţătorul Moet desminte scirea că soţia sea ar fi făcut un testament în favărea principelui Victor Napoleon.
Paris, 27 Maifi. — O corespondenţă din Bruxelles a (jliarulul Voltaire anunţă că între Olanda şi Belgia s’a făcut o înţelegere pentru a esclude pe principii germani de la succesiunea tronului Irlandei. Revisuirea Constituţiunel va permite ca fiica regelui Wilhelm de Olanda, singura sea moşcenitâre, să-î pătâ urma la tronă. Tânăra princesă e logodită cu principele Balduin, fiul contelui de Flandra.
Cair, 26 Maia. — Nubar-paşa a însărcinat pe Sultan-paşa cu represintarea Egiptului în Conferenţă; Sultan-paşa a refusat acăstă însărcinare.
Nlş, 26 Maia. — Scupcina a votat a-dresa de răspuns, care e o parafrasare a discursului tronului; respunsul vor-besce cu forte mare asprime de revolta trecută. Oposiţiunea, care se reduce la 9 voci, s’a încercat să schimbe redac-ţiunea acestui pasagiă din respuns, dăr în zadar.
Berlin, 25 Maî. — Montagsblatt anunţă că în curănd vor sosi la Berlin, Viena, Petersburg, Paris şi Londra doul trămişî bulgari, d-niî Christoph şi Keşut, cari vor să lucreze pe lângă puteri pentru unirea Bulgariei cu Rumelia Orientală.
Paris, 26 Mal. —ErI, în circul Fernando, deputaţii Clămenceau şi Lafont ’şî-afi făcut darea de sămă ’naintea alegătorilor. Eraţi faciă vr’o 3000 alegători, printre cari 300 colectivişti şi anarchistl. Aceştia, la alegerea de preşedinte a senatorului Labordăre, începură a se manifesta în contră-I în modul cel mal sgo-motos. EI siliră întrăga adunare să alăgă din noti pe preşedinte, care fu şi de astă dât.ă tot d. Labordăre. Turburarea ajunse atât de departe în cât poliţia trebui să intervină. D. Clămenceau vorbi două ore şi supuse unei aspre critici politica internă a guvernului.
Bani pentru scoli nu s’afi găsit, <|ice d. Clămenceau, pentru că banii se chel-tuiafi în Tonking. Deputatul radical critică atitudinea guvernului faciă cu clericalii. întreprinderile coloniale nu pot de cât să lipseseâ pe Francia de simpatiile celor-l'alte state. Democraţia vo-esce pacea şi desvoltarea în pace. Discursul d-lui Clămenceau a fost des a-plaudat. Când adunarea voi să voteze o ordine de <^i în onărea d-lul Clămenceau, revoluţionarii începură iar a vocifera; el se aruncară spre tribună, dăr până să ajungă la dânsa, ordinea de <Ji fu votată. CâţI-va anarhişti se încercară apoi să vorbăscă în contra d-luî Clămenceau, dăr fură şueraţl.
A se vedea Ultime Scirî pe pag. IV.
BUCURESCI, MERCBRI, 16 MU
Arma cea mal abilă pentru a face oposiţiă ori cărui guvern, este a striga sus şi tare cum că impositele sunt grele şi contribuabilii sunt victime inocinte ale unor perceptorl-bandiţl. Oposiţiunea unită a pus mâna pe acest argument imediat ce a aflat că esistă un ordin ministerial, care ordonă perceptorilor de a verifica, săfi maî bine $is controla rolurile impo-situlul fonciar, stabilit printr’un re-censement ce s’a făcut acum doul ani.
Cititorii noştril sciu că cestiunea a devenit calul de baterie al protiv-nicilor noştril, cari, fără a aduna materialul convingător, fără a cumpăni denunţările aduse, aii cutezat a face din ea subiectul nenumăratelor articole îndreptate în contra guvernului, subiectul unor conferinţe, unde de-clamaţiunea ocupă locul argumentelor de convincţie.
Cine a fost lovit în venitul proprietăţii săle imobiliare de către fisc? Etă cestiunea care, înainte de tdte, ni se pune. Protivniciî noştri! ne răspund la acăstă întrebare prin a declara, că „prin ordinul ministrului de finance, regimul a voit ca, împotriva legilor, să mărăâcă impositele şi să lovăscâ mai cu sămă în Plevna internă, în acel cari nu se închină la altarul spoliaţiunilor. “
Aşa der argumentul este acelaşi, întrebuinţat în ori-ce ocasie de către ori-ce oposiţiă neleală. Când în alegerile trecute, după o propagandă şi agitaţiune febrilă, oposiţiunea n’a isbutit să-şi vă$ă rândurile săle de pe băncile re-presentaţiunel naţionale mărindu-se, ea a finit prin a striga sus şi tare, cum că s’ati făcut ingerinţe în alegeri, şi, numărându-şi membrii, s’a retras desperată din ambele camere legiuită re.
Acum, sdrobită, ea cutăză să se agaţe de un alt argument, manipu-lându’l în acelaşi mod. Dăr, având o memorie slabă şi apoi fiind de o ig-norinţă neiertată în materia financiară, oposiţiunea riscă a se compromite într’un mod scandalos, pe acest teren alunecos pentru dânsa. învederat însă este că nu noi o vomti deplânge, ci din contra o asceptăm cu nerăbdare înaintându pe acăstă cale, atât de spinăsă pentru cel cari cred că în materie de financie este tot aşa de lesne a 'şl permite falşi-ficarea preconcepută a faptelor, precum acăsta a fost lesne a face în materie de politică săti în materie de administraţie pentru adversarii noştri politici.
Amintim însă, cu acăstă ocasiune, potrivnicilor noştril, povestea flăcăului care, printr’un accident, isbutise s’apuce de urechi pe un lup ce sta gata să’l î'nhaţe. Băiatul, cu frica în sân, strigă pe tată-sâti :
—	Vino, măi, tată c’am prins lupul de urechi!
Ear bătrânul, care ’şl vedea d’al-tele ,^ise:
—	Lasă’l ia pustia se se ducă!
—	L’aşti lăsa, taică, dăr nu mă maî lasă el pe mine, răspunse flăcăul.
Târnă ne este să nu păţăscă acelaşi lucru oposiţiunea faciă cu fi-nanciele ţărel, precum a păţit flăcăul cu lupul. Acăsta este cu atât maî lesne cu cât, precum am şlis, ignoranţa protivnicilor noştri! în acestâ materie este cunoscută tuturor.
In anul 1880, când s’a făcut recensământul, comisiunile relative ah evaluat veniturile imobilelor mai mult întru cât-va de cât fusese a-câsta până atunci. Contestările nu-merâse, ce se fac de obiceiil în ori ce ţâră şi sub orî-ce guvern de că-
tre contribuabili, aii dat mult de lucru comisiunilor de apel, cari aii rămas, precum îşi aduc aminte, ne-păsătâre la sporirile făcute. Atunci dâcă ’şî aduc aminte protivniciî noş-ţri, nu alt cine-va, ci tocmai guvernul actual a venit cu o lege specială prin care cerea prelungirea termenului de apel şi instituirea unei a treia instanţe de revisuire la care contribuabilii sunt în drept a face recursuri în contra hotărîrilor comisiunilor de apel.
Ce s’a făcut apoi?
Ministerul de finance a putut constata, studiând într’un mod conştiincios rolurile recensemântuluî din urmă că multe erori s’ati făcut şi că, atât proprietarii fonciar! rurali cât şi urbani adese-orl arătară venituri pe jumătate.
întrebăm acum : era său nu de dâtoria guvernului d’a apăra drepturile fiscului? Articolul 26 din legea respectivă ţlice că: „Rolurile pot fi modificate prin adaose şi scăderi în caşurile prevăzute de legile de imposite."
Aceste cuvinte ale legiuitorului daţi dreptul nediscutabil fiscului d’a denunţa frustrările făcute în decursul recensimântuluî.
Constatat este că nimeni n’a fost în aceste denunţări nedreptăţit, şi, dăcă esistă constatările ce s’ail făcut pe ici pe colea prin ţâră, apoi acăsta este atât de firesc îr< cât numai unei oposiţil inconştiente, lacomă de acu-saţil gratuite, îl putea veni in cap generalisarea faptului.
Şi, acum, întrebăm: dâcă purtarea oposiţiei faciă cu acăstă cestiune, dâcă sfaturile şi îndemnurile ce le dă ea cetăţenilor, d’a nu plăti impositele, nu sunt de cât un îndemn la revoltă în contra unui guvern constituţional ?
In Francia partida cea maî inain tată în politică, partida cea maî es-tremă, adică partida socialistă, pe timpul imperiului, nu dăduse sfaturi mal radicale francesilor de cât acela ce-1 dă la noi oposiţiă unită. La va-che blanche a Iul Gambon a devenit proverbială în acel timp.
Comparaţia acăsta o facem pentru a arăta că oposiţiă nâstră conserva-tore, prin o contrazicere naţională, este tot atât de revoluţionară ca şi partidele ce-şl iâii acest titlu, din alte ţări.
Cu tătă superioritatea cabinetului en-gles în politica internă, atitudinea sea esternâ a provocat în Anglia un lung strigăt de mânie; tote lumea se mişcă, fotă lumea critică şi condamnă. Intr’un cuvânt, se pare că bătrânul Gladstone a sculat în contră’! întregul Albion, care ameninţă să’l sdrobăscă. Lucrurile aii a-juns până acolo că resfăţatul orator a fost şuerat filele trecute la inaugurarea esposiţiunil de igienă, şi acăsta nu e numai o mişcare factice : dovedă mica majoritate cu care a scăpat guvernul la votarea celei din urmă moţiuni de blam.
Chiar băncile guvernamentale din Camera comunelor afi început să se revolte; într’un avent de mânie, un partisan credincios al guvernului a <|is că „politica egiptănă a d-luî Gladstone însâmnă primul capitol al istoriei,decădere! Angliel.“ Acăstă frasă a fost de atunci esploatată în mii de chipuri şi ocasiuni şi pare că cristalisăză simţimântul general. Un şir întreg de însemnaţi bărbaţi, susţinători al guvernului, cum e Forster, Oowen, Găschen şi alţii, desaprobă în modul cel maî energic politica egiptănă a d-nuluî Gladstone.
| ^Publicarea cărţilor albastre asupra a-facerilor din Sudan şi Egipt a iritat şi mal mult spiritul public. D. Gladstone
lăsase să se crădă că nu dă nici un a-jutor lui Gordon pentru ca să nu-I strice planurile, şi acum se dovedesce, cu depeşele generalului, că acesta a cerut mereu ajutor şi că a înfierat chiar cu indignare nepăsarea guvernului şi părăsirea în care l’a lăsat. Şi iritarea nu dom-nesce numai în rândurile omenilor politici; ea s’a întins în popor, care cere ca Gordon să fie scăpat în orî-ce chip, cu ori ce preţ.
Printre căuşele mal de căpetenie ale nepăsărel cabinetului se numără mal cu sămă tăma d’a spori impositele şi repul-siunea d-luî Gladstone d’a face resbel, căci resbelul împedică mersul reformelor interne. La aceste cause se maî păte a-dăoga şi cestiunea de principiii atinsă de primul ministru în unul din discursurile săle : „nu voi face resbel unui popor care luptă pentru a sea libertate.11
Dăr nu tot acesta e şi părerea poporului, săfi mai bine <|is a poporului politic. Opiniunea publică nu se teme de sporirea impositelor; ea crede că reformele interne pot fi amânate pentru moment ; şi Intru cât privesce pe poporul din Sudan şi lupta sea pentru libertate, apoi se opune argumentul, forte puternic de altmintrelea, că principiile nu pot sta în cumpănă cu interesele, maî ales în caşul de faciă. In adevăr, o mână de Eoglesî stăpânesce peste 75 miliăne de Indieni; cum va putea Englitera să maî ţină în frâfi acăstă maşină colosală când prestigiul iei va cădea în praf pe malurile Nilului? Apoi Anglia voesce să fie tare în Egipt, mal tare de cât tote cele-l’alte puteri şi de cât indigenii însăşi; cum va face acăsta însă când numele de engles, ia locul cinstei de care se bucură adl, va fi îmbrăcată în ruşine şi huiduit ?
Pericolele atitudinii de până acum a guvernului, sunt atât de mari, <|ic unii, în cât Anglia trebuie să intervină cu orice preţ dâcă nu voiesce să pârdă şi Asia şi Africa, şi ca conclusiune şi posiţiu-nea el din Europa.
Situaţiunea e atât de încordată, (|ice corespondentul din Londra al lui Neue Freie Presse, în cât partida conservatăre dăcă ar fi unită şi dibaciu condusă, ar răsturna cu mare uşurinţă cabinetulu Gladstone cu tot renumele de care se bucură acesta în năuntru.
Se pare însă că în ultimul moment d. Gladstone se deşcâptă; în adevăr, se fac cele mal seriâse pregătiri pentru espe-diţiunea ce se plănuesce ; se cumpără cămile şi vapore cari să pâtă circula pe Nil, s'afi început negociărî cu Porta pentru cooperare, guvernul a ordonat în sfirşit agentului săfi din Cair să se pue cu ori ce preţ în comunicare cu generalul Gordon. Specialiştii militari atl fost chiemaţi la ministerul de resbel pentru a ’şl da părerile şi să calculeze folăsele ce se vor putea trage din apropiata revărsare a Nilului. Intr’un cuvânt, hotâ-rîrea guvernului d’a lucra pare seriăsă şi acăsta va contribui mult la liniscirea spiritului public.
Ieri, la ora Î0 de diminâţă, M. S. Regele, Însoţit de adjutantul regesc de serviciu, d. colonel Candiano-Popescu, a inspectat regimentul I de linie, sosit de curând din Craiova.
M. S. Regele a fost primit de d. general Cernat, de d. general RadovicI şi de comandantul regimentului, d. colonel Cruţescu.
Ni se afirmă că Suveranul nostru, după ce ă inspectat cu minuţiositate regimentul şi a asistat Ia diferite mişcări ale soldaţilor, s’a declarat pe deplin satisfăcut şi a mulţumit d-luî colonel Cruţescu pentru ordinea şi buna stare a regimentului precum şi pentru progresele ce a constatat atât Ia soldaţii cât şi Ia oficeril acestui regiment.
—o—
Primăria Capitalei a numit o comisinne, compusă din dd. A. Orăscu, I. Socolescu Mironescu şi DobrovicI, cari să cerceteze dâcă stabilimentul de băl ce clădesce Eforia Spitalelor pe bulevardul Elisaveta, presintă tote garanţiele de soliditate.
—o—
A sără mal mulţi deputaţi şi senatori, membri al partidului liberal naţională, s’aii întrunit spre a avisa la măsurile ce trebuiesc luate faciă cu atitudinea o-posiţiunel unite.
S’a decis ca în fie-care judeţ să se formeze câte un comitet, care să fie în relaţiunl directe cu comitetul generală din capitală şi cari să provâce întruniri prin care să se pregătâscă cetăţenii pentru viitărele alegeri.
—o—
Comitetul spitalului din Galaţi Elisaveta Domna a tipărit bilanţul de venituri şi cheltuelî pe anul 1883—84. Din acest bilanţ reiese că veniturile afi fost de 52,468 lei 79 bani, iâr cheltuelile afi fost de 52,311 lei şi 56 bani. Bolnavii curarisiţl afi fost în număr de 1,001 cu 19,364 |ile de tratament.
—	o—
Gaseta Transilvaniei scrie eă domnii cari afi fost provocaţi la duel de către d. locot. Nicora sunt preşedintele junime! maghiare Varro Laszlo şi Ignaz Karoly, cel care a ars fiarele române la Cluj. Cel d’ântâifi’şl-a retras cuvintele in-sultătăre, cel d’al doilea n'a primit duelul sub cuvfent că locot. .Nicora n’a fost insultat prin arderea fiarelor române.
—o—
Posta din Galaţi scrie că consiliul de reformă a admis cererea d-luî colonel dr. Staurescu de a fi trecut în posiţie de
reformă pentru infirmităţi incurabile dobândite în ultima campanie.
Din Huşi se scrie, cu data de 13 Maî, că de la Pasc! n’a ploat de loc pe acolo. Seceta este mare şi dăcă nu va ploa în curând semănăturile vor fi compromise. Ierba pe dălurl chiar s’a uscat.
—	o —
Comisiunea mixtă pentru delimitarea fruntarielor dintre România şi Austro-Ungaria se va întruni la 7 Iunie în Cernăuţi. Se t|ice d-nil Ionescu şi colonel Barozzi vor fi înlocuiţi,
D. primar al Capitalei aduce la cunos-cinţa cetăţenilor următorele:
Primăria a permis proprietarilor de a construi canalurî în legătură cu canalul public în scopul de a se da scurgere din proprietăţi a apelor menagere şi de ploi; este insă informată că mal mulţi din proprietari cari au obţinut asemenea permisiuni, construesc canalurile în legătură cu privatele spre a le da scurgere tot in canalul public.
Pentru a obvia la acest răii vătămător sănătăţii publice, se încunosciinţâză toţi cel ce construesc canalurî la proprietăţi că este interzisă închiderea ca-nalurilor d’asupra, mal ’nainte de a fi esaminate de primărie, cunoscând că a-ceia cari se vor constata abătuţi de Ia acăstă disposiţiune, li se va încheia proces-verbal şi se vor da judecăţii ca contravenienţi.
D. maior Hfibsch, inspectorul general al musicelor militare, a primit ca dar un obiect de artă din partea arhiducelu Rudolf şi arhiducesei Stefania.
D. Primar al Capitalei, printr'o ordonanţă afişată pe strade şi care părtă data de 9 Maiu şi No. 4651, face cunoscut că ori-ce petiţiune se primesce d'a dreptul la registratură numai de la ora 8 — 12 din <|i.
Hârtiile o dâtă primite la registratură nu se mal pot remite petiţionarilor.
Resultatul unei hârtii adresate auto-rităţel comunale se dâ, afară de caşuri urgente, cel mult în termen de 3 <Jile
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAPHUI
libere de la înregistrarea hartieî, se es-ceptddâ afacerile cari reclamă deci si unea Consiliului comunal, pentru care se permite o întârziere mai mare.
Autorisaţiile pentru clădiri şi reparaţii se daii de la divisia administrativă, unde cel interesaţi urmb<|ă a se adresa, dupe ce inginerul a făcut constatare la facia locului.
Primarul dă audienţă, în urma unei cereri specială adresată Secretarulul-ge-neral, şi este la disposiţia publicului în t<5te dilele, de la ora 9 la ora 10 Va di-mineţa.
D-nil ajutori de Primar, împărţiţi pe servicii sunt la disposiţia publicului, după cum urm^ă: a). Pentru afaceri de comptabilitate de la ora 11 — 2; b) pentru afaceri technice de la ora 2—4; c) pentru afaceri de administraţie de la ora 2—4 ; d) pentru afaceri de contencios de la ora 4 — 6.
Secretarul general primesce reclama-ţiunile publicului în tot ce privesce cancelaria în tote filele de la 11 la 12.
Şefii de servicii sunt la disposiţia publicului, în tote Zilele după cum urmâză;
a) inginerul-şef de la ora 2 —4; b) inginerii de poduri şi sosele de la ora 2—5 ;
c)	ingineri! lucrărilor mari de la ora 2 - 4 ;
d)	şeful comptabilităţel de la ora 9 — 12;
e)	şeful de administraţie de la ora 12 — 2 ;
f)	şeful serviciului medical de la ora 2—4. Casieria este deschisă publicului de la
ora 8—12 şi de la 2 — 4.
—	o—
Loteria de bine-facere organisatâ în Galaţi în folosul construirirel templului israeţit coral de acolo se va trage irevocabil la 21 Mai ti.
Câştiguri e acestei lotăril sunt în va-lâre de 20,000.
—	o —
Poşta din Galaţi de aZÎ ne spune că trenul acelerat de ieri de dimiuâţă a întârziat cu o jumătate de oră, din causă că trenul mixt a deraliat între Bărboşi şi Brăila, omorînd un bou ce era pe linie.
—	o —
Cu trenul de iorî de diminâţă aQ sosit în Galaţi d-nil generali A, Anghelescu, Cantili şi Budişteanu.
—	o—
La 31 Maiă se va judeca înaintea sec-ţiunel III a Curţii de apel din Capitală procesul Urlăţeanu-Pache Protopopescu.
—	o —
Sâmbătă, 17 curent, Curtea de apel va pronunţa sentinţa în procesul intentat de principele G. Basarab contra d-lul Colonel N. Bibescu pentru o sumă însemnată de bani.
Acest proces s’a judecat Sâmbăta trecută. Pentru d. G. Basarab a pledat d. A. La-hovari, iâr pentru d. colonel N. Bibescu. dd. E. Stătescu, P. Grădişteanu şi N. Fleva.
—o—
Aseră capii oposiţiuael unite au discutat unde trebue sS se ţină a doua întrunire, care este fixată pentru mâine sără, Joi.
—	o —
Sâmbătă, 19 Curent, înalta Curte de casaţie, secţia I, va judeca recursul d-lul A. Ciurcu, redactorul Independenţei Eomăne contra sentinţei curţii de apel prin care a-câsta se declară competentă de a judeca procesai şefi cu Creditul funciar urban.
—--------------
funcţionari de la votfi e că cea mal mare parte dintr’ânşil nu votâză după con vineţiu* neă lor, ci dup?... inspiraţiunile guvernului Acest adevăr nu se pote tăgădui; şi relele cari decurg dintr’ânsul sunt învederate. In loc să se alegă Inisee represintanţl cari să controleze pe guverne, se aleg nisce 6-uieDl car) se ducu în Corpurile legiuitore pentru a ratifica faptele puterel executivo, ori-cum ar fi ele. Şi când e vorba de voturile funcţionarilor nu trebue să uităm că afi nu numai o valore numerică, dâr şi o valore morală. Cine nu scie cât de mare este „zestrea guvernamentală'1 In colegieie nâstre restrânse ? Cine nu scie asemenea că, o bună parte din alegători au ochii aţinţiţî asupra funcţionarilor ca să vecia cum trebue să voteze şi el ? Răul, prin urmare, este incontestabilii că există. Ce e de făcut?
A le lua dreptul de a mal vota, e mi se pare a deslega uodul gordian cu sabia.
Cată să ne dăm mal întâiu sâma. bine de cai; sa răului.
Decă funcţionarul votăză tot-d’a-una cu guvernul, causa nu e de cât că guvernul pote să exercite o presiune asupră’l, pote să’I violenteze consciinţa. Dâcă ar fi lăsat liber, de sigur că ar fi unu cetăţean ex-ceiinte.
Nu avem dreptul să’I pretindem să fie independinte când sârta este în mâna guvernului !
E grefi lucru a pune pe cine-va să alegă între consciinţă şi existenţă. Dâr ce ar însemna să punem pe funcţionarii noştri în categoria faliţilor şi a interţlişilor ? Ce ar dice lumea când ar vedea că luăm dreptul de vot tocmai acelei clase de cetăţeni căreia îl e încredinţată administraţia generală a ţărel, administraţia finaneelor şi paza ordine! publice ?
Nu ne este ertat să le răpimtk dreptulu de vot.
Ceea ce cred că suntem detorl să facem cât mal neîntârziat, e se le garantăm po-siţiunea, sil nu mal fie expuşi fluctuaţiuni-lor politice. Atunci putem fi siguri că am asigurat du numai sorta funcţionarilor, dcică am asigurat viitorul instituţiunilor nos-tre pubiice, şi am datu ţărel un elementu electoral puternic şi sănătos.
Până atunci cu măsurile cari s’afi prevăzut In legea electorală, pot vota fără mari neajunsuri.
Aceste măsuri constau în garantarea secretului votului.
Secretul votului asigurat, vorfi putea se voteze mal îu libertate; guvernulu nu va putea să’i mal controleze pentru a’I recompensa seu pedepsi.
Cestiunea e şi mal delicată cânii e vorba de dreptul de vot al militarilor.
Constituţiunea proclamă universalitatea dreptului de vot, şi face serviciu! militarii j obligatoriu.
j Pe ce s’ar putea întemeia cine-va să Zică:
voinţei naţionale? Ar mal avea acea independenţă care Ie face să controleze la fie care minut actele puterel esecutive?
Ce devin în acelaş timp şi serviciele publice ? Sunt lăsate în părăsire; cel cari le conduc scifi că n’au să se temă de nimic guvernul în loc să-I controleze e nevoit să-I oerotescă cu orl-ee preţ.
Se stabilesce cu alte cuvinte între guvern şi Cameră un fel de asociaţiune de ajutor mutual, în paguba ţărel.
Ar fi o greşală prin urmare dâcă s’ar permite unor asemenea funcţionari de a face parte din Corpurile legiuitore.
Greşala, d-lor, ar fi tot atât de mare decă s’ar definde în mod absolut, de a face parte din Cameră seu din Senat, tuturor cetăţenilor cari au vre-o însărcinare publică.
Sunt funcţionari, car! afi o posiţiune înaltă îo stat, cari nu depind întru nimic de guvern, şi cari pot forte bine să-şî facă şi datoria dă funcţionari şi să-şi îndeplinescă şi mandatul de representant al ţărel. Pentru ce ar priva cine-va Camerile de luminile şi esperienţa lor?
Dificultatea cea mare este de a sci ce funcţiuni numai trebuesc declarate incompatibile cu mandatul de deputat sâfi senator.
Iată cum a procedat comitetul d-vostre în acâstă materie.
A admis, în principiu general, că mandatul de deputat său senator este incompa-
adus aceşti omeni, cu cunoşcinţe înalte,
Parlamentelor.
E de netăgăduit că comitetul admiţând acâstă excepţ'une în favorea profesorilor învăţământului superior, a făcut un pas mal mult de cât comisiunea Camerei, care nu da drept profesorilor de a intra într’uu număr mal mare de opt în Cameră şi patru în Senat.
N’ar fi putut însă să generaliseze acâstă disposiţiune, sâfi să o întiDZă cel puţin şi asupra profesorilor învăţământului secundar?
(Jnde ar fi fost răul ?
O eestiune forte importantă care s’a des-bătut în delung în sinul comitetului, şi asupra căreia nu am putut cădea de acord cu comitetul delegaţilor Senatului, este dreptul militarilor de a face parte din Cameră şi Senat,
In ceea-ce privesce dreptul lor de a intra în Cameră, ambele comitete afi conve
nit că e bine a menţine disposdţiunea lege!	.. .
vechi, care prevede că nici un militar nu Poleon nu mai 6 t6nSr> 2* are consciinţa pote face parte din Cameră. S’afi deosebit loviturile ce a dat partidei imperia-
lor sâle radicale, însâmnă ca şi o renunţare la moscenirea imperială. '; Dâr principele voesce să păstreze intact dreptul de moscenire pentru fiul sâQ. De aceea, el se despârţesc acum de ochii lumii.
„Instalarea deosebită a principelui Victor se lace insă tot cu cheltuiala tatălui să fi ; căci, după cum sciţi, principele Victor nu posedă avere a sea proprie; soirea răspândită că o persână care ’şl ascunde numele, ar fi lăsat tânărului principe o avere colosală, e inventată pâte anume pentru a da âre-care aparenţă de adevăr comediei ce se înscenâză acum.
„Principele Jerome nu abdică la pre-tenţiunile sâle; dâr, pâstrându’şl posi-ţiunea, el îngrijesce ca pretenţiunile fiului său să rămâe neatinse. Principele Na-
însă, în ceea-ce privesce dreptul, de a fi aleşi la Senat.
Comitetul Senatului a admis ca generalii şi asimilaţii, cu gradul de general şi colo-uel, pot să fie aleşi senatori; comitetul d-vostre, pentru consideraţiunl de disciplină militară şi în interesul ce există ca armata să fie ţinută departe de luptele politice, a
tibil ci? orî-ce funcţiune publică retribuită j fost de părere că militarii, de orl-ce grad de stat. Potrivit acestui principiu, a pre- hi de orî-ce armă precum şi asimilaţii lor, vădut că funcţionarii administrativi judecă- DU trebue să facă parte din nici unul din
RAPORTUL COMITETULUI DELEGAŢILOR CAMEREI
asupra
REFORMEILEGEIELECTORALE
Domnilor Deputaţi,
Comitetul delegaţilor examinând—cu guvernul şi comitetul delegaţilor Senatului— proiectul de procedura legel electorale elaborat de comisiunea Camerei, ’l-a adoptat cu ore-carî modificări.
Cestiunile cari s’afi desbătut mal multfi sunt acestea : incapacităţile electorale; in-compatibilităţile ; formarea biurourilor; modul votărel; şi represintavea minorităţilor.
In câte-va cuvinte vă voiu arăta consi-deraţiunile şi modul cum s’att resolvat a-ceste importante cestiunl.
§ 1. Despre incapacităţile electorale
Constituţiunea nâstră, voind să pună regimul represintativ pe nisce base largi, a dat tutulor românilor dreptul de vot.
O Constituţiuue însă, ori cât de liberă ar fi ea, nu pote să dea dreptul de a lua parte la conducerea destinelor ţărel celorfi cari s’ar dovedi că sunt incapabili seu imorali. De aceea comisiunea Camerei a prevăd ut o serie de incapacităţi şi nedemnităţl, cari se găsesc într’un mod aprope invariabila în tote legile electorale ale Statelorft constituţionale.
Până aci nu avem nimic de Zis.
Comisiunea a găsit însă că e bine să în-tinZâ aceste escluderl de la dreptul de vot, ca să nu Zic aceste incapacităţi, şi asupra militarilor de orl-ce grad, şi funcţionarilor administrativi, financiari şi poliţienescl.
Cred că causa pentru care esclusese pe
militarii nu votâză, când ei plătesc imposi-tele .ca şi ceî-l’aţl cetăţeni, şi în plus plătesc şi impositul de sânge. Nu ar avea el ore dreptul să ilică : vrem şi noi să seim —prin represintanţiî noştri—cum se chel-tuesc banii pe cari îl dăm Statului, şi pentru ce ne ducem să murim larăsboifi.
Se invocă contra dreptului de vot al militarilor disciplina, şi necesitatea ce există de a ţine armata departe de luptele politice.
E adevărat că decă ar vota toţi militarii, în casarmă chiar, s’ar putea întâmpla două lucruri : într’un regiment de exemplu, seu ar vota toţi ca colonelul, şi atunci ar dispărea independinţa alegătorului; sâfi ar vota fie-care după convincţiunea sea şi atunci s’ar resimţi disciplina militară care cere supunere, unitate de vedere şi de acţiune.
Tot atât de adevărat e eă decă s’ar da dreptul militarilor de a face politică, eî prin torţa pe care o represintă s’ar face arbitri partidelor politice.
Comitetul delegaţilor crede că a găsit o cale de mijloc, care conciliază dreptul de vot cu disciplina militară şi cele-lalte interese ale statului. De aceea vă propune să admiteţl următorul articol:
,Art. ... Militarii şi asimilaţii lor de orice grad şi de orl-ce armă nu iau parte la vot în tot timpul cât sunt presenţl la corp, la post seu în eserciţiul funcţiune! lor. Când nu sunt însă la corp, la post şefi în eserciţiul funcţiunel lor, precum şi când sunt în neactivitate şefi în congediu regulat, pot să voteze în comunele în cari sunt înscrişi pe listele electorale.
„Acâstă disposiţiune se aplică şi oficeri-lor şi asimilaţilor cari sunt în disponibilitate sâfi în reservă.11
§. 2. Despre incompatibilităţi
O lege electorală, ţeare nu ar cumpăni bine căror funcţionari trebue să ie închidă calea de a intra în Corpurile legiuitore, face două rele ; ântâiu falsifică representaţiunea naţională, şi lasă în acelaşi timp să sufere diferitele servicii de administraţiuiie publică; şi al donilea priveză Camerile de luminile unor omeni cari ar fi forte trebuincioşl, în parlamentul ţărel.
In adevăr, sunt funcţionari căror decă legea le-ar permite să fie aleşi s’ar alege în tot-d’auna, nu însă prin încrederea ce ar avea alegătorii lutr’ânşil, ci prin influenţa ce le permite funcţiunile lor se esercite a-supra colegielor electorale.
Ce ar face nisce deputaţi seu senatori aleşi în asemenea condiţiunl? Se Înţelege de sine că ar da tot-d’auna concursul lor guvernului care ’l-a ţinut în funcţiune în timpul alegerilor; şi dâeă n’ar face din mandatul lor un mijloc de înaintare, dâr ar face de sigur un mijloc dejnenţinere îu funcţiunile pe care le ocupă.
Ce garanţii ar mal presenta atunci Cor-
torescl, financiari fiscali, guvernatorul şi di rectorii Băncel naţionale, directorii creditelor agricole, advocaţii, medicii, inginerii şi silvicultorii statului, precum şi represeu-tanţil guvernului pe lângă diferitele case de credit, nu pot face parte din nici unul din Corpurile legiuitore. Tot în acâstă categorie a pus pe primari, pe membrii comitetelor permanente, şi pe medicii de plasă, de oraş şi de spital.
Nu scifi dârii are dreptate comitetul d-vâs-tre câud pune pe aceeaşi linie pe primari, pe membrii comitetului permanent, pe directorii de credite agricole, pe medicii şi pe advocaţii publici cu funcţionarii administrativi propriu Zişi-
In starea actuală a legislaţiuneî nâstre nu se pote Z*ce că primarii sunt agenţi direcţi al putere! esecutive; fiind că eî nu mal sunt numiţi de guvern, ci sunt aleşi de consiliele comunale.
Afară de acesta, cred,'că nu se pote susţine cu temeifi că alegerea lor în Cameră ar face să sufere administraţiunea comunală, de ore-ce în lip3a primarului sunt tot-d’auna ajutorele sâle cari afi grijă de afacerile municipale.
Tot atât de puţin întemeiată îmi pare şi obiecţiunea ce se face că primarul ar putea să abuseze de posiţiunea sea pentru a fi ales. Se pote admite că un funcţionar care este espresiunea cea mal înaltă şi mal liberă a voinţei alegătorilor, are nevoie de autoritatea sea de funcţionar pentru a influenţa îa alegeri ?
Membrii comitetelor permanente asemenea îmi pare că nu pot fi consideraţi ca a-genţî al puterel esecutive, şi că dâcă ar fi aleşi nu ar suferi întru nimic afacerile ju-deţiane. Supleanţii nu ascâptă de cât lipsa titularilor, pentru.... a S8 pune cu devotament în serviciul judeţului.
Nu scifi cât de mare pote se fie îarîu-rirea lor în alegeri.
Când vorbim de directorii creditelor a-grieole, gândesc că nu e bine să uităm pe ee basă sunt organisate creditele nostre agricole. Dâeă Statul a depus s/8 din capitalul creditelor şi judeţul cea-l’altă treime, creditele nu pot fi considerate ea nisce in-stituţiunî de Stat propriii ^ise, mal ales că Statul ’şl va retrage capitalul îndată ce se vor vinde acţiunile. Atunci creditul va deveni—cum deja a devenit în unele judeţe — o asociaţiune pur privată. Cu ce drept nu se va permite atunci directorilor acestor credite de a face parte din Corpurile legiuitore ?
Pote că soluţiunea cea mal nemerită ar fi ca incompatibilitatea acâsta se dispară îndată ce Statul ’şl va fi retras capitalul ce a depus la creditele agricole.
Dâr advocaţii Statului pot ore să fie consideraţi ca funcţionari publici ? Ei ’şl exercită profesiunea lor liber şi consideră pe Stat ca un client mal mult.
Dâcă s’ar Zice că guvernul ar putea să’i influenţeze când ar fi în Cameră, s’ar presupune că toţi advocaţii depind de clienţii lor, ceea-ce este inadmisibil.
In fine, d-lor, decă- sunt cuvinte cu cari se pot susţine că medicii, fie de oraş, de judeţ, de plasă sâfi de spital, nu trebue să tacă parte dm Corpurile legiuitore, nu înţeleg de ce nu s’ar face o excepţiune pentru medicii diu Capitală.
In acest principiu general, prin care se exclud toţi funcţionarii din Cameră şi Senat, s’a făcut o derogaţiune în privinţa profesorilor învăţământului superior. Derogaţiunea are cuvântul săfi de a fi. Legea instrucţiunii publice a garantat posiţiunea profesorului, a făcut să nu atârne întru nimic de puterea executivă ; ast-fel ca un profesor ales nici nu s’ar putea bănui măcar că nu are independinţa aceea de caracter, care trebue să o aibă un re-presintant al ţărel.
Nu se pote Zice că învăţământul public pote să sufere din causa alegerel profesorilor : fiiod-câ tot legea instrucţiunel publice prevede că nici uu profesor nu pote lipsi de la postul săfi fără a lăsa un suplinitor.
Nu mal vorbesc despre interesul ce există de a avea profesori îu Cameră, fiind-că
purile legiuitore ? Ar mal fi ele espresiunea totă lumea scie ce folose însemnate
au
Corpurile legiuitore.
Pote că ar fi fost bine şi s’ar fi ajuns la un compromis dâcă s’ar fi propus a se acorda dreptul generalilor şi asimilaţilor cu gradul de general a fi aleşi. In cas de alegere însă, să fie puşi în disponibilitate.
Legislaţiunile străine variâzâ forte mult asupra incompatibilitâţilor.
Unele State ca Prusia, Wurtemberg şi Anglia admit In principiu că funcţionarii pot face parte din Corpurile legiuitâre ; de putaţiî însă cari primesc o funcţiune publică trebue să se realegă dâcă voesc să mal facă parte din Cameră.
Alte state nu admit acest cumul.
Ia Portugalia, funcţionarul ales deputat ’şl perde funcţiunea în mod provisorifi; îndată dupe încetarea mandatului ’şl reiâ funcţiunea.
Mal în tote legislaţiunile străine mandatul de deputat este incompatibil cu funcţiunile eclesiastice, judecătoresc! şi cu cele de consilier de Stat.
Legislaţiunea Britanică nu permite ase' menea de a face parte din Cameră pensionarii şi furnisoril Statului.
In Francia un număr dre-cere de funcţionari înalţi pot să fie aleşi. Aşa sunt de exemplu: prefectul Sene!, prefectul de poliţie, primil-preşedinţl şi procuroril-generall de la curtea de casaţie şi de la curtea de compturl, precum şi cel de la curtea de apel din Paris, etc,
Pentru a scăpa colegieie electorale de înrîurirea ce ar putea să exercite asupră-le funcţionarii cari ar voi să se alâgă, comitetul a admis un alt principia: nici un funcţionar nu va putea fi ales dacă nu ’şl va fi dat demisiunea cel mult 24 ore de !a publicarea decretului de convocarea cole giurilor electorale.
E bine Înţeles că acestă disposiţiune nu se aplică funcţionarilor cari, prin funcţiunea lor, nu pot să exercite nici o influenţă a-supra alegătorilor. Aceştia, precum sunt: inginerii, silvicultorii Statalul etc., pot să se alegă; în cas de alegere însă vor fi dâtorl să opteze între mandatul de deputat sâfi senator şi funcţiunea pe care o ocupă.
Spre a nu se putea nici bănui măcar că un represintant al ţărel ar fi în stare să dea concursul său guvernului îu vederea veri-unor avantagiî personale, s’a prevăZut că nici un deputat sâfi senator nu va putea lua antreprise de furnituri de la Stat sâfi moşii în arendă de la domenii; precum a semenea nu va putea ocupa funcţiuni publice de cât dupe şese luni de la încetarea mandatului săfi.
Ne-a părut că ar fi excesiv lucru dâca am fi dispus, după cum prevede comisunea Camerei îu proiectul săfi, că nici arendaşii actuali al Statului să nu pâtă fi aleşi în Cameră.
Cred, d-lor, că incompatibilităţile, aşa cum vi le presintă comitetul delegaţilor, ca să le votaţi, garantâză cu prisos independinţa Corpurilor legiuitore. ’Mi-e târnă însă că am mers prea departe. Nu există lege electorală care să prevâZâ atâtea incompta-bilităţl. Am întrecut chiar pe Spanioli, cave au cea mal bogată lege electorală în incompatibilităţi.
Iutr’o ţâră tânără ca a nâstră, unde se simte încă lipsa âmenilor culţi, ar trebui să băgăm bine de sâmâ ca nu cum-va căutând prea mult să asigurăm independenţa Corpurilor legiuitore, să nu le scădem nivelul intelectual.	(ya nnna)
liste ; fiind că nu vrea să se retragă însă, el lasă pe fiul său să facă ceea ce singur n’a pututfi. Acesta este secretul certei dintre tată şi fifi, cârtă care n’a existat nici o dotă.11
Autorul scrisorii, denunţând acâstă împărţire de roluri în comedia politică ce jocă familia Napoleon, crede că a făcut un servicifi real Francieî şi partidei con-servatâre.
BÎJN ŢARA
Un furt la gara Pitesc!. Citim urmă torele în Garpaţil din Craiova de la 15
curent :
„Suntem informaţi că la 17 Aprilie a. c. comerciantul Florea Florescu din Craiova, mergănd cu trenul Ia Bucurescî, bpre a’şl duce banii la engrosiştf, unde era dator, la gara Pitesc! i s’a furat un portofolift cu bani în sumă de lei 8840. Nu seim ce măsuri vor fi luat autorităţile competinte din localitate, pentru descoperirea acestor bande de tâlhari, căci nu-I putem numi altfel, de 6re-ce s’a mal furat la mal mulţi pasageri la aceea staţiune şi chiar 1» gara de aici, cum am anunţat mal Zilele trecute, Dr. Vlastos.
„Ar fi de dorit ca poliţia să fie mal vi-vigilentă. E grefi a cugeta chiar, că cineva ar putea fi jefuit ast fel Z>ua în drumul mare.“
CAILE DE APA
FAMILIA NAPOLEON
Gaulois publică următârea scrisdre a unul fost deputat, care voesce să dove-dâscă că cârta şi despărţirea ce domnesce acum în familia principelui Jerome nu e de cât o comedie:
„Nici o dâtă, i^ice autorul, principele Jerome şi fiul său n’afi fost mal uniţi ca acum şi despărţirea lor făţişă nu are alt scop de cât d’a închide ochii republice! şi partidei monarchice. Atitudinea republicană a şefului familiei Bonaparte, accentuarea din ce în ce mal mult a idei-
Intr’o organisare economică corespunzând trebuinţelor moderne, căile de apă nu pot să iipsâscă. Nu vom intra aci în consideraţiunl tehnice, nici nu vom căuta resumăm lungile discuţiunl ce s'au urmat în alte părţi, în scopul de a .se sci decă căile de apă sunt mal avanta-giose transportului de cât căile ferate. Orî-ce s’ar <|ice, trebuie să se recunoscă că economia unei ţări nu pdte fi bine servită de cât cu o reţea combinată de comunieaţium pe apă şi pe uscat.
Acâstă părere capătă şi mal multă tărie când ne gândim la configuraţiunea solului nostru ; în adevăr, apa a străbătut prin locurile pe unde numai cu greii şi cu mari sacrificii pot străbate traşeu-rile căilor ferate; apoi tote rîurile n<5s-tre mal de căpetenie daii în Dunăre, străbătând şi partea muntosâ şi partea plană a ţărel. Fiind navigabile, ele ar scurge cu cea mal mare înlesnire productele din partea nordică în marele nostru canal de comerciii, Dunărea. Mij-locele de transport fiind îndoite, reiaţiu-nile comerciale s’ar înzeci în valdre.
Apoi trebuie se ne gândim că starea agricultureî nostre va trebui să se schimbe în cel mal apropiat viitor; acâstă trebuinţă e recunoscută acum de toţi şi nu mal rămâne de cât realisarea lueră-rel intelectuale săvârşită, numai adecă rămâne de cât partea materială a schimbă-rel.-Esploatarea pădurilor ndstre vatrebui asemenea se ie un avânt mal mare, mal folositor. — Avem apoi minele, cari nu vor putea întârzia de a fi esploatate.
In facia unei asemenea mişcări economice, căile actuale de comunicaţie vor fl insuficiente; reţâua nostră ferată, chiar complectată cu căile laterale, nu va putea servi întrâga activitate economică a ţărel. Atunci va deveni intensă necesitatea d’a se deschide căi noul, şi a, cestea nu vor putea fi de cât căile de apă
Cu privire la acâstă materie esistă şi o circulară domnâscă de pe la 1835—ni se pare — prin cari se oprea construirea de mori stabile pe unele cursuri de apă, în vedere că acestea trebui afi să fie regulate pentru navigaţiune. Vrea să Zică, încă d’acum 50 de ani, se recunoscea, sâfi cel puţin se presimţea trebuinţa deschidere! căilor de apă. Cu atât mal mult se simte acâstă trebui iţă acum, cândfi
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
activitatea nâstrft economică, a devenită mult mal intensă, mult mai largă ca acum o jumătate de secol.
Firesce că nu vom acusa pe nici unu din guvernele ce s’aă strecurat d'atuncl până acum la cârma ţârei; ele aă avut prea mult de făcut pe câmpul nedeşte-linat al politicei şi pe -acela şi mai virgin încă al economiei naţionale. Acum a venit însă vremea să ne ocupăm şi e de dătoria guvernului liberal, care a lu-Grat atât să facă pentru un moment măcar lucrările pregătitore.
—	_ - -.«.Msaangwn*-——--
ACTE OFICIALE
Medicul de batalion în ronervă stagiar, Dr. Riegler Emanoel, chemat In serviciul regimentului 14 de do-rebanţl spre a ’ji face stagiul prin decretul Nr 1.412, te amână a fi chemat dupS 6 luni cu începere de la 1 Maiu 1884, data când a fost chemat.
X
S’a avansat după esamen la gradai de oficiant clasa II actnalul oficiant clasa III Filimon Ovid.
X
Sunt numit!: D. Idn Popovicl, proprietar ji actual casier general al judeţului Prahova, administrator al casei de credit agricol din acel judeţ.
D. C. Bucegeanu ţ,i Qhiţă Ciorăndnu, mari proprietari, comisari al guvernalnl pe lângă aceeaşi casă de credit agricol.
BULETIN JURIDIC
Omorul generalului Oliebişeff
ţiarul rus Caucas, care apare la Tiflis, ne aduce următărea naraţiune a unul proces criminal, care s’a judecat filele trecute de către consiliul de resbel alu oraşului Vladicawcas.
Pe banca acusaţiloriî înaintea curţeî marţiale se află căpitan Macaff Petru, acusat de a fi omorât pe şeful său militar general adjutant Chebişeff, comandantul regimentului 5 de casacl.
D. Macaff e un tânăr de 27 ani, care ’şl câştigă epoletele de căpitan sub zidurile fortăreţel de prima clasă Kars; în timpulu campaniei el a fost de două ori rănit, un glonţ ’I atinsese umărulă iăr altul îl sdrobi două degete de la mâna drăptă.
In luna Februarie trecut între Macaff şi generalul Chebişeff s’a iscat o căi tă pentru o femeie.
Căpitanultt se înamoră de o tânără văduvă, care locuia în oraşulli .Via-dicavcas şi se ocupa cu croitoria. jVoind s’o ia în căsătorie, Macaff declară tovarăşilor săi hotărîrea luată şi în curând ■oraşul consideră tânăra părechiâ de fi-danţaţî.
In (Jiua de 20 Aprilie anul curent generalul Chebişeff dete un bal la careaă fost invitaţi toţi oficeril, făcând escep-ţiune de căpitanul Macaff. La prânzul, ce a avut loc sera, generalulă vorbind despre căsătoria viitore a căpitanului s’a pronunţat într’un mod forte injurios la adresa tinerei văduve, declarând convivilor seî, că o femeie ca acesta nu va putea să fie primită în societatea dorane-ior de regiment.
A doua tji Macaff trimise mărturii săi generalului, care drept răspuns a ordonat arestarea căpitanului. După un arest de rigore de 10 <|ile, Macaff se presintă la comandantul său, cerându’I esplicaţie în ceea ce privesce injuriile făcute fldan-ţaţei sâle. Generalul Chebişeff înlurintu dete căpitanului o palmă, iar acesta scâse sabia (şaşca) şi lovi de cinci ori pe comandantul săă. Loviturile fură aşa de grele, că bietul general muri peste patru t|ile.
Consiliul de resbel condamnă pe căpitan Macaff la mârte şi degradare. Ese-cuţiunea sentinţei a avut loc în (jliua de 2 Maiu trecut şi a impresionat mult o-pinia atât a militarilor cât şi a socie-tăţel întregi.
Macaff a fost împuşcat de soldaţii batalionului său, cari plângeai! esecutând ■ordinul dat, scrie (Jiarul Caucas.
CORPURILE LEGIUITOARE
(ADUNAREA DEPUTAŢILOR)
{Şedinţa de la 15 Maiit 1884).
Preşedinta d-lul general D. Lecca.
Şedinţa se deschide la ora 1 Va p. m. fiind presenţl 85 domni deputaţi.
Sumariul şedinţe! precedente se aprobă.
Se procede la alegerea unul membru în comisia pentru lichidarea bonurilor (rurale şi se alege d. I. C. Fundescu cu 57 voturi din 69 votanţi.
Se votâză apoi proiectul de lege prin care se deschide ministerului de interne pe eserciţiul 83-84, un credit de 2246 lei. pentru plata a 89Va topuri de chârtie necesară Monitorului Oficial, şi se primesce
cu 56 bile albe contra 2 negre, şi lo abţineri.
Asemenea se votâză şi se primesce, cu 59 bile albe contra 4 negre şi 7 abţineri, proiectul de lege prin care se modifică bugetul regiei tutunurilor pe eserciţiul 83-84 scă^ându-se de la remisele antrepositarilor de tutun suma de 120000 şi sporindu-se cu aceiaşi cifră capitolul creditelor estra-ordinare, precum şi un alt proiect de lege prin care se deschid mal multe credite suplimentare, în sumă de 246799 lei, pe sârna bugetului regiei tutunurilor pe eserciţiul 83-84.
Acest din urmă proiect se primesce cu 58 bile albe contra 3 negre şi 7 abţineri.
D. preşedinte comunică că s’a depus raportul privitor la împrumutul ce trebue să facă jud. Gorj.
Voci. Să se pună la ordinea ţlilel.
I). Dincd Schileru cere să se iâ în dis-cuţiune proiectul de lege pentru aplicarea art. 15 din legea rurală.
D. preşedinte. Acest proiect este la ordinea şlilel şi Camera este liberă a-1 lua imediat In discuţiuue, dâcă va voi.
D. Pană Buescu întrebă ce sortă are moţiunea d-sâle depusă în urma desvoltă-rel interpelărel privitore la mărirea impo-situlul funciar. D-sea voesce a sci ce dis-posiţiunî a luat biroul faciă cu acâstă moţiune.
D. preşedinte dice că moţiunea s’a trimis la secţiuni, cari se vor pronunţa când vor voi.
I)	. Pană Buescu nu se declară satisfăcut prin acest răspuns şi ţlice că face responsabil pe d. preşedinte dâcă nu se va alege la un fel cu acâstă moţiune.
J)	. N. Dimaneea cere închiderea discu-ţiunel şi rogă Adunarea a se ocupa cu legea electorală, cestiune mult maî importantă de cât acelea personale.
D. V. lepurescu combate închiderea discuţiei.
Discuţia ' se închide şi se trece la ordinea clilel.
D. preşedinte anunţă că Camera este în număr de două treimi.
Se continuă cu discuţia revisuireî Cons-tituţiunel.
Se suprimă în unanimitate, prin sculare şi şedere, art. 70 şi 71 din actuala Cons-tituţiune.
In urma unei discuţiunl provocată de d. I. G. Bibicescu şi la care iâ parte dd. Sto-lojan şi Codrescu, d. preşedinte declară că Camera a înţeles prin cuvântul de profesori de la aliniatul e de sub articolul 68, nu numai pe profesorii şcolelor secundare ci şi pe institutorii şcolelor primare urbane.
D. N. Ionescu dice că acâstă procedare nu este regulată; d-sa cere ca interpretarea cuvântului de profesor să se facă pe o cale regulată, în urma unei legi interpretative care va trebui să trâcă şi prin Senat.
jO. prim ministru declară că va ridica acâstă cestiune şi în Senat şi crede că u-nanimitatea Senatului va declara că a înţeles cuvântul de profesor ca şi Camera.
D. N. Ionescu propune că în locul de profesori să se pună cuvintele de membrii corpului didactic din oraş.
D. ministru de interne ţlice că declaraţia d-lul preşedinte al Consiliului este suficientă şi combate propunerea d-luî N. Ionescu, pentru cuvântul că nu este trebuinţă de o lege interpretativă de ore-ce legea nu s’a promulgat încă.
Incidentul se închide.
D. raportor Stolojan dă citire art. 72, redactat în modul următor :
Art. 72. Operaţiunile electorale pentru fie-care colegii! pentru Cameră sâu Senat se fac într’o singură ţii.
Legea electorală determină cele-l’alte con-diţiunl cerute de la alegători precum şi mersul operaţiunilor electorale.
La acest articol d. C. A. Rosetti a propus amendamentul ca alegerea deputaţilor şi senatorilor să se facă în câte o singură ţii.
D. N. Ionescu, în cestiune prealabilă, propune a se pune la vot dâcă acest articol trebue trecut în Constituţiune sâu să se lase a fi trecut numai în legea electorală.
Se pune la vot, prin sculare şi şedere, propunerea d-lul N. Ionescu şi neputen-du-se constata resultatulu, şedinţa se suspendă.
La redeschidere, d. preşedinte pune la vot cu apel nominal propunerea d-lul N. Ionescu ca acest articol să nu se trâcă în Constituţiune şi resultatul votului este cel următor:
Votanţi 103 Aă votat pentru 88 Aii votat contra 13 S’au abţinut 2
Propunerea dâr s’a respins.
D. N. Ionescu, autorul acestei propuneri, a votat contra el.
D. raportor dă citire amendamentului d-luî C. A. Rosetti.
D. Rosetti ’şl desvoltă amendamentul picând că este bine ca cele 3 colegii de Cameră să voteze într’o ţU> asemenea şi cele două colegii ale Senatului.
D-sea a propus acâsta: I. pentru că uu se mal străgănesc alegătorii, II. pentru că se curmă tocmelile dintre candidaţi precum şi dintre administraţie şi candidaţi, III pentru că procedându-se ast-fel, guvernul n’ar putea avea destul agenţi pentru ca să influenţeze în trei colegii şi prin urmare n’ar putea influenţa mult; e adevărat că el are agenţi mal mulţi de*cât particularii, dăr totuşi este mal bine a-1 divisa decâta’l lăsa în întregul său.
Lipsa de localuri nu este un argument serios ca se nu se primâscă acest amanda-ment. La rigore s’ar putea alege şi în case particulare, în casa candidatului chiar, căci
mal bine este să se facă alegerea în casa lui, de cât la poliţie.
D-sa ţlice că acest amandament dă tote garanţiele de moralitate şi contra presiunel guvernamentale.
Am au^it ^icându-se cuvintele de colegiu unic, chiar de pe banca ministerială.
D. ministru de interne. Am ţlis colegului meu că acest sistem echivalând cu sistemul colegiului unic.
D. C. A. Roseti. Vă mulţumesc că ne fiind pentru colegiul unic aţi ^is acâsta pentru ca să atrageţl maioritatea în favorea amendamentului meu.
D. Rosetti desaprobă sistemul acesta de a se influinţa asupra maiorităţil şi ^ice că este tot ca şi sistemul ca în orl-ce cestiune să se rostâscă cel din urmă guvernul.
D. preşedinte al consiliului declară că guvernul actual primesce a se lua tote garanţiele pentru libertatea alegerilor şi ^ice d-lor deputaţi că dâcă cred în consciinţa d-lov că prin acest amendament se garan-tâză libertatea alegerilor, apoi să ’l voteze D-sa termină declarând că ar fi fericit dâcă u’ar mal fi controlat de aceia care nu ’lti cunosc şi du ’l simt.
D. C. M. Ciocazan combate amendamentul (l-lul C. A. Rosetti, ţlicând că unu guvern despotic ar putea, cu sistemul a-cesta de alegere, să influenţeze mal mult de cât cu sistemul actual.
D-sea propune ca fie-care colegiil să voteze în o singură ţii.
Se cere închiderea discuţiunel.
D. N. Ionescu o combate.
Se pune la vot închiderea discuţiunel şi se respinge.
Se dă cuvântul d-lul N. Ionescu.
D-sa constată că s’a făcut un progresă punând în legea electorală cea nouă că o-peraţiunile electorale ale fie-cărul colegiu durâzâ o siDgură ţii şi demonstră că este tot un progres, şi un progres real, propunerea d-lul Roseti ca tote colegiurile Camerei sâu Senatului să voteze d’o detă în o singură ^i.
D. N. Ionescu susţine şi arată avanta-giele sistemului d-lul Rosetti şi 4>ce că prin el s’ar înlătura intrigile, conveuientele personale precum şi necesitatea celor interesaţi de a alerga după un candidat nenorocit.
După aceea discuţia se închide şi se pune la vot, cu apel nominal, amendamentul d-lul C. A. Rosetti ca alegerile deputaţilor să se facă într’o singură ţii, asemenea şi alegerile senatorilor.
Resultatul votului este cel următor: Votanţi 96 Au votat pentru 20 Au votat contra 75 S’au abţinut 1.
Amendamendamentul s’a respins.
Au votat pentru dd. St. R. Bechianu,I. G. Bibicescu, P. Buescu, P. Cernătescu. E. Costinescu, Gr. Cozadini, N. DrăghicI, V. lepurescu, C. Gagione, Gr. Giani, N. Ionescu, S. Mihălescu, I. Paladi SusaD, G. Perieţânu, C. A. Rosetti, Schileru,Dincă, V. Urechiă Alexandrescu, A. Vilner, Po-rumbaru şi Gr. Serurie.
S’a abţinut d. Mucenic Dinescu.
Se pune apoi la vot, tot cu apel nominal, articolul modificat de comitetul de delegaţi, reprodus mal sus, şi resultatul votului este:
Votanţi, 98 Aă votat pentru, 90 Ah votat contra, 7 S’aă abţinut, 1
Articolul s’a primit dâr.
D. raportor Stolojan dă citire art. 75 privitor la dispensele de cens pentru a fi eligibili la Senat.
Art. 75. Sunt dispensaţi de cens:
a)	Foştii presidenţl sâti vice-presidenţl al vre uneia din Adunările legiuitore.
b)	Foştii deputaţi şi foştii senatori cari au făcut parte din două legislaturi.
c)	Generalii şi coloneii! în demisie şi disponibilitate.
d)	Acel ce au fost miniştri şeii ţepre-sentanţî diplomatici al ţării.
e)	Acel ce în două rânduri aă fost aleşi preşedinţi de consiliurile judeţene.
f)	Acel ce au ocupat in timp de trei ani funcţiunea de membru de curte, sâă lu timp de un an funcţiunile de preşedinte de curte, de procuror general, de procuror seu membru la curtea de casaţie.
g)	Acei ce au diploma de doctor în orice sciinţă şi cari vor fi esercitat profesiunea lor în timp de şâse ani cel puţin.
h)	Membrii Academiei Române.
I). N. Dimaneea susţine ca să se primâscă redacţiunea comitetului de delegaţi şi a respinge modificările introduse de Senat.
D. P. Cernătescu vorbesce în sensul d-lul DimaLcea.
D. N. Ionescu vorbesce in favorea re-dacţiunel Senatului, stergându-se însă numai cuvântul de asimilaţi de la aliniatul de sub acest articol 75. "*
D. I. I. ffădulescu propune un amanda ment ca nu numai doctorii îu orl-ce sciinţă să fie scutiţi de cens pentru a fi eligibili la Senat ci şi licenţiaţii îu ori ce sciiuţă.
D-sa că prin acâstă omisiune de !a aliniatul g, se face o nedreptate facultăţilor nostre cari n’au conferit până acum diploma de doctor, ci numai aceia de licenţiaţi, afară de facultatea de medicină.
Nemal fiind mmeni înscris să vorbâscă, discuţia este îochisă de sine şi comitetul'! de deleguţl se retrase spre a se rosti asupra amendamentelor propuse.
La redeschidere, d. raportor Stolojan declară că comitetul de delegaţi a primit a-mendamentul d-lul I. I. Bădulrscu şi menţine redacţiunea sea de mal sus.
D. raportor Stolojan dă citire articolului 75 ast-fel cum s’a modificat de comitetulu de delegaţi, în urma amendamentului d-lal Rădulescu ca şi licenţiaţii în orl-co sciinţă să fie dispensaţi de cens, şi punându-se la vot, resultatul este cel următor :
Votanţi 96 Au votat pentru 94 Au votat contra 1 S’aă abţinut 1
Articolul s’a primit der.
Art. 78. Membrii Senatului se aleg pe opt ani şi se reînoesc pe jumătate la fiecare patru ani prin tragere la sorţi.
Regulamentul Senatului va regula tragerea la sorţi în mod proporţional cu numărul senatorilor din fie-care judeţ şi din fiecare colegitt.
Senatul a modificat aliniatul al doilea al acestui articol ca tragerea la sorţi să se tacă aşa în cât eliminarea senatorilor să se repartiseze asupra tutulor judeţelor.
D. N. Ionescu cere ca reîuoirea senatorilor să se facă şi atunci când guvernul di-solvă Camera.
Discuţia se închide.
Se pune la vot, cu apel uominal, redacţia Senatului, pe care comitetul de delegaţi ’şl-a îusuşit-o pe cale de amandament şi resultatul votului este cel următor!
Votanţi 97 Aă votat pentru 96 Au votat contra 1
Articolul s’a Drirait.
D. raportor Stolojan dă citire articolului privitor la fixarea numărului de deputaţi ast-fel cum a fost votat de Senat.
D. D. Giani, în cestiune de regulament <|iee că articolele votate de Cameră, cum este acesta care se citi, şi modificate de Senat trebue să se reîntorcă la Cameră cu mesagiă regal, ast-fel cum se face cu orice lege ordinară.
Amandament nu se pote propune, de ore-ce articolul a fost votat de Cameră o detă, şi nu se pote discuta imediat de cât reveuindu-se asupra votului.
D. 1. Codrescu esplică că procedarea este forte regulată; d-sa dice că Senatul a votat articolul precum a fost alcătuit de comitetul de delegaţi, respingând amendamentul votat de Cameră ca să se menţină stătu quo în privinţa numărului deputaţilor. AţJI comitetul de delegaţi, vine şi tjice Camerei: renunţaţi la amendamentul! ce aţi votat şi, pentru că voiţi revisuirea Constituţiei, primiţi redacţiunea comitetului de delegaţi.
Discuţia asupra regulamentului se închide.
In urma unei mici discuţiunl, Camera primesce articolul privitor la fixarea numărului deputaţilor ast-fel cum a fost votat de Senat, şi şedinţa se ridică la 6 ore trecute.
--—--*-----—----------------------------
SENATUL
Şedinţa de la 15 Maia 1884
Şedinţa se deschide la 3 ore, sub preşi-denţia d-luî D. Ghica, fiind presenţl 35 d-nî senatori.
D. ministru Dabija depune un mesagiu pentru acordarea unei subvenţiunl şcolel de meserii din Vrancea. Se cere urgenţa şi se primesce.
Interpelarea d-luî Lerescu se amână până la venirea ministrului cultelor.
D. general Anghelescu citesce proiectul de lege privitor la recrutare. Prin acest proiect, data începerii operaţiunilor de re-censemânt se fixâijă la 15 Octombre; asemenea se dispune ca tinerii bacalaureaţi şi cel cari frecuentâţlă şcoli speciale să facă serviciu de şâse luni şi dâcă nu vor reuşi ia esamen să fie reţinuţi încă două periode de câte 3 luni, şi la fie-care periodă să potă da din nou esamen de trecere în re-servă ; pe lângă aceste două disposiţiunî de căpetenie, proiectul mal conţine câte-va măsuri privitore la procedura recrutărilor.
D. general G. Augelescu, raportorul legii, dă câte-va esplicărl asupra însemnătăţii acestei legi.
P. S. S. Mitropolitul Moldovei cere să scie dâcă în privinţa seminariştilor se a-duce vr'o modificare lege! vechi, întrebare la care d. raportor respunde negativ.
In privinţa dispensei ce se acordă studenţilor se ridică discuţiunea, decă bacalaureaţii, necăpătând alte titluri până la 26 ani, intră în legea comuuă seă se bucură de privilegiul d’a face tot numa! şâse luni; d-nil Maniu şi Pişcă susţin că aliniatul care conţine acâstă disposiţiune e răă redactat căci, se p6te înţelege prima alternativă şi d. Pişcă propune un amendament la acest aliniat.
D. Angelescu, raportor, ijice că acest amendament este inutil de ore-ce diploma de bacalaureat, chiar la 26 ani şi fără alte titluri academice, dă privilegiul serviciului de 6 luni.
D. Foiino e de aceiaşi părere cu d. raportor şi ^ice că legea e destul de clară.
Discuţiunea 36 închide şi legea se primesce cu 33 bile albe, unanimitate.
Se citesce proiectulă de lege pentru acordarea unei subvenţiunl scolel de meserii din Vrancea, în sumă de 24,000 lei.
Legea punându-se la vot se primesce cu 19 bile albe contra 9 negre.
Se citesce proiectai pentru deslipirea că-tunel Balta-Albă de la comuna Boldu, jud. Râmmcu-Sărat; acest cătun va forma comună separată sub numirea de Balta-Albă. Punându-se la vot, proiectul se primesce cu bile albe 23 contra 2 negre.
Şedinţa se ridică la 4 ore şi jumătate.
întemplari din Capitala
O sinucidere.—Ovreica Lina Ilaim s’a săturat de viaţa şi de multă vreme şî-a pus în minte să se sinucidă, Tâtă greutatea ’l era că nu scia ce mijloc să îutrebuinţeţje ca să scape de amara viâţă. Frânghia, o-trava, revolverul, cuţitul, fuseseră rând pe rând adoptate de dânsa pentru scopul el, dâr tot rând pe rând ea le respinse din causa lipsei de curagiă. In cele din urmă, se hotărî să se lunece şi asâră s’a şi aruncat de pe podul din calea Rahovel în Dâm-boviţă.
Lina Haini a fost însă scâsă imediat din apă şi dusă la spitalul Colţea.
Se speră că va scăpa numai cu uisce friguri ţâpene.
—x—
Dramele Bucurescilor. — Câte drame câte crime ascunse şi grosnice s’aă mal petrecut în „oraşul bucuriei,, mal de mult, când nici judecată aprope nu era, nici poliţie, ci numai pofte murdare neînfrânate măcar de vre-o mustrare de consciinţă! Din când în când se găsesc indicii şi urme de lei de fel de lucruri, cari atestă că unii diu aceia din vremea veche Jnu eraă tocmai msce modele de virtuţi civice şi jjfamxliale.
Aşa, ieri pe la ora'6 sâra s’a găsit îu subteranele hanalul Serban-Vodă, unde se afla tipografia Statului, un schelet şi uutt inel având pe dânsul o cruciuliţă şi două litere. Oseîe s’au trimis la spitalul Colţea iar inelul s’a luat? de unul din membrii societăţii construitore.
Sperăm că nu se va lăsa aeâ3tă antică la un particular şi că o vom vedea în curând în museul nostru de curiosităţi.
-- x —
Cavalerii buzunarului. — Aă fost duşi ieri şi astă nâpte la diferite secţii poliţienesc! următorii industriali: Neacşu Iepure, pungaş de meserie pentru că a furat de la un mut câţî-va franci; Vasile Bodru, Nicolae Mirea şi Mina Mirea fugiţi de la stăpânul lor cu mal mulţi ban! şi lucruri; femeia Maria, fugită din penitenciarul Mărgineni; Dima Tase şi Cristea Staicovicî, pentru că aă fugit de la stăpân cu bani şi alte lucruri ; Ioniţă George pentru c’a furat 8 lei 50 bani din teşgheaua d-luî Ioniţă Teodo-rescu, băcan ; şi alţi!.
------ - ■ --------------------
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUÎ
{Agenţia Ravas)
Londra, 27 Maiă.—Camera Comunelor. — Ca răspuns ia nouile întrebări ce ’l-aă fost adresate privitore la conferinţa egip-tână, d. Gladstone promite că, dâcă o înţelegere va fi încheiată cu Francia, o va supune parlamentului înainte de întrunirea conferinţei.
Primul ministru declară apo! că tote puterile aă dreptul, în virtutea tratatelor esis-tente, d’a lua parte la regularea afacerilor afectând posiţia Egiptului, tnţelegându-se că acâstă ţâră face parte integrantă din imperiul otoman.
Mal mulţi oratori protestă contra stabi-lirel unul control internaţional în Egipt sâă contra ficsărel de către conferinţă a date! re tragere! trupelor|englezescî; susţin că asemenea măsuri decise de conferinţă ar aduce prejudiţi! prestigiului Englitere! şi intereselor engleze.
Miniştri! refusă de a adăuga ceva la declarările lor. O discuţiune analogă a avut loc în Camera lorzilor.
Parlamentul s’a amânat la până 5 Iuniă cu ocasia sărbătorilor Rusalielor.
Aceste scirî fiind publicate în ediţia de asdră., le -nai reproducem p in ediţia de dimineţi.
Cair, 27 Maiu. — Un mesager, provenind dia Berber, §ice că Mahdi se află tot la El-Obeid şi că nu pâte continua mersul său înainte din causa ostilităţel a mal multor triburi de prin prejur.
Trupele englese cantonate la Assiut aă 25°/o de âmeDl din fectivul lor bolnavi.
Londra, 27 Maiă.—In şedinţa denopte, Camera comunelor a adoptat articolul bi-lulu! relativ la reforma electorală care sta-bilesce sufragiul uniform în tot regatul.
SPECTACOLE
Grădina theatrnlnî iîacia. — Joul la 17 Maiă 1884, mare representaţiane extraordinară dată In te-neficinl d-lul Origore A. Manolescu directornl a-eestui teatru, cu graţiosul concurs al d-lul O. Nottara §i al d-nel A. Nottara. Antractele vor fi ţinute de orchestra sub direcţiunea eminentului artist Louit Wiest, se va juca pentru prima dră pa acâstă scenă piessa: RGY-BLAS, dramă în 5 acte în versuri.
„NAŢIONALA"
Societate gener. de asigur, in Bucuresci
Aducem la cunoscinţa onor. public că Re-presentanţa nostră generală, s’a instalat în str. Smârdan (Germană) No. 18, casele d-lu Dr. Pastia.	Direcţia generală.
—-——  ----------* —  
www.dacoromamca.ro
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBI!
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60. __ Pe Ziua de 16 Maiu 1884.
	Câmp.	V8nd
5°/o RontM amortisabilă		94‘/»	95 7.
5 °/0 Renta româuî perpetuă. . . .	93'/,	94 7.
C“/o Obl. de stat		98	88'/*
6’/o » Căile fer. rom. regale. . .	103	104
5% > Municipale		84*/,	857.
10 » Cas;I pensiunilortl 300 1. .	229	234
5% Scrisuri fundare rurale . . .	937.	94
7”/. » » ....	1047. 90’/.	1057*
5> » ♦ Drbane . . .		91
6% » * » . . .	997*	1007.
7"/. * * » . . .	1037*	104
impr. cn prime Bucurescî 20 1. Buc. .	31 V.	33 */.
Ac>. Bănceî Naţionale a Rom. 5001. .	X420	1440
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2601. .	207	2 09
» > Rom. de construc. 6001. -	2S5	288
» » de asig. Dacia-Rom. 3001. ,	834	838
» » > Naţională 2001. . .	235	237
DIVERSE		
Aur contra Argint		3 7*	3 45
> » Bilete de Bancă. . . .	3 7*	3 45
Florin ffal. Austr			2 08	2 097.
Mărci Germane	|	l 23	1 25
Rani-.nfttp fnmvKe |	19'/»	'0O>/.
TEATRU LUPESCU DIN FOCSIANI { £ZmmSg&km
Anunciu
Subsemnatul antreprenor Hrista-che Ioan, fac cunoscut că închiriez numitul localii, conţinând : o scenă maşinatâ cu mal multe rîndurl de decoruri, 3 avan-scene (loji duble), 29 loji, o galerie spaţidsâ în al treilea etaj, 150 Stale I şi al II-lea îlft închiriez, fie cu luna, fie o stagiune de iarnă, sâti vâră şi tot sub acoperământul teatrului închiriez şi camere pentru artişti şi particulari, precum! şi un restaurant condus de subsemnatul cu mâncări şi băuturi de bun gust şi preciurile în total, cele mal moderate.
Cu stimă, Antreprenorul.
La Carnăţăria
Emma Hipper din Rnsciuk se caută douâ ajutâre (câlfî) care pricepe meşteşugul pe deplin. se pole angaja numai de cât.
BAI MINERALE SULFUROASE NATURALE
CAMA____________________________________________
Limfatism, scrofule, bole de pele. sifilis, reumatim, paralisiî vechi, bole nervose, inflaturî interne, bole de femei. Forte folositore copiilor.
Stagiunea 1 Iunie, 15 Septembre- Distractiuni, restaurant, musica
Pentru informaţii la Dr. N. Garoflid in Ploescl. Dr. 31. Y. Georgescuin Câmpina.
ii intru 5 franci
TOT CE SE POATE AVEA
de o buna cualitate la
MAGASIN de BLANC
TîUOTj xs,esoi
23-Calea Victoriei, lângă mao asinnlGetianer
Uentru 5 franci 24 batiste colorate bune. 1-entru 6 franci 12 batiste de olandă. Pentru 5 franci 12 şervete albe sâu colorate pentru ceaiii.
Pentru & franci 6 şervete de masă de aţă carată.
Pentru 5 franci 1 masă albă său eolorată pentru 6 persdno.
’entru & franoi 6 prosdpe de aţă.
Pentru 5 franoi 1 cămaşă de damă brodată de olandă.
cămaşă de bărbat cu piept de olandă.
2 perechi de ismenecroisă englizeac.
1 camisol şi 1 pereche pantaloni de d me brodate. 12 gulere pe alese quadruple 6 perechi de manşette.
6 perrchl 'e cior el englezeşti.
1 corset cu balenă veritabilă 1 cearceaf fără cusătură.
6 batiste de olandă fină.
C batiste brodate de colori
t
Preeim*iie cel© imit moderate
r CL3 ctsj	PUI P A D | A	
m	hotel d 1.1 L.u M ni A	3? s
-S 'rra	Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totalii	ixt fecd
os	din nod. Asemenea posedă şi unii mare Restaurant cu totu felulu de	
m	mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Yisitatoriî pot găsi un Grajdiu	•—^
CX3 C-3	pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu Preciurl forte moderate.	E==T
OO	Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin	
	mulţămiţî, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.	
Pentru 5 franci 1
Pentru 5 franci 2
Pentru 5 franci 1
’entrn 5 franci Pentru 5 franci Pcntri 5 franci
Pentru 6 franci Pentrn 5 franci Pentru 5 franci
Pentru 5 franci
şi ca monograme.
Pentru 5 franci 10 coţi de madepolon veritabil şi fdrte solidă.
Pentru 5 franci 7 coţi de pânză de Kum-burg veritabilă.
Pentru 5 franci 6 cravate colorate pentru vară de creton fran-
Afară de aeâsta se mai gă-sesce la Magasiiml de Blanc, Bucurescî, Calea Victoriei No. 23 lângă Magasinul d-lul Gebauer, un Mare asortiment de pânze, Beţe de mese, Şervete, Batistă, Bufe de prima qualitate pentru dame şi bărbaţi şi Chaluri lungi. Tote acestea cu un predă ne mai H audit de eftln.
Proprietar, SIFOIU
AT1LI1R MECANIC
59, Str. Isvorttl. P. KEILHAUER Str. Isvorul, 59.
Pompe de tote sistemele. Pompe nnol de transvasat vinurile. Fontftni d’applique şi Borne fontani. Canale (Robinete) de tot felul. Tuburi de fier, tuciu şi plumbu de tote dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Mari speciale pentrn latrine si scirpri cn accesoriile
Sghiaburî de trotuar şi LighianurI de coborâre inodor, etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTAŢI
Vase, Socluri, avusurî, bănci de grădină, grile pentru îngrădit
| Furnituri şi Instalaţiun! complete de băl »i coivr>uc>rjrjB de apa
In acest atelier, se gfisesce gi Scule pentru zidari gi pietrari
Objecte fotografici
De vânzare o cameră mare elastică cu tripiedul el şi ună objectivu noii Steinbeil (pentru fotografii. Asemenea o cameră mică cu objectivu! ş> tripiedul eî. Adresa: Ion Niculescu, fotografă In curtea Preiecturr! capitalei.________________10 — 1-
De vemjare F&nt&nelNo. 20.
bis). A se adresa la d. căpitan lacovache Teodor, Calea PJevnel, plaiul sting al Dîmboviţei No. 4.	____________
,, in crjsta-- lurl mari, sistem engles, de calitate superioră tutulor celor-l’alte, este aceea a Fraţilor Yermae-lcn din Lierre (Belgia).
A se adresa pentru comande la H. Wartha, representantele fabricel pentru România.
având diplome pentiu lim-bele francesă şi germană, cunoscând şi limba română, bună pianistă, doresce a intra ca institutdre intr’o familie s’aS ca damă de companie. A se adresa, Strada Dorobanţilor, No. 71, de Ia orele 11 diminflţa până la 3 p. m._____________
î!! In patru (Jfi0 W
m VA MAI FI BATIU!
întrebuinţând FYLOSFOBO R0S1
Let 1.50 flaconul mare.
îndestulător pentru 3 persdne
î ^<3-»i4 -j f ] nof Un flacon de Thilos-Dv/1 bXliv/Cbl/ fobi Rossi a fost destul de a’mî stârpi bătăturile mele de cari sufereâm de multă vteme fără a mă putea tămădui pentru care vă mulţumesc din suflet. Caracal, 1884.	Sache Şoiculescu.
Se vinde uumal la farmacia Chr. Alexandrin, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", Bucurescî.
Cererile din provincii se fac la adminL traţia farului Necesarul Bucurescî.
Geamuri si Fer
se procură comercianţilor eu gros cu preciurl avantagiose. A se adresa pentru comande la d. G. Wartha, Bucu-rescl, represintantele societăţel anunime comerciale helge din Charleror pentru tdtă România.
Agenţie de Anunciuri în România
RECLAME SI 1NSERTIDNI, C0IISS10N SI INCASSARI
BIUROU.-Strada Regală No. iO.-BUCURESCI.
Aceasta Agenţie primesce orl-ce anunciuri pentru fiarele din Capitală, din districte şi din streinătate. Prin învoielele ce le are cu mai toate fiarele, această Agenţie este in putinţă de a asigura persoanelor doritoare de a face anunciuri, un rabat Însemnat.
________ _ Directerl : 0. I. BRAIL01U St TH. I. FAPPAZO&ZflJ.
_N B. Aunnciurile pentru ijiarnl Telegraful se primeae şi la acfetă Agenţie.
BRONŞITE, TUSE, CATARIIE PULMONARE, £ GUTURAIURI	OFTICA, ASTHMĂ.
însănătoşire repede şi sigura prin
PIC ATM
U Ijl T
Ue IC JCt O XI XZ TC TT 3K - V J6! Kt Kt JG TC
Compoziţie de Creoeot, Gudron de Norvegia şi Balsam de Tolu.
Producţiunea aceasta, sigură spre a vindeca radical toate boalele căilor de respiraţie, •
recomandată de celebrităţile medicale, ca singură eficace.
Prin această doctorie, nu numai că stomahul nu se osteneşte, dar se intăreşte, se rcconsiitus şi printr’ănsa se deşteaptă pofta de măncare; căte două picaturi, dimineaţă şi seara, sunt de ajuns, spre a birui cele mal grele cazuri.
|	Deposit principal : TROUETTE-PERRET, 165, rue Saint-Antoine, PARIS
g %,	şi in principalele farmacii.
A se pretinde timbrul guvernului Irn.raes pe flacon, in scopul de-a evita contrafacerea. y
TIPOGRAFIA MODERNA
>24, Strada Academiei, S4
Stabilimentul tipogr. efectuiză Imprimate pentrn autorităţi, B-vrage scolastice şi ştiinţifice, <jisre quotidiane şi hebdomadare in tdte limbelo modero — Diverse bilete pentrn Baptism, Nuntă, Cărţi de visită şi decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi orl-ce alte lucrări atingStoare de acesta artă, tn diferite mărimi şi colori, etc.
ÎSEJ
CCS
CCS
p—, IcaO ecs *=<
E-h
Asemenea se însărcinezi şi cu Broşare de cărţi, Cartonate şi elegant poleite. Registre de coruptibilitate de diferite mărimi şi cna-lităţl, Obiecte dc inginerie, birouri şi cancelarii. Diferite cartonage, ete. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentru moşii, păduri, mori, etc. ete.
Lea mal bună hârtie de ţigări, constatată priit aaalise dumice ce s’au făcut de către laboratoriile statului în Bucuresei, Paris, Viena, Odesa, Char-cov etc. ca cea mal igienică de cât tote eele-l’alte care esistă până ’adl.
Se vinde la tote tutungtriile. Depo3itul central la Iasl.
Pentru mal nliiltfl inle«nire
autorităţile administrative şi oomunale poi face cererile pen- j~ trn materialul necesar prin scrisori francate înaintând costul i,
Aceste medicamente se vinde la farmacia I A Ciura str Lipscani (Palatul Dacia) ia farm. Chr. Alexandria, Calea Victoriei, No. 77; şi d. Marin lonescn, coafer str. Academiei (sub Hotel Union)
în Braila Ia farmacia d-lul ^abinî! Cereri A din nrnvine» «a f«Ao in	TnrinTTverftoTTT t,' lw> '	unton>
(IîIiÎaIai 86 aat,U2309 celuI ce va arăta oâ Vlluvlvl esistă tincturi superiăre celor in
------------ventate de O. Ciani. Apă englesă
nnă pentru a văpsi instantaneii în negru sau castaniu barba, părul, a’l face să orăscă şi a’i Impedica căderea. Preţul lei 7. Apă pentru a da părului o coldre blondă aurie şi castanie. Preţul lei 5.
Virmaigre Hvgihiione
—;----—^------------------*---balsamic-
spirtos şi tonic; de un parfum fdrte plăcut, favorabil igienei şi consacrat grijelor de toaletă, menţine corpul într’o stare înfloritore de sănătate. Previne şi risipeşte bubele, roşiaţa, petele, încreţiturile şi orl-ce alteraţie a peleî, pe care o întinereşte şi o îndulceşte dândul o aparenţă albă catifelată. Flaconul lei 1.30.—Oţet. higienic
pentru toaletă şi bae cu parfum de micşunele FI. mare lei 2. —Oţet cu parfum buchet Corona Italiei FI. lei 1.75 —Oţet de lapte de migdale. FI.
lei 1-50.
Velntina Freceeii
g
Acbstă adevărată pulbere de orei} bine preparată, e lipsită cu totul de orl-ce substanţă vătâmătore peliţeî şi e bună pentru tote domnele care doresc să’şî păstreze sănătatea şi frumuseţea lor. Astă pulbere e invisibilâ şi de o fineţe fără egală, este parfumată cu un miros special şi delicat, asigură peliţel o frumuseţe constantă şi o râgeţlime ce nu se poate altera. Cutia lei 1. 40.
Apa coroanei î taliei cut" parfum
—A—------------------—— pentru batis-
te şi pentru cure igienice a toaletei. Acestâ apă este destilată dintre toate florile cele mal miro-sitore şi aromatic din Genua de către d. Stefano Frecceri distilator şi parfumator premiat cu 17 medalie şi diplome de ondre la exposiţiunile naţionale’ şi internaţionale. Ea înlocuesce cu mal multe avantage apa de colonia, mirosul sau e mal delicat, suav şi durător. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele mal bime com-posiţiunî pentru a menţine tinereţea şi albeţa peleî, fâcându-o mole şi înfloritore, curăţind o de orl-ce imperfecţiuni.—Preţul lei 2, flacon mare
Repilatorinoomailăvîăfssîs
*------—----1-------- nevătămătore,
are constatată proprietatea de a ridica în câteva minute toţi acel perl ce se cred netrebuia-îloşl. Flaconul mar* MIM
inventată de Pietro !âer-tolottl din Bologna, premiată cu 38 medalii ale es-posiţiunel naţionale şi internaţionale. Acdstă apă într’adev&r miraculdsă e compusă numai din substanţe vegetale, cele mai tonice, aromatice şi salutifere pe care le posedă Botanica. Nici o apă pfenS acum cunoscută nu este superioră a-pel de felsina şi probă de aed sta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul el. Două, trei picături din aed stă apă într’o batistă şi’I dă unul din cele mal plăcuţe mirosuri. Opt sau dece picături în o jumătate pahar de apă curată şi spălându-ne de două sdu tre! ori pe di conservă, reînfloresce şi întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face sS dispară bubele accidentale şi orl-ce pete precum şi încreţiturile fetei. Pentru băl, o sticluţă din aedstă apă întăresce corpul, face să dispară arderea şi ariditatea pielei, mâncărimea, distruge orl-ce u-rîtă odore a transpirărel şi procură o stare de bine neesplicabilă. Câte-va picături turnate pe fer roşu respândescu unu parfum din cele mal plăcute curăţind aerul stricat al odăilor. O lin guriţă ordinară în un pahar de apă depârtâză de ordinar briciul când îşî rade cine-va barba, Mirosind’o des depărtă^ă febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltose său nesănătose. şi este un preservativ escelent contra bălelor molipsitore şi epidemice Are puterea balsamică d’a cicatriza înţepăturile insectelor 'şi a face să piară vânâtăile şi unflâtmile şi de a linişti la moment durerea produsă de sgârieturele’şi arsurile peleî, când e spălată ciu apă de acăsta şi se acopere cu bumbac legând rana lei 1, 50 flaconul mare
A un fjn n 011 nun pentru Tcal«ta si Bai. Pre-Alld (iii IjOliUVd parată de .S Fnceri parfu-
- —-----------------mer al M. S. Regele Itahel
Premiat cu 15 medalii. Ea pe lângă că are cel mal graţios şi cel mal suav parfum pentru batista. întrebuinţată în dilnice spălări, risipeşte iritările şi întăresce vederea, face să dispară petele de pe faţă întăreşte cărnurile. Luată pentru gură risipeşte misrosul urât, curăţă dinţii şi întărşte gingiile, şi pentru Băl, o sticluţă întăreşte corpul, face să dispară arderea şi ariditatea peleî, mâncărimea, distruge ori ce urâtă odore a transpi-ri ’ ; Drocură o stare de bine neexprimabilă Flaconu’ mic lei i,50. dublu 2,50.
iPQîliîlQ ratificată şi parfumată cu boucquet luullild de trandafir spre a vindeca scoroji-
rile peleî şi a o apăra dc ori-ce b61ă de pele; pâstrd^ă fragedă carnea dândul fineţe si transparenţă. Flaconul leî 1.20.
T *	Restaurator american,
E LUrillC ai părului elegant spre colorarea părului şi barbeî, a chimistului doctor I. B. Wiliam Wood 3219 Th. Street New-York. Albirea sau dscolorarea perului nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mal multe ori adusă de o emoţiuno violentă, de o mare durere, de boale speciale şi de atâtea alte căuşe neprevăzute, cu Florine, pe care elegantele dame americane şi engleze ointre-buinţedă de câţl-va ani şi care este tinctu-ra de toaletă cea mal întrebuinţată, se redă perilor cărunţi sau albi coldrea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vigdre rădăcineî ca să-I facă să renască şi să le împedice căderea. Ea e absolut nevătâmă-tore, conservă pelea într’o stare bună de frâgeZime şi o preservă de pete. întrebuinţarea Florinei nu cere să se spele mal înteiu părul, avănd ea însăşi proprietatea de a desgrăşa şi a curaţi complecţii capul. LucrăZâ gradat, şi după 7 sau 8 Zile de întrebuinţare se obţine un succes sigur şi strălucitor. A se observa marca fabricel având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 luni) într’o elegantă cutie lei 6.
AII» Ja »!-■.. si de jaaomis.Astăspe-6a.IU Ac Cilii cialitate absolut nevă-tămâtdre şi parfumată cu jasomie, are proprietatea de a albi la moment pelea, făcând să dispară încreţiturile, rojiî şi petele de roşiaţă. Sticla lei 2.
Praf de dinii igienic cpurepmag
nesie şi chinină. Acest praf de dinţi nu numai că preservă dinţii, dar ’î face albi, întărind în acelaşi timp gingiile şi cură-ţind suflarea. Impedicâ ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a format deja o face să pâră. Calităţile antidistrugătore alo acestui prafu suntfl în stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al ’ gurel; apoi mal dă gureî o frăgezime particulară, şi fără a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii lei 1, 50
Praf dentifrice
raţie specială care curăţă repede dinţii cei mai negligiaţl, şi le dă t6tă albăţa istonalul, precum şi impedică stricăciunea şi tote bălele relativ ia dinţi. Cutia le! 1. 30.
Lico.		rola	SI	înn F®ntru Surziră. E un re-ll’U mefiifi experimentată, de
profesoii specialişti, pentru tbte bălele care aduc slăbirea său lipsa totală a auZuluî, precum pentru a vindeca acel sgmot atât de supărător în canalul auditor intern de care bolnavii rămân aşa de xcitaţi şi desgustaţl. Flaconul lei 3. X				
I ph	ort or. .	1 sorti -’achetul nu’		n-n Remediu torte sigură şi Mj puternic, caro nu conţine nici arsenică nici phos costă mal mult de cât 70 bani
Gl sa mf tel de tie pa co	Mjl tinatâ în ci interie; cop ie de glice orez parfu cu prafuri D altă frun rfum 0 cut smetic şi u		npnt o*l mai gentil si cel mai ef-dulll cafi°uoe 86 pitefaoe lao 	dama este: 0 cutie elegantă ■omolitografiă cu garnituri în pas-rinZSnd 2 butelii de parfum, 1 l?u-rkiă paifumată, 0 cutie de pudră mată pentru a albi pelea şl 0 cu-de dinţi. Preciul lei 6. i6sâ cutie care conţine 0 sticlă de ie de pudră de orez parfumată, un n mic săpun, Lei 3.50.	
fit	pmt		ora	pui uiuiflno
selor nostre, şi în urma sfaturilor necontenite ale unora dintre clienţii nosţri, amil preparată REGENERATORUL PERULUI, pe care avem 0-nârea să-’l presintăm ca pe celu mal bunii din câte se v&nd. Acâstâ preparaţie, fără s6 fie 0 tinctură, redă culârea primitivă pârului lucrând de-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind rădăcina pârului, fâcândul mâle şi oprindul căderea; îl redă tâte puterile organice perdute din causa vre-uneî bdle a verstei etc: nu pătâză ru-fâria. Din causa acestor calităţi, se recomandă continuarea întrebuinţare! sâle deja primită şi preferită în Italia şi străinătate, recunoscându-se ca cel mal bun REGENERATOR şi ca cehi mal eftin. Lei 6 flaconul.				
Tt	lara-lara ?			inctura acestei plante, aduse e d. Luigi Ubicini din Bra-ilia încă din 1872 odată cu eficace pentru a combate ne-e la articulaţii, precumu şi nu au putut fi vindecate are, adică cu săruri de chi-şi chiar cu băl de oleuri, cu mijlâce pe cari medicina şi xă, aşa că este înumferatâ mice leacuri antiroumauce iqa. Lei 6 fi.i'/auii
Tayuya, este torte vralgiile, durerile c durerile de âse car prin ori-ce altă trai nină, morfină etc, duşuri său cu alte empirismul le proci Intre cele mal pute awioeeoto piui acu				
Tot ce e mal mirositor i> produsul destilăreî floriloi e coprins în Apa de Turin. E greii de a se găsi o delicateţă de parfum superioră Apel de Turin, care are propietâţl igienice recomandate. Diluată în apă devine lăptosâ, şi cu asta, spălându-se cine-va de câte-va ori pe j i, are proprietatea de a face să dispară ori-ce pată de pe faţă, încreţiturile dispar ji pelea rămâne mâle ca catifeaua. Dacă se spală gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplăcut al gurel. Câte-va picături turnate pe fer roşu răspândesc un parfum plăcut care curăţă aerul stricat din odâî. DepărteZă roşâţa ce causâşlă de ordinar briciul când îşi rade cine-va barba. Proprietăţile igienice indicate şi cari nu se găsesc aşa uşor în alte ape de toaletă ’îau procurat favdrea lumel elegante. Modul întrebuinţare! a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fiece butelie. Lei 1, 50.
Crema Reg. Mărgărită
Acest preparat incomparabil eunturos şi solubil, dă frăgezime şi frumuseţe peleî, previne şfidistrugo încreţiturile peloî, precum şi menţine frumuseţea până la o etate înaintată. Face să dispară asemenea încetul cu încetul semnele de vărsat. Lei 3.50
premiată cu mal multe medalii la exposiţiunl na-
--------- ------------ţionale şi internaţionale,
are proprietatea, probată pin miî şi mii de certificate, d’a face să înceteZe imediat căderea pârului, de a’l face să crâscă, dând putere râdă-anei şi f&când să dispară mătrâţa. Are iconte-stabila proprietate d’a mănţine coldrea primitivă a pârului. Apa frecceri este în fine cel mal bun cosmetic, ce ee oferă publicului pentru nutrirea | părului, pe care îl face flexibil şi lucitor Flaco-leî 2, 50.
Estractiil de odoare
pentru batistă variatu asortiment : buchet de trandafir, buchet sărut furat, buchet de va-
buchet, buchet Garafano,
buchet Gelsonimo, Paciuli, Moscu şi
Apădefldre
f	A s6 păzi contrface^acestejwalitali oeniru ca se Ee aie?erale trebig_caje jorte timbrul ziaralni „Mia Rpmăii-ialiaaa'1. a ss cereja iepsitari ea se se jorle mm acestni ziar.
de portcoale Întreita superi-6ră In stiole forte elegante toi 1«
I

T iografla Modernă, Gregraie Lui? Strada Academiei No. 24.

www.dacoromanica.ro
SAMBATA 19 MAIU 1884
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
------------- .	....M.	-—	—---- - -
abonamente
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an...........Lei 24
,	Sjăso	luni	....	,12
„ trei „ ■ ■ ■ ■	„7
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . .	. Lei 30
„	ş6se	luni	....	„15
„	trei	„	. . . .	„ s
PENTRU STRE1NETA.TE Pentru un an	. Lei 40
„	ş6ae	luni	...	„20
.	trei	. . .	„ 12
Abonamente se fac la 1 si 15 a fie-c&rel luni
ANCE XV No. 3599
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilă,.
Epistolele nefranca Le serefusâ; ar-ticolil nepublicaţl se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franoia. Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Engine Micoud, 81 Fleet Street. E. C. London.
Austria.Hassenklewer,et Comp.Wieu. Ungaria. JD. MoriU Wiest, in Buda-Pest. Servitenplatz.
Redaoţiunea Strada Regală INo. 15.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 24,.
SOIRI TELEGRAFICE
(Dup6 fiarele strOine)
Vfena, 27 Maiu. — Wiener Abendpost confirmă scirea că proiesoriî facultăţii de filosofie de la universitatea din Cernăuţi avfifi de gând sfi adresele Reisch-stagului o petiţiune pentru strămutarea acestei facultăţi la Briinn; preşedintele provinciei a primit însfi ordin s6 oprfiscă trimiterea unei asemeni petiţiunî. Afară de acesta, senatul Universităţeî a desa-probat purtarea numiţilor profesori.
Lemberg, 27 Maiu. — Camera de co-merciu d’aci anunţă că guvernul rus a înăsprit mult formalităţile ce trebue sg împlingscă călătorii austro-unguri pentru a intra în Rusia.
Roma, 27 Maiu. — Declaraţiunile din Senat ale Ministrului Mancini, asupra politicei coloniale a Italiei, aîi fost aprobate nu numai de aefistă corporaţiune ci de ţdra întregâ ; ele au produs o bună irnpresiune în cercurile guvernamentale francese, mai cu sfirnâ fiind-că in timpul din urmă se respăndise sgomotul despre o încordare între arabele guverne, încordare care ar fi fost provocată de ocu-pasea Assabului şi Obocului de către Francia
Londra, 27 Mal. —Negociările preliminare în cestiunea conferinţei se apropie de sffirşit şi pare ffirte probabil că aefista se va întruni în Londra pe la jumătatea luneî IuniQ. Tratările de până acum aQ dus la înţelegerea dintre puteri asupra trebuinţei de a se institui un control internaţional în Egipt, care sS garanteze interesele creditorilor statului; n’a mai rgmas de regulat de cât amănuntele a-plicării acestui principia.
—	Cabinetul engles, ne putând respinge cooperarea Porţii în Sudan, îi pune con-diţiunl de neprimit, între cari două mai de căpetenie: ca trupele turce să fie comandate de oficeri englesi şi ca turcii să părăsfiscă Sudanul îndătă după terminarea campaniei.
Pali Mall Gaeette anunţă că guvernul engles ar fi hotărît Sâmbătă să cedeze cererilor Franciei d’a părăsi Egiptul cel mult peste douî ani şi d’a introduce concertul europăn, care să decidă în ultima instanţă asupra cestiunilor financiare.
Cair, 27 MaiQ. — Sub-secretarul de la interne, Clifiord Lloyd, a fost recliiemat de la postul sSQ şi va pleca în curend în Anglia pentru a nu se mal întfirce. Nubar-paşa nu voesce ca în ministerul de interne să mai funcţioneze vr’un european şi d’aceea toţi funcţionarii străini vor fi congediaţî îndată după plecarea lordului Clifford.
—	Oficiul Reuter anunţă urmâtorele: „Pfinfi acum s’au trămis fece curieri la Chartum; alţii vor pleca pe calea Don-goleî. Guvernatorului Dongoleî, d’a cărui credinţă nu se mai îndoesce nimeni, i s’aii trămis 1,000 de pusei. Flotila en-glesă de pe Nil se compune pfinfi acum din trei vase cu câte 20 soldaţi fle-care, ea va lucra independent de armata e-giptănă. Statul maior engles d’aci afară de planurile pe care le-a terminat, n'a început încă pregătirile pentru espediţia de tomnă.
Autorităţile militare englese preferă drumul de la Suakim prin Berber ca cel mai lesnicios. Armata egiptenâ se va mişca în susul Nilului, pentru a înşela atenţiunea inamicului.
Paris, 27 Maiu—.Cu totâ p!6ia d’alaltăerî, 150 de bărbaţi şi femei aQ depus tn cimitirul Pere-Lachaise două cununi mari de imortale. După prânz, mal multe mii de persone se îndreptară spre cimitir ; pe mormântul comunarzilor s’au rostit mai multe discursuri. S’aii au<jit strigăte entusiaste de ; Trăiăscă Comuna! trâiescă revoluţi unea
socială ! Lucrurile s’au petrecut în cea mal mare linisce; nu s’a făcut nici o arestare.
Roma, 28 Maia.— Guvernul italian a început negociărl cu cele-l’alte puteri pentru încheiarea unei convenţiunl, prin care să se recunoscă libertatea comerciulut pe te-ritoriele ocuprte în timpii din urmă de statele europene în Asia şi Africa. Anglia, Germania şi Statele-Unite au primit propunerile Italiei în mod favorabil. In Francia acestă scire a produs rea nnpresiune; se crede că Italia nu urmăresce de cât neu-tralisarea foloselor care ati resultat din o-cuparea Tonkinului.
Petersburg, 28MaiQ. —In iiopteade24 spre 25 s’a întămplat o nenorocire pe linia ferată de la Moscva la Petersburg, Locomotiva, vagonele de bagaje şi trei vagone de persoue afi alunecat de pe şine. Sunt mulţi răniţi şi trei morţi.
Constantiuopole, 28 Maiti. — Agentul Muntenegrulul, d. BukovicI, a făcut, din nod represintărl pe lângă Portă pentru regulare» fruntariilor turco-muntenegrene. Ministrul de esterne a răspuns că raportul asn-pra acestei cestiunl a fost supus sancţiunii Sultanului. Se speră că afacerea va fi în curând regulată.
Candia, 28MaiQ. —Cele doue partide rivale, partida grfică şi partida turcă, aQ început ifirăşl lupta în Adunarea naţională. Grecii sunt nemulţumiţi că discursul rostit de Photiades-paşa la deschiderea Adanărel u’a athis de cât în trfieăt cestiunea vaku-felor, fără a propune nici o soluţiune. Din causa certelor neîntrerupte dintre cele doufi partide, se crede că Adunarea nu va ajunge la nici uu resultat apreciabil.
Berlin, 28 Maiu.—-Cu tote compromisele făcute între diferitele fracţiuni ale Reichstagului, legea asigurării contra accidentelor nu e încă sigură de reuşită, de vreme ce guvernul persistă în menţinerea disposiţiu-nil care învoiesce înfiinţarea de comisiunl ale lucrătorilor pe când centrul uu voiesce să amestece „acâstâ picătură de democratism" în reforma plănuită. E probabil însă că guvernul va ceda.
— Locuitorii danesi din Silesia de nord aQ trimis ministrului instrucţiunel o petiţiune acoperită cu peste opt mii iscălituri, prin care cer să fie scutiţi de obligaţiunea d a învăţa lu scoli limbă germană.
Suakim 28 MaiQ. — Se confirmă scirea că Osman Digma perde din ce în ce mal mult influenţa de care se bucura pe lângă şefii tiiburilor. Mahdiul nu pote părăsi Cor-dofanul din pricina inimiciţiei diutre triburi. Berberul şi Chartumul uu sunt cu desăvârşire închise.
A se vedea Ultime Scirî pe pag. III.
Sânte adevăr, ori cât ar căuta ci-ne-va sâ te nege şi sâ te nesoco-tâscă, tu aparîm uit mai strălucitor !
Organul oposiţiunel coalisate, vorbind despre sărbătorea ^ilel de IO MaiU, a doua fi îşi începe revista sea cu următtorele aprecieri.
„România serbâză astâ-^t un înduoit aniversarii! : alegerea Principelui Carol de Ho* henzollern de Domn al Românilor şi indicarea Statului Român la rangul de Regat
„ Cu alegerea Principelui Carol de „Domn al Românilor," Românii—sunt acum nouăsprezece ani, - - îşî-au împlinit ultima dorinţă din cele patru exprimate de Divanu-rile ad hoc din Iaşi şi BucurescI în 1875 ; ieră cu rădicarea ţSrei la rangul de Regat, — sunt acum patru ani, — Românii, pe de o parte, aQ căutată să pună sigiliul pe independenţa Statului, cucerită cu sângele fiilor lor pe câmpiele Bulgariei în admira-ţinnea întregului univers, pe de alta, să-şi ia rolul ce bărbăţia, bogăţia, starea înfbri-
tore, numărul populaţiunil şi întinderea teritorială a ţăreî lor, le indicaQ în concertul european.
„Salutăm deci gliua de 10 Maia şi pe Regele României, în a cărui Maiestate se reflectă realisarea acestor idealuri măreţe ale Românilor.
„Multe sunt generaţiuuile neamului şi penibile forte greutăţile ce au percurs ele ca să ajungă la aceste resultate : aceia însă dintre tote ce, pe drept cuvânt, se pote numi generaţiunea uriaşă: aceia care, însufleţită de focul sacru al adevăratului patriotism, a făcut noptea ţii Şi imposibilul posibil; aceia care a luptat cu privaţiunile, cu exilul, cu persecuţiunile atroce ale poftitorilor din afară şi cu frământările şi trădările agenţilor lor din întru, pentru a ne lăsa o ţâră liberă, mare şi bogată, şi a ne chezăşui, nouă urmaşilor, un trai fi mal prdsper, este, fără contestaţiune, penera-ţiunea [trecută ce precedă pe a nâstră, şi dintre care abia câte-va fiinţe scumpe se mal află printre noi.
„Uu Heliade, sufletul mişcării de la 48; un Teii, braţul acelei sânte mişcări; un Barbu Stirbeiu al Valachieî şi un Grigore Gliica al Moldovei, liberatorii robilor negrii şi autorii primului memoria pentru unirea principatelor într’un singur stat, sub un principe străin din una din tamiliele dom-nildre ale Europei; un Alexandru Ion I al Români» !, una şi nedisolubilâ, liberatorul robilor albi, secularisatorul averilor mănăstiresc!, nivelatorul claselor sociale ; un Cos-taclie Negri, un I6n Câmpinânu, cel patru Graeehi Golesc!, uu Ceisar Boliac, un Bo-lintinânu şi o mulţime din divinităţile Panteonului naţionalităţii române, dusu-s’aQ dintre noî, şi, ca culme de nenorocire, pare că aQ luat cu dânşii şi focul sacru ce, prin influenţa cuvântului lor, forma caractere până chiar din fiinţe îndoiose."
Am lăsat sfi trecă şfipte file de la publicarea acestor rânduri pentru ca cititorii acelei foi sfi aibă timp a cugeta maturii asupra lor şi judeca cu convingerea făcută asupra celor ce avem sfi dicem noi adî.
Maî intfiiu de tote organul conservatorilor şi al sincerilor liberali recunosc că prin nisce generaţiunî u-riaşe ţâra a ajuns sfi îndeplinesce unirea cu un principe strfiin, cerută de către divanurile ad-hoc, şi prin proclamarea regatului românii aii pus sigiliul pe independenţa statului, cucerită cu sângele fiilor lor pe câmpiele Bulgariei.
Care va sfi fică a esistat o gene-raţiune de uriaşi cari aii luptat pentru a ajunge acolo unde suntem adî, şi am ajuns într’o posiţiune aşa de frumosă în cât face pe cei de la ffiia conservatore se salute cu bucurie fiua de dece Maiu?
Cine sunt însfi acei uriaşi cari ati luptat şi aQ adus actuala stare de lucruri ?
Ffiia în cestiune enumfiră pe Heliade, Teii, Barbu Stirbey, Alesandru ton, Costache Negri, Ioan Câmpi-neanu, Golesciî, Cesar Boleac şi Bo-lintineanu.
Sfi se observe că articolul reprodus de noi salută fiua de §ece Maiu, şi prin urmare consecinţele ei.
Este adevfirat că Heliade, Teii, Cesar Boleac şi Bolintinfinu au ridicat la 48 stindardul libertăţilor publice şi autonomiei statului român, împreună cu Golesciî, Brătienii, Ro-setti, Ghiculesciî şi alţii. Este adevfirat că ei ati lucrat împreună pfinfi la 1859. Este adevfirat că cea maî mare parte dintr’finşii, afară de Heliade, ati făcut unirea şi ati ales un singur Domn peste ambele ţfiri. Este însfi ifirăşi adevfirat că ei s’au despărţit la lovitura de stat şi Boleac, Bolintinfinu, Teii ati trecut de partea dictatorului er cei l’alţî de partea legalităţei.
Lupta a continuat pfinfi la 1866, cân ţâra a rfisturnat regimul despotismului şi al imoralităţei şi a a'dus pe principele Carol în capul ei. Acel care a făcut acest serviciti ţfireî a fost d. ton Brătianu.
Domnii Heliade, Teii, Bolintinfinu şi Boleac, nu numai că n’ati dat vreun concurs pentru înfiinţarea actualei stări de lucruri, dfir încă cel d’ântâiQ. dupe un discurs în contra principelui strein, a căfut chiar în genuchie către deputaţii constituantei spre a respinge acfistâ ideiă. D. Bolintineanu scria versuri prin care spunea că ţfira se dă pe mâna streinului. D. Boliac făcea agitaţiuni, cliiă-mând poporul la rfiscâlă contra nouei stări de lucruri.
Cine rfimâsese sinceri pentru prinţ strein şi pentru consecinţele aducere! lui de cari ne vorbesce ffiia coa-liţiuneî ?
Golesciî, Brătienii, Ghiculesciî, Ro-setti şi câţî-va conservatori ca d-niî Lascar Catar giO şi A. Lahovari, cari şi aceştia din urmă, pe cât se scie, nu eraţi sinceri, căci aveaţi candidatul lor la Donmiâ. Deci cei dintfiitl stat! credincioşi ideieî esprimate de către divanurile ad-hoc.
Principele Carol a venit la §ece Maiu 1866. De atunci s’a început o luptă nouă de regenerare. Ea a fost întreruptă de partidul conservator cât a stat la putere, dfir în acel timp românii, concentraţi în ei, s’aQ întărit şi mai mult.
Când a venit partidul liberal la putere, în 1876, românii eraţi pregătiţi.
Sosesc evenimentele de la 1877. Tfite partidele sfiti tote grupurile se opun ca sfi ne aliăm cu ruşii şi armata nfistră sfi trfică Dunărea. Chiar noi, cei de la aefistă ffiiă, judecând pe ruşi dupfi faptele lor trecute, am vfidut cu amărăciune intrarea lor în ţâră.
Guvernul liberal însfi merge contra acestei opuneri şi isbuti.
Dupfi începerea resbeluluî, pe când armata se afla peste graniţă, foiele conservatore fâceaîi apel la Mitro-litul ţfireî sfi se pue în capul poporului şi sfi facă revoluţiune.
Deci oposiţiunea n’a dat nici un concurs achivităţii naţionale care a câscigat indipendenţa.
Numai partitul liberal a făcut sfi ajungem la ea, numai el a transformat provincia pusă subt suzeranitatea Porţel într’un regat român. Numai şefii lui, şi în special d. I. Brătianu, merită aefistă gloriă.
Dfieă dfir ea recunfisce că cele îndeplinite sunt fapte de uriaşi, pentru ce nu mărturisesce că ei sunt acei uriaşi ?
Dfieă salută fiua de $ece Mani, pentru ce nu salută şi pe acei cari au înscris’o cu litere de aur în cartea istoriei contimporane ?
Negreşit pentru că pasiunea aor-bit’o aşa de tare, în cât nu mai pfite vedea nici unde e adevfirul, nici unde e dreptatea. Cu tote acestea, adevfirul fiind strSlucitor ca sfi rele, pasiunea nu pfite sfi ’l ascundă si pânfi in fine el tot strfiluce, recunoscut chiar de detractorii lui.
__________	—ea».
In sfârşit, dupe lungi şi anevoiâse negociărl, conferinţa egiptene intră în cea din urmă faşă a realisăril. E greu a judeca de departe adevărata stare a lucrurilor; depeşele şi corespondinţele fiarelor se contrafic şi de cele mal multe ori se repetă fără a aduce nici un element nou. De câte-va file mal cu sâmâ depeşiie nu fie alt ceva de cât că negocierile urmeză şi merg pe cale bună.
Şi cu tote acestea e forte interesant a
se sci ce atitudine va lua Anglia, şi mal cu stimă dfieă ţine la basele ce dintru început voia sfi dea conferinţei. Se scie că, în nota de invitare, se indica numai legea lichidării ca teren pentru discu-ţiune, eliminându-se cu totul cestiunile politice; aceste base însâ aQ fost respinse de Francia şi Turcia, douâ ţări cu deosebire interesate. De la început chiar aceste puteri opuseră punctului de vedere engles un alt punct de vedere; ele susţin că cestiunea financiară nu pfite fi discutată şi resolvată fără a se discuta în acelaşi timp şi cestiunile poli-litice.
Dupfi prima schimbare de vederi urmară negocierile, cari aQ fost conduse cu cel mal mare secret, aşa că presa europeană a fost nevoită sfi se mărgi-nfiscâ la conjacturî.
Negociările neputfind avea alt scop d* cat înţelegerea, întrebarea e cine dintre negociatori a cedat. Primul ministru al Angliei, d. Gladstone, declară nu de mult în Camera Comunelor că ţine cu tărie la basele primitive şi că nu va ceda; tot aefista e şi dorinţa parlamentului engles şi prin urmare în partea aefista e cel mal perfect acord. Acelaşi lucru trebue sfi T admitem însfi, în tesă generală, şi din partea Franciei. Fiind înlăturată din E-gipt dupfi victoria de la Tel-el-Kebir, ea aşcepta de mult momentul sfi recâştige preponderanţă perdută; şi nu e nici o raţiune d’a crede că Francia va renunţa la acfistâ ocasiune.
Dfieă lucrurile sunt aşa, şi aşa trebua sfi fie, negociările numai bine nu pot merge. Pentru ca conferinţa sfi se întru-nfiscă e neapfirat ca una din părţi sfi cedeze; şi nu pfite ceda de cât cel care a constrâns la aefista, adică Anglia. In a-devfir, pentru a face faciâ situaţiunil financiare din Egipt, Anglia e nevoită sfiti sfi’şî impue sacrificii bănesc!, ceea ce nu vrea sfi facă, sfiu sfi medifîce legea lichidării. Aefistă lege nu pfite fi însfi modificată de cât cu consimţimfintul puterilor cari aQ contribuit la facerea eî; de aci trebuinţă neapărată d’a se întruni în conferinţă.
Intr’un cuvânt, sfiQ declaraţiunea primului ministru engles e numai platonică, sfiu Conferenţa nu se va întruni.
Afară de atitudinea ostilă a Franciei şi Turdei, Anglia mal întâmpină piedici şi din parte#a Rusiei. In privinţa atitudine! acestei din urmă puteri, Pester Lloyd de la 26 Maiu publică urmfiL6iele linii ffirte caracteristice :
„Intr’o convorbire a lordului Granville cu ambasadorul rus din Londra, baron Mohrenheim, acesta ar fi fis urmfitfirele:
„Nu pote fi tăgăduit că restabilirea ordine! în Egipt de către guvernul engles a făcut pfinfi acum numai regrese în loc de progrese. Greutăţile cresc pe fi ce trece. Cabinetul rusesc a privit de ia început aefistă afacere cu totul eu-ropeaă. In facia greutăţilor crescânde, guvernul rus crede că a venit momea, tul ca aefistă cestiune sfi fie din nou o-biectul îDţelegereî generale. CabinetulQ din Petersburg e de părere câ propunerile guvernului engles în privinţa reor-ganisărel Egiptului trebue sfi fio supuse esaminăriî comune a puterilor."
Din aceste cuvinte resultâ câ şi Rusia nu voiesce ca discuţiunea sfi se mărgi-nficâ la cestiunea financiară.
LNFOKMAŢUWL
Şedinţa Camerei de Miercuri a durat pfinfi la 7 ore.
S’a votat art. 19 privitor la incapacităţii de a fi alegfitor, suprimându-se ur-mătfirele aliniate.
Românii supuşi vre-unei jtirisdicUuni streine; şi
Cei ce s’aU declarat prin sentinţa judecătoreştii. în stare de insolvabilitate pe tot timpul cât nu'şi vor fi plătit integral de-toriile.
Dupe aceea s’aQ votat art. 20 şi 21.
—o —
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
Seceta care doranesce de trei săptămâni aprope, scrie Liberalul de ieri din Iaşi, a dat nascere la mari îngrijiri printre agricultorii acestui judeţ.. Lipsa de plăie, <|ic ei, încă vre-o câte-va <Jile va compromite cu totul recoltele, si mai cu sămă aceea a porumbului.
—o—
Iăcă coprinsul amandamentuluî propus de d. I. Sturzoa la art. 14 din legea e-lectorală şi pe care maioritatea Camerei l’a respins:
„Femeile nemăritate şi văduvele, care „întrunesc condiţiunile necesare spre a „face parte din unul din cele trei cole-„giurî pentru Cameră, şi două pentru „Senat şi cari îndeplinesc cele-l-alte con-„diţiunî cerute de lege, votâdă direct."
(Semnaţi) 1. Stumea, P. Străjescu, V. Iepurescu, Mănescu, Dr. Calenderu, G. Radu, N. Ionescu, Papaclopol Calimah, C. Pilaf, Malaxa, C. A. Rosetti, G. Can-tili, Gr. Serurie, C. Pariam, G. lanoli.
Delegaţiunea Uniunel bulgare, trămisă de către populaţiunea rumeliotă spre a înmâna puterilor europene un protest în contra alegereî lui Cerstovici, a sosit adî în capitală. Delegaţiunea se compune diu cinci persone.
—	o —
D. Petru Caraveloff se află la Rusciuk. D-sea a conferit acolo cu mai mulţe notabilităţi cărora le-a declarat că condamnă ori ce divisiune în partida liberală şi că nu pote merge în contra lui Zancofi. Marele patriot bulgar a fost întâmpinat la Rusciuc cu un entusiasm meritat.
—	o —
Aflăm că o remaniare în corpul agenţilor diplomatici ai Bulgariei în curând va avea loc.
—	o—
D. Baroţi, fostul delegat român din comisiunea austro-română de delimitare a hotarelor nostre, fiind ocupat cu delimitarea Dobrogiei, va fi înlocuit cu un alt inginer.
—	o —
Ieri au avut loc două întruniri politice în Capitală; în sala teatrului Orfeu aii ţinut discursuri politice leaderii partidei liberal-conservatore, în sala Athe-neuluî, îndesată de lume (peste 7,000 6-menl atât cei cari încăpăii în sală cât şi cei ce umpleaii piaţa tribunalelor), s’aii întrumit membrii partidei liberale. Aci au vorbit d-niî Stătescu Eugeniu, Dimancea, Dimitrie Chica, preşedintele Senatului, d. Emil Costinescu, şi d. C. Dumitrescu. Aplausele unanime ale auditorului încheiară acăstă imposantă întrunire politică.
Ordinea atât în aceste întruniri, cât şi pe strade n’a fost turburată de nimeni. Un grupuleţ de băeţandri a făcut o mică manifestaţiune sub gangul clubului conservator strigând din respu-terî „ura“ care însă abia se au<|ia în sgomotul unei mulţimi ce ieşea din sala Atheneului.
—c—
Oposiţiunea, în întrunirea de ieri, a luat hotărîrea de a adresa Regelui o petiţiune prin care să ’l rdge să nu promulge noua Constituţiune aşa cum s’a votat de Corpurile legiuitore.
—o—
Cu trenul de ieri au sosit în capitală cei 17 oficeri din scola de cavalerie împreună cu d. loc. colonel Yasilescu.
—o—
Se publică spre generala cunoscinţă că faciă cu epizootia de pestă-bovină ce bân-tue satele: SanderenI, CosticenI, Cosilenî, Vencicovicî, CerlenI şi Larga din Basarabia, ministerul de interne, In basa art. 45 din legea poliţiei sanitare veterinare, a înfiinţat zona epizootică în judeţul Dorohoifl, din comunele ce cad la o distanţă de 20 kilometri de frontieră vis-â-vis de părţile infectate din Basarabia; iăr comunele ce o formez sunt: Darabani, Păltinişiu, Ilorodiş-tea, Rădăuţi, Hudesciî-marI, Oroftiana şi PilipăuţI din acel judteţ. In aceste părţi se aplică disposiţiunile prevăzute la art. 81 din legea menţionată.
—o—
De asemenea ivindu-se epizootia de pestă-bovină şi in satele SălăgenI şi Barboianu, dm Basarabia, ministerul, tot în basa aceluiaşi articol din legea poliţiei sanitare veterinare, a înfiinţat zona epizootică în judeţul Fălciu şi Iaşi din localităţile ce cad până la o distanţă de 20 kilometri de frontieră.
Acele comune sunt: SălăgenI, Covasna, Cozia, GrozescI, Bazga, RăducănenI, Boho-tin, Isaia, Sberoia, Mosna, Gura-Bohotinu-lul, CosmescI şi PodolenI din judeţul Fâl-ciu, şi Costulenî, PrisăcanI şi cătuna Opri-şanil-de-jos (comuna Ţuţora) din judeţulu Iaşi.
—	o —
D. Eugenie Alcaz cedând gratis terenul ocupat de calea ferată Bacăft-Piatra pe proprietăţile d-sele Buhuşt, Orbie, şi Podo-leni, ministerul ’I aduce mulţumirile sale pentra acăstă faptă patriotică.
—	o—
D. Teodor Vladimirof bine-voind a oferi în folosul bisericel St. Nicolae din urbea Mahmudia, judeţul Tulcea, suma de lei 77, ministerul, pentru acestă lăudabilă faptă, ’I exprimă numitului domn viile sele mulţumrl.
—o—
In întrunirea de ieri de la Atheneu s’a luat hotărîrea că cetăţenii protesteză în contra uneltirilor oposiţiunel şi se gru-peză cu toţii pentru a susţine guvernul actual.
---------------------------
PARLAMENTUL FRANCES
Citim următărele în La Reforme de la 25 Maiu :
„înalta burghesie şi lumea financiară cari ah o influenţă atât de preponde rentă în situaţiunea politică actuală a Franciel, tîrăsc guvernul şi Camera pe o cale economică puţin liberală şi puţin democratica, pe care toţi amicii regimului actual trebuesc sS o regrete în sinceritate.
„Tendinţelejprotecţioniste indicate prin decisiunea cabinetului de a supune la o taxă de intrare vitele şi cerealele nu sunt unicul indiciu actual al acestei si-tuaţiunl. Ieri chiar Camera a aprobat purtarea ministrului de finance în ces-tiunea împrumutului tunisian, care nu va fi emis în public; din contra, el a fost repartisat între câte-va mari stabilimente financiare şi se va face cu o dobânda mal mică. Cu tote observaţiunile d-luî de Soubeyran, s’au găsit 327 deputaţi contra 144 cari se consacre acest nou succes al lumii financiare.
„In aceiaşi şedinţă, Camera a luat o altă hotărîre regretabilă pentru acelâşî cuvinte, aceea de a reînoi pentru 5 ani monopolul chibriturilor. Libertatea fa-bricaţiunel a fost respinsă cu 256 voturi contra 204.
„A(Ji guvernul a depus proiectul săi!
de revisuire constituţională limitată. Se anunţă deja amandamente democratice din partea d-luî Floquet prin care se propune alegerea Senatului prin sufragiul universal direct; egalitatea celor două Camere, chiar în materie financiară, ca o consecinţă a identităţii modulul lor de alegere; suprimarea dreptului acordat Senatului de a fi consultat în pri vinţa disolvăriî Camerei; permanenţa Camerilor. T6te acestea ar fi mult mai logice într’o republică; dăr cabinetul, cu tăte că în proiectul său lasă Congresului grija de a hotărî într’un mod suveran, mărginindu-se a indica punctele ce trebuesc revisuite, este probabil că el va vota cu drâpta şi centrurile mai curând de cât să admită acest proiect în acelaş timp logic şi liberal.
RAPORTUL COMITETULUI DELEGAŢILOR CAMERE
asupra
REFORMEI LEGEI ELECTOR ALE
— Urmare —
§. 3. Despre biroul electoral
Formarea biroului electoral ne-a preocupat forte mult, pentru că de compunerea lui depinde mersul regulat al operaţiunilor electorale, şi în mare parte sinceritatea votului.
Fiind că comitetul delegaţilor Înclina a admite desfiinţarea biroului provisoritt, şi a recunosce numai un siDgur birou, şi acela de drept iăr nu ales, d. N. Dimancea a ridicat o cestiunehe principia. D-sea a a^is că s’ar atinge suveranitatea colegiului decă s’ar admite ca biroul electoral să fie compus din persone străine de colegifi.
Obiecţiunea făcută de d. Dimancea nu ne-a părut destul de temeinică; de ore-ce biroul electoral nu are alte atribuţiunl de cât menţinerea ordinel şi constatarea voinţei alegătorilor. Afară de acesta, un biroă electoral compus din membrii cari nu fac parte din colegiu, cu alte cuvinte cari nu sunt sub influenţa pasiunilor politice, pre-sintă mal multă garanţie pentru paşla legilor şi respectul voinţei alegătorilor de cât un birou ales, care aparţine tot-d’auna unui partid politic.
De yrem6 ce biroul de drept nu atinge întru nimic suveranitatea colegiului electoral, cestiunea se reduce la a sci din ce per-sone ar fi bine să fie.compus. Prima ideiă care ne vine în minte când căutăm nisce omeni cari să aibă cunoscinţă legilor şi să ne presinte şi garanţii de nepărtinire este magistratura.
Magistraţii sunt deprinşi a respecta şi a-plica sincer legile, şi mal au pe lângă a-cestea şi răspunderea morală şi legală. Pentru ce nu ’l-am însărcina să conducă operaţiunile electorale ? d. Dimancea r]icea : biroul electoral nu trebue compus de cât din alegători.
Apoi cine nu scie că o bună parte din-tr'ânşil o dată aleşi în biroti, cred că tote mijiocele sunt permise pentru triumful candidaţilor lor?
Am cunoscut un alegător—şi sunt mulţi de felul acesta—care îmi dieea: poţi să fii sigur că ett decă mă voiţi alege în birou, voiu face tot ce-mî va sta prin putinţă ca să te dobor. ’L-am întrebat însă, da decă al fi magistrat ? Ah! atunci se schimbă lucrul, ’mî-a răspuns el. Atunci aşi face să se respecte legea?
E regretabil a vedea că sunt omeni cu ore-care cultură care afi două morale: una politică şi alta privată; trebue să recunos-cem însă că realitatea faptelor este ast-fel.
Cine nu cunosce tote neregularităţile, t6te ilegalităţile ce comiteaft birourile alese, şi cum falsificau adesea voinţa colegielor electorale ?
In Anglia, în fie-care circumscripţiune, e3te însărcinat cu dirigerea operaţiunilor!! electorale un magistrat comisar, returning-officer. înainte de deschiderea colegiului el depune jurământ înaintea judecătorului de pace că va păstra secretul votului. Un a-semenea jurământ depun înaintea sea ceilalţi agenţi subalterni.
Birourile electorale în Francia, pentru a-legerea senatorilor, sunt presidate de preşedinţii tribunalelor civile. EI sus asistaţi de doul din cel mal bătrâni, şi doul din cel mal tineri alegători presenţî la deschiderea colegiului.
Biuroul ast-fel compus alege un secretar dintre alegători.
Pentru alegerea deputaţilor biuroul electoral este presidat de primarul comunei. Dăcă sunt mal multe biurourl ele sunt presidate de primar, de ajutorul de primar, de consilieri municipali şi de alegători numiţi de către primar.
In Belgia, biurourile electorale se compun din preşedintele tribunalului de prima instanţă ca preşedinte; în cas când sunt mal multe biurourl, ele sunt presidate de către judecători supliniţi şi de către alegători numiţi de către preşedintele biuroulul principal.
Preşedintele este asistat de patru scrutători şi patru supleanţi pentru fie-care secţiune. Scrutătorii sunt traşi la sorţi dintre membrii consiliului comunal. Când numărul consilierilor comunali e mal mic de douăzeci, preşedintele eomplecteţlă acest număr cu alegătorii cel mal greu impuşi. Secretarul e numit de preşedinte.
Când vedem State ca Anglia, Francia şi altele, care au îmbătrânit în practica regimului constituţional, că afi desfiinţat biurourile alese, şi când vedem ce resultate nenorocite ne-afi dat şi nouă, nu avem nici un cuvânt pentru ă le mal menţine.
Comisiunea Camerei, în acestă privinţă, a fost radicală. Ea a înlocuit biuroul provi-sorifi şi biuroul definitivă prin un singurii biurofi, în care toţi membrii făceaţi parte de drept.
Preşedintele, era un preşedinte seu un consilier de la curte în judeţele în care sunt curţi de apel; ieră în cele-l’alte preşedintele seu un membru al tribunalului, afară de procuror şi judele-instructor; scrutătorii eraii luaţi unul din membrii consi-iulul judeţian, afară de membrii comitetu-ul permanent, şi cel-l’alt din consiliul co-muual afară de primar şi ajutorele sele; secretarii erafi numiţi de preşedinte.
Comitetul d-vostră uu a mers atât de departe. A admis ca biurourile să fie presidate de un magistrat; acest magistrat însă nu va fi luat de cât de la curţile de apel. In cas când membrii eurţel de apel nu ar fi de ajuns pentru a presida tote biurourile din circumscpripţiuuea eurţel, numai atunci se va recurge la preşedinţii şi membrii tribunalelor.
Acest sistem are inconvenientul de a suspenda lucrările curţilor în tot timpul alegerilor ; der după cum se Zicea „e bine când se exercită suveranitatea naţională, ca chiar justiţia să’şl întrerupă cursul său.“
In ceea-ce privesce pe scrutători şi secretari, pentru a nu se schimba cu desăvârşire natura biuroulul electoral, comitetul a dispus să fie traşi la sorţi diu membrii presinţî la deschiderea colegiului.
S’a mal (jis în favorul acestei măsuri că
membrii consiliului judeţian şi comunal nu presintă mal multe garanţii de cât alegătorii, de 6re-ce şi el sunt resultatul unorii lupte politice.
In condiţiunl egale de ce nu ar fi preferiţi alegătorii?
Tragerea Ia sorţi nu se pote tăgădui că presintă inconvenient, am cregut însă că dispare când e încredinţată unul consiliera de curte.
De asemenea comitetul a modificat şi formarea biurourilor pentru alegerea delegaţilor.
Comisiunea prevedea ca biuroul fi să se compună din un consilier comunal, afară de primar şi ajutorulfi săfi, ca preşedinte; şi din alţi duol consilieri, şi în lipsă de con-jsilierl de unul seu duol învăţători, ,ca scrutători ; secretarii se numeafi de preşedinte. Comitetul a crezut că e mal bine ca pre şedinţa biuroulul să fie încredinţată primarului iâr în lipsa acestuia, ajutorului de primar sâfi unul consilier comunal. Scrutătorii şi secretarii, ca şi la alegerea deputaţilor şi senatorilor, vor fi traşi la soiţi dintre alegătorii presenţî la deschiderea colegiului.
[Va urma.]
--------------------------------
DIN ŢARA
Contrabandiştii rngT. — Citim în Ziarul Tulcea:
Mal multe Ziare din capitală şi de prin provincii au publicat vestea cum că în cătunu Pardini, din judeţul Tulcea s’ar fi comis de către un număr însemnat de soldaţi ruşi de la pichetele de pe malul stâng al Dunării nisce atrocităţi fiordse precum: violarea fruntarielor ndstre, rănirea şi desarmarea santinelelor româ-nescl şi liberarea unor contrabandişti ruşi prinşi asupra faptului de către grănicerii noştri!.
In interesul adevărului ne găsim datori să restabilim faptele aşa cum s’au petrecut.
In adevăr în Ziua de 28 Aprilie espi-rat şeful postului Pardina însoţit de maî mulţi soldaţi şi de impiegaţii antreprizei pescuitului, plecând în inspecţia fruntarii, a întâlnit apr6pe de Chilia-Veche, în apele române, o lotcă în care era duol contrabandişti ruşi ce pescuiau scrumbii pe partea şanalulul ce aparţine României, şi ’l-au somat să ’I urmeze la punct.
Inse când dânşii ajunseră în dreptul pichetului rusesc, contrabandiştii au strigat ajutor şi îndetă a şi pornit de la acel punct mal multe lotce încărcate nu cu soldaţi ru§l ci cu semeni de al acestor ce erâu prinşi, adică cu tovarăşi de al lor, cari sosind la ţărmul român în urma debarcării soldaţilor noştri!, împreună cu contrabandiştii, afi năvălit asupra lor ame-ninţându-I şi Îmbrâncindu-I şi dupe ce au liberat pe cel prinşi plecară înapoi luându’I cu dînşiî.
Pe timpul învălmăşeleî o barcă în care se afla eincî-şăse soldaţi ruşi sosise a-prope de mal fără însă să debarce veri unul dintr’însa seu, dupe cum suntem informaţi, să facă vre uu act de ostilitate,
—--------—----------------------
BULETIN JURIDIC
(Tribunalele franceze)
O istorie ciudata, Parchetul tribunalului din Paris se ocupă în momentul de faciă de o afacere cu totul interesantă şi ciudată. O tânără,
FOIŢA „TELEGRAFULUI*
HENRI CONSCIENCE
13
b
(înlocuitorul în armată)
— Cum nu, marmură doctorul, forte adânc mâhnit de acăstă d cepţiune a speranţa! sele. Liberat din serviciu ? Cum se păte ore acăsta?
—A! cu drept cuvânt se pote c|ice că sunt nenorociri fericite, răspunse neguţătorul de vite. Acum două luni, într’o bătălie sângerosă, fial meu primi în picior un glonţ; fu dus la ambulanţă, şi, în urma unor lungi suferinţe, fu vindecat. Sririăpătă însă de piciorul stâng, care a rămas maî scurt de cât cel drept. Ne scrie că acăstă infirmitate se va micşora cu timpul şi va dispare pdte cu totul. In tot caşul, nu mal este capabil să urmeze armate, şi i s’a dat un concedii!
definitiv. Acum sunt obligat să recunosc, amice Christiaans, că numai d-ta al şansă. Eu sunt atât de mulţumit, în cet, în es-cesul bucuriei mele, ’mt vine să sărut pe trecători! Aide cu mine, amice Chris-tiaans; fă'mî plăcere de a veni cu mine să bem pentru fericita reîntorcere a fiului mefi I6n. Pul la disposiţia d-tăle rinul cel maî bun pe care ţi’i vel alege.
ţicend aceste cuvinte, luă de braţ pe doctor şi apucară pe strada Arenberg
—	Să beau vin? eu, să băii vin? Zise suspinând d. Christiaans cu o crudă iro nie. Nu, lasâ-mă să mă duc acasă...
—AI vre-o mâhnire? întrebă d. Marck mirat.
—	Mâhnire ? repetă doctorul. Anima mi se strânge în pept de îngrijire. O! amicul meu Ion, ’mî-aî Zis într’o Zi că sunt cel mal fericit din lume, şi n’am tăgăduit că D-Zefi ’mî-a acordat cele mal mari favoruri. AZI însă, aşi sacrifica din inimă tâtă fericirea vie ţel mele, dâcă aşi putea prin acăsta să preîntâmpin oribila nenorocire care mă lovesce!
—	O oribilă nenorocire? Socia d-tăle?...
—Fiul meu Bernard va trebui se fie
soldat. Te las să judeci, după durerea ce aî suferit, ceea ce ânima mea de tată desperat pote suferi la rândul eî.
—	Fiul d-tele trebue să plece ? întrebă neguţătorul de vite mişcat. La resbel ? O ! D-Zeule, cine s’ar fi gândit vre-o dătâ la acăsta ? Bietul Christiaas,“înţeleg acum mâhnirea tea; acăstă teribilă scire ’mî strică totă veselia mea.
—	Ast-fel se întorce norocul în viaţa omului, murmură doctorul. Este destul, o singură Zi ca cel maî fericiţi să fie as-vârliţî în prăpastia disperărel. Vei revedea pe fiul d-tele pe care l'aî creZut perdut, şi eh perd pe bietul meu Bernard pe care ’l credăm scutit de servicii!... în momentul chiar în care căsătoria sea cu Ve-ronica Wouters era hotărîtă! Acum nu voi mai avea Z^6 liniscite; durerea, regretul, desperarea, iăcă ce ’ml rămâne. Şi pe femeea mea, acăstă lovitură teribilă care ’î străpunge ânima, nu o va omorî ?
Merseră câte-va momente în tăcere. D. Marck aducându'şl aminte tot ceea ce el însuşi suferise, era coprins de o a-dâncă milă.
—	Este teribil, Zise el, Bernard, fiul d-tăle, soldat! Abia ’ml vine să cred. Când va trebui să plece ?
—	El se va presenta mâine înaintea consiliului de revisie şi imediat după a-ceea el ne va fi răpit.
—	Mâine chiar ? N’aî putut găsi vre-un înlocuitor ?
—	O! aşi da două-Zecî de mii de lei; dăr, val! nu se maî găsesc înlocuitori.
—	In adevăr, sunt rari; dăr se păte 6re să nu se mal găsăscă?...
—	Decă al sci cât am alergat şi am căutat în timp de trei Z^e! Nu este o stradă în Bruxelles pe care să n'o fi străbătut de două săi! trei ori, nici un birou de neguţători de tineri la care să nu mă fi adresat de cinci şese ori. Totul a fost de prisos. Acum mă reîntorc acasă, convins că orl-ce speranţă este perdută. Bietul mefi fiii, bunul meii Bernard, condamnat la mortea cea mal teribilă! O ! DumneZeul meu ne-aî părăsit ăre?
Neguţătorul de vite tăcu un moment, apoi reîncepu să vorbăscă cu o voce consoîatdre:
—	Fără îndoială, nenorocirea d-tăle
este mare, amice Christiaans; este o suferinţă imposibilă de descris veclnica temere ce o simte un părinte urmărind cu mintea pe fiul săi! pe câmpul de bătaie ; dăr pentru ce să ne gândim că toţi tinerii soldaţi fără escepţiune vor trebui să moră ? VeZI bine că Idn alu mefi se întărce cu viăţă şi sănătos. De ce să nu se întâmple tot aşa şi cu Bernard ? Este ca un fel de loterie, şi acela care trage un număr bun...
Doctorul dede din cap cu mâhnire şi murmură:
—	O! norocuia ’ml a întors spatele. Nu maî am nici o speranţă;
Ajunseră aprope de Parc.
Neguţătorul de vite luă de mână pe doctor şi’I Zise:
—	Nu despera de tot, amice Christiaans. Cine scie dăcă nu vel găsi unu înlocuitor până în momentul când Bernard va trebui să se presinte înaintea consiliului de revisie.
Traducţiune de Cober.
Va urma
-----r'----	«ţ)Wi	------
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
3
Iulia C..., aflând c’a fost victima unei substituţii pe registrele stărel civile, a depus o plângere la parchet, acâstă substituire având de resultat de a o lipsi de o sumâ de 100000 franci depusâ de mama sea, şi care trebuia să i se înmâne în (Jiua căsâtoriel el.
Mama Iuliel C... măritată cu unfrances dm Canada, revenise la Paris pe la finele anului 1855 cu soţul său care făcuse avere ia Montreal şi cu fiul lor, în vârstă de cinci ani. Ne fiind în eorent cu afacerile parisiane, canadianul se lăsă a fi târît în douâ-trel întreprinderi rele care îl micşoră capitalul. Spre a recâştiga banii îl veni ideia de a pleca în Africa şi ’şî luă copilul cu dânsul.
D-na C... râmânând singură în Paris, făcu cunoscinţă cu un nâmţ, cu care avu relaţii atât de intime, în cât după un an înaintea întârcereî bărbatului său născuse o fetiţă care fu declarată la primăria unuia ,din arondismentele din Paris sub numele de Iulia C... Neamţul întorcându-se la Dantzig, mama nu putea sâ ’l încredinţeze copilul. Nu voia de a-semenea sâ ’şl mărturisâscă soţului său adulteriul. II veni atunci în minte să încredinţeze pe Iulia C... unei prietene, d-na L..,, văduvă, care avea un băiat de patru ani şi o fetiţă de unran. D-na L... primi. Se hotărî: 1) că se va însărcina cu Iulia, care, cu tote că era înscrisă la primărie sub numele soţului mamei sâle, să se numâscă Iulia L...; şi
2)	că d-na C... va da suma de o sută de mii de franci destinată a fi dată fetei când se va mărita sâă la maioritate dâr venitul celor 100000 fr. trebuia se fie luat de prietena, spre despăgubire pentru cheltuelile făcute cu instruirea şi întreţinerea fetei.
D. C..., se întorse, şi secretul se ţinu atât de bine, în cât muri |fără să bănuiască nimic.
Pe la 1868, d-na C... muri şi ea, şi fiul el, în vârstă de opt-spre-<ţece ani plecă din nou la Canada, unde ’l chemaţi unchii săi. Aprope în acelaşi moment, fata legitimă a d-nel L... muri. Iâcă unde s’a făcut substituirea pe care ea a operat-o în detrimentul Iulie! C... In loc de a declara mortea fiicei sâle, ar fi declarat-o pe a Iulie! fiica d-lul M... şi a d-neî C.,., amânduoî repausaţî. Rămânea ast-fel în posesiunea celor 100000 franci. Pentru a evita ca pungăşia să se descopere, d-na L... se mută imediat în alt colţ al Parisului.
Mal târziu d-na L.., minunată de frumuseţea Iuliel şi voind să se folosescă de dânsa, a dat-o unu! bătrân care o aşeză într’un pensionat şi care o luă de amantă la eşirea din scolă, când ajunsese d’abia în vârstă de cinci-spre-<ţece ani. Bătrânul muri puţin după aceea. Iulia se adresă mamei sâle, care nu voi s'o primescă. Atunci fu nevoită să ’şî caute în altă parte mijloce de traiu şi plecă la Bordeaux, unde se făcu amanta unul armător forte bogat care, descoperind într’ânsa nisce cualităţî deosebite, se hotărî s'o iâ de nevastă. Iulia reveni la Paris la d-na L..., pe care o credea mama sea. îndată ce-I arătă planurile sele de căsătorie, d-na L... se înfuriă şi declară că ’I refusă consimţimântul, că nu ’l va da nici o dâtă, etc. Iulia vorbi despre acâsta cu fiul d-neî L..., un băiat nenorocit şi oftios, care iî povesti taina nascereî sâle, substituţia făcută şi în fine că se depusese suma de o sută de mii de franci de d-na C..„ mama el adevărată.
Murindul mal arătă atunci cari vecini putâu să mărturisâscă că nu Iulia C... murise, ci Henrieta L... Se <|ice c’aceştl martori aii fost aflaţi şi că 'şî aduc a-minte de faptul acesta. In urmare Iulia a depus o plângere la parchet contra d-nel L...
Instrucţia afacerel urmâcţă cu mare activitate.
ACTE OFICIALE
S’au înaintat la gradul de căpitan în arma infanteriei, pe (Jiua de 10 Maiu 1884, locotenenţii: Plebeiană Nicolae, Nenigor Glieorghe, Popeseu Ilie. Cujbă Alexandru, Doobrescu Idn, Teodorescu Cristache, An-relian Cristofll Stamatopolu Si mion, Constantinescn Nicolae, Florescn Teologa, Olăbescu Nicolae, Nicnlescu Idn Cotoşman Dimitrie şi Dimitriu Stavri.
La gradul de căpitan în arma cavaleriei, totpeijiua de 10 Maiu 1884, locotenenţii: Găisenu Ion, Tabără Ion, Dimitrescu CDiricc, şi Bulgaru Gheorgho.
La gradul de locotenent în arma infanteriei, snb-ocotenenţiî : Florescu Filip, Broşteanu Pavel, Florescn Nicolae, Ghiorghin Petre, Pelimon Eomulus, Angheleecu gtefan, Chisimot Pavel, Dimitriu Glieorghe, Soiomon Grigore, Pamfilius Teodor, Neniţescu Dimitrie, Belinschi PaTel, Dimcea Constantin, Cercluz Ştefan, Popeseu Idn Jurascu Alexandru şi Rută Eraanoil.
La gradnrde locotenent în arma cavaleriei, sub-lo-cotenenţiî. Glieorghiade Dimitrie, Atanasiu Glieorghe, Cerchez P. Alexandru, PopovicI Aristide, Copotclii Kn-dolf şi Bogdan Gheorgho
----------—“««aSWaiBwsa-..-------
întâmplări din Capitala
Sacagii şi oposiţiunea. — Cu tâte provocările ceYs’au făcut ieri pe piaţa teatrului din partea oposiţieî pentru a se începe scandalul,^cetăţenii aft stat nepăsători şi în linisce.
Ast-fel un d. Algiu, fost suprefect—şi acum în rândul paraponisiţilor din oposiţie —învăţa şi împingea'pe un elev din clasa V de la liceul St.-Sava, d. Lukasevicl, repetent, şi care luare şi d-sea parte la întrunirea de la Orfeu, se nu lase pe sacagiul comunei! să-şî facă datoria şi să ia apă de udat din facia magasinulul d-nel Blanche.
De şi i se "spunea tânărului şcolar şi d-lul Algiu că asemenea fapte nu sunt demne de d-lor, totuşi nu înţelegeau fiind-că asta Ie era logica, şi trăgeau calul peste cetăţeni. Ca scandalul să nu se încâpă a trebuit ca atât cetăţenii de prin prejur cât şi sacagiul să arate multă răbdare, faciă cu cuvintele de hoţii, de panglicari ale ambilor provocatori.
Acest fapt este un esemplu din multe altele pe care ’l aducem spre a se sci cine voia scandalul, ciue erau provocatorii şi ce scop aveau cel-ce să întruniseră la Orfeu.
— x—
Bătută.— Lina Sterie a fost găsită în-tr’o stare cu totul nenorocită, bătută fiind de nu se scie cine în domiliul iei. Nu s’a constatat până acum nici o lipsă de bani sâi obiecte în casă. Femeia, rănită grav în mal multe părţi a fost condusă la Spitalul Colţea.
__x—
TJn omor în strada Covaci. — Doul Servitori la d. Petre Demetriu din str, Covaci Niţă Ionescu şi Angliei Săndulescu, se a-pucară ieri la certă pentru un lucru de nimic şi se înfuriară răft. Cel mal aprins din cel doul Niţă Ionescu, ameninţă într’un chip îngrozitor pe tovarăşul săfl, care nu se ascepta la yre-un atac. Dâr de o dâtă, numitul Niţă scose un cuţit şi lovi pe Anghel. Acest din urmă că(Ju jos fără simţire, iâr Niţă fu arestat de lumea şi sergenţii atraşi de sgomot.
Nenorocitul Anghel Săndulescu fu transportat grabnic la spitalul Colţel, unde s’a constatat că lovitura trecuse printre costele din stânga. Se crede că bolnavul va putea scăpa după o cură lungă şi îngrijită.
------< ■ ■ ---------------------
CORPURILE LEGIUITOARE
(ADUNAREA DEPUTAŢILOR)
(Şedinţa de la 16 MaiU 1884).
Preşedinţa d-luî vice president D. Giani.
Şedinţa se deschide la ora 1 x/a p. uitând presenţl 98 domni deputaţi.
Sumariul şedinţei precedente se aprobă.
Se comunică demisiunea d-luî general Lecca de la presidenţiă, pentru motivul eă causa de boia ’iti împedică de a’şl îndeplini acâstă grea funcţiune.
B. T. B. Laţescu |ice că este informat cum că nu din causă de bolă demisionâijă onor. general Lecca, ci pentru că s’a cre-ţjut ofensat de unele cuvinte din discursul d-sâle de aseră. D. Lăţescu declară că în improvisaţiunea de ieri ÎI aii putut scăpa ore-carl cuvinte, der n’a voit nici n’a avut intenţiunea măcar să ofensele pe cine-va. Decă însă d. general a putut se înţeleagă acele cuvinte ca nisce ofense, apoi d-sa ’şl face scufele sele în plină şedinţă şi declară că aceleaşi scufie se va duce imediat sâ ie iacă şi d-luî general Lecca personal, la domiciliul său.
D. P. Grădişteanu dupe ce face mal multe elogiurî d-lul general Lecca, combate demisiunea sea şi (lice C;i ea trebue respinsă în unanimitate şi d. general să fie rugat să’şl reiâ locul pe fotoliul presi-denţial.
Partidul liberal, (lice d. P. Grădişteanu, are o luptă de purtat şi nu în mijlocul a-cestel lupte ÎI este permis d-luî general Lecca să se retragă, (aplause prelungite).
Se pune la vot demisiunea d-lul general Lecca şi se respinge în unanimitate.
D. Mucenic Dinescu cere să se pună în discuţiune proiectul de lege pentru aplicarea art. 15 din legea rurală. D-sa cere ca acestă cestiime să se resolve înainte de a se despărţi Camera,
D. vice president. Este la ordinea (Iile! acest proiect de lege.
Se decide a se lua în discuţie î o dâtă dupe revisuirea Constituţiunel.
D. I. I. Rădnlescu. După ce se va termina cu modificarea Constituţiunel şi înainte de a se începe discuţia asupra reformei e-lectorale.
B. vice-president. Neapărat.
B. ministru de justiţie cere ca secţiunile să grăbescă discuţiunea proiectului de lege, din iniţiativă parlamentară, pentru a se a-corda o pensiune viageră d-lul Antoniu, preşedintele Curţii de apel din Iaşi, un demn magistrat şi care nu mal pote servi din causa unei bole nenorocite care ’l-a lovit,
D. Voinov dice că cere acesta mal ân-tâift pentru a se recompensa nisce merite recunoscute şi apoi a se putea stabili po-siţiunea acestui magistrat care nu mal pote funcţiona mal departe şi pe care nu-1 pote îndepărta fără ca mal ântâiu să i se asigure viitorul său.
D. P. Grădişteanu se unesce cu cele ijise de d. N. Voinov şi aduce elogiurî d-luî Antonifi din Iaşi.
D. V. lepurescu profită de acâstă oea-

siune spre a constata că nu minoritatea o-presce Camera de a merge înainte cu revisuirea Constituţiunel, ci maioritatea şi chiar unii de pe banca ministerială.
B. vicc-presiăent. Vă atrag atenţiunea, domnule lepurescu, că d. ministru a adresat numai o rugăciune biroului, şi n’a cerul de loc întreruperea discuţiuuel revi-suirel.
B. V. lepurescu observă apoi d-luî ministru de justiţie că şi alţi magistraţi sunt în posiţiunea d-lul Antoniu şi’l întrebă decă n’ar fi bine ca ceea-ce voesce a se face cu d. Antoniu să se facă şi cu alţii.
Incidentul se închide.
Interpelarea d-luî G. Radu anunţată d-lul ministru al Instrucţiune! se amână cu consimţimântul seu pentru Sâmbătă.
B. R. S. Gampiniu întrâbă pe d. ministru al lucrărilor publice se spună car! sunt căuşele care ’l fac să nu se începă reconstruirea cheului din Brăila.
Interpelarea se va comunica d-luî ministru respectiv. Se continuă cu discuţiunea revisuirel.
B. G. Lascar dice că art. 133 din Cons-tituţiune, privitor la înstreinarea pământurilor foştilor clăcaşî, a fost modificat de Senat şi declară că comitetul de delegaţi a admis modificările Senatului.
După ce vorbesc dd. N. Ionescu şi ministru domenielor, discuţia se închide ş se pune la vot, cu apel nominal, art. 133 astfel cum a fost primit de Senat.
Resultatul votului este cel următor:
Votanţi 98
Aii votat pentru 95
Ati votat contra 3
S’a primit dâr articolul 133 modificat de Senat.
După cererea d-lul V. Lascar, Camera autorisă comitetul de delegaţi, că în unire cu Senatul să schimbe numerotaţia articolelor din Constituţie.
B. S. I. Rădulescu constată că unele articole modificate de Senat s’au înapoiat la Cameră ; cât privesce art. 24 şi 105 acesta nu s’a făcut până acum. D-sea cere ca mal întâift să se resolve cestiunea cu aceste articole privirore la presă, mal ’nainte de a se începe cu legea electorală.
B. ministru preşedinte (lice că Senatul nu s’a putut întruni în majoritate de două treimi spre a fi sesisat de aceste două articole şi este contra celer (lise de d. Rădulescu de a nu se începe discuţiunea lege! electorale, care va trebui trecută la Senat cu mesagiu regesc ca şi ori ce altă lege ordinară.
După aceea d. raportor G.\Lascar dă citire raportului comitetului de delegaţi a-snpra reformei lege! electorale.
După citirea raportului, se declară deschisă discuţiunea generală.
D. preşedinte general Lecca ocupă fotoliul presidenţial în mijlocul aplauseior unanime ale Camerei.
Se dă cuvântul d-luî V. lepurescu.
D-sa declară eă a luat cuvântul nepregătit, de ore ce nu se ascepta ea discuţiunea lege! electorale sâ încâpă chiar aţlî, credea că ea va începe cel puţin după 2 sâti 3 (Iile,
D-sa admite în principiu proiectul de lege electorală al comitetului de delegaţi, făcând ore cari observaţiunl de detaliu.
D. lepurescu conchide ca ori cine este funcţionar al Statului să n’aibă drept de a vota.
B. N. Ionescu după ce face o critică raportului, recunosce că proiectul de lege coprinde ore cari îmbunătăţiri şi declară că libertatea şi moralitatea alegerilor nu se asigură numai printr’o bună lege electorală ci trebue şi o bună administraţie.
Trebue să dăm esemplu prin o lege o-nest concepută şi onest aplicată veciniloru noştri unguri cari numai printr’o lege e-lectoralâ rea privesc de dreptul de a vota pe 3,000,000 români.
După aceea discuţia se închide şi proiectul de lege să ie în consideraţie în u-nanimitate.
D. N. Ionescu propune că art. 1 — 11 inclusiv să nu fie lăsate în legea electorală ci să fie trecute în Constituţiune.
Şedinţa se suspendă şi comitetul de delegaţi se retrage spre a se consulta în pri vinţa acestei propuneri.
La redeschidere, d. preşedinte face cunoscut că s’afi depus raportele privitâre la deschiderea d9 credite pentru terminarea Mitropoliei din Iaşi şi a cathedralel de la Curtea de. Argeş.
B. Lascar ţlice că comitetul de delegaţi a respins propunerea d-lul Ionescu pentru motivul că o lege electorală nu trebue să coprindă numai articole de procedură electorală ci şi articoll de principii privitori la legea electorală şi pentru înlesnirea cetăţenilor ca să nu mal aibă trebuinţă de Constituţiune.
B. G. Gantili (lice că art. 1 —11 tre-buesc reproduse în legea electorală ca principii constituţionale.
Propunerea d-lul N. Ionescu se respinge.
Se dă citire art. 12 la care comitetul de delegaţi a adăogat un aliniat ca profesorii Universităţilor cari vor face parte şi din alte colegii, să potă vota de două ori.
Camera respinge însă acest aliniat.
Se dă citire articolului următor:
Art. 14, Se vor ţine îa sema bărbatului contribuţiunile femeel şi tatălui ale copiilor sel minori, pe tot timpul cât vor avea usu-fructul legal.
Proprietarul unul imobil, scutit proviso-riu de plata împositulul către Ştat, va e-sercita dreptul de alegător ca şi cum ar plăti acel imposit. La acest articol, d. I. Sturzea propune un amandament ca şi fe-
meile văduve seu nemăritate, cari îndeplinesc condiţiunile cerute spre a fi alegător în unul din cele trei colegii, să aibă drept de a vota direct seu prin procurator,
D-sea desvoltă cu mult raţionament a-cest amendament şi declară că d-sa ar fi ca şi femeia măritată să potă vota; autori-saţia bărbatului ce se cere de la femei în ori ce afacere, este ceva neraţional, adaogă d. I, Sturzea.
B. preşedinte al consiliului (lice că d. Sturzea răii a făcut de s’a pus pe terenul ieodal, recunoscând dreptul de a vota numai femeilor cu proprietăţi, d-sea trebuia să vină să susţină dreptul femeel ca om; mal ântâiă îasă, adaogă d. prim-ministru, ar fi bine ca d. I. Sturzea să se însore, pentru ca să presinte mal multă garanţie când vorbesce de femei.
B. raportor Lascar <jice că comitetulu de delegaţi a respins amendamentul pentru motivul eă nu este timpul de a se a-corda dreptul de a vota şi femeilor.
Se pune la vot art. 14 şi se adoptă.
Asemnea se adoptă fără discuţiune şi nemodificate art. 15, 16, 17, 18.
La ora 6 se discută art. 19 privitor la incapacităţile de a fi alegător.
---------—-♦—<------------------------
SENATUL
Şedinţa de la 16 Maiu 1884
Şedinţa se deschide la3x/4 ore, sub pre-şidenţia d-lul D. Ghica, fiind presenţl 36 d-nl senatori.
D. Apostol Mănescu dă citire sumarului şedinţei precedente care să aprobă.
La ordinea (Iile! este interpelarea d- lui senator Isaia Lerescu.
D. Aurelian, ministru de instrucţie, depune câte-va mesagie de impământenire.
D. Isaia Lerescu vorbesce de ordinea di-lel rugând ca Senatul să iâ vr’o măsură pentru complectarea celor 2/s indispensabile pentru a să ocupa de revisuire.
După aceste cuvinte, d-sea vine asupra cestiuneî, care face obiectulu interpelărel sâle. Biserica şi şcola, dice d. senator, au fost şi sunt teraeliele românismului. Nu voi vorbi, <Jice d-sea, de şcolă, căci sunt alţii mal competiDţî în acestă cestiune, der voi vorbi de biserică. împrejurări de progres făcură că alături cu dânsa să se înfiinţeze armata, care sprijinesce aijl biserica. D-lor, Târgovistea, vechiul scaun domnesc, a fostă înzestrată de o Mitropolie, care a jucat un rol mare în istoria României. Sub guvernul trecut s’a făcut tot pentru a distruge aeestu monumente istoric şi mi să spune că aceiaşu sortă este păstrată pentru monumentul din Craiova, dâcă guvernul de a<|i nu va lua măsuri spre a salvgarda acestui monument. Pictura, din mitropolia Târgovişte a fost distrusă, d-lor, cu o barbarie esempîară. Sunt sigur că guvernul liberal va face tot spre a îndrepta răul.
B. P. S. Aurelian, ministru de culte, declară că guvernul liberal tot d’auna a fost cu cea mal mare îngrijire pentru scolă şi biserică. Restaurarea bisericeî de la Argeş, Mitropoliei de la Iaşi, restaurarea mănăstirilor pentru suma de 300,000 lei — sunt dovedi care se află înscrise în bilanţul guvernului actual.
Guvernul va face tot pentru a restaura frumosul monument isaoric din Târgovişte şi o va face imediat ce va putea. A(ll marele artist frances se ocupă cu restaurarea monastirel Argeş şi imediat ce va fini lucrarea începută acest artist va merge !a Târgovişte pentru a studia pictura de acolo şi apoi a o restaura.
D. Lerescu, să declară satisfăcut.
Senatul trece la ordinea ^ilel.
D Polizu-Micşunescu dă citire proiectului comitetului delegaţilor privitor îa modificarea lege! electorale.
B. M. Schina se întrebă decă legea e-Iectoralâ pote fi discutată de Senat, şi dâcă acestă lege este în principiile generale ale lege! electorale, iârâ nu o lege electorală propria (lisă.
D l Schina termină şlicând că Senatul, trebue să aştepte până ce tote articolele din Constituţiune vor fi votate de ambele corpuri legiuitore, de ore-ce Senatul se va isbi de o mulţime de cestiunl cari încă nu sunt resolvate pe deplin de Cameră. Aşa de esemplu de cestiunea militarilor superiori, etc.
Principele Bem. Ghica recunosee că d-1 Schina are tote dreptăţile, lasă fiind că mal mulţi d-nî senatori voesc a părăsi Capitala, d-sea a crezut că este bine ca să discute în mod general acest proiect de lege.
Preşedintele termină rugând Senatul ca să se ocupe de urgenţă de acest proiect de lege, de ore-ce peste câte-va $1®» băncile Senatului cari sunt deja gole se vor goli eu uesăvărşire, şi revisuirea nu se va putea face.
D. raportor Polizu-Micşunescu e de a-ceiaşl părere ca şi Principele Dem. Ghica,
D. I. C. Brătianu, preşedintele Consiliului de miniştri declară că împărtăşeşte pe deplin părerea onor. d. preşedinte,
B. I. Lerescu este de părere de a se a-mâna discuţiunea, până va veni legea de la Cameră.
B. Maniu crede că fiind că aceste camere, seu camere ordinare vor avea a vota legea electorală nouă, este trebuincios de a stabili cel puţin principiele generale, basa a-cestel legi. Aşa fiind, d-sea e de părere ca discuţia să se începă.
D. 1. C. Brătianu spune că majoritatea senatului are afaceri şi va părăsi fotolieîe senatului ; ea, acâstă majoritate, nu pote sta aci vara întrâgă. Camera va fini în curând lu-
crarea de revisuire şi Senatul nu pote să nu facă cel puţin atât cât a făcut Camera,
B. Or eseu (lice că Senatul n’are de cât să se pronunţe asupra cestiunilor biurouri-lor electorale, incompatibililăţilor şi aceea a secretului votului. D-sea crede că aceste cestiunl sunt atât de seriose, în căt o discuţiune e trebuinciosă.
Se pune la vot luarea în consideraţie a projectulul şi să priineşee. Şedinţa se ridică la orele 4 7* anunţându-se cea viitore pentru Vineri.
—--------------------
BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI
ţ)iarul Naţiunea, publică scirea că ar fi circulând mal multe bilete de falşe de 20 şi 1,000 lei.
Adrainistsraţiunea băncel se grăbesce a declara că de la crearea acestei instituţiunl până astă-(ll nu s’a presintat, la casele sele din capitală şi judeţe, nici un singur bilet de bancă falş şi nici scie se fi fost veri unul în circulaţiune.
Scirea nu pote, prin urmare, să fi fost răspândită de cât de persone rău intenţionate pentru creditul public; căci, negreşit, acel cari ar avut în mână bilete îndoiose le-ar fi adus deja la bancă spre verificare.
(Comunicat)
--------—e»— .....................—
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAFIiULUl (Agenţia Ilavas)
Viena, 28 Maiu. — Camera seniorilor, terminând lucrările sâle, a ales pe membrii Delegaţiuuel; preşedintele Consiliului a declarat apoi, prin ordinul împăratului, sesiunea Reichstagului închisă.
Berlin, 28 Maiu. — Principele Wilhelm s’a întors din Rusia; a fost primit îndată de împăratul.
Guvernul a supus aţii Consiliului federal un proiect de lege tinzând a mări drepturile de importaţie asupra diferitelor^ producte industriale, asupra vinurilor gazose şi celor-l’alte vinuri în sticlă, asupra rachiului, arackului şi romului.
Niş, 28 Maiu — Scupcisa a votat aijl noua lege asupra presei, legea asupra aso-ciaţiuniîor şi întrunirelor, legea asupra gean-darmerie! precum şi mal multe convenţiunl. Ministrul financelor a presentat un proiect asupra preciulul doben^el argintului şi un proiecta tindândiî la stabilirea imposituluî direct.
Paris, 28 Maiil.—D-nul de Haussonviile, senator, a murit.
Viena, 28 Maiu. — Procesul contra lucrătorilor Ondra şi Sehafthauser, acusaţî de complicitate în asasinatul funcţionarului poliţiei Lhubek s’a terminat prin achitarea Iul Ondra şi condamnarea îu! Schaffhauser la doul ani muncă silnică pentru că a înlesnit asasinatul.
Londra, 29 Maiu.—Depeşî din isvor englez represintă pe arabil din Sudan ca de-silus>‘onaţI, împărţiţi şi incapabili d’a merge înainte.
O depeşe din Dongola, confirmând noutatea unei victorii repurtată de guvernul acestei cetăţi asupra insurgenţilor, anuDţă Că un nou Mahdi a apărut în provincia de la Darfur; ar fi bătut deja pe partisaniî lui Mahdi de la El-Obeid şi ar fi declarat că acâsta nu e de cât un impostor.
Paris, 29 Maiu. — Guvernul a decis că va avea loc la Paris în 1889, o exposiţie universală internaţională.
D-nul deputat Delafosse a informat pe preşedintele Consiliului de intenţiunea sea d’al interpela asupra afacerilor din Egipt; d-nul Jules Ferry a răspuns că starea ne-gocieriloru încă pendintă ’lu opresce d’a răspunde.
Londra, 29 Maiu. — Pall-Mall Gazette e informată că Poarta a primit propunerea Engîiterel d’a trimite 15000 soldaţi turci în Sudan.
Viena, 29 Maiu.—Principele Bulgariei, care să întorcea din Germania, a făcut a<Jî o vizită Comtelul Kalnoky, care îl a înapo-iat’o îndetă.
Baden-Baden, 29 Maiu. — Imperătâsa Rusiei, Regina Danemarcheî, Princesa de Galles şi Marele Ducese Ecaterina şi Elena ale Rusiei aft venit Ia Baden-Baden spre a face o vizită împărătesei Germaniei.
Berlin, 29 Maiu. —împăiatul Wilhelm a făcut aţii marea revistă de primă-vâră. Majestatea Sea, călare, era înconjurată de toţi Principii Regali; Princesele Regale aii asistat asemenea la revistă.
„NAŢIONALA"
Societate g’ener. de asig’ur. in Bucuresei
Aducem la cunoscinţă onor. public că Re presentanţa nostră generală, s’a instalat jîn str. Smârdan (Germană) No. 18, casele d-lu-Dr. Pastia.	Direcţia generală.
www.dacoromanica.ro
4
TELEGRAPHUL
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMBU
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe diua de 18 Maiu 1884.
5	°/« Rentî amortisabilă .	.	.
6	•/. Renta români perpetuii.
6°/0 Obl. de stat.............
6*/o » GHile fer. rom. regale. 5°/o	»	Municipale ....
10	»	Castl pensiunilor!! 300 1
5°/o Scrisuri funciare rurale .
7	“/o	»	»
5°/o	»	»	Urbane	,
*	*	*
7%	»	»	»	.
Irapr. cu prime Bucurescl 201. Buc Acţ. Băncel Naţionale a Rom. 500 1 » Soc. Credit. Mob. Rom. 2501 »	» Rom. de construc. 500 1
»	» deasig. Dacia-Rom. 8001
»	»	» Naţională 2001.
DIVERSE
Aur contra Argint. . . .
>	» Bilete de Bancă.
Florin Wal. Austr. . .	.
Mărci Germane..............
Bancnote francei»
Cnrap.	Vând
94’/»	95’/.
93 ’/b	947.
98	987»
103	104
84 y,	85’/=
229	234
93’/s	94
105	1057»
90'/e	91
99s/.	1007»
103'/.	104
317=	33 7=
1415	1430
203	206
282	284
332	336
230	233
3 40	3 60
3 40	3 60
2 08	2 09 7»
123	1 25
99’h	100*/.
TEATRU LUPESCU DIN FOCSIANI
Anunciu
Sub-semnatul antreprenor Hrista-che Ioan, fac cunoscut că închiriez numitul local Q, conţinând : o scenă maşinată cu mai multe rîndurî de decoruri, 3 avan-scene (loji duble), 29 loji, o galerie spaţidsă în al treilea etaj, 150 Stale I şi al II-lea îlQ închiriez, fie cu luna, fie o stagiune de iarnă, sâti vâră şi tot sub acoperământul teatrului închiriez şi camere pentru artişti şi particulari, precum şi un restaurant condus de subsemnatul cu mâncări şi băuturi de bun gust şi preciurile în total, cele mai moderate.
Cu stimă, Antreprenor ni.
Numai neutru 5 franci
TOT CE SE POATE AVEA
de o buna cualitate la
MAGASiN de BLANC
BUCUKESCI
23- Calea Victoriei, lângă niagasiualGebaner
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pcntrn
Pentru
Pentru
CAMPINA
La Cârnăţăria f ‘PLf
Emma Hipper din Rnsciuk se caută două ajutore (călfl) care pricepe meşteşugul pe deplin, se pote angaja numai de cât.
BAI MINERALE SULFUROASE NATURALE
Limfatism, scrofule, bole de pele. sifilis, reumatim, paralisii vechi, bd!e nervose, înfiaturi interne, bole de femei. Forte folositore copiilor.
Stagiunea 1 Iunie, 15 Septenibre- Distractiuni,restaurant,musica
Pentru informaţii la Dr. N. Garoflid in Ploescl. Dr. M. T. Georgescu in Câmpina.
Preciurile cele» mul moderate
&
Q3
P=3
CLD
e

HOTEL
BULGARIA
PM
t=î
Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totulă din noii. Asemenea posedă şi unii mare Restaurant cu totft felnlu de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Yisitatori! pot găsi un Grajdift pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu PrecinrI forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorî să fie pe deplin mulţămiţî, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine._________
24 batiste colorate bune.
12 batiste de olandă.
12 şervete albe sâu colorate pentru ccaiu.
6 şervete de masă de aţă curată.
1 masă albă său colorată pentru 6 persdno.
6 prosdpe de aţă.
1 cămaşă de damă brodată de olandă.
1	cămaşă de bărbat cu piept
de olandă.
2	perechi do ismene croisă
englizeac.
1 camisol şi 1 pereche pantaloni de dame brodate. 12 gulore pe alese qoadrnple 6 perechi de manşetto.
6 perrchl de ciorapi englezeşti.
1 corset cubalenă veri'abilă 1 cearceaf fără cusătură.
6 batiste de olandă fină,
6 batiste brodate de colori şi cu monograme.
10 coţi de madepolon veritabil şi forte solidă, coţi de pânză de Rum-burg veritabilă, cravate colorate pentru vară de creton fian-
Afară de acesta se maî gă-sesce la Magasimil de Blanc, Bucurescl, Calea Victoriei No. 23 lângă Magasinul d-lul Gebauer, un Mare asortiment de pânze, Feţe de mese, Şervete, Batistă, Rufe de prima qualitate pentru dame şi bărbaţi şi Chalurî lungi. Tdte acestea cu un preciti ne mal audit de eftin.
Pentrn
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentrn
Pentru
5 franci 5 franci
5	frânei
6	franci
5 frânei
5 franci 5 franci
5 franci
5 franci
5 franci
5 franci
5	franci
6	franci
5 fraucî 5 franci 5 franci 5 franci
>>
A
Proprietar, fSI.IVOIXJ rV.A,ISK.
Objecte fotografici
De vânzare o cameră mare elastică cu tripiedul el şi unft objectivu nou Steinheil (pentru fotografii. Asemenea o cameră mică cu objectivul şi tripiedul ei. Adresa: Ion Niculescu, fotografu In curtea Pretecturel capitalei._____________10 — 1.
"FI*fi,	i'î Q pf» Casele din strada
X/tr V VIJAţrtL t? Fântânei No. 21.
bis). A se adresa la d. căpitan Iacovache Teodor, Calea Plevnel, plaiul sting al Dîmboviţei No. 4.
Scrobealil albii de orei tS;
sistem engles, de calitate superioră tutulor celor-l’alte, este aceea a Fraţilor Vermae-len diu Lierre (Belgia).
A se adresa pentru comande la H. Wartha, representantele fabrice! pentru Româuia.
OHnţlin fllQllPPClQ având diplome pentiu lim-lUllilU llulluUDll bele franceeă şi germană, cunoscând şi limba română, bună pianistă, doresce a intra ca institntdre intr’o familie s’au ca damă de companie. A se adresa, Strada Dorobanţilor, No. 71, de la orele 11 dimineţa până la 3 p. m._______________________
!!! In patru <}ile !!!
M VA MAI FI BĂTĂTURI
întrebuinţând FYLOSFOBO R0S1
Lei 1.50 flaconul mare.
îndestulător pentru 3 persâne
i Un flacon de Thilos-VGl	Li fobi Rossi a fost des-
tul de a’mY stârpi bătăturile mele de cari sufereâm de multă vteme fără a mă putea tămădui pentru care vă mulţumesc din suflet.
Caracal, 1884.	S«che Şoiculescu.
Se vinde numai la farmacia Chr. Alexandrin, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", Bucurescl.
Cererile din provincii se fac la adminis-traţia (jianului Necesarul Bucurescl._
Geamuri si Fer mercianţilor en
gros cu preciurî avantagiose. A se adresa pentru comande la d. G. Wartlia, Bucurescl, represintantele societăţel anunime comerciale helge din Charleror pentru totă România.
Parfumerie si Sapunerie
Calea, "Victoi-iei, vis-a-vis de Palatul Regal.
Recomandă Marele seu deposit de
Pariaraerie, oljete te Im, sticlărie si Maţi Se Paris
PRECIURILE MODERATE
RECOMPENSA NAŢIONALA de 16,600 fr.
/Medallie de auru, etc.
- VU'IUO
Qutna laroche este un Elixir vtnos oonţinend principie le celor 3 specii de quinquina
De ua amaraciune plăcută el este cu mult superior vinurilor seu siropurilor de quinquina şi lucrează ca uperilif, tonic, sau febrifug, in contra affectiunilor stomachului, a slăbiciunilor, a anemiei şi a frigurilor învechite, etc.
1	Paris, 22 rue Drouot, şi lapharrnacisti. la Bucureşti
la Ovessa, Rissdorfer, Eitel, Zurner, Bruss, etc.
ATELIER MECANIC
|59, Str/lsvorui:	?. KEILHAUER Str. Isvorul, 59.
Pompe de tote sistemele. Pompe nnol de transvasat vinurile. fFontânl d’appllque şi Borne fontani. Canale (Robinete) de lot | felul. Tnhurî de fier, tuciă şi plumbu de t6te dimensiunile. Tuburi ornate pentru clădiri.
Taluri speciale peaira latrine si scarpri ca accesoriile
I Sghiaburl de trotuar şi Llghianurî de coborlre inodor, etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTATĂ
Vase, Socluri, avusurl, bănci de grădină, grile pentrn îngrădit
Furnituri şi Instalaţiuni complete de băi
si CONDUCTE DE APA
In acest atelier, se găsesce gi Scule pentru zidari şi pietrari
Op ,
ST
■w.cs3WKattSi 3
w»,.*# TIPOGRAFIA MODERNA
Ai4, Strudn Academiei, 34
1 Lv, .rsţ
m$wm
___________
Cea mal bună hârtie de ţigări, constatată prin analise chimice ce s’aft făcut de către iaboratoriile statului in Bucuressi, Paris, Viena, Odesa, Char-cov etc. ca cea mai igienică de cât tote cele-l’alte care esistă până adi.
£e vinde la tote tutungtriile. Depositul central la Iaşi.
Stabilimentul tipogr. efectuezi Imprimate pentru autorităţi, U-vrage seolastice şi sciinţifice, t)iare quotidiane şi hebdomadare in tdte limbeie inodore — Diverse bilete pentru Baptism, Nuntă, Căiţi de visită. şi decese, afişe şi bilete de teatru, precum şi orl-ce alte lucrări atinggtoare de acăstă artă, in diferite mărimi şi colori, etc.
oaD
i
rxzs
s-.
| Asemenea se însărcintsă şi cu ■ Broşare de cărţi, Cartonate şi elegant poleite. Registre de compta-bilitate de diferite mărimi şi cua-lităţî, Obiecte de inginerie, bironrl şi cancelarii. Diferitecartonage,etc. Deposit complect de diverse imprimate necesarii percepţiilor, judecătoriilor de pace, armatei, pentrn moşii, păduri, mori, etc. etc.
Pentru mal multă înlesnire
I
autorităţile administrative şi comunale pot face cererile pen- j“ tra materialul necesar prin scrisori francate înaintând costul j_
r
r
^1
Aceste medicasnente se vinde la farmacia I A. Cmra, str. Lipscani. (Palatul Dada) la farm. Cîir. Alexandrin, Calea Victoriei, >To 77; şi d. Marin Ionescu, eoafer str. Academiei, (sub Hotel Union) J
în Braila la farmacia d-luî Fabin-: Cererile din provincii se vor face la administraţia (Jiaruial TREBUINCIOSUL, Bucurescl.	q
0 mie iei-
daraesoe celui ce va arăta că
esistă tincturî superiore celor inventate de O. Ciani. Apă englesă fină pentru a vâpsi instantaneu în negru sau castaniii barba, p6rul, a’l face să crdscă şi a’i împedica căderea. Preţul lei 7. Apă pentrn "a da părului o eoldre blondă aurie şi castanie. Preţul lei 5.
Vinnaigre Hygidiiiqne
-----------S2	1 balsaraic-
spirtos şi tonic; de un parfum forte plăcut, favorabil igienei şi consacrat grijelor de toaletă, menţine corpul într’o stare înfloritore de sănătate. Previne şi risipeşte bubele, roşiaţa, petele, încreţiturile şi orl-ce alteraţie a pelel, pe care o intinoreşte şi o îndulceşte dândni o aparenţă albă catifelată. Flaconul lei 1. 30.—Oţet higienic pentru toaletă şi bae cu parfum de micşunele FI. mare lei 2. —Oţet cu parfum buchet Cordna Italiei FI. lei 1.75-Oţet de lapte de migdale FI. lei 1-50.__________________________________
Velntiiia Freeeeri
------—-------------------bine preparată, e
lipsită cu totul de orl-ce substanţă vătămâtbre peliţei şi e bună pentru tdte domnele care doresc să’şî păstreze sănătatea şi frumuseţea lor. Astă pulbere e invisibilă şi de o fineţe fără egală, aste parfumată cu un miros special şi delicat, şi asigură peliţei o frumuseţe constantă şi o frăgezime ce nu se poate altera. Cutia lei 1. 40.
Nou neîntrecut parfum pentru batiste şi pentru cure, igienice a toaletei. Acdstă apă este destilată dintre toate florile cele maî miro-sitdre şi aromatic din Genua de către d. Stefano Freeeeri distilator şi parfumator premiat cu 17 medalie şi diplome de ondro la exposiţiunile naţionale* şi internaţionale. Ea înlocuesce cu mal multe avantage apa de colonia, mirosul său e mal delicat, suav şi durător. şi prin calităţile sale balsamice este una din cele mal bune corn-posiţiunl pentru a menţine tinereţea şi albeţa pelel, făcându-o mdle şi înfloritore, curâţind-o de orl-ce imperfecţiuni.—Preţul lei 2, flacon mare
Apa-coroaneil taliei
Deiiilator inuoaiadăv»™ sss
1 — --------*7--------nevătâmătore,
are constatată proprietatea de a ridica în câteva minute toţi acel perl ce se cred netruiuia-cwşl. Flaconul mar* lai 8. M
fjn ■Prlnfiin inventată de Pietre Bor-[<jvH N I n tolotti din Bologna. pre-
-----------—— miată cu 38 medalii ale es-
posiţiuneî naţionale şi internaţionale. Acdstă apă tntr’adev&r miraculdsâ e compusă numai din substanţe vegetale, cele mal tonice, aromatice şi salutifere pe care le posedă Botanica, Nici o apă pdnd acum cunoscută nu este superioră a-pel de felsina şi probă de aedsta sunt acele 38 de medalii cu care a fost premiat inventatorul ei. Dond, trei picături din acdstă apă într’o ba tistă şi’I dă unul din cele mal plăcuţe mirosuri. Opt sau dece picături în o jumdtate pahar de apă curată şi spălându-ne de doud sdu trei ori pe (ji conservă, reînfloresce şi întăresce esenţial cărnurile şi curăţă pielea, face sd dispară bubele accidentale şi orî-ce pete precum şi încreţiturile feţei. Pentru băl, o sticluţă din* acdstă apă întăresce corpul, face s& dispară ardorea şi ariditatea pielei, mâncărimea, distruge orl-ce u-rîtă odore a transpirăreî şi procură o stare de bine neesplicabilă. Câte-va picături turnate pe fer roşu respândescu unu parfum din cele maî plăcute curâţind aerul stricat al odăilor. O lin guriţă ordinară în un pahar de apă depărteză de ordinar briciul când îşî rade cine-va barba, Mirosind’o des depărtdglâ febrele intermitente, aşa de dese prin locurile băltose sdu nesănâtdse. şi este un preservativ escelent contra bălelor molipsităre şi epidemice. Are puterea balsamică d’a cicatriza înţepăturile insectelor sşi a face să piară vânătăile şi unfiăourile şi de a linişti la moment durerea produsă de s’gârieturele ’şi arsurile pelel, când e spălată cu apă de aedsta si se acopere cu bumbac legând rana lei 1, 50 flaconul mare
f|q P nR ORO Pentri1 Toaleta si lai. Pre-ifi linSill V fi paratădeS.Friceri,parfu-u u mer al M. S. Regele Italiei
Premiat cu 15 medalii. Ea pe lângă că are cel mal graţios şi cel mal suav parfum pentru batista. întrebuinţată în ţjilnice spălări, risipeşte iritările şi întăresce vederea, face să dispară petele de pe faţă întăreşte cărnurile. Luată pentru gură risipeşte misrosul urât, curăţă dinţii şiî.itărşte gingiile, şi pentru Băl, o sticluţă întăreşte corpul, face să dispară ardorea şi ariditatea pelel, mâncărimea, distruge ori ce urâtă odore a transpi. r.-.„ţ v Drocură o stare de bine neexprimabilâ Flaconu1 mic leî i,50. dublu 2.50.
rectificată şi parfumată cu boucquet de trandafir spre a vindeca scoroji-rile pelel şi a o apăra dc orl-ce bălă de pele; pâstrăflă fragedă carnea dâfldul fineţe si transnarontă Flaconul lei 1.20.
T - 'SI.,,;», Restaurator american, La ti. ivi iliS al părului elegant spre colorarea părului şi barbei, a chimistului doctor I. B.,Wiliam Wood 3219 Th. Street New-York. Albirea sau dscolorarea părului nu e produsă numai de efectul timpului dar e şi de cele mal mult.e ori adusă de o emoţiune violentă, de o mare durere, de boâle speciale şi de atâtea alte căuşe neprevăzute, co Florine- pe care elegantele dame americane şi engleze o între-buinţeZâ de câţl-va ani şi care este tinctu-ra de toaletă cea mat întrebuinţată, se redă perilor cărunţi sau albi colărea lor primitivă din tinereţe, dă putere şi vigăre rădăcineî ca să-î facă să renască şi să le împedice căderea. Ea e absolut nevătămă-tăre, conseivă pelea într’o stare bună de frăgezime şi o preservă de pete. întrebuinţarea Florinei nu cere să se spele mai înteiu părul, avănd ea însăşi proprietatea de a desgrăşa şi a curaţi complectă capul. Lucrăţlâ gradat, şi după 7 sau 8 $ilo de întrebuihtare se obţine un succes sigur şi strălucitor. A se observa marca fabrice! având steaua Statelor Unite. Butelia (pentru 6 luni) într’o elegantă cutie lei 6.
AIR pia	si de iasomie. Astăspe-
AniJ Ut ti iii cialitate absolut nevă-tămătăre şi parfumată cu jasomie, are proprietatea de .a albi la moment pelea, fâ-cănd să dispară încreţiturile, rojii şi petele de roşiaţă. Sticla leî 2.
Praf de dinţi igienic Cuemaî
nesie şi chinină. Acest praf de dinţi nu numai că preservă dinţii, dar ’l face albi, întărind în acelaşi timp gingiile şi cură-ţind suflarea. Impedică ca să se formeze aci piatra, şi daca s’a format deja o face să pără. Calităţile antidistrugătăre ale acestui prafu suntu în stare să întârzie căderea dinţilor, şi se neutralize mirosul neplăcut al gureî; apoi mal dă gurol o frăgezime particulară, şi fără a strica smalţul, face dinţii albi ca fildeşul. Preţul unei cutii lei 1, 50
Praf flanfifiM’rp dî Coralin- PrePa-
■ 4 Ui UtUL±A*itt raţie speciala care curăţă repede dinţii cel mal negligiaţl, şi le dă tătâ albăţă isvorului, precum şi impedică stricăciunea şi tăte bălele relă-Uv U dinţi. Cutia lei 1. 30.
ţi» <Ji
lire 1
pentru Sarzire. E un re-mediii experimentata, de efecte extra-ordmare, de profesori specialişti, pentru tăte bălele care aduc slăbirea seu lipsa totală a aurului, precum pentru a vindeca acel sgmot atât de supărător în canalul auditor intern de care bolnavii rămân aşa de xcitaţî şi desgustaţl. Flaconul leî 3. 'y
Kwlnd Onr.inilnTS Remediu fărte sigurii ş. Ji LUu ulilibliUi Puternic, care nu conţinu
nici arsenieu nici phos phor. Pachetul nu costă mal mult de cât 70 bani
^Planai Îllnpnî ?.el ®ai gentil si cel mai ef-jOiFilldl Jlfllui cadou ce se păte face la o
-------------------dama este -. O cutie elegantă
satinată în cromolitografiă cu garnituri în pasmanterie; copringlend 2 butelii de parfum, 1 butelie de glicerkiă parfumată, o cutie de pudră de orez parfumată pentru a albi pelea şi o cutie cu prafuri de dinţi. Preciul leî 6.
O altă frumăsă cutie care conţine o sticlă de parfum o cutie de pudră de orez parfumată, un cosmetic şi un mic săpun, Lei 3.50.
de fraţii RIZ SI Ineuragiaţl de e-1 ficacitatea produselor năstre. şi în urma sfaturilor necontenite ale unora dintre clienţii noşţri, amu preparată REGENERATORUL PERULUI, pe care avem 0-nărea să-’l presintăm ca pe colu mal bună din câte se vănd. Acăstă preparaţie, fără să fio o tinctură, redă culărea primitivă părului lucrând de-a dreptul şi treptat asupra bulbilor, întărind rădăcina părului, făcendul măle şi oprindu’I căderea; D redă tăte puterile organice perdute din causa vre-unel băle a vărstol etc; nu pătăzft ru-făria. Din causa acestor calităţi, se recomandă continuarea întrebuinţărel sele deja primită şi preferită în Italia şi străinătate, recunoscăndu-se ca cel mal bun REGENERATOR şi ca celă mal eftin. Leî 6 flaconul.
JL
sr a
TliriPfta
L.
Tinctură acestei plante, aduse Ce d. Luigi Ubicini din Bra-
----silia încă din 1872 odată cu
Tayuya, este fărte eficace pentru a combate nevralgiile, durerile de la articulaţii, precumu şi durerile de ose cari nu au putut fi vindecate prin orl-ce altă tratare, adică cu săruri de chinină, morfină etc., şi chiar cu băl de oleuri, cu duşuri său cu alte mijlăce pe cari medicina si empirismul le procură, aşa că este înumărată între cele mal puternice leacuri antireumatice eanoacat© peU icuma. Lei 6 flaconul.
InX ,<fA	Tot ceemal mirositorii»
ilfrSl i!l- 1 Iii Hi produsul destilâreîfloriloi
-	----------—-------e coprins în Apa de Turin,
E greu de a se găsi o delicateţă de parfum supe-riără Apei de Turin, caro are propietăţl igienice recomandate. Diluată în apă devine lăptăsă, şi cu asta, spălându-se cine va de câte-va ori pe ) 1, are proprietatea dea face să dispară orl-ce pată de pe faţă, încreţiturile dispar şi pelea rămâne rnăle ca catifeaua Dacă se spală gura, purifică suflarea, întăreşte gingiile şi ia orice miros neplăcut al gureî. Câte-va picături turnate pe fer roşu răspândesc un parfum plăcut care curăţă aerul stricat din odăi. Depărtădă roşăţa ce causăcjă de ordinar briciul când îşî rade cine va barba. Proprietăţile igienice indicate şi cari nu se găsesc aşa uşor în alte ape de toaletă Iau procurat favărea lumeţ elegante. Modul întrebuinţare! a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fiece butelie. Leî 1, 50.
Crema Reg. MwgaritaASS’K:
bil eunturos şi solubil, dă frăgedimo şi frumuseţe pelel, previne şi.distruge încreţiturile pelel, precum şi menţine frumuseţea până la o etate înaintată. Face să dispară asemenea încetul cu încetul semnele de vărsat. Lei 3.50
A
,,,, Hv epAipremiată cu mal multe |ldy i'ivt'UCil medalii la exposiţiunî naţionale şi internaţionale
are proprietatea, probată pin mii şi mii de certificate, d’a face să încetele imediat căderea părului, de a’l face să crâscă, dând putere râdâ-cineî şi făcând să dispară rnătrăţn. Are iconte-stabila proprietate d’a mănţine colărea primitivă a părului. Apa freeeeri este în fine cel mal bun cosmetic, ce se oferă publicului pentru nutrirea pârului, pe care îl face flexibil şi lucitor Flaco-lel 2, 50.
Estractnl de odoare variată asorti-1
-------------—---------------ment; buchet
de trandafir, buchet sărut furat, buchet de vanilie, buchet deierbene, buchet oriental, buchet Bosfor, buchet al Reginei, buchet de amor, Ess-buchet, buchet Garafano, buchet Gelsonimo, buchet de dame, fân verde, Paciuli, Moscu şi buchet Jockey-Club. Sticla mica de lei 1.20, mare şi de lux, lei 2.
inii I?n fi A î* A 4e portocale Întreita superi-Apq liv llvi B fhâUn sticle forte elegante
A se
...   ■—. ,	,	1	—— i . ■■■!.■	......—te—    --------------- ,	________ r	*4 W LL*VDiA44A,
păzi ie coutrfaceri: aceste ugecialiUli neutra ca se in aiirmte Ireiiae ca a Hirte IMriil zlaralm „Mia Eiaîrtliâiia". a se ierela^igaiilajLca se st parte IMril aceslai ziâri
L

Tipugraâa Modernă, Gregorie Laia Strada Academifţ No. 34.
www.dacoromamca.ro
	
No. 3600.
DUMINICĂ, 20 MAIU 1884.
SUPLIMENT LA DIARUL „TELEGRAPHUL
(6
ÎNTRUNIREA PUBLICA DE LA 17 MAIU 1884. SALA ATENEULUI
Acâstă întrunire a fost convocată de partida Naţionald-liberald, a doua <|i după alegerea comitetului central al acestei partide, spre a da un respuns la uneltirile celor ce s’au coalisat sub titlul de liberali- conservatori.
Articole incendiare prin c^iare, întruniri urmate de manifestaţ-iuni pe strade la miedul nopţii, ameninţări, ademeniri pe cari buna-cuviinţă constituţională ne o-presce de a ie semnala, nimic nu fasese cruţat de adversarii partidei Naţionale-liberale, spre a produce o ilusiune de mişcare poporarâ şi spre a face se se crâdă că opiniunea publică şi poporaţiunea capitalei a încetat de a sprijini acâstă partidă şi guvernul săfi.
întrunirea publică de la 17 curent a avut de scop a da o desminţire acestor uneltiri şi scopul a fost ajuns cu prisos. Nicl-o-dată nu s’a vetjut în BucurescI o adunare mal numerosă şi mal iinpunâtore, prin cetăţenii de frunte de cari era compusă, protestând cu o mal deplină unanimitate în contra uneltirilor şi tendinţelor reacţiunil grupată sub titlul de liberali-conservatori.
De şi întrunirea era anunţată pentru două ore după amia<|î, încă de la 1 ^ ore piaţa Atheneulul era acoperită de publicul venit spre a asista la întrunire. Membrii maiorităţil Camerei şi aî Senatului, membrii influinţî al partidei Naţională-liberală din mal multe părţi ale ţării, veniseră şi el la întrunire, ceea-ce ’I da caracterul de întrunire publică a întregeî partide, iar nu numai acela de întrunire a oraşului BucurescI.
De aceea şi luară cuvântul, nu numai cetăţeni al Bucuresciuluî, dâr şi duo! re-presintanţî al partidei liberale din alt6 părţi ale ţârei.
Deschi(^endu-se Sala, o mare parte din public râmase afară, neavend loc în întru. Parte din cel rămaşi afară se împrâştiarâ prin grădina Cişmegiu, ier parte râmase acolo, asceptând resoluţiunile ce se vor lua, de şi nu puteai! să audă cuvintele ce se rosteau în întru.
La două ore comitetul partidei intrând în sală, d. Dimitrie Ghika, preşedintele său, fu aclamat cu entusiasm şi proclamat de preşedinte al întrunirii. D-sa luă atunci cuvântul şi rosti discursul următor :
DISCURSUL D-lni DIMITRIE UR. GHIKA
Mal ântâifi de tote, domnii mei dato-resc a vă mulţumi de onorea ce mi-aţî făcut a mă alege şi pentru împrejurarea de faciă preşedintele acestei întruniri, (a-plause). Vă mulţumesc cu atât mal mult pentru acestăonore, cu cât am vedut împăr-ţindu-se prin [capitală nisce [pamflete prin care între altele se numea acestă întrunire, întrunire de adunătură, eî bine, să vie în mijlocul nostru aceşti domni se vodă fisionomia acestei adunări, să vâ(|ă pe aceşti comercianţi, aceşti omeni de muncă, se va<Jă decă sunt adunaţi de cine-va, şi decă nu au venit din propria lor dorinţă, din propria lor impulsiune, ca nisce buni români care 'şl cunosc drepturile şi datoriele lor, cari au consciinţă de faptele lor, (aplause). Adunaţi aceşti omeni! Regret că nu sunt aci câţi-va a-genţî aî domnielor-lor să vâ<|ă înfăţişarea acestei Adunări,...
Voci. Sunt mulţi.
I). D. GMka. D-lor, m’afi întrebat unii, ce caut în mijlocul d-vostră ? Cam târziu îmi pun domniele lor acestă întrebare. Trebuiai! se ml-o facă la 1848 când armata Turcă împinsă de o altă putere, arestă în BucurescI partidul liberal, şi când eu am venit se cer însumi, ca să împărtăşesc sorta celor arestaţi, (aplause).
Trebuiau se vie la 1859, atunci când căimăcămia de trei voia se Tnăbuşescă voinţa naţiune!, voia se impună o Domnie, care nu era în voinţa ţereî, care era antipatică ţârei; şi atunci Dimitrie Ghica a spart porţile Mitropoliei, a deschis calea naţiune!, ca se vină se o-pineze (aplause).
La 1866 d-lor, am luat asemenea o parte activă la evenimentele petrecute; dâr se lăsăm aceste evenimente, flind-că sunt cam recente, şi nu am venit în mijlocul d-v. ca se pasionez pe nimeni.
Domnilor, ori de câte ori am vddut că ţera mea era într’o nevoe ore-care, m’am cre<Jut dator săT dau slabul meu concurs, fără să mă ocup cine mă chiamă, căci propria <|is nu aparţifi nici unul partid, partidul meu este ţera mea. (A-plause.)
Asemenea am venit şi împrejurările
de faţă, domnilor, în mijlocul d-v. după cum am venit acum şâpte ani în mijlocul partidului care astă-^I guvernă ţâra. Nu am venit ca paraponisit. Cu stăruinţă am fost rugat de tdte partidele opuse compuse de conservatori, juna drâptă, centru ca să primesc a fi preşedintele lor fi.
Aşi fi primit dacă ia-şl fi vă<|ut că urmeză pe o cale sănătosă, dar când am vc<^ut că d-lor nu se preocupă de cât de interesul dumnelor şi de a reveni la putere, fără a se preocupa să nu lovâscă în interesele ţârei, i-am părăsit, c^icân-du-le că nu voifi se arqlă mdra numai se arcjă şi şoreciî; le-am ^is nu voifi se arc|ă ţâra mea. (Aplause prelungite).
Dâca mă preocupam numai de per-sona mea, dâca eram vanitos, m’aşl fi simţit măgulit să fifi preşedintele unul partid. Am preferit să mă raliez la un partid, de şi posiţiunea mea este ingrată, căci snnt unii pote, chiar din partidul ultra liberal, cari nu mă prea iubesc şi pâte cari m’afi combătut în alegeri, m’am preocupat însă câ se termin cariera mea politică, fâcându’mî până în fine datoria pentru ţâră.
Dâr, d-lor, să sfârşesc cu mica mea personă; nu aţi părăsit interesele d-v. şi nu v’aţl întrunit aci spre a audi biografia mea ; vifi la cestiune :
Am ve<|ut astă-<|î chiar lipete pe păreţi! capitalei o caricatură represintând un desemn cu inscripţiune: „ 10 Mal 1866, lOMaifi 1884“. EI bine, ni s’a aruncat mănuşa, o ridicăm.
La 10 Mal 1866 România era tratată ca o mică provincie dependinţă de Turcia ; înainte de 10 Mal 1866 o bandă numai de patru sute Polonezi a putut străbate ţâra fără ca armata nostră de atunci se’I potă resista. La 1866 mandatele statului se scomptafi în piaţă ca mandatele faliţilor cu 20 şi 30 la sută scă^ământ.
Procentele ce statul plătea nu numai la 1866 der mal în urmă chiar se scie cât erafi. Am un borderofi de la minis-terulfi de finance în vremea regretatului preşedinte de consilii! Manolaki Costaki, care avea ca ministru de finance pe d. Costică Grădişteanu; eî bine ? statul plătea atunci 14 la sută procente.
Nu voifi se ve ostenesc făcendu-vâ o enumerare mal lungă de starea lucrurilor din acele timpuri.
Să venim la 1884.
România, astăzi, e o ţerâ respectată de Europa întrâgă prin confienţa ce ea a inspirat; e un Regat june der cu mare viitor. (Aplause).
Finanţele sâle suntu într’o stare în-floritore şi se pot judeca după procentele cari de la 14 la sută afi scăzut la 5 la sută şi cele mal mari la 6 la sută . . .
Voci. Şi la Bancă 4 la sută.
D D. Ghica. Armata României s’a în-decit la număr din ceea-ce era mal nainte. Arsenalele nostre nu mal sunt ac|i ca atunci, când comandanţii de companii se plângeai! că cu ocasiunea luptei cu Polonesil de la 65, glonţul eşia din puşcă şi cădea la 10 paşi; altele nu luai! foc de loc; astăzi avem 120,000 de pusei de cel mal bun sistem, şi de 10 ori a-tâtea tunuri cât aveam atunci, care de asemenea sunt din cele mal perfecţionate ; în fine avem o armată care a făcuţii şi va face tot-d’a-una onore ţărel. (Aplause).
Voci. Să trăiască armata!
D. D. Ghica. Armata ne costă, în a-dever, scump, dâr nu uitaţi un fapt istoric şi forte recent: China, acelu mare imperii! ce ’î dice imperiulfi Ceresc, cu sute de milione locuitori, se află învins de un pumn de oameni din armata fran-cesă, vedeţi dâr, că o ţâră care voesce să apere independenţa şi onârea sa, tre-bue să aibă o armată imposantă chiar cu preţul celor mal însemnate sacrificii.
Nu voesc să faefi o enumerare complectă. Voifi c|ice însă că, armata, finan-cele, şcâlele s’afi îmbunătăţit şi înmulţit cu mult din ceia-ce erafi; justiţia a â-juns la înălţimea misiune! sâle, aţi putut vedea multe hotărâri care vă dovedesc până la evidenţă, că tribunalele şi curţile, că acel judecători care sunt chemaţi se apere onorea, averea şi chiar viaţa nostră, îşi dafi sâmă de însemnătatea misiune! lor în societate. Nu era aşa cu 30 ani în urmă. (aplause.)
Mă fălesc dâr, domnii mei, că nu amfi esitatfi un moment să vifi în mijloculfi d-Ydstră, părăsind partidul opus, care de şi conţine în adevăr şi omeni de bine,
omeni care afi făcut serviciurl ţârei, 6-menl forte onorabili dâr care ’şl afi com-perdut busola, şi afi pierdut, cum <Jice Românul, sărita (aplaose), şi dovadă de acâsta este, [că în loc să se baseze pe meritele lor spre a’şl atrage în favorea lor opiniunea publică, nu se sfiesc a recurge la calomnie.
Nu voiam d-lor se ating acâstă parte a cestiune! pentru că ’mî este personală; der conţine şi acâsta un învăţământ.
In colonele (Jiaruluî d-lor cel mal principal, s’a <|is în două rânduri că Dimitrie Ghica fură supa bolnavilor.....
Voci. Sunt nisce calomniatori.
D. D. Ghica. Desfid să se găsescă cineva aşa de corupt la inimă, în cât sciind ce este bolnavul sărman să nu fie cu cea mal mare luare aminte pentru obolul ce ’I aparţine.
Apoi, d-lor, Dimitrie Ghica a fost destul de cu minte ca sâ’şî păstreze o avere de ajunsfi pentru bătrâneţele sale ; nu a cheltuit’o în echipage poleite şi în slugi galante şi cu mustăţile rase... (ilaritate, aplause) nu a cheltuit milione cu voiaje în streinătate, şi cu petreceri căutând să umple jurnalele cu dări de sâmă de balurile ce aii dat în streinătate cu banii ţârei.
Am avut esemplul părinţilor mei (a-plause) ani avut esemplul strămoşilorfi mei, cari şi-ah dat viaţa pentru apărarea teritoriului şi independenţei acestei ţări (aplause prelungite). Am avut esemplu pe tată-mefi bătrân, care n’a făcut lux în totă viaţa sa; am avut esemplu de la unchiu-mefi Alecu Vodă, care umbla cu uă manta ruptă (aplause). Ast-fel a fost acâstă adevărată viţă de domni! şi mă fălesc de cumpătarea nâmuluî meii. (aplause prelungite).
EI bine d-lor, un partid care alârgăla asemenea mijloce, de a ataca fără nici un temeifi şi de a calomnia, ce crecRmânt i se mal pote da şi ce credit mal pote el să aibă în ţâră ? (aplause).
D-lor, Sn ceea ce mă privesce pe mine, âncă odată o repet, voifi şei să merit iubirea pe care concetăţenii mei mi-afi a-rătat’o în mal multe împrejurări, şi mal cu sâmă acum trei ani, când se <|icea că am murit.
Un om care a fost cu unii piciorfi în gropă, nu va desminţi posiţiunea la care ’l pune încrederea d-v. (aplause prelungite).
Şi dâca sprijin cabinetul actual, este că am deplina convingere că el îşi face datoria către ţâră (aplause entusiastice).
Că se fac greşeli!.. Apoi greşelile sunt pentru omeni. In adevărfi, pote că sunt multe de dorit pentru buna administra-ţiune a ţereî. Dâr d lor, să fim drepţi.... Uitaţi-ve la Brătianu, aceşti! venerabilă bătrân, care alergă obosit de la Senat la Cameră şi de la Cameră la Senat... preocupat cu cestiunile cele mari, preocupat tot timpul cu cestiunele pendente în Corpurile legiuitore, preocupată cu atâtea mari şi importante cestiunl pe care le-a resolvat spre binele şi prosperitatea a-cesteî ţări (aplause).
Pote el se facă tot şi să nu se stre-core nici o greşală? Der cănd îî lăsăm noi timpul ca să se potă ocupa şi cu de-taliurile, cu amănunţimile cari sunt şi ele în adevăr trebuinciose ? Ar trebui ca noi toţi să’î spunem: nu vă mal preocupaţi aşa de mult de oposiţiune, căci noi suntem aci şi veghîăm; ocupaţi-ve de a-facerile ţereî; staţi la loeulfi d-vâstră, domnule Brătiene, unde aveţi sprijinulfi nostru, ca se vă ajutăm se lucraţi pentru binele şi fericirea ţârei.
(Aplause prelungite .. Bravo 1 bravo ! Să trăiască Dimitrie Ghika ! se trăiască Brătianu!).
D. Radu Stanian. Onorată Adunare, pe acasă pe la mine mărturisesc că mă sim-ţiam mal vorbitor; aveam şi vocea mal tare, aveam şi idei mal multe. Venind aci şi ascultând pe bărbaţi autorisaţî, pe omeni însemnaţi al ţării, pe patrioţii capabili, cari afi un capital mare politic la activul lor şi prin urmare un drept mal mare de a vorbi, vă mărturisesc că am perdut şi vocea şi cursul ideilor.
D-lor, ca să putem a ne da bine sâmă de situaţiunea nostră, şi ca să putem sci bine în ce parte trebue să punem munca nostră, adică în serviciul causel ce apără partidul liberal-naţional safi în serviciul causel partidului liberal-conservator, trebue întru cât-va să ne amintim faptele şi ale unora şi ale altora din timpul când afi fost în oposiţiune şi când sunt la guvern, atunci vom fi judecători drepţi şi vom sci în care parte să punem lupta
nostră ca câtăţenl liberi şi Români independenţi.
D-jor, sunt născut la anul 1840, şi părinţii mei s’afi silit să îngrijâscă a mă da, la vârsta obicinuită de şâse, şâpte ani, la o scolă, unde să încep a învăţa carte; dar vă mărturisesc că în oraşul mefi natal, Ploesciî, unde afi fost născuţi şi părinţii mei din părinţi români DeaoşI, din mamă în mamă şi din tată în tată, nu se găsea o scolă românâscă. Acesta era situaţiunea învăţământului românesc pe care am găsit’o efi când am deschis ochii în cetatea Ploesciî, oraş în apropiere de capitala ţărel. Să vedem care este situaţiunea de astă-dî pentru oraşul mefi în acâstă privinţă, şi apoi uşor vom putea face comparaţiunea pentru tote cele-l-alte oraşe din ţâră şi pentru capitală.
Trebue să recunoscem că astă-dî sunt numerose scoli în Ploescl şi în tote oraşele ţărel, în care se învaţă, nu numai românesce, dar chiar şi limbi străine ca să servâscă tinerime! nostre pentru trebuinţele comerciulul şi industriei, fie chiar şi numai pentru [plăcerea de a sci şi eî ceia ce scifi alţii din alte‘ţări. Daca pe când efi am fost dat la carte nu era nici o scolă românâscă şi când astă-^I vedem că sunt scole, nu numai prin oraşe, dar şi prin sate, mă întreb, în urma munceî cărui partid s’a schimbat acea tristă si-tuaţiune din oraşul mefi natal şi din totă ţara ? Daca mă refer la purtarea partidului liberal-conservator, nu văd într’en-sul, în tot timpul cât a stat la putere, de cât o bandă organisată care, în loc d’a înfiinţa scole şi a trimite pe copil la scolă, împedica pe cetăţeni de a’şî eser-cita drepturile date lor prin constituţiune d’a merge în timpul alegerilor Ia vot, umplând şalele alegerilor de bătăuşi cari maltratau pe cetăţenii liberi. Era, d-lor, în timpul ministeriuluî Catargifi o admi-nistraţiune în Ploescl pe care vă mărturisesc că n’aşl dori s’o văd în nici o parte din ţâră în totă viaţa mea (aplause). Era o groză, o spaimă între toţi cetăţenii şi comersanţiî din Ploescl, n’aveaî de cât să pul urechia ca să au<|î plângerile a-celora cari erafi persecutaţi sistematic de administraţiunea locală; ast-fel erau unii cari făceai! comercifi cu vite, cumpărat! şi vindeafi; eî bine, când unul din aceştia era persecutat de poliţie, se trezia cu două vite mal mult în grajd, pe care nu le cumpărase, şi când se făcea (|ioă venia agentul poliţiei, sub pretext că i se reclamase că s’a furat cutăruî două vite, le găsia în grajdiul comerciantului, îî încheia proces-verbal, T trimitea, nu la judecată, nu înaintea justiţiei, ci la poliţie, unde se <j|icea că se tunde, şi în adevăr că ’l tundeafi şi peptânafi cum le plăcea lor. Eî bine, vă<Jut’aţl d-vostre mijloc de speculă şi de persecuţiune mal ruşinos de cât acesta ce întrebuinţa administraţiunea din Ploescl din timpul lui Catargiu ? (Aplause).
Când cine-va avea nenorocirea de a se duce să se plângă în contra multelor fapte imorale şi abusurilor seandalose ale a-genţilor puterii, sciţi ce i se respundea de către chiar capul guvernului, de către chiar d. Lascar Catargiu? I se c|icea: „aies-tea sunt generalităţi, întorceţi-vă acasă şi vă vedeţi detrâbă." Bieţii nenorociţii aceia spuneţi că de acasă vin, că afi ve-dut cu ochii lor acele neruşinate abusurî, că eî ânşile afi fost victimele; der preşedintele ministrrulul le «Jicea din nou: „Duceţi-vă, măi, acasă, fiind că efi scifi maî bine de cât voi ce este acolo, amu sciinţe de la prefect.“
Ast-fel, n’a putut un singur cetăţenii să facă a fi ascultat în reclamarea unul drept nesocotit de către autorităţile locale, cari, în loc de a-şî face datoria, fă-câu sistemul, nu avâii altă grije şi altă ţintă de cât de a’şî umplea pungile (ilaritate, aplause).
EI bine d-lor, mă întreb efi : un guvern care nu cugetă de cât la fericirea poporului, uni! guvern care se gândesce la mijlocul cum să facă ca să se des voi te tote instituţiunile unei ţări, vă întrebă pe d-v., cetăţeni al capitalei, d-v. care sunteţi în curent cu politica, cari studiaţi pe fie-care după faptele sâle, vă întrebă care este capitalulu de legi fo-lositore pentru ţâră tăcute de acest partid care se întitulâzâ liberal conservator, fie pentru progresul agricultureî, fie pentru desvoltarea comerciulul, fie pentru ori ce altă ramură a activităţel sociale şi a aspiraţiunilor acestei naţiuni, de ale că-riî interese se arată atât de duioşl când
sunt in oposiţiune ? Efi am cercetat cu dinadinsul şi în mod serios să găsesefi ceva de felul acesta, dar vă mărturisesc că n’am vă(|ut de cât fanfaronade, per-secuţinl sistematice, asupriri necontenite în contra partidei liberale.
Dâr, d-lor, să ne întorcemfi la capitala ţărel, la d. cetăţeni aî capitalei, fiind că aci este centrul de lumină şi tote provinciile pun ochii să vadă ce să face la centru, ast-fel că ele nu fac de cât a urma calea trasă de capitala ţărel, care, negreşit fiind maî inteliginte, cată să dea concursul' săi! partidei acelui guvern pe care îl vede că muncesce pentru desvoltarea instituţiunilor acestei ţări.
EI bine, d-lor, vă întreb în acele timpuri d-vostră putut’aţî ore să votaţi ? Noi, la Ploescl, tot ne am maî strecurat, de şi acolo s’afi petrecut lucruri îngro-zitore, căci negăsind a se cumpăra voturi cu bani, şi ne având pe unfi Popa Tache, a trebuit să degrade pe Ostaşul Român, a trebuit să deghiseze pe soldaţi şi să ’î aducă ca alegători la vot. Vedeţi, domnilor, că în Ploescl. ne găsind pe nimeni cari să se pună în serviciulfi causel lor, au trebuit se facă acâstă ruşine armatei Române care a sciut să ridice ţâra şi să ne facă cunoscuţi lume! întregi prin bravura el (aplause generale).
Voci. Trăiască armata!
D. R. Stanian. In BucurescI, s’a întâmplat alt-fel, căci afi putut aduna câţiva pe care ducându-I pe la grădini.......
Voci. La şâpte Nuci.
D. R. Stanian. Unde le dedeu ceva., care să T aprindă de focul politicei (ilaritate).
D-lor, efi atunci când am vă<|ut ceea se petrece în BucurescI, am plâns de jalea unei asemenea stări; mi-am <|is: Bucuresciî a că<|ut într'o stare de piro-telă, el a uitat că trebue să strivâscăsub piciore acâstă bandă care este menită să sugrume libertatea. (Aplause).
Am der tot dreptul a mă cutremura când 'ml aduc aminte de faptele acestui partid Liberal-conservator, care de altmintrelea, când e în oposiţiune, face a-tâta gălăgie, chiamă pe totâ lumea la libertăţi, la drepturi, strigă precum fac, dacă ’ml ertaţî comparaţiunea, tocmai ca acel cocoşi de soifi răfi cari, când găsesc un bob, cîrîie şi iar cîrîie şi când se adună găinile împrejurul lui, ia el bobul şi îl înghite (aplause, ilaritate) ; strigă libertăţi, drepturi şi, când vin la guvern, se fac ultra conservatori spre a conserva, ce ? Puterea pentru dânşii cu ori-ce preţ (ilaritate, aplause).
Dâr, d-lor, ori şi ce lucru îşi are mar-ginele lui. Mulţi, forte mulţi din acel cari dedeafi sprijinul lor acelui partid când era la putere afi ve^ut prăpastia unde acel guvern ducea ţâra, şi astă-^I în gura mare şi în tote locurile publice a-rată căinţa lor de a fi dat concursul u-nul asemenea guvern; toţi declară că afi fost amăgiţi de aceşti omeni cari numai bine nu pot să facă acestei ţări. (Aplause).
EI ne numesc pe noi masalagiî, golani, omeni de uliţă, etc. A<|î nu le au maî rămas nici lor mănuşele curate fiind-căafi luat şi el masalalele. (Aplause preluu-gibe.)
A<|î totă naţiunea română ’î privesce, ’î judecă după faptele lor şi că el sunt în adevăr ceea ce ne dic nouă: o adunătură de omeni din care cel mal mulţi şi afi risipit averile şi dâca moşiile li s’afi dus, afi rămas cu planurile. (Aplause).
In tinereţele mele am vădut pe unul care a daţii o moşie de 20,000 galbeni ca să ia o funcţiune de procuror. Ce fel ? îmi diceam efi: Funcţiunea a-câsta se plătesce cu atâţea lei pe lună ? să dai o moşie aşa de frumosă pentru ca să te facă procuror ?
Efi d-lor, nu puteam să pricep la acea verstă cam ce venituri aveai! funcţiunile pe vremea aceea, şi astă-^I maî cred eî să se maî întorcă iar la acele vâ-curl ? (Aplause).
O voce. nici odată.
D. R. Stanian. A<|î, d-lor, toţi cetăţenii, din ori-ce treptă a societăţel, se pot judeca prin meritele lor până la cel maî înalt grad.
Priviţi tote tribunalele din ţâră: curţile de apel, curtea de casaţiune şi veţi vedea că sunt omeni din popor cari s’au ridicat acolo prin muncă, prin studiele, prin meritele lor. Şi cui datorim acâstă salutară transformare a societăţii nostre din trista stare în care o ţinea şi voia a o ţine pentru vecie regimul de care ne am scăpat ?
www.dacoromamca.ro
9
SUPLIMENT LA BIARUL „ TELEGRAPHUL"
Când în mijlocul nostru vine un fiu de domn, pe care eii nu l’am cunoscut, căci a-1 vedea de două trei ori nu va să <Jică că '1 cunosc, dâr când ’l văd în mijlocul nostru arătând că un Rosetti şi un Brătianu sunt cei care au adus ţâra la bine, atuucî rjic şi eu : fericit acel popor care a putut avea asemenea omeni! (aplause prelungite). Şi dăcă acest fiii de domn se pune la un nivel cu poporul, este că a avut simţiment de binele ţăreî, şi că a iubit’o, şi a sciut să servăscă interesele eî cu zelul cel mai dezinteresat. (Aplause).
D-lor, ceea ce este un fapt incontestabil pentru totă lumea, este că atunci când conservatorii au văc|ut că admini-straţiunea lor desfrânată sleise ţăra, şi nu mai aii de unde să ea, când aii vă-<|ut că mandatele se scomptâdă cu 40$, atunci ’şl-au <|is: nu mal este vremea nostră şi când se vor mai umplea odată sacii caselor publice, atunci să venim iar la putere (aplause prelungite).
Aii aflat eî că în intervalul acestor câţl-va ani de cândeste la cârma statului partitul liberal, după o înţeleptă şi pă-rintăscă administraţiune starea financi-lor este atât de înflorită şi ţâra în genere, sub tote privinţele, a ajuns la un nivel atât de ridicat în cât ’şî-a atras stima şi consideraţiunea întregeî Europe; au vă(|ut că, în urma resbeluluî purtat cu glorie de partidul liberal, resbel care a făcut fala României (aplause prelungite), ţăra este mare, este liberă, este independentă, aii vă(|ut că s’a terminat cu resbelul şi că prin urmare astă-^Inu mal sunt acale greutăţi pe care un guvern slăbănog, pocit, vitreg şi nenorocit nu le-ar fi putut înfrunta; aii auc^it că s’a umplut punga ţăreî, şi de aceea acum îşi (Jic : să dăm năvală, căci iar s’aii umplut lăzile ţăreî! (aplause prelungite).
D-lor, în oraşul meu m’am întâlnit cu un conservator, care îmi <|icea: Ce mal cauţi şi tu acolo, schiopule de la Ploescl? Nu te temi că ’ţî-or rupe şi piciorul cel alt ? Eii ’î-am răspuns : mal bine fără pi-ciore de cât fără cap (mare ilaritate a-plause). Şi ’î-am mal <|is încă un lucru : de cât orb şi călare, mal bine şchiop şi pe jos (aplause). L’am rugat însă un lucru : dacă eşti influent pe lângă capii partidei liberale-conservatore, te rog să mă introduci şi pe mine acolo, fiind-că cine va vorbind pote greşi ceva, şi dacă voiţi vorbi acolo, voiii avea un răspuns şi apoi voiii cere cuvântul în replică ca să arăt cum el aşe^ă temeliele palatului lor pe nisip şi cum prin vorbe ca-lomniose caută să se ridice la putere.
Starea rea de lucruri pe care partitul conservator a lăsat’o când a cădut de la putere s’a îndreptat şi îmbunătăţit de partitul liberal, cum vedem cu toţii prosperând acâstă ţară aşa cumîi nici visam până acum câţî-va ani (aplause). Să fim drepţi; ceea ce era vis pentru noi, asiădl sunt fapte împlinite, de care ne mândrim cu toţi (aplause prelungite ndelung repeţite).
Daca aşa este lucrulu şi dacă o aprobare generală veţlu din partea^ d-v, atunci vă creşti şi mal convinşi de cât mine, care sunt născut liberal şi care am crescut cu aceste principii, şi dacă câte o dată s’a întâmplată să mă mal dea şi prin puşcărie, mărturisesc că acesta am considerat-o ca botezul cel mare (aplause) Vă mărturisescu n’am putere mare, dar nici fricos nu sunt. Am luptat de când m’am pomenit în lume şi, fiind Conservatorii la putere, tote mijlocele le-aă întrebuinţat ca să mă facă să părăsescă calea acăsta.
Mi-au <|is: astămpără-te, mulţumeşte-te, vel avea mal multe procese ca advocat. Nu mă astâmpăr, le-am răspuns eu, fiindcă nu este vorba de mine ci este vorba de ţera întrâgă, care de nu va fi sprijinită de âmenî cu inimă, desinteresaţî şi cu devotament nu pote merge înainte (aplause).
Şi le-am <|is un lucru : daca puteţi, amuţiţi-mă şi atunci voiu tăcea; iar cât voiă avea minte şi gură, nu vă voiu lăsa în pace că să faceţi ce vreţi voi, ci voiă merge cu partidul liberal-naţio-nal care vădu că muncesce într’unu mod serios ca să dea ţăreî banca naţională, creditul agricol, creditul fonciar şi atâtea alte mari şi frumose instiutiunl, cu par-tidul.care afâcut ca ţera şi armata nâstră să fie admirată în Europa (aplause); care vădu că se luptă să facă ca Ro-mânulu să nu 'şl mal ascundă numele de Român, căci până mai de-ună <|i numele de Român, pentru unii, şi pote pen-pentru mulţi din partida conservatore, era o ruşine. Astă-<|I acea ruşine a trecut şi numele de Român este o mândrie pentru toţi (aplause entusiaste). Ideea naţionalităţel este mare.
Acum rămâne ca ideea teritoriului s'o dovedescă cel care luptă pentru teritoriă. (Aplause unanine îndelung repeţite).
D-nu C. Dimitrescu deputat din Iaşi. Cetăţeni aî capitalei! ce caut eu repre-sentantul nnel părţi de dincolo de Mil-cov aci îu întrunirea d-vostră!
Voci. Bine al venit, bravo ! bravo!
D. C. Dumitrescu. Când este vorba de interesele generale ale ţăreî, când este vorba d’a se menţine ordinea şi d’a asi-gnra libera desvoltare a ţăreî acesteia, atunci nu mal sunt distanţe şi barierî, nu mal sunt alte graniţî de cât graniţele naturale ale ţăreî (bravo, aplause).
De aceia viu aci în mijlocul d-vostră să aduc simţim:ntele .unei părţi din ţără şi anume a acelia, care, a contribuit o mare parte să aducă ţăra unde este astă-^!... (aplause). Sunt representantul laşului care cu multe sacrificii şi cu devotament am contribuit la unirea acestor ţări (aplause prelungite). Simţimintele a-celeî părţi din ţără voesc să le aduc aci şi cu atât mal mult fac aeăsta cu cât acei care fac astă-dl luptă regimului liberal naţional s’a lăudat tot-d’a-una că laşul este cetatea lor puternică de unde potii să susţină acăstă luptă şi ceia-ce voiii să vă spun este că simţimintele de acolo suntii aceleaşi cu ale capitalei ţăreî (bravo, aplause).
Care este situaţiunea, care estecausa pentru care d-vostră, noi toţi, ne am a-dunat aci ? S’aii făcut o cualiţiune opo-siţionistă o fracţiune pretinsă liberală şi o fracţiune pretinsă conservatăre, ’şî aii dat mâna luându’şl numele de partid liberal conservator şi aii <|is că ţara este cu dânşii şi că regimul liberal naţional astă-^î la putere trebue să cadă. Ia să vedem în numele căror titluri viii aceşti domni şi pretin^endu-se şi conservatori şi liberali, cer să aibă încrederea acestei ţări ? Ce aii fostu în trecută aceşti domni, fost-aii el liberali? D-nu Catar-giu a fost liberal? Apoi oare memoria d-v. nu vă reaminteşte şi de ajuns luptele şi persecuţiunile desfăşurate de regimul d-lul Catargiu contra liberalilor naturali ? pote d-v. aicea, n’aţî simţit aşa de mult acele persecuţiunî cum le a simţit Moldova. Acolo se simţea poate mal multă ce orore avea regimul d-lul Catargiu de -iiberalism, de întruniri libere de popore; era o groză între cetăţeni când era vorba de întruniri publice în care nimenea nu putea să vorbâscă în linişte, fiind-că în tot momentul te aşteptai la bande orga-nisate de bătăuşi, cari turburaă întruni-rele şi băteaă şi maltrataă pe cetăţenii pacinicl. Şi astă-<JI aceşti domni cutăză că vie să ne acuze în numele libertăţii ?
Mal mult de cât atâta, se «Jice că guvernul de astă-dl sugrumă libertatea presei ; întru ce ?
Cum, acel care sub forma de arest preventiv puneaă la puşcărie pe orî-cine ar fi cutezat să scrie în contra regimului lor, aă dreptul să vorbescă în acest sens ? Apoi liberalismul aşa cum ’l înţelegea regimul d-lul Catargiu s’a vă<Jut, mal bine de cât în orî-ce, în acea celebră peti-ţiune de la Iaşi care nu cerea nimic mal puţin de cât suprimarea tutulor libertăţilor publice şi drepturilor poporului; cerea suprimarea juriului şi a tutulor in-stituţiunilor care fac ca poporul să guverneze prin sine însuşi (aplause).
Pe basa cererilor din acea petiţiune-program, voiaă d-lor să organiseze a-câstă ţară şi dacă ar avea astă-dî puterea în mână, ar modifica constituţiunea, nu în sensul adevărat liberal şi democratic, ci în sensul petiţiuneî de la Iaşi. Şi dacă n’aă’ făcut’o atunci când aveaă puterea în mâini causa a fost că n’a a-vut încrederea naţiune!, căci se temeaă că, când vor pune înaintea eî cestiunea de libertate şi dispotism. naţiunea ’i va condamna...
Dar dacă faptele şi programa trecutului nu le dă dreptul să vorbescă în numele principiilor liberale pot d-lor să se numescă cel puţin conservatori ?
Nici atât.
A voi să schimbi instituţiunile ce ’ţî a dat o ţară pentru altele mal înapoiate nu va să <|ică a fi conservator. Şi conducătorii oposiţiuneî de astăzi acesta au voit-o.
— Şi faptele şi programul lor trecut aii dovedit până la evidenţă, care le sunt intenţiunile.
După ele, el nu pot fi numiţi de cât reacţionari.
Deci nu aii dreptul să vină înaintea d-v. cu numele principiilor de concerva-tism nici a celor de libertate, să facă proces guvernului de astă-di; nu aii avut drept fiind-că trecutul lor le dă desmin-ţire. Dar mi s'ar putea dice: Tote acestea aii trecut, „s'a schimbat boerul nu e cum îl sciî.“ A fost, aşa este dar astă-^! este şi conservator şi liberal, (rîsete). Ia să vedem ce fel de liberali sunt, să vedem libertatea pe care o înţeleg d-lor ?
înţeleg libertate a calomnia pe toţi, a turbura liniştea capitalei, făcând mani-
festurî pe strade în miedul nopţii, lucruri cari nu sunt şi nu pot fi permise în nici o ţară, ori cât de înaintată ar fi.
Acesta este calea pe care şi-aii ales’o pentru a dovedi iubirea libertăţii lor?
Acesta e pedestalul pe care vor să se ridice la cârma acestei ţări?
A face manifestări cu masalale, cu câţî-va omeni, induşi în erbre şi cu câte-va inimi tinere şi generâse care tot-d’a-una sunt mal apte de a fi induse în erbre? Pe acestea voiesc eî să’şî reazeme întregul sistem de guvernare a acestei ţări? (Aplause).
Apoi d-lor, nu se face ast-fel guvernământul unei ţări, şi ar fi de plîns a cestă ţâră când cel ântâiii 100 ori 200 de bmenî cari în moment de rătăcire ar ridica în-tr’o nopte torţa, ar parveni să schimbe guvernul ţării, căci atunci ar trebui să se schimbe atâtea regime câte nopţi sunt, (aplause).
De aceea le <|icem nu sunteţi şi nici aţi fost nici liberali nici conservatori, căci a fi conservator însemnează să conservi instituţiunile ţăreî, să conservi libertăţile cari le-a câştigat prin muncă, şi cine nu face acăsta, acela nu do-resce libertatea, fericirea şi desvoltarea acestei ţări. (aplause).
O vorbă veche <Jice că, Dumne^eîi pe cine l’a urât, şi voiesce să’l piardă, mal ântâiu îî ia minţile; numai aşa dâră se pote esplica ca aceşti bmenî să-şi uite situaţiunea lor şi să voiască ca’prin mij-loce atât de slabe să triumfeze.
Numai aşa se pote esplica contradicţia ce este între programul d-lor şi ceea-ce voiau să facă în noptea de 28 Aprilie. Cum ? D-lor cari în tot-d’a-una au crezut că opiniunea publică este o femee de stradă, care 'şl schimbă părerile după împrejurări, d-lor, se reazemă pe naţiune ? D-lor, vor să fie cu poporul ?! (aplause).
Mal mult de cât atât; pe ce cale vreau d-lor să ajungă la putere? Toţi cel ce au fost martori oculari sciii că drumul manifestanţilor din noptea de 28 Aprilie era la Palat. EI, prin naţiune vreau dbră să ajungă la putere ? De sigur că nu; vreau ca în miezul nopţii, prin turburărî de strade să influenţeze palatul, şi cu acest mijloc să vie la putere. Un partid, care se reazemă pe naţiune, cată mal ântâiu să câştige pe căile constituţionale sentimentul d-v. şi al ţăreî întregi, şi pe acel sentiment se pbte rezema ca se vină la putere; dar când despreţuesce opiniunea publică, cănd <Jice că juraţii nu sunt capabili să judece procesele poporului, când <|icî că tribuna este turburătore şi că trebue înăbuşită, iar manifestele la miezul nopţel, turburând liniştea publică sunt permise, când aceşti d-nl înţeleg aşt_ fel libertăţile, nu ne putem aştepta la alt-ceva bun din parte-le de cât că eî voesc să compromită poporul, (aplause).
E o mistificare tot ce fac dnmnealer, tot ceia ce scriu în gazetele dumnealor. Scriu că voesc desvoltarea instrucţiunii: a-pol, între vorbe şi fapte, de când e lumea a fost distanţă nemăsurată. Au guvernat ţara în mal multe rânduri. Cari sunt faptele făcute pentru ridicarea ins-trucţiunei ? Apoi guvernul liberal pbte răspunde astă privinţă cu fapte şi cifre reale. Dănşiî aveau în bugetul şcoa-lelbr prevăzute fonduri pentru scole sătesc! cari nu esistau în realitate, şi ’şî făceaţi fală că au şcoli,
Guvernul liberal a sporit numărul sco. lelor săteşti pe fie care an, dar a căutat să le facă să existe în realitate. El a sporit numărul institutorilor urbani, scăzut de guvernul censervatoriu. El a înfiinţat un număr de scoli de meserii, de agricultură, a înfiinţat gimnasii reale etc. ctc. Cu 2 milioane şi jumătate a crescut bugetul instrucţiei numai în anul a-cesta (aplause). Pentru că guvernul liberal e convins că numai prin luminarea poporului pbte să meargă ţara înainte (aplause)
EI vorbesc de desvoltarea armatei, şi de starea în care a adus’o guvernul a-cesta. Care e acea stare ?
De a fi câştigat victorii pe câmpiele Bulgariei ? Merită pentru acesta guvernul actual să fie acusat? De sigur că nu. De altă parte treptat treptat vedeţi bugetul ministerului de resbel crescând, înbunătăţindu-se din ce în ce.
Ne vorbesc de finanţe. Vă aduceţi a-minte de starea deplorabilă în care se aflau finanţele ţârei sub oblăduirea regimului trecut. Eî bine, adi? Voi aduce această privinţă mărturisirea unui om tare încă a<JI face oposiţiune: a D-lul Co-gălniceanu.
Atât în Cameră cât şi într'o întrunire de la Iaşi când făceaţi actul de acusare al guvernului actual, când a ajuns la finanţele ţăreî, d-sa a recunoscut starea prosperă în-care ele se află sub guvernul D-lul Brătianu.
In privinţa libertăţel presei ? Bucu-ratus’a vr’o dată ţara acestă de mal multă libeitate de a critica? de a înjura chiar? nu numai regimul, nu faptele politice ci faptele private-personale ale fie căruia ? Că a fost ici colea o voce care a crezut că ar trebui o margine a-ceste! libertăţi.
Negreşit opiniunile se discută dar să mi se arate un fapt prin care s’a făcut încătuşarea presei de cătră guvernul actual.
Guvernul actual s’a ocupat de imbu-nătăţirea sbrtel clerului şi în Senat a trecut deja uă lege în acest sens si în Cameră su va lua de sigur în discuţiune. Ce a făcut însă oposiţiunea în privinţa sbrtel clerului. Nici măcar buna voinţă nu a arătat afară de ceia ce scriu astăzi când sunt în oposiţiune.] Nn mai vorbesc de cele alte acte de acusare ale oposiţiunei contra guvernului şi a partidei liberale, care rându pe rândii pot-fi spulberate. Programa cu care se presintă oposiţia astăzi este în mare parte programa partidului liberal (aplause). pentru ce împrumuta d-lor acâstă programă care până erl o combătea pentru că sunt setoşl de putere. Când el sunt la putere ţâra merge bine, şi când nu sunt la putere ţâra merge răii (aplause prelungite).
Cine s’a coalisat ? Număraţi'! d-voastră, luaţi programa aceia cu iscăliturile d-lor şi vedeţi cine s’a adunat acolo?
In fruntea subsemnatorilor vedem pe d-nu Lascar Catargiu figurând alături cu d-nu Vemescu, cari nu au acelaş program de şi au subscris unul de ocasie. cari se vor certa mâne—dacă vor ajunge la guvern — în cas când nu s’au certat încă a<JI.
Nu mal vorbesc de uă parte din oposiţiune, care nu a intrat în lupta. A-poî când lucrul este aşa, când aceşti bmeniî nu au un program propriu şi comun lor în numele căruia se cârmuiască, de vreme ce principiile, cu care se fălesc sunt deja traduse în fapte de partidul liberal. Când apoi e invederat că până la fine nu se vor putea înţelege asupra ideilor coprinse în programul împrumutat, că prin urmare el nu pot să devie un guvern durabil acestei ţări. — Ce voiesc el alta de cât tulburări, sperând că în apă tulbure să p6tă pescui mal uşor?
Vom încheia cu următorele cuvinte : la o coaliţiune a oposiţiuneî doritore de a ajunge la putere chiar cu preţul tulburărilor, ţara întregă unită, va trebui să respun^ă cu]o resistenţa hotărâtă şi puternică spre a sfărâma aceste veleităţi, (aplause prelungite).
D. Moroianu. D-lor, Suindu-mă la tribună după atâţia bărbaţi eminenţi, sunt sprijinit de o singură ideie : sunt negustor, majoritatea în sală sunt negustori şi orî-cât de puţine voiu spune, voiu găsi resunet în inimile semenilor mei.
D-lor, oposiţiunea s’a agitat pe cale nelegală; acâstă agitaţiune, aduce stag-naţiune în comerciii şi pagubă intereselor nostre. Prin urmare, noi negustorii trebue să luăm parte activă la lupta de legitimă apărare (aplause).
Voiii vorbi puţin şi negnstoresce, voiii face proces pe terămul negustoresc guvernului d-lul Lascar Catargi şi partidei sâle.
Ce a făcut d-nu Lascar Catargiu? A făcut convenţiunea cu Austro-Ungaria. Ce a mal făcut după aceea ? A 'sleit fi-nancele statului. Principele Ghica a <Jis că scomptul mandatelor era de 20$. Dacă mandatele Statului se scomptaii cu 20$, apoi noi negustorii nu găsâm bani de cât cu 2 şi cu 3 la sută pe lună.
Ce a făcut în urmă guvernul Brătianu? A creat Banca Naţională care dă bani comercianţilor şi industriaşilor cu 4$.
Afară de acăsta, în timpul guvernului Conservator comercianţii onorabili, paclmcî ca dv. nu cutezau să înopteze pe drum de frica bătăuşilor (aprobări ge_ nerale).
Ce a făcut guvernul Brătianu? în loc de a menţine bătăuşii a făcut resbelul din 1877; şi chiar fiind oştirea rusâscă în ţâră nici unul din interesele comer-ciulul n’a fost jicnit, ba încă după terminarea resbeluluî ţâra era mal avută de cât mal ’nainte şi ne-am dus la es-posiţiunea de la Paris (aplause prelungite).
Cred dar că suntu interreptul d-v, când (jic că noi comercianţii capitalei trebue să desaprobăm sub tote punctele de vedere pe cel ce turbură astă-<|î liniştea publică (aprobări energice în totă adunarea).
Cu toţii să ne unim că să întărim şi să înălţăm piedestalul pe care este pus guvernul liberal de adi (aplause generale).
înainte de a ne despărţi eu cred d-lor, că trebue să luăm o resoluţiune energică-
Acestă resoluşiune este bine să vie din iniţiativa negoţului, fiind-că majoritatea de aici suntem negustori (aplause).
Daca îmi veţi da voe o s’o citesc, su punând-o la aprobarea d-v.
Vocii. SS se citâscă !
D. Moroianu. Iată d-lor coprinderea a-cesteî resoiuţiuuî:
D. Dimitrie Ghijta, preşedintele întrunirii :
Supun la aprobarea d-v., acâstă resoluţiune, vâ rog să vâ exprimaţi.
(Aprobări unanime, pentru ! pentru ! pentru !... (Aplause prelungite)
Voci. Sâ vorbâscă d-nu Dimancea.
D. N. Dimancea (se urcă la tribună. Aplause).
D-lor, nu atribuesc personei mele acla-maţiunile d-v., o atribuesc luptei mele de 25 ani pentru interesulu democraţiei şi libertăţel acestei ţări. Nu vă voiu tjliee, d-lor, de „cât două vorbe: programa conservatorilor, adică nu a conservatorilor, căci conservatorii cu liberalii sunt la un loc ; programa reacţiuneî, este viaţa lor întrâgă; programa nostră, iat'o (arată portretul lui Mihaiu Vitâzul (aplause, ura ura). Ceia ce voim noi să facem este Naţionalitate, este să facem fi ţara aceluia, (aplause).
Prin urmare, alegeţi între programa reacţiuneî care vă duce la prăpastie şi umilinţă, şi între programa liberalilorCi cari luptă <|i cu cp, minută cu minută, să ridice poporul acesta acolo unde era sub Mihaiu. Şi d-lor, acela care astă zi vine şi presidâză acestă adunare este unii descendinte alu familiei care a daţii ţării 24 de Domni. Şi , printr’o ciudată coincidinţă, astă-c]î acela care făcuse din Români spaima Turcilor şi speranţa orientului, stă şi ne asistă şi vede de sus cum luptăm până vom ridica naţionalitatea nostră acolo unde merita, sah vom cădea omorîţî cu pietre chiar pe strade. Dâr d-lor, avem în capul nostru un rege tânăr, vitâz, (aplause, ura, ura,) şi capabil să încalece şi să aducă acâstă ţâră la glorie şi nemurire; El a sciut să alâgă âmenl şi T a alesă desemnaţi de popor şi în capul acestui popor el cu a-leşil săi va sci să ne ducă pe drumulu strămoşilor. Este de datoria d-v. să ne susţineţi, căci epoca s’a începută şi cu luptele nostre şi sub conducerea Marelui Rege trebue să mergem înainte până vom încununa de succesele isbângiî speranţele ţări.
EI D-lor, s’a vorbit că junimea stu-diosă este plecată cu el; eu, nu cred a-câsta, junimea studiosă nu este cu eî; căci nu trebue să coufundăm junimea studiosă cu 10-15 cari s’au dus cu eî, şi aceia din erore. Prin urmare noî le am deschisocale şi’î-am pus pe un drumfrumos şi este de datoria d-v. se luptaţi şi să o susţineţi, şi este de datoriajunimeî studiosă. Ca împreună cu nonile generaţiunî, să scie să conserve aceea ce luptele gene-raţiuniî nostre au câştigat cu sacrificii, şi sfărâmând sub voinţa lor ideea reac-ţiuniî să mergă înainte cu tărie pe calea de glorie, de progres şi libertate ce le este deschisă (aplause entusiaste).
D. Principe Dimitrie Ghica. D-lor de şi mal mulţi oratori ar voi să vorbâscă, însă ca să nu abusăm de răbdarea dv. ridicăm şedinţa şi cea viitore vă o vom anunţa.
Acum d-lor, în ceea ce mă privesce, vă mulţumesc, în numele ideilor ce ie represint, de căldurosa primire ce aţi făcut oratorilor; asemenea mulţumesc şi pentru primirea măgulitore ce ’mî-aţî fă cut, şi pe care mă voiu sili a o merita în tot d’auna (aplause generale indelung repeţite, ura ! ura!)
Şedinţa se ridică.
www.dacoromanica.ro
DUMINICA 20 MAIU 1884
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ANUL XV No. 3000
ABONAMENTE
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an .
„	şăso luni
„	trei „
PENTRU DISTRICTE Pentru un an , . . . . Lei 80
Şăse luni...........15
trei ............... 8
PENTRU STRElNfiTATE
Pentru un an..........Lei 40
„ şăse luni...	„20
. trei „ . . . .	„12
Abonamente ae fac la 1 si 15 a fle-căreî luni
ANUNCIURI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag- II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilă.
Epistolele nefrancaie serefusă; ar-ticolil nepublicaţi se ard.
IN STREINETATE A SE ADRESA
Franola. Eavas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englitera Eugene Micourl, 81 Fleet Street. E. C. London.
Austria.Hassenklcwer,et Comp Wien. Ungaria. D, Murite Wiest, in Buda-Pest. Servitenplatz.
Redacţiunea Strada Regală No. 15.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 2A.
Facem cunoscut cititorilor noştri, cil cu acest număr se împarte, fără adaos de plată, un supliment conţinând discursurile pronunţate la întrunirea care a avut loc la Atenei! în dioa de 17 Mai ti, afară de discnrsnl d-lul Eug. States cu pe care 1 vom publica mal tânjiu.
SCIRI TELEGRAFICE
(După fiarele strfeiue)
Petersbnrg, 29 Maifi. — Indetă după întârcerea împărătesei din Filipsruche, părechia imperială împreună cu moştenitorul va începe călătoria de mult plănuită înăuntrul imperiului; după visi-tarea Moscovei, familia imperială se va duce în ţara casacilor, al căror hatman e moscenitorul.
Berlin, 29 Maiu. — ţfiarul Germania vorbesce într’un mod batjocoritor^de faptul că regele Humbert n’a mal făcut vi-sita anunţată. Se (Jice că d. de Bismarck a amânat visita din consideraţiune pentru Austro-Ungaria.
Londra, 29 Maiu. —In Camera comunelor d. Gladstone reînoi declaraţiunea că Conferinţa se va mărgini la cestiunea financiară. Parlamentul va fi încunosciin ţat mal nainte de întrunirea conferinţei despre resultatul negociărilor cu Fran-cia. In ce privesce data întrunire!, primul ministru spune că ea n’a fost fic-sată. In negocierile cu Francia nu e vorba d’a se ajunge la o înţelegere separată cu acest stat, ci la o înţelegere europeană, căci puterile voesc să se ţie sâmă de ele când e vorba de posiţiunea E-giptuluî.
—	Porta a primit să ie parte la conferinţă supt condiţiunea că aci nici nu va fi vorba măcar de protectorat săfi de anexarea Egiptului; în cas contrar, re-presentantul Turciei va fi nevoit să se retragă. Pârta a primit d’asemenea propunerea d’a coopera la campania din Sudan; Turcia va contribui cu 12,000 penă la 15,000 soldaţi cu condiţiune ca atât trupele engleze cât şi cele turce să iăsă din Sudan şi Egipt îndată după restabilirea ordine!.
Cair, 29 Maifi. — Fiind-că s’a refusat orl-ce sprijin lui Ciifford Lloyd, ministrul de interne şi subsecretarul Nachaat 'şl-afi dat demisiunea. In sinul cabinetului egiptăn domnesc neînţelegeri.
Londra, 29 Maifi. — Times, vorbindu de progresele ruşilor în Asia centrală, scrie următârele : „Orî-ce amestec alfi ruşilor în Herat trebue considerat ca < încălcare a drepturilor englese şi o aţin gere a onoreî Angliei. Pentru a înconjura o asemenea putinţă, cel mal neme. rit mijloc e d'a ne arăta hotărîţî să reprimăm orl-ce atac d’acest sol."
—	In Camera lorzilor, d. Granviile respun^end d-lul Salysbury, face decla-
raţiunl analoge cu ale d-lui Gladstone,
}
Candia, 29 Maiu. — Cu privire la cestiunea Vakufelor, deputaţii crescinî propun ca un fond de 3,000 livre să se im partă egal bisericelor crescine şi celor mahomedane. In urma acestei propuneri deputaţii turci afi trămis Sultanului un protest, ameninţândfi cu emigrarea în masă dâca o asemenea măsură s’aru adopta.
Cair, 29 Maiu. — Guvernatorul Don-gole! telegrafică că a bătut cu desăvârşire pe rebeli; liniscea a fost restabilită pe teritoriele resculaţilor. Aceştia s’au supus, s’au oferit chiar să plătescă sume însemnate. Maiorul engles Kitche-ner, care se află în Korosko, confirmă acăstă seire.
Cluj, 29 Maifi. — in consiliul general •a} Comitetului Cluj, advocatul Corvianin
interpelâ<|ă cerând desluşiri asupra ur-mătărelor puncte: d6 ce vice-spanul, în raportul săfi, nu amintesce despre de-monstraţiunile duşmane românilor făcute de tinerimea universitară maghiară; de ce vice-spanul a fost faciă la arderea publică a câtor-va esemplare din Gazetta Transilvaniei; de ce n’a împedicat întrunirea tinerime! ungare în Kolos-Mo-nastor; în fine de ce a închis societatea Iulia. Yice-spanul Ghyarmathy respunde că demonstraţiunile n’afi avut loc pe teritoriul comitatului Cluj, că la arderea Gazetă a fost faciă ca om privat, că nu putea împedica întrunirea tinerime! ungare fiind-că acâstă întrunire nu fusese anunţată; în sfîrşit că a închis societatea Iulia în urma unei încheieri a Senatului universitar.
E tămă de nuoî turburărî, locuinţele românilor mal însemnaţi sunt pălite.
Paris, 29 Mal. — Comisiunea parlamentară pentru Madagascar a ascultat lămuririle date de miniştrii Ferry şi Peyron cu privire la împrumutul de cinci miliâne. Atitudinea hotărîtă şi tărăgăităre a Ho-wailor a împins pe guvern la o acţiune energică, de la care asceptă cele mal bune resultate. Amiralul Miot a luat comanda operaţiunii. Le Temps scrie următorele: „Amiralul Miot, primind o deputaţiune a Hawailor, <jlise că n’a venit să discute ci ca să esercite drepturile Franciel. Amiralul a blocat mal multe puncte de pe costa sudică şi va face în curând o călătorie în împrejurimi, pentru a vedea ce măsuri mal trebuesc luate. El dispune acum de Hoase. Un batalion de infanterie mărină a plecat din Tonking şi va debarca în Madagascar pe la sfârşitul iul IuniuA
Roma, 29 Mal. —Cabinetul a primit o propunere din partea guvernului olandes, d’a lucra pentru încheierea unei conven-ţiunl internaţionale cu privire la emigrări. Acâstă propunere se baseză pe un proiect alcătuit de Statele-unite şi care regulâză transportul emigraţilor cari se îmbarcă în Olanda; acest proiect a fost gene-ralisat.
Berlin, 29 Mal.—La o întrunire poporală, Stocher, predicatorul curţii şi deputat, propuse social-democraţilor un compromis pe care aceştia ’1 respinseră cu indignare. Deputatul Cremer numi pe socialist! nebuni, ceea ce provocă un tumult enorm. Adunarea se despărţi cu sgomot şi scandal.
Londra, 29 Mal. — Tăcerea încăpăţânată a d-lul Gladstone şi Granvile asupra cooperării turcesc! în Sudan se privesce ca o confirmare a acestei scirl. Prin cercurile liberale se $ice că disciplina cea mal aspră nu va putea scăpa guvernul, dâcă nu va desminţi cât de eurend scirea de mal sus şi sgomotele despre deşertarea Epiptuluî şi înţelegerea cu Franţa în privinţa controlului comun. D. Gladstone ’şl-a menagiat o eşire picând că n’a promis să supună parlamentului resultatul negociărilor cu Francia, de ore-ce ele nu pot duce la nici un resultat.
— Io una din ultimele scrisori ale lui Gordon către fratele săfi, generalul <|ice că pote pleca din Chartum, der că nu va eşi d'aci mal ’nainte d’a se fi aşezat un guvern trainic în Sudan. El $ce că nu trebuesc trupe numerâse pentru a curăţi calea dintre Berber şi Chartum.
A se redea Ultime Scirl pe pag. I V.
BilCDSSSOI, SAM8ATA, 19 MAD
In numărul iei de astâ.dî, România publică resoluţiunea luată de. întrunirea de la Orfeu, resoluţiune care j ce făcură conducătorii lor de astăzi nu e de cât un şir de falsificări de I cari se aflau în sînul parlamentului ?
fapte şi acusări nedrepte. Pentru ca naţiunea să-şî facă ideie de argumen-taţiunea oposiţieî liberal-conservatore, dăm aci loc unei părtî din espunerea de motive a acestei resoluţiunî:
„Cetăţenii întruniţi în sala Orfefi, în <|iua de 17 Maifi, în vedere că Camerile care afi votat dorinţa de revisuire, pe lîngă că fuseseră chiar ele alese sub o violentă presiune, nu aveau un atare mandat de la ţâră; că chiar mandatulfi limitat primit în acăstă privinţă ţintea articolulfi 7 din Constituţiune; că acelu mandat fusese deja exercitat şi epuisat; că, în fine, acea dorinţă a fost, ca să <|i-cem aşa, smulsă acelor Camere, cum a-ceasta resultă până la evidenţă din modul cum ea s’a votat, adică noptea de urgenţă şi în mod sumarifi, — Camerile siegiând în permanenţă cu călcarea formelor şi termenilor prevăzute de Constituţie, şi deputaţii independinţl neputend măcar a face a se au<Ji glasul şi protes-taţiunile lor, ceia ce ’l-a şi silit în cele din urmă a se retrage în corpore;
In vedere că, de atunci, îndrăsneala guvernanţilor a mers crescând, că miniştrii, ne mal păstrând nici o reservă şi usând de tote mijlocele de corupţiune şi violenţă de care dispune ori-ce guvernă ce a perdut sentimentul demnităţii, profitând mal ales de absenţa Regelui din ţeră, afi falsificat alegerile, afi adus msce simulacre de parlamente, în cari adevăraţii mandatari al Naţiunii a refusat de a intra. “
Şi conclusiunea acestei capo-d’o pere de rea-credinţă, sună ast-fel r
„Cetăţenii întruniţi esprimă solemn do rinţa ca M. S. Regele, care este repre sentantul permanent al Naţiuneî, şi prin acâsta chiar chiămat a veghia, în cas de neputinţă legală din partea acesteea, ca dânsa să nu fie frustrată de drepturile el atunci când miniştrii, abusând de încrederea Coronei şi de putere, ’l-a înă buşit glasul în parlament şeii T-a inter Şis accesul acesteia; că Majestatea Sa, care, după Constituţie, are nu numai dreptul de veto, dar în materie de revisuire a pactului fundamental este chiar unul din factori, să useze de prerogativele înalte ce ’I acordă pactul jurat şi să nu sancţioneze o revisuire pătată de cele mal ruşinose şi criminale ilegalităţi şi pe care ţâra adevărată, cu totul stră ină de ceea ce se face, o repudiază de pe acum.“
La asemeni afirmări, cel mal bun respuns e tăcerea. Der fiind de dă toria unul organ de publicitate să discute chiar atunci când are în fa-ciă-î adversari de rea credinţă, vom reveni şi de astă dâtă pe terenul oposiţiuniî, pentru a arunca puţină lumină acolo unde întunericul e păzit cu atâta sânţeniă.
Cetăţenii — fiind-că se numesc eî singuri ast-fel —întruniţi în sala Or-feti, contestă Camerelor trecute dreptul d’a vota trebuinţa revisuiriî; eî le contestă acest drept, fiind-că au fostu alese în 1879 cu mandatu special.
Mal înteiu, contestarea vine prea terdifi din partea unor cetăţeni inteligenţi şi consciincioşl de drepturile lor. Camerele din 1879 aii fost alese cu mandat special, e adevărat; dăr ele aveaţi îndatorirea să modifice o disposiţiune din pactul fundamental care nu altera câtu-şl de puţin re presentaţiunea naţională. După ce-şl împliniră misiunea specială, ele aii fost transformate cu învoirea lor în Camere ordinare. Atunci era primul moment, cel puţin în aparenţă, potrivit pentru contestare.
Ce făceau atunci cetăţenii întruniţi Joi la Orfeu? Şi mal cu semă
— Nimic. D-niî Vernescu, Blarem-berg, Lahovary, Catargifi, Florescu şi cel-lalţl rămaseră în Adunări, consfinţiră deci prin acest fapt transformarea operată. Şi, trebue s’o spunem, aii avut dreptate să facă acăsta.
De ce mai protestă der astăzi ? de ce singuri se blamăză şi se des mint ? Etă întrebări la cari cu greii se pbte răspunde; nimic nu pdte justifica o asemenea conduită, dăcă nu nemărginita poftă d’a face oposiţiune cu orl-ce preţ. Acestă atitudine însă, negativă prin escelenţâ, numai politică nu se pdte numi; ea nu pbte face alt de cât să desgolescă, în tdtă urîciunea eî repulsivă, pofta neînfrânată d’a guverna în orî-ce chip şi cu ori-ce preţ.
Al douilea aliniat al moţiune! ne Iasă impresiunea descrierii esacte a faptelor guvernului tretut; atât de îndrăsneţe sunt afirmările din acest pasagiu, atât de hasardate, încât pentru un moment ar putea cineva crede că e o ironia; dăr lucrul e departe de a fi aşa : el însămnă un va-tout din partea grupului ibrid; el mal însemnă şi bctjocura opiniu-neî publice.
De la întrunirea actualelor Camere neîntrerupte atl fost acusările de ne-legalitate; n’a trecut ţii fără ca o-posiţiunea să nu le declare de resultat al falsificăreî voinţei naţionale. Aceste acutărî ati fost atât de mult usate, în cât nimeni nu le mal crede, cu atât mal puţin cel ce esaminăză serios situaţiunea. Partida liberală s’a presentat ţărel ca partisană a revisuire!, şi imensa majoritate a naţiune! ’î-a acordat încrederea. 0-posiţiunea, din contră, s’a declaraţii antirevisionistă— cu tdte că un membru autorisat al iei, d. Lahovary, recunoscuse defectualitatea legel electorale. A cui e vina că naţiunea nu s’a încrezut eî? De sicur că nu a poporului care vede şi compară, judeca şi condamnă. Oposiţiunea a fost condamnată pentru trecutul iei, ea a fost condamnată de atitudinea actuală, şi mal cu sămă pentru^că vederile săle nu sunt vederile poporului.
In ce privesce cererea adresată Regelui, d’a nu sancţiona Constitu-ţiunea revisuită, ea ni se pare ne-logicâ. uameriie sunt representaţlu nea ţărel, ele lucrâţlă în numele ieî şi pentru dânsa. Ce pdte face regele, dacă nu să sancţioneze voinţa legal esprimată a Naţiuneî ? Numai dmenî deprinşi a nu ţinea sămă de voinţa ţărel, numai asemeni dmenî pot cere regelui să calce acăstă voinţă.
*«*5**-
Proiectul pentru reforma constituţională a Franciel, (jice Neuefreie Presse, nu con ţine de cât patru linii, şi cu tote acestea nimeni nu’I pote nega Însemnătatea. Sunt ani de când se cere In Franţa revisuirea, şi nu numai radicalii înscriseseră acestâ principiu în programa lor.
însemnătatea revisuirel nu e tocmai în schimbarea organisăriî Senatului şi în mic şorarea însemnătăţel sâle, ci în primul punct al proiectului, care vizează art. 8 al legii din 1875. In acest articol 8, se (Jice că pentru a revisui Constituţiunea trebue ca Senatul şi Camera să se înţelegă; der articolul nu spune decă propunerile de revisuire privesc numai diferitele disposiţiunl ale Constituţiunil sâă se pot întinde şi a-supra formei de guvern. Acestei nedorne-rirî i se va pune capăt acum; după proiectul de revisuire, acest articol va suna pe viitor ast-fel; „Dreptul de revisuire nu se va putea întinde nici o detă asupra formei republicane a guvernului. “
Trebue să admitem că toţi republicanii, fără deosebire de fracţiune, vor primi a-
cest principiii a cărui introducere în Constituţiune va împedica pe viitor încercări ca ale mareşalului Mac-Mahon. D’aci înainte, schimbarea formei de guvern nu va mal putea fi făcută pe cale constituţională, ci prin lovituri de Stat, decă ocasiunea s’ar ivi
Din punctul de vedere al republicanismului, acâstă măsură nu pote fi atacată ; ea întăresce forma actuală, găsită preferabilă la 1871. Dâr, în afară d’acâsta, sunt o mulţime de stânci cari trebuesc înlăturate din calea Franciel, şi pentru acâsta nu se pote face mal nimic.
Succesul dobândit în Tonking, face pe guvern să întreprindă o acţiune energică în Madagascar, unde voesce să-şi asigure posiţiunea. Aceste întreprinderi însă absorb resursele Franciel şi folosele sunt puse în îndoială de omenii cunoscători. Ast-fel, acum câte-va £ile Italia a propus cabinetelor o înţelegere, ca comerciul să fie liber în te-ritonele cucerite în Asia şi Africa de diferitele puteri europene. Acâstă propunere a produs mare nemulţumire în cercurile guvernamentale francese, cu atât mal mult că Germania, Anglia şi. Statele-Unite afi aderat la dânsa ; der, dâcă o asemenea înţelegere s’ar face, Francia ar perde folâsele ce se aşcepta să tragă din monopolul esclusiv creat în Tonking şi Anam cu puterea armelor; cheltuelele enorme ocasionate de ultimul resbol ar fi zadarnice.
„Şi pe când banii se cheltuesc în aventuri, ijice d. Glâmenceau, poporul remâne tot necult, fiind-că nu sunt resurse pentru scole.“ Marea misiune a democraţiei, d’a lumina masele, d’a şterge abisul intelectual săpat de secoll între popor şi barghesime, acâstă misiune e negligeată de guvern cu tote strigătele dmenilor de bine ; prin acâstă nepăsare, se creâză şi se întreţine pentru Francia şi în sînul ei, germenele turbură-rilor, al instabilităţii. In zadar se consfin-ţesce prin Constituţiune forma guvernului; acâstă formă nu pote fi stabilă de cât a-tuncl când poporul o va susţine, şi el nu pote face acesta de cât fiind luminat.
Pe lângă miseria intelectuală, miseria e-conomică sdrobesce, abrutisâză masele. Des-voltarea industriei a înăsprit mereu ura dintre lucrător şi capitalist; legea de aramă a devenit şi mal ameninţătore, şi clasa lucrătorilor de fabrici a ajuns numerosă, ea se urcă la sute de mii.
Ea e prin urmare un element puternic şi nu baionetele vor fi în stare s’o stăpâ-nâscă când va isbucni. Cea mal mică crisă economică pune în mişcare acestă masă formidabilă şi în asemeni momente speculatorii politici îşi aruncă mrejele.
Trecând de la fabrici la câmp, aceleaşi agitări, dâr pe o scară mal redusă. Şi aci nemulţumirea domnesce, ş’aci e crudă lupta pentru esistenţă. Parcelele date poporului afi fost în mare parte de mult înghiţite, ier restul e cotropit de datorii. Ignoranţa maselor şi lipsa capitalului de esploatare a redus în pulbere măsura revoluţiuneî din 1789.
De altă parte, marii esploatatorî asemenea sunt departe d’a fi linisciţl. Producţiu-nea surprinijătore a Ameficel ameninţă cu ruina producţiuuea locală, filele acestea producătorii franeesî au înmânat guvernului o petiţiune prin care cer să fie garantaţi în contra concurenţei străine. La acâstă petiţiune guvernul a răspuns cu uu proiect de lege prin care se sporesc tacsele de import, sistem vechifi de protegiare şi în alte părţi recunoscut ca periculos. De altmintrelea, curentul protecţionist a început să sufle cu putere în Europa.
In facia unei asemeni situaţiunl e lesne de înţeles că revisuirea Constituţiunel nu are tocmai aşa mare importanţă şi că re sultatele el nu pot fi de cât forte mici.
M. S. Regele a primit din partea M. S. împăratului Austriei, Rege Apostolic al Ungariei, o scrisore prin care ’I notifică încetarea din viâţa a M. S. împărătesei şi Re-
www.dacoromamca.ro
2
TELEGRAPHUL
ginel Maria-Ana-Carolina-Pia, văduva M. Ş. împăratului Ferdinand al Austriei.
—	o —
IârT, 18 Maiu, la orele 4 }js M. S. Regele, însoţita de adjutantul de servicifi, a mers de a inspectat arsenalul armatei şi, râmâind pe deplin satisfăcut, a bine-voit a arăta înalta Sea mulţumire d-lul inspector al stabilimentelor militare precum şi d-luî director al arsenalului.
La orele 6, Maiestatea Sea S’a întors la Palatul de la Cotrocenl.
—	o—
D. Gr. Manolescu, artist dramatic, bine-voind a dărui câte un rând de haine de vară, uniforma de dorobanţi, câte o căciulă, o puşcă de lemn şi câte o pereche mânuşi albe de bumbac la 8 dintre elevii scolel No. 2 primare de băeţl din culorea albastră, BucurescI, ministeriul exprimă mulţumirile săle d-lul Manolescu pentru aceste fapte filantropice.
—o—
lecă resolutiunea luată la întrunirea cetăţenilor din Ateneu în 4iua de 17 Maiii.
„I Cetăţenii capitalei protestă în contra uneltirilor celor ce se intitulâzll liberali-conservatori, şi condamnă din tote puterile turburările de stradă pe cari se încercă a le face.
„II Cetăţenii capitalei declară că dau tot sprijinul partidei Naţionale-liberale şi guvernului acestei partite, subt preşedenţia şefului şefi, d. I. C. Brătianu.
„III Cetăţenii capitalei sunt hotărîţl a preîntâmpina orî-ce turburărl pornind din mişcări amăgitore şi din scopuri vrăşmaşe ţârei, şi însărcinâză comitetul partitei Naţionale-liberale a fi cu luare aminte şi a’I preveni la timp.“
—o—
Cu trenul de ieri, <|ice Posta din Galaţi, a sositfi în acest [oraşu E. S. Su-leiman-bei, ministrulfi plenipotenţiar al Turciei la Bucuresci.
—	o —
Şilele acestea a fost un conflict în portul Sulina între funcţionari şi lucrători. Nu se cunosc încă amănuntele.
—	o —
S’a aprobat de ministeriul de resbel ca regimentul 31 dorobanţi, Calafat, să aibă de patron 4'ua de 7 Ianuarie (Sf. Idn).
—	o—
D. C. I. Zamfirescu, unul din bancherii de frunte ai pieţei Capitalei şi membru în Consiliul comunal, a fost loviţii de o inevitabilă şi în acelaşi timp inconsolabilă durere.
Ieri a condus la ultimul locaş pe mama d-săle, domna M. C. Zamfirescu, încetată din viâţă în noptea de 16 ale curentei în urma unei scurte suferinţe.
Cortegiul a fost urmat până la cimitirul Belu de un fârte mare număr de amici şi cunoscuţi ai disolatei familie.
—o—
D. Em. M. Porumbaru, deputatu, ne râgâ să facem următărea rectificare.
D-sa n’a votat pentru amendamentul d-luî C. A. Rosetti, votat în şedinţa Camerei de la 15 Maiii, pentru ea alegerile deputaţilor ca şi acelea ale senatorilor să se facă fie cari în căte-o (ţi, ci a votat contra.
Spre satisfacţiunea d-lui deputat Porumbaru rectificăm acâstă erăre.
—o —
Tribuna din Sibiu publică următărea telegramă cu data de 28 Maiii s. n. pe care o primesce din Miskolez:
Miskolez, 28 Maiii n. — In Mezoke-
resztes s’afi întâmplat bătăi sângerose între aderenţii ambilor candidaţi de deputaţi ; sunt cinci morţi şi mai mulţi răniţi.
—o—
Ministerul de resbel a aprobat ca patronul scălei fiilor de militari din Craiova să fie sf. împăraţi Constantin şi Elena.
—o—
Aflăm cu adâncă părere de răii că d. colonel Al. Schina, fost comandant alu pieţei Bucuresci, a murit.
Trămitem condoleanţele n ăst re deso-latei familii a valorosului militar.
—	o—
Mâine colonia italiană din capitală este invitată la legaţiunea Italiei spre a serba aniversarea Statutului, adică <ţiua în care s'a promulgat : Constituţia acordată de Carol Albert Piemonteluî.
Săra colonia italiană va da un banchet în onărea comitelui Tornielli, ministrul Italiei.
Banchetulfi va avea locu într’o sală construită pentru acâstă ocasiune, în strada Surorilor, de către antreprenorul Bardelli, care a oferit-o gratis.
Aflăm că numărul ospeţilor va fi maî mare de cât în anii trecuţi.
—	o—
Ieri Adunarea deputaţilor, prelungind şedinţa până la ora 7, a discutat art. 31 din legea electorală, pe care l’a primit modificat, în urma unui amandament propus de d. C. F. Robescu şi susţinut şi de d. prim ministru, ca să potă fi aleşi ca mandatari a ţăreî şi profesorii învăţământului secundar.
Iâcă noua redacţiune ce s’a dat acestui articol.
Art. 31. Profesorii titulari ai învăţământului superior şi secundar pot fi aleşi deputaţi şi senatori.
Apoi şedinţa s’a ridicat.
—	o —
Luni, 21 curent, societatea literarâ-sciinţifică, Tinerimea Pomană serbâ(|ă a şâptea ei aniversare, la ora 2 p. m. în localul Universiţâţei, sala facultăţei de Medicină.
Serbarea se va sfîrşi printr’o disertaţie ţinută de d. N. G. Rădulescu,
Subiectul!! acestei disertaţiunî este: O amintire istorică (Cuza- Vodă).
—	o—
Mâine, adică la 20 Maiii (1 Iunifi) co-rent, intră în vigore un nou orariu alu mersului trenurilor căilor ferate române. De şi vom da tabloul indicator al mersului trenurilor pe pagina IY-a in ex-tenso, credem folositor pentru cititorii noştri! să publicăm orele la cari plâcă diferite trenuri din Bucuresci.
Acceleratul spre Moldova şi Sinaia plâcă la 11 ore sâra.
Trenul de persâne spre Moldova şi Sinaia plâcă la 8 — 30 diminâţa.
Trenul de persâne la Ploesci, 7,45 dim. „	„ plăcere „ Sinaia, 7	„
„ accelerat „ Focşani, 5 d. a.
, „	„ spre Vârcioroca 9	dim.
„ de pers. spre Yârciorova 5,20 d. a.
„ fulger spre Vârciorova 4.05 d. a.
„	de pers.	la	Giurgiu	7,10	dim.
„	mixt	„	„	5.40	d. a.
„	de pers.	„	„	8.15	sâra
„	fulger, spre	Orient,	5.40	dim.
In acelaşi timp, la 20 Maifi (1 Iunifi) intră în vigore mai multe suplimente la tariful de mărfuri. Intre altele, suplimentul VII, care coprinde tacsarea cai-lor, mânzilor, catîrilor şi vehiculelor ; ta-
riful escepţional pentru mai multe articole de la Galaţi şi Brăila la Yârciorova ; tacse noul de la şi pentru Galaţi.
Aceste suplimente se găsesc la biurou rile da espediţiă.
—o—
Ni se scrie din Roma că se facil mari pregătiri pentru sărbătorea Statului precum şi pentru a comemora, luni 21 curenţii, a doua aniversare a morţii generalului Ga-ribaldi.
SCRISORI DIN AUSTRIA
Corespondenţa pârtie, a „Telegrafulnl“
Vier.a, 22 Maiii.
Scandalul cu Dobrjanosky şi (parele maghiare. — Con-
spiraţinnea rusă în Rutenia austriacă. — Mifcarea
slavă.
Subiectul pe care ’lu aleg pentru a-cestă corespondenţă aparţine unui period de mişcare politică internă, care a escitat aci mare curiositate, şi care abia aţii ’şî a găsit în fine sfârşitul. In decursul peripeţiilor ultimelor alegeri pentru Landthag, în districtul Gyerquo, limitrof cu Rusia s’a aleşii de deputat în landthagul maghiar un domn anume P. Dobrjansky, profesor estraordinar de e-conomie-politică la politecnicul din Pesta.
D. Dobrjansky e polones-rutân, care a desfăşurat în sesiunea trecută o activitate oratorică hors ligne. Discursurile sâle în contra Rusiei, de şi fârte agreate de către maghiari, aii produs însă un efect cu desăvârşire contrariu. Deputatul U-grap bănuind pe onor. orator că jocă un rol nu tocmai franc a relevat mai multe lucruri forte interesante şi care privesc persona particulară a d-lui Dobrjansky.
Iată resumatul fidel al celor <ţise de d. Ugrap şi apoi al celor ce s’a publicat prin diare ca Eguetertes şi altele.
Familia Dobrjansky în adevăr aparţinea în tot d'auna scolei panslaviste. Hafrath Adolf Dobrjansky să află forte greii compromis în vestitul proces rusii din Lemberg. Acest domn în anul 1849, în calitate de comisar imperial ataşat la armata rusă a desfăşurat o energie demnă de un adevărat călâu faciâ cu partidul revoluţionar maghiar. Apoi, după repre-salia de la Haynau, a mai figurat ierăşî printre apăsătorii maghiarilor. învederat însă este că după ce rota norocului a surîs ungurilor, Dobrjansky s’a vă^utfi forţat a părăsi Ungaria şi a ’şi transmuta domiciliul în Galiţia, unde în curând în jurul acestui om s’a format o conspiraţiune rusâscă. Rusofilii din Moscova şi cei din Kiev organisară o corespondenţă cifrată cu leaderul partidei ruse din Austria, şi tocmai acâstă corespondenţă se află a<|î în mâinele autorităţilor austriaco. Paralela care a făcut d. Ugrap între Adolf Dobrjansky şi Petru Dobrjansky a ridicat în sufletele patrioţilor maghiari o indignare forte es-plicabilă. Bietul deputat rus declară sus şi tare cum că el n’are nimic de comun cu Adolf Dobrjansky.
Dâr la ^acâstă negaţiune neruşinată presa maghiară a adusfi a<ţi unii materială , care pune în evidenţă imoralitate politică a deputatului pansla-vist, care voia să 'şi pregătâscă o carieră echivocă în sînul landthaguluî maghiar. Citirea acestor scrisori a produs asupra opiniunei publice o impresiune fârte durerâsă. Discursurile lui Ugrap
aii fost aplaudate cu frenesie, iâr singura dorinţă a se esplica din partea culpabilului a fost întâmpinată de către landthagul întreg cu strigăte de: jos spionii ruşi!
* *
Cestiunea privitâre la spionii ruşi e pentru Austro-Ungaria o cestiune fârte seriâsă, căci lăsând la o parte scandalul Dobrjansky multe indicii de o importanţă şi mai marş aii ilustrat şi ilustrez viâţa nâstră internă. In Galiţia partidul rutân se respică în două părţi, unu! puţin semnificativ ca forţă împărtăşesce principiele lui Dragomanow, iâr altulu compus din burghesime şi condus de preoţime se află la discreţiunea luf Aksacoff şi rusofilii ruşi din Moscova. învederat este că agenţii generalului rus lucreză aci cu o siguranţă escepţională.
In ceea ce privesce Croaţia, apoi legăturile strînse ce s’aii întocmit între partidele ruse şi conducătorii mişcărsî croate nu maî sunt negate de nimeni. Primejdia dâr la care se află supusă Austria din acâstă parte s’a manifestat într’un mod eclatant în procesul Cra-jewcky. Afacerea lui Feldman, agentă rusesc la Yiena şi relaţiunile sâle cu spionul militar Hentsch aii atras o lumină asupra unor fapte, care până acum rămâneafi- de şi cunoscute, însă puţin apreciate.	K.
DIN TARA
A
Cârtă urmată de omor.—In ^iua de 8 curent, doul servitori al brutarului Panaghi Kastopol din Tulcea, anume Nicolae Ma-runos şi Jeliu Ivanov, luându-se Ia cârtă, cel dintâiu a înjunghiat în picior pe cel de al douilea cu uu cuţit; caşul s’a comunicat parchetului; iâr pacientul s’a trimis în Căutarea spitalului unde a şi încetat din viaţă a doua ^fi-
*
Jăfuiţi de hoţi,—In rjiua de 11 curent, pe la orele 6 dimineţa, ovreii Avram Herşcu Făinariu din urbea Neamţu şi Şrailuţ din comuna Şarul-Domei, judeţul Suceava, trecând cu marfă spre Broşteni pe sub polele muntelui Halăuca din judeţul Suceava, au fost jăfuiţi de 6 indivizi necunoscuţi ce le-au eşit înainte înarmaţi cu pusei şi topâre.
Pe de o parte s’a comunicat parchetului; iâr pe de alta s’afi luat măsuri pentru urmărirea hoţilor.
------------^ I» ».-------------
RAPORTUL COMITETULUI DELEGAŢILOR CAMEREI
asupra
REFORMEI LEGEI ELECTORALE
— Urmare —
§ 4. Despre modul de a vota.
Modul volărel a dat loc la lungi desba-terl, atât din causa importanţei ce presintă acestă cestiune prin sine însăşi, cât şi din causa propunerel făcută de d. N. Dimancea, ca votarea pentru alegerea delegaţilor sâ se facă pe fadă, prin aclamaţiune, împâr-ţindu-se alegătorii în grupuri după candidaţii pe care voesc să’l alâgă.
De unde până aci nu căutasem cu toţii de cât mijlocul prin care s’ar putea garanta mal bine secretul votului, discuţiimea a luat o direcţiune cu totul nouă.
Nu mat era vorba de a sci care este sistemul prin care s’arfi putea garanta mal bine secretul votului, ci de a sci decă votul pe faciă nu este preferabil — cel puţin pentru alegerea delegaţilor —votului secret.
Cestiunea votului pe faciă şi votului secret a fost atât de studiată, în cât astiUjl ar putea cine-va spune aprope cu siguranţă ce resultate pote produce îuţr’unfi Stat anume dat.
Votul pe faciă e în acord cu principiele nostre, alo celor care credem că votul e o însărcinare publică, pe care cetăţânul tre-bue să o exercite în folosul tutulor.
Cu alte cuvinte, votul fiind o însărcinare publică, ar treDui să se exercite pe iaciă, sub controlul opiaiunel publice. Afară de acâsta votul pe faciă ar fi o dovadă că, e-ducaţiunea politică a poporului s’a făcutfi atât de bine în cât fie-care cetăţean votâză liber, pe faciă, fără altă preocuaaţiune de cât îndeplinirea dâtoriel sâle.
Dâcâ principiile sunt în favârea votului pe faciâ, practica ’lft a condamnat cu desăvârşire.
In starea actuală a societăţilor moderne, în care guvernul şi unii din indivizi, se cred în drept de a dicta alegătorilor cum trebue să voteze, a admite votul pe faciă e a sugruma libertatea în alegeri, e a falsifica voinţa naţională.
A^I nicâerl în Europa numai există votul pe faciă.
Anglia, ţâra aceea unde tradiţiunile sunt atât de adâncă înrădăcinate în moravurile poporului, a desfiinţat şi ea votul pe faciă.
Uitasem a spune că numai în Ungaria mal există votul public verbal; cu tote a-cestea, la 1874, s’a introdus şi acolo votul secret facultativ. Din patru sute de districte numai treizeci afi admis până acum votul secret. De şi votul verbal nu dă în Ungaria resultate demne de invidiat, Ungurii ’l menţin însă pentru consideraţiunl de or-golifi naţional, după cum <|ice d. Bard.
A introduce la noi votul public verbal, în colegiulfi acela care pote să fie mai lesne influenţat, e a lăsa liberă mâna ad-ministraţiunel în alegerea delegaţilor.
Un asemenea sistem ar da loc şi la turburărl, care ne-ar pune în posiţiune să votăm disposiţiunl ca cea din art. 75 legea Ungară, care prevede că alegătorii votezi separat dupe candidaţii pe cari voesc să ’î alegă.
S’a disecă votul pe faciă e în acord cu tradiţiunile nostre, şi că e singurul mod de vot pentru un colegifi Jn care majoritatea alegătorilor nu scie carte.
Dâcă e adevărat că votul public verbal e în acord cu tradiţiunile nostre, adică dâcă există de pe timpul când nici nu aveam regimul represintativ, cred că nu este acâsta tradiţiunea de care ar trebui să avem mai multă grije pentru a nu o perde.
Cât pentru obiecţiunea că cel ce nu scifi carte nu pot să voteze de cât verbal e neîntemeiată.
La prima vedere pare paradoxal ca un om, care nu scie carte, să potă vota secret şi în scris; cu tote acestea nimic mai simplu.
In sistemul de vot admis de noi voteze, tot aşa de bine cel-ce nu scie, ca şi cel-ee scie carte.
Iată cum:
Alegătorul vine cu buletinul seu de votu de acasă, tipărit sâfi scris — pentru alegerea delegaţilor — şi de Ia birou nu ia de cât un plic cu care intră într’o cameră secretă şi introduce într’ânsul buletinul de vot. închide plicul şi-l înmânâză preşedintelui. Cel ce scie carte se înţelege că va scrie singur buletinul; iâr cel ce nu scie va găsi tot-d’auna o personă de încredere, chiar pe candidatul care II va scrie buletinul sâfi îl va da un buletin tipărit cu care se va duce la vot.
Am cercetat cu de-amănuntul tote cou-sideraţiunile cari s’afi invocat în favorea votului public verbal. Am rămas nestrămutaţi însă în credinţa că secretul votului, chiar pentru alegerea delegaţilor, este unul din mijlocele cele mal puternice prin care se pâte asigura independinţa alegătorilor.
Vă aduceţi aminte că în tot timpul pe-riâdel electorale, şi astădl chiar, tâtft lumea ne esortâză să garantăm cât se va putea mal bine secretul votului.
Sunt mulţi cari cred, şi pote cu drept cuvânt, că secretul votului va aduce tot a-tâtea servicii ca şi lărgirea colegielor electorale.
Decă unele colegii nu afi dat destule dovedi de independinţă, causa nu a fost atâta numărul restrâns al alegătorilor, cât influenţa administraţiunel. Acâstă influenţă va
FOIŢA „TELEGRAFULUI^
HENRI CONSCIENCE
____	14
(înlocuitorul în armată)
Toţi tăceau şi plângeafi, cu batistele la ochi.
La vederea doctorului toţi se sculară în pieiâre, şi, precum prevăzuse el, tâte mâinile se întinseră spre dânsul, implo-rându-I un cuvânt care să pună capăt temere! lor.
— Plângeţi, plângeţi, copii, răspunse el cu o voce desperată. Nimic, nimic! Tot este perdut, totul s’a sfârşit!
D-na Christianns că^u din nofi pe scaunul ei scoţând un ţipet îngrozitor; Vero-nica alergă de la un capăt la cel-l-alt al camerei văitendu-se şi Bernard se agăţă de gâtul tatălui seu plângănd pe pep-tul şefi.
In timp de mai multe minute camera fu plină de un sgomot confus de vaete şi suspinuri, în mijlocul cărora se distin geau cuvintele de soldat, tiran, sânge morte.
încetul cu încetul însă doctorul se maî potoli şi se gândi la detoriele sele de tată de familie, şi să sili se dea familiei sâle desolată speranţa pe care el însuşi n’o maî avea. Le făcu cunoscut fericita întârcere a fiului neguţătorului de vite. Era der o exageraţiune, elicea dănsul, să se creadă că cea maî mare parte din cei înrolaţi nu mai trebue să’şî revâdă patria lor.
Şi apoi, vre-o i^ece şefi două-spre-dece persâne se aflau duse să caute un înlocuitor, şi nu se putea sci decă vre-una din ele nu ar reuşi să găsâscă unul. In adevăr, acâsta nu era de cât o speranţă slabă; dâr pe cât timp sentinţa definitivă nu era pronunţată, nu trebuia ui-meni să despereze de ajutorul Iul D-(|eu.
P6te chiar în timpi şedinţei consiliului? ai avut tot d’auna un noroc aşa de mare! Nu pot crede că D-zeu fe’apărăsit d’o dătă şi că nu mai voesce să
scie de loc de tine. Ai încredere pentru j ce se va hotărî definitivă cu sorta lui Bernard. O! aşi sări de bucurie, dâcă aşi afla că ai găsit un mijloc săopresci a casă pe Bernard. Aibî puţin curagiu, amice. La revedere.
Doctorul se întârse şi 'şi continuă încet drumul. Cuvintele amicului său nici nu ’lft consolară, nici nu ’lfi incurajară măcar.
Cruda realitate era mereă înaintea o-chilor lui. In turburarea spiritului său, j se simţia cuprins de un sentiment de! ciudă. Fiul neguţătorului de vite trebuia \ să se reîntârcă Sâmbăta următâre, liber şi sănătos, şi Bernard, iubitul săfi fiii, va fi pote în aceiaşi <|i departe de părinţii lui, pe drumul peirei 1
Dâr îndâtă căută a goni aceste urîte gândiri, ’şi lasă capul in jos sub greu-1 tatea durerei sâle şi se tîrî spre locuinţa sea cu un pas nesigur.
Ajungând aprâpe de Namur, esită un moment şi se opri în loc înspăimântat. Ce noutate aducea el familiei desolate ? Au(|ia ţipetele de desperare ale sociei şi copiilor lui; vedea curgându-le lacrimi
din ochi; vedea mâinele lor rugătâre în-tin^ându-se spre densul... şi el n’avea să le dea de cât o scire care trebuia să le sdrobâscă ultima lor speranţă.
Cu tâte acestea nu era nici un mijloc se scape de acâstă fatală necesitate. D. Christiaans ’şî reluă drumulă spre casă.
In momentul când era să deschidă pdrta cu cheia, servit6rea, care fără în-doiâlă pândia sosirea lui, îi deschise uşa şi ’I dise:
—	Domnule, de maî multe ore, vre-o cinci sâfi şese bolnavi te ascâptă.
—	Bolnavi, bolnavi? ^ise doctorul cu nerăbdare. Sunt tocmai bun a^I ca să’l examinez; sunt mai bolnav de cât ei!
—	Nu vor să plece, domnule, răspunse servi t6rea.
—	Atunci să mai ascepte. Pote că peste câte va momente mă voiţi mai li nişei.
Şi doctorul se îndreptă spre camera unde de obicinuit şedea familia lui. şi unde se aflaă pentru moment, Bernard, mama-lui, Yeronica şi sora acesteia cea mai mică.
Aceste cuvinte dăduseră ele în adevăr o rază de speranţă familiei lui, sâfi cei ce ’lfi ascultaft nu mai avâfi putere să se vaete? Ori cum ar fi fost ei se aşezară din noii pe scaune şi plângâu în tăcere.
D. Cristiaans, sdrobit, simţea o neapărată trebuinţă de a se linisci şi a fi sigur.
— Copii mei, <|ise el, sunt maî mulţi bolnavi cari mă ascâptă. Nu pot să mă dispensez se nu le daft îngrijirile mele, sâfi 6re-carî'sfaturi. Inăbuşiţi-vă durerea pe cât puteţi. Pâte că o mai fi încă vre o speranţă.
Eşi. deschise uşa cabinetului săă, chieraă pe servitârea şi-î ordonă să introducă pe bolnavi unul câte unul.
El ascultă plângerile şi esplicaţiunile lor cu o nerăbdare şi preocupaţiuni vi~ sibile. Scrise reţete în grabă şi îşi concedia clienţii.
Traducţiune de Cober.
Va urma
www.dacoromanica.ro
TELEGKRAPHUL
dispărea când votul va fi secret, adică când nu se va mal putea sci cum a votat cutare sâti cutare alegător.
Pătrunşi de folosele ce ne va aduce secretul votului, am examinat diferitele sisteme de vot secret, precum pe cel engles, frances, belgian, grecesc etc. etc.
Alegerile Ia engles! se făceau pe câmpii sub cerul liber. Alegătorii votaft ridicând mâinile în sus. Sgomotele, îmbrâncelile, scenele de violenţă şi de corupţiune te făceau—dupe afirmaţiunea ci-luî Paul ftobi-guet—să te creijl la un bâlciti, unde nu lipsea nici chiar Taraba pe care se suia candidatul ca să peroreze.
A fost o luptă mare până să se admită votul secret. încă de pe la începutul secolului acesta, câţl-va deputaţi aft cerut în Camera comunelor desfiinţarea votului public.
La 1867, cestiunea s’a pus la ordinea Zilei; s’a ales o coraisiune, şi la 1871, d. Gîadstone a presiutat un proiect de lege. Camera comunelor a admis proiectul de lege, dâr Camera lorzilor l’a respins. In 1872 proiectul a fost presintat din nou, şi de astă-dată Camera lorzilor a admis votul secret facultativ. Camera comunelor n’a voit să primâscă o reformă ast-fel, şi atunci lorzii ati cedat: nu aii admis însă votul secret obligatoriii de cât pe un period de opt ani.
Buletinele de vot se dau de către guvern său de către candidaţi. Pe o parte e scris numele, pronumele şi profesiunea cari didatulul; ier pe cea-l’altă numărul şi numele alegătorului. Acest număr corespunde cu numărul dintr’un registru â-souche din care se taie buletinul. Alegătorul intră cu buletinul săti de vot într’o cameră, face o cruce în dreptul numelui său, întv’un spaţiu care e lăsat alb, îl îndoiesce, vine cu el în sala de vot şi-l pune în urnă.
Acest sistem incontestabil că e mal bun de cât votul public; nu garantâză însă pe deplin secretul votului; fiind-eă după numărul de pe buletin poţi sci cum a votat alegătorul.
Acâstă disposiţiune a fost introdusă, ca un corectiv, de adversarii votului secret.
In Francia, votarea se face prin buletine tipărite. Secretul votului însă în localităţile mici este adesea descoperit, din causa formei şi a transparentei buletinului de vot.
La 1875 se propusese un noti sistem de vot care a că^ut la a treia deliberaţiune.
Candidaţii în Belgia trebue se fie propuşi cu cinci ţiile înaintea alegere!.
Votarea se face prin buletine imprimate date de birou. Deputaţii şi senatorii sunt aleşi prin acelaşi buletin. Candidaţii cari formăză o singură listă sunt înscrişi într’o colonă în capul căreia este scris numele partidului căruia aparţine; cel-lalţl candidaţi formăză o colonă specială. Fie-care colonă este imprimată cu cernelâ de o culore diferită.
Candidaţii pentru Senat sunt înscrişi cel d’ântâiti.
In capul fie-cărel colone, precum şi dupe fie-care nume e un pătrat. Decă alegătorul voesce să voteze pentru o listă întrăgă face cu creionul o cruce în pătratul care este în capul colonel; decă voesce să voteze candidaţi din diferite liste, atunci face câte o cruce în pătratul ce se află în dreptul candidaţilor pe care voesce săi alăgă.
La noi un asemenea mod de votare nu ar fl posibil. Mal ÎDtăift că colegiul pentru Cameră diferă de colegiul pentru Senat ; şi pe urmă declararea partidului din care face parte fie-care candidat şi facerea crucel în diferite patrate, ar putea da loc la multe încurcături.
scrutin de listă în colegiele cari dau mal mulţi represintanţl.
Nu e de trebuinţă a arăta avantagiele şi desavantagiele ce presintă scrutinul de listă.
Cată să adaog însă că comitetul d-vostră a prevăzut că pe un buletin nu se pote imprima de cât numele unul singur candidat. Cu alte cuvinte, alegătorul va pune în plicul electoral atâtea buletine câţi sunt candidaţi de ales.
Acest mod de votare are tote avantagiele scrutinului de listă şi scapă pe alegător de necesitatea în care se găsesce une-orl de a nu vota de loc, său de a vota o listă complectă chiar când unii diu candidaţii coprinşî în acea listă nu’I convin.
Pentru ca şi cu votul tipărit să uu se potă face acelăşl fraude care se fac cu votul scris, s’a prevăzut ca până în ajunul alegere! candidaţii său un număr ore-care de alegători vor fi dătorl să depună la preşedintele tribunalului un buletin de vot, care va servi ca model pentru alegerea sa. La despuierea scrutinului orl-ce buletin care nu va fi identic cu acesta, atât în privinţa formei, cât a caracterelor, a disposiţiuuel lor etc., va fi nul.
Printre numerosele manopere electorale cari s’au practicat pănă acum era şi acăsta: candidaţii agreaţi de biurourile electorale luau buletine de vot de la biuroiî, scriaţi numele lor pe dănsele şi le încredinţaţi alegătorilor cu obligaţiune ca să le aducă buletinele nescrise date de birou, şi în urnă să pună pe cele date de dănşiî. Adesea buletinele erau scrise de persone diferite.
Controlul era forte sigur, mal ales când nu se gâsea hârtie de-a biroului, său când nu se cunoscea cu precisiune dimensiunile buletinelor.
Ca nu cum-va alegătorul să vie cu buletinul de acasă închis în plic şi să ia plicul de la biroti ca să’l dea ca o probă candidatului căruia ’l-a făgăduit pote de nevoie să’l voteze, am prevăzut că biroul va fi dator să aplice sigiliul primăriei pe plic înainte de a’l da alegătorului. Şi spre o mal mare siguranţă am lăsat acest drept şi la facultatea candidaţilor.
Nu ne revine nouă oDorea de a fi iven-tat acest mod de votare. El a fost propus la 1875 în Carceră francesă, şi a căijut la a treia deliberaţiune diu cause cari sunt străine de cestiunea de care ne preocupă.
Comisiunea Camerei l’a perfecţionat şi l’a adaptat trebuinţelor ţărel nostre.
Cred, d-lor, că acest sistem, care nu găsesc de cuviinţă a’l esplica mal pe larg, fiind că se înţelege destul de lesne numai din simpla citire a articolelor de lege, asigură secretul votului.
Nu e de mirare ca spiritul inventiv al alegătorului să dovedescă mal târziu că nu e aşa de sigur precum ’l credem noi; e destul însă că ne satisface trebuinţele pre-| sinte. Când ne vom convinge că du mal corespunde scopului în care ’l-am făcut, ’l vom modifica şi noi.
Ca să evităm perderea de timp şi ca să scăpăm de ceea ce se petrecea în noptea dirtre cele două de alegere, am găsit că e forte nemerită ideia de a se face votarea numai întv’o singură <Ji.
Nicăerl alegerea nu se mal face îu 2 ijile.
Asemenea am găsit forte nemerită ideia ca alegerea în cas de balotagiti să se facă dupe opt (Iile. Până acum alegerea se făcea imediat, şi triumfa mal tot d’a-una candidatul cel mal ager, iar nu cel care se bucura de o mal mare încredere a alegătorilor.
[Va urma]
Cred că e de prisos a mal vorbi de sis-mul grecesc cu bile. A fost espus înlr’un mod destul de clar, şi ’l s’a arătat neajunsurile destul de bine, de raportul comisiu-nel Camerei.
In America alegerile se fac cu buletine! scrise său tipărite (legea din 3 Maift 1872).!
Până acum la noi votarea se făcea prin buletine scrise. Preşedintele biuroulul d&j un buletin de vot alegătorului, cu care du-cându-se îatr'o cameră secretă scria pe densul numele candidatului pe care voia să'l alegă, înduoia buletinul şi’l înmâna preşedintelui care’l punea în cutia de voturi. Acesta procedură avea o sumă de inconveniente, unele inerente sistemului, iâr altele din causa insuficienţei disposiţiunilor legel. Aşa de esemplu: legea neprescriind îu nici un articolii că votulti trebue să fi tot-d-a-una secret, unii alegători scriau "Voturile lor în facia birourilor electorale. Da j asemenea legea ne prevăyânu că un alegă- ‘ tor nu pote fi însoţit în sala de vot de un alt alegător, de cât în caşul când nu ar putea din causa vre-nnel infirmităţi să’şî scrie votul, unii din alegători erau daţi pe mâna a câte unul om de încredere ca să le scrie votul. Măsura ca votul să fie scris făcea ca lâ despuierea scrutinului să se cunoscă cum a votat fie-care alegător. Afară de acăsta, prin forma caracterilor, moderne, gotice, chirilice, etc., prin punerea numelui la început, nu a pronumelui candidatului, se viola tot-d’a-una secretul votului.
Ar fi aprope imposibil ca să enumere cine va tote cheile şi tot ce s’a inventat pentru a înlătura secretul votului.
Pentru a pune capăt tutulor acestor neajunsuri, am admis sistemul propus de comisiunea Camerei, ca votarea să se facă prin buletine numai tipărite şi cu plic.
Alegătorul aduce cu sine la alegere buletinul de vot tipărit, pe care şi ’lu procurat de la candidat, de la tipografie şeii de aiurea; biroulu ’l dă un plică cu care intrând singur într’o cameră secretă iutroduce ÎQtr’întănsul buletinul de vot. Plicul lipit ’l dă preşedintelui care ’l pune în urnă.
Alegerea la noi s’a făcut tot-dâuua prin
--*—•—.—•—■ ----■—
ACTE OFICIALE
Colegial I electoral pentru consilierii generali de la judeţul Ilfov este convocat, îu ]iua de 13 Innie 1884, a se întruni, la orele 10 dimindţa, în iocalul comunei de reşedinţă, ca să alăgă duol consilieri la vacanţele declarate în consiliu.
Colegial II electoral pentru consilierii generali de la citatul judeţ este convocat, îu (Jina de 15 Innie 1884, a se întruni, la orele 10 dirainăţa, în localul comun ţ de reşedinţă, ca să alăgă dnol consilieri la vecanţele declarate în consiliu.
X
D. Eugenie Singuroff s’a confirmat primar al comnneţ urbane Fălticeni ain judeţul Sncdva.
OVREII ÎN RUSIA
Comisiunea rusă din Petersburg, care să ocupă de aprâpe duoî ani cu resolvarea cestiunii semite, a hotărît să tipărâssă materialul adunat de ea. Dâr pănă se va pune în practică acăstă fol03itore ho-tărîre, fiarele ruse ’şî au putut procura câte-va documente privită re la cestiune, atât de spinosă pentru imperiul vecin. Estragem din ^iarul Rusky Curier ur-mătorele cifre elocinte care privesc Rusia de la Sud şi Basarabia. Dupe spusele comisiuneî în cestiune, Rusia de la Sud numeră la 1824 o populaţiune o-vreiăscă de 94,000 inşi, ier în momentul de faciă dupe o socotelă aproximativă, guvernămentele de la Sud număr o populaţiune semită de 450,000 minimum, ceea ce face aprăpe V» din total. La Herson din 50,000 de locuitori 23,000 sunt ovrei. Maî departe statistica făcută demonstră că din 150 de comercianţi din acest oraş 73 sunt ovrei; iâr din 552 de meseriaşi numai 72 sunt ovrei.
din contra din 139 birtaşî-cârciumarî 105 sunt ovrei, depositele de vinuri indigene sunt tote în mâinele ovreilor. Asemenea şi din 53 fabrice, care esist în guvernă-mântele de la Sud 28 sunt ale ovreilor, din 123 magasine en gros 107 sunt ale ovreilor.
Prin oraşele mici şi sate mari preponderenţa ovreilor în comercift şi industrie este şi maî mare. „Rusia de la Sud în oraşele şi satele săle cele mal de frunte ca centrările activităţeî locale se află în mâinele ovreimel, Coloniştii ovrei acolo compun 35% din totalul poporaţiuneî din cari clasa comercianţilorft numără 48% de ovrei, birtaşiî în special daft 75% de ovrei, cârciumaril 96% ; fabricanţii 30%. Comercianţii cu coloniale 71% ovrei, cherestegii 82% ovrei, comercianţii cu grâne 78% ovrei.“
Ca exemplu din rubricele statisticei în cestiune estragem următorele câte va cifre : Districtul Ananieff, guver. Herzon, numără 2,711 cârciume din cari 2,086 cârciume aparţin ovreilor. Dupe materialul adunat de comisiunea preşe<|ută de corniţele Pahlen, comerciul cu alimente şi cu obiecte de prima necesitate pentru ţărani se află în întregimea sea în mâi-nele ovreilor. Inteligenţa ovreilor din sudul Rusiei se ocupă cu diferite agenţii, comisiuni şi advocătură.
De la 1874 penă la 1884, adică în decursul ultimei decenie, tribunalul districtului Tiraspol a avut să judece 29,668 procese civile, cari represint suma de
3,500,000	ruble de interese. Din acestâ cifră 20,765 plângeri, cari represint suma de 2,500,000 ruble aparţin ovreilor în contra creştinilor.
Comisiunea în cestiune a mal constatat apoi, că în Basarabia locuiesce acum peste 215,000 ovrei din cari abia 2,053 au ocupaţiunî stabile, iăru „restulft trăiesce din diferite speculaţiunî dilnice ce nu pot fi înscrise nici într’o rubrică statistică, de ore-ce sunt variate ”şi nestatornice."
BULETIN JURIDIC
(Tribunalele cu jurajî clin Orie sa)
Un monstru
Actuala sesiune a curţeî cu juraţi din Odesa a avut neplăcuta sarcină de a judeca între alte procese criminale şi un proces, care prin ororea crimelor comise purta pe sine sigiliul unei monstruosi-tăţl escepţionale. Ietă înainte de tote •esumatul strict al faptului:
In oraşul Odesa trăiesce de vr’o 15 anlobătrînă ovreică, anume Raisa Oste, care se ocupă cu educaţia copiilor neli-gitiml. Colonia ovreiască, fârfce numerosă acolo, dă acestei femei unii contingent destulii de mare de acest soiii de copil. Raisa însă nu numai că 'şl făcu o re-putaţiune strălucită prin discreţiunea cu care 'şl împlinea sarcina luată, dăr ce ajută şi mal mult acestei femei în meseria sea este că preţul pentru care ea lua copil era infim de mic. Un pruncii de câte-va luni se plasa pentru suma de 6 ruble, un copil de 2 —5 ani costa pe părinţi 10 ruble pe lună. Comerciul ovreicei mergea de minune, cu t<5te că s'a remarcat adesea ori că mortalitatea e fărte mare în institutul d-nel Oste. Copiii, şi mal cu semă pruncii, murau ca muscele.
In luna Februarie trecută, Raisa Oste primi de la o d-nă Iohihes un prunc de sex masculin abia născut. Acest prunc a doua <|i dispăru din institut şi d-na Iohihes a fost însciinţată într'un mod secret cum că prunculă în cestiuue a murit. In <|iua însă de 28 Aprilie una din servitorele institutului denunţă poliţiei locale cum că în retirada institutului se află aruncat cadavrul unul copil.
Poliţia avisată, împresură institutul si după o cercetare lungă scâse din... trei schelete de copil de la 3—5 ani, patru cadavre în putrefacţiune complectă de prunci şi un cadavru abia atins de putrefacţiune al unul prunc, ce purta pe gât semnul strangulaţiunel.
Raisa Oste a fost imediat arestată şi în <|iua de 3 Maiti curent a apărut pe banca acusaţilor. Procesul fiind de celft mal mare interes, un public numeros a-dăsta în acea în jurul palatului de justiţie, dăr în curănd s’a făcut cunoscut că acest proces atingând onorea mal multor familii din localitate şi avându nisce detalii 'forte scârbos© se va judeca cu uşile închise.
Curtea cu juraţi a condamnat pe mi-serabila femeie la munca silnică pe viaţă.
întâmplări din Capitala
Copil furat. — Ce comerciu face Iosef Ma-natz cu copiii, nu se scie. In orl-ce cas, el nu-I fură spre a-l păstra şi cresce, căci nu e vre-un mare filantrop. De-ună-ţji el a furat un copil al d-nel Ana Zoe din strada Popa-Tatu No. 58 şi —din fericire —nu ’l-a putut dosi până ce poliţia, aflând caşul, ’l-a arestat şi a înapoiat copilul mamei săle.
Se crede că acest ovreiu nu e la primul fapt de asemenea natură.
—x—
Gospodină.—Ecă o femee care merită să aibă nu bărbat model, — de cum-va nu-1 are... Florea Petre e aceea de care vorbim şi pe care o recomandăm flăcăilor ca gospodină bună. Acăstă femeie, crezând că scopul justifică miţllocele, a... furat de la prăvălia d-lul Iosef Credidi 23 de farfurii.
Ea a fost arestată mal ’nainţe de a a-junge acasă cu farfuriele.
----------» ■ »-------------
STATISTICA ANULUI 1881
Oficiul central de statistică a dat la lumină o broşură intituletă Mişcareapo-poraţiunei din România pe anul 1881, din care ectragem următorele cifre statistice :
In anul 1881 s’aii celebrat în ţâra întrăgă 41,067 căsătorii, dintre cari 5,627 în oraşe şi 34,440 în sate, adică 2,325 căsătorii s’au celebrat mal mult în anul 1881 de cât în anul 1880. Lunile cele mai fecunde în căsătorii sunt: Februarie (12,870), Ianuarie (10,618), Aprilie (564) şi Martie (224).
Dupe vîrstă, cele mal numerose căsătorii s’au săvârşit între 18 şi 35 ani şi mal ales între 25 şi 35 ani — pentru po-poraţiunea urbană.
Sub puntul de vedere al instrucţiunel cifrele sunt întristătore: în poporaţiu-nea oraşelor, dintre cel căsătoriţi în a-cest an 1881, 3,301 bărbaţi sciau să scrie şi se semnele iâr 2,326 nu sciau; iăr dintre femei 1,959 sciau şi 3,668 nu. In poporaţiunea rurală 5,175 bărbaţi ati sciut să scrie şi să semnele, iâr 31,261 n'au sciut; iâr între femei 1,187 numai sciau carte; restul de 35,253 nu sciau nici să semnele.
Tot în acest an 1881 s’au născut în întrâga ţeră 192,004 copil: 31,180 în oraşe iâr 160.824 în sate. Aceste cifre puse alături cu cifra morţilor din acest an, 123,390, dă 68,614 mal mulţi născuţi de cât morţi. Comparată cu cifrele anului 1880, în anul 1881 s’a născut 20,764 copil mal mult; deci 8,014 născuţi au rămas, în 1881, mal mult de cât în 1880, în raport cu cifra morţilor.
Dupe sex din cifra nascerilor de mal sus: 100,364 aii fost băeţl, iâr 91,610 fete.
După lege: 182,506 sunt copil legitimi, iâr restul de 3,204, pentru) oraşe şi 5,742 pentru sate, sunt copil naturali.; aceste cifre vorbesc despre destrăbălarea moravurilor ce bântue mal ales oraşele : 3,204 copil naturali la 23,466 legitimi, pentru oraşe; iâr 5,742 naturali la 155,040 legitimi pentru sate.
Cifra copiilor găsiţi se urcă la 552 : 286 băeţl şi 266 fete. împărţite pe oraşe cifrele coprind o elocuenţâ misteriâsă : laşul represintă 333 copil găsiţi, pe când Bucuresciul numai 55 ! Să fie acâsta din causă că în Iaşi există o cutie care culege copiiîggăsiţl ?!
Nascerile gemene s’au urcat la cifra de 1943, cu 2023 băeţl şi 1863 fete. Nascerile trigemene—adică nascerile de 3 copil de o dătă—se urc la cifra de 33, cu 54 băeţl şi 46 fete.
După religiune cifra copiilor născuţi se desparte în: 176,479 ortodox!; 3,828 catolici, 495 protestanţi, 167 armeni, 207 lipoveni, 1,650 mahometanl şi 9,178 israe-liţî. Cifra de 123,390 coprinde: 66,107 bărbaţi şi 57,283 femei şi împărţiţi pe localităţi: 29,097 pentru oraşe, iâr 98,293 pentru oafce. Comparaţi cu nascerile, a fost în oraşe 31,180 nasceri pentru 25,097 morţi; ier în sate 160,824 pentru 98,293, morţi.
într’un mod comparat, dintre cifra morţilor 77,919 ah fost necăsătoriţi; 31,466 căsătoriţi, iâr 14,005 văduvi; 113,270 ortodox! ; 3,068 catolici; 308 protestanţi ; 142 armeni; 192 lipoveni; 1-520 mahomedani ; 4859 israel iţi, etc.
După vârstă: 20,379 copil până la 3 luni; 23,319, între 1 şi 5 ani.
Născuţi morţi în anul 1881 aft fost de 1950, adică : 1,689 legitimi; 222 naturali şi 19 găsiţi morţi.
3
CORPURILE LEGIUITOARE
(ADUNAREA DEPUTAŢILOR)
(Şedinţa de la 18 Mată 1884).
Preşedinţa d-luî vice president B. Giani.
Şedinţa se deschide la ora 1 ’/a P- m. fiind presenţl 90 domni deputaţi.
După aprobarea sumanului şedinţei precedente şi citirea comunicărilor, d. Mucenic IDinescu presintă o petiţiune a mal multor locuitori contra sub-prefectulul plaiului Loviştea din judeţul Argeş.
B. ministru de interne declară că va cerceta şi va tace dreptate plângere!, decă o va găsi fondată.
B. ministru de interne depune proiectul de lege pentru deschiderea unui credit de 50000 leî pentru plata comisiuneî de delimitare a fruntarieiov nostre despre Bulgaria şi Austro-Ungai’ia.
B. Porumbarii rjice că unele articole din legea electorală sunt alt-fel redactate de cât aceleaşi articole votate de Corpurile legiuitore.
B. preşedinte al consiliului răspunde că se vor trece în Constituţiune articolele ast-fel cum s’au votat de Corpurile legiuitore.
Se continuă cu discuţiunea lege! electorale.
Se dă citire articolului 25, de ore ce art. 22, 23, 24, sunt votate şi trecute în Constituţiune.
Acest articol are următorea coprindeve:
Art. 25. Militarii în activitate de orl-ce grad nu pot fi aleşi deputaţi şi senatori, asemenea şi monachil.
B. P. Cernătescu propune un amendament ca să nu potă fi aleşi deputaţi şi senatori nici preoţii.
B, S. I. Rădulescu combate acest a-mendament, dicând că chiar dupăcanouele bisericel nostre călugărilor le este oprit de cele lumesc!, ar fi însă nepatriotic ca să se închidă uşile Parlamentului tocmai preoţilor.
Amendamentul d-lul Cernătescu, respins de comitetul de delegaţi, se pune la vot şi se respinge şi de maioritatea Adunărel.
Articolul 25 se voteză nemodificat.
Asemenea se votâză nemodificat art. 26 şi 27 privitore la incapacitatea de a fi cineva senator seu deputat.
Se citesce art. 28:
„Funcţionarii administrativi, judecătoresc!, financiari, fiscali şi în genere toţi funcţionarii salariaţi de stat, nu vor putea fi a-leşî în nici unul din Corpurile legiuitore dâcă nu-şl vor fi dat demisiunea seti nu vor fi fost revocaţi, cel mult 24 ore după publicarea decretului de convocarea cole-gielor electorale.8
Demisiunea se va publica prin Monitorul oficial seti prin orî-ce alt organ de publicitate în termenul arătat mal sus.
B. N. Constantinescu propune un amendament ca termenul de 24 ore, pe care îl găsesce forte scurt, să fie prelungit la 5 §ile.
B. Porumbaru propune asemenea un a-mendament pentru ştergerea ultimelor cuvinte de alineatul din urmă al acestui articol : în termenul arătat mai sus.
B. V. Iepurescu propune şi d-sea un a-mendament ca să se acorde un termen de 10 rjile de la publicarea decretului de convocare a colegielor electorale tuturor funcţionarilor cari ar voi să-şi pună candidatura la vre-un colegift.
B. R. S. Campiniu găsesce că timpul de 24 ore este forte scurt.
B. Istrate declară că împărtăşesc© părerea d-lul R. S. Campiniu şi se unesce cu amendamentul d-lul Iepurescu.
B. N. lonescu propune ca termenul de 24 ore să se prelungâscă cât de mult.
B. C. A. Rosetti propune un amanda-ment ca funcţionarii cari vor voi să se alâgă deputaţi sâu senatori să ’şl dea domi-siunea cel puţin cu 6 luni înainte de a se convoca colegiele electorale.
Comitetul de delegaţi în maioritate, a primii amandamentul d-lul C. A. Rosetti,
Se cere închiderea discuţiunel.
B. Costescu Comăneann vorbesce contra închiderel.
D. V. Iepurescu vorbesce pentru.
Punându-se la vot discuţia, ea se închide.
Se pune la vot amandamentul d-lul C. A. Rosetti şi se primesce cu mare maioritate şi cu aplause unauime.
Articolul 28 modificat în sensul aman-damentulul d-luî C. A. Rosetti se primesce.
Se citesce articolul următor.
Art. 29. Asemenea vor fi detorî se demisioneze, in condiţiunile prevăzute îa articolul precedent, guvernatorul şi directorii Blncel Naţionale, directorii creditelor agricole, representanţil guvernului pe lângă diferitele case de credit, primarii, ajutorele de membrii şi membrii comitetelor permanente.
Citirea acestui articol se face în aplau-sele unanime ale Camerei.
B. G. Radu voesce a propune un aman-dament ca să fie esceptaţl primarii şi ajutorele lor.
Faciă însă cu curentul Camerei, şi în urma protestărilor maiorităţil deputaţilorti, d. G. Radu declară că ’şl retrage amandamentul (aplause).
D. P. Cernătescu depune unfi amendament ca să nu potă fi aleşi nici funcţionarii regiei tutunurilor, sărel, de la căile ferate, în fine, orl-eine depinde de la guvern şi nu pote să atârne de el însuşi.
D. N. Constantinescu combate articolul 29 şi Zice că nu este drept a se bănui o categorie de cetăţeni ca guvernatorul şi directorii Bănceî Naţionale, directorii de credite agricole, primarii, etc., interZicându le de a se putea alege în Cameră şi în Senat
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
şi a se acorda acest drept inginerilor, doctorilor şi advocaţilor Statului.
D-sa insistă, mal cu sâmă asupra^incom-patibilităţil între funcţiunea de primarii şi mandatul de representant al ţârei şi r]ice că primarul este ales, pe când u advocaţii, şi silvicultorii cari pot fi aleşi, cu condiţiu-nea de a opta între mandatul de deputat s6ti senator şi funcţiunea ce ocupă, suntu numiţi de Stat.
D-sa cere dreptate pentru toţi şi propune contopirea art. 29 cu art. 23 şi ca s6 se stabilâscă incomptabilitatea între mandatul de representant al ţârei şi inginerii, silvicultorii şi medicii Statului, judeţeloru, oraşelor şi de plăşl.
D. P. Grădişteanu propune un sistem u intermediar între redaeţiunea comitetului de delegaţi şi ceea-ce propune d. Constan-tinescu. D. Grădişteanu propune ca sâ fie esceptaţl primarii, ajutorele lor şi membrii comitetelor permanente, de ore-ce aceştia
nu suntfi numiţi de guvern ci aleşi şi sâ cel mal depărtat.
purescu şi dice că la noi acestă esperienţă încă şi mal puţin s’ar putea face, de ore ce ne lipsesc Omeni pe tote tărîmurile de activitate.
D-sa termină (Jic^ud că nu se opune nici unor măsuri ce ar garanta independenţa Parlamentelor, dâr atrage atenţiunea Camerei asupra inconvenientelor ostracismu-lul general, ca să facă ast fel ca administraţia ţârei st nu sufere.
Se cere închiderea discuţiunel.
Se pune la vot închiderea discuţiunel şi se primesce.
B. N. Constantinescu, în cestiune de de regulament, cere să se cităscă opiniu-nea minorităţi! comitetului de delegaţi a-supra amendamentelor respinse de maio-ritate.
B. N. loneseu combate propunerea d-lul Constantinescu ca nefundată.
D. Iepurescu cere să se pună la vot, cu apel nominal sâfi cu bile, amendamentulfi
fie trecuţi în categoria funcţiunilor prevăzute în art. 33.
Propune dâr un amandament ca cuvintele primării, ajutore de primari §i membrii comitetelor permanente, să se suprime de la art. 29 şi să se adaoge la art. 33.
D. V. Iepurescu combate pe d. Constantinescu şi face elogiurl maiorităţil Camerei pentru frumdsele sentimente de cari este animată, în scopul de a garanta independenţa viitorelor parlamente.
D-sa susţine art. 29 ast-fel cum a fost redactat de comitetul de delegaţi şi Zice că şi advocaţii, inginerii şi silvicultorii Statului sunt tot dependinţl de guvern, şi trebue să demisioneze şi el cu cel puţin şăse luni înainte de convocarea colegielor electorale decă vor să se alegă deputaţi şefi senatori.
D. Iepurescu Zice că este bine să se facă o esperienţă cu un ostracism general. D-sa propune că funcţiunile prevăZute în art. 33 să fie inglobate în art. 29, prevăZându-se şi advocaţii căilor ferate.
D. N. loneseu combate pe d. Constantinescu în ceea-ce privesce pe primari şi ajutorele lor, Zicând că eî, pe lângă că sunt aleşi, sunt şi agenţii foiţii esecutive şi pot influenţa în alegerile din oraşe.
Se depun mal multe amandamente şi şedinţa se suspendă pentru ca comitetul de delegaţi să se rostăscă asupra lor.
La redeschidere, d. raportor G. Lascar declară că comitetul de delegaţi a respins tote amendamentele propuse.
D. preşedinte al consiliului Zice că d-sa nu umblă după esperienţe ci după judecată, înţelege că funcţionari direcţi aî guvernului să nu potă fi aleşi membrii în Parlament nu înţelege însă un ostracism general. D-sa protestă contra cuvintelor d-lul N. loneseu cum că funcţionarii portă livrea şi Zice că Adunarea nu are în intenţiunea sea de a face ca funcţiunile Statului să fie îndeplinite de nemernici.
D. prim-mioistru declară că un guvern răii pote influenţa asupra ori şi cui şi pote face ca fie-care cetăţenii să depindă de dânsul.
In nici o ţâră civilisată, adaogă d. prim-ministru, nu s’a făcut esperieuţa unu! os-
tracisra general, după cum propune d. Ie- , tul să fac acesta
D. G. Nacu propune ca amendamentul d-lul Iepurescu să se lase la articolul 33.
D. vicc preşedinte declară că nu va putea procede de cât conform regulamentului.
Se procede la votarea amendamentelor.
După cererea a 15 deputaţi, se pune la vot cu bile amendamentul d-lul V. Iepurescu care are coprinderea următore :
„De asemenea vor trebui să demisioneze „cu 6 luni înaintea de convocarea colegie-„lor electorale şi advocaţii Statului, inginerii şi silvicutoril Statului, precum şi me-„dicil de judeţ, de oraş, de spital seu de „plasă. “
Resultatul votului este cel următor:
Votanţi 97 Bile albe pentru 49 Bile negre contra 48 Abţinutţl 1
D. A. Stoîojan s’a abţinut.
Amendamentul s’a primit.
D. raportor G. Lascar dă citire art. 28 la care s’a adăogat ca prim aliniat amendamentul d-lul Iepurescu.
Asupra votărel articolului în întregul său; se nasce o discuţiune forte sgomotosă, şi d. vice president suspendă şedinţa ca să se potă înţelege dd. deputaţi. Votul se cere a se face cu bile. Unii cer se se voteze articolul împreună cu amendamentul d-lul Iepurescu deja primit, alţii Zic că amendamentul fiind deja votat nu se mal pote vota încă o detă...
La redeschidere, d. N. loneseu, având cuvântul asupra punere! votului, Zice că trebue să voteze întâiil articolul 29 cum se rflă redactat în proiectul comitetului de delegaţi şi amendamentul d-lul Iepurescu, care a fost primit, trebue considerat ca un nou articol îu locul art. 33.
D. vice president Zice că trebue să se pună la vot d’o detă art. 29 împreună cu amendamentul d-lul Iepurescu, de ore-ce orl-ce amendament face parte din articolul la care se propune.
B. V. Iepurescu Zice că trebue să se pună la vot mal întâifi articolul din 29 care coprinde un principiu, şi apoi amendamentul care nu este de cât o completare a articolului.
B. vice-president. Mă opresce regulamen-
D, Iepurescu. Pentru ca să eşim din impasul acesta propun să scindăm votul şi să prevedem la votarea numai a art. 29 tără amendament.
Se pune la vot cu bile art. 29 cu amendamentul d-lul Iepurescu, primit deja de majoritate, şi resultatul votului este cel următor:
Votanţi 93 Bile albe pentru 46 Bile negre contra 47 Abţinuţi 3
DD. C. M. Ciocazan, G. Ianoli şi G. Se-fandache s’au abţinut.
B. vice preşedinte. Adunarea a respins articolul cu amandament. Prin urmare articolul 29 nu mal există.
D. G. Cantili propune ca comitetul de delegaţi să aducă o nouă redacţiune a art. 29, de ore-ce Camera n’a avut intenţiunea după părerea sea, de a respinge tote dis-dosiţiunile din acest articol, şi l’a respins numai pentru că maioritatea, în un mod cam precipitat, a admis un amendament al d-lul Iepurescu.
B.Iepurescu protestă contra acestor cuvinte, pe cari le consideră drept o insultă pentru maioritatea Adunăreî.
B. G. Cantili Zice că n’a avut intenţiunea de a insulta pe nimeni şi mal puţin pe d. Iepurescu pentru care are simpatie.
B. C. A. Rosetti Z'ce mal întâifi că nu e bine şi să se strige să se facă sgomot, de ore-ce nu se pote înţelege ast-fel, lăsând la o parte demnitatea parlamentului de care trebue să se ţină cont.
D-sa ZiC8 că acestă încurcătură a prevenit din aceea că nu s’a propus scindarea votului, pe care biroul, conform Constitu-ţiunel, nu putea să o respingă. D. Rosetti propune ca disposiţiunile acestui articol se fie trecute la art. 33 căruia comitetul de delegaţi se-î dea o noue redacţiune, şi să’l alcătuiască ast-fel în cât votul să se potă scinda.
Discuţia se închide şi propunerea d-luî
C.	A. Rosetti se primesce.
D.	Raportor dă citire următorului articol :
Art. 30. Deputaţii şi senatorii nu vor putea încheia, în timpul mandatului lor şi şăse luni după încetarea lui, nici un contract de întreprindere şeii arendare cu statul , în cas contrariti, se vor considera ca demisionaţi.
D. P. Grădişteanu propune următorul a-mendament la acest articol :
La art. 30 în locul cuvintelor-lw cas contrariu se vor considera demisionaţi, să se Zică: „sub pedepsă de nulitate a contractului încheiat fie pe nume propriu, fie prin „personă interpusă şi cu perderea dreptului pentru contravenient de a mal reprezenta ţâra în acea legislatură seu legis-„ latura următore, decă contractul ş’a încheiat în intervalul, de 6 luni după închi-„derea Camerelor".
B. Istrate susţine acest articol, propune însă un amendament ca să se stergă cuvintele următore din articol: şi şese luni dup6 încetarea lui.
B. P. Grădişteanu susţine amendamentul d-sâle şi-l desvoltă. Prin acest amendament imoralitatea n’ar mal putea esista. D-sea propune ca votul asupra acestui articol să
se scindeze în atâtea voturi câte idei cuprinde articolul.:
B. ministru al justiţiei Z'ce că nu trebue să mârgă prea departe; d-sea dă o nouă redacţiune articolului ca deputaţii şi senatorii să nu potă încheia, îu timpul mandatului lor numai, iâr nu şi şâse luni după încetarea lui, nici un contract de întreprindere şefi arendare cu statul, sub pedâpsa ca ace! senatori sâiî deputaţi să se considere demisionaţi, iâr contractele de nule.
B. G. Cantili combate amendamentul ii d-lul P. Grădişteanu, Z*c^aci că e' nu se pote aplica şi nu este drept.
D. N. loneseu combate amendamentulfi d-lul P. Grădişteanu ca şi articolul întreg, Zicând că disposiţiele lui sunt monstruâse, nedrepte.
D. P. Străjescu propune un amendament pentru suprimarea art. 30.
Se cere închiderea discuţiunel.
B. C. F. Eobescu vorbesce contra.
B. G. Radu susţine închiderea discuţiunel.
Şedinţa se suspendă pentru ca comitetul de delegaţi să se pronunţe asupra aman-damentelor propuse.
La redeschidere, d. raportor G. Lascar declară că comitetul de delegaţi a respins tâte amandamentele şi a dat o nouă re-dacţinne articolului 30 devenit 29, care este cea următore:
Deputaţii şi senatorii nu vor putea încheia cu Statul, în timpul mandatului lor, nici un contract de lucrări sâiî furnituri; în cas contraria se vor considera demisionaţi.
Se pune la vot închiderea discuţiunel şi se primesce.
Se pun ia vot amandamentele propuse şi se resping tote
Se pune la vot cu bile, dupe cererea a 15 deputaţi, următorul amendament al d-lu! G. Cantili.
Art. 30. Deputaţii ^şi senatorii nu vor putea încheia în timpul mandatului lor nici un contract de întreprindere şefi arendare cu Statul; în cas contrar se vor considera demisionaţi, iâr contractul va fi is-bit de nulitate.
G. Cantili, P. Străjescu,'] R. Slanian, Arapu, Guriţă, I. Sturzea.
Resultatul votului este cel următor : Votanţi, 93 Bile albe pentru, 27 Bile negre contra, 66
Prin urmare amendamentul d-lul Cantili s’a respins.
Se pune apoi la vot prin sculare şi şedere, redaeţiunea comitetului de delegaţi şi se primesce.
Se dă citire art. 31 ca miniştrii şi secretarii de Stat să pot fi deputaţi sâfi senatori.
Acest articol se primesce, cu esplicarea d-lul ministru preşedinte, că ministru de resbei, fiind fi militar, pote fi deputat sâfi ministru pe cât timp va fi ministru.
Se dă citire art. 32 ca profesorii să potă fi aleşi deputaţi sâfi senatori.
Şedinţa apoi se rădică la ora 6‘A
SENATUL
Şedinţa de la 18 Maiîi 1884
Şedinţa se deschide la 3 */a ore, sub pre şidenţia d-lul D. Ghica, fiind presenţî 40 d-nl senatori.
D. Apostol Mănescu dă citire sumarului şedinţei precedente care să aprobă fără discuţie.
Pe banca ministeriulul sunt d-nil miniştrii Dabija şi Lecca.
D. D. Ghica declară că Senatul ne putând lua în discuţiune legea electorală şi că Mesa-gifi Regal nu pâte veni de cât după ce Camera va fini cu votarea legel în cestiune, trebuo să ia o mică vacanţă. D-sa propune ca şedinţa viitore să aibă loc Marţi.
Şedinţa apoi se ridică, anunţâudu-se cea viitore pe Marţi.
---------—----------------
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl
(Agenţia Bavas)
Paris, 30 Maifi. —Comisiunea numită de Camera deputaţilor pentru a face raportu săfi asupra proiectului de revisuire a Constituţiei, presentat de guvern, se compune de 17 deputaţi ministeriali şi de 5 din o-posiţie.
Londra, 30 Maifi. — „Daily News" publică o depeşă din Adowa, cu data de 14 Maifi, conţinând că fiul Regelui Abisiniel a sosit la Adowa, dâr că Regele Ioan voesce a conferi cu consulii Franciel şi Greciei înainte d’a convorbi cu amiralul englez He-wett. Regele persistă a exige retrocedarea portului de la Masuah.
Corespondentul luî „Daily News", în a-ceeaşl depeşe, acuză pe Consulul Italiei d’a intriga în Abisinia contra englezilor.
Darmstadt, 30 Maifi. — Baronul de Starck, ministru de Stat şi ministru al Casei Marelui duce de Hesa şi al afacerilor străine, ’şl-a dat demisia.
NAŢIONALA
Societate generala d’asigur. in Bueurese Recolta anului trocut a fost bântuită îu mod simţitor de grindină. Decă pagubele nu se resimt atât de agricultori, acesta se detoresee numai asigurărilor.
Naţionala, cu tâtă mărimea daunelor, a reuşit a mulţumi pe clienţii săi daunaţî prin despăgubiri ier pe cel-l-alţl fâcându-I să participe ia câştigul realisaf.
Şi estimp recolta este mult ameninţată de grindină. Agronomii prevăzători nu lasă la voia întâmplărel munca lor. Publicul asigurător care a avut ocasiune a vedea Naţionala la lucru, scie în ce mod ea ’şl a împlinit detoriele el, şi suntem siguri că ne va arăta şi estimp încrederea asigurând productele în contra grindinel la „Naţionala" prin agenţii din provincie sâfi pi in subsemnata Direcţiunea Generală
Str. Carol I, Nr. 9
OBSERVAŢIUNI METEOROLOGICE
Timpul e favorabil îu t<5lă ţdra. La Adjud, Brăila Hngnrele, Odobeştî, Târgoviştea cerul acoperit cu nori' A ploat puţin ieri la Dorohoiu, Fălci u, Galaţi, Hârlău Huşi, Mihailenl. La Iaşi a ploat bine ddr pe o distanţă mică. Temperatura medifi este de +15. LaArgeş-fll
CURSUL BUCURESCI
CÂSÂ DE SCH1MBU
TOM A ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe qliua de 19 Maifi 1884._	_
	Onmp.	V§r,d
4°/o Rentă amortieabilă		94 +	95+ 94 +
5°/o Renta română perpetuă. . ■ .	93 +	
8°/o Obl. de stat		98	98 +
6% » Căile fer. rom. regale. . .	—	
5% » Municipale ......	84 +	85+
10 » Casd pensiunilor!! 300 1. .	230	235
5 % Scrisori funciare rut ale . . .	93 +	94
7 % » » » ...	105 +	106
5 ’/o » » Urbane . . .	90 +	91 + 100 +
6°/o > » » . . .	99 +	
7°/o » » » . . .	103+	104
Impr. cu prime Bucurescî 201. Buc. .	31	34
Acţ. Băncel Naţionale a Rom. 500 1. .	U05	1430
» Soc. Credit. Mob. Rom. 2501. .	204	208
» » Rom. de construc. 5001. .	284	288
> » de asig. Dacia-Rom. 300 1. .	327	331
» » » Naţională 2001. . .	234	237
DIVERSE		
Aur contra Argint		3 45	3 65
> » Bilete de Bancă. . . .	3 45	3 65
Florin Wal. Austr	,	2 08	2 09 +
Mărci Germane		123	1 25
Bancnote francese	99 +	100 +
TEATRU LUPESCU DIN FOCSIANI
Anunciu
Sub semnatul antreprenor Hrista-che Ioan, fac cunoscut că închiriez numitul localii, conţinând : o scenă marinată cu mai multe rîndurî de decoruri, 3 avan-scene (loji duble), 29 loji, o galerie spaţidsă în al treilea etaj, 150 Stale I şi al II-lea îlu închiriez, fie cu luna, fie o stagiune de iarnă, seu verâ şi tot sub acoperământul teatrului închiriez şi camere pentru artişti şi particulari, precum şi un restaurant condus de subsemnatul cu mâncări şi băuturi de bun gust şi preciurile în total, cele mai moderate.
Cu stimă, Antreprenorul.
La Cămătăria tSS
Emma Hipper din Rnsciuk se caută două ajutore (călfl) care pricepe meşteşugul pe deplin, se pâte angaja Durnaî de cât.
Mm litra 5 tuci
TOT CE SE POATE AVEA
de o buna eualitate la
MAGASiN de BLANC
23-CalcaTicîoriei.lâiiia asasiM’ Gelianer
BAI MINERALE SULFUROASE NATURALE
Limfatism, scrofule, bole de pele. sifilis, reumatim, paralisii vechi, bole nervose, înfiaturi interne, bole de femei. Forte folositore copiilor.
Stagiunea 1 Iunie, 15 Septembre- Distractiuni,restaurant,musica
Pentru informaţii la Dr. N. Garoflid in Ploescl. Dr. M. V. Georgescu in Câmpina.
Fosta Casa
GEORGES BECKER
Succesor al lui PAUL MARTIN
Are onârea de a preveni numeiosa sea clientelă că de la 26 Aprilie Fabrica sa de
PĂLĂRII PENTRU BĂRBAŢI
e transferată în Calea "Victoiriei Wo. 44
şi că n’are nici un raport cu comersantul fără firma care ocupă în acest moment vechiul sâu magasin.
Pentru 5 franci Pentru 5 franci Pentru 5 franci
Pentru 5 franci
Per.trn 5 franci
Pentru 5 franci Pentru 5 franci
Pentru 5 franci
Pentru 5 franci
Pentru 5 franci
Pentru 5 franci Pentru 5 franci Pentrn 5 franci
Pentru 5 franci Pentru 5 franci Pentrn 5 franci Pentrn 5 franci
Pentrn 5 franci
Pentrn 5 franci
Pentru 6 franci
24 batiste colorate bune.
12 batiste de olandă.
12 şervete albe său colorate pentru ceain.
6 şervete de masă dc aţă curată.
1 masă albă său colorată pentrn 6 persdno.
6 prosdpe de aţă.
1	cămaşă de damă brodată
de olandă.
1- cămaşă de bărbat cn piept de olandă.
2	perechi de ismene croise
englizesc.
1 camisol şi 1 pereche pantaloni <îe d me brodate. 12 gulere pe alese quadruple 6 perechi de manşette.
6 perrehî de ciorapi englezeşti
1 corset cu balenă veritabilă 1 cearceaf fără cusătură.
6 batiste de olandă lină.
6	batiste brodate de colori
şi cu monograme.
10 coţi de madepolon veritabil şi forte solidă.
7	coţi de pânză de Rum-
burg veritabilă 6 cravate colorate pentrn vară de creton franţuzesc.
Afară de acâsta se mai gă-sesce la Magasimil de Blanc, Bucurescî, Calea Victoriei No. 23 lângă Magasinul d-luî Gebauer, un Mare asortiment de pânze, Iele de mese, Şervete, Batistă, Bufe de prima qualitate pentru dame şi bărbaţi şi Chaluri lungi. Tdte acestea cu un preciîi ne mat audit de eftin.
Objecte fotografici
De vânZare o cameră mare elastică cu tripiedul el şi unfi objectivfi nou Steinheil (pentru fotografii. Asemenea o cameră mică cu objectivul şi tripiedul el. Adresa: Ion Niculescu, fotografă în curtea Prefeetureî capitalei.	10 — 1.
Ho ’XT&'Yl fi CI Clasele din strada Ukj V UII^Ldl U Fântânei No. 20.
bis). A se adresa la d. căpitan Iacovache Teodor, Calea Plevnel, plaiul stîng al Dîmboviţei No. 4.
Scrobeală albirile orez tîK;
sistem engles, de calitate superioră tutulor celor-i’alte, este aceea a Fraţilor Yermae-len din Lierre (Belgia).
A se adresa pentru comande la II. Warthă, representantele fabrice! pentru Româoia.
Bfjnnin fppnppQQ aT®n^ diplome pentin lim-lilliliU 11 iiJluUtjfi bele franceaă şi germană, cunoscând şi limba română, bună pianistă, doresce a intra ca institntdre într’o familie s’au ca damă de companie. A se adresa, Strada Dorobanţilor, No. 71, de Ia orele 11 dimineţa până la 8 p. m.____________
!!! In patru (Jile !!!
NU VA HAi F
. ii!
întrebuinţând FYLOSFOBO ROŞI
Lei 1.60 flaconul mare.
îndestulător pentru 3 persone
O Q f Ln flacon de Thilos-bllllydih fobi Rossi a fost deg_
tul de a’mî stârpi bătăturile mele de cari sufereâm de multă vtem8 fără a mă putea tămădui pentru care vS mulţumesc din suflet. Caracal, 1884.	SacllO ŞoiCIllCSCU.
Se vinde numai Ia farmacia Ckr. Alexandrin, Calea Victoriei No. 77, şi la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, palatul „Dacia", Bucurescî.
Cererile din provincii se fac la administraţia Ziarului Necesarul Bucurescî.
Geamuri si Fer mercianţilor en
gros cu preciurl avantagiose. A se adresa pentru comande la d. G. Wartha, Bueu rescl, represintantele societăţii anunime co merciale helge din Charleror pentru totă România.
Parfumerie si Sapunerie
Oale a Victoriei, vis-a-vis de Palatul Regal.
Recomandă Marele şefi deposit de
Parfiierie,oljec!e fle Im, sticlărie si Hoitati ieParis
PRECIURILE MODERATE
\
GO \
CD
031 3K3
2J
BM«aS7S»SKÎI
Preciurile colo mai moderate
HOTEL
m
eres
CO
BULGARIA
Acest Hotel are 30 de camere cenfortabile şi bine mobilate cu totul fi din nofi. Asemenea posedă şi unfi mare Restanrant cu totfi felulu de mâncări şi bâuturl dintre cele mal .alese. Visitatoril pot găsi un Grajdifi pentru Cal şi un şopron pentru Trăsuri cu Preciurl forte moderate Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin mulţâmiţl, impunând cea maîmare acnrateţe şi promptitudine.
Proprietar, SIFCIU ŢA.NP.
Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No, 34,
www.dacoromanica.ro
MERCURI 23 MAIU1884
ABONAMENTE
IN BUCURESCI ŞI DISTRICTE IC BANI NUMERUL
x ''"'«sVut
O 1 luaţii M
«VA
t'tsăuim
- -o—
««rnfti ^ f«noiiâawi*a Ir w
PENTRU CAPITALĂ
Pentru un an.........Lei
,	luni ....	„
trei I, -	...	„
rENTRU DISTRICTE
Pentru un an , .... Lei „ «6se luni ....
» trei „ . . . . n
PENTRU STREINfiTATE
Pentru un an........Lei
» ş6se luni...	„
» trei .....	„
A bouameme se fac la 1 ei 16 a flr-cftrei luni
.elAp

ANUL XV No. 3601
ANUNCIUBI ŞI RECLAME
ANUNCIURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. III 1 leu; pe pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şi reclame, redacţia nu e respunsabilă.
Epistolele nefrancace se refusă; ar-ticolil nepublicaţî se ard,
IN STREINETATE A SE ADRESA
Francia. Havas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englltera Eugine Micoud, 81 Fleet Street. E. C. London. Aufltria.flo*senMewer,et Comp.Wien. Ungaria. D. Moritz Wmt, in Buda-Pest. Semtenplatz.

Redacţiunea Strada Regală, ISTo. 15.
Director politic, I. C. FUNDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 64c.
SCIRI TELEGRAFICE
(DupA ţliarisîe streine*)
Cluj, 30 Mal. —In urma interpelării advocatului Carojanu, poliţia se acceptă la nuoî turburări din partea tinerime! universitare; nu s’a întâmplat însă nimic.
Lemberg, 30 Mal.—După cum anunţă fiarele polone din Varşovia, guvernatorul general al Poloniei, generalul Gurko, va fi rechiemat din postul sSQ, din causă că a espulsat fără drept pe un frances) d. Mive, pentru care a intervenit însuşi ministrul-preşedjnte Ferry.
Yiena, 30 Mal.-Principele Alexandru al Bulgariei, care a sosit ieri dimineţă aci, a făcut o visitâ ministrului de es-terne Kalnoky; ministrul a răspuns îndâtă la acâstă visită. Sâmbătă principele plâcă la Sofia.
Paris, 30 Mal. — Guvernul are de gând să serbeze cu cea mal mare splend6re centenarul revoluţiuniî de la 1789; cu a-cestă ocasiune se va deschide în Paris o esposiţiune universală.
—	Deputatul Delafosse a însciinţat pe ministrul preşedinte Ferry că voesce să’l interpeleze în privinţa Egiptului. Ferry declară că starea în care se află nego-ciările îl împedicâ d’a respunde. Discutarea interpelării a fost amânată peste 14 <Jile; până atunci se speră că nego-ciările vor fi terminate. In comisiunea pentru revisuirea Constituţiunil au fost aleşi 17 ministeriali şi 5 oposanţî.
In cursul deşbaterilor ce se urmâză acum în Senat asupra divorţului, guvernul declară că primesc» despărţenia numai în caşurile în cari se pâte obţine acum separaţiunea de corp.
—	In cercurile guvernamentale fran-cese se vede că negociârile franco englese vor'căpăta aprobarea tuturor cabinetelor, de vreme ce ele urmăresc interese internaţionale.
—	Presa republicană atacă din nou Spania cu mare furie. Republique fraţi-faise predice apropiatul sfârşit al domniei absolute urmată de regele Alfonso; acest articol a provocat mare nemulţumire în Spania.
Londra, 30 Maiu,—Prin cercurile parlamentare sa spune că lordul Granville, pretecstând reaua stare a sănătăţii sâle, se va retrage tn cas când parlamentul va fi disolvat. — Corespondentul din A-lexandria al farului Times spuu6 că înlăturarea funcţionarilor europeni din ministerul de interne S8 privesce ca primul pas pentru părăsirea Egiptului. Cele mal grave abusurl vor începe a se produce din noti, urmeză corespondentul, şi temniţele se vor umplea de victimele Mudirilor.
—	Comisiunea instituita pentru studi-area financelor egiptene, şi care se în-trunesce în ministerul de finance d’aci, îşi urmeză lucrările cu cea mare activitate; ea studiază t6te resursele ce se pot esploata, pe basa comunicărilor făcute de delegaţi anume chiemaţî din E-gipt pentru acâsta.
Ca urmaş al d-lul Granville, în casă dâcă s’ar retrage, se desâmnă lord Har-tington, actualul ministru de răsţoiCi, sâti sir Charles Dilke.
Lemberg, 31 Maifi,—Generalul Gurko e numit guvernator general în Vilno.— In privinţa conflictului cu guvernul fran-ces, provocat prin espulsarea francesulul Mive, se comunică că a început instrucţiunea funcţionarilor care prin rapârtele lor aă indus în erore pe guvernator. D. Mive s’a şi reîntors.
Roma, 31 Maiu. — Se desminte scirea că relaţiunile dintre Prusia, şi Vatican afi fost întrerupte, şi că d. de Schlbzer, ambasadorul prusian pe lângă Papa, e gata să părăsâscă Roma. Se afirmă, din
contra, că negociârile urmeză cu cea mai mare înlesnire.
Sibifi, 31 Maiu. — Comitetul permanent al românilor pasiviştl a discutată în şedinţa sea de ieri, resoluţiunea ce se va supune mâne aprobârel conferenţeî obştesc!.
Viena, 31 Maiu. — împăratul Franz-Iosef a primit ieri în audienţă pe principele Alexandru al Bulgariei. Indâtă dupe acâsta, principele s’a dusă la Luxenburg, unde a fost invitat la prânz de principele moştenitor.
Londra, 31 Maiă. — Times primesce din Suakim scirea, că alaltă-ieri noptea a avut loc o mică ciocnire în apropiere de oraş. Din partea englesilor n’a că^ut nimeni; inamicul s’a retras repede. Os man Digma, împreună cu o mie âmenî a tăbărît la Tamai. Grosul armatei sâle se află în apropiere de Tamanieh; sol daţii sunt fârte nemulţumiţi din causa lipsei de provisiunl.
Roma, 31 Maiu. — Agenţia Ştefani desminte scirea publicată de Daily Netos că intrigile italiene aă împedicat înţelegerea ce trebuia să se facă între regele I6n al Abisiniel şi amiralul Herwet. — fiarele italiene aţîţă pe Anglia contra Germaniei.
Nig, 3i Maiă. — Camera, într’o şe dinţă secretă, a hotărît să escludă din sinul iei pe deputaţii radicali Ninicl şi Miloşevicl, pentru motivul că aă depus la biuroă un memoriu prin care protes tâ(Jă în contra acusărilor guvernului în ce privesce ultima revoltă, o justifică pe acesta şi aruncă tâtă vina asupra guvernului, singurul provocator. Afară de acâsta, Scupcina a învoit ca aceşti douî deputaţi să fie judecaţi pentru insinuări şi acusărl vătămătâre prestigiului guvernului.
Alexandria, 31 Maiă. — Se desminte sgomotul că rescâla ar fi isbucnit şi în capitala provinciei Yemen. Prin cercurile oficiale nu so scie nimic despre acăsta. Apoi, Sanaa este reşedinţa statului maior al celui de al 7 corp de armată turcă, aşa că revolta putea fi îndâtă nă buşită.
Calr, 31 Mai ti. — Nubar-paşa, preşedintele ministerului egiptân, pregătesce un memoriă către puterii, în care dove-desce că Egiptul nu mal pâte suporta impositele; impositul fonciar de multe oii trece peste valârea brută a recoltelor.
A se vedea Ultime Sclrl pe pag. III.
BUCDHISCI, HARŢI. 22 MAIU
Citind articolul de fond al organului oposiţiunel unite plin de injuriele cele mal grosolane, privind la apa-riţiunea subită a mal multor foiţe şi diare, ale căror idei şi mai cu sâmă sorginte ne parii suspecte, ne simţim plini de întristare, căci critică ne pare starea morală a unei părţi din societatea ndstră. De sigur că nu e de loc plăcut pentru un om conşciincios de a fi aşa de des silit să meargă înotând până la genucfiî în acea pătură de calomnii, de ignorenţă, de insulte şi de mişelie, atunci când el să silesce a atinge vârfurile eterice ale adevărului şi ale libertăţel. învederat este inse că acâsta nu ne va descuragia în grâua ndstră sarcină, căci cine, dâcă nu noi, cundscem câte până acum s’au suferit pentru causa emancipărel ndstre cetăţenesc!. Tre-bue dâr să ne mângăiem gândindu-ne că în tăte timpurile a fost tot ast-fel şi că lucrurile vor urma cu siguranţă a se petrece tot aşa.
Pe fie-care $i România, organul ii oposiţiunel unite, aruncă cele mal negre calomnii; în fie care oră acest organ muncesce pentru a readuce poporul român în acea tristă stare din care ’l-afi scos 48 şi lupta fără preget a liberalilor. Dăr o jumătate de secol ideile mântuităre ale progresului, picătură cu picătură, sparseră zidul robiei şi ignorinţeî, precum picătura cu picătura găuresce piâtra, şi a<jl suntem mândri de resultatul dobândit. Ce fie pasă de calomnii, ce ne pasă de injurii grosolane debitate în contra ămenilor oneşti, când seim că aceşti luptători pentru trecut, a-părătoriî inichităţilor revoltătăre ale robiei năstre trecute sunt destul de cunoscuţi pentţu ca să nu ne temem de influenţa ce el pot să eser-cite asupra opiniuneî publice.
E în zadar dăr ceea ce ţintesce opo-siţiunea, căci nu mai e poporul român ceea ce a fost altă detă, când greul şi infamul jug al reacţiunel ciocoiesc! apăsa pieptul săQ de martir. Picătură cu picătură s’au infiltrat ideile salvatăre în consciinţa a-cestui popor, care a sciut să ’şl scuture jugul ce’l apasa şi a’şî face ca lea largă şi sigură spre progres. Să nu uite protivniciî noştri! că justiţia şi adevărul posed o putere aşa de atrăgătore în cât nu vor avea nici o dătă lipsă de discipoli şi când va trebui de martiri, cari vor risca a-vantagiele materiale, chiarti vieţa, pentru a scăpa acăstă ţerâ de cons-piraţiunî ce se urnesc în contra sea.
Dăr din altă parte, decă nu ne îngrijesce întru nimicii propaganda ideilor învechite, ideilor condamnate de istoria omenire! întregi, apoi să nu perdem din vedere că dura tamen molii saxa cavantur aqua şi că, cele ce se urnesc a$I în întunericul unor adunări secrete, pot într’un moment să cutele a ieşi la lumina dilel spre a pune în practică conspiraţiunea urnită şi pregătită în sinul naţiunel chiarti.
Faciă cu acăstă din urmă manifestaţie, ne simţim dătorî a veghea şi a atrage atenţiunea naţiunel asupra uneltirilor cu care îşi manifestă oposiţiunea setea sea de a sdrobi şi a călca apoi în piciăre edificiul măreţ al neatâmărel năstre, pentru care atâta sânge s’a vărsat, atâtea scumpe şi nepreţuite sacrificii s’aii făcut de poporul român.
Să fim cu băgare de sămă, căci semnificativ şi bătător la ochi este faptul apariţiuneî unei mulţime de foiţe ca Trăsnetul, Opinca et tutti quanti, a căror sorginte este necunoscută şi causa pledată anti-românăscă.
Bizar e limbagiul acestor foiţe, ce se grupăţlă în jurul organului oposi-ţiuneî unite şi care nu se mal scie de unde capătă banii necesari spre a tîri esistenţa efemeră. Este destul să facem pe apucate câte-va citaţiunl din aceste fol de publicitate spre a înţelege pentru ce scop anume s’ah creat ele.
Aşa de esemplu una din foiţele oposiţiunel scria de-ună-eji cu ocasiu-nea aniversăreî majorităţel principe-ul moscenitor al Rusiei următărele : „De la 6 Maiă, marele duce Czarevicl, este învestit de lege d’a domni în mod autocratic, fără a fi asistat de consiliul de regenţă, peste o ţâră de mal bine de 100 miîione de locuitori, şi d’a dispune după Diacul său, de o armată de peste două mi-ioce de omeni.
„Ce muritor fericit!... ce popor liniscit şi patriarhal!... Am preferi şi noi mal bine un guvern autocrat, de cât unul anarhic şi miserabil; sub cel d’ântâiă liniscea, prosperitatea sunt asigurate, sub cel d’al doui-lea totul merge la peire.“
Iar o altă foiţă - vorbind despre trista întâmplare din Cluj esclamă:
„Transilvania geme, România se înfiorâză la aucjulh plânsetelorîl ce străbat până la dânsa prin văile Carpaţilor; iâr guvernul Brătianu stă nepăsător. Să fim auriţi atât dinedee cât şi dincolo de munţi."
Cine vorbesce naţiune! acest lim-bagiîl ? Omeni cunoscuţi ca incoruptibili, ca patrioţi a căror iubire pentru patrie a fost încercată? Nu,din contra, sunt cel a căror conduită e-chivocă, al căror nume obscur dau drept la nisce bănuell grave, cari trebue să îndemne pe toţi românii, pe naţiunea întregă de a veghia şi de a avea ochii ţintiţi asupra celor ce ’şî permit a provoca nemulţumirile puterilorti vecine în contra ţărei năstre.
Orl-ce român cu inimă patriotică, cu bun simţ, cu iubire de ţâră înţelege bine că faptul întâmplat între studenţii de la Cluj şi apoi protestul studenţilor români sunt nisce evenimente, cari nu trebue să fie es-ploate pentru interes de partidă. Şi cu tăte astea s’aii găsit ămenî pentru a o face, şi s’ati găsit bani pentru a esploata acăstă esplosiune naturală a indignaţiunel junime! năstre în contra junime! maghiare, culpabilă de a fi fâcutu lucruri barbare la Cluj.
Şi cu tăte astea lucrul acesta s’a făcut; ămeniî suspecţi s’ati grăbit a pune mâna pe o mişcare, care n’a fost şi nu păte să fie opera lor, precum n’a fost der păte să deviâ o o-peră muscâlescă.
Dăcă este aşa, atunci se înţelege acest limbagift provocator! ?
--------- . -—iMmgeaBBamanmem*--	-
Rar se vede vr o ţâră în care mişcarea electorală să fie atât de vie şi generală ca în Ungaria. De câte va iţiie mal cu sâmă, nu se mal vorbesce în Ungaria de cât de programe şi de persă-nele cărora trebue acordată încrederea; de câte-va <Jile, poporul suveran de prin oraşe ca şi de prin sate, vede trecând pe dinainte-i tot ce are pretenţiunea d’a juca un rol politic. Candidaţii diferitelor partide, însoţiţi de cel mai însemnaţi 6-menî al comitatului, visitâză până şi cel mal micu satu; poporulQ se adună, un butoi fi deşert se preface în tribună, şi oratorul este şuerat seâ aplaudat, după cum principiele ce espune sunt sdti nu plăcute alegătorilor.
Firesce că se întâmplă şi neorândueli, chiar bătăi în regulă, dăr aceste se perd in maiestatea şi seriositatea mişcării. Iâr pentru observatorul străin, care de departe nu vede de cât suprafacia mişcării, apucăturile pasionate se perd.
Trei sunt partidele cari s’aii presintat alegătorilor: partida liberală care e acum la cârmă, partida feudalilor şi partida independentă. Penă acum, succesul pare asigurat partidei d-lui Koloman Tisza, actualul prim miDistru; acăstă partidă are 240 de circumscripţiunl asigurate.
In ce privesce cele-l-alte două partide ele n’aâ mari perspective; partida feudală, cu tâte sforţările săle, lasă rece consciinţa poporului care nu voesce să se mal supună regimului aristocrat. Partida independentă pasionâză mult mal mult opiniunea publică. In programa iei stă scris un principia pentru a cărui propagare a luptat şi luptă cu multă ardâre: desfiinţarea, adică, a uniunii vamale cu Austria. Acest ’principiQ, care tinde la protegiarea industriei şi a co-merciuluî naţional ungar, are multă trecere pe lângă producătorii capitalişti; îu luptă cu producerile austriace, Ungaria perde şi mulţi cred că cu un sistem vamal protecţionist lucrurile s’ar schimba.
Nu vom discuta aci dâcă bun sâQ răCt
e acest principiu; trebue să constatăm însă că curentul protecţionist nu e tocmai întins şi că cel mal însemnaţi o-mel al Ungariei îl combat cu multă va-lore.
fiarele austriace esprimă credinţa că partida liberală, care de nouă ani conduce afacerile Ungariei, va triumfa şi acum.
—--——----------------
INFORM AŢIUN. 1
Ieri de diminâţâ M. S. Regele, însoţit de dd. general Cernat, general Creţeanu şi de un adjutant regesc, a părăsit Capitala, pentru a se duce la Târgovişte.
La ora 2, M. S. Regele a trecută in revistă trupele divisiunel din Târgovişte, comandate de d. general Budiş-teanu.
—o —
D. P. P. Carp, ministrul ţărei la Yiena, s’a reîntors ieri la postul său.
Sâmbătă d. Carp a fost primit în au. dienţă de M. S. la palatul de vără de la Cotrocenl.
—o—
O telegramă din Paris anunţă încetarea din viăţă a d-lul colonel I. Alexandri, tratele poetului Alexandri.
—	o —
Ni se scrie din Chişinăă că acolo se simte mare lipsă de muncă. Guvernămin-tele ruse revars în Basarabia prisosul lucrătorilor săî, cari venind acolo şi negăsind de muncă compun proletarul local. Crimele şi furturile, comise aşa de des în Basarabia, se datoresce acestor nenorociţi, lipsiţi de hrană.
—o—
Din acelaşi oraş ni se scrie că tifosul şi difterica sunt bălele care bântue într’un mod îngrozitor capitala Basarabiei. Copiii mal cu sâmă mor.
Comisiunea româno-bulgară pentru delimitarea fruntarielor respective a ajuns cu lucrările sâle până la Arab-Tabia. Lucrările se fac cu cea mal mare uşurinţă, acordul între ambele părţi e perfect.
—	o —
In privinţa conflictului întâmplat la Su-lina Posta diu Galaţi de la 20 curent uiiA urinătorele: lucrătorii din acel port s’au pus tn grevă 4 Causa, în urma cou-statărel făcută de d. colonel I. Murgescu, inspectorul general al porturilor, a fost se (Jice că comercianţii nu voiaă a plăti tacsa cuvenită acelor lucrători, sub preteest că n’aă ianî ; lucrurile erau să iâ proporţiunl destul de grave, însă în urma euergiel d-lul colonei Murgescu, s’a putut aplana cu desăvârşire consecinţele regretabile.
—	o—
La 20 Iunift viitor ăe va începe sesonu! băilor Puciosa, la o distanţă de 1 */* oră departe de Târgoviscea, recunoscute ca cele mal eficace şi cari pot rivalisa cu cele mal renumite băl din străinătate, după analisa făcută de distinsul nostru chimist dr. Ber-nard.
Aceste băl sunt bune pentru reumatism, scrofule, bole de pe!e, de articulaţii, sifilis şi consecinţele lor şi pentru altele.
In apropiere de aceste băl, despărţite numai printr’un deal, se află nisce isvâre iodate renumite, localitate ce-I (jice Vălcana.
Sesonulă acestor băl se închide la 15 August.
—o—
Duminecă la ora 2 p. m. a avut loc înmormântarea regretatului colonel A. Schina.
Serviciul iunebm s’a oficiat la locuinţa decedatului de I. P. S. S. Mitropolitul Iosif al Moldovei.
Cortegiul funebru a străbătut calea Victoriei, stradele Carol, Rahovel şi 11 Iuoiu până la cimitirul Belu.
Doliul era condus de unicul fiu al decedatului, elev în scola fiilor de militari din Iaşi, de dd. A. Lahovari, col. I. Lahovari, Ion Lahovari, Gr. Lahovari, C. Schina, preşedintele înaltei Curţi de casaţie, M. Schina, senator, E. Lahovari, etc.
Pauglicele carului funebru eraţi ţinute de 4 căpitani din diferite arme.
www.dacoromanica.ro
2
TELEGRAPHUL
După cortegii! urmau mal mulţi oficerl superiori, printre cari am observat pe dc generali Cernat, G. Anghelescu, coloaelil Cru ţescu, Algiti, Pastia, Filitis, P. Maca, Mărcu lescu, d. colonel Budişteanu, comandantu pieţei, Însoţit de adjutanţii căpitan Staico viei §i locotenent D. Miliăescu, maior Pan drav, maior Hiibsch şi alţii.
M. S. Regele era representat prin d. co Ionel Greceanu şi d-nil maiori Casimir şi Negel, adjutanţi regesc!.
Pe carul funebru se observa Intre altele o frumtisă coronă de imortale, trimisă de M. S. Regele.
Onorurile militare au fost date de un ba talion din regimentul I de linie, o baterie de artilerie şi două escadrone de călăraşi puse sub comanda d-lul colonel Holban.
Mal mulţi militari duceai! pe perne roşii decoraţiunile decedatului, şi precedat! cor tegiul funebru în ordinea următore: Virtutea militară; Steaua României; Crucea de oficier cu spade el. 4 ; Apărătorii Independenţii, Crucea trecerel Dunărei şi Semnul onorific de 25 ani.
Crucea ordinului sf. Vladimir, cl. 4 cu spade ; Crucea ordinului de Hohezolern, ci 2 cu spade; Crucea ordinului Cortinei de Prusia, cl. 4, Ordinul otoman Medjidie, cl 4; Medalia rusă, campania 1877—78; Medalia serbă pentru bravură; Comandor al ordinului rus sf. Vladimir, cu spade ; al Ordinului Philip de Magnam al marelui ducat de Hessa, cu spade; al Ordinului austriac Cortina de fer; al ordinului Cortinei de Viiitemberg; mare oficier cu stea alu ordinului Regatului Sacsoniel Albertus Ani mosus; al ordinului rus sf. Ana şi al ordi nulul sârb Tacova.
Colonelul Schina care lasă în urmă-I o mulţime de regrete şi un gol simţit în corpul oficerilor noştri, s’a născut la 1832 şi încă de la etatea de 16 ani a îmbrăţişaţi! cariera militară pe care îşi a îndeplinit’o până în ultimul moment cu onore şi demnitate.
O lacrămă dtir de regret pe mormântul acestui braY militar.
—o—
Iecă resultatul alergărilor de cal de Duminică, la cari au asistat M. M. L. L. Regele şi Regina :
I. Pretninl Boyal Novarre (15o0 lei), distanţa 2000 metri, Pa câştigat La Goulette a d-lul col. Blaremberg. Aii concurat trei cal: Agitator al d-lul Pitiştenu, Havana a d-lul Laptew şi La Goulette.
II	Premiul societăţeî de încuragiare, distanţa 2000 metri: Premiul I (3000 lei) Pa luat Ouragan al d-lul colonel Blaremberg; premiul II (intrare înduoită) Her-Royal-Highness al d-lul Pitişteanu.
III	Premiul regal pentru armăsari şi iepe de sânge curat (pur sang), distanţa 3200 metri. Au concurat trei iepe Cuba şi Queen-Mary ale d-lul col. Blaremberg, şi Surprise â d-lul Al. Marghiloman.—Premiu I (6000 lei din care 4000 daţi de M. S. Regele) l’a câştigat Queen-Hary cu jockeu Temple-man ; premiul II (600 lei) Cuba cu jockeu român Enescu.
IV. Premiu de consola ţie (2000 lei), distanţa 2000 m. Pa obţinut Gareth al d-lul col. Blaremberg.
Premiid subscriptorilor, distanţa 3000 m. (învingătorul devine de drept proprietatea subscriptorilor şi sorţi decid pe proprietar). Au concurat Havana al d-lul Laptew, Canotier şi Last-Love al d-lul Al. Marghiloman. — Premiul I (3000 lei) Pa căstigatu Last-Love, premiul II (300 lei) Canotier. Trăgânduse la sorţi, itipa Last-Love, a
cădut în proprietatea d-rel Bălăceanu, dom-nişoră de onore a M. S. Reginei.
—	o—
Ieri, cu ocasiunea ţlilel de sf. Constantin şi Elena, un servicii! religios s’a oficiat la Mitropolie, în presenţa unul numeros public.
—	o —
Unirea din Ttirgovişce află că în curând va sosi în acest oraş I. P. SS. Mitropolitul primat spre a visita mănăstirile.
—o—-
Vinerea trecută s’a judecat înaintea onor. tribunal local, scrie tot Unirea din Târgo-vişte, procesul intentat primăriei acestui oraş, de către comandantul gărzii naţionale, d-nu Gr. Lăzureanu, pentru plata personalului găriţil pe timp de aprtipe un an.— D-nu Lăzureanu era represintat prin d. adv. Const. Nicolăescu, ier primăria prin advocatul săă, d-nu Grigore Stănescu. Primăria a fost condamnată la plata sumei cerută, precum şi la cheltuell de instanţă.
—	o —
Un proces însemnat, privitor la expro-pierea terenurilor pentru construirea liniei ferate din Târgovişte, s’a judecat filele trecute înaintea tribunalului de Dâmboviţa. —D-na Petrovitz-Armis din Bucureşcl re clama de Ia comitetul permanent local suma de lei n. 32,000 drept despăgubirea terenului expropiat şi a unor ore-carl strică ciunl causate la una din moşiele d-săle din acest judeţ, cu ocasiunea facerii linii. Comitetul permanent era represintat prin d. advocat Const. Nicolăescu, ier reclamanta prin d. advocat Rioşanu. Tribunalul, sub presidenţa d-lul Const. Costovici, a respins pretenţiunea d-nel PetrovicI condamnând’o şi la cheltuell de instanţă.
—	o —
Monitorul de Duminică publică o comunicare a d-luî ministru al instrucţiu-nel publice privitore la esamenele generale ale anului corent şcolar, care vor începe şi se vor ţine după cum urmeză
1.	Pentru elevii şi elevele din scolele secundare, precum: liceele, gimnasiele, seminarele, gimnasiele reale, institutele pedagogice, asilul Elena Dtimna, exter natele secundare de fete, şi elevii din scolele normale-primare. de la 6 pânăla 22 Iunie inclusiv; prelegerile acestor sc61e vor înceta cu finele lunei corente Mai ti,
Sc61ele profesionale vor ţine examenele de la 12-22 Iunie, conform regulamentului esistent.
2.	Pentru elevii şi elevele din scolele primare urbane de ambe-sexe şi orfelinatul de la Pantelimon, de la 14-18 Iunie inclusiv ; prelegerile acestor scole vor înceta la 10 Iunie.
3.	Pentru elevii şi elevele din scolele primare rurale de ambe-sexe de la 1G până la 22 Iunie inclusiv, şi acesta din causa înter^ierelor ce au urmat în aplicarea programei acestor scole; prelegerile acestor scole vor înceta la 12 Iunie.
4.	In conformitate cu disposiţiunile regulamentelor disciplinare în vigtire, examenele se vor ţine în intervalul cuielor arătate, chiar duminică şi sărbători fiind, în orele ante şi post meridiane destinate pentru lecţiuni, şi anume:
a)	Pentru sctilele secundare de ambe-sexe de la 8-11 ore a. m. şi de la 2-4 ore p. m.
b)	Pentru sctilele primare urbane de 9-12 ore a. m. şi de va fi trebuinţă
şi de la 2-4 p. m.;
c)	Pentru scolele primare rurale de la 12 ore a. m. şi de la 3-5 p. m.
După finirea acestor esamene, reviso-
riî şcolari vor face raporturile lor gene rale de starea instrucţiune!, şi le vor trimite ministerului negreşit până la 1 August.
—o—
D. I. C. Brătianu, prim ministru sosit la ora 11 în capitală, venind de la Florica.
—o—
D. Emil Galii, ex-directorele farului frances L’Independence Roimaine, a cerut voie de la guvern de a veni în ţară pentru a 'şi regula afacerile săle.
—o —
Astiră la ora 7 şi 50 minute, M. S. Re gele s’a reîntors de la Tergovişte.
Atât la ducere cât şi la întorcere M. S. Regele a fost însoţit şi de către d. Costescu-Comânănu, deputatu; M. S a inspectat arsenalul de la Dtilu-Mare. unde s'aă văiţut o mulţime de deposite de arme.
A inspectat asemeni la înttircere er-ghelia de cai de la Nucet şi Podul de Pietră de pe Dâmboviţă.
Pe la ttite staţiunile M. S. Regele a fost întâmpinat de ţărance, în costumuri de sărbătore, şi cu flori.
SCRISORI DIN ŢARA
Corespondenţa pârtie, a „Telegrafului®
Botoşani, 17 Mal 1884.
De şi suntem la începutul verei care ne chiamă la curatul aer al câmpului distracţiunile se succedâză la noi, fără încetare. După o lungă „stagione“ a tea trului israelit, care a fost frecuentat de ttită lumea alâsă de aici, Fantochele dă dură mai multe representaţii, cari şi ele au fost precedate de concertul baritonu nulul d. Popovici. In urmă, avurăm două concerte şi anume: a treia serată muşi cală a societăţeî „Armonia1" a cărei re-putaţiune aici nu mai este de făcut, şi al douilea cencert al d-luî D. Popovici. Pe viitor în sfârşit, suntem ameninţaţi cu o serie întregă de representaţii ale societăţeî dramatice, condusă de d. A-reeleanu.
Cu jale trebue să constatăm că, pe când teatrul ovreesc era tot-d’a-una plin, aspectul şalelor de concert era de plâns. Am atribui acâstă indiferenţă a publicului, în contra căreia concertanţii aii lup tat atât, frumosului timp, peste măsură de cald şi uscăcios; dtir representantele Fantochelor, cari se dădeau în aceleaşi condiţiunl, ne-ar desamăgi. Rămâne dtir să conchidem că, dtică aceste concerte n’au reuşit pe deplin, vina este a publicului, cel puţin tot atât, cât şi a esecu torilor.
Nu voiQ vorbi de repertoriul d-lui Hol-den, nici de trupa israelită, aşa de cunoscute. Itir despre concerte, trebue de la început să spun că programele ah fost alese, pote prea alese; actista este şi causa, pentru care n’afi fost aşa de gustate. Citez în trticăt frumosele cântece naţionale ale d-luî Popovici al cărui glas frumos şi corectă pronunţare, făctiu ca fie-care vorbă să fie aurită şi distinsă de minune, de o potrivă în tote limbele (română, ittliană, francesă, germană), a-riă de operă, proprii compuneri ale concertantului, acompaniate la piano de el însuşi. Yoiu aminti în special buna sctilă de care d. Popovici a dat dovadă şi mai cu stimă minunatele descrescendo şi pianis-simo, prelungite la infinit, în a căror privinţă, pote fl pus alături cu artiştii streini, şi cari, este adevărat că ah pro-
vocat nesfîrşite aplause adese ori repetate. In facia tristului aspect al sălei a-prope deşerte, ara admirat inima artistului, care a cântat cu aceiaşi vervă, ca cum sala ar fi fost plină.
Programul societăţeî Armonia, a fost asemenea din cele mal bune. Uvertura lui Gade „Ndchklânge von Ossian“ a fost bine executată, de şi caracterul ei auster şi septentrional, a rămas neînţeles de cea mai mare parte. O symfonie a lui Haydn nabschieds-symphonie“, al cărei efect final stă în aceia că artiştii termi' nându’şi partea lor unul câte unul, sting luminarea şi pitică, a fost mult aplaudată pentru actistă glumă. Sublimulu Andante con Variazione de quatuor în re-minor a lui Schubert, care este o ru-
găciune primită, a fost executată admirabil de cătr6 d-nil Ilonterth, Taranu, Filip şi Tischler. O fantasie pentru or chestră, a d-lui I. Honterth a încheiat serata cu demnitate.
Dtir tot succesul a fost pentru cântecele d-luî Popovici, care a fost bisat de mai multe ori.
Ne asceptam, ca prin urmare, la al duoilea concert dat de d-sa, publicul recunoscător, să fie mult mai numeros; dtir şi stranie a fost neconsequenţa publicului şi jalnică decepţiunea ntistră. Totuşi societatea de elită care veniss, petrecu de minune.
Am ascultat mai multe cântece, perfect cântate dn d. Popovici şi acompaniate de d. Orkisz; dtir ca great altrac-tion, a fost itirăşi d-na Musteaţă, care a dat graţiosul săă concurs tânărului artist, jucând mai multe piese din repertoriul săQ nemărginit, cu dibăcia şi mă-estria sa aşa de cunoscute; aplausele ovaţiunile, buchetele şi cununele nu se mai sfârşiau.
încă o reflexiune, dtir o reflexiune tristă. încurajăm pe toţi stăiniî, şi nu jinem de loc stimă de simţimântul datoriei faciă cu conaţionalii noştri. Să ne mai mirăm atunci, de ce cele mai bune forţe dramatice şi musicale, ale nostre, se expatriază de bună-voie, şi se ducii a Yiena, la Niza, Berlin şi Madrid, pen tru a găsi apreciarea cuvenită, fără care arta nu pote înflori, şi pe care, noi din nefericire, ne încăpăţânăm de a li-o re-fusa fără încetare?!	Publicola.
DIN ŢARA
Citim următorele în Unirea din Târgo-viştea:
Recolta în jud. Dâmboviţa. Recolta judeţului nostru Dâmboviţa, în cea mal mare parte este frumtisă în plaiuri şi plă-şile Delu-Dâmboviţa, recolta e satisfâcătore, floile aă cărjut la timpul necesar. Prunele văratice a suferit mult de răcelă, rodul e mal de tot perdut.
Podu de peste Argeşiil ier este ameninţat a rămânea pe uscat, apa macină malul, care este redus a atinge tangent capul podului. La o venitură de apă mare iodul este în pericol.—-Trebuesc diguri de apărare făcute, seu schimbarea cursului apel în timpu când acestă apă este mică. — La capul podului de dincocl ar trebui grămă-ţ ile de petriş care împedică circulaţia să fie răspândite, ier la capul cel-l’alt, tâerea malului terminată.
Credem că comitetul va lua măsuri de îndreptare, de şi personalul tecnic este cu totul redus.
RAPORTUL COMITETULUI DELEGAŢILOR CAMERE!
asupra
REFORMEI LEGEI ELECTORALE
Urmare §i fine
§. 5. Despre represintarea minorităţilor Intr’un regim represiutativ ca al nostru, unde inconvenientela votului universal sunt atenuate prin împărţirea alegătorilor în colegii, şi prin admiterea votului indirect în colegiul al IlI-lea, importanta cestiune a represintărei minorităţilor perde ftirte mult din valtirea sea.
Intr’un asemenea regim numărul nu pote fi despot. Minorităţile găsesc tot-d’auna colegii în care triumfă. Esperienţa ne-a dovedit acest adevăr. La noi în ţâră până astăzi nu a fost nici un om de valtire tire-eare politică care să nu se fi ales; nu a esistat nici un grup politic care să nu-şl fi avut representanţii săi în Cameră stih în Senat.
Cu ttite acestea, fiind că suntem convinşi că o Cameră trebue să fie espresiunea fidelă a ţărel, am căutat să garantăm şi mal mult representarea tuturor opiniunilor şi a tuturor intereselor.
Pentru a ajunge la acest sfârşit, ara des-bătut diferitele sisteme de representare a minorităţilor, precum al lui Considerant, al celebrului T. Hare, al ministrului Danes Andral, al lordului Iohn Russel, al lui Ba-urntz şi Warentrop din Francfort, şi altele.
Ar trebui să intru în desvoltărl prea mari şi pote zadarnice dtică v’aşl arăta cuvintele pentru care nu am admis nici unul din aceste sisteme.
Am admis însă votul cumulativ pentru colegiele care aleg mal mult de trei repre-sentanţl. Iu sistemul acesta fie-care alegător pote să dea tote şefi parte din voturile stile unuia stih mal multor candidaţi; aşa de esemplu un colegiu compus din 120 a-legătorl în care minoritatea ar fi de 30. Dtică membrii minorităţel vor scrie pe tote buletinele lor acelaşi nume, resultatul va fi că vor isbuti trei membri al majorităţel şi unul al minorităţel.
Dtică nu am admis acest sistem şi pentru colegiele care aleg trei representanţl, causa e — s’a ţhs—că o minoritate bine or-ganisată, ar putea să facă să triumfe maio-ritatea candidaţilor săi, ceea ce ar fi nedrept ; fiind că scopul e de a garanta representarea minorităţilor, ier nu de a le face să guverneze înainte de a deveni majorităţi.
Comisiunea Camerei a prevăzut destule pedepse pentru infracţiunile ce s’ar putea comite la legea electorală. Comitetul d-vos-tre a micşorat cea mal mare parte dintr’ân-sele, fiind că ne-a părut că nu sunt proporţionale cu gravitatea delictelor pe care le pedepsea. Dtică o bună legislaţiune trebue să prevadă pedepse pentru tote infracţiunile ce se pot face la legi, nu trebue să fie prea aspre, fiind că atunci pedtipsa nu numai că e nedreptă dtir nu-şl mal ajunge nici scopul.
In ţeră la noi chiar am observat că asprimea prea mare a pedepselor atrage după sine nepedepsirea culpabililor. Aşa se întâmplă cu cel ce comit falsuri în acte publice seă private. Juraţii ÎI achită mal tot-d’auna din causă că pedtipsa e prea aspră.
Cât pentru cele-lalte disposiţiunl ca cele relative la formarea listelor electorale, la operaţiunile electorale, etc., etc., comitetul le-a admis cu mici modificări, pe care le voiu face cunoscut în timpul desbaterilor.
Proiectul de lege ast-fel modificat, am oDore a-1 supune deliberăreî şi aprobaţiu-nel d-vostre.
Raportor, Vasile Lascar.
FOIŢA „TELEGRAFULUI"
HENRI CONSCIENCE
15
ECUNOSCINTÂ
b
(înlocuitorul In armată)
După aceea, itimânănd singur şi scăpat de greutatea dtitorielor profesiune! stile, se aşeiţă la masă, ’şl lăsă capulii să ’I cadă între mâini şi se lăsă stifie cu totiij absorbit în contemplarea nenorocirei lui In aceste visuri negre, :şî vticţu pe nenorocitul sSQ flih, cu pieptul străpuns) cărând pe câmpul de luptă în mijlocul grăine<ţei de cadavre sângerânde, şi cău-Mnd, cu mâinele-î crispate, sti-i oprtiscă cângele care curgea în ftirte mare cantitate. Au<ţia strigătul său de desperare dtir detunăturile artileriei, renchesatuj cailor şi sgomotul infernal al luptei îj înăbuşă vocea. Nimeni nu veni... şi elj ţaţăl, asista de departe, fără nici o pu-
tere şi în culmea desperârei, la agonia fiului său, murind fărâ nici un ajutor în mijlocul unei mări de sânge!
D. Cristiaans în zadar se silea sti gontiscă actistă înspăimântăttire visiune, ea ’1 stăpânia fără voia-î şi făcea se i se sburltiseă părul pe cap ca şi cum a-sista în realitate la acest spectacol înspăimântător.
Servitorea intră şi îi i|ise:
—	Domnule doctor, afară un domn asceptă şi voesce sti vă vorbtiscă cu ori ce preţ. Pretinde că are ceva urgent să vă comunice.
D. Cristiaans o privi în timp de câte va secunde cu un aer zăpăcit, ca şi cum nu inţelese nimic.
Ea repetă cele ce spuse.
—	Să mă lase îh pace strigă el: acest domn să alăgă un alt moment. Acum nu pot primi pe nimeni.
După câte-va secunde servitorea intră din noi! în casă. Şi, fiind că doctorul se supără, ea ii «ţ‘se c& perstina care as-cepta voia să vă vorbtiscă de un înlocuitor pentru fiul ştiu.
Abia termină ea frasa şi d. Cristiaans <|ise cu o mare bucuriâ:
—	0/ Teresa, Teresa poftesce’l iute în casă, cât de iute! — Nu mă înştilă ochii? (ţise el cu mirare, îndtită ce visitatorulii intră în cabinetul stih. D-ta Guillom Hoofs, ’mî aduci noutăţi în privinţa unui înlocuitor pentru fiul meii?
—	Da, domnule doctor, răspunse tânărul. Numai de vre-o douti ore am aflat în ce triste împrejurări te găsesci.
—	Şi atunci, aducându-ţî aminte că într’o (ţi ’ţî am făcut un bine, te-ai dus să ’mî cauţi un înlocuitor ? Ai găsit vre unu ? Surîiţi ? Nu cum-va D-zeii, în nemărginita-! bunătate, servitu-s’a de d-ta pentru liberarea fiului meii? Ce mare răsplată ar fi acesta!
—	Bucură-te, domnule doctor, aşa e, fiul d-ttile nu va deveni soldat un altul va pleca în locu-î la resbel.
—	Este vre-un tânăr fără nici o infirmitate?
— Fără cea mai mică infirmitate. A fost deja esaminat şi primit ca bun de un medic militar.
—	Cine este acest om trimes de D-zeu? Unde locuesce?
-—El se află înnaintea d-tale doctore-
D. Cristiaans făcu doui paşi înapoi atât de mare era surprinderea şi neîn
crederea sea.
—	D-ta, Guillom Hoffs, voesci să devii soldat în locul fiului meu ? Peste pu tinţă... voesci ore să redai vitiţa şi bucuria unei întregi familii?
—	De ce nu, domnule doctor ?
—	Ai o mumă;
—	In adevăr, o mumă scumpă şi a-doratâ.
—	Nu se pote să o părăsescl. Legea nu permite nimenuî din aceia cari sunt scutiţi de servicii! militar ca unicii copii la părinţi să se facă soldat fără con-simţimântul în scris al părinţilor lor.
—	Mama 'mî a dat consimţimentul ei.
—	Şi ea te iubesce ? Cum se pote una ca actista?
Guilom Hoofs se duse până la uşă, se asigură că e bine închisă şi iţise încet cu o voce solemnă:
—	Domnule doctor, când am aflat de nenorocirea d-ttile, 'mi am adus aminte de bunătatea supra-umană cu care m ai scăpat, pe mine care nu eram pentru d-ta de cât un necunoscut; mai mulţii
de cât atât, pe mine care am voit se a-tentez cu un cuţit la viaţa d-ttile. A-tunci D-(ţeu ’mî inspiră ideia de a profita de actistă ocasiune unică spre a vă recompensa şi a 'mi achita, nu dătoria mea de bani, ci dtitoria mea morală. Sciato bine că mama trebuia să se înspăimânte şi să o desoleze actista, dtir cunosc ce animă are. Ii am spus, fără a’i ascunde nimic, domnule doctor, tot ceea ce m’a împins la crimă, tot ceea ce s'a petrecut între noi, ttită recunoscinţa ce vti dtitorez, d-ttile care ai scăpată o-ntirea fiului ei, după ce ai scăpat vitiţa mamii. Ea plânse mult şi cu suspine.
—	A plâns, biată mumă ?
-	Da, a plâns; cu ttite acestea însă, în mijlocul lacrămilor, ea 'mî £ise:
„Du-te, Guillom, de 'ţi fă dtitoria faciă cu binefăcătorul tău ; du-te, copilul meu, mă voiu ruga pentru tine şi D-<ţeG te va protege!“
Traducţiune de Cober.
Finele va urma
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
3
ACTE OFICIALE
Monitorul de Duminică publică următorul decret regal dat io <jiua de 19 Maiu:
Se acordă un concedii! de 30 jile d-lul 1. Cârnpi-nănu, ministrul eecretar de Stat la departamentul agri-culturel, industriei, comerciulul ji domenielor, spre a merge in streinătatc pentru căutarea săni«%î.
D. 0. Locca, ministrul secretar de Stat Ia departamentul fniancelor. este însărcinat cn interimul ministerului agriculturel, industriei, comercialul 51 domenielor piuă la întdrcerea titularului.
X
D. Ilănică Zisu, actual sub-prefect la {(laşa Crasul din judeţul Fâlciu, este numit în postul de poliţaii la orajnl Buzăiî, în locnl d-lul C. G UrlSţeanu, revocat.
X
Se aprobă transacţiunea încheiată între ministeru de linance §i d. Z«lca Beicher, prin procurator d. Al
St. Catargi, la 23 Martie 1884.
_____. —. ____________________
BULETIN JURIDIC
Ligii poliţienâscă
Diarele francese ne povestesce următorul fapt:
De mulţi ani, un refugiat politic, Buli-gliin locuia cu soţia sea In Zurich, unde sciuse să-şi câscige nu numai amiciţia tuturor membrilor coloniei străine, dâr ţi stima întregel poporaţil zurichiane.
Acum trei luni, Bulighin ieşi de pe teritoriul elveţian şi se duse. pentru o afacere particulară, la Friburg, 1n ducatul de Baden.
Abia sosind în acest oraş, Bulighin fu arestat sub inculpaţia de a duce nisce broşuri revoluţionare în limba rusă. Faptul chiar de ar fi adevărat, n’ar constitui un delict la Friburg, de ore-ce broşurile ruse n’au fost interzise nicl-o-dată în Germania Der acusaţia îndreptată contra lui Bulighin nu era de cât un pretest născocit de poliţia nemţâscă spre a face o politeţă poliţiei muscă lesei.
Intre spionii cosmopoliţi, micile arestări întreţin prietenia.
Guvernul rus, însciinţat de arestarea lui Bulighin, depeşă imediat la Friburg procu-roreiul imperial, care declară că recunosce în Bulighin pe un ore-care Deutsch, acusat de nu se scie ce crime fantastice, şi-Iceru estrădarea.
In zadar d-na Bulighin ceru să fie lăsată a vedea pe soţul seQ şi a fi confruntată cu pretinsul Deutsch; în zadar Ruşi! locuitori la Zurich şi la Friburg protestară contra greşelel voluntare a procurorului împărătesc ; In zadar mărturiile cele mal neîndo-elnice se produseră cu grămada pe lângă autoritatea germană spre a atesta identitatea lui Bulighin. Cele două poliţii, unite într’o mârşavă complicitate, rămaseră surde la tote protestările. Nenorocitul proscris, arestat de către sbiril lui Bismarck. sub numele de Bulighin, fu dat de dânşii tovarăşilor lor ruşi sub numele de Deutsch..
Acest din urmă nume, apoi, e acela pe care agenţii guvernului muscălesc îl întrebuinţară merefi ori de câte ori vor să capete pe un emigrat de la un guvern străin. Mal mult de şese persone, seim nof c’au fost estrădate şi condamnate la morte ori la muncă silnică sub numele de Deutsch.
Decă indignarea lumii civilisate nu îm-pedică pe guvernul rus de a face noua crimă pe care o plănuesce, Bulighin va fi a şeptea victimă care va plăti cu spăn^u-ţlurătore ori în ocnele Siberiei atentatele problematice ale acelui Deutsch închipuit.
OEONIOA
(Domnului director al farului «Telegraful» Domnule director,
Ca cea mal adâncă părere de rău mă văd nevoit a vă vesti că de aţii înainte nu voi mal putea colabora la ţliarulă ce di-rigeţl.
Raţiunile ce mă silescu, acumfi, după a-prope duo! ani de lucrare la Telegraful, a mă despărţi de d-vostră şi de colegii mei, sunt puternice.
Intre altele, amu văzută că câte-va din ideile mele, prea pesimiste pote, asupra ti-nerimel nostre, asupra poporaţiel israelite din România, aă ieşit întru cât-va şi din programa (barului d-vostră şi au şi fosta primite cu neplăcere de cititorii (harului.
Ara vă<Jut că, de şi cea mal strictă morală decurgea adese ori din cronicele mele, de şi numai în formă erau de multe ori scabrose unele dintr’ânsele, ele aă fost neplăcute şi s’afi părut corupte şi corupătore unora din cititorii noştri.
Am constatat că niclsecsul cu tournure, care de alt mintrell era tot-d’auna apoteo-sat (prea mult pote) de mine, nici el nu mi-a fost prieten şi mi-a trimis nisce enciclice cu totul neîmblânzite şi insultătore.
E nevoie de mal mult pentru ca să cred că nu mal am dreptul a lua parte la redactarea Telegrafului 1
Acum în urmă am vă<|ut că mulţime de foiţe murdare, Trăsnetul, Gogoaşa, aă început a iscăli tot felul de inepţii cu numele meu. Lucrul ii însuşi îmi displace îndestul de mult ca să ţin a spune, acum, când mă retrag din (Jiaristică, că nici una din aceste lucruri n’au fost scrise de mine.
Mal am o raţiune : De atâta amar de vreme de când scriu şi se citesc cronicele mele în Telegraful, am cam isprăvit de spus, şi-pote—cititorii Ziarului ce dirigeţî s’att săturat de mine. E bine ca un condeiu nou să continue a amusa în cronici ş a adormi săra pe cel ce ah luat obiceiul a le citi.
B®1.	®®cî> rămas bun de la scumpii
mei cititori şi de la drăgălaşele cititore;
îmi iaO rămas bun şi de la Contemporanul care mă iubesce atâta ; îmi iau rămas bun de la tote plăcerile şi necazurile vieţui de cronicar.
îmi mal iau, însă, libertatea, acum la plecare, d-le directore, a vă recomanda ca Înlocuitor al med pe prietenul Trăian Răs-boinicu, care, sunt sigur, mă va putea înlocui cu mal mare succes pe lângă cititorii Ziarului şi nu va mal mirosi a franţuz, ca mine.
Primiţi, vă rog, domnule directore, es-presiunea recunoscinţel mele ş’a adâncilor regrete ce le am de a vă părăsi pe cl-v6s tră şi pe foştii mei colegi de lucru.
Al. Paigrot.
întâmplări din Capitala
Sinuciderea din strada Libertăţii.— Vineri, d-na R... din strada Libertăţii a preparat o disoluţie forte concentrată de chibrituri, în spirt, şi a băut’o. Din fericire, de la primele simptome ale otrăvirii, lucrul observându-se, s’a chiematfi în grabă unu doctor —cu tote resistenţele bolnavei,—care a constatat otrăvirea, a dat bolnavei primele ajutore, ş’a ordonat transportarea dum-năel la spitalul Brăncovenesc.
Causa acestei nenorocite hotărîri luată de d na R... este mâhnirea produsă demor-tea recentă a mamei d-săle.
D-nul R... este desolat.
— x —
Nenorocire. —Birjarul cu No. 139 a Călcat cu trăsura pe o fetiţă de vre-o patru ani a d-lul Iohn Filip din str. Fundătura Spitalului No. 48. Biata fetiţă a murit imediat. Cadavrul îl a fostu dusă la spitalulii Colţea.
Iâtă urmările obiceiului de a lăsa singuri pe copil pe strade!
—x—
împuşcat. — Nu se scie pentru ce Gheor-ghe Vasile a luat drept ţintă a eserciţiilor sele de tragere cu puşca tocmai pe băiatul Ghiţâ Angli6l. Destul că acestă individ a tras cu un glonte în băiat şi, din fericire, l’a nemerit numai la piciorul stâng pe care i Pa rănit ră&.
Băiatul se află la spitalulii Colţel, ierţi
Gheorghe Vasile la răeore.
—x —
O copilă răpită. — In strada Tra’au tră-esce o familie burghesă , retrasă de mult din afaceri. D. X. a fost altă dată toptangifi ier apoi la rândul seu fu învins de streini, cari acaparară acest soiu de co-merciu, învingând pe români pe totă linia. Lichidând însă afacerile, d. X. a strâns un capital destul de măricel şi care permitea familiei d-sele, compusă dia trei fete şi un băiat, de a privi viitorul cu linisce şi încredere. Nenorocirea d. X. a tost şi este frumuseţea copiilor ; mal cu sâmă cele trei domnişore X sunt considerate de podoba secsulul frumos.
Anul trecut cea mal mare şi apoi peste o lună cea mai mică din fete au părăsit casa părinteseă, fugind cu nisce tineri, din care unul e militar ier altul civil. D-nu X. furios făcu testament, prin care declară de moşcenitorea sea pe fica remasă şi pe băiaat. Insă săptămâna trecută bietul om a fost nevoit să ’şl refacă din nou testamentul, căci unica fiică remasă a luat şi ea sborul, fiind răpită precum se plânge nenorocitul părinte de un domn, destul de cunoscut lu-mel nostre bulvardiste.
D-nu X. a depus la parchet o plângere în contra d. B., acusându’l de răpirea unei fete minore. Să Zice însă că acâstă din urmă acusare nu este basată pe adevăr, de 6re-ce d-ra Smmarauda număra 18 primăveri.
Un omor. — D-na Elena M...escu trăia cu d. Costică I... în una din stradele lăturalnice ale Bucuresciler. EI duseseră la început o viaţă mal bună, der, mal apoi, nu se mal înţelegeau şi se certau mereu. la-tr’o certă, Costică chiar o ameninţase c’o va lăsa,— şi lucrul era uşor, de ore-ce el nu erau căsătoriţi.
Spre a evita, se vede, o asemenea eventualitate, d-na Elena M...escu creZu că ar fi bine săşl omore ibovnicul (ciudat mijloc de împăcare!), şi-’şl şi puse în practică planul.
A seră, pe când Costică I.... dormea, Elena M...escu luâ un iemn gros şi-I dădu câte-va lovituri în cap.
Poliţia alergând la strigătele bietului I..., arestâ pe Elena şi duse pe rănit, aprope în agonie, la spitalul Colţel.
—x—
NeprevedfrC. — După caşul povestit mal sus, despre o copiliţă călcată d’o trăsură şi omorîtă, mal avem regretul a povesti că iarăşi s’a găsit un copilaş, de vre-o 8 — 4 ani, rătăcit pe stradă. El se află la secţia 7 şi a scăpat de o cam-dată fără vre-o nenorocire.
CORPURILE LEGIUITOARE
(ADUNAREA DEPUTAŢILOR)
{Şedinţa de la 19 Maia 1884).
Preşedinţa d-lul vice president Georgian.
Şedinţa se deschide la ora 17ap. m., fiind presenţl 92 domni deputaţi.
Sumariul şedinţei precedente se aprobă.
Se dă citire petiţiunel d-Del Paulina Borănescu, care reclamă că comitetul pensiunilor nu voesce să o trâcă în lista pensionarelor.
D. Iepurescu cere ca acâstă petiţiune să se resolve de urgenţă.
D. ministru al instrucţiunei Zice că pensiunea răposatului A. Borănescu nu se pote regula, de ore ce d-sa, de şi a servit 30 de ani, a încetat din viaţă după ce comitetul ’şl a votat bugetul.
D-sa declară că guvernul a cerut unii credit pentru a se da familiei răposatului Borănescu o recompensă până ce ’şl va putea lua pensiunea.
D. C. F. Robescu rogă biroul ca să intervină ca comisiunea financiară să depună cât mal curând raportul el asupra acestui credit.
D. vice president declară că biroul va invita comisia financiară să depună raportul în cestiune.
In urma acestora, d. V. Iepurescu renunţă de a mal cere urgeDţa.
D. V. Cartam aareseză ministrului de interne următorea interpelare:
1)	Dâcâ d-1 ministru are cunoscinţă de trista situaţiune financiară în care este a-junsă comuna Galaţi sub conducerea actualului primar şi a majorităţii care ’l susţin.
2)	D6eă are cunoscinţă despre perderea procesului cu antrepreuorul egourilor, care proces se urcă la eiira de trei milione, şi care în cea mal mare parte s’au perdut numai din nepriceperea seu reua credinţă a acelor însărcinaţi de lege cu conducerea intereselor comunei.
3)	Decă are cunoscinţă de numerâsele şi grelele dări ce aă votat primăria, dând prin acâsta o isbitură mortală mal tutulor claselor oraşului.
4)	Decă are cunoscinţă de răsipa ce se face cu banii comunei, plătind diurne şi transporturi, sumă care numai în şâse luni se urcă la cifra de peste 15,000 lei; şi
In definitiv decă crede d-1 ministru a lua vre-o măsură în privinţa acelei admiuistra-ţiunl comunale pentru care de mal mult timp este pus în cunoscinţă şi d-1 ministru şi în Contra căruia oraşul întreg strigă şi cere îndreptare şi tragerea la răspundere a acelor culpabili.
D. Mucenic Dinescu presintă un proiec-de lege, semnaţi de 15 dd. deputaţi, prin care să se autorise guvernul să înfiinţeze în comunele rurale cele 887 scoli cari lipsesc, pentru a căror întreţinere de la 1 Octom-bre 1884 — 1 Aprilie 1885, să deschiZâ un credit de 319,320 lei, remânâod ca de la 1 Aprilie 1885 aceste scoli să fie trecute in bugetul ministeriulul instrucţiunei publice.
D. V. Iepurescu anunţă următorea interpelare d-lul ministru al instrucţiunei:
In facia agitaţiune! crescânde a studenţilor Universităţii din Bucurescî şi în special a celor de Ia facultatea de Medicină, aşi dori ca d. ministru al instrucţiune! publice să bine-voiască a arăta parlamentului în ce consistă motivele acestei nemulţumiri generale a studenţilor universitari ?
Şi dăcă la acestă nemulţumire n’a contribuit greşelile unora din profesorii universitari, şi în acest cas, ce măsuri speră a lua d. ministru al instrucţiunei pentru li-niscirea spiritelor tinerime! universitare.
D. ministru al instrucţiunei declară că va răspunde în termenul prescris de regulament.
D. P. Străjescu cere să se ie în discu-ţiunc cât de curând proiectul de lege privitor la îmbunătăţirea sorteî clerului.
D. ministru al instrucţiunei Zice că a-cest proiect este la secţiuni şi rogă biroul se stăruiască ca comitetul de delegaţi să’şl depună raportul său.
D. G. Radu ’şl desvoltă interpelarea sea anunţată d-lu! ministru al instrucţiei publice, privitore la monastirea Slatina, dinjud. Su-căva fondată de Domnitorul Alexandru Lăpuş-nenu şi care ameninţă a se ruina. D-sa cere ca guvernul să repare îndetă acestă mănăstire, cu atâtă mal multă cu câtu o avere forte mare a acestei mănăstiri a trecut în mâna Statului.
D. ministru al instrucţiunei Zice că a-cestă mănăstire a rămas nerestaurată din causă că nu s’a găsit nici un întreprinzător ca să ie în licitaţie acâstă lucrare şi fondul alocat pentru restaurarea monumentelor istorice s’a epuisat. D-sa dice că din fondul de 40,000 lei alocat în buget pentru reparaţium, nu pote da 15,000 lei mă-năstirel Slatina, căci atunci rămână alte multe edificii în suferinţă, promite însă că va veni cu un proiect de lege prin care să ceră de Ia Adunare autorisaţia de a deschide un credit de 15000 lei.
In urma acestui răspuns, se trece la ordinea Zilei.
D. ministru al instrucţiunei publice depune două proiecte de legi pentru deschiderea a două credite, din cari unulu de 220000 pentru repararea localului ministerului de finanţe, care credit se va acoperi prin emisiune de rentă amortisabilă 5°/o.
După aceea şedinţa se suspendă până ce comitetul de delegaţi se va pronunţa asupra redacţiunel noul ce trebue se se dea art. 33 din legea electorală.
La redeschidere, d G. Lascar, raportorul, declară că Comitetul de delegaţi confundând disposiţiunile art. 29 cu acelea din art. 33, a dat următorea redacţiune acestui din urmă articol, devenit articol 32 :
Art, 32. Nu vor putea fi aleşi deputaţi seu senatori, decă nu’şî vor fi dat demi-siunea cel mal târţhu cu 5 Zile după publicarea decretului de convocarea colegielor electorale :
1)	Guvernatorul Băncel Naţionale.
2)	Directorii Băncel Naţionale numiţi de guvern precumu şi directorii sucursalelor Băncel Naţionale ;
3)	Directorii Creditelor agricole;
4)	Membrii comitetelor permanente.
Primarii şi ajutorele lor pot fi aleşi deputaţi seu senatori, nu însă în col. II de Cameră; silvicultorii Statului, medicii primari de judeţ, medicii de plasă şi cel de spitale rurale asemenea potu fi aleşi atât în Cameră cât şi în Senat.
Personele coprinse în acest aliniat vor fi dătore să opteze între mandatul de de-
putat sâu senator şi funcţiunea pe care o ocupă.
Advocaţii Statului, inginerii şi architecţil Statului pot fi aleşi în Corpurile legiuitore.
D. G. Arapu combate acâstă nouă redacţiune a comitetului de delegaţi. D-sea propune un amandament ca primarii şi a-jutorele cari vor voi să se alăgă în Corpurile legiuitore să demisioneZe cu trei luni înainte de alegere şi ca inginerii, advocaţii şi silvicultorii Statului să fie siliţi să op-teţle între mandatul de mandatar al naţiune! şi funcţiunea ce ocupă.
D. N. lonescu combale de asemenea a-câstă redacţiune a comitetului de delegaţi şi mal cu seină disposiţia ca primarii să potă fi aleşi în colegiurile I şi III, iâr în al II-lea nu. D sa dice că trebue să înce-teZe scandalul ca primarii să fie şi deputaţi. D. lonescu Zice că comunele suferă din causa acăsta şi face apel la d. prim ministru să spună până unde merge independenţa primarilor faciă cu guvernul.
D. prim ministru. Tot atât de independenţi sunt primarii ca şi profesorii.
D. N. lonescu continuă apoi Zicând că primarul în orl-ce colegiu pote influenţa, şi declară că nu cunâsce nici un primară care a fost în oposiţie cu guvernul, afară de răposatul Mantu, primarul de Galaţi, care numai dânsul a fost contra guvernului în cestiunea modificărel art. 7 din Corişti tuţiune.
D. Preşedinte dl Consiliului combate pe d, lonescu şi ^ice că a pledat contra unei închipuiri, de ore-ce primarii o dâtă aleşi deputaţi seil senatori vor trebui să opteZe între primărie şi mandatul de mandatar al ţărel. D-sa susţine că primarii sunt destul de independenţi, de 6re-ce el sunt aleşi de cetăţeni şi apoi aleşi de consiliele comunale şi protestă contra acusaţiunel d-lul Io-neseu ca primarii aleşi în Cameră sâu în Senat sunt nisce instrumente ale guvernului.
D prim ministru mal Zice apoi că tot atât de independenţi sunt şi advocaţii, şi dă de esemplu pe d. C. Nacu, pe d. Trian-dafil, care a fost în Cameră şi figureZă între corifeii partidului conservator şi chiar pe d. Voiuov care a făcut în Senat oposi-ţiune guvernului, cu tote că era advocatu Statului în circumscripţiunea Curţii Focşani.
Creându-se atâtea multe incompatibilităţi şi incapacităţi, unde vom ajunge şi cine se vor alege în Corpurile legiuitore se întrebă d. prim-ministru; atunci o să ajungem să avem Cameră şi Senat inamovibile şi se vor alege numai piutocraţil şi aceia cari n’aă nici o meserie şi-şi fac un mijloc de traiu din mandatul de traiu.
D-sea Z^e că redacţia comitetului de delegaţi este forte bnnă şi rogă Adunarea să o primescă, căci alt-fel am ajunge să avem Corpuri legiuitore nu independente, ci pline de plutocraţl şi nevoiaşi.
Se cere închiderea discuţiunel.
D. vice-president insistă ca mal ântâiă comitetul de delegaţi să se pronunţe asupra amendamentelor propuse.
D. G. Lascar declară în numele comitetului de delegaţi că tote amendamentele afi fost respinse.
D. dr. Antoniu susţine ca să nu se interzică intrarea în Cameră a medicilor de plăşi, cari pot aduce serviciurl ţării ca mau-datarl al el.
D. Gr. Cozadini declară că d-sea este pentru tesa ca nici un funcţionar al statului să nu facă parte din Parlament; d-sea adaogă că ţera nu este atât de săracă în omeni, în cât să nu se găsescă în sînul el omeni independenţi şi cari să nu atârne de guvern.
D. Duicliu Zice că advocaţii, inginerii şi silvicultorii statului nu sunt funcţionari publici, prin urmare nu este drept ca să se declare incompatibilitate în privinţa lor.
După d. Buicliu omenii culţi şi cu titluri academice nu pot să n’aibă indepen-dinţa de caracter.
In ceea ce privesce pe primarii şi ajutorele lor, d. Buicliu dice că nu înţelege cum primarii pot să Influenţeze asupra a-legătorilor din colegiul II şi nu pot să influenţeze asupra celor din colegiul III. D-sea dice că ar fi ma! bine ca primarii şi ajutorele lor se fie puşi mal presus de orî-ce bănuială. Adaogă apoi că nu este dreptu a se susţine că primarii nu sunt independenţi, şi dă de esemplu pe primarul de la Iaşi d. Negruţi care mereu a votat contra guvernului.
D. Manoliu declară că pentru ântăia oră ie cuvântul nu spre a cere concesii pentru primari, de ore-ce d-sea a votat pentru amendamentul d-lul Iepurescu ca primarii să ezedemision cu 6 luni înainte, ci pentru a protesta contra acelor acusaţiunl cum că primarii nu pot fi iadependenţl şi atârnă de guvern, el cari nu sunt numiţi de guvern, ci aleşi prin tucrederea cetăţenilor.
Şedinţa se suspendă pentru câte-va minute.
La redeschidere d. ministru de interne depune projectul de lege prin care se au-torisă guvernul a acorda subvenţiunea de 16000 Eforiei spitalelor civile din Bucurescî pentru înfiinţarea unul spital în urbea Sinaia şi altul prin care se autorisă Comuna Capitalei să convertâscă un împrumut de 30,000,000 lei,
Acest din urmă proiect de lege se trimite de urgenţă la secţiuni.
Se continuă apoi cu discuţiunea art. 33.
D. Istrate combate amendamentul acelora cari propun ca să nu fie aleşi toţi aceia cari primesc salariă de la Stat, comună, judeţ seu de la ori ce casă publică.
După aceea discuţia se închide.
D. raportor Lascar Z'ce că comitetul de delegaţi a admis amendamentul d-lul Manoliu ca toţi funcţionarii prevăZuţl în art.
32 precum şi profesorii pot să fie aleşi deputaţi sâă senatori, cu condiţiunea ânsă de a opta între mandatul de representant al ţării şi funcţiunea ce ocupă şi a redactat articolul 32 în sensul acestui amernla-mentu.
Se pun la vot, prin sculare şi şedere, tote amendameute şi se resping.
Se pune la vot articolul primit definitiv de comitetul de delegaţi.
Mal mulţi deputaţi cer votul cu apel nominal.
D. Em. M. Pormnbaru cere ca votul asupra acestui articol să se scindeze. D-sa propune ca fie care incompatibilitate să se pună separat la vot, pentru ca Camera să voteze în consciinţă şi în libertate.
D. N. lonescu sprijină propunerea d-lul Em. M. Porumbaru. D sa arată motivele pentru cari votâză contra amandamontulul d-lnl Manoliu.
D. lonescu ridică cestiunea prealabilă dâcă nu cum va amendamentul d-lul Manoliu şi mal cu semă punctul care visâză pe profesori, nu atinge disposiţiunea constituţională care prevede ca Universităţile să fie representate în Senat.
Discuţia se închide.
Propunerea d-lul Porumbaru, susţinută de 15 deputaţi, pentru scindarea votului, se respinge.
Se pune la vot cu apel nominal articolul modificat în sensul amendamentului d-lu! Manoliu şi resultatul votului este cel următor ■
Votanţi, 70 Aii votat pentru, 57 Aă votat contra, 13 S’aii abţinut, 22.
Articolul s’a primit.
Au votat coutra dd. P. Cernătescu, P. Gheorghiadi, N. lonescu, N. Istrate, dr. Măldărescu, Sache Nicolau, I. Ornescu, C. A. Rosetti, Gr. Serurie, C. Varlam, P. Străjescu.
S’afi abţinut.- d. I. G. Bibicescu, I. Co-drescu, C. Dumitrescu, G. Fârcăşanu, Gr. Giani, G. Ianoli, dr. lovitz, L. Lupescu,
C.	Malaxa, Mănescu, G. Perieţenu, C. F. Robescu, G. Sefendache E. Porumbaru, I. AgaricI, A. Stolojan.
1. G. Bibicescu propune un noft articol ca să perdă dreptul de a vota şi a fi ales în Corpurile legiuitore aceia ce vorix împrumuta numele pentru cumpărare de proprietăţi rurale acelora cari n’au dreptul de a cumpărajConform Constituţiunel, precum şi întreprinzătorii de lucrări sâu furnituri pentru guvern, chiar când ar fi luate pe nume strein.
D.	Bibicescu propune scindarea votului.
Atât acestă propunere cât şi articolulu se resping.
Se citesce art. 34 ca nici un deputat seu senator să nu potă primi vre-o funcţiune publică de cât după 6 luni de la încetarea mandatului seu.
^D. Em. M. Porumbaru propune un a-mandament ca să fie esceptată funcţiunea de ministru al ţării în streinătate sâu agent diplomatic.
D. N. Dimancea combate articolul.
D. Arapu propune un amandament ca să nu se confere nici un semn distinctiv de onore nici unul deputat şeii senator în timpul eserciţiulul mandatului lor.
La ora 6 discuţia urmăZă asupra acestui articol.
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGRAPHULUl {Agenţia Havaş)
Berlin, 1 Iunie.—Doctorul Strusberg a murit adl de o morte repede.
Constantinopole, 31 Mal, cale indirectă. Avisurl primite din Creta, conţin că, guvernul otoman, ne cedând în privinţa ces-tiunel Vakufilor, vre-o mie de creteul au făcut la 28 Mal o manifestare pacifică dinaintea palatului guvernorulul pentru a sprijini reclamările adunărel, Photiades-paşa a telegrafiat îndâtă porţel care respunse imediat în mod negativ, căci o.nouă depeşă a Iul Photiades-paşa, primită a^I, ţlice că deputaţii creştini s’aă retras la căminele lor, invitând pe coreligionarii lor d’a nu mal plăti impositele. Guvernorul adaogă că, ne mal putând în aceste circumstanţe s’asume răspunderea guvernului, îşi oferă dimisia. Ferberea sporesce în insulă.
Ex Şeic-ul islam Kairullah Effendi, care semna fetvauoa deposiţiunel sultanului Abdul-Aziz, a murit în exil la Tail.
O notă a Porţel, remisă lordului Dufferin, menţine argumentele desvoltate în notele precedente privitore la tratatul de comercifi Anglo-Turc.
Circulă sgomotul că lordul Defferin ar fi propus Porţel d’a trimete 10000 de omeni în Sudan, der că Porta ar fi refusat.
Cair, 2 Iuniu. — Predarea Berberului e oficial confirmată.
Londra, 2 Iuniu.—Căutările Poliţiei pentru a descoperi pe autorii ultimelor explosiî de dynamită aă rămas nefructuose.
Se telegrafiazâ din Constantinopole la The Thimes că până acumu Porta n’a primit nici o invitare din partea Engliterel d’a trimite trupe în Sudan.
După informările aceluiaşi Ziar Sultanul ar fi dat ordin iul Bessig-paşa d’a se prepara a pleca la Sudan, scopul misiunel sele e necunoscut.
Klausenburg, 2 Iunie. — Candidatul ă partidei liberale, d. Hagedus a fost primit la gară cu entusiasm; dâr în timpul tre cere! de la gară la otel trăsura sa şi acele ale personelor cari se dusese a’lă primi aă fost atacate de poporaţie' cu lovituri de pietre; au fost vre o şâse Zeci ele răniţi.

www.dacoromanica.ro

TELEGRAPHUL

CURSUL BUCURESCI
CASA OE SCI IMBU
TOMA ŢACIU
No. 60. — Strada Lipscani — No. 60.
Pe ţjiua de 19 Maiu 1884.
V/o Rentă amortisabilS .	,	.
5“/« Renta română perpetuă 6°lo Obl. de stat ..... 6% » Căile fer. rom. regale.
6 “/o	>	Municipale ....
10	»	Cast! pensiuniloră 300
5	% Scrisuri funciare rurale
7°/o	»	»	»	.
6	“/o	»	»	Orbane	.
6%	»	»	»	,
7°/o	*	*	»
Impr. cu prime BucurescI 201. Buc
Acţ. Burice! Naţionale a Rom. 500 1 Soc. Credit. Mob. Rom. 2501
» Rom. de oonstruc. 500 1
>	de asig. Dacia-Rom. 300 1
>	> Naţională 2001. .
DIVERSE
Aur contra Argint. .	.
»	> Bilete de Bancă
Florin Wal. Austr. .	.
Mărci Germane. .	.	.
Bancnote francese. .	.
Cuiup.
947» 937, 987. 103 85 229 937» 105 7« 90 "A 997. 1037. 32 7,
1415 204 280 330
236
3 45 3 45 2 08 l 23 997.
V8nd
957. 947 987, 104 857<
234 947, 106 91 Va
1007»
104
347.
1430
208
283
332
239
TEATRU LUPESCU DIN FOCSIANI
3 70 3 70
2 097. 1 25 1007.
Anunciu
Sub-semnatul antreprenor Hrista che Ioan, fac cunoscut că închiriez numitul localii, conţinând : o scenă maşinală cu mal multe rîndurî de decoruri, 3 avan-scene (loji duble), 29 loji, o galerie spaţidsă în al trei lea etaj, 150 Stale I şi al II-lea îlti închiriez, fie cu luna, fie o stagiune de iarnă, vâră şi tot sub acoperământul teatrului închiriez şi camere pentru artişti şi particulari, precum şi un restaurant condus de subsemnatul cu mâncări şi băuturi de bun gust şi preciurile în total, cele mal moderate.
Cu stimă, Catinca Hristache Ion
Mărci Românesc!, Taxa de Plată şi Cărţi poştale usate, cu preciurile cele mal convenabile. A se adresa la dd. Marcus & Gross, Brăila.
lî.V\PAU.IIJ ELECTHO-SlEI>îUAL
Invenţii.ne brevetata pentru 15 unni a doctorilor Mărie Crap, medici inventări, rue Ae l'Arbre-Sec, 40, la PARIS,
iclor (vătămăturelor). Penă aci, bandagiele n’au fost deeăt neşco simple apjiarate pentru s au resolvat problemul de a conţine şi de a vindeca, cu mijlocul bandagtului Eloctro.
tt a»	__1	nnni dneann ai PăCllVtli'a vintlonanBu <■ u ,1 i a IA 0 r\ a satiri l.'.illti
s conţine hernielo ; DoctOii Mărie.........„. _. r..	.
Medical, care contractă nervi, fortifică fără sguduire neci durere şi assigură vindecarea radicală în icuri te»up.
Simplu 80 fr. — Dublu 50 fr. — Insolit de instrucţiune.
Geamuri si Fer nrneură corni
ii intim 5 [raci
TOT CE SE POATE AVEA
de o buna cualitate la
MAGASIN de BLANC
BUCUJBFSCI
23- Calea Victoriei, lângă magasinnlGelianer
se
procură corner cianţiioreu gros cu preciurl avantagjose. A se adresa pentru comande la d-nu H. War tha, BucurescI, represintantele Societdţei anonime comerciale helge din Charleroi pentru t6tă România.
0
OUEav^ ^ome pen^ia i'm'
bele fraucesă şi germană, cunoscând şi limba română, bună pianistă, doresce a intra ca institutdre într'o familie s’aă ca damă de com-
panie. A se adresa, Strada Dorobanţilor, No. 71, de la orele 11 dimineţa piuă la 3 p. m.
Fosta Casa Oupuy
GEORGES DECKER
Succesor al lui
PAUL MARTIN
Are oudrea de a preveni numerosa sea clientelă că de la 26 Aprilie Fabrica sa de
PĂLĂRII PENTRU BĂRBAŢI
e transferată In Calea Victoriei No. 44
şi că n’are nici un raport cu comersantul cu firma fără nume care ocupă în acest moment vechiul s6tl magasin.
Peutrn 5 franc! Pentru 5 franc!
Pentru 5 franc! Pentru 5 franc!
Pentru 5 fraucî Pentru 5 franc! Pentru 5 franc!
SCOLA SUPERIORA DE PHARMAClE
DIN PARIS
MEDALIE DE ARGENTCJ
E. GUYOT
GOUDRON GOYOT
GOUDRONULU GUYOT înlocuiesce cu folosii multe tisane mal mul tu seu mal puţinu inerte, în caşuri de guturaiurî, bronchite, tuse, cataroiurî, şi, în considerarea proprietâţiloru sâle antiseptice, acestă bSutură trebue se ij se recomănde mal speciale în timpi de epidemii, de [\ choleră, de diaree, de friguri ş’alte afecţiuni de felulu acesta.
GOUDRONULU GUYOT se ’ntrebuintfeză cu isbSndă 1( în urmâttirielebble.
BRONCHITE PHTISIE PLAM AN ARIE GUTURAIURI TUSE STARUITORE IRITAREA PEPTULUI TUSE MAGARESCA DURERI DE GITU CATARULU BESICEI
Pentru 5 fraucî 24 batiste colorate bune; l 1-outrn 5 fraucî 12 batiste de olandă. Pentru 5 franci 12 şervete albe său colorate pentru ceaiu.
6 şervete de masă de aţă curată.
I masă albă sda colorată pentru 6 persăno.
6 prostîpe de aţă.
1 cămaşă de damă brodată de olandă.
1	cămaşă de bărbat cu piept de olandă.
2	perechi de ismene croisti englizesc.
1 camisol şi 1 pereche pantaloni de d-ime brodate. Pentru 5 franc! 12 gulere pe alese qnad' uple Pentru 5 franc! 6 perechi de manşette. Pentru S fraucî 6 perrchl de ciorapi englezeşti.
Pentru 5 franci 1 corset cu balenă veri'abilă Peutrn 6 franci 1 cearceaf fără cusătură. Pentru 5 franc! 6 batiste de olandă fină. Pentru 6 franc! 6 batiste brodate de colori-şi cu monograme. Pentru 5 franci 10 coţi de madepolon veritabil şi ftirte solidă.
Pentru 5 franc! 7 coţi de pânză de Kum-burg veritabilă.
Pentru 5 franc! 6 cravate colorate pentru vară de creton franţuzesc.
îjoeoiiioliilăşi Balotă ă’SZlt
de opt cal ambele usate ddr In perfectă stare de funcţionat cu tote accesoriile lorii şi curele complecte, se desface cu preciulft forte eftiu. Doritorii se pot adresa la d-nul N. Ioan Drugescu, Brăila, pentru a o vedea şi a se învoi.	10—3—2.
VENZARE
prăvâliele cu maî multe încăperi din Calea Grivitia No. 117 ce dau venit a-nual de 3000 lei nuoî şi deosebit pentru cumpărător un bun avantagiu.
Seroliealâ albă de «rencr,!“*
klll (ÎMIjIUiI llUId Uu vi CÎJ lurl mari, sistem engles, de calitate supermră tutulor celor-l’alte, este aceea a Fraţilor Yerimie-
len diu Lierre (Belgia).
A se adresa pentru comande la H. Warthă, representantele fabrice! pentru România.
Objecte fotografici
De vânzare o cameră mare elastică cu tripiedul el şi uni) objectivfi nod Steinheil (pentru fotografii. Asemenea o cameră mică cu objectivul şi tripiedul el. Adresa: I6n Niculescu, fotografă In curtea Prefecturel capitalei.	10 — 1.
ŢY/> -tt-Aii fî o Casele din stiada JJD V tJllydl U Fântânei No. 20. bis). A se adresa la d. căpitan Iacovacho Teodor, Calea Plevnel, plaiul sting al Dîmboviţei No. 4.
ASTHMUb CATARRHUL
Vindecaţi prin ŢIGARETELE ESPJC. 2 fr. outln
0PRr.S8IUNlî.E, TUSA, EP.OCMA, NEVRALGIA.
PARIS: Vinderoa un gros : .1. “■Sl»XO, rlia Salnt-Lamrn, 138.
A exige acMa wnnăfurâ pe fie corn cigarctd.
Dopo»ito In Buauretoi: Droguerla J. Ovouaa. - - In Jagi. Fur maci a Fraţii Kony*.
03
CO
aT .2 2
O) d fl
>■ şp oi x8
‘.Ţi ca Cl
- B -S
>3 5
O)
fs
o
O
. ► — ^3 .2
— «>•
ca o o
£ 00
ca
ca
co
Q 03 'G
3
ca
tn
ca
ca -
03


Adevaratulu goudron de Guyot, pdrea pe etichetta semnătura inventorului in trei colori.


In Screinatate la principalele Pharrnacti.	^
03 03
O
r O
so ri ^
L!
o •“ 0 s m -43.
gî* © cij t-, C ffl O
co Q _« c-—s •rz H £3
V*
Afară de aedsta se maî gă-sesce la Magasinul de Blanc, BucurescI, Calea Victoriei No. 23 lângă Magasinul d-luî Gebauer, un Mare asortiment de pânze, Ieţe de mese, Şervete, Batistă, Bufe de prima qualitate pentru dame şi bărbaţi şi Chaluri lungi. Tfite acestea cu un prcciii ue mai audit de ettiu.
O ® “o
1^-8 S S
a H « m	>—I
y o im ^ 3
^ ’-f	^	^
G 4%	2	O	^
g I- a?	o	|	s
ESI 5* >js ca —
Hâfl	Sî.s	S
cs	-4-5	o	co ^	*
o e 2 j: 5 .'E S
•a .y
ca
, o
CM
£
S O
o
"S.
_	'E	d	2
si	*	ia	°	£.	-2
£	S	10	o	s
o a	”
—* <r-t	M-<
o Ph o
RECOMPENSA NAŢIONALA de 16,600 fr.
Medallie de AURU, etc.
ELEXIR - VIN OS
Quina lakOche este un Elixir vinos conţinend prineipiele celor 3 specii de quinquina.
De ua amaraciune plăcută e' este cu mult superior vinurilor seu siropurilor de quinquina şi lucrează ca aperitif, tonic, sau febrifug, in contra affectiunilor stomachului, a slăbiciunilor, a anemiei şi a frigurilor învechite, etc.
Paris, 22 rue Drouot, şi la pharmacisti. la Bucureşti la Ovessa, Rissdorfer, Eitel, Zurner, Bruss, etc.

f C3	Parfumoris si Sapuneris	N OO
“o	'Cf’alea "Victouiei, Tls-a-vis de Palatnl Regal.	CD
	Recomandă Marele seu deposit de	
oo	Parfmnerie, oUecte k Im, sticlărie si Sociali leParis	CD
V	PRECIURILE MODERATE	J
as'SbS
■'■'I $ 1
.2 ca fL
ANUNCIU
Băile de la Lacu sărat, judeţul Brăila deschise de la 15 Maiti pănă la 15 Septembrie.
Recomandă camerele mele cele mai solide curate bine mobilate, posiţia frumoasă, faţa spre câmpQ aerul curat serviciu onest şi prompt.
Masa în casă până la regularea birturilor. Delegenţa va începe a circuia îotre Brăila şi Lacu sărat de la 25 co-rend. amatorii pot ase adresa la supse mnatu propietar.
Constandiu Popescn
(librar)
Brăila, strada Principală.
Impermeabilă, cu căpătâiultt muiat 1n cliilibar topit.
21
mînnri cu cuvertura de hârtie lyAlO pergamentă.
cu bordurile gormate.
Subsemnatul recomandă şi mal cu deosebire atrage atenţiunea publicului, asupra hârtiei ambră, care are qualitatea de a nu se iupe în gură fumând, şi de a evita ast-fel a-mărăciunea, scrumul, ce adesea se resimte la alte feluri de hârtie care, udându-se îu gură, se rupe.
Comandele se primesc de subsemnatul, Representante general pentru România, al d-!or d’Argy <& Comp.
Eşantilione şi preciurl curente, se trimite la cerere gratis şi franco.	H. Wartha
Strudu 1)6011161, lângă Postă ţi Telegraf
De ytare EN GROS de o cam data la d. Efr. Mu» ia Bncaresel.
Aceste medicamente se vinde la farmacia I A. Ciura, str. Lipscani, (Palatul Dacia) la farm. Cbr. Alexandrin, Calea Victoriei, No 77; şi d. Marin Ioneseu, confer str. Academiei, (sub Hotel Union)
în Brăila la farmacia d-lnî Fabinî. Cererile din provincii se vor face la administraţia (Jiaruluî TREBUINCIOSUL, Bucnrescl.
Curato. Acea L61ă aşa de alarmanţi şi -care înspăimântă pu-
blicul, Epilepsia, se vindecă cu aceste pilule cari o atacă şi o distrug in puţină vreme cum s’a experimentat de mult timp. Multe scrisori do recdnoscinţâ de la persdne atinse de acăstă bălă, chiar din România sunt o probă de efectul sigur al acestor hapuri. Cutia de 50 hapuri lei 6.
ffioiniirO -^cest extras a] unei plante dinBra-1 d| llj d Bil^a este un remediu sigur, şi pro-
bat cu mii şi mii do certificate a dis-
tinşilor medici din spitalele naţionale italiane şi strbine, precum şi de experţii medici şi profesori In practica privată, In contra afecţiunilor scrufuldse, sifilitice şi discrasice. Acăstă specialitate după cum presa sciinţifică afirmă ca ne-vâtâmătdre este preferabilă mercurlulul, ferului, iodului, arsenicului, uleiului de ficat de pesce, pentru cura tutulor bdlelor, derivSndu din stricarea sângelui neesceptând anemiele contra cărora are un efect fdrte repede. Doctorul Henri, după ce a arfetat vindecările obţinute de el, a-daogă: „Din faptele sus arătate, eâ conchid că Tayuya e un specific fdrte precios pentru umanitate şi merită de a fi pusă tn primultt rândii din num6rnl specificelor active. (Veţll Oazzetta Medica Lombarda No. 51).“
Strălucitul doctor Longlii din Gallarate scrio In aceiaşi gazetă : „Efectele bine-făc6t6re arătate de Tayuya In o femee fbrte grav bolnavă de sifilis care deja altă dată fu curată cu mercuriale şi iodice, şi născu copiii morţi şi nu lp. termen, sunt nisce titluri de merita, ast-fel in cât se convingă pe cel mal incredul şi încăpăţînat St. Toma“- Flaconul pentru o lună cu in-strucţil lei 6.
Vegetale Pucei. j Astmul cronic umed -şi în special Astmul
nervos săfi convulsiv, sufocările, opresiunile, dis punea dificultatea respirârel chiar forte intinsă. şi tdte afecţiunile căilor respiratorii, bronchite lente său cronice, cataruri, tuse, chiar acele ale femeilor Însărcinate sunt cu totul ridicate ime diat şi vindecate negreşit In 10 (Jile cu aceste renumite pilule.
Numerdsele şi spontaneele atestări ale medicilor distins! făcu celu mal serios şi cel mrf nediscutabil elogia. Cutia cu 30 pilule lei 5, Ar cutia cu i5 pilule lei 3.
Bakun de sănătate IgiFi:
rofesorulu! Isctoch. A cesta balsamu
surprinzător care are de basă nisce simple er-buri salutare e un remedifi superior pentru t<5te rănile chiar venindse, dând sănătate în puţine (jile ori cui e turmentata de următorele iele : umflături şi bub6e produse din contergiune, bu-buliţe, abscesă, etc, Singurulu remediu contra cangrenei. Vindecarea sigură a rănilor produse de un obiect tăetor şi chiar veninos, a muşcăturilor animalelor veninose. Vindecarea sigură a umflăturiloru, plăgilor produse de băle vene-riane, ori-ce erdere, grunzl de lapte la ţâţele şi crăpături la sfârcul ţâţei orii. Aplicat la um /lăturile cele mal rele, umflături la călcâe şi jupuiri din causa gerului chiar rănile în puţine (iile de a obţine totala vindecare. Vasul iei 6.
PAitaltAiiA de ph°sPh°r Şi Chinina este unu remedia pentru bălele ab
flacon de 60 bombăne lei 5.50
dominiale şi de splină. Fie care
Pilule antiptoaseRemedlli Mgurft în contra
lule lei 3.50.
podagrel. Cutia de 40 pi.
Păiiilianâ de fosfor, fer si nueavomiea liUliîil/vHlj După declararea profesoriloru
-Tabre şi Gogg, sunt forte bune
pentru atrofia nervului optic şi pentru persăne ce suferă de slăbiciune anemică sexuală sâd care afi perdut din causa esceselor, fluidul nervos. Fe-care flacon de 69 bombăne lei 3,50.
Hârtie 'di muştar KS!sdlîdîS
—:----	------A- tată în spitalele ci-
vile şi militare ale Italiei. Cutia de 10 foi. 1.1.50.

Liquid de fer şi Caleifi este celu mal bun şi sigur regenerator al sîn-gelul şi tiselor. Ftirte bun în bole de pept, gât, bronşite, cronice, afonie, anemie, cloroase, culori palide, lipsa de sânge, inflamaţie de splină, scuipături de sânge, emotisia, scro-fule şi tuse de curtind. Flaconul lei 4.50.
DWII
de fosfor şi zinc Acăstă combinare s’a găsit ftirte folosittire în tratarea btilelor speciale ale
nu »<î In îit/Mil a	_ 1 y 1. __ r ___
femeilor cu tulburările uterine, slăbirea funcţiilor cu lencoarea dismenoroa şi intorism, chiar fn melancolie şi disordine mintale provenindu din dispărerea şi încetarea menstruaţiunilor. Fiecare flacon de 60 bombăne lei 3.50.
U
illlir-
al Fraţilor Agostiniani din Sf. Pao-
lo. întrebuinţând acăstă specialitate hi-gienicâ cine va trăesce mult fără alte doctorii fără a avea trebuinţă sti ’şl ia sânge, întăresce puterile, reînvie spiritele, ascute simţurile, ridică tremurarea nervilor, miesortiză durerile, podagrel produce o ameliorare podagroşilor: ea curăţă stomacul de ttite u iiorile grtise şi mucilaginose ale sângelui, omtiră limbricii, vindecă de colică în câte va minute, face mai de suferit şi amelioreză durerile la idropict, curarisesce şi vindecă în-tr’o oră indigestiunile, deşttiptă timpanul la surzii punându-1 cu puţin bumbac, curăţă sângele şi ’I iuţesce circulaţia şi e un prefect contra-venin. aţâţă monstrua-ţiile la femei, redă şi readuce sultirea şi aspectul bun şi frumos; e un purgativ care curăţă pe nesimţite şi fără dureri: cu trei dose s& înviese febrelo intermitente ; e un preservativ contra btilelor molipsittire e un espidient apoi vindecă repede versatul şi fără cea mal mică primejdie Ceea ce e mal de mirare la întrebuinţarea acestui elixir e că se ptite lua în dosă mare şi mică fără a produce supărări şi în ori-ce situaţie şi stare.
Preţul unei sticle de 'I* oca lei 6.
Bombone <*e-*os*>op s*i?ip^u ^ scita siste
mul nervos al muşchilor şi es-
cretor. Deşttiptâ mintea, puterea
musculară cresce, lucrând cu mare sadorifer şi dinretic. Fie care flac. cu 60 bombtine lei 3.50.
Am! cerească africană Jnstanta-
—i— ------------------------	- -nee. Nici
OonlnimHl ^oua descoperire infailibilă spre a
UbUidlillîl ta-Cets” "
să dispară la moment pe ori-ce hârtie ştiu ţesătură albă petele de
<4* î o ou Acest balsam pre-hmL miat CU diplome de către direcţiele
medicale ale spitalelor din Viena, Veneţia şi din Lodi, precum şi aprobat de consiliul sanitar din Padova e un remediu sigur pentru stârpirea ori cărui felu de bătături.
CERTIFICAT
Balsamul Galifug Lasz cu care am tratat bătăturile mele un singur flacon a ajuns ca s& le stârptiscă cu totul şi sti m& cap de o btilă, de care credtim că nu o sti o mal vindec nici o dtită. Flaconul mare lei 2.
Pilule Gautilli.
Remediu siguru in contra oricărui fel de tuse, astmul, sufocările, opresiunile etc. Aceste pilule sunt adoptate în mal multe spitale italiane şi streine. Cutia cu 12 pilule lei 1.50.
nee. Nici
un alt chimist parfumor nu a putut prepara o tinctură instantanee care sti coloreze perfect ptirul şi barba cu tote comodităţile ce ie pre-sintă Apa Cerescă Africană. — Nu trebue a’şl spăla cine va părul nici înaintea, nici în urma aplicăţiel. Orî-ce perstinâ ’şl ptite colora singur ptirul, întrebuinţând numai vre-o 3 minute.
Nu murdăreşce nici pelea, nici albiturile — Aplicarea se face în timp din 15 în 15 ţlile; o butilie într’o elegantă cutie are durata’ de 6 luni şi costă numai lei 6.
Tinctură fotografica î
Instantanee
chimiştilor fraţii Rizzi.
Astă tinctură premiată are puterea de a colora ptirul în castaniu şi negru natural, fără a păta pelea, cum se întâmplă cu cea mal mare parte din tincturile vândute ptinti acuma în Europa. Mal mult încă, lasă ptirul rntile, ca nraîînainte de operaţiune, fără a aduce cea mal mică vătămare s&nâtăţeî.
Tinctură fotografica este universal întrebuinţată şj a obţinut aprobarea generală la diferite esposiţiî pentru că nu conţine substanţe vStănr&tore sănâteţel şi marea rtispândire ce a obţinut în Europa e o probă îndestulâttire despre bunătatea şi eficacitatea sa. Preţul lei. 8.
B emilia Profiiniata
eu flori de levent Astă benzină rectificată
e ftirte curată şl lipsită de ori ce principiu em-pireumatic, ne reţinând de cât o ftirte plăcută odtire. Curăţă de pete stofele cu culorile cele mal delicate; se evaporejă complet în eâte-va minute, nelăstind nicî o odtire neplăcută. Flaconul lei 120.
cerneiă stih de cuiere. Indispensabilă spre a co-roge ori-ce scriere fără a altera cultirea şi grosimea hârtiei. Ttite biurourile ar trebui sti fie aprovisionate. FI. lei 1 20.
rj jjuJmjJ. Cea mal potrivită spre a lipi
cristale rupte, porcelane, pământuri şi ori-ce gena ase-
menea. Obiectul lipit cu astă preparaţie câştigă o putere sticltisâ aşa în cât nu se mal rupe. E-feete garantate. Flaconul lei 1.
Pf
compus cu btibe de struguri şi erburî mirosittire spre a pre-*- para cu ttitâ uşurinţa un bun vin roşu do familie economic, şi garantat igienic. Dosă pentru 45 de oca lei 3.50.
Alcool fli Mintă piparala IfJŞ:
rerile de stomac, durere de inimă şi de capu. Băutură ftirte igienică şi fntârittire în timpulu marilor călduri ale vorel. Cel mat bun dintre alcoolurile cunoscute, flindn destilata pe fol de mintă prtispete şi nu făcut cu esenţă cum se face de obiceid. Flaconul lei 2.50,
1 TIO Uromitllllli infailibilă pentru distruge-llld L! uiilllllllll rea Păduchiloru de leinna-—*—---------;------Multe fură pânti a^I lichi-
dele şi prafurile cu acest scopu invontato, dtir între ttite nu fu nici una care să ucidă cu totul aceste insecte; cu actistă nouă şi infailibilă preparaţie chimică, lipsită de substanţe v&tămâ-tore, s’a ajuns ca, o dată numai întrebuinţân d’o, păduchii de lemn şi outile lor mor pentru tot-d’auna, şi remân curate paturile şi locurile unde s’a jntrebuinţat astă apă. Flac. lei 1.20.
PritilhiiilA de fosfor ?* fer Sunt ftirte bu-ne în bolele tuberculoseconsumaţia tabemesenterică, scrofule
şi condiţiunl chashetice ale copiilor în anemii şi cloroanemiî. E un admirabil succesor al ole-iulul de pesce. Fie-care flacon de 60 bombtine lei 3.50,
Lichidu care comunică ori-cări1 pell o magnifică strălucire. No-întrocut spre a lustrui ghetele fără a întrebuinţa peria. Se întrebuinttiză apoi cu mare succes spre a da o lucire fruihtisâ cin-gătorilor, ţecelor negre ale săbiilor, cozoracelor de la chipiurî, răniţelor, sacurilor de voiagid, hamurilor cailor, etc. Actistă spocialitate necon-ţintind _acidurl, nu arde pelea, ba încă o apără şi evita de a se păta pantalonii domnilor, itir (16mpele nu ’şi mal păttişlă rochile. Flaconul ii ,o! 2.20.
A se
păzi decontrfaceri: acesţejDecigitaţijjntrii ca se fle aleYeratB treime ca se pdrte timlirul ziaralni „Fratia Româno-taliana11. a se cere'la depositari ca se sc porte timbrul acestui ziar,
N

Tipografia Modoraâ, Gregorie Luia Strada Acaderoiel No. 34.
www.dacoromanica.ro


JUOI 24 MAIU 1884
IA BUCITBESCI ŞI DISTRICTE IO BANI 5UMERUL
ANUL XV No. 3002
ABONAMENTE
l’ENTRU CAPITALĂ
Pentru un an.........
„	ş6so	luni	.	.	,	.
, trei „ . . . .
rrLNTRU DISTRICTE Pentru	un an,	.	.	.	. Lei 30 li M
»	ţ«so	luni	.	.	.	.	15
trei ......... 8
pentru strein Etate
Pentru un an.........Lei -10
» şese luni . . .
»	trei	„	■
Abouiunonte se fac la 1 »» 15 a lîv-cftt eî Urni
ANUNCIUR1 ŞI RECLAME
ANUNCXURI, pe pag. IV linia 25 b.
RECLAME, pe pag. Ilf 1 (eu; po pag. II 2 lei; pe pag. I 3 lei.
Pentru inserţii şl reclame, redacţia nu e respunsabilă.
Epistolele nefrancaie serofusâ; ar-ticolii nepublicaţi se ard,
IN STREINEI1 ATE A SE ADRESA
Francia. Ilavas Laffite, 8, place de la Bourse, Paris.
Englltera Eu.gbne Micoud, 81 Fleet Street. E. C. London.
Austria.Hassenkkwer,et Comp.Wieu.
Ungaria. D. Moritz Wiest, in Buda-Pest. Servitenplatz.
lîedueţiunea Strada Uegală No, 15.
SOIRI TELEGRAFICE
(După fiarele străine)
Copenhaga, 1 Iuniii. — Regele a plecat ieri după amia^I de la Wiesbaden pentru căutarea sănătăţeî. Cu conducerea afacerilor, în tot timpul lipsei sele, a fost însărcinat principele de corănă.
Cair, 1 lunifi. — Două batalione egiptene afi primit ordinul să fie gata de plecare spre Egiptul de sus. E vorba să se întărăscă cu câte un {batalion garni-sonele din Korosko şi Wadihalfa, de ore ce scirî sosite de curând vestesc că un detaşament de resculaţî ameninţă Korosko. După plecarea acestor batalione, două regimente vor sosi la Cair.
Berlin, 1 Iuniu. — Vossische Zeitung f|ice că principele de coronă al Germa nieî se ocupă de cât-va timp forte mu cu afacerile politice; el are dese între vorbiri cu d. de Hatzfeldt şi stă în ne întreruptă comunicaţie cu cancelarul.
Ţarina e asceptată aci pentru Ţiua de 4 lunifi. La 12 va sosi marele duce de Hessa, care se duce la Petersburg.
Paris, 1 Iuniu. —Memorial diplomatique anunciă că conferinţa egiptănă se va ţine în Londra în aceiaşi sală unde s'a în trunit şi conferinţa dunărănâ. Decă sta rea sănătâţeî va împiedeca pe lord Gran viile să presideze, el va fi înlocuit de lord Hartington.
Se aseeptă aci un adiutant al Sulta nulul, care aduce cu sine depeşi de mare însemnătate.
Londra, 1 Iuniu. — Fortnightly review publică un .articol forte interesant asu pra politicei esteriore a Angliei, artico care se <Ţce c’ar fi ieşit din pena d-luî Gladstone. Interesele Angliei merg mână în mână cu cele ale Francieî şi Rusiei Zice autorul articolului, şi dovedesce, basat pe istorie, că neîncrederea faciă cu Rusia a fost tot-deuna vătămătore An gliei. Acest antagonism tot se mai pu tea înţelege înainte, când predomnea credinţa că drumul spre Indii duce prin Constantinopole; astă-^I însă, Anglia pote privi cu mal multă nepăsare de -cât alte puteri, stabilirea Rusiei în Stăm bul. Anglia nu e unită adî cu Germania de cât numai prin interesul păcii generale. Der principala preocupare a Air gliei trebue să fie întreţinerea de bune relaţiunl cu Franeia. Şi Francia are interese în valea Nilului şi aceste interese cresc în proporţie cu mărirea imperiului el colonial; Anglia nu trebue să se arâte duşmană acestei măriri, fie câtă vreme ea nu se face pe contul intereselor săle. Ca putere europenă, Anglia nu mal pote juca un rol preponderent; tocmai d’a-ceea trebue să stea, în Asia şi Africa, în bune relaţiunl cu Rusia şi Francia. — Acest articol face sensaţie.
Yiena, 1 Iuniu. — S’a liotărît alcătuirea unei statistici anuale comune de mărfuri pentru Austro-Ungaria. In cercurile comerciale şi industriale se crede că o asemenea statistică va servi mult la reînoirea conveuţiuml comerciale cu România.
Lemberg, 1 Iunie. —In Polonia rusă se vor introduce peste puţin juriele în materie criminală, nu însă în totul asemeni cu juriul europen ; ele vor avea să’şî dea verdictul şi să pronunţe şi pedepsa împreună cu judecătorul. Lucrările de fortificare urmâză cu mare activitate; până la tomnă şese forturi vor fi gata.
Director politic, I. C. FUXDESCU
Administraţia Str. Academiei No. 2A.
giul despre care e vorba, estras din Monitorul de la 3 (15) Maiil :
1). preşedinte al consiliului : D-lor deputaţi, n’arn <|is că ministerul va renunţa la hotărîrile cari le va da comisiunea de apel. Eu n’ara timpul, nici obiceiul să citesc procesele verbale publicate prin Monitor; şi de aceea nu sciu deca se reproduc esact fisele mele, ca să vin să iac rectificări cum faceţi d-vostră, cari aveţi
Paris, 1 Iunie. - Delimitarea teritoruluî Obok, ocupat de Francia, a fost întreprinsă şi terminată de echipagiul vasului Infernul. Suprafaţa acestui teritoriu e de. 400Q chilomotri pătraţi. Portul fi e. forte htfflsb
Londra, 1 Iunie.—Contrar tuturor soirilor publicate până acum, Daily News atlă din Abisinia că misiunea amiralului I-Iewett a reuşit, de 6re-ce regele I6n a fost mulţumit de tote punctele înţelegerii ce i se propunea, afară de punctul care privesc portu Massuab, pe care voesce să’l recapete.
Cair, 1 Iuniu. — Se speră că urcarea apelor Nilului va permite lui Gordon să
întrebuinţeze micele vase de care dispune, i mal mult timp de cât mine', ast-felfi că spre a curăţi malurile de resculaţî şi a scifi cum s’ati reprodus disele mele restabili legătura cu Berberul. Se Ţice căra1 acestă cestiune. Ceea ce am spus a resculaţil ar fi părăsit Shendy.	tunel, şi repet şi astăzi, este că ministe-
rul, înaintea comisiunel de apel, va re Sofia, 1 Iunie.— Partida radicală, subjnunţa la tote acele impuneri cari nu vor conducerea lui Karaweloff, desfăşură o fi conform lege!.
forte mare activitate cu privire la apro-1 D. p. Buescu: Nici una nu e conform piatele alegeri pentru Sobranje; cu tote legel.
acestea se crede că cabinetul Zankow va D. preşedinte al consiliului: eu nu mă reuşi să aibă majoritatea.	(conduc după apreciările d-v., mă con
A se vedea Ultime Scirî pe pag. IV.
| duefi după apreciările mele, jgea aşa cunţ o înţeleg eu,
BDCMESC!, MERCDR1.23 MiiD
Cu cât revisuirea se face mai re pecie; cu cât opiniunea publică des-aprobă atitudinea membrilor oposi-ţiunei, până a merge în stradă spre a face- scandal pe la medul nopţeî; cu cât în aventul eî fantastic vede realitatea şi simte că aripile îî sunt falşe cu atât se aprinde, se enerveză, devine furidsă, ca fiarele acelea lănţuite cari nu pot să se repedă la prada lor.
Dfieă ar fi insă numai furia, numai violenţa, n’am avea trebuinţ'ă să ne ocupăm de dânsa, precum nu ne ocupăm de un câine care ne latră în cale, der care nu pote se ne musce.
Din contră, ne-ar părea bine, căci.
vfcte», tote	?«««»«»|	nu esista cuvtotul
care foia francesă 1 adao
aplicfi Ieşi numai
atunci când va fi diverginţă de idei între mine şi Camei ă, seu mă voiu supune idee! Camerei, şefi ’mî voifi da demi-siunea. D-ta, d-le Buescu, poţi să mă trămiţi înaintea curţel de Casaţiune, a-tuncî poţi să ’ţî aplici ideile d-tăle, der pănă atunci, lasă-ne să lucrăm ast-felu cum credem noi că e bine.
,EQ am spus că minietrul de finance va renunţa Ia orl-ce constatare care nu va fi făcută conform legii, şi am maî spus că ni î nu se va supune cine-va să plăteclă ceea-ce n> ’lfi oaligâ legea decă însă nici comisiunea de apel nu va face dreptate, atunci vom veni înaintea Cafnerel şi vom căuta un mijloc ca să nu facem pe contribuabili să plâleseă mal mult de cât ceea-ce e conform lege!. (Aplause.
Cititorii noştri! văd că în textului
care o î n trebui inţeză er nici de cum aceluia către care e îndreptată.
Este însă calomnia, este maî cu semă perfidia car! nu pot fi trecute cu vederea, căci ele, de şi se văd
in
de
nilor, pe
gă cu precugetare, ca să arate că d. prim ministru s’a adresat Camere! întreg! şi nu personal d-luî Bu eseu.
Perfidia der este vădită.
, „ , . ,	...	,.,,1 Der chiar decă d. ministru-preşe
Illh:At0,0te.'S?1îmneVesîe ^4binte S-ar fi adresat intratei Camer:
de către unii, der sunt alţi! car! le
ieu Ia serios.
asemenea virtuţi machiavelice ele trebue să se ocupe maî mult şi maî des noî ce! de la presa liberală şi patriotică.
Foia francesă dii> Bucurescî, ins pirată de către d. Georges Bibescu şi instruită de lumini nordice, publică în numeral său de la 17[29 Maiu unnătorele .rîndurî, subt titlu de : Un curios respuns :
D. I. Brătianu a făcut d-luî Pană
Buescu un singular răspuns.
„In şedinţa Camerei de îa l{13 Maiu. (pentru acest scop, si decă
întrebat asupra crescereî ilegale a tac-selor fonciare, preşedintele consiliului a pronunţat aceste cuvinte pe care le reproducem textual, dupe Monitorul oficial Eu nu m« conduc dupe aprecierile d-vostra, dom
şi ar fi ţlis: ,,efi aşa înţeleg legea şi când d-vostră nu veţi fi de opi-niunea mea, mă voiu supune şefi u demisiona/' unde e crima? Pen tru ce aceste cuvinte arii avea trebuinţă de comentarii? In că cu vintele lui Pascal a avea locul aci?
In tote ţerile constituţionale miniştrii sunt espresiunea majorităţilor pali a men tărie. Când eî au nisce opi-niunî şi camerile altele, caută să I ajungă la o înţelegere. Discută, luptă ------------- -....	"“-"(ă'p
ţeleg, ori miniştrii retrag.
Acesta este lucrul/'W..... /'Abureli tar şi nu înţelegem' de loc pentru ce foia în cestiune a alergat la aseme-
nilor, me conduc dupe aprecierile mele. Aplic legea nea lllidlăce pentlll a nega adevărul, cum o înţeleg eu, p numai atunci când eeieta diver-1 Negreşit pentru a se SUpillie Ordi-
genţâ de opiniunî între mine şi Cameră, me snpnl i-| deilor săle seu îmi dau demisiunea»
,Nu adăogăm nici un comentar la a câstă declaraţiune. Ea este destul de e-ocuentă prin ea singură.
,Pascal a Ţis : eii este urâcios." Ce va <Ţice el de întrebuinţarea ce face cu den sul primul ministru ?“
nelor inspiratorilor eî, spre a face din nimic ceva şi din orî-ce lucru neînsemnat un cal de bătaie contra guvernului.
Insă prea e pe faciă perfidia, ca
Din aceste rîndurî vede
se nu se potă vedea. Der, — fiind că foia în cestiune îşî termină rondurile sele cu Pascal, — marele cugetător a ori cine I maT $is: „invenţiunile omenilor merg
ridică şi pe simpla cale administrativă, în Siberia. Crima nenorociţilor scriitori a fost singurul fapt de a descrie fometea ce bântue Nord-răsăritulfi Rusiei şi a propune remedii menite a salvgarda cel puţin pentru viitor poporaţiunea spoliată de către funcţionarii statului, fiarele ruse din altă parte se plâng de nesupunerea ţăranilor, o mişcare de un augur forte îngrijitor cutreerâ imperiul: tâlharii şi omoruri ne contenite; s’afi făcut nepracticabile şoselele mari din guvernămintele Ufa şi 0-renburg, în Finlanda un şir de crime agrare a terorisat pe proprietari, iar omorul comitelui Holda de către ţăranii săi a umplut cupa răbdăreî administraţiuneî locale—peste 600 de ţărani sunt trimişi în Siberia. In guvernămintele Curse, Kerzon, Ekaterinoslaw incendiurî consumă avuţia proprietarilor şi maî cu semă a nobiiimei.
Guvernul bănuiesce pe revoluţionari şi numerose arestări s’au făcut pretutindeni. La Petersburg s’afi arestat general Şatiloff şi maî mulţi oficieri de artilerie, la Nicolaieff asemenea s’afi a-restat oficieri de marină. Temniţele se umplu, Siberia geme de lume esilată, ocnele sunt pline, ier ţera nu merge spre bine şi societatea în loc de a sprijini guvernul autocrat simpatisăt|ă cu duşmanii guvernului. Ţarul trăiesce cu desăvârşire retras, îngrijit de starea lucrurilor în imperifi şi basând întrega sea speranţă pe mijlocele represive, cu care să crede posibil a repara răul ce dateză de secoll.
— In Polonia ruseseă lucrurile merg şi mal răfi încă. Junimea polonă păreseşte ţera şi plecă spre a’şl face e.ducaţiunea în streinătate, unde între altele învăţa a urî Rusia, acesta duşmană a patriei sele. Universitatea de la Varşovia, creată de guvernul rus cu singurul scop de a rusifica Polonia, n’a atins deci de loc scopul săfi, auditoriele rămân gole şi limba rusă, care resună din înălţimea catedre lor, rămâne fără nici o influenţă în a-cestă privinţă. Un lucru e remarcabil, precum <|ice Ţiarul Presvit, acest lucru constă în faptul că pe când revoluţiu-nea de la 1863 a fost organisată şi condusă de nobilimea reacţionară dintr'o parte (Hongewicî) şi de nobilimea democrată (Miloslawsky), din alta, aŢi elementele viitoreî revoluţiunl polone se recryteŢă printre poporaţiunea munci tore, mare vis6()â o Polonie democrată
că foia francesă voescu să ară te pe domnului prim-ministru despot; că ceea-ce ţlice d-sea, este lege căria trebuie sS se supue toţi; că Adunarea deputaţilor este tratată fără nici o consideraţiune.
Aşa să fie bre în realitate ? Fiin-că foia francesă se servă de Monitorul oficial, se ne permită şi
înainte, însă. bunătatea şi răutatea lumeî rămâne." Răutatea deci rămasă în sufletele acelora de la foia francesă, nimeni nu o maî pote scdte. Să’i lăsăm cu ea, decă ea îî consolă.
Polonie a poporului polonez, ier nu a nobilime!.
— î/iarul german Schlesische Zeitung aduce desveluirl noî în ceea ce privesce faptul unei apropieri între cabinetul din Berlin şi guvernul din Petersburg. începutul acestei apropieri, datâŢă încă de timpul când Ţarul era ospe al regeiul Danimarcei la Copenhaga. împăratul Wil-helm a scris pe atunci ţarului o scri-sore autografă, prin care cerea esplicări privitore la şgomotul ce se respândi despre concentrarea armatelor ruse pe la hotarele Prusiei. Ţarul respunse imediat la acestă scrisore printr’o epistolă scrisă în nisce termeni plini ce o afec June deosebită. De atunci s’a început o corespondenţă între ambii monarhi; în line SchlesiscTie Zeitung adaogă că, bătrânul suveran al Germaniei a scris ţarului o altă scrisore, în care cerea ca să se puie capăt sgomoteîor neplăcute pentru ambele ţări. Acesta trebue făcut într’unfi mod efieacifi, scria împăratul Wiihelm, virsta sea forte înaintată, dă însă drept a crede că Rusia va face cel d’ântâiu pas spre o apropiere cu Germania.
Reacţia e mare în Rusia. După interzicerea revistei Omecestvenie Zapisky, un ordin al Ţarului ordonă încetarea unei nouă a ne servi de el, însă fără sea-j alte reviste „ Del of a cărei redaeţiă a fiinţare, cum o face ea. Eată pasa- j fost espediată, fără nici o procedură jn-
INFORM A ŢI UNI
Aflăm că principele Petre Caragheor-ghevicl a sosit în capitală. D-sea a descins în casa d-luî Gheorghe Caragheor-ghevicl.
—o—-

D. G. Cantacu/iuo, directorele general al căilor ferate române, obţiind un con-eedifi de 6 săptămâni, a plecat în străinătate.
—o—
AŢI la orele 11, s’a ţinut un consilii! de miniştrii sub preşedenţia M. S. Regelui.
—	o —
Aflăm că M. Lor Regele şi Regina vor pleca la Sinaia, reşedinţa regală de vară, în Ziua de 5 săfi G Iunie.
—o—
D. Mihail Cogălniceanu a făcut Zilele trecute un mic voiagiu în Basarabia, vi-sitând Chişinăifi, unde a convorbit cu gu-vernorul provinciei generalul Constantino vi cî.
—-o —
In Cernăuţi afi sosit delegaţii români în Comisiunea pentru delimitarea frontierei despre Bucovina. Aceşti delegaţi sunt dd. general Pencovicî, Leon Negruzzi şi colonel Baicoianu. Ca delegaţi austriacl suntfi numiţi dd. L. Fabini, colonelă de slat-major, contele Kialmansegg, consi-1 Harul guvernorulul din Cernăuţi, Anton Pavlovschi, inginer, şi Claudiu Mosievicl.
—	o—
Bricul Mircea a plecat erl diu portulfi Galaţi cu elevii scolel copiilor de marină pentru Toulon şi Londra. ţ)ece Zile va manevra cu nouiî elevi la gura Sulinel, apoi va apuca costele Măre! Negre în-dreptându-se spre Constantinopoli, de unde va lua direcţiunea spre Tulon.
—	o—
Procesul d-lul Ciurcu, redactorul Ziarului l’Independance Boumaine, cu creditul funciar urban, -care s’a judecat Sâmbătă de înalta Curte de Casaţie s’a a-mânat din causă că s’a ivit diverginţă de opiniunî.
Acest proces se va judeca din nou de Secţiunile Unite.
—	o —
D. Doctor Ziţeos este invitat a se pre-senta la bara înaltei Curţi de Compturî în Z‘ua de 19 Iunie, spre a justifica motivul. nedepunerel corupturilor de administraţie ca epitrop al aşezământului de bine facere Dositei Filitis Mitropolitul.
—	o—
La 3 Septembre viitor Curtea de Apel secţia II, va judeca procesul d-lul Sig-mund Poper, fost cu domiciliul in strada Colţeî Nr. 5 şi acum necunoscut, prevenit pentru bancrută simplă.
—o —
In Ziua de 21 Maifi, cu ocasia sărbă-toreî sfinţilor împăraţi Constantin şi E-lena, institutul Negri din oraşul Galaţi, scrie diarulfi Foşta, înfiinţata astă tomnă de o asociaţiuue de profesori publici şi care portă numele nemuritorului bărbat de stat Costache Negri, 'şi a sfinţit stegul şi inaugurat serbarea patronului său.
Pe la orele 9 a. m. elevii institutului cu steagul în frunte şi urmaţi de profesorii lor merseră în corpore la biserica catedrală sf. Nicolae, unde se oficiă serviciul divin de sfinţirea steagului şi să şi să cântă polichroniu pentru prosperitatea acestui aşedământ de lumină. Apoi in aceiaşi ordine cortegiul se intorse la institut, unde pe la orele 11 se servi o gustare comună pentru profesorii şi e-Ievil interni şi externi. Cu acăstă oca-siune se rostiră mal multe cnvântărl instructive despre scopul institutului şi i-dealul de cultură indicat pnn însuşi numele care 'lfi portă.
— o —
Societatea cooperativă din Ploescl este convocată în adunare generală pentru Ziua de 29 ale curentei spre a alege un noii casier, în locul celui demisionat.
—o—
La 29 ale curentei se va da în grădina teatrului Dacia o representaţie în beneficiulfi cunoscutului artist român 1. Garageali.
Se va juca Provincialii în capitală, comedie originală cu cântece în 4 actq, făcută de beneficiem'





www. dacoromanica.i

o
TELEGRAPHUL
Suatem siguri că, publicul capitalei se va grăbi a încuraja po uu vechifi artist român.
— o —
La 20 Maiii s’a deschis la Sibih adu narea generală a delegaţilor români de peste Carpaţî.
Au luat parte la acăstă adunare 183 delegaţi.
Preşedintele în discursul săi! de deschidere a arătat necesitatea împăcării cu naţiunea maghiară, a constatat ensă neputinţa împăciuire! cu un guvern care a crescut şi nutresce şovinismul maghiar care calcă în piciore libertăţile publice fadă cu românii, interzicând adunările publice, câlcându-le bisericele şi scolele, intentând procese criminale, tote cu scop de a terorisa pe români.
Şedinţa se ridică, după ce se alese o comisiune de 30, pentru proiectarea ţinutei politicei românesc! faciă cu guvernul.
Entusiasmul, după cum spune o telegramă din Sibift, e mare şi principiulh solidarităţii este sigur de triumf.
sigur favorabilă celei d’âutâih şi desa- din Bosnia şi Herzegovina, din Mante greabilă celei a doua. Dăr o repet că negru şi Serbia. Ce sunt aceste scrisori? nici Austria nici Rusia propriu <|is nu — Bănuelî mari planeză asupra conţine voesce binele, căci atât una cât şi nntului lor, care rămâne cunoscut can cea-l'ată ah interese proprii a salvgarda, celariei intime a generalului de gean ibr nu interesele nostre. Bulgaria stă | darmî.	Ivanevicî.
atât pentru una, cât şi pentru alta pe calea spre Constantinopol.
Aceste consideraţiuni sunt împărtăşite de omenii noştri! de stat. D. Zan coff, bănuită a face politică austriacă, d. Caraveloff alter ego al săh băpuit a avea nisce simpatii pentru Rusia, nu fac pentru moment de cât a se păzi
de una şi de alta.
DW ŢARA
Nascere fecundă. — Manila Gheorghe | Alexandru din Râmuieu-Sfirat, în săra de 18 Maiii, a născut trei copii, din care unu [de sex bărbătesc şi duoi de sex femeiesc Câte trei până acum sunt în deplină sănă tate; iâr muma lor a încetat din viâţă.
După plecarea din Sofia a intriganta ui Ionine, atitudinea Încordată între lest-
Omor. —Locuitorul Ghiţă Gheorghe Ma-
,	...	, , „ u ,nea din comuna Linia, judeţul Buzăti, a fost
deni partidei ndstre liberale 'şi a găsit	,	...	1	. T -L
. a	, i. T ,	,	5 omorât de către individul Gngore Iomţă
Bomlrea care l’a tăiat la cap cu un topor. Actele de instrucţiune împreună cu autoru s’afi înaintat parchetului.
Ploie în mărimea nucii.—in comuna
SCRISORI RIN BULGARIA
Corespondenţa pârtie, a „Telegrafului^
Sofia, 17 Mai 1881.
Caraveloff. — Camera viitdre 51 Zancoff. — Generalul Cantacuzino. — Ruşii la noi şi în Rumolia. — Scrisori bSnuitdre.
Situaţiunea în care se află ţăra mea ridică în sufletul ori cărui patriot îngrijiri grave şi ce e trist forte întemeiate Analisând evenimentele care se dah pe faciă, atât în politica inţernă a tânărului principat suzeran, cumpănind fără precugetare politica urmată de protectorul nostru interesat In causă — Rusia — preve(| nolens-vokns calamităţi mari pentru acest popor, care abia ieri a eşit de sub un jug crud şi fără îndurare Din afară, interesele nostre economice, viăţa nostră ca stat sunt pândite de două imperii, din care fie-care pretinde de a avea un drept asupra ndstră. Din tr’o parte Austria voiesce cucerirea Bulgariei pe o cale culturală ce e drepţii, însă totuşi pe o cale, care cere imperios sacrificii sângerăse de la poporul bulgar; din alta, Rusia, care în cinismul săh autocrat nu ne promite nimic, declară a avea drept inprescriptibil asupra unui popor, pentru independenţa căruia ea s’a luptat. Bulgariei nif ’î rămâne altă-alternativă de cât aceea de a alege între aceşti doui protectori; a alege ce ? — A alege pe cel, care 1 va fi stăpân.
Partidul care la noi optâ^ă pentru Austria se află compus din elementele inteligente ale societăţei nostre, căci inteligenţa nostră atât aceea care s’a e ducat în Austria, cât şi aceea care a finit educaţiunea sea superioră în Rusia urăsc imperiul ţarilor, absolutist, autocrat, staţionar. Or ce om luminat voesce ca ţâra sea să intre cât de curând în marea familie a poporelor civilisate, ca poporul seu sâ beneficieze cât de curând de totalitatea progresului omenesc, dobândit de Occident, învederat deci este că nici unul din aceşti omeni cu orison-tul larg şi vast nu pote simpatisa pentru Rusia semisălbatică, Rusia despotică, care dacă s’arh putea este capabilă de a intra în secolul XX prin a se despărţi cu un zid chines de restul Europei. Aşa fiind să esplică prin sine de ce alegerea forţată între Austria şi Rusia va fi de-
în fine o- soluţiune. întrevederile repe-jite, amicale şi sincere ce ah avut loc între ambii bărbaţi de Stat imediaţii după plecarea lui Ionine ah avuth de resultat o împăciuire definitivă. Zancoff
în esplicările sele a dat argumente atât Iwieroşu, judeţulh Muscel, Î11 dina de 10 de plausibile, că dd. Petru Caraveloff, Ma1-u, cărjândă pictrâ în mărime ca micile Sloveicofi şi alţii s'ah declarat satisfâ- s’aii stricat cu desăvârşire poineturile şi se-cuţî şi a<|i nu mai aştept de cât reali- mânăturile. sarea celor întocmite după un şir lung I
de conciliabu.i.	Starea recoltelor» în jud. Brăila
Di are le străine, precum mai cu sârnă Citim următbrele în Dunărea de ieri 23 cele austriace, luând materialul lor pen- curent : tru corespondenţe din Bulgaria din mâi „Seceta, care, dupS cum se vede este a-uele unor ovrei şi germani ce locuescfi prope generală, bântue întv’un mod îngro-la noi, comit cea mai grosolană greşală, I şlitor judeţul nostru. De luni întregi n’a crezând că Caraveloff e rusofil. Din contra, plouat de loc. Vânturi, praf, uscăciune, sore acest om de stat al nostru, tocmai pen- JarşlStor şi câte o dâtă receli mari, cu deo-tru că atât el cât şi fratele săh repau- sebire noptea, sunt singurele care au do-sat au finit studiile lor la Moscva, tocmai minat climatul judeţului nostru în primă pentru că personal au pipăit intenţiu- vâra acestui ani, de la început aprope şi nile rusofile în ceea ce privesee Bulga-lpânâ astă-ijf
ria, tocmai el n’au fost şi cel Î11 viâţă I „Recolta cerealelor albe, care la început nu este rusofil. Atitudinea sea faciă cu efa atât de frumosă şi promitea atât de ministerul Zancofi în decursul sesiune! mult, acum este aprope cu desăvârşire com-trecute, n’a fost de cât corectă din punctul promisă. In multe părţf giânele şi orclele de vedere al principielor liberale.	|sunt uscate până la roş. Chiar ploftnd spe-
ranţă nu mai esţe.
Suntem în ajunul noiloi alegeri şi al ^Porumbul, decă ar ploua dileîe acestea, adunărei viitore, caie are mult de lucru. ar g singura speranţă a desolaţilor agri-D. Caraveloff, care negreşit va trebui să cultorl şi mai cu seină a sermaniloru ţă-intre in cabinet, învederat este că va lranj} cari deja ah începută să simţă Jipsa proba veracitatea celor Zise- Atitudinea hirai)ep
sa în provincie, unde d-sea a făcut Z^ „Fâneţurele nu mai esistă. Câmpul este ele acestea un mic voiagiu, o sprijinesce I acoperit de o iârbă mai uscată ca aceea-ce temeinic. Discursurile rostite pe ici, pe remâne primă-vera la topirea zăpeţlei. Vi-colea ah demonstrat că fostul prim-mi- Lej0 sufOT ge păşune, nistru nostru pe lângă o inimă plină „Cine dispune de»foijloee le trimetu în de iubire ardentă pentru patria sea, «are | Bălţi, singurele locuri unde mai găsescu şi 0. inteligenţă menită a servi ţâra sa Leva, cine nu dispune, cum sunt toţi ţăra-în momentele cele mai critice pentru I njţţ ]s privesc cu durere mâncând paele din dânsa. Aceste calităţi nedubitabile voi I anul trecut, decă mai ah şi d’acestea, seă reda d-luî Caraveloff locul său adevărat topindu-se de fonie, la cârma ţăreî.	j „Tote afacerile stagneză pentru toţi şi
pretutindenea, în judeţul ca şi în oraşulu Noul nostru ministru de resbel, d. Can-1 nostru tacuzino, dâcă până acum n'a dat probe „Suntem ameninţaţi de o adevărată cade un administrator militar serios, decă lamitaie.“ nu ne a arătat calităţile sâle de militar, De asemenea şi in judeţul . Covurlui, scriti apoi din altă parte ne a probat că a Ziare-e din Galaţi, recoltele suntu aprope fost un bun colonel de geandarmi, şi compromise, din causa secetei, încă de geandarmi ruşi. Instinctul po-
liţienesc, apucăturile spionesci, sunt în adevăr forte desvoltate în acest om de origină greco-română. Dic grâco-română, căci mama sea a fost o româncă, ier tatăl grec. Acest general e născut în Basarabia şi educat la Petersburg. Neavând ce face ca ministru de resbel, d. Cantacuzino a organisat la noi poliţia militară, care aşii ca o penZă de păiagen a-copere ţera. Mii de scrisori vin dilnicu pe adresa noului ministru de resbel de prin tote unghiurile ţăreî, din Rpmelia,
Călătoria M- S. Regelui la Terpyiste
Citim în Monitorul de a dl :
Luni, 21 Maiii, la orele 9 dimiceţa, M. S. Regele, însoţit de d. general de divisie Cşpnat, comandantul corpului II de armată, de d. general Creţianu, şeful casei militare regale, şi de d. maior Negel, adjutant de serviciu, a plecat la Tergovisee spre a trece în inspecţie trupele staţionate în acea gar-nisonă precum şi spre a visita calea ferată Titu-Târgovişte de curând construită.
M. Ş. Regina a însoţit pe Augustul Sâh Soţ până la gară.
La staţia Titu, trenul regal, salutat de uumerosa mulţime ce era acolo adunată, se opri; iâr Majestatea Sea coborftndu-se, fu întâmpinat de d. prefect alh judeţului Dâmboviţa, împreună cu tote autorităţile locale şi mai mulţi notabili ai oraşului Târ govişte. Aci primarul comunei Titu presintâ după obiceiul tradiţional, pâinea şi sarea, şi aduce Majestăţei Sâle în numele populaţiu-nei, urări de bună sosire.
Numeroşi săteni, în fruntea cărora se a fia ii primaţii comunelor învecinate, cu drapele tricolore, aclamah pe Augustul Suveran, oferindăT frumose buchete de flori; ier copii sculelor rurale intonâză inmuhî naţional.
In tot timpul cât trenul se opri aci, Re gele bine-voi a Se întreţine în mod afabi cu personele presinte.
La orele 10 şi 15 minute, trenul rega plâcă şi ajungând la podul ‘de pe Dâmbo viţa se opri; iâr Majestatea Sea, coborân du-se, ‘esaminâ în detalii! şi cu vih interes construcţia acestei lucrări da artă.
De aci, trenul pornesce spre Nucet, undo tegele avea a inspecta herghelia militară Ajungând la gară, Măjestatea Sea este în-timpinat cu entusiasm de un numeros pu-olic venit din comunele dimprejur.
Majestatea Sea, după ee primi de la d căpitan Costescu, şeful hergheliei, raportul, merge de inspecteză acest stabiliment cu de-amănuntul şi arată, la plecare, căpitanului, înaltele sâle mulţumiri.
La orele 12 şi 5 minute, trenul sosesce la Târgovisce. La intrarea sea în gară, frumos împodobită cu drapele, ghirlande de f ori şi verdâţă, Regele este salutat cu stri gări entusiaste de uumerosa mulţime care venise spre a manifesta fericirea de a avea în iîjij locul ei pe Augustul nostru suveran iâr o companie cu drapel şi musică dete onorurile cuvenite.
D. general Buciişteanu, comandantul di-visiei 4, întimpiuă aci pe Regele şi-I pre-sintă raportul, după care Majestatea Sea trecu în revistă garda de onore şi se îndreptă apoi spre salonul găreî, unde fu în-timpinat de primarul oraşului cu pâine şi sare; ier doranele notabililor judeţului îi presintară frumose buchete de flori.
De aci, Regele străbate mulţimea jentu-siastâ ce se înţesa pe drumul său până la frumosul pavilion întrladins construit, unde se aflau adunate tote autorităţile locale precum şi fruntaşii judeţului, spre a saluta pe suveranul de buna sosire în mijlocul lor, şi căruia îi ofereah nenumărate buchete de flori.
Regeie adresâză cuvinte bine-voitore per-sonelor presinte şi cu mult interes se întreţine cu fie-care asupra stare! generale a judeţului.
Dape acesta, Regele merse pe şesul din iaciă unde se aflah în adăstare trupele din garnisonă spre a fi inspectate.
La apropierea Regelui, trupele T primesc cu urale, cari continuă pe tot timpul cât trece pe dinaintea frontului.
Apoi, începe inspecţia recruţilor regimentului 22 dorobanţi formaţi în un batalion, cari esecută mânuirea armelor, focurilor, scola de coiTipagiţ} şi tiraliorî. Dupe acesta, Regele inspecteză două baterii din regimentul 5 artilerie la scola conducere! trăsurilor şi, în urmă, trupele defilâză pe dinaintea Suveranului.
Dupe terminarea inspecţiei, Regele adună Impregiural Seu pe toţi d-nii oficei! şi, dupe ce făcu observaţiunile Sale asupra mo-
dului cum s’a predat instrucţia, asupra gradului la care ea a ajuns şi cum trebue a se urma pe viitor, le arătă înaltele Sale mulţumiri pentru progresul constatat cu oeasiunea de faciă.
La orele 3, Majestatea Sa, în uu frumos landau tras de 4 cai, merge de visitâză depositul de arme de la monastirea Dealului.
Oraşul presintâ o privelisce din cele mai frumose. Nenumărate arcuri de triumf se ridicai! pe strade ; ier la ferestre şi balcoae, frumos împodobite eu covoro, ghirlande de flori şi verdâţă, se îudesa mulţimea salutând prin vil aelamărl trecerea Suveranului.
Primarii diferitelor comune, călări şi pur-tftud drapele tricolore, escortâză trăsura regală, care în mal multe rânduri s’a oprit de numeroşii săteni din munte, veniţi spre a întâmpina pe Suveranul în călătoria Sa, cu strigări: trăiască Regele! trăiască Regina ! presentânduT tot de-o-d ită flori şi porumbei.
Ajungând la monastirea Dealului, Regele fu primit la uşa bisericei de superiorul mo-uastirel încongiurat de cler şi ascultă Te-Deumul ce s’a cântat cu acâstă ocasie.
Majestatea Sa visită apoi diferitele săli ale depositulul şi merse în urmă în apartamentele superiorului monastirel, cu care a bine-voit a se întreţine în mod afabil.
Apoi, Majestatea Sa, excortat tot ca la venire, Se întorse la Târgovişte, unde a inspectat casarmele regimentelor de dorobanţi şi artilerie şi, mal înainte de a părăsi oraşul, S’a oprit la sânta Mitropolie, spre a o visita.
In urmă, Regele merse la gară, aclamat fiind de o numerosă populaţiune ce se înţesa în drumul Şefi,
Aci, Majestatea Sa este primit de elevii scolei normale din BacurescI, cari se aflah in escursiune şi cari, cu acâstă ocasiune, au intonat imnul regal.
Pe peronul gări! se aflah toţi fruntaşii judeţului, veniţi spre a saluta încă o dată pe iubitul lor Suveran, cu cari Regele binevoi a Se întreţiue cu multă cordialitate.
înainte de a se urca în tren, Majestatea Sa, luându’Şi rămas bun de la totă asistenţa, esprimă înalta Sa mulţumire pentru căldurosa primire ce a găsit în oraşul Târgovişte.
La orele 5 şi uu sfert, trenul regal se puse în mişcare spre Bucurescî, însoţit fiind de cele mai căldurose urări.
Dragostea cu care Regele a fost întîm-pinat în tot parcursul acestei escursiuni de numerosele mulţimi ce se aflau adunate la tote gările, frumos pavoasate, pe unde trecea trenul Regal, a fost nesfârşită, şi pretutindeni se yedea veselia cu care popula-ţiunea serbătorea trecerea iubitului el Suveran.
La orele 7 şi 50 minute, trenul regal ajunse în gara Bucurescî, unde Regele, la coborîre, fa întâmpinat de Augusta Sa Soţie, cu care urcândn-se în trăsură, se întorse la Palatul de la Cotroceni.
ACTE OFICIALE
S’a aprobat sergentiiluî-adjutant Băduliţa Vasiledin regimentul călăraşi permanent dreptul de a purta medalia Y'iriutea militară de argint, pentru 12 am de serviciu efectiv îu gradul de sub-oficer, cu o pensiuue viageră do lei 300 pe fie-care an.
X
Colegiul I electoral pentru senatori de la judeţul Ilfov este convocat diu nou, în ijiua de 11 Iunie 1884 ca să alăgă un senator, la vacanţa ce esistă la Senat.
X
FOIŢA „TELEGRAFULUI*
HENRI CONSCIENCE
16
RECUN0SCI NT 1
(înlocuitorul în armată)
Doctorul cât p’aci îi venia s8 ’î sară de gât, der se reţinu.
—	Al numerosele decepţiuni pe cari le am avut de trei Zile m’au făcut ne-IncreZStor. Guillom, nu cum va luata’î acâstă hotârîre în grabă, fărăsâ cu geţi mai matur? Nu vei esita în ultimulu moment. Scii bine ceea ce faci?
—	O ! Forte bine, domnule. Şi decă mâ vei refusa, mâ voi considera prea nenorocit.
—	Şi ce eondiţiunî ’mî pui pentru a-cest serviciu ?
—	Nici uua, absolut nici una.
—	Cum ? Pote că nu te înţeleg bine. Am oferit cinci-spre Zece mii lei pentru
un înlocuitor. 'Ţi voiu da şi d-tele acâstă sumă, şi, afară de acesta, ’ţi voih da chitanţa de ceea ce Tni detorescî.
Tânărul se întrista şi făcu cu capulu un semn de refus.
— Pote că nu este destul atât? întrebă doctorul. Spune’mi, sunt gata şe fac cel mai mare sacrificiu.
•— Cuvintele d-tele mâ întristeză, d;s Guillom Hoofs suspinând. Ce merit ar avea acţiunea mea înaintea ochilor d-tele şi ai lui D-Zefi, dâcă aşi primi ca ea sâ’rni fie plătită cu bani ? A ! te rog, nu ’mi vorbi de o’recompensă materială. Ar trebui ore sâ’mî vend viaţa pentru bani ? Nu, o sacrific pentru acela^căruia îi sunt dâtor. Lasă-mâ să’ţî scap pe fiul d-tele şi gândesce-te că pot face fericirea bine-câtoruluî meii. Aibi pentru mine stima pentru a primi acest,ă ofrandă, şi’ţi voi rămâne recunoscător ca pentru o nouă bine-facere.
Doctorul nu mai putu sâ’şî stăpânescâ bucuria şi admiraţia sea. Sări de gâtul tânăiuluî şi'l strânse la peptul său vărsând lacrămi de iubire. In acelaşi timp ’şî ridică ochii în sus şi bine cuventă pe

D-\eu G^rjntr’o întâmplare neprevă
fi-utâj. £ %_ 0 ,3 să vindece pe o femeiă bolnavă şi se sqotă pe fiul ei dintr’o si-tuaţiune desperată, pentru a ’î pregăti apoi inexprimabila fericire care i se întâmpla.
După acestă strângere afectuosă luă de mână pe tânărul Hoofs, şi strigă:
—	Aide, să mergem iute să facem cunoscut acestă bună scire sociei şi copiilor mei. Ce bucurie vor simţi ei!
Der Guillom Hoofs îl reţinu Zicendu-î:
—	Domnule doctor, acordă ’mî încă câte-va momente, şi ascultă-mă cu răbdare. Nu 5ţî pun nici o condiţiune, am însă cu tote acestea o rugăciune să ’ţi adresez: mama va rămâne acum de tot singură...
O ! m’am şi gândit la mama tea î întrerupse d. Christ'iaans. Nu vrei bani, derâ....
—	Şi ea chiar va refusa, cel puţin în caşul când îi vei da banf drept răsplată a ceea ce făcu în mornentulu a-cesta.
—	Ya refusa şi ea! repetă doctorul mirat. Der ce fel de omeni sunteţi ? Este săracă, nu este aşa ? Cu ce va trăi ?
- Prin economie şi lucrări estraordi-nare pusesem la o parte trei sute de lei pentru a vă aehita detoria ce o am la d-ta.—Lasă-mă, domnule, te rog să ’ţî vorbesc şi nu mă întrerupe.--Aceşti bani pe care nu îndrăsnesc să ţi-i ofer, o va feri cât-va timp de miserie. Ea mai pote lucra pucin. Rugăciunea mea tinde la un alt scop : totă Ziua şi totă noptea mama se va gândi acum la mine. Acăstă tristă isolare mă Înspăimântă. Ceea ce te rog, şi cunosc în destul bunătatea d-tele pentru ca să fih sigur că rugăciunea mea va fi îndeplinită, este ca din timp în timp, în tâte (ţilele decă s’ar putea, să te duci se o visitezî, să o consolezi, să o încuragezi şi să’i vorbesc! de mine, până ce mă vor reîntorce.
—	Continuă, continuă, murmură doctorul surîZend. Atâta este tot?
—	Asigură-mă, domnule, câ vei veghea asupra bunei mele mame... Şi decă forţele sele vor fi insuficiente pentru a’î permite să ’şî câştige pânea de tote Zilele, fii protectorul ei. Dă’mî acestă promisiune, şi plec fericit şi liniseit.
—	O ! eseiamă d. Christiaans, acâsta
este tot ce salvatorul fiului săfi îndrăs-Jnesce să ceră bunului doctor din Ixelles. Nu, mama d-tele nu va fi singură, ea nu Va mai lucra, nu va avea să se temă de nici o lipsă. Este der între noi o luptă de generositate ? Recunosc că trebue să mă închin d-tâle; cu tote acestea însă trebue să resist pe cât ’mî va fi posibil.
De aZî înainte mama d-tele devine pentru mine o soră scumpă; ea va face parte din familia mea, va locui cu noi, îi vom da tote îngrijirile şi se va bucura de iubirea şi recunoscinţa nostră. -Escî mulţumit?
Guillom Hoofs luă mâna doctorului, o sărută şi o udă cu lacrămi.
D. Christiaans se repeZi la uşă.
—	Vino acum, Zise el, trebue să vedi fericirea care este opera d-tâle.
—	Secretul meu ! secretul meu ! murmură tânărul cu spaimă.
—	Nu te teme. Nu voih Zice nici im cuvânt în privinţa acesta.
Şi firi pe Guillom Hoofs penă în camera unde întrâga familie se afla, pradă a unei dureri mute.

www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
♦
3

Colegiul IV electoral pentru deputaţi de h judeţul laţi esto convocat, în ţjiur de 11 lume 1884, spre a împlini prin none ulegero, vacanţa declarată in Adunare, îu urma demisiunol d lui G. Panii din maudutul de deputat.


ÎNTRUNIREA de la atheneu
DISCURSUL D-LUI EUGEN1U STATES CU
D-l Eug. Stătescu fiind chemat la tribună prin aclamaţiunile sălci întregi, se supuse la cererile unanime ale cetăţenilor şi pronunţă următorul discurs:
Domnilor şi iubiţi concetăţeni,
Ilustrul cetăţâu care se sui âutâifi ia tribună, şi bunul patriot, principele Dimitrie Ghica, v’a făcut îu trăsuri mari istoricul a-cestor opt din urmă ani de guvernământ al partidului liberal-naţional, şi v’a reamintit pe scurt marile fapte săvârşite în restim-pul acesta, şi frumosele pagini ce s’au înscris în istoria ţăreî n63tre, in cartea mare a desvoltărel naţiune! româae (aplause).
Cu t6te acestea, d-lor, de opt ani de Zile asistăm cu toţii la un spectacol straniu ! Omenii, cart; când afi fost la putere n’afi sciut să facă nici un bine, cari n’afi respectat nici o libertate şi cari n’afi lăsat după dânşii de cât umilinţă în afară, mi-serie şi eorupţiune îu întru, aceşti omeni, nu fac de opt ani de ţliie de cât să defaime şi să acuse pe aceia cari ati întărit naţiunea în întru, au ridicat’o îu afară, şi cari în t:mpunie cele mal grele afi sciut să ţie sus drapelul libertâţe! şi al uaţionaliUţeî! (aplause prelungite).
Fiind că ne silesc der, să ne întrebăm şi noi cine sunt acest! acusatorl implacabili al partidului iiboral-naţional ? Nu rjic, d-lor, al guvernului, ci al partidului liberal-naţio-nal, căci în ura lor neîmblânzită şi nepu-tinciâsă, aceşti acusatorl nu se mărginesc a ataca şi a calomnia numai pe guvern, numai pe conducătorii partidului liberal; ci îaglobâză în ura lor pe represeutanţil naţiune! diu Cameră şi Senat, pe majorităţile parlamentare, pe consiliele judeţene şi comunale, pe toţi alegătorii în fine, şi" dâcă ar putea, ar îmbrăţişa în ura lor ţâra îu-tregă şi ar stigmatisa-o, fiind că ea nu îl vrea, fiind că nu este cu dânşii (aplause).
Cine sunt der acest! acusatorl ? De unde vin ? In numele căror idei vorbesc ? Ce afi făcut e! în acâstă ţâră., şi ce sunt capabili sfi mal facă'?
Şi pentru acesta d-lor, să nu ne poprim la cel mal mici, la sfinţi de a doua mână, ci să luăm individualităţile politice cari personifică într’ănsele mal cu sâină aceea ce se chiamă astăzi oposiţiunea unită, seu aşa numitul partid liberal-conservator.
Nu sunt omeni noul aceştia, sunt omeni vechi, îmbătrâniţi şi forte cunoscuţi în ţeră!
EI au un trecut, pe care, dâcă unii par că ’l-au uitat...
Voci. Nu s’a uitat!
D. Eugeniă Stătescu, el nu se va şterge însă nici o dată, din memoria cetăţenilor Capitalei! (Nu ! Nu !)
Nu mă voift 'ocupa der de statul maior cel mărunt al acestui pretinsă partid, de clienţii şi nemulţumiţi! cari s’au adunat împrejurul câtor-va individualităţi politice bine cunoscute d-vostră; ci voia lua pe sfinţii cel mar!; pe conducători, pe leaderii partidului şi me voia întreba cine sunt şi ce în-semneză politicesce în acăstă ţeră.
Să lăsăm la o parte buruenile partidului, să ne ocupăm numai de flori şi dintre flori, să luăm pe cele mal frumose, pe bujorii partidului! (ilaritate).
Cine sunta acest! bujori al oposiţiuneî-unite î D-v. îi cunoseeţi: sunt d. Lascar Catargifi şi d. Gună Vernescu; eeă acusa-toril noştri!
Ce a făcut însă d-nul Vernescu în acâstă ţâră, ce titluri are la recunoştinţa eî, pentru ca se aibă dreptul să. se ridice în acu-sator şi să trateze pe un Rosetti şi pe an Brătianu de trădători, de conrupţl şi de imorali? (aplause).
Ca liberal d. Vernescu a fost unul dini servitorii cel mal slugarnici ai loviturel de stat de la 1864; ier astăZl este braţ lai braţ cu d. Catargifi, care numai represen-
tantul liberalismului nu este în acestă ţeră!
Eeă liberalul care voesce să dea lui Ro-setti şi Brătianu, să ne dea nouă la toţi Iecţiunl de liberalism ? (aplause).
Ca democrat... principele Dimitrie Ghica vă spunea odinioră că d-3ea, care este baş-boer şi viţă de Domn are gusturi şi trebuinţe modeste, nu umblă cu echipagiurî şi livrete aarite, nici cu vizitii cu mustăţile rase, ci are o trăsură simplă pentru trebuinţele sâle, ca tot omul şi nu caută fastul şi fanfaronada.
D. Vernescu însă care nu e viţă de domn. ci plebeu ca noi toţi, îşi plimbă vanitatea în trăsuri cu role poleite pe uliţile Bucureştilor, (ilaritate) ier ţăranii de la moşiile d-sâle... Mergeţi de vedeţi! letă democra-
tul care vrea să dea lui Brătianu şi Rosetti lecţii de democratism! (Aplause)
Ca om de stat ce a făcut d-nul Vernescu? Ce a făcut? Nu a făcut nimic! N’a făcut nici un act politic important, care să merite a’l recomanda recunoştinţei ţăi el, care să-l semnaleze atenţiunii publice !
N’a făcut de cât se ’şî vadă da interesele şi afacerile sâle personale, n’a căutat de cât să adune mii de galbeni lângă mii de galbeni şi moşii lângă moşii, şi să se înavuţâscă pledând la procese bune seu rele ca să nu Zic verose (aplause, aşa este!)
Se pretinde apărător al opiucel, iubitor de sorta ţăranilor !
Duceţi-vă la moşiile d lui şi vedeţi con-diţiunile şi starea în cari se găsesc ţăranii,
Voci. Tunarii ■ Are Ovrei!
D. E. Stătescu. Cine a văZ'-it, spune că exploatarea este cumplită, că ea se face prin epistaţl şi îngrijitori Evrei (sensaţie). Şi acesta este omul de Stat care are pre tenţiuuea să conducă destinele acestei ţări, să fie şef! Fiind că biue-voiţl a sei că d. Vernescu mi se muiţumesce cu un rol secundar ; el vrea să fie cel îutăifi, să joce primul rol, să fie preşedinte de Consiliu, şi nu mal puţin!
Voci. Asta nu se pote!
D. E. Stătescu. Ca capacitate politică şi administrativă d-nu Vernescu ne-a dat măsura : Am avut norocita ocasiune să fac parte din acelaş guvern cu d-sa în 1877, după ce partidul liberal-naţional a venit la putere. Am fost împreună scurt timp, în-t’radevăr, der de ajuns ca să putem să ne facem o ideiâ justă şi să ne dăm sârna de marea capacitate politică şi administrativă a d-!uf Vernescu. Era ministru de interne şi’inl aduc aminte că nu s’a semnalat cu alt-ceva de cât cu referatul prin cererea ca consiliul să deposedeze pe cale administrativă vre o câte-va sute de ţărani emba-ticarî de vil în profitul arendaşului şefi proprietarului moşiei. Mal tânjiu am aflat că acel arendaş ar fi fost clientul d-sâle (sensaţie).
Iată d-lor ce suvenir a lăsat în consiliul de miniştrii!
D-lor, nu m’aş fi ocupat de d-nu Vernescu, decă d-sea n’ar afişa pretutiurlenea ca (era să’l urmeze, şi decă nu s’ar fi rădicat cu atâta furie contra partidului liberal şi conducătorilor săi; der când acest domn ne atacă cu atâta violenţă, când acusă pe un Rosetti, pe un Brătianu, pe un Dimitrie Ghica, şi pe atâţia cetăţeni cari afi lucrat cu desinteresare la desvoltarea şi binele acestei ţări, de a fi nişce trădători şi că duc ţera la prăpastie ş. cl., eîatunci am tot dreptul de a mă întreba cine este d. Vernescu, a’l întorce acusaţiunile şi a’I spune aici ce-a făcut şi ce putem aşcepta de la dâasul: (aplause prelungite).
Acum d-lor să venim la cel-l’alt şef al oposiţiunel-unite. Cred d-lor, că d- vostră îl cunoseeţi bine şi ast-fel mă veţi dispensa de a’î face biografia, de a aminti faptele politice, cari l’au semnalat în cursul adrni-nistraţiunel sele. Capitala şi ţera întrâgă cunosce starea deplorabilă în care ajunseseră tote serviciile publice, sub administraţia de tristă memorie a d lui Lascar Ca-targiu şi a partisanilor d-sâle.
Nu s’afi uitat alegerile din timpul acela, nici ruina financiară, nici concesiunile scan-dalose, nici administraţia desmăţaîă, nici bandele organisate, nici justiţia transformată în instrument d8 persecuţie, nici toţi acel coconaşl puşi îa capul trebiîor şi cari nu
profesau ele cât dispreţ pentru naţiunea română şi pentru libertăţile publice! Nu s’a uitat îu fine nici faimosa politie a d-luî Iliotu!
O voce. Rănile încă e3istă pe corpul alegătorilor !
D. E. Stătescu. Şi cum Z'cea adineaori principele Dimitrie Ghica, la 1876 cândfi «ceşti d-nl afi lăsat puterea, a fost numai fiind că le-a căZut din mână, fiind-că numai aveau cu ce să întreţină zelul partisanilor, fiind-că trăistile cu grăunţe erafi gole, fiindcă falimentul moral şi financiar era complect şi tote serviciile publice în stare de descompunere! Iată cum am găsit ţera la 1876, după administraţia de 7 ani a d-luî Lascar Catargiu! Şi deca aZl micul stat român este aceea ce este, decă creditulu este rădicat, finanţele îmbunătăţite şi armata întărită, acâsta nu se datoresce de cât silinţelor neobosite şi stăruinţelor de-sinteresate ale şefiloru guvernului, ale ca-merilor, ce Zic? ale d-vostră tuturor, cari aţi susţinut şi aţi sprijinit acest guvern (aplause) cu voturile d-vostră ! cu iubirea d-vostră ! (aplause).
Et bine, d-lor, decă guvernul partidului liberal-naţional a putut să rădice ţâra din starea în care o lăsase d. Catargiu, dâcă s’au putut face atâtea lucruri mari în timpul acesta, decă ţera a putut lua parte în mod onorabil la resbel in 1877 şi proclama independenţa şi Regatul, decă s’afi creatu atâtea instituţii de credit, s’afi rescumpărat atâtea linii de căi ferate şi s’afi întreprins altele noul, decă finanţele ţârei s’afi ameliorat, creditul s’a rădicat şi dobânZile afi căZut la 4 %, tote acestea nu se datoresc d-luî Vernescu şi d lui Lascar Catargiu, nici oposiţiunilor întrunite, căci el nu numai nu au dat concursul lor pentru împlinirea acestor acte, der le-aft combătut din tote puterile lor, şi decă guvernul liberal a putut să le îudeplinescă, a fostă numai luptând necontenit contra acestor oposiţiunl, contra atacurilor da totă Ziua) contra obstacolelor ce ele nu îacetafi a semăna îu calea sea. (Aplause).
Voifi lua d-lor numai câte va fapte, pe cele mal importante, ca să vedeţi cari a fost atitudinea acestor domni cari ne acusă, ce rol afi jucat el în acele mari evenimente naţionale :
Mal întâifi când s’a încheiat convicţiunea cu Rusia prin care am salvgardat demnitatea Statului român şi amu făcut să se vadă pentru întâia oră acest spectacol necunoscut până atunci în istoria nostră contimporană a unor armate străine de sute de mii de omeni trecând pe teritoriul nostru spre a merge Ia resbel crâncen şi respectând tot în ţâră, guvern, instituiiunî, libertăţi, ier capul Statului român tratat ca amic şi aliat. (Aplause prelungite).
El bine, cine ne-a acusat şi combătută mal tare pentru acesta? D. Lascar Catargiu şi d. Vernescu cu al dumuelor !
S’a făcut resbelul; drapelul românesc a trecut Dunărea fâlfâindfi mândru, alăturea cu drapelul imperial al mare! Rusii. Ţăra întregă l’a urmat cu sufletul şi cu inima. Acusatoril noştri însă ce fâceafi atunci ? Ce parte afi luat la acest mare act ? Se răspundea o dâtă de d-uil conservatori : Ce? Numai d-vostră liberalii aţi fost peste Dunăre ? Conservatori nu erau în rândurile armatei ?
Se ne înţelegem puţin, Erafi şi conservatori şi liberali pe câmpulft de bătaie, şi unii şi alţii şi-au făcut detoria, şi-au plătit tributul către ţeră, fără distincţiuce de o-piniunî. Afi fostă toţi români şi soldaţi; chestia însă nu este aci. Nu e vorba de a sci decă membrii partidului conservator, cari erafi îa rîndurile armatei au trecut Dunărea şi afi luat parte la resbel. Afi trecut, şi nici puteau face alt-fel căci erafi simţământul fi! de onore şi de disciplină care le comanda. Afi fost chiar cari s’au dusfi ca voluntari, şi mişcaţi de simţimintele cele mal nobile de devotament către ţeră. Chestia însă nu este aci: întreb partidul ca partid politic ce atitudine a avutfi faciă cu aeestfi eveniment ?
A susţinut său a combătut guvernul în cestia resbelulul ? EI bine, toţi scitt că l’afi combătut din tote puterile şi că ne-au fă-
cut nouă răsboiul cel mal crâncen, denun-ţându-ne vendictel publice, că am băgat ţera în foc şi spânZurându-ue în tote filele în efigie ! Aduceţi-vă aminte ce scriaţi atunci organele oposiţiel în contra d-lor Brătianu şi Rosetti, contra partidului liberal, fiind-că a luat parte la resbel, şi veţi vedea că dâcă este adevărat că conservatorii şi liberalii, toţi afi trecut Dunărea, partidul însă conservator cu drapelul său, ca partid politic n’a trecut’o, a rămas dincoce, şi nu ne-a urmat acolo de cât cu bocetele şi blestemele sele. (Aplause).
Şi cu tote acestea prin participarea la resbel s’a ridicat prestigiul ţârei în afară, ne-am făcut cunoscuţi în Europa întregă şi s’afi pus basele temeinice ale independenţei viitore 1 (aplause prelungite).
In ordinea de idei a intereselor materiale şi economice ale ţăreî, s’afi făcut rescum-părarea drumurilor nostre de fier, le-am des-robit din mâna capitaliştilor străini cari le aveau robite pe 99 anî; şi am făcut acestă mare şi grea operaţiune financiară fără să impunem sacrificii ţăreî scurtând termenul la 40 de ani. Ajutatu-ne-a dd. Vernescu şi L. Catargiu în acestă cestiune ? seu a trebuit să luptăm în Cameră şi Senat contra d lor şi contra partidului d-lor pentru ca să isbutim a duce la bun sfârşit operaţia răscumpărării ?
Luaţi Monitorele de atunci, luaţi jurnalele d-lor şi vedeţi câte acusări, câte atacuri, câte obstacole na ne-afi pus!
Cu t6te acestea, cu totă oposiţiunea ce ne-au făcut, am isbutit; răscumpărarea s’a făcut şi ţera a devenit stăpână pe întregă reţea a căilor el ferate şi no! suntem acu-saţl şi d-lor acusatoril.
Der cu desrobirea regiei monopolului din mâna capitaliştilor străini? D-lor, afi făcut-o, său partidul liberal ? Sub d-lor, regia da 8.000.000. Astă-dt în mâinile Românilor ea produce 24 milione (aplause).
Prinţul Ghica v’a vorbit de scăderea dobânzilor de la l8°/o la 4°/o. D. Vernescu şi d. Catargiu a făcut-o ? şefi guvernul partidei liberale ? S’a creat Banca Naţională ca să potă comercial întreg să găsâscâ bani cu 4 şi 5 la sută. Ajutatu-ne-a oposiţiunea în acestă împrejurare ? Din contră, în Cameră şi Senat ea ne-a combătut ca cum ar fi fost vorba de un act rău şi vătămător ţăreî. Apoi cu băncile agricole ? Apoi îu tote cele-alte măsuri de o ordine secundară ca împroprietărirea însurăţeilor ete., care tote au avut de scop îmbunătăţirea stării claselor muncitore? Cine le-a făcut? D. Vernescu ca aliaţii d-sâle, seu guvernul liberal ? Acusatoril noştril sâfi no! ?
Şi apoi bine şâde d-lor Vernescu şi Catargiu să se rădice în acusatorl al unor omeni ca Brătianu şi Rosetti, a căror viâţă întregă este un şir neîntrerupt de lupte, de abnegaţie şi de devotament ca să facă din ţâra acâsta un Stat respectat, să puie basele reeonstituirel naţiune! române? (A-plause).
D-lor ceea-ce mă miră mal cu seină este cum, în urma tuturor acestor fapte cari sunt faptele de ieri, oposiţiunea are îndrăsnela nu numai să acuse der să facă apel la uliţă şi să caute a provoca turburărl!
Cât timp s’au mărginit ca prin jurnalele lor plătite se ne calomnieze în tote modurile şi să ne înjure pa tote tonurile, d-v. sciţi că nimeni nu a dat atenţie, nu a făcut cas de acele strigăte, nu le-a răspuns nimic. Guvernul ar fi putut, decă ar fi vrut, se îe întorcă mingia şi să le plătâscă cu aceiaşi monetă, creând jurnale care să le facă procesul şi să răspunZă la tote atacurile şi necuviinţele din cari ’şi-afi făcut o specialitate.
Guvernul însă n’a făcut nici atâta! Nici nu s’a apărat! Pentru ce ? Pentru că el avea alt ceva mat bun de făcut. Pentru că a-vând conştiinţa împăcată, ÎI lăsa să Zică, şi ’şl concentra tocă grija şi atenţia matelor interese ale ţării asupra cestiuniloru generale (aplause). El T lasă se înjure fără să le răspundă, fiind că se încredea în bunul simţ al naţiune! şi scia că asemenea atacuri nu vor face de cât să se discrediteze singure (aplause generale). Asemenea ca sorele ce ’şl revarsă lumina lui peste tot pământul, fără se se uite la câinii cari
latră la dânsul, guvernul ’şl cată calea şi ’I lasă să Z’Că (aplause prelungite.)
Insă d-lor este o margine la tote şi cât timp acusatoril noştri s’afi ţinut numai la acusări şi defăimări, prin jurnalele lor plătite, am putut să tăcem şi să ’I despre-ţuim. Acâstă tăcere însă pare că ’l-a încu-ragiat atât în cât să se crâdă în măsură să facă apel la stradă, să ameninţe cu a-sasinat, şi să provoce la desordine pe faciă (sensaţiune). Nebunii şi nesocotiţi!! Nu sciu că punându-se pe acest tărâm pot ridica o furtună şi când cetăţenii Bucures-cenî s’ar ridica să apere el liniscea şi ordinea contra acestor turburători, atunci nu scifi ce se va întâmpla! (Aplause entusiaste) Să ne ferâscă D-zeu,*dâr£cied3că^atuneI o să avem nevoie de forţa publică pentru ca să ’I scape, (aplause). Dâcă ar fi aici vreunul din acusatoril noştri l’aşî ruga să ducă amicilor săi ^aeest sfat: Petre bagă sabia în tâcă, căci cine scote sabia de sa-biă va muri!11 (Aplause generale).
D-lor, s’a Z>s că tinerimea studi6.să este cu dîuşil! El bine, spre onorea tinerime! nostre, acâsta eu nu o cred! Şi nu mă în-duoiesc că decă o parte din studenţi s’afi asociat la demonstraţiunile organisate de dânşii, aceia sunt amăgiţi! El sunt victima machinaţiunilor şi insinuărilor perfide ale reacţiunel care, ca să’şl ajungă la scopurile culpabile, nu se sfiesce a’şl face din tinerime un instrument de luptă.... (Aplause numerose şi îndelungat repetate).
O voce : Sunt numai unii dintr’înşi .
D. Eug. Stătescu. Evident că numai unii şi îmi place să cred forte puţini, dâr ori cât de puţini să fie, tot este o adevărată ne-uorocire că afi putut să fie ademeniţi şi atraşi în orbita unor pasiuni rele şi v&tă-mătore!
E de dâtoria nostră în facia acestui fapt, e de dâtoria tuturora cetăţenilor să caute prin persuasiune să desamăgâscă pe acel tineri. Să ne dămu tote silinţele ca, prin sfaturi, prin discuţii să le arătăm adevărul. Nu sunt de idee, să se întrebuinţeze măsuri de represiune în contra tinerimel. Ea are inima curată; în peptul el bat simţi-mânte geuerose. Timpul şi faptele el vor arăta că este amăgită (aplause) şi atunci ea se va întârce contra amăgitorilor.
Orî-cum ar fi, vedeţi d-lor că oposiţia vrea să dea asalt puterii cu mână armată, şi &ZI nu mal cruţă nimic, întrebuinţâZă tote mijlocele. Ţâra este în drept să-I întrebe ce vor şi în numele căror idei vor să escaladeZe puterea ! Chiar când am presupune că el s’afi amendat, cu tote că este grefi : căci lupul când îmbătrânesce, ’şl lâ-pădă părul, dâr năravul nu. (Aplause, ilaritate).
Insă suntemfi în drepţii să’f întrebămfi în numele cărei idei veniţi şi vreţi să luaţi puterea cu forţa ? Cari sunt ideile politice, reformele sociale ce aduceţi ? S’au agitată îu ţâră, de trei patru ani îucoce, cestiunile cele mal mari! Spus’afi d-lor, opiniunea, ideile lor în privinţa acestor cestiunl ? N’afi spus nicî o dâtă nimic, tot-deuna s’au
mărginit să critice; şi când vor voi să spună ce vor, cum înţeleg să îndrepteZe relele de cari se plâng, atunci nu se vorfi mal înţelege. Oposiţiunea unită va fi încetat de a mal trăi!
Ca se ieu un exemplu, în privinţa revi-suirel Constituţiunel şi a lege! electorale ar putea cine-va să’mî spună care este ideia oposiţiunei, ce acord esistă între d. Lascar Catargifi şi d. Vernescu? Aşi dori să scifi acâsta, precum ar trebui s’o scie totă ţâra. EI bine, sunt sigur acâstă reformă n’o scifi nici d-lor cum trebue s’o facă (ilaritate) fiind-că nu s’au asociat pentru a funda ceva împreună ei numai pentru a resturna şi a combate tot; ori-ce se propune în cestia revisuirel d-lor combat şi defaimă, dâr când este să ne spue cum să se facă, nu spun nimic (ilaritate). Aşi fi Înţeles acesta dâcă fiicefi: Legea de a<jl este bună, garantâZă tote interesele der nu Zic acâsta: Tote partidele atât conservatorii tât şi sincerii liberali, afi denunţat legea electorală ca rea, ca favorisând corupţia, ca prea accesibilă influenţei guvernamentale. Erâfi detorl dâr se spună cum înţeleg s’o facă mal bună! In loc de acesta
—	Lăudaţi pe domnul! Ţise el; Ber-nard a scăpat.
Nu va mal fi soldat. Iecă înlocuitorul săfi. Nu vă îndoiţi; fatalitatea a încetat de a ne urmări. In loc de a plânge plecarea tea, Bernard, vom celebra îndâtă fericita ta căsătorie.
Acâstă scire fu primită cu strigăte de bucurie. Ca printr’un farmec tote figurile se luminară. Der în acelaşi timp toţi fură surprinşi, la aspectul acestui tenăr domn binişor îmbrăcat, care nu părea că aparţine clasei omenilor cari sunt capa bill de a se vinde.
—	înţeleg mirarea vostră, copiilor mei, <|ise doctorul. D. Guillom Hoofs nu este un înlocuitor ordinar. Intr’o (Ţ> ana avut fericirea să scap vieţa mumei sâle, şi să le fac la amendoul un bine. El iâ locul tâfi, Bernard, numai drept recunoştinţă. Nu voesce să primăscă nicî măcar vre-o plată. Bine-cuvinteză-1 pentru ge-nerositatea şi inapreciabila sa bine- facere.
Bernard apucă de gât pe tânărul Hoofs şi Tfi îmbrăţişa cu căldură. ’Lfi numi liberatorul săfi, bine-făcătorul său, fratele
săfi, şi Tfi strânse de mai multe ori la ânima’I recunoscătore. Veronica, apoi ceî-Lalţî, făcură tot ast fel. Cu toţi se puseră să înalţe rugăciuni la cer şi la-crăml de bucurie curseră din ochii tu-tulor. Domna Christiaans plângea de bucurie. Caterina juca de bucurie.
—	Ascultaţi, copiilor, strigă în fine doctorul. Gratitudinea nâstră nu trebue să se mârginăscă în cuvinte. Este adevărat că bunul Guillom Hoofs refusă orî ce recompensă, avem ânsă un mijloc să ’I plătim o parte mică din detoria nostră.
Are o mumă bătrână, o nobilă şi vir-
3
tuosa femeiă şi ceea-ce face să ’I pară mai mult rău, este că acâstă bună mamă va trebui să rămână singură şi să pe-trecă dilele ce ’! mal rămân în solitu-dinea sea desolată. TI am promis că mama sea va locui cu noi, şi că o vom considera ca pe un membru din familiă
—	Bine, bine, aşa trebue, răspunseră cu toţii in cor. Vom face totul ca să-î procurăm o vieţă dulce.
—	Ea va fi o soră pentru mine, dise d-na Christiaans.
—	O vo.fi iubi ca pe o a doua mamă, adăogă Caterina.
—	Lasă-o să vină să locuiâscă cu noî în vila de la Boendela, dise Veronica.
—	Ba nici de cum, ^ise doctorul, Ea are trebuinţă de o tovarăşă de versta eî. Socia mea va conversa cu densa, se va preumbla cu ea, nu o va părăsi nicî o dâtă şi o va protege contra celei mal mici supărări. Acolo sus, spre răsărit, în partea care dă în grădină, avem cea mal rrumosă cameră, cea mai veselă şi cea mal bine aerisată. Ea va fi a mumei salvatorului nostru. Ea va fi cea mal onorată şi mal iubită de noi toţi de cât orî-care alt membru al familiei.
Guillom Hoofs se afla în piciâre în mijlocul camerei, plângendfi de bucuriei El socotea că ’şî implinesce o detorie, şi că acţiunea sea era menită să asigure viitorul şi fericirea mamei sele.
’Şî înăbuşi lăcrămile, ’şî stăpâni emo-ţiunea, şi Ţise :
—	Trebue să ies ca să’ml ieu hârtiele necesare de la primărie. Fiţi bine convinşi că mâine, la ora fixată, voi fi înaintea consiliului de revi&ie ca să mă pre-
sint ca înlocuitorul lui Bernard Cbiis-tiaans. La revedere pe mâine, domnule doctor!
Toţi îî diseră la revedere, arătându-I din nou probe de recunoştinţă.
—	O 1 daţi un prea mare preţ sacrificiului meu, răspunse el. Cel mai fericit dintre noi toţi, sunt eu.
Domna Christiaans îl dise:
—	Domnule Guillom, spune bunel d-tâle mame că în curând voifi veni cu trăsura doctorului ca să o iefi. Va petrece astă seră cu noi, pentru ca să facă cunoştinţă cu nouii săi amici şi cu noua sea locuinţă.
—	Vă mulţumesc, vă mulţumesc! La revedere pe mâne! Zise tânărul depăr-tându-se repede,
A doua Ţi, se presentâ înaintea consiliului de revisie, fu primit şi plecă la corp. Stătu mal mulţi ani în serviciul armatei, deveni oficer, şi obţinu chiar crucea de onore pentrn bravura desfăşurată pe câmpul de luptă.
O probă că D-Ţefi resplătesce faptele cele bune şi dă o viaţă lungă celor cu inimă bună este începutul acestei istorii, în care am
vă^ut pe Guillon Hoofs, tot-dâ-una devotat şi caritabil, dând braţul bătrânului doctor Cbristians.
Şi- acum seim că legătura care unia atât de strens pe cel doul bătrâni amici nu era alt-ceva de cât frumâsa şi sânta legătură a recunoştinţei.
PINE
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHUL
aii protestat, aii ieşit din Cameră şi s’aii pus pe tărâmul extra legal, pe tărâmul er voluţionar. Şi cu tote aceste se intitulâdă conservatori ’liberall ? Iutrebaţi-I dâr cuîn înţeleg d-lor să îiulrepteZe relele ce aii denunţat, cum vor să revisuiâscă ?
Voci. Aii propus revisuirea prin petiţia de la Iaşi cu pedepsă cu morte (sensaţiunl.)
I). Eugenia Stătescu. D-lor, în aceste condiţiunl ce pote ascepta ţâra de la dânşii ? Ce bun pote iace oposiţia unită venind la putere ? Ce idei şi ce reforme aduc el eu dânşii ? Nimic ! d-lor, şi iâr nimic ! Aceşti omeni n’aft pus în comun de cât urele lor contra guvernului liberal şi impacienţele lor pentru a ajunge la putere !
El bine, asemenea asociaţiunl nu pot produce nimic bun, căci ura este stârpii şi nu lasă după sine de cât ruine şi desolaţiuue. (Aplause prelungite... bravo ! bravo !)
Tragerea loteriei pentru construirea templului Mit iin Galaţi
Cetim următorele în Vocea Govurluiului din Galaţi;
„Ieri sâra a avut loc la primărie tragerea loteriei pentru construirea templului is-raelit. No. 38,096 a eâscigat suma de 10 mii lei; numerîle 21,698 şi 46,649 câte 1 mie lei; numerile 37,654, 69,450, 15,343 şi 71,045 câte 500 lei; numerile 27,583, 65,795, 32,870, 13,864, 8,614, 18,921, 23,259, 56,171, 62,451 şi 41,364 câte 100 lei; mal multe alte numere aă eâscigat câte 50, 20 şi 10 lei."
Lipsa de spaţiu ne Impedică de a publica lista întregă a numerilor câscigâtore; cel interesaţi însă se pot adresa la administraţia Ziarului nostru, str. Academie! No. 24, unde se află depusă la disposiţia or! şi cu! lista completă a tragere! acestei loterii.
OEONIOA
In numărul nostru de a<Jî s’a publicat o scrisore subscrisă Al. Paigrot prin care îşi dă demisiunea de la c|iarul Telegraful.
Acâstă scrisore este publicată fără scirea direcţiune!, căci direcţiunea nu ar fi inserat-o, de oro-ce coprinde ore-carî neesactităţî.
Directorul acestui <|iar nu a făcut nici o dată observaţiuni d-lui Al. Paigrot, nici în cestiunea evreilor, nici în acea a studenţilor. Singurul lucru ce’î-a observat, a fost stilul şi indecenţa în unele articolî plagiate dupe tjiare franeese, puţin scrnpulose in materiă de morală publică.
In cestiunea evreilor, nici un (Jiar n’a fost mai mult contra împământenire! lor şi mai mult combătut de fiarele ovreiesc!, ca (Jiarul Telegraful.
In cestiunea studenţilor, d. Al. Paigrot n’a avut nici o misiune la diar ca să potă primi observaţiuni.
La bă!
eram de opt-spre-ilece
Intr’o eram de opt-spre-ilece ani, plecasem şi eti la primblare, în potriva obiceiurilor mele, pe Calea Victoriei, pe la patru ore săra. De o detă, cum ajunsesem pe trotoarul cel larg din f'acia gră-dineî Episcopiei, dau cu ochii de o femeie ce se afla la câţi-va paşi înaintea mea.
îmbrăcată cu o cochetărie destul de modestă dâr plină de gust, necunoscuta avea o înfăţişare îngerescă. Perul ei cel mare, castaniu, lăsat pe spate, o faciă de Madonă, nisce buze,... nisce ochi,.... făceă dintr’ensa idealul mult visat al meii. Apoi, mai zîmbia cu o veselie atât de atrăgâtore!
O descriu, aşa cum s’a părută ea o-chilor mei de opt-spre-dece ani.
Nu e nevoie să spun că eram minunat, că inima mi se bătea cu putere şi că m’am amorezat cu un nebun.
A citit ea mişcarea pe facia mea ? nu sciu, der mi se păru că ochii ei cerii — vorba e a lui Al. Paigrot — se aţintiră asupra mea cu o espresie cu totul deosebită.
Ce aşi fi mai dat ca sâ’i pot striga: Cât eşti de frumosă 1 Te iubesc !
Dâr eram pe Podul Mogoşoieî, lumea furnica în iote părţile, şi aşi fi fost ridicol.
Ea trecu, tot zîmbitore, lăsând să se zărescă un picioruş mititel şi nervos,!,şi eft rămăsei nemişcat, încremenit, urmărind-o cu privirea, când una din mănuşele sele, pe care o avea în mână, îi că<Ju jos.
Alergai, luai mănuşa de jos şi T-o dădui spunendu-î:
— Domnă,.... domnişoră,.,.. mănuşa,... dumneavâstră.
-- Mers’, dreguţă! îmi răspunse ea.
Şi luând mânuşa ce ’i-o dădusem, plecă în grabă şi luă la braţ pe un domn cu mustăţi răsucite, care plecă repede cu dânsa.
O mai vă^ui, apoi, la Tâtrul Dacia. Am fost nebun vre-o două câsurl. li scriam bilete pe cari le rupem, făcâm planurile cele mai nebune. O dâtă chiar, ameţit de marea emoţiune, mă şuii la loja ei ca să-î spun cine scie ce, dâr nu îndrăsniî şi, de ruşine, chiar fugii din tetru. Ea fusese în lojă c’un bătrân.
O mică indoiălă îmi trecu prin cap, fiinţa ei o detă c’un tânăr, altă dată c’un bătrân, răspunsul ei cu drăguţă, mă c’am făcuseră să bănuiesc lucruri nu tocmai bune asupra calităţii săle. Dâr amorul învinse şi-o iubii şi mai tare.
Din (|juâ aceea, patima-mi crescu, şi dorind ca ea să fie a mea, cu totâ puterea adolescenţei, o înconjuramu de un respect care mă făcea s’o văd iutr’o aureolă de sfântă.
N’am mai vă<Jut’o multă vreme.
In vera anului 1880, plecasem şi eu ca să stau o lună la Slănic.
In casa din facia aceleia în care lo-cuiem, zării într'o diminâţă o femeie: era ea!
Ii făcui curte, şi peste o săptămână eram cel mai fericit om de pe facia pământului. Nu mă voiu încerca să’mî descriă norocirea. Eram în al şâpte-lea cer.
Avea nisce obiceiuri c’am ciudate, der spunea că e leşcă şi avem mare respect naţional pentru Ieşi.
De o lună, Aurelia— aşa se numea a-manta mea — trăia cu mine. Ea era co-prinsă însă forte des de nisce migrene cari o făceau să nu mă potă primi unele nopţi.
într’o diminâţă, mă sculam, în odaia Aureliei, când vătjuî pe ferâstră că se a-duce o telegramă în casa din faţă, în care locuiem.
Peste câte-va momente, spre marea mea mirare, văd că servitorea imî aduce telegrama urgentă, unde ârâm.
—	Iţi mulţumesc, îi spuseiu eu; der de unde sciaî că sunt aici ?
—	Ce! e tare uşor, domnule. Când unul din pasagerii din Siănic nu este acasă, scie tâtă lumea că e aci!
Peste două cesurî am plecată din Slănic.	Traian Răsboinicu.
întâmplări din Capitala
Neprevedere. — S j vede că părinţii ati început a nu mai vei sS audă seft se vedâ ceva. Cu fote observările făcute de tote fiarele, cu tote mustrările făcute lor de autorităţile poliţienesc!; cu tote nenorocirile întâmplate prea adese ori el nu vor se scie nimic şi nu se îngrijesc mai mult ca să nu lase pe copil mici să umble singuri prin strade. Când lucrul era mai accidental, se putea scusa, der acum când în tote dilele vedem ducându-se la secţii copii câte o detă răniţi reu seu chiar morţi, nu putem înţelege de ce părinţii nu sunt mai băgători de seină,
Ieri, prin mijlocul calei Victoria se preumbla o fetiţă de vre-o patru ani, care era să fie călcată de mai multe ori de trăsuri. Ea nu sciu să arate unde e locuinţa părinţilor săi şi fu dusă la secţia IlI-a.
- —x —
Furturi. — Astă-ţjî înscriem ia catalogul 4ilel pe sfinţii următori, cari s’au sacrat cu fapte din cele mai evlaviose şi mari: Gheor-ghe Constantin, care a furat 2000 de curele de hamuri de la Arsenal; —Vasile Ni-colae, servitor la d. St. Mânu, care 3 furat 60 iei; —Gbeorghe Preda, care a furat 200 lei de la d. Nae Niculescu; — Sauda Angbsl şi Dumitru Ioniţă, cari furau găini, etc. etc. —x—
Copil lepădat:— S’a găsit în porta casei cu Nr. 13 din str. Selfidelor o copiliţă de vre-o S— 4 săptămâni. Poliţia cerceteză cari sunt părinţii fetei.
— x—
Libertate!—Adevărat că numai pe hârtie cetăţenii români se bucură de tote libertăţile! Dovadă despre acâsta e faptul că un biet miel alb—cu două clopoţele — n’a fost lăsat să se plimbe în voie pe str. Leon-Vodâ de poliţie, carel’aarestat. Ce? acest miel, născut în România din părinţi români, nu e pas şi el sub scutul Constituţiei ?
DIVERSE
O dramă conjugală, —La B!igny-le-Sec (Francia) trăia familia Durey, compusă din soţul şi femeiă. Aceşti duoî tiueii, căsătoriţi deja de mai mulţi ani, nu trăiau de loc în înţelegere bună. E( se certau meteă pentru fie-care nimic, şi une-ori nu vorbeaţi cu săptămânele. Soţul Darcy chiaru
hazardase de câte va ori câte o lovire contra tinerel şi frumâsel sâle soţii.
La 21 Maiă st. n., dâmna Darcâ, ne mai putând suferi viâţa aceia, luă un cuţit şi ucise pe bărbatăsfiă pe când dormea. Ea avu puterea şi curagiul chiar, de a-î da trei lovituri, din care numai a treia ’i nemeri în inimă.
D6mna Darcy a fost arestată şi dusă ia Dijon.
Când au venit s’o iâ din celulă pentru interogare, a fost găsită mârtă Se strânsese de gât cu o batistă.
*
O crimă îuflorătdre. — O crimă s a petrecut (jilele trecute la Rians, aprope de Bourges, în Francia, care a spăimântat pe toţi din causa ertnţimei sâle.
Dupâ ce petrecurâ 4>ua de Duminică împreună într’o cârciumă, Bedu şi Cliolet, duoi servitori, se hotărîră se se ducă pe jos la Bourges, unde Bedu trebuia să ’şt facă slujba militară do t.rei-spre-cţece diie.
Pe drum, o certă se iscă între cei duo! tovarăşi, şi Chelot scoţându-şi cuţitul lovi de şâpte ori pe Bedu, la ochi, la gât şi în pântece.
Bedu muri pe dată.
Ucigaşul a fost arestat.
+
* *
O istorie americană.—Proprietarul, gerantul, redactorul şi directorul uuuia din Ziarele dintr’un oraş din America, dormu în pace, când un sgomot uşor îl tre<jesce.
Un hoţ a intrat în odaie şi face o per-ehesiţie amănunţită.
Diaristul sare în capul hoţului şi-’l ţine în respect cu revolverul în mână.
—	Nu mă omorî! strigă hoţul, căci n’am luat nimic, n’am găsit de cât un bilet permanent de drum de ftr, chiar şi acela es-pirat.
—	Iţi închipuesci că o să te las aşa de lesne ? de loc, o să te omor; o să am astfel o diversă de sensaţie.
—	Reu faci, <|?u, căci astă+I e marţi. Ziarul dumitale nu ese de cât sâmbătă, pe când Tlittrsday Neaoş apare joui, şi el va avea mai înţâiă noutatea
—	Hîm ! Urii, al dreptate, respunde gazetarul ; te iert. Cât despre giuvaergiul la care voiai se vede să intri când te-aî năpustit la mine, e alături, la stânga.
După citirea comunicărilor, d. ministru de interne depune un proiect de lege pentru cedarea unui loc în Constanţa pentru construirea localului telegrafic.
B. N. Dimancea anunţă guvernului o interpelare întrebându-1 dâcă nu este timp ca impositul licenţelor asupra băuturilor spirtose să se schimbe în o tacsă pe vadră şi dâcă nu este bine să vină cu un proiect de lege în acâstă privinţă.
B. ministru preşedinte declară că este gata a respunde imediat.
B. N. Bimancea 'şi desvoltă interpelarea. D-sea Zice că impositul licenţelor de băuturi spirtose este nedrept şi vexatoriu şi ar fi mai bine şi mai in avan-tagiuî Statului ca acest imposit să se transforme în o taxă pe vadră.
D-sa cere ca guvernul să studiere a-câstâ cestiune, s’o îmbrăţişeze şi dâcă crede util pentru contribuabili şi Stat să vină cu un proiect de lege mai bine alcătuit de cât acela presentat deja din iniţiativa parlamentară.
1). ministru preşedinte recunosce că sis temui impositul ui licenţelor are destule incoveniente, că el nu este echitabil. D-sea asigură Adunarea că îndâtă după închiderea Corpurilor legiuitore guvernul se va putea ocupa de acâstă cestiune şi speră că va veni cu un proiect de lege mai bun.
B. N. Bimancea se declară satisfăcut de răspunsul guvernului.
Se cere închiderea discuţiunei.
B. Bană Buescu cere ca discuţia să se prelungescă pentru ca să se discute mai bine acăstă cestiune importantă, cu atât mai mult că d. Dimancea n’a arătat destul de bine partea cea rea a acestui imposit care lovesce producţiunea numai, ier con-sumaţiunea de loc.
D-sea <|ice că ar fi bine să se pună în discuţiune proiectul de lege care există deja şi pentru care a luat angajament guvernul ca se’l pună în discuţiune.
D. prim ministru? constată că de şi acest proiect de lege este de mai mult timp depus, nimeni n’a avut curagiul a cere să fie pus în discuţiune.
Discuţia se închide şi se trece la ordinea Zilei.
B. N. lonescu rogâ guvernul să vina cu un proiect-de lege pentru ca să se
Idea văduvei colonelului I. Alexandri în-Dramele generosxtătu. — O scenă din \. ,
___ |trega sea pensiune.
D. prim ministru declară că d-sa, ca amic al decedatului ca şi al poetului Alexandri, va apăra tot-d’a-una o propunere favorabilă decedatului; dăr fiice că este mai bine ca iniţiativa să vie din partea Adunăreî.
D. prim ministru propune apoi ca Camera să trecă în secţiuni spre a se ocupa cu proiectul de lege pentru împrumutul de 30,000,000 al Comunei Capitalei.
B. ministru de justiţie rogă Adunarea să se ocupe cât de urgent de proiectul de lege în privinţa advocaţilor stagiari cari se află în secţiuni.
Se admite urgenţa în privinţa acestui proiect de lege.
B. N. lonescu depune la biurou o propunere în privinţa văduvei decedatului colonel I. Alexandri.
După aceea la ora 23ji şedinţa se suspendă şi dd. deputaţi trec în secţiuni. La 4 ore şedinţa s$ redeschide.
B. Topp, raportorul jcomisiuneî financiare, dă citire raportului şi proiectului de lege prin care se deschide pe sema,
tura mediă este -{-15%- Ea Sinaia -j-16, Argeş +15. Bncuresci ora 7 diminâţă -14; la amiaZi +19.
ULTIME SOIRI
Serviciul pârtie, al TELEGliAPHULUl
{Agenţia Havas)
Paris, 3 Iuuiă.—Convorbirile între Francia şi Englitera în privinţa conferinţei egiptene sunt suspendate, iar nu rupte.
O depeşă din Tonkin anunţă că francesil aii ocupat fortăreţa de la Tuyen-Uan după slabă resistenţâ din partea stâgurilor negre.
Domnii Cristoff şi Guedoftj delegaţi al Rumeliel orientale att sosit la Paris întor-cându-se din Londra.
Sofia, 3 luniă. — Reclamările Serbiei în privinţa pretinselor năvăliri de bande bulgare pe teritoriul sârbesc au fost respinse de guvernul bulgar ca fiind lipsite de fundament.
Guvernul bulgar e cu totul liniscit în a-câstă privinţă şi limbagiul săă a fost îu tot-d’auna forte clar.
Bulgaria a cerut la Belgrad plecarea postului de frontieră sârbesc stabilit pe teritoriul bulgar dineoce de Timok.
Roma, 3 luniă. — Demonstraţia făcută ieri peutru a onora memoria lui Garibaldi a păstrat cu totul caracterul săă. Câte-va strigăte şi fluerăturl aă fost îu adevăr scâse de radicali dinaintea mal multor palate şi mal cu semă dinaintea palatului Veneţiei, der au rămas isolate şi n’au găsit nici un ecoă printre poporaţiune în cursul întregului parcurs al cortegiului.
cele mai mişcătore se petrecu, pe Ia ora şepte sera, acum cinci Z>le> în basinul Mormăie, la Paris.
O femeie de vre-o patru-deci de ani, destui de bine îmbrăcată, se coborî în grabă pe scările ce duc la cheiu şi se sverli în Sena.
Un tăietor de pietre, Thierry, care lucra în apropiere, se aruncă imediat. Se veZu cum Thierry reapăru de mai multe ori, ţinând pe nenorocită de păr, der acesta strânse pe salvatorul său în braţe, paralisânduT ast-felă mişcările. Thierry făcea nisce sforţări desperate spre a putea înota, der în zadar; o mi-nută lungă ca un veac trecu, şi omul fi cu femeia dispărură sub valuri.
Mai mulţi vâslaşi sosiră imediat în locul unde acestă scenă teribilă avu loc şi sondară fluviul în tote direcţiile, der cercetările lor nu isbutiră la nimic.
Cele două cadavre n'au putut fi aflate. — o—
Respectul funcţiei în cea mai hună re-
publică. — Prefectul departamentului... (Fran-cia) se presm a euaadi la ministerul de in- s minjsterului instrucţiune! publice un ere
600 lei pe eserciţiul 1884—85 pentru a se acoperi cheltuelile de înmor-
terne. Ia anticameră, el e primit cu mare j politeţă de un domn forte bine îmbrăcat. Vorbesce puţin despre politică, literatură, arte....
Dorind se recunoscă personalitatea între-vorbitorului seu, prefectul se încumetă a’l întreba;
—	Domnule, am onorea a vorbi cu secretara! d-lul ministru ?
—	Oh!
—	Cu un domn deputat, pote ?
—	Mal mare.
—	Secretar?
—	Mal mare.
—	Portarul ministerului, atunci ?
—	Şi mal mare.
—	Domnule, ^ise atunci prefectul închi-nându-se până la pămâpt, veţi fi pote însuşi servitorul Exceiinţeî sâle?
CORPURILE LEGIUITOARE
(ADUNAREA DEPUTAŢILOR)
(Şedinţa de la 22 Maia 1884). Preşedinţa d-lui B. Giani.
Şedinţa se deschide la ora 2 p, fiind presenţî 75 domni deputaţi.
Sumari ui şedinţei precedente se aprobă.
m..
mentare a 'reposatului profesor Alecu Borănescu.
Legea se ie în consideraţiune.
Se pune la vot în total cu bile proiectul de lege şi resultatul votului este cel urmetor;
Votanţi, 59 Bile albe pentru 44 Bile negre contra 15 Abţineri 2
Se amână pentru mâine desvoltarea interpelărei d-lui R. S. Campiniu privi-tore la cheul portului Brăiia.
Apoi se continuă cu discuţia legeî e-lectorale şi se voteză cu 6re-carl mici modificări articolele privitdro la listele electorale.
După acea şedinţa se ridică la ora 51/».
ULTIMA ORĂ
Telegrama observaţiunilor meteorologice, care ne sosesce acum chiar nu a-duce de loc scirî bune. Ieri a ploat puţin la Iaşi şi Bacău. O ploie torenţială a căZut la Patarlagele (Buzâă) aZL îu restul ţârei cprul e senin, ier tempera-
Aceate scirî fiind publicate în ediţia de asdii, le mal reproducem ji lu ediţia de dimindţă.
Paris, 3 luniă. — The Standard din Londra a acusat pe Francia de a voi sâ sta-bilâscă protectoratul său asupra Maroeulul, dâr agenţia Havas e autorisată a declara că acestă scire e lipsită de temeifi.
Roma, 3 luniă. — ErI cu ocasia aniver-săref morţel lui Garibaldi, aă avut loc câte-va manifestări în stradele Romei; strigăte ostile, însoţite de fluerăturl, s’aă produs în facia ambasadei austriace.
Ni§, 3 luniă,—Comisia bugetară a adoptat în principiu, cu 33 voturi contra 2, proiectul de lege privitor la reforma impo-sitelorQ.
Sofia, 3 Iuniu. — Prinţul Alexandru al Bulgariei a sosit erl sâra la Sofia, întor-eâudu-se din călătoria sea din Germania, —o—
In formaţi uni de aseră
Astă-ţli, în faţa Universităţii, studenţii tutulor facultăţilor aă ars îu mod solemn ultimul număr al (harului România liberă, în care se dă un caracter politic-militantă mişcării studenţilor. Acest act barbară comis de junimea nostră, dovedesce tocmai, ceea ce România liberă afirmă, căci arderea cuvântului tipărit e despreţuirea libertăţii presei, acestă duşmană a reacţiunei.
—	o —
In urma anchetei făcută de d. prefectu, Stătescu şi colonel Mutgescu, inspectorul porturilor, greva hamalilor din portul Su-lina a încetat. Greviştii şî-aă reluat lucrul.
—	o—
Ieri a intrat în Capitală, venind din Do-brogea, regimentul de călăraşi, de sub comanda colonelului Salmen. Ţinuta omeuilor bună. Cai, liarnaşaineute şi echipamentul, în cea mal bună stare. Regimentul a făcut un marş de 20 ţlile.
—o —
De la o vreme încoce, diferitele fol şi foiţe ale oposiţiunei, aă ajunsă epileptice Afară de espresiuui’e cu spume cu care se servă în argumentările lor, apoi nuvelele de sensaţiune ce le daă sunt nisce arhi-minciunl fantastice.
Un esempîu despre acâsţa ni s’a dat prin vestea respândită de organele lor, că în Ziua de 17 corent, când cu întrunirea de la Orpheu, s’ar fi arestat de către Poliţie, 17 patrioţi.
Minciuna e vădită şi intenţionată.
Aris către public.
Sob-semnatul proprietar în oraşiul Caracal avui necesitate de un constructor de mori, mi s’a recommandat D-nu Bras Glisberg, că e capabel de a-ml arangea aceste mori, dupe roii sistem. Spre probă ’i-am încredinţat o morâ spre a o anmjea, nenorocire că, susnumitul domn a fost numai sub-rnasca de construetoru, Mal adaogă încă, că de voesce sS-’şi păstreze titlul ce aijl ’l posedă sub mască, sS mal studieze încă câţi-va ani acâsîă meserie, pentru a nu mal înşela şi pe alţi domni dupS cum m’a înşelat pe mine.	P. Ghîţulescn.
K
Tipografia Modernă, Gregorie Luis Strada Academiei No. 24,
www.dacoromamca.ro